Cresterea artificiala in familiile orfanizate

Cand puietul ajunge pe 8-10 faguri bine umpluti si musca s-a inmultit:
- Cautam matca si facem cu ea un nucleu de rezerva, sau formam un roi artificial
:
- pe 1 fagure cu miere,
- unul cu pastura si
- alti 8 goi, stupul cu matca fiind asezat in locul altui stup care se muta pe u
n alt loc.
- Pe fagurii cu oua adusi din familiile recordiste, amplasati in mijlocul cuibul
ui (unde caldura este mai mare), din loc in loc, stricam cate 2-3 celule.
- Dupa 3-4 zile, marcam fiecare botca aparuta pe acesti faguri (4-20) si distrug
em botcile necorespunzatoare aparute pe ceilalti faguri.
- Botcile nemarcate vor fi distruse la urmatorul control.
In cazul in care vom folosi botci cu larve transvazate nu vom depasi numarul de
50-60 pe serie.
Cresterea artificiala in familii indelung orfanizate
In practica apiculturii moderne apare necesitatea cresterii unui numar foarte ma
re de matci ca urmare a folosirii metodelor intensive de productie, ca:
- stuparitul pastoral,
- folosirea familiilor ajutatoare (permanente, vremelnice etc.).
Cresterea matcilor, in mai multe serii, in familii indelung orfanizate se poate
face cu conditia improspatarii periodice cu faguri cu puiet capacit si faguri cu
oua. In aceasta varianta cresterea are un randament ridicat, sunt luate in cres
tere un numar mare de botci, iar calitatea matcilor nu este afectata.
Cresterea matcilor in familiile cu matca
Prezenta matcii prin feromonul ei are influenta numai asupra inceperii cladirii
botcilor nu si asupra cresterii lor in continuare. Botcile sunt asezate intr-un
compartiment (separat cu gratie), intre 2 rame cu puiet tanar, matca cu restul p
uietului aflandu-se in cealalta parte a stupului.
In compartimentul de crestere (dupa gratia despartitoare de matca), puietul foar
te tanar va atrage in exces albinele doici. Pentru a da randament optim nu trebu
ie sa crestem mai mult de 30 de botci
la fiecare serie de crestere.
Cresterea matcilor in stupul orizontal
Colonia crescatoare se stimuleaza continuu astfel incat la momentul potrivit sa
atinga pragul de roire. In stupul orizontal se pune o diafragma etansa, avand la
mijloc o portiune de gratie Hannemann, formand dincolo de ea un compartiment de
crestere ca si la metoda Joe Smith. In compartimentul mic, langa gratie se aduc
2 faguri cu puiet capacit, langa ei se aseaza rama port-botci (care are sub spe
teaza superioara o fasie de fagure artificial, iar la 6 cm sub ea
sipci port-bot
ci cu larve), urmata de 1 fagure cu puiet necapacit si 1 fagure cu miere si past
ura (in rama hranitor cu jgheab). In compartimentul mare cuibul se aseaza langa
gratie, urmat de fagurii cu miere. Ambele compartimente se servesc de urdinisul
compartimentului mare.
Cresterea in Orizontalul cu doua matci
Luam un orizontal pe 20-24 rame, in care sunt crescute 2 matci si-l compartiment
am diferit.
Compartimentul A (compartimentul cu matca)
Este situat in partea stanga a orizontalului, are urdinis, 2 rame (una cu puiet
capacit si alta cu celule goale), 1 hranitor cu miere si una din matci. Cele dou
a compartimente vor fi despartite cu o diafragma etansa, prevazuta cu o portiune
de gratie Hanemann.

Compartimentul B (compartimentul de crestere si imbatranire)

Este prevazut cu urdinis si va avea 6-7 rame cu puietul familiei, o alta matca a
flata intr-un izolator de rama si un hranitor uluc de 0,5 litri (cu miere), marg
init de o diafragma etansa si mobila. Din 5 in 5 zile in acest compartiment vor
fi adusi fagurii insamantati de cele doua matci, carora li se vor da
la schimb
f
aguri buni de ouat.
Compartimentul B devine compartimentul de crestere al intregului complex (intre
10 iunie si 19 august).
- Dupa 15 zile de la inceperea operatiunilor compartimentul B se orfanizeaza pri
n scoaterea izolatorului cu matca. Familia orfanizata nu mai are puiet necapacit
si dupa 24 de ore de la orfanizare poate primi rama de crestere cu materialul b
iologic in golul ramas in locul izolatorului scos. Fiind creata aceasta stare, a
lbinele doici din compartimentul de crestere percep mai putin substanta de matca
si se creeaza in randul lor dorinta de schimbare linistita a matcii, aceasta de
venind in mod aparent necorespunzatoare pentru ele. Situatia fiind creata se int
roduc larvele, la inceput mai putine, apoi mai multe, pe masura ce procentul de
acceptare creste. Pentru stimularea luarii in crestere a larvelor, in cele 2 hra
nitoare ale compartimentelor A si B se administreaza miere sau sirop .
- Mutarea ramelor capacite din compartimentul A in compartimentul B (nu totdeaun
a este necesara mutarea) poate coincide cu ridicarea botcilor mature gata de ecloz
ionare pentru a fi puse in custi de eclozionare.
- Din 10 in zile botcile pot fi considerate mature. Dupa ridicarea lor mai e nev
oie de 2-3 zile pentru eclozionarea matcilor din custi. Timpul necesar pentru mod
elarea inceputurilor de botci este de circa 1 zi. In total 14 zile pentru fiecare
generatie de matci luate in crestere.
- Aceasta perioada poate fi scurtata mult daca botcile imediat dupa capacire, su
nt date altor familii pana la maturizarea lor, eliberandu-se familia de crestere
pentru o noua operatiune.
- In cazul cresterilor succesive, botcile crescute, dar inca necapacite, se pot
pune intr-o rama izolator si aceasta se introduce intr-o familie puternica cu ma
tca.
Pentru o buna reusita este nevoie de o stricta evidenta a lucrarilor si programa
rilor la date fixe. La terminarea cresterii, ce le doua familii pot fi refacute
in vederea iernarii.
Cresterea matcilor in stupii verticali
La stupii verticali compartimentul B va fi situat in partea de sus. Rama cu botc
i va fi amplasata intotdeauna intre un fagure cu puiet tanar si un fagure cu pas
tura, acest aranjament determinand albinele tinere, care merg sa se aprovizionez
e cu pastura, sa se opreasca si sa hraneasca larvele din botci.
Aranjamentul este urmatorul:
- miere,
- polen,
- larve de varsta 4-5,
- larve de varsta 1-2,
- rama cu botci,
- polen,
- larve de varsta 6-7,
- miere,
- hranitor.
Matcile obtinute pe aceasta cale sunt de buna calitate, cantitativ mai multe si
pot fi valorificate in diferite scopuri.
Din cuibul de jos, despartit de corpul superior cu o gratie Hannemann, in parte
acoperita cu carton, dar lasand un spatiu liber la mijloc, se ridica 2 faguri cu
puiet capacit. Se lasa loc pentru rama port-botci dupa care urmeaza o rama cu p
uiet larvar, si fagurii cu provizii. Stupul pregatit astfel se lasa 24 ore, timp
in care multe albine din cuib urca in corpul de sus.
Dupa 24 ore izolam cele 2 corpuri cu un separator dublu tip podisor Snelgrove, t
imp de 1 ora (seara) dupa care se introduce rama port-botci care va fi luata in

crestere. Dupa o ora se scoate separatorul dublu si se inlocuieste cu aceeasi gr

atie Hannemann obturata si totul intra in normal, albinele continuand sa hraneas
ca botcile.
Tehnica cresterii artificiale a matcilor
Impune folosirea a 4 categorii de familii de albine: FPM, FPT, FPS si FPC.
Cresterea in functie de pregatirea larvelor sau oualor
Diferitele metode de obtinere a matcilor se practica in functie de:
- nivelul de pregatire profesionala,
- nivelul dotarii materiale si
- numarul necesar a fi realizat.
In functie de pregatirea larvelor sau oualor, sunt folosite mai multe variante:
Cresterea matcilor direct din ou (metoda rsi Pall Zoltan)
Pentru obtinere oualor de varsta precisa este utilizata mai intai Joe Smith.
Cresterea matcilor va fi inceputa cu transvazarea simpla, botcile fiind incredin
tate unei colonii pornitoare.
Dupa 24 de ore de la acceptare, larvele sunt eliminate din botci (cu ajutorul un
ei pensete fine) si inlocuite cu oua gata de eclozionare. Cresterea matcilor din
oua transvazate in ultimul lor stadiu are o deosebita importanta, intrucat daca
se intarzie cu eclozionarea laptisorul se va invechi. Fiecare ou se transvazeaz
a impreuna cu rondela lui, cu putin inainte de transformarea in larva de o zi. P
entru luarea in crestere a oualor transvazate cu foarte putin timp inainte de a
vira spre larva de o zi se folosesc starteri sau familii crescatoare orfanizate
pentru cateva ore.
Matcile obtinute prin aceasta metoda sunt de foarte buna calitate dar metoda cer
e o foarte buna pregatire profesionala.
Simplificarea acestei metode se face prin fortarea albinelor sa ia in crestere o
uale in pragul eclozionarii larvelor.
Varianta transvazarii larvelor
Transvazarea se recomanda a se face imediat dupa fasonarea botcilor. Inainte de
a planta larvele sa avem grija sa introducem in fiecare botca o mica cantitate d
e laptisor de matca. Aceasta operatie va usura desprinderea larvei de pe spatula
si prinderea ei de fundul botcii artificiale, asigurand o amorsare sigura.
Transvazarea larvelor se face cu o spatula confectionata din sarma otelita cu di
ametrul de 1,5 mm, lunga de 20 cm, avand varful subtire pana la 0,2 mm si indoit
intr-un unghi de 100 o. Operatia trebuie sa se faca intr-o camera luminoasa, la
minimum 20 oC, iar umiditatea relativa sa fie destul de ridicata, pentru a nu s
e usca larvele.
Pe masura transvazarii, botcile cu larve se aseaza cu gura in jos pe o panza fla
nelata umezita cu apa calda pana la completarea tuturor celor 30-60 de botci. Du
pa completare, rama se duce la stupul dinainte pregatit invelita intr-un prosop
pentru a se feri in timpul transportului de curentii reci si de soare.
Metoda Doolittle-Pratt (mutatia larvei in botci artificiale)
Botcile facute cu sablonul special modelator de botci se lipesc pe mici suportur
i de lemn (degetare) ce stau in suspensie intr-o rama portbotci. Inainte de intr
oducerea larvelor in aceste botci artificiale ele se dau 2-3 ore coloniei cresca
toare, care se obisnuiesc cu ele, le curata cu saliva, fiind apoi mai bine accep
tate.
Cu 4-5 zile inainte de inceperea lucrarilor de crestere orfanizam provizoriu un
nucleu din stupina, pastrand provizoriu matca intr-o colivie cu cateva albine. S
timuland nucleul orfan albinele vor cladi botci. Dupa 3 zile eliminam botcile, r
ecoltam laptisorul si redam nucleului matca, introducand concomitent cea mai bun
a matca din stupina in izolator. Timp de 36 de ore ea va depune acolo oua, intr-

un fagure curatat in prealabil de catre albine. Dupa 3 zile, atunci cand larvele
incep sa eclozioneze din oua, apicultorul dilueaza cu putina apa distilata lapt
isorul, punand pe fundul fiecarei botci artificiale o picatura cat un bob de mei
. Apoi, din celulele fagurelui, cu ajutorul unei spatule fine din sarma de otel,
scoate larve abia eclozionate din oua si le pune cate una in fiecare botca. Ram
a port-botci va fi asezata in mijlocul cuibului coloniei crescatoare, orfanizata
total inainte cu 2 ore (lasata fara matca si fara puiet).
Albinele orfanizate vor lua in crestere botcile artificiale, hranindu-le pana la
maturitate etc.
Metoda W. Coffey (S.U.A.)
Este o metoda mai expeditiva, orfanizand temporar colonia de crestere doar cu 30
de minute inaintea primirii botcilor, colonia fiind stimulata puternic cu 4 zil
e inainte cu miere si pastura. Matca va fi izolata cu puietul in corpul de jos,
peste acesta aflandu-se inca un corp care, la momentul orfanizarii va fi mutat c
u 30 cm in spatele corpului cu matca. Fagurii cu provizii din acest corp vor fi
scosi intr-o ladita portativa, locul lor fiind luat de fagurii cu matca si puiet
ul din corpul de jos. In acest fel, stupul mutat va avea matca, puiet, miere si
albina tanara. Stupul ramas va avea toata albina zburatoare, care se intoarce la
vechiul loc si fagurii cu provizii.
Pana sa observe noua situatie, stupul ramas pe vechiul loc va mai fi intarit cu
albina tanara scuturata de pe inca 5-6 faguri cu puiet larvar (luati de la alti
stupi din stupina, ale caror matci au fost izolate). Asezarea fagurilor in acest
stup se face mai distantat, pentru ca intre faguri sa incapa cat mai multa albi
na, lasand loc pentru 2-3 rame port-botci cu larve transvazate care vor fi intro
duse in stup dupa 30 de minute, fiecare bara port-botci avand maxim 20 de botci,
colonia fiind stimulata permanent pana la capacirea botcilor. Daca avem nevoie
de cat mai multe botci, putem folosi tot aceasta familie pentru crestere, dupa 2
4 de ore scotand ramele port-botci acceptate si impartindu-le pe la diferite fam
ilii puternice, botcile fiind crescute in prezenta matcilor izolate cu gratie in
corpul de jos. Pentru ca larvele botcilor sa fie cat mai bine ingrijite, din co
rpul de jos se ridica in corpul de sus cate 2 faguri cu puiet larvar, intre care
vom incadra rama port-botci. Coloniile gazde vor fi hranite tot timpul cu sirop
si polen.
Metoda Heyrand
Consta in mutarea larvei o data cu celula ei.
Fagurele introdus in familia donatoare va fi stropit cu sirop diluat, fiind ridi
cat la eclozionarea larvelor din oua. Celulele cu larve vor fi decupate cu o pre
ducea si vor fi lipite pe suporturi cilindrice de lemn, care au la una din extre
mitati cate un triunghi de tabla fixat cu un cui mic. Celulele cu larve vor fi s
curtate la jumatate cu ajutorul unui cutit incalzit, apoi vor fi largite. Pana t
riunghiulara de tabla cu suportul respectiv si celula lipita se infige pe un fag
ure vechi gol, care are deasupra un hranitor jgheab, pe fiecare fata a unui astf
el de fagure plantandu-se cate 10 botci cu suporti. Fagurele port-botci se intro
duce in mijlocul cuibului coloniei crescatoare, orfanizata cu 2 ore inainte. Can
d botcile ajung la maturitate se retrag cu suportul lor si se folosesc in functi
e de necesitati.
Metoda Romanescu
Se fixeaza un fagure artificial pe suprafata unei placi de lemn formate din cubu
ri imbinate, care pot fi apoi dezmembrate. Placa cu fagurele pe ea, dupa ce a fo
st cladit bine, se introduce in mijlocul cuibului cu matca pentru a fi insamanta
t. Dupa ecloziunea larvelor din oua, suprafata fagurelui este aranjata astfel in
cat pentru fiecare cub sa ramana o celula cu larva. Placa cu micile cuburi se in
toarce astfel incat celulele sa vina cu fata in jos si se introduce deasupra cui
bului familiei crescatoare.

Metoda are avantajul rapiditatii si a faptului ca larvele nu sunt scoase din med
iul lor natural. Pentru practicarea ei avem nevoie insa de unelte speciale, dest
ul de complicate, metoda detaliata fiind descrisa in lucrarea intitulata Sistemat
izarea cresterii reproducatorilor de albine , N. Romanescu, Bucuresti, 1948.
Metoda simplificata de transferare a larvelor
Manuirea diverselor scule cu care aceste larve urmeaza sa fie scoase din celule
si depuse in botcile artificiale nu este chiar simpla. Transvazarea poate fi exe
cutata insa si fara ajutorul spatulei, cu ajutorul unui tub de plastic flexibil
de aspirare cu gura (cu diametrul de 4 mm, lung de 10-15 cm), la capatul caruia
se fixeaza, cu ajutorul unui colier confectionat dintr-o pana de gasca (guler, i
nel de 7-8 mm lungime si 5 mm diametru), o sita fina provenita dintr-un ciorap d
e matase (2 mm din lungimea colierului depasind capatul tubului). Larvele care u
rmeaza sa fie transferate se identifica cu ajutorul unei lupe, iar celulele in c
are se afla se inseamna printr-o mica crestatura. Se introduce dupa aceea tubul
pana in fundul acestor celule si se suge usor larva (astfel incat sa se lipeasca
de sita), care apoi, printr-o simpla suflare, va fi pusa in botca artificiala,
peste o picatura de laptisor diluat.
Pentru ca larva sa nu ramana agatata in unghiul format intre colier si sita, est
e bine ca acest unghi sa fie nivelat cu propolis moale, ceea ce permite dirijare
a larvei aspirate spre centrul sitei. Folosind acest dispozitiv, transferarea la
rvelor poate fi executata chiar si de apicultorii fara experienta, sau de cei cu
vederea mai slaba.
Metoda R. Jordan-Volosyevici
Superioritatea matcilor crescute natural se datoreaza faptului ca pe fundul botc
ilor de roire, dupa eclozionarea matcilor ramane o cantitate de 3 ori mai mare d
e laptisor decat in cazul botcilor artificiale crescute prin transvazare simpla.
S-a constatat, de asemenea, ca de multe ori, botcile crescute prin transvazare
sunt luate in crestere abia dupa 4-6 ore de la transvazare, flamanzirea temporar
a fiind in detrimentul bunei dezvoltari.
Aceste dezavantaje sunt eliminate prin metoda dublei transvazari. Larvele accept
ate, dupa 24 de ore, sunt inlocuite cu altele abia eclozionate, crescute intr-o
familie donatoare de elita. Astfel de larve, cu alimentatie abundenta sunt bine
primite de coloniile crescatoare, fara ca botcile sa mai fie incredintate coloni
ilor pornitoare.
Cu toate acestea nici prin aceasta metoda nu s-a ajuns sa se obtina matci la fel
de bune cu cele crescute de coloniile ce roiesc.
Analizandu-se aceste rezultate s-a constatat urmatoarele:
1. laptisorul dat larvelor cu destinatia initiala de a fi viitoare matci are in
componenta sa mult acid pantotenic (cel mai activ aminoacid ce ajuta cresterii s
i dezvoltarii corporale si a ovarelor, precum si a hormonilor sexuali);
2. larvele de 24 de ore sunt hranite cu o hrana diferita ce nu corespunde intru
totul viitoarelor matci;
3. oricat de repede s-ar face transvazarea, este nevoie sa treaca o perioada de
acomodare si adaptare a larvelor la noul mediu (10 minute
5-7 ore);
4.daca se face dubla transvazare, noua larva gaseste in botca un laptisor a caru
i dozare nu este corespunzatoare chimic si calitativ varstei si starii de larva
viitoare matca, adeseori albine inlocuind aceasta hrana cu alta corespunzatoare,
timp in care larva nu se alimenteaza corespunzator.
Finalizarea lucrarilor pana la imperecherea matcii
- In ziua a 14 dopul cu botca se introduce in colivia de eclozionare.
- In ziua a 15-a nimfa incepe sa inmoaie cu saliva capacelul botcii.
- In a 16-a zi nimfa roade capacelul si eclozioneaza.

- In zilele 17-19 matca se hraneste si se maturizeaza. Este indicat a nu se dera

nja.
- In zilele 20-21 matca face zboruri de recunoastere (se imperecheaza de la 8 pa
na la 12 ori). A nu se deranja.
- In zilele 22-25 matca face zboruri de imperechere. Controlul imperecherii se f
ace numai dupa orele 17.
- In zilele 26-27 matca incepe a fi hranita cu laptisor de matca in vederea ince
perii ovulatiei.
- In zilele 28-31 matca depune oua, iar dupa capacirea larvelor se da unei noi f
amilii de productie, iar in nucleu se incepe o noua serie de botci capacite sau
matci eclozionate.
Metoda Joe Smith
Aceasta metoda industriala de crestere, presupune existenta in stupina a cel put
in 4-5 stupi bine populati (pe cel putin 2 corpuri fiecare), care sa furnizeze,
cat timp tin operatiile de crestere, albina tanara necesara.
La aplicarea acestei metode sunt folosite:
1. o colonie de selectie, producatoare de oua de varsta precisa, intretinuta int
r-un stup tip Dadant in pat cald, avand in peretele din spate un orificiu de hra
nire cu un hranitor exterior;
2. o colonie pornitoare orfanizata cu 2 ore inainte, pentru fiecare colonie porn
itoare avand rezervate 2-3 colonii furnizoare de albina tanara, care se schimba
periodic (pe masura inaintarii in varsta);
3. o colonie crescatoare foarte puternica cu gratie Hannemann la urdinis. Toate
aceste colonii sunt stimulate continuu, iar cei 4-5 stupi furnizori le alimentea
za permanent cu albina tanara dupa necesitati.
Tehnica metodei
La inceput se pregatesc ramele speciale de ouat. Se iau rame obisnuite, completa
nd golul lor cu o scandura groasa de 20 mm, in mijlocul careia taiem cate un dre
ptunghi cu latura orizontala de 210 mm, iar inaltimea de 130 mm. Golul ramas in
aceasta scandura va fi ocupat de un mic fagure artificial lipit cu ceara pe marg
ini. In luna aprilie se introduc 2 astfel de rame langa cuibul unei colonii pent
ru a fi cladite. Dupa cladire se retrag si vor fi folosite la inceperea lucraril
or de crestere, fiecare colonie crescatoare avand pregatite cate 2 rame de acest
fel. Se desfac din cuie cateva rame de stup, ale caror speteze superioare au pe
fata interioara cate un jgheab longitudinal de 3 mm (nut). In acest nut se intr
oduce marginea unei fasii de fagure artificial lata de 60 mm, fasia fiind consol
idata cu ceara topita. Spetezele cu fasii se dau albinelor, alaturi de cuib, pen
tru a fi cladite, dupa care se retrag si se pastreaza intr-un stup gol.
Organizarea coloniei crescatoare.
Cu cel putin 2 saptamani inainte de inceperea lucrarilor, colonia crescatoare tr
ebuie sa aiba cel putin 3,5 kg albina, si matca cea mai buna din stupina. Ramele
stau in stup in pat cald, colonia alimentandu-se prin orificiul facut in perete
le din spate cu cate 100 g sirop bogat in proteine, oferit in hranitorul exterio
r. Cand dam siropul stupul se ciocaneste putin, pentru ca albinele sa-si formeze
un reflex conditionat de hranire. Cu 3-4 zile inainte de a porni cresterea matc
ilor, stupul se imparte in 2 compartimente neegale, cu ajutorul unei diafragme e
tanse prevazute in partea de jos cu o gratie Hannemann lata de 3 cm, pin care al
binele celor 2 compartimente pot sa circule si sa transporte in compartimentul m
are hrana din hranitorul exterior. Compartimentul de la peretele din spate va av
ea un spatiu de 3 rame, ce stau in larg, iar cel de-al doilea va avea 8 rame.
Dupa 3-4 zile, cand albinele s-au obisnuit cu cele 2 compartimente, se prinde ma

tca coloniei cu tubul de sticla si se tine provizoriu la caldura corpului intr-u

n buzunar. Compartimentul mic se goleste de rame, albinele scuturandu-se in spat
iul ramas liber, se mai scutura apoi albinele tinere de pe 3-4 faguri cu puiet l
arvar si se introduce la mijloc 1 rama cu puiet capacit cu albina insotitoare, i
ncadrand-o cu 2 rame bune de ouat, di cele completate cu scandura, dar cu fagura
sii claditi mai de mult. Eliberam apoi matca in compartimentul mic, care se acop
era cu un podisor etans, tip PFL. Neavand alt loc disponibil, matca va umplea cu
oua ramele infundate.
Stupul se hraneste in continuare de 2 ori pe zi ciocanindu-l. Dupa 3 zile se ret
rage fagurele cu puiet din mijloc, indepartand incet albinele si matca de pe el,
acestea ramanand in continuare in acelasi compartiment mic. Fagurele retras est
e inlocuit cu o speteaza cu fasie de fagure nou lata de 60 mm, cladita mai de mu
lt. Pe speteaza se scrie data introducerii acestei fasii. Dupa 24 de ore ridicam
speteaza cu fasia cu oua proaspete si o introducem in compartimentul cel mare,
in mijlocul cuibului, in locul ei introducandu-se pentru ouat o alta fasie de fa
gure cladit. Aceasta operatie se repeta in fiecare zi.
Cand s-au implinit 3 zile de la insamantarea primei fasii care se afla acum in c
ompartimentul mare, se trece in stupul pornitor, orfanizat cu 2 ore inainte. Dup
a trecerea celor 2 ore, se deschide stupul cu familia donatoare, se scot fasiile
cu larve in eclozionare din oua, se duc intr-o camera incalzita si fiecare fasi
e se taie de-a lungul in cel putin 4 fasii inguste care se lipesc cu ceara topit
a turnata pe sipci subtiri. Se scurteaza pana la jumatate inaltimea celulelor, i
ar cu o mica spatula se elimina larvele din 4 in 4 celule, pentru ca albinele sa
formeze botci numai din larvele ramase.
Intr-o rama goala port-botci se pun numai 2 astfel de sipci cu larve in eclozion
are, asezate la o distanta de 6 cm una fata de alta. Golul de sub speteaza super
ioara a ramei port-botci cat si golul de sub cea de-a doua sipca, se completeaza
cu cate 2 fasii de placaj.
Varianta fasiilor decupate cu oua sau larve
Metoda Miller
Se alege cea mai buna familie, se scot toti fagurii cu puiet (fara albina), mai
putin 2 faguri cu puiet in eclozionare, intre care se introduce rama de crestere c
u fagurii tip Miller de forma triunghiulara cu baza de 5 cm (cca 4-5 bucati). La
teral, de o parte si de alta se aseaza fagurii cu hrana, polen si miere. Fagurii
ramasi trebuie sa fie acoperiti din abundenta cu albinele familiei. Familia fii
nd hranita din abundenta, cu rezerve suficiente de pastura si polen, cu albina i
n excedent si cu o matca capabila sa-si desfasoare activitatea (dar lipsita de s
patiu de ouat), in cca 3-5 zile rama de crestere va fi luata in lucru. In momentul
in care au fost depuse suficiente oua, rama cu fagurele respectiv se va ridica
si se va introduce intr-o familie pornitoare (puternica), orfana complet si cu a
bundente rezerve de pastura si miere. Dupa 9-10 zile, cele mai frumoase botci se
deprind usor de pe fagure si se folosesc in scopurile dorite.
Metoda poate fi folosita si pentru obtinerea mai multor serii de matci, cu condi
tia ca familiile donatoare, pornitoare si crescatoare sa fie asigurate in perman
enta cu faguri cu puiet la eclozionare si cu hrana din abundenta.
Metoda Alley
Se da o rama cu fagure artificial (numai cu 2-3 sarme orizontale) spre a fi clad
ita (unei colonii bune) fiind plasata in mijlocul cuibului. Dupa 48 de ore este
retrasa si introdusa in mijlocul cuibului celei mai bune colonii din stupina. Ac
easta va fi stimulata cu sirop iar rama va fi insamantata cu oua. Preferinta alb
inelor de a creste matci in faguri noi se datoreaza faptului ca ele pot modela c
u usurinta botci bune, spatioase, cu fundul bombat si adancit asa cum trebuie pe
ntru dezvoltarea normala a larvei si matcii. Cand din oua incep sa apara larve a
bia vizibile, cu un cutit foarte bine ascutit (a carei lama se introduce in apa
fierbinte, se scoate si se sterge cu un prosop) se taie 1-2 fasii cu celule ce c

ontin larve, taind 5-6 mm din inaltimea celulelor, cu capatul rotund al unui chi
brit strivind cate 2 larve vecine, lasand neatinsa in celula ei larva a 3-a, lar
gind celula cu larva pentru ca albinele sa poata cladi usor botci spatioase.
Dupa terminatia operatiei de mai sus fasia cu larve se lipeste in partea inferio
ara a unui fagure gol, cald, scurtat pana la jumatate din inaltimea lui. In celu
lele fagurelui se toarna putina apa indulcita cu miere, de care vor avea nevoie
albinele doici la elaborarea bogata a laptisorului, in momentul in care vor hran
i larvele din celule.
Rama cu fasia lipita se introduce apoi in mijlocul cuibului familiei pornitoare
puternice, orfanizata de matca si puiet cu 2-3 ore inainte, familia pornitoare p
utand deveni si crescatoare in cazul in care nu vom muta fagurele in alta famili
e crescatoare.
Metoda Caillas
Simplifica metoda Alley, introducand in cea mai buna colonie 1 fagure artificial
. Dupa cresterea si insamantarea fagurelui, la aparitia primelor larve acesta se
decupeaza in partea de jos, largeste din loc peretii celulelor cu larve din mar
ginea taieturii, colonia orfanizata de matca cladind botci acolo unde gasesc cel
ulele largite cu larve.
Varianta cresterii matcilor fara grefaj
Se alege o familie cu matca recordista careia i se da un fagure gol si bine clad
it, de preferinta alb, pentru depunere oualor. Cand ouale incep sa eclozioneze (
dupa circa 3 zile) acest fagure este transferat in familia crescatoare pregatita
cu 9 zile mai inainte (distrugandu-i toate botcile). Dupa 2 zile controlam botc
ile trase, pe care le insemnam cu o tinta deasupra lor. O saptamana mai tarziu,
fagurele e controlat iarasi si toate botcile nemarcate sunt distruse.
Metoda poloneza
Utilizeaza 3 colonii fruntase (1 donatoare, 1 crescatoare mama, 1 crescatoare ta
ta) pregatite din primavara prin stimulari, astfel ca la inceputul lucrarilor de
crestere aceste colonii sa fie pline pana la refuz de albine si puiet.
Colonia donatoare
Va primi la timpul oportun un fagure gol gata cladit, in care cu un an inainte,
spre sfarsitul verii, albinele au crescut 1-2 generatii puiet (avand grija ca ac
esta sa nu aiba miros strain). Fagurele sa fie cald, fie ca a stat in acelasi cu
ib, dincolo de cel cu pastura (langa diafragma) albinele curatindu-l partial, fi
e ca a fost tinut in casa langa soba 2-3 zile.
Familia donatoare
Inainte de a fi introdus in mijlocul cuibului fagurele se stropeste cu putina ap
a. Incepand cu a 2-a zi fagurele va fi verificat pentru a sti cu precizie varsta
oualor. Pentru usurarea acestei operatii pentru acest fagure se lasa un interva
l putin mai mare pentru a putea fi scos cu usurinta, fara a deranja prea mult cu
ibul, pe spatiul in excedent adunandu-se cat mai multa albina tanara.
Familia crescatoare
Se organizeaza odata cu inceperea eclozionarii primelor larve din oua. Se ridica
de acolo matca, tot puietul necapacit si fagurii cu oua, formand un nucleu in s
tupina care primeste de la alti stupi faguri cu provizii. Fagurii cu puiet se ma
tura de albina acoperitoare in propriul lor stup si se dau provizoriu altor fami
lii din stupina, in familia crescatoare ramanand toti fagurii cu puiet capacit,

miere si pastura, lasand in mijlocul cuibului un spatiu pentru introducerea fagu

relui pregatit special pentru cresterea matcilor, hranind din belsug colonia orf
ana. Cu cat matcile crescute vor fi mai putine cu atat vor fi mai bune.
Prelucrarea fagurelui
Dupa trecerea a 2 ore de la orfanizare, scoatem din familia donatoare fagurele c
u larve tinere, il periem de albine, il invelim cu un prosop si il ducem intr-o
camera calda, unde, cu ajutorul unui cutit caldut taiem doua ferestre orizontale
lungi aproape cat lungimea fagurelui si late de cate 50 mm fiecare, intre feres
tre lasand un interval de 80 mm. Celulele cu larve, din partea de sus a fiecarei
ferestre, vor fi scurtate la jumatate din inaltimea lor (cu un cutitas foarte t
aios si cald), dar numai pe una din fetele fagurelui. Cu ajutorul unui bat de ch
ibrit, distrugem cate 3-4 larve in sir, lasand intacta pe cea de-a 4-a sau 5-a (
in functie de numarul de botci de care avem nevoie). Celulele taiate ale caror l
arve au fost lasate se largesc cu ajutorul unui largitor de celule pentru a inle
sni albinelor claditul botcilor. Larvele crescute pe marginea opusa a ferestrelo
r taiate pentru a nu fi luate in crestere sunt strivite pe 2-3 randuri de celule
. Fagurele astfel prelucrat va fi dat coloniei pornitoare-crescatoare care va fi
zilnic stimulata cu sirop de cea mai buna calitate (cu miere si polen). In felu
l acesta coloniile vor lua in crestere 30-40 de botci din care vor iesi peste 12
-13 zile matci superioare, bine conformate si prolifice.
Altoirea botcilor naturale
In momentul in care varful botcilor prinde o culoare putin mai deschisa, botcile
cele mai mari si mai frumoase (care nu au fost lovite sau turtite lateral
mai a
les la varf) vor fi altoite in cea de-a 14-a zi de la depunerea oualor, in stupi
i orfanizati cu 1 ora inainte, unde vor mai sta pana la eclozionare inca 2 zile.
Botcile se decupeaza cu o mica portiune de fagure in jurul lor, ce le serveste
drept suport. Altoirea pe locul ales se face vertical, decupand din fagurele cu
puiet o portiune de forma si marimea botcii (putin mai mare) si a suportului ce
se introduce acolo. Locul cel mai bun este intre coroana de miere si elipsa cu p
uiet, suportul protejand fundul botcii de atacul albinelor. Este indicat a se al
toi deodata 2 botci pentru ca albinele sa o aleaga pe cea mai buna, botcile fiin
d protejate si cu cate un manson de protectie (din plastic sau colivie spiralata
din sarma), avand liber doar varful. In acest caz, introducerea botcii se poate
face concomitent cu orfanizarea, mai ales daca matca va ecloziona curand.
Introducerea botcilor fara protectie
Unii apicultori introduc botcile fara protectie dupa o orfanizare prealabila de
6 zile distrugand toate botcile formate si ridicand laptisorul din ele (pentru c
a albinele sa nu dea de gustul laptisorului ce le deschide pofta). In momentul i
ntroducerii botcii albinele coloniei primitoare vor fi hranite cu sirop. Dupa in
troducerea botcilor stupul nu va mai fi deranjat, dar vom privi urdinisul cu ate
ntie cateva zile la rand. Albinele care nu au botca sau matca atunci cand ies di
n stup se intorc din zbor privind urdinisul ca si cum au pierdut ceva, se urca p
e peretele frontal si au o usoara ezitare, daca sa intre sau nu in stup atunci c
and vin in zbor spre casa.
In cazul in care avem mai multe botci vom introduce surplusul de botci in coloni
ile cu matci, avand grija ca altoirea lor sa se faca spre marginea cuibului prot
ejate cu un tub de plastic mai larg. Altoirea consta in suspendarea botcilor in
pozitie putin oblica (pentru ca sa poata fi observata cu usurinta iesirea matcil
or), in partea de sus, intre spetezele superioare a 2 faguri, lipindu-le cu cear
a framantata bine intre degete si amestecata cu putin propolis moale de speteaza
superioara a unei rame. Rama invecinata se indeparteaza putin pentru ca albinel
e sa nu lipeasca varful botcii de ea. Coloniilor care nu accepta asemenea botci
si le rod lateral li se aplica alte botci. Introducerea botcilor in coloniile ne
orfanizate reuseste in prezenta unui bun cules.

Dupa 10 zile colonia va fi verificata, deschizand stupul foarte incet, fara zgom
ot si fara fum, ridicand rama pe care a fost altoita botca. Daca aceasta va fi g
asita roasa lateral se va da o noua botca sau matca.
Pastrarea botcilor disponibile
Cand vom incepe operatia altoirii vom scoate o data mai mute botci din stupul cr
escator ca sa nu-l deschidem mereu pentru fiecare altoire. Botcile vor fi tinute
numai cu varful in jos, ferite de raceala si razele solare, intr-o cutie cu rum
egus de lemn incalzit. Adancim degetul aratator in rumegus, in adancitura format
a introducand un cornet ca un degetar facut din hartie cerata infasurata in juru
l degetului. In cutie vor exista mai multe compartimente pregatite in acest fel,
fiecare compartiment primind cate o botca ce va sta la caldura si intuneric. Un
ii apicultori folosesc vata care insa se lipeste de varful botcilor si irita alb
inele coloniilor in care se altoiesc. Cutia cu botci va fi dusa intr-o camera ca
lda, unde se face altoirea pe fagurii stupilor orfani sau se lipesc pe dispoziti
ve mobile pentru a putea fi puse cu usurinta acolo unde dorim. Daca numarul botc
ilor crescute este mare se pot forma nuclee sau micronuclee pentru imperecherea
matcilor eclozionate, formate in acest scop. Dac tot mai raman botci aceste se i
ntroduc in colivii de pastrare prevazute cu gratii Hannemann, prin care albinele
unei colonii orfanizate anume, pot sa patrunda ajutand la eclozionarea si intre
tinere tinerelor matci timp de 2-3 zile pana la folosire.
Reguli de baza in cresterea artificiala a matcilor
Perioada optima de crestere a matcilor corespunde perioadei de roire naturala (m
ai-iulie). Cu toate acestea, este de dorit sa fie inceputa cat mai timpuriu (cu
cel putin 30 de zile inainte de inflorirea salcamului).
- Atat familiile mama si tata cat si familiile pornitoare si crescatoare sa fie
mentinute cat mai active.
- De la data capacirii primei botci vom lua masuri de populare a nucleelor de im
perechere, iar cu 48 de ore mai inainte de eclozionarea primei matci, vom distri
bui matcile nucleelor de imperechere.
- La 9-10 zile de la formarea botcilor, acestea sunt mutate in familiile pastrat
oare sau in nucleele de fecundare
- Dupa terminarea distribuirii botcilor, nucleul cu matca si familia orfanizata
crescatoare vor fi unificate (in vederea unificarii mirosurilor folosind salicil
atul de metil, punand 4-5 picaturi pe o bucata de vata cu care se vor tampona ce
le 2 adaposturi de albine).
Pentru reusita operatiei:
- se vor indeparta diafragmele familiei orfane;
- ramele vor fi impartite in doua, catre peretii stupului;
- in intervalul astfel format se vor introduce ramele nucleului (cu matca pe ram
a din mijloc);
- nucleul cu matca, adus pentru unificare, va fi incadrat de ramele cu puiet (pe
riate de albine) care la orfanizare erau necapacite (date spre crestere altor fa
milii);
- stupul se inchide si nu va mai fi deranjat decat dupa 2-3 zile;
- atunci cand sunt amplasate pe fagurii cu puiet, botcile trebuiesc decupate cu
multa ceara la baza, pentru a permite fixarea in ramele de nucleu, imediat deasu
pra puietului (pentru ca matca sa iasa direct pe puiet), la de 5-8 cm de leatul
superior (fiind protejate de eventuale raciri);
- daca botcile necesita un transport mai lung, se recomanda a fi asezate in cuti
i tapetate cu vata sau introduse in buret (in pozitie verticala), cu orificii sp
ecial confectionate, ferite de expunerea la soare si de mirosurile toxice.
Larvele sunt mai rezistente decat se admite in general; in laborator 50-90% din
larve pot sa traiasca la temperatura camerei 24 de ore. In practica se estimeaza
ca larvele se dezvolta normal chiar daca sunt tinute 5 ore in afara familiei, m

ai ales daca temperatura exterioara este putin mai ridicata. Nu trebuie insa exp
use la soare pentru a nu se usca laptisorul. Cresterea se poate prelungi si in l
una august cu conditia folosirii la crestere a unor familii imputernicite cu fag
uri cu puiet si hranite suplimentar cu turte de miere si sirop.
Familiile de prasila donatoare (mame)
Sunt familiile de albine (alese pentru furnizarea larvelor) din lotul de prasila
(LP), depistate cu insusirile cele mai bune.
Familiile de prasila tata
Se recomanda sa existe 1 familie crescatoare de trantori pentru fiecare 50-100 d
e matci. In cazul inceperii lucrarilor extratimpurii, cresterea trantorilor se d
emareaza cu 15 zile mai devreme (in cazul in care matcile ocolesc fagurii de tra
ntori pusi in mijlocul cuibului, acestea se izoleaza pe fagurii respectivi cu gr
atii despartitoare iar coloniile se stimuleaza puternic).
Starterii
Sunt familiile pornitoare orfanizate total (cu cel putin 2-3 ore inainte de intr
oducerea botcilor). In centru familiei pornitoare orfanizate se aseaza 1 fagure
gata cladit cu apa indulcita in celule. In dreapta si stanga acestui fagure se l
asa loc ca sa incapa cate o rama, dincolo de acest spatiu asezandu-se, de o part
e si de alta 1 rama cu miere si 1 rama cu pastura (total 3 rame
2 spatii goale).
Spatiile laterale se marginesc cu 2 diafragme.
Popularea cu albina a starterului, in cazul in care nu este destul de puternic,
se face scotand disponibilul de albina tanara din stupii furnizori (care au matc
ile izolate in corpurile de jos), apicultorul luand orice fagure din corpul de s
us, aflat deasupra gratiei izolatoare de matca. Pentru a asigura albina tanara i
n corpurile de sus ale stupilor furnizori se va ridica zilnic in corpul de sus c
ate 1 fagure cu puiet capacit in eclozionare, punand in loc 1 fagure pregatit pe
ntru ponta matcii. In cazul in care starterului i se va da spre pornire 50 de bo
tci va trebui sa aiba cel putin 2 kg de albina tanara (popularea starterului fac
andu-se in functie de numarul de botci luat in pornire).
Urdinisul se va tine inchis timp de 2 ore iar albinele scuturate, provenite de l
a 2-3 familii furnizoare, se naclaiesc cu miere in vederea infratirii prin linge
re reciproca.
Cele 2 rame port-botci vor fi introduse in spatiile lasate libere in starter, un
de raman 24 de ore, dupa care sunt trecute in familiile crescatoare (pentru cont
inuarea cresterii pana la eclozionarea matcilor).
Familiile pornitoare nu pot fi folosite decat pentru 6 cresteri consecutive, can
d se schimba cu altele noi formate, sau, in cazul folosirii permanente, acestea
primesc din 4 in 4 zile rame cu puiet capacit gata de eclozionare.
Familiile crescatoare doici (de finisare) trebuie sa aiba:
- insusiri valoroase,
- multa miere necapacita,
- multe albine tinere,
- multa pastura si polen.
Pentru a fi siguri ca familiile de finisare au suficienta albina tanara, le inta
rim zilnic cu cate 2 faguri cu puiet capacit si albina insotitoare ridicati din
stupii furnizori, pe o perioada de 4 zile, dupa o stropire cu sirop parfumat. In
fiecare stup crescator se introduce zilnic numai cate 1 rama cu 2 sipci port-bo
tci cu larve, ridicata din starter, retragandu-se din margine 1 fagure cu hrana.
Atunci cand larvele cu botci sunt capacite putem introduce cea de-a doua rama p
ort-botci scoasa din starter. Botcile vor fi verificate din 24 in 24 de ore, cel
e mici si botite fiind eliminate. Rama port-botci va trebui sa aiba (pe speteaza
superioara) notata pozitia ei fata de mijlocul cuibului, pozitie care nu va fi

niciodata schimbata, indiferent de cate ori va fi scoasa rama. Manuirea ramelor

port-botci se va face cu toata atentia, fara lovituri, zdruncinaturi, evitand ve
rificarile in zilele cu vant, soare puternic, mai ales daca botcile nu sunt capa
cite.
Cu 1-2 zile inaintea eclozionarii (cand nu mai pot apare transformari negative i
reversibile), botcile sunt transferate in custile de eclozionare (tip Zander), i
n vederea implantarii in nuclee de imperechere suficient de puternice (pentru a
asigura temperatura optima).
Finisarea botcilor in corpul al doilea al stupului despartit cu gratie nu da rez
ultate bune. Colonia de finisare trebuie sa fie independenta, puternica si orfan
a, cu albine care circula in stup fara intermitente si alimentata mereu cu hrana
si cu puiet capacit. De aceea este indicat ca ramele port-botci sa fie puse int
otdeauna in corpul inferior, stupii de crestere fiind totdeauna bine impachetati
pentru a feri botcile de variatiile bruste de temperatura (acestea fiind foarte
sensibile).
Izolarea botcilor in colivii de protectie
Botcile lasate in familiile crescatoare, fara protectie, pot fi atacate de prima
matca eclozionata. Pentru preintampinarea pierderilor ele se pun cu 2 zile inai
nte de eclozionare, in cate o colivie de protectie, unde, dupa eclozionare, intr
-o mica scobitura de la fundul coliviei matcile gasesc cateva picaturi de miere
amestecata cu hrana proteica. Prin plasa de sarma a coliviilor matcile sunt hran
ite de albinele doici. Coliviile de pastrare sunt asezate intr-o rama speciala,
denumita rama port-colivii cu 2 stelaje basculante, unde ele stau insirate pe 2
randuri.
Coliviile de pastrare raman in coloniile crescatoare cel mult 3-4 zile pana la a
mplasarea in nucleele de imperechere, coloniile pastratoare fiind hranite din ab
undenta cu hrana proteica. Pentru introducerea in nucleele de imperechere se rec
omanda scoaterea matcilor din coliviile de pastrare si introducerea lor in coliv
ii automate de introducere a matcilor, respectand regulile de introducere si inl
ocuire a matcilor.