Lucrari de primavara in stupina

Stuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru : anul apicot incepe toamna ' De felul
cum sunt pregatite familiile de albine in toainna depinde totut : Productia,starea de sanatate,marimea stupinei si
in general tot ce tine de buna desfasurare a lucrurilor.Totusi pentru a nu crea confuzii,vom suprapune anul apicol
cu ce! calendaristic,urmand ca pe masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce trebuie executate sa faceti aceasta
separare singuri. Acestea fiind spuse sa trecem la treaba !!!
data cu ridicare sensibila a temperaturilor,primavara in stupina trebuie facute mai multe lucrari.In ordine
cronologica !subliniem ca toate au importanta lor"acestea ar fi :
Pregatirea vetrei stupinei
Pe la inceputul lunit martie!functie de starea vremii"vom demara primele actiuni:
# curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi topirea,adunam si inlaturam crengile,frunzele si in general
toate resturile,urmarind o igienizare totala
# asezam stupii pe locurile definitive,functie de sistemul ales,urmarind ca urdinisurlte sa fie orientate spre
sud#est si albinele sa beneficieze de caidura soarelui
# curatam prin urdinis!cu o sarma" stupii de albine moarte si alte resturi$acestea se vor arde neaparat
# instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturile reci ale inceputului de
primavara
Supravegherea zborului de curatire
%n timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup,au acumulat in intestine reziduri care
acum trebuie eliminate.De aceea in primele zile calduroase!temperatura a&unge la peste '( grade )",trebuie sa
stimulam efectuarea acestor zboruri de curatire.Daca inca mai este zapada pe vatra stupinei este recomandat sa
intindem paie pe &os.*rdinisele se vor desc+ide larg iar capacele se vor salta pentru ca razele soarelui sa
incalzeasca podisoru! stupului.Tot acum unii dintre stuparii cu experienta mai fac o lucrare importanta: introduc in
mi&locui cuibului un fagure gol,bine cladit.in care toarna l#,-g de sirop de za+ar caldut.)and observam ca zborul
de curatire a fost facut de totalitatea familiilor,reducem urdinisete la . cm si bineanteles asezam capacele care au
fost saltate. Primul control si stramtorarea cuiburilor
Profitand de una din zilele catduroase executam primul control de primavara&n care vom evalua starea
familiilor de albine,operatiune dublata de o stramtorare a cuibului./a desc+iderea stupului constatam:
# prezenta +ranei care exista in faguri,sfcilnd ca o rama standard contine .,(-g miere pe ambele fete
# prezenta matcii,dupa puietul de pe fagurii din mi&locul cuibului$daca puietul nu exista totusi nu trebuie sa ne
ingri&oram: unele matci isi incep mai tarziu ouatut si de aceea este necesara repetarea controlului dupa o
saptamana,pana cand tragem o conluzie corecta.
Tot in timpul acestui control,scoatem din stupi fagurii mucegaiti,ai pete de diaree,si pe cei ce contin multe
celule de trantori.S#a constatat ca dezvoltarea farniliilor de albine decurge normal daca albinelor li se asigura un
reglm de caidura optlm.%n acest scop stuparii vor 0stramtora cuibu!0.)uibui se aran&eaza catre peretele stupului
care este cel mai expus soarelui astfe+fagurii cu puiet se aseaza In mi&loc,ei fiind marginiti de faguri cu miere si
pastura$in cuib se lasa strict atati faguri cat pot acoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule de
lucratoare$in ce priveste rezerva de +rana familia trebuie sa dispuna de min.1#( -g miere si bineinteles
pastura.Atentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor imperfecti sa nu orfanizati accidental
familia.)uibul se limiteaza cu o diafragma mai scurta,dincolo de ea fiind asezati fagurii cu resturi de
miere,aceasta delimitand compartimentu! de +ranire.
Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lazi curatate,reparate si
dezinfectate.Trebuie sa avem pregatite din timp cateva lazi,urmand ca pe masura ce mutam albinele sa
dezinfectam sl restul de stupi. /ucrarea este foarte necesara pentru ca pe langa toate celelatte,sa 2iei's3.T45r4'i 67
'A4iT'e. d3 3g33a pcrfc.cta.Toatc accstc lucrari sunt dccici\'e,necesita sa avem cev'a t8894p s
d4spozi:e (; mai ale( sa avem 0ingaduinta0 vremii.
Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana
Salvarea familiilor ramase fara rezerve de +rana este foarte usor posibila %n orice stupina c+iar daca
apicuttorul este tipsit de experienta.%n acest scop folosim urmatoarele rezerve:
# proviziile de +rana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de g+em,sau in cefulete din partea opusa a
fagurilor ocupati partial
# proviziile de +rana existente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie 0 mierea in faguri,miere lic+ida
sau granulata de ta rezerva stupinei
%n primul caz constatam ca de o parte si de alta a faguriior ocupati de g+em,se afla cate '#, faguri cu miere
care nu au fost folositi de albine.Asta se intampla din cauza ca odata format g+einul de iernafe,albinele nu mai au
acces decat la proviziile de pe fata fagurilor unde se afla.Pentru a remedia situatia se ridica din stupi ramele care
contin provizii,si care din motivul mentionat au ramas neconsumate. Se descapacesc aceste rame pe o parte si
cu a&utoru! unui bastonas de lemn se fac ,#. gauri de grosimea unui creion.Apoi se indeparteaza ramete cu
faguri si putine albine din ambele margini a!e g+emului.Se introduc fagurii gauriti,cu miere descapacita in spatiu
iiber care tocmai a fost creat.<agurii scosi!cu putine albine pe ei" se alatura de fagurii cu miere,bineinteles si ei
gauriti pentru a permite circulatia albinelor.
%n cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup,se procedeaza !a ridicarea de faguri
cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate.%ntroducerea lor in stupi se face dupa te+nologia descrisa inai sus.
)and nu dispunem de acesti faguri,se poate fblosi mierea diluata un pic,incalzita si apoi turnata in faguri
goi.:raniri de calitate se mai pot face cu turtite de miere cristalizata si framantata cu za+ar pudra pana obtinem
consistenta dorita,cat si cu serbet de za+ar.Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a rametor.=ste de
dorit insa ca aceste interventii sa fie facute nurnai in caz de urgenta,putand evita aceste situatii neptacute printr#o
buna organizare a cuibului inca din toamna. Completarea rezervelor de pastura
Pe langa miere,albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de +rana proteica.Aceasta este asigurata de
pastura,lipsa ei fiind un +andicap ma&or in dezvoltarea favorabila a famillilor de albine.Pentru cresterea unui -g de
atbina este nevoie de ',( -g de pastura.Pastura se asigura din toainna prin introducerea unui fagure plin si la
nevoie prin comptetarile de primavara.%n primavara moduriie de administrare sunt:
# Scoatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii$ap>i frecam fasllle %n mana pana la separare./a pastura
obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si o cantitate dubla de miere.Se mai adauga sare '? din cantitatea
amestecului si se omogenizeaza.Se toarna amestecul in faguri administrand zilnic cate ,>>g,pana la aparitia
culesului de polen.
# *n -g de pastura se amesteca cu >,9(>-g miere si se administreaza deasupra ramelor sub forma de turtite
proteice de completare,
# Amestecam cantitati egale de polen si mfere ,administrand la fel deasupra cuibului sub forma de turtite.
)oncluzionand,+ranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de 4a rezerva,apoi daca nu
avem cantitatite necesare se vor face +raniri cu polen si miere sau pastura si miere. Dezinfectia stupilor
Daca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara!din diferite motive" sa stiti ca acum a
sosit momentul.Dezinfectia se face cu scopul pastrarii sanatatii famitiilor de albine. casa curata inseamna
eiiminarea unor probieme grave. /ucrarea consta in mutarea familiiior de albine in a!ti stupi,pe care i#am curatat
si dezinfectat.%n principiu lazile se curata de resturi de ceara,propolis,pete diareice si apoi se dezinfecteaza cu o
sotutie recomandata.*rmeaza o limpezire,o uscare si neaparat flambarea cu flacara. Largirea cuiburilor
/ucrarea este deosebit de importanta,avand in vedere ca interventia stuparului poate face mutt bine,dar
totodata si mult rau daca nu este facuta corect.Prin largirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii
de a depune oua.Trebuie sa avem in vedere urmatoarete conditii generale:
# existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numaru! de albine doici$la un numar mlc de
doici si cantitatea de laptisor de rnatca distribuita va fi mica
# prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere
# conditiile interne si externe,precum si caracteristictle biologice.acestea tin de temperatura externa,de modul
in care albinele reusesc sa mentina climatul optim in stup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenut in
faguri se regieaza activitatea matcii.%n principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupa cei cu
pastura.
# aplicarea fara discernamant a +ranirilor de stimulare$printr#o +ranire abundenta se pot introduce in stup
dezec+itibre importante
=fectiv largirea se face astfel: semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib sunt ocupati cu puiet!excluzand
fagurii marginasi care contin miere si pastura".Se adauga un fagure bine dadit.Acesta se introduce intre fagurele
marginas si cel cu puiet.Dupa ce si acesta a fost ocupat cu puiet,se introduc treptat alti faguri tinand seama de
cresterea populatiei.Priff4ul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in care s#au mai crescut cateva generatii de albine,
apoi putand fi introdusi si faguri claditi in care nu a fost crescut puiet.%ntroducerea unor faguri care au mid coroane de
miere!care vor fi descapacite"este un factor favorizant.
> metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi,este aceea de ai stropi cu apa calduta sau miere diluata./a
incalzirea timpului si in prezenta unui mic cules largirea se poate face si cu un fagure artificial.Acest fagure se aseaza
dupa ultimul fagure cu puiet si in momentul cand celulele au fost cladite pe&umatate se muta in mi&locul cuibului.
)itind aceste randuri sigur v#ati dat seama ca te+nicile descrise sunt foiosite cu precadere la stupii orizontali si
verticali cu magazine.Stupul multieta&at,beneficiind de o constructie aparte se manuiete diferit./a acest tip de stup
largirea se face prin inversarea corpurilor, manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind necesare.
Intarirea familiilor slab dezvoltate
ricat s#ar stradui stuparii sa execute toate lucrarile la timp,se constata ca in stupina o parte din familii raman in
urma cu dezvoltarea,aparent fara o cauza anume definita./a urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate
daca ne gandim ca o familie de albine poate fi asimilata unui 0organisrrT'.Pentru a uniformiza puterea stupllor se
practica metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familille puternice si a&utarea celor ramase in urma cu
dezvoltarea. Concluzii
)itind aceasta pagina v#ati putut face o parere despre lucrarile de primavara ce se executa in stupina.Trebuie sa
fiti convinsi ca aplicand corect si la timp te+nologiile o sa aveti in prea&ma primului cules i#na&or stupi puterntd,capabili
sa valorifice resursete nectarifere.Si pentru asta nu mai aveti nevoie decat de vreme buna.......!!!!
%nventarul necesar unei stupine
)and incepem o afacere trebuie sa avem toate datete despre respectiva activitate ,apicuttura nefacand exceptie
de la aceasta regula.Pentru cei ce cred ca viitorut lor economic si profesionat este legat de aceasta frumoasa
indeletnicire o sa detaiiem lista cu ec+ipamentele si materialele necesare infiintarii unei stupine.
/ista prezentata in aceasta pagina este valabila pentru o stup4na de '>> de familii de afbine, acesta flind numarul
minim de stupi de la care putem spune ca abordam domeniul din postura de semiprofeslonisti.Poate la o prima
vedere o sa credeti ca investitia este destut de consistenta,dar va asiguram ca in comparatie cu alt tip de afacere,o
sa vedeti ca nu este deloc asa.
Utilaje phncipale de intretinere
# Stupi sistematici completi # '>( buc. $ nuclee de imperec+ere !" buc. # rame goale de rezerva
'> buc8stup $ corpurl rezerva # '> buc. $ cabana apicota $ buc. $ dulap pentru pastrat ragui#ii # ' buc. $
Utilaje pentru e%tragerea miehi
# )entrifuga # ' buc $ masa pentru decapacit # ' buc. $ cutit decapacit # , buc. $ tava decapadt # ' buc, $ site
pentru strecurat mierea # ( buc. $ maturator inox 8.>> -g. # , buc. $ bidoane depozitare miere
Scule diverse pentru intretinere
# Dalti apicole # . buc. $ peril apicole # , buc. $ afumator # , buc. $ costume protectie @ masti # . buc. $ ladita
transport rame # , buc. $ ladita scaun # , buc. $ colivii introducere matci # .> buc. $
perforator rame # ' buc. $ planseta calapod faguri # , buc. $ pinten lipit f#aguri # , buc.$ cantar de control # ' buc. $
gratii :anernann # '>> buc. $ gratii urdinis # '>> buc, $ colectoare propolis # A> buc. $
colectore polen B A> buc. $ roinita # ' buc, $ sipci port#botd # 1> buc. $ ciocan lipit botci # ' buc. $ sablon botci # '
buc. $ fampa butan # ' buc. $ carucior stupi # ' buc. $ adapator # ' buc. $ izolator fagure # . buc. $
Utilaje conditionat ceara
# Topitor solar # ' buc. $ presa ceara ' buc. # vase diverse & buc. $ forme ceara 0 . buc. $
'ateriale consumabile <aguri artificiali $ biostimutatori apicoli $ medicamente $ matd $ sarma pentru rame $
cuie $
vopsele $ doze gaz butan $ substante dezinfectante etc. $
Dupa cum vedeti sunt multe repere care trebuie intr#o stupina , ac+izitionarea lor fiind costisitoare.Dezvoltarea
unei stupine insa se face in timp !cativa ani",deci si investitia este esalonata si poate fi platita partial din vanzarea
produselor obtinute in anul precedent.
Tot secretul este sa avem un bun simt economic si multa rabdare. regula de baza este sa ac+izitionam numai
ec+ipamente noi , vec+iturile oricat de avanta&oase ar fi ca pret nu au nici o valoare. Ciste stupi vec+i,cu lemnul
putred,ptini de spori ai diferitelor boli sau o centrifuga ruginita, reprezinta adevarate pietre de moara,legate de
0gatul0 unei afaceri de succes./a vremuri noi...oameni noi.#.si scule noi..
Procurarea sculelor si utilajelor
Stupii sunt principalul utiia& intr#o stupina si necesita investitia cea mai mare.)e trebuie sa avem in vedere D
Cu vom pune in discutie tipul stupului !presupunern ca de&a alegerea a fost facuta", ci doar ce sa urmariti la
cumparare.Stupii trebuie sa fie construiti din lemn de calitate,bine uscat !atentie, aici puteti avea mari surprize",fara
noduri cazatoare,bine indeiati si '#inisati.
=vitati stupii din polistiren greu,care in ciuda unor avanta&e nu sunt folositi pe scara larga nici in
ccident.=xemplu : daca doriti sa practicati apicultura bio,una din conditii este aceea ca stupii sa fie confectionati
din materiale naturale.=vitati cumpararea de stupi invec+iti sau noi de oriunde.De cele mai ff4ulte ori materialul
folosit nu este de calitate sau bine uscat !astfel se explica si pretul mai mic".)umparati nurnai de ta firrne de profii ,
unde puteti beneficia de o garantie.
Stupii pot fi imbinati in doua feluri : cant#cant ,sau nut#feder.Ambele versiuni sunt bune cu conditia sa fie bine
indeiati si din loc in loc sa aiba batute si cuie de siguranta.)umparati doar stupi nevopsiti!pot fi simplu
impregnati",pentru a va putea da seama de existenta defectefor.Eerificati daca stupii corespund ofertei
producatorului ca numar de eiemente si caracteristici.Discutati cu producatorul toate amanuntele.
(amele desi pare ca aid nu e mare fucru de vazut sa stiti ca nu este asa.)a si stupn,ramele trebuie sa fie
construite din lemn de calitate,uscat si fara noduri cazatoare.
Trebuie sa respecte cotele si tolerantete admise de standard.Famele pot fi facute din doua esente de lemn $
rasinoase sau tei.Amandoua sunt bune daca materialul este de calitate.<inisarea ramelor este foarte importanta
pentru ca altfel o sa aveti probleme cu igienizarea si curatirea lor.Cu cumparati rame cu pete de mucegai pe ele
pentru ca acesta e un semn ca au fost facute din materiai insufident uscat.
Costumul si masca de protectie acestea trebuie sa va asigure protectia deplina.=vitati mastile din plasa
metalica si costumele din materiale inc+ise la culoare,culorile pastelate,desc+ise, fiind de preferat.Eara un costum
inc+is la culoare se indnge la soare sl provoaca disconfort.%ntrebarea este daca aveti nevoie de ec+ipament de
protectie8unii stupari evitand folosirea lui.
Faspunsuf este 0da0,pentru ca folosirea acestui ec+ipament va fereste de riscul intepaturilor,c+iar daca fainilia
este blanda.Cu este o rusine sa porti un asemenea ec+ipament,sinGurul reper care poate fi ignorat fiind manusile
,care sunt folosite numai de cei cu mari probleme alergice.
)fumatorul,peria,dalta,scaunul de lucru afumatoarele sunt de mai multe feluri,toate fiind bune daca respecta
urmatoarele : tabla sa fie bine inc+eiata,pentru a nu avea pierderi mari de fum,sa asigure debitul de aer necesar,sa
fie usor de manevrat.Ac+izitionarea unui afumator din inox nu se&ustifica,fiind bun si unul de tabla zincata.
Peria apicola 66 sunt bune si periile din par naturat,cat si cele din sintetic.Singura conditie este aceea ca trebuie
sa fie destul de moale pentru a nu rani sau omora albinele.
Dattile # si acestea sunt de mai multe feluri,materialul din care sunt facute trebuind sa fie de calitate.Se vor evita
daftile prea ascutite,acestea putand provoca raniri.
Scaunul de iucru # este un accesoriu util,construit din lemn de rasinoase.Trebuie sa fle ergonomic,usor si bine
inc+eiat.Se foloseste si ca ladita de scule.
Coliviile pentru matci sunt de mai multe feluri : de transport,de ectozionare,de introducere.)efe care au in
componenta lemnut trebuie sa fie bine finisate. Hariff4ea oc+iurilor plasei de sarma sa fie cea recomandata.Se are in
vedere gri&a cu care sunt construite.
Cutitul , furculita de descapacit Sunt recomandate cele din inox,material agreat la nivel legislativ.Dezinfectia
lor poate fi facuta usor si nici nu lasa reziduri in miere.Alegeti modele clasice si mare atentie la cele cu incalzire
electrica,care trebuie sa corespunda din punct de vedere a protectiei muncii.
*ava , masa de descapacit # materialul din care sunt fabricate este acelasi inox alimentar.Cu se mai admit cete
construite din tabla zincata pentru ca mierea intra in reactie cu zincul,existand riscul contaminarii#)at despre
modele,ramane la alegerea dv.,functie de buget.
Centrifuga necesita o investitie mare,dar care odata facuta insearnna o investitie durabila,necesara si
utila.Haterialul este inoxul alimentar,orice ait materiat nefiind agreat.Sunt bune si centrifugile tangentiale cat si cele
radiaie, diferenta dintre ele fiind doar de productivitatea muncii si pret.Daca vreti sa vindeti mierea !la intern sau
extern" ,numai inoxul va asigura puritatea ceruta.
Sitele # trebuie sa asigure o buna separare a mierii de resturile existente !cadavre a!bine,ceara,etc.".Se
recomanda un sistem de trei site cu o finete a oc+iurilor progresiva.Prima trebuie sa inlature rezidurile grosiere iar
urmatoareie sa faca o separare totala.Haterialul din care sunt construite este inoxul alimentar.Atentie ta trainicia
lor,acestea trebuind sa fie destul de robuste.
'aturatoarele , vasele pentru depozitare inoxul trebuie sa fie materialu! preferat sau in cel mai rau
caz,ptasticul alimentar !acel plastic alb,dur".Sunt bune si recipientele din tabla sinaltuita,numal ca sunt mai greu de
manevrat si exista pericolul deteriorarii smaltului prin lovire.Se evita cu desavarsire depozitarea mierii in vase
improprii,recolta fiind compromisa prin impurificare./a inceput puteti ac+izitiona cateva vase din inox care pot fi
folosite si ca maturatoare.=vitati recipientele prea mari !sute de -g" pentru ca sunt greu de manevrat.
*opitorul so+ar se construieste din lemn,tabla si stida.Trebuie sa fie trainfc si bine finisat. =vitati topitoarele
compticate constructiv,mari si grele.
Cotectoarele de propolis si polen sunt bune ma&oritatea modelelor existente pe piata.Acestea trebuie sa
fereasca polenul !pana la recoltare" de intemperii.Placa activa trebuie sa aiba oc+iurile calibrate pentru a nu rani
albine4e. Sunt utila&e care trebuie ac+izitionate pentru diversificarea productiei.
,ucleele de imperechere se construiesc din lemn de rasinoase de calitate.Aceeasi atentie la calitate ca si ia
stupi.=ste recomandat nucleul pe trei compartimente in corp.Trebuie sa se asigure o separare totala a albinelor
,deci mare atentie la etanseitati.
C-,CLU.II : Atentie mare ce , si de unde cumparati !!!
=xaminarea si analiza mierii
=xaminarea si anatiza mierii se face pentru aprecierea calitatii si puritatii ei,pentru stabilirea starii de ! depistarea
fatsificarilor.%n aceasta pagina va vom prezenta metodele care se folosesc,cat si norrnele inter produsul este de
calitate.
/%amenui organoleptic
=xamenul organoleptic se refera la culoarea,mirosul,gustul,consistenta si puritatea mierii.
=xaminarea si analiza mie+i
=xaininarea si analiza nnierii se face pentru aprecierea calitatii si puritatii ei,pentru stabilirea starii de d! depistarea
falsificarilor.%n aceasta pagina va vom prezenta metodele care se folosesc,cat si normele intern produsul este de
calitate.
/%amenul organoleptic
=xamenul organoleptic se refera la culoarea,mirosul,gustul,consistenta si puritatea mierii.
# Culoares : se apreciaza prin examen vizual la lumina zilei pe o cantitate de '>#'( g de miere,introdusc interior de
'> mm.Se poate determina cutoarea si cu melascopul,aparat ce stabileste nuantele mierii.Fezi, urmatorii
terff4eni:incolora,galbena#desc+is,aurie,portocalie,verzuie,roscata,bruna,inc+isa.
# ^irosul si gustul : se apreciaza prin mirosire si degustare.%n acest caz se indica denumirea plantei doir
eventualele particularitati gustative:acrisor,amarui,astringent,etc,Hirosul,gustul se exprima in placut,dulc aromat,etc.
# Consistenta : se apreciaza dupa modul de scurgere a mierii de pe o topatica de lemn.=a poate fi unifor aspecte
de cristalizare./a mierea cristalizata se indica si particularitatile structurale inainte de fluidizare c nisipos,cristalizata
grosolan.
# Purittea : se apreciaza prin examinarea probei de miere care a servit la stabilirea culorii,la lumina dir fragmente
de cadavre de atbine,de cer/iri,etc.=xarnenul microscopic consta in examinarea sedimentului d apa.Pentru acest
scop se omogenizeaza '> g miere in ,> ml apa distilata. Dupa omogenizare se toarna in fiole si se centrifug+eaza
timp de 1 minute,cu ,(>> turatii pe minut.Se di fiole,iar restul se amesteca,se omogenizeaza.Se aduna intr#o singura
fiola,care se centrifug+eaza din no/ decanteaza,iar sedimentul se intinde pe , larne;n cate doua fractiuni pe fiecare.
Peste acestea se picura o solutie calda de giicerina#gelatina ':',iar deasupra se aptica o lamela.<ixarea s orizontala
la temperatura de 1, grade timp de ,> minute.=xaminarea se face la un microscop care mare$
ori,stabilindu#se proveniente graunciorilor de poten,precum si a celorlatte componente din preparat.
)nalize fizice si chimice de laborator
%nainte de analiza,proba de miere se omogenizeaza prin agitare cu o bag+eta de sticla sau cu o lingur in prealabit
la aproximativ 1( grade) dupa care se arnesteca,ca si mierea fluida.
# Detenninarea continutului in apa : se face cu refractometrul.Pe prizma inferioara a refractometrului,Si miere si
imediat se inc+ide camera.)u a&utorul oglinzii se orienteaza un fascicul de lumina prin deplasare care partea
intunecoasa a campului vizual a&unge in centrul unde se intersecteaza liniile vizuale.%n acest citeste pe scala.%n
functie de acest indice,cu a&utorul tabelelor care insotesc refractometrul se stabileste uscata,respectiv continutul inierii
in apa./a unele refractometre se poate citi direct,pe scala,procentut de este admisa pana la ,>?.
# Greutstea specifica a mierii : se poate determina la nivelul stupinelor astfel $ intr#un vas de sticla se i in prealabil i
s#a luat tara si se noteaza nivelul apei.Apoi,vasul se desarta,se usuca si se umple cu miere cantareste.Diferenta
dlntre greutatea vasului cu miere si tara acestuia reprezinta tocmai Ireutatea spec'
# Determinarea cenusei '. Se face prin calcinarea unei probe de '> g miere,intr0un creuzet.Hai intai se
carbonizeaza la o flacara slaba si apoi se calcineaza.Se raceste in exicator si se intareste treptat,pana se
# Determinarea aciditstii : a&uta la aprecierea gradului de prospetime a nnierii.Aciditatea mierii se expri numarul de
centimetri cubi de Ca: n8'> necesari sa neutralizeze additatea din '> g de miere.
# Determinarea zaharului inerttt !reactia "lser# : Jlucoza si fructoza in stare libera au capacitatea de $
alcalin si cald,pe care#' transforma in oxid cupros.)antitatea de oxid cupros ce se formeaza in conditii dK
concentratia celor doua za+amri reducatoare din solutia de cercetat.
# Determinarea zaharozei !metoda "lser# : Se determina za+arul direct reducator inainte si dupa inver se
calculeaza za+aroza.
# Determinarea indicelui diastazic : %n mierea naturala de albine exista mai multe enzime.Amilaza este ta tratarea
termica,aceasta fnnd ultima care se distruge.Pe baza acestei insusiri,amilaza poate fi folosita enzimatic,sau
diastazic"a calitatii mierii naturale.Hierea naturala supusa unui tratament termic brutal vK reduse sau c+iar
zero.Acelasi lucru se constata si la rnierea fatsificata./a baza determinarii indicelui dias amilazei. %ndicele diastazic se
defineste ca numarul de mt dintr#o solutie de amidon '? care a fost tran ora,la temperatura de 1( grade ) si p:
optim,de catre amilaza continuta de %g rniere.
$ursa % &eista '&omania apicola' nr. (()(**+, autor : -iiu .le/andru 0arghftas ,orme de cal+tate interne si
e%terne
Ati vazut care sunt metodele de analiza si examinare a mierii asa cum sunt ete prezentate in publica cum este
definita din punct de vedere legislativ mierea :
0Hierea de albine naturala este produsul care se obtine prin centrifugare sau scurgere din fagurii fara 2:
monoflora,atunci cand provine din nectarul unei singure specii de flori !salcam,tei,floarea#soarelui" $ polifl natural
de nectar recoltat din flori de diferite specii $ miere de mana, cand provine integrat sau in cea mai attor parti ale
plantelor decat nectarul.
Se considera necorespunzatoare organoleptic mierea cu urmatoarele defecte $ mierea cu impuritati,fra ceruri,alte
impuritati $ dupa conditionare prin decantare si filtrare aceasta miere se poate da in consum $
caramefizata,cauzata de incalzire ia temperaturi ridicate $ mierea falsificata.
Hierea care se cornercializeaza in Fomania trebuie intruneasca urmatorii parametrii de calitate : apa B ,> grade
) # ',1'9 $ cenusa # fnax. >,( ? $ za+ar inverttt # 9( ? $ za+aroza # max, 9 ? $ indice diastazi indice colorimetric #
max. $! $ za+ar artificial # tipsa $ glucoza # lipsa $ afte adaosuri # lipsa $
Pentru cei ce vor sa vanda la export sau en#grosisti#lor conditiile cerute sunt Lnai dure in unele privinte calitate :
Hierea nu trebuie sa contina antibiotice.Sunt acceptate insa urmatoarele liinite : streptomidna max. , sutfonamida
max. '> ppb , cloranfenicol # absent , nitrofuran # absent .Alti indici de calitate sunt : umidit .<alsificarea mierii cat si o
incarcMtura biologlca mare duc la respingerea marfii.=xistenta pesticidelor estf
)e avem de facut pentru a indeplini conditlile de calitate : in stuplna nu folosim antibiotice pentru trat cazul locii
ainericane , cand trebuie sa stim ca mierea este compromisa calitativ.#Cu facem tratamente pi forma,
Fecottam fagurii cu miere cand sunt capaciti trei sferturi de afbine, atunci avand garantia ca apa din n 6=xtragem ,
preconditionam , depozitam mierea conform tuturor regulilor de igiena si te+nologice cerute 0podisorul izgonitor0 , si
asiguram culesuri de nectar de la surse necontaminate industrial sau cu pesticid
C-,CLU.II : obtinerea unei mieri de calitate care sa corespunda normelor impuse se face numai cu nu tineti
cont de ele,intreaga dv. munca se duce pe 0apa sambetei0.....
%nmuttirea albinelor # roirea naturala si artificiala
Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natura! care corespunde unei
necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea speciei, %n apicultura moderna roitul natural
nu este dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul mi&loc de inmultire sau repopulare a
stupilor ar fi bine sa fie revizuita si inlocuita cu metodete stiintifice de inmultire artificiala care au numeroase avanta&e
fiind executata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului.
(oirea artiftciala
Foirea artificiala are rnenirea sa inlature toate neaNunsurile roirii naturale. =a se efectueaza la timpul potrivit si ne
permite sa efectuam o selectie a materialului biologic,evitand riscul unor pierderi de roi pO
care nu#i putem supraveg+ea si recupera.
Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este destu! de dificila,insa e%ista o serie intreaga de operatiuni
preventive care pot evita sau reduce mutt roirea naturala.Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic
cauzele care determina roirea si masurile care urmeaza a fi luate pentru prevenire. roitului.
%n practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternlce cu matci tinere si de
mare productivitate.Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptul ca este mai usor de prevenit decat de
combatut acest instinct atunci cand familia de albine intra in frigurite roitului. Principalefe cauze care determina roirea
sunt: suprapopularea stupilor,deci aglomerarea cuibului,ventilatia necorespunzatoare a acestora,expunerea lor la
soare si supraincalzirea acestora prir insolatie,aparitia unei necorespondente intre cantitatea de albine tinere care
pot +rani puietul si
cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa#t +raneasca,glandele salivare ale acestor aiDine pot 3e/rei.a laptisor,
dar nu au suficiente larve pe care sa le poata creste,faguri insufidenti sau necorespunzatori pentru depunerea
oualelor, lipsa de spatiu pentru cladirea fagurilor8predispozitia ereditara si alti factori care constituie tot atatia
excitan2i interni sau externi care favorizeaza roitul.
A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestarea instinctului de roire este
foarte greu,putandu#se analiza numai fiecare in parte si sintetiza corelatia care exista intre ele.
# $tupi de mare capadtste , =ste necesar sa se asigure in primul rand folosirea de stupi sistematid cu un spatiu
corespunzator a caror volum poate fi inarit dupa nevoie astfel ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a
depune oua evitandu#se btocarea cuibului.%n functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi rame si
faguri artifidali.Daca primavara nu avein faguri suficienti se limiteaza ponta matcii si aceasta lipsa duce si la
diminuarea culesutui.)alculele au aratat ca la un spor zilnic de ' -g a capacitatii de prelucrare si depozitare a
nectarului sunt necesari ,#. faguri&ar la un spor zilnic de P -g vor fi necesari '(#,> faguri.
# .mplasarea stupitor - /ste indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada de maxima insolatie!orele ',#
'9"deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctut de roire.=ste bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante desc+ise la
culoare pentru a nu atrage caldura razelor de soare.
# Culesul nectarutui si polenului , Sunt elemente care actioneaza ca stimulenti,determinand o mai
buna +ranire a matcii,o mai buna depozitare a nectarului si polenului care produc caldura in stup,contribuind la
cresterea puterii familiei.*n cules intensiv de rapita timpurie poate constitui cauza principala a roirii daca apicultorul
nu intervine la timp.De asemenea in perioadele lipsite de cules este bine sa practicam stuparitul pastoral.
# .gfomeratia de al1ine tinere , =xistenta unui numar excesiv de albine tinere indeamna familia sa inceapa
pregatirile de roire prin dadirea de botci pe faguri in care matca depune oua din care vor eduziona viitoarele
matd.<amilia respectiva trece prin frigurile roitului mai ales in cazul unei perioade
inai tungi de timp nefavorabil,
# -ips2 de spatiu si entilatie , Aglomeratia si caldura culbuiui fac ca activitatea atbinelor ventitatoare sa nu mai
fie intodeauna pozitive si sufident de eficace,predispunand familia de aibine la roire.%n timpul culesului se
recomanda desc+iderea mare a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei.
# 3locarea cui1ului cu miere si pastura , /a un cules intensiv de nectar si polen cand cuibut nu este
corespunzator tnarit acesta se bloc+eaza iar matca nu mai are celule goale pentru a depune oua diminuandu#se
activitatea albinelor si favorizand roirea.
# "/cesul de laptisor de matca # Producerea laptisorului de matca destinat +ranirii larvelor de albine in primele
trei ziie de viata daca este tulburat de prezenta unui numar mare de albine lucratoare care ni pot sa transmita
produsul lor larvelor,acestea a&ung sa dadeasca botd in care depoziteaza +rana glandulara stimuland
roirea.mentinerea unor farnilii puternice cu multe rarne cu puiet necapadt reprezinta o metoda efidenta de prevenire
a roitului.
# 4arsta matcn - Sa constatat ca matdle batrane au tendinta mai mare de roire de unde conduzia de a detine
cat mai mutte matci tinere seiectionate dln cele inai bune familii de albine.
# Carenta de feromoni a matcii , Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare a!e matdi produc o secretie
denumita 0substanta de matca0 dupa care albinete percep si recunosc matca stupului.)at timp albinele primesc o
cantitate determinata din aceasta substanta,totut este normat,cand aceasta cantitatt insa se reduce,albinele
+otarasc intocuirea matdi.acest fenomen se produce fie din cauza imbatranirii matcii cand se dtminueaza si secretia
de feromoni fie si ta unele matd tinere din cauza suprapopuiarii stupului care determina reducerea cantitatii de
feromoni primiti.Fezultatul este acelasi:dadirea de botd
Cum intrerupem roitul
Aparitia botcitor intr#un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin distrugerea tor sistematica se poate
impiedica roirea.Aceasta operatie este grea si anevoioasa cerand un control atent. tuturor ramelor si o mare atentie
in depistarea si distrugerea botdlor deoarece daca ramane o botca ascunsa,neobservata,toata operatiunea devine
inutila.peratia se repeta la '> ziie si apoi din nou la 9
zile pentru distrugerea noilor botd dadite intre timp.)and aceasta operatie se efectueaza in a&unul recoltarii
productia de miere scade mult,fiindca familia de albine este in frigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului
prin distrugerea botdlor contribuie la prelungirea acestei stari,de unde conduzia c este mai usor sa prevennn decat
sa combatem acest instinct puternic. 'etode de ro+re artificiafa
Foirea arttfidala iniatura toate nea&unsurile roirii naturale care este mai complexa si cere un volum mare de
munca.Foirea artifidala usureaza munca si contribuie la sporirea productiei de miere.%n
literatura de specialitate sunt descnse toate metodeie de formare a roiior artifidaii.Aia insa vom aescne doar
cateva!cele mai simple si eficace",folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor:
# &oirea 2rtificiafa prin diizare # Aceasta este cea mai simpta metoda de inmultire artiflciala a albineior si se
practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un numar mic de familii.)u aceasta metoda se obtine dublarea
efectivuiui,apicultorul a&ungand intr#un timp retativ scurt sa#si formeze o stupina adevarata,dimensionata dupa
dorinta.4n zona de stepa,divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut;ar in zona de munte#deal in prima
&umatate a lunii mai.ln acest fel noile familii
participa la culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare.
Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa zboruri intense.)u scopul de a forma
familia noua,se aduce langa fatnilia ce urmeaza sa fie divizata un stup gol in care se trec &umatate din fagurii cu
albine,puiet si miere a familiei de baza.)u ocazia divizarii familiei se cauta matca
pentru a se stabili in care stup a ramas.Dupa aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati intre ei,de o
parte si de alta a locuiui in care a fost urdinisul familiei din care s#a format famitia noua.Albinele culegatoare,pe
masura ce se inapoiaza de la cules,se irnpart aproape egal in cei doi stupi.%n cazul in care se constata ca albinele
populeaza inai bine unul din stupi,acesta se poate indeparta putin pentru ca repartizarea afbinelor sa se faca cat
mai egat.Spre seara,in familia orfana se introduce,intr#o colivie,o matca imperec+eata sau neimperec+eata.%n cazul
in care lipsesc matcile de rezerva dupa ,1 de ore,in diviziunea ramasa orfana se introduce o botca matura.Dupa
imperec+erea matcii si inceperea depunerii
oualelor, fam:ia nou#fon#nata se dezvolta dupa te+nica obisnuita in vederea valorificarii culesuritor.<olosind
acest procedeu de inmultire a albinelor se realizeaza un spor efectiv de '>>?. # &oires 2rtifici2la prin stofonare
colectia , Presupune ridicarea a cate doi faguri cu puiet si albina de la fiecare familie de baza.Aceasta face ca
puterea familiilor donatoare sa nu fie influentata.)u cat roiuri- se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie mai
puternice. Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se
impune ca pana in toamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii de atbine normale. Se scoate din fiecare
familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit bine acoperite de albine.Se va urmari sa nu se +dice din
greseala si matca.Famete se aseaza in stupu! ce va gazdui roiul. %n timpul fotrnarii roiutui,urdinisul stupului se tine
inc+is pentru a se evita depopularea.in general,roiul
se formeaza din 1 rame bine acoperite de albine,din care doua cu puiet si doua rame cu rniere si pastura.Dupa
cateva ore,in roi,sub protectia coliviei,se introduce o matca tanara imperec+eata.%n lipsa unui cules de intretinere
se va +rani stimulent cu cate .>> g sirop de za+ar in concentratie de '8' sau
$0!. (oirea naturala
Prin roirea naturala a familiiior de albine se intelege actiunea prin care matca,o parte din atbine si trantori
parasesc stupul sl dau nastere la un roi natural.%n functie de ordlnea in care ies din stup roiuri- se nnpart in:roiuri
primare,care se caracterizeaza prin aceea ca atbinele parasesc stupul cu i#natca
varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele parasesc stuput cu matci tinere neimperec+eate./egat de
data cand parasesc stupul,roiurl!e se impart in:timpurii,atunci cand familiite
roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tarzii,cand fafniliife roiesc in funa iulie,
bisnuit,roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos;ntre orele ''#'(.Dup ce n#iatca
iese din stup insotita de albine,roiui se invarteste in apropierea stupinei si cauta un loc potrivi de care sa se
prinda.Foiul primar cu matca varstnica,spre deu3ebire de roiurile secundare si tertiare,nu se indeparteaza prea mult
de stupina si dupa ce se aseaza pe crengite unor copaci ramane linistit timp de cateva ore.Dupa prinderea roiului
acesta se lasa sa se tinisteasca intr#un !oc racoros si spre seara se scutura direct intr#un stup nou,pregatit in acest
scop.Stupul in care se introduce roiui se ec+ipeaza cu faguri artificiafi si i se asigura o +ranire suficienta pentru a
putea incepe cresterea puietului. Dupa ,#. zile roiuf se controteaza,se veriflca prezenta matcii si se organizeaza
cuibul urmarindu#se ca albinele sa
dadeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul necesar. <agurii famitiei care a
roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate botcile cu excepti
celei mai mari,iar cuibul se reorganizeaza lasandu#se in stup numai fagurii ocupati de albine.Prin distrugerea
botcilor se urmareste sa se nnpiedice roirea in continuare a fami+ei si sa se evite in acest fO slabirea
acesteia.Foirea naturata a familiilor de albine tn prea&ma culesului principal impiedica realizareK unor productii
corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit.
Ingrijirea roiurilor
Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una este aceea de asigurare a
puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de +rana.Pana la intrarea in iarna toatK trebuie sa aiba cel
putin >,P#l-g albine si in faguri rezerve de miere de '>#', 1g.In vederea a&ungerii %.
acest deziderat se iau urmatoarele masuri$
# /a formarea roiur:or cu albine tinere!unde lipsesc culegatoareie"se administreaza in faguri apa.
Se urmareste ca roiurife formate cu matci neimperec+eate!sau botci"sa aiba in cat mai scurt timp
matci imperec+eate.
(oiurite care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se a&uta periodic cu puiet capacit, # Se
asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualefor si dezvoftarii activitatii. # Se asigura existenta de culesuri
abundente,iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie +ranite stimulent.
Fespectarea termenefor prevazute pentru executarea lucrarilor si ingri&irea atenta a roiurilor dupa
formare,asigura dezvoitarea corespunzatoare a acestora in cursul sezonului.Astfef acestea vor intra in iarna
puternice urmand ca in sezonu! urmator sa fie induse in grupa familiilor de baza.Foiurile care nu au a&uns la o
dezvoltare corespunzatoare se desfiinteaza;ar albinele,puietul si rezervele de +rana se folosesc la intarirea
celorlalte roiuri.
Lucrari de toamna in stupina
Eine toamna,mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari,carora trebuie sa fe faca
fata.Dupa cum am t0nai spus acum incepe anul apicol,toamna reprezentand un nou debut si un prite& de a pune
stupina pe o alta treapta a performantei.Sa trecem iarasi la treaba:lucrarile de toamna demareaza la inceputul
lunii august si se impart in trei mari categorii:
# lucrari de intensificare a cresteni puietufui% ssigursrea rezerelor de hran2 pentru iernare%
pregatirea cu1ului familiilor de at1ine in ederea unei iernari de cafit2te.
Intensificarea crester+i puietului
Pentru ca famitiile de atbine sa iasa cat mai puternice din iarna,trebuie ca inca din toamna sa asiguram o
populatie numeroasa,bine +ranita si intr#o stare de sanatate perfecta.Acest lucru nu este usor de obtinut,stuparul
fiind foarte solidtat,atat ca timp,cat si ca volum de munca.)e masuri trebuie avute in vedere:
)sigurarea de matci tinere si viabile2
S#a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a puietuiui.%n acest scop
nu trebuie sa toferam in stupina rnatd mai batrane de , ani si in decursul verii sa facem inlocuirile
necesare.Qiologic matcile batrane isi limiteaza depunerea puietului atund cand in natura nu mai exista un cules
bogat de nectar si po!en,pe cand cele tinere se comporta aftfel:isi mentin ritmu! bun c+iar daca resursele
nectarifere si cete proteice sunt mult mai mici!intr#un cuvant valorifica mai bine culesurile de intretinere".*n alt
avanta& al matcitor tinere este acela ca in primavara vom gasi un procent redus de famitii ramase orfane!dupa unii
autori procentul este de >,(?".)u toate astea nu se recomanda ca sc+imbarea sa se fraca toamna daca folosim
botci sau matci neamperec+eate decat in cazuri de urgenta.
Deblocarea cuiburilor
> alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere sau pastura.data
cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu, instinctiv,albine!e bfoc+eaza cuibul,cautand sa#si asigure
necesarul de rezeve de +rana.Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua,numarul celutelor
libere scazand drastic.
Pentru a inlatura acest nea&uns, la stupii orizontali si verticali cu magazine se introduc periodic in mi&locul
cuibului faguri claditi!recomandati cei in care s#au crescut cateva generatii de puiet".Aceste spatii libere se
creeaza prin scoaterea fagurilor marginasi./a stupui multieta&at lucrarea este mult mai simpla si se realizeaza prin
inversarea periodica a corpurilor.Atentie insa,pentru ca trebuie sa avem gri&a ca niciunul din corpurile inversate sa
nu fie corpul care gazduieste rezervete de hrana
)sigurarea cu faguri de calitate
<agurii ce raman in cuibuf familiei trebuie sa fie bine construiti,fara celule de trantori sau alte defecte.Toti
fagurii care nu corespund criteriilor vor ft scosi fara a sta prea mult pe ganduri.Asigurarea cu faguri de calitate
trebuie facuta mai ales in 0zona fierbinte0 a cuibuiui8adica acea zona in care primavara se vor creste noiie
generatii.
)sigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare
Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua.Prelungirea
acestei perioade aduce mari avanta&e stupinei in totalitatea ei,albinele recapatand starea febrila care
caracterizeaza un bun cules.Stuparii pot pune familiite in aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastorat
la locatiile care ofera culesuri tarzii,fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prln alegerea unei
vetre permanente adecvate.
)e putem spune despre culesurile tarziiD )ert este faptul ca prezenta lor are un impact mult mai mare in
comparatie cu o +ranire artificiata de stimutare.)and stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la
+raniri de stimulare prin oferirea catre fafnilii a merii descapacite sau a inlocuitoritor acesteia!sirop de
za+ar".Despre eficienta acestor +raniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie,aici liirntandu#ne a spune ca se
fac in mai multe moduri:descapadrea a ,#. dm patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragnia sau la
marginea cuibutui$+raniri cu sirop de za+ar concentratie l8l,cate ,>>#.>> g ia interva! de ,#. zile$deasemeni o
alta metoda este stimularea cu za+ar tos,umectat putin cu apa sau miere.
Cu trebuie sa ignoram un fapt:+ranirile glucidice trebuie compietate si cu cele proteice8prin asigurarea
potenului livrat in mod naturaf sau artificiai.%n lipsa unui cules se administreaza ca turtite!pregatite in acelasi
mod ca in primavara"deasupra cuibutui,
(educerea si impachetarea cuiburilor
)a si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la o stramtorare a cuibului$in stup
vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de albine,marginiti de faguri cu miere si pastura.<agurii scosi
se trec dincolo de diafragma si prin descapacirea lor mierea v#a fi carata de albine in cuib.Atentie:nu se lasa
pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma,asta pentru a impedica o formare gresita a g+emului de iernare.
Tot in aceasta perioada se face o impac+etare sumara!a nu se comfunda cu impac+etarea finala din
toamna".Din fericire pentru posesorii de stupi multieta&ati,aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri
pufrine,cand familiile nu a&ung la nivelul de dezvoltare cerut.Feducerea cuiburilor va creea in familie o crestere a
poputatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire. )sigurarea rezervelor de hrana
Albinete ierneaza stranse intr#un g+em si in tot acest timp climatul este asigurat de o miscare continua a
lor.)and conditiite externe permit,faff4ilia de albine demareaza cresterea puietului# la inceput timid,pe suprafete
mici de fagure# urrnand ca odata cu imbunatatirea vreinii.inspre primavara,cresterea sa fie accelerata.Dupa cum
bine stiti albinele ce ierneaza!datorita conditiilor specifice"traiesc aprox.(#R !uni,deci asigurarea rezervelor
pana !a aparitia primelor culesuri este o iucrare foarte importanta.
Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului. familie fara prea multa +rana
risca sa se piarda in iarna,asta fara sa vorbim de cantitatile mici de puiet crescute.)e trebuie sa avem in vedere
pentm a rezolva problema +raneiD)ateva deziderate de atins:
Calitatea hranei
Hierea din faguri sa fie numai miere florala.)a o prima conditie ar trebui sa mentionam ca mierea de mana
trebuie eliminata in totalitate din stupi.Daca iernam familiile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem
albinele!acestea neputand face zboruri de curatire".> alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie
capacita.Hierea este un produs +idroscopic si prin ramanerea fibera pe faguri!fara a fi capadta" se poate
deteriora.)onsumata de albine, mierea alterata produce boli grave.Deasemeni se prefera ca albinele sa ierneze
cu rezerve de miere care nu cristaiizeaza.%n speciaf mierea de rapita,prin puterea mare de cristalizare,este
foarte daunatoare si trebuie inlaturata.
(amele de miere si pastura
De preferat este ca ramele sa fie recoltate !a culesurile de prirnavara#vara. rama corect aleasa este aceea
care cuprinde miere pe ambele fete cam ,8. din suprafata.)antitativ asta inseamna ca o rama standard de
orizontal contine ,,9#. -g miere iar una de multieta&at ',P#, -g.Se accepta ca o ultima optiune si rame cu ',( -g
miere,dar acestea trebuie folosite cu mutta precautie.Qineinteles acesti faguri vor fi foarte bine construiti.)a
rezerva de pastura.fiecare familie trebule sa aiba min. ' fagure cu pastura,fiind si pentru acest fagure valabile
recomandarile!privind calitatea lui"facute fa cei cu miere.
3ranirile de comptetare
:ai sa vedem cand si in ce cazuri se fac +ranirile de completare.Sunt cazuri cand familnle nu pot strange
mierea necesara datorita conditiilor rneteo$apoi cand mierea de mana trebuie in!ocuita,sau cand s#au facut
greselt de ordin te+nic in intretinere.4n cazui stupuiui vertical cu magazine sunt
probteme care apar din insasi constructia lui!mierea este depozitata in fagurii de stransura" si care reprezinta
un caz aparte.
%nceperri aceste +raniri cat mai timpuriu,ad4ca imediat dupa ce s#au terminat culesurile de vara.Trebuie sa
facem o distinctie intre +ranirile de completare si +ranirile de stimulare,fiecare avand rolul si scopul sau.%n cazul
in care +ranirea de completare se face cu sirop de za+ar trebuie ca "a aceasta sa participe in principal albinele
care nu vor intra in iarna.Daca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata si incapabila sa
asigure o viata normala in stup!ele vor rnuri inainte de a creste generatiile noi de puiet".)a un principiu
general,+ranirea de completare o facem dupa ce am redus cuiburile ia numaruf de faguri pe care se va face
iernarea.)antitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata,iar mierea completata sa aiba timp pentru a fi
capacita.
/a completare se va folosi un sirop de za+ar,l8l,cu un adaos de ' gr acid citric!sare de lamaie",!a
litru.Administrarea +ranei se face in portii medii sau mari!,#. -g",seara,cu luarea de masuri stricte de prevenire a
furtisagului. sa observam ca nu toate familiiie ridica siropul de za+ar peste noapte si in acest caz devine
necesara micsorarea portiilor.)and timpul este inaintat,siropul de za+ar se poate inlocui cu serbet.Trebuie sa
remarcam insa ca cea mai efidenta metoda de compfetare este cea cu miere,pe care o descapacim de pe faguri
si o administram dupa diafragma. Pregatirea cuibului familiilor de albine
ti.
' Aran&are tailaterala
, Arar5are centrala
)u ce am putea compara aceasta lucrareDPoate cu aran&area spatiului locuibi! intr#o casa,pentru ca toata
lumea sa se simta bine.Aran&area cuiburifor familiilor de albine se face in functie de terminarea culesurilor,starea
vremii si prezenta puietului.Timpul acestei aran&ari difera de la an ia an&ar stuparul trebuie sa aprecieze foarte
bine momentul ales.%n principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati de albine,iar acestea sa aiba acces
la +rana toata iarna.Sunt trei metode de aran&are a fagurilor:
T'A
# amplasarea 15aterala : este cea rnai folosita metoda,si consta in aran&area faguriior mai plini cu miere spre
extremitati iar catre mi&locul cuibului in ordine descrescanda.
4lg
; Araniare unilerterala S # rame mlere # g+em albine
# amplasarea unifaterafa : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr#un stup.<agurii se randuiesc
de o parte si de alta a diafragmei./anga diafragma se aseaza fagurele cu cea mai mare cantitate de
miere,urmand fagurii cu cantitati descrescatoare.
# ampfasarea centrala : fagurii din centrul cuibu-ii contin cea mai mare cantitate de miere,urmatorii!asezati
sirnetric"fiLnd pusi cei cu miere din ce in ce rnai putina.
/a toate tipurile de aran&are se va urmari ca fagurii sa nu contina rnai putin de ',( -g miere si sa fie bine
construiti!mai ales cei din oiibul efectiv"./a stupii multieta&ati iernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri,in
corpul superior trebuind sa existe '1#'( -g de infere.%n corpul de &os mierea se gaseste doar pe fagurii laterati.%n
cazurile cand famifia ierneaza pe un singur corp!situatie care nu e de dorit"se va prefera o asezare centrala a
fagurilor.
Qolile si daunatorii albinelor # patologie , tratamente
Acest capitol din intretinerea albinelor este ca o )enusareasa : intotdeauna lasat de izbeliste,tratat cu
indiferenta,urat,dar foarte frumos si mai ales necesar.Daca in alte directii se mai poate face rabat de calitate,aid
nu exista &umatati de masura ci doar lucruri bine facute.*n sfat:nu ocoliti si nu tratati cu indiferenta prob!
ema,pentru ca in definitiv este o situatie de 0a fi sau a nu f40,Aici va vom prezenta principalele boli care apar in
stupina si modul lor de prevenire si tratament.Pentru a nu incarca cititorul cu prea multa informatie,aceste boli au
fost selectate dupa doua criterii : frecenta apari6ei lor si irulenta cu care se manifesta.
,osemoza o boala ce poate fi prevenita
Denumita de multi si 0boala mizeriei0, este o boala parazitara care apare in urma existentei factorilor
favorizanti in stup '.lipsa z1orun'lor de curatire in timpuf iernii % rezere de hrana sla1 cafitatia !miere de
mana.necapacita# %adaosun proteice necorespunzatoare % lipss curateniei si
nedezinfectsrea stup5or % umiditatea crescuta % iernarea grea si neconfdrta1i7a.3oa\a este cauzata de un
protozoar care se gaseste in toti stupii in stare latenta si se activeaza la aparitia conditiilor prielnice.
La o infestare incipienta cu nosema,semnefe clinice sunt mascate,fiind vizibile nufnai cand 4ncarcatura per
individ de paraziti a&unge la o anumita limita#Practic nosemoza netratata la timp scurteaza viata afbinelor,reduce
drastic capacitatea de productie.%n final se a&unge pana la disparitia definitiva a farniliilor,printr#o decimare
rapida.Semnele clinice sunt '.urdinisui si intenoruf stupufui sunt murdarif,e cu pete diareice de forma unor mici
cordoane 'mtrerupte % af1mefe prezinta a1doinenut umftat% o stare cfe sla1idune a intregii famifii % neingri8irea
adecata a puietutui.
Deoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli!vezi diareea",punerea unui diagnostic sigur
este mai comp!icata,necesitand examinarea probelor de catre un !aborator spedalizat.Totusi cand boafa este
avansata si stuparii pot pune un diagnostic corect,prin cercetarea catorva albine moarte.Se procedeaza in felul
urmator : se ia afbina,separam capul de corp si cu o penseta fina,scoatem intestinele.8.c4 al1ina sanatoasa
intestinuf este gai1en sau maroniu^pe cand la cea 1ofnaa cufoarea este al1,faptoasa.0asun igienico#sanitare
de preventie si combatere a nosemozei :
# inlocuirea la max.,#. ani a tuturor fagurilor din stupi $ exista metode de inlocuire anuala a fagurilor,dar daca
macar la . ani albinefe stau pe un cuib nou,este perfect.
# distrugerea fagurilor vec+i sau noi care contin pete diareece $ si ramele vec+i care nu mai pot F
dezlnfectate corect,se distrug.
# colectarea periodica a tuturor resturilor din stupi si arderea lor imediata.
# in famiCile cu nosemoza se inlocuiesc obtigatoriu matcile,indfferent de varsta si catitati.
# curatarea anuala a stupilor cu soda caustica 1? !preventiv",sau de cate ori este nevoie!dupa constatarea
bolii" $ la utila&ele si uneltele metalice8se fac fumigatli cu formo! .? $ aceste dezmfectfl vor fi urmate de o cfatire
abundenta cu apa.
# supraveg+erea permanenta a familiilor si executarea masuritor adecvate fara intarzieri sau amanari.
# folosirea cu precautie a +ranirilor proteice de primavara !adaos de polen sau pastura in miere" si
interzicerea cu desavarsire a +ranirilor cu intocuitori ai polenului si miere.
TFATAH=CT CS=HTA # PFT<%/ : %n Fomania aceasta boala se trateaza cu preparatu! 0Protofil0.=ste
un extract din ingrediente naturale care nu creaza pre&udidi,ntci albinelor,nici produselor stupului.Prin continutul
de principii active!vitamine si microelemente",stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor si
larvelor;n+iband parazituf.Hod de administrare :
Protofilul se administreaza in sirop cate '9 m!8l sau in pasta de za+ar,miere si za+ar,cate .1 ml8-g.Se
administreaza toamna in siropul pentru stimulare sau completare sau primavara in pasta sau siropul de
stimulare.Tratamentul se executa de cate ori este nevoie.cu o singura conditie 9.cantitati doza de Ptotofil sa nu
depaseasca +: ml)famifie)an.Pentru o reusita deplina cititi cu atentie prospectuf producatorului si respectati
dozele de administrare. '
TFATAH=CT CS=HTA # <*H%D%/ Q : *n alt preparat,mai vec+i,adus din iff4port si din pacate nu prea
folosit de stuparii romani este <umidif Q.%n tarile *.= este singurut preparat folosit pentru tratamentul
nosemozei.)a principiu activ,<umidit Q,are la baza antibioticul fumagilina.Administrare :
Se adrninistreaza arnestecat in sirop astfel : la o colonie mare ,( g principiu activ la llitru sirop;a una medie
'P g8>,9(> litri sirop8iar pentru un roi 'P g8>8(>>'itri sirop.Aceste cantitati se administreaza saptamanal.Sunt
doua moduri de administrare : in +rana albinelor,cu preparatul livrat in +ranitor $ prin pulverizarea pe rame si
peretii stupului iar siropul ramas ;ivrat ca +rana.8n tots7 se fac + administrari la fnteral de ; zile,fntre
admintstrare.Dtipa cum vedeti tratamentul este de durata,iar prin faptul ca principiul activ este un
antibiotic,extsta riscul de contaminare a mierii daca este facut in plin sezon activ.Fecomandam mare precautie.
TFATAH=CT CS=HTA # C=)CE=CT%CA/ :*nii stupari romani mai folosesc un ceai de
plante!cimbru,coada soricelului etc" !a care adauga o mica cantitafce de macerat de usturoi#)off4ponentele se
amesteca cu 9(> g sirop de za+ar si se da albinelor in portii de ,>> g.)onform celor spuse in multe cazuri s#au
obtinut rezultate bune.
)onctuzii : orice tratament folositi8respectati dozele ,modul de administrare recomandat,perioada
etc.Dublati tratamentefe inedicamentoase cu masuri igienico#sanitare draconice,pentru ca altfel rezultatele
vor fi minime.
4arrooza o lupta de durata
Despre varrooza s#au scris teancuri de carti si articole.Aparuta pe la noi,fa sfarsitu! deceniului 9, este poate
cea mai raspandita boala si din pacate nu se intrevede o raza de speranta pentru eradicarea ei.Qoala este
produsa de un acarian,Earroa ;acobsoni8care ataca albinele in toate fazete vietii.%nfestarea cotoniilor are loc
treptat,pe o perioada de ,#. anf,ducand in final fa distrugerea acestora.%n apicultura varrooza a devenit
prioritatea nr l,fiind imaginate tot felul de tratamente pentru a#i fimita efectele nefaste.
^anifestarea clinica ,'afbinele si trantorii prezinta mafformatii,puietul este pestrit;arvele mor in pozitii
nefiresti,albinele nu se mai ocupa de puiet si c+iar parasesc stuput,!nortalitate inare in faze
avansate.Faspandirea bofii se face prin ratacirea albinefor infestate,furtisag,patrunderea in stupina a
materiaiului genetic fara certificat sanitar etc.
Depistares 1ofii 66la inceputul infestarii prezenta acarianului nu se face remarcata.Pentru a depista la timp
boala si a stabiC gradul de infestare procedam in mai multe fe!uri:o metoda ar fi examinarea foii de control si
constatarea numarului de acarieni morti si cazuti pe ea$daca in lunile iunie si iulie cad intre (#'> bucati8zi,trebuie
sa stim ca albinele sunt in suferinta. alta metoda este examinarea cetulelor ce contin puiet de trantor$acarianu!
are o predilectie pentru acest puiet si apicultorul desfacand cateva celule poate constata cu usurinta cat de
grava e situatia.%n ultirna faza de infestare,acarienii pot fi observati si cu oc+iul liber pe aibine si trantori daca
privim cu atentie.
*n lucru trebuie inteles de la inceput : cand ne tratam albinele obtinem numai o reducere masiva a numarufui
de acarieni,aflata !a limita inlaturarii pericotului.%n principiu,stupina ar trebui sa fie un 0spatiu inc+is0,insa
circutatia facila a albinelor!pastoral8vecinatati"nu favorizeaza aceasta stare,
TFATAH=CT EAFFTA #EAFA):=T : Substanta activa,raspandita prin fumigatii,actioneaza asupra
parazitilor prin contact molecular.=ste un medicament de sinteza,cu un bun randament,care administrat corect
duce la reducerea masiva a parazitilor.*n dezavanta& : Prin rnodul de administrare!fumigatii",nu actioneaza si
asupra puietului capacit.De aceea ceie mai efidente tratamente sunt cele de toamna,cand in stupi nu mai exista
acest puiet capacit.Fetineti acest lucru pentru ca este foarte important.
0odul de administrare $Toamna,!a sfarsit de septembrie !sau functie de vreme",cand puietul capacit a
disparut se fac . tratamente.=ste permisa existenta unei cantitati mici de puiet la primele doua tratamente&nsa
ce! de#al treilea se face neaparat fara prezenta acestuia.lntervalul intre tratamente este de 9 zile,iar temperatura
exterioara sa fie peste ', grade ).
Prin urdinis,asezata pe o tablita,se introduce o banda speciala,aprinsa,pe care picuram substanta activa : <
picaturi pentru un corp muftieta&at,. picaturi pentru un corp Dadant si 1 picaturi pentru un stup orizontaf. Atentie
la aprinderea benzii : nu in+alati fumul si mai ales supraveg+eati stupii,pentru ca este pericol de
incendiu.Tratamentele se fac dimineata devreme sau seara cand ma&oritatea albinelor sunfc in stup.Cu mariti
doza de substanta activa pentru a nu intoxica atbinele.
Astfel tratate si scapate de ma&oritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii.4n primavara se mai face
un tratarnent!o singura admtnistrare",profitand de faptul ca puietul este putin extins.*nii autori mai indica si un al
treilea tratament dupa eDKtragerea mierii de salcam,insa avand in vedere eficienta scazuta,si pericolut inare de
contaminare,ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu.
TFATAH=CT EAFFTA # HAEF%F/ : Havrirolul este destinat combaterii varozei cat si a braulozei la
albine.Substanta activa este 0mavri-0 si se administreaza sub forma de benzi textile impregnate,actionand prin
contact.Prezentarea este in role de ( m,o cutie fiind folosita ta '> familii.
Dupa termmarea tratamentului cu Earac+et si inainte de strangerea albinelor in g+emul de iernare,se
introduc fasii de Havrirot in mi&locut cuibului si avand gri&a ca acestea sa nu intre in contact cu fagurii!pe cat
posibi!".Acestea vor ramane .#1 luni in cuib,actionand latent prln contact.Hare atentie insa la inceputul
primaverii sa scoateti benzile!si pe cele cazute pe fundui stupu!ui",pentru ca riscad sa cuntaminati mierea.Se
poate afirma ca tratamentul cu Havrirol este o prelungire fericita a celui cu Earac+et,astfel fiind eliminati si
parazitii care eventual au scapat in toamna.
TFATAH=CT EAFFTA # A)%D <FH%) : %n ccident pentru a :mfta cat mai mult efectul nefast al
medicamentelor de sinteza asupra produselor stupufui se practica asa numita 0c+imie biologica0.Acidul formic fiind
o componenta care se gaseste in multe alimente a devenit un produs preferat.<olosirea lui de catre stuparii
romani este insa la scara redusa.Tratamentu! cu acid formic nu se face inainte sau in timpul culesului,cea mal
buna perioada de aplicare fiind la sfarsituf verii dupa ce ridicam mierea din stupi.)onform fiteraturii de speciatitate
si tratamentele de primavara duc la cresterea procentului de reziduri din miere si ceara.
0odu7 de administrare $> placuta de carton de ,>8.> cm si ',( mm grosime,se imbiba cu acid fori#nic in
cuncentratie de R>?.Pentru un fagure standard se folosesc , ml acid formic diluat,deci pentru un corp Dadant
aprox. ,> ml.=ste recomandat ca placuta de carton sa fie asezata pe fundul stupului si acoperita cu o plasa de
sarma cu oc+iuri mid,pentru ca atbinele sa nu intre in contact cu substanta activa.9984em placuta in stup =,;
zile,facem o pauza de afte ; ziie,si apoi repetam operatiunea de > on,in totaf fiind facute ? tratamente.
@einperatura ia care se face tratamentul este de (<,<= grsde ).)a o recomandare suplimentara $ restrangeti pe
cat posibil cuibul pentru a mari efectul si fiti atenti fa manevrarea acidului pentru ca este puternic coroziv.
%n urma folosirii acestui tratament se obtin rezultate bune fiind distrusi c+iar si parazitii din celufele
capacite.Asezarea placutei pe fundul stupului si nu pe partea superioara a ramelor prote&eaza matca.
TFATAH=CT EAFF>>,A # H=TDA Q% : Am mai vorbit ca acarianul varooa are o mare preferinta,puietul de
trantor $apicultorii trebuie sa profite de aceasta 0slabiciune0 a parazitului si sa procedeze astfe! pentru a#'
inlatura $ o prima varianta ar fi aceea de a folosi rama ciaditoare pe tot parcursu! anului si dupa ce fagurii cu celule
de trantor sunt construiti;nsamantati si capaciti sa fie recoltati.)ealalta varianta consta in introducerea unei rame
cu celufe de trantor in toamna, la marginea cuibului si ridicarea acesteia in primavara dupa ce a fost insamantata
si capacita.Trebuie spus ca aceste metode nu ne scapa de acarieni insa pot fi un mi&loc eficient de a mai reduce
din ei.
)oncluzii : lupta cu acest adevarat distrugator este o lupta de durata.Qineinteles ca mi&foacele de combatere in
lume sunt mult mai largi.Sunt o serie de medicamente si metode de care romanii doar au citit.Simpla lor
enumerare nu ar a&uta cu nimic.)eea ce trebuie sa stim este ca aplicand cu discernamant si la tirnp ceea ce
avem8putem obtine rezultate bune.
-a cllc1 aici si o sa citesti despre alte boli2 loca arnerlcana....etc.
)alendar apicol # iucrari lunare m stupina'
De multe ori stuparii fara prea mutta experienta se intreaba ce au de facut in decursut anului apicol.Acesta fiind
faptul8am considerat necesar ca prezenta in paginile site#utui a calendarului apicol este &ustificata.%ata ce aveti de
facut :
lanuarie
# asigurarea linistii fam:iilor de albine $ pasarile,animalele pot provoca prin zgomotele pe care le fac,o neliniste
a familiitor,determinandu#le sa consume +rana suplimentara $ soarecii intrati in stup creaza acelasi discomfort .
# supraveg+em zborurile de curatire $ asta in cazul in care avem noroc de o vreme favorabila $ daca vremea
permite,albinele fac in aceasta perioada zboruri de curatire care au un rol benefic.
# supraveg+erea permanenta a stupilor,pentru prevenirea aparitiei starilor anormale #nu e%agerati insa pentru
ca daca v#ati facut treaba bine in toamna,va pierdeti timpul de pomana.
# indepartarea zapezii de pe sfrupi $ tineti cont ca numai zapada ing+etata!care are crusta"dauneaza fntro
oarecare masura $ curatirea urdinisufui stupilor pentru asigurarea unei bune ventilatii.
# repararea,curatirea si dezinfectarea stupilorde rezerva,ramelor,utita&eior $ insarmarea ramefor.
# pregatirea teoretica a stuparitor $ in aceasta perioada cand sunteti mai iiberi,e timpul sa faceti si un curs de
stuparit la ).C.) $ o diploma nu o sa va strice.
5ebruarie
# continuam sa supraveg+em zborul de curatire care poate avea loc si in aceasta luna $ curatam
zapada,imprastiem paie $ pentru stimufare!in zilele favorabile"se intatura impac+eta&ul superior af stupilor,eventual
si capacele.
# compfetam rezervele de +rana ta familiile aflate in dificultate $ completarea se va face numai cu faguri de la
rezerva,turte de miere si za+ar pudra sau serbet $ aplicam aceste turte!l#, -g"in folie perforata,deasupra ramelor!ln
contact direct cu ele".
# curatam urdinisul stupilor,supraveg+em familiile facand controale auditive # reparam,curatam dezinfectam
inventaru! apicol ramas.
# in zonete mai calde ale tarii,matca incepe sa depuna primele oua $ stuparii recolteaza si conditioneaza primele
cantitati de polen de la alun si arin $ daca este nevoie se pune in functiune adapatorul. 'artie
# in unete zone!mai red",au loc zboruri de curatire $ stuparii iau masurlle necesare.
# aiimentam adapatorul cu apa calduta si putin sarata!(g8l" $ pentru cei ce vor sa faca +raniri de stimuiare acum
este mornentu! de incepere a lor.
# executam controlul sumar al familiilor de albine $ indreptam starile anormale.
in zifele favorabile facem revizia de primavara!atentie...foarte important" $ stramtoram cuiburile ,#impac+etam
suplimentar stupii $ uscam impac+eta&u! existent $ micsoram urdinisul dupa puterea fiecarei familii.
# continuam +ranirile de stimulare $ executam controlul general si in amanunt ta toate familiile $
largim cuiburile acolo unde este nevoie $ largirea se face cu mare prudenta.
# execufcam tratamente pentru a combate cele doua boii grave!varroza si nosemoza" $ tratamentele se fac cu
respectarea stricta a recomandarii producatorului $ executarea acestor tratamente este foarte iinportanta. )prilie
# acolo unde stuparii nu au putut sa faca controlul general de primavara,if fac acum $ largirea cuibului la toate
familiile devine absolut necesara $ adeptii 0spargerii cmbului0 au cale libera.
# dezinfectam stupii,mutam famifiile in casa noua $ imputernidm familiife slabe prin comptetarea cu faguri cu
puiet capacit8prelevati de la familiite puternice.
# demararea lucraritor pregatitoare in vederea cresterii matdlor,formarea de familii temporare etc.
# introducem primii faguri artificiali in vederea cladirii lor $ introducem rama claditoare.
# deplasam familiile de albine !a pomii fructiferi $ iuam masuri pentru preintampinarea furtisagului. 'ai
# contmuam fargirea cuiburitor ,acum introducem si faguri artificiali $ instalam topitorul solar pentru a prelucra
primele loturi de ceara .
# mentinem in stare activa toate famifiile,prin formarea de roi artifidali $unim familiile slabe pentru a forma entitati
puternice in vederea valorificarii oilesului la salcam $ intarim familiile temporare cu puiet capacit $ continuam sa
introducem faguri artificlali fa cladit.
# la stupii verticali cu magazine a sosit momentul adaugarii magazinel3r de stransura $ la stupii orizontali se
introduc faguri goi pentrui asigurarea depozitarii mierii $ la stupii multieta&ati se procedeaza la inversarea si
adaugarea de corpuri.
# extragem primeie cantitati de miere $ se vaiorifica culesul la salcam # soseste vremea primelor depfasari la
maslvele melifere .
# face primele rezerve de faguri cu miere de catitate $ executam primele sc+imbari de matci. lunie
# extragem niierea $ topim ceara obtinuta $ pregatim deplasarile ia cutesurile de vara ,
# formam un numar mare de roiuri $ deasemeni formam nuclee cu matci de rezerva imperec+eate sau
neanperec+eate $ aplicam o inmultire diri&ata a famifiilor de albine $ aplicam lucrarile necesare prevenirii frigurilor
roitului.
# alegem rame pline cu miere de calitate pentru a fi trecute la rezerva stupinei# extragem mierea de la
culesurile de vara.
# crestem artificiat matd aceasta perioada fiind una propice $ formam nudee de imperec+ere a matdlor. lulie
# continuam cresterea artifldala a matdlor,organizam imperec+erea si introducerea lor in familii $
recoltam mierea de la culesurile tarzii.
# egalizam ca putere familnle din stupina $ intdrim roii artificiali formati in iunie.
# pentru a ne mari rezerva de polen,acum putem recolta polen de la porumb $ valorificam cufesurile tarzii,in
urma carora putem obtine cantitati importante de miere $ continuam masurile de prevenire a roitului si de mentinere
in stare activa.
# execufrann lucrari de intensificare a cresterii noilor generatii de puiet $ preintampinarea furtisagului care acurn
devine extrem de periculos. )ugust
# stimulam ouatul matcii pentru ca familiile sa intre puternice in iarna $ aceasta operatiune se face p'rin
deblocarea cuibului$stimularea cu miere8sirop de za+ar sau faguri cu pufcina miere care ii descapac&m dupa
diafragma$folosind culesurife tarzii acolo unde este posibii .
# stramtoram cuibul la numarul de rame ocupate $ micsoram corespunzator urdinisul $ inlocuim matcile
necorespunzatoare $ extragem mierea de prisos.
# scoatem fagurii cu defecte si cei care nu corespund cafitativ!ce!ute de trantori etc."
# controlam calitatea mierii pe care o lasam ca +rana pentru iarna $ facem +raniri de completare acolo unde este
nevoie!mai ales la stupii verticali cu magazine" .
# ec+ilibram puterea familiilor,unim faiTiiliile slabe si roiurile necorespunzatoare. Septembrie
# continuam debiocarea cuiburilor acolo unde este cazu" $ ec+ilibram si facem ultimile cornpletari cu
+rar"a!nurnai cu miere" $ oprim +ranirile de stimulare.
# unim familiile slabe $ pregatim matcile de rezerva pentru iernare $ setectam si bagam in stupi cate , familif
!cand vrein sa aplicam acest procedeu" $ conditionam ceara si propotisul.
# stramtoram si organizam definitiv cuibuf familiilor de albine in vederea iernarii!atentie,lucrarea este foarte
importanta". -ctombrie
# impac+etam cuiburCe cu matenale izolatoare $ se vor evita acefe materiale care provoaca condensul,gen
polistiren $ nu irnpac+etati exagerat cuiburile $ instatam gratiile contra soarecilor.
# facem tratamentul contra varrozei $ . tratamente repetate la interval de 9 zile $ ultimul tratament obligatoriu fara
puiet.
# amena&am vatra stupinei $ construim perdele de protectie $stimulam si supraveg+em zborurife de curatire $
sortam,curatam si tratam fagurii de la rezerva. ,oiembrie
# terrninam ultimile fucrari de pregatire Q iernarii $ continuam instalarea de gratii impotriva soarecilor .
supraveg+em familiile de albine $ stimulam zborurile de curatire tarzii.
# introducem fasiile de Havrirot !contra varrozei" daca albinele nu s#au strans in g+emul de iernare.
# reparam stupi si in general executam orice lucrare este necesara pentru mentinerea ec+ipamentutui in buna
stare. Decembrie
# supraveg+em cum ierneaza familiile de albine $ supraveg+em zborurile de curatire.
# indepartam zapada!numai cand are crusta" $ curatam urdinisul stupilor'$ asiguram o liniste deplina in stuplna.
# reparam inventarul,insarmam ramele,ne pregatim teoretic. Concluzii acest calendar apicol are un caracter
strict orientativ.Perioada de executie a diferitelor lucrari poate sa difere de la o zona fa alta.
Sfaturi utile stuparilor
Aceasta pagina cuprinde tot felul de sfaturi utile stuparului icepator sau avansat. Cu exlsta un anume criteriu de
ordonare a subiectelor expuse,singura noastra gri&a fiind aceea de a prelua sfaturi corecte,care au fost expuse in
publicatiite de specialitate din Fomania sau din lume.Acesta sectiune a site#ului,este in continua dezvoltare,pe
masura ce fluxul de informatii o sa creasca.
'etoda de inlocuire a matcii # 0%ntr#un stup gol,pus in spatele cefui caruia voim sa#i dam o matca noua,se pun
toate ramele acestuia cu tot ce se gaseste pe ele in afara de matca.Aceasta
este omorata sau se foloseste in vreun nudeu.Se distrug toate botcile pe care albinele le#ar fi facut
eventual pe aceste rame.Stupul cu rame se tine descoperit circa o ora si se acopera cu tifon sau plasa deasa
de sarma pentru evitarea furtisagului.)atre sfarsitul acestei ore se aduce matca noua in colivie,care se pune
cu capaceiul de ceara inc+is,deasupra pe rame,catre mi&locul stupului,care este lasat in continuare tot
descoperit.
Stupul vec+i se ridica de pe postament si se duce in alta parte in stupina,iar pe locul lui se pune stupul
nou.Albinele simtindu#se orfane in ora in care au stat in stupul nou,vor elibera matca din colivie dupa care
totul reintra in normal.Prin acest procedeu albinele nu#si vor creste o noua matca pe parcurs,asa dupa cum
se petrec lucr/irile in unele cazuri cand se folosesc alte metode de inlocuire a matcii.0
.f.4artolomei , Aragmen% articol , &eista '.picultura in Romani"
)lta metoda de inlocuire a matcii 0Daca in natura nu este cules,inainte cu o saptamana de
introducerea matcii,se administreaza in fiecare seara cate >,( litri sirop l8l,familiei respective.Dupa aceasta
saptamana,intr#o zi inso+ta si calda,dimineata pe la ora '> desc+id stupul in liniste,fara a folosi in exces
fumul,scot o rama marginasa si cercetez toate rameie pentru a gasi matca batrana.Farna cu matca o scot din
stup,si formez un nucleu pe apte . rame,pentru siguranta.
Dupa ce am scos matca ,8as un spatiu intre doi faguri cu puiet necapacit,unde introduc o rama cu un
inceput de numai ( cm de ceara!rama cfaditoare# si inchid stupul.Ce se intampla in stup :
intre cefe doua rame cu puiet necapacit se aduna albina tanara,care incepe sa cladeasca pentru a umple
spatiul din mi&locul cuibului.Timp de , ore familia fara matca este agitata,ceea ce se observa si pe scandura
de zbor. Dupa , ore desc+id stupul,scot cu gri&a rama goala pentru a ramane cat mai multa albina tanara si
fi/ez imediat coliia cu matca tanara,cu placuta de cesra^pe care pun pasta de zahar si miere ?)(.
%n acelasi timp,administrez o portie de >,( litri sirop de za+ar,pentru ca albinefe sa aiba +rana.%n acest fel
atbinele sunt mai blande si accepta mai usor matca noua.)and inc+id stupul8pun in fata urdinisului o gratie
:anemann,pentru ca albinele sa treaca la intrare si iesire prin ea.Dimineata uimatoare,inainte de zborul mare,
scot gratia si ma uit prin urdinis.Daca matca se afla in spatele gratiei inseamna ca nu a fost primita de familie
si stuparul stie ce are de facut mai departe.Acest lucru se intampta rareori,mai ales cand in stup au ramas
botci.Jratia mai sta inca , zite dupa aceea se indeparteaza. $tupuf nu se deschide (: zile ./a finalut celor '>
zile scot rama din mi&loc si familia continua viata normal,cu matca tanara.0
5.Bnall , Aragment articol # &eista '.picultura in &omania'
Intepaturile albinelor # 0Acul se reteaza orizontal cu ung+ia,cu dalta apicola,sau cu o lama de cutifr./ocul
intepat se tamponeaza de urgenta cu una din sotutiite : alcool cu propolis '>?,sotutie de amoniac l>?,otet de
A grade sau apa sarata mai concentrata Pe cale orala se vor lua : Fomergan,! pastila a >,.>g sau o lingurita
de sirop cu romergan.Uot ca anti+ismatice mai sunt in comert : <eniramin,coff4primate a >,>(g si >,lg $
Cilfan,dra&euri a >,>,(g,supozitoare a >,>'g $ Tavegil comprimate a >,>>'g .Tot pe cale bucala se va mai lua
ca desensibilizant :)lorocatcin solutie la flacon,,>#1> picaturi intr#o lingura de apa $)alciu,o tableta dizolvata
in apa sau /actat de calciu,un comprirnat a >,(>>g.
Cn caz de soc anafilactic,se or lua urmatoarele masuri, dar numai de catre personalul medico,sanitar : Cn
primeie = min.^Cafciu gfuconic sofutie :D)o,in8ectie profund intramuscular sau intraenos,foarte lent sau
Cforhidrat de adrenalina l)(::::, profund intramuscular % urmat de o in8ectie de Aenergan!romergan#,l fiola
intramuscular profund % daca socul continua, in&ectiile se repeta la '>#'( min.
Dr.C.3uzatu E Aragment articol , &eista '.picultura in &omania'
Studiu tehnologii simple de intretinere # %nca din anii 'A99, cercetatorii romani au elaborat te+nologii
de intretinere a facniliilor de alblne.ln ce consta studiul si ce urmareste :
0=laborarea unei te+notogii adecvate conditiilor aparte de intretinere si exploatare a stupinelor cu efective
mici s#a impus ca o urmare fireasca a specificului acestor conditii,dintre care mentionam : amplasarea
stupinefor la o oarecare distanta de locuinta stuparului% ingri8irea periodica a famiiiifor de al1ine in functle de
timpuf li1er fimitat al 2picultorufui amator% ampla
diers)ficare a utila8uiui folosit% diersitatea mare 2 conditiifor de cules % nieluri diferite de pregatire profesionala.
Principiul de baza de la care s#a pornit in abordarea iucrarilor experimentale a fost acela ca ff4icii apicultori,in
cafitatea lor de stupari amatori isi pot ingri&i famiiiite de albine in timput lor liber,de regula duminica.%n aceasta
idee;ucrarile de ingri&ire a familiilor de albine din lotu! experimental s#au defalcat in ',#'1 vizite la un interval de 9#'1
zile./ucrarile s#au executat in asa fel incat in cadrul fiecarei vizite sa fie verificat intregul lot de familii adapostite in stupi
multieta&ati!P> de familii de baza si ,> familii a&utatoare".
)u ocazia acestor vizite s#au executat : contioiuf starii familiffor si reorganizarea cui1unfor prin inersare2 corput,ilor %
indreptarea starilor anormale !int,roducei'ea de matci in famtliile orfane,completarea rezei,elor de hrana,tratamente
medicamentoase,etc.# % com1aterea roitului %
hraniri stimulente % recoltarea si e/tractia mierii $a salcam %
pregatirea,incarcarea,transportul,descarcarea si raspandirea stupifor pe atra la pastora^$a culesul de floarea
soarelui % recoltarea si e/tractia mieni de ffoarea soarefui %
pregatirea,incarcarea,transportul,descarcarea si dispunerea stupildf pe stra de ierngre %
completarea rezerefor de hrana pentru iarna.
/ucrarile experimentale desfasurate pe parcursul a . ani si au cuprins 1 grupe de stupl 2
VI - familii cu matci o1isnuite,nesefectionate.
V2 - familii cu matci sefectionate.
4> , familli cu matci selectionate,fa care au fost facute hraniri stimulente.
4? , famifii cu matci selectionace^hraniri stimulente si cu familii a8utatoare. )are au fost concluziile :
# intretinerea rationala si planificata a famifiilor de al1ine prin izite periodice fa un interal de ;,(? zife asigura o
dezoltare normals a fam5iilor de al1ine si efectuarea olumului necesar de lucrari in cadrul unei familii de al1ine,
, folosirea materialufui 1fologic selectionat in cadrul acelorasi conditii de cufes si de tehnologii de intretinere permite
o1tmerea unei dezoltan superioare cu (;,<< F fata de materiaful neselectionat si 2 unei productii glo1afe de miere cu
>= ? mai mare.
, administrarea de hraniri stimulente fa famifi5e de al1ine cu matc'i sefectionate nu are un efect semnificati in cazul
e/istentei in natura a unui cules moderat de intrettnere % cresterife inregistrate la dezoltarea famifnfor de af1ine s8 la
productia medie sunt insufidente pentru acopenrea cheltuiefilor supiimentare.
, Aolosirea fami56or a8utatoare temporare cu matci sefectionate permite cresterea cantitatii de al1ina cu pana la RA?
fata de martor!4#,iar productia glo1ala de miere cu ??D)o,o1tinandu,se un enit net superior.'
Fezultatele studiului reprezinta o pfedoarie pentru practicarea apicufturii fie c+iar si la nivel de amator,in conditiile
cand timpul stuparului este limitat,
4..Ce/andru si cola1. , 4ersiune prescurtata , &eista '.picuftura in &omania'
Sprijin S)P)(D in domeniul apiculturii $" iulie !667
Pana in luna iulie Agentia Sapard a declarat eligib4le pentru a fi contractate un numar de ,' de proiecte in domeniul
apiculturii, cu o vatoare totala de aproximativ ,(>.>>> de euro, informeaza un comunicat al Agentie Sapard.
Prin Programul Sapard, masura &.7, 0Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze activitati
multiple si venituri alternative0, submasura 0Alte activitati0, cei care doresc sa investeasca in apicultura pot obtine fonduri
nerambursabile pentru infiintarea sau modernizarea fermelor apicole, darsi pentru unitatlle de procesare si depozitare.
%n cadrul unui proiect Sapard se pot construi sau moderniza anexele pentru depozitarea, amestecarea, prelucrarea si
ambatarea mierii si a altor produse apicole. De asemenea, sunt suportate c+eltuielile legate de dotarea laboratoarelor
pentru analiza si controlul calitatii, precum si ac+izitionarea ec+tpamentelor si dispozitivelor folosite in prelucrarea,
controtu! si ambalarea produselor apicole. Hai pot fi ac+izitionate pavilioane apicole, stupi si familii de albine, inclusiv
matci selectionate.
*n potential beneficiar af Programului Sapard trebuie sa cunoasca faptul ca in cazul infiintarii unei ferme apicole va
cumpara minlm ,> de stupi sau familii de albine. %nvestitia minima in infiintarea unei exploatatii apicole de ,> de familii de
albine, incluzand aici ac+izitia stupilor, a ec+ipamentelor de extractie, depozitare si control al calitatii se +dica !a
aproximativ 9.>>> de euro.
Programul Sapard cere ca albinele ac+izitionate sa aiba certificat de provenienta, institutiile care se ocupa atat cu
certificarea familiilor de atbine, dar si cu fabricarea ec+ipamentelor apicole sunt %nstitutul de )ercetare # Dezvoltare pentru
Apicultura si Societatea )omplex Apicol, aflate in subordinea Asociatiei )rescatoritor de Albine din Fomania.
La sfarsitul anutui ,>>. in Fomania isi desfasurau activitatea 1'.>>> de apicultori care detineau impreuna un efectiv
de P.A.>>> de familii de albine cu o productie totala de ,>.1>> de tone de miere. <ata de anul ,>>>, cand se inregistrau
R'1.>>> de familii, se constata o continua crestere a interesului pentru cresterea albinelor. )u toate acestea exploatatiile
apicole sunt subdimensionate, media familiilor de albine fiind de ,> pentru fiecare apicultor.
Suma alocata prin Programul Sapard pentru submasura 0Alte activitati0, in care sunt cuprinse si plantele medicmale,
se ridica la ,. de milioane de euro8 aproximativ '( la suta din totalul fondurilor disponibile pentru masura ..1 de '(>,.,
de milioane de euro.
Qeneficiarii, persoane fizice autorizate, asociatii familiale, societati agricole, societati comerciale cu capital integral
privat, pot primi spri&in financiar de minim ,.(>> de euro si de maxirn '>>.>>> de =uro. Astfel, valoarea totala a investitiei,
care include cofinantarea si finantarea Sapard, trebuie sa se incadreze intre (.>> si ,>>.>>> de euro.
Ealoarea proiectelor aprobate pana acum variaza de la R.>>> de euro la .>.>>> de euro in functie de complexitatea
investitiei dorite.
Programul Sapard este o oportunitate de dezvoltare a apiculturii romanesti, avand in vedere ca in Fomania conditiife
sunt favorabile dezvoltarii apiculturii, ciima si vegetatia pot asigura cresterea a ,.'9>.>>> familii de albine.
*ara noastra exporta anual intre P.>>> # '>,>>> de tone de miere, principalii beneficiari fiind tarile *niunii =uropene8
Jermania, Harea Qritanie, dar si alte tari cu economie dezvoitata ca Arnerica, ;aponia si )anada, )u toate acestea,
)+ina a reinceput exporturiie in ccident, dupa trei ani de restrictii, astfel incat piata romaneasca ar putea inregistra
pierderi daca nu va putea produce mai multa miere de caiitate.
Potrivit informatiilor furnizate de )gentia Sapard, importatorii nu fac rabat in ceea ce priveste calitatea mierii,
in functie de care se stabileste si pretul de e%port apro%imativ !.&"6 euro0tona, normele Uniunii limitand
prezenta antibioticelor si conditionand absenta nitrofuranului si a cloramfenicolului 8doua antiseptice0antibiotice
folosite des de apicultori9. 3ranirea artlficiala a
familiilorde albine
Sunt situatii cand in stupina se a&unge la +ranirea artificiala a famidilor de albine.Hotivele sunt diferite : a&utorarea
fainiliilor fara rezerve de +rana,+raniri stimulente de primavara sau sfarsit de vara.a&utorarea roiuriior.perioade lipsite de
cules,etc.Aceasta pagina se doreste a fi un g+id pentru apicultorii incepatori sau avansati care nu au stabilita o anumita
0te+nofogie0 in aceasta directie.Toate informatiile prezentate au aparut in literatura de specialitate de#a lungul timpului,sub
semnatura unor reputati apicultori romani. parte apreciabila a retetelor a fost verificata in practica si de autorii acestui
site.dovedindu#se viabile.
Probabil stiti ca atbinele folosesc trei elemente esentiale in +rana lor : apa,mferea,pabtura.Hierea reprezinta
etementul energetic,iar pastura cel proteic. %nca de la inceput atragem atentia ca +ranirea naturala a albinelor
reprezinta calea corecta de urmat$insa dupa cum am mai spus nu putine sunt situatiile cand aceasta trebuie
inlocuita.
:ranirea artificiala a famitiilor de albine se face cu:miere, pastura,za+ar,polen,inlocuitori de polen,toate in
stare pura sau in diferite combinatii.
Siropul de zahar 8uz apicol9
=ste un inlocuitor al mierii.Perioada de folosire este cuprinsa intre debutul primaverii !'#'> martie" si
inceputul toamnei!maxim '( septembrie".Siropul de za+ar se prepara in urmatoarele concentratii:!8! , .8,,
,8'./a l8l,adica ' litru apa si ' -g za+ar rezutta ',R ' sirop de za+ar$la .8,,adica . -g za+ar si , litri apa rezulta
.,P litri sirop de za+ar$ la ,8l,adica , -g za+ar si ' litru apc rezulta ,,, litri sirop de za+ar.
Apare intrebarea: ce concentratie folosim D )ostica Antonescu recomanda : 'cat pheste concentratia
siropului .su1liniez faptul ca sunt msi aanta8oase atat pentru al1ins cat si pentru a'escator^concentratiife <)(
ssu >)<,.cest lucru se impune prin aceea ca la concentrati5e mai reduse af1inefe consuma mai multzahar
pentru pretucr2re2 siropului 'mierea' !<:F zahar in cazul concentratiei ()( si numai (:D)o in cazuf concentratiei
<)(#.Cn schim1 la completai,ea rezerelor de hrana in decursul primaehi sau in cazul hranirilor
medicamentoase se foloseste siropuf in concentratie de l)l.'
0od de preparare '. Siroput de za+ar se prepara la rece sau ta cald.)and preparam siropul la rece,punem in
vas apa necesara si apoi turnam za+arul in reprize,amestecand continutu! pana la dizolvarea totala. %nsistam
asupra faptului ca za+arul trebuie dizolvat total,in caz contrar aparand cristatizarea 0mierii0.
Prepararea siropului la cald se face incalzind apa necesara pana la fierbere,dupa care se ia vasul de pe foc
si se inglobeaza in reprize prin amestecare za+arul. Aceasta metoda este mai practica si mai rapida. indicatie
care trebuie respectata intotdeauna:nu fierbeti siropul pentru ca aveti toate sansele sa cristalizeze.
0od de folosire : )ompletarea rezervelor pentru iernat: aceasta fucrare incepe pe '#'( august si se termina
in maxim '> septembrie!cu cat mai repede cu atat rnai bine".Se folosesc doze de ,#,,( litri de sirop ,8' sau .8'
sau doze mai mari daca albinele reusesc sa preia cantitatea.)ompletarea a sirop se face dupa ce s#a
reorganizat cuibu! urmarindu#se in special capacirea mierii depozitate.
:raniri de salvare.stimufare in primavara : cu sirop l8l,concomitent cu reducerea cuibului si impac+etarea de
primavara.:ranirea si stimularea roiurilor : in doze zilnice de ,>> g sirop8zi pana la aparitia unui cules
natural.:raniri medicamentoase de primavara.vara sau toamna $ concentratie l8N conform prospectului.:raniri
de stimulare la sfarsitul verii !august" $ concentratie ,8' in doze mid,zilnice.Alte situatii de urgenta aparute in
stupina.
De retinut : )ea mai avanta&oasa concentratie este ,8' sau .8,.Siropul nu se fierbe sub nid un motiv.
Adaugati < g sare de lamaie8litru sirop pentru o buna invertire a za+arului.Se adrninistreaza dupa nevoi,insa
trebuie stiut ca in ce priveste calitatea este sub iriiere.
Serbetul de zahar 8uz apicol9
*nul din cele mai folosite produse in +ranirea artificiala a albinelor este serbetul de za+ar.*sor de
administrat,destul de usor de pregatit este preferatul multor apicultori.
0od de preparare : %n cele ce urmeaza va vom descrie rnodul de preparare ,dar trebuie sa va prevenim ca
primele incercari s#ar putea transforfna in esecuri.Cu disperati pentru ca odata insusita te+nologia,nu o sa inai
aveti probleme.De aceea incepeti cu prepararea unei cantitati mici de za+ar.
Se amesteca intr#un vas emaitat sau din inox,! -g.za+arsi >,, litri apa.Amestecand cele doua produse se
constata ca za+arul este bine umezit iar apa nu balteste.Easut cu amestecuf rezultat se aseaza pe aragaz si se
ferbe la foc moale.Cu trebuie sa grabiti fierberea$spuma rezultata!ia inceput" se indeparteaza. operatiune
foarte tmportanta este indepartarea cristalelor de za+ar!cu o carpa udi si stoarsa" ce se depun pe peretii
vasului.Durata fierberii este de '(#.> min.,flinctie de taria focului.
)am dupa '(#,> min. se controleaza concentratia siropului.Se ia cu o lingurita sirop si se introduce intr#un
pa+ar cu apa rece.Eom sti ca amestecul a&unge la concentratia optima,cand acesta ramane inc+egat pe
lingurita.%n acest moment se ia vasul de pe foc si se introduce in apa sa se raceasca usor!9>#P> grade )".
)u a&utorul unei linguri mari,de lemn, solutia de za+ar apa se amesteca continu.data cu trecerea timpului
se constata ca solutia devine opaca,apoi se atbeste.Ce oprim din amestecat cand serbetul a&unge la
consistenta si granulatia dorita.Daca prima incercare a insemnat un esec,se adauga apa dit nou si o luam de la
capat.
De retinut : Cu preparati cantitati mari de serbet decat dupa ce v#ati insusit te+nofogia de preparare.Cu
preparati doze mai mari de ( -g,pentru ca sunt greu de manevrat!amestecat"$pentm aceasta cantitate oa!a
trebuie sa fie de '> litri.Spumuiti amestecu!,stergeti permanent peretii vasutui&ar focul trebuie sa fie domol.Dupa
fierbere si o oarecare racire,amestecati energic crescand ritmul spre final!sensul nu conteaza".Daca serbetul
este prea tare ,inglobati cateva plcaturi de apa si framantati.%n caz de esec,nu retopiti amestecu! mai mult de .
ori.
$er1et de z2har cu mfere : Dupa ce ati invatat cum se prepara serbetul,a venit timpul sa pregatiti un serbet
mai pe gustul albinelor dv.Acest serbet contine pe langa za+ar si o anumita cantitate de miere ,ceea ce face ca
albinele sa#t consume cu o placere inare.%ata reteta de preparare:
Se amesteca (-g za+ar tos,apa >,P(> litri intr#un vas de '> litrii.Easut se aseaza pe foc si fierbern ,>#.>
min. la fel curn am procedat in cazul serbetutui simplu.Spumuirea amestecului si stergerea peretilor vasului
este obligatorie.Eerificarea concentratiei se face tot cu lingurita si pa+aru! cu apa rece,nuinai ca de data asta
suspensia trebuie sa formeze o boaba care se poate modela intre degete !de consistenta medie".%n acest
rnoment se adauga P>> g miere si se mai cfocoteste inca . min.!in tot acest timp amestecam ingtoband
mierea".Hierea folosita trebuie sa nu fie za+arisita sau daca este, se lic+efiaza in prealabil.Dupa ridicarea
vasuiui de pe foc,racim amestecul pana la 1>#(> grade ) si amestecam cu o lingura mare de lemn pana la
formarea serbetului.Produsul final se toarna in tavite captusite cu +artie cerata,pergament,etc.Jrosimea placilor
nu trebuie sa depaseasca '#',( CI*
.dministrsre2 si depozitarea ser1etului : Serbetul obtinut prin aceste doua metode se poate folos ca
atare,sau putem incorpora prin framantare energica diferite adaosuri de po!en,inlocuitori de polen,acizi pentru
corectarea p+#ului,medicamente,etc.<olosirea serbetului de za+ar ,sau za+ar cu miere,este recomandata tot
timpul anuiui8in toate cazurile,cu exceptia +raniriior de completare. Se poate 0fabrica0 o cantitate mai mare de
serbet care se depoziteaza in locuri cu temperatura de P#', grade )&mpac+etat in pungi, sau in recipiente
etanse.
Pasta de zahar pudra si miere
*n alt produs cu o eficienta mare,consumat cu placere de albine,usor de preparat si administrat este pasta
de za+ar pudra si miere./a preparare se vor avea in vedere urmatoarele:folosirea unul za+ar pudra de
calitate$mierea sa provina de la familii sanatoase$mierea sa nu fie cristalizata!sau cristafizata fin,de consistenta
untului".
0od de preparare : %n principiu se procedeaza amestecand la rece 1 parti de za+ar pudra si o parte miere.
!mierea usor incalzita".<ramantarea se face energic,trebuind sa rezulte un produs de consistenta
aluatului.)orectia produsului se face prin adaugare de miere,daca este prea tare sau de za+ar pudra daca este
prea moale.=ste recomandat ca pentru o mai buna invertire a za+arulut sa se aduge si '#, g sare de tamaie pe
-g.
0od de admintstrare : Pasta se administreaza sub forma de turtite a >,,#' -g,asezate pe folii de plastic
gaurit,tifon,etc.,deasupra ramelor,unde albineie au acces direct.Se poate folosi in tot timpul anului,in toate
cazurile,mai putin la +ranirea de completare.%n aceasta pasta se pot ingloba poten,inlocuitori de po!en,ceaiuri
medicinale,Protofil,medicamente,etc.=ste ideala pentru +ranirile de stimulare sau de salvare a familiilor ramase
fara provizii in timpul iernii sau primaverii.
.aharul pudra,ceaiurile medicinale:ichefierea mierii zaharisite
G1tinefea zaharului pudra : %n diferitele retete,za+arul pudra este un component de baza.btinerea lu& se
face prin prelucrarea za+arului tos, care se poate macina cu o rasnita
universaid!inanuala".Deoarece macinarea este destul de dificila8recomandarn procurarea unei rasnite mari,care
poate fi actionata manual sau de un motor.%n literatura de specialitate se recomanda inaruntirea za+arului pe o
ptaca dura,cu a&utorul unei merdenele.Din fericire,pentru stuparii care nu au timp pentru aceasta lucrare,exista in
comert za+ar pudra gata preparat,care in ciuda faptului ca este mai scump,elimina0batai"e de cap0.
Ceaiuri medidnale : Dupa cum ati observat,in toate preparatefe,indiferent de consistenta lor se poate ingloba si o
anurnita cantitate de ceai medicinal.Acest ceai este benefic albinelor,catre sfarsitu! iernii sau in
primavara,combatand cu succes nosemoza.
)eaiul medicina! se obtine prin infuzie din urmatoarele plante: sunatoare , cimbrisor , isma , musetel , coada
soricelului , roinita,etc.>btinem ceaiul folosind .#1 g din fiecare planta uscata.%n prealabil plantele se umezesc cu
>,'(> ' apa si dupa '>#'( minute turnam apa clocotita in cantitate de >,P(> %.Din acest ceai folosim dozele
necesare,cu mentiunea ca pastrarea tui la frigider nu trebuie sa depaseasca 1P ore.
-ichefierec# mierii : Hierea cristalizata!za+arisita",fo!osita in diferitele retete trebuie lic+efiata,pentru ca altfet
albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risipa de +rana.Doua sunt regulile de baza in aceasta
lucrare : nu incalzim mierea mai mult de 1( grade ) $
nu lic+efiem rnierea la flacara directa,ci doar cu vasul introdus intr#un alt vas cu apa care fierbe.%n rest....nimic
mai simptu.
Da clic1 si citeste alte retete 2 zaharcandi, paste si amestecuri proteice;
/ucrarile de vara si valorificarea culesurilor
Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate famifiile de albine puternice din p+mavara si acurn asteapta
roadele muncii lor.)ulesurite la pomii fructiferi si flora spontana au asigurat familiilor necesarut de miere si polen.%n
anii de exceptie se pot obtine si cateva -g de miere marfa,dar marea multumire este ca albinele au +rana din
abundenta.%n general culesurile sunt de mare intensitate,insa durata lor este scurta.Aceste culesuri pot fi timpurii
!salcam,zmeuris",de vara!tei,faneata,fioarea soarelui" si tarzii.
(ecunoasterea unui cules
# speciile melifere infloresc abundent
# intensitatea zborurilor creste exponential,albinele se ing+esuie la urdinis.
# fagurii din cuib se inatbesc datorita faptului ca albinele alungesc celulele si capacesc mierea.
# pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii.
# albinele ventilatoare isi intensifica activitatea,pentru a evapora apa din nectarul proaspat cules.
Conditii pentru valorificarea culesurilor
Devine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cet experimentat ca nu orice familie de albine din
stupina poate valorifica la maxim un cufes.)ondttiile necesare sunt :
# famifi8le $ fie putemice si sa ocupe mm. (< faguri standard,dintre caie +,* cu puiet
# fsmiliffe sa fie in st2fe actia,stiut fiind fsptul ca o f2mifie aflats in stare de roire sau in prea8ms roitufui isi
dimlnuiaza mult actiitate^
)um obtinem acest dezideratD Sunt lucrari care facute la timp,ne pun in ipostaza de a aborda cu maxim
succes culesul:
# familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera posibilitatea ca dezvoltarea cuibului
sa se faca normat,depozitarea mierii sa fie asigurata si a caror volurn se poate mari sau micsora
# intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupifor,ridicarea partiala sau totaia a podisorului si inlocuirea acestuia cu
o sita
# ridicarea period4ca de rame cu puiet capacit,cu albina aferenta,aceasta operatiune prevenind intrarea in
frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stupinei
# inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere8apte biologic sl genetic pentru performanta
# folosirea familiilor a&utatoare si unificarea acestora cu familia de baza in prea&ma cutesului,in acest fe asigurand
o cantitate mare de albina culegatoare si impticit o productie pe masura
# marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea,prin imputernicirea lor cu puiet capacit ridica din stupii
puternld
Sunt pnmaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine,in care culesul incepe timpuriu.Tonele cu sa!cii,artar,cu
flora spontana si mai ales padurile de salcam pot oferi cantitati importante de miere. Stuparii care au in zona
asemenea 0comori0,sau cei care practica stuparitul pastoral,obtin rezultate remarcabile.data cu sfarsitul
primaverii,famiiiile de albine ating capacitatea maxima de dezvoltare.Dacc nu se intervine ferm,acestea vor intra in
frigurile roitutui si culesurile urmatoare#tel,fanete,floarea soarelu+ pot fi compromise.<ormarea de noi familii si
aplicarea stricta a tuturor masurilor prevazute pentru aceasta perioada,pot impedica pagubete ce vor urma si dau
posibilitatea valorifica+i cutesurilor urmatoare.
Stuparitul pastoral generalitati
%n cautarea surselor variate si permanente de nectar,se practica deplasarea stupinefor la masivele
melifere.Pentm reusita actiunii stuparii trebuie sa cunoasca : lucranle fegate de pregatirea i manuires stupifor
inainte si in timpul transportului % 1aza melifera.timpul de inflorire spedfic fiecaiei zone si drumur'ile de acces spre
masi % locul efecti de smplasare a stupinei.sursele de spa si tot ce tine de locatia respectia din punctut de edere
al asigurani unui psstoral reusit.
%nainte de a efectua deplasarea ia locul de cules se face recunoasterea masivului melifer.%n acest fel stabilim cu
precizie locul unde va fi amplasata stupina.Se va avea in vedere ca stupii sa fie umbriti,existenta iinei surse de
apa!care este foarte necesara",posibilitatea ca stupina sa fie evacuata usor in caz de urgenta!ded drumuri
practicabile",Alegem vetre de stupina la marginea padurilor;n poienite sau locuri cu raritura de arbori.Toti stupii vor fi
verificati inainte de plecare,trebuind sa ne intereseze atat starea familiilor cat si a cutiilor.Se astupa crapaturile,se
pregatesc toate sistemele de flxare,ventilatie etc.
Eom scoate fagurii plini si extragem mierea.Deplasarea la sursele de cules se va face de preferinta noaptea :
odata a&unsi la masivul melifer stupii se aseaza parale! si nu perpendicular pe sursa./a culesu! de salcam,stupina
se aseaza pe locuri insorite# dat fiind faptul ca acest cules are loc la sfarsit de mai#pentru ca albinele sa prlmeasca
soarete inca de la primele ore ale diminetii./a tei si floarea soarelui,cule$
care are loc in perioada de canicula,vom aseza stupii la umbra.Daca nu putem asigura o umbrire naturala o vom
crea prin aplicarea pe capacele stupilor de diferite materiale!paie,frunze".Daca nu facem aceasta,contingente intregi
de albine vorventila stupul,neparticipand la cules. Pregatirea familiilor manuirea stupilor
Pregatirea stupilor#implicit si a familiilor de albine#se face diferentlat :
# $tupii orizontali : cu o saptamana inaintea debututui unui cules,fiecare famifie trebuie asigurata cu (#R
faguri,pentru a crea toc suficient depozitarii nectarului./a introducerea acestor faguri,organizam cuibul astfel : la
capatul stupului dinspre urdinis se aseaza un fagure cu pastura,fagurii cu puiet,inca un fagure cu pastura si
miere,faguri cu miere,urmand apoi fagurii goi.)e se intampla in timpu! culesului : albinele vor umple intai fagurii din
cuib,prin depozitarea mierii in coroane.)and cuibul este completat in totalitate,depozitarea se continua in fagurii
goi.)ateodata mai este nevoie a se introduce si alte rame cu faguri claditi sau artifldali.
# $tupii erticali cu magazine : crearea spatiului necesar se face prin adaugarea unui magazin deasupr
cuibului.*rmarind culesul si daca constatam ca albinele au umplut magazinul,mai adaugam un magazin
suplimentar,peste cuib, iar deasupra acestuia magazinul plin.Albinele vor umple sl magazinul adaugat si vor capaci
mierea in celalalt.
# $tupii multieta8ati : %n cazul unui cules abundent se adauga un al treile corp peste celelalte doua.Albinete
depoziteaza mierea in corpul ,!care are puiet" si incep sa o capaceasca.Acum este momentul ca modulul . sa fie
sc+imbat cu modului ,.'n acest fef depozitarea mierii continua in corpul .,acum devenit ,.
Dupa incetarea culesului urmeaza o perioada dificila in viata famitiilor.Populatia creste si sursa de +rana scade.%n
scopul mentinerii atbinelor in stare activa,unii apicultori fac +raniri suplimentare cu sirop de za+ar '8l.Pentru a crea
loc matcii sa oua!cuibul fiind blocat cu miere"se introduc faguri goi in mi&loci cuibului.
/%tragerea si conditionarea mierii
%n urma unor culesuri bogate rezulta mari cantitati de miere,care reprezinta poate cel mai important produs al
stuputui.%nainte de toate trebuie sa spunem ca mierea este un 0organism viu0 si de modul in care o recottam si
preconditionam,depinde finatizarea cu succes a muncii noastre de ' an.Apropiata aderare a (omaniei la *.= si
e%portul actual spre aceste tari au introdus noi norme de calitate pentru miere.
Scoatem din stupi fagurii plini cu miere cand aibinele au capacit cel putin &umatate din suprafata lor.Se apreciaza
ca la '8. de suprafata capacita,mierea are un continut de apa de 'P#,>?.Sunt insa
sltuatii in care dln cauza vremii umede cantitatea de apa depaseste acest procent. prima concluzie ar n aceea
ca ramele pline sa fie t8nute cat mai muit in stup pentru o 1una maturare. De mutte ori se prefera adaugarea de noi
rame si corpuri decat scoaterea prematura a celor pline. )um scoatem ramele pline :
aceasta liicrare se face cu a&utorul afumatorului si a daltii apicole.Hutt +ulitele 0podisoare izgonitoare0 nL se vor
folosi,pentru ca prin continutul lor de substanta activa,riscarn sa contaminam mierea.
<agurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva miscari bruste scuturam albinele.Atentie mare la matca :
din diferite motive aceasta poate fi aici si riscam sa o vatamam#Albinele care raman se perie cu o pana sau o
pensula speciala,dupa care punem rarna in ladita de transport.=xecutam operatiunea cu gri&a si rapid pentru a nu
starni furtisagut in stupina.)amera in care facem extractia va fi curata si dezinfectata;ucru valabit si pentru utila&ele
de extractie.%nainte de inceperea lucrarii efective de extragere a mierii,se procedeaza la sortarea fagurilor dupa
culoare.Daca extragerea mierii se face mai tarziu fagurii trebuie preancalziti la .( grade ),cu un curent de aer cald.
=xtractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari : descapacirea fagurifor si e/tragerea propiu,zisa a mierii din
faguri.Ce fel de ec+ipament folosim : /a un nivel mic se poate folosi un vas descapacitor cu sita pentru separarea
mierii de ceara,cutit sau furculita de descapacit,un extractor tangential,un vas unde se scurge mierea,un
maturator,strecuratori diferite.Toate aceste utila&e se recomanda sa fie din inox sau un alt material agreat de
norme./a descapacire cutitu! se tine in pozitie orizontala,cu partea inferioara a lamei in ung+i de .( grade fata de
suprafata fagurelui.Actionam cutitul cu miscari scurte aplicate de sus in &os.
<olosirea extractorului tangential se face intr#o prima faza cu multa atentie pentru ca fagurii sunt grei si sar
putea rupe.Dupa ce intoarcem fagurii pe partea opusa,putem mari turatia pana la ,>>#,(> ture8rnin.Dupa
extractie,fagurii goliti se dau famiiiitor pentru a fi curatati,
/impezirea mierii este procesul prin care corpurile straine mai grele,cad ta fund,si cele mai usoare se salta !a
suprafata./iinpezirea unui vas cu miere inalt de %m se face la temperatura de ,> grade ) in . zile,iar la ,( grade )
in .R ore.Dupa decantare mierea se va trece in vasele maturatoare,unde procentul de apa scade pana la limita
admisa de norme.Depozitarea finala se face in recipiente de inox,sau altele agreate de cumparator. Concluzii
/ucrarile din timpul verii sunt si ete numeroase.Producerea si imperec+erea matci!or,formarea noilor famitii si
ingri&irea lor,au fost de&a expuse in alte pagini asa ca nu mai are rost sa insistam asupra lor.Dupa cum si singuri v#ati
dat searrSa...vara se numara ....bidoanete..!!!'. Succes...!!!
/ucrari de iarna in stupina
Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se sc+imba foarte mult.Eenirea noptiior reci si foarte reci le
obliga sa se grupeze in 0g+emul de iernare0./ucrarile pe care le#am facut in toamna acum isi arata roadele.)e mai
putem face pana la deplina instalare a ierniiD Izolarea termica a cuibului
%n toamna am facut de&a o impac+etare sumara,insa acum va trebui sa o facem pe cea recomandata pentru
iernare.Se stie ca albinele nu incalzesc stupul ci doar interlorul g+emului.Trebuie sa stim ca izolarea termica nu se
face pentru a creste temperatura in stup ci pentru a feri aibinele de variafciile bruste ale temperaturii./iteratura de
speciatitate recomanda doua metode de impac+etare:biiateraia si unilaterala.=xperientete uftimilor ani au aratat ca
o impac+etare bilaterala nu este necesara pentru ca izoleaza prea mult culbul.
Totusi,ea se aptica familii4or de albine slabe,pentru famiiiile normale fiind recornandata cea uniiaterala.ln ce
consta impac+etarea unilaterala: la stupii orizontali si cei verticaii cu magazine,fagurii se aseaza spre peretele mai
incalzit al stupului./a diafragma se astupa toate fantele !se poate fotosi si banda scotci" si se izoleaza cu materiale
care nu creaza condens.Deasupra podisorutui se aplica o alta impac+etare din aceleasi materiale.%mpac+eta&ul nu
trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din stup.Stupii multieta&ati#din nou cel mai usor de
manevrat#se impac+eteaza numai superior,deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt 0Toma
necredinciosul0 si se g+ideaza dupa principiul 0totul e bun,daca nu dauneaza0. 4entilatia stupufui
Eentilatia stupului este foarte importanta,daca ne g+idam dupa experienta trecutului$fami!ti de albine puternice in
toamna,au iesit din iarna ca niste umbre de nerecunoscut.Si asta datorita greselilor care au fost facute,cand nu s#a
asigurat o ventilatie corespunzatoare. > ventilatie corecta este lipsa totala a
oricaror curenti,altii dacal aceia proveniti din sc+imbul de aer,dintre urdinis si fanta din podisor.Deci prima
masura ar fi ca orice orificiu!in afara de cele doua mentionate"sa fie astupat.=ste recomandata si o anumita marime
a urdinisu!ui,care s#ar situa undeva la valoarea de >,(cm pentru fiecare spatiu dintre rame.
%n ceea ce priveste marimea fantei din podisor,un mare stupar roman recomanda:0orificiul de aerisire din
podisor,trebuie sa fie de marimea unei palme0.Daca curentii de aer vor circula numai intre aceste doua
fante!urdinls# podisor",veti asigura albinelor dumneavoastra o traversare in bune conditii a iernii.Aceasta te+nica se
aptica la toate tipurile de stupi existenti in exploatare. )plicarea tratamentelor de toamna
Tratamentele cele mai eficiente impotriva varozei se aplica in fipsa puietului.Acest lucru se intampla mai tarziu in
toarnna,spre inceputul iernii.Stuparii trebuie sa profite de zitele#putine ce#i drept#de vremea buna si sa faca aceste
tratamente conform prospectxilui si recomandarilor producatoriior de medicamente.
Protectia generala a stupinei
)onditiile grele din timput iernii necesita -iarea de masuri de protectie speciale. %n acest scop,stupii vor fi mutati
si asezati pe vatra de iernare.Stupina se va prote&a cu garduri de %naltime medie care impiedica o circulatie
periculoasa a curentilor de aer.Stupii vor fi asezati pe postamente speciale,avand gri&a ca sa li se asigure o anumita
inclinare.Aceasta masura este benefica,in eventualitatea ca apa rezultata din condens va fi eliminata.=xista .
metode de iernare:iernarea in aer liber,iernarea in co&oc si iernarea in adapost.Din punct de vedere al avanta&elor si
dezavanta&elor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat.Fecomandat insa este o iernare in aer liber,cu
luarea masurilor mai sus mentionate.
Supravegherea albinelor iarna
data cu venirea iernii,lucrarile din stupina s#au inc+eiat.Pentru stuparii care au facut toate fucrarile0ca la
carte0urmeaza o perioada de ,#. luni in care vizitele la stupina reprezinta simpie vizite de supraveg+ere.Hai mu!
t,exista o anumita categorie de stupari,care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lor$prima vizita fiind
facuta pe la inceputul lunii martie.Acestia sunt 0meseriasii0,cei care pe bazi experientei acumulate pot duce lucrarile
din timpul anului !a perfectiune.
Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorieD/a cate . saptamani interva!,vizitam
stupii si cu a&utorui unui stetoscop!se poate si cu unul improvizat"ascultam zgomotele din stupi.)e ne#ar putea
indica eleD
# un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totuf este in regula.
un bazait puternic ne indica, ca familia are probleme si ca exista o stare anormala in stup.
# un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate.
# zuiTizetul neuniform si ptangator indica absenta matcii.
Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna,aceasta numindu#se 0foaia de
controt0.Prin examinarea resturilor si albinelor moarte de pe ea,ne putem da seama daca exist probleme./a sfcupii
orizontali unde 0foaia de contro!0 nu se poate instala,se examineaza resturile care sunt scoase prin urdinis cu o
sarma. .borurile de curatire iarna
Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste 0zboruri de curatire0.%nainte de inceputul iernii albinele fac
zboruri de curatire ,fapt care are influente pozitive in ce priveste iernarea.Cu de putine ori ii unii ani cand
temperaturile depasesc ', grade ) ,in lunife decembrie,ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa
iasa din stup.Stuparul# ca si in primavara #trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand urmatoarete masuri:
# cur2t2 urdinisufile.ridica capacefe si saltelutele fzolatoare.curata zspada.imprastie paie. : practics des folosits
este s8 'loirea' usoara a stupilor pentru ca al1inefe s2 se agite si in acest fel sa iasa.
*n indemn: profitati de zifele calde si fiti prezenti in stupina pentru a supraveg+ea zborurile de curatire,asa veti fi
scutiti de multe necazu+ ce ar putea sa apara daca acestea nu se fac de toate 5amiliile.
Indreptarea starilor nedorite
%n viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuie rezolvate.Aceste cazuri speciale nu
sunt de dorit sa apara,dar cateodata totusi se intatnesc in practica apicota!cele mai multe fflnd provocate c+iar de
noi".
# famifiile au ramas fara hrsna sau nu au acces fa aceasra8albinele aftate intr#o astfel de situatie necesita o
+ranire suplimentara.Aprovizionarea se face cu '#aguri de la rezerva.Dupa ce desc+idem stupul,tocalizann g+emul
de iernare.%ntroducem apoi fagurele in locul in care lipseste +rana,nu inainte
insa de a gauri fagurii de ,#. ori,pentru a inlesni circutatia albinelor.u alta metoda este +ranirea cu miere
cristalizata fin,framantata cu za+ar pudra.Din acest amestec se fac turte de ',( -g ambalate in pungi gaurite sau
+artie!deasemeni gaurita"si se administreaza atbinelor deasupra intervaleior gasite in suferinta.)and nn avem
miere indemna la boli,sau pursi simplu aceasta lipseste,se foloseste serbetu! de za+ar administrat# ca in cazul
precedent!turte".Se pot face si +raniri cu sirop de za+ar dens,administrat '' faguri dar asta numai catre sfarsitul
iernii cand atbinele '' consuma cu ptacere.
# familia a l2mas orfans : la controlul auditiv constatam ca alblnele au ramas fara matca.%deal ar fi ca rezolvarea
problemei sa se faca cu matci de rezerva.%ernarea acestor matci fiind o c+estiune destul de dificila,se a&unge in
situatia in care acestea lipsesc.De aceea practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu o alta!mai
slaba dar care are o matca buna"
Toate aceste lucrari se fac intr#o incapere incal,ita!aprox. '( grade )" in care ferim stuput de temperatura
scazuta de afara.Aceste probleme ce apar trebuie neaparat rezolvate pentru ca de ele depinde supravietuirea
familiei in ansamblu.
Conditii generale de iernare )and alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu gri&a.)e trebuie
sa urmarim :
# sa poata fi prote&ata de vanturite reci.
# sa asigure linistea necesara albinetor$daca albinele vor fi deran&ate de pasari sau animale,sau de zgomote de
alta natura,se vor agita,vor consuma multa miere si se vor iinbolnavi.
# sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor!sa nu balteasca"
Tapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazut cand prinde o crusta de gheata #
cea afanata asigura o mai buna izolare termica.Atentie : instalati si gratare la urdinis impotriva soarecilor !nu uitati
cum am uitat eu acum sa va spun".
Concluzii
/a o prima vedere stuparii incepatori cred ca programul de iarna este mai le&er in ce priveste lucrariie ce trebuie
facute $ este un adevar,nuinai ca asta se intampla cand lucrarile din toamna si de la inceputu iernii au fost bine
facute.Deci mare atentie.....
%ntretinerea familiilor de albine in diferite tipuri de stupi
%n Fomania sunt comercializate trei modele constructive de stupi:orizontali,verticali cu magazine si
multieta&ati.Stuparul incepator dupa o atenta studiere a avanta&elor si dezavanta&elor fiecarui model se orienteaza la
folosirea unuia din ele.%n cele ce urmeaza va vom prezenta te+nologia de intretinere a familiilor de albine asa cum
este ea descrisa in literatura de specialitate.Qineinteles toate te+nologiile au un caracter general,ele urmand sa fie
adaptate apoi in raport cu conditiile specifice zonei in care vreti sa amplasati stupina.Sa trecem la descrieri concrete
!!! Intretinerea in stupi orizontali
Stupul orizontal este stupul cel mai usor de manuit,din acest motiv el fiind recomandat incepatorilor.Dezvoltarea
familiilor de albine se realizeaza pe iinie orizontala,apicultorul adaugand faguri pe masura ce creste puterea familiei
de atbine sau cand apare un cules principal.Totul se poate comparc cu o casa sistern vagon,fara eta& si in care
locuiesc mai multe generatii.=xtinderea spatiului locuibil se face prin adaugarea de noi camere,fiecare dotata cu
utilitatile ei,totusi facand parte dintr#un intreg.)um veti proceda cu albinele dumneavoastraDCimic mai simptu daca
alegeti si aplicati sistemul ce vi se potriveste.
Intretinerea unei singure familii intrun stup orizontal
Primavara cuibul familiilor se organizeaza astfel:spre fiecare perete iateral al stupului se lasa cate un fagure cu
miere si unul cu pastura&ar in mi&loc se aseaza fagurii cu puiet.Prin mentinerea caldurii necesare cresterii puietului
se asigura o dezvottare rapida.%n acest scop cuibut se stramtoreaza la numarul de faguri bine acoperiti de
albine,operatiune dublata de o impac+etare cu materlale izolatoare. > sa observati ca numarul de albine va creste si
ca largirea cuibului trebuie facuta periodic,prin introducerea de faguri claditi intre fagurele marginas si cei cu
puiet.data cu venirea timpului frumos,aceasta largire se poate face si prin introducerea de faguri in mi&locui
cuibului.
Atentie mare insa'Cu fortati dezvoltarea printr#o largire necontrolata a cuibului pentru ca in acest ca$
veti obtine rezultate nefaste.Adaugati faguri numai cand fagurii introdusi inainte sunt insamantati si binK acoperiti
de albine./a aparitia unui cules prindpal,cuiburile se compteteaza cu faguri goi si faguri artificiali.%n acesti
faguri,atbinele vor depozita si prelucra nectarul florilor.<amiliile de atbine au tendinta de a depozita mierea in fagurii
din apropierea cuibului si c+iar in cei din cuib.De aceea,apicu"torul trebui sa introduca faguri direct in cuib!pentm a
asigura spatiul necesar matcli sa oua" si sa sc+imbe fagurii plini din vecinatatea cuibului,cu cei goi de la extremitati.
)and culesuf inceteaza,mierea se extrage avand gri&a sa lasam pentru fiecare familie 9#P -g miere ca rezerva de
+rana. %n iuna iunie,familiile a&ung !a dezvoltarea maxima.Pentru a preveni intrarea in frigurile roitului se practica
ridicarea de fagi#iri cu puiet gata de eclozionare pentru formarea de noi familii. data cu terminarea culesurilor de
vara,se opreste in cuib +rana necesara iernariifiar cuiburile se stramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati de
aibine.<iecare rama cu +rana trebuie sa contina coroane de miere pe .81 din suprafata ei.Toatnna,fagurii neacoperiti
de aibine se scot,cuibul se impac+eteaza si se asigura o ventilatie corespunzatoare a stupului.%ernarea se face pe
vetre linistite cu un control minim din partea apicuitorului,daca lucra+le din toamna au fost bine facute. 6 alta
metoda de intretinere a unei singure familii
Aceasta metoda de intretinere poarta denumire de 0metoda /a5ens0 si este creata special pentru apicultorii ce nu
au mult timp la dispozitie pentru a se ocupa de albine. Hetoda se bazeaza pe reducerea la minim a lucrarilor de
sezon.)um procedam:de la inceputul primaverii cuibul se organizeaza la unul dir urdinisuri./a peretele stupului
asezam doi faguri!unul cu miere si altul cu miere si pasfcura",apoi fagurii care formeaza cuibul!purtatori de puiet",,#
. faguri claditi,goi,a!ti ,#. faguri cu miere,urmati iarasi de faguri goi pana la completarea totala a cutiei,
%n aceasta organizare farnilia se autoguverneaza,primut control fiind facut dupa inc+eierea cuiesurilor.Hetoda se
preteaza foarte bine a fi aplicata cand folosim stupi orizontali cu 'R rame.Pentru ca familiile sa ierneze in mod
satisfacator,toamna cuibul se restrange si se impac+eteaza.Daca vrem sa inmultim familia de albine,divizam stupul
cu o diafragma etansa!avand gri&a ca sectiunea ramasa fara matca sa aiba oua proaspete".Qineintefes pentru a
preintampina frigurile roitului si in acest caz se pot ridica faguri cu puiet gata de edozionare.Hetoda /a5ens este o
metoda usoara f4ind apreciata mai ales de apicultorii care considera stuparitul un +obb5.
Intretinerea unei familii de baza cu matca ajutatoare
> metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosirea matcilor a&utatoare.Stuparii cu mai multa
experienta isi propun in fiecare an sa obtina cat mai multe matci a&utatoare pentr/i familnle d' aibine.Daca acest
tucru se aplica la (>#R>? din numarul total de famitii din stupina si rezultatele vor fi pe masura,traduse in importante
sporuri de productie. Scopul metodei este acela de a valorifica culesurife din vara si pentru a intari famitiile de baza
in vederea iernarii.
<amilia a&utatoare se formeaza imediat dupa ce culesu! la salcam se inc+eie.Din familia de baza,se scot . faguri
din care cel putin '#, cu puiet.Foiul stolon astfel obtinut se aseaza in partea cu urdinisul mic.Aceasta familie!in
formare" primeste o matca valoroasa si imperec+eata.Daca matca nu este imperec+eata se asteapta imperec+erea
ei.<amiliile a&utatoare se vor imputernici periodic cu faguri cu puiet gata de eclozionare,recoltati din farniliile de
baza.)and familia a&unge sa ocupe 9#P faguri se face K noua organizare.Se f#ormeaza din nou un nucleu stolon pe
. faguri care cuprinde matca mai in varsta;ar restul de faguri cu albine se strang intr#o familie puternica capabila sa
valorifice culesurile tarzii.%n toamna dupa ce culesurite au mcetat8familia a&utatoare se uneste cu familia de baza
care ierneaza cu matca tanara.
Qineinteles ca procedeele de intretinere ce se aplica familiilor intretinute in stupi orizontali sunt mutte si se
gasesc descrise in titeratura de specialitate.Stuparii %ncepatori insa trebuie sa si ie insuseasca pe cele mai simple si
odata cu trecerea timpului pot incerca te+nici care acum par atat de compiicate. Intretinerea in stupi verticali cu
magazine
Alegand acest tip de stup8 apicultorul nostru incepator face un pas direct si decisiv spre practicarea unui stuparit
profesionist.Acesti stupi pot fi folositi pentru a face pastoral,pot fi instalati in pavilioane aplcote sau pe vetre
permanente.Trebuie sa va ganditi ca puteti obtine cantitati insemnate de miere curata!in fagurii de recolta" si mai
ales miere pe sortimente.Qineinteles ca si stupul vertical cu magazine are dezavanta&ete lui dar acestea pot fi mult
atenuate prin aplicarea te+nologiilor eiaborate de#a fungul timpului.%n orice caz daca '#ati ales,alegerea a fost
inspirata !0
)um se lucreaza cu acest stupD %n principiu el este o combinatie intre stupul orizontal si cel i#nultieta&at,mat bine
spus preia te+nologii caracteristice ambefor.De aceea intretinerea albinetor in perioada de primavara este identica
cu cea aplicata la stupii orizontali.Se fac restrangeri de cuib,impac+etari,largiri ale cuibului prin adaugarea de faguri
claditi sau artificiali ,etc.)and familia de albine a&unge sa ocupe cei '> faguri ai cuibului,iar matca depune oua pe
fetele interioare ale fagurilor marginasi,stim ca a sosit
momentul sa adaugam priinul magazin.Acest lucru se intampla de obicei in pred&ma priniului cules la
salcam.Hagazinu! este completat cu faguri claditi si ,#. faguri artificiali.Pentru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri
se lasa o distanta mai mare intre ei&n acest fel albinele ingrosand fagurii de recotta.
)and albinele au umplut cu miere ina&oritatea fagurilor din rnagazin si mai ales cand se observa capacirea superioara
a acestora,stim ca a venit momentul sa adaugam un al doilea magazin, Acesta se aseaza deasupra cuibului,primind
deasupra magazinul cu miere unde bineinteles va continua procesul df capacire.Asezarea unui magazin de recolta
devine necesara uneori si pe timpui cand nu este cules, din cauza multimi! albinelor,care ocupa pana !a refuz fagurii din
cuib.Dupa terminarea culesurilor mierea se recolteaza!asta daca nu a#ti facut#o de&a" !!! /a acest tip de stup intervine o
problema ma&ora: mierea depozitata in fagurii din cuib nu asigura cantitatea de provizii indestulatoare unei bune iernari!nu
e insa o regula",si de aceea la terminarea verii trebuie facute +raniri de completare.data cu venirea timpului
racoros;ntretinerea atbinelor se face din nou ca in cazu! stupului orizontal. Intretinerea in stupi multietajati
Stupul multieta&at este stupul care naste cele mai multe controverse.*nii if considera ca fiind cel mai bun stup existent,
altii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile tarii noastre.Sigur este un lucru:este un stup pentru adevaratii profesionisti si care
impune ca apicultorut sa posede un baga& vast de cunostinte apicole. <olosit in zonele tarii in care clima permite ca
familiite de albine sa a&unga la o dezvoltare buna,succesul este asigurat.%ata cum se manuieste:
<amiliile normale si puternice iemeaza in doua corpuri suprapuse,avand fagurii din corpu! superior plini cu miere
capacita,de calitate superioara.J+emul de iarna se formeaza in partea superioara a fagurilor din corpul inferior si partea
inferioara a celor din corput superior.Prin forma inatta a ramelor din cele doua corpuri,forrna pe care o dobandeste in
urma suprapuner!i,ma&oritatea proviziilor de +rana se gasesc in corpul superior.Datorita acestui fapt populatia de albine
din g+ein are posibititatea de a se deplasa pe verticala,in functie si pe masura consumului proviziilor din ceiulele fagurilor
ocupate de g+em.Se asigura in acest mod o iernare din cele mai corespunzatoare./a sfarsitul perioadei de iernare si
inceputu" primaverii familiile ocupa,treptat,cu puiet fagu+i din corpul de sus,unde sunt conditii mai bune pentru
mentinerea caldurii!)and corpu! de sus este ocupat de puiet si in cet de &os exista faguri cu celule goale,se trece la
intensificarea cresterii de puiet prin simpla inversare a corpurilor.
Aceasta sc+imbare de pozitie a corpurilor 0indeamna0 si 0obliga0 familiile sa creasca puiet atat in corpurile de &os !care
mai inainte se gaseau deasupra",cat si in fagurii goi din corpurile superioare !care mai inainte se gaseau
dedesubt,deasupra funduri!or".A!tfet fagurii din corpurile de &os ar fi ramas neocupati de puiet./ucrarea se face cand
timpul frumos si caldura s#au statornicit,ce! mai bine pe timpul inflorini pomilor roditori, odata sau fa scurt timp dupa
transvazarea famiiiilor respective in stupi curatati si dezinfectati.)and familiile au matci tinere si prolifice,populatii
numeroase,provizii sufidente si pot valorifica economic culesurile de intretinere,cantitatea de puiet creste de !a o zi la a!ta
si in curand se poate a&unge la o aglomerare a celor doua corpuri cu aibine tinere,inainte de inflorirea salcamului sau #ce!
mai tarziu#inainte de aparitia culesurllor de productie de vara.De aceea penfcru a se preveni intrarea unei familii in
frigurite roitului natural se recurge la o noua restructurare a cuibului respectiv:intre cele doua corpuri se introduce al
treitea corp,care#in anii favorabili#poate fi si el ocupat cu puiet si albine.
Pe masura ce puietul eclozioneaza din fagurii aflati in corpul de &os,matca este nevoita sa#si desfasoare,in continuare,
activitatea de ouat pe acesti faguri,celulele eiiberate de puiet din corpul de sus ftind folosite pentru depozifarea
mierii.)atre sfarsitul perioadei de cules intens corpurile cu miere de extras se ridica incepand cu cel de deasupra./a
pregatirea familiei pentru iarna,peste corput cu puiet de &os se aseaza corpu" cu provizii de miere si pastura de buna
calitate. Concluzii
Stuparii incepatori trebuie sa cantareasca bine ce tip de stup vor introduce in exptoatare.%n privinta te+nicilor de
intretinere,fiecare alege ce i se potriveste mai bine&ntr#un cuvant isi alege 0stilul de lucru0.%ncepeti cu te+nici simple si pe
masura ce va acomodati si capatati experienta treceti la un nivel superior.Cu uitati : progresul se obtine pas cu pas,nu
sarind peste etape '!!
)onditionarea mierii
Hierea extrasa prin centrifugare nu poate fi direct imbuteliata deoarece prin proiectarea picaturitor de miere pe peretii
extractorului, incorporeaza in acestea aer,sub forma unor bule microscopice. %n mierea proaspat extrasa a&ung de
asemenea particule de ceara smulse din fagure in momentul descapacirii,fragmente de propotis,mici cantitati de polen
provenit din celulele cu polen ce se gasesc in numar mare sau mic printre celulele cu miere,larve si alte impuritati.
Prin conditionarea mieni se intelege totatitatea procedeelor te+nice menite sa asigure purificarea acesteia pentru
pastrarea propietatilor fizico#c+imice si biologice in perioada conservarii.Procesele prin care se realizeaza aceste
elemente se refera ta filtrarea mierii8limpezirea ei, reducerea continutului de apa,"ic+efierea mierii
cristalizate,pasteurizarea si conservarea ei. 5iltrarea mierii
<iltrarea mierii se face in momentut extragerii ei,cu a&utorul unei strecuratoare,pentru a o separa de resturile de
capacele,de eventualele larve si impuritati.Strecuratoarea pentru miere se prezinta sub forma unui cuplu de site,prima
avand oc+iuri mai mari ce retin impuritati grosiere,iar a doua mai fina,ce retine impuritatile mai mici.Sita se ataseaza la
robinetul extractorului sau deasupra vasului de colectare a mierii. <iitrarea se mai poate face si in momenuil turnarii mierii
in maturator,prin asezarea deasupra gurii acestuia a unei site fine,confectionata de obicei din tesatura textila.
)ea mai buna metoda de a pu+fica !limpezi" mierea este sa o lasam cateva zile intr#un vas numit maturator, pentru
decantare, %n timpul decantarii, bulele mari de aer se ridica la suprafata datorita dimensiunii !or si diferentei de densitate
intre aer si miere.
)u cat bulele sunt mai mici,cu atat se ridica mai incet,in sc+imb particulele de ceara se ridica mai incet decat
aglomerarile de polen.Daca mierea este foarte vascoasa sau a inceput sa crista!izeze,purificarea devine practic
imposibila.Deci&n timpul limpezirii,corpurile straine se separa pe baza dimensiunilor,cele usoare ridicandu#se la
suprafata,de unde sunt eliminate cu a&utorul unei linguri,iar cele grele se lasa la baza vasului.=vacuarea ff4ierii curate se
face prin intermediul unui robinet situat !a o anumita distanta fata de fundul maturatorului.Hierea aflata sub robinetul
maturatorului se colecteaza separat,urmand a fi supusa unui nou proces de limpezire.Durata de limpezire a mierii
depinde de temperatura si de inaltimea vasulul.%n cazul unui strat de ' m inaltime,durata de limpezire la diferite
temperaturi este de '( zile la '> grade ),de . zile la ,> grade ),de 'P ore la .> grade ),de R ore !a 1> grade ) si de ,
ore la (> grade ).)u cat inalti=nea maturatorului creste ,cu atat durata de limpezire este mai lunga. Deshidratarea
mierii
Des+idratarea mierii se refera la eliminarea surplusului de apa din faguri sau mierea extrasa,in scopul prevenirii
fermentarii ei.Se supun acestui proces de des+idratare toate cantitatile de miere a carei continut de apa depaseste
'P?.Des+idratarea mierii se face in timpul iimpezirii ei,in aceleasi vase,iar pentru o mai rapidc maturare a ei este indicat
ca maturatoarele sa fie mentinute in camere incalzite si uscate.
4n lipsa acestor maturatoare speciale si cand cantitatea de miere este mica,limpezirea si maturarea ei se poate face in
insasi bidoanete in care se pastreaza.
%n sistemul de crestere intensiv al familiitor de albine,optimizarea continutului de apa din miere se realizeaza in
camere speciale destinate acestui scop.Din cercetar*e intrep+nse de Step+en !'A1'" s#a constatat ca trecerea unui
curent de aer printre stivele de magazii cu faguri,la temperatura de .P grade ),umiditate de ..?,cu o viteza de ,(>
m8minut,timp de ', ore,a redus cu >,9?continutul de apa din fagurii aproape capadti si cu .,l?din cei
necapaciti.Fezultateie obtinute sunt remarcabile,mai ales daca tinem seama ca umiditatea relativa optima pentru uscare
se situeaza intre > si ,>?.%n practica se folosesc camere de incalzire care au ca principiu functional circularea unui volum
mare de aer cald,relativ uscat,printre stivele de magaziic cu faguri cu miere.Temperatura se optimizeaza prin
termoregtatoare pentru a nu depasl .P grade ).%n mod obisnuit, temperatura folosita pentru uscare este cuprinsa intre .,
st .( grade ).S#a constatat de asemenea ca incalzirea mierii la temperatura de .( grade ),timp de , zile inainte de
extractie,ii dauneaza foarte putin.Dar daca timpui de incalzire se prelungeste,calitatea mierii se depreciaza datorita
cresterii continutului de +idroximetilfurfurol.
)amerele de incalzire pot f\ folosite in acelasi scop si pentru optimizarea continutului de apa din mierea de&a
extrasa.Procesul este favorizat de faptul ca mierea cu cel mai ridicat continut de apa se ridica la suprafata vaselor de
pastrare.<olosind aceasta metoda, in decurs de .> ore,continutul de apa al mierii de la suprafata s#a redus cu ',,?.
%n tarile cu clima foarte secetoasa,pentru a favoriza extractia se impune ridicarea continutului de apa din miere,in care
scop,se instaleaza in betonul pardoselii radiatoare de caldura si stropirea periodica a acesteia )/ apa.
Lichefierea mierii cristalizate
Se stie ca toate sortimentele de miere cristalizeaza mai mult sau mai putin,dar aceasta cristalizare nu influenteaza
negativ cafitatile ei,lic+efierea nefiind necesara intotdeauna. Aceasta tic+efiere se face atunci cand pe piata se cere miere
fluida.
)antitatife mici de miere se lic+efiaza prin introducerea borcanelor sau bidoanelor cu miere cristalizata in apa incalzita
la temperatura de R>#9> grade ) ,fara a fi in contact direct cu sursa de caldura.%n cazul unor cantitati mai mari de
miere,*c+efierea se poate face cu a&utorul aerului cald,in doua etape.%n prima
etapa.vasete cu mlere se %ntroduc intr#o incapere care se incatzeste progresiv pana la teinperalura de 1> grade
).Aid,vasele sunt tinute inc+ise tlmp de o &umatate de zi.Tinand seama de slaba conductibiiitate termica a mierii,aceasta
preincalzire duce la lic+efierea straturilor de miere cele mai periferice.partea centrata nu este incatzita.%n a doua
etapa,vasele cu miere sunt trecute intr#o alta incapere,unde temperatura aerului este de R>#9> grade ) si sunt rasturnate
pe un gratar asezat deasupra unui tanc de receptie.Pe masura desfacerii cristalelor,pe seama fortei gravitatiei,mierea se
scurge in acest tanc,unde este agitata timp de cateva ore cu a&utorul unei elice.
Pentru a pastra mierea in stare lic+ida,este absolut necesar sa i se ani+ileze cristalele de glucoza pe care inca le
contine.Acest lucru se realizeaza prin pasteurizarea mierii. Pasteurizarea mierii
Pasteurizarea mierii se face cu scopul de a distruge toti germenii care pot provoca fermentarea mierii si de a topi
cristalele inltiate existente,care fara aceasta operatie,ar determina incepere cristalizarii mierii.Pasteurizarea se face in
instalatii asemanatoare celor utilizate pentru pasteurizarea laptelui si consta in incalzirea si racirea ei brusca.%ntr#un
pasteurizator,mierea lic+ida circula in contra #curent cu apa calda,intr#ur strat gros de cativa mm si se incalzeste intr#un
timp foarte scurt la temperatura de pasteurizare de 9>#9P grade ).Dupa mentinerea el timp de (#P minute la aceasta
temperatura,va intra in circuitul de racire in contra#curent cu apa rece si se va raci brusc la 1, grade ).=a este acum
pasteurizata si isi va pastra starea lic+ida timp de cel putin R luni,timpul necesar pentru a fi consumata. )mbalarea mierii
Ambalarea mierii se face imediat dupa terminarea proceselor te+nologice descrise mai sus.Afegerea ambata&ului
pentru miere depinde de doua categorii de motivatii$una se refera la motivatii de ordin te+nic8cealalta la motivatii de ordin
esfcetic.Astfel,deoarece mierea ataca ma&oritatea metaletor,vasele pentru miere nu vor fi confectionate din fier sau alte
metale decat cositorite sau emailate.
Easele ideale pentru ambalarea mierii sunt cele confectionate din aluminiu,sticia sau alte materiale
transparente.Easele opace,spre deosebire de cele transparente,ascund uneori defectele de prezentare pe care o te+nica
mai atenta le#ar fi putut evita.Easeie pentru ambatatmierea trebuie sa fie perfect etanse, Pastrarea mierii
Hierea se pastreaza in vrac sau imbuteliata.Pastrarea in vrac se face in cazul mierii neprelucrate.Hierea cu un
contin/it de apa sub '9,l?se pastreaza foarte bine indiferent de continutul de levuri,cea cu continut de apa cuprins intre
'9,.?si 'P? numai in cazul in care levurife nu depasesc '>>>8g,intre 'P,'? si 'A? apa,mierea se pastreaza numai
daca nivelul fevurilor nu depasesc '>8g,iar intre 'A,'? si ,>? numai in cazu4 in care acestea nu depasesc '8g.%ndiferent
de continutu! in levuri.mierea cu o umiditate de ,>? fermenteaza si este supusa procesului de degradare. ,
Hierea se pastreaza in containere ce se inc+id ermetic,confectionate din materiale rezistente la umiditate.%ntroducerea
de substante conservante in miere !benzoat de sodiu#>,>,(?" desi irnpiedica procesele fermentative ,ele nu sunt
acceptate de industria prelucratoare si in special de consumatori.)ea mai efidente metoda de a impiedica fermentatia
este pasteurizarea mierii timp de 9 '8, minute la temperatura de R. grade ) sau timp de ' minut la RA grade ),procedeu
care distmge levurile.Pentru pastrarea mierii flulde in borcane este necesar ca ea sa se tina timp de ( luni la temperatura
de > grade ),iar dupa imbuteliere,cutiile cu borcane se aseaza distantate una fata de alta,permitand astfel trecerea
printre acestea a unui curent de aer rece.Hierea se pastreaza in incaperi curate,uscate,fara mirosuri straine;a
temperatura de '1 grade ).Pastrarea mierii !a temperaturi mai mari,cuprinse intre ,> si ,( grade ) determina pierderea
aromei si inc+iderea la culoare.
$ursa : &eista '&omani2 2picofa' nr.(<)(**+ sutor articol :-iiu .le/andru 0arghitas
Despre apicultura . albine . miere si stupari
Apicultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii.%ubito+i de stuparit, sunt
oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun: dragostea de albine,natura,aer
liber.Apicultura are o latura materiala!se obtine miere,polen,pastura,ceara, propolis"cat si una
spirituala.Cimic nu se compara cu zumzetul unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta.
Stupi care pulseaza de viata,albine care se intorc cu desagii piini de p care perpetueaza
viata3trantori in permanenta cautare a dragostei.)e pc.Hu inaitatorD)e alta indeletnicire mai poate crea
atata multumire de sineDFaspunsul e simplu:stupi,stupari,albine,natura,sunt parti ale aceluiasi intreg si
acela se numeste apicultura. VVVrIanizarea unei stupine
)a in orice activitate,si in apicultura apar probleme care trebuie rezolvate. Stuparii incepatori sunt
pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat.
Procurarea de stupi, familii de albine,tot felul de ec+iparnente si materiale apicote nu sunt probleme
a caror rezolvare inseamna numai o siff4pla bataie din patme.Totul trebuie facut cu atentie si numai
dupa o prealabila documentare!literatura de specialitate se gaseste"si mai ales cu multa tenacitate. V,
WVPr imul pas in apicultura
De obicei se porneste cu un numar limitat de stupi!,#. buc."iar pe masura ce stuparul %ncepator
capata experienta si stupina va creste numeric si cafitativ.Se poate a&unge ca in .#1 ani sa avem creata
o sfcupina frumoasa,familii de albine puternice care sa aduca productii mari de miere si alte produse
apicole.Trebuie doar sa avem rabdare8sa perseveram si sigur rezultatele nu vor intarzia sa apara.
Alegerea vetrei stupinei
Se face pe baza mai muttor criterii.Faza de zbor a albinei este de . -m.Aceasta suprafata!,P,R
+ectare"trebuie sa asigure un cules bogat,intins pe toata durata sezonului activ.Pe o vatra nu se
instaleaza mai mutt de .> familii de albine,tinand seama ca o familie consuma in decursul unui an
apicol A> -g de miere si .> -g de polen.Asta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse
marfa pe care.speram sa le obtinem.De obicei intr#un an bun se pot realiza de la un stup ,(#.> -g
miere,P>> g ceara si .#1 -g polen.%n final rezultatete depind numai de priceperea noastra.
Amplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita primavara si toamna,departe de surse
poluante,in locuri iinistite,departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare mari.Stupii de albine
se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud#est;a o distanta de , m pe rand si 1#( m intre randuri.%ntre
doua stupine vecine,trebuie sa fie o distanta de ,#. -m,asta in functie de potentiatul melifer al zonei,
AleIerea tifiui5 /d e stup
*rmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiiie de albine.Stupii sunt
de doua felurcstupi orizontali si stupi verticaii.%n cadrul fiecarei categorii, sunt diferite va+ante
constructive.)e trebuie stiut despre stupi:de orice tip ar fi,toti sunt buni pentru practicarea apiculturii.
)onditiile de baza sunt acelea care tin de realizarea lor.Trebuie sa fie rezistenti,bine inc+eiati,realizati
dupa standard, si nu in ultimui rand int#apatori.Deci mare atentie la ce cumparati!
Prin alegerea stupifor,trebuie sa asiguram la aibine conditii de viata cat mai apropiate de cele din
natura.Productia de miere,pastura,poien,ceara,propolis,depinde in mare masura si de tipul de
ec+ipament apicol folosit,cat si de calitatea acestuia.Cu se porneste la drum cu stupi din
vec+ituri.)onsultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce tip de stup veti alege.*n adevar e
sigur:un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit stationar,iar unul vertical cu magazine sau
unul multieta&at unui stuparit pastoral./a fel si zona in care aveti amplasata stupina are o mare
influienta.
Pentru sudut tarii unde albinele au o dezvoltare de prinnavara mai accelerata se recomanda stupii
multieta&ati,iar in zonele de deal,montane si nordice,stupi verticali cu rnagazine cat si stupi orizontali.
Avanta&ele si dezavanta&ele ce decurg din foloslrea unui anume tip de stup trebuie foarte bine
canta+te. VVVProcurarea familiilor de albine
/a cumparare trebuie avut gri&a ca acestea sa <ie destul de puternice !9#P fagu+,din care (#R cu
p/uet",intr#o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care doriti sa le instalati. Si roiurile
sunt bune cu conditia sa aiba atbina multa!l,( -g"si apoi sa fie dotate cu o matca tanara si
prolifica.=ste recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate in stupl noi,pe rame cu faguri
necladiti,pentru ca asa vom putea evita bolile.Aceste cerinte sunt minime,urmand ca la urmatoarele
ac+izitii sa aveti in vedere si alte aspecte care tin mai !Tiult de experienta avuta, Aprecierea calitatii
unei familii de albine se poate face usor daca urmarim:
# Prolifidtatea matcii # =ste unul din factorii prindpali care detennina puterea uneii familii.Hatca
trebuie sa depuna un numar mare de oua,aprox. '(>#'P>>>>,in decursul unui sezon.Prezenta masiva
a ramelor cu puiet este un indiciu clar.<elul depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune ceva
despre calitatea matcii. matca trebuie sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei farnilii.C/i
degeaba se spune ca matca da tonul.=xempluiprin sc+imbarea unei matd,intr#o anurnita perioada de
timp stupul se va transforma,calitatile matcii fiind transrnise la descendenti.
# Fezistenta la iernare # Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingri&ite bine de
apicultor,au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna.De aceasta insusire trebuie sa se tina
seama,pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi!',>#'(> zile".Parametrii luati in calcul
suntimortalitatea albinelor, consumul de +rana.Qineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate redusa
si un consum mai mic de miere.
# Qlandetea albinelor # Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o anumita
lucrare.Daca la desc+iderea stupului albinele stau tinistite3efiind nevoie de mult fum,totul este in
regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna.
# Fezistenta la boii # %n aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este
diferit.Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra )/iratenla in stup.Acestea trebuie alese' Prin
comparatie,se intampla ca la oameni.- casa mai curata # un spatiu cu mai putini factori agresivi
externi.
# :arnicia la cules # <amiliile mai +arnice isi incep activitatea la primele ore ale diminetii,au un
numar mare de zboruri pe zi,iar seara isi continua activitatea pana mai tarziu.De obicei,un urdinis
aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta o dovada.
# Productia de miere # =ste indiciul principal!> familie care la sfarsitul sezonului activ si#a asigurat
rezervele de +rana si a dat o mare cantitate de miere marfa,este valoroasa.Qineinteles ca pentru
stuparii incepatori care vor sa#si ac+izitioneze familii de albine,numai unele dintre indiciile asupra
calitatii materialului biologic sunt relevante.
*n sfat 2 participarea ta aceste operatiuni a unui stupar cu experienta este de preferat! Cu incercati
sa faceti totul singuri.Sigur veti gasi oaineni cu suflet si pasiune,care prin a&utorul pe care vi#' vor da >
sa faca, ca succesul actiunii sa fie asigurat. Apicultura # o afacere de succes
Suntem convinsi ca ma&oritatea vizitatorilor acestui site isi pun intrebarea daca apicultura poate fi o
afacere.Faspunsul este din start unul pozitiv,cu predzarea ca volumul de munca,investttia iTiateriala si
implicarea personala sunt destul de considerabile.)a in orice afacere,se aplica politica pasilor
marunti,intreprinzatorul trebuind pe rand sa fie apicultor,medic
veterinar3ontabil3anager3ofer.+amal.etc. Primii pasi spre realizarea obiectivului au fost expusi mai
sus.)um artrebui sa arate structural o 0intreprindere0 al carui obiect de actlvitate este apiculturaD Sunt
doua posibilitati,asta functie de nazuintele intreprinzatorului si de sistemul ales :
Stupina stationara # se bazeaza pe amptasarea stupilor in mai multe locatii !cate .>#.(
buc.8vatra",cu o distanta de (#R -m. intre ele./a un numar de .>> de stupi sunt necesare PB '>
locatii;egate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat numarul de -m. facuti cu masina
sa fie cat mai rnic.Aceste locatii se inc+iriaza de fa diversi propietari si vor trebui sa aslgure culesul
necesar albinelor.*neltele si utila&eie vor fi folosite in comun pentru
tot numarul de familii.*n alt obiectiv este construirea unei baze centrale pentru depozitarea si
prelucrarea produselor.
larna faiTiiliile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra,pentru ca supraveg+erea sa fie facuta nnai
usor si c+eltuielile sa se reduca.=xistenta a '#, ini&loace de transport constituie o necesitate.
Stupina 0pastorala0 # =ste un alt sistem care se practica atat in tarile *.= cat si in America.Albinele
sunt deplasate in pastoral cu diverse rnr&loace de transport!camioane,tractoare,trt0i,pavilioane", urmand
ca in pauzele dintre 0expeditii0 sa fie cantonate pe ,#. vetre.Sistemul expus cere o investitie si o
implicare maxima,devenind rentabil la un numar de peste .>> de familii,dat fiind c+eltuielile mari cu
transportul.
> alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea,unde sunt granitele dintre
amatori,semiprofesionisti si profesionisti :
Amatori # obiectivul principal este obtinerea de produse apicote care sa acopere necesarul pentru
fainilie si eventual obtinerea unui profit.Potrivit normelor,se considera amator stuparul care are '#'>>
familii de albine.De obicei acest stuparit se caracterizeaza prin urrnatoarele : volum de munca mediu!la
sfarsit de saptamana" $ materialul genetic !roiuri,matci" se obtine prin mi&loace propii $ apicultorul are o
alta munca de baza.
Semiprofesionisti # numarul de familii este de '>>#.>> buc,volumul de munca ',>>#'.>>
ore8an,materialul genetic se cumpara de la unitatile spedalizate,se poate practica o apicuftura moderna
prin mecanizarea lucrarilor,se prelucreaza primar unele produse ale Stupului etc.Afacerea este o
afacere de familie fiind folosita munca nnembrilor ei.
Profesionisti # Se pot considera stuparii care detin peste .>> de stupi,un numar optim fiind undeva
spre R>> de buc.Aici lucrurile se sc+imba radical, stuparitul pastora! fiind absotut necesar.Cumarul de
ore munca8an creste drarnatic,fiind necesara anga&area de rnuncitori sezonieri.Pentru o mai buna
reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei societati comerdale.
Apropiata aderare a F.omaniei la *.= desc+ide noi orizonturi apiculturii in general sl apicultonlor in
special.Penetrarea pietei *.= se va face mult mai usor,subventnle vor fi prezente si totul o sa intre pe
un fagas normal.lngradirile privind calitatea produselor,cerintele in domeniul veterinar#apicol, mediul
concurential,nu trebuie sa sperie pe nimeni.Se sc+imba conditiile de functionare intr#un mediu
economic,dar se sc+iinba si generatiile de apicultori,care vor deprinde altfel de comportamente
economice.*n singur gand trebuie sa va calauzeasca : nu ratati oportunitatea oferita de
apicultura,pentru ca in acest domeniu se poate face o treaba buna si bani frumosi 0!
)resterea matcilor in stupina
Daca o sa %ntrebati orice stupar 0batran0 care e c+eia apiculturii o sa va raspunda 0matcile taica,matdle0.Afirmatia e
perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca. matca valoroasa asigura
o descendenta de catitate si de aici rezulta toate:productia de miere,blandetea albinetor, apetitul mai mare sau mai mic
pentru roit,starea sanatatii si toate cetelalte insusiri biologice mostenite genetic.=xista diferite criterii de apredere a unei
familii de albine!parca am mai vorbit de eie" si de aceea o selectie intinsa pe .#1 ani da rezultate foarte bune,dar din
pacate nu toti apiculto o pot face. treaba buna se obtine insa si tintlnd spre obiective mai rnici,cum ar ft producerea
matcilor in stupina propie dupa un plan bine stabilit si fotosind te+nologii sigure.ln aceasta sectiune vom trata
urmatoarele subiecte $
# cresterea controlata a matcilof de cafitate % imperecherea matcilor in nuclee % introducerea matciior in famifiile de
ai1ine.
%n acest scop o sa va expunem te+nologiite cele mai simple si mai sigure pentru ca dv. sa aveti o idee despre ce aveti
de facut in aceasta directie.
Producerea matcilor conditii generale
De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare,considerand ca este prea complicata si c necesita
un mare voium de rnunca.=i se multumesc cu procurarea de matci din 0comert0 sau in cel mai bun c le folosesc pe cele
rezultate din rolrea naturala. = perfect si asa !!! Se poate face si apicultura din bucati,insa nici o satisfactie nu e mai
mare,decat aceea de a produce regine!poate doar obtinerea unei productli apicole mari".
Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos,cand in natura exlsta un cules bun si albinele pot +rani
abundent puietul.Se considera ca aceasta perioada este cuprinsa intre mi&locul lunii mai si se prelungeste pe toata
durata lunii iunie.%n unele cazuri si prima &umatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia geografica a
stupinei.%n toate cazurile!indiferent de metoda aleasa",stupii trebuie sa indeptineasca urmatoarele criterii:
# in familii sa se gsseasca un nufnar mare de al1ine tinere si cate ;,+ faguri cu puiet% sa ai1a cui1urife 1'ine
impachetate % sa fie familii care corespund criteriilor de performanta cerute.
Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialete care sunt cerute pentru finalizarea lucrarii.Se vor respecta strict
aplicarea te+nologiilor fara a incerca sa introducem si elemente 0novatoare0, Producerea matcilor provocarea
friguhlor roitului
)ele mai bune matci pe care le produce apicultorul,sunt cele obtinute cand farnilia roieste natural.Foirea naturala are
doua dezavanta&e: unuf ar fi acela ca nu putem planifica ca timp "ucrarea,totul decurgand de la sine in mod natural.Alt
dezavanta& scos in evidenta de literatura de spedalitate,este faptul ca matcite obtinut prin roire naturala sunt: matci care
transmit genetic aceasta tendinta.%nteresuf apicultorului este ca stupii sa " dotati cu matci neroitoare,numai ca
dezideratul este greu de atins8daca nu imposibil.A8atura8, procentul familiilor neroito2re se situeaza fa ?,= ? din totaful
familiifor pe care le aem,asa ca a msista in acest sens este o g8#esea8a.Homentul producerii de matci prin roire naturala
se poate controla daca se aplica metoda proocarii tntrarii in frigurife roitufui.
)e avem de facut : inca din primavara famifia vizata!cea mai buna din stupina"se +raneste stimulent pent a fi adusa !
a un nivel de dezvoltare optim#)and numarul de rame cu puiet a&unge la 9#P buc. si exista un numar mare de albine
tinere,imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit,prelevate din atti stupi.peratiunea trebuie dublata de o
impac+etare laterala si superioara,cat si de o stramtorare a cuibului.l scurt timp,prin aparitia noilor generatii,populatia de
albina tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire./a momentul critic familia a&unge sa intre in frigurile roitutui si
incepe sa#si traga un numar mare de botci.%n tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules de nectar si
polen.)and botcile sunt capacite 6 a&ung ia maturitate8se recoiteaza cele mai frumoase,cu a&utorul unui cutit cu fama
ingusta si bine ascutita.%nainte de a taia,lama se incalzeste ia o lampa cu spirt.Qotcile recoltate se aseaza intr#o cutie cu
vata,avand gri&a sa nu le turtim.%n final acestea se folosesc iinediat,fie formand nudee de imperec+ere,fie de direct in
stupii unde dorim sa sc+imbam matca.
Producerea matdlor metoda fara transvazare
*n procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres,recomandat apicultorilor incepatori cat s
cefor experimentati este procedeul 0crestere fara transvazare0.Te+nologia descrisa si fotosita de reputatu! apicultor
Ta+aria Eoicuiescu este o imbunatatire a unuia mai vec+i!cunoscuta in anii (>",%ata cum se procedeaza:
B alegem din stupina stupuf cel mai performant,cu o buna dezvoftare de primavara.)u circa '(#,> zile inaint de
culesu" la salcam # momentul difera de la o zona la alta,cat si in functie de dorinta apicultorului #introducem un fagure cu
puiet capacit.
B peste '> zile familia crescatoare va mai primi , faguri$unul cu puiet capacit si un altul gol.<agurele gol trebuie sa fie
nou construit si se va introduce in mi&locul cuibului.Albinete se vor stimula zilnic.
# peste 1#( zile se verifica fagurele nou crescut,care intre timp a fost insamantat de matca.
# acest fagure insamantat cu oua pentru crestere, impreuna cu un fagure de +rana si altul cu puiet pe care 6 afla
matca si albina de acoperire,se ridica din familia de baza si se aseaza in alt stup formand un roi.Foiul se va strange cu o
diafragma si reducem urdinisul.
# dupa aceste operatiuni trecei#n la famitia orfanizata.Din aceasta se scot toti fagurii cu puiet necapacit8care vor da
altor familii!dupa ce periem albina de acoperire".Trebuie sa acordam maxima atentie acestei lucrari si sa facem un
control amanuntit ramelor.Acestea se scutura de albine cu maxima atentie,urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau
larve necapacite.Atentie,se vor verifica toti fQgurii,inclusiv cei cu +rana.
# in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat.Acesta se va scoate din roi sl se duce in cabana.Aici se
vor marca '( celule cu ou,pe o fata si '( pe cealalta,avand gri&a ca celulele sa se afle in &umatatea superioara a fagurelui
si nu in acelasi loc pe ambete fete.<agurele se scurteaza la &umatate,indepartand &umatatea inferioara.Toate celulele #in
afara de cele .> alese# se distrug cu ajutorul un cutitas ascutit.
# familia orfanizata,in tot acest timp,sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta.Acum este momentul sa introducem
fagurele,pregatit,cu oua pentru crestere.%n cateva minute familia se linisteste si incepe sa fasone botclle.=ste recomandat
ca in natura sa fie un bun cules.Putem stimula albinele si cu za+ar candi sau tos,umectat cu apa sau miere si livrat in
+ranitor.
# peste '>#', zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperec+ere.Atentie,nu intarziati scoaterea botcilor
din familia crescatoare pentru ca prima matca care edozioneaza le va distruge.
Introducerea matcilor
Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc pentru iniocuirea matdlor batrane
sau !a formarea de roi artifidali.)omportarea alblnelor fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmat#oarele
situatii:
# existenta sau lipsa cutesului$ primirea matcii este favorizata de existenta unui cules bun.%n perioadele fai#c cules sau
cu un cuies insuficient trebuie facute +raniri stimulent3 inainte cu .#1 zile,cu sirop de za+ar.
# introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare,decat in cazul celor introduse ziua.
# o matca imperec+eata,care incepe imediat sa oua,este primita mai bine decat una neimperec+eata sau un care a
intrerupt ouatul penfrm o perioada mai lunga!aviz celor ce cumpara matci din comert".
# primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite,decat in perioada ce corespunde roirii natural
# lipsa totala puietului este o situatie favorizanta $ in cazul prezentei celui capacit se face mai greu $prezent botcitor
face introducerea imposibila.
# aibinele tinere accepta mai bine matdle,decat cele batrane.
%n privinta te+nicilor de introducere a acestor matci,trebiiie sa remarcam din nou ca exista mai multe metode,apicultorii
incepatori trebuind sa aleaga '#, care sunt considerate mai sigure.)ea mai sigura metoda este introducerea indirecta a
matcii!in colivie".)um se procedeaza :
# in cazul in care familia nu este orfana ,(e identifica matca si se scoate din stup.Daca matca mai prezinta valoare
biologica se da unui roi nou format sau unei familii a&utatoare.
# dupa 1#( ore de ia orfanizare,se introduce noua matca in cotivie,asezand si lipind colivia intre fagurii cu puiet din
mi&locul cuibului,pe o suprafata cu miere necapacita,pentru ca matca sa se poata +rani.
# la '#, zile,se desc+ide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele.Daca acestea nu mai sunt
agresive;niocuim partea de &os a coliviei cu o bucatica de fagure artifidal gaurita in mai multe locuri.8Acum uimeaza
momentul cel mai important: al1inele tre1uie lasate in tiniste >,? zife.apicuitorul tre1uind sa,si ininga curiozitate2 de a
deschide stuput.f\ acest timp albineie rod bucatica de fagure si elibereaza matca.
# la expirarea cetor 1 zile se mai desc+ide odata stupul,se verifica daca matca a fost eiiberata si daca a inceput sa
depuna oua.
# urmatoarele interventii sunt facute fa 9 zile!calcutate dupa cele 1", introducand un fagure pentru ouat sl una la ,' de
zile pentru o verificare si organizare finala.
%n ceea ce priveste introducerea botcilor,trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct,fie sub un
capacel protector!ca un degetar" pentru mai multa siguranta. Imperecherea matcilor formarea nudeelor
Dupa '>#'' zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore,botdle pot fi recoltate pentru a fi introduse in
nucleele de imperec+ere.Qineinteles ca irnperec+erea poate fi facuta si in familiile beneficiare,dar aceasta este o metoda
neproductiva si paguboasa.
Aormarea nucleetor , albinele se adapostesc in cutii speciale numite c+iar 0nuclee de imperec+ere0,sau in corpuri de
(tup,compartiinentate cu diafragme etanse si cu urdinisuri separate.)ea mai usoara metoda este impartirea unui corp de
cuib a unui stup vertical sau a unuia multieta&at./a fiecare compartiment se face cate un urdinis separat,pozitionat astfel:
doua !a un perete,pe capete si un al treilea pe peretele opus,in mi&loc.Se populeaza aceste coiTipartimente cu '#, faguri
cu puiet capacit si albina acoperitoare si un fagure cu +rana.Popularea se face cand albinele in varsta sunt plecate ia
cules,pentru ca nucleele sa aiba numai a4bina tanara !va amintiti desigur ca albina tanara e mai to!eranta".Seara in
fiecare nucleu se introduce cate o botcc prote&ata de colivie,pentru a impedica albinele sa o nin#iiceasca.Dupa ce matca
se imperec+eaza nucleul se poate refolos!,introducand o alta botca.)e avem de facut dupa ce introducem botca :
# la . zile dupa eclozionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine,si daca lucrurile merg bine matc se
elibereaza,
# nucleele se +ranesc stimutent si li se asigura apa $ se verifica din nou prezenta matcii.
# dupa alte 9#P zile se mai face o noua verificare care vizeaza sa constate imperec+erea matcii.
# daca matca nu s#a imperec+eat,din diferite motive,vorn mai face verificari zilnice pana in ziua a 'R#a de la
introducerea botdlor.
# matcite imperec+eate se pastreaza in nudee sau se folosesc in stupii care necesita sc+imbarea matdi.Apicultorii
trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu '(#,>? luand in cafcul pierderlle inerente.
# nucleele de imperec+ere se a&uta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a evita bezmeticirea lor!numai cete in
care se imperec+eaza mai multe matci"
Concluzii
btinerea matcilor imperec+eate este un proces laborios si de lunga durata.Stuparii incepatori ,insa,trebui sa#si
formeze propia te+nica si sa nu ocoleasca problema.Daca inca din primii ani deprindem te+nicile corect, cu timpul totul o
sa vi se para mai usor.Abordand cura&os domeniul,veti deveni adevarati apicultori....de succes.