NMULIREA FAMILIILOR DE ALBINE

nmulirea albinelor prezint dou aspecte: I. nmulirea sexual a indivizilor pentru perpetuarea speciei; II. nmulirea familiilor de albine prin roire, care asigur formarea unei noi uniti biologice, denumit roi. Instinctual de roire constituie un mijloc natural de inmulire a familiei de abine , dar n practica apicol au fost create o serie de metode de roire dirijat direct de apicultor, cunoscute sub denumirea de roire artificial. I. nmulirea e!ual a in"i#i$ilor %entru %er%etuarea %eciei& re!terea reproductorilor vizeaz cre!terea mtcilor "reproductor femel# !i a tr$ntorilor "reproductor mascul#. %entru obinerea unor producii ridicate de miere, polen, cear, propolis, lpti!or de matc sau apilarnil este important ca n stupin s existe material genetic de calitate, mtci tinere, selecionate, mperec&eate cu tr$ntori provenii din su!e valorase. 'egine pot fi procurate de la un cresctor de mtci autorizat "soluia cea mai sigur !i recomandat# sau crescute n stupina proprie, cu material selecionat de la familiile cele mai valoroase. n selecie trebuie avut n vedere !i calitatea tr$ntorilor cu care matca se mpere&eaz. (e aceea trebuie acordat o atenie deosebit !i cre!terii speciale a tr$ntorilor ce urmeaz a fecunda mtcile. alitatea mtcii este un factor decisiv pentru obinerea unor producii ridicate. (e aceea ac&iziionarea sau cre!terea n sistem propriu de mtci valoroase trebuie s fie prioritar pentru fiecare apicultor interesat s valorifice superior culesurile de producie. 'RE()EREA M*)'ILOR %entru obinerea mtcilor pot fi folosite mai multe metode: obinerea !i folosirea mtcilor din roiurile naturale sau a botcilor din familiile orfane sau care !i sc&imb lini!tit matca, folosirea cutiei )enter, decuparea fagurilor cu ou !i transvazarea larvelor. O+inerea ,i folo irea mtcilor "in roiurile naturale

*tunci c$nd familia de albine roie!te, albinele lucrtoare construiesc numeroase botci de roire, n special pe marginile laterale !i de jos ale fagurilor. +otcile formate de albine n perioada frigurilor roitului pot fi folosite la obinerea mtcilor tinere. *stfel, pe msura formrii botcilor !i ajungerii lor la maturitate, acestea sunt tiate cu o bucat de fagure cu o zi sau dou nainte de eclozionarea mtcii "botcile mature, din care mtcile trebuie s eclozioneze n cur$nd se recunosc dup culoarea lor mai nc&is !i dup culoarea cpcelului, care este mai desc&is la culoare, cu aspect fibros !i ros parial#. +otca de roire se deta!eaz din fagure cu ajutorul unui cuit ascuit, preferabil nclzit, mpreun cu o bucat de fagure lat de ,-,,.cm !i se altoie!te pe un fagure, cldit, mai nc&is la culoare,din care au ie!it c$teva generaii de puiet, de preferin cu puiet cpcit !i coroni de miere n partea superioar , ntr-o familie orfan sau roi artificial nou nfiinat. %entru a obine botci de la o familie anume se poate folosi metoda intrrii n frigurile roitului a acestei familii de la care se urmre!te luararea botcilor. %entru aceasta coloniei i se asigur primvara devreme cele mai bune condiii de dezvoltare, de cre!tere a unui numr mare de puiet !i albine tinere "&ran suficient, cuib str$mtorat pe c$t mai puini faguri, pentru pstrarea unui regim termic adecvat, matc de ,an, stup protejat de curenii de aer#. n a doua jumtate a primverii "n luna mai#, c$nd familia este n plin dezvoltare, cu multe albine tinere, se sisteaz introducerea ramelor noi folosite la extinderea cuibului !i se ine cuibul str$mtorat. *diional se ntre!te cu puiet cpcit, gata de eclozionare. /urplusul de albine tinere, ng&esuiala n stup, lipsa spaiului de depozitare a mierii !i a celulelor goale necesare pontei mtcii vor determina familia de ,

albine s intre n frigurile roitului !i s construiasc un numr mare de botci pe care apoi apicultorul le poate folosi dup necesiti. (in familia intrat n frigurile roitului pot fi luate botcile cu ntreaga ram, nemaifiind necesar tierea lor, pentru formarea unui roi artificial, ls$ndu-se pe ram doar o botc sau dou, bine crescute de albine, restul botcilor distrug$ndu-se. (in botcile de roire se pot obine mtci cu abdomenul foarte bine dezvoltat !i prolifice ns sunt roitoare, ca !i familiile din care au fost crescute, caracterele ereditare mo!tenindu-se din generaie n generaie. (e aceea folosirea acestora n nmulire nu este recomandat, producia de miere sau polen put$nd fi compromis de intrarea n frigurile roitului a familiilor ce folosesc astfel de mtci. O+inerea mtcilor "in +otcile familiilor orfane *tunci c$nd !i pierd matca n mod subit, pentru a-!i cre!te o nou matc, albinele iau n cre!tere larve de v$rst t$nr !i construiesc, de obicei pe mijlocul fagurilor, botci. 0tcile care eclozioneaz din aceste botci au, de obicei, abdomenul triung&iular !i sunt mai mici dec$t mtcile provenite din botcile de roire. *lbinele, atunci c$nd !i dau seama c au rmas fr regin, se nelini!tesc, se panic&eaz, !i &rnesc abundent larve alese din cuib, dar sunt luate n cre!tere !i larve de v$rst mai naintat dec$t cea optim pentru cre!terea unei regine "mai mari de ,1 ore#. (in aceste larve se vor dezvolta mtci inferioare din punct de vedere al calitilor urmrite "prolificitate, productivitate, etc.# care, av$nd o v$rst mai mare atunci c$nd au fost luate n cre!tere, vor ecloziona !i mai repede !i !i vor omor rivalele, adic mtcile cu v$rsta potrivit, relativ de calitate. *picultorul poate s deta!eze cele mai frumoase botci de pe fagure, folosind un cuit ascuit !i s le altoiasc pe ali faguri din alte familii orfane sau nuclee sau s ia ramele pe care aceste botci apar !i s formeze roi artificiali, iar la familia orfan din care a prelevat botcile de salvare s lase doar o botc, cea mai dezvoltat. 0atca care va ie!i din aceast botc va avea rezultate satisfctoare pentru un an, dup care trebuie sc&imbat. O+inerea mtcilor "in +otcile "e c-im+are lini,tit $nd matca este btr$n, epuizat sau c$nd este mutilat n urma unui accident sau a interveniei apicultorului, albinele cresc maximum 1-2 botci, mari, pe partea central a fagurilor din care vor ie!i mtci de calitate. n lumea apicol se consider c aceste mtci, provenite din botci de sc&imbare lini!tit, sunt cele mai bune. *picultorul poate obine botci de sc&imbare lini!t n trei faze: .. /tabilirea familei sau a familiilor de albine recordiste cu caliti biololgice !i productive deosebite. /. *mputarea cu ajutorul unei forfecue a aripilor anterioare sau a unui picior din fa a mtcii care trebuie sc&imbat din cauza v$rstei naintate, dar fr s se provoace rnirea sau strivirea unei alte pri anatomice vitale "cap, torace, abdomen# astfel nc$t matca s-!i poat continua ouatul n condiii normale. (in cauza acestei infirmiti aparente "matca nu se folose!te de aripi pentru depunerea oulor# albinele din familia respectiv &otrsc nlocuirea ei prin sc&imbare lini!tit. 6le construiesc 1-2 botci pe mijlocul fagurilor n care matca va depune ou, silit de lucrtoare, apoi vor &rni din abunden,cu lpti!or de matc, larvele din aceste botci ca viitoarele mtci s beneficieze de condiii optime de dezvoltare nc de la nceputul cre!terii. 3a ,4-,1 zile de la amputare se face un control la care se urmre!te prezena, numrul !i poziia botcilor. $nd botcile ajung la maturitate ",1-,5 zile# se procedeaz la scoaterea "decuparea# botcilor !i se formeaz tot at$ia roi c$te botci sau rame cu botci sunt, la care se mai repartizeaz nc doi faguri cu puiet cpcit, gata de eclozionare !i miere, din aceea!i familie n care au crescut botcile, precum !i o ram cu fagure artificial destinat clditului. 1

(ac dorim s producem n continuare botci crescute n condiii de sc&imbare lini!tit, lsm matca infim mai departe n stupul su. uibul se completeaz cu 1-2 faguri cldii de la rezerv !i 1-2 faguri numai cu puiet cpcit de la alte familii de albine . onform aceluia!i ciclu de ,1-,5 zile, situaia se repet, n cuib sunt 1-2 botci mature, aproape de eclozionare cu care se procedeaz la formarea roiurilor sau a nucleelor. 'epetarea acestor operaii se face p$n se obine ntregul necesar de mtci de care este nevoie pentru nlocuirea mtcilor necorespunztoare !i pentru dezvoltarea efectivului de familii de albine din stupin. 3a ultimul ciclu, c$nd nu se mai dore!te obinerea de botci, n familia respectiv se las o ram cu o botc, urm$nd ca matca care eclozioneaz s o nlocuiasc pe mama ei v$rstnic !i infim. 'oii astfel formai, cu mtci crescute prin sc&imbare lini!tit, se stimuleaz din dou n dou zile cu c$te 244544g sirop de za&r n concentraie de ,:, p$n ce matca ncepe s depun ou. (up ce roii cu mtci tinere !i-au dob$ndit autonomia necesar unei familii n dezvoltare, se procedeaz la unificarea familiilor ale cror mtci trebuie s fie nlocuite cu aceste mtci tinere, astfel: 0arianta .. ntr-o diminea lini!tit se nltur din stup matca vec&e ce urmeaz s fie sc&imbat !i familia de albine se las n starea de orfanizare p$n ctre sear. *cest interval de timp permite dispariia total a orcrei urme de feromoni, ceea ce face ca populaia familiei respective s accepte cu u!urin prezena altei mtci sau c&iar s o prefere. /e procedeaz apoi la transvazarea ramelor cu faguri !i populaia de albine din stupul organizat n familia-roi cu matc t$nr, intercal$nd, dup ncetarea zborului, ntre cele dou grupe de rame un &rnitor cu .44g sirop de za&r n concentraie ,:,. n ziua urmtoare se scoate &rnitorul !i se apropie ramele transvazate de cele din familia primitoare. 0arianta /. 7reptat, zilnic, se iau n cursul dimineii c$te ,-1 rame cu puiet !i albina acoperitoare din familia cu matca vec&e ce trebuie nlocuit !i se introduce dup ultima ram din familia nou cu matca t$nr. n felul acesta culegtoarele "care sunt mai agresive !i accept mai greu matca nou# se ntorc n familia de la care au fost luate iar doicile, care sunt albine tinere, bl$nde, rm$n s creasc puietul de pe fagurii respectivi. $nd familia care urmeaz s fie desfinat prin unificare nu mai are dec$t 5-. rame cu populaie, tot n cursul dimineii, se nltur matca vec&e, epuizat, ls$ndu-se familia orfan p$n dup-masa, seara, c$nd se transvazeaz n familia primitoare dup acela!i procedeu ca n varia Folo irea cutiei 1enter utia )enter este un dispozitiv format din mai multe piese din plastic, ce permite cre!terea mtcilor n botci artificiale, din plastic, fr a mai fi necesar transvazarea larvelor, matca ou$nd direct n botcile fixate n bloc, n f$!ia de plastic sub form de fagure. 6ste o metod bun, av$nd n vedere c mtcile obinute sunt de calitate, fiind obinute devreme, oule fiind depuse direct de matc n botci, ns este o metod costisitoare de timp !i operaii, fiind preferat mai puin de productorii de mtci n sistem comercial. Decu%area fa2urilor cu ou * doua zi dup ce familia doic a fost pregtit "orfanizat, &rnit stimulativ cu sirop de za&r !i turte proteice#, din cuibul familiei de prsil "donatoare de ou sau larve# se scoate un fagure ce conine larve n celule de lucrtoare, n v$rst de ,-1 zile, care se duce ntr-o camer nclzit. %e o mas, cu ajutorul unui cuit bine ascuit !i nclzit se taie f$!ii de fagure, care s conin fiecare c$te un r$nd de celule. %entru cre!terea mtcilor se folosesc doar celulele din partea superioar !i de mijloc a fagurelui. 8$!iile de fagure se a!eaz pe mas !i fiecare se taie la jumtate din nlimea celulelor. *poi f$!iile se taie n buci separate, astfel ca fiecare bucic de fagure s aib o celul cu larv. elula este lrgit la gur, mai apoi, cu un bei!or de lemn gros de 9mm, rotunjit la v$rf, cu atenie, fr a atinge !i rni larva. *poi, cu ajutorul cerii topite, celulele se lipesc de suporturi n care se scufund repede baza celulei. n cazul folosirii directe a botcilor se pot folosi diferite forme de suporturi "pene, coad de r$ndunic, ptrate cu tije, etc#. %entru a pregti fagurele n care se vor fixa suporturile cu celulele naturale retezate !i lipite cu cear, este bine ca acest fagure s fie introdus n cuibul familiei doici c$teva ore, ca s se nclzeasc "se poate folosi, n acest sens, !i o camer bine nclzit#, fixarea suporturilor cu botci fc$ndu-se astfel mult mai u!or. 6i trebuie s fie mai 2

nc&i!i la culoare "n care s-au crescut c$teva generaii de puiet, s conin predominant celule de lucrtoare !i s aib n partea superioar o coroni de miere. elulelele cu larve se pot fixa pe suporturi triung&iulare "pene# din pacaj sau lemn construite din sc$nduri subiri, lungi de 2.mm, cu o grosime de p$n la 1mm, limea la captul unde se lipesc celulele de ,.mm iar v$rful ascuit. %enele se nfing pe ambele fee ale fagurelui n form de zig-zag. :$rful ascuit trebuie s ajung n peretele din mijloc al fagurelui "foia artificial pe care s-a construit#. (istana dintre pene este de 2mm iar dintre r$nduri .mm, astfel c pe o fa de faguri se pot fixa 5 r$nduri de ,4-,1 pene fiecare. 'ama cu pene se a!eaz n mijlocul cuibului familiei doici, ntre dou rame cu puiet cpcit. (ac exist mai multe rame cu larve de mtci la cre!tere, ntre aceste rame se pun, intercalai, faguri cu puiet cpcit. *tunci c$nd, n locul penelor, se recurge la fixarea celulelor de larve pe suporturi de lemn "1.;1.mm, cu grosimea de .,1.mm#, lipirea se face ca !i pe penele triung&iulare. /uporturile se fixeaz pe 2-5 speteze de lemn care se introduc n rama de cre!tere pe ni!te canale tiate n corpul ramei, cu celulele ndreptate n jos. 3a o familie cresctoare se pot da ntre 54 !i 94 celule cu larve din care vor rezulta ntre 24-54 botci de bun calitate, botci care apoi se vor folosi dup necesiti "formare de nuclee, roi artificiali, recuperarea unei familii orfane, etc.#. 0etoda are dezavantajul c fagurele cldit din care se taie f$!iile nu se mai recupereaz. )ran #a$area lar#elor *ceast metod este folosit, datorit eficienei, rapiditii !i bunelor rezultate obinute n urma aplicrii ei, n stupinele mari !i majoritatea cresctoriilor comerciale de mtci !i are dou variante: mutarea larvelor n botci fr &ran larvar, lpti!or "transvazare uscat sau simpl# !i mutarea larvelor n botci n care exist lpti!or "transvazare umed sau dubl#. %entru executarea lucrrilor este nevoie de rame de dimensiunea celor din cuib, cu lateralele groase "limea de 14-24mm#, prevzute cu !anuri n care vor intra !ipcile cu botci. *cestea sunt prevzute cu guri n care vor intra picioru!ele botcilor artificiale, suporii pentru botci sau de care se vor lipi botcile confecionate din cear. %e o !ipc de cre!tere se pot monta p$n la ,5 botci. ntr-o ram de cre!tere se pot pune, la distane egale, 2 leauri cu botci. (istana dintre leauri "ntre . !i < cm# permite scoaterea !i introducerea acestora cu u!urin n rama de cre!tere !i ngduie albinelor s cldeasc botcile fr a fi ng&esuite. *picultorii care doresc s obin doar c$teva mtci pe an pot folosi botcile din cear. *cestea se confecioneaz n felul urmtor: ceara se tope!te ntr-un vas, pe aburi sau ntr-un vas nconjurat de ap foarte cald, ca s nu se ard, apoi, cu un !ablon de lemn sau de sticl, se trece la confecionarea botcilor. =ablonul se construie!te din lemn de tei strunjit, are o lungime de ,4 cm, unul din capete este u!or rotunjit !i puin conic, av$nd un diametru de <,.mm. %entru scurtarea timpului necesar confecionrii botcilor, pe un suport pot fi montate mai multe !abloane "bei!oare# de acest fel. *lturi de vasul cu cear topit se pune un vas cu ap rece n care se introduce v$rful bei!orului, s se umezeasc, astfel c ceara nu va adera de !ablon. (up ce ceara s-a topit, se cufund n ea v$rful bei!orului, de 2-5 ori. (e fiecare dat c$nd se introduce bei!orul n cear se scufund din ce n ce mai la suprafa astfel ceara de pe bei!or se ngroa! sub form de cup. $nd stratul de cear de pe bei!or este destul de gros se scoate afar din cear, se introduce n apa rece ca ceara s se ntreasc !i, nv$rtind bei!orul ntre degete, se deta!eaz nceputul botcii, cupa. $nd s-au str$ns mai multe cupe, se lipesc cu cear topit de suporturile de botci din lemn care apoi se monteaz pe !ipcile port-botci. 'amele cu !ipci se introduc pentru 15 de ore n familia doic, ntre ramele cu puiet. >inerea ramelor cu botci din cear n familia de cre!tere face ca albinele s modeleze !i s curee aceste potira!e, s le pregteasc pentru primirea larvelor. +otcile de cear nu sunt potrivite pentru cresctorul de mtci ce lucreaz n sistem comercial. *cesta folose!te botci artificiale, din plastic, care se monteaz direct pe !ipci prin intermediul unui picioru! sau a unui sistem de prindere format dintr-o alt pies. 5

%entru a efectua transvazarea, apicultorul trebuie s folosesc o lanet de transvazare. *ceasta este un instrument, din metal "lanet german# sau bambus !i material plastic "lanet c&inezeasc#. 3anet c&inezeasc 3anet german, din metal Transvazarea simpl "uscat# se realizeaz prin depunerea direct a larvelor n v$rst de cel mult ,1 ore n botca artificial. %entru ca lpti!orul s aib acela!i coninut specific cu al larvelor transvazate "larve n diferite stadii de dezvoltare sunt &rnite cu lpti!or diferit ca !i compoziie, specific v$rstei# !i acceptarea s fie, deci, mai bun, unii apicultori recurg la dubla transvazare: iniial se face o transvazare simpl, uscat, iar dup acceptarea larvelor, la ,1-15 ore de la introducerea acestora n familiile cresctoare, larvele transvazate uscat se nltur !i n locul locul lor se transvazeaz alte larve. n felul acesta larvele puse a doua oar n botci beneficiez nc de la nceput de lpti!or din abunden, specific v$rstei, ceea ce permite obinerea unor mtci de o calitate foarte bun. %entru nlturarea larvelor transvazate prima dat n botci recomand folosirea lanetei germane, de metal, deoarece este rigid !i permite luarea cu u!urin a larvei din lpti!or. n cresctoriile comerciale sunt folosite doar botcile artificiale, din material plastic. (up transvazare, ramele cu botci artificiale se introduc n familiile doici, familii orfanizate cu multe albine tinere, productoare de lpti!or. *cestea vor lua n primire larvele din botci !i le vor &rni din abunden cu lpti!or de matc. n continuare larvele pot rm$ne n aceste familii !i vor fi crescute n lipsa mtcii p$n la recoltare sau pot fi mutate n compartimente separate prin gratii ?anneman de cuibul famiilor cu matc n ziua a ,4-a sau a ,,-a de la transvazare botcile se recolteaz din familiile cresctoare, se pun ntr-un incubator portabil "sau n lipsa acestuia ntr-o lad frigorific cu pereii termoizolani, nclzit de la o pung de cauciuc cu ap cald# dac nucleele sunt la distan mare de familiile cresctoare sau n buci de burete prevzui cu guri n care vor intra botcile crescute, acoperii de o bucat de material textil pentru protejarea botcilor de aciunea razelor solare, dac nucleele sunt n imedata apropiere a familiilor cresctoare. 3a introducerea botcilor nucleele se &rnesc cu sirop de za&r n concentraie ,:, la care se adaug 8umidil+ pentru prevenia nosemozei. 3a ,9 zile de la introducerea botcilor n nuclee se recolteaz mtcile, care se introduc n cutiue cu !erbet. utiuele se a!eaz ntr-o ram de stup ce este prevzut cu suporturi din lemn. 'ama se introduce mai apoi n banca de mtci "o familie orfan, cu multe albine tinere, ce &rne!te !i ngrije!te mtcile pentru o perioad de timp, p$n ce acestea vor fi v$ndute sau folosite n stupin, dup necesiti#. *lbinele din banca de mtci se &rnesc din abunden cu sirop de za&r !i turt proteic iar sptm$nal se introduce o ram cu puiet cpcit ca s existe, n permanen, albine tinere, productoare de lpti!or de matc. Re2ulile cre terii matcilor

Reguli de baza 'oii artificiali se formeaza numai atunci cand dispunem de familii puternice, cu o
populatie mare si mult puiet, temperatura exterioara fiind cat mai ridicata si constanta "lunile mai-iulie fiind cele mai recomandate#.

'RE()EREA )R3N)ORILOR %entru obinerea unui material biologic valoros este necesar ca n stupinele de mperec&ere s existe un numr suficient de tr$ntori de calitate, selecionai din familii recordiste, cu origine cunoscut. %entru realizarea acestui deziderat este necesar s se ia o serie de msuri cum ar fi dotarea familiilor furnizoare de tr$ntori "familii-tat# cu mtci selecionate, care au caractere valoroase, precum !i planificarea lucrrilor de cre!tere a tr$ntorilor n funcie de perioada n care se cresc mtci !i momentul din sezon. %entru ca tr$ntorii s fie api pentru mperec&ere n momentul n care primele mtci produse n stupin ies la zborul de mperec&ere, este necesar ca nceperea lucrrilor de cre!tere a tr$ntorilor s se devanseze cu doutrei sptm$ni fa de lucrrile de cre!tere a mtcilor. *ceast perioad coincide cu nflorirea pomilor fructiferi. /tabilirea acestui decalaj de timp se face lu$nd n considerare ciclul de metamorfoz al mtcilor, ,9 zile de la stadiul de ou p$n la eclozionare, !i pe cel al tr$ntorilor, care este de 15 de zile, durata maturizrii sexuale care este de @-,4 zile la matc !i ,4-,5 zile la tr$ntor. n afar de aceste perioade apicultorul mai trebuie s ia n calcul !i timpul necesar pentru pregtirea de ctre lucrtoare a fagurilor n vederea ouatului "12 zile#. %entru cre!terea tr$ntorilor, cuiburile familiilor-tat se reduc la maximum "prin aceast msur se oblig matc s depun un numr c$t mai mare de ou de tr$ntor !i se protejeaz termic mai bine cuibul, albinele acoperind n totalitate fagurii din cuib#, se stimuleaz cu sirop de za&r !i turt proteic dup care, ntre doi faguri cu puiet t$nr, se introduce un fagure artificial cu celule de tr$ntor, un fagure cldit, cu celule majoritar de tr$ntori sau o ram clditoare "o ram goal, doar cadrul de lemn, albinele construind n aceasta fagurii cu celule de tr$ntori#. 3a o sptm$n dup introducerea fagurilor se controleaz cuiburile familiilor respective dac n ace!ti faguri matca a depus ou. ei care nu au fost ouai se iau !i se sc&imb cu faguri cu ou, luai de la alte familii. n acest fel se asigur at$t cre!terea larvelor de tr$ntori n familiile n care s-au introdus fagurii ouai c$t !i ouarea tuturor fagurilor goi, cu celule de tr$ntori. ntr-o familie-tat pot fi meninute doi-trei faguri cu celule de tr$ntori. 0atca poate fi pus !i n izolator pentru ca s depun oule de tr$ntor n rama a!ezat n cuib, iar familia se ntre!te pun$ndu-i o ram cu puiet cpcit matur aproape de eclozionare, luat de la o alt familie puternic !i productiv. %entru a limita cre!terea tr$ntorilor n familiile de albine din stupin !i a favoriza astfel mperec&erea mtcilor doar cu tr$ntorii produ!i n familiile-tat apicultorul are la dispoziie mai multe metode: folosirea doar a fagurilor de calitate, cu celule predominant de lucrtoare, tierea fagurilor cu celule de tr$ntori "din ramele clditoare sau de pe marginile ramelor cldite, din stup#, descpcirea celulelor cu puiet de tr$ntor, folosirea la urdini! a gratiilor ?anneman, a capcanelor pentru tr$ntori sau a colectoarelor de polen. %entru a asigura mperec&erea unui numr de .4-@4 mtci este necesar cre!terea de tr$ntori ntr-o singur familie. %rin cre!terea special a tr$ntorilor AB se asigur o mperec&ere controlat ,44C, se obine doar un procent destul de ridicat de mperec&eri cu tr$ntori selecionai. /igurana mperec&erii mtcilor cu tr$ntorii dorii, din familii selecionate, se obine doar prin folosirea inseminrii artificiale. nainte cu circa 2 sptm$ni nainte de data la care este planificat cre!terea ultimei serii de mtci cre!terea tr$ntorilor n familiile special destinate acestui scop poate nceta.

Re2ulile acce%tarii matcilor 'on"itii o+iecti#e *cceptarea noilor matci tine de o multime de factori, de conditiile interne si externe, favorabile sau nefavorabile, de care apicultorul trebuie sa tina seama. 'on"itii fa#ora+ile

matcile sunt imperec&eate, in natura exista cules "ori sunt create conditii specifice unui cules, continuand stimularea si dupa acceptarea matcii#, orfanizarea nu a fost prea lunga, albinele nu au botci sau albine ouatoare, matca a depus oua o vreme mai indelungata in nucleu. cu cat vremea este mai buna cu atat albinele vor primi mai usor matca si invers. %entru o buna reusita este bine sa nu deranjam familia de albine cel putin 5 zile dupa introducerea matcii. daca dam o matca unei familii de albine care are o matca in stare fiziologica deosebita de aceea pe care o adaugam, matca noua va fi primita mai usor. daca matca vec&e este inlaturata cu cateva zile inainte, matca noua va fi mai bine primita decat daca matca vec&e este inlaturata in aceeasi zi cu incercarea de inlocuire

'on"itii #itre2e Incepand cu aparitia trantorilor "primavara tarziu# si pana la disparitia lor "toamna tarziu#, matcile sunt primite cu mare greutate. In aceste conditii albinele sunt dusmanoase la orice interventie, mai ales la introducerea unei matci noi, iulie fiind luna cea mai nefavorabila acceptarii. Anotim%ul %rimavara si toamna matcile sunt acceptate foarte usor, motiv pentru care se poate actiona cu mai multa lejeritate in aceste perioade, in actiunile de inlocuire a matcilor necorespunzatoare sau pentru unificarea unor familii. *cceptarea se mentine pana la aparitia si stingerea fenomenului de roire naturala. 0atca ce urmeaza sa fie sc&imbata este bine sa se afle in aceeasi stare fiziologica cu cea care o sc&imba si acest lucru nu se poate intampla decat primavara si toamna, ori in timpul culesurilor abundente cand cuibul este blocat cu nectar. 'on"itii u+iecti#e *cestea se refera la calitatea matcii, starea ei fiziologica, vreme, cules, dispozitia familiei care primeste matca etc. 0irosul reginei, firea ei blajina si nu prea sperioasa, desc&iderea stupului abia dupa 9-@ zile de la introducere, contribuie la acceptarea tinerei matci. %e timpul culesului albine sunt asa de preocupate de acesta incat nu mai sunt atente la ceea ce se petrece imprejurul lor. In astfel de imprejurari, albinele vor accepta cu usurinta o regina daca stupul e orfan. Au acelasi lucru se va intampla in lipsa culesului si mai ales toamna, cand sunt atente la tot ce misca. %e o vreme frumoasa albinele sunt mai dispuse sa primeasca o matca. and e furtuna si trasnete albinele devin nervoase si artagoase. D introducere facuta spre seara va reusi cu mult mai bine decat una facuta pe timpul amiezii, cand albinele sunt in fierbere. %e timpul furtisagului sau bezmeticirii introducerea matcii este mult ingreuiata. In cazul in care colonia este orfana doar de cateva zile, primirea tinerei matci va fi mult usurata. *lbinele @

primesc mai usor o regina fecundata, care incepe sa depuna imediat oua, decat una virgina. 'eginele virgine vor fi primite mai usor in primele 9 ore de la eclozionare. %rezenta puietului si a oualor mai mici de trei zile va ingreuia mult primirea unei noi regine, pe cand la o colonie lipsita cu totul de puiet larvar sau c&iar capacit, va fi primita mai usor. D familie ramasa orfana de mai mult timp, c&iar daca nu a ajuns sa fie bezmetica, va primi mai greu o regina decat o familie orfanizata de cateva zile. II. nmulirea familiilor "e al+ine %rin roire Roirea naturala (enumirea de EroireE vine de la una din fazele procesului de inmultire care se desfasoara sub forma multitudinii de albine in zbor, cu una sau mai multe matci si trantori care formeaza in aer o formatie globulara EroiulE in drumul de la stup la locul de popas provizoriu sau definitiv. 8olosind mierea luata in gusa la plecare si rezervele de proteine acumulate, in cateva zile albinele roiului cladesc in locul ales ca locuinta multi faguri noi, in care matca incepe sa-si depuna ouale. 6ste bine a folosi din plin aceasta energie sporita si sa dam roilor prinsi cat mai multi faguri artificiali, roii naturali avand avantajul sanatatii si posibilitatii tratarii de varroa in conditii ideale "lipsa puietului#. 'oirea este o insusire ereditara variabila a coloniilor influentata de o serie de conditii de ordin intern si extern, care pot fi modificate sau c&iar inlaturate de apicultor. %rintre conditiile interne se numara si stimularea indelungata facuta de apicultor, lipsa spatiului, predominarea albinei tinere, aparitia somajului etc. 3a factorii externi putem mentiona: supraincalzirea stupilor, aerisirea necorespunzatoare, ploi dese si scurte urmate de culesuri moderate "nectarul diluat avand nevoie de mai multi faguri in cuib - pentru rasfirare# etc. (e mentionat ca asezarea prea apropiata a stupilor face ca zumzetul caracteristic roitului sa devina un excitant pentru intreaga stupina.

'oirea are loc atunci cand primele botci cu larve luate in crestere au fost capacite "la F-,4 zile de la depunerea oualor. 0ajoritatea roiurilor ies atunci cand soarele bate direct in urdinis, la o temperatura de 141. grade elsius. /ub ,9 grade elsius albinele nu roiesc niciodata. D umbrire a urdinisurilor sau o asezarea a urdinisurilor catre nord-est scade procesul roirii. %reintampinarea roirii

la producerea de roiuri artificiale sa nu se foloseasca familii roitoare; matcile din stupina sa fie tinere; cuibul cu puiet sa fie largit la timp, astfel ca matca sa nu inceteze ouatul; albinele sa aiba faguri artificiali "1-2 in mijlocul cuibului# si rame claditoare; ventilatia sa fie suficienta; <

in cazul existentei golurilor dintre culesuri suprapopularea va fi franata prin scoaterea de faguri cu puiet si albina, formand roi artificiali din 1-2 familii, suficient de puternici pe .-9 rame, fagurii scosi fiind inlocuiti cu faguri artificiali. In situatia in care familia a intrat in frigurile roitului: o facem un roi cu matca batrana, pe trei rame cu puiet capacit si 1 rame cu provizii; o din ce a ramas mai facem doi roi lasand in fiecare 1-2 botci din cele mai frumoase "acestea putand participa cu succes la culesul de floarea soarelui#; o daca roiul a iesit, sa-l asezam in locul stupului din care a plecat, stupul de baza fiind mutat in alt loc; o cea mai simpla metoda de iesire din frigurile roitului este mutarea stupului pe alt loc si lasarea pe vec&iul loc a matcii, a doi faguri cu de toate, intr-un stup nou completat cu faguri artificiali. (6G*:*A7*)636 'DI'II A*7B'*36: - (iminueaz producia de miere, prin apariia frigurilor roitului n lunile mai H iunie; - %rinderea roiurilor reclam prezena permanent a apicultorului n stupin; - Au se poate face o planificare asupra numrului de roi !i a puterii acestora; - D roire repetat duce la epuizarea familiei: - 'oiesc de obicei familiile cu o nclinaie deosebit pentru roire, care sunt slab productive.

Roirea artificiala Roirea artificiala "iri4ata inlatura nea4un urile roirii naturale i %ore te %ro"uctia "e miere. Re2uli 2enerale "e re %ectat la formarea roiurilor

fiecare categorie de roi se formeaza cat mai timpuriu, dupa salcam "pentru a nu diminua productia de miere de la familiile de productie#; nu se ia material biologic pentru roi din familiile bolnave; instalarea roilor se va face pe o vatra situata la cel putin 1 Im de cea de baza; in cazul formarii pe aceeasi vatra roiului i se da mult mai multe albine tinere "prin scuturarea a ,-1 rame cu puiet larvar; se vor folosi cu precadere matci tinere imperec&eate cu exceptia celor la care te&nologia de formare cere altfel "cazul botcilor capacite de sc&imbare linistita sau crescute in familii recordiste#; se asigura un cules de intretinere sau in lipsa se &ranesc "atentie la furtisag# seara; pentru intarirea roilor, acestia se ajuta periodic cu rame cu puiet capacit "fara albine# luat de la familiile puternice din stupina, numai dupa inceperea pontei matcii "altfel exista riscul ca matca sa fie omorata#; se va urmari cu precadere indeplinirea normelor de calitate.

(aca dorim sa efectuam lucrari de inmultire la un numar mare de familii, trecem fagurii alesi pentru formarea roilor dupa gratia ?annemann, intr-un stup furnizor, dupa ce in prealabil i-am scuturat de albina pentru ca nu cumva sa ramana matca pe ei. 8agurii pot ramane dupa gratie si cateva zile.

ME)ODE DE ROIRE .. Meto"a "i#i$arii Familia "e al+ine e im%arte in "oua %arti e2ale au "e %uteri "iferite. Di#i$area im%la 0etoda inmultirii prin divizare nu este considerata a fi buna intrucat colonia ramasa orfana ia in crestere larve mai mari de 15 de ore. (aca vom lasa insa familia fara matca pe vec&iul loc, in vederea preluarii culegatoarelor, si daca vom distruge primele botci capacite lasand pe cele necapacite, si aceasta metoda poate fi considerata acceptabila, intrucat vor iesi matci de calitate. Roirea artificiala prin divizare simpla este procedeul cel mai simplu de formare a unui roi si consta din divizarea unei singure familii de albine puternice. /e va cauta in care diviziune este matca iar diviziunea ramasa orfana va primi o noua matca imperec&eata sau o botca capacita. 3ucrarea se recomanda a se efectua imediat dupa culesul de salcam si apicultorul poate realiza o dublare a efectivului. 0arianta cana"iana 56c-affer7 oloniile de albine se stimuleaza puternic cu @ Ig de miere cu pastura astfel incat la jumatatea lui aprilie fiecare colonie sa ocupe complet cate 1 corpuri. /pre sfarsitul lui aprilie coloniile foarte puternice se divizeaza, dand roiurilor fara matca matci pastrate in afara g&emului sau pastrate in stupii pepinieri. 'oiul fara matca va fi format cu 5 faguri cu puiet capacit in eclozionare si cu albina tanara acoperitoare. %entru a avea siguranta ca pe acestia nu se afla si matca, albina de pe ei va fi scuturata pe o panza in fata stupului, corpul cu fagurii cu puiet capacit fiind asezat deasupra corpului cu matca, izolat cu gratie ?annemann. * doua zi, seara, cand toti fagurii de sus sunt ocupati cu albina, albina si fagurii din cuibul de sus va fi transvazata in alti stupi care se vor deplasa pe o noua vatra unde vor primi noile matci in colivii automate. /. Meto"a tolonarii 'oiul stolon se formeaza pe un corp intreg si un magazin de recolta, cu fagurii cu albina si puiet in exces de la coloniile ce risca sa roiasca "mentinandu-le active#, colonia nou formata putand valorifica din plin culesul care urmeaza. %revenirea roitului se poate face prin diverse metode de roire artificiala "intarirea altor colonii slabe, a roiurilor nou formate, prin divizare, ingradirea ouatului matcii cu ,4 zile inaintea culesului - atunci cand se practica apicultura stationara, neexistand decat un singur cules etc.# 6tolonarea cla ica 'oii stoloni, mai ales cei formati inaintea culesurilor este bine a se forma cat mai puternici "pe ,4 rame#, sau pe cate 1-2 faguri cu puiet capacit, albina tanara insotitoare, o matca fecundata de la rezerva, la care se mai adauga 1 rame cu pastura si miere cu albina insotitoare J albinele scuturate de pe alte 1 rame cu puiet necapacit. /e da apa necesara in partea de jos a unui fagure "un lat de palma#, se impac&eteaza bine si se reduce urdinisul la un , cm. 0atca se da in cusca sau sub capacel si se elibereaza dupa 15 de ore, punand in prealabil un capacel de ceara la orificiul de iesire al custii. (aca nu avem matca imperec&eata, adaugam dupa 5< de ore de la formare o botca capacita. (aca roiurile sunt formate pe mai putine rame ne vor da mai mult de lucru. * se avea in vedere a nu se lasa roiul nou format sa-si creasca singur matca intrucat aceasta nu va fi de buna calitate. 'amele cu puiet si albine scoase din familii pot fi stropite cu sirop in care s-a adaugat cateva ,4

picaturi de colonie sau alta esenta puternic mirositoare. 'amele diferitelor familii vor fi lasate mai distantate timp de . minute, dupa care se vor unifica, odata cu unificarea mirosurilor. 'oii stoloni formati inaintea culesurilor sunt asezati langa stupii mama, si dupa acceptarea tinerei matci vor fi unificati seara, prin suprapunere, folosind metoda cu ziar, avand asigurata unificarea mirosurilor cu o seara inainte "folosind tampoane de vata imbibate in esenta de melisa, parfum sau 'eginal#. 0atcile disponibile, cu cate ,-1 faguri cu puiet si &rana, se trec la rezerva in stupul pepiniera. (aca dupa cules coloniile risca sa intre in frigurile roitului, din coloniile foarte puternice se mai pot forma roi stoloni provizorii, cu matcile de la rezerva din stupii pepinieri, iar operatia de unire se va repeta la cel de-al doilea cules.

6tolonarea colecti#a (in fiecare 8*+ puternica scoatem ,- 1 rame cu puiet capacit, bine acoperite de albine, fara matca. 'amele pline cu albine se aseaza intr-un stup gol cu urdinisul inc&is la inceput pentru a nu se depopula. 'oiul se formeaza apoi din 5 rame, bine acoperite cu albine, dintre care 1 cu puiet si 1 cu miere si pastura. (upa 1-2 ore, in roiul nou format se introduce o matca tanara imperec&eata, intr-o colivie inc&isa si dupa 15 de ore se aplica pe gura coliviei capacelul de ceara perforata. 8. Meto"a roiurilor la %ac-et (enumirea vine de la faptul ca albinele si matca ce constituie roiul sunt ambalate intr-o lada speciala, capabila sa suporte transportul la distanta. 'oiul are asigurata &rana pentru 5-. zile, si se aseamana in multe privinte roiului primar fata de care are un avantajul matcii tinere imperec&eate. (e regula aceste roiuri se pot forma imediat dupa incetarea culesului de salcam, deci in perioada optima. Lucrarile %re2atitoare

asigurarea matcilor imperec&eate la data fixata; asigurarea ambalajului si a &ranei "in ziua primirii matcilor se verifica ambalajele pac&etelor pentru a nu avea gauri si se umplu cu sirop ",:,# &ranitoarele tip, cu o palnie prin orificiul mare, dupa care se inc&ide orificiul si se cositoreste ori se ceruieste cu ceara in care s-a turnat .-,4C ulei#; se desfunda daca este cazul cu un ac cele 2-. orificii mici de alimentare si se mai pregateste o palnie mare de carton si un cantar pe care poate fi instalata comod lada-pac&et.

)e-nolo2ia formarii

se fixeaza colivia cu matca cu sau fara albinele insotitoare in partea superioara a laditei de ambalaj; se pune ladita pe cantar, se stabileste greutatea ei si se adauga greutatea contractata a roiului; se cauta matca familiei donatoare si se pune provizoriu intr-o ladita, impreuna cu fagurele pe care se gaseste; prin palnia montata deasupra pac&etului se scutura albinele de pe fagurii familiei temporar orfanizata pana ce cantarul s-a ec&ilibrat avand grija a se lua cu precadere albinele de pe fagurii cu puiet; se inlatura palnia si se monteaza prin gura pac&etului &ranitorul introducandu-l cu orificiile mici in jos in lacasul special; se monteaza apoi capacul peste &ranitor si se prinde cu cuie; se introduce fagurele cu matca in familia donatoare si se reorganizeaza cuibul; roiul pac&et este gata format si se trece la umbra. ,,

%entru realizarea unui numar cat mai mare de roi la pac&et se organizeaza lucrul in ec&ipa si pe serii: apicultorul orfanizeaza familiile, scutura fagurii si reorganizeaza cuibul acestora, in timp ce ajutorul apicultorului monteaza &ranitoarele si inc&ide pac&etele. %entru a se usura lucrul se pregatesc si se aduc pe vatra stupinei cate 14-1. pac&ete dotate deja cu matci si &ranitoare. %ac&etele astfel formate se deplaseaza de preferinta noaptea pana la locul de destinatie care trebuie sa fie la cel putin 2 Im de stupina de formare. 3a destinatie roiurile se pastreaza cateva ore intr-o camera intunecoasa si racoroasa "daca au fost transportate pe caldura mare# sau calduta "daca au calatorit pe timp rece# si catre seara se introduc in stupii anume pregatiti. In talarea roiurilor %ac-et

stupii destinati roiurilor pac&et trebuie sa aiba cate . faguri artificiali fiecare; se aduc pac&etele si se repartizeaza seara langa fiecare stup; se inlatura capacul pac&etului, se scoate &ranitorul si colivia cu matca; se desface capacul coliviei dupa care cusca cu matca se introduce in stup scuturandu-se usor tot continutul pac&etului in stup.

'oiul poate fi introdus si pe alta cale: dupa scoaterea &ranitorului si a matcii se desc&ide capacul coliviei cu matca dupa care se trece intre fagurii artificiali iar pac&etul se introduce in stup in spatiul liber cu capacul desc&is in sus. /e inc&ide stupul cu podisorul si se face controlul a doua zi cand se ridica pac&etele golite. /i in cazul roilor pac&et se recomanda folosirea doar a fagurilor artificiali pentru a avea familii sanatoase in tot restul anului. 9. Meto"a roirii %rin cuturare and stupii sunt foarte puternici si culesul intarzie, se ia o parte din albina, formandu-se cu ea un roi artificial ce se va transforma foarte curand intr-o colonie de productie. In acest scop se izoleaza matcile de la 1-2 stupi de la care se ridica cate 2-5 rame cu puiet larvar in vederea perierii albinei acoperitoare intr-o roinita facuta din panza metalica, dupa te&nica descrisa la formarea roiurilor la %ac-et. *lbinele scuturate "circa 1,.-2 Ig# vor sta la umbra timp de 5< de ore, asigurandu-le &rana intr-un &ranitor. (upa trecerea celor 5< de ore li se da matca straina imperec&eata, in colivie automata, punand roiul intr-un stup cu 1 faguri cu miere si unul cu pastura, restul spatiului umplandu-l cu faguri artificiali.

,1