1.

Ce trebuie stiut despre familia de albine

In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi: matca,albinele lucratoare si trantorii.
Matca : Este singura femela fecundata din stup,fiind raspunzatoare de inmultirea
familiilor de albine.De obicei in stup este o singura matca,avand corpul mai lung(20-2
mm!, capulmic,abdomenul foarte dezvoltat,aripi mai mici si o greutate de 20-2"0 mg.
#lbinele lucratoare : $umarul acestora este variabil,osciland de la %0000 in perioada de
iarna,pana la &0000-"0000 in vara.#u talia mai mica(%2-%& mm!, o greutate de apro'.
%00mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul.In fapt lucratoarele sunt femele
cu organele de reproducere nedezvoltate.
(rantorii :)unt masculii care imperec*eaza matca,fiind prezenti in cuib din primavara
pana in toamna.In numar de cateva sute,au o lungime de %-%+ mm,aripi ce depasesc
abdomenul,capul globulos si o greutate de 200 mg.
Dezvoltarea familiei de albine
Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita,numarul indivizilor
crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu.,ractic viata
familiei de albine cuprinde patru mari perioade.
,rima perioada : )e caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat,cu
albina tanara,nou iesita din celule primavara.,e la sfarsitul lui februarie,matca incepe sa
depuna oua in celulele fagurilor din mi-locul g*emului,acolo unde regimul
termic permitecresterea de puiet.Dupa ce albinele fac zborul de curatire,matca depune
din ce in ce mai multe oua.,e masura ce timpul se incalzeste ,ponta matcii a-unge la
%000 de oua pe zi,albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat.
,rocentul albinelor tinere creste mereu si se a-unge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie
toata albina sa fie inlocuita.)e stie ca o albina tanara are o putere mare de ingri-ire a
larvelor,putand *rani 2,. sau c*iar &,ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare.
,erioada a doua : )e mai numeste si perioada de crestere.$ectarul si polenul se gasesc
din abundenta si isi fac aparitia trantorii.Matca este *ranita puternic, depune peste 2000
de oua/zi,numarul de albine doici creste si se a-unge in situatia in care .-& doici ingri-esc
o larva.0and acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti(lipsa de
spatiu,ventilatie insuficienta etc.!,apar frigurile roirii.
#lbinele construiesc botci de roire,in care matca depune oua la interval de cateva zile.1a
urdinis se observa 2barbi de albine2 cauzate de marea aglomeratie ce e'ista in
stup.Dupa %-. zile de la capacirea primelor botci,are loc prima roire,matca cu o parte din
albinele tinere,insotite de multi trantori parasind stupul.#cest roi care se numeste roi
primar si care contine apro'. 03 din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute
de zbor pe o creanga sau alt suport.,de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie.
In familia de baza,la " zile de la capacirea primei botci,iese intaia matca tanara.Intentia
ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci,reusind lucrul acesta daca este
lasata de albine.Daca familia ramane in frigurile roitului,albinele nu lasa matca tanara sa-
si omoare suratele,iar in a 4-a zi de la iesirea primului roi,iese al doilea roi cu matca
neimperec*eata.Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o vreme
nefavorabila(ploioasa!.0and se intampla asta,acest roi contine mai multe matci
tinere.5oirea poate continua si cu iesirea altor roiuri,fapt ce duce la desfiintarea familiei
de baza.,erioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si
sfarsitul lunii iulie.
(ot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri
de nectar sipolen,perioada caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere.0atre
sfarsitul lunii iulie,puterea familiei se micsoreaza treptat,matca micsorand ponta ,trantorii
fiind alungati din stup.
,erioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare.In mod natural
toata albina care a participat la culesurile de vara piere.Ea este inlocuita de albina
aparuta in luna august,albina care neparticipand la cules are un organism
neuzat.6eneratiile de albine iesite toamna,mai cu seama la sfarsitul lunii
august,septembrie si octombrie,traiesc pana in primavara urmatoare,asigurand cresterea
noilor larve.
,erioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub
%. grade0.In toamna la aparitia primelor nopti reci,albinele se strang in g*emul largit pe
fagurii din dreptul urdinisului.7 caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din
interiorul g*emului nu scade niciodata sub %& grade 0,nici in perioadele cele mai
geroase.(rebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului,ele
mentinand caldura numai in interiorul g*emului.#lbinele din partea e'terioara a g*emului
sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o 2coa-a2 stand nemiscate,iar cele din
interior(mai tinere! sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi,abdomen,picioare produc
caldura necesara.
,roducerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere,o familie
consumand iarna 8-%0 9g de miere.In prima parte a iernarii familia nu creste puiet.
Inmultirea familiilor de albine
)e poate spune despre albine ca au o viata scurta,in sezonul activ traind .-&0 zile,iar in
cel inactiv 8-" luni.(oate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou ,
larva , nimfa.
#lbina lucratoare : In prima zi dupa depunere,oul sta vertical in celula,a doua zi se inclina
putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei.0atre sfarsitul celei de a
treia zi,albinele doici depun in celula laptisor de matca,produs de glandele lor
salivare.Invelisul oului se moaie si din el iese larva.#ceasta are forma unui viermisor de
culoare sidefie.
In primele trei zile larva este *ranita de albinele doici cu laptisor de matca.1a
aceasta,spre sfarsitul celei de-a treia zi,albinele adauga miere si pastura pentru ca
incepand cu a patra zi larvele sa fie *ranite numai cu amestec de pastura,miere si apa.In
primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei.In ziua a sasea catre sfarsit larva se
intinde in lungul celulei,cu capul spre desc*iderea ei, nu mai primeste *rana si albinele
astupa celula cu un capacel poros de ceara,amestecata cu polen.In interiorul celulei
larvatese o gogoasa si in ziua a %&-a de la depunerea oului se formeaza nimfa.In ziua a
2%-a iese albina lucratoare.
Matca : )e dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare.Diferenta este ca depunerea
oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de *ranire.0and
albinele se pregatesc de roire,ele construiesc botci pe marginea fagurilor,botci de roire,
in care matca depune oua.0and familia ramane orfana dintr-un anumit motiv,albinele
cladesc in mi-locul fagurelui botci de salvare,prin modificarea celulelor de lucratoare ce
contin larve mai tinere de . zile.#ceste larve sunt *ranite pana la capacirea botcilor
numai cu laptisor de matca.
(rantorii : ,rovin din oua nefecundate.Daca la matca si lucratoare difera numai modul de
*ranire si anvelopa(celula!,la trantor difera si oul.,entru un trantor se consuma o
cantitate de *rana de 2-. ori mai mare,iar durata de dezvoltare este cea mai mare(2& de
zile!.
Activitatea , cuibul si hrana albinelor
Dupa iesirea din celula,viata albinei lucratoare se imparte in doua etape.In primele 20 de
zile albina lucratoare e'ecuta tot felul de lucrari in stup,iar in ultimile % zile ale vietii
devine albina culegatoare.7 sc*ema arata astfel : in primele %-2 zile albinele curata
celulele si incalzesc puietul.Intre a .-a si a %. zi,albinele *ranesc puietul.In primele
zile,ele *ranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce
se dezvolta glandele producatoare de laptisor,si anume intre a 8-a si a %2-a zi,ele
*ranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult . zile.(ot in acest timp,albinele mai
e'ecuta si urmatoarele lucrari : primesc nectarul ,depoziteaza nectarul, preseaza polenul
si curata stupul.
#lbinele in varsta de %2-%" zile cladesc fagurii.In tot acest timp ele fac si scurte zboruri
de orientare.Intre a %" si a 2%-a zi de viata,albinele pazesc intrarea in stup,aerisesc
stupul.Dupa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare,cu mentiunea ca la
aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile.
0uibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara.:iecare fagure prezinta pe
ambele fete mii de celule *e'agonale.,e faguri sunt trei feluri de celule : de albina
lucratoare cu diametrul de ,& mm si adancimea de %0-%2 mm , celule de trantor cu
diametrul de 8, mm si adancimea de %%-%2 mm , celule de matca (botci! care au forma
unei g*inde,adanci de 20-2 mm si diametrul de %0-2% mm.In celulele de lucratoare
albinele pot depozita miere si pastura,iar in cele de trantor miere si mai rar pastura.
,entru *ranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor.,e langa
nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana! de origine animala sau
vegetala.Daca despre nectar(miere! se poate spune ca reprezinta *rana glucidica,atunci
polenul este *rana proteica(painea!.0onsumul de miere si pastura difera de la o
perioada la alta,functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului.
2.Primii pasi pentru organizarea unei stupine
#picultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii.Iubitorii de stuparit,
sunt oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun: dragostea de
albine,natura,aer liber.#picultura are o latura materiala(se obtine
miere,polen,pastura,ceara, propolis!cat si una spirituala.$imic nu se compara cu
zumzetul unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta.
)tupi care pulseaza de viata,albine care se intorc cu desagii plini de polen si miere,matci
care perpetueaza viata,trantori in permanenta cautare a dragostei.0e poate fi mai
inaltator;0e alta indeletnicire mai poate crea atata multumire de sine;5aspunsul e
simplu:stupi,stupari,albine,natura,sunt parti ale aceluiasi intreg si acela se numeste
apicultura.
Organizarea unei stupine
0a in orice activitate,si in apicultura apar probleme care trebuie rezolvate. )tuparii
incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat.
,rocurarea de stupi, familii de albine,tot felul de ec*ipamente si materiale apicole nu
sunt probleme a caror rezolvare inseamna numai o simpla bataie din palme.(otul trebuie
facut cu atentie si numai dupa o prealabila documentare(literatura de specialitate se
gaseste!si mai ales cu multa tenacitate.
,rimul pas in apicultura
De obicei se porneste cu un numar limitat de stupi(2-. buc.!iar pe masura ce stuparul
incepator capata e'perienta si stupina va creste numeric si calitativ.)e poate a-unge ca
in .-& ani sa avem creata o stupina frumoasa,familii de albine puternice care sa aduca
productii mari de miere si alte produse apicole.(rebuie doar sa avem rabdare,sa
perseveram si sigur rezultatele nu vor intarzia sa apara.
#legerea vetrei stupinei
)e face pe baza mai multor criterii.5aza de zbor a albinei este de . 9m.#ceasta
suprafata(2"28 *ectare!trebuie sa asigure un cules bogat,intins pe toata durata
sezonului activ.,e o vatra nu se instaleaza mai mult de .0 familii de albine,tinand seama
ca o familie consuma in decursul unui an apicol 40 9g de miere si .0 9g de polen.#sta ca
sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa pe care speram sa le
obtinem.De obicei intr-un an bun se pot realiza de la un stup 2-.0 9g miere,"00 g ceara
si .-& 9g polen.In final rezultatele depind numai de priceperea noastra.
#mplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita primavara si toamna,departe
de surse poluante,in locuri linistite,departe de drumuri intens circulate si de ape
curgatoare mari.)tupii de albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud-est,la o
distanta de 2 m pe rand si &- m intre randuri.Intre doua stupine vecine,trebuie sa fie o
distanta de 2-. 9m,asta in functie de potentialul melifer al zonei.
#legerea tipului de stup
<rmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de
albine.)tupii sunt de doua feluri:stupi orizontali si stupi verticali.In cadrul fiecarei
categorii, sunt diferite variante constructive.0e trebuie stiut despre stupi:de orice tip ar
fi,toti sunt buni pentru practicarea apiculturii. 0onditiile de baza sunt acelea care tin de
realizarea lor.(rebuie sa fie rezistenti,bine inc*eiati,realizati dupa standard, si nu in
ultimul rand incapatori.Deci mare atentie la ce cumparati=
,rin alegerea stupilor,trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai apropiate de
cele din natura.,roductia de miere,pastura,polen,ceara,propolis,depinde in mare masura
si de tipul de ec*ipament apicol folosit,cat si de calitatea acestuia.$u se porneste
ladrum cu stupi din vec*ituri.0onsultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce
tip de stup veti alege.<n adevar e sigur:un stup orizontal se va preta mai bine unui
stuparit stationar,iar unul vertical cu magazine sau unul multieta-at unui
stuparit pastoral.1a fel si zona in care aveti amplasata stupina are o mare influienta.
,entru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de primavara mai accelerata se
recomanda stupii multieta-ati,iar in zonele de deal,montane si nordice,stupi verticali
cumagazine cat si stupi orizontali. #vanta-ele si dezavanta-ele ce decurg din folosirea
unui anume tip de stup trebuie foarte bine cantarite.
#picultura - o afacere de succes
)untem convinsi ca ma-oritatea vizitatorilor acestui site isi pun intrebarea daca apicultura
poate fi o afacere.5aspunsul este din start unul pozitiv,cu precizarea ca volumul de
munca,investitia materiala si implicarea personala sunt destul de considerabile.0a in
orice afacere,se aplica politica pasilor marunti,intreprinzatorul trebuind pe rand sa fie
apicultor,medic veterinar,contabil,manager,sofer,*amal,etc. ,rimii pasi spre realizarea
obiectivului au fost e'pusi mai sus.0um ar trebui sa arate structural o 2intreprindere2 al
carui obiect de activitate este apicultura; )unt doua posibilitati,asta functie de nazuintele
intreprinzatorului si de sistemul ales :
)tupina stationara - se bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii (cate .0-.
buc./vatra!,cu o distanta de -8 9m. intre ele.1a un numar de .00 de stupi sunt necesare
"-%0 locatii,legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat numarul de 9m.
facuti cu masina sa fie cat mai mic.#ceste locatii se inc*iriaza de la diversi propietari si
vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor.<neltele si utila-ele vor fi folosite in comun
pentru tot numarul de familii.<n alt obiectiv este construirea unei baze centrale pentru
depozitarea si prelucrarea produselor.
Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra,pentru ca supraveg*erea sa fie
facuta mai usor si c*eltuielile sa se reduca.E'istenta a %-2 mi-loace
de transportconstituie o necesitate.
)tupina 2pastorala2 - Este un alt sistem care se practica atat in tarile <.E cat si
in#merica.#lbinele sunt deplasate in pastoral cu diverse mi-loace de
transport(camioane,tractoare,trn,pavilioane!, urmand ca in pauzele dintre 2e'peditii2 sa
fie cantonate pe 2-. vetre.)istemul e'pus cere o investitie si o implicare
ma'ima,devenind rentabil la un numar de peste .00 de familii,dat fiind c*eltuielile mari
cu transportul.
7 alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea,unde sunt granitele dintre
amatori,semiprofesionisti si profesionisti :
#matori - obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere
necesarul pentru familie si eventual obtinerea unui profit.,otrivit normelor,se considera
amator stuparul care are %-%00 familii de albine.De obicei acest stuparit se
caracterizeaza prin urmatoarele : volum de munca mediu(la sfarsit de saptamana! >
materialul genetic (roiuri,matci! se obtine prin mi-loace propii > apicultorul are o alta
munca de baza.
)emiprofesionisti - numarul de familii este de %00-.00 buc,volumul de munca %200-%.00
ore/an,materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate,se poate practica o
apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor,se prelucreaza primar unele produse ale
stupului etc.#facerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei.
,rofesionisti - )e pot considera stuparii care detin peste .00 de stupi,un numar optim
fiind undeva spre 800 de buc.#ici lucrurile se sc*imba radical, stuparitul pastoral fiind
absolut necesar.$umarul de ore munca/an creste dramatic,fiind necesara anga-area de
muncitori sezonieri.,entru o mai buna reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa
se faca sub forma unei societati comerciale.
#picultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii.Iubitorii de
stuparit, sunt oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun: dragostea
de albine,natura,aer liber.#picultura are o latura materiala(se obtine
miere,polen,pastura,ceara, propolis!cat si una spirituala.$imic nu se compara cu
zumzetul unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta.
)tupi care pulseaza de viata,albine care se intorc cu desagii plini de polen si
miere,matci care perpetueaza viata,
3.faturi utile de care trebuie sa tii seama la achizitionarea de stupi populati
sfaturi de la -anese
esti nou si vrei acum sa-ti cumperi
%. cauta sa iei de la un stupar mai in varsta (cei tineri le umbla mintea la smec*erii!
2. cauta sa iei de la unul care nu pleaca cu ei de pe vatra
.. du-te cu unul care are stupi 0-%00 si care umbla cu ei
&. cel care-ti vinde stupi sa-l alegi tu nu cel care ti-i alege
.ia dintr-o zona de deal (prun, faneata!
8.plimbate prin stupina lui si vezi ce scoate albina la urdinis
+.mai intai du-te intr-o vizita neanuntata
".spune-i: cumpar %0 dar ma lasi sa-ti desc*id % (nu poti sa-i ravasesti toata stupina!
4. daca incepi sa-i desc*izi stupii si din 2-. nu-ti place nici unul nu mai lua de la el-
opreste-te=
%0.alege stupul care are urdinisul mai larg desc*is si cu aglomeratie mai mare de albina
la intrare =
%%. cara polen inseamna ca are puiet
%2. desc*izi stupul...scoate prima si ultima rama si vezi cata albina are pe fiecare din
aceste 2 rame
%. vezi daca puietul este compact
%&. vezi cate rame are cu puiet capacit( rama cu puiet inseamna -+ cm coroana de miere
si restul pana la latul de -os puiet capacit (vezi sa nu fie pestrit!
%. daca ai vorbit pret/rama atunci trei sferturi din rame sa aiba puiet si toate ramele sa
fie ocupate cu albina
%8. cand ridici podisorul nu te bucura ca e albina pe laturile de sus ale ramelor ridica cum
am zis prima si ultima rama si mai ridica una cu puiet capacit toate sa aiba albina pe
toate fetele si pana la latul de -os
%+. nu te bucura ca ti le da cel mai ieftin
%". incearca-l : daca ai zis ca te duci sa cumperi sambata, du-te cu cutiile -oi sau vineri
sau da-i un telefon-omule imi pare rau dar nu pot veni si vin peste o saptamana ca am o
problema-daca se supara sigur i-a aran-at
%4.cel care merge cu tine sa-ti aleaga sa nu spuna ca are stupi, sa zica ca este si el tot
la inceput- intelege-te cu el din oc*i
20. daca fagurii sunt mai negri sau prost crescuti nu te speria ca ti-i sc*imbi tu
2%. daca puietul e compact si nu vezi fasole pe la urdinise sau albina care sare prin iarba
nu-ti fie frica de boli
bani sa ai, sa nu vrei neaparat ca azi sa iti iei albine, si sa nu-ti i-nc*ipui ca tu ai luat cei
mai buni,mai vrednici,mai sanatosi si mai ieftini stupi
cam atat (am fost si eu o data sa iau ptr cineva familii si era sa ma bat cu ala care
vindea! (eu nebun,ala nebun....!
sfaturi de la ?un9a
In principiu, ma uit sa vad daca are oua, daca are inseamna ca este si matca pe acolo,
ma uit asa din viteza la puiet, daca e lacunar si nu e'ista un motiv intemeiat pt
asta(polen depus in rama!, inseamna ca e o matca batrana care nu mai are multe oua,
ma mai uit la albina, cat de multa e...la asta ma uit prima data de fapt...daca mi se pare
ca-i slabut ca populatie nu-l iau.
79iometric, c*iar daca vanzatorul n-a strans cuibul eu imi pot da seama daca sunt -8
rame bine populate c*iar daca in lada sunt + sau "..ma uit la faguri sa nu fie atat de negri
si cu celulele micsorate, nu atat ca imi iese albina mica, dar mai ales ca bolile pe faguri
vec*i isi fac de cap.
Ma mai uit la dimensiunea ramei...daca-i ca a mea dadant blatt, ma bag, daca nu...prea
multa munca, caut alt vanzator. Intreb de tratamente, ma uit la rezerve si tot asa...
#m luat cu %," mil pe familie, la mine-n -udet asa au mers preturile, intre %,+ si 2 mil pe
familie pe -8-+ rame pline de albina si cu .-& rame de puiet la vremea asta...la noi
dezvoltarea e mai tarzie ca in sud, abia acum isi dau drumul.
)incer, fara sa ma laud, pe la cati am umblat dupa albine, nu am vazut familii asa de
bine dezvoltate cum le am pe cele care au scapat de varroa in iarna asta.
Eu insa le-am stimulat puternic cu miere si le-am pus folia complet deasupra inca de pe
la inceput de martie...au un avans de cam 2 saptamani fata de ce am cumparat, dar le
aduc imediat si pe aslalte la acelas nivel ca le bag miere in faguri dupa diafragma.
<n sut in fund, un pas inainte...sper sa n-o mai dau in bara cu paduc*ele cum am dat-o
anul asta..si poate devin si eu vanzator si nu cumparator de albine===
!.Procurarea familiilor de albine
1a cumparare trebuie avut gri-a ca acestea sa fie destul de puternice (+-" faguri,din care
-8 cu puiet!,intr-o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care doriti sa
le instalati. )i roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa(%, 9g!si apoi sa fie
dotate cu o matca tanara si prolifica.Este recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate
in stupi noi,pe rame cu faguri necladiti,pentru ca asa vom putea evita bolile.#ceste
cerinte sunt minime,urmand ca la urmatoarele ac*izitii sa aveti in vedere si alte aspecte
care tin mai mult de e'perienta avuta. #precierea calitatii unei familii de albine se poate
face usor daca urmarim:
- ,rolificitatea matcii - Este unul din factorii principali care determina puterea uneii
familii.Matca trebuie sa depuna un numar mare de oua,apro'. %0-%"0000,in decursul
unui sezon.,rezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar.:elul depunerii si
repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii.7 matca trebuie sa
fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii.$u degeaba se spune ca matca da
tonul.E'emplu:prin sc*imbarea unei matci,intr-o anumita perioada de timp stupul se va
transforma,calitatile matcii fiind transmise la descendenti.
- 5ezistenta la iernare - )unt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingri-ite bine
de apicultor,au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna.De aceasta insusire trebuie
sa setina seama,pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi(%20-%0 zile!.,arametrii
luati incalcul sunt:mortalitatea albinelor, consumul de *rana.?ineinteles se vor prefera
familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere.
- ?landetea albinelor - )e stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se e'ecuta o
anumita lucrare.Daca la desc*iderea stupului albinele stau linistite,nefiind nevoie de mult
fum,totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna.
- 5ezistenta la boli - In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori
este diferit.)unt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup.#cestea
trebuie alese= ,rin comparatie,se intampla ca la oameni.7 casa mai curata - un spatiu cu
mai putini factori agresivi e'terni.
- @arnicia la cules - :amiliile mai *arnice isi incep activitatea la primele ore ale
diminetii,au un numar mare de zboruri pe zi,iar seara isi continua activitatea pana mai
tarziu.De obicei,un urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta o dovada.
- ,roductia de miere - Este indiciul principal=7 familie care la sfarsitul sezonului activ si-a
asigurat rezervele de *rana si a dat o mare cantitate de miere marfa,este
valoroasa.?ineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa-si ac*izitioneze familii de
albine,numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic sunt relevante.
<n sfat : participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu e'perienta este de preferat=
$u incercati sa faceti totul singuri.)igur veti gasi oameni cu suflet si pasiune,care prin
a-utorul pe care vi-l vor da o sa faca, ca succesul actiunii sa fie asigurat.
".Cand se achizitioneaza familiile de albine#
#ici sunt mai multe pareri. eu am sa-mi e'pun parerea, apoi si altele.
Dupa mine, cel mai bine de ac*izitionat familiile de albine este primavara. cu
toate casunt mai scumpe. daca esti incepator si nu ai pe nimeni in apropiere care sa te
a-ute toamna la restrangerea cuiburilor, impac*etarea lor si tratamentele aferente, nu
risca, pentru ca poti pierde investitia.
(oamna sunt mai ieftine, dar daca nu faci tratamentele si nu asiguri *rana suficienta,
primavara poti sa ai in loc de stupi cu albine, lemne de stupi pentru foc=
Este foarte importanta pregatirea pentru iarna, si este mai greu pentru un incepator sa
e'ecute toate lucrarile aferente, daca nu are un stupar e'perimentat si dispus sa ii arate
sau sa il supraveg*eze. de cum e'ecuti lucrarile in toamna, depinde cum ai familia in
primavara
#sa ca eu sunt de parere ca ac*izitionarea famililor de albine trebuie facuta primavara,
pentru a nu avea emotii in timpul iernii sai primavara devreme=
Daca nu ai vreun stupar cu e'perienta, dispus sa mai arunce oc*ii si la albinele tale,
eventual sa te a-ute sa le pregatesti de iernare, daca nu ai mai avut niciodata contact cu
albina, te sfatuiesc sa le cumperi in %-2 aprilie, pe %0 rame ful de albina, din care "
pline de puiet, pe care te duci cu un stupar cu e'perienta si ti le alegi tu care-ti plac dintr-
o stupina. E mai ieftin unul cu .-., milioane atunci, decit unul cu 2 milioane acum.
De acum nu mai ai timp sa te acomodezi tu cu ele si ele cu tine si sint sanse mari sa
ramii fara ele.
0auta un stupar in apropiere, imprieteneste-te cu el, viziteaza-l cind lucreaza la albine,
observa tot ce face, vezi cum se pregatesc de iernat. (oata iarna citeste tot ce prinzi
despre albine.
De la primavara, pina la toamna urmatoare, aplici ce ai invatat, si cu putin noroc si multa
pasiune, ai toate sansele sa iti scoti banii investiti in primavara.
Incepatorii e bine sa porneasca cu familia din aprilie.
De ce din aprilie;
%. )tii ce alegi, fara sa fii prea mare cunoscator. Daca la % aprilie, din %0 rame +-" sunt
+0-"03 cu puiet, stupul e puternic cel putin pana in % iunie. ,uterea unui stup pe termen
scurt e cantitatea de albina. ,e termen mediu este cantitatea de puiet. ,e termen lung,
matca. Daca le are pe toate trei, merita pretul.
2. :amilia se descurca de una singura tot sezonul, daca e sanatoasa, iar incepatorul
poate folosi acest timp indestulator pentru a se familiariza mai bine cu tot ce tine de viata
albinelor. In lipsa unui indrumator are nevoie de acest timp de familiarizare pentru a
stapani cu trebuie pregatirea unei familii pentru iernare
$.Inventarul de care am avea nevoie intr%o stupina
<tila-e principale de intretinere
stupi sistematici completi
nuclee de imperec*ere
rame goale de rezerva
corpuri rezerva
dulap pentru pastrat fagurii
o camera speciala numai pentru activitaea si inventarul apicol
<tila-e pentru e'tragerea mierii
centrifuga
masa pentru decapacit
cutit decapacit
tava decapacit
site pentru strecurat mierea
bidoane depozitare miere
)cule diverse pentru intretinere
dalti apicole
perii apicole
afumator
costume protectie A masti
ladita transport rame
colivii introducere matci
perforator rame
planseta calapod faguri
pinten lipit faguri
cantar de control
gratii @anemann
gratii urdinis
roinita
carucior stupi
<tila-e conditionat ceara
topitor solar
Materiale consumabile
faguri artificiali > biostimulatori apicoli > medicamente > matci > sarma pentru rame > cuie >
vopsele > doze gaz butan > substante dezinfectante etc. >
Dupa cum vedeti sunt multe repere care trebuie intr-o stupina , ac*izitionarea lor fiind
costisitoare.Dezvoltarea unei stupine insa se face in timp (cativa ani!,deci si investitia
este esalonata si poate fi platita partial din vanzarea produselor obtinute in
anulprecedent.
(ot secretul este sa avem un bun simt economic si multa rabdare.7 regula de baza este
sa ac*izitionam numai ec*ipamente noi , vec*iturile oricat de avanta-oase ar fi ca pret nu
au nici o valoare. $iste stupi vec*i,cu lemnul putred,plini de spori ai diferitelor boli sau o
centrifuga ruginita, reprezinta adevarate pietre de moara,legate de 2gatul2 unei afaceri de
succes.1a vremuri noi...oameni noi...si scule noi..
,rocurarea sculelor si utila-elor
)tupii - sunt principalul utila- intr-o stupina si necesita investitia cea mai mare.0e trebuie
sa avem in vedere ; $u vom pune in discutie tipul stupului (presupunem ca de-a
alegerea a fost facuta!, ci doar ce sa urmariti la cumparare.)tupii trebuie sa fie construiti
din lemn de calitate,bine uscat (atentie, aici puteti avea mari surprize!,fara noduri
cazatoare,bine incleiati si finisati.
Evitati stupii din polistiren greu,care in ciuda unor avanta-e nu sunt folositi pe scara larga
nici in 7ccident.E'emplu : daca doriti sa practicati apicultura bio,una din conditii este
aceea ca stupii sa fie confectionati din materiale naturale.Evitati cumpararea de stupi
invec*iti sau noi de oriunde.De cele mai multe ori materialul folosit nu este de calitate
sau bine uscat (astfel se e'plica si pretul mai mic!.0umparati numai de la firme de profil ,
unde puteti beneficia de o garantie.
)tupii pot fi imbinati in doua feluri : cant-cant ,sau nut-feder.#mbele versiuni sunt bune
cu conditia sa fie bine incleiati si din loc in loc sa aiba batute si cuie de
siguranta.0umparati doar stupi nevopsiti(pot fi simplu impregnati!,pentru a va putea da
seama de e'istenta defectelor.Berificati daca stupii corespund ofertei producatorului ca
numar de elemente si caracteristici.Discutati cu producatorul toate amanuntele.
5amele - desi pare ca aici nu e mare lucru de vazut sa stiti ca nu este asa.0a si
stupii,ramele trebuie sa fie construite din lemn de calitate,uscat si fara noduri cazatoare.
(rebuie sa respecte cotele si tolerantele admise de standard.5amele pot fi facute din
doua esente de lemn : rasinoase sau tei.#mandoua sunt bune daca materialul este de
calitate.:inisarea ramelor este foarte importanta pentru ca altfel o sa aveti probleme cu
igienizarea si curatirea lor.$u cumparati rame cu pete de mucegai pe ele pentru ca
acesta e un semn ca au fost facute din material insuficient uscat.
0ostumul si masca de protectie - acestea trebuie sa va asigure protectia deplina.Evitati
mastile din plasa metalica si costumele din materiale inc*ise la culoare,culorile
pastelate,desc*ise, fiind de preferat.Bara un costum inc*is la culoare se incinge la soare
si provoaca disconfort.Intrebarea este daca aveti nevoie de ec*ipament de protectie,unii
stupari evitand folosirea lui.
5aspunsul este 2da2,pentru ca folosirea acestui ec*ipament va fereste de riscul
intepaturilor,c*iar daca familia este blanda.$u este o rusine sa porti un asemenea
ec*ipament,singurul reper care poate fi ignorat fiind manusile ,care sunt folosite numai
de cei cu mari probleme alergice.
#fumatorul,peria,dalta,scaunul de lucru - afumatoarele sunt de mai multe feluri,toate fiind
bune daca respecta urmatoarele : tabla sa fie bine inc*eiata,pentru a nu avea pierderi
mari de fum,sa asigure debitul de aer necesar,sa fie usor de manevrat.#c*izitionarea
unui afumator din ino' nu se -ustifica,fiind bun si unul de tabla zincata.
,eria apicola - sunt bune si periile din par naturat,cat si cele din sintetic.)ingura conditie
este aceea ca trebuie sa fie destul de moale pentru a nu rani sau omora albinele.
Daltile - si acestea sunt de mai multe feluri,materialul din care sunt facute trebuind sa fie
de calitate.)e vor evita daltile prea ascutite,acestea putand provoca raniri.
)caunul de lucru - este un accesoriu util,construit din lemn de rasinoase.(rebuie sa
fieergonomic,usor si bine inc*eiat.)e foloseste si ca ladita de scule.
0oliviile pentru matci - sunt de mai multe feluri : de transport,de eclozionare,de
introducere.0ele care au in componenta lemnul trebuie sa fie bine finisate. Marimea
oc*iurilor plasei de sarma sa fie cea recomandata.)e are in vedere gri-a cu care sunt
construite.
0utitul , furculita de descapacit - )unt recomandate cele din ino',material agreat la nivel
legislativ.Dezinfectia lor poate fi facuta usor si nici nu lasa reziduri in miere.#legeti
modele clasice si mare atentie la cele cu incalzire electrica,care trebuie sa corespunda
din punct de vedere a protectiei muncii.
(ava , masa de descapacit - materialul din care sunt fabricate este acelasi ino'
alimentar.$u se mai admit cele construite din tabla zincata pentru ca mierea intra in
reactie cu zincul,e'istand riscul contaminarii.0at despre modele,ramane la alegerea
dv.,functie de buget.
0entrifuga - necesita o investitie mare,dar care odata facuta inseamna o investitie
durabila,necesara si utila.Materialul este ino'ul alimentar,orice alt material nefiind
agreat.)unt bune si centrifugile tangentiale cat si cele radiale, diferenta dintre ele fiind
doar de productivitatea muncii si pret.Daca vreti sa vindeti mierea (la intern sau
e'tern! ,numai ino'ul va asigura puritatea ceruta.
)itele - trebuie sa asigure o buna separare a mierii de resturile e'istente (cadavre
albine,ceara,etc.!.)e recomanda un sistem de trei site cu o finete a oc*iurilor
progresiva.,rima trebuie sa inlature rezidurile grosiere iar urmatoarele sa faca o
separare totala.Materialul din care sunt construite este ino'ul alimentar.#tentie la
trainicia lor,acestea trebuind sa fie destul de robuste.
Maturatoarele , vasele pentru depozitare - ino'ul trebuie sa fie materialul preferat sau in
cel mai rau caz,plasticul alimentar (acel plastic alb,dur!.)unt bune si recipientele din
tabla smaltuita,numai ca sunt mai greu de manevrat si e'ista pericolul deteriorarii
smaltului prin lovire.)e evita cu desavarsire depozitarea mierii in vase improprii,recolta
fiind compromisa prin impurificare.1a inceput puteti ac*izitiona cateva vase din ino' care
pot fi folosite si ca maturatoare.Evitati recipientele prea mari (sute de 9g! pentru ca sunt
greu de manevrat.
(opitorul solar - se construieste din lemn,tabla si sticla.(rebuie sa fie trainic si bine
finisat. Evitati topitoarele complicate constructiv,mari si grele.
0olectoarele de propolis si polen - sunt bune ma-oritatea modelelor e'istente pe
piata.#cestea trebuie sa fereasca polenul (pana la recoltare! de intemperii.,laca activa
trebuie sa aiba oc*iurile calibrate pentru a nu rani albinele. )unt utila-e care trebuie
ac*izitionate pentru diversificarea productiei.
$ucleele de imperec*ere - se construiesc din lemn de rasinoase de calitate.#ceeasi
atentie la calitate ca si la stupi.Este recomandat nucleul pe trei compartimente in
corp.(rebuie sa se asigure o separare totala a albinelor ,deci mare atentie la etanseitati.
#tentie mare ce , si de unde cumparati ===
?ineinteles ca ideal ar fi ca toate aceste sa le ai sau sa le ac*izitionezi la inceputul
activitatii, dar este mai greu, asa ca se pot lua si pe parcurs.
+.?71I1E )I (5#(#ME$(E1E #1?I$E175
$osemoza- o boala ce poate fi prevenita
Denumita de multi si 2boala mizeriei2, este o boala parazitara care apare in urma
e'istentei factorilor favorizanti in stup :lipsa zborurilor de curatire in timpul iernii > rezerve
de *rana slab calitativa (miere de mana,necapacita! >adaosuri proteice
necorespunzatoare > lipsa curateniei si nedezinfectarea stupilor > umiditatea crescuta >
iernarea grea si neconfortabila.?oala este cauzata de un protozoar care se gaseste in
toti stupii in stare latenta si se activeaza la aparitia conditiilor prielnice.
1a o infestare incipienta cu nosema,semnele clinice sunt mascate,fiind vizibile numai
cand incarcatura per individ de paraziti a-unge la o anumita limita.,ractic nosemoza
netratata la timp scurteaza viata albinelor,reduce drastic capacitatea de
productie.In finalse a-unge pana la disparitia definitiva a familiilor,printr-o decimare
rapida.)emnele clinice sunt :urdinisul si interiorul stupului sunt murdarite cu pete diareice
de forma unor mici cordoane intrerupte > albinele prezinta abdomenul umflat > o stare de
slabiciune a intregii familii > neingri-irea adecvata a puietului.
Deoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli(vezi diareea!,punerea
unui diagnostic sigur este mai complicata,necesitand e'aminarea probelor de catre un
laborator specializat.(otusi cand boala este avansata si stuparii pot pune un diagnostic
corect,prin cercetarea catorva albine moarte.)e procedeaza in felul urmator : se ia
albina,separam capul de corp si cu o penseta fina,scoatem intestinele.1a albina
sanatoasa intestinul este galben sau maroniu,pe cand la cea bolnava culoarea este alb-
laptoasa.Masuri igienico-sanitare de preventie si combatere a nosemozei :
- inlocuirea la ma'.2-. ani a tuturor fagurilor din stupi > e'ista metode de inlocuire anuala
a fagurilor,dar daca macar la . ani albinele stau pe un cuib nou,este perfect.
- distrugerea fagurilor vec*i sau noi care contin pete diareece > si ramele vec*i care nu
mai pot fi dezinfectate corect,se distrug.
- colectarea periodica a tuturor resturilor din stupi si arderea lor imediata.
- in familiile cu nosemoza se inlocuiesc obligatoriu matcile,indiferent de varsta si calitati.
- curatarea anuala a stupilor cu soda caustica &3 (preventiv!,sau de cate ori este
nevoie(dupa constatarea bolii! > la utila-ele si uneltele metalice,se fac fumigatii cu formol
.3 > aceste dezinfectii vor fi urmate de o clatire abundenta cu apa.
- supraveg*erea permanenta a familiilor si e'ecutarea masurilor adecvate fara intarzieri
sau amanari.
- folosirea cu precautie a *ranirilor proteice de primavara (adaos de polen sau pastura in
miere! si interzicerea cu desavarsire a *ranirilor cu inlocuitori ai polenului si miere.
(ratament nosemoza - ,rotofil : In 5omania aceasta boala se trateaza cu preparatul
2,rotofil2.Este un e'tract din ingrediente naturale care nu creaza pre-udicii,nici
albinelor,nici produselor stupului.,rin continutul de principii active(vitamine si
microelemente!,stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor si larvelor,in*iband
parazitul.Mod de administrare :
,rotofilul se administreaza in sirop cate %+ ml/l sau in pasta de za*ar,miere si za*ar,cate
.& ml/9g.)e administreaza toamna in siropul pentru stimulare sau completare sau
primavara in pasta sau siropul de stimulare.(ratamentul se e'ecuta de cate ori este
nevoie,cu o singura conditie :cantitativ doza de ,rotofil sa nu depaseasca "0
ml/familie/an.,entru o reusita deplina cititi cu atentie prospectul producatorului si
respectati dozele de administrare.
(ratament nosemoza - :<MIDI1 ? : <n alt preparat,mai vec*i,adus din import si din
pacate nu prea folosit de stuparii romani este :umidil ?.In tarile <.E este singurul
preparat folosit pentru tratamentul nosemozei.0a principiu activ,:umidil ?,are la baza
antibioticul fumagilina.#dministrare :
)e administreaza amestecat in sirop astfel : la o colonie mare 2 g principiu activ la %litru
sirop,la una medie %" g/0,+0 litri sirop,iar pentru un roi %" g/0,00litri sirop.#ceste
cantitati se administreaza saptamanal.)unt doua moduri de administrare : in *rana
albinelor,cu preparatul livrat in *ranitor > prin pulverizarea pe rame si peretii stupului iar
siropul ramas ,livrat ca *rana.In total se fac " administrari la interval de + zile,intre
administrare.Dupa cum vedeti tratamentul este de durata,iar prin faptul ca principiul activ
este un antibiotic,e'ista riscul de contaminare a mierii daca este facut in plin sezon
activ.5ecomandam mare precautie.
(ratament nosemoza - $E07$ BE$(I7$#1 :<nii stupari romani mai folosesc un ceai
de plante(cimbru,coada soricelului etc! la care adauga o mica cantitate de macerat de
usturoi.0omponentele se amesteca cu +0 g sirop de za*ar si se da albinelor in portii de
200 g.0onform celor spuse in multe cazuri s-au obtinut rezultate bune.
Barrooza - o lupta de durata
Despre varrooza s-au scris teancuri de carti si articole.#paruta pe la noi,la sfarsitul
deceniului +, este poate cea mai raspandita boala si din pacate nu se intrevede o raza
de speranta pentru eradicarea ei.?oala este produsa de un acarian,Barroa
Cacobsoni,care ataca albinele in toate fazele vietii.Infestarea coloniilor are loc treptat,pe
o perioada de 2-. ani,ducand in final la distrugerea acestora.In apicultura varrooza a
devenit prioritatea nr %,fiind imaginate tot felul de tratamente pentru a-i limita efectele
nefaste.
Manifestarea clinica :albinele si trantorii prezinta malformatii,puietul este pestrit,larvele
mor in pozitii nefiresti,albinele nu se mai ocupa de puiet si c*iar parasesc
stupul,mortalitate mare in faze avansate.5aspandirea bolii se face prin ratacirea albinelor
infestate,furtisag,patrunderea in stupina a materialului genetic fara certificat sanitar etc.
Depistarea bolii :la inceputul infestarii prezenta acarianului nu se face remarcata.,entru
a depista la timp boala si a stabili gradul de infestare procedam in mai multe feluri:o
metoda ar fi e'aminarea foii de control si constatarea numarului de acarieni morti si
cazuti pe ea>daca in lunile iunie si iulie cad intre -%0 bucati/zi,trebuie sa stim ca albinele
sunt in suferinta.7 alta metoda este e'aminarea celulelor ce contin puiet de
trantor>acarianul are o predilectie pentru acest puiet si apicultorul desfacand cateva
celule poate constata cu usurinta cat de grava e situatia.In ultima faza de
infestare,acarienii pot fi observati si cu oc*iul liber pe albine si trantori daca privim cu
atentie.
<n lucru trebuie inteles de la inceput : cand ne tratam albinele obtinem numai o reducere
masiva a numarului de acarieni,aflata la limita inlaturarii pericolului.In principiu,stupina ar
trebui sa fie un 2spatiu inc*is2,insa circulatia facila a albinelor(pastoral,vecinatati!nu
favorizeaza aceasta stare.
(ratament varrooza-B#5#0@E( : )ubstanta activa,raspandita prin fumigatii,actioneaza
asupra parazitilor prin contact molecular.Este un medicament de sinteza,cu un bun
randament,care administrat corect duce la reducerea masiva a parazitilor.<n
dezavanta- : ,rin modul de administrare(fumigatii!,nu actioneaza si asupra puietului
capacit.De aceea cele mai eficiente tratamente sunt cele de toamna,cand in stupi nu mai
e'ista acest puiet capacit.5etineti acest lucru pentru ca este foarte important.
Modul de administrare :(oamna,la sfarsit de septembrie (sau functie de vreme!,cand
puietul capacit a disparut se fac . tratamente.Este permisa e'istenta unei cantitati mici
de puiet la primele doua tratamente,insa cel de-al treilea se face neaparat fara prezenta
acestuia.Intervalul intre tratamente este de + zile,iar temperatura e'terioara sa fie peste
%2 grade 0.
,rin urdinis,asezata pe o tablita,se introduce o banda speciala,aprinsa,pe care picuram
substanta activa : 2 picaturi pentru un corp multieta-at,. picaturi pentru un corp Dadant si
& picaturi pentru un stup orizontal. #tentie la aprinderea benzii : nu in*alati fumul si mai
ales supraveg*eati stupii,pentru ca este pericol de incendiu.(ratamentele se fac
dimineata devreme sau seara cand ma-oritatea albinelor sunt in stup.$u mariti doza de
substanta activa pentru a nu into'ica albinele.
#stfel tratate si scapate de ma-oritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii.In
primavara se mai face un tratament(o singura administrare!,profitand de faptul ca puietul
este putin e'tins.<nii autori mai indica si un al treilea tratament dupa e'tragerea mierii de
salcam,insa avand in vedere eficienta scazuta,si pericolul mare de contaminare,ramane
la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu.
(ratament varrooza - M#B5I571 : Mavrirolul este destinat combaterii varozei cat si a
braulozei la albine.)ubstanta activa este 2mavri92 si se administrea sub forma de benzi
te'tile impregnate,actionand prin contact.,rezentarea este in role de m,o cutie fiind
folosita la %0 familii.
Dupa terminarea tratamentului cu Barac*et si inainte de strangerea albinelor in g*emul
de iernare,se introduc fasii de Mavrirol in mi-locul cuibului si avand gri-a ca acestea sa nu
intre in contact cu fagurii(pe cat posibil!.#cestea vor ramane .-& luni in cuib,actionand
latent prin contact.Mare atentie insa la inceputul primaverii sa scoateti benzile(si pe cele
cazute pe fundul stupului!,pentru ca riscati sa contaminati mierea.)e poate afirma ca
tratamentul cu Mavrirol este o prelungire fericita a celui cu Barac*et,astfel fiind eliminati
si parazitii care eventual au scapat in toamna.
(ratament varrooza - #0ID :75MI0 : In 7ccident pentru a limita cat mai mult efectul
nefast al medicamentelor de sinteza asupra produselor stupului se practica asa numita
2c*imie biologica2.#cidul formic fiind o componenta care se gaseste in multe alimente a
devenit un produs preferat.:olosirea lui de catre stuparii romani este insa la scara
redusa.(ratamentul cu acid formic nu se face inainte sau in timpul culesului,cea mai
buna perioada de aplicare fiind la sfarsitul verii dupa ce ridicam mierea din stupi.0onform
literaturii de specialitate si tratamentele de primavara duc la cresterea procentului de
reziduri din miere si ceara.
Modul de administrare :7 placuta de carton de 20/.0 cm si %, mm grosime,se imbiba cu
acid formic in concentratie de 803.,entru un fagure standard se folosesc 2 ml acid
formic diluat,deci pentru un corp Dadant apro'. 20 ml.Este recomandat ca placuta de
carton sa fie asezata pe fundul stupului si acoperita cu o plasa de sarma cu oc*iuri
mici,pentru ca albinele sa nu intre in contact cu substanta activa.(inem placuta in stup -
+ zile,facem o pauza de alte + zile,si apoi repetam operatiunea de . ori,in total fiind
facute & tratamente.(emperatura la care se face tratamentul este de %2-2 grade 0.0a o
recomandare suplimentara > restrangeti pe cat posibil cuibul pentru a mari efectul si fiti
atenti la manevrarea acidului pentru ca este puternic coroziv.
In urma folosirii acestui tratament se obtin rezultate bune fiind distrusi c*iar si parazitii
din celulele capacite.#sezarea placutei pe fundul stupului si nu pe partea superioara a
ramelor prote-eaza matca.
(ratament varrooza - ME(7D# ?I7 : #m mai vorbit ca acarianul varooa are o mare
preferinta,puietul de trantor >apicultorii trebuie sa profite de aceasta 2slabiciune2 a
parazitului si sa procedeze astfel pentru a-l inlatura > o prima varianta ar fi aceea de a
folosi rama claditoare pe tot parcursul anului si dupa ce fagurii cu celule de trantor sunt
construiti,insamantati si capaciti sa fie recoltati.0ealalta varianta consta in introducerea
unei rame cu celule de trantor in toamna, la marginea cuibului si ridicarea acesteia in
primavara dupa ce a fost insamantata si capacita.(rebuie spus ca aceste metode nu ne
scapa de acarieni insa pot fi un mi-loc eficient de a mai reduce din ei.
1oca americana - o boala care starneste controverse
1oca americana este o boala bacteriana,foarte contagioasa,produsa de agentul patogen
?acillus larvae.?oala apare catre sfarsitul primaverii sau pe tot parcursul verii si
afecteaza numai puietul, a carei moarte survine dupa capacire.,utem afirma ca loca
americana este boala puietului capacit,iar prin efectele nefaste pe care le are asupra
familiilor,este una dintre cele mai periculoase si de temut.0ontaminarea se face prin
circulatia albinelor de la un stup la altul(sau stupina!,unelte ,miere sau polen
infestat,ac*izitii de roiuri si familii afectate de boala.
Manifestare clinica : aspect imprastiat al puietului,moartea larvelor (numai a celor
capacite!,miros de clei de tamplarie a larvelor moarte,aderenta la celule a
larvelor,prezenta solzisorilor uscati.
Diagnosticare :cea mai sigura diagnosticare se face de catre un laborator specializat.7
diagnosticare destul de sigura (in faza mai avansata a bolii! se poate face si de catre
stupar prin interpretarea semnelor clinice si prin asa numita 2metoda a betigasului2 > se ia
un betigas,c*ibrit sau scobitoare si se introduce in celulele cu puiet mort > daca lic*idul
(larva moarta! se intinde intr-un filament lung,sigur este loca americana > lic*idul dens
(larva moarta! are culoarea galben-cafenie,mergand pana la culoarea cafelei cu lapte.
(ratament loca americana- :iind o boala intalnita in toata lumea tratamentul locii
americane se poate caracteriza astfel prin 2cate bordeie,atatea obicee2.In principiu boala
se poate trata cu antibiotice,numai ca de aici pleaca toate divergentele.#ntibioticele sunt
2proscrise2 in <.E,iar prin tratament acestea trec in miere,polen,ceara,pastura si
produsele devin impropii e'portului.
0um procedeaza 2puritanii2 din <.E cu familiile bolnave :unii distrug toate familiile de
albine si o iau de la capat,cu repopulari masive cu material genetic indemn de boli(oare
asa o fi;..in orice caz asa se intampla la modul declarativ! > o alta alegere este aceea de
aplicare a procedeului 2roiului artificial2 >procedeul consta in eliminarea tuturor fagurilor
din stup si distrugerea sau prelucrarea lor in locuri autorizate,cu recuperarea
cerii.#lbinele impreuna cu matca se trec in alt stup dezinfectat,prin scuturare si introduse
cu a-utorul unei palnii mari de carton.$oul stup se doteaza numai cu faguri
artificiali,albinele urmand sa fie *ranite cu sirop de za*ar %/%,daca nu e'ista cules in
natura.,ractic metoda reprezinta punerea familiei in stare de roi artificial.)e afirma ca
mierea care mai e'ista in gusa albinelor,contine o cantitate mica de spori care nu mai
duce la o noua infestare.
In literatura de specialitate,mai este o referire la tratamentul cu antibiotice,care poate fi
prescris de catre medicul veterinar (uite ca si-au lasat si ei o portita de iesire!.(oate
metodele sunt urmate de o dezinfectare puternica .1ucrul bun care trebuie luat de la ei
este acela ca pun mare pret pe o preventie anuala a bolii.0ert este ca pe plan
legislativ,fiecare tara din <.E,are o anumita politica in domeniul apicol,nea-ungandu-se la
un punct comun.
#cum sa trecem la 5omania : ca si altii (e'.americanii!,in 5omania specialistii considera
ca familiile bolnave de loca americana pot fi salvate.,retul este insa mare,stuparii
ramanand cu satisfactia ca si-au salvat stupinele.?ineinteles daca avem nenorocul ca
stupina noastra sa fie afectata de loca americana,intreaga cantitate de produse este
compromisa (cel putin la e'port!.(oti stuparii romani trebuie sa inteleaga ca trebuie sa ia
masuri de preventie > sc*imbarea la ma'. 2 ani a tuturor fagurilor din stupi >
dezinfectarea anuala a stupilor,ramelor,fagurilor de la rezerva > dezinfectarea de cate ori
este nevoie a uneltelor> prevenirea furtisagului > mentinerea in stupina numai a familiilor
puternice (cele slabe se unesc sau se distrug!> procurarea de material genetic indemn de
boli > limitarea pe cat posibil a pastoralului > mentinerea stupinei ca un teritoriu
2inc*is2,etc.
0ombaterea si tratarea bolii : 0ombaterea locii americane incepe prin distrugerea
familiilor slabe,mai ales daca acestea sunt atacate si de alte boli.1a familiile puternice se
distrug numai fagurii care prezinta semne de boala.#ntibioticele folosite in tratament sunt
170#MI0I$ , )<1:#(I#D71 ,(E5#MI0I$# > modul de administrare,dozele si alte reguli
de administrare le gasiti in prospectul pus la dispozitie de producator. Din nou trebuie
spus ca tratamentul care nu este urmat de masuri igienico-sanitare se face in zadar.)a
recapitulam ce avem de facut : distrugem familiile slabe > curatam stupii de urme de
ceara,propolis,ii spalam cu lesie de soda caustica &3,clatim bine cu multa apa,apoi
flambam lemnul cu lampa de benzina sau gaz > indepartam fara mila fagurii cu puiet
afectat de boala,flambam usor ramele cu flacara >spalam si dezinfectam toate uneltele si
utila-ele >curatam toate resturile si le ardem > mierea e'trasa este buna numai pentru
consumul uman,fiind total interzisa *ranirea albinelor >
Doua sfaturi de inc*eiere : $< faceti tratamente preventive cu antibiotice,pentru ca nu
sunt necesare.#sa riscati sa pierdeti (prin contaminare! toata recolta de produse.0elalalt
sfat este : preveniti boala,pentru ca altfel o sa aveti mari necazuri ===
1oca europeana - sau 2dracul nu e asa de negru2
(rebuie sa spunem din start despre loca europeana ca este o boala tratabila.1oca
europeana nu trebuie niciodata confundata cu cea americana,pentru ca nu are un impact
la fel de grav,decat daca nu o combatem.,rimul sfat : daca constatati prezenta bolii , nu
va repeziti direct la antibiotice,pentru ca de multe ori albinele reusesc sa invinga
boala,daca luam masurile adecvate.
Manifestare clinica - ?oala are o incidenta mai scazuta asupra familiilor de albine,decat
loca americana.0u precadere ataca puietul in stadiul de larva tanara(.-& zile! si mai rar
larvele capacite.,erioada de aparitie este in primavara,in prea-ma primului cules
principal(salcam!sau intre culesuri,de unde se trage concluzia ca ataca familiile de albine
cand sunt in dificultate.:amiliile atacate prezinta urmatoarele semne clinice :faguri
pestriti > larvele moarte sunt rasucite in celule,fiind atacate cu precadere larvele
necapacite(nu lipsesc insa si cele capacite!> larvele descompuse sunt de culoare cafenie
inc*isa > capacelele celulelor atacate sunt infundate si cel mai probabil si gaurite >
mirosul larvelor moarte este de 2acru2,fiind similar cu cel al otetului.Daca ati citit la loca
americana despre 2proba betigasului2,aflati ca la loca europeana nu se formeaza
filamente( masa descompusa nu se intinde,decat in cazuri rare!.
Modul de raspandire - ?oala se raspandeste in acelasi mod ca in cazul locii americane
:albine *oate sau ratacite,miere contaminata,unelte contaminate si toate celelalte.
0ombatere si tratament - )e observa ca cele mai afectate familii sunt cele care au iesit
slabite din iarna.,rezenta altor boli si mai cu seama a nosemozei,constituie un factor
favorizant,la fel si absenta culesurilor in primavara.Din fericire familiile afectate reusesc
de foarte multe ori sa inlature natural boala,instinctul lor de curatire fiind cel care le
a-uta.0e avem noi ca 2stupari responsabili2 de facut :
In primul rand ar fi asigurarea unui bun cules,sau daca nu *ranim artificial > indepartam
toti fagurii afectati de boala pentru a a-uta albinele sa-si faca curatenie > stropim toti
fagurii cu sirop de za*ar cu acelasi scop de stimulare a instinctului de curatenie > in
cazurile mai grave se poate proceda la inlocuirea matcii,banuit fiind faptul ca o
intrerupere a oatului,ar da un ragaz albinelor sa curete fagurii.
In cazuri foarte grave,daca nu putem controla boala,se fac tratamente cu antibiotice -
(E5#MI0I$# , E5I(57MI0I$# , 170#MI0I$ - insa stiti ca aceasta masura are si
consecinte nedorite.(oate masurile si tratamentele trebuie completate de o dezinfectare
la 2sange2 a stupilor,ramelor,uneltelor,fagurilor cu *rana,etc.
)faturi finale - Incercati sa eliminati boala fara folosirea antibioticelor > $< faceti
tratamente preventive cu antibiotice > aplicati masurile igienico-sanitare > sc*imbati toti
fagurii la 2 ani,ca masura de preventie.
,uietul varos (ascosferoza! - o crestere a frecventei de aparitie
,uietul varos face parte din seria de boli micotice - adica acele boli care sunt provocate
de ciuperci.$u este o boala e'agerat de grava,insa prin faptul ca in ultimul deceniu
inregistreaza o crestere a frecventei de aparitie,am considerat necesar sa o aducem in
prim-plan.
Manifestare clinica - pe oglinda si fundul stupului sunt larve moarte,uscate si mumificate >
puietul moare in stadiu de larva si preninfa > culoarea puietului atacat este alba,gri sau
negricioasa > fagurele produce un sunet caracteristic cand este scuturat > boala prefera
(pentru a cata oara;!,puietul de trantori fara a ocoli totusi si pe cel de lucratoare.
5aspandire si frecventa de aparitie - ratacirea albinelor sau furtisag > sc*imbul de faguri >
folosirea de unelte si utila-e (inclusiv stupi! contaminate,etc.?oala apare la cateva familii
si se raspandeste daca nu ii dam atentia cuvenita.Dupa cum am mai spus,numarul
stupinelor infectate creste alarmant.
,revenire si combatere - la aparitia puietului varos stuparii au o contributie
decisiva.:amiliile slabe,umiditatea crescuta in stup,polenul umed,cuibul largit fara
discernamant,sunt factori favorizanti.In literatura de specialitate se afirma ca puietul
varos ar fi o 2boala secundara2, si ca aparitia are o frecventa crescuta la familiile atacate
de varooza.,ractic puietul varos 2nu se dezvolta in tesutul larvelor sanatoase2.
In 5omania boala se trateaza cu medicamentul MI070IDI$.#cesta se presara pe rame
si pe albine,cate %00-%0 g de substanta activa. se fac &-8 tratamente la diferenta de +
zile intre ele.
Inainte de a trece la tratamentul medicamentos,incercati sa eliminati boala astfel
:reducerea cuibului prin scoaterea fagurilor de prisos,neocupati bine de albine >
eliminarea fagurilor cu puiet afectat de boala si introducerea de faguri artificiali sau claditi
si dezinfectati > dezinfectati fundul stupului,pentru ca acolo au cazut larvele moarte si
care au fost scoase de albine > imbunatatiti ventilatia,reduceti umiditatea stupului > stropiti
fagurii cu sirop de za*ar pentru a stimula instinctul de curatire.
:iecare dintre noi apicultorii a avut probleme mai mari sau mai mici cauzate de atacurile
daunatorilor.:ie ca acestia sunt molii,furnici,viespi,prigorii etc,atacul lor reprezinta o
problema care trebuie rezolvata.(rebuie sa va atragem atentia insa ca solutionarea
nea-unsurilor create de daunatori,nu este intotdeauna c*iar simpla,iar rezultatul final
depinde mult de seriozitatea cu care abordati problematica. In orice caz nu va limitati la
aplicarea unei singure metode si mai ales nu abandonati lupta.Iata ce posibilitati de
aparare aveti :
Molia de ceara (gaselnita!
Este un parazit care nu ataca direct albinele,acestea fiind atacate numai in stadiul de
larva.Molia se remarca insa prin pagubele pe care le produce fagurilor de ceara,atat din
stupii populati cat si celor de la rezerva,cantitatilor de ceara provenite din fagurii
reformati,precum si a puietului de albine.
0ombaterea moliei in stupii populati : $u poate fi facuta prin procedee c*imice deoarece
substantele folosite sunt daunatoare pentru albine.,utem insa a-uta albinele sa se apere
singure,daca adoptam cateva masuri simple : fagurii atacati se curata manual de larvele
si gogosile parazitului, restrangem cuibul pentru a crea o densitate mare de albine pe
faguri,intarim familiile slabe atacate de molie cu albine din alti stupi.
,rote-area fagurilor de rezerva : 0onservarea fagurilor de rezerva se face cu a-utorul
substantelor c*imice.In acest scop apicultorul trebuie sa-si construiasca un dulap pentru
depozitare,prevazut cu rastele.Daca nu dispuneti de un dulap,tratarea si depozitarea
fagurilor se face in corpuri de stupi.
)ubstantele c*imice folosite sunt :
#n*idrida sulfuroasa(batoane de sulf! : )ulful este o substanta eficienta in combaterea
moliei.(rebuie insa sa stim ca fumigatiile cu sulf omoara numai molia adulta,aplicarea
tratamentului trebuind repetata la trei saptamani. :agurii se aseaza in dulap sau in 2-.-&
corpuri de stup stivuite, din care primul trebuie lasat gol.?atonul de sulf se aprinde, se
aseaza pe o cutie metalica,gaurita si prevazuta cu un grila-,doza fiind de 0 g sulf la %m
cub volum.,artea superioara a stivei de corpuri se astupa cu o panza de sac.#picultorul
trebuie sa se prote-eze si sa nu inspire fumul to'ic.
?atoanele de sulf le gasiti in magazinele metalo-c*imice, magazinele cu produse c*imice
de combaterea daunatorilor in agricultura,acestea fiind folosite si la dezinfectarea
butoaielor pentru vin.
#cid acetic industrial : )e poate folosi cu succes in combaterea daunatorului.)e aseaza
tavite cu acid acetic industrial in concentratie de 8-43,cate 2 ml acid la litru de
volum,in partea de -os a dulapului sau a stivei de corpuri.#plicarea unui numar mare de
tratamente cu acid acetic industrial poate duce insa la corodarea sarmei de fi'are a
fagurilor.
Dibromura de etilena : 0ei ce pot procura aceasta substanta au la dispozitie un
tratament foarte eficient.:agurii se depoziteaza in stive de corpuri de stup.,este
desc*iderea din partea de sus a stivei se pune o panza de sac,iar pe aceasta panza
substanta activa.Doza-ul ideal este de .0-0 cm cubi/un m cub ocupat cu faguri.#tentie
mare pentru ca substanta este foarte to'ica,camera trebuind a fi bine ventilata.
In inc*eiere trebuie sa va mai dam doua informatii utile :
-Dupa e'ecutarea unui tratament contra gaselnitei,fagurii se aerisesc &" de ore inainte
de a fi introdusi in stupi.
-1a temperatura de 0 grade 0,larva,nimfa si molia adulta mor asa ca iarna nu mai sunt
necesare tratamente.
Biespea(viespea comuna , etc.!
$u vom insista cu o clasificare a viespilor pentru ca toate pot crea pagube in stupina.0ea
mai eficienta metoda de combatere a lor este depistarea si distrugerea
cuiburilor.Distrugerea cuiburilor se face prin pulverizarea cu un spraE
insecticid,operatiune care daca este facuta primavara are o eficienta marita.
7 alta metoda de combatere destul de eficienta este instalarea in stupine sau
pavilioanele apicole a unor capcane.0onstruiti aceste capcane folosind sticle de
plastic(peturi!,in care se introduce un sirop aromatizat.#cest sirop se prepara din
apa,miere sau za*ar -"3 si %3 otet pentru aromatizare.
)e umplu 203 sticlele cu acest sirop si fara capac se agata in stupina.Biespile atrase de
aroma siropului intra in capcana si se inneaca.,entru a spori eficienta capcanei,sticla se
agita de 2-. ori pe zi astfel ca peretii interiori sa fie umezi.
:urnicile
)unt situatii in care si furnicile pot cauza mari pre-udicii in stupina.0and atacul lor devine
suparator si pagubos,apicultorul incepe combaterea.)e desfac musuroaiele de furnici, se
prafuiesc cu substante insecticide si apoi se acopera.
Ideal este sa avem fiecare stup asezat pe un suport , astfel incat picioarele sa poata fi
unse la nevoie.0a substante de ungere putem folosi fenolul,naftalina,floarea de
sulf.,entru o mai buna fi'are in prealabil se aplica un strat subtire de ulei ars sau orice
substanta lipicioasa.
,rigoria
,rigoria este o mare consumatoare de albine.Incercarea distrugerii acestor pasari prin
amplasarea de diferite capcane este o masura fantezista si fara eficienta.
)ingura metoda buna pentru a scapa de atacul pasarilor este amplasarea de
sperietori.In acest scop agatam de pra-ini inalte pasari moarte cu aripile desfacute,iar
daca avem c*iar prigorii moarte(impuscate!,e c*iar mai bine.
)oarecii
#tacul soarecilor este periculos mai ales iarna cand familia de albine este stransa in
g*emul de iernare si nu se poate apara.
7 masura de precautie pentru a opri patrunderea in stup a soarecilor este instalarea
banalei gratii antisoareci la urdinis.,entru o buna eficienta se are in vedere ca instalarea
sa se faca la timp.Daca atacul este puternic se trece la starpirea sistematica a
rozatoarelor prin instalarea de capcane cu momeli otravite.
7 posibila capcana se construieste asezand pe o caramida o bucata de tigla.)ub cutele
tiglei se aseaza(pana se obisnuiesc soarecii!,grau curat,iar dupa +-" zile acest grau se
inlocuieste cu grau otravit.(igla este folosita pentru a evita ca alte animale sa a-unga la
otrava.
&.'etode de aplicare a tratamentelor
Metoda stropirii cu acid o'alic
,entru tratament se foloseste o solutie apoasa sau pe baza de sirop de za*ar cu o
concentratie de acid o'alic de ..3 precum si o seringa pentru stropire si dozare.
)eringa trebuie sa fie de o asemenea constructie incat sa asigure dozarea sub forma de
picaturi fine.
#cidul o'alic se gaseste in farmacii sub denumirea de acid o'alic brut. In acest caz este
vorba de di*idrat de acid o'alic care este cristalin si este compus din cca +%3 acid
o'alic si 243 apa. )e poate folosi apa de la robinet. 0alciul din apa de robinet este legat
de acidul o'alic si se transforma in cristale stabile c*imic de o'alat de calciu.
0oncentratia nu este puternic influentata de acest lucru. #daosul de za*ar are ca efect o
cadere mai rapida a parazitilor dar nu influenteaza actiunea asupra albinelor sau
toleranta lor la solutie. )e pastreaza in sticla cu dop etans si inscriptionata.
In comert se gasesc si solutii de-a gata de e'emplu ?ienenFo*l. ,entru tratare nu sunt
necesare temperaturi primavaratice, este de a-uns ca termometrul sa indice peste 0
grade 0elsius. :umul se va folosi cu economie. De regula se renunta complet la
utilizarea fumului cand albinele sunt in g*em.
In lunile $oiembrie-Decembrie familia se afla sub coroanele de *rana. 1a stupii fara
magazin localizarea g*emului este usoara si solutia se poate repartiza usor pe cat mai
multe albine. 1a stupii cu magazin cateodata acest lucru este mai dificil mai ales atunci
cand g*emul se afla pe ramele de -os. :ie se foloseste o lanterna pentru a localiza
g*emul fie se indeparteaza catul si solutia se poate distribui in si nu pe g*em. )tropirea
trebuie facuta cu rabdare. Este mai bine sa treci de 2 ori pe fiecare spatiu dintre rame
decat o singura data, cu cat se stropesc mai multe albine cu atat tratamentul este mai
bun. In functie de puterea familiei se folosesc .0-0 ml solutie. .0 ml se folosesc atunci
cand g*emul se intinde pe &- rame (la temperaturi in -urul a 0 grade! si 0 ml cand
g*emul ocupa 8-+ rame. 7 familie se stropeste o singura data. 5epetarea tratamentului,
c*iar si cu ?ienenFo*l, dauneaza. #tunci multe albine sunt incarcate cu prea mult acid si
zboara prematur din stup si pot muri la oarecare distanta fara sa se poata observa
pierderea lor pe pamant in -urul stupului. 1a familiile fara puiet o a doua tratare nu este
oricum necesara. 0aderea de paraziti dupa tratament trebuie urmarita si masurata
pentru a se compara cu rezultatul diagnosticarii dinaintea tratamentului. 0aderea
parazitilor este de amploare mai mare pe o perioada de &- saptamani c*iar daca
ma-oritatea ("03! cad din prima saptamana.2
(ratamentul varozei cu acid formic
:olosirea acizilor organici in controlul varozei este una din metodele recomandate de
legislatia romana c*iar si in cazul apiculturii organice (7<6 .&/2000 si $ormele
metodologice de aplicare a acesteia conform @6 4%+/200% #rt. 28, ., e! datorita calitatii
de a nu contamina mierea si ceara cu reziduuri neadmise, a lipsei fenomenului de
rezistenta a parazitului la tratament si a eficacitatii acestora in conditiile unei folosiri
adecvate.
#cidul formic este singurul tratament cunoscut pana la aceasta data (cu e'ceptia
supunerii la temperatura inalta! care omoara parazitul varoa in celulele cu puiet. De
aceea este un mi-loc eficace de stavilire a infestarii primavara, c*iar si cand in familia de
albine e'ista puiet capacit.
#ctiunea acidului formic, un compus volatil, se manifesta prin atacarea directa a
parazitilor care sunt putin rezistenti la mediul agresiv creat prin vaporizarea acestuia.
Bolatilitatea mare a acidului formic precum si comportamentul agresiv asupra metalelor
constituie factori de risc care trebuie cunoscuti de apicultor. (ratamentele cu acid formic
pot duce la o relativa corodare in timp a componentelor metalice ale stupului si mai ales
a pavilionului. De asemenea trebuiesc respectate cu strictete reguli de manipulare,
pastrare si utilizare pentru a preveni accidentarile datorita contactului acidului cu oc*ii
sau pielea ori prin in*alare sau ing*itire.
Din multitudinea de metode de folosire a acidului formic noi recomandam 2, si anume
folosirea buretelui absorbant si a vaporizatorului.
%. Metoda buretelui absorbant. #re avanta-ul ca ofera o aplicare simpla si rapida si se
poate folosi practic in orice sistem constructiv al stupului. )e foloseste un burete
de vase(tip Bileda, cu dimensiunile apro'imative 20'20'0, cm! si acid formic cu
concentratia de 803. Mai este necesara de asemenea o seringa gradata de volum mare,
pentru eficienta. ?uretele se imbiba cu acid formic si se plaseaza cat mai aproape de
albine, in partea de sus sau de -os a cuibului. )e fac .-& tratamente intr-un interval de &-
+ zile.
(ratamentul de sus. ?uretele se aseaza direct pe laturile de sus ale ramelor. )e imbiba
cu acid formic 803 in cantitate de 2,+ ml/rama Dadant cu albina.
(ratamentul de -os. ?uretele se aseaza pe fundul stupului si se imbiba cu & ml/rama
Dadant de acid formic concentratie 803.
#plicarea tratamentului se face cand temperatura e'terioara depaseste %2 grade0elsius.
Daca temperatura in timpul zilei depaseste 2 grade tratamentul se face seara.
2. Metoda vaporizatorului. #re avanta-ul unui control mai precis al aplicarii consatante si
economice a tratamentului si al unui efect mai indelungat. Este necesar insa dispozitivul
care se monteaza pe o rama goala, dar c*eltuiala cu ac*izitionarea acestuia se
amortizeaza in timp prin manopera redusa. )e foloseste acid formic la concentratia de
803. )e urmareste cantitatea de acid evaporata in timpul primei zile a tratamentului si
daca aceasta depaseste %0 ml/zi se taie o portiune din fitilul dispozitivului pentru a
micsora suprfata de evaporare. (ratamentul este ineficient sub limita de evaporare de 8
ml/zi.
)e lasa urdinisul desc*is, se inlatura magazinele. Daca stupul este prevazut cu fundanti-
varoa se inc*ide sertarul de tabla. (ratamentul se incepe la primele ore, racoroase, ale
diminetii. )e poate face trtament cu acid formic atat primavara, cat si toamna cu conditia
ca temperatura e'terioara sa fie intre si .0 grade 0elsius. :irma ?iocontrol din Elvetia
si producatorul german al vaporizatorului ($assen*eider! recomanda 2 tratamente pe an,
primul in luna #ugust, dupa ultima e'tractie si al doilea in a doua -umatate a lunii
)eptembrie. Daca la sfarsitul lunii Iulie caderea naturala de acarieni este in medie mai
mica de %0 bucati/zi la stupul pe %0 rame se renunta la tratamentul din #ugust, facandu-
se numai cel din )eptembrie.
De mare importanta in combaterea varozei este o atenta urmarire a familiei de albine
pentru o corecta diagnosticare a gradului de infestare. 0aderea naturala de acarieni se
verifica cu foaia cu margarina cel putin saptamanal pentru a tine sub observatie tendinta
de infestare a stupilor. :iecare apicultor trebuie sa aprecieze singur eficienta
tratamentului si sa aduca corectiile necesare pentru imbunatatirea acestuia.
Indiferent de metoda de aplicare se recomanda utilizarea unui minim de ec*ipament
constand in:
%. Manusi rezistente la acid
2. 7c*elari de protectie
.. Masca cu cartus filtrant
&. )ort si cizme de cauciuc
. 6aleata mare (%0 litri! cu apa curata pentru interventie in caz de accidente
)e vor avea in vedere urmatoarele aspecte:
-$u lasati produsul la indemana copiilor.
-0oroziv pentru oc*i si piele la contactul direct sau prin e'punerea la vapori.
-Batamator sau fatal prin ing*itire.
-,oate produce sensibilizarea pielii
-Evitati contactul cu oc*ii, pielea sau imbracamintea.
-$u in*alati vaporii.
-,urtati oc*elari de protectie, manusi rezistente la acizi, sort si cizme de cauciuc la
manipulare.
-)e recomanda utilizarea unei masti prevazute cu filtru purificator pentru vapori organici.
-0ombustibil. :eriti apropierea flacarii desc*ise. )e pastreaza sub temperatura de 0
grade 0.
-1ucrati numai in spatiu desc*is si cu vantul batand din spate.
-$u mancati, beti lic*ide sau fumati in timpul utilizarii.
-)palati temeinic mainile cu apa si sapun dupa utilizare. )palati deasemeni mainile
inmanusate inainte de scoaterea manusilor.
-Dezbracati imediat imbracamintea stropita accidental.
-)palati *ainele contaminate separat de restul imbracamintii.
-#cidul formic perturba activitatea familiei de albine si poate induce o usoara marire a
mortalitatii albinelor.
5eguli de prim a-utor:
,iele. Dezbracati imediat *ainele contaminate. )palati zona afectata cu sapun sau un
detergent slab si multa apa. Daca apare arsura se aplica compresa sterila si se consulta
de urgenta medicul.
7c*i. )e spala oc*ii imediat cu apa din abundenta. )e acopera oc*ii cu comprese
sterile, se consulta de urgenta medicul.
Ingerare. $u provocati voma. ?eti o cantitate mare de apa sau lapte. Daca apare voma
se administreaza repetat lic*ide. $u incercati sa dati nimic pe gura unei persoane aflate
in stare de inconstienta. 0onsultati de urgenta doctorul.
In*alare. )coateti victima din zona contaminata. Daca respiratia s-a oprit curatati caile
respiratorii si incepeti respiratia artificiala. $u incercati sa dati nimic pe gura unei
persoane aflate in stare de inconstienta. 0onsultati de urgenta medicul.
.Clasificare a bolilor si daunatorulor(
?olile albinelor se pot GmpHrIi Gn boli contagioase, necontagioase Ji into'icaIii.
K?olile contagioase, la rLndul lor, se grupeazH Gn:
- virotice (puietul Gn sac, boala neagrH >
- bacteriene (loca americanH, europeanH, septicemia, paratifoza!>
- micotice (ascosferoza, aspergiloza, melanoza!>
- parazitare (nosemoza, amibioza, acarioza, brauloza, varrooza, senotainioza,
triung*iulinoza!.
K?olile necontagioase ale albinelor sunt reprezentate prin:
- puietul rHcit>
- boala de mai>
- diareea albinelor>
- anomaliile mHtcilor.
KInto'icaIiile albinelor se pot produce:
- cu polen>
- cu nectar>
- cu miere de manH>
- cu medicamente>
- cu pesticide folosite pentru combaterea dHunHtorilor.
KDHunHtorii albinelor sunt:
- gHselniIa>
- fluturele 20ap de mort2>
- viespile>
- lupul albinelor>
- furnicile>
- prigoriile>
- ciocHnitorile>
- Joarecii.
- si as mai adauga vrabiile si graurii, care in ultimul timp au inceput sa dea
tarcoale albinelor>
1).CA*+,-A./* */C.A.I*O. APICO*+, -+0A*CA1 P+ */,I*+ A,/*/I
ianuarie
..Ianuarie Ji februarie sunt in mod frecvent cele mai reci luni ale anului. De cele mai
multe ori solul este acoperit cu un strat destul de gros de zHpadH mai ales Gn -umHtatea
de nord a IHrii Ji uneori c*iar Ji Gn zonele sud Ji sud-estice.
.#picultorii ca Ji albinele lor se gHsesc Gn ianuarie Gn plin sezon rece Ji trebuie sH
subliniez GncH o datH cH Gn general se considerH cH anul apicol nu coincide cu anul
calendaristic. <nii socotesc cH anul apicol se Gnc*eie o datH cu intrarea albinelor la
iernat, fapt care se produce de obicei Gn octombrie sau cel mai tLrziu Gn noiembrie. DacH
sezonul activ Gncepe Gn cursul lunii martie sau cel mai tLrziu Gn aprilie - o datH ce albinele
ies la cules de nectar Ji polen - se poate aprecia cH Gn acel moment Gncepe anul apicol.
DacH intervalul de timp este denumit an atunci el urmeazH sH dureze %2 luni adicH
perioada de timp trebuie sH traverseze cele %2 luni ale anului calendaristic. Important nu
mi se pare data Gnceperii Ji data Gnc*eierii, respectiv a reGnceperii anului apicol ci
cunoaJterea Ji respectarea curbei biologice anuale a dezvoltHrii familiei de albine. ,rin
cunoaJtere Ji mai ales prin respectarea acestei curbe biologice GnIelegem obligaIia
apicultorului de a acIiona Gn stupinH Ji Gn stup numai Gn conformitate cu manifestHrile
naturale de comportament ale familiei de albine. #dicH a ceea ce de fapt GnseamnH
curba biologicH de dezvoltare a familiei de albine e'primatH Gn principal prin creJterea
sau scHderea numHrului de indivizi respectiv a puterii colectivitHIii pe care o denumim
familia sau colonia de albine.
.Mn aceastH lunH curba biologicH de dezvoltare are un sens descendent (coboarH pentru
cH numHrul de indivizi scade, se micJoreazH consecutiv albinele uzate care mor, deci
puterea familiei este Gn scHdere. #cest fenomen biologic nu trebuie sH Gngri-oreze pe
apicultor decLt atunci cLnd cantitatea de albine moarte gHsite la control pe fundul
stupilor, respectiv la urdiniJ sau eventual pe foaia de control aJezatH pe fund este
e'agerat de mare (2-. palme fHcute cHuJ un fHraJ plin cu albine!, Gn acest caz se va
controla atent stupul GndreptLndu-se situaIiile anormale constatate ca atac de Joareci
sau ciocHnitori, lipsH de *ranH, umiditate e'cesivH etc.!. #picultorul trebuie sH controleze
Ji sH previnH, ca Ji Gn luna anterioarH, deran-area Ji neliniJtirea albinelor provocate de
atacul Joarecilor, pHsHrilor Ji animalelor de curte,dar Ji cele sHlbatice(ciocHnitori, piIigoi
etc.!. #ceeaJi gri-H se acordH prote-Hrii suplimentare a stupinei contra vLnturilor Ji
curenIilor acolo unde s-a impus a fi deosebit de necesar. .)e continuH supraveg*erea
modului de iernare a familiilor de albine prin controale periodice care acum sunt
reclamate mai des Ji intervenIia promptH pentru Gndreptarea stHrilor anormale. DacH
zHpada cHzutH se acumuleazH Gn cantitate mare este recomandabil GndepHrtarea fHrH
zgomot a acesteia precum Ji mai ales a g*eIii de pe scLndurelele de zbor ale stupilor Ji
eliberarea urdiniJurilor de albine moarte.
0e se GntLmplH Gn familia de albine;
.:amilia de albine Gncepe sH se 2miJte2. )e spune cH luna ianuarie este luna Gn care
Gncepe perioada Gnlocuirii albinei de iarnH. 0oncret este vorba de apariIia primului puiet
Gn cuib. De obicei ouatul mHtcii se declanJeazH la sfLrJitul lunii, mai ales Gn zonele sudice
ale tHrii. #ceastH activitate a mHtcii este declanJatH Gn perioade diferite depinzLnd
dezona geograficH, mai devreme Gn zona ?anatului Ji sudul IHrii Ji mai tLrziu Gn zonele
Gnalte Ji din nordul IHrii. 7 zonH privilegiatH privind temperaturile ce declanJeazH debutul
activitHIii mHtcii, este Ji zona )ubcarpaIilor Meridionali.
Mn interiorul g*emului, Gn zona denumitH miezul g*emului de iernare, temperatura se
ridicH la A.&-.N0 necesarH atLt Gnceperii depunerii primelor ouH de cHtre matcH cLt Ji
dezvoltHrii puietului. Matca depune Gntre 20-%00 ouH Gn 2& * GncepLnd cu porIiunile
fagurilor din centrul g*emului, activitate care se menIine la acelaJi nivel pLnH Gn
momentul Gn care Gn naturH apare primul cules Ji se efectueazH primele zboruri masive
de curHIire. )e subGnIelege cH suprafaIa circularH cu puiet este la Gnceput foarte micH, pe
suprafaIa unui fagure sau cel mult pe suprafeIele a doi faguri alHturaIi 0onsumul de
*ranH se mHreJte pe mHsurH ce activitatea mHtcii Ji ale albinelor doici se intensificH
IinLnd cont cH pe seama *ranei glucidice consumate Gn zona cu puiet temperatura se
menIine constantH la nivelul mediu de .&,-.,N0 indiferent de cLt de scHzute sunt
temperaturile e'terioare.
.MulIi apicultori intervin Gn cursul acestei luni cu *rHniri de completare a rezervelor de
*ranH. 0ompletarea rezervelor de *ranH poate fi fHcutH cu turte (pastH de za*Hr pudrH Ji
miere, cu Jerbet din za*Hr cu miere, cu Jerbet fiert sau cu plHci din za*Hr candi,cu faguri
de miere, fluidH sau cristalizatH .,entru a putea aprecia cLtH *ranH trebuie sH
administreze, apicultorul trebuie sH Jtie cH familiile normale consumH Gn luna ianuarie %-
%, 9g miere (depinde Ji de cantitatea de puiet crescut! Ji circa 2-. 9g Gn luna februarie.
Mn mod obiJnuit suplimentarea *ranei se face Gn stupinH Gntr-o zi mai cHlduroasH, atunci
cLnd se administreazH rame cu faguri cu miere Ji oricLnd atunci cLnd se administreazH
turte din miere cristalizatH sau din pastH - amestec miere Ji za*Hr pudrH. )e recomandH
ca turtele sH aibH Gn medie %-%, 9g, sH fie bine Gntinse Ji introduse Gn pungi de plastic
cHrora li se fac cLteva perforaIii pentru a facilita pHtrunderea albinelor. #plicarea turtelor
se face deasupra fagurilor din zona Gn care se gHseJte g*emul de iernare Ji se acoperH
bine cu podiJorul pentru a nu pHtrunde frigul. )pre sfLrJitul perioadei, Gn zonele mai
calde se poate folosi cu rezultate bune Ji siropul cHlduI administrat direct Gn faguri
amplasaIi imediat lLngH g*em sau Gn *rHnitoare amplasate Gn acelaJi loc.
....Este de reIinut cH:
%. @rana de completare a rezervelor are Ji un pronunIat caracter de stimulare a ouatului
mHtcii Ji a activitHIilor albinelor doici>
2. Mn turtele administrate familiilor nu se va introduce polen. :olosirea acestuia se
recomandH numai dupH ce albinele au efectuat, eventual Gn ferestrele iernii un zbor de
curHIire. #tunci la prepararea turtelor se poate adHuga o cantitate micH de polen
eventual mHcinat.
.Mn aceastH lunH de iarnH ca de fapt Gn toate lunile de iarnH stuparul trebuie sH aibH Gn
vedere urmHtoarele
#cIiuni specifice:
Mn stupinH:
. Bizitarea periodicH a stupinei, de douH ori pe sHptHmLnH sau cel puIin o datH>
. 0ontrolul auditiv al familiilor , ascultarea stupilor cu a-utorul unui tub subIire din cauciuc
sau lipind Ji apHsLnd urec*ea pe peretele stupului. De obicei Gn a doua -umHtate a lunii
ianuarie, dacH apare puietul, zumzetul, sesizat cu ocazia controlului auditiv sporeJte la o
uJoarH lovire a peretelui stupului apoi scade> Gndreptarea stHrilor anormale ivite.
. 0u ocazia controlului, cel puIin o datH la douH sHptHmLni cu a-utorul unei sLrme Gndoite
Gn formH de 1 se va GndepHrta cu gri-H albina moartH de pe fundul stupului Ji de la urdiniJ>
lucrarea se poate efectua mai uJor dacH pe fundul stupului a fost aJezatH din toamnH o
foaie (*Lrtie! de control sau un carton. 5esturile de pe fund scoase cu sLrma sau cu
foaia de control vor fi atent observate GntrucLt ele dau indicaIii e'acte asupra mersului
iernHrii>
. 0urHIirea zHpezii Ji g*eIii la urdiniJ>
. 0a Ji Gn luna trecutH, dacH sunt condiIii favorabile se vor efectua lucrHrile cunoscute
care vizeazH Gnlesnirea zborurilor de curHIire Gn zilele favorabile>
. DacH te*nologia de creJtere sau nevoia - respectiv situaIia concretH din stupi - impun
*rHniri mai ales din cauza insuficienIei, epuizHrii sau inaccesibilitHIii *ranei se vor
prepara Ji administra turtele din za*Hr Ji miere, Jerbetul din za*Hr sau plHcile din za*Hr
candi.
. ,rotecIia suplimentarH a stupinei contra vLnturilor>
. ,revenirea neliniJtirii albinelor provocatH de pHsHri de curte, ciocHnitoare, Joareci J.a.
Mn atelierul stupinei
. 0a Ji Gn decembrie Gn aceastH lunH continuH recondiIionarea uneltelor Ji utila-elor
apicole Jtiut fiind cH prin aceastH acIiune se mHreJte considerabil durata de folosinIH a
lor, se micJoreazH c*eltuielile, respectiv preIul de cost al produselor apicole Ji cresc
corespunzHtor veniturile care definesc profitul Gn apiculturH>
. 5eformarea fagurilor vec*i sau necorespunzHtori care sunt destinaIi obIinerii cerii este
o lucrare ce continuH ea asigurLnd Gn stupinH efectuarea a ceea ce se denumeJte...
. E'tracIia Ji condiIionarea cerii, lucrHri Gn urma cHrora se obIin calupii de cearH care,
comercializaIi
la sc*imb, vor asigura ec*ipamentul de faguri artificiali necesari primenirii anuale a
cuibului Ji a setului de faguri de strLnsurH din corpurile sau magazinele menite obIinerii
recoltelor de miere Gn sezonul apicol activ.
. Deparazitarea fagurilor de rezervH clHdiIi prin e'punere la ger.
Mnc*eierea ramelor, gHurirea apoi GnsLrmarea lor Ji lipirea fagurilor artificiali sunt lucrHri
secvenIionate conform GnJiruirii de la Gnceputul frazei, aceastH acIiune este de mare
importanIH Gn a asigura la timpul potrivit Ji la nivelul necesarului fagurii Gn care albinele
vor creJte puietul Ji vor strLnge recoltele de miere Ji pHsturH.
. 0onfecIionarea de stupi noi>
. 0urHIirea Ji sortarea seminIelor de plante melifere.
februarie
.# doua lunH a anului este penultima lunH a iernii calendaristice, perioadH Gn care familiile
bune Ji foarte bune matca, Gn miezul g*emului de iernare, sub influenIa condiIiilor din
interiorul g*emului, Gncepe ponta (depunerea de ouH sau ouatul mHtcii!,dacH aceastH
manifestare fiziologicH nu a Gnceput de la mi-locul sau sfLrJitul lunii trecute. 0olonia de
albine a dobLndit un comportament bine articulat social care-i permite sH supravieIuiascH
Ji Gn cazul temperaturilor e'trem de scHzute din timpul iernii. 6*emul, pLnH acum cu o
activitate relativ redusH Gncepe producerea de cHldurH Gn vederea asigurHrii condiIiilor
optime pentru creJterea puietului. ,rin contracIii musculare albinele aglomerate Gn
g*emul de iernare, consumLnd miere, produc cHldurH astfel cH ele sunt Gn stare sH ridice
pe termen scurt temperatura Gn sectorul toracic cu %0N0. #ceastH cHldurH produsH de
albinele din miezul (centrul! g*emului de iernare este iradiatH treptat la toate albinele
compactate Gn g*em astfel cH pierderile termice Gn afara g*emului respectiv Gn spaIiul
lHzii stupului sunt minime. )e GnIelege cH Gn -urul miezului g*emului albinele formeazH un
strat compact care asigurH efectul termoizolator iar grosimea stratului de albine creJte o
datH cu scHderea temperaturii e'terioare. #cest mod de comportament trebuie avut Gn
vedere Jtiut fiind faptul cH g*emul se deplaseazH pe rame Gn sus o datH cu consumarea
*ranei. ,ierderea contactului cu *rana determinH moartea coloniei c*iar dacH pe ramele
lHturalnice g*emului e'istH suficiente rezerve de miere. Imposibilitatea deplasHrii
albinelor Gn plan lateral spre ramele ce conIin miere face ca *rana sH devinH inaccesibilH
astfel cH, suferind de foame, coloniile pier. #semenea situaIii nedorite se GntLlnesc mai
ales Gn primHverile timpurii sau Gn ierni cu perioade mai calde urmate de scHderi bruJte
de temperaturH ce determinH strLngerea puternicH a g*emului care ocupH suprafeIe de
faguri golite de miere unde albinele sunt obligate sH rHmLnH Gnfometate mai multe zile
.De aici rezultH cLt de importantH este supraveg*erea iernHrii Ji de ce este necesar sH
intervenim pentru a Gndrepta stHrile anormale.
.)istemul acesta termodinamic are un mare randament Gn transformarea *ranei
energetice (mierea! Gn energie termicH numai pentru g*em. #Jadar, pHrerea generalH
cum cH albinele GncHlzesc spaIiul interior al stupului este greJitH. DacH la suprafaIa
g*emului temperatura nu scade niciodatH sub 400, acum Gn a doua parte a iernHrii Gn
miezul g*emului, o datH cu ponta mHtcii Ji creJterea puietului, temperatura se
menIineconstantH la .&-.N0.
.Mecanismele specifice de producere a cHldurii determinH variaIii mari ale activitHIii de
termogenezH Gn interiorul g*emului de iernare. 0a urmare aparenta inactivitate a
albinelor Gn g*em este o falsH impresie, acestea avLnd o continuH miJcare din interiorul
(miezul! g*emului, unde temperatura este mai ridicatH spre 2coa-a2 g*emului unde
aceasta este mai micH. BariaIiile e'terne de temperaturH duc la o mHrire sau micJorare a
densitHIii albinelor Gn g*em aceasta ducLnd la o mai bunH reglare a temperaturii
g*emului.
.7 datH cu apariIia puietului temperatura g*emului de iernare devine aJadar apro'imativ
A.N0, creJterea acesteia fiind realizatH cu un aport crescut al consumului de glucide.
#ceastH temperaturH trebuie menIinutH Gn limite strLnse (.&,-.N0! variaIiile mai mari
de temperaturH Gn minus ducLnd la o tarare a puietului Ji apoi a generaIiilor urmHtoare
de albine ce vor fi crescute. 7rice curenIi reci pot duce la un consum mai mare de
glucide sau o concentraIie mai mare de 072 (bio'id de carbon! Gn stup ca urmare a
activitHIi mai intense a albinelor.
.7 datH cu creJterea temperaturii medii, spre luna martie-aprilie g*emul de iernare
Gncepe sH se desfacH (se afLneazH iar activitatea albinelor devine din ce Gn ce mai
evidentH. 0reJterea puietului se desfHJoarH acum pe suprafeIe din ce Gn ce mai mari iar
rezervele de proteine din organismul albinelor se epuizeazH (2foamea de proteinH2 . Deci
fHrH prezenIa pHsturii Ji a rezervelor de miere Gn cuprinsul g*emului, nu este posibilH
intensificarea creJterii de puiet.
.#cum este momentul cLnd se accentueazH sc*imbul Gntre generaIia de albine de
iernare Ji albinele de primHvarH. #lbinele efectueazH zboruri de curHIire Ji aduc uneori
primulpolen Gn cuib.
.<n fenomen nedorit ce apare Gn stupi mai ales GncepLnd cu a doua parte a iernHrii este
umezeala. <miditatea ridicatH are douH cauze principale: ventilaIia insuficientH Ji o
izolaIie defectuoasH. ,e lLngH cH umiditatea e'cesivH mHreJte consumul de *ranH, ea
creeazH un mediu propice de dezvoltare a agenIilor patogeni cu precHdere a ciupercilor,
GndeobJte se cunoaJte cH umezeala, respectiv condensul, se formeazH atunci cLnd aerul
cald GncHrcat cu vapori de apH intrH Gn contact cu suprafeIe reci - Gn cazul nostru pereIii
stupului Ji cu fagurii neocupaIi de albine. #m arHtat cH o datH cu creJterea puietului
sporeJte temperatura volumului sferei din centrul g*emului. (emperaturile e'terioare
fiind scHzute condensul apare Gn locurile mai reci, mai ales pe peretele din spatele
stupului. #Jezarea stupului Gntr-o poziIie uJor GnclinatH spre urdiniJ face ca picHturile de
condens care se aglomereazH pe pereIi sH se scurgH pe urdiniJ.
.Mn calendarele anterioare subliniam importanIa asigurHrii liniJtii depline Gn stupinH. Este
evident cH, pe lLngH greJelile apicultorului atunci cLnd a efectuat lucrHrile de pregHtire a
iernHrii, deran-area coloniilor de Joarecii pHtrunJi Gn stupi, de ciocHnitori, piIigoi, animale
domestice, de *oIi sau alIi rHufHcHtori se soldeazH cu nea-unsuri Ji pierderi de efectiv Gn
oricare stupinH aflatH Gntr-una din situaIiile amintite. Dar, presupunLnd cH iernarea
decurge fHrH asemenea evenimente perturbatoare, sH vedem care sunt principalele
#cIiuni specifice
Mn stupinH :
. 0ontinuH vizitarea periodicH a stupinei Ji observarea atentH a fiecHrui stup.
<n control sumar, prin simpla ridicare a capacului Ji podiJorului duce la cunoaJterea
stHrii familiei Ji intervenIia acolo unde este cazul pentru Gndreptarea situaIiilor anormale
constatate :
:amiliile cu lipsH de *ranH se observH uJor prin faptul cH albinele sunt aglomerate masiv
Gn spaIiul dintre leaturile superioare ale ramelor Ji podiJor Ji au un bLzLit mai puternic. Mn
cazul Gn care colonia suferH de foame se va proceda la *rHnirea acesteia. # lHsa familiile
Gnfometate este o mare greJealH care invariabil se soldeazH cu pieirea acestora.
#sigurarea necesarului de *ranH este o condiIie esenIialH a supravieIuirii familiilor. )e
vor administra turte de Jerbet (za*Hr pudrH Gn amestec cu miere .03! Gn cantitate de 0,-
0,+ 9g aJezate deasupra g*emului de iernare, ceea ce asigurH necesarul de *ranH pe o
perioadH de %0-% zile. Mn familiile cu rezerve scHzute se poate introduce c*iar Gn mi-locul
cuibului un fagure cu miere Ji pHsturH. #ceasta este posibil numai Gn zile mai cHlduroase,
cu temperaturi peste %2-%.N0 Ji cu soare, atunci cLnd g*emul este desfHcut.
Mn a doua parte a iernHrii se vor completa Ji rezervele de proteinH, prin administrarea de
turte de za*Hr cu miere cu adaos de polen .03.
. Este strict interzisH administrarea de streptomicinH in turte, aceasta regHsindu-se Gn
mierea de salcLm, fHcLnd-o improprie pentru valorificarea ca miere marfH.
.:amiliile care au pierdut matca se pot unifica cu familii mai slabe, procedeul fiind mai
complicat, impunLnd cLteva zile cHlduroase sau o camerH GncHlzitH. :amiliile se Iin
cLteva ore la cHldurH pentru a da posibilitatea g*emului sH se desfacH, se introduc apoi
Gn acelaJi corp despHrIite printr-o ramH GnvelitH Gn ziar apoi se scoate stupul afarH, Ji se
vor completa rezervele de *ranH.
.:amiliile mai agitate cu consum mai mare de *ranH pot sH aibH rozHtoare Gn cuib.
#ceastH situaIie nedoritH se poate constata prin simpla observaIie e'crementelor de
Joarece Gn cuib Ji -umHtHIilor de corpuri de albine. Ooarecii se prind sau se alungH din
stup iar salteluIele se sc*imbH cu altele noi pentru GnlHturarea mirosului persistent de
Joarece.
. Mn toate cHrIile de apiculturH se pomeneJte de Gnlesnirea zborurilor de curHIire. )e Jtie
cH dacH albinele au fost deran-ate,din aceastH cauzH, urmare a consumului sporit de
*ranH, Gn punga lor rectalH s-au aglomerat reziduuri Gn cantitHIi mari. Gn mod natural,
iarna, mai ales spre sfLrJit,Gnaintea zborurilor de curHIire,depozitul de e'cremente este
uneori atLt de mare GncLt punga rectalH ocupH aproape Gntreaga cavitate abdominalH.
Deci a favoriza zborurile de curHIire Gn ferestrele iernii, Gn zile calde Ji Gnsorite este o
acIiune beneficH>
. 6rHbirea topirii zHpezii Ji evacuarea ei de pe vatra de stupinH>
. 5idicarea gratiilor contra Joarecilor, a reductoarelor de urdiniJ (lHrgirea urdiniJurilor!,
GndepHrtarea resturilor de pe fundul stupilor (curHIarea urdiniJului Ji fundul stupului se
poate face cu a-utorul unei sLrme Gndoite la capHt!, ridicarea capacelor, a materialelor
izolatoare de pe podiJorul lHsat liber Gn bHtaia razelor solare(dacH temperatura se ridicH
peste %2-%&N0!sunt cLteva acIiuni ce favorizeazH zborurile de curHIire>
. 0ontrolul auditiv al stupilor.
. Efectuarea observaIiilor fenologice cu privire la apariIia polenului Ji comportarea
albinelor.
. Mn zilele cu viscol, acolo unde este cazul, stupii se vor prote-a suplimentar.
Deplasarea apicultorilor de douH ori sau cel puIin o datH pe sHptHmLnH conferH siguranIH
cH pe vatra de iernare situaIia este sub control.
Mn atelierul stupinei
. 0ontinuH acIiunea prin care se urmHreJte curHIarea, dezinfecIia, repararea, vopsirea Ji
finisarea uneltelor, utila-elor Ji dispozitivelor care compun inventarul stupinei>
. 0ontrolul fagurilor cu rezerve de *ranH Ji goi .)e finalizeazH pregHtirea setului de faguri
de cuib Ji de recoltH destinaIi sezonului apicol activ, Jtiut fiind cH Gnlocuirea periodicH a
ec*ipamentului de faguri este o mHsurH obligatorie Gn flu'ul te*nologic de creJtere Ji
e'ploatare a albinelor>
. (opirea fagurilor reformaIi, obIinerea Ji condiIionarea cerii rHmLne o acIiune la ordinea
zilei dacH ea nu a fost finalizatH pLnH Gn aceastH lunH.
. Mncercarea puterii germinative a seminIelor de plante melifere
martie
# treia lunH calendaristicH Ji prima lunH a primHverii 2mHrIiJorul2, luna ec*inocIiului de
primHvarH - 2. martie, cu adierile vLntului primHvHratic Ji prezenIa g*ioceilor Ji a
viorelelor vesteJte sosirea primHverii. 0erul devine sc*imbHtor, presiunea atmosfericH
scade sub +80 mm, iar umiditatea relativH confirma atributul lunii ec*inocIiului de
primHvarH cLnd ziua este egalH cu noaptea. #ceastH lunH poate oferi GncH destul de
multe surprize neplHcute, prin sc*imbHri bruJte ale vremii, Gng*eIuri Ji c*iar cHderi de
lapoviIH Ji ninsoare Gn unele zone ale IHrii. De aceea, lucrHrile Gn stupinH sunt GncH destul
de limitate Ji Gndreptate Gndeosebi spre asigurarea *ranei necesare - miere Ji pHsturH - Ji
a unui regim termic cLt mai bun cuiburilor de albine. 1a Gnceputul lunii, Gn ma-oritatea
zonelor, albinele efectueazH zborul general de curHIire, moment important Gn viaIa
familiilor de albine. <rmare eliberHrii organismului de e'cremente Ji apariIiei primelor
generaIii de albine tinere, crescute Gn cursul iernii, se mHreJte capacitatea de creJtere a
puietului Gn familie iar consumul de *ranH pe familia de albine creJte simIitor ,la 2,0-2,
9g. Mn zilele favorabile zborului, albinele aduc Gn stup polen Ji nectar.
Mn aceastH lunH, Gn funcIie de mersul vremii, Gn familia de albine activitHIile de depunere a
pontei de cHtre matcH, creJterea puietului Ji culesurile de nectar Ji polen de la flora de
primHvarH cunosc treptat o intensificare ce corespunde curbei biologice de dezvoltare
anualH proprie speciei. 7uatul mHtcilor Gn familii puternice se a-unge Gn anii favorabili
pLnH la %.000 de ouH Gn 2& de ore.
.Mn funcIie de puterea familiei, a calitHIii mHtcii Ji a condiIiilor de microclimat din cuib
puietul poate ocupa suprafeIe diferite de faguri, GnsH, indiferent de cantitatea acestuia,
albinele sunt obligate sH menIinH, mai ales Gn zona puietului, temperatura necesarH de
circa A.N0, fapt care sporeJte consumul de *ranH *idrocarbonatH (mierea!, Gn acelaJi
timp crescLnd Ji consumul de substanIe proteice (pHsturH , necesare creJterii puietului.
.Elementele principale care determinH amploarea Ji viteza cu care matca depune ouHle
Ji albinele doici Gngri-esc puietul sunt urmHtoarele:
,uterea Ji starea de sHnHtate a familiei la ieJirea din iarnH.
)e GnIelege cH o familie bolnavH (nosemoza, puietul vHros, varrooza sunt principalele boli
ce pot fi decelate!, cu populaIie puIinH formatH din albine GmbHtrLnite Ji anemiate se va
manifesta ca un organism slHbit, ca o unitate biologicH incapabilH sH desfHJoare cu
amploare activitHIile enunIate. De multe ori familiile cu *andicap sunt compromise mai
ales dacH nu se intervine rapid cu mHsuri de Gndreptare a stHrilor anormale. 7ricum
familiile slabe sau slHbite nu au Janse de a se alinia la startul de la care vor porni la
valorificarea culesurilor de producIie (salcLm, rHpitH J.a.! familiile puternice. Desigur
starea foarte bunH, bunH, mediocrH sau rea a acestora depinde Gn mod esenIial de buna
pregHtire pentru iernare pe care apicultorul a asigurat-o la timp Ji corect Gn anul anterior.
Mai depinde Ji de succesul iernHrii adicH dacH familiile nu au fost deran-ate Gn perioadele
reci, au avut o iernare liniJtitH cu provizii de *ranH suficientH, de calitate Ji accesibilH
(miere A pHsturH iar protecIia termicH Ji aerisirea stupilor au fost la parametrii pe care
orice apicultor Gi cunoaJte.
)tarea vremii.
0ondiIiile de temperaturH Ji precipitaIii accelereazH sau frLneazH dezvoltarea GnIelegLnd
prin aceasta cH Gn condiIii de vreme rece cu precipitaIii, Gn absenIa zborurilor de curHIire
Ji a culesurilor de GntreIinere ascendenIa curbei de dezvoltare va cunoaJte un ritm lent Ji
GntLrziat.
Mn aceastH perioadH albinele care au iernat mor Gn numHr mare Ji arareori contingentele
de albine care se nasc Gntr-un interval de timp egalizeazH pe cele care dispar. De obicei
acest fenomen se petrece Gn cursul lunii aprilie.
,rezenIa Ji calitatea *ranei.
:HrH *ranH energeticH - miere sau sirop din za*Hr Ji proteicH - pHsturH Ji polen ca Ji fHrH
apH, creJterea puietului rHmLne un deziderat care nu-Ji gHseJte materializarea Gn cuibul
familiei.
,rotecIia termicH Ji umiditatea.
BariaIiile mari de temperaturH de la zi la noapte impun o protecIie termicH suplimentarH
pentru pHstrarea cHldurii mai ales Gn spaIiul ocupat de zona cuibului unde temperatura
generatH de albine pentru creJterea puietului este de apro'.A.&A.N0. <miditatea
e'cesivH este dHunHtoare determinLnd sau favorizLnd apariIia mucegaiului, degradarea
pHsturii Ji alte necazuri.
.#picultorii cu e'perienIH Jtiu sH alterneze lHrgirea cuibului cu strLmtorarea lui, utilizLnd
rame bune de ouat concomitent cu o manierH de lucru cu cuibul strLns. #ceasta
GnseamnH practic cH lHrgirea periodicH nu se face mai mult decLt permite o bunH
acoperire cu albine a tuturor ramelor ce compun cuibul limitat de diafragmH.
#ctiuni specifice:
Mn stupinH
5evizia sumarH de primavarH
.Este o lucrare care se poate efectua Gn zile calde, calme Ji Gnsorite Gn care temperatura
se ridicH peste %2-%.N0. ,ractic este vorba despre un control oarecum superficial
constLnd uneori numai Gn observarea de sus a cuibului privind leaturile superioare ale
ramelor sau e'trHgLnd o ramH din centru. DacH se constatH cH e'istH puiet cHpHcit de
albine lucrHtoare, ouH corect depuse de matcH Ji puiet necHpHcit de vLrste diferite este
un prim semn care dH certitudinea cH activitatea din stup se Gnscrie Gn parametrii de
normalitate.
.:ireJte apreciem tot sumar dacH e'istH *ranH suficientH, de calitate Ji accesibilH
albinelor. Mn cazul absenIei sau insuficienIei *ranei se intervine cu *rHniri sub formH de
sirop de za*Hr %:% sau, mai bine, cu faguri cu miere de la rezervH, descHpHcind periodic
cLte % dm2.
.(urtele din miere Ji polen sunt GndeobJte recomandate - ca *ranH de completare Ji/sau
stimulare ca Ji siropul - numai dacH albinele zboarH sau au efectuat anterior cel puIin un
zbor de curHIire.
.:HrH a se desface cuibul prea mult, pentru a se evita pierderile de cHldurH, din partea
dinspre diafragmH se scot fagurii goliIi de miere sau cu miere puIinH Ji se apropie de
zona puietului fagurii mai plini cu miere Ji pHsturH de la marginea cuibului, Gn lipsa
acestora, se introduc faguri cu miere din rezervH.
.:agurii goi care se scot din cuib, plini cu albine atLt la suprafaIH cLt Ji Gn celule nu se
scuturH, pentru a nu se provoca pierderi de albine Ji c*iar Ji a mHtcii Gn cazul Gn care
aceasta este ascunsH Gn masa de albine, ci se aJeazH cu gri-H mai spre marginea
cuibului, de unde albinele, datoritH temperaturii ridicate din cuib, se vor retrage Gncet spre
zona puietului.
.Mn lipsa fagurilor cu *ranH Gn rezervH, se aJeazH deasupra zonei cu puiet pungi
de plasticcu Jerbet de za*Hr sau cu pastH de za*Hr pudrH amestecat cu miere ("0/203!.
,entru completarea rezervelor de pHsturH, pLnH la apariIia polenului Gn naturH, e bine sH
se administreze turtite de polen amestecat cu puIinH miere, astfel GncLt sH facH o masH
compactH, cLte %00-%0 g> nu se dau cantitHIi mai mari. pentru a se evita pierderile
inutile Ji alterarea lor, Gn cazul Gn care turtiIele sunt consumate mai Gncet, Gn lipsa
polenului se vor folosi Gnlocuitori de polen, cum sunt laptele praf degresat, dro-dia de
bere uscatH Ji fHina de soia mHcinatH foarte fin. 1a fel ca Ji Gn cazul polenului, acestea se
amestecH cu o cantitate micH de miere Ji se administreazH Gn turtiIe de circa %00-%0 g.
.)e va evita introducerea Gn stupi Gn scopul asigurHrii rezervelor de *ranH a fagurilor cu
miere cristalizatH Ji eventual se vor scoate din stupi fagurii cu asemenea miere,
Gnlocuindu-se cu faguri cu miere lic*idH, Gn aceastH perioadH albinele dizolvH cu greu
cristalele de miere, consumLnd doar mierea lic*efiatH din -urul lor Ji aruncLnd de regulH,
cristalele de miere pe fundul stupului, Gn plus. consumul unui asemenea sortiment de
miere provoacH de multe ori diaree la albine, mai ales Gn cazurile Gn care acestea nu au
efectuat un zbor de curHIire de mai mult timp
.:agurii cu miere cristalizatH pot fi daIi Gn consum mai tLrziu, Gn perioada activH,
descHpHcind-se cLte o porIiune redusH Ji udaIi bine cu apH cHlduIH Ji puJi dupH
diafragmH ca *ranH stimulentH Gn perioadele de dezvoltare lipsite de cules din primHvarH
sau din toamnH.
.<nii autori recomandH Gn scopul completHrii rezervelor de *ranH administrarea de sirop
de za*Hr sau c*iar de za*Hr tos umectat. DacH siropul de za*Hr dat Gn fagurii amplasaIi
Gn cuib cLt mai aproape de zona puietului, mai poate fi acceptat, deJi prin aceasta se
mHreJte gradul de umiditate Gn stup, cu toate consecinIele negative arHtate, za*Hrul tos
este total contraindicat din aceleaJi motive arHtate Gn cazul folosirii mierii cristalizate, Gn
plus, *rana administratH Gn aceastH perioadH trebuie sH fie Gn contact direct cu g*emul de
albine, albinele ieJite Gn afara acestuia putLnd amorIi pe leaturi, faguri sau *rHnitoare
datoritH temperaturii scHzute din afara g*emului.
.Deosebit de importantH Gn aceastH perioadH este combaterea umezelii Ji a
mucegaiurilor din stupi, acolo unde este cazul. ,entru aceasta, fundurile stupilor se
curHIH, iar acolo unde umezeala este prea mare sau dacH fundurile sunt deteriorate
acestea se Gnlocuiesc cu altele uscate Ji dezinfectate. De asemenea, Gn caz de mare
necesitate se efectueazH transvazarea cuiburilor Gn corpuri (stupi! noi.
.<miditatea ridicatH reduce puternic Gn aceastH perioadH capacitatea albinelor de
menIinere a unei temperaturi normale Gn cuib, influenILnd negativ ponta mHtcilor Ji
sporeJte gradul de uzurH al albinelor Ji aJa slHbite Gn urma trecerii peste perioada de
iernare, grHbindu-le sfLrJitul. <n rol tot atLt de nefast Gl are umiditatea ridicatH Gn
creJterea gradului de dezvoltare al bolilor Ji Gn special Gn cel al nosemei care, Gn cazul
familiilor slabe Ji puternic infestate, poate avea un efect fatal.
.DacH materialele care asigurH protecIia termicH (salteluIe sau alte materialelor
izolatoare! sunt umede se usucH la soare ori vor fi Gnlocuite cu altele uscate.
.DacH e'istH posibilitatea, fundurile stupilor multieta-aIi vor fi Gnlocuite sau obligatoriu vor
fi curHIate de resturile acumulate. 7bservLnd atent aceste resturi care Gn general sunt
formate din rHmHJiIe de cearH Ji albine moarte putem deduce dacH iernarea a decurs
bine sau rHu.
.,rin cernere se separH din masa de resturi douH componente:
%! albine moarte care se ard Ji
2! ceara care se topeJte.
5evizia generalH sau de fond
.$umai Gn zile Gnsorite cu temperaturi de peste A %&N0 se poate efectua acest control
notLnd Gn carnetul de stupinH constatHri legate de: puterea familiei e'primatH Gn numHr
de rame bine ocupate cu albine> cantitatea de *ranH Gn 9g miere Ji/sau pHsturH> rame
parIial ocupate cu puiet de diferite vLrste> prezenIa mHtcii, starea de sHnHtate.
Mn funcIie de constatHrile ocazionate de acest control - de care nu trebuie sH scape nici o
familie - se vor institui diferenIiat lucrHrile obligatorii Gn conformitate cu realitatea vHzutH
Ji notatH. De e'emplu: familiile orfane vor primi o matcH de la rezervH ori se vor unifica
cu alte familii, familiile e'cesiv de slHbite vor fi unificate, cele lipsite de *ranH, cu *ranH
insuficientH sau de calitate necorespunzHtoare vor fi a-utate de urgenIH procedLnd la
aJa-numitele *rHniri de necesitate. 0e dHm albinelor Gnfometate sau Gn pericol de
Gnfometare; )implu> faguri cu miere descHpHcitH sau sirop de za*Hr %:%, rame cu pHsturH
sau c*iar turte din miere, za*Hr Ji polen.
.Mn cuib se lasH doar fagurii cu *ranH Ji puiet bine acoperiIi de albine, astfel GncLt acesta
sH fie cLt mai bine strLmtorat cu putinIH. (rebuie avut Gn vedere cH Gn aceastH perioadH
deJi a Gnceput apariIia albinelor tinere, sc*imbul de generaIii se face GncH destul de Gncet,
mortalitatea albinelor de iarnH prevalLnd apariIia albinelor tinere> Ji deci puterea familiei
fiind GncH Gn descreJtere.
.DacH apicultorul debutant sau GncepHtor nu Jtie cum sH procedeze Gn cazul unor situaIii
anormale el poate consulta orice manual de apiculturH, colecIia revistelor de specialitate
sau poate apela la un apicultor consacrat, cu e'perienIH care, fHrH GndoialH Gi va da
GndrumHrile concrete pentru fiecare situaIie Gn parte.
l MHrirea vitezei de ouat a mHtcilor Ji stimularea creJterii puietului se face letimediat ce
timpul se GncHlzeJte prin *rHniri de stimulare cu sirop de za*Hr Gn proporIie de %/% (%
parte za*Hr la % parte apH administrat cHlduI Gn porIii mici,la Gnceput Gn porIii mici de %0 -
20ml Ji pe mHsurH ce timpul se GncHlzeJte Ji Gn funcIie de puterea familiilor, Gn porIii mai
mari de .00-00ml periodic Ji succesiv la % sau 2 zile Gn funcIie de rapiditatea cu care
albinele Gl prelucreazH Ji *rHnitorul se goleJte. #cesta este procedeul cel mai simplu. <n
procedeu mai comple' Ji mai complet este cel prin care la *rHnirile de stimulare albinele
se fura-eazH cu turte din miere, za*Hr Ji polen aJezate pe leaturile superioare ale
ramelor, deasupra cuibului.
)e instaleazH cLntarul de control pe care se aJeazH cea mai puternica familie de albine
din stupina Ji se Gncepe Gnregistrarea Gn carnetul de stupinH a observaIiilor
meteorologice, fenologice, precum Ji a evoluIiei cLntarului de control. #ceste observaIii
Ji GnregistrHri se e'ecutH pe Gntreaga perioadH a sezonului apicol activ,pentru a cunoaJte
potenIialul melifer al zonei Gn care se practicH stupHritul.
,entru a-utorarea creJterii de puiet Ji evitarea pierderii albinelor zburHtoare care asigurH
apa necesarH creJterii puietului, Gn perioadele cu temperaturH mai ridicatH se asigurH
albinelor apa necesarH, prin montarea de adHpHtoare Gn locurile Gnsorite din stupinH Gn
care se pun apH cHlduIH cu sare ( g/l!. Este o mHsurH binevenitH menitH a satisface
necesarul de apH consumatH pentru creJterea puietului. $u e rHu sH se punH Gn
adHpHtoare, pentru dezinfecIie, Ji apH Gn care s-a dizolvat 0,-%3 *ipermanganat de
potasiu sau albastru de metil.
)e continuH stimularea Ji supraveg*erea zborului general de curHIire>
(oIi apicultorii Jtiu cH stimularea Ji supraveg*erea zborului de curHIire este o lucrare
uJoarH, c*iar plHcutH (doar nu degeaba se spune: 2oc*iul stHpLnului GngraJH vita2 cu
efect benefic Gn familiile care efectueazH aceste zboruri. <n zbor vioi, intens Ji de duratH
Gn atmosfera GncHlzitH de razele soarelui este o imagine reconfortantH pentru oricare
privitor.
)e va avea gri-H sH se asigure stupului o Gnclinare spre Gnainte de 8-"N (dacH nu s-a
procedat astfel Gn toamnH, la pregHtirea familiilor pentru iernat!. Mn felul acesta albinele
GndepHrteazH mai uJor cadavrele albinelor moarte Ji alte gunoaie care apar Gn aceastH
perioadH pe fundul stupilor. De altfel, s-a considerat Gn mod e'perimental (Escov! cH la
stupii astfel GnclinaIi are loc o mai bunH aerare (ventilaIie! a cuibului, familiile respective
iernLnd Gn condiIii mai bune.
$u e rHu ca tot acum sH se refacH, sH se cureIe, aJa-numita oglindH a stupului2 Gn faIa
acestuia, Gn acest mod putLndu-se urmHri mai uJor gunoaiele (resturile! aruncate afarH
de albine Ji dLndu-se Gn acelaJi timp un aspect mai curat Ji plHcut stupinei.
De asemenea, se GndepHrteazH din cuiburi fagurii puternic murdHriIi de pete de diaree,
c*iar dacH sunt ocupaIi cu cantitHIi mici de puiet. Mn cazul Gn care pe asemenea faguri
sunt cantitHIi mai mari de puiet, se curHIH petele de diaree prin rHzuire urmLnd ca, mai
tLrziu, dupH ieJirea puietului, fagurii respectivi sH fie scoJi Ji daIi la topit.
Mn funcIie de evoluIia vremii e de preferat sH se menIinH gratiile Gmpotriva Joarecilor la
urdiniJuri, tocmai pentru cH Gn aceastH perioadH Joarecii devin mai activi, GJi cautH locuri
izolate Ji cHlduroase pentru a-Ji face cuiburile Gn care sH nascH puii. 0u toate cH albinele
nu mai au g*emurile atLt de compacte ca Gn timpul iernii, Joarecii circulH nesting*eriIi
prin pHrIile laterale ale cuibului Ji mai ales Gn spaIiul din spatele diafragmei Ji deasupra
podiJorului, unde-Ji fac de regulH cuiburile, deran-Lnd albinele prin foiala lor Ji mai ales
prin mirosul pe care-l dega-H ei Ji e'crementele lor.
Mn cazul familiilor orfane, care Gn timpul iernii Ji-au pierdut mHtcile dintr-o cauzH oarecare,
acestora li se dH o matcH din nucleele de rezervH, iar Gn lipsH, se unesc cu alte familii mai
slabe din stupinH. <nificarea se face prin simpla transvazare a cuibului familiei orfane
lLngH cuibul familiei cu matcH. Izolarea mHtcii nu este obligatorie, Gn aceastH perioada
mHtcile fiind acceptate uJor de albinele strHine. ,ericolul apare doar Gn cazul Gn care Gn
familia orfanH au apHrut albine ouHtoare. situaIie care se recunoaJte prin prezenIa de
puiet bombat sau de ouH depuse neregulat pe pereIii celulelor sau mai multe ouH Gntr-o
celulH, Gn asemenea cazuri izolarea mHtcii fiind obligatorie.
:ormarea familiilor temporare sau a-utHtoare cu mHtcile de rezervH iernate Gn afara
g*emului, Gn camere.
#precierea rezistenIei la iernare a grupei familiilor de prHsilH . 0ele mai rezistente familii,
cu consum de *ranH Ji mortalitate micH sunt selecIionate.
Diagnostic Ji tratament Gn caz de boalH Gn stupinH.
.1a apariIia semnelor certe sau suspiciunilor de boalH se va solicita medicului veterinar
de teren sau de laborator diagnosticarea bolii sau bolilor. #cesta va indica tratamentul
care trebuie obligatoriu urmat Gntocmai altfel boala sau bolile se vor acutiza Ji e'tinde
determinLnd pagube Gn efectiv de cele mai multe ori irecuperabile. ,rincipala boalH de
primHvarH este nosemoza. $etratatH duce la depopularea, la slHbirea familiilor de albine.
(ratamentul se face Gn principal cu :umidil-? conform prospectului.
,entru combaterea nosemei, Gn afara mHsurilor de reducere a gradului de umiditate Gn
stupi, e bine ca *rana (Jerbetul sau siropul! dat sH se prepare pe bazH de ceaiuri cu
efect antinosematos - preparate din sunHtoare, gHlbenele, izmH, muJeIel, coada
Joricelului Ji sH se administreze dozele necesare de medicament.
.Deosebit de eficient Gn combaterea nosemozei este e'tractul de ceapH. )ucul de ceapH
se adaugH Gn siropurile preparate pe bazH de ceaiuri. Este o metodH ecologicH de
prevenire/tratare a nosemozei.
.#dministrarea streptomicinei pentru o aJa-zisH stimulare sau Gn tratamente este cu
desHvLrJire interzisH.
.Mn general, se foloseJte orice moment prielnic oferit de vreme pentru efectuarea
lucrHrilor amintite, Gn aJa fel GncLt familiile de albine sH se dezvolte normal Ji sH iasH fHrH
pierderi din iarnH.
Mn atelierul stupinei
0urHIirea, dezinfecIia, repararea, recondiIionarea,vopsirea utila-elor de care va fi nevoie
Gn sezonul activ care se apropie (centrifuge, bidoane, tHvi de descHpHcit, stupi, elemente
de stupi J.a.!. Dezinfectarea stupilor Ji a materialelor ce urmeazH a fi folosite Gn
continuare este obligatorie mHcar prin curHIarea (rLcLirea! crescHturilor de cearH, a
depunerilor de propolis, a petelor de diaree, mucegaiului etc. cu a-utorul dHlIii apicole sau
a unui Jpaclu, urmatH de spHlarea Gn apH fierbinte cu sodH Ji sHpun de rufe, dupH care
materialele se limpezesc Gn apH curatH Ji se usucH bine. Oi mai bine este dacH aceastH
lucrare este urmatH de o flambare atentH cu lampa de benzinH sau cu un arzHtor de
aragaz. 7 metodH eficientH de dezinfecIie este Ji pulverizarea cu spirt a stupului, Gn strat
subIire,dupH ce acesta a fost Gn prealabil curHIat de cearH Ji propolis, Ji aprinderea
spirtului. )pirtul va arde, fHrH a lHsa cenuJH ori mirosuri neplHcute Ji va dezinfecta
eficient suprafaIa de lemn a stupului. ,entru a stinge focul e necesar doar sH se Gnc*idH
capacul stupului. )pirtul este e'trem de inflamabil. Deci, atenIie la normele de protecIie a
muncii Ji de prevenire a incendiilor=
Mnc*eierea, GnsLrmarea Ji lipirea foilor de faguri artificiali care vor Gntregi ec*ipamentul de
faguri noi destinat Gnlocuirii anuale a cel puIin %/. (o treime! din totalitatea zestrei de
faguri a stupinei.
)e verificH Ji se pun la punct materialele Ji utila-ele folosite la creJterea mHtcilor,
colectarea de polen, de venin, producerea de miere Gn secIiuni etc.
7rganizatorice:
,rocurarea de material sHditor Ji plantarea de arbori Ji arbuJti nectaro-poliniferi,
GnsHmLnIHri de amestecuri fura-ero-melifere (facelia cu borceag Ji altele!.
#sigurarea mi-loacelor de transport pentru deplasarea la pastoral.
0ontrolul rezultatelor iernHrii> analiza situaIiei stupinei, a modului Gn care au iernat
familiile de albine cu scopul de a cunoaJte eventualele cauze ce au determinat o iernare
necorespunzHtoare Ji luarea de mHsuri pentru eliminarea Gn viitor a deficienIelor
constatate.
$u uitaIi
. 0ontribuiIi la menIinerea puterii familiilor Ji la GntHrirea rapidH a lor prin :
%.Gmpac*etarea suplimentarH a cuibului>
2.*rHnirea suplimentarH a familiilor lipsite de rezerve de pHsturH, cu turte de polen >
..*rHnirea stimulentH cu turte de pastH de za*Hr. Mn stupinele mari, spre sfLrJitul lunii
*rHnirea suplimentarH se face cu za*Hr tos, administrat odatH la %0 zile Gn *rHnitoarea -
ramH, aJezate lLngH ultimul fagure ocupat cu albine.
. #siguraIi accesul razelor solare pe vatra stupinii Gn tot cursul zilei. ,rin aceastH mHsurH
activizaIi familiile de albine Ji micJoraIi din consumul de *ranH destinat producerii de
cHldurH Gn cuib.
.0e minunat ar fi pentru albine Ji pentru apicultor dacH stupina lui s-ar gHsi Gncon-uratH Gn
martie de toate plantele enumerate mai sus= De aceea, Gn manualele de apiculturH, se
recomandH ca vatra de iernare sH fie situata Gntr-o zonH care, primHvara devreme,
vegetaIia sH ofere surse de nectar Ji polen ce asigurH o accelerare a dezvoltHrii familiilor
de albine. 0ine poate sH GJi transporte stupii Gntr-un areal Gn care cel puIin o parte dintre
aceste specii ocupH un segment important din suprafaIa cercului cu o razH de .-., 9m
(raza economicH de zbor a albinelor! este un om fericit Gn martie Ji mai apoi. 0ine nu, va
trebui sH respecte cLt mai Gndeaproape recomandHrile efectuLnd toate lucrHrile
enumerate sub titlul #cIiuni specifice. )H aJteptHm cu speranIH Ji Gncredere primHvara=
)H ne bucurHm de venirea ei=
aprilie
DeJi temperatura creJte, Gn decursul lunii aprilie pot surveni perioade reci, cu ploi sau
c*iar cu fulguieli scurte de zHpadH Gn unele zone ale IHrii. 7datH cu mHrirea zilei,
temperatura creJte Ji apar primele flori. :amiliile de albine GJi Gncep activitatea din afara
stupului. ,entru ele, Gncepe un nou sezon, de formare a rezervelor de *ranH, de
GnmulIire.
.0reJterea duratei zilei-luminH, Gnflorirea masivH Ji continuH a pomilor fructiferi, a
plantelor de pHdure, a sHlciilor, zHlogului etc. precum Ji a unor culturi agricole ca
muJtarul Ji rapiIa de toamnH, creeazH albinelor condiIii optime de activitate Ji de
dezvoltare a puterii familiilor. #cum are loc Gnlocuirea totalH a albinei de iarnH cu albine
tinere, crescute Gn cantitHIi din ce Gn ce mai mari. (ocmai Gn acest scop, pe tot decursul
lunii aprilie lucrHrile vor fi Gndreptate spre asigurarea Gn principal a spaIiului necesar
creJterii de noi generaIii de albine, a completHrii cantitHIilor de *ranH Ji a izolHrii termice
Gn condiIii optime a cuibului.
.MncH din ianuarie-februarie, matca a declanJat ouatul, la Gnceput pe suprafeIe ale
fagurelui din centrul g*emului de iernare mici de 0-2 dm2, apoi din ce Gn ce mai mult, pe
porIiuni mai mari. $oile albine eclozionate vor Gngri-i generaIiile urmHtoare. )unt albine
doici diferite de cele de iernare, fHrH rezerve Gn corpul gras. Gn familie raportul dintre
albinele de iernare Ji cele nou apHrute, se va sc*imba Gn fiecare zi, Gn favoarea albinelor
tinere. Este momentul cLnd albinele GmbHtrLnite, de iarnH, datoritH uzurii, vor muri,
lHsLnd locul noii generaIii. #cesta este momentul cel mai dificil Gn familia de albine,
fenomen observat de obicei Gn a doua -umHtate a lunii.
:actorii care influenIeazH depHJirea cu succes a pragului, sunt Gn principal:
cantitatea Ji calitatea *ranei din stup (miere, pHstura!
InfluenIeazH Gn primul rLnd calitatea albinelor de iernare ca Ji a celor de primHvarH mai
ales prin dezvoltarea glandelor *ipofaringiene ale acestora, glande cu rol foarte
important Gn producerea lHptiJorului de matca. #ceste albine au un dublu rol: acela de
alimentare a mHtcii cu *ranH de calitate, pentru forIarea pontei (accelerarea depunerii de
oua! precum Ji luarea Gn creJtere a ouHlor depuse de mHtci.
#lbinele prost *rHnite sau cu *ranH de slabH calitate nu vor lua Gn creJtere larvele
determinLnd scHderea proporIiei de albine tinere faIH de cele bHtrLne sau GmbHtrLnite.
e'istenIa unor culesuri slabe, sau practicarea *rHnirilor stimulative.
calitatea mHtcii (matcH tLnHrH Ji prolificH sau matcH bHtrLnH, epuizata, cu defecte fizice!.
InfluenIeazH de asemenea ritmul ouatului. )c*imbarea la doi ani a mHtcilor poate reduce
mult, 2cHderea2 mHtcilor Gn primavarH atunci cLnd familia are mare nevoie de o matcH
bunH.
pHstrarea cHldurii necesare Gn cuib.
5HmLne, ca Ji iarna, o gri-H principalH a apicultorului. Mn primHvarH, Gn plinH perioadH de
dezvoltare a familiilor de albine, cLnd Gn stup e'ista rezerve de *ranH, matca GJi
intensificH Gn fiecare zi ponta. )paIiul e'istent este mare acum (celule golite de miere,
rame Gn e'cedent!. 0a urmare familia se e'tinde pe toate ramele, nereuJind sH
GncHlzeascH tot puietul e'istent. #pariIia unor zile capricioase, cu temperaturi scHzute, Gn
unele zone c*iar lapoviIH, poate duce la reformarea g*emului Ji pHrHsirea puietului ceea
ce determinH compromiterea lui. De aceea ca lucrare principalH apicultorul trebuie sH
lucreze 2cu un cuib strLns2 adicH eliminLnd ramele e'cedentare, astfel GncLt albinele sH
acopere bine fagurii ramaJi Gn stup. ,rocedLnd astfel cHldura va fi asiguratH la un nivel
corespunzHtor.
.)emnul egal Gntre albinele bHtrLne, epuizate Ji care si-au Gnc*eiat menirea Ji cele tinere
se GnregistreazH mai devreme sau mai tLrziu Gn funcIie de cLIiva factori frenatori sau
propulsatori cum sunt:
mersul (sau starea! vremii (condiIii meteo!>
surse de cules de la vegetaIia nectaro-poleniferH>
puterea familiei la intrarea Ji ieJirea din iarnH>
starea de sHnHtate>
valoarea - respectiv prolificitatea -mHtcii>
*rHnirile anterioare de completare a rezervelor de *ranH Ji mai ales cele actuale de
stimulare a dezvoltHrii, protecIia termicH a stupilor (mai sunt zile Ji mai ales nopIi reci!.
. #rmonizarea acestor factori Gntr-o stupinH este un caz fericit care se poate GntLmpla sau
nu. De aceea gri-a principalH a apicultorului este sH GndeplineascH la timp, corect Ji cu
profesionalism toate acIiunile menite Gmputernicirii rapide a fiecHrei familii de albine. .De
ce este nevoie de creJterea puternicH Ji rapidH a numHrului de albine Gn fiecare familie;
:oarte simplu: pentru cH la primul mare cules de producIie caracterizat prin intensitate Ji
scurtime Gn timp (%0-%2 zile la salcLm!, numHrul mare de albine culegHtoare va asigura,
aJa cum se zicea Ji GncH se mai zice: 2 Balorificarea superioara a culesului 2. Mai corect
ar fi sH spunem: optimizarea culesului GnIelegLnd prin aceasta realizarea unui optim
economic. #cest optim defineJte capacitatea fiecHrei unitHIi biologice de producIie -
stupul cu albine Ji Gn final stupina - de a aduna o cantitate de miere, respectiv recolta a
cHrei valoare sH acopere Ji sH depHJeascH cLt mai mult c*eltuielile ocazionate de
creJterea, GntreIinerea albinelor (biostimulatori, rame, faguri artificiali, medicamente,
amortizHri de utila-e!, costurile transportului Gn pastoral ca Ji a forIei de muncH, ta'ele Ji
alte plHIi efective fHcute de proprietarul stupinei. 7ricine se ocupH de albine constatH cH
apicultura costH Ji costurile cresc pe zi ce trece datoritH inflaIiei.
. (oIi autorii de manuale apicole ca Ji apicultorii profesioniJti recomandH *rHnirile de
stimulare Gn primHvarH tocmai Gn ideea optimizHrii culesului care Gn ultima instantH nu
GnseamnH altceva decLt o recolta mare K profit mare. #picultorii Jtiu ca mierea de salcLm
este o miere superioarH, mult apreciatH la consumul intern Ji mai ales la e'port, deci bine
plHtitH. De multe ori livrarea de cHtre producHtor a unei cantitHIi de miere superioarH de
salcLm este condiIionatH de ac*iziIia de cHtre cumpHrHtor Ji a altor sorturi de miere, mai
puIin solicitatH, Gn cadrul a ceea ce numim vLnzarea 2Gn paletH2 a unor cantitHIi mai mari
de miere variatH sortimental.
.DacH din punct de vedere biologic, fiziologic Ji economic suntem lHmuriIi sH vedem care
sunt
#cIiunile specifice
Mn stupinH
5evizia sumarH de primHvarH, revizia generalH sau de fond, diagnosticul Ji tratamentul Gn
caz de boalH Gn stupinH sunt lucrHri GnJirate Ji descrise Gntr-o derulare logicH Ji necesarH.
.$ici un apicultor nu trebuie sH uite cH dacH Gn luna trecutH (martie! nu a efectuat lucrHrile
obligatorii din cauza vremii nefavorabile Gn cel mai fericit caz sau din neJtiinIH, negli-enIH
sau nepHsare - Gn cel mai nefericit caz - acum este momentul sH lucreze bine Ji repede
Gn stupinH.
.,entru aceasta, odatH cu creJterea temperaturii peste %-%8N0, va e'ecuta revizia de
fond a familiilor de albine cu care ocazie se stabileJte puterea familiei - Gn intervale sau
cantitativ (un interval de albine egal 200 g albina pe rama ME sau .00 g pe rama
Dadant!, cantitatea Ji calitatea puietului (Gn rame ocupate de puiet! Ji cantitatea de *ranH
rHmasH Gn cuib dupH terminarea perioadei de iernare.
.0antitatea puietului Ji modul (aspectul! sHu de amplasare determinH calitatea lui.
Depunerea compactH Ji Gn cantitate mare (2-. faguri de puiet la -8 intervale albinH
indicH o matcH de calitate, prolificH, sHnHtoasH. ,uietul puIin, GmprHJtiat, cu celule goale
Gn cuprinsul lui, arata o matcH uzatH, cu defecte, care va trebui sH fie GnlocuitH. 0u
aceastH ocazie se scot, sau se trec dupH diafragmH fagurii goi, cei cu defecte, cu multe
celule de trLntori, precum Ji fagurii albi care, Gn perioada de primHvarH, sunt acceptaIi
mai greu de mHtci pentru creJterea puietului Ji care, Gn acelaJi timp, menIin Gn cuib o
zonH care se GncHlzeJte mai greu din cauza coeficientului termic mai redus.
.,entru mHrirea suprafeIei de puiet fagurii cu resturi de miere aJezaIi dupH diafragmH Ji
c*iar cei rHmaJi Gn cuib se descHpHcesc.
.0Lt priveJte creJterea puietului, la Gnceput, pLnH ce puietul ocupa bine .-& faguri Gn
centrul cuibului, acesta se menIine cLt mai strLns, astfel GncLt puietul sH fie depus cLt
mai compact, albina ocupLnd complet intervalele dintre faguri. 0uibul se menIine Gn
acest mod pLnH ce puietul se e'tinde pLnH la fagurii laterali, iar albina trece ziua Ji pe
fagurii de dupH diafragmH. Din acest moment, o datH la 8-+ zile se introduce la marginea
puietului cLte un fagure bun de ouat, mai Gnc*is la culoare (lucrarea se numeJte lHrgirea
cuibului!, iar dupH ce puietul se e'tinde pe -8 faguri, fagurele respectiv se poate
introduce Gntre ultimii doi faguri cu puiet, din partea dinspre diafragmH, care de obicei
este GndreptatH spre sud (lucrare denumitH spargerea cuibului!. :agurele nou introdus,
poate fi uscat sau puIin stropit cu apH cHlduIH sau cu sirop slab de za*Hr, Gn ultimul caz
trebuiesc luate mHsuri atente de prevenire a furtiJagului. )e lucreazH repede Ji precis,
nu se Iine cuibul desc*is timp Gndelungat, nu se lasH fagurii cu miere sau cu sirop Gntre
stupi. 1a apariIia furtiJagului se Gntrerupe imediat administrarea de sirop Ji se Gnc*ide
stupul, se reduce desc*iderea urdiniJului, Ji eventual se umezesc stupii cu petrol,
motorinH etc. pentru alungarea albinelor *oaIe, se pun tHvi cu materiale fumigene Gn faIa
urdiniJurilor.
.#ceastH sc*emH de dezvoltare a cuibului se foloseJte indiferent de tipul stupului, c*iar Ji
la cei multieta-aIi, Gn cazul Gn care au ieJit din iarnH cu mai puIin de 8-+ intervale de
albine, Gn plus, aceJtia pot fi lHsaIi pentru prima perioadH doar pe un corp, sau Gn cazul Gn
care au iernat pe douH corpuri, Gntre acestea sH se introducH o folie din plastic sau din
carton asfaltat, cu o fantH de %/20 cm Gnspre peretele din faIH, pentru trecerea albinelor,
Gn acest mod strLmtorarea este mai puternicH Ji pHstrarea regimului termic mai sigurH.
.DacH stupii ME au iernat doar pe un corp, sau li s-a redus un corp Gn primHvarH pentru a
se realiza un regim termic mai bun Gn cuib (la familiile slabe!, Ji a fost lHsat doar corpul Gn
care se afla cuibul familiei de albine, Gn momentul Gn care albina ocupH bine "-4 intervale
Ji e'istH 8-+ faguri cu puiet, se monteazH (ataJeazH Ji cel de al doilea corp. #cesta se
aJeazH pentru Gnceput, sub corpul ocupat de cuib, unde se menIine pLnH cLnd Gn corpul
de sus puietul va ocupa " faguri, fapt care va obliga matca sH coboare Gn corpul de -os
unde va Gncepe sH depunH ouH pe 2-. faguri centrali iar intervalele corpului respectiv vor
fi ocupate mHcar pe -umHtate de albine. Mn acel moment se face inversarea corpurilor, Gn
continuare lucrLndu-se nu cu rama, ci doar cu corpul.
.,entru o mai buna amorsare a creJterii de puiet Gn corpul pus deasupra, Gn acesta se
poate introduce un fagure cu puiet necHpHcit scos din primul corp, Gn locul lui
introducLndu-se un fagure bun de ouat sau o ramH cu fagure artificial, puietul
introducLndu-se Gntre fagurii Gn care matca a depus de-a ouH. Mn corpul aJezat deasupra,
dacH Gn naturH e'istH un oarecare cules de GntreIinere, se mai pot introduce Gn locul
fagurilor goi, %-2 rame cu faguri artificiali,, cu care se GncadreazH (intercaleazH fagurii cu
ouH sau cu puiet. Mn perioadele cu cules abundent Ji mai ales dacH albinele beneficiazH
de cules de la vreun masiv melifer (rapiIH, muJtar, cHtinH etc.! se pot introduce la clHdit
rame cu faguri artificiali, amplasaIi la marginea cuibului lLngH ultima ramH de puiet.
#ceJti faguri pot fi lHsaIi Gn locul respectiv pLnH ce sunt clHdiIi complet sau pot fi GnlocuiIi
cu alIi faguri artificiali doar dupH ce celulele au fost trase numai pe -umHtate din GnHlIime,
fagurii urmLnd a fi terminaIi de crescut la culesul urmHtor, mai intens (salcLm!. 0ea de a
doua variantH este de preferat, Gn acest mod putem realiza Gnceperea clHdirii la mai mulIi
faguri, Ji nu vom tine ocupat locul respectiv cu un fagure alb Gn care, de regulH, Gn
aceastH perioadH, albinele nu depun nimic, Gn plus GI pot strica clHdind Gn unele cazuri
celule de trLntor.
.Mn situaIia Gn care se observH tendinIa depunerii de puiet de trLntor, mai ales la familiile
cu mHtci mai bHtrLne, se va introduce la marginea cuibului o ramH goalH, eventual
GnsLrmatH (rama clHditoare! Gn care albinele vor trage faguri naturali cu celule de trLntori,
faguri care pot fi recoltaIi periodic, pe mHsura ce sunt terminaIi de crescut, uneori Gn
celule e'istLnd c*iar Ji ouH sau puiet tLnHr de trLntori.
Mn general, Gn aceastH perioadH e'istH un cules de GntreIinere, uneori c*iar mai intens, de
nectar, cLt Ji un aport destul de mare de polen care, Gn unele cazuri, poate bloca fagurii
destinaIi creJterii de puiet. Mn acest caz fagurii destinaIi creJterii puietului , blocaIi cu
pHsturH, trebuie sH fie scoJi din cuib Ji GnlocuiIi cu alIi faguri goi, buni de ouat, de preferat
cu coroane de 0,&-0, 9g miere. ,ot apare GnsH Ji perioade lipsite de cules, care
influenIeazH negativ desfHJurarea normalH a creJterii puietului. ,entru remedierea
acestei situaIii, Gn vederea asigurHrii *ranei *idrocarbonate necesare (miere! se vor face
*rHniri stimulente. :ura-area albinelor Gn scop de stimulare, amplificare Ji accelerare a
dezvoltHrii este esenIialH.
.@rHnirile stimulative de primHvarH se fac cu sirop de za*ar sau miere (apa A za*Hr K %:%
- % parte apH la % parte za*Hr -! Gn cantitHIi mici, administrate periodic Ji repetat la un
interval de .-& zile, Gn funcIie de puterea familiilor Ji de capacitatea lor de prelucrare a
siropului.
.#dministrarea Gn *rHnitoare a porIiilor mici de sirop din za*Hr cHlduI creeazH o senzaIie
de cules care, bazatH pe instinctul de acumulare, induce un plus de activitHIi:
- la matcH: mHrirea numHrului de ouH depuse Gntr-un interval de timp>
- la albinele doici: contingente mai mari vor lua Gn creJtere puiet mai mult, albinele care
efectueazH alte munci Gn stup, Gn faguri Ji c*iar Gn afara stupului vor fi mai zorite.
.7 metoda eficientH Ji cu un volum necesar mai mic de muncH, este administrarea Gn
*rHnitoare de za*Hr tos puIin umectat. #stfel administrat, folosirea za*arului este
permanentH, creLnd senzaIia de cules, Ji de lungH duratH Ji, Gn plus, nu provoacH
furtiJag. ,oate fi folosit GnsH doar atunci cLnd temperatura e'terioarH a atins cel puIin %8-
%"N0.
MntrucLt primHvara se pot manifesta semnele clinice ale nosemozei (pete de diaree,
albine bolnave! Gmpotriva acestei boli preparatul :<MIDI1 ? administrat conform
prospectului, sau ceaiuri preparate din mai multe plante medicinale: sunHtoare
(@Epericum perforatum!, flori de coada Joricelului (#c*ilia millefolium!, frunze de mentH
(Ment*a p/per/ta!, flori de muJeIel (Matricaria c*amomilla!, frunze Ji flori de busuioc
(7cimum basilicum!.
.Infuzia se preparH astfel: cantitatea de plante uscate trebuie sH fie de 20 g la un litru de
apH (Gn total, nu de fiecare plantH . Infuzia la nevoie se poate face din una, douH, trei sau
toate plantele indicate, luate Gn pHrIi egale. ,lantele mHrunIite se pun Gntr-un vas emailat
peste care se toarnH o cantitate micH de apH rece ca sH se Gmbibe, Gn alt vas se fierbe
apa care se toarnH fierbinte peste plantele din vasul Gn care s-au Gmbibat cu apH rece.
Basul cu plante Ji apa fierbinte se lasH minute la foc mic, fHrH sH fiarbH. DupH ce se
stinge focul se acoperH vasul Ji se lasH timp de .0 de minute pentru a se produce
e'tracIia principiilor active. )e strecoarH Ji cu aceasta infuzie (ceai! se prepara siropul.
1a % litru ceai se adaugH % 9g za*Hr Ji zeama stoarsH de la o -umHtate de lHmLie. )e
administreazH porIii de cLte 20-00 ml (0,2-0, l! Gn funcIie de puterea familiei, de
patru ori la interval de zile.
.Mn cazul afectHrii stupinei de nosemozH - diagnosticatH pe baza semnelor clinice (pete
de diaree, albine cu abdomenul destins, flasc, ce se deplaseazH greu Ji sunt incapabile
de zbor! corelate obligatoriu cu e'amenele de laborator - stupina va fi igienizatH prin
GndepHrtarea fagurilor vec*i sau cu pete de diaree. :amiliile de albine vor fi mutate Gn
stupi dezinfectaIi prin spHlare cu apa Ji sodH de rufe (carbonat de sodiu! 0 g la litru de
apH caldH.
.Mn nici un caz acum Gn siropuri sau mai devreme Gn paste, Jerbet ori za*ar candi nu se
vor introduce Gn compoziIie streptomicinH ori alte antibiotice. <tilizarea streptomicinei Gn
tratamente cu scop preventiv sau curativ este cu desHvLrJire interzisH. Mierea cu urme
de streptomicina este refuzatH la cumpHrare.
.Mn cazul apariIiei de larve bolnave de puiet vHros sau locH se iau imediat mHsuri de
tratament. 0Lnd infectarea cu locH cuprinde mai multe celule pe acelaJi fagure, e de
preferat ca fagurele respectiv sH fie scos la reformH Ji topit, indiferent de cantitatea de
puiet Ji de miere pe care o conIine.
.De asemenea, se aplica tratamentul contra varroozei.
Este bine ca tot acum sH se treacH (transvazeze! familiile de albine Gn stupi curaIi, fHrH
defecte Ji dezinfectaIi, transvazarea fHcLndu-se mai uJor dat fiind puterea redusH a
familiilor de albine, cu aceeaJi ocazie rezolvLndu-se Ji pregHtirile stupilor Gn vederea
unor eventuale deplasHri ulterioare Gn stupHrit pastoral.
(ot Gn aceastH perioadH, este bine sH se monteze colectoarele de polen, atLt pentru
evitarea blocHrii cuibului cu polen cLt Ji Gn vederea asigurHrii unor rezerve de polen
necesare Gn perioadele lipsite de polen sau pur Ji simplu Gn scopuri comerciale.
)e e'ecutH de asemenea GntHrirea familiilor foarte slabe prin introducerea de puiet
cHpHcit cLt mai aproape de eclozionare, luat de la familiile puternice Ji introdus Gn
familiile foarte slabe, cu Janse puIine de supravieIuire prin forIe proprii. De remarcat cH
meritH a fi GntHrite doar acele familii care au mHtci tinere valoroase - de regulH roi formaIi
Gn anul anterior Ji care, din anumite motive au ieJit din iarnH foarte slHbite. 0ele cu mHtci
bHtrLne, defecte, sau afectate de diferite boli, mai bine se reformeazH Ji se refac Gn
decursul sezonului activ. 1a introducerea puietului se va avea gri-H ca acesta sH fie bine
acoperit de albina familiei a-utate, altfel puietul neacoperit de albine poate rHci Ji se
pierde fHrH folos De aceea Gn asemenea familii se introduc fagurii cu puiet pe suprafeIe
mai mici, scoILndu-se toIi fagurii de prisos Ji izolLndu-se cuibul cLt mai bine din punct de
vedere termic.
.Mn vederea valorificHrii optime a culesului de la salcLm poate fi e'ecutatH aJa-numita
uniformizare a puterii familiilor, scop Gn care se scot faguri cu puiet cHpHcit de la familiile
foarte puternice (8-+ faguri cu puiet! Ji se introduc Gn familiile de putere medie (&- faguri
cu puiet!. Mn acest fel, familiile de putere medie ating mai repede o putere mai mare,
stupina a-ungLnd la perioada de cules cu un efectiv mai mare de familii puternice, iar pe
de altH parte se poate evita intrarea prematurH a familiilor foarte puternice Gn frigurile
roitului. Mn locul cedHrii puietului cHpHcit se poate practica sc*imbul de faguri cu puiet, Gn
locul fagurilor cu puiet cHpHcit din familiile foarte puternice introducLndu-se faguri cu ouH
Ji larve tinere scoase din familiile de putere medie, care primesc puietul cHpHcit.
.#cest mod de unificare (GntHrire! nu are rost sH se aplice la familiile mai slabe (2-. rame
cu puiet!, care oricum nu se vor GntHri prea mult pLnH la Gnflorirea salcLmului, urmLnd a
se dezvolta Gn timpul acestuia Ji dupH.
Mn aceasta perioadH albinele au tendinIa de a strLnge cantitHIi mai mari de propolis cu
care astupH eventualele crHpHturi sau spaIii goale dintre piesele stupului (rame. podiJor,
urdiniJ etc.!, Gn scopul menIinerii microclimatului optim creJterii puietului. #ceastH situaIie
trebuie folositH cLt mai intens cu ocazia reviziilor periodice a stHrii familiilor, Gn vederea
realizHrii unor cantitHIi cLt mai mari de propolis proaspHt, de cea mai bunH calitate atLt
prin rHzuirea directH cu a-utorul dHlIii apicole a pieselor stupului, cLt Ji prin folosirea unor
colectoare speciale de propolis (pLnze, plase, grile etc.,!.
)e fac lucrHri pregHtitoare pentru creJterea de mHtci Ji producerea de roi. )e introduc
faguri cu celule de trLntori Gn familiile selecIionate, se pregHtesc leIiJoarele cu botci,
cuJtile de eclozionare, nucleele de Gmperec*ere etc.
Mn atelierul stupinei
)e topesc fagurii reformaIi, fagurii necorespunzHtori din cuib, crescHturile Ji resturile de
cearH.
)e trateazH fagurii depozitaIi, de rezervH, contra moliei cerii.
)e condiIioneazH polenul recoltat prin triere Ji uscare dupH care se conservH prin tratare
cu tetraclorurH de carbon sau prin menIinerea Gn congelator.
)e GnsLrmeazH rame Ji se fi'eazH fagurii artificiali.
,lantarea arborilor Ji arbuJtilor meliferi Ji GnsHmLnIHri de plante melifere>
7rganizatorice
Mn cazul Gn care urmeazH ca stupina sH se deplaseze Gn pastoral se pregHtesc materialele
necesare Gmpac*etHrii Ji transportHrii stupilor, se Gntocmesc Ji se obIin vizele pe actele
necesare efectuHrii acestei lucrHri.
,lanul deplasHrii Gn pastoral trebuia definitivat GncH din timpul iernii. Daca nu s-a fHcut
atunci nu-i tLrziu nici acum. (rebuie stabilit precis: cLIi stupi vor fi transportaIi, Gn ce loc Ji
pe ce vatrH temporarH vor fi rHspLndiIi.
,entru aceasta este nevoie de douH documente obligatorii:
%! 5epartiIia de stupHrit pastoral vizatH de organele locale 5omsilva Ji
2! 0ertificatul sanitar-veterinar eliberat de medicul veterinar de la circumscripIia
veterinarH de care aparIine localitatea de unde se transportH stupii, document prin care
se atestH starea de sHnHtate a efectivului stupinei.
.:ireJte ca nu vom deplasa la salcLm (l, II Ji c*iar III! decLt familiile de albine puternice Ji
sHnHtoase adHpostite Gn stupi integri (fHrH crHpHturi sau dezmembrHri!. (i-ele Ji fluturaJii
de rigidizare (la stupii ME!, sitele de ventilaIie, mLnerele, Gnc*izHtoarele de urdiniJ -
adicH accesoriile cu care sunt dotate tipurile de stup GndeobJte folosite - vor fi toate
funcIionale.
.0orpurile de recoltH (magazine sau caturi! ec*ipate cu ramele cu faguri noi sau desc*iJi
la culoare, folosiIi la o singurH recoltH sau recent construiIi vor fi asiguraIi Gn totalitate. )e
Jtie cH fagurii vec*i, maronii altereazH culoarea mierii de salcLm la care indicele
colorimetric constituie o restricIie importantH Ji definitorie pentru calitate respectiv pentru
preIul de vLnzare. <nii autori atrag atenIia ca volumul de faguri scontaIi ca faguri de
recoltH trebuie sH fie de 2-. ori mai mare decLt cei ocupaIi efectiv de mierea capacitH
care va reprezenta recolta propriu-zisH. De ce; ,entru cH prelucrarea nectarului Gn timpul
unui cules de mare intensitate Ji de scurtH duratH necesitH un spaIiu mare Gn care sH-Ji
gHseascH loc abundenIa de nectar reprezentatH de picHturile care aduse Ji regurgitate
de albine se preling pe pereIii celulelor. #stfel nectarul pierde mai repede surplusul de
apH a-ungLnd sH conIinH pLnH la %"-203 cLt trebuie sH aibH mierea maturatH (de la .0-
&03 cLt conIine iniIial nectarul florii de salcLm!.
.Mierea Gn fHguri (secIiuni! este un sortiment foarte apreciat Ji bine plHtit. ,entru
obIinerea ei vom asigura stupinH cu stocul de rame ec*ipate cu secIiuni.
Mn mi-locul de transport cu care se efectueazH deplasarea nu vom uita sH punem cLntarul
de control.
.(ransportul stupilor pe drumurile publice Gn mi-loace de transport obiJnuite (camioane,
remorci sau platforme! ca Ji cu a-utorul unor mi-loace de transport specializate este
reglementat de acte normative care trebuiesc cunoscute Ji respectate. #ltfel cei abilitaIi
pot aplica amenzi, lucru pe care nu-l dorim nimHnui.
.5ecunoaJterea vetrelor temporare Gn masivele de salcLm trebuie efectuatH din timp iar
transportul propriu-zis este recomandat a se face Gn timpul nopIii. Deplasarea trebuie
astfel organizatH GncLt ea sH decurgH Gn siguranIa, fHrH incidente. #ici este obligatoriu sH
avem Gn vedere rigidizarea stupilor GnIelegLnd ca Gntreaga unitate de GncHrcHturH a
mi-locului de transport este asiguratH prin legarea corectH cu frLng*ii, ec*iparea
platformei cu obloane sau GnHlIHtoare,mi-loace de frLnare Ji semnalizare care sH
funcIioneze ireproJabil.
#sigurarea braIelor de muncH suplimentare>
#sigurarea polenizHrii livezilor de pomi roditori Ji a culturilor de rapiIH de toamnH prin
Gnc*eierea contractelor de polenizare cu proprietarii de livezi.
$u uitaIi
.Mn luna aprilie,
obiectivul principal Gl constituie intensificarea la ma'imum a creJterii de puiet, GntHrirea
familiilor Gn vederea folosirii culesurilor timpurii (salcLm!. #siguraIi spaIiul necesar pentru
ouatul mHtcilor, creJterii de puiet Ji depozitarii nectarului Ji polenului adus Gn stup. )e va
acorda o deosebitH atenIie GntHririi familiilor ramase Gn urmH, cu puiet luat din familiile
foarte puternice. )e ia cel mult un fagure cu puiet cHpHcit la interval de %0 zile. ,rin
fagurii introduJi Gn sc*imbul fagurilor cu puiet cHpHcit se oferH familiilor puternice spaIiul
necesar pentru creJterea Gn continuare a puietului Ji astfel se previne apariIia prematura
a frigurilor roitului la familii puternice Ji se GntHresc totodatH familiile slabe. :amiliile slabe
se GntHresc cu 2-. faguri cu puiet daIi odatH.
.MHsurile arHtate se aplicH numai Gn cazul familiilor sHnHtoase Ji sunt contraindicate Gn
cazul stupinelor infectate cu boli.
.1a apariIia perioadelor lipsite de cules se recurge imediat la *rHnirea suplimentarH a
familiilor - mi-loc de menIinere a puterii familiilor Ji GntHrirea continuH a lor.
Mn concluzie:
.1una aprilie este o perioadH de activitate deosebit de intensH de care depinde
dezvoltarea normalH a familiilor de albine Ji rezultatele economice ale sezonului activ ce
urmeazH.
.$eefectuarea la timp a lucrHrilor, e'ecutarea lor cu rabat la calitate Gn mod sigur se va
reflecta negativ asupra recoltei stupinei, Gn special la culesul de la salcLm ca Ji la
celelalte culesuri de vara.
.DeJi culesul de la salcLm se declanJeazH abia luna viitoare, toate mHsurile pregHtitoare,
legate de te*nologia GntreIinerii familiilor ca Ji acIiunile organizatorice trebuie gLndite Ji
GnfHptuite din timp. <n plan realist, bine Gntocmit care armonizeazH necesitHIile cu
posibilitHIile garanteazH din start acIiunii de stupHrit pastoral Jansele cele mai bune de
reuJitH. )H aJteptam cu Gncredere culesul de la salcLm Ji sH fim bine pregHtiIi pentru a-l
valorifica la modul optim,deci profitabil=
mai
# cincia lunH calendaristicH 2florar2 se caracterizeazH printru-un climat sc*imbHtor, dar Ji
prin creJterea temperaturii care trezeJte la viaIH Gntreaga naturH ce apare decoratH Gn
zeci de culori.
.,e seama albinelor tinere crescute Gn lunile martie, aprilie Ji Gnceputul lunii mai, familiile
de albine s-au dezvoltat Ji dispun de Gntregul potenIial productiv pentru valorificarea
culesurilor din aceastH perioadH.
.Mn luna mai, la Gnceputul ei sau ceva mai tLrziu, Gn toatH Iara Gnfloresc pHdurile Ji
plantaIiile de salcLmi care asigurH familiilor de albine un bun cules de nectar Ji ca
urmare realizarea unor importante producIii de miere marfH de cea mai bunH calitate.
)pre sfLrJitul lunii, Gn a treia decadH, Ji Gn cele douH luni urmHtoare, la un moment dat
dezvoltarea familiilor de albine se apropie foarte mult de punctul de dezvoltare ma'im Ji
uneori c*iar atinge apogeul, dupH primul mare cules al anului, cel de salcLm> unele din
ele, dacH nu se iau mHsuri de prevenire, intrH c*iar Ji Gn frigurile roitului.
.,rincipalele munci efectuate de albine: creJterea puietului, secreIia de cearH Ji clHdirea
fagurilor, culesul de nectar Ji polen, prelucrarea nectarului, depozitarea mierii Ji pHsturii
se petrec simultan Ji cu intensitate parcH mereu sporitH. De aceastH realitate se poate
convinge oricine - c*iar fHrH a fi apicultor - privind acel permanent du-te-vino de la
urdiniJul stupului Gntr-o zi caldH Ji seninH.
.Mn ma-oritatea zonelor intensitatea creJterii de puiet atinge nivelul ma'im. :ireJte cH Ji
matca depune ouH cu vitezH acceleratH. MHtcile prolifice depun peste 2.000 ouH Gn timp
de 2& de ore. 0apacitatea mHtcii de a depune ouH trebuie sH fie secondatH de
capacitatea albinelor de a creJte un numHr atLt de mare de ouH.Matca tLnHrH, de bunH
calitate poate a-unge la asemenea performanIe, dar o matcH GmbHtrLnitH, cu defecte
(aripi sau picioare rupte! nu poate asigura dezvoltarea necesarH acestei perioade. De
aceea Gn familiile cu mHtci de acest fel se pot observa botei de salvare sau de sc*imbare
liniJtitH.
.7datH depuse ouHle, albinele tinere (doici! vor trece la creJterea puietului, prin
depunerea lLngH ouH a unei mici cantitHIi de lHptiJor de matcH amestecatH cu miere. ,e
zi ce trece aceastH cantitate va fi din ce Gn ce mai mare, proporIia Gntre elementele care
constituie *rana larvei fiind sc*imbatH aproape Gn fiecare zi. 7 *ranH de bunH calitate, cu
un aport mare de proteine va fi garanIia unei generaIii de puiet de bunH calitate Ji Gn final
asigurH albine rezistente la uzura specificH creJterii puietului Ji culesurilor de nectar.
.,e lLngH *rana necesarH, asigurarea temperaturii Gn cuib rHmLne un factor important de
care depinde creJterea unor generaIii de albine de bunH calitate.
.Desc*izLnd stupul, scoILnd Ji privind o ramH miJcHrile albinelor pot pHrea *aotice Ji de
nee'plicat pentru un necunoscHtor.Dar un apicultor Jtie cH Gn acel superorganism care
este familia de albine totul este programat conform unei legi de fier ce defineJte acel
determinism care guverneazH comportamentul individual respectiv biologia Ji fiziologia
fiecHrei albine, a mHtcii, a trLntorilor Ji totodatH a Gntregii colectivitHIi. Este de fapt vorba
despre o minunatH coeziune a unitHIii biologice care se comportH ca un organism viu,
eficient ca structurH funcIionalH, atingLnd randamente de productivitate pe care
inteligenIa managerialH a omului nu a reuJit sH o proiecteze, sH o articuleze Ji mai ales
sH o facH sH funcIioneze Gntr-o structurH vie.
.#m conturat acest tablou pe care poate unii Gl vor considera pe nedrept idilic GntrebLndu-
se: la ce serveJte imaginea evocatH mai Gnainte; Ei bine, ideea de la care am pornit
vizeazH acum tocmai locul Ji rolul apicultorului Gn fenomenul apicol comple' care este
relaIia om-albinH-naturH. 1ocul apicultorului Gn aceastH lunH este Gn stupinH, rolul lui este
ca prin tot ceea ce face corect Ji la timp sH asigure desfHJurarea nestLn-enitH a tuturor
activitHIilor din stupi, ba c*iar - mai mult sH amplifice Ji sH accelereze ritmul
desfHJurHrilor din stup. $umai astfel finalul anunIat Ji aJteptat: miere multH Ji de calitate
se va GnfHptui. Deci, care sunt
#cIiunile specifice
Mn stupinH
#vLnd Gn vedere cH Gn luna mai apare culesul principal la salcLm unde familiile trebuie sH
a-ungH la o dezvoltare ma'imH este necesar ca Gn stupinH sH se acorde o mare atenIie
lucrHrilor de stimulare a dezvoltHrii acestora. Mnceputul lunii mai trebuie sH gHseascH
familiile de albine Gn plinH dezvoltare. 1Hrgirea cuibului este o acIiune care se desfHJoarH
periodic la cLteva zile. 1Hrgirea periodicH a cuibului la Gnceput cu faguri crescuIi, buni
pentru ouat este o operaIiune care a fost declanJatH poate c*iar din luna martie. 7ricum,
Gn aprilie a fost pe agenda de lucru ca urgenIa nr. %. #sigurarea spaIiului de ouat se face
prin spargerea cuibului adicH introducerea periodicH a ramelor Gn mi-locul ramelor cu
puiet. ,e mHsurH ce aceste rame sunt umplute cu ouH se vor introduce alte rame. De
preferinIH ramele trebuie sH fie de culoare mai Gnc*isH, din care au mai eclozionat Ji alte
generaIii de puiet. DacH iniIial lHrgirea s-a fHcut lateral sau bilateral faIH de centrul
cuibului de acum se sparge cuibul, la mi-loc, cu unul sau doi faguri introduJi separat Gntre
douH rame cu puiet. #colo unde puterea familiilor permite Ji Gn funcIie de evoluIia
culesului de nectar Ji polen se pot introduce rame cu faguri artificiali la clHdit, tot prin
spargerea cuibului sau lateral de cuib. :agurii artificiali utilizaIi la lHrgirea cuibului se
recomandH a fi daIi la crescut o datH cu Gnflorirea pomilor fructiferi (de obicei la data
Gnfloririi cireJului!. $u este indicat a se introduce mai multe rame o datH.
:amiliile slabe care, aJa cum am mai spus-o, sunt un balast pentru stupinH pot fi a-utate
cu faguri cu puiet cHpHcit, gata de eclozionare ridicaIi din familiile foarte puternice sau
puternice. ,rin aceasta se previne la familiile donatoare intrarea Gn frigurile roitului. De
asemenea familiile slabe se pot unifica.
Este important sH utilizHm la nivel optim potenIialul natural al albinelor de secreIie a cerii
- potenIial puternic manifestat Gn aceastH lunH - pentru a asigura zestrea de faguri ai
stupinei. Mnlocuirea anualH a 2/. sau c*iar %/2 din totalul fagurilor este o manierH de lucru
foarte bunH prin care se evitH perpetuarea unor agenIi patogeni. :olosirea ramelor
clHditoare pe lLngH cH aduce un plus de cearH a-utH la combaterea parazitului Barroa
-obsconi prin recoltarea fagurilor din aceste rame, cu puiet de trLntor cHpHcit.
Ec*iparea cu magazine de recoltH a stupilor verticali cu magazin sau cu corpuri a stupilor
multieta-aIi este o operaIiune pregHtitoare Gnainte de cules repetatH dacH este nevoie Gn
timpul culesului. 1a stupii orizontali se adaugH fagurii de strLnsurH sau, dacH e'istH,
magazinul, Gn toate cazurile fagurii destinaIi prelucrHrii nectarului Ji depozitHrii mierii vor fi
desc*iJi la culoare pentru a nu altera culoarea produsului.
,regHtirea Ji derularea acIiunilor de stupHrit pastoral vizeazH cu precHdere marele cules
de la salcLm. 7peraIiunile pregHtitoare au fost descrise Gn calendarul pe aprilie. #r mai fi
de amintit cH imediat dupH identificarea vetrei temporare, transportul stupilor Ji
rHspLndirea lor pe noul amplasament se va proceda la anunIarea primHriei din localitatea
pe raza cHrora se aflH stupina sau stupinele.
$umai astfel, luate Gn evidenIH, familiile vor putea fi prote-ate Gn cazul aplicHrii unor
tratamente fitosanitare cu substanIe to'ice pentru albine. $umai astfel eventualele
pierderi consecutiv nerespectHrii normelor de combatere a dHunHtorilor din agriculturH
sau silviculturH vor putea fi revendicate Gn faIa organelor abilitate sH veg*eze la
respectarea prevederilor care reglementeazH activitatea de stupHrit pastoral.
.,entru stimularea pontei, cLt Ji clHdirea ramelor se vor face *rHniri stimulative cu sirop
de za*Hr Gn proporIie de za*Hr:apH -%:%. Mn nici un caz Gn sirop nu se va introduce
streptomicinH sau alte antibiotice. 7rice fel de *rHniri a familiilor de albine vor fi sistate cu
cel puIin %0 zile Gnainte de declanJarea culesului.
.Mn cursul acestei luni, Gn masivele de salcLm din sudul IHrii (aJa-numitul salcLm %! se
produce Gnfloritul. Este unul dintre cele mai importante momente ale anului apicol. Dintre
stupii rHspLndiIi pe vatrH - cu %-2 zile Gnainte de declanJarea Gnfloritului - se alege unul
de putere medie Ji se aJeazH pe cLntarul de control. #cesta va indica prin diferenIele
zilnice de greutate cLt nectar aduc albinele Gn stup, mersul culesului care, ca orice
fenomen natural are un Gnceput, un ma'im, un declin Ji un sfLrJit. MulIi apicultori practicH
pastoralul la salcLm %, 2 Ji c*iar . ceea ce conferH Janse sporite de realizarea unor
producIii mari de miere superioarH. Desigur deplasarea succesivH a stupilor la masivele
care Gnfloresc decalat Gn timp trebuie bine pregHtita, respectLnd Gntocmai tot ce s-a fHcut
la deplasarea iniIialH (salcLmul %!.
.,entru prevenirea into'icHrii albinelor primHriile trebuie anunIate asupra locurilor unde
sunt amplasate stupinele, Gn vederea respectHrii prevederilor legale privind protecIia
albinelor.
Intensificarea ventilaIiei cuibului Gn timpul culesului de salcLm Ji imediat dupH acest
cules>
Mnceperea creJterii primei serii de mHtci pentru formarea roiurilor, Gnlocuirea mHtcilor
necorespunzHtoare din stupinH sau vLnzare Ji totodatH Gnceperea producerii lHptiJorului
de matcH, pentru apicultorii interesaIi de valorificarea acestui produs>
5ecoltarea fagurilor, e'tracIia, condiIionarea Ji depozitarea mierii. )unt acIiuni care
trebuie sH se desfHJoare Gn condiIii de igienH perfectH, Gn cazul Gn care culesul este
intens se vor recolta succesiv doar acei faguri cu miere ce a fost cHpHcitH pe cel puIin
%/. din suprafaIa ramei. DescHpHcirea Ji centrifugarea fagurilor, strecurarea, spumuirea
Ji depozitarea mierii se vor face Gn spaIii (camere! curate avLnd gri-H sH nu depreciem
calitatea produsului. Basele Ji uneltele cu care se lucreazH (corpuri de stupi, cuIite sau
furculiIe de descHpHcit, tHvi, site, centrifuga, bidoanele, alte vase vor fi atent curHIate Ji
dezinfectate Gnainte de utilizare Ji bine spHlate dupH fiecare acIiune!. Depozitarea mierii
pLnH la vLnzarea ei se va face Gn camere curate Ji uscate.
#sigurarea rezervelor de polen prin folosirea colectoarelor de polen.
#cIiuni sanitar-veterinare. Mn mai se pot manifesta unele boli ale albinelor. De aceea
supraveg*erea stHrii de sHnHtate este la ordinea zilei. Mn cazul familiilor bolnave se aplicH
tratamentul pentru combaterea nosemozei, puietului vHros Ji a locei europene Ji
americane sau a celorlalte boli constatate.
.(rebuie reIinut cH albinele bolnave nu aduc profit Gn stupinH ci din contrH produc pierderi
iar mHsurile de prevenire a bolilor se cer GnfHptuite acum ca Ji pe tot parcursul sezonului
activ conform zicalei: 2este mai uJor Ji mai ieftin sH previi decLt sH combaIi2.
Mn atelierul stupinei:
...DezinfecIia localului.
...<scarea polenului.
...MnsamLnIHrile de plante melifere.
...MntreIinerea semHnHturilor.
...,revenirea into'icaIiilor.
7rganizatorice:
..,regHtirea vetrelor la masivele melifere.
..7rganizarea transporturilor la masive melifere Ji polenizarea culturilor.
..,rocurarea de bidoane/butoaie necesare conservHrii Ji livrHrii mierii.
$u uitaIi
. DacH Gn primele douH decade ale lunii, obiectivul principal Gl constituie GntHrirea continuH
a familiilor de albine Ji folosirea culesului de la salcLm, Gn ultima decadH se va da o
deosebitH atenIie menIinerii puterii familiilor, prevenirii roirii naturale Ji preGntLmpinHrii
ieJirii roilor. :HrLmiIarea e'cesivH prin roire naturalH sau artificialH slHbeJte familiile.
. $u degeaba denumirea popularH a lunii mai este :lorar. Mn aceastH lunH o abundenIH
floristicH de interes melifer oferH albinelor culesuri de nectar, polen, manH Ji propolis.
.0um salcLmul este specia cea mai importantH, doresc tuturor stuparilor ca stupii lor sH
fie Gn masivele de salcLm cu flori multe, bogate Gn nectar iar vremea sH fie caldH Ji
GnsoritH adicH favorabilH culesului.
iunie
:amiliile de albine se aflH acum, Gn luna solstiIiului de varH - cireJar, Gn apogeul sau
aproape de apogeul puterii lor, ceea ce GnseamnH cH stupii sunt puternici datoritH
numHrului mare de albine care Gi populeazH. #ctivitatea de depunere a ouHlor de cHtre
matcH atinge sau ar trebui sH atingH viteza Ji intensitatea ma'imH. :lora spontanH Ji
cultivatH oferH culesuri abundente de nectar Ji polen bineGnIeles dacH speciile respective
vegeteazH Gn perimetrul razei economice de zbor (circa ., 9m! a albinelor cercetase Ji
culegHtoare. 5egHsirea unor plante cu importanIH meliferH mare Ji foarte mare pe
suprafaIa de apro'imativ .," *a cLt cuprinde un cerc cu raza de .-., 9m care are Gn
centrul sHu stupina este un caz fericit Gn care amplasarea vetrei corespunde cerinIelor
acestui optim economic despre care am mai vorbit. )e GnIelege de la sine cH Ji condiIiile
meteorologice trebuie sH fie favorabile adicH timp cHlduros, t
Mn stupinH:
.De la Gnceput trebuie precizat cH este necesar ca stuparul sH aibH o conduitH conformH
cu manifestHrile biologice, fiziologice Ji de comportament ale albinelor Gn corelaIie cu
starea timpului Ji a fazelor de Gnflorire a plantelor nectaro-polenifere.
. #ceasta GnseamnH:
%. Mn condiIii de cules asigurarea spaIiului pentru prelucrarea nectarului Ji depozitarea
mierii.Mn timpul cercetHrii cuiburilor, familiile se aprovizioneazH cu faguri clHdiIi Ji
artificiali. :agurii cu miere, Gn afarH de cei cu puiet, se trec la e'tractor (atunci cLnd nu
e'istH altH posibilitate pentru crearea de spaIii suficiente pentru prelucrarea nectarului Ji
depozitarea mierii proaspete!.
.E'perienIa a dovedit cu prisosinIH cH una dintre metodele de bazH pentru creJterea
randamentului culesului cu &0 pLnH la 03 constH Gn introducerea Gn stupi la timpul
oportun a fagurilor suplimentari sau a corpurilor cu faguri de strLnsurH. 0a o regulH
generalH Gn timpul culesurilor abundente controlul stupilor se reduce la minimum pentru a
nu deran-a inutil albinele. Mersul culesului se urmHreJte zilnic prin diferenIele de greutate
Gnregistrate la cLntarul de control.
2. ,entru a evita roirea naturalH necontrolatH e'istH mai multe procedee de roire
artificialH descrise Gn toate cHrIile Ji revistele de apiculturH. <na dintre ele numitH roire
artificialH prin divizare constH Gn transvazarea Gntr-un stup gol a & faguri bine populaIi cu
albine Ji puiet ridicaIi dintr-o familie puternicH avLnd cel puIin 4-%0 faguri cu puiet Ji %8-
%" intervale cu albine.
.,ractic se procedeazH la despHrIirea familiei Gn douH -umHtHIi. #lbinele bHtrLne se vor
Gntoarce la stupul de bazH iar Gn stupul Gn care se formeazH noua familie se va introduce
o matcH fecundatH sau o botcH gata de eclozionare.
.. Mn aceastH lunH este Gn plinH desfHJurare creJterea mHtcilor Gn pepiniere specializate
conform unui flu' te*nologic riguros sau Gn stupinele apicultorilor care Jtiu sH creascH
mHtci dupH o metodH gospodHreascH sau Gn mod profesional.
.,rincipalele criterii de selecIie urmHrite Gn creJterea mHtcilor sunt:
instinctul de acumulare (relativ la cantitatea de miere Ji pHsturH din faguri!>
prolificitate mare (numHrul de ouH depuse Gn 2& de ore!>
cantitatea Ji aspectul puietului>
rezistenIa sporitH la iernare>
dezvoltare acceleratH devreme Gn primHvarH>
rezistenIa a boli>
blLndeIe (comportament liniJtit pe faguri!>
tendinIH scHzutH la roire.
clHdirea fagurilor>
.DacH unele mHtci prezintH defecte (epuizare, defecte fizice, prolificitate
necorespunzHtoare deJi nu sunt vLrstnice!, se recurge la Gnlocuirea lor pe loc sau Gn
viitorul cLt mai apropiat cu mHtci de la rezerva stupinei sau ac*iziIionate anume Gn acest
scop.
.#ceastH lucrare este *otHrLtoare pentru dezvoltarea Ji productivitatea ulterioarH a
familiilor de albine respective Ji Gn primul rLnd pentru performanIele productive din anul
urmHtor. MHtcile de calitate vor asigura Gn stupinH familii de albine cu capacitHIi
productive deosebite ceea ce ridicH gradul de favorabilitate Gndeplinirii optimului
economic adicH realizarea acelor producIii care stau la baza profitului e'ploataIiei
apicole.
.Mn aceastH perioadH se pot forma nuclee pentru mHtcile de rezervH necesare Gn sezon,
avLnd de o parte Ji de alta cLte un fagure cu provizii. <n mi-loc eficient pentru
dezvoltarea nucleelor constH Gn transportarea lor pe o altH vatrH la e'tremitatea aceleiaJi
localitHIi sau Gn altH localitate (Gn afara razei economice de zbor a albinelor din stupinH .
&. Mn timpul recoltHrii fagurilor Ji e'tracIiei mierii respectarea condiIiilor igienico-sanitare
este obligatorie. 0eea ce trebuie GnsH subliniat este cH maniera de lucru rHmLne aceeaJi
la fiecare recoltare Ji e'tracIie a mierii, atLtea cLte vor fi pe parcursul sezonului activ.
. ,e toatH durata culesurilor se asigurH o bogatH ventilaIie a cuiburilor. #ltfel un mare
numHr de albine, care ar putea participa direct sau indirect la adunarea Ji transformarea
nectarului Gn miere, rHmLn pe la urdiniJuri ca sH asigure aerisirea cuiburilor. ,entru
aceasta urdiniJurile se Iin larg desc*ise, iar pe timpul cHldurilor mari ventilaIia se asigurH
prin folosirea orificiilor din podiJoare sau a scLndurelelor de podiJor prevHzute cu
IesHturH de sLrmH. Mn zilele caniculare, dacH stupina nu este aJezatH Gntr-o zonH umbritH,
se asigurH pe cLt este posibil umbrirea individualH a stupilor.
8. ?olile albinelor, diagnosticul Ji tratamentul Gn vederea combaterii lor. DupH fiecare
recoltare a mierii se poate efectua un tratament cu Barac*et conform indicaIiilor din
prospect. #lte boli care pot apHrea Gn aceastH lunH, cum se diagnostic*eazH Ji trateazH
aceste boli (ascosferozH-puietul vHros> aspergiloza-puietul pietrificat J.a.! e'istH indicaIii
Gn prospectele medicamentelor specifice: Micocidin , 0odratin sau 1ocamicin.
<n roi aflat Gn zbor2 poate fi oprit nu numai stropindu-l cu apH ci mai bine cu o razH de
luminH captatH de la soare cu a-utorul unei oglinzi. ,roiectLnd pe roi acest spot luminos
albinele pierd simIul orientHrii Ji, asemenea unui avion Gn derivH, aterizeazH forIat pe sol
sau pe cel mai apropiat suport.
<n roi strLns Gn g*em agHIat de o creangH, de o streaJinH, sau de o grindH a unei
construcIii GJi pHstreazH cHldura Ji integritatea Gn nopIile reci Ji c*iar ploioase.
Matca ieJitH din botcH trebuie atent verificatH Gnainte de a fi folositH. )e vor observa Gn
amHnunt: antenele, ultimul segment al abdomenului, aspectul e'terior Gn general Ji
dezvoltarea fizicH. #ceste date sunt luate ca bazH de acceptare sau rebutare.
Mn atelierul stupinei:
condiIionarea mierii>
tratarea fagurilor din depozit contra gHselniIei>
e'ecutarea lucrHrilor de GntreIinere a culturilor de plante melifere sau fura-ero-melifere>
recoltarea polenului de porumb.
7rganizatorice:
pregHtirea vetrelor de stupinH la masivele melifere>
asigurarea la timp a stupinelor cu mi-loace de transport>
procurarea de material lemnos necesar reparaIiilor Ji confecIionHrii de stupi, rame,
adHposturi demontabile pentru stupHrit pastoral Ji alte accesorii>
asigurarea braIelor suplimentare de muncH pentru lucrHri Gn stupinH Ji ransporturi>livrarea
mierii.
$u uitaIi
. <n mi-loc de bazH pentru GntHrirea familiilor de albine Gl constituie folosirea familiilor
a-utHtoare. #cum este cea mai favorabilH perioadH pentru formarea familiilor a-utHtoare,
fHrH ca prin aceasta sH pericliteze folosirea culesurilor urmHtoare. ,rin unirea Gn toamnH
a familiilor a-utHtoare cu familii de bazH din care au fost formate,se mHreJte cu 03
puterea familiilor Ji se previne totodatH roirea naturalH
iulie
:amilia de albine - acest superorganism - cu un comportament riguros programat genetic
traverseazH de obicei Gn aceastH lunH ultima parte a vLrfului de sarcinH despre care am
mai vorbit, intrH Gn ultima parte a ciclului ei biologic.. 7 reprezentare graficH a puterii
(numHrului de indivizi! Ji activitHIilor din stup indicH pe verticalH un traseu descendent al
curbei desfHJurate Gn timp, pe orizontalH. Desigur, activitatea principalH din familie
vizeazH cu precHdere acumularea rezervelor de *ranH pentru iernare. )e considerH drept
principalH cauzH a acestui comportament instinctul de acumulare care primeazH Gn
detrimentul instinctului de GnmulIire. #ceasta GnseamnH cH un numHr mai mare de albine
participH la culesul, prelucrarea nectarului Ji depozitarea mierii Gn celule Ji mai puIine
albine sunt prezente Gn activitHIile de creJtere a puietului.
.<n observator atent al fenomenelor ce se petrec pe ramele stupului poate vedea c*iar
un fel de luptH, un fel de concurenIH Gntre matcH Ji albinele culegHtoare. #cestea din
urmH, fireJte Gn condiIii de cules, umplu un numHr mereu mai mare de celule cu nectar Ji
polen astfel ca suprafeIele cu celule de faguri pentru ouat devin din ce Gn ce mai reduse.
:enomenul denumit 2blocarea cuibului2 apare evident la culesul de la floarea-soarelui, un
cules abundent Ji intens care actualmente nu mai are ca Gn trecut caracterul de scurtH
duratH. #ceasta din cauza GnsHmLnIHrii plantei la date diferite Ji, ca urmare, prelungirii Gn
timp a fazelor de Gnflorire a lanurilor din acelaJi areal. De cele mai multe ori, din diverse
cauze la acest cules se produce o uzurH acceleratH a albinelor, o scHdere numericH a
populaIiei stupului ceea ce face ca familia de albine sH devinH vulnerabilH la
e'pansiunea, specificH Gn aceastH perioadH a acarianului Barroa -acobsoni.
.Mai ales la mHtcile bHtrLne se GnregistreazH o scHdere a numHrului de ouH depuse Gn 2&
de ore sau Gntr-o anumitH perioadH de timp.
)e continuH culesurile la tei, la fineIe de deal iar Gn zona de munte, de zburHtoare.
.0reJterea trHitorilor este GngrHditH, iar uneori Gncepe gonirea lor.
.,e agenda de lucru a stuparului - o agendH GncHrcatH ca Ji Gn lunile precedente, sunt
Gnscrise urmHtoarele:
#cIiuni specifice
Mn stupinH
5ecoltarea fagurilor cu miere, e'tracIia (centrifugarea!, transportul Ji depozitarea
corespunzHtoare a acestui produs care reprezintH plata eforturilor atLt a albinelor cLt Ji a
proprietarului stupinei. 5ecoltarea fagurilor Ji e'tracIia mierii se vor face cu cea mai mare
gri-H. 0*iar dacH dupH Gnc*eierea culesului de la tei stupina va fi deplasatH in pastoral, la
un alt cules, este indicat ca Gn fiecare familie sH se lase -8 9g de miere ca rezervH de
*ranH. #picultorul prevHzHtor va opri Gn depozit de la fiecare cules - deci Ji de la cel de
salcLm cLte %-2 faguri cu miere cHpHcitH pentru fiecare familie.
MntHrirea familiilor de albine noi, formate Gn lunile precedente prin adHugarea de faguri cu
puiet, miere Ji polen ridicaIi din familiile foarte puternice care constituie nucleul de bazH
al stupinei. Imediat dupH culesul de salcLm sau tei se pot forma roii artificiali cHi ora
trebuie sH li se acorde toatH atenIia astfel ca printr-o dezvoltare corespunzHtoare, pLnH
la intrarea Gn iarnH, sH atingH nivelurile de putere Ji rezerve de *ranH proprii unei familii
puternice. 1ucrHrile efectuate trebuie sH asigure toate condiIiile necesare pentru o
valorificare Gn cele mai bune condiIii a culesurilor urmHtoare Gn paralel cu acIiunile de
polenizare a culturilor agricole entomofile.
1ucrHrile de creJtere a mHtcilor continuH Ji Gn aceastH lunH Gn conformitate cu secvenIele
te*nologiilor aplicate Gn sistem gospodHresc sau intensiv.
Mnlocuirea mHtcilor bHtrLne, uzate sau necorespunzHtoare cu mHtci tinere (din acest an!
selecIionate Ji verificate.
BentilaIia suplimentarH a stupilor este o mHsurH binevenitH mai ales Gn perioadele cu
cHlduri e'cesive GnIelegLnd cH prote-area stupilor de razele puternice ale soarelui prin
umbrire va sta Gn atenIia stuparului. #stfel, Gn zilele toride, albinele care asigurH
termoreglarea cuibului (prin aducerea apei Ji ventilaIie! vor fi mult mai puIine ele putLnd
participa la alte activitHIi (creJterea puietului, recoltarea Ji prelucrarea nectarului!.
0ontrolul stHrii sanitar-veterinare a familiilor se poate face o datH cu ridicarea fagurilor de
recoltH. 1a apariIia primelor semne de boalH, de infestare cu acarieni se vor lua de
GndatH mHsurile care se impun.
,revenirea Ji combaterea furtiJagului vor sta Gn atenIia stuparului care, la fiecare
intervenIie Gn stupi va respecta mHsurile de prevenire a acestui fenomen nedorit, Gn caz
cH se observH tendinIe de furtiJag sau acesta s-a declanJat se vor lua imediat mHsurile
de combatere.
)tupHritul pastoral - dacH nu s-a Gnc*eiat - se va derula, acIiune cu acIiune, avLnd Gn
vedere toate regulile Ji reglementHrile obligatorii. Este de mare importantH recunoaJterea
Ji amena-area -udicioasH a vetrelor din masivele melifere cuprinse Gn planul de stupHrit
pastoral. ,entru buna reuJitH a acIiunilor de stupHrit pastoral vor fi asigurate din vreme
mi-loacele de transport Ji forIa de muncH suplimentarH necesarH manipulHrii stupilor. )e
GnIelege cH este obligatoriu ca stupii sH fie pregHtiIi corespunzHtor fiecHrei familii fiindu-i
asigurat corpul sau corpurile suplimentare sau magazinele cu ec*ipament de faguri
destinat prelucrHrii nectarului Ji depozitHrii mierii. DupH efectuarea transportului Ji
amplasarea stupilor pe noua vatrH se va proceda la anunIarea Gn scris a organelor locale
a unitHIilor agricole Ji silvice din zonH asupra locului precis al amplasHrii stupinei Ji dupH
caz a adresei stuparului.
:olosirea ramelor clHditoare pentru producerea de cearH>
0ontrolul familiilor dupH ultimul cules de varH Ji *rHnirea suplimentarH a familiilor Gn cazul
lipsei de cules Gn naturH (completarea rezervelor de *ranH .
Mn atelierul stupinei:
condiIionarea mierii>
tratarea fagurilor din depozit contra gHselniIei>
GnsHmLnIHri de plante melifere Gn miriJte >
colectarea polenului de porumb>
recoltarea seminIelor de plante melifere.
7rganizatorice:
organizarea transporturilor de stupi >
stabilirea planului de reparaIii >
organizarea de vetre la masivele melifere de luncH Ji Delta DunHrii.
..Este bine sH Jtim cH ...
MHtcile obIinute prin GncruciJHri consangvine (mHtci Gmperec*eate cu trLntori fraIi! dau Gn
descendenIH puiet puIin iar uneori din ouHle depuse -umHtate dispar dupH 8 ore.
1ipsa puietului necHpHcit din familie este un semn aproape sigur al orfanizHrii.
7uHle depuse neregulat, pe pereIii celulelor, 2 sau . Gn aceeaJi celulH, bLzLitul plLngHtor
al albinelor este un semn cert nu numai al faptului ca familia este orfanH (nu mai are
matcH ci Ji cH avem de a face cu o familie bezmeticH.
bullet DacH, pentru a o Gmputernici, introducem Gntr-o familie un fagure cu puiet tLnHr
necHpHcit Ji a doua zi albinele trag (construiesc! botci de salvare trebuie sH verificHm ca
nu cumva familia sH fi rHmas fHrH matcH.
$u uitaIi
.)cHderea ouatului mHtcilor Ji a creJterii de puiet este un fenomen natural, imprimat de
ritmul caracteristic de viaIH al albinelor. )cHderea creJterii de puiet poate fi accentuatH
de lipsa totalH de cules Ji de vremea e'cepIional de cHlduroasH, care contribuie la
diminuarea ouatului mHtcilor sub limita normalH, fapt care contribuie la slHbirea
e'ageratH a familiilor de albine. 7datH slHbite familiile de albine, ele nu mai pot fi
redresate pLnH la sfLrJitul sezonului. In vederea menIinerii puterii familiilor, este necesar
ca, din ziua recoltHrii mierii dupH Gnceperea culesului mare, Gn familii sH se opreascH
suficiente rezerve de miere, iar Gn cazul e'tracIiei totale sH GnceapH imediat *rHnirea Gn
vederea completHrii rezervelor de *ranH necesare iernHrii. (otodatH, dacH lipsa de cules
continuH, Gn tot timpul familiile vor fi *rHnite suplimentar (za*Hr tos administrat
sHptHmLnal!. ,aralel se asigurH umbrirea familiilor Gn cele mai cHlduroase ore ale zilei.
.1uLnd aceste mHsuri, familiile se menIin Gn stare activH, creJterea puietului se
desfHJoarH la un nivel corespunzHtor Ji astfel familiile nu slHbesc. 0ea mai mare eroare,
ireparabilH de altfel, se face dacH dupH recoltarea mierii (tei, floarea-soarelui! familiile
sunt lHsate la voia GntLmplHrii.
august
,entru apicultor, august este o lunH foarte importantH pentru cH acum - in cuib - se
declanJeazH creJterea albinelor care vor traversa perioada de iernare sau altfel spus Gn
stupi Gncepe formarea generaIiei care va ierna. EsenIial pentru fiecare stupar este sH
cunoascH Ji sH asigure toate verigile flu'ului te*nologic prin care familiile de albine sunt
menIinute la o putere cLt mai mare (numHr de albine! Jtiut fiind cH puterea familiei stH Gn
mulIimea de albine care populeazH stupul. Mn urma culesului de mare intensitate de la
floarea-soarelui, familiile de albine a-ung slHbite atLt din punct de vedere al cantitHIii de
albine cLt Ji al calitHIii mHtcii. DacH Gn luna precedentH creJterea puietului a Gnregistrat o
diminuare, Gn cursul lunii august apare de obicei un nou impuls de creJtere fHrH GnsH a
atinge nivelul de intensitate de la Gnceputul verii, Gncepe perioada creJterii albinelor de
iarnH, Gn stupi apar semnele pregHtirii pentru iernare, aceste semne fiind evidente tot mai
pregnant pe mHsura trecerii timpului. #stfel scHderea temperaturilor atmosferice
nocturne determinH ca albinuIele s-H pHrHseascH fagurii periferici ai stupului Ji sH se
aglomereze Gn zona centralH a cuibului adicH Gn zona fagurilor cu puiet.
.5ezervele de *ranH, respectiv mierea Ji pHsturH sunt concentrate Gn -urul puietului
dispus Gn centrul cuibului. #picultorii cu e'perienIH cunosc fenomenul de bloca- al
cuibului manifestat prin depozitarea masivH de miere Gn fagurii din cuib. #cest bloca-
apare ca urmare a manifestHrii pronunIate a instinctului de acumulare al familiilor,
datoritH apropierii sezonului rece, cLnd albinele sunt grHbite sH-Ji formeze rezervele de
*ranH. 0a urmare a acestui bloca-, apare concurenIa Gntre instinctul de acumulare Ji
instinctul de GnmulIire, balanIa GnclinLndu-se Gn favoarea acumulHrii. #ceasta are ca
rezultat o diminuare a spaIiului de ouat al mHtcii, iar albinele afectate creJterii puietului
vor fi din ce Gn ce mai puIine. #stfel puterea familiei scade, rezultLnd mai puIine albine cu
corp gras format (albine de iernare!, dar Ji mai puIin pregHtite din punct de vedere
fiziologic pentru traversarea iernii.
.#lbinele nu mai cresc faguri Ji nici puiet de trLntori ( deJi se poate ca Gn zonele cu
culesul de GntreIinere, familiile sH se activizeze, sH creascH GncH trLntori Ji deseori sH
sc*imbe liniJtit mHtcile! Gn sc*imb propolizeazH intens mai ales crHpHturile stupilor Ji
spaIiile pe care se spri-inH e'tremitHIile leaturilor superioare ale ramelor Ji cLteodatH
c*iar urdiniJul. 0alitatea mHtcilor este foarte importantH Gn aceastH perioadH, o matcH
uzatH neputLnd face faIH concurenIei cu albinele culegHtoare. #cest fenomen este uJor
de observat la astfel de familii care mai cresc trLntori pentru a asigura fecundarea
mHtcilor tinere, eclozionate Gn aceastH perioadH.
.<neori, cu precHdere Gn zilele lipsite de cules natural, se acutizeazH tendinIele de
agresivitate Ji de furtiJag. :iresc este ca apicultorul, care a GnIeles diagnoza, sH
acIioneze Gn direcIia manifestHrilor fiziologice, biologice Ji de comportament ale familiei
de albine Gnlesnind acesteia desfHJurHrile dictate Gn principal de instinctul de conservare
a speciei. ,rincipalele secvenIe ale flu'ului te*nologic care defineJte Gn aceastH lunH
maniera de lucru in stupinH sunt prezentate sintetic Gn continuare cu subtitlul:
#cIiuni specifice
Mn stupinH
.)e va Gncepe acIiunea de revizie generalH a familiilor pentru aprecierea rezervelor din
cuib precum Ji a calitHIii mHtcilor. De rezultatele acestui control depinde cum se vor
desfHJura viitoarele acIiuni.
)e urmHreJte optimul Gn:
0alitatea mHtcilor (reginelor!
. )-a dovedit cu prisosinIH cH mHtcile tinere depun mai multe ouH la sfLrJitul verii Ji c*iar
toamna decLt cele vLrstnice mai ales Gn cazul absenIei unor culesuri de GntreIinere.
(e*nologiile moderne de creJtere Ji e'ploatare a albinelor prevHd Gnlocuirea anualH a
-umHtate din toate mHtcile stupinei Jtiut fiind cH prolificitatea scade iar o matcH de . ani
nu mai posedH o vitezH de ouat mulIumitoare.
,erioada sfLrJitului verii Ji Gnceputul toamnei este intervalul de timp Gn care acceptarea
mHtcilor Gn unitHIile biologice destinate sc*imbHrii se petrece cel mai uJor adicH fHrH sau
cu puIine manifestHri de respingere. 0alitatea nu este datH doar de vLrstH ci Ji de
provenienIa mHtcilor. )e recomandH mHtcile selecIionate Ji verificate obIinute prin
metode gospodHreJti din familiile recordiste ale stupinei sau mai bine cele ac*iziIionate
de la producHtorii consacraIi de mHtci ori din pepinierele de creJtere specializate.
Introducerea mHtcilor Gn familii este o operaIie care - indiferent de metoda folositH -
presupune pricepere Ji respectarea obligatorie a unor reguli GndeobJte cunoscute de
stuparii cu e'perienIH, GncepHtorii sau cei care nu au GndemLnarea Ji cunoJtinIele
necesare vor trebui sH apeleze la a-utorul unui apicultor avansat, Gnlocuirea mHtcilor
bHtrLne cu botci cHpHcite sau c*iar cu mLIei ce urmeazH a se Gmperec*ea dupH
introducerea lor Gn familii, nu se recomandH. #ceasta pentru cH familia va rHmLne fHrH
puiet timp de %0-% zile sau c*iar mai mult iar unele familii pot rHmLne uneori fHrH mHtci
din cauza pierderii lor la zborul de Gmperec*ere.
0alitatea fagurilor respectiv al cuibului.
. 1a fel ca Gn primHvarH, Gn intervalul de timp la care ne referim ca Ji Gn cel urmHtor,
mHtcile evitH sH depunH ouH Gn fagurii noi care pHstreazH mai greu cHldura. De aceea, cu
ocazia lucrHrilor prile-uite de ultima e'tracIie a mierii, Gn zona cuibului la stupii orizontali
sau Gn corpul corespunzHtor la stupii verticali din cele douH corpuri destinate pentru
iernare se vor asigura faguri clHdiIi Gn anul precedent Gn care au fost crescute mai multe
generaIii de puiet. #ceJti faguri trebuie sH fie lipsiIi de defecte Ji, pe cLt posibil, fHrH
celule deformate sau de trLntori.
Deblocarea cuiburilor.
. E'istenIa unor bune culesuri tLrzii de GntreIinere poate determina blocarea cuiburilor
prin depozitarea rezervelor de *ranH Gn zona creJterii puietului. 5estrLngerea spaIiului de
ouat determinH ca familii foarte bune Gn timpul sezonului activ sH slHbeascH e'cesiv Ji sH
a-ungH cu o populaIie insuficientH pentru traversarea Gn bune condiIii a perioadei de
iarnH. 0oncret, deblocarea cuiburilor se face prin introducerea Gn mi-locul cuibului a unui
fagure clHdit cu celule de albine lucrHtoare. DacH fagurele a fost complet GnsHmLnIat cu
ouH, operaIia se poate repeta la intervale de -+ zile sau c*iar mai repede, Gn cazul unor
familii puternice ce ocupH douH corpuri Gn stupi multieta-aIi se practicH procedeul
inversHrii corpurilor. (rebuie GnsH avut Gn vedere distribuirea ramelor cu rezerve de *ranH
la marginile fiecHrui corp organizLndu-se cuiburile Gn zona din mi-loc.
DupH terminarea culesurilor tLrzii, se vor ridica magazinele Ji corpurile de recoltH
(caturile, magazinele! cu miere la stupii verticali precum Ji ramele de recoltH la stupii
orizontali.
Identificarea manei Gn rezervele de *ranH, e'tragerea acestei mieri (nu este recomandatH
lHsarea mierii de manH Gn cuiburile de iernare deoarece, prin bogHIia mineralelor
conIinute GncarcH intestinul albinelor, provocLnd diaree. E o miere grea.! Ji
Gnlocuirea ei cu miere, preferabil de salcLm sau sirop de za*Hr concentrat.
0ompletarea rezervelor de *ranH pentru iarnH>
#sigurarea cHldurii Gn cuib.
. Mai ales Gn timpul nopIii temperaturile scHzute determinH o Gncetinire a ouatului mHtcii.
,entru a elimina acest nea-uns se procedeazH la reducerea cuibului care va fi format
numai din rame bine acoperite cu albine :agurii cu puiet gata de eclozionare Ji cei cu
miere puIinH vor fi aJezaIi la margine sau, dupH descHpHcirea mierii, se vor dispune
dupH diafragmH de unde mierea va fi transportatH de albine Gn cuib. DupH restrLngerea
cuibului cu a-utorul diafragmei despHrIitoare se procedeazH la Gmpac*etarea cuibului cu
perniIe laterale iar deasupra podiJorului se pune o salteluIH mai groasH.
#ctivarea intensitHIii Ji prelungirea perioadei de creJtere a puietului.
.Este bine ca Gn aceastH perioadH, dacH se poate, familiile sH fie deplasate la culesuri
tLrzii din pHJunile Ji fLneIele situate Gn luncile apelor curgHtoare sau Gn zone inundabile
pentru a-Ji forma rezervele de *ranH naturalH care, se Jtie, este cea mai bunH. De
asemenea, culturile fura-ere din miriJti oferH un bun cules de GntreIinere.
DacH nu e'istH asemenea culesuri Gn zona de amplasare a stupinei sau lipseJte
posibilitatea deplasHrii stupinelor Gn asemenea perimetre se recomandH efectuarea unor
*rHniri stimulente. )e va folosi siropul de za*Hr Gn proporIie %:% (% parte za*Hr la o parte
apH administrate Gn *rHnitor Gn porIii mai mari sau mai mici, la intervale scurte Gn funcIie
de ritmul consumului. Mn zonele unde polenul din naturH este insuficient se vor introduce
rame cu pHsturH sau, Gn lipsH turte cu polen sau Gnlocuitori (turte cu polen .03!.
)e va acorda o atenIie sporitH familiilor a-utHtoare, formate Gn cursul lunii iunie,
urmHrindu-se o dezvoltare corespunzHtoare a lor prin *rHniri stimulative.
(ratamentele de bazH pentru diagnosticul Ji combaterea varroozei se fac la Gnceput cu
medicamentul Barac*et, apoi cu Mavrirol produse de Institutul de 0ercetare Ji
Dezvoltare pentru #piculturH. )e vor respecta Gntocmai indicaIiile cuprinse Gn prospectele
acestor medicamente de mare eficacitate Ji care se gHsesc de vLnzare Gn magazinele
#picola Ji Gn farmaciile veterinare din Gntreaga IarH.
Mn atelierul stupinei:
condiIionarea mierii :
tratarea fagurilor din depozit contra gHselniIei.
recoltarea seminIelor de plante melifere.
7rganizatorice:
Mntocmirea planului de aprovizionare cu utila-e Ji materiale, pentru anul urmHtor>
7rganizarea transporturilor la masivele melifere cu Gnflorire tLrzie>
0ontrolul situaIiei stupinei.
.....Este bine sH Jtim cH ...
)ezonul apicol nu se Gnc*eie o datH cu terminarea unui mare cules, Gn august se aflH pe
primul plan pregHtirile pentru sezonul apicol activ al anului urmHtor.
(oate lucrHrile flu'ului te*nologic trebuiesc acum efectuate la timp, cu pricepere Ji
e'igenIH ma'imH, aceasta garantLnd o bunH traversare (fHrH pierderi! a sezonului rece Ji
un Gnceput bun Gn primHvara urmHtoare.
:urtiJagul Gn stupinH reprezintH una dintre cele mai prime-dioase stHri Gn e'istenIa
oricHrei familii de albine putLnd determina diminuarea ei, a mai multor stupi sau a
Gntregului efectiv. Deci se cere o ma'imH atenIie la prevenirea furtiJagului sau, dacH
fenomenul a apHrut, el trebuie rapid Ji energic combHtut.
,entru umplerea cu miere a unei singure celule albina trebuie sH aducH de %+ ori
nectarul Gn acea celulH.
$u uitaIi
.MHsurile de menIinere a puterii familiilor de albine, luate Gn luna precedentH, vor fi
completate prin crearea condiIiilor optime Gn cuib pentru creJterea intensH de puiet. )e
impune reducerea volumului cuibului, Gmpac*etarea acestuia Ji introducerea Gn mi-locul
acestuia a fagurilor goi, Gn care au crescut mai multe generaIii de puiet. In cazul lipsei de
polen Gn cuib Ji Gn naturH, se introduc l2 faguri cu pHsturH, asiguraIi Gn lunile
precedente, iar Gn lipsa acestora )e administreazH turte de polen sau Gnlocuitori. ,aralel
cu aceasta vor fi Gnlocuite mHtcile care nu ouH normal, prin unire cu nuclee cu mHtci de
rezervH. <n mi-loc eficient de GntHrire a familiilor Gn vederea iernHrii Gl constituie folosirea
familiilor a-utHtoare, formate Gn cursul lunii iunie, cHrora pLnH la unirea cu familiile de
bazH li se vor asigura condiIii pentru creJtere intensH de puiet.
septembrie
7datH cu venirea toamnei familiile de albine GJi Gncep pregHtirea pentru iernare. #ceastH
perioadH se caracterizeazH prin aceea cH numHrul de albine, intensitatea creJterii
puietului Ji activitatea de zbor se diminueazH.
.1una ec*inocIiului de toamnH - calendarul marcLnd Gn 2. septembrie - data la care ziua
este egalH cu noaptea, se caracterizeazH ca o perioadH cLnd la albinele de iernare se
apropie de sfLrJit acumularea Gn organism a unor importante cantitHIi de glucide, protide
Ji lipide care alcHtuiesc aJa-numitul 2corp gras2 situat Gn partea dorsalH ca o cHptuJealH
sub GnveliJul c*itinos, deasupra diafragmei. 6lucidele sunt indispensabile funcIionHrii
muJc*ilor, lipidele compun rezervele necesare metabolismului iar proteinele vor intra Gn
*rana larvelor Ji a mHtcilor Gn perioada rece cLnd albinele nu culeg polen din naturH.
#lbinele crescute Gn aceastH perioadH sunt diferite de cele eclozionate Gn timpul verii, prin
faptul cH acestea pot trHi +-" luni spre deosebire de cele de varH la care durata medie de
viaIH este de .-& zile. #ceasta se datoreazH modificHrilor Gn structura biologicH Ji
fiziologicH a albinelor de iarnH, la care se dezvoltH acest organ specializat Gn acumularea
de rezerve de proteine Ji grHsimi, pe seama consumului de pHsturH. 0orpul gras se
dezvoltH numai la albinele de iarnH. )upravieIuirea acestor albine se datoreazH Ji
faptului cH ele participH mai puIin la creJterea de puiet Ji la activitatea de cules de
nectar.
.$opIile reci fac ca albinele sH se strLngH pe fagurii de puiet din mi-locul cuiburilor. Mn
aceastH perioadH, mHtcile depun din ce Gn ce mai puIine ouH, iar Gn condiIiile de lipsH de
cules ponta poate Gnceta. 0antitatea de larve din cuib este din ce Gn ce mai micH Ji
uneori spre sfLrJitul lunii Gn stup nu mai e'istH puiet.
.#pariIia unor culesuri de nectar Ji polen poate spori activitatea familiei dar nu la
intensitatea de la Gnceputul verii. Desigur, un cules de GntreIinere ar fi binevenit dar
vegetaIia de interes apicol se diminueazH pe zi ce trece e'cepIie fHcLnd zonele
inundabile din luncile apelor curgHtoare sau din Delta DunHrii unde se mai gHsesc specii
vegetale de interes apicol aflate Gn diferite fenofaze de Gnflorire (Gnceput, ma'im sau
sfLrJit! dupH cum evolueazH Gn arealul respectiv condiIiile meteorologice (temperatura
aerului Ji precipitaIiile!.Balorificarea unor surse tLrzii de cules asigurH un plus de miere Ji
pHsturH Gn rezervele de *ranH pentru iernare Ji determinH evitarea furtiJagului Gn cazul
administrHrii siropului de za*Hr menit completHrii rezervelor.
.MncH o manifestare caracteristicH acestei perioade constH Gn izgonirea trLntorilor din
stup. De asemenea se intensificH propolizarea cuiburilor.
.5evizia amHnunIitH a stHrii flecarei familii de albine din stupinH, c*iar de la Gnceputul
lunii, oferH stuparului acele constatHri ce Gi vor direcIiona toate acIiunile ce vizeazH
iernarea fHrH pierderi Ji menIinerea capacitHIilor productive ale familiilor de albine Gn
viitorul sezon apicol activ.
.0ele mai mari pierderi de familii de albine se produc Gn stupinH Gn timpul sezonului rece.
Este deci de ma'imH importanIH ca toate pregHtirile de iernare sH se facH prin intervenIii
corecte, e'ecutate Gn timp util. #picultorii GncepHtori sau debutanIi trebuie sH apeleze la
cLte un coleg cu e'perienIH, fiecare trebuie sH apeleze la un stupar care are de-a
consacrare Gn profesie, aceJtia din urmH dLnd nu numai sfaturi ci orLnduind practic
pentru iarnH Gn tandem cu GncepHtorul cuibul cLtorva dintre familiile stupinei. Desigur,
conduita apicultorului Gn faIa diverselor situaIii va fi diversH Gn funcIie de cele observate,
constatate Ji corect interpretate. #mHnunte despre pregHtirea iernHrii sunt redate pe larg
Gn capitolul 2,regHtirea familiilor de albine pentru iernat2 din 2Iernarea familiilor de albine2.
,entru a reaminti GncH o datH lucrHrile principale din aceastH lunH care trebuiesc
e'ecutate Gn stupinH enumer pe scurt
#cIiunile specifice:
Mn stupinH
)trLmtorarea drasticH a cuibului - cu a-utorul diafragmei la nivelul numHrului de rame
ocupate compact de albine>
Ec*ilibrarea rezervelor de *ranH Gntre familiile stupinei cu observaIia cH pe durata
sezonului rece cantitatea de miere necesarH unei singure familii ca rezerve de *ranH
este de minimum %"-20 9g>
bullet #sigurarea rezervelor de *ranH pLnH la nivelul necesarului obligH uneori pe
apicultor sH intervinH cu *rHniri de completare. @rHnirile se fac Gn porIii mai mari sau mai
mici - Gn funcIie de viteza cu care albinele prelucreazH Ji depoziteazH *rana -
administrLnd Gn *rHnitor siropul de za*Hr 2:% avLnd gri-H ca la administrare sH nu
declanJHm furtiJagul>
1egat de cantitatea Ji calitatea rezervelor energetice (miere A sirop din za*Hr! apicultorii
sunt de acord cH necesarul pentru iernare trebuie asigurat conform a trei principii Ji
anume:
%. ,entru % 9g de albine sunt necesare minimum %0 9g rezerve glucidice>
2. Din totalul rezervelor cel puIin 03 trebuie sH o reprezinte mierea, restul fiind formate
din sirop de za*Hr prelucrat de albine Ji depozitat Gn faguri>
.. Mn nici un caz nu se va lHsa Gn stup miere de manH pentru cH aceasta favorizeazH
apariIia diareii la albine. (ot legat de calitatea mierii care compune pac*etul de faguri cu
rezerve se recomandH ca mierea din stup sH fie pe cLt posibil de salcLm, cHpHcitH Ji
provenitH numai din familii de albine sHnHtoase>
#dministrarea de stimulente nutritive este necesarH mai ales Gn zonele de deal Ji munte,
unde culesurile tLrzii sunt de micH intensitate sau lipsesc. )timularea se va face cu sirop
de za*Hr Gn raport de za*Hr:apH K %:% sau 2.%. )timularea se poate face Ji prin
introducerea de rame cu miere Ji pHsturH.
Mn condiIiile Gn care matca depune Gntre 800-"00 de ouH pe zi, este necesarH
intensificarea pontei prin crearea de spaIiu necesar ouatului. )e vor scoate din cuib
ramele cu miere Ji polen Ji se vor introduce dupH diafragmH. #colo unde este necesar se
vor introduce %-2 faguri goi Gnc*iJi la culoare. #stfel matca va oua Gn aceJtia stimulLndu-
se astfel creJterea puietului.
Mnlocuirea mHtcilor defecte sau epuizate, este o acIiune deosebit de importantH cu atLt
mai mult cu cLt se realizeazH mai uJor decLt vara. )e va urmHri ca materialul introdus sH
fie de calitate superioarH, crescut din suJe valoroase. )e va evita introducerea botcilor
de roire sau botcilor de salvare. In stupinele unde e'istH posibilitHIi este necesarH o
reformH (Gnlocuire! de 2-03 a mHtcilor cunoscLnd cH o matcH poate fi e'ploatatH Gn
condiIii optime 2 sau cel mult . sezoane apicole.
(ratamentele de toamnH pentru diagnosticul Ji combaterea varroozei pot Gncepe Ji ele se
vor efectua conform indicaIiilor din prospectul medicamentului Barac*et (tratamentele se
repetH de trei ori la interval de + zile, cLnd temperatura mediului este peste %& grade, Gn
zile cu soare!>
0u ocazia pregHtirilor pentru iernat,ec*ipamentul de faguri al stupinei va fi verificat Ji
sortat, procedLndu-se la reformarea Ji topirea fagurilor vec*i sau necorespunzHtori
(rupIi,cu defecte, dezmembraIi sau mucegHiIi!>
:amiliile slabe a cHror bunH iernare este pusH sub semnul GntrebHrii vor fi unificate cu
alte familii slabe sau fagurii cu albine lucrHtoare proveniIi de la familiile desfiinIate se vor
utiliza la Gmputernicirea unor familii de putere medie>
)e triazH Ji organizeazH grupa familiilor de prHsilH>
Este bine ca Gn nopIile mai reci cuibul sH fie prote-at Gmpotriva frigului.
0orpurile stupilor, capacele, fundurile, podiJoarele Ji suporIii pe care stau stupii se
verificH Ji, acolo unde este cazul, se fac reparaIiile, recondiIionHrile, etanJeizHrile Ji
vopsirile respective.
Mn atelierul stupinei:
Dezinfectarea stocului de faguri din depozit contra gHselniIei.
5epararea, recondiIionarea, dezinfectarea Ji vopsirea ec*ipamentului vec*i.
0onstruirea Ji asamblarea ec*ipamentului nou (rame, stupi, accesorii!.
7rganizatorice:
7rganizarea reparaIiilor>
Mntocmirea situaIiei pregHtirii familiilor Gn vederea iernHrii>
)tabilirea producIiei globale Ji producIiei marfH la miere, cearH Ji alte produse.
.
0ompletarea rezervelor de *ranH pe bazH de sirop de za*Hr la sfLrJitul celei de a 2-a
decade a lunii septembrie uzeazH albinele pentru iernare indiferent de varianta de
*rHnire comparativ cu *rHnirile timpurii,din luna august.
:olosirea Gn *rana albinelor a siropului de za*Hr invertit cu . g 3o acid citric asigurH la
intrarea Gn iarnH familii mai puternice cu %00-%0 g albine faIH de *rHnirile cu sirop de
za*Hr neinvertit.
#lbinele *rHnite cu sirop de za*Hr invertit c*imic au glandele faringiene Ji corpul gras
dezvoltate aproape cLt cele *rHnite numai cu miere>
0ea mai mare cantitate de polen e'istH toamna Gn familiile cu mHtci bHtrLne. #cestea
depun ouH mai puIine Ji ca rezultat consumul de polen pentru creJterea puietului este
redus>
Mn cazul *rHnirilor intensive cu sirop de za*Hr Gn cantitHIi mari, albinele umplu rapid
celulele cu *ranH astfel cH la un moment dat Gncep sH scoatH Ji ouHle depuse,
desfiinILnd practic ponta mHtcii. De aici rezultH recomandarea de a nu administra sirop Gn
doze mai mari de doi litri o datH dacH Gn cuib e'istH ouH Ji se cresc larve>
,e vreme Gnc*isH Ji mo*orLtH albinele se orienteazH Gn principiu, dupH soare.
0omplicatul oc*i compus al albinei Gi dH acesteia posibilitatea sH sesizeze aJa-numita
luminH polarizatH - pe care oc*iul omenesc nu o deosebeJte Gn lumina difuzH.
$u uitaIi
.)e iau aceleaJi mHsuri pentru intensificarea creJterii puietului Gn familii, mai ales Gn
zonele de sud, favorabile activitHIii albinelor. DacH Gn cursul verii familiile trebuiau
prote-ate de arJiIa soarelui, de acum Gnainte vor trebui Iinute Gn plin soare pentru a
stimula activitatea lor legatH de creJterea puietului. Mn general, sfLrJitul lunii marc*eazH
Gnc*eierea perioadei favorabile GntHririi familiilor> Gn continuare, se iau numai mHsuri
pentru menIinerea puterii acestora. Mn aceastH lunH ca Ji Gn luna urmHtoare este necesar
ca Gn cuib sH e'iste rezerve suplimentare de pHsturH. Mn aceastH perioadH generaIiile
tinere de albine, neocupate cu creJterea puietului, datoritH diminuHrii ouatului mHtcilor,
consumH mult polen care este necesar formHrii rezervelor de proteine Gn organismul lor
(corpul gras! - fHrH de care nu pot rezista intemperiilor iernii Ji efortului ce trebuie depus
Gn vederea creJterii de puiet spre sfLrJitul iernii.
octombrie
(oamna este anotimpul Gn care pregHtirea sezonului apicol din anul urmHtor este Gn plinH
desfHJurare. # zecea lunH a anului, denumitH popular 2brumHrel2, este o lunH de miez de
toamnH uneori cu zile calde care alterneazH cu perioade reci Ji ploioase, Gn unii ani, mai
ales Gn sudul IHrii, octombrie este o lunH cu temperaturi de varH Ji cer senin astfel cH
albinele tinere de curLnd eclozionate pot face primele zboruri Gn -urul stupinei.
.,onta mHtcilor se reduce considerabil (mHtcile uzate nu mai au pontH sau se pot pierde!
iar creJterea puietului Gn toate familiile de albine (Gn toate zonele IHrii! se diminueazH
c*iar Ji Gn familii cu mHtci tinere, acesta GntinzLndu-se pe suprafeIe nu mai mari decLt o
palmH pe 2-. rame din centrul cuibului. Din acest moment nu mai este indicatH
stimularea creJterii puietului deoarece aceasta se face Gn detrimentul albinelor doici din
familii, albine ce se vor uza, nefiind apoi capabile sH treacH peste iarnH sau sH asigure Gn
primHvarH creJterea de puiet. DacH vremea este favorabilH (temperaturi mari, un cules
mediocru de GntreIinere! sau familiile au mHtci tinere, Gmperec*eate Gn august sau la
Gnceputul lunii precedente, pe ramele cu faguri din centrul cuibului mai pot fi gHsite
suprafeIe mici cu puiet cHpHcit foarte aproape de momentul eclozionHrii. 7ricum, pe
mHsura rHcirii vremii la temperaturi mai mici de sub A"N0 albinele se strLng Gn g*emul de
iernare care se afLneazH desfHcLndu-se numai atunci cLnd temperaturile e'terioare
cresc la A%2N0 . Mn lipsa puietului, temperatura g*emului se menIine Gn -urul valorii de 2&-
2 de grade. 0reJterea de puiet are nevoie de temperatura de .&-. de grade.
MenIinerea acestei temperaturi se face cu consum de energie de cHtre albine. #ceasta
duce la o uzurH mai mare comparativ cu situaIia cLnd nu e'istH puiet. De aceea este
bine ca Gn familiile unde se vor gHsi rame cu ouH proaspete, acestea sH fie scoase (Gn a
doua perioadH a lunii Ji dacH temperaturile sunt scHzute!.
.)e considerH cH zborurile albinelor tinere, proaspHt eclozionate care antreneazH la zbor
Ji albinele mai vLrstnice este un fenomen cu efecte benefice asupra iernHrii Ji stHrii de
sHnHtate a familiilor. De aceea apicultorii pricepuIi aleg o vatrH de iernare GnsoritH
aJezLnd stupii cu urdiniJurile spre sud Gntr-un amplasament Ji o poziIie care Gi prote-eazH
de vLnturile Ji curenIii reci. Din pHcate Gn unele stupine se GntLlnesc Gn aceastH lunH
situaIii nedorite cLnd, din diferite motive, principalele lucrHri obligatorii care asigurH o
bunH iernare a Gntregului efectiv sau numai a unei pHrIi din el nu au putut fi e'ecutate
corect Ji la timp. :amiliile care nu s-au bucurat din partea apicultorului de atenIia
corespunzHtoare au Janse minime - sau mai bine-zis nu au Janse - sH supravieIuiascH
traversLnd cu bine rigorile iernii #cum este momentul, pe ultima sutH de metri ca
apicultorul GntLrziat sH purceadH de GndatH la efectuarea acelor acIiuni specifice pe care
le-am consemnat mai ales Gn calendarele pe lunile august Ji septembrie. )e GnIelege cH,
la modul concret, momentul ales pentru aceste acIiuni va fi Gn orele amiezii Gn zilele calde
Ji Gnsorite pe care Dumnezeu le oferH celor leneJi, nepHsHtori Ji GntLrziaIi la 2apel2. latH
dar ce trebuie avut Gn vedere Gn cadrul a ceea ce am numit Gn calendar pe tot parcursul
lunilor acestui an:
#cIiunile specifice
Mn stupinH
)trLmtorarea cuiburilor utilizLnd diafragmele la nivelul unui numHr de rame integral
ocupate de albinele care vor ierna.
Mn cazul unor familii slabe se poate practica iernarea Gn acelaJi stup (mai ales la stupii
orizontali! a douH familii separate printr-o diafragmH etanJH (oarbH, fireJte fiecare familie
avLnd urdiniJul propriu.
<nirea nucleelor prea slabe Ji introducerea mHtcilor Gn cuJti Gn vederea iernHrii Gn afara
g*emului.
bullet 7 altH acIiune importantH este aran-area (orLnduirea! cuibului pentru iernare.
.7rganizarea (orLnduirea! cuiburilor pentru iarnH se face diferenIiat, Gn raport cu
repartizarea mierii Gn faguri, IinLnd cont de faptul cH Gn timpul iernii albinele compactate
Gn g*em nu se deplaseazH pe fagurii laterali pentru *ranH ci numai Gn sus pe fiecare
interval dintre cei doi faguri vecini care gHzduiesc albine, numai Gn interiorul g*emului.
.#ran-area fagurilor se face IinLnd cont Ji de principiile biologice ale dezvoltHrii pe
verticalH, care cer ca Gn partea de -os a fagurilor sH e'iste spaIiu pentru puiet iar
deasupra aJa-numitele coroane de miere.
.Modul de amplasare a fagurilor poate fi bilateral, central sau unilateral, cea mai indicatH
fiind aJezarea bilateralH. 1a formarea cuibului se va avea Gn vedere ca Gndeosebi fagurii
laterali sH aibH coroanele formate cel mult pLnH la -umHtate, iar ca fagurii laterali vor fi
aleJi cei mai plini.
.Mn cuib se vor lHsa numai fagurii acoperiIi complet cu albinH Ji care au cel puIin %, 9g
de miere. DacH e'istH mai mulIi faguri cu miere insuficientH aceJtia vor fi trecuIi dupH
diafragmH Ji vor fi descHpHciIi pentru ca albina sH transporte mierea Gn cuib.
#colo unde este necesar, se vor completa rezervele de *ranH. 0onsumul de *ranH, Gn
funcIie de puterea familiei, se situeazH la +00-400 de grame pe zi, Gn prima perioadH de
iernare Ji la %,-2 9g din momentul Gnceperii creJterii de puiet (de obicei Gn a doua
-umHtate a lunii ianuarie!. 0onsumul total al unei familii medii se situeazH Gn -urul valorii
de +-" 9g de miere. 0antitatea necesarH ieJirii din iarnH este mai mare datoritH
consumului abundent din primHvarH destinat creJterii puietului pLnH la apariIia unui cules
de GntreIinere din naturH. De aceea, se considerH, ca fiind necesare pentru o iernare
corectH, apro'imativ %8-20 de 9g de miere Gn stup. )uplimentarea Gn primHvarH a *ranei
cu za*Hr va uza albina datoritH prelucrHrii acestuia. Deosebit de importantH este Ji
rezerva de pHsturH apreciindu-se drept suficientH o cantitate de %,-2 9g pe familie. Mn
cazul Gn care aceste cantitHIi nu e'istH Gn stup se vor completa cu miere din rezerva de
faguri sau administrarea de sirop (acIiune GnceputH Gn luna trecutH.
Mn cazul stupilor multieta-aIi se vor folosi doar corpurile Gn care e'istH albinH.
,entru mai multe informaIii consultaIi 2Iernarea familiilor de albine2.
Efectuarea a douH tratamente obligatorii pentru combaterea varroozei cu Barac*et sau
alte medicamente specifice atunci cLnd Gn familii puietul a eclozionat Gn totalitate.
(ratamentele se fac respectLnd riguros indicaIiile din prospectele ce GnsoIesc
medicamentele de uz apicol.
,rote-area cuibului Gmpotriva frigului, consumul de *ranH fiind mai mare Gn stupii unde
aceasta nu e'istH. 5ealizarea Gn cuib a unui regim termic optim se face prin
Gmpac*etarea cuiburilor cu materiale termoizolante. Deasupra podiJoarelor Ji lateral,
dupH diafragme,se pun salteluIe umplute cu paie, talaJ, cLrpe sau bucHIi de polistiren
e'pandat. MulIi apicultori folosesc ziarele vec*i pentru pHstrarea cHldurii Gn cuib.
Instalarea la urdiniJurile stupilor a gratiilor contra Joarecilor Jtiut fiind cH pHtrunderea Gn
stup a rozHtoarelor este o adevHratH calamitate pentru familia respectivH.
bullet #sigurarea aerisirii stupilor se poate realiza prin: reducerea urdiniJului
corespunzHtor cu mHrimea (puterea! familiei> crearea de orificii de ventilaIie Gn podiJor>
practicarea unei desc*ideri de 0,-2 cm prin distanIarea ultimei scLndurele a podiJorului
(la stupii orizontali!> Gntoarcerea podiJorului la stupii multieta-aIi cu desc*iderea spre
marginea superioarH a corpului.
Dispunerea stupilor pe suporIi Gntr-o poziIie uJor GnclinatH pentru a preveni stagnarea
apei pe fundul stupilor.
,rotecIia stupinei Gmpotriva curenIilor reci de aer Ji a vLnturilor predominante prin
aJezarea stupilor la adHpostul unor clHdiri, garduri din specii vegetale, garduri provizorii
din tulpini de floarea-soarelui, de porumb, stuf J.a. Gn funcIie de resursele locale.
Mnlesnirea Ji supraveg*erea zborurilor de curHIire.
,rotecIia stupinei contra vLnturilor Ji curenIilor.
Mn atelierul stupinei:
)ortarea Ji reformarea fagurilor reformaIi, necorespunzHtori (vec*i, rupIi, cu celule de
trLntori! Ji topirea acestora (e'tracIia Ji condiIionarea cerii!.
0ontrolul stHrii utila-elor Ji eliberarea lor Gn vederea reparaIiei> curHIirea Ji dezinfectarea
stupilor Ji utila-elor eliberate.
E'ecutarea gropilor pentru plantarea arborilor Ji arbuJtilor meliferi.
t ,lantarea de arbori Ji arbuJti meliferi (Ji alte specii melifere perene! Gn grHdini, pe vatra
stupinei,sau pe terenurile disponibile.
7rganizatorice:
depozitarea utila-elor Ji materialelor.
Este bine sH Jtim cH P
bullet rezervele mari de polen Gn cuibul familiilor de albine Gnaintea iernHrii se constituie
ca un semn de manifestare puternicH a instinctului de roire Gn sezonul activ urmHtor>
albinele depun polenul numai Gn celule de lucrHtoare fiindcH pentru a Gndesa polenul au
nevoie de un spri-in pe partea superioarH a celulei, spri-in pe care nu-l oferH celulele de
trLntori care, se Jtie cH sunt construite cu un diametru mai amplu>
albinele adunH propolisul cu precHdere toamna fi'Lnd cu a-utorul lui ramele, obturLnd
crHpHturile pereIilor interiori ai stupului ceea ce eliminH pHtrunderea curenIilor reci Gn
incinta stupilor fenomen foarte periculos care perturbH grav capacitatea de termoreglare
a g*emului Gn timpul iernii>
puietul poate muri Gn masH din cauza frigului sau a GnfometHrii> din cauza locilor moare Gn
zone limitate, mozaicate cu porIiuni de puiet sHnHtos sau aparent sHnHtos>
asupra producIiei de miere Ji cearH influenIeazH Gn primul rLnd calitHIile (proprietHIile!
ereditare ale maicii, vLrsta ei, modul de Gngri-ire (GntreIinere! a familiilor, abundenIa
resurselor nectaro-polenifere Ji condiIiile meteorologice care determinH Gntr-o mHsurH
*otHrLtoare profitul oricHrei stupine.
$u uitaIi
.MenIineIi puterea familiilor de albine prin asigurarea liniJtei desHvLrJite Ji prin prote-area
vetrei de stupinH contra vLnturilor Ji curenIilor.
Mn concluzie
.DacH albinele au intrat la iernat Ji familiile au fost bine pregHtite pentru sezonul rece sH
le urHm o iarnH uJoarH, fHrH pierderi. DacH pregHtirile nu s-au terminat, GntLrziaIii trebuie
sH tragH tare, - atunci cLnd vremea permite - pe ultima sutH de metri. )ucces tuturor
stuparilor Gn acest final de sezon activ=
noiembrie
<ltima lunH de toamnH este Ji perioada Gn care familia de albine dacH GncH n-a intrat,
intrH acum la iernat, Gn toate regiunile IHrii, comportamentul ei Gn timpul celor -8 luni - cLt
dureazH sezonul rece - fiind Gn principal definit de aglomerarea albinelor Gn g*emul de
iernare. #cesta, avLnd o formH sfericH sau elipsoidalH se formeazH Gn general pe fagurii
dispuJi Gn dreptul urdiniJului. #lbinele convieIuiesc astfel Gn tot timpul sezonului rece
pLnH la Gnceputul primHverii anului urmHtor. DacH Gn cursul lunii vor e'ista zile calde Ji
Gnsorite (temperatura menIinLndu-se cLteva ore la A%. - A%&N0! albinele pot efectua
zboruri sumare de curHIire la care participH cu precHdere ultimele contingente de albine
proaspHt eclozionate.
.6*emul de iernare reprezintH din punct de vedere biologic, fiziologic Ji comportamental
un tot unitar viu Ji funcIional Gn care producerea cHldurii, difuzia ei Ji constantele de
temperaturH se fac cu un randament (raportul consum energetic/efect termic! care
Gntrece parametrii de eficienIH a ingineriei termodinamice umane. #ceasta asigurH
supravieIuirea familiei Gn condiIii adverse. 0laEton :arrar, un cercetHtor din ).<.#., a
lHmurit mai demult, Gn urma unor laborioase e'perienIe aspectele de comportament a
albinelor aglomerate Gn g*em. ,rincipalele concluzii la care a a-uns sunt:
a! g*emul este format din coa-H Ji miez>
b! coa-a g*emului - cu grosime totalH de 2-+ cm - se compune din mai multe straturi de
albine care stau cu capul unele sub abdomenul altora ca Iiglele pe casH>
c! Gn coa-H temperatura este de circa A" - A%0N0>
d! miezul aflat Gn centrul g*emului este compus din matcH Ji albine care nu sunt atLt de
Gng*esuite unele Gn altele - este mai afLnat>
e! cHldura se produce intermitent prin consum de miere albinele emiILnd periodic un
bLzLit continuu frecLndu-Ji Gn acelaJi timp picioruJele de restul corpului>
f! radierea cHldurii se petrece dinspre miez spre coa-H>
g! Gn centrul g*emului temperatura minimH este de circa A%.,4N0 Ji Gn prima parte a
iernHrii nu depHJeJte A2N0 iar Gn a doua parte (la sfLrJitul lunii ianuarie Ji Gnceputul lunii
februarie! temperatura creJte Ji se menIine la A.&N0 - A.8N0 Gn zona centralH Gn care
matca depune ouH Ji se creJte puiet>
*! aceastH temperaturH tinde sH se menIinH constantH indiferent de temperatura
e'terioarH sau cea din lada stupului>
i! Gn stup, Gn spaIiul g*emului temperatura este cu %-220 mai mare decLt temperatura
aerului din afara stupului>
-! la temperatura e'terioarH de A8N0 - A"N0 g*emul de iernare este complet constituit>
9! Gn raport de creJterile Ji scHderile succesive ale temperaturilor atmosferice g*emul de
iernare se strLnge sau se afLneazH (se desface!.
.)igur cH procesul termodinamic este ceva mai complicat decLt GnJiruirea de mai sus
dar, Gn mare, acesta este tabloul fenomenelor care se petrec Gn familia care traverseazH
sezonul rece.
.:uncIionarea ireproJabilH (optimH a g*emului este condiIionatH de corectitudinea
pregHtirii familiilor pentru sezonul rece ceea ce Gn principal GnseamnH: alegerea unei
vetre de iernare corespunzHtoare> asigurarea de *ranH suficientH, de calitate bunH Ji
accesibilH albinelor> sHnHtatea perfectH a familiei> matcH tLnHrH Ji viguroasH> adHpost
(stup! fHrH fisuri, termoizolarea cuibului> protecIia Gmpotriva Joarecilor> liniJtea perfectH Gn
stupinH adicH absenIa zgomotelor, agenIilor poluanIi, trepidaIiilor provocate de oameni,
pHsHri, animale, mi-loace de transport, Gndeplinind aceste condiIii stuparul poate fi liniJtit
cH iernarea va decurge bine adicH fHrH pierderi de efectiv Ji fenomene nedorite.
.,e agenda de lucru a apicultorului sunt Gnscrise Gn aceastH lunH urmHtoarele
#cIiuni specifice
Mn stup
inH
0ompletarea ultimelor lucrHri sau secvenIe din lucrHrile pregHtitoare pentru iarnH,
aceasta bineGnIeles dacH vremea permite GntLrziaIilor sH facH ceea ce n-au fHcut Gn timp
util.
)upraveg*erea mersului iernHrii prin vizite periodice Gn stupinH, 2ascultarea2 stupilor Ji
interpretarea celor auzite.
MndepHrtarea grabnicH a situaIiilor necorespunzHtoare care se pot constata cu prile-ul
vizitelor.
)timularea e'ecutHrii de albine a zborurilor de curHIire Gn Gnsorite Ji cHlduroase.
(opirea Ji condiIionarea cerii rezultatH din fagurii reformaIi, din clHditoare sau din
descHpHcealH.
5econdiIionarea, curHIirea dezinfecIia Ji vopsirea stupilor ca Ji lucrarea anterior
enumeratH se fac Gn atelierul stupinei (dacH acesta e'istH Ji este amena-at
corespunzHtor!.
Mn atelierul stupinei
E'tracIia Ji condiIionarea cerii.
5eparaIia stupilor Ji utila-elor.
,lantarea arborilor Ji arbuJtilor meliferi.
)trLnsul seminIelor de la speciile forestiere.
MnsHmLnIarea faceliei, coriandrului Ji altele (sub zHpadH.
Mntocmirea graficului culesului din sezonul e'pirat.
7rganizatorice
,rocurarea de utila-e Ji materiale.
0ontrolul reparaIiilor.
5idicarea calificHrii profesionale.
#naliza rezultatelor stupinei.
t ,rocurarea de cHrIi Ji abonarea la revistele de specialitate.
Este bine sH Jtim cH ...
,Hstrarea ramelor cu faguri artificiali o perioadH mai GndelungatH este influenIatH de
uscHciune, Gnainte de a fi folosiIi prin introducerea Gn stupi aceJti faguri se Iin %-2 minute
la soare. #stfel ceara GJi recapHtH aspectul lucios.
5eformarea fagurilor de cuib se face dupH folosirea lor timp de 2-. ani, adicH dupH
creJterea Gn ei a %0-%2 generaIii de albine.
#picultorii zgLrciIi sau prea economi se GnJealH> mai bine sH rHmLnH miere neconsumatH
Gn primHvarH decLt sH nu a-ungH Gn timpul iernii Ji familia sH sufere sau c*iar sH piarH de
foame.
Mn iarnH intrH albinele crescute Gn cursul lunii august Ji Gnceputul lunii septembrie dintre
acestea multe trHind c*iar pLnH Gn luna mai. 0ele crescute Gn prima -umHtate a lunii iulie
sunt neviabile Gn perioada iernii.
Mn fagurele )(#) (&.'.00 mm! pe ambele feIe sunt circa 4.%00 de celule din care sunt
bune (corespunzHtoare! doar +-".000 Gn rama de stupi multieta-aIi sunt circa 8..00 de
celule.
t 1a temperaturi mai mici de A"N0 albinele amorIesc, la peste A."N0 puietul moare iar la
mai mult de A&0N0 mor toate albinele.
.------- pentru mai multe informaIii, consultH 0entrul statistic -------
.7 iernare fHrH gri-i, situaIii anormale Ji fHrH intervenIii de avarie va bucura pe apicultorul
care s-a preocupat din timp cu pricepere, cu profesionalism Ji dragoste de albine
respectLndu-Ji condiIia de stupar Ji de om care, liber fiind, Ji-a ales drumul vieIii
GnsoIind, ocrotind Ji prote-Lnd albinele. El va fi GnsoIit mereu de aceste minunate insecte
atunci cLnd se aflH Gn stupinH, Gn afara ei, acasH Gn familie, ca Ji atunci cLnd citeJte, lunH
de lunH, pe site, calendarul de faIH. 7are am e'agerat cu ceva referindu-mH la gLndul
bun Ji fapta bunH proprii stuparilor optimiJti, fericiIi Ji prosperi;
$u uitaIi
.BeIi menIine puterea familiilor de albine asigurLndu-le liniJtea. 1uaIi mHsuri de stimulare
a zborurilor tLrzii de curHIire, care au o influenIH binefHcHtoare asupra iernHrii.
decembrie
<ltima lunH a anului, prima lunH de iarnH astronomicH (2% decembrie - data solstiIiului de
iarnH cLnd ziua are durata cea mai scurtH s-ar pHrea cH este un interval de timp mort Gn
care apicultorul n-are ce face. $u este deloc aJa Ji vom vedea de ce atunci cLnd vom
enumera acIiunile specifice. Diferit de ceea ce se GntLmplH cu ma-oritatea altor specii de
insecte, albinele au un comportament distinct Ji propriu de iernare. Ele se aglomereazH
Gn acel g*em compact denumit g*emul de iernare Gn care se produce, se emite Ji se
pHstreazH cHldura astfel cH albinele pot suporta gerurile cele mai mari. 6*emul de
iernare reprezintH o unitate fiziologicH comple'H, Gn care activitatea albinelor se menIine
la un nivel relativ ridicat. ,roducerea cHldurii necesare este asiguratH de acestea prin
contracIii ale fibrelor musculare toracice Ji abdominale. 0Hldura trebuie produsH atLt
pentru necesitHIile fiecHrui individ cLt Ji pentru a menIine Gn interiorul stupului o
temperaturH constantH, Gn -urul valorii de 2"N0. ,ractic g*emul se gHseJte Gntr-o continuH
miJcare, fiind format din douH unitHIi distincte: miezul g*emului Ji coa-a.
.Mn miezul g*emului temperatura este mai ridicatH cu %-2 grade, fiind Ji locul de iernare a
mHtcii.
.0oa-a g*emului este formatH din albine ce se miJcH din interiorul g*emului formLnd un
strat protector. ,e mHsurH ce temperatura fiecHrui individ din coa-H scade acesta se
miJcH spre interior spre a se GncHlzi. ,roducerea de cHldurH Gn g*emul de iernare se face
pe baza consumului de miere din rezerve.
.Mn aceastH perioadH nu e'istH creJtere de puiet, *rana fiind folositH e'clusiv pentru
menIinerea unei temperaturi constante Gn stup.
.Datele e'perimentelor JtiinIifice ca Ji observaIiile Ji constatHrile multianuale ale unor
prestigioJi apicultori posesori a zeci sau sute de stupi evidenIiazH faptul consumului
inegal de miere de la rezervele de *ranH din stup. #cest consum depinde de puterea
familiei intrate la iernat, de asprimile iernii, de gradul de etanJeizare a stupilor Gmpotriva
frigului ,Gn general de corectitudinea pregHtirii familiei Ji a stupului pentru sezonul
rece. .Este de reIinut ca familiile slabe consumH mai mult decLt cele puternice acest
consum sporit fiind GnsoIit de o uzurH mai accentuatH a albinelor care ierneazH. 0onform
datelor unor statistici multianuale putem accepta cH Gn luna decembrie o familie de
putere medie poate consuma pLnH la +0-"0 g de miere.
.0*iar dacH - datoritH bunei pregHtiri - rezervele de *ranH Gndeplinesc aceste trei condiIii
esenIiale:
%. cantitate suficientH>
2. calitate bunH>
.. accesibilitate pentru albinele din g*em.
.)e recomandH controlul iernHrii Gntr-una din zilele cu timp frumos GnIelegLnd prin timp
frumos o vreme calmH Ji GnsoritH ,cu temperaturi peste %. grade. #ceastH operaIie
trebuie e'ecutatH rapid pentru a nu stresa inutil familia de albine. 0ontrolul sumar
presupune: ridicarea capacului (cu gri-H, ridicarea salteluIelor, perniIelor Ji a podiJorului
(tot cu gri-H Ji observarea formei Ji amplasHrii g*emului de iernare. #cesta trebuie sH se
afle sub leaturile superioare ale ramelor (fagurilor! cu miere. DacH situaIia se prezintH
conform descrierii de mai sus se Gnc*ide stupul cu aceeaJi atenIie e'istLnd siguranIa cH
albinele nu au necazuri Ji iernarea decurge bine. De obicei Gn decembrie Gn toate
stupinele cam aJa ar trebui sH se petreacH lucrurile. DacH g*emul nu este format pe
rezervele de *ranH se vor scutura ramele cu albine pe ramele cu miere iar ramele goale
se vor elimina.
.1a familiile la care se observH un consum ridicat de *ranH, se va cHuta cauza, aceasta
putLnd fi generatH de prezenIa rozHtoarelor, zgomote puternice, sau ciocHnitori. De
asemenea consumul mare de *ranH poate fi cauzat de neizolarea stupilor Gmpotriva
frigului.
.0ontrolul consumului de *ranH din perioada de iarnH se poate face prin menIinerea pe
cLntarul de control - bine prote-at contra intemperiilor - a unei familii de albine de puterea
mi-locie (medie!. )cHderile periodice de greutate indicH cu destulH precizie cantitHIile
consumate Ji intervalul de timp Gn care s-a produs consumul.
.7 metodH foarte bunH de a tine situaIia sub control este ascultarea stupilor sau mai
bine-zis a familiei. #cest control auditiv se face fHrH desc*iderea stupilor prin ataJarea
urec*ii de peretele din faIH al stupului sau prin introducerea unui tub de cauciuc prin
urdiniJ Ji ascultarea zumzetului care se aude din stup. 7 uJoarH lovire a stupului
intensificH zumzetul astfel cH urec*ea e'ersatH a unui stupar priceput poate interpreta
corect felul Ji durata emisiei sonore. Este ca Ji cum un medic ascultH cu stetoscopul
inima Ji plHmLnii ciocHnind cu degetul coJul pieptului pacientului aflat la consultaIie Ji,
funcIie de ceea ce doctorul aude Ji interpreteazH, pune diagnosticul si stabileJte
tratamentul Despre interpretHrile emisiilor sonore pe care stuparul le recepIioneazH cLnd
ascultH stupii e'istH relaIii lHmuritoare Gn 2Iernarea familiilor de albine2, cap.BI, 1ucrHri ce
se efectueazH iarna Gn stupinH 5ecomand, mai ales apicultorilor GncepHtori, sH citeascH
literatura de specialitate Ji dacH este posibil sH facH aceste controale de iarnH sub
Gndrumarea unui apicultor consacrat Ji priceput bucurLndu-se la faIa locului de
competenIa dobLnditH dupH ani Ji ani de practicH a GndrumHtorului. 7ricum Gn decembrie
situaIii anormale este puIin probabil sH fie constatate. De aceea eventualele intervenIii
mai ales legate de lipsa sau inaccesibilitatea *ranei vom Gncerca sH le tratHm Gn
calendarele lunilor urmHtoare.
.DHpada afLnatH prin care aerul pHtrunde cu uJurinIH Ji care uneori poate acoperi stupii
nu constituie un pericol pentru viaIa albinelor, pentru buna lor iernare.
Dar dacH stratul de zHpadH a prins po-g*iIH sau pe scLndurelele de zbor, la urdiniJ, s-a
format g*eaIH aceasta se GnlHturH uJor, cu gri-H, fHrH zgomot GntrucLt obturarea
urdiniJului determinH sufocarea albinelor.
.7rice zgomot sau miJcare din -urul stupinei este perceputH de albine, ceea ce determinH
o agitaIie mHritH a acestora. 7 familie agitatH va consuma astfel cantitHIi mai mari de
*ranH, e'istLnd pericolul epuizHrii rezervelor. De aceea trebuie GnlHturatH orice sursH de
zgomot din stupinH.
.Mn luna decembrie stuparul *arnic Ji priceput are de lucru, Gn stupinH, Gn atelierul
stupinei, la masa de lucru Ji Gn reuniunile apicole el trebuie sH fie prezent la urmHtoarele
#cIiuni specifice
Mn stupinH
0ontrolul mersului iernHrii trebuie fHcut concret, la faIa locului. :iecare stup va fi atent
observat Ji ascultat procedLnd aJa cum este precizat Gn articolele amintite mai Gnainte.
Bizitarea periodicH - cel puIin sHptHmLnal sau decadal a stupinei are Ji un alt scop
principal anume acela de a asigura liniJtea deplinH Gn incintH, pe vatra de iernare ca Ji Gn
fiecare stup. # neliniJti albinele, a provoca deran-ul lor datoritH pHtrundem Joarecilor Gn
stupi, datoritH atacului ciocHnitorilor sau piIigoilor, datoritH trepidaIiilor, zgomotelor, lovirii
sau rHsturnHrii stupilor de cHtre animalele domestice sau c*iar de cHtre *oIi ori alIi
rHufHcHtori GnseamnH de fapt pierderi grave de efectiv, pagube care de obicei nu mai pot
fi recuperate.
.De aceea, securitatea stupinei ca Ji a fiecHrui stup pe tot parcursul iernii este o condiIie
fHrH de care traversa,ea cu succes a sezonului rece devine de neconceput (ocmai aici
trebuie sH apreciem locul Ji rolul mHsurilor de protecIie luate din timp ca Ji necesitatea
controlHrii Gndeplinirii concrete a tuturor cerinIelor care asigurH ceea ce GndeobJte
denumim o iernare liniJtitH, fHrH pierderi de efectiv.
Mnlesnirea zborurilor de curHIire este asiguratH anterior dacH stupii au fost orientaIi cu
urdiniJurile spre rHsHrit. DacH Gn decembrie sunt zile cu cLteva ore mai calde Ji Gnsorite
putem asista la zboruri de curHIire. Mn cazul Gn care a cHzut zHpada aceasta se GnlHturH
de pe suprafaIa oglinzii stupului Ji se presarH paie, frunze uscate sau pleavH pe care
albinele care ies la zbor se pot aJeza Ji odi*ni fHrH riscul de a GnIepeni din cauza frigului.
,entru favorizarea zborurilor de curHIire din zilele frumoase se vor elimina, de
asemenea, albinele moarte de la urdiniJ (cu a-utorul unei sLrme GndoitH la unul din
capete!.
.)igur cH,se procedeazH astfel numai dacH Gn ferestrele iernii apar zile calde Ji Gnsorite
cu temperaturi de A%2 -A%&N0 care permit zborurile de curHIire.
Mn cazul Gn care se observH curenIi de aer rece se vor lua mHsuri pentru prote-area
stupinei, prin instalarea de paravane.
Mn atelierul stupinei
)e verificH atent starea generalH Ji funcIionalH a tuturor uneltelor, utila-elor, diapozitivelor
din dotarea stupinei.
Mn funcIie de constatHri se Gncepe recondiIionarea acestora GnIelegLnd prin
recondiIionare curHIirea, dezinfecIia, repararea, vopsirea Ji finisarea acestora Gn principal
este vorba despre stupi, centrifuge, topitoare solare, tHvi de descHpHcit, afumHtoare,
dHlIi, ambala-e de depozitare a mierii, ec*ipament de protecIie etc.
MnsHJi atelierul, cabana apicolH, rulota apicolH, remorca apicolH Ji c*iar pavilionul vor
trece printr-o atentH verificare cu toate etapele ulterioare presupuse de constatHrile
verificHrilor.
Bec*ea zicalH romLneascH conform cHreia 2bunul gospodar GJi face vara sanie Ji iarna
car2 este acum de actualitate Gn sensul cH atelierul stupinei devine locul Gn care stuparul
pregHteJte din timp tot ce-i va fi necesar Gn viitorul sezon activ.
:agurii Ji ramele de la rezerva stupinei vor fi luaIi la mLnH astfel ca rezerva stupinei sH
fie completatH numai cu rame Ji faguri ce corespund e'igenIelor. (ot ce nu corespunde
este trecut la reformH.
5eformarea Ji topirea fagurilor, e'tragerea Ji condiIionarea cerii este o acIiune care dacH
nu a Gnceput poate Gncepe.
Mnc*eierea ramelor ac*iziIionate ca rame la pac*et, GnsLrmarea lor Ji lipirea fagurilor
artificiali pe ramele noi sau pe cele vec*i, recondiIionate este de asemenea o acIiune la
ordinea zilei.
0ondiIionarea Ji valorificarea seminIelor de plante melifere.
7rganizatorice:
ridicarea calificHrii profesionale.
procurarea de utila-e Ji materiale.
elaborarea planului de GmbunHtHIire Ji folosire a bazei melifere Gn anul urmHtor.
1a masa de lucru
)e calculeaza cLt mai e'act c*eltuielile efective pe anul apicol sau pe anul calendaristic
e'pirat.
)e GnsumeazH cantitativ Ji valoric producIiile de miere Ji alte produse apicole inclusiv
material biologic (roi, familii, mHtci!obIinute Gn stupinH Gn perioada sezonului apicol.
#vLnd aceste date bilanIul de venituri Ji c*eltuieli este aproape gata. Benitul sau profitul
pe stupinH se obIine scHzLnd totalul c*eltuielilor din totalul veniturilor. #nalizLnd
elementele de c*eltuieli se poate uJor determina ponderea fiecHreia Gn totalul sumei
c*eltuite Ji efectul asupra producIiei sub aspect cantitativ Ji valoric.
.<n bun manager Jtie sH tragH concluzia analizLnd bilanIul stupinei Ji bazat pe aceste
concluzii poate Gntocmi un plan realist de activitate pentru viitorul sezon apicol activ.
#ceasta este o acIiune importantH care se face la masa de lucru cu pi'ul Gn mLnH Ji
eventual cu calculatorul alHturi.
0ea mai bunH perioadH de citit Ji recitit literatura apicolH nu trebuie irositH Gn van. 0ine
crede, pretinde sau afirmH cH le Jtie pe toate greJeJte Ji, mai devreme sau mai tLrziu, se
va dovedi cH fudulia este pHguboasH.
.........Este bine sH Jtim cH ...
(oamna, la formarea cuiburilor, Gn cazul iernHrii a cLte douH familii Gntr-un stup orizontal,
apicultorul trebuie sH punH cLte o ramH plinH cu miere de o parte Ji de alta a peretelui
despHrIitor al diafragmei. #lbinele din ambele familii vor fi atrase de cHldurH spre aceste
rame.
Mn apiculturH este cunoscutH 1egea celor &0 de zile conform cHreia din momentul
depunerii oului de cHtre matca fecundatH, pLnH Gn momentul ieJirii din stup a albinei
zburHtoare trec &0 de zile. #picultorul care asigurH Gn toate condiIiile necesare unei ponte
intense, o regleazH Gn acelaJi timp, urmHrind termenele optime - nu mai puIin de &0 de
zile pLnH la culesul principal - va avea suficiente albine culegHtoare capabile sH valorifice
profitabil abundenIa de nectar. De e'emplu, dacH culesul principal, sH zicem cel de la
salcLm este aJteptat la % mai, familiile se pregHtesc cu 8 sHptHmLni Gnainte adicH
GncepLnd cu prima decadH a lunii aprilie.
Mn stupii acoperiIi cu zHpadH albinele ierneazH bine. Gn prima parte a iernHrii activitatea lor
este redusH Ji Gn familie este suficient aerul a-uns Gn stup prin zHpada afLnatH. Gn cea de
a doua parte a iernHrii Gn cuiburi apare puietul Ji, urmare acestui fapt, creJte necesarul
sc*imbului de aer.
MHtcile Gmperec*eate la Gnceputul toamnei pot fi de calitate. DupH Gmperec*ere ele pot
Gncepe ouatul dar de multe ori albinele nu mai cresc acest puiet. 7uHle, de regulH, sunt
GndepHrtate pe neobservate sau sunt mLncate de albine, Gn aceastH situaIie apicultorul
GJi poate face o pHrere greJitH conform cHreia matca a intrat Gn iarnH neGmperec*eatH din
cauza lipsei de trLntori.
$u uitaIi
Iernarea familiilor de albine Gn bune condiIii reprezintH premisa creJterii unui puiet de
bunH calitate, GncepLnd din ianuarie-februarie, precum Ji o dezvoltare de primHvarH
bunH.
,rin prote-area vetrelor de stupinH contra vLnturilor Ji curenIilor Ji prin e'punerea stupilor
Gn plin soare, micJoraIi consumul de *ranH Ji uzura organismului albinelor
11.peciile nectaro%polenifere si lunile de inflorire
martie:
#lunul (0orElus avellana!, #ninul negru (#lnus glutinosa!.
#rIarul american (#cernegundo!. ?HnuIei (?ellis perennis!, 0ais (#rmeniaca vulgaris!,
6*iocel (6alant*us nivalis!. Mierea ursului (,ulmonaria officinalis!. ,iersic (,iersica
vulgaris!, 5Hc*itH ()ali' viminalis!, )alcie albH ()ali' alba!, )alcie cHpreascH ()ali'
caprea!, <lm (<lmus campestris!. DambilH (@Eacint*us orientalis!. Biorea ()cilla bifolia!,
DHlog ()ali' cinereea!.
aprilie:
Mn aprilie Gncepe sau continua Gnflorirea urmHtoarelor specii melifere: #rIarul american
(#cer negundo!Q, #rIarul tHtHresc, (#cer tataricum!QQ, ?HnuIei (?ellis perennis!, 0aisul
(#rmeniaca vulgaris!QQ, 0HpJunul (:ragaria mosc*ata!Q, 0Htina albH (Mippop*ae
r*amnoides!2, 0ireJul (0erassus avium!2, 0orcoduJul (,runus cerasifera!QQ, 0ornul
(0ornus mas!QQ, Cugastrul (#cer campestre!Q2, Ma*onia (Ma*onia aRuifolium!Q, MHceJul
(5osa canina!2, MHrul (Malus domestica!2, MesteacHnul (?etula alba!Q, Mierea ursului
(,ulmonaria officinalis!Q, ,altinul de cLmp (#cer platanoides!2, ,altinul de munte (#cer
pseudoplatanus!2, ,HpHdia ((ara'acum officinale!2, ,Hrul (,irus sativa!2, ,runul (,runus
domestica!2, 5apiIa de toamnH (?rassica napus var oleifera!QQQ, 5apiIa salbaticH
(?rassica rapa!2, 5Hc*ita ()a//' viminalis!2, )alcia albH ()afe alba!Q2, )alcia capreascH
()ali' caprea!2Q, <lmul (<lmus campestris!2, Bioreaua ()cilla bifolia!Q, BiJinul (0erasus
vulgaris!2. Dambila (@Eacint*us orientalis!Q, DHlogul ()ali' cinerea!QQ.
.#proape toate plantele enumerate oferH albinelor un cules de nectar Ji polen,
unele cade e'emplu arIarul tHtHresc, -ugastrul, cele doua specii de paltin oferH Ji culesuri
de manH sau de la salcia albH Ji cea cHpreascH albinele adunH pe lLngH polen, nectar,
manH Ji propolis. <nele specii ca de pildH mesteacHnul Ji ulmul intereseazH albinele
numai pentru polen Ji manH. DupH denumirea popularH (comuna! Ji cea JtiinIificH am
indicat ponderea (importanIa! apicolH prin asterisc astfel: QQQQ (& asteriscuri! GnseamnH
pondere apicolH foate mare, QQQ (. asteriscuri! GnseamnH pondere apicolH mare, QQ (douH
K pondere apicolH mi-locie Ji Gn sfLrJit Q (un asterisc! K pondere apicolH micH.
.Mn aceasta lunH culesurile sunt Gn general definite drept culesuri de GntreIinere dar de la
speciile care intrH Gn categoria ce are pondere apicolH mare sau mi-locie se pot Gnregistra
uneori c*iar culesuri de producIie ca de pildH Gn livezile de pomi fructiferi sau Gn
vecinHtatea lanurilor de rapiIH cultivatH.
.7ricum este important sH cunoaJtem Ji mai ales sH valorificam culesurile de nectar,
polen, mana Ji propolis oferite de aceste specii spre binele albinelor Ji spre binele Ji
profitul apicultorului. #ceasta o doresc tuturor stupinelor Ji proprietarilor lor. )per Gntr-un
aprilie senin, cHlduros cu albine sHnHtoase, mereu mai multe, mai *arnice Ji bine
pregHtite pentru marele cules care vine: cel de la salcLm. #cesta este de patru stele
(asteriscuri! adicH are o pondere apicolH :oarte mare Ji, luna viitoare, va fi marcat
astfel:QQQ.
mai:
.Mn mai Gnfloresc sau continuH sH GnfloreascH speciile melifere (Gn ordine alfabeticH: #rIar
tHtHrHsc (#cer tataricum!QQQ, ?HnuIei (?ellis perennis!Q, ?rad (#bies alba!2Q, 0aprifoi
(1onicera tatarica!Q. 0astan (#esculus *ippocastanum!QQ, 0atalpa (0atalpa
bignonioides!Q, 0Htina albH (Mippop*ae r*amnoides!QQ, 0ireJ (0erasum avium!QQ, DrHcilH
(?erberis vulgaris!Q, :acelia (,*acelia tanacetifolia!QQQ, :rasin (:ra'inus e'celsior!Q,
6utui (0Edonia oblonga!QQ, CaleJ de cLmp ()alvia nemorosa!Q, CugaJtrii (#cer
campestre!QQQ, 1ucerna (Medicago saliva!QQ, Mac de cLmp (,apaver dubium!Q, Mac roJu
(,apaver r*oeas!QQ, MHr (Malus domestica!QQ, MesteacHn (?etula alba!Q. Mierea ursului
(,ulmonaria officinalis!Q, Mo-drean (:ra'inus ormus!QQ, Molid (,/cea e'celsa!QQQ, MuJtar
de cLmp ()inapis arvensis!QQ, ,altin de cLmp (#cer platanoides!QQ, ,altin de munte (#cer
pseudoplatanus!QQ, ,Hducel (0rataegus monogEna!QQ, ,HpHdie ((ara'acum officinalis!QQ,
,Hr (,inus sativa!QQ. ,in (,inus sp.!QQ, 5HpitH de toamnH (?rassica napus var oleifera!QQQ,
5HpitH de primHvarH (?rassica rLpa var oleifera!QQQ, 5HpitH sHlbaticH (?rassica rLpa!QQ,
)#10SM (5obinia pseudacacia!QQQQ, )alcLm mic (#mfora fruticosa!QQ, )alvia de cLmp
()alvia protensis!QQ, )Lnger (0ornus sanguinea!QQ, (rifoi alb ((rifolium repens!QQQ, BiJin
(0erasus vulgaris!QQ, BiIa de vie (Bitis vinifera!QQQ.
1egendH - ,ondere apicolH: :oarte mare KQQQQ, Mare K QQQ, Mi-locie K QQ, MicH K Q.
$u uitaIi
. DacH Gn primele douH decade ale lunii, obiectivul principal Gl constituie GntHrirea continuH
a familiilor de albine Ji folosirea culesului de la salcLm, Gn ultima decadH se va da o
deosebitH atenIie menIinerii puterii familiilor, prevenirii roirii naturale Ji preGntLmpinHrii
ieJirii roilor. :HrLmiIarea e'cesivH prin roire naturalH sau artificialH slHbeJte familiile.
. $u degeaba denumirea popularH a lunii mai este :lorar. Mn aceastH lunH o abundenIH
floristicH de interes melifer oferH albinelor culesuri de nectar, polen, manH Ji propolis.
.0um salcLmul este specia cea mai importantH, doresc tuturor stuparilor ca stupii lor sH
fie Gn masivele de salcLm cu flori multe, bogate Gn nectar iar vremea sH fie caldH Ji
GnsoritH adicH favorabilH culesului.
iunie:
.#bundenIa floristicH caracterizeazH aceastH lunH Gn care Gncepe sau continuH Gnflorirea
urmHtoarelor specii (Gn ordine alfabeticH: #lbHstriIa (0entaurea cEanus!Q, ?HnuIei (?ellis
perennis!Q, ?rad (#lbies alba!QQQ, ?usuioc lLnos ()tac*Es lanata!QQ, 0aprifoi (1onicera
tatarica!Q, 0astan (#esculus *ippocastanum!QQ, 0atalpa (0atalpa bignoides!Q, 0HpJun
(:ragaria mosc*ata!Q, 0Htina albH (@ippop*ae r*amnoides!QQ, 0eapH seminceri (#llium
cepa!QQ, 0oriandru (0oriandrum sativum!QQQ, Dovleac (0ucurbita pepo!QQ, DrHcilH
(?erberis vulgaris!Q, :acelia (,*acelia tanacetifolia!QQQ, :loarea-soarelui (@eliant*us
annuus!QQQQ, 6lHdiIH (6lenitsc*ia triacant*os!QQ, 6utui (0Edonia oblonga!QQ, @aina
miresei (,olEgonum baldsc*uanicum!Q, @riJcH (,olEgonum fagopErum!QQ, @urmuz alb
()Emp*oricarpus albuJQQ, Iarba Jarpelui (Ec*ium vulgare!QQ, CaleJ de cLmp ()alvia
nemorosa!Q, 1emn cLinesc (1igustrum vulgare!QQ, 1imba mielului (?orago officinalis!Q,
1ucerna (Medicago sativa!QQ, Mac oriental (,apaver orientale!Q, Mac roJu (,apaver
r*oeas!QQ, MuJtar alb ()inapis alba!QQQ, MuJtar de cLmp ()inapis arvensis!QQ, ,Hducel
(0rataegus monogEmna!QQ, ,HlHmida (0irsium arvense!QQ, ,HpHdie (Tara'scum
officinale!QQ, ,epene galben (0ucumis mello!QQ, ,epene verde (0itrullus vulgaris!QQ, ,in
(,innus sp.!QQ, 5HpitH de primHvarH (?rassica rLpa var oleifera!QQQ, 5apiIa sHlbaticH
(?rassica rapa! QQ, 5idic*e sHlbaticH (5ap*anus rap*anistrum!Q, 5oiniIH (Melissa
officinalis!QQ, )alcLm (5obinia pseudoacacia!QQQ, )alcLm roz (5obinia neome'icana!QQQ,
)alcLm mic (#morp*a fruticosa!QQ, )alvia de cLmp ()alvia pratensis!QQ, )Hlcioara
mirositoare (Eleaagnus angustifolia!Q, )Lnger (0ornus sanguinea!QQ, )oc ()ambucus
nigra!Q, )parceta (UnobrEc*is vicifolia!Q, (alpa gLJtei (1eonorus cardiaca!QQ, (eiul
argintiu ((ilia argentea!QQQQ, (ei cu frunza micH ((ilia cordata!QQQ, (ei cu frunza mare
((ilia platEp*Ellos!QQQ, (rifoi roJu ((rifolium pratense!QQ, BiIa de vie (Bitis vinifera!QQQ,
DHmoJiIH (@ibiscus sEriacus!Q, Dmeur (5ubus idaeus!QQQQ.
. 1egendH - ,ondere apicolH: QQQQ K :oarte mare> QQQ K Mare> QQ K Mi-locie> Q K MicH.
iulie:
.Iulie este o lunH Gn care Gncep sH GnfloreascH sau GJi continuH Gnflorirea urmHtoarele
specii spontane sau cultivate de interes apicol (Gn ordine alfabeticH: #lbHstriIa (0entaurea
cEanus!Q, #ng*inarea (0Enara
scolEmus!Q, ?umbac (6ossEpium *irsutum!Q, ?usuioc de baltH, Iepu* ()tac*Es
palustris!QQ, ?usuioc lLnos ()tac*Es lanata!QQ, ?usuioc de miriJte ()tac*Es anaua!QQQ,
?utoiaJ (7enant*e aRuatica!QQ, 0aprifoi (1onicera tatarica!Q, 0astravete (0ucumis
sativum! Q, 0eapH seminceri (#llium cepa!QQ, 0eara albinei (#sclepias sEriaca!Q, 0enuJer
(#ilant*us glandulosa!2, 0icoare (0ic*orium intEbus!Q, 0oriandru (0oriandrum sativum!
QQQ, Dalia (Da*lia sp.!QQ, Dovleac (0ucurbita pepo!QQ, :acelia (,*acelia
tanacetifolia!QQQ,:loarea-soarelui (@eliant*us annuus!QQQQ, :luturei (6aillardia picta!Q,
@aina miresei (,olEgonum baldsc*uanicum!Q, @riJcH (,olEgonum fagopErum!QQ, @urmuz
alb ()Emp*oricarpus albuJQQ, @urmuz roJu ()Emp*oricarpus orbiculatus!QQ, Iarba
Jarpelui (Ec*ium vulgare!QQ, IzmH bunH (Ment*a piperita! Q, Isop (@Essopus officinalis!Q,
CaleJ de cLmp ()alvia nemorosa!Q, 1emn cLinesc (1igustrum vulgare!QQ, 1avanda
(1avandula vera!QQ, 1imba mielului (?orago officinalis!Q, 1ucerna (Medicago saliva!QQ,
Mac de cLmp (,apaver dubium!Q, Mac de grHdinH (,apaver somniferum! Q,
Mac oriental(,apaver orientale!Q, Mac roJu (,apaver r*oeas!QQ, MHtHciune
(Dracocep*alum moldavica!QQ, MuJtar alb ()inapis alba!QQQ, MuJtar de cLmp ()/nap/s
arvensis!QQ, ,HlHmida (0irsium arvense!QQ, ,HpHdia ((ara'acum officinale!QQ, ,epene
galben (0ucumis mello!QQ, ,epene verde (0itrullus vulgaris!QQ, 5HpitH sHlbaticH (?rassica
rLpa!QQ, 5Hc*itan (1Et*rum salicaria!QQ, 5idic*e sHlbaticH (5ap*anus rap*anistrum!Q,
5oiniIH (Melissa officinalis!QQ. )alcLm roz (5obinia neome'icana!QQQ, )alcLm -aponez
()op*ora -aponica!QQ, )alvia de cLmp ()alvia pratensis!QQ, )oc ()ambucus nigra!Q,
)ulfina albH (Melilotus allbus!QQ, )ulfina galbenH (Melilotus officinalis!QQ, (alpa gLJtei
(1eonurus cardiaca!QQ. (eiul argintiu((ilia argentea!QQQQ, (ei cu frunza micH ((ilia
cordata!QQQ. (ei cu frunza mare ((ilia platEp*Ellos!QQQ, (rifoi alb ((rifolium repens!QQ, (rifoi
roJu ((rifolium pratense!QQ, DHmoJiIH (@ibiscus sEriacus!Q, DburHtoare (0*amaene*on
angustifolium!QQQ Dmeur (5ubus idaeus!QQQQ.
.1egendH - ,onderea apicolH: QQQQ K :oarte mare> QQQ K Mare> QQ K Mi-locie> Q K MicH.
.Din aceastH enumerare rezultH cH speciile cu pondere apicolH :oarte mare Ji Mare sunt:
:loarea-soarelui, MuJtarul alb, )ulfina galbenH, (eiul argintiu, cel cu frunza micH, cu
frunza mare, (rifoiul alb, DburHtoarea Ji Dmeurul. Mn pepinierele Gn care vegeteazH
aceste specii este locul albinelor care vor culege pentru ele Ji pentru stupar miere multH
Ji de calitate. De aceea acIiunile de stupHrit pastoral sunt la ordinea zilei.
august
.#ugust este luna Gn care mai multe specii de interes apicol se aflH Gn diferite fenofaze de
Gnflorire (Gnceput, ma'im, sfLrJit!.#cestea sunt:
#ng*inarea (0Enara scolEmus!Q, ?usuioc de baltH, Iepu* ()tac*Es palustris! Q, ?usuioc
lLnos ()tac*Es lanata! Q, ?usuioc de miriJte ()tac*Es annua! QQQ, ?utoiaJ (7enant*e
aRuatica! Q, 0astravete (0ucumis sativum! Q, 0eara albinei (#sclepias sEriaca!Q, 0enuJer
(#ilant*us glandulosa!Q, 0icoare (0ic*orium intEbus!Q, Dalia (Da*lia sp,!QQ, Evodia,
arborele de miere (Evodia *upensis!QQ :acelia (,*acelia tanacetifolia!QQ, :luturei
(6aillardia picta!Q, @riJcH (,olEgonum fagopErum!Q, @urmuz alb ()Emp*oricarpus albuJQ,
@urmuz roJu ()Emp*oricarpus orbiculatus!Q, Iarba Jarpelui (Ec*ium vulgare!Q, IzmH
bunH (Ment*a piperita!Q, Isop (@Essopus officinalis!Q, CaleJ de cLmp ()alvia nemorosa!Q,
1avanda (1avandula vera!Q, 1ucerna (Medicago saliva!Q, Mac de grHdinH (,apaver
somniferum!Q, MHtHciune (Dracocep*alum moldavica!Q, MuJtar de cLmp ()/nap/s
arvensis!Q, ,HlHmida (0irsium arvense!Q, ,HpHdia ((ara'acum officinale!Q, ,epene
galben (0ucumis mello!Q, ,epene verde (0itrullus vulgaris!Q, 5HpitH sHlbaticH (?rassica
rLpa!Q, 5Hc*itan (1Et*rum salicaria!QQ, 5idic*e sHlbaticH (5ap*anus rap*anistrum!Q,
5oiniIH (Melissa officinalis!Q, )alcLm roz (5obinia neome'icana!QQ, )alcLm -aponez
()op*ora -aponica!Q, )teluIa vLnHtH (#ster amellus!Q, )ulfina albH (Melilotus allbus!Q,
)ulfina galbenH (Melilotus officinalis!QQQ, (opinambur (@eliant*us tuberosus!Q, (rifoi alb
((rifolium repens!Q, (rifoi roJu ((rifolium pratense!Q, DburHtoare (0*amaenerion
angustifolium!QQ.
.....1egendH - ,ondere apicolH: QQQQ K :oarte mare> QQQ K Mare> QQ K Mi-locie> Q K MicH.
septembrie:
.Mn septembrie numHrul acestora este diminuat faIH de lunile anterioare, Gn funcIie de
condiIiile meteorologice Ji de zona geograficH Gn aceastH lunH, Gn zborurile lor, albinele
mai pot GntLlni Gn diferite faze de Gnflorire urmHtoarele specii (enumerate Gn ordine
alfabeticH: #lbHstriIa (0entaurea cEanus!Q, #ng*inarea (0Enara scolEmus!Q, ?HnuIei
(?ellis perennis!Q, ?usuioc de baltH, Iepu* ()tac*Es palustris!QQ, ?usuioc lLnos ()tac*Es
lanata!QQ, ?usuioc de miriJte ()tac*Es annua!QQQ, 0astravete (0ucumis sativum!Q,
0icoare (0ic*orium intEbus!Q, Dalia (Da*lia sp.!QQ, Dovleac (0ucurbita pepo!QQ, :acelia
(,*acelia tanacetifolia!QQQ. @aina miresei (,olEgonum baldsc*uanicum!Q, @urmuz alb
()Emp*oricarpus albuJQQ, @urmuz roJu ()Emp*oricarpus orbiculatus!QQ, CaleJ de cLmp
()alvia nemorosa!Q, 1avanda (1avandula vera!QQ, 1ucerna (Medicago saliva!QQ, MuJtar
de cLmp ()inapis arvensis!QQ, $alba (Malva silvestris!Q, $alba de grHdinH (#lt*aea
rosea!Q, ,HpHdia ((ara'acum officinale!QQ, ,epene galben (0ucumis mello!QQ, ,epene
verde (0itrullus vulgaris!Q2, 5HpitH sHlbaticH ?rassica rLpa!QQ, 5Hc*itan (1Et*rum
salicaria!QQ, 5idic*e sHlbaticH (5ap*anus rap*anistrum!Q, )teluIa vLnHtH (#ster
amellus!Q, )ulfina albH (Melilotus allbus! Q, )ulfina galbenH (Melilotus officinalis!QQ,
(opinambur (@eliant*us tuberosus!2, (rifoi alb ((rifolium repens! QQ, (rifoi roJu ((rifolium
pratense!QQ, DHmoJiIH (@ibiscus sEriacus!Q.
1egendH - ,ondere apicolH: QQQ K Mare> QQ K Mi-locie> Q K MicH.
$umHrul acestora se restrLnge drastic pe mHsurH ce vremea se rHceJte, Gn ultimele
fenofaze de Gnflorire se mai gHsesc Gn aceastH lunH urmHtoarele specii (enumerate Gn
ordine alfabeticH: ?HnuIei (?ellis perennis!Q, 0icoare (0ic*orium intEbus!Q. Dalia (Da*lia
sp.!QQ, Dovleac (0ucurbita pepo!QQ, :acelia (,*acelia tanacetifolia! QQ, :luturei (6aillardia
picta!Q, @aina miresei(,oligonum baldsc*uanicum!Q, 1ucerna (Medicago sativa!QQ,
,HpHdia ((ara'acum officinale!2. )teluIa vLnHtH (#ster amellus!Q. (rifoi alb ((rifolium
repens!QQ.
1egendH - ,ondere apicolH: QQQ K Mare> QQ K Mi-locie> Q K MicH.
12.2ranirea suplimentara
In general, *ranirea suplimentara se face in urmatoarele cazuri cunoscute de mine:
%- in lipsa unui cules suficient ca familia sa stranga suficienta miere (ani secetosi sau din
alte cauze!
2- pentru completarea rezervelor necesare iernarii.
.- la roi, avand in vedere ca are albina culegatoare putina si *rana deasemenea.
&- primavara, pentru stimulare sau, in cazul in care, din diferite motive, *rana a fost
insuficienta.
Ideal ar fi ca pentru *ranirea suplimetara sa se foloseasca miere. Insa cum aceasta
lipseste, se foloseste za*arul sau diferite produse aparute pe piata cum ar fi:
#,II$BE5(, #,I:7$D#, #,IME1,etc., #cestea din urma se foloosesc conform
prospectelor ce insotesc produsul,
In ceea ce priveste za*arul, acesta se da familiilor de albine sub forma de sirop. In cele
ce urmeaza, voi prezenta cateva retete pe baza de za*ar, fara a avea pretentia ca le
cunosc pe toate sau ca sunt standard:
Este un inlocuitor al mierii.,erioada de folosire este cuprinsa intre debutul primaverii (%-
%0 martie! si inceputul toamnei(ma'im % septembrie!.)iropul de za*ar se prepara in
urmatoarele concentratii:%/% , ./2, 2/%.1a %/%,adica % litru apa si % 9g za*ar rezulta %,8 l
sirop de za*ar>la ./2,adica . 9g za*ar si 2 litri apa rezulta .," litri sirop de za*ar> la
2/%,adica 2 9g za*ar si % litru apa rezulta 2,2 litri sirop de za*ar.
0oncentratia siropului este mai avanta-oase atat pentru albina cat si pentru crescator in
proportie de 2/% sau ./2.#cest lucru se impune prin aceea ca la concentratiile mai reduse
albinele consuma mai mult za*ar pentru prelucrarea siropului 2mierea2 (203 za*ar in
cazul concentratiei %/% si numai %03 in cazul concentratiei 2/%!.In sc*imb la completarea
rezervelor de *rana in decursul primaverii sau in cazul *ranirilor medicamentoase se
foloseste siropul in concentratie de %/%.2
Mod de preparare : )iropul de za*ar se prepara la rece sau la cald.0and preparam
siropul la rece,punem in vas apa necesara si apoi turnam za*arul in reprize,amestecand
continutul pana la dizolvarea totala. Insistam asupra faptului ca za*arul trebuie dizolvat
total,in caz contrar aparand cristalizarea 2mierii2.
,repararea siropului la cald se face incalzind apa necesara pana la fierbere,dupa care
se ia vasul de pe foc si se inglobeaza in reprize prin amestecare za*arul. #ceasta
metoda este mai practica si mai rapida.7 indicatie care trebuie respectata
intotdeauna:nu fierbeti siropul pentru ca aveti toate sansele sa cristalizeze.
Mod de folosire : 0ompletarea rezervelor pentru iernat: aceasta lucrare incepe pe %-
august si are ca termen de finalizare data de ma'im 20-2 august(cu cat mai repede cu
atat mai bine!.)e folosesc doze de 2-2, litri de sirop 2/% sau ./% sau doze mai maridaca
albinele reusesc sa preia cantitatea.0ompletarea cu sirop se face dupa ce s-a
reorganizat cuibul urmarindu-se in special capacirea mierii depozitate.
@raniri de salvare,stimulare in primavara : cu sirop %/%,concomitent cu reducerea cuibului
si impac*etarea de primavara.@ranirea si stimularea roiurilor : in doze zilnice de 200 g
sirop/zi pana la aparitia unui cules natural.@raniri medicamentoase de primavara,vara
sau toamna > concentratie %/% conform prospectului.@raniri de stimulare la sfarsitul verii
(august! > concentratie 2/% in doze mici,zilnice.#lte situatii de urgenta aparute in stupina.
De retinut : 0ea mai avanta-oasa concentratie este 2/% sau ./2.)iropul nu se fierbe sub
nici un motiv. #daugati 2 g sare de lamaie/litru sirop pentru o buna invertire a
za*arului.)e administreaza dupa nevoi,insa trebuie stiut ca in ce priveste calitatea este
sub miere.
)erbetul de za*ar (uz apicol!
Mod de preparare :
)e amesteca intr-un vas emailat sau din ino',% 9g.za*ar si 0,2 litri apa.#mestecand cele
doua produse se constata ca za*arul este bine umezit iar apa nu balteste.Basul cu
amestecul rezultat se aseaza pe aragaz si se ferbe la foc moale.$u trebuie sa grabiti
fierberea>spuma rezultata(la inceput! se indeparteaza.7 operatiune foarte importanta
este indepartarea cristalelor de za*ar(cu o carpa uda si stoarsa! ce se depun pe peretii
vasului.Durata fierberii este de %-.0 min.,functie de taria focului.
0am dupa %-20 min. se controleaza concentratia siropului.)e ia cu o lingurita sirop si
seintroduce intr-un pa*ar cu apa rece.Bom sti ca amestecul a-unge la concentratia
optima,cand acesta ramane inc*egat pe lingurita.In acest moment se ia vasul de pe foc
si se introduce in apa sa se raceasca usor(+0-"0 grade 0!.
0u a-utorul unei linguri mari,de lemn, solutia de za*ar apa se amesteca continu.7data cu
trecerea timpului se constata ca solutia devine opaca,apoi se albeste.$e oprim din
amestecat cand serbetul a-unge la consistenta si granulatia dorita.Daca prima incercare
a insemnat un esec,se adauga apa din nou si o luam de la capat.In caz de esec,nu
retopiti amestecul mai mult de . ori.
)erbet de za*ar cu miere :
)e amesteca 9g za*ar tos,apa 0,"0 litri intr-un vas de %0 litrii.Basul se aseaza pe foc
si fierbem 20-.0 min. la fel cum am procedat in cazul serbetului simplu.)pumuirea
amestecului si stergerea peretilor vasului este obligatorie.Berificarea concentratiei se
face tot cu lingurita si pa*arul cu apa rece,numai ca de data asta suspensia trebuie sa
formeze o boaba care se poate modela intre degete (de consistenta medie!.In acest
moment se adauga "00 g miere si se mai clocoteste inca . min.(in tot acest timp
amestecam ingloband mierea!.Mierea folosita trebuie sa nu fie za*arisita sau daca este,
se lic*efiaza in prealabil.Dupa ridicarea vasului de pe foc,racim amestecul pana la &0-0
grade 0 si amestecam cu o lingura mare de lemn pana la formarea serbetului.,rodusul
final se toarna in tavite captusite cu *artie cerata,pergament,etc.6rosimea placilor nu
trebuie sa depaseasca %-%, cm.
,asta de za*ar pudra si miere
Mod de preparare : In principiu se procedeaza amestecand la rece & parti de za*ar
pudra si o parte miere. (mierea usor incalzita!.:ramantarea se face energic,trebuind sa
rezulte un produs de consistenta aluatului.0orectia produsului se face prin adaugare de
miere,daca este prea tare sau de za*ar pudra daca este prea moale.Este recomandat ca
pentru o mai buna invertire a za*arului sa se aduge si %-2 g sare de lamaie pe 9g.
Mod de administrare : ,asta se administreaza sub forma de turtite a 0,2-% 9g,asezate pe
folii de plastic gaurit,tifon,etc.,deasupra ramelor,unde albinele au acces direct.)e poate
folosi in tot timpul anului,in toate cazurile,mai putin la *ranirea de completare.In aceasta
pasta se pot ingloba polen,inlocuitori de polen,ceaiuri
medicinale,,rotofil,medicamente,etc.Este ideala pentru *ranirile de stimulare sau de
salvare a familiilor ramase fara provizii in timpul iernii sau primaverii.
Da*arul pudra,ceaiurile medicinale,lic*efierea mierii za*arisite
7btinerea za*arului pudra : In diferitele retete,za*arul pudra este un component de
baza.7btinerea lui se face prin prelucrarea za*arului tos, care se poate macina cu o
rasnita universala(manuala sau electrica!.
0eaiuri medicinale sunt benefice albinelor,catre sfarsitul iernii sau in
primavara,combatand cu succes nosemoza.
0eaiul medicinal se obtine prin infuzie din urmatoarele plante: sunatoare , cimbrisor ,
isma , musetel , coada soricelului , roinita,etc.7btinem ceaiul folosind .-& g din fiecare
planta uscata.In prealabil plantele se umezesc cu 0,%0 l apa si dupa %0-% minute
turnam apa clocotita in cantitate de 0,"0 l.Din acest ceai folosim dozele necesare,cu
mentiunea ca pastrarea lui la frigider nu trebuie sa depaseasca &" ore.
1ic*efierea mierii : Mierea cristalizata(za*arisita!,folosita in diferitele retete trebuie
lic*efiata,pentru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare
risipa de *rana.Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai
mult de & grade 0 > nu lic*efiem mierea la flacara directa,ci doar cu vasul introdus intr-
un alt vas cu apa care fierbe.
a*ar candi simplu sau cu miere.
Da*ar candi
Mod de preparare : )e amesteca in oala, 9g de za*ar tos si % litru de apa.,ana incepe
fierberea mai amestecam cu lingura,din cand in cand,pentru a nu se prinde de fundul
vasului.Dupa topire,se fierbe continutul % min,spumuim si stergem cu carpa uda peretii
oalei,dupa care se masoara temperatura lic*idului.0and termometrul arata %%8 grade
0,vasul se ia de pe foc si se lasa la racit.
Dupa -" minute se incepe amestecatul.0and compozitia devine mai desc*isa(catre
crem! si opune rezistenta marita,se toarna in tavi.(avile trebuie in prealabil pregatite
astfel : se umezesc usor si se tapeteaza cu *artie pergament.7data turnata compozitia
in tavi,aceasta se lasa nemiscata pana ce cristalizeaza.Dupa racirea totala a placilor de
za*ar,se scot prin ridicarea de *artia pergament si se depoziteaza in locuri uscate si
racoroase.
Mod de preparare,za*ar candi cu miere : 0a si la serbet,e'ista varianta adaugarii unei
cantitati de miere,pentru a face mai atractiv produsul. ,entru obtinerea acestor placi de
za*ar candi cu miere,se procedeaza ca si in varianta simpla.
In momentul cand amestecul a-unge la temperatura de %%8 grade 0,se adauga -800 g
miere in clocot.7btinem aceasta miere cu a-utorul unui vas cu fundul gros(tuci,ino'
etc.!si amestecand continu sa nu se prinda.Dupa ce am adaugat mierea,amestecam
timp de % min., si luam de pe foc.In continuare procedam ca pentru reteta fara miere.
Mod de administrare : #ceste placi de za*ar candi se pot da albinelor in iarna(la familiile
ramase fara provizii!si in stimularea de primavara si sfarsit de vara.
,aste si amestecuri proteice
#mestecurile proteice sunt folosite des in practica apicola.,e langa administrarea
diferitelor produse glucidice,in perioadele de crestere a puietului(cand nu e'ista polen
suficient in natura!,folosirea lor este foarte indicata.#sa vom avea generatii tinere de
albine,bine *ranite si dezvoltate.In cele ce urmeaza va vom prezenta retete de
amestecuri proteice in care igredientele sunt diferite :
,asta de polen si miere : ,asta se prepara din % parte polen si %,2 parti
miere,framantand cele doua ingrediente.,olenul strans de albine,conditionat si conservat
se macina fin.#tat mierea cat si polenul trebuie sa provina de la familii de albine
sanatoase.0orectia consistentei se face adaugand polen sau miere dupa nevoie.)e
administreaza in turtite pe folie sau tifon,deasupra ramelor.
,asta de miere,za*ar pudra si dro-die de bere : In practica apicola polenul poate fi
inlocuit cu dro-dia de bere inactivata.#mestecul se face din . parti za*ar pudra,% parte
miere lic*ida,%/2 parte dro-die de bere.)e framanta toate ingredientele,si se corecteaza
consistenta prin adaugarea de za*ar pudra sau miere.)e administreaza sub forma de
turtite de 200-20 g,primavara sau vara.
,asta de miere,za*ar pudra si lapte praf : <n alt inlocuitor al polenului este laptele praf
degresat.(urtitele se prepara din %/2 parte lapte praf degresat,2 parti za*ar pudra si %,
9g. miere.)e corecteaza consistenta adaugand za*ar pudra sau miere.
#mestec de sirop,polen,faina de soia : )iropul de za*ar poate fi folosit si el ca baza in
amestecurile proteice.1a 8 litri de sirop de za*ar,se adauga 0, 9g polen macinat fin si
%, 9g faina de soia degresata.0omponentele se amesteca bine,pentru a nu face
cocolosi si se administreaza familiilor de albine in cantitate de 00 g la cateva zile.
#mestec miere,sirop,faina de soia,lapte praf,dro-die : )e realizeaza un amestec din
urmatoarele ingrediente: . parti faina de soia degresata,% parte lapte praf degresat,%
parte dro-die de bere uscata(instant!.,este aceste componente se toarna miere sau
sirop de za*ar dens pana se a-unge la consistenta dorita.)e livreaza albinelor sub forma
de turtite.
#mestec za*ar tos si lapte praf : )e amesteca % 9g za*ar tos cu 0 grame de lapte praf
degresat.)e administreaza vara in *ranitor,la intervale de %-2 saptamani.,entru a creste
interesul albinelor pentru amestec,se poate umezi usor cu putina apa sau
miere,deasupra.
,asta de miere si pastura : 7 reteta mai vec*e,dar totusi de actualitate este pasta de
miere si pastura.0um se procedeaza : in luna ianuarie se e'pun fagurii cu pastura la
ger.Inainte de a ing*eta pastura (atentie,se depreciaza! si cand devin casanti,se taie in
fasii prin mi-locul celulelor,care fasii se freaca intre palme.
,astura astfel obtinuta se amesteca cu o cantitate egala de miere lic*efiata si se pune in
borcane.0and borcanul este aproape plin,se toarna deasupra inca un strat de
miere.)pre sfarsitul iernii,cand vrem sa *ranim albinele,trecem amestecul de miere si
pastura prin masina de tocat.1a 2 9g. de pasta,se toarna picurand si amestecand,% litru
apa calda,in care am dizolvat 20 g sare de bucatarie.
)e fac turtite de 0, 9g. si se administreaza deasupra ramelor.#dministrarea poate dura
pana la aparitia polenului in natura,din %0 in %0 zile.,entru prevenirea aparitiei
nosemozei,o parte din apa se poate inlocui cu ceai medicinal sau ,rotofil.
a!- %9g za*ar
- %l apa
- 2 plicuri ceai de menta(indicat pentru diaree!
- % lingurita rasa de sare (contine mineralele f. necesare albinelor in aceasta perioada!
- % lingura otet ( impiedica za*arisirea mierii!
- % lingura miere(pentru prelucrarea mai usoara!
b!- %9g za*ar
- %l apa
- % plic ceai fructe de padure(se pot folosi si plicuri de:tei,soc,galbenele!
- 2 plicuri sare de lamaie(impiedica za*arisirea!sau sucul de la 2 lamai
c!- %/29g miere diluata in %l apa
d!- 80ml apa
- 80g za*ar
- %2g dro-die uscata sau 0gdro-die proaspata care se lic*efiaza
1ic*efierea dro-diei
7 framanti separat cu 2 linguri de za*ar iar ea se va lic*efia de la sine devenind
asemanatoare smantanii.
e!- % 9g za*ar
- %l apa
- suc de legume ca- ceapa 2ml
- morcov 20 ml
- usturoi 20 ml (prelungeste viata albinelor pana la "+ de zile!
f!- %l lapte fiert fara sa clocoteasca
- 80g za*ar
- daca se foloseste miere formula este -%l lapte
-%l apa(care se fierbe cu laptele!
-%&0gmiere
#lbinelor li se va administra pe zi(indiferent de ce reteta folositi!doze mici la
inceput(200ml/familie! a-ungand treptat la doze mai mari(&00-00ml/familie!
(urta din miere cristalizatH Ji za*Hr (dupa 0. #ntonescu!.
..... Ma-oritatea sortimentelor de miere cristalizeazH (mai repede mierea de rHpitH,
zmeurH, floarea-soarelui! iar za*Hrul tos este Ji el format din cristale. :ormarea turtelor
avLnd Gn componenIa lor aceste douH ingrediente cristalizate trebuie sH IinH seama de
faptul cH albinele consumH doar Gn parte turta dacH conIine cristalele mari (atLt de miere
cristalizatH, cLt Ji de za*Hr!, restul, cristalele grosiere, aruncLndu-le pe fundul stupului,
iar cLnd timpul permite, scoILndu-le c*iar afarH din stup. ,entru a preveni aceastH
situaIie se procedeazH astfel:Vse foloseJte la prepararea turtei doar miere lic*efiatH sau
granulatH fin (avLnd consistenIa untului! Ji za*Hr pudrH mHcinat sau pisat fin. Mierea
cristalizatH se lic*efiazH Gn bain-marie. ,entru a nu se denatura calitHIile mierii -
pierderea prin GncHlzire e'cesivH a enzimelor Ji vitaminelor - apa GncHlzitH Gn care se Iin
vasul cu miere pentru lic*efiere nu trebuie sH aibH temperatura mai mare de &N0. Gn
continuare, mierea lic*efiatH se toarnH peste za*Hrul pudrH (o parte miere la patru pHrIi
za*Hr!, apoi se frHmLntH cu mLna, ca un aluat, pLnH la omogenizarea amestecului. Este
indicat ca turta folositH la sfLrJitul perioadei de iernare sH conIinH Ji ceaiuri medicinale cu
efect Gn stimularea activitHIii albinelor Ji apHrarea stHrii de sHnHtate a acestora. 0u efecte
deosebite s-a dovedit infuzia din urmHtoarele plante medicinale: cimbriJor (@erba t*Emus
sp.!, izmH (:olia menfriae!, tei (:lores tilliae!, roiniIH (:olia mellissae!, sunHtoare (@erba
*Eperici!, muJeIel (:lores c*amomillaeW, gHlbenele (:lores calendulae!, coada Joricelului
(:lores millefolii!, coada calului (@erba eRuiseti!, mHceJ (:ructus cEnosbati! Ji soc
(:lores sambucus!. )e iau cLte &- g din fiecare plantH menIionatH mai sus. #mestecul
de plante se macereazH circa %0 minute cu . pHrIi apH rece. #poi se adaugH apH
clocotitH pLnH la un litru. )e amestecH totul bine Ji se lasH acoperit timp de .0 minute.
Infuzia rezultatH se strecoarH printr-o pLnzH curatH. ,entru realizarea turtei cu adaus de
ceai medicinal pasta se preparH din o parte miere, o parte ceai medicinal Ji za*Hr pudrH
dupH nevoie (pLnH ce amestecul dobLndeJte consistenIa aluatului de pLine! adHugLnd
Ji % g sare de lHmLie la 9ilogramul de pastH, Gn locul infuziei medicinale preparate Gn
casH, se poate folosi preparatul 2,rotofil2destinat stimulHrii dezvoltHrii familiilor de albine
Ji combaterii nosemozei. Gn acest caz se administreazH .& ml 9ilogramul de pastH. ,asta
obIinutH se administreazH sub formH de turte (greutatea unei turte poate varia Gntre 00
Ji %000 g! ambalate Gn *Lrtie sau pungi de plastic. (urtele astfel pregHtite se pun
deasupra ramelor, dupH ce Gn prealabil s-au decupat %-. ferestre din suprafaIa pungii,
prin care albinele vor veni Gn contact cu turta (fig. %+!.
amplasarea turtei :ig.%+ #mplasarea turtei. Mod de decupare a foliei in care este
ambalata
turta.
b! Oerbetul de za*Hr cu miere (dupa prof. dr. E. MureJan Ji ing. 0. Mi*Hilescu!.
..... ,entru obIinerea a %0 9g Jerbet sunt necesare +,+00 9g za*Hr pudrH, 2 9g miere, .00
ml ceai medicinal sau .&0 ml 2,rotofil2. Gntreaga cantitate de za*Hr pudrH pe care o vom
folosi, se aduce Gn GncHperea de lucru, la cald, cu cel puIin patru ore Gnainte, Gn cazul Gn
care za*Hrul pudrH se prezintH sub formH de bulgHri, aceJtia se zdrobesc fin. Mierea ce
se foloseJte trebuie sH fie necristalizatH Ji Gn nici un caz miere de manH. )e recomandH
Gn special folosirea mierii de salcLm, tei sau fLneaIH, nefermentatH, provenitH de la familii
sHnHtoase. Mierea se GncHlzeJte puIin, doar atLt cLt sH devinH mai fluidH iar apoi se
dilueazH cu ceaiul (infuzia! preparat Gn prealabil, Gntr-un vas emailat se pune za*Hrul
pudrH, se adaugH mierea Ji apoi se frHmLntH bine totul cu mLna, pLnH cLnd conIinutul
devine ca o pastH finH care nu se Gntinde Ji nu este lipicioasH. Oerbetul astfel preparat se
ambaleazH Gn pungi de plastic Gn cantitHIi de 00-%000 g sau c*iar mai mari, Gn funcIie de
aprecierea noastrH asupra cantitHIii care ar fi necesarH familiei de albine. (urta de Jerbet
trebuie sH aibH grosimea de %-%, cm, pentru a putea fi aJezatH deasupra ramelor sub
podiJor.
c! Oerbetul fiert (dupH prof. dr. E. MureJan Ji ing. 0. Mi*Hilescu!.
..... )e poate prepara din za*Hr cu apH sau ceai, sau din za*Hr Ji miere de albine cu apH
sau ceai. ,entru prima variantH, la %0 9g de za*Hr se folosesc 2,.00 l apH sau ceai de
plante medicinale. ,entru a doua variantH, la %0 9g za*Hr Ji 2 9g miere de albine se
adaugH %,+0 l apH sau ceai de plante medicinale. Indiferent de variantH, cantitHIile
indicate se introduc Gntr-un vas emailat de mare capacitate, deoarece Gn momentul
preparHrii volumul conIinutului creJte mult din cauza spumei care se formeazH. )iropul
astfel obIinut se pune al fiert la un foc slab Ji se urmHreJte momentul Gn care Gncepe
fierberea. 0u un termometru mHsurHm temperatura, Ji cLnd aceasta a a-uns la %%8-
%%+N0 siropul se considerH suficient de fiert Ji se dH -os de pe foc. Gn lipsH de termometru
se poate folosi o metodH mai simplH care ne indicH terminarea invertirii za*Hrului: Gntr-un
pa*ar cu apH rece se picurH cu o linguriIH din siropul care fierbe> dacH picHturile de sirop
nu se amestecH cu apa din pa*ar Ji formeazH o bobitH este dovada cH Jerbetul este
gata. Gn cazul cLnd la prepararea Jerbetului se foloseJte Ji miere de albine, aceasta se
adaugH numai cLnd Jerbetul s-a terminat de fiert. )e toarnH apoi compoziIia Gntr-un vas
curat care a fost udat Gn prealabil cu apH rece. Gn acest mod se GmpiedicH formarea de
cristale mari de za*Hr. )e lasH sH se rHceascH pLnH ce totul a-unge la temperatura de
&0N0. Gn acest moment se Gncepe GnvLrtitul siropului cu o lopHIicH de lemn, efectuLnd
miJcHrile Gntr-un singur sens, pLnH cLnd siropul Gncepe sH-Ji sc*imbe culoarea spre
alburiu Ji apoi alb, GntHrindu-se. :recatul Jerbetului este Gnc*eiat atunci cLnd sHltLnd
lopHIicH Jerbetul care curge de pe aceasta nu se scufundH Gn restul masei Jerbetului ci
rHmLne la suprafaIH. DupH rHcire se ambaleazH Gn *Lrtie ceratH sau pungi de plastic Gn
cantitate de 00 g pLnH la 2000 de grame, Gn funcIie de necesitHIile familiei respective.
5eteta de sirop invertit, preluata de la gica:
- oala de %0 litri curata
- 9g za*ar 0oronita sau Margaritar de la agQQna (sunt singurele sorturi de za*ar de la
noi care nu au miros!.
- gr.acid citric (sare de lamaie!
,reparare:
-se pune %,% litri de apa la fiert
-cand incepe sa fiarba se pun cele 9g. za*ar si gr. sare de lamaie
-se continua fierberea,se amesteca sa nu se prinda si cand incepe sa fiarba se regleaza
din foc pentru ca se umfla ca laptele(face spuma!.#tunci are loc invertirea.0and spuma
incepe sa scada(2-. minute!este gata.
-vrei sirop 2/% mai pui imediat %, litri de apa rece si amesteci bine
-vrei sirop %/% mai pui imediat & litri de apa rece si amesteci bine
$ota.$ici cele doua sorturi de za*ar nici sarea de lamaie nu au miros.Daca stuparul se
misca repede si lucreaza cu gri-a nu este pericol de furtisag.,ersonal fac aceste *raniri
in mi-locul zilei fara teama.#lbina se orienteaza dupa miros asa ca aveti gri-a.
0uratenie,spalat pe maini cu sapun de casa si fara otet pe maini cum fac unii.
#bsolut nici-un miros ca e -ale.
reteta de la -anese de sirop cu ceapa
dai prin masina de tocat carne atatea cepe cati litri de sirop vrei sa faci(cepele de
marimea unui ou ..de gaina! daca vrei doar sucul ,pui tocatura intr-un ciorap curat ,
ciorapul intre 2 funduri de bucatarie si intr-un lig*enas de plastic apesi fund pe fund pana
storci de nu mai iese zeama!
dar ..tocatura care rezulta de la masina de tocat,- cum am zis mai sus nr cepe egal litri
de sirop- o pui in galeata de sirop si o amesteci cu siropul
apoi amestecand , pui siropul in ,E(-uri sa ai gri-a sa fie in toate sticlele ceapa omogena
te duci la stupina si dai sirop cate 200-.00ml sirop %:% cu ceapa . ai gri-a ca, inainte sa
torni, la fiecare familie si de fiacare data sa agiti sticla ca tocatura de ceapa pluteste
.00ml sirop , o familie armonioasa , c*iar si pe 8-+ rame il trage pana maine.
maine cand te vei uita vei gasi in *ranitor doar niste resturi de ceapa sub forma de co-ite-
le suge albina de nu-ti inc*ipui
daca faci stimulare zilnic(200ml sirop!nu scoti aceste co-i din *ranitor, dar daca faci la 2-
. zile data urmatoare ai gri-a sa tragi afara cu dalta apicola aceste co-i ca la unii stupi
mai este tendinta de mucegaire a co-ilor de ceapa
sucul de ceapa prin vitaminele care-l contine intareste albina, datorita gustului astringent
si dezinfectant stagneaza dezvoltarea bacteriilor in intestinul albinei
(vezi si cand albina culege polen to'ic, sucul ii ,,curata,, intestinul! si se zice ca-i mareste
viata albinei culegatoare cu zece zile
ca-i mareste durata eu practic nu am prea observat, ca este un a-utor profilactic sunt de
acord, dar nu stiu acum uitandu-ma in urma sa pot spune ca este absolut necesar
nu te pui sa imputi cutiile cu ceapa,
dai suc de ceapa in sirop de 2 ori nu si o data da ca tusesc si le dau lacrimile la saracele
albine=
aceeasi concluzie am tras-o si cu ceaiul in care pui putin pelin sau o lingura tinctura de
pelin la litrul de sirop
dar, zicea un stupar care acum nu mai e printre noi, ca 23 deacolo, si cu +3 de dincolo
si cu %03 din partea ailalta ,te trezesti cu familii mai bune decat daca n-ai face
nimic...deci rau nu poti sa faci coloniei de albine cu treburile astea naturale..
7btinerea za*arului pudra
In diferitele retete, za*arul pudra este un component de baza. 7btinerea lui se face prin
prelucrarea za*arului tos, care se poate macina cu o rasnita universala(manuala!.
Deoarece macinarea este destul de dificila, recomandam procurarea unei rasnite mari,
care poate fi actionata manual sau de un motor.
In literatura de specialitate se recomanda maruntirea za*arului pe o placa dura, cu
a-utorul unei merdenele. Din fericire, pentru stuparii care nu au timp pentru aceasta
lucrare, e'ista in comert za*ar pudra gata preparat, care in ciuda faptului ca este mai
scump, elimina 2bataile de cap2.
0eaiuri medicinale
Dupa cum ati observat, in toate preparatele, indiferent de consistenta lor se poate
ingloba si o anumita cantitate de ceai medicinal. #cest ceai este benefic albinelor, catre
sfarsitul iernii sau in primavara, combatand cu succes nosemoza.
0eaiul medicinal se obtine prin infuzie din urmatoarele plante : sunatoare, cimbrisor,
isma, musetel, coada soricelului, roinita, etc. 7btinem ceaiul folosind .-& g din fiecare
planta uscata. In prealabil plantele se umezesc cu 0,%0 l apa si dupa %0-% minute
turnam apa clocotita in cantitate de 0,"0 l.
Din acest ceai folosim dozele necesare, cu mentiunea ca pastrarea lui la frigider nu
trebuie sa depaseasca &" ore.
1ic*efierea mierii
Mierea cristalizata(za*arisita!, folosita in diferitele retete trebuie lic*efiata, pentru ca altfel
albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risipa de *rana.
Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de & grade
0 > nu lic*efiem mierea la flacara directa, ci doar cu vasul introdus intr-un alt vas cu apa
care fierbe. In rest....nimic mai simplu.
13.P.O-/+*+ A*3I,+*O.
,rodusele apicole obIinute de la albine pot fi GmpHrIite Gn produse principale (miere,
cearH Ji polen! Ji produse secundare (lHptiJor de matcH, propolis, venin, pHsturH Ji
apilarnil!.
Mn afara produselor apicole principale, Gn ultimul timp, datoritH GnsuJirilor terapeutice Ji a
bogHIiei acestora Gn vitamine, *ormoni, substanIe energetice, etc. s-a acordat o mai
mare atenIie produselor apicole secundare, valorificarea acestora fHcLndu-se Gn industria
farmaceuticH Ji cosmeticH.
7bIinerea produselor apicole secundare de la familia de albine trebuie organizatH Gn aJa
fel GncLt sH nu stLn-eneascH dezvoltarea familiei Ji sH nu micJoreze producIia principalH
MIE5E#
,rin definiIie, mierea este 2substanIa dulce produsH de albine melifere din nectarul florilor
sau din secreIiile care provin din pHrIi vii ale plantelor sau care se gHsesc pe acestea, pe
care le culeg, le transformH Ji le combinH cu substanIe specifice Ji le GnmagazineazH Gn
fagurii din stup2. Mierea poate proveni din nectarul florilor Ji din mana produsH de purici
(mierea de manH, Ji este produsul doar al albinelor.
$u putem deci folosi cuvLntul,, miere2 pentru a desemna produse obIinute prin *rHnirea
albinelor cu za*Hr industrial Ji nici produsele dulci provenind de la insecte, altele decLt
albina meliferH, ca de e'emplu meliponele sau bondarii.
Mn funcIie de origine, se distinge mierea de nectar sau mierea de manH. DupH cum
mierea se aflH Gn faguri sau e'trasH, este categorizatH ca miere Gn faguri, miere
centrifugatH, miere stoarsH, miere scursH. Mn practicH, aceste definiIii sunt puIin folosite.
,roprietHIile fizice ale mierii
0ompoziIia mierii
MmbHtrLnirea mierii
Mierea este consideratH adeseori ca o marfH neperisabilH, ce se conservH, practic, la
infinit Ji comercializabilH, fHrH precauIii, de la un an la altul. )unt niJte noIiuni false.
Mierea trebuie sH fie obiectul unor gri-i deosebite dacH vrem sH-Ji pHstreze prospeIimea
Ji toate calitHIile sale, inclusiv cele gustative.
0ristalizarea
Mierea pHstratH de albine Gn faguri este un produs lic*id > toate za*arurile pe care le
conIine se gHsesc sub formH de soluIie Gn apH, dar o soluIie suprasaturatH, ceea ce
GnseamnH cH nu este stabilH. )ub influenIa diferiIilor factori se declanJeazH cristalizarea
za*arurilor, care va cuprinde Gn mod progresiv toatH masa mierii. #ceJti factori care
favorizeazH cristalizarea sunt, pe de o parte o scHdere a temperaturii care agraveazH
starea de suprasaturare a soluIiei Ji, pe de altH parte, e'istenIa unor germeni de
cristalizare care constituie amorsa fenomenului. #ceJti germeni pot fi cristale de glucoza
microscopice sau c*iar simple prafuri ca de e'emplu grHuncioarele de polen. #tLta timp
cLt mierea rHmLne sub cHpHcelul de cearH, la adHpost de aer Ji la o temperaturH
aproape conXstantH, nu are Janse sH cristalizeze prea repede. DupH e'tragere, Gn
contact cu aerul Ji cu praful, Ji supusH unor variaIii de temperaturH mari, mierea are
condiIii favorabile de cristalizare. Ea cristalizeazH cu atLt mai repede, cu cLt conIine mai
multe za*aruri puIin solubile Gn apH (glucoza!, decLt za*aruri foarte solubile (levulozH. Mn
-ur de %&N0, Gn prezenIa germenilor de cristalizare, sunt Gntrunite toate condiIiile pentru
transformarea mierii Gntr-o masH solidH mai mult sau mai puIin durH.
0ristalizarea mierii este deci un fenomen natural care Gn sine, nu altereazH calitatea
produsului. Da*arurile, Gn loc sH fie sub formH de soluIie, se prezintH sub forme de
cristale. #ceasta este singura diferenIH. Dealtfel este uJor sH se redea mierii starea
lic*idH printr-o GncHlzire moderatH care are ca efect trecerea za*arurilor Gn soluIie.
Mn acelaJi timp, cristalizarea are consecinIe importante pentru conservarea ulterioarH a
mierii. Mierea cristalizatH trebuie imaginatH ca un burete foarte fin > cristalele, formate Gn
special din glucoza, formeazH o urzealH care reIine o fazH lic*idH cuprinzLnd za*arurile
foarte solubile Ji substanIele necristalizabile din miere. #cest lic*id este GmbogHIit cu apa
pe care o libereazH cristalizarea glucozei. DacH mierea cristalizatH nu este rigidH, lucru
frecvent cLnd ea conIine mai mult de %"3 apH, cristalele au tendinIa de separare de
partea lic*idH Ji depunere la fundul vasului. DacH temperatura este favorabilH (Gn -ur de
20-2N0!, partea lic*idH, bogatH Gn apH este e'pusH la o fermentare rapidH. 0ristalizarea
mierii fenomen natural Ji general, trebuie consideratH ca o primH etapH a Gnvec*irii
produsului. Depinde de apicultor ca aceastH Gnvec*ire sH se facH bine sau rHu.
:ermentarea
(oate mierile naturale conIin levuri, ciuperci microscopice care produc fermentHrile
alcoolice. #ceste levuri nu se pot GnmulIi decLt dacH conIinutul Gn apH al mierii este
suficient de ridicat> o concentraIie mare de za*aruri nu le omoarH dar le in*ibH
dezvoltarea.
1imita Gntre concentraIiile care asigurH conservarea Ji cele care o pun Gn pericol este
micH. MncepLnd cu %"3 apH, o miere conIinLnd suficiente levuri vii pentru ca sH fie
posibil Gnceputul fermentHrii, va fermenta, dacH temperatura este convenabilH. (oate
mierile care conIin mai mult de %"3 apH sunt e'puse la o fermentare mai mult sau mai
puIin rapidH Ji mai mult sau mai puIin totalH. Mn afarH de levuri, mierile conIin Ji alte
microorganisme, care pot sH producH alte fermentHri (lacticH, butiricH, aceticH, toate
alterLnd mierea. 0Lnd condiIiile pentru fermentarea mierii sunt favorabile, se constatH
formarea unei spume abundente provenind din dega-area de gaz carbonic. :ermentHrile
nu se produc Gntotdeauna repede > totuJi, c*iar dacH sunt mai discrete, ele tot contribuie
la degradarea mierii. Mierile fermentate prezintH Gntotdeauna o aciditate mai mare decLt
cea normalH.
#lte transformHri
Mn timpul GmbHtrLnirii, mierea suferH Gncet o sumH de transformHri Gn funcIie de
compoziIia ei Ji de temperatura de pHstrare.
,entru a bloca complet toate reacIiile enzimatice, mierea trebuie pHstratH la temperatura
de -2N0. 1a temperatura obiJnuitH, Ji c*iar in camerH rHcoroasH (A&N0!, se observH
transformHri sensibile Gntr-o perioadH de unul sau doi ani. #cestea pot fi rezumate dupH
cum urmeazH:
- coloraIia se intensificH, creJte aciditatea liberH >
- conIinutul Gn invertazH Ji amilazH scade, ca Ji conIinutul Gn glucozH.
)e constatH, de asemenea, o creJtere regulatH Ji relativ rapidH a conIinutului Gn
*idro'imetil-furfural (@M:!, substanIa care se formeaXzH din levulozH Gn mediu acid.
0onIinutul Gn @M: al mierii este practic nul Gn momentul recoltHrii > el creJte rapid sub
acIiunea tratamentelor termice (retopiri! brutale. El serveJte ca indicator al stHrii de
conservare a mierii. DacH acesta depHJeJte &0 mg/9g, se considerH cH mierea este
improprie pentru consum fiind GncHlzitH e'agerat sau fiind prea vec*e sau prost
conservatH.
Mn timpul GmbHtrLnirii, mierea GJi pierde Gn mod progresiv valoarea antibacterianH :
conIinutul Gn in*ibinH descreJte.
,roprietHIi biologice
$umeroasele virtuIi medicinale atribuite mierii nu trebuie sH ne facH sH uitHm cH ea este,
Gnainte de toate, un aliment energetic Ji nu lipsit de interes gastronomic, ceea ce are, de
asemeni importanIH. 0onsumul mierii nu trebuie sH fie redus la o problemH de sHnHtate
Ji de regim alimentar > este Ji o plHcere a mesei.
0a toate alimentele glucidice, mierea are un aport de .200 calorii pe 9ilogram de
substanIH uscatH, ceea ce GnseamnH, IinLnd seama de cele %+-%"3 apH, o valoare
calorificH de .000 de calorii pe 9ilogram. #mintim cH nevoile energetice ale adultului care
nu depune un efort mare Ji nu luptH Gmpotriva frigului sunt de 2"00 calorii pe zi. 7 muncH
fizicH sau o activitate sportivH susIinutH presupune o c*eltuialH de .00 calorii.
,entru a acoperi aceste nevoi calorice, un adult ar trebui sH consume zilnic Gn -ur de % 9g
de miere. #cest consum nu ar acoperi nici nevoile de proteine, nici pe cele de lipide Ji
nici de vitamine. Mierea nu este aliment complet. Mn sc*imb este un aliment e'celent
pentru muJc*i, foarte bun pentru sportivi care trebuie sH susIinH un efort de lungH
duratH : cicliJti, GnotHtori de fond, alpiniJti. Mn volum mic, mierea aduce za*aruri direct
asimilabile - cu un uJor efort de GntLrziere Gn ceea ce priveJte levuloza, care nu trece
direct Gn sLnge.
Mn comparaIie cu za*Hrul, mierea oferH avanta-ul unei varietHIi mari de gusturi originale.
#romele mierii fac parte din acele substanIe care stimuleazH pofta de mLncare Ji
faciliteazH digestia. :iecare dupH gust, consumatorul poate gHsi, din varietatea mierilor,
pe cea sau pe cele care Gi convin cel mal bine, Gn funcIie de obiceiurile sale alimentare.
)-ar putea scrie o carte - Ji acest lucru s-a realizat de-a - pentru a e'pune virtuIile
medicinale ale mierii. #ceste virtuIi sunt reale Ji, empiric, cunoscute de milenii. )-a folosit
Ji continuH sH se foloseascH mierea pentru a Gngri-i Ji eventual a vindeca durerile cele
mai diverse, fie cH este vorba de aparatul digestiv, de inimH sau de aparatul respirator.
Mierea ca medicament GJi datoreazH virtuIile compoziIiei sale : asocierea glucozei cu
levuloza, acizii organici, elementele minerale, sute-de substanIe identificate sau nu, care
provin din plante sau din organismul albinei, toate constituie o adevHratH farmacopee.
Din pHcate, pentru miere imensa bibliografie care e'istH despre valoarea ei terapeuticH
nu este Gntotdeauna de o riguroasH vioare JtiinIificH, nu atLt din cauzH cH cercetHrile au
fost prost fHcute ci din cauzH cH unii e'perimentatori au fHcut o greJealH considerLnd
mierea un produs definit Ji stabil. 7r, mierea nu este nici una nici alta. 7 cercetare
medicalH sau o analizH fiziologicH fHcutH fHrH ca mierea folositH sH fi fost testatH minuIios
din punct de vedere al originii Ji prospeIimii, sunt Gndoielnice.
0e sH reIinem din marea masH a cercetHrilor fHcute asupra proprietHIilor biologice Ji
medicinale ; Mn primul rLnd proprietHIile antibacteriene, puse Gn evidenIH Gn mod JtiinIific.
#cIiunea mierii asupra muJc*iului cardiac pare sH fie bine stabilitH, Gn urma unor
e'perienIe realizate cu miere deproteinizatH, in-ectabilH ca un ser fiziologic cu glucozH.
#cIiunea asupra ficatului a fost pusH Gn evidenIH prin acelaJi procedeu. #dministrarea
mierii Gn medicina infantilH a arHtat cH are o acIiune favorabilH asupra fi'Hrii calciului Ji
asupra procentului de *emoglobinH precum Ji Gn creJtere. Mn privinIa proprietHIilor uJor
la'ative ale mierii, se pare cH ele trebuie atribuite Gn special levulozei. Mn sfLrJit, folosirea
tradiIionalH a mierii pentru a Gndulci ceaiul Gn timpul iernii nu este lipsitH de fundament
cHci acIiunea sa antibacterianH GJi gHseJte astfel cea mai bunH GntrebuinIare Gn
tratamentul afecIiunilor respiratorii.
?azele raIionale ale unei te*nologii a mierii
0eea ce Jtim despre miere Ji despre compoziIia sa, ca Ji despre proprietHIile sale
biologice poate servi ca bazH pentru punerea la punct a unei te*nologii care sH
prote-eze, atLt cLt este posibil, un produs care, fHrH sH fie perisabil Gn sensul obiJnuit al
termenului, nu este mai puIin pretenIios Gn ceea ce privesc prepararea, prelucrarea Ji
pHstrarea sa.
7biectivul principal al acestei te*nologii trebuie sH fie acela de a da consumatorului un
produs cLt se poate de apropiat de cel pe care l-a depozitat albina Gn fagure. 0ondiIia
obligatorie este aceea de a nu scoate din Ji a nu adHuga nimic la miere. De ce nu se
comercializeazH pe scarH largH mierea Gn fagure ; :ormula este bunH dar nu scutitH de
dezavanta-e, dintre care cel mai important este preIul de cost ridicat, mierea devenind
astfel
un veritabil produs de lu'. $umai mierea e'trasH poate satisface ma-oritatea
consumatorilor, rHmLnLnd accesibilH posibilitHIilor lor. (rebuie deci, sH-i acordHm cea
mai mare atenIie.
0alitatea mierii trebuie respectatH c*iar Gnainte de recoltare. (rebuie sH evitHm, Gn cursul
vizitelor la stupinH, sH murdHrim ramele cu funingine de la afumHtor. Mierea supusH unui
astfel de tratament capHtH un gust neplHcut de fum, mai ales dacH e'istH multe celule
necHpHcite. (ot Gn acest sens, apicultorul trebuie sH Jtie cH mierea este un produs
alimentar care necesitH multH gri-H.
0asa stupinei trebuie Gngri-itH meticulos Ji niciodatH un magazin nu trebuie pus direct pe
pHmLnt. 5egulile de igienH se aplicH mierii Ji tuturor recipientelor Ji uneltelor cu care
aceasta intrH Gn contact.
,osibilitHIile de degradare a mierii din cauza cHldurii Gncep sH se manifeste la cabanH din
cauza instrumentelor GncHlzite electric sau cu vapori pentru a uJura descHpHcirea,
e'tragerea, purificarea Ji prelucrarea mierii. (rebuie evitate, c*iar foarte strict,
temperaturile care provoacH caramelizarea mierii : peste "N0 mierea, componentele ei
cele mai fraXgile, sunt afectate grav, c*iar Gntr-un timp foarte scurt. Gn ceea ce priXveJte
acIiunea cHldurii asupra mierii, trebuie sH luHm Gn considerare temperatura atinsH la
suprafaIa Ji Gn masa mierii, precum Ji timpul de e'punere la aceastH temperaturH. 7
GncHlzire la +"N0 la adHpost de aer timp de mai puIin de %0 minute este mai puIin
dHunHtoare decLt o GnXcHlzire de cLteva zile la &0N0, deJi aceastH temperaturH este
apropiatH de temperaturile aJa numite 2biologice2.
DupH cHldurH, al doilea duJman al mierii este umiditatea. #picultorul trebuie sH se
asigure cH mierea pe care o e'trage este coaptH, adicH ea nu conIine mai mult de %"3
apH. Este prima condiIie pentru obIinerea unei mieri de bunH calitate Ji care se
pHstreazH bine.
0a orice soluIie, mierea tinde cHtre o stare de ec*ilibru cu atmosfera Gncon-urHtoare.
0Lnd aceastH stare este atinsH, mierea nu pierde Ji nu absoarbe apH > sc*imburile sunt
oprite. Din contrH, atLta timp cLt aceastH stare de ec*ilibru nu este atinsH, mierea se
*idrateazH sau se des*idrateazH. )e poate defini pentru fiecare temperaturH o stare
*igrometricH a aerului ambiant care asigurH starea de ec*ilibru. 1a 20N0 de e'emplu, o
miere al cHrei conIinut Gn apH este de %+,&3 se aflH Gn ec*ilibru cu mediul ambiant cLnd
acesta are o umiditate de "3. ,entru o bunH conservare a mierii, umiditatea atmosferei
trebuie sH rHmLnH Gn -urul a 803. Mntr-o atmosferH uscatH, mierea tinde sH se
des*idrateze dar cum la suprafaIa ei se formeazH o peliculH uscatH care GmpiedicH
difuzia apei, uscarea este lentH. DimpotrivH, Gntr-o atmosferH umedH, mierea se
*idrateazH repede > Gntr-o atmosferH saturatH cu umiditate, mierea preia mai mult de %3
umiditate pe zi, ceea ce GnseamnH cH deteriorarea ei riscH sH fie foarte rapidH.
0e se GntLmplH dacH mierea se aflH Gnc*isH Gntr-un recipient fie el mare sau mic ; )au
dacH recipientul este sau nu etanJ ; DacH este etanJ Ji plin, starea de ec*ilibru cu stratul
de aer se stabileJte foarte repede > procentul de umiditate din miere rHmLne stabil. DacH
recipientul nu este etanJ, sc*imburile cu aerul e'terior se continuH Ji dupH cum acesta
este uscat sau umed, mierea pierde sau preia apH. #Ja se face cH pHstratH Gn pivniIH Gn
ambala-e de proastH calitate sau prost Gnc*ise, mierea Gncepe repede sH fermenteze.
Mn rezumat, se poate spune cH o te*nologie uJoarH dar raIionalH a mierii trebuie sH
respecte igiena Ji calitHIile mierii, care depind de integritatea constituenIilor sHi. 0Hldura
Ji umiditatea sunt cele douH elemente care trebuie supraveg*eate Gn permanenIH, de la
recoltare pLnH la consum.
E'tracIia
E'tracIia mierii prin stoarcere este practic abandonatH. Ea corespunde unei forme de
apiculturH pe cale de dispariIie, cea cu coJniIe. :olosirea stupului cu rame mobile implicH
e'tracIia mierii prin centrifugare Ji recuperarea cerii fagurilor pentru anul urmHtor.
E'tractorul centrifugal, inventat Gn secolul trecut, are forme diferite Gn funcIie de destinaIie
: pentru o e'ploatare modestH cu cLIiva stupi sau pentru o Gntreprindere profesionistH
unde se e'trag cLteva tone sau zeci de tone de miere Gn fiecare an. Dar, de la e'tractorul
pentru patru rame acIionat manual Ji pLnH la e'tractorul pentru patruzeci sau optzeci de
rame acIionat de un motor electric, principiul este acelaJi. )e foloseJte forIa centrifugH
pentru a scoate mierea din celule Ji a o proiecta pe peretele intern al cuvei. :orIa
aplicatH fagurelui este Gn funcIie de viteza ung*iularH a coJului e'tractorului Ji de raza
coJului. Mn e'tractorul tangenIial, ramele sunt aJezate tangenIial faIH de cilindrul virtual
pe care miJcarea coJului le face sH-l descrie > Gn aceste condiIii, forIa aplicatH ramelor
este uniformH sau aproape uniformH pe toatH suprafaIa (nu se poate e'trage decLt o
singurH faIH odatH. Mn e'tractorul radial, forIa centrifugH aplicatH ramei variazH progresiv
de la catul inferior pLnH la speteazH > Gn vecinHtatea a'ei e'tractorului, forIa centrifugH
este slabH. :iecare din cele douH sisteme are avanta-ele Ji inconvenienIele sale.
E'tractorul tangenIial lucreazH mai omogen decLt e'tractorul radial, dar Gl obligH pe
operator sH e'tragH succesiv cele douH feIe ale fagurelui> de fapt, Gl obligH sH lucreze de
trei ori. Gntr-un prim timp, cu vitezH moderatH, se e'trage sumar mierea de pe prima faIH >
Gn al doilea timp se e'trage mierea de pe faIa a doua > Gn al treilea timp, se revine la
prima faIH pentru a se termina e'tracIia. De fapt, greutatea feIei opuse celei care este Gn
curs de e'tracXIie este suficientH pentru a face fagurele sH cedeze dacH forIa centrifugH
este succesivH. ,entru a evita aceste manipulHri obositoare, se construiesc e'tractoare
tangenIiale reversibile la care inversarea sensului rotaIiei provoacH Gntoarcerea coJurilor
Gn care se aflH ramele.
Mn orice caz, e'tractorul tangenIial are capacitate micH pentru cLt spaIiu ocupH. Este
foarte potrivit pentru e'ploatHrile mici sau pentru e'tragerea mierii cu vLscozitate mare,
deoarece poziIia tangenIialH a ramelor este mai eficace decLt poziIia radialH.
E'tractorul radial are avanta-ul capacitHIii sale mari - pLnH la optzeci de rame Dadant
mari - pentru un volum redus. El nu necesitH reluarea ramelor. ,entru a fi totalH,
e'tragerea necesitH un timp mai Gndelungat.
E'tractoarele moderne sunt fabricate e'clusiv din materiale nobile. :olosirea ino'ului Ji a
plasticului alimentar dau garanIia de curHIenie, igienH Ji nepoluare cu metale grele.
E'tractoarele prevHzute cu motor electric au un ambreia- automat, un sc*imbHtor de
vitezH, o frLnH, iar modelele cele mai perfecIionate se pot programa astfel GncLt viteza de
rotaIie Ji timpul de e'tracIie pot fi optimizate fHrH intervenIia operatorului Gn timpul
funcIionHrii.
:orIa centrifugH care trebuie aplicatH mierii depinde de vLscozitatea acesteia, deci de
conIinutul Gn apH Ji de temperatura sa. BariaIiile vLscozitHIii Gn funcIie de originea floralH
nu sunt mari decLt Gn cazul mierii de iarbH-neagrH Ji de manH. ,entru a uJura e'tracIia
mierii, este bine sH se lucreze la temperaturi destul de ridicate pentru a-i reduce
vLscozitatea. Mn a-unul e'tracIiei, magazinele se pot pHstra la 2-.0N0 Gntr-o camerH de
GncHlzire. 7 ambianIH prea rece face ca e'tracIia sH fie dificilH. E'tracIia mierii poate fi
precedatH de o a-ustare a conIinutului Gn apH. <neori suntem obligaIi sH scoatem
magazinele conIinLnd numeroase rame pline dar cu miere necHpHcitH. E'istH dispozitive
care permit evacuarea Gn cLteva ore a e'cesului de umiditate al mierii c*iar Gn magazine.
,entru aceasta se proiecteazH un curent de aer uscat prin magazinele stivuite. 0el mai
bun mi-loc de a usca aerul este de a-l face sH treacH printre niJte elemenIi de rHcire unde
umiditatea se condenseazH Gn g*eaIH. #erul uscat trebuie reGncHlzit moderat Gnainte de a
fi diri-at spre magazine > pentru aceasta aerul se trece peste niJte rezistenIe electrice.
#cest sistem este convenabil Gn marile e'ploatHri. In e'ploatHrile mici Ji mi-locii,
magazinele se pot pune Gntr-o camerH GncHlzitH moderat cu a-utorul unui mic radiator
electric Ji bine ventilatH prin desc*ideri Gn partea de -os Ji de sus care sH permitH
primenirea aerului. Gntre magazine se pun pene de lemn pentru a facilita circulaIia aerului
Gntre ramele care trebuie des*idratate. #cest procedeu nu este eficient decLt dacH aerul
care intrH Gn camerH este destul de uscat.
Des*idratarea mierii Gn magazin este uneori atLt de rapidH, cLnd condiIiile sunt
favorabile, GncLt conIinutul Gn apH devine prea scHzut. (rebuie deci sH supraveg*em
operaIia Ji sH nu o prelungim mai mult decLt este necesar. De asemenea, trebuie sH
evitHm ventilarea unui aer GncHrcat cu praf deoarece ar putea a-unge Gn miere. )e pot
monta filtre de aer Gn locurile sensibile, adicH la desc*iderile de admisie a aerului iar
GncHperea Gn care se face condiIionarea trebuie sH fie spHlatH cu multH apH Gnainte de
folosire.
DescHpHcirea face parte din e'tracIie. (rebuie sH evitHm sH facem descHpHcirea cu
cuIite electrice prost reglate care pot carameliza mierea sau o pot colora inutil. Mn
principiu, cuIitele electrice de descHpHcit au termostat.
E'tracIia prin centrifugare nu furnizeazH o miere care sH poatH fi direct GmbuteliatH.
,roiectarea picHturilor de miere pe pereIii e'tractorului prezintH inconvenientul cH
GncorporeazH mult aer sub forma unor bule microscopice. ,articulele de cearH smulse
din fagure Gn momentul descHpHcirii a-ung, de asemenea, Gn miere, ca Ji fragmente de
propolis Ji mici cantitHIi de polen provenind din celule cu polen care se gHsesc Gn numHr
mai mare sau mai mic printre celulele cu miere. ,entru a obIine o miere comercializabilH,
este necesar sH o purificHm.
0ea mai bunH metodH de a purifica mierea este sH o lHsHm cLteva zile Gntr-un recipient
numit maturator, impropriu dealtfel, deoarece mierea nu este supusH unei maturizHri ci
unei simple decantHri. ,entru a Jti la ce trebuie sH ne aJteptHm Gn urma unei decantHri,
trebuie sH-i cunoaJtem legile. Ele sunt simple. <n obiect oarecare (bulH de aer, particulH
de cearH etc.! presupus sferic Ji perfect neted, se va deplasa cu atLt mai repede Gn sus
sau Gn -os cu cLt diferenIa de densitate Gntre acest obiect Ji mediul lic*id (Gn acest caz
mierea! este mai mare, cu cLt lic*idul este mai puIin vLscos Ji obiectul este mai mare.
1ipseJte din aceastH formulH un coeficient care reprezintH frecarea dintre obiect Ji lic*id>
acest coeficient este nul cLnd este vorba de aer dar poate fi foarte ridicat Gn cazul unui
grHuncior de polen spinos, de e'emplu.
)H vedem cum se aplicH legile fizicii (formula lui )toc9es! la purificarea mierii. ?ulele
mari de aer se ridicH repede la suprafaIH datoritH dimensiunilor lor Ji diferenIei de
densitate Gntre aer Ji miere. 0u cLt bulele sunt mai mici, cu atLt ele se deplaseazH mai
Gncet. ,articulele de cearH se ridicH mai puIin repede la suprafaIH decLt bulele de aer.
DacH nu sunt foarte fine, grHuncioarele de nisip (pot e'ista Gn mod GntLmplHtor! a-ung la
fundul maturatorului destul de repede. Micile aglomerHri de polen urcH destul de repede
la suprafaIH, Gn timp ce grHuncioarele de polen izolate au o vitezH ascensionalH aproape
nulH. $umai polenurile foarte mari (cu un diametru mai mare de 0,0"mm! pot a-unge la
suprafaIH Gn cLteva zile. (rebuie sH Iinem seama Ji de gradul de vLscozitate al mierii.
DacH acesta este prea ridicat, purificarea poate deveni imposibilH. ,entru a-l reduce,
este bine sH Iinem maturatorul la o temperaturH Gn -ur de .0N0 prote-Lndu-l Gmpotriva
pierderilor de cHldurH sau, mai bine, Gnc*izGndu-l Gntr-o cutie prevHzutH cu o rezistenIH
electricH Ji un termostat.
#vanta-ul maturatoarelor termostate este, printre altele, de a GntLrzia cristalizarea.
#numite mieri, Gn special de crucifere, cristalizeazH foarte repede. MncH din maturator se
observH Gnceputul cristalizHrii. MHrindu-se considerabil vLscozitatea mierii, cristalizarea
GmpiedicH purificarea.
,urificarea mierilor se poate face Ji prin filtrare. :iltrele folosite Gn mod curent Gn
apiculturH sunt simple site cu oc*iuri de 0,% mm. #cestea sunt suficiente pentru a elimina
din miere deJeurile de cearH Ji impuritHIile mari. 7 veritabilH filtrare presupune o
GncHlzire suficientH pentru a reduce vLscozitatea Ji o anumitH presiune. Instalarea filtrelor
nu se -ustificH decLt Gn cazul circuitelor de prelucrare industriale.
(e*nica de filtrare pe diatomee la temperaturH ridicatH Ji presiune mare nu este folositH
Gn unele IHri. Ea duce la obIinerea unei mieri perfect cristaline, sterile, lipsitH de polen
sau de materii coloidale. Mierea astfel filtratH nu mai poate fi numitH pe deplin miere.
:iltrarea
#picultorul care GJi condiIioneazH mierea pe care o recolteazH poate sH se mulIumeascH
cu purificarea obIinutH prin pHstrarea acesteia Gn maturator minimum trei zile. Este greu
sH se fi'eze un timp de maturare necesar Ji suficient deoarece aceastH operaIie depinde
de GnHlIimea recipientului folosit (cu cLt este mai Gnalt, cu atLt purificarea este mai lentH
Ji de vLscozitatea mierii, aceasta depinzLnd la rLndul ei de temperaturH, conIinutul Gn
apH Ji natura mierii. DacH se foloseJte un maturator cu termostat la .0N0, se poate
obIine o purificare rapidH > prudent este sH scoatem mierea de GndatH ce este posibil, Ji
aceasta din mai multe motive. ,rin GncHlzirea continuH se favorizeazH formarea de @M:
Ji mierea se coloreazH Gn cLteva sHptHmLni. DacH se Gntrerupe GncHlzirea, mierea se
poate cristaliza Gn maturator> Gn acest caz este greu de scos din el fHrH mi-loace
adecvate.
#mbalarea cu amHnuntul poate sH se facH dupH purificare. 0ristalizarea va interveni
spontan dar bineGnIeles, necontrolat. <nele mieri cristalizeazH bine, altele prost. Bom
vedea mai tLrziu cum putem controla acest proces. MulIi apicultori nu se ocupH cu
vLnzarea Gn detaliu a produsului lor. Ei preferH sH-l livreze unei cooperative apicole sau
unui comerciant, procesator Ji pentru acest lucru este suficient sH se tragH mierea Gn
ambala-e cu capacitate mare, dintre care cele mai folosite sunt bidoanele de .0-0 litri Ji
butoaiele de .00 9g.
0ondiIionarea industrialH cere mi-loace relativ importante. <nitatea de condiIionare
trebuie sH funcIioneze tot anul, ceea ce GnseamnH cH trebuie sH stoc*eze, sH controleze,
sH trateze mierea Gn aJa fel GncLt ea sH rHspundH strict la normele cerute Ji valoarea sa
comercialH sH fie cLt se poate de mare. Este deci e'clus cH o asemenea unitate sH
funcIioneze pe aceleaJi baze ca cele care sunt perfect valabile la nivelul unei e'ploatHri
mici.
,Hstrarea mierii Gn butoaie de .00 9g nu se face fHrH probleme. ,entru a se cLJtiga loc
se folosesc paleIii Ji elevatoarele care permit stivuirea butoaielor pe o GnHlIime de cLIiva
metri. 0lHdirea pentru depozitare trebuie sH fie aerisitH Ji cLt se poate de rHcoroasH >
pentru mierile e'puse fermentHrii cum este mierea de iarbH-neagrH, se impune pHstrarea
Gn camerH rece. (emperatura de &N0 este suficient de scHzutH pentru a preveni
fermentarea Gnaintea pasteurizHrii.
1ic*efierea
Mn ma-oritatea cazurilor, cLnd se condiIioneazH un lot de miere, trebuie Gnceput prin a o
lic*efia deoarece, Gn timpul stocHrii ea cristalizeazH Gn mod aproape inevitabil. $umai
mierile de salcLm (#cacia! se pot pHstra mult timp Gn stare lic*idH. 7peraIia de retopire a
mierii este cea care, dacH este prost fHcutH, aduce cele mai mari stricHciuni mierii.
5ealizatH corect nu lasH nici o urmH.
7 instalaIie de lic*efiere bine conceputH conIine o camerH GncHlzitH unde butoaiele cu
miere sunt GntLi GncHlzite pLnH la circa &0N0 timp de o -umHtate de zi, electric sau Gn
bazine cu apH caldH. TinLnd seama de slaba conductibilitate termicH a mierii, aceastH
preGncHlzire duce la lic*efierea straturilor de miere periferice > partea centralH nu este
GncHlzitH. ?utoaiele cu miere preGncHlzite sunt apoi luate cu a-utorul unui motostivuitor >
se desc*id (trebuie sH aibH desc*idere totalH Ji se basculeazH pe un grHtar aJezat
deasupra unui tanc de recepIie. Incinta Gn care se aflH acest tanc Ji grHtarul este GncHlzitH
la +0N0. Mn aceste condiIii, mierea preGncHlzitH este lic*efiatH rapid, fHrH sH atingH
temperatura aerului din interior> ea este evacuatH prin forIa gravitaIiei, Gnainte de a avea
timp sH fie GncHlzitH e'agerat. Mierea evacuatH este recuperatH la eta-ul inferior Gntr-o
cuvH de mare capacitate, de & pLnH la 8 tone, unde este amestecatH. ,entru obIinerea
unui produs omogen, mierea este agitatH timp de cLteva ore cu a-utorul unei elice.
Mierea lic*efiatH, omogenizatH, filtratH la ieJirea din cuvH este refulatH cu a-utorul unei
pompe pLnH la postul de condiIionare. <n lot decLteva tone de miere Gn curs de
condiIionare este pregHtit IinLnd seama de analizele de control efectuate Gn prealabil Gn
laborator. Este vorba fie de o miere 2poliflorH2, fie de o miere monoflorH care se vinde cu
un anumit nume. 7 miere de salcLm nu se vinde niciodatH altfel decLt Gn stare lic*idH > Gn
funcIie de compoziIie, o miere 2poliflorH2 va fi prin vocaIie lic*idH sau cristalizatH.
Mntreprinderea de condiIionare are interesul sH respecte aceastH vocaIie Ji sH facH Gn aJa
fel GncLt mierea care trebuie sH fie vLndutH lic*idH sH rHmLnH lic*idH, cLt mai mult timp
posibil, Gn ceea ce priveJte mierea cristalizatH, este bine sH i se dea o 2granulaIie2
agreabilH.
7peraIiile care urmeazH pregHtirii 2lotului2 vor fi realizate Gn funcIie de destinaIia mierii.
,entru a pHstra mierea Gn stare lic*idH, este absolut necesar sH i se ani*ileze cristalele
de glucozH pe care le conIine GncH Ji care ar fi germeni de cristalizare nedoriIi. )ingurul
mi-loc eficace este pasteurizarea mierii.
,asteurizarea
)e Jtie cH acIiunea cHldurii asupra mierii este cu atLt mai nefastH cu cLt este mai
prelungitH. #Ja s-a a-uns la utilizarea pasteurizatoarelor cu plHci > ele sunt folosite Gn mod
curent Gn industria alimentarH Ji se adapteazH foarte bine la pasteurizarea mierii cu
a-utorul unei instalaIii adecvate. Mntr-un pasteurizator cu plHci mierea lic*idH circulH Gn
contra-curent cu apa caldH, Gntr-un strat gros de cLIiva milimetri. MncHlzirea este foarte
rapidH> ea nu cere decLt cLteva secunde. 0Lnd mierea atinge temperatura de
pasteurizare (+"N0!, ea intrH Gntr-un circuit cu Jambrare unde nu rHmLne decLt cLteva
minute. Ea pHrHseJte camera pentru a intra Gn circuitul de rHcire unde circulH Gn contra-
curent cu apa rece. 1a ieJire, pLnH la " minute dupH ce a intrat, mierea are o
temperaturH de &2N0 > este pasteurizatH. #cum este feritH de fermentare deoarece
dro-diile au fost distruse Ji GJi va pHstra starea lic*idH timp de cel puIin 8 luni, timpul
necesar pentru a fi consumatH.
Diri-area cristalizHrii
#m vHzut cH nu toate mierile sunt predispuse a rHmLne Gn stare lic*idH. :iind (relativ!
prea bogate Gn glucozH, ele riscH sH recristalizeze, c*iar Ji dupH pasteurizare, Gntr-o
formH neregulatH. Este mai bine sH le respectHm predispoziIia Ji sH le facem sH
cristalizeze repede sub o formH plHcutH la vedere Ji la gust.
,entru a obIine acest rezultat, se procedeazH la o GnsHmLnIare a mierii dupH
pasteurizare Ji rHcire completH. )e amestecH bine, cu a-utorul unor aparate speciale, o
miere care cristalizeazH foarte fin cu mierea care trebuie cristalizatH. )e foloseJte o
cantitate de apro'imativ %03 maia. 0ristalele adHugate Gn miere servesc de amorsH Ji,
Gn cLteva zile, la o temperaturH de %&N0, cea mai favorabilH creJterii cristalelor, toatH
mierea este cristalizatH Gn sistemul dorit. #mestecul de miere Ji maia cLt GncH se trimite
la maJina de Gmbuteliere Gn borcane, are consistenIH de pastH.
Mierile care cristalizeazH foarte fin se numesc mieri 2cremoase2. Ele au avanta-ul de a fi
foarte plHcute la consum datoritH faptului cH nu sunt foarte fine.
(rebuie sH adHugHm cH linia de condiIionare a mierii pe care am descris-o, foarte sumar,
se realizeazH numai din materiale folosite Gn industria alimentarH. #proape totul este
confecIionat din oIel ino'idabil sau din sticlH ,ire'. 0ondiIiile de igienH cele mai stricte
pot fi Gndeplinite > materialele fiind uJor de demontat Ji de spHlat Gn apH fiartH sau la
vapori.
DacH pasteurizarea nu se impune Gntr-o e'ploatare micH, cristalizarea controlatH este la
GndemLna oricHrui apicultor. 0*iar dacH aceasta nu se realizeazH Gn conformitate cu
procedeele industriale pe care le-am descris, poate da rezultate e'celente cu un
minimum de efort.
(rebuie sH se Jtie, cristalizarea este un fenomen care se supune unor legi precise.
,entru a obIine cristale foarte mari, este nevoie de timp Ji de repaos perfect.
(emperatura nu trebuie sH varieze deoarece aceste variaIii provoacH miJcHri de
conve'ie Gn lic*id, miJcHri care pot sparge reIeaua cristalinH Gn formare. ,entru a obIine
cristale foarte fine, trebuie sH spargem cristalele mari care se formeazH > fiecare bucatH
devine un nou mediu de cristalizare Ji aceasta se accelereazH.
#picultorul care doreJte sH-Ji trateze mica recoltH pentru a obIine o miere cristalizatH fin
trebuie sH GnceapH prin a-Ji constitui o micH rezervH, de cLteva 9ilograme, dintr-o miere
cu granulaIie plHcutH. <n 9ilogram din aceastH miere este suficient pentru a GnsHmLnIa
%0 9g de miere lic*idH > desigur cH trebuie sH amestecHm convenabil mierea Ji maiaua.
E'istH Gn comerI cuve pentru amestecat, care se potrivesc foarte bine. 1a nevoie, se pot
obIine rezultate bune cu a-utorul unei spatule destul de mari care se manevreazH
conIinutul.
0ristalizarea se face rapid la %&N0. ,unerea Gn borcane trebuie sH se facH dupH
amestecare > borcanele se pHstreazH la rHcoare.
5euJita depinde de predispoziIia mierii de a cristaliza > Gn lipsa analizelor care sH permitH
cunoaJterea raportului glucozH-levulozH, ne putem baza pe observarea unei probe de
miere Gntr-un recipient de sticlH. #ceastH probH, de 0,-% 9g miere va fi introdusH Gn
frigider pe timpul nopIii, iar ziua va fi scoasH Ji lHsatH la temperatura obiJnuitH fHrH sH
uitHm sH o agitHm din cLnd Gn cLnd cu o bag*etH de sticlH. 7 miere predispusH la
cristalizare rapidH, va cristaliza Gn cLteva zile. <n ultim factor care trebuie luat Gn
considerare pentru reuJita unei cristalizHri controlate este conIinutul Gn apH. $u se obIine
o miere perfectH decLt dacH aceasta este Gn -ur de %+,23.
#mbala-ul
#legerea ambala-ului pentru miere depinde de douH categorii de motivaIii. <na se referH
la motivaIii de ordin te*nic, cealaltH la motivaIii de ordin estetic. Din punct de vedere
te*nic trebuie sH se ia Gn considerare etanJeitatea ambala-ului ca fiind criteriul cel mai
important.
<n vas care conIine miere trebuie sH fie perfect etanJ. )e GnIelege de la sine cH el nu
poate fi confecIionat decLt din materii prime autorizate de lege.
5estul nu este decLt o problemH de preI de cost, de comoditate la GntrebuinIare Ji de
dorinIa de a satisface clientela. #mbala-ele fabricate din materiale transparente au
avanta-ul cH prin ele se poate vedea mierea. E'perienIa dovedeJte cH vasele opace
ascund uneori defecte de prezentare pe care o te*nicH mai atentH le-ar fi putut evita.
E'amenul mierii
0ongresele, reuniunile profesionale, e'poziIiile Ji concursurile agricole sunt, pentru
apicultori, ocazii de a-Ji prezenta produsele Ji de a le supune -udecHIii e'perIilor care le
pot recunoaJte calitHIile Ji defectele. (rebuie sH admitem cH, dacH dispunem de reguli Ji
norme pentru a -udeca animalele de concurs Ji vinurile, lucrurile sunt mult mai uJoare Gn
ceea ce priveJte mierea. Mn ultimii ani s-au fHcut eforturi demne de laudH pentru a da
-udecHtorilor criterii de apreciere a mierilor care sH nu fie prea subiective, dar rHmLn
multe de fHcut Gn acest domeniu.
(rebuie sH se facH deosebirea Gntre :
%. criterii de calitate, generale >
2. criterii legate de prezentarea produsului>
.. criterii care se aplicH la situaIii particulare.
Bom lHsa de o parte criteriile de calitate, ele sunt de competenIa laboratoarelor.
0riteriile de prezentare se aplicH tuturor mierilor. Mierea este caracterizatH dupH felul
cum se prezintH la vLnzare. 7 -udecatH valabilH nu poate fi emisH decLt asupra unui
produs comercializat Gntr-un ambala- perfect transparent. ,ractic limpezimea este un
criteriu important pentru caracterizarea mierilor lic*ide Ji, dealtfel, cristalizarea se
apreciazH Gn primul rLnd dupH oc*i. 7 miere destinatH vLnzHrii Gn stare lic*idH trebuie sH
fie limpede Ji nu trebuie sH prezinte acea ceaIH care anunIH o viitoare cristalizare.
)uprafaIa ei nu trebuie sH prezinte nici o particulH solidH vizibilH cu oc*iul liber. 7 miere
cristalizatH trebuie sH prezinte o suprafaIH perfect omogenH, lipsitH de acele ramificaIii
albe de pe pereIii vasului datorate bulelor de aer. )uprafaIa trebuie sH fie lipsitH de
particule solide Ji de spumH. )puma care se ridicH la suprafaIH dupH Gmbuteliere
formeazH o micH crustH albH constituitH din cristale de glucozH Ji bule de aer.
Degustarea la acest stadiu nu trebuie sH priveascH decLt gusturile parazite. (oate mierile
sunt egale pentru arbitru, cu condiIia ca gustul Ji mirosul lor sH fie naturale.
Defectele ma-ore cum sunt separarea Gn mai multe straturi, cristalizarea grosierH Ji
neregulatH, fermentarea sunt cauze evidente pentru e'cluderea dintr-un concurs.
1ucrurile se complicH cLnd este vorba de apreciere Gn raport cu o calitate anume de
miere. Evident Gn absenIa unor referinIe precise operaIiunea este imposibilH. 0onstituirea
acestor referinIe este Gntotdeauna laborioasH. (rebuie adunat un numHr suficient de
eJantioane, provenind din diferite regiuni Ji recoltate Gn mai mulIi ani. )upuse unor serii
de analize, aceste eJantioane permit stabilirea unor medii pentru principalele
caracteristici cum sunt culoarea, aciditatea, spectrul za*arurilor, conductibilitatea
electricH, etc. #cestor teste fizico c*imice li se adaugH teste organoleptice, deosebit de
delicate Gn mHsura Gn care vocabularul pentru calificarea mierii este GncH foarte
rudimentar Gn comparaIie cu cel folosit de degustHtorii de vinuri.
$umai pornind de la aceste mHsuri pregHtitoare se pot furniza unui -uriu elementele care
sH-i permitH confirmarea e'actitHIii unei denumiri florale, fie cH este vorba de rozmarin,
trifoi sau brad.
#naliza mierii
,entru un profan, cuvLntul 2analizH2 ascunde o lume misterioasH de aparate complicate
Ji de te*nici sofisticate datoritH cHrora putem Jti totul despre miere, GncepLnd cu originea
sa floralH, pLnH la conIinutul Gn vitamine, calciu sau cobalt totul apHsLnd pe un buton.
(rebuie sH spunem cH literatura poliIistH a fHcut totul pentru acreditarea acestei noIiuni
simpliste > de la )*erloc9 @olmes pLnH la Maigret, care este poliIistul ce nu a fHcut apel
la te*nicile de laborator pentru a urmHri o pistH;
(rebuie sH precizHm mai GntLi cH e'presia 2a da o miere spre analizH2 nu are sens luatH
ca atare. (oate mierile naturale conIin sute de constituenIi diferiIi a cHror valoare este
foarte diferitH Gn funcIie de scopul urmHrit prin analizH. Deoarece orice analizH trebuie sH
GnceapH Gn mod obligatoriu de la o Gntrebare adresatH clar Ji precis. DacH Gntrebarea este
pusH de un apicultor Gn legHturH cu propria sa producIie, de un consumator Gn legHturH cu
un produs cumpHrat din comerI, de un serviciu oficial, sau de un cercetHtor Gn legHturH cu
o miere necunoscutH, analiza se va desfHJura diferit.
Mn general, apicultorul care GJi dH mierea spre analizH doreJte sH Jtie care este originea
ei floralH, calitatea sa Ji dacH poate sH primeascH o denumire anume. 0onsumatorul va
dori sH Jtie dacH mierea pe care a cumpHrat-o este purH sau falsificatH Ji dacH
denumirea pe care o poartH este conformH cu realitatea. Mn ceea ce priveJte serviciile
oficiale, acestea
sunt interesate sH Jtie dacH mierea este Gn conformitate cu normele legale legate de
folosirea de antibiotice sau standardele de calitate, Gn timp ce cercetHtorul urmHreJte
Gnainte de toate sH-Ji completeze cunoJtinIele de specialitate.
0ontrolul de calitate
)copul controlului de calitate este de a da o apreciere a mierii, fondatH strict pe calitHIile
de bazH ale produsului, adicH conIinutul Gn apH, puritatea Ji integrarea sa Gntr-un concurs,
ca operaIiune de selecIie Ji clasament : permite eliminarea produselor defectuoase, dar
nu emite nici o -udecatH de valoare Gn legHturH cu o denumire anume.
0ontrolul de calitate al unei mieri cuprinde mHsurarea conIinutului de apH, un
test
de puritate, o dozare a *idro'imetilfurfurorului (@M:!, un e'amen organoleptic Ji un
e'amen al stHrii fizice. 7 miere de calitate normalH trebuie sH rHmLnH Gn limitele fi'ate de
lege > dar aceste limite fiind foarte largi controlul calitHIii permite nuanIarea aprecierii
distingLnd, cu a-utorul unor notHri simple, mieri care sunt pur Ji simplu conforme legii Ji
cele numite de calitate superioarH pentru cH sunt foarte curate, foarte concentrate, foarte
sHrace Gn @M:, care se prezintH sub o stare fizicH bine definitH (lic*idH sau cristalizatH Ji
nu au alt gust strHin mierii.
MHsurarea conIinutului Gn apH se face uJor cu a-utorul unui refractometru. De fapt, dupH
cum am mai menIionat, indicele de refracIie al mierii depinde de conIinutul ei Gn apH.
0unoscLnd indicele de refracIie se deduce conIinutul Gn apH. (abelele lui 0*ataFaE
conIin cifrele acestei corespondenIe. 5efractometrul permite mHsurarea cu o singurH
picHturH de miere > totuJi el nu poate da un rezultat decLt dacH mierea este perfect
limpede.
MHsurarea puritHIii se face prin cLntHrirea unui filtru Gnainte Ji lupH filtrarea a g de
miere Gn soluIie de apH. :iltrul reIine corpurile strHine care trebuie sH fie eliminate Gn
cursul epurHrii. Este vorba Gn special de resturi de cearH, fragmente de propolis, praf sau
resturi animaliere sau vegetale.
DacH controlul calitHIii este destinat mierilor care intrH Gn competiIie sau determinHrii
preIului de vLnzare sau a valorii aportului Gntr-o cooperativH, se pot stabili uJor baremuri
potrivite. 0ontrolul calitHIii are avanta-ul de a putea fi realizat cu mi-loace modeste. El nu
necesitH decLt o aparaturH simplH Ji cunoJtinIe te*nice destul de elementare.
,5I$0I,#1E1E (I,<5I DE MIE5E
Mierea de salcLm
Mierea de salcLm este mierea produsH de albine din nectarul florilor de salcLm, 5obinia
pseudocacia. ,entru botaniJti, adevHratele acacia constituie un foarte important gen al
leguminoaselor> mimoza aparIine acestui gen. )alcLmul 5obinia pseudocacia populeazH
Gn mod diferit teritoriul romLnesc > el poate forma adevHrate pHduri sau poate creJte
izolat. $umai pHdurile foarte mari produc material suficient pentru o recoltH purH sau
aproape purH de miere de salcLm. #semenea pHduri se gHsesc Gn nordul IHrii (Balea lui
Mi*ai! sau Gn sud, dar producIia depinde foarte mult de condiIiile meteorologice
(Gng*eIurile tLrzii Ji ploile Gndelungate, reci, de primHvarH pot calamita culesul!, deci este
neregulatH.
Mierea de salcLm se recolteazH Gn iunie, Gnflorirea producLndu-se Gn a doua -umHtate a
lunii mai. Este mierea cea mai limpede care se recolteazH Gn 5omLnia (ma'imum .0 mm
pe scara ,fund!. #ceastH miere are multH fineIe Ji discreIie, ceea ce face sH fie
apreciatH pentru Gndulcirea alimentelor Ji ceaiurilor fHrH sH le denatureze gustul.
0onIinutul Gn apH aproape normal (mai mic de %"3!. p@-ul este aproape de & Ji
aciditatea destul de slabH (de ordinul a %& meR/9g!, o conductibilitate electricH foarte
scHzutH, ceea ce este Gn conformitate cu un conIinut Gn materii minerale mai mic de
0,%3. )pectrul za*arurilor este foarte interesant , remarcLndu-se prin bogHIia Gn levulozH
(aproape 03 din substanIa uscatH Ji sHracH Gn glucoza (.&3!. Da*arurile secundare
sunt destul de bine reprezentate, aproape %03 diza*aride (za*arozH Ji maltozH Ji
aproape . erlozH, un za*Hr specific mierii.
7 asemenea compoziIie are drept consecinIH o vitezH de cristalizare foarte scHzutH,
uneori nulH, Gn sensul cH dupH cLIiva ani c*iar, mierea de salcLm poate sH rHmLnH
lic*idH. E'ceptLnd acest caz e'trem, mierea de salcLm rHmLne de obicei lic*idH timp de
un an.
0Lnd o miere de salcLm este foarte purH, spectrul sHu polinic este redus. ,olenul de
salcLm este preponderent, dar deoarece florile de salcLm sunt sHrace Gn polen mierea
este Ji ea sHracH Gn polen : ea conIine adesea mai puIin de %0000 grHuncioare de polen
Gn %0 g. ,e lLngH polenul de 5obinia, se mai gHseJte Ji polenul arborilor fructiferi,
pHpHdiei, salciei Ji de asemenea al rapiIei, sparcetei Ji trifoiului. #socierea dintre 5obinia
Ji castan nu este rarH Gn 5omLnia dar ea denotH o recoltH tLrzie > ea se GntLlneJte rar Gn
mierea de salcLm.
DeJi salcLmii 5obinia sunt de origine americanH, producIia lor este caracteristicH mai
mult pentru Europa Ji Gn special pentru Europa de Est. )pectrul polinic al mierii de
salcLm este diferit Gn funcIie de IarH. De e'emplu cel din <ngaria Ji din 5omLnia este
destul de diferit de cel al mierii din :ranIa> Gn aceste mieri se gHseJte polen de 1orant*us
europaeus, plantH asemHnHtoare cu vLscul care lipseJte din flora francezH. ,olenul de
1orant*us constituie un indicator al unei origini danubiene.
(ei ((ilia sp.!.
5omLnia poate fi consideratH ca o IarH mare producHtoare de mieri de tei. <neori se
GntLmplH ca Gn apropierea anumitor masive forestiere sau a unor parcuri foarte mari din
Moldova sau alte regiuni sH se recolteze mieri de tei foarte caracteristice. Mierea de tei
este destul de desc*isH la culoare, cu refle'e verzi, cu conIinut ridicat Gn apH > aroma
foarte pronunIatH aminteJte perfect planta de origine. 0ristalizarea este rapidH. 0onIin
adesea o proporIie de manH nu tocmai negli-abilH deoarece teii adHpostesc numeroJi
purici. Mierile de tei foarte pure, provenind din 5omLnia, 5usia, ,olonia Ji mai ales din
E'tremul 7rient au o aromH foarte puternicH Ji este de preferat sH fie amestecate cu alte
mieri mai neutre. DatH fiind bogHIia de arome a mierilor de tei, mierile 2poliflore2 sunt
uneori considerate de cHtre producHtorul lor, acesta de bunH credinIH, ca mieri de tei
monoflore deJi ele nu conIin decLt o proporIie micH de miere de tei. )e atribuie mierii de
tei virtuIile medicinale ale plantei (calmante, e'pectorante!.
:loarea-soarelui (@eliant*us annus!.
Mierile de floarea-soarelui sunt bine cunoscute GncH de cLnd a Gnceput cultivarea acestei
plante Gn diferite regiuni ale 5omLniei. #u o frumoasH culoare aurie, un gust agreabil Ji
nu cristalizeazH repede. 0ulesul de floarea-soarelui este unul din culesurile principale de
la noi.
Mierea de rapiIH
Mierea de rapiIH este obIinutH din flori de ?rassica napus var. oleifera, plantH
oleaginoasH care Gn ultimii ani acoperH din ce Gn ce mai multe suprafeIe agricole.
#ceastH culturH se gHseJte Gn prezent aproape peste tot, cu e'cepIia regiunilor de
munte.
Mierea de rapiIH se recolteazH Gn lunile mai-iunie dacH provine din GnsHmLnIHri de
toamnH. 5apiIa de primHvarH, care ocupH suprafeIele mai mici, GnfloreJte mai tLrziu Ji
mierea se recolteazH Gn iulie-august.
Mierea de rapiIH este destul de uJor de descris deoarece se gHseJte Gn cantitate mare Gn
stare purH sau aproape purH. 0oloraIia este foarte slabH, nu depHJeJte . mm pe scara
,fund (care este gradatH de la 0 la %&0 mm!. Mirosul ei este cel al florilor de rapiIH >
gustul este dulce, fHrH o caracteristicH anume.
0onIinutul Gn apH al mierii de rapiIH este destul de ridicat Ji anuXme Gn -ur de %"3.
#ceasta datoritH faptului cH este miere de primHvarH care se recolteazH repede pentru a
nu cristaliza Gn faguri> Gn aceste condiIii, e'istH tendinIa de a se recolta mierea Gnainte de
maturare completH. Baloarea p@ este relativ ridicatH Ji aciditatea destul de slabH (p@ &,
aciditate totalH de ordinul a % meR./9g!. 0onductibilitatea electricH foarte scHzutH indicH
un conIinut sHrac Gn substanIe minerale. )pectrul za*arurilor este caracterizat prin
abundenIa glucozei (&"3! care dominH net asupra fructozei (&&3!, Gn timp ce za*arurile
minore sunt puIin abundente (&,3!. #cest spectru aratH o tendinIH foarte netH pentru
cristalizare spontanH Ji foarte rapidH > cLnd este foarte purH, mierea de rapiIH poate sH
cristalizeze GncH de la e'tracIie, mai ales dacH timpul este rHcoros. (rebuie deci sH
trecem mierea printr-un maturator cu termostat.
)pectrul polinic al mierii de rapiIH conIine o cantitate mare de polen de rapiIH Ji anume
43 sau c*iar mai mult. Gn aceste condiIii, polenurile secundare sunt rare, ceea ce
complicH cercetarea originii geografice. #ceste polenuri secundare aparIin unei flore de
primHvarH destul de banalH (pomi fructiferi, pHpHdie Ji salcie! care nu este caracteristicH
unei regiuni precise.
0ultura de rapiIH este GntinsH acum Gn multe IHri din Europa Ji #merica. Ea se GntLlneJte
Gn 6ermania Ji Gn ,olonia precum Ji Gn 0anada, unde depHJeJte mierea de trifoi care
constituia Gnainte prima resursH meliferH a 0anadei.
Miere de lavandH
Mierea de lavandH este produsH de albine din nectarul diferitelor specii Ji subspecii din
genul 1avandula ca Ji din *ibrizii lor cultivaIi sub numele de lavandinH. (otuJi trebuie sH
e'cludem specia 1. stoec*as care dH o miere foarte diferitH.
0aracteristicile mierii de lavandH sunt deosebite de cele ale mierii de lavandinH.
Mierile de lavandH finH sunt mai colorate decLt cele de lavandinH > acest lucru poate fi
datorat faptului cH polenul de lavandH este foarte pigmentat. Mn cazul lavandinei, *ibrid
steril, staminele sunt goale sau aproape goale. Deci nectarul nu este GmbogHIit cu
pigmenIii din polen Ji mierea obIinutH este foarte desc*isH la culoare. Mierile de lavandH
cele mai Gnc*ise la culoare ating mm pe scara ,fund.
Indiferent dacH provin de la lavandH sau de la lavandinH, mierile sunt foarte parfumate Ji
aromate. Mirosul nu este c*iar acelaJi cu al florilor de lavandH.
Mnflorirea lavandei Ji lavandinei are loc Gn plinH varH, Gntre iulie Ji septembrie. 5ecolta se
face Gn general spre sfLrJitul lunii august.
0ontrar mierilor prezentate mai sus, mierea de lavandH Ji cea de lavandinH sunt sHrace
Gn apH : adesea mai puIin de %+3. ,@-ul este scHXzut Ji aciditatea totalH este relativ
mare (p@-ul este Gn -ur de ., iar aciditatea de .& meR./9g!. )pectrul za*arurilor aratH un
ec*ilibru destul de bun Gntre levuloza (Gn -ur de &23! Ji glucoza (Gn -ur de .43! >
diza*aridele sunt abundente (%.3!, Gn special za*aroza.
Mierea de lavandinH cristalizeazH destul de repede Ji cu granulaIie finH, Gn timp ce
mierea de lavandH finH cristalizeazH mai Gncet Ji mai grosierH.
0onIinutul Gn substanIe minerale este mic Ji conductibilitatea electricH -oasH. )pectrul
polinic al mierii de lavandH este foarte diferit de cel al mierii de lavandinH. Mierea de
lavandH este bogatH Gn polen de lavandH, dezvoltat normal, Gn timp ce polenul de
lavandinH foarte puIin abundent Ji redus are o e'inH deformatH. ,olenurile care Gl
GnsoIesc pe cel de lavandH sau de lavandinH sunt Gn general caracteristice pentru flora
IHrii din care se recolteazH > compozitele Ji papilionaceele sunt foarte bine reprezentate
Ji Gn special albHstrelele Ji sparcetele. #deseori se pun Gn evidenIH, la analizH, polenuri
care indicH trans*umante anterioare. Este cazul polenului de iarbH-neagrH arborescentH.
Mierea de rozmarin este produsH de albine din nectarul de rozmarin, plantH sHlbaticH,
foarte abundentH Gn unele regiuni ale IHrii noastre Ji Gn diferite IHri din bazinul
mediteranean.
,roducIia de miere este foarte neregulatH deoarece depinde de condiIiile meteorologice
de la sfLrJitul iernii Ji Gnceputul primHverii. Mnflorirea dureazH din noiembrie pLnH Gn mai,
perioada de vLrf situLndu-se Gn luna aprilie. 5ecoltarea se face Gn mai. 0onIinutul Gn apH
este scHzut (mai mic de %+,3!.
Mierile de rozmarin au o aromH delicatH> cLnd sunt foarte pure, au gust foarte fin. 6ustul
este mult mai accentuat cLnd mierea de rozmaXrin este combinatH cu miere de cimbriJor
care GnfloreJte aproape Gn acelaJi timp Ji pe acelaJi teren cu rozmarinul. 0oloraIia este
slabH, ma'imum . mm pe scara lui ,fund, p@-ul este apropiat de .," > aciditatea este
slabH, ca Ji conIinutul Gn substanIe minerale.
)pectrul za*arurilor este destul de ec*ilibrat : .43 glucoza Ji &.3 fructozH cu %.3
diza*aride (Gn special maltozH Ji aproape 23 erlozH. 0ristalizarea este destul de rapidH
Ji granulaIia finH. )pectrul polinic este supus unor variaIii importante > polenul de
rozmarin poate fi reprezentat foarte diferit Gn funcIie de regiunea de producIie Ji probabil
Ji Gn funcIie de tipul de apiculturH practicat. )e poate GntLmpla ca o miere de rozmarin
autenticH sH nu conIinH mai mult de %03 polen de rozmarin, celelalte polenuri fiind foarte
reprezentative pentru flora vizitatH de albine pentru a culege polen> papilionacee de tipul
<le', cistacee, cimiJir (meriJor!, viIH-de-vie, iarbH-neagrH arborescentH. Mn general,
mierile de rozmarin sunt bogate Gn specii> este un lucru obiJnuit sH se gHseascH mai mult
de .0 de tipuri de polen Gn aceeaJi miere, ceea ce indicH o florH localH forate variatH .
E'amenul aprofundat al spectrului polinic al mierilor de rozmarin, permite sH se facH
deosebirea netH Gntre mieri de rozmarin produse Gn diferite IHri.
Mierea de iarbH-neagrH
Mierea de iarbH-neagrH este produsH de cHtre albine din nectarul de iarbH-neagrH
0alluna vulgaris. #ceasta este o plantH comunH care se gHseJte pe vaste terenuri
silicioase unde formeazH, Gn anumite locuri, un covor continuu sub pinii maritimi.
Mierea de iarbH-neagrH are caracteristici atLt de originale GncLt nu poate fi confundatH cu
nici o alta. #re o savoare puternicH, uJor amHruie Ji un puternic miros de floare. )e
poate spune cH Ji poate place celor care cautH Gn miere altceva decLt un simplu
edulcorant.
0onIinutul Gn apH este ridicat : Gn -ur de 22-2.3, ceea ce este anormal pentru o miere
obiJnuitH dar admis pentru mierea de 0alluna purH. BLscozitatea sa este anormalH : ea
este ti'otropH. $u poate fi e'trasH din faguri prin metodele obiJnuite.
:orIa centrifugH realizatH de e'tractoare nu are nici un efect asupra mierii atLta timp cLt
este sub formH de gel. ,entru a o aduce Gn stare de sol se folosesc aparate speciale
numite 2perforatoare2. #ceste aparate, manuale sau electrice, au baterii de ace a cHror
distanIare Ji aJezare corespund cu cea a celulelor. #cele pHtrund Gn celule Ji distrug
structura de gel a mierii fHrH a deteriora fagurii> acele sunt montate pe arcuri foarte suple
Ji se terminH cu cLte un vLrf bont. Imediat ce perforarea a adus mierea Gn stare de
soluIie, aceasta poate fi e'trasH ca orice miere prin forIa centrifugH.
DatoritH acestei proprietHIi uimitoare a mierii de iarbH-neagrH, apicultorul o poate obIine
Gn stare purH. ,ractic, este suficient sH facH o e'tracIie dublH. DupH ce se descHpHceJte
fagurele, acesta este pus Gn centrifugH > mierea normalH este e'trasH, iar cea de iarbH-
neagrH rHmLne. )e pune Gn funcIie perforatoarea Ji se mai pune fagurele a doua oarH Gn
e'tractor. Mierea provenitH din aceastH a doua e'tracIie este miere purH de iarbH
neagrH.
(i'otropia mierii de iarbH neagrH se datoreJte unei proteine care se gHseJte Gn nectar
care poate a-unge la 23 din greutatea mierii.
MncHlzind moderat mierea de iarbH neagrH, se obIine o gelificare mai intensH.
,asteurizarea la 8N0 timp de cLteva minute este suficientH pentru a distruge dro-diile Ji
pentru a dezvolta gelificarea. Ea permite obIinerea unei mieri de iarbH-neagrH care se
pHstreazH bine Gn ciuda unui procent de umiditate foarte ridicat.
(i'otropia mierii de iarbH-neagrH are o influenIH ciudatH asupra cristalizHrii. 6ermenii de
cristalizare fiind imobilizaIi Gn gel, cristalele cresc pe loc, Gn timp ce Gntr-o miere obiJnuitH,
curenIii de convecIie antreneazH germenii Gn toatH masa. )e formeazH cristalele care pot
atinge % sau 2 mm Gn diametru > sunt aglomerHri aproape sferice Ji foarte dure.
Mierea de iarbH-neagrH are o coloraIie medie mergLnd spre roJu care atinge " mm pe
scara ,fund. )e observH o anumitH tulburealH datoratH prezenIei proteinei.
0onductibilitatea electricH este relativ ridicatH, pentru o miere de flori, ca Ji conIinutul Gn
substanIe minerale, p@-ul este cuprins Gntre & Ji &,8 > aciditatea este medie. )pectrul
za*arurilor indicH predominanIa netH a fructozei asupra glucozei Ji importanIa micH a
za*arurilor secundare. #ceastH compoziIie favorizeazH o vitezH micH de cristalizare.
)e poate, de asemenea, scoate Gn evidenIH ca un caracter original, conIinutul foarte
bogat Gn amilazH.
)pectrul polinic al mierii de iarbH-neagrH poate fi mult modificat prin modul de e'tracIie.
Mntr-adevHr, folosirea perforatoarelor introduce Gn miere cantitHIi importante de polen
provenind din celulele unde acesta este stocat de albine. Mn plus, vLscozitatea anormalH
GmpiedicH considerabil epurarea prin diferenIH de gravitate. Mn aceste condiIii, polenul
care se depune pe suprafaIa mierii, Gn cLteva zile rHmLne prizonie > acesta este gHsit la
analizH, al cHrei rezultat este modificat. De aceea, o miere foarte purH de iarbH-neagrH
poate sH conIinH ca polen dominant o specie total diferitH, ca de e'emplu polen de
castan. 0Lnd se face analiza polinicH a unei mieri de iarbH-neagrH care nu a fost
GmbogHIitH Gn mod artificial in polen, prin te*nicile de e'tracIie, se gHseJte polenul de
iarbH-neagrH dominant Ji Gn cantitate normalH. Mn fiecare din regiunile producHtoare de
miere de iarbH-neagrH e'istH o florH secundarH destul de variatH pentru a putea deosebi
o miere de iarbH-neagrH provenind din altH regiune sau IarH.
Mierea de manH de brad
Mn practica curentH, nu se vorbeJte despre 2miere de manH de brad2 ci pur Ji simplu de
2miere de brad2. Desigur, pentru profani distincIia este subtilH > pentru consumatori, ea
este Gn general de neGnIeles, cum ar fi cea Gntre mana provenind de la diverse specii de
*emiptere Ji de la diferite specii de conifere. Mn aceste condiIii, se admite din ce Gn ce mai
mult cH denumirea 2miere de brad2 se aplicH mierii de manH recoltatH de albine pe brazi
Ji pe molizi. 0eea ce nu e'clude GnsH posibilitatea introducerii unor denumiri mai
restrictive pentru producIii locale de o calitate e'cepIionalH.
,erioada de producIie, mai mult sau mai puIin lungH, este vara.
DatoritH compoziIiei lor foarte deosebite, mierile de brad au o savoare dulce, foarte
agreabilH, asemHnatH malIului. )unt puIin dulci Ji au o aromH slabH. 0uloarea, foarte
intensH, poate sH meargH pLnH la negru dar deseori este mai desc*isH. (otuJi nu ar
trebui sH fie sub 8 mm pe scara ,fund.
0onIinutul Gn apH este destul de slab, (mai mic sau c*iar mult sub %"3!. BLscozitatea
este normalH, dar mierile de brad cu conIinut mic de apH sunt mai vLscoase decLt
mierile comune cu acelaJi conIinut Gn apH Ji au tendinIa sH fileze la transvazare.
,@-ul mierilor de brad este destul de ridicat putLnd a-unge pLnH la > el se situeazH Gn
medie Gn -ur de &,8, GnsH aciditatea este mai degrabH mare. 0onductibilitatea electricH
este ridicatH, ca Ji conIinutul Gn substanIe minerale. #ceste caracteristici sunt destul de
specifice pentru a fi utilizate la recunoaJterea prezenIei manelor Gntr-un amestec.
)pectrul za*arurilor este net diferit de cel al mierilor florilor de calitate obiJnuitH. :ructoza
(.+3! predominH asupra glucozei (.23!, dar se gHsesc Ji aproape %%3 diza*aride Ji
melezitozH Gn proporIie destul de mare (pLnH la peste %03!. Mn general, se poate spune
cH spectrul za*arurilor din mierile de brad este decalat spre za*arurile cu greutate
molecularH ridicatH. Este un fapt cunoscut de mult timp, dar Gnainte de folosirea
metodelor de cromatografie ne mulIumeam sH punem Gn evidenIH ce se numeau
2de'trinele2 mierii de brad.
#m menIionat mai sus cH e'amenul microscopic al mierilor de manH dH rezultate a cHror
interpretare este diferitH de cea care se face pentru mierea de flori. $u voi mai reveni
asupra acestui aspect> sH menIionez totuJi cH polenul care GnsoIeJte sporii de ciuperci Ji
alte elemente figurate dH informaIii asupra originii geografice a mierilor de brad. 0u
condiIia unei documentaIii suficiente, putem distinge de e'emplu, mierile de brad din
0arpaIii 7rientali de cele din 0arpaIii 7ccidentali.
Mierile de brad -oacH un rol foarte mare Gn Europa 0entralH datoritH Gntinderii pHdurilor de
conifere Gn vest, Gn 6ermania, ElveIia, #ustria Ji dincolo de ea, spre est. Mn 6ermania se
face net diferenIa Gntre mierile de brad provenind de la bradul pectinata Ji cele de la
molizi, mult mai slab cotate.
MuJtar de cLmp ()inapis arvensis!.
E'istH analogii Gntre mierea de rapiIH Ji cea de crucifere Gnrudite din punct de vedere
botanic, adicH aparIinLnd genurilor )inapis, 5ap*anus Ji ?rassica. Mierea de muJtar
este o miere desc*isH la culoare cu cristalizare foarte rapidH. 0a toate mierile de
crucifere din aceeaJi grupH, este fie nu prea aromatH, fie afectatH de un miros de varzH
care, Gn cazuri e'treme poate fi de-a dreptul dezagreabil.
1ucerna (Madicago sativa!.
Mierea de lucerna este o miere de culoare desc*isH, cu gust neutru, care cristalizeazH
repede Ji cu cristale cam mari.
(rifoi alb ((rifolium repens!.
Mierea de trifoi alb este o miere cu proprietHIi deosebite, de calitate e'celentH, de
culoare desc*isH, cu o aromH puIin pronunIatH dar agreabilH, cu cristalizare finH. Mn
5omLnia, conIinutul sHu Gn apH este uneori prea mare > se numHrH printre mierile care
trebuie des*idratate puIin Gnainte de e'tracIie, prin pHstrare Gn camerH caldH.
(rifoi roJu ((rifolium pratense!.
(rifoiul roJu dH o miere foarte desc*isH la culoare, cu gust dulce Ji agreabil, care
cristalizeazH repede.
#rbori fructiferi (,runus sp., ,irus sp. etc.!
Mierile de arbori fructiferi sunt destul de rare Gn stare purH. Mn 5omLnia, ele provin cel
mai adesea de la merii din regiunile de deal care Gnfloresc destul de treptat Ji abundent.
)unt mieri de bunH calitate, desc*ise la culoare cu cristalizare rapidH Ji cu granulaIie
finH.
,Hducel (0rataegus o'Eacant*a!.
,roducIia de mieri de pHducel se obIine Gn stare relativ purH acolo unde e'istH multe
garduri vii de pHducel sau vHi cu acest arbust. Mierea are coloraIie medie Ji gust
agreabil. 6ardurile vii de pHducel sunt ameninIate cu dispariIia > se considerH cH ele
constituie un rezervor al bolii arborilor fructiferi cunoscutH sub numele de 2focul
bacterian2 Ji se preconizeazH distrugerea lor.
Iedera (@edera *eli'!.
Mn 5omLnia se semnaleazH uneori recolte de miere de iederH, Gn anii cu toamnH GnsoritH.
Este o miere de culoare medie, cu cristalizare rapidH.
#lbHstrea (0entaurea cEanus!.
Mierile de albHstrele aparIin practic trecutului, deoarece generalizarea folosirii ierbicidelor
Gn lanurile de grLu tinde sH le facH sH disparH. )unt mieri de culoare desc*isH, cu
cristalizare finH, uJor amare.
,HpHdie ((ara'acum densleonis!.
Mierile de pHpHdie au o culoare galben-portocalie caracteristicH. #u un gust puternic,
cristalizeazH repede Ji cu granulaIii mari. Mierile de pHpHdie se recolteazH Gn
e'clusivitate Gn regiunile de creJtere a animalelor unde pHpHdia creJte Gn pHJuni.
0astan comestibil (0astanea sativa!.
Mierile de castan se definesc destul de greu deoarece sunt, dupH caz, mieri de nectar
foarte pure Ji relativ desc*ise la culoare sau amestecuri de miere de nectar Ji miere de
manH mai Gnc*isH. Mn orice caz, gustul lor este foarte pronunIat Ji amar. ,roducIia de
miere de castan rHmLne importantH Gn 5omLnia Gn ciuda contaminHrii masivelor de
castan cu focul bacterian Ji uscarea multor copaci. 0astanii sHlbatici rHmLn totuJi foarte
numeroJi, fiind rHspLndiIi Gn anumite regiuni ale IHrii. ,olenul de castan este prezent Gntr-
o proporIie foarte mare Gn mierile recoltate dupH luna iunie.
0ompoziIia mierilor de castan a fHcut obiectul cLtorva studii. )e Jtie cH este mai bogatH
Gn fructozH decLt Gn glucoza ceea ce le face sH cristalizeze Gncet. 0onductibilitatea lor
electricH este destul de ridicatH. )unt bogate Gn diastazH Ji Gn in*ibinH. )tudiul acestor
mieri ar trebui reluat Ji aprofundat deoarece importanIa lor economicH nu este
negli-abilH.
,71E$<1
,olenul se gHseJte sub forma unui praf foarte fin Gn anterele florilor. Este alcHtuit din
grHuncioare de diferite forme Ji culori caracteristice fiecHrei plante. )e deosebeJte prin
forma suprafeIei e'terioare, prin conIinutul diferit Gn substanIe nutritive, vitamine etc.
,olenul poate fi obIinut prin recoltarea directH de cHtre om, de la plantele care au
cantitHIi mari sau cu a-utorul albinelor. )pre deosebire de polenul recoltat direct de om,
polenul obIinut cu a-utorul albinelor este mult mai valoros, deoarece este adunat de la
mai multe flori (poliflor! la care albinele au mai adHugat nectar Ji salivH.
Mn medie, albina poate aduce la un zbor %2-% mg polen, adicH apro'imativ %/%0 din
greutatea ei corporalH.
)ingurul mi-loc de a obIine polen pur Gn cantitHIi importante Ji Gn condiIii economice
acceptabile este folosirea colectorului de polen. 0olectoarele sunt dispozitive care se
fi'eazH la urdiniJ, avLnd orificii prin care albinele sunt obligate sH treacH la intrarea Gn
stup. DatoritH frecHrii de marginile acestor orificii, polenul se scuturH pe un grHtar de
unde cade Gn tHvi. 0ele douH rLnduri de orificii prin care albinele sunt nevoite sH treacH
ca sH pHtrundH Gn stup sunt aJezate la distanIH de mm. 0olectoarele de polen Gn timpul
culesului mare se scot.
,olenul recoltat Gn colector, odatH uscat, este mult diferit de cel care se poate culege
direct de pe staminele florilor. ,ractic, albina culegHtoare nu-Ji poate confecIioneazH
g*emotoacele de polen fHrH a adHuga polenului cules de pe antene un liant care le dH
coeziunea indispensabilH pentru a se Iine Gn coJuleIele celei de a treia perec*i de
picioare. #cest liant este un amestec de nectar sau de miere cu salivH. )e Jtie cH
aceastH salivH este bogatH Gn enzime Ji Gn substanIe diverse. ,olenul din g*emotoace
este deci un produs mi't, vegetal Ji animal. Mn consecinIH nu este prea uJor sH
deosebeJti, dintre proprietHIile polenului din g*emotoace, pe cele care provin de la
plantH de cele care provin de la insecta
,#)(<5#
DupH ce polenul este adus Gn stup de cHtre albinele culegHtoare, este depozitat Gn celule
apoi presat cu capul pLnH ocupH %/. din GnHlIimea celulei.
,Hstura, pe lLngH polen, conIine Ji substanIe nutritive provenite din saliva lucrHtoarelor,
folositH ca liant pentru grHuncioarele de polen culese de pe anterele florilor.
,Hstura este *rana de bazH a puietului, fiind bogatH Gn proteine, glucide Ji sHruri
minerale, provenitH din polenul florilor. :aptul cH pHstura are o compoziIie mai scHzutH
decLt polenul Gn proteine Ji grHsimi Ji mai bogatH Gn za*Hr Ji acid lactic permite o
conservare mai bunH.
,Hstura se recolteazH din faguri prin trei metode:
%! prin tHierea Gn fLJii a fagurilor cu pHstura, de unde aceasta se scoate foarte uJor, sau
2! prin retezarea celulelor.
.! prin refrigerarea fagurilor Ji sfHrmarea cerii.
,entru tHierea Gn fLJii fagurele se aJeazH pe o masH Gn poziIie orizontalH Ji apoi se
secIioneazH longitudinal prin mi-locul fiecHrui rLnd de celule. ,Hstura se scoate din celule
prin scuturare, iar cantitatea care aderH de pereIii celulei se scoate cu a-utorul unei
andrele. ,entru retezarea celulelor, rama se aJeazH pe masH orizontal Ji cu speteaza de
-os spre lucrHtor. 0u a-utorul unui cuIit cu o lamH subIire Ji bine ascuIitH se taie orizontal
rLndul de -os de celule cu pHstura, cLt se poate mai aproape de baza celulelor. #poi
fiecare rLnd este secIionat pe verticalH Ji oblic spre speteaza de sus a ramei, iar
marginea inferioarH a rLndului de celule se Gndoaie Gnspre lucrHtor.
Mn cazul fagurilor noi se poate recolta pHstura Ji prin refrigerarea acestora. 1a rece ceara
devine casantH Ji se poate sfHrma. ,Hstura se alege, apoi, de bucHIelele de cearH Ji
propolis.
Imediat dupH obIinere, pHstura se mHrunIeJte, se pune Gntr-un vas Ji se mo-areazH
(freacH, dupH care se cerne a doua oarH, se aJeazH Gntr-un borcan Ji se preseazH.
,Hstura se conservH singurH sau Gn amestec cu miere sau pudrH de za*Hr. #mbalarea Ji
pHstrarea se face la fel ca la polen.
,Hstura este folositH Gn stupinH, Gn industria farmaceuticH, Gn special pentru obIinerea
vitaminelor naturale. De asemenea se mai GntrebuinIeazH Ji Gn medicinH pentru tratarea a
o serie de maladii ale sistemului nervos, endocrin Ji Gn avitaminoze.
#tLt pHstura cLt Ji polenul Gn formH conservatH pot fi distribuite albinelor Gn perioadele
lipsite de cules Ji mai ales privHvara Ji toamna, sub formH de turte, ca ados la pasta din
za*Hr. 0oncomitent cu distribuirea pHsturii, toIi fagurii care au %/2 Ji %/. miere se
descHpHcesc Ji se preseazH praf de polen peste miere, apHsLnd cu cuIitul pe toatH
suprafaIa fagurelui descHpHcit. #ceJti faguri se aJeazH lLngH diafragma reductoare a
cuibului.
,57,71I)<1
,ropolisul vine de la cuvintele greceJti pro K pentru, polis K cetate Ji putea fi tradus liber
ca un comple' de substanIe destinat apHrHrii cuibului, Gn special, Gn vederea iernHrii.
#lbinele Gl recolteazH de pe diferite plante (cireJ, viJin, plop, brad, molid etc.! Ji Gl
transportH Gn cuib.
0u a-utorul propolisului albinele astupH crHpHturile stupilor Ji acoperH cadavrele
dHunHtorilor pe care Gi rHpun Gn interiorul stupului (melci, Joareci, JopLrle, bondari! sau
cadavrele albinelor moarte pe care nu le pot scoate Gn afara stupului.
0olectarea propolisului de cHtre albine
Din observaIiile fHcute asupra modului cum strLng albinele propolisul s-a constatat cH
acestea adunH propolisul de diferite culori (alb, galben, roJu, verde, brun etc.! Ji Gl
transportH ca Ji pe polen pe picioruJele posterioare. 1imba nu este utilizatH nici la
colectarea Ji nici la aplicarea propolisului. )ursele naturale de propolis sunt GmpHrIite Gn
douH grupe diferite:
%. ,rima grupH o constituie substanIele rHJinoase, provenite Gn ma-oritate de pe mugurii
de plante. ,entru recoltare albinele se folosesc de mandibule dupH ce cu antenele au
descoperit particula cea mai potrivitH de propolis. ,entru recoltare, albina, dupH ce a
prins, cu a-utorul mandibulelor, particula de propolis, se trage Gnapoi, cu capul ridicat,
pLnH ce particula de propolis pe care a apucat-o se Gntinde Gn fir foarte subIire Ji se rupe.
DupH aceea, cu picioarele manevreazH particula de rHJinH Ji o depoziteazH Gn
paneraJele de polen. 7peraIiunea se repetH. 1a descHrcarea propolisului Gn stup, albina
respectivH este a-utatH de alta care rupe cu mandibulele cLte o bucHIicH din GncHrcHturH
Ji o depoziteazH. #ceasta operaIiune are loc adesea c*iar pe scLndura de zbor.
5ecoltarea propolisului de cHtre albine se face numai cLnd temperatura aerului
depHJeJte 20N0,. deoarece la aceastH temperaturH materia vLscoasH este mai moale Ji
poate fi colectatH cu mai mare uJurinIH.
2. # doua grupa de propolis o formeazH balsamul din polen eliberat (Gn timpul crHpHrii Ji
digerHrii grHuncioarelor de polen de la plantele entomofile! din GnveliJul acestuia Ji care
Gmpins de valvulele proventriculului, se acumuleazH Gn guJH. ?alsamul este Gntins de
albine cu a-utorul limbii pe obiectele din imediata apropiere a puietului. Gn timpul
prelucrHrii acestor rHJini cu a-utorul mandiXbulelor mai intervine Ji secreIia glandelor
mandibulare ale albinelor lucrHtoare, Gn timpul e'primHrii substanIelor rHJinoase Ji a
triturHrii balsamului de polen se amestecH Ji secreIii ale glandelor faringiene.
(endinIa de propolizare a albinelor este un caracter de rasH sau ecotip Ji depinde c*iar
de GnsuJirile individuale ale unor familii de albine. (rebuie menIionat, de asemenea, cH
speciile #pis florea Ji #pis dorsata nu folosesc propolisul iar unele rase din specia #pis
mellifera ca #pis mellifera 1amar9ii nu adunH propolis.
5ecoltarea propolisului de cHtre albine are Ji un caracter zonal. Mn zonele mai reci Ji
pHduroase GnclinaIia de propolizare este mai pronunIatH faIH de zona de cLmpie. De
asemenea, toamna Ji primHvara albinele propolizeazH mai mult decLt Gn cursul verii.
#lbina romLneasca, #pis mellifera carpatica, are o tendinIH moderatH de propolizare
comparativ cu rasele de albine cu tendinIe mai pronunIate de propolizare cum sunt
albina caucazianH (#pis mellifera caucasica!, albina sa*arianH (#pis mellifera
sa*ariensis!, #pis mellifera anatolica, #pis mellifera scutelata Ji altele.
0ompoziIia
,ropolisul este o substanIH de culoare brun-desc*isH cu nuanIe pLnH la brun-Gnc*is Ji
uneori cu refle'e verzui, puIin solubil Gn apa dar perfect solubil Gn eter Ji alcool.
,unctul sHu de topire este de 80-+0N0. 1a temperatura din interiorul stupului este
maleabil, iar la temperatura mediului ambiant devine casant. Mn prezent are o largH
aplicare Gn terapeutica medicalH sub formH de e'tract alcoolic, unguent sau diferite alte
preparate medicamentoase.
,ropolisul brut, aJa cum se recolteazH Gn stup prin rHzuire, conIine Gn medie .03 cearH,
restul fiind format din rHJini, balsamuri, uleiuri esenIiale, Ji destule impuritHIi rHmase de
la albine, pentru cH ele folosesc propolisul pentru a GmbHlsHma imediat ceea ce nu pot sH
evacueze.
0eara este o componenta obligatorie a propolisului. Din propolis se e'trag douH tipuri de
cearH comparativ cu ceara propriu-zisH, e'trasH din acelaJi stup: ceara # (circa %+3!
avLnd similitudini cu ceara propriu-zisH Ji ceara ? (circa 83! net diferita, asemHnHtoare
cu cerurile vegetale. 0ele douH ceruri se pot separa pe baza solubilitHIii lor diferite, Gn
alcool fierbinte concentrat Ji respectiv diluat.
7 astfel de compoziIie indicH o mare comple'itate. $umai printre flavone, uleiuri
esenIiale etc. se gHsesc zeci de substanIe cHrora le vor trebui testate proprietHIile
biologice.
0olectarea propolisului de la albine
,roducIii sporite de propolis se pot realiza folosindu-se Gn acest scop unul din tipurile
e'istente de colectoare de propolis. ,ot fi folosite colectoare care conIin o plasH de
material te'til (propolisul se recolteazH prin refrigerare Ji sfHrmarea bucHIilor de propolis
de pe plasH, propolisul devenind casant la rece! sau pur Ji simplu o bucatH de linoleum,
aproape cLt dimensiunile pHrIii de sus a stupului, polenul recoltLndu-se printr-o simplH
rHzuire cu dalta apicolH.
Mn scopul mHririi producIiei de polen, se pot lua urmHtoarele mHsuri:
%. cu ocazia fiecHrei intervenIii care se face Gn cuibul familiilor de albine Gn special Gn
perioada de primHvarH Ji toamnH, se vor curHIa cu atenIie, prin rHzuire,toate pHrIile Ji
elementele din stup ce prezintH depuneri de propolis>
2. se vor distanIa ramele Gntre ele, precum Ji scLndurelele de podiJor cLte 2-& mm,
formLndu-se spaIii care, dupH umplerea lor de cHtre albine cu propolis, vor fi curHIate
reIinLndu-se propolisul rezultat>
.. se GnlocuieJte podiJorul cu o plasH din material plastic care dupH propolizare se va
ridica Gn vederea recoltHrii, depozita la rece, apoi, cu o daltH, detaJa propolisul>
&. se poate folosi cu rezultate bune Ji colectorul de propolis format dintr-un grHtar lamelat
din tablH zincatH, sitH din material plastic Ji pLnzH colectoare care se plaseazH deasupra
cuibului Gn locul podiJorului>sita Ji pLnza colectoare rHmLn Gn tot cursul anului Gn familia
de albine. 6rHtarul lamelat se pune Gn luna aprilie o datH cu lHrgirea cuibului Ji se ridicH
toamna Gn momentul pregHtirii pentru iernare a familiilor de albine> Mn timpul sezonului
apicol, ori de cLte ori plasa din plastic este GncHrcatH, pe ma-oritatea suprafeIei cu
propolis, se desface prin desprindere pLnza colectoare de care aderH cea mai mare
parte din propolis, reaJezLndu-se Gn poziIia iniIialH. 5ecoltarea propolisului de pe pLnza
colectoare se face o datH pe an dupH ce Gn prealabil a fost pHstratH cLteva zile la
temperaturH scHzutH (congelator!.
Mn acest mod, anual, pot fi recoltate cantitHIi Gnsemnate de propolis, cu un grad mai mare
de impuritHIi (la rHzuirea pHrIilor componente ale stupului! sau aproape liber de diferite
impuritHIi, aproape pur, prin folosirea colectoarelor.
0E#5#
0eara este o secreIie a albinei lucrHtoare. 0Lnd este emisH de glandele ceriere ea este
perfect albH Ji curatH. <tilizatH ca material de construcIie Gn stup, ea se GncarcH progresiv
cu substanIe care-i sc*imbH profund compoziIia Ji, ceea ce este mai vizibil,ea trece prin
toate nuanIele de galben, pe urmH de brun a-ungLnd aproape neagrH dupH cLIiva ani.
0ompoziIia c*imicH a cerii este foarte stabilH dacH se considerare produsul pur, aJa cum
este secretatH de glande. BariaIi foarte slabe de la o rasH de albine la alta. $u se
noteazH variaIii semnificative decLt Gntre diferitele specii ale genului #pis.
BE$I$<1
Beninul de albine este o substanIa comple'H, un produs de secreIie al albinei lucrHtoare
Ji al mHtcii, un amestec al secreIiei glandelor de venin care concurH la formarea
aparatului vulnerant.
Este stocat Gn punga de venin Ji eliminat la e'terior Gn momentul GnIepHrii, servind
GmpreunH cu acul la apHrare (acul la albina lucrHtoare este un ovipozitor modificat pentru
funcIiile de apHrare! Ji eliminarea duJmanilor (mHtcilor concurente, a albinelor *oaIe, a
animalelor Ji insectelor care vreau sH prHdeze stupul, etc.!. MnIepHturile albinelor
reprezintH un act refle' de autoapHrare Ji se materializeazH prin folosirea organului
specializat pentru funcIia de apHrare, format din partea vulnerantH cu punga de venin,
partea motoare Ji glandele secretoare de venin.
0antitatea pe care o poate elimina la o GnIepHturH o albinH cu glanda de venin dezvoltatH
este de circa 0,. mg venin lic*id, corespunzLnd la circa 0,% mg substanIH uscata.
0antitatea de venin este determinatH de vLrsta albinelor, de *ranH Ji de sezon.
0antitatea ma'imH de venin se obIine de la albinele Gn vLrstH de %-20 de zile, dupH care
glandele secretoare degenereazH treptat.
Mn general se afirmH cH odatH folositH rezerva de venin nu se mai reface. DimpotrivH,
unele cercetHri menIioneazH ca dupH eliminarea prin GnIepare rezerva de venin a
albinelor se reface cu condiIia ca integritatea organului specializat sH nu fie deterioratH.
?iologia secreIiei de venin are particularitHIile ei, cantitatea de venin variind de la o rasH
la alta, de la o populaIie la alta Ji c*iar de la un individ la altul, atingLnd o cantitate
ma'imH secretatH de circa 0,. mg.
$umeroasele cercetHri efectuate pLnH Gn prezent aratH cH veninul de albine are o
structurH comple'H, Gn el fiind prezente atLt substanIe de naturH organicH cLt Ji
anorganicH, substanIe ce-i conferH proprietHIi particulare, specifice.
#,I1#5$I1<1
#pilarnilul este un produs apicol obIinut din larvele de trLntor cLt Ji din conIinutul nutritiv
aflat Gn celulele respective din faguri, recoltate Gntr-un anumit stadiu larvar (Gn ziua a +-a
de stadiu larvar!.
DeJi nu este un produs tradiIional al stupului, ca Ji mierea, polenul Ji ceara, apilarnilul se
distinge prin proprietHIile lui organoleptice specifice, prin proprietHIile lui fizico-c*imice Ji
microbiologice care Gl recomandH ca un produs veritabil, de valoare al stupului.
1#,(I)75<1 DE M#(0#
1a Gnceputul anilor cincizeci atenIia biologilor a fost atrasH de compoziIia Ji mai ales de
proprietHIile lHptiJorului de matcH.
Este interesant faptul cH aceastH substanIH, Gn acelaJi timp lapte Ji salivH, asigurH larvei
o creJtere rapidH, iar individului care a fost *rHnit cu ea, o longevitate ce nu se poate
compara cu cea a indivizilor care nu primiserH lHptiJor de matcH. # fost subiect pentru
amplH reflecIie Ji cercetHri.
0LIiva apicultori GntreprinzHtori au trecut direct la producIia Ji vLnzarea cHtre public a
lHptiJorului de matcH, cHruia i-au atribuit virtuIile cele mai e'traordinare, Gnainte c*iar ca
dosarul medical sH fi fost desc*is. #nii au trecut> cercetHrile au progresat, pe urmH au
stagnat aproape. Dosarul medical un moment desc*is a fost repede Gnc*is de cHtre
medici Gngri-oraIi pentru reputaIia lor Ji puIin doritori sH-Ji amestece numele Gntr-o
publicitate gHlHgioasH. 0e a mai rHmas din aceastH perioadH e'traordinarH ; 0ontrar
tuturor pHrerilor Ji tuturor pronosticurilor, lHptiJorul de matcH continuH fHrH zgomot o
carierH GnceputH cu rHsunet. ,roducIia Ji consumul se ec*ilibreazH la un nivel care
permite unor apicultori specializaIi sH-Ji mHreascH rentabilitatea stupinei. )tabilitatea,
prin aceasta GnIelegLnd evoluIia consumului de mai bine de 20 de ani Gncoace, constituie
dovada cH nu se poate ignora fenomenul 2lHptiJor de matcH2.
1HptiJorul de matcH este un produs de secreIie al glandelor *ipofaringiene ale albinelor
lucrHtoare, destinat *rHnirii larvelor Gn primele . zile, a larvelor de matcH pe toatH
perioada pLnH la cHpHcirea botcilor, cLt Ji a mLtcilor. #re o consistenIH cremoasH, este
de culoare alb-gHlbuie, cu gust acriJor.
1!.*/C.A.I I, 1/PI,A
1<05#5I DE ,5IM#B#5# I$ )(<,I$#
)tuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru : anul apicol incepe
toamna = De felul cum sunt pregatite familiile de albine in toamna depinde totul :
,roductia,starea de sanatate,marimea stupinei si in general tot ce tine de buna
desfasurare a lucrurilor.(otusi pentru a nu crea confuzii,vom suprapune anul apicol cu
cel calendaristic,urmand ca pe masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce trebuie
e'ecutate sa faceti aceasta separare singuri. #cestea fiind spuse sa trecem la treaba ===
7data cu ridicare sensibila a temperaturilor,primavara in stupina trebuie facute mai multe
lucrari.In ordine cronologica (subliniem ca toate au importanta lor!acestea ar fi :
,regatirea vetrei stupinei
,e la inceputul lunii martie(functie de starea vremii!vom demara primele actiuni:
- curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi topirea,adunam si inlaturam
crengile,frunzele si in general toate resturile,urmarind o igienizare totala
- asezam stupii pe locurile definitive,functie de sistemul ales,urmarind ca urdinisurile sa
fie orientate spre sud-est si albinele sa beneficieze de caldura soarelui
- curatam prin urdinis(cu o sarma! stupii de albine moarte si alte resturi>acestea se vor
arde neaparat
- instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturile reci ale
inceputului de primavara
)upraveg*erea zborului de curatire
In timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup,au acumulat in
intestine reziduri care acum trebuie eliminate.De aceea in primele zile
calduroase(temperatura a-unge la peste % grade 0!,trebuie sa stimulam efectuarea
acestor zboruri de curatire.Daca inca mai este zapada pe vatra stupinei este recomandat
sa intindem paie pe -os.<rdinisele se vor desc*ide larg iar capacele se vor salta pentru
ca razele soarelui sa incalzeasca podisorul stupului.(ot acum unii dintre stuparii cu
e'perienta mai fac o lucrare importanta: introduc in mi-locul cuibului un fagure gol,bine
cladit,in care toarna %-29g de sirop de za*ar caldut.0and observam ca zborul de curatire
a fost facut de totalitatea familiilor,reducem urdinisele la . cm si bineanteles asezam
capacele care au fost saltate.
,rimul control si stramtorarea cuiburilor
,rofitand de una din zilele calduroase e'ecutam primul control de primavara,in care vom
evalua starea familiilor de albine,operatiune dublata de o stramtorare a cuibului.1a
desc*iderea stupului constatam:
- prezenta *ranei care e'ista in faguri,stiind ca o rama standard contine .,9g miere pe
ambele fete
- prezenta matcii,dupa puietul de pe fagurii din mi-locul cuibului>daca puietul nu e'ista
totusi nu trebuie sa ne ingri-oram: unele matci isi incep mai tarziu ouatul si de aceea este
necesara repetarea controlului dupa o saptamana,pana cand tragem o conluzie corecta.
(ot in timpul acestui control,scoatem din stupi fagurii mucegaiti,cu pete de diaree,si pe
cei ce contin multe celule de trantori.)-a constatat ca dezvoltarea familiilor de albine
decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim.In acest scop
stuparii vor 2stramtora cuibul2.0uibul se aran-eaza catre peretele stupului care este cel
mai e'pus soarelui astfel:fagurii cu puiet se aseaza in mi-loc,ei fiind marginiti de faguri cu
miere si pastura>in cuib se lasa strict atati faguri cat pot acoperi albinele si care trebuie
sa aiba numai celule de lucratoare>in ce priveste rezerva de *rana familia trebuie sa
dispuna de min.&- 9g miere si bineinteles pastura.#tentie mare ca la stramtorare si la
eliminarea fagurilor imperfecti sa nu orfanizati accidental familia.0uibul se limiteaza cu o
diafragma mai scurta,dincolo de ea fiind asezati fagurii cu resturi de miere,aceasta
delimitand compartimentul de *ranire.
)e recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lazi
curatate,reparate si dezinfectate.(rebuie sa avem pregatite din timp cateva lazi,urmand
ca pe masura ce mutam albinele sa dezinfectam si restul de stupi. 1ucrarea este foarte
necesara pentru ca pe langa toate celelalte,sa pastram o stare de igiena perfecta.(oate
aceste lucrari sunt decisive,necesita sa avem ceva timp la dispozitie si mai ales sa avem
2ingaduinta2 vremii.
)alvarea albinelor ramase fara rezerve de *rana
)alvarea familiilor ramase fara rezerve de *rana este foarte usor posibila in orice stupina
c*iar daca apicultorul este lipsit de e'perienta.In acest scop folosim urmatoarele rezerve:
- proviziile de *rana e'istente pe ramele care nu au fost cuprinse de g*em,sau in
celulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial
- proviziile de *rana e'istente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie
- mierea in faguri,miere lic*ida sau granulata de la rezerva stupinei
In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de g*em,se afla cate
%-2 faguri cu miere care nu au fost folositi de albine.#sta se intampla din cauza ca odata
format g*emul de iernare,albinele nu mai au acces decat la proviziile de pe fata fagurilor
unde se afla.,entru a remedia situatia se ridica din stupi ramele care contin provizii,si
care din motivul mentionat au ramas neconsumate. )e descapacesc aceste rame pe o
parte si cu a-utorul unui bastonas de lemn se fac 2-. gauri de grosimea unui creion.#poi
se indeparteaza ramele cu faguri si putine albine din ambele margini ale g*emului.)e
introduc fagurii gauriti,cu miere descapacita in spatiu liber care tocmai a fost
creat.:agurii scosi(cu putine albine pe ei! se alatura de fagurii cu miere,bineinteles si ei
gauriti pentru a permite circulatia albinelor.
In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup,se procedeaza
la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate.Introducerea lor in
stupi se face dupa te*nologia descrisa mai sus.
0and nu dispunem de acesti faguri,se poate folosi mierea diluata un pic,incalzita si apoi
turnata in faguri goi.@raniri de calitate se mai pot face cu turtite de miere cristalizata si
framantata cu za*ar pudra pana obtinem consistenta dorita,cat si cu serbet de
za*ar.#ceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor.Este de dorit insa ca
aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta,putand evita aceste situatii
neplacute printr-o buna organizare a cuibului inca din toamna.
0ompletarea rezervelor de pastura
,e langa miere,albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de *rana
proteica.#ceasta este asigurata de pastura,lipsa ei fiind un *andicap ma-or in
dezvoltarea favorabila a familiilor de albine.,entru cresterea unui 9g de albina este
nevoie de %, 9g de pastura.,astura se asigura din toamna prin introducerea unui fagure
plin si la nevoie prin completarile de primavara.In primavara modurile de administrare
sunt:
- )coatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii>apoi frecam fasiile in mana pana la
separare.1a pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si o cantitate dubla de
miere.)e mai adauga sare %3 din cantitatea amestecului si se omogenizeaza.)e toarna
amestecul in faguri administrand zilnic cate 200g,pana la aparitia culesului de polen.
- <n 9g de pastura se amesteca cu 0,+09g miere si se administreaza deasupra ramelor
sub forma de turtite proteice de completare.
- #mestecam cantitati egale de polen si miere ,administrand la fel deasupra cuibului sub
forma de turtite.
0oncluzionand,*ranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de la
rezerva,apoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face *raniri cu polen si miere sau
pastura si miere.
Dezinfectia stupilor
Daca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara(din diferite
motive! sa stiti ca acum a sosit momentul.Dezinfectia se face cu scopul pastrarii sanatatii
familiilor de albine.7 casa curata inseamna eliminarea unor probleme grave. 1ucrarea
consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi,pe care i-am curatat si dezinfectat.In
principiu lazile se curata de resturi de ceara,propolis,pete diareice si apoi se
dezinfecteaza cu o solutie recomandata.<rmeaza o limpezire,o uscare si neaparat
flambarea cu flacara.
1argirea cuiburilor
1ucrarea este deosebit de importanta,avand in vedere ca interventia stuparului poate
face mult bine,dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect.,rin largirea cuibului
trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua.(rebuie sa avem in
vedere urmatoarele conditii generale:
- e'istenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albine
doici>la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica
- prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere
- conditiile interne si e'terne,precum si caracteristicile biologice.acestea tin de
temperatura e'terna,de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim in stup
cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleaza activitatea
matcii.In principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupa cei cu pastura.
- aplicarea fara discernamant a *ranirilor de stimulare>printr-o *ranire abundenta se pot
introduce in stup dezec*ilibre importante
Efectiv largirea se face astfel: semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib sunt
ocupati cu puiet(e'cluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura!.)e adauga un
fagure bine cladit.#cesta se introduce intre fagurele marginas si cel cu puiet.Dupa ce si
acesta a fost ocupat cu puiet,se introduc treptat alti faguri tinand seama de cresterea
populatiei.,rimul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in care s-au mai crescut cateva
generatii de albine, apoi putand fi introdusi si faguri claditi in care nu a fost crescut
puiet.Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere(care vor fi descapacite!este
un factor favorizant.
7 metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi,este aceea de ai stropi cu apa
calduta sau miere diluata.1a incalzirea timpului si in prezenta unui mic cules largirea se
poate face si cu un fagure artificial.#cest fagure se aseaza dupa ultimul fagure cu puiet
si in momentul cand celulele au fost cladite pe -umatate se muta in mi-locul cuibului.
0itind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca te*nicile descrise sunt folosite cu
precadere la stupii orizontali si verticali cu magazine.)tupul multieta-at,beneficiind de o
constructie aparte se manuiete diferit.1a acest tip de stup largirea se face prin inversarea
corpurilor, manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind necesare.
Intarirea familiilor slab dezvoltate
7ricat s-ar stradui stuparii sa e'ecute toate lucrarile la timp,se constata ca in stupina o
parte din familii raman in urma cu dezvoltarea,aparent fara o cauza anume definita.1a
urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne gandim ca o familie de
albine poate fi asimilata unui 2organism2.,entru a uniformiza puterea stupilor se practica
metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiile puternice si a-utarea celor ramase
in urma cu dezvoltarea.
1<05#5I DE B#5# I$ )(<,I$# - B#175I:I0#5E# 0<1E)<5I175
)tuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din
primavara si acum asteapta roadele muncii lor.0ulesurile la pomii fructiferi si flora
spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen.In anii de e'ceptie se pot
obtine si cateva 9g de miere marfa,dar marea multumire este ca albinele au *rana din
abundenta.In general culesurile sunt de mare intensitate,insa durata lor este
scurta.#ceste culesuri pot fi timpurii (salcam,zmeuris!,de vara(tei,faneata,floarea
soarelui! si tarzii.
5ecunoasterea unui cules
- speciile melifere infloresc abundent
- intensitatea zborurilor creste e'ponential,albinele se ing*esuie la urdinis.
- fagurii din cuib se inalbesc datorita faptului ca albinele alungesc celulele si capacesc
mierea.
- pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii.
- albinele ventilatoare isi intensifica activitatea,pentru a evapora apa din nectarul
proaspat cules.
0onditii pentru valorificarea culesurilor
Devine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel e'perimentat ca nu orice
familie de albine din stupina poate valorifica la ma'im un cules.0onditiile necesare sunt :
- familiile sa fie puternice si sa ocupe min. %2 faguri standard,dintre care "-4 cu puiet
- familiile sa fie in stare activa,stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roire sau in
prea-ma roitului isi diminuiaza mult activitatea
0um obtinem acest deziderat; )unt lucrari care facute la timp,ne pun in ipostaza de a
aborda cu ma'im succes culesul:
- familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera posibilitatea
ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal,depozitarea mierii sa fie asigurata si a caror
volum se poate mari sau micsora
- intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor,ridicarea partiala sau totala a podisorului
si inlocuirea acestuia cu o sita
- ridicarea periodica de rame cu puiet capacit,cu albina aferenta,aceasta operatiune
prevenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stupinei
- inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere,apte biologic si
genetic pentru performanta
- folosirea familiilor a-utatoare si unificarea acestora cu familia de baza in prea-ma
culesului,in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit o
productie pe masura
- marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea,prin imputernicirea lor cu puiet
capacit ridicat din stupii puternici
)unt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine,in care culesul incepe
timpuriu.Donele cu salcii,artar,cu flora spontana si mai ales padurile de salcam pot oferi
cantitati importante de miere. )tuparii care au in zona asemenea 2comori2,sau cei care
practica stuparitul pastoral,obtin rezultate remarcabile.7data cu sfarsitul
primaverii,familiile de albine ating capacitatea ma'ima de dezvoltare.Daca nu se
intervine ferm,acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmatoare-
tei,fanete,floarea soarelui- pot fi compromise.:ormarea de noi familii si aplicarea stricta a
tuturor masurilor prevazute pentru aceasta perioada,pot impedica pagubele ce vor urma
si dau posibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare.
1<05#5I DE (7#M$# I$ )(<,I$#
Bine toamna,mierea a fost e'trasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi
provocari,carora trebuie sa le faca fata.Dupa cum am mai spus acum incepe anul
apicol,toamna reprezentand un nou debut si un prile- de a pune stupina pe o alta treapta
a performantei.)a trecem iarasi la treaba:lucrarile de toamna demareaza la inceputul
lunii august si se impart in trei mari categorii:
- lucrari de intensificare a cresterii puietului> asigurarea rezervelor de *rana pentru
iernare> pregatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate.
Intensificarea cresterii puietului
,entru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna,trebuie ca inca din
toamna sa asiguram o populatie numeroasa,bine *ranita si intr-o stare de sanatate
perfecta.#cest lucru nu este usor de obtinut,stuparul fiind foarte solicitat,atat ca timp,cat
si ca volum de munca.0e masuri trebuie avute in vedere:
#sigurarea de matci tinere si viabile:
)-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a
puietului.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 ani si in
decursul verii sa facem inlocuirile necesare.?iologic matcile batrane isi limiteaza
depunerea puietului atunci cand in natura nu mai e'ista un cules bogat de nectar si
polen,pe cand cele tinere se comporta altfel:isi mentin ritmul bun c*iar daca resursele
nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr-un cuvant valorifica mai bine culesurile
de intretinere!.<n alt avanta- al matcilor tinere este acela ca in primavara vom gasi un
procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autori procentul este de 0,3!.0u toate
astea nu se recomanda ca sc*imbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci
neamperec*eate decat in cazuri de urgenta.
Deblocarea cuiburilor
7 alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu
miere sau pastura.7data cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu,
instinctiv,albinele bloc*eaza cuibul,cautand sa-si asigure necesarul de rezeve de
*rana.,ractic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua,numarul celulelor
libere scazand drastic.
,entru a inlatura acest nea-uns, la stupii orizontali si verticali cu magazine se introduc
periodic in mi-locul cuibului faguri claditi(recomandati cei in care s-au crescut cateva
generatii de puiet!.#ceste spatii libere se creeaza prin scoaterea fagurilor marginasi.1a
stupul multieta-at lucrarea este mult mai simpla si se realizeaza prin inversarea periodica
a corpurilor.#tentie insa,pentru ca trebuie sa avem gri-a ca niciunul din corpurile
inversate sa nu fie corpul care gazduieste rezervele de *rana
#sigurarea cu faguri de calitate
:agurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti,fara celule de trantori sau
alte defecte.(oti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea mult pe
ganduri.#sigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in 2zona fierbinte2 a
cuibului,adica acea zona in care primavara se vor creste noile generatii.
#sigurarea de culesuri tarzii si *raniri de stimulare
,rezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna
oua.,relungirea acestei perioade aduce mari avanta-e stupinei in totalitatea ei,albinele
recapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules.)tuparii pot pune familiile in
aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care ofera culesuri
tarzii,fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegerea unei vetre
permanente adecvate.
0e putem spune despre culesurile tarzii; 0ert este faptul ca prezenta lor are un impact
mult mai mare in comparatie cu o *ranire artificiala de stimulare.0and stuparii nu pot
oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la *raniri de stimulare prin oferirea catre familii a
merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia(sirop de za*ar!.Despre eficienta acestor
*raniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie,aici limitandu-ne a spune ca se fac in
mai multe moduri:descapacirea a 2-. dm patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de
diafragma sau la marginea cuibului>*raniri cu sirop de za*ar concentratie %/%,cate 200-
.00 g la interval de 2-. zile>deasemeni o alta metoda este stimularea cu za*ar
tos,umectat putin cu apa sau miere.
$u trebuie sa ignoram un fapt:*ranirile glucidice trebuie completate si cu cele
proteice,prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial.In lipsa unui cules se
administreaza ca turtite(pregatite in acelasi mod ca in primavara!deasupra cuibului.
5educerea si impac*etarea cuiburilor
0a si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la o
stramtorare a cuibului>in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de
albine,marginiti de faguri cu miere si pastura.:agurii scosi se trec dincolo de diafragma si
prin descapacirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib.#tentie:nu se lasa pana tarziu
in toamna fagurii dupa diafragma,asta pentru a impedica o formare gresita a g*emului de
iernare.
(ot in aceasta perioada se face o impac*etare sumara(a nu se comfunda cu
impac*etarea finala din toamna!.Din fericire pentru posesorii de stupi multieta-ati,aceste
operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine,cand familiile nu a-ung la nivelul de
dezvoltare cerut.5educerea cuiburilor va creea in familie o crestere a populatiei si in
unele cazuri este nevoie de o noua largire.
#sigurarea rezervelor de *rana
#lbinele ierneaza stranse intr-un g*em si in tot acest timp climatul este asigurat de o
miscare continua a lor.0and conditiile e'terne permit,familia de albine demareaza
cresterea puietului- la inceput timid,pe suprafete mici de fagure- urmand ca odata cu
imbunatatirea vremii,inspre primavara,cresterea sa fie accelerata.Dupa cum bine stiti
albinele ce ierneaza(datorita conditiilor specifice!traiesc apro'.-8 luni,deci asigurarea
rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarte importanta.
#ceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului.7 familie fara
prea multa *rana risca sa se piarda in iarna,asta fara sa vorbim de cantitatile mici de
puiet crescute.0e trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema *ranei;0ateva
deziderate de atins:
0alitatea *ranei
Mierea din faguri sa fie numai miere florala.0a o prima conditie ar trebui sa mentionam
ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi.Daca iernam familiile cu
aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele(acestea neputand face zboruri de
curatire!.7 alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie capacita.Mierea este un
produs *idroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara a fi capacita! se poate
deteriora.0onsumata de albine, mierea alterata produce boli grave.Deasemeni se
prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu cristalizeaza.In special
mierea de rapita,prin puterea mare de cristalizare,este foarte daunatoare si trebuie
inlaturata.
5amele de miere si pastura
De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara.7 rama corect
aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete min. 2/. din suprafata.0antitativ
asta inseamna ca o rama standard de orizontal contine 2,+-. 9g miere iar una de
multieta-at %,"-2 9g.)e accepta ca o ultima optiune si rame cu %, 9g miere,dar acestea
trebuie folosite cu multa precautie.?ineinteles acesti faguri vor fi foarte bine construiti.0a
rezerva de pastura,fiecare familie trebuie sa aiba min. % fagure cu pastura,fiind si pentru
acest fagure valabile recomandarile(privind calitatea lui!facute la cei cu miere.
@ranirile de completare
@ai sa vedem cand si in ce cazuri se fac *ranirile de completare.)unt cazuri cand
familiile nu pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo>apoi cand mierea de
mana trebuie inlocuita,sau cand s-au facut greseli de ordin te*nic in intretinere.In cazul
stupului vertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi constructia lui(mierea
este depozitata in fagurii de stransura! si care reprezinta un caz aparte.
Incepem aceste *raniri cat mai timpuriu,adica imediat dupa ce s-au terminat culesurile
de vara.(rebuie sa facem o distinctie intre *ranirile de completare si *ranirile de
stimulare,fiecare avand rolul si scopul sau.In cazul in care *ranirea de completare se
face cu sirop de za*ar trebuie ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu vor
intra in iarna.Daca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata si
incapabila sa asigure o viata normala in stup(ele vor muri inainte de a creste generatiile
noi de puiet!.0a un principiu general,*ranirea de completare o facem dupa ce am redus
cuiburile la numarul de faguri pe care se va face iernarea.0antitatea de miere din faguri
trebuie sa fie cea indicata,iar mierea completata sa aiba timp pentru a fi capacita.
1a completare se va folosi un sirop de za*ar,2/%,cu un adaos de % gr acid citric(sare de
lamaie!,la litru.#dministrarea *ranei se face in portii medii sau mari(2-. 9g!,seara,cu
luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului.7 sa observam ca nu toate familiile
ridica siropul de za*ar peste noapte si in acest caz devine necesara micsorarea
portiilor.0and timpul este inaintat,siropul de za*ar se poate inlocui cu serbet.(rebuie sa
remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare este cea cu miere,pe care o
descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma.Este de dorit ca aceste *raniri
de completare sa fie terminate pana in 20 august.
,regatirea cuibului familiilor de albine
0u ce am putea compara aceasta lucrare;,oate cu aran-area spatiului locuibil intr-o
casa,pentru ca toata lumea sa se simta bine.#ran-area cuiburilor familiilor de albine se
face in functie de terminarea culesurilor,starea vremii si prezenta puietului.(impul acestei
aran-ari difera de la an la an,iar stuparul trebuie sa aprecieze foarte bine momentul
ales.In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati de albine,iar acestea sa
aiba acces la *rana toata iarna.)unt trei metode de aran-are a fagurilor:
- amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda,si consta in aran-area fagurilor mai
plini cu miere spre e'tremitati iar catre mi-locul cuibului in ordine descrescanda.
- amplasarea unilaterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-un
stup.:agurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei.1anga diafragma se aseaza
fagurele cu cea mai mare cantitate de miere,urmand fagurii cu cantitati descrescatoare.
- amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de
miere,urmatorii(asezati simetric!fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina.
1a toate tipurile de aran-are se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de %, 9g
miere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv!.1a stupii multieta-ati iernarea
trebuie facuta de regula pe doua corpuri,in corpul superior trebuind sa e'iste %&-% 9g de
miere.In corpul de -os mierea se gaseste doar pe fagurii laterali.In cazurile cand familia
ierneaza pe un singur corp(situatie care nu e de dorit!se va prefera o asezare centrala a
fagurilor.
1<05#5I DE I#5$# I$ )(<,I$#
)pre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se sc*imba foarte mult.Benirea
noptilor reci si foarte reci le obliga sa se grupeze in 2g*emul de iernare2.1ucrarile pe care
le-am facut in toamna acum isi arata roadele.0e mai putem face pana la deplina
instalare a iernii;
Izolarea termica a cuibului
In toamna am facut de-a o impac*etare sumara,insa acum va trebui sa o facem pe cea
recomandata pentru iernare.)e stie ca albinele nu incalzesc stupul ci doar interiorul
g*emului.(rebuie sa stim ca izolarea termica nu se face pentru a creste temperatura in
stup ci pentru a feri albinele de variatiile bruste ale temperaturii.1iteratura de specialitate
recomanda doua metode de impac*etare:bilaterala si unilaterala.E'perientele ultimilor
ani au aratat ca o impac*etare bilaterala nu este necesara pentru ca izoleaza prea mult
cuibul.
(otusi,ea se aplica familiilor de albine slabe,pentru familiile normale fiind recomandata
cea unilaterala.In ce consta impac*etarea unilaterala: la stupii orizontali si cei verticali cu
magazine,fagurii se aseaza spre peretele mai incalzit al stupului.1a diafragma se astupa
toate fantele (se poate folosi si banda scotci! si se izoleaza cu materiale care nu creaza
condens.Deasupra podisorului se aplica o alta impac*etare din aceleasi
materiale.Impac*eta-ul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din
stup.)tupii multieta-ati-din nou cel mai usor de manevrat-se impac*eteaza numai
superior,deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt 2(oma
necredinciosul2 si se g*ideaza dupa principiul 2totul e bun,daca nu dauneaza2.
Bentilatia stupului
Bentilatia stupului este foarte importanta,daca ne g*idam dupa e'perienta
trecutului>familii de albine puternice in toamna,au iesit din iarna ca niste umbre de
nerecunoscut.)i asta datorita greselilor care au fost facute,cand nu s-a asigurat o
ventilatie corespunzatoare. 7 ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti,altii
dacat aceia proveniti din sc*imbul de aer,dintre urdinis si fanta din podisor.Deci prima
masura ar fi ca orice orificiu(in afara de cele doua mentionate!sa fie astupat.Este
recomandata si o anumita marime a urdinisului,care s-ar situa undeva la valoarea de
0,cm pentru fiecare spatiu dintre rame.
In ceea ce priveste marimea fantei din podisor,un mare stupar roman
recomanda:2orificiul de aerisire din podisor,trebuie sa fie de marimea unei palme2.Daca
curentii de aer vor circula numai intre aceste doua fante(urdinis- podisor!,veti asigura
albinelor dumneavoastra o traversare in bune conditii a iernii.#ceasta te*nica se aplica la
toate tipurile de stupi e'istenti in e'ploatare.
#plicarea tratamentelor de toamna
(ratamentele cele mai eficiente impotriva varozei se aplica in lipsa puietului.#cest lucru
se intampla mai tarziu in toamna,spre inceputul iernii.)tuparii trebuie sa profite de zilele-
putine ce-i drept-de vremea buna si sa faca aceste tratamente conform prospectului si
recomandarilor producatorilor de medicamente.
,rotectia generala a stupinei
0onditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale. In acest
scop,stupii vor fi mutati si asezati pe vatra de iernare.)tupina se va prote-a cu garduri de
inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor de aer.)tupii vor fi
asezati pe postamente speciale,avand gri-a ca sa li se asigure o anumita
inclinare.#ceasta masura este benefica,in eventualitatea ca apa rezultata din condens va
fi eliminata.E'ista . metode de iernare:iernarea in aer liber,iernarea in co-oc si iernarea
in adapost.Din punct de vedere al avanta-elor si dezavanta-elor oferite de fiecare metoda
in parte este de discutat.5ecomandat insa este o iernare in aer liber,cu luarea masurilor
mai sus mentionate.
)upraveg*erea albinelor iarna
7data cu venirea iernii,lucrarile din stupina s-au inc*eiat.,entru stuparii care au facut
toate lucrarile2ca la carte2urmeaza o perioada de 2-. luni in care vizitele la stupina
reprezinta simple vizite de supraveg*ere.Mai mult,e'ista o anumita categorie de
stupari,care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lor>prima vizita fiind facuta pe
la inceputul lunii martie.#cestia sunt 2meseriasii2,cei care pe baza e'perientei acumulate
pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune.
Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie;1a cate .
saptamani interval,vizitam stupii si cu a-utorul unui stetoscop(se poate si cu unul
improvizat!ascultam zgomotele din stupi.0e ne-ar putea indica ele;
- un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula.
- un bazait puternic ne indica, ca familia are probleme si ca e'ista o stare anormala in
stup.
- un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate.
- zumzetul neuniform si plangator indica absenta matcii.
)tuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna,aceasta
numindu-se 2foaia de control2.,rin e'aminarea resturilor si albinelor moarte de pe ea,ne
putem da seama daca e'ista probleme.1a stupii orizontali unde 2foaia de control2 nu se
poate instala,se e'amineaza resturile care sunt scoase prin urdinis cu o sarma.
Dborurile de curatire iarna
)titi inca din primavara cat de benefice sunt aceste 2zboruri de curatire2.Inainte de
inceputul iernii albinele fac zboruri de curatire ,fapt care are influente pozitive in ce
priveste iernarea.$u de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc %2 grade 0 ,in
lunile decembrie,ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa din
stup.)tuparul- ca si in primavara -trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand urmatoarele
masuri:
- curata urdinisurile,ridica capacele si saltelutele izolatoare,curata zapada,imprastie paie.
7 practica des folosita este si 2lovirea2 usoara a stupilor pentru ca albinele sa se agite si
in acest fel sa iasa.
<n indemn: profitati de zilele calde si fiti prezenti in stupina pentru a supraveg*ea
zborurile de curatire,asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar putea sa apara daca
acestea nu se fac de toate familiile.
Indreptarea starilor nedorite
In viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuie
rezolvate.#ceste cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara,dar cateodata totusi se
intalnesc in practica apicola(cele mai multe fiind provocate c*iar de noi!.
- familiile au ramas fara *rana sau nu au acces la aceasta>albinele aflate intr-o astfel de
situatie necesita o *ranire suplimentara.#provizionarea se face cu faguri de la
rezerva.Dupa ce desc*idem stupul,localizam g*emul de iernare.Introducem apoi
fagurele in locul in care lipseste *rana,nu inainte insa de a gauri fagurii de 2-. ori,pentru
a inlesni circulatia albinelor.7 alta metoda este *ranirea cu miere cristalizata
fin,framantata cu za*ar pudra.Din acest amestec se fac turte de %, 9g ambalate in pungi
gaurite sau *artie(deasemeni gaurita!si se administreaza albinelor deasupra intervalelor
gasite in suferinta.0and nu avem miere indemna la boli,sau pur si simplu aceasta
lipseste,se foloseste serbetul de za*ar administrat ca in cazul precedent(turte!.)e pot
face si *raniri cu sirop de za*ar dens,administrat in faguri dar asta numai catre sfarsitul
iernii cand albinele il consuma cu placere.
- familia a ramas orfana : la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas fara
matca.Ideal ar fi ca rezolvarea problemei sa se faca cu matci de rezerva.Iernarea
acestor matci fiind o c*estiune destul de dificila,se a-unge in situatia in care acestea
lipsesc.De aceea practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu o
alta(mai slaba dar care are o matca buna!
(oate aceste lucrari se fac intr-o incapere incalzita(apro'. % grade 0! in care ferim
stupul de temperatura scazuta de afara.#ceste probleme ce apar trebuie neaparat
rezolvate pentru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu.
0onditii generale de iernare
0and alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu gri-a.0e trebuie sa
urmarim :
- sa poata fi prote-ata de vanturile reci.
- sa asigure linistea necesara albinelor>daca albinele vor fi deran-ate de pasari sau
animale,sau de zgomote de alta natura,se vor agita,vor consuma multa miere si se vor
imbolnavi.
- sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor(sa nu balteasca!
Dapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazul cand prinde
o crusta de g*eata > cea afanata asigura o mai buna izolare termica.#tentie : instalati si
gratare la urdinis impotriva soarecilor
,osted bE evudu"& at 4:.& #M $o comments:
Email (*is ?log(*is= )*are to (Fitter )*are to :aceboo9 )*are to ,interest
P.O-/+*+ A*3I,+*O.
1".I,'/*1I.+A 0A'I*II*O. -+ A*3I,+
)tiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural
care corespunde unei necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si
perpetuarea speciei.
In apicultura moderna roitul natural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care
asteapta roirea naturala ca unicul mi-loc de inmultire sau repopulare a stupilor ar fi bine
sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au
numeroase avanta-e fiind e'ecutata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a
apicultorului.
5oirea artificiala
5oirea artificiala are menirea sa inlature toate nea-unsurile roirii naturale.
Ea seefectueaza la timpul potrivit si ne permite sa efectuam o selectie a materialului
biologic,evitand riscul unor pierderi de roi pe care nu-i putem supraveg*ea si recupera.
)e poate afirma ca evitarea completa a roirii este destul de dificila,insa e'ista o serie
intreaga de operatiuni preventive care pot evita sau reduce mult roirea naturala.,entru
aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea si masurile
care urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului.
In practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii
puternice cu matci tinere si de mare productivitate.,entru a evita roitul natural trebuie sa
retinem faptul ca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand
familia de albine intra in frigurile roitului.
,rincipalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor,deci aglomerarea
cuibului,ventilatia necorespunzatoare a acestora,e'punerea lor la soare si
supraincalzirea acestora prin insolatie,aparitia unei necorespondente intre cantitatea de
albine tinere care pot *rani puietul si cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa-l
*raneasca,glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor, dar nu au suficiente
larve pe care sa le poata creste,faguri insuficienti sau necorespunzatori pentru
depunerea oualelor, lipsa de spatiu pentru cladirea fagurilor,predispozitia ereditara si alti
factori care constituie tot atatia e'citanti interni sau e'terni care favorizeaza roitul.
# stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestarea
instinctului de roire este foarte greu,putandu-se analiza numai fiecare in parte si sintetiza
corelatia care e'ista intre ele.
- )tupi de mare capacitate - Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea de stupi
sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa nevoie astfel ca
matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu-se blocarea cuibului.In
functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi rame si faguri artificiali.Daca
primavara nu avem faguri suficienti se limiteaza ponta matcii si aceasta lipsa duce si la
diminuarea culesului.0alculele au aratat ca la un spor zilnic de % 9g a capacitatii de
prelucrare si depozitare a nectarului sunt necesari 2-. faguri,iar la un spor zilnic de " 9g
vor fi necesari %-20 faguri.
- #mplasarea stupilor - Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada
dema'ima insolatie(orele %2-%+!deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul de
roire.Este bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante desc*ise la culoare pentru a nu atrage
caldura razelor de soare.
- 0ulesul nectarului si polenului - )unt elemente care actioneaza ca
stimulenti,determinand o mai buna *ranire a matcii,o mai buna depozitare a nectarului si
polenului care produc caldura in stup,contribuind la cresterea puterii familiei.<n cules
intensiv de rapita timpurie poate constitui cauza principala a roirii daca apicultorul nu
intervine la timp.De asemenea in perioadele lipsite de cules este bine sa practicam
stuparitul pastoral.
- #glomeratia de albine tinere - E'istenta unui numar e'cesiv de albine tinere indeamna
familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in care matca
depune oua din care vor ecluziona viitoarele matci.:amilia respectiva trece prin frigurile
roitului mai ales in cazul unei perioade mai lungi de timp nefavorabil.
- 1ipsa de spatiu si ventilatie - #glomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea albinelor
ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si suficient de eficace,predispunand familia
de albine la roire.In timpul culesului se recomanda desc*iderea mare a urdinisurilor si
asigurarea ventilatiei.
- ?locarea cuibului cu miere si pastura - 1a un cules intensiv de nectar si polen cand
cuibul nu este corespunzator marit acesta se bloc*eaza iar matca nu mai are celule
goale pentru a depune oua diminuandu-se activitatea albinelor si favorizand roirea.
- E'cesul de laptisor de matca - ,roducerea laptisorului de matca destinat *ranirii
larvelor de albine in primele trei zile de viata daca este tulburat de prezenta unui numar
mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor larvelor,acestea a-ung sa
cladeasca botci in care depoziteaza *rana glandulara stimuland roirea.mentinerea unor
familii puternice cu multe rame cu puiet necapacit reprezinta o metoda eficienta de
prevenire a roitului.
- Barsta matcii - )-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de unde
concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bune familii de
albine.
- 0arenta de feromoni a matcii - )e cunoaste faptul ca glandele mandibulare ale matcii
produc o secretie denumita 2substanta de matca2 dupa care albinele percep si recunosc
matca stupului.0at timp albinele primesc o cantitate determinata din aceasta
substanta,totul este normal,cand aceasta cantitate insa se reduce,albinele *otarasc
inlocuirea matcii.acest fenomen se produce fie din cauza imbatranirii matcii cand se
diminueaza si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din cauza suprapopularii
stupului care determina reducerea cantitatii de feromoni primiti.5ezultatul este
acelasi:cladirea de botci.
0um intrerupem roitul
#paritia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin distrugerea
lor sistematica se poate impiedica roirea.#ceasta operatie este grea si anevoioasa
cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistarea si distrugerea
botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa,neobservata,toata operatiunea devine
inutila.7peratia se repeta la %0 zile si apoi din nou la + zile pentru distrugerea noilor botci
cladite intre timp.0and aceasta operatie se efectueaza in a-unul recoltarii productia de
miere scade mult,fiindca familia de albine este in frigurile roitului iar metoda de
intrerupere a roitului prin distrugerea botcilor contribuie la prelungirea acestei stari,de
unde concluzia ca este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest instinct puternic.
Metode de roire artificiala
5oirea artificiala inlatura toate nea-unsurile roirii naturale care este mai comple'a si cere
un volum mare de munca.5oirea artificiala usureaza munca si contribuie la sporirea
productiei de miere.In literatura de specialitate sunt descrise toate metodele de formare
a roilor artificiali.#ici insa vom descrie doar cateva(cele mai simple si eficace!,folosite
atat in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor:
- 5oirea artificiala prin divizare - #ceasta este cea mai simpla metoda de inmultire
artificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un
numar micde familii.0u aceasta metoda se obtine dublarea efectivului,apicultorul
a-ungand intr-un timp relativ scurt sa-si formeze o stupina adevarata,dimensionata dupa
dorinta.In zona de stepa,divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut,iar in
zona de munte-deal in prima -umatate a lunii mai.In acest fel noile familii participa la
culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare.
Divizarea familiilor se e'ecuta in zilele calduroase cand albinele e'ecuta zboruri
intense.0u scopul de a forma familia noua,se aduce langa familia ce urmeaza sa fie
divizata un stup gol in care se trec -umatate din fagurii cu albine,puiet si miere a familiei
de baza.0u ocazia divizarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in care stup a
ramas.Dupa aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati intre ei,de o parte si de
alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s-a format familia noua.#lbinele
culegatoare,pe masura ce se inapoiaza de la cules,se impart aproape egal in cei doi
stupi.In cazul in care se constata ca albinele populeaza mai bine unul din stupi,acesta se
poate indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor sa se faca cat mai egal.)pre
seara,in familia orfana se introduce,intr-o colivie,o matca imperec*eata sau
neimperec*eata.In cazul in care lipsesc matcile de rezerva dupa 2& de ore,in diviziunea
ramasa orfana se introduce o botca matura.Dupa imperec*erea matcii si inceperea
depunerii oualelor, familia nou-formata se dezvolta dupa te*nica obisnuita in vederea
valorificarii culesurilor.:olosind acest procedeu de inmultire a albinelor se realizeaza un
spor efectiv de %003.
- 5oirea artificiala prin stolonare colectiva - ,resupune ridicarea a cate doi faguri cu puiet
si albina de la fiecare familie de baza.#ceasta face ca puterea familiilor donatoare sa nu
fie influentata.0u cat roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie mai puternice.
,entru ca iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana in toamna sa atinga
parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale.
)e scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit bine
acoperite de albine.)e va urmari sa nu se ridice din greseala si matca.5amele se aseaza
in stupul ce va gazdui roiul. In timpul formarii roiului,urdinisul stupului se tine inc*is
pentru a se evita depopularea.in general,roiul se formeaza din & rame bine acoperite de
albine,din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.Dupa cateva ore,in
roi,sub protectia coliviei,se introduce o matca tanara imperec*eata.In lipsa unui cules de
intretinere se va *rani stimulent cu cate .00 g sirop de za*ar in concentratie de %/% sau
%/2.
5oirea naturala
,rin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca,o parte din
albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.In functie de ordinea in
care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare,care se caracterizeaza prin aceea ca
albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele
parasesc stupul cu matci tinere neimperec*eate.1egat de data cand parasesc
stupul,roiurile se impart in:timpurii,atunci cand familiile roiesc la inceputul lunii mai si
roiuri tarzii,cand familiile roiesc in luna iulie.
7bisnuit,roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos,intre
orele %%-%.Dupa ce matca iese din stup insotita de albine,roiul se invarteste in
apropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.5oiul primar cu matca
varstnica,spre deosebire de roiurile secundare si tertiare,nu se indeparteaza prea mult
de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistit timp de cateva
ore.Dupa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spre
seara se scutura direct intr-un stup nou,pregatit in acest scop.)tupul in care se introduce
roiul se ec*ipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o *ranire suficienta pentru a putea
incepe cresterea puietului. Dupa 2-. zile roiul se controleaza,se verifica prezenta matcii
si se organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sa cladeasca in timp cat mai scurt
fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul necesar.
:agurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate botcile
cu e'ceptia celei mai mari,iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in stup numai fagurii
ocupati de albine.,rin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea in
continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia.5oirea naturala a
familiilor de albine in prea-ma culesului principal impiedica realizarea unor productii
corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit.
Ingri-irea roiurilor
Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una este
aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de
*rana.,ana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 0,"-%9g albine si in faguri
rezerve de miere de %0-%2 9g.In vederea a-ungerii la acest deziderat se iau urmatoarele
masuri:
- 1a formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele!se administreaza in
faguri apa.
- )e urmareste ca roiurile formate cu matci neimperec*eate(sau botci!sa aiba in cat mai
scurt timp matci imperec*eate.
- 5oiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se a-uta periodic cu
puiet capacit.
- )e asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii.
- )e asigura e'istenta de culesuri abundente,iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie
*ranite stimulent.
5espectarea termenelor prevazute pentru e'ecutarea lucrarilor si ingri-irea atenta a
roiurilor dupa formare,asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursul
sezonului.#stfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in sezonul urmator sa fie
incluse in grupa familiilor de baza.5oiurile care nu au a-uns la o dezvoltare
corespunzatoare se desfiinteaza,iar albinele,puietul si rezervele de *rana se folosesc la
intarirea celorlalte roiuri.
0<M I$M<1(IM :#MI1II1E DE #1?I$E
Inmultirea familiilor de albine este o lucrare foarte importanta intr-o stupina. Bom
prezenta in aceasta pagina cateva metode de inmultire, care pot fi aplicate de orice
apicultor in stupina proprie.
5oirea artificiala prin stolonare
:oarte simplu de realizat,ea consta in ridicarea din &- familii puternice cu tendinta de a
intra in frigurile roitului, a cate %-2 faguri cu puiet capacit cu albina acoperitoare,iar de la
alte familii a altor doi faguri cu provizii. ,rintre fagurii cu provizii trebuie sa fie cel putin
unul cu polen si cu pastura, absolut necesare roiului, mai ales daca roii raman pe
aceeasi vatra cu familiile din care s-au format. (rebuie sa retinem ca ei raman 2-. zile
fara albina culegatoare .
,ana la refacerea acestei noi unitati biologice, albinele consuma din rezervele puse la
construirea roiului si din aceleasi considerente vor primi apa in *ranitor. 0u cat roii se fac
mai devreme, cu atat este mai bine, pentru a avea cat mai mult timp la dispozitie,
necesar constituirii unor unitati biologice puternice, cu suficiente rezerve de iernare in
cele mai bune conditii. 5oii odata constituiti, daca este posibil, se deplaseaza la distanta
(peste . 9m! de vatra din care provin unde trebuie sa e'iste un cules de intretinere, stupii
avand urdinisurile micsorate la %-2 cm.
In lipsa culesului, roii se stimuleaza administrandu-se sirop de za*ar in *ranitor, seara la
fiecare 2-. zile. 5oiul astfel format primeste o matca imperec*eata, in cusca cu dop din
serbet sau foaie de fagure artificial perforat ori se aplica o botca gata de eclozionare, pe
fagurii din centrul cuibului, imediat sub speteaza de sus a ramei. Este necesara o atentie
sporita atunci cand la formarea roiurilor se scot fagurii cu puiet, pentru a nu se ridica din
greseala una din matcile familiilor donatoare respective.
Metoda se preteaza a fi folosita foarte bine in primavara, inaintea culesului de la salcam,
cand familiile sunt foarte populate si in stupi e'ista +-" faguri cu puiet pe rama mare.
)pre a evita intrarea in frigurile roitului, se poate aplica aceasta metoda pentru formarea
de roi sau nuclee si introducerea in familia de baza a unor faguri artificiali in locul celor
cu puiet. 0and roii se formeaza spre toamna, dupa culesul de la floarea-soarelui, trebuie
sa aiba 8-" rame cu puiet, a-ungand astfel rapid la nivelul de putere al familiilor de baza.
0omentarii : metoda e'pusa este una dintre cele mai simple , fiind la indemana oricarui
apicultor . )e poate aplica pe toata perioada sezonului activ . 0and o folosim inaintea
culesului la salcam , trebuie sa avem gri-a sa nu slabim prea mult familiile de albine si de
aceea se ridica o singura rama de puiet capacit , impreuna cu albina tanara aferenta .
Indiferent de perioada aplicarii metodei , va recomandam sa formati roiuri pe 8 rame cu
puiet , pentru a obtine entitati viabile. 7 conditie de baza este aceea ca toate familiile
care participa la donarea de rame cu puiet capacit sa fie intr-o stare de sanatate buna .
7 alta conditie este asigurarea cu matci tinere , imperec*eate , pentru toate roiurile
formate.
5oirea artificiala prin divizare
0onsta in formarea unui roi artificial dintr-o familie puternica, sanatoasa si productiva,
prin divizare. )e aduc doi stupi goi de o parte si de alta a stupului in care se afla familia
ce urmeaza a fi divizata. :agurii cu albine, puiet si provizii se impart egal intre cei doi
stupi, fara a tine seama in care a ramas matca.
)tupul golit in care a stat familia de baza se indeparteaza. 0ei doi stupi cu urdinisurile
apropiate, unul la stanga, altul la dreapta, se aseaza unul langa altul pe locul stupului
golit, pentru ca albina culegatoare sa se imparta egal intre cei doi stupi. :amilia ramasa
fara matca va primi una imperec*eata in colivia cu dop de serbet, ori foaia de fagure
artificial perforat, sau o botca gata de eclozionare.
(reptat, cei doi stupi se departeaza zilnic cate putin, cam 20 cm/zi, pana a-ung pe locul
destinat fiecarei familii. <nii apicultori , mai ales cei incepatori , folosesc o varianta
simplificata a metodei , lasand stupul fara matca sa-si creasca singur regina, din botci de
salvare . #ceasta varianta trebuie insa abandonata , datorita perioadei mari in care
cresterea de puiet este stopata (pana la imperec*erea noii matci !.
0omentarii : metoda este buna si viabila , insa ea trebuie aplicata numai familiilor
puternice. ,erioada de aplicare optima este dupa culesul de la salcam , un termen
ma'im fiind % iunie .
Metoda are avanta-ul omogenitatii materialului si da posibilitatea apicultorului sa
ec*ilibreze la ambele familii atat cantitatea de puiet cat si cea de albina culegatoare > din
pacate nu poate fi generalizata la intregul efectiv din stupina, pentru ca de obicei in
fiecare stupina pe langa familii foarte bune e'ista si familii slabe si foarte slabe.
5oirea artificiala prin golirea de puiet a familiei de baza
Este o metoda folosita cu reale avanta-e in conditiile in care Barroa -acobsoni afecteaza -
alaturi de viroze - din ce in ce mai mult albinele, diminuand puterea si capacitatea
productiva a familiilor. Imediat ce culesul de la salcam s-a terminat, din familia de baza
se scoate tot puietul capacit si necapacit, lasand familia cu matca si albina
culegatoare.Daca familia de baza ramane prea slaba se pot lasa %-2 faguri cu puiet
necapacit.
)esizand absenta puietului, matca cauta sa modifice starea anormala si insamanteaza
rapid .- faguri cu puiet, in functie de perioada calendaristica la care ne aflam si de
albina acoperitoare de care dispune familia. 5amele cu puiet si albina acoperitoare care
au fost scoase din famila de baza se aseaza in una sau mai multe ladite in functie de
numarul ramelor de puiet, formand noi unitati biologice (roi!. 5oiurilor li se altoieste cate
o botca gata de eclozionare astfel ca pana la imperec*erea tinerei matci, intreg puietul
sa eclozioneze.
#stfel la familia de baza, cat si la roi cand nu mia e'ista puiet capacit se e'ecuta rapid
tratamentul cu Barac*et conform prospectului, pentru a surprinde intreaga populatie de
Barroa -acobsoni libera pe faguri. 1a culesul urmator sau in toamna, daca dezvoltarea
separata a roiului si a familiei de baza nu a fost satisfacatoare, se unifica formand astfel
o familie foarte puternica, pentru un cules tarziu sau pentru iernare fara pierderi.
Metoda dublarii efectivului familiilor de albine
Este o metoda e'pusa de Ioan )tancu si care are drept scop inmultirea familiilor de
albine prin dublarea efectivului, valorificand superior culesurile, in paralel cu combaterea
acarianului Barroa. Imediat ce s-a terminat recoltarea de miere la culesul de salcam , se
procedeaza la impartirea familiilor de albine in doua unitati biologice. #ceasta o realizam
in scopul inmultirii, dezvoltarii accelerate si efectuarii unor tratamente eficiente cu
Barac*et in perioada de dezvoltare ma'ima a puietului in familie, deci si a parazitului.1a
stupul multieta-at, se ridica toate ramele cu puiet capacit si necapacit in corpul 2 sau .,
dupa caz. )e lasa in corpul o matca stupului cu o rama cu puiet necapacit cat mai tanar
posibil.
0orpul % se separa de cele superioare cu a-utorul unui podisor cu urdinis lateral. 1a
corpul superior se da o botca. )e e'ecuta tratamentul cu Barac*et la corpul % inferior in
care a ramas matca si aceasta cat mai repede posibil. #ici matca va cauta sa-si refaca
puietul in cel mai scurt timp, vietuind ca o familie de sine statatoare, beneficiind si de
toata albina culegatoare care se intoarce la vec*iul urdinis. In corpul superior, dupa ce
albina culegatoare s-a intors in vec*ea familie, se strange cuibul pe ramele cu puiet si
albina acoperitoare. Matca tanara, dupa ce s-a imperec*eat incepe sa insamanteze
fagurii din care a eclozionat puietul.
0and intreg puietul a eclozionat si puietul matcii tinere nu a apucat sa fie capacit, se
e'ecuta tratamentul cu Barac*et in corpul superior. 0u cel putin %0 zile inainte de cules,
se ridica podisorul dintre corpuri ce separa cele doua familii. )e ia una dintre matci cu
%,2,. rame de puiet necapacit si se aseaza intr-o lada noua sau intr-un corp superior ca
roi de sine statator. )e poate c*iar valorifica una din matci scotandu-se apoi podisorul
dintre corpuri si formandu-se astfel o familie foarte puternica capabila sa valorifice
culesul urmator. :amilia de baza ramane de obicei cu matca tanara si intraga familie din
corpul inferior la care se adauga puietul si albina culegatoare de la familia din corpul
superior de la care s-a scos matca cu %,2,. rame cu puiet si s-a facut roiul de sine
statator.
#cest roi se va dezvolta cat mai bine pana la intrarea in iarna prin valorificarea
culesurilor urmatoare si stimulare permanenta. In mod asemanator se procedeaza si la
familiile intretinute in stupi orizontali si verticali impartindu-se familia cu a-utorul unei
diafragme si practicarea unui urdinis lateral.
,osted bE evudu"& at 4:. #M % comment:
Email (*is ?log(*is= )*are to (Fitter )*are to :aceboo9 )*are to ,interest
*/C.A.I I, 1/PI,A