Viata albinelor pe parcursul unui an

Trebuie sa stiti, odata ce v-ati procurat o familie de albine, ca viata si activitatea acestora sunt variabile pe parcursul unui an si depind de mai multi factori. Primul ar fi durata de viata: in plin sezon melifer, activ, cand albinele culeg nectar si polen, ciclul de viata al unei albine lucratoare este de circa 40- 45 de zile, iar in sezonul rece o albina poate trai circa 6- 7 luni. Pornind si fie de la acest aspect putem deduce ca viata unei albine si a stupului difera foarte mult de la sezon la sezon. ste foarte important ca dumneavoastra sa fiti constienti de aceste modificari, caci numai astfel veti reusi sa evaluati corect si obiectiv, cum le merge albinelor pe care le detineti. Pornind de la premisa ca abia ati inceput sa cresteti albine si sunteti proaspatul proprietar al unei familii de albine !sau a mai multora", vom trece in revista cele patru etape firesti care au loc pe parcursul unui an in stup. #eoarece, asa cum spuneam anterior, cea mai buna perioada pentru a ac$izitiona albine este primavara, vom incepe cu sezonul in care de%a au inflorit plantele si albinele pot gasi nectarul si polenul atat de importante pentru ele. Perioada de dezvoltare a populatiei stupului &sadar odata cu incalzirea vremii si aparitia florei activitatea in stup incepe sa se intensifice. #aca iarna matca depune foarte putine oua sau deloc, odata cu sosirea primaverii matca va incepe sa depuna oua, a%ungand pana la circa '000 de oua pe zi. &stfel populatia tanara a stupului va creste simtitor, iar albinele tinere le vor inlocui pe cele epuizate si batrane. Perioada de maxim al inmultirii albinelor din stup este intre lunile mai si iunie. #atorita cresterii numarului de larve si secretia de laptisor de matca a albinelor doici, care se ocupa de cresa stupului, va creste. &ceasta crestere va duce la aparitia unor modificari in comportamentul albinelor si acum apare si posibilitatea roitului. &tunci cand larvele se dezvolta si a%ung la maturitate, albinele doici nu vor mai avea pe cine sa $raneasca cu laptisorul de matca in e(ces si a%ung sa il consume ele. )n aceasta situatie apar modificari in corpul lor si incep sa li se dezvolte ovarele si ele vor incepe sa depuna oua, care nu sunt insa fecundate. !&sa cum am e(plicat pe larg in capitolul *tadiile de dezvoltare a albinelor din ouale nefecundate nu se dezvolta decat trantorii". #atorita acestor sc$imbari de comportament, albinele vor construi mai multe botci !fagurii in care se dezvolta numai matcile" si vor $rani mai putin matca de%a e(istenta, care astfel va

pierde in greutate si va fi mai usoara pentru zbor, adica pentru roire. )n momentul in care apare o noua matca in stup, coroborat si cu e(istenta unor altor factori predispozanti !lipsa spatiului, ventilatie necorespunzatoare, etc" apare nevoia impetuoasa de roire, denumita febra roirii !vom dezvolta acest subiect intr-un capitol separat". +atca batrana va parasi stupul impreuna cu trantori si o parte din albinele lucratoare. &cesta este roiul principal. ,a o saptamana dupa plecarea acestuia din stup poate aparea si o a doua roire !roi secundar" si c$iar un roi tertiar. -data cu roiul secundar, pleaca din stup una sau mai multe matci virgine, albine lucratoare si trantori. &cest fapt se poate intampla daca albinele nu pazesc bine botcile pentru a elibera pe rand matcile tinere, in functie de gradul de roire si de numarul roiurilor formate. )n momentul roirii, populatia ramasa in stup se reduce simtitor, iar daca au loc mai multe roiri apicultorii pot inregistra pagube consistente, mai ales daca roirea are loc in perioada ma(ima de cules. Roirea naturala a albinelor apare la sfarsitul lunii Mai si tine pana la sfarsitul lunii Iulie. *tiind acest lucru, pentru a putea preveni scaderea productiei de miere sau c$iar compromiterea totala a recoltei pe acel an, apicultorii trebuie sa se asigure ca albinele au suficient spatiu pentru a depune mierea, dar si ca nu vor mai aparea matci noi in stupi. Trebuie sa controleze periodic stupul si sa urmareasca aparitia botcilor, mai ales daca matca e(istenta este inca in putere si productiva, pentru a preintampina asa numita febra a roitului. ,a sfarsitul lunii )ulie albinele se pregatesc din nou pentru a mari populatia stupului, in vederea pregatirii pentru iarna. #aca a fost o productie slaba sau seceta, in aceasta perioada sunt alungati si trantorii din stupi. &cestia isi inc$eie misiunea de imperec$iere si deci nu mai servesc cu nimic stupului. &vand in vedere ca acestia pot consuma de pana la trei ori mai multa miere decat o albina lucratoare, vor fi indepartati, iar la scurt timp vor muri, neavand cu ce sa se mai $raneasca.

Pregatirea pentru iernat )ncepand cu sfarsitul lunii &ugust albinele lucratoare, care traiesc circa 40 de zile, si care toata vara au cules nectar si polen, mor. &cesta este momentul in care din nou va avea loc scaderea temporara a populatiei de albine: numarul de oua depuse de catre matca este redus, trantorii sunt alungati, iar multe albine mor. .ulesul de nectar si polen este si el redus in aceasta perioada, uneori incetandu-se aproape complet. +atca este epuizata si va depune mai putine oua, daca insa vremea o permite si apare culesul tarziu matca va fi stimulata si va depune mai multe oua, insa in principiu acum are loc pregatirea pentru iernat. &lbinele care eclozeaza in perioada septembrie- noiembrie sunt cele care vor supravietui toata iarna, si vor ierna. &ceste albine au un ciclu de viata mai lung deoarece ele participa foarte putin la cules !raportat la perioada de timp in care culesul mai este cat de cat activ", nu se epuizeaza cu cresterea puietului si deci nu se /uzeaza0, dar si datorita faptului ca vor manca mai multa pastura !painea albinelor". &ceste albine vor fi cele care vor asigura in primavara cresterea puietului.

ste momentul in care trebuie verificata rezerva de $rana a albinelor, pentru a le asigura traiul pana in primavara. &vand populatie relativ tanara si fiind bine $ranite, albinele vor supravietui iernii, iar in primavara veti avea o familie gata sa se apuce de cules si preparat miere.

Iernatul propriu-zis &tunci cand temperaturile scad sub 1'- 12 grade .elsius incepe iernatul efectiv al albinelor. Iernatul dureaza din Octombrie- Noiembrie si pana in Ianuarie- Februarie , cand matca isi va relua activitatea de depunere a oualelor si albinele se vor pregati pentru dezvoltarea coloniei. Pe masura ce temperaturile e(terioare scad spre 3 grade, albinele vor abandona fagurii aflati spre peretii stupilor si se vor strange spre mi%locul stupului, formand g$emul de iernat, care datorita formei si structurii sale este cea mai buna metoda de a conserva caldura si energia albinelor. .oncret se prind unele de celelalte cu picioarele si formeaza o sfera in mi%locul stupului. )n interiorul acestui g$em niciodata nu va scadea temperatura sub 14 grade .elsius. Pe perioada iernii albinele nu incalzesc stupul, ci isi vor folosi toata energia si resursele numai pentru a mentine temperatura g$emului. Producerea acestei calduri locale se face cu consum de miere. &lbinele au nevoie de energie si astfel vor consuma intre 6 si 10 4ilograme de miere pe iarna, dar si pastura. )n aceasta perioada nu se vor depune oua si nu apar larve in stup. &tunci cand se formeaza g$emul, la suprafata veti gasi albinele mature, care se pozitioneaza cu capul spre interiorul g$emului si cu corpul in afara, avand aripile un pic ridicate si stand complet nemiscate. &ceste albine batrane stau foarte strans lipite unele de celelalte, umpland complet intervalul dintre faguri. *tratul format de albinele mature are o grosime de circa '- 6 centimetri, iar in interiorul g$emului prote%at de ele temperatura ramane mereu constanta. )nspre interiorul g$emului se afla albinele tinere, care insa stau rasfirate si cu miscarile aripilor si a picioarelor produc practic caldura necesara. #aca va plasati langa un stup iarna veti auzi un zumzet specific, produs tocmai de aceste miscari destinate producerii de energie termica in cadrul g$emului de iernare. Temperatura din cadrul g$emului variaza in functie de temperaturile e(terioare, dar si de perioada calendaristica. &stfel daca in timpul gerurilor iernii temperaturile sunt de '0- '5 grade .elsius la interior si circa zero grade la e(terior, atunci cand afara temperaturile depasesc 14 grade si albinele incep sa creasca puietul, temperaturile produse vor depasi la interior 25 de grade, iar la e(terior 6- 3 grade .elsius. Inlocuirea albinelor -data cu incalzirea datorata primaverii, albinele incep sa se ocupe de cresterea puietului, astfel incat populatia din stup sa fie reinnoita cu e(emplare tinere si puternice, apte de cules si de prepararea mierii.

&stfel, spre sfarsitul lui )anuarie si inceputul lui 5ebruarie, daca albinele au suficienta $rana si sunt sanatoase, vor incepe o noua etapa de depunere a oualelor si de cresterea a larvelor. &sa cum aminteam temperatura din stup va creste, iar matca va incepe sa depuna 20- 100 de oua pe zi, treptat, pana a%unge sa depuna circa 1000 de oua pe zi, in momentul in care de%a au aparut plantele si implicit polenul si nectarul. &lbinele care au iernat se vor ocupa de cresterea si $ranirea larvelor, dupa care, incet- incet vor muri si vor fi inlocuite cu albinele noi. #aca la inceputul sezonului albinele mature reuseau sa $raneasca 1-' larve, spre sfarsitul lunii aprilie, cand populatia stupului este alcatuita preponderent din albine tinere, acestea vor putea $rani fiecare cate 2-4 larve. &cest lucru se traduce printr-o crestere in ritm alert a numarului de albine din stup, care au acum si resursele e(terioare necesare si gasesc usor polen si nectar. #upa aceasta etapa are loc etapa de dezvoltare a stupului, iar ciclul descris anterior se va relua.

Populatia unui stup- sa cunoastem albinele

Morfologia albinelor )nainte de a incepe sa discutam despre castele in care se impart aceste insecte trebuie mai intai sa invatam sa cunoastem aspectele morfo- functionale si sa intelegem mecanismele de functionare ale organismelor lor. &sadar albinele dintr-un stup se impart in mari trei categorii -matca, albinele lucratoare si trantorii, iar fiecare dintre acestea are anumite functii pe care le indeplineste in stup, dar in acelasi timp apar si anumite diferente morfologice. *e stie ca e(ista o stransa legatura intre functii si organe, care se aplica la mai toate creaturile din regnul animal. &lbinele sunt insecte zburatoare, care fac parte din familia &pidae. (ista mai multe tipuri de albine, circa '0.000 de specii, iar unele dintre ele sunt melifere, altele nu produc miere, unele sunt solitare, altele traiesc in colonii sau familii, s.a.m.d. &lbina este alcatuita din mai multe segmente ale corpului: cap cu antene, torace cu aripi si picioare si abdomen. Capul- apare turtit antero-posterior, partea anterioara fiind conve(a, iar cea posterioara concava. #aca privim capul din fata, constatam ca acesta are forma triung$iulara la albinele lucratoare, este rotun%it la trantori si aproape oval la matca. .$iar daca sunt insecte, albinele poseda o cutie craniana dura, care adaposteste creierul, dar si musc$ii antenelor, cat si glandele salivare. #atorita faptului ca au craniul dur, albinele lucratoare il folosesc si pentru anumite actiuni mecanice, cum ar fi compactarea polenului in

niste formatiuni asemanatoare unor peleti in miniatura sau indesarea efectiva a polenului in alveolele fagurilor. #e o parte si de alta a capului se gasesc oc$ii insectei, care sunt oc$i mari si compusi, iar pe fata frontala se gasesc ocelii !oc$ii simpli", care sunt in numar de trei si sunt dispusi in forma de triung$i, dar si antenele, care sunt situate in partea centrala. -c$ii compusi sunt alcatuiti dintr-o serie de fatete $e(agonale, a caror numar variaza in functie de casta albinei. &stfel, o albina lucratoare are oc$ii compusi din 4000- 6000 de fatete, trantorul are circa 6000- 3000 de fatete, iar matca 2000-4000. &cesti oc$i compusi transmit informatiile direct catre creier, iar imaginea perceputa de catre albina are un aspect mozaicat. &cesti oc$i compusi sunt folositi de catre albine pentru vederea la distanta. -c$ii simpli ofera informatii despre gradul de luminozitate sau despre intensitatea luminii si sunt folositi mai ales pentru vederea de aproape. &ntenele albinei sunt doua formatiuni cu forma de filament si sunt folosite pentru a mirosi si a pipai. &u o mobilitate foarte mare si se pot misca in toate directiile. Tot prin intermediul antenelor albinele mai recepteaza informatii legate de temperatura, vibratii sau a variatiei compozitiei aerului sau a umiditatii atmosferice. &ntenele sunt e(trem de importante pentru albine, iar fara ele insectele mor curand, deoarece nu se mai pot orienta corect in spatiu, nu mai pot percepe mirosul propriei colonii, nu pot sa relationeze cu mediul si sa inteleaga informatiile primite. Prin intermediul antenelor albinele reusesc sa comunice cu suratele lor, iar in timpul comunicarii antenele raman in contact unele cu celelalte. )n partea inferioara a capului se regasesc buza superioara, cele doua mandibulele si trompa albinei, care este folosita la e(tragerea nectarului. +andibulele sunt folosite de catre albine pentru a modela ceara atunci cand realizeaza fagurii, pentru a apuca si manipula !de e(emplu pentru a indeparta o albina moarta din stup sau pentru a prinde un intrus patruns in colonie". Tot cu a%utorul mandibulelor reusesc sa decapaceasca fagurii, sa colecteze diverse rasini sau sa scuture polenul din flori. Trompa albinei este alcatuita din doua ma(ile si o buza inferioara si are rol in recoltarea $ranei lic$ide, a nectarului sau a apei, recoltare care se face prin lins sau aspiratie, in functie de necesitate. Tot prin intermediul trompei albinele reusesc sa linga feromonii de pe matca, sa-l transmita mai departe si sa comunice cu celelalte albine din colonie, dar si pentru a $rani de e(emplu larvele din faguri. .apul albinei este legat de torace prin intermediul unui gat membranos. oracele este alcatuit din patru inele c$itinoase, care sunt strans unite intre ele, este de culoare cafenie si este acoperit cu perisori fini. #e torace sunt prinse in partea inferioara picioarele, iar in partea superioara aripile. )n interior, toracele adaposteste o parte dintre organele aparatului respirator, nervii, dar si musc$ii folositi la zbor si musc$ii picioarelor. 6aportati la dimensiunile sale reduse, musc$ii albinei sunt e(traordinar de puternici. !ripile sunt prinse de torace prin niste articulatii care le permit albinelor sa efectueze cu ele miscari foarte variate. )n afara de zbor, albinele folosesc aripile si pentru a realiza ventilatia

stupului si pentru a mentine o temperatura ideala si constanta in stup. #e asemenea, albinele folosesc aripile si pentru a evapora cantitatea de apa din miere, care trebuie sa a%unga la un anumit procent, inainte de a fi sigilata in faguri. &ripile sunt transparente, au un aspect lucios si sunt strabatute de nervuri c$itinoase. &ripile albinelor sunt in numar de doua pe fiecare dintre parti: doua aripi anterioare si doua posterioare. &cestea au un sistem prin care se unesc in timpul zborului, creind o singura aripa mai mare, care sa le asigure o inaintare prin aer mai rapida, insa in timpul cand realizeaza ventilatia stupului albinele isi misca aripile independent unele de altele. )n timpul zborului albina da din aripi de circa '00 de ori pe secunda si zboara cu o viteza de circa '4 de 4ilometri pe ora. )n medie, o albina zboara circa 2 4ilometri pana la $rana !doua drumuri a cate 1,5 4ilometri", insa atunci cand nu se gasesc resurse de $rana prin apropiere albinele pot a%unge sa zboare c$iar si 10-1' 4ilometri. Picioarele albinelor sunt si mi%loc de locomotie, dar si instrumente pentru recoltarea polenului si a propolisului. &lbinele au sase picioare, dotate cu musculatura foarte puternica. Prima perec$e de picioare serveste si la curatarea antenelor, deoarece acestea sunt dotate cu un dispozitiv special in acest sens. Picioarele mi%locii intervin in actiunile de preluare a polenului de pe picioarele anterioare si transferarea catre picioarele posterioare. Prin intermediul unui pinten amplasat pe ele acestea servesc si la descarcarea polenului si asezarea sa in fagure. Picioarele posterioare sunt dotate cu cosulete speciale pentru recoltarea si transportarea polenului. !bdomenul albinei este mai mare in partea anterioara si mai subtire in partea posterioara. ,a matca si la albina lucratoare abdomenul este format din 6 segmente care au culoare inc$isa si sunt vizibile, iar la trantor este alcatuit din 7 segmente. Pe partea inferioara a abdomenului se afla 4 perec$i de glande cerifere, cele care secreta solzisori fini de ceara pe care albina ii va folosi pentru a-si construi fagurii. )n interiorul abdomenului se gasesc organele interne care alcatuiesc o parte a sistemului respirator, aparatul digestiv si e(cretor, aparatul vulnerant !prin care se apara si care secreta si veninul ce produce durere si edem dupa intepatura", aparatul reproducator !doar la matca si la trantor". &bdomenul albinei se termina cu un ac, care este prevazut la baza cu saculeti speciali de venin.

!lbinele lucratoare

&ceste albine reprezinta ma%oritatea populatiei din stup si ele sunt raspunzatoare de producerea mierii" de asigurarea #ranei" de curatirea si mentinerea stupului" de #ranire a larvelor" dar si de aparare a stupului impotriva potentialilor intrusi sau a unor boli sau paraziti. &lbinele lucratoare nu se pot imperec$ea si reproduce.

)ntr-o colonie se pot gasi intre 20.000 si 60.000 de albine lucratoare..iclul de viata a acestora este de pana la $% de zile in timpul verii si pana la &-$ luni pe timpul iernii. Functiile acestora sunt variate, iar ele sunt specializate pe un anumit domeniu: astfel o parte culeg polenul si nectarul florilor, altele produc efectiv mierea, unele construiesc fagurii, altele izoleaza stupul cu propolis, o alta parte $raneste si ingri%este larvele si matca, altele sunt raspunzatoare de aerisirea si mentinerea temperaturii constante in stup, etc. &lbinele, asa cum am mai spus, sunt fiinte sociale, care traiesc in colonii, fiecare reprezentanta a acesteia avand un rol bine determinat. 7iciodata nu se poate vorbi despre albine la singular, intrucat un e(emplar nu poate supravietui singur pentru mult timp: matca nu stie sa construiasca faguri si sa produca miere, asa cum albinele lucratoare nu pot depune oua si asa mai departe. &sadar un stup poate fi considerat a fi o societate in toata regula, unde insectele traiesc in armonie si se spri%ina reciproc, fiecare stiindu-si foarte bine locul si rolul ocupat. )n general, acestea sunt specializate pe un anumit domeniu in functie si de varsta pe care o au. &stfel cele mai tinere albine se vor ocupa de pregatirea si curatarea fagurilor destinati depunerii de noi oua si de capacirea fagurilor. &poi se vor ocupa de $ranirea larvelor tinere. .and se mai maturizeaza vor incepe sa primeasca si nectar pe care trebuie sa il depoziteze in faguri speciali, dar se vor ocupa si de curatarea stupului si de inlaturarea albinelor moarte. 8rmatoarele sarcini pe care le vor primi vor fi cele legate de asigurarea aerisirii si mentinerii temperaturii constante in stup, iar ulterior vor produce ceara, cu a%utorul unor glande speciale aflate pe abdomen. .eara va fi utilizata apoi pentru a se construi fagurii unde va fi depozitata mierea, dar si fagurii special destinati pentru cresterea larvelor.

'tiati ca() )n stup e(ista albine a caror sarcina este aceea de a da din aripi foarte repede pentru a mentine astfel o temperatura optima in stup9 .and este foarte cald albinele folosesc apa pe care o aduc la stup pentru a o evapora si astfel racesc aerul9 &ceste albine, specializate pe post de mini- ventilatoare a%uta si la reducerea cantitatii de apa continute de miere. Fagurii sunt capaciti de catre albine numai atunci cand mierea are un continut de apa de maxim *%+, .eea ce inseamna ca ele reusesc sa evapore pana la circa 40: din apa continuta initial de miere. #upa aceasta etapa, albinele mature vor primi sarcina de a apara stupul de intrusi, pentru ca ulterior sa isi ia zborul si sa inceapa sa adune nectar si polen, dar si propolis si apa. #e obicei ies la cules cele mai e(perimentate si mature albine. Toate aceste etape prin care trec albinele sunt bine prestabilite si se vor respecta cu strictete. )nsa in cazurile de forta ma%ora, daca albinele mature care culeg polenul si nectarul sunt ucise

de pesticide sau din alte cauze, albinele tinere le vor lua locul si vor duce la bun sfarsit sarcinile pe care acestea le aveau. Trebuie sa stiti ca acest progres al albinelor, precum si specializarea lor care rezulta in urma stadiului de dezvoltare poate fi controlat c$imic de catre anumiti feromoni. #aca de e(emplu albinele mature sunt ucise si nu mai e(ista suficient de multe albine culegatoare, se vor secreta in stup acesti feromoni, fapt care va duce la o mai rapida dezvoltare a albinelor tinere, care se vor matura mult mai rapid. #aca insa e(ista de%a prea multe albine culegatoare, nu se vor mai secreta feromoni decat in cantitati reduse, fapt care va duce la incetinirea procesului de maturare a albinelor tinere. &sadar, vedeti cat de bine este organizata aceasta societate a albinelor si cum sunt controlate corespunzatoare aspectele vietii lor. )ar toate aceste procese au un unic scop: asigurarea supravietuirii si perpetuarii coloniei. &picultorii nu pot controla aceste procese care se desfasoara in interiorul stupului, insa pot influenta oarecum e(istenta stupului, asigurand albinelor suplimente de $rana, apa si limitand actiunea factorilor e(terni nocivi pentru albinele lor.

Matca

)n intreg stupul e(ista numai o singura femela capabila sa depuna oua si sa asigure perpetuarea populatiei, iar aceasta se numeste matca, asadar regina este singura albina dezvoltata se(ual din stup. 6olul ei in stup este e(trem de important, deoarece ea este cea care asigura aparitia de noi albine atunci cand mor cele mature. Trebuie sa stiti ca viata unei albine este foarte scurta si din acest motiv trebuie constant asigurat un numar de noi membrii ai stupului, astfel incat viata lor sa poata continua si sa se poata asigura $rana atat de necesara. +atca mai poarta si numele de regina stupului, este cea mai mare albina din stup si ea este intr-adevar tratata regeste de catre albinele muncitoare. +atca are un ciclu de viata intre * si - ani si, iar intr-un stup sau colonie, nu poate e(ista decat o singura matca. #aca doriti sa cautati matca in stup, o veti gasi in partea de .os, unde se afla /cresa0 puietului. a trebuie sa fie $ranita constant de catre celelalte albine, cu laptisor de matca !vezi in sectiunea de Produse apicole toate informatiile despre acest compus;" si singura ei activitate efectiva in colonie este aceea de a depune oua, din care se vor dezvolta larvele si populatia tanara de albine muncitoare. +atca nu are organele specifice pentru recoltarea nectarului sau a polenului. Pe langa functia de depunere a oualelor, matca mai are rolul de a produce anumite substante, numite feromoni, care atrag trantorii in momentul imperec$eierii, dar care

mai are si rolul de liant social al coloniei din care matca face parte. &stfel membrii aceleiasi colonii, care au intrat in contact cu feromonii secretati de matca o recunosc pe aceasta ca fiind regina, dar si ei intre ei, ca apartinand aceleiasi colonii. #aca e(ista conditii optime, matca se va imperec$ea la numai --/ zile de viata, iar daca imperec$erea s-a desfasurat cu bine, dupa & zile va incepe sa depuna oua. +atca depune pana la *%%% de oua pe zi. 8nele oua sunt fertilizate, iar altele nu. Perioada de depunere a oualelor tine din primavara si pana in luna Octombrie , scazand gradual, pentru ca apoi matca sa nu mai depuna oua pana in primavara. #aca nu sunteti un apicultor e(perimentat, la inceput, va va fi destul de dificil sa reusiti sa identificati matca dintr-un stup, insa in timp, pe masura ce capatati e(perienta, veti reusi acest lucru mult mai rapid si mai usor. ste foarte important sa stiti sa gasiti matca. #e obicei aceasta este un pic mai lunga decat celelalte albine, mai ales in perioada in care depune oua, cand abdomenul sau este mult marit . - alta trasatura aparte a matcii este faprul ca aripile sale acopera numai o jumatate din corp atunci cand sunt stranse , spre deosebire de albinele lucratoare, a caroror aripi acopera circa o treime din abdomen. .and soseste termenul pentru imperec$iere, matca va zbura in afara stupului, iar feromonii sai va atrage trantorii. #e obicei se imperec$eaza cu circa 0%-*% de trantori, din cat mai multe colonii vecine, asigurandu-se astfel diversitatea genetica, ce este atat de importanta. #upa imperec$iere, matca va depozita sperma rezultata de la trantori intr-un organ special numit spermateca !punga spermatica", de unde o va folosi pentru a fecunda ouale pe care le depune in celulele fagurilor. &sa cum spuneam, intr-un stup nu poate e(ista decat o singura matca. )nsa daca albinele simt ca matca lor este prea batrana, este bolnava sau nu depune suficient de multe oua pentru a asigura perpetuarea populatiei, care este vitala in stup, vor incepe sa construiasca celule noi de faguri, menite special pentru a creste o noua regina, iar larva cea mai puternica va fi $ranita numai cu laptisor de matca, devenind ulterior noua matca a stupului. )n acest moment va avea lor roirea. .oncret, fosta matca isi va forma un alai alcatuit din pana la %umatate dintre albinele lucratoare si cativa trantori si va pleca pentru a forma o noua colonie, lasand locul noii matci. - alta situatie, des intalnita, este aceea in care apare o noua matca in colonie, iar cea vec$e nu renunta la pozitia ocupata. )n acest caz, daca nu este omorata efectiv de albinele lucratoare, va avea loc o lupta pentru suprematie intre cele doua matci. &ceasta este singura situatie in care o matca inteapa: pentru a-si ani$ila rivala. (ista cazuri in care ambele matci mor in lupta si atunci va trebui ca dumneavoastra sa inlocuiti matca. &tunci cand albinele vor sau trebuie sa inlocuiasca matca, de obicei, asigura intre 0% si 0- celule cu potentiale viitoare matci. .ea care eclozeaza cel mai rapid se va asigura ca nicio alta matca nu va mai apuca sa apara, omorandu-le. )n cazul in care matca cea vec$e nu a fost inca indepartata sau nu a roit, matca cea noua va transmite feromonii sai celorlalte albine, astfel incat acestea o vor recunoaste pe ea ca fiind noua regina, pe cand vec$ea matca va fi perceputa ca o intrusa si va fi indepartata. ste interesat de remarcat faptul ca o albina traieste $% de zile, iar o matca pana la de 10 ori mai mult, desi genomul !baga%ul genetic" este acelasi. *ingura diferenta rezida in dieta fiecareia: regina este hranita toata viata cu laptisor de matca , pe cand albinele

lucratoare timp de numai cateva zile. !.ititi si beneficiile laptisorului de matca din sectiunea de Produse apicole de pe site". 'tiati ca() - #aca matca moare, iar cresterea unei matci noi esueaza, ovarele unei albine lucratoare se vor dezvolta, iar aceasta va fi capabila sa depuna oua9 #in pacate insa albinele lucratoare nu se pot imperec$ea si ouale rezultate vor fi sterile, astfel ca nu vor ecloza larve din ele, iar soarta stupului este dramatica, daca nu se va putea asigura o noua generatie de albine. #e obicei, faptul ca o albina lucratoare depune oua este un semn pentru apicultor, care trebuie sa ii atraga atentia ca stupul nu mai are matca de mai multe zile, poate c$iar saptamani. - #esi matca are ac, ea nu are si veninul care da durerea in momentul intepaturii si de asemenea ea nu isi pierde nici acul atunci cand inteapa9 *ingura situatie in care matca inteapa este cea in care se lupta cu o alta matca pentru suprematia in stup. - #esi matca este mama tuturor, nu ea este cea care ia deciziile in stup9 7u ea este cea care dicteaza9 *e pare ca deciziile importante sunt luate de un asa zis sfat al batranelor, alcatuit din cele mai mature si e(perimentate albine, care vor da semnalul atunci cand trebuie sa plece un roi din stup.

rantorii

Trantorii sunt singurii masculi din stupi, iar singurul lor rol, cunoscut de catre oameni, este acela de a asigura fertilizarea oualelor prin imperec$ierea cu matca. ste posibil ca acestia sa mai detina si alte roluri in stup, insa nu se cunosc inca. #aca primavara e(ista mai multi trantori in stup !o colonie puternica are circa 200 de trantori", pentru a asigura fertilizarea atat de necesara, toamna, acestia sunt indepartati din stup de catre albine, deoarece rolul lor este inc$eiat. &lbinele mai indeparteaza trantorii din stup si atunci cand sunt perioade de seceta si nu se poate produce suficient de multa miere, avand in vedere ca un trantor mananca de trei ori mai mult decat o albina lucratoare. Mare atentie insa1 #aca veti constata ca in stupul dumneavoastra e(ista trantori c$iar si toamna sau in perioadele de seceta, acest fapt semnalizeaza ca stupul este slab, ca a ramas fara matca sau ca matca este foarte slabita. Pe de alta parte, daca in plin sezon, cand polenul si nectarul se gasesc din belsug, iar matca a avut de%a ritualul de imperec$iere, constatati prezenta multor trantori in stup, acest fapt semnalizeaza ca veti avea o recolta foarte bogata de miere.

.a dimensiune, trantorii sunt mai mari decat albinele lucratoare. .orpul trantorilor este este mai rotun%it, iar partea terminala este acoperita cu perisori fini. Trantorii nu au ac si deci nu inteapa. Partea terminala a corpului trantorului a suferit modificari datorita functiei lui se(uale si este lipsit de structurile specifice recoltarii de polen si nectar. .iclul de viata al trantorilor este de circa 40 de zile. Trebuie sa stiti ca matca, in momentul in care depune ouale si gaseste un fagure mai mare, semn ca este pregatit pentru trantori, nu va mai fecunda oul pe care il depune, asadar trantorii sunt rezultati din oua nefecundate. +ulti dintre apicultorii incepatori, in momentul in care isi viziteaza stupii pot face greseala de a confunda trantorii, care sunt mai mari ca dimensiuni, cu matca. )nsa acestia se deosebesc de matca prin abdomenul mai voluminos si prin dimeniunile mai mari ale oc$ilor. Trantorii, a caror unica menire este de a asigura fertilizarea oualelor matcii au un sistem muscular mai bine dezvoltat si aripile mai mari decat a celorlalte albine, fapt care le confera o mai mare viteza de zbor, atat de necesara in timpul dansurilor de imperec$iere. -c$ii mari compusi, care le acopera aproape in intregime capul, sunt alcatuiti din circa 3000 de oc$i fatetati, care au menirea de a le asigura o vedere cat mai buna, atat de necesara pentru a detecta matcile aflate in cautarea unui partener. #e asemenea, trantorii detin organe de simt e(traordinar de bune si specializate in a decela feromonii emisi de o matca de la mari distante. &sadar trantorii au fost inzestrati de natura cu anumite calitati, care sa le asigure succesul in competitia cu ceilalti trantori din alte colonii. )ar competitia este e(trem de acerba intre ei. <borurile de imperec$iere au loc dupa- amiaza si numai daca este vreme insorita si calduroasa, iar trantorii parasesc colonia pentru a zbura in anumite zone in care vor veni matcile virgine cu care trebuie sa se imperec$ieze. Trantorii mor in timpul imperec$ierii cu o matca, imediat dupa ce au inseminat-o. )ar un alt trantor ii va lua locul pentru a fecunda matca si astfel se va asigura procrearea speciei.

'tadiile de dezvoltare a albinelor

Totul incepe de la un singur ou depus pe fundul uneia dintre alveolele fagurelui de catre matca. Oul sta in pozitie verticala initial , in prima zi, pentru ca apoi sa inceapa sa se incline treptat in cea de-a doua zi, iar in cea de-a treia zis se va situa in pozitie orizontala . &cesta este primul stadiu de dezvoltare a albinelor. 2n ou nu este mai mare decat un bob de nisip si este posibil, daca sunteti incepatori in ale stuparitului, sa nu reusiti sa il vedeti din prima. )nsa pe masura ce veti capata e(perienta nu veti mai avea dificultati in a-l repera. Dupa trei zile, din ou va ecloza un vierme micut, numit larva. ,arvele sanatoase au culoarea alba si un aspect perlat. &cesta este cel de-al doilea stadiu de dezvoltare al albinelor. *ingura preocupare a larvei este aceea de a se $rani !mai e(act de a fi $ranita de catre dadace- deoarece asa se numesc albinele specializate in $ranirea larvelor". In primele 6 zile de stadiu larvar, micii viermisori sunt $raniti cu laptisor de matca, pentru ca acesta este foarte bogat in nutrienti si ii a%uta sa se dezvolte rapid. ste necesar ca dadacele sa $raneasca larvele de pana la o suta de ori pe zi, iar acestea, in timpul celor 6 zile isi vor mari dimensiunea de 1000 de ori fata de stadiul initial. #upa ce nu mai sunt $ranite cu laptisor de matca, larvele vor primi un amestec de polen si miere. #aca insa sunt destinate a fi matci, larvele vor fi $ranite pana la sfarsitul acestui stadiu tot cu laptisor de matca. Dupa sase zile larvele se vor opri din mancat, iar celula de fagure in care se afla va fi sigilata de catre dadace cu un strat de ceara. ,arva secreta un fel de matase foarte fina, cu care se acopera ca intr-un cocon si va incepe urmatoarea etapa. =a avea apoi loc metamorfozarea larvei- ea va trece prin stadiul de pupa inainte de a deveni albina. .and se afla in stadiul de pupa isi pastreaza culoarea alba, iar spre sfarsitul stadiului corpul lor incepe incet- incet sa isi sc$imbe culoarea. Si dupa inca 12 zile, va lua nastere o albina tanara, ec$ipata cu aripi si ac si gata sa inceapa sa munceasca si sa integreze in colonie. &stfel, in 21 de zile din momentul in care in fagure au fost depuse ouale mici cat un graunte de nisip, vor lua nastere albinele mature, care vor sparge sigiliul de ceara si vor iesi la lumina. rantorii au nevoie de pana la '4 de zile pentru a se dezvolta, in timp ce matcile a%ung la maturitate in numai 16 zile. &sadar, stadiile de dezvoltare prin care trec albinele lucratoare pot fi rezumate astfel: ou 3& zile4, larva 3/ zile4, pupa 30* zile4- in total '1 de zile, dupa care stupul va avea o noua generatie de albine lucratoare.

Ce culeg albinele

&lbinele lucratoare trebuie sa colecteze acele resurse necesare vietii stupului. #aca nu gasesc in apropierea stupului surse de $rana si apa, albinele pot zbura c$iar si pe distante de 2

4ilometri sau c$iar mai mult. #e aceea este important ca stupii sa fie amplasati in locatii care asigura toate cele trebuincioase coloniei. &lbinele colecteaza patru substante foarte importante pentru viata lor: polen, nectar, apa si propolis. Nectarul este principala sursa de carbo$idrati si deci de energie pentru albine. &cesta este secretat de flori !desi unele plante secreta nectar si prin frunze" si este o substanta dulce, alcatuita din circa 70: apa si restul substante dulci. &lbinele recolteaza nectarul si il depoziteaza intr-o portiune speciala a esofagului lor, pentru a-l transporta apoi la stup, unde va fi folosit pentru prepararea mierii. +ierea este un aliment complet, pe care albinele il produc din nectarul si polenul florilor pentru a-si face provizii de iarna, pentru a putea asigura $rana stupului pe timpul anotimpului rece, cand nu e(ista alte surse de $rana. .oncret, albinele colecteaza nectarul din flori, moment in care de piciorusele lor se prind si grauncioarele de polen, il poarta inapoi la stup, unde va fi amestecat cu saliva lor foarte bogata in enzime, si daca sunt conditii prielnice, mierea va fi gata in cateva zile. +ierea este depusa in faguri, care vor fi capaciti numai atunci cand umiditatea ei este de '0:. +ierea este depozitata in stup in partea superioara si de %ur impre%urul /cresei0, astfel incat accesul la $rana sa fie cat mai rapid. Polenul este o substanta sub forma de pudra, care este produsa de organele masculine ale florilor. .and albinele se aseaza pe flori pentru a recolta nectar, grauncioarele fine de polen se vor agata de perisorii de pe piciorusele lor. #in cand in cand, albinele desprind polenul cu a%utorul unor organe care se gasesc tot pe piciorusele lor si il vor compacta sub forma de mici peleti, depunandu-l apoi in saculetii de polen aflati pe picioarele din spate si il vor cara apoi la stup. Polenul este o sursa importanta de $rana pentru albine si puiet si reprezinta sursa de vitamine si minerale din dieta albinelor. Propolisul este o substanta rasinoasa pe care albinele il recolteaza din diverse plante si il cara la stup tot in saculetii de polen. &lbinele folosesc propolisul pentru a acoperi gaurile care se afla in stup, pentru a repara fagurii stricati sau pentru a izola eventualii intrusi din stup, care sunt prea mari pentru a fi evacuati. Propolisul este folosit in scop igienic pentru curatarea stupului, deoarece contine substante antibacteriene si antifungice. !pa este amestecata cu mierea si este folosita pentru $ranirea larvelor sau pentru consumul propriu al albinelor. #e asemenea, in zilele calduroase albinele folosesc apa si pentru a mentine temperatura constanta din stup, printr-o metoda de racire care se realizeaza prin evaporarea apei. &pa este carata de albine tot cu a%utorul unei portiuni speciale din esofagul lor. ste important sa e(ista o sursa de apa in apropierea stupului. #aca nu e(ista o sursa e(terna naturala de apa, trebuie sa puneti dumneavoastra in apropierea stupilor un recipient cu apa.

Propolis

Propolisul este un produs apicol, preparat de catre albine, cu aspect de rasina. Propolisul se gaseste in stupi sub forma solida, este o materie $eterogena rasinoasa, lipicioasa si cu luciu specific. ,a temperaturi de peste 27o. devine plastic !se poate modela", iar la temperaturi scazute devine casant. Poate avea culori de la verde inc$is pana la nuante de maro sau negru, in functie de continutul sau, de /materia prima0 recoltata de albine din vegetatie si de zona de unde au fost recoltate substantele care intra in compozitia sa. &re un puternic miros de rasini. #enumirea de /propolis0 provine din limba greaca si inseamna /partea din fata a cetatii0, ceea ce dezvaluire oarecum rolul acestuia de protectie a locului de acces in stup. -amenii s-au tot intrebat de fapt care este rostul acestei substante cleioase cu puternica aroma de rasina si la ce anume o folosesc albinele. Motivele pentru care albinele prepara propolis sunt multiple: - reprezinta un mi%loc de aparare impotriva microbilor, iar albinele au efectiv un /filtru0 de propolis la intrarea in stup, fapt care impiedica patrunderea microbilor - propolisul impiedica aparitia mucegaiurilor, care s-ar putea forma in stup, avand in vedere ca ar fi un mediu propice pentru ele, deoarece in stup este si cald si e(ista si umezeala - cu a%utorul propolisului albinele etanseaza orice crapatura sau spatiu din stup, astfel incat sa impiedice pastrunderea curentilor de aer. Peretii sunt captusiti cu un strat etans de propolis - il folosesc la dezinfectarea ramelor in care vor fi depusi fagurii si crescut puietul, astfel incat sa fie un mediu steril si sigur pentru viitoarele albine - tot in propolis si ceara vor fi inveliti si intrusii care patrund in stup si pe care albinele ii omoara. Prin acest procedeu natural de mumificare, corpurile acestora nu vor intra in putrefactie si nu vor putea raspandi microbi in colonia de albine - prin faptul ca albinele captusesc peretii stupului cu propolis, in afara actiunii lui bacteriostatice si bactericide, acesta va a%uta si la reducerea vibratiilor care se resimt in stup !e(act ca o izolatie fonica si termica pentru stup" - in sezonul rece, albinele folosesc propolis si ceara pentru a micsora dimensiunile urdinisului si a impiedica patrunderea frigului in stup Cum prepara albinele propolisul Propolisul, ca si mierea, este un produs rezultat in urma proceselor de digestie si secretie a albinelor. (ista numai un anumit tip de albine care prepara propolisul, care sunt specializate in aceasta /meserie0. *unt in numar de numai cateva sute de albine intr-un stup care au aceasta specializare. &stfel, albinele, culeg in mod special anumite substante pentru a produce propolisul. *ubstantele pe care albinele le recolteaza provin de la un numar de minim '0 de specii de plante diferite, insa in mod special din: mugurii si scoarta coniferelor, mugurii si scoarta de plop, de arin, scoarta prunilor !care produc acel clei special", de pe scoarta salciilor, din mugurii de fag, etc. Toate aceste ingrediente recoltate, vor fi amestecate cu saliva albinelor si cu ceara, rezultand propolisul. 5in punct de vedere c#imic" propolisul este alcatuit din6 - rasini vegetale si balsamuri- 56: !balamurile sunt substante secretate de scoarta anumitor arbori" - ceruri- 7- 25: !de natura vegetala si solubilitati diferite, dar si ceara de albine "

- uleiuri eterice- 10: !cele care dau diferite arome" - polen- 5: - acizi grasi- 4-'0: - flavonide si derivati flavonici- substante cu un puternic efect anti-o(idant - secretii ale glandelor salivare ale albinelor, in care se gasesc anumite enzime - taninuri- acid tanic - substante antibiotice- acidul ferulic este activ in distrugerea germenilor >ram pozitivi si >ram negativi - aminoacizi- un numar de 16 aminoacizi au fost identificati, cei mai importanti fiind prolina si arginina, dar si cei 3 aminoacizi esentiali !aminoacizi- acizi organici care intra in compozitia proteinelor" - vitamine: &, ?1, ?2, ?6, ., , PP - microelemente: calciu, cadmiu, cobalt, cupru, arsen, fier, staniu, strontiu, molibden, magneziu, siliciu, aluminiu, vanadiu, @olfram, iridiu, fosfor, natriu, etc #upa cum putem constata, propolisul are o compozitie c$imica e(traordinar de completa, in care se regasesc foarte multe substante, ce ii confera acestuia proprietatile e(ceptionale. Propolisul are urmatoarele proprietati, 7ste: - antimicrobian- a fost testat pe 30 de micro-organisme. &re efect de distrugere asupra a 60 dintre acestea. - antibacterian - antiviral- si-a dovedit eficienta in foarte multe teste de laborator - antibiotic cu spectru larg - antifungic !e(: .andida" - anti-inflamator - antio(idant- distruge radicalii liberi, prevenind imbatranirea prematura a pielii - in$iba cresterea si dezvoltarea celulelor tumorale, avand efecte pozitive in urmatoarele tipuri de cancer: mamar, tiroidian, $epatic, genital, de colon si de plaman. - imunostimulant si imunomodelator- are proprietatea si de a scadea dio(inele acumulate in organism - anti$emorargic- aplicat local opreste sangerarile - anti$erpetic - anestezic local- este foarte puternic - $ipocolerestemiant- scade colesterolul rau din sange - depurativ- a%uta la eliminarea to(inelor si a unor substante daunatoare din organism - antiparazitar !>iardia, Plasmodiumul +alariei, etc" - antispastic- combate spasmele din musculatura neteda interna a organelor - antisudorific- aplicat local scade cantitatea de transpiratie eliminata - cicatrizant- are efecte cicatrizante e(ceptionale, mai ales in cazul ranilor si a cicatricilor post- operatorii - stimuleaza productia de colagen si elastina- din acest motiv a%utand la prevenirea imbatranirii pielii - prote%eaza organismul impotriva radiatiilor cu raze 6oentgen - reduce fragilitatea capilara si reda elasticitatea vaselor de sange Cateva precizari - .ercetarile recente au relevat un lucru absolut uimitor in legatura cu propolisul: este un antiinfectios atat de puternic incat este capabil sa distruga: A specii de ciuperci, '1 de bacterii si

20 de tipuri de virusuri. .e este si mai interesant este faptul ca niciodata aceste bacterii, ciuperci si virusi nu devin rezistenti la tratamentul cu propolis, asa cum se intampla in cazul antibioticelor de sinteza. - Propolisul, asa cum am amintit, are si proprietati anestezice, insa efectele sale sunt foarte puternice: de 2 ori mai puternice ca ale cocainei si de 5 ori mai puternice ca ale novocainei. - Propolisul reuseste sa inlature aluminiul din organism, a carui depunere in e(ces duce la imbatranirea prematura, la aparitia maladiilor Par4inson si &ltz$eimer sau a unor forme de cancer. #in pacate aluminiul il preluam din ambala%ele diferitelor produse, din deodorante si alte produse cosmetice, iar tratament impotriva lui nu e(ista. .ercetarile recente au dezvaluit ca numai propolisul reuseste sa inlature e(cesul de aluminiu din corp. - &tunci cand este folosit intern nu afecteaza in niciun fel flora bacteriana si intestinala si stimuleaza factorii imunologici ai organismului, sporind capacitatea de aparare a acestuia. - Propolisul este insolubil in apa si este solubil in alcool, eter, dar si in saliva umana. Propolisul poate fi administrat sub mai multe forme6 - in forma bruta- se va administra oral si se va suge precum un drops, insa are inconvenientul ca adera la dinti sau poate colora smaltul acestora. *aliva este unul dintre putinii solventi ai acestui produs. - sub forma de tinctura- la 100 de ml alcool de A0o. se vor dizolva 20 g propolis, care a fost maruntit in prealabil, dupa ce a fost tinut in congelator pentru a deveni casant. 5ie se lasa la macerat timp de 14 zile, fie se incalzeste la 25-40o.. ste cea mai eficienta metoda de administrare a propolisului. - extract apos- se realizeaza din propolis macinat fin si amestecat cu apa in proportia de 1:5. - miere propolizata- se adauga propolis macinat in miere in raport de 1:2. - unguent de propolis- se poate prepara astfel: se incalzesc 50 de grame de untura la foc mic, se adauga circa 2 lingurite de propolis macinat si o sfera de ceara de albine, de marimea unei alune de padure. *e lasa la foc mic timp de 10 minute, mestecand continuu. - pulbere de propolis - ovule si supozitoare - spra8" aerosoli Indicatii terapeutice6 2z intern6 - !fectiuni ale aparatului respirator: rinita, amigdalita, laringita, faringita, tra$eita, bronsita, sinuzita, tuse, astm bronsic, emfizem, pneumonie, silicoza, tuberculoza B datorita proprietatilor sale antibacteriene si antiviraleC poate fi folosit si ca tratament preventiv in cazul in care e(ista epidemii de gripa - !fectiuni ale aparatului digestiv6 colita, ulcer, enterita, infectii virale ale tubului digestiv - !fectiuni ale aparatului cardio- vascular: $ipertensiune, ateroscleroza, in preventia aparitiei accidentelor vasculare, cardiopatie isc$iemica, angina pectorala- datorita faptului ca reduce fragilitatea capilara si reda elasticitatea vaselor - !fectiuni ale ficatului: in $epatite B are un puternic efect antiviral - 5iabet za#arat- in diabetul de tip )) reduce glicemia, iar in cel insulino- dependent poate reduce doza de insulina necesara

- Cancer- impiedica dezvoltarea celulelor maligne, sporeste capacitatea de auto- aparare a organismului, restabileste ec$ilibrul intern - Infectii cu 9iardia- este un anti-parazitar care obtine rezultate foarte bune in cazul >iardiei - In infectiile urinare sau ale rinic#ilor- cistita, pielonefrita, nefrita- datorita proprietatilor sale anti-infectioase - :oli infectioase cum ar fi meningita, febra tifoida, gripa - !fectiuni ginecologice- vaginite, menopauza - Prostatita si adenom de prostata - 9usa tiroidiana - Colesterol marit - Candida 2z extern- se aplica local *e foloseste in uz e(tern datorita proprietatilor sale de refacere a tesuturilor, de vindecare si cicatrizare, este un anestezic local puternic, antibacterian in: - afte bucale, stomatita, faringo- amigdalita, gingivite, abcese dentare - cancer de piele - rani, taieturi, arsuri, escare, vanatai - eczeme - alunite, negi, - bataturi - cosuri, acnee - furunculi - Derpes - eroziuni cervicale sau rani pe colul uterin - plagi post- operatorii - plagi prin impuscare - otite - degeraturi - ulcere varicoase - alopecie - fisuri anale si $emoroizi

Ceara de albine

.eara de albine este unul dintre produsele apicole importante. Trebuie amintit ca albinele secreta ceara numai pana in ce implinesc 1'-13 zile, dupa care glandele care le a%uta sa secrete ceara se atrofiaza treptat. )nsa pentru a secreta ceara, albinele trebuie sa traiasca in anumite conditii de temperature sis a beneficieze de $rana corespunzatoare. &lbinele folosesc ceara pentru a construi fagurii, care vor folosi atat ca depozit pentru miere,

cat si pe post de /cresa0 pentru ouale facute de matca., din care vor iesi larvele si urmatoarea generatie de albine. .eara este o substanta stabila, care nu interactioneaza si nu se amesteca nici cu mierea si nici cu celelalte produse ale albinelor. &tunci cand este secretata de catre albine, ceara este lic$ida, iar in contact cu aerul se solodifica rapid. ,a fel si cum mierea a fost folosita din vremuri foarte indepartate, si ceara a fost uzata de oameni, mai intai ca moneda de sc$imb si ca valoare, pentru ca mai apoi sa capete si intrebuintari medicinale, insa si multe alte aplicatii in viata noastra. &cum ceara este folosita atat ca atare, cat si in combinative cu alte produse apicole sau in amestec cu diferite ingrediente pentru a se crea noi si noi produse. )n momentul in care este secretata, ceara are o culoare alb- galbuie, pentru ca ulterior sa isi modifice aspectul, avand diferite nuante de galben, in functie de polenul cules de albine. #upa perioade mai indelungate de timp a%unge c$iar la nuante de maron inc$is. ste o substanta foarte rezistenta la procesele o(idative si nu este /atacata0 decat de saliva albinelor. .$iar daca intra in contact cu impuritatile, ea nu se combina cu acestea, iar daca va fi incalzita se va curata, fara a-si sc$imba proprietatile. Pentru a putea fi albita, ceara trebuie e(pusa o perioada de cateva saptamani la soare, iar culoarea sa se va decolora treptat. &sa cum am mai amintit nuantele sale cromatice sunt direct dependente de pigmentii care se gasesc in grauncioarele de polen pe care albinele le culeg si le ingera. Proprietati fizice .eara are urmatoarele atribute fizice: - este de culoare alb- galbuie atunci cand este secretata - are un gust si un miros usor balsamic, ce aminteste de fanetele pline de plante tamaduitoare - are o structura cristalina - nu lasa urme de grasime pe maini si nu este aderenta la dinti - devine plastica atunci cand este supusa actiunilor mecanice - este insolubila in apa, insa este relativ solubila in benzen Proprietati c#imice #aca ar trebui sa reducem ceara la elementele c$imice din baza, constatam ca de fapt ceara este in proportie de circa 30: carbon, restul fiind reprezentat de $idrogen si o(igen. )nsa din punct de vedere al structurii substantelor c$imice continute, ceara este alcatuita din: - esteri ai acizilor cerici - acizi cerici - $idrocarburi - esteri - alcooli Proprietati terapeutice #atorita compozitiei sale c$imice, ceara are mai multe proprietati terapeutice, care o recomanda ca remediu naturist atat in starea ei naturala, dar si ca ingredient in diversele produse cosmetice sau medicamentoase. .eara este un produs apicol: - antiseptic

- anti-inflamator - emolient - cicatrizant - conservant Indicatii terapeutice - diverse afectiuni cutanate- acne, bataturi, - poate fi utilizata si ca masti cosmetice pentru redarea supletii pielii - afectiuni ale cavitatii bucale - afectiuni ale cailor respiratorii superioare - inflamatii ale tubului digestiv - la(ativ - afectiuni si inflamatii ginecologice Mod de administrare6 .eara poate fi folosita ca atare atat pentru tratamentul e(tern, cat si pentru cel intern. Pentru afectiunile mucoasei bucale sau a cailor respiratorii superioare se poate mesteca si apoi ing$iti in cantitati mici.

!tentie1
.a si in cazul celorlalte produse apicole este necesara testarea prealabila inaintea inceperii tratamentelor pe baza de ceara de albine. .eara poate contine urme de propolis sau polen, care poate genera reactii alergice la pacientii su sensibilitate marita.

Capaceala de faguri de miere

.apaceala de faguri este un produs apicol mai putin cunoscut de populatie, insa proprietatile sale terapeutice e(ceptionale il recomanda ca fiind de mare valoare. .oncret, capaceala este capacul de la fagure, cu care albinele /sigileaza0 mierea in fiecare celula pentru a-i putea conserva continutul pe timpul iernii. +ierea are un continut de apa destul de ridicat la inceput, iar albinele stiu sa elimine e(cesul de apa mutand mierea din celula in celula, pana cand se reduce la circa 13-'0: continutul de apa. )n acel moment mierea este buna de pus la provizii. &lbinele produc capacele de faguri din straturi succesive de ceara si propolis. 6olul propolisului este de a steriliza mierea !cam in acelasi fel in care gospodinele sterilizeaza termic borcanele inainte de a pune dulceata in camara, pentru iarna", iar rolul cerii este acela de a asigura etansare mai buna si de a impiedica patrunderea aerului. )n momentul in care apicultorul recolteaza mierea, cu a%utorul unui instrument special, va indeparta aceste capace, iar produsul rezultat se numeste capaceala. Pe langa ceara si propolis, capaceala mai contine si miere si enzime, dar si alte substante, care au rol de antibiotic sau de conservant.

#atorita compozitiei sale, capaceala are proprietati terapeutice si curative deosebite. &stfel, se recomanda folosirea capacelii in urmatoarele situatii: - afectiuni ale stomacului !mai ales ulcere" - afectiuni ale ficatului - afectiuni ale cavitatii bucale !stomatita, paradontoza" - afectiuni respiratorii !faringite, laringite, astm, etc."- datorita faptului ca este un bun bactericid - infectii- datorita efectului antibiotic - afectiuni cardiace- stimuleaza activitatea cordului - stimuleaza activitatea sistemului imunitar - are efect de lubrefiere a vaselor de sange si de aceea este foarte utila in cazul persoanelor care au probleme cu aparatul circulator Mod de administrare: se mesteca pana la disparitia totala a mierii, insa se poate mesteca ca pe o guma de mestecat, pana la topirea completa a tuturor componentelor. )n acest fel asigura si o igiena orala deosebita, iar efectele sale sunt mai puternice. !tentie1 (ista, din nefericire, si persoane care comercializeaza faguri de miere zdrobiti si sustin ca este capaceala. Trebuie sa cunoasteti bine persoana de la care va aprovizionati, astfel incat sa puteti beneficia cu adevarat de nemaipomenitele calitati ale acestui produs, care sunt net superioare celor ale fagurilor.

;aptisor de matca

,aptisorul de matca reprezinta un produs apicol de e(ceptie, care are cel mai mare continut de vitamine raportat la unitatea de volum. &re proprietati imunostimulatoare si vindecatoare e(ceptionale, iar efectele sale asupra corpului uman sunt mai mult decat benefice. ,aptisorul de matca reprezinta $rana reginei stupului. Tot cu laptisor de matca sunt $ranite si larvele, insa numai in primele trei zile de viata, ulterior $ranindu-se cu miere si polen. ,aptisorul de matca este o substanta secretata de glandele $ipofaringiene ale celor mai tinere albine, in zilele a sasea si a patrusprezecea de viata, substanta cu care va fi $ranita matca si puietul in primele trei stadii de dezvoltare larvara. #aca am analiza cat traieste o matca in comparatie cu o albina lucratoare, am constata ca e(ista o diferenta de pana la de zece ori. .oncret o matca poate trai intre 4 si 6 ani, iar o albina traieste in medie circa 40 de zile. +atca nu se naste matca, ci este si ea o albina ca oricare alta. )nsa, in functie de evolutia

ei in acele prime trei zile de stadiu de larva, cand este $ranita cu laptisor de matca, o albina va fi aleasa sa fie regina stupului, iar albinele doici !cele care secreta laptisorul de matca" o vor $rani din acel moment e(clusiv cu acest eli(ir apicol. &sadar efectele laptisorului de matca vorbesc de la sine in acest e(emplu. ,aptisorul de matca este o substanta de culoare alb- galbuie, un aspect vascos si un gust acrisor, astringent, cu un pD de 2,5-4.5. )n contact cu aerul si lumina isi sc$imba consistenta si se intareste, si se mai inc$ide si la culoare. 5in punct de vedere c#imic" laptisorul de matca are urmatorul continut6 - 60-70: apa - 10-'' : za$ar - A-13 : proteine si aminoacizi - 4-3 : grasimi - $ormoni, enzime si alte substante - ,aptisorul de matca este singurul compus natural care contine acid 0%-#idroxi-*decenoic, care are proprietati bactericide, antivirale, antifungice. .ele mai recente cercetari efectuate in Eaponia au relevat ca acest acid are proprietatea de a stimula celulele stem, ba mai mult s-au constat ameliorari asupra neuronilor, despre care pana acum se stia ca nu se pot regenera. - ,aptisorul de matca mai contine si acetilcolina, care este un neurotransmitator foarte important. *-a constata ca aceasta substanta are efecte benefice in prevenirea aparitiei maladiei &lz$eimer. - .ontine 0< aminoacizi" dintre care < sunt esentiali - lizina, valina, leucina, izoleucina, metionina, fenilalanina si treonina. - Vitaminele continute de laptisorul de matca sunt: ?1, ?', ?2, ?5 !este in cantitatea cea mai mare, circa '50 mg:", ?6, ?3, ?A, ?1', &, #, , F - 'arurile minerale din compozitie sunt: potasiu, magneziu, calciu, fier, siliciu, fosfor, zinc - enzime si alte substante active

Polen

Polenul, alaturi si de celelalte produse apicole, este unul dintre miracolele pe care ni le-au daruit albinele. ste un aliment comple(, foarte bogat in substante nutritive, minerale, vitamine, etc si care aduce foarte multe beneficii sanatatii celor care il consuma. Insa ce este de fapt polenul) Polenul este o pulbere fina, compusa din mai multe microparticule de diferite forme si culori cu dimensiuni intre '0-100 milimicroni, care se gaseste pe staminele florilor. 5iecare floare are polenul ei specific, ce are o culoare si o aroma proprii, dar si proprietati curative diferite. .ulorile polenului se inscriu intre nuante de galben desc$is !polen de papadie" si pana la negru !polen de floare de mac", in functie de florile pe care albinele le-au vizitat si de unde lau recoltat. Polenul este de doua tipuri6 polenul recoltat direct de la flori polenul preparat de albine Polenul preparat de albine este imbogatit cu nectar, miere si amestecat cu saliva acestora !care este foarte bogata in enzime" si din acest motiv este mult mai valoros si are efecte mult mai puternice decat polenul recoltat direct de la flori. Polenul preparat de albine este in primul rand poliflor si in al doilea rand este atat un produs vegetal, cat si animal. Polenul este compus din aproximativ urmatoarele categorii de substante : 55: carbo$idrati 25: proteine 2: vitamine si minerale ': acizi grasi 5: alte substante Pentru a va putea face o idee despre cat este de $ranitor acest produs apicol va spunem ca el contine dublul proteinelor ce se gasesc in carnea de vita, insa, in acelasi timp este foarte sarac in grasimi. Procentul crescut de carbo$idrati il face sa fie un aliment cu o inalta valoare energetica. 5in punct de vedere al compozitiei c#imice" polenul contine diferite substante si minerale, in functie de sursele de provenienta: aminoacizi esentiali !glutamina, cistina, metionina, etc" acizi grasi nesaturati !linol, lineic, ara$idonic, etc " lipide, glucide, proteine - vitaminele &, ?1, ?', ?2, ?5, ?6, ?1', ., , F, PP, acid folic, etc. provitamina & enzime si co-enzime lecitina - microelemente si minerale- calciu, potasiu, fosfor, sodu, clor, magneziu, seleniu, titanium,

brom, Proprietatile

cupru,

fier,

iod,

zinc,

sulf,

etc.

terapeutice ale polenului Polenul este: - antio(idant- previne imbatranirea prematura si distruge radicalii liberi - anti-inflamator- datorita bioflavonizilor care au capacitatea de a reduce inflamatiile antipireticreduce febra anti-to(ica%uta ficatul sa elimine to(inele din organism antibacteriandistruge mai multe tipuri de bacterii anabolizantstimuleaza cresterea de noi celule - antibiotic- are capacitatea de a distruge o gama larga de agenti patogeni si microbi - antidepresiv- contine substante care stimuleaza activitatea cerebrala, dar si substante asemanatoare endorfinelor !$ormonii fericirii" - antiparazitar- distruge anumiti paraziti care traiesc in organismul uman - biostimulant- polenul este in fapt un organism viu care promoveaza viata si o buna rezistenta a organismului tonic general - diuretic si depurativ- stimuleaza procesele diuretice de eliminare - energizant- datorita compozitiei sale are puterea de a conferi organismului multa energie - diminueza edemele datorita faptului ca are proprietatea de a atrage apa din tesuturi stimuleaza sistemul imunitar - afrodisiac- contine anumiti $ormoni care imbunatatesc functia se(uala dar si functionarea prostatei imbunatateste calitatea spermei - anti-alergic- contrar opiniei generale ca polenul produce alergii, polenul in fapt a%uta la desensibilizarea organismului fata de anumiti alergeni. 7iciodata polenul produs de albine nu va produce alergii; 7umai polenul pe care albinele nu-l culeg, provenind de la plante ce nu au efecte benefice asupra organismelor vii, produce alergii. - previne aparitia cariilor- deoarece distruge bacteriile responsabile de aparitia cariilor - scade nivelul colesterolului rau din sange, a trigliceridelor, a albuminelor scade tensiune arteriala in cazul $ipertensivilor imbunatateste functiile creierului - imbunatateste functioanarea aparatului circulator si a inimii, regland ritmul cardiac imbunatateste functionarea aparatului digestiv imbunatateste functiile $epatice imbunatateste structura si aspectul pielii imbunatateste vederea si combate anumite afectiuni oftalmologice $raneste si imbunatateste flora intestinala - reduce riscul unor boli genetice- polenul contine multi acizi nucleici - stimuleaza cresterea numarului de $ematii si a $emoglobinei- contine fier si este antianemiant imbunatateste functionarea si starea sistemului muscular imbunatateste functiile tiroidei intareste vasele de sange amelioreaza astmul reduce efectele secundare ale c$imioterapiei inlatura efectele stresului si oboselii organismului Mod de administrare6- se poate consuma ca atare sau in combinatie cu miere, se poate

macina

sau

se

pote

folosi

sub

forma

de

tablete

Precautii6 - persoanele care nu au mai luat niciodata polen, trebuie sa inceapa administrarea cu o cantitate redusa, pentru a evita eventualele rare reactii adverse si pentru a permite organismului sa se obisnuiasca cu polenul - datorita continutului crescut de glucide se va administra diabeticilor numai la recomandarea medicului - nu se administreaza la copii mai mici de trei ani decat cu recomandarea medicului - femeile insarcinate sau care alapteaza au nevoie de acordul medicului in ulcere active nu se administreaza polen - in cazul pacientilor cu afectiuni $epatice grave este nevoie de acordul medicului Indicatii terapeutice Polenul, datorita proprietatilor sale este un /panaceu universal0 si are o foarte mare arie de utilizare in foarte multe afectiuni: !fectiuni cerebrale si ale sistemului nervos6 - arterioscleroza, tulburari ale circulatiei cerebrale, &lt$zeimer, an(ietate, atac cerebral, insomnii, migrene, neurastenie, depresie, nevroza, tulburari mentale !fectiuni ale aparatului circulator6 - aritmie, angina pectorala, arterioscleroza, $ipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca, fragilitate capilara, varice, flebite, !fectiuni ale aparatului respirator6 - astm, rinite alergice, raceli, gripe, bronsite, pneumonii, tuse cronica, infectii respiratorii !fectiuni ale aparatului digestiv6 - ulcere gastrice si duodenale, colite !de fermentatie, de putrefactie, etc", gastrite, constipatie, gastroenterite, stenoza pilorica, parazitoze, diaree, enterocolite, colibaciloze, flatulenta, rectocolite, !fectiuni ale ficatului si a bilei - ciroza, $epatite virale, $epatite cronice, steanoze $epatice, afectarea celulelor $epatice, alcoolism, congestie $epatica, insuficienta $epatica, icter, litiaza biliara !fectiuni ale metabolismului si boli de nutritie6 - diabet, tulburari de nutritie, anore(ie, distrofie, into(icatii, obezitate, malnutritie !fectiuni ale aparatului reproducator6 - tulburari de menstruatie, sindrom de menopauza prematura, dismenoree, afectiuni ale sanilor, prostatite, adenom de prostata, scaderea libidoului, sterilitate masculina, !fectiuni ale aparatului urinar6 - infectii urinare, colibaciloze, afectiuni ale rinic$lor si ale vezicii urinare !fectiuni ale pielii si anexelor sale6 - acnee, eczeme, ulcer varicos, piele uscata, caderea parului, fragilitatea firului de par, ung$ii casante Cancer6 - de stomac, de prostata, ciroze, ginecologic, mamar, post c$imioterapie !lte afectiuni6 - incetinirea cresterii la copii, anemii, into(icatii, socuri, convalescenta, stare generala proasta, ra$itism, alergii, reumatism,

Ce trebuie sa faceti pentru a imbunatati culesul

&sa cum spuneam si in materialele anterioare, culesul nu este mereu la fel de productiv. (ista o serie de factori care pot influenta productivitatea albinelor atunci cand vine vorba de culesul polenului si a nectarului sau de prepararea mierii. #in fericire, e(ista cateva metode pe care daca le veti folosi veti reusi sa ani$ilati acele influente negative, iar productia de miere va fi sporita. (ista anumite situatii de care va trebui sa tineti cont, si in acelasi timp trebuie sa luati in calcul mai multe variabile. - )n primul rand va trebui sa va asigurati ca aveti familii de albine cat mai puternice, deoarece cu cat o familie este mai numeroasa, cu atat cantitatea de miere va fi mai mare. &sadar trebuie sa verificati in primul rand starea de sanatate a albinelor, iar apoi ca e(ista o matca buna in stup, care sa asigure un numar cat mai mare de oua, din care sa iasa puiet sanatos si numeros. Intr-un stup este recomandat sa aveti circa 0* faguri" din care minim = trebuie sa fie ocupati cu puiet. )n cazul in care o familie de albine este slabita, o puteti uni cu o alta si veti obtine astfel o familie mai numeroasa si mai puternica. #e asemenea, se stie ca o familie de albine aflata in pragul roirii are o productivitate slaba, asa ca trebuie sa preintampinati acest fenomen, in primul rand prin asigurarea unui spatiu suficient de mare in stup, astfel incat sa nu e(iste riscul roirii datorat unui spatiu neincapator pentru toate albinele. #ar trebuie sa asigurati o atentie sporita si ventilarii eficiente a stupilor, cat si pozitionarea lor in spatii cu umbra naturala. ste foarte important sa va asigurati ca nu e(iste riscul ca familiile sa intre in frigurile roitului in anii in care conditiile meteorologice permit culesuri timpurii, asa ca va trebui sa luati masuri inca de la inceputul primaverii. - Pentru a avea un cules eficient trebuie sa va asigurati ca matcile sunt sanatoase si in putere. 8n stup care este orfan de matca sau a carui matca este imbatranita va avea o productivitate redusa, deoarece matca asigura ec$ilibrul in interiorul familiei, fara ea e(istand riscul sa se produca $aos, iar familia sa aiba o activitate dezordonata si contraproductiva. #e asemenea este foarte important ca in prea%ma culesurilor principale, populatia din stupi sa fie alcatuita in cea mai mare parte din albine culegatoare. &sta inseamna ca va trebui sa incura%ati ponta matcii in perioadele premergatoare culesului si sa aveti cat mai multe albine tinere, care sa poata iesi la cules c$iar din a cincea sau a sasea zi dupa ce ecloziune. - #aca vreti sa stimulati culesul intr-o anumita perioada trebuie sa controlati si numarul puietului prezent in stup. #aca e(ista prea mult puiet in perioada de cules, mierea va fi folosita pentru cresterea acestuia, iar dumneavoastra veti recolta mai putina miere.

Pentru a va asigura o cantitate cat mai mare de miere se recomanda sa practicati apicultura pastorala, adica sa mutati stupii dintr-o regiune in alta, in functie de flora melifera si de perioadele de vegetatie ale acesteia. &stfel veti beneficia de culesuri productive pe tot parcursul anului apicol, iar acest lucru se va reflecta pozitiv si in cantitatea de miere obtinuta si in banii pe care ii puteti castiga in urma comercializarii produselor apicole. - ste important sa stiti si cand si cum trebuie sa extrageti mierea din faguri , astfel incat sa stimulati albinele sa iasa cat mai mult la cules. Trebuie sa respectati insa si in acest caz doua reguli esentiale: fagurii cu miere nu vor fi extrasi decat dupa ce minim .umatate din ei au fost capaciti, iar in cazul in care e(ista conditii de umiditate marita si mierea nu poate fi capacita sau nu este maturata suficient, mai bine adaugati faguri noi, suplimentari, decat sa ii e(trageti pe cei care contin miere cu un continut marit de apa. Totodata va trebui sa acordati o atentie sporita si calitatii si cantitatii fagurilor pe care ii aveti si ii folositi in fiecare stup in parte. *e poate apela si la adaugarea unei magazii secundare pentru miere, astfel incat albinele sa aibe suficient spatiu pentru a stoca miere, dar si pentru a se stimula astfel productia mai mare de miere. *e stie ca albinele se orienteaza si dupa acest aspect atunci cand culeg nectar si polen si produc ulterior miere. .el mai important lucru, de care orice apicultor trebuie sa tina cont, c$iar daca este la inceputul meseriei de stupar, este ca daca vreti sa aveti productivitate ma(ima va trebui in primul rand sa va respectati si sa va iubiti albinele" trebuie sa le ingri.iti cu multa dragoste si atentie" iar rezultatele pozitive nu vor intarzia sa apara,

Factorii care influenteaza culesul albinelor

&picultorii au gri%a toata perioada iernatului de albinele lor, iar incepand din primavara, este firesc sa astepte roadele eforturilor depuse timp de mai multe luni. (ista, evident, si o motivatie economica a acestui lucru, caci nu este deloc usor sau ieftin sa intretina cineva multi stupi, luni la randul, fara a scoate niciun profit. &sadar culesul albinelor este esential pentru apicultor, care din comercializarea produselor apicole va trebui sa isi amortizeze c$eltuielile si sa faca si un anumit profit. .ulesul albinelor este dependent de o serie de factori, iar unii dintre acestia pot influenta negativ sau c$iar compromite total recolta de miere. #in acest motiv, este foarte important ca apicultorul sa cunoasca acesti factori. #e asemenea, e(ista si anumite metode prin care culesul de miere poate fi stimulat si astfel sa se a%unga la o valorificare intensiva a acestuia. 'emnele care ii arata unui apicultor ca a inceput culesul cu adevarat sunt urmatoarele6

- la urdinis e(ista un numar foarte mare de albine, iar numarul de zboruri se mareste e(ponential - fagurii sin cuib isi sc$imba culoarea, deoarece acum sunt modificati de catre albine si mierea este capacita - in serile de vara se simte mirosul specific de miere in prea%ma stupilor - zgomotul care se aude din stup este mai mare, caci albinele care se ocupa de ventilatia stupului isi maresc efectivele, pentru a putea evapora apa din polenul cules si adus de catre albinele culegatoare.

Factorii care influenteaza productivitatea familiilor de albine sunt urmatorii6 - puterea familiei- pentru ca o familie sa fie cat mai puternica trebuie sa aibe un numar cat mai mare de indivizi sanatosi, care sa valorifice cu succes un cules. - familie de albine puternica va putea culege cu pana de 2 ori mai multa miere decat o familie slaba. *i asta deoarece e(ista un numar mai mare de albine, care lucreaza intens. (ista insa si aici un anumit risc, caci daca familia devine prea numeroasa !circa 10 4ilograme", se va inregistra o scadere a productivitatii acesteia. +ai intervine aici si un alt factor: albinele sunt g$idate de instincte, iar unul dintre cele mai puternice instincte ale lor este acela de inmultire. .u alte cuvinte, albinele trebuie sa asigure $rana puietului. )ntr-o familie slaba, redusa ca numar de indivizi, albinele vor face un cules mai intensiv, caci prioritatea lor numarul unu este sa procure suficienta $rana pentru a creste puietul, cu a%utorul caruia sa devina mai puternica. )n aceste conditii, toata mierea produsa va fi consumata pentru nutrirea puietului. - familie puternica nu va mai fi atat de a(ata pe cresterea puietului, ci mai degraba pe un cules cat mai intensiv, astfel incat sa umple fagurii cu miere, negli%and c$iar /cresa0. Trebuie luat in calcul si un alt aspect: cand culesul natural este foarte bun, albinele vor aduce in stup o cantitate mai mare de nectar si polen, ceea ce va duce la cresterea productivitatii. )n concluzie, o familie puternica se va a(a pe a realiza o rezerva de $rana cat mai mare, pe cand una slaba se va a(a pe cresterea puietului. &tunci cand are loc culesul intensiv se va inregistra si o mai mare mortalitate a albinelor, iar dupa un astfel de cules se va inregistra un parado(: familiile puternice vor deveni slabe, caci nu au indivizi suficienti, caci nu au avut gri%a sa aiba si puiet, dar vor avea multa miere, familiile medii raman constante, pe cand familiile slabe vor deveni puternice, insa nu vor avea miere. - varsta albinelor din familie- in general, albinele lucratoare din stup se impart in doua mari categorii: albinele batrane" care se ocupa strict de cules si albinele tinere" care se ocupa de cresterea puietului" de ventilatia si curatarea stupului" de prelucrarea nectarului si polenului" etc. #e aceea, pentru a avea parte de o recolta buna de miere, apicultorul trebuie sa se asigure ca e(ista un anumit ec$ilibru intre numarul de indivizi ai familiei, in functie de varsta. *i asta deoarece este la fel de important ca albinele sa aduca cat mai mult polen si nectar, dar si sa e(ista un numar suficient de albine care sa si prelucreze toata materia prima care este adusa in stup. 8n dezec$ilibru intre cele doua categorii de albine va duce automat la scaderea productivitatii stupului. 7u pot e(ista mai multe albine culegatoare, care sa care polen si nectar si prea putine albine care sa prelucreze, dar nici invers, prea putine albine care sa aduca materie prima si prea multe in stup care sa o prelucreze. .and este un cules slab, albinele care aduc nectar si polen il depoziteaza ele insele, insa daca este un cules intensiv, va aparea un grup special de lucratoare, care va prelua nectarul si-i va adauga o secretie speciala a glandelor $ipofaringiene, invertaza, care este in cantitate mult mai mare la aceste albine, decat la albinele doici. )ntr-o familie puternica, in

perioada de cules intensiv, din ziua a cincea de viata vor iesi la cules si albinele tinere. )n familiile slabe insa, acestea vor ramane in stup pentru a se ocupa de puiet. )n concluzie, pentru a avea parte de un cules bun, trebuie sa e(iste un ec$ilibru optim in ceea ce priveste varsta albinelor unei familii. - matca - reprezinta un factor foarte important, care poate influenta negativ culesul, daca nu sunt indeplinite anumite conditii. &stfel intr-un stup ramas orfan de matca, activitatea va deveni oarecum $aotica, pana se a%unge c$iar la sistarea ei, caci albinele nu vor mai avea randament nici la culegerea nectarului si polenului si nici la prelucrarea acestuia, plus ca nu vor mai construi faguri. Pentru a e(emplifica influenta starii de sanatate a matcii, va dau urmatorul e(emplu: lipsa matcii sau o matca ce nu mai este fertila determina o scadere de pana la %umatate a productivitatii familiei. #e aceea este atat de important ca inainte de inceperea culesului apicultorul sa se asigure ca matca se afla in stare buna, ca este tanara si ca are o ponta e(celenta. 7u se pot face sc$imbari sau inlocuiri de matca atunci cand este cules intensiv, caci acest lucru ar da peste cap productivitatea intregii familii. )ar o matca batrana, cu o ponta scazuta va determina csaderea dramatica a culesului. - puietul- in general, prezenta puietului numeros are influente pozitive asupra productiei de miere. Puietul este cel care asigura viitorul familiei si cel care face ca o familie sa ramana puternica. ,ipsa puietului se va repercuta negativ asupra productiei de miere si asupra nivelului de putere al familei. (ista insa si aici doua situatii parado(ale: daca este un cules intensiv scurt, de numai cateva zile, iar numarul puietului este foarte mare, mierea stransa va fi utilizata pentru cresterea acestuia, ceea ce inseamna ca apicultorul va obtine putina miere de la acea familie. #e aceea va trebui ca stuparul sa se asigure ca nu e(ista prea mult puiet in stup sau va reduce numarul acestuia, astfel incat fagurii sa fie folositi pentru depunerea mierii. #aca insa este un cules lung, absenta puietului va creste productivitatea familiei numai in primele doua saptamani, dupa care se va inregistra o scadere a acestuia, caci nemaie(istand albine tinere care sa iasa si ele la cules, in cea de-a doua parte a acestuia se vor inregistra pierderi, culesul nemaifiind valorificat corespunzator. &sa ca apicultorul va stimula si favoriza depunerea de oua si crestere a puietului in prima parte a intervalului culesului, reducand in cea de-a doua parte numarul de faguri destinati depunerii de oua. &tentie insa ca aceste activitati sa nu aiba loc in perioada in care albinele incep sa se pregateasca de iernat, caci in acest caz familia va intra in iarna cu indivizi batrani si slabi, lucru care va influenta negativ productia anului urmator. - fagurii- pe langa fagurii destinati depozitarii de miere, albinele au nevoie de faguri in care sa depoziteze nectarul ce urmeaza sa fie prelucrat. #e cele mai multe ori, numarul de faguri in care este depozitat nectarul il depaseste pe cel in care se afla miere. #e aceea este foarte important ca apicultorul sa asigure un numar suficient de faguri albinelor, in caz contrar inregistrandu-se o scadere a productivitatii de pana la 50:. )n perioadele de cules intensiv in care se a%unge la o colectare de cateva zeci de 4ilograme de materie colectata pe zi, trebuie asigurate doua corpuri de magazie, astfel incat albinele sa aiba spatiu suficient. #upa cateva zile acestea pot fi inlocuite cu altele noi, iar mierea recoltata. *e recomanda sa se introduca rame cu faguri gata de depozitare, astfel incat albinele sa nu mai piarda timpul si cu cladirea acestora, caci acest fapt duce din nou la o scadere drastica a productivitatii !pana la 60:;". *e va acorda o atentie marita si momentului in care fagurii cu miere vor fi scosi din stup, caci atunci cand magaziile sunt pline de miere, albinele isi vor incetini ritmul de productie. )ndepartarea fagurilor la timp va stimula din nou un cules intens si refacerea rezervelor.

- ventilatia- este iarasi un factor foarte important, care poate influenta negativ productia de miere. 7ectarul contine pana la 50: apa, ceea ce inseamna ca albinele, pentru a elimina apa, trebuie sa asigure ventilarea stupului, care sa duca la eliminarea apei. Pentru 1 4ilogram de nectar depus in stup, albinele sunt nevoite sa elimine circa ' 4ilograme de apa, ori acest lucru implica un consum mare de energie si resurse, adica miere. #e aceea apicultorul trebuie sa le dea si el o mana de a%utor, asigurand ventilarea cuibului prin desc$iderea totala a urdinisului inferior, iar daca situatia o impune, c$iar asigurarea unui spatiu pentru ventilatie intre corpul si fundul stupului. - amplasarea stupilor- este ultimul dintre factorii determinanti ai unui cules bun. .aci degeaba e(ista familii puternice, daca nu au ce sa culeaga; ste necesar ca stupii safie amplasati in zone melifere puternice, care sa asigure resursele necesare pentru albine. )ar stupii trebuiesc mutati din loc in loc, in functie de flora specifica si perioada anului. #aca vreti productie mare de miere va trebui sa practicati stuparitul pastoral, adica urmarirea acelor zone si campuri cu cel mai mare potential melifer. )ar acest lucru trebuie planificat foarte atent, din timp, inca de iarna, astfel incat sa nu mai e(iste timpi morti atunci cand este vremea culesului. Trebuie calculata foarte bine si distanta la care vor fi amplasati stupii de terenurile cu plante melifere, astfel incat sa e(ista un consum minim de resurse si energie. #aca albinele trebuie sa zboare la un drum 3 4ilometri, atunci veti avea productivitate zero. .u cat zboara mai mult, cu atat consuma mai mult la intoarcere; #e asemenea trebuiesc respectate si anumite reguli atunci cand amplasati stupii. #espre acest subiect am vorbit pe larg intr-un alt material. &ici gasiti toate informatiile de care aveti nevoie.

!mplasarea stupilor

#upa ce v-ati ac$izitionat stupii si familiile de albine, este momentul sa va ganditi unde veti amplasa stupina, ce tip de apicultura vreti sa practicati !pastorala, intensiva, etc". &tunci cand veti amplasa stupii trebuie sa tineti cont de anumite aspecte. #e e(emplu trebuie sa stiti ca soarele puternic de amiaza, din zilele toride de vara, este cel mai mare dusman al albinelor, deoarece topeste fagurii si ceara, dar si mierea si va determina albinele sa nu mai iasa la cules, ci sa stea in interior si sa asigure ventilatia stupului. -r asta inseamna pierderi, atat pentru ele, cat si pentru dumneavoastra. #e aceea trebuie ca stupii sa fie totusi amplasati in apropierea unor pomi sau copaci, care sa ii poata prote%a de actiunea directa a razelor solare si sa le confere un pic de umbra la amiaza. #istanta recomandata dintre stupi este de 75 de centimetri. *i asta nu pentru albine, cat pentru apicultori, care nu vor trebui sa acopere o arie mai mare de teren si va fi mai economicos pentru ei si din punct de vedere al energiei consumate atunci cand trebuie sa

viziteze stupii. - alta componenta importanta de care trebuie tinut cont atunci cand amplasati stupii este ca sa nu e(iste niciun obstacol inalt la o distanta mai mica de minim ' metri de urdinis. 8n alt criteriu foarte important atunci cand amplasati stupii este ca ei trebuies sa fie orientati cu fata spre st. &stfel, albinele lucratoare se vor trezi la prima geana de lumina si vor incepe mai devreme culesul. &cest lucru este atat in avanta%ul lor, cat si al dumneavoastra. *tupii nu trebuiesc sa fie amplasati la distante mai mari de 1 4ilometru de zona care le va furniza $rana albinelor. #aca sursele de nectar si polen sunt mai indepartate, veti constata o scadere semnificativa a productiei de miere, albinele pierzand mai mult timp pentru a parcurge distanta de la stup la $rana si inapoi. &sadar nu vor mai avea cum sa produca o cantitate mare de miere. 8n lucru foarte important, pe care nu trebuie sub nicio forma sa il negli%ati, este ca in imediata apropiere a stupilor trebuie sa se gaseasca o sursa de apa. &lbinele au nevoie de apa pentru a dilua mierea, pentru a putea raci aerul din stup in zilele prea calduroase !ventileaza si racesc aerul prin evaporarea apei", pentru a lic$efia mierea cristalizata, pentru a $rani puietul si a bea. #aca nu e(ista nicio sursa de apa in imediata apropiere a locului in care doriti sa amplasati stupii, dumneavoastra puteti sa amplasati un recipient cu apa, in care sa va asigurati ca albinele au bucatele de lemn sau plastic, pe care sa poata ateriza si lua apa, fara a e(ista riscul sa se inece. &lbinele nu au nevoie de apa pura. .$iar se poate spune ca prefera baltile in locul izvoarelor proaspete. #e aceea trebuie sa va asigurati ca nu e(ista in imediata vecinatate $aznale sau alte locuri infestate de unde se pot imbolnavi daca vor lua apa. )deal ar fi ca locul in care amplasati stupii sa fie ferit de vantul direct. =antul este si el un inamic al albinelor. Pozitia cea mai buna pentru a amplasa stupii ar fi in apropierea unor bariere naturale in calea vantului, cum ar fi un dealurile, copacii sau c$iar cladirile inalte. Trebuie sa va asigurati ca nu e(ista plante mai inalte de 50 de centimetri in imediata vecinatate a urdinisului si ca acestea nu vor impiedica accesul albinelor in stup. Trebuie sa aveti gri%a sa tundeti iarba din imediata apropiere a stupilor si dedesubtul lor. 8nii apicultori apeleaza c$iar la dale speciale pecare le amplaseaza sub suportul stupilor si in imediata vecinatate a acestora. #e asemenea trebuie sa va asigurati, in cazul in care amplasati stupii in regiunea unde este o albie a unui rau, ca nu e(ista riscul de inundatii si sa tineti cont de portiunea de teren care ar fi inundata in cazul unei revarsari a raului datorata precipitatiilor prea abundente. Terenul pe care amplasati stupii trebuie sa fie uscat, sa nu fie mlastinos, iar stupii sa fie pozitionati pe suporti care sa le asigure o buna ventilatie si in partea de %os. Pentru ca albinele sa fie cat mai putin deran%ate, incercati sa va plasati stupii in regiuni care sunt prote%ate de zgomote puternice, ca cele facute de traficul auto sau feroviar, in zone in care nu e(ista multe persoane, copii si animale salbatice, care pot perturba stupii si irita albinele. #e asemenea nu este recomandat sa amplasati stupii la o distanta mai mica de '0 de metri de case sau zone locuite, din motive de siguranta pentru populatie. Trebuie sa tineti cont si de culturile care se afla in imediata vecinatate si daca acestea sunt sau nu tratate cu pesticide. Pesticidele pot ucide albinele, iar dumneavoastra veti fi pagubit. )ncercati sa amplasati stupii la circa 2 4ilometri de zonele unde se fac tratamente c$imice plantelor sau cerealelor.

ste recomandat sa evitati zonele prin care trec linii de inalta tensiune, deoarece prezenta acestora poate influenta in mod negativ viata albinelor, activitatea lor si le poate infuria. )n acelasi timp, in cazul in care practicati stuparitul pastoral, trebuie sa va interesati cati alti apicultori isi amplaseaza stupii in arealul in care intentionati si dumneavostra sa o faceti. #aca o zona a%unge sa fie suprapopulata cu albine recolta dumneavoastra de miere va fi saracacioasa. *tupii pot fi asezati fie in linie dreapta, fie in linii paralele !cu o distanta minima de 2 metri intre linii", orientati toti spre aceiasi directie sau sub forma de potcoava !aceasta forma este cea mai buna pentru apicultor, dar in acelasi timp preintampina si patrunderea unor albine in alt stup decat cel propriu". Trebuie sa va fie in primul rand si dumneavoastra comod sa accesati stupii si sa trebuiasca sa faceti cat mai putine drumuri atunci cand vizitati prisaca. Pentru a evita confuziile care se pot isca datorita vantului sau al inserarii, legate de patrunderea albinelor in stupii invecinati, se recomanda ca fiecare stup sa aiba un semn distinct sau sa fie vopsit in culori diferite fata de ceilalti.

ipuri de stupi

&sa cum spuneam anterior, de-a lungul istoriei au e(istat mai multe tipuri de stupi. 7u voi intra in detalii legate de stupii folositi din antic$itate, ci va voi descrie acele tipuri de stupi care inca se folosesc si astazi, dar care sunt destul de diferiti. =oi incerca sa va e(pun nu numai modelele de stupi, dar si avanta%ele si dezavanta%ele fiecarui tip, astfel incat, atunci cand veti lua decizia de a alege un model sau altul sa fiti complet in cunostita de cauza.

'tupul vertical
&cest tip de stup valorifica la ma(im comportamentul natural al albinelor, adica dezvoltarea coloniei pe verticala, asa cum se intampla si in salbaticie, cand albinele folosesc scorburile pentru a-si construi cuibul. )n cazul acestui stup rezervele de $rana, mierea, nectarul si polenul sunt depozitate in partea superioara, iar puietul este crescut in partea inferioara. 6amele pot fi suprapuse pe mai multe randuri in interiorul aceluiasi nivel sau pot fi suprapuse cutiile componente. 6amele pot fi dispuse atat pe pat rece !adica perpendicular pe peretele unde se afla urdinisul", cat si pe pat cald !paralel cu peretele urdinisului". )n general acest tip de stup contine 10 sau 1' rame #adant. lementele componente ale stupului sunt independente unele fata de celelalte, iar in timpul transportului sunt fi(ate cu a%utorul unor ti%e metalice. Pe langa ramele pe care albinele isi cresc puietul, acest stup are in partea superioara asa

numitele magazii, niste rame mai mici, in care este depozitata e(clusiv numai miere. 8rdinisul acestui stup poate fi amplasat atat pe latura lunga, cat si pe cea scurta. 5undul stupului poate fi fi( sau mobil, insa se foloseste pe ambele fetei, astfel ca marimea urdinisului poate fi mai mare vara si mai mica iarna. )n cazul acestui stup, scandura de zbor poate fi folosita pentru a inc$ide urdinisul, deoarece este detasabila. 5orma acestui stup este aproape patrata. ,a interior se gasesc niste falturi care permit suspendarea ramelor, iar podisorul este reversibil. &vanta%ele acestui stup sunt date de productia marita de miere, datorita faptului ca in acesta albinele au conditii asemanatoare celor din mediul lor natural. Pe de alta parte, la acest stup se pot adauga magazii suplimentare, fapt care duce la cresterea productivitatii. )n acelasi timp, acest tip de stup, datorita faptului ca are rame separate pentru puiet si miere, prezinta avanta%ul calitatii ridicate a mierii care este depozitata astfel, fata de mierea produsa in stupii orizontali. Totodata, in timpul recoltarii mierii, familia de albine este foarte putin perturbata, iar accesul la miere este mai facil. 8n alt avanta% oferit de acest tip de stup este dat de faptul ca faciliteza si favorizeaza formarea ciorc$inelui !g$emului" de iernat !albinele se agata unele de altele, formand o sfera sau un ciorc$ine urias din corpurile lor, fapt care le a%uta sa isi pastreze caldura pe timpul iernii" si din acest motiv, primavara, albinele incep mai rapid sa isi construiasca fagurii. &cest tip de stup este indicat mai ales pentru apicultura pastorala, deoarece permite preluarea separata a magazinelor de miere de pe corp si c$iar transportul lor separat. )n acelasi timp ofera posibilitatea de a obtine miere de inalta calitate si in acelasi timp separata pe tipuri de sortimente in functie de flora de provenienta. #ezavanta%ele acestui tip de stup sunt: necesita mai multa atentie si vizitarea sa mai deasa in timpul culesuluiC albinele din acest tip de stup sunt mai predispuse roiriiC iarna trebuie avut gri%a sa se furnizeze $rana albinelor, deoarece acestea depoziteaza mierea numai in magaziile situate in partea superioara a stupului, pe cand ele se refugiaza in partea de %os si se poate a%unge la situatii in care albinele sunt atat de epuizate incat nu mai reusesc sa a%unga la $rana si pot muri, c$iar daca mierea este atat de aproape de ele.

'tupul orizontal
*tupul orizontal are capacitate de pana la '0 de rame si poate adaposti doua familii, caz in care se va folosi separatorul. 6amele din stup sunt asezate pe pat rece, adica perpendicular pe latura unde se afla urdinisul. 5undul acestui tip de stup este solidar cu corpul, iar urdinisul se afla pe una dintre laturile lungi ale stupului. &erisirile se afla pe latura scurta a capacului si pot fi acoperite cu plasa de sarma. &vanta%ele acestui tip de stup sunt date de faptul ca acesta este usor de folosit si intretinut, din acest motiv fiind indicat pentru apicultorii incepatori sau pentru cei care se ocupa de apicultura din $obbG si pasiune, insa nu isi castiga e(istenta din cresterea albinelor. &cest tip de stup este si foarte simplu de construit si asigura conditii foarte bune pentru albine, c$iar si pe timpul iernii. #e asemenea beneficiaza de un sistem de ventilatie foarte bun si are o capacitate mare. #ezavanta%ele acestui tip de stup sunt date in principal de faptul ca are o greutate mare si este dificil de mutat, nerecomandandu-se utilizarea sa in cazul in care doriti sa faceti stuparit pastoral. Pe de alta parte, consuma mai mult timp pentru intretinere si curatare, mai ales pe timpul iernii, cand este foarte greoaie curatarea fundului stupului. 8n alt dezavanta% este dat si de faptul ca nu se poate mari capacitatea sa, nu se poate e(tinde stupul, iar asta inseamna ca

daca populatia se dezvolta foarte mult va oferi numai un spatiu limitat, fapt care va duce inerent si la scaderea productiei si randamentului, dar si la roirea albinelor. 8n alt dezavanta% legat de acest model de stup este dat de faptul ca fagurii cu miere sunt depozitati lateral, iar mierea nu are aceeasi calitate si puritate ca cea recoltata din stupii verticali, deoarece in unii faguri se gasesc larve si puiet. +ierea se maturizeaza mai greu, iar calitatea sa este inferioara celei din stupii verticali.

'tupul multieta.at

5espre acest model de stup as putea spune ca este unul destinat profesionistilor" apicultorilor care au de.a multe cunostinte si experienta acumulata in domeniul apicol, Face parte din categoria stupilor verticali" insa are anumite particularitati, 2nii apicultori folosesc o alta varianta a acestui stup si anume varianta de stup multieta.at redus, Parerile sunt impartite si in acest caz" iar sugestia mea este sa incercati sa folositi acel tip de stup care se preteaza cel mai bine la conditiile climaterice din zona" dar si care va va conferi cea mai buna exploatare" raportat la nivelul de experienta pe care il detineti, ;a acest model de stup" toate partile componente sunt independente una fata de cealalta" ceea ce ii confera mai multa

manevrabilitate" lasand posibilitatea de a adauga un corp sau mai multe" ceea ce ii extinde capacitatea" sau de a indeparta un corp" in functie de necesitati, !re o capacitate de 0% rame per corp" care sunt asezate pe pat rece" adica perpendicular pe peretele unde se afla urdinisul, Fundul stupului este reversibil" iar corpul sau" asa cum spuneam" poate fi extins sau redus ca numar de componente" pentru a putea raspunde cat mai bine cerintelor si situatiilor, 2n alt avanta. oferit de faptul ca partile sunt independente unele de celelalte este cel legat de curatarea stupului, Partile fiind detasabile pot fi indepartate si curatate rand pe rand" iar ramele nu mai trebuiesc manuite individual" ci pot fi manevrate direct cu corpul, !vanta.ele ma.ore ale acestui stup sunt date de posibilitatea extinderii capacitatii sale si implicit de crestere a productiei, Mierea este de calitate superioara" deoarece ramele mici pot fi completate

rapid de catre albine" insa in acelasi timp puteti fi siguri ca nu veti gasi puiet in fagurii de miere, Mai mult" se poate obtine miere diferita" in functie de flora de sezon, !cest stup reda foarte bine conditiile naturale de trai ale albinelor" permitandu-le sa se dezvolte foarte bine" sa devina o familie puternica si crescand astfel si productia de miere, 5e asemenea" acest stup este foarte usor de transportat" fiind recomandat si pentru stuparitul pastoral, Mai mult" in acelasi timp" acest model de stup se preteaza albinaritului intensiv" permite practicarea unei apiculturi moderne si este compatibil cu noile sisteme de extragere si prelucrare a mierii, 5ezavanta.ul ma.or rezida in faptul ca g#emul 3ciorc#inele4 de iernare al albinelor nu este sferic" ci elipsoidal" ceea ce implica un consum mai mare de #rana pe perioada sezonului rece, 7xista mult mai multe tipuri de stupi

care sunt utilizati in apicultura" insa vom reveni asupra lor pe masura ce vom trece in revista care sunt etapele si ingri.irile familiilor de albine, !tunci cand decideti ce tip de stupi veti utiliza pentru a va creste coloniile trebuie sa cantariti foarte bine argumentele pro si contra ale fiecarui model" trebuie sa luati in calcul si volumul de cunostinte pe care l-ati acumulat" precum si cat va va fi de usor sa ii ingri.iti" daca va trebui sa faceti singuri operatiunile sau veti avea si a.utoare, Conditiile climaterice" cat si tipul de stuparit pe care vreti sa il practicati 3veti lasa stupii efectiv in propria gradina si veti folosi numai pentru consum propriu produsele apicole pe care le veti recolta sau doriti sa practicati stuparitul pastoral si veti comercializa produsele obtinute4 vor trebui sa fie bine luate in calcul atunci cand veti decide ce tip de stupi veti ac#izitiona, Fagurii

Fagurii sunt facuti de catre albine din ceara si au forma $e(agonala. 5agurii au o dubla functionalitate: sunt folositi si ca spatiu de depozitare a mierii si a polenului, dar si pe post de HcresaH pentru larve. .eara din care sunt alcatuiti fagurii este produsa de albine cu a%utorul unor glande specializate care se situeaza pe abdomenul lor. &lbinele preiau ceara si o aduc in cavitatea bucala, unde o mesteca pentru ca aceasta sa devina maleabila, astfel incat sa o poata folosi pentru a construi celulele fagurelui. *tructura c$imica a cerii de albine consta in marea ma%oritate in esteri ai acizilor grasi si o serie de alcooli cu lant catenar lung. &lbinele, in salbaticie, isi construiesc fagurii in cavitati, in spatii semi- inc$ise, care au o singura cale de acces, foarte mica si ii ataseaza de partile superioare. &cest fapt face ca accesul la ei sa fie dificil si aproape imposibil de salvat fagurii in timpul recoltarii mierii. #in acest motiv stupii sunt construiti astfel incat apicultorul sa poata avea acces atat la populatia de albine, cat si la miere, fara a distruge structura fagurelui. 5agurii sunt alcatuiti din zeci si sute de celule individuale, care au forma de $e(agon. 5orma celulelor a constituit obiect de studiu de-a lungul anilor, deoarece oamenii s-au intrebat de ce albinele au ales tocmai forma $e(agonala pentru a-i crea si nu forma de patrat. (ista mai multe e(plicatii pentru aceasta intrebare. 8na dintre e(plicatii ar fi ca uzand $e(agonul ca forma pentru celulele fagurelui, albinele folosesc mai putin material, iar structura rezultata este mai usoara. .elulele $e(agonale acopera cel mai rapid si eficient suprafata care se doreste a fi folosita in stup. #aca celulele fagurilor ar fi fost rotunde, de e(emplu, ar fi rezultat un spatiu nedorit atunci cand celulele ar fi fost puse una langa alta, iar suprafata finala care ar rezulta ar fi mai mica. 5orma de $e(agon insa asigura cea mai eficienta forma de intrepatrundere a celulelor pentru a crea un tot unitar, fagurele. - alta e(plicatie ar fi ca forma $e(agonala rezulta de la sine datorita pozitionarii albinelor in momentul in care secreta ceara cu a%utorul glandelor aflate pe abdomen si incep sa modeleze celula. Pe de alta parte, celulele de fagure care sunt destinate cresterii viitoarei matci nu au o forma regulata si sunt mai degraba construite negli%ent, deoarece acestea sunt create separat si nu integrate in structura generala a fagurelui. &ceste alveole au mai degraba forma de aluna de pamant si sunt complet separate de celulele destinate cresterii albinelor sau trantorilor. 8na alt aspect deloc de negli%at este faptul ca un fagure este construit tridimensional de catre albine, iar in sectiune apare un romb dodecaedru, iar toate ung$iurile acestuia au 1'0 de grade, fapt care duce la ocuparea intregii suprafete dorite, insa cu minimum de material si manopera. &sadar albinele sunt adevarati ar$itecti, care stiu sa construiasca eficient, cu

minimum de resurse materiale si efort. )nteresant este faptul ca albinele creaza fagurele cu o inclinatie de 12 grade fata de orizontala, fapt care previne scurgerea mierii. )ar celulele care se intrepatrund au o anumita inclinatie una fata de cealalta, astfel incat sa se intrepatrunda cat mai bine unele cu celelalte. Pentru a produce 500 de grame de ceara, albinele consuma in medie circa 4 4ilograme de miere, asadar este indicat ca dumneavoastra sa incercati sa e(trageti mierea din faguri, insa sa reamplasati fagurele in stup. &stfel albinele nu vor fi nevoite sa construiasca unul nou. - alta metoda pentru a economisi timp si resurse ar fi ca atunci cand v-ati $otarat sa incepeti sa cresteti albine sa ac$izitionati faguri artificiali, scutind colonia de albine de un efort suplimentar. - alta metoda pe care o puteti folosi, in cazul in care in timpul e(tragerii mierii fagurii sunt distrusi, este sa folositi ceara pentru a face dumneavostra, cu a%utorul aparaturii ce se gaseste in comert, un fagure, cu celule $e(agonale, iar albinele nu vor mai crea nici acele celule mai mari destinate depunerii oualelor pentru aparitia trantorilor. !&sa cum am mai spus, celulele mai mari din fagure sunt destinate trantorilor, iar matca, atunci cand depune ouale si gaseste o astfel de celula nu va mai fertiliza oul". )n stup, fagurii sunt asezati pe mai multe nivele. .ei aflati in partea superioara sunt destinati pastrarii mierii, iar cei din partea inferioara sunt folositi pentru puiet. #in cauza larvelor si a uzarii fagurilor din partea de %os pentru a depune oua si a $rani larvele, fagurii aflati in partea inferioara a stupului, in timp, devin mai inc$isi la culoare, luand c$iar nuante maronii. .ei aflati la nivelele superioare, destinati e(clusiv depozitarii mierii vor avea mereu o culoare albicioasa. .elulele fagurelui care sunt capacite va pot furniza informatii pretioase despre continutul lor. &stfel, fagurii care sunt capaciti !acoperiti cu ceara", iar capacelele sunt bombate si opace adapostesc larve aflate in plin proces de metamorfoza, pe cand cele care sunt plate si au un anumit lustru contin miere. 5agurii necapaciti fie sunt goi, fie contin oua, polen sau nectar, caci asa cum am mai amintit, fagurii au functia de depozitare a diverselor produse facute sau culese de catre albine. 'tiati ca() +odelul si forma fagurilor au fost studiate de oameni de-a lungul timpului, inca din antic$itate, iar structura acestora a fost folosita drept model inca din 1A50 si este uzata si acum in industria aeronavelor, datorita eficientei sale datorate raportului rezistenta- greutate9