CUPRINS PRODUSELE ALBINELOR................................................................................................... 78 SCHITE STUPI.................................................................................................................

131

Ce trebuie stiut despre familia de albine

In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi: matca,albinele lucratoare si trantorii.

Matca : Este singura femela fecundata din stu

,fiind ras unzatoare de inmultirea familiilor de albine.!e obicei in stu este o singura matca,avand cor ul mai lung"#$%#& mm', ca ul mic,abdomenul foarte dezvoltat,ari i mai mici si o greutate de #&$%#($ mg.

)lbinele lucratoare : Numarul acestora este variabil,osciland de la *$$$$ in erioada de iarna, ana la +$$$$%($$$$ in vara.)u talia mai mica"*#%*+ mm', o greutate de a ro,. *$$mg si ari ile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul.In fa t lucratoarele sunt femele cu organele de re roducere nedezvoltate.

-rantorii :Sunt masculii care im erec.eaza matca,fiind rezenti in cuib din rimavara ana in toamna.In numar de cateva sute,au o lungime de *&%*/ mm,ari i ce de asesc abdomenul,ca ul globulos si o greutate de #$$ mg. !ezvoltarea familiei de albine Intr%un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita,numarul indivizilor crescand sau scazand functie de anotim si im licit de conditiile de mediu.Practic viata familiei de albine cu rinde atru mari erioade. Prima erioada : Se caracterizeaza rin inlocuirea albinelor batrane care au iernat,cu albina tanara,nou iesita din celule rimavara.Pe la sfarsitul lui februarie,matca ince e sa de una oua in celulele fagurilor din mi0locul g.emului,acolo unde regimul termic ermite cresterea de uiet.!u a ce albinele fac zborul de curatire,matca de une din ce in ce mai 1

multe oua.Pe masura ce tim ul se incalzeste , onta matcii a0unge la *$$$ de oua e zi,albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite tre tat. Procentul albinelor tinere creste mereu si se a0unge in situatia ca la sfarsitul lunii a rilie toata albina sa fie inlocuita.Se stie ca o albina tanara are o utere mare de ingri0ire a larvelor, utand .rani #,1 sau c.iar +,ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare. Perioada a doua : Se mai numeste si erioada de crestere.Nectarul si olenul se gasesc din abundenta si isi fac a aritia trantorii.Matca este .ranita uternic, de une este #$$$ de oua2zi,numarul de albine doici creste si se a0unge in situatia in care 1%+ doici ingri0esc o larva.Cand acest fenomen se su ra une cu alti factori favorizanti"li sa de s atiu,ventilatie insuficienta etc.',a ar frigurile roirii. )lbinele construiesc botci de roire,in care matca de une oua la interval de cateva zile.3a urdinis se observa 4barbi de albine4 cauzate de marea aglomeratie ce e,ista in stu .!u a *%1 zile de la ca acirea rimelor botci,are loc rima roire,matca cu o arte din albinele tinere,insotite de multi trantori arasind stu ul.)cest roi care se numeste roi rimar si care contine a ro,. &$5 din o ulatia stu ului se aseaza du a cateva minute de zbor e o creanga sau alt su ort.,de unde o sa zboare a oi s re o alta destinatie. In familia de baza,la ( zile de la ca acirea rimei botci,iese intaia matca tanara.Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci,reusind lucrul acesta daca este lasata de albine.!aca familia ramane in frigurile roitului,albinele nu lasa matca tanara sa%si omoare suratele,iar in a 6%a zi de la iesirea rimului roi,iese al doilea roi cu matca neim erec.eata.Iesirea roiului # oate fi intarziata de o vreme nefavorabila" loioasa'.Cand se intam la asta,acest roi contine mai multe matci tinere.Roirea oate continua si cu iesirea altor roiuri,fa t ce duce la desfiintarea familiei de baza.Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cu rinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. -ot in aceasta erioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si olen, erioada caracterizata de infloriri uternice a masivelor melifere.Catre sfarsitul lunii iulie, uterea familiei se micsoreaza tre tat,matca micsorand onta ,trantorii fiind alungati din stu . Perioada a treia : Este numita si erioada formarii albinelor de iernare.In mod natural toata albina care a artici at la culesurile de vara iere.Ea este inlocuita de albina a aruta in luna august,albina care ne artici and la cules are un organism neuzat.7eneratiile de albine iesite toamna,mai cu seama la sfarsitul lunii august,se tembrie si octombrie,traiesc ana in rimavara urmatoare,asigurand cresterea noilor larve. Perioada a atra : Este erioada iernarii si ince e cand tem eratura scade sub *1 grade C.In toamna la a aritia rimelor no ti reci,albinele se strang in g.emul largit e fagurii din dre tul urdinisului.8 caracteristica a iernarii este aceea ca tem eratura din interiorul g.emului nu scade niciodata sub *+ grade C,nici in erioadele cele mai geroase.-rebuie ca toti stu arii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stu ului,ele mentinand caldura numai in interiorul g.emului.)lbinele din artea e,terioara a g.emului sunt mai a ro iate unele de altele si formeaza o 4coa0a4 stand nemiscate,iar cele din interior"mai tinere' sunt mai rasfirate si rin miscari din ari i,abdomen, icioare roduc caldura necesara. 2

Producerea caldurii in tim ul iernii se face e baza consumului de miere,o familie consumand iarna 9%*$ :g de miere.In rima arte a iernarii familia nu creste uiet. Inmultirea familiilor de albine Se oate s une des re albine ca au o viata scurta,in sezonul activ traind 1&%+$ zile,iar in cel inactiv 9%( luni.-oate categoriile de indivizi trec rin trei stadii de dezvoltare : ou , larva , nimfa.

)lbina lucratoare : In rima zi du a de unere,oul sta vertical in celula,a doua zi se inclina utin entru ca a treia zi sa fie com let culcat e fundul celulei.Catre sfarsitul celei de a treia zi,albinele doici de un in celula la tisor de matca, rodus de glandele lor salivare.Invelisul oului se moaie si din el iese larva.)ceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. In rimele trei zile larva este .ranita de albinele doici cu la tisor de matca.3a aceasta,s re sfarsitul celei de%a treia zi,albinele adauga miere si astura entru ca ince and cu a atra zi larvele sa fie .ranite numai cu amestec de astura,miere si a a.In rimele zile larvele stau incolacite e fundul celulei.In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei,cu ca ul s re desc.iderea ei, nu mai rimeste .rana si albinele astu a celula cu un ca acel oros de ceara,amestecata cu olen.In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a *+%a de la de unerea oului se formeaza nimfa.In ziua a #*%a iese albina lucratoare. Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare.!iferenta este ca de unerea oului de catre matca se face in celule s eciale numite botci si in modul de .ranire.Cand albinele se regatesc de roire,ele construiesc botci e marginea fagurilor,botci de roire, in care matca de une oua.Cand familia ramane orfana dintr%un anumit motiv,albinele cladesc in mi0locul fagurelui botci de salvare, rin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 1 zile.)ceste larve sunt .ranite ana la ca acirea botcilor numai cu la tisor de matca. -rantorii : Provin din oua nefecundate.!aca la matca si lucratoare difera numai modul de .ranire si anvelo a"celula',la trantor difera si oul.Pentru un trantor se consuma o cantitate de .rana de #%1 ori mai mare,iar durata de dezvoltare este cea mai mare"#+ de zile'. )ctivitatea , cuibul si .rana albinelor !u a iesirea din celula,viata albinei lucratoare se im arte in doua eta e.In rimele #$ de zile albina lucratoare e,ecuta tot felul de lucrari in stu ,iar in ultimile *& zile ale vietii devine albina culegatoare.8 sc.ema arata astfel : in rimele *%# zile albinele curata celulele si incalzesc uietul.Intre a 1%a si a *1 zi,albinele .ranesc uietul.In rimele zile,ele .ranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si olen si a oi e masura ce se dezvolta glandele roducatoare de la tisor,si anume intre a 9%a si a *#%a zi,ele .ranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 1 zile.-ot in acest tim ,albinele mai e,ecuta si urmatoarele lucrari : rimesc nectarul ,de oziteaza nectarul, reseaza olenul si curata stu ul. )lbinele in varsta de *#%*( zile cladesc fagurii.In tot acest tim ele fac si scurte zboruri de orientare.Intre a *( si a #*%a zi de viata,albinele azesc intrarea in stu ,aerisesc stu ul.!u a aceasta erioada albinele devin albine culegatoare,cu mentiunea ca la 3

a aritia unui cules abundent ot artici a si albine mai tinere de #$ de zile. Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara.;iecare fagure rezinta e ambele fete mii de celule .e,agonale.Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina lucratoare cu diametrul de &,+ mm si adancimea de *$%*# mm , celule de trantor cu diametrul de 9,& mm si adancimea de **%*# mm , celule de matca "botci' care au forma unei g.inde,adanci de #$%#& mm si diametrul de *$%#* mm.In celulele de lucratoare albinele ot de ozita miere si astura,iar in cele de trantor miere si mai rar astura. Pentru .ranirea lor si a uietului albinele folosesc nectarul si olenul florilor.Pe langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci"mana' de origine animala sau vegetala.!aca des re nectar"miere' se oate s une ca re rezinta .rana glucidica,atunci olenul este .rana roteica" ainea'.Consumul de miere si astura difera de la o erioada la alta,functie de anotim si de rezenta sau absenta uietului.

Primii pasi pentru organizarea unei stupine

) icultura este activitatea care da racticantilor numeroase satisfactii.Iubitorii de stu arit, sunt oameni de toate varstele si rofesiile care au un unct comun: dragostea de albine,natura,aer liber.) icultura are o latura materiala"se obtine miere, olen, astura,ceara, ro olis'cat si una s irituala.Nimic nu se com ara cu zumzetul unui roi de albine sau cu o limbare rin stu ina ta. Stu i care ulseaza de viata,albine care se intorc cu desagii lini de olen si miere,matci care er etueaza viata,trantori in ermanenta cautare a dragostei.Ce oate fi mai inaltator<Ce alta indeletnicire mai oate crea atata multumire de sine<Ras unsul e sim lu:stu i,stu ari,albine,natura,sunt arti ale aceluiasi intreg si acela se numeste a icultura. 8rganizarea unei stu ine Ca in orice activitate,si in a icultura a ar robleme care trebuie rezolvate. Stu arii ince atori sunt usi in fata unor dileme care la rima vedere sunt greu de finalizat. Procurarea de stu i, familii de albine,tot felul de ec.i amente si materiale a icole nu sunt robleme a caror rezolvare inseamna numai o sim la bataie din alme.-otul trebuie facut cu atentie si numai du a o realabila documentare"literatura de s ecialitate se gaseste'si mai ales cu multa tenacitate. Primul as in a icultura !e obicei se orneste cu un numar limitat de stu i"#%1 buc.'iar e masura ce stu arul ince ator ca ata e, erienta si stu ina va creste numeric si calitativ.Se oate a0unge ca in 1%+ ani sa avem creata o stu ina frumoasa,familii de albine uternice care sa aduca roductii mari de miere si alte roduse a icole.-rebuie doar sa avem rabdare,sa erseveram si sigur rezultatele nu vor intarzia sa a ara. )legerea vetrei stu inei Se face e baza mai multor criterii.Raza de zbor a albinei este de 1 :m.)ceasta su rafata"#(#9 .ectare'trebuie sa asigure un cules bogat,intins e toata durata sezonului activ.Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de 1$ familii de albine,tinand seama ca o familie consuma in decursul unui an a icol 6$ :g de miere si 1$ :g de olen.)sta ca sa nu mai unem la socoteala si cantitatea de roduse marfa e care s eram sa le obtinem.!e obicei intr%un an bun se ot realiza de la un stu #&%1$ :g miere,($$ g 4

ceara si 1%+ :g olen.In final rezultatele de ind numai de rice erea noastra. )m lasarea stu inei se face e o vatra care este insorita rimavara si toamna,de arte de surse oluante,in locuri linistite,de arte de drumuri intens circulate si de a e curgatoare mari.Stu ii de albine se aseaza cu urdinisurile orientate s re sud%est,la o distanta de # m e rand si +%& m intre randuri.Intre doua stu ine vecine,trebuie sa fie o distanta de #%1 :m,asta in functie de otentialul melifer al zonei. )legerea ti ului de stu Urmatorul as este alegerea ti ului de stu in care dorim sa ne cazam familiile de albine.Stu ii sunt de doua feluri:stu i orizontali si stu i verticali.In cadrul fiecarei categorii, sunt diferite variante constructive.Ce trebuie stiut des re stu i:de orice ti ar fi,toti sunt buni entru racticarea a iculturii. Conditiile de baza sunt acelea care tin de realizarea lor.-rebuie sa fie rezistenti,bine inc.eiati,realizati du a standard, si nu in ultimul rand inca atori.!eci mare atentie la ce cum arati= Prin alegerea stu ilor,trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai a ro iate de cele din natura.Productia de miere, astura, olen,ceara, ro olis,de inde in mare masura si de ti ul de ec.i ament a icol folosit,cat si de calitatea acestuia.Nu se orneste la drum cu stu i din vec.ituri.Consultand stu arii din zona voastra veti utea a recia ce ti de stu veti alege.Un adevar e sigur:un stu orizontal se va reta mai bine unui stu arit stationar,iar unul vertical cu magazine sau unul multieta0at unui stu arit astoral.3a fel si zona in care aveti am lasata stu ina are o mare influienta. Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de rimavara mai accelerata se recomanda stu ii multieta0ati,iar in zonele de deal,montane si nordice,stu i verticali cu magazine cat si stu i orizontali. )vanta0ele si dezavanta0ele ce decurg din folosirea unui anume ti de stu trebuie foarte bine cantarite. ) icultura % o afacere de succes Suntem convinsi ca ma0oritatea vizitatorilor acestui site isi un intrebarea daca a icultura oate fi o afacere.Ras unsul este din start unul ozitiv,cu recizarea ca volumul de munca,investitia materiala si im licarea ersonala sunt destul de considerabile.Ca in orice afacere,se a lica olitica asilor marunti,intre rinzatorul trebuind e rand sa fie a icultor,medic veterinar,contabil,manager,sofer,.amal,etc. Primii asi s re realizarea obiectivului au fost e, usi mai sus.Cum ar trebui sa arate structural o 4intre rindere4 al carui obiect de activitate este a icultura< Sunt doua osibilitati,asta functie de nazuintele intre rinzatorului si de sistemul ales : Stu ina stationara % se bazeaza e am lasarea stu ilor in mai multe locatii "cate 1$%1& buc.2vatra',cu o distanta de &%9 :m. intre ele.3a un numar de 1$$ de stu i sunt necesare (%*$ locatii,legate intre ele de drumuri racticabile si dis use astfel incat numarul de :m. facuti cu masina sa fie cat mai mic.)ceste locatii se inc.iriaza de la diversi ro ietari si vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor.Uneltele si utila0ele vor fi folosite in comun entru tot numarul de familii.Un alt obiectiv este construirea unei baze centrale entru de ozitarea si relucrarea roduselor. Iarna familiile de albine ot fi gazduite e o singura vatra, entru ca su raveg.erea sa fie facuta mai usor si c.eltuielile sa se reduca.E,istenta a *%# mi0loace de trans ort constituie o necesitate. Stu ina 4 astorala4 % Este un alt sistem care se ractica atat in tarile U.E cat si in )merica.)lbinele sunt de lasate in astoral cu diverse mi0loace de trans ort"camioane,tractoare,trn, avilioane', urmand ca in auzele dintre 4e, editii4 sa fie cantonate e #%1 vetre.Sistemul e, us cere o investitie si o im licare ma,ima,devenind rentabil la un numar de este 1$$ de familii,dat fiind c.eltuielile mari cu trans ortul. 5

8 alta intrebare la care trebuie sa ras undem este aceea,unde sunt granitele dintre amatori,semi rofesionisti si rofesionisti : )matori % obiectivul rinci al este obtinerea de roduse a icole care sa aco ere necesarul entru familie si eventual obtinerea unui rofit.Potrivit normelor,se considera amator stu arul care are *%*$$ familii de albine.!e obicei acest stu arit se caracterizeaza rin urmatoarele : volum de munca mediu"la sfarsit de sa tamana' > materialul genetic "roiuri,matci' se obtine rin mi0loace ro ii > a icultorul are o alta munca de baza. Semi rofesionisti % numarul de familii este de *$$%1$$ buc,volumul de munca *#$$% *1$$ ore2an,materialul genetic se cum ara de la unitatile s ecializate,se oate ractica o a icultura moderna rin mecanizarea lucrarilor,se relucreaza rimar unele roduse ale stu ului etc.)facerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei. Profesionisti % Se ot considera stu arii care detin este 1$$ de stu i,un numar o tim fiind undeva s re 9$$ de buc.)ici lucrurile se sc.imba radical, stu aritul astoral fiind absolut necesar.Numarul de ore munca2an creste dramatic,fiind necesara anga0area de muncitori sezonieri.Pentru o mai buna re rezentare se cere ca functionarea stu inei sa se faca sub forma unei societati comerciale.

Sfaturi utile de care trebuie sa tii seama la achizitionarea de stupi populati

sfaturi de la 0anese esti nou si vrei acum sa%ti cum eri *. cauta sa iei de la un stu ar mai in varsta "cei tineri le umbla mintea la smec.erii' #. cauta sa iei de la unul care nu leaca cu ei de e vatra 1. du%te cu unul care are stu i &$%*$$ si care umbla cu ei +. cel care%ti vinde stu i sa%l alegi tu nu cel care ti%i alege &.ia dintr%o zona de deal " run, faneata' 9. limbate rin stu ina lui si vezi ce scoate albina la urdinis /.mai intai du%te intr%o vizita neanuntata (.s une%i: cum ar *$ dar ma lasi sa%ti desc.id *& "nu oti sa%i ravasesti toata stu ina' 6. daca ince i sa%i desc.izi stu ii si din #%1 nu%ti lace nici unul nu mai lua de la el% o reste%te= *$.alege stu ul care are urdinisul mai larg desc.is si cu aglomeratie mai mare de albina la intrare = **. cara olen inseamna ca are uiet *#. desc.izi stu ul...scoate rima si ultima rama si vezi cata albina are e fiecare din aceste # rame *1 vezi daca uietul este com act *+. vezi cate rame are cu uiet ca acit" rama cu uiet inseamna %/ cm coroana de miere si restul ana la latul de 0os uiet ca acit "vezi sa nu fie estrit' *&. daca ai vorbit ret2rama atunci trei sferturi din rame sa aiba uiet si toate ramele sa fie ocu ate cu albina *9. cand ridici odisorul nu te bucura ca e albina e laturile de sus ale ramelor ridica cum am zis rima si ultima rama si mai ridica una cu uiet ca acit toate sa aiba albina e toate fetele si ana la latul de 0os */. nu te bucura ca ti le da cel mai ieftin 6

*(. incearca%l : daca ai zis ca te duci sa cum eri sambata, du%te cu cutiile 0oi sau vineri sau da%i un telefon%omule imi are rau dar nu ot veni si vin este o sa tamana ca am o roblema%daca se su ara sigur i%a aran0at *6.cel care merge cu tine sa%ti aleaga sa nu s una ca are stu i, sa zica ca este si el tot la ince ut% intelege%te cu el din oc.i #$. daca fagurii sunt mai negri sau rost crescuti nu te s eria ca ti%i sc.imbi tu #*. daca uietul e com act si nu vezi fasole e la urdinise sau albina care sare rin iarba nu%ti fie frica de boli bani sa ai, sa nu vrei nea arat ca azi sa iti iei albine, si sa nu%ti i0nc.i ui ca tu ai luat cei mai buni,mai vrednici,mai sanatosi si mai ieftini stu i cam atat "am fost si eu o data sa iau tr cineva & familii si era sa ma bat cu ala care vindea' "eu nebun,ala nebun....' sfaturi de la ?un:a In rinci iu, ma uit sa vad daca are oua, daca are inseamna ca este si matca e acolo, ma uit asa din viteza la uiet, daca e lacunar si nu e,ista un motiv intemeiat t asta" olen de us in rama', inseamna ca e o matca batrana care nu mai are multe oua, ma mai uit la albina, cat de multa e...la asta ma uit rima data de fa t...daca mi se are ca%i slabut ca o ulatie nu%l iau. 8:iometric, c.iar daca vanzatorul n%a strans cuibul eu imi ot da seama daca sunt &%9 rame bine o ulate c.iar daca in lada sunt / sau (..ma uit la faguri sa nu fie atat de negri si cu celulele micsorate, nu atat ca imi iese albina mica, dar mai ales ca bolile e faguri vec.i isi fac de ca . Ma mai uit la dimensiunea ramei...daca%i ca a mea dadant blatt, ma bag, daca nu... rea multa munca, caut alt vanzator. Intreb de tratamente, ma uit la rezerve si tot asa... )m luat cu *,( mil e familie, la mine%n 0udet asa au mers returile, intre *,/ si # mil e familie e &%9%/ rame line de albina si cu 1%+ rame de uiet la vremea asta...la noi dezvoltarea e mai tarzie ca in sud, abia acum isi dau drumul. Sincer, fara sa ma laud, e la cati am umblat du a albine, nu am vazut familii asa de bine dezvoltate cum le am e cele care au sca at de varroa in iarna asta. Eu insa le%am stimulat uternic cu miere si le%am us folia com let deasu ra inca de e la ince ut de martie...au un avans de cam # sa tamani fata de ce am cum arat, dar le aduc imediat si e aslalte la acelas nivel ca le bag miere in faguri du a diafragma. Un sut in fund, un as inainte...s er sa n%o mai dau in bara cu aduc.ele cum am dat%o anul asta..si oate devin si eu vanzator si nu cum arator de albine===

Procurarea familiilor de albine

3a cum arare trebuie avut gri0a ca acestea sa fie destul de uternice "/%( faguri,din care &%9 cu uiet',intr%o erfecta stare de sanatate si cat mai ada tate zonei in care doriti sa le instalati. Si roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa"*,& :g'si a oi sa fie dotate cu o matca tanara si rolifica.Este recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate in stu i noi, e rame cu faguri necladiti, entru ca asa vom utea evita bolile.)ceste cerinte sunt minime,urmand ca la urmatoarele ac.izitii sa aveti in vedere si alte as ecte care tin mai mult de e, erienta avuta. ) recierea calitatii unei familii de albine se oate face usor daca urmarim: % Prolificitatea matcii % Este unul din factorii rinci ali care determina uterea uneii familii.Matca trebuie sa de una un numar mare de oua,a ro,. *&$%*($$$$,in decursul 7

unui sezon.Prezenta masiva a ramelor cu uiet este un indiciu clar.;elul de unerii si re artizarea uietului e rame ot s une ceva des re calitatea matcii.8 matca trebuie sa fie activa entru ca ea re rezinta viitorul unei familii.Nu degeaba se s une ca matca da tonul.E,em lu: rin sc.imbarea unei matci,intr%o anumita erioada de tim stu ul se va transforma,calitatile matcii fiind transmise la descendenti. % Rezistenta la iernare % Sunt familii de albine care e langa fa tul ca sunt ingri0ite bine de a icultor,au un fel al lor de a trece mai usor rin iarna.!e aceasta insusire trebuie sa se tina seama, entru ca iernile noastre sunt destul de lungi"*#$%*&$ zile'.Parametrii luati in calcul sunt:mortalitatea albinelor, consumul de .rana.?ineinteles se vor refera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere. % ?landetea albinelor % Se stabileste rin urmarirea lor in momentul cand se e,ecuta o anumita lucrare.!aca la desc.iderea stu ului albinele stau linistite,nefiind nevoie de mult fum,totul este in regula si o sa stim ca am dat este o familie buna. % Rezistenta la boli % In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este diferit.Sunt familii cu un instinct mai mare de a astra curatenia in stu .)cestea trebuie alese= Prin com aratie,se intam la ca la oameni.8 casa mai curata % un s atiu cu mai utini factori agresivi e,terni. % @arnicia la cules % ;amiliile mai .arnice isi ince activitatea la rimele ore ale diminetii,au un numar mare de zboruri e zi,iar seara isi continua activitatea ana mai tarziu.!e obicei,un urdinis aglomerat de la rimele ore ale diminetii re rezinta o dovada. % Productia de miere % Este indiciul rinci al=8 familie care la sfarsitul sezonului activ si%a asigurat rezervele de .rana si a dat o mare cantitate de miere marfa,este valoroasa.?ineinteles ca entru stu arii ince atori care vor sa%si ac.izitioneze familii de albine,numai unele dintre indiciile asu ra calitatii materialului biologic sunt relevante. Un sfat : artici area la aceste o eratiuni a unui stu ar cu e, erienta este de referat= Nu incercati sa faceti totul singuri.Sigur veti gasi oameni cu suflet si asiune,care rin a0utorul e care vi%l vor da o sa faca, ca succesul actiunii sa fie asigurat.

Cand se achizitioneaza familiile de albine?

)ici sunt mai multe areri. eu am sa%mi e, un arerea, a oi si altele. !u a mine, cel mai bine de ac.izitionat familiile de albine este rimavara. cu toate ca sunt mai scum e. daca esti ince ator si nu ai e nimeni in a ro iere care sa te a0ute toamna la restrangerea cuiburilor, im ac.etarea lor si tratamentele aferente, nu risca, entru ca oti ierde investitia. -oamna sunt mai ieftine, dar daca nu faci tratamentele si nu asiguri .rana suficienta, rimavara oti sa ai in loc de stu i cu albine, lemne de stu i entru foc= Este foarte im ortanta regatirea entru iarna, si este mai greu entru un ince ator sa e,ecute toate lucrarile aferente, daca nu are un stu ar e, erimentat si dis us sa ii arate sau sa il su raveg.eze. de cum e,ecuti lucrarile in toamna, de inde cum ai familia in rimavara )sa ca eu sunt de arere ca ac.izitionarea famililor de albine trebuie facuta rimavara, entru a nu avea emotii in tim ul iernii sai rimavara devreme= !aca nu ai vreun stu ar cu e, erienta, dis us sa mai arunce oc.ii si la albinele tale, eventual sa te a0ute sa le regatesti de iernare, daca nu ai mai avut niciodata contact cu albina, te sfatuiesc sa le cum eri in *&%#& a rilie, e *$ rame ful de albina, din care ( line de uiet, e care te duci cu un stu ar cu e, erienta si ti le alegi tu care%ti lac 8

dintr%o stu ina. E mai ieftin unul cu 1%1,& milioane atunci, decit unul cu # milioane acum. !e acum nu mai ai tim sa te acomodezi tu cu ele si ele cu tine si sint sanse mari sa ramii fara ele. Cauta un stu ar in a ro iere, im rieteneste%te cu el, viziteaza%l cind lucreaza la albine, observa tot ce face, vezi cum se regatesc de iernat. -oata iarna citeste tot ce rinzi des re albine. !e la rimavara, ina la toamna urmatoare, a lici ce ai invatat, si cu utin noroc si multa asiune, ai toate sansele sa iti scoti banii investiti in rimavara. Ince atorii e bine sa orneasca cu familia din a rilie. !e ce din a rilie< *. Stii ce alegi, fara sa fii rea mare cunoscator. !aca la *& a rilie, din *$ rame /%( sunt /$%($5 cu uiet, stu ul e uternic cel utin ana in * iunie. Puterea unui stu e termen scurt e cantitatea de albina. Pe termen mediu este cantitatea de uiet. Pe termen lung, matca. !aca le are e toate trei, merita retul. #. ;amilia se descurca de una singura tot sezonul, daca e sanatoasa, iar ince atorul oate folosi acest tim indestulator entru a se familiariza mai bine cu tot ce tine de viata albinelor. In li sa unui indrumator are nevoie de acest tim de familiarizare entru a sta ani cu trebuie regatirea unei familii entru iernare

Inventarul de care am avea nevoie intr-o stupina

Utila0e rinci ale de intretinere stu i sistematici com leti nuclee de im erec.ere rame goale de rezerva cor uri rezerva dula entru astrat fagurii o camera s eciala numai entru activitaea si inventarul a icol Utila0e entru e,tragerea mierii centrifuga masa entru deca acit cutit deca acit tava deca acit site entru strecurat mierea bidoane de ozitare miere Scule diverse entru intretinere dalti a icole erii a icole afumator costume rotectie A masti ladita trans ort rame colivii introducere matci erforator rame lanseta cala od faguri 9

inten li it faguri cantar de control gratii @anemann gratii urdinis roinita carucior stu i Utila0e conditionat ceara to itor solar Materiale consumabile faguri artificiali > biostimulatori a icoli > medicamente > matci > sarma entru rame > cuie > vo sele > doze gaz butan > substante dezinfectante etc. > !u a cum vedeti sunt multe re ere care trebuie intr%o stu ina , ac.izitionarea lor fiind costisitoare.!ezvoltarea unei stu ine insa se face in tim "cativa ani',deci si investitia este esalonata si oate fi latita artial din vanzarea roduselor obtinute in anul recedent. -ot secretul este sa avem un bun simt economic si multa rabdare.8 regula de baza este sa ac.izitionam numai ec.i amente noi , vec.iturile oricat de avanta0oase ar fi ca ret nu au nici o valoare. Niste stu i vec.i,cu lemnul utred, lini de s ori ai diferitelor boli sau o centrifuga ruginita, re rezinta adevarate ietre de moara,legate de 4gatul4 unei afaceri de succes.3a vremuri noi...oameni noi...si scule noi.. Procurarea sculelor si utila0elor Stu ii % sunt rinci alul utila0 intr%o stu ina si necesita investitia cea mai mare.Ce trebuie sa avem in vedere < Nu vom une in discutie ti ul stu ului " resu unem ca de0a alegerea a fost facuta', ci doar ce sa urmariti la cum arare.Stu ii trebuie sa fie construiti din lemn de calitate,bine uscat "atentie, aici uteti avea mari sur rize',fara noduri cazatoare,bine incleiati si finisati. Evitati stu ii din olistiren greu,care in ciuda unor avanta0e nu sunt folositi e scara larga nici in 8ccident.E,em lu : daca doriti sa racticati a icultura bio,una din conditii este aceea ca stu ii sa fie confectionati din materiale naturale.Evitati cum ararea de stu i invec.iti sau noi de oriunde.!e cele mai multe ori materialul folosit nu este de calitate sau bine uscat "astfel se e, lica si retul mai mic'.Cum arati numai de la firme de rofil , unde uteti beneficia de o garantie. Stu ii ot fi imbinati in doua feluri : cant%cant ,sau nut%feder.)mbele versiuni sunt bune cu conditia sa fie bine incleiati si din loc in loc sa aiba batute si cuie de siguranta.Cum arati doar stu i nevo siti" ot fi sim lu im regnati', entru a va utea da seama de e,istenta defectelor.Berificati daca stu ii cores und ofertei roducatorului ca numar de elemente si caracteristici.!iscutati cu roducatorul toate amanuntele. Ramele % desi are ca aici nu e mare lucru de vazut sa stiti ca nu este asa.Ca si stu ii,ramele trebuie sa fie construite din lemn de calitate,uscat si fara noduri cazatoare. -rebuie sa res ecte cotele si tolerantele admise de standard.Ramele ot fi facute din doua esente de lemn : rasinoase sau tei.)mandoua sunt bune daca materialul este de calitate.;inisarea ramelor este foarte im ortanta entru ca altfel o sa aveti robleme cu igienizarea si curatirea lor.Nu cum arati rame cu ete de mucegai e ele entru ca acesta e un semn ca au fost facute din material insuficient uscat. Costumul si masca de rotectie % acestea trebuie sa va asigure rotectia de lina.Evitati 10

mastile din lasa metalica si costumele din materiale inc.ise la culoare,culorile astelate,desc.ise, fiind de referat.Bara un costum inc.is la culoare se incinge la soare si rovoaca disconfort.Intrebarea este daca aveti nevoie de ec.i ament de rotectie,unii stu ari evitand folosirea lui. Ras unsul este 4da4, entru ca folosirea acestui ec.i ament va fereste de riscul inte aturilor,c.iar daca familia este blanda.Nu este o rusine sa orti un asemenea ec.i ament,singurul re er care oate fi ignorat fiind manusile ,care sunt folosite numai de cei cu mari robleme alergice. )fumatorul, eria,dalta,scaunul de lucru % afumatoarele sunt de mai multe feluri,toate fiind bune daca res ecta urmatoarele : tabla sa fie bine inc.eiata, entru a nu avea ierderi mari de fum,sa asigure debitul de aer necesar,sa fie usor de manevrat.)c.izitionarea unui afumator din ino, nu se 0ustifica,fiind bun si unul de tabla zincata. Peria a icola % sunt bune si eriile din ar naturat,cat si cele din sintetic.Singura conditie este aceea ca trebuie sa fie destul de moale entru a nu rani sau omora albinele. !altile % si acestea sunt de mai multe feluri,materialul din care sunt facute trebuind sa fie de calitate.Se vor evita daltile rea ascutite,acestea utand rovoca raniri. Scaunul de lucru % este un accesoriu util,construit din lemn de rasinoase.-rebuie sa fie ergonomic,usor si bine inc.eiat.Se foloseste si ca ladita de scule. Coliviile entru matci % sunt de mai multe feluri : de trans ort,de eclozionare,de introducere.Cele care au in com onenta lemnul trebuie sa fie bine finisate. Marimea oc.iurilor lasei de sarma sa fie cea recomandata.Se are in vedere gri0a cu care sunt construite. Cutitul , furculita de desca acit % Sunt recomandate cele din ino,,material agreat la nivel legislativ.!ezinfectia lor oate fi facuta usor si nici nu lasa reziduri in miere.)legeti modele clasice si mare atentie la cele cu incalzire electrica,care trebuie sa cores unda din unct de vedere a rotectiei muncii. -ava , masa de desca acit % materialul din care sunt fabricate este acelasi ino, alimentar.Nu se mai admit cele construite din tabla zincata entru ca mierea intra in reactie cu zincul,e,istand riscul contaminarii.Cat des re modele,ramane la alegerea dv.,functie de buget. Centrifuga % necesita o investitie mare,dar care odata facuta inseamna o investitie durabila,necesara si utila.Materialul este ino,ul alimentar,orice alt material nefiind agreat.Sunt bune si centrifugile tangentiale cat si cele radiale, diferenta dintre ele fiind doar de roductivitatea muncii si ret.!aca vreti sa vindeti mierea "la intern sau e,tern' ,numai ino,ul va asigura uritatea ceruta. Sitele % trebuie sa asigure o buna se arare a mierii de resturile e,istente "cadavre albine,ceara,etc.'.Se recomanda un sistem de trei site cu o finete a oc.iurilor rogresiva.Prima trebuie sa inlature rezidurile grosiere iar urmatoarele sa faca o se arare totala.Materialul din care sunt construite este ino,ul alimentar.)tentie la trainicia lor,acestea trebuind sa fie destul de robuste. Maturatoarele , vasele entru de ozitare % ino,ul trebuie sa fie materialul referat sau in cel mai rau caz, lasticul alimentar "acel lastic alb,dur'.Sunt bune si reci ientele din tabla smaltuita,numai ca sunt mai greu de manevrat si e,ista ericolul deteriorarii smaltului rin lovire.Se evita cu desavarsire de ozitarea mierii in vase im ro rii,recolta fiind com romisa rin im urificare.3a ince ut uteti ac.izitiona cateva vase din ino, care ot fi folosite si ca maturatoare.Evitati reci ientele rea mari "sute de :g' entru ca sunt greu de manevrat. -o itorul solar % se construieste din lemn,tabla si sticla.-rebuie sa fie trainic si bine 11

finisat. Evitati to itoarele com licate constructiv,mari si grele. Colectoarele de ro olis si olen % sunt bune ma0oritatea modelelor e,istente e iata.)cestea trebuie sa fereasca olenul " ana la recoltare' de intem erii.Placa activa trebuie sa aiba oc.iurile calibrate entru a nu rani albinele. Sunt utila0e care trebuie ac.izitionate entru diversificarea roductiei. Nucleele de im erec.ere % se construiesc din lemn de rasinoase de calitate.)ceeasi atentie la calitate ca si la stu i.Este recomandat nucleul e trei com artimente in cor .-rebuie sa se asigure o se arare totala a albinelor ,deci mare atentie la etanseitati. )tentie mare ce , si de unde cum arati === ?ineinteles ca ideal ar fi ca toate aceste sa le ai sau sa le ac.izitionezi la ince utul activitatii, dar este mai greu, asa ca se ot lua si e arcurs.

BOLILE SI !" "#E$ ELE "LBI$ELO!

Nosemoza% o boala ce oate fi revenita !enumita de multi si 4boala mizeriei4, este o boala arazitara care a are in urma e,istentei factorilor favorizanti in stu :li sa zborurilor de curatire in tim ul iernii > rezerve de .rana slab calitativa "miere de mana,neca acita' >adaosuri roteice necores unzatoare > li sa curateniei si nedezinfectarea stu ilor > umiditatea crescuta > iernarea grea si neconfortabila.?oala este cauzata de un rotozoar care se gaseste in toti stu ii in stare latenta si se activeaza la a aritia conditiilor rielnice. 3a o infestare inci ienta cu nosema,semnele clinice sunt mascate,fiind vizibile numai cand incarcatura er individ de araziti a0unge la o anumita limita.Practic nosemoza netratata la tim scurteaza viata albinelor,reduce drastic ca acitatea de roductie.In final se a0unge ana la dis aritia definitiva a familiilor, rintr%o decimare ra ida.Semnele clinice sunt :urdinisul si interiorul stu ului sunt murdarite cu ete diareice de forma unor mici cordoane intreru te > albinele rezinta abdomenul umflat > o stare de slabiciune a intregii familii > neingri0irea adecvata a uietului. !eoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli"vezi diareea', unerea unui diagnostic sigur este mai com licata,necesitand e,aminarea robelor de catre un laborator s ecializat.-otusi cand boala este avansata si stu arii ot une un diagnostic corect, rin cercetarea catorva albine moarte.Se rocedeaza in felul urmator : se ia albina,se aram ca ul de cor si cu o enseta fina,scoatem intestinele.3a albina sanatoasa intestinul este galben sau maroniu, e cand la cea bolnava culoarea este alb% la toasa.Masuri igienico%sanitare de reventie si combatere a nosemozei : % inlocuirea la ma,.#%1 ani a tuturor fagurilor din stu i > e,ista metode de inlocuire anuala a fagurilor,dar daca macar la 1 ani albinele stau e un cuib nou,este erfect. % distrugerea fagurilor vec.i sau noi care contin ete diareece > si ramele vec.i care nu mai ot fi dezinfectate corect,se distrug. % colectarea eriodica a tuturor resturilor din stu i si arderea lor imediata. % in familiile cu nosemoza se inlocuiesc obligatoriu matcile,indiferent de varsta si calitati. % curatarea anuala a stu ilor cu soda caustica +5 " reventiv',sau de cate ori este nevoie"du a constatarea bolii' > la utila0ele si uneltele metalice,se fac fumigatii cu formol 15 > aceste dezinfectii vor fi urmate de o clatire abundenta cu a a. % su raveg.erea ermanenta a familiilor si e,ecutarea masurilor adecvate fara intarzieri sau amanari. % folosirea cu recautie a .ranirilor roteice de rimavara "adaos de olen sau astura in miere' si interzicerea cu desavarsire a .ranirilor cu inlocuitori ai olenului si miere. 12

-ratament nosemoza % Protofil : In Romania aceasta boala se trateaza cu re aratul 4Protofil4.Este un e,tract din ingrediente naturale care nu creaza re0udicii,nici albinelor,nici roduselor stu ului.Prin continutul de rinci ii active"vitamine si microelemente',stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor si larvelor,in.iband arazitul.Mod de administrare : Protofilul se administreaza in siro cate */ ml2l sau in asta de za.ar,miere si za.ar,cate 1+ ml2:g.Se administreaza toamna in siro ul entru stimulare sau com letare sau rimavara in asta sau siro ul de stimulare.-ratamentul se e,ecuta de cate ori este nevoie,cu o singura conditie :cantitativ doza de Protofil sa nu de aseasca ($ ml2familie2an.Pentru o reusita de lina cititi cu atentie ros ectul roducatorului si res ectati dozele de administrare. -ratament nosemoza % ;UMI!I3 ? : Un alt re arat,mai vec.i,adus din im ort si din acate nu rea folosit de stu arii romani este ;umidil ?.In tarile U.E este singurul re arat folosit entru tratamentul nosemozei.Ca rinci iu activ,;umidil ?,are la baza antibioticul fumagilina.)dministrare : Se administreaza amestecat in siro astfel : la o colonie mare #& g rinci iu activ la *litru siro ,la una medie *( g2$,/&$ litri siro ,iar entru un roi *( g2$,&$$litri siro .)ceste cantitati se administreaza sa tamanal.Sunt doua moduri de administrare : in .rana albinelor,cu re aratul livrat in .ranitor > rin ulverizarea e rame si eretii stu ului iar siro ul ramas ,livrat ca .rana.In total se fac ( administrari la interval de / zile,intre administrare.!u a cum vedeti tratamentul este de durata,iar rin fa tul ca rinci iul activ este un antibiotic,e,ista riscul de contaminare a mierii daca este facut in lin sezon activ.Recomandam mare recautie. -ratament nosemoza % NEC8N BEN-I8N)3 :Unii stu ari romani mai folosesc un ceai de lante"cimbru,coada soricelului etc' la care adauga o mica cantitate de macerat de usturoi.Com onentele se amesteca cu /&$ g siro de za.ar si se da albinelor in ortii de #$$ g.Conform celor s use in multe cazuri s%au obtinut rezultate bune. Barrooza % o lu ta de durata !es re varrooza s%au scris teancuri de carti si articole.) aruta e la noi,la sfarsitul deceniului /, este oate cea mai ras andita boala si din acate nu se intrevede o raza de s eranta entru eradicarea ei.?oala este rodusa de un acarian,Barroa Cacobsoni,care ataca albinele in toate fazele vietii.Infestarea coloniilor are loc tre tat, e o erioada de #%1 ani,ducand in final la distrugerea acestora.In a icultura varrooza a devenit rioritatea nr *,fiind imaginate tot felul de tratamente entru a%i limita efectele nefaste. Manifestarea clinica :albinele si trantorii rezinta malformatii, uietul este estrit,larvele mor in ozitii nefiresti,albinele nu se mai ocu a de uiet si c.iar arasesc stu ul,mortalitate mare in faze avansate.Ras andirea bolii se face rin ratacirea albinelor infestate,furtisag, atrunderea in stu ina a materialului genetic fara certificat sanitar etc. !e istarea bolii :la ince utul infestarii rezenta acarianului nu se face remarcata.Pentru a de ista la tim boala si a stabili gradul de infestare rocedam in mai multe feluri:o metoda ar fi e,aminarea foii de control si constatarea numarului de acarieni morti si cazuti e ea>daca in lunile iunie si iulie cad intre &%*$ bucati2zi,trebuie sa stim ca albinele sunt in suferinta.8 alta metoda este e,aminarea celulelor ce contin uiet de 13

trantor>acarianul are o redilectie entru acest uiet si a icultorul desfacand cateva celule oate constata cu usurinta cat de grava e situatia.In ultima faza de infestare,acarienii ot fi observati si cu oc.iul liber e albine si trantori daca rivim cu atentie. Un lucru trebuie inteles de la ince ut : cand ne tratam albinele obtinem numai o reducere masiva a numarului de acarieni,aflata la limita inlaturarii ericolului.In rinci iu,stu ina ar trebui sa fie un 4s atiu inc.is4,insa circulatia facila a albinelor" astoral,vecinatati'nu favorizeaza aceasta stare. -ratament varrooza%B)R)C@E- : Substanta activa,ras andita rin fumigatii,actioneaza asu ra arazitilor rin contact molecular.Este un medicament de sinteza,cu un bun randament,care administrat corect duce la reducerea masiva a arazitilor.Un dezavanta0 : Prin modul de administrare"fumigatii',nu actioneaza si asu ra uietului ca acit.!e aceea cele mai eficiente tratamente sunt cele de toamna,cand in stu i nu mai e,ista acest uiet ca acit.Retineti acest lucru entru ca este foarte im ortant. Modul de administrare :-oamna,la sfarsit de se tembrie "sau functie de vreme',cand uietul ca acit a dis arut se fac 1 tratamente.Este ermisa e,istenta unei cantitati mici de uiet la rimele doua tratamente,insa cel de%al treilea se face nea arat fara rezenta acestuia.Intervalul intre tratamente este de / zile,iar tem eratura e,terioara sa fie este *# grade C. Prin urdinis,asezata e o tablita,se introduce o banda s eciala,a rinsa, e care icuram substanta activa : # icaturi entru un cor multieta0at,1 icaturi entru un cor !adant si + icaturi entru un stu orizontal. )tentie la a rinderea benzii : nu in.alati fumul si mai ales su raveg.eati stu ii, entru ca este ericol de incendiu.-ratamentele se fac dimineata devreme sau seara cand ma0oritatea albinelor sunt in stu .Nu mariti doza de substanta activa entru a nu into,ica albinele. )stfel tratate si sca ate de ma0oritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii.In rimavara se mai face un tratament"o singura administrare', rofitand de fa tul ca uietul este utin e,tins.Unii autori mai indica si un al treilea tratament du a e,tragerea mierii de salcam,insa avand in vedere eficienta scazuta,si ericolul mare de contaminare,ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu. -ratament varrooza % M)BRIR83 : Mavrirolul este destinat combaterii varozei cat si a braulozei la albine.Substanta activa este 4mavri:4 si se administrea sub forma de benzi te,tile im regnate,actionand rin contact.Prezentarea este in role de & m,o cutie fiind folosita la *$ familii. !u a terminarea tratamentului cu Barac.et si inainte de strangerea albinelor in g.emul de iernare,se introduc fasii de Mavrirol in mi0locul cuibului si avand gri0a ca acestea sa nu intre in contact cu fagurii" e cat osibil'.)cestea vor ramane 1%+ luni in cuib,actionand latent rin contact.Mare atentie insa la ince utul rimaverii sa scoateti benzile"si e cele cazute e fundul stu ului', entru ca riscati sa contaminati mierea.Se oate afirma ca tratamentul cu Mavrirol este o relungire fericita a celui cu Barac.et,astfel fiind eliminati si arazitii care eventual au sca at in toamna. -ratament varrooza % )CI! ;8RMIC : In 8ccident entru a limita cat mai mult efectul nefast al medicamentelor de sinteza asu ra roduselor stu ului se ractica asa numita 4c.imie biologica4.)cidul formic fiind o com onenta care se gaseste in multe alimente a devenit un rodus referat.;olosirea lui de catre stu arii romani este insa la scara redusa.-ratamentul cu acid formic nu se face inainte sau in tim ul culesului,cea mai 14

buna erioada de a licare fiind la sfarsitul verii du a ce ridicam mierea din stu i.Conform literaturii de s ecialitate si tratamentele de rimavara duc la cresterea rocentului de reziduri din miere si ceara. Modul de administrare :8 lacuta de carton de #$21$ cm si *,& mm grosime,se imbiba cu acid formic in concentratie de 9$5.Pentru un fagure standard se folosesc # ml acid formic diluat,deci entru un cor !adant a ro,. #$ ml.Este recomandat ca lacuta de carton sa fie asezata e fundul stu ului si aco erita cu o lasa de sarma cu oc.iuri mici, entru ca albinele sa nu intre in contact cu substanta activa.-inem lacuta in stu &%/ zile,facem o auza de alte / zile,si a oi re etam o eratiunea de 1 ori,in total fiind facute + tratamente.-em eratura la care se face tratamentul este de *#%#& grade C.Ca o recomandare su limentara > restrangeti e cat osibil cuibul entru a mari efectul si fiti atenti la manevrarea acidului entru ca este uternic coroziv. In urma folosirii acestui tratament se obtin rezultate bune fiind distrusi c.iar si arazitii din celulele ca acite.)sezarea lacutei e fundul stu ului si nu e artea su erioara a ramelor rote0eaza matca. -ratament varrooza % ME-8!) ?I8 : )m mai vorbit ca acarianul varooa are o mare referinta, uietul de trantor >a icultorii trebuie sa rofite de aceasta 4slabiciune4 a arazitului si sa rocedeze astfel entru a%l inlatura > o rima varianta ar fi aceea de a folosi rama claditoare e tot arcursul anului si du a ce fagurii cu celule de trantor sunt construiti,insamantati si ca aciti sa fie recoltati.Cealalta varianta consta in introducerea unei rame cu celule de trantor in toamna, la marginea cuibului si ridicarea acesteia in rimavara du a ce a fost insamantata si ca acita.-rebuie s us ca aceste metode nu ne sca a de acarieni insa ot fi un mi0loc eficient de a mai reduce din ei. 3oca americana % o boala care starneste controverse 3oca americana este o boala bacteriana,foarte contagioasa, rodusa de agentul atogen ?acillus larvae.?oala a are catre sfarsitul rimaverii sau e tot arcursul verii si afecteaza numai uietul, a carei moarte survine du a ca acire.Putem afirma ca loca americana este boala uietului ca acit,iar rin efectele nefaste e care le are asu ra familiilor,este una dintre cele mai ericuloase si de temut.Contaminarea se face rin circulatia albinelor de la un stu la altul"sau stu ina',unelte ,miere sau olen infestat,ac.izitii de roiuri si familii afectate de boala. Manifestare clinica : as ect im rastiat al uietului,moartea larvelor "numai a celor ca acite',miros de clei de tam larie a larvelor moarte,aderenta la celule a larvelor, rezenta solzisorilor uscati. !iagnosticare :cea mai sigura diagnosticare se face de catre un laborator s ecializat.8 diagnosticare destul de sigura "in faza mai avansata a bolii' se oate face si de catre stu ar rin inter retarea semnelor clinice si rin asa numita 4metoda a betigasului4 > se ia un betigas,c.ibrit sau scobitoare si se introduce in celulele cu uiet mort > daca lic.idul "larva moarta' se intinde intr%un filament lung,sigur este loca americana > lic.idul dens "larva moarta' are culoarea galben%cafenie,mergand ana la culoarea cafelei cu la te. -ratament loca americana% ;iind o boala intalnita in toata lumea tratamentul locii americane se oate caracteriza astfel rin 4cate bordeie,atatea obicee4.In rinci iu boala 15

se oate trata cu antibiotice,numai ca de aici leaca toate divergentele.)ntibioticele sunt 4 roscrise4 in U.E,iar rin tratament acestea trec in miere, olen,ceara, astura si rodusele devin im ro ii e, ortului. Cum rocedeaza 4 uritanii4 din U.E cu familiile bolnave :unii distrug toate familiile de albine si o iau de la ca at,cu re o ulari masive cu material genetic indemn de boli"oare asa o fi<..in orice caz asa se intam la la modul declarativ' > o alta alegere este aceea de a licare a rocedeului 4roiului artificial4 > rocedeul consta in eliminarea tuturor fagurilor din stu si distrugerea sau relucrarea lor in locuri autorizate,cu recu erarea cerii.)lbinele im reuna cu matca se trec in alt stu dezinfectat, rin scuturare si introduse cu a0utorul unei alnii mari de carton.Noul stu se doteaza numai cu faguri artificiali,albinele urmand sa fie .ranite cu siro de za.ar *2*,daca nu e,ista cules in natura.Practic metoda re rezinta unerea familiei in stare de roi artificial.Se afirma ca mierea care mai e,ista in gusa albinelor,contine o cantitate mica de s ori care nu mai duce la o noua infestare. In literatura de s ecialitate,mai este o referire la tratamentul cu antibiotice,care oate fi rescris de catre medicul veterinar "uite ca si%au lasat si ei o ortita de iesire'.-oate metodele sunt urmate de o dezinfectare uternica .3ucrul bun care trebuie luat de la ei este acela ca un mare ret e o reventie anuala a bolii.Cert este ca e lan legislativ,fiecare tara din U.E,are o anumita olitica in domeniul a icol,nea0ungandu%se la un unct comun. )cum sa trecem la Romania : ca si altii "e,.americanii',in Romania s ecialistii considera ca familiile bolnave de loca americana ot fi salvate.Pretul este insa mare,stu arii ramanand cu satisfactia ca si%au salvat stu inele.?ineinteles daca avem nenorocul ca stu ina noastra sa fie afectata de loca americana,intreaga cantitate de roduse este com romisa "cel utin la e, ort'.-oti stu arii romani trebuie sa inteleaga ca trebuie sa ia masuri de reventie > sc.imbarea la ma,. # ani a tuturor fagurilor din stu i > dezinfectarea anuala a stu ilor,ramelor,fagurilor de la rezerva > dezinfectarea de cate ori este nevoie a uneltelor> revenirea furtisagului > mentinerea in stu ina numai a familiilor uternice "cele slabe se unesc sau se distrug'> rocurarea de material genetic indemn de boli > limitarea e cat osibil a astoralului > mentinerea stu inei ca un teritoriu 4inc.is4,etc. Combaterea si tratarea bolii : Combaterea locii americane ince e rin distrugerea familiilor slabe,mai ales daca acestea sunt atacate si de alte boli.3a familiile uternice se distrug numai fagurii care rezinta semne de boala.)ntibioticele folosite in tratament sunt 38C)MICIN , SU3;)-I)D83 ,-ER)MICIN) > modul de administrare,dozele si alte reguli de administrare le gasiti in ros ectul us la dis ozitie de roducator. !in nou trebuie s us ca tratamentul care nu este urmat de masuri igienico%sanitare se face in zadar.Sa reca itulam ce avem de facut : distrugem familiile slabe > curatam stu ii de urme de ceara, ro olis,ii s alam cu lesie de soda caustica +5,clatim bine cu multa a a,a oi flambam lemnul cu lam a de benzina sau gaz > inde artam fara mila fagurii cu uiet afectat de boala,flambam usor ramele cu flacara >s alam si dezinfectam toate uneltele si utila0ele >curatam toate resturile si le ardem > mierea e,trasa este buna numai entru consumul uman,fiind total interzisa .ranirea albinelor > !oua sfaturi de inc.eiere : NU faceti tratamente reventive cu antibiotice, entru ca nu sunt necesare.)sa riscati sa ierdeti " rin contaminare' toata recolta de roduse.Celalalt 16

sfat este : reveniti boala, entru ca altfel o sa aveti mari necazuri === 3oca euro eana % sau 4dracul nu e asa de negru4 -rebuie sa s unem din start des re loca euro eana ca este o boala tratabila.3oca euro eana nu trebuie niciodata confundata cu cea americana, entru ca nu are un im act la fel de grav,decat daca nu o combatem.Primul sfat : daca constatati rezenta bolii , nu va re eziti direct la antibiotice, entru ca de multe ori albinele reusesc sa invinga boala,daca luam masurile adecvate. Manifestare clinica % ?oala are o incidenta mai scazuta asu ra familiilor de albine,decat loca americana.Cu recadere ataca uietul in stadiul de larva tanara"1%+ zile' si mai rar larvele ca acite.Perioada de a aritie este in rimavara,in rea0ma rimului cules rinci al"salcam'sau intre culesuri,de unde se trage concluzia ca ataca familiile de albine cand sunt in dificultate.;amiliile atacate rezinta urmatoarele semne clinice :faguri estriti > larvele moarte sunt rasucite in celule,fiind atacate cu recadere larvele neca acite"nu li sesc insa si cele ca acite'> larvele descom use sunt de culoare cafenie inc.isa > ca acelele celulelor atacate sunt infundate si cel mai robabil si gaurite > mirosul larvelor moarte este de 4acru4,fiind similar cu cel al otetului.!aca ati citit la loca americana des re 4 roba betigasului4,aflati ca la loca euro eana nu se formeaza filamente" masa descom usa nu se intinde,decat in cazuri rare'. Modul de ras andire % ?oala se ras andeste in acelasi mod ca in cazul locii americane :albine .oate sau ratacite,miere contaminata,unelte contaminate si toate celelalte. Combatere si tratament % Se observa ca cele mai afectate familii sunt cele care au iesit slabite din iarna.Prezenta altor boli si mai cu seama a nosemozei,constituie un factor favorizant,la fel si absenta culesurilor in rimavara.!in fericire familiile afectate reusesc de foarte multe ori sa inlature natural boala,instinctul lor de curatire fiind cel care le a0uta.Ce avem noi ca 4stu ari res onsabili4 de facut : In rimul rand ar fi asigurarea unui bun cules,sau daca nu .ranim artificial > inde artam toti fagurii afectati de boala entru a a0uta albinele sa%si faca curatenie > stro im toti fagurii cu siro de za.ar cu acelasi sco de stimulare a instinctului de curatenie > in cazurile mai grave se oate roceda la inlocuirea matcii,banuit fiind fa tul ca o intreru ere a oatului,ar da un ragaz albinelor sa curete fagurii. In cazuri foarte grave,daca nu utem controla boala,se fac tratamente cu antibiotice % -ER)MICIN) , ERI-R8MICIN) , 38C)MICIN % insa stiti ca aceasta masura are si consecinte nedorite.-oate masurile si tratamentele trebuie com letate de o dezinfectare la 4sange4 a stu ilor,ramelor,uneltelor,fagurilor cu .rana,etc. Sfaturi finale % Incercati sa eliminati boala fara folosirea antibioticelor > NU faceti tratamente reventive cu antibiotice > a licati masurile igienico%sanitare > sc.imbati toti fagurii la # ani,ca masura de reventie. Puietul varos "ascosferoza' % o crestere a frecventei de a aritie Puietul varos face arte din seria de boli micotice % adica acele boli care sunt rovocate de ciu erci.Nu este o boala e,agerat de grava,insa rin fa tul ca in ultimul deceniu inregistreaza o crestere a frecventei de a aritie,am considerat necesar sa o aducem in rim% lan. 17

Manifestare clinica % e oglinda si fundul stu ului sunt larve moarte,uscate si mumificate > uietul moare in stadiu de larva si reninfa > culoarea uietului atacat este alba,gri sau negricioasa > fagurele roduce un sunet caracteristic cand este scuturat > boala refera " entru a cata oara<', uietul de trantori fara a ocoli totusi si e cel de lucratoare. Ras andire si frecventa de a aritie % ratacirea albinelor sau furtisag > sc.imbul de faguri > folosirea de unelte si utila0e "inclusiv stu i' contaminate,etc.?oala a are la cateva familii si se ras andeste daca nu ii dam atentia cuvenita.!u a cum am mai s us,numarul stu inelor infectate creste alarmant. Prevenire si combatere % la a aritia uietului varos stu arii au o contributie decisiva.;amiliile slabe,umiditatea crescuta in stu , olenul umed,cuibul largit fara discernamant,sunt factori favorizanti.In literatura de s ecialitate se afirma ca uietul varos ar fi o 4boala secundara4, si ca a aritia are o frecventa crescuta la familiile atacate de varooza.Practic uietul varos 4nu se dezvolta in tesutul larvelor sanatoase4. In Romania boala se trateaza cu medicamentul MIC8CI!IN.)cesta se resara e rame si e albine,cate *$$%*&$ g de substanta activa. se fac +%9 tratamente la diferenta de / zile intre ele. Inainte de a trece la tratamentul medicamentos,incercati sa eliminati boala astfel :reducerea cuibului rin scoaterea fagurilor de risos,neocu ati bine de albine > eliminarea fagurilor cu uiet afectat de boala si introducerea de faguri artificiali sau claditi si dezinfectati > dezinfectati fundul stu ului, entru ca acolo au cazut larvele moarte si care au fost scoase de albine > imbunatatiti ventilatia,reduceti umiditatea stu ului > stro iti fagurii cu siro de za.ar entru a stimula instinctul de curatire. ;iecare dintre noi a icultorii a avut robleme mai mari sau mai mici cauzate de atacurile daunatorilor.;ie ca acestia sunt molii,furnici,vies i, rigorii etc,atacul lor re rezinta o roblema care trebuie rezolvata.-rebuie sa va atragem atentia insa ca solutionarea nea0unsurilor create de daunatori,nu este intotdeauna c.iar sim la,iar rezultatul final de inde mult de seriozitatea cu care abordati roblematica. In orice caz nu va limitati la a licarea unei singure metode si mai ales nu abandonati lu ta.Iata ce osibilitati de a arare aveti : Molia de ceara "gaselnita' Este un arazit care nu ataca direct albinele,acestea fiind atacate numai in stadiul de larva.Molia se remarca insa rin agubele e care le roduce fagurilor de ceara,atat din stu ii o ulati cat si celor de la rezerva,cantitatilor de ceara rovenite din fagurii reformati, recum si a uietului de albine. Combaterea moliei in stu ii o ulati : Nu oate fi facuta rin rocedee c.imice deoarece substantele folosite sunt daunatoare entru albine.Putem insa a0uta albinele sa se a ere singure,daca ado tam cateva masuri sim le : fagurii atacati se curata manual de larvele si gogosile arazitului, restrangem cuibul entru a crea o densitate mare de albine e faguri,intarim familiile slabe atacate de molie cu albine din alti stu i. Prote0area fagurilor de rezerva : Conservarea fagurilor de rezerva se face cu a0utorul substantelor c.imice.In acest sco a icultorul trebuie sa%si construiasca un dula entru de ozitare, revazut cu rastele.!aca nu dis uneti de un dula ,tratarea si de ozitarea fagurilor se face in cor uri de stu i. Substantele c.imice folosite sunt : 18

)n.idrida sulfuroasa"batoane de sulf' : Sulful este o substanta eficienta in combaterea moliei.-rebuie insa sa stim ca fumigatiile cu sulf omoara numai molia adulta,a licarea tratamentului trebuind re etata la trei sa tamani. ;agurii se aseaza in dula sau in #%1% + cor uri de stu stivuite, din care rimul trebuie lasat gol.?atonul de sulf se a rinde, se aseaza e o cutie metalica,gaurita si revazuta cu un grila0,doza fiind de &$ g sulf la *m cub volum.Partea su erioara a stivei de cor uri se astu a cu o anza de sac.) icultorul trebuie sa se rote0eze si sa nu ins ire fumul to,ic. ?atoanele de sulf le gasiti in magazinele metalo%c.imice, magazinele cu roduse c.imice de combaterea daunatorilor in agricultura,acestea fiind folosite si la dezinfectarea butoaielor entru vin. )cid acetic industrial : Se oate folosi cu succes in combaterea daunatorului.Se aseaza tavite cu acid acetic industrial in concentratie de 9&%6&5,cate # ml acid la litru de volum,in artea de 0os a dula ului sau a stivei de cor uri.) licarea unui numar mare de tratamente cu acid acetic industrial oate duce insa la corodarea sarmei de fi,are a fagurilor. !ibromura de etilena : Cei ce ot rocura aceasta substanta au la dis ozitie un tratament foarte eficient.;agurii se de oziteaza in stive de cor uri de stu .Peste desc.iderea din artea de sus a stivei se une o anza de sac,iar e aceasta anza substanta activa.!oza0ul ideal este de 1$%&$ cm cubi2un m cub ocu at cu faguri.)tentie mare entru ca substanta este foarte to,ica,camera trebuind a fi bine ventilata. In inc.eiere trebuie sa va mai dam doua informatii utile : %!u a e,ecutarea unui tratament contra gaselnitei,fagurii se aerisesc +( de ore inainte de a fi introdusi in stu i. %3a tem eratura de $ grade C,larva,nimfa si molia adulta mor asa ca iarna nu mai sunt necesare tratamente. Bies ea"vies ea comuna , etc.' Nu vom insista cu o clasificare a vies ilor entru ca toate ot crea agube in stu ina.Cea mai eficienta metoda de combatere a lor este de istarea si distrugerea cuiburilor.!istrugerea cuiburilor se face rin ulverizarea cu un s raE insecticid,o eratiune care daca este facuta rimavara are o eficienta marita. 8 alta metoda de combatere destul de eficienta este instalarea in stu ine sau avilioanele a icole a unor ca cane.Construiti aceste ca cane folosind sticle de lastic" eturi',in care se introduce un siro aromatizat.)cest siro se re ara din a a,miere sau za.ar &%(5 si *5 otet entru aromatizare. Se um lu #$5 sticlele cu acest siro si fara ca ac se agata in stu ina.Bies ile atrase de aroma siro ului intra in ca cana si se inneaca.Pentru a s ori eficienta ca canei,sticla se agita de #%1 ori e zi astfel ca eretii interiori sa fie umezi. ;urnicile Sunt situatii in care si furnicile ot cauza mari re0udicii in stu ina.Cand atacul lor devine su arator si agubos,a icultorul ince e combaterea.Se desfac musuroaiele de furnici, se rafuiesc cu substante insecticide si a oi se aco era. Ideal este sa avem fiecare stu asezat e un su ort , astfel incat icioarele sa oata fi unse la nevoie.Ca substante de ungere utem folosi fenolul,naftalina,floarea de sulf.Pentru o mai buna fi,are in realabil se a lica un strat subtire de ulei ars sau orice substanta li icioasa. Prigoria 19

Prigoria este o mare consumatoare de albine.Incercarea distrugerii acestor asari rin am lasarea de diferite ca cane este o masura fantezista si fara eficienta. Singura metoda buna entru a sca a de atacul asarilor este am lasarea de s erietori.In acest sco agatam de ra0ini inalte asari moarte cu ari ile desfacute,iar daca avem c.iar rigorii moarte"im uscate',e c.iar mai bine. Soarecii )tacul soarecilor este ericulos mai ales iarna cand familia de albine este stransa in g.emul de iernare si nu se oate a ara. 8 masura de recautie entru a o ri atrunderea in stu a soarecilor este instalarea banalei gratii antisoareci la urdinis.Pentru o buna eficienta se are in vedere ca instalarea sa se faca la tim .!aca atacul este uternic se trece la star irea sistematica a rozatoarelor rin instalarea de ca cane cu momeli otravite. 8 osibila ca cana se construieste asezand e o caramida o bucata de tigla.Sub cutele tiglei se aseaza" ana se obisnuiesc soarecii',grau curat,iar du a /%( zile acest grau se inlocuieste cu grau otravit.-igla este folosita entru a evita ca alte animale sa a0unga la otrava.

#etode de aplicare a tratamentelor

Metoda stro irii cu acid o,alic Pentru tratament se foloseste o solutie a oasa sau e baza de siro de za.ar cu o concentratie de acid o,alic de 1.&5 recum si o seringa entru stro ire si dozare. Seringa trebuie sa fie de o asemenea constructie incat sa asigure dozarea sub forma de icaturi fine. )cidul o,alic se gaseste in farmacii sub denumirea de acid o,alic brut. In acest caz este vorba de di.idrat de acid o,alic care este cristalin si este com us din cca /*5 acid o,alic si #65 a a. Se oate folosi a a de la robinet. Calciul din a a de robinet este legat de acidul o,alic si se transforma in cristale stabile c.imic de o,alat de calciu. Concentratia nu este uternic influentata de acest lucru. )daosul de za.ar are ca efect o cadere mai ra ida a arazitilor dar nu influenteaza actiunea asu ra albinelor sau toleranta lor la solutie. Se astreaza in sticla cu do etans si inscri tionata. In comert se gasesc si solutii de%a gata de e,em lu ?ienenFo.l. Pentru tratare nu sunt necesare tem eraturi rimavaratice, este de a0uns ca termometrul sa indice este $ grade Celsius. ;umul se va folosi cu economie. !e regula se renunta com let la utilizarea fumului cand albinele sunt in g.em. In lunile Noiembrie%!ecembrie familia se afla sub coroanele de .rana. 3a stu ii fara magazin localizarea g.emului este usoara si solutia se oate re artiza usor e cat mai multe albine. 3a stu ii cu magazin cateodata acest lucru este mai dificil mai ales atunci cand g.emul se afla e ramele de 0os. ;ie se foloseste o lanterna entru a localiza g.emul fie se inde arteaza catul si solutia se oate distribui in si nu e g.em. Stro irea trebuie facuta cu rabdare. Este mai bine sa treci de # ori e fiecare s atiu dintre rame decat o singura data, cu cat se stro esc mai multe albine cu atat tratamentul este mai bun. In functie de uterea familiei se folosesc 1$%&$ ml solutie. 1$ ml se folosesc atunci cand g.emul se intinde e +%& rame "la tem eraturi in 0urul a $ grade' si &$ ml cand g.emul ocu a 9%/ rame. 8 familie se stro este o singura data. Re etarea tratamentului, 20

c.iar si cu ?ienenFo.l, dauneaza. )tunci multe albine sunt incarcate cu rea mult acid si zboara rematur din stu si ot muri la oarecare distanta fara sa se oata observa ierderea lor e amant in 0urul stu ului. 3a familiile fara uiet o a doua tratare nu este oricum necesara. Caderea de araziti du a tratament trebuie urmarita si masurata entru a se com ara cu rezultatul diagnosticarii dinaintea tratamentului. Caderea arazitilor este de am loare mai mare e o erioada de +%& sa tamani c.iar daca ma0oritatea "($5' cad din rima sa tamana.4

-ratamentul varozei cu acid formic ;olosirea acizilor organici in controlul varozei este una din metodele recomandate de legislatia romana c.iar si in cazul a iculturii organice "8U7 1+2#$$$ si Normele metodologice de a licare a acesteia conform @7 6*/2#$$* )rt. #9, 1, e' datorita calitatii de a nu contamina mierea si ceara cu reziduuri neadmise, a li sei fenomenului de rezistenta a arazitului la tratament si a eficacitatii acestora in conditiile unei folosiri adecvate. )cidul formic este singurul tratament cunoscut ana la aceasta data "cu e,ce tia su unerii la tem eratura inalta' care omoara arazitul varoa in celulele cu uiet. !e aceea este un mi0loc eficace de stavilire a infestarii rimavara, c.iar si cand in familia de albine e,ista uiet ca acit. )ctiunea acidului formic, un com us volatil, se manifesta rin atacarea directa a arazitilor care sunt utin rezistenti la mediul agresiv creat rin va orizarea acestuia. Bolatilitatea mare a acidului formic recum si com ortamentul agresiv asu ra metalelor constituie factori de risc care trebuie cunoscuti de a icultor. -ratamentele cu acid formic ot duce la o relativa corodare in tim a com onentelor metalice ale stu ului si mai ales a avilionului. !e asemenea trebuiesc res ectate cu strictete reguli de mani ulare, astrare si utilizare entru a reveni accidentarile datorita contactului acidului cu oc.ii sau ielea ori rin in.alare sau ing.itire. !in multitudinea de metode de folosire a acidului formic noi recomandam #, si anume folosirea buretelui absorbant si a va orizatorului. *. Metoda buretelui absorbant. )re avanta0ul ca ofera o a licare sim la si ra ida si se oate folosi ractic in orice sistem constructiv al stu ului. Se foloseste un burete de vase "ti Bileda, cu dimensiunile a ro,imative #$,#$,$,& cm' si acid formic cu concentratia de 9$5. Mai este necesara de asemenea o seringa gradata de volum mare, entru eficienta. ?uretele se imbiba cu acid formic si se laseaza cat mai a roa e de albine, in artea de sus sau de 0os a cuibului. Se fac 1%+ tratamente intr%un interval de +%/ zile. -ratamentul de sus. ?uretele se aseaza direct e laturile de sus ale ramelor. Se imbiba cu acid formic 9$5 in cantitate de #,/ ml2rama !adant cu albina. -ratamentul de 0os. ?uretele se aseaza e fundul stu ului si se imbiba cu + ml2rama !adant de acid formic concentratie 9$5. ) licarea tratamentului se face cand tem eratura e,terioara de aseste *# grade Celsius. 21

!aca tem eratura in tim ul zilei de aseste #& grade tratamentul se face seara. #. Metoda va orizatorului. )re avanta0ul unui control mai recis al a licarii consatante si economice a tratamentului si al unui efect mai indelungat. Este necesar insa dis ozitivul care se monteaza e o rama goala, dar c.eltuiala cu ac.izitionarea acestuia se amortizeaza in tim rin mano era redusa. Se foloseste acid formic la concentratia de 9$5. Se urmareste cantitatea de acid eva orata in tim ul rimei zile a tratamentului si daca aceasta de aseste *$ ml2zi se taie o ortiune din fitilul dis ozitivului entru a micsora su rfata de eva orare. -ratamentul este ineficient sub limita de eva orare de 9 ml2zi. Se lasa urdinisul desc.is, se inlatura magazinele. !aca stu ul este revazut cu fund anti%varoa se inc.ide sertarul de tabla. -ratamentul se ince e la rimele ore, racoroase, ale diminetii. Se oate face trtament cu acid formic atat rimavara, cat si toamna cu conditia ca tem eratura e,terioara sa fie intre & si 1$ grade Celsius. ;irma ?iocontrol din Elvetia si roducatorul german al va orizatorului "Nassen.eider' recomanda # tratamente e an, rimul in luna )ugust, du a ultima e,tractie si al doilea in a doua 0umatate a lunii Se tembrie. !aca la sfarsitul lunii Iulie caderea naturala de acarieni este in medie mai mica de *$ bucati2zi la stu ul e *$ rame se renunta la tratamentul din )ugust, facandu%se numai cel din Se tembrie. !e mare im ortanta in combaterea varozei este o atenta urmarire a familiei de albine entru o corecta diagnosticare a gradului de infestare. Caderea naturala de acarieni se verifica cu foaia cu margarina cel utin sa tamanal entru a tine sub observatie tendinta de infestare a stu ilor. ;iecare a icultor trebuie sa a recieze singur eficienta tratamentului si sa aduca corectiile necesare entru imbunatatirea acestuia. Indiferent de metoda de a licare se recomanda utilizarea unui minim de ec.i ament constand in: *. Manusi rezistente la acid #. 8c.elari de rotectie 1. Masca cu cartus filtrant +. Sort si cizme de cauciuc &. 7aleata mare "*$ litri' cu a a curata entru interventie in caz de accidente Se vor avea in vedere urmatoarele as ecte: %Nu lasati rodusul la indemana co iilor. %Coroziv entru oc.i si iele la contactul direct sau rin e, unerea la va ori. %Batamator sau fatal rin ing.itire. %Poate roduce sensibilizarea ielii %Evitati contactul cu oc.ii, ielea sau imbracamintea. %Nu in.alati va orii. %Purtati oc.elari de rotectie, manusi rezistente la acizi, sort si cizme de cauciuc la mani ulare. %Se recomanda utilizarea unei masti revazute cu filtru urificator entru va ori organici. %Combustibil. ;eriti a ro ierea flacarii desc.ise. Se astreaza sub tem eratura de &$ grade C. %3ucrati numai in s atiu desc.is si cu vantul batand din s ate. 22

%Nu mancati, beti lic.ide sau fumati in tim ul utilizarii. %S alati temeinic mainile cu a a si sa un du a utilizare. S alati deasemeni mainile inmanusate inainte de scoaterea manusilor. %!ezbracati imediat imbracamintea stro ita accidental. %S alati .ainele contaminate se arat de restul imbracamintii. %)cidul formic erturba activitatea familiei de albine si oate induce o usoara marire a mortalitatii albinelor. Reguli de rim a0utor:

Piele. !ezbracati imediat .ainele contaminate. S alati zona afectata cu sa un sau un detergent slab si multa a a. !aca a are arsura se a lica com resa sterila si se consulta de urgenta medicul. 8c.i. Se s ala oc.ii imediat cu a a din abundenta. Se aco era oc.ii cu com rese sterile, se consulta de urgenta medicul. Ingerare. Nu rovocati voma. ?eti o cantitate mare de a a sau la te. !aca a are voma se administreaza re etat lic.ide. Nu incercati sa dati nimic e gura unei ersoane aflate in stare de inconstienta. Consultati de urgenta doctorul. In.alare. Scoateti victima din zona contaminata. !aca res iratia s%a o rit curatati caile res iratorii si ince eti res iratia artificiala. Nu incercati sa dati nimic e gura unei ersoane aflate in stare
de inconstienta. Consultati de urgenta medicul.

Clasificare a bolilor si daunatorulor%

?olile albinelor se ot Gm HrIi Gn boli contagioase, necontagioase Ji into,icaIii. K?olile contagioase, la rLndul lor, se gru eazH Gn: % % % % virotice " uietul Gn sac, boala neagrH > bacteriene "loca americanH, euro eanH, se ticemia, aratifoza'> micotice "ascosferoza, as ergiloza, melanoza'> arazitare "nosemoza, amibioza, acarioza, brauloza, varrooza, senotainioza, triung.iulinoza'.

K?olile necontagioase ale albinelor sunt re rezentate rin: % % % % uietul rHcit> boala de mai> diareea albinelor> anomaliile mHtcilor.

KInto,icaIiile albinelor se ot roduce: % cu olen> % cu nectar> 23

% cu miere de manH> % cu medicamente> % cu esticide folosite entru combaterea dHunHtorilor. K!HunHtorii albinelor sunt: % gHselniIa> % fluturele 4Ca de mort4> % vies ile> % lu ul albinelor> % furnicile> % rigoriile> % ciocHnitorile> % Joarecii. % si as mai adauga vrabiile si graurii, care in ultimul tim tarcoale albinelor>

au ince ut sa dea

C"LE$&"!'L L'C!"!ILO! "PICOLE( &E)"LC" PE L'$ILE "$'L'I

ianuarie ..Ianuarie Ji februarie sunt in mod frecvent cele mai reci luni ale anului. !e cele mai multe ori solul este aco erit cu un strat destul de gros de zH adH mai ales Gn 0umHtatea de nord a IHrii Ji uneori c.iar Ji Gn zonele sud Ji sud%estice. .) icultorii ca Ji albinele lor se gHsesc Gn ianuarie Gn lin sezon rece Ji trebuie sH subliniez GncH o datH cH Gn general se considerH cH anul a icol nu coincide cu anul calendaristic. Unii socotesc cH anul a icol se Gnc.eie o datH cu intrarea albinelor la iernat, fa t care se roduce de obicei Gn octombrie sau cel mai tLrziu Gn noiembrie. !acH sezonul activ Gnce e Gn cursul lunii martie sau cel mai tLrziu Gn a rilie % o datH ce albinele ies la cules de nectar Ji olen % se oate a recia cH Gn acel moment Gnce e anul a icol. !acH intervalul de tim este denumit an atunci el urmeazH sH dureze *# luni adicH erioada de tim trebuie sH traverseze cele *# luni ale anului calendaristic. Im ortant nu mi se are data Gnce erii Ji data Gnc.eierii, res ectiv a reGnce erii anului a icol ci cunoaJterea Ji res ectarea curbei biologice anuale a dezvoltHrii familiei de albine. Prin cunoaJtere Ji mai ales rin res ectarea acestei curbe biologice GnIelegem obligaIia a icultorului de a acIiona Gn stu inH Ji Gn stu numai Gn conformitate cu manifestHrile naturale de com ortament ale familiei de albine. )dicH a ceea ce de fa t GnseamnH curba biologicH de dezvoltare a familiei de albine e, rimatH Gn rinci al rin creJterea sau scHderea numHrului de indivizi res ectiv a uterii colectivitHIii e care o denumim familia sau colonia de albine. .Mn aceastH lunH curba biologicH de dezvoltare are un sens descendent "coboarH entru cH numHrul de indivizi scade, se micJoreazH consecutiv albinele uzate care mor, deci uterea familiei este Gn scHdere. )cest fenomen biologic nu trebuie sH Gngri0oreze e a icultor decLt atunci cLnd cantitatea de albine moarte gHsite la control e fundul stu ilor, res ectiv la urdiniJ sau eventual e foaia de control aJezatH e fund este e,agerat de mare "#%1 alme fHcute cHuJ un fHraJ lin cu albine', Gn acest caz se va controla atent stu ul Gndre tLndu%se situaIiile anormale constatate ca atac de Joareci 24

sau ciocHnitori, li sH de .ranH, umiditate e,cesivH etc.'. ) icultorul trebuie sH controleze Ji sH revinH, ca Ji Gn luna anterioarH, deran0area Ji neliniJtirea albinelor rovocate de atacul Joarecilor, HsHrilor Ji animalelor de curte,dar Ji cele sHlbatice"ciocHnitori, iIigoi etc.'. )ceeaJi gri0H se acordH rote0Hrii su limentare a stu inei contra vLnturilor Ji curenIilor acolo unde s%a im us a fi deosebit de necesar. .Se continuH su raveg.erea modului de iernare a familiilor de albine rin controale eriodice care acum sunt reclamate mai des Ji intervenIia rom tH entru Gndre tarea stHrilor anormale. !acH zH ada cHzutH se acumuleazH Gn cantitate mare este recomandabil Gnde Hrtarea fHrH zgomot a acesteia recum Ji mai ales a g.eIii de e scLndurelele de zbor ale stu ilor Ji eliberarea urdiniJurilor de albine moarte. Ce se GntLm lH Gn familia de albine< .;amilia de albine Gnce e sH se 4miJte4. Se s une cH luna ianuarie este luna Gn care Gnce e erioada Gnlocuirii albinei de iarnH. Concret este vorba de a ariIia rimului uiet Gn cuib. !e obicei ouatul mHtcii se declanJeazH la sfLrJitul lunii, mai ales Gn zonele sudice ale tHrii. )ceastH activitate a mHtcii este declanJatH Gn erioade diferite de inzLnd de zona geograficH, mai devreme Gn zona ?anatului Ji sudul IHrii Ji mai tLrziu Gn zonele Gnalte Ji din nordul IHrii. 8 zonH rivilegiatH rivind tem eraturile ce declanJeazH debutul activitHIii mHtcii, este Ji zona Subcar aIilor Meridionali. Mn interiorul g.emului, Gn zona denumitH miezul g.emului de iernare, tem eratura se ridicH la A1+%1&NC necesarH atLt Gnce erii de unerii rimelor ouH de cHtre matcH cLt Ji dezvoltHrii uietului. Matca de une Gntre #$%*$$ ouH Gn #+ . Gnce Lnd cu orIiunile fagurilor din centrul g.emului, activitate care se menIine la acelaJi nivel LnH Gn momentul Gn care Gn naturH a are rimul cules Ji se efectueazH rimele zboruri masive de curHIire. Se subGnIelege cH su rafaIa circularH cu uiet este la Gnce ut foarte micH, e su rafaIa unui fagure sau cel mult e su rafeIele a doi faguri alHturaIi Consumul de .ranH se mHreJte e mHsurH ce activitatea mHtcii Ji ale albinelor doici se intensificH IinLnd cont cH e seama .ranei glucidice consumate Gn zona cu uiet tem eratura se menIine constantH la nivelul mediu de 1+,&%1&,&NC indiferent de cLt de scHzute sunt tem eraturile e,terioare. .MulIi a icultori intervin Gn cursul acestei luni cu .rHniri de com letare a rezervelor de .ranH. Com letarea rezervelor de .ranH oate fi fHcutH cu turte " astH de za.Hr udrH Ji miere, cu Jerbet din za.Hr cu miere, cu Jerbet fiert sau cu lHci din za.Hr candi,cu faguri de miere, fluidH sau cristalizatH .Pentru a utea a recia cLtH .ranH trebuie sH administreze, a icultorul trebuie sH Jtie cH familiile normale consumH Gn luna ianuarie *% *,& :g miere "de inde Ji de cantitatea de uiet crescut' Ji circa #%1 :g Gn luna februarie. Mn mod obiJnuit su limentarea .ranei se face Gn stu inH Gntr%o zi mai cHlduroasH, atunci cLnd se administreazH rame cu faguri cu miere Ji oricLnd atunci cLnd se administreazH turte din miere cristalizatH sau din astH % amestec miere Ji za.Hr udrH. Se recomandH ca turtele sH aibH Gn medie *%*,& :g, sH fie bine Gntinse Ji introduse Gn ungi de lastic cHrora li se fac cLteva erforaIii entru a facilita Htrunderea albinelor. ) licarea turtelor se face deasu ra fagurilor din zona Gn care se gHseJte g.emul de iernare Ji se aco erH bine cu odiJorul entru a nu Htrunde frigul. S re sfLrJitul erioadei, Gn zonele mai calde se oate folosi cu rezultate bune Ji siro ul cHlduI administrat direct Gn faguri am lasaIi imediat lLngH g.em sau Gn .rHnitoare am lasate Gn acelaJi loc. ....Este de reIinut cH: *. @rana de com letare a rezervelor are Ji un ronunIat caracter de stimulare a ouatului mHtcii Ji a activitHIilor albinelor doici> #. Mn turtele administrate familiilor nu se va introduce olen. ;olosirea acestuia se 25

recomandH numai du H ce albinele au efectuat, eventual Gn ferestrele iernii un zbor de curHIire. )tunci la re ararea turtelor se oate adHuga o cantitate micH de olen eventual mHcinat. .Mn aceastH lunH de iarnH ca de fa t Gn toate lunile de iarnH stu arul trebuie sH aibH Gn vedere urmHtoarele )cIiuni s ecifice: Mn stu inH: . Bizitarea eriodicH a stu inei, de douH ori e sH tHmLnH sau cel uIin o datH> . Controlul auditiv al familiilor , ascultarea stu ilor cu a0utorul unui tub subIire din cauciuc sau li ind Ji a HsLnd urec.ea e eretele stu ului. !e obicei Gn a doua 0umHtate a lunii ianuarie, dacH a are uietul, zumzetul, sesizat cu ocazia controlului auditiv s oreJte la o uJoarH lovire a eretelui stu ului a oi scade> Gndre tarea stHrilor anormale ivite. . Cu ocazia controlului, cel uIin o datH la douH sH tHmLni cu a0utorul unei sLrme Gndoite Gn formH de 3 se va Gnde Hrta cu gri0H albina moartH de e fundul stu ului Ji de la urdiniJ> lucrarea se oate efectua mai uJor dacH e fundul stu ului a fost aJezatH din toamnH o foaie ".Lrtie' de control sau un carton. Resturile de e fund scoase cu sLrma sau cu foaia de control vor fi atent observate GntrucLt ele dau indicaIii e,acte asu ra mersului iernHrii> . CurHIirea zH ezii Ji g.eIii la urdiniJ> . Ca Ji Gn luna trecutH, dacH sunt condiIii favorabile se vor efectua lucrHrile cunoscute care vizeazH Gnlesnirea zborurilor de curHIire Gn zilele favorabile> . !acH te.nologia de creJtere sau nevoia % res ectiv situaIia concretH din stu i % im un .rHniri mai ales din cauza insuficienIei, e uizHrii sau inaccesibilitHIii .ranei se vor re ara Ji administra turtele din za.Hr Ji miere, Jerbetul din za.Hr sau lHcile din za.Hr candi. . ProtecIia su limentarH a stu inei contra vLnturilor> . Prevenirea neliniJtirii albinelor rovocatH de HsHri de curte, ciocHnitoare, Joareci J.a. Mn atelierul stu inei . Ca Ji Gn decembrie Gn aceastH lunH continuH recondiIionarea uneltelor Ji utila0elor a icole Jtiut fiind cH rin aceastH acIiune se mHreJte considerabil durata de folosinIH a lor, se micJoreazH c.eltuielile, res ectiv reIul de cost al roduselor a icole Ji cresc cores unzHtor veniturile care definesc rofitul Gn a iculturH> . Reformarea fagurilor vec.i sau necores unzHtori care sunt destinaIi obIinerii cerii este o lucrare ce continuH ea asigurLnd Gn stu inH efectuarea a ceea ce se denumeJte... . E,tracIia Ji condiIionarea cerii, lucrHri Gn urma cHrora se obIin calu ii de cearH care, comercializaIi la sc.imb, vor asigura ec.i amentul de faguri artificiali necesari rimenirii anuale a cuibului Ji a setului de faguri de strLnsurH din cor urile sau magazinele menite obIinerii recoltelor de miere Gn sezonul a icol activ. . !e arazitarea fagurilor de rezervH clHdiIi rin e, unere la ger. Mnc.eierea ramelor, gHurirea a oi GnsLrmarea lor Ji li irea fagurilor artificiali sunt lucrHri secvenIionate conform GnJiruirii de la Gnce utul frazei, aceastH acIiune este de mare im ortanIH Gn a asigura la tim ul otrivit Ji la nivelul necesarului fagurii Gn care albinele vor creJte uietul Ji vor strLnge recoltele de miere Ji HsturH. 26

. ConfecIionarea de stu i noi> . CurHIirea Ji sortarea seminIelor de lante melifere.

februarie .) doua lunH a anului este enultima lunH a iernii calendaristice, erioadH Gn care familiile bune Ji foarte bune matca, Gn miezul g.emului de iernare, sub influenIa condiIiilor din interiorul g.emului, Gnce e onta "de unerea de ouH sau ouatul mHtcii',dacH aceastH manifestare fiziologicH nu a Gnce ut de la mi0locul sau sfLrJitul lunii trecute. Colonia de albine a dobLndit un com ortament bine articulat social care%i ermite sH su ravieIuiascH Ji Gn cazul tem eraturilor e,trem de scHzute din tim ul iernii. 7.emul, LnH acum cu o activitate relativ redusH Gnce e roducerea de cHldurH Gn vederea asigurHrii condiIiilor o time entru creJterea uietului. Prin contracIii musculare albinele aglomerate Gn g.emul de iernare, consumLnd miere, roduc cHldurH astfel cH ele sunt Gn stare sH ridice e termen scurt tem eratura Gn sectorul toracic cu *$NC. )ceastH cHldurH rodusH de albinele din miezul "centrul' g.emului de iernare este iradiatH tre tat la toate albinele com actate Gn g.em astfel cH ierderile termice Gn afara g.emului res ectiv Gn s aIiul lHzii stu ului sunt minime. Se GnIelege cH Gn 0urul miezului g.emului albinele formeazH un strat com act care asigurH efectul termoizolator iar grosimea stratului de albine creJte o datH cu scHderea tem eraturii e,terioare. )cest mod de com ortament trebuie avut Gn vedere Jtiut fiind fa tul cH g.emul se de laseazH e rame Gn sus o datH cu consumarea .ranei. Pierderea contactului cu .rana determinH moartea coloniei c.iar dacH e ramele lHturalnice g.emului e,istH suficiente rezerve de miere. Im osibilitatea de lasHrii albinelor Gn lan lateral s re ramele ce conIin miere face ca .rana sH devinH inaccesibilH astfel cH, suferind de foame, coloniile ier. )semenea situaIii nedorite se GntLlnesc mai ales Gn rimHverile tim urii sau Gn ierni cu erioade mai calde urmate de scHderi bruJte de tem eraturH ce determinH strLngerea uternicH a g.emului care ocu H su rafeIe de faguri golite de miere unde albinele sunt obligate sH rHmLnH Gnfometate mai multe zile .!e aici rezultH cLt de im ortantH este su raveg.erea iernHrii Ji de ce este necesar sH intervenim entru a Gndre ta stHrile anormale. .Sistemul acesta termodinamic are un mare randament Gn transformarea .ranei energetice "mierea' Gn energie termicH numai entru g.em. )Jadar, Hrerea generalH cum cH albinele GncHlzesc s aIiul interior al stu ului este greJitH. !acH la su rafaIa g.emului tem eratura nu scade niciodatH sub 6CC, acum Gn a doua arte a iernHrii Gn miezul g.emului, o datH cu onta mHtcii Ji creJterea uietului, tem eratura se menIine constantH la 1+%1&NC. .Mecanismele s ecifice de roducere a cHldurii determinH variaIii mari ale activitHIii de termogenezH Gn interiorul g.emului de iernare. Ca urmare a arenta inactivitate a albinelor Gn g.em este o falsH im resie, acestea avLnd o continuH miJcare din interiorul "miezul' g.emului, unde tem eratura este mai ridicatH s re 4coa0a4 g.emului unde aceasta este mai micH. BariaIiile e,terne de tem eraturH duc la o mHrire sau micJorare a densitHIii albinelor Gn g.em aceasta ducLnd la o mai bunH reglare a tem eraturii g.emului. .8 datH cu a ariIia uietului tem eratura g.emului de iernare devine aJadar a ro,imativ A1&NC, creJterea acesteia fiind realizatH cu un a ort crescut al consumului de glucide. )ceastH tem eraturH trebuie menIinutH Gn limite strLnse "1+,&%1&NC' variaIiile mai mari de tem eraturH Gn minus ducLnd la o tarare a uietului Ji a oi a generaIiilor urmHtoare de albine ce vor fi crescute. 8rice curenIi reci ot duce la un consum mai mare de 27

glucide sau o concentraIie mai mare de C8# "bio,id de carbon' Gn stu ca urmare a activitHIi mai intense a albinelor. .8 datH cu creJterea tem eraturii medii, s re luna martie%a rilie g.emul de iernare Gnce e sH se desfacH "se afLneazH iar activitatea albinelor devine din ce Gn ce mai evidentH. CreJterea uietului se desfHJoarH acum e su rafeIe din ce Gn ce mai mari iar rezervele de roteine din organismul albinelor se e uizeazH "4foamea de roteinH4 . !eci fHrH rezenIa Hsturii Ji a rezervelor de miere Gn cu rinsul g.emului, nu este osibilH intensificarea creJterii de uiet. .)cum este momentul cLnd se accentueazH sc.imbul Gntre generaIia de albine de iernare Ji albinele de rimHvarH. )lbinele efectueazH zboruri de curHIire Ji aduc uneori rimul olen Gn cuib. .Un fenomen nedorit ce a are Gn stu i mai ales Gnce Lnd cu a doua arte a iernHrii este umezeala.
Umiditatea ridicatH are douH cauze rinci ale: ventilaIia insuficientH Ji o izolaIie defectuoasH. Pe lLngH cH umiditatea e,cesivH mHreJte consumul de .ranH, ea creeazH un mediu ro ice de dezvoltare a agenIilor atogeni cu recHdere a ciu ercilor, GndeobJte se cunoaJte cH umezeala, res ectiv condensul, se formeazH atunci cLnd aerul cald GncHrcat cu va ori de a H intrH Gn contact cu su rafeIe reci % Gn cazul nostru ereIii stu ului Ji cu fagurii neocu aIi de albine. )m arHtat cH o datH cu creJterea uietului s oreJte tem eratura volumului sferei din centrul g.emului. -em eraturile e,terioare fiind scHzute condensul a are Gn locurile mai reci, mai ales e eretele din s atele stu ului. )Jezarea stu ului Gntr%o oziIie uJor GnclinatH s re urdiniJ face ca icHturile de condens care se aglomereazH e ereIi sH se scurgH e urdiniJ.

.Mn calendarele anterioare subliniam im ortanIa asigurHrii liniJtii de line Gn stu inH. Este evident cH, e lLngH greJelile a icultorului atunci cLnd a efectuat lucrHrile de regHtire a iernHrii, deran0area coloniilor de Joarecii HtrunJi Gn stu i, de ciocHnitori, iIigoi, animale domestice, de .oIi sau alIi rHufHcHtori se soldeazH cu nea0unsuri Ji ierderi de efectiv Gn oricare stu inH aflatH Gntr%una din situaIiile amintite. !ar, resu unLnd cH iernarea decurge fHrH asemenea evenimente erturbatoare, sH vedem care sunt rinci alele )cIiuni s ecifice Mn stu inH : . ContinuH vizitarea eriodicH a stu inei Ji observarea atentH a fiecHrui stu . Un control sumar, rin sim la ridicare a ca acului Ji odiJorului duce la cunoaJterea stHrii familiei Ji intervenIia acolo unde este cazul entru Gndre tarea situaIiilor anormale constatate : ;amiliile cu li sH de .ranH se observH uJor rin fa tul cH albinele sunt aglomerate masiv Gn s aIiul dintre leaturile su erioare ale ramelor Ji odiJor Ji au un bLzLit mai uternic. Mn cazul Gn care colonia suferH de foame se va roceda la .rHnirea acesteia. ) lHsa familiile Gnfometate este o mare greJealH care invariabil se soldeazH cu ieirea acestora. )sigurarea necesarului de .ranH este o condiIie esenIialH a su ravieIuirii familiilor. Se vor administra turte de Jerbet "za.Hr udrH Gn amestec cu miere 1$5' Gn cantitate de $,&%$,/ :g aJezate deasu ra g.emului de iernare, ceea ce asigurH necesarul de .ranH e o erioadH de *$%*& zile. Mn familiile cu rezerve scHzute se oate introduce c.iar Gn mi0locul cuibului un fagure cu miere Ji HsturH. )ceasta este osibil numai Gn zile mai cHlduroase, cu tem eraturi este *#%*1NC Ji cu soare, atunci cLnd g.emul este desfHcut. Mn a doua arte a iernHrii se vor com leta Ji rezervele de roteinH, rin administrarea de turte de za.Hr cu miere cu adaos de olen 1$5. . Este strict interzisH administrarea de stre tomicinH in turte, aceasta regHsindu%se Gn mierea de salcLm, fHcLnd%o im ro rie entru valorificarea ca miere marfH. .;amiliile care au ierdut matca se ot unifica cu familii mai slabe, rocedeul fiind mai com licat, im unLnd cLteva zile cHlduroase sau o camerH GncHlzitH. ;amiliile se Iin 28

cLteva ore la cHldurH entru a da osibilitatea g.emului sH se desfacH, se introduc a oi Gn acelaJi cor des HrIite rintr%o ramH GnvelitH Gn ziar a oi se scoate stu ul afarH, Ji se vor com leta rezervele de .ranH. .;amiliile mai agitate cu consum mai mare de .ranH ot sH aibH rozHtoare Gn cuib. )ceastH situaIie nedoritH se oate constata rin sim la observaIie e,crementelor de Joarece Gn cuib Ji 0umHtHIilor de cor uri de albine. Ooarecii se rind sau se alungH din stu iar salteluIele se sc.imbH cu altele noi entru GnlHturarea mirosului ersistent de Joarece. . Mn toate cHrIile de a iculturH se omeneJte de Gnlesnirea zborurilor de curHIire. Se Jtie cH dacH albinele au fost deran0ate,din aceastH cauzH, urmare a consumului s orit de .ranH, Gn unga lor rectalH s%au aglomerat reziduuri Gn cantitHIi mari. Gn mod natural, iarna, mai ales s re sfLrJit,Gnaintea zborurilor de curHIire,de ozitul de e,cremente este uneori atLt de mare GncLt unga rectalH ocu H a roa e Gntreaga cavitate abdominalH. !eci a favoriza zborurile de curHIire Gn ferestrele iernii, Gn zile calde Ji Gnsorite este o acIiune beneficH> . 7rHbirea to irii zH ezii Ji evacuarea ei de e vatra de stu inH> . Ridicarea gratiilor contra Joarecilor, a reductoarelor de urdiniJ "lHrgirea urdiniJurilor', Gnde Hrtarea resturilor de e fundul stu ilor "curHIarea urdiniJului Ji fundul stu ului se oate face cu a0utorul unei sLrme Gndoite la ca Ht', ridicarea ca acelor, a materialelor izolatoare de e odiJorul lHsat liber Gn bHtaia razelor solare"dacH tem eratura se ridicH este *#%*+NC'sunt cLteva acIiuni ce favorizeazH zborurile de curHIire> . Controlul auditiv al stu ilor. . Efectuarea observaIiilor fenologice cu rivire la a ariIia olenului Ji com ortarea albinelor. . Mn zilele cu viscol, acolo unde este cazul, stu ii se vor rote0a su limentar. !e lasarea a icultorilor de douH ori sau cel uIin o datH e sH tHmLnH conferH siguranIH cH e vatra de iernare situaIia este sub control. Mn atelierul stu inei . ContinuH acIiunea rin care se urmHreJte curHIarea, dezinfecIia, re ararea, vo sirea Ji finisarea uneltelor, utila0elor Ji dis ozitivelor care com un inventarul stu inei> . Controlul fagurilor cu rezerve de .ranH Ji goi .Se finalizeazH regHtirea setului de faguri de cuib Ji de recoltH destinaIi sezonului a icol activ, Jtiut fiind cH Gnlocuirea eriodicH a ec.i amentului de faguri este o mHsurH obligatorie Gn flu,ul te.nologic de creJtere Ji e, loatare a albinelor> . -o irea fagurilor reformaIi, obIinerea Ji condiIionarea cerii rHmLne o acIiune la ordinea zilei dacH ea nu a fost finalizatH LnH Gn aceastH lunH. . Mncercarea uterii germinative a seminIelor de lante melifere martie ) treia lunH calendaristicH Ji rima lunH a rimHverii 4mHrIiJorul4, luna ec.inocIiului de rimHvarH % #1 martie, cu adierile vLntului rimHvHratic Ji rezenIa g.ioceilor Ji a viorelelor vesteJte sosirea rimHverii. Cerul devine sc.imbHtor, resiunea atmosfericH scade sub /9$ mm, iar umiditatea relativH confirma atributul lunii ec.inocIiului de rimHvarH cLnd ziua este egalH cu noa tea. )ceastH lunH oate oferi GncH destul de multe sur rize ne lHcute, rin sc.imbHri bruJte ale vremii, Gng.eIuri Ji c.iar cHderi de la oviIH Ji ninsoare Gn unele zone ale IHrii. !e aceea, lucrHrile Gn stu inH sunt GncH destul de limitate Ji Gndre tate Gndeosebi s re asigurarea .ranei necesare % miere Ji HsturH % Ji 29

a unui regim termic cLt mai bun cuiburilor de albine. 3a Gnce utul lunii, Gn ma0oritatea zonelor, albinele efectueazH zborul general de curHIire, moment im ortant Gn viaIa familiilor de albine. Urmare eliberHrii organismului de e,cremente Ji a ariIiei rimelor generaIii de albine tinere, crescute Gn cursul iernii, se mHreJte ca acitatea de creJtere a uietului Gn familie iar consumul de .ranH e familia de albine creJte simIitor ,la #,$%#,& :g. Mn zilele favorabile zborului, albinele aduc Gn stu olen Ji nectar. Mn aceastH lunH, Gn funcIie de mersul vremii, Gn familia de albine activitHIile de de unere a ontei de cHtre matcH, creJterea uietului Ji culesurile de nectar Ji olen de la flora de rimHvarH cunosc tre tat o intensificare ce cores unde curbei biologice de dezvoltare anualH ro rie s eciei. 8uatul mHtcilor Gn familii uternice se a0unge Gn anii favorabili LnH la *.$$$ de ouH Gn #+ de ore. .Mn funcIie de uterea familiei, a calitHIii mHtcii Ji a condiIiilor de microclimat din cuib uietul oate ocu a su rafeIe diferite de faguri, GnsH, indiferent de cantitatea acestuia, albinele sunt obligate sH menIinH, mai ales Gn zona uietului, tem eratura necesarH de circa A1&NC, fa t care s oreJte consumul de .ranH .idrocarbonatH "mierea', Gn acelaJi tim crescLnd Ji consumul de substanIe roteice " HsturH , necesare creJterii uietului. .Elementele rinci ale care determinH am loarea Ji viteza cu care matca de une ouHle Ji albinele doici Gngri0esc uietul sunt urmHtoarele: Puterea Ji starea de sHnHtate a familiei la ieJirea din iarnH. Se GnIelege cH o familie bolnavH "nosemoza, uietul vHros, varrooza sunt rinci alele boli ce ot fi decelate', cu o ulaIie uIinH formatH din albine GmbHtrLnite Ji anemiate se va manifesta ca un organism slHbit, ca o unitate biologicH inca abilH sH desfHJoare cu am loare activitHIile enunIate. !e multe ori familiile cu .andica sunt com romise mai ales dacH nu se intervine ra id cu mHsuri de Gndre tare a stHrilor anormale. 8ricum familiile slabe sau slHbite nu au Janse de a se alinia la startul de la care vor orni la valorificarea culesurilor de roducIie "salcLm, rH itH J.a.' familiile uternice. !esigur starea foarte bunH, bunH, mediocrH sau rea a acestora de inde Gn mod esenIial de buna regHtire entru iernare e care a icultorul a asigurat%o la tim Ji corect Gn anul anterior. Mai de inde Ji de succesul iernHrii adicH dacH familiile nu au fost deran0ate Gn erioadele reci, au avut o iernare liniJtitH cu rovizii de .ranH suficientH, de calitate Ji accesibilH "miere A HsturH iar rotecIia termicH Ji aerisirea stu ilor au fost la arametrii e care orice a icultor Gi cunoaJte. Starea vremii. CondiIiile de tem eraturH Ji reci itaIii accelereazH sau frLneazH dezvoltarea GnIelegLnd rin aceasta cH Gn condiIii de vreme rece cu reci itaIii, Gn absenIa zborurilor de curHIire Ji a culesurilor de GntreIinere ascendenIa curbei de dezvoltare va cunoaJte un ritm lent Ji GntLrziat. Mn aceastH erioadH albinele care au iernat mor Gn numHr mare Ji arareori contingentele de albine care se nasc Gntr%un interval de tim egalizeazH e cele care dis ar. !e obicei acest fenomen se etrece Gn cursul lunii a rilie. PrezenIa Ji calitatea .ranei. ;HrH .ranH energeticH % miere sau siro din za.Hr Ji roteicH % HsturH Ji olen ca Ji fHrH a H, creJterea uietului rHmLne un deziderat care nu%Ji gHseJte materializarea Gn cuibul familiei. ProtecIia termicH Ji umiditatea. BariaIiile mari de tem eraturH de la zi la noa te im un o rotecIie termicH su limentarH entru Hstrarea cHldurii mai ales Gn s aIiul ocu at de zona cuibului unde tem eratura generatH de albine entru creJterea uietului este de a ro,.A1+A1&NC. Umiditatea e,cesivH este dHunHtoare determinLnd sau favorizLnd a ariIia mucegaiului, degradarea 30

Hsturii Ji alte necazuri. .) icultorii cu e, erienIH Jtiu sH alterneze lHrgirea cuibului cu strLmtorarea lui, utilizLnd rame bune de ouat concomitent cu o manierH de lucru cu cuibul strLns. )ceasta GnseamnH ractic cH lHrgirea eriodicH nu se face mai mult decLt ermite o bunH aco erire cu albine a tuturor ramelor ce com un cuibul limitat de diafragmH. )ctiuni s ecifice: Mn stu inH Revizia sumarH de rimavarH .Este o lucrare care se oate efectua Gn zile calde, calme Ji Gnsorite Gn care tem eratura se ridicH este *#%*1NC. Practic este vorba des re un control oarecum su erficial constLnd uneori numai Gn observarea de sus a cuibului rivind leaturile su erioare ale ramelor sau e,trHgLnd o ramH din centru. !acH se constatH cH e,istH uiet cH Hcit de albine lucrHtoare, ouH corect de use de matcH Ji uiet necH Hcit de vLrste diferite este un rim semn care dH certitudinea cH activitatea din stu se Gnscrie Gn arametrii de normalitate. .;ireJte a reciem tot sumar dacH e,istH .ranH suficientH, de calitate Ji accesibilH albinelor. Mn cazul absenIei sau insuficienIei .ranei se intervine cu .rHniri sub formH de siro de za.Hr *:* sau, mai bine, cu faguri cu miere de la rezervH, descH Hcind eriodic cLte * dm#. .-urtele din miere Ji olen sunt GndeobJte recomandate % ca .ranH de com letare Ji2sau stimulare ca Ji siro ul % numai dacH albinele zboarH sau au efectuat anterior cel uIin un zbor de curHIire. .;HrH a se desface cuibul rea mult, entru a se evita ierderile de cHldurH, din artea dins re diafragmH se scot fagurii goliIi de miere sau cu miere uIinH Ji se a ro ie de zona uietului fagurii mai lini cu miere Ji HsturH de la marginea cuibului, Gn li sa acestora, se introduc faguri cu miere din rezervH. .;agurii goi care se scot din cuib, lini cu albine atLt la su rafaIH cLt Ji Gn celule nu se scuturH, entru a nu se
rovoca ierderi de albine Ji c.iar Ji a mHtcii Gn cazul Gn care aceasta este ascunsH Gn masa de albine, ci se aJeazH cu gri0H mai s re marginea cuibului, de unde albinele, datoritH tem eraturii ridicate din cuib, se vor retrage Gncet s re zona uietului.

.Mn li sa fagurilor cu .ranH Gn rezervH, se aJeazH deasu ra zonei cu uiet ungi de lastic cu Jerbet de za.Hr sau cu astH de za.Hr udrH amestecat cu miere "($2#$5'. Pentru com letarea rezervelor de HsturH, LnH la a ariIia olenului Gn naturH, e bine sH se administreze turtite de olen amestecat cu uIinH miere, astfel GncLt sH facH o masH com actH, cLte *$$%*&$ g> nu se dau cantitHIi mai mari. entru a se evita ierderile inutile Ji alterarea lor, Gn cazul Gn care turtiIele sunt consumate mai Gncet, Gn li sa olenului se vor folosi Gnlocuitori de olen, cum sunt la tele raf degresat, dro0dia de bere uscatH Ji fHina de soia mHcinatH foarte fin. 3a fel ca Ji Gn cazul olenului, acestea se amestecH cu o cantitate micH de miere Ji se administreazH Gn turtiIe de circa *$$%*&$ g. .Se va evita introducerea Gn stu i Gn sco ul asigurHrii rezervelor de .ranH a fagurilor cu miere cristalizatH Ji eventual se vor scoate din stu i fagurii cu asemenea miere, Gnlocuindu%se cu faguri cu miere lic.idH, Gn aceastH erioadH albinele dizolvH cu greu cristalele de miere, consumLnd doar mierea lic.efiatH din 0urul lor Ji aruncLnd de regulH, cristalele de miere e fundul stu ului, Gn lus. consumul unui asemenea sortiment de miere rovoacH de multe ori diaree la albine, mai ales Gn cazurile Gn care acestea nu au efectuat un zbor de curHIire de mai mult tim .;agurii cu miere cristalizatH ot fi daIi Gn consum mai tLrziu, Gn erioada activH, descH Hcind%se cLte o orIiune redusH Ji udaIi bine cu a H cHlduIH Ji uJi du H 31

diafragmH ca .ranH stimulentH Gn erioadele de dezvoltare li site de cules din rimHvarH sau din toamnH. .Unii autori recomandH Gn sco ul com letHrii rezervelor de .ranH administrarea de siro de za.Hr sau c.iar de za.Hr tos umectat. !acH siro ul de za.Hr dat Gn fagurii am lasaIi Gn cuib cLt mai a roa e de zona uietului, mai oate fi acce tat, deJi rin aceasta se mHreJte gradul de umiditate Gn stu , cu toate consecinIele negative arHtate, za.Hrul tos este total contraindicat din aceleaJi motive arHtate Gn cazul folosirii mierii cristalizate, Gn lus, .rana administratH Gn aceastH erioadH trebuie sH fie Gn contact direct cu g.emul de albine, albinele ieJite Gn afara acestuia utLnd amorIi e leaturi, faguri sau .rHnitoare datoritH tem eraturii scHzute din afara g.emului. .!eosebit de im ortantH Gn aceastH erioadH este combaterea umezelii Ji a mucegaiurilor din stu i, acolo unde este cazul. Pentru aceasta, fundurile stu ilor se curHIH, iar acolo unde umezeala este rea mare sau dacH fundurile sunt deteriorate acestea se Gnlocuiesc cu altele uscate Ji dezinfectate. !e asemenea, Gn caz de mare necesitate se efectueazH transvazarea cuiburilor Gn cor uri "stu i' noi. .Umiditatea ridicatH reduce uternic Gn aceastH erioadH ca acitatea albinelor de menIinere a unei tem eraturi normale Gn cuib, influenILnd negativ onta mHtcilor Ji s oreJte gradul de uzurH al albinelor Ji aJa slHbite Gn urma trecerii este erioada de iernare, grHbindu%le sfLrJitul. Un rol tot atLt de nefast Gl are umiditatea ridicatH Gn creJterea gradului de dezvoltare al bolilor Ji Gn s ecial Gn cel al nosemei care, Gn cazul familiilor slabe Ji uternic infestate, oate avea un efect fatal. .!acH materialele care asigurH rotecIia termicH "salteluIe sau alte materialelor izolatoare' sunt umede se usucH la soare ori vor fi Gnlocuite cu altele uscate. .!acH e,istH osibilitatea, fundurile stu ilor multieta0aIi vor fi Gnlocuite sau obligatoriu vor fi curHIate de resturile acumulate. 8bservLnd atent aceste resturi care Gn general sunt formate din rHmHJiIe de cearH Ji albine moarte utem deduce dacH iernarea a decurs bine sau rHu. .Prin cernere se se arH din masa de resturi douH com onente: *' albine moarte care se ard Ji #' ceara care se to eJte. Revizia generalH sau de fond .Numai Gn zile Gnsorite cu tem eraturi de este A *+NC se oate efectua acest control notLnd Gn carnetul de stu inH constatHri legate de: uterea familiei e, rimatH Gn numHr de rame bine ocu ate cu albine> cantitatea de .ranH Gn :g miere Ji2sau HsturH> rame arIial ocu ate cu uiet de diferite vLrste> rezenIa mHtcii, starea de sHnHtate. Mn funcIie de constatHrile ocazionate de acest control % de care nu trebuie sH sca e nici o familie % se vor institui diferenIiat lucrHrile obligatorii Gn conformitate cu realitatea vHzutH Ji notatH. !e e,em lu: familiile orfane vor rimi o matcH de la rezervH ori se vor unifica cu alte familii, familiile e,cesiv de slHbite vor fi unificate, cele li site de .ranH, cu .ranH insuficientH sau de calitate necores unzHtoare vor fi a0utate de urgenIH rocedLnd la aJa%numitele .rHniri de necesitate. Ce dHm albinelor Gnfometate sau Gn ericol de Gnfometare< Sim lu> faguri cu miere descH HcitH sau siro de za.Hr *:*, rame cu HsturH sau c.iar turte din miere, za.Hr Ji olen. .Mn cuib se lasH doar fagurii cu .ranH Ji uiet bine aco eriIi de albine, astfel GncLt acesta sH fie cLt mai bine strLmtorat cu utinIH. -rebuie avut Gn vedere cH Gn aceastH erioadH deJi a Gnce ut a ariIia albinelor tinere, sc.imbul de generaIii se face GncH destul de Gncet, mortalitatea albinelor de iarnH revalLnd a ariIia albinelor tinere> Ji deci uterea familiei fiind GncH Gn descreJtere. 32

.!acH a icultorul debutant sau Gnce Htor nu Jtie cum sH rocedeze Gn cazul unor situaIii anormale el oate consulta orice manual de a iculturH, colecIia revistelor de s ecialitate sau oate a ela la un a icultor consacrat, cu e, erienIH care, fHrH GndoialH Gi va da GndrumHrile concrete entru fiecare situaIie Gn arte. l MHrirea vitezei de ouat a mHtcilor Ji stimularea creJterii uietului se face letimediat ce tim ul se GncHlzeJte rin .rHniri de stimulare cu siro de za.Hr Gn ro orIie de *2* "* arte za.Hr la * arte a H administrat cHlduI Gn orIii mici,la Gnce ut Gn orIii mici de *&$ % #&$ml Ji e mHsurH ce tim ul se GncHlzeJte Ji Gn funcIie de uterea familiilor, Gn orIii mai mari de 1$$%&$$ml eriodic Ji succesiv la * sau # zile Gn funcIie de ra iditatea cu care albinele Gl relucreazH Ji .rHnitorul se goleJte. )cesta este rocedeul cel mai sim lu. Un rocedeu mai com le, Ji mai com let este cel rin care la .rHnirile de stimulare albinele se fura0eazH cu turte din miere, za.Hr Ji olen aJezate e leaturile su erioare ale ramelor, deasu ra cuibului. Se instaleazH cLntarul de control e care se aJeazH cea mai uternica familie de albine din stu ina Ji se Gnce e Gnregistrarea Gn carnetul de stu inH a observaIiilor meteorologice, fenologice, recum Ji a evoluIiei cLntarului de control. )ceste observaIii Ji GnregistrHri se e,ecutH e Gntreaga erioadH a sezonului a icol activ, entru a cunoaJte otenIialul melifer al zonei Gn care se racticH stu Hritul. Pentru a0utorarea creJterii de uiet Ji evitarea ierderii albinelor zburHtoare care asigurH a a necesarH creJterii uietului, Gn erioadele cu tem eraturH mai ridicatH se asigurH albinelor a a necesarH, rin montarea de adH Htoare Gn locurile Gnsorite din stu inH Gn care se un a H cHlduIH cu sare "& g2l'. Este o mHsurH binevenitH menitH a satisface necesarul de a H consumatH entru creJterea uietului. Nu e rHu sH se unH Gn adH Htoare, entru dezinfecIie, Ji a H Gn care s%a dizolvat $,&%*5 .i ermanganat de otasiu sau albastru de metil. Se continuH stimularea Ji su raveg.erea zborului general de curHIire> -oIi a icultorii Jtiu cH stimularea Ji su raveg.erea zborului de curHIire este o lucrare uJoarH, c.iar lHcutH "doar nu degeaba se s une: 4oc.iul stH Lnului GngraJH vita4 cu efect benefic Gn familiile care efectueazH aceste zboruri. Un zbor vioi, intens Ji de duratH Gn atmosfera GncHlzitH de razele soarelui este o imagine reconfortantH entru oricare rivitor. Se va avea gri0H sH se asigure stu ului o Gnclinare s re Gnainte de 9%(N "dacH nu s%a rocedat astfel Gn toamnH, la regHtirea familiilor entru iernat'. Mn felul acesta albinele Gnde HrteazH mai uJor cadavrele albinelor moarte Ji alte gunoaie care a ar Gn aceastH erioadH e fundul stu ilor. !e altfel, s%a considerat Gn mod e, erimental "Escov' cH la stu ii astfel GnclinaIi are loc o mai bunH aerare "ventilaIie' a cuibului, familiile res ective iernLnd Gn condiIii mai bune. Nu e rHu ca tot acum sH se refacH, sH se cureIe, aJa%numita oglindH a stu ului4 Gn faIa acestuia, Gn acest mod utLndu%se urmHri mai uJor gunoaiele "resturile' aruncate afarH de albine Ji dLndu%se Gn acelaJi tim un as ect mai curat Ji lHcut stu inei. !e asemenea, se Gnde HrteazH din cuiburi fagurii uternic murdHriIi de ete de diaree, c.iar dacH sunt ocu aIi cu cantitHIi mici de uiet. Mn cazul Gn care e asemenea faguri sunt cantitHIi mai mari de uiet, se curHIH etele de diaree rin rHzuire urmLnd ca, mai tLrziu, du H ieJirea uietului, fagurii res ectivi sH fie scoJi Ji daIi la to it. Mn funcIie de evoluIia vremii e de referat sH se menIinH gratiile Gm otriva Joarecilor la urdiniJuri, tocmai entru cH Gn aceastH erioadH Joarecii devin mai activi, GJi cautH locuri izolate Ji cHlduroase entru a%Ji face cuiburile Gn care sH nascH uii. Cu toate cH albinele nu mai au g.emurile atLt de com acte ca Gn tim ul iernii, Joarecii circulH nesting.eriIi rin HrIile laterale ale cuibului Ji mai ales Gn s aIiul din s atele diafragmei Ji deasu ra 33

odiJorului, unde%Ji fac de regulH cuiburile, deran0Lnd albinele rin foiala lor Ji mai ales rin mirosul e care%l dega0H ei Ji e,crementele lor. Mn cazul familiilor orfane, care Gn tim ul iernii Ji%au ierdut mHtcile dintr%o cauzH oarecare, acestora li se dH o matcH din nucleele de rezervH, iar Gn li sH, se unesc cu alte familii mai slabe din stu inH. Unificarea se face rin sim la transvazare a cuibului familiei orfane lLngH cuibul familiei cu matcH. Izolarea mHtcii nu este obligatorie, Gn aceastH erioada mHtcile fiind acce tate uJor de albinele strHine. Pericolul a are doar Gn cazul Gn care Gn familia orfanH au a Hrut albine ouHtoare. situaIie care se recunoaJte rin rezenIa de uiet bombat sau de ouH de use neregulat e ereIii celulelor sau mai multe ouH Gntr%o celulH, Gn asemenea cazuri izolarea mHtcii fiind obligatorie. ;ormarea familiilor tem orare sau a0utHtoare cu mHtcile de rezervH iernate Gn afara g.emului, Gn camere. ) recierea rezistenIei la iernare a gru ei familiilor de rHsilH . Cele mai rezistente familii, cu consum de .ranH Ji mortalitate micH sunt selecIionate. !iagnostic Ji tratament Gn caz de boalH Gn stu inH. .3a a ariIia semnelor certe sau sus iciunilor de boalH se va solicita medicului veterinar de teren sau de laborator diagnosticarea bolii sau bolilor. )cesta va indica tratamentul care trebuie obligatoriu urmat Gntocmai altfel boala sau bolile se vor acutiza Ji e,tinde determinLnd agube Gn efectiv de cele mai multe ori irecu erabile. Princi ala boalH de rimHvarH este nosemoza. NetratatH duce la de o ularea, la slHbirea familiilor de albine. -ratamentul se face Gn rinci al cu ;umidil%? conform ros ectului. Pentru combaterea nosemei, Gn afara mHsurilor de reducere a gradului de umiditate Gn stu i, e bine ca .rana "Jerbetul sau siro ul' dat sH se re are e bazH de ceaiuri cu efect antinosematos % re arate din sunHtoare, gHlbenele, izmH, muJeIel, coada Joricelului Ji sH se administreze dozele necesare de medicament. .!eosebit de eficient Gn combaterea nosemozei este e,tractul de cea H. Sucul de cea H se adaugH Gn siro urile re arate e bazH de ceaiuri. Este o metodH ecologicH de revenire2tratare a nosemozei. .)dministrarea stre tomicinei entru o aJa%zisH stimulare sau Gn tratamente este cu desHvLrJire interzisH. .Mn general, se foloseJte orice moment rielnic oferit de vreme entru efectuarea lucrHrilor amintite, Gn aJa fel GncLt familiile de albine sH se dezvolte normal Ji sH iasH fHrH ierderi din iarnH. Mn atelierul stu inei CurHIirea, dezinfecIia, re ararea, recondiIionarea,vo sirea utila0elor de care va fi nevoie Gn sezonul activ care se a ro ie "centrifuge, bidoane, tHvi de descH Hcit, stu i, elemente de stu i J.a.'. !ezinfectarea stu ilor Ji a materialelor ce urmeazH a fi folosite Gn continuare este obligatorie mHcar rin curHIarea "rLcLirea' crescHturilor de cearH, a de unerilor de ro olis, a etelor de diaree, mucegaiului etc. cu a0utorul dHlIii a icole sau a unui J aclu, urmatH de s Hlarea Gn a H fierbinte cu sodH Ji sH un de rufe, du H care materialele se lim ezesc Gn a H curatH Ji se usucH bine. Oi mai bine este dacH aceastH lucrare este urmatH de o flambare atentH cu lam a de benzinH sau cu un arzHtor de aragaz. 8 metodH eficientH de dezinfecIie este Ji ulverizarea cu s irt a stu ului, Gn strat subIire,du H ce acesta a fost Gn realabil curHIat de cearH Ji ro olis, Ji a rinderea s irtului. S irtul va arde, fHrH a lHsa cenuJH ori mirosuri ne lHcute Ji va dezinfecta eficient su rafaIa de lemn a stu ului. Pentru a stinge focul e necesar doar sH se Gnc.idH ca acul stu ului. S irtul este e,trem de inflamabil. !eci, atenIie la normele de rotecIie a muncii Ji de revenire a incendiilor= 34

Mnc.eierea, GnsLrmarea Ji li irea foilor de faguri artificiali care vor Gntregi ec.i amentul de faguri noi destinat Gnlocuirii anuale a cel uIin *21 "o treime' din totalitatea zestrei de faguri a stu inei. Se verificH Ji se un la unct materialele Ji utila0ele folosite la creJterea mHtcilor, colectarea de olen, de venin, roducerea de miere Gn secIiuni etc. 8rganizatorice: Procurarea de material sHditor Ji lantarea de arbori Ji arbuJti nectaro% oliniferi, GnsHmLnIHri de amestecuri fura0ero%melifere "facelia cu borceag Ji altele'. )sigurarea mi0loacelor de trans ort entru de lasarea la astoral. Controlul rezultatelor iernHrii> analiza situaIiei stu inei, a modului Gn care au iernat familiile de albine cu sco ul de a cunoaJte eventualele cauze ce au determinat o iernare necores unzHtoare Ji luarea de mHsuri entru eliminarea Gn viitor a deficienIelor constatate. Nu uitaIi . ContribuiIi la menIinerea uterii familiilor Ji la GntHrirea ra idH a lor rin : *.Gm ac.etarea su limentarH a cuibului> #..rHnirea su limentarH a familiilor li site de rezerve de HsturH, cu turte de olen > 1..rHnirea stimulentH cu turte de astH de za.Hr. Mn stu inele mari, s re sfLrJitul lunii .rHnirea su limentarH se face cu za.Hr tos, administrat odatH la *$ zile Gn .rHnitoarea % ramH, aJezate lLngH ultimul fagure ocu at cu albine. . )siguraIi accesul razelor solare e vatra stu inii Gn tot cursul zilei. Prin aceastH mHsurH activizaIi familiile de albine Ji micJoraIi din consumul de .ranH destinat roducerii de cHldurH Gn cuib. .Ce minunat ar fi entru albine Ji entru a icultor dacH stu ina lui s%ar gHsi Gncon0uratH Gn martie de toate lantele enumerate mai sus= !e aceea, Gn manualele de a iculturH, se recomandH ca vatra de iernare sH fie situata Gntr%o zonH care, rimHvara devreme, vegetaIia sH ofere surse de nectar Ji olen ce asigurH o accelerare a dezvoltHrii familiilor de albine. Cine oate sH GJi trans orte stu ii Gntr%un areal Gn care cel uIin o arte dintre aceste s ecii ocu H un segment im ortant din su rafaIa cercului cu o razH de 1%1,& :m "raza economicH de zbor a albinelor' este un om fericit Gn martie Ji mai a oi. Cine nu, va trebui sH res ecte cLt mai Gndea roa e recomandHrile efectuLnd toate lucrHrile enumerate sub titlul )cIiuni s ecifice. SH aJte tHm cu s eranIH Ji Gncredere rimHvara= SH ne bucurHm de venirea ei=

a rilie !eJi tem eratura creJte, Gn decursul lunii a rilie ot surveni erioade reci, cu loi sau c.iar cu fulguieli scurte de zH adH Gn unele zone ale IHrii. 8datH cu mHrirea zilei, tem eratura creJte Ji a ar rimele flori. ;amiliile de albine GJi Gnce activitatea din afara stu ului. Pentru ele, Gnce e un nou sezon, de formare a rezervelor de .ranH, de GnmulIire. .CreJterea duratei zilei%luminH, Gnflorirea masivH Ji continuH a omilor fructiferi, a lantelor de Hdure, a sHlciilor, zHlogului etc. recum Ji a unor culturi agricole ca muJtarul Ji ra iIa de toamnH, creeazH albinelor condiIii o time de activitate Ji de dezvoltare a uterii familiilor. )cum are loc Gnlocuirea totalH a albinei de iarnH cu albine tinere, crescute Gn cantitHIi din ce Gn ce mai mari. -ocmai Gn acest sco , e tot decursul 35

lunii a rilie lucrHrile vor fi Gndre tate s re asigurarea Gn rinci al a s aIiului necesar creJterii de noi generaIii de albine, a com letHrii cantitHIilor de .ranH Ji a izolHrii termice Gn condiIii o time a cuibului. .MncH din ianuarie%februarie, matca a declanJat ouatul, la Gnce ut e su rafeIe ale fagurelui din centrul g.emului de iernare mici de $%# dm#, a oi din ce Gn ce mai mult, e orIiuni mai mari. Noile albine eclozionate vor Gngri0i generaIiile urmHtoare. Sunt albine doici diferite de cele de iernare, fHrH rezerve Gn cor ul gras. Gn familie ra ortul dintre albinele de iernare Ji cele nou a Hrute, se va sc.imba Gn fiecare zi, Gn favoarea albinelor tinere. Este momentul cLnd albinele GmbHtrLnite, de iarnH, datoritH uzurii, vor muri, lHsLnd locul noii generaIii. )cesta este momentul cel mai dificil Gn familia de albine, fenomen observat de obicei Gn a doua 0umHtate a lunii. ;actorii care influenIeazH de HJirea cu succes a ragului, sunt Gn rinci al: cantitatea Ji calitatea .ranei din stu "miere, Hstura' InfluenIeazH Gn rimul rLnd calitatea albinelor de iernare ca Ji a celor de rimHvarH mai ales rin dezvoltarea glandelor .i ofaringiene ale acestora, glande cu rol foarte im ortant Gn roducerea lH tiJorului de matca. )ceste albine au un dublu rol: acela de alimentare a mHtcii cu .ranH de calitate, entru forIarea ontei "accelerarea de unerii de oua' recum Ji luarea Gn creJtere a ouHlor de use de mHtci. )lbinele rost .rHnite sau cu .ranH de slabH calitate nu vor lua Gn creJtere larvele determinLnd scHderea ro orIiei de albine tinere faIH de cele bHtrLne sau GmbHtrLnite. e,istenIa unor culesuri slabe, sau racticarea .rHnirilor stimulative. calitatea mHtcii "matcH tLnHrH Ji rolificH sau matcH bHtrLnH, e uizata, cu defecte fizice'. InfluenIeazH de asemenea ritmul ouatului. Sc.imbarea la doi ani a mHtcilor oate reduce mult, 4cHderea4 mHtcilor Gn rimavarH atunci cLnd familia are mare nevoie de o matcH bunH. Hstrarea cHldurii necesare Gn cuib. RHmLne, ca Ji iarna, o gri0H rinci alH a a icultorului. Mn rimHvarH, Gn linH erioadH de dezvoltare a familiilor de albine, cLnd Gn stu e,ista rezerve de .ranH, matca GJi intensificH Gn fiecare zi onta. S aIiul e,istent este mare acum "celule golite de miere, rame Gn e,cedent'. Ca urmare familia se e,tinde e toate ramele, nereuJind sH GncHlzeascH tot uietul e,istent. ) ariIia unor zile ca ricioase, cu tem eraturi scHzute, Gn unele zone c.iar la oviIH, oate duce la reformarea g.emului Ji HrHsirea uietului ceea ce determinH com romiterea lui. !e aceea ca lucrare rinci alH a icultorul trebuie sH lucreze 4cu un cuib strLns4 adicH eliminLnd ramele e,cedentare, astfel GncLt albinele sH aco ere bine fagurii ramaJi Gn stu . ProcedLnd astfel cHldura va fi asiguratH la un nivel cores unzHtor. .Semnul egal Gntre albinele bHtrLne, e uizate Ji care si%au Gnc.eiat menirea Ji cele tinere se GnregistreazH mai devreme sau mai tLrziu Gn funcIie de cLIiva factori frenatori sau ro ulsatori cum sunt: mersul "sau starea' vremii "condiIii meteo'> surse de cules de la vegetaIia nectaro% oleniferH> uterea familiei la intrarea Ji ieJirea din iarnH> starea de sHnHtate> valoarea % res ectiv rolificitatea %mHtcii> .rHnirile anterioare de com letare a rezervelor de .ranH Ji mai ales cele actuale de stimulare a dezvoltHrii, rotecIia termicH a stu ilor "mai sunt zile Ji mai ales no Ii reci'. . )rmonizarea acestor factori Gntr%o stu inH este un caz fericit care se oate GntLm la sau nu. !e aceea gri0a rinci alH a a icultorului este sH Gnde lineascH la tim , corect Ji cu rofesionalism toate acIiunile menite Gm uternicirii ra ide a fiecHrei familii de 36

albine. .!e ce este nevoie de creJterea uternicH Ji ra idH a numHrului de albine Gn fiecare familie< ;oarte sim lu: entru cH la rimul mare cules de roducIie caracterizat rin intensitate Ji scurtime Gn tim "*$%*# zile la salcLm', numHrul mare de albine culegHtoare va asigura, aJa cum se zicea Ji GncH se mai zice: 4 Balorificarea su erioara a culesului 4. Mai corect ar fi sH s unem: o timizarea culesului GnIelegLnd rin aceasta realizarea unui o tim economic. )cest o tim defineJte ca acitatea fiecHrei unitHIi biologice de roducIie % stu ul cu albine Ji Gn final stu ina % de a aduna o cantitate de miere, res ectiv recolta a cHrei valoare sH aco ere Ji sH de HJeascH cLt mai mult c.eltuielile ocazionate de creJterea, GntreIinerea albinelor "biostimulatori, rame, faguri artificiali, medicamente, amortizHri de utila0e', costurile trans ortului Gn astoral ca Ji a forIei de muncH, ta,ele Ji alte lHIi efective fHcute de ro rietarul stu inei. 8ricine se ocu H de albine constatH cH a icultura costH Ji costurile cresc e zi ce trece datoritH inflaIiei. . -oIi autorii de manuale a icole ca Ji a icultorii rofesioniJti recomandH .rHnirile de stimulare Gn rimHvarH tocmai Gn ideea o timizHrii culesului care Gn ultima instantH nu GnseamnH altceva decLt o recolta mare K rofit mare. ) icultorii Jtiu ca mierea de salcLm este o miere su erioarH, mult a reciatH la consumul intern Ji mai ales la e, ort, deci bine lHtitH. !e multe ori livrarea de cHtre roducHtor a unei cantitHIi de miere su erioarH de salcLm este condiIionatH de ac.iziIia de cHtre cum HrHtor Ji a altor sorturi de miere, mai uIin solicitatH, Gn cadrul a ceea ce numim vLnzarea 4Gn aletH4 a unor cantitHIi mai mari de miere variatH sortimental. .!acH din unct de vedere biologic, fiziologic Ji economic suntem lHmuriIi sH vedem care sunt )cIiunile s ecifice Mn stu inH Revizia sumarH de rimHvarH, revizia generalH sau de fond, diagnosticul Ji tratamentul Gn caz de boalH Gn stu inH sunt lucrHri GnJirate Ji descrise Gntr%o derulare logicH Ji necesarH. .Nici un a icultor nu trebuie sH uite cH dacH Gn luna trecutH "martie' nu a efectuat lucrHrile obligatorii din cauza vremii nefavorabile Gn cel mai fericit caz sau din neJtiinIH, negli0enIH sau ne Hsare % Gn cel mai nefericit caz % acum este momentul sH lucreze bine Ji re ede Gn stu inH. .Pentru aceasta, odatH cu creJterea tem eraturii este *&%*9NC, va e,ecuta revizia de fond a familiilor de albine cu care ocazie se stabileJte uterea familiei % Gn intervale sau cantitativ "un interval de albine egal #$$ g albina e rama ME sau 1$$ g e rama !adant', cantitatea Ji calitatea uietului "Gn rame ocu ate de uiet' Ji cantitatea de .ranH rHmasH Gn cuib du H terminarea erioadei de iernare. .Cantitatea uietului Ji modul "as ectul' sHu de am lasare determinH calitatea lui. !e unerea com actH Ji Gn cantitate mare "#%1 faguri de uiet la &%9 intervale albinH indicH o matcH de calitate, rolificH, sHnHtoasH. Puietul uIin, Gm rHJtiat, cu celule goale Gn cu rinsul lui, arata o matcH uzatH, cu defecte, care va trebui sH fie GnlocuitH. Cu aceastH ocazie se scot, sau se trec du H diafragmH fagurii goi, cei cu defecte, cu multe celule de trLntori, recum Ji fagurii albi care, Gn erioada de rimHvarH, sunt acce taIi mai greu de mHtci entru creJterea uietului Ji care, Gn acelaJi tim , menIin Gn cuib o zonH care se GncHlzeJte mai greu din cauza coeficientului termic mai redus. .Pentru mHrirea su rafeIei de uiet fagurii cu resturi de miere aJezaIi du H diafragmH Ji c.iar cei rHmaJi Gn cuib se descH Hcesc. 37

.CLt riveJte creJterea uietului, la Gnce ut, LnH ce uietul ocu a bine 1%+ faguri Gn centrul cuibului, acesta se menIine cLt mai strLns, astfel GncLt uietul sH fie de us cLt mai com act, albina ocu Lnd com let intervalele dintre faguri. Cuibul se menIine Gn acest mod LnH ce uietul se e,tinde LnH la fagurii laterali, iar albina trece ziua Ji e fagurii de du H diafragmH. !in acest moment, o datH la 9%/ zile se introduce la marginea uietului cLte un fagure bun de ouat, mai Gnc.is la culoare "lucrarea se numeJte lHrgirea cuibului', iar du H ce uietul se e,tinde e &%9 faguri, fagurele res ectiv se oate introduce Gntre ultimii doi faguri cu uiet, din artea dins re diafragmH, care de obicei este Gndre tatH s re sud "lucrare denumitH s argerea cuibului'. ;agurele nou introdus, oate fi uscat sau uIin stro it cu a H cHlduIH sau cu siro slab de za.Hr, Gn ultimul caz trebuiesc luate mHsuri atente de revenire a furtiJagului. Se lucreazH re ede Ji recis, nu se Iine cuibul desc.is tim Gndelungat, nu se lasH fagurii cu miere sau cu siro Gntre stu i. 3a a ariIia furtiJagului se Gntreru e imediat administrarea de siro Ji se Gnc.ide stu ul, se reduce desc.iderea urdiniJului, Ji eventual se umezesc stu ii cu etrol, motorinH etc. entru alungarea albinelor .oaIe, se un tHvi cu materiale fumigene Gn faIa urdiniJurilor. .)ceastH sc.emH de dezvoltare a cuibului se foloseJte indiferent de ti ul stu ului, c.iar Ji la cei multieta0aIi, Gn cazul Gn care au ieJit din iarnH cu mai uIin de 9%/ intervale de albine, Gn lus, aceJtia ot fi lHsaIi entru rima erioadH doar e un cor , sau Gn cazul Gn care au iernat e douH cor uri, Gntre acestea sH se introducH o folie din lastic sau din carton asfaltat, cu o fantH de *2#$ cm Gns re eretele din faIH, entru trecerea albinelor, Gn acest mod strLmtorarea este mai uternicH Ji Hstrarea regimului termic mai sigurH. .!acH stu ii ME au iernat doar e un cor , sau li s%a redus un cor Gn rimHvarH entru a se realiza un regim termic mai bun Gn cuib "la familiile slabe', Ji a fost lHsat doar cor ul Gn care se afla cuibul familiei de albine, Gn momentul Gn care albina ocu H bine (%6 intervale Ji e,istH 9%/ faguri cu uiet, se monteazH "ataJeazH Ji cel de al doilea cor . )cesta se aJeazH entru Gnce ut, sub cor ul ocu at de cuib, unde se menIine LnH cLnd Gn cor ul de sus uietul va ocu a ( faguri, fa t care va obliga matca sH coboare Gn cor ul de 0os unde va Gnce e sH de unH ouH e #%1 faguri centrali iar intervalele cor ului res ectiv vor fi ocu ate mHcar e 0umHtate de albine. Mn acel moment se face inversarea cor urilor, Gn continuare lucrLndu%se nu cu rama, ci doar cu cor ul. .Pentru o mai buna amorsare a creJterii de uiet Gn cor ul us deasu ra, Gn acesta se oate introduce un fagure cu uiet necH Hcit scos din rimul cor , Gn locul lui introducLndu%se un fagure bun de ouat sau o ramH cu fagure artificial, uietul introducLndu%se Gntre fagurii Gn care matca a de us de0a ouH. Mn cor ul aJezat deasu ra, dacH Gn naturH e,istH un oarecare cules de GntreIinere, se mai ot introduce Gn locul fagurilor goi, *%# rame cu faguri artificiali,, cu care se GncadreazH "intercaleazH fagurii cu ouH sau cu uiet. Mn erioadele cu cules abundent Ji mai ales dacH albinele beneficiazH de cules de la vreun masiv melifer "ra iIH, muJtar, cHtinH etc.' se ot introduce la clHdit rame cu faguri artificiali, am lasaIi la marginea cuibului lLngH ultima ramH de uiet. )ceJti faguri ot fi lHsaIi Gn locul res ectiv LnH ce sunt clHdiIi com let sau ot fi GnlocuiIi cu alIi faguri artificiali doar du H ce celulele au fost trase numai e 0umHtate din GnHlIime, fagurii urmLnd a fi terminaIi de crescut la culesul urmHtor, mai intens "salcLm'. Cea de a doua variantH este de referat, Gn acest mod utem realiza Gnce erea clHdirii la mai mulIi faguri, Ji nu vom tine ocu at locul res ectiv cu un fagure alb Gn care, de regulH, Gn aceastH erioadH, albinele nu de un nimic, Gn lus GI ot strica clHdind Gn unele cazuri celule de trLntor. .Mn situaIia Gn care se observH tendinIa de unerii de uiet de trLntor, mai ales la familiile cu mHtci mai bHtrLne, se va introduce la marginea cuibului o ramH goalH, eventual 38

GnsLrmatH "rama clHditoare' Gn care albinele vor trage faguri naturali cu celule de trLntori, faguri care ot fi recoltaIi eriodic, e mHsura ce sunt terminaIi de crescut, uneori Gn celule e,istLnd c.iar Ji ouH sau uiet tLnHr de trLntori. Mn general, Gn aceastH erioadH e,istH un cules de GntreIinere, uneori c.iar mai intens, de nectar, cLt Ji un a ort destul de mare de olen care, Gn unele cazuri, oate bloca fagurii destinaIi creJterii de uiet. Mn acest caz fagurii destinaIi creJterii uietului , blocaIi cu HsturH, trebuie sH fie scoJi din cuib Ji GnlocuiIi cu alIi faguri goi, buni de ouat, de referat cu coroane de $,+%$,& :g miere. Pot a are GnsH Ji erioade li site de cules, care influenIeazH negativ desfHJurarea normalH a creJterii uietului. Pentru remedierea acestei situaIii, Gn vederea asigurHrii .ranei .idrocarbonate necesare "miere' se vor face .rHniri stimulente. ;ura0area albinelor Gn sco de stimulare, am lificare Ji accelerare a dezvoltHrii este esenIialH. .@rHnirile stimulative de rimHvarH se fac cu siro de za.ar sau miere "a a A za.Hr K *:* % * arte a H la * arte za.Hr %' Gn cantitHIi mici, administrate eriodic Ji re etat la un interval de 1%+ zile, Gn funcIie de uterea familiilor Ji de ca acitatea lor de relucrare a siro ului. .)dministrarea Gn .rHnitoare a orIiilor mici de siro din za.Hr cHlduI creeazH o senzaIie de cules care, bazatH e instinctul de acumulare, induce un lus de activitHIi: % la matcH: mHrirea numHrului de ouH de use Gntr%un interval de tim > % la albinele doici: contingente mai mari vor lua Gn creJtere uiet mai mult, albinele care efectueazH alte munci Gn stu , Gn faguri Ji c.iar Gn afara stu ului vor fi mai zorite. .8 metoda eficientH Ji cu un volum necesar mai mic de muncH, este administrarea Gn .rHnitoare de za.Hr tos uIin umectat. )stfel administrat, folosirea za.arului este ermanentH, creLnd senzaIia de cules, Ji de lungH duratH Ji, Gn lus, nu rovoacH furtiJag. Poate fi folosit GnsH doar atunci cLnd tem eratura e,terioarH a atins cel uIin *9%*(NC. MntrucLt rimHvara se ot manifesta semnele clinice ale nosemozei " ete de diaree, albine bolnave' Gm otriva acestei boli re aratul ;UMI!I3 ? administrat conform ros ectului, sau ceaiuri re arate din mai multe lante medicinale: sunHtoare "@E ericum erforatum', flori de coada Joricelului ")c.ilia millefolium', frunze de mentH "Ment.a 2 er2ta', flori de muJeIel "Matricaria c.amomilla', frunze Ji flori de busuioc "8cimum basilicum'. .Infuzia se re arH astfel: cantitatea de lante uscate trebuie sH fie de #$ g la un litru de a H "Gn total, nu de fiecare lantH . Infuzia la nevoie se oate face din una, douH, trei sau toate lantele indicate, luate Gn HrIi egale. Plantele mHrunIite se un Gntr%un vas emailat este care se toarnH o cantitate micH de a H rece ca sH se Gmbibe, Gn alt vas se fierbe a a care se toarnH fierbinte este lantele din vasul Gn care s%au Gmbibat cu a H rece. Basul cu lante Ji a a fierbinte se lasH & minute la foc mic, fHrH sH fiarbH. !u H ce se stinge focul se aco erH vasul Ji se lasH tim de 1$ de minute entru a se roduce e,tracIia rinci iilor active. Se strecoarH Ji cu aceasta infuzie "ceai' se re ara siro ul. 3a * litru ceai se adaugH * :g za.Hr Ji zeama stoarsH de la o 0umHtate de lHmLie. Se administreazH orIii de cLte #&$%&$$ ml "$,#&%$,& l' Gn funcIie de uterea familiei, de atru ori la interval de & zile. .Mn cazul afectHrii stu inei de nosemozH % diagnosticatH e baza semnelor clinice " ete de diaree, albine cu abdomenul destins, flasc, ce se de laseazH greu Ji sunt inca abile de zbor' corelate obligatoriu cu e,amenele de laborator % stu ina va fi igienizatH rin Gnde Hrtarea fagurilor vec.i sau cu ete de diaree. ;amiliile de albine vor fi mutate Gn stu i dezinfectaIi rin s Hlare cu a a Ji sodH de rufe "carbonat de sodiu' &$ g la litru de 39

a H caldH. .Mn nici un caz acum Gn siro

uri sau mai devreme Gn aste, Jerbet ori za.ar candi nu se vor introduce Gn com oziIie stre tomicinH ori alte antibiotice. Utilizarea stre tomicinei Gn tratamente cu sco reventiv sau curativ este cu desHvLrJire interzisH. Mierea cu urme de stre tomicina este refuzatH la cum Hrare.

.Mn cazul a ariIiei de larve bolnave de uiet vHros sau locH se iau imediat mHsuri de tratament. CLnd infectarea cu locH cu rinde mai multe celule e acelaJi fagure, e de referat ca fagurele res ectiv sH fie scos la reformH Ji to it, indiferent de cantitatea de uiet Ji de miere e care o conIine. .!e asemenea, se a lica tratamentul contra varroozei. Este bine ca tot acum sH se treacH "transvazeze' familiile de albine Gn stu i curaIi, fHrH defecte Ji dezinfectaIi, transvazarea fHcLndu%se mai uJor dat fiind uterea redusH a familiilor de albine, cu aceeaJi ocazie rezolvLndu%se Ji regHtirile stu ilor Gn vederea unor eventuale de lasHri ulterioare Gn stu Hrit astoral. -ot Gn aceastH erioadH, este bine sH se monteze colectoarele de olen, atLt entru evitarea blocHrii cuibului cu olen cLt Ji Gn vederea asigurHrii unor rezerve de olen necesare Gn erioadele li site de olen sau ur Ji sim lu Gn sco uri comerciale. Se e,ecutH de asemenea GntHrirea familiilor foarte slabe rin introducerea de uiet cH Hcit cLt mai a roa e de eclozionare, luat de la familiile uternice Ji introdus Gn familiile foarte slabe, cu Janse uIine de su ravieIuire rin forIe ro rii. !e remarcat cH meritH a fi GntHrite doar acele familii care au mHtci tinere valoroase % de regulH roi formaIi Gn anul anterior Ji care, din anumite motive au ieJit din iarnH foarte slHbite. Cele cu mHtci bHtrLne, defecte, sau afectate de diferite boli, mai bine se reformeazH Ji se refac Gn decursul sezonului activ. 3a introducerea uietului se va avea gri0H ca acesta sH fie bine aco erit de albina familiei a0utate, altfel uietul neaco erit de albine oate rHci Ji se ierde fHrH folos !e aceea Gn asemenea familii se introduc fagurii cu uiet e su rafeIe mai mici, scoILndu%se toIi fagurii de risos Ji izolLndu%se cuibul cLt mai bine din unct de vedere termic. .Mn vederea valorificHrii o time a culesului de la salcLm oate fi e,ecutatH aJa%numita uniformizare a uterii familiilor, sco Gn care se scot faguri cu uiet cH Hcit de la familiile foarte uternice "9%/ faguri cu uiet' Ji se introduc Gn familiile de utere medie "+%& faguri cu uiet'. Mn acest fel, familiile de utere medie ating mai re ede o utere mai mare, stu ina a0ungLnd la erioada de cules cu un efectiv mai mare de familii uternice, iar e de altH arte se oate evita intrarea rematurH a familiilor foarte uternice Gn frigurile roitului. Mn locul cedHrii uietului cH Hcit se oate ractica sc.imbul de faguri cu uiet, Gn locul fagurilor cu uiet cH Hcit din familiile foarte uternice introducLndu%se faguri cu ouH Ji larve tinere scoase din familiile de utere medie, care rimesc uietul cH Hcit. .)cest mod de unificare "GntHrire' nu are rost sH se a lice la familiile mai slabe "#%1 rame cu uiet', care oricum nu se vor GntHri rea mult LnH la Gnflorirea salcLmului, urmLnd a se dezvolta Gn tim ul acestuia Ji du H. Mn aceasta erioadH albinele au tendinIa de a strLnge cantitHIi mai mari de ro olis cu care astu H eventualele crH Hturi sau s aIii goale dintre iesele stu ului "rame. odiJor, urdiniJ etc.', Gn sco ul menIinerii microclimatului o tim creJterii uietului. )ceastH situaIie trebuie folositH cLt mai intens cu ocazia reviziilor eriodice a stHrii familiilor, Gn vederea realizHrii unor cantitHIi cLt mai mari de ro olis roas Ht, de cea mai bunH calitate atLt rin rHzuirea directH cu a0utorul dHlIii a icole a ieselor stu ului, cLt Ji rin folosirea unor colectoare s eciale de ro olis " Lnze, lase, grile etc.,'. Se fac lucrHri regHtitoare entru creJterea de mHtci Ji roducerea de roi. Se introduc faguri cu celule de trLntori Gn familiile selecIionate, se regHtesc leIiJoarele cu botci, 40

cuJtile de eclozionare, nucleele de Gm erec.ere etc. Mn atelierul stu inei Se to esc fagurii reformaIi, fagurii necores unzHtori din cuib, crescHturile Ji resturile de cearH. Se trateazH fagurii de ozitaIi, de rezervH, contra moliei cerii. Se condiIioneazH olenul recoltat rin triere Ji uscare du H care se conservH rin tratare cu tetraclorurH de carbon sau rin menIinerea Gn congelator. Se GnsLrmeazH rame Ji se fi,eazH fagurii artificiali. Plantarea arborilor Ji arbuJtilor meliferi Ji GnsHmLnIHri de lante melifere> 8rganizatorice Mn cazul Gn care urmeazH ca stu ina sH se de laseze Gn astoral se regHtesc materialele necesare Gm ac.etHrii Ji trans ortHrii stu ilor, se Gntocmesc Ji se obIin vizele e actele necesare efectuHrii acestei lucrHri. Planul de lasHrii Gn astoral trebuia definitivat GncH din tim ul iernii. !aca nu s%a fHcut atunci nu%i tLrziu nici acum. -rebuie stabilit recis: cLIi stu i vor fi trans ortaIi, Gn ce loc Ji e ce vatrH tem orarH vor fi rHs LndiIi. Pentru aceasta este nevoie de douH documente obligatorii: *' Re artiIia de stu Hrit astoral vizatH de organele locale Romsilva Ji #' Certificatul sanitar%veterinar eliberat de medicul veterinar de la circumscri Iia veterinarH de care a arIine
localitatea de unde se trans ortH stu ii, document rin care se atestH starea de sHnHtate a efectivului stu inei.

.;ireJte ca nu vom de lasa la salcLm "l, II Ji c.iar III' decLt familiile de albine uternice Ji sHnHtoase adH ostite Gn stu i integri "fHrH crH Hturi sau dezmembrHri'. -i0ele Ji fluturaJii de rigidizare "la stu ii ME', sitele de ventilaIie, mLnerele, Gnc.izHtoarele de urdiniJ % adicH accesoriile cu care sunt dotate ti urile de stu GndeobJte folosite % vor fi toate funcIionale. .Cor urile de recoltH "magazine sau caturi' ec.i ate cu ramele cu faguri noi sau desc.iJi la culoare, folosiIi la o singurH recoltH sau recent construiIi vor fi asiguraIi Gn totalitate. Se Jtie cH fagurii vec.i, maronii altereazH culoarea mierii de salcLm la care indicele colorimetric constituie o restricIie im ortantH Ji definitorie entru calitate res ectiv entru reIul de vLnzare. Unii autori atrag atenIia ca volumul de faguri scontaIi ca faguri de recoltH trebuie sH fie de #%1 ori mai mare decLt cei ocu aIi efectiv de mierea ca acitH care va re rezenta recolta ro riu%zisH. !e ce< Pentru cH relucrarea nectarului Gn tim ul unui cules de mare intensitate Ji de scurtH duratH necesitH un s aIiu mare Gn care sH%Ji gHseascH loc abundenIa de nectar re rezentatH de icHturile care aduse Ji regurgitate de albine se reling e ereIii celulelor. )stfel nectarul ierde mai re ede sur lusul de a H a0ungLnd sH conIinH LnH la *(%#$5 cLt trebuie sH aibH mierea maturatH "de la 1$%+$5 cLt conIine iniIial nectarul florii de salcLm'. .Mierea Gn fHguri "secIiuni' este un sortiment foarte a reciat Ji bine lHtit. Pentru obIinerea ei vom asigura stu inH cu stocul de rame ec.i ate cu secIiuni. Mn mi0locul de trans ort cu care se efectueazH de lasarea nu vom uita sH unem cLntarul de control. .-rans ortul stu ilor e drumurile ublice Gn mi0loace de trans ort obiJnuite "camioane, remorci sau latforme' ca Ji cu a0utorul unor mi0loace de trans ort s ecializate este reglementat de acte normative care trebuiesc cunoscute Ji res ectate. )ltfel cei abilitaIi ot a lica amenzi, lucru e care nu%l dorim nimHnui. .RecunoaJterea vetrelor tem orare Gn masivele de salcLm trebuie efectuatH din tim iar trans ortul ro riu%zis este recomandat a se face Gn tim ul no Iii. !e lasarea trebuie astfel organizatH GncLt ea sH decurgH Gn siguranIa, fHrH incidente. )ici este obligatoriu sH 41

avem Gn vedere rigidizarea stu ilor GnIelegLnd ca Gntreaga unitate de GncHrcHturH a mi0locului de trans ort este asiguratH rin legarea corectH cu frLng.ii, ec.i area latformei cu obloane sau GnHlIHtoare,mi0loace de frLnare Ji semnalizare care sH funcIioneze ire roJabil. )sigurarea braIelor de muncH su limentare> )sigurarea olenizHrii livezilor de omi roditori Ji a culturilor de ra iIH de toamnH rin Gnc.eierea contractelor de olenizare cu ro rietarii de livezi. Nu uitaIi .Mn luna a rilie, obiectivul rinci al Gl constituie intensificarea la ma,imum a creJterii de uiet, GntHrirea familiilor Gn vederea folosirii culesurilor tim urii "salcLm'. )siguraIi s aIiul necesar entru ouatul mHtcilor, creJterii de uiet Ji de ozitarii nectarului Ji olenului adus Gn stu . Se va acorda o deosebitH atenIie GntHririi familiilor ramase Gn urmH, cu uiet luat din familiile foarte uternice. Se ia cel mult un fagure cu uiet cH Hcit la interval de *$ zile. Prin fagurii introduJi Gn sc.imbul fagurilor cu uiet cH Hcit se oferH familiilor uternice s aIiul necesar entru creJterea Gn continuare a uietului Ji astfel se revine a ariIia rematura a frigurilor roitului la familii uternice Ji se GntHresc totodatH familiile slabe. ;amiliile slabe se GntHresc cu #%1 faguri cu uiet daIi odatH. .MHsurile arHtate se a licH numai Gn cazul familiilor sHnHtoase Ji sunt contraindicate Gn cazul stu inelor infectate cu boli. .3a a ariIia erioadelor li site de cules se recurge imediat la .rHnirea su limentarH a familiilor % mi0loc de menIinere a uterii familiilor Ji GntHrirea continuH a lor. Mn concluzie: .3una a rilie este o erioadH de activitate deosebit de intensH de care de inde dezvoltarea normalH a familiilor de albine Ji rezultatele economice ale sezonului activ ce urmeazH. .Neefectuarea la tim a lucrHrilor, e,ecutarea lor cu rabat la calitate Gn mod sigur se va reflecta negativ asu ra recoltei stu inei, Gn s ecial la culesul de la salcLm ca Ji la celelalte culesuri de vara. .!eJi culesul de la salcLm se declanJeazH abia luna viitoare, toate mHsurile regHtitoare, legate de te.nologia GntreIinerii familiilor ca Ji acIiunile organizatorice trebuie gLndite Ji GnfH tuite din tim . Un lan realist, bine Gntocmit care armonizeazH necesitHIile cu osibilitHIile garanteazH din start acIiunii de stu Hrit astoral Jansele cele mai bune de reuJitH. SH aJte tam cu Gncredere culesul de la salcLm Ji sH fim bine regHtiIi entru a%l valorifica la modul o tim,deci rofitabil= mai ) cincia lunH calendaristicH 4florar4 se caracterizeazH rintru%un climat sc.imbHtor, dar Ji rin creJterea tem eraturii care trezeJte la viaIH Gntreaga naturH ce a are decoratH Gn zeci de culori. .Pe seama albinelor tinere crescute Gn lunile martie, a rilie Ji Gnce utul lunii mai, familiile de albine s%au dezvoltat Ji dis un de Gntregul otenIial roductiv entru valorificarea culesurilor din aceastH erioadH. .Mn luna mai, la Gnce utul ei sau ceva mai tLrziu, Gn toatH Iara Gnfloresc Hdurile Ji lantaIiile de salcLmi care asigurH familiilor de albine un bun cules de nectar Ji ca urmare realizarea unor im ortante roducIii de miere marfH de cea mai bunH calitate. S re sfLrJitul lunii, Gn a treia decadH, Ji Gn cele douH luni urmHtoare, la un moment dat dezvoltarea familiilor de albine se a ro ie foarte mult de unctul de dezvoltare ma,im Ji 42

uneori c.iar atinge a ogeul, du H rimul mare cules al anului, cel de salcLm> unele din ele, dacH nu se iau mHsuri de revenire, intrH c.iar Ji Gn frigurile roitului. .Princi alele munci efectuate de albine: creJterea uietului, secreIia de cearH Ji clHdirea fagurilor, culesul de nectar Ji olen, relucrarea nectarului, de ozitarea mierii Ji Hsturii se etrec simultan Ji cu intensitate arcH mereu s oritH. !e aceastH realitate se oate convinge oricine % c.iar fHrH a fi a icultor % rivind acel ermanent du%te%vino de la urdiniJul stu ului Gntr%o zi caldH Ji seninH. .Mn ma0oritatea zonelor intensitatea creJterii de uiet atinge nivelul ma,im. ;ireJte cH Ji matca de une ouH cu
vitezH acceleratH. MHtcile rolifice de un este #.$$$ ouH Gn tim de #+ de ore. Ca acitatea mHtcii de a de une ouH trebuie sH fie secondatH de ca acitatea albinelor de a creJte un numHr atLt de mare de ouH.Matca tLnHrH, de bunH calitate oate a0unge la asemenea erformanIe, dar o matcH GmbHtrLnitH, cu defecte "ari i sau icioare ru te' nu oate asigura dezvoltarea necesarH acestei erioade. !e aceea Gn familiile cu mHtci de acest fel se ot observa botei de salvare sau de sc.imbare liniJtitH.

.8datH de use ouHle, albinele tinere "doici' vor trece la creJterea uietului, rin de unerea lLngH ouH a unei mici cantitHIi de lH tiJor de matcH amestecatH cu miere. Pe zi ce trece aceastH cantitate va fi din ce Gn ce mai mare, ro orIia Gntre elementele care constituie .rana larvei fiind sc.imbatH a roa e Gn fiecare zi. 8 .ranH de bunH calitate, cu un a ort mare de roteine va fi garanIia unei generaIii de uiet de bunH calitate Ji Gn final asigurH albine rezistente la uzura s ecificH creJterii uietului Ji culesurilor de nectar. .Pe lLngH .rana necesarH, asigurarea tem eraturii Gn cuib rHmLne un factor im ortant de care de inde creJterea unor generaIii de albine de bunH calitate. .!esc.izLnd stu ul, scoILnd Ji rivind o ramH miJcHrile albinelor ot Hrea .aotice Ji de nee, licat entru un necunoscHtor.!ar un a icultor Jtie cH Gn acel su erorganism care este familia de albine totul este rogramat conform unei legi de fier ce defineJte acel determinism care guverneazH com ortamentul individual res ectiv biologia Ji fiziologia fiecHrei albine, a mHtcii, a trLntorilor Ji totodatH a Gntregii colectivitHIi. Este de fa t vorba des re o minunatH coeziune a unitHIii biologice care se com ortH ca un organism viu, eficient ca structurH funcIionalH, atingLnd randamente de roductivitate e care inteligenIa managerialH a omului nu a reuJit sH o roiecteze, sH o articuleze Ji mai ales sH o facH sH funcIioneze Gntr%o structurH vie. .)m conturat acest tablou e care oate unii Gl vor considera e nedre t idilic GntrebLndu%se: la ce serveJte imaginea evocatH mai Gnainte< Ei bine, ideea de la care am ornit vizeazH acum tocmai locul Ji rolul a icultorului Gn fenomenul a icol com le, care este relaIia om%albinH%naturH. 3ocul a icultorului Gn aceastH lunH este Gn stu inH, rolul lui este ca rin tot ceea ce face corect Ji la tim sH asigure desfHJurarea nestLn0enitH a tuturor activitHIilor din stu i, ba c.iar % mai mult sH am lifice Ji sH accelereze ritmul desfHJurHrilor din stu . Numai astfel finalul anunIat Ji aJte tat: miere multH Ji de calitate se va GnfH tui. !eci, care sunt )cIiunile s ecifice Mn stu inH )vLnd Gn vedere cH Gn luna mai a are culesul rinci al la salcLm unde familiile trebuie sH a0ungH la o dezvoltare ma,imH este necesar ca Gn stu inH sH se acorde o mare atenIie lucrHrilor de stimulare a dezvoltHrii acestora. Mnce utul lunii mai trebuie sH gHseascH familiile de albine Gn linH dezvoltare. 3Hrgirea cuibului este o acIiune care se desfHJoarH eriodic la cLteva zile. 3Hrgirea eriodicH a cuibului la Gnce ut cu faguri crescuIi, buni entru ouat este o o eraIiune care a fost declanJatH oate c.iar din luna martie. 8ricum, Gn a rilie a fost e agenda de lucru ca urgenIa nr. *. )sigurarea s aIiului de 43

ouat se face rin s argerea cuibului adicH introducerea eriodicH a ramelor Gn mi0locul ramelor cu uiet. Pe mHsurH ce aceste rame sunt um lute cu ouH se vor introduce alte rame. !e referinIH ramele trebuie sH fie de culoare mai Gnc.isH, din care au mai eclozionat Ji alte generaIii de uiet. !acH iniIial lHrgirea s%a fHcut lateral sau bilateral faIH de centrul cuibului de acum se s arge cuibul, la mi0loc, cu unul sau doi faguri introduJi se arat Gntre douH rame cu uiet. )colo unde uterea familiilor ermite Ji Gn funcIie de evoluIia culesului de nectar Ji olen se ot introduce rame cu faguri artificiali la clHdit, tot rin s argerea cuibului sau lateral de cuib. ;agurii artificiali utilizaIi la lHrgirea cuibului se recomandH a fi daIi la crescut o datH cu Gnflorirea omilor fructiferi "de obicei la data Gnfloririi cireJului'. Nu este indicat a se introduce mai multe rame o datH. ;amiliile slabe care, aJa cum am mai s us%o, sunt un balast entru stu inH ot fi a0utate cu faguri cu uiet cH Hcit, gata de eclozionare ridicaIi din familiile foarte uternice sau uternice. Prin aceasta se revine la familiile donatoare intrarea Gn frigurile roitului. !e asemenea familiile slabe se ot unifica. Este im ortant sH utilizHm la nivel o tim otenIialul natural al albinelor de secreIie a cerii % otenIial uternic manifestat Gn aceastH lunH % entru a asigura zestrea de faguri ai stu inei. Mnlocuirea anualH a #21 sau c.iar *2# din totalul fagurilor este o manierH de lucru foarte bunH rin care se evitH er etuarea unor agenIi atogeni. ;olosirea ramelor clHditoare e lLngH cH aduce un lus de cearH a0utH la combaterea arazitului Barroa 0obsconi rin recoltarea fagurilor din aceste rame, cu uiet de trLntor cH Hcit. Ec.i area cu magazine de recoltH a stu ilor verticali cu magazin sau cu cor uri a stu ilor multieta0aIi este o o eraIiune regHtitoare Gnainte de cules re etatH dacH este nevoie Gn tim ul culesului. 3a stu ii orizontali se adaugH fagurii de strLnsurH sau, dacH e,istH, magazinul, Gn toate cazurile fagurii destinaIi relucrHrii nectarului Ji de ozitHrii mierii vor fi desc.iJi la culoare entru a nu altera culoarea rodusului. PregHtirea Ji derularea acIiunilor de stu Hrit astoral vizeazH cu recHdere marele cules de la salcLm. 8 eraIiunile regHtitoare au fost descrise Gn calendarul e a rilie. )r mai fi de amintit cH imediat du H identificarea vetrei tem orare, trans ortul stu ilor Ji rHs Lndirea lor e noul am lasament se va roceda la anunIarea rimHriei din localitatea e raza cHrora se aflH stu ina sau stu inele. Numai astfel, luate Gn evidenIH, familiile vor utea fi rote0ate Gn cazul a licHrii unor tratamente fitosanitare cu substanIe to,ice entru albine. Numai astfel eventualele ierderi consecutiv neres ectHrii normelor de combatere a dHunHtorilor din agriculturH sau silviculturH vor utea fi revendicate Gn faIa organelor abilitate sH veg.eze la res ectarea revederilor care reglementeazH activitatea de stu Hrit astoral. .Pentru stimularea ontei, cLt Ji clHdirea ramelor se vor face .rHniri stimulative cu siro de za.Hr Gn ro orIie de za.Hr:a H %*:*. Mn nici un caz Gn siro nu se va introduce stre tomicinH sau alte antibiotice. 8rice fel de .rHniri a familiilor de albine vor fi sistate cu cel uIin *$ zile Gnainte de declanJarea culesului. .Mn cursul acestei luni, Gn masivele de salcLm din sudul IHrii "aJa%numitul salcLm *' se roduce Gnfloritul. Este unul dintre cele mai im ortante momente ale anului a icol. !intre stu ii rHs LndiIi e vatrH % cu *%# zile Gnainte de declanJarea Gnfloritului % se alege unul de utere medie Ji se aJeazH e cLntarul de control. )cesta va indica rin diferenIele zilnice de greutate cLt nectar aduc albinele Gn stu , mersul culesului care, ca orice fenomen natural are un Gnce ut, un ma,im, un declin Ji un sfLrJit. MulIi a icultori racticH astoralul la salcLm *, # Ji c.iar 1 ceea ce conferH Janse s orite de realizarea unor roducIii mari de miere su erioarH. !esigur de lasarea succesivH a stu ilor la masivele care Gnfloresc decalat Gn tim trebuie bine regHtita, res ectLnd Gntocmai tot ce 44

s%a fHcut la de lasarea iniIialH "salcLmul *'. .Pentru revenirea into,icHrii albinelor rimHriile trebuie anunIate asu ra locurilor unde sunt am lasate stu inele, Gn vederea res ectHrii revederilor legale rivind rotecIia albinelor. Intensificarea ventilaIiei cuibului Gn tim ul culesului de salcLm Ji imediat du H acest cules> Mnce erea creJterii rimei serii de mHtci entru formarea roiurilor, Gnlocuirea mHtcilor necores unzHtoare din stu inH sau vLnzare Ji totodatH Gnce erea roducerii lH tiJorului de matcH, entru a icultorii interesaIi de valorificarea acestui rodus> Recoltarea fagurilor, e,tracIia, condiIionarea Ji de ozitarea mierii. Sunt acIiuni care trebuie sH se desfHJoare Gn condiIii de igienH erfectH, Gn cazul Gn care culesul este intens se vor recolta succesiv doar acei faguri cu miere ce a fost cH HcitH e cel uIin *21 din su rafaIa ramei. !escH Hcirea Ji centrifugarea fagurilor, strecurarea, s umuirea Ji de ozitarea mierii se vor face Gn s aIii "camere' curate avLnd gri0H sH nu de reciem calitatea rodusului. Basele Ji uneltele cu care se lucreazH "cor uri de stu i, cuIite sau furculiIe de descH Hcit, tHvi, site, centrifuga, bidoanele, alte vase vor fi atent curHIate Ji dezinfectate Gnainte de utilizare Ji bine s Hlate du H fiecare acIiune'. !e ozitarea mierii LnH la vLnzarea ei se va face Gn camere curate Ji uscate. )sigurarea rezervelor de olen rin folosirea colectoarelor de olen. )cIiuni sanitar%veterinare. Mn mai se ot manifesta unele boli ale albinelor. !e aceea su raveg.erea stHrii de sHnHtate este la ordinea zilei. Mn cazul familiilor bolnave se a licH tratamentul entru combaterea nosemozei, uietului vHros Ji a locei euro ene Ji americane sau a celorlalte boli constatate. .-rebuie reIinut cH albinele bolnave nu aduc rofit Gn stu inH ci din contrH roduc ierderi iar mHsurile de revenire a bolilor se cer GnfH tuite acum ca Ji e tot arcursul sezonului activ conform zicalei: 4este mai uJor Ji mai ieftin sH revii decLt sH combaIi4. Mn atelierul stu inei: ...!ezinfecIia localului. ...Uscarea olenului. ...MnsamLnIHrile de lante melifere. ...MntreIinerea semHnHturilor. ...Prevenirea into,icaIiilor. 8rganizatorice: ..PregHtirea vetrelor la masivele melifere. ..8rganizarea trans orturilor la masive melifere Ji olenizarea culturilor. ..Procurarea de bidoane2butoaie necesare conservHrii Ji livrHrii mierii. Nu uitaIi . !acH Gn rimele douH decade ale lunii, obiectivul rinci al Gl constituie GntHrirea continuH a familiilor de albine Ji folosirea culesului de la salcLm, Gn ultima decadH se va da o deosebitH atenIie menIinerii uterii familiilor, revenirii roirii naturale Ji reGntLm inHrii ieJirii roilor. ;HrLmiIarea e,cesivH rin roire naturalH sau artificialH slHbeJte familiile. . Nu degeaba denumirea o ularH a lunii mai este ;lorar. Mn aceastH lunH o abundenIH floristicH de interes melifer oferH albinelor culesuri de nectar, olen, manH Ji ro olis. .Cum salcLmul este s ecia cea mai im ortantH, doresc tuturor stu arilor ca stu ii lor sH fie Gn masivele de salcLm cu flori multe, bogate Gn nectar iar vremea sH fie caldH Ji GnsoritH adicH favorabilH culesului. 45

iunie ;amiliile de albine se aflH acum, Gn luna solstiIiului de varH % cireJar, Gn a ogeul sau a roa e de a ogeul uterii lor, ceea ce GnseamnH cH stu ii sunt uternici datoritH numHrului mare de albine care Gi o uleazH. )ctivitatea de de unere a ouHlor de cHtre matcH atinge sau ar trebui sH atingH viteza Ji intensitatea ma,imH. ;lora s ontanH Ji cultivatH oferH culesuri abundente de nectar Ji olen bineGnIeles dacH s eciile res ective vegeteazH Gn erimetrul razei economice de zbor "circa 1,& :m' a albinelor cercetase Ji culegHtoare. RegHsirea unor lante cu im ortanIH meliferH mare Ji foarte mare e su rafaIa de a ro,imativ 1,( .a cLt cu rinde un cerc cu raza de 1%1,& :m care are Gn centrul sHu stu ina este un caz fericit Gn care am lasarea vetrei cores unde cerinIelor acestui o tim economic des re care am mai vorbit. Se GnIelege de la sine cH Ji condiIiile meteorologice trebuie sH fie favorabile adicH tim cHlduros, t Mn stu inH: .!e la Gnce ut trebuie recizat cH este necesar ca stu arul sH aibH o conduitH conformH cu manifestHrile biologice, fiziologice Ji de com ortament ale albinelor Gn corelaIie cu starea tim ului Ji a fazelor de Gnflorire a lantelor nectaro% olenifere. . )ceasta GnseamnH: *. Mn condiIii de cules asigurarea s aIiului entru relucrarea nectarului Ji de ozitarea mierii.Mn tim ul cercetHrii cuiburilor, familiile se a rovizioneazH cu faguri clHdiIi Ji artificiali. ;agurii cu miere, Gn afarH de cei cu uiet, se trec la e,tractor "atunci cLnd nu e,istH altH osibilitate entru crearea de s aIii suficiente entru relucrarea nectarului Ji de ozitarea mierii roas ete'. .E, erienIa a dovedit cu risosinIH cH una dintre metodele de bazH entru creJterea randamentului culesului cu +$ LnH la &$5 constH Gn introducerea Gn stu i la tim ul o ortun a fagurilor su limentari sau a cor urilor cu faguri de strLnsurH. Ca o regulH generalH Gn tim ul culesurilor abundente controlul stu ilor se reduce la minimum entru a nu deran0a inutil albinele. Mersul culesului se urmHreJte zilnic rin diferenIele de greutate Gnregistrate la cLntarul de control. #. Pentru a evita roirea naturalH necontrolatH e,istH mai multe rocedee de roire artificialH descrise Gn toate cHrIile Ji revistele de a iculturH. Una dintre ele numitH roire artificialH rin divizare constH Gn transvazarea Gntr%un stu gol a + faguri bine o ulaIi cu albine Ji uiet ridicaIi dintr%o familie uternicH avLnd cel uIin 6%*$ faguri cu uiet Ji *9% *( intervale cu albine. .Practic se rocedeazH la des HrIirea familiei Gn douH 0umHtHIi. )lbinele bHtrLne se vor Gntoarce la stu ul de bazH iar Gn stu ul Gn care se formeazH noua familie se va introduce o matcH fecundatH sau o botcH gata de eclozionare. 1. Mn aceastH lunH este Gn linH desfHJurare creJterea mHtcilor Gn e iniere s ecializate conform unui flu, te.nologic riguros sau Gn stu inele a icultorilor care Jtiu sH creascH mHtci du H o metodH gos odHreascH sau Gn mod rofesional. .Princi alele criterii de selecIie urmHrite Gn creJterea mHtcilor sunt: instinctul de acumulare "relativ la cantitatea de miere Ji HsturH din faguri'> rolificitate mare "numHrul de ouH de use Gn #+ de ore'> cantitatea Ji as ectul uietului> rezistenIa s oritH la iernare> dezvoltare acceleratH devreme Gn rimHvarH> 46

rezistenIa a boli> blLndeIe "com ortament liniJtit e faguri'> tendinIH scHzutH la roire. clHdirea fagurilor> .!acH unele mHtci rezintH defecte "e uizare, defecte fizice, rolificitate necores unzHtoare deJi nu sunt vLrstnice', se recurge la Gnlocuirea lor e loc sau Gn viitorul cLt mai a ro iat cu mHtci de la rezerva stu inei sau ac.iziIionate anume Gn acest sco . .)ceastH lucrare este .otHrLtoare entru dezvoltarea Ji roductivitatea ulterioarH a familiilor de albine res ective Ji Gn rimul rLnd entru erformanIele roductive din anul urmHtor. MHtcile de calitate vor asigura Gn stu inH familii de albine cu ca acitHIi roductive deosebite ceea ce ridicH gradul de favorabilitate Gnde linirii o timului economic adicH realizarea acelor roducIii care stau la baza rofitului e, loataIiei a icole. .Mn aceastH erioadH se ot forma nuclee entru mHtcile de rezervH necesare Gn sezon, avLnd de o arte Ji de alta cLte un fagure cu rovizii. Un mi0loc eficient entru dezvoltarea nucleelor constH Gn trans ortarea lor e o altH vatrH la e,tremitatea aceleiaJi localitHIi sau Gn altH localitate "Gn afara razei economice de zbor a albinelor din stu inH . +. Mn tim ul recoltHrii fagurilor Ji e,tracIiei mierii res ectarea condiIiilor igienico%sanitare este obligatorie. Ceea ce trebuie GnsH subliniat este cH maniera de lucru rHmLne aceeaJi la fiecare recoltare Ji e,tracIie a mierii, atLtea cLte vor fi e arcursul sezonului activ. &. Pe toatH durata culesurilor se asigurH o bogatH ventilaIie a cuiburilor. )ltfel un mare numHr de albine, care ar utea artici a direct sau indirect la adunarea Ji transformarea nectarului Gn miere, rHmLn e la urdiniJuri ca sH asigure aerisirea cuiburilor. Pentru aceasta urdiniJurile se Iin larg desc.ise, iar e tim ul cHldurilor mari ventilaIia se asigurH rin folosirea orificiilor din odiJoare sau a scLndurelelor de odiJor revHzute cu IesHturH de sLrmH. Mn zilele caniculare, dacH stu ina nu este aJezatH Gntr%o zonH umbritH, se asigurH e cLt este osibil umbrirea individualH a stu ilor. 9. ?olile albinelor, diagnosticul Ji tratamentul Gn vederea combaterii lor. !u H fiecare recoltare a mierii se oate efectua un tratament cu Barac.et conform indicaIiilor din ros ect. )lte boli care ot a Hrea Gn aceastH lunH, cum se diagnostic.eazH Ji trateazH aceste boli "ascosferozH% uietul vHros> as ergiloza% uietul ietrificat J.a.' e,istH indicaIii Gn ros ectele medicamentelor s ecifice: Micocidin , Codratin sau 3ocamicin. Un roi aflat Gn zbor4 oate fi o rit nu numai stro indu%l cu a H ci mai bine cu o razH de luminH ca tatH de la
soare cu a0utorul unei oglinzi. ProiectLnd e roi acest s ot luminos albinele ierd simIul orientHrii Ji, asemenea unui avion Gn derivH, aterizeazH forIat e sol sau e cel mai a ro iat su ort.

Un roi strLns Gn g.em agHIat de o creangH, de o streaJinH, sau de o grindH a unei construcIii GJi HstreazH cHldura Ji integritatea Gn no Iile reci Ji c.iar loioase. Matca ieJitH din botcH trebuie atent verificatH Gnainte de a fi folositH. Se vor observa Gn amHnunt: antenele, ultimul segment al abdomenului, as ectul e,terior Gn general Ji dezvoltarea fizicH. )ceste date sunt luate ca bazH de acce tare sau rebutare. Mn atelierul stu inei: condiIionarea mierii> tratarea fagurilor din de ozit contra gHselniIei> e,ecutarea lucrHrilor de GntreIinere a culturilor de lante melifere sau fura0ero%melifere> recoltarea olenului de orumb.

47

8rganizatorice: regHtirea vetrelor de stu inH la masivele melifere> asigurarea la tim a stu inelor cu mi0loace de trans ort> rocurarea de material lemnos necesar re araIiilor Ji confecIionHrii de stu i, rame, adH osturi demontabile entru stu Hrit astoral Ji alte accesorii> asigurarea braIelor su limentare de muncH entru lucrHri Gn stu inH Ji rans orturi>livrarea mierii.

Nu uitaIi . Un mi0loc de bazH entru GntHrirea familiilor de albine Gl constituie folosirea familiilor a0utHtoare. )cum este cea mai favorabilH erioadH entru formarea familiilor a0utHtoare, fHrH ca rin aceasta sH ericliteze folosirea culesurilor urmHtoare. Prin unirea Gn toamnH a familiilor a0utHtoare cu familii de bazH din care au fost formate,se mHreJte cu &$5 uterea familiilor Ji se revine totodatH roirea natural iulie ;amilia de albine % acest su erorganism % cu un com
ortament riguros rogramat genetic traverseazH de obicei Gn aceastH lunH ultima arte a vLrfului de sarcinH des re care am mai vorbit, intrH Gn ultima arte a ciclului ei biologic.. 8 re rezentare graficH a uterii "numHrului de indivizi' Ji activitHIilor din stu indicH e verticalH un traseu descendent al curbei desfHJurate Gn tim , e orizontalH. !esigur, activitatea rinci alH din familie vizeazH cu recHdere acumularea rezervelor de .ranH entru iernare. Se considerH dre t rinci alH cauzH a acestui com ortament instinctul de acumulare care rimeazH Gn detrimentul instinctului de GnmulIire. )ceasta GnseamnH cH un numHr mai mare de albine artici H la culesul, relucrarea nectarului Ji de ozitarea mierii Gn celule Ji mai uIine albine sunt rezente Gn activitHIile de creJtere a uietului.

.Un observator atent al fenomenelor ce se etrec e ramele stu ului oate vedea c.iar un fel de lu tH, un fel de concurenIH Gntre matcH Ji albinele culegHtoare. )cestea din urmH, fireJte Gn condiIii de cules, um lu un numHr mereu mai mare de celule cu nectar Ji olen astfel ca su rafeIele cu celule de faguri entru ouat devin din ce Gn ce mai reduse. ;enomenul denumit 4blocarea cuibului4 a are evident la culesul de la floarea%soarelui, un cules abundent Ji intens care actualmente nu mai are ca Gn trecut caracterul de scurtH duratH. )ceasta din cauza GnsHmLnIHrii lantei la date diferite Ji, ca urmare, relungirii Gn tim a fazelor de Gnflorire a lanurilor din acelaJi areal. !e cele mai multe ori, din diverse cauze la acest cules se roduce o uzurH acceleratH a albinelor, o scHdere numericH a o ulaIiei stu ului ceea ce face ca familia de albine sH devinH vulnerabilH la e, ansiunea, s ecificH Gn aceastH erioadH a acarianului Barroa 0acobsoni. .Mai ales la mHtcile bHtrLne se GnregistreazH o scHdere a numHrului de ouH de use Gn #+ de ore sau Gntr%o anumitH erioadH de tim . Se continuH culesurile la tei, la fineIe de deal iar Gn zona de munte, de zburHtoare. .CreJterea trHitorilor este GngrHditH, iar uneori Gnce e gonirea lor. .Pe agenda de lucru a stu arului % o agendH GncHrcatH ca Ji Gn lunile recedente, sunt Gnscrise urmHtoarele: )cIiuni s ecifice Mn stu inH Recoltarea fagurilor cu miere, e,tracIia "centrifugarea', trans ortul Ji de ozitarea cores unzHtoare a acestui rodus care re rezintH lata eforturilor atLt a albinelor cLt Ji a ro rietarului stu inei. Recoltarea fagurilor Ji e,tracIia mierii se vor face cu cea mai 48

mare gri0H. C.iar dacH du H Gnc.eierea culesului de la tei stu ina va fi de lasatH in astoral, la un alt cules, este indicat ca Gn fiecare familie sH se lase &%9 :g de miere ca rezervH de .ranH. ) icultorul revHzHtor va o ri Gn de ozit de la fiecare cules % deci Ji de la cel de salcLm cLte *%# faguri cu miere cH HcitH entru fiecare familie. MntHrirea familiilor de albine noi, formate Gn lunile recedente rin adHugarea de faguri cu uiet, miere Ji olen ridicaIi din familiile foarte uternice care constituie nucleul de bazH al stu inei. Imediat du H culesul de salcLm sau tei se ot forma roii artificiali cHi ora trebuie sH li se acorde toatH atenIia astfel ca rintr%o dezvoltare cores unzHtoare, LnH la intrarea Gn iarnH, sH atingH nivelurile de utere Ji rezerve de .ranH ro rii unei familii uternice. 3ucrHrile efectuate trebuie sH asigure toate condiIiile necesare entru o valorificare Gn cele mai bune condiIii a culesurilor urmHtoare Gn aralel cu acIiunile de olenizare a culturilor agricole entomofile. 3ucrHrile de creJtere a mHtcilor continuH Ji Gn aceastH lunH Gn conformitate cu secvenIele te.nologiilor a licate Gn sistem gos odHresc sau intensiv. Mnlocuirea mHtcilor bHtrLne, uzate sau necores unzHtoare cu mHtci tinere "din acest an' selecIionate Ji verificate. BentilaIia su limentarH a stu ilor este o mHsurH binevenitH mai ales Gn erioadele cu cHlduri e,cesive GnIelegLnd cH rote0area stu ilor de razele uternice ale soarelui rin umbrire va sta Gn atenIia stu arului. )stfel, Gn zilele toride, albinele care asigurH termoreglarea cuibului " rin aducerea a ei Ji ventilaIie' vor fi mult mai uIine ele utLnd artici a la alte activitHIi "creJterea uietului, recoltarea Ji relucrarea nectarului'. Controlul stHrii sanitar%veterinare a familiilor se oate face o datH cu ridicarea fagurilor de recoltH. 3a a ariIia rimelor semne de boalH, de infestare cu acarieni se vor lua de GndatH mHsurile care se im un. Prevenirea Ji combaterea furtiJagului vor sta Gn atenIia stu arului care, la fiecare intervenIie Gn stu i va res ecta mHsurile de revenire a acestui fenomen nedorit, Gn caz cH se observH tendinIe de furtiJag sau acesta s%a declanJat se vor lua imediat mHsurile de combatere. Stu Hritul astoral % dacH nu s%a Gnc.eiat % se va derula, acIiune cu acIiune, avLnd Gn vedere toate regulile Ji reglementHrile obligatorii. Este de mare im ortantH recunoaJterea Ji amena0area 0udicioasH a vetrelor din masivele melifere cu rinse Gn lanul de stu Hrit astoral. Pentru buna reuJitH a acIiunilor de stu Hrit astoral vor fi asigurate din vreme mi0loacele de trans ort Ji forIa de muncH su limentarH necesarH mani ulHrii stu ilor. Se GnIelege cH este obligatoriu ca stu ii sH fie regHtiIi cores unzHtor fiecHrei familii fiindu%i asigurat cor ul sau cor urile su limentare sau magazinele cu ec.i ament de faguri destinat relucrHrii nectarului Ji de ozitHrii mierii. !u H efectuarea trans ortului Ji am lasarea stu ilor e noua vatrH se va roceda la anunIarea Gn scris a organelor locale a unitHIilor agricole Ji silvice din zonH asu ra locului recis al am lasHrii stu inei Ji du H caz a adresei stu arului. ;olosirea ramelor clHditoare entru roducerea de cearH> Controlul familiilor du H ultimul cules de varH Ji .rHnirea su limentarH a familiilor Gn cazul li sei de cules Gn naturH "com letarea rezervelor de .ranH . Mn atelierul stu inei: condiIionarea mierii> tratarea fagurilor din de ozit contra gHselniIei> GnsHmLnIHri de lante melifere Gn miriJte > colectarea olenului de orumb> 49

recoltarea seminIelor de lante melifere. 8rganizatorice: organizarea trans orturilor de stu i > stabilirea lanului de re araIii > organizarea de vetre la masivele melifere de luncH Ji !elta !unHrii. ..Este bine sH Jtim cH ... MHtcile obIinute rin GncruciJHri consangvine "mHtci Gm erec.eate cu trLntori fraIi' dau Gn descendenIH uiet uIin iar uneori din ouHle de use 0umHtate dis ar du H 9 ore. 3i sa uietului necH Hcit din familie este un semn a roa e sigur al orfanizHrii. 8uHle de use neregulat, e ereIii celulelor, # sau 1 Gn aceeaJi celulH, bLzLitul lLngHtor al albinelor este un semn cert nu numai al fa tului ca familia este orfanH "nu mai are matcH ci Ji cH avem de a face cu o familie bezmeticH. bullet !acH, entru a o Gm uternici, introducem Gntr%o familie un fagure cu uiet tLnHr necH Hcit Ji a doua zi albinele trag "construiesc' botci de salvare trebuie sH verificHm ca nu cumva familia sH fi rHmas fHrH matcH. Nu uitaIi .ScHderea ouatului mHtcilor Ji a creJterii de uiet este un fenomen natural, im rimat de ritmul caracteristic de viaIH al albinelor. ScHderea creJterii de uiet oate fi accentuatH de li sa totalH de cules Ji de vremea e,ce Iional de cHlduroasH, care contribuie la diminuarea ouatului mHtcilor sub limita normalH, fa t care contribuie la slHbirea e,ageratH a familiilor de albine. 8datH slHbite familiile de albine, ele nu mai ot fi redresate LnH la sfLrJitul sezonului. In vederea menIinerii uterii familiilor, este necesar ca, din ziua recoltHrii mierii du H Gnce erea culesului mare, Gn familii sH se o reascH suficiente rezerve de miere, iar Gn cazul e,tracIiei totale sH Gncea H imediat .rHnirea Gn vederea com letHrii rezervelor de .ranH necesare iernHrii. -otodatH, dacH li sa de cules continuH, Gn tot tim ul familiile vor fi .rHnite su limentar "za.Hr tos administrat sH tHmLnal'. Paralel se asigurH umbrirea familiilor Gn cele mai cHlduroase ore ale zilei. .3uLnd aceste mHsuri, familiile se menIin Gn stare activH, creJterea uietului se desfHJoarH la un nivel cores unzHtor Ji astfel familiile nu slHbesc. Cea mai mare eroare, ire arabilH de altfel, se face dacH du H recoltarea mierii "tei, floarea%soarelui' familiile sunt lHsate la voia GntLm lHrii.

august Pentru a icultor, august este o lunH foarte im ortantH entru cH acum % in cuib % se declanJeazH creJterea albinelor care vor traversa erioada de iernare sau altfel s us Gn stu i Gnce e formarea generaIiei care va ierna. EsenIial entru fiecare stu ar este sH cunoascH Ji sH asigure toate verigile flu,ului te.nologic rin care familiile de albine sunt menIinute la o utere cLt mai mare "numHr de albine' Jtiut fiind cH uterea familiei stH Gn mulIimea de albine care o uleazH stu ul. Mn urma culesului de mare intensitate de la floarea%soarelui, familiile de albine a0ung slHbite atLt din unct de vedere al cantitHIii de albine cLt Ji al calitHIii mHtcii. !acH Gn luna recedentH creJterea uietului a Gnregistrat o diminuare, Gn cursul lunii august a are de obicei un nou im uls de creJtere fHrH GnsH a atinge nivelul de intensitate de la Gnce utul verii, Gnce e erioada creJterii albinelor de iarnH, Gn stu i a ar semnele regHtirii entru iernare, aceste semne fiind evidente tot mai regnant e mHsura trecerii tim ului. )stfel scHderea tem eraturilor atmosferice 50

nocturne determinH ca albinuIele s%H HrHseascH fagurii eriferici ai stu ului Ji sH se aglomereze Gn zona centralH a cuibului adicH Gn zona fagurilor cu uiet. .Rezervele de .ranH, res ectiv mierea Ji HsturH sunt concentrate Gn 0urul uietului dis us Gn centrul cuibului. ) icultorii cu e, erienIH cunosc fenomenul de bloca0 al cuibului manifestat rin de ozitarea masivH de miere Gn fagurii din cuib. )cest bloca0 a are ca urmare a manifestHrii ronunIate a instinctului de acumulare al familiilor, datoritH a ro ierii sezonului rece, cLnd albinele sunt grHbite sH%Ji formeze rezervele de .ranH. Ca urmare a acestui bloca0, a are concurenIa Gntre instinctul de acumulare Ji instinctul de GnmulIire, balanIa GnclinLndu%se Gn favoarea acumulHrii. )ceasta are ca rezultat o diminuare a s aIiului de ouat al mHtcii, iar albinele afectate creJterii uietului vor fi din ce Gn ce mai uIine. )stfel uterea familiei scade, rezultLnd mai uIine albine cu cor gras format "albine de iernare', dar Ji mai uIin regHtite din unct de vedere fiziologic entru traversarea iernii. .)lbinele nu mai cresc faguri Ji nici uiet de trLntori " deJi se oate ca Gn zonele cu culesul de GntreIinere, familiile sH se activizeze, sH creascH GncH trLntori Ji deseori sH sc.imbe liniJtit mHtcile' Gn sc.imb ro olizeazH intens mai ales crH Hturile stu ilor Ji s aIiile e care se s ri0inH e,tremitHIile leaturilor su erioare ale ramelor Ji cLteodatH c.iar urdiniJul. Calitatea mHtcilor este foarte im ortantH Gn aceastH erioadH, o matcH uzatH ne utLnd face faIH concurenIei cu albinele culegHtoare. )cest fenomen este uJor de observat la astfel de familii care mai cresc trLntori entru a asigura fecundarea mHtcilor tinere, eclozionate Gn aceastH erioadH. .Uneori, cu recHdere Gn zilele li site de cules natural, se acutizeazH tendinIele de agresivitate Ji de furtiJag. ;iresc este ca a icultorul, care a GnIeles diagnoza, sH acIioneze Gn direcIia manifestHrilor fiziologice, biologice Ji de com ortament ale familiei de albine Gnlesnind acesteia desfHJurHrile dictate Gn rinci al de instinctul de conservare a s eciei. Princi alele secvenIe ale flu,ului te.nologic care defineJte Gn aceastH lunH maniera de lucru in stu inH sunt rezentate sintetic Gn continuare cu subtitlul: )cIiuni s ecifice Mn stu inH .Se va Gnce e acIiunea de revizie generalH a familiilor entru a recierea rezervelor din cuib recum Ji a calitHIii mHtcilor. !e rezultatele acestui control de inde cum se vor desfHJura viitoarele acIiuni. Se urmHreJte o timul Gn: Calitatea mHtcilor "reginelor' . S%a dovedit cu risosinIH cH mHtcile tinere de un mai multe ouH la sfLrJitul verii Ji c.iar toamna decLt cele vLrstnice mai ales Gn cazul absenIei unor culesuri de GntreIinere. -e.nologiile moderne de creJtere Ji e, loatare a albinelor revHd Gnlocuirea anualH a 0umHtate din toate mHtcile stu inei Jtiut fiind cH rolificitatea scade iar o matcH de 1 ani nu mai osedH o vitezH de ouat mulIumitoare. Perioada sfLrJitului verii Ji Gnce utul toamnei este intervalul de tim Gn care acce tarea mHtcilor Gn unitHIile biologice destinate sc.imbHrii se etrece cel mai uJor adicH fHrH sau cu uIine manifestHri de res ingere. Calitatea nu este datH doar de vLrstH ci Ji de rovenienIa mHtcilor. Se recomandH mHtcile selecIionate Ji verificate obIinute rin metode gos odHreJti din familiile recordiste ale stu inei sau mai bine cele ac.iziIionate de la roducHtorii consacraIi de mHtci ori din e inierele de creJtere s ecializate. Introducerea mHtcilor Gn familii este o o eraIie care % indiferent de metoda folositH % resu une rice ere Ji res ectarea obligatorie a unor reguli GndeobJte cunoscute de 51

stu arii cu e, erienIH, Gnce Htorii sau cei care nu au GndemLnarea Ji cunoJtinIele necesare vor trebui sH a eleze la a0utorul unui a icultor avansat, Gnlocuirea mHtcilor bHtrLne cu botci cH Hcite sau c.iar cu mLIei ce urmeazH a se Gm erec.ea du H introducerea lor Gn familii, nu se recomandH. )ceasta entru cH familia va rHmLne fHrH uiet tim de *$%*& zile sau c.iar mai mult iar unele familii ot rHmLne uneori fHrH mHtci din cauza ierderii lor la zborul de Gm erec.ere. Calitatea fagurilor res ectiv al cuibului. . 3a fel ca Gn rimHvarH, Gn intervalul de tim la care ne referim ca Ji Gn cel urmHtor, mHtcile evitH sH de unH ouH Gn fagurii noi care HstreazH mai greu cHldura. !e aceea, cu ocazia lucrHrilor rile0uite de ultima e,tracIie a mierii, Gn zona cuibului la stu ii orizontali sau Gn cor ul cores unzHtor la stu ii verticali din cele douH cor uri destinate entru iernare se vor asigura faguri clHdiIi Gn anul recedent Gn care au fost crescute mai multe generaIii de uiet. )ceJti faguri trebuie sH fie li siIi de defecte Ji, e cLt osibil, fHrH celule deformate sau de trLntori. !eblocarea cuiburilor. . E,istenIa unor bune culesuri tLrzii de GntreIinere oate determina blocarea cuiburilor rin de ozitarea rezervelor de .ranH Gn zona creJterii uietului. RestrLngerea s aIiului de ouat determinH ca familii foarte bune Gn tim ul sezonului activ sH slHbeascH e,cesiv Ji sH a0ungH cu o o ulaIie insuficientH entru traversarea Gn bune condiIii a erioadei de iarnH. Concret, deblocarea cuiburilor se face rin introducerea Gn mi0locul cuibului a unui fagure clHdit cu celule de albine lucrHtoare. !acH fagurele a fost com let GnsHmLnIat cu ouH, o eraIia se oate re eta la intervale de &%/ zile sau c.iar mai re ede, Gn cazul unor familii uternice ce ocu H douH cor uri Gn stu i multieta0aIi se racticH rocedeul inversHrii cor urilor. -rebuie GnsH avut Gn vedere distribuirea ramelor cu rezerve de .ranH la marginile fiecHrui cor organizLndu%se cuiburile Gn zona din mi0loc. !u H terminarea culesurilor tLrzii, se vor ridica magazinele Ji cor urile de recoltH "caturile, magazinele' cu miere la stu ii verticali recum Ji ramele de recoltH la stu ii orizontali. Identificarea manei Gn rezervele de .ranH, e,tragerea acestei mieri "nu este recomandatH lHsarea mierii de manH Gn cuiburile de iernare deoarece, rin bogHIia mineralelor conIinute GncarcH intestinul albinelor, rovocLnd diaree. E o miere grea .' Ji Gnlocuirea ei cu miere, referabil de salcLm sau siro de za.Hr concentrat. Com letarea rezervelor de .ranH entru iarnH> )sigurarea cHldurii Gn cuib. . Mai ales Gn tim ul no Iii tem eraturile scHzute determinH o Gncetinire a ouatului mHtcii. Pentru a elimina acest nea0uns se rocedeazH la reducerea cuibului care va fi format numai din rame bine aco erite cu albine ;agurii cu uiet gata de eclozionare Ji cei cu miere uIinH vor fi aJezaIi la margine sau, du H descH Hcirea mierii, se vor dis une du H diafragmH de unde mierea va fi trans ortatH de albine Gn cuib. !u H restrLngerea cuibului cu a0utorul diafragmei des HrIitoare se rocedeazH la Gm ac.etarea cuibului cu erniIe laterale iar deasu ra odiJorului se une o salteluIH mai groasH. )ctivarea intensitHIii Ji relungirea erioadei de creJtere a uietului. .Este bine ca Gn aceastH erioadH, dacH se oate, familiile sH fie de lasate la culesuri tLrzii din HJunile Ji fLneIele situate Gn luncile a elor curgHtoare sau Gn zone inundabile entru a%Ji forma rezervele de .ranH naturalH care, se Jtie, este cea mai bunH. !e asemenea, culturile fura0ere din miriJti oferH un bun cules de GntreIinere. !acH nu e,istH asemenea culesuri Gn zona de am lasare a stu inei sau li seJte osibilitatea de lasHrii stu inelor Gn asemenea erimetre se recomandH efectuarea unor .rHniri stimulente. Se va folosi siro ul de za.Hr Gn ro orIie *:* "* arte za.Hr la o arte 52

a H administrate Gn .rHnitor Gn orIii mai mari sau mai mici, la intervale scurte Gn funcIie de ritmul consumului. Mn zonele unde olenul din naturH este insuficient se vor introduce rame cu HsturH sau, Gn li sH turte cu olen sau Gnlocuitori "turte cu olen 1$5'. Se va acorda o atenIie s oritH familiilor a0utHtoare, formate Gn cursul lunii iunie, urmHrindu%se o dezvoltare cores unzHtoare a lor rin .rHniri stimulative. -ratamentele de bazH entru diagnosticul Ji combaterea varroozei se fac la Gnce ut cu medicamentul Barac.et, a oi cu Mavrirol roduse de Institutul de Cercetare Ji !ezvoltare entru ) iculturH. Se vor res ecta Gntocmai indicaIiile cu rinse Gn ros ectele acestor medicamente de mare eficacitate Ji care se gHsesc de vLnzare Gn magazinele ) icola Ji Gn farmaciile veterinare din Gntreaga IarH. Mn atelierul stu inei: condiIionarea mierii : tratarea fagurilor din de ozit contra gHselniIei. recoltarea seminIelor de lante melifere. 8rganizatorice: Mntocmirea lanului de a rovizionare cu utila0e Ji materiale, entru anul urmHtor> 8rganizarea trans orturilor la masivele melifere cu Gnflorire tLrzie> Controlul situaIiei stu inei. .....Este bine sH Jtim cH ... Sezonul a icol nu se Gnc.eie o datH cu terminarea unui mare cules, Gn august se aflH e rimul lan regHtirile entru sezonul a icol activ al anului urmHtor. -oate lucrHrile flu,ului te.nologic trebuiesc acum efectuate la tim , cu rice ere Ji e,igenIH ma,imH, aceasta garantLnd o bunH traversare "fHrH ierderi' a sezonului rece Ji un Gnce ut bun Gn rimHvara urmHtoare. ;urtiJagul Gn stu inH re rezintH una dintre cele mai rime0dioase stHri Gn e,istenIa oricHrei familii de albine utLnd determina diminuarea ei, a mai multor stu i sau a Gntregului efectiv. !eci se cere o ma,imH atenIie la revenirea furtiJagului sau, dacH fenomenul a a Hrut, el trebuie ra id Ji energic combHtut. Pentru um lerea cu miere a unei singure celule albina trebuie sH aducH de */ ori nectarul Gn acea celulH. Nu uitaIi .MHsurile de menIinere a uterii familiilor de albine, luate Gn luna recedentH, vor fi com letate rin crearea condiIiilor o time Gn cuib entru creJterea intensH de uiet. Se im une reducerea volumului cuibului, Gm ac.etarea acestuia Ji introducerea Gn mi0locul acestuia a fagurilor goi, Gn care au crescut mai multe generaIii de uiet. In cazul li sei de olen Gn cuib Ji Gn naturH, se introduc l# faguri cu HsturH, asiguraIi Gn lunile recedente, iar Gn li sa acestora Se administreazH turte de olen sau Gnlocuitori. Paralel cu aceasta vor fi Gnlocuite mHtcile care nu ouH normal, rin unire cu nuclee cu mHtci de rezervH. Un mi0loc eficient de GntHrire a familiilor Gn vederea iernHrii Gl constituie folosirea familiilor a0utHtoare, formate Gn cursul lunii iunie, cHrora LnH la unirea cu familiile de bazH li se vor asigura condiIii entru creJtere intensH de uiet. se tembrie 8datH cu venirea toamnei familiile de albine GJi Gnce regHtirea entru iernare. )ceastH erioadH se caracterizeazH rin aceea cH numHrul de albine, intensitatea creJterii uietului Ji activitatea de zbor se diminueazH. 53

.3una ec.inocIiului de toamnH % calendarul marcLnd Gn #1 se tembrie % data la care ziua este egalH cu noa tea, se caracterizeazH ca o erioadH cLnd la albinele de iernare se a ro ie de sfLrJit acumularea Gn organism a unor im ortante cantitHIi de glucide, rotide Ji li ide care alcHtuiesc aJa%numitul 4cor gras4 situat Gn artea dorsalH ca o cH tuJealH sub GnveliJul c.itinos, deasu ra diafragmei. 7lucidele sunt indis ensabile funcIionHrii muJc.ilor, li idele com un rezervele necesare metabolismului iar roteinele vor intra Gn .rana larvelor Ji a mHtcilor Gn erioada rece cLnd albinele nu culeg olen din naturH. )lbinele crescute Gn aceastH erioadH sunt diferite de cele eclozionate Gn tim ul verii, rin fa tul cH acestea ot trHi /%( luni s re deosebire de cele de varH la care durata medie de viaIH este de 1&%+& zile. )ceasta se datoreazH modificHrilor Gn structura biologicH Ji fiziologicH a albinelor de iarnH, la care se dezvoltH acest organ s ecializat Gn acumularea de rezerve de roteine Ji grHsimi, e seama consumului de HsturH. Cor ul gras se dezvoltH numai la albinele de iarnH. Su ravieIuirea acestor albine se datoreazH Ji fa tului cH ele artici H mai uIin la creJterea de uiet Ji la activitatea de cules de nectar. .No Iile reci fac ca albinele sH se strLngH e fagurii de uiet din mi0locul cuiburilor. Mn aceastH erioadH, mHtcile de un din ce Gn ce mai uIine ouH, iar Gn condiIiile de li sH de cules onta oate Gnceta. Cantitatea de larve din cuib este din ce Gn ce mai micH Ji uneori s re sfLrJitul lunii Gn stu nu mai e,istH uiet. .) ariIia unor culesuri de nectar Ji olen oate s ori activitatea familiei dar nu la intensitatea de la Gnce utul verii. !esigur, un cules de GntreIinere ar fi binevenit dar vegetaIia de interes a icol se diminueazH e zi ce trece e,ce Iie fHcLnd zonele inundabile din luncile a elor curgHtoare sau din !elta !unHrii unde se mai gHsesc s ecii vegetale de interes a icol aflate Gn diferite fenofaze de Gnflorire "Gnce ut, ma,im sau sfLrJit' du H cum evolueazH Gn arealul res ectiv condiIiile meteorologice "tem eratura aerului Ji reci itaIiile'.Balorificarea unor surse tLrzii de cules asigurH un lus de miere Ji HsturH Gn rezervele de .ranH entru iernare Ji determinH evitarea furtiJagului Gn cazul administrHrii siro ului de za.Hr menit com letHrii rezervelor. .MncH o manifestare caracteristicH acestei erioade constH Gn izgonirea trLntorilor din stu . !e asemenea se intensificH ro olizarea cuiburilor. .Revizia amHnunIitH a stHrii flecarei familii de albine din stu inH, c.iar de la Gnce utul lunii, oferH stu arului acele constatHri ce Gi vor direcIiona toate acIiunile ce vizeazH iernarea fHrH ierderi Ji menIinerea ca acitHIilor roductive ale familiilor de albine Gn viitorul sezon a icol activ. .Cele mai mari ierderi de familii de albine se roduc Gn stu inH Gn tim ul sezonului rece. Este deci de ma,imH im ortanIH ca toate regHtirile de iernare sH se facH rin intervenIii corecte, e,ecutate Gn tim util. ) icultorii Gnce Htori sau debutanIi trebuie sH a eleze la cLte un coleg cu e, erienIH, fiecare trebuie sH a eleze la un stu ar care are de0a consacrare Gn rofesie, aceJtia din urmH dLnd nu numai sfaturi ci orLnduind ractic entru iarnH Gn tandem cu Gnce Htorul cuibul cLtorva dintre familiile stu inei. !esigur, conduita a icultorului Gn faIa diverselor situaIii va fi diversH Gn funcIie de cele observate, constatate Ji corect inter retate. )mHnunte des re regHtirea iernHrii sunt redate e larg Gn ca itolul 4PregHtirea familiilor de albine entru iernat4 din 4Iernarea familiilor de albine4. Pentru a reaminti GncH o datH lucrHrile rinci ale din aceastH lunH care trebuiesc e,ecutate Gn stu inH enumer e scurt )cIiunile s ecifice: Mn stu inH 54

StrLmtorarea drasticH a cuibului % cu a0utorul diafragmei la nivelul numHrului de rame ocu ate com act de albine> Ec.ilibrarea rezervelor de .ranH Gntre familiile stu inei cu observaIia cH e durata sezonului rece cantitatea de miere necesarH unei singure familii ca rezerve de .ranH este de minimum *(%#$ :g> bullet )sigurarea rezervelor de .ranH LnH la nivelul necesarului obligH uneori e a icultor sH intervinH cu .rHniri de com letare. @rHnirile se fac Gn orIii mai mari sau mai mici % Gn funcIie de viteza cu care albinele relucreazH Ji de oziteazH .rana % administrLnd Gn .rHnitor siro ul de za.Hr #:* avLnd gri0H ca la administrare sH nu declanJHm furtiJagul> 3egat de cantitatea Ji calitatea rezervelor energetice "miere A siro din za.Hr' a icultorii sunt de acord cH necesarul entru iernare trebuie asigurat conform a trei rinci ii Ji anume: *. Pentru * :g de albine sunt necesare minimum *$ :g rezerve gl ucidice> #. !in totalul rezervelor cel uIin &$5 trebuie sH o re rezinte mierea, restul fiind formate din siro de za.Hr relucrat de albine Ji de ozitat Gn faguri> 1. Mn nici un caz nu se va lHsa Gn stu miere de manH entru cH aceasta favorizeazH a ariIia diareii la albine. -ot legat de calitatea mierii care com une ac.etul de faguri cu rezerve se recomandH ca mierea din stu sH fie e cLt osibil de salcLm, cH HcitH Ji rovenitH numai din familii de albine sHnHtoase> )dministrarea de stimulente nutritive este necesarH mai ales Gn zonele de deal Ji munte, unde culesurile tLrzii sunt de micH intensitate sau li sesc. Stimularea se va face cu siro de za.Hr Gn ra ort de za.Hr:a H K *:* sau #.*. Stimularea se oate face Ji rin introducerea de rame cu miere Ji HsturH. Mn condiIiile Gn care matca de une Gntre 9$$%($$ de ouH e zi, este necesarH intensificarea ontei rin crearea de s aIiu necesar ouatului. Se vor scoate din cuib ramele cu miere Ji olen Ji se vor introduce du H diafragmH. )colo unde este necesar se vor introduce *%# faguri goi Gnc.iJi la culoare. )stfel matca va oua Gn aceJtia stimulLndu% se astfel creJterea uietului. Mnlocuirea mHtcilor defecte sau e uizate, este o acIiune deosebit de im ortantH cu atLt mai mult cu cLt se realizeazH mai uJor decLt vara. Se va urmHri ca materialul introdus sH fie de calitate su erioarH, crescut din suJe valoroase. Se va evita introducerea botcilor de roire sau botcilor de salvare. In stu inele unde e,istH osibilitHIi este necesarH o reformH "Gnlocuire' de #&%&$5 a mHtcilor cunoscLnd cH o matcH oate fi e, loatatH Gn condiIii o time # sau cel mult 1 sezoane a icole. -ratamentele de toamnH entru diagnosticul Ji combaterea varroozei ot Gnce e Ji ele se vor efectua conform indicaIiilor din ros ectul medicamentului Barac.et "tratamentele se re etH de trei ori la interval de / zile, cLnd tem eratura mediului este este *+ grade, Gn zile cu soare'> Cu ocazia regHtirilor entru iernat,ec.i amentul de faguri al stu inei va fi verificat Ji sortat, rocedLndu%se la reformarea Ji to irea fagurilor vec.i sau necores unzHtori "ru Ii,cu defecte, dezmembraIi sau mucegHiIi'> ;amiliile slabe a cHror bunH iernare este usH sub semnul GntrebHrii vor fi unificate cu alte familii slabe sau fagurii cu albine lucrHtoare roveniIi de la familiile desfiinIate se vor utiliza la Gm uternicirea unor familii de utere medie> Se triazH Ji organizeazH gru a familiilor de rHsilH> Este bine ca Gn no Iile mai reci cuibul sH fie rote0at Gm otriva frigului. Cor urile stu ilor, ca acele, fundurile, odiJoarele Ji su orIii e care stau stu ii se verificH Ji, acolo unde este cazul, se fac re araIiile, recondiIionHrile, etanJeizHrile Ji 55

vo sirile res ective. Mn atelierul stu inei: !ezinfectarea stocului de faguri din de ozit contra gHselniIei. Re ararea, recondiIionarea, dezinfectarea Ji vo sirea ec.i amentului vec.i. Construirea Ji asamblarea ec.i amentului nou "rame, stu i, accesorii'. 8rganizatorice: 8rganizarea re araIiilor> Mntocmirea situaIiei regHtirii familiilor Gn vederea iernHrii> Stabilirea roducIiei globale Ji roducIiei marfH la miere, cearH Ji alte roduse. . Com letarea rezervelor de .ranH e bazH de siro de za.Hr la sfLrJitul celei de a #%a decade a lunii se tembrie uzeazH albinele entru iernare indiferent de varianta de .rHnire com arativ cu .rHnirile tim urii,din luna august. ;olosirea Gn .rana albinelor a siro ului de za.Hr invertit cu 1 g 5o acid citric asigurH la intrarea Gn iarnH familii mai uternice cu *$$%*&$ g albine faIH de .rHnirile cu siro de za.Hr neinvertit. )lbinele .rHnite cu siro de za.Hr invertit c.imic au glandele faringiene Ji cor ul gras dezvoltate a roa e cLt cele .rHnite numai cu miere> Cea mai mare cantitate de olen e,istH toamna Gn familiile cu mHtci bHtrLne. )cestea de un ouH mai uIine Ji ca rezultat consumul de olen entru creJterea uietului este redus> Mn cazul .rHnirilor intensive cu siro de za.Hr Gn cantitHIi mari, albinele um lu ra id celulele cu .ranH astfel cH la un moment dat Gnce sH scoatH Ji ouHle de use, desfiinILnd ractic onta mHtcii. !e aici rezultH recomandarea de a nu administra siro Gn doze mai mari de doi litri o datH dacH Gn cuib e,istH ouH Ji se cresc larve> Pe vreme Gnc.isH Ji mo.orLtH albinele se orienteazH Gn rinci iu, du H soare. Com licatul oc.i com us al albinei Gi dH acesteia osibilitatea sH sesizeze aJa%numita luminH olarizatH % e care oc.iul omenesc nu o deosebeJte Gn lumina difuzH. Nu uitaIi .Se iau aceleaJi mHsuri entru intensificarea creJterii uietului Gn familii, mai ales Gn zonele de sud, favorabile activitHIii albinelor. !acH Gn cursul verii familiile trebuiau rote0ate de arJiIa soarelui, de acum Gnainte vor trebui Iinute Gn lin soare entru a stimula activitatea lor legatH de creJterea uietului. Mn general, sfLrJitul lunii marc.eazH Gnc.eierea erioadei favorabile GntHririi familiilor> Gn continuare, se iau numai mHsuri entru menIinerea uterii acestora. Mn aceastH lunH ca Ji Gn luna urmHtoare este necesar ca Gn cuib sH e,iste rezerve su limentare de HsturH. Mn aceastH erioadH generaIiile tinere de albine, neocu ate cu creJterea uietului, datoritH diminuHrii ouatului mHtcilor, consumH mult olen care este necesar formHrii rezervelor de roteine Gn organismul lor "cor ul gras' % fHrH de care nu ot rezista intem eriilor iernii Ji efortului ce trebuie de us Gn vederea creJterii de uiet s re sfLrJitul iernii.

octombrie -oamna este anotim ul Gn care regHtirea sezonului a icol din anul urmHtor este Gn linH desfHJurare. ) zecea lunH a anului, denumitH o ular 4brumHrel4, este o lunH de miez de 56

toamnH uneori cu zile calde care alterneazH cu erioade reci Ji loioase, Gn unii ani, mai ales Gn sudul IHrii, octombrie este o lunH cu tem eraturi de varH Ji cer senin astfel cH albinele tinere de curLnd eclozionate ot face rimele zboruri Gn 0urul stu inei. .Ponta mHtcilor se reduce considerabil "mHtcile uzate nu mai au ontH sau se ot ierde' iar creJterea uietului Gn toate familiile de albine "Gn toate zonele IHrii' se diminueazH c.iar Ji Gn familii cu mHtci tinere, acesta GntinzLndu%se e su rafeIe nu mai mari decLt o almH e #%1 rame din centrul cuibului. !in acest moment nu mai este indicatH stimularea creJterii uietului deoarece aceasta se face Gn detrimentul albinelor doici din familii, albine ce se vor uza, nefiind a oi ca abile sH treacH este iarnH sau sH asigure Gn rimHvarH creJterea de uiet. !acH vremea este favorabilH "tem eraturi mari, un cules mediocru de GntreIinere' sau familiile au mHtci tinere, Gm erec.eate Gn august sau la Gnce utul lunii recedente, e ramele cu faguri din centrul cuibului mai ot fi gHsite su rafeIe mici cu uiet cH Hcit foarte a roa e de momentul eclozionHrii. 8ricum, e mHsura rHcirii vremii la tem eraturi mai mici de sub A(NC albinele se strLng Gn g.emul de iernare care se afLneazH desfHcLndu%se numai atunci cLnd tem eraturile e,terioare cresc la A*#NC . Mn li sa uietului, tem eratura g.emului se menIine Gn 0urul valorii de #+%#& de grade. CreJterea de uiet are nevoie de tem eratura de 1+%1& de grade. MenIinerea acestei tem eraturi se face cu consum de energie de cHtre albine. )ceasta duce la o uzurH mai mare com arativ cu situaIia cLnd nu e,istH uiet. !e aceea este bine ca Gn familiile unde se vor gHsi rame cu ouH roas ete, acestea sH fie scoase "Gn a doua erioadH a lunii Ji dacH tem eraturile sunt scHzute'. .Se considerH cH zborurile albinelor tinere, roas Ht eclozionate care antreneazH la zbor Ji albinele mai vLrstnice este un fenomen cu efecte benefice asu ra iernHrii Ji stHrii de sHnHtate a familiilor. !e aceea a icultorii rice uIi aleg o vatrH de iernare GnsoritH aJezLnd stu ii cu urdiniJurile s re sud Gntr%un am lasament Ji o oziIie care Gi rote0eazH de vLnturile Ji curenIii reci. !in Hcate Gn unele stu ine se GntLlnesc Gn aceastH lunH situaIii nedorite cLnd, din diferite motive, rinci alele lucrHri obligatorii care asigurH o bunH iernare a Gntregului efectiv sau numai a unei HrIi din el nu au utut fi e,ecutate corect Ji la tim . ;amiliile care nu s%au bucurat din artea a icultorului de atenIia cores unzHtoare au Janse minime % sau mai bine%zis nu au Janse % sH su ravieIuiascH traversLnd cu bine rigorile iernii )cum este momentul, e ultima sutH de metri ca a icultorul GntLrziat sH urceadH de GndatH la efectuarea acelor acIiuni s ecifice e care le%am consemnat mai ales Gn calendarele e lunile august Ji se tembrie. Se GnIelege cH, la modul concret, momentul ales entru aceste acIiuni va fi Gn orele amiezii Gn zilele calde Ji Gnsorite e care !umnezeu le oferH celor leneJi, ne HsHtori Ji GntLrziaIi la 4a el4. latH dar ce trebuie avut Gn vedere Gn cadrul a ceea ce am numit Gn calendar e tot arcursul lunilor acestui an: )cIiunile s ecifice Mn stu inH StrLmtorarea cuiburilor utilizLnd diafragmele la nivelul unui numHr de rame integral ocu ate de albinele care vor ierna. Mn cazul unor familii slabe se oate ractica iernarea Gn acelaJi stu "mai ales la stu ii orizontali' a douH familii se arate rintr%o diafragmH etanJH "oarbH, fireJte fiecare familie avLnd urdiniJul ro riu. Unirea nucleelor rea slabe Ji introducerea mHtcilor Gn cuJti Gn vederea iernHrii Gn afara g.emului. bullet 8 altH acIiune im ortantH este aran0area "orLnduirea' cuibului entru iernare. 57

.8rganizarea "orLnduirea' cuiburilor entru iarnH se face diferenIiat, Gn ra ort cu re artizarea mierii Gn faguri, IinLnd cont de fa tul cH Gn tim ul iernii albinele com actate Gn g.em nu se de laseazH e fagurii laterali entru .ranH ci numai Gn sus e fiecare interval dintre cei doi faguri vecini care gHzduiesc albine, numai Gn interiorul g.emului. .)ran0area fagurilor se face IinLnd cont Ji de rinci iile biologice ale dezvoltHrii e verticalH, care cer ca Gn artea de 0os a fagurilor sH e,iste s aIiu entru uiet iar deasu ra aJa%numitele coroane de miere. .Modul de am lasare a fagurilor oate fi bilateral, central sau unilateral, cea mai indicatH fiind aJezarea bilateralH. 3a formarea cuibului se va avea Gn vedere ca Gndeosebi fagurii laterali sH aibH coroanele formate cel mult LnH la 0umHtate, iar ca fagurii laterali vor fi aleJi cei mai lini. .Mn cuib se vor lHsa numai fagurii aco eriIi com let cu albinH Ji care au cel uIin *,& :g de miere. !acH e,istH mai mulIi faguri cu miere insuficientH aceJtia vor fi trecuIi du H diafragmH Ji vor fi descH HciIi entru ca albina sH trans orte mierea Gn cuib. )colo unde este necesar, se vor com leta rezervele de .ranH. Consumul de .ranH, Gn funcIie de uterea familiei, se situeazH la /$$%6$$ de grame e zi, Gn rima erioadH de iernare Ji la *,&%# :g din momentul Gnce erii creJterii de uiet "de obicei Gn a doua 0umHtate a lunii ianuarie'. Consumul total al unei familii medii se situeazH Gn 0urul valorii de /%( :g de miere. Cantitatea necesarH ieJirii din iarnH este mai mare datoritH consumului abundent din rimHvarH destinat creJterii uietului LnH la a ariIia unui cules de GntreIinere din naturH. !e aceea, se considerH, ca fiind necesare entru o iernare corectH, a ro,imativ *9%#$ de :g de miere Gn stu . Su limentarea Gn rimHvarH a .ranei cu za.Hr va uza albina datoritH relucrHrii acestuia. !eosebit de im ortantH este Ji rezerva de HsturH a reciindu%se dre t suficientH o cantitate de *,&%# :g e familie. Mn cazul Gn care aceste cantitHIi nu e,istH Gn stu se vor com leta cu miere din rezerva de faguri sau administrarea de siro "acIiune Gnce utH Gn luna trecutH. Mn cazul stu ilor multieta0aIi se vor folosi doar cor urile Gn care e,istH albinH. Pentru mai multe informaIii consultaIi 4Iernarea familiilor de albine4. Efectuarea a douH tratamente obligatorii entru combaterea varroozei cu Barac.et sau alte medicamente s ecifice atunci cLnd Gn familii uietul a eclozionat Gn totalitate. -ratamentele se fac res ectLnd riguros indicaIiile din ros ectele ce GnsoIesc medicamentele de uz a icol. Prote0area cuibului Gm otriva frigului, consumul de .ranH fiind mai mare Gn stu ii unde aceasta nu e,istH. Realizarea Gn cuib a unui regim termic o tim se face rin Gm ac.etarea cuiburilor cu materiale termoizolante. !easu ra odiJoarelor Ji lateral, du H diafragme,se un salteluIe um lute cu aie, talaJ, cLr e sau bucHIi de olistiren e, andat. MulIi a icultori folosesc ziarele vec.i entru Hstrarea cHldurii Gn cuib. Instalarea la urdiniJurile stu ilor a gratiilor contra Joarecilor Jtiut fiind cH Htrunderea Gn stu a rozHtoarelor este o adevHratH calamitate entru familia res ectivH. bullet )sigurarea aerisirii stu ilor se oate realiza rin: reducerea urdiniJului cores unzHtor cu mHrimea
" uterea' familiei> crearea de orificii de ventilaIie Gn odiJor> racticarea unei desc.ideri de $,&%# cm rin distanIarea ultimei scLndurele a odiJorului "la stu ii orizontali'> Gntoarcerea odiJorului la stu ii multieta0aIi cu desc.iderea s re marginea su erioarH a cor ului.

!is unerea stu ilor e su orIi Gntr%o oziIie uJor GnclinatH entru a reveni stagnarea a ei e fundul stu ilor. ProtecIia stu inei Gm otriva curenIilor reci de aer Ji a vLnturilor redominante rin aJezarea stu ilor la adH ostul unor clHdiri, garduri din s ecii vegetale, garduri rovizorii din tul ini de floarea%soarelui, de orumb, stuf J.a. Gn funcIie de resursele locale. Mnlesnirea Ji su raveg.erea zborurilor de curHIire. 58

ProtecIia stu inei contra vLnturilor Ji curenIilor. Mn atelierul stu inei: Sortarea Ji reformarea fagurilor reformaIi, necores unzHtori "vec.i, ru Ii, cu celule de trLntori' Ji to irea acestora "e,tracIia Ji condiIionarea cerii'. Controlul stHrii utila0elor Ji eliberarea lor Gn vederea re araIiei> curHIirea Ji dezinfectarea stu ilor Ji utila0elor eliberate. E,ecutarea gro ilor entru lantarea arborilor Ji arbuJtilor meliferi. t Plantarea de arbori Ji arbuJti meliferi "Ji alte s ecii melifere erene' Gn grHdini, e vatra stu inei,sau e terenurile dis onibile. 8rganizatorice: de ozitarea utila0elor Ji materialelor. Este bine sH Jtim cH P bullet rezervele mari de olen Gn cuibul familiilor de albine Gnaintea iernHrii se constituie ca un semn de manifestare uternicH a instinctului de roire Gn sezonul activ urmHtor> albinele de un olenul numai Gn celule de lucrHtoare fiindcH entru a Gndesa olenul au nevoie de un s ri0in e artea su erioarH a celulei, s ri0in e care nu%l oferH celulele de trLntori care, se Jtie cH sunt construite cu un diametru mai am lu> albinele adunH ro olisul cu recHdere toamna fi,Lnd cu a0utorul lui ramele, obturLnd crH Hturile ereIilor interiori ai stu ului ceea ce eliminH Htrunderea curenIilor reci Gn incinta stu ilor fenomen foarte ericulos care erturbH grav ca acitatea de termoreglare a g.emului Gn tim ul iernii> uietul oate muri Gn masH din cauza frigului sau a GnfometHrii> din cauza locilor moare Gn zone limitate, mozaicate cu orIiuni de uiet sHnHtos sau a arent sHnHtos> asu ra roducIiei de miere Ji cearH influenIeazH Gn rimul rLnd calitHIile " ro rietHIile' ereditare ale maicii, vLrsta ei, modul de Gngri0ire "GntreIinere' a familiilor, abundenIa resurselor nectaro% olenifere Ji condiIiile meteorologice care determinH Gntr%o mHsurH .otHrLtoare rofitul oricHrei stu ine. Nu uitaIi .MenIineIi uterea familiilor de albine rin asigurarea liniJtei desHvLrJite Ji rin rote0area vetrei de stu inH contra vLnturilor Ji curenIilor. Mn concluzie .!acH albinele au intrat la iernat Ji familiile au fost bine regHtite entru sezonul rece sH le urHm o iarnH uJoarH, fHrH ierderi. !acH regHtirile nu s%au terminat, GntLrziaIii trebuie sH tragH tare, % atunci cLnd vremea ermite % e ultima sutH de metri. Succes tuturor stu arilor Gn acest final de sezon activ= noiembrie

Ultima lunH de toamnH este Ji erioada Gn care familia de albine dacH GncH n%a intrat, intrH acum la iernat, Gn toate regiunile IHrii, com ortamentul ei Gn tim ul celor &%9 luni % cLt dureazH sezonul rece % fiind Gn rinci al definit de aglomerarea albinelor Gn g.emul de iernare. )cesta, avLnd o formH sfericH sau eli soidalH se formeazH Gn general e fagurii dis uJi Gn dre tul urdiniJului. )lbinele convieIuiesc astfel Gn tot tim ul sezonului rece LnH la Gnce utul rimHverii anului urmHtor. !acH Gn cursul lunii vor e,ista zile calde Ji 59

Gnsorite "tem eratura menIinLndu%se cLteva ore la A*1 % A*+NC' albinele ot efectua zboruri sumare de curHIire la care artici H cu recHdere ultimele contingente de albine roas Ht eclozionate. .7.emul de iernare re rezintH din unct de vedere biologic, fiziologic Ji com ortamental un tot unitar viu Ji funcIional Gn care roducerea cHldurii, difuzia ei Ji constantele de tem eraturH se fac cu un randament "ra ortul consum energetic2efect termic' care Gntrece arametrii de eficienIH a ingineriei termodinamice umane. )ceasta asigurH su ravieIuirea familiei Gn condiIii adverse. ClaEton ;arrar, un cercetHtor din S.U.)., a lHmurit mai demult, Gn urma unor laborioase e, erienIe as ectele de com ortament a albinelor aglomerate Gn g.em. Princi alele concluzii la care a a0uns sunt: a' g.emul este format din coa0H Ji miez> b' coa0a g.emului % cu grosime totalH de #%/ cm % se com une din mai multe straturi de albine care stau cu ca ul unele sub abdomenul altora ca Iiglele e casH> c' Gn coa0H tem eratura este de circa A( % A*$NC> d' miezul aflat Gn centrul g.emului este com us din matcH Ji albine care nu sunt atLt de Gng.esuite unele Gn altele % este mai afLnat> e' cHldura se roduce intermitent rin consum de miere albinele emiILnd eriodic un bLzLit continuu frecLndu%Ji Gn acelaJi tim icioruJele de restul cor ului> f' radierea cHldurii se etrece dins re miez s re coa0H> g' Gn centrul g.emului tem eratura minimH este de circa A*1,6NC Ji Gn rima arte a iernHrii nu de HJeJte A#&NC iar Gn a doua arte "la sfLrJitul lunii ianuarie Ji Gnce utul lunii februarie' tem eratura creJte Ji se menIine la A1+NC % A19NC Gn zona centralH Gn care matca de une ouH Ji se creJte uiet> .' aceastH tem eraturH tinde sH se menIinH constantH indiferent de tem eratura e,terioarH sau cea din lada stu ului> i' Gn stu , Gn s aIiul g.emului tem eratura este cu *%#4C mai mare decLt tem eratura aerului din afara stu ului> 0' la tem eratura e,terioarH de A9NC % A(NC g.emul de iernare este com let constituit> :' Gn ra ort de creJterile Ji scHderile succesive ale tem eraturilor atmosferice g.emul de iernare se strLnge sau se afLneazH "se desface'. .Sigur cH rocesul termodinamic este ceva mai com licat decLt GnJiruirea de mai sus dar, Gn mare, acesta este tabloul fenomenelor care se etrec Gn familia care traverseazH sezonul rece. .;uncIionarea ire roJabilH "o timH a g.emului este condiIionatH de corectitudinea regHtirii familiilor entru sezonul rece ceea ce Gn rinci al GnseamnH: alegerea unei vetre de iernare cores unzHtoare> asigurarea de .ranH suficientH, de calitate bunH Ji accesibilH albinelor> sHnHtatea erfectH a familiei> matcH tLnHrH Ji viguroasH> adH ost "stu ' fHrH fisuri, termoizolarea cuibului> rotecIia Gm otriva Joarecilor> liniJtea erfectH Gn stu inH adicH absenIa zgomotelor, agenIilor oluanIi, tre idaIiilor rovocate de oameni, HsHri, animale, mi0loace de trans ort, Gnde linind aceste condiIii stu arul oate fi liniJtit cH iernarea va decurge bine adicH fHrH ierderi de efectiv Ji fenomene nedorite. .Pe agenda de lucru a a icultorului sunt Gnscrise Gn aceastH lunH urmHtoarele )cIiuni s ecifice Mn stu inH Com letarea ultimelor lucrHri sau secvenIe din lucrHrile regHtitoare entru iarnH, aceasta bineGnIeles dacH vremea ermite GntLrziaIilor sH facH ceea ce n%au fHcut Gn tim util. 60

Su raveg.erea mersului iernHrii rin vizite eriodice Gn stu inH, 4ascultarea4 stu ilor Ji inter retarea celor auzite. Mnde Hrtarea grabnicH a situaIiilor necores unzHtoare care se ot constata cu rile0ul vizitelor. Stimularea e,ecutHrii de albine a zborurilor de curHIire Gn Gnsorite Ji cHlduroase. -o irea Ji condiIionarea cerii rezultatH din fagurii reformaIi, din clHditoare sau din descH HcealH. RecondiIionarea, curHIirea dezinfecIia Ji vo sirea stu ilor ca Ji lucrarea anterior enumeratH se fac Gn atelierul stu inei "dacH acesta e,istH Ji este amena0at cores unzHtor'. Mn atelierul stu inei E,tracIia Ji condiIionarea cerii. Re araIia stu ilor Ji utila0elor. Plantarea arborilor Ji arbuJtilor meliferi. StrLnsul seminIelor de la s eciile forestiere. MnsHmLnIarea faceliei, coriandrului Ji altele "sub zH adH. Mntocmirea graficului culesului din sezonul e, irat. 8rganizatorice Procurarea de utila0e Ji materiale. Controlul re araIiilor. Ridicarea calificHrii rofesionale. )naliza rezultatelor stu inei. t Procurarea de cHrIi Ji abonarea la revistele de s ecialitate. Este bine sH Jtim cH ... PHstrarea ramelor cu faguri artificiali o erioadH mai GndelungatH este influenIatH de uscHciune, Gnainte de a fi folosiIi rin introducerea Gn stu i aceJti faguri se Iin *%# minute la soare. )stfel ceara GJi reca HtH as ectul lucios. Reformarea fagurilor de cuib se face du H folosirea lor tim de #%1 ani, adicH du H creJterea Gn ei a *$%*# generaIii de albine. ) icultorii zgLrciIi sau rea economi se GnJealH> mai bine sH rHmLnH miere neconsumatH Gn rimHvarH decLt sH nu a0ungH Gn tim ul iernii Ji familia sH sufere sau c.iar sH iarH de foame. Mn iarnH intrH albinele crescute Gn cursul lunii august Ji Gnce utul lunii se tembrie dintre acestea multe trHind c.iar LnH Gn luna mai. Cele crescute Gn rima 0umHtate a lunii iulie sunt neviabile Gn erioada iernii. Mn fagurele S-)S "+1&,1$$ mm' e ambele feIe sunt circa 6.*$$ de celule din care sunt bune "cores unzHtoare' doar /%(.$$$ Gn rama de stu i multieta0aIi sunt circa 9.1$$ de celule. t 3a tem eraturi mai mici de A(NC albinele amorIesc, la este A1(NC uietul moare iar la mai mult de A+$NC mor toate albinele. .%%%%%%% entru mai multe informaIii, consultH Centrul statistic %%%%%%% .8 iernare fHrH gri0i, situaIii anormale Ji fHrH intervenIii de avarie va bucura e a icultorul care s%a reocu at din tim cu rice ere, cu rofesionalism Ji dragoste de albine res ectLndu%Ji condiIia de stu ar Ji de om care, liber fiind, Ji%a ales drumul vieIii GnsoIind, ocrotind Ji rote0Lnd albinele. El va fi GnsoIit mereu de aceste minunate insecte atunci cLnd se aflH Gn stu inH, Gn afara ei, acasH Gn familie, ca Ji atunci cLnd citeJte, lunH 61

de lunH, e site, calendarul de faIH. 8are am e,agerat cu ceva referindu%mH la gLndul bun Ji fa ta bunH ro rii stu arilor o timiJti, fericiIi Ji ros eri< Nu uitaIi .BeIi menIine uterea familiilor de albine asigurLndu%le liniJtea. 3uaIi mHsuri de stimulare a zborurilor tLrzii de curHIire, care au o influenIH binefHcHtoare asu ra iernHrii.

decembrie

Ultima lunH a anului, rima lunH de iarnH astronomicH "#* decembrie % data solstiIiului de iarnH cLnd ziua are durata cea mai scurtH s%ar Hrea cH este un interval de tim mort Gn care a icultorul n%are ce face. Nu este deloc aJa Ji vom vedea de ce atunci cLnd vom enumera acIiunile s ecifice. !iferit de ceea ce se GntLm lH cu ma0oritatea altor s ecii de insecte, albinele au un com ortament distinct Ji ro riu de iernare. Ele se aglomereazH Gn acel g.em com act denumit g.emul de iernare Gn care se roduce, se emite Ji se HstreazH cHldura astfel cH albinele ot su orta gerurile cele mai mari. 7.emul de iernare re rezintH o unitate fiziologicH com le,H, Gn care activitatea albinelor se menIine la un nivel relativ ridicat. Producerea cHldurii necesare este asiguratH de acestea rin contracIii ale fibrelor musculare toracice Ji abdominale. CHldura trebuie rodusH atLt entru necesitHIile fiecHrui individ cLt Ji entru a menIine Gn interiorul stu ului o tem eraturH constantH, Gn 0urul valorii de #(NC. Practic g.emul se gHseJte Gntr%o continuH miJcare, fiind format din douH unitHIi distincte: miezul g.emului Ji coa0a. .Mn miezul g.emului tem eratura este mai ridicatH cu *%# grade, fiind Ji locul de iernare a mHtcii. .Coa0a g.emului este formatH din albine ce se miJcH din interiorul g.emului formLnd un strat rotector. Pe mHsurH ce tem eratura fiecHrui individ din coa0H scade acesta se miJcH s re interior s re a se GncHlzi. Producerea de cHldurH Gn g.emul de iernare se face e baza consumului de miere din rezerve. .Mn aceastH erioadH nu e,istH creJtere de uiet, .rana fiind folositH e,clusiv entru menIinerea unei tem eraturi constante Gn stu . .!atele e, erimentelor JtiinIifice ca Ji observaIiile Ji constatHrile multianuale ale unor restigioJi a icultori osesori a zeci sau sute de stu i evidenIiazH fa tul consumului inegal de miere de la rezervele de .ranH din stu . )cest consum de inde de uterea familiei intrate la iernat, de as rimile iernii, de gradul de etanJeizare a stu ilor Gm otriva frigului ,Gn general de corectitudinea regHtirii familiei Ji a stu ului entru sezonul rece. .Este de reIinut ca familiile slabe consumH mai mult decLt cele uternice acest consum s orit fiind GnsoIit de o uzurH mai accentuatH a albinelor care ierneazH. Conform datelor unor statistici multianuale utem acce ta cH Gn luna decembrie o familie de utere medie oate consuma LnH la /&$%(&$ g de miere. .C.iar dacH % datoritH bunei regHtiri % rezervele de .ranH Gnde linesc aceste trei condiIii esenIiale: *. cantitate suficientH> #. calitate bunH> 1. accesibilitate entru albinele din g.em. .Se recomandH controlul iernHrii Gntr%una din zilele cu tim frumos GnIelegLnd rin tim 62

frumos o vreme calmH Ji GnsoritH ,cu tem eraturi este *1 grade. )ceastH o eraIie trebuie e,ecutatH ra id entru a nu stresa inutil familia de albine. Controlul sumar resu une: ridicarea ca acului "cu gri0H, ridicarea salteluIelor, erniIelor Ji a odiJorului "tot cu gri0H Ji observarea formei Ji am lasHrii g.emului de iernare. )cesta trebuie sH se afle sub leaturile su erioare ale ramelor "fagurilor' cu miere. !acH situaIia se rezintH conform descrierii de mai sus se Gnc.ide stu ul cu aceeaJi atenIie e,istLnd siguranIa cH albinele nu au necazuri Ji iernarea decurge bine. !e obicei Gn decembrie Gn toate stu inele cam aJa ar trebui sH se etreacH lucrurile. !acH g.emul nu este format e rezervele de .ranH se vor scutura ramele cu albine e ramele cu miere iar ramele goale se vor elimina. .3a familiile la care se observH un consum ridicat de .ranH, se va cHuta cauza, aceasta utLnd fi generatH de rezenIa rozHtoarelor, zgomote uternice, sau ciocHnitori. !e asemenea consumul mare de .ranH oate fi cauzat de neizolarea stu ilor Gm otriva frigului. .Controlul consumului de .ranH din erioada de iarnH se oate face rin menIinerea e cLntarul de control % bine rote0at contra intem eriilor % a unei familii de albine de uterea mi0locie "medie'. ScHderile eriodice de greutate indicH cu destulH recizie cantitHIile consumate Ji intervalul de tim Gn care s%a rodus consumul. .8 metodH foarte bunH de a tine situaIia sub control este ascultarea stu ilor sau mai bine%zis a familiei. )cest control auditiv se face fHrH desc.iderea stu ilor rin ataJarea urec.ii de eretele din faIH al stu ului sau rin introducerea unui tub de cauciuc rin urdiniJ Ji ascultarea zumzetului care se aude din stu . 8 uJoarH lovire a stu ului intensificH zumzetul astfel cH urec.ea e,ersatH a unui stu ar rice ut oate inter reta corect felul Ji durata emisiei sonore. Este ca Ji cum un medic ascultH cu stetosco ul inima Ji lHmLnii ciocHnind cu degetul coJul ie tului acientului aflat la consultaIie Ji, funcIie de ceea ce doctorul aude Ji inter reteazH, une diagnosticul si stabileJte tratamentul !es re inter retHrile emisiilor sonore e care stu arul le rece IioneazH cLnd ascultH stu ii e,istH relaIii lHmuritoare Gn 4Iernarea familiilor de albine4, ca .BI, 3ucrHri ce se efectueazH iarna Gn stu inH Recomand, mai ales a icultorilor Gnce Htori, sH citeascH literatura de s ecialitate Ji dacH este osibil sH facH aceste controale de iarnH sub Gndrumarea unui a icultor consacrat Ji rice ut bucurLndu%se la faIa locului de com etenIa dobLnditH du H ani Ji ani de racticH a GndrumHtorului. 8ricum Gn decembrie situaIii anormale este uIin robabil sH fie constatate. !e aceea eventualele intervenIii mai ales legate de li sa sau inaccesibilitatea .ranei vom Gncerca sH le tratHm Gn calendarele lunilor urmHtoare. .DH ada afLnatH rin care aerul Htrunde cu uJurinIH Ji care uneori oate aco eri stu ii nu constituie un ericol entru viaIa albinelor, entru buna lor iernare. !ar dacH stratul de zH adH a rins o0g.iIH sau e scLndurelele de zbor, la urdiniJ, s%a format g.eaIH aceasta se GnlHturH uJor, cu gri0H, fHrH zgomot GntrucLt obturarea urdiniJului determinH sufocarea albinelor. .8rice zgomot sau miJcare din 0urul stu inei este erce utH de albine, ceea ce determinH o agitaIie mHritH a acestora. 8 familie agitatH va consuma astfel cantitHIi mai mari de .ranH, e,istLnd ericolul e uizHrii rezervelor. !e aceea trebuie GnlHturatH orice sursH de zgomot din stu inH. .Mn luna decembrie stu arul .arnic Ji rice ut are de lucru, Gn stu inH, Gn atelierul stu inei, la masa de lucru Ji Gn reuniunile a icole el trebuie sH fie rezent la urmHtoarele )cIiuni s ecifice 63

Mn stu inH Controlul mersului iernHrii trebuie fHcut concret, la faIa locului. ;iecare stu va fi atent observat Ji ascultat rocedLnd aJa cum este recizat Gn articolele amintite mai Gnainte. Bizitarea eriodicH % cel uIin sH tHmLnal sau decadal a stu inei are Ji un alt sco rinci al anume acela de a asigura liniJtea de linH Gn incintH, e vatra de iernare ca Ji Gn fiecare stu . ) neliniJti albinele, a rovoca deran0ul lor datoritH Htrundem Joarecilor Gn stu i, datoritH atacului ciocHnitorilor sau iIigoilor, datoritH tre idaIiilor, zgomotelor, lovirii sau rHsturnHrii stu ilor de cHtre animalele domestice sau c.iar de cHtre .oIi ori alIi rHufHcHtori GnseamnH de fa t ierderi grave de efectiv, agube care de obicei nu mai ot fi recu erate. .!e aceea, securitatea stu inei ca Ji a fiecHrui stu e tot arcursul iernii este o condiIie fHrH de care traversa,ea cu succes a sezonului rece devine de neconce ut -ocmai aici trebuie sH a reciem locul Ji rolul mHsurilor de rotecIie luate din tim ca Ji necesitatea controlHrii Gnde linirii concrete a tuturor cerinIelor care asigurH ceea ce GndeobJte denumim o iernare liniJtitH, fHrH ierderi de efectiv. Mnlesnirea zborurilor de curHIire este asiguratH anterior dacH stu ii au fost orientaIi cu urdiniJurile s re rHsHrit. !acH Gn decembrie sunt zile cu cLteva ore mai calde Ji Gnsorite utem asista la zboruri de curHIire. Mn cazul Gn care a cHzut zH ada aceasta se GnlHturH de e su rafaIa oglinzii stu ului Ji se resarH aie, frunze uscate sau leavH e care albinele care ies la zbor se ot aJeza Ji odi.ni fHrH riscul de a GnIe eni din cauza frigului. Pentru favorizarea zborurilor de curHIire din zilele frumoase se vor elimina, de asemenea, albinele moarte de la urdiniJ "cu a0utorul unei sLrme GndoitH la unul din ca ete'. .Sigur cH,se rocedeazH astfel numai dacH Gn ferestrele iernii a ar zile calde Ji Gnsorite cu tem eraturi de A*# %A*+NC care ermit zborurile de curHIire. Mn cazul Gn care se observH curenIi de aer rece se vor lua mHsuri entru rote0area stu inei, rin instalarea de aravane. Mn atelierul stu inei Se verificH atent starea generalH Ji funcIionalH a tuturor uneltelor, utila0elor, dia ozitivelor din dotarea stu inei. Mn funcIie de constatHri se Gnce e recondiIionarea acestora GnIelegLnd rin recondiIionare curHIirea, dezinfecIia, re ararea, vo sirea Ji finisarea acestora Gn rinci al este vorba des re stu i, centrifuge, to itoare solare, tHvi de descH Hcit, afumHtoare, dHlIi, ambala0e de de ozitare a mierii, ec.i ament de rotecIie etc. MnsHJi atelierul, cabana a icolH, rulota a icolH, remorca a icolH Ji c.iar avilionul vor trece rintr%o atentH verificare cu toate eta ele ulterioare resu use de constatHrile verificHrilor. Bec.ea zicalH romLneascH conform cHreia 4bunul gos odar GJi face vara sanie Ji iarna car4 este acum de actualitate Gn sensul cH atelierul stu inei devine locul Gn care stu arul regHteJte din tim tot ce%i va fi necesar Gn viitorul sezon activ. ;agurii Ji ramele de la rezerva stu inei vor fi luaIi la mLnH astfel ca rezerva stu inei sH fie com letatH numai cu rame Ji faguri ce cores und e,igenIelor. -ot ce nu cores unde este trecut la reformH. Reformarea Ji to irea fagurilor, e,tragerea Ji condiIionarea cerii este o acIiune care dacH nu a Gnce ut oate Gnce e. Mnc.eierea ramelor ac.iziIionate ca rame la ac.et, GnsLrmarea lor Ji li irea fagurilor artificiali e ramele noi sau e cele vec.i, recondiIionate este de asemenea o acIiune la ordinea zilei. 64

CondiIionarea Ji valorificarea seminIelor de lante melifere. 8rganizatorice: ridicarea calificHrii rofesionale. rocurarea de utila0e Ji materiale. elaborarea lanului de GmbunHtHIire Ji folosire a bazei melifere Gn anul urmHtor. 3a masa de lucru Se calculeaza cLt mai e,act c.eltuielile efective e anul a icol sau e anul calendaristic e, irat. Se GnsumeazH cantitativ Ji valoric roducIiile de miere Ji alte roduse a icole inclusiv material biologic "roi, familii, mHtci'obIinute Gn stu inH Gn erioada sezonului a icol. )vLnd aceste date bilanIul de venituri Ji c.eltuieli este a roa e gata. Benitul sau rofitul e stu inH se obIine scHzLnd totalul c.eltuielilor din totalul veniturilor. )nalizLnd elementele de c.eltuieli se oate uJor determina onderea fiecHreia Gn totalul sumei c.eltuite Ji efectul asu ra roducIiei sub as ect cantitativ Ji valoric. .Un bun manager Jtie sH tragH concluzia analizLnd bilanIul stu inei Ji bazat e aceste concluzii oate Gntocmi un lan realist de activitate entru viitorul sezon a icol activ. )ceasta este o acIiune im ortantH care se face la masa de lucru cu i,ul Gn mLnH Ji eventual cu calculatorul alHturi. Cea mai bunH erioadH de citit Ji recitit literatura a icolH nu trebuie irositH Gn van. Cine crede, retinde sau afirmH cH le Jtie e toate greJeJte Ji, mai devreme sau mai tLrziu, se va dovedi cH fudulia este HguboasH. .........Este bine sH Jtim cH ... -oamna, la formarea cuiburilor, Gn cazul iernHrii a cLte douH familii Gntr%un stu orizontal, a icultorul trebuie sH unH cLte o ramH linH cu miere de o arte Ji de alta a eretelui des HrIitor al diafragmei. )lbinele din ambele familii vor fi atrase de cHldurH s re aceste rame. Mn a iculturH este cunoscutH 3egea celor +$ de zile conform cHreia din momentul de unerii oului de cHtre matca fecundatH, LnH Gn momentul ieJirii din stu a albinei zburHtoare trec +$ de zile. ) icultorul care asigurH Gn toate condiIiile necesare unei onte intense, o regleazH Gn acelaJi tim , urmHrind termenele o time % nu mai uIin de +$ de zile LnH la culesul rinci al % va avea suficiente albine culegHtoare ca abile sH valorifice rofitabil abundenIa de nectar. !e e,em lu, dacH culesul rinci al, sH zicem cel de la salcLm este aJte tat la *& mai, familiile se regHtesc cu 9 sH tHmLni Gnainte adicH Gnce Lnd cu rima decadH a lunii a rilie. Mn stu ii aco eriIi cu zH adH albinele ierneazH bine. Gn rima arte a iernHrii activitatea lor este redusH Ji Gn familie este suficient aerul a0uns Gn stu rin zH ada afLnatH. Gn cea de a doua arte a iernHrii Gn cuiburi a are uietul Ji, urmare acestui fa t, creJte necesarul sc.imbului de aer. MHtcile Gm erec.eate la Gnce utul toamnei ot fi de calitate. !u H Gm erec.ere ele ot Gnce e ouatul dar de multe ori albinele nu mai cresc acest uiet. 8uHle, de regulH, sunt Gnde Hrtate e neobservate sau sunt mLncate de albine, Gn aceastH situaIie a icultorul GJi oate face o Hrere greJitH conform cHreia matca a intrat Gn iarnH neGm erec.eatH din cauza li sei de trLntori. Nu uitaIi Iernarea familiilor de albine Gn bune condiIii re rezintH remisa creJterii unui uiet de bunH calitate, Gnce Lnd din ianuarie%februarie, recum Ji o dezvoltare de rimHvarH bunH. 65

Prin rote0area vetrelor de stu inH contra vLnturilor Ji curenIilor Ji rin e, unerea stu ilor Gn lin soare, micJoraIi consumul de .ranH Ji uzura organismului albinelor

Speciile nectaro-polenifere si lunile de inflorire

martie: )lunul "CorElus avellana', )ninul negru ")lnus glutinosa'. )rIarul american ")cer negundo'. ?HnuIei "?ellis erennis', Cais ")rmeniaca vulgaris', 7.iocel "7alant.us nivalis'. Mierea ursului "Pulmonaria officinalis'. Piersic "Piersica vulgaris', RHc.itH "Sali, viminalis', Salcie albH "Sali, alba', Salcie cH reascH "Sali, ca rea', Ulm "Ulmus cam estris'. DambilH "@Eacint.us orientalis'. Biorea "Scilla bifolia', DHlog "Sali, cinereea'. a rilie: Mn a rilie Gnce e sau continua Gnflorirea urmHtoarelor s ecii melifere: )rIarul american ")cer negundo'Q, )rIarul tHtHresc, ")cer tataricum'QQ, ?HnuIei "?ellis erennis', Caisul ")rmeniaca vulgaris'QQ, CH Junul ";ragaria mosc.ata'Q, CHtina albH "Mi o .ae r.amnoides'4, CireJul "Cerassus avium'4, CorcoduJul "Prunus cerasifera'QQ, Cornul "Cornus mas'QQ, Cugastrul ")cer cam estre'Q4, Ma.onia "Ma.onia aRuifolium'Q, MHceJul "Rosa canina'4, MHrul "Malus domestica'4, MesteacHnul "?etula alba'Q, Mierea ursului "Pulmonaria officinalis'Q, Paltinul de cLm ")cer latanoides'4, Paltinul de munte ")cer seudo latanus'4, PH Hdia "-ara,acum officinale'4, PHrul "Pirus sativa'4, Prunul "Prunus domestica'4, Ra iIa de toamnH "?rassica na us var oleifera'QQQ, Ra iIa salbaticH "?rassica ra a'4, RHc.ita "Sa22, viminalis'4, Salcia albH "Safe alba'Q4, Salcia ca reascH "Sali, ca rea'4Q, Ulmul "Ulmus cam estris'4, Bioreaua "Scilla bifolia'Q, BiJinul "Cerasus vulgaris'4. Dambila "@Eacint.us orientalis'Q, DHlogul "Sali, cinerea'QQ. .) roa e toate lantele enumerate oferH albinelor un cules de nectar Ji olen, unele ca de e,em lu arIarul tHtHresc, 0ugastrul, cele doua s ecii de altin oferH Ji culesuri de manH sau de la salcia albH Ji cea cH reascH albinele adunH e lLngH olen, nectar, manH Ji ro olis. Unele s ecii ca de ildH mesteacHnul Ji ulmul intereseazH albinele numai entru olen Ji manH. !u H denumirea o ularH "comuna' Ji cea JtiinIificH am indicat onderea "im ortanIa' a icolH rin asterisc astfel: QQQQ "+ asteriscuri' GnseamnH ondere a icolH foate mare, QQQ "1 asteriscuri' GnseamnH ondere a icolH mare, QQ "douH K ondere a icolH mi0locie Ji Gn sfLrJit Q "un asterisc' K ondere a icolH micH. .Mn aceasta lunH culesurile sunt Gn general definite dre t culesuri de GntreIinere dar de la s eciile care intrH Gn categoria ce are ondere a icolH mare sau mi0locie se ot Gnregistra uneori c.iar culesuri de roducIie ca de ildH Gn livezile de omi fructiferi sau Gn vecinHtatea lanurilor de ra iIH cultivatH. .8ricum este im ortant sH cunoaJtem Ji mai ales sH valorificam culesurile de nectar, olen, mana Ji ro olis oferite de aceste s ecii s re binele albinelor Ji s re binele Ji rofitul a icultorului. )ceasta o doresc tuturor stu inelor Ji ro rietarilor lor. S er Gntr% un a rilie senin, cHlduros cu albine sHnHtoase, mereu mai multe, mai .arnice Ji bine regHtite entru marele cules care vine: cel de la salcLm. )cesta este de atru stele "asteriscuri' adicH are o ondere a icolH ;oarte mare Ji, luna viitoare, va fi marcat astfel:QQQ. mai: 66

.Mn mai Gnfloresc sau continuH sH GnfloreascH s eciile melifere "Gn ordine alfabeticH: )rIar tHtHrHsc ")cer tataricum'QQQ, ?HnuIei "?ellis erennis'Q, ?rad ")bies alba'4Q, Ca rifoi "3onicera tatarica'Q. Castan ")esculus .i ocastanum'QQ, Catal a "Catal a bignonioides'Q, CHtina albH "Mi o .ae r.amnoides'QQ, CireJ "Cerasum avium'QQ, !rHcilH "?erberis vulgaris'Q, ;acelia "P.acelia tanacetifolia'QQQ, ;rasin ";ra,inus e,celsior'Q, 7utui "CEdonia oblonga'QQ, CaleJ de cLm "Salvia nemorosa'Q, CugaJtrii ")cer cam estre'QQQ, 3ucerna "Medicago saliva'QQ, Mac de cLm "Pa aver dubium'Q, Mac roJu "Pa aver r.oeas'QQ, MHr "Malus domestica'QQ, MesteacHn "?etula alba'Q. Mierea ursului "Pulmonaria officinalis'Q, Mo0drean ";ra,inus ormus'QQ, Molid "P2cea e,celsa'QQQ, MuJtar de cLm "Sina is arvensis'QQ, Paltin de cLm ")cer latanoides'QQ, Paltin de munte ")cer seudo latanus'QQ, PHducel "Crataegus monogEna'QQ, PH Hdie "-ara,acum officinalis'QQ, PHr "Pinus sativa'QQ. Pin "Pinus s .'QQ, RH itH de toamnH "?rassica na us var oleifera'QQQ, RH itH de rimHvarH "?rassica rL a var oleifera'QQQ, RH itH sHlbaticH "?rassica rL a'QQ, S)3CSM "Robinia seudacacia'QQQQ, SalcLm mic ")mfora fruticosa'QQ, Salvia de cLm "Salvia rotensis'QQ, SLnger "Cornus sanguinea'QQ, -rifoi alb "-rifolium re ens'QQQ, BiJin "Cerasus vulgaris'QQ, BiIa de vie "Bitis vinifera'QQQ. 3egendH % Pondere a icolH: ;oarte mare KQQQQ, Mare K QQQ, Mi0locie K QQ, MicH K Q. Nu uitaIi . !acH Gn rimele douH decade ale lunii, obiectivul rinci al Gl constituie GntHrirea continuH a familiilor de albine Ji folosirea culesului de la salcLm, Gn ultima decadH se va da o deosebitH atenIie menIinerii uterii familiilor, revenirii roirii naturale Ji reGntLm inHrii ieJirii roilor. ;HrLmiIarea e,cesivH rin roire naturalH sau artificialH slHbeJte familiile. . Nu degeaba denumirea o ularH a lunii mai este ;lorar. Mn aceastH lunH o abundenIH floristicH de interes melifer oferH albinelor culesuri de nectar, olen, manH Ji ro olis. .Cum salcLmul este s ecia cea mai im ortantH, doresc tuturor stu arilor ca stu ii lor sH fie Gn masivele de salcLm cu flori multe, bogate Gn nectar iar vremea sH fie caldH Ji GnsoritH adicH favorabilH culesului. iunie: .)bundenIa floristicH caracterizeazH aceastH lunH Gn care Gnce e sau continuH Gnflorirea urmHtoarelor s ecii "Gn ordine alfabeticH: )lbHstriIa "Centaurea cEanus'Q, ?HnuIei "?ellis erennis'Q, ?rad ")lbies alba'QQQ, ?usuioc lLnos "Stac.Es lanata'QQ, Ca rifoi "3onicera tatarica'Q, Castan ")esculus .i ocastanum'QQ, Catal a "Catal a bignoides'Q, CH Jun ";ragaria mosc.ata'Q, CHtina albH "@i o .ae r.amnoides'QQ, Cea H seminceri ")llium ce a'QQ, Coriandru "Coriandrum sativum'QQQ, !ovleac "Cucurbita e o'QQ, !rHcilH "?erberis vulgaris'Q, ;acelia "P.acelia tanacetifolia'QQQ, ;loarea%soarelui "@eliant.us annuus'QQQQ, 7lHdiIH "7lenitsc.ia triacant.os'QQ, 7utui "CEdonia oblonga'QQ, @aina miresei "PolEgonum baldsc.uanicum'Q, @riJcH "PolEgonum fago Erum'QQ, @urmuz alb "SEm .oricar us albuJQQ, Iarba Jar elui "Ec.ium vulgare'QQ, CaleJ de cLm "Salvia nemorosa'Q, 3emn cLinesc "3igustrum vulgare'QQ, 3imba mielului "?orago officinalis'Q, 3ucerna "Medicago sativa'QQ, Mac oriental "Pa aver orientale'Q, Mac roJu "Pa aver r.oeas'QQ, MuJtar alb "Sina is alba'QQQ, MuJtar de cLm "Sina is arvensis'QQ, PHducel "Crataegus monogEmna'QQ, PHlHmida "Cirsium arvense'QQ, PH Hdie "Tara,scum 67

officinale'QQ, Pe ene galben "Cucumis mello'QQ, Pe ene verde "Citrullus vulgaris'QQ, Pin "Pinnus s .'QQ, RH itH de rimHvarH "?rassica rL a var oleifera'QQQ, Ra iIa sHlbaticH "?rassica ra a' QQ, Ridic.e sHlbaticH "Ra .anus ra .anistrum'Q, RoiniIH "Melissa officinalis'QQ, SalcLm "Robinia seudoacacia'QQQ, SalcLm roz "Robinia neome,icana'QQQ, SalcLm mic ")mor .a fruticosa'QQ, Salvia de cLm "Salvia ratensis'QQ, SHlcioara mirositoare "Eleaagnus angustifolia'Q, SLnger "Cornus sanguinea'QQ, Soc "Sambucus nigra'Q, S arceta "UnobrEc.is vicifolia'Q, -al a gLJtei "3eonorus cardiaca'QQ, -eiul argintiu "-ilia argentea'QQQQ, -ei cu frunza micH "-ilia cordata'QQQ, -ei cu frunza mare "-ilia latE .Ellos'QQQ, -rifoi roJu "-rifolium ratense'QQ, BiIa de vie "Bitis vinifera'QQQ, DHmoJiIH "@ibiscus sEriacus'Q, Dmeur "Rubus idaeus'QQQQ. . 3egendH % Pondere a icolH: QQQQ K ;oarte mare> QQQ K Mare> QQ K Mi0locie> Q K MicH. iulie: .Iulie este o lunH Gn care Gnce sH GnfloreascH sau GJi continuH Gnflorirea urmHtoarele s ecii s ontane sau cultivate de interes a icol "Gn ordine alfabeticH: )lbHstriIa "Centaurea cEanus'Q, )ng.inarea "CEnara scolEmus'Q, ?umbac "7ossE ium .irsutum'Q, ?usuioc de baltH, Ie u. "Stac.Es alustris'QQ, ?usuioc lLnos "Stac.Es lanata'QQ, ?usuioc de miriJte "Stac.Es anaua'QQQ, ?utoiaJ "8enant.e aRuatica'QQ, Ca rifoi "3onicera tatarica'Q, Castravete "Cucumis sativum' Q, Cea H seminceri ")llium ce a'QQ, Ceara albinei ")scle ias sEriaca'Q, CenuJer ")ilant.us glandulosa'4, Cicoare "Cic.orium intEbus'Q, Coriandru "Coriandrum sativum' QQQ, !alia "!a.lia s .'QQ, !ovleac "Cucurbita e o'QQ, ;acelia "P.acelia tanacetifolia'QQQ,;loarea%soarelui "@eliant.us annuus'QQQQ, ;luturei "7aillardi a icta'Q,
@aina miresei "PolEgonum baldsc.uanicum'Q, @riJcH "PolEgonum fago Erum'QQ, @urmuz alb "SEm .oricar us albuJQQ, @urmuz roJu "SEm .oricar us orbiculatus'QQ, Iarba Jar elui "Ec.ium vulgare'QQ, IzmH bunH "Ment.a i erita' Q, Iso "@Esso us officinalis'Q, CaleJ de cLm "Salvia nemorosa'Q, 3emn cLinesc "3igustrum vulgare'QQ, 3avanda "3avandula vera'QQ, 3imba mielului "?orago officinalis'Q, 3ucerna "Medicago saliva'QQ, Mac de cLm "Pa aver dubium'Q, Mac de grHdinH "Pa aver somniferum' Q, Mac oriental "Pa aver orientale'Q, Mac roJu "Pa aver r.oeas'QQ, MHtHciune "!racoce .alum moldavica'QQ, MuJtar alb "Sina is alba'QQQ, MuJtar de cLm "S2na 2s arvensis'QQ, PHlHmida "Cirsium arvense'QQ, PH Hdia "-ara,acum officinale'QQ, Pe ene galben "Cucumis mello'QQ, Pe ene verde "Citrullus vulgaris'QQ, RH itH sHlbaticH "?rassica rL a'QQ, RHc.itan "3Et.rum salicaria'QQ, Ridic.e sHlbaticH "Ra .anus ra .anistrum'Q, RoiniIH "Melissa officinalis'QQ. SalcLm roz "Robinia neome,icana'QQQ, SalcLm 0a onez "So .ora 0a onica'QQ, Salvia de cLm "Salvia ratensis'QQ, Soc "Sambucus nigra'Q, Sulfina albH "Melilotus allbus'QQ, Sulfina galbenH "Melilotus officinalis'QQ, -al a gLJtei "3eonurus cardiaca'QQ. -eiul argintiu"-ilia argentea'QQQQ, -ei cu frunza micH "-ilia cordata'QQQ. -ei cu frunza mare "-ilia latE .Ellos'QQQ, -rifoi alb "-rifolium re ens'QQ, -rifoi roJu "-rifolium ratense'QQ, DHmoJiIH "@ibiscus sEriacus'Q, DburHtoare "C.amaene.on angustifolium'QQQ Dmeur "Rubus idaeus'QQQQ.

.3egendH % Ponderea a icolH: QQQQ K ;oarte mare> QQQ K Mare> QQ K Mi0locie> Q K MicH. .!in aceastH enumerare rezultH cH s eciile cu ondere a icolH ;oarte mare Ji Mare sunt: ;loarea%soarelui, MuJtarul alb, Sulfina galbenH, -eiul argintiu, cel cu frunza micH, cu frunza mare, -rifoiul alb, DburHtoarea Ji Dmeurul. Mn e inierele Gn care vegeteazH aceste s ecii este locul albinelor care vor culege entru ele Ji entru stu ar miere multH Ji de calitate. !e aceea acIiunile de stu Hrit astoral sunt la ordinea zilei. august .)ugust este luna Gn care mai multe s ecii de interes a icol se aflH Gn diferite fenofaze de Gnflorire "Gnce ut, ma,im, sfLrJit'.)cestea sunt: )ng.inarea "CEnara scolEmus'Q, ?usuioc de baltH, Ie u. "Stac.Es alustris' Q, ?usuioc lLnos "Stac.Es lanata' Q, ?usuioc de miriJte "Stac.Es annua' QQQ, ?utoiaJ "8enant.e aRuatica' Q, Castravete "Cucumis sativum' Q, Ceara albinei ")scle ias sEriaca'Q, CenuJer ")ilant.us glandulosa'Q, Cicoare "Cic.orium intEbus'Q, !alia "!a.lia s ,'QQ, 68

Evodia, arborele de miere "Evodia .u ensis'QQ ;acelia "P.acelia tanacetifolia'QQ, ;luturei "7aillardia icta'Q, @riJcH "PolEgonum fago Erum'Q, @urmuz alb "SEm .oricar us albuJQ, @urmuz roJu "SEm .oricar us orbiculatus'Q, Iarba Jar elui "Ec.ium vulgare'Q, IzmH bunH "Ment.a i erita'Q, Iso "@Esso us officinalis'Q, CaleJ de cLm "Salvia nemorosa'Q, 3avanda "3avandula vera'Q, 3ucerna "Medicago saliva'Q, Mac de grHdinH "Pa aver somniferum'Q, MHtHciune "!racoce .alum moldavica'Q, MuJtar de cLm "S2na 2s arvensis'Q, PHlHmida "Cirsium arvense'Q, PH Hdia "-ara,acum officinale'Q, Pe ene galben "Cucumis mello'Q, Pe ene verde "Citrullus vulgaris'Q, RH itH sHlbaticH "?rassica rL a'Q, RHc.itan "3Et.rum salicaria'QQ, Ridic.e sHlbaticH "Ra .anus ra .anistrum'Q, RoiniIH "Melissa officinalis'Q, SalcLm roz "Robinia neome,icana'QQ, SalcLm 0a onez "So .ora 0a onica'Q, SteluIa vLnHtH ")ster amellus'Q, Sulfina albH "Melilotus allbus'Q, Sulfina galbenH "Melilotus officinalis'QQQ, -o inambur "@eliant.us tuberosus'Q, -rifoi alb "-rifolium re ens'Q, -rifoi roJu "-rifolium ratense'Q, DburHtoare "C.amaenerion angustifolium'QQ. .....3egendH % Pondere a icolH: QQQQ K ;oarte mare> QQQ K Mare> QQ K Mi0locie> Q K MicH. se tembrie: .Mn se tembrie numHrul acestora este diminuat faIH de lunile anterioare, Gn funcIie de condiIiile meteorologice Ji de zona geograficH Gn aceastH lunH, Gn zborurile lor, albinele mai ot GntLlni Gn diferite faze de Gnflorire urmHtoarele s ecii "enumerate Gn ordine alfabeticH: )lbHstriIa "Centaurea cEanus'Q, )ng.inarea "CEnara scolEmus'Q, ?HnuIei "?ellis erennis'Q, ?usuioc de baltH, Ie u. "Stac.Es alustris'QQ, ?usuioc lLnos "Stac.Es lanata'QQ, ?usuioc de miriJte "Stac.Es annua'QQQ, Castravete "Cucumis sativum'Q, Cicoare "Cic.orium intEbus'Q, !alia "!a.lia s .'QQ, !ovleac "Cucurbita e o'QQ, ;acelia "P.acelia tanacetifolia'QQQ. @aina miresei "PolEgonum baldsc.uanicum'Q, @urmuz alb "SEm .oricar us albuJQQ, @urmuz roJu "SEm .oricar us orbiculatus'QQ, CaleJ de cLm "Salvia nemorosa'Q, 3avanda "3avandula vera'QQ, 3ucerna "Medicago saliva'QQ, MuJtar de cLm "Sina is arvensis'QQ, Nalba "Malva silvestris'Q, Nalba de grHdinH ")lt.aea rosea'Q, PH Hdia "-ara,acum officinale'QQ, Pe ene galben "Cucumis mello'QQ, Pe ene verde "Citrullus vulgaris'Q4, RH itH sHlbaticH ?rassica rL a'QQ, RHc.itan "3Et.rum salicaria'QQ, Ridic.e sHlbaticH "Ra .anus ra .anistrum'Q, SteluIa vLnHtH ")ster amellus'Q, Sulfina albH "Melilotus allbus' Q, Sulfina galbenH "Melilotus officinalis'QQ, -o inambur "@eliant.us tuberosus'4, -rifoi alb "-rifolium re ens' QQ, -rifoi roJu "-rifolium ratense'QQ, DHmoJiIH "@ibiscus sEriacus'Q. 3egendH % Pondere a icolH: QQQ K Mare> QQ K Mi0locie> Q K MicH. NumHrul acestora se restrLnge drastic e mHsurH ce vremea se rHceJte, Gn ultimele fenofaze de Gnflorire se mai gHsesc Gn aceastH lunH urmHtoarele s ecii "enumerate Gn ordine alfabeticH: ?HnuIei "?ellis erennis'Q, Cicoare "Cic.orium intEbus'Q. !alia "!a.lia s .'QQ, !ovleac "Cucurbita e o'QQ, ;acelia "P.acelia tanacetifolia' QQ, ;luturei "7aillardia icta'Q, @aina miresei"Poligonum baldsc.uanicum'Q, 3ucerna "Medicago sativa'QQ, PH Hdia "-ara,acum officinale'4. SteluIa vLnHtH ")ster amellus'Q. -rifoi alb "-rifolium re ens'QQ. 3egendH % Pondere a icolH: QQQ K Mare> QQ K Mi0locie> Q K MicH.

*ranirea suplimentara
In general, .ranirea su limentara se face in urmatoarele cazuri cunoscute de mine: 69

*% in li sa unui cules suficient ca familia sa stranga suficienta miere "ani secetosi sau din alte cauze' #% entru com letarea rezervelor necesare iernarii. 1% la roi, avand in vedere ca are albina culegatoare utina si .rana deasemenea. +% rimavara, entru stimulare sau, in cazul in care, din diferite motive, .rana a fost insuficienta. Ideal ar fi ca entru .ranirea su limetara sa se foloseasca miere. Insa cum aceasta li seste, se foloseste za.arul sau diferite roduse a arute e iata cum ar fi: )PIINBER-, )PI;8N!), )PIME3,etc., )cestea din urma se foloosesc conform ros ectelor ce insotesc rodusul, In ceea ce riveste za.arul, acesta se da familiilor de albine sub forma de siro . In cele ce urmeaza, voi rezenta cateva retete e baza de za.ar, fara a avea retentia ca le cunosc e toate sau ca sunt standard: Este un inlocuitor al mierii.Perioada de folosire este cu rinsa intre debutul rimaverii "*% *$ martie' si ince utul toamnei"ma,im *& se tembrie'.Siro ul de za.ar se re ara in urmatoarele concentratii:*2* , 12#, #2*.3a *2*,adica * litru a a si * :g za.ar rezulta *,9 l siro de za.ar>la 12#,adica 1 :g za.ar si # litri a a rezulta 1,( litri siro de za.ar> la #2*,adica # :g za.ar si * litru a a rezulta #,# litri siro de za.ar. Concentratia siro ului este mai avanta0oase atat entru albina cat si entru crescator in ro ortie de #2* sau 12#.)cest lucru se im une rin aceea ca la concentratiile mai reduse albinele consuma mai mult za.ar entru relucrarea siro ului 4mierea4 "#$5 za.ar in cazul concentratiei *2* si numai *$5 in cazul concentratiei #2*'.In sc.imb la com letarea rezervelor de .rana in decursul rimaverii sau in cazul .ranirilor medicamentoase se foloseste siro ul in concentratie de *2*.4 Mod de re arare : Siro ul de za.ar se re ara la rece sau la cald.Cand re aram siro ul la rece, unem in vas a a necesara si a oi turnam za.arul in re rize,amestecand continutul ana la dizolvarea totala. Insistam asu ra fa tului ca za.arul trebuie dizolvat total,in caz contrar a arand cristalizarea 4mierii4. Pre ararea siro ului la cald se face incalzind a a necesara ana la fierbere,du a care se ia vasul de e foc si se inglobeaza in re rize rin amestecare za.arul. )ceasta metoda este mai ractica si mai ra ida.8 indicatie care trebuie res ectata intotdeauna:nu fierbeti siro ul entru ca aveti toate sansele sa cristalizeze. Mod de folosire : Com letarea rezervelor entru iernat: aceasta lucrare ince e e *%& august si are ca termen de finalizare data de ma,im #$%#& august"cu cat mai re ede cu atat mai bine'.Se folosesc doze de #%#,& litri de siro #2* sau 12* sau doze mai mari daca albinele reusesc sa reia cantitatea.Com letarea cu siro se face du a ce s%a reorganizat cuibul urmarindu%se in s ecial ca acirea mierii de ozitate. @raniri de salvare,stimulare in rimavara : cu siro *2*,concomitent cu reducerea cuibului si im ac.etarea de rimavara.@ranirea si stimularea roiurilor : in doze zilnice de #$$ g siro 2zi ana la a aritia unui cules natural.@raniri medicamentoase de rimavara,vara sau toamna > concentratie *2* conform ros ectului.@raniri de stimulare la sfarsitul verii "august' > concentratie #2* in doze mici,zilnice.)lte situatii de urgenta a arute in stu ina. !e retinut : Cea mai avanta0oasa concentratie este #2* sau 12#.Siro ul nu se fierbe sub nici un motiv. )daugati # g sare de lamaie2litru siro entru o buna invertire a za.arului.Se administreaza du a nevoi,insa trebuie stiut ca in ce riveste calitatea este sub miere. 70

Serbetul de za.ar "uz a icol' Mod de re arare : Se amesteca intr%un vas emailat sau din ino,,* :g.za.ar si $,# litri a a.)mestecand cele doua roduse se constata ca za.arul este bine umezit iar a a nu balteste.Basul cu amestecul rezultat se aseaza e aragaz si se ferbe la foc moale.Nu trebuie sa grabiti fierberea>s uma rezultata"la ince ut' se inde arteaza.8 o eratiune foarte im ortanta este inde artarea cristalelor de za.ar"cu o car a uda si stoarsa' ce se de un e eretii vasului.!urata fierberii este de *&%1$ min.,functie de taria focului. Cam du a *&%#$ min. se controleaza concentratia siro ului.Se ia cu o lingurita siro si se introduce intr%un a.ar cu a a rece.Bom sti ca amestecul a0unge la concentratia o tima,cand acesta ramane inc.egat e lingurita.In acest moment se ia vasul de e foc si se introduce in a a sa se raceasca usor"/$%($ grade C'. Cu a0utorul unei linguri mari,de lemn, solutia de za.ar a a se amesteca continu.8data cu trecerea tim ului se constata ca solutia devine o aca,a oi se albeste.Ne o rim din amestecat cand serbetul a0unge la consistenta si granulatia dorita.!aca rima incercare a insemnat un esec,se adauga a a din nou si o luam de la ca at.In caz de esec,nu reto iti amestecul mai mult de 1 ori. Serbet de za.ar cu miere : Se amesteca &:g za.ar tos,a a $,(&$ litri intr%un vas de *$ litrii.Basul se aseaza e foc si fierbem #$%1$ min. la fel cum am rocedat in cazul serbetului sim lu.S umuirea amestecului si stergerea eretilor vasului este obligatorie.Berificarea concentratiei se face tot cu lingurita si a.arul cu a a rece,numai ca de data asta sus ensia trebuie sa formeze o boaba care se oate modela intre degete "de consistenta medie'.In acest moment se adauga ($$ g miere si se mai clocoteste inca 1 min."in tot acest tim amestecam ingloband mierea'.Mierea folosita trebuie sa nu fie za.arisita sau daca este, se lic.efiaza in realabil.!u a ridicarea vasului de e foc,racim amestecul ana la +$%&$ grade C si amestecam cu o lingura mare de lemn ana la formarea serbetului.Produsul final se toarna in tavite ca tusite cu .artie cerata, ergament,etc.7rosimea lacilor nu trebuie sa de aseasca *%*,& cm. Pasta de za.ar udra si miere Mod de re arare : In rinci iu se rocedeaza amestecand la rece + arti de za.ar udra si o arte miere. "mierea usor incalzita'.;ramantarea se face energic,trebuind sa rezulte un rodus de consistenta aluatului.Corectia rodusului se face rin adaugare de miere,daca este rea tare sau de za.ar udra daca este rea moale.Este recomandat ca entru o mai buna invertire a za.arului sa se aduge si *%# g sare de lamaie e :g. Mod de administrare : Pasta se administreaza sub forma de turtite a $,#%* :g,asezate e folii de lastic gaurit,tifon,etc.,deasu ra ramelor,unde albinele au acces direct.Se oate folosi in tot tim ul anului,in toate cazurile,mai utin la .ranirea de com letare.In aceasta asta se ot ingloba olen,inlocuitori de olen,ceaiuri medicinale,Protofil,medicamente,etc.Este ideala entru .ranirile de stimulare sau de salvare a familiilor ramase fara rovizii in tim ul iernii sau rimaverii. 71

Da.arul udra,ceaiurile medicinale,lic.efierea mierii za.arisite 8btinerea za.arului udra : In diferitele retete,za.arul udra este un com onent de baza.8btinerea lui se face rin relucrarea za.arului tos, care se oate macina cu o rasnita universala"manuala sau electrica'. Ceaiuri medicinale sunt benefice albinelor,catre sfarsitul iernii sau in rimavara,combatand cu succes nosemoza. Ceaiul medicinal se obtine rin infuzie din urmatoarele lante: sunatoare , cimbrisor , isma , musetel , coada soricelului , roinita,etc.8btinem ceaiul folosind 1%+ g din fiecare lanta uscata.In realabil lantele se umezesc cu $,*&$ l a a si du a *$%*& minute turnam a a clocotita in cantitate de $,(&$ l.!in acest ceai folosim dozele necesare,cu mentiunea ca astrarea lui la frigider nu trebuie sa de aseasca +( ore. 3ic.efierea mierii : Mierea cristalizata"za.arisita',folosita in diferitele retete trebuie lic.efiata, entru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risi a de .rana.!oua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de +& grade C > nu lic.efiem mierea la flacara directa,ci doar cu vasul introdus intr% un alt vas cu a a care fierbe. a.ar candi sim lu sau cu miere. Da.ar candi Mod de re arare : Se amesteca in oala,& :g de za.ar tos si * litru de a a.Pana ince e fierberea mai amestecam cu lingura,din cand in cand, entru a nu se rinde de fundul vasului.!u a to ire,se fierbe continutul *& min,s umuim si stergem cu car a uda eretii oalei,du a care se masoara tem eratura lic.idului.Cand termometrul arata **9 grade C,vasul se ia de e foc si se lasa la racit. !u a &%( minute se ince e amestecatul.Cand com ozitia devine mai desc.isa"catre crem' si o une rezistenta marita,se toarna in tavi.-avile trebuie in realabil regatite astfel : se umezesc usor si se ta eteaza cu .artie ergament.8data turnata com ozitia in tavi,aceasta se lasa nemiscata ana ce cristalizeaza.!u a racirea totala a lacilor de za.ar,se scot rin ridicarea de .artia ergament si se de oziteaza in locuri uscate si racoroase. Mod de re arare,za.ar candi cu miere : Ca si la serbet,e,ista varianta adaugarii unei cantitati de miere, entru a face mai atractiv rodusul. Pentru obtinerea acestor laci de za.ar candi cu miere,se rocedeaza ca si in varianta sim la. In momentul cand amestecul a0unge la tem eratura de **9 grade C,se adauga &%9$$ g miere in clocot.8btinem aceasta miere cu a0utorul unui vas cu fundul gros"tuci,ino, etc.'si amestecand continu sa nu se rinda.!u a ce am adaugat mierea,amestecam tim de * min., si luam de e foc.In continuare rocedam ca entru reteta fara miere. Mod de administrare : )ceste laci de za.ar candi se ot da albinelor in iarna"la familiile ramase fara rovizii'si in stimularea de rimavara si sfarsit de vara. Paste si amestecuri roteice )mestecurile roteice sunt folosite des in ractica a icola.Pe langa administrarea diferitelor roduse glucidice,in erioadele de crestere a uietului"cand nu e,ista olen suficient in natura',folosirea lor este foarte indicata.)sa vom avea generatii tinere de albine,bine .ranite si dezvoltate.In cele ce urmeaza va vom rezenta retete de amestecuri roteice in care igredientele sunt diferite : 72

Pasta de olen si miere : Pasta se re ara din * arte olen si *,#& arti miere,framantand cele doua ingrediente.Polenul strans de albine,conditionat si conservat se macina fin.)tat mierea cat si olenul trebuie sa rovina de la familii de albine sanatoase.Corectia consistentei se face adaugand olen sau miere du a nevoie.Se administreaza in turtite e folie sau tifon,deasu ra ramelor. Pasta de miere,za.ar udra si dro0die de bere : In ractica a icola olenul oate fi inlocuit cu dro0dia de bere inactivata.)mestecul se face din 1 arti za.ar udra,* arte miere lic.ida,*2# arte dro0die de bere.Se framanta toate ingredientele,si se corecteaza consistenta rin adaugarea de za.ar udra sau miere.Se administreaza sub forma de turtite de #$$%#&$ g, rimavara sau vara. Pasta de miere,za.ar udra si la te raf : Un alt inlocuitor al olenului este la tele raf degresat.-urtitele se re ara din *2# arte la te raf degresat,# arti za.ar udra si *,& :g. miere.Se corecteaza consistenta adaugand za.ar udra sau miere. )mestec de siro , olen,faina de soia : Siro ul de za.ar oate fi folosit si el ca baza in amestecurile roteice.3a 9 litri de siro de za.ar,se adauga $,& :g olen macinat fin si *,& :g faina de soia degresata.Com onentele se amesteca bine, entru a nu face cocolosi si se administreaza familiilor de albine in cantitate de &$$ g la cateva zile. )mestec miere,siro ,faina de soia,la te raf,dro0die : Se realizeaza un amestec din urmatoarele ingrediente: 1 arti faina de soia degresata,* arte la te raf degresat,* arte dro0die de bere uscata"instant'.Peste aceste com onente se toarna miere sau siro de za.ar dens ana se a0unge la consistenta dorita.Se livreaza albinelor sub forma de turtite. )mestec za.ar tos si la te raf : Se amesteca * :g za.ar tos cu &$ grame de la te raf degresat.Se administreaza vara in .ranitor,la intervale de *%# sa tamani.Pentru a creste interesul albinelor entru amestec,se oate umezi usor cu utina a a sau miere,deasu ra. Pasta de miere si astura : 8 reteta mai vec.e,dar totusi de actualitate este asta de miere si astura.Cum se rocedeaza : in luna ianuarie se e, un fagurii cu astura la ger.Inainte de a ing.eta astura "atentie,se de reciaza' si cand devin casanti,se taie in fasii rin mi0locul celulelor,care fasii se freaca intre alme. Pastura astfel obtinuta se amesteca cu o cantitate egala de miere lic.efiata si se une in borcane.Cand borcanul este a roa e lin,se toarna deasu ra inca un strat de miere.S re sfarsitul iernii,cand vrem sa .ranim albinele,trecem amestecul de miere si astura rin masina de tocat.3a # :g. de asta,se toarna icurand si amestecand,* litru a a calda,in care am dizolvat #$ g sare de bucatarie. Se fac turtite de $,& :g. si se administreaza deasu ra ramelor.)dministrarea oate dura ana la a aritia olenului in natura,din *$ in *$ zile.Pentru revenirea a aritiei nosemozei,o arte din a a se oate inlocui cu ceai medicinal sau Protofil. a'% *:g za.ar % *l a a % # licuri ceai de menta"indicat entru diaree' % * lingurita rasa de sare "contine mineralele f. necesare albinelor in aceasta erioada' 73

% * lingura otet " im iedica za.arisirea mierii' % * lingura miere" entru relucrarea mai usoara' b'% *:g za.ar % *l a a % * lic ceai fructe de adure"se ot folosi si licuri de:tei,soc,galbenele' % # licuri sare de lamaie"im iedica za.arisirea'sau sucul de la # lamai c'% *2#:g miere diluata in *l a a d'% 9&$ml a a % 9&$g za.ar % *#g dro0die uscata sau &$gdro0die roas ata care se lic.efiaza 3ic.efierea dro0diei 8 framanti se arat cu # linguri de za.ar iar ea se va lic.efia de la sine devenind asemanatoare smantanii. e'% * :g za.ar % *l a a % suc de legume ca% cea a #&ml % morcov #$ ml % usturoi #$ ml " relungeste viata albinelor ana la (/ de zile' f'% *l la te fiert fara sa clocoteasca % 9&$g za.ar % daca se foloseste miere formula este %*l la te %*l a a"care se fierbe cu la tele' %*+&$gmiere )lbinelor li se va administra
e zi"indiferent de ce reteta folositi'doze mici la ince ut"#$$ml2familie' a0ungand tre tat la doze mai mari"+$$%&$$ml2familie'

-urta din miere cristalizatH Ji za.Hr "du a C. )ntonescu'. ..... Ma0oritatea sortimentelor de miere cristalizeazH "mai re ede mierea de rH itH, zmeurH, floarea%soarelui' iar za.Hrul tos este Ji el format din cristale. ;ormarea turtelor avLnd Gn com onenIa lor aceste douH ingrediente cristalizate trebuie sH IinH seama de fa tul cH albinele consumH doar Gn arte turta dacH conIine cristalele mari "atLt de miere cristalizatH, cLt Ji de za.Hr', restul, cristalele grosiere, aruncLndu%le e fundul stu ului, iar cLnd tim ul ermite, scoILndu%le c.iar afarH din stu . Pentru a reveni aceastH situaIie se rocedeazH astfel:Vse foloseJte la re ararea turtei doar miere lic.efiatH sau granulatH fin "avLnd consistenIa untului' Ji za.Hr udrH mHcinat sau isat fin. Mierea cristalizatH se lic.efiazH Gn bain%marie. Pentru a nu se denatura calitHIile mierii % ierderea rin GncHlzire e,cesivH a enzimelor Ji vitaminelor % a a GncHlzitH Gn care se Iin vasul cu miere entru lic.efiere nu trebuie sH aibH tem eratura mai mare de +&NC. Gn continuare, mierea lic.efiatH se toarnH este za.Hrul udrH "o arte miere la atru HrIi za.Hr', a oi se frHmLntH cu mLna, ca un aluat, LnH la omogenizarea amestecului. Este indicat ca turta folositH la sfLrJitul erioadei de iernare sH conIinH Ji ceaiuri medicinale cu efect Gn stimularea activitHIii albinelor Ji a Hrarea stHrii de sHnHtate a acestora. Cu efecte deosebite s%a dovedit infuzia din urmHtoarele lante medicinale: cimbriJor "@erba 74

t.Emus s .', izmH ";olia menfriae', tei ";lores tilliae', roiniIH ";olia mellissae', sunHtoare "@erba .E erici', muJeIel ";lores c.amomillaeW, gHlbenele ";lores calendulae', coada Joricelului ";lores millefolii', coada calului "@erba eRuiseti', mHceJ ";ructus cEnosbati' Ji soc ";lores sambucus'. Se iau cLte +%& g din fiecare lantH menIionatH mai sus. )mestecul de lante se macereazH circa *$ minute cu 1 HrIi a H rece. ) oi se adaugH a H clocotitH LnH la un litru. Se amestecH totul bine Ji se lasH aco erit tim de 1$ minute. Infuzia rezultatH se strecoarH rintr%o LnzH curatH. Pentru realizarea turtei cu adaus de ceai medicinal asta se re arH din o arte miere, o arte ceai medicinal Ji za.Hr udrH du H nevoie " LnH ce amestecul dobLndeJte consistenIa aluatului de Line' adHugLnd Ji * g sare de lHmLie la :ilogramul de astH, Gn locul infuziei medicinale re arate Gn casH, se oate folosi re aratul 4Protofil4destinat stimulHrii dezvoltHrii familiilor de albine Ji combaterii nosemozei. Gn acest caz se administreazH 1+ ml :ilogramul de astH. Pasta obIinutH se administreazH sub formH de turte "greutatea unei turte oate varia Gntre &$$ Ji *$$$ g' ambalate Gn .Lrtie sau ungi de lastic. -urtele astfel regHtite se un deasu ra ramelor, du H ce Gn realabil s%au decu at *%1 ferestre din su rafaIa ungii, rin care albinele vor veni Gn contact cu turta "fig. */'. am lasarea turtei ;ig.*/ )m lasarea turtei. Mod de decu are a fo liei in care este ambalata turta. b' Oerbetul de za.Hr cu miere "du a rof. dr. E. MureJan Ji ing. C. Mi.Hilescu'. ..... Pentru obIinerea a *$ :g Jerbet sunt necesare /,/$$ :g za.Hr udrH, # :g miere, 1$$ ml ceai medicinal sau 1+$ ml 4Protofil4. Gntreaga cantitate de za.Hr udrH e care o vom folosi, se aduce Gn GncH erea de lucru, la cald, cu cel uIin atru ore Gnainte, Gn cazul Gn care za.Hrul udrH se rezintH sub formH de bulgHri, aceJtia se zdrobesc fin. Mierea ce se foloseJte trebuie sH fie necristalizatH Ji Gn nici un caz miere de manH. Se recomandH Gn s ecial folosirea mierii de salcLm, tei sau fLneaIH, nefermentatH, rovenitH de la familii sHnHtoase. Mierea se GncHlzeJte uIin, doar atLt cLt sH devinH mai fluidH iar a oi se dilueazH cu ceaiul "infuzia' re arat Gn realabil, Gntr%un vas emailat se une za.Hrul udrH, se adaugH mierea Ji a oi se frHmLntH bine totul cu mLna, LnH cLnd conIinutul devine ca o astH finH care nu se Gntinde Ji nu este li icioasH. Oerbetul astfel re arat se ambaleazH Gn ungi de lastic Gn cantitHIi de &$$%*$$$ g sau c.iar mai mari, Gn funcIie de a recierea noastrH asu ra cantitHIii care ar fi necesarH familiei de albine. -urta de Jerbet trebuie sH aibH grosimea de *%*,& cm, entru a utea fi aJezatH deasu ra ramelor sub odiJor. c' Oerbetul fiert "du H rof. dr. E. MureJan Ji ing. C. Mi.Hilescu'. ..... Se oate re ara din za.Hr cu a H sau ceai, sau din za.Hr Ji miere de albine cu a H sau ceai. Pentru rima variantH, la *$ :g de za.Hr se folosesc #,1$$ l a H sau ceai de lante medicinale. Pentru a doua variantH, la *$ :g za.Hr Ji # :g miere de albine se adaugH *,/&$ l a H sau ceai de lante medicinale. Indiferent de variantH, cantitHIile indicate se introduc Gntr%un vas emailat de mare ca acitate, deoarece Gn momentul re arHrii volumul conIinutului creJte mult din cauza s umei care se formeazH. Siro ul astfel obIinut se une al fiert la un foc slab Ji se urmHreJte momentul Gn care Gnce e fierberea. Cu un termometru mHsurHm tem eratura, Ji cLnd aceasta a a0uns la **9% **/NC siro ul se considerH suficient de fiert Ji se dH 0os de e foc. Gn li sH de termometru se oate folosi o metodH mai sim lH care ne indicH terminarea invertirii za.Hrului: Gntr%un a.ar cu a H rece se icurH cu o linguriIH din siro ul care fierbe> dacH icHturile de siro nu se amestecH cu a a din a.ar Ji formeazH o bobitH este dovada cH Jerbetul este gata. Gn cazul cLnd la re ararea Jerbetului se foloseJte Ji miere de albine, 75

aceasta se adaugH numai cLnd Jerbetul s%a terminat de fiert. Se toarnH a oi com oziIia Gntr%un vas curat care a fost udat Gn realabil cu a H rece. Gn acest mod se Gm iedicH formarea de cristale mari de za.Hr. Se lasH sH se rHceascH LnH ce totul a0unge la tem eratura de +$NC. Gn acest moment se Gnce e GnvLrtitul siro ului cu o lo HIicH de lemn, efectuLnd miJcHrile Gntr%un singur sens, LnH cLnd siro ul Gnce e sH%Ji sc.imbe culoarea s re alburiu Ji a oi alb, GntHrindu%se. ;recatul Jerbetului este Gnc.eiat atunci cLnd sHltLnd lo HIicH Jerbetul care curge de e aceasta nu se scufundH Gn restul masei Jerbetului ci rHmLne la su rafaIH. !u H rHcire se ambaleazH Gn .Lrtie ceratH sau ungi de lastic Gn cantitate de &$$ g LnH la #$$$ de grame, Gn funcIie de necesitHIile familiei res ective. Reteta de siro invertit, reluata de la gica: % oala de *$ litri curata % & :g za.ar Coronita sau Margaritar de la agQQna "sunt singurele sorturi de za.ar de la noi care nu au miros'. % & gr.acid citric "sare de lamaie' Pre arare: %se une *,* litri de a a la fiert %cand ince e sa fiarba se un cele & :g. za.ar si & gr. sare de lamaie %se continua fierberea,se amesteca sa nu se rinda si cand ince e sa fiarba se regleaza din foc entru ca se umfla ca la tele"face s uma'.)tunci are loc invertirea.Cand s uma ince e sa scada"#%1 minute'este gata. %vrei siro #2* mai ui imediat *,& litri de a a rece si amesteci bine %vrei siro *2* mai ui imediat + litri de a a rece si amesteci bine Nota.Nici cele doua sorturi de za.ar nici sarea de lamaie nu au miros.!aca stu arul se misca re ede si lucreaza cu gri0a nu este ericol de furtisag.Personal fac aceste .raniri in mi0locul zilei fara teama.)lbina se orienteaza du a miros asa ca aveti gri0a. Curatenie,s alat e maini cu sa un de casa si fara otet e maini cum fac unii. )bsolut nici%un miros ca e 0ale.

reteta de la 0anese de siro cu cea a dai rin masina de tocat carne atatea ce e cati litri de siro vrei sa faci"ce ele de marimea unui ou ..de gaina' daca vrei doar sucul , ui tocatura intr%un ciora curat , ciora ul intre # funduri de bucatarie si intr%un lig.enas de lastic a esi fund e fund ana storci de nu mai iese zeama' dar ..tocatura care rezulta de la masina de tocat,% cum am zis mai sus nr ce e egal litri de siro % o ui in galeata de siro si o amesteci cu siro ul a oi amestecand , ui siro ul in PE-%uri sa ai gri0a sa fie in toate sticlele cea a omogena te duci la stu ina si dai siro cate #$$%1$$ml siro *:* cu cea a . ai gri0a ca, inainte sa torni, la fiecare familie si de fiacare data sa agiti sticla ca tocatura de cea a luteste 1$$ml siro , o familie armonioasa , c.iar si e 9%/ rame il trage ana maine. maine cand te vei uita vei gasi in .ranitor doar niste resturi de cea a sub forma de co0ite%le suge albina de nu%ti inc.i ui 76

daca faci stimulare zilnic"#$$ml siro 'nu scoti aceste co0i din .ranitor, dar daca faci la #% 1 zile data urmatoare ai gri0a sa tragi afara cu dalta a icola aceste co0i ca la unii stu i mai este tendinta de mucegaire a co0ilor de cea a sucul de cea a rin vitaminele care%l contine intareste albina, datorita gustului astringent si dezinfectant stagneaza dezvoltarea bacteriilor in intestinul albinei "vezi si cand albina culege olen to,ic, sucul ii ,,curata,, intestinul' si se zice ca%i mareste viata albinei culegatoare cu zece zile ca%i mareste durata eu ractic nu am rea observat, ca este un a0utor rofilactic sunt de acord, dar nu stiu acum uitandu%ma in urma sa ot s une ca este absolut necesar nu te ui sa im uti cutiile cu cea a, dai suc de cea a in siro de # ori nu si o data da ca tusesc si le dau lacrimile la saracele albine= aceeasi concluzie am tras%o si cu ceaiul in care ui utin elin sau o lingura tinctura de elin la litrul de siro dar, zicea un stu ar care acum nu mai e rintre noi, ca #5 deacolo, si cu /5 de dincolo si cu *$5 din artea ailalta ,te trezesti cu familii mai bune decat daca n%ai face nimic...deci rau nu oti sa faci coloniei de albine cu treburile astea naturale.. 8btinerea za.arului udra In diferitele retete, za.arul udra este un com onent de baza. 8btinerea lui se face rin relucrarea za.arului tos, care se oate macina cu o rasnita universala"manuala'. !eoarece macinarea este destul de dificila, recomandam rocurarea unei rasnite mari, care oate fi actionata manual sau de un motor. In literatura de s ecialitate se recomanda maruntirea za.arului e o laca dura, cu a0utorul unei merdenele. !in fericire, entru stu arii care nu au tim entru aceasta lucrare, e,ista in comert za.ar udra gata re arat, care in ciuda fa tului ca este mai scum , elimina 4bataile de ca 4. Ceaiuri medicinale !u a cum ati observat, in toate re aratele, indiferent de consistenta lor se oate ingloba si o anumita cantitate de ceai medicinal. )cest ceai este benefic albinelor, catre sfarsitul iernii sau in rimavara, combatand cu succes nosemoza. Ceaiul medicinal se obtine rin infuzie din urmatoarele lante : sunatoare, cimbrisor, isma, musetel, coada soricelului, roinita, etc. 8btinem ceaiul folosind 1%+ g din fiecare lanta uscata. In realabil lantele se umezesc cu $,*&$ l a a si du a *$%*& minute turnam a a clocotita in cantitate de $,(&$ l. !in acest ceai folosim dozele necesare, cu mentiunea ca astrarea lui la frigider nu trebuie sa de aseasca +( ore. 3ic.efierea mierii Mierea cristalizata"za.arisita', folosita in diferitele retete trebuie lic.efiata, entru ca 77

altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risi a de .rana. !oua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de +& grade C > nu lic.efiem mierea la flacara directa, ci doar cu vasul introdus intr%un alt vas cu a a care fierbe. In rest....nimic mai sim lu. PRODUSELE ALBINELOR Produsele a icole obIinute de la albine ot fi Gm HrIite Gn roduse rinci ale "miere, cearH Ji olen' Ji roduse secundare "lH tiJor de matcH, ro olis, venin, HsturH Ji a ilarnil'. Mn afara roduselor a icole rinci ale, Gn ultimul tim , datoritH GnsuJirilor tera eutice Ji a bogHIiei acestora Gn vitamine, .ormoni, substanIe energetice, etc. s%a acordat o mai mare atenIie roduselor a icole secundare, valorificarea acestora fHcLndu%se Gn industria farmaceuticH Ji cosmeticH. 8bIinerea roduselor a icole secundare de la familia de albine trebuie organizatH Gn aJa fel GncLt sH nu stLn0eneascH dezvoltarea familiei Ji sH nu micJoreze roducIia rinci alH MIERE) Prin definiIie, mierea este 4substanIa dulce rodusH de albine melifere din nectarul florilor sau din secreIiile care rovin din HrIi vii ale lantelor sau care se gHsesc e acestea, e care le culeg, le transformH Ji le combinH cu substanIe s ecifice Ji le GnmagazineazH Gn fagurii din stu 4. Mierea oate roveni din nectarul florilor Ji din mana rodusH de urici "mierea de manH , Ji este rodusul doar al albinelor. Nu utem deci folosi cuvLntul,, miere4 entru a desemna roduse obIinute rin .rHnirea albinelor cu za.Hr industrial Ji nici rodusele dulci rovenind de la insecte, altele decLt albina meliferH, ca de e,em lu meli onele sau bondarii. Mn funcIie de origine, se distinge mierea de nectar sau mierea de manH. !u H cum mierea se aflH Gn faguri sau e,trasH, este categorizatH ca miere Gn faguri, miere centrifugatH, miere stoarsH, miere scursH. Mn racticH, aceste definiIii sunt uIin folosite. Pro rietHIile fizice ale mierii Com oziIia mierii MmbHtrLnirea mierii Mierea este consideratH adeseori ca o marfH ne erisabilH, ce se conservH, ractic, la infinit Ji comercializabilH, fHrH recauIii, de la un an la altul. Sunt niJte noIiuni false. Mierea trebuie sH fie obiectul unor gri0i deosebite dacH vrem sH%Ji Hstreze ros eIimea Ji toate calitHIile sale, inclusiv cele gustative. Cristalizarea Mierea HstratH de albine Gn faguri este un rodus lic.id > toate za.arurile e care le conIine se gHsesc sub formH de soluIie Gn a H, dar o soluIie su rasaturatH, ceea ce GnseamnH cH nu este stabilH. Sub influenIa diferiIilor factori se declanJeazH cristalizarea za.arurilor, care va cu rinde Gn mod rogresiv toatH masa mierii. )ceJti factori care favorizeazH cristalizarea sunt, e de o arte o scHdere a tem eraturii care agraveazH starea de su rasaturare a soluIiei Ji, e de altH arte, e,istenIa unor germeni de cristalizare care constituie amorsa fenomenului. )ceJti germeni ot fi cristale de glucoza 78

microsco ice sau c.iar sim le rafuri ca de e,em lu grHuncioarele de olen. )tLta tim cLt mierea rHmLne sub cH Hcelul de cearH, la adH ost de aer Ji la o tem eraturH a roa e conXstantH, nu are Janse sH cristalizeze rea re ede. !u H e,tragere, Gn contact cu aerul Ji cu raful, Ji su usH unor variaIii de tem eraturH mari, mierea are condiIii favorabile de cristalizare. Ea cristalizeazH cu atLt mai re ede, cu cLt conIine mai multe za.aruri uIin solubile Gn a H "glucoza', decLt za.aruri foarte solubile "levulozH . Mn 0ur de *+NC, Gn rezenIa germenilor de cristalizare, sunt Gntrunite toate condiIiile entru transformarea mierii Gntr%o masH solidH mai mult sau mai uIin durH. Cristalizarea mierii este deci un fenomen natural care Gn sine, nu altereazH calitatea rodusului. Da.arurile, Gn loc sH fie sub formH de soluIie, se rezintH sub forme de cristale. )ceasta este singura diferenIH. !ealtfel este uJor sH se redea mierii starea lic.idH rintr%o GncHlzire moderatH care are ca efect trecerea za.arurilor Gn soluIie. Mn acelaJi tim , cristalizarea are consecinIe im ortante entru conservarea ulterioarH a mierii. Mierea cristalizatH trebuie imaginatH ca un burete foarte fin > cristalele, formate Gn s ecial din glucoza, formeazH o urzealH care reIine o fazH lic.idH cu rinzLnd za.arurile foarte solubile Ji substanIele necristalizabile din miere. )cest lic.id este GmbogHIit cu a a e care o libereazH cristalizarea glucozei. !acH mierea cristalizatH nu este rigidH, lucru frecvent cLnd ea conIine mai mult de *(5 a H, cristalele au tendinIa de se arare de artea lic.idH Ji de unere la fundul vasului. !acH tem eratura este favorabilH "Gn 0ur de #$%#&NC', artea lic.idH, bogatH Gn a H este e, usH la o fermentare ra idH. Cristalizarea mierii fenomen natural Ji general, trebuie consideratH ca o rimH eta H a Gnvec.irii rodusului. !e inde de a icultor ca aceastH Gnvec.ire sH se facH bine sau rHu.

;ermentarea -oate mierile naturale conIin levuri, ciu erci microsco ice care roduc fermentHrile alcoolice. )ceste levuri nu se ot GnmulIi decLt dacH conIinutul Gn a H al mierii este suficient de ridicat> o concentraIie mare de za.aruri nu le omoarH dar le in.ibH dezvoltarea. 3imita Gntre concentraIiile care asigurH conservarea Ji cele care o un Gn ericol este micH. Mnce Lnd cu *(5 a H, o miere conIinLnd suficiente levuri vii entru ca sH fie osibil Gnce utul fermentHrii, va fermenta, dacH tem eratura este convenabilH. -oate mierile care conIin mai mult de *(5 a H sunt e, use la o fermentare mai mult sau mai uIin ra idH Ji mai mult sau mai uIin totalH. Mn afarH de levuri, mierile conIin Ji alte microorganisme, care ot sH roducH alte fermentHri "lacticH, butiricH, aceticH , toate alterLnd mierea. CLnd condiIiile entru fermentarea mierii sunt favorabile, se constatH formarea unei s ume abundente rovenind din dega0area de gaz carbonic. ;ermentHrile nu se roduc Gntotdeauna re ede > totuJi, c.iar dacH sunt mai discrete, ele tot contribuie la degradarea mierii. Mierile fermentate rezintH Gntotdeauna o aciditate mai mare decLt cea normalH. )lte transformHri Mn tim ul GmbHtrLnirii, mierea suferH Gncet o sumH de transformHri Gn funcIie de com oziIia ei Ji de tem eratura de Hstrare. Pentru a bloca com let toate reacIiile enzimatice, mierea trebuie HstratH la tem eratura de %#&NC. 3a tem eratura obiJnuitH, Ji c.iar in camerH rHcoroasH "A+NC', se observH transformHri sensibile Gntr%o erioadH de unul sau doi ani. )cestea ot fi rezumate du H cum urmeazH: % coloraIia se intensificH, creJte aciditatea liberH > 79

% conIinutul Gn invertazH Ji amilazH scade, ca Ji conIinutul Gn glucozH. Se constatH, de asemenea, o creJtere regulatH Ji relativ ra idH a conIinutului Gn .idro,imetil%furfural "@M;', substanIa care se formeaXzH din levulozH Gn mediu acid. ConIinutul Gn @M; al mierii este ractic nul Gn momentul recoltHrii > el creJte ra id sub acIiunea tratamentelor termice "reto iri' brutale. El serveJte ca indicator al stHrii de conservare a mierii. !acH acesta de HJeJte +$ mg2:g, se considerH cH mierea este im ro rie entru consum fiind GncHlzitH e,agerat sau fiind rea vec.e sau rost conservatH. Mn tim ul GmbHtrLnirii, mierea GJi ierde Gn mod rogresiv valoarea antibacterianH : conIinutul Gn in.ibinH descreJte. Pro rietHIi biologice Numeroasele virtuIi medicinale atribuite mierii nu trebuie sH ne facH sH uitHm cH ea este, Gnainte de toate, un aliment energetic Ji nu li sit de interes gastronomic, ceea ce are, de asemeni im ortanIH. Consumul mierii nu trebuie sH fie redus la o roblemH de sHnHtate Ji de regim alimentar > este Ji o lHcere a mesei. Ca toate alimentele glucidice, mierea are un a ort de 1#$$ calorii e :ilogram de substanIH uscatH, ceea ce GnseamnH, IinLnd seama de cele */%*(5 a H, o valoare calorificH de 1$$$ de calorii e :ilogram. )mintim cH nevoile energetice ale adultului care nu de une un efort mare Ji nu lu tH Gm otriva frigului sunt de #($$ calorii e zi. 8 muncH fizicH sau o activitate s ortivH susIinutH resu une o c.eltuialH de 1&$$ calorii. Pentru a aco eri aceste nevoi calorice, un adult ar trebui sH consume zilnic Gn 0ur de * :g de miere. )cest consum nu ar aco eri nici nevoile de roteine, nici e cele de li ide Ji nici de vitamine. Mierea nu este aliment com let. Mn sc.imb este un aliment e,celent entru muJc.i, foarte bun entru s ortivi care trebuie sH susIinH un efort de lungH duratH : cicliJti, GnotHtori de fond, al iniJti. Mn volum mic, mierea aduce za.aruri direct asimilabile % cu un uJor efort de GntLrziere Gn ceea ce riveJte levuloza, care nu trece direct Gn sLnge. Mn com araIie cu za.Hrul, mierea oferH avanta0ul unei varietHIi mari de gusturi originale. )romele mierii fac arte din acele substanIe care stimuleazH ofta de mLncare Ji faciliteazH digestia. ;iecare du H gust, consumatorul oate gHsi, din varietatea mierilor, e cea sau e cele care Gi convin cel mal bine, Gn funcIie de obiceiurile sale alimentare. S%ar utea scrie o carte % Ji acest lucru s%a realizat de0a % entru a e, une virtuIile medicinale ale mierii. )ceste virtuIi sunt reale Ji, em iric, cunoscute de milenii. S%a folosit Ji continuH sH se foloseascH mierea entru a Gngri0i Ji eventual a vindeca durerile cele mai diverse, fie cH este vorba de a aratul digestiv, de inimH sau de a aratul res irator. Mierea ca medicament GJi datoreazH virtuIile com oziIiei sale : asocierea glucozei cu levuloza, acizii organici, elementele minerale, sute%de substanIe identificate sau nu, care rovin din lante sau din organismul albinei, toate constituie o adevHratH farmaco ee. !in Hcate, entru miere imensa bibliografie care e,istH des re valoarea ei tera euticH nu este Gntotdeauna de o riguroasH vioare JtiinIificH, nu atLt din cauzH cH cercetHrile au fost rost fHcute ci din cauzH cH unii e, erimentatori au fHcut o greJealH considerLnd mierea un rodus definit Ji stabil. 8r, mierea nu este nici una nici alta. 8 cercetare medicalH sau o analizH fiziologicH fHcutH fHrH ca mierea folositH sH fi fost testatH minuIios din unct de vedere al originii Ji ros eIimii, sunt Gndoielnice. Ce sH reIinem din marea masH a cercetHrilor fHcute asu ra ro rietHIilor biologice Ji medicinale < Mn rimul rLnd ro rietHIile antibacteriene, use Gn evidenIH Gn mod JtiinIific. )cIiunea mierii asu ra muJc.iului cardiac are sH fie bine stabilitH, Gn urma 80

unor e, erienIe realizate cu miere de roteinizatH, in0ectabilH ca un ser fiziologic cu glucozH. )cIiunea asu ra ficatului a fost usH Gn evidenIH rin acelaJi rocedeu. )dministrarea mierii Gn medicina infantilH a arHtat cH are o acIiune favorabilH asu ra fi,Hrii calciului Ji asu ra rocentului de .emoglobinH recum Ji Gn creJtere. Mn rivinIa ro rietHIilor uJor la,ative ale mierii, se are cH ele trebuie atribuite Gn s ecial levulozei. Mn sfLrJit, folosirea tradiIionalH a mierii entru a Gndulci ceaiul Gn tim ul iernii nu este li sitH de fundament cHci acIiunea sa antibacterianH GJi gHseJte astfel cea mai bunH GntrebuinIare Gn tratamentul afecIiunilor res iratorii. ?azele raIionale ale unei te.nologii a mierii Ceea ce Jtim des re miere Ji des re com oziIia sa, ca Ji des re ro rietHIile sale biologice oate servi ca bazH entru unerea la unct a unei te.nologii care sH rote0eze, atLt cLt este osibil, un rodus care, fHrH sH fie erisabil Gn sensul obiJnuit al termenului, nu este mai uIin retenIios Gn ceea ce rivesc re ararea, relucrarea Ji Hstrarea sa. 8biectivul rinci al al acestei te.nologii trebuie sH fie acela de a da consumatorului un rodus cLt se oate de a ro iat de cel e care l%a de ozitat albina Gn fagure. CondiIia obligatorie este aceea de a nu scoate din Ji a nu adHuga nimic la miere. !e ce nu se comercializeazH e scarH largH mierea Gn fagure < ;ormula este bunH dar nu scutitH de dezavanta0e, dintre care cel mai im ortant este reIul de cost ridicat, mierea devenind astfel un veritabil rodus de lu,. Numai mierea e,trasH oate satisface ma0oritatea consumatorilor, rHmLnLnd accesibilH osibilitHIilor lor. -rebuie deci, sH%i acordHm cea mai mare atenIie. Calitatea mierii trebuie res ectatH c.iar Gnainte de recoltare. -rebuie sH evitHm, Gn cursul vizitelor la stu inH, sH murdHrim ramele cu funingine de la afumHtor. Mierea su usH unui astfel de tratament ca HtH un gust ne lHcut de fum, mai ales dacH e,istH multe celule necH Hcite. -ot Gn acest sens, a icultorul trebuie sH Jtie cH mierea este un rodus alimentar care necesitH multH gri0H. Casa stu inei trebuie Gngri0itH meticulos Ji niciodatH un magazin nu trebuie us direct e HmLnt. Regulile de igienH se a licH mierii Ji tuturor reci ientelor Ji uneltelor cu care aceasta intrH Gn contact. PosibilitHIile de degradare a mierii din cauza cHldurii Gnce sH se manifeste la cabanH din cauza instrumentelor GncHlzite electric sau cu va ori entru a uJura descH Hcirea, e,tragerea, urificarea Ji relucrarea mierii. -rebuie evitate, c.iar foarte strict, tem eraturile care rovoacH caramelizarea mierii : este (&NC mierea, com onentele ei cele mai fraXgile, sunt afectate grav, c.iar Gntr%un tim foarte scurt. Gn ceea ce riXveJte acIiunea cHldurii asu ra mierii, trebuie sH luHm Gn considerare tem eratura atinsH la su rafaIa Ji Gn masa mierii, recum Ji tim ul de e, unere la aceastH tem eraturH. 8 GncHlzire la /(NC la adH ost de aer tim de mai uIin de *$ minute este mai uIin dHunHtoare decLt o GnXcHlzire de cLteva zile la +$NC, deJi aceastH tem eraturH este a ro iatH de tem eraturile aJa numite 4biologice4. !u H cHldurH, al doilea duJman al mierii este umiditatea. ) icultorul trebuie sH se asigure cH mierea e care o e,trage este coa tH, adicH ea nu conIine mai mult de *(5 a H. Este rima condiIie entru obIinerea unei mieri de bunH calitate Ji care se HstreazH bine. Ca orice soluIie, mierea tinde cHtre o stare de ec.ilibru cu atmosfera Gncon0urHtoare. CLnd aceastH stare este atinsH, mierea nu ierde Ji nu absoarbe a H > sc.imburile sunt o rite. !in contrH, atLta tim cLt aceastH stare de ec.ilibru nu este atinsH, mierea se 81

.idrateazH sau se des.idrateazH. Se oate defini entru fiecare tem eraturH o stare .igrometricH a aerului ambiant care asigurH starea de ec.ilibru. 3a #$NC de e,em lu, o miere al cHrei conIinut Gn a H este de */,+5 se aflH Gn ec.ilibru cu mediul ambiant cLnd acesta are o umiditate de &(5. Pentru o bunH conservare a mierii, umiditatea atmosferei trebuie sH rHmLnH Gn 0urul a 9$5. Mntr%o atmosferH uscatH, mierea tinde sH se des.idrateze dar cum la su rafaIa ei se formeazH o eliculH uscatH care Gm iedicH difuzia a ei, uscarea este lentH. !im otrivH, Gntr%o atmosferH umedH, mierea se .idrateazH re ede > Gntr%o atmosferH saturatH cu umiditate, mierea reia mai mult de *5 umiditate e zi, ceea ce GnseamnH cH deteriorarea ei riscH sH fie foarte ra idH. Ce se GntLm lH dacH mierea se aflH Gnc.isH Gntr%un reci ient fie el mare sau mic < Sau dacH reci ientul este sau nu etanJ < !acH este etanJ Ji lin, starea de ec.ilibru cu stratul de aer se stabileJte foarte re ede > rocentul de umiditate din miere rHmLne stabil. !acH reci ientul nu este etanJ, sc.imburile cu aerul e,terior se continuH Ji du H cum acesta este uscat sau umed, mierea ierde sau reia a H. )Ja se face cH HstratH Gn ivniIH Gn ambala0e de roastH calitate sau rost Gnc.ise, mierea Gnce e re ede sH fermenteze. Mn rezumat, se oate s une cH o te.nologie uJoarH dar raIionalH a mierii trebuie sH res ecte igiena Ji calitHIile mierii, care de ind de integritatea constituenIilor sHi. CHldura Ji umiditatea sunt cele douH elemente care trebuie su raveg.eate Gn ermanenIH, de la recoltare LnH la consum. E,tracIia E,tracIia mierii rin stoarcere este ractic abandonatH. Ea cores unde unei forme de a iculturH e cale de dis ariIie, cea cu coJniIe. ;olosirea stu ului cu rame mobile im licH e,tracIia mierii rin centrifugare Ji recu erarea cerii fagurilor entru anul urmHtor. E,tractorul centrifugal, inventat Gn secolul trecut, are forme diferite Gn funcIie de destinaIie : entru o e, loatare modestH cu cLIiva stu i sau entru o Gntre rindere rofesionistH unde se e,trag cLteva tone sau zeci de tone de miere Gn fiecare an. !ar, de la e,tractorul entru atru rame acIionat manual Ji LnH la e,tractorul entru atruzeci sau o tzeci de rame acIionat de un motor electric, rinci iul este acelaJi. Se foloseJte forIa centrifugH entru a scoate mierea din celule Ji a o roiecta e eretele intern al cuvei. ;orIa a licatH fagurelui este Gn funcIie de viteza ung.iularH a coJului e,tractorului Ji de raza coJului. Mn e,tractorul tangenIial, ramele sunt aJezate tangenIial faIH de cilindrul virtual e care miJcarea coJului le face sH%l descrie > Gn aceste condiIii, forIa a licatH ramelor este uniformH sau a roa e uniformH e toatH su rafaIa "nu se oate e,trage decLt o singurH faIH odatH . Mn e,tractorul radial, forIa centrifugH a licatH ramei variazH rogresiv de la catul inferior LnH la s eteazH > Gn vecinHtatea a,ei e,tractorului, forIa centrifugH este slabH. ;iecare din cele douH sisteme are avanta0ele Ji inconvenienIele sale. E,tractorul tangenIial lucreazH mai omogen decLt e,tractorul radial, dar Gl obligH e o erator sH e,tragH succesiv cele douH feIe ale fagurelui> de fa t, Gl obligH sH lucreze de trei ori. Gntr%un rim tim , cu vitezH moderatH, se e,trage sumar mierea de e rima faIH > Gn al doilea tim se e,trage mierea de e faIa a doua > Gn al treilea tim , se revine la rima faIH entru a se termina e,tracIia. !e fa t, greutatea feIei o use celei care este Gn curs de e,tracXIie este suficientH entru a face fagurele sH cedeze dacH forIa centrifugH este succesivH. Pentru a evita aceste mani ulHri obositoare, se construiesc e,tractoare tangenIiale reversibile la care inversarea sensului rotaIiei rovoacH Gntoarcerea coJurilor Gn care se aflH ramele. Mn orice caz, e,tractorul tangenIial are ca acitate micH entru cLt s aIiu ocu H. Este foarte otrivit entru e, loatHrile mici sau entru e,tragerea mierii cu vLscozitate mare, 82

deoarece oziIia tangenIialH a ramelor este mai eficace decLt oziIia radialH. E,tractorul radial are avanta0ul ca acitHIii sale mari % LnH la o tzeci de rame !adant mari % entru un volum redus. El nu necesitH reluarea ramelor. Pentru a fi totalH, e,tragerea necesitH un tim mai Gndelungat. E,tractoarele moderne sunt fabricate e,clusiv din materiale nobile. ;olosirea ino,ului Ji a lasticului alimentar dau garanIia de curHIenie, igienH Ji ne oluare cu metale grele. E,tractoarele revHzute cu motor electric au un ambreia0 automat, un sc.imbHtor de vitezH, o frLnH, iar modelele cele mai erfecIionate se ot rograma astfel GncLt viteza de rotaIie Ji tim ul de e,tracIie ot fi o timizate fHrH intervenIia o eratorului Gn tim ul funcIionHrii. ;orIa centrifugH care trebuie a licatH mierii de inde de vLscozitatea acesteia, deci de conIinutul Gn a H Ji de tem eratura sa. BariaIiile vLscozitHIii Gn funcIie de originea floralH nu sunt mari decLt Gn cazul mierii de iarbH%neagrH Ji de manH. Pentru a uJura e,tracIia mierii, este bine sH se lucreze la tem eraturi destul de ridicate entru a%i reduce vLscozitatea. Mn a0unul e,tracIiei, magazinele se ot Hstra la #&%1$NC Gntr%o camerH de GncHlzire. 8 ambianIH rea rece face ca e,tracIia sH fie dificilH. E,tracIia mierii oate fi recedatH de o a0ustare a conIinutului Gn a H. Uneori suntem obligaIi sH scoatem magazinele conIinLnd numeroase rame line dar cu miere necH HcitH. E,istH dis ozitive care ermit evacuarea Gn cLteva ore a e,cesului de umiditate al mierii c.iar Gn magazine. Pentru aceasta se roiecteazH un curent de aer uscat rin magazinele stivuite. Cel mai bun mi0loc de a usca aerul este de a%l face sH treacH rintre niJte elemenIi de rHcire unde umiditatea se condenseazH Gn g.eaIH. )erul uscat trebuie reGncHlzit moderat Gnainte de a fi diri0at s re magazine > entru aceasta aerul se trece este niJte rezistenIe electrice. )cest sistem este convenabil Gn marile e, loatHri. In e, loatHrile mici Ji mi0locii, magazinele se ot une Gntr%o camerH GncHlzitH moderat cu a0utorul unui mic radiator electric Ji bine ventilatH rin desc.ideri Gn artea de 0os Ji de sus care sH ermitH rimenirea aerului. Gntre magazine se un ene de lemn entru a facilita circulaIia aerului Gntre ramele care trebuie des.idratate. )cest rocedeu nu este eficient decLt dacH aerul care intrH Gn camerH este destul de uscat. !es.idratarea mierii Gn magazin este uneori atLt de ra idH, cLnd condiIiile sunt favorabile, GncLt conIinutul Gn a H devine rea scHzut. -rebuie deci sH su raveg.em o eraIia Ji sH nu o relungim mai mult decLt este necesar. !e asemenea, trebuie sH evitHm ventilarea unui aer GncHrcat cu raf deoarece ar utea a0unge Gn miere. Se ot monta filtre de aer Gn locurile sensibile, adicH la desc.iderile de admisie a aerului iar GncH erea Gn care se face condiIionarea trebuie sH fie s HlatH cu multH a H Gnainte de folosire. !escH Hcirea face arte din e,tracIie. -rebuie sH evitHm sH facem descH Hcirea cu cuIite electrice rost reglate care ot carameliza mierea sau o ot colora inutil. Mn rinci iu, cuIitele electrice de descH Hcit au termostat. E,tracIia rin centrifugare nu furnizeazH o miere care sH oatH fi direct GmbuteliatH. Proiectarea icHturilor de miere e ereIii e,tractorului rezintH inconvenientul cH Gncor oreazH mult aer sub forma unor bule microsco ice. Particulele de cearH smulse din fagure Gn momentul descH Hcirii a0ung, de asemenea, Gn miere, ca Ji fragmente de ro olis Ji mici cantitHIi de olen rovenind din celule cu olen care se gHsesc Gn numHr mai mare sau mai mic rintre celulele cu miere. Pentru a obIine o miere comercializabilH, este necesar sH o urificHm. Cea mai bunH metodH de a urifica mierea este sH o lHsHm cLteva zile Gntr%un reci ient numit maturator, im ro riu dealtfel, deoarece mierea nu este su usH unei maturizHri ci unei sim le decantHri. Pentru a Jti la ce trebuie sH ne aJte tHm Gn urma unei decantHri, 83

trebuie sH%i cunoaJtem legile. Ele sunt sim le. Un obiect oarecare "bulH de aer, articulH de cearH etc.' resu us sferic Ji erfect neted, se va de lasa cu atLt mai re ede Gn sus sau Gn 0os cu cLt diferenIa de densitate Gntre acest obiect Ji mediul lic.id "Gn acest caz mierea' este mai mare, cu cLt lic.idul este mai uIin vLscos Ji obiectul este mai mare. 3i seJte din aceastH formulH un coeficient care re rezintH frecarea dintre obiect Ji lic.id> acest coeficient este nul cLnd este vorba de aer dar oate fi foarte ridicat Gn cazul unui grHuncior de olen s inos, de e,em lu. SH vedem cum se a licH legile fizicii "formula lui Stoc:es' la urificarea mierii. ?ulele mari de aer se ridicH re ede la su rafaIH datoritH dimensiunilor lor Ji diferenIei de densitate Gntre aer Ji miere. Cu cLt bulele sunt mai mici, cu atLt ele se de laseazH mai Gncet. Particulele de cearH se ridicH mai uIin re ede la su rafaIH decLt bulele de aer. !acH nu sunt foarte fine, grHuncioarele de nisi " ot e,ista Gn mod GntLm lHtor' a0ung la fundul maturatorului destul de re ede. Micile aglomerHri de olen urcH destul de re ede la su rafaIH, Gn tim ce grHuncioarele de olen izolate au o vitezH ascensionalH a roa e nulH. Numai olenurile foarte mari "cu un diametru mai mare de $,$(mm' ot a0unge la su rafaIH Gn cLteva zile. -rebuie sH Iinem seama Ji de gradul de vLscozitate al mierii. !acH acesta este rea ridicat, urificarea oate deveni im osibilH. Pentru a%l reduce, este bine sH Iinem maturatorul la o tem eraturH Gn 0ur de 1$NC rote0Lndu%l Gm otriva ierderilor de cHldurH sau, mai bine, Gnc.izGndu%l Gntr%o cutie revHzutH cu o rezistenIH electricH Ji un termostat. )vanta0ul maturatoarelor termostate este, rintre altele, de a GntLrzia cristalizarea. )numite mieri, Gn s ecial de crucifere, cristalizeazH foarte re ede. MncH din maturator se observH Gnce utul cristalizHrii. MHrindu%se considerabil vLscozitatea mierii, cristalizarea Gm iedicH urificarea. Purificarea mierilor se oate face Ji rin filtrare. ;iltrele folosite Gn mod curent Gn a iculturH sunt sim le site cu oc.iuri de $,* mm. )cestea sunt suficiente entru a elimina din miere deJeurile de cearH Ji im uritHIile mari. 8 veritabilH filtrare resu une o GncHlzire suficientH entru a reduce vLscozitatea Ji o anumitH resiune. Instalarea filtrelor nu se 0ustificH decLt Gn cazul circuitelor de relucrare industriale. -e.nica de filtrare e diatomee la tem eraturH ridicatH Ji resiune mare nu este folositH Gn unele IHri. Ea duce la obIinerea unei mieri erfect cristaline, sterile, li sitH de olen sau de materii coloidale. Mierea astfel filtratH nu mai oate fi numitH e de lin miere. ;iltrarea ) icultorul care GJi condiIioneazH mierea e care o recolteazH oate sH se mulIumeascH cu urificarea obIinutH rin Hstrarea acesteia Gn maturator minimum trei zile. Este greu sH se fi,eze un tim de maturare necesar Ji suficient deoarece aceastH o eraIie de inde de GnHlIimea reci ientului folosit "cu cLt este mai Gnalt, cu atLt urificarea este mai lentH Ji de vLscozitatea mierii, aceasta de inzLnd la rLndul ei de tem eraturH, conIinutul Gn a H Ji natura mierii. !acH se foloseJte un maturator cu termostat la 1$NC, se oate obIine o urificare ra idH > rudent este sH scoatem mierea de GndatH ce este osibil, Ji aceasta din mai multe motive. Prin GncHlzirea continuH se favorizeazH formarea de @M; Ji mierea se coloreazH Gn cLteva sH tHmLni. !acH se Gntreru e GncHlzirea, mierea se oate cristaliza Gn maturator> Gn acest caz este greu de scos din el fHrH mi0loace adecvate. )mbalarea cu amHnuntul oate sH se facH du H urificare. Cristalizarea va interveni s ontan dar bineGnIeles, necontrolat. Unele mieri cristalizeazH bine, altele rost. Bom vedea mai tLrziu cum utem controla acest roces. MulIi a icultori nu se ocu H cu vLnzarea Gn detaliu a rodusului lor. Ei referH sH%l livreze unei coo erative a icole sau unui comerciant, rocesator Ji entru acest lucru este suficient sH se tragH mierea Gn 84

ambala0e cu ca acitate mare, dintre care cele mai folosite sunt bidoanele de 1$%&$ litri Ji butoaiele de 1$$ :g. CondiIionarea industrialH cere mi0loace relativ im ortante. Unitatea de condiIionare trebuie sH funcIioneze tot anul, ceea ce GnseamnH cH trebuie sH stoc.eze, sH controleze, sH trateze mierea Gn aJa fel GncLt ea sH rHs undH strict la normele cerute Ji valoarea sa comercialH sH fie cLt se oate de mare. Este deci e,clus cH o asemenea unitate sH funcIioneze e aceleaJi baze ca cele care sunt erfect valabile la nivelul unei e, loatHri mici. PHstrarea mierii Gn butoaie de 1$$ :g nu se face fHrH robleme. Pentru a se cLJtiga loc se folosesc aleIii Ji elevatoarele care ermit stivuirea butoaielor e o GnHlIime de cLIiva metri. ClHdirea entru de ozitare trebuie sH fie aerisitH Ji cLt se oate de rHcoroasH > entru mierile e, use fermentHrii cum este mierea de iarbH%neagrH, se im une Hstrarea Gn camerH rece. -em eratura de +NC este suficient de scHzutH entru a reveni fermentarea Gnaintea asteurizHrii. 3ic.efierea Mn ma0oritatea cazurilor, cLnd se condiIioneazH un lot de miere, trebuie Gnce ut rin a o lic.efia deoarece, Gn tim ul stocHrii ea cristalizeazH Gn mod a roa e inevitabil. Numai mierile de salcLm ")cacia' se ot Hstra mult tim Gn stare lic.idH. 8 eraIia de reto ire a mierii este cea care, dacH este rost fHcutH, aduce cele mai mari stricHciuni mierii. RealizatH corect nu lasH nici o urmH. 8 instalaIie de lic.efiere bine conce utH conIine o camerH GncHlzitH unde butoaiele cu miere sunt GntLi GncHlzite LnH la circa +$NC tim de o 0umHtate de zi, electric sau Gn bazine cu a H caldH. TinLnd seama de slaba conductibilitate termicH a mierii, aceastH reGncHlzire duce la lic.efierea straturilor de miere eriferice > artea centralH nu este GncHlzitH. ?utoaiele cu miere reGncHlzite sunt a oi luate cu a0utorul unui motostivuitor > se desc.id "trebuie sH aibH desc.idere totalH Ji se basculeazH e un grHtar aJezat deasu ra unui tanc de rece Iie. Incinta Gn care se aflH acest tanc Ji grHtarul este GncHlzitH la /$NC. Mn aceste condiIii, mierea reGncHlzitH este lic.efiatH ra id, fHrH sH atingH tem eratura aerului din interior> ea este evacuatH rin forIa gravitaIiei, Gnainte de a avea tim sH fie GncHlzitH e,agerat. Mierea evacuatH este recu eratH la eta0ul inferior Gntr%o cuvH de mare ca acitate, de + LnH la 9 tone, unde este amestecatH. Pentru obIinerea unui rodus omogen, mierea este agitatH tim de cLteva ore cu a0utorul unei elice. Mierea lic.efiatH, omogenizatH, filtratH la ieJirea din cuvH este refulatH cu a0utorul unei om e LnH la ostul de condiIionare. Un lot decLteva tone de miere Gn curs de condiIionare este regHtit IinLnd seama de analizele de control efectuate Gn realabil Gn laborator. Este vorba fie de o miere 4 oliflorH4, fie de o miere monoflorH care se vinde cu un anumit nume. 8 miere de salcLm nu se vinde niciodatH altfel decLt Gn stare lic.idH > Gn funcIie de com oziIie, o miere 4 oliflorH4 va fi rin vocaIie lic.idH sau cristalizatH. Mntre rinderea de condiIionare are interesul sH res ecte aceastH vocaIie Ji sH facH Gn aJa fel GncLt mierea care trebuie sH fie vLndutH lic.idH sH rHmLnH lic.idH, cLt mai mult tim osibil, Gn ceea ce riveJte mierea cristalizatH, este bine sH i se dea o 4granulaIie4 agreabilH. 8 eraIiile care urmeazH regHtirii 4lotului4 vor fi realizate Gn funcIie de destinaIia mierii. Pentru a Hstra mierea Gn stare lic.idH, este absolut necesar sH i se ani.ileze cristalele de glucozH e care le conIine GncH Ji care ar fi germeni de cristalizare nedoriIi. Singurul mi0loc eficace este asteurizarea mierii.

85

Pasteurizarea Se Jtie cH acIiunea cHldurii asu ra mierii este cu atLt mai nefastH cu cLt este mai relungitH. )Ja s%a a0uns la utilizarea asteurizatoarelor cu lHci > ele sunt folosite Gn mod curent Gn industria alimentarH Ji se ada teazH foarte bine la asteurizarea mierii cu a0utorul unei instalaIii adecvate. Mntr%un asteurizator cu lHci mierea lic.idH circulH Gn contra%curent cu a a caldH, Gntr%un strat gros de cLIiva milimetri. MncHlzirea este foarte ra idH> ea nu cere decLt cLteva secunde. CLnd mierea atinge tem eratura de asteurizare "/(NC', ea intrH Gntr%un circuit cu Jambrare unde nu rHmLne decLt cLteva minute. Ea HrHseJte camera entru a intra Gn circuitul de rHcire unde circulH Gn contra% curent cu a a rece. 3a ieJire, & LnH la ( minute du H ce a intrat, mierea are o tem eraturH de +#NC > este asteurizatH. )cum este feritH de fermentare deoarece dro0diile au fost distruse Ji GJi va Hstra starea lic.idH tim de cel uIin 9 luni, tim ul necesar entru a fi consumatH. !iri0area cristalizHrii )m vHzut cH nu toate mierile sunt redis use a rHmLne Gn stare lic.idH. ;iind "relativ' rea bogate Gn glucozH, ele riscH sH recristalizeze, c.iar Ji du H asteurizare, Gntr%o formH neregulatH. Este mai bine sH le res ectHm redis oziIia Ji sH le facem sH cristalizeze re ede sub o formH lHcutH la vedere Ji la gust. Pentru a obIine acest rezultat, se rocedeazH la o GnsHmLnIare a mierii du H asteurizare Ji rHcire com letH. Se amestecH bine, cu a0utorul unor a arate s eciale, o miere care cristalizeazH foarte fin cu mierea care trebuie cristalizatH. Se foloseJte o cantitate de a ro,imativ *$5 maia. Cristalele adHugate Gn miere servesc de amorsH Ji, Gn cLteva zile, la o tem eraturH de *+NC, cea mai favorabilH creJterii cristalelor, toatH mierea este cristalizatH Gn sistemul dorit. )mestecul de miere Ji maia cLt GncH se trimite la maJina de Gmbuteliere Gn borcane, are consistenIH de astH. Mierile care cristalizeazH foarte fin se numesc mieri 4cremoase4. Ele au avanta0ul de a fi foarte lHcute la consum datoritH fa tului cH nu sunt foarte fine. -rebuie sH adHugHm cH linia de condiIionare a mierii e care am descris%o, foarte sumar, se realizeazH numai din materiale folosite Gn industria alimentarH. ) roa e totul este confecIionat din oIel ino,idabil sau din sticlH Pire,. CondiIiile de igienH cele mai stricte ot fi Gnde linite > materialele fiind uJor de demontat Ji de s Hlat Gn a H fiartH sau la va ori. !acH asteurizarea nu se im une Gntr%o e, loatare micH, cristalizarea controlatH este la GndemLna oricHrui a icultor. C.iar dacH aceasta nu se realizeazH Gn conformitate cu rocedeele industriale e care le%am descris, oate da rezultate e,celente cu un minimum de efort. -rebuie sH se Jtie, cristalizarea este un fenomen care se su une unor legi recise. Pentru a obIine cristale foarte mari, este nevoie de tim Ji de re aos erfect. -em eratura nu trebuie sH varieze deoarece aceste variaIii rovoacH miJcHri de conve,ie Gn lic.id, miJcHri care ot s arge reIeaua cristalinH Gn formare. Pentru a obIine cristale foarte fine, trebuie sH s argem cristalele mari care se formeazH > fiecare bucatH devine un nou mediu de cristalizare Ji aceasta se accelereazH. ) icultorul care doreJte sH%Ji trateze mica recoltH entru a obIine o miere cristalizatH fin trebuie sH Gncea H rin a%Ji constitui o micH rezervH, de cLteva :ilograme, dintr%o miere cu granulaIie lHcutH. Un :ilogram din aceastH miere este suficient entru a GnsHmLnIa *$ :g de miere lic.idH > desigur cH trebuie sH amestecHm convenabil mierea Ji maiaua. E,istH Gn comerI cuve entru amestecat, care se otrivesc foarte bine. 3a nevoie, se ot obIine rezultate bune cu a0utorul unei s atule destul de mari care se manevreazH conIinutul. 86

Cristalizarea se face ra id la *+NC. Punerea Gn borcane trebuie sH se facH du H amestecare > borcanele se HstreazH la rHcoare. ReuJita de inde de redis oziIia mierii de a cristaliza > Gn li sa analizelor care sH ermitH cunoaJterea ra ortului glucozH%levulozH, ne utem baza e observarea unei robe de miere Gntr%un reci ient de sticlH. )ceastH robH, de $,&%* :g miere va fi introdusH Gn frigider e tim ul no Iii, iar ziua va fi scoasH Ji lHsatH la tem eratura obiJnuitH fHrH sH uitHm sH o agitHm din cLnd Gn cLnd cu o bag.etH de sticlH. 8 miere redis usH la cristalizare ra idH, va cristaliza Gn cLteva zile. Un ultim factor care trebuie luat Gn considerare entru reuJita unei cristalizHri controlate este conIinutul Gn a H. Nu se obIine o miere erfectH decLt dacH aceasta este Gn 0ur de */,#5. )mbala0ul )legerea ambala0ului entru miere de inde de douH categorii de motivaIii. Una se referH la motivaIii de ordin te.nic, cealaltH la motivaIii de ordin estetic. !in unct de vedere te.nic trebuie sH se ia Gn considerare etanJeitatea ambala0ului ca fiind criteriul cel mai im ortant. Un vas care conIine miere trebuie sH fie erfect etanJ. Se GnIelege de la sine cH el nu oate fi confecIionat decLt din materii rime autorizate de lege. Restul nu este decLt o roblemH de reI de cost, de comoditate la GntrebuinIare Ji de dorinIa de a satisface clientela. )mbala0ele fabricate din materiale trans arente au avanta0ul cH rin ele se oate vedea mierea. E, erienIa dovedeJte cH vasele o ace ascund uneori defecte de rezentare e care o te.nicH mai atentH le%ar fi utut evita. E,amenul mierii Congresele, reuniunile rofesionale, e, oziIiile Ji concursurile agricole sunt, entru a icultori, ocazii de a%Ji rezenta rodusele Ji de a le su une 0udecHIii e, erIilor care le ot recunoaJte calitHIile Ji defectele. -rebuie sH admitem cH, dacH dis unem de reguli Ji norme entru a 0udeca animalele de concurs Ji vinurile, lucrurile sunt mult mai uJoare Gn ceea ce riveJte mierea. Mn ultimii ani s%au fHcut eforturi demne de laudH entru a da 0udecHtorilor criterii de a reciere a mierilor care sH nu fie rea subiective, dar rHmLn multe de fHcut Gn acest domeniu. -rebuie sH se facH deosebirea Gntre : *. criterii de calitate, generale > #. criterii legate de rezentarea rodusului> 1. criterii care se a licH la situaIii articulare. Bom lHsa de o arte criteriile de calitate, ele sunt de com etenIa laboratoarelor. Criteriile de rezentare se a licH tuturor mierilor. Mierea este caracterizatH du H felul cum se rezintH la vLnzare. 8 0udecatH valabilH nu oate fi emisH decLt asu ra unui rodus comercializat Gntr%un ambala0 erfect trans arent. Practic lim ezimea este un criteriu im ortant entru caracterizarea mierilor lic.ide Ji, dealtfel, cristalizarea se a reciazH Gn rimul rLnd du H oc.i. 8 miere destinatH vLnzHrii Gn stare lic.idH trebuie sH fie lim ede Ji nu trebuie sH rezinte acea ceaIH care anunIH o viitoare cristalizare. Su rafaIa ei nu trebuie sH rezinte nici o articulH solidH vizibilH cu oc.iul liber. 8 miere cristalizatH trebuie sH rezinte o su rafaIH erfect omogenH, li sitH de acele ramificaIii albe de e ereIii vasului datorate bulelor de aer. Su rafaIa trebuie sH fie li sitH de articule solide Ji de s umH. S uma care se ridicH la su rafaIH du H Gmbuteliere formeazH o micH crustH albH constituitH din cristale de glucozH Ji bule de aer. !egustarea la acest stadiu nu trebuie sH riveascH decLt gusturile arazite. -oate mierile sunt egale entru arbitru, cu condiIia ca gustul Ji mirosul lor sH fie naturale. 87

!efectele ma0ore cum sunt se ararea Gn mai multe straturi, cristalizarea grosierH Ji neregulatH, fermentarea sunt cauze evidente entru e,cluderea dintr%un concurs. 3ucrurile se com licH cLnd este vorba de a reciere Gn ra ort cu o calitate anume de miere. Evident Gn absenIa unor referinIe recise o eraIiunea este im osibilH. Constituirea acestor referinIe este Gntotdeauna laborioasH. -rebuie adunat un numHr suficient de eJantioane, rovenind din diferite regiuni Ji recoltate Gn mai mulIi ani. Su use unor serii de analize, aceste eJantioane ermit stabilirea unor medii entru rinci alele caracteristici cum sunt culoarea, aciditatea, s ectrul za.arurilor, conductibilitatea electricH, etc. )cestor teste fizico c.imice li se adaugH teste organole tice, deosebit de
delicate Gn mHsura Gn care vocabularul entru calificarea mierii este GncH foarte rudimentar Gn com araIie cu cel folosit de degustHtorii de vinuri.

Numai ornind de la aceste mHsuri regHtitoare se ot furniza unui 0uriu elementele care sH%i ermitH confirmarea e,actitHIii unei denumiri florale, fie cH este vorba de rozmarin, trifoi sau brad. )naliza mierii Pentru un rofan, cuvLntul 4analizH4 ascunde o lume misterioasH de a arate com licate Ji de te.nici sofisticate datoritH cHrora utem Jti totul des re miere, Gnce Lnd cu originea sa floralH, LnH la conIinutul Gn vitamine, calciu sau cobalt totul a HsLnd e un buton. -rebuie sH s unem cH literatura oliIistH a fHcut totul entru acreditarea acestei noIiuni sim liste > de la S.erloc: @olmes LnH la Maigret, care este oliIistul ce nu a fHcut a el la te.nicile de laborator entru a urmHri o istH< -rebuie sH recizHm mai GntLi cH e, resia 4a da o miere s re analizH4 nu are sens luatH ca atare. -oate mierile naturale conIin sute de constituenIi diferiIi a cHror valoare este foarte diferitH Gn funcIie de sco ul urmHrit rin analizH. !eoarece orice analizH trebuie sH Gncea H Gn mod obligatoriu de la o Gntrebare adresatH clar Ji recis. !acH Gntrebarea este usH de un a icultor Gn legHturH cu ro ria sa roducIie, de un consumator Gn legHturH cu un rodus cum Hrat din comerI, de un serviciu oficial, sau de un cercetHtor Gn legHturH cu o miere necunoscutH, analiza se va desfHJura diferit. Mn general, a icultorul care GJi dH mierea s re analizH doreJte sH Jtie care este originea ei floralH, calitatea sa Ji dacH oate sH rimeascH o denumire anume. Consumatorul va dori sH Jtie dacH mierea e care a cum Hrat%o este urH sau falsificatH Ji dacH denumirea e care o oartH este conformH cu realitatea. Mn ceea ce riveJte serviciile oficiale, acestea sunt interesate sH Jtie dacH mierea este Gn conformitate cu normele legale legate de folosirea de antibiotice sau standardele de calitate, Gn tim ce cercetHtorul urmHreJte Gnainte de toate sH%Ji com leteze cunoJtinIele de s ecialitate. Controlul de calitate Sco ul controlului de calitate este de a da o a reciere a mierii, fondatH strict e calitHIile de bazH ale rodusului, adicH conIinutul Gn a H, uritatea Ji integrarea sa Gntr%un concurs, ca o eraIiune de selecIie Ji clasament : ermite eliminarea roduselor defectuoase, dar nu emite nici o 0udecatH de valoare Gn legHturH cu o denumire anume. Controlul de calitate al unei mieri cu rinde mHsurarea conIinutului de a H, un test de uritate, o dozare a .idro,imetilfurfurorului "@M;', un e,amen organole tic Ji un e,amen al stHrii fizice. 8 miere de calitate normalH trebuie sH rHmLnH Gn limitele fi,ate de lege > dar aceste limite fiind foarte largi controlul calitHIii ermite nuanIarea a recierii distingLnd, cu a0utorul unor notHri sim le, mieri care sunt ur Ji sim lu conforme legii Ji cele numite de calitate su erioarH entru cH sunt foarte curate, foarte concentrate, 88

foarte sHrace Gn @M;, care se rezintH sub o stare fizicH bine definitH "lic.idH sau cristalizatH Ji nu au alt gust strHin mierii. MHsurarea conIinutului Gn a H se face uJor cu a0utorul unui refractometru. !e fa t, du H cum am mai menIionat, indicele de refracIie al mierii de inde de conIinutul ei Gn a H. CunoscLnd indicele de refracIie se deduce conIinutul Gn a H. -abelele lui C.ataFaE conIin cifrele acestei cores ondenIe. Refractometrul ermite mHsurarea cu o singurH icHturH de miere > totuJi el nu oate da un rezultat decLt dacH mierea este erfect lim ede. MHsurarea uritHIii se face rin cLntHrirea unui filtru Gnainte Ji lu H filtrarea a & g de miere Gn soluIie de a H. ;iltrul reIine cor urile strHine care trebuie sH fie eliminate Gn cursul e urHrii. Este vorba Gn s ecial de resturi de cearH, fragmente de ro olis, raf sau resturi animaliere sau vegetale. !acH controlul calitHIii este destinat mierilor care intrH Gn com etiIie sau determinHrii reIului de vLnzare sau a valorii a ortului Gntr%o coo erativH, se ot stabili uJor baremuri otrivite. Controlul calitHIii are avanta0ul de a utea fi realizat cu mi0loace modeste. El nu necesitH decLt o a araturH sim lH Ji cunoJtinIe te.nice destul de elementare. PRINCIP)3E3E -IPURI !E MIERE Mierea de salcLm Mierea de salcLm este mierea rodusH de albine din nectarul florilor de salcLm, Robinia seudocacia. Pentru botaniJti, adevHratele acacia constituie un foarte im ortant gen al leguminoaselor> mimoza a arIine acestui gen. SalcLmul Robinia seudocacia o uleazH Gn mod diferit teritoriul romLnesc > el oate forma adevHrate Hduri sau oate creJte izolat. Numai Hdurile foarte mari roduc material suficient entru o recoltH urH sau a roa e urH de miere de salcLm. )semenea Hduri se gHsesc Gn nordul IHrii "Balea lui Mi.ai' sau Gn sud, dar roducIia de inde foarte mult de condiIiile meteorologice "Gng.eIurile tLrzii Ji loile Gndelungate, reci, de rimHvarH ot calamita culesul', deci este neregulatH. Mierea de salcLm se recolteazH Gn iunie, Gnflorirea roducLndu%se Gn a doua 0umHtate a lunii mai. Este mierea cea mai lim ede care se recolteazH Gn RomLnia "ma,imum 1$ mm e scara Pfund'. )ceastH miere are multH fineIe Ji discreIie, ceea ce face sH fie a reciatH entru Gndulcirea alimentelor Ji ceaiurilor fHrH sH le denatureze gustul. ConIinutul Gn a H a roa e normal "mai mic de *(5'. @%ul este a roa e de + Ji aciditatea destul de slabH "de ordinul a *+ meR2:g', o conductibilitate electricH foarte scHzutH, ceea ce este Gn conformitate cu un conIinut Gn materii minerale mai mic de $,*5. S ectrul za.arurilor este foarte interesant , remarcLndu%se rin bogHIia Gn levulozH "a roa e &$5 din substanIa uscatH Ji sHracH Gn glucoza "1+5'. Da.arurile secundare sunt destul de bine re rezentate, a roa e *$5 diza.aride "za.arozH Ji maltozH Ji a roa e 1 erlozH, un za.Hr s ecific mierii. 8 asemenea com oziIie are dre t consecinIH o vitezH de cristalizare foarte scHzutH, uneori nulH, Gn sensul cH du H cLIiva ani c.iar, mierea de salcLm oate sH rHmLnH lic.idH. E,ce tLnd acest caz e,trem, mierea de salcLm rHmLne de obicei lic.idH tim de un an. CLnd o miere de salcLm este foarte urH, s ectrul sHu olinic este redus. Polenul de salcLm este re onderent, dar deoarece florile de salcLm sunt sHrace Gn olen mierea este Ji ea sHracH Gn olen : ea conIine adesea mai uIin de *$$$$ grHuncioare de olen Gn *$ g. Pe lLngH olenul de Robinia, se mai gHseJte Ji olenul arborilor fructiferi, H Hdiei, salciei Ji de asemenea al ra iIei, s arcetei Ji trifoiului. )socierea dintre Robinia Ji castan nu este rarH Gn RomLnia dar ea denotH o recoltH tLrzie > ea se GntLlneJte rar Gn 89

mierea de salcLm. !eJi salcLmii Robinia sunt de origine americanH, roducIia lor este caracteristicH mai mult entru Euro a Ji Gn s ecial entru Euro a de Est. S ectrul olinic al mierii de salcLm este diferit Gn funcIie de IarH. !e e,em lu cel din Ungaria Ji din RomLnia este destul de diferit de cel al mierii din ;ranIa> Gn aceste mieri se gHseJte olen de 3orant.us euro aeus, lantH asemHnHtoare cu vLscul care li seJte din flora francezH. Polenul de 3orant.us constituie un indicator al unei origini danubiene. -ei "-ilia s .'. RomLnia oate fi consideratH ca o IarH mare roducHtoare de mieri de tei. Uneori se GntLm lH ca Gn a ro ierea anumitor masive forestiere sau a unor arcuri foarte mari din Moldova sau alte regiuni sH se recolteze mieri de tei foarte caracteristice. Mierea de tei este destul de desc.isH la culoare, cu refle,e verzi, cu conIinut ridicat Gn a H > aroma foarte ronunIatH aminteJte erfect lanta de origine. Cristalizarea este ra idH. ConIin adesea o ro orIie de manH nu tocmai negli0abilH deoarece teii adH ostesc numeroJi urici. Mierile de tei foarte ure, rovenind din RomLnia, Rusia, Polonia Ji mai ales din E,tremul 8rient au o aromH foarte uternicH Ji este de referat sH fie amestecate cu alte mieri mai neutre. !atH fiind bogHIia de arome a mierilor de tei, mierile 4 oliflore4 sunt uneori considerate de cHtre roducHtorul lor, acesta de bunH credinIH, ca mieri de tei monoflore deJi ele nu conIin decLt o ro orIie micH de miere de tei. Se atribuie mierii de tei virtuIile medicinale ale lantei "calmante, e, ectorante'. ;loarea%soarelui "@eliant.us annus'. Mierile de floarea%soarelui sunt bine cunoscute GncH de cLnd a Gnce ut cultivarea acestei lante Gn diferite regiuni ale RomLniei. )u o frumoasH culoare aurie, un gust agreabil Ji nu cristalizeazH re ede. Culesul de floarea%soarelui este unul din culesurile rinci ale de la noi. Mierea de ra iIH Mierea de ra iIH este obIinutH din flori de ?rassica na us var. oleifera, lantH oleaginoasH care Gn ultimii ani aco erH din ce Gn ce mai multe su rafeIe agricole. )ceastH culturH se gHseJte Gn rezent a roa e este tot, cu e,ce Iia regiunilor de munte. Mierea de ra iIH se recolteazH Gn lunile mai%iunie dacH rovine din GnsHmLnIHri de toamnH. Ra iIa de rimHvarH, care ocu H su rafeIele mai mici, GnfloreJte mai tLrziu Ji mierea se recolteazH Gn iulie%august. Mierea de ra iIH este destul de uJor de descris deoarece se gHseJte Gn cantitate mare Gn stare urH sau a roa e urH. ColoraIia este foarte slabH, nu de HJeJte 1& mm e scara Pfund "care este gradatH de la $ la *+$ mm'. Mirosul ei este cel al florilor de ra iIH > gustul este dulce, fHrH o caracteristicH anume. ConIinutul Gn a H al mierii de ra iIH este destul de ridicat Ji anuXme Gn 0ur de *(5. )ceasta datoritH fa tului cH este miere de rimHvarH care se recolteazH re ede entru a nu cristaliza Gn faguri> Gn aceste condiIii, e,istH tendinIa de a se recolta mierea Gnainte de maturare com letH. Baloarea @ este relativ ridicatH Ji aciditatea destul de slabH " @ +, aciditate totalH de ordinul a *& meR.2:g'. Conductibilitatea electricH foarte scHzutH indicH un conIinut sHrac Gn substanIe minerale. S ectrul za.arurilor este caracterizat rin abundenIa glucozei "+(5' care dominH net asu ra fructozei "++5', Gn tim ce za.arurile minore sunt uIin abundente "+,&5'. )cest s ectru aratH o tendinIH foarte netH entru cristalizare s ontanH Ji foarte ra idH > cLnd este foarte urH, mierea de ra iIH oate sH cristalizeze GncH de la e,tracIie, mai ales dacH tim ul este rHcoros. -rebuie deci sH trecem mierea rintr%un maturator cu termostat. S ectrul olinic al mierii de ra iIH conIine o cantitate mare de olen de ra iIH Ji anume 90

6&5 sau c.iar mai mult. Gn aceste condiIii, olenurile secundare sunt rare, ceea ce com licH cercetarea originii geografice. )ceste olenuri secundare a arIin unei flore de rimHvarH destul de banalH " omi fructiferi, H Hdie Ji salcie' care nu este caracteristicH unei regiuni recise. Cultura de ra iIH este GntinsH acum Gn multe IHri din Euro a Ji )merica. Ea se GntLlneJte Gn 7ermania Ji Gn Polonia recum Ji Gn Canada, unde de HJeJte mierea de trifoi care constituia Gnainte rima resursH meliferH a Canadei.

Miere de lavandH Mierea de lavandH este rodusH de albine din nectarul diferitelor s ecii Ji subs ecii din genul 3avandula ca Ji din .ibrizii lor cultivaIi sub numele de lavandinH. -otuJi trebuie sH e,cludem s ecia 3. stoec.as care dH o miere foarte diferitH. Caracteristicile mierii de lavandH sunt deosebite de cele ale mierii de lavandinH. Mierile de lavandH finH sunt mai colorate decLt cele de lavandinH > acest lucru oate fi datorat fa tului cH olenul de lavandH este foarte igmentat. Mn cazul lavandinei, .ibrid steril, staminele sunt goale sau a roa e goale. !eci nectarul nu este GmbogHIit cu igmenIii din olen Ji mierea obIinutH este foarte desc.isH la culoare. Mierile de lavandH cele mai Gnc.ise la culoare ating && mm e scara Pfund. Indiferent dacH rovin de la lavandH sau de la lavandinH, mierile sunt foarte arfumate Ji aromate. Mirosul nu este c.iar acelaJi cu al florilor de lavandH. Mnflorirea lavandei Ji lavandinei are loc Gn linH varH, Gntre iulie Ji se tembrie. Recolta se face Gn general s re sfLrJitul lunii august. Contrar mierilor rezentate mai sus, mierea de lavandH Ji cea de lavandinH sunt sHrace Gn a H : adesea mai uIin de */5. P@%ul este scHXzut Ji aciditatea totalH este relativ mare " @%ul este Gn 0ur de 1,& iar aciditatea de 1+ meR.2:g'. S ectrul za.arurilor aratH un ec.ilibru destul de bun Gntre levuloza "Gn 0ur de +#5' Ji glucoza "Gn 0ur de 165' > diza.aridele sunt abundente "*15', Gn s ecial za.aroza. Mierea de lavandinH cristalizeazH destul de re ede Ji cu granulaIie finH, Gn tim ce mierea de lavandH finH cristalizeazH mai Gncet Ji mai grosierH. ConIinutul Gn substanIe minerale este mic Ji conductibilitatea electricH 0oasH. S ectrul olinic al mierii de lavandH este foarte diferit de cel al mierii de lavandinH. Mierea de lavandH este bogatH Gn olen de lavandH, dezvoltat normal, Gn tim ce olenul de lavandinH foarte uIin abundent Ji redus are o e,inH deformatH. Polenurile care Gl GnsoIesc e cel de lavandH sau de lavandinH sunt Gn general caracteristice entru flora IHrii din care se recolteazH > com ozitele Ji a ilionaceele sunt foarte bine re rezentate Ji Gn s ecial albHstrelele Ji s arcetele. )deseori se un Gn evidenIH, la analizH, olenuri care indicH trans.umante anterioare. Este cazul olenului de iarbH%neagrH arborescentH.

Mierea de rozmarin este rodusH de albine din nectarul de rozmarin, lantH sHlbaticH, foarte abundentH Gn unele regiuni ale IHrii noastre Ji Gn diferite IHri din bazinul mediteranean. ProducIia de miere este foarte neregulatH deoarece de inde de condiIiile meteorologice de la sfLrJitul iernii Ji Gnce utul rimHverii. Mnflorirea dureazH din noiembrie LnH Gn mai, erioada de vLrf situLndu%se Gn luna a rilie. Recoltarea se face Gn mai. ConIinutul Gn a H este scHzut "mai mic de */,&5'. Mierile de rozmarin au o aromH delicatH> cLnd sunt foarte ure, au gust foarte fin. 7ustul este mult mai accentuat cLnd mierea de rozmaXrin este combinatH cu miere de 91

cimbriJor care GnfloreJte a roa e Gn acelaJi tim Ji e acelaJi teren cu rozmarinul. ColoraIia este slabH, ma,imum 1& mm e scara lui Pfund, @%ul este a ro iat de 1,( > aciditatea este slabH, ca Ji conIinutul Gn substanIe minerale. S ectrul za.arurilor este destul de ec.ilibrat : 165 glucoza Ji +15 fructozH cu *15 diza.aride "Gn s ecial maltozH Ji a roa e #5 erlozH. Cristalizarea este destul de ra idH Ji granulaIia finH. S ectrul olinic este su us unor variaIii im ortante > olenul de rozmarin oate fi re rezentat foarte diferit Gn funcIie de regiunea de roducIie Ji robabil Ji Gn funcIie de ti ul de a iculturH racticat. Se oate GntLm la ca o miere de rozmarin autenticH sH nu conIinH mai mult de *$5 olen de rozmarin, celelalte olenuri fiind foarte re rezentative entru flora vizitatH de albine entru a culege olen> a ilionacee de ti ul Ule,, cistacee, cimiJir "meriJor', viIH%de%vie, iarbH%neagrH arborescentH. Mn general, mierile de rozmarin sunt bogate Gn s ecii> este un lucru obiJnuit sH se gHseascH mai mult de 1$ de ti uri de olen Gn aceeaJi miere, ceea ce indicH o florH localH forate variatH . E,amenul a rofundat al s ectrului olinic al mierilor de rozmarin, ermite sH se facH deosebirea netH Gntre mieri de rozmarin roduse Gn diferite IHri.

Mierea de iarbH%neagrH Mierea de iarbH%neagrH este rodusH de cHtre albine din nectarul de iarbH%neagrH Calluna vulgaris. )ceasta este o lantH comunH care se gHseJte e vaste terenuri silicioase unde formeazH, Gn anumite locuri, un covor continuu sub inii maritimi. Mierea de iarbH%neagrH are caracteristici atLt de originale GncLt nu oate fi confundatH cu nici o alta. )re o savoare uternicH, uJor amHruie Ji un uternic miros de floare. Se oate s une cH Ji oate lace celor care cautH Gn miere altceva decLt un sim lu edulcorant. ConIinutul Gn a H este ridicat : Gn 0ur de ##%#15, ceea ce este anormal entru o miere obiJnuitH dar admis entru mierea de Calluna urH. BLscozitatea sa este anormalH : ea este ti,otro H. Nu oate fi e,trasH din faguri rin metodele obiJnuite. ;orIa centrifugH realizatH de e,tractoare nu are nici un efect asu ra mierii atLta tim cLt este sub formH de gel. Pentru a o aduce Gn stare de sol se folosesc a arate s eciale numite 4 erforatoare4. )ceste a arate, manuale sau electrice, au baterii de ace a cHror distanIare Ji aJezare cores und cu cea a celulelor. )cele Htrund Gn celule Ji distrug structura de gel a mierii fHrH a deteriora fagurii> acele sunt montate e arcuri foarte su le Ji se terminH cu cLte un vLrf bont. Imediat ce erforarea a adus mierea Gn stare de soluIie, aceasta oate fi e,trasH ca orice miere rin forIa centrifugH. !atoritH acestei ro rietHIi uimitoare a mierii de iarbH%neagrH, a icultorul o oate obIine Gn stare urH. Practic, este suficient sH facH o e,tracIie dublH. !u H ce se descH HceJte fagurele, acesta este us Gn centrifugH > mierea normalH este e,trasH, iar cea de iarbH% neagrH rHmLne. Se une Gn funcIie erforatoarea Ji se mai une fagurele a doua oarH Gn e,tractor. Mierea rovenitH din aceastH a doua e,tracIie este miere urH de iarbH neagrH. -i,otro ia mierii de iarbH neagrH se datoreJte unei roteine care se gHseJte Gn nectar care oate a0unge la #5 din greutatea mierii. MncHlzind moderat mierea de iarbH neagrH, se obIine o gelificare mai intensH. Pasteurizarea la 9&NC tim de cLteva minute este suficientH entru a distruge dro0diile Ji entru a dezvolta gelificarea. Ea ermite obIinerea unei mieri de iarbH%neagrH care se HstreazH bine Gn ciuda unui rocent de umiditate foarte ridicat. -i,otro ia mierii de iarbH%neagrH are o influenIH ciudatH asu ra cristalizHrii. 7ermenii de 92

cristalizare fiind imobilizaIi Gn gel, cristalele cresc e loc, Gn tim ce Gntr%o miere obiJnuitH, curenIii de convecIie antreneazH germenii Gn toatH masa. Se formeazH cristalele care ot atinge * sau # mm Gn diametru > sunt aglomerHri a roa e sferice Ji foarte dure. Mierea de iarbH%neagrH are o coloraIie medie mergLnd s re roJu care atinge (& mm e scara Pfund. Se observH o anumitH tulburealH datoratH rezenIei roteinei. Conductibilitatea electricH este relativ ridicatH, entru o miere de flori, ca Ji conIinutul Gn substanIe minerale, @%ul este cu rins Gntre + Ji +,9 > aciditatea este medie. S ectrul za.arurilor indicH redominanIa netH a fructozei asu ra glucozei Ji im ortanIa micH a za.arurilor secundare. )ceastH com oziIie favorizeazH o vitezH micH de cristalizare. Se oate, de asemenea, scoate Gn evidenIH ca un caracter original, conIinutul foarte bogat Gn amilazH. S ectrul olinic al mierii de iarbH%neagrH oate fi mult modificat rin modul de e,tracIie. Mntr%adevHr, folosirea erforatoarelor introduce Gn miere cantitHIi im ortante de olen rovenind din celulele unde acesta este stocat de albine. Mn lus, vLscozitatea anormalH Gm iedicH considerabil e urarea rin diferenIH de gravitate. Mn aceste condiIii, olenul care se de une e su rafaIa mierii, Gn cLteva zile rHmLne rizonie > acesta este gHsit la analizH, al cHrei rezultat este modificat. !e aceea, o miere foarte urH de iarbH%neagrH oate sH conIinH ca olen dominant o s ecie total diferitH, ca de e,em lu olen de castan. CLnd se face analiza olinicH a unei mieri de iarbH%neagrH care nu a fost GmbogHIitH Gn mod artificial in olen, rin te.nicile de e,tracIie, se gHseJte olenul de iarbH%neagrH dominant Ji Gn cantitate normalH. Mn fiecare din regiunile roducHtoare de miere de iarbH%neagrH e,istH o florH secundarH destul de variatH entru a utea deosebi o miere de iarbH%neagrH rovenind din altH regiune sau IarH. Mierea de manH de brad Mn ractica curentH, nu se vorbeJte des re 4miere de manH de brad4 ci ur Ji sim lu de 4miere de brad4. !esigur, entru rofani distincIia este subtilH > entru consumatori, ea este Gn general de neGnIeles, cum ar fi cea Gntre mana rovenind de la diverse s ecii de .emi tere Ji de la diferite s ecii de conifere. Mn aceste condiIii, se admite din ce Gn ce mai mult cH denumirea 4miere de brad4 se a licH mierii de manH recoltatH de albine e brazi Ji e molizi. Ceea ce nu e,clude GnsH osibilitatea introducerii unor denumiri mai restrictive entru roducIii locale de o calitate e,ce IionalH. Perioada de roducIie, mai mult sau mai uIin lungH, este vara. !atoritH com oziIiei lor foarte deosebite, mierile de brad au o savoare dulce, foarte agreabilH, asemHnatH malIului. Sunt uIin dulci Ji au o aromH slabH. Culoarea, foarte intensH, oate sH meargH LnH la negru dar deseori este mai desc.isH. -otuJi nu ar trebui sH fie sub 9& mm e scara Pfund. ConIinutul Gn a H este destul de slab, "mai mic sau c.iar mult sub *(5'. BLscozitatea este normalH, dar mierile de brad cu conIinut mic de a H sunt mai vLscoase decLt mierile comune cu acelaJi conIinut Gn a H Ji au tendinIa sH fileze la transvazare. P@%ul mierilor de brad este destul de ridicat utLnd a0unge LnH la & > el se situeazH Gn medie Gn 0ur de +,9, GnsH aciditatea este mai degrabH mare. Conductibilitatea electricH este ridicatH, ca Ji conIinutul Gn substanIe minerale. )ceste caracteristici sunt destul de s ecifice entru a fi utilizate la recunoaJterea rezenIei manelor Gntr%un amestec. S ectrul za.arurilor este net diferit de cel al mierilor florilor de calitate obiJnuitH. ;ructoza "1/5' redominH asu ra glucozei "1#5', dar se gHsesc Ji a roa e **5 diza.aride Ji melezitozH Gn ro orIie destul de mare " LnH la este *$5'. Mn general, se oate s une cH s ectrul za.arurilor din mierile de brad este decalat s re za.arurile cu 93

greutate molecularH ridicatH. Este un fa t cunoscut de mult tim , dar Gnainte de folosirea metodelor de cromatografie ne mulIumeam sH unem Gn evidenIH ce se numeau 4de,trinele4 mierii de brad. )m menIionat mai sus cH e,amenul microsco ic al mierilor de manH dH rezultate a cHror inter retare este diferitH de cea care se face entru mierea de flori. Nu voi mai reveni asu ra acestui as ect> sH menIionez totuJi cH olenul care GnsoIeJte s orii de ciu erci Ji alte elemente figurate dH informaIii asu ra originii geografice a mierilor de brad. Cu condiIia unei documentaIii suficiente, utem distinge de e,em lu, mierile de brad din Car aIii 8rientali de cele din Car aIii 8ccidentali. Mierile de brad 0oacH un rol foarte mare Gn Euro a CentralH datoritH Gntinderii Hdurilor de conifere Gn vest, Gn 7ermania, ElveIia, )ustria Ji dincolo de ea, s re est. Mn 7ermania se face net diferenIa Gntre mierile de brad rovenind de la bradul ectinata Ji cele de la molizi, mult mai slab cotate. MuJtar de cLm "Sina is arvensis'. E,istH analogii Gntre mierea de ra iIH Ji cea de crucifere Gnrudite din unct de vedere botanic, adicH a arIinLnd genurilor Sina is, Ra .anus Ji ?rassica. Mierea de muJtar este o miere desc.isH la culoare cu cristalizare foarte ra idH. Ca toate mierile de crucifere din aceeaJi gru H, este fie nu rea aromatH, fie afectatH de un miros de varzH care, Gn cazuri e,treme oate fi de%a dre tul dezagreabil.

3ucerna "Madicago sativa'. Mierea de lucerna este o miere de culoare desc.isH, cu gust neutru, care cristalizeazH re ede Ji cu cristale cam mari. -rifoi alb "-rifolium re ens'. Mierea de trifoi alb este o miere cu ro rietHIi deosebite, de calitate e,celentH, de culoare desc.isH, cu o aromH uIin ronunIatH dar agreabilH, cu cristalizare finH. Mn RomLnia, conIinutul sHu Gn a H este uneori rea mare > se numHrH rintre mierile care trebuie des.idratate uIin Gnainte de e,tracIie, rin Hstrare Gn camerH caldH. -rifoi roJu "-rifolium ratense'. -rifoiul roJu dH o miere foarte desc.isH la culoare, cu gust dulce Ji agreabil, care cristalizeazH re ede. )rbori fructiferi "Prunus s ., Pirus s . etc.' Mierile de arbori fructiferi sunt destul de rare Gn stare urH. Mn RomLnia, ele rovin cel mai adesea de la merii din regiunile de deal care Gnfloresc destul de tre tat Ji abundent. Sunt mieri de bunH calitate, desc.ise la culoare cu cristalizare ra idH Ji cu granulaIie finH. PHducel "Crataegus o,Eacant.a'. ProducIia de mieri de Hducel se obIine Gn stare relativ urH acolo unde e,istH multe garduri vii de Hducel sau vHi cu acest arbust. Mierea are coloraIie medie Ji gust agreabil. 7ardurile vii de Hducel sunt ameninIate cu dis ariIia > se considerH cH ele constituie un rezervor al bolii arborilor fructiferi cunoscutH sub numele de 4focul bacterian4 Ji se reconizeazH distrugerea lor. Iedera "@edera .eli,'. Mn RomLnia se semnaleazH uneori recolte de miere de iederH, Gn anii cu toamnH GnsoritH. Este o miere de culoare medie, cu cristalizare ra idH. 94

)lbHstrea "Centaurea cEanus'. Mierile de albHstrele a arIin ractic trecutului, deoarece generalizarea folosirii ierbicidelor Gn lanurile de grLu tinde sH le facH sH dis arH. Sunt mieri de culoare desc.isH, cu cristalizare finH, uJor amare. PH Hdie "-ara,acum densleonis'. Mierile de H Hdie au o culoare galben% ortocalie caracteristicH. )u un gust uternic, cristalizeazH re ede Ji cu granulaIii mari. Mierile de H Hdie se recolteazH Gn e,clusivitate Gn regiunile de creJtere a animalelor unde H Hdia creJte Gn HJuni. Castan comestibil "Castanea sativa'. Mierile de castan se definesc destul de greu deoarece sunt, du H caz, mieri de nectar foarte ure Ji relativ desc.ise la culoare sau amestecuri de miere de nectar Ji miere de manH mai Gnc.isH. Mn orice caz, gustul lor este foarte ronunIat Ji amar. ProducIia de miere de castan rHmLne im ortantH Gn RomLnia Gn ciuda contaminHrii masivelor de castan cu focul bacterian Ji uscarea multor co aci. Castanii sHlbatici rHmLn totuJi foarte numeroJi, fiind rHs LndiIi Gn anumite regiuni ale IHrii. Polenul de castan este rezent Gntr%o ro orIie foarte mare Gn mierile recoltate du H luna iunie. Com oziIia mierilor de castan a fHcut obiectul cLtorva studii. Se Jtie cH este mai bogatH Gn fructozH decLt Gn glucoza ceea ce le face sH cristalizeze Gncet. Conductibilitatea lor electricH este destul de ridicatH. Sunt bogate Gn diastazH Ji Gn in.ibinH. Studiul acestor mieri ar trebui reluat Ji a rofundat deoarece im ortanIa lor economicH nu este negli0abilH. P83ENU3 Polenul se gHseJte sub forma unui raf foarte fin Gn anterele florilor. Este alcHtuit din grHuncioare de diferite forme Ji culori caracteristice fiecHrei lante. Se deosebeJte rin forma su rafeIei e,terioare, rin conIinutul diferit Gn substanIe nutritive, vitamine etc. Polenul oate fi obIinut rin recoltarea directH de cHtre om, de la lantele care au cantitHIi mari sau cu a0utorul albinelor. S re deosebire de olenul recoltat direct de om, olenul obIinut cu a0utorul albinelor este mult mai valoros, deoarece este adunat de la mai multe flori " oliflor' la care albinele au mai adHugat nectar Ji salivH. Mn medie, albina oate aduce la un zbor *#%*& mg olen, adicH a ro,imativ *2*$ din greutatea ei cor oralH. Singurul mi0loc de a obIine olen ur Gn cantitHIi im ortante Ji Gn condiIii economice acce tabile este folosirea colectorului de olen. Colectoarele sunt dis ozitive care se fi,eazH la urdiniJ, avLnd orificii rin care albinele sunt obligate sH treacH la intrarea Gn stu . !atoritH frecHrii de marginile acestor orificii, olenul se scuturH e un grHtar de unde cade Gn tHvi. Cele douH rLnduri de orificii rin care albinele sunt nevoite sH treacH ca sH HtrundH Gn stu sunt aJezate la distanIH de & mm. Colectoarele de olen Gn tim ul culesului mare se scot. Polenul recoltat Gn colector, odatH uscat, este mult diferit de cel care se oate culege direct de e staminele florilor. Practic, albina culegHtoare nu%Ji oate confecIioneazH g.emotoacele de olen fHrH a adHuga olenului cules de e antene un liant care le dH coeziunea indis ensabilH entru a se Iine Gn coJuleIele celei de a treia erec.i de icioare. )cest liant este un amestec de nectar sau de miere cu salivH. Se Jtie cH aceastH salivH este bogatH Gn enzime Ji Gn substanIe diverse. Polenul din g.emotoace este deci un rodus mi,t, vegetal Ji animal. Mn consecinIH nu este rea uJor sH deosebeJti, dintre ro rietHIile olenului din g.emotoace, e cele care rovin de la lantH de cele care rovin de la insecta P)S-UR) 95

!u H ce olenul este adus Gn stu de cHtre albinele culegHtoare, este de ozitat Gn celule a oi resat cu ca ul LnH ocu H *21 din GnHlIimea celulei. PHstura, e lLngH olen, conIine Ji substanIe nutritive rovenite din saliva lucrHtoarelor, folositH ca liant entru grHuncioarele de olen culese de e anterele florilor. PHstura este .rana de bazH a uietului, fiind bogatH Gn roteine, glucide Ji sHruri minerale, rovenitH din olenul florilor. ;a tul cH Hstura are o com oziIie mai scHzutH decLt olenul Gn roteine Ji grHsimi Ji mai bogatH Gn za.Hr Ji acid lactic ermite o conservare mai bunH. PHstura se recolteazH din faguri rin trei metode: *' rin tHierea Gn fLJii a fagurilor cu Hstura, de unde aceasta se scoate foarte uJor, sau #' rin retezarea celulelor. 1' rin refrigerarea fagurilor Ji sfHrmarea cerii. Pentru tHierea Gn fLJii fagurele se aJeazH e o masH Gn oziIie orizontalH Ji a oi se secIioneazH longitudinal rin mi0locul fiecHrui rLnd de celule. PHstura se scoate din celule rin scuturare, iar cantitatea care aderH de ereIii celulei se scoate cu a0utorul unei andrele. Pentru retezarea celulelor, rama se aJeazH e masH orizontal Ji cu s eteaza de 0os s re lucrHtor. Cu a0utorul unui cuIit cu o lamH subIire Ji bine ascuIitH se taie orizontal rLndul de 0os de celule cu Hstura, cLt se oate mai a roa e de baza celulelor. ) oi fiecare rLnd este secIionat e verticalH Ji oblic s re s eteaza de sus a ramei, iar marginea inferioarH a rLndului de celule se Gndoaie Gns re lucrHtor. Mn cazul fagurilor noi se oate recolta Hstura Ji rin refrigerarea acestora. 3a rece ceara devine casantH Ji se oate sfHrma. PHstura se alege, a oi, de bucHIelele de cearH Ji ro olis. Imediat du H obIinere, Hstura se mHrunIeJte, se une Gntr%un vas Ji se mo0areazH "freacH , du H care se cerne a doua oarH, se aJeazH Gntr%un borcan Ji se reseazH. PHstura se conservH singurH sau Gn amestec cu miere sau udrH de za.Hr. )mbalarea Ji Hstrarea se face la fel ca la olen. PHstura este folositH Gn stu inH, Gn industria farmaceuticH, Gn s ecial entru obIinerea vitaminelor naturale. !e asemenea se mai GntrebuinIeazH Ji Gn medicinH entru tratarea a o serie de maladii ale sistemului nervos, endocrin Ji Gn avitaminoze. )tLt Hstura cLt Ji olenul Gn formH conservatH ot fi distribuite albinelor Gn erioadele li site de cules Ji mai ales rivHvara Ji toamna, sub formH de turte, ca ados la asta din za.Hr. Concomitent cu distribuirea Hsturii, toIi fagurii care au *2# Ji *21 miere se descH Hcesc Ji se reseazH raf de olen este miere, a HsLnd cu cuIitul e toatH su rafaIa fagurelui descH Hcit. )ceJti faguri se aJeazH lLngH diafragma reductoare a cuibului. PR8P83ISU3 Pro olisul vine de la cuvintele greceJti ro K entru, olis K cetate Ji utea fi tradus liber ca un com le, de substanIe destinat a HrHrii cuibului, Gn s ecial, Gn vederea iernHrii. )lbinele Gl recolteazH de e diferite lante "cireJ, viJin, lo , brad, molid etc.' Ji Gl trans ortH Gn cuib. Cu a0utorul ro olisului albinele astu H crH Hturile stu ilor Ji aco erH cadavrele dHunHtorilor e care Gi rH un Gn interiorul stu ului "melci, Joareci, Jo Lrle, bondari' sau cadavrele albinelor moarte e care nu le ot scoate Gn afara stu ului. Colectarea ro olisului de cHtre albine !in observaIiile fHcute asu ra modului cum strLng albinele ro olisul s%a constatat cH acestea adunH ro olisul de diferite culori "alb, galben, roJu, verde, brun etc.' Ji Gl trans ortH ca Ji e olen e icioruJele osterioare. 3imba nu este utilizatH nici la 96

colectarea Ji nici la a licarea ro olisului. Sursele naturale de ro olis sunt Gm HrIite Gn douH gru e diferite: *. Prima gru H o constituie substanIele rHJinoase, rovenite Gn ma0oritate de e mugurii de lante. Pentru recoltare albinele se folosesc de mandibule du H ce cu antenele au desco erit articula cea mai otrivitH de ro olis. Pentru recoltare, albina, du H ce a rins, cu a0utorul mandibulelor, articula de ro olis, se trage Gna oi, cu ca ul ridicat, LnH ce articula de ro olis e care a a ucat%o se Gntinde Gn fir foarte subIire Ji se ru e. !u H aceea, cu icioarele manevreazH articula de rHJinH Ji o de oziteazH Gn aneraJele de olen. 8 eraIiunea se re etH. 3a descHrcarea ro olisului Gn stu , albina res ectivH este a0utatH de alta care ru e cu mandibulele cLte o bucHIicH din GncHrcHturH Ji o de oziteazH. )ceasta o eraIiune are loc adesea c.iar e scLndura de zbor. Recoltarea ro olisului de cHtre albine se face numai cLnd tem eratura aerului de HJeJte #$NC,. deoarece la aceastH tem eraturH materia vLscoasH este mai moale Ji oate fi colectatH cu mai mare uJurinIH. #. ) doua gru a de ro olis o formeazH balsamul din olen eliberat "Gn tim ul crH Hrii Ji digerHrii grHuncioarelor de olen de la lantele entomofile' din GnveliJul acestuia Ji care Gm ins de valvulele roventriculului, se acumuleazH Gn guJH. ?alsamul este Gntins de albine cu a0utorul limbii e obiectele din imediata a ro iere a uietului. Gn tim ul relucrHrii acestor rHJini cu a0utorul mandiXbulelor mai intervine Ji secreIia glandelor mandibulare ale albinelor lucrHtoare, Gn tim ul e, rimHrii substanIelor rHJinoase Ji a triturHrii balsamului de olen se amestecH Ji secreIii ale glandelor faringiene. -endinIa de ro olizare a albinelor este un caracter de rasH sau ecoti Ji de inde c.iar de GnsuJirile individuale ale unor familii de albine. -rebuie menIionat, de asemenea, cH s eciile ) is florea Ji ) is dorsata nu folosesc ro olisul iar unele rase din s ecia ) is mellifera ca ) is mellifera 3amar:ii nu adunH ro olis. Recoltarea ro olisului de cHtre albine are Ji un caracter zonal. Mn zonele mai reci Ji Hduroase GnclinaIia de ro olizare este mai ronunIatH faIH de zona de cLm ie. !e asemenea, toamna Ji rimHvara albinele ro olizeazH mai mult decLt Gn cursul verii. )lbina romLneasca, ) is mellifera car atica, are o tendinIH moderatH de ro olizare com arativ cu rasele de albine cu tendinIe mai ronunIate de ro olizare cum sunt albina caucazianH ") is mellifera caucasica', albina sa.arianH ") is mellifera sa.ariensis', ) is mellifera anatolica, ) is mellifera scutelata Ji altele. Com oziIia Pro olisul este o substanIH de culoare brun%desc.isH cu nuanIe LnH la brun%Gnc.is Ji uneori cu refle,e verzui, uIin solubil Gn a a dar erfect solubil Gn eter Ji alcool. Punctul sHu de to ire este de 9$%/$NC. 3a tem eratura din interiorul stu ului este maleabil, iar la tem eratura mediului ambiant devine casant. Mn rezent are o largH a licare Gn tera eutica medicalH sub formH de e,tract alcoolic, unguent sau diferite alte re arate medicamentoase. Pro olisul brut, aJa cum se recolteazH Gn stu rin rHzuire, conIine Gn medie 1$5 cearH, restul fiind format din rHJini, balsamuri, uleiuri esenIiale, Ji destule im uritHIi rHmase de la albine, entru cH ele folosesc ro olisul entru a GmbHlsHma imediat ceea ce nu ot sH evacueze. Ceara este o com onenta obligatorie a ro olisului. !in ro olis se e,trag douH ti uri de cearH com arativ cu ceara ro riu%zisH, e,trasH din acelaJi stu : ceara ) "circa */5' avLnd similitudini cu ceara ro riu%zisH Ji ceara ? "circa 95' net diferita, asemHnHtoare cu cerurile vegetale. Cele douH ceruri se ot se ara e baza solubilitHIii lor diferite, Gn alcool fierbinte concentrat Ji res ectiv diluat. 97

8 astfel de com oziIie indicH o mare com le,itate. Numai rintre flavone, uleiuri esenIiale etc. se gHsesc zeci de substanIe cHrora le vor trebui testate ro rietHIile biologice. Colectarea ro olisului de la albine ProducIii s orite de ro olis se ot realiza folosindu%se Gn acest sco unul din ti urile e,istente de colectoare de ro olis. Pot fi folosite colectoare care conIin o lasH de material te,til " ro olisul se recolteazH rin refrigerare Ji sfHrmarea bucHIilor de ro olis de e lasH, ro olisul devenind casant la rece' sau ur Ji sim lu o bucatH de linoleum, a roa e cLt dimensiunile HrIii de sus a stu ului, olenul recoltLndu%se rintr%o sim lH rHzuire cu dalta a icolH. Mn sco ul mHririi roducIiei de olen, se ot lua urmHtoarele mHsuri: *. cu ocazia fiecHrei intervenIii care se face Gn cuibul familiilor de albine Gn s ecial Gn erioada de rimHvarH Ji toamnH, se vor curHIa cu atenIie, rin rHzuire,toate HrIile Ji elementele din stu ce rezintH de uneri de ro olis> #. se vor distanIa ramele Gntre ele, recum Ji scLndurelele de odiJor cLte #%+ mm, formLndu%se s aIii care, du H um lerea lor de cHtre albine cu ro olis, vor fi curHIate reIinLndu%se ro olisul rezultat> 1. se GnlocuieJte odiJorul cu o lasH din material lastic care du H ro olizare se va ridica Gn vederea recoltHrii, de ozita la rece, a oi, cu o daltH, detaJa ro olisul> +. se oate folosi cu rezultate bune Ji colectorul de ro olis format dintr%un grHtar lamelat din tablH zincatH, sitH din material lastic Ji LnzH colectoare care se laseazH deasu ra cuibului Gn locul odiJorului>sita Ji Lnza colectoare rHmLn Gn tot cursul anului Gn familia de albine. 7rHtarul lamelat se une Gn luna a rilie o datH cu lHrgirea cuibului Ji se ridicH toamna Gn momentul regHtirii entru iernare a familiilor de albine> Mn tim ul sezonului a icol, ori de cLte ori lasa din lastic este GncHrcatH, e ma0oritatea su rafeIei cu ro olis, se desface rin des rindere Lnza colectoare de care aderH cea mai mare arte din ro olis, reaJezLndu%se Gn oziIia iniIialH. Recoltarea ro olisului de e Lnza colectoare se face o datH e an du H ce Gn realabil a fost HstratH cLteva zile la tem eraturH scHzutH "congelator'. Mn acest mod, anual, ot fi recoltate cantitHIi Gnsemnate de ro olis, cu un grad mai mare de im uritHIi "la rHzuirea HrIilor com onente ale stu ului' sau a roa e liber de diferite im uritHIi, a roa e ur, rin folosirea colectoarelor. CE)R) Ceara este o secreIie a albinei lucrHtoare. CLnd este emisH de glandele ceriere ea este erfect albH Ji curatH. UtilizatH ca material de construcIie Gn stu , ea se GncarcH rogresiv cu substanIe care%i sc.imbH rofund com oziIia Ji, ceea ce este mai vizibil,ea trece rin toate nuanIele de galben, e urmH de brun a0ungLnd a roa e neagrH du H cLIiva ani. Com oziIia c.imicH a cerii este foarte stabilH dacH se considerare rodusul ur, aJa cum este secretatH de glande. BariaIi foarte slabe de la o rasH de albine la alta. Nu se noteazH variaIii semnificative decLt Gntre diferitele s ecii ale genului ) is. BENINU3 Beninul de albine este o substanIa com le,H, un rodus de secreIie al albinei lucrHtoare Ji al mHtcii, un amestec al secreIiei glandelor de venin care concurH la formarea a aratului vulnerant. Este stocat Gn unga de venin Ji eliminat la e,terior Gn momentul GnIe Hrii, servind Gm reunH cu acul la a Hrare "acul la albina lucrHtoare este un ovi ozitor modificat entru 98

funcIiile de a Hrare' Ji eliminarea duJmanilor "mHtcilor concurente, a albinelor .oaIe, a animalelor Ji insectelor care vreau sH rHdeze stu ul, etc.'. MnIe Hturile albinelor re rezintH un act refle, de autoa Hrare Ji se materializeazH rin folosirea organului s ecializat entru funcIia de a Hrare, format din artea vulnerantH cu unga de venin, artea motoare Ji glandele secretoare de venin. Cantitatea e care o oate elimina la o GnIe HturH o albinH cu glanda de venin dezvoltatH este de circa $,1 mg venin lic.id, cores unzLnd la circa $,* mg substanIH uscata. Cantitatea de venin este determinatH de vLrsta albinelor, de .ranH Ji de sezon. Cantitatea ma,imH de venin se obIine de la albinele Gn vLrstH de *&%#$ de zile, du H care glandele secretoare degenereazH tre tat.

Mn general se afirmH cH odatH folositH rezerva de venin nu se mai reface. !im otrivH, unele cercetHri menIioneazH ca du H eliminarea rin GnIe are rezerva de venin a albinelor se reface cu condiIia ca integritatea organului s ecializat sH nu fie deterioratH. ?iologia secreIiei de venin are articularitHIile ei, cantitatea de venin variind de la o rasH la alta, de la o o ulaIie la alta Ji c.iar de la un individ la altul, atingLnd o cantitate ma,imH secretatH de circa $,1 mg. Numeroasele cercetHri efectuate LnH Gn rezent aratH cH veninul de albine are o structurH com le,H, Gn el fiind rezente atLt substanIe de naturH organicH cLt Ji anorganicH, substanIe ce%i conferH ro rietHIi articulare, s ecifice. )PI3)RNI3U3 ) ilarnilul este un rodus a icol obIinut din larvele de trLntor cLt Ji din conIinutul nutritiv aflat Gn celulele res ective din faguri, recoltate Gntr%un anumit stadiu larvar "Gn ziua a /%a de stadiu larvar'. !eJi nu este un rodus tradiIional al stu ului, ca Ji mierea, olenul Ji ceara, a ilarnilul se distinge rin ro rietHIile lui organole tice s ecifice, rin ro rietHIile lui fizico% c.imice Ji microbiologice care Gl recomandH ca un rodus veritabil, de valoare al stu ului. 3)P-IS8RU3 !E M)-C) 3a Gnce utul anilor cincizeci atenIia biologilor a fost atrasH de com oziIia Ji mai ales de ro rietHIile lH tiJorului de matcH. Este interesant fa tul cH aceastH substanIH, Gn acelaJi tim la te Ji salivH, asigurH larvei o creJtere ra idH, iar individului care a fost .rHnit cu ea, o longevitate ce nu se oate com ara cu cea a indivizilor care nu rimiserH lH tiJor de matcH. ) fost subiect entru am lH reflecIie Ji cercetHri. CLIiva a icultori Gntre rinzHtori au trecut direct la roducIia Ji vLnzarea cHtre ublic a lH tiJorului de matcH, cHruia i%au atribuit virtuIile cele mai e,traordinare, Gnainte c.iar ca dosarul medical sH fi fost desc.is. )nii au trecut> cercetHrile au rogresat, e urmH au stagnat a roa e. !osarul medical un moment desc.is a fost re ede Gnc.is de cHtre medici Gngri0oraIi entru re utaIia lor Ji uIin doritori sH%Ji amestece numele Gntr%o ublicitate gHlHgioasH. Ce a mai rHmas din aceastH erioadH e,traordinarH < Contrar tuturor Hrerilor Ji tuturor ronosticurilor, lH tiJorul de matcH continuH fHrH zgomot o carierH Gnce utH cu rHsunet. ProducIia Ji consumul se ec.ilibreazH la un nivel care ermite unor a icultori s ecializaIi sH%Ji mHreascH rentabilitatea stu inei. Stabilitatea, rin aceasta GnIelegLnd evoluIia consumului de mai bine de #$ de ani Gncoace, constituie dovada cH nu se oate ignora fenomenul 4lH tiJor de matcH4. 3H tiJorul de matcH este un rodus de secreIie al glandelor .i ofaringiene ale albinelor 99

lucrHtoare, destinat .rHnirii larvelor Gn rimele 1 zile, a larvelor de matcH e toatH erioada LnH la cH Hcirea botcilor, cLt Ji a mLtcilor. )re o consistenIH cremoasH, este de culoare alb%gHlbuie, cu gust acriJor.

L'C!"!I I$ S 'PI$"
LUCRARI DE PRIMAVARA IN STUPINA
Stu arii ince atori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru : anul a icol ince e toamna = !e felul cum sunt regatite familiile de albine in toamna de inde totul : Productia,starea de sanatate,marimea stu inei si in general tot ce tine de buna desfasurare a lucrurilor.-otusi entru a nu crea confuzii,vom su ra une anul a icol cu cel calendaristic,urmand ca e masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce trebuie e,ecutate sa faceti aceasta se arare singuri. )cestea fiind s use sa trecem la treaba === 8data cu ridicare sensibila a tem eraturilor, rimavara in stu ina trebuie facute mai multe lucrari.In ordine cronologica "subliniem ca toate au im ortanta lor'acestea ar fi : Pregatirea vetrei stu inei Pe la ince utul lunii martie"functie de starea vremii'vom demara rimele actiuni: % curatam si im rastiem za ada entru ai grabi to irea,adunam si inlaturam crengile,frunzele si in general toate resturile,urmarind o igienizare totala % asezam stu ii e locurile definitive,functie de sistemul ales,urmarind ca urdinisurile sa fie orientate s re sud%est si albinele sa beneficieze de caldura soarelui % curatam rin urdinis"cu o sarma' stu ii de albine moarte si alte resturi>acestea se vor arde nea arat % instalam sau reorientam gardurile de rotectie entru a feri albinele de vanturile reci ale ince utului de rimavara Su raveg.erea zborului de curatire In tim ul iernii datorita fa tului ca albinele nu au mai utut iesi din stu ,au acumulat in intestine reziduri care acum trebuie eliminate.!e aceea in rimele zile calduroase"tem eratura a0unge la este *& grade C',trebuie sa stimulam efectuarea acestor zboruri de curatire.!aca inca mai este za ada e vatra stu inei este recomandat sa intindem aie e 0os.Urdinisele se vor desc.ide larg iar ca acele se vor salta entru ca razele soarelui sa incalzeasca odisorul stu ului.-ot acum unii dintre stu arii cu e, erienta mai fac o lucrare im ortanta: introduc in mi0locul cuibului un fagure gol,bine cladit,in care toarna *%#:g de siro de za.ar caldut.Cand observam ca zborul de curatire a fost facut de totalitatea familiilor,reducem urdinisele la 1 cm si bineanteles asezam ca acele care au fost saltate. Primul control si stramtorarea cuiburilor Profitand de una din zilele calduroase e,ecutam rimul control de rimavara,in care vom evalua starea familiilor de albine,o eratiune dublata de o stramtorare a cuibului.3a desc.iderea stu ului constatam: % rezenta .ranei care e,ista in faguri,stiind ca o rama standard contine 1,&:g miere e ambele fete % rezenta matcii,du a uietul de e fagurii din mi0locul cuibului>daca uietul nu e,ista totusi nu trebuie sa ne ingri0oram: unele matci isi ince mai tarziu ouatul si de aceea este necesara re etarea controlului du a o sa tamana, ana cand tragem o conluzie corecta. -ot in tim ul acestui control,scoatem din stu i fagurii mucegaiti,cu ete de diaree,si e 100

cei ce contin multe celule de trantori.S%a constatat ca dezvoltarea familiilor de albine decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura o tim.In acest sco stu arii vor 4stramtora cuibul4.Cuibul se aran0eaza catre eretele stu ului care este cel mai e, us soarelui astfel:fagurii cu uiet se aseaza in mi0loc,ei fiind marginiti de faguri cu miere si astura>in cuib se lasa strict atati faguri cat ot aco eri albinele si care trebuie sa aiba numai celule de lucratoare>in ce riveste rezerva de .rana familia trebuie sa dis una de min.+%& :g miere si bineinteles astura.)tentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor im erfecti sa nu orfanizati accidental familia.Cuibul se limiteaza cu o diafragma mai scurta,dincolo de ea fiind asezati fagurii cu resturi de miere,aceasta delimitand com artimentul de .ranire. Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lazi curatate,re arate si dezinfectate.-rebuie sa avem regatite din tim cateva lazi,urmand ca e masura ce mutam albinele sa dezinfectam si restul de stu i. 3ucrarea este foarte necesara entru ca e langa toate celelalte,sa astram o stare de igiena erfecta.-oate aceste lucrari sunt decisive,necesita sa avem ceva tim la dis ozitie si mai ales sa avem 4ingaduinta4 vremii. Salvarea albinelor ramase fara rezerve de .rana Salvarea familiilor ramase fara rezerve de .rana este foarte usor osibila in orice stu ina c.iar daca a icultorul este li sit de e, erienta.In acest sco folosim urmatoarele rezerve: % roviziile de .rana e,istente e ramele care nu au fost cu rinse de g.em,sau in celulele din artea o usa a fagurilor ocu ati artial % roviziile de .rana e,istente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie % mierea in faguri,miere lic.ida sau granulata de la rezerva stu inei In rimul caz constatam ca de o arte si de alta a fagurilor ocu ati de g.em,se afla cate *%# faguri cu miere care nu au fost folositi de albine.)sta se intam la din cauza ca odata format g.emul de iernare,albinele nu mai au acces decat la roviziile de e fata fagurilor unde se afla.Pentru a remedia situatia se ridica din stu i ramele care contin rovizii,si care din motivul mentionat au ramas neconsumate. Se desca acesc aceste rame e o arte si cu a0utorul unui bastonas de lemn se fac #%1 gauri de grosimea unui creion.) oi se inde arteaza ramele cu faguri si utine albine din ambele margini ale g.emului.Se introduc fagurii gauriti,cu miere desca acita in s atiu liber care tocmai a fost creat.;agurii scosi"cu utine albine e ei' se alatura de fagurii cu miere,bineinteles si ei gauriti entru a ermite circulatia albinelor. In cazul cand familia ramasa fara rovizii nu are faguri dis onibili in stu ,se rocedeaza la ridicarea de faguri cu rovizii din familiile mai bogat a rovizionate.Introducerea lor in stu i se face du a te.nologia descrisa mai sus. Cand nu dis unem de acesti faguri,se oate folosi mierea diluata un ic,incalzita si a oi turnata in faguri goi.@raniri de calitate se mai ot face cu turtite de miere cristalizata si framantata cu za.ar udra ana obtinem consistenta dorita,cat si cu serbet de za.ar.)ceste turtite se a lica direct e artea su erioara a ramelor.Este de dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta, utand evita aceste situatii ne lacute rintr%o buna organizare a cuibului inca din toamna. Com letarea rezervelor de astura Pe langa miere,albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de .rana roteica.)ceasta este asigurata de astura,li sa ei fiind un .andica ma0or in dezvoltarea favorabila a familiilor de albine.Pentru cresterea unui :g de albina este nevoie de *,& :g de astura.Pastura se asigura din toamna rin introducerea unui fagure lin si la nevoie rin com letarile de rimavara.In rimavara modurile de administrare 101

sunt: % Scoatem astura din faguri rin taierea lor in fasii>a oi frecam fasiile in mana ana la se arare.3a astura obtinuta se adauga o cantitate egala de a a si o cantitate dubla de miere.Se mai adauga sare *5 din cantitatea amestecului si se omogenizeaza.Se toarna amestecul in faguri administrand zilnic cate #$$g, ana la a aritia culesului de olen. % Un :g de astura se amesteca cu $,/&$:g miere si se administreaza deasu ra ramelor sub forma de turtite roteice de com letare. % )mestecam cantitati egale de olen si miere ,administrand la fel deasu ra cuibului sub forma de turtite. Concluzionand,.ranirea roteica de rimavara se face de referinta cu astura de la rezerva,a oi daca nu avem cantitatile necesare se vor face .raniri cu olen si miere sau astura si miere. !ezinfectia stu ilor !aca nu am facut aceasta lucrare in tim ul rimului control de rimavara"din diferite motive' sa stiti ca acum a sosit momentul.!ezinfectia se face cu sco ul astrarii sanatatii familiilor de albine.8 casa curata inseamna eliminarea unor robleme grave. 3ucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stu i, e care i%am curatat si dezinfectat.In rinci iu lazile se curata de resturi de ceara, ro olis, ete diareice si a oi se dezinfecteaza cu o solutie recomandata.Urmeaza o lim ezire,o uscare si nea arat flambarea cu flacara. 3argirea cuiburilor 3ucrarea este deosebit de im ortanta,avand in vedere ca interventia stu arului oate face mult bine,dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect.Prin largirea cuibului trebuie sa ras undem ferm necesitatii matcii de a de une oua.-rebuie sa avem in vedere urmatoarele conditii generale: % e,istenta unei concordante intre su rafata ocu ata de uiet si numarul de albine doici>la un numar mic de doici si cantitatea de la tisor de matca distribuita va fi mica % rezenta rezervei de astura necesara cresterii uietului si a albinelor tinere % conditiile interne si e,terne, recum si caracteristicile biologice.acestea tin de tem eratura e,terna,de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul o tim in stu cat si de fa tul ca rin modul de a de ozita olenul in faguri se regleaza activitatea matcii.In rinci iu matca este o rita sa de una oua e fagurii aflati du a cei cu astura. % a licarea fara discernamant a .ranirilor de stimulare> rintr%o .ranire abundenta se ot introduce in stu dezec.ilibre im ortante Efectiv largirea se face astfel: semnalul trebuie dat de fa tul ca toti fagurii din cuib sunt ocu ati cu uiet"e,cluzand fagurii marginasi care contin miere si astura'.Se adauga un fagure bine cladit.)cesta se introduce intre fagurele marginas si cel cu uiet.!u a ce si acesta a fost ocu at cu uiet,se introduc tre tat alti faguri tinand seama de cresterea o ulatiei.Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in care s%au mai crescut cateva generatii de albine, a oi utand fi introdusi si faguri claditi in care nu a fost crescut uiet.Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere"care vor fi desca acite'este un factor favorizant. 8 metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi,este aceea de ai stro i cu a a calduta sau miere diluata.3a incalzirea tim ului si in rezenta unui mic cules largirea se oate face si cu un fagure artificial.)cest fagure se aseaza du a ultimul fagure cu uiet si in momentul cand celulele au fost cladite e 0umatate se muta in mi0locul cuibului. Citind aceste randuri sigur v%ati dat seama ca te.nicile descrise sunt folosite cu recadere la stu ii orizontali si verticali cu magazine.Stu ul multieta0at,beneficiind de o constructie a arte se manuiete diferit.3a acest ti de stu largirea se face rin 102

inversarea cor urilor, manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind necesare. Intarirea familiilor slab dezvoltate 8ricat s%ar stradui stu arii sa e,ecute toate lucrarile la tim ,se constata ca in stu ina o arte din familii raman in urma cu dezvoltarea,a arent fara o cauza anume definita.3a urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne gandim ca o familie de albine oate fi asimilata unui 4organism4.Pentru a uniformiza uterea stu ilor se ractica metoda relevarii de rame cu uiet ca acit din familiile uternice si a0utarea celor ramase in urma cu dezvoltarea.

LUCRARI DE VARA IN STUPINA - VALORIFICAREA CULESURILOR

Stu arii au de us eforturi deosebite entru a scoate familiile de albine uternice din rimavara si acum astea ta roadele muncii lor.Culesurile la omii fructiferi si flora s ontana au asigurat familiilor necesarul de miere si olen.In anii de e,ce tie se ot obtine si cateva :g de miere marfa,dar marea multumire este ca albinele au .rana din abundenta.In general culesurile sunt de mare intensitate,insa durata lor este scurta.)ceste culesuri ot fi tim urii "salcam,zmeuris',de vara"tei,faneata,floarea soarelui' si tarzii. Recunoasterea unui cules % s eciile melifere infloresc abundent % intensitatea zborurilor creste e, onential,albinele se ing.esuie la urdinis. % fagurii din cuib se inalbesc datorita fa tului ca albinele alungesc celulele si ca acesc mierea. % e inserat in stu ina se simte mirosul caracteristic al mierii. % albinele ventilatoare isi intensifica activitatea, entru a eva ora a a din nectarul roas at cules. Conditii entru valorificarea culesurilor !evine foarte clar si entru stu arul ince ator cat si entru cel e, erimentat ca nu orice familie de albine din stu ina oate valorifica la ma,im un cules.Conditiile necesare sunt : % familiile sa fie uternice si sa ocu e min. *# faguri standard,dintre care (%6 cu uiet % familiile sa fie in stare activa,stiut fiind fa tul ca o familie aflata in stare de roire sau in rea0ma roitului isi diminuiaza mult activitatea Cum obtinem acest deziderat< Sunt lucrari care facute la tim ,ne un in i ostaza de a aborda cu ma,im succes culesul: % familiile de albine trebuie intretinute in stu i de mare ca acitate care ofera osibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal,de ozitarea mierii sa fie asigurata si a caror volum se oate mari sau micsora % intensificarea ventilatiei rin umbrirea stu ilor,ridicarea artiala sau totala a odisorului si inlocuirea acestuia cu o sita % ridicarea eriodica de rame cu uiet ca acit,cu albina aferenta,aceasta o eratiune revenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stu inei % inlocuirea matcilor batrane sau necores unzatoare cu matci tinere,a te biologic si genetic entru erformanta % folosirea familiilor a0utatoare si unificarea acestora cu familia de baza in rea0ma culesului,in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si im licit o roductie e masura % marirea uterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea, rin im uternicirea lor cu uiet 103

ca acit ridicat din stu ii uternici Sunt rimaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine,in care culesul ince e tim uriu.Donele cu salcii,artar,cu flora s ontana si mai ales adurile de salcam ot oferi cantitati im ortante de miere. Stu arii care au in zona asemenea 4comori4,sau cei care ractica stu aritul astoral,obtin rezultate remarcabile.8data cu sfarsitul rimaverii,familiile de albine ating ca acitatea ma,ima de dezvoltare.!aca nu se intervine ferm,acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmatoare% tei,fanete,floarea soarelui% ot fi com romise.;ormarea de noi familii si a licarea stricta a tuturor masurilor revazute entru aceasta erioada, ot im edica agubele ce vor urma si dau osibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare.

LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA

Bine toamna,mierea a fost e,trasa si a icultorul se afla us in fata unor noi rovocari,carora trebuie sa le faca fata.!u a cum am mai s us acum ince e anul a icol,toamna re rezentand un nou debut si un rile0 de a une stu ina e o alta trea ta a erformantei.Sa trecem iarasi la treaba:lucrarile de toamna demareaza la ince utul lunii august si se im art in trei mari categorii: % lucrari de intensificare a cresterii uietului> asigurarea rezervelor de .rana entru iernare> regatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate. Intensificarea cresterii uietului Pentru ca familiile de albine sa iasa cat mai uternice din iarna,trebuie ca inca din toamna sa asiguram o o ulatie numeroasa,bine .ranita si intr%o stare de sanatate erfecta.)cest lucru nu este usor de obtinut,stu arul fiind foarte solicitat,atat ca tim ,cat si ca volum de munca.Ce masuri trebuie avute in vedere: )sigurarea de matci tinere si viabile: S%a stabilit ca numai o matca tanara oate face fata la un ritm constant de de unere a uietului.In acest sco nu trebuie sa toleram in stu ina matci mai batrane de # ani si in decursul verii sa facem inlocuirile necesare.?iologic matcile batrane isi limiteaza de unerea uietului atunci cand in natura nu mai e,ista un cules bogat de nectar si olen, e cand cele tinere se com orta altfel:isi mentin ritmul bun c.iar daca resursele nectarifere si cele roteice sunt mult mai mici"intr%un cuvant valorifica mai bine culesurile de intretinere'.Un alt avanta0 al matcilor tinere este acela ca in rimavara vom gasi un rocent redus de familii ramase orfane"du a unii autori rocentul este de $,&5'.Cu toate astea nu se recomanda ca sc.imbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci neam erec.eate decat in cazuri de urgenta. !eblocarea cuiburilor 8 alta cauza a scaderii de unerii uietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere sau astura.8data cu a ro ierea toamnei si in rezenta unui cules mediu, instinctiv,albinele bloc.eaza cuibul,cautand sa%si asigure necesarul de rezeve de .rana.Practic se intam la ca matca sa nu mai aiba unde de une oua,numarul celulelor libere scazand drastic. Pentru a inlatura acest nea0uns, la stu ii orizontali si verticali cu magazine se introduc eriodic in mi0locul cuibului faguri claditi"recomandati cei in care s%au crescut cateva generatii de uiet'.)ceste s atii libere se creeaza rin scoaterea fagurilor marginasi.3a stu ul multieta0at lucrarea este mult mai sim la si se realizeaza rin inversarea eriodica a cor urilor.)tentie insa, entru ca trebuie sa avem gri0a ca niciunul din cor urile inversate sa nu fie cor ul care gazduieste rezervele de .rana 104

)sigurarea cu faguri de calitate ;agurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti,fara celule de trantori sau alte defecte.-oti fagurii care nu cores und criteriilor vor fi scosi fara a sta rea mult e ganduri.)sigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in 4zona fierbinte4 a cuibului,adica acea zona in care rimavara se vor creste noile generatii. )sigurarea de culesuri tarzii si .raniri de stimulare Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si olen im ulsioneaza matca sa de una oua.Prelungirea acestei erioade aduce mari avanta0e stu inei in totalitatea ei,albinele reca atand starea febrila care caracterizeaza un bun cules.Stu arii ot une familiile in aceasta stare favorabila fie rin de lasarea in astoral la locatiile care ofera culesuri tarzii,fie rin incercarea de asigurare a unei baze de de cules rin alegerea unei vetre ermanente adecvate. Ce utem s une des re culesurile tarzii< Cert este fa tul ca rezenta lor are un im act mult mai mare in com aratie cu o .ranire artificiala de stimulare.Cand stu arii nu ot oferi albinelor aceste culesuri a eleaza la .raniri de stimulare rin oferirea catre familii a merii desca acite sau a inlocuitorilor acesteia"siro de za.ar'.!es re eficienta acestor .raniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie,aici limitandu%ne a s une ca se fac in mai multe moduri:desca acirea a #%1 dm atrati de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului>.raniri cu siro de za.ar concentratie *2*,cate #$$% 1$$ g la interval de #%1 zile>deasemeni o alta metoda este stimularea cu za.ar tos,umectat utin cu a a sau miere. Nu trebuie sa ignoram un fa t:.ranirile glucidice trebuie com letate si cu cele roteice, rin asigurarea olenului livrat in mod natural sau artificial.In li sa unui cules se administreaza ca turtite" regatite in acelasi mod ca in rimavara'deasu ra cuibului. Reducerea si im ac.etarea cuiburilor Ca si in rimavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se rocedeaza la o stramtorare a cuibului>in stu vor ramane numai fagurii care sunt aco eriti bine de albine,marginiti de faguri cu miere si astura.;agurii scosi se trec dincolo de diafragma si rin desca acirea lor mierea v%a fi carata de albine in cuib.)tentie:nu se lasa ana tarziu in toamna fagurii du a diafragma,asta entru a im edica o formare gresita a g.emului de iernare. -ot in aceasta erioada se face o im ac.etare sumara"a nu se comfunda cu im ac.etarea finala din toamna'.!in fericire entru osesorii de stu i multieta0ati,aceste o eratiuni nu sunt necesare decat in cazuri utine,cand familiile nu a0ung la nivelul de dezvoltare cerut.Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere a o ulatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire. )sigurarea rezervelor de .rana )lbinele ierneaza stranse intr%un g.em si in tot acest tim climatul este asigurat de o miscare continua a lor.Cand conditiile e,terne ermit,familia de albine demareaza cresterea uietului% la ince ut timid, e su rafete mici de fagure% urmand ca odata cu imbunatatirea vremii,ins re rimavara,cresterea sa fie accelerata.!u a cum bine stiti albinele ce ierneaza"datorita conditiilor s ecifice'traiesc a ro,.&%9 luni,deci asigurarea rezervelor ana la a aritia rimelor culesuri este o lucrare foarte im ortanta. )ceste rezerve sunt folosite la autointretinere si entru cresterea uietului.8 familie fara rea multa .rana risca sa se iarda in iarna,asta fara sa vorbim de cantitatile mici de uiet crescute.Ce trebuie sa avem in vedere entru a rezolva roblema .ranei<Cateva deziderate de atins: Calitatea .ranei Mierea din faguri sa fie numai miere florala.Ca o rima conditie ar trebui sa mentionam 105

ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stu i.!aca iernam familiile cu aceasta miere in faguri riscam sa ierdem albinele"acestea ne utand face zboruri de curatire'.8 alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie ca acita.Mierea este un rodus .idrosco ic si rin ramanerea libera e faguri"fara a fi ca acita' se oate deteriora.Consumata de albine, mierea alterata roduce boli grave.!easemeni se refera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu cristalizeaza.In s ecial mierea de ra ita, rin uterea mare de cristalizare,este foarte daunatoare si trebuie inlaturata. Ramele de miere si astura !e referat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de rimavara%vara.8 rama corect aleasa este aceea care cu rinde miere e ambele fete min. #21 din su rafata.Cantitativ asta inseamna ca o rama standard de orizontal contine #,/%1 :g miere iar una de multieta0at *,(%# :g.Se acce ta ca o ultima o tiune si rame cu *,& :g miere,dar acestea trebuie folosite cu multa recautie.?ineinteles acesti faguri vor fi foarte bine construiti.Ca rezerva de astura,fiecare familie trebuie sa aiba min. * fagure cu astura,fiind si entru acest fagure valabile recomandarile" rivind calitatea lui'facute la cei cu miere. @ranirile de com letare @ai sa vedem cand si in ce cazuri se fac .ranirile de com letare.Sunt cazuri cand familiile nu ot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo>a oi cand mierea de mana trebuie inlocuita,sau cand s%au facut greseli de ordin te.nic in intretinere.In cazul stu ului vertical cu magazine sunt robleme care a ar din insasi constructia lui"mierea este de ozitata in fagurii de stransura' si care re rezinta un caz a arte. Ince em aceste .raniri cat mai tim uriu,adica imediat du a ce s%au terminat culesurile de vara.-rebuie sa facem o distinctie intre .ranirile de com letare si .ranirile de stimulare,fiecare avand rolul si sco ul sau.In cazul in care .ranirea de com letare se face cu siro de za.ar trebuie ca la aceasta sa artici e in rinci al albinele care nu vor intra in iarna.!aca nu res ectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata si inca abila sa asigure o viata normala in stu "ele vor muri inainte de a creste generatiile noi de uiet'.Ca un rinci iu general,.ranirea de com letare o facem du a ce am redus cuiburile la numarul de faguri e care se va face iernarea.Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata,iar mierea com letata sa aiba tim entru a fi ca acita. 3a com letare se va folosi un siro de za.ar,#2*,cu un adaos de * gr acid citric"sare de lamaie',la litru.)dministrarea .ranei se face in ortii medii sau mari"#%1 :g',seara,cu luarea de masuri stricte de revenire a furtisagului.8 sa observam ca nu toate familiile ridica siro ul de za.ar este noa te si in acest caz devine necesara micsorarea ortiilor.Cand tim ul este inaintat,siro ul de za.ar se oate inlocui cu serbet.-rebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de com letare este cea cu miere, e care o desca acim de e faguri si o administram du a diafragma.Este de dorit ca aceste .raniri de com letare sa fie terminate ana in #$ august. Pregatirea cuibului familiilor de albine Cu ce am utea com ara aceasta lucrare<Poate cu aran0area s atiului locuibil intr%o casa, entru ca toata lumea sa se simta bine.)ran0area cuiburilor familiilor de albine se face in functie de terminarea culesurilor,starea vremii si rezenta uietului.-im ul acestei aran0ari difera de la an la an,iar stu arul trebuie sa a recieze foarte bine momentul ales.In rinci iu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocu ati de albine,iar acestea sa aiba acces la .rana toata iarna.Sunt trei metode de aran0are a fagurilor: % am lasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda,si consta in aran0area fagurilor mai lini cu miere s re e,tremitati iar catre mi0locul cuibului in ordine descrescanda. % am lasarea unilaterala : se foloseste in general entru a ierna doua familii intr%un 106

stu .;agurii se randuiesc de o arte si de alta a diafragmei.3anga diafragma se aseaza fagurele cu cea mai mare cantitate de miere,urmand fagurii cu cantitati descrescatoare. % am lasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de miere,urmatorii"asezati simetric'fiind usi cei cu miere din ce in ce mai utina. 3a toate ti urile de aran0are se va urmari ca fagurii sa nu contina mai utin de *,& :g miere si sa fie bine construiti"mai ales cei din cuibul efectiv'.3a stu ii multieta0ati iernarea trebuie facuta de regula e doua cor uri,in cor ul su erior trebuind sa e,iste *+%*& :g de miere.In cor ul de 0os mierea se gaseste doar e fagurii laterali.In cazurile cand familia ierneaza e un singur cor "situatie care nu e de dorit'se va refera o asezare centrala a fagurilor.

LUCRARI DE IARNA IN STUPINA

S re sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se sc.imba foarte mult.Benirea no tilor reci si foarte reci le obliga sa se gru eze in 4g.emul de iernare4.3ucrarile e care le%am facut in toamna acum isi arata roadele.Ce mai utem face ana la de lina instalare a iernii< Izolarea termica a cuibului In toamna am facut de0a o im ac.etare sumara,insa acum va trebui sa o facem e cea recomandata entru iernare.Se stie ca albinele nu incalzesc stu ul ci doar interiorul g.emului.-rebuie sa stim ca izolarea termica nu se face entru a creste tem eratura in stu ci entru a feri albinele de variatiile bruste ale tem eraturii.3iteratura de s ecialitate recomanda doua metode de im ac.etare:bilaterala si unilaterala.E, erientele ultimilor ani au aratat ca o im ac.etare bilaterala nu este necesara entru ca izoleaza rea mult cuibul. -otusi,ea se a lica familiilor de albine slabe, entru familiile normale fiind recomandata cea unilaterala.In ce consta im ac.etarea unilaterala: la stu ii orizontali si cei verticali cu magazine,fagurii se aseaza s re eretele mai incalzit al stu ului.3a diafragma se astu a toate fantele "se oate folosi si banda scotci' si se izoleaza cu materiale care nu creaza condens.!easu ra odisorului se a lica o alta im ac.etare din aceleasi materiale.Im ac.eta0ul nu trebuie sa fie rea gros entru a ermite evacuarea a ei din stu .Stu ii multieta0ati%din nou cel mai usor de manevrat%se im ac.eteaza numai su erior,deasu ra odisorului sau unilateral de catre stu arii care sunt 4-oma necredinciosul4 si se g.ideaza du a rinci iul 4totul e bun,daca nu dauneaza4. Bentilatia stu ului Bentilatia stu ului este foarte im ortanta,daca ne g.idam du a e, erienta trecutului>familii de albine uternice in toamna,au iesit din iarna ca niste umbre de nerecunoscut.Si asta datorita greselilor care au fost facute,cand nu s%a asigurat o ventilatie cores unzatoare. 8 ventilatie corecta este li sa totala a oricaror curenti,altii dacat aceia roveniti din sc.imbul de aer,dintre urdinis si fanta din odisor.!eci rima masura ar fi ca orice orificiu"in afara de cele doua mentionate'sa fie astu at.Este recomandata si o anumita marime a urdinisului,care s%ar situa undeva la valoarea de $,&cm entru fiecare s atiu dintre rame. In ceea ce riveste marimea fantei din odisor,un mare stu ar roman recomanda:4orificiul de aerisire din odisor,trebuie sa fie de marimea unei alme4.!aca curentii de aer vor circula numai intre aceste doua fante"urdinis% odisor',veti asigura albinelor dumneavoastra o traversare in bune conditii a iernii.)ceasta te.nica se a lica la toate ti urile de stu i e,istenti in e, loatare. 107

) licarea tratamentelor de toamna -ratamentele cele mai eficiente im otriva varozei se a lica in li sa uietului.)cest lucru se intam la mai tarziu in toamna,s re ince utul iernii.Stu arii trebuie sa rofite de zilele% utine ce%i dre t%de vremea buna si sa faca aceste tratamente conform ros ectului si recomandarilor roducatorilor de medicamente. Protectia generala a stu inei Conditiile grele din tim ul iernii necesita luarea de masuri de rotectie s eciale. In acest sco ,stu ii vor fi mutati si asezati e vatra de iernare.Stu ina se va rote0a cu garduri de inaltime medie care im iedica o circulatie ericuloasa a curentilor de aer.Stu ii vor fi asezati e ostamente s eciale,avand gri0a ca sa li se asigure o anumita inclinare.)ceasta masura este benefica,in eventualitatea ca a a rezultata din condens va fi eliminata.E,ista 1 metode de iernare:iernarea in aer liber,iernarea in co0oc si iernarea in ada ost.!in unct de vedere al avanta0elor si dezavanta0elor oferite de fiecare metoda in arte este de discutat.Recomandat insa este o iernare in aer liber,cu luarea masurilor mai sus mentionate. Su raveg.erea albinelor iarna 8data cu venirea iernii,lucrarile din stu ina s%au inc.eiat.Pentru stu arii care au facut toate lucrarile4ca la carte4urmeaza o erioada de #%1 luni in care vizitele la stu ina re rezinta sim le vizite de su raveg.ere.Mai mult,e,ista o anumita categorie de stu ari,care nu mai trec in aceasta erioada e la albinele lor> rima vizita fiind facuta e la ince utul lunii martie.)cestia sunt 4meseriasii4,cei care e baza e, erientei acumulate ot duce lucrarile din tim ul anului la erfectiune. !ar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie<3a cate 1 sa tamani interval,vizitam stu ii si cu a0utorul unui stetosco "se oate si cu unul im rovizat'ascultam zgomotele din stu i.Ce ne%ar utea indica ele< % un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula. % un bazait uternic ne indica, ca familia are robleme si ca e,ista o stare anormala in stu . % un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate. % zumzetul neuniform si langator indica absenta matcii. Stu arul mai are o osibilitate de a reciere a starii familiilor de albine iarna,aceasta numindu%se 4foaia de control4.Prin e,aminarea resturilor si albinelor moarte de e ea,ne utem da seama daca e,ista robleme.3a stu ii orizontali unde 4foaia de control4 nu se oate instala,se e,amineaza resturile care sunt scoase rin urdinis cu o sarma. Dborurile de curatire iarna Stiti inca din rimavara cat de benefice sunt aceste 4zboruri de curatire4.Inainte de ince utul iernii albinele fac zboruri de curatire ,fa t care are influente ozitive in ce riveste iernarea.Nu de utine ori in unii ani cand tem eraturile de asesc *# grade C ,in lunile decembrie,ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa din stu .Stu arul% ca si in rimavara %trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand urmatoarele masuri: % curata urdinisurile,ridica ca acele si saltelutele izolatoare,curata za ada,im rastie aie. 8 ractica des folosita este si 4lovirea4 usoara a stu ilor entru ca albinele sa se agite si in acest fel sa iasa. Un indemn: rofitati de zilele calde si fiti rezenti in stu ina entru a su raveg.ea zborurile de curatire,asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar utea sa a ara daca acestea nu se fac de toate familiile. Indre tarea starilor nedorite In viata unei familii ce ierneaza ot interveni diferite robleme care trebuie 108

rezolvate.)ceste cazuri s eciale nu sunt de dorit sa a ara,dar cateodata totusi se intalnesc in ractica a icola"cele mai multe fiind rovocate c.iar de noi'. % familiile au ramas fara .rana sau nu au acces la aceasta>albinele aflate intr%o astfel de situatie necesita o .ranire su limentara.) rovizionarea se face cu faguri de la rezerva.!u a ce desc.idem stu ul,localizam g.emul de iernare.Introducem a oi fagurele in locul in care li seste .rana,nu inainte insa de a gauri fagurii de #%1 ori, entru a inlesni circulatia albinelor.8 alta metoda este .ranirea cu miere cristalizata fin,framantata cu za.ar udra.!in acest amestec se fac turte de *,& :g ambalate in ungi gaurite sau .artie"deasemeni gaurita'si se administreaza albinelor deasu ra intervalelor gasite in suferinta.Cand nu avem miere indemna la boli,sau ur si sim lu aceasta li seste,se foloseste serbetul de za.ar administrat ca in cazul recedent"turte'.Se ot face si .raniri cu siro de za.ar dens,administrat in faguri dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu lacere. % familia a ramas orfana : la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas fara matca.Ideal ar fi ca rezolvarea roblemei sa se faca cu matci de rezerva.Iernarea acestor matci fiind o c.estiune destul de dificila,se a0unge in situatia in care acestea li sesc.!e aceea ractica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu o alta"mai slaba dar care are o matca buna' -oate aceste lucrari se fac intr%o inca ere incalzita"a ro,. *& grade C' in care ferim stu ul de tem eratura scazuta de afara.)ceste robleme ce a ar trebuie nea arat rezolvate entru ca de ele de inde su ravietuirea familiei in ansamblu. Conditii generale de iernare Cand alegem vatra de iernare entru albinele noastre o facem cu gri0a.Ce trebuie sa urmarim : % sa oata fi rote0ata de vanturile reci. % sa asigure linistea necesara albinelor>daca albinele vor fi deran0ate de asari sau animale,sau de zgomote de alta natura,se vor agita,vor consuma multa miere si se vor imbolnavi. % sa oata fi curatata usor de za ada iar a a sa se scurga usor"sa nu balteasca' Da ada care se de une e stu i nu trebuie nea arat curatata decat in cazul cand rinde o crusta de g.eata > cea afanata asigura o mai buna izolare termica.)tentie : instalati si gratare la urdinis im otriva soarecilor

I$#'L I!E" )"#ILIILO! &E "LBI$E

Stiinta si ractica a icola au demonstrat fa tul ca roitul este un fenomen biologic natural care cores unde unei necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si er etuarea s eciei. In a icultura moderna roitul natural nu este dorit iar conce tia unor a icultori care astea ta roirea naturala ca unicul mi0loc de inmultire sau re o ulare a stu ilor ar fi bine sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au numeroase avanta0e fiind e,ecutata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a a icultorului. Roirea artificiala Roirea artificiala are menirea sa inlature toate nea0unsurile roirii naturale. Ea se efectueaza la tim ul otrivit si ne ermite sa efectuam o selectie a materialului biologic,evitand riscul unor ierderi de roi e care nu%i utem su raveg.ea si recu era. Se oate afirma ca evitarea com leta a roirii este destul de dificila,insa e,ista o serie intreaga de o eratiuni reventive care ot evita sau reduce mult roirea naturala.Pentru 109

aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea si masurile care urmeaza a fi luate entru revenirea roitului. In racticarea unei a iculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii uternice cu matci tinere si de mare roductivitate.Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem fa tul ca este mai usor de revenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia de albine intra in frigurile roitului. Princi alele cauze care determina roirea sunt: su ra o ularea stu ilor,deci aglomerarea cuibului,ventilatia necores unzatoare a acestora,e, unerea lor la soare si su raincalzirea acestora rin insolatie,a aritia unei necores ondente intre cantitatea de albine tinere care ot .rani uietul si cantitatea de uiet e care ele trebuie sa%l .raneasca,glandele salivare ale acestor albine ot secreta la tisor, dar nu au suficiente larve e care sa le oata creste,faguri insuficienti sau necores unzatori entru de unerea oualelor, li sa de s atiu entru cladirea fagurilor, redis ozitia ereditara si alti factori care constituie tot atatia e,citanti interni sau e,terni care favorizeaza roitul. ) stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare im ortanta entru manifestarea instinctului de roire este foarte greu, utandu%se analiza numai fiecare in arte si sintetiza corelatia care e,ista intre ele. % Stu i de mare ca acitate % Este necesar sa se asigure in rimul rand folosirea de stu i sistematici cu un s atiu cores unzator a caror volum oate fi marit du a nevoie astfel ca matcile sa aiba osibilitatea nelimitata de a de une oua evitandu%se blocarea cuibului.In functie de cules se face largirea eriodica a cuibului cu noi rame si faguri artificiali.!aca rimavara nu avem faguri suficienti se limiteaza onta matcii si aceasta li sa duce si la diminuarea culesului.Calculele au aratat ca la un s or zilnic de * :g a ca acitatii de relucrare si de ozitare a nectarului sunt necesari #%1 faguri,iar la un s or zilnic de ( :g vor fi necesari *&%#$ faguri. % )m lasarea stu ilor % Este indicat ca stu ii sa fie am lasati la umbra in erioada de ma,ima insolatie"orele *#%*/'deoarece su raincalzirea favorizeaza instinctul de roire.Este bine ca stu ii sa fie vo siti in nuante desc.ise la culoare entru a nu atrage caldura razelor de soare. % Culesul nectarului si olenului % Sunt elemente care actioneaza ca stimulenti,determinand o mai buna .ranire a matcii,o mai buna de ozitare a nectarului si olenului care roduc caldura in stu ,contribuind la cresterea uterii familiei.Un cules intensiv de ra ita tim urie oate constitui cauza rinci ala a roirii daca a icultorul nu intervine la tim .!e asemenea in erioadele li site de cules este bine sa racticam stu aritul astoral. % )glomeratia de albine tinere % E,istenta unui numar e,cesiv de albine tinere indeamna familia sa incea a regatirile de roire rin cladirea de botci e faguri in care matca de une oua din care vor ecluziona viitoarele matci.;amilia res ectiva trece rin frigurile roitului mai ales in cazul unei erioade mai lungi de tim nefavorabil. % 3i sa de s atiu si ventilatie % )glomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea albinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna ozitive si suficient de eficace, redis unand familia de albine la roire.In tim ul culesului se recomanda desc.iderea mare a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei. % ?locarea cuibului cu miere si astura % 3a un cules intensiv de nectar si olen cand cuibul nu este cores unzator marit acesta se bloc.eaza iar matca nu mai are celule goale entru a de une oua diminuandu%se activitatea albinelor si favorizand roirea. % E,cesul de la tisor de matca % Producerea la tisorului de matca destinat .ranirii larvelor de albine in rimele trei zile de viata daca este tulburat de rezenta unui numar mare de albine lucratoare care nu ot sa transmita rodusul lor larvelor,acestea a0ung 110

sa cladeasca botci in care de oziteaza .rana glandulara stimuland roirea.mentinerea unor familii uternice cu multe rame cu uiet neca acit re rezinta o metoda eficienta de revenire a roitului. % Barsta matcii % S%a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de unde concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bune familii de albine. % Carenta de feromoni a matcii % Se cunoaste fa tul ca glandele mandibulare ale matcii roduc o secretie denumita 4substanta de matca4 du a care albinele erce si recunosc matca stu ului.Cat tim albinele rimesc o cantitate determinata din aceasta substanta,totul este normal,cand aceasta cantitate insa se reduce,albinele .otarasc inlocuirea matcii.acest fenomen se roduce fie din cauza imbatranirii matcii cand se diminueaza si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din cauza su ra o ularii stu ului care determina reducerea cantitatii de feromoni rimiti.Rezultatul este acelasi:cladirea de botci. Cum intreru em roitul ) aritia botcilor intr%un numar mare este un semn sigur a roirii si numai rin distrugerea lor sistematica se oate im iedica roirea.)ceasta o eratie este grea si anevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in de istarea si distrugerea botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa,neobservata,toata o eratiunea devine inutila.8 eratia se re eta la *$ zile si a oi din nou la / zile entru distrugerea noilor botci cladite intre tim .Cand aceasta o eratie se efectueaza in a0unul recoltarii roductia de miere scade mult,fiindca familia de albine este in frigurile roitului iar metoda de intreru ere a roitului rin distrugerea botcilor contribuie la relungirea acestei stari,de unde concluzia ca este mai usor sa revenim decat sa combatem acest instinct uternic. Metode de roire artificiala Roirea artificiala inlatura toate nea0unsurile roirii naturale care este mai com le,a si cere un volum mare de munca.Roirea artificiala usureaza munca si contribuie la s orirea roductiei de miere.In literatura de s ecialitate sunt descrise toate metodele de formare a roilor artificiali.)ici insa vom descrie doar cateva"cele mai sim le si eficace',folosite atat in stu ine de amatori cat si in stu ine ale rofesionistilor: % Roirea artificiala rin divizare % )ceasta este cea mai sim la metoda de inmultire artificiala a albinelor si se ractica cu rezultate foarte bune in stu inele cu un numar mic de familii.Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului,a icultorul a0ungand intr%un tim relativ scurt sa%si formeze o stu ina adevarata,dimensionata du a dorinta.In zona de ste a,divizarea se face du a ce culesul la salcam a fost facut,iar in zona de munte% deal in rima 0umatate a lunii mai.In acest fel noile familii artici a la culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare cores unzatoare. !ivizarea familiilor se e,ecuta in zilele calduroase cand albinele e,ecuta zboruri intense.Cu sco ul de a forma familia noua,se aduce langa familia ce urmeaza sa fie divizata un stu gol in care se trec 0umatate din fagurii cu albine, uiet si miere a familiei de baza.Cu ocazia divizarii familiei se cauta matca entru a se stabili in care stu a ramas.!u a aceasta o eratie cei doi stu i se aseaza de artati intre ei,de o arte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s%a format familia noua.)lbinele culegatoare, e masura ce se ina oiaza de la cules,se im art a roa e egal in cei doi stu i.In cazul in care se constata ca albinele o uleaza mai bine unul din stu i,acesta se oate inde arta utin entru ca re artizarea albinelor sa se faca cat mai egal.S re seara,in familia orfana se introduce,intr%o colivie,o matca im erec.eata sau neim erec.eata.In cazul in care li sesc matcile de rezerva du a #+ de ore,in diviziunea ramasa orfana se introduce o botca matura.!u a im erec.erea matcii si ince erea 111

de unerii oualelor, familia nou%formata se dezvolta du a te.nica obisnuita in vederea valorificarii culesurilor.;olosind acest rocedeu de inmultire a albinelor se realizeaza un s or efectiv de *$$5. % Roirea artificiala rin stolonare colectiva % Presu une ridicarea a cate doi faguri cu uiet si albina de la fiecare familie de baza.)ceasta face ca uterea familiilor donatoare sa nu fie influentata.Cu cat roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie mai uternice. Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se im une ca ana in toamna sa atinga arametrii cantitativi ai unor familii de albine normale. Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu uiet ca acit bine aco erite de albine.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca.Ramele se aseaza in stu ul ce va gazdui roiul. In tim ul formarii roiului,urdinisul stu ului se tine inc.is entru a se evita de o ularea.in general,roiul se formeaza din + rame bine aco erite de albine,din care doua cu uiet si doua rame cu miere si astura.!u a cateva ore,in roi,sub rotectia coliviei,se introduce o matca tanara im erec.eata.In li sa unui cules de intretinere se va .rani stimulent cu cate 1$$ g siro de za.ar in concentratie de *2* sau *2#. Roirea naturala Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea rin care matca,o arte din albine si trantori arasesc stu ul si dau nastere la un roi natural.In functie de ordinea in care ies din stu roiurile se im art in:roiuri rimare,care se caracterizeaza rin aceea ca albinele arasesc stu ul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele arasesc stu ul cu matci tinere neim erec.eate.3egat de data cand arasesc stu ul,roiurile se im art in:tim urii,atunci cand familiile roiesc la ince utul lunii mai si roiuri tarzii,cand familiile roiesc in luna iulie. 8bisnuit,roiurile naturale arasesc stu ul in zilele calduroase si cu tim frumos,intre orele **%*&.!u a ce matca iese din stu insotita de albine,roiul se invarteste in a ro ierea stu inei si cauta un loc otrivit de care sa se rinda.Roiul rimar cu matca varstnica,s re deosebire de roiurile secundare si tertiare,nu se inde arteaza rea mult de stu ina si du a ce se aseaza e crengile unor co aci ramane linistit tim de cateva ore.!u a rinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr%un loc racoros si s re seara se scutura direct intr%un stu nou, regatit in acest sco .Stu ul in care se introduce roiul se ec.i eaza cu faguri artificiali si i se asigura o .ranire suficienta entru a utea ince e cresterea uietului. !u a #%1 zile roiul se controleaza,se verifica rezenta matcii si se organizeaza cuibul urmarindu%se ca albinele sa cladeasca in tim cat mai scurt fagurii artificiali introdusi entru a asigura s atiul necesar. ;agurii familiei care a roit se verifica imediat du a iesirea roiului si se distrug toate botcile cu e,ce tia celei mai mari,iar cuibul se reorganizeaza lasandu%se in stu numai fagurii ocu ati de albine.Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se im iedice roirea in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia.Roirea naturala a familiilor de albine in rea0ma culesului rinci al im iedica realizarea unor roductii cores unzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit. Ingri0irea roiurilor !u a ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una este aceea de asigurare a uterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de .rana.Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel utin $,(%*:g albine si in faguri rezerve de miere de *$%*# :g.In vederea a0ungerii la acest deziderat se iau urmatoarele masuri: % 3a formarea roiurilor cu albine tinere"unde li sesc culegatoarele'se administreaza in faguri a a. % Se urmareste ca roiurile formate cu matci neim erec.eate"sau botci'sa aiba in cat mai 112

scurt tim matci im erec.eate. % Roiurile care se de o uleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se a0uta eriodic cu uiet ca acit. % Se asigura matcilor fagurii necesari de unerii oualelor si dezvoltarii activitatii. % Se asigura e,istenta de culesuri abundente,iar in erioadele dintre ele roiurile sa fie .ranite stimulent. Res ectarea termenelor revazute entru e,ecutarea lucrarilor si ingri0irea atenta a roiurilor du a formare,asigura dezvoltarea cores unzatoare a acestora in cursul sezonului.)stfel acestea vor intra in iarna uternice urmand ca in sezonul urmator sa fie incluse in gru a familiilor de baza.Roiurile care nu au a0uns la o dezvoltare cores unzatoare se desfiinteaza,iar albinele, uietul si rezervele de .rana se folosesc la intarirea celorlalte roiuri.

C'# I$#'L I# )"#ILIILE &E "LBI$E

Inmultirea familiilor de albine este o lucrare foarte im ortanta intr%o stu ina. Bom rezenta in aceasta agina cateva metode de inmultire, care ot fi a licate de orice a icultor in stu ina ro rie. Roirea artificiala rin stolonare ;oarte sim lu de realizat,ea consta in ridicarea din +%& familii uternice cu tendinta de a intra in frigurile roitului, a cate *%# faguri cu uiet ca acit cu albina aco eritoare,iar de la alte familii a altor doi faguri cu rovizii. Printre fagurii cu rovizii trebuie sa fie cel utin unul cu olen si cu astura, absolut necesare roiului, mai ales daca roii raman e aceeasi vatra cu familiile din care s%au format. -rebuie sa retinem ca ei raman #%1 zile fara albina culegatoare . Pana la refacerea acestei noi unitati biologice, albinele consuma din rezervele use la construirea roiului si din aceleasi considerente vor rimi a a in .ranitor. Cu cat roii se fac mai devreme, cu atat este mai bine, entru a avea cat mai mult tim la dis ozitie, necesar constituirii unor unitati biologice uternice, cu suficiente rezerve de iernare in cele mai bune conditii. Roii odata constituiti, daca este osibil, se de laseaza la distanta " este 1 :m' de vatra din care rovin unde trebuie sa e,iste un cules de intretinere, stu ii avand urdinisurile micsorate la *%# cm. In li sa culesului, roii se stimuleaza administrandu%se siro de za.ar in .ranitor, seara la fiecare #%1 zile. Roiul astfel format rimeste o matca im erec.eata, in cusca cu do din serbet sau foaie de fagure artificial erforat ori se a lica o botca gata de eclozionare, e fagurii din centrul cuibului, imediat sub s eteaza de sus a ramei. Este necesara o atentie s orita atunci cand la formarea roiurilor se scot fagurii cu uiet, entru a nu se ridica din greseala una din matcile familiilor donatoare res ective. Metoda se reteaza a fi folosita foarte bine in rimavara, inaintea culesului de la salcam, cand familiile sunt foarte o ulate si in stu i e,ista /%( faguri cu uiet e rama mare. S re a evita intrarea in frigurile roitului, se oate a lica aceasta metoda entru formarea de roi sau nuclee si introducerea in familia de baza a unor faguri artificiali in locul celor cu uiet. Cand roii se formeaza s re toamna, du a culesul de la floarea%soarelui, trebuie sa aiba 9%( rame cu uiet, a0ungand astfel ra id la nivelul de utere al familiilor de baza.

113

Comentarii : metoda e, usa este una dintre cele mai sim le , fiind la indemana oricarui a icultor . Se oate a lica e toata erioada sezonului activ . Cand o folosim inaintea culesului la salcam , trebuie sa avem gri0a sa nu slabim rea mult familiile de albine si de aceea se ridica o singura rama de uiet ca acit , im reuna cu albina tanara aferenta .

Indiferent de erioada a licarii metodei , va recomandam sa formati roiuri e 9 rame cu uiet , entru a obtine entitati viabile. 8 conditie de baza este aceea ca toate familiile care artici a la donarea de rame cu uiet ca acit sa fie intr%o stare de sanatate buna . 8 alta conditie este asigurarea cu matci tinere , im erec.eate , entru toate roiurile formate.

Roirea artificiala prin divi are

Consta in formarea unui roi artificial dintr%o familie uternica, sanatoasa si roductiva, rin divizare. Se aduc doi stu i goi de o arte si de alta a stu ului in care se afla familia ce urmeaza a fi divizata. ;agurii cu albine, uiet si rovizii se im art egal intre cei doi stu i, fara a tine seama in care a ramas matca. Stu ul golit in care a stat familia de baza se inde arteaza. Cei doi stu i cu urdinisurile a ro iate, unul la stanga, altul la drea ta, se aseaza unul langa altul e locul stu ului golit, entru ca albina culegatoare sa se im arta egal intre cei doi stu i. ;amilia ramasa fara matca va rimi una im erec.eata in colivia cu do de serbet, ori foaia de fagure artificial erforat, sau o botca gata de eclozionare. -re tat, cei doi stu i se de arteaza zilnic cate utin, cam #$ cm2zi, ana a0ung e locul destinat fiecarei familii. Unii a icultori , mai ales cei ince atori , folosesc o varianta sim lificata a metodei , lasand stu ul fara matca sa%si creasca singur regina, din botci de salvare . )ceasta varianta trebuie insa abandonata , datorita erioadei mari in care cresterea de uiet este sto ata " ana la im erec.erea noii matci '. Comentarii : metoda este buna si viabila , insa ea trebuie a licata numai familiilor uternice. Perioada de a licare o tima este du a culesul de la salcam , un termen ma,im fiind *& iunie . Metoda are avanta0ul omogenitatii materialului si da osibilitatea a icultorului sa ec.ilibreze la ambele familii atat cantitatea de uiet cat si cea de albina culegatoare > din acate nu oate fi generalizata la intregul efectiv din stu ina, entru ca de obicei in fiecare stu ina e langa familii foarte bune e,ista si familii slabe si foarte slabe. Roirea artificiala rin golirea de uiet a familiei de baza Este o metoda folosita cu reale avanta0e in conditiile in care Barroa 0acobsoni afecteaza % alaturi de viroze % din ce in ce mai mult albinele, diminuand uterea si ca acitatea roductiva a familiilor. Imediat ce culesul de la salcam s%a terminat, din familia de baza se scoate tot uietul ca acit si neca acit, lasand familia cu matca si albina culegatoare.!aca familia de baza ramane rea slaba se ot lasa *%# faguri cu uiet neca acit.

114

Sesizand absenta uietului, matca cauta sa modifice starea anormala si insamanteaza ra id 1%& faguri cu uiet, in functie de erioada calendaristica la care ne aflam si de albina aco eritoare de care dis une familia. Ramele cu uiet si albina aco eritoare care au fost scoase din famila de baza se aseaza in una sau mai multe ladite in functie de numarul ramelor de uiet, formand noi unitati biologice "roi'. Roiurilor li se altoieste cate o botca gata de eclozionare astfel ca ana la im erec.erea tinerei matci, intreg uietul sa eclozioneze. )stfel la familia de baza, cat si la roi cand nu mia e,ista uiet ca acit se e,ecuta ra id tratamentul cu Barac.et conform ros ectului, entru a sur rinde intreaga o ulatie de Barroa 0acobsoni libera e faguri. 3a culesul urmator sau in toamna, daca dezvoltarea se arata a roiului si a familiei de baza nu a fost satisfacatoare, se unifica formand astfel o familie foarte uternica, entru un cules tarziu sau entru iernare fara ierderi.

Metoda d!"larii efectiv!l!i fa#iliilor de al"ine

Este o metoda e, usa de Ioan Stancu si care are dre t sco inmultirea familiilor de albine rin dublarea efectivului, valorificand su erior culesurile, in aralel cu combaterea acarianului Barroa. Imediat ce s%a terminat recoltarea de miere la culesul de salcam , se rocedeaza la im artirea familiilor de albine in doua unitati biologice. )ceasta o realizam in sco ul inmultirii, dezvoltarii accelerate si efectuarii unor tratamente eficiente cu Barac.et in erioada de dezvoltare ma,ima a uietului in familie, deci si a arazitului.3a stu ul multieta0at, se ridica toate ramele cu uiet ca acit si neca acit in cor ul # sau 1, du a caz. Se lasa in cor ul o matca stu ului cu o rama cu uiet neca acit cat mai tanar osibil. Cor ul * se se ara de cele su erioare cu a0utorul unui odisor cu urdinis lateral. 3a cor ul su erior se da o botca. Se e,ecuta tratamentul cu Barac.et la cor ul * inferior in care a ramas matca si aceasta cat mai re ede osibil. )ici matca va cauta sa%si refaca uietul in cel mai scurt tim , vietuind ca o familie de sine statatoare, beneficiind si de toata albina culegatoare care se intoarce la vec.iul urdinis. In cor ul su erior, du a ce albina culegatoare s%a intors in vec.ea familie, se strange cuibul e ramele cu uiet si albina aco eritoare. Matca tanara, du a ce s%a im erec.eat ince e sa insamanteze fagurii din care a eclozionat uietul. Cand intreg uietul a eclozionat si uietul matcii tinere nu a a ucat sa fie ca acit, se e,ecuta tratamentul cu Barac.et in cor ul su erior. Cu cel utin *$ zile inainte de cules, se ridica odisorul dintre cor uri ce se ara cele doua familii. Se ia una dintre matci cu *,#,1 rame de uiet neca acit si se aseaza intr%o lada noua sau intr%un cor su erior ca roi de sine statator. Se oate c.iar valorifica una din matci scotandu%se a oi odisorul dintre cor uri si formandu%se astfel o familie foarte uternica ca abila sa valorifice culesul urmator. ;amilia de baza ramane de obicei cu matca tanara si intraga familie din cor ul inferior la care se adauga uietul si albina culegatoare de la familia din cor ul su erior de la care s%a scos matca cu *,#,1 rame cu uiet si s%a facut roiul de sine statator. )cest roi se va dezvolta cat mai bine ana la intrarea in iarna rin valorificarea culesurilor urmatoare si stimulare ermanenta. In mod asemanator se rocedeaza si la

115

familiile intretinute in stu i orizontali si verticali im artindu%se familia cu a0utorul unei diafragme si racticarea unui urdinis lateral.

C!ES E!E" #" CILO!

TE$NOLO%IA O&TINERII MATCILOR
Pentru a trece dincolo de sim la enumerare a unor te.nologii, vom rezenta un e,em lu ractic de crestere si im erec.ere al matcilor, care oate fi folosit de orice a icultor,fie el amator sau rofesionist. Procedeele enumerate au fost folosite in doua stu ine , de *#$ si res ectiv *&$ familii de albine, utand asigura atat nevoile curente cat si obtinerea catorva sute de matci entru comercializare. !at fiind fa tul ca te.nologiile se bazeaza e abordarea rofesionista a domeniului, numarul matcilor im erec.eate obtinute oate fi dimensionat du a dorinta si as iratiile fiecarui a icultor, cu mentiunea ca sco ul rinci al este acela de a une accentul in rimul rand e calitate. Conditii generale Stu inele sunt in stationar,am lasate e mai multe vetre. Pastoralul si cresterea matcilor fiind doua lucrari care nu se im aca si avand in vedere conditiile locale s%a referat aceasta formula. Singurele de lasari sunt cele de la salcam "ocazionale'. Perioada de crestere a matcilor este cu rinsa intre *& mai si 1$ iulie. Unelte si utila0e folosite Stu i orizontali *9 rame > izolatoare rama cu gratii @anneman > diafragme de se arare cu fereastra de #$$ cm atrati, aco erita cu gratie @anneman > rame de crestere cu .ranitor si un leat > sablon confectionat botci artificiale *%& ca ete > do uri ort%botci > lanteta transvazare > nuclee im erec.ere #%1 faguri. -e.nologii folosite 8btinerea larvelor din familiile vizate > regatirea ramei de crestere > acce tarea si cresterea artiala in familii cu matca > finalizarea cresterii in familii orfanizate > formarea nucleelor de im erec.ere, introducerea botcilor si im erec.erea > valorificarea matcilor im erec.eate. Selectia si regatirea familiilor Selectiei ii dam o atentie deosebita. In acest sens familiile de albine donatoare de larve, deci cele ale caror matci sunt vizate entru tragerea de urmase, sunt urmarite e o erioada de #%1 ani. 7ru a de elita este an de an sc.imbata rin introducerea unor noi familii sau eliminarea altora. Princi alele caractere urmarite sunt cele ar.icunoscute de toata lumea, cu mentiunea ca e rimul loc se afla roductia de miere. ;amiliile doici sunt alese cu * an in urma, dintre cele cu o buna dezvoltare in toamna si rimavara. )mbele gru e sunt ingri0ite in mod s ecial, sco ul rinci al fiind acela de a avea o ulatii masive de albina in rea0ma demararii cresterii. 8 mentiune entru familiile doici : racticam metoda familiilor a0utatoare, iernand un roi stolon langa familia de baza,in ideea obtinerii de familii uternice.

116

8btinerea si transvazarea larvelor Metoda a licata de noi entru obtinerea matcilor este transvazarea larvelor in varsta de * *2# zile. 8btinem aceste larve astfel : se ia un fagure cladit"culoarea nu conteaza' si se se ara matca e o singura fata a licand o gratie @anneman. Pentru ca matca sa nu treaca e artea cealalta de fagure, deci entru a limita s atiul de ouat, toate fantele e,istente intre rama si fagure se infunda cu staniol"nu oate fi ros'. !u a #+ de ore avem su rafete de fagure insamantate si scoatem matca.)cest fagure ramane in mi0locul cuibului inca 1%1 *2# zile,tim in care materialul de crestere o sa a0unga in stadiul de larva tanara, numai buna de transvazare. Rama de crestere arata ca in fig.*, ea fiind dotata cu un .ranitor in artea su erioara si cu un singur leat de crestere. Pe leatul de crestere sunt am lasate uniform un numar de *+ botci artificiale, cu a0utorul do urilor de fi,are. ;i,area do ului de leat si a botcilor de do se face cu ceara to ita. In ceea ce riveste metoda de transvazare, racticam o transvazare sim la stiind fiind fa tul ca cea dubla nu aduce mari beneficii. )cce tarea botcilor , cresterea rimara Rama de crestere o introducem intr%o familie gazduita in stu orizontal de *9 rame, conditia de baza fiind aceea ca familia sa aiba cel utin 9 faguri cu uiet si o matca tanara. Inainte de introducerea ramei cu botci, restructuram familia doica formand doua entitati des artite de o diafragma cu fereastra aco erita cu gratie @anneman "a ro,. #$$ cm atrati'.8rganizarea cuibului este urmatoarea : Com artimentul de crestere : *' ;agure cu miere si olen roas at > #' ;agure cu uiet ca acit > 1' Rama de crestere cu .ranitor > +' Rama cu uiet ca acit gata de eclozionare > &' !iafragma des artitoare cu fereastra aco erita> Com artimentul cu matca : 9' % *9' restul de faguri e,istenti in stu cu mentiunea ca imediat du a diafragma se aseaza uietul si terminam cu fagurii cu miere si astura. )stfel restructurata, lasam familia fara sa o deran0am, #+%19 de ore.3a rimul control verificam rama de crestere si daca acce tarea merge bine vom avea un numar variabil de botci acce tate"/%*# buc'. -ot la rimul control um lem .ranitorul de e rama cu siro de za.ar, o eratiune re etata este # zile. !u a /%( zile de la transvazare scoatem rama de crestere si o introducem intr%o familie orfanizata. Putem folosi familia doica , cu matca, entru o crestere de matci e tot sezonul, racticand restructurari eriodice. 8rfanizarea familiei crescatoare % finalizarea cresterii Pentru a obtine o familie orfanizata, fara uiet neca acit si care sa asigure o continuare favorabila a cresterii folosim 4metoda Cordan4. )ceasta metoda consta in izolarea matcii cu a0utorul unei gratii @anneman intr%un com artiment se arat al stu ului. In com artiment mutam matca cu fagurele e care o gasim si adaugam de ambele arti cate un fagure gol. Pe cei doi faguri goi matca continua sa de una oua "desi s atiul este limitat' , iar in com artimentul #, albinele vor ca aci uietul. In concluzie lucrarea de obtinere a familiei orfanizate , fara uiet ca acit trebuie sa demareze cu 6 zile inaintea introducerii ramei de crestere. Pentru a orfaniza familia ridicam matca im reuna cu cei 1 faguri"fara 117

albina'. Motivul entru care nu ridicam si albina aco eritoare este acela ca aceasta albina este tanara, deci a ta entru continuarea cresterii. !u a un control atent, rama cu rama, entru a de ista rezenta unor eventuale botci naturale, utem introduce fara gri0a rama cu botci. Recoltarea botcilor % im erec.erea in nuclee 3a *+%*& zile de la de unerea oualelor, recoltam botcile care vor fi introduse in nucleele de im erec.ere. )ici matcile vor ecloziona si a oi se vor im erec.ea. )vand in vedere fa tul ca metoda a licata de noi este una care asigura un aflu, mic"dar constant', de matci entru im erec.ere am referat sa formam nuclee e 1 rame. )cestea ot fi intretinute usor si facand com letari eriodice cu uiet ca acit ot fi folosite tot sezonul. Nucleele se formeaza ridicand din diferite familii cate doi faguri, unul cu .rana, unul cu uiet ca acit, im reuna cu albina aco eritoare. In nucleu se mai adauga o rama goala"in care unem si utina a a' si se mai scutura albina tanara de e o alta. !u a #+ de ore de la formarea lor se oate introduce botca. In aceste nuclee matcile eclozioneaza din botci si se im erec.eaza. Pentru a verifica daca matca este im erec.eata, aste tam sa a ara rimele oua e fagure. Pentru a sim lifica flu,ul de im erec.ere, matcile care nu de un oua in *& zile de la eclozionare sunt distruse. -otusi,daca conditiile meteo au fost roaste si matcile nu au utut iesi entru im erec.ere, distrugerea lor o amanam cu 1%+ zile. ) recieri finale )cesta te.nologie de obtinere a matcilor este sigura si trateaza rofesionist roblema , fiind folosita rin anii ($Y de unul din marii roducatori de matci ai Euro ei" Piana % Italia'. Modificarile de ordin ersonal aduse te.nologiei sunt minime si au vizat doar ada tarea la conditiile locale. Numarul de matci obtinut oate fi dimensionat du a nevoile fiecarui a icultor iar entru sim lificare se ot elimina unele verigi "e,:continuarea si finalizarea cresterii in familia doica ornitoare'.

Metoda Miller
Pentru a veni in a0utorul a icultorului ince ator o sa a rofundam o metoda "de0a e, usa',care oate re rezenta un unct de lecare.)ceasta metoda sim la este metoda Miller si oate asigura tot necesarul de matci intr%o stu ina de ana in &$ de familii de albine.?ineinteles numarul matcilor obtinute oate fi mult mai mare insa se resu une ca odata cu cresterea numerica a stu inei trebuie abordate alte cai. )legem din stu ina o familie cu erformante mari,a carei matca ne%a multumit.3a ince ut, entru a icultorul cu un numar mic de stu i,o eratiunea nu oate da mari batai de ca .!in aceasta familie vom trage noi matci. Pregatim familia in felul urmator : scoatem toate ramele cu uiet si le distribuim in mai multi stu i , avand gri0a sa nu ridicam si matca odata cu ramele.-rebuie sa avem mare gri0a ca albinele sa nu fie intrate in frigurile roitului si sa aiba de0a trase botci naturale. In familia astfel restructurata ,lasam toate ramele cu .rana , doua rame cu uiet gata de eclozionare, albinele aco eritoare si matca. Pregatim rama de crestere,astfel : e o rama goala "fara fagure' li im de s eteaza 118

su erioara +%& bucati de fagure artificial,triung.iulare cu baza de &%9 cm.3i irea fagurasilor artificiali o facem cu ceara to ita ,in asa fel incat sa nu se des rinda de sting.ia su erioara. Pregatim stu ul, asezand ramele du a sc.ema : de o arte si de alta a cuibului , faguri cu miere si olen ,in centru , fagure cu uiet ca acit , rama de crestere , fagure cu uiet ca acit .!aca consideram ca albina aco eritoare nu este indea0uns utem sa mai restrangem cuibul,scotand una dintre ramele cu .rana.In rinci iu fagurii ramasi trebuie sa fie aco eriti din abundenta cu albina. !aca .ranim stimulent cu 1$$%+$$ ml siro e zi,albinele vor ince e sa cladeasca fagurasii din rama de crestere.!atorita conditiilor create in cuib,adica miere si olen din abundenta, o ulatie numeroasa si com acta e faguri,matca sesizeaza deficitul de uiet si insamanteaza ra id fagurasii nou crescuti.)cest lucru se intam la in 1%& zile de la introducerea ramei. Cand cantitatea de oua este suficienta,ridicam aceasta rama si o introducem intr%o familie orfanizata com let.)ceasta familie are ca rinci al sco sa ia in crestere un numar cat mai mare de oua.8rfanizarea o facem astfel : identificam matca si im reuna cu cu fagurii cu uiet "ca acit sau nu', o mutam intr%un alt cor . -oti fagurii ramasi in familia crescatoare vor fi scuturati de albine si controlati, entru a nu ramane nici o celula cu uiet. !u a formarea familiei crescatoare si introducerea ramei cu fagurasii insamantati, albinele ramase fara matca vor lua in crestere ouale e,istente. @ranite su limentar daca nu e,ista un cules de intretinere,vor trage mai multe botci e fiecare faguras din rama cu oua,fig 1.?otcile ot fi recoltate du a 6 zile de la introducerea fagurelui,avand gri0a ca intre de unerea oului si recoltare,sa nu treaca mai mult de *+ zile. Cele doua familii,furnizoare de material de crestere si doica ot fi folosite entru roducerea mai multor serii de botci rin adaugarea de albina tanara si .ranind su limentar. ?otcile recoltate inainte de eclozionarea matcilor se folosesc direct in familii,cand vrem sa sc.imbam matca,in roiurile nou formate sau mai bine le vom transfera in nuclee ,unde du a eclozionare, matcile se ot im erec.ea. !u a cum vedeti,cu aceasta metoda se obtin matci destul de usor,fara a fi nevoie ca a icultorul sa aiba un baga0 consistent de e, erienta. Calitativ matcile obtinute rin metoda Miller sunt bune,fara a de asi rin erformanta insa e cele obtinute rin tranzvazare sim la sau dubla. Satisfactia de a roduce aceste matci cu forte ro rii,inca din anul doi de a icultura este insa asa mare,incat micile diferente nici nu mai sunt bagate in seama.

CRESTEREA SI IMPEREC$EREA MATCILOR IN STUPINA

!aca o sa intrebati orice stu ar 4batran4 care e c.eia a iculturii o sa va ras unda 4matcile taica , matcile4. )firmatia e erfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca. 8 matca valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate : roductia de miere, blandetea albinelor, a etitul mai mare sau mai mic entru roit, starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice 119

mostenite genetic. E,ista diferite criterii de a reciere a unei familii de albine " arca am mai vorbit de ele' si de aceea o selectie intinsa e 1%+ ani da rezultate foarte bune, dar din acate nu toti a icultorii o ot face. 8 treaba buna se obtine insa si tintind s re obiective mai mici, cum ar fi roducerea matcilor in stu ina ro ie du a un lan bine stabilit si folosind te.nologii sigure. Bom trata urmatoarele subiecte : % cresterea controlata a matcilor de calitate > im erec.erea matcilor in nuclee > introducerea matcilor in familiile de albine. In acest sco o sa va e, unem te.nologiile cele mai sim le si mai sigure entru ca dv. sa aveti o idee des re ce aveti de facut in aceasta directie.

Producerea matcilor % conditii generale !e obicei stu arii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare, considerand ca este rea com licata si ca necesita un mare volum de munca. Ei se multumesc cu rocurarea de matci din 4comert4 sau in cel mai bun caz le folosesc e cele rezultate din roirea naturala. E erfect si asa === Se oate face si a icultura din bucati, insa nici o satisfactie nu e mai mare, decat aceea de a roduce regine " oate doar obtinerea unei roductii a icole mari'. Producerea matcilor ince e odata cu venirea tim ului frumos, cand in natura e,ista un cules bun si albinele ot .rani abundent uietul. Se considera ca aceasta erioada este cu rinsa intre mi0locul lunii mai si se relungeste e toata durata lunii iunie. In unele cazuri si rima 0umatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia geografica a stu inei. In toate cazurile "indiferent de metoda aleasa', stu ii trebuie sa inde lineasca urmatoarele criterii: % in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate /%( faguri cu uiet > sa aiba cuiburile bine im ac.etate > sa fie familii care cores und criteriilor de erformanta cerute. Stu arul trebuie sa asigure din tim toate materialele care sunt cerute entru finalizarea lucrarii. Se v%a res ecta strict a licarea te.nologiilor fara a incerca sa introducem si elemente 4novatoare4. Producerea matcilor % rovocarea frigurilor roitului Cele mai bune matci e care le roduce a icultorul, sunt cele obtinute cand familia roieste natural. Roirea naturala are doua dezavanta0e : unul ar fi acela ca nu utem lanifica ca tim lucrarea, totul decurgand de la sine in mod natural. )lt dezavanta0 scos in evidenta de literatura de s ecialitate, este fa tul ca matcile obtinute rin roire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta. Interesul a icultorului este ca stu ii sa fie dotati cu matci neroitoare, numai ca dezideratul este greu de atins, daca nu im osibil. Natural, rocentul familiilor neroitoare se situeaza la +%& 5 din totalul familiilor e care le avem, asa ca a insista in acest sens este o greseala. Momentul roducerii de matci rin roire naturala se oate controla daca se a lica metoda rovocarii intrarii in frigurile roitului. Ce avem de facut : inca din rimavara familia vizata "cea mai buna din stu ina' se .raneste stimulent entru a fi adusa la un nivel de dezvoltare o tim. Cand numarul de rame cu uiet a0unge la /%( buc. si e,ista un numar mare de albine tinere, im uternicim 120

de cateva ori cu rame cu uiet ca acit, relevate din alti stu i. 8 eratiunea trebuie dublata de o im ac.etare laterala si su erioara, cat si de o stramtorare a cuibului. In scurt tim , rin a aritia noilor generatii, o ulatia de albina tanara creste si in stu se creaza conditiile de roire. 3a momentul critic familia a0unge sa intre in frigurile roitului si ince e sa%si traga un numar mare de botci. In tot acest tim in natura trebuie sa e,iste un bun cules de nectar si olen. Cand botcile sunt ca acite si a0ung la maturitate, se recolteaza cele mai frumoase, cu a0utorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita. Inainte de a taia, lama se incalzeste la o lam a cu s irt. ?otcile recoltate se aseaza intr%o cutie cu vata, avand gri0a sa nu le turtim. In final acestea se folosesc imediat, fie formand nuclee de im erec.ere, fie date direct in stu ii unde dorim sa sc.imbam matca. Producerea matcilor % metoda fara transvazare Un rocedeu a roa e rofesionist care nu o sa dea niciodata gres, recomandat a icultorilor ince atori cat si celor e, erimentati este rocedeul 4crestere fara transvazare4. -e.nologia descrisa si folosita de re utatul a icultor Da.aria Boiculescu este o imbunatatire a uneia mai vec.i" cunoscuta in anii &$'. Iata cum se rocedeaza : % alegem din stu ina stu ul cel mai erformant, cu o buna dezvoltare de rimavara. Cu circa *&%#$ zile inainte de culesul la salcam % momentul difera de la o zona la alta, cat si in functie de dorinta a icultorului % introducem un fagure cu uiet ca acit. % este *$ zile familia crescatoare va mai rimi # faguri > unul cu uiet ca acit si un altul gol. ;agurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mi0locul cuibului. )lbinele se vor stimula zilnic. % este +%& zile se verifica fagurele nou crescut, care intre tim a fost insamantat de matca. % acest fagure insamantat cu oua entru crestere, im reuna cu un fagure de .rana si altul cu uiet e care se afla matca si albina de aco erire, se ridica din familia de baza si se aseaza in alt stu formand un roi. Roiul se va strange cu o diafragma si reducem urdinisul. % du a aceste o eratiuni trecem la familia orfanizata. !in aceasta se scot toti fagurii cu uiet neca acit, care se vor da altor familii "du a ce eriem albina de aco erire'. -rebuie sa acordam ma,ima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor. )cestea se scutura de albine cu ma,ima atentie, urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau larve neca acite. )tentie, se vor verifica toti fagurii, inclusiv cei cu .rana. % in urmatoarea eta a ne vom ocu a de fagurele insamantat. )cesta se va scoate din roi si se duce in cabana.)ici se vor marca *& celule cu ou, e o fata si *& e cealalta, avand gri0a ca celulele sa se afle in 0umatatea su erioara a fagurelui si nu in acelasi loc e ambele fete. ;agurele se scurteaza la 0umatate, inde artand 0umatatea inferioara. -oate celulele, in afara de cele 1$ alese, se distrug cu a0utorul unui cutitas ascutit. % familia orfanizata, in tot acest tim , sesizeaza li sa matcii si intra in alerta. )cum este momentul sa introducem fagurele, regatit, cu oua entru crestere. In cateva minute familia se linisteste si ince e sa fasoneze botcile. Este recomandat ca in natura sa fie un bun cules. Putem stimula albinele si cu za.ar candi sau tos, umectat cu a a sau miere si livrat in .ranitor. % este *$%*# zile decu am botcile si le introducem in nuclee de im erec.ere. )tentie, nu intarziati scoaterea botcilor din familia crescatoare entru ca rima matca care 121

eclozioneaza le va distruge. Introducerea matcilor Se stie ca albinele au un com ortament dusmanos fata de matcile care se introduc entru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali. Com ortarea albinelor fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii : % e,istenta sau li sa culesului > rimirea matcii este favorizata de e,istenta unui cules bun. In erioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute .raniri stimulente inainte cu 1%+ zile,cu siro de za.ar. % introducand matcile seara rocentul de acce tare este mult mai mare, decat in cazul celor introduse ziua. % o matca im erec.eata, care ince e imediat sa oua, este rimita mai bine decat una neim erec.eata sau una care a intreru t ouatul entru o erioada mai lunga "aviz celor ce cum ara matci'. % rimavara tim uriu si toamna matcile sunt mai usor rimite, decat in erioada ce cores unde roirii naturale. % li sa totala uietului este o situatie favorizanta > in cazul rezentei celui ca acit se face mai greu > rezenta botcilor face introducerea im osibila. % albinele tinere acce ta mai bine matcile, decat cele batrane. In rivinta te.nicilor de introducere a acestor matci, trebuie sa remarcam din nou ca e,ista mai multe metode, a icultorii ince atori trebuind sa aleaga *%# care sunt considerate mai sigure. Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii "in colivie'. Cum se rocedeaza : % in cazul in care familia nu este orfana , se identifica matca si se scoate din stu . !aca matca mai rezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii a0utatoare. % du a +%& ore de la orfanizare, se introduce noua matca in colivie, asezand si li ind colivia intre fagurii cu uiet din mi0locul cuibului, e o su rafata cu miere neca acita, entru ca matca sa se oata .rani. % la *%# zile,se desc.ide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele. !aca acestea nu mai sunt agresive, inlocuim artea de 0os a coliviei cu o bucatica de fagure artificial gaurita in mai multe locuri. )cum urmeaza momentul cel mai im ortant : albinele trebuie lasate in liniste 1%+ zile, a icultorul trebuind sa%si invinga curiozitatea de a desc.ide stu ul. In acest tim albinele rod bucatica de fagure si elibereaza matca. % la e, irarea celor + zile se mai desc.ide odata stu ul, se verifica daca matca a fost eliberata si daca a ince ut sa de una oua. % urmatoarele interventii sunt facute la / zile "calculate du a cele +', introducand un fagure entru ouat si una la #* de zile entru o verificare si organizare finala. Pentru introducerea botcilor, trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct, sub un ca acel rotector"ca un degetar' sau folie de aluminiu, entru mai multa siguranta. Im erec.erea matcilor % formarea nucleelor !u a *$%** zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore, botcile ot fi recoltate entru a fi introduse in nucleele de im erec.ere. ?ineinteles ca im erec.erea oate fi facuta si in familiile beneficiare, dar aceasta este o metoda ne roductiva si 122

aguboasa. ;ormarea nucleelor % albinele se ada ostesc in cutii s eciale numite 4nuclee de im erec.ere4, sau in cor uri de stu , com artimentate cu diafragme etanse si cu urdinisuri se arate. Cea mai usoara metoda este im artirea unui cor de cuib a unui stu vertical sau a unuia multieta0at. 3a fiecare com artiment se face cate un urdinis se arat, ozitionat astfel : doua la un erete, e ca ete si un al treilea e eretele o us,in mi0loc. Se o uleaza aceste com artimente cu *%# faguri cu uiet ca acit si albina aco eritoare si un fagure cu .rana. Po ularea se face cand albinele in varsta sunt lecate la cules, entru ca nucleele sa aiba numai albina tanara "va amintiti desigur ca albina tanara e mai toleranta'. Seara in fiecare nucleu se introduce cate o botca rote0ata de colivie, entru a im edica albinele sa o nimiceasca. !u a ce matca se im erec.eaza nucleul se oate refolosi, introducand o alta botca. Ce avem de facut du a ce introducem botca : % la 1 zile du a eclozionarea matcii se verifica acce tarea ei de catre albine, si daca lucrurile merg bine matca se elibereaza. % nucleele se .ranesc stimulent si li se asigura a a > se verifica din nou rezenta matcii. % du a alte /%( zile se mai face o noua verificare care vizeaza sa constate im erec.erea matcii. % daca matca nu s%a im erec.eat, din diferite motive vom mai face verificari zilnice ana in ziua a *9%a de la introducerea botcilor. % matcile im erec.eate se astreaza in nuclee sau se folosesc in stu ii care necesita sc.imbarea matcii. ) icultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu *&% #$5 luand in calcul ierderile inerente. % nucleele de im erec.ere se a0uta eriodic cu faguri cu uiet ca acit entru a evita bezmeticirea lor "numai cele in care se im erec.eaza mai multe matci' Concluzii 8btinerea matcilor im erec.eate este un roces laborios si de lunga durata. Stu arii ince atori ,insa,trebuie sa%si formeze ro ia te.nica si sa nu ocoleasca roblema. !aca inca din rimii ani de rindem te.nicile corect, cu tim ul totul o sa vi se ara mai usor. )bordand cura0os domeniul, veti deveni adevarati a icultori....de succes. )3-E ME-8!E Calitatea mHtcii este un factor decisiv entru obIinerea unor roducIii ridicate. !e aceea ac.iziIionarea sau creJterea Gn sistem ro riu de mHtci valoroase trebuie sH fie rioritarH entru fiecare a icultor interesat sH valorifice su erior culesurile de roducIie. .Pentru obIinerea mHtcilor ot fi folosite mai multe metode: obIinerea Ji folosirea mHtcilor din roiurile naturale sau a botcilor din familiile orfane sau care GJi sc.imbH liniJtit matca, folosirea cutiei Center, decu area fagurilor cu ouH Ji transvazarea larvelor.

8bIinerea Ji folosirea mHtcilor din roiurile naturale .)tunci cLnd familia de albine roieJte, albinele lucrHtoare construiesc numeroase botci de roire, Gn s ecial e marginile laterale Ji de 0os ale fagurilor. ?otcile formate de albine Gn erioada frigurilor roitului ot fi folosite la obIinerea mHtcilor tinere. botci de roire 123

)stfel, e mHsura formHrii botcilor Ji a0ungerii lor la maturitate, acestea sunt tHiate cu o bucatH de fagure cu o zi sau douH Gnainte de eclozionarea mHtcii "botcile mature, din care mHtcile trebuie sH eclozioneze Gn curLnd se recunosc du H culoarea lor mai Gnc.isH Ji du H culoarea cH Hcelului, care este mai desc.is la culoare, cu as ect fibros Ji ros arIial'. ?otca de roire se detaJeazH din fagure cu a0utorul unui cuIit ascuIit, referabil GncHlzit, Gm reunH cu o bucatH de fagure latH de *%*,&cm Ji se altoieJte e un fagure, clHdit, mai Gnc.is la culoare,din care au ieJit cLteva generaIii de uiet, de referinIH cu uiet cH Hcit Ji coroniIH de miere Gn artea su erioarH , Gntr%o familie orfanH sau roi artificial nou GnfiinIat. Pentru a obIine botci de la o familie anume se oate folosi metoda intrHrii Gn frigurile roitului a acestei familii de la care se urmHreJte luararea botcilor. Pentru aceasta coloniei i se asigurH rimHvara devreme cele mai bune condiIii de dezvoltare, de creJtere a unui numHr mare de uiet Ji albine tinere ".ranH suficientH, cuib strLmtorat e cLt mai uIini faguri, entru Hstrarea unui regim termic adecvat, matcH de *an, stu rote0at de curenIii de aer'. Mn a doua 0umHtate a rimHverii "Gn luna mai', cLnd familia este Gn linH dezvoltare, cu multe albine tinere, se sisteazH introducerea ramelor noi folosite la e,tinderea cuibului Ji se Iine cuibul strLmtorat. )diIional se GntHreJte cu uiet cH Hcit, gata de eclozionare. Sur lusul de albine tinere, Gng.esuiala Gn stu , li sa s aIiului de de ozitare a mierii Ji a celulelor goale necesare ontei mHtcii vor determina familia de albine sH intre Gn frigurile roitului Ji sH construiascH un numHr mare de botci e care a oi a icultorul le oate folosi du H necesitHIi. !in familia intratH Gn frigurile roitului ot fi luate botcile cu Gntreaga ramH, nemaifiind necesarH tHierea lor, entru formarea unui roi artificial, lHsLndu%se e ramH doar o botcH sau douH, bine crescute de albine, restul botcilor distrugLndu%se. !in botcile de roire se ot obIine mHtci cu abdomenul foarte bine dezvoltat Ji rolifice GnsH sunt roitoare, ca Ji familiile din care au fost crescute, caracterele ereditare moJtenindu%se din generaIie Gn generaIie. !e aceea folosirea acestora Gn GnmulIire nu este recomandatH, roducIia de miere sau olen utLnd fi com romisH de intrarea Gn frigurile roitului a familiilor ce folosesc astfel de mHtci. 8bIinerea mHtcilor din botcile familiilor orfane .)tunci cLnd GJi ierd matca Gn mod subit, entru a%Ji creJte o nouH matcH, albinele iau Gn creJtere larve de vLrstH tLnHrH Ji construiesc, de obicei e mi0locul fagurilor, botci. MHtcile care eclozioneazH din aceste botci au, de obicei, abdomenul triung.iular Ji sunt mai mici decLt mHtcile rovenite din botcile de roire. )lbinele, atunci cLnd GJi dau seama cH au rHmas fHrH reginH, se neliniJtesc, se anic.eazH, Ji .rHnesc abundent larve alese din cuib, dar sunt luate Gn creJtere Ji larve de vLrstH mai GnaintatH decLt cea o timH entru creJterea unei regine "mai mari de *# ore'. !in aceste larve se vor dezvolta mHtci inferioare din unct de vedere al calitHIilor urmHrite " rolificitate, roductivitate, etc.' care, avLnd o vLrstH mai mare atunci cLnd au fost luate Gn creJtere, vor ecloziona Ji mai re ede Ji GJi vor omorG rivalele, adicH mHtcile cu vLrsta otrivitH, relativ de calitate. 124

) icultorul oate sH detaJeze cele mai frumoase botci de e fagure, folosind un cuIit ascuIit Ji sH le altoiascH e alIi faguri din alte familii orfane sau nuclee sau sH ia ramele e care aceste botci a ar Ji sH formeze roi artificiali, iar la familia orfanH din care a relevat botcile de salvare sH lase doar o botcH, cea mai dezvoltatH. Matca care va ieJi din aceastH botcH va avea rezultate satisfHcHtoare entru un an, du H care trebuie sc.imbatH. 8bIinerea mHtcilor din botcile de sc.imbare liniJtitH .CLnd matca este bHtrLnH, e uizatH sau cLnd este mutilatH Gn urma unui accident sau a intervenIiei a icultorului, albinele cresc ma,imum #%1 botci, mari, e artea centralH a fagurilor din care vor ieJi mHtci de calitate. Mn lumea a icolH se considerH cH aceste mHtci, rovenite din botci de sc.imbare liniJtitH, sunt cele mai bune. ) icultorul oate obIine botci de sc.imbare liniJtH Gn trei faze: *. Stabilirea familei sau a familiilor de albine recordiste cu calitHIi biololgice Ji roductive deosebite. #. )m utarea cu a0utorul unei forfecuIe a ari ilor anterioare sau a unui icior din faIH a mHtcii care trebuie sc.imbatH din cauza vLrstei Gnaintate, dar fHrH sH se rovoace rHnirea sau strivirea unei alte HrIi anatomice vitale "ca , torace, abdomen' astfel GncLt matca sH%Ji oatH continua ouatul Gn condiIii normale. !in cauza acestei infirmitHIi a arente "matca nu se foloseJte de ari i entru de unerea ouHlor' albinele din familia res ectivH .otHrHsc Gnlocuirea ei rin sc.imbare liniJtitH. Ele construiesc #%1 botci e mi0locul fagurilor Gn care matca va de une ouH, silitH de lucrHtoare, a oi vor .rHni din abundenIH,cu lH tiJor de matcH, larvele din aceste botci ca viitoarele mHtci sH beneficieze de condiIii o time de dezvoltare GncH de la Gnce utul creJterii. 1. 3a *$%*# zile de la am utare se face un control la care se urmHreJte rezenIa, numHrul Ji oziIia botcilor. CLnd botcile a0ung la maturitate "*#%*+ zile' se rocedeazH la scoaterea "decu area' botcilor Ji se formeazH tot atLIia roi cLte botci sau rame cu botci sunt, la care se mai re artizeazH GncH doi faguri cu uiet cH Hcit, gata de eclozionare Ji miere, din aceeaJi familie Gn care au crescut botcile, recum Ji o ramH cu fagure artificial destinat clHditului. !acH dorim sH roducem Gn continuare botci crescute Gn condiIii de sc.imbare liniJtitH, lHsHm matca infimH mai de arte Gn stu ul sHu. Cuibul se com leteazH cu #%1 faguri clHdiIi de la rezervH Ji #%1 faguri numai cu uiet cH Hcit de la alte familii de albine . Conform aceluiaJi ciclu de *#%*+ zile, situaIia se re etH, Gn cuib sunt #%1 botci mature, a roa e de eclozionare cu care se rocedeazH la formarea roiurilor sau a nucleelor. Re etarea acestor o eraIii se face LnH se obIine Gntregul necesar de mHtci de care este nevoie entru Gnlocuirea mHtcilor necores unzHtoare Ji entru dezvoltarea efectivului de familii de albine din stu inH. 3a ultimul ciclu, cLnd nu se mai doreJte obIinerea de botci, Gn familia res ectivH se lasH o ramH cu o botcH, urmLnd ca matca care eclozioneazH sH o GnlocuiascH e mama ei vLrstnicH Ji infimH. Roii astfel formaIi, cu mHtci crescute rin sc.imbare liniJtitH, se stimuleazH din douH Gn 125

douH zile cu cLte 1$$%+$$g siro de za.Hr Gn concentraIie de *:* LnH ce matca Gnce e sH de unH ouH. !u H ce roii cu mHtci tinere Ji%au dobLndit autonomia necesarH unei familii Gn dezvoltare, se rocedeazH la unificarea familiilor ale cHror mHtci trebuie sH fie Gnlocuite cu aceste mHtci tinere, astfel: Barianta *. Mntr%o dimineaIH liniJtitH se GnlHturH din stu matca vec.e ce urmeazH sH fie sc.imbatH Ji familia de albine se lasH Gn starea de orfanizare LnH cHtre searH. )cest interval de tim ermite dis ariIia totalH a orcHrei urme de feromoni, ceea ce face ca o ulaIia familiei res ective sH acce te cu uJurinIH rezenIa altei mHtci sau c.iar sH o refere. Se rocedeazH a oi la transvazarea ramelor cu faguri Ji o ulaIia de albine din stu ul organizat Gn familia%roi cu matcH tLnHrH, intercalLnd, du H Gncetarea zborului, Gntre cele douH gru e de rame un .rHnitor cu &$$g siro de za.Hr Gn concentraIie *:*. Mn ziua urmHtoare se scoate .rHnitorul Ji se a ro ie ramele transvazate de cele din familia rimitoare. Barianta #. -re tat, zilnic, se iau Gn cursul dimineIii cLte *%# rame cu uiet Ji albina aco eritoare din familia cu matca vec.e ce trebuie GnlocuitH Ji se introduce du H ultima ramH din familia nouH cu matca tLnHrH. Mn felul acesta culegHtoarele "care sunt mai agresive Ji acce tH mai greu matca nouH se Gntorc Gn familia de la care au fost luate iar doicile, care sunt albine tinere, blLnde, rHmLn sH creascH uietul de e fagurii res ectivi. CLnd familia care urmeazH sH fie desfinIatH rin unificare nu mai are decLt +%& rame cu o ulaIie, tot Gn cursul dimineIii, se GnlHturH matca vec.e, e uizatH, lHsLndu%se familia orfanH LnH du H%masa, seara, cLnd se transvazeazH Gn familia rimitoare du H acelaJi rocedeu ca Gn varianta *. ;olosirea cutiei Center Cutia Center este un dis ozitiv format din mai multe iese din lastic, ce ermite creJterea mHtcilor Gn botci artificiale, din lastic, fHrH a mai fi necesarH transvazarea larvelor, matca ouLnd direct Gn botcile fi,ate Gn bloc, Gn fLJia de lastic sub formH de fagure. Este o metodH bunH, avLnd Gn vedere cH mHtcile obIinute sunt de calitate, fiind obIinute devreme, ouHle fiind de use direct de matcH Gn botci, GnsH este o metodH costisitoare de tim Ji o eraIii, fiind referatH mai uIin de roducHtorii de mHtci Gn sistem comercial.

!ecu area fagurilor cu ouH .) doua zi du H ce familia doicH a fost regHtitH "orfanizatH, .rHnitH stimulativ cu siro de za.Hr Ji turte roteice', din cuibul familiei de rHsilH "donatoare de ouH sau larve' se scoate un fagure ce conIine larve Gn celule de lucrHtoare, Gn vLrstH de *%# zile, care se duce Gntr%o camerH GncHlzitH. Pe o masH, cu a0utorul unui cuIit bine ascuIit Ji GncHlzit se taie fLJii de fagure, care sH conIinH fiecare cLte un rLnd de celule. Pentru creJterea mHtcilor se folosesc doar celulele din artea su erioarH Ji de mi0loc a fagurelui. ;LJiile de fagure se aJeazH e masH Ji fiecare se taie la 0umHtate din GnHlIimea celulelor. ) oi fLJiile se taie Gn bucHIi se arate, astfel ca fiecare bucHIicH de fagure sH aibH o celulH cu larvH. Celula este lHrgitH la gurH, mai a oi, cu un beIiJor de lemn gros de 9mm, rotun0it la vLrf, cu atenIie, fHrH a atinge Ji rHni larva. ) oi, cu a0utorul cerii to ite, celulele se 126

li esc de su orturi Gn care se scufundH re ede baza celulei. Mn cazul folosirii directe a botcilor se ot folosi diferite forme de su orturi " ene, coadH de rLndunicH, Htrate cu ti0e, etc'. Pentru a regHti fagurele Gn care se vor fi,a su orturile cu celulele naturale retezate Ji li ite cu cearH, este bine ca acest fagure sH fie introdus Gn cuibul familiei doici cLteva ore, ca sH se GncHlzeascH "se oate folosi, Gn acest sens, Ji o camerH bine GncHlzitH, fi,area su orturilor cu botci fHcLndu%se astfel mult mai uJor. Ei trebuie sH fie mai Gnc.iJi la culoare "Gn care s%au crescut cLteva generaIii de uiet, sH conIinH redominant celule de lucrHtoare Ji sH aibH Gn artea su erioarH o coroniIH de miere. Celulelele cu larve se ot fi,a e su orturi triung.iulare " ene' din aca0 sau lemn construite din scLnduri subIiri, lungi de 1&mm, cu o grosime de LnH la #mm, lHIimea la ca Htul unde se li esc celulele de *&mm iar vLrful ascuIit. Penele se Gnfing e ambele feIe ale fagurelui Gn formH de zig%zag. BLrful ascuIit trebuie sH a0ungH Gn eretele din mi0loc al fagurelui "foiIa artificialH e care s%a construit'. !istanIa dintre ene este de 1mm iar dintre rLnduri &mm, astfel cH e o faIH de faguri se ot fi,a + rLnduri de *$%*# ene fiecare. Rama cu ene se aJeazH Gn mi0locul cuibului familiei doici, Gntre douH rame cu uiet cH Hcit. !acH e,istH mai multe rame cu larve de mHtci la creJtere, Gntre aceste rame se un, intercalaIi, faguri cu uiet cH Hcit. )tunci cLnd, Gn locul enelor, se recurge la fi,area celulelor de larve e su orturi de lemn "#&2#&mm, cu grosimea de &,#&mm', li irea se face ca Ji e enele triung.iulare. Su orturile se fi,eazH e 1%+ s eteze de lemn care se introduc Gn rama de creJtere e niJte canale tHiate Gn cor ul ramei, cu celulele Gndre tate Gn 0os. 3a o familie crescHtoare se ot da Gntre +$ Ji 9$ celule cu larve din care vor rezulta Gntre 1$%+$ botci de bunH calitate, botci care a oi se vor folosi du H necesitHIi "formare de nuclee, roi artificiali, recu erarea unei familii orfane, etc.'. Metoda are dezavanta0ul cH fagurele clHdit din care se taie fLJiile nu se mai recu ereazH. -ransvazarea larvelor .)ceastH metodH este folositH, datoritH eficienIei, ra iditHIHIii Ji bunelor rezultate obIinute Gn urma a licHrii ei, Gn stu inele mari Ji ma0oritatea crescHtoriilor comerciale de mHtci Ji are douH variante: mutarea larvelor Gn botci fHrH .ranH larvarH, lH tiJor "transvazare uscatH sau sim lH Ji mutarea larvelor Gn botci Gn care e,istH lH tiJor "transvazare umedH sau dublH. iPentru e,ecutarea lucrHrilor este nevoie de rame de dimensiunea celor din cuib, cu lateralele groase "lHIimea de #$%1$mm', revHzute cu JanIuri Gn care vor intra Ji cile cu botci. )cestea sunt revHzute cu gHuri Gn care vor intra icioruJele botcilor artificiale, su orIii entru botci sau de care se vor li i botcile confecIionate din cearH. Pe o Ji cH de creJtere se ot monta LnH la *+ botci. Mntr%o ramH de creJtere se ot une, la distanIe egale, 1 leaIuri cu botci. !istanIa dintre leaIuri "Gntre & Ji ( cm' ermite scoaterea Ji introducerea acestora cu uJurinIH Gn rama de creJtere Ji GngHduie albinelor sH clHdeascH botcile fHrH a fi Gng.esuite. ) icultorii care doresc sH obIinH doar cLteva mHtci e an ot folosi botcile din cearH. )cestea se confecIioneazH Gn felul urmHtor: ceara se to eJte Gntr%un vas, e aburi sau Gntr%un vas Gncon0urat de a H foarte caldH, ca sH nu se ardH, a oi, cu un Jablon de lemn 127

sau de sticlH, se trece la confecIionarea botcilor. Oablonul se construieJte din lemn de tei strun0it, are o lungime de *$cm, unul din ca ete este uJor rotun0it Ji uIin conic, avLnd un diametru de (,&mm. Pentru scurtarea tim ului necesar confecIionHrii botcilor, e un su ort ot fi montate mai multe Jabloane "beIiJoare' de acest fel. )lHturi de vasul cu cearH to itH se une un vas cu a H rece Gn care se introduce vLrful beIiJorului, sH se umezeascH, astfel cH ceara nu va adera de Jablon. !u H ce ceara s%a to it, se cufundH Gn ea vLrful beIiJorului, de 1%+ ori. !e fiecare datH cLnd se introduce beIiJorul Gn cearH se scufundH din ce Gn ce mai la su rafaIH astfel ceara de e beIiJor se GngroaJH sub formH de cu H. CLnd stratul de cearH de e beIiJor este destul de gros se scoate afarH din cearH, se introduce Gn a a rece ca ceara sH se GntHreascH Ji, GnvLrtind beIiJorul Gntre degete, se detaJeazH Gnce utul botcii, cu a. CLnd s%au strLns mai multe cu e, se li esc cu cearH to itH de su orturile de botci din lemn care a oi se monteazH e Ji cile ort%botci. Ramele cu Ji ci se introduc entru #+ de ore Gn familia doicH, Gntre ramele cu uiet. Tinerea ramelor cu botci din cearH Gn familia de creJtere face ca albinele sH modeleze Ji sH cureIe aceste otiraJe, sH le regHteascH entru rimirea larvelor. ?otcile de cearH nu sunt otrivite entru crescHtorul de mHtci ce lucreazH Gn sistem comercial. )cesta foloseJte botci artificiale, din lastic, care se monteazH direct e Ji ci rin intermediul unui icioruJ sau a unui sistem de rindere format dintr%o altH iesH. Pentru a efectua transvazarea, a icultorul trebuie sH folosescH o lanIetH de transvazare. )ceasta este un instrument, din metal "lanIetH germanH sau bambus Ji material lastic "lanIetH c.inezeascH.

Mn magazinele ce comercializeazH ec.i ament a icol e,istH o varietate de lanIete, inclusiv instrumente semi%automate de recoltare a larvei din celulH.

-ransvazarea sim lH "uscatH se realizeazH rin de unerea directH a larvelor Gn vLrstH de cel mult *# ore Gn botca artificialH. Mutarea larvelor se face ridicLndu%se larva Gm reunH cu o arte din lH tiJorul care se aflH sub ele. !u H introducerea botcilor cu larve transvazate Gn familiile crescHtoare albinele doici vor lua imediat Gn rimire larvele transvazate Ji le vor .rHni din abundenIH cu lH tiJor. Procentul de acce tare de cHtre albine a larvelor transvazate de inde de modul Gn care acestea au fost luate din celulH, dacH nu au fost rHnite Gn tim ul transvazHrii, dacH au fost luate cu destul lH tiJor de matcH, dacH nu s%au des.idratat din cauza li sei acestuia sau din cauza Iinerii, la transvazare, a larvelor Gn mediu uscat, abundenIa .ranei Gn naturH, dacH familiile doici au fost stimulate, etc. Pentru transvazarea sim lH recomand lanIeta c.inezeascH, rin folosirea acesteia o eraIia de mutare a larvei desfHJurnLndu%se ra id, eficient Ji cu deran0 minim a larvei.

-ransvazarea dublH "umedH se deosebeJte de rima transvazare rin fa tul cH larvele se 128

un Gn botci care conIin de0a lH tiJor sau un alt rodus s ecial re arat. Pentru ca lH tiJorul sH aibH acelaJi conIinut s ecific cu al larvelor transvazate "larve Gn diferite stadii de dezvoltare sunt .rHnite cu lH tiJor diferit ca Ji com oziIie, s ecific vLrstei' Ji acce tarea sH fie, deci, mai bunH, unii a icultori recurg la dubla transvazare: iniIial se face o transvazare sim lH, uscatH, iar du H acce tarea larvelor, la *#%#+ ore de la introducerea acestora Gn familiile crescHtoare, larvele transvazate uscat se GnlHturH Ji Gn locul locul lor se transvazeazH alte larve. Mn felul acesta larvele use a doua oarH Gn botci beneficiezH GncH de la Gnce ut de lH tiJor din abundenIH, s ecific vLrstei, ceea ce ermite obIinerea unor mHtci de o calitate foarte bunH. Pentru GnlHturarea larvelor transvazate rima datH Gn botci recomand folosirea lanIetei germane, de metal, deoarece este rigidH Ji ermite luarea cu uJurinIH a larvei din lH tiJor. Mn crescHtoriile comerciale sunt folosite doar botcile artificiale, din material lastic. !u H transvazare, ramele cu botci artificiale se introduc Gn familiile doici, familii orfanizate cu multe albine tinere, roducHtoare de lH tiJor. )cestea vor lua Gn rimire larvele din botci Ji le vor .rHni din abundenIH cu lH tiJor de matcH. Mn continuare larvele ot rHmLne Gn aceste familii Ji vor fi crescute Gn li sa mHtcii LnH la recoltare sau ot fi mutate Gn com artimente se arate rin gratii @anneman de cuibul famiilor cu matcH. Mn ziua a *$%a sau a **%a de la transvazare botcile se recolteazH din familiile crescHtoare, se un Gntr%un incubator ortabil "sau Gn li sa acestuia Gntr%o ladH frigorificH cu ereIii termoizolanIi, GncHlzitH de la o ungH de cauciuc cu a H caldH dacH nucleele sunt la distanIH mare de familiile crescHtoare sau Gn bucHIi de burete revHzuIi cu gHuri Gn care vor intra botcile crescute, aco eriIi de o bucatH de material te,til entru rote0area botcilor de acIiunea razelor solare, dacH nucleele sunt Gn imedata a ro iere a familiilor crescHtoare. 3a introducerea botcilor nucleele se .rHnesc cu siro de za.Hr Gn concentraIie *:* la care se adaugH ;umidil? entru revenIia nosemozei.

3a *9 zile de la introducerea botcilor Gn nuclee se recolteazH mHtcile, care se introduc Gn cutiuIe cu Jerbet. CutiuIele se aJeazH Gntr%o ramH de stu ce este revHzutH cu su orturi din lemn. Rama se introduce mai a oi Gn banca de mHtci "o familie orfanH, cu multe albine tinere, ce .rHneJte Ji Gngri0eJte mHtcile entru o erioadH de tim , LnH ce acestea vor fi vLndute sau folosite Gn stu inH, du H necesitHIi'. )lbinele din banca de mHtci se .rHnesc din abundenIH cu siro de za.Hr Ji turtH roteicH iar sH tHmLnal se introduce o ramH cu uiet cH Hcit ca sH e,iste, Gn ermanenIH, albine tinere, roducHtoare de lH tiJor de matcH.

C!ES E!E" !"$ O!ILO!

Pentru obIinerea unui material biologic valoros este necesar ca Gn stu inele de Gm erec.ere sH e,iste un numHr suficient de trLntori de calitate, selecIionaIi din familii recordiste, cu origine cunoscutH. .Pentru realizarea acestui deziderat este necesar sH se ia o serie de mHsuri cum ar fi 129

dotarea familiilor furnizoare de trLntori "familii%tatH cu mHtci selecIionate, care au caractere valoroase, recum Ji lanificarea lucrHrilor de creJtere a trLntorilor Gn funcIie de erioada Gn care se cresc mHtci Ji momentul din sezon. .Pentru ca trLntorii sH fie a Ii entru Gm erec.ere Gn momentul Gn care rimele mHtci roduse Gn stu inH ies la zborul de Gm erec.ere, este necesar ca Gnce erea lucrHrilor de creJtere a trLntorilor sH se devanseze cu douH%trei sH tHmLni faIH de lucrHrile de creJtere a mHtcilor. )ceastH erioadH coincide cu Gnflorirea omilor fructiferi. ca de trLntor Stabilirea acestui decala0 de tim se face luLnd Gn considerare ciclul de metamorfozH al mHtcilor, *9 zile de la stadiul de ou LnH la eclozionare, Ji e cel al trLntorilor, care este de #+ de zile, durata maturizHrii se,uale care este de /%*$ zile la matcH Ji *$%*+ zile la trLntor. Mn afarH de aceste erioade a icultorul mai trebuie sH ia Gn calcul Ji tim ul necesar entru entru regHtirea de cHtre lucrHtoare a fagurilor Gn vederea ouatului "#%1 zile'. .Pentru creJterea trLntorilor, cuiburile familiilor%tatH se reduc la ma,imum " rin aceastH mHsurH se obligH matcH sH de unH un numHr cLt mai mare de ouH de trLntor Ji se rote0eazH termic mai bine cuibul, albinele aco erind Gn totalitate fagurii din cuib', se stimuleazH cu siro de za.Hr Ji turtH roteicH du H care, Gntre doi faguri cu uiet tLnHr, se introduce un fagure artificial cu celule de trLntor, un fagure clHdit, cu celule ma0oritar de trLntori sau o ramH clHditoare "o ramH goalH, doar cadrul de lemn, albinele construind Gn aceasta fagurii cu celule de trLntori'. fagure de trLntor 3a o sH tHmLnH du H introducerea fagurilor se controleazH cuiburile familiilor res ective dacH Gn aceJti faguri matca a de us ouH. Cei care nu au fost ouaIi se iau Ji se sc.imbH cu faguri cu ouH, luaIi de la alte familii. Mn acest fel se asigurH atLt creJterea larvelor de trLntori Gn familiile Gn care s%au introdus fagurii ouaIi cLt Ji ouarea tuturor fagurilor goi, cu celule de trLntori. Mntr%o familie%tatH ot fi menIinute doi%trei faguri cu celule de trLntori. Matca oate fi usH Ji Gn izolator entru ca sH de unH ouHle de trLntor Gn rama aJezatH Gn cuib, iar familia se GntHreJte unLndu%i o ramH cu uiet cH Hcit matur a roa e de eclozionare, luat de la o altH familie uternicH Ji roductivH. .Pentru a limita creJterea trLntorilor Gn familiile de albine din stu inH Ji a favoriza astfel Gm erec.erea mHtcilor doar cu trLntorii roduJi Gn familiile%tatH a icultorul are la dis oziIie mai multe metode: folosirea doar a fagurilor de calitate, cu celule redominant de lucrHtoare, tHierea fagurilor cu celule de trLntori "din ramele clHditoare sau de e marginile ramelor clHdite, din stu ', descH Hcirea celulelor cu uiet de trLntor, folosirea la urdiniJ a gratiilor @anneman, a ca canelor entru trLntori sau a colectoarelor de olen. trLntor.Pentru a asigura Gm erec.erea unui numHr de &$%/$ mHtci este necesarH creJterea de trLntori Gntr%o singurH familie. Prin creJterea s ecialH a trLntorilor NU se asigurH o Gm erec.ere controlatH *$$5, se obIine doar un rocent destul de ridicat de Gm erec.eri cu trLntori selecIionaIi. SiguranIa Gm erec.erii mHtcilor cu trLntorii doriIi, din familii selecIionate, se obIine doar rin folosirea inseminHrii artificiale. 130

.Mnainte cu circa 1 sH tHmLni Gnainte de data la care este lanificatH creJterea ultimei serii de mHtci creJterea trLntorilor Gn familiile s ecial destinate acestui sco oate Gnceta.

#E O&E &E IE!$"!E

3a rusi se foloseste iernarea in ada ost, se folosesc un fel de .ale artial sub amant cu ventilatie unde se astreaza o tem eratura nici mare dar nici mica si constanta, albinele ierneaza foarte bine cu o mica mare diferenta, consumul e tim ul iernii este foarte redus, albinele nu mai sunt acalite de razele de soare sa iasa afara si sa moara ing.etate cum stim ca se mai intam la...consumul fiind mic, nici cu sanatatea nu stau rau, si de aici numai beneficii. Nu stiu cam ce tem eratura ar fi o tima ca , consumul de miere sa scada la limita cea mai de 0os, insa sa nu e,iste ericolul ca familia sa una uiet in tim ul iernii...eu cred ca se oate face o c.estie gen solar in care stu ii sa stea feriti de vanturi, si unde tem eraturile sa nu fie foarte scazute consumul fiind redus...mierea acea neconsumata urmand a fi folosita in rimavara la dezvoltarea e, loziva. C.iar si numai t economii la miere si zic ca se merita. Stiu ca nu frigul le omoara nu asta%i roblema== -otusi daca tem eratura din solar este constanta ar fi bine ca stu ii sa fie inc.isi la urdinise albinele sa nu oata iesi ventilarea sa se faca numai rin sitele de e fund, cand e vreme buna de un zbor de curatire, desc.idem urdinisele si dezvelim solariul...cvred ca ar merge bine= !e fa t stiu e cineva care ierneaza asa, si e multumit. -rebuie atentie mare insa, nu se inc.ide com let solariul caci se sufoca albinele. Cine stie cam ce tem eratura le%ar conveni mai mult t ca sa reduca consumul semnificativ<<

SC*I E S 'PI
cor ul stu ului are un s atiu de *$ rame %media e care iernez este de / rame foarte bine o ulate %la / rame de albine rezerva de .rana este de a ro,imativ *&%*( :g % laca de olistiren langa eretele din stanga stu ului care intra fest si care este invelita de ziare"1%+ entru a nu fi ros rimavara devreme olistirenul' %diafragma de P;3 %urmeaza ramele %diafragma de P;3 %urmeaza alta laca de olistiren invelita cu ziare ziare care intra tot fest %deasu ra odisoare de lemn e care ince and din luna februarie le distantez un ic t o buna aerisire si evitare a condensului % este odisoare o singura foaie de zir si o salteluta um luta cu .artie igienica %urdinis stramtorat la # cm %aerisirile de la ca ac libere si neinfundate %stu ina este rote0ata de cureni de aer"vanturi$ si orientata cu fata s re sud, usor sud vest"e bine t sborul de curatire rimavara cand albinele ies mai ales la acest zbor du a orele*#%*1 si atunci soarele bate c.iar in fata stu ului' Restring fam. e &%/ rame in functie de utere ,cu cel utin 1 rame full cu miere restul 131

cu miere mai utina si astura dar nu mai utin de *,& :g du a care introduc o ernuta facuta din &%9 foi de carton cusuta cu ata sintetica,sa nu o roada albinele. foaia de carton dins re cuib este din acela mai bun gen co erta de carti luat de la o legatorie de carti. du a ernita las *%# rame cu miere cit mai multa ca acita e care albinele o cara in cuib. Pernuta are o decu are sus de + cm intre odisor si rame, e unde circula c.iar daca este mai frig .Peste odisor un #%1 ziare,du a care ca acul .In ca ac este olistiren de # cm.?un sau rau eu asa consider ca este mai usor. IN & ierni nu am avut nici o fam ierduta doar fara o matca *%# si cu matci trintorite mai multe dar aceste ierderi nu cred ca sint din cauza im ac.etarii . S%a mai discutat des re acest lucru. Eu regatesc astfel stu ii entru iarna> organizez cuibul entru iernare langa eretele dins re est daca stu ul are urdinisul la sud. !aca urdinisul este orientat s re est atunci organizez cuibul langa eretele dins re sud. 3anga ultima rama un o diafragma formata dintr%un cadru din si ci care intra a roa e etans in stu . Pe artea dins re albine aceasta diafragma are batute scandurele de &%/ mm grosine iar in s atele acestora are o o laca din olistiren. Podisorul este din scanduri de #$ mm, iar este odisor un o salteluta cu otava. Sunt convins de fa tul ca albinele ot sa treaca iarna si daca nu ar fi astfel im ac.etate, iar daca iarna este normala nu se simte diferenta fata de familiile ne rote0ate. Insa in cazul unor ierni grele, cu multe zile cu tem eraturi scazute consumul familiilor rote0ate este mai mic cu #$%1$5. )vand in vedere ca iarna este a roa e si etrecem mai mult tim casa o sa ostez un material cu insarmarea ramelor: ) aritia stu ului cu rame mobile si im licit a fagurilor artificiali, au insemnat entru a icultura o dezvoltare accelerata. Cu tim ul s%a constatat ca rezistenta fagurilor artificiali montati in rame si claditi de albine lasa de dorit. In sco ul eliminarii acestor nea0unsuri, a are necesitatea insarmarii ramelor, o eratiune care inseamna teserea unei retele de sarma e cadrul ramei. In acest fel, atat fagurele artificial ca atare, cat si cel rezultat du a cladire, au o rezistenta marita, utand face fata tensiunilor a arute din diferite motive. !eteriorarea fagurilor Sa vedem cand se intam la ru erea, deformarea sau deteriorarea fagurilor : *' In tim ul e,ecutarii lucrarilor curente de intretinere, cand la manevrarea ramelor, fagurii lini cu miere, astura ori uiet si aco eriti de albine, cedeaza mecanic des rinzandu%se de e sarme se ru sau se indoaie. #' In tim ul cladirii de catre albine a fagurelui artificial, cand a ar defecte de cladire, deformari, ru eri si indoituri. 1' In tim ul e,tragerii mierii cu a0utorul centrifugii manuale sau electrice, cand forta centrifugala e,ercitata asu ra ramelor cu faguri este mare. Se intam la deseori ca fagurii sa cedeze in a ro ierea s etezei su erioare, deoarece acolo nu a fost crescut uiet, fiind in ermanenta rezenta o coroana de miere. Practic fagurele este mai rezistent "datorita camasilor de nimfa ramase in celule' e su rafetele unde se face cresterea uietului. +' In tim ul trans ortului stu ilor s re locurile de astoral. ;actorii favorizanti degradarii fagurilor sunt tem eratura marita din tim ul trans ortului si balansul mi0locului de trans ort. )nalizand cauzele deteriorarii fagurilor, se oate trage concluzia ca o insarmare cat mai corecta si atenta a ramelor inseamna mai utina bataie de ca entru a icultor. 132

Conditii de insarmare
Intrebarea care se naste automat este legata de te.nica si modul de insarmare al ramelor. Ce conditii trebuie inde linite entru a reusi o insarmare eficace< *' Modul de distribuire al sarmelor sa fie in corelatie cu sco ul urmarit si cat mai uniform. #' ;agurele artificial sa fie foarte bine fi,at de sarme, avand gri0a sa nu a ara gauri in foaie, cu sarma ingro ata in ceara e toata lungimea ei. 1' 8 atentie deosebita trebuie data marginilor fagurelui,care trebuie rote0ate de ru ere sau alt ti de deteriorare. +' ;i,area fagurelui sub s eteaza su erioara cu un numar marit de sarme, care maresc rezistenta la centrifugare. &' Monta0ul foii de ceara sa se faca asigurand tolerantele necesare, stiind ca intervine o anume dilatare termica. In ceea ce riveste te.nicile insarmarii e,ista o mare diversitate. Indiferent de cate randuri de sarma sunt montate e rama, utem s une ca sunt trei mari categorii : insarmarea orizontala > insarmarea orizontal%oblica > insarmarea orizontal%verticala. -oate acestea au avanta0ele si dezavanta0ele lor, sco ul urmarit in final fiind acelasi : sa rezulte o insarmare de calitate. Insarmare orizontala Este cel mai cunoscut si uzitat ti de insarmare. Rezultate bune se obtin atunci cand ramele de orizontal sunt revazute cu & sarme, de multieta0at cu + sarme, iar cele de magazin cu 1 sarme. Este foarte im ortant ca sarma de sus sa fie ozitionata la *$%*& mm de leatul su erior, restul sarmelor fiind distribuite in mod simetric, una fata de alta. Pentru asigurarea unei trainicii s orite, rima sarma se ancoreaza e mi0loc, de acelasi leat su erior, cu a0utorul unei bucatele de sarma si a unui cuisor. 3a montarea fagurelui se are in vedere lasarea unui s atiu liber astfel : fata de leatul su erior 1%+ mm, fata de laterale & mm, iar fata de leatul inferior &%*$ mm. Insarmarea orizontal % oblica Princi ial, se vor res ecta aceleasi norme, ca in cazul insarmarii orizontale. Noutatea consta in adaugarea altor # sarme dis use oblic e verticala, care vor asigura o trainicie s orita. Pentru montarea fagurelui artificial se au in vedere aceleasi deziderate, e, use mai sus. Insarmarea orizontal % verticala Este ti ul de insarmare care asigura trainicia cea mai mare unui fagure. ?ineinteles, reteaua de sarme fiind mai deasa, resu une ca si mano era o eratiunii sa fie un ic mai com licata. !ar care este sco ul e care il urmarim, daca nu acela de a face o treaba buna< !eoarece intentionam sa romovam acest ti de insarmare, vom dezbate mai e larg subiectul, asta neinsemnand ca dorim sa im unem metoda. 3a urma urmei, totul se rezuma la o tiunea ersonala a fiecarui a icultor.

133

Princi alele o eratiuni e,ecutate sunt : 7aurirea ramelor Pozitia gaurilor se marc.eaza cu un sablon si un creion. Se va folosi o masina de gaurit electrica"mica', fi,and in mandrina un burg.iu de lemn, de 1 mm. In sco ul situarii gaurilor in acelasi lan, du a marcarea initiala, gaurirea se va face e artea interioara a elementelor ramelor, astfel fiind asigurata laneitatea sarmelor. !aca sarmele nu sunt montate corect, atunci si cladirea ulterioara a fagurelui de catre albine va fi defectuoasa. )tentie : este foarte im ortant ca gaurile sa fie date in asa fel incat ca sarmele marginale, orizontale sau verticale, sa se afle ozitionate la #,& cm de toate sting.iile ramei. -i ul sarmei si taierea ei Sarma folosita este o sarma subtire, de $,+ mm, zincata, lucioasa si maleabila. Pentru asigurarea a 1 orizontale si & verticale se taie bucati de 1,& m, entru rama de orizontal si 1,# m, entru rama de multieta0at. Recomandam in realabil sa se faca o roba si sa se stabileasca lungimea necesara. Montarea si fi,area sarmelor Sarma taiata la dimensiune, se introduce lateral 0os, si se trag cele 1 randuri orizontale. Practic vor rezulta # lungimi : una de *,9 m entru traseul orizontal si *,6 m entru traseul vertical "rama de orizontal'. Pentru rama de multieta0at cele doua lungimi sunt egale, adica *,9 m. )sezarea sarmelor in rama se face cu atentie, cele orizontale de o arte, iar cele verticale de alta. Intre cele doua retele se formeaza un buzunar, unde se aseaza fagurele artificial. ;i,area sarmei se face cu a0utorul cuisoarelor. )cestea trebuie sa fie subtiri si scurte"* mm grosime,*$ mm lungime'. !u a ce fi,am un ca at al sarmei, aceasta se intinde cu gri0a entru a evita curbarea ramei si se fi,eaza cu cel de%al doilea cuisor. ;i,area sarmei e cuisor se face rasucind de #%1 ori, a oi ca ul cuiului se ingroa a in rama ,batand cu ciocanul. ;i,area fagurelui artificial ;oaia de fagure se introduce intre sarmele orizontale si cele verticale, dins re s eteaza inferioara, s re cea su erioara. Se aseaza rama cu fagurele montat e cala odul a icol umezit si se corecteaza ozitia. Pozitia corecta a fagurelui este cea in care se asigura urmatoarele distante : la s eteaza inferioara, fagurele a roa e li it, e laterale si s eteaza su erioara #%1 mm. distanta. Pentru li ire se ot folosi intenul a icol, randalina a icola, un ciocan de electronist cu ciocul modificat sau mai modern transformatoare de c.a cu o tensiune mica. In toate aceste cazuri se are in vedere ca li irea sa se faca fara a gauri fagurele si e toata lungimea sarmelor. Unde din neatentie fagurele a fost gaurit se rocedeaza la astu area gaurii cu ceara to ita. Cladirea si astrarea fagurilor Pentru a avea si faguri bine claditi, se recomanda ca in tim ul infloririi omilor fructiferi, sa fie dati familiilor de albine entru ai cladi artial. !u a *%# zile se scot, se trec la rezerva , urmand a fi utilizati la nevoie. !e ozitarea se face in cor uri de stu , dula uri s eciale, obligatoriu in ozitie verticala entru a reintam ina deformarea lor.

134

)i+a tehnic, a pavilionului apicol

.Bisul de aur a celor mai mulIi a icultori este remorca a icolH avilionarH. !e multe ori acest vis se transformH GnsH Gn c.in Ji asta fiindcH de la Gnce ut nu au fost res ectate o serie de reguli obligatorii, de ordin te.nologic, constructiv, sau de circulaIie. !e aceea, doresc sH vH informez Gn domeniu, folosindu%mH de e, erienIa Ji cunoJtinIele cH Htate e arcursul a *# ani lucraIi Gn cadrul Institutului de Cercetare%dezvoltare entru ) iculturH ?ucureJti recum Ji ulterior. Pavilioanele a icole sunt de douH feluri, fi,e sau mobile. . Pavilioanele fi,e sunt utilizate de regulH Gn zone cu climH mai rece, cu ierni as re Ji viscol. .;amiliile de albine ierneazH mult mai bine Gntr%un s aIiu Gnc.is, ferite de intem erii, dar la tem eratura mediului ambiant. PereIii sunt realizaIi din elemente uJoare, de regulH din lemn, aco eriJul de asemenea din lemn cu Gnvelitoare uJoarH "tablH, carton asfaltat etc.'. 3atura dins re sud a construcIiei are revHzute s re e,terior fante Gn dre tul urdiniJurilor stu ului, care Gn tim ul gerurilor sau a viscolului ot fi Gnc.ise. )ccesul Gn avilion se face rintr%o uJH bine Gnc.isH. -oata construcIia se vo seJte Gn culori brune "Gnc.ise' entru absorbIie caloricH, Gn acest fel, e tim ul zilei tem eratura din interior creJte faIH de e,terior cu cLteva grade. Stu ii sunt aJezaIi e unu, douH sau trei nivele, e latura dins re sud, iar Gn s atele lor se aflH o alee de lucru. ImaginaIia Ji osibilitHIile a icultorului au fHcut uneori din aceste avilioane adevHrate minuni de confort Ji funcIionalitate, demne de invidiat. -e.nologia a icolH utilizatH este interesantH Ji oate fi studiatH Gn bogata literaturH de s ecialitate editatH de%a lungul tim ului. . Pavilioanele mobile sunt de regulH remorci de uz general transformate artizanal. !enumirea corectH a acestora este de ZRemorcH a icolH avilionarH[. .Remorca a icolH avilionarH este Gn rinci iu ada tarea unui avilion fi, la o remorcH, dar cu o serie de transformHri im ortante, de ordin constructiv Ji te.nologic. Ca acitatea de trans ort variazH de la #$ la *$$ familii de albine. Mn unele cazuri avilionul a icol este montat e un Jasiu auto ro ulsat, astfel cH nu mai este necesar un ve.icul trHgHtor. .Biteza de de lasare admisH este de LnH la ma,. 1$ :m2. entru remorcile lente, tractate obligatoriu numai de tractor rutier, sau este 1$ :m2. entru remorcile ra ide, tractate de autove.icule. Remorcile lente sunt restricIionate la circulaIia e drumuri naIionale sau autostrHzi. Boi trata roblemele legate de remorcile a icole avilionare Gn ordinea ca itolelor din fiJa te.nicH ce se GntocmeJte entru omologare la Registrul )uto RomLn. )ctul de ro rietate a remorcii a icole avilionare .!e cele mai multe ori, remorca este construitH artizanal, din elemente rocurate din diferite surse. Cele mai im ortante sunt Jasiul Ji unIile. Pentru acestea ro rietarul trebuie sH osede un act legal de rocurare "act de vLnzare%cum Hrare de la un articular sau de la o unitate economicH , dar Gn nici un caz de la un de ozit de fier vec.i. Pentru restul de materiale "scLndurH, rofile metalice, lHm i Ji cabluri electrice etc.', vor fi rezentate bonuri sau facturi de rovenienIH. Cu toate aceste facturi Ji bonuri a icultorul se rezintH la un notar ublic Gn faIa cHruia dH o 4!eclaraIie notarialH4. 135

)ceastH declaraIie notarialH devine unicul act de ro rietate luat Gn considerare de cHtre R)R Ji PoliIie. !eclaraIia va cu rinde e lLngH elementele de ordin notarial Ji datele te.nice necesare identificHrii remorcii, care sunt: numHrul de stu i trans ortaIi, anul de fabricaIie, seria saJiului, culoare. Subsemnatul lucrez curent cu un notar care s%a s ecializat Gn astfel de declaraIii. -i ul remorcii .Cel mai im ortant element al remorcii a icole Gl re rezintH ti ul remorcii folosite. Se referH doar remorcile cu eridoc deoarece manevrabilitatea acestora faIH de remorcile cu tra ez de direcIie este mult mai mare. !e cele mai multe ori de lasarea Gn astoral se face e drumuri Gnguste de cLm , rin Hduri, sau se fac manevre e s aIii mici unde, remorcile cu tra ez de direcIie sunt su use la eforturi mari Gn mecanismul de direcIie cu frecvente deformHri sau ru eri. Remorcile cu eridoc ot fi agricole sau cu tracIiune auto, cele din rima categorie fiind de regulH mai 0oase. 3a rocurarea remorcii trebuie sH fie atent la starea te.nicH a Jasiului, unIilor Ji a eridocului care nu trebuie sH rezinte deformHri, ru eri sau degradare accentuatH. !imensiunile de gabarit .MHsurHtorile e o direcIie se fac Gntre unctele e,treme, care ot fi ca ul unui Jurub, limita unui re er etc., remorca GncadrLndu%se Gntre douH lanuri aralele teoretice, tangente la re erele e,treme. !e aceea este necesar sH nu iasH din lan anumite valori "clanIa uJii de la cabinH, diverse ari ioare, sau alte forme' care dau o dimensiune deformatH a gabaritului. .3ungimea totalH % se mHsoarH de la vLrful cu lei roIa ului la cel. mai de Hrtat unct din s ate care formeazH Gn acest fel un lan de fund teoretic. 3ungimea ma,imH admisH de normele R)R este de *$ metri Ji este notatH Gn PlanJa * cu Z3 ma,4. !in aceastH lungime roIa ul ocu H cam *($$%##$$ mm. Un roIa scurt am lificH miJcHrile de Jer uire dar este mai rom t la manevre, Gn tim ce un roIa lung oferH o de lasare mai bunH dar este ceva mai dificil la manevre dar, Gn acelaJi tim suntem obligaIi sH reducem dimensiunea caroseriei entru a ne Gncadra Gn limita ma,imH. .3HIimea totalH se mHsoarH Gntre unctele laterale e,treme Ji nu se admite sH de HJeascH #.&$$ mm, deoarece ar incomoda de lasarea Gn trafic. Este notatH Gn desen cu 4I ma,[ 8 construcIie Gngri0itH, cu streJini scurte, fHrH alte elemente detaJate Gn e,terior, ermite sH se cLJtige cLt mai mult la lHIimea liberH, interioarH, ractic lHIimea coridorului de lucru. .MnHlIimea totalH, notatH Gn desen cu 4@ ma,.4 se mHsoarH de la carosabil LnH la cel mat Gnalt unct Ji nu oate de HJi 1.&$$ mm. 8 GnHlIime mai mare oate crea robleme la trecerea, unor asa0e. Se referH remorci cu GnHlIimea latformei de 6$$%*+$$ mm .' care asigurH o GnHlIime interioarH a caroseriei de #.$$$%#.#$$ mm Ji o stabilitate crescutH la rHsturnare. .Consola faIH, notatH Gn desen cu ZCf[, este cea originalH, deoarece alungirea saJiului nu afecteazH aceastH cotH Ji vH. recomand sH nu mHriIi consola faIH, deoarece la vira0ele efectuate Gn locuri strLmte muc.iile din faIH al vagonului se ot lovi de obstacole !e asemenea, o consolH faIH mare Ji un roIa scurt duce la acroJarea cabinei de cHtre tractor, la vira0e. Balorile uzuale ale consolei faIH sunt de minim /&$ mm Ji ma,im *.#$$ mm. .Consola s ate, notatH Gn desen cu 4Cs4 se mHsoarH Gntre a,a din s ate Ji cel mai de Hrtat unct din s atele remorcii. Balorile GntLlnite la avilioanele cHrora le%am 136

Gntocmit documentaIia entru omologare R)R, au avut valori cu rinse Gntre *.$$$ Ji #.&+$ mm. ModificHrile aduse la Jasiu se fac entru a se asigura lungimea caroseriei ce va ermite o cabinH comodH dar Ji *$%*# stu i dis uJi e rimul nivel. Mn acest fel se oate acIiona doar asu ra douH cote: consola s ate Ji am atamentul, aflate Gntr%un ra ort bine definit. 8 consolH s ate mare face dificilH manevra Gn s aIii Gnguste, deoarece zona mHturatH de remorcH la virare este mai largH. Mn acelaJi tim colIul din s ate al remorcii nu este Gn zona vizibilH a tractoristului. Un lucru de asemenea esenIial este Ji GncHrcarea e,cesivi a unIii din s ate ca Ji o s oritH solicitare dinamicH a saJiului la trecerea este obstacole. .Consola e,cesiv de mare duce de asemenea la o endulare uternicH a s atelui Ji Gn acest mod sunt deran0ate Gn lus familiile de albine dis use Gn s ate. 8 consolH s ate mai scurtH duce la o GncHrcare mai ec.ilibratH a celor douH unIi. Se recomandH o dimensiune medie de *.&$$%*./$$ mm. .)m atamentul este distanIa .dintre a,a. din s ate, notat in desen cu Z)[. )m atamentul este alHturi de consola din s ate cea de a doua cotH asu ra cHreia se acIioneazH la modificarea artizanalH a saJiului. Mn PlanJa # sunt re rezentate atru cazuri de ra oarte Gntre cele douH cote, am atamentul Ji consola din s ate, GntLlnite de asemenea la Gntocmirea documentaIiilor entru omologarea R)R a unor remorci. Mn cele atru cazuri concrete GncHrcarea Jasiurilor se face uniform distribuit, stu ii, care dau cea mai mare GncHrcare, sunt dis uJi de regulH e trei nivele. Caroseria, ca Ji alte elemente GncarcH su limentar Jasiul. ;orIele normale distribuite e toatH lungimea saJiului conduc la a ariIia forIelor tHietoare Ji a momentelor Gncovoietoare ce solicitH Jasiul. Pe lLngH forIele statice, Gn tim ul mersului a ar forIele dinamice ce se su ra un rimelor, mHrind solicitHrile rin Gnsumare. !in calculele individuale efectuate entru fiecare caz la data Gntocmirii documentaIiilor a rezultat cH forIele tHietoare nu au valori ericuloase Gn sc.imb momentele Gncovoietoare sunt cele de luat Gn consideraIie. !eoarece Gn construcIiile artizanale se rocedeazH em iric Ji de multe ori greJit a ar unele rezultate nedorite. Punctele solicitate sunt acelea unde Jasiul se reazemH e ca etele arcurilor sus ensiei Ji Gntre a,e, s re centru. 8 construcIie ec.ilibratH, cu GncHrcHri minime, evitH a ariIia greJelilor grave, Gn tim ce contrariul oate duce la distrugerea saJiului. Gn PlanJa # sunt redate numai diagramele momentelor Gncovoietoare Gn cele atru cazuri re rezentative. .Mn cazul 4a4, Cs K #.&+$ mm> ) K +.$1$ mm> Cf K (&$ mm, momentul Gncovoietor ma,im are valoarea negativH de %(*( daNm, cu tendinIH de deformare a saJiului Gn unctul 1. NumHrul de stu i e remorcH este de 9$ Ji o greutate totalH a remorcii de 9.+$$ :g. .Mn cazul 4b4, Cs K *.(6$ mm> ) K &&6$ mm> CfK (1$ mm, momentul Gncovoietor are valoarea ma,imH de A*.$#* daNm Gn unctul +. NumHrul de stu i e remorcH este de &$ la o greutate totalH a remorcii de 9.&$$ :g. .Mn cazul 4c4, Cs K #.*9$ mm> ) K &.&6$ mm> Cf K (&$ mm, momentul Gncovoietor are valoarea ma,imH de %*.&1+ daNm Gn unctul 1. NumHrul de stu i trans ortaIi este de 99 Ji o greutate totalH a remorcii de /.#$$ :g. .Mn cazul 4d4, Cs K *.99$ mm> ) KQ +./#$ mm> Cf K /($ mm, momentul Gncovoietor ma,im are valoarea de A&*# daNm. NumHrul de stu i trans ortaIi este de &+ la o greutate totalH a remorcii de &.&$$ :g. Se observH cH Gn acest ultim caz GncHrcarea saJiului este cea mai ec.ilibratH, deoarece cotele sunt cele recomandate anterior ca valori o time. .RezultH cH dimensiunea o timH a am atamentului este de +.&$$%+.($$ mm, alHturi de 137

dimensiunea o timH a consolei din s ate, recomandatH la *.&$$%*./$$ mm. Pentru rimele trei cazuri e,istH ericolul deformHrii sau c.iar a ru erii saJiului la su rasolicitHri Gn trans ort. !e o foarte mare im ortanIH este fireJte Ji realizarea unei construcIii su le. .Ecartamentul se noteazH cu 4E4 Ji re rezintH distanIa dintre roIile dis use e aceeaJi unte. Mn cazul roIilor sim le ecartamentul se mHsoarH Gntre lanurile mediane ale celor douH roIi. Pentru roIile duble se considerH distanIa dintre lanurile mediane ale fiecHrui gru de douH roIi. !e cele mai multe ori ecartamentul roIilor din faIH nu este egal cu cel al roIilor din s ate. 3a alegerea unei remorci, ecartamentul este un element demn de luat Gn seamH, deoarece un ecartament mai mare oferH o stabilitate mHritH la rHsturnare. Cotele o time ale ecartamentului sunt cu rinse Gntre *.($$ Ji #.$$$ mm. .7arda la sol transversalH se mHsoarH Gntre unctul cel mai de 0os al unIii, Gntre roIi, Ji are valori mai mari Gn cazul roIilor cu diametru mare Ji invers entru roIile cu diametru mic. Se recomandH sH nu se monteze Gn artea inferioarH a unIii anumite re ere, deoarece se reduce garda la sol. 8 gardH la sol mare oferH siguranIH Gn de lasare e drumuri de cLm sau Gn Hdure, acolo unde Jleaurile sunt de multe ori rofunde. Se recomandH o gardH la sol de 19$%+$$ mm. .7arda la sol longitudinalH se mHsoarH Gntre cele douH unIi Ji re rezintH cota Gntre carosabil Ji unctul cel mai de 0os. ;oarte multe remorci a icole au sub Jasiu magazii de diferite forme Ji dimensiuni. Unele sunt e,agerat de rofunde, ceea ce scade mult din garda la sol longitudinalH, lucru foarte ericulos deoarece remorca oate rHmLne sus endatH la trecerea unor obstacole mai mari, cum ar fi dLmburi dar mai ales asa0e de cale feratH. Este indicat sH se asigure o gardH la sol de &$$%9$$ mm. Mase .4Masa totalH ma,imH autorizatH4 a remorcii nu va de HJi (.$$$ :g, Gn conformitate cu normele R.).R. Constructorul care va realiza o remorcH a icolH va trebui sH asigure un numHr cLt mai mare de stu i trans ortaIi, Gn ra ort cu alte ane,e. Este necesarH o construcIie su lH a remorcii, cu o su rastructurH sim lH, din rofile metalice uJoare, care sH asigure rezistenIa necesarH Gn toate regimurile de lucru. Sunt Gm otriva unor de ozite mari fie deasu ra, fie Gn artea de 0os, sau a unei cabine rea generoasH. 8 remorcH grea ridicH robleme Gn trafic, dar Ji Gn teren accidentat sau moale. 8rice re er sau obiect e care Gl includem Gn inventar trebuie bine a reciat Gn rivinIa strictei sale utilitHIi sau a greutHIii ro rii, deoarece Gn astoral trebuie duse albinele Ji nu tot felul de alte lucruri. .4Masa ro rie4 a remorcii re rezintH masa constructivH strictH a remorcii, fHrH nici o GncHrcHturH. .4Masa ma,imH autorizatH e a,a din faIH4 re rezintH greutatea la GncHrcarea ma,imH a remorcii, din care o arte se distribuie e untea din faIH. .4Masa ma,imH autorizatH e a,a din s ate4 este acelaJi lucru entru untea din s ate, Gn toate cazurile untea din s ate este mai GncHrcatH decLt untea din faIH deoarece consola s ate este mai mare decLt cea din faIH Ji cu cLt este mai mare cu atLt va fi mai GncHrcatH. .!is unerea cabinei Gn faIH sau Gn s ate influenIeazH de asemenea GncHrcarea a,elor Este referabil ca a,a din faIH sH su orte 1&%+$5 din masa totalH a remorcii, Gn acest fel solicitHrile transmise Gn mecanismul de direcIie vor fi mai reduse. Un caz a arte Gl re rezintH remorca a icolH cu cabina centralH, Gn acest caz GncHrcarea celor douH a,e fiind egalH. .EsenIial este fa tul cH nu trebuie de HJitH masa ma,imH a remorcii din care derivH avilionul nou construit. !e e,em lu, dacH remorca originalH utea avea ma,. /*&$ daN 138

entru #R&) "vezi articolul anterior', Gn acest caz remorca nou construitH, com let GncHrcatH Ji cu stu ii GncHrcaIi cu miere nu oate de HJi masa ma,imH autorizatH a remorcii originale. Pot fi aduse anumite modificHri la unele subansamble Ji aceastH masH ma,imH autorizatH sH oatH fi ceva mai mare, dar oricum sub ($$$ daN e durata trans ortului.

Caracteristicile GncHrcHturii .MncHrcHtura unei remorci avilionare este datH de su rastructurH, care cu rinde tot ansamblul de elemente: stu i, cabinH, inventare a icole etc. )cestea toate sunt incluse Gntr%o caroserie. ;orma Ji structura acesteia diferH de la remorcH la remorcH, Gn funcIie de inventivitatea Ji osibilitHIile fiecHrui a icultor. .Caroseria unei remorci a icole avilionare are de regulH trei volume: com artimentul entru stu i, cabina de lucru Ji odi.nH Ji de ozitul.

Cabina de lucru Ji odi.nH oate fi dis usH central, Gn s ate sau Gn faIH, ra ortat la sensul de mers. !is unerea cabinei Gn centru ec.ilibreazH GncHrcarea e unIi Ji solicitH mai uIin Jasiul Gn zona de centru. Gm arte Gn douH frontul de lucru al albinelor ducLnd la dezaglomerarea acestora Gn tim ul culesului Ji deci la o orientare mai uJoarH. .Pentru reducerea lungimii remorcii Gn tim ul trans ortului s%au realizat baterii de stu i e,tensibile. Cabina a fost e,ecutatH Gn douH variante, cu lungime mHritH, ca Gn figura Ji2sau varianta scurtH de #&$$ mm Ji un lus de #$ roi e & rame, aJezaIi Gn baterii. .!is unerea cabinei Gn s ate ermite realizarea unei console s ate mai mare, fHrH a GncHrca rea mult untea. )ccesul Gn cabinH este comod, ferit de traficul albinelor. .!ezavanta0ul este cH se GncarcH ceva mai mult untea din faIH !e asemenea, oferH mai uIinH securitate a tractorului Gn tim ul unor o riri Gn marJ, e tim de noa te. .)m lasarea cabinei Gn faIH descarcH arIial untea, cu efecte benefice. )ccesul Gn cabinH este oarecum Gngreunat de rezenIa roIa ului. Unii a icultori au realizat GnsH o micH latformH de acces cu o scHriIH lateralH. .E,istH Ji remorci a icole avilionare fHrH cabinH, numHrul de stu i fiind considerabil mai mare, Gn acest caz a icultorul avea douH remorci cu late, Gn care cea de a doua era revHzutH cu cabinH. .Un alt e,em lu interesant Gl oferH semiremorca din lanJa 9, la care cabina a fost GnlocuitH cu o cuJetH cu eretele frontal e,tensibil Ji at rabatabil, astfel cH la staIionar lungimea cuJetei devine *&$$ mm. )ceastH semiremorcH este tractatH de un autoturism )R8 #++ Ji face arte din categoria semiremorcilor "o singurH a,H ra ide. -oate e,em lele din lanJele *%9 au fost selectate dintre remorcile la care subsemnatul le%a Gntocmit documentaIia de omologare la Registrul )uto RomLn. .8rganizarea internH a cabinei este oarecum clasicH. )re douH uJi de acces de a ro,imativ ($$ mm, entru un acces comod cu centrifuga de e,tras mierea, cutii de stu i etc. e artea stLngH faIH de sensul de mers sunt dis use douH aturi su ra use, cel de sus fiind rabatabil, iar cel de 0os cu ladH entru aJternuturi Ji .aine mai groase. 3ungimea atului Ji deci a cabinei la interior va fi de *($$ mm, dar nu mai mult de *6$$ mm. GnHlIimea atului de 0os se recomandH la +$$%&$$ mm. Saltelele ot fi din late, de 139

($ mm, Gnvelit cu material te,til, totul montat e un od de scLndurH de brad articulat cu balamale. .Pe latura o usH sunt dis use Gn linie s HlHtorul cu a H Gn rezervor, masa Ji arzHtorul cu gaz lic.efiat. !is unerea buteliei se va face obligatoriu Gn afara cabinei, de regulH sub caroserie, Gn s aIiu asigurat. GnHlIimea mesei va face osibilH montarea centrifugii de miere sub blatul rabatabil. ;iecare a icultor este GnsH liber sH amena0eze cum doreJte acest s aIiu entru a se simIi cLt mai bine. .Iluminatul interior se face natural rin fereastra dis usH deasu ra zonei de lucru Ji la artea de sus a uJilor. ;erestrele e,terioare vor fi asigurate cu grile antiefracIie. Pe tim de noa te iluminatul se realizeazH cu lam a electricH fluorescentH cu convertor, avLnd un consum de doar 9 \ la *# B. .PereIii vor fi e,ecutaIi stratificat cu lemn de brad sau tablH la e,terior, strat de olistiren de 1$ mm entru termoizolaIie Ji P;3 melaminat la interior. Nu vH recomand folosire de vatH mineralH ca strat termoizolant, deoarece Gn tim ul trans ortului ot trece Gn cabina scame fine rintre s aIiile de la GmbinHri, cu consecinIe din cele mai ne lHcute. .Mn lafon, se va monta o tra H de aerisire rote0atH cu sitH contra insectelor. Este foarte bine dacH una din ferestre se oate desc.ide.

Com artimentul stu ilor este destinat e,clusiv am lasHrii stu ilor. )ceJtia sunt dis uJi Gn douH zone laterale, cu o alee de acces e mi0loc. 3a fiecare ca Ht al aleii e,istH cLte o uJH de acces, de a ro,imativ ($$ mm lHrgime. .Stu ii folosiIi Gn remorca avilionarH sunt in rinci al fie de ti ul vertical cor !adant Ji magazin, fie stu i orizontali cu *9%*( rame mari sau stu i orizontali cu *# rame Ji magazin scurt. .Este foarte im ortantH alegerea ti ului de stu recum Ji dimensionarea strictH a cotelor entru o economie severH de s aIiu .Stu ii verticali sunt aJezaIi cu ramele Gn at rece " lanul ramelor este er endicular e urdiniJ , astfel cH lHIimea ocu atH de stu este de +#$ mm. Stu ii orizontali sunt aJezaIi cu ramele Gn at cald " lanul ramelor este aralel cu urdiniJul'. 3HIimea ocu atH de stu este de +6$%&$$ mm. .)m lasarea stu ilor Gn avilion se face Gn baterii. )cestea sunt construcIii metalice din rofile -, corniere Ji latbande asamblate rin sudurH formLnd colivii individuale Gn care sunt lasaIi stu ii. )m lasarea stu ilor verticali se face e douH nivele, avLnd avanta0ul cH distanIa dintre nivele este destul de mare, iar aglomerarea albinelor este mai redusH. Ratarea aterizHrii albinelor e untea de zbor este mai micH Ji im licit de o ularea stu ilor de la eta0 mai slabH. Stu ii verticali se ot am lasa Ji e trei nivele dar creJte ericolul la rHsturnare rin ridicarea centrului de greutate. .Stu ii orizontali sunt am lasaIi e trei nivele. CreJte numHrul stu ilor de e avilion dar Ji de o ularea eta0ului su erior. .Se va acorda o atenIie foarte mare la blocarea stu ilor Gn baterii e tim ul trans ortului, recum Ji a HrIilor com onente ale fiecHrei cutii, deoarece Gn caz de accident de circulaIie cutiile sH nu cadH din locul lor, sau sH nu se desfacH, ermiILnd albinelor sH invadeze zona. )ceste accidente s%au mai GntLm lat Ji rezultatele sunt uJor de bHnuit. .Cutiile de stu utilizate Gn avilion sunt revHzute cu site de ventilaIie atLt la artea de sus cLt Ji la sita su limentarH fie lateral fie la fund. )cest lucru este foarte im ortant Gn 140

marJ e tim foarte cHlduros cLnd oricum noa tea urdiniJurile sunt desc.ise Gn tim ul mersului, dar mai ales cLnd a ar diverse defecIiuni fie la remorcH fie la tractor, cu staIionHri mai mari !acH staIionarea este de duratH se recomandH desc.iderea urdiniJurilor Ji reluarea marJului Gn noa tea urmHtoare. .Com artimentul stu ilor va fi revHzut cu tra e de aerisire care sH ermitH o ventilare bunH atLt la staIionar, dar mai ales Gn tim ul de lasHrii. -ot din acest motiv se recomandH eliminarea ereIilor laterali, deoarece ereIii stu ilor asigurH o bunH rotecIie termicH, iar o construcIie Gngri0itH a bateriilor Gm iedicH a ariIia curenIilor de aer Gntre stu i. Iluminatul natural al com artimentului se face atLt rin lafon cLt Ji lateral, la artea su erioarH a bateriilor rin Gnc.ideri aco erite cu fLJii din lHci din fibrH de sticlH de 1 mm grosime. 3umina cernutH rin aceste luminatoare este de calitate, suficientH Ji Gn acelaJi tim accesul rin efracIie nu este osibil. 3a artea su erioarH a luminatoarelor se vor lHsa fante libere rin care sH oatH ieJi albinele scH ate Gn tim ul lucrului. .!imensiunile de gabarit ale caroseriei vor fi de ma,im ($$$ mm lungime, entru ca Gm reunH cu cei #$$$ mm ai roIa ului sH nu se de HJeascH *$.$$$ mm lungime ma,imH admisH. 3HIimea ma,imH mHsuratH la streaJinH nu va de HJi #&$$ mm. Se im une din acest motiv realizarea unor streJini scurte, astfel ca lHIimea efectivH a caroseriei sH fie cLt mai a roa e de cota ma,imH admisH. .MnHlIimea caroseriei este de endentH de GnHlIimea latformei originale a remorcii de bazH, socotitH la faIa de sus a saJiului, astfel cH GnHlIimea ma,imH a avilionului sH nu de HJeascH 1&$$ mm !e regulH caroseria are o GnHlIime de #$$$%##$$ mm. .Structura caroseriei se va realiza din rofile metalice Gndoite Ji nu trase, cele din urmH fiind mult mai grele Ji va fi cores unzHtoare cu eforturile dinamice rezultate Gn tim ul trans ortului e drumuri neamena0ate. .Se vor e,ecuta cLt mai uIine suduri la oziIie entru o calitate su erioarH a acestora. !e ozitele sunt dis use sub caroserie Ji sunt destinate HstrHrii alimentelor, a inventarelor a icole Ji altor accesorii. Ele sunt confecIionate din structuri metalice "oIel cornier, rofile U, latbande' Ji ereIi din tablH. )ccesul Gn de ozite se face fie rin odea, fie din lateral. Mn conformitate cu noile norme te.nice se im une ca Gntreg s aIiul lateral dintre cele douH unIi sH fie rote0at contra Htrunderii accidentale Gn tim ul mersului a unor ietoni, bicicliJti sau a unor ve.icule )ceste de ozite fac Ji acest oficiu. .!e foarte mare im ortanIH este garda la sol longitudinalH, adicH distanIa de la fundul de ozitului la sol, care se recomandH sH fie de &$$%9$$ mm, entru ca remorca sH nu rHmLnH sus endatH la trecerea unui asa0 de cale feratH sau alte obstacole. Oasiul Oasiul este artea cea mai im ortantH a remorcii, e el fiind montate toate subansamblele. 3a artea su erioarH "su rastructura', se aflH caroseria de ti ul Ji forma doritH de a icultor, iar Gn artea de 0os "infrastructura', se gHsesc celelalte subansamble care vor fi tratate Gn continuare. .Oasiul este format din douH lon0eroane aralele e,ecutate din rofil U Gndoit, cu GnHlIimea de *($ mm, uneori Ji de altH dimensiune. 7rosimea rofilului diferH de la un ti de remorcH la altul, du H ca acitatea remorcii. Gntre cele douH lon0eroane sunt sudate din loc Gn loc traverse din rofile U mai Gnguste, avLnd rolul de a consolida Jasiul. Gn acest fel sunt Gm iedicate Gn mare mHsurH torsiunile la trecerea este obstacole Ji Gn 141

general se asigurH o mai mare robusteIe. Pe acest sc.elet se mai sudeazH diferite iese de legHturH cu alte subansamble. -oate sudurile sunt e,ecutate electric. .Oasiul original este rea scurt entru caroseria nou construitH Ji de aceea el trebuie alungit. Se HstreazH consola faIH, eventual se oate ma0ora foarte uIin atunci cLnd roIa ul este mai lung, se ma0oreazH am atamentul Ji consola s ate. !in articolele recedente rezultH urmHtoarele cote recomandate: consola faIH min. /&$ mm ma,. *#$$ mm consola s ate min. *&$$ mm ma,. */$$ mm am atamentul min. +&$$ mm ma,. +($$ mm -otal min. 9/&$ mm ma,. //$$ mm .Se observH cH lungimea ma,imH a saJiului se recomandH undeva e la //$$ mm. Se oate atinge Ji cota de ($$$ mm, dar se im un anumite mHsuri s eciale. .)lungirea saJiului original trebuie sH%i asigure aceleaJi erformanIe Ji noului Jasiu. !e la Gnce ut vH atrag atenIia cH un Jasiu greu nu este nea Hrat Ji robust. Se recurge la soluIia secIiunilor variabile, conforme cu sarcina care le solicitH. Mn calcul se oate considera cH descHrcarea maselor ce com un caroseria se realizeazH cu sarcini uniform distribuite. !e aceea alungirea consolei din s ate se va face cu un rofil U mai Gngust "U% *#$, U%*+$'. )m atamentul se ma0oreazH rin intercalarea unui segment nou Gntre a,e. !imensiunea acestui segment va fi cel uIin egal cu secIiunea celui original, sau mai mare, deoarece solicitHrile vor fi mai mari. !imensionarea rofilelor ca Ji locul de Gmbinare se face e baza unor calcule de rezistenIH, deoarece dimensionarea em iricH oate aduce sur rize. )cesta este Ji motivul entru care nu se oate s une la sim la a reciere care sH fie cotele o time necesare. Ceea ce ot sH s un este cH Gmbinarea segmentelor de lon0eroane se recomandH sH se facH obligatoriu res ectLndu%se normele te.nice. Sudura ca etelor de lon0eroane sH nu se facH 4la oziIie4. -oate segmentele se vor GnJira, oziIia lor sH fie verificatH ermanent entru a se asigura aralelismul Ji co laneitatea lor. Mai GntLi se vor face suduri Gn uncte Ji doar du H verificare se trece la sudura definitivH. !eoarece rofilele sunt masive Ji sudurile rofunde] vH ro un sudarea alternativH care evitH deformHrile termice ireversibile ale saJiului. GmbinHrile sudate vor fi GntHrite cu gusee " lHci' sudate e e,terior Ji corniere su ra use e interiorul rofilului U, Gn acest fel sudura nu va ceda. 7rosimea guseului se recomandH sH fie $,( din grosimea rofilului. .Pe orIiunea alungitH, lon0eroanele vor fi GntHrite cu noi traverse dis use Gn nodurile de descHrcare a eforturilor. .Montarea caroseriei e Jasiu se realizeazH cu a0utorul unor traverse ce ot fi dintr%o singurH bucatH, sau din console sudate er endicular e lon0eroanele saJiului. latH cum se deruleazH corect roiectarea unul ansamblu 4caroserie%Jasiu4 entru o remorcH a icolH, avLndu%se Gn vedere tot ce am scris Gn acest articol serial. .Se stabileJte ti ul de stu cu care se va lucra. S re e,em lificare ado tHm stu ul vertical cu un cor normal "rama !adant' Ji magazin ME, cu dis unerea ramelor Gn at rece. Mn acest caz dimensiunile stu ului vor fi de +#$ mm la faIadH, +6$ mm Gn rofunzime, cu o GnHlIime de 99$ mm. .!acH se utilizeazH un stu Htratic la care cele *# rame de cuib se ot dis une fie Gn at cald fie Gn at rece, cu magazin scurt, atunci dimensiunile vor fi de +6$%+6$%&6$ mm. Mn cazul stu ului orizontal, cu dis unerea ramelor doar Gn at cald, dimensiunea Gn fronton va fi de +6$ mm, Gn rofunzime va fi condiIionatH de numHrul de rame, iar Gn GnHlIime 142

de inde de rezenIa sau nu a magazinului. .;iecare stu va sta Gn ro ria sa colivie, recomandLndu%se un 0oc lateral de *$ mm Ji un s aIiu liber deasu ra de +$%($ mm. .Se alege numHrul de nivele de dis unere a stu ului, douH sau trei. 3a dis unere e trei nivele se va face o economie ma,imH Gn cotele e verticalH entru Hstrarea centrului de mase cLt mai 0os osibil. .Mn funcIie de ti ul de stu folosit se stabileJte numHrul de stu i e un nivel. .Se dimensioneazH bateria de stu i avLndu%se Gn vedere cotele stu ilor, 0ocurile recomandate, dimensiunile geometrice ale rofilelor. .Cabina de lucru Ji odi.nH se recomandH sH aibH o lungime de *($$%*6$$ mm, la care se mai adaugH grosimea ereIilor a ro,imativ #,&$ mm. Se alege varianta de dis unere a cabinei, faIH sau s ate. .-oate cotele rezultate formeazH un lanI a cHrui valoare totalH se va situa undeva Gntre 9/&$%//$$ mm, dar nu mai mult de ($$$ mm. .3HIimea caroseriei se stabileJte la ma,. #+$$ mm entru a face osibilH realizarea e fiecare arte a unei straJine de &$ mm. MnHlIimea caroseriei se stabileJte Gn funcIie de numHrul de nivele a stu ilor. )tenIie GnsH ca Gm reunH cu GnHlIimea latformei sH nu de HJeascH 1&$$ mm. .Se face o re artiIie teoreticH a cotelor entru am atament Ji console, cu lasarea unIilor la cotele recomandate Gn articol. .Se GntocmeJte bilanIul sarcinilor entru absolut toate forIele care solicitH Jasiul. .Se calculeazH Jasiul la solicitHri statice Ji dinamice entru sarcinile din bilanI Ji se Gntocmesc diagramele rivind re artizarea sarcinilor, a forIelor tHietoare Ji a momentelor Gncovoietoare. .Se aleg constructiv rofilele necesare la alungirea saJiului Ji se verificH la solicitHrile calculate anterior. Mn cazul Gn care dimensiunile alese sunt rea mari, ele se reduc Ji invers. Se re artizeazH consolele laterale, sudate e lon0eroane. 3a ca Htul liber al acestor console se sudeazH o ramH erimetralH care va marca marginea sc.eletului. Princi ala gri0H a constructorului va fi aceea de a realiza un cadru Gn care descHrcarea sarcinilor sH se facH doar Gn noduri "intersecIia rofilelor metalice'. .BH recomand sH folosiIi un stu de verificare e care sH%l introduceIi Gn fiecare colivie Ji sH observaIi modul Gn care culiseazH sau se etanJeazH la faIadH. .!eoarece roiectarea ansamblului caroserie Jasiu este de cea mai mare im ortanIH vH recomand sH consultaIi un s ecialist. Gn cazul Gn care nu aveIi la cine sH a elaIi, vH stau la dis oziIie entru o roiectare integralH care sH vH asigure realizarea unei remorci a icole avilionare erformante, recum Ji Gntocmirea documentaIiei necesare la omologarea R)R, care Gn aceste condiIii nu mai devine o roblemH. Puntea din faIH .Puntea din faIH este directoare Ji cu rinde osia, roIi com lete, butuc cu tambur, elementele mecanismului de frLnare. Mn funcIie de ti ul mecanismului de direcIie se disting douH categorii de unIi, cu a, rigid sau cu ca ete articulate rin ivoIi Ji fuzete. .3a remorcile cu eridoc osia este e,ecutatH din Ieava de oIel de calitate, avLnd sudate la ca ete ce uri Ji talerele saboIilor de frLnH. .Mn cazul remorcilor cu mecanism de direcIie la ca etele osiei se gHsesc furcile ivoIilor. ;uzetele se rotesc Gn lan orizontal Gn 0urul ivoIilor. .?utucul cu tamburul, douH iese distincte formeazH un bloc, asamblarea fHcLndu%se 143

rin intermediul a ( Juruburi. ?utucul, e,ecutat din oIel turnat, are douH lHcaJuri entru rulmenIii conici cu role. Montarea ansamblului butuc%tambur e fuzetH se face cu mare atenIie, atLt la ordinea de aJezare a semeringurilor Ji a rulmenIilor, cLt Ji a 0ocurilor recomandate 3a resarea rulmenIilor e a,, se va urmHri ca aceJtia sH culiseze LnH Gn oziIia de ca Ht, entru cH altfel vor a Hrea 0ocuri foarte mari cu consecinIe nefaste. Semeringurile sH fie Gn erfectH stare, fHrH ciu ituri, cu manJeta neuzatH Ji arcul de strLngere a manJetei Gntreg. Gn caz contrar, Gn teren, va Htrunde a a s re rulmenIi Ji aceJtia vor rugini. Mntregul s aIiu interior al butucului, rHmas liber se um le cu vaselinH de calitate, dar fHrH sH se e,agereze, deoarece manJetele de cauciuc se ot ru e. .Reglarea 0ocului entru rulmenIii conici se face cu roata demontatH, a,a sus endatH e un su ort Ji Gn aceastH situaIie se strLnge iuliIa de e fuzetH cu utere, rotind ermanent tamburul. Se simte la mLnH cum tre tat rotirea devine mai greoaie Ji cu o uJoarH tendinIH de blocare. Mn aceastH oziIie se bate Gn butuc cu un ciocan de cauciuc. !acH 0ocul la rulmenIi creJte, lucru sesizabil la rotirea tamburului, GnseamnH cH rulmenIii nu s%au aJezat GncH corect Gn lHcaJuri Ji Gn acest caz se reia strLngerea du H care se slHbeJte iuliIa cu 9$ de grade, urmHrindu%se ractic ca una din laturile .e,agonului sH ocu e oziIia celei vecine Ji se asigurH iuliIa. 3a final, rotirea tamburului trebuie sH fie uJoarH Ji fHrH blocHri. 8 strLngere rea uternicH sau un 0oc mare duc la distrugerea rulmenIilor. .Se recomandH ca la rimul drum sH se verifice tem eratura butucului. GncHlzirea sa e,cesivH indicH un regla0 rost al 0ocului. -oate regla0ele descrise se vor face cu saboIii de frLnH strLnJi. .Pe talere se gHsesc toate elementele de frLnare, saboIi, arcuri, mecanism de reglare. Pentru o reglare corectH a frLnelor este bine sH se a eleze la un mecanic auto, deoarece o eraIia im licH o oarecare e, erienIH. Nituirea ferodourilor e saboIi, montarea saboIilor e talere, reglarea 0ocurilor la saboIi entru ca toate frLnele sH lucreze egal, nu sunt o eraIii la GndemLna oricui. Mn cazul Gn care 0ocurile sunt rea mici sau saboIii se bloc.eazH, roIile merg frLnate. )re loc distrugerea ferodourilor, to irea vaselinei de la rulmenIi Ji Gn scurt tim gri area lor. Un 0oc rea mare reduce eficienIa frLnHrii. .Pe osie se gHsesc montaIi unul sau doi cilindri de frLnH de ti ul cu o singurH camerH. 3a frLnare, ti0a cilindrului de frLnH acIioneazH cu forIa asu ra unor Lrg.ii Ji ti0e care transmit miJcarea la camele ce Gm ing saboIii e ereIii tamburului Ji astfel roata este frLnatH. Gntreg acest lanI cinematic trebuie verificat eriodic Ji GntreIinut cores unzHtor. .Mn cazul remorcilor cu mecanism de direcIie cilindrii de frLnH sunt lasaIi la roIi Ji cinematica frLnei diferH faIH de cazul recedent. Puntea din s ate .Puntea din s ate este Gn mare mHsurH asemHnHtoare cu untea din faIH de la remorcile cu eridoc, diferenIa fiind Gn s ecial la dimensiunea cilindrilor de frLnH. .Elementul cel mai im ortant Gn cazul celor douH unIi Gl constituie ecartamentul roIilor Un ecartament mic Ji un centru de greutate lasat mai sus conduce la o instabilitate Gn teren accidentat sau Gn curbe Ji invers Sunt referate ecartamente Gntre *($$ Ji #$$$ mm. a' 8 remorcH cu un ecartament mic de *&$$ mm cu dis unerea stu ilor e trei nivele,la o curbH la stLnga, sub acIiunea forIei centrifuge, rin deformarea arcurilor din drea ta Ji a neurilor caroseria se GnclinH Ji de laseazH centrul de mase s re roIile din drea ta. ;orIa centrifugH creeazH un moment de rHsturnare care oate fi mai mare decLt 144

momentul dat de greutatea remorcii Ji Gn acest caz remorca se va rHsturna. CondiIia de stabilitate a remorcii este Gnde linitH Gn cazul Gn care 7 , %* ^ ;c , %1 unde 7 % greutatea remorcii, ;c % forIa centrifugH, %* Ji %1 % distanIe ra ortate la centrul de mase. Pentru ca inegalitatea de mai sus sH e,iste ermanent este obligatorie: % !escHrcarea e cLt osibil a eta0elor su erioare Ji astfel se coboarH centrul de mase "scade %1 Ji creJte %*'. MenIinerea resiunii ridicate Gn neuri. Biteza de rulare Gn curbe sH fie micH. b' Remorca are un ecartament mare, de #$$$ mm, Ji dis unerea stu ilor se face e douH nivele. Centrul de mase se aflH mai 0os Ji Gn acest caz inegalitatea celor douH momente creJte Gn favoarea stabilitHIii. Cele constatate anterior ne obligH sH alegem un ti de remorcH cu un ecartament mare iar soluIia ado tatH la dis unerea stu ilor sH asigure o lasare a centrului de mase cLt mai 0os. Se atrage atenIia Gn mod deosebit cH nu se admit modificHri sau intervenIii ma0ore Gn structura unIilor, care trebuie sH fie originale. ProIa ul .ProIa ul remorcii face legHtura cu ve.iculul trHgHtor Ji asigurH tracIiunea Ji direcIia. Este o construcIie sudatH din rofile de tablH GndoitH formatH din doi tiranIi dis uJi Gn formH de sHgeatH Ji una sau mai multe traverse sudate care%i mHresc rezistenIa. Mn artea din faIH se aflH inelul de tracIiune ce oate fi demontabil sau sudat Ji este e,ecutat din oIel for0at. Este obligatorie Hstrarea formei iniIiale a inelului, fHrH sc.imbarea soluIiei originale. !iametrul interior oate fi +$ sau && mm. .Mn cazul Gn care interiorul inelului se ovalizeazH e,agerat se recurge la Gnlocuire. Unele inele au la interior o bucJH de uzurH ce oate fi GnlocuitH. .3a ca Htul o us roIa ul este articulat cu untea din faIH rin intermediul a douH bolIuri cu diametrul de #&%1$ mm. )cestea trebuie gresate eriodic Ji verificatH siguranIa Gm otriva des rinderii lor accidentale. 3a verificarea te.nicH eriodicH nu se admite funcIionarea cu bolIuri Ji lagHre ovalizate sau cu roIa ul deformat, suduri im rovizate sau modificHri artizanale. !irecIia .Remorcile a icole ot avea direcIia cu eridoc sau cu mecanism aralelogram de direcIie. Cele mai ractice sunt cele cu eridoc datoritH manevrabilitHIii ridicate, dar rezintH dezavanta0ul unei latforme mai ridicate, undeva e la *#&$%*1&$ mm, ceea ce ridicH centrul de mase, lucru ce se oate com ensa rintr%o 0udicioasH organizare e verticalH. Remorcile din categoria doua au latforma mai 0oasH, a ro,imativ **$$ mm, dar se manevreazH mai greu Gn s aIii Gnguste. .Peridocul este format din douH iese circulare, una fi,H montatH e Jasiu iar cealaltH mobilH e un cadru ce a arIine unIii din faIH. Ele sunt su ra use Ji se ot roti una faIH de cealaltH datoritH unor role sau bile. Sistemul trebuie GntreIinut rin ungeri Ji verificHri eriodice, deoarece o uzurH sau defecIiuni ma0ore ot duce la accidente grave. .Mecanismul de direcIie cu aralelogram este GntLlnit mai mult la remorcile agricole sau la remorci a icole care folosesc Jasiul de la autocamioane. )re o construcIie clasicH, leviere, ivoIi, bare de direcIie Ji ca ete sferice de barH. Se vor urmHri Ji GntreIine ivoIii 145

cu bucJele lor, ca etele de barH Ji se va verifica la nevoie ung.iul de convergenIH, care trebuie sH aibH o valoare uJor negativH. .!esc.iderea Gn faIH a roIilor "ung.i de convergenIH ozitiv' duce la GncHlzirea Ji uzura ra idH a neurilor. Gnc.iderea este valoarea de +%& mm a roIilor are acelaJi efect. Cocurile e,istente Gn mecanismul de direcIie duc la uzuri neuniforme ale neurilor din faIH Ji la un mers Jer uit al remorcii. Sus ensia .Pentru aceastH categorie de remorci sus ensia este asiguratH de arcuri cu foi cu braIe egale. 3a un ca Ht arcul este articulat rin bucJH Ji bolI iar la celHlalt ca Ht floteazH fie cu atina, fie cu cercel Gn funcIie de sarcina remorcii originale arcurile au un numHr mai mare sau mai mic, dar Gn general de *$ foi Ji o secIiune a acestora Gn medie de ($,*$ mm. ?ineGnIeles cH ot avea Ji alte valori. .!esc.iderea medie "distanIa Gntre ca ete' are valoarea de *$$$%i *$$ mm. )rcurile mai lungi lucreazH bine faIH de cele scurte care sunt mai rigide, dar sHgeata lor este mai mare ceea ce ridicH GnHlIimea latformei. 8 soluIie bunH este dublarea arcului rinci al de e fiecare roatH cu un arc secundar, mai scurt, care intrH mai tLrziu Gn funcIiune Ji doar la su rasarcini. Se asigurH astfel o rotecIie a familiilor de albine e un drum accidentat, dar Ji mena0area saJiului la Jocuri uternice. .!in construcIie arcurile cu foi sunt roiectate entru o sarcinH ma,imH la care deformarea lor are o sHgeatH datH. Pentru a nu se de HJi aceastH sHgeatH se monteazH tam oane limitatoare din cauciuc. !acH arcurile se deformeazH cu vremea sau GncHrcarea remorcii este este limitH, remorca stH e tam oane LnH la distrugerea lor Ji sus ensia este scoasH din funcIiune. E,istH c.iar ericolul ca arcurile sH fie date este ca Ji roata sH se bloc.eze e Jasiu. .3a remorcile auto construite mai retenIios sunt revHzute amortizoare Ji bare antiruliu. )cestea asigurH o stabilitate accentuatH Gn teren accidentat sau Gn curbe, ermiILnd o rulare la vitezH mai mare. RoIile .Roata com letH se com une din discul cu 0anta asamblatH, cercul roIii, inelul de Gnc.idere Ji anvelo a. E,istH o cores ondenIH Gntre 0antH Ji anvelo H Gn sensul dimensiunii lor, astfel cH nu se oate monta e o 0antH decLt anvelo a recomandatH de fabricH. .Remorcile a icole avilionare derivH dintr%o remorcH originalH cHreia i%au fost aduse modificHri. Cel care construieJte o astfel de remorcH trebuie sH calculeze numHrul de roIi necesare, Gn funcIie de GncHrcarea rezultatH e fiecare unte Ji ractic e fiecare roatH. !acH GncHrcarea e roata originalH este Gn limitele normale se oate Hstra aceeaJi anvelo H. !acH GncHrcarea este mai mare se alege o anvelo H mai mare. Gn cazul remorcilor cu consola s ate mare, GncHrcarea e untea din s ate creJte Ji va fi nevoie de roIi duble. Gn acest caz creJte GnsH Ji rezistenIa la mers, simultan cu creJterea consumului de combustibil. .Nu se recomandH utilizarea unor baloane mari Gn ideea amortizHrii mai bune a Jocurilor deoarece Gn condiIii de loaie Ji noroi se intrH uJor Gn regim de acva lanare cu dera a0e nedorite. .!eJi o remorcH a icolH nu ruleazH mai mult de #$$$ :m Gntr%un sezon, ceea ce ar Gnsemna o duratH mare de e, loatare a anvelo elor "mulIi ani de zile', se GntLm lH 146

frecvent ca Gntr%un singur sezon Ji uneori la un singur drum sH distrugem o anvelo H. Pentru a evita astfel de situaIii vH fac urmHtoarele recomandHri rivind e, loatarea corectH a neurilor. InstalaIia de frLnare .Re roduc integral descrierea Ji recomandHrile fHcute de IMU Medgidia Gn notiIa te.nicH entru remorcile ro rii. Remorca este revHzutH cu o instalaIie de frLnare neumaticH cu o singurH conductH rinci alH e rinci iul frLnei cu de resiune e conducta rinci alH. .Comanda frLnHrii se realizeazH din cabina conducHtorului tractorului rin a Hsarea edalei de frLnH. Sistemul de frLnare dH osibilitatea de reglare a resiunii Gn cilindri de frLnH, astfel GncLt momentul de frLnare realizat de saboIi rin frecare e tamburi sH nu de HJeascH cu lul roIilor Ji deci sH nu se roducH atinarea remorcii e calea de rulare, evitLnd astfel uzura neuniformH Ji rematurH a anvelo elor. .MntrucLt Gn tim ul rocesului de frLnare, datoritH forIelor dinamice, osia din faIH este GncHrcatH iar osia din s ate arIial descHrcatH, cilindrul de frLnare din faIH are diametrul mai mare decLt cilindrul de frLnare din s ate. .Pentru a se obIine un regla0 corect, Gn circuitul aerului din faIH este introdus un regulator de resiune su limentar. .Mnce erea frLnHrii roIilor din s ate ale remorcii trebuie sH se realizeze Gnaintea Gnce erii frLnHrii roIilor din faIH, iar Gnce erea frLnHrii remorcii trebuie sH fie Gnaintea Gnce erii frLnHrii autove.iculului tractor, astfel GncLt du H frLnare, autotrenul sH rHmLnH Gntins. .;rLnarea la staIionare, Gn antH, cu autotrenul cu lat, se realizeazH e roIile din s ate rin acIionarea manualH a dis ozitivului de frLnare. .3a staIionarea singularH a remorcii, Gn afarH de frLnarea e roIile din s ate trebuie realizatH Ji frLnarea roIilor din faIH rin a Hsarea Gn 0os a roIa ului. .Elementele constructive ale instalaIiei de frLnare sunt indicate Gn sc.ema cinematicH alHturatH Ji sunt urmHtoarele: % semicu lele asamblate SC* Ji SC#> filtrul decantor ;> inversorul I> regulatorul de sarcinH RS> regulatorul de resiune RP> rezervorul de aer R> conductele de legHturH Ji armHturile C. .Semicu lele asamblate realizeazH legHtura sistemului de frLnare a remorcii cu sistemul de frLnare a tractorului. .;iltrul decantor urificH aerul care Htrunde Gn circuitul instalaIiei de frLnare. .Regulatorul de sarcinH regleazH resiunea din camerele de frLnH Gn funcIie de sarcina remorcii, astfel GncLt momentul de frLnare realizat de frecarea saboIilor e tamburi sH nu de HJeascH momentul e,terior, entru a nu se roduce atinarea roIii e calea de rulare Gn momentul frLnHrii. .Regulatorul de resiune este introdus Gn circuitul neumatic al frLnei roIilor din faIH Ji are rolul de a realiza un regla0 su limentar de resiune Gn camera de frLnare faIH, datoritH re artizHrii neuniforme a sarcinii e cele douH osii Gn momentul rocesului de frLnare. )re Gn acelaJi tim rolul de a GntLrzia frLnarea roIilor din faIH ale remorcii Gn ra ort cu roIile din s ate, entru a evita atLt tanga0ul cLt dera area s atelui remorcii de frLnare. .Inversorul are rolul de a inversa circuitul aerului Gn momentul a HsHrii e edala de frLnH, adicH Gntreru e circulaIia aerului Gntre tractor Ji rezervorul tam on al remorcii Ji stabileJte legHtura Gntre rezervorul tam on Ji camerele de frLnare ale remorcii. .Rezervorul de aer are rolul de a Gnmagazina aerul sub resiune e care Gl cedeazH camerelor de frLnare Gn tim ul rocesului de frLnare. 147

.Conductele de legHturH Ji armHturile asigurH cHile de acces a aerului Gntre diferitele HrIi ale sistemului de frLnare. .3a staIionare Gn antH sau la astoral se recomandH folosirea a doua cale entru blocarea uneia din roIile din s ate. InstalaIia electricH de iluminare%semnalizare .Mn acest articol este tratat ultimul ca itol din fiJa te.nicH, ce se referH la dotarea remorcii a icole avilionare cu ro ria instalaIie electricH necesarH entru a se marca atLt rezenIa Gn trafic e tim de noa te cLt Ji entru semnalizarea manevrelor de frLnare sau sc.imbare a direcIiei de mers. .Remorcile a icole avilionare au Gn general dimensiuni de gabarit a reciabile, care e tim de zi sunt uJor de remarcat, dar care Gn tim ul no Iii, cLnd se fac de lasHrile Gn ma0oritatea cazurilor, trebuie foarte bine semnalizate Ji ca rezenIH Gn trafic dar Ji ca dimensiuni. Mn acest sens este obligatorie montarea e remorcH a unor lHm i cu s ecific auto Ji a unor catadio tri. .Efectuarea unor manevre de sc.imbare a direcIiei de mers sau a frLnHrii recum Ji starea de avarie este obligatoriu sH fie semnalizatH luminos cu a0utorul unor lHm i s ecifice. .-i ul tuturor lHm ilor, uterea becurilor, recum Ji oziIia lor sunt recis stabilite rin norme Ji sunt rezentate Gn lanJa alHturatH. Pentru o siguranIH s oritH unele lHm i sunt dublate de catadio tri de diferite culori. !e menIionat cH trebuie res ectate cu stricteIe datele din lanJa rezentatH, fHrH inovaIii, fHrH adaosuri Ji fHrH li suri. Se recomandH utilizarea lHm ilor auto inscri Iionate cu _E *6` acestea fiind omologate Gn Iara noastrH. .-ensiunea de lucru a lHm ilor este de *# B Ji Gn cazuri deosebite #+ B. 8 olaritate a lHm ilor este conectatH la masa metalicH a remorcii, iar cealaltH olaritate este alimentatH rin cabla0 din cu ru liIat, izolat Gn manta din olivinil. SecIiunea conductorului de cu ru este dictatH de intensitatea curentului din circuit recum Ji de durata de folosire. !eoarece Gn tim ul mersului au loc vibraIii sau frecHri ale cabla0ului de HrIile metalice cu ericol de scurtcircuit, cabla0ele sunt rote0ate rin matisare Ji tunele de cable "conducte ozate e Jasiu sau caroserie'. .Conectarea electricH a remorcii la ve.iculul trHgHtor se face rintr%un racord fle,ibil Ji o rizH multi olarH. -raseul racordului Ji lungimea lui se va alege astfel GncLt la manevre sH nu se roducH Gntinderi sau c.iar ru erea sa. Gn racticH recomand ca la efectuarea manevrelor Gn locul de astoral sH se decu leze riza de la ve.iculul trHgHtor deoarece virHrile sunt foarte am le Ji ericolul ru erii racordului sunt mai mari. !e asemenea recomand montarea e remorcH a unei rize auto la care sH se cu leze cel de al doilea ca Ht al racordului. 3a staIionare, la cules racordul se demonteazH Ji se HstreazH Gn cabinH. .E,ecuIia unei instalaIii electrice se va face doar de un electrician auto rofesionist Ji cu materiale Gn erfectH stare, entru evitarea unor incidente nedorite. .Recomand de asemenea ca Gn cabina remorcii sH se gHseascH cLteva becuri de sc.imb Gn caz de defecIiune recum Ji siguranIele auto recomandate. ;olosirea unor siguranIe ma0orate ot duce la incendierea instalaIiei Ji c.iar a vagonului.

148