CUPRINS

PRODUSELE ALBINELOR................................................................................................... 78

SCHITE STUPI................................................................................................................. 131

Ce trebuie stiut despre familia de albine

In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi: matca,albinele lucratoare si trantorii.

Matca : Este singura femela fecundata din stu,fiind rasunzatoare de inmultirea familiilor de albine.!e
obicei in stu este o singura matca,avand corul mai lung"#$%#& mm', caul mic,abdomenul foarte dezvoltat,arii
mai mici si o greutate de #&$%#($ mg.

)lbinele lucratoare : Numarul acestora este variabil,osciland de la *$$$$ in erioada de

iarna,ana la +$$$$%($$$$ in vara.)u talia mai mica"*#%*+ mm', o greutate de aro.
*$$mg si ariile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul.In fat lucratoarele sunt femele
cu organele de reroducere nedezvoltate.

-rantorii :Sunt masculii care imereceaza matca,fiind rezenti in cuib din rimavara
ana in toamna.In numar de cateva sute,au o lungime de *&%*/ mm,arii ce deasesc
abdomenul,caul globulos si o greutate de #$$ mg.

!ezvoltarea familiei de albine

Intr%un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita,numarul indivizilor
crescand sau scazand functie de anotim si imlicit de conditiile de mediu.Practic viata
familiei de albine curinde atru mari erioade.

Prima erioada : Se caracterizeaza rin inlocuirea albinelor batrane care au iernat,cu

albina tanara,nou iesita din celule rimavara.Pe la sfarsitul lui februarie,matca incee sa
deuna oua in celulele fagurilor din mi0locul gemului,acolo unde regimul termic ermite
cresterea de uiet.!ua ce albinele fac zborul de curatire,matca deune din ce in ce mai
1
 

multe oua.Pe masura ce timul se incalzeste ,onta matcii a0unge la *$$$ de oua e
zi,albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite tretat.

Procentul albinelor tinere creste mereu si se a0unge in situatia ca la sfarsitul lunii arilie
toata albina sa fie inlocuita.Se stie ca o albina tanara are o utere mare de ingri0ire a
larvelor,utand rani #,1 sau ciar +,ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare.

Perioada a doua : Se mai numeste si erioada de crestere.Nectarul si olenul se gasesc

din abundenta si isi fac aaritia trantorii.Matca este ranita uternic, deune este #$$$
de oua2zi,numarul de albine doici creste si se a0unge in situatia in care 1%+ doici ingri0esc
o larva.Cand acest fenomen se suraune cu alti factori favorizanti"lisa de
satiu,ventilatie insuficienta etc.',aar frigurile roirii.
)lbinele construiesc botci de roire,in care matca deune oua la interval de cateva zile.3a
urdinis se observa 4barbi de albine4 cauzate de marea aglomeratie ce eista in
stu.!ua *%1 zile de la caacirea rimelor botci,are loc rima roire,matca cu o arte din
albinele tinere,insotite de multi trantori arasind stuul.)cest roi care se numeste roi
rimar si care contine aro. &$5 din oulatia stuului se aseaza dua cateva minute
de zbor e o creanga sau alt suort.,de unde o sa zboare aoi sre o alta destinatie.

In familia de baza,la ( zile de la caacirea rimei botci,iese intaia matca tanara.Intentia

ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci,reusind lucrul acesta daca este
lasata de albine.!aca familia ramane in frigurile roitului,albinele nu lasa matca tanara
sa%si omoare suratele,iar in a 6%a zi de la iesirea rimului roi,iese al doilea roi cu matca
neimereceata.Iesirea roiului # oate fi intarziata de o vreme
nefavorabila"loioasa'.Cand se intamla asta,acest roi contine mai multe matci
tinere.Roirea oate continua si cu iesirea altor roiuri,fat ce duce la desfiintarea familiei
de baza.Perioada de roire in conditiile tarii noastre este curinsa intre sfarsitul lunii mai
si sfarsitul lunii iulie.
-ot in aceasta erioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si
olen,erioada caracterizata de infloriri uternice a masivelor melifere.Catre sfarsitul
lunii iulie,uterea familiei se micsoreaza tretat,matca micsorand onta ,trantorii fiind
alungati din stu.

Perioada a treia : Este numita si erioada formarii albinelor de iernare.In mod natural
toata albina care a articiat la culesurile de vara iere.Ea este inlocuita de albina
aaruta in luna august,albina care nearticiand la cules are un organism
neuzat.7eneratiile de albine iesite toamna,mai cu seama la sfarsitul lunii
august,setembrie si octombrie,traiesc ana in rimavara urmatoare,asigurand
cresterea noilor larve.

Perioada a atra : Este erioada iernarii si incee cand temeratura scade sub *1 grade
C.In toamna la aaritia rimelor noti reci,albinele se strang in gemul largit e fagurii
din dretul urdinisului.8 caracteristica a iernarii este aceea ca temeratura din interiorul
gemului nu scade niciodata sub *+ grade C,nici in erioadele cele mai geroase.-rebuie
ca toti stuarii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stuului,ele mentinand caldura
numai in interiorul gemului.)lbinele din artea eterioara a gemului sunt mai
aroiate unele de altele si formeaza o 4coa0a4 stand nemiscate,iar cele din interior"mai
tinere' sunt mai rasfirate si rin miscari din arii,abdomen,icioare roduc caldura
necesara.
2
 

Producerea caldurii in timul iernii se face e baza consumului de miere,o familie

consumand iarna 9%*$ g de miere.In rima arte a iernarii familia nu creste uiet.

Inmultirea familiilor de albine

Se oate sune desre albine ca au o viata scurta,in sezonul activ traind 1&%+$ zile,iar in
cel inactiv 9%( luni.-oate categoriile de indivizi trec rin trei stadii de dezvoltare : ou ,
larva , nimfa.

)lbina lucratoare : In rima zi dua deunere,oul sta vertical in celula,a doua zi se

inclina utin entru ca a treia zi sa fie comlet culcat e fundul celulei.Catre sfarsitul
celei de a treia zi,albinele doici deun in celula latisor de matca,rodus de glandele lor
salivare.Invelisul oului se moaie si din el iese larva.)ceasta are forma unui viermisor de
culoare sidefie.
In rimele trei zile larva este ranita de albinele doici cu latisor de matca.3a
aceasta,sre sfarsitul celei de%a treia zi,albinele adauga miere si astura entru ca
inceand cu a atra zi larvele sa fie ranite numai cu amestec de astura,miere si aa.In
rimele zile larvele stau incolacite e fundul celulei.In ziua a sasea catre sfarsit larva se
intinde in lungul celulei,cu caul sre desciderea ei, nu mai rimeste rana si albinele
astua celula cu un caacel oros de ceara,amestecata cu olen.In interiorul celulei
larva tese o gogoasa si in ziua a *+%a de la deunerea oului se formeaza nimfa.In ziua a
#*%a iese albina lucratoare.

Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare.!iferenta este ca deunerea

oului de catre matca se face in celule seciale numite botci si in modul de ranire.Cand
albinele se regatesc de roire,ele construiesc botci e marginea fagurilor,botci de roire,
in care matca deune oua.Cand familia ramane orfana dintr%un anumit motiv,albinele
cladesc in mi0locul fagurelui botci de salvare,rin modificarea celulelor de lucratoare ce
contin larve mai tinere de 1 zile.)ceste larve sunt ranite ana la caacirea botcilor
numai cu latisor de matca.

-rantorii : Provin din oua nefecundate.!aca la matca si lucratoare difera numai modul de
ranire si anveloa"celula',la trantor difera si oul.Pentru un trantor se consuma o
cantitate de rana de #%1 ori mai mare,iar durata de dezvoltare este cea mai mare"#+
de zile'.

)ctivitatea , cuibul si rana albinelor

!ua iesirea din celula,viata albinei lucratoare se imarte in doua etae.In rimele #$ de
zile albina lucratoare eecuta tot felul de lucrari in stu,iar in ultimile *& zile ale vietii
devine albina culegatoare.8 scema arata astfel : in rimele *%# zile albinele curata
celulele si incalzesc uietul.Intre a 1%a si a *1 zi,albinele ranesc uietul.In rimele
zile,ele ranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si olen si aoi e masura ce
se dezvolta glandele roducatoare de latisor,si anume intre a 9%a si a *#%a zi,ele
ranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 1 zile.-ot in acest tim,albinele mai
eecuta si urmatoarele lucrari : rimesc nectarul ,deoziteaza nectarul, reseaza olenul
si curata stuul.
)lbinele in varsta de *#%*( zile cladesc fagurii.In tot acest tim ele fac si scurte zboruri
de orientare.Intre a *( si a #*%a zi de viata,albinele azesc intrarea in stu,aerisesc
stuul.!ua aceasta erioada albinele devin albine culegatoare,cu mentiunea ca la
3
 

aaritia unui cules abundent ot articia si albine mai tinere de #$ de zile.

Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara.;iecare fagure rezinta e
ambele fete mii de celule eagonale.Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina
lucratoare cu diametrul de &,+ mm si adancimea de *$%*# mm , celule de trantor cu
diametrul de 9,& mm si adancimea de **%*# mm , celule de matca "botci' care au forma
unei ginde,adanci de #$%#& mm si diametrul de *$%#* mm.In celulele de lucratoare
albinele ot deozita miere si astura,iar in cele de trantor miere si mai rar astura.

Pentru ranirea lor si a uietului albinele folosesc nectarul si olenul florilor.Pe langa
nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci"mana' de origine animala sau
vegetala.!aca desre nectar"miere' se oate sune ca rerezinta rana glucidica,atunci
olenul este rana roteica"ainea'.Consumul de miere si astura difera de la o
erioada la alta,functie de anotim si de rezenta sau absenta uietului.

Primii pasi pentru organizarea unei stupine

)icultura este activitatea care da racticantilor numeroase satisfactii.Iubitorii de

stuarit, sunt oameni de toate varstele si rofesiile care au un unct comun: dragostea
de albine,natura,aer liber.)icultura are o latura materiala"se obtine
miere,olen,astura,ceara, roolis'cat si una sirituala.Nimic nu se comara cu
zumzetul unui roi de albine sau cu o limbare rin stuina ta.
Stui care ulseaza de viata,albine care se intorc cu desagii lini de olen si miere,matci
care eretueaza viata,trantori in ermanenta cautare a dragostei.Ce oate fi mai
inaltator<Ce alta indeletnicire mai oate crea atata multumire de sine<Rasunsul e
simlu:stui,stuari,albine,natura,sunt arti ale aceluiasi intreg si acela se numeste
aicultura.
8rganizarea unei stuine
Ca in orice activitate,si in aicultura aar robleme care trebuie rezolvate. Stuarii
inceatori sunt usi in fata unor dileme care la rima vedere sunt greu de finalizat.
Procurarea de stui, familii de albine,tot felul de eciamente si materiale aicole nu
sunt robleme a caror rezolvare inseamna numai o simla bataie din alme.-otul trebuie
facut cu atentie si numai dua o realabila documentare"literatura de secialitate se
gaseste'si mai ales cu multa tenacitate.
Primul as in aicultura
!e obicei se orneste cu un numar limitat de stui"#%1 buc.'iar e masura ce stuarul
inceator caata eerienta si stuina va creste numeric si calitativ.Se oate a0unge ca
in 1%+ ani sa avem creata o stuina frumoasa,familii de albine uternice care sa aduca
roductii mari de miere si alte roduse aicole.-rebuie doar sa avem rabdare,sa
erseveram si sigur rezultatele nu vor intarzia sa aara.
)legerea vetrei stuinei
Se face e baza mai multor criterii.Raza de zbor a albinei este de 1 m.)ceasta
surafata"#(#9 ectare'trebuie sa asigure un cules bogat,intins e toata durata
sezonului activ.Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de 1$ familii de albine,tinand seama
ca o familie consuma in decursul unui an aicol 6$ g de miere si 1$ g de olen.)sta ca
sa nu mai unem la socoteala si cantitatea de roduse marfa e care seram sa le
obtinem.!e obicei intr%un an bun se ot realiza de la un stu #&%1$ g miere,($$ g

4
 

ceara si 1%+ g olen.In final rezultatele deind numai de riceerea noastra.

)mlasarea stuinei se face e o vatra care este insorita rimavara si toamna,dearte
de surse oluante,in locuri linistite,dearte de drumuri intens circulate si de ae
curgatoare mari.Stuii de albine se aseaza cu urdinisurile orientate sre sud%est,la o
distanta de # m e rand si +%& m intre randuri.Intre doua stuine vecine,trebuie sa fie o
distanta de #%1 m,asta in functie de otentialul melifer al zonei.
)legerea tiului de stu
Urmatorul as este alegerea tiului de stu in care dorim sa ne cazam familiile de
albine.Stuii sunt de doua feluri:stui orizontali si stui verticali.In cadrul fiecarei
categorii, sunt diferite variante constructive.Ce trebuie stiut desre stui:de orice ti ar
fi,toti sunt buni entru racticarea aiculturii. Conditiile de baza sunt acelea care tin de
realizarea lor.-rebuie sa fie rezistenti,bine inceiati,realizati dua standard, si nu in
ultimul rand incaatori.!eci mare atentie la ce cumarati=
Prin alegerea stuilor,trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai aroiate de
cele din natura.Productia de miere,astura,olen,ceara,roolis,deinde in mare masura
si de tiul de eciament aicol folosit,cat si de calitatea acestuia.Nu se orneste la
drum cu stui din vecituri.Consultand stuarii din zona voastra veti utea arecia ce ti
de stu veti alege.Un adevar e sigur:un stu orizontal se va reta mai bine unui stuarit
stationar,iar unul vertical cu magazine sau unul multieta0at unui stuarit astoral.3a fel
si zona in care aveti amlasata stuina are o mare influienta.
Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de rimavara mai accelerata se
recomanda stuii multieta0ati,iar in zonele de deal,montane si nordice,stui verticali cu
magazine cat si stui orizontali. )vanta0ele si dezavanta0ele ce decurg din folosirea unui
anume ti de stu trebuie foarte bine cantarite.
)icultura % o afacere de succes
Suntem convinsi ca ma0oritatea vizitatorilor acestui site isi un intrebarea daca
aicultura oate fi o afacere.Rasunsul este din start unul ozitiv,cu recizarea ca
volumul de munca,investitia materiala si imlicarea ersonala sunt destul de
considerabile.Ca in orice afacere,se alica olitica asilor marunti,intrerinzatorul
trebuind e rand sa fie aicultor,medic veterinar,contabil,manager,sofer,amal,etc.
Primii asi sre realizarea obiectivului au fost eusi mai sus.Cum ar trebui sa arate
structural o 4intrerindere4 al carui obiect de activitate este aicultura< Sunt doua
osibilitati,asta functie de nazuintele intrerinzatorului si de sistemul ales :
Stuina stationara % se bazeaza e amlasarea stuilor in mai multe locatii "cate 1$%1&
buc.2vatra',cu o distanta de &%9 m. intre ele.3a un numar de 1$$ de stui sunt
necesare (%*$ locatii,legate intre ele de drumuri racticabile si disuse astfel incat
numarul de m. facuti cu masina sa fie cat mai mic.)ceste locatii se inciriaza de la
diversi roietari si vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor.Uneltele si utila0ele
vor fi folosite in comun entru tot numarul de familii.Un alt obiectiv este construirea unei
baze centrale entru deozitarea si relucrarea roduselor.
Iarna familiile de albine ot fi gazduite e o singura vatra,entru ca suravegerea sa fie
facuta mai usor si celtuielile sa se reduca.Eistenta a *%# mi0loace de transort
constituie o necesitate.
Stuina 4astorala4 % Este un alt sistem care se ractica atat in tarile U.E cat si in
)merica.)lbinele sunt delasate in astoral cu diverse mi0loace de
transort"camioane,tractoare,trn,avilioane', urmand ca in auzele dintre 4eeditii4 sa
fie cantonate e #%1 vetre.Sistemul eus cere o investitie si o imlicare
maima,devenind rentabil la un numar de este 1$$ de familii,dat fiind celtuielile mari
cu transortul.
5
 

8 alta intrebare la care trebuie sa rasundem este aceea,unde sunt granitele dintre
amatori,semirofesionisti si rofesionisti :
)matori % obiectivul rincial este obtinerea de roduse aicole care sa acoere
necesarul entru familie si eventual obtinerea unui rofit.Potrivit normelor,se considera
amator stuarul care are *%*$$ familii de albine.!e obicei acest stuarit se
caracterizeaza rin urmatoarele : volum de munca mediu"la sfarsit de satamana' >
materialul genetic "roiuri,matci' se obtine rin mi0loace roii > aicultorul are o alta
munca de baza.
Semirofesionisti % numarul de familii este de *$$%1$$ buc,volumul de munca *#$$%
*1$$ ore2an,materialul genetic se cumara de la unitatile secializate,se oate ractica
o aicultura moderna rin mecanizarea lucrarilor,se relucreaza rimar unele roduse
ale stuului etc.)facerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei.
Profesionisti % Se ot considera stuarii care detin este 1$$ de stui,un numar otim
fiind undeva sre 9$$ de buc.)ici lucrurile se scimba radical, stuaritul astoral fiind
absolut necesar.Numarul de ore munca2an creste dramatic,fiind necesara anga0area de
muncitori sezonieri.Pentru o mai buna rerezentare se cere ca functionarea stuinei sa
se faca sub forma unei societati comerciale.

Sfaturi utile de care trebuie sa tii seama la achizitionarea de

stupi populati

sfaturi de la 0anese

esti nou si vrei acum sa%ti cumeri

*. cauta sa iei de la un stuar mai in varsta "cei tineri le umbla mintea la smecerii'
#. cauta sa iei de la unul care nu leaca cu ei de e vatra
1. du%te cu unul care are stui &$%*$$ si care umbla cu ei
+. cel care%ti vinde stui sa%l alegi tu nu cel care ti%i alege
&.ia dintr%o zona de deal "run, faneata'
9.limbate rin stuina lui si vezi ce scoate albina la urdinis
/.mai intai du%te intr%o vizita neanuntata
(.sune%i: cumar *$ dar ma lasi sa%ti descid *& "nu oti sa%i ravasesti toata stuina'
6. daca incei sa%i descizi stuii si din #%1 nu%ti lace nici unul nu mai lua de la el%
oreste%te=
*$.alege stuul care are urdinisul mai larg descis si cu aglomeratie mai mare de albina
la intrare =
**. cara olen inseamna ca are uiet
*#. descizi stuul...scoate rima si ultima rama si vezi cata albina are e fiecare din
aceste # rame
*1 vezi daca uietul este comact
*+. vezi cate rame are cu uiet caacit" rama cu uiet inseamna %/ cm coroana de
miere si restul ana la latul de 0os uiet caacit "vezi sa nu fie estrit'
*&. daca ai vorbit ret2rama atunci trei sferturi din rame sa aiba uiet si toate ramele sa
fie ocuate cu albina
*9. cand ridici odisorul nu te bucura ca e albina e laturile de sus ale ramelor ridica
cum am zis rima si ultima rama si mai ridica una cu uiet caacit toate sa aiba albina
e toate fetele si ana la latul de 0os
*/. nu te bucura ca ti le da cel mai ieftin

6
 

*(. incearca%l : daca ai zis ca te duci sa cumeri sambata, du%te cu cutiile 0oi sau vineri
sau da%i un telefon%omule imi are rau dar nu ot veni si vin este o satamana ca am o
roblema%daca se suara sigur i%a aran0at
*6.cel care merge cu tine sa%ti aleaga sa nu suna ca are stui, sa zica ca este si el tot
la inceut% intelege%te cu el din oci
#$. daca fagurii sunt mai negri sau rost crescuti nu te seria ca ti%i scimbi tu
#*. daca uietul e comact si nu vezi fasole e la urdinise sau albina care sare rin iarba
nu%ti fie frica de boli

bani sa ai, sa nu vrei neaarat ca azi sa iti iei albine, si sa nu%ti i0nciui ca tu ai luat cei
mai buni,mai vrednici,mai sanatosi si mai ieftini stui
cam atat "am fost si eu o data sa iau tr cineva & familii si era sa ma bat cu ala care
vindea' "eu nebun,ala nebun....'

sfaturi de la ?una

In rinciiu, ma uit sa vad daca are oua, daca are inseamna ca este si matca e acolo,
ma uit asa din viteza la uiet, daca e lacunar si nu eista un motiv intemeiat t
asta"olen deus in rama', inseamna ca e o matca batrana care nu mai are multe oua,
ma mai uit la albina, cat de multa e...la asta ma uit rima data de fat...daca mi se are
ca%i slabut ca oulatie nu%l iau.
8iometric, ciar daca vanzatorul n%a strans cuibul eu imi ot da seama daca sunt &%9
rame bine oulate ciar daca in lada sunt / sau (..ma uit la faguri sa nu fie atat de
negri si cu celulele micsorate, nu atat ca imi iese albina mica, dar mai ales ca bolile e
faguri veci isi fac de ca.
Ma mai uit la dimensiunea ramei...daca%i ca a mea dadant blatt, ma bag, daca nu...rea
multa munca, caut alt vanzator. Intreb de tratamente, ma uit la rezerve si tot asa...
)m luat cu *,( mil e familie, la mine%n 0udet asa au mers returile, intre *,/ si # mil e
familie e &%9%/ rame line de albina si cu 1%+ rame de uiet la vremea asta...la noi
dezvoltarea e mai tarzie ca in sud, abia acum isi dau drumul.
Sincer, fara sa ma laud, e la cati am umblat dua albine, nu am vazut familii asa de
bine dezvoltate cum le am e cele care au scaat de varroa in iarna asta.
Eu insa le%am stimulat uternic cu miere si le%am us folia comlet deasura inca de e
la inceut de martie...au un avans de cam # satamani fata de ce am cumarat, dar le
aduc imediat si e aslalte la acelas nivel ca le bag miere in faguri dua diafragma.
Un sut in fund, un as inainte...ser sa n%o mai dau in bara cu aducele cum am dat%o
anul asta..si oate devin si eu vanzator si nu cumarator de albine===

Procurarea familiilor de albine

3a cumarare trebuie avut gri0a ca acestea sa fie destul de uternice "/%( faguri,din care
&%9 cu uiet',intr%o erfecta stare de sanatate si cat mai adatate zonei in care doriti sa
le instalati. Si roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa"*,& g'si aoi sa fie
dotate cu o matca tanara si rolifica.Este recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate
in stui noi,e rame cu faguri necladiti,entru ca asa vom utea evita bolile.)ceste
cerinte sunt minime,urmand ca la urmatoarele acizitii sa aveti in vedere si alte asecte
care tin mai mult de eerienta avuta. )recierea calitatii unei familii de albine se oate
face usor daca urmarim:
% Prolificitatea matcii % Este unul din factorii rinciali care determina uterea uneii
familii.Matca trebuie sa deuna un numar mare de oua,aro. *&$%*($$$$,in decursul
7
 

unui sezon.Prezenta masiva a ramelor cu uiet este un indiciu clar.;elul deunerii si

reartizarea uietului e rame ot sune ceva desre calitatea matcii.8 matca trebuie sa
fie activa entru ca ea rerezinta viitorul unei familii.Nu degeaba se sune ca matca da
tonul.Eemlu:rin scimbarea unei matci,intr%o anumita erioada de tim stuul se va
transforma,calitatile matcii fiind transmise la descendenti.
% Rezistenta la iernare % Sunt familii de albine care e langa fatul ca sunt ingri0ite bine
de aicultor,au un fel al lor de a trece mai usor rin iarna.!e aceasta insusire trebuie sa
se tina seama,entru ca iernile noastre sunt destul de lungi"*#$%*&$ zile'.Parametrii
luati in calcul sunt:mortalitatea albinelor, consumul de rana.?ineinteles se vor refera
familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere.
% ?landetea albinelor % Se stabileste rin urmarirea lor in momentul cand se eecuta o
anumita lucrare.!aca la desciderea stuului albinele stau linistite,nefiind nevoie de
mult fum,totul este in regula si o sa stim ca am dat este o familie buna.
% Rezistenta la boli % In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si
daunatori este diferit.Sunt familii cu un instinct mai mare de a astra curatenia in
stu.)cestea trebuie alese= Prin comaratie,se intamla ca la oameni.8 casa mai curata
% un satiu cu mai utini factori agresivi eterni.
% @arnicia la cules % ;amiliile mai arnice isi ince activitatea la rimele ore ale
diminetii,au un numar mare de zboruri e zi,iar seara isi continua activitatea ana mai
tarziu.!e obicei,un urdinis aglomerat de la rimele ore ale diminetii rerezinta o dovada.
% Productia de miere % Este indiciul rincial=8 familie care la sfarsitul sezonului activ si%a
asigurat rezervele de rana si a dat o mare cantitate de miere marfa,este
valoroasa.?ineinteles ca entru stuarii inceatori care vor sa%si acizitioneze familii de
albine,numai unele dintre indiciile asura calitatii materialului biologic sunt relevante.
Un sfat : articiarea la aceste oeratiuni a unui stuar cu eerienta este de referat=
Nu incercati sa faceti totul singuri.Sigur veti gasi oameni cu suflet si asiune,care rin
a0utorul e care vi%l vor da o sa faca, ca succesul actiunii sa fie asigurat.

Cand se achizitioneaza familiile de albine?

)ici sunt mai multe areri. eu am sa%mi eun arerea, aoi si altele.

!ua mine, cel mai bine de acizitionat familiile de albine este rimavara. cu toate ca
sunt mai scume. daca esti inceator si nu ai e nimeni in aroiere care sa te a0ute
toamna la restrangerea cuiburilor, imacetarea lor si tratamentele aferente, nu risca,
entru ca oti ierde investitia.
-oamna sunt mai ieftine, dar daca nu faci tratamentele si nu asiguri rana suficienta,
rimavara oti sa ai in loc de stui cu albine, lemne de stui entru foc=
Este foarte imortanta regatirea entru iarna, si este mai greu entru un inceator sa
eecute toate lucrarile aferente, daca nu are un stuar eerimentat si disus sa ii arate
sau sa il suravegeze. de cum eecuti lucrarile in toamna, deinde cum ai familia in
rimavara
)sa ca eu sunt de arere ca acizitionarea famililor de albine trebuie facuta rimavara,
entru a nu avea emotii in timul iernii sai rimavara devreme=

!aca nu ai vreun stuar cu eerienta, disus sa mai arunce ocii si la albinele tale,
eventual sa te a0ute sa le regatesti de iernare, daca nu ai mai avut niciodata contact cu
albina, te sfatuiesc sa le cumeri in *&%#& arilie, e *$ rame ful de albina, din care (
line de uiet, e care te duci cu un stuar cu eerienta si ti le alegi tu care%ti lac
8
 

dintr%o stuina. E mai ieftin unul cu 1%1,& milioane atunci, decit unul cu # milioane
acum.
!e acum nu mai ai tim sa te acomodezi tu cu ele si ele cu tine si sint sanse mari sa
ramii fara ele.
Cauta un stuar in aroiere, imrieteneste%te cu el, viziteaza%l cind lucreaza la albine,
observa tot ce face, vezi cum se regatesc de iernat. -oata iarna citeste tot ce rinzi
desre albine.
!e la rimavara, ina la toamna urmatoare, alici ce ai invatat, si cu utin noroc si
multa asiune, ai toate sansele sa iti scoti banii investiti in rimavara.

Inceatorii e bine sa orneasca cu familia din arilie.

!e ce din arilie<
*. Stii ce alegi, fara sa fii rea mare cunoscator. !aca la *& arilie, din *$ rame /%( sunt
/$%($5 cu uiet, stuul e uternic cel utin ana in * iunie. Puterea unui stu e
termen scurt e cantitatea de albina. Pe termen mediu este cantitatea de uiet. Pe
termen lung, matca. !aca le are e toate trei, merita retul.
#. ;amilia se descurca de una singura tot sezonul, daca e sanatoasa, iar inceatorul
oate folosi acest tim indestulator entru a se familiariza mai bine cu tot ce tine de
viata albinelor. In lisa unui indrumator are nevoie de acest tim de familiarizare entru
a staani cu trebuie regatirea unei familii entru iernare

Inventarul de care am avea nevoie intr-o stupina 

Utila0e rinciale de intretinere

stui sistematici comleti
nuclee de imerecere
rame goale de rezerva
coruri rezerva
dula entru astrat fagurii
o camera seciala numai entru activitaea si inventarul aicol

Utila0e entru etragerea mierii

centrifuga
masa entru decaacit
cutit decaacit
tava decaacit
site entru strecurat mierea
bidoane deozitare miere
Scule diverse entru intretinere
dalti aicole
erii aicole
afumator
costume rotectie A masti
ladita transort rame
colivii introducere matci
erforator rame
lanseta calaod faguri
9
 

inten liit faguri

cantar de control
gratii @anemann
gratii urdinis
roinita
carucior stui

Utila0e conditionat ceara

toitor solar

Materiale consumabile
faguri artificiali > biostimulatori aicoli > medicamente > matci > sarma entru rame >
cuie > vosele > doze gaz butan > substante dezinfectante etc. >

!ua cum vedeti sunt multe reere care trebuie intr%o stuina , acizitionarea lor fiind
costisitoare.!ezvoltarea unei stuine insa se face in tim "cativa ani',deci si investitia
este esalonata si oate fi latita artial din vanzarea roduselor obtinute in anul
recedent.
-ot secretul este sa avem un bun simt economic si multa rabdare.8 regula de baza este
sa acizitionam numai eciamente noi , veciturile oricat de avanta0oase ar fi ca ret
nu au nici o valoare. Niste stui veci,cu lemnul utred,lini de sori ai diferitelor boli
sau o centrifuga ruginita, rerezinta adevarate ietre de moara,legate de 4gatul4 unei
afaceri de succes.3a vremuri noi...oameni noi...si scule noi..

Procurarea sculelor si utila0elor

Stuii % sunt rincialul utila0 intr%o stuina si necesita investitia cea mai mare.Ce
trebuie sa avem in vedere < Nu vom une in discutie tiul stuului "resuunem ca de0a
alegerea a fost facuta', ci doar ce sa urmariti la cumarare.Stuii trebuie sa fie
construiti din lemn de calitate,bine uscat "atentie, aici uteti avea mari surrize',fara
noduri cazatoare,bine incleiati si finisati.
Evitati stuii din olistiren greu,care in ciuda unor avanta0e nu sunt folositi e scara
larga nici in 8ccident.Eemlu : daca doriti sa racticati aicultura bio,una din conditii
este aceea ca stuii sa fie confectionati din materiale naturale.Evitati cumararea de
stui inveciti sau noi de oriunde.!e cele mai multe ori materialul folosit nu este de
calitate sau bine uscat "astfel se elica si retul mai mic'.Cumarati numai de la firme
de rofil , unde uteti beneficia de o garantie.
Stuii ot fi imbinati in doua feluri : cant%cant ,sau nut%feder.)mbele versiuni sunt bune
cu conditia sa fie bine incleiati si din loc in loc sa aiba batute si cuie de
siguranta.Cumarati doar stui nevositi"ot fi simlu imregnati',entru a va utea da
seama de eistenta defectelor.Berificati daca stuii coresund ofertei roducatorului ca
numar de elemente si caracteristici.!iscutati cu roducatorul toate amanuntele.
Ramele % desi are ca aici nu e mare lucru de vazut sa stiti ca nu este asa.Ca si
stuii,ramele trebuie sa fie construite din lemn de calitate,uscat si fara noduri cazatoare.
-rebuie sa resecte cotele si tolerantele admise de standard.Ramele ot fi facute din
doua esente de lemn : rasinoase sau tei.)mandoua sunt bune daca materialul este de
calitate.;inisarea ramelor este foarte imortanta entru ca altfel o sa aveti robleme cu
igienizarea si curatirea lor.Nu cumarati rame cu ete de mucegai e ele entru ca
acesta e un semn ca au fost facute din material insuficient uscat.
Costumul si masca de rotectie % acestea trebuie sa va asigure rotectia delina.Evitati
10
 

mastile din lasa metalica si costumele din materiale incise la culoare,culorile

astelate,descise, fiind de referat.Bara un costum incis la culoare se incinge la soare
si rovoaca disconfort.Intrebarea este daca aveti nevoie de eciament de rotectie,unii
stuari evitand folosirea lui.
Rasunsul este 4da4,entru ca folosirea acestui eciament va fereste de riscul
inteaturilor,ciar daca familia este blanda.Nu este o rusine sa orti un asemenea
eciament,singurul reer care oate fi ignorat fiind manusile ,care sunt folosite numai
de cei cu mari robleme alergice.
)fumatorul,eria,dalta,scaunul de lucru % afumatoarele sunt de mai multe feluri,toate
fiind bune daca resecta urmatoarele : tabla sa fie bine inceiata,entru a nu avea
ierderi mari de fum,sa asigure debitul de aer necesar,sa fie usor de
manevrat.)cizitionarea unui afumator din ino nu se 0ustifica,fiind bun si unul de tabla
zincata.
Peria aicola % sunt bune si eriile din ar naturat,cat si cele din sintetic.Singura conditie
este aceea ca trebuie sa fie destul de moale entru a nu rani sau omora albinele.
!altile % si acestea sunt de mai multe feluri,materialul din care sunt facute trebuind sa
fie de calitate.Se vor evita daltile rea ascutite,acestea utand rovoca raniri.
Scaunul de lucru % este un accesoriu util,construit din lemn de rasinoase.-rebuie sa fie
ergonomic,usor si bine inceiat.Se foloseste si ca ladita de scule.
Coliviile entru matci % sunt de mai multe feluri : de transort,de eclozionare,de
introducere.Cele care au in comonenta lemnul trebuie sa fie bine finisate. Marimea
ociurilor lasei de sarma sa fie cea recomandata.Se are in vedere gri0a cu care sunt
construite.
Cutitul , furculita de descaacit % Sunt recomandate cele din ino,material agreat la nivel
legislativ.!ezinfectia lor oate fi facuta usor si nici nu lasa reziduri in miere.)legeti
modele clasice si mare atentie la cele cu incalzire electrica,care trebuie sa coresunda
din unct de vedere a rotectiei muncii.
-ava , masa de descaacit % materialul din care sunt fabricate este acelasi ino
alimentar.Nu se mai admit cele construite din tabla zincata entru ca mierea intra in
reactie cu zincul,eistand riscul contaminarii.Cat desre modele,ramane la alegerea
dv.,functie de buget.
Centrifuga % necesita o investitie mare,dar care odata facuta inseamna o investitie
durabila,necesara si utila.Materialul este inoul alimentar,orice alt material nefiind
agreat.Sunt bune si centrifugile tangentiale cat si cele radiale, diferenta dintre ele fiind
doar de roductivitatea muncii si ret.!aca vreti sa vindeti mierea "la intern sau
etern' ,numai inoul va asigura uritatea ceruta.
Sitele % trebuie sa asigure o buna searare a mierii de resturile eistente "cadavre
albine,ceara,etc.'.Se recomanda un sistem de trei site cu o finete a ociurilor
rogresiva.Prima trebuie sa inlature rezidurile grosiere iar urmatoarele sa faca o
searare totala.Materialul din care sunt construite este inoul alimentar.)tentie la
trainicia lor,acestea trebuind sa fie destul de robuste.
Maturatoarele , vasele entru deozitare % inoul trebuie sa fie materialul referat sau in
cel mai rau caz,lasticul alimentar "acel lastic alb,dur'.Sunt bune si reciientele din
tabla smaltuita,numai ca sunt mai greu de manevrat si eista ericolul deteriorarii
smaltului rin lovire.Se evita cu desavarsire deozitarea mierii in vase imrorii,recolta
fiind comromisa rin imurificare.3a inceut uteti acizitiona cateva vase din ino care
ot fi folosite si ca maturatoare.Evitati reciientele rea mari "sute de g' entru ca sunt
greu de manevrat.
-oitorul solar % se construieste din lemn,tabla si sticla.-rebuie sa fie trainic si bine
11
 

finisat. Evitati toitoarele comlicate constructiv,mari si grele.

Colectoarele de roolis si olen % sunt bune ma0oritatea modelelor eistente e
iata.)cestea trebuie sa fereasca olenul "ana la recoltare' de intemerii.Placa activa
trebuie sa aiba ociurile calibrate entru a nu rani albinele. Sunt utila0e care trebuie
acizitionate entru diversificarea roductiei.
Nucleele de imerecere % se construiesc din lemn de rasinoase de calitate.)ceeasi
atentie la calitate ca si la stui.Este recomandat nucleul e trei comartimente in
cor.-rebuie sa se asigure o searare totala a albinelor ,deci mare atentie la etanseitati.
)tentie mare ce , si de unde cumarati ===
?ineinteles ca ideal ar fi ca toate aceste sa le ai sau sa le acizitionezi la inceutul
activitatii, dar este mai greu, asa ca se ot lua si e arcurs.

BOLILE SI !""#E$ELE "LBI$ELO!

Nosemoza% o boala ce oate fi revenita

!enumita de multi si 4boala mizeriei4, este o boala arazitara care aare in urma
eistentei factorilor favorizanti in stu :lisa zborurilor de curatire in timul iernii >
rezerve de rana slab calitativa "miere de mana,necaacita' >adaosuri roteice
necoresunzatoare > lisa curateniei si nedezinfectarea stuilor > umiditatea crescuta >
iernarea grea si neconfortabila.?oala este cauzata de un rotozoar care se gaseste in
toti stuii in stare latenta si se activeaza la aaritia conditiilor rielnice.
3a o infestare inciienta cu nosema,semnele clinice sunt mascate,fiind vizibile numai
cand incarcatura er individ de araziti a0unge la o anumita limita.Practic nosemoza
netratata la tim scurteaza viata albinelor,reduce drastic caacitatea de roductie.In
final se a0unge ana la disaritia definitiva a familiilor,rintr%o decimare raida.Semnele
clinice sunt :urdinisul si interiorul stuului sunt murdarite cu ete diareice de forma unor
mici cordoane intrerute > albinele rezinta abdomenul umflat > o stare de slabiciune a
intregii familii > neingri0irea adecvata a uietului.
!eoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli"vezi diareea',unerea
unui diagnostic sigur este mai comlicata,necesitand eaminarea robelor de catre un
laborator secializat.-otusi cand boala este avansata si stuarii ot une un diagnostic
corect,rin cercetarea catorva albine moarte.Se rocedeaza in felul urmator : se ia
albina,searam caul de cor si cu o enseta fina,scoatem intestinele.3a albina
sanatoasa intestinul este galben sau maroniu,e cand la cea bolnava culoarea este alb%
latoasa.Masuri igienico%sanitare de reventie si combatere a nosemozei :
% inlocuirea la ma.#%1 ani a tuturor fagurilor din stui > eista metode de inlocuire
anuala a fagurilor,dar daca macar la 1 ani albinele stau e un cuib nou,este erfect.
% distrugerea fagurilor veci sau noi care contin ete diareece > si ramele veci care nu
mai ot fi dezinfectate corect,se distrug.
% colectarea eriodica a tuturor resturilor din stui si arderea lor imediata.
% in familiile cu nosemoza se inlocuiesc obligatoriu matcile,indiferent de varsta si calitati.
% curatarea anuala a stuilor cu soda caustica +5 "reventiv',sau de cate ori este
nevoie"dua constatarea bolii' > la utila0ele si uneltele metalice,se fac fumigatii cu formol
15 > aceste dezinfectii vor fi urmate de o clatire abundenta cu aa.
% suravegerea ermanenta a familiilor si eecutarea masurilor adecvate fara intarzieri
sau amanari.
% folosirea cu recautie a ranirilor roteice de rimavara "adaos de olen sau astura in
miere' si interzicerea cu desavarsire a ranirilor cu inlocuitori ai olenului si miere.
12
 

-ratament nosemoza % Protofil : In Romania aceasta boala se trateaza cu rearatul

4Protofil4.Este un etract din ingrediente naturale care nu creaza re0udicii,nici
albinelor,nici roduselor stuului.Prin continutul de rinciii active"vitamine si
microelemente',stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor si larvelor,iniband
arazitul.Mod de administrare :
Protofilul se administreaza in siro cate */ ml2l sau in asta de zaar,miere si zaar,cate
1+ ml2g.Se administreaza toamna in siroul entru stimulare sau comletare sau
rimavara in asta sau siroul de stimulare.-ratamentul se eecuta de cate ori este
nevoie,cu o singura conditie :cantitativ doza de Protofil sa nu deaseasca ($
ml2familie2an.Pentru o reusita delina cititi cu atentie rosectul roducatorului si
resectati dozele de administrare.

-ratament nosemoza % ;UMI!I3 ? : Un alt rearat,mai veci,adus din imort si din

acate nu rea folosit de stuarii romani este ;umidil ?.In tarile U.E este singurul
rearat folosit entru tratamentul nosemozei.Ca rinciiu activ,;umidil ?,are la baza
antibioticul fumagilina.)dministrare :
Se administreaza amestecat in siro astfel : la o colonie mare #& g rinciiu activ la
*litru siro,la una medie *( g2$,/&$ litri siro,iar entru un roi *( g2$,&$$litri
siro.)ceste cantitati se administreaza satamanal.Sunt doua moduri de administrare :
in rana albinelor,cu rearatul livrat in ranitor > rin ulverizarea e rame si eretii
stuului iar siroul ramas ,livrat ca rana.In total se fac ( administrari la interval de /
zile,intre administrare.!ua cum vedeti tratamentul este de durata,iar rin fatul ca
rinciiul activ este un antibiotic,eista riscul de contaminare a mierii daca este facut in
lin sezon activ.Recomandam mare recautie.

-ratament nosemoza % NEC8N BEN-I8N)3 :Unii stuari romani mai folosesc un ceai de
lante"cimbru,coada soricelului etc' la care adauga o mica cantitate de macerat de
usturoi.Comonentele se amesteca cu /&$ g siro de zaar si se da albinelor in ortii de
#$$ g.Conform celor suse in multe cazuri s%au obtinut rezultate bune.

Barrooza % o luta de durata

!esre varrooza s%au scris teancuri de carti si articole.)aruta e la noi,la sfarsitul

deceniului /, este oate cea mai rasandita boala si din acate nu se intrevede o raza de
seranta entru eradicarea ei.?oala este rodusa de un acarian,Barroa acobsoni,care
ataca albinele in toate fazele vietii.Infestarea coloniilor are loc tretat,e o erioada de
#%1 ani,ducand in final la distrugerea acestora.In aicultura varrooza a devenit
rioritatea nr *,fiind imaginate tot felul de tratamente entru a%i limita efectele nefaste.
Manifestarea clinica :albinele si trantorii rezinta malformatii,uietul este estrit,larvele
mor in ozitii nefiresti,albinele nu se mai ocua de uiet si ciar arasesc
stuul,mortalitate mare in faze avansate.Rasandirea bolii se face rin ratacirea
albinelor infestate,furtisag,atrunderea in stuina a materialului genetic fara certificat
sanitar etc.
!eistarea bolii :la inceutul infestarii rezenta acarianului nu se face remarcata.Pentru
a deista la tim boala si a stabili gradul de infestare rocedam in mai multe feluri:o
metoda ar fi eaminarea foii de control si constatarea numarului de acarieni morti si
cazuti e ea>daca in lunile iunie si iulie cad intre &%*$ bucati2zi,trebuie sa stim ca
albinele sunt in suferinta.8 alta metoda este eaminarea celulelor ce contin uiet de
13
 

trantor>acarianul are o redilectie entru acest uiet si aicultorul desfacand cateva

celule oate constata cu usurinta cat de grava e situatia.In ultima faza de
infestare,acarienii ot fi observati si cu ociul liber e albine si trantori daca rivim cu
atentie.
Un lucru trebuie inteles de la inceut : cand ne tratam albinele obtinem numai o
reducere masiva a numarului de acarieni,aflata la limita inlaturarii ericolului.In
rinciiu,stuina ar trebui sa fie un 4satiu incis4,insa circulatia facila a
albinelor"astoral,vecinatati'nu favorizeaza aceasta stare.

-ratament varrooza%B)R)C@E- : Substanta activa,rasandita rin fumigatii,actioneaza

asura arazitilor rin contact molecular.Este un medicament de sinteza,cu un bun
randament,care administrat corect duce la reducerea masiva a arazitilor.Un
dezavanta0 : Prin modul de administrare"fumigatii',nu actioneaza si asura uietului
caacit.!e aceea cele mai eficiente tratamente sunt cele de toamna,cand in stui nu mai
eista acest uiet caacit.Retineti acest lucru entru ca este foarte imortant.
Modul de administrare :-oamna,la sfarsit de setembrie "sau functie de vreme',cand
uietul caacit a disarut se fac 1 tratamente.Este ermisa eistenta unei cantitati mici
de uiet la rimele doua tratamente,insa cel de%al treilea se face neaarat fara rezenta
acestuia.Intervalul intre tratamente este de / zile,iar temeratura eterioara sa fie este
*# grade C.
Prin urdinis,asezata e o tablita,se introduce o banda seciala,arinsa,e care icuram
substanta activa : # icaturi entru un cor multieta0at,1 icaturi entru un cor !adant
si + icaturi entru un stu orizontal. )tentie la arinderea benzii : nu inalati fumul si
mai ales suravegeati stuii,entru ca este ericol de incendiu.-ratamentele se fac
dimineata devreme sau seara cand ma0oritatea albinelor sunt in stu.Nu mariti doza de
substanta activa entru a nu intoica albinele.
)stfel tratate si scaate de ma0oritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii.In
rimavara se mai face un tratament"o singura administrare',rofitand de fatul ca
uietul este utin etins.Unii autori mai indica si un al treilea tratament dua etragerea
mierii de salcam,insa avand in vedere eficienta scazuta,si ericolul mare de
contaminare,ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu.

-ratament varrooza % M)BRIR83 : Mavrirolul este destinat combaterii varozei cat si a

braulozei la albine.Substanta activa este 4mavri4 si se administrea sub forma de benzi
tetile imregnate,actionand rin contact.Prezentarea este in role de & m,o cutie fiind
folosita la *$ familii.
!ua terminarea tratamentului cu Baracet si inainte de strangerea albinelor in gemul
de iernare,se introduc fasii de Mavrirol in mi0locul cuibului si avand gri0a ca acestea sa
nu intre in contact cu fagurii"e cat osibil'.)cestea vor ramane 1%+ luni in
cuib,actionand latent rin contact.Mare atentie insa la inceutul rimaverii sa scoateti
benzile"si e cele cazute e fundul stuului',entru ca riscati sa contaminati mierea.Se
oate afirma ca tratamentul cu Mavrirol este o relungire fericita a celui cu
Baracet,astfel fiind eliminati si arazitii care eventual au scaat in toamna.

-ratament varrooza % )CI! ;8RMIC : In 8ccident entru a limita cat mai mult efectul
nefast al medicamentelor de sinteza asura roduselor stuului se ractica asa numita
4cimie biologica4.)cidul formic fiind o comonenta care se gaseste in multe alimente a
devenit un rodus referat.;olosirea lui de catre stuarii romani este insa la scara
redusa.-ratamentul cu acid formic nu se face inainte sau in timul culesului,cea mai
14
 

buna erioada de alicare fiind la sfarsitul verii dua ce ridicam mierea din
stui.Conform literaturii de secialitate si tratamentele de rimavara duc la cresterea
rocentului de reziduri din miere si ceara.
Modul de administrare :8 lacuta de carton de #$21$ cm si *,& mm grosime,se imbiba
cu acid formic in concentratie de 9$5.Pentru un fagure standard se folosesc # ml acid
formic diluat,deci entru un cor !adant aro. #$ ml.Este recomandat ca lacuta de
carton sa fie asezata e fundul stuului si acoerita cu o lasa de sarma cu ociuri
mici,entru ca albinele sa nu intre in contact cu substanta activa.-inem lacuta in stu
&%/ zile,facem o auza de alte / zile,si aoi reetam oeratiunea de 1 ori,in total fiind
facute + tratamente.-emeratura la care se face tratamentul este de *#%#& grade C.Ca
o recomandare sulimentara > restrangeti e cat osibil cuibul entru a mari efectul si
fiti atenti la manevrarea acidului entru ca este uternic coroziv.
In urma folosirii acestui tratament se obtin rezultate bune fiind distrusi ciar si arazitii
din celulele caacite.)sezarea lacutei e fundul stuului si nu e artea suerioara a
ramelor rote0eaza matca.

-ratament varrooza % ME-8!) ?I8 : )m mai vorbit ca acarianul varooa are o mare
referinta,uietul de trantor >aicultorii trebuie sa rofite de aceasta 4slabiciune4 a
arazitului si sa rocedeze astfel entru a%l inlatura > o rima varianta ar fi aceea de a
folosi rama claditoare e tot arcursul anului si dua ce fagurii cu celule de trantor sunt
construiti,insamantati si caaciti sa fie recoltati.Cealalta varianta consta in introducerea
unei rame cu celule de trantor in toamna, la marginea cuibului si ridicarea acesteia in
rimavara dua ce a fost insamantata si caacita.-rebuie sus ca aceste metode nu ne
scaa de acarieni insa ot fi un mi0loc eficient de a mai reduce din ei.

3oca americana % o boala care starneste controverse

3oca americana este o boala bacteriana,foarte contagioasa,rodusa de agentul atogen

?acillus larvae.?oala aare catre sfarsitul rimaverii sau e tot arcursul verii si
afecteaza numai uietul, a carei moarte survine dua caacire.Putem afirma ca loca
americana este boala uietului caacit,iar rin efectele nefaste e care le are asura
familiilor,este una dintre cele mai ericuloase si de temut.Contaminarea se face rin
circulatia albinelor de la un stu la altul"sau stuina',unelte ,miere sau olen
infestat,acizitii de roiuri si familii afectate de boala.

Manifestare clinica : asect imrastiat al uietului,moartea larvelor "numai a celor

caacite',miros de clei de tamlarie a larvelor moarte,aderenta la celule a
larvelor,rezenta solzisorilor uscati.

!iagnosticare :cea mai sigura diagnosticare se face de catre un laborator secializat.8

diagnosticare destul de sigura "in faza mai avansata a bolii' se oate face si de catre
stuar rin interretarea semnelor clinice si rin asa numita 4metoda a betigasului4 > se
ia un betigas,cibrit sau scobitoare si se introduce in celulele cu uiet mort > daca
licidul "larva moarta' se intinde intr%un filament lung,sigur este loca americana >
licidul dens "larva moarta' are culoarea galben%cafenie,mergand ana la culoarea
cafelei cu late.

-ratament loca americana% ;iind o boala intalnita in toata lumea tratamentul locii
americane se oate caracteriza astfel rin 4cate bordeie,atatea obicee4.In rinciiu boala
15
 

se oate trata cu antibiotice,numai ca de aici leaca toate divergentele.)ntibioticele sunt

4roscrise4 in U.E,iar rin tratament acestea trec in miere,olen,ceara,astura si
rodusele devin imroii eortului.

Cum rocedeaza 4uritanii4 din U.E cu familiile bolnave :unii distrug toate familiile de
albine si o iau de la caat,cu reoulari masive cu material genetic indemn de boli"oare
asa o fi<..in orice caz asa se intamla la modul declarativ' > o alta alegere este aceea de
alicare a rocedeului 4roiului artificial4 >rocedeul consta in eliminarea tuturor fagurilor
din stu si distrugerea sau relucrarea lor in locuri autorizate,cu recuerarea
cerii.)lbinele imreuna cu matca se trec in alt stu dezinfectat,rin scuturare si
introduse cu a0utorul unei alnii mari de carton.Noul stu se doteaza numai cu faguri
artificiali,albinele urmand sa fie ranite cu siro de zaar *2*,daca nu eista cules in
natura.Practic metoda rerezinta unerea familiei in stare de roi artificial.Se afirma ca
mierea care mai eista in gusa albinelor,contine o cantitate mica de sori care nu mai
duce la o noua infestare.
In literatura de secialitate,mai este o referire la tratamentul cu antibiotice,care oate fi
rescris de catre medicul veterinar "uite ca si%au lasat si ei o ortita de iesire'.-oate
metodele sunt urmate de o dezinfectare uternica .3ucrul bun care trebuie luat de la ei
este acela ca un mare ret e o reventie anuala a bolii.Cert este ca e lan
legislativ,fiecare tara din U.E,are o anumita olitica in domeniul aicol,nea0ungandu%se
la un unct comun.

)cum sa trecem la Romania : ca si altii "e.americanii',in Romania secialistii considera

ca familiile bolnave de loca americana ot fi salvate.Pretul este insa mare,stuarii
ramanand cu satisfactia ca si%au salvat stuinele.?ineinteles daca avem nenorocul ca
stuina noastra sa fie afectata de loca americana,intreaga cantitate de roduse este
comromisa "cel utin la eort'.-oti stuarii romani trebuie sa inteleaga ca trebuie sa
ia masuri de reventie > scimbarea la ma. # ani a tuturor fagurilor din stui >
dezinfectarea anuala a stuilor,ramelor,fagurilor de la rezerva > dezinfectarea de cate ori
este nevoie a uneltelor> revenirea furtisagului > mentinerea in stuina numai a familiilor
uternice "cele slabe se unesc sau se distrug'> rocurarea de material genetic indemn
de boli > limitarea e cat osibil a astoralului > mentinerea stuinei ca un teritoriu
4incis4,etc.

Combaterea si tratarea bolii : Combaterea locii americane incee rin distrugerea

familiilor slabe,mai ales daca acestea sunt atacate si de alte boli.3a familiile uternice se
distrug numai fagurii care rezinta semne de boala.)ntibioticele folosite in tratament
sunt 38C)MICIN , SU3;)-I)D83 ,-ER)MICIN) > modul de administrare,dozele si alte
reguli de administrare le gasiti in rosectul us la disozitie de roducator. !in nou
trebuie sus ca tratamentul care nu este urmat de masuri igienico%sanitare se face in
zadar.Sa recaitulam ce avem de facut : distrugem familiile slabe > curatam stuii de
urme de ceara,roolis,ii salam cu lesie de soda caustica +5,clatim bine cu multa
aa,aoi flambam lemnul cu lama de benzina sau gaz > indeartam fara mila fagurii cu
uiet afectat de boala,flambam usor ramele cu flacara >salam si dezinfectam toate
uneltele si utila0ele >curatam toate resturile si le ardem > mierea etrasa este buna
numai entru consumul uman,fiind total interzisa ranirea albinelor >

!oua sfaturi de inceiere : NU faceti tratamente reventive cu antibiotice,entru ca nu

sunt necesare.)sa riscati sa ierdeti "rin contaminare' toata recolta de roduse.Celalalt
16
 

sfat este : reveniti boala,entru ca altfel o sa aveti mari necazuri ===

3oca euroeana % sau 4dracul nu e asa de negru4

-rebuie sa sunem din start desre loca euroeana ca este o boala tratabila.3oca
euroeana nu trebuie niciodata confundata cu cea americana,entru ca nu are un imact
la fel de grav,decat daca nu o combatem.Primul sfat : daca constatati rezenta bolii , nu
va reeziti direct la antibiotice,entru ca de multe ori albinele reusesc sa invinga
boala,daca luam masurile adecvate.

Manifestare clinica % ?oala are o incidenta mai scazuta asura familiilor de albine,decat
loca americana.Cu recadere ataca uietul in stadiul de larva tanara"1%+ zile' si mai rar
larvele caacite.Perioada de aaritie este in rimavara,in rea0ma rimului cules
rincial"salcam'sau intre culesuri,de unde se trage concluzia ca ataca familiile de albine
cand sunt in dificultate.;amiliile atacate rezinta urmatoarele semne clinice :faguri
estriti > larvele moarte sunt rasucite in celule,fiind atacate cu recadere larvele
necaacite"nu lisesc insa si cele caacite'> larvele descomuse sunt de culoare cafenie
incisa > caacelele celulelor atacate sunt infundate si cel mai robabil si gaurite >
mirosul larvelor moarte este de 4acru4,fiind similar cu cel al otetului.!aca ati citit la loca
americana desre 4roba betigasului4,aflati ca la loca euroeana nu se formeaza
filamente" masa descomusa nu se intinde,decat in cazuri rare'.

Modul de rasandire % ?oala se rasandeste in acelasi mod ca in cazul locii americane

:albine oate sau ratacite,miere contaminata,unelte contaminate si toate celelalte.
Combatere si tratament % Se observa ca cele mai afectate familii sunt cele care au iesit
slabite din iarna.Prezenta altor boli si mai cu seama a nosemozei,constituie un factor
favorizant,la fel si absenta culesurilor in rimavara.!in fericire familiile afectate reusesc
de foarte multe ori sa inlature natural boala,instinctul lor de curatire fiind cel care le
a0uta.Ce avem noi ca 4stuari resonsabili4 de facut :
In rimul rand ar fi asigurarea unui bun cules,sau daca nu ranim artificial > indeartam
toti fagurii afectati de boala entru a a0uta albinele sa%si faca curatenie > stroim toti
fagurii cu siro de zaar cu acelasi sco de stimulare a instinctului de curatenie > in
cazurile mai grave se oate roceda la inlocuirea matcii,banuit fiind fatul ca o
intreruere a oatului,ar da un ragaz albinelor sa curete fagurii.
In cazuri foarte grave,daca nu utem controla boala,se fac tratamente cu antibiotice %
-ER)MICIN) , ERI-R8MICIN) , 38C)MICIN % insa stiti ca aceasta masura are si
consecinte nedorite.-oate masurile si tratamentele trebuie comletate de o dezinfectare
la 4sange4 a stuilor,ramelor,uneltelor,fagurilor cu rana,etc.

Sfaturi finale % Incercati sa eliminati boala fara folosirea antibioticelor > NU faceti
tratamente reventive cu antibiotice > alicati masurile igienico%sanitare > scimbati toti
fagurii la # ani,ca masura de reventie.

Puietul varos "ascosferoza' % o crestere a frecventei de aaritie

Puietul varos face arte din seria de boli micotice % adica acele boli care sunt rovocate
de ciuerci.Nu este o boala eagerat de grava,insa rin fatul ca in ultimul deceniu
inregistreaza o crestere a frecventei de aaritie,am considerat necesar sa o aducem in
rim%lan.
17
 

Manifestare clinica % e oglinda si fundul stuului sunt larve moarte,uscate si mumificate

> uietul moare in stadiu de larva si reninfa > culoarea uietului atacat este alba,gri sau
negricioasa > fagurele roduce un sunet caracteristic cand este scuturat > boala refera
"entru a cata oara<',uietul de trantori fara a ocoli totusi si e cel de lucratoare.

Rasandire si frecventa de aaritie % ratacirea albinelor sau furtisag > scimbul de

faguri > folosirea de unelte si utila0e "inclusiv stui' contaminate,etc.?oala aare la
cateva familii si se rasandeste daca nu ii dam atentia cuvenita.!ua cum am mai
sus,numarul stuinelor infectate creste alarmant.
Prevenire si combatere % la aaritia uietului varos stuarii au o contributie
decisiva.;amiliile slabe,umiditatea crescuta in stu,olenul umed,cuibul largit fara
discernamant,sunt factori favorizanti.In literatura de secialitate se afirma ca uietul
varos ar fi o 4boala secundara4, si ca aaritia are o frecventa crescuta la familiile atacate
de varooza.Practic uietul varos 4nu se dezvolta in tesutul larvelor sanatoase4.
In Romania boala se trateaza cu medicamentul MIC8CI!IN.)cesta se resara e rame si
e albine,cate *$$%*&$ g de substanta activa. se fac +%9 tratamente la diferenta de /
zile intre ele.
Inainte de a trece la tratamentul medicamentos,incercati sa eliminati boala astfel
:reducerea cuibului rin scoaterea fagurilor de risos,neocuati bine de albine >
eliminarea fagurilor cu uiet afectat de boala si introducerea de faguri artificiali sau
claditi si dezinfectati > dezinfectati fundul stuului,entru ca acolo au cazut larvele
moarte si care au fost scoase de albine > imbunatatiti ventilatia,reduceti umiditatea
stuului > stroiti fagurii cu siro de zaar entru a stimula instinctul de curatire.

;iecare dintre noi aicultorii a avut robleme mai mari sau mai mici cauzate de atacurile
daunatorilor.;ie ca acestia sunt molii,furnici,viesi,rigorii etc,atacul lor rerezinta o
roblema care trebuie rezolvata.-rebuie sa va atragem atentia insa ca solutionarea
nea0unsurilor create de daunatori,nu este intotdeauna ciar simla,iar rezultatul final
deinde mult de seriozitatea cu care abordati roblematica. In orice caz nu va limitati la
alicarea unei singure metode si mai ales nu abandonati luta.Iata ce osibilitati de
aarare aveti :
Molia de ceara "gaselnita'
Este un arazit care nu ataca direct albinele,acestea fiind atacate numai in stadiul de
larva.Molia se remarca insa rin agubele e care le roduce fagurilor de ceara,atat din
stuii oulati cat si celor de la rezerva,cantitatilor de ceara rovenite din fagurii
reformati,recum si a uietului de albine.

Combaterea moliei in stuii oulati : Nu oate fi facuta rin rocedee cimice deoarece
substantele folosite sunt daunatoare entru albine.Putem insa a0uta albinele sa se aere
singure,daca adotam cateva masuri simle : fagurii atacati se curata manual de larvele
si gogosile arazitului, restrangem cuibul entru a crea o densitate mare de albine e
faguri,intarim familiile slabe atacate de molie cu albine din alti stui.
Prote0area fagurilor de rezerva : Conservarea fagurilor de rezerva se face cu a0utorul
substantelor cimice.In acest sco aicultorul trebuie sa%si construiasca un dula entru
deozitare,revazut cu rastele.!aca nu disuneti de un dula,tratarea si deozitarea
fagurilor se face in coruri de stui.
Substantele cimice folosite sunt :

18
 

)nidrida sulfuroasa"batoane de sulf' : Sulful este o substanta eficienta in combaterea

moliei.-rebuie insa sa stim ca fumigatiile cu sulf omoara numai molia adulta,alicarea
tratamentului trebuind reetata la trei satamani. ;agurii se aseaza in dula sau in #%1%
+ coruri de stu stivuite, din care rimul trebuie lasat gol.?atonul de sulf se arinde, se
aseaza e o cutie metalica,gaurita si revazuta cu un grila0,doza fiind de &$ g sulf la *m
cub volum.Partea suerioara a stivei de coruri se astua cu o anza de sac.)icultorul
trebuie sa se rote0eze si sa nu insire fumul toic.
?atoanele de sulf le gasiti in magazinele metalo%cimice, magazinele cu roduse cimice
de combaterea daunatorilor in agricultura,acestea fiind folosite si la dezinfectarea
butoaielor entru vin.

)cid acetic industrial : Se oate folosi cu succes in combaterea daunatorului.Se aseaza

tavite cu acid acetic industrial in concentratie de 9&%6&5,cate # ml acid la litru de
volum,in artea de 0os a dulaului sau a stivei de coruri.)licarea unui numar mare de
tratamente cu acid acetic industrial oate duce insa la corodarea sarmei de fiare a
fagurilor.

!ibromura de etilena : Cei ce ot rocura aceasta substanta au la disozitie un

tratament foarte eficient.;agurii se deoziteaza in stive de coruri de stu.Peste
desciderea din artea de sus a stivei se une o anza de sac,iar e aceasta anza
substanta activa.!oza0ul ideal este de 1$%&$ cm cubi2un m cub ocuat cu faguri.)tentie
mare entru ca substanta este foarte toica,camera trebuind a fi bine ventilata.

In inceiere trebuie sa va mai dam doua informatii utile :

%!ua eecutarea unui tratament contra gaselnitei,fagurii se aerisesc +( de ore inainte
de a fi introdusi in stui.
%3a temeratura de $ grade C,larva,nimfa si molia adulta mor asa ca iarna nu mai sunt
necesare tratamente.
Biesea"viesea comuna , etc.'
Nu vom insista cu o clasificare a viesilor entru ca toate ot crea agube in stuina.Cea
mai eficienta metoda de combatere a lor este deistarea si distrugerea
cuiburilor.!istrugerea cuiburilor se face rin ulverizarea cu un sra
insecticid,oeratiune care daca este facuta rimavara are o eficienta marita.
8 alta metoda de combatere destul de eficienta este instalarea in stuine sau
avilioanele aicole a unor cacane.Construiti aceste cacane folosind sticle de
lastic"eturi',in care se introduce un siro aromatizat.)cest siro se reara din
aa,miere sau zaar &%(5 si *5 otet entru aromatizare.
Se umlu #$5 sticlele cu acest siro si fara caac se agata in stuina.Biesile atrase de
aroma siroului intra in cacana si se inneaca.Pentru a sori eficienta cacanei,sticla se
agita de #%1 ori e zi astfel ca eretii interiori sa fie umezi.
;urnicile
Sunt situatii in care si furnicile ot cauza mari re0udicii in stuina.Cand atacul lor devine
suarator si agubos,aicultorul incee combaterea.Se desfac musuroaiele de furnici, se
rafuiesc cu substante insecticide si aoi se acoera.
Ideal este sa avem fiecare stu asezat e un suort , astfel incat icioarele sa oata fi
unse la nevoie.Ca substante de ungere utem folosi fenolul,naftalina,floarea de
sulf.Pentru o mai buna fiare in realabil se alica un strat subtire de ulei ars sau orice
substanta liicioasa.
Prigoria
19
 

Prigoria este o mare consumatoare de albine.Incercarea distrugerii acestor asari rin

amlasarea de diferite cacane este o masura fantezista si fara eficienta.
Singura metoda buna entru a scaa de atacul asarilor este amlasarea de
serietori.In acest sco agatam de ra0ini inalte asari moarte cu ariile desfacute,iar
daca avem ciar rigorii moarte"imuscate',e ciar mai bine.
Soarecii
)tacul soarecilor este ericulos mai ales iarna cand familia de albine este stransa in
gemul de iernare si nu se oate aara.
8 masura de recautie entru a ori atrunderea in stu a soarecilor este instalarea
banalei gratii antisoareci la urdinis.Pentru o buna eficienta se are in vedere ca instalarea
sa se faca la tim.!aca atacul este uternic se trece la starirea sistematica a
rozatoarelor rin instalarea de cacane cu momeli otravite.
8 osibila cacana se construieste asezand e o caramida o bucata de tigla.Sub cutele
tiglei se aseaza"ana se obisnuiesc soarecii',grau curat,iar dua /%( zile acest grau se
inlocuieste cu grau otravit.-igla este folosita entru a evita ca alte animale sa a0unga la
otrava.

#etode de aplicare a tratamentelor 

Metoda stroirii cu acid oalic

Pentru tratament se foloseste o solutie aoasa sau e baza de siro de zaar cu o

concentratie de acid oalic de 1.&5 recum si o seringa entru stroire si dozare.
Seringa trebuie sa fie de o asemenea constructie incat sa asigure dozarea sub forma de
icaturi fine.

)cidul oalic se gaseste in farmacii sub denumirea de acid oalic brut. In acest caz este
vorba de diidrat de acid oalic care este cristalin si este comus din cca /*5 acid
oalic si #65 aa. Se oate folosi aa de la robinet. Calciul din aa de robinet este legat
de acidul oalic si se transforma in cristale stabile cimic de oalat de calciu.
Concentratia nu este uternic influentata de acest lucru. )daosul de zaar are ca efect o
cadere mai raida a arazitilor dar nu influenteaza actiunea asura albinelor sau
toleranta lor la solutie. Se astreaza in sticla cu do etans si inscritionata.

In comert se gasesc si solutii de%a gata de eemlu ?ienenFol. Pentru tratare nu sunt
necesare temeraturi rimavaratice, este de a0uns ca termometrul sa indice este $
grade Celsius. ;umul se va folosi cu economie. !e regula se renunta comlet la
utilizarea fumului cand albinele sunt in gem.

In lunile Noiembrie%!ecembrie familia se afla sub coroanele de rana. 3a stuii fara

magazin localizarea gemului este usoara si solutia se oate reartiza usor e cat mai
multe albine. 3a stuii cu magazin cateodata acest lucru este mai dificil mai ales atunci
cand gemul se afla e ramele de 0os. ;ie se foloseste o lanterna entru a localiza
gemul fie se indearteaza catul si solutia se oate distribui in si nu e gem. Stroirea
trebuie facuta cu rabdare. Este mai bine sa treci de # ori e fiecare satiu dintre rame
decat o singura data, cu cat se stroesc mai multe albine cu atat tratamentul este mai
bun. In functie de uterea familiei se folosesc 1$%&$ ml solutie. 1$ ml se folosesc atunci
cand gemul se intinde e +%& rame "la temeraturi in 0urul a $ grade' si &$ ml cand
gemul ocua 9%/ rame. 8 familie se stroeste o singura data. Reetarea tratamentului,
20
 

ciar si cu ?ienenFol, dauneaza. )tunci multe albine sunt incarcate cu rea mult acid si
zboara rematur din stu si ot muri la oarecare distanta fara sa se oata observa
ierderea lor e amant in 0urul stuului. 3a familiile fara uiet o a doua tratare nu este
oricum necesara. Caderea de araziti dua tratament trebuie urmarita si masurata
entru a se comara cu rezultatul diagnosticarii dinaintea tratamentului. Caderea
arazitilor este de amloare mai mare e o erioada de +%& satamani ciar daca
ma0oritatea "($5' cad din rima satamana.4

-ratamentul varozei cu acid formic

;olosirea acizilor organici in controlul varozei este una din metodele recomandate de
legislatia romana ciar si in cazul aiculturii organice "8U7 1+2#$$$ si Normele
metodologice de alicare a acesteia conform @7 6*/2#$$* )rt. #9, 1, e' datorita calitatii
de a nu contamina mierea si ceara cu reziduuri neadmise, a lisei fenomenului de
rezistenta a arazitului la tratament si a eficacitatii acestora in conditiile unei folosiri
adecvate.

)cidul formic este singurul tratament cunoscut ana la aceasta data "cu ecetia
suunerii la temeratura inalta' care omoara arazitul varoa in celulele cu uiet. !e
aceea este un mi0loc eficace de stavilire a infestarii rimavara, ciar si cand in familia de
albine eista uiet caacit.

)ctiunea acidului formic, un comus volatil, se manifesta rin atacarea directa a

arazitilor care sunt utin rezistenti la mediul agresiv creat rin vaorizarea acestuia.
Bolatilitatea mare a acidului formic recum si comortamentul agresiv asura metalelor
constituie factori de risc care trebuie cunoscuti de aicultor. -ratamentele cu acid formic
ot duce la o relativa corodare in tim a comonentelor metalice ale stuului si mai ales
a avilionului. !e asemenea trebuiesc resectate cu strictete reguli de maniulare,
astrare si utilizare entru a reveni accidentarile datorita contactului acidului cu ocii
sau ielea ori rin inalare sau ingitire.

!in multitudinea de metode de folosire a acidului formic noi recomandam #, si anume

folosirea buretelui absorbant si a vaorizatorului.

*. Metoda buretelui absorbant. )re avanta0ul ca ofera o alicare simla si raida si se

oate folosi ractic in orice sistem constructiv al stuului. Se foloseste un burete de vase
"ti Bileda, cu dimensiunile aroimative #$#$$,& cm' si acid formic cu concentratia
de 9$5. Mai este necesara de asemenea o seringa gradata de volum mare, entru
eficienta. ?uretele se imbiba cu acid formic si se laseaza cat mai aroae de albine, in
artea de sus sau de 0os a cuibului. Se fac 1%+ tratamente intr%un interval de +%/ zile.

-ratamentul de sus. ?uretele se aseaza direct e laturile de sus ale ramelor. Se imbiba
cu acid formic 9$5 in cantitate de #,/ ml2rama !adant cu albina.

-ratamentul de 0os. ?uretele se aseaza e fundul stuului si se imbiba cu + ml2rama

!adant de acid formic concentratie 9$5.

)licarea tratamentului se face cand temeratura eterioara deaseste *# grade Celsius.

21
 

!aca temeratura in timul zilei deaseste #& grade tratamentul se face seara.

#. Metoda vaorizatorului. )re avanta0ul unui control mai recis al alicarii consatante si
economice a tratamentului si al unui efect mai indelungat. Este necesar insa disozitivul
care se monteaza e o rama goala, dar celtuiala cu acizitionarea acestuia se
amortizeaza in tim rin manoera redusa. Se foloseste acid formic la concentratia de
9$5. Se urmareste cantitatea de acid evaorata in timul rimei zile a tratamentului si
daca aceasta deaseste *$ ml2zi se taie o ortiune din fitilul disozitivului entru a
micsora surfata de evaorare. -ratamentul este ineficient sub limita de evaorare de 9
ml2zi.

Se lasa urdinisul descis, se inlatura magazinele. !aca stuul este revazut cu fund
anti%varoa se incide sertarul de tabla. -ratamentul se incee la rimele ore, racoroase,
ale diminetii. Se oate face trtament cu acid formic atat rimavara, cat si toamna cu
conditia ca temeratura eterioara sa fie intre & si 1$ grade Celsius. ;irma ?iocontrol din
Elvetia si roducatorul german al vaorizatorului "Nasseneider' recomanda #
tratamente e an, rimul in luna )ugust, dua ultima etractie si al doilea in a doua
 0umatate a lunii Setembrie. !aca la sfarsitul lunii Iulie caderea naturala de acarieni este
in medie mai mica de *$ bucati2zi la stuul e *$ rame se renunta la tratamentul din
)ugust, facandu%se numai cel din Setembrie.

!e mare imortanta in combaterea varozei este o atenta urmarire a familiei de albine

entru o corecta diagnosticare a gradului de infestare. Caderea naturala de acarieni se
verifica cu foaia cu margarina cel utin satamanal entru a tine sub observatie tendinta
de infestare a stuilor. ;iecare aicultor trebuie sa arecieze singur eficienta
tratamentului si sa aduca corectiile necesare entru imbunatatirea acestuia.

Indiferent de metoda de alicare se recomanda utilizarea unui minim de eciament

constand in:
*. Manusi rezistente la acid
#. 8celari de rotectie
1. Masca cu cartus filtrant
+. Sort si cizme de cauciuc
&. 7aleata mare "*$ litri' cu aa curata entru interventie in caz de accidente

Se vor avea in vedere urmatoarele asecte:

%Nu lasati rodusul la indemana coiilor.
%Coroziv entru oci si iele la contactul direct sau rin eunerea la vaori.
%Batamator sau fatal rin ingitire.
%Poate roduce sensibilizarea ielii
%Evitati contactul cu ocii, ielea sau imbracamintea.
%Nu inalati vaorii.
%Purtati ocelari de rotectie, manusi rezistente la acizi, sort si cizme de cauciuc la
maniulare.
%Se recomanda utilizarea unei masti revazute cu filtru urificator entru vaori
organici.
%Combustibil. ;eriti aroierea flacarii descise. Se astreaza sub temeratura de &$
grade C.
%3ucrati numai in satiu descis si cu vantul batand din sate.
22
 

%Nu mancati, beti licide sau fumati in timul utilizarii.

%Salati temeinic mainile cu aa si saun dua utilizare. Salati deasemeni mainile
inmanusate inainte de scoaterea manusilor.
%!ezbracati imediat imbracamintea stroita accidental.
%Salati ainele contaminate searat de restul imbracamintii.
%)cidul formic erturba activitatea familiei de albine si oate induce o usoara marire a
mortalitatii albinelor.

Reguli de rim a0utor:

Piele. !ezbracati imediat ainele contaminate. Salati zona afectata cu saun sau un
detergent slab si multa aa. !aca aare arsura se alica comresa sterila si se consulta
de urgenta medicul.

8ci. Se sala ocii imediat cu aa din abundenta. Se acoera ocii cu comrese sterile,
se consulta de urgenta medicul.

Ingerare. Nu rovocati voma. ?eti o cantitate mare de aa sau late. !aca aare voma
se administreaza reetat licide. Nu incercati sa dati nimic e gura unei ersoane aflate
in stare de inconstienta. Consultati de urgenta doctorul.

Inalare. Scoateti victima din zona contaminata. !aca resiratia s%a orit curatati caile
resiratorii si inceeti resiratia artificiala. Nu incercati sa dati nimic e gura unei ersoane aflate in stare
de inconstienta. Consultati de urgenta medicul.

Clasificare a bolilor si daunatorulor%

?olile albinelor se ot GmHri Gn boli contagioase, necontagioase Ji intoicaii.

K?olile contagioase, la rLndul lor, se grueazH Gn:

% virotice "uietul Gn sac, boala neagrH >

% bacteriene "loca americanH, euroeanH, seticemia, aratifoza'>
% micotice "ascosferoza, asergiloza, melanoza'>
% arazitare "nosemoza, amibioza, acarioza, brauloza, varrooza, senotainioza, triungiulinoza'.

K?olile necontagioase ale albinelor sunt rerezentate rin:

% uietul rHcit>
% boala de mai>
% diareea albinelor>
% anomaliile mHtcilor.

KIntoicaiile albinelor se ot roduce:

% cu olen>
% cu nectar>
23
 

% cu miere de manH>
% cu medicamente>
% cu esticide folosite entru combaterea dHunHtorilor.

K!HunHtorii albinelor sunt:

% gHselnia>
% fluturele 4Ca de mort4>
% viesile>
% luul albinelor>
% furnicile>
% rigoriile>
% ciocHnitorile>
% Joarecii.
% si as mai adauga vrabiile si graurii, care in ultimul tim au inceut sa dea
tarcoale albinelor>

C"LE$&"!'L L'C!"!ILO! "PICOLE( &E)"LC" PE L'$ILE

"$'L'I

ianuarie

..Ianuarie Ji februarie sunt in mod frecvent cele mai reci luni ale anului. !e cele mai
multe ori solul este acoerit cu un strat destul de gros de zHadH mai ales Gn 0umHtatea
de nord a Hrii Ji uneori ciar Ji Gn zonele sud Ji sud%estice.
.)icultorii ca Ji albinele lor se gHsesc Gn ianuarie Gn lin sezon rece Ji trebuie sH
subliniez GncH o datH cH Gn general se considerH cH anul aicol nu coincide cu anul
calendaristic. Unii socotesc cH anul aicol se Gnceie o datH cu intrarea albinelor la iernat,
fat care se roduce de obicei Gn octombrie sau cel mai tLrziu Gn noiembrie. !acH sezonul
activ Gncee Gn cursul lunii martie sau cel mai tLrziu Gn arilie % o datH ce albinele ies la
cules de nectar Ji olen % se oate arecia cH Gn acel moment Gncee anul aicol. !acH
intervalul de tim este denumit an atunci el urmeazH sH dureze *# luni adicH erioada
de tim trebuie sH traverseze cele *# luni ale anului calendaristic. Imortant nu mi se
are data Gnceerii Ji data Gnceierii, resectiv a reGnceerii anului aicol ci cunoaJterea
Ji resectarea curbei biologice anuale a dezvoltHrii familiei de albine. Prin cunoaJtere Ji
mai ales rin resectarea acestei curbe biologice Gnelegem obligaia aicultorului de a
aciona Gn stuinH Ji Gn stu numai Gn conformitate cu manifestHrile naturale de
comortament ale familiei de albine. )dicH a ceea ce de fat GnseamnH curba biologicH
de dezvoltare a familiei de albine erimatH Gn rincial rin creJterea sau scHderea
numHrului de indivizi resectiv a uterii colectivitHii e care o denumim familia sau
colonia de albine.
.n aceastH lunH curba biologicH de dezvoltare are un sens descendent "coboarH entru
cH numHrul de indivizi scade, se micJoreazH consecutiv albinele uzate care mor, deci
uterea familiei este Gn scHdere. )cest fenomen biologic nu trebuie sH Gngri0oreze e
aicultor decLt atunci cLnd cantitatea de albine moarte gHsite la control e fundul
stuilor, resectiv la urdiniJ sau eventual e foaia de control aJezatH e fund este
eagerat de mare "#%1 alme fHcute cHuJ un fHraJ lin cu albine', Gn acest caz se va
controla atent stuul GndretLndu%se situaiile anormale constatate ca atac de Joareci

24
 

sau ciocHnitori, lisH de ranH, umiditate ecesivH etc.'. )icultorul trebuie sH controleze
Ji sH revinH, ca Ji Gn luna anterioarH, deran0area Ji neliniJtirea albinelor rovocate de
atacul Joarecilor, HsHrilor Ji animalelor de curte,dar Ji cele sHlbatice"ciocHnitori, iigoi
etc.'. )ceeaJi gri0H se acordH rote0Hrii sulimentare a stuinei contra vLnturilor Ji
curenilor acolo unde s%a imus a fi deosebit de necesar. .Se continuH suravegerea
modului de iernare a familiilor de albine rin controale eriodice care acum sunt
reclamate mai des Ji intervenia romtH entru Gndretarea stHrilor anormale. !acH
zHada cHzutH se acumuleazH Gn cantitate mare este recomandabil GndeHrtarea fHrH
zgomot a acesteia recum Ji mai ales a geii de e scLndurelele de zbor ale stuilor Ji
eliberarea urdiniJurilor de albine moarte.

Ce se GntLmlH Gn familia de albine<

.;amilia de albine Gncee sH se 4miJte4. Se sune cH luna ianuarie este luna Gn care
 Gncee erioada Gnlocuirii albinei de iarnH. Concret este vorba de aariia rimului uiet
 Gn cuib. !e obicei ouatul mHtcii se declanJeazH la sfLrJitul lunii, mai ales Gn zonele sudice
ale tHrii. )ceastH activitate a mHtcii este declanJatH Gn erioade diferite deinzLnd de
zona geograficH, mai devreme Gn zona ?anatului Ji sudul Hrii Ji mai tLrziu Gn zonele
 Gnalte Ji din nordul Hrii. 8 zonH rivilegiatH rivind temeraturile ce declanJeazH debutul
activitHii mHtcii, este Ji zona Subcarailor Meridionali.
n interiorul gemului, Gn zona denumitH miezul gemului de iernare, temeratura se
ridicH la A1+%1&C necesarH atLt Gnceerii deunerii rimelor ouH de cHtre matcH cLt Ji
dezvoltHrii uietului. Matca deune Gntre #$%*$$ ouH Gn #+  GnceLnd cu oriunile
fagurilor din centrul gemului, activitate care se menine la acelaJi nivel LnH Gn
momentul Gn care Gn naturH aare rimul cules Ji se efectueazH rimele zboruri masive
de curHire. Se subGnelege cH surafaa circularH cu uiet este la Gnceut foarte micH, e
surafaa unui fagure sau cel mult e surafeele a doi faguri alHturai Consumul de
ranH se mHreJte e mHsurH ce activitatea mHtcii Ji ale albinelor doici se intensificH
inLnd cont cH e seama ranei glucidice consumate Gn zona cu uiet temeratura se
menine constantH la nivelul mediu de 1+,&%1&,&C indiferent de cLt de scHzute sunt
temeraturile eterioare.
.Muli aicultori intervin Gn cursul acestei luni cu rHniri de comletare a rezervelor de
ranH. Comletarea rezervelor de ranH oate fi fHcutH cu turte "astH de zaHr udrH Ji
miere, cu Jerbet din zaHr cu miere, cu Jerbet fiert sau cu lHci din zaHr candi,cu faguri
de miere, fluidH sau cristalizatH .Pentru a utea arecia cLtH ranH trebuie sH
administreze, aicultorul trebuie sH Jtie cH familiile normale consumH Gn luna ianuarie *%
*,& g miere "deinde Ji de cantitatea de uiet crescut' Ji circa #%1 g Gn luna februarie.
n mod obiJnuit sulimentarea ranei se face Gn stuinH Gntr%o zi mai cHlduroasH, atunci
cLnd se administreazH rame cu faguri cu miere Ji oricLnd atunci cLnd se administreazH
turte din miere cristalizatH sau din astH % amestec miere Ji zaHr udrH. Se recomandH
ca turtele sH aibH Gn medie *%*,& g, sH fie bine Gntinse Ji introduse Gn ungi de lastic
cHrora li se fac cLteva erforaii entru a facilita Htrunderea albinelor. )licarea turtelor
se face deasura fagurilor din zona Gn care se gHseJte gemul de iernare Ji se acoerH
bine cu odiJorul entru a nu Htrunde frigul. Sre sfLrJitul erioadei, Gn zonele mai
calde se oate folosi cu rezultate bune Ji siroul cHldu administrat direct Gn faguri
amlasai imediat lLngH gem sau Gn rHnitoare amlasate Gn acelaJi loc.
....Este de reinut cH:
*. @rana de comletare a rezervelor are Ji un ronunat caracter de stimulare a ouatului
mHtcii Ji a activitHilor albinelor doici>
#. n turtele administrate familiilor nu se va introduce olen. ;olosirea acestuia se
25
 

recomandH numai duH ce albinele au efectuat, eventual Gn ferestrele iernii un zbor de

curHire. )tunci la reararea turtelor se oate adHuga o cantitate micH de olen
eventual mHcinat.

.n aceastH lunH de iarnH ca de fat Gn toate lunile de iarnH stuarul trebuie sH aibH Gn
vedere urmHtoarele

)ciuni secifice:

n stuinH:
. Bizitarea eriodicH a stuinei, de douH ori e sHtHmLnH sau cel uin o datH>
. Controlul auditiv al familiilor , ascultarea stuilor cu a0utorul unui tub subire din
cauciuc sau liind Ji aHsLnd urecea e eretele stuului. !e obicei Gn a doua 0umHtate
a lunii ianuarie, dacH aare uietul, zumzetul, sesizat cu ocazia controlului auditiv
soreJte la o uJoarH lovire a eretelui stuului aoi scade> Gndretarea stHrilor anormale
ivite.
. Cu ocazia controlului, cel uin o datH la douH sHtHmLni cu a0utorul unei sLrme Gndoite
 Gn formH de 3 se va GndeHrta cu gri0H albina moartH de e fundul stuului Ji de la
urdiniJ> lucrarea se oate efectua mai uJor dacH e fundul stuului a fost aJezatH din
toamnH o foaie "Lrtie' de control sau un carton. Resturile de e fund scoase cu sLrma
sau cu foaia de control vor fi atent observate GntrucLt ele dau indicaii eacte asura
mersului iernHrii>
. CurHirea zHezii Ji geii la urdiniJ>
. Ca Ji Gn luna trecutH, dacH sunt condiii favorabile se vor efectua lucrHrile cunoscute
care vizeazH Gnlesnirea zborurilor de curHire Gn zilele favorabile>
. !acH tenologia de creJtere sau nevoia % resectiv situaia concretH din stui % imun
rHniri mai ales din cauza insuficienei, euizHrii sau inaccesibilitHii ranei se vor
reara Ji administra turtele din zaHr Ji miere, Jerbetul din zaHr sau lHcile din zaHr
candi.
. Protecia sulimentarH a stuinei contra vLnturilor>
. Prevenirea neliniJtirii albinelor rovocatH de HsHri de curte, ciocHnitoare, Joareci J.a.

n atelierul stuinei
. Ca Ji Gn decembrie Gn aceastH lunH continuH recondiionarea uneltelor Ji utila0elor
aicole Jtiut fiind cH rin aceastH aciune se mHreJte considerabil durata de folosinH a
lor, se micJoreazH celtuielile, resectiv reul de cost al roduselor aicole Ji cresc
coresunzHtor veniturile care definesc rofitul Gn aiculturH>
. Reformarea fagurilor veci sau necoresunzHtori care sunt destinai obinerii cerii este
o lucrare ce continuH ea asigurLnd Gn stuinH efectuarea a ceea ce se denumeJte...
. Etracia Ji condiionarea cerii, lucrHri Gn urma cHrora se obin caluii de cearH care,
comercializai
la scimb, vor asigura eciamentul de faguri artificiali necesari rimenirii anuale a
cuibului Ji a setului de faguri de strLnsurH din corurile sau magazinele menite obinerii
recoltelor de miere Gn sezonul aicol activ.
. !earazitarea fagurilor de rezervH clHdii rin eunere la ger.
nceierea ramelor, gHurirea aoi GnsLrmarea lor Ji liirea fagurilor artificiali sunt lucrHri
secvenionate conform GnJiruirii de la Gnceutul frazei, aceastH aciune este de mare
imortanH Gn a asigura la timul otrivit Ji la nivelul necesarului fagurii Gn care albinele
vor creJte uietul Ji vor strLnge recoltele de miere Ji HsturH.
26
 

. Confecionarea de stui noi>

. CurHirea Ji sortarea seminelor de lante melifere.

februarie

.) doua lunH a anului este enultima lunH a iernii calendaristice, erioadH Gn care
familiile bune Ji foarte bune matca, Gn miezul gemului de iernare, sub influena
condiiilor din interiorul gemului, Gncee onta "deunerea de ouH sau ouatul
mHtcii',dacH aceastH manifestare fiziologicH nu a Gnceut de la mi0locul sau sfLrJitul lunii
trecute. Colonia de albine a dobLndit un comortament bine articulat social care%i
ermite sH suravieuiascH Ji Gn cazul temeraturilor etrem de scHzute din timul iernii.
7emul, LnH acum cu o activitate relativ redusH Gncee roducerea de cHldurH Gn
vederea asigurHrii condiiilor otime entru creJterea uietului. Prin contracii musculare
albinele aglomerate Gn gemul de iernare, consumLnd miere, roduc cHldurH astfel cH ele
sunt Gn stare sH ridice e termen scurt temeratura Gn sectorul toracic cu *$C. )ceastH
cHldurH rodusH de albinele din miezul "centrul' gemului de iernare este iradiatH tretat
la toate albinele comactate Gn gem astfel cH ierderile termice Gn afara gemului
resectiv Gn saiul lHzii stuului sunt minime. Se Gnelege cH Gn 0urul miezului gemului
albinele formeazH un strat comact care asigurH efectul termoizolator iar grosimea
stratului de albine creJte o datH cu scHderea temeraturii eterioare. )cest mod de
comortament trebuie avut Gn vedere Jtiut fiind fatul cH gemul se delaseazH e rame
 Gn sus o datH cu consumarea ranei. Pierderea contactului cu rana determinH moartea
coloniei ciar dacH e ramele lHturalnice gemului eistH suficiente rezerve de miere.
Imosibilitatea delasHrii albinelor Gn lan lateral sre ramele ce conin miere face ca
rana sH devinH inaccesibilH astfel cH, suferind de foame, coloniile ier. )semenea
situaii nedorite se GntLlnesc mai ales Gn rimHverile timurii sau Gn ierni cu erioade mai
calde urmate de scHderi bruJte de temeraturH ce determinH strLngerea uternicH a
gemului care ocuH surafee de faguri golite de miere unde albinele sunt obligate sH
rHmLnH Gnfometate mai multe zile .!e aici rezultH cLt de imortantH este suravegerea
iernHrii Ji de ce este necesar sH intervenim entru a Gndreta stHrile anormale.
.Sistemul acesta termodinamic are un mare randament Gn transformarea ranei
energetice "mierea' Gn energie termicH numai entru gem. )Jadar, Hrerea generalH
cum cH albinele GncHlzesc saiul interior al stuului este greJitH. !acH la surafaa
gemului temeratura nu scade niciodatH sub 6CC, acum Gn a doua arte a iernHrii Gn
miezul gemului, o datH cu onta mHtcii Ji creJterea uietului, temeratura se menine
constantH la 1+%1&C.
.Mecanismele secifice de roducere a cHldurii determinH variaii mari ale activitHii de
termogenezH Gn interiorul gemului de iernare. Ca urmare aarenta inactivitate a
albinelor Gn gem este o falsH imresie, acestea avLnd o continuH miJcare din interiorul
"miezul' gemului, unde temeratura este mai ridicatH sre 4coa0a4 gemului unde
aceasta este mai micH. Bariaiile eterne de temeraturH duc la o mHrire sau micJorare
a densitHii albinelor Gn gem aceasta ducLnd la o mai bunH reglare a temeraturii
gemului.
.8 datH cu aariia uietului temeratura gemului de iernare devine aJadar aroimativ
A1&C, creJterea acesteia fiind realizatH cu un aort crescut al consumului de glucide.
)ceastH temeraturH trebuie meninutH Gn limite strLnse "1+,&%1&C' variaiile mai mari
de temeraturH Gn minus ducLnd la o tarare a uietului Ji aoi a generaiilor urmHtoare
de albine ce vor fi crescute. 8rice cureni reci ot duce la un consum mai mare de
27
 

glucide sau o concentraie mai mare de C8# "bioid de carbon' Gn stu ca urmare a
activitHi mai intense a albinelor.
.8 datH cu creJterea temeraturii medii, sre luna martie%arilie gemul de iernare
 Gncee sH se desfacH "se afLneazH iar activitatea albinelor devine din ce Gn ce mai
evidentH. CreJterea uietului se desfHJoarH acum e surafee din ce Gn ce mai mari iar
rezervele de roteine din organismul albinelor se euizeazH "4foamea de roteinH4 . !eci
fHrH rezena Hsturii Ji a rezervelor de miere Gn curinsul gemului, nu este osibilH
intensificarea creJterii de uiet.
.)cum este momentul cLnd se accentueazH scimbul Gntre generaia de albine de iernare
Ji albinele de rimHvarH. )lbinele efectueazH zboruri de curHire Ji aduc uneori rimul
olen Gn cuib.
.Un fenomen nedorit ce aare Gn stui mai ales GnceLnd cu a doua arte a iernHrii este umezeala.
Umiditatea ridicatH are douH cauze rinciale: ventilaia insuficientH Ji o izolaie defectuoasH. Pe lLngH cH
umiditatea ecesivH mHreJte consumul de ranH, ea creeazH un mediu roice de dezvoltare a agenilor atogeni
cu recHdere a ciuercilor, GndeobJte se cunoaJte cH umezeala, resectiv condensul, se formeazH atunci cLnd aerul
cald GncHrcat cu vaori de aH intrH Gn contact cu surafee reci % Gn cazul nostru ereii stuului Ji cu fagurii
neocuai de albine. )m arHtat cH o datH cu creJterea uietului soreJte temeratura volumului sferei din centrul
gemului. -emeraturile eterioare fiind scHzute condensul aare Gn locurile mai reci, mai ales e eretele din
satele stuului. )Jezarea stuului Gntr%o oziie uJor GnclinatH sre urdiniJ face ca icHturile de condens care se
aglomereazH e erei sH se scurgH e urdiniJ.
.n calendarele anterioare subliniam imortana asigurHrii liniJtii deline Gn stuinH. Este
evident cH, e lLngH greJelile aicultorului atunci cLnd a efectuat lucrHrile de regHtire a
iernHrii, deran0area coloniilor de Joarecii HtrunJi Gn stui, de ciocHnitori, iigoi, animale
domestice, de oi sau ali rHufHcHtori se soldeazH cu nea0unsuri Ji ierderi de efectiv Gn
oricare stuinH aflatH Gntr%una din situaiile amintite. !ar, resuunLnd cH iernarea
decurge fHrH asemenea evenimente erturbatoare, sH vedem care sunt rincialele

)ciuni secifice

n stuinH :
. ContinuH vizitarea eriodicH a stuinei Ji observarea atentH a fiecHrui stu.
Un control sumar, rin simla ridicare a caacului Ji odiJorului duce la cunoaJterea
stHrii familiei Ji intervenia acolo unde este cazul entru Gndretarea situaiilor anormale
constatate :
;amiliile cu lisH de ranH se observH uJor rin fatul cH albinele sunt aglomerate masiv
 Gn saiul dintre leaturile suerioare ale ramelor Ji odiJor Ji au un bLzLit mai uternic.
n cazul Gn care colonia suferH de foame se va roceda la rHnirea acesteia. ) lHsa
familiile Gnfometate este o mare greJealH care invariabil se soldeazH cu ieirea acestora.
)sigurarea necesarului de ranH este o condiie esenialH a suravieuirii familiilor. Se
vor administra turte de Jerbet "zaHr udrH Gn amestec cu miere 1$5' Gn cantitate de
$,&%$,/ g aJezate deasura gemului de iernare, ceea ce asigurH necesarul de ranH e
o erioadH de *$%*& zile. n familiile cu rezerve scHzute se oate introduce ciar Gn
mi0locul cuibului un fagure cu miere Ji HsturH. )ceasta este osibil numai Gn zile mai
cHlduroase, cu temeraturi este *#%*1C Ji cu soare, atunci cLnd gemul este desfHcut.
n a doua arte a iernHrii se vor comleta Ji rezervele de roteinH, rin administrarea de
turte de zaHr cu miere cu adaos de olen 1$5.
. Este strict interzisH administrarea de stretomicinH in turte, aceasta regHsindu%se Gn
mierea de salcLm, fHcLnd%o imrorie entru valorificarea ca miere marfH.
.;amiliile care au ierdut matca se ot unifica cu familii mai slabe, rocedeul fiind mai
comlicat, imunLnd cLteva zile cHlduroase sau o camerH GncHlzitH. ;amiliile se in

28
 

cLteva ore la cHldurH entru a da osibilitatea gemului sH se desfacH, se introduc aoi

 Gn acelaJi cor desHrite rintr%o ramH GnvelitH Gn ziar aoi se scoate stuul afarH, Ji se
vor comleta rezervele de ranH.
.;amiliile mai agitate cu consum mai mare de ranH ot sH aibH rozHtoare Gn cuib.
)ceastH situaie nedoritH se oate constata rin simla observaie ecrementelor de
Joarece Gn cuib Ji 0umHtHilor de coruri de albine. Ooarecii se rind sau se alungH din
stu iar salteluele se scimbH cu altele noi entru GnlHturarea mirosului ersistent de
Joarece.
. n toate cHrile de aiculturH se omeneJte de Gnlesnirea zborurilor de curHire. Se Jtie
cH dacH albinele au fost deran0ate,din aceastH cauzH, urmare a consumului sorit de
ranH, Gn unga lor rectalH s%au aglomerat reziduuri Gn cantitHi mari. Gn mod natural,
iarna, mai ales sre sfLrJit,Gnaintea zborurilor de curHire,deozitul de ecremente este
uneori atLt de mare GncLt unga rectalH ocuH aroae Gntreaga cavitate abdominalH.
!eci a favoriza zborurile de curHire Gn ferestrele iernii, Gn zile calde Ji Gnsorite este o
aciune beneficH>
. 7rHbirea toirii zHezii Ji evacuarea ei de e vatra de stuinH>
. Ridicarea gratiilor contra Joarecilor, a reductoarelor de urdiniJ "lHrgirea urdiniJurilor',
 GndeHrtarea resturilor de e fundul stuilor "curHarea urdiniJului Ji fundul stuului se
oate face cu a0utorul unei sLrme Gndoite la caHt', ridicarea caacelor, a materialelor
izolatoare de e odiJorul lHsat liber Gn bHtaia razelor solare"dacH temeratura se ridicH
este *#%*+C'sunt cLteva aciuni ce favorizeazH zborurile de curHire>
. Controlul auditiv al stuilor.
. Efectuarea observaiilor fenologice cu rivire la aariia olenului Ji comortarea
albinelor.
. n zilele cu viscol, acolo unde este cazul, stuii se vor rote0a sulimentar.
!elasarea aicultorilor de douH ori sau cel uin o datH e sHtHmLnH conferH siguranH
cH e vatra de iernare situaia este sub control.

n atelierul stuinei
. ContinuH aciunea rin care se urmHreJte curHarea, dezinfecia, reararea, vosirea Ji
finisarea uneltelor, utila0elor Ji disozitivelor care comun inventarul stuinei>
. Controlul fagurilor cu rezerve de ranH Ji goi .Se finalizeazH regHtirea setului de faguri
de cuib Ji de recoltH destinai sezonului aicol activ, Jtiut fiind cH Gnlocuirea eriodicH a
eciamentului de faguri este o mHsurH obligatorie Gn fluul tenologic de creJtere Ji
eloatare a albinelor>
. -oirea fagurilor reformai, obinerea Ji condiionarea cerii rHmLne o aciune la ordinea
zilei dacH ea nu a fost finalizatH LnH Gn aceastH lunH.
. ncercarea uterii germinative a seminelor de lante melifere
martie

) treia lunH calendaristicH Ji rima lunH a rimHverii 4mHriJorul4, luna ecinociului de

rimHvarH % #1 martie, cu adierile vLntului rimHvHratic Ji rezena gioceilor Ji a
viorelelor vesteJte sosirea rimHverii. Cerul devine scimbHtor, resiunea atmosfericH
scade sub /9$ mm, iar umiditatea relativH confirma atributul lunii ecinociului de
rimHvarH cLnd ziua este egalH cu noatea. )ceastH lunH oate oferi GncH destul de
multe surrize nelHcute, rin scimbHri bruJte ale vremii, Gngeuri Ji ciar cHderi de
laoviH Ji ninsoare Gn unele zone ale Hrii. !e aceea, lucrHrile Gn stuinH sunt GncH destul
de limitate Ji Gndretate Gndeosebi sre asigurarea ranei necesare % miere Ji HsturH % Ji
29
 

a unui regim termic cLt mai bun cuiburilor de albine. 3a Gnceutul lunii, Gn ma0oritatea
zonelor, albinele efectueazH zborul general de curHire, moment imortant Gn viaa
familiilor de albine. Urmare eliberHrii organismului de ecremente Ji aariiei rimelor
generaii de albine tinere, crescute Gn cursul iernii, se mHreJte caacitatea de creJtere a
uietului Gn familie iar consumul de ranH e familia de albine creJte simitor ,la #,$%#,&
g. n zilele favorabile zborului, albinele aduc Gn stu olen Ji nectar.
n aceastH lunH, Gn funcie de mersul vremii, Gn familia de albine activitHile de deunere
a ontei de cHtre matcH, creJterea uietului Ji culesurile de nectar Ji olen de la flora de
rimHvarH cunosc tretat o intensificare ce coresunde curbei biologice de dezvoltare
anualH rorie seciei. 8uatul mHtcilor Gn familii uternice se a0unge Gn anii favorabili
LnH la *.$$$ de ouH Gn #+ de ore.
.n funcie de uterea familiei, a calitHii mHtcii Ji a condiiilor de microclimat din cuib
uietul oate ocua surafee diferite de faguri, GnsH, indiferent de cantitatea acestuia,
albinele sunt obligate sH meninH, mai ales Gn zona uietului, temeratura necesarH de
circa A1&C, fat care soreJte consumul de ranH idrocarbonatH "mierea', Gn acelaJi
tim crescLnd Ji consumul de substane roteice "HsturH , necesare creJterii uietului.
.Elementele rinciale care determinH amloarea Ji viteza cu care matca deune ouHle Ji
albinele doici Gngri0esc uietul sunt urmHtoarele:
Puterea Ji starea de sHnHtate a familiei la ieJirea din iarnH.
Se Gnelege cH o familie bolnavH "nosemoza, uietul vHros, varrooza sunt rincialele boli
ce ot fi decelate', cu oulaie uinH formatH din albine GmbHtrLnite Ji anemiate se va
manifesta ca un organism slHbit, ca o unitate biologicH incaabilH sH desfHJoare cu
amloare activitHile enunate. !e multe ori familiile cu andica sunt comromise mai
ales dacH nu se intervine raid cu mHsuri de Gndretare a stHrilor anormale. 8ricum
familiile slabe sau slHbite nu au Janse de a se alinia la startul de la care vor orni la
valorificarea culesurilor de roducie "salcLm, rHitH J.a.' familiile uternice. !esigur
starea foarte bunH, bunH, mediocrH sau rea a acestora deinde Gn mod esenial de buna
regHtire entru iernare e care aicultorul a asigurat%o la tim Ji corect Gn anul
anterior. Mai deinde Ji de succesul iernHrii adicH dacH familiile nu au fost deran0ate Gn
erioadele reci, au avut o iernare liniJtitH cu rovizii de ranH suficientH, de calitate Ji
accesibilH "miere A HsturH iar rotecia termicH Ji aerisirea stuilor au fost la arametrii
e care orice aicultor Gi cunoaJte.
Starea vremii.
Condiiile de temeraturH Ji reciitaii accelereazH sau frLneazH dezvoltarea GnelegLnd
rin aceasta cH Gn condiii de vreme rece cu reciitaii, Gn absena zborurilor de curHire
Ji a culesurilor de Gntreinere ascendena curbei de dezvoltare va cunoaJte un ritm lent Ji
 GntLrziat.
n aceastH erioadH albinele care au iernat mor Gn numHr mare Ji arareori contingentele
de albine care se nasc Gntr%un interval de tim egalizeazH e cele care disar. !e obicei
acest fenomen se etrece Gn cursul lunii arilie.
Prezena Ji calitatea ranei.
;HrH ranH energeticH % miere sau siro din zaHr Ji roteicH % HsturH Ji olen ca Ji fHrH
aH, creJterea uietului rHmLne un deziderat care nu%Ji gHseJte materializarea Gn cuibul
familiei.
Protecia termicH Ji umiditatea.
Bariaiile mari de temeraturH de la zi la noate imun o rotecie termicH sulimentarH
entru Hstrarea cHldurii mai ales Gn saiul ocuat de zona cuibului unde temeratura
generatH de albine entru creJterea uietului este de aro.A1+A1&C. Umiditatea
ecesivH este dHunHtoare determinLnd sau favorizLnd aariia mucegaiului, degradarea
30
 

Hsturii Ji alte necazuri.

.)icultorii cu eerienH Jtiu sH alterneze lHrgirea cuibului cu strLmtorarea lui, utilizLnd
rame bune de ouat concomitent cu o manierH de lucru cu cuibul strLns. )ceasta
 GnseamnH ractic cH lHrgirea eriodicH nu se face mai mult decLt ermite o bunH
acoerire cu albine a tuturor ramelor ce comun cuibul limitat de diafragmH.
)ctiuni secifice:

n stuinH
Revizia sumarH de rimavarH
.Este o lucrare care se oate efectua Gn zile calde, calme Ji Gnsorite Gn care temeratura
se ridicH este *#%*1C. Practic este vorba desre un control oarecum suerficial
constLnd uneori numai Gn observarea de sus a cuibului rivind leaturile suerioare ale
ramelor sau etrHgLnd o ramH din centru. !acH se constatH cH eistH uiet cHHcit de
albine lucrHtoare, ouH corect deuse de matcH Ji uiet necHHcit de vLrste diferite este
un rim semn care dH certitudinea cH activitatea din stu se Gnscrie Gn arametrii de
normalitate.
.;ireJte areciem tot sumar dacH eistH ranH suficientH, de calitate Ji accesibilH
albinelor. n cazul absenei sau insuficienei ranei se intervine cu rHniri sub formH de
siro de zaHr *:* sau, mai bine, cu faguri cu miere de la rezervH, descHHcind eriodic
cLte * dm#.
.-urtele din miere Ji olen sunt GndeobJte recomandate % ca ranH de comletare Ji2sau
stimulare ca Ji siroul % numai dacH albinele zboarH sau au efectuat anterior cel uin un
zbor de curHire.
.;HrH a se desface cuibul rea mult, entru a se evita ierderile de cHldurH, din artea
dinsre diafragmH se scot fagurii golii de miere sau cu miere uinH Ji se aroie de
zona uietului fagurii mai lini cu miere Ji HsturH de la marginea cuibului, Gn lisa
acestora, se introduc faguri cu miere din rezervH.
.;agurii goi care se scot din cuib, lini cu albine atLt la surafaH cLt Ji Gn celule nu se scuturH, entru a nu se
rovoca ierderi de albine Ji ciar Ji a mHtcii Gn cazul Gn care aceasta este ascunsH Gn masa de albine, ci se aJeazH
cu gri0H mai sre marginea cuibului, de unde albinele, datoritH temeraturii ridicate din cuib, se vor retrage Gncet
sre zona uietului.
.n lisa fagurilor cu ranH Gn rezervH, se aJeazH deasura zonei cu uiet ungi de lastic
cu Jerbet de zaHr sau cu astH de zaHr udrH amestecat cu miere "($2#$5'.
Pentru comletarea rezervelor de HsturH, LnH la aariia olenului Gn naturH, e bine sH
se administreze turtite de olen amestecat cu uinH miere, astfel GncLt sH facH o masH
comactH, cLte *$$%*&$ g> nu se dau cantitHi mai mari. entru a se evita ierderile
inutile Ji alterarea lor, Gn cazul Gn care turtiele sunt consumate mai Gncet, Gn lisa
olenului se vor folosi Gnlocuitori de olen, cum sunt latele raf degresat, dro0dia de
bere uscatH Ji fHina de soia mHcinatH foarte fin. 3a fel ca Ji Gn cazul olenului, acestea se
amestecH cu o cantitate micH de miere Ji se administreazH Gn turtie de circa *$$%*&$ g.
.Se va evita introducerea Gn stui Gn scoul asigurHrii rezervelor de ranH a fagurilor cu
miere cristalizatH Ji eventual se vor scoate din stui fagurii cu asemenea miere,
 Gnlocuindu%se cu faguri cu miere licidH, Gn aceastH erioadH albinele dizolvH cu greu
cristalele de miere, consumLnd doar mierea licefiatH din 0urul lor Ji aruncLnd de regulH,
cristalele de miere e fundul stuului, Gn lus. consumul unui asemenea sortiment de
miere rovoacH de multe ori diaree la albine, mai ales Gn cazurile Gn care acestea nu au
efectuat un zbor de curHire de mai mult tim
.;agurii cu miere cristalizatH ot fi dai Gn consum mai tLrziu, Gn erioada activH,
descHHcind%se cLte o oriune redusH Ji udai bine cu aH cHlduH Ji uJi duH

31
 

diafragmH ca ranH stimulentH Gn erioadele de dezvoltare lisite de cules din rimHvarH

sau din toamnH.
.Unii autori recomandH Gn scoul comletHrii rezervelor de ranH administrarea de siro
de zaHr sau ciar de zaHr tos umectat. !acH siroul de zaHr dat Gn fagurii amlasai
 Gn cuib cLt mai aroae de zona uietului, mai oate fi accetat, deJi rin aceasta se
mHreJte gradul de umiditate Gn stu, cu toate consecinele negative arHtate, zaHrul tos
este total contraindicat din aceleaJi motive arHtate Gn cazul folosirii mierii cristalizate, Gn
lus, rana administratH Gn aceastH erioadH trebuie sH fie Gn contact direct cu gemul
de albine, albinele ieJite Gn afara acestuia utLnd amori e leaturi, faguri sau rHnitoare
datoritH temeraturii scHzute din afara gemului.
.!eosebit de imortantH Gn aceastH erioadH este combaterea umezelii Ji a mucegaiurilor
din stui, acolo unde este cazul. Pentru aceasta, fundurile stuilor se curHH, iar acolo
unde umezeala este rea mare sau dacH fundurile sunt deteriorate acestea se Gnlocuiesc
cu altele uscate Ji dezinfectate. !e asemenea, Gn caz de mare necesitate se efectueazH
transvazarea cuiburilor Gn coruri "stui' noi.
.Umiditatea ridicatH reduce uternic Gn aceastH erioadH caacitatea albinelor de
meninere a unei temeraturi normale Gn cuib, influenLnd negativ onta mHtcilor Ji
soreJte gradul de uzurH al albinelor Ji aJa slHbite Gn urma trecerii este erioada de
iernare, grHbindu%le sfLrJitul. Un rol tot atLt de nefast Gl are umiditatea ridicatH Gn
creJterea gradului de dezvoltare al bolilor Ji Gn secial Gn cel al nosemei care, Gn cazul
familiilor slabe Ji uternic infestate, oate avea un efect fatal.
.!acH materialele care asigurH rotecia termicH "saltelue sau alte materialelor
izolatoare' sunt umede se usucH la soare ori vor fi Gnlocuite cu altele uscate.
.!acH eistH osibilitatea, fundurile stuilor multieta0ai vor fi Gnlocuite sau obligatoriu
vor fi curHate de resturile acumulate. 8bservLnd atent aceste resturi care Gn general
sunt formate din rHmHJie de cearH Ji albine moarte utem deduce dacH iernarea a
decurs bine sau rHu.
.Prin cernere se searH din masa de resturi douH comonente:
*' albine moarte care se ard Ji
#' ceara care se toeJte.

Revizia generalH sau de fond

.Numai Gn zile Gnsorite cu temeraturi de este A *+C se oate efectua acest control
notLnd Gn carnetul de stuinH constatHri legate de: uterea familiei erimatH Gn numHr
de rame bine ocuate cu albine> cantitatea de ranH Gn g miere Ji2sau HsturH> rame
arial ocuate cu uiet de diferite vLrste> rezena mHtcii, starea de sHnHtate.
n funcie de constatHrile ocazionate de acest control % de care nu trebuie sH scae nici o
familie % se vor institui difereniat lucrHrile obligatorii Gn conformitate cu realitatea vHzutH
Ji notatH. !e eemlu: familiile orfane vor rimi o matcH de la rezervH ori se vor unifica
cu alte familii, familiile ecesiv de slHbite vor fi unificate, cele lisite de ranH, cu ranH
insuficientH sau de calitate necoresunzHtoare vor fi a0utate de urgenH rocedLnd la
aJa%numitele rHniri de necesitate. Ce dHm albinelor Gnfometate sau Gn ericol de
 Gnfometare< Simlu> faguri cu miere descHHcitH sau siro de zaHr *:*, rame cu
HsturH sau ciar turte din miere, zaHr Ji olen.
.n cuib se lasH doar fagurii cu ranH Ji uiet bine acoerii de albine, astfel GncLt acesta
sH fie cLt mai bine strLmtorat cu utinH. -rebuie avut Gn vedere cH Gn aceastH erioadH
deJi a Gnceut aariia albinelor tinere, scimbul de generaii se face GncH destul de Gncet,
mortalitatea albinelor de iarnH revalLnd aariia albinelor tinere> Ji deci uterea familiei
fiind GncH Gn descreJtere.
32
 

.!acH aicultorul debutant sau GnceHtor nu Jtie cum sH rocedeze Gn cazul unor situaii
anormale el oate consulta orice manual de aiculturH, colecia revistelor de secialitate
sau oate aela la un aicultor consacrat, cu eerienH care, fHrH GndoialH Gi va da
 GndrumHrile concrete entru fiecare situaie Gn arte.
l MHrirea vitezei de ouat a mHtcilor Ji stimularea creJterii uietului se face letimediat ce
timul se GncHlzeJte rin rHniri de stimulare cu siro de zaHr Gn roorie de *2* "*
arte zaHr la * arte aH administrat cHldu Gn orii mici,la Gnceut Gn orii mici de *&$
% #&$ml Ji e mHsurH ce timul se GncHlzeJte Ji Gn funcie de uterea familiilor, Gn orii
mai mari de 1$$%&$$ml eriodic Ji succesiv la * sau # zile Gn funcie de raiditatea cu
care albinele Gl relucreazH Ji rHnitorul se goleJte. )cesta este rocedeul cel mai simlu.
Un rocedeu mai comle Ji mai comlet este cel rin care la rHnirile de stimulare
albinele se fura0eazH cu turte din miere, zaHr Ji olen aJezate e leaturile suerioare
ale ramelor, deasura cuibului.
Se instaleazH cLntarul de control e care se aJeazH cea mai uternica familie de albine
din stuina Ji se Gncee Gnregistrarea Gn carnetul de stuinH a observaiilor
meteorologice, fenologice, recum Ji a evoluiei cLntarului de control. )ceste observaii
Ji GnregistrHri se eecutH e Gntreaga erioadH a sezonului aicol activ,entru a cunoaJte
otenialul melifer al zonei Gn care se racticH stuHritul.
Pentru a0utorarea creJterii de uiet Ji evitarea ierderii albinelor zburHtoare care asigurH
aa necesarH creJterii uietului, Gn erioadele cu temeraturH mai ridicatH se asigurH
albinelor aa necesarH, rin montarea de adHHtoare Gn locurile Gnsorite din stuinH Gn
care se un aH cHlduH cu sare "& g2l'. Este o mHsurH binevenitH menitH a satisface
necesarul de aH consumatH entru creJterea uietului. Nu e rHu sH se unH Gn
adHHtoare, entru dezinfecie, Ji aH Gn care s%a dizolvat $,&%*5 iermanganat de
otasiu sau albastru de metil.
Se continuH stimularea Ji suravegerea zborului general de curHire>
-oi aicultorii Jtiu cH stimularea Ji suravegerea zborului de curHire este o lucrare
uJoarH, ciar lHcutH "doar nu degeaba se sune: 4ociul stHLnului GngraJH vita4 cu
efect benefic Gn familiile care efectueazH aceste zboruri. Un zbor vioi, intens Ji de duratH
 Gn atmosfera GncHlzitH de razele soarelui este o imagine reconfortantH entru oricare
rivitor.
Se va avea gri0H sH se asigure stuului o Gnclinare sre Gnainte de 9%( "dacH nu s%a
rocedat astfel Gn toamnH, la regHtirea familiilor entru iernat'. n felul acesta albinele
 GndeHrteazH mai uJor cadavrele albinelor moarte Ji alte gunoaie care aar Gn aceastH
erioadH e fundul stuilor. !e altfel, s%a considerat Gn mod eerimental "Escov' cH la
stuii astfel Gnclinai are loc o mai bunH aerare "ventilaie' a cuibului, familiile resective
iernLnd Gn condiii mai bune.
Nu e rHu ca tot acum sH se refacH, sH se curee, aJa%numita � oglindH a stuului4 Gn faa
acestuia, Gn acest mod utLndu%se urmHri mai uJor gunoaiele "resturile' aruncate afarH
de albine Ji dLndu%se Gn acelaJi tim un asect mai curat Ji lHcut stuinei.
!e asemenea, se GndeHrteazH din cuiburi fagurii uternic murdHrii de ete de diaree,
ciar dacH sunt ocuai cu cantitHi mici de uiet. n cazul Gn care e asemenea faguri
sunt cantitHi mai mari de uiet, se curHH etele de diaree rin rHzuire urmLnd ca, mai
tLrziu, duH ieJirea uietului, fagurii resectivi sH fie scoJi Ji dai la toit.
n funcie de evoluia vremii e de referat sH se meninH gratiile Gmotriva Joarecilor la
urdiniJuri, tocmai entru cH Gn aceastH erioadH Joarecii devin mai activi, GJi cautH locuri
izolate Ji cHlduroase entru a%Ji face cuiburile Gn care sH nascH uii. Cu toate cH albinele
nu mai au gemurile atLt de comacte ca Gn timul iernii, Joarecii circulH nestingerii
rin Hrile laterale ale cuibului Ji mai ales Gn saiul din satele diafragmei Ji deasura
33
 

odiJorului, unde%Ji fac de regulH cuiburile, deran0Lnd albinele rin foiala lor Ji mai ales
rin mirosul e care%l dega0H ei Ji ecrementele lor.
n cazul familiilor orfane, care Gn timul iernii Ji%au ierdut mHtcile dintr%o cauzH
oarecare, acestora li se dH o matcH din nucleele de rezervH, iar Gn lisH, se unesc cu alte
familii mai slabe din stuinH. Unificarea se face rin simla transvazare a cuibului
familiei orfane lLngH cuibul familiei cu matcH. Izolarea mHtcii nu este obligatorie, Gn
aceastH erioada mHtcile fiind accetate uJor de albinele strHine. Pericolul aare doar Gn
cazul Gn care Gn familia orfanH au aHrut albine ouHtoare. situaie care se recunoaJte rin
rezena de uiet bombat sau de ouH deuse neregulat e ereii celulelor sau mai
multe ouH Gntr%o celulH, Gn asemenea cazuri izolarea mHtcii fiind obligatorie.
;ormarea familiilor temorare sau a0utHtoare cu mHtcile de rezervH iernate Gn afara
gemului, Gn camere.
)recierea rezistenei la iernare a gruei familiilor de rHsilH . Cele mai rezistente familii,
cu consum de ranH Ji mortalitate micH sunt selecionate.
!iagnostic Ji tratament Gn caz de boalH Gn stuinH.
.3a aariia semnelor certe sau susiciunilor de boalH se va solicita medicului veterinar
de teren sau de laborator diagnosticarea bolii sau bolilor. )cesta va indica tratamentul
care trebuie obligatoriu urmat Gntocmai altfel boala sau bolile se vor acutiza Ji etinde
determinLnd agube Gn efectiv de cele mai multe ori irecuerabile. Princiala boalH de
rimHvarH este nosemoza. NetratatH duce la deoularea, la slHbirea familiilor de albine.
-ratamentul se face Gn rincial cu ;umidil%? conform rosectului.
Pentru combaterea nosemei, Gn afara mHsurilor de reducere a gradului de umiditate Gn
stui, e bine ca rana "Jerbetul sau siroul' dat sH se reare e bazH de ceaiuri cu
efect antinosematos % rearate din sunHtoare, gHlbenele, izmH, muJeel, coada
Joricelului Ji sH se administreze dozele necesare de medicament.
.!eosebit de eficient Gn combaterea nosemozei este etractul de ceaH. Sucul de ceaH
se adaugH Gn sirourile rearate e bazH de ceaiuri. Este o metodH ecologicH de
revenire2tratare a nosemozei.
.)dministrarea stretomicinei entru o aJa%zisH stimulare sau Gn tratamente este cu
desHvLrJire interzisH.
.n general, se foloseJte orice moment rielnic oferit de vreme entru efectuarea
lucrHrilor amintite, Gn aJa fel GncLt familiile de albine sH se dezvolte normal Ji sH iasH fHrH
ierderi din iarnH.

n atelierul stuinei
CurHirea, dezinfecia, reararea, recondiionarea,vosirea utila0elor de care va fi nevoie
 Gn sezonul activ care se aroie "centrifuge, bidoane, tHvi de descHHcit, stui, elemente
de stui J.a.'. !ezinfectarea stuilor Ji a materialelor ce urmeazH a fi folosite Gn
continuare este obligatorie mHcar rin curHarea "rLcLirea' crescHturilor de cearH, a
deunerilor de roolis, a etelor de diaree, mucegaiului etc. cu a0utorul dHlii aicole
sau a unui Jaclu, urmatH de sHlarea Gn aH fierbinte cu sodH Ji sHun de rufe, duH
care materialele se limezesc Gn aH curatH Ji se usucH bine. Oi mai bine este dacH
aceastH lucrare este urmatH de o flambare atentH cu lama de benzinH sau cu un arzHtor
de aragaz. 8 metodH eficientH de dezinfecie este Ji ulverizarea cu sirt a stuului, Gn
strat subire,duH ce acesta a fost Gn realabil curHat de cearH Ji roolis, Ji arinderea
sirtului. Sirtul va arde, fHrH a lHsa cenuJH ori mirosuri nelHcute Ji va dezinfecta
eficient surafaa de lemn a stuului. Pentru a stinge focul e necesar doar sH se GncidH
caacul stuului. Sirtul este etrem de inflamabil. !eci, atenie la normele de rotecie
a muncii Ji de revenire a incendiilor=
34
 

nceierea, GnsLrmarea Ji liirea foilor de faguri artificiali care vor Gntregi eciamentul
de faguri noi destinat Gnlocuirii anuale a cel uin *21 "o treime' din totalitatea zestrei de
faguri a stuinei.
Se verificH Ji se un la unct materialele Ji utila0ele folosite la creJterea mHtcilor,
colectarea de olen, de venin, roducerea de miere Gn seciuni etc.

8rganizatorice:
Procurarea de material sHditor Ji lantarea de arbori Ji arbuJti nectaro%oliniferi,
 GnsHmLnHri de amestecuri fura0ero%melifere "facelia cu borceag Ji altele'.
)sigurarea mi0loacelor de transort entru delasarea la astoral.
Controlul rezultatelor iernHrii> analiza situaiei stuinei, a modului Gn care au iernat
familiile de albine cu scoul de a cunoaJte eventualele cauze ce au determinat o iernare
necoresunzHtoare Ji luarea de mHsuri entru eliminarea Gn viitor a deficienelor
constatate.
Nu uitai
. Contribuii la meninerea uterii familiilor Ji la GntHrirea raidH a lor rin :
*.Gmacetarea sulimentarH a cuibului>
#.rHnirea sulimentarH a familiilor lisite de rezerve de HsturH, cu turte de olen >
1.rHnirea stimulentH cu turte de astH de zaHr. n stuinele mari, sre sfLrJitul lunii
rHnirea sulimentarH se face cu zaHr tos, administrat odatH la *$ zile Gn rHnitoarea %
ramH, aJezate lLngH ultimul fagure ocuat cu albine.
. )sigurai accesul razelor solare e vatra stuinii Gn tot cursul zilei. Prin aceastH mHsurH
activizai familiile de albine Ji micJorai din consumul de ranH destinat roducerii de
cHldurH Gn cuib.

.Ce minunat ar fi entru albine Ji entru aicultor dacH stuina lui s%ar gHsi Gncon0uratH
 Gn martie de toate lantele enumerate mai sus= !e aceea, Gn manualele de aiculturH, se
recomandH ca vatra de iernare sH fie situata Gntr%o zonH care, rimHvara devreme,
vegetaia sH ofere surse de nectar Ji olen ce asigurH o accelerare a dezvoltHrii familiilor
de albine. Cine oate sH GJi transorte stuii Gntr%un areal Gn care cel uin o arte dintre
aceste secii ocuH un segment imortant din surafaa cercului cu o razH de 1%1,& m
"raza economicH de zbor a albinelor' este un om fericit Gn martie Ji mai aoi. Cine nu, va
trebui sH resecte cLt mai Gndearoae recomandHrile efectuLnd toate lucrHrile
enumerate sub titlul )ciuni secifice. SH aJtetHm cu seranH Ji Gncredere rimHvara=
SH ne bucurHm de venirea ei=

arilie

!eJi temeratura creJte, Gn decursul lunii arilie ot surveni erioade reci, cu loi sau
ciar cu fulguieli scurte de zHadH Gn unele zone ale Hrii. 8datH cu mHrirea zilei,
temeratura creJte Ji aar rimele flori. ;amiliile de albine GJi Gnce activitatea din afara
stuului. Pentru ele, Gncee un nou sezon, de formare a rezervelor de ranH, de
 Gnmulire.
.CreJterea duratei zilei%luminH, Gnflorirea masivH Ji continuH a omilor fructiferi, a
lantelor de Hdure, a sHlciilor, zHlogului etc. recum Ji a unor culturi agricole ca
muJtarul Ji raia de toamnH, creeazH albinelor condiii otime de activitate Ji de
dezvoltare a uterii familiilor. )cum are loc Gnlocuirea totalH a albinei de iarnH cu albine
tinere, crescute Gn cantitHi din ce Gn ce mai mari. -ocmai Gn acest sco, e tot decursul
35
 

lunii arilie lucrHrile vor fi Gndretate sre asigurarea Gn rincial a saiului necesar
creJterii de noi generaii de albine, a comletHrii cantitHilor de ranH Ji a izolHrii termice
 Gn condiii otime a cuibului.
.ncH din ianuarie%februarie, matca a declanJat ouatul, la Gnceut e surafee ale
fagurelui din centrul gemului de iernare mici de $%# dm#, aoi din ce Gn ce mai mult, e
oriuni mai mari. Noile albine eclozionate vor Gngri0i generaiile urmHtoare. Sunt albine
doici diferite de cele de iernare, fHrH rezerve Gn corul gras. Gn familie raortul dintre
albinele de iernare Ji cele nou aHrute, se va scimba Gn fiecare zi, Gn favoarea albinelor
tinere. Este momentul cLnd albinele GmbHtrLnite, de iarnH, datoritH uzurii, vor muri,
lHsLnd locul noii generaii. )cesta este momentul cel mai dificil Gn familia de albine,
fenomen observat de obicei Gn a doua 0umHtate a lunii.
;actorii care influeneazH deHJirea cu succes a ragului, sunt Gn rincial:
cantitatea Ji calitatea ranei din stu "miere, Hstura'
InflueneazH Gn rimul rLnd calitatea albinelor de iernare ca Ji a celor de rimHvarH mai
ales rin dezvoltarea glandelor iofaringiene ale acestora, glande cu rol foarte
imortant Gn roducerea lHtiJorului de matca. )ceste albine au un dublu rol: acela de
alimentare a mHtcii cu ranH de calitate, entru forarea ontei "accelerarea deunerii
de oua' recum Ji luarea Gn creJtere a ouHlor deuse de mHtci.
)lbinele rost rHnite sau cu ranH de slabH calitate nu vor lua Gn creJtere larvele
determinLnd scHderea rooriei de albine tinere faH de cele bHtrLne sau GmbHtrLnite.
eistena unor culesuri slabe, sau racticarea rHnirilor stimulative.
calitatea mHtcii "matcH tLnHrH Ji rolificH sau matcH bHtrLnH, euizata, cu defecte fizice'.
InflueneazH de asemenea ritmul ouatului. Scimbarea la doi ani a mHtcilor oate reduce
mult, 4cHderea4 mHtcilor Gn rimavarH atunci cLnd familia are mare nevoie de o matcH
bunH.
Hstrarea cHldurii necesare Gn cuib.
RHmLne, ca Ji iarna, o gri0H rincialH a aicultorului. n rimHvarH, Gn linH erioadH de
dezvoltare a familiilor de albine, cLnd Gn stu eista rezerve de ranH, matca GJi
intensificH Gn fiecare zi onta. Saiul eistent este mare acum "celule golite de miere,
rame Gn ecedent'. Ca urmare familia se etinde e toate ramele, nereuJind sH
 GncHlzeascH tot uietul eistent. )ariia unor zile caricioase, cu temeraturi scHzute, Gn
unele zone ciar laoviH, oate duce la reformarea gemului Ji HrHsirea uietului ceea
ce determinH comromiterea lui. !e aceea ca lucrare rincialH aicultorul trebuie sH
lucreze 4cu un cuib strLns4 adicH eliminLnd ramele ecedentare, astfel GncLt albinele sH
acoere bine fagurii ramaJi Gn stu. ProcedLnd astfel cHldura va fi asiguratH la un nivel
coresunzHtor.
.Semnul egal Gntre albinele bHtrLne, euizate Ji care si%au Gnceiat menirea Ji cele tinere
se GnregistreazH mai devreme sau mai tLrziu Gn funcie de cLiva factori frenatori sau
roulsatori cum sunt:
mersul "sau starea' vremii "condiii meteo'>
surse de cules de la vegetaia nectaro%oleniferH>
uterea familiei la intrarea Ji ieJirea din iarnH>
starea de sHnHtate>
valoarea % resectiv rolificitatea %mHtcii>
rHnirile anterioare de comletare a rezervelor de ranH Ji mai ales cele actuale de
stimulare a dezvoltHrii, rotecia termicH a stuilor "mai sunt zile Ji mai ales noi reci'.
. )rmonizarea acestor factori Gntr%o stuinH este un caz fericit care se oate GntLmla
sau nu. !e aceea gri0a rincialH a aicultorului este sH GndelineascH la tim, corect Ji
cu rofesionalism toate aciunile menite Gmuternicirii raide a fiecHrei familii de
36
 

albine. .!e ce este nevoie de creJterea uternicH Ji raidH a numHrului de albine Gn

fiecare familie< ;oarte simlu: entru cH la rimul mare cules de roducie caracterizat
rin intensitate Ji scurtime Gn tim "*$%*# zile la salcLm', numHrul mare de albine
culegHtoare va asigura, aJa cum se zicea Ji GncH se mai zice: 4 Balorificarea suerioara a
culesului 4. Mai corect ar fi sH sunem: otimizarea culesului GnelegLnd rin aceasta
realizarea unui otim economic. )cest otim defineJte caacitatea fiecHrei unitHi
biologice de roducie % stuul cu albine Ji Gn final stuina % de a aduna o cantitate de
miere, resectiv recolta a cHrei valoare sH acoere Ji sH deHJeascH cLt mai mult
celtuielile ocazionate de creJterea, Gntreinerea albinelor "biostimulatori, rame, faguri
artificiali, medicamente, amortizHri de utila0e', costurile transortului Gn astoral ca Ji a
forei de muncH, taele Ji alte lHi efective fHcute de rorietarul stuinei. 8ricine se
ocuH de albine constatH cH aicultura costH Ji costurile cresc e zi ce trece datoritH
inflaiei.
. -oi autorii de manuale aicole ca Ji aicultorii rofesioniJti recomandH rHnirile de
stimulare Gn rimHvarH tocmai Gn ideea otimizHrii culesului care Gn ultima instantH nu
 GnseamnH altceva decLt o recolta mare K rofit mare. )icultorii Jtiu ca mierea de
salcLm este o miere suerioarH, mult areciatH la consumul intern Ji mai ales la eort,
deci bine lHtitH. !e multe ori livrarea de cHtre roducHtor a unei cantitHi de miere
suerioarH de salcLm este condiionatH de aciziia de cHtre cumHrHtor Ji a altor sorturi
de miere, mai uin solicitatH, Gn cadrul a ceea ce numim vLnzarea 4Gn aletH4 a unor
cantitHi mai mari de miere variatH sortimental.
.!acH din unct de vedere biologic, fiziologic Ji economic suntem lHmurii sH vedem care
sunt

)ciunile secifice

n stuinH
Revizia sumarH de rimHvarH, revizia generalH sau de fond, diagnosticul Ji tratamentul
 Gn caz de boalH Gn stuinH sunt lucrHri GnJirate Ji descrise Gntr%o derulare logicH Ji
necesarH.
.Nici un aicultor nu trebuie sH uite cH dacH Gn luna trecutH "martie' nu a efectuat
lucrHrile obligatorii din cauza vremii nefavorabile Gn cel mai fericit caz sau din neJtiinH,
negli0enH sau neHsare % Gn cel mai nefericit caz % acum este momentul sH lucreze bine
Ji reede Gn stuinH.
.Pentru aceasta, odatH cu creJterea temeraturii este *&%*9C, va eecuta revizia de
fond a familiilor de albine cu care ocazie se stabileJte uterea familiei % Gn intervale sau
cantitativ "un interval de albine egal #$$ g albina e rama ME sau 1$$ g e rama
!adant', cantitatea Ji calitatea uietului "Gn rame ocuate de uiet' Ji cantitatea de
ranH rHmasH Gn cuib duH terminarea erioadei de iernare.
.Cantitatea uietului Ji modul "asectul' sHu de amlasare determinH calitatea lui.
!eunerea comactH Ji Gn cantitate mare "#%1 faguri de uiet la &%9 intervale albinH
indicH o matcH de calitate, rolificH, sHnHtoasH. Puietul uin, GmrHJtiat, cu celule goale
 Gn curinsul lui, arata o matcH uzatH, cu defecte, care va trebui sH fie GnlocuitH. Cu
aceastH ocazie se scot, sau se trec duH diafragmH fagurii goi, cei cu defecte, cu multe
celule de trLntori, recum Ji fagurii albi care, Gn erioada de rimHvarH, sunt accetai
mai greu de mHtci entru creJterea uietului Ji care, Gn acelaJi tim, menin Gn cuib o
zonH care se GncHlzeJte mai greu din cauza coeficientului termic mai redus.
.Pentru mHrirea surafeei de uiet fagurii cu resturi de miere aJezai duH diafragmH Ji
ciar cei rHmaJi Gn cuib se descHHcesc.
37
 

.CLt riveJte creJterea uietului, la Gnceut, LnH ce uietul ocua bine 1%+ faguri Gn
centrul cuibului, acesta se menine cLt mai strLns, astfel GncLt uietul sH fie deus cLt
mai comact, albina ocuLnd comlet intervalele dintre faguri. Cuibul se menine Gn
acest mod LnH ce uietul se etinde LnH la fagurii laterali, iar albina trece ziua Ji e
fagurii de duH diafragmH. !in acest moment, o datH la 9%/ zile se introduce la marginea
uietului cLte un fagure bun de ouat, mai Gncis la culoare "lucrarea se numeJte lHrgirea
cuibului', iar duH ce uietul se etinde e &%9 faguri, fagurele resectiv se oate
introduce Gntre ultimii doi faguri cu uiet, din artea dinsre diafragmH, care de obicei
este GndretatH sre sud "lucrare denumitH sargerea cuibului'. ;agurele nou introdus,
oate fi uscat sau uin stroit cu aH cHlduH sau cu siro slab de zaHr, Gn ultimul caz
trebuiesc luate mHsuri atente de revenire a furtiJagului. Se lucreazH reede Ji recis,
nu se ine cuibul descis tim Gndelungat, nu se lasH fagurii cu miere sau cu siro Gntre
stui. 3a aariia furtiJagului se Gntrerue imediat administrarea de siro Ji se Gncide
stuul, se reduce desciderea urdiniJului, Ji eventual se umezesc stuii cu etrol,
motorinH etc. entru alungarea albinelor oae, se un tHvi cu materiale fumigene Gn
faa urdiniJurilor.
.)ceastH scemH de dezvoltare a cuibului se foloseJte indiferent de tiul stuului, ciar
Ji la cei multieta0ai, Gn cazul Gn care au ieJit din iarnH cu mai uin de 9%/ intervale de
albine, Gn lus, aceJtia ot fi lHsai entru rima erioadH doar e un cor, sau Gn cazul
 Gn care au iernat e douH coruri, Gntre acestea sH se introducH o folie din lastic sau din
carton asfaltat, cu o fantH de *2#$ cm Gnsre eretele din faH, entru trecerea albinelor,
 Gn acest mod strLmtorarea este mai uternicH Ji Hstrarea regimului termic mai sigurH.
.!acH stuii ME au iernat doar e un cor, sau li s%a redus un cor Gn rimHvarH entru a
se realiza un regim termic mai bun Gn cuib "la familiile slabe', Ji a fost lHsat doar corul
 Gn care se afla cuibul familiei de albine, Gn momentul Gn care albina ocuH bine (%6
intervale Ji eistH 9%/ faguri cu uiet, se monteazH "ataJeazH Ji cel de al doilea cor.
)cesta se aJeazH entru Gnceut, sub corul ocuat de cuib, unde se menine LnH cLnd
 Gn corul de sus uietul va ocua ( faguri, fat care va obliga matca sH coboare Gn corul
de 0os unde va Gncee sH deunH ouH e #%1 faguri centrali iar intervalele corului
resectiv vor fi ocuate mHcar e 0umHtate de albine. n acel moment se face inversarea
corurilor, Gn continuare lucrLndu%se nu cu rama, ci doar cu corul.
.Pentru o mai buna amorsare a creJterii de uiet Gn corul us deasura, Gn acesta se
oate introduce un fagure cu uiet necHHcit scos din rimul cor, Gn locul lui
introducLndu%se un fagure bun de ouat sau o ramH cu fagure artificial, uietul
introducLndu%se Gntre fagurii Gn care matca a deus de0a ouH. n corul aJezat deasura,
dacH Gn naturH eistH un oarecare cules de Gntreinere, se mai ot introduce Gn locul
fagurilor goi, *%# rame cu faguri artificiali,, cu care se GncadreazH "intercaleazH fagurii cu
ouH sau cu uiet. n erioadele cu cules abundent Ji mai ales dacH albinele beneficiazH
de cules de la vreun masiv melifer "raiH, muJtar, cHtinH etc.' se ot introduce la clHdit
rame cu faguri artificiali, amlasai la marginea cuibului lLngH ultima ramH de uiet.
)ceJti faguri ot fi lHsai Gn locul resectiv LnH ce sunt clHdii comlet sau ot fi Gnlocuii
cu ali faguri artificiali doar duH ce celulele au fost trase numai e 0umHtate din
 GnHlime, fagurii urmLnd a fi terminai de crescut la culesul urmHtor, mai intens
"salcLm'. Cea de a doua variantH este de referat, Gn acest mod utem realiza Gnceerea
clHdirii la mai muli faguri, Ji nu vom tine ocuat locul resectiv cu un fagure alb Gn care,
de regulH, Gn aceastH erioadH, albinele nu deun nimic, Gn lus GI ot strica clHdind Gn
unele cazuri celule de trLntor.
.n situaia Gn care se observH tendina deunerii de uiet de trLntor, mai ales la familiile
cu mHtci mai bHtrLne, se va introduce la marginea cuibului o ramH goalH, eventual
38
 

 GnsLrmatH "rama clHditoare' Gn care albinele vor trage faguri naturali cu celule de
trLntori, faguri care ot fi recoltai eriodic, e mHsura ce sunt terminai de crescut,
uneori Gn celule eistLnd ciar Ji ouH sau uiet tLnHr de trLntori.
n general, Gn aceastH erioadH eistH un cules de Gntreinere, uneori ciar mai intens, de
nectar, cLt Ji un aort destul de mare de olen care, Gn unele cazuri, oate bloca fagurii
destinai creJterii de uiet. n acest caz fagurii destinai creJterii uietului , blocai cu
HsturH, trebuie sH fie scoJi din cuib Ji Gnlocuii cu ali faguri goi, buni de ouat, de
referat cu coroane de $,+%$,& g miere. Pot aare GnsH Ji erioade lisite de cules, care
influeneazH negativ desfHJurarea normalH a creJterii uietului. Pentru remedierea
acestei situaii, Gn vederea asigurHrii ranei idrocarbonate necesare "miere' se vor face
rHniri stimulente. ;ura0area albinelor Gn sco de stimulare, amlificare Ji accelerare a
dezvoltHrii este esenialH.
.@rHnirile stimulative de rimHvarH se fac cu siro de zaar sau miere "aa A zaHr K
*:* % * arte aH la * arte zaHr %' Gn cantitHi mici, administrate eriodic Ji reetat la
un interval de 1%+ zile, Gn funcie de uterea familiilor Ji de caacitatea lor de relucrare
a siroului.
.)dministrarea Gn rHnitoare a oriilor mici de siro din zaHr cHldu creeazH o senzaie
de cules care, bazatH e instinctul de acumulare, induce un lus de activitHi:
% la matcH: mHrirea numHrului de ouH deuse Gntr%un interval de tim>
% la albinele doici: contingente mai mari vor lua Gn creJtere uiet mai mult, albinele care
efectueazH alte munci Gn stu, Gn faguri Ji ciar Gn afara stuului vor fi mai zorite.
.8 metoda eficientH Ji cu un volum necesar mai mic de muncH, este administrarea Gn
rHnitoare de zaHr tos uin umectat. )stfel administrat, folosirea zaarului este
ermanentH, creLnd senzaia de cules, Ji de lungH duratH Ji, Gn lus, nu rovoacH
furtiJag. Poate fi folosit GnsH doar atunci cLnd temeratura eterioarH a atins cel uin
*9%*(C.

ntrucLt rimHvara se ot manifesta semnele clinice ale nosemozei "ete de diaree,
albine bolnave' Gmotriva acestei boli rearatul ;UMI!I3 ? administrat conform
rosectului, sau ceaiuri rearate din mai multe lante medicinale: sunHtoare
"@ericum erforatum', flori de coada Joricelului ")cilia millefolium', frunze de mentH
"Menta 2er2ta', flori de muJeel "Matricaria camomilla', frunze Ji flori de busuioc
"8cimum basilicum'.
.Infuzia se rearH astfel: cantitatea de lante uscate trebuie sH fie de #$ g la un litru de
aH "Gn total, nu de fiecare lantH . Infuzia la nevoie se oate face din una, douH, trei
sau toate lantele indicate, luate Gn Hri egale. Plantele mHrunite se un Gntr%un vas
emailat este care se toarnH o cantitate micH de aH rece ca sH se Gmbibe, Gn alt vas se
fierbe aa care se toarnH fierbinte este lantele din vasul Gn care s%au Gmbibat cu aH
rece. Basul cu lante Ji aa fierbinte se lasH & minute la foc mic, fHrH sH fiarbH. !uH ce
se stinge focul se acoerH vasul Ji se lasH tim de 1$ de minute entru a se roduce
etracia rinciiilor active. Se strecoarH Ji cu aceasta infuzie "ceai' se reara siroul.
3a * litru ceai se adaugH * g zaHr Ji zeama stoarsH de la o 0umHtate de lHmLie. Se
administreazH orii de cLte #&$%&$$ ml "$,#&%$,& l' Gn funcie de uterea familiei, de
atru ori la interval de & zile.
.n cazul afectHrii stuinei de nosemozH % diagnosticatH e baza semnelor clinice "ete
de diaree, albine cu abdomenul destins, flasc, ce se delaseazH greu Ji sunt incaabile
de zbor' corelate obligatoriu cu eamenele de laborator % stuina va fi igienizatH rin
 GndeHrtarea fagurilor veci sau cu ete de diaree. ;amiliile de albine vor fi mutate Gn
stui dezinfectai rin sHlare cu aa Ji sodH de rufe "carbonat de sodiu' &$ g la litru de
39
 

aH caldH.
.n nici un caz acum Gn sirouri sau mai devreme Gn aste, Jerbet ori zaar candi nu se vor introduce Gn
comoziie stretomicinH ori alte antibiotice. Utilizarea stretomicinei Gn tratamente cu sco reventiv sau curativ
este cu desHvLrJire interzisH. Mierea cu urme de stretomicina este refuzatH la cumHrare.
.n cazul aariiei de larve bolnave de uiet vHros sau locH se iau imediat mHsuri de
tratament. CLnd infectarea cu locH curinde mai multe celule e acelaJi fagure, e de
referat ca fagurele resectiv sH fie scos la reformH Ji toit, indiferent de cantitatea de
uiet Ji de miere e care o conine.
.!e asemenea, se alica tratamentul contra varroozei.
Este bine ca tot acum sH se treacH "transvazeze' familiile de albine Gn stui curai, fHrH
defecte Ji dezinfectai, transvazarea fHcLndu%se mai uJor dat fiind uterea redusH a
familiilor de albine, cu aceeaJi ocazie rezolvLndu%se Ji regHtirile stuilor Gn vederea
unor eventuale delasHri ulterioare Gn stuHrit astoral.
-ot Gn aceastH erioadH, este bine sH se monteze colectoarele de olen, atLt entru
evitarea blocHrii cuibului cu olen cLt Ji Gn vederea asigurHrii unor rezerve de olen
necesare Gn erioadele lisite de olen sau ur Ji simlu Gn scouri comerciale.
Se eecutH de asemenea GntHrirea familiilor foarte slabe rin introducerea de uiet
cHHcit cLt mai aroae de eclozionare, luat de la familiile uternice Ji introdus Gn
familiile foarte slabe, cu Janse uine de suravieuire rin fore rorii. !e remarcat cH
meritH a fi GntHrite doar acele familii care au mHtci tinere valoroase % de regulH roi
formai Gn anul anterior Ji care, din anumite motive au ieJit din iarnH foarte slHbite. Cele
cu mHtci bHtrLne, defecte, sau afectate de diferite boli, mai bine se reformeazH Ji se
refac Gn decursul sezonului activ. 3a introducerea uietului se va avea gri0H ca acesta sH
fie bine acoerit de albina familiei a0utate, altfel uietul neacoerit de albine oate rHci Ji
se ierde fHrH folos !e aceea Gn asemenea familii se introduc fagurii cu uiet e
surafee mai mici, scoLndu%se toi fagurii de risos Ji izolLndu%se cuibul cLt mai bine
din unct de vedere termic.
.n vederea valorificHrii otime a culesului de la salcLm oate fi eecutatH aJa%numita
uniformizare a uterii familiilor, sco Gn care se scot faguri cu uiet cHHcit de la familiile
foarte uternice "9%/ faguri cu uiet' Ji se introduc Gn familiile de utere medie "+%&
faguri cu uiet'. n acest fel, familiile de utere medie ating mai reede o utere mai
mare, stuina a0ungLnd la erioada de cules cu un efectiv mai mare de familii uternice,
iar e de altH arte se oate evita intrarea rematurH a familiilor foarte uternice Gn
frigurile roitului. n locul cedHrii uietului cHHcit se oate ractica scimbul de faguri cu
uiet, Gn locul fagurilor cu uiet cHHcit din familiile foarte uternice introducLndu%se
faguri cu ouH Ji larve tinere scoase din familiile de utere medie, care rimesc uietul
cHHcit.
.)cest mod de unificare "GntHrire' nu are rost sH se alice la familiile mai slabe "#%1 rame
cu uiet', care oricum nu se vor GntHri rea mult LnH la Gnflorirea salcLmului, urmLnd a
se dezvolta Gn timul acestuia Ji duH.
n aceasta erioadH albinele au tendina de a strLnge cantitHi mai mari de roolis cu
care astuH eventualele crHHturi sau saii goale dintre iesele stuului "rame. odiJor,
urdiniJ etc.', Gn scoul meninerii microclimatului otim creJterii uietului. )ceastH
situaie trebuie folositH cLt mai intens cu ocazia reviziilor eriodice a stHrii familiilor, Gn
vederea realizHrii unor cantitHi cLt mai mari de roolis roasHt, de cea mai bunH
calitate atLt rin rHzuirea directH cu a0utorul dHlii aicole a ieselor stuului, cLt Ji rin
folosirea unor colectoare seciale de roolis "Lnze, lase, grile etc.,'.
Se fac lucrHri regHtitoare entru creJterea de mHtci Ji roducerea de roi. Se introduc
faguri cu celule de trLntori Gn familiile selecionate, se regHtesc leiJoarele cu botci,
40
 

cuJtile de eclozionare, nucleele de Gmerecere etc.

n atelierul stuinei
Se toesc fagurii reformai, fagurii necoresunzHtori din cuib, crescHturile Ji resturile de
cearH.
Se trateazH fagurii deozitai, de rezervH, contra moliei cerii.
Se condiioneazH olenul recoltat rin triere Ji uscare duH care se conservH rin tratare
cu tetraclorurH de carbon sau rin meninerea Gn congelator.
Se GnsLrmeazH rame Ji se fieazH fagurii artificiali.
Plantarea arborilor Ji arbuJtilor meliferi Ji GnsHmLnHri de lante melifere>

8rganizatorice
n cazul Gn care urmeazH ca stuina sH se delaseze Gn astoral se regHtesc materialele
necesare GmacetHrii Ji transortHrii stuilor, se Gntocmesc Ji se obin vizele e actele
necesare efectuHrii acestei lucrHri.
Planul delasHrii Gn astoral trebuia definitivat GncH din timul iernii. !aca nu s%a fHcut
atunci nu%i tLrziu nici acum. -rebuie stabilit recis: cLi stui vor fi transortai, Gn ce loc
Ji e ce vatrH temorarH vor fi rHsLndii.
Pentru aceasta este nevoie de douH documente obligatorii:
*' Reartiia de stuHrit astoral vizatH de organele locale Romsilva Ji
#' Certificatul sanitar%veterinar eliberat de medicul veterinar de la circumscriia veterinarH de care aarine
localitatea de unde se transortH stuii, document rin care se atestH starea de sHnHtate a efectivului stuinei.
.;ireJte ca nu vom delasa la salcLm "l, II Ji ciar III' decLt familiile de albine uternice
Ji sHnHtoase adHostite Gn stui integri "fHrH crHHturi sau dezmembrHri'. -i0ele Ji
fluturaJii de rigidizare "la stuii ME', sitele de ventilaie, mLnerele, GncizHtoarele de
urdiniJ % adicH accesoriile cu care sunt dotate tiurile de stu GndeobJte folosite % vor fi
toate funcionale.
.Corurile de recoltH "magazine sau caturi' eciate cu ramele cu faguri noi sau desciJi
la culoare, folosii la o singurH recoltH sau recent construii vor fi asigurai Gn totalitate.
Se Jtie cH fagurii veci, maronii altereazH culoarea mierii de salcLm la care indicele
colorimetric constituie o restricie imortantH Ji definitorie entru calitate resectiv
entru reul de vLnzare. Unii autori atrag atenia ca volumul de faguri scontai ca faguri
de recoltH trebuie sH fie de #%1 ori mai mare decLt cei ocuai efectiv de mierea caacitH
care va rerezenta recolta roriu%zisH. !e ce< Pentru cH relucrarea nectarului Gn timul
unui cules de mare intensitate Ji de scurtH duratH necesitH un saiu mare Gn care sH%Ji
gHseascH loc abundena de nectar rerezentatH de icHturile care aduse Ji regurgitate de
albine se reling e ereii celulelor. )stfel nectarul ierde mai reede surlusul de aH
a0ungLnd sH coninH LnH la *(%#$5 cLt trebuie sH aibH mierea maturatH "de la 1$%+$5
cLt conine iniial nectarul florii de salcLm'.
.Mierea Gn fHguri "seciuni' este un sortiment foarte areciat Ji bine lHtit. Pentru
obinerea ei vom asigura stuinH cu stocul de rame eciate cu seciuni.
n mi0locul de transort cu care se efectueazH delasarea nu vom uita sH unem cLntarul de control.
.-ransortul stuilor e drumurile ublice Gn mi0loace de transort obiJnuite "camioane,
remorci sau latforme' ca Ji cu a0utorul unor mi0loace de transort secializate este
reglementat de acte normative care trebuiesc cunoscute Ji resectate. )ltfel cei abilitai
ot alica amenzi, lucru e care nu%l dorim nimHnui.
.RecunoaJterea vetrelor temorare Gn masivele de salcLm trebuie efectuatH din tim iar
transortul roriu%zis este recomandat a se face Gn timul noii. !elasarea trebuie
astfel organizatH GncLt ea sH decurgH Gn sigurana, fHrH incidente. )ici este obligatoriu sH
41
 

avem Gn vedere rigidizarea stuilor GnelegLnd ca Gntreaga unitate de GncHrcHturH a

mi0locului de transort este asiguratH rin legarea corectH cu frLngii, eciarea
latformei cu obloane sau GnHlHtoare,mi0loace de frLnare Ji semnalizare care sH
funcioneze ireroJabil.
)sigurarea braelor de muncH sulimentare>
)sigurarea olenizHrii livezilor de omi roditori Ji a culturilor de raiH de toamnH rin
 Gnceierea contractelor de olenizare cu rorietarii de livezi.
Nu uitai
.n luna arilie, obiectivul rincial Gl constituie intensificarea la maimum a creJterii de
uiet, GntHrirea familiilor Gn vederea folosirii culesurilor timurii "salcLm'. )sigurai
saiul necesar entru ouatul mHtcilor, creJterii de uiet Ji deozitarii nectarului Ji
olenului adus Gn stu. Se va acorda o deosebitH atenie GntHririi familiilor ramase Gn
urmH, cu uiet luat din familiile foarte uternice. Se ia cel mult un fagure cu uiet
cHHcit la interval de *$ zile. Prin fagurii introduJi Gn scimbul fagurilor cu uiet cHHcit
se oferH familiilor uternice saiul necesar entru creJterea Gn continuare a uietului Ji
astfel se revine aariia rematura a frigurilor roitului la familii uternice Ji se GntHresc
totodatH familiile slabe. ;amiliile slabe se GntHresc cu #%1 faguri cu uiet dai odatH.
.MHsurile arHtate se alicH numai Gn cazul familiilor sHnHtoase Ji sunt contraindicate Gn
cazul stuinelor infectate cu boli.
.3a aariia erioadelor lisite de cules se recurge imediat la rHnirea sulimentarH a
familiilor % mi0loc de meninere a uterii familiilor Ji GntHrirea continuH a lor.

n concluzie:
.3una arilie este o erioadH de activitate deosebit de intensH de care deinde
dezvoltarea normalH a familiilor de albine Ji rezultatele economice ale sezonului activ ce
urmeazH.
.Neefectuarea la tim a lucrHrilor, eecutarea lor cu rabat la calitate Gn mod sigur se va
reflecta negativ asura recoltei stuinei, Gn secial la culesul de la salcLm ca Ji la
celelalte culesuri de vara.
.!eJi culesul de la salcLm se declanJeazH abia luna viitoare, toate mHsurile regHtitoare,
legate de tenologia Gntreinerii familiilor ca Ji aciunile organizatorice trebuie gLndite Ji
 GnfHtuite din tim. Un lan realist, bine Gntocmit care armonizeazH necesitHile cu
osibilitHile garanteazH din start aciunii de stuHrit astoral Jansele cele mai bune de
reuJitH. SH aJtetam cu Gncredere culesul de la salcLm Ji sH fim bine regHtii entru a%l
valorifica la modul otim,deci rofitabil=
mai

) cincia lunH calendaristicH 4florar4 se caracterizeazH rintru%un climat scimbHtor, dar Ji

rin creJterea temeraturii care trezeJte la viaH Gntreaga naturH ce aare decoratH Gn
zeci de culori.
.Pe seama albinelor tinere crescute Gn lunile martie, arilie Ji Gnceutul lunii mai, familiile
de albine s%au dezvoltat Ji disun de Gntregul otenial roductiv entru valorificarea
culesurilor din aceastH erioadH.
.n luna mai, la Gnceutul ei sau ceva mai tLrziu, Gn toatH ara Gnfloresc Hdurile Ji
lantaiile de salcLmi care asigurH familiilor de albine un bun cules de nectar Ji ca
urmare realizarea unor imortante roducii de miere marfH de cea mai bunH calitate.
Sre sfLrJitul lunii, Gn a treia decadH, Ji Gn cele douH luni urmHtoare, la un moment dat
dezvoltarea familiilor de albine se aroie foarte mult de unctul de dezvoltare maim Ji
42
 

uneori ciar atinge aogeul, duH rimul mare cules al anului, cel de salcLm> unele din
ele, dacH nu se iau mHsuri de revenire, intrH ciar Ji Gn frigurile roitului.
.Princialele munci efectuate de albine: creJterea uietului, secreia de cearH Ji clHdirea
fagurilor, culesul de nectar Ji olen, relucrarea nectarului, deozitarea mierii Ji Hsturii
se etrec simultan Ji cu intensitate arcH mereu soritH. !e aceastH realitate se oate
convinge oricine % ciar fHrH a fi aicultor % rivind acel ermanent du%te%vino de la
urdiniJul stuului Gntr%o zi caldH Ji seninH.
.n ma0oritatea zonelor intensitatea creJterii de uiet atinge nivelul maim. ;ireJte cH Ji matca deune ouH cu
vitezH acceleratH. MHtcile rolifice deun este #.$$$ ouH Gn tim de #+ de ore. Caacitatea mHtcii de a deune
ouH trebuie sH fie secondatH de caacitatea albinelor de a creJte un numHr atLt de mare de ouH.Matca tLnHrH, de
bunH calitate oate a0unge la asemenea erformane, dar o matcH GmbHtrLnitH, cu defecte "arii sau icioare
rute' nu oate asigura dezvoltarea necesarH acestei erioade. !e aceea Gn familiile cu mHtci de acest fel se ot
observa botei de salvare sau de scimbare liniJtitH.
.8datH deuse ouHle, albinele tinere "doici' vor trece la creJterea uietului, rin
deunerea lLngH ouH a unei mici cantitHi de lHtiJor de matcH amestecatH cu miere. Pe
zi ce trece aceastH cantitate va fi din ce Gn ce mai mare, rooria Gntre elementele care
constituie rana larvei fiind scimbatH aroae Gn fiecare zi. 8 ranH de bunH calitate, cu
un aort mare de roteine va fi garania unei generaii de uiet de bunH calitate Ji Gn
final asigurH albine rezistente la uzura secificH creJterii uietului Ji culesurilor de
nectar.
.Pe lLngH rana necesarH, asigurarea temeraturii Gn cuib rHmLne un factor imortant de
care deinde creJterea unor generaii de albine de bunH calitate.
.!escizLnd stuul, scoLnd Ji rivind o ramH miJcHrile albinelor ot Hrea aotice Ji de
neelicat entru un necunoscHtor.!ar un aicultor Jtie cH Gn acel suerorganism care
este familia de albine totul este rogramat conform unei legi de fier ce defineJte acel
determinism care guverneazH comortamentul individual resectiv biologia Ji fiziologia
fiecHrei albine, a mHtcii, a trLntorilor Ji totodatH a Gntregii colectivitHi. Este de fat vorba
desre o minunatH coeziune a unitHii biologice care se comortH ca un organism viu,
eficient ca structurH funcionalH, atingLnd randamente de roductivitate e care
inteligena managerialH a omului nu a reuJit sH o roiecteze, sH o articuleze Ji mai ales
sH o facH sH funcioneze Gntr%o structurH vie.
.)m conturat acest tablou e care oate unii Gl vor considera e nedret idilic
 GntrebLndu%se: la ce serveJte imaginea evocatH mai Gnainte< Ei bine, ideea de la care am
ornit vizeazH acum tocmai locul Ji rolul aicultorului Gn fenomenul aicol comle care
este relaia om%albinH%naturH. 3ocul aicultorului Gn aceastH lunH este Gn stuinH, rolul lui
este ca rin tot ceea ce face corect Ji la tim sH asigure desfHJurarea nestLn0enitH a
tuturor activitHilor din stui, ba ciar % mai mult sH amlifice Ji sH accelereze ritmul
desfHJurHrilor din stu. Numai astfel finalul anunat Ji aJtetat: miere multH Ji de
calitate se va GnfHtui. !eci, care sunt

)ciunile secifice

n stuinH
)vLnd Gn vedere cH Gn luna mai aare culesul rincial la salcLm unde familiile trebuie sH
a0ungH la o dezvoltare maimH este necesar ca Gn stuinH sH se acorde o mare atenie
lucrHrilor de stimulare a dezvoltHrii acestora. nceutul lunii mai trebuie sH gHseascH
familiile de albine Gn linH dezvoltare. 3Hrgirea cuibului este o aciune care se desfHJoarH
eriodic la cLteva zile. 3Hrgirea eriodicH a cuibului la Gnceut cu faguri crescui, buni
entru ouat este o oeraiune care a fost declanJatH oate ciar din luna martie.
8ricum, Gn arilie a fost e agenda de lucru ca urgena nr. *. )sigurarea saiului de
43
 

ouat se face rin sargerea cuibului adicH introducerea eriodicH a ramelor Gn mi0locul
ramelor cu uiet. Pe mHsurH ce aceste rame sunt umlute cu ouH se vor introduce alte
rame. !e referinH ramele trebuie sH fie de culoare mai GncisH, din care au mai
eclozionat Ji alte generaii de uiet. !acH iniial lHrgirea s%a fHcut lateral sau bilateral
faH de centrul cuibului de acum se sarge cuibul, la mi0loc, cu unul sau doi faguri
introduJi searat Gntre douH rame cu uiet. )colo unde uterea familiilor ermite Ji Gn
funcie de evoluia culesului de nectar Ji olen se ot introduce rame cu faguri artificiali
la clHdit, tot rin sargerea cuibului sau lateral de cuib. ;agurii artificiali utilizai la
lHrgirea cuibului se recomandH a fi dai la crescut o datH cu Gnflorirea omilor fructiferi
"de obicei la data Gnfloririi cireJului'. Nu este indicat a se introduce mai multe rame o
datH.
;amiliile slabe care, aJa cum am mai sus%o, sunt un balast entru stuinH ot fi a0utate
cu faguri cu uiet cHHcit, gata de eclozionare ridicai din familiile foarte uternice sau
uternice. Prin aceasta se revine la familiile donatoare intrarea Gn frigurile roitului. !e
asemenea familiile slabe se ot unifica.
Este imortant sH utilizHm la nivel otim otenialul natural al albinelor de secreie a
cerii % otenial uternic manifestat Gn aceastH lunH % entru a asigura zestrea de faguri
ai stuinei. nlocuirea anualH a #21 sau ciar *2# din totalul fagurilor este o manierH de
lucru foarte bunH rin care se evitH eretuarea unor ageni atogeni. ;olosirea ramelor
clHditoare e lLngH cH aduce un lus de cearH a0utH la combaterea arazitului Barroa
 0obsconi rin recoltarea fagurilor din aceste rame, cu uiet de trLntor cHHcit.
Eciarea cu magazine de recoltH a stuilor verticali cu magazin sau cu coruri a stuilor
multieta0ai este o oeraiune regHtitoare Gnainte de cules reetatH dacH este nevoie Gn
timul culesului. 3a stuii orizontali se adaugH fagurii de strLnsurH sau, dacH eistH,
magazinul, Gn toate cazurile fagurii destinai relucrHrii nectarului Ji deozitHrii mierii vor
fi desciJi la culoare entru a nu altera culoarea rodusului.
PregHtirea Ji derularea aciunilor de stuHrit astoral vizeazH cu recHdere marele cules
de la salcLm. 8eraiunile regHtitoare au fost descrise Gn calendarul e arilie. )r mai fi
de amintit cH imediat duH identificarea vetrei temorare, transortul stuilor Ji
rHsLndirea lor e noul amlasament se va roceda la anunarea rimHriei din
localitatea e raza cHrora se aflH stuina sau stuinele.
Numai astfel, luate Gn evidenH, familiile vor utea fi rote0ate Gn cazul alicHrii unor
tratamente fitosanitare cu substane toice entru albine. Numai astfel eventualele
ierderi consecutiv neresectHrii normelor de combatere a dHunHtorilor din agriculturH
sau silviculturH vor utea fi revendicate Gn faa organelor abilitate sH vegeze la
resectarea revederilor care reglementeazH activitatea de stuHrit astoral.
.Pentru stimularea ontei, cLt Ji clHdirea ramelor se vor face rHniri stimulative cu siro
de zaHr Gn roorie de zaHr:aH %*:*. n nici un caz Gn siro nu se va introduce
stretomicinH sau alte antibiotice. 8rice fel de rHniri a familiilor de albine vor fi sistate
cu cel uin *$ zile Gnainte de declanJarea culesului.
.n cursul acestei luni, Gn masivele de salcLm din sudul Hrii "aJa%numitul salcLm *' se
roduce Gnfloritul. Este unul dintre cele mai imortante momente ale anului aicol.
!intre stuii rHsLndii e vatrH % cu *%# zile Gnainte de declanJarea Gnfloritului % se alege
unul de utere medie Ji se aJeazH e cLntarul de control. )cesta va indica rin
diferenele zilnice de greutate cLt nectar aduc albinele Gn stu, mersul culesului care, ca
orice fenomen natural are un Gnceut, un maim, un declin Ji un sfLrJit. Muli aicultori
racticH astoralul la salcLm *, # Ji ciar 1 ceea ce conferH Janse sorite de realizarea
unor roducii mari de miere suerioarH. !esigur delasarea succesivH a stuilor la
masivele care Gnfloresc decalat Gn tim trebuie bine regHtita, resectLnd Gntocmai tot ce
44
 

s%a fHcut la delasarea iniialH "salcLmul *'.

.Pentru revenirea intoicHrii albinelor rimHriile trebuie anunate asura locurilor unde
sunt amlasate stuinele, Gn vederea resectHrii revederilor legale rivind rotecia
albinelor.
Intensificarea ventilaiei cuibului Gn timul culesului de salcLm Ji imediat duH acest
cules>
nceerea creJterii rimei serii de mHtci entru formarea roiurilor, Gnlocuirea mHtcilor
necoresunzHtoare din stuinH sau vLnzare Ji totodatH Gnceerea roducerii lHtiJorului
de matcH, entru aicultorii interesai de valorificarea acestui rodus>
Recoltarea fagurilor, etracia, condiionarea Ji deozitarea mierii. Sunt aciuni care
trebuie sH se desfHJoare Gn condiii de igienH erfectH, Gn cazul Gn care culesul este intens
se vor recolta succesiv doar acei faguri cu miere ce a fost cHHcitH e cel uin *21 din
surafaa ramei. !escHHcirea Ji centrifugarea fagurilor, strecurarea, sumuirea Ji
deozitarea mierii se vor face Gn saii "camere' curate avLnd gri0H sH nu dereciem
calitatea rodusului. Basele Ji uneltele cu care se lucreazH "coruri de stui, cuite sau
furculie de descHHcit, tHvi, site, centrifuga, bidoanele, alte vase vor fi atent curHate Ji
dezinfectate Gnainte de utilizare Ji bine sHlate duH fiecare aciune'. !eozitarea mierii
LnH la vLnzarea ei se va face Gn camere curate Ji uscate.
)sigurarea rezervelor de olen rin folosirea colectoarelor de olen.
)ciuni sanitar%veterinare. n mai se ot manifesta unele boli ale albinelor. !e aceea
suravegerea stHrii de sHnHtate este la ordinea zilei. n cazul familiilor bolnave se
alicH tratamentul entru combaterea nosemozei, uietului vHros Ji a locei euroene Ji
americane sau a celorlalte boli constatate.
.-rebuie reinut cH albinele bolnave nu aduc rofit Gn stuinH ci din contrH roduc
ierderi iar mHsurile de revenire a bolilor se cer GnfHtuite acum ca Ji e tot arcursul
sezonului activ conform zicalei: 4este mai uJor Ji mai ieftin sH revii decLt sH combai4.

n atelierul stuinei:
...!ezinfecia localului.
...Uscarea olenului.
...nsamLnHrile de lante melifere.
...ntreinerea semHnHturilor.
...Prevenirea intoicaiilor.

8rganizatorice:
..PregHtirea vetrelor la masivele melifere.
..8rganizarea transorturilor la masive melifere Ji olenizarea culturilor.
..Procurarea de bidoane2butoaie necesare conservHrii Ji livrHrii mierii.
Nu uitai
. !acH Gn rimele douH decade ale lunii, obiectivul rincial Gl constituie GntHrirea
continuH a familiilor de albine Ji folosirea culesului de la salcLm, Gn ultima decadH se va
da o deosebitH atenie meninerii uterii familiilor, revenirii roirii naturale Ji
reGntLminHrii ieJirii roilor. ;HrLmiarea ecesivH rin roire naturalH sau artificialH
slHbeJte familiile.
. Nu degeaba denumirea oularH a lunii mai este ;lorar. n aceastH lunH o abundenH
floristicH de interes melifer oferH albinelor culesuri de nectar, olen, manH Ji roolis.
.Cum salcLmul este secia cea mai imortantH, doresc tuturor stuarilor ca stuii lor sH
fie Gn masivele de salcLm cu flori multe, bogate Gn nectar iar vremea sH fie caldH Ji
 GnsoritH adicH favorabilH culesului.
45
 

iunie

;amiliile de albine se aflH acum, Gn luna solstiiului de varH % cireJar, Gn aogeul sau
aroae de aogeul uterii lor, ceea ce GnseamnH cH stuii sunt uternici datoritH
numHrului mare de albine care Gi ouleazH. )ctivitatea de deunere a ouHlor de cHtre
matcH atinge sau ar trebui sH atingH viteza Ji intensitatea maimH. ;lora sontanH Ji
cultivatH oferH culesuri abundente de nectar Ji olen bineGneles dacH seciile resective
vegeteazH Gn erimetrul razei economice de zbor "circa 1,& m' a albinelor cercetase Ji
culegHtoare. RegHsirea unor lante cu imortanH meliferH mare Ji foarte mare e
surafaa de aroimativ 1,( a cLt curinde un cerc cu raza de 1%1,& m care are Gn
centrul sHu stuina este un caz fericit Gn care amlasarea vetrei coresunde cerinelor
acestui otim economic desre care am mai vorbit. Se Gnelege de la sine cH Ji condiiile
meteorologice trebuie sH fie favorabile adicH tim cHlduros, t
n stuinH:
.!e la Gnceut trebuie recizat cH este necesar ca stuarul sH aibH o conduitH conformH
cu manifestHrile biologice, fiziologice Ji de comortament ale albinelor Gn corelaie cu
starea timului Ji a fazelor de Gnflorire a lantelor nectaro%olenifere.
. )ceasta GnseamnH:
*. n condiii de cules asigurarea saiului entru relucrarea nectarului Ji deozitarea
mierii.n timul cercetHrii cuiburilor, familiile se arovizioneazH cu faguri clHdii Ji
artificiali. ;agurii cu miere, Gn afarH de cei cu uiet, se trec la etractor "atunci cLnd nu
eistH altH osibilitate entru crearea de saii suficiente entru relucrarea nectarului Ji
deozitarea mierii roasete'.
.Eeriena a dovedit cu risosinH cH una dintre metodele de bazH entru creJterea
randamentului culesului cu +$ LnH la &$5 constH Gn introducerea Gn stui la timul
oortun a fagurilor sulimentari sau a corurilor cu faguri de strLnsurH. Ca o regulH
generalH Gn timul culesurilor abundente controlul stuilor se reduce la minimum entru
a nu deran0a inutil albinele. Mersul culesului se urmHreJte zilnic rin diferenele de
greutate Gnregistrate la cLntarul de control.
#. Pentru a evita roirea naturalH necontrolatH eistH mai multe rocedee de roire
artificialH descrise Gn toate cHrile Ji revistele de aiculturH. Una dintre ele numitH roire
artificialH rin divizare constH Gn transvazarea Gntr%un stu gol a + faguri bine oulai cu
albine Ji uiet ridicai dintr%o familie uternicH avLnd cel uin 6%*$ faguri cu uiet Ji *9%
*( intervale cu albine.
.Practic se rocedeazH la desHrirea familiei Gn douH 0umHtHi. )lbinele bHtrLne se vor
 Gntoarce la stuul de bazH iar Gn stuul Gn care se formeazH noua familie se va introduce
o matcH fecundatH sau o botcH gata de eclozionare.
1. n aceastH lunH este Gn linH desfHJurare creJterea mHtcilor Gn einiere secializate
conform unui flu tenologic riguros sau Gn stuinele aicultorilor care Jtiu sH creascH
mHtci duH o metodH gosodHreascH sau Gn mod rofesional.

.Princialele criterii de selecie urmHrite Gn creJterea mHtcilor sunt:

instinctul de acumulare "relativ la cantitatea de miere Ji HsturH din faguri'>
rolificitate mare "numHrul de ouH deuse Gn #+ de ore'>
cantitatea Ji asectul uietului>
rezistena soritH la iernare>
dezvoltare acceleratH devreme Gn rimHvarH>
46
 

rezistena a boli>
blLndee "comortament liniJtit e faguri'>
tendinH scHzutH la roire.
clHdirea fagurilor>

.!acH unele mHtci rezintH defecte "euizare, defecte fizice, rolificitate

necoresunzHtoare deJi nu sunt vLrstnice', se recurge la Gnlocuirea lor e loc sau Gn
viitorul cLt mai aroiat cu mHtci de la rezerva stuinei sau aciziionate anume Gn acest
sco.
.)ceastH lucrare este otHrLtoare entru dezvoltarea Ji roductivitatea ulterioarH a
familiilor de albine resective Ji Gn rimul rLnd entru erformanele roductive din anul
urmHtor. MHtcile de calitate vor asigura Gn stuinH familii de albine cu caacitHi
roductive deosebite ceea ce ridicH gradul de favorabilitate Gndelinirii otimului
economic adicH realizarea acelor roducii care stau la baza rofitului eloataiei
aicole.
.n aceastH erioadH se ot forma nuclee entru mHtcile de rezervH necesare Gn sezon,
avLnd de o arte Ji de alta cLte un fagure cu rovizii. Un mi0loc eficient entru
dezvoltarea nucleelor constH Gn transortarea lor e o altH vatrH la etremitatea aceleiaJi
localitHi sau Gn altH localitate "Gn afara razei economice de zbor a albinelor din stuinH .
+. n timul recoltHrii fagurilor Ji etraciei mierii resectarea condiiilor igienico%sanitare
este obligatorie. Ceea ce trebuie GnsH subliniat este cH maniera de lucru rHmLne aceeaJi
la fiecare recoltare Ji etracie a mierii, atLtea cLte vor fi e arcursul sezonului activ.
&. Pe toatH durata culesurilor se asigurH o bogatH ventilaie a cuiburilor. )ltfel un mare
numHr de albine, care ar utea articia direct sau indirect la adunarea Ji transformarea
nectarului Gn miere, rHmLn e la urdiniJuri ca sH asigure aerisirea cuiburilor. Pentru
aceasta urdiniJurile se in larg descise, iar e timul cHldurilor mari ventilaia se
asigurH rin folosirea orificiilor din odiJoare sau a scLndurelelor de odiJor revHzute cu
esHturH de sLrmH. n zilele caniculare, dacH stuina nu este aJezatH Gntr%o zonH
umbritH, se asigurH e cLt este osibil umbrirea individualH a stuilor.
9. ?olile albinelor, diagnosticul Ji tratamentul Gn vederea combaterii lor. !uH fiecare
recoltare a mierii se oate efectua un tratament cu Baracet conform indicaiilor din
rosect. )lte boli care ot aHrea Gn aceastH lunH, cum se diagnosticeazH Ji trateazH
aceste boli "ascosferozH%uietul vHros> asergiloza%uietul ietrificat J.a.' eistH indicaii
 Gn rosectele medicamentelor secifice: Micocidin , Codratin sau 3ocamicin.
Un roi aflat Gn zbor4 oate fi orit nu numai stroindu%l cu aH ci mai bine cu o razH de luminH catatH de la
soare cu a0utorul unei oglinzi. ProiectLnd e roi acest sot luminos albinele ierd simul orientHrii Ji, asemenea
unui avion Gn derivH, aterizeazH forat e sol sau e cel mai aroiat suort.
Un roi strLns Gn gem agHat de o creangH, de o streaJinH, sau de o grindH a unei
construcii GJi HstreazH cHldura Ji integritatea Gn noile reci Ji ciar loioase.
Matca ieJitH din botcH trebuie atent verificatH Gnainte de a fi folositH. Se vor observa Gn
amHnunt: antenele, ultimul segment al abdomenului, asectul eterior Gn general Ji
dezvoltarea fizicH. )ceste date sunt luate ca bazH de accetare sau rebutare.

n atelierul stuinei:
condiionarea mierii>
tratarea fagurilor din deozit contra gHselniei>
eecutarea lucrHrilor de Gntreinere a culturilor de lante melifere sau fura0ero%melifere>
recoltarea olenului de orumb.

47
 

8rganizatorice:
regHtirea vetrelor de stuinH la masivele melifere>
asigurarea la tim a stuinelor cu mi0loace de transort>
rocurarea de material lemnos necesar rearaiilor Ji confecionHrii de stui, rame,
adHosturi demontabile entru stuHrit astoral Ji alte accesorii>
asigurarea braelor sulimentare de muncH entru lucrHri Gn stuinH Ji
ransorturi>livrarea mierii.

Nu uitai
. Un mi0loc de bazH entru GntHrirea familiilor de albine Gl constituie folosirea familiilor
a0utHtoare. )cum este cea mai favorabilH erioadH entru formarea familiilor a0utHtoare,
fHrH ca rin aceasta sH ericliteze folosirea culesurilor urmHtoare. Prin unirea Gn toamnH
a familiilor a0utHtoare cu familii de bazH din care au fost formate,se mHreJte cu &$5
uterea familiilor Ji se revine totodatH roirea natural
iulie

;amilia de albine % acest suerorganism % cu un comortament riguros rogramat genetic

traverseazH de obicei Gn aceastH lunH ultima arte a vLrfului de sarcinH desre care am mai vorbit, intrH Gn ultima
arte a ciclului ei biologic.. 8 rerezentare graficH a uterii "numHrului de indivizi' Ji activitHilor din stu indicH e
verticalH un traseu descendent al curbei desfHJurate Gn tim, e orizontalH. !esigur, activitatea rincialH din
familie vizeazH cu recHdere acumularea rezervelor de ranH entru iernare. Se considerH dret rincialH cauzH a
acestui comortament instinctul de acumulare care rimeazH Gn detrimentul instinctului de Gnmulire. )ceasta
 GnseamnH cH un numHr mai mare de albine articiH la culesul, relucrarea nectarului Ji deozitarea mierii Gn celule
Ji mai uine albine sunt rezente Gn activitHile de creJtere a uietului.
.Un observator atent al fenomenelor ce se etrec e ramele stuului oate vedea ciar
un fel de lutH, un fel de concurenH Gntre matcH Ji albinele culegHtoare. )cestea din
urmH, fireJte Gn condiii de cules, umlu un numHr mereu mai mare de celule cu nectar Ji
olen astfel ca surafeele cu celule de faguri entru ouat devin din ce Gn ce mai reduse.
;enomenul denumit 4blocarea cuibului4 aare evident la culesul de la floarea%soarelui, un
cules abundent Ji intens care actualmente nu mai are ca Gn trecut caracterul de scurtH
duratH. )ceasta din cauza GnsHmLnHrii lantei la date diferite Ji, ca urmare, relungirii
 Gn tim a fazelor de Gnflorire a lanurilor din acelaJi areal. !e cele mai multe ori, din
diverse cauze la acest cules se roduce o uzurH acceleratH a albinelor, o scHdere
numericH a oulaiei stuului ceea ce face ca familia de albine sH devinH vulnerabilH la
eansiunea, secificH Gn aceastH erioadH a acarianului Barroa 0acobsoni.
.Mai ales la mHtcile bHtrLne se GnregistreazH o scHdere a numHrului de ouH deuse Gn #+
de ore sau Gntr%o anumitH erioadH de tim.
Se continuH culesurile la tei, la finee de deal iar Gn zona de munte, de zburHtoare.
.CreJterea trHitorilor este GngrHditH, iar uneori Gncee gonirea lor.
.Pe agenda de lucru a stuarului % o agendH GncHrcatH ca Ji Gn lunile recedente, sunt
 Gnscrise urmHtoarele:

)ciuni secifice

n stuinH
Recoltarea fagurilor cu miere, etracia "centrifugarea', transortul Ji deozitarea
coresunzHtoare a acestui rodus care rerezintH lata eforturilor atLt a albinelor cLt Ji
a rorietarului stuinei. Recoltarea fagurilor Ji etracia mierii se vor face cu cea mai
48
 

mare gri0H. Ciar dacH duH Gnceierea culesului de la tei stuina va fi delasatH in
astoral, la un alt cules, este indicat ca Gn fiecare familie sH se lase &%9 g de miere ca
rezervH de ranH. )icultorul revHzHtor va ori Gn deozit de la fiecare cules % deci Ji de
la cel de salcLm cLte *%# faguri cu miere cHHcitH entru fiecare familie.
ntHrirea familiilor de albine noi, formate Gn lunile recedente rin adHugarea de faguri
cu uiet, miere Ji olen ridicai din familiile foarte uternice care constituie nucleul de
bazH al stuinei. Imediat duH culesul de salcLm sau tei se ot forma roii artificiali cHi
ora trebuie sH li se acorde toatH atenia astfel ca rintr%o dezvoltare coresunzHtoare,
LnH la intrarea Gn iarnH, sH atingH nivelurile de utere Ji rezerve de ranH rorii unei
familii uternice. 3ucrHrile efectuate trebuie sH asigure toate condiiile necesare entru o
valorificare Gn cele mai bune condiii a culesurilor urmHtoare Gn aralel cu aciunile de
olenizare a culturilor agricole entomofile.
3ucrHrile de creJtere a mHtcilor continuH Ji Gn aceastH lunH Gn conformitate cu secvenele
tenologiilor alicate Gn sistem gosodHresc sau intensiv.
nlocuirea mHtcilor bHtrLne, uzate sau necoresunzHtoare cu mHtci tinere "din acest an'
selecionate Ji verificate.
Bentilaia sulimentarH a stuilor este o mHsurH binevenitH mai ales Gn erioadele cu
cHlduri ecesive GnelegLnd cH rote0area stuilor de razele uternice ale soarelui rin
umbrire va sta Gn atenia stuarului. )stfel, Gn zilele toride, albinele care asigurH
termoreglarea cuibului "rin aducerea aei Ji ventilaie' vor fi mult mai uine ele
utLnd articia la alte activitHi "creJterea uietului, recoltarea Ji relucrarea
nectarului'.
Controlul stHrii sanitar%veterinare a familiilor se oate face o datH cu ridicarea fagurilor
de recoltH. 3a aariia rimelor semne de boalH, de infestare cu acarieni se vor lua de
 GndatH mHsurile care se imun.
Prevenirea Ji combaterea furtiJagului vor sta Gn atenia stuarului care, la fiecare
intervenie Gn stui va resecta mHsurile de revenire a acestui fenomen nedorit, Gn caz
cH se observH tendine de furtiJag sau acesta s%a declanJat se vor lua imediat mHsurile
de combatere.
StuHritul astoral % dacH nu s%a Gnceiat % se va derula, aciune cu aciune, avLnd Gn
vedere toate regulile Ji reglementHrile obligatorii. Este de mare imortantH
recunoaJterea Ji amena0area 0udicioasH a vetrelor din masivele melifere curinse Gn
lanul de stuHrit astoral. Pentru buna reuJitH a aciunilor de stuHrit astoral vor fi
asigurate din vreme mi0loacele de transort Ji fora de muncH sulimentarH necesarH
maniulHrii stuilor. Se Gnelege cH este obligatoriu ca stuii sH fie regHtii
coresunzHtor fiecHrei familii fiindu%i asigurat corul sau corurile sulimentare sau
magazinele cu eciament de faguri destinat relucrHrii nectarului Ji deozitHrii mierii.
!uH efectuarea transortului Ji amlasarea stuilor e noua vatrH se va roceda la
anunarea Gn scris a organelor locale a unitHilor agricole Ji silvice din zonH asura locului
recis al amlasHrii stuinei Ji duH caz a adresei stuarului.
;olosirea ramelor clHditoare entru roducerea de cearH>
Controlul familiilor duH ultimul cules de varH Ji rHnirea sulimentarH a familiilor Gn
cazul lisei de cules Gn naturH "comletarea rezervelor de ranH .

n atelierul stuinei:
condiionarea mierii>
tratarea fagurilor din deozit contra gHselniei>
 GnsHmLnHri de lante melifere Gn miriJte >
colectarea olenului de orumb>
49
 

recoltarea seminelor de lante melifere.

8rganizatorice:
organizarea transorturilor de stui >
stabilirea lanului de rearaii >
organizarea de vetre la masivele melifere de luncH Ji !elta !unHrii.
..Este bine sH Jtim cH ...
MHtcile obinute rin GncruciJHri consangvine "mHtci Gmereceate cu trLntori frai' dau
 Gn descendenH uiet uin iar uneori din ouHle deuse 0umHtate disar duH 9 ore.
3isa uietului necHHcit din familie este un semn aroae sigur al orfanizHrii.
8uHle deuse neregulat, e ereii celulelor, # sau 1 Gn aceeaJi celulH, bLzLitul lLngHtor
al albinelor este un semn cert nu numai al fatului ca familia este orfanH "nu mai are
matcH ci Ji cH avem de a face cu o familie bezmeticH.
bullet !acH, entru a o Gmuternici, introducem Gntr%o familie un fagure cu uiet tLnHr
necHHcit Ji a doua zi albinele trag "construiesc' botci de salvare trebuie sH verificHm ca
nu cumva familia sH fi rHmas fHrH matcH.
Nu uitai
.ScHderea ouatului mHtcilor Ji a creJterii de uiet este un fenomen natural, imrimat de
ritmul caracteristic de viaH al albinelor. ScHderea creJterii de uiet oate fi accentuatH
de lisa totalH de cules Ji de vremea eceional de cHlduroasH, care contribuie la
diminuarea ouatului mHtcilor sub limita normalH, fat care contribuie la slHbirea
eageratH a familiilor de albine. 8datH slHbite familiile de albine, ele nu mai ot fi
redresate LnH la sfLrJitul sezonului. In vederea meninerii uterii familiilor, este
necesar ca, din ziua recoltHrii mierii duH Gnceerea culesului mare, Gn familii sH se
oreascH suficiente rezerve de miere, iar Gn cazul etraciei totale sH GnceaH imediat
rHnirea Gn vederea comletHrii rezervelor de ranH necesare iernHrii. -otodatH, dacH
lisa de cules continuH, Gn tot timul familiile vor fi rHnite sulimentar "zaHr tos
administrat sHtHmLnal'. Paralel se asigurH umbrirea familiilor Gn cele mai cHlduroase
ore ale zilei.
.3uLnd aceste mHsuri, familiile se menin Gn stare activH, creJterea uietului se
desfHJoarH la un nivel coresunzHtor Ji astfel familiile nu slHbesc. Cea mai mare eroare,
irearabilH de altfel, se face dacH duH recoltarea mierii "tei, floarea%soarelui' familiile
sunt lHsate la voia GntLmlHrii.

august

Pentru aicultor, august este o lunH foarte imortantH entru cH acum % in cuib % se
declanJeazH creJterea albinelor care vor traversa erioada de iernare sau altfel sus Gn
stui Gncee formarea generaiei care va ierna. Esenial entru fiecare stuar este sH
cunoascH Ji sH asigure toate verigile fluului tenologic rin care familiile de albine sunt
meninute la o utere cLt mai mare "numHr de albine' Jtiut fiind cH uterea familiei stH
 Gn mulimea de albine care ouleazH stuul. n urma culesului de mare intensitate de la
floarea%soarelui, familiile de albine a0ung slHbite atLt din unct de vedere al cantitHii de
albine cLt Ji al calitHii mHtcii. !acH Gn luna recedentH creJterea uietului a Gnregistrat o
diminuare, Gn cursul lunii august aare de obicei un nou imuls de creJtere fHrH GnsH a
atinge nivelul de intensitate de la Gnceutul verii, Gncee erioada creJterii albinelor de
iarnH, Gn stui aar semnele regHtirii entru iernare, aceste semne fiind evidente tot
mai regnant e mHsura trecerii timului. )stfel scHderea temeraturilor atmosferice
50
 

nocturne determinH ca albinuele s%H HrHseascH fagurii eriferici ai stuului Ji sH se

aglomereze Gn zona centralH a cuibului adicH Gn zona fagurilor cu uiet.
.Rezervele de ranH, resectiv mierea Ji HsturH sunt concentrate Gn 0urul uietului
disus Gn centrul cuibului. )icultorii cu eerienH cunosc fenomenul de bloca0 al
cuibului manifestat rin deozitarea masivH de miere Gn fagurii din cuib. )cest bloca0
aare ca urmare a manifestHrii ronunate a instinctului de acumulare al familiilor,
datoritH aroierii sezonului rece, cLnd albinele sunt grHbite sH%Ji formeze rezervele de
ranH. Ca urmare a acestui bloca0, aare concurena Gntre instinctul de acumulare Ji
instinctul de Gnmulire, balana GnclinLndu%se Gn favoarea acumulHrii. )ceasta are ca
rezultat o diminuare a saiului de ouat al mHtcii, iar albinele afectate creJterii uietului
vor fi din ce Gn ce mai uine. )stfel uterea familiei scade, rezultLnd mai uine albine
cu cor gras format "albine de iernare', dar Ji mai uin regHtite din unct de vedere
fiziologic entru traversarea iernii.
.)lbinele nu mai cresc faguri Ji nici uiet de trLntori " deJi se oate ca Gn zonele cu
culesul de Gntreinere, familiile sH se activizeze, sH creascH GncH trLntori Ji deseori sH
scimbe liniJtit mHtcile' Gn scimb roolizeazH intens mai ales crHHturile stuilor Ji
saiile e care se sri0inH etremitHile leaturilor suerioare ale ramelor Ji cLteodatH
ciar urdiniJul. Calitatea mHtcilor este foarte imortantH Gn aceastH erioadH, o matcH
uzatH neutLnd face faH concurenei cu albinele culegHtoare. )cest fenomen este uJor
de observat la astfel de familii care mai cresc trLntori entru a asigura fecundarea
mHtcilor tinere, eclozionate Gn aceastH erioadH.
.Uneori, cu recHdere Gn zilele lisite de cules natural, se acutizeazH tendinele de
agresivitate Ji de furtiJag. ;iresc este ca aicultorul, care a Gneles diagnoza, sH
acioneze Gn direcia manifestHrilor fiziologice, biologice Ji de comortament ale familiei
de albine Gnlesnind acesteia desfHJurHrile dictate Gn rincial de instinctul de conservare
a seciei. Princialele secvene ale fluului tenologic care defineJte Gn aceastH lunH
maniera de lucru in stuinH sunt rezentate sintetic Gn continuare cu subtitlul:

)ciuni secifice

n stuinH
.Se va Gncee aciunea de revizie generalH a familiilor entru arecierea rezervelor din
cuib recum Ji a calitHii mHtcilor. !e rezultatele acestui control deinde cum se vor
desfHJura viitoarele aciuni.
Se urmHreJte otimul Gn:
Calitatea mHtcilor "reginelor'
. S%a dovedit cu risosinH cH mHtcile tinere deun mai multe ouH la sfLrJitul verii Ji
ciar toamna decLt cele vLrstnice mai ales Gn cazul absenei unor culesuri de Gntreinere.
-enologiile moderne de creJtere Ji eloatare a albinelor revHd Gnlocuirea anualH a
 0umHtate din toate mHtcile stuinei Jtiut fiind cH rolificitatea scade iar o matcH de 1 ani
nu mai osedH o vitezH de ouat mulumitoare.
Perioada sfLrJitului verii Ji Gnceutul toamnei este intervalul de tim Gn care accetarea
mHtcilor Gn unitHile biologice destinate scimbHrii se etrece cel mai uJor adicH fHrH sau
cu uine manifestHri de resingere. Calitatea nu este datH doar de vLrstH ci Ji de
roveniena mHtcilor. Se recomandH mHtcile selecionate Ji verificate obinute rin
metode gosodHreJti din familiile recordiste ale stuinei sau mai bine cele aciziionate
de la roducHtorii consacrai de mHtci ori din einierele de creJtere secializate.
Introducerea mHtcilor Gn familii este o oeraie care % indiferent de metoda folositH %
resuune riceere Ji resectarea obligatorie a unor reguli GndeobJte cunoscute de
51
 

stuarii cu eerienH, GnceHtorii sau cei care nu au GndemLnarea Ji cunoJtinele

necesare vor trebui sH aeleze la a0utorul unui aicultor avansat, Gnlocuirea mHtcilor
bHtrLne cu botci cHHcite sau ciar cu mLei ce urmeazH a se Gmerecea duH
introducerea lor Gn familii, nu se recomandH. )ceasta entru cH familia va rHmLne fHrH
uiet tim de *$%*& zile sau ciar mai mult iar unele familii ot rHmLne uneori fHrH
mHtci din cauza ierderii lor la zborul de Gmerecere.
Calitatea fagurilor resectiv al cuibului.
. 3a fel ca Gn rimHvarH, Gn intervalul de tim la care ne referim ca Ji Gn cel urmHtor,
mHtcile evitH sH deunH ouH Gn fagurii noi care HstreazH mai greu cHldura. !e aceea, cu
ocazia lucrHrilor rile0uite de ultima etracie a mierii, Gn zona cuibului la stuii orizontali
sau Gn corul coresunzHtor la stuii verticali din cele douH coruri destinate entru
iernare se vor asigura faguri clHdii Gn anul recedent Gn care au fost crescute mai multe
generaii de uiet. )ceJti faguri trebuie sH fie lisii de defecte Ji, e cLt osibil, fHrH
celule deformate sau de trLntori.
!eblocarea cuiburilor.
. Eistena unor bune culesuri tLrzii de Gntreinere oate determina blocarea cuiburilor
rin deozitarea rezervelor de ranH Gn zona creJterii uietului. RestrLngerea saiului
de ouat determinH ca familii foarte bune Gn timul sezonului activ sH slHbeascH ecesiv Ji
sH a0ungH cu o oulaie insuficientH entru traversarea Gn bune condiii a erioadei de
iarnH. Concret, deblocarea cuiburilor se face rin introducerea Gn mi0locul cuibului a unui
fagure clHdit cu celule de albine lucrHtoare. !acH fagurele a fost comlet GnsHmLnat cu
ouH, oeraia se oate reeta la intervale de &%/ zile sau ciar mai reede, Gn cazul unor
familii uternice ce ocuH douH coruri Gn stui multieta0ai se racticH rocedeul
inversHrii corurilor. -rebuie GnsH avut Gn vedere distribuirea ramelor cu rezerve de ranH
la marginile fiecHrui cor organizLndu%se cuiburile Gn zona din mi0loc.
!uH terminarea culesurilor tLrzii, se vor ridica magazinele Ji corurile de recoltH
"caturile, magazinele' cu miere la stuii verticali recum Ji ramele de recoltH la stuii
orizontali.
Identificarea manei Gn rezervele de ranH, etragerea acestei mieri "nu este
recomandatH lHsarea mierii de manH Gn cuiburile de iernare deoarece, rin bogHia
mineralelor coninute GncarcH intestinul albinelor, rovocLnd diaree. E o �miere grea�.' 
Ji Gnlocuirea ei cu miere, referabil de salcLm sau siro de zaHr concentrat.
Comletarea rezervelor de ranH entru iarnH>
)sigurarea cHldurii Gn cuib.
. Mai ales Gn timul noii temeraturile scHzute determinH o Gncetinire a ouatului mHtcii.
Pentru a elimina acest nea0uns se rocedeazH la reducerea cuibului care va fi format
numai din rame bine acoerite cu albine ;agurii cu uiet gata de eclozionare Ji cei cu
miere uinH vor fi aJezai la margine sau, duH descHHcirea mierii, se vor disune
duH diafragmH de unde mierea va fi transortatH de albine Gn cuib. !uH restrLngerea
cuibului cu a0utorul diafragmei desHritoare se rocedeazH la Gmacetarea cuibului cu
ernie laterale iar deasura odiJorului se une o salteluH mai groasH.
)ctivarea intensitHii Ji relungirea erioadei de creJtere a uietului.
.Este bine ca Gn aceastH erioadH, dacH se oate, familiile sH fie delasate la culesuri
tLrzii din HJunile Ji fLneele situate Gn luncile aelor curgHtoare sau Gn zone inundabile
entru a%Ji forma rezervele de ranH naturalH care, se Jtie, este cea mai bunH. !e
asemenea, culturile fura0ere din miriJti oferH un bun cules de Gntreinere.
!acH nu eistH asemenea culesuri Gn zona de amlasare a stuinei sau liseJte
osibilitatea delasHrii stuinelor Gn asemenea erimetre se recomandH efectuarea unor
rHniri stimulente. Se va folosi siroul de zaHr Gn roorie *:* "* arte zaHr la o arte
52
 

aH administrate Gn rHnitor Gn orii mai mari sau mai mici, la intervale scurte Gn funcie
de ritmul consumului. n zonele unde olenul din naturH este insuficient se vor introduce
rame cu HsturH sau, Gn lisH turte cu olen sau Gnlocuitori "turte cu olen 1$5'.
Se va acorda o atenie soritH familiilor a0utHtoare, formate Gn cursul lunii iunie,
urmHrindu%se o dezvoltare coresunzHtoare a lor rin rHniri stimulative.
-ratamentele de bazH entru diagnosticul Ji combaterea varroozei se fac la Gnceut cu
medicamentul Baracet, aoi cu Mavrirol roduse de Institutul de Cercetare Ji
!ezvoltare entru )iculturH. Se vor resecta Gntocmai indicaiile curinse Gn rosectele
acestor medicamente de mare eficacitate Ji care se gHsesc de vLnzare Gn magazinele
)icola Ji Gn farmaciile veterinare din Gntreaga arH.

n atelierul stuinei:
condiionarea mierii :
tratarea fagurilor din deozit contra gHselniei.
recoltarea seminelor de lante melifere.

8rganizatorice:
ntocmirea lanului de arovizionare cu utila0e Ji materiale, entru anul urmHtor>
8rganizarea transorturilor la masivele melifere cu Gnflorire tLrzie>
Controlul situaiei stuinei.

.....Este bine sH Jtim cH ...

Sezonul aicol nu se Gnceie o datH cu terminarea unui mare cules, Gn august se aflH e
rimul lan regHtirile entru sezonul aicol activ al anului urmHtor.
-oate lucrHrile fluului tenologic trebuiesc acum efectuate la tim, cu riceere Ji
eigenH maimH, aceasta garantLnd o bunH traversare "fHrH ierderi' a sezonului rece
Ji un Gnceut bun Gn rimHvara urmHtoare.
;urtiJagul Gn stuinH rerezintH una dintre cele mai rime0dioase stHri Gn eistena
oricHrei familii de albine utLnd determina diminuarea ei, a mai multor stui sau a
 Gntregului efectiv. !eci se cere o maimH atenie la revenirea furtiJagului sau, dacH
fenomenul a aHrut, el trebuie raid Ji energic combHtut.
Pentru umlerea cu miere a unei singure celule albina trebuie sH aducH de */ ori nectarul Gn acea celulH.
Nu uitai
.MHsurile de meninere a uterii familiilor de albine, luate Gn luna recedentH, vor fi
comletate rin crearea condiiilor otime Gn cuib entru creJterea intensH de uiet. Se
imune reducerea volumului cuibului, Gmacetarea acestuia Ji introducerea Gn mi0locul
acestuia a fagurilor goi, Gn care au crescut mai multe generaii de uiet. In cazul lisei de
olen Gn cuib Ji Gn naturH, se introduc l�# faguri cu HsturH, asigurai Gn lunile
recedente, iar Gn lisa acestora Se administreazH turte de olen sau Gnlocuitori. Paralel
cu aceasta vor fi Gnlocuite mHtcile care nu ouH normal, rin unire cu nuclee cu mHtci de
rezervH. Un mi0loc eficient de GntHrire a familiilor Gn vederea iernHrii Gl constituie folosirea
familiilor a0utHtoare, formate Gn cursul lunii iunie, cHrora LnH la unirea cu familiile de
bazH li se vor asigura condiii entru creJtere intensH de uiet.
setembrie

8datH cu venirea toamnei familiile de albine GJi Gnce regHtirea entru iernare. )ceastH
erioadH se caracterizeazH rin aceea cH numHrul de albine, intensitatea creJterii
uietului Ji activitatea de zbor se diminueazH.
53
 

.3una ecinociului de toamnH % calendarul marcLnd Gn #1 setembrie % data la care ziua

este egalH cu noatea, se caracterizeazH ca o erioadH cLnd la albinele de iernare se
aroie de sfLrJit acumularea Gn organism a unor imortante cantitHi de glucide, rotide
Ji liide care alcHtuiesc aJa%numitul 4cor gras4 situat Gn artea dorsalH ca o cHtuJealH
sub GnveliJul citinos, deasura diafragmei. 7lucidele sunt indisensabile funcionHrii
muJcilor, liidele comun rezervele necesare metabolismului iar roteinele vor intra Gn
rana larvelor Ji a mHtcilor Gn erioada rece cLnd albinele nu culeg olen din naturH.
)lbinele crescute Gn aceastH erioadH sunt diferite de cele eclozionate Gn timul verii, rin
fatul cH acestea ot trHi /%( luni sre deosebire de cele de varH la care durata medie de
viaH este de 1&%+& zile. )ceasta se datoreazH modificHrilor Gn structura biologicH Ji
fiziologicH a albinelor de iarnH, la care se dezvoltH acest organ secializat Gn acumularea
de rezerve de roteine Ji grHsimi, e seama consumului de HsturH. Corul gras se
dezvoltH numai la albinele de iarnH. Suravieuirea acestor albine se datoreazH Ji
fatului cH ele articiH mai uin la creJterea de uiet Ji la activitatea de cules de
nectar.
.Noile reci fac ca albinele sH se strLngH e fagurii de uiet din mi0locul cuiburilor. n
aceastH erioadH, mHtcile deun din ce Gn ce mai uine ouH, iar Gn condiiile de lisH de
cules onta oate Gnceta. Cantitatea de larve din cuib este din ce Gn ce mai micH Ji
uneori sre sfLrJitul lunii Gn stu nu mai eistH uiet.
.)ariia unor culesuri de nectar Ji olen oate sori activitatea familiei dar nu la
intensitatea de la Gnceutul verii. !esigur, un cules de Gntreinere ar fi binevenit dar
vegetaia de interes aicol se diminueazH e zi ce trece eceie fHcLnd zonele
inundabile din luncile aelor curgHtoare sau din !elta !unHrii unde se mai gHsesc secii
vegetale de interes aicol aflate Gn diferite fenofaze de Gnflorire "Gnceut, maim sau
sfLrJit' duH cum evolueazH Gn arealul resectiv condiiile meteorologice "temeratura
aerului Ji reciitaiile'.Balorificarea unor surse tLrzii de cules asigurH un lus de miere
Ji HsturH Gn rezervele de ranH entru iernare Ji determinH evitarea furtiJagului Gn cazul
administrHrii siroului de zaHr menit comletHrii rezervelor.
.ncH o manifestare caracteristicH acestei erioade constH Gn izgonirea trLntorilor din
stu. !e asemenea se intensificH roolizarea cuiburilor.
.Revizia amHnunitH a stHrii flecarei familii de albine din stuinH, ciar de la Gnceutul
lunii, oferH stuarului acele constatHri ce Gi vor direciona toate aciunile ce vizeazH
iernarea fHrH ierderi Ji meninerea caacitHilor roductive ale familiilor de albine Gn
viitorul sezon aicol activ.
.Cele mai mari ierderi de familii de albine se roduc Gn stuinH Gn timul sezonului rece.
Este deci de maimH imortanH ca toate regHtirile de iernare sH se facH rin intervenii
corecte, eecutate Gn tim util. )icultorii GnceHtori sau debutani trebuie sH aeleze la
cLte un coleg cu eerienH, fiecare trebuie sH aeleze la un stuar care are de0a
consacrare Gn rofesie, aceJtia din urmH dLnd nu numai sfaturi ci orLnduind ractic
entru iarnH Gn tandem cu GnceHtorul cuibul cLtorva dintre familiile stuinei. !esigur,
conduita aicultorului Gn faa diverselor situaii va fi diversH Gn funcie de cele observate,
constatate Ji corect interretate. )mHnunte desre regHtirea iernHrii sunt redate e
larg Gn caitolul 4PregHtirea familiilor de albine entru iernat4 din 4Iernarea familiilor de
albine4. Pentru a reaminti GncH o datH lucrHrile rinciale din aceastH lunH care trebuiesc
eecutate Gn stuinH enumer e scurt

)ciunile secifice:

n stuinH
54
 

StrLmtorarea drasticH a cuibului % cu a0utorul diafragmei la nivelul numHrului de rame

ocuate comact de albine>
Ecilibrarea rezervelor de ranH Gntre familiile stuinei cu observaia cH e durata
sezonului rece cantitatea de miere necesarH unei singure familii ca rezerve de ranH este
de minimum *(%#$ g>
bullet )sigurarea rezervelor de ranH LnH la nivelul necesarului obligH uneori e
aicultor sH intervinH cu rHniri de comletare. @rHnirile se fac Gn orii mai mari sau mai
mici % Gn funcie de viteza cu care albinele relucreazH Ji deoziteazH rana %
administrLnd Gn rHnitor siroul de zaHr #:* avLnd gri0H ca la administrare sH nu
declanJHm furtiJagul>
3egat de cantitatea Ji calitatea rezervelor energetice "miere A siro din zaHr' aicultorii
sunt de acord cH necesarul entru iernare trebuie asigurat conform a trei rinciii Ji
anume:
*. Pentru * g de albine sunt necesare minimum *$ g rezerve glucidice>
#. !in totalul rezervelor cel uin &$5 trebuie sH o rerezinte mierea, restul fiind
formate din siro de zaHr relucrat de albine Ji deozitat Gn faguri>
1. n nici un caz nu se va lHsa Gn stu miere de manH entru cH aceasta favorizeazH
aariia diareii la albine. -ot legat de calitatea mierii care comune acetul de faguri cu
rezerve se recomandH ca mierea din stu sH fie e cLt osibil de salcLm, cHHcitH Ji
rovenitH numai din familii de albine sHnHtoase>
)dministrarea de stimulente nutritive este necesarH mai ales Gn zonele de deal Ji munte,
unde culesurile tLrzii sunt de micH intensitate sau lisesc. Stimularea se va face cu siro
de zaHr Gn raort de zaHr:aH K *:* sau #.*. Stimularea se oate face Ji rin
introducerea de rame cu miere Ji HsturH.
n condiiile Gn care matca deune Gntre 9$$%($$ de ouH e zi, este necesarH
intensificarea ontei rin crearea de saiu necesar ouatului. Se vor scoate din cuib
ramele cu miere Ji olen Ji se vor introduce duH diafragmH. )colo unde este necesar se
vor introduce *%# faguri goi GnciJi la culoare. )stfel matca va oua Gn aceJtia stimulLndu%
se astfel creJterea uietului.
nlocuirea mHtcilor defecte sau euizate, este o aciune deosebit de imortantH cu atLt
mai mult cu cLt se realizeazH mai uJor decLt vara. Se va urmHri ca materialul introdus
sH fie de calitate suerioarH, crescut din suJe valoroase. Se va evita introducerea
botcilor de roire sau botcilor de salvare. In stuinele unde eistH osibilitHi este
necesarH o reformH "Gnlocuire' de #&%&$5 a mHtcilor cunoscLnd cH o matcH oate fi
eloatatH Gn condiii otime # sau cel mult 1 sezoane aicole.
-ratamentele de toamnH entru diagnosticul Ji combaterea varroozei ot Gncee Ji ele se
vor efectua conform indicaiilor din rosectul medicamentului Baracet "tratamentele
se reetH de trei ori la interval de / zile, cLnd temeratura mediului este este *+
grade, Gn zile cu soare'>
Cu ocazia regHtirilor entru iernat,eciamentul de faguri al stuinei va fi verificat Ji
sortat, rocedLndu%se la reformarea Ji toirea fagurilor veci sau necoresunzHtori
"rui,cu defecte, dezmembrai sau mucegHii'>
;amiliile slabe a cHror bunH iernare este usH sub semnul GntrebHrii vor fi unificate cu
alte familii slabe sau fagurii cu albine lucrHtoare rovenii de la familiile desfiinate se
vor utiliza la Gmuternicirea unor familii de utere medie>
Se triazH Ji organizeazH grua familiilor de rHsilH>
Este bine ca Gn noile mai reci cuibul sH fie rote0at Gmotriva frigului.
Corurile stuilor, caacele, fundurile, odiJoarele Ji suorii e care stau stuii se
verificH Ji, acolo unde este cazul, se fac rearaiile, recondiionHrile, etanJeizHrile Ji
55
 

vosirile resective.

n atelierul stuinei:
!ezinfectarea stocului de faguri din deozit contra gHselniei.
Reararea, recondiionarea, dezinfectarea Ji vosirea eciamentului veci.
Construirea Ji asamblarea eciamentului nou "rame, stui, accesorii'.

8rganizatorice:
8rganizarea rearaiilor>
ntocmirea situaiei regHtirii familiilor Gn vederea iernHrii>
Stabilirea roduciei globale Ji roduciei marfH la miere, cearH Ji alte roduse.
.
Comletarea rezervelor de ranH e bazH de siro de zaHr la sfLrJitul celei de a #%a
decade a lunii setembrie uzeazH albinele entru iernare indiferent de varianta de
rHnire comarativ cu rHnirile timurii,din luna august.
;olosirea Gn rana albinelor a siroului de zaHr invertit cu 1 g 5o acid citric asigurH la
intrarea Gn iarnH familii mai uternice cu *$$%*&$ g albine faH de rHnirile cu siro de
zaHr neinvertit.
)lbinele rHnite cu siro de zaHr invertit cimic au glandele faringiene Ji corul gras
dezvoltate aroae cLt cele rHnite numai cu miere>
Cea mai mare cantitate de olen eistH toamna Gn familiile cu mHtci bHtrLne. )cestea
deun ouH mai uine Ji ca rezultat consumul de olen entru creJterea uietului este
redus>
n cazul rHnirilor intensive cu siro de zaHr Gn cantitHi mari, albinele umlu raid
celulele cu ranH astfel cH la un moment dat Gnce sH scoatH Ji ouHle deuse, desfiinLnd
ractic onta mHtcii. !e aici rezultH recomandarea de a nu administra siro Gn doze mai
mari de doi litri o datH dacH Gn cuib eistH ouH Ji se cresc larve>
Pe vreme GncisH Ji moorLtH albinele se orienteazH Gn rinciiu, duH soare. Comlicatul
oci comus al albinei Gi dH acesteia osibilitatea sH sesizeze aJa%numita luminH
olarizatH % e care ociul omenesc nu o deosebeJte Gn lumina difuzH.

Nu uitai
.Se iau aceleaJi mHsuri entru intensificarea creJterii uietului Gn familii, mai ales Gn
zonele de sud, favorabile activitHii albinelor. !acH Gn cursul verii familiile trebuiau
rote0ate de arJia soarelui, de acum Gnainte vor trebui inute Gn lin soare entru a
stimula activitatea lor legatH de creJterea uietului. n general, sfLrJitul lunii marceazH
 Gnceierea erioadei favorabile GntHririi familiilor> Gn continuare, se iau numai mHsuri
entru meninerea uterii acestora. n aceastH lunH ca Ji Gn luna urmHtoare este necesar
ca Gn cuib sH eiste rezerve sulimentare de HsturH. n aceastH erioadH generaiile
tinere de albine, neocuate cu creJterea uietului, datoritH diminuHrii ouatului mHtcilor,
consumH mult olen care este necesar formHrii rezervelor de roteine Gn organismul lor
"corul gras' % fHrH de care nu ot rezista intemeriilor iernii Ji efortului ce trebuie deus
 Gn vederea creJterii de uiet sre sfLrJitul iernii.

octombrie

-oamna este anotimul Gn care regHtirea sezonului aicol din anul urmHtor este Gn linH
desfHJurare. ) zecea lunH a anului, denumitH oular 4brumHrel4, este o lunH de miez de
56
 

toamnH uneori cu zile calde care alterneazH cu erioade reci Ji loioase, Gn unii ani, mai
ales Gn sudul Hrii, octombrie este o lunH cu temeraturi de varH Ji cer senin astfel cH
albinele tinere de curLnd eclozionate ot face rimele zboruri Gn 0urul stuinei.
.Ponta mHtcilor se reduce considerabil "mHtcile uzate nu mai au ontH sau se ot ierde'
iar creJterea uietului Gn toate familiile de albine "Gn toate zonele Hrii' se diminueazH
ciar Ji Gn familii cu mHtci tinere, acesta GntinzLndu%se e surafee nu mai mari decLt o
almH e #%1 rame din centrul cuibului. !in acest moment nu mai este indicatH
stimularea creJterii uietului deoarece aceasta se face Gn detrimentul albinelor doici din
familii, albine ce se vor uza, nefiind aoi caabile sH treacH este iarnH sau sH asigure Gn
rimHvarH creJterea de uiet. !acH vremea este favorabilH "temeraturi mari, un cules
mediocru de Gntreinere' sau familiile au mHtci tinere, Gmereceate Gn august sau la
 Gnceutul lunii recedente, e ramele cu faguri din centrul cuibului mai ot fi gHsite
surafee mici cu uiet cHHcit foarte aroae de momentul eclozionHrii. 8ricum, e
mHsura rHcirii vremii la temeraturi mai mici de sub A(C albinele se strLng Gn gemul
de iernare care se afLneazH desfHcLndu%se numai atunci cLnd temeraturile eterioare
cresc la A*#C . n lisa uietului, temeratura gemului se menine Gn 0urul valorii de
#+%#& de grade. CreJterea de uiet are nevoie de temeratura de 1+%1& de grade.
Meninerea acestei temeraturi se face cu consum de energie de cHtre albine. )ceasta
duce la o uzurH mai mare comarativ cu situaia cLnd nu eistH uiet. !e aceea este
bine ca Gn familiile unde se vor gHsi rame cu ouH roasete, acestea sH fie scoase "Gn a
doua erioadH a lunii Ji dacH temeraturile sunt scHzute'.
.Se considerH cH zborurile albinelor tinere, roasHt eclozionate care antreneazH la zbor
Ji albinele mai vLrstnice este un fenomen cu efecte benefice asura iernHrii Ji stHrii de
sHnHtate a familiilor. !e aceea aicultorii riceui aleg o vatrH de iernare GnsoritH
aJezLnd stuii cu urdiniJurile sre sud Gntr%un amlasament Ji o oziie care Gi
rote0eazH de vLnturile Ji curenii reci. !in Hcate Gn unele stuine se GntLlnesc Gn
aceastH lunH situaii nedorite cLnd, din diferite motive, rincialele lucrHri obligatorii care
asigurH o bunH iernare a Gntregului efectiv sau numai a unei Hri din el nu au utut fi
eecutate corect Ji la tim. ;amiliile care nu s%au bucurat din artea aicultorului de
atenia coresunzHtoare au Janse minime % sau mai bine%zis nu au Janse % sH
suravieuiascH traversLnd cu bine rigorile iernii )cum este momentul, e ultima sutH de
metri ca aicultorul GntLrziat sH urceadH de GndatH la efectuarea acelor aciuni secifice
e care le%am consemnat mai ales Gn calendarele e lunile august Ji setembrie. Se
 Gnelege cH, la modul concret, momentul ales entru aceste aciuni va fi Gn orele amiezii
 Gn zilele calde Ji Gnsorite e care !umnezeu le oferH celor leneJi, neHsHtori Ji GntLrziai
la 4ael4. latH dar ce trebuie avut Gn vedere Gn cadrul a ceea ce am numit Gn calendar e
tot arcursul lunilor acestui an:

)ciunile secifice

n stuinH
StrLmtorarea cuiburilor utilizLnd diafragmele la nivelul unui numHr de rame integral
ocuate de albinele care vor ierna.
n cazul unor familii slabe se oate ractica iernarea Gn acelaJi stu "mai ales la stuii
orizontali' a douH familii searate rintr%o diafragmH etanJH "oarbH, fireJte fiecare
familie avLnd urdiniJul roriu.
Unirea nucleelor rea slabe Ji introducerea mHtcilor Gn cuJti Gn vederea iernHrii Gn afara
gemului.
bullet 8 altH aciune imortantH este aran0area "orLnduirea' cuibului entru iernare.
57
 

.8rganizarea "orLnduirea' cuiburilor entru iarnH se face difereniat, Gn raort cu

reartizarea mierii Gn faguri, inLnd cont de fatul cH Gn timul iernii albinele comactate
 Gn gem nu se delaseazH e fagurii laterali entru ranH ci numai Gn sus e fiecare
interval dintre cei doi faguri vecini care gHzduiesc albine, numai Gn interiorul
gemului. .)ran0area fagurilor se face inLnd cont Ji de rinciiile biologice ale
dezvoltHrii e verticalH, care cer ca Gn artea de 0os a fagurilor sH eiste saiu entru
uiet iar deasura aJa%numitele coroane de miere.
.Modul de amlasare a fagurilor oate fi bilateral, central sau unilateral, cea mai indicatH
fiind aJezarea bilateralH. 3a formarea cuibului se va avea Gn vedere ca Gndeosebi fagurii
laterali sH aibH coroanele formate cel mult LnH la 0umHtate, iar ca fagurii laterali vor fi
aleJi cei mai lini.
.n cuib se vor lHsa numai fagurii acoerii comlet cu albinH Ji care au cel uin *,& g
de miere. !acH eistH mai muli faguri cu miere insuficientH aceJtia vor fi trecui duH
diafragmH Ji vor fi descHHcii entru ca albina sH transorte mierea Gn cuib.
)colo unde este necesar, se vor comleta rezervele de ranH. Consumul de ranH, Gn
funcie de uterea familiei, se situeazH la /$$%6$$ de grame e zi, Gn rima erioadH de
iernare Ji la *,&%# g din momentul Gnceerii creJterii de uiet "de obicei Gn a doua
 0umHtate a lunii ianuarie'. Consumul total al unei familii medii se situeazH Gn 0urul valorii
de /%( g de miere. Cantitatea necesarH ieJirii din iarnH este mai mare datoritH
consumului abundent din rimHvarH destinat creJterii uietului LnH la aariia unui
cules de Gntreinere din naturH. !e aceea, se considerH, ca fiind necesare entru o
iernare corectH, aroimativ *9%#$ de g de miere Gn stu. Sulimentarea Gn rimHvarH
a ranei cu zaHr va uza albina datoritH relucrHrii acestuia. !eosebit de imortantH este
Ji rezerva de HsturH areciindu%se dret suficientH o cantitate de *,&%# g e familie. n
cazul Gn care aceste cantitHi nu eistH Gn stu se vor comleta cu miere din rezerva de
faguri sau administrarea de siro "aciune GnceutH Gn luna trecutH.
n cazul stuilor multieta0ai se vor folosi doar corurile Gn care eistH albinH.
Pentru mai multe informaii consultai 4Iernarea familiilor de albine4.
Efectuarea a douH tratamente obligatorii entru combaterea varroozei cu Baracet sau
alte medicamente secifice atunci cLnd Gn familii uietul a eclozionat Gn totalitate.
-ratamentele se fac resectLnd riguros indicaiile din rosectele ce Gnsoesc
medicamentele de uz aicol.
Prote0area cuibului Gmotriva frigului, consumul de ranH fiind mai mare Gn stuii unde
aceasta nu eistH. Realizarea Gn cuib a unui regim termic otim se face rin
 Gmacetarea cuiburilor cu materiale termoizolante. !easura odiJoarelor Ji lateral,
duH diafragme,se un saltelue umlute cu aie, talaJ, cLre sau bucHi de olistiren
eandat. Muli aicultori folosesc ziarele veci entru Hstrarea cHldurii Gn cuib.
Instalarea la urdiniJurile stuilor a gratiilor contra Joarecilor Jtiut fiind cH Htrunderea Gn
stu a rozHtoarelor este o adevHratH calamitate entru familia resectivH.
bullet )sigurarea aerisirii stuilor se oate realiza rin: reducerea urdiniJului coresunzHtor cu mHrimea
"uterea' familiei> crearea de orificii de ventilaie Gn odiJor> racticarea unei descideri de $,&%# cm rin
distanarea ultimei scLndurele a odiJorului "la stuii orizontali'> Gntoarcerea odiJorului la stuii multieta0ai cu
desciderea sre marginea suerioarH a corului.
!isunerea stuilor e suori Gntr%o oziie uJor GnclinatH entru a reveni stagnarea
aei e fundul stuilor.
Protecia stuinei Gmotriva curenilor reci de aer Ji a vLnturilor redominante rin
aJezarea stuilor la adHostul unor clHdiri, garduri din secii vegetale, garduri rovizorii
din tulini de floarea%soarelui, de orumb, stuf J.a. Gn funcie de resursele locale.
nlesnirea Ji suravegerea zborurilor de curHire.

58
 

Protecia stuinei contra vLnturilor Ji curenilor.

n atelierul stuinei:
Sortarea Ji reformarea fagurilor reformai, necoresunzHtori "veci, rui, cu celule de
trLntori' Ji toirea acestora "etracia Ji condiionarea cerii'.
Controlul stHrii utila0elor Ji eliberarea lor Gn vederea rearaiei> curHirea Ji dezinfectarea
stuilor Ji utila0elor eliberate.
Eecutarea groilor entru lantarea arborilor Ji arbuJtilor meliferi.
t Plantarea de arbori Ji arbuJti meliferi "Ji alte secii melifere erene' Gn grHdini, e
vatra stuinei,sau e terenurile disonibile.

8rganizatorice:
deozitarea utila0elor Ji materialelor.
Este bine sH Jtim cH 
bullet rezervele mari de olen Gn cuibul familiilor de albine Gnaintea iernHrii se constituie
ca un semn de manifestare uternicH a instinctului de roire Gn sezonul activ urmHtor>
albinele deun olenul numai Gn celule de lucrHtoare fiindcH entru a Gndesa olenul au
nevoie de un sri0in e artea suerioarH a celulei, sri0in e care nu%l oferH celulele de
trLntori care, se Jtie cH sunt construite cu un diametru mai amlu>
albinele adunH roolisul cu recHdere toamna fiLnd cu a0utorul lui ramele, obturLnd
crHHturile ereilor interiori ai stuului ceea ce eliminH Htrunderea curenilor reci Gn
incinta stuilor fenomen foarte ericulos care erturbH grav caacitatea de termoreglare
a gemului Gn timul iernii>
uietul oate muri Gn masH din cauza frigului sau a GnfometHrii> din cauza locilor moare
 Gn zone limitate, mozaicate cu oriuni de uiet sHnHtos sau aarent sHnHtos>
asura roduciei de miere Ji cearH influeneazH Gn rimul rLnd calitHile "rorietHile'
ereditare ale maicii, vLrsta ei, modul de Gngri0ire "Gntreinere' a familiilor, abundena
resurselor nectaro%olenifere Ji condiiile meteorologice care determinH Gntr%o mHsurH
otHrLtoare rofitul oricHrei stuine.

Nu uitai
.Meninei uterea familiilor de albine rin asigurarea liniJtei desHvLrJite Ji rin
rote0area vetrei de stuinH contra vLnturilor Ji curenilor.

n concluzie
.!acH albinele au intrat la iernat Ji familiile au fost bine regHtite entru sezonul rece sH
le urHm o iarnH uJoarH, fHrH ierderi. !acH regHtirile nu s%au terminat, GntLrziaii
trebuie sH tragH tare, % atunci cLnd vremea ermite % e ultima sutH de metri. Succes
tuturor stuarilor Gn acest final de sezon activ=
noiembrie

Ultima lunH de toamnH este Ji erioada Gn care familia de albine dacH GncH n%a intrat,
intrH acum la iernat, Gn toate regiunile Hrii, comortamentul ei Gn timul celor &%9 luni %
cLt dureazH sezonul rece % fiind Gn rincial definit de aglomerarea albinelor Gn gemul de
iernare. )cesta, avLnd o formH sfericH sau elisoidalH se formeazH Gn general e fagurii
disuJi Gn dretul urdiniJului. )lbinele convieuiesc astfel Gn tot timul sezonului rece
LnH la Gnceutul rimHverii anului urmHtor. !acH Gn cursul lunii vor eista zile calde Ji
59
 

 Gnsorite "temeratura meninLndu%se cLteva ore la A*1 % A*+C' albinele ot efectua
zboruri sumare de curHire la care articiH cu recHdere ultimele contingente de albine
roasHt eclozionate.
.7emul de iernare rerezintH din unct de vedere biologic, fiziologic Ji comortamental
un tot unitar viu Ji funcional Gn care roducerea cHldurii, difuzia ei Ji constantele de
temeraturH se fac cu un randament "raortul consum energetic2efect termic' care
 Gntrece arametrii de eficienH a ingineriei termodinamice umane. )ceasta asigurH
suravieuirea familiei Gn condiii adverse. Claton ;arrar, un cercetHtor din S.U.)., a
lHmurit mai demult, Gn urma unor laborioase eeriene asectele de comortament a
albinelor aglomerate Gn gem. Princialele concluzii la care a a0uns sunt:
a' gemul este format din coa0H Ji miez>
b' coa0a gemului % cu grosime totalH de #%/ cm % se comune din mai multe straturi de
albine care stau cu caul unele sub abdomenul altora ca iglele e casH>
c' Gn coa0H temeratura este de circa A( % A*$C>
d' miezul aflat Gn centrul gemului este comus din matcH Ji albine care nu sunt atLt de
 Gngesuite unele Gn altele % este mai afLnat>
e' cHldura se roduce intermitent rin consum de miere albinele emiLnd eriodic un
bLzLit continuu frecLndu%Ji Gn acelaJi tim icioruJele de restul corului>
f' radierea cHldurii se etrece dinsre miez sre coa0H>
g' Gn centrul gemului temeratura minimH este de circa A*1,6C Ji Gn rima arte a
iernHrii nu deHJeJte A#&C iar Gn a doua arte "la sfLrJitul lunii ianuarie Ji Gnceutul
lunii februarie' temeratura creJte Ji se menine la A1+C % A19C Gn zona centralH Gn
care matca deune ouH Ji se creJte uiet>
' aceastH temeraturH tinde sH se meninH constantH indiferent de temeratura
eterioarH sau cea din lada stuului>
i' Gn stu, Gn saiul gemului temeratura este cu *%#4C mai mare decLt temeratura
aerului din afara stuului>
 0' la temeratura eterioarH de A9C % A(C gemul de iernare este comlet constituit>
' Gn raort de creJterile Ji scHderile succesive ale temeraturilor atmosferice gemul de
iernare se strLnge sau se afLneazH "se desface'.
.Sigur cH rocesul termodinamic este ceva mai comlicat decLt GnJiruirea de mai sus
dar, Gn mare, acesta este tabloul fenomenelor care se etrec Gn familia care traverseazH
sezonul rece.
.;uncionarea ireroJabilH "otimH a gemului este condiionatH de corectitudinea
regHtirii familiilor entru sezonul rece ceea ce Gn rincial GnseamnH: alegerea unei
vetre de iernare coresunzHtoare> asigurarea de ranH suficientH, de calitate bunH Ji
accesibilH albinelor> sHnHtatea erfectH a familiei> matcH tLnHrH Ji viguroasH> adHost
"stu' fHrH fisuri, termoizolarea cuibului> rotecia Gmotriva Joarecilor> liniJtea erfectH
 Gn stuinH adicH absena zgomotelor, agenilor oluani, treidaiilor rovocate de
oameni, HsHri, animale, mi0loace de transort, Gndelinind aceste condiii stuarul oate
fi liniJtit cH iernarea va decurge bine adicH fHrH ierderi de efectiv Ji fenomene nedorite.
.Pe agenda de lucru a aicultorului sunt Gnscrise Gn aceastH lunH urmHtoarele

)ciuni secifice

n stuinH
Comletarea ultimelor lucrHri sau secvene din lucrHrile regHtitoare entru iarnH,
aceasta bineGneles dacH vremea ermite GntLrziailor sH facH ceea ce n%au fHcut Gn tim
util.
60
 

Suravegerea mersului iernHrii rin vizite eriodice Gn stuinH, 4ascultarea4 stuilor Ji

interretarea celor auzite.
ndeHrtarea grabnicH a situaiilor necoresunzHtoare care se ot constata cu rile0ul
vizitelor.
Stimularea eecutHrii de albine a zborurilor de curHire Gn Gnsorite Ji cHlduroase.
-oirea Ji condiionarea cerii rezultatH din fagurii reformai, din clHditoare sau din
descHHcealH.
Recondiionarea, curHirea dezinfecia Ji vosirea stuilor ca Ji lucrarea anterior
enumeratH se fac Gn atelierul stuinei "dacH acesta eistH Ji este amena0at
coresunzHtor'.

n atelierul stuinei
Etracia Ji condiionarea cerii.
Rearaia stuilor Ji utila0elor.
Plantarea arborilor Ji arbuJtilor meliferi.
StrLnsul seminelor de la seciile forestiere.
nsHmLnarea faceliei, coriandrului Ji altele "sub zHadH.
ntocmirea graficului culesului din sezonul eirat.

8rganizatorice
Procurarea de utila0e Ji materiale.
Controlul rearaiilor.
Ridicarea calificHrii rofesionale.
)naliza rezultatelor stuinei.
t Procurarea de cHri Ji abonarea la revistele de secialitate.

Este bine sH Jtim cH ...

PHstrarea ramelor cu faguri artificiali o erioadH mai GndelungatH este influenatH de
uscHciune, Gnainte de a fi folosii rin introducerea Gn stui aceJti faguri se in *%# minute
la soare. )stfel ceara GJi recaHtH asectul lucios.
Reformarea fagurilor de cuib se face duH folosirea lor tim de #%1 ani, adicH duH
creJterea Gn ei a *$%*# generaii de albine.
)icultorii zgLrcii sau rea economi se GnJealH> mai bine sH rHmLnH miere neconsumatH
 Gn rimHvarH decLt sH nu a0ungH Gn timul iernii Ji familia sH sufere sau ciar sH iarH de
foame.
n iarnH intrH albinele crescute Gn cursul lunii august Ji Gnceutul lunii setembrie dintre
acestea multe trHind ciar LnH Gn luna mai. Cele crescute Gn rima 0umHtate a lunii iulie
sunt neviabile Gn erioada iernii.
n fagurele S-)S "+1&1$$ mm' e ambele fee sunt circa 6.*$$ de celule din care sunt
bune "coresunzHtoare' doar /%(.$$$ Gn rama de stui multieta0ai sunt circa 9.1$$ de
celule.
t 3a temeraturi mai mici de A(C albinele amoresc, la este A1(C uietul moare iar
la mai mult de A+$C mor toate albinele.
.%%%%%%% entru mai multe informaii, consultH Centrul statistic %%%%%%%
.8 iernare fHrH gri0i, situaii anormale Ji fHrH intervenii de avarie va bucura e
aicultorul care s%a reocuat din tim cu riceere, cu rofesionalism Ji dragoste de
albine resectLndu%Ji condiia de stuar Ji de om care, liber fiind, Ji%a ales drumul vieii
 Gnsoind, ocrotind Ji rote0Lnd albinele. El va fi Gnsoit mereu de aceste minunate insecte
atunci cLnd se aflH Gn stuinH, Gn afara ei, acasH Gn familie, ca Ji atunci cLnd citeJte, lunH
61
 

de lunH, e site, calendarul de faH. 8are am eagerat cu ceva referindu%mH la gLndul

bun Ji fata bunH rorii stuarilor otimiJti, fericii Ji roseri<

Nu uitai
.Bei menine uterea familiilor de albine asigurLndu%le liniJtea. 3uai mHsuri de
stimulare a zborurilor tLrzii de curHire, care au o influenH binefHcHtoare asura iernHrii.

decembrie

Ultima lunH a anului, rima lunH de iarnH astronomicH "#* decembrie % data solstiiului
de iarnH cLnd ziua are durata cea mai scurtH s%ar Hrea cH este un interval de tim mort
 Gn care aicultorul n%are ce face. Nu este deloc aJa Ji vom vedea de ce atunci cLnd vom
enumera aciunile secifice. !iferit de ceea ce se GntLmlH cu ma0oritatea altor secii de
insecte, albinele au un comortament distinct Ji roriu de iernare. Ele se aglomereazH
 Gn acel gem comact denumit gemul de iernare Gn care se roduce, se emite Ji se
HstreazH cHldura astfel cH albinele ot suorta gerurile cele mai mari. 7emul de
iernare rerezintH o unitate fiziologicH comleH, Gn care activitatea albinelor se menine
la un nivel relativ ridicat. Producerea cHldurii necesare este asiguratH de acestea rin
contracii ale fibrelor musculare toracice Ji abdominale. CHldura trebuie rodusH atLt
entru necesitHile fiecHrui individ cLt Ji entru a menine Gn interiorul stuului o
temeraturH constantH, Gn 0urul valorii de #(C. Practic gemul se gHseJte Gntr%o
continuH miJcare, fiind format din douH unitHi distincte: miezul gemului Ji coa0a.
.n miezul gemului temeratura este mai ridicatH cu *%# grade, fiind Ji locul de iernare
a mHtcii.
.Coa0a gemului este formatH din albine ce se miJcH din interiorul gemului formLnd un
strat rotector. Pe mHsurH ce temeratura fiecHrui individ din coa0H scade acesta se
miJcH sre interior sre a se GncHlzi. Producerea de cHldurH Gn gemul de iernare se face
e baza consumului de miere din rezerve.
.n aceastH erioadH nu eistH creJtere de uiet, rana fiind folositH eclusiv entru
meninerea unei temeraturi constante Gn stu.
.!atele eerimentelor Jtiinifice ca Ji observaiile Ji constatHrile multianuale ale unor
restigioJi aicultori osesori a zeci sau sute de stui evideniazH fatul consumului
inegal de miere de la rezervele de ranH din stu. )cest consum deinde de uterea
familiei intrate la iernat, de asrimile iernii, de gradul de etanJeizare a stuilor Gmotriva
frigului ,Gn general de corectitudinea regHtirii familiei Ji a stuului entru sezonul
rece. .Este de reinut ca familiile slabe consumH mai mult decLt cele uternice acest
consum sorit fiind Gnsoit de o uzurH mai accentuatH a albinelor care ierneazH. Conform
datelor unor statistici multianuale utem acceta cH Gn luna decembrie o familie de
utere medie oate consuma LnH la /&$%(&$ g de miere.
.Ciar dacH % datoritH bunei regHtiri % rezervele de ranH Gndelinesc aceste trei condiii
eseniale:
*. cantitate suficientH>
#. calitate bunH>
1. accesibilitate entru albinele din gem.
.Se recomandH controlul iernHrii Gntr%una din zilele cu tim frumos GnelegLnd rin tim
62
 

frumos o vreme calmH Ji GnsoritH ,cu temeraturi este *1 grade. )ceastH oeraie
trebuie eecutatH raid entru a nu stresa inutil familia de albine. Controlul sumar
resuune: ridicarea caacului "cu gri0H, ridicarea salteluelor, ernielor Ji a odiJorului
"tot cu gri0H Ji observarea formei Ji amlasHrii gemului de iernare. )cesta trebuie sH se
afle sub leaturile suerioare ale ramelor "fagurilor' cu miere. !acH situaia se rezintH
conform descrierii de mai sus se Gncide stuul cu aceeaJi atenie eistLnd sigurana cH
albinele nu au necazuri Ji iernarea decurge bine. !e obicei Gn decembrie Gn toate
stuinele cam aJa ar trebui sH se etreacH lucrurile. !acH gemul nu este format e
rezervele de ranH se vor scutura ramele cu albine e ramele cu miere iar ramele goale
se vor elimina.
.3a familiile la care se observH un consum ridicat de ranH, se va cHuta cauza, aceasta
utLnd fi generatH de rezena rozHtoarelor, zgomote uternice, sau ciocHnitori. !e
asemenea consumul mare de ranH oate fi cauzat de neizolarea stuilor Gmotriva
frigului.
.Controlul consumului de ranH din erioada de iarnH se oate face rin meninerea e
cLntarul de control % bine rote0at contra intemeriilor % a unei familii de albine de
uterea mi0locie "medie'. ScHderile eriodice de greutate indicH cu destulH recizie
cantitHile consumate Ji intervalul de tim Gn care s%a rodus consumul.
.8 metodH foarte bunH de a tine situaia sub control este ascultarea stuilor sau mai
bine%zis a familiei. )cest control auditiv se face fHrH desciderea stuilor rin ataJarea
urecii de eretele din faH al stuului sau rin introducerea unui tub de cauciuc rin
urdiniJ Ji ascultarea zumzetului care se aude din stu. 8 uJoarH lovire a stuului
intensificH zumzetul astfel cH urecea eersatH a unui stuar riceut oate interreta
corect felul Ji durata emisiei sonore. Este ca Ji cum un medic ascultH cu stetoscoul
inima Ji lHmLnii ciocHnind cu degetul coJul ietului acientului aflat la consultaie Ji,
funcie de ceea ce doctorul aude Ji interreteazH, une diagnosticul si stabileJte
tratamentul !esre interretHrile emisiilor sonore e care stuarul le receioneazH cLnd
ascultH stuii eistH relaii lHmuritoare Gn 4Iernarea familiilor de albine4, ca.BI, 3ucrHri
ce se efectueazH iarna Gn stuinH Recomand, mai ales aicultorilor GnceHtori, sH citeascH
literatura de secialitate Ji dacH este osibil sH facH aceste controale de iarnH sub
 Gndrumarea unui aicultor consacrat Ji riceut bucurLndu%se la faa locului de
cometena dobLnditH duH ani Ji ani de racticH a GndrumHtorului. 8ricum Gn decembrie
situaii anormale este uin robabil sH fie constatate. !e aceea eventualele intervenii
mai ales legate de lisa sau inaccesibilitatea ranei vom Gncerca sH le tratHm Gn
calendarele lunilor urmHtoare.
.DHada afLnatH rin care aerul Htrunde cu uJurinH Ji care uneori oate acoeri stuii
nu constituie un ericol entru viaa albinelor, entru buna lor iernare.
!ar dacH stratul de zHadH a rins o0giH sau e scLndurelele de zbor, la urdiniJ, s%a
format geaH aceasta se GnlHturH uJor, cu gri0H, fHrH zgomot GntrucLt obturarea
urdiniJului determinH sufocarea albinelor.
.8rice zgomot sau miJcare din 0urul stuinei este erceutH de albine, ceea ce determinH
o agitaie mHritH a acestora. 8 familie agitatH va consuma astfel cantitHi mai mari de
ranH, eistLnd ericolul euizHrii rezervelor. !e aceea trebuie GnlHturatH orice sursH de
zgomot din stuinH.
.n luna decembrie stuarul arnic Ji riceut are de lucru, Gn stuinH, Gn atelierul
stuinei, la masa de lucru Ji Gn reuniunile aicole el trebuie sH fie rezent la urmHtoarele

)ciuni secifice

63
 

n stuinH
Controlul mersului iernHrii trebuie fHcut concret, la faa locului. ;iecare stu va fi atent
observat Ji ascultat rocedLnd aJa cum este recizat Gn articolele amintite mai Gnainte.
Bizitarea eriodicH % cel uin sHtHmLnal sau decadal a stuinei are Ji un alt sco
rincial anume acela de a asigura liniJtea delinH Gn incintH, e vatra de iernare ca Ji Gn
fiecare stu. ) neliniJti albinele, a rovoca deran0ul lor datoritH Htrundem Joarecilor Gn
stui, datoritH atacului ciocHnitorilor sau iigoilor, datoritH treidaiilor, zgomotelor,
lovirii sau rHsturnHrii stuilor de cHtre animalele domestice sau ciar de cHtre oi ori ali
rHufHcHtori GnseamnH de fat ierderi grave de efectiv, agube care de obicei nu mai ot
fi recuerate.
.!e aceea, securitatea stuinei ca Ji a fiecHrui stu e tot arcursul iernii este o condiie
fHrH de care traversa,ea cu succes a sezonului rece devine de neconceut -ocmai aici
trebuie sH areciem locul Ji rolul mHsurilor de rotecie luate din tim ca Ji necesitatea
controlHrii Gndelinirii concrete a tuturor cerinelor care asigurH ceea ce GndeobJte
denumim o iernare liniJtitH, fHrH ierderi de efectiv.
nlesnirea zborurilor de curHire este asiguratH anterior dacH stuii au fost orientai cu
urdiniJurile sre rHsHrit. !acH Gn decembrie sunt zile cu cLteva ore mai calde Ji Gnsorite
utem asista la zboruri de curHire. n cazul Gn care a cHzut zHada aceasta se GnlHturH
de e surafaa oglinzii stuului Ji se resarH aie, frunze uscate sau leavH e care
albinele care ies la zbor se ot aJeza Ji odini fHrH riscul de a Gneeni din cauza frigului.
Pentru favorizarea zborurilor de curHire din zilele frumoase se vor elimina, de
asemenea, albinele moarte de la urdiniJ "cu a0utorul unei sLrme GndoitH la unul din
caete'.
.Sigur cH,se rocedeazH astfel numai dacH Gn ferestrele iernii aar zile calde Ji Gnsorite cu
temeraturi de A*# %A*+C care ermit zborurile de curHire.
n cazul Gn care se observH cureni de aer rece se vor lua mHsuri entru rote0area
stuinei, rin instalarea de aravane.

n atelierul stuinei
Se verificH atent starea generalH Ji funcionalH a tuturor uneltelor, utila0elor,
diaozitivelor din dotarea stuinei.
n funcie de constatHri se Gncee recondiionarea acestora GnelegLnd rin
recondiionare curHirea, dezinfecia, reararea, vosirea Ji finisarea acestora Gn rincial
este vorba desre stui, centrifuge, toitoare solare, tHvi de descHHcit, afumHtoare,
dHli, ambala0e de deozitare a mierii, eciament de rotecie etc.
nsHJi atelierul, cabana aicolH, rulota aicolH, remorca aicolH Ji ciar avilionul vor
trece rintr%o atentH verificare cu toate etaele ulterioare resuuse de constatHrile
verificHrilor.
Becea zicalH romLneascH conform cHreia 4bunul gosodar GJi face vara sanie Ji iarna
car4 este acum de actualitate Gn sensul cH atelierul stuinei devine locul Gn care stuarul
regHteJte din tim tot ce%i va fi necesar Gn viitorul sezon activ.
;agurii Ji ramele de la rezerva stuinei vor fi luai la mLnH astfel ca rezerva stuinei sH
fie comletatH numai cu rame Ji faguri ce coresund eigenelor. -ot ce nu coresunde
este trecut la reformH.
Reformarea Ji toirea fagurilor, etragerea Ji condiionarea cerii este o aciune care dacH
nu a Gnceut oate Gncee.
nceierea ramelor aciziionate ca rame la acet, GnsLrmarea lor Ji liirea fagurilor
artificiali e ramele noi sau e cele veci, recondiionate este de asemenea o aciune la
ordinea zilei.
64
 

Condiionarea Ji valorificarea seminelor de lante melifere.

8rganizatorice:
ridicarea calificHrii rofesionale.
rocurarea de utila0e Ji materiale.
elaborarea lanului de GmbunHtHire Ji folosire a bazei melifere Gn anul urmHtor.

3a masa de lucru
Se calculeaza cLt mai eact celtuielile efective e anul aicol sau e anul calendaristic eirat.
Se GnsumeazH cantitativ Ji valoric roduciile de miere Ji alte roduse aicole inclusiv
material biologic "roi, familii, mHtci'obinute Gn stuinH Gn erioada sezonului aicol.
)vLnd aceste date bilanul de venituri Ji celtuieli este aroae gata. Benitul sau rofitul
e stuinH se obine scHzLnd totalul celtuielilor din totalul veniturilor. )nalizLnd
elementele de celtuieli se oate uJor determina onderea fiecHreia Gn totalul sumei
celtuite Ji efectul asura roduciei sub asect cantitativ Ji valoric.
.Un bun manager Jtie sH tragH concluzia analizLnd bilanul stuinei Ji bazat e aceste
concluzii oate Gntocmi un lan realist de activitate entru viitorul sezon aicol activ.
)ceasta este o aciune imortantH care se face la masa de lucru cu iul Gn mLnH Ji
eventual cu calculatorul alHturi.
Cea mai bunH erioadH de citit Ji recitit literatura aicolH nu trebuie irositH Gn van. Cine
crede, retinde sau afirmH cH le Jtie e toate greJeJte Ji, mai devreme sau mai tLrziu,
se va dovedi cH fudulia este HguboasH.
.........Este bine sH Jtim cH ...
-oamna, la formarea cuiburilor, Gn cazul iernHrii a cLte douH familii Gntr%un stu orizontal,
aicultorul trebuie sH unH cLte o ramH linH cu miere de o arte Ji de alta a eretelui
desHritor al diafragmei. )lbinele din ambele familii vor fi atrase de cHldurH sre aceste
rame.
n aiculturH este cunoscutH 3egea celor +$ de zile conform cHreia din momentul
deunerii oului de cHtre matca fecundatH, LnH Gn momentul ieJirii din stu a albinei
zburHtoare trec +$ de zile. )icultorul care asigurH Gn toate condiiile necesare unei
onte intense, o regleazH Gn acelaJi tim, urmHrind termenele otime % nu mai uin de
+$ de zile LnH la culesul rincial % va avea suficiente albine culegHtoare caabile sH
valorifice rofitabil abundena de nectar. !e eemlu, dacH culesul rincial, sH zicem
cel de la salcLm este aJtetat la *& mai, familiile se regHtesc cu 9 sHtHmLni Gnainte
adicH GnceLnd cu rima decadH a lunii arilie.
n stuii acoerii cu zHadH albinele ierneazH bine. Gn rima arte a iernHrii activitatea
lor este redusH Ji Gn familie este suficient aerul a0uns Gn stu rin zHada afLnatH. Gn cea
de a doua arte a iernHrii Gn cuiburi aare uietul Ji, urmare acestui fat, creJte
necesarul scimbului de aer.
MHtcile Gmereceate la Gnceutul toamnei ot fi de calitate. !uH Gmerecere ele ot
 Gncee ouatul dar de multe ori albinele nu mai cresc acest uiet. 8uHle, de regulH, sunt
 GndeHrtate e neobservate sau sunt mLncate de albine, Gn aceastH situaie aicultorul GJi
oate face o Hrere greJitH conform cHreia matca a intrat Gn iarnH neGmereceatH din
cauza lisei de trLntori.

Nu uitai
Iernarea familiilor de albine Gn bune condiii rerezintH remisa creJterii unui uiet de
bunH calitate, GnceLnd din ianuarie%februarie, recum Ji o dezvoltare de rimHvarH
bunH.
65
 

Prin rote0area vetrelor de stuinH contra vLnturilor Ji curenilor Ji rin eunerea

stuilor Gn lin soare, micJorai consumul de ranH Ji uzura organismului albinelor

Speciile nectaro-polenifere si lunile de inflorire

martie:

)lunul "Corlus avellana', )ninul negru ")lnus glutinosa'. )rarul american ")cer
negundo'. ?Hnuei "?ellis erennis', Cais ")rmeniaca vulgaris', 7iocel "7alantus
nivalis'. Mierea ursului "Pulmonaria officinalis'. Piersic "Piersica vulgaris', RHcitH "Sali
viminalis', Salcie albH "Sali alba', Salcie cHreascH "Sali carea', Ulm "Ulmus
camestris'. DambilH "@acintus orientalis'. Biorea "Scilla bifolia', DHlog "Sali
cinereea'.

arilie:

n arilie Gncee sau continua Gnflorirea urmHtoarelor secii melifere: )rarul american
")cer negundo'Q, )rarul tHtHresc, ")cer tataricum'QQ, ?Hnuei "?ellis erennis', Caisul
")rmeniaca vulgaris'QQ, CHJunul ";ragaria moscata'Q, CHtina albH "Mioae
ramnoides'4, CireJul "Cerassus avium'4, CorcoduJul "Prunus cerasifera'QQ, Cornul
"Cornus mas'QQ, ugastrul ")cer camestre'Q4, Maonia "Maonia auifolium'Q, MHceJul
"Rosa canina'4, MHrul "Malus domestica'4, MesteacHnul "?etula alba'Q, Mierea ursului
"Pulmonaria officinalis'Q, Paltinul de cLm ")cer latanoides'4, Paltinul de munte ")cer
seudolatanus'4, PHHdia "-araacum officinale'4, PHrul "Pirus sativa'4, Prunul "Prunus
domestica'4, Raia de toamnH "?rassica naus var oleifera'QQQ, Raia salbaticH
"?rassica raa'4, RHcita "Sa22 viminalis'4, Salcia albH "Safe alba'Q4, Salcia careascH
"Sali carea'4Q, Ulmul "Ulmus camestris'4, Bioreaua "Scilla bifolia'Q, BiJinul "Cerasus
vulgaris'4. Dambila "@acintus orientalis'Q, DHlogul "Sali cinerea'QQ.
.)roae toate lantele enumerate oferH albinelor un cules de nectar Ji olen, unele ca
de eemlu ararul tHtHresc, 0ugastrul, cele doua secii de altin oferH Ji culesuri de
manH sau de la salcia albH Ji cea cHreascH albinele adunH e lLngH olen, nectar, manH
Ji roolis. Unele secii ca de ildH mesteacHnul Ji ulmul intereseazH albinele numai
entru olen Ji manH. !uH denumirea oularH "comuna' Ji cea JtiinificH am indicat
onderea "imortana' aicolH rin asterisc astfel: QQQQ "+ asteriscuri' GnseamnH
ondere aicolH foate mare, QQQ "1 asteriscuri' GnseamnH ondere aicolH mare, QQ
"douH K ondere aicolH mi0locie Ji Gn sfLrJit Q "un asterisc' K ondere aicolH micH.
.n aceasta lunH culesurile sunt Gn general definite dret culesuri de Gntreinere dar de la
seciile care intrH Gn categoria ce are ondere aicolH mare sau mi0locie se ot Gnregistra
uneori ciar culesuri de roducie ca de ildH Gn livezile de omi fructiferi sau Gn
vecinHtatea lanurilor de raiH cultivatH.
.8ricum este imortant sH cunoaJtem Ji mai ales sH valorificam culesurile de nectar,
olen, mana Ji roolis oferite de aceste secii sre binele albinelor Ji sre binele Ji
rofitul aicultorului. )ceasta o doresc tuturor stuinelor Ji rorietarilor lor. Ser Gntr%
un arilie senin, cHlduros cu albine sHnHtoase, mereu mai multe, mai arnice Ji bine
regHtite entru marele cules care vine: cel de la salcLm. )cesta este de atru stele
"asteriscuri' adicH are o ondere aicolH ;oarte mare Ji, luna viitoare, va fi marcat
astfel:QQQ.

mai:
66
 

.n mai Gnfloresc sau continuH sH GnfloreascH seciile melifere "Gn ordine alfabeticH: )rar
tHtHrHsc ")cer tataricum'QQQ, ?Hnuei "?ellis erennis'Q, ?rad ")bies alba'4Q, Carifoi
"3onicera tatarica'Q. Castan ")esculus iocastanum'QQ, Catala "Catala
bignonioides'Q, CHtina albH "Mioae ramnoides'QQ, CireJ "Cerasum avium'QQ,
!rHcilH "?erberis vulgaris'Q, ;acelia "Pacelia tanacetifolia'QQQ, ;rasin ";rainus
ecelsior'Q, 7utui "Cdonia oblonga'QQ, aleJ de cLm "Salvia nemorosa'Q, ugaJtrii
")cer camestre'QQQ, 3ucerna "Medicago saliva'QQ, Mac de cLm "Paaver dubium'Q,
Mac roJu "Paaver roeas'QQ, MHr "Malus domestica'QQ, MesteacHn "?etula alba'Q.
Mierea ursului "Pulmonaria officinalis'Q, Mo0drean ";rainus ormus'QQ, Molid "P2cea
ecelsa'QQQ, MuJtar de cLm "Sinais arvensis'QQ, Paltin de cLm ")cer latanoides'QQ,
Paltin de munte ")cer seudolatanus'QQ, PHducel "Crataegus monogna'QQ, PHHdie
"-araacum officinalis'QQ, PHr "Pinus sativa'QQ. Pin "Pinus s.'QQ, RHitH de toamnH
"?rassica naus var oleifera'QQQ, RHitH de rimHvarH "?rassica rLa var oleifera'QQQ,
RHitH sHlbaticH "?rassica rLa'QQ, S)3CM "Robinia seudacacia'QQQQ, SalcLm mic
")mfora fruticosa'QQ, Salvia de cLm "Salvia rotensis'QQ, SLnger "Cornus
sanguinea'QQ, -rifoi alb "-rifolium reens'QQQ, BiJin "Cerasus vulgaris'QQ, Bia de vie
"Bitis vinifera'QQQ.

3egendH % Pondere aicolH: ;oarte mare KQQQQ, Mare K QQQ, Mi0locie K QQ, MicH K Q.

Nu uitai
. !acH Gn rimele douH decade ale lunii, obiectivul rincial Gl constituie GntHrirea
continuH a familiilor de albine Ji folosirea culesului de la salcLm, Gn ultima decadH se va
da o deosebitH atenie meninerii uterii familiilor, revenirii roirii naturale Ji
reGntLminHrii ieJirii roilor. ;HrLmiarea ecesivH rin roire naturalH sau artificialH
slHbeJte familiile.
. Nu degeaba denumirea oularH a lunii mai este ;lorar. n aceastH lunH o abundenH
floristicH de interes melifer oferH albinelor culesuri de nectar, olen, manH Ji roolis.
.Cum salcLmul este secia cea mai imortantH, doresc tuturor stuarilor ca stuii lor sH
fie Gn masivele de salcLm cu flori multe, bogate Gn nectar iar vremea sH fie caldH Ji
 GnsoritH adicH favorabilH culesului.

iunie:

.)bundena floristicH caracterizeazH aceastH lunH Gn care Gncee sau continuH Gnflorirea
urmHtoarelor secii "Gn ordine alfabeticH: )lbHstria "Centaurea canus'Q, ?Hnuei "?ellis
erennis'Q, ?rad ")lbies alba'QQQ, ?usuioc lLnos "Stacs lanata'QQ, Carifoi "3onicera
tatarica'Q, Castan ")esculus iocastanum'QQ, Catala "Catala bignoides'Q, CHJun
";ragaria moscata'Q, CHtina albH "@ioae ramnoides'QQ, CeaH seminceri ")llium
cea'QQ, Coriandru "Coriandrum sativum'QQQ, !ovleac "Cucurbita eo'QQ, !rHcilH
"?erberis vulgaris'Q, ;acelia "Pacelia tanacetifolia'QQQ, ;loarea%soarelui "@eliantus
annuus'QQQQ, 7lHdiH "7lenitscia triacantos'QQ, 7utui "Cdonia oblonga'QQ, @aina
miresei "Polgonum baldscuanicum'Q, @riJcH "Polgonum fagorum'QQ, @urmuz alb
"Smoricarus albuJQQ, Iarba Jarelui "Ecium vulgare'QQ, aleJ de cLm "Salvia
nemorosa'Q, 3emn cLinesc "3igustrum vulgare'QQ, 3imba mielului "?orago officinalis'Q,
3ucerna "Medicago sativa'QQ, Mac oriental "Paaver orientale'Q, Mac roJu "Paaver
roeas'QQ, MuJtar alb "Sinais alba'QQQ, MuJtar de cLm "Sinais arvensis'QQ, PHducel
"Crataegus monogmna'QQ, PHlHmida "Cirsium arvense'QQ, PHHdie "Tarascum
67
 

officinale'QQ, Peene galben "Cucumis mello'QQ, Peene verde "Citrullus vulgaris'QQ, Pin
"Pinnus s.'QQ, RHitH de rimHvarH "?rassica rLa var oleifera'QQQ, Raia sHlbaticH
"?rassica raa' QQ, Ridice sHlbaticH "Raanus raanistrum'Q, RoiniH "Melissa
officinalis'QQ, SalcLm "Robinia seudoacacia'QQQ, SalcLm roz "Robinia
neomeicana'QQQ, SalcLm mic ")mora fruticosa'QQ, Salvia de cLm "Salvia
ratensis'QQ, SHlcioara mirositoare "Eleaagnus angustifolia'Q, SLnger "Cornus
sanguinea'QQ, Soc "Sambucus nigra'Q, Sarceta "nobrcis vicifolia'Q, -ala gLJtei
"3eonorus cardiaca'QQ, -eiul argintiu "-ilia argentea'QQQQ, -ei cu frunza micH "-ilia
cordata'QQQ, -ei cu frunza mare "-ilia latllos'QQQ, -rifoi roJu "-rifolium
ratense'QQ, Bia de vie "Bitis vinifera'QQQ, DHmoJiH "@ibiscus sriacus'Q, Dmeur
"Rubus idaeus'QQQQ.
. 3egendH % Pondere aicolH: QQQQ K ;oarte mare> QQQ K Mare> QQ K Mi0locie> Q K MicH.

iulie:
.Iulie este o lunH Gn care Gnce sH GnfloreascH sau GJi continuH Gnflorirea urmHtoarele
secii sontane sau cultivate de interes aicol "Gn ordine alfabeticH: )lbHstria
"Centaurea canus'Q, )nginarea "Cnara
scolmus'Q, ?umbac "7ossium irsutum'Q, ?usuioc de baltH, eu "Stacs
alustris'QQ, ?usuioc lLnos "Stacs lanata'QQ, ?usuioc de miriJte "Stacs anaua'QQQ,
?utoiaJ "8enante auatica'QQ, Carifoi "3onicera tatarica'Q, Castravete "Cucumis
sativum' Q, CeaH seminceri ")llium cea'QQ, Ceara albinei ")scleias sriaca'Q,
CenuJer ")ilantus glandulosa'4, Cicoare "Cicorium intbus'Q, Coriandru "Coriandrum
sativum' QQQ, !alia "!alia s.'QQ, !ovleac "Cucurbita eo'QQ, ;acelia "Pacelia
tanacetifolia'QQQ,;loarea%soarelui "@eliantus annuus'QQQQ, ;luturei "7aillardi a icta'Q,
@aina miresei "Polgonum baldscuanicum'Q, @riJcH "Polgonum fagorum'QQ, @urmuz alb "Smoricarus
albuJQQ, @urmuz roJu "Smoricarus orbiculatus'QQ, Iarba Jarelui "Ecium vulgare'QQ, IzmH bunH "Menta
ierita' Q, Iso "@ssous officinalis'Q, aleJ de cLm "Salvia nemorosa'Q, 3emn cLinesc "3igustrum vulgare'QQ,
3avanda "3avandula vera'QQ, 3imba mielului "?orago officinalis'Q, 3ucerna "Medicago saliva'QQ, Mac de cLm
"Paaver dubium'Q, Mac de grHdinH "Paaver somniferum' Q, Mac oriental "Paaver orientale'Q, Mac roJu
"Paaver roeas'QQ, MHtHciune "!racocealum moldavica'QQ, MuJtar alb "Sinais alba'QQQ, MuJtar de cLm
"S2na2s arvensis'QQ, PHlHmida "Cirsium arvense'QQ, PHHdia "-araacum officinale'QQ, Peene galben "Cucumis
mello'QQ, Peene verde "Citrullus vulgaris'QQ, RHitH sHlbaticH "?rassica rLa'QQ, RHcitan "3trum salicaria'QQ,
Ridice sHlbaticH "Raanus raanistrum'Q, RoiniH "Melissa officinalis'QQ. SalcLm roz "Robinia neomeicana'QQQ,
SalcLm 0aonez "Soora 0aonica'QQ, Salvia de cLm "Salvia ratensis'QQ, Soc "Sambucus nigra'Q, Sulfina albH
"Melilotus allbus'QQ, Sulfina galbenH "Melilotus officinalis'QQ, -ala gLJtei "3eonurus cardiaca'QQ. -eiul
argintiu"-ilia argentea'QQQQ, -ei cu frunza micH "-ilia cordata'QQQ. -ei cu frunza mare "-ilia latllos'QQQ,
-rifoi alb "-rifolium reens'QQ, -rifoi roJu "-rifolium ratense'QQ, DHmoJiH "@ibiscus sriacus'Q, DburHtoare
"Camaeneon angustifolium'QQQ Dmeur "Rubus idaeus'QQQQ.
.3egendH % Ponderea aicolH: QQQQ K ;oarte mare> QQQ K Mare> QQ K Mi0locie> Q K MicH.
.!in aceastH enumerare rezultH cH seciile cu ondere aicolH ;oarte mare Ji Mare sunt:
;loarea%soarelui, MuJtarul alb, Sulfina galbenH, -eiul argintiu, cel cu frunza micH, cu
frunza mare, -rifoiul alb, DburHtoarea Ji Dmeurul. n einierele Gn care vegeteazH
aceste secii este locul albinelor care vor culege entru ele Ji entru stuar miere multH
Ji de calitate. !e aceea aciunile de stuHrit astoral sunt la ordinea zilei.

august
.)ugust este luna Gn care mai multe secii de interes aicol se aflH Gn diferite fenofaze de
 Gnflorire "Gnceut, maim, sfLrJit'.)cestea sunt:
)nginarea "Cnara scolmus'Q, ?usuioc de baltH, eu "Stacs alustris' Q, ?usuioc
lLnos "Stacs lanata' Q, ?usuioc de miriJte "Stacs annua' QQQ, ?utoiaJ "8enante
auatica' Q, Castravete "Cucumis sativum' Q, Ceara albinei ")scleias sriaca'Q,
CenuJer ")ilantus glandulosa'Q, Cicoare "Cicorium intbus'Q, !alia "!alia s,'QQ,
68
 

Evodia, arborele de miere "Evodia uensis'QQ ;acelia "Pacelia tanacetifolia'QQ,

;luturei "7aillardia icta'Q, @riJcH "Polgonum fagorum'Q, @urmuz alb
"Smoricarus albuJQ, @urmuz roJu "Smoricarus orbiculatus'Q, Iarba Jarelui
"Ecium vulgare'Q, IzmH bunH "Menta ierita'Q, Iso "@ssous officinalis'Q, aleJ de
cLm "Salvia nemorosa'Q, 3avanda "3avandula vera'Q, 3ucerna "Medicago saliva'Q, Mac
de grHdinH "Paaver somniferum'Q, MHtHciune "!racocealum moldavica'Q, MuJtar de
cLm "S2na2s arvensis'Q, PHlHmida "Cirsium arvense'Q, PHHdia "-araacum
officinale'Q, Peene galben "Cucumis mello'Q, Peene verde "Citrullus vulgaris'Q, RHitH
sHlbaticH "?rassica rLa'Q, RHcitan "3trum salicaria'QQ, Ridice sHlbaticH "Raanus
raanistrum'Q, RoiniH "Melissa officinalis'Q, SalcLm roz "Robinia neomeicana'QQ,
SalcLm 0aonez "Soora 0aonica'Q, Stelua vLnHtH ")ster amellus'Q, Sulfina albH
"Melilotus allbus'Q, Sulfina galbenH "Melilotus officinalis'QQQ, -oinambur "@eliantus
tuberosus'Q, -rifoi alb "-rifolium reens'Q, -rifoi roJu "-rifolium ratense'Q, DburHtoare
"Camaenerion angustifolium'QQ.
.....3egendH % Pondere aicolH: QQQQ K ;oarte mare> QQQ K Mare> QQ K Mi0locie> Q K
MicH.

setembrie:
.n setembrie numHrul acestora este diminuat faH de lunile anterioare, Gn funcie de
condiiile meteorologice Ji de zona geograficH Gn aceastH lunH, Gn zborurile lor, albinele
mai ot GntLlni Gn diferite faze de Gnflorire urmHtoarele secii "enumerate Gn ordine
alfabeticH: )lbHstria "Centaurea canus'Q, )nginarea "Cnara scolmus'Q, ?Hnuei
"?ellis erennis'Q, ?usuioc de baltH, eu "Stacs alustris'QQ, ?usuioc lLnos "Stacs
lanata'QQ, ?usuioc de miriJte "Stacs annua'QQQ, Castravete "Cucumis sativum'Q,
Cicoare "Cicorium intbus'Q, !alia "!alia s.'QQ, !ovleac "Cucurbita eo'QQ, ;acelia
"Pacelia tanacetifolia'QQQ. @aina miresei "Polgonum baldscuanicum'Q, @urmuz alb
"Smoricarus albuJQQ, @urmuz roJu "Smoricarus orbiculatus'QQ, aleJ de cLm
"Salvia nemorosa'Q, 3avanda "3avandula vera'QQ, 3ucerna "Medicago saliva'QQ, MuJtar
de cLm "Sinais arvensis'QQ, Nalba "Malva silvestris'Q, Nalba de grHdinH ")ltaea
rosea'Q, PHHdia "-araacum officinale'QQ, Peene galben "Cucumis mello'QQ, Peene
verde "Citrullus vulgaris'Q4, RHitH sHlbaticH ?rassica rLa'QQ, RHcitan "3trum
salicaria'QQ, Ridice sHlbaticH "Raanus raanistrum'Q, Stelua vLnHtH ")ster
amellus'Q, Sulfina albH "Melilotus allbus' Q, Sulfina galbenH "Melilotus officinalis'QQ,
-oinambur "@eliantus tuberosus'4, -rifoi alb "-rifolium reens' QQ, -rifoi roJu
"-rifolium ratense'QQ, DHmoJiH "@ibiscus sriacus'Q.
3egendH % Pondere aicolH: QQQ K Mare> QQ K Mi0locie> Q K MicH.

NumHrul acestora se restrLnge drastic e mHsurH ce vremea se rHceJte, Gn ultimele

fenofaze de Gnflorire se mai gHsesc Gn aceastH lunH urmHtoarele secii "enumerate Gn
ordine alfabeticH: ?Hnuei "?ellis erennis'Q, Cicoare "Cicorium intbus'Q. !alia "!alia
s.'QQ, !ovleac "Cucurbita eo'QQ, ;acelia "Pacelia tanacetifolia' QQ, ;luturei
"7aillardia icta'Q, @aina miresei"Poligonum baldscuanicum'Q, 3ucerna "Medicago
sativa'QQ, PHHdia "-araacum officinale'4. Stelua vLnHtH ")ster amellus'Q. -rifoi alb
"-rifolium reens'QQ.
3egendH % Pondere aicolH: QQQ K Mare> QQ K Mi0locie> Q K MicH.

*ranirea suplimentara

In general, ranirea sulimentara se face in urmatoarele cazuri cunoscute de mine:

69
 

*% in lisa unui cules suficient ca familia sa stranga suficienta miere "ani secetosi sau din alte cauze'
#% entru comletarea rezervelor necesare iernarii.
1% la roi, avand in vedere ca are albina culegatoare utina si rana deasemenea.
+% rimavara, entru stimulare sau, in cazul in care, din diferite motive, rana a fost
insuficienta.
Ideal ar fi ca entru ranirea sulimetara sa se foloseasca miere. Insa cum aceasta
liseste, se foloseste zaarul sau diferite roduse aarute e iata cum ar fi:
)PIINBER-, )PI;8N!), )PIME3,etc., )cestea din urma se foloosesc conform
rosectelor ce insotesc rodusul,
In ceea ce riveste zaarul, acesta se da familiilor de albine sub forma de siro. In cele
ce urmeaza, voi rezenta cateva retete e baza de zaar, fara a avea retentia ca le
cunosc e toate sau ca sunt standard:
Este un inlocuitor al mierii.Perioada de folosire este curinsa intre debutul rimaverii "*%
*$ martie' si inceutul toamnei"maim *& setembrie'.Siroul de zaar se reara in
urmatoarele concentratii:*2* , 12#, #2*.3a *2*,adica * litru aa si * g zaar rezulta *,9
l siro de zaar>la 12#,adica 1 g zaar si # litri aa rezulta 1,( litri siro de zaar> la
#2*,adica # g zaar si * litru aa rezulta #,# litri siro de zaar.
Concentratia siroului este mai avanta0oase atat entru albina cat si entru crescator in
roortie de #2* sau 12#.)cest lucru se imune rin aceea ca la concentratiile mai
reduse albinele consuma mai mult zaar entru relucrarea siroului 4mierea4 "#$5
zaar in cazul concentratiei *2* si numai *$5 in cazul concentratiei #2*'.In scimb la
comletarea rezervelor de rana in decursul rimaverii sau in cazul ranirilor
medicamentoase se foloseste siroul in concentratie de *2*.4

Mod de rearare : Siroul de zaar se reara la rece sau la cald.Cand rearam

siroul la rece,unem in vas aa necesara si aoi turnam zaarul in rerize,amestecand
continutul ana la dizolvarea totala. Insistam asura fatului ca zaarul trebuie dizolvat
total,in caz contrar aarand cristalizarea 4mierii4.
Preararea siroului la cald se face incalzind aa necesara ana la fierbere,dua care se
ia vasul de e foc si se inglobeaza in rerize rin amestecare zaarul. )ceasta metoda
este mai ractica si mai raida.8 indicatie care trebuie resectata intotdeauna:nu
fierbeti siroul entru ca aveti toate sansele sa cristalizeze.

Mod de folosire : Comletarea rezervelor entru iernat: aceasta lucrare incee e *%&
august si are ca termen de finalizare data de maim #$%#& august"cu cat mai reede cu
atat mai bine'.Se folosesc doze de #%#,& litri de siro #2* sau 12* sau doze mai mari
daca albinele reusesc sa reia cantitatea.Comletarea cu siro se face dua ce s%a
reorganizat cuibul urmarindu%se in secial caacirea mierii deozitate.
@raniri de salvare,stimulare in rimavara : cu siro *2*,concomitent cu reducerea
cuibului si imacetarea de rimavara.@ranirea si stimularea roiurilor : in doze zilnice de
#$$ g siro2zi ana la aaritia unui cules natural.@raniri medicamentoase de
rimavara,vara sau toamna > concentratie *2* conform rosectului.@raniri de stimulare
la sfarsitul verii "august' > concentratie #2* in doze mici,zilnice.)lte situatii de urgenta
aarute in stuina.

!e retinut : Cea mai avanta0oasa concentratie este #2* sau 12#.Siroul nu se fierbe sub
nici un motiv. )daugati # g sare de lamaie2litru siro entru o buna invertire a
zaarului.Se administreaza dua nevoi,insa trebuie stiut ca in ce riveste calitatea este
sub miere.
70
 

Serbetul de zaar "uz aicol'

Mod de rearare :
Se amesteca intr%un vas emailat sau din ino,* g.zaar si $,# litri aa.)mestecand cele
doua roduse se constata ca zaarul este bine umezit iar aa nu balteste.Basul cu
amestecul rezultat se aseaza e aragaz si se ferbe la foc moale.Nu trebuie sa grabiti
fierberea>suma rezultata"la inceut' se indearteaza.8 oeratiune foarte imortanta
este indeartarea cristalelor de zaar"cu o cara uda si stoarsa' ce se deun e eretii
vasului.!urata fierberii este de *&%1$ min.,functie de taria focului.
Cam dua *&%#$ min. se controleaza concentratia siroului.Se ia cu o lingurita siro si
se introduce intr%un aar cu aa rece.Bom sti ca amestecul a0unge la concentratia
otima,cand acesta ramane incegat e lingurita.In acest moment se ia vasul de e foc
si se introduce in aa sa se raceasca usor"/$%($ grade C'.
Cu a0utorul unei linguri mari,de lemn, solutia de zaar aa se amesteca continu.8data
cu trecerea timului se constata ca solutia devine oaca,aoi se albeste.Ne orim din
amestecat cand serbetul a0unge la consistenta si granulatia dorita.!aca rima incercare
a insemnat un esec,se adauga aa din nou si o luam de la caat.In caz de esec,nu
retoiti amestecul mai mult de 1 ori.

Serbet de zaar cu miere :

Se amesteca &g zaar tos,aa $,(&$ litri intr%un vas de *$ litrii.Basul se aseaza e foc
si fierbem #$%1$ min. la fel cum am rocedat in cazul serbetului simlu.Sumuirea
amestecului si stergerea eretilor vasului este obligatorie.Berificarea concentratiei se
face tot cu lingurita si aarul cu aa rece,numai ca de data asta susensia trebuie sa
formeze o boaba care se oate modela intre degete "de consistenta medie'.In acest
moment se adauga ($$ g miere si se mai clocoteste inca 1 min."in tot acest tim
amestecam ingloband mierea'.Mierea folosita trebuie sa nu fie zaarisita sau daca este,
se licefiaza in realabil.!ua ridicarea vasului de e foc,racim amestecul ana la +$%&$
grade C si amestecam cu o lingura mare de lemn ana la formarea serbetului.Produsul
final se toarna in tavite catusite cu artie cerata,ergament,etc.7rosimea lacilor nu
trebuie sa deaseasca *%*,& cm.

Pasta de zaar udra si miere

Mod de rearare : In rinciiu se rocedeaza amestecand la rece + arti de zaar

udra si o arte miere. "mierea usor incalzita'.;ramantarea se face energic,trebuind sa
rezulte un rodus de consistenta aluatului.Corectia rodusului se face rin adaugare de
miere,daca este rea tare sau de zaar udra daca este rea moale.Este recomandat ca
entru o mai buna invertire a zaarului sa se aduge si *%# g sare de lamaie e g.

Mod de administrare : Pasta se administreaza sub forma de turtite a $,#%* g,asezate e

folii de lastic gaurit,tifon,etc.,deasura ramelor,unde albinele au acces direct.Se oate
folosi in tot timul anului,in toate cazurile,mai utin la ranirea de comletare.In
aceasta asta se ot ingloba olen,inlocuitori de olen,ceaiuri
medicinale,Protofil,medicamente,etc.Este ideala entru ranirile de stimulare sau de
salvare a familiilor ramase fara rovizii in timul iernii sau rimaverii.

71
 

Daarul udra,ceaiurile medicinale,licefierea mierii zaarisite

8btinerea zaarului udra : In diferitele retete,zaarul udra este un comonent de
baza.8btinerea lui se face rin relucrarea zaarului tos, care se oate macina cu o
rasnita universala"manuala sau electrica'.
Ceaiuri medicinale sunt benefice albinelor,catre sfarsitul iernii sau in
rimavara,combatand cu succes nosemoza.
Ceaiul medicinal se obtine rin infuzie din urmatoarele lante: sunatoare , cimbrisor ,
isma , musetel , coada soricelului , roinita,etc.8btinem ceaiul folosind 1%+ g din fiecare
lanta uscata.In realabil lantele se umezesc cu $,*&$ l aa si dua *$%*& minute
turnam aa clocotita in cantitate de $,(&$ l.!in acest ceai folosim dozele necesare,cu
mentiunea ca astrarea lui la frigider nu trebuie sa deaseasca +( ore.

3icefierea mierii : Mierea cristalizata"zaarisita',folosita in diferitele retete trebuie

licefiata,entru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare
risia de rana.!oua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai
mult de +& grade C > nu licefiem mierea la flacara directa,ci doar cu vasul introdus intr%
un alt vas cu aa care fierbe.
aar candi simlu sau cu miere.

Daar candi
Mod de rearare : Se amesteca in oala,& g de zaar tos si * litru de aa.Pana incee
fierberea mai amestecam cu lingura,din cand in cand,entru a nu se rinde de fundul
vasului.!ua toire,se fierbe continutul *& min,sumuim si stergem cu cara uda eretii
oalei,dua care se masoara temeratura licidului.Cand termometrul arata **9 grade
C,vasul se ia de e foc si se lasa la racit.
!ua &%( minute se incee amestecatul.Cand comozitia devine mai descisa"catre
crem' si oune rezistenta marita,se toarna in tavi.-avile trebuie in realabil regatite
astfel : se umezesc usor si se taeteaza cu artie ergament.8data turnata comozitia
in tavi,aceasta se lasa nemiscata ana ce cristalizeaza.!ua racirea totala a lacilor de
zaar,se scot rin ridicarea de artia ergament si se deoziteaza in locuri uscate si
racoroase.

Mod de rearare,zaar candi cu miere : Ca si la serbet,eista varianta adaugarii unei

cantitati de miere,entru a face mai atractiv rodusul. Pentru obtinerea acestor laci de
zaar candi cu miere,se rocedeaza ca si in varianta simla.
In momentul cand amestecul a0unge la temeratura de **9 grade C,se adauga &%9$$ g
miere in clocot.8btinem aceasta miere cu a0utorul unui vas cu fundul gros"tuci,ino
etc.'si amestecand continu sa nu se rinda.!ua ce am adaugat mierea,amestecam
tim de * min., si luam de e foc.In continuare rocedam ca entru reteta fara miere.

Mod de administrare : )ceste laci de zaar candi se ot da albinelor in iarna"la familiile
ramase fara rovizii'si in stimularea de rimavara si sfarsit de vara.

Paste si amestecuri roteice

)mestecurile roteice sunt folosite des in ractica aicola.Pe langa administrarea
diferitelor roduse glucidice,in erioadele de crestere a uietului"cand nu eista olen
suficient in natura',folosirea lor este foarte indicata.)sa vom avea generatii tinere de
albine,bine ranite si dezvoltate.In cele ce urmeaza va vom rezenta retete de
amestecuri roteice in care igredientele sunt diferite :
72
 

Pasta de olen si miere : Pasta se reara din * arte olen si *,#& arti
miere,framantand cele doua ingrediente.Polenul strans de albine,conditionat si conservat
se macina fin.)tat mierea cat si olenul trebuie sa rovina de la familii de albine
sanatoase.Corectia consistentei se face adaugand olen sau miere dua nevoie.Se
administreaza in turtite e folie sau tifon,deasura ramelor.

Pasta de miere,zaar udra si dro0die de bere : In ractica aicola olenul oate fi

inlocuit cu dro0dia de bere inactivata.)mestecul se face din 1 arti zaar udra,* arte
miere licida,*2# arte dro0die de bere.Se framanta toate ingredientele,si se corecteaza
consistenta rin adaugarea de zaar udra sau miere.Se administreaza sub forma de
turtite de #$$%#&$ g,rimavara sau vara.

Pasta de miere,zaar udra si late raf : Un alt inlocuitor al olenului este latele raf
degresat.-urtitele se reara din *2# arte late raf degresat,# arti zaar udra si *,&
g. miere.Se corecteaza consistenta adaugand zaar udra sau miere.

)mestec de siro,olen,faina de soia : Siroul de zaar oate fi folosit si el ca baza in

amestecurile roteice.3a 9 litri de siro de zaar,se adauga $,& g olen macinat fin si
*,& g faina de soia degresata.Comonentele se amesteca bine,entru a nu face cocolosi
si se administreaza familiilor de albine in cantitate de &$$ g la cateva zile.

)mestec miere,siro,faina de soia,late raf,dro0die : Se realizeaza un amestec din

urmatoarele ingrediente: 1 arti faina de soia degresata,* arte late raf degresat,*
arte dro0die de bere uscata"instant'.Peste aceste comonente se toarna miere sau
siro de zaar dens ana se a0unge la consistenta dorita.Se livreaza albinelor sub forma
de turtite.

)mestec zaar tos si late raf : Se amesteca * g zaar tos cu &$ grame de late raf
degresat.Se administreaza vara in ranitor,la intervale de *%# satamani.Pentru a creste
interesul albinelor entru amestec,se oate umezi usor cu utina aa sau
miere,deasura.

Pasta de miere si astura : 8 reteta mai vece,dar totusi de actualitate este asta de
miere si astura.Cum se rocedeaza : in luna ianuarie se eun fagurii cu astura la
ger.Inainte de a ingeta astura "atentie,se dereciaza' si cand devin casanti,se taie in
fasii rin mi0locul celulelor,care fasii se freaca intre alme.
Pastura astfel obtinuta se amesteca cu o cantitate egala de miere licefiata si se une in
borcane.Cand borcanul este aroae lin,se toarna deasura inca un strat de miere.Sre
sfarsitul iernii,cand vrem sa ranim albinele,trecem amestecul de miere si astura rin
masina de tocat.3a # g. de asta,se toarna icurand si amestecand,* litru aa calda,in
care am dizolvat #$ g sare de bucatarie.
Se fac turtite de $,& g. si se administreaza deasura ramelor.)dministrarea oate dura
ana la aaritia olenului in natura,din *$ in *$ zile.Pentru revenirea aaritiei
nosemozei,o arte din aa se oate inlocui cu ceai medicinal sau Protofil.
a'% *g zaar
% *l aa
% # licuri ceai de menta"indicat entru diaree'
% * lingurita rasa de sare "contine mineralele f. necesare albinelor in aceasta erioada'
73
 

% * lingura otet " imiedica zaarisirea mierii'

% * lingura miere"entru relucrarea mai usoara'

b'% *g zaar

% *l aa
% * lic ceai fructe de adure"se ot folosi si licuri de:tei,soc,galbenele'
% # licuri sare de lamaie"imiedica zaarisirea'sau sucul de la # lamai

c'% *2#g miere diluata in *l aa

d'% 9&$ml aa

% 9&$g zaar
% *#g dro0die uscata sau &$gdro0die roasata care se licefiaza

3icefierea dro0diei
8 framanti searat cu # linguri de zaar iar ea se va licefia de la sine devenind
asemanatoare smantanii.

e'% * g zaar
% *l aa
% suc de legume ca% ceaa #&ml
% morcov #$ ml
% usturoi #$ ml "relungeste viata albinelor ana la (/ de zile'

f'% *l late fiert fara sa clocoteasca

% 9&$g zaar
% daca se foloseste miere formula este %*l late
%*l aa"care se fierbe cu latele'
%*+&$gmiere

)lbinelor li se va administra e zi"indiferent de ce reteta folositi'doze mici la inceut"#$$ml2familie' a0ungand

tretat la doze mai mari"+$$%&$$ml2familie'
-urta din miere cristalizatH Ji zaHr "dua C. )ntonescu'.
..... Ma0oritatea sortimentelor de miere cristalizeazH "mai reede mierea de rHitH,
zmeurH, floarea%soarelui' iar zaHrul tos este Ji el format din cristale. ;ormarea turtelor
avLnd Gn comonena lor aceste douH ingrediente cristalizate trebuie sH inH seama de
fatul cH albinele consumH doar Gn arte turta dacH conine cristalele mari "atLt de miere
cristalizatH, cLt Ji de zaHr', restul, cristalele grosiere, aruncLndu%le e fundul stuului,
iar cLnd timul ermite, scoLndu%le ciar afarH din stu. Pentru a reveni aceastH
situaie se rocedeazH astfel:Vse foloseJte la reararea turtei doar miere licefiatH sau
granulatH fin "avLnd consistena untului' Ji zaHr udrH mHcinat sau isat fin. Mierea
cristalizatH se licefiazH Gn bain%marie. Pentru a nu se denatura calitHile mierii %
ierderea rin GncHlzire ecesivH a enzimelor Ji vitaminelor % aa GncHlzitH Gn care se in
vasul cu miere entru licefiere nu trebuie sH aibH temeratura mai mare de +&C. Gn
continuare, mierea licefiatH se toarnH este zaHrul udrH "o arte miere la atru Hri
zaHr', aoi se frHmLntH cu mLna, ca un aluat, LnH la omogenizarea amestecului. Este
indicat ca turta folositH la sfLrJitul erioadei de iernare sH coninH Ji ceaiuri medicinale
cu efect Gn stimularea activitHii albinelor Ji aHrarea stHrii de sHnHtate a acestora. Cu
efecte deosebite s%a dovedit infuzia din urmHtoarele lante medicinale: cimbriJor "@erba
74
 

tmus s.', izmH ";olia menfriae', tei ";lores tilliae', roiniH ";olia mellissae',
sunHtoare "@erba erici', muJeel ";lores camomillaeW, gHlbenele ";lores
calendulae', coada Joricelului ";lores millefolii', coada calului "@erba euiseti', mHceJ
";ructus cnosbati' Ji soc ";lores sambucus'. Se iau cLte +%& g din fiecare lantH
menionatH mai sus. )mestecul de lante se macereazH circa *$ minute cu 1 Hri aH
rece. )oi se adaugH aH clocotitH LnH la un litru. Se amestecH totul bine Ji se lasH
acoerit tim de 1$ minute. Infuzia rezultatH se strecoarH rintr%o LnzH curatH. Pentru
realizarea turtei cu adaus de ceai medicinal asta se rearH din o arte miere, o arte
ceai medicinal Ji zaHr udrH duH nevoie "LnH ce amestecul dobLndeJte consistena
aluatului de Line' adHugLnd Ji * g sare de lHmLie la ilogramul de astH, Gn locul
infuziei medicinale rearate Gn casH, se oate folosi rearatul 4Protofil4destinat
stimulHrii dezvoltHrii familiilor de albine Ji combaterii nosemozei. Gn acest caz se
administreazH 1+ ml ilogramul de astH. Pasta obinutH se administreazH sub formH de
turte "greutatea unei turte oate varia Gntre &$$ Ji *$$$ g' ambalate Gn Lrtie sau ungi
de lastic. -urtele astfel regHtite se un deasura ramelor, duH ce Gn realabil s%au
decuat *%1 ferestre din surafaa ungii, rin care albinele vor veni Gn contact cu turta
"fig. */'.
amlasarea turtei ;ig.*/ )mlasarea turtei. Mod de decuare a foliei in care este ambalata
turta.

b' Oerbetul de zaHr cu miere "dua rof. dr. E. MureJan Ji ing. C. MiHilescu'.
..... Pentru obinerea a *$ g Jerbet sunt necesare /,/$$ g zaHr udrH, # g miere,
1$$ ml ceai medicinal sau 1+$ ml 4Protofil4. Gntreaga cantitate de zaHr udrH e care o
vom folosi, se aduce Gn GncHerea de lucru, la cald, cu cel uin atru ore Gnainte, Gn cazul
 Gn care zaHrul udrH se rezintH sub formH de bulgHri, aceJtia se zdrobesc fin. Mierea
ce se foloseJte trebuie sH fie necristalizatH Ji Gn nici un caz miere de manH. Se
recomandH Gn secial folosirea mierii de salcLm, tei sau fLneaH, nefermentatH, rovenitH
de la familii sHnHtoase. Mierea se GncHlzeJte uin, doar atLt cLt sH devinH mai fluidH iar
aoi se dilueazH cu ceaiul "infuzia' rearat Gn realabil, Gntr%un vas emailat se une
zaHrul udrH, se adaugH mierea Ji aoi se frHmLntH bine totul cu mLna, LnH cLnd
coninutul devine ca o astH finH care nu se Gntinde Ji nu este liicioasH. Oerbetul astfel
rearat se ambaleazH Gn ungi de lastic Gn cantitHi de &$$%*$$$ g sau ciar mai mari,
 Gn funcie de arecierea noastrH asura cantitHii care ar fi necesarH familiei de albine.
-urta de Jerbet trebuie sH aibH grosimea de *%*,& cm, entru a utea fi aJezatH
deasura ramelor sub odiJor.
c' Oerbetul fiert "duH rof. dr. E. MureJan Ji ing. C. MiHilescu'.
..... Se oate reara din zaHr cu aH sau ceai, sau din zaHr Ji miere de albine cu aH
sau ceai. Pentru rima variantH, la *$ g de zaHr se folosesc #,1$$ l aH sau ceai de
lante medicinale. Pentru a doua variantH, la *$ g zaHr Ji # g miere de albine se
adaugH *,/&$ l aH sau ceai de lante medicinale. Indiferent de variantH, cantitHile
indicate se introduc Gntr%un vas emailat de mare caacitate, deoarece Gn momentul
rearHrii volumul coninutului creJte mult din cauza sumei care se formeazH. Siroul
astfel obinut se une al fiert la un foc slab Ji se urmHreJte momentul Gn care Gncee
fierberea. Cu un termometru mHsurHm temeratura, Ji cLnd aceasta a a0uns la **9%
**/C siroul se considerH suficient de fiert Ji se dH 0os de e foc. Gn lisH de
termometru se oate folosi o metodH mai simlH care ne indicH terminarea invertirii
zaHrului: Gntr%un aar cu aH rece se icurH cu o linguriH din siroul care fierbe> dacH
icHturile de siro nu se amestecH cu aa din aar Ji formeazH o bobitH este dovada cH
Jerbetul este gata. Gn cazul cLnd la reararea Jerbetului se foloseJte Ji miere de albine,
75
 

aceasta se adaugH numai cLnd Jerbetul s%a terminat de fiert. Se toarnH aoi comoziia
 Gntr%un vas curat care a fost udat Gn realabil cu aH rece. Gn acest mod se GmiedicH
formarea de cristale mari de zaHr. Se lasH sH se rHceascH LnH ce totul a0unge la
temeratura de +$C. Gn acest moment se Gncee GnvLrtitul siroului cu o loHicH de
lemn, efectuLnd miJcHrile Gntr%un singur sens, LnH cLnd siroul Gncee sH%Ji scimbe
culoarea sre alburiu Ji aoi alb, GntHrindu%se. ;recatul Jerbetului este Gnceiat atunci
cLnd sHltLnd loHicH Jerbetul care curge de e aceasta nu se scufundH Gn restul masei
Jerbetului ci rHmLne la surafaH. !uH rHcire se ambaleazH Gn Lrtie ceratH sau ungi
de lastic Gn cantitate de &$$ g LnH la #$$$ de grame, Gn funcie de necesitHile familiei
resective.

Reteta de siro invertit, reluata de la gica:

% oala de *$ litri curata
% & g zaar Coronita sau Margaritar de la agQQna "sunt singurele sorturi de zaar de la
noi care nu au miros'.
% & gr.acid citric "sare de lamaie'
Prearare:
%se une *,* litri de aa la fiert
%cand incee sa fiarba se un cele & g. zaar si & gr. sare de lamaie
%se continua fierberea,se amesteca sa nu se rinda si cand incee sa fiarba se regleaza
din foc entru ca se umfla ca latele"face suma'.)tunci are loc invertirea.Cand suma
incee sa scada"#%1 minute'este gata.
%vrei siro #2* mai ui imediat *,& litri de aa rece si amesteci bine
%vrei siro *2* mai ui imediat + litri de aa rece si amesteci bine

Nota.Nici cele doua sorturi de zaar nici sarea de lamaie nu au miros.!aca stuarul se
misca reede si lucreaza cu gri0a nu este ericol de furtisag.Personal fac aceste raniri in
mi0locul zilei fara teama.)lbina se orienteaza dua miros asa ca aveti gri0a.
Curatenie,salat e maini cu saun de casa si fara otet e maini cum fac unii.
)bsolut nici%un miros ca e 0ale.

reteta de la 0anese de siro cu ceaa

dai rin masina de tocat carne atatea cee cati litri de siro vrei sa faci"ceele de
marimea unui ou ..de gaina' daca vrei doar sucul ,ui tocatura intr%un ciora curat ,
cioraul intre # funduri de bucatarie si intr%un ligenas de lastic aesi fund e fund
ana storci de nu mai iese zeama'

dar ..tocatura care rezulta de la masina de tocat,% cum am zis mai sus nr cee egal litri
de siro% o ui in galeata de siro si o amesteci cu siroul
aoi amestecand , ui siroul in PE-%uri sa ai gri0a sa fie in toate sticlele ceaa omogena
te duci la stuina si dai siro cate #$$%1$$ml siro *:* cu ceaa . ai gri0a ca, inainte sa
torni, la fiecare familie si de fiacare data sa agiti sticla ca tocatura de ceaa luteste

1$$ml siro , o familie armonioasa , ciar si e 9%/ rame il trage ana maine.
maine cand te vei uita vei gasi in ranitor doar niste resturi de ceaa sub forma de
co0ite%le suge albina de nu%ti inciui
76
 

daca faci stimulare zilnic"#$$ml siro'nu scoti aceste co0i din ranitor, dar daca faci la #%
1 zile data urmatoare ai gri0a sa tragi afara cu dalta aicola aceste co0i ca la unii stui
mai este tendinta de mucegaire a co0ilor de ceaa

sucul de ceaa rin vitaminele care%l contine intareste albina, datorita gustului
astringent si dezinfectant stagneaza dezvoltarea bacteriilor in intestinul albinei
"vezi si cand albina culege olen toic, sucul ii ,,curata,, intestinul' si se zice ca%i
mareste viata albinei culegatoare cu zece zile

ca%i mareste durata eu ractic nu am rea observat, ca este un a0utor rofilactic sunt de
acord, dar nu stiu acum uitandu%ma in urma sa ot sune ca este absolut necesar

nu te ui sa imuti cutiile cu ceaa,

dai suc de ceaa in siro de # ori nu si o data da ca tusesc si le dau lacrimile la saracele
albine=

aceeasi concluzie am tras%o si cu ceaiul in care ui utin elin sau o lingura tinctura de
elin la litrul de siro

dar, zicea un stuar care acum nu mai e rintre noi, ca #5 deacolo, si cu /5 de dincolo
si cu *$5 din artea ailalta ,te trezesti cu familii mai bune decat daca n%ai face
nimic...deci rau nu oti sa faci coloniei de albine cu treburile astea naturale..

8btinerea zaarului udra

In diferitele retete, zaarul udra este un comonent de baza. 8btinerea lui se face rin
relucrarea zaarului tos, care se oate macina cu o rasnita universala"manuala'.
!eoarece macinarea este destul de dificila, recomandam rocurarea unei rasnite mari,
care oate fi actionata manual sau de un motor.

In literatura de secialitate se recomanda maruntirea zaarului e o laca dura, cu

a0utorul unei merdenele. !in fericire, entru stuarii care nu au tim entru aceasta
lucrare, eista in comert zaar udra gata rearat, care in ciuda fatului ca este mai
scum, elimina 4bataile de ca4.

Ceaiuri medicinale
!ua cum ati observat, in toate rearatele, indiferent de consistenta lor se oate
ingloba si o anumita cantitate de ceai medicinal. )cest ceai este benefic albinelor, catre
sfarsitul iernii sau in rimavara, combatand cu succes nosemoza.

Ceaiul medicinal se obtine rin infuzie din urmatoarele lante : sunatoare, cimbrisor,
isma, musetel, coada soricelului, roinita, etc. 8btinem ceaiul folosind 1%+ g din fiecare
lanta uscata. In realabil lantele se umezesc cu $,*&$ l aa si dua *$%*& minute
turnam aa clocotita in cantitate de $,(&$ l.

!in acest ceai folosim dozele necesare, cu mentiunea ca astrarea lui la frigider nu
trebuie sa deaseasca +( ore.

3icefierea mierii
Mierea cristalizata"zaarisita', folosita in diferitele retete trebuie licefiata, entru ca
77
 

altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risia de rana.

!oua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de +& grade
C > nu licefiem mierea la flacara directa, ci doar cu vasul introdus intr%un alt vas cu aa
care fierbe. In rest....nimic mai simlu.

PRODUSELE ALBINELOR 

Produsele aicole obinute de la albine ot fi GmHrite Gn roduse rinciale "miere,

cearH Ji olen' Ji roduse secundare "lHtiJor de matcH, roolis, venin, HsturH Ji
ailarnil'.
n afara roduselor aicole rinciale, Gn ultimul tim, datoritH GnsuJirilor teraeutice Ji a
bogHiei acestora Gn vitamine, ormoni, substane energetice, etc. s%a acordat o mai
mare atenie roduselor aicole secundare, valorificarea acestora fHcLndu%se Gn industria
farmaceuticH Ji cosmeticH.
8binerea roduselor aicole secundare de la familia de albine trebuie organizatH Gn aJa
fel GncLt sH nu stLn0eneascH dezvoltarea familiei Ji sH nu micJoreze roducia rincialH

MIERE)

Prin definiie, mierea este 4substana dulce rodusH de albine melifere din nectarul
florilor sau din secreiile care rovin din Hri vii ale lantelor sau care se gHsesc e
acestea, e care le culeg, le transformH Ji le combinH cu substane secifice Ji le
 GnmagazineazH Gn fagurii din stu4. Mierea oate roveni din nectarul florilor Ji din mana
rodusH de urici "mierea de manH , Ji este rodusul doar al albinelor.
Nu utem deci folosi cuvLntul,, miere4 entru a desemna roduse obinute rin rHnirea
albinelor cu zaHr industrial Ji nici rodusele dulci rovenind de la insecte, altele decLt
albina meliferH, ca de eemlu melionele sau bondarii.
n funcie de origine, se distinge mierea de nectar sau mierea de manH. !uH cum
mierea se aflH Gn faguri sau etrasH, este categorizatH ca miere Gn faguri, miere
centrifugatH, miere stoarsH, miere scursH. n racticH, aceste definiii sunt uin folosite.

ProrietHile fizice ale mierii

Comoziia mierii

mbHtrLnirea mierii
Mierea este consideratH adeseori ca o marfH neerisabilH, ce se conservH, ractic, la
infinit Ji comercializabilH, fHrH recauii, de la un an la altul. Sunt niJte noiuni false.
Mierea trebuie sH fie obiectul unor gri0i deosebite dacH vrem sH%Ji Hstreze roseimea
Ji toate calitHile sale, inclusiv cele gustative.

Cristalizarea
Mierea HstratH de albine Gn faguri este un rodus licid > toate zaarurile e care le
conine se gHsesc sub formH de soluie Gn aH, dar o soluie surasaturatH, ceea ce
 GnseamnH cH nu este stabilH. Sub influena diferiilor factori se declanJeazH cristalizarea
zaarurilor, care va curinde Gn mod rogresiv toatH masa mierii. )ceJti factori care
favorizeazH cristalizarea sunt, e de o arte o scHdere a temeraturii care agraveazH
starea de surasaturare a soluiei Ji, e de altH arte, eistena unor germeni de
cristalizare care constituie amorsa fenomenului. )ceJti germeni ot fi cristale de glucoza
78
 

microscoice sau ciar simle rafuri ca de eemlu grHuncioarele de olen. )tLta tim
cLt mierea rHmLne sub cHHcelul de cearH, la adHost de aer Ji la o temeraturH
aroae conXstantH, nu are Janse sH cristalizeze rea reede. !uH etragere, Gn
contact cu aerul Ji cu raful, Ji suusH unor variaii de temeraturH mari, mierea are
condiii favorabile de cristalizare. Ea cristalizeazH cu atLt mai reede, cu cLt conine mai
multe zaaruri uin solubile Gn aH "glucoza', decLt zaaruri foarte solubile "levulozH .
n 0ur de *+C, Gn rezena germenilor de cristalizare, sunt Gntrunite toate condiiile
entru transformarea mierii Gntr%o masH solidH mai mult sau mai uin durH.
Cristalizarea mierii este deci un fenomen natural care Gn sine, nu altereazH calitatea
rodusului. Daarurile, Gn loc sH fie sub formH de soluie, se rezintH sub forme de
cristale. )ceasta este singura diferenH. !ealtfel este uJor sH se redea mierii starea
licidH rintr%o GncHlzire moderatH care are ca efect trecerea zaarurilor Gn soluie.
n acelaJi tim, cristalizarea are consecine imortante entru conservarea ulterioarH a
mierii. Mierea cristalizatH trebuie imaginatH ca un burete foarte fin > cristalele, formate
 Gn secial din glucoza, formeazH o urzealH care reine o fazH licidH curinzLnd zaarurile
foarte solubile Ji substanele necristalizabile din miere. )cest licid este GmbogHit cu aa
e care o libereazH cristalizarea glucozei. !acH mierea cristalizatH nu este rigidH, lucru
frecvent cLnd ea conine mai mult de *(5 aH, cristalele au tendina de searare de
artea licidH Ji deunere la fundul vasului. !acH temeratura este favorabilH "Gn 0ur de
#$%#&C', artea licidH, bogatH Gn aH este eusH la o fermentare raidH. Cristalizarea
mierii fenomen natural Ji general, trebuie consideratH ca o rimH etaH a Gnvecirii
rodusului. !einde de aicultor ca aceastH Gnvecire sH se facH bine sau rHu.

;ermentarea
-oate mierile naturale conin levuri, ciuerci microscoice care roduc fermentHrile
alcoolice. )ceste levuri nu se ot Gnmuli decLt dacH coninutul Gn aH al mierii este
suficient de ridicat> o concentraie mare de zaaruri nu le omoarH dar le inibH
dezvoltarea.
3imita Gntre concentraiile care asigurH conservarea Ji cele care o un Gn ericol este
micH. nceLnd cu *(5 aH, o miere coninLnd suficiente levuri vii entru ca sH fie
osibil Gnceutul fermentHrii, va fermenta, dacH temeratura este convenabilH. -oate
mierile care conin mai mult de *(5 aH sunt euse la o fermentare mai mult sau mai
uin raidH Ji mai mult sau mai uin totalH. n afarH de levuri, mierile conin Ji alte
microorganisme, care ot sH roducH alte fermentHri "lacticH, butiricH, aceticH , toate
alterLnd mierea. CLnd condiiile entru fermentarea mierii sunt favorabile, se constatH
formarea unei sume abundente rovenind din dega0area de gaz carbonic. ;ermentHrile
nu se roduc Gntotdeauna reede > totuJi, ciar dacH sunt mai discrete, ele tot contribuie
la degradarea mierii. Mierile fermentate rezintH Gntotdeauna o aciditate mai mare decLt
cea normalH.

)lte transformHri
n timul GmbHtrLnirii, mierea suferH Gncet o sumH de transformHri Gn funcie de
comoziia ei Ji de temeratura de Hstrare.
Pentru a bloca comlet toate reaciile enzimatice, mierea trebuie HstratH la temeratura
de %#&C. 3a temeratura obiJnuitH, Ji ciar in camerH rHcoroasH "A+C', se observH
transformHri sensibile Gntr%o erioadH de unul sau doi ani. )cestea ot fi rezumate duH
cum urmeazH:
% coloraia se intensificH, creJte aciditatea liberH >
79
 

% coninutul Gn invertazH Ji amilazH scade, ca Ji coninutul Gn glucozH.

Se constatH, de asemenea, o creJtere regulatH Ji relativ raidH a coninutului Gn
idroimetil%furfural "@M;', substana care se formeaXzH din levulozH Gn mediu acid.
Coninutul Gn @M; al mierii este ractic nul Gn momentul recoltHrii > el creJte raid sub
aciunea tratamentelor termice "retoiri' brutale. El serveJte ca indicator al stHrii de
conservare a mierii. !acH acesta deHJeJte +$ mg2g, se considerH cH mierea este
imrorie entru consum fiind GncHlzitH eagerat sau fiind rea vece sau rost
conservatH.
n timul GmbHtrLnirii, mierea GJi ierde Gn mod rogresiv valoarea antibacterianH :
coninutul Gn inibinH descreJte.

ProrietHi biologice
Numeroasele virtui medicinale atribuite mierii nu trebuie sH ne facH sH uitHm cH ea este,
 Gnainte de toate, un aliment energetic Ji nu lisit de interes gastronomic, ceea ce are, de
asemeni imortanH. Consumul mierii nu trebuie sH fie redus la o roblemH de sHnHtate
Ji de regim alimentar > este Ji o lHcere a mesei.
Ca toate alimentele glucidice, mierea are un aort de 1#$$ calorii e ilogram de
substanH uscatH, ceea ce GnseamnH, inLnd seama de cele */%*(5 aH, o valoare
calorificH de 1$$$ de calorii e ilogram. )mintim cH nevoile energetice ale adultului
care nu deune un efort mare Ji nu lutH Gmotriva frigului sunt de #($$ calorii e zi. 8
muncH fizicH sau o activitate sortivH susinutH resuune o celtuialH de 1&$$ calorii.
Pentru a acoeri aceste nevoi calorice, un adult ar trebui sH consume zilnic Gn 0ur de * g
de miere. )cest consum nu ar acoeri nici nevoile de roteine, nici e cele de liide Ji
nici de vitamine. Mierea nu este aliment comlet. n scimb este un aliment ecelent
entru muJci, foarte bun entru sortivi care trebuie sH susinH un efort de lungH
duratH : cicliJti, GnotHtori de fond, aliniJti. n volum mic, mierea aduce zaaruri direct
asimilabile % cu un uJor efort de GntLrziere Gn ceea ce riveJte levuloza, care nu trece
direct Gn sLnge.
n comaraie cu zaHrul, mierea oferH avanta0ul unei varietHi mari de gusturi originale.
)romele mierii fac arte din acele substane care stimuleazH ofta de mLncare Ji
faciliteazH digestia. ;iecare duH gust, consumatorul oate gHsi, din varietatea mierilor,
e cea sau e cele care Gi convin cel mal bine, Gn funcie de obiceiurile sale alimentare.
S%ar utea scrie o carte % Ji acest lucru s%a realizat de0a % entru a eune virtuile
medicinale ale mierii. )ceste virtui sunt reale Ji, emiric, cunoscute de milenii. S%a
folosit Ji continuH sH se foloseascH mierea entru a Gngri0i Ji eventual a vindeca durerile
cele mai diverse, fie cH este vorba de aaratul digestiv, de inimH sau de aaratul
resirator. Mierea ca medicament GJi datoreazH virtuile comoziiei sale : asocierea
glucozei cu levuloza, acizii organici, elementele minerale, sute%de substane identificate
sau nu, care rovin din lante sau din organismul albinei, toate constituie o adevHratH
farmacoee.
!in Hcate, entru miere imensa bibliografie care eistH desre valoarea ei teraeuticH
nu este Gntotdeauna de o riguroasH vioare JtiinificH, nu atLt din cauzH cH cercetHrile au
fost rost fHcute ci din cauzH cH unii eerimentatori au fHcut o greJealH considerLnd
mierea un rodus definit Ji stabil. 8r, mierea nu este nici una nici alta. 8 cercetare
medicalH sau o analizH fiziologicH fHcutH fHrH ca mierea folositH sH fi fost testatH minuios
din unct de vedere al originii Ji roseimii, sunt Gndoielnice.
Ce sH reinem din marea masH a cercetHrilor fHcute asura rorietHilor biologice Ji
medicinale < n rimul rLnd rorietHile antibacteriene, use Gn evidenH Gn mod
Jtiinific. )ciunea mierii asura muJciului cardiac are sH fie bine stabilitH, Gn urma
80
 

unor eeriene realizate cu miere deroteinizatH, in0ectabilH ca un ser fiziologic cu

glucozH. )ciunea asura ficatului a fost usH Gn evidenH rin acelaJi rocedeu.
)dministrarea mierii Gn medicina infantilH a arHtat cH are o aciune favorabilH asura
fiHrii calciului Ji asura rocentului de emoglobinH recum Ji Gn creJtere. n rivina
rorietHilor uJor laative ale mierii, se are cH ele trebuie atribuite Gn secial levulozei.
n sfLrJit, folosirea tradiionalH a mierii entru a Gndulci ceaiul Gn timul iernii nu este
lisitH de fundament cHci aciunea sa antibacterianH GJi gHseJte astfel cea mai bunH
 Gntrebuinare Gn tratamentul afeciunilor resiratorii.

?azele raionale ale unei tenologii a mierii

Ceea ce Jtim desre miere Ji desre comoziia sa, ca Ji desre rorietHile sale
biologice oate servi ca bazH entru unerea la unct a unei tenologii care sH
rote0eze, atLt cLt este osibil, un rodus care, fHrH sH fie erisabil Gn sensul obiJnuit al
termenului, nu este mai uin retenios Gn ceea ce rivesc reararea, relucrarea Ji
Hstrarea sa.
8biectivul rincial al acestei tenologii trebuie sH fie acela de a da consumatorului un
rodus cLt se oate de aroiat de cel e care l%a deozitat albina Gn fagure. Condiia
obligatorie este aceea de a nu scoate din Ji a nu adHuga nimic la miere. !e ce nu se
comercializeazH e scarH largH mierea Gn fagure < ;ormula este bunH dar nu scutitH de
dezavanta0e, dintre care cel mai imortant este reul de cost ridicat, mierea devenind
astfel
un veritabil rodus de lu. Numai mierea etrasH oate satisface ma0oritatea
consumatorilor, rHmLnLnd accesibilH osibilitHilor lor. -rebuie deci, sH%i acordHm cea
mai mare atenie.
Calitatea mierii trebuie resectatH ciar Gnainte de recoltare. -rebuie sH evitHm, Gn cursul
vizitelor la stuinH, sH murdHrim ramele cu funingine de la afumHtor. Mierea suusH unui
astfel de tratament caHtH un gust nelHcut de fum, mai ales dacH eistH multe celule
necHHcite. -ot Gn acest sens, aicultorul trebuie sH Jtie cH mierea este un rodus
alimentar care necesitH multH gri0H.
Casa stuinei trebuie Gngri0itH meticulos Ji niciodatH un magazin nu trebuie us direct e
HmLnt. Regulile de igienH se alicH mierii Ji tuturor reciientelor Ji uneltelor cu care
aceasta intrH Gn contact.
PosibilitHile de degradare a mierii din cauza cHldurii Gnce sH se manifeste la cabanH din
cauza instrumentelor GncHlzite electric sau cu vaori entru a uJura descHHcirea,
etragerea, urificarea Ji relucrarea mierii. -rebuie evitate, ciar foarte strict,
temeraturile care rovoacH caramelizarea mierii : este (&C mierea, comonentele ei
cele mai fraXgile, sunt afectate grav, ciar Gntr%un tim foarte scurt. Gn ceea ce
riXveJte aciunea cHldurii asura mierii, trebuie sH luHm Gn considerare temeratura
atinsH la surafaa Ji Gn masa mierii, recum Ji timul de eunere la aceastH
temeraturH. 8 GncHlzire la /(C la adHost de aer tim de mai uin de *$ minute este
mai uin dHunHtoare decLt o GnXcHlzire de cLteva zile la +$C, deJi aceastH
temeraturH este aroiatH de temeraturile aJa numite 4biologice4.
!uH cHldurH, al doilea duJman al mierii este umiditatea. )icultorul trebuie sH se
asigure cH mierea e care o etrage este coatH, adicH ea nu conine mai mult de *(5
aH. Este rima condiie entru obinerea unei mieri de bunH calitate Ji care se
HstreazH bine.
Ca orice soluie, mierea tinde cHtre o stare de ecilibru cu atmosfera Gncon0urHtoare.
CLnd aceastH stare este atinsH, mierea nu ierde Ji nu absoarbe aH > scimburile sunt
orite. !in contrH, atLta tim cLt aceastH stare de ecilibru nu este atinsH, mierea se
81
 

idrateazH sau se desidrateazH. Se oate defini entru fiecare temeraturH o stare

igrometricH a aerului ambiant care asigurH starea de ecilibru. 3a #$C de eemlu, o
miere al cHrei coninut Gn aH este de */,+5 se aflH Gn ecilibru cu mediul ambiant cLnd
acesta are o umiditate de &(5. Pentru o bunH conservare a mierii, umiditatea
atmosferei trebuie sH rHmLnH Gn 0urul a 9$5. ntr%o atmosferH uscatH, mierea tinde sH
se desidrateze dar cum la surafaa ei se formeazH o eliculH uscatH care GmiedicH
difuzia aei, uscarea este lentH. !imotrivH, Gntr%o atmosferH umedH, mierea se
idrateazH reede > Gntr%o atmosferH saturatH cu umiditate, mierea reia mai mult de
*5 umiditate e zi, ceea ce GnseamnH cH deteriorarea ei riscH sH fie foarte raidH.
Ce se GntLmlH dacH mierea se aflH GncisH Gntr%un reciient fie el mare sau mic < Sau
dacH reciientul este sau nu etanJ < !acH este etanJ Ji lin, starea de ecilibru cu stratul
de aer se stabileJte foarte reede > rocentul de umiditate din miere rHmLne stabil.
!acH reciientul nu este etanJ, scimburile cu aerul eterior se continuH Ji duH cum
acesta este uscat sau umed, mierea ierde sau reia aH. )Ja se face cH HstratH Gn
ivniH Gn ambala0e de roastH calitate sau rost Gncise, mierea Gncee reede sH
fermenteze.
n rezumat, se oate sune cH o tenologie uJoarH dar raionalH a mierii trebuie sH
resecte igiena Ji calitHile mierii, care deind de integritatea constituenilor sHi. CHldura
Ji umiditatea sunt cele douH elemente care trebuie suravegeate Gn ermanenH, de la
recoltare LnH la consum.

Etracia
Etracia mierii rin stoarcere este ractic abandonatH. Ea coresunde unei forme de
aiculturH e cale de disariie, cea cu coJnie. ;olosirea stuului cu rame mobile imlicH
etracia mierii rin centrifugare Ji recuerarea cerii fagurilor entru anul urmHtor.
Etractorul centrifugal, inventat Gn secolul trecut, are forme diferite Gn funcie de
destinaie : entru o eloatare modestH cu cLiva stui sau entru o Gntrerindere
rofesionistH unde se etrag cLteva tone sau zeci de tone de miere Gn fiecare an. !ar, de
la etractorul entru atru rame acionat manual Ji LnH la etractorul entru atruzeci
sau otzeci de rame acionat de un motor electric, rinciiul este acelaJi. Se foloseJte
fora centrifugH entru a scoate mierea din celule Ji a o roiecta e eretele intern al
cuvei. ;ora alicatH fagurelui este Gn funcie de viteza ungiularH a coJului etractorului
Ji de raza coJului. n etractorul tangenial, ramele sunt aJezate tangenial faH de
cilindrul virtual e care miJcarea coJului le face sH%l descrie > Gn aceste condiii, fora
alicatH ramelor este uniformH sau aroae uniformH e toatH surafaa "nu se oate
etrage decLt o singurH faH odatH . n etractorul radial, fora centrifugH alicatH
ramei variazH rogresiv de la catul inferior LnH la seteazH > Gn vecinHtatea aei
etractorului, fora centrifugH este slabH. ;iecare din cele douH sisteme are avanta0ele Ji
inconvenienele sale. Etractorul tangenial lucreazH mai omogen decLt etractorul
radial, dar Gl obligH e oerator sH etragH succesiv cele douH fee ale fagurelui> de fat,
 Gl obligH sH lucreze de trei ori. Gntr%un rim tim, cu vitezH moderatH, se etrage sumar
mierea de e rima faH > Gn al doilea tim se etrage mierea de e faa a doua > Gn al
treilea tim, se revine la rima faH entru a se termina etracia. !e fat, greutatea
feei ouse celei care este Gn curs de etracXie este suficientH entru a face fagurele sH
cedeze dacH fora centrifugH este succesivH. Pentru a evita aceste maniulHri obositoare,
se construiesc etractoare tangeniale reversibile la care inversarea sensului rotaiei
rovoacH Gntoarcerea coJurilor Gn care se aflH ramele.
n orice caz, etractorul tangenial are caacitate micH entru cLt saiu ocuH. Este
foarte otrivit entru eloatHrile mici sau entru etragerea mierii cu vLscozitate mare,
82
 

deoarece oziia tangenialH a ramelor este mai eficace decLt oziia radialH.
Etractorul radial are avanta0ul caacitHii sale mari % LnH la otzeci de rame !adant
mari % entru un volum redus. El nu necesitH reluarea ramelor. Pentru a fi totalH,
etragerea necesitH un tim mai Gndelungat.
Etractoarele moderne sunt fabricate eclusiv din materiale nobile. ;olosirea inoului Ji a
lasticului alimentar dau garania de curHenie, igienH Ji neoluare cu metale grele.
Etractoarele revHzute cu motor electric au un ambreia0 automat, un scimbHtor de
vitezH, o frLnH, iar modelele cele mai erfecionate se ot rograma astfel GncLt viteza
de rotaie Ji timul de etracie ot fi otimizate fHrH intervenia oeratorului Gn timul
funcionHrii.
;ora centrifugH care trebuie alicatH mierii deinde de vLscozitatea acesteia, deci de
coninutul Gn aH Ji de temeratura sa. Bariaiile vLscozitHii Gn funcie de originea floralH
nu sunt mari decLt Gn cazul mierii de iarbH%neagrH Ji de manH. Pentru a uJura etracia
mierii, este bine sH se lucreze la temeraturi destul de ridicate entru a%i reduce
vLscozitatea. n a0unul etraciei, magazinele se ot Hstra la #&%1$C Gntr%o camerH de
 GncHlzire. 8 ambianH rea rece face ca etracia sH fie dificilH. Etracia mierii oate fi
recedatH de o a0ustare a coninutului Gn aH. Uneori suntem obligai sH scoatem
magazinele coninLnd numeroase rame line dar cu miere necHHcitH. EistH disozitive
care ermit evacuarea Gn cLteva ore a ecesului de umiditate al mierii ciar Gn magazine.
Pentru aceasta se roiecteazH un curent de aer uscat rin magazinele stivuite. Cel mai
bun mi0loc de a usca aerul este de a%l face sH treacH rintre niJte elemeni de rHcire
unde umiditatea se condenseazH Gn geaH. )erul uscat trebuie reGncHlzit moderat Gnainte
de a fi diri0at sre magazine > entru aceasta aerul se trece este niJte rezistene
electrice. )cest sistem este convenabil Gn marile eloatHri. In eloatHrile mici Ji
mi0locii, magazinele se ot une Gntr%o camerH GncHlzitH moderat cu a0utorul unui mic
radiator electric Ji bine ventilatH rin descideri Gn artea de 0os Ji de sus care sH
ermitH rimenirea aerului. Gntre magazine se un ene de lemn entru a facilita
circulaia aerului Gntre ramele care trebuie desidratate. )cest rocedeu nu este eficient
decLt dacH aerul care intrH Gn camerH este destul de uscat.
!esidratarea mierii Gn magazin este uneori atLt de raidH, cLnd condiiile sunt
favorabile, GncLt coninutul Gn aH devine rea scHzut. -rebuie deci sH suravegem
oeraia Ji sH nu o relungim mai mult decLt este necesar. !e asemenea, trebuie sH
evitHm ventilarea unui aer GncHrcat cu raf deoarece ar utea a0unge Gn miere. Se ot
monta filtre de aer Gn locurile sensibile, adicH la desciderile de admisie a aerului iar
 GncHerea Gn care se face condiionarea trebuie sH fie sHlatH cu multH aH Gnainte de
folosire.
!escHHcirea face arte din etracie. -rebuie sH evitHm sH facem descHHcirea cu cuite
electrice rost reglate care ot carameliza mierea sau o ot colora inutil. n rinciiu,
cuitele electrice de descHHcit au termostat.
Etracia rin centrifugare nu furnizeazH o miere care sH oatH fi direct GmbuteliatH.
Proiectarea icHturilor de miere e ereii etractorului rezintH inconvenientul cH
 GncororeazH mult aer sub forma unor bule microscoice. Particulele de cearH smulse din
fagure Gn momentul descHHcirii a0ung, de asemenea, Gn miere, ca Ji fragmente de
roolis Ji mici cantitHi de olen rovenind din celule cu olen care se gHsesc Gn numHr
mai mare sau mai mic rintre celulele cu miere. Pentru a obine o miere
comercializabilH, este necesar sH o urificHm.
Cea mai bunH metodH de a urifica mierea este sH o lHsHm cLteva zile Gntr%un reciient
numit maturator, imroriu dealtfel, deoarece mierea nu este suusH unei maturizHri ci
unei simle decantHri. Pentru a Jti la ce trebuie sH ne aJtetHm Gn urma unei decantHri,
83
 

trebuie sH%i cunoaJtem legile. Ele sunt simle. Un obiect oarecare "bulH de aer, articulH
de cearH etc.' resuus sferic Ji erfect neted, se va delasa cu atLt mai reede Gn sus
sau Gn 0os cu cLt diferena de densitate Gntre acest obiect Ji mediul licid "Gn acest caz
mierea' este mai mare, cu cLt licidul este mai uin vLscos Ji obiectul este mai mare.
3iseJte din aceastH formulH un coeficient care rerezintH frecarea dintre obiect Ji licid>
acest coeficient este nul cLnd este vorba de aer dar oate fi foarte ridicat Gn cazul unui
grHuncior de olen sinos, de eemlu.
SH vedem cum se alicH legile fizicii "formula lui Stoces' la urificarea mierii. ?ulele
mari de aer se ridicH reede la surafaH datoritH dimensiunilor lor Ji diferenei de
densitate Gntre aer Ji miere. Cu cLt bulele sunt mai mici, cu atLt ele se delaseazH mai
 Gncet. Particulele de cearH se ridicH mai uin reede la surafaH decLt bulele de aer.
!acH nu sunt foarte fine, grHuncioarele de nisi "ot eista Gn mod GntLmlHtor' a0ung la
fundul maturatorului destul de reede. Micile aglomerHri de olen urcH destul de reede
la surafaH, Gn tim ce grHuncioarele de olen izolate au o vitezH ascensionalH aroae
nulH. Numai olenurile foarte mari "cu un diametru mai mare de $,$(mm' ot a0unge la
surafaH Gn cLteva zile. -rebuie sH inem seama Ji de gradul de vLscozitate al mierii.
!acH acesta este rea ridicat, urificarea oate deveni imosibilH. Pentru a%l reduce,
este bine sH inem maturatorul la o temeraturH Gn 0ur de 1$C rote0Lndu%l Gmotriva
ierderilor de cHldurH sau, mai bine, GncizGndu%l Gntr%o cutie revHzutH cu o rezistenH
electricH Ji un termostat.
)vanta0ul maturatoarelor termostate este, rintre altele, de a GntLrzia cristalizarea.
)numite mieri, Gn secial de crucifere, cristalizeazH foarte reede. ncH din maturator se
observH Gnceutul cristalizHrii. MHrindu%se considerabil vLscozitatea mierii, cristalizarea
 GmiedicH urificarea.
Purificarea mierilor se oate face Ji rin filtrare. ;iltrele folosite Gn mod curent Gn
aiculturH sunt simle site cu ociuri de $,* mm. )cestea sunt suficiente entru a
elimina din miere deJeurile de cearH Ji imuritHile mari. 8 veritabilH filtrare resuune o
 GncHlzire suficientH entru a reduce vLscozitatea Ji o anumitH resiune. Instalarea
filtrelor nu se 0ustificH decLt Gn cazul circuitelor de relucrare industriale.
-enica de filtrare e diatomee la temeraturH ridicatH Ji resiune mare nu este folositH
 Gn unele Hri. Ea duce la obinerea unei mieri erfect cristaline, sterile, lisitH de olen
sau de materii coloidale. Mierea astfel filtratH nu mai oate fi numitH e delin miere.

;iltrarea
)icultorul care GJi condiioneazH mierea e care o recolteazH oate sH se mulumeascH
cu urificarea obinutH rin Hstrarea acesteia Gn maturator minimum trei zile. Este greu
sH se fieze un tim de maturare necesar Ji suficient deoarece aceastH oeraie deinde
de GnHlimea reciientului folosit "cu cLt este mai Gnalt, cu atLt urificarea este mai lentH
 Ji de vLscozitatea mierii, aceasta deinzLnd la rLndul ei de temeraturH, coninutul Gn
aH Ji natura mierii. !acH se foloseJte un maturator cu termostat la 1$C, se oate
obine o urificare raidH > rudent este sH scoatem mierea de GndatH ce este osibil, Ji
aceasta din mai multe motive. Prin GncHlzirea continuH se favorizeazH formarea de @M; Ji
mierea se coloreazH Gn cLteva sHtHmLni. !acH se Gntrerue GncHlzirea, mierea se oate
cristaliza Gn maturator> Gn acest caz este greu de scos din el fHrH mi0loace adecvate.
)mbalarea cu amHnuntul oate sH se facH duH urificare. Cristalizarea va interveni
sontan dar bineGneles, necontrolat. Unele mieri cristalizeazH bine, altele rost. Bom
vedea mai tLrziu cum utem controla acest roces. Muli aicultori nu se ocuH cu
vLnzarea Gn detaliu a rodusului lor. Ei referH sH%l livreze unei cooerative aicole sau
unui comerciant, rocesator Ji entru acest lucru este suficient sH se tragH mierea Gn
84
 

ambala0e cu caacitate mare, dintre care cele mai folosite sunt bidoanele de 1$%&$ litri Ji
butoaiele de 1$$ g.
Condiionarea industrialH cere mi0loace relativ imortante. Unitatea de condiionare
trebuie sH funcioneze tot anul, ceea ce GnseamnH cH trebuie sH stoceze, sH controleze,
sH trateze mierea Gn aJa fel GncLt ea sH rHsundH strict la normele cerute Ji valoarea sa
comercialH sH fie cLt se oate de mare. Este deci eclus cH o asemenea unitate sH
funcioneze e aceleaJi baze ca cele care sunt erfect valabile la nivelul unei eloatHri
mici.
PHstrarea mierii Gn butoaie de 1$$ g nu se face fHrH robleme. Pentru a se cLJtiga loc
se folosesc aleii Ji elevatoarele care ermit stivuirea butoaielor e o GnHlime de cLiva
metri. ClHdirea entru deozitare trebuie sH fie aerisitH Ji cLt se oate de rHcoroasH >
entru mierile euse fermentHrii cum este mierea de iarbH%neagrH, se imune
Hstrarea Gn camerH rece. -emeratura de +C este suficient de scHzutH entru a
reveni fermentarea Gnaintea asteurizHrii.

3icefierea
n ma0oritatea cazurilor, cLnd se condiioneazH un lot de miere, trebuie Gnceut rin a o
licefia deoarece, Gn timul stocHrii ea cristalizeazH Gn mod aroae inevitabil. Numai
mierile de salcLm ")cacia' se ot Hstra mult tim Gn stare licidH. 8eraia de retoire
a mierii este cea care, dacH este rost fHcutH, aduce cele mai mari stricHciuni mierii.
RealizatH corect nu lasH nici o urmH.
8 instalaie de licefiere bine conceutH conine o camerH GncHlzitH unde butoaiele cu
miere sunt GntLi GncHlzite LnH la circa +$C tim de o 0umHtate de zi, electric sau Gn
bazine cu aH caldH. TinLnd seama de slaba conductibilitate termicH a mierii, aceastH
reGncHlzire duce la licefierea straturilor de miere eriferice > artea centralH nu este
 GncHlzitH. ?utoaiele cu miere reGncHlzite sunt aoi luate cu a0utorul unui motostivuitor >
se descid "trebuie sH aibH descidere totalH Ji se basculeazH e un grHtar aJezat
deasura unui tanc de receie. Incinta Gn care se aflH acest tanc Ji grHtarul este
 GncHlzitH la /$C. n aceste condiii, mierea reGncHlzitH este licefiatH raid, fHrH sH
atingH temeratura aerului din interior> ea este evacuatH rin fora gravitaiei, Gnainte de
a avea tim sH fie GncHlzitH eagerat. Mierea evacuatH este recueratH la eta0ul inferior
 Gntr%o cuvH de mare caacitate, de + LnH la 9 tone, unde este amestecatH. Pentru
obinerea unui rodus omogen, mierea este agitatH tim de cLteva ore cu a0utorul unei
elice. Mierea licefiatH, omogenizatH, filtratH la ieJirea din cuvH este refulatH cu a0utorul
unei ome LnH la ostul de condiionare. Un lot decLteva tone de miere Gn curs de
condiionare este regHtit inLnd seama de analizele de control efectuate Gn realabil Gn
laborator. Este vorba fie de o miere 4oliflorH4, fie de o miere monoflorH care se vinde cu
un anumit nume. 8 miere de salcLm nu se vinde niciodatH altfel decLt Gn stare licidH >
 Gn funcie de comoziie, o miere 4oliflorH4 va fi rin vocaie licidH sau cristalizatH.
ntrerinderea de condiionare are interesul sH resecte aceastH vocaie Ji sH facH Gn aJa
fel GncLt mierea care trebuie sH fie vLndutH licidH sH rHmLnH licidH, cLt mai mult tim
osibil, Gn ceea ce riveJte mierea cristalizatH, este bine sH i se dea o 4granulaie4
agreabilH.
8eraiile care urmeazH regHtirii 4lotului4 vor fi realizate Gn funcie de destinaia mierii.
Pentru a Hstra mierea Gn stare licidH, este absolut necesar sH i se aniileze cristalele
de glucozH e care le conine GncH Ji care ar fi germeni de cristalizare nedorii. Singurul
mi0loc eficace este asteurizarea mierii.

85
 

Pasteurizarea
Se Jtie cH aciunea cHldurii asura mierii este cu atLt mai nefastH cu cLt este mai
relungitH. )Ja s%a a0uns la utilizarea asteurizatoarelor cu lHci > ele sunt folosite Gn
mod curent Gn industria alimentarH Ji se adateazH foarte bine la asteurizarea mierii cu
a0utorul unei instalaii adecvate. ntr%un asteurizator cu lHci mierea licidH circulH Gn
contra%curent cu aa caldH, Gntr%un strat gros de cLiva milimetri. ncHlzirea este foarte
raidH> ea nu cere decLt cLteva secunde. CLnd mierea atinge temeratura de
asteurizare "/(C', ea intrH Gntr%un circuit cu Jambrare unde nu rHmLne decLt cLteva
minute. Ea HrHseJte camera entru a intra Gn circuitul de rHcire unde circulH Gn contra%
curent cu aa rece. 3a ieJire, & LnH la ( minute duH ce a intrat, mierea are o
temeraturH de +#C > este asteurizatH. )cum este feritH de fermentare deoarece
dro0diile au fost distruse Ji GJi va Hstra starea licidH tim de cel uin 9 luni, timul
necesar entru a fi consumatH.

!iri0area cristalizHrii
)m vHzut cH nu toate mierile sunt redisuse a rHmLne Gn stare licidH. ;iind "relativ'
rea bogate Gn glucozH, ele riscH sH recristalizeze, ciar Ji duH asteurizare, Gntr%o
formH neregulatH. Este mai bine sH le resectHm redisoziia Ji sH le facem sH
cristalizeze reede sub o formH lHcutH la vedere Ji la gust.
Pentru a obine acest rezultat, se rocedeazH la o GnsHmLnare a mierii duH
asteurizare Ji rHcire comletH. Se amestecH bine, cu a0utorul unor aarate seciale, o
miere care cristalizeazH foarte fin cu mierea care trebuie cristalizatH. Se foloseJte o
cantitate de aroimativ *$5 maia. Cristalele adHugate Gn miere servesc de amorsH Ji,
 Gn cLteva zile, la o temeraturH de *+C, cea mai favorabilH creJterii cristalelor, toatH
mierea este cristalizatH Gn sistemul dorit. )mestecul de miere Ji maia cLt GncH se trimite
la maJina de Gmbuteliere Gn borcane, are consistenH de astH.
Mierile care cristalizeazH foarte fin se numesc mieri 4cremoase4. Ele au avanta0ul de a fi
foarte lHcute la consum datoritH fatului cH nu sunt foarte fine.
-rebuie sH adHugHm cH linia de condiionare a mierii e care am descris%o, foarte sumar,
se realizeazH numai din materiale folosite Gn industria alimentarH. )roae totul este
confecionat din oel inoidabil sau din sticlH Pire. Condiiile de igienH cele mai stricte
ot fi Gndelinite > materialele fiind uJor de demontat Ji de sHlat Gn aH fiartH sau la
vaori.
!acH asteurizarea nu se imune Gntr%o eloatare micH, cristalizarea controlatH este la
 GndemLna oricHrui aicultor. Ciar dacH aceasta nu se realizeazH Gn conformitate cu
rocedeele industriale e care le%am descris, oate da rezultate ecelente cu un minimum de efort.
-rebuie sH se Jtie, cristalizarea este un fenomen care se suune unor legi recise.
Pentru a obine cristale foarte mari, este nevoie de tim Ji de reaos erfect.
-emeratura nu trebuie sH varieze deoarece aceste variaii rovoacH miJcHri de conveie
 Gn licid, miJcHri care ot sarge reeaua cristalinH Gn formare. Pentru a obine cristale
foarte fine, trebuie sH sargem cristalele mari care se formeazH > fiecare bucatH devine
un nou mediu de cristalizare Ji aceasta se accelereazH.
)icultorul care doreJte sH%Ji trateze mica recoltH entru a obine o miere cristalizatH fin
trebuie sH GnceaH rin a%Ji constitui o micH rezervH, de cLteva ilograme, dintr%o miere
cu granulaie lHcutH. Un ilogram din aceastH miere este suficient entru a GnsHmLna
*$ g de miere licidH > desigur cH trebuie sH amestecHm convenabil mierea Ji maiaua.
EistH Gn comer cuve entru amestecat, care se otrivesc foarte bine. 3a nevoie, se ot
obine rezultate bune cu a0utorul unei satule destul de mari care se manevreazH
coninutul.
86
 

Cristalizarea se face raid la *+C. Punerea Gn borcane trebuie sH se facH duH

amestecare > borcanele se HstreazH la rHcoare.
ReuJita deinde de redisoziia mierii de a cristaliza > Gn lisa analizelor care sH ermitH
cunoaJterea raortului glucozH%levulozH, ne utem baza e observarea unei robe de
miere Gntr%un reciient de sticlH. )ceastH robH, de $,&%* g miere va fi introdusH Gn
frigider e timul noii, iar ziua va fi scoasH Ji lHsatH la temeratura obiJnuitH fHrH sH
uitHm sH o agitHm din cLnd Gn cLnd cu o bagetH de sticlH. 8 miere redisusH la
cristalizare raidH, va cristaliza Gn cLteva zile. Un ultim factor care trebuie luat Gn
considerare entru reuJita unei cristalizHri controlate este coninutul Gn aH. Nu se obine
o miere erfectH decLt dacH aceasta este Gn 0ur de */,#5.

)mbala0ul
)legerea ambala0ului entru miere deinde de douH categorii de motivaii. Una se referH
la motivaii de ordin tenic, cealaltH la motivaii de ordin estetic. !in unct de vedere
tenic trebuie sH se ia Gn considerare etanJeitatea ambala0ului ca fiind criteriul cel mai
imortant.
Un vas care conine miere trebuie sH fie erfect etanJ. Se Gnelege de la sine cH el nu
oate fi confecionat decLt din materii rime autorizate de lege.
Restul nu este decLt o roblemH de re de cost, de comoditate la Gntrebuinare Ji de
dorina de a satisface clientela. )mbala0ele fabricate din materiale transarente au
avanta0ul cH rin ele se oate vedea mierea. Eeriena dovedeJte cH vasele oace
ascund uneori defecte de rezentare e care o tenicH mai atentH le%ar fi utut evita.

Eamenul mierii
Congresele, reuniunile rofesionale, eoziiile Ji concursurile agricole sunt, entru
aicultori, ocazii de a%Ji rezenta rodusele Ji de a le suune 0udecHii eerilor care le
ot recunoaJte calitHile Ji defectele. -rebuie sH admitem cH, dacH disunem de reguli Ji
norme entru a 0udeca animalele de concurs Ji vinurile, lucrurile sunt mult mai uJoare Gn
ceea ce riveJte mierea. n ultimii ani s%au fHcut eforturi demne de laudH entru a da
 0udecHtorilor criterii de areciere a mierilor care sH nu fie rea subiective, dar rHmLn
multe de fHcut Gn acest domeniu.
-rebuie sH se facH deosebirea Gntre :
*. criterii de calitate, generale >
#. criterii legate de rezentarea rodusului>
1. criterii care se alicH la situaii articulare.
Bom lHsa de o arte criteriile de calitate, ele sunt de cometena laboratoarelor.
Criteriile de rezentare se alicH tuturor mierilor. Mierea este caracterizatH duH felul
cum se rezintH la vLnzare. 8 0udecatH valabilH nu oate fi emisH decLt asura unui
rodus comercializat Gntr%un ambala0 erfect transarent. Practic limezimea este un
criteriu imortant entru caracterizarea mierilor licide Ji, dealtfel, cristalizarea se
areciazH Gn rimul rLnd duH oci. 8 miere destinatH vLnzHrii Gn stare licidH trebuie sH
fie limede Ji nu trebuie sH rezinte acea ceaH care anunH o viitoare cristalizare.
Surafaa ei nu trebuie sH rezinte nici o articulH solidH vizibilH cu ociul liber. 8 miere
cristalizatH trebuie sH rezinte o surafaH erfect omogenH, lisitH de acele ramificaii
albe de e ereii vasului datorate bulelor de aer. Surafaa trebuie sH fie lisitH de
articule solide Ji de sumH. Suma care se ridicH la surafaH duH Gmbuteliere
formeazH o micH crustH albH constituitH din cristale de glucozH Ji bule de aer.
!egustarea la acest stadiu nu trebuie sH riveascH decLt gusturile arazite. -oate mierile
sunt egale entru arbitru, cu condiia ca gustul Ji mirosul lor sH fie naturale.
87
 

!efectele ma0ore cum sunt seararea Gn mai multe straturi, cristalizarea grosierH Ji
neregulatH, fermentarea sunt cauze evidente entru ecluderea dintr%un concurs.
3ucrurile se comlicH cLnd este vorba de areciere Gn raort cu o calitate anume de
miere. Evident Gn absena unor referine recise oeraiunea este imosibilH.
Constituirea acestor referine este Gntotdeauna laborioasH. -rebuie adunat un numHr
suficient de eJantioane, rovenind din diferite regiuni Ji recoltate Gn mai muli ani.
Suuse unor serii de analize, aceste eJantioane ermit stabilirea unor medii entru
rincialele caracteristici cum sunt culoarea, aciditatea, sectrul zaarurilor,
conductibilitatea electricH, etc. )cestor teste fizico cimice li se adaugH teste organoletice, deosebit de
delicate Gn mHsura Gn care vocabularul entru calificarea mierii este GncH foarte rudimentar Gn comaraie cu cel
folosit de degustHtorii de vinuri.
Numai ornind de la aceste mHsuri regHtitoare se ot furniza unui 0uriu elementele care
sH%i ermitH confirmarea eactitHii unei denumiri florale, fie cH este vorba de rozmarin,
trifoi sau brad.

)naliza mierii
Pentru un rofan, cuvLntul 4analizH4 ascunde o lume misterioasH de aarate comlicate
Ji de tenici sofisticate datoritH cHrora utem Jti totul desre miere, GnceLnd cu
originea sa floralH, LnH la coninutul Gn vitamine, calciu sau cobalt totul aHsLnd e un
buton. -rebuie sH sunem cH literatura oliistH a fHcut totul entru acreditarea acestei
noiuni simliste > de la Serloc @olmes LnH la Maigret, care este oliistul ce nu a
fHcut ael la tenicile de laborator entru a urmHri o istH<
-rebuie sH recizHm mai GntLi cH eresia 4a da o miere sre analizH4 nu are sens luatH
ca atare. -oate mierile naturale conin sute de constitueni diferii a cHror valoare este
foarte diferitH Gn funcie de scoul urmHrit rin analizH. !eoarece orice analizH trebuie sH
 GnceaH Gn mod obligatoriu de la o Gntrebare adresatH clar Ji recis. !acH Gntrebarea este
usH de un aicultor Gn legHturH cu roria sa roducie, de un consumator Gn legHturH
cu un rodus cumHrat din comer, de un serviciu oficial, sau de un cercetHtor Gn
legHturH cu o miere necunoscutH, analiza se va desfHJura diferit.
n general, aicultorul care GJi dH mierea sre analizH doreJte sH Jtie care este originea
ei floralH, calitatea sa Ji dacH oate sH rimeascH o denumire anume. Consumatorul va
dori sH Jtie dacH mierea e care a cumHrat%o este urH sau falsificatH Ji dacH
denumirea e care o oartH este conformH cu realitatea. n ceea ce riveJte serviciile
oficiale, acestea
sunt interesate sH Jtie dacH mierea este Gn conformitate cu normele legale legate de
folosirea de antibiotice sau standardele de calitate, Gn tim ce cercetHtorul urmHreJte
 Gnainte de toate sH%Ji comleteze cunoJtinele de secialitate.

Controlul de calitate
Scoul controlului de calitate este de a da o areciere a mierii, fondatH strict e calitHile
de bazH ale rodusului, adicH coninutul Gn aH, uritatea Ji integrarea sa Gntr%un
concurs, ca oeraiune de selecie Ji clasament : ermite eliminarea roduselor
defectuoase, dar nu emite nici o 0udecatH de valoare Gn legHturH cu o denumire anume.
Controlul de calitate al unei mieri curinde mHsurarea coninutului de aH, un test de
uritate, o dozare a idroimetilfurfurorului "@M;', un eamen organoletic Ji un
eamen al stHrii fizice. 8 miere de calitate normalH trebuie sH rHmLnH Gn limitele fiate
de lege > dar aceste limite fiind foarte largi controlul calitHii ermite nuanarea arecierii
distingLnd, cu a0utorul unor notHri simle, mieri care sunt ur Ji simlu conforme legii Ji
cele numite de calitate suerioarH entru cH sunt foarte curate, foarte concentrate,
88
 

foarte sHrace Gn @M;, care se rezintH sub o stare fizicH bine definitH "licidH sau
cristalizatH Ji nu au alt gust strHin mierii.
MHsurarea coninutului Gn aH se face uJor cu a0utorul unui refractometru. !e fat, duH
cum am mai menionat, indicele de refracie al mierii deinde de coninutul ei Gn aH.
CunoscLnd indicele de refracie se deduce coninutul Gn aH. -abelele lui CataFa
conin cifrele acestei coresondene. Refractometrul ermite mHsurarea cu o singurH
icHturH de miere > totuJi el nu oate da un rezultat decLt dacH mierea este erfect
limede.
MHsurarea uritHii se face rin cLntHrirea unui filtru Gnainte Ji luH filtrarea a & g de
miere Gn soluie de aH. ;iltrul reine corurile strHine care trebuie sH fie eliminate Gn
cursul eurHrii. Este vorba Gn secial de resturi de cearH, fragmente de roolis, raf sau
resturi animaliere sau vegetale.
!acH controlul calitHii este destinat mierilor care intrH Gn cometiie sau determinHrii
reului de vLnzare sau a valorii aortului Gntr%o cooerativH, se ot stabili uJor baremuri
otrivite. Controlul calitHii are avanta0ul de a utea fi realizat cu mi0loace modeste. El
nu necesitH decLt o aaraturH simlH Ji cunoJtine tenice destul de elementare.
PRINCIP)3E3E -IPURI !E MIERE
Mierea de salcLm
Mierea de salcLm este mierea rodusH de albine din nectarul florilor de salcLm, Robinia
seudocacia. Pentru botaniJti, adevHratele acacia constituie un foarte imortant gen al
leguminoaselor> mimoza aarine acestui gen. SalcLmul Robinia seudocacia ouleazH
 Gn mod diferit teritoriul romLnesc > el oate forma adevHrate Hduri sau oate creJte
izolat. Numai Hdurile foarte mari roduc material suficient entru o recoltH urH sau
aroae urH de miere de salcLm. )semenea Hduri se gHsesc Gn nordul Hrii "Balea lui
Miai' sau Gn sud, dar roducia deinde foarte mult de condiiile meteorologice
"Gngeurile tLrzii Ji loile Gndelungate, reci, de rimHvarH ot calamita culesul', deci este
neregulatH.
Mierea de salcLm se recolteazH Gn iunie, Gnflorirea roducLndu%se Gn a doua 0umHtate a
lunii mai. Este mierea cea mai limede care se recolteazH Gn RomLnia "maimum 1$ mm
e scara Pfund'. )ceastH miere are multH finee Ji discreie, ceea ce face sH fie areciatH
entru Gndulcirea alimentelor Ji ceaiurilor fHrH sH le denatureze gustul. Coninutul Gn aH
aroae normal "mai mic de *(5'. @%ul este aroae de + Ji aciditatea destul de slabH
"de ordinul a *+ me2g', o conductibilitate electricH foarte scHzutH, ceea ce este Gn
conformitate cu un coninut Gn materii minerale mai mic de $,*5. Sectrul zaarurilor
este foarte interesant , remarcLndu%se rin bogHia Gn levulozH "aroae &$5 din
substana uscatH Ji sHracH Gn glucoza "1+5'. Daarurile secundare sunt destul de bine
rerezentate, aroae *$5 dizaaride "zaarozH Ji maltozH Ji aroae 1 erlozH, un
zaHr secific mierii.
8 asemenea comoziie are dret consecinH o vitezH de cristalizare foarte scHzutH,
uneori nulH, Gn sensul cH duH cLiva ani ciar, mierea de salcLm oate sH rHmLnH
licidH. EcetLnd acest caz etrem, mierea de salcLm rHmLne de obicei licidH tim de
un an.
CLnd o miere de salcLm este foarte urH, sectrul sHu olinic este redus. Polenul de
salcLm este reonderent, dar deoarece florile de salcLm sunt sHrace Gn olen mierea
este Ji ea sHracH Gn olen : ea conine adesea mai uin de *$$$$ grHuncioare de olen
 Gn *$ g. Pe lLngH olenul de Robinia, se mai gHseJte Ji olenul arborilor fructiferi,
HHdiei, salciei Ji de asemenea al raiei, sarcetei Ji trifoiului. )socierea dintre Robinia
Ji castan nu este rarH Gn RomLnia dar ea denotH o recoltH tLrzie > ea se GntLlneJte rar Gn
89
 

mierea de salcLm.
!eJi salcLmii Robinia sunt de origine americanH, roducia lor este caracteristicH mai
mult entru Euroa Ji Gn secial entru Euroa de Est. Sectrul olinic al mierii de
salcLm este diferit Gn funcie de arH. !e eemlu cel din Ungaria Ji din RomLnia este
destul de diferit de cel al mierii din ;rana> Gn aceste mieri se gHseJte olen de 3orantus
euroaeus, lantH asemHnHtoare cu vLscul care liseJte din flora francezH. Polenul de
3orantus constituie un indicator al unei origini danubiene.
-ei "-ilia s.'.
RomLnia oate fi consideratH ca o arH mare roducHtoare de mieri de tei. Uneori se
 GntLmlH ca Gn aroierea anumitor masive forestiere sau a unor arcuri foarte mari din
Moldova sau alte regiuni sH se recolteze mieri de tei foarte caracteristice. Mierea de tei
este destul de descisH la culoare, cu reflee verzi, cu coninut ridicat Gn aH > aroma
foarte ronunatH aminteJte erfect lanta de origine. Cristalizarea este raidH. Conin
adesea o roorie de manH nu tocmai negli0abilH deoarece teii adHostesc numeroJi
urici. Mierile de tei foarte ure, rovenind din RomLnia, Rusia, Polonia Ji mai ales din
Etremul 8rient au o aromH foarte uternicH Ji este de referat sH fie amestecate cu alte
mieri mai neutre. !atH fiind bogHia de arome a mierilor de tei, mierile 4oliflore4 sunt
uneori considerate de cHtre roducHtorul lor, acesta de bunH credinH, ca mieri de tei
monoflore deJi ele nu conin decLt o roorie micH de miere de tei. Se atribuie mierii de
tei virtuile medicinale ale lantei "calmante, eectorante'.
;loarea%soarelui "@eliantus annus'.
Mierile de floarea%soarelui sunt bine cunoscute GncH de cLnd a Gnceut cultivarea acestei
lante Gn diferite regiuni ale RomLniei. )u o frumoasH culoare aurie, un gust agreabil Ji
nu cristalizeazH reede. Culesul de floarea%soarelui este unul din culesurile rinciale de
la noi.

Mierea de raiH
Mierea de raiH este obinutH din flori de ?rassica naus var. oleifera, lantH
oleaginoasH care Gn ultimii ani acoerH din ce Gn ce mai multe surafee agricole. )ceastH
culturH se gHseJte Gn rezent aroae este tot, cu eceia regiunilor de munte.
Mierea de raiH se recolteazH Gn lunile mai%iunie dacH rovine din GnsHmLnHri de
toamnH. Raia de rimHvarH, care ocuH surafeele mai mici, GnfloreJte mai tLrziu Ji
mierea se recolteazH Gn iulie%august.
Mierea de raiH este destul de uJor de descris deoarece se gHseJte Gn cantitate mare Gn
stare urH sau aroae urH. Coloraia este foarte slabH, nu deHJeJte 1& mm e scara
Pfund "care este gradatH de la $ la *+$ mm'. Mirosul ei este cel al florilor de raiH >
gustul este dulce, fHrH o caracteristicH anume.
Coninutul Gn aH al mierii de raiH este destul de ridicat Ji anuXme Gn 0ur de *(5.
)ceasta datoritH fatului cH este miere de rimHvarH care se recolteazH reede entru a
nu cristaliza Gn faguri> Gn aceste condiii, eistH tendina de a se recolta mierea Gnainte de
maturare comletH. Baloarea @ este relativ ridicatH Ji aciditatea destul de slabH "@ +,
aciditate totalH de ordinul a *& me.2g'. Conductibilitatea electricH foarte scHzutH indicH
un coninut sHrac Gn substane minerale. Sectrul zaarurilor este caracterizat rin
abundena glucozei "+(5' care dominH net asura fructozei "++5', Gn tim ce zaarurile
minore sunt uin abundente "+,&5'. )cest sectru aratH o tendinH foarte netH entru
cristalizare sontanH Ji foarte raidH > cLnd este foarte urH, mierea de raiH oate sH
cristalizeze GncH de la etracie, mai ales dacH timul este rHcoros. -rebuie deci sH
trecem mierea rintr%un maturator cu termostat.
Sectrul olinic al mierii de raiH conine o cantitate mare de olen de raiH Ji anume
90
 

6&5 sau ciar mai mult. Gn aceste condiii, olenurile secundare sunt rare, ceea ce
comlicH cercetarea originii geografice. )ceste olenuri secundare aarin unei flore de
rimHvarH destul de banalH "omi fructiferi, HHdie Ji salcie' care nu este caracteristicH
unei regiuni recise.
Cultura de raiH este GntinsH acum Gn multe Hri din Euroa Ji )merica. Ea se GntLlneJte
 Gn 7ermania Ji Gn Polonia recum Ji Gn Canada, unde deHJeJte mierea de trifoi care
constituia Gnainte rima resursH meliferH a Canadei.

Miere de lavandH
Mierea de lavandH este rodusH de albine din nectarul diferitelor secii Ji subsecii din
genul 3avandula ca Ji din ibrizii lor cultivai sub numele de lavandinH. -otuJi trebuie sH
ecludem secia 3. stoecas care dH o miere foarte diferitH.
Caracteristicile mierii de lavandH sunt deosebite de cele ale mierii de lavandinH.
Mierile de lavandH finH sunt mai colorate decLt cele de lavandinH > acest lucru oate fi
datorat fatului cH olenul de lavandH este foarte igmentat. n cazul lavandinei, ibrid
steril, staminele sunt goale sau aroae goale. !eci nectarul nu este GmbogHit cu
igmenii din olen Ji mierea obinutH este foarte descisH la culoare. Mierile de lavandH
cele mai Gncise la culoare ating && mm e scara Pfund.
Indiferent dacH rovin de la lavandH sau de la lavandinH, mierile sunt foarte arfumate
Ji aromate. Mirosul nu este ciar acelaJi cu al florilor de lavandH.
nflorirea lavandei Ji lavandinei are loc Gn linH varH, Gntre iulie Ji setembrie. Recolta se
face Gn general sre sfLrJitul lunii august.
Contrar mierilor rezentate mai sus, mierea de lavandH Ji cea de lavandinH sunt sHrace
 Gn aH : adesea mai uin de */5. P@%ul este scHXzut Ji aciditatea totalH este relativ
mare "@%ul este Gn 0ur de 1,& iar aciditatea de 1+ me.2g'. Sectrul zaarurilor aratH
un ecilibru destul de bun Gntre levuloza "Gn 0ur de +#5' Ji glucoza "Gn 0ur de 165' >
dizaaridele sunt abundente "*15', Gn secial zaaroza.
Mierea de lavandinH cristalizeazH destul de reede Ji cu granulaie finH, Gn tim ce
mierea de lavandH finH cristalizeazH mai Gncet Ji mai grosierH.
Coninutul Gn substane minerale este mic Ji conductibilitatea electricH 0oasH. Sectrul
olinic al mierii de lavandH este foarte diferit de cel al mierii de lavandinH. Mierea de
lavandH este bogatH Gn olen de lavandH, dezvoltat normal, Gn tim ce olenul de
lavandinH foarte uin abundent Ji redus are o einH deformatH. Polenurile care Gl
 Gnsoesc e cel de lavandH sau de lavandinH sunt Gn general caracteristice entru flora
Hrii din care se recolteazH > comozitele Ji ailionaceele sunt foarte bine rerezentate
Ji Gn secial albHstrelele Ji sarcetele. )deseori se un Gn evidenH, la analizH, olenuri
care indicH transumante anterioare. Este cazul olenului de iarbH%neagrH arborescentH.

Mierea de rozmarin este rodusH de albine din nectarul de rozmarin, lantH sHlbaticH,
foarte abundentH Gn unele regiuni ale Hrii noastre Ji Gn diferite Hri din bazinul
mediteranean.
Producia de miere este foarte neregulatH deoarece deinde de condiiile meteorologice
de la sfLrJitul iernii Ji Gnceutul rimHverii. nflorirea dureazH din noiembrie LnH Gn mai,
erioada de vLrf situLndu%se Gn luna arilie. Recoltarea se face Gn mai. Coninutul Gn aH
este scHzut "mai mic de */,&5'.
Mierile de rozmarin au o aromH delicatH> cLnd sunt foarte ure, au gust foarte fin.
7ustul este mult mai accentuat cLnd mierea de rozmaXrin este combinatH cu miere de
91
 

cimbriJor care GnfloreJte aroae Gn acelaJi tim Ji e acelaJi teren cu rozmarinul.

Coloraia este slabH, maimum 1& mm e scara lui Pfund, @%ul este aroiat de 1,( >
aciditatea este slabH, ca Ji coninutul Gn substane minerale.
Sectrul zaarurilor este destul de ecilibrat : 165 glucoza Ji +15 fructozH cu *15
dizaaride "Gn secial maltozH Ji aroae #5 erlozH. Cristalizarea este destul de raidH
Ji granulaia finH. Sectrul olinic este suus unor variaii imortante > olenul de
rozmarin oate fi rerezentat foarte diferit Gn funcie de regiunea de roducie Ji robabil
Ji Gn funcie de tiul de aiculturH racticat. Se oate GntLmla ca o miere de rozmarin
autenticH sH nu coninH mai mult de *$5 olen de rozmarin, celelalte olenuri fiind
foarte rerezentative entru flora vizitatH de albine entru a culege olen> ailionacee
de tiul Ule, cistacee, cimiJir "meriJor', viH%de%vie, iarbH%neagrH arborescentH. n
general, mierile de rozmarin sunt bogate Gn secii> este un lucru obiJnuit sH se gHseascH
mai mult de 1$ de tiuri de olen Gn aceeaJi miere, ceea ce indicH o florH localH forate
variatH .
Eamenul arofundat al sectrului olinic al mierilor de rozmarin, ermite sH se facH
deosebirea netH Gntre mieri de rozmarin roduse Gn diferite Hri.

Mierea de iarbH%neagrH
Mierea de iarbH%neagrH este rodusH de cHtre albine din nectarul de iarbH%neagrH
Calluna vulgaris. )ceasta este o lantH comunH care se gHseJte e vaste terenuri
silicioase unde formeazH, Gn anumite locuri, un covor continuu sub inii maritimi.
Mierea de iarbH%neagrH are caracteristici atLt de originale GncLt nu oate fi confundatH cu
nici o alta. )re o savoare uternicH, uJor amHruie Ji un uternic miros de floare. Se
oate sune cH Ji oate lace celor care cautH Gn miere altceva decLt un simlu
edulcorant.
Coninutul Gn aH este ridicat : Gn 0ur de ##%#15, ceea ce este anormal entru o miere
obiJnuitH dar admis entru mierea de Calluna urH. BLscozitatea sa este anormalH : ea
este tiotroH. Nu oate fi etrasH din faguri rin metodele obiJnuite.
;ora centrifugH realizatH de etractoare nu are nici un efect asura mierii atLta tim cLt
este sub formH de gel. Pentru a o aduce Gn stare de sol se folosesc aarate seciale
numite 4erforatoare4. )ceste aarate, manuale sau electrice, au baterii de ace a cHror
distanare Ji aJezare coresund cu cea a celulelor. )cele Htrund Gn celule Ji distrug
structura de gel a mierii fHrH a deteriora fagurii> acele sunt montate e arcuri foarte
sule Ji se terminH cu cLte un vLrf bont. Imediat ce erforarea a adus mierea Gn stare de
soluie, aceasta oate fi etrasH ca orice miere rin fora centrifugH.
!atoritH acestei rorietHi uimitoare a mierii de iarbH%neagrH, aicultorul o oate obine
 Gn stare urH. Practic, este suficient sH facH o etracie dublH. !uH ce se descHHceJte
fagurele, acesta este us Gn centrifugH > mierea normalH este etrasH, iar cea de iarbH%
neagrH rHmLne. Se une Gn funcie erforatoarea Ji se mai une fagurele a doua oarH Gn
etractor. Mierea rovenitH din aceastH a doua etracie este miere urH de iarbH
neagrH.
-iotroia mierii de iarbH neagrH se datoreJte unei roteine care se gHseJte Gn nectar
care oate a0unge la #5 din greutatea mierii.
ncHlzind moderat mierea de iarbH neagrH, se obine o gelificare mai intensH.
Pasteurizarea la 9&C tim de cLteva minute este suficientH entru a distruge dro0diile Ji
entru a dezvolta gelificarea. Ea ermite obinerea unei mieri de iarbH%neagrH care se
HstreazH bine Gn ciuda unui rocent de umiditate foarte ridicat.
-iotroia mierii de iarbH%neagrH are o influenH ciudatH asura cristalizHrii. 7ermenii de
92
 

cristalizare fiind imobilizai Gn gel, cristalele cresc e loc, Gn tim ce Gntr%o miere
obiJnuitH, curenii de convecie antreneazH germenii Gn toatH masa. Se formeazH
cristalele care ot atinge * sau # mm Gn diametru > sunt aglomerHri aroae sferice Ji
foarte dure.
Mierea de iarbH%neagrH are o coloraie medie mergLnd sre roJu care atinge (& mm e
scara Pfund. Se observH o anumitH tulburealH datoratH rezenei roteinei.
Conductibilitatea electricH este relativ ridicatH, entru o miere de flori, ca Ji coninutul Gn
substane minerale, @%ul este curins Gntre + Ji +,9 > aciditatea este medie. Sectrul
zaarurilor indicH redominana netH a fructozei asura glucozei Ji imortana micH a
zaarurilor secundare. )ceastH comoziie favorizeazH o vitezH micH de cristalizare.
Se oate, de asemenea, scoate Gn evidenH ca un caracter original, coninutul foarte
bogat Gn amilazH.
Sectrul olinic al mierii de iarbH%neagrH oate fi mult modificat rin modul de etracie.
ntr%adevHr, folosirea erforatoarelor introduce Gn miere cantitHi imortante de olen
rovenind din celulele unde acesta este stocat de albine. n lus, vLscozitatea anormalH
 GmiedicH considerabil eurarea rin diferenH de gravitate. n aceste condiii, olenul
care se deune e surafaa mierii, Gn cLteva zile rHmLne rizonie > acesta este gHsit la
analizH, al cHrei rezultat este modificat. !e aceea, o miere foarte urH de iarbH%neagrH
oate sH coninH ca olen dominant o secie total diferitH, ca de eemlu olen de
castan. CLnd se face analiza olinicH a unei mieri de iarbH%neagrH care nu a fost
 GmbogHitH Gn mod artificial in olen, rin tenicile de etracie, se gHseJte olenul de
iarbH%neagrH dominant Ji Gn cantitate normalH. n fiecare din regiunile roducHtoare de
miere de iarbH%neagrH eistH o florH secundarH destul de variatH entru a utea deosebi
o miere de iarbH%neagrH rovenind din altH regiune sau arH.

Mierea de manH de brad

n ractica curentH, nu se vorbeJte desre 4miere de manH de brad4 ci ur Ji simlu de
4miere de brad4. !esigur, entru rofani distincia este subtilH > entru consumatori, ea
este Gn general de neGneles, cum ar fi cea Gntre mana rovenind de la diverse secii de
emitere Ji de la diferite secii de conifere. n aceste condiii, se admite din ce Gn ce
mai mult cH denumirea 4miere de brad4 se alicH mierii de manH recoltatH de albine e
brazi Ji e molizi. Ceea ce nu eclude GnsH osibilitatea introducerii unor denumiri mai
restrictive entru roducii locale de o calitate eceionalH.
Perioada de roducie, mai mult sau mai uin lungH, este vara.
!atoritH comoziiei lor foarte deosebite, mierile de brad au o savoare dulce, foarte
agreabilH, asemHnatH malului. Sunt uin dulci Ji au o aromH slabH. Culoarea, foarte
intensH, oate sH meargH LnH la negru dar deseori este mai descisH. -otuJi nu ar
trebui sH fie sub 9& mm e scara Pfund.
Coninutul Gn aH este destul de slab, "mai mic sau ciar mult sub *(5'. BLscozitatea
este normalH, dar mierile de brad cu coninut mic de aH sunt mai vLscoase decLt
mierile comune cu acelaJi coninut Gn aH Ji au tendina sH fileze la transvazare.
P@%ul mierilor de brad este destul de ridicat utLnd a0unge LnH la & > el se situeazH Gn
medie Gn 0ur de +,9, GnsH aciditatea este mai degrabH mare. Conductibilitatea electricH
este ridicatH, ca Ji coninutul Gn substane minerale. )ceste caracteristici sunt destul de
secifice entru a fi utilizate la recunoaJterea rezenei manelor Gntr%un amestec.
Sectrul zaarurilor este net diferit de cel al mierilor florilor de calitate obiJnuitH.
;ructoza "1/5' redominH asura glucozei "1#5', dar se gHsesc Ji aroae **5
dizaaride Ji melezitozH Gn roorie destul de mare "LnH la este *$5'. n general, se
oate sune cH sectrul zaarurilor din mierile de brad este decalat sre zaarurile cu
93
 

greutate molecularH ridicatH. Este un fat cunoscut de mult tim, dar Gnainte de folosirea
metodelor de cromatografie ne mulumeam sH unem Gn evidenH ce se numeau
4detrinele4 mierii de brad.
)m menionat mai sus cH eamenul microscoic al mierilor de manH dH rezultate a cHror
interretare este diferitH de cea care se face entru mierea de flori. Nu voi mai reveni
asura acestui asect> sH menionez totuJi cH olenul care GnsoeJte sorii de ciuerci Ji
alte elemente figurate dH informaii asura originii geografice a mierilor de brad. Cu
condiia unei documentaii suficiente, utem distinge de eemlu, mierile de brad din
Caraii 8rientali de cele din Caraii 8ccidentali.
Mierile de brad 0oacH un rol foarte mare Gn Euroa CentralH datoritH Gntinderii Hdurilor
de conifere Gn vest, Gn 7ermania, Elveia, )ustria Ji dincolo de ea, sre est. n 7ermania
se face net diferena Gntre mierile de brad rovenind de la bradul ectinata Ji cele de la
molizi, mult mai slab cotate.
MuJtar de cLm "Sinais arvensis'.
EistH analogii Gntre mierea de raiH Ji cea de crucifere Gnrudite din unct de vedere
botanic, adicH aarinLnd genurilor Sinais, Raanus Ji ?rassica. Mierea de muJtar este
o miere descisH la culoare cu cristalizare foarte raidH. Ca toate mierile de crucifere din
aceeaJi gruH, este fie nu rea aromatH, fie afectatH de un miros de varzH care, Gn cazuri
etreme oate fi de%a dretul dezagreabil.

3ucerna "Madicago sativa'.

Mierea de lucerna este o miere de culoare descisH, cu gust neutru, care cristalizeazH
reede Ji cu cristale cam mari.

-rifoi alb "-rifolium reens'.

Mierea de trifoi alb este o miere cu rorietHi deosebite, de calitate ecelentH, de
culoare descisH, cu o aromH uin ronunatH dar agreabilH, cu cristalizare finH. n
RomLnia, coninutul sHu Gn aH este uneori rea mare > se numHrH rintre mierile care
trebuie desidratate uin Gnainte de etracie, rin Hstrare Gn camerH caldH.
-rifoi roJu "-rifolium ratense'.
-rifoiul roJu dH o miere foarte descisH la culoare, cu gust dulce Ji agreabil, care
cristalizeazH reede.
)rbori fructiferi "Prunus s., Pirus s. etc.'
Mierile de arbori fructiferi sunt destul de rare Gn stare urH. n RomLnia, ele rovin cel
mai adesea de la merii din regiunile de deal care Gnfloresc destul de tretat Ji abundent.
Sunt mieri de bunH calitate, descise la culoare cu cristalizare raidH Ji cu granulaie
finH.
PHducel "Crataegus oacanta'.
Producia de mieri de Hducel se obine Gn stare relativ urH acolo unde eistH multe
garduri vii de Hducel sau vHi cu acest arbust. Mierea are coloraie medie Ji gust
agreabil. 7ardurile vii de Hducel sunt ameninate cu disariia > se considerH cH ele
constituie un rezervor al bolii arborilor fructiferi cunoscutH sub numele de 4focul
bacterian4 Ji se reconizeazH distrugerea lor.
Iedera "@edera eli'.
n RomLnia se semnaleazH uneori recolte de miere de iederH, Gn anii cu toamnH GnsoritH.
Este o miere de culoare medie, cu cristalizare raidH.

94
 

)lbHstrea "Centaurea canus'.

Mierile de albHstrele aarin ractic trecutului, deoarece generalizarea folosirii
ierbicidelor Gn lanurile de grLu tinde sH le facH sH disarH. Sunt mieri de culoare
descisH, cu cristalizare finH, uJor amare.
PHHdie "-araacum densleonis'.
Mierile de HHdie au o culoare galben%ortocalie caracteristicH. )u un gust uternic,
cristalizeazH reede Ji cu granulaii mari. Mierile de HHdie se recolteazH Gn
eclusivitate Gn regiunile de creJtere a animalelor unde HHdia creJte Gn HJuni.
Castan comestibil "Castanea sativa'.
Mierile de castan se definesc destul de greu deoarece sunt, duH caz, mieri de nectar
foarte ure Ji relativ descise la culoare sau amestecuri de miere de nectar Ji miere de
manH mai GncisH. n orice caz, gustul lor este foarte ronunat Ji amar. Producia de
miere de castan rHmLne imortantH Gn RomLnia Gn ciuda contaminHrii masivelor de
castan cu focul bacterian Ji uscarea multor coaci. Castanii sHlbatici rHmLn totuJi foarte
numeroJi, fiind rHsLndii Gn anumite regiuni ale Hrii. Polenul de castan este rezent
 Gntr%o roorie foarte mare Gn mierile recoltate duH luna iunie.
Comoziia mierilor de castan a fHcut obiectul cLtorva studii. Se Jtie cH este mai bogatH
 Gn fructozH decLt Gn glucoza ceea ce le face sH cristalizeze Gncet. Conductibilitatea lor
electricH este destul de ridicatH. Sunt bogate Gn diastazH Ji Gn inibinH. Studiul acestor
mieri ar trebui reluat Ji arofundat deoarece imortana lor economicH nu este
negli0abilH.
P83ENU3
Polenul se gHseJte sub forma unui raf foarte fin Gn anterele florilor. Este alcHtuit din
grHuncioare de diferite forme Ji culori caracteristice fiecHrei lante. Se deosebeJte rin
forma surafeei eterioare, rin coninutul diferit Gn substane nutritive, vitamine etc.
Polenul oate fi obinut rin recoltarea directH de cHtre om, de la lantele care au
cantitHi mari sau cu a0utorul albinelor. Sre deosebire de olenul recoltat direct de om,
olenul obinut cu a0utorul albinelor este mult mai valoros, deoarece este adunat de la
mai multe flori "oliflor' la care albinele au mai adHugat nectar Ji salivH.
n medie, albina oate aduce la un zbor *#%*& mg olen, adicH aroimativ *2*$ din
greutatea ei cororalH.
Singurul mi0loc de a obine olen ur Gn cantitHi imortante Ji Gn condiii economice
accetabile este folosirea colectorului de olen. Colectoarele sunt disozitive care se
fieazH la urdiniJ, avLnd orificii rin care albinele sunt obligate sH treacH la intrarea Gn
stu. !atoritH frecHrii de marginile acestor orificii, olenul se scuturH e un grHtar de
unde cade Gn tHvi. Cele douH rLnduri de orificii rin care albinele sunt nevoite sH treacH
ca sH HtrundH Gn stu sunt aJezate la distanH de & mm. Colectoarele de olen Gn timul
culesului mare se scot.
Polenul recoltat Gn colector, odatH uscat, este mult diferit de cel care se oate culege
direct de e staminele florilor. Practic, albina culegHtoare nu%Ji oate confecioneazH
gemotoacele de olen fHrH a adHuga olenului cules de e antene un liant care le dH
coeziunea indisensabilH entru a se ine Gn coJuleele celei de a treia ereci de
icioare. )cest liant este un amestec de nectar sau de miere cu salivH. Se Jtie cH
aceastH salivH este bogatH Gn enzime Ji Gn substane diverse. Polenul din gemotoace
este deci un rodus mit, vegetal Ji animal. n consecinH nu este rea uJor sH
deosebeJti, dintre rorietHile olenului din gemotoace, e cele care rovin de la
lantH de cele care rovin de la insecta
P)S-UR)
95
 

!uH ce olenul este adus Gn stu de cHtre albinele culegHtoare, este deozitat Gn celule
aoi resat cu caul LnH ocuH *21 din GnHlimea celulei.
PHstura, e lLngH olen, conine Ji substane nutritive rovenite din saliva lucrHtoarelor,
folositH ca liant entru grHuncioarele de olen culese de e anterele florilor.
PHstura este rana de bazH a uietului, fiind bogatH Gn roteine, glucide Ji sHruri
minerale, rovenitH din olenul florilor. ;atul cH Hstura are o comoziie mai scHzutH
decLt olenul Gn roteine Ji grHsimi Ji mai bogatH Gn zaHr Ji acid lactic ermite o
conservare mai bunH.
PHstura se recolteazH din faguri rin trei metode:
*' rin tHierea Gn fLJii a fagurilor cu Hstura, de unde aceasta se scoate foarte uJor, sau
#' rin retezarea celulelor.
1' rin refrigerarea fagurilor Ji sfHrmarea cerii.
Pentru tHierea Gn fLJii fagurele se aJeazH e o masH Gn oziie orizontalH Ji aoi se
secioneazH longitudinal rin mi0locul fiecHrui rLnd de celule. PHstura se scoate din celule
rin scuturare, iar cantitatea care aderH de ereii celulei se scoate cu a0utorul unei
andrele. Pentru retezarea celulelor, rama se aJeazH e masH orizontal Ji cu seteaza de
 0os sre lucrHtor. Cu a0utorul unui cuit cu o lamH subire Ji bine ascuitH se taie
orizontal rLndul de 0os de celule cu Hstura, cLt se oate mai aroae de baza celulelor.
)oi fiecare rLnd este secionat e verticalH Ji oblic sre seteaza de sus a ramei, iar
marginea inferioarH a rLndului de celule se Gndoaie Gnsre lucrHtor.
n cazul fagurilor noi se oate recolta Hstura Ji rin refrigerarea acestora. 3a rece ceara
devine casantH Ji se oate sfHrma. PHstura se alege, aoi, de bucHelele de cearH Ji
roolis.
Imediat duH obinere, Hstura se mHruneJte, se une Gntr%un vas Ji se mo0areazH
"freacH , duH care se cerne a doua oarH, se aJeazH Gntr%un borcan Ji se reseazH.
PHstura se conservH singurH sau Gn amestec cu miere sau udrH de zaHr. )mbalarea Ji
Hstrarea se face la fel ca la olen.
PHstura este folositH Gn stuinH, Gn industria farmaceuticH, Gn secial entru obinerea
vitaminelor naturale. !e asemenea se mai GntrebuineazH Ji Gn medicinH entru tratarea
a o serie de maladii ale sistemului nervos, endocrin Ji Gn avitaminoze.
)tLt Hstura cLt Ji olenul Gn formH conservatH ot fi distribuite albinelor Gn erioadele
lisite de cules Ji mai ales rivHvara Ji toamna, sub formH de turte, ca ados la asta din
zaHr. Concomitent cu distribuirea Hsturii, toi fagurii care au *2# Ji *21 miere se
descHHcesc Ji se reseazH raf de olen este miere, aHsLnd cu cuitul e toatH
surafaa fagurelui descHHcit. )ceJti faguri se aJeazH lLngH diafragma reductoare a
cuibului.

PR8P83ISU3
Proolisul vine de la cuvintele greceJti ro K entru, olis K cetate Ji utea fi tradus
liber ca un comle de substane destinat aHrHrii cuibului, Gn secial, Gn vederea
iernHrii. )lbinele Gl recolteazH de e diferite lante "cireJ, viJin, lo, brad, molid etc.' Ji
 Gl transortH Gn cuib.
Cu a0utorul roolisului albinele astuH crHHturile stuilor Ji acoerH cadavrele
dHunHtorilor e care Gi rHun Gn interiorul stuului "melci, Joareci, JoLrle, bondari' sau
cadavrele albinelor moarte e care nu le ot scoate Gn afara stuului.
Colectarea roolisului de cHtre albine
!in observaiile fHcute asura modului cum strLng albinele roolisul s%a constatat cH
acestea adunH roolisul de diferite culori "alb, galben, roJu, verde, brun etc.' Ji Gl
transortH ca Ji e olen e icioruJele osterioare. 3imba nu este utilizatH nici la
96
 

colectarea Ji nici la alicarea roolisului. Sursele naturale de roolis sunt GmHrite Gn

douH grue diferite:
*. Prima gruH o constituie substanele rHJinoase, rovenite Gn ma0oritate de e mugurii
de lante. Pentru recoltare albinele se folosesc de mandibule duH ce cu antenele au
descoerit articula cea mai otrivitH de roolis. Pentru recoltare, albina, duH ce a
rins, cu a0utorul mandibulelor, articula de roolis, se trage Gnaoi, cu caul ridicat,
LnH ce articula de roolis e care a aucat%o se Gntinde Gn fir foarte subire Ji se rue.
!uH aceea, cu icioarele manevreazH articula de rHJinH Ji o deoziteazH Gn aneraJele
de olen. 8eraiunea se reetH. 3a descHrcarea roolisului Gn stu, albina resectivH
este a0utatH de alta care rue cu mandibulele cLte o bucHicH din GncHrcHturH Ji o
deoziteazH. )ceasta oeraiune are loc adesea ciar e scLndura de zbor. Recoltarea
roolisului de cHtre albine se face numai cLnd temeratura aerului deHJeJte #$C,.
deoarece la aceastH temeraturH materia vLscoasH este mai moale Ji oate fi colectatH
cu mai mare uJurinH.
#. ) doua grua de roolis o formeazH balsamul din olen eliberat "Gn timul crHHrii Ji
digerHrii grHuncioarelor de olen de la lantele entomofile' din GnveliJul acestuia Ji care
 Gmins de valvulele roventriculului, se acumuleazH Gn guJH. ?alsamul este Gntins de
albine cu a0utorul limbii e obiectele din imediata aroiere a uietului. Gn timul
relucrHrii acestor rHJini cu a0utorul mandiXbulelor mai intervine Ji secreia glandelor
mandibulare ale albinelor lucrHtoare, Gn timul erimHrii substanelor rHJinoase Ji a
triturHrii balsamului de olen se amestecH Ji secreii ale glandelor faringiene.
-endina de roolizare a albinelor este un caracter de rasH sau ecoti Ji deinde ciar
de GnsuJirile individuale ale unor familii de albine. -rebuie menionat, de asemenea, cH
seciile )is florea Ji )is dorsata nu folosesc roolisul iar unele rase din secia )is
mellifera ca )is mellifera 3amarii nu adunH roolis.
Recoltarea roolisului de cHtre albine are Ji un caracter zonal. n zonele mai reci Ji
Hduroase Gnclinaia de roolizare este mai ronunatH faH de zona de cLmie. !e
asemenea, toamna Ji rimHvara albinele roolizeazH mai mult decLt Gn cursul verii.
)lbina romLneasca, )is mellifera caratica, are o tendinH moderatH de roolizare
comarativ cu rasele de albine cu tendine mai ronunate de roolizare cum sunt
albina caucazianH ")is mellifera caucasica', albina saarianH ")is mellifera
saariensis', )is mellifera anatolica, )is mellifera scutelata Ji altele.

Comoziia
Proolisul este o substanH de culoare brun%descisH cu nuane LnH la brun%Gncis Ji
uneori cu reflee verzui, uin solubil Gn aa dar erfect solubil Gn eter Ji alcool.
Punctul sHu de toire este de 9$%/$C. 3a temeratura din interiorul stuului este
maleabil, iar la temeratura mediului ambiant devine casant. n rezent are o largH
alicare Gn teraeutica medicalH sub formH de etract alcoolic, unguent sau diferite alte
rearate medicamentoase.
Proolisul brut, aJa cum se recolteazH Gn stu rin rHzuire, conine Gn medie 1$5 cearH,
restul fiind format din rHJini, balsamuri, uleiuri eseniale, Ji destule imuritHi rHmase de
la albine, entru cH ele folosesc roolisul entru a GmbHlsHma imediat ceea ce nu ot sH
evacueze.
Ceara este o comonenta obligatorie a roolisului. !in roolis se etrag douH tiuri de
cearH comarativ cu ceara roriu%zisH, etrasH din acelaJi stu: ceara ) "circa */5'
avLnd similitudini cu ceara roriu%zisH Ji ceara ? "circa 95' net diferita, asemHnHtoare
cu cerurile vegetale. Cele douH ceruri se ot seara e baza solubilitHii lor diferite, Gn
alcool fierbinte concentrat Ji resectiv diluat.
97
 

8 astfel de comoziie indicH o mare comleitate. Numai rintre flavone, uleiuri

eseniale etc. se gHsesc zeci de substane cHrora le vor trebui testate rorietHile
biologice.

Colectarea roolisului de la albine

Producii sorite de roolis se ot realiza folosindu%se Gn acest sco unul din tiurile
eistente de colectoare de roolis. Pot fi folosite colectoare care conin o lasH de
material tetil "roolisul se recolteazH rin refrigerare Ji sfHrmarea bucHilor de roolis
de e lasH, roolisul devenind casant la rece' sau ur Ji simlu o bucatH de linoleum,
aroae cLt dimensiunile Hrii de sus a stuului, olenul recoltLndu%se rintr%o simlH
rHzuire cu dalta aicolH.
n scoul mHririi roduciei de olen, se ot lua urmHtoarele mHsuri:
*. cu ocazia fiecHrei intervenii care se face Gn cuibul familiilor de albine Gn secial Gn
erioada de rimHvarH Ji toamnH, se vor curHa cu atenie, rin rHzuire,toate Hrile Ji
elementele din stu ce rezintH deuneri de roolis>
#. se vor distana ramele Gntre ele, recum Ji scLndurelele de odiJor cLte #%+ mm,
formLndu%se saii care, duH umlerea lor de cHtre albine cu roolis, vor fi curHate
reinLndu%se roolisul rezultat>
1. se GnlocuieJte odiJorul cu o lasH din material lastic care duH roolizare se va
ridica Gn vederea recoltHrii, deozita la rece, aoi, cu o daltH, detaJa roolisul>
+. se oate folosi cu rezultate bune Ji colectorul de roolis format dintr%un grHtar
lamelat din tablH zincatH, sitH din material lastic Ji LnzH colectoare care se laseazH
deasura cuibului Gn locul odiJorului>sita Ji Lnza colectoare rHmLn Gn tot cursul anului
 Gn familia de albine. 7rHtarul lamelat se une Gn luna arilie o datH cu lHrgirea cuibului Ji
se ridicH toamna Gn momentul regHtirii entru iernare a familiilor de albine> n timul
sezonului aicol, ori de cLte ori lasa din lastic este GncHrcatH, e ma0oritatea surafeei
cu roolis, se desface rin desrindere Lnza colectoare de care aderH cea mai mare
arte din roolis, reaJezLndu%se Gn oziia iniialH. Recoltarea roolisului de e Lnza
colectoare se face o datH e an duH ce Gn realabil a fost HstratH cLteva zile la
temeraturH scHzutH "congelator'.
n acest mod, anual, ot fi recoltate cantitHi Gnsemnate de roolis, cu un grad mai
mare de imuritHi "la rHzuirea Hrilor comonente ale stuului' sau aroae liber de
diferite imuritHi, aroae ur, rin folosirea colectoarelor.

CE)R)
Ceara este o secreie a albinei lucrHtoare. CLnd este emisH de glandele ceriere ea este
erfect albH Ji curatH. UtilizatH ca material de construcie Gn stu, ea se GncarcH rogresiv
cu substane care%i scimbH rofund comoziia Ji, ceea ce este mai vizibil,ea trece rin
toate nuanele de galben, e urmH de brun a0ungLnd aroae neagrH duH cLiva ani.
Comoziia cimicH a cerii este foarte stabilH dacH se considerare rodusul ur, aJa cum
este secretatH de glande. Bariai foarte slabe de la o rasH de albine la alta. Nu se
noteazH variaii semnificative decLt Gntre diferitele secii ale genului )is.

BENINU3
Beninul de albine este o substana comleH, un rodus de secreie al albinei lucrHtoare
Ji al mHtcii, un amestec al secreiei glandelor de venin care concurH la formarea
aaratului vulnerant.
Este stocat Gn unga de venin Ji eliminat la eterior Gn momentul GneHrii, servind
 GmreunH cu acul la aHrare "acul la albina lucrHtoare este un oviozitor modificat entru
98
 

funciile de aHrare' Ji eliminarea duJmanilor "mHtcilor concurente, a albinelor oae, a

animalelor Ji insectelor care vreau sH rHdeze stuul, etc.'. neHturile albinelor
rerezintH un act refle de autoaHrare Ji se materializeazH rin folosirea organului
secializat entru funcia de aHrare, format din artea vulnerantH cu unga de venin,
artea motoare Ji glandele secretoare de venin.
Cantitatea e care o oate elimina la o GneHturH o albinH cu glanda de venin dezvoltatH
este de circa $,1 mg venin licid, coresunzLnd la circa $,* mg substanH uscata.
Cantitatea de venin este determinatH de vLrsta albinelor, de ranH Ji de sezon.
Cantitatea maimH de venin se obine de la albinele Gn vLrstH de *&%#$ de zile, duH
care glandele secretoare degenereazH tretat.

n general se afirmH cH odatH folositH rezerva de venin nu se mai reface. !imotrivH,

unele cercetHri menioneazH ca duH eliminarea rin Gneare rezerva de venin a
albinelor se reface cu condiia ca integritatea organului secializat sH nu fie deterioratH.
?iologia secreiei de venin are articularitHile ei, cantitatea de venin variind de la o rasH
la alta, de la o oulaie la alta Ji ciar de la un individ la altul, atingLnd o cantitate
maimH secretatH de circa $,1 mg.
Numeroasele cercetHri efectuate LnH Gn rezent aratH cH veninul de albine are o
structurH comleH, Gn el fiind rezente atLt substane de naturH organicH cLt Ji
anorganicH, substane ce%i conferH rorietHi articulare, secifice.

)PI3)RNI3U3
)ilarnilul este un rodus aicol obinut din larvele de trLntor cLt Ji din coninutul
nutritiv aflat Gn celulele resective din faguri, recoltate Gntr%un anumit stadiu larvar "Gn
ziua a /%a de stadiu larvar'.
!eJi nu este un rodus tradiional al stuului, ca Ji mierea, olenul Ji ceara, ailarnilul
se distinge rin rorietHile lui organoletice secifice, rin rorietHile lui fizico%
cimice Ji microbiologice care Gl recomandH ca un rodus veritabil, de valoare al
stuului.
3)P-IS8RU3 !E M)-C)
3a Gnceutul anilor cincizeci atenia biologilor a fost atrasH de comoziia Ji mai ales de
rorietHile lHtiJorului de matcH.
Este interesant fatul cH aceastH substanH, Gn acelaJi tim late Ji salivH, asigurH larvei
o creJtere raidH, iar individului care a fost rHnit cu ea, o longevitate ce nu se oate
comara cu cea a indivizilor care nu rimiserH lHtiJor de matcH. ) fost subiect entru
amlH reflecie Ji cercetHri.
CLiva aicultori GntrerinzHtori au trecut direct la roducia Ji vLnzarea cHtre ublic a
lHtiJorului de matcH, cHruia i%au atribuit virtuile cele mai etraordinare, Gnainte ciar ca
dosarul medical sH fi fost descis. )nii au trecut> cercetHrile au rogresat, e urmH au
stagnat aroae. !osarul medical un moment descis a fost reede Gncis de cHtre
medici Gngri0orai entru reutaia lor Ji uin doritori sH%Ji amestece numele Gntr%o
ublicitate gHlHgioasH. Ce a mai rHmas din aceastH erioadH etraordinarH < Contrar
tuturor Hrerilor Ji tuturor ronosticurilor, lHtiJorul de matcH continuH fHrH zgomot o
carierH GnceutH cu rHsunet. Producia Ji consumul se ecilibreazH la un nivel care
ermite unor aicultori secializai sH%Ji mHreascH rentabilitatea stuinei. Stabilitatea,
rin aceasta GnelegLnd evoluia consumului de mai bine de #$ de ani Gncoace, constituie
dovada cH nu se oate ignora fenomenul 4lHtiJor de matcH4.
3HtiJorul de matcH este un rodus de secreie al glandelor iofaringiene ale albinelor
99
 

lucrHtoare, destinat rHnirii larvelor Gn rimele 1 zile, a larvelor de matcH e toatH

erioada LnH la cHHcirea botcilor, cLt Ji a mLtcilor. )re o consistenH cremoasH, este
de culoare alb%gHlbuie, cu gust acriJor.

L'C!"!I I$ S'PI$"

LUCRARI DE PRIMAVARA IN STUPINA

Stuarii inceatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru : anul aicol incee
toamna = !e felul cum sunt regatite familiile de albine in toamna deinde totul :
Productia,starea de sanatate,marimea stuinei si in general tot ce tine de buna
desfasurare a lucrurilor.-otusi entru a nu crea confuzii,vom suraune anul aicol cu
cel calendaristic,urmand ca e masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce trebuie
eecutate sa faceti aceasta searare singuri. )cestea fiind suse sa trecem la treaba ===
8data cu ridicare sensibila a temeraturilor,rimavara in stuina trebuie facute mai
multe lucrari.In ordine cronologica "subliniem ca toate au imortanta lor'acestea ar fi :
Pregatirea vetrei stuinei
Pe la inceutul lunii martie"functie de starea vremii'vom demara rimele actiuni:
% curatam si imrastiem zaada entru ai grabi toirea,adunam si inlaturam
crengile,frunzele si in general toate resturile,urmarind o igienizare totala
% asezam stuii e locurile definitive,functie de sistemul ales,urmarind ca urdinisurile sa
fie orientate sre sud%est si albinele sa beneficieze de caldura soarelui
% curatam rin urdinis"cu o sarma' stuii de albine moarte si alte resturi>acestea se vor
arde neaarat
% instalam sau reorientam gardurile de rotectie entru a feri albinele de vanturile reci
ale inceutului de rimavara
Suravegerea zborului de curatire
In timul iernii datorita fatului ca albinele nu au mai utut iesi din stu,au acumulat in
intestine reziduri care acum trebuie eliminate.!e aceea in rimele zile
calduroase"temeratura a0unge la este *& grade C',trebuie sa stimulam efectuarea
acestor zboruri de curatire.!aca inca mai este zaada e vatra stuinei este recomandat
sa intindem aie e 0os.Urdinisele se vor descide larg iar caacele se vor salta entru
ca razele soarelui sa incalzeasca odisorul stuului.-ot acum unii dintre stuarii cu
eerienta mai fac o lucrare imortanta: introduc in mi0locul cuibului un fagure gol,bine
cladit,in care toarna *%#g de siro de zaar caldut.Cand observam ca zborul de curatire
a fost facut de totalitatea familiilor,reducem urdinisele la 1 cm si bineanteles asezam
caacele care au fost saltate.
Primul control si stramtorarea cuiburilor
Profitand de una din zilele calduroase eecutam rimul control de rimavara,in care vom
evalua starea familiilor de albine,oeratiune dublata de o stramtorare a cuibului.3a
desciderea stuului constatam:
% rezenta ranei care eista in faguri,stiind ca o rama standard contine 1,&g miere e
ambele fete
% rezenta matcii,dua uietul de e fagurii din mi0locul cuibului>daca uietul nu eista
totusi nu trebuie sa ne ingri0oram: unele matci isi ince mai tarziu ouatul si de aceea
este necesara reetarea controlului dua o satamana,ana cand tragem o conluzie
corecta.
-ot in timul acestui control,scoatem din stui fagurii mucegaiti,cu ete de diaree,si e

100
 

cei ce contin multe celule de trantori.S%a constatat ca dezvoltarea familiilor de albine

decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura otim.In acest sco
stuarii vor 4stramtora cuibul4.Cuibul se aran0eaza catre eretele stuului care este cel
mai eus soarelui astfel:fagurii cu uiet se aseaza in mi0loc,ei fiind marginiti de faguri
cu miere si astura>in cuib se lasa strict atati faguri cat ot acoeri albinele si care
trebuie sa aiba numai celule de lucratoare>in ce riveste rezerva de rana familia trebuie
sa disuna de min.+%& g miere si bineinteles astura.)tentie mare ca la stramtorare si
la eliminarea fagurilor imerfecti sa nu orfanizati accidental familia.Cuibul se limiteaza cu
o diafragma mai scurta,dincolo de ea fiind asezati fagurii cu resturi de miere,aceasta
delimitand comartimentul de ranire.
Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lazi
curatate,rearate si dezinfectate.-rebuie sa avem regatite din tim cateva lazi,urmand
ca e masura ce mutam albinele sa dezinfectam si restul de stui. 3ucrarea este foarte
necesara entru ca e langa toate celelalte,sa astram o stare de igiena erfecta.-oate
aceste lucrari sunt decisive,necesita sa avem ceva tim la disozitie si mai ales sa avem
4ingaduinta4 vremii.
Salvarea albinelor ramase fara rezerve de rana
Salvarea familiilor ramase fara rezerve de rana este foarte usor osibila in orice stuina
ciar daca aicultorul este lisit de eerienta.In acest sco folosim urmatoarele
rezerve:
% roviziile de rana eistente e ramele care nu au fost curinse de gem,sau in
celulele din artea ousa a fagurilor ocuati artial
% roviziile de rana eistente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie
% mierea in faguri,miere licida sau granulata de la rezerva stuinei
In rimul caz constatam ca de o arte si de alta a fagurilor ocuati de gem,se afla cate
*%# faguri cu miere care nu au fost folositi de albine.)sta se intamla din cauza ca odata
format gemul de iernare,albinele nu mai au acces decat la roviziile de e fata fagurilor
unde se afla.Pentru a remedia situatia se ridica din stui ramele care contin rovizii,si
care din motivul mentionat au ramas neconsumate. Se descaacesc aceste rame e o
arte si cu a0utorul unui bastonas de lemn se fac #%1 gauri de grosimea unui creion.)oi
se indearteaza ramele cu faguri si utine albine din ambele margini ale gemului.Se
introduc fagurii gauriti,cu miere descaacita in satiu liber care tocmai a fost
creat.;agurii scosi"cu utine albine e ei' se alatura de fagurii cu miere,bineinteles si ei
gauriti entru a ermite circulatia albinelor.
In cazul cand familia ramasa fara rovizii nu are faguri disonibili in stu,se rocedeaza
la ridicarea de faguri cu rovizii din familiile mai bogat arovizionate.Introducerea lor in
stui se face dua tenologia descrisa mai sus.
Cand nu disunem de acesti faguri,se oate folosi mierea diluata un ic,incalzita si aoi
turnata in faguri goi.@raniri de calitate se mai ot face cu turtite de miere cristalizata si
framantata cu zaar udra ana obtinem consistenta dorita,cat si cu serbet de
zaar.)ceste turtite se alica direct e artea suerioara a ramelor.Este de dorit insa ca
aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta,utand evita aceste situatii
nelacute rintr%o buna organizare a cuibului inca din toamna.
Comletarea rezervelor de astura
Pe langa miere,albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de rana
roteica.)ceasta este asigurata de astura,lisa ei fiind un andica ma0or in
dezvoltarea favorabila a familiilor de albine.Pentru cresterea unui g de albina este
nevoie de *,& g de astura.Pastura se asigura din toamna rin introducerea unui fagure
lin si la nevoie rin comletarile de rimavara.In rimavara modurile de administrare
101
 

sunt:
% Scoatem astura din faguri rin taierea lor in fasii>aoi frecam fasiile in mana ana la
searare.3a astura obtinuta se adauga o cantitate egala de aa si o cantitate dubla de
miere.Se mai adauga sare *5 din cantitatea amestecului si se omogenizeaza.Se toarna
amestecul in faguri administrand zilnic cate #$$g,ana la aaritia culesului de olen.
% Un g de astura se amesteca cu $,/&$g miere si se administreaza deasura ramelor
sub forma de turtite roteice de comletare.
% )mestecam cantitati egale de olen si miere ,administrand la fel deasura cuibului sub
forma de turtite.
Concluzionand,ranirea roteica de rimavara se face de referinta cu astura de la
rezerva,aoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face raniri cu olen si miere sau
astura si miere.
!ezinfectia stuilor
!aca nu am facut aceasta lucrare in timul rimului control de rimavara"din diferite
motive' sa stiti ca acum a sosit momentul.!ezinfectia se face cu scoul astrarii
sanatatii familiilor de albine.8 casa curata inseamna eliminarea unor robleme grave.
3ucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stui,e care i%am curatat si
dezinfectat.In rinciiu lazile se curata de resturi de ceara,roolis,ete diareice si aoi
se dezinfecteaza cu o solutie recomandata.Urmeaza o limezire,o uscare si neaarat
flambarea cu flacara.
3argirea cuiburilor
3ucrarea este deosebit de imortanta,avand in vedere ca interventia stuarului oate
face mult bine,dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect.Prin largirea cuibului
trebuie sa rasundem ferm necesitatii matcii de a deune oua.-rebuie sa avem in
vedere urmatoarele conditii generale:
% eistenta unei concordante intre surafata ocuata de uiet si numarul de albine
doici>la un numar mic de doici si cantitatea de latisor de matca distribuita va fi mica
% rezenta rezervei de astura necesara cresterii uietului si a albinelor tinere
% conditiile interne si eterne,recum si caracteristicile biologice.acestea tin de
temeratura eterna,de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul otim in stu
cat si de fatul ca rin modul de a deozita olenul in faguri se regleaza activitatea
matcii.In rinciiu matca este orita sa deuna oua e fagurii aflati dua cei cu astura.
% alicarea fara discernamant a ranirilor de stimulare>rintr%o ranire abundenta se ot
introduce in stu dezecilibre imortante
Efectiv largirea se face astfel: semnalul trebuie dat de fatul ca toti fagurii din cuib sunt
ocuati cu uiet"ecluzand fagurii marginasi care contin miere si astura'.Se adauga un
fagure bine cladit.)cesta se introduce intre fagurele marginas si cel cu uiet.!ua ce si
acesta a fost ocuat cu uiet,se introduc tretat alti faguri tinand seama de cresterea
oulatiei.Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in care s%au mai crescut cateva
generatii de albine, aoi utand fi introdusi si faguri claditi in care nu a fost crescut
uiet.Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere"care vor fi
descaacite'este un factor favorizant.
8 metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi,este aceea de ai stroi cu aa
calduta sau miere diluata.3a incalzirea timului si in rezenta unui mic cules largirea se
oate face si cu un fagure artificial.)cest fagure se aseaza dua ultimul fagure cu uiet
si in momentul cand celulele au fost cladite e 0umatate se muta in mi0locul cuibului.
Citind aceste randuri sigur v%ati dat seama ca tenicile descrise sunt folosite cu
recadere la stuii orizontali si verticali cu magazine.Stuul multieta0at,beneficiind de o
constructie aarte se manuiete diferit.3a acest ti de stu largirea se face rin
102
 

inversarea corurilor, manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind

necesare.
Intarirea familiilor slab dezvoltate
8ricat s%ar stradui stuarii sa eecute toate lucrarile la tim,se constata ca in stuina o
arte din familii raman in urma cu dezvoltarea,aarent fara o cauza anume definita.3a
urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne gandim ca o familie de
albine oate fi asimilata unui 4organism4.Pentru a uniformiza uterea stuilor se ractica
metoda relevarii de rame cu uiet caacit din familiile uternice si a0utarea celor
ramase in urma cu dezvoltarea.

LUCRARI DE VARA IN STUPINA - VALORIFICAREA CULESURILOR 

Stuarii au deus eforturi deosebite entru a scoate familiile de albine uternice din
rimavara si acum asteata roadele muncii lor.Culesurile la omii fructiferi si flora
sontana au asigurat familiilor necesarul de miere si olen.In anii de ecetie se ot
obtine si cateva g de miere marfa,dar marea multumire este ca albinele au rana din
abundenta.In general culesurile sunt de mare intensitate,insa durata lor este
scurta.)ceste culesuri ot fi timurii "salcam,zmeuris',de vara"tei,faneata,floarea
soarelui' si tarzii.
Recunoasterea unui cules
% seciile melifere infloresc abundent
% intensitatea zborurilor creste eonential,albinele se ingesuie la urdinis.
% fagurii din cuib se inalbesc datorita fatului ca albinele alungesc celulele si caacesc
mierea.
% e inserat in stuina se simte mirosul caracteristic al mierii.
% albinele ventilatoare isi intensifica activitatea,entru a evaora aa din nectarul
roasat cules.
Conditii entru valorificarea culesurilor
!evine foarte clar si entru stuarul inceator cat si entru cel eerimentat ca nu orice
familie de albine din stuina oate valorifica la maim un cules.Conditiile necesare sunt :
% familiile sa fie uternice si sa ocue min. *# faguri standard,dintre care (%6 cu uiet
% familiile sa fie in stare activa,stiut fiind fatul ca o familie aflata in stare de roire sau in
rea0ma roitului isi diminuiaza mult activitatea
Cum obtinem acest deziderat< Sunt lucrari care facute la tim,ne un in iostaza de a
aborda cu maim succes culesul:
% familiile de albine trebuie intretinute in stui de mare caacitate care ofera
osibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal,deozitarea mierii sa fie asigurata
si a caror volum se oate mari sau micsora
% intensificarea ventilatiei rin umbrirea stuilor,ridicarea artiala sau totala a
odisorului si inlocuirea acestuia cu o sita
% ridicarea eriodica de rame cu uiet caacit,cu albina aferenta,aceasta oeratiune
revenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stuinei
% inlocuirea matcilor batrane sau necoresunzatoare cu matci tinere,ate biologic si
genetic entru erformanta
% folosirea familiilor a0utatoare si unificarea acestora cu familia de baza in rea0ma
culesului,in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si imlicit o
roductie e masura
% marirea uterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea,rin imuternicirea lor cu uiet

103
 

caacit ridicat din stuii uternici

Sunt rimaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine,in care culesul incee
timuriu.Donele cu salcii,artar,cu flora sontana si mai ales adurile de salcam ot oferi
cantitati imortante de miere. Stuarii care au in zona asemenea 4comori4,sau cei care
ractica stuaritul astoral,obtin rezultate remarcabile.8data cu sfarsitul
rimaverii,familiile de albine ating caacitatea maima de dezvoltare.!aca nu se
intervine ferm,acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmatoare%
tei,fanete,floarea soarelui% ot fi comromise.;ormarea de noi familii si alicarea stricta
a tuturor masurilor revazute entru aceasta erioada,ot imedica agubele ce vor
urma si dau osibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare.

LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA

Bine toamna,mierea a fost etrasa si aicultorul se afla us in fata unor noi
rovocari,carora trebuie sa le faca fata.!ua cum am mai sus acum incee anul
aicol,toamna rerezentand un nou debut si un rile0 de a une stuina e o alta treata
a erformantei.Sa trecem iarasi la treaba:lucrarile de toamna demareaza la inceutul
lunii august si se imart in trei mari categorii:
% lucrari de intensificare a cresterii uietului> asigurarea rezervelor de rana entru
iernare> regatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate.
Intensificarea cresterii uietului
Pentru ca familiile de albine sa iasa cat mai uternice din iarna,trebuie ca inca din
toamna sa asiguram o oulatie numeroasa,bine ranita si intr%o stare de sanatate
erfecta.)cest lucru nu este usor de obtinut,stuarul fiind foarte solicitat,atat ca tim,cat
si ca volum de munca.Ce masuri trebuie avute in vedere:
)sigurarea de matci tinere si viabile:
S%a stabilit ca numai o matca tanara oate face fata la un ritm constant de deunere a
uietului.In acest sco nu trebuie sa toleram in stuina matci mai batrane de # ani si in
decursul verii sa facem inlocuirile necesare.?iologic matcile batrane isi limiteaza
deunerea uietului atunci cand in natura nu mai eista un cules bogat de nectar si
olen,e cand cele tinere se comorta altfel:isi mentin ritmul bun ciar daca resursele
nectarifere si cele roteice sunt mult mai mici"intr%un cuvant valorifica mai bine
culesurile de intretinere'.Un alt avanta0 al matcilor tinere este acela ca in rimavara vom
gasi un rocent redus de familii ramase orfane"dua unii autori rocentul este de
$,&5'.Cu toate astea nu se recomanda ca scimbarea sa se fraca toamna daca folosim
botci sau matci neamereceate decat in cazuri de urgenta.
!eblocarea cuiburilor
8 alta cauza a scaderii deunerii uietului de catre matca este blocarea cuibului cu
miere sau astura.8data cu aroierea toamnei si in rezenta unui cules mediu,
instinctiv,albinele bloceaza cuibul,cautand sa%si asigure necesarul de rezeve de
rana.Practic se intamla ca matca sa nu mai aiba unde deune oua,numarul celulelor
libere scazand drastic.
Pentru a inlatura acest nea0uns, la stuii orizontali si verticali cu magazine se introduc
eriodic in mi0locul cuibului faguri claditi"recomandati cei in care s%au crescut cateva
generatii de uiet'.)ceste satii libere se creeaza rin scoaterea fagurilor marginasi.3a
stuul multieta0at lucrarea este mult mai simla si se realizeaza rin inversarea
eriodica a corurilor.)tentie insa,entru ca trebuie sa avem gri0a ca niciunul din
corurile inversate sa nu fie corul care gazduieste rezervele de rana

104
 

)sigurarea cu faguri de calitate

;agurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti,fara celule de trantori sau
alte defecte.-oti fagurii care nu coresund criteriilor vor fi scosi fara a sta rea mult e
ganduri.)sigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in 4zona fierbinte4 a
cuibului,adica acea zona in care rimavara se vor creste noile generatii.
)sigurarea de culesuri tarzii si raniri de stimulare
Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si olen imulsioneaza matca sa deuna
oua.Prelungirea acestei erioade aduce mari avanta0e stuinei in totalitatea ei,albinele
recaatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules.Stuarii ot une familiile in
aceasta stare favorabila fie rin delasarea in astoral la locatiile care ofera culesuri
tarzii,fie rin incercarea de asigurare a unei baze de de cules rin alegerea unei vetre
ermanente adecvate.
Ce utem sune desre culesurile tarzii< Cert este fatul ca rezenta lor are un imact
mult mai mare in comaratie cu o ranire artificiala de stimulare.Cand stuarii nu ot
oferi albinelor aceste culesuri aeleaza la raniri de stimulare rin oferirea catre familii a
merii descaacite sau a inlocuitorilor acesteia"siro de zaar'.!esre eficienta acestor
raniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie,aici limitandu%ne a sune ca se fac in
mai multe moduri:descaacirea a #%1 dm atrati de fagure cu miere si oferit dincolo de
diafragma sau la marginea cuibului>raniri cu siro de zaar concentratie *2*,cate #$$%
1$$ g la interval de #%1 zile>deasemeni o alta metoda este stimularea cu zaar
tos,umectat utin cu aa sau miere.
Nu trebuie sa ignoram un fat:ranirile glucidice trebuie comletate si cu cele
roteice,rin asigurarea olenului livrat in mod natural sau artificial.In lisa unui cules se
administreaza ca turtite"regatite in acelasi mod ca in rimavara'deasura cuibului.
Reducerea si imacetarea cuiburilor
Ca si in rimavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se rocedeaza la o
stramtorare a cuibului>in stu vor ramane numai fagurii care sunt acoeriti bine de
albine,marginiti de faguri cu miere si astura.;agurii scosi se trec dincolo de diafragma
si rin descaacirea lor mierea v%a fi carata de albine in cuib.)tentie:nu se lasa ana
tarziu in toamna fagurii dua diafragma,asta entru a imedica o formare gresita a
gemului de iernare.
-ot in aceasta erioada se face o imacetare sumara"a nu se comfunda cu
imacetarea finala din toamna'.!in fericire entru osesorii de stui multieta0ati,aceste
oeratiuni nu sunt necesare decat in cazuri utine,cand familiile nu a0ung la nivelul de
dezvoltare cerut.Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere a oulatiei si in
unele cazuri este nevoie de o noua largire.
)sigurarea rezervelor de rana
)lbinele ierneaza stranse intr%un gem si in tot acest tim climatul este asigurat de o
miscare continua a lor.Cand conditiile eterne ermit,familia de albine demareaza
cresterea uietului% la inceut timid,e surafete mici de fagure% urmand ca odata cu
imbunatatirea vremii,insre rimavara,cresterea sa fie accelerata.!ua cum bine stiti
albinele ce ierneaza"datorita conditiilor secifice'traiesc aro.&%9 luni,deci asigurarea
rezervelor ana la aaritia rimelor culesuri este o lucrare foarte imortanta.
)ceste rezerve sunt folosite la autointretinere si entru cresterea uietului.8 familie fara
rea multa rana risca sa se iarda in iarna,asta fara sa vorbim de cantitatile mici de
uiet crescute.Ce trebuie sa avem in vedere entru a rezolva roblema ranei<Cateva
deziderate de atins:
Calitatea ranei
Mierea din faguri sa fie numai miere florala.Ca o rima conditie ar trebui sa mentionam
105
 

ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stui.!aca iernam familiile cu

aceasta miere in faguri riscam sa ierdem albinele"acestea neutand face zboruri de
curatire'.8 alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie caacita.Mierea este un
rodus idroscoic si rin ramanerea libera e faguri"fara a fi caacita' se oate
deteriora.Consumata de albine, mierea alterata roduce boli grave.!easemeni se refera
ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu cristalizeaza.In secial mierea de
raita,rin uterea mare de cristalizare,este foarte daunatoare si trebuie inlaturata.
Ramele de miere si astura
!e referat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de rimavara%vara.8 rama corect
aleasa este aceea care curinde miere e ambele fete min. #21 din surafata.Cantitativ
asta inseamna ca o rama standard de orizontal contine #,/%1 g miere iar una de
multieta0at *,(%# g.Se acceta ca o ultima otiune si rame cu *,& g miere,dar acestea
trebuie folosite cu multa recautie.?ineinteles acesti faguri vor fi foarte bine
construiti.Ca rezerva de astura,fiecare familie trebuie sa aiba min. * fagure cu
astura,fiind si entru acest fagure valabile recomandarile"rivind calitatea lui'facute la
cei cu miere.
@ranirile de comletare
@ai sa vedem cand si in ce cazuri se fac ranirile de comletare.Sunt cazuri cand
familiile nu ot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo>aoi cand mierea de
mana trebuie inlocuita,sau cand s%au facut greseli de ordin tenic in intretinere.In cazul
stuului vertical cu magazine sunt robleme care aar din insasi constructia lui"mierea
este deozitata in fagurii de stransura' si care rerezinta un caz aarte.
Inceem aceste raniri cat mai timuriu,adica imediat dua ce s%au terminat culesurile
de vara.-rebuie sa facem o distinctie intre ranirile de comletare si ranirile de
stimulare,fiecare avand rolul si scoul sau.In cazul in care ranirea de comletare se
face cu siro de zaar trebuie ca la aceasta sa articie in rincial albinele care nu vor
intra in iarna.!aca nu resectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata si
incaabila sa asigure o viata normala in stu"ele vor muri inainte de a creste generatiile
noi de uiet'.Ca un rinciiu general,ranirea de comletare o facem dua ce am redus
cuiburile la numarul de faguri e care se va face iernarea.Cantitatea de miere din faguri
trebuie sa fie cea indicata,iar mierea comletata sa aiba tim entru a fi caacita.
3a comletare se va folosi un siro de zaar,#2*,cu un adaos de * gr acid citric"sare de
lamaie',la litru.)dministrarea ranei se face in ortii medii sau mari"#%1 g',seara,cu
luarea de masuri stricte de revenire a furtisagului.8 sa observam ca nu toate familiile
ridica siroul de zaar este noate si in acest caz devine necesara micsorarea
ortiilor.Cand timul este inaintat,siroul de zaar se oate inlocui cu serbet.-rebuie sa
remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de comletare este cea cu miere,e care o
descaacim de e faguri si o administram dua diafragma.Este de dorit ca aceste raniri
de comletare sa fie terminate ana in #$ august.
Pregatirea cuibului familiilor de albine
Cu ce am utea comara aceasta lucrare<Poate cu aran0area satiului locuibil intr%o
casa,entru ca toata lumea sa se simta bine.)ran0area cuiburilor familiilor de albine se
face in functie de terminarea culesurilor,starea vremii si rezenta uietului.-imul
acestei aran0ari difera de la an la an,iar stuarul trebuie sa arecieze foarte bine
momentul ales.In rinciiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocuati de albine,iar
acestea sa aiba acces la rana toata iarna.Sunt trei metode de aran0are a fagurilor:
% amlasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda,si consta in aran0area fagurilor
mai lini cu miere sre etremitati iar catre mi0locul cuibului in ordine descrescanda.
% amlasarea unilaterala : se foloseste in general entru a ierna doua familii intr%un
106
 

stu.;agurii se randuiesc de o arte si de alta a diafragmei.3anga diafragma se aseaza

fagurele cu cea mai mare cantitate de miere,urmand fagurii cu cantitati descrescatoare.
% amlasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de
miere,urmatorii"asezati simetric'fiind usi cei cu miere din ce in ce mai utina.
3a toate tiurile de aran0are se va urmari ca fagurii sa nu contina mai utin de *,& g
miere si sa fie bine construiti"mai ales cei din cuibul efectiv'.3a stuii multieta0ati
iernarea trebuie facuta de regula e doua coruri,in corul suerior trebuind sa eiste
*+%*& g de miere.In corul de 0os mierea se gaseste doar e fagurii laterali.In cazurile
cand familia ierneaza e un singur cor"situatie care nu e de dorit'se va refera o
asezare centrala a fagurilor.

LUCRARI DE IARNA IN STUPINA

Sre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se scimba foarte mult.Benirea
notilor reci si foarte reci le obliga sa se grueze in 4gemul de iernare4.3ucrarile e
care le%am facut in toamna acum isi arata roadele.Ce mai utem face ana la delina
instalare a iernii<
Izolarea termica a cuibului
In toamna am facut de0a o imacetare sumara,insa acum va trebui sa o facem e cea
recomandata entru iernare.Se stie ca albinele nu incalzesc stuul ci doar interiorul
gemului.-rebuie sa stim ca izolarea termica nu se face entru a creste temeratura in
stu ci entru a feri albinele de variatiile bruste ale temeraturii.3iteratura de
secialitate recomanda doua metode de imacetare:bilaterala si
unilaterala.Eerientele ultimilor ani au aratat ca o imacetare bilaterala nu este
necesara entru ca izoleaza rea mult cuibul.
-otusi,ea se alica familiilor de albine slabe,entru familiile normale fiind recomandata
cea unilaterala.In ce consta imacetarea unilaterala: la stuii orizontali si cei verticali
cu magazine,fagurii se aseaza sre eretele mai incalzit al stuului.3a diafragma se
astua toate fantele "se oate folosi si banda scotci' si se izoleaza cu materiale care nu
creaza condens.!easura odisorului se alica o alta imacetare din aceleasi
materiale.Imaceta0ul nu trebuie sa fie rea gros entru a ermite evacuarea aei din
stu.Stuii multieta0ati%din nou cel mai usor de manevrat%se imaceteaza numai
suerior,deasura odisorului sau unilateral de catre stuarii care sunt 4-oma
necredinciosul4 si se gideaza dua rinciiul 4totul e bun,daca nu dauneaza4.
Bentilatia stuului
Bentilatia stuului este foarte imortanta,daca ne gidam dua eerienta
trecutului>familii de albine uternice in toamna,au iesit din iarna ca niste umbre de
nerecunoscut.Si asta datorita greselilor care au fost facute,cand nu s%a asigurat o
ventilatie coresunzatoare. 8 ventilatie corecta este lisa totala a oricaror curenti,altii
dacat aceia roveniti din scimbul de aer,dintre urdinis si fanta din odisor.!eci rima
masura ar fi ca orice orificiu"in afara de cele doua mentionate'sa fie astuat.Este
recomandata si o anumita marime a urdinisului,care s%ar situa undeva la valoarea de
$,&cm entru fiecare satiu dintre rame.
In ceea ce riveste marimea fantei din odisor,un mare stuar roman
recomanda:4orificiul de aerisire din odisor,trebuie sa fie de marimea unei alme4.!aca
curentii de aer vor circula numai intre aceste doua fante"urdinis% odisor',veti asigura
albinelor dumneavoastra o traversare in bune conditii a iernii.)ceasta tenica se alica
la toate tiurile de stui eistenti in eloatare.

107
 

)licarea tratamentelor de toamna

-ratamentele cele mai eficiente imotriva varozei se alica in lisa uietului.)cest lucru
se intamla mai tarziu in toamna,sre inceutul iernii.Stuarii trebuie sa rofite de
zilele%utine ce%i dret%de vremea buna si sa faca aceste tratamente conform
rosectului si recomandarilor roducatorilor de medicamente.
Protectia generala a stuinei
Conditiile grele din timul iernii necesita luarea de masuri de rotectie seciale. In acest
sco,stuii vor fi mutati si asezati e vatra de iernare.Stuina se va rote0a cu garduri
de inaltime medie care imiedica o circulatie ericuloasa a curentilor de aer.Stuii vor fi
asezati e ostamente seciale,avand gri0a ca sa li se asigure o anumita
inclinare.)ceasta masura este benefica,in eventualitatea ca aa rezultata din condens va
fi eliminata.Eista 1 metode de iernare:iernarea in aer liber,iernarea in co0oc si iernarea
in adaost.!in unct de vedere al avanta0elor si dezavanta0elor oferite de fiecare metoda
in arte este de discutat.Recomandat insa este o iernare in aer liber,cu luarea masurilor
mai sus mentionate.
Suravegerea albinelor iarna
8data cu venirea iernii,lucrarile din stuina s%au inceiat.Pentru stuarii care au facut
toate lucrarile4ca la carte4urmeaza o erioada de #%1 luni in care vizitele la stuina
rerezinta simle vizite de suravegere.Mai mult,eista o anumita categorie de
stuari,care nu mai trec in aceasta erioada e la albinele lor>rima vizita fiind facuta e
la inceutul lunii martie.)cestia sunt 4meseriasii4,cei care e baza eerientei acumulate
ot duce lucrarile din timul anului la erfectiune.
!ar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie<3a cate 1
satamani interval,vizitam stuii si cu a0utorul unui stetosco"se oate si cu unul
imrovizat'ascultam zgomotele din stui.Ce ne%ar utea indica ele<
% un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula.
% un bazait uternic ne indica, ca familia are robleme si ca eista o stare anormala in
stu.
% un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate.
% zumzetul neuniform si langator indica absenta matcii.
Stuarul mai are o osibilitate de areciere a starii familiilor de albine iarna,aceasta
numindu%se 4foaia de control4.Prin eaminarea resturilor si albinelor moarte de e ea,ne
utem da seama daca eista robleme.3a stuii orizontali unde 4foaia de control4 nu se
oate instala,se eamineaza resturile care sunt scoase rin urdinis cu o sarma.
Dborurile de curatire iarna
Stiti inca din rimavara cat de benefice sunt aceste 4zboruri de curatire4.Inainte de
inceutul iernii albinele fac zboruri de curatire ,fat care are influente ozitive in ce
riveste iernarea.Nu de utine ori in unii ani cand temeraturile deasesc *# grade C ,in
lunile decembrie,ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa din
stu.Stuarul% ca si in rimavara %trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand urmatoarele
masuri:
% curata urdinisurile,ridica caacele si saltelutele izolatoare,curata zaada,imrastie aie.
8 ractica des folosita este si 4lovirea4 usoara a stuilor entru ca albinele sa se agite si
in acest fel sa iasa.
Un indemn: rofitati de zilele calde si fiti rezenti in stuina entru a suravegea
zborurile de curatire,asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar utea sa aara daca
acestea nu se fac de toate familiile.
Indretarea starilor nedorite
In viata unei familii ce ierneaza ot interveni diferite robleme care trebuie
108
 

rezolvate.)ceste cazuri seciale nu sunt de dorit sa aara,dar cateodata totusi se

intalnesc in ractica aicola"cele mai multe fiind rovocate ciar de noi'.
% familiile au ramas fara rana sau nu au acces la aceasta>albinele aflate intr%o astfel de
situatie necesita o ranire sulimentara.)rovizionarea se face cu faguri de la
rezerva.!ua ce descidem stuul,localizam gemul de iernare.Introducem aoi
fagurele in locul in care liseste rana,nu inainte insa de a gauri fagurii de #%1 ori,entru
a inlesni circulatia albinelor.8 alta metoda este ranirea cu miere cristalizata
fin,framantata cu zaar udra.!in acest amestec se fac turte de *,& g ambalate in
ungi gaurite sau artie"deasemeni gaurita'si se administreaza albinelor deasura
intervalelor gasite in suferinta.Cand nu avem miere indemna la boli,sau ur si simlu
aceasta liseste,se foloseste serbetul de zaar administrat ca in cazul
recedent"turte'.Se ot face si raniri cu siro de zaar dens,administrat in faguri dar
asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu lacere.
% familia a ramas orfana : la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas fara
matca.Ideal ar fi ca rezolvarea roblemei sa se faca cu matci de rezerva.Iernarea
acestor matci fiind o cestiune destul de dificila,se a0unge in situatia in care acestea
lisesc.!e aceea ractica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu o
alta"mai slaba dar care are o matca buna'
-oate aceste lucrari se fac intr%o incaere incalzita"aro. *& grade C' in care ferim
stuul de temeratura scazuta de afara.)ceste robleme ce aar trebuie neaarat
rezolvate entru ca de ele deinde suravietuirea familiei in ansamblu.
Conditii generale de iernare
Cand alegem vatra de iernare entru albinele noastre o facem cu gri0a.Ce trebuie sa
urmarim :
% sa oata fi rote0ata de vanturile reci.
% sa asigure linistea necesara albinelor>daca albinele vor fi deran0ate de asari sau
animale,sau de zgomote de alta natura,se vor agita,vor consuma multa miere si se vor
imbolnavi.
% sa oata fi curatata usor de zaada iar aa sa se scurga usor"sa nu balteasca'
Daada care se deune e stui nu trebuie neaarat curatata decat in cazul cand rinde
o crusta de geata > cea afanata asigura o mai buna izolare termica.)tentie : instalati si
gratare la urdinis imotriva soarecilor

I$#'LI!E" )"#ILIILO! &E "LBI$E

Stiinta si ractica aicola au demonstrat fatul ca roitul este un fenomen biologic natural
care coresunde unei necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si
eretuarea seciei.
In aicultura moderna roitul natural nu este dorit iar concetia unor aicultori care
asteata roirea naturala ca unicul mi0loc de inmultire sau reoulare a stuilor ar fi bine
sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au
numeroase avanta0e fiind eecutata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a
aicultorului.
Roirea artificiala
Roirea artificiala are menirea sa inlature toate nea0unsurile roirii naturale. Ea se
efectueaza la timul otrivit si ne ermite sa efectuam o selectie a materialului
biologic,evitand riscul unor ierderi de roi e care nu%i utem suravegea si recuera.
Se oate afirma ca evitarea comleta a roirii este destul de dificila,insa eista o serie
intreaga de oeratiuni reventive care ot evita sau reduce mult roirea naturala.Pentru
109
 

aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea si masurile
care urmeaza a fi luate entru revenirea roitului.
In racticarea unei aiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii
uternice cu matci tinere si de mare roductivitate.Pentru a evita roitul natural trebuie
sa retinem fatul ca este mai usor de revenit decat de combatut acest instinct atunci
cand familia de albine intra in frigurile roitului.
Princialele cauze care determina roirea sunt: suraoularea stuilor,deci aglomerarea
cuibului,ventilatia necoresunzatoare a acestora,eunerea lor la soare si
suraincalzirea acestora rin insolatie,aaritia unei necoresondente intre cantitatea de
albine tinere care ot rani uietul si cantitatea de uiet e care ele trebuie sa%l
raneasca,glandele salivare ale acestor albine ot secreta latisor, dar nu au suficiente
larve e care sa le oata creste,faguri insuficienti sau necoresunzatori entru
deunerea oualelor, lisa de satiu entru cladirea fagurilor,redisozitia ereditara si alti
factori care constituie tot atatia ecitanti interni sau eterni care favorizeaza roitul.
) stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare imortanta entru manifestarea
instinctului de roire este foarte greu,utandu%se analiza numai fiecare in arte si
sintetiza corelatia care eista intre ele.
% Stui de mare caacitate % Este necesar sa se asigure in rimul rand folosirea de stui
sistematici cu un satiu coresunzator a caror volum oate fi marit dua nevoie astfel ca
matcile sa aiba osibilitatea nelimitata de a deune oua evitandu%se blocarea cuibului.In
functie de cules se face largirea eriodica a cuibului cu noi rame si faguri artificiali.!aca
rimavara nu avem faguri suficienti se limiteaza onta matcii si aceasta lisa duce si la
diminuarea culesului.Calculele au aratat ca la un sor zilnic de * g a caacitatii de
relucrare si deozitare a nectarului sunt necesari #%1 faguri,iar la un sor zilnic de ( g
vor fi necesari *&%#$ faguri.
% )mlasarea stuilor % Este indicat ca stuii sa fie amlasati la umbra in erioada de
maima insolatie"orele *#%*/'deoarece suraincalzirea favorizeaza instinctul de
roire.Este bine ca stuii sa fie vositi in nuante descise la culoare entru a nu atrage
caldura razelor de soare.
% Culesul nectarului si olenului % Sunt elemente care actioneaza ca
stimulenti,determinand o mai buna ranire a matcii,o mai buna deozitare a nectarului
si olenului care roduc caldura in stu,contribuind la cresterea uterii familiei.Un cules
intensiv de raita timurie oate constitui cauza rinciala a roirii daca aicultorul nu
intervine la tim.!e asemenea in erioadele lisite de cules este bine sa racticam
stuaritul astoral.
% )glomeratia de albine tinere % Eistenta unui numar ecesiv de albine tinere indeamna
familia sa inceaa regatirile de roire rin cladirea de botci e faguri in care matca
deune oua din care vor ecluziona viitoarele matci.;amilia resectiva trece rin frigurile
roitului mai ales in cazul unei erioade mai lungi de tim nefavorabil.
% 3isa de satiu si ventilatie % )glomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea albinelor
ventilatoare sa nu mai fie intodeauna ozitive si suficient de eficace,redisunand familia
de albine la roire.In timul culesului se recomanda desciderea mare a urdinisurilor si
asigurarea ventilatiei.
% ?locarea cuibului cu miere si astura % 3a un cules intensiv de nectar si olen cand
cuibul nu este coresunzator marit acesta se bloceaza iar matca nu mai are celule
goale entru a deune oua diminuandu%se activitatea albinelor si favorizand roirea.
% Ecesul de latisor de matca % Producerea latisorului de matca destinat ranirii
larvelor de albine in rimele trei zile de viata daca este tulburat de rezenta unui numar
mare de albine lucratoare care nu ot sa transmita rodusul lor larvelor,acestea a0ung
110
 

sa cladeasca botci in care deoziteaza rana glandulara stimuland roirea.mentinerea

unor familii uternice cu multe rame cu uiet necaacit rerezinta o metoda eficienta de
revenire a roitului.
% Barsta matcii % S%a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de unde
concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bune familii de
albine.
% Carenta de feromoni a matcii % Se cunoaste fatul ca glandele mandibulare ale matcii
roduc o secretie denumita 4substanta de matca4 dua care albinele erce si recunosc
matca stuului.Cat tim albinele rimesc o cantitate determinata din aceasta
substanta,totul este normal,cand aceasta cantitate insa se reduce,albinele otarasc
inlocuirea matcii.acest fenomen se roduce fie din cauza imbatranirii matcii cand se
diminueaza si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din cauza suraoularii
stuului care determina reducerea cantitatii de feromoni rimiti.Rezultatul este
acelasi:cladirea de botci.
Cum intreruem roitul
)aritia botcilor intr%un numar mare este un semn sigur a roirii si numai rin distrugerea
lor sistematica se oate imiedica roirea.)ceasta oeratie este grea si anevoioasa
cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in deistarea si distrugerea
botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa,neobservata,toata oeratiunea devine
inutila.8eratia se reeta la *$ zile si aoi din nou la / zile entru distrugerea noilor
botci cladite intre tim.Cand aceasta oeratie se efectueaza in a0unul recoltarii roductia
de miere scade mult,fiindca familia de albine este in frigurile roitului iar metoda de
intreruere a roitului rin distrugerea botcilor contribuie la relungirea acestei stari,de
unde concluzia ca este mai usor sa revenim decat sa combatem acest instinct uternic.
Metode de roire artificiala
Roirea artificiala inlatura toate nea0unsurile roirii naturale care este mai comlea si cere
un volum mare de munca.Roirea artificiala usureaza munca si contribuie la sorirea
roductiei de miere.In literatura de secialitate sunt descrise toate metodele de formare
a roilor artificiali.)ici insa vom descrie doar cateva"cele mai simle si eficace',folosite
atat in stuine de amatori cat si in stuine ale rofesionistilor:
% Roirea artificiala rin divizare % )ceasta este cea mai simla metoda de inmultire
artificiala a albinelor si se ractica cu rezultate foarte bune in stuinele cu un numar mic
de familii.Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului,aicultorul a0ungand intr%un
tim relativ scurt sa%si formeze o stuina adevarata,dimensionata dua dorinta.In zona
de stea,divizarea se face dua ce culesul la salcam a fost facut,iar in zona de munte%
deal in rima 0umatate a lunii mai.In acest fel noile familii articia la culesurile ce
urmeaza si isi asigura o dezvoltare coresunzatoare.
!ivizarea familiilor se eecuta in zilele calduroase cand albinele eecuta zboruri
intense.Cu scoul de a forma familia noua,se aduce langa familia ce urmeaza sa fie
divizata un stu gol in care se trec 0umatate din fagurii cu albine,uiet si miere a familiei
de baza.Cu ocazia divizarii familiei se cauta matca entru a se stabili in care stu a
ramas.!ua aceasta oeratie cei doi stui se aseaza deartati intre ei,de o arte si de
alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s%a format familia noua.)lbinele
culegatoare,e masura ce se inaoiaza de la cules,se imart aroae egal in cei doi
stui.In cazul in care se constata ca albinele ouleaza mai bine unul din stui,acesta se
oate indearta utin entru ca reartizarea albinelor sa se faca cat mai egal.Sre
seara,in familia orfana se introduce,intr%o colivie,o matca imereceata sau
neimereceata.In cazul in care lisesc matcile de rezerva dua #+ de ore,in diviziunea
ramasa orfana se introduce o botca matura.!ua imerecerea matcii si inceerea
111
 

deunerii oualelor, familia nou%formata se dezvolta dua tenica obisnuita in vederea

valorificarii culesurilor.;olosind acest rocedeu de inmultire a albinelor se realizeaza un
sor efectiv de *$$5.
% Roirea artificiala rin stolonare colectiva % Presuune ridicarea a cate doi faguri cu
uiet si albina de la fiecare familie de baza.)ceasta face ca uterea familiilor donatoare
sa nu fie influentata.Cu cat roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie mai
uternice. Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se imune ca ana in toamna
sa atinga arametrii cantitativi ai unor familii de albine normale.
Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu uiet caacit bine
acoerite de albine.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca.Ramele se aseaza
in stuul ce va gazdui roiul. In timul formarii roiului,urdinisul stuului se tine incis
entru a se evita deoularea.in general,roiul se formeaza din + rame bine acoerite de
albine,din care doua cu uiet si doua rame cu miere si astura.!ua cateva ore,in
roi,sub rotectia coliviei,se introduce o matca tanara imereceata.In lisa unui cules de
intretinere se va rani stimulent cu cate 1$$ g siro de zaar in concentratie de *2* sau
*2#.
Roirea naturala
Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea rin care matca,o arte din
albine si trantori arasesc stuul si dau nastere la un roi natural.In functie de ordinea in
care ies din stu roiurile se imart in:roiuri rimare,care se caracterizeaza rin aceea ca
albinele arasesc stuul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele
arasesc stuul cu matci tinere neimereceate.3egat de data cand arasesc
stuul,roiurile se imart in:timurii,atunci cand familiile roiesc la inceutul lunii mai si
roiuri tarzii,cand familiile roiesc in luna iulie.
8bisnuit,roiurile naturale arasesc stuul in zilele calduroase si cu tim frumos,intre
orele **%*&.!ua ce matca iese din stu insotita de albine,roiul se invarteste in
aroierea stuinei si cauta un loc otrivit de care sa se rinda.Roiul rimar cu matca
varstnica,sre deosebire de roiurile secundare si tertiare,nu se indearteaza rea mult
de stuina si dua ce se aseaza e crengile unor coaci ramane linistit tim de cateva
ore.!ua rinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr%un loc racoros si sre
seara se scutura direct intr%un stu nou,regatit in acest sco.Stuul in care se
introduce roiul se ecieaza cu faguri artificiali si i se asigura o ranire suficienta entru
a utea incee cresterea uietului. !ua #%1 zile roiul se controleaza,se verifica rezenta
matcii si se organizeaza cuibul urmarindu%se ca albinele sa cladeasca in tim cat mai
scurt fagurii artificiali introdusi entru a asigura satiul necesar.
;agurii familiei care a roit se verifica imediat dua iesirea roiului si se distrug toate
botcile cu ecetia celei mai mari,iar cuibul se reorganizeaza lasandu%se in stu numai
fagurii ocuati de albine.Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se imiedice roirea in
continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia.Roirea naturala a
familiilor de albine in rea0ma culesului rincial imiedica realizarea unor roductii
coresunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit.
Ingri0irea roiurilor
!ua ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una este
aceea de asigurare a uterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de rana.Pana
la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel utin $,(%*g albine si in faguri rezerve de
miere de *$%*# g.In vederea a0ungerii la acest deziderat se iau urmatoarele masuri:
% 3a formarea roiurilor cu albine tinere"unde lisesc culegatoarele'se administreaza in
faguri aa.
% Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimereceate"sau botci'sa aiba in cat mai
112
 

scurt tim matci imereceate.

% Roiurile care se deouleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se a0uta eriodic cu
uiet caacit.
% Se asigura matcilor fagurii necesari deunerii oualelor si dezvoltarii activitatii.
% Se asigura eistenta de culesuri abundente,iar in erioadele dintre ele roiurile sa fie
ranite stimulent.
Resectarea termenelor revazute entru eecutarea lucrarilor si ingri0irea atenta a
roiurilor dua formare,asigura dezvoltarea coresunzatoare a acestora in cursul
sezonului.)stfel acestea vor intra in iarna uternice urmand ca in sezonul urmator sa fie
incluse in grua familiilor de baza.Roiurile care nu au a0uns la o dezvoltare
coresunzatoare se desfiinteaza,iar albinele,uietul si rezervele de rana se folosesc la
intarirea celorlalte roiuri.

C'# I$#'LI# )"#ILIILE &E "LBI$E

Inmultirea familiilor de albine este o lucrare foarte imortanta intr%o stuina. Bom
rezenta in aceasta agina cateva metode de inmultire, care ot fi alicate de orice
aicultor in stuina rorie.

Roirea artificiala rin stolonare

;oarte simlu de realizat,ea consta in ridicarea din +%& familii uternice cu tendinta de a
intra in frigurile roitului, a cate *%# faguri cu uiet caacit cu albina acoeritoare,iar de
la alte familii a altor doi faguri cu rovizii. Printre fagurii cu rovizii trebuie sa fie cel
utin unul cu olen si cu astura, absolut necesare roiului, mai ales daca roii raman e
aceeasi vatra cu familiile din care s%au format. -rebuie sa retinem ca ei raman #%1 zile
fara albina culegatoare .

Pana la refacerea acestei noi unitati biologice, albinele consuma din rezervele use la
construirea roiului si din aceleasi considerente vor rimi aa in ranitor. Cu cat roii se
fac mai devreme, cu atat este mai bine, entru a avea cat mai mult tim la disozitie,
necesar constituirii unor unitati biologice uternice, cu suficiente rezerve de iernare in
cele mai bune conditii. Roii odata constituiti, daca este osibil, se delaseaza la distanta
"este 1 m' de vatra din care rovin unde trebuie sa eiste un cules de intretinere,
stuii avand urdinisurile micsorate la *%# cm.

In lisa culesului, roii se stimuleaza administrandu%se siro de zaar in ranitor, seara la

fiecare #%1 zile. Roiul astfel format rimeste o matca imereceata, in cusca cu do din
serbet sau foaie de fagure artificial erforat ori se alica o botca gata de eclozionare, e
fagurii din centrul cuibului, imediat sub seteaza de sus a ramei. Este necesara o atentie
sorita atunci cand la formarea roiurilor se scot fagurii cu uiet, entru a nu se ridica din
greseala una din matcile familiilor donatoare resective.

Metoda se reteaza a fi folosita foarte bine in rimavara, inaintea culesului de la salcam,

cand familiile sunt foarte oulate si in stui eista /%( faguri cu uiet e rama mare.
Sre a evita intrarea in frigurile roitului, se oate alica aceasta metoda entru formarea
de roi sau nuclee si introducerea in familia de baza a unor faguri artificiali in locul celor
cu uiet. Cand roii se formeaza sre toamna, dua culesul de la floarea%soarelui, trebuie
sa aiba 9%( rame cu uiet, a0ungand astfel raid la nivelul de utere al familiilor de baza.

113
 

Comentarii : metoda eusa este una dintre cele mai simle , fiind la indemana oricarui
aicultor . Se oate alica e toata erioada sezonului activ . Cand o folosim inaintea
culesului la salcam , trebuie sa avem gri0a sa nu slabim rea mult familiile de albine si
de aceea se ridica o singura rama de uiet caacit , imreuna cu albina tanara aferenta .

Indiferent de erioada alicarii metodei , va recomandam sa formati roiuri e 9 rame cu

uiet , entru a obtine entitati viabile. 8 conditie de baza este aceea ca toate familiile
care articia la donarea de rame cu uiet caacit sa fie intr%o stare de sanatate buna .
8 alta conditie este asigurarea cu matci tinere , imereceate , entru toate roiurile
formate.

Roirea artificiala prin diviare  

Consta in formarea unui roi artificial dintr%o familie uternica, sanatoasa si roductiva,
rin divizare. Se aduc doi stui goi de o arte si de alta a stuului in care se afla familia
ce urmeaza a fi divizata. ;agurii cu albine, uiet si rovizii se imart egal intre cei doi
stui, fara a tine seama in care a ramas matca.

Stuul golit in care a stat familia de baza se indearteaza. Cei doi stui cu urdinisurile
aroiate, unul la stanga, altul la dreata, se aseaza unul langa altul e locul stuului
golit, entru ca albina culegatoare sa se imarta egal intre cei doi stui. ;amilia ramasa
fara matca va rimi una imereceata in colivia cu do de serbet, ori foaia de fagure
artificial erforat, sau o botca gata de eclozionare.

-retat, cei doi stui se dearteaza zilnic cate utin, cam #$ cm2zi, ana a0ung e locul
destinat fiecarei familii. Unii aicultori , mai ales cei inceatori , folosesc o varianta
simlificata a metodei , lasand stuul fara matca sa%si creasca singur regina, din botci de
salvare . )ceasta varianta trebuie insa abandonata , datorita erioadei mari in care
cresterea de uiet este stoata "ana la imerecerea noii matci '.

Comentarii : metoda este buna si viabila , insa ea trebuie alicata numai familiilor
uternice. Perioada de alicare otima este dua culesul de la salcam , un termen
maim fiind *& iunie .

Metoda are avanta0ul omogenitatii materialului si da osibilitatea aicultorului sa

ecilibreze la ambele familii atat cantitatea de uiet cat si cea de albina culegatoare >
din acate nu oate fi generalizata la intregul efectiv din stuina, entru ca de obicei in
fiecare stuina e langa familii foarte bune eista si familii slabe si foarte slabe.

Roirea artificiala rin golirea de uiet a familiei de baza

Este o metoda folosita cu reale avanta0e in conditiile in care Barroa 0acobsoni afecteaza %
alaturi de viroze % din ce in ce mai mult albinele, diminuand uterea si caacitatea
roductiva a familiilor. Imediat ce culesul de la salcam s%a terminat, din familia de baza
se scoate tot uietul caacit si necaacit, lasand familia cu matca si albina
culegatoare.!aca familia de baza ramane rea slaba se ot lasa *%# faguri cu uiet
necaacit.

114
 

Sesizand absenta uietului, matca cauta sa modifice starea anormala si insamanteaza

raid 1%& faguri cu uiet, in functie de erioada calendaristica la care ne aflam si de
albina acoeritoare de care disune familia. Ramele cu uiet si albina acoeritoare care
au fost scoase din famila de baza se aseaza in una sau mai multe ladite in functie de
numarul ramelor de uiet, formand noi unitati biologice "roi'. Roiurilor li se altoieste cate
o botca gata de eclozionare astfel ca ana la imerecerea tinerei matci, intreg uietul
sa eclozioneze.

)stfel la familia de baza, cat si la roi cand nu mia eista uiet caacit se eecuta raid
tratamentul cu Baracet conform rosectului, entru a surrinde intreaga oulatie de
Barroa 0acobsoni libera e faguri. 3a culesul urmator sau in toamna, daca dezvoltarea
searata a roiului si a familiei de baza nu a fost satisfacatoare, se unifica formand astfel
o familie foarte uternica, entru un cules tarziu sau entru iernare fara ierderi.

Metoda d!"larii efectiv!l!i fa#iliilor de al"ine  

Este o metoda eusa de Ioan Stancu si care are dret sco inmultirea familiilor de
albine rin dublarea efectivului, valorificand suerior culesurile, in aralel cu combaterea
acarianului Barroa. Imediat ce s%a terminat recoltarea de miere la culesul de salcam , se
rocedeaza la imartirea familiilor de albine in doua unitati biologice. )ceasta o realizam
in scoul inmultirii, dezvoltarii accelerate si efectuarii unor tratamente eficiente cu
Baracet in erioada de dezvoltare maima a uietului in familie, deci si a arazitului.3a
stuul multieta0at, se ridica toate ramele cu uiet caacit si necaacit in corul # sau 1,
dua caz. Se lasa in corul o matca stuului cu o rama cu uiet necaacit cat mai tanar
osibil.

Corul * se seara de cele suerioare cu a0utorul unui odisor cu urdinis lateral. 3a

corul suerior se da o botca. Se eecuta tratamentul cu Baracet la corul * inferior in
care a ramas matca si aceasta cat mai reede osibil. )ici matca va cauta sa%si refaca
uietul in cel mai scurt tim, vietuind ca o familie de sine statatoare, beneficiind si de
toata albina culegatoare care se intoarce la veciul urdinis. In corul suerior, dua ce
albina culegatoare s%a intors in vecea familie, se strange cuibul e ramele cu uiet si
albina acoeritoare. Matca tanara, dua ce s%a imereceat incee sa insamanteze
fagurii din care a eclozionat uietul.

Cand intreg uietul a eclozionat si uietul matcii tinere nu a aucat sa fie caacit, se
eecuta tratamentul cu Baracet in corul suerior. Cu cel utin *$ zile inainte de cules,
se ridica odisorul dintre coruri ce seara cele doua familii. Se ia una dintre matci cu
*,#,1 rame de uiet necaacit si se aseaza intr%o lada noua sau intr%un cor suerior ca
roi de sine statator. Se oate ciar valorifica una din matci scotandu%se aoi odisorul
dintre coruri si formandu%se astfel o familie foarte uternica caabila sa valorifice
culesul urmator. ;amilia de baza ramane de obicei cu matca tanara si intraga familie din
corul inferior la care se adauga uietul si albina culegatoare de la familia din corul
suerior de la care s%a scos matca cu *,#,1 rame cu uiet si s%a facut roiul de sine
statator.

)cest roi se va dezvolta cat mai bine ana la intrarea in iarna rin valorificarea
culesurilor urmatoare si stimulare ermanenta. In mod asemanator se rocedeaza si la

115
 

familiile intretinute in stui orizontali si verticali imartindu%se familia cu a0utorul unei

diafragme si racticarea unui urdinis lateral.

C!ESE!E" #"CILO!

TE$NOLO%IA O&TINERII MATCILOR 

Pentru a trece dincolo de simla enumerare a unor tenologii, vom rezenta un eemlu
ractic de crestere si imerecere al matcilor, care oate fi folosit de orice aicultor,fie
el amator sau rofesionist. Procedeele enumerate au fost folosite in doua stuine , de
*#$ si resectiv *&$ familii de albine, utand asigura atat nevoile curente cat si
obtinerea catorva sute de matci entru comercializare. !at fiind fatul ca tenologiile se
bazeaza e abordarea rofesionista a domeniului, numarul matcilor imereceate
obtinute oate fi dimensionat dua dorinta si asiratiile fiecarui aicultor, cu mentiunea
ca scoul rincial este acela de a une accentul in rimul rand e calitate.

Conditii generale
Stuinele sunt in stationar,amlasate e mai multe vetre. Pastoralul si cresterea
matcilor fiind doua lucrari care nu se imaca si avand in vedere conditiile locale s%a
referat aceasta formula. Singurele delasari sunt cele de la salcam "ocazionale'.
Perioada de crestere a matcilor este curinsa intre *& mai si 1$ iulie.

Unelte si utila0e folosite

Stui orizontali *9 rame > izolatoare rama cu gratii @anneman > diafragme de searare
cu fereastra de #$$ cm atrati, acoerita cu gratie @anneman > rame de crestere cu
ranitor si un leat > sablon confectionat botci artificiale *%& caete > douri ort%botci >
lanteta transvazare > nuclee imerecere #%1 faguri.

-enologii folosite
8btinerea larvelor din familiile vizate > regatirea ramei de crestere > accetarea si
cresterea artiala in familii cu matca > finalizarea cresterii in familii orfanizate > formarea
nucleelor de imerecere, introducerea botcilor si imerecerea > valorificarea matcilor
imereceate.

Selectia si regatirea familiilor

Selectiei ii dam o atentie deosebita. In acest sens familiile de albine donatoare de larve,
deci cele ale caror matci sunt vizate entru tragerea de urmase, sunt urmarite e o
erioada de #%1 ani. 7rua de elita este an de an scimbata rin introducerea unor noi
familii sau eliminarea altora. Princialele caractere urmarite sunt cele aricunoscute de
toata lumea, cu mentiunea ca e rimul loc se afla roductia de miere.

;amiliile doici sunt alese cu * an in urma, dintre cele cu o buna dezvoltare in toamna si
rimavara. )mbele grue sunt ingri0ite in mod secial, scoul rincial fiind acela de a
avea oulatii masive de albina in rea0ma demararii cresterii.

8 mentiune entru familiile doici : racticam metoda familiilor a0utatoare, iernand un roi
stolon langa familia de baza,in ideea obtinerii de familii uternice.

116
 

8btinerea si transvazarea larvelor

Metoda alicata de noi entru obtinerea matcilor este transvazarea larvelor in varsta de
* *2# zile. 8btinem aceste larve astfel : se ia un fagure cladit"culoarea nu conteaza' si
se seara matca e o singura fata alicand o gratie @anneman. Pentru ca matca sa nu
treaca e artea cealalta de fagure, deci entru a limita satiul de ouat, toate fantele
eistente intre rama si fagure se infunda cu staniol"nu oate fi ros'.

!ua #+ de ore avem surafete de fagure insamantate si scoatem matca.)cest fagure

ramane in mi0locul cuibului inca 1%1 *2# zile,tim in care materialul de crestere o sa
a0unga in stadiul de larva tanara, numai buna de transvazare.
Rama de crestere arata ca in fig.*, ea fiind dotata cu un ranitor in artea suerioara si
cu un singur leat de crestere. Pe leatul de crestere sunt amlasate uniform un numar de
*+ botci artificiale, cu a0utorul dourilor de fiare. ;iarea doului de leat si a botcilor de
do se face cu ceara toita.
In ceea ce riveste metoda de transvazare, racticam o transvazare simla stiind fiind
fatul ca cea dubla nu aduce mari beneficii.

)ccetarea botcilor , cresterea rimara

Rama de crestere o introducem intr%o familie gazduita in stu orizontal de *9 rame,
conditia de baza fiind aceea ca familia sa aiba cel utin 9 faguri cu uiet si o matca
tanara. Inainte de introducerea ramei cu botci, restructuram familia doica formand doua
entitati desartite de o diafragma cu fereastra acoerita cu gratie @anneman "aro.
#$$ cm atrati'.8rganizarea cuibului este urmatoarea :

Comartimentul de crestere : *' ;agure cu miere si olen roasat > #' ;agure cu uiet
caacit > 1' Rama de crestere cu ranitor > +' Rama cu uiet caacit gata de eclozionare
> &' !iafragma desartitoare cu fereastra acoerita>
Comartimentul cu matca : 9' % *9' restul de faguri eistenti in stu cu mentiunea ca
imediat dua diafragma se aseaza uietul si terminam cu fagurii cu miere si astura.

)stfel restructurata, lasam familia fara sa o deran0am, #+%19 de ore.3a rimul control
verificam rama de crestere si daca accetarea merge bine vom avea un numar variabil
de botci accetate"/%*# buc'. -ot la rimul control umlem ranitorul de e rama cu
siro de zaar, oeratiune reetata este # zile. !ua /%( zile de la transvazare
scoatem rama de crestere si o introducem intr%o familie orfanizata. Putem folosi familia
doica , cu matca,entru o crestere de matci e tot sezonul, racticand restructurari
eriodice.

8rfanizarea familiei crescatoare % finalizarea cresterii

Pentru a obtine o familie orfanizata, fara uiet necaacit si care sa asigure o continuare
favorabila a cresterii folosim 4metoda ordan4. )ceasta metoda consta in izolarea matcii
cu a0utorul unei gratii @anneman intr%un comartiment searat al stuului. In
comartiment mutam matca cu fagurele e care o gasim si adaugam de ambele arti
cate un fagure gol.

Pe cei doi faguri goi matca continua sa deuna oua "desi satiul este limitat' , iar in
comartimentul #, albinele vor caaci uietul. In concluzie lucrarea de obtinere a familiei
orfanizate , fara uiet caacit trebuie sa demareze cu 6 zile inaintea introducerii ramei
de crestere. Pentru a orfaniza familia ridicam matca imreuna cu cei 1 faguri"fara
117
 

albina'. Motivul entru care nu ridicam si albina acoeritoare este acela ca aceasta
albina este tanara, deci ata entru continuarea cresterii. !ua un control atent, rama
cu rama, entru a deista rezenta unor eventuale botci naturale, utem introduce fara
gri0a rama cu botci.

Recoltarea botcilor % imerecerea in nuclee

3a *+%*& zile de la deunerea oualelor, recoltam botcile care vor fi introduse in nucleele
de imerecere. )ici matcile vor ecloziona si aoi se vor imerecea. )vand in vedere
fatul ca metoda alicata de noi este una care asigura un aflu mic"dar constant', de
matci entru imerecere am referat sa formam nuclee e 1 rame. )cestea ot fi
intretinute usor si facand comletari eriodice cu uiet caacit ot fi folosite tot sezonul.

Nucleele se formeaza ridicand din diferite familii cate doi faguri, unul cu rana, unul cu
uiet caacit, imreuna cu albina acoeritoare. In nucleu se mai adauga o rama goala"in
care unem si utina aa' si se mai scutura albina tanara de e o alta. !ua #+ de ore
de la formarea lor se oate introduce botca.

In aceste nuclee matcile eclozioneaza din botci si se imereceaza. Pentru a verifica

daca matca este imereceata, astetam sa aara rimele oua e fagure. Pentru a
simlifica fluul de imerecere, matcile care nu deun oua in *& zile de la eclozionare
sunt distruse. -otusi,daca conditiile meteo au fost roaste si matcile nu au utut iesi
entru imerecere, distrugerea lor o amanam cu 1%+ zile.

)recieri finale
)cesta tenologie de obtinere a matcilor este sigura si trateaza rofesionist roblema ,
fiind folosita rin anii ($Y de unul din marii roducatori de matci ai Euroei" Piana %
Italia'.
Modificarile de ordin ersonal aduse tenologiei sunt minime si au vizat doar adatarea
la conditiile locale.
Numarul de matci obtinut oate fi dimensionat dua nevoile fiecarui aicultor iar entru
simlificare se ot elimina unele verigi "e:continuarea si finalizarea cresterii in familia
doica ornitoare'.

Metoda Miller 
Pentru a veni in a0utorul aicultorului inceator o sa arofundam o metoda "de0a
eusa',care oate rerezenta un unct de lecare.)ceasta metoda simla este metoda
Miller si oate asigura tot necesarul de matci intr%o stuina de ana in &$ de familii de
albine.?ineinteles numarul matcilor obtinute oate fi mult mai mare insa se resuune
ca odata cu cresterea numerica a stuinei trebuie abordate alte cai. )legem din stuina
o familie cu erformante mari,a carei matca ne%a multumit.3a inceut,entru aicultorul
cu un numar mic de stui,oeratiunea nu oate da mari batai de ca.!in aceasta familie
vom trage noi matci. Pregatim familia in felul urmator : scoatem toate ramele cu uiet si
le distribuim in mai multi stui , avand gri0a sa nu ridicam si matca odata cu
ramele.-rebuie sa avem mare gri0a ca albinele sa nu fie intrate in frigurile roitului si sa
aiba de0a trase botci naturale. In familia astfel restructurata ,lasam toate ramele cu
rana , doua rame cu uiet gata de eclozionare, albinele acoeritoare si matca.

Pregatim rama de crestere,astfel : e o rama goala "fara fagure' liim de seteaza

118
 

suerioara +%& bucati de fagure artificial,triungiulare cu baza de &%9 cm.3iirea

fagurasilor artificiali o facem cu ceara toita ,in asa fel incat sa nu se desrinda de
stingia suerioara. Pregatim stuul, asezand ramele dua scema : de o arte si de
alta a cuibului , faguri cu miere si olen ,in centru , fagure cu uiet caacit , rama de
crestere , fagure cu uiet caacit .!aca consideram ca albina acoeritoare nu este
indea0uns utem sa mai restrangem cuibul,scotand una dintre ramele cu rana.In
rinciiu fagurii ramasi trebuie sa fie acoeriti din abundenta cu albina.

!aca ranim stimulent cu 1$$%+$$ ml siro e zi,albinele vor incee sa cladeasca

fagurasii din rama de crestere.!atorita conditiilor create in cuib,adica miere si olen din
abundenta,oulatie numeroasa si comacta e faguri,matca sesizeaza deficitul de uiet
si insamanteaza raid fagurasii nou crescuti.)cest lucru se intamla in 1%& zile de la
introducerea ramei.

Cand cantitatea de oua este suficienta,ridicam aceasta rama si o introducem intr%o

familie orfanizata comlet.)ceasta familie are ca rincial sco sa ia in crestere un
numar cat mai mare de oua.8rfanizarea o facem astfel : identificam matca si imreuna
cu cu fagurii cu uiet "caacit sau nu', o mutam intr%un alt cor. -oti fagurii ramasi in
familia crescatoare vor fi scuturati de albine si controlati,entru a nu ramane nici o
celula cu uiet.

!ua formarea familiei crescatoare si introducerea ramei cu fagurasii insamantati,

albinele ramase fara matca vor lua in crestere ouale eistente. @ranite sulimentar daca
nu eista un cules de intretinere,vor trage mai multe botci e fiecare faguras din rama
cu oua,fig 1.?otcile ot fi recoltate dua 6 zile de la introducerea fagurelui,avand gri0a ca
intre deunerea oului si recoltare,sa nu treaca mai mult de *+ zile. Cele doua
familii,furnizoare de material de crestere si doica ot fi folosite entru roducerea mai
multor serii de botci rin adaugarea de albina tanara si ranind sulimentar.

?otcile recoltate inainte de eclozionarea matcilor se folosesc direct in familii,cand vrem

sa scimbam matca,in roiurile nou formate sau mai bine le vom transfera in nuclee
,unde dua eclozionare, matcile se ot imerecea.

!ua cum vedeti,cu aceasta metoda se obtin matci destul de usor,fara a fi nevoie ca
aicultorul sa aiba un baga0 consistent de eerienta. Calitativ matcile obtinute rin
metoda Miller sunt bune,fara a deasi rin erformanta insa e cele obtinute rin
tranzvazare simla sau dubla. Satisfactia de a roduce aceste matci cu forte rorii,inca
din anul doi de aicultura este insa asa mare,incat micile diferente nici nu mai sunt
bagate in seama.

CRESTEREA SI IMPEREC$EREA MATCILOR IN STUPINA

!aca o sa intrebati orice stuar 4batran4 care e ceia aiculturii o sa va rasunda

4matcile taica , matcile4. )firmatia e erfect adevarata daca stam sa ne gandim ca
viitorul unei familii este strans legat de matca. 8 matca valoroasa asigura o descendenta
de calitate si de aici rezulta toate : roductia de miere, blandetea albinelor, aetitul mai
mare sau mai mic entru roit, starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice

119
 

mostenite genetic.

Eista diferite criterii de areciere a unei familii de albine "arca am mai vorbit de ele' si
de aceea o selectie intinsa e 1%+ ani da rezultate foarte bune, dar din acate nu toti
aicultorii o ot face. 8 treaba buna se obtine insa si tintind sre obiective mai mici,
cum ar fi roducerea matcilor in stuina roie dua un lan bine stabilit si folosind
tenologii sigure.

Bom trata urmatoarele subiecte : % cresterea controlata a matcilor de calitate >

imerecerea matcilor in nuclee > introducerea matcilor in familiile de albine. In acest
sco o sa va eunem tenologiile cele mai simle si mai sigure entru ca dv. sa aveti o
idee desre ce aveti de facut in aceasta directie.

Producerea matcilor % conditii generale

!e obicei stuarii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare, considerand ca este
rea comlicata si ca necesita un mare volum de munca. Ei se multumesc cu rocurarea
de matci din 4comert4 sau in cel mai bun caz le folosesc e cele rezultate din roirea
naturala. E erfect si asa === Se oate face si aicultura din bucati, insa nici o satisfactie
nu e mai mare, decat aceea de a roduce regine "oate doar obtinerea unei roductii
aicole mari'.

Producerea matcilor incee odata cu venirea timului frumos, cand in natura eista un
cules bun si albinele ot rani abundent uietul. Se considera ca aceasta erioada este
curinsa intre mi0locul lunii mai si se relungeste e toata durata lunii iunie. In unele
cazuri si rima 0umatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia geografica
a stuinei. In toate cazurile "indiferent de metoda aleasa', stuii trebuie sa
indelineasca urmatoarele criterii:
% in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate /%( faguri cu uiet > sa
aiba cuiburile bine imacetate > sa fie familii care coresund criteriilor de erformanta
cerute. Stuarul trebuie sa asigure din tim toate materialele care sunt cerute entru
finalizarea lucrarii. Se v%a resecta strict alicarea tenologiilor fara a incerca sa
introducem si elemente 4novatoare4.

Producerea matcilor % rovocarea frigurilor roitului

Cele mai bune matci e care le roduce aicultorul, sunt cele obtinute cand familia
roieste natural. Roirea naturala are doua dezavanta0e : unul ar fi acela ca nu utem
lanifica ca tim lucrarea, totul decurgand de la sine in mod natural. )lt dezavanta0 scos
in evidenta de literatura de secialitate, este fatul ca matcile obtinute rin roire
naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta. Interesul aicultorului este
ca stuii sa fie dotati cu matci neroitoare, numai ca dezideratul este greu de atins, daca
nu imosibil. Natural, rocentul familiilor neroitoare se situeaza la +%& 5 din totalul
familiilor e care le avem, asa ca a insista in acest sens este o greseala. Momentul
roducerii de matci rin roire naturala se oate controla daca se alica metoda
rovocarii intrarii in frigurile roitului.

Ce avem de facut : inca din rimavara familia vizata "cea mai buna din stuina' se
raneste stimulent entru a fi adusa la un nivel de dezvoltare otim. Cand numarul de
rame cu uiet a0unge la /%( buc. si eista un numar mare de albine tinere, imuternicim
120
 

de cateva ori cu rame cu uiet caacit, relevate din alti stui. 8eratiunea trebuie
dublata de o imacetare laterala si suerioara, cat si de o stramtorare a cuibului. In
scurt tim, rin aaritia noilor generatii, oulatia de albina tanara creste si in stu se
creaza conditiile de roire.

3a momentul critic familia a0unge sa intre in frigurile roitului si incee sa%si traga un
numar mare de botci. In tot acest tim in natura trebuie sa eiste un bun cules de
nectar si olen. Cand botcile sunt caacite si a0ung la maturitate, se recolteaza cele mai
frumoase, cu a0utorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita. Inainte de a taia, lama
se incalzeste la o lama cu sirt. ?otcile recoltate se aseaza intr%o cutie cu vata, avand
gri0a sa nu le turtim. In final acestea se folosesc imediat, fie formand nuclee de
imerecere, fie date direct in stuii unde dorim sa scimbam matca.

Producerea matcilor % metoda fara transvazare

Un rocedeu aroae rofesionist care nu o sa dea niciodata gres, recomandat
aicultorilor inceatori cat si celor eerimentati este rocedeul 4crestere fara
transvazare4. -enologia descrisa si folosita de reutatul aicultor Daaria Boiculescu
este o imbunatatire a uneia mai veci" cunoscuta in anii &$'. Iata cum se rocedeaza :

% alegem din stuina stuul cel mai erformant, cu o buna dezvoltare de rimavara. Cu
circa *&%#$ zile inainte de culesul la salcam % momentul difera de la o zona la alta, cat si
in functie de dorinta aicultorului % introducem un fagure cu uiet caacit.
% este *$ zile familia crescatoare va mai rimi # faguri > unul cu uiet caacit si un altul
gol. ;agurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mi0locul cuibului.
)lbinele se vor stimula zilnic.
% este +%& zile se verifica fagurele nou crescut, care intre tim a fost insamantat de
matca.
% acest fagure insamantat cu oua entru crestere, imreuna cu un fagure de rana si
altul cu uiet e care se afla matca si albina de acoerire, se ridica din familia de baza si
se aseaza in alt stu formand un roi. Roiul se va strange cu o diafragma si reducem
urdinisul.

% dua aceste oeratiuni trecem la familia orfanizata. !in aceasta se scot toti fagurii cu
uiet necaacit, care se vor da altor familii "dua ce eriem albina de acoerire'.
-rebuie sa acordam maima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit
ramelor. )cestea se scutura de albine cu maima atentie, urmarind sa nu mai ramana
nici un ou sau larve necaacite. )tentie, se vor verifica toti fagurii, inclusiv cei cu rana.
% in urmatoarea etaa ne vom ocua de fagurele insamantat. )cesta se va scoate din roi
si se duce in cabana.)ici se vor marca *& celule cu ou, e o fata si *& e cealalta, avand
gri0a ca celulele sa se afle in 0umatatea suerioara a fagurelui si nu in acelasi loc e
ambele fete. ;agurele se scurteaza la 0umatate, indeartand 0umatatea inferioara. -oate
celulele, in afara de cele 1$ alese, se distrug cu a0utorul unui cutitas ascutit.
% familia orfanizata, in tot acest tim, sesizeaza lisa matcii si intra in alerta. )cum este
momentul sa introducem fagurele, regatit, cu oua entru crestere. In cateva minute
familia se linisteste si incee sa fasoneze botcile. Este recomandat ca in natura sa fie un
bun cules. Putem stimula albinele si cu zaar candi sau tos, umectat cu aa sau miere si
livrat in ranitor.
% este *$%*# zile decuam botcile si le introducem in nuclee de imerecere. )tentie,
nu intarziati scoaterea botcilor din familia crescatoare entru ca rima matca care
121
 

eclozioneaza le va distruge.

Introducerea matcilor
Se stie ca albinele au un comortament dusmanos fata de matcile care se introduc
entru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali. Comortarea
albinelor fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii :

% eistenta sau lisa culesului > rimirea matcii este favorizata de eistenta unui cules
bun. In erioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute raniri stimulente
inainte cu 1%+ zile,cu siro de zaar.
% introducand matcile seara rocentul de accetare este mult mai mare, decat in cazul
celor introduse ziua.
% o matca imereceata, care incee imediat sa oua, este rimita mai bine decat una
neimereceata sau una care a intrerut ouatul entru o erioada mai lunga "aviz celor
ce cumara matci'.
% rimavara timuriu si toamna matcile sunt mai usor rimite, decat in erioada ce
coresunde roirii naturale.
% lisa totala uietului este o situatie favorizanta > in cazul rezentei celui caacit se face
mai greu > rezenta botcilor face introducerea imosibila.
% albinele tinere acceta mai bine matcile, decat cele batrane.

In rivinta tenicilor de introducere a acestor matci, trebuie sa remarcam din nou ca

eista mai multe metode, aicultorii inceatori trebuind sa aleaga *%# care sunt
considerate mai sigure. Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii "in
colivie'. Cum se rocedeaza :

% in cazul in care familia nu este orfana , se identifica matca si se scoate din stu. !aca
matca mai rezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii
a0utatoare.
% dua +%& ore de la orfanizare, se introduce noua matca in colivie, asezand si liind
colivia intre fagurii cu uiet din mi0locul cuibului, e o surafata cu miere necaacita,
entru ca matca sa se oata rani.
% la *%# zile,se descide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele. !aca
acestea nu mai sunt agresive, inlocuim artea de 0os a coliviei cu o bucatica de fagure
artificial gaurita in mai multe locuri. )cum urmeaza momentul cel mai imortant :
albinele trebuie lasate in liniste 1%+ zile, aicultorul trebuind sa%si invinga curiozitatea de
a descide stuul. In acest tim albinele rod bucatica de fagure si elibereaza matca.
% la eirarea celor + zile se mai descide odata stuul, se verifica daca matca a fost
eliberata si daca a inceut sa deuna oua.
% urmatoarele interventii sunt facute la / zile "calculate dua cele +', introducand un
fagure entru ouat si una la #* de zile entru o verificare si organizare finala.

Pentru introducerea botcilor, trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct, sub
un caacel rotector"ca un degetar' sau folie de aluminiu, entru mai multa siguranta.

Imerecerea matcilor % formarea nucleelor

!ua *$%** zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore, botcile ot fi
recoltate entru a fi introduse in nucleele de imerecere. ?ineinteles ca imerecerea
oate fi facuta si in familiile beneficiare, dar aceasta este o metoda neroductiva si
122
 

aguboasa.

;ormarea nucleelor % albinele se adaostesc in cutii seciale numite 4nuclee de

imerecere4, sau in coruri de stu, comartimentate cu diafragme etanse si cu
urdinisuri searate. Cea mai usoara metoda este imartirea unui cor de cuib a unui
stu vertical sau a unuia multieta0at. 3a fiecare comartiment se face cate un urdinis
searat, ozitionat astfel : doua la un erete, e caete si un al treilea e eretele
ous,in mi0loc. Se ouleaza aceste comartimente cu *%# faguri cu uiet caacit si
albina acoeritoare si un fagure cu rana. Poularea se face cand albinele in varsta sunt
lecate la cules, entru ca nucleele sa aiba numai albina tanara "va amintiti desigur ca
albina tanara e mai toleranta'. Seara in fiecare nucleu se introduce cate o botca
rote0ata de colivie, entru a imedica albinele sa o nimiceasca. !ua ce matca se
imereceaza nucleul se oate refolosi, introducand o alta botca. Ce avem de facut dua
ce introducem botca :
% la 1 zile dua eclozionarea matcii se verifica accetarea ei de catre albine, si daca
lucrurile merg bine matca se elibereaza.
% nucleele se ranesc stimulent si li se asigura aa > se verifica din nou rezenta matcii.
% dua alte /%( zile se mai face o noua verificare care vizeaza sa constate imerecerea
matcii.
% daca matca nu s%a imereceat, din diferite motive vom mai face verificari zilnice ana
in ziua a *9%a de la introducerea botcilor.
% matcile imereceate se astreaza in nuclee sau se folosesc in stuii care necesita
scimbarea matcii. )icultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu *&%
#$5 luand in calcul ierderile inerente.
% nucleele de imerecere se a0uta eriodic cu faguri cu uiet caacit entru a evita
bezmeticirea lor "numai cele in care se imereceaza mai multe matci'

Concluzii
8btinerea matcilor imereceate este un roces laborios si de lunga durata. Stuarii
inceatori ,insa,trebuie sa%si formeze roia tenica si sa nu ocoleasca roblema. !aca
inca din rimii ani derindem tenicile corect, cu timul totul o sa vi se ara mai usor.
)bordand cura0os domeniul, veti deveni adevarati aicultori....de succes.

)3-E ME-8!E
Calitatea mHtcii este un factor decisiv entru obinerea unor roducii ridicate. !e aceea
aciziionarea sau creJterea Gn sistem roriu de mHtci valoroase trebuie sH fie rioritarH
entru fiecare aicultor interesat sH valorifice suerior culesurile de roducie.
.Pentru obinerea mHtcilor ot fi folosite mai multe metode: obinerea Ji folosirea
mHtcilor din roiurile naturale sau a botcilor din familiile orfane sau care GJi scimbH
liniJtit matca, folosirea cutiei enter, decuarea fagurilor cu ouH Ji transvazarea larvelor.

8binerea Ji folosirea mHtcilor din roiurile naturale

.)tunci cLnd familia de albine roieJte, albinele lucrHtoare construiesc numeroase botci de
roire, Gn secial e marginile laterale Ji de 0os ale fagurilor. ?otcile formate de albine Gn
erioada frigurilor roitului ot fi folosite la obinerea mHtcilor tinere.

botci de roire
123
 

)stfel, e mHsura formHrii botcilor Ji a0ungerii lor la maturitate, acestea sunt tHiate cu o
bucatH de fagure cu o zi sau douH Gnainte de eclozionarea mHtcii "botcile mature, din
care mHtcile trebuie sH eclozioneze Gn curLnd se recunosc duH culoarea lor mai GncisH
Ji duH culoarea cHHcelului, care este mai descis la culoare, cu asect fibros Ji ros
arial'. ?otca de roire se detaJeazH din fagure cu a0utorul unui cuit ascuit, referabil
 GncHlzit, GmreunH cu o bucatH de fagure latH de *%*,&cm Ji se altoieJte e un fagure,
clHdit, mai Gncis la culoare,din care au ieJit cLteva generaii de uiet, de referinH cu
uiet cHHcit Ji coroniH de miere Gn artea suerioarH , Gntr%o familie orfanH sau roi
artificial nou Gnfiinat.

Pentru a obine botci de la o familie anume se oate folosi metoda intrHrii Gn frigurile
roitului a acestei familii de la care se urmHreJte luararea botcilor. Pentru aceasta coloniei
i se asigurH rimHvara devreme cele mai bune condiii de dezvoltare, de creJtere a unui
numHr mare de uiet Ji albine tinere "ranH suficientH, cuib strLmtorat e cLt mai uini
faguri, entru Hstrarea unui regim termic adecvat, matcH de *an, stu rote0at de
curenii de aer'. n a doua 0umHtate a rimHverii "Gn luna mai', cLnd familia este Gn linH
dezvoltare, cu multe albine tinere, se sisteazH introducerea ramelor noi folosite la
etinderea cuibului Ji se ine cuibul strLmtorat. )diional se GntHreJte cu uiet cHHcit,
gata de eclozionare. Surlusul de albine tinere, Gngesuiala Gn stu, lisa saiului de
deozitare a mierii Ji a celulelor goale necesare ontei mHtcii vor determina familia de
albine sH intre Gn frigurile roitului Ji sH construiascH un numHr mare de botci e care aoi
aicultorul le oate folosi duH necesitHi.

!in familia intratH Gn frigurile roitului ot fi luate botcile cu Gntreaga ramH, nemaifiind
necesarH tHierea lor, entru formarea unui roi artificial, lHsLndu%se e ramH doar o botcH
sau douH, bine crescute de albine, restul botcilor distrugLndu%se.

!in botcile de roire se ot obine mHtci cu abdomenul foarte bine dezvoltat Ji rolifice
 GnsH sunt roitoare, ca Ji familiile din care au fost crescute, caracterele ereditare
moJtenindu%se din generaie Gn generaie. !e aceea folosirea acestora Gn Gnmulire nu
este recomandatH, roducia de miere sau olen utLnd fi comromisH de intrarea Gn
frigurile roitului a familiilor ce folosesc astfel de mHtci.

8binerea mHtcilor din botcile familiilor orfane

.)tunci cLnd GJi ierd matca Gn mod subit, entru a%Ji creJte o nouH matcH, albinele iau
 Gn creJtere larve de vLrstH tLnHrH Ji construiesc, de obicei e mi0locul fagurilor, botci.

MHtcile care eclozioneazH din aceste botci au, de obicei, abdomenul triungiular Ji sunt
mai mici decLt mHtcile rovenite din botcile de roire. )lbinele, atunci cLnd GJi dau seama
cH au rHmas fHrH reginH, se neliniJtesc, se aniceazH, Ji rHnesc abundent larve alese
din cuib, dar sunt luate Gn creJtere Ji larve de vLrstH mai GnaintatH decLt cea otimH
entru creJterea unei regine "mai mari de *# ore'. !in aceste larve se vor dezvolta
mHtci inferioare din unct de vedere al calitHilor urmHrite "rolificitate, roductivitate,
etc.' care, avLnd o vLrstH mai mare atunci cLnd au fost luate Gn creJtere, vor ecloziona
Ji mai reede Ji GJi vor omorG rivalele, adicH mHtcile cu vLrsta otrivitH, relativ de
calitate.

124
 

)icultorul oate sH detaJeze cele mai frumoase botci de e fagure, folosind un cuit
ascuit Ji sH le altoiascH e ali faguri din alte familii orfane sau nuclee sau sH ia ramele
e care aceste botci aar Ji sH formeze roi artificiali, iar la familia orfanH din care a
relevat botcile de salvare sH lase doar o botcH, cea mai dezvoltatH. Matca care va ieJi
din aceastH botcH va avea rezultate satisfHcHtoare entru un an, duH care trebuie
scimbatH.

8binerea mHtcilor din botcile de scimbare liniJtitH

.CLnd matca este bHtrLnH, euizatH sau cLnd este mutilatH Gn urma unui accident sau a
interveniei aicultorului, albinele cresc maimum #%1 botci, mari, e artea centralH a
fagurilor din care vor ieJi mHtci de calitate. n lumea aicolH se considerH cH aceste
mHtci, rovenite din botci de scimbare liniJtitH, sunt cele mai bune. )icultorul oate
obine botci de scimbare liniJtH Gn trei faze:

*. Stabilirea familei sau a familiilor de albine recordiste cu calitHi biololgice Ji roductive

deosebite.

#. )mutarea cu a0utorul unei forfecue a ariilor anterioare sau a unui icior din faH a
mHtcii care trebuie scimbatH din cauza vLrstei Gnaintate, dar fHrH sH se rovoace
rHnirea sau strivirea unei alte Hri anatomice vitale "ca, torace, abdomen' astfel GncLt
matca sH%Ji oatH continua ouatul Gn condiii normale.

!in cauza acestei infirmitHi aarente "matca nu se foloseJte de arii entru deunerea
ouHlor' albinele din familia resectivH otHrHsc Gnlocuirea ei rin scimbare liniJtitH. Ele
construiesc #%1 botci e mi0locul fagurilor Gn care matca va deune ouH, silitH de
lucrHtoare, aoi vor rHni din abundenH,cu lHtiJor de matcH, larvele din aceste botci ca
viitoarele mHtci sH beneficieze de condiii otime de dezvoltare GncH de la Gnceutul
creJterii.

1. 3a *$%*# zile de la amutare se face un control la care se urmHreJte rezena,

numHrul Ji oziia botcilor. CLnd botcile a0ung la maturitate "*#%*+ zile' se rocedeazH
la scoaterea "decuarea' botcilor Ji se formeazH tot atLia roi cLte botci sau rame cu
botci sunt, la care se mai reartizeazH GncH doi faguri cu uiet cHHcit, gata de
eclozionare Ji miere, din aceeaJi familie Gn care au crescut botcile, recum Ji o ramH cu
fagure artificial destinat clHditului.

!acH dorim sH roducem Gn continuare botci crescute Gn condiii de scimbare liniJtitH,

lHsHm matca infimH mai dearte Gn stuul sHu. Cuibul se comleteazH cu #%1 faguri
clHdii de la rezervH Ji #%1 faguri numai cu uiet cHHcit de la alte familii de albine .
Conform aceluiaJi ciclu de *#%*+ zile, situaia se reetH, Gn cuib sunt #%1 botci mature,
aroae de eclozionare cu care se rocedeazH la formarea roiurilor sau a nucleelor.
Reetarea acestor oeraii se face LnH se obine Gntregul necesar de mHtci de care este
nevoie entru Gnlocuirea mHtcilor necoresunzHtoare Ji entru dezvoltarea efectivului de
familii de albine din stuinH. 3a ultimul ciclu, cLnd nu se mai doreJte obinerea de botci,
 Gn familia resectivH se lasH o ramH cu o botcH, urmLnd ca matca care eclozioneazH sH o
 GnlocuiascH e mama ei vLrstnicH Ji infimH.

Roii astfel formai, cu mHtci crescute rin scimbare liniJtitH, se stimuleazH din douH Gn
125
 

douH zile cu cLte 1$$%+$$g siro de zaHr Gn concentraie de *:* LnH ce matca Gncee
sH deunH ouH. !uH ce roii cu mHtci tinere Ji%au dobLndit autonomia necesarH unei
familii Gn dezvoltare, se rocedeazH la unificarea familiilor ale cHror mHtci trebuie sH fie
 Gnlocuite cu aceste mHtci tinere, astfel:

Barianta *. ntr%o dimineaH liniJtitH se GnlHturH din stu matca vece ce urmeazH sH fie
scimbatH Ji familia de albine se lasH Gn starea de orfanizare LnH cHtre searH. )cest
interval de tim ermite disariia totalH a orcHrei urme de feromoni, ceea ce face ca
oulaia familiei resective sH accete cu uJurinH rezena altei mHtci sau ciar sH o
refere. Se rocedeazH aoi la transvazarea ramelor cu faguri Ji oulaia de albine din
stuul organizat Gn familia%roi cu matcH tLnHrH, intercalLnd, duH Gncetarea zborului,
 Gntre cele douH grue de rame un rHnitor cu &$$g siro de zaHr Gn concentraie *:*. n
ziua urmHtoare se scoate rHnitorul Ji se aroie ramele transvazate de cele din familia
rimitoare.

Barianta #. -retat, zilnic, se iau Gn cursul dimineii cLte *%# rame cu uiet Ji albina
acoeritoare din familia cu matca vece ce trebuie GnlocuitH Ji se introduce duH ultima
ramH din familia nouH cu matca tLnHrH. n felul acesta culegHtoarele "care sunt mai
agresive Ji accetH mai greu matca nouH se Gntorc Gn familia de la care au fost luate iar
doicile, care sunt albine tinere, blLnde, rHmLn sH creascH uietul de e fagurii resectivi.
CLnd familia care urmeazH sH fie desfinatH rin unificare nu mai are decLt +%& rame cu
oulaie, tot Gn cursul dimineii, se GnlHturH matca vece, euizatH, lHsLndu%se familia
orfanH LnH duH%masa, seara, cLnd se transvazeazH Gn familia rimitoare duH acelaJi
rocedeu ca Gn varianta *.

;olosirea cutiei enter

Cutia enter este un disozitiv format din mai multe iese din lastic, ce ermite
creJterea mHtcilor Gn botci artificiale, din lastic, fHrH a mai fi necesarH transvazarea
larvelor, matca ouLnd direct Gn botcile fiate Gn bloc, Gn fLJia de lastic sub formH de
fagure. Este o metodH bunH, avLnd Gn vedere cH mHtcile obinute sunt de calitate, fiind
obinute devreme, ouHle fiind deuse direct de matcH Gn botci, GnsH este o metodH
costisitoare de tim Ji oeraii, fiind referatH mai uin de roducHtorii de mHtci Gn
sistem comercial.

!ecuarea fagurilor cu ouH

.) doua zi duH ce familia doicH a fost regHtitH "orfanizatH, rHnitH stimulativ cu siro
de zaHr Ji turte roteice', din cuibul familiei de rHsilH "donatoare de ouH sau larve' se
scoate un fagure ce conine larve Gn celule de lucrHtoare, Gn vLrstH de *%# zile, care se
duce Gntr%o camerH GncHlzitH. Pe o masH, cu a0utorul unui cuit bine ascuit Ji GncHlzit se
taie fLJii de fagure, care sH coninH fiecare cLte un rLnd de celule. Pentru creJterea
mHtcilor se folosesc doar celulele din artea suerioarH Ji de mi0loc a fagurelui. ;LJiile de
fagure se aJeazH e masH Ji fiecare se taie la 0umHtate din GnHlimea celulelor. )oi
fLJiile se taie Gn bucHi searate, astfel ca fiecare bucHicH de fagure sH aibH o celulH cu
larvH. Celula este lHrgitH la gurH, mai aoi, cu un beiJor de lemn gros de 9mm, rotun0it
la vLrf, cu atenie, fHrH a atinge Ji rHni larva. )oi, cu a0utorul cerii toite, celulele se
126
 

liesc de suorturi Gn care se scufundH reede baza celulei. n cazul folosirii directe a
botcilor se ot folosi diferite forme de suorturi "ene, coadH de rLndunicH, Htrate cu
ti0e, etc'. Pentru a regHti fagurele Gn care se vor fia suorturile cu celulele naturale
retezate Ji liite cu cearH, este bine ca acest fagure sH fie introdus Gn cuibul familiei doici
cLteva ore, ca sH se GncHlzeascH "se oate folosi, Gn acest sens, Ji o camerH bine
 GncHlzitH, fiarea suorturilor cu botci fHcLndu%se astfel mult mai uJor. Ei trebuie sH fie
mai GnciJi la culoare "Gn care s%au crescut cLteva generaii de uiet, sH coninH
redominant celule de lucrHtoare Ji sH aibH Gn artea suerioarH o coroniH de miere.

Celulelele cu larve se ot fia e suorturi triungiulare "ene' din aca0 sau lemn
construite din scLnduri subiri, lungi de 1&mm, cu o grosime de LnH la #mm, lHimea la
caHtul unde se liesc celulele de *&mm iar vLrful ascuit. Penele se Gnfing e ambele
fee ale fagurelui Gn formH de zig%zag. BLrful ascuit trebuie sH a0ungH Gn eretele din
mi0loc al fagurelui "foia artificialH e care s%a construit'. !istana dintre ene este de
1mm iar dintre rLnduri &mm, astfel cH e o faH de faguri se ot fia + rLnduri de *$%*#
ene fiecare. Rama cu ene se aJeazH Gn mi0locul cuibului familiei doici, Gntre douH rame
cu uiet cHHcit. !acH eistH mai multe rame cu larve de mHtci la creJtere, Gntre aceste
rame se un, intercalai, faguri cu uiet cHHcit.

)tunci cLnd, Gn locul enelor, se recurge la fiarea celulelor de larve e suorturi de

lemn "#&2#&mm, cu grosimea de &,#&mm', liirea se face ca Ji e enele triungiulare.
Suorturile se fieazH e 1%+ seteze de lemn care se introduc Gn rama de creJtere e
niJte canale tHiate Gn corul ramei, cu celulele Gndretate Gn 0os. 3a o familie crescHtoare
se ot da Gntre +$ Ji 9$ celule cu larve din care vor rezulta Gntre 1$%+$ botci de bunH
calitate, botci care aoi se vor folosi duH necesitHi "formare de nuclee, roi artificiali,
recuerarea unei familii orfane, etc.'.

Metoda are dezavanta0ul cH fagurele clHdit din care se taie fLJiile nu se mai recuereazH.

-ransvazarea larvelor

.)ceastH metodH este folositH, datoritH eficienei, raiditHHii Ji bunelor rezultate

obinute Gn urma alicHrii ei, Gn stuinele mari Ji ma0oritatea crescHtoriilor comerciale de
mHtci Ji are douH variante: mutarea larvelor Gn botci fHrH ranH larvarH, lHtiJor
"transvazare uscatH sau simlH Ji mutarea larvelor Gn botci Gn care eistH lHtiJor
"transvazare umedH sau dublH.

iPentru eecutarea lucrHrilor este nevoie de rame de dimensiunea celor din cuib, cu
lateralele groase "lHimea de #$%1$mm', revHzute cu Januri Gn care vor intra Jicile cu
botci. )cestea sunt revHzute cu gHuri Gn care vor intra icioruJele botcilor artificiale,
suorii entru botci sau de care se vor lii botcile confecionate din cearH. Pe o JicH de
creJtere se ot monta LnH la *+ botci. ntr%o ramH de creJtere se ot une, la distane
egale, 1 leauri cu botci. !istana dintre leauri "Gntre & Ji ( cm' ermite scoaterea Ji
introducerea acestora cu uJurinH Gn rama de creJtere Ji GngHduie albinelor sH clHdeascH
botcile fHrH a fi Gngesuite.

)icultorii care doresc sH obinH doar cLteva mHtci e an ot folosi botcile din cearH.
)cestea se confecioneazH Gn felul urmHtor: ceara se toeJte Gntr%un vas, e aburi sau
 Gntr%un vas Gncon0urat de aH foarte caldH, ca sH nu se ardH, aoi, cu un Jablon de lemn
127
 

sau de sticlH, se trece la confecionarea botcilor.

Oablonul se construieJte din lemn de tei strun0it, are o lungime de *$cm, unul din caete
este uJor rotun0it Ji uin conic, avLnd un diametru de (,&mm. Pentru scurtarea timului
necesar confecionHrii botcilor, e un suort ot fi montate mai multe Jabloane
"beiJoare' de acest fel. )lHturi de vasul cu cearH toitH se une un vas cu aH rece Gn
care se introduce vLrful beiJorului, sH se umezeascH, astfel cH ceara nu va adera de
Jablon. !uH ce ceara s%a toit, se cufundH Gn ea vLrful beiJorului, de 1%+ ori. !e
fiecare datH cLnd se introduce beiJorul Gn cearH se scufundH din ce Gn ce mai la
surafaH astfel ceara de e beiJor se GngroaJH sub formH de cuH. CLnd stratul de
cearH de e beiJor este destul de gros se scoate afarH din cearH, se introduce Gn aa
rece ca ceara sH se GntHreascH Ji, GnvLrtind beiJorul Gntre degete, se detaJeazH Gnceutul
botcii, cua. CLnd s%au strLns mai multe cue, se liesc cu cearH toitH de suorturile de
botci din lemn care aoi se monteazH e Jicile ort%botci. Ramele cu Jici se introduc
entru #+ de ore Gn familia doicH, Gntre ramele cu uiet. Tinerea ramelor cu botci din
cearH Gn familia de creJtere face ca albinele sH modeleze Ji sH curee aceste otiraJe, sH
le regHteascH entru rimirea larvelor.

?otcile de cearH nu sunt otrivite entru crescHtorul de mHtci ce lucreazH Gn sistem

comercial. )cesta foloseJte botci artificiale, din lastic, care se monteazH direct e Jici
rin intermediul unui icioruJ sau a unui sistem de rindere format dintr%o altH iesH.

Pentru a efectua transvazarea, aicultorul trebuie sH folosescH o lanetH de transvazare.

)ceasta este un instrument, din metal "lanetH germanH sau bambus Ji material lastic
"lanetH cinezeascH.

n magazinele ce comercializeazH eciament aicol eistH o varietate de lanete,

inclusiv instrumente semi%automate de recoltare a larvei din celulH.

-ransvazarea simlH "uscatH se realizeazH rin deunerea directH a larvelor Gn vLrstH de

cel mult *# ore Gn botca artificialH.

Mutarea larvelor se face ridicLndu%se larva GmreunH cu o arte din lHtiJorul care se
aflH sub ele. !uH introducerea botcilor cu larve transvazate Gn familiile crescHtoare
albinele doici vor lua imediat Gn rimire larvele transvazate Ji le vor rHni din abundenH
cu lHtiJor. Procentul de accetare de cHtre albine a larvelor transvazate deinde de
modul Gn care acestea au fost luate din celulH, dacH nu au fost rHnite Gn timul
transvazHrii, dacH au fost luate cu destul lHtiJor de matcH, dacH nu s%au desidratat din
cauza lisei acestuia sau din cauza inerii, la transvazare, a larvelor Gn mediu uscat,
abundena ranei Gn naturH, dacH familiile doici au fost stimulate, etc. Pentru
transvazarea simlH recomand laneta cinezeascH, rin folosirea acesteia oeraia de
mutare a larvei desfHJurnLndu%se raid, eficient Ji cu deran0 minim a larvei.

-ransvazarea dublH "umedH se deosebeJte de rima transvazare rin fatul cH larvele se

128
 

un Gn botci care conin de0a lHtiJor sau un alt rodus secial rearat.

Pentru ca lHtiJorul sH aibH acelaJi coninut secific cu al larvelor transvazate "larve Gn

diferite stadii de dezvoltare sunt rHnite cu lHtiJor diferit ca Ji comoziie, secific
vLrstei' Ji accetarea sH fie, deci, mai bunH, unii aicultori recurg la dubla transvazare:
iniial se face o transvazare simlH, uscatH, iar duH accetarea larvelor, la *#%#+ ore de
la introducerea acestora Gn familiile crescHtoare, larvele transvazate uscat se GnlHturH Ji
 Gn locul locul lor se transvazeazH alte larve. n felul acesta larvele use a doua oarH Gn
botci beneficiezH GncH de la Gnceut de lHtiJor din abundenH, secific vLrstei, ceea ce
ermite obinerea unor mHtci de o calitate foarte bunH. Pentru GnlHturarea larvelor
transvazate rima datH Gn botci recomand folosirea lanetei germane, de metal, deoarece
este rigidH Ji ermite luarea cu uJurinH a larvei din lHtiJor.

n crescHtoriile comerciale sunt folosite doar botcile artificiale, din material lastic.

!uH transvazare, ramele cu botci artificiale se introduc Gn familiile doici, familii

orfanizate cu multe albine tinere, roducHtoare de lHtiJor. )cestea vor lua Gn rimire
larvele din botci Ji le vor rHni din abundenH cu lHtiJor de matcH. n continuare larvele
ot rHmLne Gn aceste familii Ji vor fi crescute Gn lisa mHtcii LnH la recoltare sau ot fi
mutate Gn comartimente searate rin gratii @anneman de cuibul famiilor cu matcH.

n ziua a *$%a sau a **%a de la transvazare botcile se recolteazH din familiile

crescHtoare, se un Gntr%un incubator ortabil "sau Gn lisa acestuia Gntr%o ladH frigorificH
cu ereii termoizolani, GncHlzitH de la o ungH de cauciuc cu aH caldH dacH nucleele
sunt la distanH mare de familiile crescHtoare sau Gn bucHi de burete revHzui cu gHuri
 Gn care vor intra botcile crescute, acoerii de o bucatH de material tetil entru
rote0area botcilor de aciunea razelor solare, dacH nucleele sunt Gn imedata aroiere a
familiilor crescHtoare.

3a introducerea botcilor nucleele se rHnesc cu siro de zaHr Gn concentraie *:* la care

se adaugH ;umidil? entru revenia nosemozei.

3a *9 zile de la introducerea botcilor Gn nuclee se recolteazH mHtcile, care se introduc Gn

cutiue cu Jerbet. Cutiuele se aJeazH Gntr%o ramH de stu ce este revHzutH cu suorturi
din lemn. Rama se introduce mai aoi Gn banca de mHtci "o familie orfanH, cu multe
albine tinere, ce rHneJte Ji Gngri0eJte mHtcile entru o erioadH de tim, LnH ce
acestea vor fi vLndute sau folosite Gn stuinH, duH necesitHi'. )lbinele din banca de
mHtci se rHnesc din abundenH cu siro de zaHr Ji turtH roteicH iar sHtHmLnal se
introduce o ramH cu uiet cHHcit ca sH eiste, Gn ermanenH, albine tinere,
roducHtoare de lHtiJor de matcH.

C!ESE!E" !"$O!ILO!

Pentru obinerea unui material biologic valoros este necesar ca Gn stuinele de

 Gmerecere sH eiste un numHr suficient de trLntori de calitate, selecionai din familii
recordiste, cu origine cunoscutH.

.Pentru realizarea acestui deziderat este necesar sH se ia o serie de mHsuri cum ar fi

129
 

dotarea familiilor furnizoare de trLntori "familii%tatH cu mHtci selecionate, care au

caractere valoroase, recum Ji lanificarea lucrHrilor de creJtere a trLntorilor Gn funcie
de erioada Gn care se cresc mHtci Ji momentul din sezon.

.Pentru ca trLntorii sH fie ai entru Gmerecere Gn momentul Gn care rimele mHtci
roduse Gn stuinH ies la zborul de Gmerecere, este necesar ca Gnceerea lucrHrilor de
creJtere a trLntorilor sH se devanseze cu douH%trei sHtHmLni faH de lucrHrile de
creJtere a mHtcilor. )ceastH erioadH coincide cu Gnflorirea omilor fructiferi.

ca de trLntor Stabilirea acestui decala0 de tim se face luLnd Gn considerare ciclul de
metamorfozH al mHtcilor, *9 zile de la stadiul de ou LnH la eclozionare, Ji e cel al
trLntorilor, care este de #+ de zile, durata maturizHrii seuale care este de /%*$ zile la
matcH Ji *$%*+ zile la trLntor. n afarH de aceste erioade aicultorul mai trebuie sH ia Gn
calcul Ji timul necesar entru entru regHtirea de cHtre lucrHtoare a fagurilor Gn
vederea ouatului "#%1 zile'.

.Pentru creJterea trLntorilor, cuiburile familiilor%tatH se reduc la maimum "rin aceastH

mHsurH se obligH matcH sH deunH un numHr cLt mai mare de ouH de trLntor Ji se
rote0eazH termic mai bine cuibul, albinele acoerind Gn totalitate fagurii din cuib', se
stimuleazH cu siro de zaHr Ji turtH roteicH duH care, Gntre doi faguri cu uiet tLnHr,
se introduce un fagure artificial cu celule de trLntor, un fagure clHdit, cu celule ma0oritar
de trLntori sau o ramH clHditoare "o ramH goalH, doar cadrul de lemn, albinele
construind Gn aceasta fagurii cu celule de trLntori'.

fagure de trLntor 3a o sHtHmLnH duH introducerea fagurilor se controleazH cuiburile

familiilor resective dacH Gn aceJti faguri matca a deus ouH. Cei care nu au fost ouai se
iau Ji se scimbH cu faguri cu ouH, luai de la alte familii. n acest fel se asigurH atLt
creJterea larvelor de trLntori Gn familiile Gn care s%au introdus fagurii ouai cLt Ji ouarea
tuturor fagurilor goi, cu celule de trLntori. ntr%o familie%tatH ot fi meninute doi%trei
faguri cu celule de trLntori.

Matca oate fi usH Ji Gn izolator entru ca sH deunH ouHle de trLntor Gn rama aJezatH
 Gn cuib, iar familia se GntHreJte unLndu%i o ramH cu uiet cHHcit matur aroae de
eclozionare, luat de la o altH familie uternicH Ji roductivH.

.Pentru a limita creJterea trLntorilor Gn familiile de albine din stuinH Ji a favoriza astfel
 Gmerecerea mHtcilor doar cu trLntorii roduJi Gn familiile%tatH aicultorul are la
disoziie mai multe metode: folosirea doar a fagurilor de calitate, cu celule redominant
de lucrHtoare, tHierea fagurilor cu celule de trLntori "din ramele clHditoare sau de e
marginile ramelor clHdite, din stu', descHHcirea celulelor cu uiet de trLntor, folosirea
la urdiniJ a gratiilor @anneman, a cacanelor entru trLntori sau a colectoarelor de
olen.

trLntor.Pentru a asigura Gmerecerea unui numHr de &$%/$ mHtci este necesarH

creJterea de trLntori Gntr%o singurH familie. Prin creJterea secialH a trLntorilor NU se
asigurH o Gmerecere controlatH *$$5, se obine doar un rocent destul de ridicat de
 Gmereceri cu trLntori selecionai. Sigurana Gmerecerii mHtcilor cu trLntorii dorii,
din familii selecionate, se obine doar rin folosirea inseminHrii artificiale.

130
 

.nainte cu circa 1 sHtHmLni Gnainte de data la care este lanificatH creJterea ultimei
serii de mHtci creJterea trLntorilor Gn familiile secial destinate acestui sco oate Gnceta.

#EO&E &E IE!$"!E

3a rusi se foloseste iernarea in adaost, se folosesc un fel de ale artial sub amant cu
ventilatie unde se astreaza o temeratura nici mare dar nici mica si constanta, albinele
ierneaza foarte bine cu o mica mare diferenta, consumul e timul iernii este foarte
redus, albinele nu mai sunt acalite de razele de soare sa iasa afara si sa moara
ingetate cum stim ca se mai intamla...consumul fiind mic, nici cu sanatatea nu stau
rau, si de aici numai beneficii.
Nu stiu cam ce temeratura ar fi otima ca , consumul de miere sa scada la limita cea
mai de 0os, insa sa nu eiste ericolul ca familia sa una uiet in timul iernii...eu cred
ca se oate face o cestie gen solar in care stuii sa stea feriti de vanturi, si unde
temeraturile sa nu fie foarte scazute consumul fiind redus...mierea acea neconsumata
urmand a fi folosita in rimavara la dezvoltarea eloziva. Ciar si numai t economii la
miere si zic ca se merita.
Stiu ca nu frigul le omoara nu asta%i roblema==
-otusi daca temeratura din solar este constanta ar fi bine ca stuii sa fie incisi la
urdinise albinele sa nu oata iesi ventilarea sa se faca numai rin sitele de e fund, cand
e vreme buna de un zbor de curatire, descidem urdinisele si dezvelim solariul...cvred
ca ar merge bine= !e fat stiu e cineva care ierneaza asa, si e multumit.
-rebuie atentie mare insa, nu se incide comlet solariul caci se sufoca albinele.
Cine stie cam ce temeratura le%ar conveni mai mult t ca sa reduca consumul
semnificativ<<

SC*IE S'PI

corul stuului are un satiu de *$ rame

%media e care iernez este de / rame foarte bine oulate
%la / rame de albine rezerva de rana este de aroimativ *&%*( g
%laca de olistiren langa eretele din stanga stuului care intra fest si care este invelita
de ziare"1%+ entru a nu fi ros rimavara devreme olistirenul'
%diafragma de P;3
%urmeaza ramele
%diafragma de P;3
%urmeaza alta laca de olistiren invelita cu ziare ziare care intra tot fest
%deasura odisoare de lemn e care inceand din luna februarie le distantez un ic t o
buna aerisire si evitare a condensului
%este odisoare o singura foaie de zir si o salteluta umluta cu artie igienica
%urdinis stramtorat la # cm
%aerisirile de la caac libere si neinfundate
%stuina este rote0ata de cureni de aer"vanturi$ si orientata cu fata sre sud, usor sud
vest"e bine t sborul de curatire rimavara cand albinele ies mai ales la acest zbor dua
orele*#%*1 si atunci soarele bate ciar in fata stuului'

Restring fam. e &%/ rame in functie de utere ,cu cel utin 1 rame full cu miere restul
131
 

cu miere mai utina si astura dar nu mai utin de *,& g dua care introduc o ernuta
facuta din &%9 foi de carton cusuta cu ata sintetica,sa nu o roada albinele. foaia de
carton dinsre cuib este din acela mai bun gen coerta de carti luat de la o legatorie de
carti. dua ernita las *%# rame cu miere cit mai multa caacita e care albinele o cara
in cuib. Pernuta are o decuare sus de + cm intre odisor si rame,e unde circula ciar
daca este mai frig .Peste odisor un #%1 ziare,dua care caacul .In caac este
olistiren de # cm.?un sau rau eu asa consider ca este mai usor. IN & ierni nu am avut
nici o fam ierduta doar fara o matca *%# si cu matci trintorite mai multe dar aceste
ierderi nu cred ca sint din cauza imacetarii .

S%a mai discutat desre acest lucru. Eu regatesc astfel stuii entru iarna> organizez
cuibul entru iernare langa eretele dinsre est daca stuul are urdinisul la sud. !aca
urdinisul este orientat sre est atunci organizez cuibul langa eretele dinsre sud. 3anga
ultima rama un o diafragma formata dintr%un cadru din sici care intra aroae etans
in stu. Pe artea dinsre albine aceasta diafragma are batute scandurele de &%/ mm
grosine iar in satele acestora are o o laca din olistiren. Podisorul este din scanduri de
#$ mm, iar este odisor un o salteluta cu otava. Sunt convins de fatul ca albinele ot
sa treaca iarna si daca nu ar fi astfel imacetate, iar daca iarna este normala nu se
simte diferenta fata de familiile nerote0ate. Insa in cazul unor ierni grele, cu multe zile
cu temeraturi scazute consumul familiilor rote0ate este mai mic cu #$%1$5.
)vand in vedere ca iarna este aroae si etrecem mai mult tim casa o sa ostez un
material cu insarmarea ramelor:
)aritia stuului cu rame mobile si imlicit a fagurilor artificiali, au insemnat entru
aicultura o dezvoltare accelerata. Cu timul s%a constatat ca rezistenta fagurilor
artificiali montati in rame si claditi de albine lasa de dorit. In scoul eliminarii acestor
nea0unsuri, aare necesitatea insarmarii ramelor, oeratiune care inseamna teserea unei
retele de sarma e cadrul ramei. In acest fel, atat fagurele artificial ca atare, cat si cel
rezultat dua cladire, au o rezistenta marita, utand face fata tensiunilor aarute din
diferite motive.

!eteriorarea fagurilor
Sa vedem cand se intamla ruerea, deformarea sau deteriorarea fagurilor :
*' In timul eecutarii lucrarilor curente de intretinere, cand la manevrarea ramelor,
fagurii lini cu miere, astura ori uiet si acoeriti de albine, cedeaza mecanic
desrinzandu%se de e sarme se ru sau se indoaie.
#' In timul cladirii de catre albine a fagurelui artificial, cand aar defecte de cladire,
deformari, rueri si indoituri.
1' In timul etragerii mierii cu a0utorul centrifugii manuale sau electrice, cand forta
centrifugala eercitata asura ramelor cu faguri este mare. Se intamla deseori ca
fagurii sa cedeze in aroierea setezei suerioare, deoarece acolo nu a fost crescut
uiet, fiind in ermanenta rezenta o coroana de miere. Practic fagurele este mai
rezistent "datorita camasilor de nimfa ramase in celule' e surafetele unde se face
cresterea uietului.
+' In timul transortului stuilor sre locurile de astoral. ;actorii favorizanti degradarii
fagurilor sunt temeratura marita din timul transortului si balansul mi0locului de
transort. )nalizand cauzele deteriorarii fagurilor, se oate trage concluzia ca o
insarmare cat mai corecta si atenta a ramelor inseamna mai utina bataie de ca entru
aicultor.
132
 

Conditii de insarmare
Intrebarea care se naste automat este legata de tenica si modul de insarmare al
ramelor. Ce conditii trebuie indelinite entru a reusi o insarmare eficace<

*' Modul de distribuire al sarmelor sa fie in corelatie cu scoul urmarit si cat mai
uniform.
#' ;agurele artificial sa fie foarte bine fiat de sarme, avand gri0a sa nu aara gauri in
foaie, cu sarma ingroata in ceara e toata lungimea ei.
1' 8 atentie deosebita trebuie data marginilor fagurelui,care trebuie rote0ate de ruere
sau alt ti de deteriorare.
+' ;iarea fagurelui sub seteaza suerioara cu un numar marit de sarme, care maresc
rezistenta la centrifugare.
&' Monta0ul foii de ceara sa se faca asigurand tolerantele necesare, stiind ca intervine o
anume dilatare termica.

In ceea ce riveste tenicile insarmarii eista o mare diversitate. Indiferent de cate

randuri de sarma sunt montate e rama, utem sune ca sunt trei mari categorii :
insarmarea orizontala > insarmarea orizontal%oblica > insarmarea orizontal%verticala.
-oate acestea au avanta0ele si dezavanta0ele lor, scoul urmarit in final fiind acelasi : sa
rezulte o insarmare de calitate.

Insarmare orizontala
Este cel mai cunoscut si uzitat ti de insarmare. Rezultate bune se obtin atunci cand
ramele de orizontal sunt revazute cu & sarme, de multieta0at cu + sarme, iar cele de
magazin cu 1 sarme. Este foarte imortant ca sarma de sus sa fie ozitionata la *$%*&
mm de leatul suerior, restul sarmelor fiind distribuite in mod simetric, una fata de alta.

Pentru asigurarea unei trainicii sorite, rima sarma se ancoreaza e mi0loc, de acelasi
leat suerior, cu a0utorul unei bucatele de sarma si a unui cuisor. 3a montarea fagurelui
se are in vedere lasarea unui satiu liber astfel : fata de leatul suerior 1%+ mm, fata de
laterale & mm, iar fata de leatul inferior &%*$ mm.

Insarmarea orizontal % oblica

Princiial, se vor resecta aceleasi norme, ca in cazul insarmarii orizontale. Noutatea
consta in adaugarea altor # sarme disuse oblic e verticala, care vor asigura o trainicie
sorita. Pentru montarea fagurelui artificial se au in vedere aceleasi deziderate, euse
mai sus.

Insarmarea orizontal % verticala

Este tiul de insarmare care asigura trainicia cea mai mare unui fagure. ?ineinteles,
reteaua de sarme fiind mai deasa, resuune ca si manoera oeratiunii sa fie un ic
mai comlicata. !ar care este scoul e care il urmarim, daca nu acela de a face o
treaba buna< !eoarece intentionam sa romovam acest ti de insarmare, vom dezbate
mai e larg subiectul, asta neinsemnand ca dorim sa imunem metoda. 3a urma urmei,
totul se rezuma la otiunea ersonala a fiecarui aicultor.

133
 

Princialele oeratiuni eecutate sunt :

7aurirea ramelor
Pozitia gaurilor se marceaza cu un sablon si un creion. Se va folosi o masina de gaurit
electrica"mica', fiand in mandrina un burgiu de lemn, de 1 mm. In scoul situarii
gaurilor in acelasi lan, dua marcarea initiala, gaurirea se va face e artea interioara a
elementelor ramelor, astfel fiind asigurata laneitatea sarmelor. !aca sarmele nu sunt
montate corect, atunci si cladirea ulterioara a fagurelui de catre albine va fi defectuoasa.
)tentie : este foarte imortant ca gaurile sa fie date in asa fel incat ca sarmele
marginale, orizontale sau verticale, sa se afle ozitionate la #,& cm de toate stingiile
ramei.

-iul sarmei si taierea ei

Sarma folosita este o sarma subtire, de $,+ mm, zincata, lucioasa si maleabila. Pentru
asigurarea a 1 orizontale si & verticale se taie bucati de 1,& m, entru rama de orizontal
si 1,# m, entru rama de multieta0at. Recomandam in realabil sa se faca o roba si sa
se stabileasca lungimea necesara.

Montarea si fiarea sarmelor

Sarma taiata la dimensiune, se introduce lateral 0os, si se trag cele 1 randuri orizontale.
Practic vor rezulta # lungimi : una de *,9 m entru traseul orizontal si *,6 m entru
traseul vertical "rama de orizontal'. Pentru rama de multieta0at cele doua lungimi sunt
egale, adica *,9 m.
)sezarea sarmelor in rama se face cu atentie, cele orizontale de o arte, iar cele
verticale de alta. Intre cele doua retele se formeaza un buzunar, unde se aseaza
fagurele artificial. ;iarea sarmei se face cu a0utorul cuisoarelor. )cestea trebuie sa fie
subtiri si scurte"* mm grosime,*$ mm lungime'. !ua ce fiam un caat al sarmei,
aceasta se intinde cu gri0a entru a evita curbarea ramei si se fieaza cu cel de%al doilea
cuisor. ;iarea sarmei e cuisor se face rasucind de #%1 ori, aoi caul cuiului se
ingroaa in rama ,batand cu ciocanul.

;iarea fagurelui artificial

;oaia de fagure se introduce intre sarmele orizontale si cele verticale, dinsre seteaza
inferioara, sre cea suerioara. Se aseaza rama cu fagurele montat e calaodul aicol
umezit si se corecteaza ozitia. Pozitia corecta a fagurelui este cea in care se asigura
urmatoarele distante : la seteaza inferioara, fagurele aroae liit, e laterale si
seteaza suerioara #%1 mm. distanta. Pentru liire se ot folosi intenul aicol,
randalina aicola, un ciocan de electronist cu ciocul modificat sau mai modern
transformatoare de c.a cu o tensiune mica. In toate aceste cazuri se are in vedere ca
liirea sa se faca fara a gauri fagurele si e toata lungimea sarmelor. Unde din neatentie
fagurele a fost gaurit se rocedeaza la astuarea gaurii cu ceara toita.

Cladirea si astrarea fagurilor

Pentru a avea si faguri bine claditi, se recomanda ca in timul infloririi omilor fructiferi,
sa fie dati familiilor de albine entru ai cladi artial. !ua *%# zile se scot, se trec la
rezerva , urmand a fi utilizati la nevoie. !eozitarea se face in coruri de stu, dulauri
seciale, obligatoriu in ozitie verticala entru a reintamina deformarea lor.

134
 

)i+a tehnic, a pavilionului apicol

.Bisul de aur a celor mai muli aicultori este remorca aicolH avilionarH. !e multe ori
acest vis se transformH GnsH Gn cin Ji asta fiindcH de la Gnceut nu au fost resectate o
serie de reguli obligatorii, de ordin tenologic, constructiv, sau de circulaie. !e aceea,
doresc sH vH informez Gn domeniu, folosindu%mH de eeriena Ji cunoJtinele cHHtate
e arcursul a *# ani lucrai Gn cadrul Institutului de Cercetare%dezvoltare entru
)iculturH ?ucureJti recum Ji ulterior.
Pavilioanele aicole sunt de douH feluri, fie sau mobile.

. Pavilioanele fie sunt utilizate de regulH Gn zone cu climH mai rece, cu ierni asre Ji
viscol.

.;amiliile de albine ierneazH mult mai bine Gntr%un saiu Gncis, ferite de intemerii, dar
la temeratura mediului ambiant. Pereii sunt realizai din elemente uJoare, de regulH
din lemn, acoeriJul de asemenea din lemn cu Gnvelitoare uJoarH "tablH, carton asfaltat
etc.'. 3atura dinsre sud a construciei are revHzute sre eterior fante Gn dretul
urdiniJurilor stuului, care Gn timul gerurilor sau a viscolului ot fi Gncise. )ccesul Gn
avilion se face rintr%o uJH bine GncisH. -oata construcia se voseJte Gn culori brune
"Gncise' entru absorbie caloricH, Gn acest fel, e timul zilei temeratura din interior
creJte faH de eterior cu cLteva grade. Stuii sunt aJezai e unu, douH sau trei nivele,
e latura dinsre sud, iar Gn satele lor se aflH o alee de lucru. Imaginaia Ji osibilitHile
aicultorului au fHcut uneori din aceste avilioane adevHrate minuni de confort Ji
funcionalitate, demne de invidiat. -enologia aicolH utilizatH este interesantH Ji oate
fi studiatH Gn bogata literaturH de secialitate editatH de%a lungul timului.

. Pavilioanele mobile sunt de regulH remorci de uz general transformate artizanal.

!enumirea corectH a acestora este de ZRemorcH aicolH avilionarH[.
.Remorca aicolH avilionarH este Gn rinciiu adatarea unui avilion fi la o remorcH,
dar cu o serie de transformHri imortante, de ordin constructiv Ji tenologic. Caacitatea
de transort variazH de la #$ la *$$ familii de albine. n unele cazuri avilionul aicol
este montat e un Jasiu autoroulsat, astfel cH nu mai este necesar un veicul
trHgHtor.
.Biteza de delasare admisH este de LnH la ma. 1$ m2 entru remorcile lente,
tractate obligatoriu numai de tractor rutier, sau este 1$ m2 entru remorcile raide,
tractate de autoveicule. Remorcile lente sunt restricionate la circulaia e drumuri
naionale sau autostrHzi.
Boi trata roblemele legate de remorcile aicole avilionare Gn ordinea caitolelor din fiJa
tenicH ce se GntocmeJte entru omologare la Registrul )uto RomLn.

)ctul de rorietate a remorcii aicole avilionare

.!e cele mai multe ori, remorca este construitH artizanal, din elemente rocurate din
diferite surse. Cele mai imortante sunt Jasiul Ji unile. Pentru acestea rorietarul
trebuie sH osede un act legal de rocurare "act de vLnzare%cumHrare de la un
articular sau de la o unitate economicH , dar Gn nici un caz de la un deozit de fier
veci. Pentru restul de materiale "scLndurH, rofile metalice, lHmi Ji cabluri electrice
etc.', vor fi rezentate bonuri sau facturi de rovenienH. Cu toate aceste facturi Ji
bonuri aicultorul se rezintH la un notar ublic Gn faa cHruia dH o 4!eclaraie notarialH4.

135
 

)ceastH declaraie notarialH devine unicul act de rorietate luat Gn considerare de cHtre
R)R Ji Poliie. !eclaraia va curinde e lLngH elementele de ordin notarial Ji datele
tenice necesare identificHrii remorcii, care sunt: numHrul de stui transortai, anul de
fabricaie, seria saJiului, culoare. Subsemnatul lucrez curent cu un notar care s%a
secializat Gn astfel de declaraii.

-iul remorcii
.Cel mai imortant element al remorcii aicole Gl rerezintH tiul remorcii folosite. Se
referH doar remorcile cu eridoc deoarece manevrabilitatea acestora faH de remorcile
cu traez de direcie este mult mai mare. !e cele mai multe ori delasarea Gn astoral se
face e drumuri Gnguste de cLm, rin Hduri, sau se fac manevre e saii mici unde,
remorcile cu traez de direcie sunt suuse la eforturi mari Gn mecanismul de direcie cu
frecvente deformHri sau rueri. Remorcile cu eridoc ot fi agricole sau cu traciune
auto, cele din rima categorie fiind de regulH mai 0oase.
3a rocurarea remorcii trebuie sH fie atent la starea tenicH a Jasiului, unilor Ji a
eridocului care nu trebuie sH rezinte deformHri, rueri sau degradare accentuatH.

!imensiunile de gabarit
.MHsurHtorile e o direcie se fac Gntre unctele etreme, care ot fi caul unui Jurub,
limita unui reer etc., remorca GncadrLndu%se Gntre douH lanuri aralele teoretice,
tangente la reerele etreme. !e aceea este necesar sH nu iasH din lan anumite valori
"clana uJii de la cabinH, diverse ariioare, sau alte forme' care dau o dimensiune
deformatH a gabaritului.
.3ungimea totalH % se mHsoarH de la vLrful culei roaului la cel. mai deHrtat unct
din sate care formeazH Gn acest fel un lan de fund teoretic. 3ungimea maimH admisH
de normele R)R este de *$ metri Ji este notatH Gn PlanJa * cu Z3 ma4. !in aceastH
lungime roaul ocuH cam *($$%##$$ mm. Un roa scurt amlificH miJcHrile de
Jeruire dar este mai romt la manevre, Gn tim ce un roa lung oferH o delasare
mai bunH dar este ceva mai dificil la manevre dar, Gn acelaJi tim suntem obligai sH
reducem dimensiunea caroseriei entru a ne Gncadra Gn limita maimH.
.3Himea totalH se mHsoarH Gntre unctele laterale etreme Ji nu se admite sH
deHJeascH #.&$$ mm, deoarece ar incomoda delasarea Gn trafic. Este notatH Gn desen
cu 4I ma[ 
8 construcie Gngri0itH, cu streJini scurte, fHrH alte elemente detaJate Gn eterior, ermite
sH se cLJtige cLt mai mult la lHimea liberH, interioarH, ractic lHimea coridorului de
lucru.
.nHlimea totalH, notatH Gn desen cu 4@ ma.4 se mHsoarH de la carosabil LnH la cel
mat Gnalt unct Ji nu oate deHJi 1.&$$ mm. 8 GnHlime mai mare oate crea robleme
la trecerea, unor asa0e. Se referH remorci cu GnHlimea latformei de 6$$%*+$$ mm
' care asigurH o GnHlime interioarH a caroseriei de #.$$$%#.#$$ mm Ji o stabilitate
crescutH la rHsturnare.
.Consola faH, notatH Gn desen cu ZCf[, este cea originalH, deoarece alungirea saJiului nu
afecteazH aceastH cotH Ji vH. recomand sH nu mHrii consola faH, deoarece la vira0ele
efectuate Gn locuri strLmte muciile din faH al vagonului se ot lovi de obstacole !e
asemenea, o consolH faH mare Ji un roa scurt duce la acroJarea cabinei de cHtre
tractor, la vira0e. Balorile uzuale ale consolei faH sunt de minim /&$ mm Ji maim
*.#$$ mm.
.Consola sate, notatH Gn desen cu 4Cs4 se mHsoarH Gntre aa din sate Ji cel mai
deHrtat unct din satele remorcii. Balorile GntLlnite la avilioanele cHrora le%am
136
 

 Gntocmit documentaia entru omologare R)R, au avut valori curinse Gntre *.$$$ Ji
#.&+$ mm. ModificHrile aduse la Jasiu se fac entru a se asigura lungimea caroseriei ce
va ermite o cabinH comodH dar Ji *$%*# stui disuJi e rimul nivel. n acest fel se
oate aciona doar asura douH cote: consola sate Ji amatamentul, aflate Gntr%un
raort bine definit. 8 consolH sate mare face dificilH manevra Gn saii Gnguste,
deoarece zona mHturatH de remorcH la virare este mai largH. n acelaJi tim colul din
sate al remorcii nu este Gn zona vizibilH a tractoristului. Un lucru de asemenea esenial
este Ji GncHrcarea ecesivi a unii din sate ca Ji o soritH solicitare dinamicH a saJiului
la trecerea este obstacole.

.Consola ecesiv de mare duce de asemenea la o endulare uternicH a satelui Ji Gn

acest mod sunt deran0ate Gn lus familiile de albine disuse Gn sate. 8 consolH sate
mai scurtH duce la o GncHrcare mai ecilibratH a celor douH uni. Se recomandH o
dimensiune medie de *.&$$%*./$$ mm.
.)matamentul este distana .dintre aa. din sate, notat in desen cu Z)[.
)matamentul este alHturi de consola din sate cea de a doua cotH asura cHreia se
acioneazH la modificarea artizanalH a saJiului. n PlanJa # sunt rerezentate atru
cazuri de raoarte Gntre cele douH cote, amatamentul Ji consola din sate, GntLlnite de
asemenea la Gntocmirea documentaiilor entru omologarea R)R a unor remorci. n cele
atru cazuri concrete GncHrcarea Jasiurilor se face uniform distribuit, stuii, care dau cea
mai mare GncHrcare, sunt disuJi de regulH e trei nivele. Caroseria, ca Ji alte elemente
 GncarcH sulimentar Jasiul. ;orele normale distribuite e toatH lungimea saJiului conduc
la aariia forelor tHietoare Ji a momentelor Gncovoietoare ce solicitH Jasiul. Pe lLngH
forele statice, Gn timul mersului aar forele dinamice ce se suraun rimelor, mHrind
solicitHrile rin Gnsumare. !in calculele individuale efectuate entru fiecare caz la data
 Gntocmirii documentaiilor a rezultat cH forele tHietoare nu au valori ericuloase Gn
scimb momentele Gncovoietoare sunt cele de luat Gn consideraie. !eoarece Gn
construciile artizanale se rocedeazH emiric Ji de multe ori greJit aar unele rezultate
nedorite. Punctele solicitate sunt acelea unde Jasiul se reazemH e caetele arcurilor
susensiei Ji Gntre ae, sre centru. 8 construcie ecilibratH, cu GncHrcHri minime, evitH
aariia greJelilor grave, Gn tim ce contrariul oate duce la distrugerea saJiului. Gn
PlanJa # sunt redate numai diagramele momentelor Gncovoietoare Gn cele atru cazuri
rerezentative.
.n cazul 4a4, Cs K #.&+$ mm> ) K +.$1$ mm> Cf K (&$ mm, momentul Gncovoietor
maim are valoarea negativH de %(*( daNm, cu tendinH de deformare a saJiului Gn
unctul 1. NumHrul de stui e remorcH este de 9$ Ji o greutate totalH a remorcii de
9.+$$ g.
.n cazul 4b4, Cs K *.(6$ mm> ) K &&6$ mm> CfK (1$ mm, momentul Gncovoietor are
valoarea maimH de A*.$#* daNm Gn unctul +. NumHrul de stui e remorcH este de
&$ la o greutate totalH a remorcii de 9.&$$ g.
.n cazul 4c4, Cs K #.*9$ mm> ) K &.&6$ mm> Cf K (&$ mm, momentul Gncovoietor are
valoarea maimH de %*.&1+ daNm Gn unctul 1. NumHrul de stui transortai este de 99
Ji o greutate totalH a remorcii de /.#$$ g.
.n cazul 4d4, Cs K *.99$ mm> ) KQ +./#$ mm> Cf K /($ mm, momentul Gncovoietor
maim are valoarea de A&*# daNm. NumHrul de stui transortai este de &+ la o
greutate totalH a remorcii de &.&$$ g. Se observH cH Gn acest ultim caz GncHrcarea
saJiului este cea mai ecilibratH, deoarece cotele sunt cele recomandate anterior ca
valori otime.
.RezultH cH dimensiunea otimH a amatamentului este de +.&$$%+.($$ mm, alHturi de
137
 

dimensiunea otimH a consolei din sate, recomandatH la *.&$$%*./$$ mm. Pentru

rimele trei cazuri eistH ericolul deformHrii sau ciar a ruerii saJiului la surasolicitHri
 Gn transort. !e o foarte mare imortanH este fireJte Ji realizarea unei construcii sule.
.Ecartamentul se noteazH cu 4E4 Ji rerezintH distana dintre roile disuse e aceeaJi
unte. n cazul roilor simle ecartamentul se mHsoarH Gntre lanurile mediane ale celor
douH roi. Pentru roile duble se considerH distana dintre lanurile mediane ale fiecHrui
gru de douH roi. !e cele mai multe ori ecartamentul roilor din faH nu este egal cu cel
al roilor din sate. 3a alegerea unei remorci, ecartamentul este un element demn de
luat Gn seamH, deoarece un ecartament mai mare oferH o stabilitate mHritH la rHsturnare.
Cotele otime ale ecartamentului sunt curinse Gntre *.($$ Ji #.$$$ mm.
.7arda la sol transversalH se mHsoarH Gntre unctul cel mai de 0os al unii, Gntre roi, Ji
are valori mai mari Gn cazul roilor cu diametru mare Ji invers entru roile cu diametru
mic. Se recomandH sH nu se monteze Gn artea inferioarH a unii anumite reere,
deoarece se reduce garda la sol. 8 gardH la sol mare oferH siguranH Gn delasare e
drumuri de cLm sau Gn Hdure, acolo unde Jleaurile sunt de multe ori rofunde. Se
recomandH o gardH la sol de 19$%+$$ mm.
.7arda la sol longitudinalH se mHsoarH Gntre cele douH uni Ji rerezintH cota Gntre
carosabil Ji unctul cel mai de 0os. ;oarte multe remorci aicole au sub Jasiu magazii de
diferite forme Ji dimensiuni. Unele sunt eagerat de rofunde, ceea ce scade mult din
garda la sol longitudinalH, lucru foarte ericulos deoarece remorca oate rHmLne
susendatH la trecerea unor obstacole mai mari, cum ar fi dLmburi dar mai ales asa0e
de cale feratH. Este indicat sH se asigure o gardH la sol de &$$%9$$ mm.

Mase
.4Masa totalH maimH autorizatH4 a remorcii nu va deHJi (.$$$ g, Gn conformitate cu
normele R.).R. Constructorul care va realiza o remorcH aicolH va trebui sH asigure un
numHr cLt mai mare de stui transortai, Gn raort cu alte anee. Este necesarH o
construcie sulH a remorcii, cu o surastructurH simlH, din rofile metalice uJoare,
care sH asigure rezistena necesarH Gn toate regimurile de lucru. Sunt Gmotriva unor
deozite mari fie deasura, fie Gn artea de 0os, sau a unei cabine rea generoasH. 8
remorcH grea ridicH robleme Gn trafic, dar Ji Gn teren accidentat sau moale. 8rice reer
sau obiect e care Gl includem Gn inventar trebuie bine areciat Gn rivina strictei sale
utilitHi sau a greutHii rorii, deoarece Gn astoral trebuie duse albinele Ji nu tot felul
de alte lucruri.
.4Masa rorie4 a remorcii rerezintH masa constructivH strictH a remorcii, fHrH nici o
 GncHrcHturH.
.4Masa maimH autorizatH e aa din faH4 rerezintH greutatea la GncHrcarea maimH a
remorcii, din care o arte se distribuie e untea din faH.
.4Masa maimH autorizatH e aa din sate4 este acelaJi lucru entru untea din sate,
 Gn toate cazurile untea din sate este mai GncHrcatH decLt untea din faH deoarece
consola sate este mai mare decLt cea din faH Ji cu cLt este mai mare cu atLt va fi mai
 GncHrcatH.
.!isunerea cabinei Gn faH sau Gn sate influeneazH de asemenea GncHrcarea aelor Este
referabil ca aa din faH sH suorte 1&%+$5 din masa totalH a remorcii, Gn acest fel
solicitHrile transmise Gn mecanismul de direcie vor fi mai reduse. Un caz aarte Gl
rerezintH remorca aicolH cu cabina centralH, Gn acest caz GncHrcarea celor douH ae
fiind egalH.
.Esenial este fatul cH nu trebuie deHJitH masa maimH a remorcii din care derivH
avilionul nou construit. !e eemlu, dacH remorca originalH utea avea ma. /*&$ daN
138
 

entru #R&) "vezi articolul anterior', Gn acest caz remorca nou construitH, comlet
 GncHrcatH Ji cu stuii GncHrcai cu miere nu oate deHJi masa maimH autorizatH a
remorcii originale. Pot fi aduse anumite modificHri la unele subansamble Ji aceastH masH
maimH autorizatH sH oatH fi ceva mai mare, dar oricum sub ($$$ daN e durata
transortului.

Caracteristicile GncHrcHturii
.ncHrcHtura unei remorci avilionare este datH de surastructurH, care curinde tot
ansamblul de elemente: stui, cabinH, inventare aicole etc. )cestea toate sunt incluse
 Gntr%o caroserie. ;orma Ji structura acesteia diferH de la remorcH la remorcH, Gn funcie
de inventivitatea Ji osibilitHile fiecHrui aicultor.
.Caroseria unei remorci aicole avilionare are de regulH trei volume: comartimentul
entru stui, cabina de lucru Ji odinH Ji deozitul.

Cabina de lucru Ji odinH

oate fi disusH central, Gn sate sau Gn faH, raortat la sensul de mers. !isunerea
cabinei Gn centru ecilibreazH GncHrcarea e uni Ji solicitH mai uin Jasiul Gn zona de
centru. Gmarte Gn douH frontul de lucru al albinelor ducLnd la dezaglomerarea acestora
 Gn timul culesului Ji deci la o orientare mai uJoarH.

.Pentru reducerea lungimii remorcii Gn timul transortului s%au realizat baterii de stui
etensibile. Cabina a fost eecutatH Gn douH variante, cu lungime mHritH, ca Gn figura
Ji2sau varianta scurtH de #&$$ mm Ji un lus de #$ roi e & rame, aJezai Gn baterii.
.!isunerea cabinei Gn sate ermite realizarea unei console sate mai mare, fHrH a
 GncHrca rea mult untea. )ccesul Gn cabinH este comod, ferit de traficul albinelor.
.!ezavanta0ul este cH se GncarcH ceva mai mult untea din faH !e asemenea, oferH mai
uinH securitate a tractorului Gn timul unor oriri Gn marJ, e tim de noate.
.)mlasarea cabinei Gn faH descarcH arial untea, cu efecte benefice. )ccesul Gn cabinH
este oarecum Gngreunat de rezena roaului. Unii aicultori au realizat GnsH o micH
latformH de acces cu o scHriH lateralH.
.EistH Ji remorci aicole avilionare fHrH cabinH, numHrul de stui fiind considerabil mai
mare, Gn acest caz aicultorul avea douH remorci culate, Gn care cea de a doua era
revHzutH cu cabinH.
.Un alt eemlu interesant Gl oferH semiremorca din lanJa 9, la care cabina a fost
 GnlocuitH cu o cuJetH cu eretele frontal etensibil Ji at rabatabil, astfel cH la staionar
lungimea cuJetei devine *&$$ mm. )ceastH semiremorcH este tractatH de un autoturism
)R8 #++ Ji face arte din categoria semiremorcilor "o singurH aH raide. -oate
eemlele din lanJele *%9 au fost selectate dintre remorcile la care subsemnatul le%a
 Gntocmit documentaia de omologare la Registrul )uto RomLn.
.8rganizarea internH a cabinei este oarecum clasicH. )re douH uJi de acces de
aroimativ ($$ mm, entru un acces comod cu centrifuga de etras mierea, cutii de
stui etc. e artea stLngH faH de sensul de mers sunt disuse douH aturi surause,
cel de sus fiind rabatabil, iar cel de 0os cu ladH entru aJternuturi Ji aine mai groase.
3ungimea atului Ji deci a cabinei la interior va fi de *($$ mm, dar nu mai mult de *6$$
mm. GnHlimea atului de 0os se recomandH la +$$%&$$ mm. Saltelele ot fi din late de
139
 

($ mm, Gnvelit cu material tetil, totul montat e un od de scLndurH de brad articulat
cu balamale.
.Pe latura ousH sunt disuse Gn linie sHlHtorul cu aH Gn rezervor, masa Ji arzHtorul cu
gaz licefiat. !isunerea buteliei se va face obligatoriu Gn afara cabinei, de regulH sub
caroserie, Gn saiu asigurat. GnHlimea mesei va face osibilH montarea centrifugii de
miere sub blatul rabatabil. ;iecare aicultor este GnsH liber sH amena0eze cum doreJte
acest saiu entru a se simi cLt mai bine.
.Iluminatul interior se face natural rin fereastra disusH deasura zonei de lucru Ji la
artea de sus a uJilor. ;erestrele eterioare vor fi asigurate cu grile antiefracie. Pe tim
de noate iluminatul se realizeazH cu lama electricH fluorescentH cu convertor, avLnd
un consum de doar 9 \ la *# B.
.Pereii vor fi eecutai stratificat cu lemn de brad sau tablH la eterior, strat de
olistiren de 1$ mm entru termoizolaie Ji P;3 melaminat la interior. Nu vH recomand
folosire de vatH mineralH ca strat termoizolant, deoarece Gn timul transortului ot
trece Gn cabina scame fine rintre saiile de la GmbinHri, cu consecine din cele mai
nelHcute.
.n lafon, se va monta o traH de aerisire rote0atH cu sitH contra insectelor. Este foarte
bine dacH una din ferestre se oate descide.

Comartimentul stuilor
este destinat eclusiv amlasHrii stuilor. )ceJtia sunt disuJi Gn douH zone laterale, cu o
alee de acces e mi0loc. 3a fiecare caHt al aleii eistH cLte o uJH de acces, de
aroimativ ($$ mm lHrgime.
.Stuii folosii Gn remorca avilionarH sunt in rincial fie de tiul vertical cor !adant Ji
magazin, fie stui orizontali cu *9%*( rame mari sau stui orizontali cu *# rame Ji
magazin scurt.
.Este foarte imortantH alegerea tiului de stu recum Ji dimensionarea strictH a
cotelor entru o economie severH de saiu
.Stuii verticali sunt aJezai cu ramele Gn at rece "lanul ramelor este erendicular e
urdiniJ , astfel cH lHimea ocuatH de stu este de +#$ mm. Stuii orizontali sunt
aJezai cu ramele Gn at cald "lanul ramelor este aralel cu urdiniJul'. 3Himea ocuatH
de stu este de +6$%&$$ mm.
.)mlasarea stuilor Gn avilion se face Gn baterii. )cestea sunt construcii metalice din
rofile -, corniere Ji latbande asamblate rin sudurH formLnd colivii individuale Gn care
sunt lasai stuii.
)mlasarea stuilor verticali se face e douH nivele, avLnd avanta0ul cH distana dintre
nivele este destul de mare, iar aglomerarea albinelor este mai redusH. Ratarea aterizHrii
albinelor e untea de zbor este mai micH Ji imlicit deoularea stuilor de la eta0 mai
slabH. Stuii verticali se ot amlasa Ji e trei nivele dar creJte ericolul la rHsturnare
rin ridicarea centrului de greutate.
.Stuii orizontali sunt amlasai e trei nivele. CreJte numHrul stuilor de e avilion dar
Ji deoularea eta0ului suerior.
.Se va acorda o atenie foarte mare la blocarea stuilor Gn baterii e timul transortului,
recum Ji a Hrilor comonente ale fiecHrei cutii, deoarece Gn caz de accident de
circulaie cutiile sH nu cadH din locul lor, sau sH nu se desfacH, ermiLnd albinelor sH
invadeze zona. )ceste accidente s%au mai GntLmlat Ji rezultatele sunt uJor de bHnuit.
.Cutiile de stu utilizate Gn avilion sunt revHzute cu site de ventilaie atLt la artea de
sus cLt Ji la sita sulimentarH fie lateral fie la fund. )cest lucru este foarte imortant Gn
140
 

marJ e tim foarte cHlduros cLnd oricum noatea urdiniJurile sunt descise Gn timul
mersului, dar mai ales cLnd aar diverse defeciuni fie la remorcH fie la tractor, cu
staionHri mai mari !acH staionarea este de duratH se recomandH desciderea
urdiniJurilor Ji reluarea marJului Gn noatea urmHtoare.
.Comartimentul stuilor va fi revHzut cu trae de aerisire care sH ermitH o ventilare
bunH atLt la staionar, dar mai ales Gn timul delasHrii. -ot din acest motiv se
recomandH eliminarea ereilor laterali, deoarece ereii stuilor asigurH o bunH
rotecie termicH, iar o construcie Gngri0itH a bateriilor GmiedicH aariia curenilor de
aer Gntre stui.
Iluminatul natural al comartimentului se face atLt rin lafon cLt Ji lateral, la artea
suerioarH a bateriilor rin Gncideri acoerite cu fLJii din lHci din fibrH de sticlH de 1
mm grosime. 3umina cernutH rin aceste luminatoare este de calitate, suficientH Ji Gn
acelaJi tim accesul rin efracie nu este osibil. 3a artea suerioarH a luminatoarelor
se vor lHsa fante libere rin care sH oatH ieJi albinele scHate Gn timul lucrului.
.!imensiunile de gabarit ale caroseriei vor fi de maim ($$$ mm lungime, entru ca
 GmreunH cu cei #$$$ mm ai roaului sH nu se deHJeascH *$.$$$ mm lungime
maimH admisH. 3Himea maimH mHsuratH la streaJinH nu va deHJi #&$$ mm. Se
imune din acest motiv realizarea unor streJini scurte, astfel ca lHimea efectivH a
caroseriei sH fie cLt mai aroae de cota maimH admisH.

.nHlimea caroseriei este deendentH de GnHlimea latformei originale a remorcii de

bazH, socotitH la faa de sus a saJiului, astfel cH GnHlimea maimH a avilionului sH nu
deHJeascH 1&$$ mm !e regulH caroseria are o GnHlime de #$$$%##$$ mm.
.Structura caroseriei se va realiza din rofile metalice Gndoite Ji nu trase, cele din urmH
fiind mult mai grele Ji va fi coresunzHtoare cu eforturile dinamice rezultate Gn timul
transortului e drumuri neamena0ate.
.Se vor eecuta cLt mai uine suduri la oziie entru o calitate suerioarH a acestora.

!eozitele sunt disuse sub caroserie Ji sunt destinate HstrHrii alimentelor, a

inventarelor aicole Ji altor accesorii. Ele sunt confecionate din structuri metalice "oel
cornier, rofile U, latbande' Ji erei din tablH. )ccesul Gn deozite se face fie rin
odea, fie din lateral.
n conformitate cu noile norme tenice se imune ca Gntreg saiul lateral dintre cele
douH uni sH fie rote0at contra Htrunderii accidentale Gn timul mersului a unor
ietoni, bicicliJti sau a unor veicule )ceste deozite fac Ji acest oficiu.
.!e foarte mare imortanH este garda la sol longitudinalH, adicH distana de la fundul
deozitului la sol, care se recomandH sH fie de &$$%9$$ mm, entru ca remorca sH nu
rHmLnH susendatH la trecerea unui asa0 de cale feratH sau alte obstacole.

Oasiul
Oasiul este artea cea mai imortantH a remorcii, e el fiind montate toate
subansamblele. 3a artea suerioarH "surastructura', se aflH caroseria de tiul Ji forma
doritH de aicultor, iar Gn artea de 0os "infrastructura', se gHsesc celelalte subansamble
care vor fi tratate Gn continuare.
.Oasiul este format din douH lon0eroane aralele eecutate din rofil U Gndoit, cu
 GnHlimea de *($ mm, uneori Ji de altH dimensiune. 7rosimea rofilului diferH de la un
ti de remorcH la altul, duH caacitatea remorcii. Gntre cele douH lon0eroane sunt sudate
din loc Gn loc traverse din rofile U mai Gnguste, avLnd rolul de a consolida Jasiul. Gn
acest fel sunt Gmiedicate Gn mare mHsurH torsiunile la trecerea este obstacole Ji Gn
141
 

general se asigurH o mai mare robustee. Pe acest scelet se mai sudeazH diferite iese
de legHturH cu alte subansamble. -oate sudurile sunt eecutate electric.
.Oasiul original este rea scurt entru caroseria nou construitH Ji de aceea el trebuie
alungit. Se HstreazH consola faH, eventual se oate ma0ora foarte uin atunci cLnd
roaul este mai lung, se ma0oreazH amatamentul Ji consola sate. !in articolele
recedente rezultH urmHtoarele cote recomandate:
consola faH min. /&$ mm ma. *#$$ mm
consola sate min. *&$$ mm ma. */$$ mm
amatamentul min. +&$$ mm ma. +($$ mm

-otal min. 9/&$ mm ma. //$$ mm

.Se observH cH lungimea maimH a saJiului se recomandH undeva e la //$$ mm. Se

oate atinge Ji cota de ($$$ mm, dar se imun anumite mHsuri seciale.
.)lungirea saJiului original trebuie sH%i asigure aceleaJi erformane Ji noului Jasiu. !e
la Gnceut vH atrag atenia cH un Jasiu greu nu este neaHrat Ji robust. Se recurge la
soluia seciunilor variabile, conforme cu sarcina care le solicitH. n calcul se oate
considera cH descHrcarea maselor ce comun caroseria se realizeazH cu sarcini uniform
distribuite. !e aceea alungirea consolei din sate se va face cu un rofil U mai Gngust "U%
*#$, U%*+$'. )matamentul se ma0oreazH rin intercalarea unui segment nou Gntre ae.
!imensiunea acestui segment va fi cel uin egal cu seciunea celui original, sau mai
mare, deoarece solicitHrile vor fi mai mari. !imensionarea rofilelor ca Ji locul de
 Gmbinare se face e baza unor calcule de rezistenH, deoarece dimensionarea emiricH
oate aduce surrize. )cesta este Ji motivul entru care nu se oate sune la simla
areciere care sH fie cotele otime necesare. Ceea ce ot sH sun este cH Gmbinarea
segmentelor de lon0eroane se recomandH sH se facH obligatoriu resectLndu%se normele
tenice. Sudura caetelor de lon0eroane sH nu se facH 4la oziie4. -oate segmentele se
vor GnJira, oziia lor sH fie verificatH ermanent entru a se asigura aralelismul Ji
colaneitatea lor. Mai GntLi se vor face suduri Gn uncte Ji doar duH verificare se trece la
sudura definitivH. !eoarece rofilele sunt masive Ji sudurile rofunde] vH roun
sudarea alternativH care evitH deformHrile termice ireversibile ale saJiului. GmbinHrile
sudate vor fi GntHrite cu gusee "lHci' sudate e eterior Ji corniere surause e
interiorul rofilului U, Gn acest fel sudura nu va ceda. 7rosimea guseului se recomandH
sH fie $,( din grosimea rofilului.
.Pe oriunea alungitH, lon0eroanele vor fi GntHrite cu noi traverse disuse Gn nodurile de
descHrcare a eforturilor.
.Montarea caroseriei e Jasiu se realizeazH cu a0utorul unor traverse ce ot fi dintr%o
singurH bucatH, sau din console sudate erendicular e lon0eroanele saJiului.
latH cum se deruleazH corect roiectarea unul ansamblu 4caroserie%Jasiu4 entru o
remorcH aicolH, avLndu%se Gn vedere tot ce am scris Gn acest articol serial.
.Se stabileJte tiul de stu cu care se va lucra. Sre eemlificare adotHm stuul
vertical cu un cor normal "rama !adant' Ji magazin ME, cu disunerea ramelor Gn at
rece. n acest caz dimensiunile stuului vor fi de +#$ mm la faadH, +6$ mm Gn
rofunzime, cu o GnHlime de 99$ mm.

.!acH se utilizeazH un stu Htratic la care cele *# rame de cuib se ot disune fie Gn at
cald fie Gn at rece, cu magazin scurt, atunci dimensiunile vor fi de +6$%+6$%&6$ mm. n
cazul stuului orizontal, cu disunerea ramelor doar Gn at cald, dimensiunea Gn fronton
va fi de +6$ mm, Gn rofunzime va fi condiionatH de numHrul de rame, iar Gn GnHlime
142
 

deinde de rezena sau nu a magazinului.

.;iecare stu va sta Gn roria sa colivie, recomandLndu%se un 0oc lateral de *$ mm Ji
un saiu liber deasura de +$%($ mm.
.Se alege numHrul de nivele de disunere a stuului, douH sau trei. 3a disunere e trei
nivele se va face o economie maimH Gn cotele e verticalH entru Hstrarea centrului de
mase cLt mai 0os osibil.
.n funcie de tiul de stu folosit se stabileJte numHrul de stui e un nivel.
.Se dimensioneazH bateria de stui avLndu%se Gn vedere cotele stuilor, 0ocurile
recomandate, dimensiunile geometrice ale rofilelor.
.Cabina de lucru Ji odinH se recomandH sH aibH o lungime de *($$%*6$$ mm, la care
se mai adaugH grosimea ereilor aroimativ #&$ mm. Se alege varianta de disunere
a cabinei, faH sau sate.
.-oate cotele rezultate formeazH un lan a cHrui valoare totalH se va situa undeva Gntre
9/&$%//$$ mm, dar nu mai mult de ($$$ mm.
.3Himea caroseriei se stabileJte la ma. #+$$ mm entru a face osibilH realizarea e
fiecare arte a unei straJine de &$ mm. nHlimea caroseriei se stabileJte Gn funcie de
numHrul de nivele a stuilor. )tenie GnsH ca GmreunH cu GnHlimea latformei sH nu
deHJeascH 1&$$ mm.
.Se face o reartiie teoreticH a cotelor entru amatament Ji console, cu lasarea
unilor la cotele recomandate Gn articol.
.Se GntocmeJte bilanul sarcinilor entru absolut toate forele care solicitH
Jasiul.
.Se calculeazH Jasiul la solicitHri statice Ji dinamice entru sarcinile din bilan Ji se
 Gntocmesc diagramele rivind reartizarea sarcinilor, a forelor tHietoare Ji a momentelor
 Gncovoietoare.
.Se aleg constructiv rofilele necesare la alungirea saJiului Ji se verificH la solicitHrile
calculate anterior. n cazul Gn care dimensiunile alese sunt rea mari, ele se reduc Ji
invers.
Se reartizeazH consolele laterale, sudate e lon0eroane. 3a caHtul liber al acestor
console se sudeazH o ramH erimetralH care va marca marginea sceletului. Princiala
gri0H a constructorului va fi aceea de a realiza un cadru Gn care descHrcarea sarcinilor sH
se facH doar Gn noduri "intersecia rofilelor metalice'.
.BH recomand sH folosii un stu de verificare e care sH%l introducei Gn fiecare colivie Ji
sH observai modul Gn care culiseazH sau se etanJeazH la faadH.
.!eoarece roiectarea ansamblului caroserie Jasiu este de cea mai mare imortanH vH
recomand sH consultai un secialist. Gn cazul Gn care nu avei la cine sH aelai, vH stau
la disoziie entru o roiectare integralH care sH vH asigure realizarea unei remorci
aicole avilionare erformante, recum Ji Gntocmirea documentaiei necesare la
omologarea R)R, care Gn aceste condiii nu mai devine o roblemH.

Puntea din faH

.Puntea din faH este directoare Ji curinde osia, roi comlete, butuc cu tambur,
elementele mecanismului de frLnare. n funcie de tiul mecanismului de direcie se
disting douH categorii de uni, cu a rigid sau cu caete articulate rin ivoi Ji fuzete.
.3a remorcile cu eridoc osia este eecutatH din eava de oel de calitate, avLnd sudate
la caete ceuri Ji talerele saboilor de frLnH.
.n cazul remorcilor cu mecanism de direcie la caetele osiei se gHsesc furcile ivoilor.
;uzetele se rotesc Gn lan orizontal Gn 0urul ivoilor.
.?utucul cu tamburul, douH iese distincte formeazH un bloc, asamblarea fHcLndu%se
143
 

rin intermediul a ( Juruburi. ?utucul, eecutat din oel turnat, are douH lHcaJuri entru
rulmenii conici cu role. Montarea ansamblului butuc%tambur e fuzetH se face cu mare
atenie, atLt la ordinea de aJezare a semeringurilor Ji a rulmenilor, cLt Ji a 0ocurilor
recomandate 3a resarea rulmenilor e a, se va urmHri ca aceJtia sH culiseze LnH Gn
oziia de caHt, entru cH altfel vor aHrea 0ocuri foarte mari cu consecine nefaste.
Semeringurile sH fie Gn erfectH stare, fHrH ciuituri, cu manJeta neuzatH Ji arcul de
strLngere a manJetei Gntreg. Gn caz contrar, Gn teren, va Htrunde aa sre rulmeni Ji
aceJtia vor rugini. ntregul saiu interior al butucului, rHmas liber se umle cu vaselinH
de calitate, dar fHrH sH se eagereze, deoarece manJetele de cauciuc se ot rue.
.Reglarea 0ocului entru rulmenii conici se face cu roata demontatH, aa susendatH e
un suort Ji Gn aceastH situaie se strLnge iulia de e fuzetH cu utere, rotind
ermanent tamburul. Se simte la mLnH cum tretat rotirea devine mai greoaie Ji cu o
uJoarH tendinH de blocare. n aceastH oziie se bate Gn butuc cu un ciocan de cauciuc.
!acH 0ocul la rulmeni creJte, lucru sesizabil la rotirea tamburului, GnseamnH cH rulmenii
nu s%au aJezat GncH corect Gn lHcaJuri Ji Gn acest caz se reia strLngerea duH care se
slHbeJte iulia cu 9$ de grade, urmHrindu%se ractic ca una din laturile eagonului sH
ocue oziia celei vecine Ji se asigurH iulia. 3a final, rotirea tamburului trebuie sH fie
uJoarH Ji fHrH blocHri. 8 strLngere rea uternicH sau un 0oc mare duc la distrugerea
rulmenilor.

.Se recomandH ca la rimul drum sH se verifice temeratura butucului. GncHlzirea sa

ecesivH indicH un regla0 rost al 0ocului. -oate regla0ele descrise se vor face cu saboii
de frLnH strLnJi.
.Pe talere se gHsesc toate elementele de frLnare, saboi, arcuri, mecanism de reglare.
Pentru o reglare corectH a frLnelor este bine sH se aeleze la un mecanic auto, deoarece
oeraia imlicH o oarecare eerienH. Nituirea ferodourilor e saboi, montarea
saboilor e talere, reglarea 0ocurilor la saboi entru ca toate frLnele sH lucreze egal, nu
sunt oeraii la GndemLna oricui. n cazul Gn care 0ocurile sunt rea mici sau saboii se
bloceazH, roile merg frLnate. )re loc distrugerea ferodourilor, toirea vaselinei de la
rulmeni Ji Gn scurt tim griarea lor. Un 0oc rea mare reduce eficiena frLnHrii.
.Pe osie se gHsesc montai unul sau doi cilindri de frLnH de tiul cu o singurH camerH. 3a
frLnare, ti0a cilindrului de frLnH acioneazH cu fora asura unor Lrgii Ji ti0e care
transmit miJcarea la camele ce Gming saboii e ereii tamburului Ji astfel roata este
frLnatH. Gntreg acest lan cinematic trebuie verificat eriodic Ji Gntreinut coresunzHtor.
.n cazul remorcilor cu mecanism de direcie cilindrii de frLnH sunt lasai la roi Ji
cinematica frLnei diferH faH de cazul recedent.

Puntea din sate

.Puntea din sate este Gn mare mHsurH asemHnHtoare cu untea din faH de la remorcile
cu eridoc, diferena fiind Gn secial la dimensiunea cilindrilor de frLnH.
.Elementul cel mai imortant Gn cazul celor douH uni Gl constituie ecartamentul roilor
Un ecartament mic Ji un centru de greutate lasat mai sus conduce la o instabilitate Gn
teren accidentat sau Gn curbe Ji invers Sunt referate ecartamente Gntre *($$ Ji #$$$
mm.

a' 8 remorcH cu un ecartament mic de *&$$ mm cu disunerea stuilor e trei nivele,la

o curbH la stLnga, sub aciunea forei centrifuge, rin deformarea arcurilor din dreata Ji
a neurilor caroseria se GnclinH Ji delaseazH centrul de mase sre roile din dreata.
;ora centrifugH creeazH un moment de rHsturnare care oate fi mai mare decLt
144
 

momentul dat de greutatea remorcii Ji Gn acest caz remorca se va rHsturna. Condiia de

stabilitate a remorcii este GndelinitH Gn cazul Gn care
7  %* ^ ;c  %1
unde 7 % greutatea remorcii, ;c % fora centrifugH, %* Ji %1 % distane raortate la centrul
de mase.
Pentru ca inegalitatea de mai sus sH eiste ermanent este obligatorie:
% !escHrcarea e cLt osibil a eta0elor suerioare Ji astfel se coboarH centrul de mase
"scade %1 Ji creJte %*'.
Meninerea resiunii ridicate Gn neuri.
Biteza de rulare Gn curbe sH fie micH.
b' Remorca are un ecartament mare, de #$$$ mm, Ji disunerea stuilor se face e
douH nivele. Centrul de mase se aflH mai 0os Ji Gn acest caz inegalitatea celor douH
momente creJte Gn favoarea stabilitHii.
Cele constatate anterior ne obligH sH alegem un ti de remorcH cu un ecartament mare
iar soluia adotatH la disunerea stuilor sH asigure o lasare a centrului de mase cLt
mai 0os.
Se atrage atenia Gn mod deosebit cH nu se admit modificHri sau intervenii ma0ore Gn
structura unilor, care trebuie sH fie originale.

Proaul
.Proaul remorcii face legHtura cu veiculul trHgHtor Ji asigurH traciunea Ji direcia.
Este o construcie sudatH din rofile de tablH GndoitH formatH din doi tirani disuJi Gn
formH de sHgeatH Ji una sau mai multe traverse sudate care%i mHresc rezistena. n
artea din faH se aflH inelul de traciune ce oate fi demontabil sau sudat Ji este
eecutat din oel for0at. Este obligatorie Hstrarea formei iniiale a inelului, fHrH
scimbarea soluiei originale. !iametrul interior oate fi +$ sau && mm.

.n cazul Gn care interiorul inelului se ovalizeazH eagerat se recurge la Gnlocuire. Unele
inele au la interior o bucJH de uzurH ce oate fi GnlocuitH.
.3a caHtul ous roaul este articulat cu untea din faH rin intermediul a douH boluri
cu diametrul de #&%1$ mm. )cestea trebuie gresate eriodic Ji verificatH sigurana
 Gmotriva desrinderii lor accidentale. 3a verificarea tenicH eriodicH nu se admite
funcionarea cu boluri Ji lagHre ovalizate sau cu roaul deformat, suduri imrovizate
sau modificHri artizanale.

!irecia
.Remorcile aicole ot avea direcia cu eridoc sau cu mecanism aralelogram de
direcie. Cele mai ractice sunt cele cu eridoc datoritH manevrabilitHii ridicate, dar
rezintH dezavanta0ul unei latforme mai ridicate, undeva e la *#&$%*1&$ mm, ceea ce
ridicH centrul de mase, lucru ce se oate comensa rintr%o 0udicioasH organizare e
verticalH. Remorcile din categoria doua au latforma mai 0oasH, aroimativ **$$ mm,
dar se manevreazH mai greu Gn saii Gnguste.
.Peridocul este format din douH iese circulare, una fiH montatH e Jasiu iar cealaltH
mobilH e un cadru ce aarine unii din faH. Ele sunt surause Ji se ot roti una faH
de cealaltH datoritH unor role sau bile. Sistemul trebuie Gntreinut rin ungeri Ji verificHri
eriodice, deoarece o uzurH sau defeciuni ma0ore ot duce la accidente grave.
.Mecanismul de direcie cu aralelogram este GntLlnit mai mult la remorcile agricole sau
la remorci aicole care folosesc Jasiul de la autocamioane. )re o construcie clasicH,
leviere, ivoi, bare de direcie Ji caete sferice de barH. Se vor urmHri Ji Gntreine ivoii
145
 

cu bucJele lor, caetele de barH Ji se va verifica la nevoie ungiul de convergenH, care

trebuie sH aibH o valoare uJor negativH.

.!esciderea Gn faH a roilor "ungi de convergenH ozitiv' duce la GncHlzirea Ji uzura

raidH a neurilor. Gnciderea este valoarea de +%& mm a roilor are acelaJi efect.
ocurile eistente Gn mecanismul de direcie duc la uzuri neuniforme ale neurilor din
faH Ji la un mers Jeruit al remorcii.

Susensia
.Pentru aceastH categorie de remorci susensia este asiguratH de arcuri cu foi cu brae
egale. 3a un caHt arcul este articulat rin bucJH Ji bol iar la celHlalt caHt floteazH fie
cu atina, fie cu cercel Gn funcie de sarcina remorcii originale arcurile au un numHr mai
mare sau mai mic, dar Gn general de *$ foi Ji o seciune a acestora Gn medie de ($*$
mm. ?ineGneles cH ot avea Ji alte valori.

.!esciderea medie "distana Gntre caete' are valoarea de *$$$%i *$$ mm. )rcurile mai
lungi lucreazH bine faH de cele scurte care sunt mai rigide, dar sHgeata lor este mai
mare ceea ce ridicH GnHlimea latformei. 8 soluie bunH este dublarea arcului rincial
de e fiecare roatH cu un arc secundar, mai scurt, care intrH mai tLrziu Gn funciune Ji
doar la surasarcini. Se asigurH astfel o rotecie a familiilor de albine e un drum
accidentat, dar Ji mena0area saJiului la Jocuri uternice.
.!in construcie arcurile cu foi sunt roiectate entru o sarcinH maimH la care
deformarea lor are o sHgeatH datH. Pentru a nu se deHJi aceastH sHgeatH se monteazH
tamoane limitatoare din cauciuc. !acH arcurile se deformeazH cu vremea sau
 GncHrcarea remorcii este este limitH, remorca stH e tamoane LnH la distrugerea lor Ji
susensia este scoasH din funciune. EistH ciar ericolul ca arcurile sH fie date este
ca Ji roata sH se bloceze e Jasiu.
.3a remorcile auto construite mai retenios sunt revHzute amortizoare Ji bare antiruliu.
)cestea asigurH o stabilitate accentuatH Gn teren accidentat sau Gn curbe, ermiLnd o
rulare la vitezH mai mare.

Roile
.Roata comletH se comune din discul cu 0anta asamblatH, cercul roii, inelul de
 Gncidere Ji anveloa. EistH o coresondenH Gntre 0antH Ji anveloH Gn sensul
dimensiunii lor, astfel cH nu se oate monta e o 0antH decLt anveloa recomandatH de
fabricH.
.Remorcile aicole avilionare derivH dintr%o remorcH originalH cHreia i%au fost aduse
modificHri. Cel care construieJte o astfel de remorcH trebuie sH calculeze numHrul de roi
necesare, Gn funcie de GncHrcarea rezultatH e fiecare unte Ji ractic e fiecare roatH.
!acH GncHrcarea e roata originalH este Gn limitele normale se oate Hstra aceeaJi
anveloH. !acH GncHrcarea este mai mare se alege o anveloH mai mare. Gn cazul
remorcilor cu consola sate mare, GncHrcarea e untea din sate creJte Ji va fi nevoie
de roi duble. Gn acest caz creJte GnsH Ji rezistena la mers, simultan cu creJterea
consumului de combustibil.
.Nu se recomandH utilizarea unor baloane mari Gn ideea amortizHrii mai bune a Jocurilor
deoarece Gn condiii de loaie Ji noroi se intrH uJor Gn regim de acvalanare cu deraa0e
nedorite.
.!eJi o remorcH aicolH nu ruleazH mai mult de #$$$ m Gntr%un sezon, ceea ce ar
 Gnsemna o duratH mare de eloatare a anveloelor "muli ani de zile', se GntLmlH
146
 

frecvent ca Gntr%un singur sezon Ji uneori la un singur drum sH distrugem o anveloH.

Pentru a evita astfel de situaii vH fac urmHtoarele recomandHri rivind eloatarea
corectH a neurilor.

Instalaia de frLnare
.Reroduc integral descrierea Ji recomandHrile fHcute de IMU Medgidia Gn notia tenicH
entru remorcile rorii. Remorca este revHzutH cu o instalaie de frLnare neumaticH
cu o singurH conductH rincialH e rinciiul frLnei cu deresiune e conducta
rincialH.
.Comanda frLnHrii se realizeazH din cabina conducHtorului tractorului rin aHsarea
edalei de frLnH. Sistemul de frLnare dH osibilitatea de reglare a resiunii Gn cilindri de
frLnH, astfel GncLt momentul de frLnare realizat de saboi rin frecare e tamburi sH nu
deHJeascH culul roilor Ji deci sH nu se roducH atinarea remorcii e calea de rulare,
evitLnd astfel uzura neuniformH Ji rematurH a anveloelor.
.ntrucLt Gn timul rocesului de frLnare, datoritH forelor dinamice, osia din faH este
 GncHrcatH iar osia din sate arial descHrcatH, cilindrul de frLnare din faH are diametrul
mai mare decLt cilindrul de frLnare din sate.
.Pentru a se obine un regla0 corect, Gn circuitul aerului din faH este introdus un
regulator de resiune sulimentar.
.nceerea frLnHrii roilor din sate ale remorcii trebuie sH se realizeze Gnaintea Gnceerii
frLnHrii roilor din faH, iar Gnceerea frLnHrii remorcii trebuie sH fie Gnaintea Gnceerii
frLnHrii autoveiculului tractor, astfel GncLt duH frLnare, autotrenul sH rHmLnH Gntins.
.;rLnarea la staionare, Gn antH, cu autotrenul culat, se realizeazH e roile din sate
rin acionarea manualH a disozitivului de frLnare.
.3a staionarea singularH a remorcii, Gn afarH de frLnarea e roile din sate trebuie
realizatH Ji frLnarea roilor din faH rin aHsarea Gn 0os a roaului.
.Elementele constructive ale instalaiei de frLnare sunt indicate Gn scema cinematicH
alHturatH Ji sunt urmHtoarele:
% semiculele asamblate SC* Ji SC#> filtrul decantor ;> inversorul I> regulatorul de
sarcinH RS> regulatorul de resiune RP> rezervorul de aer R> conductele de legHturH Ji
armHturile C.
.Semiculele asamblate realizeazH legHtura sistemului de frLnare a remorcii cu sistemul
de frLnare a tractorului.
.;iltrul decantor urificH aerul care Htrunde Gn circuitul instalaiei de frLnare.
.Regulatorul de sarcinH regleazH resiunea din camerele de frLnH Gn funcie de sarcina
remorcii, astfel GncLt momentul de frLnare realizat de frecarea saboilor e tamburi sH
nu deHJeascH momentul eterior, entru a nu se roduce atinarea roii e calea de
rulare Gn momentul frLnHrii.
.Regulatorul de resiune este introdus Gn circuitul neumatic al frLnei roilor din faH Ji
are rolul de a realiza un regla0 sulimentar de resiune Gn camera de frLnare faH,
datoritH reartizHrii neuniforme a sarcinii e cele douH osii Gn momentul rocesului de
frLnare. )re Gn acelaJi tim rolul de a GntLrzia frLnarea roilor din faH ale remorcii Gn
raort cu roile din sate, entru a evita atLt tanga0ul cLt deraarea satelui remorcii de
frLnare.
.Inversorul are rolul de a inversa circuitul aerului Gn momentul aHsHrii e edala de
frLnH, adicH Gntrerue circulaia aerului Gntre tractor Ji rezervorul tamon al remorcii Ji
stabileJte legHtura Gntre rezervorul tamon Ji camerele de frLnare ale remorcii.
.Rezervorul de aer are rolul de a Gnmagazina aerul sub resiune e care Gl cedeazH
camerelor de frLnare Gn timul rocesului de frLnare.
147
 

.Conductele de legHturH Ji armHturile asigurH cHile de acces a aerului Gntre diferitele Hri
ale sistemului de frLnare.
.3a staionare Gn antH sau la astoral se recomandH folosirea a doua cale entru
blocarea uneia din roile din sate.

Instalaia electricH de iluminare%semnalizare

.n acest articol este tratat ultimul caitol din fiJa tenicH, ce se referH la dotarea
remorcii aicole avilionare cu roria instalaie electricH necesarH entru a se marca
atLt rezena Gn trafic e tim de noate cLt Ji entru semnalizarea manevrelor de
frLnare sau scimbare a direciei de mers.
.Remorcile aicole avilionare au Gn general dimensiuni de gabarit areciabile, care e
tim de zi sunt uJor de remarcat, dar care Gn timul noii, cLnd se fac delasHrile Gn
ma0oritatea cazurilor, trebuie foarte bine semnalizate Ji ca rezenH Gn trafic dar Ji ca
dimensiuni. n acest sens este obligatorie montarea e remorcH a unor lHmi cu secific
auto Ji a unor catadiotri.
.Efectuarea unor manevre de scimbare a direciei de mers sau a frLnHrii recum Ji
starea de avarie este obligatoriu sH fie semnalizatH luminos cu a0utorul unor lHmi
secifice.
.-iul tuturor lHmilor, uterea becurilor, recum Ji oziia lor sunt recis stabilite rin
norme Ji sunt rezentate Gn lanJa alHturatH. Pentru o siguranH soritH unele lHmi sunt
dublate de catadiotri de diferite culori. !e menionat cH trebuie resectate cu strictee
datele din lanJa rezentatH, fHrH inovaii, fHrH adaosuri Ji fHrH lisuri. Se recomandH
utilizarea lHmilor auto inscriionate cu _E *6` acestea fiind omologate Gn ara noastrH.
.-ensiunea de lucru a lHmilor este de *# B Ji Gn cazuri deosebite #+ B. 8 olaritate a
lHmilor este conectatH la masa metalicH a remorcii, iar cealaltH olaritate este
alimentatH rin cabla0 din curu liat, izolat Gn manta din olivinil. Seciunea
conductorului de curu este dictatH de intensitatea curentului din circuit recum Ji de
durata de folosire. !eoarece Gn timul mersului au loc vibraii sau frecHri ale cabla0ului
de Hrile metalice cu ericol de scurtcircuit, cabla0ele sunt rote0ate rin matisare Ji
tunele de cable "conducte ozate e Jasiu sau caroserie'.
.Conectarea electricH a remorcii la veiculul trHgHtor se face rintr%un racord fleibil Ji o
rizH multiolarH. -raseul racordului Ji lungimea lui se va alege astfel GncLt la manevre
sH nu se roducH Gntinderi sau ciar ruerea sa. Gn racticH recomand ca la efectuarea
manevrelor Gn locul de astoral sH se deculeze riza de la veiculul trHgHtor deoarece
virHrile sunt foarte amle Ji ericolul ruerii racordului sunt mai mari. !e asemenea
recomand montarea e remorcH a unei rize auto la care sH se culeze cel de al doilea
caHt al racordului. 3a staionare, la cules racordul se demonteazH Ji se HstreazH Gn
cabinH.
.Eecuia unei instalaii electrice se va face doar de un electrician auto rofesionist Ji cu
materiale Gn erfectH stare, entru evitarea unor incidente nedorite.
.Recomand de asemenea ca Gn cabina remorcii sH se gHseascH cLteva becuri de scimb
 Gn caz de defeciune recum Ji siguranele auto recomandate. ;olosirea unor sigurane
ma0orate ot duce la incendierea instalaiei Ji ciar a vagonului.

148