UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI

MEDICINA VETERINARA CLUJ NAPOCA

FACULTATEA: ZOOTEHNIE SI BIOTEHNOLOGII
DICIPLINA:TEHNOLOGIA PRODUCTIILOR APICOLE SI SERICICOLE

PARTICULARITATI ALE REPRODUCTIEI LA

ALBINE

MOTOESCU DANA
RUXANDRA

2008
 CAPITOLUL I

MORFOLOGIA CASTELOR SI A APARATELOR GENITALE

LA ALBINE
1.1. MORFOLOGIA CASTELOR

Familia de albine este compusa din 3 caste care

se deosebesc inre ele si prin sructura si nivelul de dezvolrare a aparatelor
genitale.

Perpetuarea speciei in cazul albinelor melifere

se realizeaza incontestabil prin itermediul matcii.

Matca este singura femela din cuib care

poseda organe de reproductie normal dezvoltate. Cea mai mare parte a
activitatii o desfasoara in interiorul stupului, pe care il paraseste in timpul
zborului de imperechere si de roire. Matcile depun in faguri oua din care
vor rezulta toate cele trei caste active in familia de albine: matci, trantori si
albine lucratoate

Corpul matcii ale o lungime de 20-26 mm si o

greutate de 170-280 mg. Capul este rotunjit, aparatul bucal este slab
dezvoltat, aripile ajung doar pana la jumatatea abdomenului, nu poseda
glande cerifere si nici corbicula (scobitura de pe tibia perechii de picioare
unde este transportat polenu). Matca foloseste acul impotriva altei matci si
foarte rar impotriva omului (BURA, 1999).

Matcile pot trai pana la 3-5 ani, dar sunt apte

pentru reproductie doar doi ani. Devin apte pentru imperechere dupa 6-10
zile de la iesirea din botci. Matca tanara se imperecheaza in zbor, in are
liber, in afara stupului, cu unul sau mai multi tratori. La 3-5 zile de la
imperechere incepe sa depuna in celule ponta. Matca depune pana la 3000
oua pe zi, masa acestora depasind de doua ori si jumatate greutatea ei. In
timpul sezonului activ, matca depune 150 000-200 000 de oua (Margitas,
2005). In functie de diametrul celulelor depune oua fecundate si
nefecundate.

Depunerea oualor insa, nu poate fi considerata

un proces continuu. Matca este hranita de albinele din “suita regala”
(garda matcii), la un interval de 10-15 minute, se odihneste sau,
inspecteaza celulele de pe faguri incare urmeaza sa depuna ouale.

La aparitia a doua matci in stup, apare

fenomenul de intoleranta, una fiind omorata. Totusi, pot convietui doua
matci intr-un sinur stup in cazul inlocuirii linistite a matcii (fenomen
denumit anecbalie) si a rasei caucaziene galben de ses, la care circa 30 %
din familii prezinta doua matci.

Coeziunea a familiei are la baza relatii stranse de

nutritie intre membrii acesteia, relatii in urma carora se imprima acelasi
miros tuturor indivizilor. Mirosul specific al familiei este dat de “substanta
de matca” secretata de glandele sale mandibulare, care are proprietatea de
a inhiba dezvoltarea ovarelor la albinele lucratoate si cladirea botcilor,
precum si de a atrage trantorii in timpul zborurilor de mperechere.

Matca poate depune ovule (numite impropriu oua

nefecundate) din care prin partenogeneza vor rezulta trantori sau ovule
fecundate (oua) din care vor rezulta matci si albine lucratoare., in functie
de calitatea hranei si a duratei hranirii cu laptisor de matca de catre
albinele doici.

Celulele somatice ale matcii si ale albinelor

lucratoare sunt diploide, Apis mellifica si Apis cerana posedand 32
cromozomi, iar Apis florea si Apis dorsata doar 16 cromozomi. Trantorii
sunt haploizi, avand in primele doua specii 16 cromozomi, iar la ultimele
doua avand 8 cromozomi in celulele somatice

Celule sexuale sufera un proces de reducere

cromozomiala (meioza) in urma carora raman cu jumatate din numarul de
cromozomi. Ovulul, cu 16 sau respectiv cu 8 cromozomi, in urma
fecundarii ou cu garnitura diploida, ca urmare a insumarii
cromozomilorcelor doi gameti haploizi.

In familia de albine, chiar daca matca este

snsiderata posesoarea “instinctului matern” nu intotdeauna ea controleaza
dezvoltarea familiei sau activitatea lucratoarelor. Mai mult dupa depunerea
oualor ea nu mai prezinta “o activitate maternala” in familie “parasind”
ouale in celula astfel incat intreaga grija si responsabilitate revine
lucratoarelor.. Acestea vor pregati ecloziunea larvelor, depunand in celula
o picatura de laptisor de matcacare sa faciliteze iesirea di ou a larvei si sa
ii ofere acesteia prima masa.

Longevitatea matcii este mare in comparatie cu

celelalte dpua caste ale familiei de albine melifere.Durata de viata este in
general de la 1-3 ani, dar se intalnesc uneori si matci de 4-6 ani sau in
cazuri foarte rare pana la 8 ani. Noile tehnologii de exploatare intensiva a
familiilor de albine recomanda inlocuirea anuala a matcilor, realizandu-se
astfel un dublu reziderat, respectiv randamentul maxim de depunere a
pontei si evitarea roirii naturale.

In cadrul familiilor de albine, ca urmare a

existentei a trei categorii (caste) de indivizi se poate vorbi de existenta
unui trimorfism morfofunctional.

Trantorii sunt masculii in familia e albine. Apar

in familia de albine spre sfarsitul primaverii (aprilie-mai) si sunt prezenti
pana spre toamna (august), can o data cu incetarea culesului sunt scosi
afara din stup si mor de foame. Pot exista trantori in familiiile de albine pe
perioada iernii, doar atunci cand matca ete neimperecheata sau familia este
orfana. In timpul sezonului activ intr-o familie pot exista pana la 200-300
trantori. In general numarul lor este mai mare cu cat matca este mai
batrana (BURA.1993).

Trantorii au o lungime corporala de 13-16mm si o

greutate de 200-240 gm. Prezinta un corp rotund, cap alungit, globulos, cu
ochi compisi si antene dezvoltate, abdomen voluminos, aripi mai lungi ca
abdomenul. Nu au ac, glande cerifere si corbicula. Aparatul bucal si gusa
sunt slab dezvoltate, fapt ce-i inapti pentru cules. In primele 4 zile de
viataa sunt hraniti de albine lucratoare, dupa care se hranesc singuri cu
miere din celule.

Trantorii sunt apti pentru imperechere la 12-14

zile de la ecloziune,cand poseda in aparatul reproducator 8-10 milioane de
spermatozoizi.

Albinele lucratoare sunt femele ca si marca, dar

au organe de \reproductie nedezvoltate.. Efectueaza toate lucrarile in cuib
si in afara acestuia. Astfel, ele sunt adaptate pentru cules (au aparat bucal
bie dezvoltat pentru producerea cerii) poseda glande cerifere (apararea
cuibului), au ac, hranirea puietului (au glande faringiene), supravietuirea in
timpul iernii (au corp gros), depunerea de oua nefecundate (in cazuri
exceptionale de catre albine lucratoare).

Albinele lucratoare au lungimea corpului de 9-13

mm si greutatea de 70-170 mg. Albinele tinere cantaresc circa 120 mg ,
cele matue 110mg, iar cele batrane 70-80mg. Albinele la plecarea la cules
au circa 80 mg ,iar la intoarecere 110-120 mg (in functie de natura
culesului). In momentul roii naturale albinele cantaresc 150 mg.

Durata vietii lor este de 30 de zile in timpul

sezonuli activ, de 40-60 zile primava si toamna si de 5-8 luni la cele
eclozionate toamna, care hiberneaza.
 1.2.MORFOLOGIA APARATELOR GENITALE LA ALBINE

1.2.1.Aparatul genital la matca

La matca, aparatul genital dispus in cavitatea

abdominala, este format din organe: generatoare (doua ovare),
conducatoare (oviductele pare, oviductele impare si cavitatea vaginala),
anexe (spermateca cu glandaY) si de acuplare (camera acului sau bursa
copulatrix).

Ovarele, plasate in portiunea anterioara a

abdomele pnului, deasupra gusii, au forma de para, cu extremitatea
craniala mai subtire si recurbata. Fiecare este alcatuit di 150-180 tuburi
ovariene (ovariole). Pe masura maturaii, ovogoniile din portiunea aterioara
a ovariolelor se transforma in ovocite si inainteaza catre oviduct. In
sezonul activ fiecare ovariola produce in jur de 4-5 oua (BURA,1998)

Oviductele pare (laterale): au peretii formati din

cate un fascicul foarte slab de fibre musculare unistratificat care pe
directie longitudinala formeaza numeroase cute ce permit cresterea
volomului acestora.

Ovidutul impar (median): prezinta un segmet

transversal o dehidere anterioara de 0,33 mm care datorita musculaturii
foarte puternice, care il tine legat de ultimul sternit, nu se poate dilata si
din aceasta cauza in momentul trecerii prin acest segment oul ia forma
eipsoidala.

Vaginul: are peretele prevazut cu multe pliuri si

adancituri ce ii confera acestuia o buna elasticitate putandu-si schimba
usor forma in funcitie de extensia abdomenului.

Spermateca: de forma sferica, inmagazineaza

spermatozoizii depusi de trantori in timplul imperecherii. Este situata
deasupra oviductului median, respectiv a vaginului si anterior aparatului
volumerat. Peretii acesteia sunt acoperiti de o retea densa de traheole. Pe
spermateca este dispusa glanda in Y care are rolul de a activa spermatozoii
aflati in repaus. La matcile feundate spermateca are aspect marmorat pe
cand la cele nefecundate aspesctul este limpede ca apa.

Intre cavitatea vaginala si camera acului se

interpune un pliu circular. Laterral de deschiderea cavitatii vaginale, in
fundul camerei acului, se gasesc doua cavitatii, care formeaza bursa
copulatoare (vestibul vaginal). Acesta este locul unde este depusa sperma,
care apoi este aspirata in cavitatea vaginala prin miscarile organelor
interne. In bursa copulatoare se intalnesc trei deschideri: in mijloc cea a
vaginului, iar in latereal cele ale buzunarelor laterale.

Trecerea spermei din oviduct in spermateca se

face prin ductul spermatic. Acesta ete inconjurat in portiunea incovoierii
de fascicule musculare puternice prin a caror contractii sperma este
impinsa in spermateca. La nivelul ductului spermatic se deschid daua
canalea ale galanelor spermatecii cu rol de activare al migrarii
spermatozoizilor si de nutritie pe timpul depozitatrii acestora.

1.2.2. Aparatul genital la trantor

Testiculele: situate in partea superioara aa

bdomenului au culoarea crem si o forma aproximativ triunghiulara. La
ecloziune, testiculele sun mici si nefunctiunale. La trantorii apti de
reproductie testiculele sunt alcatuite din circa 270 tuburi
seminifere(testiole). Spermatidele se desprin din testicole si migreaza prin
canalele deferente in veziculele seminale, unde se ancoreaza cu capul in
peretele acestora, se matureaza si se transforma in spermatozoizi. Peretii
veziculelor seminale secreta lichidul seminal care are menirea de a asigura
substartul nutritiv necesar spermatozoizilor (Bura, 1998).
 Veziculele seminale se deschid fiecare la baza
cate unei glande mucoase, a caror mucus abundent are rolul de a proteja
sperma. Glandele se continua in canalul ejaculator care se termina in
bulbul penisului. In repaus bulbul penian este replicat in interiorul
abdomenului, iar in timpul imperecherii se rasfrange ca o manusa.

Comparativ cu masculii celorlalte insecte care au

in general un penis exterior (ectophallus) tare, rigid, la trantor organul
copulator este mult mai atrofiat, format din diua perechi de plai chitinoase
fine ce formeaza partea ventrala a sfarsitului abdomenului. Functia de
organ copulator a fost preluata de endophallus care se prezinta sub forma
uni sac membranos cu mai multe apendice si zone piloase.