Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
O G R A D A
A Q B m PATOGENI
MIJLOACE ORGANICE DE A P W E
LOCA AMERICANA
INFECT11 MIXTE
Loca ameriaang - Loca europeanz
Exist5 cazuri cind in aceea$ farnilie de albine pot fi intilnite atit
loca american5, cit; ~i cea europeanti. In alte cazuri, cele dou5 loci pot
fi intilnite in stupi diferiti, ins5 in aceea~istupin5.
h aceste situafii, precurn $i in cazul formelor atipice de loc5 euro-
pean5, este greu pentru un apicultor sau chiar pentru un specialist s5
stabileasa5 un diagnostic precis pe baza semnelor clinice. Pe de alt5
parte, timpul lung pe care-1 necesita trimiterea unor probe la laborator
in vederea preciz5rii diagnosticului, efectuarea examenului necesar rji
primirea rezultatului constituie adeseori un mare risc, el permitltnd bolii
s i se agraveze sau s5 difuzeze ~i la familiile din jur.
In asemenea cazuri, concomitent cu trimiterea probelor la labora-
tor, se indic5 folosirea unui antibiotic cu eficacitate impotriva ambelor
ioci (terarnicina, de exemplu) sau a unei combinatii medicamentoase,
streptomicin5-sulfatiazol. De r e w u t ins5 cil folosirea unei asemenea
combinatii impune curnularea dozelor complete pentru fiecare boa13 in
parte, respectiv 1 g sulfamid5 plus 0,5 g antibiotic, repetate de trei ori
la interval de 7 zile.
PUIETUL IN SAC
37
vele moartc nu ader5 la peretii celulei, asa incit albinelc !e pot scoate si
indep5rta din stup. Ele sfnt a ~ e z a t epe planseul celulei, cu partea ventral5
in sus. Prin uscare, corpul se transform5 intr-o cojit: neaderent5 la pe-
retii celulei, cu partea cefalic5 mai inchis5 la culoare si curbat5 in sus,
luind astfel forma unei b5rci sau a unui ,,papuc chinezesc".
Diagnostic. Pe teren, diagnosticul poate fi pus dup5 forma pe care
o iau larvele infectate ; de sac plin cu lichid la inceput, de cojite inco-
voiate intr-o faz5 mai avansat5. Aceste aspecte deosebesc puietul sarci-
form de loca americanti (singura boa15 cu care s-ar putea confunda), alte
deosebiri fiind neaderenta la celul5, lipsa de miros si de viscozitate a
continutului larvar, precum si evolutia mai usoar5 a maladiei (in cadrul
farniliei d e albine sau in stupinti).
In caz de dubiu, diagnosticul poate fi stabilit prin examenul micro-
scopic a1 larvelor bolnave sau moarte de curind. Semnul caracteristic
este (atunci cind se lucreazii cu microscoape obisnuite) lipsa oriciiror ger-
meni, spre deosebire de ceca ce se constatti in cazul locilor, unde acest
examen evidentiaz5 numeroase bacterii specifice sau de asociatie.
Tratament. Pin5 in prezent nu au fost stabilite tratamente speciiice
in maladiile virotice ale albinelor. In cazul puietului in sac a fost incer-
cat5, cu rezultate satisfdc5toarr. tetraciclina. Se recornand5 de aseme-
nea un hatarnent cu sulfatiazol combinat cu streptomicinti, sau numai
cu teramicin5, in dublul scop al anihiltirii germenilor secundari si totodata
pentru a preveni consecintele unei confuzii intre aceastti boa15 s i una din
cele dou5 loci.
In majoritatea cazurilor slnt suficiente, pentru combatrerea puietului
in sac, asigurarea unui bun cules si aplicarea unor m5suri de igien5, cum
a r f i topirea fagurilor cu puiet bolnav, int5rirea familiilor bolnave prin
unirea lor, stimularea activititii de cur5tenie a albinelor prin rrstrin-
gerea cuibului, schimbarea mtitcii etc.
In cazurile grave sc recornand: transvazarea albinelor, tratamcntul
medicamentos, dezinfectia cu ap5 fiarts sau e5ldur5 uscat3 (cu lampa de
henzing) a materialului lemnos, topirea tuturor fagurilor, incilzirea
mierii extrase din acesti faguri timp de 30 minute la temperatura de
75'C (se interzice ins5 folosirea mierii pentru hr5nirea albinelor).
Farniliile slabe, puternic infectate, trebuie distruse.
Spre deosebire de tara noastr5, unde puietul Tn sac este practic
inexistent, in India aceast5 boa15 imbracfi forme alarmante, constituind
unu! din principalii d u ~ m a n i ai albinei (Apis cerana). Ca simptome,
se ~nentioneazri moartca puietului in faza de larvti nec5pticit5, precum
si psrasirea frecventi a stupilor de c5tre familiile atinse de boal5. Pentru
combatere, se recornand5 distrugerea ~ u i e t u l u iinfectat impreun5 cu a1
binele adulte s i dezinfectia stupilor cu clorur5 de var.
PARALIZIA ALEINELOR
BOALA NEAGRA
Virusul filamentos
Acest virus are forma unei tulpini flexibile continind acid dezosi-
ribonucleic, infg~uratin cerc in interiorul unei membrane, formfnd impre-
un8 cu aceasta particule ovoide de 450 X 150 milimicroni. Aceste particule
pot fi detectate la microscopul luminos ~i uneori ele s h t destul de nume-
roase in sfngele limpede a1 albinelor, pentru a-i da acestuia un aspect
1:ptos.
Experimental, virusul infecteazri albinele mult rnai repede cind se
administreaz: impreun5 cu sporii de Nosema apis qi este strfns asociat
in natur5 cu acest parazit, la fel ca qi virusul Y si cel a1 botcilor negre.
El este cel rnai putin patogen dintre v i r u ~ i idescri~iin acest capitol ~i
totodata cel mai rzspindit, prezenta lui fiind semnalatfi in Marea Rritanie,
America de Nord, Japonia si U.R.S.S.
Roala d i n insula W i g h t
Simptomele acestei boli seaman2 cu cele ale paraliziei, care a apzrut
cu mult timp inainte si cu care a putut deci s2 fie confundat:.
Frecventa paraliziei cronice in Marea Britanie a diminuat de la 8O/0
din probele aduse la diagnostic de apicultori in 1947 la rnai putin de 2O/o
in 1963. Aceastfi scadere este in corelatie cu numrirul familiilor de albine
din aceasti tar& numfir care a sc5zut ~i el de la circa 500 000 in perioada
1947-1950 la rnai putin de 200 000 la mijlocul deceniului 60. Ea este
de asemenea in corelatie cu infectia produsri de Acarapis Woodi care,
detectat5 in circa 50/o din probele aduse la laborator in 1925, a scazut
la 20/o in 1947 qi la 10/o in 1965.
Aceste date permit sfi se creads c5 acutizarea masivii la inceputul
secolului a acariozei - boalfi in general u~oarfi$i care nu se manifest5
decit cu mortalitatea familiilor puternic infestate la sfir~ituliernii -
s-a datorat paraliziei ~i maladiei din Insula Wight.
0 alt5 concluzie a fost aceea c5 suprapopularea cu albine a unei
zone sau a unei tiiri favorizeaz5 riispindirea bolilor si mai ales a viroze-
lor in sectorul apicol, ca efect a1 faptului c5 nezvind ce culege albinele
stau in stup mai mult decit de obicei, iar acest sedentarism favorizeazs
multiplicarea microorganismelor patogene.
Vir2isuL d i n E g i p t
il fost detectat in 1979 in probe de albine moarte trimise clin Egipt.
Nu seaman5 cu nici un alt virus cunoscut $i nu se cunoaste nimic asupra
raporturilor dintre el $i albine.
V i r u s ~ p~ ul i e t i n s u c T h a i
A fost descoperit in larvele moarte de Apis cerana din Thailanda
in 1982. Seam5n5, fgr5 s5 fie ins5 identic, cu virusul puietului in sac de
la Apis mellifera. h India $i Nepal el a provocat in ultimii ani exacer-
barea serioas5 a puietului sacciform.
V i r u s u l d i n ICa~rnir
Prima data a fost gasit la Apis cerana in Kasmir si India, iar dup5
aceea la Apis mellifera in Australia. Albinele bolnave prezintg o morta-
litate anorma15 in toate stadiile de dezvoltare, boala putind fi confundat5
cu loca, puietul in sac $i paralizia. Prezenta acestui virus in Australia,
unde Apis cerana este inexistent& face s5 se cread5 c5 el a venit de la
alte insecte comune in Australia ~i Asia de Sud-Est. Totu~i,cercet5rile
intreprinse in acest sens nu au dat rezultate pin5 in prezent.
Virusul din K q m i r poate f i usor depistat, c5ci el se Pnmultestc
enorm cind este inoculat la albine sau frecat de corpul lor si le omoari
in urm5toarele 2-3 zile. Avfnd in vedere u~urintacu care pitrunde prin
cuticul8, transmiterea lui se face cu sigurant5 prin contactul direct intre
albinele vii, ca ~i in cazul virusului paraliziei cronice.
CONCLUZII
..
7:"
. 13. Ascosphncra apis : a - 3liceliu cu corpi fructificatori ; b - corp
fructificaLor cu asce continind syori
dovcdit puterea cle germinare chiar ~i dup5 15 ani. A j u n ~ ipe corpul sau
in intestinul larvelor, sporii dau nastere unui miceliu, ce pitrunde si se
ramifies in tesuturi, invadind intregul organism ~i pl-ovocind moartea
!arvei d u p i cipscirea acesteia.
! yalnla3 !!lalad el JolaaaaI a j u a ~ a p ~ a-
u .
! pemqnas alsa p u p
punqe am8ej ap lajqse un aanpo~dT-aJea ad a!ps!~aqae~aalnqauns -
! pamd na a ~ n ~ i j
vun a l a l z ~aq@ ~ a l y u n w nep 1-a~e3ad ,,3!ezour u!" lnpaadse -
: pdnp a!uqa apPeoun3a.r as ezoJajsoasv . ~ y s o u 6 v ? a
'!nlnS!urpm sndo lnqgde3 uj a)[nw !em '~nlndnlslnpunj
ad !S ~ ~ as aAJel
e 8eauaurase '!ag!urej Inloquo3 e? ..~oqz ap elnpujss
ad nes !nlnB!u!pm alej TJJ a~!pugdsg~pujs a3 soqam laadse n3 alaaJe1
vdnp '~$ueqs!p el ap apkounaa~as S O J ~ Aqamd ap pqeaeqe a g p e j o 'yeoq
ap auuras .rolau~pde!$!.rede el ap !ugurgdys -em e ea.1a3a.q e d n a
-uop~saap aiqn3 0-qur aqel!8e ngJ8 ap aqeoq Joun lnqouro8z
!nla~n8ejeammqnas el anpo~dB! axaqq pu~sa a q aqsaae ' a q p ~ d p s a pp q
lsoj ne-u a3 alaplaa u~ 'aqeq~gdapuj!S au!qle ap aseoss 13 p ~ q n d'~alnlaa
njaxad el ?Jape nu a13 '(91 51 '8!3) ,,ap?zow U!" q!wnu lnpadse p u p
'lep2la~au a q p q d s p qujs q e a g w u x a1aA.q qepsaju! alam%j a d
.(.xoloa eSue1d .A g~ %J) !~oqe3!jrpn~j~cLroael a;raqSeu
jep n e !$ q~doquoane-s a v g a q w p q a punpe '.xep~nuraplaa a g 'xas aG!u!s
un ap ngaqw un n3 p q ~ z e m dqsoj e p u p punpe 'amqlg8qp a g apsa
!a earnopa 'nldwaxa ap eqam aqsa urn3 '!ow aqard !sun duapslsuoa el
pq53unte 'qPa~tr)ujas 14 TapIaa !fla~ad ap apupdsap as ' p u m l o ~aanpaJ
!4j e m 1 u1sp82~0 u p ~ a d ee a m ~ o d o ~qa ~ 'qeasn d uoqnq un ea awde
a ~ e a'!am1 lndea pxunu Jaqq pqsel ' e p ~ a aup Jaqq p f i ~ d sq q pdnao a3
'!e8a~nw ap eqle ~ z u j do a~apkeuel J O ~lnm! UI 'aq6aqquj as 16 q S a ~ d s e
as eala~d'e!$equauBas p~a!d $3 '3sauaq.[~53qas aqeqaay! a l a u e q
.!!$enq!s ap lajqse uj qeu!dqpuj 'Jolpqeur e a ~ q k a ~u3a pnaaSa alas
-eo.xaumu p q d x a a3 eaaa '!qoq u p la3 ad ~ e l q a16 a~eoqe~anl ap lnpalnd
apui~dnav o q 'qeqda~;~ 'gsnpaJ p w s m p l p epnasa.13 leur aqsa eaqeq!p
-pm apun 'mlam2kj e!~ajr~adel qkasp8 as la ?a mpqdej R!.zo)ep '~oquyq
ap ep3e aqsa s!de e ~ a e y d s o 3 sap ~ pe3eqe qamd lnurpd .aulo?dw!s
.eaqqu[oquq gzeazy.xoaej a2 Jolamea s a m q u q a nquad uozas
$ s a x ug m l n ~ o p p q d ee a ~ e d n a o a ~edm p a J a3 a!$enprs 'amopeum exa
-eur!~d q !4gm! g ~ e d egs eleoq er, pepdapPe ap aqsa 'a.xav q !S Jopulqle
le npolC!ur Inugsalu! u j ezeaula! !!~ods 5x1 lnqdej ap eureas pqtn&
.alr?uJa! nguad g.xesamu e u e q p!u aunpe FP-ys pugqndau ala ' a ~ g a n p o ~ d a u
u y a p Igpxej alsaav 'lamd n3 !!.mSe3 ad l p ~ a d n pe a ~ ~ p q d saapa!d y
-uq ps apeod nu 14 qq!.xoyaju! q a?$as@ as 'sns FUIaqqtp? a1aCeque~e
ap gzepgauaq nu a ~ e 3'cqals aqyuej 0 .y~ganpoldeaqeqpedea e)sa3.e
Inlaj q aza.qsgd !S-as 1's snqs!p lnla~nd~asspnolug~s eaqepq!q!sod a n ea
q e p o l o ~ ,-alt'qg!q!znj!p ap qe3!p!n!pe)s un el g8unts ps e!peleuI p u p ~ p
-a!duq 'aqnour nes aneqoq alaaJe1 $nu!lsns uq!~u j aunuy[a ps aqkajnqz!
pseolaurnu a!l!urej 0 -1azoa!ur e!lnloaa !eurnu p 'e!$pede ezealuanlju: nu
!ag!urej eamlnd .a!$eppuaa ap esdy ap aTj 'urples ap lnsalna el ap luapunqe
l n w q s u ap a g 'eqenpp e a ~ d~ u e ~ apqaJeqsEurpe q ~ esnpoad d qsoj e
qeazawn ylseaae e3 a g 'dnqs u!p epazaum ap gqez~.roaejaqsa !a a!$y
-ede 'le~aua8u~ .mln~oqpqdee ! $ u a ~ a q qFJ:~ 1npapqa p q g s @ a m ~a3!u
-~apndal!gpej yoasape 'qsn8ne-a!ln! u~ a)eq!suaqu! 83 aqha~asap!S a!unl
uj a!sa.x8oJd peanloaa ' ~ w - a l p d eal!unl q :a3!qo ap amde q e o g
- rAspindirea cadavrelor murnifiate in fapi ~i pe fundul stupului ;
- afectarea cu precticiere a puietului de trintor.
Toate aceste selnne o deosebesc de aspergiloz5, singura boa15 cm
care ar putea f i confunciat5. In caz de dubiu se recurge la examenul de
laborator, ce const5 din descoperirea la microscop a corpilor fructificatori
in larvele n~oartede curind.
P,rognostic. In general, prognosticul privind evolutia ascosferozei
este 1.elativ benign. T o t u ~ i ,boala trebuie considerati gravti, intrucit ea
Fig. 14. Fagure cu puiet v5ros Fig. 15. Sectiune in fagure cu puiet v 5 m
NOSEMOZA
AMIBIOZA
ACARAPIOZA
VARROOZA
ALTE ACARIOZE
~ n u r n ~G.az,da
acarianulul apls I.nfsteaz8 RBsplndke
TROPILAELAPSOZA
PYEMOTOZA
MELITIPHOZA
EUVARROOZA
Agentul patogen, Euvarroa sinhai Delfinado ~i Baker a fost descris
pe exernplare colectate din India in 1974. Ulterior a fost gasit si in
Thailanda de Akratanakul (1976). Ciclul de dezvoltare a1 acarienilor
Varroa jacobsoni $i Euvarroa sinhai sint similare. Atit In India cit $i in
Thailanda, Euvarroa sinhai a fost g5sit numai pe Apis florea.
GALERIOZA
De$i agentul cauzal este un parazit care nu atac5 direct albina sau
puietul, t o t u ~ ipierderile de puiet ~i de familii de albine care se inre-
gistreaz8 din cauza lui sint a$a de mari, incit manifestarile patologice
aferente merit5 s5 fie desemnate sub denurnirea de boal2.
Este vorba de molia de cearg, nurnit8 popular g5selnit8, reprezen-
tat5 prin dou5 specii : gBselnita mare (Galleria mellonela) si g5selnita
mica (Achroea grisella). Arnindou2 sint paraziti temporari ai familiilor
de albine, pe care le atac5 numai in faza larvar5.
Ggselnita mare este un fluture de culoare gri-inchis, cu lungimea de
9-17 mm (fig. 31 vezi plansa color). Masculul este mai mic, maximum
15 rnrn ~i in epoca de imperechere eman5 un puternic miros aromat, prin
care atrage femela. La scurt timp dupd iesirea clin gogoa~12.ei se impe-
recheaz5, dup5 care femela pztrunde noaptea fn stupi (sau fn inc5perile
cu faguri de rezervi sau faguri reformati) depunind un num5r .de cca.
1000 ou5, in gramezi de cite 100-200 buc., pe care le lipeyte pe faguri,
fn colwrile stupului sau fn resturile de pe fundul acestuia. Dup5 10 zile
din ou5 ies larvele de molie (omizile), care timp de cca. 30 zile (intre
20-45 zile, in functie de conditiile de mediu) se hr5nesc cu cear5 qi cu
excrementele puietului existente intre c5misutele din celule, s5pind nu-
meroase galerii in faguri, pe care in final ii consum2 in totalitate,
transformindu-i Pntr-un fel de pisl5.
La sffr~itulacestei faze de dezvoltare, ornida inceteazg hrsnirea, se
inconjoara cu o gogoas5 yi se transform; In nimf5. Gogoaqa este nu
numai lipit5 ci ~i adincit5 in lemn, datorit5 unei secretii a larvelor, care
descompune celuloza. Faza de nirnf5 dureaz5 cca. 14 zile, dup5 care
metarnorfoza se termins, odat5 cu iesirea din gogoa~5a moliei adulte.
Capacitatea de inrnultire si de distrugere a cestui parazit este asa
de mare, fncit in conditii optime descendentii unei singure perechi de
molii ar putea consuma intr-un an cca. 400 kg cear5 (3 generatii a c'lte
1000 femele = 1 milion larve, consumind fiecare cite 0,4 g ceara). In
realitate pagubele sint mai limitate, prin faptul c2 moliile nu ,au la dis-
pozii$e cantitsti asa de mari de ceari $i apoi fnmultirea lor este fri-
nat8 de :
- m5surile de protectie luate de apicultori ;
- albinele care nu lash sZi intre moliile in stup si distrug o paste
din larve ;
- conditiile de mediu, in special temperaturile joase care frineaz.5
dezvoltarea insectei. Astfel, dac5 la o temperaturi favorabila (30-34OC)
ciclul complet de dezvoltare a moliei mari este de cca. 44 zile, la o
temperaturi mai joas5 acest ciclu se poate prelungi phi4 la 63 zile Pn
medie la 2gC, qi 120 zile in medie la 20C. In acest sens s-a constatat & :
- la temperatura de +lOC metamorfoza mollei de cearii stag-
neaz5 ;
- la temperatura de 0C larva, nimfa si insecta adult8 mor in
timp de 12 ore ;
- la temperatura de -9C insecta moare in toate stadiile de
dezvoltare dup8 2 ore ;
- la temperatura de -15OC moartea se produce d u p i 45 minute.
Giselnita mica (Achroea grisella) se aseamHn5 cu cea mare, deose-
bindu-se doar prin dimensiunile mai mici ale corpului (maximum 10 mm)
si prin culoarea argintie a aripilor. Femela depune 200-300 oui, din
care ies larve, care au aceea~iconforma@e $i culoare ins5 sint putin
mai mici decit cele ale moliei mari. Molia mici este rnai pu@n rgspindita
decit cea mare.
Pagubele produse de gaselnit5 constau din distrugerea fagurilor din
stupii populati sau de la rezerv5, (Fig. 32) a fagurilor reformati din depozi-
tele in care sint tinuti pin5 la prelu-
crare, precum si a puiei%lui de albine,
pe care larvele moliei 91 omoar8 prin
perforarea peretilor, prin desc5pg-
cirea celulelor sau prin intoxicarea
cu excrementele lor. Desctip5-
cirea puietului mort din cauza
giselnitei este facut5 in principal de
ctitre albine, in scopul evacuarii
acestui puiet. Pe un fagure cu puiet
atacat de g5selnitil se v3d ~ i r u r ide
celule perforate sau cu c5p5celele
bombate ~i mai inchise la culoare
(,,puiet tubular'' - dupg Borchert).
Desc5p5cind aceste celule se con-
stat5 cti nimfele sint moarte, iar pe
ele se v5d excrementele gisisdnitei,
sub form5 de puncte negre.
Fig. 32. F'agure atacat de g5selnit5
Dezvoltarea gaselnitei in stupii
populati ~i respectiv amplearea pa-
gubelor produse de ea sint in functie de puterea familiei de albine, de
m5sara Pn care albinele acoper5 fagurii de cuib, de dimensiunile stupului
si urdini~ului,de curgtenia din stup. 0 familie slabi nu poate impiedica
rnolia s5 pitrundii ~i s5 depun3 ou5le in interiorul stupului, nu se poate
lupta cu puzderia de omizi Gare atacii fagurii sji puietul, ntz poate evacua
puietul mort qi, in final, este distrusB ineetul cu incetul sau, in unele
cazuri, abandoneazii stupul. Chiar ~i intr-o familie mai puternici g3selnit.a
poate produce pagube, dacii apicultorul lasii cuiburile prea largi fa@ de
cantitatea de albin3 existent3, dacii pune eorpuri sau caturi suplirnen-
tare fnainte de vreme, dac5 nu curat5 stupii prim3vara $i nu elimin2
resturile ce se adun3 ocazional (hirtiile de la hriinirile cu gerbet sau
zahir candi, f3ina de soia de la inlocuitorii cu polen, prafurile de la trata-
mentul medicamentos etc.).
, Num3rul farniliilor de albine in care se poate vedea puiet mort
din cauza giiselnitei este Pngrijor5tor de mare. In Hrie tropicale, unde
ciildura irnpune spavi mari in stup gi urdinive larg deschise, aproape
toate familiile de albine prezint5 puiet mort din cauza ggselnitei, ceea ce
i-a ficut pe localnici sii eonsidere acest parazit ca cel rnai important
d u ~ m a na1 apiculturii. Daci avem in vedere frecventa in familiile de al-
bine a qirurilor de celule cu puiet ggurite, daci luAm 4n considerage
prezenta in aceste familii $i a celorlalte .cjiruri de puiet cu dp5cele mai
bombate ~i mai inchise la culoare qi dac5 ne gindim c5 albinele elimini,
f5r5 ca noi s5 ne d5m seama, o mare parte din puietul mort, putem
sB fim convinqi cit qi in rile cu climat temperat giiselnita omoar5 mai
mult puiet decit amindou5 locile la un loc. In plus, ea constituie $i
un mijloc de rispindire a bolilor, atit in stup, c9t gi de la o farnilie
la alta.
Prevenirea galeriozei se realizeazi prin crearea unor condivi ne-
favorabile pentru dezvoltarea giiselnitei : familii de albine puternice,
cuiburi strinse, suplimentarea corpurilor qi l5rgirea urdinisului numai
cind dezvoltarea farniliei impune acest lucru, asigurarea cur5teniei
interioare etc.
Pentru conservarea fagurilor construiti s-a recurs la agenw chi-
mici care actioneazg intr-un spatiu inchis ermetic (stupi goi, dulapuri
sau camere). Anhidrida sulfuroasii, rezultat5 prin arderea sulfului, este
utilizat5 cu succes, cu conditia ca sulfurizarea sit se repete din trei in trei
s5ptiimfni, c5ci acest gaz nu este ovocid.
Francezii consider5 c5 cel mai bun dezinfectant contra moliei de
cear5 este dibromura de etileng, comercializat3 sub numele de D. 209
si utilizat5 in doze de 2-3 linguri de sup5 (30-50 cm3) pentru 1 rns
ocupat cu faguri. J[n acest scop caturile se aseaz5 unul peste altul, h-
binindu-se bine si deasupra se agterne o pinz5 de sac, pe care se puae
cantitatea de substant5 corespunziitoare volumului supus dezinfecliei (eal-
culat conform formulei L X 1 X h). Se atrage ins5 atentia c5 produsul
D. 209 prezintii toxicitate pentru om, indicindu-se ca spatiile In care
au fost stocati fagurii supugi tratamentului s5 fie bine aerisite.
Alte substante care pot s3 protejeze fagurii sint : bromura de
methyl, clorura de methyl, EDCT mixtur5 etc.
Institutu1 de cercetare qi productie pentru apiculturg din tara
noastr5 a elaborat recent in acest scop preparatul numit Galerin, care
aetioneazi prin contact, ingestie $i volatilitate asupra tuturor fazelor me-
tamorfozei insectelor dgunstoare, impiedicind totodata si dezvoltarea
mucegaiurilor. El se utilizeaz8 atit in scop preventiv cit ~i de combatere.
Pentru prevenirea g5selnitei se preparg o solutie de galerin cu
ap5 rece, 40 g la 1 1 ap5 (1 kg la 25 1 api). Dup3 solubilizarea prepa-
ratului se stropesc fagurii pe ambele fete, inclusiv suprafata ramelor
sau se asperseazg cu un aspersor sau pompi vermorel utilizate exclusiv
pentru nevoile stupinei. Excesul de lichid se scoate din celule prin
scuturare.
Dup3 zvintare, fagurii se introduc in corpuri de stup, dulapuri sau
camere de depozitare. Depozitarea se face in locuri ricoroase, iar in
sezonul rece fagurii se supun si actiunii frigului.
Pentru combaterea ggselnitei, fagurii se pudreaz5 cu galerin deasu-
pra unui vas mare, iar excesul de preparat patruns in celule se scoate
prin scuturare ; operatie care se executg in aer liber.
Inainte de introducerea in stup, fagurii se spa15 cu ap8 curat5 si se
aerisesc timp de 24 de ore. Stropirea fagurilor cu sirop de zah5r gr8-
b e ~ t eutilizarea lor de citre albine.
De mentionat c5 fagurii vechi, p5tati si mucegaiti sint purtiitori de
boli ~i trebuie topiti.
Valabilitatea galerinului este de 4 ani, cu conditia ca el s3
f-ie p5strat la loc ricoros ~i uscat, iar flaconul s5 fie bine inchis.
Oricare ar fi produsul de conservare folosit, se recornand5 s5 se
aeriseasc5 ramele tratate timp de 48 ore inainte de a le introduce intr-un
stup populat.
Intrucit cele rnai multe dintre substantele rnai sus arnintite nu
sint la indemina apicultorilor, speciali~tiiM. Naim ~i D. S. Bish de la
Institutul indian de cercet3ri agricole propun dezinfectarea fagurilor
printr-o metod5 termic3. In acest scop, fagurii se inchid e t a n ~intr-un
dulap sau in corpuri de stup stivuite unul peste altul, cel de jos fiind
lasat gol. In acesta se introduce un bec electric de 100 wati, avindu-se
grijg ca temperatura s5 nu dep8~easci55OC. Dup5 o or5 s-a constatat
c5 parazitul a murit in toate stadiile de dezvoltare. Tinindu-se ouile la
incubator, s-a constatat c3 ele nu rnai sint in stare s5 eclozioneze.
Nu trebuie s3 uitim ins3 c5 frigul este cel rnai mare d u ~ m a na1
moliei de ceari, ava c5 toate metodele descrise rnai sus nu rnai sint ne-
cesare dupi ce temperatura scade sub 10C.Multi apicultori tin fagurii
de rezerv5 Tn stupii populati, sub protecva albinelor, pin5 ce se instau-
reaz5 timpul rece ~i apoi Pi depoziteaza in magazii sau camere neinc5lzite,
luind mfisuri impotriva soarecilor. Altii Pi tin tot timpul i n stupii
populati, ins3 iarna, un mare nurn5r dintre a c e ~ t i a(in special cei vechi
sau cu pistura), mucegsiesc. In ambele cazuri degradarea fagurilor de
catre gaselnit3 este posibila, lntrucit spre sfir~itultoamnei intervine
o perioadi critici, in care temperatura din stup (13-17OC) este prea
mare pentru a opri ciclul evolutiv a1 parazitului si prea mic8 pentru ca
albinele s3 rnai poati presta o bun5 activitate de curitire. 0 alt8 me-
tod5, folositi de un nurn5r restrins de apicultori, este urnezirea fagu-
rilor cu ap5 s5rat5, metodA care dg rezultate bune, dar necesit5 pistrarea
fagurilor in spatii deschise pentru a nu muceg5i. Se rnai pot conserva
fagurii de rezervii prin introducerea periodic5 in l5zile in care sint pgs-
trati a unor tampoane imbibate cu acid acetic concentrat.
Cunoscind cg ggselnitei nu fi convin curentii de aer, multi apicultori
iqi apiira fagurii atirnindu-i (distantav intre ei) sub goproane sau tinin-
du-i in stive de stupi prin care circul5 aerul (inchise la partea inferioars
gi superioarA numai cu site de aerisire).
Combaterea ggselnitei in stupii populati nu poate fi facut5 prin
procedee chirnice, Pntrucit toate substantele active Pmpotriva parazitului
sint toxice si pentru albine. S-a preconizat in acest sens o metodg bio-
logics, pornind de la faptul cA Galeria mellonela este distruss de un
microb - Bacillus thuringiensis -, care nu este periculos pentru albine.
S-a fncercat introducerea acestui microb in fagurii artificiali, fnsa pfn5
in prezent nu s-a reuqit s5 se p5streze Pn acelagi timp $i virulenta micro-
bilor. In schimb, americanii raporteaza (Floyd C.), cA pe baza culturilor
cu B. thuringiensis au realizat preparatul Thuricid, pe care I1 recornand5
in tratamentul farniliilor de albine atacate de gaselnitg (3 linguri cu
Thuricid la 41/2 fitri apA, cu care se stropesc fagurii gi interiorul stupului
de 5 ori la interval de 7 zile).
In lipsa altor rnijloace, o familie de albine atacat.2 de ggselniw
nu poate f i apiirat.2 efectiv ci numai ajutaa, scotind manual din faguri
larvele, pinzele $i gogoqile parazitului, restrfngfndu-i cuibul qi h a r i n d - o
cu albine din alte familii, pentru a putea sA se apere singur8.
BOLILE NECONTAGIOASE
PUIETUL RACIT
DIAREEA ALBINELOR
l[NTOXICAv PROVOCATE
Dintre cele peste un milion de specii care fac parte din clasa insec-
telor, urmiitoarele au o actiune diiuniitoare rnai pregnant5 asupra albi-
nelor :
Senotainia tricuspis. Este o musc5 intilniti ~i la noi, dar mai ales
in @rile din bazinul mediteranean. Ea paraziteaz5 albinele numai in
stadiul larvar si, desi n u este capabilii sB pun2 in pericol viata familiei
de albine, poate totusi s6-i producg uneori pagube destul de importante.
Ca aspect, senotainia tricuspis este putin mai mica decit musca
domesticii, de culoare cenuqie, cu o dung5 a l b i pe cap, cu pete triun-
ghiulare pe partea superioari a abdomenului (fig. 34 v. plan92 color). Ea
este vivipars, respectiv dii n a ~ t e r ela fiinte vii. In abdomenul unei fe-
mele s-au gasit peste 600 larve qi peste 800 ou5.
Musca atac5 albinele in timp ce acestea viziteaz2 florile sau cind
ies din stupi. In zilele insorite din timpul verii ele pot f i viizute pe capa-
cul stupilor, de unde se reped dup5 albine si depun cite o larvi pe
corpul acestora, intre cap ~i torace. Atacul acestor rnuste se repeti la
circa 10 secunde, astfel incit in 1-2 zile ele depun pe albine intreaga
lor inc5rc5tu1-5 de larve. Dup5 10-20 minute de la depunerea lor, lar-
vele pstrund in musculatura toracicil qi h c e p s5 se hrgneascil cu hemo-
limfa qi cu tesuturile moi din corpul albinei. In momentul cind sint de-
puse pe albine larvele milsoar5 0,7-0,8 mm lungime, pentru ca in sta-
diul maxim de dezvoltare s5 ajungfi la 15 rnm lungime ~i 3 mm litime.
In acest stadiu ele p5rgsesc albina moarts, se ingroapil in pamint ~i se
transforma in nimfe, din care, dupg circa 10 zile vor i e ~ mu~tele i adulte.
Evolutia bolii (numit5 senotainioza sau apirniad) in familiile de al-
bine depinde de num5rul mqtelor senotainia existente in zon8. Acestea
pot fi vizute incepind din luna mai pin5 in octombrie, ins5 sint mai
numeroase in lunile iulie-august, perioad5 c h d are loc transformarea
nimfelor in insecte adulte. In cazul unei parazitiri masive pot pieri zilnic
mil de albine (cazuri semnalate de (3. Pelimon fn tara noastr5, de Boiko
fn U.R.S.S.).S h t afectate numai albinele culegiitoare $i trfntorii, Pntrucit
infestatia se produce in afara stupului. In fata stupilor cu familii mai
puternice se pot vedea albine bolnave sau un num5r anormal de albine
moarte, insil semnul caracteristic il constituie rni$cWle abdorninale pe
care le prezintli albinele moarte, datoriti prezentei parazitului in inte-
riorul lor. Disecind aceste albine sau dilacerlnd musculatura toracic5 a
albinelor bolnave, se pot vedea cu ajutorul lupei larvele de senotainia.
Combaterea miazelor se realizeaz5 prin distrugerea mu~telorcare
le determinfi. fn cazul senotainiei, cunoscindu-se cZi aceasta este atrass
de culoarea albil, una din metode const3 in punerea pe stupi a unor far-
furii albe pline cu ap5, in care ele se vor ineca. 0 altA metod5 se ba-
zeazg pe folosirea insecticidelor d a t e fn cornex$, la care se adaug5 o
cantitate micfi de amidon sau fain5 de griu. Cu aceasta solutie se imbib5
bucati de carton alb, care sint tinute pe stupi In timpul zilei.
Meloidele sint niste gfndad mari,
cu aripi moi, ce nu acoperil decit par-
tial abdomenul. Pot fi vizute ~i prin
finetele, pgdurile si livezile din tara
noastrg, fiind cunoscute sub numele de
gfndacul puturos, din cauza mirosului
neplicut pe care il degajs (fig. 35, v.
plans5 color).
Acest gindac dfiuneaz5 albinelor
tot in faza larvari, ca ~i senotainia. Fe-
mela depune ou5le in p b i n t . Din ou6
ies larve, care au corpul aproximativ
triunghiular (de unde $i denurnirea de
,,triunguliniU), de culoare castanie, pre-
vgzut cu trei perechi de picioare (fig.
36). Ele se urci pe florile plantelor (ale F i g . 36. Triungulin pe corpul
composaceelor, mai ales scaiete, pilpildie unei albine
etc.), a~teptindinsectele polenizatoare,
de care se agata pritnr-o s5ritur5 bruscfi. Unele specii de triungulini
atacg si albina adults, perforind tegumentul si sugfnd hemolirnfa.
Pagubele pe care le provoac5 aceste insecte sint mai importante in
cuiburile albinelor solitare decft in cele ale albinei domestice.
Parazitoza se poate cunoa~teprin aceea ca in fa@ stupilor se vad
albine bolnave, care prezinti mi~chriconvulsive, f ~ freacii corpul cu
labele ca pentru a fndepirta ceva ce le jeneazi. Privite de aproape se
pot observa pe corpul lor triungulini, fapt ce permite punerea unui diag-
nostic precis
Tratamentul familiilor de albine infestate cu triungulini se face prin
acelea~imetode c a ' 9 in cazul braulozei. S-a constatat ci, presirind cca.
10 g naftalin5 pe fundul stupului, nurnirul parazitilor s-a redus in 24 ore
cu 750/0 in comparatie cu familiile de albine netratate.
Viespile. Din aceast: familie exist2 unele specii care pot s5 produci
daune importante apiculturii.
Albinele sint atacate de viespi fie pe cimp, fie la urdini~ulstupului.
In unele imprejurki, viespile. pot s5 intre in stup ~i sii distrugi larve yi
pupe, prefe~indu~le pe acestea din urmi. f n general, numai toracele albi-
nelor este mincati Viespea roade capul si abdomenul albinei ~i zboari
la cuibul ei cu toracele acesteia, pe care-1 d i larvelor sale ca hrani.
Viespea orientatti, Vespa orientalis L., este un diiunitor serios a1
albinelor din zona mediteranii. In anul 1949, Asociatia Apicultorilor din
Israel a raportat distrugerea a 28.000 familii de albine din cauza viespi-
lor. De reguli, viespea oriental5 vineazii la urdinis, ins8 in numar mare
r e u ~ e ~ sii
t e reduc5 populatia adult5 ~i s i epuizeze forta de ap5rare a
farniliei. Dup5 ce viespile au ucis paznicii de la urdiniq, ele intri fn stup
si se hr5nesc cu puietul si cu albinele tinere.
Vespa mandarina Smith este cea mai mare viespe $i respectiv, un
formidabil pridiitor a1 albinei melifere din Orientul Pndepirtat. Ea cin-
tiirevte 1-1,5 grame (de 10-15 ori mai grea decit o albin5) ~i poate s i
lichideze albina numai cu mandibulele, f i r 5 s& foloseasci acul. h t r - o
prim5 fazi, de vfn5toare, viespile omoarii albinele la urdiniy. Daci cuibul
lor este aproape, ele atac5 in numar mare $i atunci incepe o a doua
faz5, de m&cel. 20-30 de viespi pot s i omoare 5 000-25 000 albine fn
citeva ore. Ele pun stZpinire pe stup $i devin foarte agresive, ca $i cind
si-ar p5zi propriul cuib. fn timpul acestei faze, de ocupatie, viespile trans-
port& pupele, larvele ~i albinele la propriul lor cuib, pentru a-$i hriini
larvele cu ele.
In ce priveqte viespile din arealul t5rii noastre, una din cele mai
raspindite specii, care a p5truns accidental in Europa din America este
viespea mare, btirzEiunele sau bondarul (Vespa crabo). Ea ataca albinele
pe cimp si la urdiniq, putind aduce importante pagube stupinelor cind
este In rium5r mare. D e ~ iin general ea ataca albinele din nevoia unei
hrane proteice, Olberg (1959) descrie o situatie in care Vespa crabo des-
chidea abdomenul albinei ca s i m5nPnce numai mierea existent5 in
stomac.
Corpul s5u are cca. 30 rnrn lungime ~i o culoare galben5-brung, cu
pete roqii qi dungi galbene pe torace ~i abdomen. I$i cliide~tecuiburi
in scorbur.ile copacilor yi in cr5p5turile zidurilor.
Viespea g e r m a d atac5 albinele si fur5 mierea. Este lung5 de 15-
20 mm, are capul galben $i puncte negre pe torace qi abdomen. Tgi con-
st]-uieste cuibul in p5mint, familia ei numgrind mii de indivizi.
~ i e s p e acomund piitrunde in stupii cu farnilii slabe ~i fur3 rnierea.
Ea iyi face cuibul in piimint, in podul caselor $i chiar h capacul stupilor.
fntre insectele cu care viespile i ~ hrinesc
i larvele sint qi purecii
produciitori de man3, distrugerea acestora ducind, fn anii in care vies-
pile sint deosebit de numeroase, la sciderea producgei de miere.
Cuibul viespilor este format din faguri orizontali, cu celule dispuse
pe o singur3 parte si orientate in jos.
Lupul albinelor (Philantus triangullum) este o viespe de 12-16 mm,
de culoare neagri cu benzi galbene, rispinditg in Europa Centrals ~i In
Africa de Nord (Fig. 37). Se h r i n e ~ t eaproape exclusiv cu albine, pe care
le atacii din zbor. Cuibul, pe care ~ i - 1face in pimint, este previlzut cu
numeroase galerii.
Lupta impotriva viespilor const5 din czutarea qi distrugerea fami-
liilor. Cind este vorba de cuiburi subterane, se vor cguta mai intfi ieqirile
secundare, care vor fi astupate cu un dop de pimfnt sau cu un tampon
de pinz5. Se introduc apoi prin orificiul principal 10-15 1 dintr-o solu-
tie insecticidi, dupi care se astup5 qi orificiul principal. Operatia se face
seara, cind toate viespile sint in cuib.
Cind cuibul viespilor este fntr-o scorburii de copac, se va proceda
la fel ca in cazul anterior, operatorul avind grijii sii se protejeze bine
pentru a nu fi intepat. Ca o precautie in acest scop se recornand3 sii se
afume mai fntii viespile cu nitrat de amoniu (1-2 linguri de substan@
puse in afum5torul bine aprins). Prin ardere ia n q t e r e protoxidul de
azot, care anesteziazi insectele pentru circa 10 minute, timp in care cuibul
poate fi distrus fir5 pericol. Se va avea grijii s i nu se respire fumul
abundent care se degaji din afumitor. In cazul cfnd se foloseste un
insecticid spray, nu mai este nevoie de o afumare prealabili.
CONSIDERATU GENERALE
126
Ansxa 1
Cuvin t inainte 3
Introducere 5
Notiuni sumare de patologie general8 7
Agenti patogeni 7
Mijloace organice de ap5rare 11
Bolile bacteriene 13
Loca americani 13
Loca european5 24
Paratifoza sau salmoneloza 32
Septicemia 34
Bolile virotice 36
Puietul 'in sac 36
Paralizia albinelor 38
Boala neagri 39
Boala neagri congenital5 40
Boala neagri sau boala de p5dure 41
Alte virusuri 43
Bolile micotice 47
Ascosferoza (puietul v5ros) 47
Aspergiloza (puietul pietrificat) 53
Melanoza 56
Bolile parazitaye 57
Nosemoza 57
Amibioza 67
Acarapioza 68
Varrooza 73
Alte acarioze 81
Brauloza 84
Galerioza 87
Bolile necontagioase 92
Puietul ricit 92
Diareea albinelor 93
Anomaliile mritcilor 95
intoxicatiile a1 binelor 98
Tntoxicatii de origine natural5 98
Intoxicatii provocate 101
Tntoxicatii cu substante fitosanitare 101
Intoxicatii de natur5 industrial4 107
In toxicatii medicamentoase 108
Paraziti diver.r;i .ri dusmani ai albinelor 110
Ins~cte 110
P5sGri 114
Marnifere 115
Profilmia bolilor la albine 117
Consideratii generale 117
Utilizarea plantelor medicinale in patologia apicolii
Anexa 1 127
Legea sanitarli-veterinarti ; mlisuri generale pentru depistarea,
prevenirea si combaterea bolilor infectocontagioase ~i parazitare
ale albinelor
Anexa 2 135
Normativul privind stabilirea ;i sanctionarea contravenfiilor
la legea sanitarti veterinarti
Anexa 3 137
Normativul pivind protecfia albinelor impotriva intoxicafii-
lor cu pesticide
Anexa 4 142
Normativul privind situatiile On care se poate aproba distru-
gerea familiilor de albine ;i acordarea de desptigubiri
1
3 ' I
3
9
h.
0:
t,
h i - -
- J,
62
PC
la
$2
Ka
;g
5
Bo
4
a
la