Sunteți pe pagina 1din 145

Dr. I.

O G R A D A

BOLllE $I DANNATOWll ALBllEbOP


Edijia a Ill-a (revizuifii ~i actualizatii)

Asociafia Creadtorilor de Albine din Repnblica Socialist4 Romlnia


BUCUREqTI, 1 9 8 6
CUVfNT INAINTE

Orientarea ciitre o apiculturd intensivbi, in milsurd sti asigure


produse apicole in cantitiiti tot mi mari, impune degrevarea farniliilor
de albine de tot ce le impiedicd sd se dezvolte 9 sii lucreze la capacitatea
lor maximd. Faptul cd pi la aceste vietuitoare se intilnesc o serie de boli
care le redztc potentialul productiv a obligat speciali~tii sd-gi indrepte
mai mult atentia spre problemele de patologie apicolii. Pe aceastd linie
tara noastrii ~ i - aadus o contributie importantti, atit direct, prin reali-
zdrile laboriosului Institut de cercetiiri pentru opiculturii, cit gi
indirect, prin simpozioanele (la Merelbeke pentru nosemozii, la Sofia g i
Lunz a m See pentru varroozd) organizate de pregedintele APIMONDIEI.
Aceste progrese se cer ins6 valorificate cit mai deplin, in care scop este
necesar ca ele sii fie popularizate i n masa apicultorilor, sd fie imbriicate
intr-un limbaj care sii le confere o cit mai largd accesibilitate, sd fie
transpuse in recomandiiri utile.
Lucrarea de fa@ indeplinegte aceste deziderate gi n u numai atit.
O m de ~ t i i n t d.yi apicultor totodatii, autorul reu$e$te sd aduci? o valoroasbi
contributie la actualizarea literaturii autohtone de specialitate, trecind
prin filtrul experientei proprii cele mai importante ~i rnai noi rnateriale
apiirute in publicafiile de peste hotare $i adaptZnd principiile generale
terapeutico-profilactice atit la conditiile - cu totul speciale - ale api-
culturii moderne, cit g i la cele ale familiei de albine, ca organism social
cu razd mare de deplasare. Datoriffi acestei contribufii, descrierea diver-
selor boli ale albinelor ciftigli in continut, tematica se imbogdtegte cu
unele capitole de mare actualitate (intiirirea rezistentei naturale a mate-
rialului biologic apicol, utilizarea rational6 a medicamentelor, folosirea
I plantelor medicinale in combaterea bolilor la albine, legislatia apicold
etc.), intregul ansamblu de elemente ce concurii la asigurarea sdnfitdtii
albinelor fiind prezentat de o manier6 practicd $i realists.
Este deci o lucrare vastd, scrisd pentru omul iscoditor a1 tainelor
albinelor, in care atit eel ce vrea mai mult cit g i eel ce vrea sll riirninti
dour cu esentialul giise~tece-i trebuie. De aceea apreciez cil ea v a con-
stitui u n ajutor pretios in activitatea medicilor veterinari, inginerilor
tootehni.yti 8i tuturor celor care se ocupii cu apicultura in tara noastrd.

Dr. GAVRILA POPA


. -k/- Prorector a1 Institutului W o n o m i e Bucuregti
INTRODUCERE
Apicultura actual5 se practicii Pn conditiuni diferite gi, de ce n-am
spune-o, rnai dificile decit fn trecut. Nurniirul familiilor de albine a
crescut, stupinele mici cedeazii locul stupinelor mari de tip industrial,
flora spontan5 a fost inlocuit2 prin masive melifere distantate fntre ele
in timp ~i spatiu, notiunea de rentabilitate apicoI3 este din zi in zi rnai
strins legat5 de stupiiritul pastoral, f2rA s5 rnai vorbim de chirnizarea
agriculturii, care q i ea igi pune arnprenta asupra stupilritului de azi.
De notat ins2, c2 noile conditii fn care se practicil apicultura au
produs mutatii importante $i Pn patologia apicolh, ultimii 15 ani fiind
caracterizati prin cea rnai accentuatg evolutie din acest punct de vedere.
Pozitiv a fost faptul cil prin utilizarea antibioticelor cu spectru larg de
actiune bolile bacteriene gi virotice au retrocedat mult b ierarhia gra-
vititii, combaterea lor nemaifiind o problem5. Ca m a r e , unele din
acestea au fost scoase din grupa bolilor supuse restrictiilor sanitar-vete-
rinare (puietul Sn sac), iar la altele - loca americanil, loca europeaniI -
perioada de carantinil s-a redus de la un an la 60 gi, respectiv, la 30 de
zile. In schimb, tot fn ultimul timp s-a inregistrat o exacerbare a bolilor
micotice qi parazitare. Cantonat5 mult tirnp in apusul Europei, ascosferoza
(puietul vAros) s-a exths de o maniera spectaculoas2, atlt fn riishitul
acestui continent, cf t $i pe continentul american, semnalhdu-$i pre-
zenta h toate stupinele din zonele nou afectate. Nosemoza, deqi tinut5
fn gah ca manifessri clinice cu ajutorul furnagilinei, a fost depistat5
sub form5 latent3 h toate tirile cu apiculturii dezvoltat3 fntr-un pro-
cent deosebit de mare (80Ol0 din stupine qi 4O0I0 din stupi) ; procent
care ar atlnge probabil lirnita maxirni d a d diagnosticul ar f i stabilt
eu o aparaturg rnai perfectionat5 (microscop electronic de ex., care sB
surprinda nu numai sporii ci ~i fazele intermediare de dezvoltare ale
, parazitului). Din Orientul Extrem varrooza a rnigrat pin% fn mijlocul
Europei, fricfnd $i salturi pin2 in continentele african ~i sud-american.
PIng In prezent, principalele intrebgri care se puneau htr-o a t -
, fel de situatie erau : ,,ce a determinat a2aritia ~i ce a favorizat extin-
,
I
derea acestor boli", qtiut fiind c i elucidarea acestor chestiuni oferea gi
premizele stabilirii metodologiei de combatere, respectiv de distrugere a
agentului cauzal prin tratament medicamentos $ide impledicare a rrispln-
dirii lui prin suprimarea tuturor posibilitatilor de care dispune In acest sens.
In noua conjuncturri ce caracterizeazg apicultura actualil ~i In care
evolueazii fenomenul patologic, o asifel de optid nu rnai satisface. Este
cert c5 marile aglomergri apicole (mii de familii de albine, fiecare for-
mat5 din zeci de mii de indivizi, care zboara pin5 la zece km dep5rtare
~i sug nectarul aceloraqi flori) favorizeaza aparitia uneia sau alteia din
bolile transmisibile ; ins5 stupinele industriale sTnt formatiuni necesare,
incadrate organic in ansamblul agriculturii socialiste.
Este de asemenea neindoielnic c5 stupiritul pastoral, antrenind
vehicularea pe sute de km a zeci de miliarde de albine (numai in tara
noastrfi), reprezint5 principalul mijloc de difuzare a bolilor, fns5 acest
mod de stupgrit este o practicg inevitabilg, pentru o mare stupinti.
Este adev5rat c5 agentii patogeni ai nosemozei si puietului v5ros
sint cunoscuti, ins5 omniprezenta acestor agenti, in natur5 si in stupi,
precum yi invulnerabilitatea fat5 de medicamente a formelor lor de
rezistent5 minimalizeazii eficacitatea tratamentelor sau, in cel mai fe-
ricit caz, obligg la medicatii permanente, cu toate consecintele negative.
Ie$irea din impasul acestor realittiti, de naturi s5-i pun5 in
incurcgtur5 nu numai pe apicultori ci $i pe specialisti (mai ales cind
stupina este afectat5 concomitent de mai multe boli care toate reclams
tratament general), este posibilg numai prin adoptarea unei noi linii de
conduit5 in combaterea bolilor la albine $i anume axarea activitatii de-
puse in acest sens pe intgrirea rezistentei naturale a familiei de albine qi
restringerea actualei tendinte prioritare de distrugere, cu mijloace tera-
peutice, a agentului patogen numai la bolile cu un caracter net de invazie.
Far5 a fi a$a de categoric ca dr. Rousseau (regretatul condu-
c5tor a1 comisiei de patologie a APIMONDIEI) care obisnuia s5 spun5
c5 ,,agentul patogen nu inseamn5 nimic, terenul este totul", m5rturi-
sesc c5 rezistenta natural5 a familiei de albine, m5 impresioneaz5, asa
cum numai un fenomen uimitor, aproape miraculos, a r putea sG o fa&.
Este motivul pentru care capitolul de profilaxie din prezenta lucrare se
ocup5 in principal cu studiul factorilor care au asigurat pe vremuri aceast5
rezistenti, urmirind ca din confruntarea trecutului cu prezentul s5 rezulte
m5surile ce ar putea apropia aceast5 insusire de valoarea ei initial&
In rest, m-am striduit s5 ofer cititorilor indicatii cit rnai practice
privind diagnosticul $i combaterea bolilor pe deplin cunoscute, iar in
privinta bolilor despre care vtiinta nu $i-a spus ultimul cuvint am cgu-
tat s5 expun cit mai pe larg rezultatul cercetgrilor intreprinse pin5 in
prezent, supozitiile emise in leg5tur5 cu originea acestor boli $i apre-
cierile asupra tratamentelor incercate, in scopul ca apicultorii, cu ex-
perienta pe care o au $i prin observatiile permanente pe care le fac, s5
p o a s verifica, confirma sau infirma aceste rezultate sau teorii. De ase-
menea, am incercat s5 sistematizez $i s5 dimensionez cuprinsul In func-
tie de importanta practic5 a capitolului sau bolii respective (chiar dacs
pe alocuri am venit in conflict cu tradiva) $i tot In scopul unei cit mai
depline utilit5ti am adaugat $i prevederile legale ce reglementead ap8-
rarea sanitgtii familiilor de albine.
Tin sg multurnesc in incheiere dr. doc. M. Marin, rjeful laboratorului
de patologie apicol5 din I.C.P.A. Bucurqti $i dr. P. Agachi, din cadrul
aceluia~laborator, pentru contributia adusii la ridicarea nivelului tehnic
yi, respectiv, la ilustrarea acestei cgrti.
1
NOTIUNI SUMARE DE PATOLOGIE GENERALA

Majoritatea bolilor la albine sint determinate, ca qi la celelalte


specii de animale, de diverse minuscule vietuitoare, ce se inmultesc in
interiorul sau la exteriorul organismului si se hrinesc pe seama aces-
tuia, provocind leziuni anatomo-patologice si dereglgri functionale, care
adesea antreneazi moartea individului. In h b a j medical aceste vie-
titi sint denumite agenti patogeni, agenti etiologici sau agenti cauzali.
Astfel, loca americani, loca europeani, paratifoza ~i septicemia sint
produse de o bacterie (boli bacteriene) ; puietul in sac, paralizia, boala
neagri au la origine un virus (boli virotice) ; puietul viros, puietul
pietrificat, melanoza s h t cauzate de o ciuperci (boli micotice) ; iar no-
semoza, amibiaza, acarapioza, varrooza ~i brauloza au drcpt cauzi deter-
minanta un parazit (boli parazitare).
Unele dintre microorganismele patogene triiesc in mod curent in
corpul albinei si numai in anumite Pmprejursri devin vitimitoare. Al-
tele patrund din afar& datoriti contactului - direct sau indirect - cu
alte albine qi iqi incep imediat ac$iunea invadatoare, sau a ~ t e a p t i ,pen-
tru a se inmulti, o scadere a fortelor organice de apirare. In ce pri-
v e ~ t efortele organice de aparare ale albinei, unele din ele sint functii
ale unor organe specializate in acest sens, mogtenite ca atare, altele
sint elaborate In cursul vietii la contactul cu agentii patogeni, iar al-
tele sint imprumutate din afarA, din arsenalul plantelor.
Cunoaqterea, in linii mari, atft a agentilor patogeni, c'lt si a mij-
loacelor organice de apgrare se impune ca o necesitate, tinind seama c i
este vorba de principalii factori aflati in conflict ~i c i bolile pe care
ne-am propus sB le studiem n u sint dectt o rezu1tant.A a acestui conflict.

A Q B m PATOGENI

Bacteriite sfnb organisme microscopice formate dintr-o singur8


celul8, f5rA nucleu distinct @rin metode speciale de colorare au fost '

puse in evidenv formafii cromatice, care ar putea fi considerate drept


audeu). Din punct de vedere a1 formei ele pot f i sferice-coci, cilin-
.(aqo~aeueluawq) PI eluasqe
q q p a p ~$lonzapqod as, nu 'q1nt.u p m 'p la ap !sdy[ ~ o das ya ? ? m u nu
a l q p '(aqo~aem y s q ) , u a m o ap aloaau ne alaun '~fieqdsax aqhanl~d
a3 q ' ~ o l ~ ~ q c m e aqg q o d q mdnl ap &poqaTao wsa r!lpl?p!um ea!q
- o d q q d n l er, s p l a u o ~a8e.q aleod .as apun ap ' ~ ~ q o das nu a1n.x
-aqasq rade osdn pa p a p n p z a x 'aplqon m o p ;rolaa e aun~saadap
!alua.xaj!p ~ u m e p' ~ 1 ~ q e a u x aeue.xqwaur
d u y d (vde 0/008 em aul)uoa
aaea) e ~ g s e a e~ ~ ~ d rugo aaI!paqoaq yqeoq a x 3 q eyinlos u p aaq ah!$
-p$na ala)uaura-[a aw3 q.?d uawouaj 'yzomso r q ~ da3ej as e a a w m -a$a
yde 'a@.Iarqui !mrgs ' u o q ~ eap ~ p!xo!q : aa!mZ~oue ~ol+utqsqns ealeaa
- n p d q d p s a a a u pp8.10 o p a ~ t i mazazgeaa 15-ps eaqe$grq!sod pugAe
'ajoqoqne qqs aIa$p ' a a 7 8 ~ o u e~ o l a ssumas ad almqsqns qsaae ezg
-aqu!s e ap eaqqpedw na nu ?a Bmea uyp ' a a w % o 4 u q s q n s ?mmu
p t ? ~ ye3 p a z g g n n p a d s a ~'a~oqoxajaqs q s ala u q alaun 'aF)equaui
-qe e a 'c.xvsa2au e~rqe~adaraq FB ~ u e q ap pzepgauaq ala p u p pzea
UJ 'a~eo?yuguxase a$u!!j ap !yur a-ra~beua! es a m eAa$p UJ e3 a$!uuad
33 qdej 'enop q !Sen! eaqsaae '~$eggnmfenop ug as-npu!$q?duq .IOT
~
1nd.ro3 '(aqe?!.red!zps) 133a.1!p aunrz!a!p T J 3sa$pmq as alrpapea
'(z 'Bg) po3oqdaqs - !,m$rre~uj nes - poao~!~e$s
- ~ z a r u e ~ug 8 '- ape-rqat 'po3u.rqaq - n q e d a l p nqed '- g ~ a e q o l d p
' p o a o ~ d ~ p- enop aq53 pnop aqedn.18 q q s alalle 'aye~ozq asa!eq alaun
y!$qns 15 !Bun1 'aqelnpuo a~eoS!.rg ap q~adsena a q e u r s c ~ d o q o ~!x!8unl
d
- a ~ d'aol!1a8elj nes solgp p o t n f e na paS~uras alalle 'al!qour~ $ q s spun
'(1 'Bg)~$aLpoqdsnes g ! d s - a p ~ r d s nes yuoyqla-qeq~n~ug 'gpeq-a+p
spori, formatiuni robunde sau ovale, situate la capgtul sau la mij~ocul
celulei bacteriene (fig. 3). Rezistenta sporilor la acvunea agentilor fi-
zici sau chimici este foarte mare, unii dintre ei p3strindu-si viabihtatea
timp de zed de ani (ex. sporii R. larvae, agentul cauzal a1 locei arne-
ricane). Cind conditiile redevin
favorabile, sporii germineazg $i
dau nastere la noi corpuri bacte-
riene, care fncep s5 se Tnrnul-
teasc5 si s5-$i exercite acpunea
v5.t5m5toare asupra organismului
gazd5. Datoritg functiei pe care o
indeplinesc, forma sporulatg a
bacteriei este denurnit5 formil de
rezistent5, iar cea nesporulat5 se
numeqte form5 vegetativi, de in-
multire.
BacteriiIe pot fi ~ultivate in
laborator prin crearea pentru fie-
care specie in parte a celor mai
favorabile conditii, sub raportul
hranei si respiratiei (mediu de
culturil). Culturile bacteriene sfnt
Fig. 3. -14 baekrienl : a - spor cen-
necesare pentru studierea cauze- tral nedeforrmnt ;b -epor defmmant :
lor care favorizeaz5 sau inhib2 - -
c sgor subterrrbnel; d spor terminal
dezvoltarea bacteriei respective,
testarea unor medicarnente noi, prepararea de s e r e gi vaccinuri, sta-
bilirea diagnosticului bolii (diagnostic cultural, pus pe baza aspectului,
mirosului ete., a1 cultwii bacteriene, sau diagnostic experimental, sta-
bilit prin incercarea de a reproduce boala la animale din aceeqi specie)
Virusurile s h t cele rnai mici si mai simple forme de via@. Dace
bacteriile se mAsoar5 h microni (a mia parte dintr-un milimetm), vi-
rusurile se m8soar5 in milimicroni (a rnia parte dintr-un micron). Elc
sint asa de mici Pncft nu pot fi vlizute la microscopul obi~nuitci nun?&
la microscopul electronic, care mgregte imaginea pfnIi la 208 000 de ori.
Se mai numesc ~i virusuri filtrabile, prin faptul c2, datoritd dimensiu-
nilor reduse, trec prin filtrele care retin bacteriile. h ce prlvgte con-
formatia, virusul nu este format dinti--o celul6 cu protopiasm5, mem-
bran5 si eventual cu nucleu, ci nurnai dink-un grup de molecule de
acizi nucleici, fnconjurat de un oarecare Envelis proteic; fapt ce aratli:
intre altele, c?i viata 'incepe dincolo de cetul5, ~espectivEn forme pre-
celulare. El este lipsit de asemenea $i de fernenti, fiind nevoit sP fa-
loseasc5 echipamentul enzimatic a1 gmdei pentru a-qi sintetPza sub-
stantele nutritive.
Multiplicarea virusului En organism produce perturbhi rnai mul4
sau mai putin grave, ins5 specifice. Faptul cii fieeare virue produoe
simptome ~i leziuni anatomo-patolo ice caradmistice usureazP diag-
!f
nosticul virozei pe care o provoad. n celula infectat& fn jmul sau !n
1nterio:-111 nucleului ei, apar de regul5 niste formatiuni de asemenea
caracteristice, numite incluzii celulare, care ajuti la identificarea viru-
surilor. D U N distrugerea unei celule, particulele virale se fixeaz5 pe o
alt5 celulii din tesutul pentru care are preferint8, tabloul patologic am-
plificindu-se proportional cu multiplicarea acestor particule.
Agentii fizici $i chimici exercit5 o actiune nociv5 asupra virusu-
rilor. Astfel, c5ldura urned5 de 55-60C omoar5 majoritatea virusuri-
lor in 10-30 minute. Cind particulele virale sint inglobate in materii
uscate este necesar5 o temperatur5 de 100C pentru a le distruge. Lu-
mina solar: le omoar5 in 1-6 zile vara qi intr-un timp de zece ori mai
mare iarna. Sub actiunea solutiei de soda caustic5 sau de form01 Z0I0
majoritatea virusurilor nu rezistii mai mult de 10 minute.
Parazipi sint fiinte animale sau vegetale care tr5iesc pe seama
altor vietuitoare, cirora le provoac5 daune, boli sau chiar moartea. In
organismul animal ei pot s5 se hrbeasc5 cu substantele digerate din
intestin, cu singele sau cu substantele rezultate din tesuturile distruse.
Dup5 locul unde paraziteazg, se impart in dou5 categorii : ectoparaziti,
care se dezvolti la exteriorul organismului (Braula coeca, Varroa
jacobsoni) si endoparaziti, care se dezvolt5 in interiorul organismului
(Nosema apis, Malpighamoeba mellifica). Unii dintre ei sint paraziti per-
manenti, petrecindu-~i intreaga viati4 in aceeaqi gazd5, sau temporari,
cind paraziteaz5 nurnai intr-o anumit5 faz5 a metamorfozei lor.
Fixarea $i dezvoltarea parazitilor in organismul gazdii constituie
procesul de invazie. Se numegte invazie intensiv5 gradul de acumulare
a1 parazitului in farnilia de .albine $i extensivii gradul de r2spbdire a1
parazitilor la farniliile de albine dintr-un anurnit teritoriu. Intensivita-
tea poate f i slabg, medie sau masiv5, in timp ce extensivitatea se ex-
prima in procente de familii contaminate.
Invadarea organismului cu paraziti animali se nurne~te infesta-
tie, in timp ce invadarea organismului cu bacterii patogene, precurn gi
reactia organic2 la aceasti agresiune poart5 numele de infeqie. Actiu-
nea parazitilor poate fi : spoliatorie - de sustragere din hrana, shgele
sau wsuturile gazdei -, mecanic5 - de obstructie, compresie, perfo-
rare sau traurnatizare ,-, iritativi - de iritare qi consecutiv de infla-
mare -, toxic5 - de intoxicare, datorit5 exotoxinelor eliminate de
paraziti h timpul vietii $i a endotoxinelor eliberate de ei dup5 ce mor,
prin descompunerea corpului lor.
Ciupercile, numite $i fungi sau micete, reprezintg un grup de
viewtoare foarte diferite ca inf5ti~are(se cunosc pin5 in prezent cca.
200 000 specii), dar care au o structur5 organic5 tipic5, format5 din-
tr-un aparat vegetativ $i un aparat de reproducere. Unele ciuperci s h t
folosite ca alirnente, din altele se extrag antibioticele. Pe noi ne inte-
rest?& acele ciuperci microscopice care actioneaz5 nociv asupra oame-
nilor sau animalelor. Denumirea de micete se datoreaz5 faptului cil
aparatul lor vegetativ se compune dintr-un miceliu sau tal. Privit la
microscop miceliul apare format din numeroase firigoare (filamente)
nurnite hife, fmpletite htre ele ca o @siturii. 0 astfel de hif5 este con-
stituitA dintr-o membran5 in form5 de tub, avind in interior o ma&
protoplasmatid, fragmentat5 prin pere@ transversali (septe) fntr-o se-
rie de portiuni previzute fiecare cu mai multi nuclei, ceea ce consti-
tuie o caracteristicii pentru ciuperci.
fnmultirea micetelor se face pe cale asexuat3 sau sexuati. In
primul caz aparitia unor noi indivizi se realizeazfi fie prin inmugurire,
fie prin spori. In cazul inmultirii sexuate, oul din care va lua naStere o
noui fiinti rezulta din contopirea a dou3 elemente de sex diferit.
Avind ~i rol de multiplicare, sporul micetelor se deosebeqte de sporul
bacterian, care, dupi cum am viizut, este numai un element de rezis-
tenti. El se formeaza din miceliu, fie direct, fie pe organe separate nu-
mite bazidii sau conidiofori. Ciupercile cu miceliul pluricelular $i cu
corpuri de fructificare (asce) fac parte din clasa Ascomycetes, iar cele
la care sporii se formeazi pe organe speciale fac parte din clasa Basi-
diomycetes.
Nutritia micetelor se face pe bazil de chimiosintezfi, respectiv pe
bazi de substante organice, spre deosebire de celelalte plank, care,
avind clorofili i$i sintetizeazi substantele nutritive din substante anor-
ganice, cu ajutorul luminii. DupA modul cum se hrilnesc, ciupercile se
impart in saprofite, care folosesc substante organice provenite din corpul
fiintelor moarte, $i parazite, care se dezvolta pe seama fiintelor vii, fo-
losind substanta organic2 a acestora. Unele sint parazite sau saprofite
obligatorii (toati viata), altele sint parazite sau saprofite facultativ
(intimplitor).

MIJLOACE ORGANICE DE A P W E

Imunitatea este starea de rezistenw specific5 a unui organism


fati de actiunea microbilor patogeni sau a produqilor toxici ai acestora.
Este mijlocul cel mai important de apirare a1 animalelor ~i chiar a1
plantelor, realizat prin adaptarea speciei - de-a lungul vremurilor -
sau a individului - in timpul vietii -, la factorii nocivi ce-i ameninti
existents.
Imunitatea este de mai multe feluri : imunitate natural& sau re-
zistenw natural5 ~i imunitate dobinditi sau rezistentg specifici. Prima
apartine in mod natural fiecilrui individ a1 speciei, cea' dobindit5 o
prezintii numai unii indivizi.
Exist3 stilri de imunitate natural3 datorate tegurnentului qi mu-
coaselor, care reprezintii pentru agentii patogeni bariere ce nu pot fi
trecute decit prin distrugerea lor. Exist5 alte st&i de imunitate natu-
ral; datorate unor elemente humorale sau celulare, care distrug ger-
menii patogeni $i toxinele infiltrate in tesuturile vii prin fenomenul de
fagocitozi. Celulele fagocitare (leucocite, limfocite etc.) sint atrase de
microbii pAtrun$i in organism, pe care ii fnglobead qi apoi !idigerfi.
In unele cazwi, toxinele eliberate de microorganisme pot ucide fago-
citele, a ciror aglomerare formeazg puroiul. Se poate Pntlmpla ca fago-
citele s i inglobeze microbii dar sA nu-i distrug8 ; acesta constituie un
fenomen de microbism latent, care se poate acutiza in situatia cfnd or-
ganismul se giseqte in conditii deficitare. Se mai poate l n t h p l a ca fa-
gocitele s5 inglobeze microbii, sii-i fac5 nevittimiltori pentru insectele
rdulte dar sii existe posibilitatea transmiterii lor la larve, asupra ciirora
acqtia sri actioneze nociv.
Imunitatea dobindit5 reprezint8 starea de rezistenti civtigatg de
un organism In cursul vietii fat8 de un anurnit microb, datorit8 con-
iLictului ce a survenit la un moment dat intre el qi acest microb. In
cadrul acestui conflict, microbul sau toxinele lui provoacg elaborarea
de citre organismul gazd8 a unor substante specifice numite anticorpi,
care actioneazg prin neutralizarea agentului patogen (nurnit Pn acest caz
..antigen").
Un organism poate deveni rezistent fa@ de o anurnit8 specie bac-
terianii in douA moduri :
a) prin contact direct intre organism q i microbul patogen sau pro-
dusele sale de excretie. Acest gen de imunitate se nurneqte activii,
deoarece rezultZl dintr-un conflict activ fntre macroorganism $i micro-
organismul patogen ;
b) primind anticorpi specifici, care au fost fabricati de un alt or-
ganism fn cursul unui conflict activ cu agentul patogen, caz in eare
rrnunitatea se nurneqte pasivi. Imunitatea activB este cu mult mai
eficace qi mai durabil2 decit cea pasiv8, persistfnd uneori toat5 viata.
La albine rezistenta naturalg, respectiv imunitatea, joacti un mare
:-01 Pn p8strarea stgrii de silniltate. In organismul lor existB Pn mod
gbignuit o serie de gerrneni patogeni (ai paratifozei, ai septicemiei, ai
nosemozd etc.), care fnsa nu-@ pot manifesta patogenitatea decft in ca-
zuri cu totul exceptionale. In c-1 altor boli mai grave, ca loca sau as-
cosferoza, un mare numar de farnilii de albine rezist5 la imbolnilvire,
rezistenta care este transmisil ereditar gi farniliilor fiice. Mai mult, In-
cerchd s5 se provoace bolile rnai sus amintite prin introducerea in
hrana familiilor de albine a culturilor microbiene respective, fn foarte
multe cazuri aceste infectii experimentale nu reuvesc. Dr. Rousseau,
regretatul director a1 laboratorului apicol din Nice, a relatat c-3 infes-
thdu-se experimental 29 colonii de albine cu nosemti $i loca europeana,
nu s-au putut frnbolnBvi dedt 14 dintre ele, care erau cele mai slabe.
De asemenea, el a menwonat faptul (constatat de foarte rnulti apicul-
tori) cH familiile de albine aduse din alte regiuni se hboln8vesc foarte
tryor, Pmbolnivfndu-le gi pe cele locale.
h afara imcmit6tii naturale gi dobfndite, albinele rnai beneficiaza
de o armd antibacterianil, fmprumutats din arsenalul plantelor. Este
vorba de .fitoncide, antibiotice cu proprietiti bactericide ~i fungicide pe
rare albinele le iau de la anumite plante odat5 cu polenul $i nectarul
recoltat. Identificate nu numai in corpul ~i pe corpul albinei ci si in
mate produsele ei (in miere, p8stur5, cearg, lgptigor $i propolis), aceste
antibiotice conferli, produseior apicole o certi valoare terapeutic5, de
care beneficiaza nu numai familia de albine ci $i ornul. Dup5 cerceti-
brul elvetian P. Zimmermann, albinele produc ele hsele antibiotice
(prin glanda faringiang), fn cantitate rnai mare in timpul sezonului ac-
tiv, precurn qi cu ocazia bolilor. Faptul c3 s-au gasit antibiotice pe te-
glumentul dbinelor la 24 ore de la na$tere a fost considerat ca o dovadii
in acest sens.
BOLILE BACTERIENE

LOCA AMERICANA

Loca american5 este o maladie infecto-contagioas8 care atacS


puietul albinelor, moartea acestuia producindu-se In .mod obiqnuit
,
dup5 c5pgcire.
Ea este rispinditG in toate t5rile crescgtoare de albine, fiind cu-
noscut8 sub diferite denumiri ca : loca maligni, loca viscoasi sau puie-
tul putred.
Aparitia ei pe 8p5mint este semnalati inc5 din sec. I e.n. de c5trc
scriitorul roman Calurnella, ins5 numai la inceputul see. a1 X s l e a s-a
facut o diferentiere precis5 Pntre ea qi celelalte maladii ale puietului.
Etiologic. De foarte mult timp numeroqi autori $i apicultori au
bsnuit c5 exist5 mai multe forme de loci. fn anul 1904, propunindu-$i
sZi clarifice acest lucru, cercetitorul american White a descoperit in lar-
vele moarte un bacil care se deosebea de germenii lntilniti fn loca eu-
ropeans, in primul rind prin modificsrile morfologice pe care le pre-
zenta fn perioada de formare a sporilor. Era agentul patogen a1 locii
americane, care a primit numele de Baeillus larvae, White. Acesta se
prezintii ca un bastonq, lung de 2 pin5 la 5 rnicroni q i lat de 0,7 pin&
la 0,8 rnicroni, previzut de-jur-imprejur cu cili lungi care il ajutil la
miqcare (fig. 4).
S.porii bacilului larvae sint situati la mijlocul sau spre capetele
acestuia. Ei apar sub form5 de elemente ovoide, avfnd marginile cslo-
rate qi ceritrul limpede, str8lucitor, dimensiunile lor fiind de 1,l-
1.9 microni lungime ~i 0,6-0,7 microni lqime.
In perioada de formare a sporilor bacilul se scurteaz8, devine fu-
ziform, apoi protoplasma qi membrana degenereaz5 $i dispar, p u n M
in libertate sporii qi smocuri de cili sau cili izolati.
0 alt.5 caracteristica a acestui bacil este c i in cadavrele larvelor
moarte de loca americani el se g8seqte aproape in cultur8 puri, dato-
ritb propriet5tii pe care o are de a produce o substang antibiotic5 ce
^mpiedic8 dezvoltarea altor microbi.
Pentru studierea sau punerea in evident5 in scop de diagnostic a
unui germen, una din metodele utilizate frecvent in microbiologie este
cea a culturilor de laborator.
Din acest punct de vedere bacilul larvae prezintii multe dificul-
tati, el cultivindu-se foarte greu pe mediile folosite in mod obisnuit.

Fig. 4. Bacillus larvae : a - forma veqetativ8 ; b - forma sporulati ;


c - forma ciliat8
Cresterea ~i multiplicarea lili este posibilii nurnai pe medii speciale,
care contin extract de larve, extract glandular, extract de levuri sau de
morcov, gglbenu~de ou, creier, ficat, ser de iepure, de oaie, de cal etc.
La noi in tar& V. Bica si Al. Popa (1957) au folosit in acest scop
agarul ~i bulionul cu ser de cal lo'),',,.
Rezultate foarte bune de cultivare a B. larvae au fost ob-
tinute folosind un mediu de culturii stabilit de Institutul de cercet8ri
pentru apicultur5, format din lapte, galbenus de ou, agar ~i extract de
larve. Pe fondul de culoare crem a1 acestui rnediu apar, dup8 24 ore
de incubatie la 37"C, colonii punctiforrne de culoare gri-perle, care pot
sB conflueze, formind zone compacte.
Punerea in evident5 a bacilului ~i sporilor se face prin colorarea
acestora cu albastru de metilen, fuxinii diluat5, violet de gentians sau
colorantul Gram.
Rezistenta bacilului. In stare vegetativii (de bastona~) B.
larvae este destul de fragil f a t i de actiunea agentilor fizici ~i chimici.
In apa incilzitg la temperatura de 60C el rnoare in circa 10 minute,
iar sub actiunea sodei caustice sau a formolului in concentratie de 2%
el este distrus in 5 minute.
Dup5 cercetiirile ficute de Rothe in 1962, acest germen prezinti
in cultur8 o mare sensibilitate la unele antibiotice ca : teramicin8, eri-
tromicin5, penicilins $i o sensibilitate mijlocie fat5 de streptomicing $i
cloramphenicol. Dup5 Nasaroff, furazolidona administrat3 in hran5 ar
exercita o actiune bactericidg in concentratie de 1 la 200 000 $i o ac-
fiune bacteriostatic2 in concentratie de 1 la 400 000.
Sensibilitatea la bactericide a diferitelor suSe cultivate este
variabilg.
Rezistenta sporilor. Insu~irea B. larvae de a sporula, res-
pectiv de a da n a ~ t e r ela forme de rezistenti atunci cind el n u mai gil-
se$te conditii prielnice de viat5, reprezinti factorul princi,pal care ex-
plica gravitates locii americane. Rezistenw mare a acestor spori fa*
de agentii fizici, chimici sau biologici, constituie un alt factor de gravi-
tate. De regul5, bacilul se transform5 in spori dupil moartea larvei. Sub
aceast5 form5 el rezistii multi ani far3 hrani, diferiti autori (Maassen,
Hasemann, Morgenthaler) cithd cazuri in care boala a putut fi provo-
cat5 prin cruste uscate de larve vechi de 20-40 ani. In p5mht sporii'
rezist5 peste 200 zile, la soare 1-6 s8ptiimini, iar in miere peste un an.
La c5ldura uscati de 100C, sporii de loca americani mor abia dup5 8
ore. In a p i ei pier dupi 30 minute la 100@, in miere sint distru~ila
105-107C dupi 20-40 minute, iar in cear8 abia la 120C dupti 30
minute.
Fa@ de agentii chimici, sporii de B. larvae s-au dovedit, de
asemenea, foarte rezistenti. Ei suport5 actiunea acidului fenic 5% timp
de luni de zile, a alcoolului de 96" timp de 40 zile, a clorarninei 10%
si a sublimatului coroziv 0,5-1% timp de citeva zile, a solufilor de
form01 50/0 si timp de 6 ore $i respectiv o or5. Solutia caldi de
sod5 caustici 5% distruge sporii dupi 6 ore de contact, efectul putfnd
fi accelerat prin expunerea la soare a obiectelor dezinfectate.
Atit antibioticele cft ~i sulfatiazolul nu exercita nici o actiune
asupra acestor spori. htr-o solutie de sulfatiazol lolo ei isi p8streaz5
virulenta timp de peste 15 luni.
Znfecfia naturald. Imbolnivirea puietului se realizeazi prin sporii
a d u ~ ide albinele doici odati cu hrana. Sporii se g8sesc mai ales In larvele
bolnave sau moarte aflate in celulele cspacite sau descipicite de albine.
Albinele incearcs sB elimine din stupi aceste larve qi s8 curete celulele
respective, luind in felul acesta sporii pe picioruse, pe corp si mai ales
pe piesele bucale. In cursul ingrijirilor date puietului ele ii transmit qi
sporii de loca americani, odata cu liptiqorul destinat larvelor tinere
sau cu amestecul de 15ptisor $i polen ce serveste ca hranii larvelor rnai
virstnice. Totodati, albinele lucritoare riispindesc sporii in tot interiorul
stupului, pe faguri, in miere $i polen, pe peretii $i in crsp5turile stupilor,
unde ei pot sii riming ascunqi tirnp de ani de zile.
Proviziile de miere din cuibul familiei bolnave reprezint3 o sursfl
de infecfie suplimentar5. Observatiile au ar5tat c i o infecfie atenuat2
s-a reactivat prin hr5nirea puietului cu miere contaminat8 ; eliminind
aceasti miere, curba pierderilor a devenit normal&. Polenul este, de
asemenea, contaminat, intrucit tinerele albine puratoare de spori par-
ticip3 qi la inmagazinarea polenului in celule. In faguri, sporii se gssesc
nu numai in larve ci qi in afara acestora, infaqurati fntre cele douB pe-
licule nimfale. Ei r5min in cAmii$utele ce Sngroa~g peretii celulelor
chiar si dup5 ce acestea au fost curstate de albine, fiind o sursi de in-
fectie atunci cind ceara provenit5 din a c e ~ t i faguri va fi folosit5 la
producerea de faguri artificiali, f i r 5 a fi sterilizati.
Difuzarea maladiei de la o familie bolnavi la alta sgn5toas5, pre-
cum qi de la o stupinfi la alta, se face prin intermediul albinelor hoate,
care ataci qi fur8 mierea farniliilor sllbite .de boali, prin trfntori, prin
adspiltoare, prin uneltele din stupin5, prin schimbarea fagurilor de la
un stup la altul, prin hranirea cu miere infeetata, prin diferlti paraziti
ai stupului (i primul rind prin molia de cearl) qi, in sfirqit, prin cum-
p3rarea de material biologic apicol - familii, roiuri, mltci - din stu-
pine contaninate.
Introducfnd un f a g ~ e infectat intr-o familie s8nltoas8, sau
dhdu-i in hranl un triturat de larve bolnave, se reu~eqte aproape cu
regularitate sfi se hboln5veasc8 puietul acestei familii. Acela~irezul-
tat se obtine atunci cfnd se hrPneqte o familie sh5toasl cu rnierea
hat5 dintr-o familie bolnav8.
Patogenie. Transmi~iodatA cu hrana, sporii pritrund in intestinul
Iarvelor, unde gerrninead gi dupl 24 ore de la ingerare se transform5
in bacili. Se pare ins3 c5 mediul intestinal nu este prielnic pentru in-
multirea acestor gerrneni, fie datoritl aciditstii 15ptiqorului, fie din
cauza continutului de zahar qi c& multiplicarea masivl are loc in hemo-
iimfi, dup8 ce microbul a strlbutut peretele intestinal. Faptul c l ba-
cilii e f e c t u e d aceasti4 trecere de regull in stadiul de nirnfA (stadiu ce
coincide $i cu sclderea cantitstii de zahlr din intestin) explic5 morta-
iitatea prin septicemie a puietului abia dupi clp8cire. Organismul
larvei se aprira prin fenomenul de fagocitozl, Pns8 foeele ei de apl-
rare sint diminuate prin toxina eliminat6 de B. larvae in mo-
mentul distrugerii lui de clitre fagocite. S-a constatat c l toxina este ter-
rnostabiu. Hr8drea puietului de albine cu o culturl de B. lar-
vae tncllzitii o or& la 60C provoaca moartea larvelor prin intoxicare.
In aceastti situatie larvele bolnave Tqi schimb6 culoarea $i pozitia, Ins8
nu cap5tl oonsistenw vlscoas~.
Familia de albine se a p W de boa15 prin eliminarea larvelor bol-
nave, ceea ce reuqeqte in general nurnai fnainte de moartea acestora.
S-a demonstrat c l albinele sesizeaza imbolngvirea inainte ca omul
sA-gi poat5 da searna de ea $i prin actiunea de curltenie pe care o fac,
mentin farnilia htr-o stare de slnltate aparentl sau de infectie latent&
0 astfel de infectie nu diluneaz3 productivitatii familiflor de albine
respective, fnsg ea reprezinta un pericol pentru celelalte farnilii, pen-
tru ca, de Indata ee conditiile de viatfi devin neprielnice, sau activita-
tea de curgtenie diminueaza, hbolniivirea larvelor shltoase se ac-
centueaza ~i rgul, pn&atunci ascuns, devine aparent.
Evolutia locii arnericane depinde de o serie de factori. D e ~expe- i
yimental ea poate f i reprodusl in orice anotimp a1 anului - cu conditia
ca i'n stup s5 se gliseascA puiet -, in conditii naturale boala apare de
regull mai tfrziu decPt loca european8, atingind apogeul fn a doua ju-
miitate a verii. Se pare ~a boala, d e ~ mai i putin conditionat5 de factorii
de mediu decit celelalte boli ale puietului si albinelor adulte, este to-
tugi favorizats de clldurile mari din timpul verii. Ea poate apirea $i
la familiile puternice, acestea molipsindu-se de obicei odat2 cu mierea
furat5 din familiile bolnave si slgbite.
Loca arnericanri nu se vindecri de la sine. Dac5 nu se iau m6suri
imediate .de combatere, numtirul larvelor moarte sporeste neincetat.
Consistenta lor cleioasi contribuie la contaminarea albinelor qi -difu-
zarea infecgei la puiet, iar aderenw mare la pere* celulelor perma-
nentizeaz3 sursa de infeetie. In urma unei contaminsri puternice fa-
milfile de albine pier pin3 la s f i r ~ i t qverii. Cele slab infectate pot re-
zista ptnd iarna, Cnsd din cauza lipsei de albine tinere ele pier de re-
gula primsvara timpuriu sau, ceea ce este qi mai rgu, reincep ciclul
patelogic odat3 cu noua generave de puiet.
Sinaptome. In loca arnericans simptomele se refer2 la aspectul
fagurilor cu puiet bolnav qi la modific5rile pe care le suferZi larvele
contaminate.
Dup2 ce larvele mor fn celulele c%p8cite, se produc modificiri
caracteristice la nivelul cdp2celelor; acestea cap5t5 o culoare mai in-
chisi, la inceput gslbuie, devenind mai tirziu galben-brund qi brund.
Din plate! sau usor bombate, cum erau in stare normald, ele se esca-
veazs, se perforeaza sau se deqird. La inceputul bolii aceste celule s4nt
putine ~i se observg greu. Ele devin En scurt timp din ce in ce mai nu-
meroase, sfPrqind prin a ocupa in cele din urmd rarna h totalitate (fig.
5 color). Albinele nu pot curd@ sau cur5t5 greu celulele cu puiet mort,
q a h c ~ matcile
t nu pot oua En ,,,

aceste celule, fapt ce duce la apa-


ritia unui puiet dispuo neuniform,
,,impr8qtiatU, spre deosebire de
cel din farnillile sin%toase, care
este q e z a t compact. Larvele
moarte iyi pierd forma gi culoa-
rea, se Pncretesc qi se ingglbenesc,
devenind apoi crem qi 4n cele din
u r n 3 brune. In acemi timp con-
tinutul lor se transform3 htr-o
mas%vfscoas5, care se fntinde sub
form3 de filament atunci cind
se introduce Pn ea un b5t de chi-
brit g i se scoate dup3 aceea. Des-
compunerea larvei moarte justi-
fic5 denumirea de ,,puiet putred",
intrucit ea pare sti fi suferit un
proces de putrefaeie. In cazuri
recente, acest puiet degaj2 un mi-
ros caracteristic, ce nu se fntil-
n q t e in nici o alt5 maladie qi
anume de clei de timpldrie fncal-
zit sau de mucegai. Pe m5sura
trecerii timpului larvele se usuc8,
masa vfscoasti se reduce progresiv' ,
F i g . '6. .azure de i a ~ n . E i n f e c h tCIA locg
ce se trans..orm5 intr-o cojitd ail~eri~nfc
dispusa Eil lungul peretelui infe-
rior a1 celulei, de care' este strins lipit5, in asa fel incit albinele nu o
mai pot desface. Extremitatea cefalic5 a larvei apare dupA uscare ca
un mic tubercul dur,' situat ia intrarea i n . celul5. Aceasti3 r2m5~it5,se
conserv5 mult timp qi permite recunoa~tereabolii (fig. 6).
Ca aspect general, familiile de albine bolnave par demoralizate,
manifestind apatie si inactivitate, atitudine asem5nBtoare cu cea care
insote~tede obicei lipsa mitcii. Acest aspect are o mare importanw In
perioada primelor observatii de primivari, cind deschiderea stupilor
nu este recomandabilg.
Diagnosticul. La inceputul bolii diagnosticul locii americane, bazat
numai pe aspectul puietului ~i fagurilor, este adesea greu de stabilit
avind in vedere c i celulele infectate sint putin modificate, iar resturile
de larve moarte sint reduse ca numir si abia vizibile. In cazul unei in-
fectii masive, in care albinele lucritoare nu mai pot face f a t i indepir-
tirii larvelor imbolnivite, simptomele bolii devin aparente ~i diagnos-
ticul clinic este posibil.
In aceast.5 situatie loca americani se recunoagte clinic dupi :
- aspectul ,,impr5stiatC'a1 puietului pe fagure ;
- moartea larvelor dupi c5pGcire ;
- consistenta viscoasi qi filant: a larvelor moarte ;
- mirosul de clei de timplgrie incins ;
- prezenta cojilor uscate qi a butonilor cefalici in cazurile vechi ;
- aderenta la peretii celulei a larvelor moarte, atit fnainte, cit
~i dupa uscarea acestora (fig. 7 v. plan@ color).
Avind in vedere c i modificari asemantitoare ale capscelelor sau
larvelor moarte se pot uneori intilni ~i in alte boli ale puietului, ca de
exemplu in loca europeani, puietul in sac, puietul intoxicat, puietul
ricit etc., este necesar s i se recurgs, pentru precizarea diagnosticului,
la examenul microscopic. Pentru efectuarea acestui examen se va tri-
mite la laborator o portiune de 15/20 cm dintr-un fagure cu larve
moarte, ambalat in asa fel incit s i nu fie deforrnat in timpul transpor-
tului. Proba trebuie s i fie Insotiti neaparat de o serie de date privi-
toare la adresa proprietarului stupinei, numarul de familii din stupini,
numarul de familii bolnave, numirul matricol a1 familiei din care s-a
recoltat proba, data cind a apsrut boala, tratamentele aplicate qi re-
zultatul acestora etc.
Prognostic. Loca americani este o boa15 grav:, datoritc" factorilo*
mai sus aritati si anume : capacitatea agentului patogen de a sporula,
rezistenta mare a sporilor, aderenta larvelor moarte la peretii celulei qi
participarea largi a albinelor - prin incercirile lor de a elimina masa
viscoasi si crustele In care s-au transformat larvele moarte - la r5s-
pindirea infectiei, atit in stupi, cit si in exterior.
Tratament. fn combaterea locii americane trebuie, mai mult de-
cit in orice alti boali, s i se urmireasci obtinerea imei vindecsri com-
plete si durabile, in locul alteia Pndoielnice si de moment. Limitarea
actiunii de combatere numai la tratamentul medicamentos este o prac-
tic5 invechits, ne~tiintific: $i diunitoare, care nu lichideaza boala, ci
o preschimb5 in formi latenti, sursG permanents de infectie pentru
stupii ~i stupinele din jur, capabili s5 se activeze imediat ce rnedica-
mentele nu mai sint prezente in stup. 0 astfel de practici impune re-
petarea tratarnentului la nesfirqit, se soldeazi cu un consum mare de
medicamente, f i r 5 s5 contribuie la reducerea frecventei bolii. Trebuie
avut in vedere c i medicamentele, oricare ar fi ele, nu actioneaza decit
asupra formelor vegetative ale agentilor patogeni qi numai asupra ace-
lora care se giisesc 'n organismul larvelor (sau albinelor Pn cazul bolilor
acestora). Ele nu au efect asupra sporilor qi nici asupra germenilor
care se g5sesc pe faguri, in miere, in polen, pe peretii stupului sau pe
corpul albinelor.
La fel de greqiti este qi practica de a se trata numai farniliile re-
cunoscute ca bolnave, stiut fiind c5 in specificul familiei de albine,
format5 din zeci de mii de indivizi, in momentul cind semnele de boa15
au devenit vizibile deja in jur exist5 si alte familii contaminate, sau
care se vor contarnina in perioada imediat urm5toare.
In s f i r ~ i t ,in actiunea de combatere trebuie s i se mai tini seama
c i familiile de albine slabe nu sint in m3sur5 s3 valorifice tratamen-
tul, intrucit acesta, oricit de eficace a r fi, nu poate s5 compenseze in-
capacitatea acestor familii de a elimina materialul infectat, de a inlo-
cui - prin inmultire - larvele moarte, de a produce in cuib cgldura
de care depinde o bun5 rezistenti organic5 si, in acela~itimp, d e a-si
aduna ~i hrana necesari.
Tinind cont de aceste principii unanim recunoscute ca valabile,
misurile care se iau intr-o stuy'n5 bolnavi de loca americani trebuie
s i vizeze dou5 obiective ~i anume :
a. Inactivarea formei bacilaie a agentului patogen si crearea in
sinul familiilor de albine a unor condifii impsoprii pentru germinarea
sporilor.
b. Asanarea stupilor prin distrugerea sporilor.
Primul obiectiv se realizeazii prin tratamentul medicamentos qi
are ca rezultat incetarea mortalitifii la puiet qi restabilirea capacitiitii
productive a familiilor bolnave.
A1 doilea obiectiv poate fi atins prin distrugerea materialului in-
fectat, prin transvazarea albinelor si prin dezinfectie, el urmind s5 im-
piedice reaparitia bolii in stupinii dup5 incetarea tratamentului medi-
camentos.
In tratamentul locei americane sulfamido-krapia qi antibio-tera-
pia au dat rezultate satisfiiciitoare, ele omorind sau impiedicind inmul-
tirea B. larvae, f5ri ins5 a avea vreo influent5 asupra sporilor.
Din grupa sulfamidelor se remarc3 polisulfamida (plurisulfanul sau
suzotrilul) si sulfatiazolul, iar din grupa antibioticelor oxitetraciclina
(teramicina), si, intr-o oarecare misur5, tetraciclina, eritromicina si
cloramfenicolul. De mentionat c5 in S.U.A. sulfatiazolul nu este apro-
bat pentru combaterea bolilor la albine, din cauz5 c5 este greu degra-
dabil, iar rezidiile pot s5 contamineze mierea.
Cantitstile necesare de medicament pentru tratamentul unei fa-
milii de putere medie sint in general de 3 g substant5 activi pentru
sulfamide qi de 1,5 g pentru antibiotice. In ce priveste doza folositi,
aceasta consti din 1 g substant5 activi, repetati de trei ori la interval
de 7 zile - pentru sulfamide - si de 0,5 g, repetatti tot de trei ori din
7 ln 7 zile, pentru antibiotice.
Dintre medkamentele mai sus-amintite, sulfatiazolul $i terami-
cina se bucur5 de aprecieri unanime in ceea ce prive~teeficacitatea ?n
tratamentul lomi americane ~ i in , consecintii, sint folosite cel mai frec-
vent Pn acest scop.
Sulfatiazolul se g5se~tein comert sub form5 de solutie 20"/", o
fiolzi de 10 ml continind 2 g substant5 activ5.
Terarnicina este un antibiotic cu spectru l a g antibacterian, avind
avantajul fat5 de sulfatiazol c3 este eficace si in loca. europeang, care
Pnsotegte sau se confundi uneori cu loca americanii. Se prezinti ca o
pulbere galbenii gi necesitB conditii de p5strare deosebite - la rece qi
intuneric - pentru conservarea proprietifilor terapeutice.
Ambele medicamente se administreazi3 la farnilia de albine fie
sub form5 de solutie sau suspensie In sirop de zahBr, fie in past5 de
zahgr sau ln zahiir pudrzi. Indiferent de forma de administrare, este
necesar ca substanta medicamentoasli sii fie bine omogenizatfi fnmasa
preparatului respectiv, in aqa fel hcPt sA respecte cu rigurozitate doza
stabilia pentru fiecare farniLie de albine.
Prepararea siropului medicamentos se face h felul urm5tor :
- se dizolvii cantitatea necesarzi de medicament intr-o cantitate
mic5 de apii fiartA qi r5citA ;
- se amestecg solutia obtinuti in cantitatea de sirop calculatg
pentru nurnlirul familiilor ce vor h tratate, cunoschd cg pentru sul-
famide se recornand5 o concentratie medicamentoasil de 1h (o fiol5
de 10 ml sulfatiazol 20% la 2 litri sirop), administrindu-se pentru fie-
care familie cite un litru, de trei ori, la 7 zile interval iar pentru anti-
biotice (In spetg pentru teramicin5) amestecul const5 din 1 g la
un litru sirop, adrninistrfndu-se cite 0,5 1 de 3 ori la 7 zile interval.
Solutia de teramicin5 in sirop de zah5r poate fi administrat5 nu
numai in hrhitor ci si prin stropirea fagurilor, puietului gi albinelor.
Se vor respecta concentratiile, dozele qi intervalele dintre administrzri
aritate mai sus, iar stropirea se va face cu un pulverizator, in aqa fel
incit siropul sg nu curga de pe faguri sau albine, cidoar s5 le umecteze.
Se va avea de asemenea grijii sii se evite furtigagul, in care scop tra-
tamentul se va face seara, iar urdinigele la stupi vor fi reduse. .
Institutul de cercetare qi productie pentru apiculturg din R. S .
Romhia a realizat produsul Locamicin, care contine 2,5%0 teramicin6
in zahgr pudri gi se administreazii in 5-6 doze a cfte 100 g la inter-
val de 5 zile.
In aplicarea tratarnentului medicamentos trebuie respectate urm5-
toarele reguli :
a. Farniliile de albine tratate vor primi doza total5 de medica-
ment, fiind contraindicatA sistarea adrninistriirilor prescrise in .momen-
tul dispariti-kisemnelor de boalg..
b. Tratarnentd se aplicii nu nurnai familiilor bolnave, ci htre-
gului efectiv de-albine din stupina respectivli. Familiile slabe dar active
vor fi unite inainte de tratament, iar cele slabe $i totodatit bolnave sau
iipsite de dinamism vor f i distruse.
c. Protectia asigurau prin tratamentul medicamentos trebuie s l
se extindii pe o perioadl suficientl de timp, pentru a permlte efec-
tuarea in acest interval a lucr5rilor de asanare a stupilor bolnavi prin
distrugerea sporilor. Este necesar deci ca tratamentul 65 fie continuat qi
in anul urmiitor, htrucft pentru schimbarea tuturor fagurilor, atunci
cfnd in stupin5 sint multe familii bolnave qi nu se pot jimprurnuta faguri
de la familiile s&n5toase, este nevoie de o perioadl de cel putin 2 ani.
Tratamentul trebuie terminat cu 15 zile fnainte de culesurile
principale.
Ca linie de conduit& distrugerea (sacrificarea) va fi aplicats in
urm5toarele cazuri :
- la toG fagurii cu puiet bolnav ;
- la familiile slabe atinse de boa15 ;
- ill cazurile sporadice de boal5, care apar intr-un teritoriu con-
siderat pfni atunci ca indemn ;
Ea trebuie s5 fie insotit5 neaplirat de tratamentul medicamentos
a1 tuturcr farniliilor din stupin5 ~i eventual de transvazare. Sacrificarea
se execug grin asfixiere cu bioxid de sulf (realizat prin arderea sulfu-
h i ) , in momentul in care toate albinele sint in interiorul stupului.
Prin lege se prevede acordarea de despigubiri pentru sacrificarea
familiilor de albine ordonatti de rnedicul veterinar, cu conditia ca im-
bolniivirea s5 fi fost anuntatg in t e m e n de 48 ore de la data cind a
fost constatat& iar proprietarii si5 fi luat toate m5surile necesare pen-
tru prehtlmpinarea frnboln5virii
Transvazarea albinelor, cunoscut5 ~i sub denumirea de metoda
roiurilor artificiale, constti din eliminarea puietului bolnav $i plstrarea
albinelor, printr-un procedeu ce amintegte roirea natural& Ea poate f i
simp12 sau dubl5. Transvazarea simpla se practicl de regulii fn modul
urm5tor : cind albinele sint toate in stup, de preferinti! seara, sint pe-
riate (tmgreunii cu matca) htr-o 18digi goal5 (sau roinitg), prevAzut8 cu
un cistern de aeratie. Acest roi artificial se duce undeva la rece $i htu-
neric (2ntr-o pivnita de exemplu), unde se tine far8 hrang tirnp de
2-3 zile, phi3 ce albinele hcep s5 cad3 pe fundul lsditei, sl5bite de
foame. La sffrqitul zilei a treia, sau cel rnai curind dup5 48 ore, roiul
este mutab htr-un stug curat qi clezinfectat, prev5zut nurnai cu faguri
artificiali. Aici albinele primesc hranA din bebug (miere neinfectatg,
sirog de zahk), Xu care se administreas 1 g de sulfatiazol. Metoda este
aplicaba insti numai- prim5vara $1 vara, pentru ca albinele sg aib2
timp sP creascri fagurii $i generatiile de puiet necesare unei bune ier-
nAri. Pentru acelqi motiv ea nu se recornand5 dedt la familiile puter-
nice, sau devenite puternice prin unire, precum $i la farniliile realizate
prin adunarea faguriior cu puiet de la familii infectate. DupE transva-
zare, intreg echipamentul de faguri din stupii infectati va fi reformat
aSa fel fncit s5 nu ocazioneze raspindirea gerrnenilor existenti In
miere $i ceara), iar stupii $i tot. echipamentul care a venit In contad
ca ei vw f i dezinfectati.
Dezinfectia trebuie f i c u t i la intreg materialul care a venit In
contact cu sporii B. larvae : stupii, hrinitoarele, uneltele si echi-
pamentul de lucru, vatra stupinei etc. Operatiunile de dezinfectie tre-
buie ficute cu cea rnai mare grij5.
Stupii impreuni cu caturile, corpurile, podisoarele si celelalte
p5rti lemnoase se dezinfecteaza cu o solutie de soda caustic5 4/0 in
doui reprize. Mai intii se face o Pmbiiere de suprafatti pentru inmu-
ierea ~i degresarea resturilor de ceari, propolis, pete de diaree, mur-
dirie etc. Se curit5 apoi aceste resturi printr-o rizuire minutioasi, in-
sistindu-se rnai mult la cr5ptituri $i incheieturi. Se spa15 apoi cu aceeasi
solutie si se lasi la soare timp de cel putin 6 ore, dup5 care se inde-
psrteazi soda p i n cl5tire cu multti ap5, se usuc5 si se revopseste exte-
r-iorul stupilor. Dezinfectia stupilor se rnai poate face si cu solutie de
formol 4",!", in care caz echipamentul trebuie tinut sub actiunea dezin-
fectantului timp de 6 ore, sau cu o concentratie de 10"/0, in care caz este
necesar: o expunere de nurnai o or5.
Uneltele si utilajele metalice se dezinfecteazi prin flambare, iar
echipamentul de pinzti prin fierbere timp de 30 minute.
Se distrug prin foc in aer liber : albinele care au fost asfixiate,
albinele moarte si resturile care au fost in stup, stupii vechi care nu
rnai merit5 s i fie dezinfectati, obiectele din paie sau trestie etc.
Mierea provenit5 din stupii infectati se sterilizeaza prin diluare
cu o cantitate egali de apti ~i prin fierbere pin5 cind revine la volumul
initial, neputind sti fie ins5 comercializati sau data in hrana albinelor.
Fagurii nu pot fi dezinfectati in conditii de stupin5 $i nici n u me-
rit: cheltuiala si volumul mare de munc5 necesitat de aceasti3 operatie,
ei putind fi valorificati in mod mult rnai eficient prin ceara rezultati5.
Imbiierea lor prin lichide antiseptice n u d i rezultate, intrucit dezin-
fectantul nu p5trunde in celule si nici in larvele uscate. Nici sterili-
zarea cerii nu se poate face de ctitre apicultor, ea necesitind mentinerea
acesteia la o temperaturs umed5 de 120'0 timp de cel putin 30 minute,
ceea ce nu se realizeazi in topitorul solar sau prin fierbere in ap5, ci
numai in autoclave cu vapori sub presiune. Pe de altti parte, motive de
ordin igienic se opun ca apicultorul s5 se ocupe de fagurii contaminati,
pentru c5 el intirzie in felul acesta eliminarea agentului patogen din
stupins. In aceastg situatie, procedeul cel rnai indicat este ca fagurii
in cauzi s5 fie ambalati cu grijti qi predati la centrele de colectare, cu
mentiunea express c5 provin din familii de albine bolnave de locti
american5.
In cazul unui mare numtir de faguri noi, infectati, aceqtia vor f i
dezinfectati (exceptindu-se cei cu semne de boala) cu vapori de for-
mol, depozitindu-se fagurii in dulapuri sau in camere bine inchise, fn
care se supune la inc5lzire (pe un reqou de ex.) o cantitate de formol
comercial.
Specialisti ai Laboratorului veterinar din Nice-Franta consideri
cti cel rnai eficace ~i rnai economic dezinfectant pentru apiculturti este
hipocloritul de sodiu, el dovedind o mare putere sporocid8. Dupti o in-
muiere a fagurilor infectati timp de 30 minute intr-o solutie uzuali de
hipoclorit de sodiu, s-a constatat c5 sporii de B. larvae iqi pierd capa-
citatea de germinare. Dezinfectantul in cauza nu este toxic pentru
albine, iar fagurii dezinfectati sint bine acceptati de catre acestea.
fn mod practic, combaterea locei americane intr-o stupin5 bol-
nav5 se va desfasura dup5 urmZtorul protocol :
- controlul tuturor familiilor de albine, pentru identificarea fa-
miliilor bolnave, a celor slabe, precum si a fagurilor cu mult puiet
bolnav ;
- distrugerea familiilor bolnave, in cazul cind sint slabe, precum
$i a fagurilor cu mult puiet bolnav din familiile cu populatie normal5 ;
- unirea familiilor slabe ;
- aplicarea tratamentului medicamentos la toate familiile din
stupins.
- mutarea farniliilor in stupi dezinfectati, dup5 disparitia sem-
nelor de boa18 ;
- in cazul cind sint putine familii bolnave se recornand5 trans-
vazarea albinelor $i reformarea intregului echipament de faguri, pen-
tru lichidarea focarului de infectie $i de asemenea pentru scurtarea
perioadei de carantini. Transvazarea se va face pe foi de faguri artifi-
ciali, cind ea are loc in prima jumitate a anului, sau pe faguri goi,
proveniti din farnilii sinitoase, cind operatia are loc in a1 doilea se-
mestru al anului. In acest ultim caz, dupa ce albinele au consumat
doza de medicament (0,5 g teramicin5 sau 1 g sulfatiazol intr-un litru
sirop), cuibul familiei va putea fi completat cu faguri cu miere si po-
len, proveniti de asemenea de la familii siin5toase ;
- dezinfectia stupilor infectati ~i a echipamentului lor, dup5 mu-
tarea familiilor sau transvazarea albinelor ;
- dezinfectia profilactic3 a tuturor stupilor cu ocazia punerii
la iernat, cPnd se va scoate $i reforma un numzr cit mai mare de fa-
guri de cuib din fostele familii bolnave. In cazul cind m3rimea stupi-
nei permite, se vor reforma toti fagurii acestor familii, ei fiind inlo-
cuiti cu faguri cu miere qi polen proveniti din familii s h i t o a s e ;
- in anul urmHtor stupina va fi tratat5 chiar dacH nu au ap5rut
semne de boal3.
Prevenirea. Pentru a preintimpina aparitia locei americane se re-
comandii respectarea cu strictete a regulilor de profilaxie general3 -
descrise pe larg la capitolul respectiv -, avind ca scop de a evita pi-
trunderea sporilor in stupin5 sau, c h d acest lucru nu a reuqit, de a
opri riisptndirea lor la celelalte familii de albine.
Fortificarea farniliilor - realizats prin metodele cunoscute -
are ca rezultat sporirea rezistentei naturale si a fortelor proprii de
apirare, ea constituind un auxiliar pretios Pn lupta b p o t r i v a bolilor
in general qi a celor contagioase In special.
Loca americanfi este o boa15 declarabili, supusa restrictiilor sani-
tare veterinare. Ea atrage carantinarea stupinei pe o perioadii de 60
zile de la disparitiasemnelor de boa18 $i dupa executarea -dezinfectiei
finale.
LOCA EUROPEANA

L o ~ aeuropezn5 este o boali infecto-contagioas8 a puietului d e


dbine, dar, spre deosebire de loca american5, a c8rei etiologic este
!qii~e stabilitg, la aparitia ei participg (intr-o m5sur5 care nu a putut
f i precizat5 pin5 In prezent) mai multe specii bacteriene.
Denumirea bolii ar putea face s5 se mead5 c51 aceastg maladie nu
exist8 deeit in Europa. Ea este IntPlnitB 4nsB pe toate continentelc qi
in toate @rile cresciitoare de albine, fiind cunoscutti pi sub denumirea
de loca benign5 sau loca urit mirositoare. De altfel, pPn5 fn 1906 cele
dou3 loci nu erau diferentiate, ele fiind cunoscute numai sub numele
de .,foulbrood" (pniet infectios sau loc5). Phillips a fost acela care,
scriind introducerea la lucrarea lui White (1906) despre bacteriile din
stupini, a klosit pentru prima datii termenii de ,,europeanU $i ,+me-
rican" pentru a accentua deosebirile dintre cele dou3 forme de loc5.
Etiologia locei europene este complex5, datoritrl faptului cZi fn in-
testinul larvelor bolnave sau moarte de aceastii boa13 se IntPlnesc mi-
crobi diferiv qi anurne : Bacillus (Streptococcus) pluton, Bacillus alvei,
Bacterium eurydice, Bacillus orpheus (laterosporus) qi Streptococcus
apis (fig. 8).
Nu s-a ajuns Pnc5 la o unanimitate de p k e r i fn ceea ce p r i v e ~ t e
adevaratul agent cauzal. Unii autori (White, Wille, Alexandrova) con-
siders c5 bacteria care provoac3 boala este Bacillus pluton, iar celelalte
sint bacterii secundare, de asociatie, care fqi exercitg influenta v8t5-
miltoare numai dup5 ce infecva principal2 s-a produs.
Autorii germani (Borchert, Morgenthaler) socotesc ins8 c5 toti mi-
crobii mai sus amintiti pot reproduce - unii singuri, altii asociati fntre
ei - forrne independente de boal8, scindfnd ceea ce este in general cu-
noscut sub denumirea de ,,loca europeanGU En trei maladii distincte si
anume :
- loca european5 provocat5 de Bacillus pluton ;
- loca benign& avind ca agenti cauzali B. alvei, laterosporus,
gracilesporus ~i apidarium ;
- pnietul acru (otetit), determinat de Streptococus apis.
Totu~i,pentru a nu crea eonfuzii in mintea apicultorilor, mzii ales
c5 evolutia $i sirnptornatologia formelor de boa15 mai sus amintite sint
foarte asem8niltoare iar tratamentul este acelagi, vom descrie in con-
tinuare acest sindrom sub denumirea generics de loca europeang.
Speciile ba.cteriene intilnite in l o ~ aeuropeang prezint5 - men-
tionate pe seurt - m 5 t o a r e l e caractere :
- Streptococcus pluton este un microb polimorf, cel maj adesea
rotund, cu dimensiuni cuprinse intre 0,5 si 1 micron, prezentindu-se
;ub form3 de elemente izolate, in l8nti~oaresau in gr5mezi. El este
imobil, nu sporuleaz5 si poate fi colorat cu metoda Gram. Numele de
Streptococcus (in 1ocul.celui de Bacillus), i-a fost dat de Bailey in anul
1956, data cind s-a reugit cre~terealui In cultur8, pe medii spwiale.
In ceea ce priveste rezistenta, Streptococcus pluton poate f i p5s-
trat in suspensie apoasi la temperatura laboratorului timp de 7-10
zile, in sirop de zahir 16-20 zile, iar in cadavrele larvelor pin5 la un
an. Sub actiunea formolului lo,',),perrnanganatului de potasiu 0,5OlO,
sodei caustice 2OiO si fenolului 3(',6, microbul este distrus d u p i 5 minute.
- Bacillus alvei are forma unui bastonas lung de 2,7 microni $i
lat de 0,8-1,2 microni. El este n~obil,Gram-pozitiv si produce spori.
Rezistenta sporilor este destul de mare. Ei rezistii la fierbere timp de
36 minute, in timp ce forma vegetativii moare d u p i 5 minute. Per-
rnanganatul de potasiu 2-4/0 ii distruge dupa 2-7 ore, iar in concen-
tratie de 5jo dupii o orii.
- Bacterium (Achromobacter) eurydice se prezinti sub form5 de
bastonase izolate sau perechi, cu estremititile rotunjite si cu dimen-
siunile cuprinse intre 1,2-1,5 microni. El este usor cultivabil, Gram-
negativ ~i n u sporuleazi.
- Bacillus orpheus (Laterosporus) are forma unui baston+ drept,
cu extremititile rotunjite. El sporuleazii, sporul luind naStere pe una
din partile laterale ale bacilului, la mijlocul lungimii lui.
- Streptococcus apis, numit a l t i d a t i Str.eptococcus faecalis, este o
bacterie oval5 cu dimensiuni de 0,7-0,9 rnicroni. Are aptitudinea de
a produce acizi, ceea ce face ca mediile de laborator pe care este culti-
vat, sau puietul de albine omorit de acest gerrnerl s i exale un miros
acru, de otet.
Dupi F. E. Moeller (,,La sant4 de l'abeille" martie-aprilie 1980),
la inceputul bolii frotiurile provenind din larve infectate cu locii euro-
peani, colorate cu safranini sau alti coloranti potriviti, prezinti la
examenul microscopic aproape nurnai S. pluton. Pe m i s u r i ce trece
tirnpul, imbolnivirea afecteazi mai putin larvele tinere si mai mult
larvele virstnice sau prenimfele. Dup5 cca. trei siptimini aproape tot
puietul mort este de tip prenimfal. Cind acesta a fost examinat mi-
croscopic, n u s-a mai giisit S. pluton ci numai B. alvei. In aceasti fazii
colonia rispunde foarte bine la tratament iar puietul redevine normal.
In cazul c h d coloniile respective supravietuiesc peste iarn5, ele vor
rimine in general sinitoase in sezonul urmitor, dar alte colonii din
stupina in cauz5 pot sli traverseze ciclul descris mai sus.
Patogenie, evolufie, transmitere. Odati cu hrana primitii din par-
tea albinelor doici, microbii sint introdusi in intestinul larvelor, unde
ei se inmultesc si elimini toxine. Inmultirea microbilor se face pe
seama hranei existente in intestinul larvei, ceea ce duce la slabirea
acesteia. P e de a l t i parte, toxinele pitrund prin peretele intestinului
in tot organismul, producind grave perturbiri fiziologice, imbolniivirea
si, in cele din u r n s , moartea larvelor.
Declansarea, agravarea si extinderea bolii s h t favorizate de o se-
rie de factori, care actioneaza fie prin slibirea rezistentei naturale a
familiei de albine, fie prin exaltarea virulenpi germenilor microbieni.
Printre aceqtia, sezonul qi puterea farniliei d e albine joac3 rolul oel
mai important, loca europeang fiind mult mai frecvent.3 primtivara $i
la familiile slabe, impachetate necorespunz5tor, avind hran5 insilfi-
cient5 sau de slab5 calitate. Boala apare, de obicei, in lunile aprilie-
mai si se manifest5 in rnod diferit - uneori cu intermitente, alteori
continuu - pin5 toanma tirziu, cind c r e ~ t e r e apuietului inceteaz5. (251-
dura din timpul verii sau aparitia unui bun cules fac boala sB regre-
seze, uneori intilnindu-se chiar vindec5ri spontane. In cazul cind clup5
un cules principal nu se asigur5 albinelor un cules de intretinere, se
creeaz5 in farniliile de albine respective conditii pentru reaparitia bolii.
Larvele bolnave constituie principala sursi de infectie. fntr-o fa-
milie puternic5 albinele elimin5 din vreme aceste larve, iar conditiile
bune de hran5 ~i cildur5 de care beneficiaz5 puietul ii permit sri re-
ziste la contaminare.
Transmiterea bolii in interiorul stupului se face prin albinele lu-
crstoare, care Pndep5rteazii larvele bolnave sau moarte $i prin albinele
doici, care hrinesc atit larvele recent infectate cft si pe cele sin5toase.
Streptococcus pluton a fost intilnil frecvcnt in glancli,lc s :I 1'I \ L I : . ~
ale albinelor doici. Poltev si Alexandrova au intilnit deseori S t r e ~ t o -
coccus pluton in ovarele matcilor provenite din pris5ci infectate' cu
loca european5. Aceiasi autori au stabilit c5 cel rnai periculos rezervol-
de conservare a1 acestui germen sfnt fagurii cu piisturfi.
Transmiterea maladiei in interiorul stupinei se produce prin
pridarea (furtisagul) familiilor sl5bite de boal5, prin r5t5cirea albine-
lor in timpul culesului, prin trintori (care piitrund in orice stup), prin
diferiti paraziti sau pridgtori (molia de cear5, viespea), prin apicultol-ii
care schimb5 fagurii si albinele din stupii infectati in stupi s5n5to~i
sau care lucreazi f i r 5 s 5 - ~ i dezinfecteze mfinile, uneltele sau echipa-
mentul de protectie.
Transmiterea infectiei in toat5 regiunea sau dintr-o regiune in
alta se realizeazii prin f u r t i ~ a g ,prin erori de zbor, prin trintori, prin
stup5rit pastoral ~i prin cumpiir5ri de material biologic apicol din stu-
pine infectate.
Sirnptomatologie. La inceputul bolii sau in formele uyoarc de
boa15 familiile de albine atinse de loca europeanii se deosebesc greu de
cele s5nitoase, intrucit activitatea lor se p5streaz5 nemodificat.5, iar
m5tcile reuSesc s5 inlocuiasc5 larvele bolnave eliminate de catre al-
bine. Abia dup5 trecerea unei perioade de timp boala devine aparent5,
prin depopularea familiei de albine ~i prin mirosul acru sau de putre-
factie ce se degaj5 la deschiderea stupului. Unul din semnele caracte-
ristice consti in faptul c5 boala atinge de obicei larvele tinere de 3-4
zile, care mor fnainte de a fi c5pAcite. Nurnai in cazuri rare ~i intr-o
proportie redusii se constat5 imboln5viri la larve mai virstnice ~i res-
pectiv mortalitiiti la puietul c5pGcit.
La inceput aspectul fagurilor este normal. Cind maladia s-a de-
clarat, se constati o depunere neuniformii a puietului, apare aspectul
de puiet fmprg~tiat,datoritii faptului cZi miitcile a u instimintat celulele
cu puiet bolnav mai tirziu, dup5 ce albinele au r e u ~ is5 t elimine acest
puiet.
fn prima faza a imbolngvirii larva devine mai transparent: si mai
turgesccntri' (cu inveli~ulintins), ceea ce face ca traheele qi tubul ei di-
gefitiv s5 fie vizibile. Dups putin timp ea i ~ pierde i turgescenta, corpul
devlne flasc (se inmoaie) ~i se segrnenteazj (se increte~te).Ca urmare a
mi.sc5rilor agonice, corpul is schimb5 pozitia normals, se r5suce~tesi
poatp apgrea cu partea dorsal5 sau ventral5 spre dcschiderea celulei
(fig. 9).
Pe m j s u r j ce procesul patologic avanseazg, larvele bolnave sau
n1c:;rte Ir;i sc!limbfi culoarea, care din alb-sidefie cum este in stare nor-
mals, se ingslbeneste, devine apoi galben-cafenie :i in ce1.e din i:r.mi
r-:?are inchis, chiar ncgricoas5. Continutul corpului se descnmpune si
t.m:+n5 uneori un miros de putrefactie, alteori acru sau arornnl. SF pare
cj, mirosul variazs In functie de specia germenilor care predominli In
prxesul de descompunere a! larvelor. Cind organismnl este invadat in
m a i mare ingsurg de R. alvei mirosul este de putrefactie, iar cind pre-
domin5 Stre~tococcus a ~ i s sau
Bacterium e&ydice, larveie erna-
n5 un miros acru sau aromat.
De reguli, corpul larvei nu
se transform5 Intr-o mas5 vis-
coas5 sau filant5 si nici nu aderci
la pcretii celulei, in asa fel incit
scoaterea si eliminarea larvelor de
catre albine sint uyor de realizat.
Prin deshidratare, corpul larvei se
transform5 cu timpul intr-o cojits
cenuqie sau brun5, usor detaqabili.
Aceasta este forma clasici
de Inca european5, in care morta-
litatea puietului dup5 cipacire se
intilne$te foarte rar si in nurniir
mic.
Exists ins5 ~i unele forme
atipice cle loc5 europeanii, care se
diferentiazs de fonna clasicg prin
unele mici caractere qi in special
prin virsta larvelor atinse. In
acest sens, pe teren pot fi intil-
nite 'Lrei cazuri si anume :
a. Larveie atinse sint foarte
. ! puiet bolnav da
k l a . 9. F R Z U ~ ~cu
tinere $ mgr
i cu mult Pnaintv de
loca euro;;lea.nd cSp5cire ; cadavrele sirlt negre,
lucitoare, f5ra miros, de ccnsis-
tezjii mucoas5. Aceast5 f o r m i poate s5 fie asociata cu loca europeana
clasic5.
b. Larvele atinse sint in celule cZp5cite ; culoa~ealor ests cenu-
SIC, co~sistentamoale, mirosul lipseste.
c. Larvele atinse slnt in celule dp5cite ; culoarea lor este casta-
nie, ele sint putin deformate, contiutul p5stos, uneori uqor vfscos.
filant. NLirosul gretos poate s5 existe sau nu, Pn funeie de germenii
prezenfi. Gip5eelele pot fi scobite, perforate $i de culoare mai incnisi.
Aceast5 form5 poate sP fie confundat3 cu loca americani ~i de aseme-
nea cu paraloca.
Se citeaz5 cazul unor familii foarte puternice la care puietul a
inceput s5 devinl bnpriiqtiat ca $i cum calitatea m5tcilor ar fi lfisat de
dorit. 35nuindu-se c5 ele aveau loc5 european5 dar c5 larvele boinave
erau scoase din stup inainte ca omul s5 poat5 constata imbolngvirea,
aceste colonii au fost supuse unui tratarnent cu streptomicin5 (trei ad-
ministrgri de cite 0,5 g la patru zile interval). In urma acestui trata-
ment puietul a redevenit normal, sin5tos qi compact, dovedindu-se ast-
fel cfi era intr-adev5r vorba de loc5 europeang.
Paraloca. Se deosebe~tede loca european5, fiind tipic5 prin faptul ca
atac5 larvele fnainte qi dup5 c5p5icire. Agentul patogen se consider5 a
f i Bacillus paraalvei, inrudit cu Bacillus alvei. La puietul nec5piicit
semnele sint aceleqi ca In loca european5, iar la puietul c8pScit lar-
vele devin vfscoase qi degaj5 un miros de putrefactie. Euloarea lor
este g5lbuie uneori brun ro~iatic2.
Diagnostic. Loca europeanil clasid se recunoqte clinic dupii
mortalitatea puietului inainte de dpiicire, dupii culoarea galbenB a
larvelor, dup5 consistenta nevfscoas5 qi nefilana a acestora $i dup2
neaderenta la peretii celulelor.
Situatia este rnai dificil5 in cazul fonnelor atipice de locri europeanii.
Exist2 astfel de cazuri, provocate de regulfi de B. alvei, care pot f i
confundate cu loca arnericana, deoarece puietul moare dup5 ciipiicirc,
c5p5celele sint fnchise la culoare qi perforate, larvele moarte sfnt de
culoare ciocolatie, iar continutul lor este viscos ~i filant. Se considers
c5 ele pot fi totuqi deosebite dup2 urmtitoarele trei semne :
1. Cind se Pncearcii extragerea larvei moarte cu un beti~orcon-
tinutul ei se poate intinde, ins5 filarnentul este mult mai scurt decit in
loca arnerican5 (1,5 cm !n loca europeanfi, fat5 de cca. 3 cm in loca
american5).
2. Gojiple Pn care se transform2 larvele moarte nu sfnt lipite de
peretii celulelor.
3. Mirosul nu este puternic, de putrefacge sau de clei de timpl5-
rie, ci este uneori acru sau in cele mai multe cazuri lipseqte cu totul.
Un diagnostic precis poate fi stabilit in laborator prin metode bac-
teriologice.
Prognostic. Mai putin gravli d&t loca americanli, exist5 cazwi in
care loca europeang poate sH dispar5 spontan. Cel rnai adesea ea persist5
de o manierg ascunsfi, compromitfnd recolta prin slabirea familiilor
Alteori ea provoac5 chiar inoartea coloniilor de albine. Prognosticul este
favorabil in cwul formelor uqoare, clnd boala este descoperia din vreme
$i tratarnentul se aplicii la prirnele semne. El este fnsg nefavorabil
atunci cind familiile de albine sint slabe sau cind conditiile naturale
sint neprielnice pentru apiculturii.
Tratament. In tratamentul locei europene sulfamidele sint f5ri
efect. Singurele care au o eficienti recunoscutii sint antibioticele, dintre
care cele rnai bune rezultate au fost obfinute prin intrebuintarea tera-
micinei ~i streptomicinei. Teramicina prezintii avantajul cii are o sfer8
antibacterianil rnai mare, in care i n t r i multe specii bacteriene conditionat
patogene, unele virusuri si, ceea ce este rnai important, intr5 si Bacillus
larvae, agentul locei americane.
Rezultate bune s-au obtinut, de asemenea, ~i cu ajutorul altor anti-
biotice, cum a r f i eritromicina, tetraciclina, aureomicina si biomicina.
In cazurile de locii europeani atipici (in special a celor care riscii sB
se confunde cu loca americanii) cele rnai bune r e z u l t n t ~s-au obtinut cu
ajutorul tcramicinei si Itanamicinei.
In linii mari, recomandiirile privind tratamentul in loca arnericang
sint valabile s i pentru loca europeanii, atit in ce priveste terapia pro-
priu-zis5, cit si tehnologia combaterii in ansamblu.
In aplicarea tratamentului trebuie sii se tins seama de urm5toarea
linie de conduit5 :
a. Tratamentele medicamentoase nu actioneaz5 decit asupra agen-
filor patogeni care se giisesc in organismul larvei si numai asupra for-
melor de inmultire. Nu trebuie pierdutii deci din vedere impo~tanta
m5surilor de profilaxie sanitari, rnai ales in ce priveste dezinfectia
materialului apicol.
b. In stupina in care s-a constatat boala trebuie tratate toate fami-
liile de albine, nu numai cele bolnave. Familiile slabe vor fi unite fnainte
d e tratament, iar cele slabe si in a c e l a ~ itimp bolnave vor fi distrust.
c) Antibioticele se folosesc in dozi de 0,5 g pentru o familie de
albine, repetatii de trei ori la interval de 7 zile. Administrarea 101-
se poate face in sirop de zahiir sau prin puclraj, dozele trebuind s5 fie
riguros respectate, fiind contraindicata suspendarea trata~nrntuluiin rno-
mentul disparitiei semnelor de boalii.
Practic, un flacon de streptomicinii, care contine 1 g substant5
activi, se dizolv5 rnai intii in cca. 50 ml a p i fiarti $i riicitii, dupii care
se amestecii intr-un litru de sirop 1 : 1 (in timpul verii) sau 2 : 1 (pri-
mgvara), obtinindu-se douii doze a 0,5 1 de sirop medicamentos. Tra-
tamentul complet a1 unei familii de albine necesitii trei doze (1,5 litri)
sirop medicamentos, continind 1,5 g streptomicinii, aplicate la interval
d e o siiptiirninii. ltn cazul apliciri medicamentului in stare uscat5, con-
tinutul flaconului de streptomicinii se amestecii treptat (mai intii intr-o
cantitate mica si apoi in cantitatea totalil) cu 200 g zahiir pudri, rezul-
tind doui doze de preparat medicamentos. Tratamentul respectiv
necesitii trei doze de cite 100 g preparat, aplicate prin prifuire deasu-
pra ramelor de cuib, din 7 in 7 zile.
Terarnicina se foloseste in acelasi mod. Pentru a obtine de exemplu
10 doze de preparat, este necesari o cantitate de 5 grame antibiotic,
ce urmeazi s5 se amestece in 10 litri sirop sau 1 kg zahir pudr8.
Temperatura lichidelor in care se introduc antibioticele nu trebuie
sB dep5seasc5 40C.
d. Protectia asigurat5 prin tratamentul medicamentos trebuie s5 se
extindg pe o perioada suficient5 de timp, pentru a permite efectuarea
in acest interval a lucriirilor de asanare a stupilor bolnavi, prin distru-
gerea sporilor sau a formelor vegetative microbiene existente in afara
larvelor, acolo unde medicamentele nu ajung sB actioneze asupra lor.
In ceea ce priveste tehnica de combatere a unui focar de loc5 eu-
ropean5, aceasta const5 din urm5toarele m5suri aplicate cronologic :
- controlul tuturor familiilor de albine, pentru identificarea fa-
miliilor bolnave, a celor slabe, precum si a fagurilor cu mult puiet
bolnav ;
- distrugerea familiilor bolnave in cazul cfnd sfnt &be, precum
si a fagurilor cu mult puiet bolnav din familiile cu populatie nomalg ;
- unirea familiilor slabe ;
- aplicarea tratamentului medicamentos la toate familiile din stu-
pin5 ;
- mutarea familiilor in stupi dezinfectati, dupg disparitia sem-
nelor de boa15 ;
- dezinfectia stupilor infectati si a anexelor acest.ora, imediat dup5
mutarea familiilor ;
- dezinfectia profilacticg a tuturor stupilor cu ocazia punerii fa-
miliilor de albine la iernat.
Prevenire. Pentru a preintimpina aparitia locei europene, trebuie
s i se evite orice contact., direct sau indirect, cu stupinele infectate. Tre-
buie avute permanent in vedere c5ile de transmitere a germenilor pato-
geni de la o stupin5 la alta sau de la un stup la altul si luate m8su-
rile pentru bararea acestor c5i. In acest sens se va urm5ri :
- s5 nu se introduca material biologic apicol din alte stupine
decft dupg ce s-au controlat toate familiile acestora ~ i in , caz de dubiu,
dup5 examenul de laborator ;
- in practicarea stup5ritului pastoral sB se aleag5 vetre cit mai
departate de cele ale altor stupine si in afara razei de zbor a albinelor
acestora, s5 se aSeze stupii cit mai distantafi unii de alfii si de o manierg
neregulat5, pentru ca albinele s5 se p o a a orienta ;
- s5 se evite furtiqagul ;
- sB se previn5 a p a r i p parazitilor in stupine (g5selnit5, p5duchi
etc.), sB se ia misuri impotriva acestora atunci cind au ap5rut;
- s5 se limiteze la maximum posibil schimbul de faguri si albine
de la un stup la altul ;
- s5 se dezinfecteze uneltele de lucru d u p i fiecare manipulare, iar
stupii qi echipamentul acestora in fiecare an. Controlul si lucrsrile in
stupin5 s5 inceap5 la familiile puternice si siingtoase, 15sfndu-se la urm5
familile slabe sau bolnave ;
- s5 se inlocuiasc2 echipamentul de faguri cit mai des posibil;
- s5 se evite hr5nirile cu miere cind originea acesteia este
.necunoscut5 ;
- s5 se psstreze o permanent5 cur5tenie in stupi qi in stupin5.
Mentinerea intregului efectiv a1 stupinei in starea de familii pu-
ternice, asigurarea unui cules continuu, stimularea m5tcilor de a depune
puiet qi a albinelor de a c r e ~ t efaguri, constituie cel de a1 doilea capitol
de m5suri preventive, orientate in directia valorificsrii la maximum a
rezistentei naturale qi a fortelor proprii de ap5rare ale familiei de albine.
Atingerea acestui obiectiv este rezultatul aplic5rii Pntregului complex de
inrisuri privitoare la cre~terea si intretinerea rentabil5 a familiilor de
albine.

INFECT11 MIXTE
Loca ameriaang - Loca europeanz
Exist5 cazuri cind in aceea$ farnilie de albine pot fi intilnite atit
loca american5, cit; ~i cea europeanti. In alte cazuri, cele dou5 loci pot
fi intilnite in stupi diferiti, ins5 in aceea~istupin5.
h aceste situafii, precurn $i in cazul formelor atipice de loc5 euro-
pean5, este greu pentru un apicultor sau chiar pentru un specialist s5
stabileasa5 un diagnostic precis pe baza semnelor clinice. Pe de alt5
parte, timpul lung pe care-1 necesita trimiterea unor probe la laborator
in vederea preciz5rii diagnosticului, efectuarea examenului necesar rji
primirea rezultatului constituie adeseori un mare risc, el permitltnd bolii
s i se agraveze sau s5 difuzeze ~i la familiile din jur.
In asemenea cazuri, concomitent cu trimiterea probelor la labora-
tor, se indic5 folosirea unui antibiotic cu eficacitate impotriva ambelor
ioci (terarnicina, de exemplu) sau a unei combinatii medicamentoase,
streptomicin5-sulfatiazol. De r e w u t ins5 cil folosirea unei asemenea
combinatii impune curnularea dozelor complete pentru fiecare boa13 in
parte, respectiv 1 g sulfamid5 plus 0,5 g antibiotic, repetate de trei ori
la interval de 7 zile.

PAR.4TPFOZA SAU SALMONELOZA

Paratifoza este o boa15 infecto-contagioas5 a albinelor adulte, a


:.iirei aparitie, evolutie qi putere de difuzare depinde in mare m5sur5
de conditiile de via@ ale farniliilor de albine.
A fost descris5 pentru prima dat2 de Bahr, in anul 1917, care a
descoperit-o intr-o stupin2 din Danemarca. h t r e anii 1936 $i 1937 ea a
fost studit5 qi in Franta de Tournanoff, iar in anul 1964 boala a fost
semnalatii in mai multe regiuni din U.R.S.S.
Etiologie. Agentul patogen este Bacillus paratyphi alvei Bahr. fn-
tilnit frecvent in tubul digestiv a1 albinelor sZnZtoase, el devine V5t5-
rn5tor in special atunci cind rezistenta natural5 a familiei scade datarit5
unor factori neprielnici. Este u n microb mic, de form5 oval5, cu dimen-
siuni de 1-2 microni in lungime $i de 0,3-0,5 microni in Istime, pre-
v5zut cu cili de jur imprejur. Nu sporuleaz5 ~i nu se coloreaz5 prin
metoda Gram. Administrat in hrana albinelor in scop experimental, el
nu r e u ~ e ~ ts5e provoace imboln5virea acestora decit in cazul familiilor
slabe.
Patogenie. Cind imprejurgrile I sint favorabile, microbul isi exalt;
virulenta +i produce imboln5virea albinelor. Transmiterea susei micro-
biene cu virulenp exaltat5 de la o albin5 la alta se face pe cale bucal5.
In intestinul acestora, bacilul se inmulte~teintens, p5trunde in hemo-
iimf5 qi determin5 moartea prin septicemie. De la o familie la alta el
se transmite pe c5ile comune tuturor maladiilor contagioase ~i anume :
prin albinele hoate sau care se r5Gcesc Pn alv stupi, prin trintori, prin
sursele de ap5 folosite in comun, prin interrnediul apicultorului care
nu respect5 regulile de profilaxie atunci cind a apgrut boala in stupina,
prin materialele utilizate de la un stup la altul far5 a fi dezinfectate etc.
Evolutie. Salmoneloza apare de obicei prim5vara qi numai in rare
cazuri in timpul verii, In special atunci cind survin perioade de ploi reci
si prelungite. In majoritatea cazurilor evolutia ei este usoarti, vindecarea
producindu-se cel mai adesea spontan, odat5 cu imbungtatirea conditiilor
de via@ ale familiilor de albine. Sint ins5 cazuri cind boala poate s5
apar5 sub o form5 acut5 ~i s5 produc5 pierderi importante.
Simptome. Boala provoac5 moartea albinelor si depopularea fami-
liilor. Manifestgrile patologice nu sint ins5 specifice, ele putind fi in-
tflnite si in alte maladii ale albinelor, cum a r fi nosemoza sau acarioza.
Albinele bolnave nu mai pot zbura, au abdomenul balonat, prezint5
diaree, paralizeaz5 si mor.
Farniliile de albine in care boala evolueaz5 sub o form5 acutii se
depopuleaz5, sl5besc $i devin inactive. fn fata stupului apar zilnic nu-
meroase albine moarte $i bolnave.
Diagnosticul nu poate fi pus decit prin examenul de laborator. Con-
tinutul intestinal sau hemolimfa albinelor bolnave se ins5minteaz5 pe
medii de cultura $i dup5 1-2 zile se examineaz5 la microscop. Diag-
nosticul se pune atit pe baza prezentei in cimpul microscopic a1 baci-
lului paratyphi alvei, cit ~i pe sspectul coloniilor pe care le formeaz5
acest rmicrob in culturi : mici, rotunde, albsstrui si semitransparente la
inceput, ele conflueaz5 dupi 48 ore, dind culturii o inf5tiqare opac5
~i o consistent5 viscoas5.
Tratument. Combaterea paratifozei se face prin m5suri de igien5,
prin imputernicirea familiilor bolnave si prin tratament medicamentos.
Se dezinfecteaz5 uneltele ~i 'echipamentul de lucru, se unesc ~i se sti-
muleazg familiile bolnave. In ce priveste tratamentul medicamentos,
antibioticele s-au dovedit ef icace impotriva paratifozei. Teramicina sau
streptomicina, utilizate la fel ca in cazul locei europene, reusesc s5
vindece aceast5 maladie in decurs de 10-20 zile de la aplicarea lor.
SEPTICEMIA

Este o boali infectioasi a albinelor adulte, care apare ~i evolueaz5


in strict5 dependent5 de factorii de mediu. A fost descrisi pentru prima
datA in anul 1928 de Burnside, care considera c3 ea poate fi recunoscutii
prin aceea cii dupa moarte albinele se descompun $i articulatiile lor se
desprind la cea mai micA atingere.
Etiologie. Agentul acestei maladii este un bacil mic (0,7-1,l mi-
croni), nesporulat, Gram negativ, numit Bacillus apisepticus. Rezistenta
lui fa@ de agentii fizici sau chimici este redus&. In albinele moarte el
tr&ie$te cca, o lung, in timp ce sub actiunea razelor solare nu rezistii
rnai mult de 7 ore. fnctilzit la temperatura de 73OC este distrus In 30
minute, iar la 100C in 3 minute. Dezinfectantele folosite in mod curent
(soda causticii, formolul) I1 distrug instantaneu fn concentratiile obi~nuite.
Sub actiunea vaporilor de formaldehida el i$i pierde virulenta dup5 7 ore.
Bacillus apisepticus este foarte raspindit in naturii, el putind fi
blilnit frecvent in interiorul stupilor. In anumite Pmprejurtiri, in care
rezistenta natural3 a albinelor este diminuata, germenul i$i exa1t.i vi-
nrlenta, p&trunde fn aparatul respirator al insectei $i de aici in hemo-
lirnf5, unde se inmulte$te $i provoac3 moartea prin septicemie. Conta-
minarea pe cale intestinal& se realizeaza foarte greu, Pntrucit sucurile
digestive constituie un mediu neprielnic pentru dezvoltarea bacilului.
Septicemia poate aparea in orice perioad3 a anului, fndeosebi atunci
cPnd conditiile de intretinere ale farniliilor sfnt deficitare : umiditate
crescutA In stupi datoritA a$ezirii stupinei In locuri mli$tinoase sau
unor ploi reci qi de lungs durati, lipsa de cules etc. Evolutia bolii
este insa benigni, inregistrfndu-se cel mai adesea vindeciiri spontane,
atunci cfnd cauzele care i-au favorieat aparitia dispar sau se amelioreazti.
- Contagiwitatea este de asemenea
redus8, boala ap5rind In mod rAz-
let, far5 a se extinde la un nu-
m5r foarte mare de farnilii.
Simptome - diagnostic.
Septicemia albinelor nu poate fi
diagnosticat5 in mod precis decit
prin examen de laborator, dupa
caracterele morf ologice si cultu-
rale ale agentului patogen. Ea
poate fi insti b5nuita atunci cind
se constat5 o activitate redus5 a
unor farnilii (mai ales in ~ e r i o a -
I
dele de culesj, o dispropofiie in-
Fig. 10. Fragilitstea oadavrelor tre cantitatea de albine $i de pu-
in septicemie iet, imboln3virea albinelor, pier-
derea capacitiitii de zbor a aces-
tora, aspectul l5ptos a1 hemolimfei, contractii abdominale fnainte de
moarte gi mai ales fragilitatea cadavrelor (fig. 10).
Combaterea acestei boli se realizeaza prin fmbunatitirea conditiilor
de fntrevnere ale familiilor de albine, prin fmputernicirea $i stimularea
-qo!q!~ue m$saae ea~ez!~!qn $eq!wq e a$uals!za.r as!ldas!de ssuoru
-opnasd ap aims Joun B!$!JB~E BSUJ 'eu!3!moldaqs ~$!soloj lsoj 8 a!la~l3
ng p ~ 7 8 ~ (2961)
8 aII!M '?uatuela.q e3 .aap!sumg exldas!de seuouropnasd
aqsa la q q g e a a u j Fa puyappuoa 'snq$das!de snIIpeg l e ~ j ! s e p a ~n s
( 6 ~ 6 1 )u o q a u q e x !S uyJapue7 'a!%o~oga83 ~~UIS!U?~JOOJ~!UI aseommnu
ap qeznea !j a)eod a2 moqdw!s un a!msap qpnlluj '1!qe~n~s!p alsa !a
alaumu !4asuj ~2 a~a.r?dap lujs ( y .a s~~ o m )!.Iolne !!un .!JrgJap!suosaJ ap
~l!q!qda~sns alsa p!j!3ads ep!qlow aqel!qua ea eruraxqdas 'laj~lea a
'!!les!ldmo~ alenluaha .roun e!$!.x~da pu~!pa!dwj '!a!pu~ew
a ~ l n l o ~l!qeJroAej
a ezea$uan~ju! ala~!lo!q!lw .luaza.rd u j eu!d ~ l ~ q e l s
lsoj e nu agpads luaruE$eJl u n " ~ o ~ p l y r ea.reqw!rps
u u!.rd 'e.rolsa3e
BOLILE VIROTICE

Pin5 la mijlocul deceniului 70 se cuno$teau putine boli virotice


la albine, lucririle de specialitate descriind ca atare doar puietul in sac,
paralizia $i boala neagri. Ulterior, dr. L. Bailey de la Rothamsted Expe-
rimental Station din Anglia, care este o autoritate absolut5 in acest do-
meniu, a identificat ~i descris in total 18 virusuri, capabile s5 determine
- singure sau in asociatie - urmatoarele viroze la albine : puietul In
sac, paralizia (acut.5, lenti, cronici, cronicii asociat5), virusul ,,aripi in-
norate", virusurile Y ~i X, virusul botcilor negre, virusul filamentos, boala
din insula Wight, virusul din Egipt, virusul din Arkansas, puietul viros
Thai, virusul din Kasmir si virusul apis iridescent. In afara ultimilor 5.
toate celelalte virusuri au fost identificate in Anglia.

PUIETUL IN SAC

Este o boa15 infecto-contagioas5 a puietului, mai putin gravZ si mai


putin rispindita decit locile, in care larvele iau dup5 moarte aspectul
caracteristic a1 unui sac plin cu lichid.
Etiopatogenie. Agentul cauzal a fost descoperit in anul 1917 de
citre White. Este un virus de form5 sferic5 sau ovala, cu dimensiuni
foarte mici (28 milimicroni), cc-i permit sii treac5 prin filtrele destinate
s i retini bacteriile. Esperientele f5cute au dovedit c i un lichid infectat,
trecut prin aceste filtre, este in masurii sZi producii boala, in cazul cind
este amestecat in hrana puietului. Rezistenta virusului nu este prea
mare. in apa inc5lzit5 la temperatura de 50C el i ~ pierde i virulenta
dup5 10 minute, iar in miere el devine inactiv tot in acela~iinterval de
timp prin incilzirea la 70C. Razele solare il distrug dup5 4-7 ore.
Procesul de descompunere ce are loc in larvele moarte il inactiveazi
dupi 3-5 zile. In conditiile unei camere rezisti 20 zile, iar in fagurii
cu miere circa o lun5.
Albinele vin in contact cu virusul atunci cind incearci sB scoati
din celule puietul mort sau bolnav. Ele il rispindesc apoi in tot stupul
~i I1 transmit puietului sinitos odat5 cu hrana. In organismul larvelor
contaminate, celulele epidermice reactioneaz5 printr-o secretie abun-
dentti, ce se acumuleazti in interiorul corpului, transformindu-1 intr-un
fel de pungi cu lichid. Din limpede, cum era la inceput, acest lichid se
tulburi cu timpul, datoriti descompunerii tesuturilor, ceeace antreneaz5
si schimbkile de culoare ale larvei. Pe m5suri ce Lichidul se evaporri,
tegumentul se sclerozeazi, larva incepe s i se usuce, capul ei se ridic5 si
se-incovoaie spre partea ventral5.
Evolutie. Boala poate ap5rea in tot
timpul sezonului activ, ins5 este mai frec-
vent5 in timpul verii. h t r - o stupin2 in-
fectati ea ataci doar una sau cfteva fa-
milii, pe care ins5 nu le omoari decit daci
survin conditii neprielnice de via@. Din
contrti, aparitia unor factori favorizanti,
cum ar fi un bun cules de esemplu, poate
s5 determine vindecarea, f5ri nici o inter-
ventie din partea apicultorului. Evolutia
ei depinde m u l t d e puterea familiei in A 11

care a apgrut, respectiv de misura in care *ig. l l . Larve de d,-,ina atacak


larvele moarte sint eliminate $i inlocuite. de puiet in sac : a - iniectie
Simptome. Puietul moare de regula recenti ; b - infectie veche
dup5 cip5cire. Pe fagure, acest puiet
seam5115 cu cel intilnit in loca american5 : puiet irnprsstiat, celule
cu cip5cele infundate, perforate, mai inchise la culoare, adesea ilescip5-
cite (fig. 12). ModificArile pe care le sufer5 larvele ofer5 semnele cele
mai importante pentru recunoa~tereabolii. Din albe sidefii cum e l m ini-
tial, acestea devin treptat galbene, c e n u ~ i isi apol brune, capul avind o
culoare rnai inchis5 decit restul corpului. in prima faz5 larva are ;~spectul
unei pungi pline cu lichid, continutul ei sc5zind odat5 cu trec9ereatimpu-
lui (fig. 11). Acest continui nu cste viscos sau filant si nu are miros. Lar-

Fig. 12. Fagure cu ,,puiet in sac"

37
vele moartc nu ader5 la peretii celulei, asa incit albinelc !e pot scoate si
indep5rta din stup. Ele sfnt a ~ e z a t epe planseul celulei, cu partea ventral5
in sus. Prin uscare, corpul se transform5 intr-o cojit: neaderent5 la pe-
retii celulei, cu partea cefalic5 mai inchis5 la culoare si curbat5 in sus,
luind astfel forma unei b5rci sau a unui ,,papuc chinezesc".
Diagnostic. Pe teren, diagnosticul poate fi pus dup5 forma pe care
o iau larvele infectate ; de sac plin cu lichid la inceput, de cojite inco-
voiate intr-o faz5 mai avansat5. Aceste aspecte deosebesc puietul sarci-
form de loca americanti (singura boa15 cu care s-ar putea confunda), alte
deosebiri fiind neaderenta la celul5, lipsa de miros si de viscozitate a
continutului larvar, precum si evolutia mai usoar5 a maladiei (in cadrul
farniliei d e albine sau in stupinti).
In caz de dubiu, diagnosticul poate fi stabilit prin examenul micro-
scopic a1 larvelor bolnave sau moarte de curind. Semnul caracteristic
este (atunci cind se lucreazii cu microscoape obisnuite) lipsa oriciiror ger-
meni, spre deosebire de ceca ce se constatti in cazul locilor, unde acest
examen evidentiaz5 numeroase bacterii specifice sau de asociatie.
Tratament. Pin5 in prezent nu au fost stabilite tratamente speciiice
in maladiile virotice ale albinelor. In cazul puietului in sac a fost incer-
cat5, cu rezultate satisfdc5toarr. tetraciclina. Se recornand5 de aseme-
nea un hatarnent cu sulfatiazol combinat cu streptomicinti, sau numai
cu teramicin5, in dublul scop al anihiltirii germenilor secundari si totodata
pentru a preveni consecintele unei confuzii intre aceastti boa15 s i una din
cele dou5 loci.
In majoritatea cazurilor slnt suficiente, pentru combatrerea puietului
in sac, asigurarea unui bun cules si aplicarea unor m5suri de igien5, cum
a r f i topirea fagurilor cu puiet bolnav, int5rirea familiilor bolnave prin
unirea lor, stimularea activititii de cur5tenie a albinelor prin rrstrin-
gerea cuibului, schimbarea mtitcii etc.
In cazurile grave sc recornand: transvazarea albinelor, tratamcntul
medicamentos, dezinfectia cu ap5 fiarts sau e5ldur5 uscat3 (cu lampa de
henzing) a materialului lemnos, topirea tuturor fagurilor, incilzirea
mierii extrase din acesti faguri timp de 30 minute la temperatura de
75'C (se interzice ins5 folosirea mierii pentru hr5nirea albinelor).
Farniliile slabe, puternic infectate, trebuie distruse.
Spre deosebire de tara noastr5, unde puietul Tn sac este practic
inexistent, in India aceast5 boa15 imbracfi forme alarmante, constituind
unu! din principalii d u ~ m a n i ai albinei (Apis cerana). Ca simptome,
se ~nentioneazri moartca puietului in faza de larvti nec5pticit5, precum
si psrasirea frecventi a stupilor de c5tre familiile atinse de boal5. Pentru
combatere, se recornand5 distrugerea ~ u i e t u l u iinfectat impreun5 cu a1
binele adulte s i dezinfectia stupilor cu clorur5 de var.

PARALIZIA ALEINELOR

Paralizia este o boa15 infecto-contagioasii, a c5rei etiopatogenie nu


este complet l5murit8. Ea a fost descris5 pentru prima data de Morisson
in anul 1936. Dup5 acest autor, maladia se manifest5 in perioada mai-
iunie, ea putind sti dureze uneori numai citeva zile qi sB se vindece de
la sine sau s5 persiste timp de mai multe luni, provocind stupinelor
pagube importante prin mortalitatea mare pe care o produce in rindul
albinelor adulte.
Etiologie. Agentul cauzal a1 paraliziei este un virus filtrabil. Fami-
liile sgniitoase, .contaminate experimental cu acest virus, se imbolni-
vesc in decurs de 2-5 zile, prezentind simptome asem5nAtoare celor
din infectia natural5. Prezenta virusului in organismul albinelor este Into-
virii$it5 in mod frecvent de formarea in celulele epiteliale ale intestinu-
lui gros a unor corpusculi rotunzi sau ovali, m3surind intre 1 si 5 microni.
Simptome. Albinele bolnave par cuprinse de o agitatie continua,
care se traduce prin tremuraturi ale antenelor, aripilor $i picioare!or. Ele
incearci sii zboare $i nu reu$esc. Abdomenul este dilatat qi prezintil
misc5ri respiratorii accelerate, iar acul este scos afar& Tegumentul este
acoperit cu o substant5 ce degajii un miros de peqte, fapt ce determinii
albinele ssnitoase sii le scoaM afar2 din stup pe cele bolnave. Cu aceast.3
ocazie, perisorii de pe corpul aceslkh-a sPnt smulqi, iar in urma depilatiei
tegumentul cap5tA un aspect negru strilucitor. fn cele din urma aibinele
nu-qi rnai coordoneaz3 migciirile, paralizeazg ~i mor cu aripile deviate In
liituri qi in jos (sub form5 de acoperi~).
Tratamentul paraliziei nu a fost incti pus la punct. Antibioticele nu
au dat rezultate, ba, din contrii, se consider5 c5 foloslrea lor complicti
boala (Merdjianov). Presupunind cti aceast5 maladie ar putea fi de naturii
criptogamic5, s-a ineercat tratamentul ei cu sulfat de cupru (piatr5
vingtg), rezultatele fiind contradictorii. Efectul favorabil pe care 1-a avut
uneori piatra vin5ti a fost explicat de diver@ autori prin faptul cii in
cazurile respective nu era vorba de paralizie, ci de melanozri.
S-a emis ipoteza c5 virusul ar fi prezent si la albinele silnatoase,
iar matca ar transmite descendentilor predispozitia la fmboln5vire. S-a
dovedit ins5 ulterior cii fnliturarea m5tcilor din familia de albine afectatii
nu este un mijloc sigur de vindecare.
Singurele mssuri care pot fi recornandate la ora actual5 i~npotriva
acestei maladii sint acelea care vizeaz5 in6rirea rezistentei naturale a
familiilor de albine: unirea celor sliibite de boala, restringerea cuibului,
asigurarea unui cules continuu.
0 usoar5 arneliorare a fost obtinut5 prin administrarea zilnicg, timp
de 10-15 zile, a unor ratii mici de sirop ciildut, in care s-a amestecat
vitarnina C, un comprimat la un litru de sirop.

BOALA NEAGRA

Aceasti denurnire se refers nu la o boali bine precizats, ci ! a mai


multe complexe de manifestan patologice, care au ca simptome comune
depilatia si culoarea neagrii a albinelor bolnave.
Exist5 deci mai multe forme de boa15 neagrti, a caror etiologie este
putin 15murit.5 qi fa@ de care familiile de albine react.ioneaz5 diferit.
.$!.rop ap alsa nu ea~el!u!a8uesuo;,
Je! 'quel~odur! 10.1 un pea! eslew ~ m z e aap lajlse u~ a! alsa 1.1a3
. a ~ n ~ o !!u!l
u n ~p o p a-~lugnes a.reol
e ~ d ~ l ;!.rgSpn~aug
~! u l ~ d!$eqnza.r !!z!.rq!y 1LJap sn!801oled !.rg~ssj!u~?ur
ap lapse el aI!q!suas ~ e w lugs i ~ u q~Sera~asr? [nlper, ur ap$3unppu! r.!-n~.~.m.:
-adur! u?.rd alnasa.13 au!qle ap al!!l!Luej ~ r suas , lsa3c ug Jelelsuor, e-5
'!!T!ur"J !"1"""!?
eaJ!Aguioqur! lenoao.rd e yseoltugs ag!uej o-.r$ug g ~ t z u ~ o1?!1!urr?3 y !r!l,
! ~ ~ $ y u rea.raaaq y e o q ap Jolauuras e!l!.reds!p ~ n a j a nn InAr! B !j3
-$p ea.requr!yDg .ua[od nn !~ien!xolu! p u n g$!nq!.qe !aru IS !![!!ur?j a$["
el gs!ursue.rl !j $nlnd e-u e:r?oa .!n~nd.ros ale ai\!s[nAuon [.rn$g.rnura.li
a.reoLu ap a]u!eui ne$uaza.rd !S lcljurn lnuauropqe neaae 'a$eds ad nr?apya
aJe3 'a-raug aiau!qIe el q!qes!ldxau! a$el!lel.xoru o $eA.rasqo e-s 'lun.13a.r~
e a ~ y d e@eau q e o q a.1~3ur auldnls alaun ug ' [ a j l s ~'g.rel!paJa ag!zodsip
- a ~ do-gu!~d leagdxa nc-a[ ad aa!801olecI rJBlsaj!ueru alaun s!.Insap
ne polne !l!~aj!p 'ylel!ua8uo3 g e o q ap p u r ~ o jy s e a x ap F.Iejc U J
'g-[eurJou a!I!ruq o liaap ullnd !cur i.10 anaz ap a 8 a p
ea 'ea~eq!yqanpo~daqSaa!~d a3 eaaa ur JE! ' ~ z o L ~ ~ s oe-[ L ~g!q!suas alJeoj
alsa aq!urez Flseanv .elelsuos as aJes u! au!q-[e ap !a!l!urej e ~ ~ ! l a n p
-o.rd ealelpedea !S u)uals!za~ yzeanu!ur!p gel!ua8uoa y.18eau q e o a
'solyu:s Iaa ?!nap n!z.r!y
!cur euneaploqug euo!zo-[aa ~ e u r ~ o ulnla!nd e ~3 'sauaurase ap '1eyqsuo3
e-s ~ l e ~ a u a 8 aapq e l p n ! !S ~ e u n o uyaadse n3 !a uyp a ~ e l p r n ! '!$!.raj!p
!z!~!pu! u!p aqeurJoj !~$e~ndod Joun a ~ a ~ k elepu ne 'aseol~ugsal!!i!urej
u!p !$!ua~o.rd ! ~ o l u ~ rn3 $ a l e S p n ~ 3 u 'elsase
~ InIaj U J a~nu!)qo a - [ p p , q
.leurJoue e m aleuo!zo.[na Jo1!qeur !S Jol!Jolur-rl ' ~ 0 1 a ~ e o l y 3 nTn.rEurnu l
u!p a$e$eumC~33$e$e~suo3e-s p n l a ug TnnsaJa u-1 !S yleqaaje eq!ruej u!p
Ealem ap 1s J O ~ U J J I ap 'a.reoly.13nl ap $a!nd Ten1 u :ylua!~adxa eaJeolFurJn
u y d en!$aua8 au!8!~o ap alsa aun!laaje gsease r p l!paAop e JayaJa
.aIeurJoue .rolauuras e!l!.reds!p ~zeaua-rlue!ynl~~u ea.requr!yss -
! -[eBa
au!luaur as au!qIe ap a d n ~ 8Bnop alas a-rlug n!.raurnu lnl.rode.r -
! .rn! u!p auiqlu ap alnliwej el ~Budo.1~1 as n u q e o q -
: ~ n l d e u!.id
j $!pahop alsa an!801oled IJalsaj!ueur Talsaae
Ie Jel!paJa In.ralneJe3 '!!.ryuo!zoIaa [ndurq ur nes aluyeul dnls uip Fu!ur!Ia
!I alau!qle IS (e3S!w lod as e!qe eaase ~ d n pJet 'alnlaa uyp !~n8u!s yse!
es lod nu) g!qcIAau lugs !!.rolur.il 'suld rrI .Fnleru 121 .re!ya IS !.roluj.rl el
!S !a 'a.101y.ranl a1aurqle el !emnu nu alelulsuo3 !j lod aa!ueIaur a l p
-ysaj!ueur '!!I!Lu~J alsaae u1 ' ~ e u r ~ oale$IoAzap
u .iopu!qIe ln.xeurnu na @a
Ilqlsuas aisa aleru.roue .xo[;u!q~e InJFurnN .!r,!u.rnj .roun ~nlnadss p u y v
'aylelalan $pap !3!~i !em TInLil '!.lad ap a~!sdq'aseopnl !S a ~ 8 a uau!qIe Joun
c !II!UPJ alaun u! e!l!.redu u!~d gsaj!ueul as e z '.raya.ra s p ylup eur!.rd
n;r$uad gs!~r,sap i s elt'I;;:lls lsoj 12 ~.13t?auFie::q 31) ?UI.IOJgsl?aJV
w!uvlaur auaurouaj tpcoi\oad aJe3 'a.1124
-rl>a.xaan an!8o-[olt.d s u .q~e~!uaBuony.18eau eleo(6 . I : arunur?
r i y.rSeau qeoq ap adn.13 gnop g$s!xa (l.raqn.108) !.rolne !!un ~ d n a
Boala neagriir sau boala de p&dure

Uni'l autori descriu aceast5 entitate morbid5 numai sub nurrlele de


boala de pidure, intrucit in majoritatea cazurilor se constat5 la familiile
amplasate in zona psdurilor de munte. Aparitia ei este pus5 in leg5turs
cu recolta de mans, aceast5 supozitie fiind bazat5 pe frecventa crescut5
a bolii in anii in care culesul de man5 este abundent, pe faptul c5 ea
apare yi dispare oclat3 cu inceputul si respectiv terminareaa cestui cules
qi mai ales c5 ea survine dup5 o perioadii rece, care tine timp de citeva
zile albinele in stare de neactivitate.
Totuyi explicarea originii bolii numai prin culesul de maria nu este
intrutotul satisfiictitor, avind Pn vedere c5 desi familiile de albine culeg la
acela~imasiv, mare parte dintre ele nu se imboln5vesc, iar la cele afectate
pierderile variazii in limite foarte largi. Pe de alt5 parte, manifestiiri pato-
logice asem5n5toare se constat2 nu numai in zona de munte si de p5-
dure, ci qi in alte regiuni unde culesul de man5 lipse~te.
Au fost emise numeroase ipoteze pentru a liimuri originea acestei
afectiuni. Unii autori (Poltev, Maurizio, Miiller) consider5 cii in realitate
este vorba de toxicoze alimentare, provocate fie de mierea de manii, fie
de polen sau nectar devenit toxic sub influen@ unor factori climatici
ocazionali, fie de polenul toxic pe care-1 produc in mod obiynuit anumite
plante (cele din familia Ranunculacee, de exemplu). Aceastii ipotez5 este
ins5 infirmat5 in mare m5surii de faptul cii in boala neagr5 de natur5
negeneticii, atit puietul, cit si albinele recent eclozionate nu sint atacate.
Alti autori (Kuntzsch, Morgenthaler) considera cii simptomele ce
caracterizeazii aceastii afectiune se datoresc unei carente proteice, con-
secutivii unui cules slab de polen ; ipotez5 sustinutii intre altele prin
faptul cii in rectumul albinelor bolnave nu se g5seqte aproape niciodat5
polen, ci numai un lichid apos.
Inginerul Vladimir Zaplata din R. S. Cehoslovac5 sustine cii boala
neagr5 se datoreazB m5tcii. Dinsul afirm5 c5 dac5 se inlocuieste matca
familiei bolnave cu o matc5 tin5r5, Pn 9 din 10 cazuri simptomele ince-
teaz5, iar in anul urm5tor boala nu mai apare. Chiar dac5 nu am
schimba-o noi - continu5 dinsul -, matca unei familii bolnave este
schimbat5 de albine qi, in orice caz, ea nu supravietuieyte peste iarn5.
In s f l r ~ i t ,cea mai acreditatii teorie este c5 boala neagrii este pro-
dus5 de un virus. Vecchi si Zambonelli au facut experiente in acest sens,
reusind s5 reproduc5 boala la familiile s5n5toase. prin introducerea in
hrana acestora a unui filtrat dintr-un broiaj de albine bolnave. Faptul c5
semnele de boa15 s-au manifestat dup5 dou5 zile de la ingerarea hranei
infectate - ceea ce ar constitui perioada de incubatie a agentului patogen
- infirm2 posibilitatea unei imboln2viri cu eventuale substante toxice
pe care le-ar contine filtratul respectiv, caz in care simptomele ar apZrea
imediat
Simptomele observate cel mai frecvent in diversele mailifestilri
patologice cunoscute sub numele de ,,boala neagrSi sint urmstoarele :
a. Depilarea qi fnnegrirea albinelor. Pierderea p e r i ~ r i l o rsi gradul
de pigrnentatie a1 corpului, precum si num5rul albinelor care prezint5
acest fenomen variazi in functie de forma - mai u ~ o a r 2sau mai gravi
- sub care evolueaz5 boala. In formele usoare, familiile prezint2 un
numar redus de albine afectate, iar aspectul corpului este putin modificat,
in sensul c5 periqorii sint numai uzati sau partial cazuti, aSa cum se
intimp15 de obicei la albinele bdtrine. In formele grave, boala poate s2
cuprind2 intreg efectivul adult din stup, inclusiv trintorii si matca ;
albinele sint depilate complet, corpul negru, lueios cu aspect unsuros,
ceva mai mic decit la cele sin2toase.
b. Prezenta in fata stupilor a unui numdr mare de albine vizibil
bolnave, care incearcti sd zboare si nu reusesc, care sint cuprinse de un
fel de excitatie, tradusii prin miscdri dezordonate ale corpului si care
mor cu aripile tinute sub form2 de acoperis, dep8rtate si in jos.
c. Agitatia familiei bolnave ~i aspectul dramatic pe care aceasta il
prezint5. In interiorul stupului exists, de asemenea, numeroase albine
moarte sau bolnave. Acestea din urmd se refugiaz2 deasupra ramelor sau
la capatul stupului opus urdinisului, de unde sint culese si tirite afar3
de catre albinele sgndtoase. Eliminarea acestor albine bolnave nu are
aspectul unei lupte propriu-zise, intrucit albinele care executd aceastii
operatie n u folosesc acul, iar albinele eliminate nu se opun, au un com-
portament pasiv, resemnat. La urdinis exist5 Pn permanents un num5r
mare de aibine, care le impiedica pe cele bolnave sfi intre in stup.
d. Stagnarea productiei, albinele consumind tot ce aduc.
Diagnosticul se pune dupfi simptomele descrise mai sus ~ i de , ase-
menea, prin examen histologic. Dup5 Morisson, in celulele epiteliale ale
intestinului mijlociu apar, la albinele bolnave, n i ~ t eincluziuni protoplas-
matice, sub forma unor noduli sferici sau ovali de 1-8 microni. Desi alti
autori sustin cB aceast5 formatiune poate exista si la albinele s8n2toase,
t o t u ~ iprezenta lor in toate secfiunile histologice prelevate de la albinele
cu semne de boala neagra indrept5t;este stabilirea acestui diagnostic.
Tratamentul in aceast5 boala nu a fost elaborat. Pentru combatere
au fost incercate numeroase medicamente, far5 s2 se obtin2 ins2 o efica-
citate notabilfi. In aceast2 situatie, mdsurile care pot fi recomandate sint
cele de zooigiend ~i anume : adunarea si arderea albinelor moarte, strim-
torarea urdini~urilorpentru evitarea furti~ag,ului,precum ~i reducerea qi
incdlzirea cuiburilor pentru a evita r5cirea puietului in urma depopul2rii.
Mergind pe Linia ipotezelor care au fost emise in legiiturd cu etiolo-
gia acestei afectiuni, se indicii schimbarea m5tcilor la familiile bolnave,
mfisurs eficientd in eventualitatea unei origini sau predispozitii ereditare.
De asemenea, se recornand5 administrarea unor cantitiiti zilnice (cca.
250 ml) de sirop caldut, cu adaos de lapte fiert, in procent de (100 ml
lapte la 900 ml sirop de zah5r 1 : I), terapie care vizeaza stimularea fami-
liilor ~i concomitent, combaterea unor eventuale intoxicatii sau carente
proteice.
Considerind c2 albinele se epuizeazii si mor in urma cantitstilor
mari de acid (gluconic) cu care trebuie sB intervin5 pentru a apropia
pH-ul manei (5,9-7,9) de cel a1 mierii (3,8-4,8), autorii cehoslovaci
recornand2 in tratamentul bolii de p5dure fie vitarnina C (acid ascorbic)
250 mg la un 1 sirop, fie sucul de la o limiie in 4 1 sirop, fie acid citric
cristalizat 1 g la un 1 sirop ; iar preventiv, introducerea vitaminei C In
rezervele de iarnii $i a acidului citric (0,50/00)in apa de b5ut.
Faptul c6 paralizia, boala de pildure qi boala neagrl au o simptoma-
tologie asem5nstoare $i o etiologie identic6 (respectiv virall, dup5 cei rnai
multi autori), i-a determinat pe specialiqtii francezi A. Brizard si J.
Albisetti s5 le descrie impreunl. Un alt punct comun este considerat
faptul cii manifestarea lor este legat5 de numeroase cauze secundare
(miere de mans f i r 5 acizi, obturarea traheelor toracice din cauza mierii
de mans, lipsa proteinelor sau vitaminelor, lipsa apei, dezechilibru nervos,
ridicarea temperaturii din stup, predispozitie ereditar6 etc.), dintre care
tulburgrile metabolice provocate de dezechilibrul dintre consurnul de
polen $i mierea de man5 par sA fie cele rnai frecvente. In ce priveyte
tratamentul, autorii sus-citati recrlnosc c6 pentru aceste boli (la fel ca $i
pentru septicemie sau paratifozs) nu existil actualmente o medicatie
specifid, singurele m5suri recomandabile fiind cele menite s5 atenueze .
simptomele qi s5 previns eventualele complicatii.

ALTE VIRUSURI *-."'-' - -'


-.

Virusul ,,aripi innor~te"~)


Acest virus, unul din cei rnai mici cunoscuti actualmente, a fost
descoperit in Marea Britanie, Egipt $i Australia. D e ~ iaripile albinelor
puternic infestate i ~ pit.1.d
i adeseori transparenta, acesta nu este t o t u ~ i
un simptom sigur, fiind necesar un examen serologic pentru stabilirea
diagnosticului. Viri~sul ,,aripi innorate" sau ,,aripi opace" formeaza mase
cristaline in citoplasma celule!or musculare, in special a celor din lungul
traheei. D e ~ s-a
i dovedit c4 transmiterea se face prin intermediul aerului,
el isi poate pierde rapid putere;+ infectant5, dovad5 imposibilitatea infec-
tsrii experimentale a albinelor p i n aerosoli (incerc8ri facute de Roth).
Albinele bolnave mor rapid iar familiile puternic contaminate devin
inactive qi se depopuleaz5 masiv. Moartea acestor familii survine cel
rnai adesea In perioada de iarn5.
."-,
V i r u s u l Y si X
Mult timp, virusul Y a fost confundat cu virusul X, ambii fiind
localizati numai pe traiectul digestiv a1 albinelor adulte, avind aceeasi
talie si forma. Pe ling5 micilc diferente de densitate $i relatii serologjce,
d~osebirileprincipale apar in e\ 3lutia lor natural&
In timp ce virusul X poate descoperit numai iarna, virusul Y se
gase$te frecvent in luna rnai sau iu:iie. fn plus, virusul Y apare de regul5
la albine in asociere cu Nosema Api.7 ci, in testele de laborator, el infec-
teaz5 albinele mult rnai usor cind e s t ~ingerat cu spori de Nosema Apis
decit singur. Virusul Y este rnai r5spin,?it decPt virusul X ins5 rnai putin

') Virusurile albinelor de L. Bailey, in La sante d e l'abeille nr. 78-79.


dsiun2tor. D e ~ iel contribuie la pierderile cauzate de nosemozfi in timpul
iernii, totusi contributia I.ui la scurtarea vietii albinei este mult rnai rnicfi
decft a Nosemozei. Spre deosebire, virusul X este rnai periculos, el putind
sB .ornoare albina mult mai repede decit microorganismul rnai sus amintit.

Virusul bdtcilor negre


Virusul botcilor negre a fost confuridat mult timp cu virusul para-
liziei acute. Mai fntii el a fost identificat drept cauza mortii larvelor sau
prenimfelor de matcfi, rnai ales primavara sau la fnceputul verii. Descom-
punindu-se, nimfele de matcri se fnchid la culoare iar peretii celulei se
piiteazri adesea cu negru. In primele stadii de boali, nimfele seamrinfi cu
cele atinse de puiet in sac Pnsa, contrar virusului acestei boli, virusul
botcilor negre atacfi rareori larvele de lucrfitoare. Totu~i,el se hmulteste
mult la adultele atinse de Nosema apis .rji contribuie la scurtarea vietii
albinelor fmpreunii cu aceasts n~icrosporidie.
Boala isi manifest5 prezenta cu prec5dere in cresc5toriile de matci,
respectiv in familiile orfanizate pentru obtinerea de material reprodu-
cfitor.

Virusul filamentos
Acest virus are forma unei tulpini flexibile continind acid dezosi-
ribonucleic, infg~uratin cerc in interiorul unei membrane, formfnd impre-
un8 cu aceasta particule ovoide de 450 X 150 milimicroni. Aceste particule
pot fi detectate la microscopul luminos ~i uneori ele s h t destul de nume-
roase in sfngele limpede a1 albinelor, pentru a-i da acestuia un aspect
1:ptos.
Experimental, virusul infecteazri albinele mult rnai repede cind se
administreaz: impreun5 cu sporii de Nosema apis qi este strfns asociat
in natur5 cu acest parazit, la fel ca qi virusul Y si cel a1 botcilor negre.
El este cel rnai putin patogen dintre v i r u ~ i idescri~iin acest capitol ~i
totodata cel mai rzspindit, prezenta lui fiind semnalatfi in Marea Rritanie,
America de Nord, Japonia si U.R.S.S.

Roala d i n insula W i g h t
Simptomele acestei boli seaman2 cu cele ale paraliziei, care a apzrut
cu mult timp inainte si cu care a putut deci s2 fie confundat:.
Frecventa paraliziei cronice in Marea Britanie a diminuat de la 8O/0
din probele aduse la diagnostic de apicultori in 1947 la rnai putin de 2O/o
in 1963. Aceastfi scadere este in corelatie cu numrirul familiilor de albine
din aceasti tar& numfir care a sc5zut ~i el de la circa 500 000 in perioada
1947-1950 la rnai putin de 200 000 la mijlocul deceniului 60. Ea este
de asemenea in corelatie cu infectia produsri de Acarapis Woodi care,
detectat5 in circa 50/o din probele aduse la laborator in 1925, a scazut
la 20/o in 1947 qi la 10/o in 1965.
Aceste date permit sfi se creads c5 acutizarea masivii la inceputul
secolului a acariozei - boalfi in general u~oarfi$i care nu se manifest5
decit cu mortalitatea familiilor puternic infestate la sfir~ituliernii -
s-a datorat paraliziei ~i maladiei din Insula Wight.
0 alt5 concluzie a fost aceea c5 suprapopularea cu albine a unei
zone sau a unei tiiri favorizeaz5 riispindirea bolilor si mai ales a viroze-
lor in sectorul apicol, ca efect a1 faptului c5 nezvind ce culege albinele
stau in stup mai mult decit de obicei, iar acest sedentarism favorizeazs
multiplicarea microorganismelor patogene.

Vir2isuL d i n E g i p t
il fost detectat in 1979 in probe de albine moarte trimise clin Egipt.
Nu seaman5 cu nici un alt virus cunoscut $i nu se cunoaste nimic asupra
raporturilor dintre el $i albine.

Virusul din Arkansas


Descoperit initial la albine aparent sgn5toase in Arkansas (U.S.A.),
in ultimul timp el a fost gasit din abundentg la albinele bolnave din
California.

V i r u s ~ p~ ul i e t i n s u c T h a i
A fost descoperit in larvele moarte de Apis cerana din Thailanda
in 1982. Seam5n5, fgr5 s5 fie ins5 identic, cu virusul puietului in sac de
la Apis mellifera. h India $i Nepal el a provocat in ultimii ani exacer-
barea serioas5 a puietului sacciform.

V i r u s u l d i n ICa~rnir
Prima data a fost gasit la Apis cerana in Kasmir si India, iar dup5
aceea la Apis mellifera in Australia. Albinele bolnave prezintg o morta-
litate anorma15 in toate stadiile de dezvoltare, boala putind fi confundat5
cu loca, puietul in sac $i paralizia. Prezenta acestui virus in Australia,
unde Apis cerana este inexistent& face s5 se cread5 c5 el a venit de la
alte insecte comune in Australia ~i Asia de Sud-Est. Totu~i,cercet5rile
intreprinse in acest sens nu au dat rezultate pin5 in prezent.
Virusul din K q m i r poate f i usor depistat, c5ci el se Pnmultestc
enorm cind este inoculat la albine sau frecat de corpul lor si le omoari
in urm5toarele 2-3 zile. Avfnd in vedere u~urintacu care pitrunde prin
cuticul8, transmiterea lui se face cu sigurant5 prin contactul direct intre
albinele vii, ca ~i in cazul virusului paraliziei cronice.

Virusul Apis iridescent


Seamani cu virusurile iridescente gisite la diferite specii de insecte,
de care ins5 se deosebeste prin esamen serologic. El formeaz5 cristale
atit in tesuturi (unde se h m u l t e ~ t e )cit ~i in laborator cfnd este purificat.
Cristalele capat5 o culoare albastru-violet sau verde str5lucitor cind
tesuturile sfnt luminate sau cind sint privite cu lupa la lumina naturali.
Virusul provoac5 ,,boala ghemului" la Apis cerana din India qi
Kaqmir, boa15 caracterizatg prin formarea unor rnici gr5mezi de albine
care nu mai pot zbura (ca si in paralizia cronicg), urmatii de moartea
familiilor.

CONCLUZII

Familiile de albine sint infectate In mod curent de un mare num5r


de virusuri, f5rii ca ele sil prezinte semne de infectie decit in cazul in care
viroza se suprapune unei alte boli. Este cazul virusurilor X, Y, a1 botcilor
negre ~i filamentos, toate patru asociate cu Nosema apis ; a1 virusului
paraliziei acute, care poate fi transmis de Varroa Jacobsoni ; a1 virusurilor
paraliziei cronice $i paraliziei din Insula Wight, care se asociad cu Aca-
rapis Woodi. Existents acestor virusuri explic5 aspectele cu totul deose-
bite pe care le imbracg uneori parazitozele mai sus pomenite, aspecte
dificil de explicat numai prin caracterele, atit de bine cunoscute, ale
acestor boli.
h infectiile virale chimioterapia este in general ineficace din
cauzii c5 inmultirea virusului se face En celule $i ea este +a de strins
legats de procesele de creqtere ale acestora incit nu poti s-o stgvileyti
f5rA a v5tiima $i celulele gazdg. Din fericire, exist3 boli ce pot fi st5pi-
nite si, concomitent pot fi stiipinite ~i virozele de asociere, aSa cum
este cazul nosernozei de exemplu.
Pentru prevenirea virozelor, urmgtoarele recornandhi sint consi-
derate ca judicioase :
- sA nu se transporte albine dintr-o tar2 in alta, intrucit se rise5
propagarea unor agenti patogeni exotici, potential periculo~isi greu de
depistat ;
- numArul familiilor de albine sii fie in corelatie cu resursele
melifere.
Unii apicultori sint tentati s5 pgstreze prea multe familii dup5 un
sezon cu totul exceptional. Urmeazii ins2 ani apicoli slabi sau medii si ei
vor trebui sii hr5neascii cu zahiir, iar albinele s5-si petreacii o mare parte
din timp in stupi. In aceste condivi, infectiile endemice vor creqte, dato-
ritg atit virusurilor cit $i celorlalti agenti patogeni, care se transmit
numai cind albinele sint in contact strins intre ele.
f
BOLI MICOTICE

Micozele sint boli infecto-contagioase produse de ciuperci micre-


scopice. In stupi pot exista multe specii de ciuperci, hsii numai trei din
acestea s-au dovedit periculoase pentru puietul albinelor : Ascosphaera
apis, Aspergillus flavus $i Aspergillus niger. Ele se caracterizeazi3 prin
aceea c5 dup5 moarte puietul i$i p5streaz8 forma - se murnificg - $i
se intsrevte.
In urmg cu citeva decenii aceste boli erau aproape necunoscute. In
ultimul timp ele au inceput s5 se rispindeascii in mod hgrijorAtor, dato-
r i a unor cauze ce n-au putut fi lamurite pe deplin, una din teoriile emise
in acest sens considerind c5 progresul lor a fost favorizat de utilizarea
antibioticelor fn patologia apicols.
D e ~ ievolueazi rnai putin grav decit celelalte maladii contagioase
ale puietului qi in rare cazuri antreneaza moartea farniliei de albine,
totusi importanta micozelor nu trebuie desconsideratil, fntrucit acestea
sint in stare sB produc5 mari pagube stupinelor, punindu-le uneori in
situatia s5 nu rnai poat5 valorifica culesurile.

Ascosferoza este o micozii care afecteaza exclusiv puietul albinelor.


Ping in anul 1955 ea a fost descriss sub numele de ,,pericystirnicozii",
dup5 denumirea agentului cauzal : Pericystis apis. h anul 1973 duperca
a fost clasats de catre Olive $i Spiltoire in familia Ascosphaeracee, schim-
bindu-i-se numele in Ascosphaera apis, ceea ce a antrenat $i schimbarea
denumirii bolii. In mod curent maladia este cunoscut2 sub numele de
,,puiet v8ros6', dupi culoarea $i duritatea larvelor moarte.
Pfnii in 1945 cazurile de puiet varos erau foarte rare, iar in ce pri-
veqte S.U.A. ~i Canada, aceast5 boala era necunoscutii inainte de 1968.
Gonform datelor publicate de Hitchcock (1972), ea a fost semnalata pentru
prima dat5 in 1913 in Germania, Pn 1932 fn Anglia, in 1933 in U.R.S.S.,
in 1934 in Scotia, in 1937 in Cehoslovacia, in 1957 in Noua Zeelands, Pn
1971 in Norvegia. DupA a1 doilea razboi mondial boala s-a r3spindit din
ce in ce mai mult qi infe*a a devenit rnai sever& in Elvetia, Franta,
Belgia $i Scova. f n America, primul caz de boa12 a fost observat Pn 1968
in California, de unde s-a rispindit apoi in mai multe state ale Arnericii
de Nord ~i in Canada. fn 1970 C. Mraz o observi $i in Mexic, el emitind
teoria c i extinderea acestei micoze este in strinsi legzturi cu hrinirea
intensivs a familiilor de albine cu antibiotice in scop preventiv. La noi
in tar& inainte de 1971 puietul viros apsrea cu totul sporadic, fiind ne-
cunoscut de marea majoritate a apicultorilor. Dupi aceasta d a t i boala
s-a extins de o manierg ingrijor5toare. cuprinzind pe rind Transilvania,
Ranatul, Muntenia, Dobrogea si Moldova.
Interesant este cB i n ultimii ani ea a regresat substantial, una din
cauze fiind ~i folosirea de catre majoritatea apicultorilor a medicamen-
tului Micocidin, realizat de Institutul de cercetare qi productie pentru
apiculturg din Bucuresti.
Etiopatogenie. Ascosphaera apis este o ciuperci heterotalicg, com-
~ 1 ~ s din
: micelii mascul si femel5. h momentul in care doua micelii de
sex opus se intilnesc ele adera unul la altul $i dau n a ~ t e r ela hife laterale
pe care vor lua n q t e r e elementele sexuate : oogonii ~i anteridii. Prin
fecundarea de c i t r e anteridie, oogonia - numit5 ~i corp fructificator -,
va produce nigte formatiuni capsulare numite asce, care cuprind sporii
- sfiminta qi forma de rezistentj. a ciupercii (fig. 13).
Viabilitatea sporilor este foarte mare. Ei rezisti la actiunea vapori-
lor cie form01 si a anhidridei sulfuroase, iar in larvele mumifiate ~ i - a u

..
7:"
. 13. Ascosphncra apis : a - 3liceliu cu corpi fructificatori ; b - corp
fructificaLor cu asce continind syori

dovcdit puterea cle germinare chiar ~i dup5 15 ani. A j u n ~ ipe corpul sau
in intestinul larvelor, sporii dau nastere unui miceliu, ce pitrunde si se
ramifies in tesuturi, invadind intregul organism ~i pl-ovocind moartea
!arvei d u p i cipscirea acesteia.
! yalnla3 !!lalad el JolaaaaI a j u a ~ a p ~ a-
u .
! pemqnas alsa p u p
punqe am8ej ap lajqse un aanpo~dT-aJea ad a!ps!~aqae~aalnqauns -
! pamd na a ~ n ~ i j
vun a l a l z ~aq@ ~ a l y u n w nep 1-a~e3ad ,,3!ezour u!" lnpaadse -
: pdnp a!uqa apPeoun3a.r as ezoJajsoasv . ~ y s o u 6 v ? a
'!nlnS!urpm sndo lnqgde3 uj a)[nw !em '~nlndnlslnpunj
ad !S ~ ~ as aAJel
e 8eauaurase '!ag!urej Inloquo3 e? ..~oqz ap elnpujss
ad nes !nlnB!u!pm alej TJJ a~!pugdsg~pujs a3 soqam laadse n3 alaaJe1
vdnp '~$ueqs!p el ap apkounaa~as S O J ~ Aqamd ap pqeaeqe a g p e j o 'yeoq
ap auuras .rolau~pde!$!.rede el ap !ugurgdys -em e ea.1a3a.q e d n a
-uop~saap aiqn3 0-qur aqel!8e ngJ8 ap aqeoq Joun lnqouro8z
!nla~n8ejeammqnas el anpo~dB! axaqq pu~sa a q aqsaae ' a q p ~ d p s a pp q
lsoj ne-u a3 alaplaa u~ 'aqeq~gdapuj!S au!qle ap aseoss 13 p ~ q n d'~alnlaa
njaxad el ?Jape nu a13 '(91 51 '8!3) ,,ap?zow U!" q!wnu lnpadse p u p
'lep2la~au a q p q d s p qujs q e a g w u x a1aA.q qepsaju! alam%j a d
.(.xoloa eSue1d .A g~ %J) !~oqe3!jrpn~j~cLroael a;raqSeu
jep n e !$ q~doquoane-s a v g a q w p q a punpe '.xep~nuraplaa a g 'xas aG!u!s
un ap ngaqw un n3 p q ~ z e m dqsoj e p u p punpe 'amqlg8qp a g apsa
!a earnopa 'nldwaxa ap eqam aqsa urn3 '!ow aqard !sun duapslsuoa el
pq53unte 'qPa~tr)ujas 14 TapIaa !fla~ad ap apupdsap as ' p u m l o ~aanpaJ
!4j e m 1 u1sp82~0 u p ~ a d ee a m ~ o d o ~qa ~ 'qeasn d uoqnq un ea awde
a ~ e a'!am1 lndea pxunu Jaqq pqsel ' e p ~ a aup Jaqq p f i ~ d sq q pdnao a3
'!e8a~nw ap eqle ~ z u j do a~apkeuel J O ~lnm! UI 'aq6aqquj as 16 q S a ~ d s e
as eala~d'e!$equauBas p~a!d $3 '3sauaq.[~53qas aqeqaay! a l a u e q
.!!$enq!s ap lajqse uj qeu!dqpuj 'Jolpqeur e a ~ q k a ~u3a pnaaSa alas
-eo.xaumu p q d x a a3 eaaa '!qoq u p la3 ad ~ e l q a16 a~eoqe~anl ap lnpalnd
apui~dnav o q 'qeqda~;~ 'gsnpaJ p w s m p l p epnasa.13 leur aqsa eaqeq!p
-pm apun 'mlam2kj e!~ajr~adel qkasp8 as la ?a mpqdej R!.zo)ep '~oquyq
ap ep3e aqsa s!de e ~ a e y d s o 3 sap ~ pe3eqe qamd lnurpd .aulo?dw!s
.eaqqu[oquq gzeazy.xoaej a2 Jolamea s a m q u q a nquad uozas
$ s a x ug m l n ~ o p p q d ee a ~ e d n a o a ~edm p a J a3 a!$enprs 'amopeum exa
-eur!~d q !4gm! g ~ e d egs eleoq er, pepdapPe ap aqsa 'a.xav q !S Jopulqle
le npolC!ur Inugsalu! u j ezeaula! !!~ods 5x1 lnqdej ap eureas pqtn&
.alr?uJa! nguad g.xesamu e u e q p!u aunpe FP-ys pugqndau ala ' a ~ g a n p o ~ d a u
u y a p Igpxej alsaav 'lamd n3 !!.mSe3 ad l p ~ a d n pe a ~ ~ p q d saapa!d y
-uq ps apeod nu 14 qq!.xoyaju! q a?$as@ as 'sns FUIaqqtp? a1aCeque~e
ap gzepgauaq nu a ~ e 3'cqals aqyuej 0 .y~ganpoldeaqeqpedea e)sa3.e
Inlaj q aza.qsgd !S-as 1's snqs!p lnla~nd~asspnolug~s eaqepq!q!sod a n ea
q e p o l o ~ ,-alt'qg!q!znj!p ap qe3!p!n!pe)s un el g8unts ps e!peleuI p u p ~ p
-a!duq 'aqnour nes aneqoq alaaJe1 $nu!lsns uq!~u j aunuy[a ps aqkajnqz!
pseolaurnu a!l!urej 0 -1azoa!ur e!lnloaa !eurnu p 'e!$pede ezealuanlju: nu
!ag!urej eamlnd .a!$eppuaa ap esdy ap aTj 'urples ap lnsalna el ap luapunqe
l n w q s u ap a g 'eqenpp e a ~ d~ u e ~ apqaJeqsEurpe q ~ esnpoad d qsoj e
qeazawn ylseaae e3 a g 'dnqs u!p epazaum ap gqez~.roaejaqsa !a a!$y
-ede 'le~aua8u~ .mln~oqpqdee ! $ u a ~ a q qFJ:~ 1npapqa p q g s @ a m ~a3!u
-~apndal!gpej yoasape 'qsn8ne-a!ln! u~ a)eq!suaqu! 83 aqha~asap!S a!unl
uj a!sa.x8oJd peanloaa ' ~ w - a l p d eal!unl q :a3!qo ap amde q e o g
- rAspindirea cadavrelor murnifiate in fapi ~i pe fundul stupului ;
- afectarea cu precticiere a puietului de trintor.
Toate aceste selnne o deosebesc de aspergiloz5, singura boa15 cm
care ar putea f i confunciat5. In caz de dubiu se recurge la examenul de
laborator, ce const5 din descoperirea la microscop a corpilor fructificatori
in larvele n~oartede curind.
P,rognostic. In general, prognosticul privind evolutia ascosferozei
este 1.elativ benign. T o t u ~ i ,boala trebuie considerati gravti, intrucit ea

Fig. 14. Fagure cu puiet v5ros Fig. 15. Sectiune in fagure cu puiet v 5 m

actioneazg timp indelungat asupra familiilor, provocind un deficit mare


de albine Si intirzieri in dezvoltarea familiilor. Creind un dezechilibru,
ea poate fi o cauzti favorizantti pentru alte boli mai de temut.
Ttatament. In tratamentul puietului vtiros au fost Incercate nume-
roase medicamente, atit antibiotice, cit ~i substante chimice, ftir5 ins5
s5 se obtinti rezultate multumitoare. Dintre acestea mentiontim : Mycosta-
tina, Amphotericina, Cycloheximidina, Griseofulvina ~i Quixalina in
Franta ; acidul sorbic, propionatul de sodiu ~i parahidroxibenzoatul d e
metil, paralel cu dezinfectia fagurilor cu oxid de etilenii in S.U.A., iodul
prin volatilizare (in arnestec cu ctirbune de lemn) sau prin ardere (impreg-
nat in hirtie de filtru) in Belgia etc.
Rezultate mai bune s-au obtinut prin folosirea Stamicinei prove-
nit5 din culturi de Streptomyces noursei. Prin adrninistrarea a 4 cornpri-
mate de Starnicini a 500 000 U.I.,cite unul la interval de o siiptriminii,
amestecat in 100 g zahiir pudrii, s-au obtinut vindeciiri inaintea celor
realizate numai prin miisuri de profilaxie. Rezultate inconstante au fost
obfinute ~i prin utilizarea preparatului chimic Thiabendazol, care se
amestecii in zahir pudrii in concentratie de 2,5 g la 1 kg zahir si se
administreazi prin presiirare deasupra cuibului, cite 100 g de 5-6 ori la
7 zile interval. Cel mai eficace preparat s-a dovedit produsul denumit
Micocidin, realizat de Institutul de cercetgri pentru apiculturii din R. S.
Rorninia, el avind in plus si proprietafi stirnulatoare pentru familiile
de albine.
Modul de administrare a1 acestui preparat (conform prospectului
respectiv) este urrniitorul : in functie de mirimea familiei de albine yi
intensitatea infectiei, se adrninistreazi 100-150 g preparat, prin impr8s-
tiere cu mina printre rame, peste albine. Tratarnentul se repetii de 3-5
ori. Primele douii tratamente se fac la interval de 4 zile, ultimele la 7 zile.
Tratamentul incepe la primele semne de boalri, sau inainte de apa-
ritie in stupinele unde in anul anterior a existat puiet v3ros.
Dac6 dupii vindecare apar din nou factori favorizanti dezvoltiirii
Ascosphaerozei (temperaturi scizute, ploi reci), se intervine cu una sau
douii administriiri de micocidin.
La controlul ce se face inainte de primul tratament, fagurii cu mari
zone de larve bolnave vor fi s c o ~ i~i topiti. Larvele moarte din fagurii
rnai putin afectati se scot ~i celulele respective se pudreazi abundent cu
rnicocidin. Larvele moarte de pe fundul stupului se ard.
Cind infectia rnicotici este grav3, micocidinul se poate administra
$i sub form5 de sirop (1 kg rnicocidin la 1 litru apii) cite 250 rnl, de 3 ori,
concomitent cu primele 3 administriiri de micocidin sub formti de pulbere.
Se recomandi ca fagurii goi de la rezerv5, inainte de a fi introdusi
in stup, sii fie aspersati cu o solutie cle micocidin (1 kg micocidin la 2 litri
de ap8) si lisati s i se usuce.
In cazul cind concomitent cu Ascosphaeroza apar $i semne de loci,
se adaug5 2,5 g teramicinri la 1 kg micocidin, se amestecii bine ~i
se fac tratamentele conform indicatiilor pentru Ascosphaerozi.
Esecul tratamentelor recornandate in urmi cu citiva ani de Labora-
torul de cercetiri de la Nice, precum ~i pierderile ingrijoriitoare pe care
le produce puietul viiros h Franta, au determinat initierea in 1980 a
unor ample cercetiiri privind terapeutica acestej boli. In prima etapii au
fost selectionate ,,in vitro" substanple cele mai active Pmpotriva Ascos-
phaera apis : nitratul de econazole, sirurile de amoniu cuaternare $i
unele esente naturale. h a doua etapi a fost testat3 eficacitatea trata-
mentului in stupine experimentale, rezultatul fiind cri Pn unele cazuri
micozele au dispirut in familiile tratate, dar in alte cazuri, destul de
numeroase, larvele mumifiate de Ascosphaera apis au continuat s i
existe. In concluzie, neregularitatea rezultatelor obtinute nu a permis
introducerea in uzul curent a protocolului terapeutic experimental.
Profilaxie. Pentru prevenirea puietului varos se va u:-~nliri s2 sc,
creeze in familiile de albine conditii improprii pentru dezvolta!-ea mice-
telor 5i anume :
- reducerea umiditritii prin deschiderea fantelor de aerisirc ~ : i ri-
dicarea stupilor cu cel putin 20 c i ; ~de la sol ;
- ridicarea temperaturii interioare, prin asezarea !;tupi;or la loc
Insorit, prin impachetarea familiiior cu materiale usc:ate, priri m e ~ t i n e -
rsa cuiburilor cit mai strinse ;
- mentinerea familiilor in stare activz si cu populntit! cit rnai
nwneroasj. ;
- practicarea inmultirii pe baza de roiuri cit mai puternice (pe cel
putin 4 rame) ;
- limitarea cregterii puietului de trfntor, prin punerea la dispozi-
tia mgtcilor numai a fagurilor bine crescuti, cu celule numni de albinri
lucriitoare.
Existi numeroase elemente obscure in patogenia, epizootologia si
combaterea acestei boli. Faptul c2 unele familii din stupin5 se imboln8-
vesc ~i altele nu, cii cele bolnave intr-un an nu se imbolnAvesc obligator
in anul urmMor, precum gi faptul cB medicatiile utilizate s-au dovedit
putin eficace in cazurile mai grave, constituie tot atitea semne de intre-
bare ce se cer limurite. SPnt autori care pun la indoiala contributia con-
sumului de antibiotice la raspfndirea micozei sau a umiditatii la aparitia
ei in familia de albine. Altii tiigaduiesc insugi caracterul contagios a1
acestei boli. S-a constatat (Maurizio, Wille) c5 ciuperca poate fi identifi-
cat5 pe orice fagure, c5 punind fn etuvii la 35C un puiet aparent s5n5-
tos, acesta se poate acoperi cu mucegaiul specific. Faptul cB d e ~ iasa de
raspindit el n u afecteazii decit unele familii si numai o parte din puietul
unei familii, a fost explicat prin aceea cB Ascosphaera apis este un inva-
dator secundar, care atac5 numai larvele slabite de alte afectiuni, care
nu se extinde decft in familiile sensibilizate tle diferite stari morbide
sau prin ereditate gi care, la marea majoritate a larvelor atacate, nu reu-
qegte s3-si termine ciclul evolutiv din cauza c5 in familiile normnle aceste
Iarve sPnt recunoscute cu mult inaintea omului de catre albine qi e1imi.-
nate.
De-a lungul timpului au fost facute numeroase observatii asupra
conditiilor care favorizeaza aparitia acestei boli. Astfel, Zander (1919)
subliniazz importanta impachetajului familiei in timpul iernii si menti-
nerii unei atmosfere cit n?ai uscate in stup. Seal (1957) gAse~tecii fagurii
neocupati de albine iarna, tinuti in conditii de urniditate, oferii un exce-
lent refugiu pentru sporii de Ascosphaera apis ; cPnd cuibul cu puiet se
extinde primiivara gi acopera fagurii cu spori, puietul poate sii fie infec:
tat. Deans (1940) semnaleazii in Scotia cazuri serioase de puiet viiros,
apHute in farnilii depopulate din cauza acariozei. Maurizio (1934) g~seqte
cazuri secundare de puiet varos in fagurii afectati de loc5 europeani.
Dreher (1938) observ; cii mucegaiul pare sii creascii mai intii pe puietul
lezat.
fn se privevte combaterea ascosferozei, Dallmann (1966) a testat
dezinfectantul ,,Fesia Form" (avind ca bazi formaldehida), umectind prin
aspersare fagurii, peretii stupului $i scindura de zbor. Dup5 o sSpGimin5,
albinele au indepiirtat larvele moarte chiar $i din cele mai infectate
farnilii, iar in anul respectiv boala nu a rnai reapgrut. El consider5 c5
4O/0 din solutia de ,,Fesia Form" omoar5 ciuperca. Bartel (1971) arat5 c5
timolul solutie 2O/0, administrat pe faguri, are un efect fungistatic in
vitro. El declar5 c5 stimularea instinctului de curitire a1 albinelor este
principala m5sur5 de combatere. Taber, Sackett $i Mills (1975) au hranit
cele rnai infectate farnilii cu acid sorbic $i propionat de sodiu, introduse
in turte de polen cu zah5r. Puietul viros a disp5rut dup5 7 zile de la
tratament. Thomas $i Luce (1972) au mentionat c5 acidul sorbic $i para-
hidroxibenzoatul de metil inhib5 Ascosphaera apis in cultur5.
Opinia autorului. Mergind pe linia cB Ascosphaera apis este un
invadator secundar, care nu ataca decPt puietul debilitat de alte micro-
organisme (mi gindesc fn primul rfnd la variata flora patogeni din loca
europeana), consider c i un tratarnent cu teramicin5 sau tetraciclin5 (3
doze la 7 zile interval), aplicat h luna aprilie, este in m5surH s5 prein-
timpine (indirect) aparitia puietului v5ros (si a bacteriozelor in primul
rind). Aceasta, bineinteles, in conditiile unor familii normal dezvoltate,
a unor cuiburi strinse 7i a unui impachetaj cfilduros ~i uscat. rlplic de
4 ani metoda in stupina proprie $i puietul v5ros nu m-a rnai deranjat,
de$i fi pun la dispozitie ramele din care au fost extrase larvele de trintor
(utilizate la prepararea Apilarnilului), adev5rate medii de cultur5 fungo-
bacteriene.
Este primul tratament pe care fl practic In cursul anului. A1 doilea
( ~ ultimul)
i se adreseaz5 parazitilor $i const5 din dou5 adminstrHi de
Sineacar la' 10 zile interval, facute dup5 extractia mierii de la ultimul
cules. Mentionez c5 fn cadrul acestui tratament, agitarea albinelor pen-
tru obtinerea unui rnai strins contact fntre ele $i Sineacar o fac nu cu
furn obi~nuitci cu fum de fenotiazing, ambele produse potentindu-se
reciproc si actionind cu un randament sporit atlt in directia varroozei
cit gi a braulozei.

ASPERGILOZA (puietd pietrificat)

Aspergiloza este o micozi5 care atac6 animalele, p8sirile (indeosebi


cele din grgdinile zoologice) $i chiar omul, localizlndu-se la plgmini. In
stupi apare mult rnai rar ca ascosferoza $i in mod sporadic, ins5 evo-
lutia ei este rnai grav5, cu atit rnai mult cu cit ea afecteaz5 nu numai
puietul ci ~i albinele adulte. S u b numele de ,,puiet pietrificat", boala
este cunoscutS In Intreaga lume, fiind rnai rispinditi in Marea Rritanie,
unde dezvoltarea ei este favorizati de clima umed5.
Etiopatogenie. Aspergiloza la animale este provocatii de diferite
specii de ciuperci din genul Aspergillus. La albine ea se datoreqte speciei
Aspergillus flavus $i, htr-o m5surA mult rnai redus5, spedei Aspergillus
niger. Miceliul ciupercii Aspergillus flavus are o culoare verde-gBlbuie
sau cafeniu-verzuie (cind poartg corpi fructificatori). El produce spori,
>I ciirol rezistentg fats de iictiunea factorilor fizici sau chimici este ins5
destul dc scizut8 (fig. 17). Mentinuti la o tcmperaturii de 60'C timp dc
30 minute ei isi pierd puterea patogens. Acidul fenic ~i formolul in con-
centratie de 5"/0, precum ~i sublimatul corosiv 1% Ti distruge, de ase-
menea, intr-un timp scurt.
Ciuperca este foarte rsspinditi in naturs. In familia de albine
sporii sint adusi odats cu polenul recoltat de albine, ceea ce explicg

Fig. 17. Aspergillus flavus


a - forma veetativii ;b - spori (dup5 B o r c h e r t)

frecventa mai ridicati a bolii in timpul recoltelor abundente de polen,


pe care albinele n u mai a u timp s5-1 prelucreze si si-1 indese bine in
celule. De la un stup la altul boala este transmisg prin albine, prin api-
cultor sau cu ajutorul vintului. Contaminarea larvelor se face prin in-
termediul hranei. Sporii p 5 t r u n ~ i in intestin germineazs, dau nastere
la miceliu, care invadeazii intregul organism, provocind moartea, atit
prin actiunea sa mecanic5, cit mai ales prin toxinele pe care le pro-
duce. Larva se deshidrateaza si se inttireste, acoperindu-se cu o piiur2
galben-verzuie de miceliu $i spori.
Simptome. Larvele atacate i ~ pierd i consistenta ~i culoarea nor-
mals. Ele se inmoaie, segmentatia dispare, continutul lor devine cremos.
Miceliul ciupercii apare la suprafata corpului incepind de la cap, inf5-
surind larva intr-o tes5tur5 galben-verzuie, care urnple tot spatiul Liber
dintre ea ~i peretii celulei. Ca si in ascosferoz5, larvele mor dupii c8pZ-
cire, se mumifics prin drshidratare si pot ap8rea colorate diferit :
cele care sint lipsite de corpi fructificatori in slb-giilbui iar cele care
sint acoperite de spori in galben-verzui. Miceliul care le Cnconjoarii
adera strins la peretii celulei, asa incit larvele nu pot fi extrase de c5tre
albine.
fn ceea ce p r i v e ~ t easpectul fagurelui cu puiet, celulele infectate
care n u au fost fnc5 desciipiicite prezintii infundarea c5p5celelor. In celu-
lele dtscFiy5cite miceliul poate fi asa de abundent Pncft el poate fi con-
fundat cu un polen galben-verzui. Adesea ciuperca iese din eelulii si se
intinde peste celulele din jur, apirind pe fagure sub forrna unor pl5gi
s a u insule (fig. 18).
La albine contaminarea se face tot pe cale digestivii. Miceliul tra-
verseazi peretele intestinal, se inmulte9t.e Pn cavitlflle corpului ~i omoar5
insecta, atit prin distrugerea organelor, cit ~ ; prini otrAvurile pe care le
produce. Albinele parazitate sint agitate, prezina rni~csri anormale,
zboar5 greu sau nu mai pot s i zboare, paralizeazg ~i mor in citeva ore.
Corpul se i n t i r e ~ t etreptat, miceliul iese la suprafata lui prin deschi-
z5turile naturale ~i apare, cind atmosfera este umed5, sub form5 de mici
pete verzi.
Aspergiloza evolueazg foarte rapid, htrucit sporii nu sint inchisi
In asce ca la Ascosphaera apis, ci sint liberi la suprafata corpului, incit
cel mai mic curent de aer ii poate r5spPndi In tot stupul. Datorit5 acestui
fapt, in aspergilozii nu se inregistreazii vindecsri spontane, boala termi-
nindu-se de regulii cu moartea farniliei.
Diagnostic. Boala se recunoa~teclinic dup8 :
- insulele verzui sub care apare ciuperca pe fagurele cu puiet ;
- consistenta de piatr5 tare ~i sf5rimicioasi a larvelor mumifiate ;
- aderenta larvelor la perew celulei ;
- imboln5virea concomitenti ~i a albinelor adulte.
In caz de dubiu, precizarea diagnosticului poate fi f5cuEi prin exa-
men de laborator.

F i g . I S . Fagure ou puiet pietriflcat

Combatere. Posibilit5ule mari de rhpindire pe care le are aceastj


ciuperci, contaminarea concomitentti a puietului ~i a albinelor adulte,
aderenta larvelor moarte la peretii celulei ~i pericolul pe care-1 prezint5
aspergiloza pentru sh5tatea omului sint factori ce contraindicil utiliza-
xea tratarnentului medicarnentos in combaterea acestei boli. M5sura cea
mai indicat5 in momentul in care diagnosticul a fost stabilit cu precizie
qi rnai ales fn situatia cind apare rnortalitatea si la albine este distrugerea
familiei respective. h cazul cind boala este in faza incipient2 se ~ o a t c
hcerca salvarea albinelor, folosind procedeele recornandate pentru loea
american5 : transvazarea albinelor, topirea tuturor fagurilor, dezinfectia
stupilor, a utilajului si a solului, arderea albinelor moarte.
Personalul care manipuleaz.5 familiile bolnave trebuie s5 poarte in
timpul lucrului o masc.5 imbibat5 intr-un antiseptic sau, eel putin, o
batisti3 umezit.5.

Melanoza este o maladie infectioas5 de naturii rnicoticii, ce afec-


tea22 aparatul genital a1 mAtcilor, producind sterilitatea acestora. Agen-
tul patogen paraziteazg qi albinele adulte, ins5 pierderile provocate in
rindul acestora sPnt neinsemnate.
Etiologic. Agentul patogen este o ciupercg parazitar5, care a fost
descrisi pentru prima datg in anul 1934 de c5tre Fyg. Ea produce in
tesutul epitelial a1 oviductelor, vaginului, rectumului $i glandelor leziuni
nodulare lnoonjurate de cruste negre, care hpiedicii depunerea ou5lor.
Fyg a numit boala produs5 de aceast5 ciupercg ,,melanoz8".
fn 1936, Orosi-Pall reia cercetirile asupra agentului cauzal a1 me-
lanozei, ciruia I dii numele de Melanosella rnors apis. El a cultivat in
laborator aceasta ciuperc5 constatind cii ea produce hife de culoa~egal-
ben.5 qi spori ovali sau rotunzi. Coloniile formate pe medii de culturii
sint rotunde, au diametrul de 0,5 mrn Ti culoarea galben5 deschis.
Ulterior Fyg descrie o altii form5 de melanoz5 (pe care o numeste
rnelanoza ,,BU) care paraziteaz8 de asemenea organele genitale ale mAtcii,
dar care, spre deosebire de prima formi (numit.5 melanoza ,,H"), este de
origine bacterian5, agentul fiind un bacil coliform din specia Aerobaoter
cloacae.
Patogenie. Melanosella mors apis, preculn qi sporii ei, se gisesc
r5spinditi in naturi, inclusiv pe plantele entornofile. Prin intermediul
acestora ea vine fn contact cu albinele, p5trunde fn glandele salivare,
unde incepe s&se Pnmulteasc5. De aici ciuperea ajunge $i la matc2, odat2
cu l5ptisorul pe care aceasta il primegte de la albinele infectate. Din
intestin ea trece in hemolimffi, se 1ocalizeaziI In aparatul genital, unde
produce aglomeriiri pigmentare ce astup5 lurnenul oviductelor. Boala evo-
lueazi de regul5 Incet, iar moartea m5tcii se produce la 5-7 zile de la
w i f e s t a r e a primelor s e m e .
Simptome. M5tcile bolnave inceteazi ouatul, au abdomenul mgrit,
iar la nivelul anusului prezinta un dop format din excremente uscate.
Ele sint apatice, nu se mai deplaseaza pe faguri si nu se rnai hrhesc,
iar dup5 citeva zile cad pe fundul stupului qi mor.
Diagnosticul se pune in special dupi prezenta dopului de excre-
rnemhe din regiunea anal3 si se confirma prin examenul de laborator,
m d e sint puse in evident5 leaiunile de culoare negricioass din organele
genitale.
Tratamentul melanozei nu este cunoscut. Singura misurci care se
indica este fnlocuirea rniitcilor bolnave.
BOLILE PARAZITARE

NOSEMOZA

Nosemoza este o grav5 maladie a albinelor adulte, cunoscutA In


lumea intreagi. Ageentul ei este un protozoar parazit din ordinul Micro-
sporidiilor, identificat in anul 1907 de citre Zander gi numit Nosema
apis. Boala poate s i evolueze sub o form5 inaparentg (cronicg), sau
s5 se manifeste vizibil (forma acutg), provocind depopularea farniliilor
de albine ~i consecutiv moartea acestora.
Etiologie. Nosema apis este un parazit unicelular, care se locali-
zeaz5 gi se fnmulteqte h celulele intestinului rnijlociu a1 albinei. Clnd
conditiile nu-i s h t prielnice parazi-
tul sporuleaz5, form5 sub care el do-
bindegte o mare putere de rezistentg
(fig. 19). In momentul &d sporul
ajunge Pn intestinul albinei, el se
transforms iargqi fn parazit adult,
care intrii fn celulele epiteliale ale
peretelui intestinal, unde se hrhinegte,
se inmultegte gi produce toxine.
Sporul de Nosema apis apare
la microscopul obi~nuitca un cor-
puscul ovular, eu dimensiunile de
4,5-6,4 microni lungime si 2b5-3
microni Istime, incolor, refrigerent,
mai mult sau mai putin str5lueitor.
Dup5 colorare el apare constituit din- rig. 19. Spori de Nosema apis
tr-o mas5 protoplasmatic5 ce pre-
zint5 la capete dous vacuole, din care cea mai mica - numit; capsula
polar5i - contine un lung filament fnfH~urat(filament polar). In rnijloc,
sporul are un nucleu format din doi noduli, iar la exterior el este In@-
. ~ u r aintr-o
t membrani chitinoasi (fig. 20). Datoriti in primul rind acestei
membrane, sporii posed: o mare rezistenti. Ei supravietuiesc in petele
de excremente diareice 2 ani, in albinele moarte 11/2--2i/2 luni, in miere
2-4 luni iar sub actiunea razelor
solare 15-32 ore.
Supugi actiunii agentilor chimici
2 ei rezista la acid fenic 4% timp de
10 minute, la soda caustic3 5% timp
de 5 minute ~i la vaporii de acid
acetic sau de form01 48 ore.
Temperatura din interiorul stu-
pului are o mare influent5 asupra
dezvoltarii parazitului. Astfel, la 37Oa
7 dezvoltarea Nosemei inceteazi com-
plet, la 30-34OC dezvoltarea este
maxim& la 25OC ea este lent& iar la
4 10C sporii nu rnai germineaza.
Contaminarea albinelor se reali-
zeaz: prin ingerarea sporilor odati cu
hrana. Moartea albinelor este urma-
rea distrugerii de catre parazit a epi-
teliului intestinal in care se inmulteq-
te, precurn $i a toxinelor pe care le
~roduce.Actiunea iritativg si infla-
Fig. 20. Structura sporulul de Nosema
katorie a parazitului asupra &iteliu-
apis : I - nucleu ; - war ; 1ui intestinal se exteriorizeazg prin
3 - m e m b ~ a n 5 ;4 - s m l a s m g ; diaree, in timp ce toxinele actioneaz:
5 - capsula polar& pe cale nervoas8, provocfnd tulburiri
de locomo~e, urmate de paralizie.
Difuzarea parazitului in interiorul familei de albine se efectueaza
prin transportul sporilor de ciltre albine $1. mai ales prin intermediul
excrementelor diareice, care Pmprarjtie sporii peste tot : pe faguri, in
miere, in polen, pe pereG stupului etc. MZitcile, care sint ~i ele recep-
tive la nosemoz5, contribuie de asemenea la rgspindirea bolii.
Rsspindirea bolii de la o familie la alta ~i de la o stupin5 la alta
se realizeazi prin intermediul apicultorului, albinelor gi a1 unor paraziti.
Apicultorul favorizeaza r5sp2ndirea bolii la celelalte familii prin :
- lucrarile de imputernicire a farniliilor siWitoase, folosind faguri,
puiet sau albine de la farnilii atinse de nosemoz: ;
- unirea unor farnilii sgniitoase cu altele slilbite de boala ;
- folosirea unor stupi, faguri goi, unelte q i echiparnent infestate
cu Nosema.
Albinele propagi malaciia prin gregeli de orientare, prin furtigag,
prin roire, trintori gi prin curiitirea fagurilor infectav, difuzarea fiind cu
atit mai accelerats cu cit exist4 o mai mare aglomerare de stupi pe un
spatiu restrins. Este dovedit faptul c i atunci cind o famile de albine pre-
zinti sernne de nosemozi, majoritatea farniliilor din stupini sint, de
asenlenea, contanlinate, fapt ce justifici atit tratamentul general, cit si
amplasarea stupinelor pe grupe mici de stupi ( 3 0 4 0 farnilii pe o vatr6).
Nosemoza rnai poate fi transmisg $i prin excrementele diferitilor
paraziti care triiesc Pn stup, cei rnai importanti din acest punct de vedere
fiind larvele moliei de cear8.
In cadrul unei regiuni sau dintr-o regiune in alta, nosemoza sr
rispinde~tecu ocazia stupgritului pastoral sau prin cumpararea de ma-
terial biologic apicol din stupine.infectate.
Patogenie. In unele tAri (R.D.G., S.U.A.8.a.) a fost verificat gradul
de rsspindire a nosemozei, executbdu-se controlul de laborator a mii
de familii din diferite regiuni, constatfndu-se d efectivul apicol este con-
taminat fntr-o mAsur5 nea~teptatde mare (86O/0 din numgrul stupinelor
si 32O/o din numgrul familiilor). In ce privqte nivelul infectiei unei
stupine in cursul anului, s-a constatat cg In U.R.S.S.18OIo din albine sint
infectate in martie, 63% In rnai gi foarte pupne In octombrie. Pentru
Franta, luna iunie reprezints maximum de infectie, pentru ca In august
s5 se inregistreze procentele cele mai scazute. 0 caracteristica a acestei
boli este aceea cA prezenta parazitului htr-o populatie de albine nu de-
clan~eaz5in toate cazurile boala, aceasta a v h d de foarte multe ori forma
latent& datorita faptului cA rezistenta farniliei de albine este rnai mare
decit forta de multiplicare a parazitului. In ultimul timp tot rnai multi
autori atrag atentia asupra daunelor provocate de aceasa forms latent&
daune care de regulg sfnt neglijate pe considerentul c& sInt putin eviden-
tiate. S-a stabilit in acest sens tit infectia d e r e g l e d o serie de procese
organice intime cum ar fi de exemplu limitarea digestiei hranei in ven-
tricol, inhibarea productiei de 1Apti~orin glanda hipofaringianti etc., ceea
ce afecteaza longevitatea 1ucrAtoarelor (cu cca. 50/o), favorizead apa-
ritia diareei in timpul iernii, reprima crgterea puietului qi dezvoltarea
farniliei primgvara timpuriu. Familiile de albine cu mitci infectate Psi
schimb5 matca sau roiesc.
Pornind de la aceste considerae qi a v h d Pn vedere ca in S.U.A.
80/o din stupine sfnt infectate, Dr. Basil Furgala apreciazg cd nosemoza
provoaca in aceass tar5 pagube economice rnai importante decft toate
celelalte maladii ale albinelor la un loc.
Ca o dovadg fn acest sens se m e n t i o n e d faptul cii In urma trata-
mentului (complet qi corect aplicat) cu fumagiling, administrat unei
stupine cu nosemoza cronic3, producva de miere a acesteia a crescut cu
30-50/o.
Cind echilibrul biologic a1 farniliei este perturbat, cind dinamismul
acesteia scade, cind intensitatea depunerii de puiet se reduce $i nu rnai
este in m5sur5 s5 compenseze moartea prematurg a albinelor, atunci
forma cronic5 de nosemozi se transform5 intr-o forms acutg cu mani-
festiiri clinice.
Pentru ca nosemoza sii se poatg manifests clinic, este necesari,
prin urmare, interventia unor factori favorizantf. 6ei mai cunoscuti dintre
acesti factori sint :
a. Afe@unile digestive cn manifest2ri diareice, provocate de di-
verse cauze, intre care cele rnai frecvente sint maladfile infeMoase (ami-
bieza), intoxicatiile (cu nectar sau polen toxic), iernarea pe miere de
man5 sau pe miere nec5picitH $i acriti (provenit5 din hr5niri de com-
pletare efectuate toamna tirziu), introducerea iarna ~i primivara timpu-
riu a turtelor cu fginuri si drojdii, deranjarea familiilor de albine in
perioada de iernare, lipsa mMcii in timpul iernii sau prezenw In acest
anotirnp a unei mitci nefecundate, imposibilitatea efectuarii zborurilor
de curii*e etc.
Distrugerea membranei peritrofice a peretelui intestinal (care are
rolul de a proteja organismul de infectiile existente in interiorul acestui
organ), precum $i diareea ce fnsotevte de regul5 afectiunile intestinale,
creeaz2 un mediu prielnic pentru inmultirea $i sporirea virulentei para-
zitului, contribuind totodati la rispindirea sporilor in tot stupul.
b. Conditiile climatice nefavorabile, reprezentate prin ierni lungi
~i umede, prin perioade de timp rece in cursul primaverii, prin lipsa
culesului etc. S-a constatat c3 nosemoza apare regulat in primivara care
urmeaz5 dup5 o var5 rece si ploioasi, aceasta favorizfnd contactul pre-
lungit intre albinele bitrfne infestate $i generatia tin5ri care urmeazi
s5 ierneze.
c. PBstrarea In stupin5 a unor familii slabe sau slibirea farniliilor
din diferite cauze, adesea datorate apicultorului : interventii frecvente
-
- uneori nemotivate in cuibul farniliei de albine, formarea exagerat5
a roiurilor artificiale - mai ales in a doua jumitate a anului -, ht5-
rirea familiilor slabe pe seama celor de putere mijlocie etc.
Dup5 cum se vede, majoritatea factorilor favorizanti Gji manifests
influen@ spre ofir$itul perioadei de iernare $i fnceputul primiverii, ceea
ce explic5 aparitia frecventi a nosemozei fn acest anotimp.
Mitcile sint si ele receptive la nosemoz5, fn special cele din familii
slabe sau iernate in afara ghemului. La mAtci, boala evolueazii cel rnai
adesea acut $i se termini cu moartea intr-o perioadi scurti de timp sau
ia o form5 cronici, avfnd ca rezultat incetinirea depunerii de puiet qi
scurtarea vietii. In acest sens s-a constatat c5 mitcile, care h mod normal
traesc 5-8 ani, mor in urma infest5rii cu Nosemii dupi 1-3 luni.
Simptome. In general, maladiile albinelor adulte nu au o simpto-
matologie caracteristica precisi, care s5 le deosebeascii unele de altele.
Cel mai adesea manifestirile lor clinice s h t asemilniltoare, fapt ce impune
precizarea diagnosticului cu ajutorul exarnenului de laborator.
Aceastzl situave este valabilil $1 pentru nosemozi, ale cilrei simptome
pot fi lntllnite ~i fn alte boli. Totu$i familiile gi albinele bolnave pre-
zinta anumite semne, dupil care boala poate f i b5nuitii $i uneori - fn
cazurile grave - chiar recunoscuti.
3[n formele latente de nosemozil, familiile bolnave se deosebesc prea
puqn de cele s5nBtoase, singurele semne anormale putind fi dezvolta-
rea inegali a farniliilor din stupin5, frecventele schimbari ,,lini$titeU de
rnstci si o mortalitate ceva mai crescuta a albinelor. De reguli, la
familiile puternice s i in sezonul activ, boala nu se po& manifesta decit
sub aceastii form3 lent5 sau ascuns8, datoritil faptului c5 albinele moarte
inainte de vreme pot f i inlocuite prin prolificitatea crescut2 a matcilor
gi, de asemenea, prin faptul c i ele mor mu sint duse departe de stupl
In sezonul activ nosemoza poate deveni evident5 numai in cazul unor
lungi perioade de tirnp rece si ploios, care impiedics albinele s5 ias5
afari, favorizeazi defecarea albinelor bolnave in interiorul stupului qi,
consecutiv, contaminarea in mas5 a albinelor.
fn prima parte a perioadei de iernare, boala este de asemenea la-
tenti, datoritii faptului c i lipsa albuminei din continutul intestinai
creeazi un mediu neprielnic pentru inmultirea formelor vegetative. In
plus, acumularea excrementelor in intestinul posterior se ggseyte intr-o
faz5 incipienti care exclude, deocamdaa, aparitia diareei si respectiv
contributia acesteia la difuzarea bolii in masa albinelor.
Spre sfirgitul perioadei de iernare, odatii cu aparitia primelor zile
mai cilduroase, consurnul de hranii gi metabolismul albinelor se m&eqte,
temperatura din cuib se ridicii, mitcile incep s i depuni puiet, pe care
albinele P1 vor h r h i cu continutul proteic a1 glandelor faringiene gi cor-
pului gras. Se creeazi astfel treptat toate conditiile prielnice pentru ger-
minarea sporilor de Nosemti qi pentru inmultirea parazitului. In cazul
in care intervin qi factori favorizanti (afectiuni digestive cu manifesari
dizenterice, condim climatice nefavorabile, familii slabe cu rezistenta
scizutA), sernnele de boalii devin aparente, nosemoza se acutizeazg. Albi-
nele din familiile atinse de boala h c e p s B se agite, executi zboruri
de curitire chiar pe timp nefavorabil gi manifest2 un apetit gi o sete
exagerati. Ele prezintii frecvent diaree, eliminind excrementele in pica-
turi sau in jet. Aspectul excrementelor este apos, de culoare brun-
gilbuie ~i cu rniros acru atunci cfnd sint proaspete, sau cu miros de
tutun atunci cind sint uscate. h timpul gi dupi zborurile de curitire se
remarcii o mortalitate considerabilii, care slibegte din ce fn ce farniliile
respective, f5cind ca uneori s i nu mai giisim in stup decit o mini de
albine, dorrnitind intr-un colt de fagure.
In fata stupului se vid nurneroase albine care incearci s i zboare
$i nu izbutesc, inainteaza tfrindu-se, se string in grimezi pe firele de
iarb5, paralizeazi ~i mor cu aripile fntinse, cu membrele adunate su!~
cavitatea toracid qi cu abdomenul umflat.
M5tcile infestate prezint3 aceleaqi sernne ca qi albinele, fiind agi-
tate la fnceput gi apatice mai tirziu. Ele diminueaza depunerea de puiet,
apoi inceteazi complet sii ouii, iar dupii 1-3 luni cad jos de pe faguri
~i mor, in cazul cind nu sint schimbate Pntre timp de albine.
Diagnostic. Numai pe baza semnelor clinice este greu sB se puns
un diagnostic precis de nosemozi. Aceasti boalii poate fi ins2 Mnuit6
atunci cind se observii :
-0 activitate redusi a farniliilor de albine primiivara sau in peri-
oadele reci qi ploioase din timpul verii sau toarnnei ;
- depopularea farniliilor, deqi puietul este siingtos gi relativ nume-
ros ;
- prezenta unor fecale diareice pe stup $i in interiorul stupului ;
- prezenta albinelor moarte sau bolnave, acestea din urmi mani-
festind slzbiciune generals, tremuriituri, paralizie, abdomenul umflat.
Pentru punerea diagnosticului in conditii de stupinii, Poltev reco-
mandti urm5toarea metodi : se rupe capul albinei bolnave, se apuc5
cu o penset3 ultimul tergit abdominal $i se trage intestinul afar5, com-
parindu-1 apoi cu cel a1 albinelor sinitoase. De regulZi, intestinul mij-
lociu a1 albinelor parazitate cu Nosemii este rnai scurt, rnai gros si are
o culoare rnai albicioasii decit in cazul normal (Fig. 21, v. plansa color).
Totuqi diagnosticul precis a1 nosemozei nu se poate stabili decft cu
ajutorul laboratorului, prin punerea in evidenv la microscop a spori-
lor de Nosema apis existenti in intestinul albinelor. Rezultatul exame-
nului de laborator este rnai cert atunci clnd se trimite un numir rnai
mare de albine bolnave (40-50) in stare vie sau omorite cu ajutorul
spirtului si cind se furnizeaz5 ~i o serie de date suplimentare privind
numilrul familiilor atinse de boa15 din total efectiv, mortalitatea pro-
vocatii, dacii este si puietul afectat etc.
Prognostic. Nosemoza este o maladie gravii, datoritii in special
frecventei ridicate in efectivul apicol si caracterului insidios a1 pagube-
1010 provocate. Ceea ce o caracterizeazi este conditonarea aparitei sale
sub forma acutii de ciltre factori favorizanti. Privit prin prisma acestor
consideratii, prognosticul nosemozei va fi favorabil cind familiile de
albine sint puternice, bine ingrijite, iar anotimpul este prielnic pentru
apiculturi si nefavorabil .sau grav atunci cind familiile sint slabe, hrana
si microclimatul din stup sint neocrespunziltoare sau cind timpul rece
si umed impiedicii albinele s5 ias5 afar5 din stup.
Tratament. Avind in vedere faptul cil aparitia nosemozei nu de-
pinde numai de prezenta parazitului, ci; rnai ales, de existents facto-
rilor favorizanti, combaterea acestei boli va incepe prin stabilirea si
eliminarea acestor factori.
fn ce priveste tratamentul medicamentos, in aplicarea acestuia tre-
buie sB se tin5 seama c i :
- medicamentele nu actioneazi decft asupra parazitilor care exist5
in organismul albinei si numai asupra formelor vegetative, nu distrug
sporii qi nici nu afecteazi germenii care sint rBspPnditi pe fag.uri, in
miere, in polen sau pe peretii stupului, fapt ce impune milsuri de profi-
laxie privitoare indeosebi la dezinfectia materialului apicol ;
- in stupina In care s-a constatat boala trebuie tratate toate fami-
liile de albine $i nu numai cele recunoscute ca bolnave. Inainte de apli-
carea tratamentului, farniliile slabe vor fi unificate ;
- intre medicamentele utilizate impotriva nosemozei, cel rnai
cunoscut este preparatul numit ,,Furnidil B".
Fumidil B se livreaz5 in flacoane continend 25 g substantti total:
si 0,5 g substants activii (fumagilini). Din confinutul unui astfel de fla-
con pot fi tratate 5 familii de albine. Forma cea rnai obisnuitti de admi-
nistrare a Fumidilului B este In sirop de zahir, tn care antibioticul se
amestecii, d u p i ce in prealabil el a fost frecat cu putin zahir tos si dis-
persat in 100-200 ml a p i fiarti si riciti.
Cind combaterea nosemozei se execua in perioada aprile-iulie,
tratamentul curativ a1 unei familii de albine const6 din adrninistrarea
a 4 doze de cite 1,25 g Furnidil B, aplicate cPte una la 7 zile interval.
Pentru acest tratament, continutul unui flacon de Fumidil B se
amestecii cu 20 litri sirop de zah5r 1 :1, din care se va da fiec5rei familii
cite un litru, de patru ori, la interval de 7 zile.
Cind combaterea nosemozei se execut.5 in perioada februarie-mar-
tie, Fumidilul B se administreazi in pasti de zahEir sau serbet de zahgr,
un flacon de 25 g fiind omogenizat in 10 kg ~ e r b e t ,din care fiecare
familie bolnavi va primi o cantitate total5 de 2 kg, distribuit2 in 4
portii de cite 0,500 kg la o s5ptimin5 interval.
S-a constatat ins5 c3 rezultatele obtinute in combaterea nosemo-
zei prin practicarea tratamentelor de sfirqit de iarn6 $i inceput de pri-
miivarii nu sint cele mai bune, intrucit in aceast5 perioada unele farnilii
bolnave au murit, iar altele sint prea slabite pentru a mai putea valo-
rifica tratarnentul. In urma experientelor intreprinse in tara noastr5 s-a
dovedit c5 intr-o stupin5 recunoscutii ca infestatti evitarea reaparitiei
nosemozei in primiivara urmitoare ~i chiar in anul urmiitor se poate
realiza mult mai eficace printr-un tratament de toamnti-primiivarii. Potri-
vit cu tehnologia stabiliti pentru acest tratament, cu ocazia hrhirilor
de completare f5cute in cursul lunii august, fiecare familie de albine
va primi cite 3 g Fumidil B, administrate in sirop 2 : 1. Practic, un fla-
con de Fumidil B se dizolvii in 25 litri sirop de zahtir ~i se administreazi
la 8 familii de albine, revenind deci cite 3 litri de familie, administrati
in 1-2 reprize. In luna februarie se vor mai distribui cite 2 g Fumidil B
de familie, respectiv 1 flacon la 12 familii.
Existti cerdtitori (Hanko, R. S. Cehoslovacii) care sustin c5 se
poate preintimpina aparitia nosemozei in primavara urmiitoare numai
printr-un tratament de toamni, introducind continutul unui flacon de
Fumidil B (de 25 g) in rezervele de hrani pentru iernare a 10 familii
de albine. Se propune in acest sens o metod5 simp15 de administrare,
ce const; din punerea a 4-6 kg zah5r fntr-un hrinitor, care se urnple
apoi cu ap: in care s-a amestecat doza de 2,5 g Fumidil B. Hrgnitorul
se acoper; cu un capac cu plas5 pentru ca albinele s5 nu se inece ~i
se a~eaztideasupra unor faguri goi din cuibul familei de albine.
In cadrul simpozionului organizat de APIMONDIA la Merelbeke in
Belgia, in problema nosemozei, Dr. Rousseau a dat urmitoarea reteti
pentru tratamentul stupinelor infestate cu nosem8 : se introduce conti-
nutul unui flacon de Fumidil B in 3,75 kg miere c i l d u e , care se ames-
!tcc5 cu 11,25 kg zahiir tos, frimintind plni se obtine o pasti. La sfirsitul
lunii august sau hceputul lunii septembrie se distribuie aceste 15 kg
de preparat la 5 familii de albine, cele 3 kg ce revfn pentru fiecare fami-
lie urmind sZi fie introduse de albine in rezervele de iarn5 si s i prein-
timpine aparitia bolii in primivara urmstoare.
R. Kostecki, presedintele Asociatiei apicultorilor polonezi. reco-
mand5 utilizarea Fumidilului B fntr-o pasta la care in loc de apti sti se
pun5 ulei vegetal (la 1 kg zahtir pudr5 250 ml ulei), afirmfnd c6 in felul
acesta se prelunge~tede doui ori efectul antibioticului. Consider5 c5
astfel de preparate sint foarte indicate la crescitoriile de mitci, atit In
hrilnirile de iarnii eit si de primzivar5.
fn afar5 de Fumidil B, in diferite tiiri au fost experimentate sau
sint folosite pentru tratamentul nosemozei si alte preparate rnedica-
mentoase.
Astfel, in R. S. Cehoslovacii a fost folosit produsul numit Nose-
mack, un compus sulfo-mercurial, care deqi permite obtinerea de vin-
dechri, s-a dovedit ins5 toxic pentru albine. Mai eficient s-a dovedit pre-
paratul realizat in R. P. Ungar5 sub nurnele de Fumagilin D. K., sinonim
cu Fumidil %, pe care vecinii nostri il introduc in pl5cI de zahiir candi
(nurnite Fumerra), ce se administreazi preventiv familiilor de albine in
luna februarie. S-au mai folosit de asemenea preparate pe baz5 de anti-
blotice - Apimicinii -, sau pe baz5 de substante chimice : Nosemacid,
Noselid etc. Nici unul din acestia n u a egalat ins2 eIicacitatea Fumi-
r!ilului R.
0 contributie in prevenirea nosemozei o aduc ~i hr5nirile cu sirop
cildut, in care s-a dizolvat sulfat de sodiu (o lingurit2 plin5 la un litru
de sirop). Se consider5 cii doi litri din acest sirop, administrati in cadrul
hranirilor de stirnulare din luna august, sint suficienti pentru obtinerea
unui rezultat satisf5c5tor.
La noi in tar5 cercetatorii au incercat folosirea in tratamentul
nosemozei a izoniazidei (hidrazida acidului izonicotinic), ajungind la
concluzia czi acest medicament poate sA constituie un auxiliar terapeutic
pretios, el potentind eficacitatea preparatelor specifice $i permitPnd redu-
cerea la jurnatate a dozelor in care acestea sint folosite. Unii practicieni
au executat tratamente numai cu izoniazidil (8 comprimate a 0,05 g
pentru o familie de albine, administrate cite unul la 3-4 zile interval),
r e u ~ i n dsA previnti manifestarea maladiei in stupina infestat5.
Trebuie ins5 retinut faptul c5 cele mai eficace preparate utilizate
impotriva nosemozei izbutesc szi opreasci evolutia acestei boli, realizeaz5
vindeciiri clinice, ins5 n u sint in stare sii distruga sporii, $i c i a c e ~ t i a
pot sii determine reaparitia unor forme acute atunci cind medicamentul
a Pncetat s i mai existe in stup. Pentru aceasta este necesari suprave-
gherea atentzi in anii urm5tori a stupinelor tratate, iar tratamentul spe-
cific trebuie asociat intotdeauna cu miisuri de igienii privind indep2r-
tarea sporilor din stup Si fmpiedicarea transmiterii lor la alte familii
de albine. Cele mai importante misuri prin care se pot realiza aceste
obiective sint urrniitoarele :
- reformarea fagurilor p5tati de diaree ;
- inlocuirea dup2 maximum 3 ani a echipamentului de faguri ;
- ardcrea albinelor moarte ;
- inlocuirea mjtcilor ;
- dezinfectia de necesitate ~i profilacticii a stupilor, anexelor ~i
a vetrei stupinei.
In ce p r i v e ~ t e dezinfectia fagurilor, aceasta este indicatii numai
pentru fagurii noi +i bine crescuti. Operatia va fi fiicut5 cu formol,
acid acetic glacial sau sulf, conform metodelor descrise la capitolul
respectiv.
S-a constatat c& fagurii tinufl t h p de o s5ptihPni sub acgunea
vaporilor de acid acetic 80/o, 'in cantitate de 120 ml pentru un corp de
stup, dsvin sterili. Simanuki, Knox $i Herbert (1970), Lehnert (1973) au
ar8tat c4 sporii de noserna s h t complet inactivati prin batarea fagurilor
cu oxid de etilen2 100 mg la litru, timp de 24 are la 37OC. Cautwel,
Lehnert $i Travers (1975) au obtinut distrugerea total6 a sporilor numai
cu 18 mg oxid de etilen5 la Litru. De mentionat c5 oxidul de etilena este
un gaz periculos pentru s5n5tatea omului, astfel inclt utilizarea lui tre-
buie ss se fac5 in conditii speciale.
White (1914) $i Simanuki (1970) consider5 c5 decontaminarea echi-
pamentului apicol poate fi realizat5 cu ajutorul temperaturii inalte.
Temperatura de 4gC, timp de 24 ore, face ca sporii s5 devinP neinfec-
tanti.
N. Michel, din cadrul Centrului de studii qi formatimi apicole de
la Jurbise-Belgia, public2 in nr. 511981 a1 revistei ,,La Belgique apicole"
un interesant articol In care arat3 ci, pornind de la ideea c5 sporii de
N. apis nu pot gerrnina $i tr5i intr-un mediu acid, s-a reugit s5 se jugu-
leze nosemoza ptin sc5derea pH-ului continutului intestinal eu ajutorul
hranirilor pe bazg de otet qi plante medicinale, concomitent cu unele
m5suri de ordin profilactic.
Preventiv, recornand5 otetul din cidrul de mere 0,5 1 la 10 1 sirop
(care aduce $i un aport in oligoelemente, in special potasiu) sau acid
acetic 4 cc la un 1 sirop, administrate in hr5nirile de completare a rezer-
velor de iarn5.
Curativ (in cazul infestatiilor acute, cu m o r t a l i t 5 ~importante de
albine), se adaug5 trei 1 otet din cidru de mere la 10 1 sirop sau 10 cc
acid acetic la 1 1 sirop, administrat prin pulverizarea de trei ori la 2 zile
interval.
h apa necesar5 pentru prepararea siropului (6 1 pentru 10 kg
zah5r la tratamentul preventiv gi 1 1 la 1 kg z a h k la tratamentul cure-
tiv) se scufunda gi se las5 p b 5 Pnainte de fierbere 500 g urzic5, plus
200 g brinca-ursului, cimbriqor, salvie, mu~etel,etc. (In lipsiI nurnai 700 g
urzica).
Ga m5suri profilactice se recornandit ca hrbirile de completare siI
se aplice Pn cantit49 masive tji imediat dup5 extractfa de la floarea-soa-
relui (chd h cuib exist5 cca. 3 4 rarne cu puiet), pentru a nu W t a
depunerea de puiet qi a nu uza deci6 albinele b5trfne. De asemenea, se
recornand5 strhtorarea cuibului fnainte de fnceperea hrhirilor, hlocui-
rea mitcii la farniliile care nu iau siropul sau care nu presteazii o bun5
activitate de curgtenfe, precum $i arnplasarea stupilor cu fa@ spre sud,
ridicati la 40 m a de la sol, pe o vatr5 ad5postit.A $i insorit5.
Prevenire. Faptul c5 nosemoea este d5un5toare nu numai fn forma
acutli ci $i in cea latenu, la care se adauga frecventa mare a acestei
boli in efectivul apicol, reclam5 din partea apicultorilor $i organelor sani-
tar-veterinare preocupiiri sustinute pentru a evita :
- patrunderea bolii in stupin5 ;
- difuzarea bolii la toate familiile din stupin2 ;
. - acutizarea formelor latente de boal5.
Preintimpinarea introducerii bolii in stupin5 se bazeazii pe evita~ea
oriciirui contact - direct sau indirect - cu alte stupine infestate. Cele-
lalte dou5 obieetive se realizeazii prin practicarea cu regularitate a
examenului de laborator la toate farniliile de albine, prin aplicarea tra-
tamentului medicamentos la intreaga stupini contaminati si prin aso-
cierea acestuia cu mgsuri de fortificare a familiilor de albine, de intsrire
a rezistentei lor naturale ~i de stimulare a depunerii de puiet, in vederea
inlocuirii albinelor omorite de parazit.
De remarcat c5 rolul principal care determini5 evolutia nosemozej
il are insusi apicultorul, respectiv tehnica pe care acesta o intrebuinteazii
la exploatarea familiilor de albine sau lipsa unor misuri pe care el ar
trebui s5 le ia pentru a le asigura conditii prielnice de viatii. Tinind
seama de acest fapt, miisurile prin care se pot preveni extinderea qi acu-
tizarea nosemozei s h t urmgtoarele :
- sB se limiteze la strictul necesar schimbul de albine, faguri ~i
echipament apicol intre familiile de albine ;
- sti se respecte regulile dupa care se dezvolta familiile de albine,
sii nu se intervinii in activitatea lor decit in cazurile strict necesare,
rnai ales la inceputul primiverii, cind Pntoarcerea timpului rece ar putea
avea urm5ri deosebit de grave ;
- s i nu se faci5 roiri artificiale decit in m5sura in care puterea
familiilor o perrnite, s5 nu se divizeze familiile sau s5 li se ia din albine
mai tirziu de mijlocul verii ;
- s i nu se permit5 lntreruperea cre~teriipuietului intre culesuri
sau la sfir~itulverii, hrinirile de stimulare Tn aceste perioade fiind
deosebit de eficace!;
- s5 se int5reasci En cel mai scurt timp familiile slabe sau acestea
s5 fie distruse, in cazul cind ele sint inactive ;
- sii se innoiasca sistematic echipamentul de faguri fn aSa fel
fncit nici un fagure s5 nu fie folosit mai mult de trei ani ; s5 nu se
foloseasc5 faguri vechi, murd5riti de excremente ;
- s5 se evite furtisagul ;
- s i se evite cauzele care ar putea provoca diareea la albine, cum
ar fi de exemplu hrinirile facute in timpul toamnei, iernarea pe miere
de man5 sau umiditatea excesivg in stupi ;
- s5 se instaleze stupinele pentru iernare in locuri uscate, insorite
~i adiipostite fat5 de vlnturile dominante ;
- s i se mentin5 o permanent5 curstenie in stupi si in stuping,
ss se dezinfecteze utilajul apicol dup5 fiecare intrebuintare, iar stupii
in fiecare an.
Din punct de vedere legal, nosemoza sub form5 clinics este o boa15
declarabilii, supusi restrictiilor sanitar-veterinare, aparitia ei intr-o
stupin5 atrilgind carantinarea acesteia pe o perioada de 30 zile de la
disparitia ultimelor semne de boa15 si dup5 dezinfectia final&
Tinind seama cii numai forma clinic2 de nosemoz5 este carantina-
bils, conditionarea elibersrii certificatului sanitar veterinar necesar de-
plasirii stupinei in pastoral de prezentarea unui buletin negativ de labo-
rator in directia nosemozei nu este legal5, fiind necesar5 deplasarea
organului veterinar la stupina, pentru a constata ca este intr-adev5r
vorba de o form5 clinic5 (acuti) de boa15 $i nu de una cronica.

AMIBIOZA

Amibioza este o boa15 parazitara a albinelor adulte, manifestati


indeosebi prin tulbur5ri digestive, care se produc in urma localiz5rii in
intestin a amibei Malpighamoeba mellificae.
Aria de r5spindire a acestei boli cuprinde cu prec5dere Europa
centrali. La noi in tar5 ea este constatata destul de rar, fiind asociats
cel mai adesea cu nosemoza.
Etiologie. Agentul patogen a fost descris pentru prima data de
Maassen, in anul 1916. Malpighamoeba mellificae este un protozoar uni-
celular flagelat, care i ~ petrece
i viata in intestinul albinelor, localizin-
du-se in lumenul tubilor lui Malpighi, spre deosebire de nosema, care
tr5ieste fn epiteliul intestinal. Amiba constituie forma vegetativa a pa-
razitului. In anurnite imprejuriri ea d5 naqtere la forme de rezistents
numite chi~ti,asem5n5tori din punct de vedere functional cu sporii altor
specii microbiene sau parazitare. Ga aspect, chistii sint elemente rotun-
jite, prevrizute cu un nucleu median si o membranri dublri, format5 din-
tr-o coaj5 rezistent5 la exterior si o foit5 interioara ce inconjoari pro-
toplasma. Prin mi~c5rilecontractile pe care tubii lui Malpighi le exe-
cuts, c h i ~ t i isint impin~iin intestinul gros si in rectum, de unde sint
elirninati in exterior impreung cu excrementele.
Amibioza se r5spinde~teprin intermediul chistilor. Ajungind odat5
cu hrana in intestinul albinelor, ace~tiagermineazi ~i dau n a ~ t e r ela
forma vegetativi, care se deplaseaz5 cu ajutorul pseudopodelor, patrun-
zind in tesuturile peretelui intestinal, unde se inmultegte prin diviziune.
Patogenezti. fmboln5virea albinelor se produce datoritg lezionarii
de citre parazit a tesuturilor intestinale, prin infectiile secundare pe
care le ocazioneaz5 aceste leziuni qi, probabil, prin actiunea toxic5 a pro-
duselor de dezasimilatie ale agentului patogen. TulburAri importante se
produc de asemenea si prin astuparea de c5tre amibe a tubilor lui Mal-
pighi, respectiv prin anularea functiei excretoare a acestui organ, a1 carui
rol este asem5n5tor cu a1 rinichiului de la animalele superioare.
Aproape in toate cazurile de amibiod cercetate s-a constatat si
prezenta Nosemozei, fapt ce a facut s3 se creada cB aceasti afectiune ar
f i o form5 secundara de nosemoz5. Ulterior au fost semnalate ~i cazuri
de boa15 in care nu s-au descoperit spori de Nosemii, ci numai chisti de
amibe, stabilindu-se definitiv caracterul independent a1 acestei maladii.
Evolucia amibiozei este asem5n5toare cu a nosemozei, prezentind
o dezvoltare maxima in lunile aprilie-mai $i o slabire progresivri a pato-
genitritii in restul sezonului apicol. Boala poate s5 apari fie sub form5
latent& putin pggubitoare, fie sub form5 acut5 - de obicei la hceputul
primaverii - cind ea provoac5 pierderi mai insemnate. Aparita amibio-
zei acute este consecinta, in mare mgsur5, a unor situatii favorizante,
cum ar f i de exemplu conditiile rele de iernare sau hrana necorespun-
zstoare, aparitia unor lungi perioade de timp rece qi umed h anotimpul
de primavarii etc.
Simptome. Manifestarea cea mai pregnant3 a acestei boli o consti-
tuie fecalele diareice, pe care albinele le eliminii la cea rnai ugoar2 exci-
tatie, care murdtiresc fntreg stupul $i care exalB un miros foarte neplscut.
Capacitatea productiva a familiilor scade, puterea lor slabegte, populatia
se reduce. h fata stupilor se gssesc multe albine moarte sau bolnave.
Acestea din urmi au abdomenul milrit, sint agitate, prezintg tremurgturi
ale aripilor qi miqc5ri fnainte $i fnapoi ale abdomenului. In momentul
in care sint prinse, aceste albine elimini, sub form3 de jet, excremente
apoase de culoare ggbuie.
Diagnosticul precis a1 amibiozei se stabileqte nurnai in laborator,
prin examinarea la rnicroscop a intestinului rnijlociu a1 albinelor, in
vederea depistgrii chiqtilor arnibeni. Earacterul diferenpal a1 acestora,
fat5 de sporii diferitelor specii de ciuperci, este conturul dublu a1 mem-
branei lor.
Tratamentul nu este precizat. Au fost Encercate diferite medica-
mente, intre care Fumidilul B, furazolidona $i diclorooxiquinaldina, fAr5
sZ se obtin5 h s 5 rezultate suficient de pozitive. fn aceast5 situatie, lupta
impotriva amibiozei se reduce la miisuri de profilaxie, care sfnt fdentice
cu cele recomandate pentru nosemoza.

ACARAPIOZA

Acarapioza este o boa12 parazitars a albinelor adulte, care provoacs


apiculturii din unele t5ri ale Europei pagube importante. In Franta de
exemplu, ea este considerat5 la fel de grav2 ca qi loca arnericanfi. In
afar5 de aceast.3 tarti, acarapioza este r5spindit8 fn Anglia, Belgia, Elvetia,
Austria, R.D.G., R.F.G., R. P. Polon3 $i R. S. Cehoslovac2, iar in anul
1972 a fost constatat4 $i Pn Ungaria.
Etiologic si patogenie. Agentul patogen este un parazit din ordinul
acarienilor, numit Acarapis woodi, ce se localizeazii h c5ile respiratorii
ale albinei. A fost descoperit pentru prima datA h anul 1921 de catre
profesorul sco@an S . Rennie. Corpul lui este oval, de culoare @lbuie,
prev5zut. cu 8 picioare gi acoperit cu numeroqi periqori. Printr-o dungB
transversala el este despartit fn douti regiuni : cefalo-torace $i abdomen.
Parazitul nu se poate vedea decft la microscop, masculul avind cca. 100
microni lungime qi 60 microni 15@me,iar femela cca. 150 microni lun-
gime qi 90 rnicroni 15time. OuZle sint foarte mari Pn cornparatie cu talia
adultilor, dimensiunile lor fiind de 120x60 microni. Din ou ia nqtere o
larva, ce se transform5 fn nimfK gi apoi fn adult, acest eiclu de dezvol-
tare avfnd o durat5 de 11-16 zile (fig. 22).
Femela fecundatti p5trunde fn prima pereche a traheelor toracice,
unde depune un nurn5r redus de outi - maximum 10. Acarienii fnteap5
peretii traheali si provoac5 scurgerea hemolimfei, cu care se hr5nesc.
FEMELA MASCUL

Fig. 22 - Acarapis woodi fernel5 $1 mascul : a - fata dorsal&; b - Sata ventral3


Cind num5rul parazitilor a devenit prea mare gi hrana nu le mai ajunge,
femelele p5r5sesc albina bolnav5 qi se a g a p de alt5 albin3. Ele caut5 sEi
patrunds repede ln interiorul prganismului, intrucft pe corpul albinelor
via@ lor dureaz5, din lips3 de hran5, numai cfteva ore, iar Pntr-o albing
rnoartfi 48 ore.
Moartea albinei se produce in majoritatea cazurilor prin sufocare
in urma astupirii traheelor cu paraziti gi cu crustele de h e m o W 5 ce
se formeaz5 la locul Pntep5turilor. La producerea mowi mai contribuie
de asernenea infectiile provocaG de microbii ce strBbat mucoasa tra-
heal5 lezionatg, pierderea unei mari cantititi de hemolimfil gi, probabil,
toxinele eliminate de paraziti.
Trmsmiterea acarienilor la alti stupi gi la alte stupine se reali-
ze& prin albina hoate sau rgtilcite, prin trlntori sau roiuri. Apicultorul
poate gi el 65 contribuie la rsspindirea bolii prin curnpgrarea de familii
sau miitci din stupine infectate, prin deplasarea stupinei contaminate in
pastoral, prin unirea familiilor bolnave cu altele s5nAtoase.
h acarapiozg transmiterea agentului patogen prin mfinile, hainele
sau uneltele apicultorului, prin faguri, ceari, miere, polen, stupi sau
albine moarte nu prezintg prea mare importan@, fntrucft parazitii mor
foarte repede in afara corpului albinei $1 nu dau n q t e r e la forrne de
rezistent5.
Evolufia. Acarapioza poate sB evolueze sub form5 latent5, inapa-
rent5 sau sub form5 acutg. Cauzele care determin5 o form5 sau alta
rezidl in capacitatea familiilor de a Pnlocui albinele moarte ~i in posibi-
lititile pe care le au parazitii de a se inmulti un timp cit rnai indelungat
in organismul aceleiasi albine sau de a-$i g5si cu usurint: o alta gazdi
dupimoartea celei dinainte.
Evolutia este influentats de virsta albinelor, cele tinere fiind in-
festate in rnai mare mlsurli decit cele virstnice. Acest fapt se explic5
nu printr-o preferint5 a acarienilor, ci prin greutatea pe care ei o
i n t i p i n 5 cind vor s l pltrundti prin stigmele unei albine bitrine, orificii
care se micsoreazg cu virsta, datoritl pozitiei rnai dep5rtate de corp a
aripilor, si care sfnt mai bine aplrate la albinele virstnice, prin intzi-
rirea peri~orilorce le inconjoarl.
Un alt factor important care influentea25 evolutia bolii este sezonul.
In timpul iernii viata albinelor este rnai lung5 ~i oferl parazitilor posibili-
tatea de a depune multe serii de ou5 in aceeasi gazdi. Totodati, ghemul
de iarn5 permite trecerea cu rnai mare usurint5 a acarienilor de pe o albinzi
pe alta, in aqa fel hcPt In primiivar5, marea majoritate a albinelor mor,
iar restul infesteazl albinele tinere, pe m5sur5. ce ele eclozio-
neazl. S-a constatat c l fn aceasta perioad5 acarienii se pot localiza nu
numai in traheele albinelor ci qi la baza aripilor anterioare - indeosebi
la albinele bitrine -, perforfnd cuticula pentru a suge lichidul sangvin
qi pentru a-si depune oulle.
In general, se consider3 c l dac5 la intrarea fn ianA albinele sInt
infestate in procent de peste 50/0 familia nu mai are $arise s l supravie-
tuiascfi. In cazul unei infestatii de 10-20/o boala evolueazi sub o forms
cronic8, diminuind productivitatea familiei respective $i constituind o
surs5 de infestatie pentru stupii $i stupinele din jur. In cazul cfnd nu
sint tratate, aceste familii mor in iarna sau prim5vara urmgtoare.
Forma sub care evolueazl acarapioza rnai depinde de puterea fami-
liilor - latent5 la cele puternice $i acutA la cele slabe -, precum si de
condiflile pe care natura sau apicultorul le ofer5 familiilor pentru ca
acestea sA se poat5 dezvolta.
Simptomatologie. Pn forma latent5 acarapioza poate s3 t r e a d neob-
servat5. In forma acuti boala devine vizibilg, prin simptomele pe care le
manifest5 atit albinele, cit si familia in ansamblu.
Cfnd traheele contin un num5r mic de paraziti qi de cruste, albi-
nele nu manifest5 sernne de boali. Pe milsur5 ce lumenul traheelor se
mic~oreaz5,iar ventilatia in stup nu este suficient asiguratzi, albinele
incep s l prezinte s s r i anormale : zborul lor devine greoi, ele cad pe
plmint si nu rnai pot zbura, desi fac incerclri disperate in acest sens,
urdndu-se pe firele de iarb5 sau f5cind salturi mici ce arnintesc top5itul
unei vrlbii. Uneori corpul este cuprins de tremuriituri, aripile sint de-
partate, abdomenul umflat. Intr-o faz5 rnai avansata albinele bolnave se
aduna in grimezi mici si mor.
La familiile bolnave se constat5 - in special in timpul iernii qi la
inceputul primiiverii - o depopulare rnai mult sau mai pufin accentuatti,
insotit5 de prezenta a numeroase albine bolnave, sau moarte, In stupi ~i
in fata stupilor. De asemenea, pot apiirea semne de diaree, datoritil fap-
tuluI cA albinele parazitate iqi realizeazi c5ldura necesarg fn perioada de
iernare printr-un consum exagerat de hranti, ce predispune la dizenterie.
In timpul verii, unul din semne pare s5 fie tendin@ exagerat5 a famili-
ilor respective la roit, exprimind dorinta inst.inctiv5 a albinelor de a
scSpa prin fug5 de pericolul pe care fl presimt.
Diagnostic. Recunoa~terea acarapiozei numai dup5 semne clinice
este destul de dificilii, avind in vedere csi simptomatologia ei poate fi
intiln~tgsi in alte boli ale albinelor. Exist5 b5nuieli in leg5turi cu pre-
zenta ei atunci cind se constat5 pri-
m5vara depopularea unor familii,
mortalitatea in mas5 a albinelor,
precurn si un numiir mare de albine
bolnave, care incearcti s i zboare $ j
nu reugesc, inainteazi in salturi, pre-
zini% tremuraturi ale corpului, tin a- Fig. 23. Pozitia mipilor la albine
ripile deptirtate si se adunsi in grupe parazitate cu A. m o d i
mici inainte de a muri.
H. \Vise ~i C. R. Meyer din Brazilia au folosit o metod5 vizualti
pentru recunoa~terea acarapiozei. Recoltfnd albine pentru diagnosticul
acestei boli, de pe faguri ~i nu de la urdini~,ei au observat c i unele
albine se comportau diferit f a t i de celelalte, respectiv c5 ele aveau aripile
deschise, far5 s5 prezinte alte tulburtiri de comportament. Mai mult, s-a
constatat la a doua pereche de aripi o dislocare asimetricg si anurne, una
din cele doug aripi era orientat5 c5tre spate, in timp ce perechea ei avea
o pozitie normalg. Din 300 albine care prezentau aceastg anomalie, 248
(procent 71/o) au fost giisite la laborator infestate cu acarieni (fig. 23).
Un diagnostic precis poate fi insti pus numai prin examinarea la
microscop a traheelor parazitate. In mod normal, peretii traheei sint elas-
tici, de culoare alb-sidefie. Dupsi circa 4 zile de la infestare ei . i ~ pierd
i
elasticitatea, devin sf5rimicio~i~i incep s5 se innegreasci. h general,

F,:!. 24. Trahee infestat5 cu acarieni

culoarea neagr5 a traheei este suficient5 pentru punerea diagnosticului


(fig. 24). fn scopul efectugrii acestui examen se utilizeazi?: mai multe
procedee, unele necesitind o tehnic5 mai deosebiti?:, altele fiind recoman-
date pentru practicienii de teren. Toate se bazeaz5 pe disecfia toracelui,
descoperirea traheelor $i examinarea acestora la un binocular cu o putere
de marire de 50-100 ori.. Cind traheele prezinti modificgri anormale,
proba este suspects de aeariozg. Pentru rnai multB siguranM traheele se
recolteazli, se pun intre lama $1 lame15 $i se examineaza la microscop.
In caz de infestaoe, parazitii apar perfect vizibili in toate stadiile de
evolutie.
Pentru diagnosticul aearapiozei trebuie trirnise albine din familiile
moarte, albine muribunde ~i mai ales albine moarte in celule in pre-
zenta hranei.
Tratament. Avlnd in vedere pagubele pe care le produce,
acarapioza face parte dintre maladiile oficial declarabile, a c5ror com-
batere este reglementata prin legislatia sanitar-veterinar8.
Metodele folosite Pmpotriva ei sfnt : sacrificarea, transvazarea ~i
tratmentul medicamentos, aplicate in funcpe de o serie de factori, intre
care eei rnai importanti sint gradul de infestare a1 familiilor atinse, 6 s -
pindirea boE in stupin5 ~i zona inconjurZitoare, puterea famililor, ano-
tirnpul, condivile naturale etc.
Sacrificarea, aplicau ca miism5 general& nu d5 rezultate, avind
in vedere existents formelor latente de b o a , care nu pot fi recunoscute.
Se citeaz5 cazuri &d fn unele focare s-au distrus sute de farnilii bolnave
sau suspecte, pentru ca imediat dup5 aceea s5 apari alte cfteva sute de
cazuri. Este recomandabili ins5 distrugerea familiilor prea sl8bite de
boala, a celor fn care acarapioza este h o t i t 5 ~i de alte maladii, precum
si a celor care apar rtizlet, intr-un teritoriu considerat indemn.
Transvazarea a fost recornandata de cercet5torul cehoslovac Svo-
boda. Bazindu-se pe faptal d puittul nu este parazitat, acest cercetiitor
preconizeaza tratamentul acarapiozei prin ridicarea succesivii din stupii
bolnavi a fagurllor eu puiet ciipicit $i ducerea lor intr-un loc departat,
unde acest puiet urmeaz5 s5 eclozioneze, s5 primeasca matci tinere si in
final s i formeze farnilii noi, neinfestate. Din familiile vechi se continua
cu preluarea puietului pe mAsura cGp8cirfi lui, pin5 cind aceste familii
devin prea slabe qi matcile inceteaz5 ouatul, moment in care ele se
diskug.
Tratamentul medicamentos se exewt8 cu ajutorul unor substante
chimice volatile sau fumipene. Conditiile pe eare aceste substante trebuie
& le hdeplineasca sfnt acelea ca gazul, sau fumul pe care ele le eman5
s5 omoare parazitii, far6 a fi insa viit8mtitoare pentru albine, puiet,
miere sau polen. Rezultate relativ satisf5cStoare s-au obtinut prin folo-
sirea preparatelor denurnite ,,Mito A2" (esen@ de mu$tar 2O/0 in alcool
metilic 98/o), B.E.F. (esterul etilic a1 acidului formic), ,,DelacanU sau
,,P K. Mittel", Tedion ~i etildiclsrbenzilat, ultimele patru fiind folosite
sub formii de furnigape.
Cel rnai eficace medicament fmpatriva acarapiozei e s k preparatul
numit ,,FolbexU. El se cornpune din clorbenzilat - ca snbstanta aetivl
- impregnat In benzi de hPrtie de filtru. 8 f f ~ i etie 1 0 x 2 cm din acest
preparat contine 0,s g substan@ actha qi constituie doza necesarti pen-
tru tratamentul unei familii de albine. Aplicarea Folbexului se face in
felul urmiitor :
- se pregfiteqte familia de albine care urmeaz2i s5 fie tratath,
15sind un spatiu h t r e doui4 rame din mijlocul cuibului gi praotidnd un
orificiu in podi~orla nivelul acestui spatiu ;
- Intr-un moment cfnd toate albinele sint fn stup se fnchide urdi-
niqul ~i se ashup5 toate deschiz5turile prin cotre ar puka s5 iasi furnul ,
toate albinele care eventual an rBmas afar3 se omoar5 ;
- se aprinde f i ~ i ade Folbex qi se introduce prin orificiul din podi-
$or h t r e ramele de cuib, asigurlndu-i poziga vertical6 cu ajutorul unei
sirme sprijinite de marginile orificiului ; se inchide capacul stupului :
- se controleaz5 prin ascultare, ca arderea fqiei sii fie completii
(operatie care dureazii circa 10 minute) ;
- se tine stupul inchis timp de o or& dup5 care se deschide
urdiniqul.
Medicarnentul actioneaz5 s u p r a paradtilor aduhi, nimfelor qi lar-
velor, ins5 nu are efect asupra ouglor. Pentru aceasta se recomandi ca
tratarnentul s i fie repetat de 8 ori, la interval de o s 8 p ~ ~ 5 .
Se atrage atentia asupra aplicfirii integrale a tratamentului, res-
pectiv asupra necesit5tii de a folosi neap5rat 8 tichete de Folbex pentru
o familie de albine. Avfnd h vedere lungimea tratamentului, unii spe-
ciali~tirecornand5 sacrificarea farniliilor bolnave, mai ales dacg acestea
sint qi slabe. De retinut cii in cazul sacrificgrii familiilor de albine bol-
nave de acarapioz5 mierea qi puietul pot fi recuperate.
TinPnd seama de faptul c5 in momentut aparitei semnelor clinice
la unele farnilli boala este prezenta sub o form5 latent5 yi in all$ stupi,
este imperios necesar ca toate familiile sH fle tratate, atft in stupina afec-
tat5, cPt $i In celelalte stupine aflate h raza de zbor a albinelor bolnave.
P r o f i l d e . Tratamentul medicament05 trebuie asociat cu misuri
preventive, care s5 fmpiediee r5sphdirea parazitulni in sinul familiei
infestate, refmboln5virea aeesteia dup3 hcetarea tratamentului sau difu-
zarea bolii la familiile din jur. Aceste masuri constau din :
- eliminarea albinelor b5trfne (purtitoare de paradti) la sfirgitul
sezonului activ, prin asigurarea unor culesuri t H i sau prin aplicarea
de hriiniri stimulente, care s5 duc5 la uzura acestor albine ;
- stimularea depunerii de puiet, pentru inlocuirea albinelor moarte
fnainte de vreme ;
- psstrarea in stupin5 numai a familiilor puternice ;
- distrugerea familiilor slabe in cazul fn care ele se hbolnivesr
sau 4n situatia cind, prin unirea Zor, nu se realizeazi familii suficient
de ciinamice, pentru a valorifica tratamentul.

VARROOZA

Varxooza este o boa15 parazitari a albinelor, produs5 de un acarian


din familia Varroa. Acesta a fost descoperit pentru prima datH h insula
Jawa de &re E. Jacobson in anul 1904. Specialistul olandez In dome-
niu! acarienilor A. C. Oudemans 1-a descris qi 1-a denumit dup5 desco-
peritor Varroa jacobsoni. Qonform pozitiei pe care o are in lurnea animal&
el face parte din increng5tux-a Artropode, clasa Arahnide, ordinul Aca-
rieni, familia Dermanissidae. Localizat la inceput in insulele indoneziene,
acarianul Varroa jacobsoni s-a rispindit dup5 a1 doilea rizboi mondial
in toate tirile din Asia de sud-est, unde tr5iesc albinele indiene. In
anui 1964 el a fost descoperit in U.R.S.S., in anul 1967 este diag-
nosticat oficial in R. P. Bulgaria si tot in aceast.5 perioadii a fost sem-
nalat in America Latin; (Paraguay, Argentina), unde a fost introdus
prin m5tci irnportate din Japonia. Ulterior, el s-a extins in Africa $i
a cuprins noi teritorii in Europa (Ungaria, Iugoslavia, R.F.G., Italia,
Franfa etc.) si in America de Sud (Brazilia 7.a.).
Caracteristic pentru acest parazit este faptul c5 el atacg atit albi-
nele adulte, cit ~i puietul acestora $i cB inmultirea lui se produce Pntr-un
ritrn ciin ce in ce mai accclerat, astfel incit familia infestat3 piere cu
sigurantii in cazul cind nu i se d5 ajutor.
Etiologie. Femela acarianului Varroa jacobsoni are corpul plat,
transversal oval, lung de 1,l mm ~i lat de 1,6 mrn, de culoare maron-
r o ~ c a tsi prevgzut cu 4 perechi de picioare (fig. 25). Ea se fixeaz5 pe
membranele intersegmentale Pn regiunea toracelui, abdomenului ~i une-
ori chiar pe membrele albinelor. h perioadele de inmultire intri In
celula cu puiet qi depune 2-8 ou5 sferice qi transparente, din care dup5
2 zile ies larve de ambele sexe. Acestea se hrilnesc cu hemolimfa lar-
velor si nimfelor de albin5 $i dupa alte 3--4 zile pentru mascul si 6-7
zile pentru femeli se transform5 in acarieni adulti, ce se Pmperecheaz5
inainte de eclozionarea albinelor.
Masculul adult este mai micdecft
femela, are o form5 rotunda, q o r
ovoidal5 si culoare alb5-cenuvie
(fig. 26, v. plansa color). El moare
curind dupii irnperechere, astfel
incit din celule vor iesi numai fe-
mele imperecheate. Acestea se
miscii repede pe faguri ~i pe pe-
retii stupului, trecind in final pe
albine ~i trintori, pentru a se
hr5ni cu hemolimfa acestora. S-a
constatat c5 in familiile slabe in-
multirea parazitului se realizeazg
mai rapid si c5, in general, primele
Fig. 25. Varroa jacobsoni (femel5. larve parazitate sint cele de trin-
partea ventrd5) tor, fapt ce denot; c5 acarianul
prefer5 o ttmperatur5 mai redusii
decit cea existent5 in mijlocul cuibului. De asemenea, temperatura ridi-
cat2i din tirnpul verii, precum ~i uzura datoraC5 inmultirii intense fac ca
viata lui in acest anotimp s3 n u dureze decit 1-2 luni, in timp ce
exemplarele niscute toamna trsesc 6-8 luni. Este important de sub-
liniat c i femela poate sii triiascP pini la 10 zile f i r 5 contactul cu albinele.
Patogenie. Pe o albin5 lucritoare pot fi v k u G - intr-o invazie
masivi - ~i 5 acarieni, pe un trintor 7, iar pe o larvi $i o nimf5 de
trfntor sau 1ucrHtoare pin5 la 12. Albinele parazitate au o viata mai
s c u r a iar productivtatea lor este mult diminuati. Puietul infestat de
un numar redus de acarieni dB navtere la albine mici, cu viabilitate
redus5. Cind in celulele cu puiet exist5 un numar mare de paraziti, albi-
nele rezultate sint neviabile, au aripile nedemoltate, capul qi picioarele
diforme. Ele cad pe fundul stupului qi sfnt aruncate afara de cHtre albi-
nele sAn5toase. Trintorii fqi pierd potentialul sexual qi m5tcile r6min
nefecundate.
In perioada de iernare prezenta parazitilor nelinivte~tefamilia de
albine, producfnd un consum mare de hran5, umplerea prematur5 a
intestinului cu dejectiuni si, consecutiv, aparitia diareei.
Cercetgtorii sovietici au demonstrat (S. A. Popravko, La sante de
l'abeille nr. 55/1980) c5 albinele nu mor ~i farniliile nu se depopuleazi
din cauza pierderii de hemolimfti, ci datoritll intoxicatiilor q i infectiilor
pe care intepgturile acarienilor le ocazioneazH. fntr-adevar, presupunfnd
c5 in colonie exist5 10.000 paraziti vii, greutatea totala a masei acestora
este de cca 3 g (0,3 mg greutatea medie a unei femele). ConsiderSnd c3
necesarul de hranti a1 unui acarian este echivalent cu dublul greutAtii
sale, inseamn5 c5 cei 10.000 acarieni consum8 cca. 6 g substant8 nutri-
tiv5 (hemolimf6) ceea ce, pentru o colonie de 2 kg albine, inseamn5 maxi-
mum 0,3O/o din greutatea larvelor crescute.
Preferinta acarianului Varroa pentru puietul de trfntor este evi-
dents, ea prezentind un mare interes biologic. S-a constatat c5 larvele
de trfntor sint parazitate In medie de 15 ori mai mult decft cele de
lucratoare, iar num8rul acarienilor crescuti pe puietul de trintor depg-
seste de 26 ori pe cel crescut pe puietul de lucrgtoare (fig. 27 ~i 28,
v. plan95 color).
Atita timp cft gradul de infestatie se limiteazH la acest compor-
tament a1 familiei de albine, securitatea si potentialul productiv a1 colo-
niei nu sint afectate. eind puietul de trfntor incepe s i dispar5, acarianul
incepe s5 se hraneasc5 si pe seama puietului de lucratoare, moment ce
coincide cu producerea primelor daune. Este clar deci d acarienii pre-
zint5 un mare pericol pentru o colonie care se pregtlteqte pentru ier-
nare, cind puietul de albin5 descre~tecantitativ, puietul mascul dispare,
iar acarienii n5vtilesc pe putinul puiet de lucratoare rgmas. Pentru a
evita aceast.5 situatie, familia de albine trebuie deparazitatll dup5 ultima
extractie de miere, cind trintorii nu au dispgrut, c h d puietul de albin5
este fnci s5nHtos si cind albinele supuse tratamentului urmeaz5 s5 se
uzeze inainte de intrarea in iarni.
Se considerg. c5 afinitatea acarianului Varroa pentru puietul de
trintor este asa de mare, incit absenta acestui puiet constituie o frin5 fn
inmultirea parazitului. Logic ar fi ca acarianul s i se fnmulteasc5 In pro-
gresie geometric& ceea ce ar face ca de la 20 femele de Varroa existente
in luna aprilie, populatia parazitilor sH ajung5 pfni in toarnn5 la peste
10.000 fernele Varroa, dep5qind astfel la multe familii, nivelul de invazie
de 50/o fat5 de nurniirul de albine qi condamnind aceste familii la
aoarte fnc3 din primul sezon de infestatie (cunoscind elementele din
biologia parazitului desmise anterior, precum $i faptul c3 femela Varroa
poate sB ouA la 5-7 zile dup5 ieqirea din celula c5p5cit$ a r rezulta c3 \
aceasta poate da naqtere la 9 generatii succesive din aprilie pin5 in sep-
tembrie, c5 populatia acarienilor se poate dubla sau tripla la fiecare
17-19 zile, astfel h c i t aceasti3 populatie ar putea creqte de cel putin 500
ori pin6 la sfir~itulsezonului apicol).
fn realitate, numfirul acarienilor dintr-o farnilie de albine nu creqte
Intr-un sezon apicol (dupii V. V. Alpatov $i A. B. Lange) decft de 17-
20 ori, fiind necesari cel putin trei ani pentru ca infestatia s5 ating5 un
nivel periculos pentru colonie ; de unde deductia cii puietul de albinli
lucr5toare oferti conditii mai putin bune pentru inmultirea parazitului
decit cel de trintor qi c5 aceastii inmultire este, de asemenea, diminuatg
prin moartea acarianului in afara stupului, odat5 cu albinele pe care
se afl5.
In primii 2-3 ani de la infestare boala trece de regul5 neobser-
vat5, familiile au un aspect qi o productivtate aparent normals. In peri-
oada urmiitoare fns5, acarienii se lnmultesc cu mare repeziciune, iar
cind numiirul lor depri~este50/o fa* de numiirul albinelor, familia nu
mai poate fi salvat8, mai ales dacA tinem seama c5 acest stadiu are loc
de regula dupa culesul de la floarea-soarelui, care f$i asociazii contributia
la uzura albinelor gi la depopularea coloniilor.
Diagnosticul varroozei este u9or de pus fn stadiul de infestatie
rnasiv8, cind parazitul poate fi descoperit cu ochiul liber pe trfntori,
albine, matc5 gi de asemenea pe puietul de trintor qi de albine. CunoscPnd
preferinta acarianului pentru puietul de trintor $i consecutiv pentru trfn-
tori, oontrolul se va axa in primul rind asupra acestora. Gu ajutorul tmei
pense se vor descAp3ci si se vor extrage larvele de trfntor, pe care para-
d v i se vlid cu uqurintg, datoritg contrastului de culoare. In ceca ce pri-
segte trfntorii, acegtia se prind $i se privesc pe partea ventral& loc pre-
ferat de parazig fn perioadele cind nu sPnt lnfipG h t r e inele. Confnn-
darea acarianului Varroa nu se poate face d e d t cu Braula coeca (@du-
chele albinelor), de care se deosebegte fnsg prin faptul cB acesta are
corpul bombat, oval longitudinal, de culoare brun-fnchisi gi prevgzut
numai cu 3 perechi de picioare. h plus, Braula coeca nu parazikazti
puietul de albinti. In lunile septembrie-octombrie parazi* mai pot fi
viizuti gi pe fundul stupilor, Pntruclt fn aceasts perioadii ei mor in mas5,
datorits uzurii provocate de Pnmulvrea intensi $i de temperatura ricliuata
din timpul verii (fig. 29, v. plan55 color).
Descoperirea varroozei se poate face gi prin examinarea resturilor
existente pe fundul stupilor la sfirqitul iernatului, resturi in care se
gssesc cu sigurant5 femele moarte de Varroa in cazul c h d stupina este
contaminat3 cu acest parazit. Pentru ca albinele sB nu scoatiI afari4 am-
rienii morti este bine ca pe fundul stupilor sil se pun3 din toanma o
foaie de carton sau de plastic, acoperite de un cadru cu o tesHturB
metalics sau de nylon cu ochiuri de cca. 2,5 mm, care s l retin8 albinele
sau larvele moarte, dar s2 permit5 trecerea parazitilor.
Depistarea acarianului Varroa prin observatie direct8 este Pns5
foarte dificilH in primii doi ani de la contaminarea familiilor, datorita
r~urnHruluiredus de paraziti in comparatie cu num8rul mare de albine,
localizsrii parazitului intre inelele albinei (de unde nu i se rnai
poate vedea decit marginea posterioars a corpului) cit qi confun-
dirii lui cu pgduchele albinelor. Toate aceste cauze, ce permit parazi-
tului s2 r h h 5 ascuns o perioads atit de lungti de timp, li dau totodat5
posibilitate acestuia s2 se rgspfndeascg pe nesirntite $i si cuprindti noi
teritorii, inainte de a putea fi descoperit qi distrus.
Ca simptome din partea familiei de albine, se observii incepind
din a1 treilea an de infestafle :
- o activitate generals slab8 ;
- ponta mritcii redusti ;
- puietul imprg~tiatpe faguri, c5plcelele Infundate $i perforate ;
- in unele din aceste celule, se pot observa nimfe moarte, in
stadiul de putrefactie, degajind un miros gretos ;
- in interiorul celulelor aparent shiltoase, femele de V. jacob-
soni pe nimfe, precum ~i excrementele lor sub form3 de dire albicioase ;
- pe scindura de zbor qi pe fundul stupului,albine $i nimfe moarte.
Tratamentul. Rtispindirea varroozei pe o mare parte a globului
terestru, precum $i pericolul pe care i1 prezint4 pentru qeptelul apicol,
a determinat o puternic2 mobilizare a oamenilor de gtiinw fn directia
giisirii unor mijloace de lupt5 adecvate. Urrnarea acestei mobilizsri a
fost utilizarea unui mare numar de produse chirnio-terapice acaricide,
simple sau fn combinatii, administrate sub formi de vapori, fum, pulberi
sau aerosoli. Pentru a oferi o imagine a acestei multitudini de mijloace.
m5 limitez a cita o parte din cele folosite in prezent :
- U.R.S.S. : Utilizeaz5 fenotiazinl, varroatin (amestec de acaricide,
pulverizat intre rame sub forms de aerosoli), naftalin8, timol, folbex
V. A., acid oxalic, acid formic.
- Bulgaria : naf talin5, timol, varroazin (amestec de fenotiazina
~i paraformaldehids).
- Ungaria : varrescens (benzi fumigene pe bazii de amitraz).
- Polonia : benzi fumigene pe baz2 de amitraz qi naftalinil.
- Iugoslavia : folbex V.A., varritan, varajin, fenotiazinl, timol.
- Austria : folbex V.A.
- Olanda : folbex V.A., tutun.
- R.F.G. : folbex V.A., acid formic.
- Brazilia : dicofol (impregnat fn benzi de carton).
- Japonia : varostan, galecron, micasin, danikat, danicoroper.
- Thailanda : tetradifon plus acetat de potasiu (benzi fumigene),
naftalini, sulf.
- China : naftalinti, sulf, nicoting.
- Tunisia : fenotiazing, arnitraz.
Dupi cum se vede, cele mai accesibile dintre aceste produse sint
fenotiazina, timolul, acidul formic, sulful qi tutunul. Modul de admi-
nistrare a1 acestora este urm5torul :
Fenotiazina. Sub form5 de pulbere, aceasti substan@ se utilizeazi
conform metodei indicate la tratamentul braulozei. fn U.R.S.S. si Bul-
garia, substan@ este tabletat5 qi se introduce in stup, dupi aprindere,
fie atirnat.2 de un fir metalic fntre rame, fie pe un suport metalic (unul,
doui sau trei comprimate, in functie de puterea farniliei) prin urdinis.
Stupul se inchide pentru 20-30 minute, iar operatiunea se repetii o
dati sau de dou5 ori la 7 zile interval.
Timolul. Conform instructiunilor oficiale, timolul este utilizat in
U.R.S.S. primgvara qi vara imediat dupi extragerea mierii, cu conditia
ca temperatura s5 nu depQeasc5 27OG, precum ~i toamna, cind tempe-
ratura este peste 13OC. Produsul, sub formi de pulbere, este presirat
pe leaturile superioare ale ramelor, in cantitate de 0,25 g pentru fiecare
rarn5, de 2 ori la 7 zile interval sau, in cazul unei contamingri mai puter-
nice, de 3 ori la 4 zile interval.
Timolul pulbere poate fi asezat deasupra ramelor si in siculeti de
pinzg, in cantitate de 10-15 g de familie, el fiind completat periodic
la 7-10 zile ~i tinut acolo intreg sezonul apicol.
Acidul formic. Se imbibi doui sau trei bucfiti de carton care vor
fi introduse htr-o pungg de polietilens qi care vor fi a~ezatedeasupra
cuibului cu puiet. fn prealabil, se va decupa din partea inferioari a
pungii una sau dou2 rondele de 1-1,5 cm diametru, in functie de pute-
rea familiei.
Acidul formic poate fi introdus in stup $i in sticle cu gitul larg,
prevgzute cu un fitil de bumbac. El va fi lasat acolo (ling2 cuibul cu
puiet) 21-25 zile, timp in care consumul va fi de 150-200 mililitri de
familie.
Se recornand: ca in timpul manipulgrii substantei, operatorul s5
poarte minusi, ochelari ~i masci. Urdini~ulstupului trebuie s i fie in
permanents deschis.
Naftalinu. Utilizarea ei este foarte rispinditi in toate t5rile asia-
tice. Cristalele de naftalini se pun fntr-o cups (cutie) metalicg si se intro-
duc prin urdini?, fiind lasate in stup toat5 iarna, in perioadele fGr2 puiet.
Acarienii Varroa cad morti qi nu este nevoie s2 fie s c o ~ iafars. Trebuie
~ t i u ins5
t c i evaporarea naftalinei este extrem de rapid; la peste 20G si,
chiar daci nu antreneazi moartea albinelor, ea risc5 s i provoace p5ri-
sirea stupului de citre acestea sau furti~ag.
fn U.R.S.S. se recomandi s i fie scoas5 matca inaintea tratamen-
tului, iar albinele s5 fie scuturate intr-o camera special3 (de 40X45X
40 cm), in care se introduce fum de naftalin5 (2-3 g naftalina puse
pe cirbuni apringi intr-un afurngtor), dteva fumuri prin fiecare perete,
operatia fiind repetat5 la 7-10 minute interval.
Sulful. Este folosit in China, India ~i Hong Kong in cantitate de
3-5 g pentru fiecare farnilie, pus pe spetezele superioare ale ramelor
de 2-3 ori pe lung, intrerupfnd aceste pr3fuiri cu 3 sSpt5mini inaintea
culesurilor ~i a punerii la iernat.
Cercetgtorii din U.R.S.S. au experimentat ~i ei sulful pe zeci de
mii de familii, raportind c i se poate reduce num5rul acarienilor d a d
se presar5 circa 1 g praf de sulf (100-200 mg de fiecare fagure acope-
rit cu albine) pe leaturile superioare ale rarnelor gi se repet5 aceastl
administrare de dou5 ori la 12-14 zile interval. Se atrage ins5 atentia
c l dac5 se d e p 5 ~ e ~ tdoza
e sau temperatura exterioarti este mai mare
de 30C, larvele necfipgcite mor iar albinele vor fi qi ele afectate.
Tutunul (nicotina). fn China, nicotina este folosita incepind din
1962, cu ajutorul ei reusind s5 se mentins varrooza la un nivel foarte
scgzut. Ea este aplicati in dou5 feluri :
1) prin fum de tutun, in special toamna, introdus prin u r d i n i ~o
singurs data sau cu o repetare dup5 7-10 zile. De regulti, se deparazi-
teaz3 numai albinele. Puietul cHp5cit se pune intr-un stup go1 ~i se
omoar2 cu o doze puternic5 de njcotin3 (sau se tine o noapte in conge-
lator) dup5 care fagurii s b t biigati in stupi populav, pentru a fi curatati
de puietul most ;
2) cu ajutorul unei sugative avezati pe fundul stupului gi pe care
se depune din 5 in 5 cm cite o piciturii de nicotin2, acestea evaporin-
du-se suficent de repede pentru a actiona asupra parazitlor tirnp de
citeva ore. Oamenii de stiint5 chinezi au inceput s5 experimenteze tra-
tamente mixte, nicotin5 plus alte produse, pentru a obtine rezultate
mai durabile si a evita accidentele. Ei spun c5 albinele sint relativ
rezistente la nicotin5, ins5 ou5le ~i larvele sint rnai sensibile, motiv
pentru care tratarnentul este aplicat indeosebi la roiurile fzcute numai
pe baz5 de albine. Un avantaj a1 tutunului este cii el nu las5 rezidii in
miere si cear5. Se consider5 cg tratarnentul cu tutun omoar5 cel putin
90/o din acarienii din stup. In Olanda tutunul este folosit pentru depista-
rea varroozei, doza fiind de 3 g (o tigaretfi) pentru un corp de stup.
0 metodg perfectionat5 de aplicare a chirnioterapicelor a fost reali-
zat5 in Franta, metod: bazat3 pe folosirea aerosolilor. Un aerosol este
o suspensie in aer a unor foarte fine (0,5-10 microni) picfituri de lichid,
electrizate la suprafa@. Viteza de sedimentare a acestor particule este
de 0,l-3 mm pe secund5, astfel incit ele au nevoie de 1-30 minute
pentru a c5dea de la o ingltime de 20 cm. Aerosolul persist3 aqadar un
tirnp indelungat in atmosfera stupului ~ i tinind
, seama de finetea pic&
turilor (citeva sute de miliarde pentru un volum de lichid de 1 em3),
este imposibil ca un acarian s5 nu fie atins de citeva zeci de picsturi.
Doui aparate de producere mecanicii a aerosolilor au fost montate de
cZitre Institutul tehnic de apicultura pe cite un autoturism-caravan4 $i
puse la dispozitia apicultorilor. Ca substantii activi a fost folosit pen-
tru inceput amitrazul, diluat 2"/0 in a$. Tratarnentul se aplic5 in peri-
oada f5r5 puiet, ernisia de aerosoli fiind insotit5 de un jet de aer cald
(40C), capabil s5 desfach ghernul albinelor.
Un auxiliar pre$ios in lupta impotriva varroozei i1 constituie me-
toda biologicB. Prof. dr. Ruttner din R. F. Germania recomandii in acest
sens s5 se izoleze matca pe 1-2 faguri si s i se distrug5 a e e ~ t ifaguri
cind puietul de albin5, pe care femelele de varroa ~ i - a u depus ou5le.
a fost cGpbcit.
Procedeul nu este ins5 cel mai indicat. Pentru a evita distrugerea
puietului de lucriitoare, atit de necesar dezvolttirii familiilor de albine,
metoda se va adresa puietului de trintor, ea constind din mentinerea
in permanent5 a unei rarne clliditoare de cearj. la marginea cuibului cu
puiet ~i prin distrugerea periodid, dup5 ciipAcire, a puietului de tfintor
care ia n a ~ t e r ein a c e ~ t ifaguri, puiet pentru care femelele de varroa au
o afinitate deosebitii.
h U.R.S.S. a fost folosit5 impotriva varroozei $i o metodii termicii.
Constatfnd cB acarienii se desprind de pe albine la o temperatura Lntre
46 yi 48"C, cercetatorii sovietici au supus albinele la aceasti tempera-
tur5, dupii care le-au oentrifugat pentru eliminarea parazitilor desprin~i.
Pe lfngil inconvenientele pe care le presupun prelevarea albinelor, intro-
ducerea lor in diverse aparate Si readucerea Pn stupi, metoda termicii
prezintZi $i riscul omoririi albinelor, cunoscfnd c5 acestea nu suportB o
temperaturii mai mare de 49"-50C.
Pentru combaterea varroozei, Institutul de cercetare ~i producfie
pentru apiculturti din tara noastra a pus la punct un preparat cu o
mare putere acaricid8, denurnit Sineacar, care s-a dovedit un medica-
ment deosebit de eficace Pn lupta Smpotriva acariozelor h general, si
a varroozei in special.
El este un preparat concentrat care, conform prospectului, se
utilizeazi prin diluare cu f3ini (grfu, porumb, soia, orz) in modul urmi-
tor : 100 g preparat se amesteci eu 900 g f & h 5 intr-un vas emailat, cu
ajutorul unei linguri. Arnestecul se face t i p de cfteva minute pentru
o cit mai perfectZi omogenizare. Continutul unei cutii cu 500 g Sineacar
se arnestecii cu 4,5 kg fAinii, adiiugfndu-se treptat f3ina $i preparatul.
Folosit in scop de diagnostic (prin sondaj la 20e/0 din efectiv in
stupinele mari si la toate familiile in stupinele mici), Sineacarul dilual
se administreazii in cantitate de 50-100 g (in functie de puterea fami-
liei de albine) prin presiirare peste albine, dupti ce in prealabil a fost
asternut5 o hirtie albi pe fundul stupului. Imediat se ayaz8 podiyorul
si capacul stupului, far: a se inchide urdini~ul.fi dimineata urmiitoare
se retrage hirtia qi se observg cu ochiul liber sau cu lupa, prezenta sau
absenta parazitilor. In caz de diagnostic pozitiv, chiar la o singuri farni-
lie, se trateazii Pntreaga stupin5.
Cind este folosit in scop de tratament nu se a$azi hirtie pe fundul
stupului. In acest caz, se imprii~tieprintre rame, peste albine, o canti-
tate de 100-150 g Sineacar diluat, in funaie de puterea familiei de
albine, punindu-se imediat podi~orul q i capacul stupului, f i r i a se
inchide urdini~ul.
La stupul multietajat se trateazg fieeare corp ocupat cu albine.
Se aplic5 dou5 tratarnente la interval de 10 zile primavara cind
albinele au pirisit ghemul qi au ieqlt la zbor ~i doui tratamente toarnna,
in zile cilduroase, cind nu rnai este guiet cip5cit sau exist3 foarte putin,
tot la interval de zece zile.
Pentru stupinele care au fost corect tratate timp de doi ani cu
Sineacar, tratamentul de primivari nu rnai este necesar.
La o siptiiminii de la ultima administrare de primgvarii gi toamng
se curi@ fundul stupului, daci este cazul.
fn erescZitoriile de m5tci se aplic5 dou5 tratamente primiivara, cite
un tratament lunar vara ~i douA tratarnente toarnna.
Este obligatoriu ca toate stupinele din zoni s5 fie tratate, cunoscut
fiind c i stupinele netratate sau incorect tratate infesteazi in scurt timp
$i stupinele con~tiinciostratate.
Profilaie. Cunoscind c i raspindirea varroozei se realizeaz5 prin
riitscirea albinelor dintr-un stup in altul, prin trintori qi chiar prin con-
tactul dintre albine in timpul culesului, prevenirea acestei boli htr-un
teritoriu amenintat sau recent contaminat se face prin identificarea stu-
pinelor infestate, carantinarea acestora pe locul unde se aflg $i h p i e d i -
carea ca alte stupine sii se apropie la rnai putin de 5 krn de ele.
h situatia cind varrooza s-a generalizat, carantinarea stupinelor
infestate n u - ~ irnai ggse~tejustificarea. M5surile de prevenire trebuie
s i vizeze in acest caz reducerea infestatiei la un minimum posibil ~i
pistrarea acestui nivel cu un volum de munci $i cheltuieli cit rnai
redus ; obiective ce pot fi atinse prin :
- aplicarea obligatorie a tratamentului medicamentos la toate
familiile de albine ~i eliminarea sistematici a larvelor de trfntor cipA-
cite prin utilizarea rarnelor cliditoare de cear8 ;
- evitarea roltului natural, furti~agului ~i rAt5cirea albinelor ;
- pgstrarea in stupin5 numai a familiilor puternice Si dinamice.

ALTE ACARIOZE

In afar5 de Varroa jacobsoni si Acarapis woodi, cuibul gi stupul


albinelor sint sediul ~i a altor specii de paraziti din clasa arahnidelor,
paraziti care gisesc pe corpul, hrana sau in tov5rsgia albinelor conditii
favorabile de existen@. Unii dintre ace~tia sfnt inofensivi (ooprofagi,
comensali), altii sfnt ins5 in m5sur5 s5 aducii mari daune economice. Ca
dimensiuni, form8, structuri gi obiceiuri, exists mari diferente fntre ei,
cei rnai multi fiind aSa de mici incit nu se v5d cu ochiul Liber. Asemina-
rile dintre ei constau in aceea c i au dou5 regiuni corporale, gnathostoma
(partea gurii) si podosoma (partea urm5toare a corpului), patru perechi
de picioare in stadiul de adult ~i nimfi qi trei perechi fn stadiul larval.
Revista "American bee journal" nr. 1111983 sintetizeazii totalitatea
arahnizilor din stup sub forma tabelului urmiitor :

Arahnizi ai albinelor melifere

~ n u r n ~G.az,da
acarianulul apls I.nfsteaz8 RBsplndke

Varroa jacobsoni mellifera lucr5toare, trintori, Asia, Europa, Africa,


puiet America de Sud
cerana puiet de trintor Asia
Amrapis Woodi mellifera traheea albinei Europa, America de Sud
adulte Africa, Mexic, Asia
traheea albinei Asia
adul te
Tropilaelaps mellifera puiet lucrstoare Asia
clareae $i trintori
cerann puiet lucriitoare Asia
dorsata celule de puiet Asia
l'ropilaelaps puiet de lucrgtoare Asia
koenigerum $i botci
Euvarroa sinhai florea puietul de trintor Asia
Acarapis externus mellifera albine adulte - Europa, America
regiunea gitului de Nord, Pacific
Acarapis dorsalis mellifera albine adulte -
in jgheabul dorsal

Neucypholaelaps mellifera in stup $i pe albine Asia


indica pe florile de eucalipt
cerana faguri $i albine Asia
dorsata faguri $i albine Asia
Neocypholaelaps cerana celule cu puiet
apicoia de lucr5toare Asia

Informatii privind profilaxia bolilor albinei provocate de acarieni,


altele decit varrooza gi acarapioza, ne-au parvenit din instructiunile zoo-
veterinare date colhozurilor ~i sovhozurilor de cgtre Ministerul de Agri-
culturg a1 U.R.S.S. In aceste instructiuni sint descrise urmgtoarele boli :

TROPILAELAPSOZA

Este o boalii a albinelor melifere, cerana ~i dorsata, cantonati ac-


tualmente nurnai in Extremul Orient asiatic. Agentul cauzal, Tropilaelaps
clareae a fost semnalat pentru prima dat5 in Filipine, pornind de la
exemplare recoltate de pe albinele moarte si de pe ~oareciicare-gi aveau
cuibul ling5 stupi. Ulterior, el a fost izolat din cuibul albinelor melifere
$i gigante la Hong-Kong, in Malezia, Indonezia, China qi Vietnam. Femela
parazitului are culoarea brun-ro~catii si dimensiunile de 0,97-1/0,53-
0,58 mm, fiind deci mai lung3 decft latg. Corpul ei este acoperit cu
nurneroqi b p i , rnai lungi qi mai rigizi pe pBrtile laterale qi posterioarg.
Scutul de pe suprafata centrali a abdomenului este lung gi posedi o
pereche de tepi scurti. Tr5sBturile caracteristice ale T. clareae constau
din tepi (periqori rigizi), dintr-un spermodactil lung qi din articulatia
simpli a palpilor. La mascul, dimensiunile sint de 0,88/0,51 mm, iar
placa cefaloventrali este separati de cea anal&
Biologia acarianului nu este suficient studiati. Dup5 Kheragsin ~i
Samchiniak (1981), femela fecundat2 depune 3-4 o u i in celula de albinli
inainte de capicire, din care dupg 24 ore se vor naqte protonimfe, car?
se transform5 prin nipirlire Pn deutonimfe qi apoi in imago (adult). Ciclul
de dezvoltare in celula c2p5citi dureazi 8-9 zile. Se presupune c i
ouile depuse de femele in perioada rece a anului sint capabile s5 rlimini
mult timp in diapauza.
Boala se observg la puietul de trfntor ~i mai putin la cel de lucri-
toare. Larvele mor in perioada de dupg cipicire, ;r,t.si.i se constat2 ieqi-
rea partii lor anterioare din celuli. La o agresiune mai tardivi, larva i ~ i
poate continua metamorfoza. Pe un cocon se pot g5si ping la 36 paraziti.
Albinele care reuqesc s i eclozioneze sint lipsite de aripi sau picioare si
au corpul deformat.
In familia de albine puietul este depus i m p r i ~ t i a t ,iar cantitatea
lui diminui continuu. 0 familie puternic infestat5 este condamnat5 la
disparitie. Este frecventi o agresiune simultani cu varrooza, caz in care
infestatia ~i depopularea se produc mult mai rapid. De remarcat c3 in
acest caz femelele celor doi paraziti isi aleg celule separate pentru inmul-
tire. Dup5 V. Sevilla (1963), acarianul T. clareae este un prilditor mai
periculos decit Varroa.
Tratamentul tropilaelapsozei este practic nestudiat. A. .Atvol si
N. Goyal (1971) au reuqit s5 debaraseze stupul de acarieni pudrind cu
sulf ram2 cu ram5, pe arnbele fete, o data pe lung. fn 1975, Atvol re-
comandi s5 se pun5 putin sulf pe spetezele ramelor, s i se pistreze in
stupini numai familii puternice qi s i fie hrinite albinele in mod regulat
cu polen.
Lupta Pmpotriva T. clareae poate fi considerabil complicatA dac5 se
confirm5 prezenta lui ca parazit pe rozstoare sau capacitatea ou5lor sale
de a supravietui un timp indelungat in diapauzi.
, Observatii facute recent in Afganistan au concluzionat c i parazitul
n u se poate hrini pe albinele adulte ci numai pe puietul acestora, astfel
incit el nu poate supravietui decit in zone cu climat tropical, in care
mitcile depun puiet tot timpul anului.

PYEMOTOZA

Sint atacate larvele ~i nimfele farniliilor slabe, sau puietul de pe ra-


rnele m5rgina~e.Agentul cauzal este femela acarianului Pyemotes. In-
divizii tineri sint de culoare gilbuie, cu dimensiuni de 0,2-0,8 mm, iar
indivizii adulti de culoare alburie ~i cu diametrul cuprins Pntre 1 qi
1,5 mm. Cind stupul este parazitat de un mare nurnir de acarieni. lar-
vele prezinti un aspect priifos, din ele neriminind decft un invelis uscat
sau cadavre descompuse, care pot fi extrase cu usurint2 din celule.
Pye,motoza este periculoasi pentru om, aSa Incit, atu~icicfnd se lu-
creazii cu material contaminat. trebuie s5 se respecte cu strictete regu-
!ile d e igienli personal5. Est.e interzis sii se piistreze faguri de rezerv5
sau materiale apicole in contact cu cerealele.

MELITIPHOZA

Boala afecteazii puietul necip5cit ~i este provocat5 de dezvoltarea


masivi in familiile de albine a arahnidului Melittiphus alvearius. Acest
parazit se intIlne$te in regiunile Siberiei Occidentale ~i Orientale, rnai rar
Tn Estremul Orient. El are culoarea bruna, forma oval5 $i miisoar5 0 , 8 X
0,7 mm. Larvele moarte au aspectul celor din loca americani.

EUVARROOZA
Agentul patogen, Euvarroa sinhai Delfinado ~i Baker a fost descris
pe exernplare colectate din India in 1974. Ulterior a fost gasit si in
Thailanda de Akratanakul (1976). Ciclul de dezvoltare a1 acarienilor
Varroa jacobsoni $i Euvarroa sinhai sint similare. Atit In India cit $i in
Thailanda, Euvarroa sinhai a fost g5sit numai pe Apis florea.

Hrauloza cste o parazitozg care afecteaz5 populatia adult5 a familiei


d~ ~:lbine,matcile avind cel mai mult de suferit de pe urma ei
Etiologir. Agentul patogen este o insect8 din ordinul Diptera, nu-
mit5 Braula coeca sau popular, paduchele albinelor. Corpul lui este aproa-
:r;n sfcric, cu dimrnsiuni de 1,5j<O,E) mm, de culoare brun-roscat5, aco-
pcrit ir, intregime cu perisori negri. Capul, foarte mare in rapori cu restul
corpului, este prev5zut cu o pereche de antene si cu un aparat bucal
adaptat pentru supt. Toracele se continua f5r5 o delimitare precisz cu
abdomenul, care este format din 5 segmente. Pe laturile corpului sfnt
dispuse trei perechi de picioare, care se termin5 cu cite un pieptene
format din 29-32 dinti ~i doua mici ventuze, cu ajutorul ciirora para-
zitul se fixeaz5 puternic de peri~oriide pe toracele albinelor (fig. 30,
vezi p l a n ~ acolor).
Braula coeca i ~ petrece
i toat5 viata in interiorul familiei de albine.
Primavara, p5duchele femel se imperecheaza $i incepe ss depun5 o u i
pe fata intern5 a c5picelelor fagurilor cu miere. Din o u i ies larve care
isi sap2 in ceara fagurilor o retea de canale, fn care ele trGiesc si se
dezvolti, hrinindu-se cu un amestec de cear5 si polen. In continuarea
metamorfozei, larva se transforms in nimf5 $i apoi in paduche adult,
Pntreg ciclul evolutiv avfnd o durat5 de 21 zile.
P5duchii adulv se alimenteaza cu hrana din gusa albinelor. Ei iau
aceast5 hran5 in momentul cPnd albinele $i-o trec de la una la alta sau,
uneori, provoac5 la albina gazdii reflexul de regurgitare (scoaterea din
gu~Ba unei picaturi de miere), excitfnd cu membrele anterioare aparatul
bucal a1 acesteia.
Ei se aduni in numar mai mare pe corpul mitcilor, pe considerentul
cA aici i ~ pot
i procura hrana in cantitate rnai mare qi mult rnai u$or,
intrucit matca este hr5nit5 rnai des de albine. 3[n momentul cind albinele
isi fntind trompa catre matci, piduchii ingrimiiditi pe capul acesteia I$i
intind qi ei trompele $i sug hrana f5rii nici un efort.
In interiorul familiei, piduchii trec cu mare u$wintg de pe o albina
pe alta. In cadrul stupinei, ei se rasplndesc prin schimbul de faguri sau
albine pe care-1 face apicultorul intre farnilii, prin albinele hoate, prin
cele care se riitAcesc in alti stupi sau prin trintori.
Tratament. Combaterea braulozei se bazeazii pe distrugerea para-
zitului respectiv. In acest scop se folosesc diferite substante, dintre care
cele rnai m a l e sint tutunul, camforul, naftalina, timolul , fenotiazina,
sineacarul. Toate aceste substante actioneazi nurnai asupra p5duchilor
adulD, fiiri a avea influen@ asupra formelor evolutive, ceea ce face
necesarii repetarea aplicarii lor de rnai multe ori in urmBtoarele 21 de zile,
cit dureazi ciclul evolutiv a1 parazitului. Primele 4 substante i$i limi-
teazii efectul la ameprea paduchilor, care trebuie s c o ~ afar5
i de apicultor
inainte ca ei si-$i revinii, in timp ce fenotiazina $i sineacarul P i omoar8.
Perioada optima pentru executarea tratamentului contra braulozei
cste in lunile septembrie-octombrie, cind familiile de albine au puiet
putin (sau nu rnai au deloc) $i cfnd parazitii sPnt in num5r maxim.
Indiferent de substanta folosit5, trebuie respectate urmgtoarele re-
guli generale :
a. Tratamentul s5 fie aplicat la fntreaga farnilie de albine, nu numai
la matci. De asemenea, el trebuie f5cut concomitent la toate familiile
din stupina, pentru a evita reinfestgrile ulterioare. Obiceiul de a depa-
razita numai matca este periculos pentru aceasta $i putin eficace, Pntrucit
matca poate fi intoxicaa (cu fum de tutun rnai ales), ea poate fi r i n i t i
in timpul manipulfirii, sau respins5 de albine la reintroducerea fn stup.
Obiceiul este putin eficace, avind in vedere c5 matca se reinfesteazii
prin trecerea paraaitilor de pe albine pe ea.
b. Operatiunea sii fie executatii seara, atunci cind toate albinele
sint in stup.
c. Stupul s8 fie bine etan~eizat,pentru ca fumul sau vaporii pe
cere li degajs substantele respective s2 nu iasg afar5 in ristimpul cind
trebuie s5 aeioneze asupra parazitului.
d. Operatiunea s5 fie repetat2 de rnai multe ori, pentru a distruge
si paraziu care vor lua navtere din ougle, larvele ~i nimfele existente la
data primelor aplicae.
e. Cind se folosesc substante care nu omoar5 ci doar ametesc pa-
raziti, ramele se distanteazii cu cca 1 cm una de alta, in dublulscop de
a facilita circuam fumului sau gazului printre albine si totodata de a
permite paraziplor si cad5 printre faguri ~i nu in celulele fagurilor. De
asemenea, inainte de a incepe deparazitarea propriu-zis5, se cur5p fundul
stupului Si se aqterne pe el o foaie de hirtie, pentru ca pgduchii cizuti
s i poatii fi s c o ~ afar5.
i
fn cazul deparaziGrii cu ajutorul tutunului se pun in afurn5torul
aprins foi de tutun sau citeva tig5ri Si se introduc prin u r d i n i ~3-5
fumuri, dupii care se astupii urdiniqul. Se tine stupul inchis cca 5 minute,
apoi se deschide atPt urdini~ulcit $i podi~orulpentru aerisire. PBduchii
ametifi se ridicii fmpreun5 cu hirtia pe care au cilzut sji se ard.
Dac5 au mai ramas pilduchi pe albine, operatia se repetil $i h zilele
urm5toare. In mod obligatoriu ea trebuie sii se repete de 2 ori din 10 in
10 zile, pentru a distruge $i parazitii care urmeazil s5 iasil din larve,
nimfe ~i ou5.
In cazul deparazitilrii cu naftalinil sau camfor, se presara seara 10-
20 g din substanta respectivil pe hirtia de pe fundul stupului y+i se lasii
stupul cu urdini~uldeschis pin5 dimineaw in zori, cind se ridic5 hirtia
irnpreuni cu pilduchii c5zufi. Repetarea operatiei se face a$a cum s-a
arstat la tratamentul cu ajutorul tutunului.
In ceea ce priveqte timolul, acesta se utilizeazg in doze de 50-100 g
(dup5 msrimea familiilor), care se fnf5~oari3 intr-o bucat5 de tifon $i
se a ~ e a z 5pe fundul stupului, in momentul cind toate albinele sint
iniiuntru, mic~orindu-se urdiniqul la 1-2 cm. Dupii 2-3 ore timolul
se scoate afar5 impreunii cu hirtia $i pilduchii de pe ea. Operatia se
repet5 de 2 ori la interval de 10 zile. Tirnolul riimas la prima aplicatie
poate f i folosit in fazele urmiltoare ale tratamentului.
Metoda cea mai rilspindita de combatere a braulozei se bazeazii
pe folosirea fenotiazinei. Procedeul deparazitiirii este urm5torul :
Se preg5tesc din vreme familiile care urmeaz5 a f l supuse trata-
mentului, 'impirtindu-le in loturi de cite patru, distantindu-le ramele,
astupind crhp5turile stupilor $i acoperind podi~oarele.In momentul cfnd
toate albinele sint fn5untru, cu putin timp inainte de inceperea ,operatiei
propriu-zise, se reduc urdini~urilela 1 cm.
Operatia propriu-zis3 se desfii~oar5dup5 cum urmeaz5 : se pun Pn
afumfitor c5rbuni aprinqi, care nu mai scot fum. Peste ei se q e a z 5 un
pachetel cu 4 g fenotiazin5, care este calculat pentru deparazitarea a
4 familii de albine. Se inchide afumfitorul $i se actioneaza foalele pin5
ce fumul care iese se transform5 din galben-verzui - cum este la in-
ceput - in c e n u ~ i ualburiu. Se introduce prelungitorul prin urdinis ~i
se actioneaz5 foalele de 30-40 ori (in functie de puterea familiei), diri-
jind fumul in toate directiile. Se astupii urdini~ul$i se trece la celelalte
trei familii, procedindu-se in acelaqi fel. Dup5 10 minute se mai intro-
duc cite 20-30 fumuri in fiecare din cei 4 stupi tratati, iar dup5 alte
10 minute li se deschid urdini~urile.Se continua operatia cu alt lot de
4 farnilii, introducindu-se in afurn5tor o nouil doz5 de 4 g fenotiazini.
Acest tratament se aplicii de douii ori la interval de 10 zile.
Introducerea in douil reprize a celor 50-70 furnuri este recornan-
datA ca o m5sur5 de siguranp, pentru a nu se suprainc5lzi cuibul in
cazul unei terqeraturi prea ridicate a fumului. Trebuie avut hsil grijii ca
lemnul ce a servit la prepararea c5rbunilor sii fie cornplet ars, pentru
a nu produce oxid de carbon, care este un gaz otrilvitor.
Tratarnentul trebuie terrninat cind albinele incep s5 formeze ghe-
mu1 pentru iarn5. In timpul tratamentului, apicultorii se vor feri s5
respire fumul de fenotiazin8, pentru c8 acesta iriti mucoasa prirnelor
c2i respiratorii, provocind tuse qi uneori arneteli.
Rezultate bune in combaterea braulozei se obtin si cu ajutorul Si-
neacarului care, desi este un acaricid specific, distruge totuyi un numar
tot atit de mare de braule ca si fenotiazina, iar in plus se administreazg
mult mai uvor. El se aplic5 numai prin presirarea peste albinele dintre
rarne, in cantitate de 50-120 g, repetindu-se apoi de 1-2 ori la interval
de 10 zile. Dup5 pres5rarea preparatului ~ iaSezarea
' capacului este bine
s i se introduc5 prin urdiniq (care r5mine in permanent2 deschis) 5-10
rafale de fum obiqnuit (obtinut prin arderea lemnului), in scopul agitgrii
albinelor ~i realiz5rii unui contact direct intre parazit ~i preparat.

GALERIOZA

De$i agentul cauzal este un parazit care nu atac5 direct albina sau
puietul, t o t u ~ ipierderile de puiet ~i de familii de albine care se inre-
gistreaz8 din cauza lui sint a$a de mari, incit manifestarile patologice
aferente merit5 s5 fie desemnate sub denurnirea de boal2.
Este vorba de molia de cearg, nurnit8 popular g5selnit8, reprezen-
tat5 prin dou5 specii : gBselnita mare (Galleria mellonela) si g5selnita
mica (Achroea grisella). Arnindou2 sint paraziti temporari ai familiilor
de albine, pe care le atac5 numai in faza larvar5.
Ggselnita mare este un fluture de culoare gri-inchis, cu lungimea de
9-17 mm (fig. 31 vezi plansa color). Masculul este mai mic, maximum
15 rnrn ~i in epoca de imperechere eman5 un puternic miros aromat, prin
care atrage femela. La scurt timp dupd iesirea clin gogoa~12.ei se impe-
recheaz5, dup5 care femela pztrunde noaptea fn stupi (sau fn inc5perile
cu faguri de rezervi sau faguri reformati) depunind un num5r .de cca.
1000 ou5, in gramezi de cite 100-200 buc., pe care le lipeyte pe faguri,
fn colwrile stupului sau fn resturile de pe fundul acestuia. Dup5 10 zile
din ou5 ies larvele de molie (omizile), care timp de cca. 30 zile (intre
20-45 zile, in functie de conditiile de mediu) se hr5nesc cu cear5 qi cu
excrementele puietului existente intre c5misutele din celule, s5pind nu-
meroase galerii in faguri, pe care in final ii consum2 in totalitate,
transformindu-i Pntr-un fel de pisl5.
La sffr~itulacestei faze de dezvoltare, ornida inceteazg hrsnirea, se
inconjoara cu o gogoas5 yi se transform; In nimf5. Gogoaqa este nu
numai lipit5 ci ~i adincit5 in lemn, datorit5 unei secretii a larvelor, care
descompune celuloza. Faza de nirnf5 dureaz5 cca. 14 zile, dup5 care
metarnorfoza se termins, odat5 cu iesirea din gogoa~5a moliei adulte.
Capacitatea de inrnultire si de distrugere a cestui parazit este asa
de mare, fncit in conditii optime descendentii unei singure perechi de
molii ar putea consuma intr-un an cca. 400 kg cear5 (3 generatii a c'lte
1000 femele = 1 milion larve, consumind fiecare cite 0,4 g ceara). In
realitate pagubele sint mai limitate, prin faptul c2 moliile nu ,au la dis-
pozii$e cantitsti asa de mari de ceari $i apoi fnmultirea lor este fri-
nat8 de :
- m5surile de protectie luate de apicultori ;
- albinele care nu lash sZi intre moliile in stup si distrug o paste
din larve ;
- conditiile de mediu, in special temperaturile joase care frineaz.5
dezvoltarea insectei. Astfel, dac5 la o temperaturi favorabila (30-34OC)
ciclul complet de dezvoltare a moliei mari este de cca. 44 zile, la o
temperaturi mai joas5 acest ciclu se poate prelungi phi4 la 63 zile Pn
medie la 2gC, qi 120 zile in medie la 20C. In acest sens s-a constatat & :
- la temperatura de +lOC metamorfoza mollei de cearii stag-
neaz5 ;
- la temperatura de 0C larva, nimfa si insecta adult8 mor in
timp de 12 ore ;
- la temperatura de -9C insecta moare in toate stadiile de
dezvoltare dup8 2 ore ;
- la temperatura de -15OC moartea se produce d u p i 45 minute.
Giselnita mica (Achroea grisella) se aseamHn5 cu cea mare, deose-
bindu-se doar prin dimensiunile mai mici ale corpului (maximum 10 mm)
si prin culoarea argintie a aripilor. Femela depune 200-300 oui, din
care ies larve, care au aceea~iconforma@e $i culoare ins5 sint putin
mai mici decit cele ale moliei mari. Molia mici este rnai pu@n rgspindita
decit cea mare.
Pagubele produse de gaselnit5 constau din distrugerea fagurilor din
stupii populati sau de la rezerv5, (Fig. 32) a fagurilor reformati din depozi-
tele in care sint tinuti pin5 la prelu-
crare, precum si a puiei%lui de albine,
pe care larvele moliei 91 omoar8 prin
perforarea peretilor, prin desc5pg-
cirea celulelor sau prin intoxicarea
cu excrementele lor. Desctip5-
cirea puietului mort din cauza
giselnitei este facut5 in principal de
ctitre albine, in scopul evacuarii
acestui puiet. Pe un fagure cu puiet
atacat de g5selnitil se v3d ~ i r u r ide
celule perforate sau cu c5p5celele
bombate ~i mai inchise la culoare
(,,puiet tubular'' - dupg Borchert).
Desc5p5cind aceste celule se con-
stat5 cti nimfele sint moarte, iar pe
ele se v5d excrementele gisisdnitei,
sub form5 de puncte negre.
Fig. 32. F'agure atacat de g5selnit5
Dezvoltarea gaselnitei in stupii
populati ~i respectiv amplearea pa-
gubelor produse de ea sint in functie de puterea familiei de albine, de
m5sara Pn care albinele acoper5 fagurii de cuib, de dimensiunile stupului
si urdini~ului,de curgtenia din stup. 0 familie slabi nu poate impiedica
rnolia s5 pitrundii ~i s5 depun3 ou5le in interiorul stupului, nu se poate
lupta cu puzderia de omizi Gare atacii fagurii sji puietul, ntz poate evacua
puietul mort qi, in final, este distrusB ineetul cu incetul sau, in unele
cazuri, abandoneazii stupul. Chiar ~i intr-o familie mai puternici g3selnit.a
poate produce pagube, dacii apicultorul lasii cuiburile prea largi fa@ de
cantitatea de albin3 existent3, dacii pune eorpuri sau caturi suplirnen-
tare fnainte de vreme, dac5 nu curat5 stupii prim3vara $i nu elimin2
resturile ce se adun3 ocazional (hirtiile de la hriinirile cu gerbet sau
zahir candi, f3ina de soia de la inlocuitorii cu polen, prafurile de la trata-
mentul medicamentos etc.).
, Num3rul farniliilor de albine in care se poate vedea puiet mort
din cauza giiselnitei este Pngrijor5tor de mare. In Hrie tropicale, unde
ciildura irnpune spavi mari in stup gi urdinive larg deschise, aproape
toate familiile de albine prezint5 puiet mort din cauza ggselnitei, ceea ce
i-a ficut pe localnici sii eonsidere acest parazit ca cel rnai important
d u ~ m a na1 apiculturii. Daci avem in vedere frecventa in familiile de al-
bine a qirurilor de celule cu puiet ggurite, daci luAm 4n considerage
prezenta in aceste familii $i a celorlalte .cjiruri de puiet cu dp5cele mai
bombate ~i mai inchise la culoare qi dac5 ne gindim c5 albinele elimini,
f5r5 ca noi s5 ne d5m seama, o mare parte din puietul mort, putem
sB fim convinqi cit qi in rile cu climat temperat giiselnita omoar5 mai
mult puiet decit amindou5 locile la un loc. In plus, ea constituie $i
un mijloc de rispindire a bolilor, atit in stup, c9t gi de la o farnilie
la alta.
Prevenirea galeriozei se realizeazi prin crearea unor condivi ne-
favorabile pentru dezvoltarea giiselnitei : familii de albine puternice,
cuiburi strinse, suplimentarea corpurilor qi l5rgirea urdinisului numai
cind dezvoltarea farniliei impune acest lucru, asigurarea cur5teniei
interioare etc.
Pentru conservarea fagurilor construiti s-a recurs la agenw chi-
mici care actioneazg intr-un spatiu inchis ermetic (stupi goi, dulapuri
sau camere). Anhidrida sulfuroasii, rezultat5 prin arderea sulfului, este
utilizat5 cu succes, cu conditia ca sulfurizarea sit se repete din trei in trei
s5ptiimfni, c5ci acest gaz nu este ovocid.
Francezii consider5 c5 cel mai bun dezinfectant contra moliei de
cear5 este dibromura de etileng, comercializat3 sub numele de D. 209
si utilizat5 in doze de 2-3 linguri de sup5 (30-50 cm3) pentru 1 rns
ocupat cu faguri. J[n acest scop caturile se aseaz5 unul peste altul, h-
binindu-se bine si deasupra se agterne o pinz5 de sac, pe care se puae
cantitatea de substant5 corespunziitoare volumului supus dezinfecliei (eal-
culat conform formulei L X 1 X h). Se atrage ins5 atentia c5 produsul
D. 209 prezintii toxicitate pentru om, indicindu-se ca spatiile In care
au fost stocati fagurii supugi tratamentului s5 fie bine aerisite.
Alte substante care pot s3 protejeze fagurii sint : bromura de
methyl, clorura de methyl, EDCT mixtur5 etc.
Institutu1 de cercetare qi productie pentru apiculturg din tara
noastr5 a elaborat recent in acest scop preparatul numit Galerin, care
aetioneazi prin contact, ingestie $i volatilitate asupra tuturor fazelor me-
tamorfozei insectelor dgunstoare, impiedicind totodata si dezvoltarea
mucegaiurilor. El se utilizeaz8 atit in scop preventiv cit ~i de combatere.
Pentru prevenirea g5selnitei se preparg o solutie de galerin cu
ap5 rece, 40 g la 1 1 ap5 (1 kg la 25 1 api). Dup3 solubilizarea prepa-
ratului se stropesc fagurii pe ambele fete, inclusiv suprafata ramelor
sau se asperseazg cu un aspersor sau pompi vermorel utilizate exclusiv
pentru nevoile stupinei. Excesul de lichid se scoate din celule prin
scuturare.
Dup3 zvintare, fagurii se introduc in corpuri de stup, dulapuri sau
camere de depozitare. Depozitarea se face in locuri ricoroase, iar in
sezonul rece fagurii se supun si actiunii frigului.
Pentru combaterea ggselnitei, fagurii se pudreaz5 cu galerin deasu-
pra unui vas mare, iar excesul de preparat patruns in celule se scoate
prin scuturare ; operatie care se executg in aer liber.
Inainte de introducerea in stup, fagurii se spa15 cu ap8 curat5 si se
aerisesc timp de 24 de ore. Stropirea fagurilor cu sirop de zah5r gr8-
b e ~ t eutilizarea lor de citre albine.
De mentionat c5 fagurii vechi, p5tati si mucegaiti sint purtiitori de
boli ~i trebuie topiti.
Valabilitatea galerinului este de 4 ani, cu conditia ca el s3
f-ie p5strat la loc ricoros ~i uscat, iar flaconul s5 fie bine inchis.
Oricare ar fi produsul de conservare folosit, se recornand5 s5 se
aeriseasc5 ramele tratate timp de 48 ore inainte de a le introduce intr-un
stup populat.
Intrucit cele rnai multe dintre substantele rnai sus arnintite nu
sint la indemina apicultorilor, speciali~tiiM. Naim ~i D. S. Bish de la
Institutul indian de cercet3ri agricole propun dezinfectarea fagurilor
printr-o metod5 termic3. In acest scop, fagurii se inchid e t a n ~intr-un
dulap sau in corpuri de stup stivuite unul peste altul, cel de jos fiind
lasat gol. In acesta se introduce un bec electric de 100 wati, avindu-se
grijg ca temperatura s5 nu dep8~easci55OC. Dup5 o or5 s-a constatat
c5 parazitul a murit in toate stadiile de dezvoltare. Tinindu-se ouile la
incubator, s-a constatat c3 ele nu rnai sint in stare s5 eclozioneze.
Nu trebuie s3 uitim ins3 c5 frigul este cel rnai mare d u ~ m a na1
moliei de ceari, ava c5 toate metodele descrise rnai sus nu rnai sint ne-
cesare dupi ce temperatura scade sub 10C.Multi apicultori tin fagurii
de rezerv5 Tn stupii populati, sub protecva albinelor, pin5 ce se instau-
reaz5 timpul rece ~i apoi Pi depoziteaza in magazii sau camere neinc5lzite,
luind mfisuri impotriva soarecilor. Altii Pi tin tot timpul i n stupii
populati, ins3 iarna, un mare nurn5r dintre a c e ~ t i a(in special cei vechi
sau cu pistura), mucegsiesc. In ambele cazuri degradarea fagurilor de
catre gaselnit3 este posibila, lntrucit spre sfir~itultoamnei intervine
o perioadi critici, in care temperatura din stup (13-17OC) este prea
mare pentru a opri ciclul evolutiv a1 parazitului si prea mic8 pentru ca
albinele s3 rnai poati presta o bun5 activitate de curitire. 0 alt8 me-
tod5, folositi de un nurn5r restrins de apicultori, este urnezirea fagu-
rilor cu ap5 s5rat5, metodA care dg rezultate bune, dar necesit5 pistrarea
fagurilor in spatii deschise pentru a nu muceg5i. Se rnai pot conserva
fagurii de rezervii prin introducerea periodic5 in l5zile in care sint pgs-
trati a unor tampoane imbibate cu acid acetic concentrat.
Cunoscind cg ggselnitei nu fi convin curentii de aer, multi apicultori
iqi apiira fagurii atirnindu-i (distantav intre ei) sub goproane sau tinin-
du-i in stive de stupi prin care circul5 aerul (inchise la partea inferioars
gi superioarA numai cu site de aerisire).
Combaterea ggselnitei in stupii populati nu poate fi facut5 prin
procedee chirnice, Pntrucit toate substantele active Pmpotriva parazitului
sint toxice si pentru albine. S-a preconizat in acest sens o metodg bio-
logics, pornind de la faptul cA Galeria mellonela este distruss de un
microb - Bacillus thuringiensis -, care nu este periculos pentru albine.
S-a fncercat introducerea acestui microb in fagurii artificiali, fnsa pfn5
in prezent nu s-a reuqit s5 se p5streze Pn acelagi timp $i virulenta micro-
bilor. In schimb, americanii raporteaza (Floyd C.), cA pe baza culturilor
cu B. thuringiensis au realizat preparatul Thuricid, pe care I1 recornand5
in tratamentul farniliilor de albine atacate de gaselnitg (3 linguri cu
Thuricid la 41/2 fitri apA, cu care se stropesc fagurii gi interiorul stupului
de 5 ori la interval de 7 zile).
In lipsa altor rnijloace, o familie de albine atacat.2 de ggselniw
nu poate f i apiirat.2 efectiv ci numai ajutaa, scotind manual din faguri
larvele, pinzele $i gogoqile parazitului, restrfngfndu-i cuibul qi h a r i n d - o
cu albine din alte familii, pentru a putea sA se apere singur8.
BOLILE NECONTAGIOASE

PUIETUL RACIT

Rgcirea puietului este un accident produs fie din cauza apiculto-


rului, fie a unei boli care decimeaz5 albinele adulte sau a unor conditii
climatice nefavorabile.
Poate fi intPlnit5 primiivara, Pn situatia cind apicultorul renun@ la
impachetaj inainte de vreme sau liirgegte prea mult cuibul, determinind
rnatca s3 insiiminteze ragurii parpal. Aparitia unui val de frig in aceast5
situage obligi! albinele s5 se string2 pe fagurii din mijloc, lasind desco-
perit puietul din ramele mirgina~esau pe cel de la periferia fagurilor.
Poate fi de asemenea Entilnit5 in orice perioada a sezonului activ,
in cazul unei mortalit5ti anormale a albinelor adulte, provocata de no-
semoz8, boala de pAdure, intoxicatii cu substante chimice, varroozii
etc. In toate aceste situatii, o parte din puiet r5m4ne lipsit de
c5lchra qi hrana necesar5, fapt ce provoaca moartea acestuia.
Dlmhuarea fntr-un timp scurt a efectivului de albine adulte mai
poate fi provocata ~i de aparitia unui cules inainte de vreme, care de-
termini lucr5toarele sii ias2 din stup pe tirnp neprielnic qi s5 nu se mai
poatd hapoia din cauza frigului sau prin aparitia brusc8 aunor preci-
pitR@i bsotite de furtuni, care distrug un nurngr mare de albine.
. Simptome. Puietul rzicit ar putea fi confundat cu loca arnerican5,
avfnd in vedere c5 ~i fn cazul lui se intflnesc celule cu Gpiicelul perforat.
0 examinare atent5 a fagurilor ~i a larvelor permite ins5 punerea unui
diagnostic just, intrucit puietul mort din cauza r5celii se aflH situat in-
totdeauna pe ramele msrginase sau la periferia fagurilor, larvele nu
sfnt lipite de peretii celulei, nu au miros, iar masa corporal5 nu este
filant5 (Fig. 33). La examenul microscopic a1 acestor larve se constat5
absents oric5rer microorganisme, ceea ce constituie gnc5 un mijloc de a
deosebi aceast5 afeetiune de bolile bacteriene ale puietului.
Prognostie - tratament. In majoritatea cazurilor, rieirea puietului
n u prezinti o gravitate prea mare. M5surile care se recornand5 sint
strimtorarea cuibului - pentru ca albinele s5 inc5lzeasc5 ~i sB salveze
puietul care nu a murit inc5 $i s5-1 elimine pe cel mort -, precum $i
stimularea ouatului m6tcii pentru refacerea populatiei initiale. In cazul
cind disproportia dintre albine qi puiet este prea mare, se vor lua 1-2
faguri c; h i e t si se vor da spre tn-
grijire la familiile mai puternice.
Prognosticul este mai grav atunci
cind dirninuarea numHrului de albine
lucr6toare se datoreqte unei boli in-
fectioase, in care caz este necesar s5
se stabileasc5 de urgent5 diagnosti-
cul s i s5 se aplice tratamentul co-
respunz5tor.

DIAREEA ALBINELOR

Diareea albinelor sau dizente-


ria este o afectiune intestinal6 ne-
molipsitoare a albinelor adulte, ma-
nifestatii prin eliminarea de fecale cu
consistent5 sc5zut5. Ea apare de obi-
cei in perioada de iarn8-prim5var5,
cauzind pierderi destul de ridicate
famililor de albine.
Fig. 33. Puiet racit la perife~iacuibu-
Etiopatogeneza. fn general di- lui (dup5 Borchert)
zenteria se produce la albine atunci
cind functionarea normali a aparatului digestiv este deranjatg, datorit5
unei hrane necorespunz5toare din punct de vedere calitativ sau unui
consum exagerat de hran5 in perioada de iarn5.
f n conditiile unei iern5ri normale, albinele pot retine fn rectum ex--
cremente timp de 3-4 luni, eliminfndu-le in prima zi c5lduroas8, cu
ocazia a~a-numitelorzboruri de curstire. In cazul in care albinele sint
trezite din somnolenta caracteristicg iernsrii, ele consum5 mai mult5
hrans, excrementele se acurnuleazg in cantitate mare in intestin si ne--
putind fi eliminate prin zboruri de curstire, datorit5 timpului nefavo-
rabil, ele sfnt evacuate Pn interiorul stupului.
Cauzele care fac ca iernarea s5 decurg8 defectuos ~i determins
aparitia dizenteriei sPnt :
- zgomotele provocate de p3s6rile de curte - care cioc5nesc in
stup sau se urc8 pe el --, de ma~inile~i trenurile care trec pe ling5
stupin5, de functionarea in apropiere a unor motoare sau ateliere ;
- ~oareciicare p6trund in stupi prin urdini~urileneprotejate cu
gratii ;
- introducerea de turte cu f6inuri ~i drojdii in timpul iernii sau.
prim5verii timpuriu ;
- mierea de man5 sau mierea fermentati, ce provine din hrgniri
de completare executate toamna tirziu ;
- curentii de aer qi umezeala ridicat6, precum qi oscilatiile mari
ale temperaturii atrnosferice ;
- lipsa mitcii, care neliniqteste familia de albine ;
- astuparea urdini~uluicu z5pad5 Pngheptii sau cu albine moarte ;
- familia slabii, care consurnii mult mai mult in comparatie cu o
familie puternicii, pentru a asigura o temperatux-5 normal5 in ghemul
de iernare.
Toate aceste cauze provoaci aparitia tulburiirilor digestive, mani-
festate prin diaree $i, de asemenea, fenomene de intoxicatie, datorit5
dezvoltilrii florei bacteriene nespecifice ~i intensificirii proceselor de
putrefactie.
Simptome. La familiile atinse de dizenterie se constat2 pete de
diaree pe spetezele ramelor, pe faguri ~i pe stupi. In stare proaspiti%,
excrementele sint apoase, de culoare castanie, cu miros de putrefactie,
ce aminteste mirosul fecalelor de pisic5. Albinele bolnave pierd capa-
citatea de zbor ~i au abdomenul m5rit. Presind asupra abdomenului, ex-
crementele sint eliminate sub form5 de jet. Chiar $i albinele sint n5cl5ite
de diaree, care le lipeste aripile si le astupa orificiile respiratorii, pro-
vocindu-le moartea prin asfixie.
Un alt simptom pe care-1 prezint5 familiile atinse de dizenterie
este faptul c5 ele fac zboruri de curitire chiar pe timp nefavorabil,
situatie ce ocazioneaz5 mari pierderi, prin faptul cii albinele nu se mai
pot intoarce in stup din cauza frigului.
Diagnosticul trebuie stabilit prin examen de laborator, intrucit
diareea poate f i intilnitii in multe boli infectioase, precum si in cazurile
de intoxicatie cu polen sau nectar. fln mod obisnuit, lipsa din cimpul
microscopic a agentilor patogeni ai nosemozei sau amibiozei, intr-o pe-
rioad: cind culesul nu a apsrut Inca in natur8, constituie confirmarea
unei suspiciuni de dizenterie neinfectioasii.
Prognostic. Cind afectiunea este constatat5 din timp, cind familiile
de albine sint puternice si cind conditiile atmosferice sint prielnice,
prognosticul este favorabil. Cind pierderile sint mari, cind familiile sint
slabe ~i cind intervine nosemoza sau amibioza (boli care g5sesc in fa-
milia cu diaree un teren deosebit de propice pentru aparitia si dezvol-
tarea lor) atunci prognosticul este grav.
Tratament. Pentru vindecasea unei familii de albine atins5 de
dizenterie trebuie stabilit.3 in primul rind cauza care a produs aceask3
afectiune. fln cazul cind diareea este de natur5 alimentarii, se inl5tur5
hrana necorespunz5toare inlocuind-o cu ~ e r b e t , zah5r candi sau, cind
timpul s-a incilzit, cu sirop cildut, la care se adaugii ~i 200 000 unititi
penicilin5 la litru, pentru prevenirea infectiilor secundare.
Cind diareea este produs5 de lipsa mgtcii, se d5 familiei o alti
matc5 sau se procedeazi la unirea cu altg farnilie. .
Cind diareea este produs5 de zgomote, se inl5turg sursa acestora.
In toate cazurile se va ciuta sii se stimuleze zborul de curstire,
folosind diferite procedee recornandate in acest scop qi anume, ridicind
capacul stupilor in zilele insorite ~i inlocuind eventual podi~orulcu un
geam, lgrgind urdini~ulsau cioc5nind in pereQi stupului. Daci timpul
este nefavorabil, se va ciuta ca zborul de curstire, precum si inlocuirea
hranei necorespunz5toare sau a fagurilor murdiriti de excremente, sB se
faci intr-o camera inc5lzit5.
Albinele moarte se aduns ~i se ard, rarnele qi peretii stupului se
curiw de petele de diaree, familiile slabite din cauza unei mortalititi
prea mari se distrug.
Prevenirea se realizeaza prin evitarea imprejur5rilor care deter-
mini aparitia acestei afectiuni ~i anurne :
- introducerea la iernat numai a familiilor puternice, unind fa-
miliile slabe qi reduclnd cuibul numai la fagurii bine acoperiti de albine;
- asigurarea unor rezerve de hran5 de bung calitate, executind
completarea acestor rezerve pins cel mai tirziu la sffr~itullunii august;
- amplasarea stupinei in locuri adgpostite, uscate si ferite de
zgomote ;
- protejarea urdini~uluipentru a nu pitrunde soarecii ~i supra-
vegherea lui in timpul iernii pentru a nu fi astupat cu ghea@ sau
albine moarte.

Matca este factorul cel mai important a1 familiei de albine, ea con-


ditionlnd nu numai dezvoltarea, ci i n s a ~ iexistents acestei unit5ti bio-
logice. *.
Intre o matc5 ~i alta existi diferente mari calitative, determinate
de insu~irilediferite transmise prin ereditate sau dobfndite in perioada
de cre~terea larvei.
Pe lingi aceste deosebiri calitative, produse de cauze normale,
mitcile suferi o serie de influente de origine extern5 ~i intern& care de-
terming producerea unor procese patologice sau a unor anomalii de con-
formatie, ce le influentea22 aptitudiniie sau, uneori, le fac total improprii
pentru reproductie.
0 parte din aceste tulburiiri sint provocate de bolile infectioase
sau parazitare, ca de exemplu septicemia, paratifoza, nosemoza, mela-
noza, amibioza, acarioza etc. In unele din aceste boli (paratifoza, amibioza)
prognosticul este favorabil, mgtcile putind s5 se Ins5ngto~easc5si s5-si
reia activitatea normals. fn altele (nosemoza, .acarioza), prognosticul este
grav, boala provocind moartea m5tcilor sau compromiterea lor definitivs.
Pe ling5 aceste afectiuni, mitcile pot prezenta o serie de tulbur8ri,
de naturi neinfectioass, datorate unui dezechilibru nervos, unor ano-
malii somatice sau unor disfunctii de origine necunoscut5.
Dintre toate maladiile ~i anomaliile mitcilor, mai des intilnitii este
,cca cunoscutg sub numele de matc5 trintorifl, denurnire care se dii in
situatia cind din oufile depuse rezult5 generatii formate, in majoritate
sau In totalitate, din trintori.
Acest fenomen, care poate avea caracter temporar sau definitiv,
const5 din nefecundarea ouilor datorit5 fie unor cauze normale, cum ar
fi neimperecherea, Pmperecherea insuficientii sau imbfitrinirea m5tcilor,
fie QnOr cauze patologice.
In toate cazurile, ou5le respective sint depuse mai intii in celulele
rnari, pentru ca apoi s5 fie folosite qi celulele de lucriitoare. Tntrucit aceste
celule sint prea mici pentru larvele de trintor, albinele le lungesc si le
acoperii cu c5p5cele convexe, care dau un aspect caracteristic puietului
I-espectiv, cunoscut sub nurnele de ,,puiet bombat".
Pntre cauzele patologice care impiedicg fecundarea ouiilor au fost
descrise de d i v e r ~ cercetiitori
i urrniitoarele :
a. Degenerarea sau alterarea spermatozoilor. MBtcile in cauzii au
ouat normal un timp, pentru ca dintr-o data ele s5 inceapii s5 depunii
in celulele de lucritoare ou5 cind fecundate, cind nefecundate, numirul
acestora din urm5 crescind rapid, fapt ce duce in cele din urm3 la apari-
tia unui puiet bombat, dispus de manier5 compact5. De mentionat cB
rniitcile respective erau tinere (un an), deci cu rezerva de d m i n w ne-
epuizat5. Cercetindu-se spermatozoizii la microscop, cea mai mare parte
dintre ei au prezentat o form5 anormal5, avind aspect de inel.
Introducind o alt5 matc5 in aceasti familie, dupfi un timp ~i ea
a devenit trfntorit5. Mai mult, fenomenul a fost constatat qi la alte fa-
milii din stupina respectivs, ceca ce a dus la concluzia c i aceasti afec-
tiune are o origine viral&
b. Vegetatiile la nivelul pungii sperrnatice. La unele m5tci
care au devenit trintorite s-au gasit intre punga spermatic5 ~i vagin
numeroase vegetatii de naturB tumorali, care comprimau de ava manier5
canalul spermatic, incit spermatozoizii nu au mai putut s5 ias5 pentru
a fecunda ovulele.
c. Amiloidoza peretelui spermatic si degenerescenta glandelor anexe.
La alte m5tci depunerea de ou5 nefecundate este consecinta degene-
rfirii amiloide a epiteliului pungii sperrnatice sau a celor dou5 glande
anexe ale acestei vezicule, afectiune care determin5 neviabilitatea sper-
matozoizilor .
d. Polen sau nectar toxic. S-a constatat c5 polenul sau nectarul
unor plante fac ca matcile s i depun5 ou5 nefecandate (maladia lui
Buckey). Scoase din zona respectivii, aceste mstci au revenit la normal.
Nu sint rare cazurile cind dupA un ouat normal, o mat& &cepe
sZ depun5 puiet de trhtor, apoi nu mai ou5 deloc, pentru ca dup5 un
timp s5 relnceap5 o bun5 activitate. De asemenea, au fost citate cazuri
in care o matc5 trfntoriti a inceput s5 depun5 ou5 fecundate atunci cind
a fost mutat5 En alt: familie qi invers, o matc5 cu ouat normal a devenit
trintorit5 atunci cind a fost introdusi intr-o familie bezmeticii.
Tulburgri Pn depunerea ouglor

La unele miltci depunerea ouiilor este Pmpiedicatz datoritg unor


anomalii sau afecJiuni ale glandelor qi tractusului genital. Dintre acestea,
cel rnai des fntflnite d n t :
a. Aplazia warelor. Este o anomalie de origine somaticg, mani-
festati prin dezvoltarea incomplet5 a ovarelor q i lipsa epiteliului ovulo-
germinativ. Miitcile care prezinti aceasti anomalie sint sterile.
b. Hipoplazia ovarelor const5 in dezvoltarea incompletg. a unuia
sau a ambelor ovare, fapt ce duce la depunerea unui numiir redus
de ouii.
c. Atrofia ovarelor este o afectiune care survine in cursul unei
activititi normale, datorita unei deregl5ri glandulare sau nervoase.
Lipsa de coordonare a activit2tii ovarelor duce la nefunctionarea acestora
~i consecutiv la scleroza tesutului ovarian. Miitcile care prezint5 aceast5
.,afectiunedevin cu timpul complet sterile.
d. Hipoplazia oviductelor este o anomalie cu care se nasc unele
rniiki, manifestat2 prin lipsa de legiitura intre oviducte ~i ovare, insotit4
de dezvoltarea insuficient5 a acestor organe. Aceste m5tci sfnt sterile.
e. Obstructia oviductelor se datore~tedezvoltsrii insuficiente a ve-
ziculei seminale sau arnplasiirii ei anormale, ceea ce face ca sperma de-
pus5 de trintori sii stagneze in oviducte qi sii le astupe.
f. Afectiuni ale tractusului intestinal, care Impiedic3 depunerea
ou5lor. Pareza intestinului terminal face ca excrementele s3 nu mai poat3
fi eliminate, sii se fntiireascii $i s5 astupe orificiile c5ilor genitale.
Formarea d e calculi rectali, datorita actiunii acidului uric asupra
resturilor digestive, provoacil comprimarea c5ilor genitale. Acelaqi efect
il produc vegetatiile de natur3 turnoralii care se formeazg in rect ~i care
provoacii sterilitate prin stazii intestinal& Au mai fost descrise cazuri
de sterilitate prin excretia anormala a tubilor lui Malpigii sau prin
raniri ale intestinului.
In general toate anomaliile sau afectiunile glandelor qi tractusului
genital, chiar fji in cazul cfnd provoac5 numai sterilitate partial5, impun
schimbarea m5tcilor respective.
INTOXICA'J'IILE ALBINELOR

In patologia apicoli intoxicavile ocupi un capitol important, da-


torit5 pierderilor mari pe care le provoaca familiilor de albine. Spre
deosebire de manifestArile toxice, cu caracter secundar, ale afectiunilor
de naturi microbian8, parazitari sau micotid, intoxicatiile ce fac obiec-
tul acestui capitol se produc intr-o perioadi scu13.5 de timp, datoritii
actiunii directe qi brutale a unor substante ingerate odatii cu hrana. Sint
deci intoxicatii de sine stitiitoare, care pot f i numite $i otrgviri, dup&
cum actiunea lor asupra familiilor de albine poate fi consideratti mai
degrabs accident d e d t afeeiune sau boal8.
Dupii fmprejuririle in care apar, aceste intoxicatii pot fi clasate
in doui mari categorii :
1. Intoxicatii de origine naturals, provocate prin hr5nirea cu polen
toxic, nectar toxic sau cu miere de man&
2. Intoxicatii survenite fn urma unor activit5V urnane si anume :
- cele provocate de substante chimice folosite in agriculturi $i
silviculturii pentru combaterea diiuniitorilor ;
- cele care rezult.5 din poluarea mediului inconjuriitor cu rezi-
duuri industriale ;
- cele ce pot aparea prin folosirea nejudicioasa a unor medica-
mente.

In regiunile cu climat temperat $i regulat, precum si in conditiile


agriculturii intensive, care au dus la diminuarea florei spontane, into-
xicavile de origine naturals sint putin frecvente si nu prezintii o im-
portanw prea mare. Ele se observ5 mai ales in @rile reci sau muntoase,
cind primsvara conditiile climatice defavorabile provoacii perturbatii in
dezvoltarea normalti a Pnfloririi sau in producerea manei. In lipsa unei
hrane de bunti calitate, albinele sint obligate, pentru a salva viata fa-
miliei, sii culeagg un nectar, polen sau man6 devenite toxice din cauza
conditiilor climatice defavorabile sau produse de unele plante pe care ele
nu le viziteaG in imprejurgri normale.
In general, vegetalele considerate c i pot s& producg intoxicatii la
albine fac parte din ordinul ranunculaceelor, tiliaceelor qi hipocastana-
ceelor. La noi in dintre plantele qi arborii care pot produce per-
manent sau ocazional secrew toxice citgm : mgselariw, tutunul, ricinul,
laptele cucului, steregoaia, rnilrul lupului sau omagul, nemtiprul de
cimp, floarea broqteasci, digitala, salvia, ceapa, stejarul, teiul, casta-
nu1 etc.
Unele dintre aceste vegetale, cum este cazul ranunculaceelor, iqi
kxercitii actiunea primgvara, cind a inceput depunerea puietului in
familia de albine $i in situatia cind in stupi lipsesc proviziile de miere
sau de polen. Altele, cum sint tiliaceele de pildB (teiul cu frunza lat5,
teiul argintiu), pot produce in unii ani nectar, polen sau man5 toxici,
in care caz la albine se constati o stare de somnolen@, pierderea capa-
citiitii de a zbura qi paralizie. De asemenea, pot produce intoxicatii la
albine prin polen, nectar qi man$ unele specii de castan (de India, de
California), intoxicatie manifestata prin tremur5turi gi depilatie (ca la
boala neagrg). Larvele care consum5 acest polen mor sau dau n a ~ t e r e
unor albine neviabile, iar m5tcile pot deveni trintorip.
Cind intoxicatia se datoreazl polenului, ea afecteaz5 in prirnul rind
albinele tinere qi larvele, respectiv doicile care preparii in guSa lor ames-
tecul de miere qi polen ~i puietul care consums acest amestec. Manifes-
tiirile albinelor bolnave variazii in functie de natura toxicului produs
de plantele care au furnizat polenul, in unele cazuri predominind sim-
ptomele de agitatie, in altele cele de paralizie. In majoritatea cazurilor
albinele nu pot zbura, fac salturi mici, prezint5 tremurgturi corporale qi
au abdomenul mgrit. La presiune ele elirning o mare cantitate de continut
intestinal de culoare gri-galbuie ~i de consistent5 pgstoas8. Pe capacul
stupilor se observ5 excrementele lor, care a u u n aspect caracteristic, prin
faptul c5 pistreaz5 forma intestinului posterior.
Marea majoritate a acestor simptome a fost constatatti ~i in aqa
numita ,,Boa15 de mai", considerats pin3 in ultimul timp ca o entitate
morbidi de sine stAt5toare. Observatii recente au stabilit c5 in fond este
vorba de o intoxicatie cu polenul unor specii de Ranunculaceee (piciorul
coco~ului,floarea broaqteascti 9.a.) $i cg, in consecint5, se irnpune recla-
sificarea ei in acest capitol.
Cind intoxicatia se datoreazg nectarului, ea afecteazg in primul
rind albinele culeg5toare. Acestea nu pot zbura, se mi@ greu, se in-
virtesc in cerc b5tind din aripi qi, intr-o f a d mai avansatil, prezintA
semne de paralizie. Intrucit aceste sernne sint comune ~i altor boli,
diagnosticul ar putea fi pus nurnai in laborator, prin hrgnirea in cuqc5
a unor albine sanitoase cu miere luati de la familia bolnav5 qi prin
excluderea unei intoxicatii cu pesticide.
Cind intoxicatia se datoreazg manei, ea afecteazg de asemenea al-
binele culeggtoare. In timpul sezonului activ, asemenea intoxicaoi s h t
rare, din cauzg cii albinele eliming principiile toxice prin defecare. Iarna
ins5, mierea de man5 actioneaz5 toxic asupra albinelor chiar gi atunci
cind ea provine dintr-o secretie vegetal5 normal&, datoritg cantitgtii mafi
de stiruri pe care o contine (de potasiu fndeosebi). Este un fapt stabilit
cti iernarea pe miere de man&, rnai ales atunci cfnd aceasta nu este
amestecatg qi cu miere florals, produce diaree la albine, datorita ne-
crozei epiteliului intestinal, hipersecretiei glandelor aferente acestui
organ ~i supraincirc~riirectumului cu materii fecale qi gaze. Studiind
acest fenomen s-a dovedit cil f n cazul hranirii cu sirop de zah5r supra-
incarcarea intestinului qi necesitatea defecarii survine la sffr~itullunii
martie ; in cazul hrgnirii cu miere florala, albinele simt nevoia defeciirii
in cursul lunii februarie ; iar in cazul ierntirii cu miere de man8 supra-
inctircarea are loc b c e p h d chiar din luna decembrie.
Intoxicatia cu miere de man5 este grav5 gi prin faptul cii deranja-
mentele intestinale pe care le provoaca c r e e d un mediu prielnic pentm
aparitia bolilor infecto-contagioase, fn special a nosemozei. Recunoaqterea
de catre apicultori a mierii de man& este posibil5 folosind una din
urmgtoarele metode :
- Metoda cu alcool : se pune fntr-o eprubeta o cantitate din mie-
rea pe care vrem s-o analizilm, o c-mtitate egala de ap5 qi de 10 ori rnai
mult alcol rectificat. In cazul cind mierea confine $i man5, solufia se
va tulbura, datorita unui precipitat cu aspect de firiqoare alburii; altfel,
solutia rgmine lirnpede.
- Metoda cu apa de var: ca $i la metoda anterioar5 se pune la
inceput intr-o eprubetli miere qi ap5 fn pgrlj egale, amesteclndu-le bine.
Peste acest arnestec se adaug5 ap5 de var fn cantitate de trei ori mai
mare. Dacil mierea este de manti, solutia se tu1bu1-A; altfel, ea ramlne
limpede.
In concluzie, intoxicatiile grave de origine vegetal5 sint rare, ele
fiind dependente de fmprejurgri cu totul particulare: absenw prelungiu
a florilor vizitate de obicei, perioade lungi de timp cald qi uscat etc.
Evolutia bolii depinde de prelungirea, sau din contrti, de amelio-
rarea condivilor clirnatice ce au determinat degradarea calitativa a po-
lenului ~i nectarului, precum qi de aparitia in natura a unor surse
nectaro-polenifere netoxice. In general, de pe urma acestor accidente
suferti mai ales farniliile puternice, care adun5 cantiiAu mari de provizii.
Menpongm cu aceastti ocazie cti ~i floarea-soarelui poate sti provoace in-
toxicatie la albine, fie lent$, manifestat5 prin apatia albinelor, rgmine-
rea pe floare in timpul noptii qi uzurZ neobiqnuit5, acua, exprimata
prin mortalitate masiv8. Primele cazuri au devenit din ce fn ce mai frec-
vente 1n ultimul timp, ele fiind o consecinv atft a alterilrii secretiei
nectaro-polenifere sub influenta factorilor climatici, d t qi a prezenpi in
aceastg seerefie a unor substante toxice provenite din fngrA$hintele qi
ierbicidele cu care a fost tratatti parcela respectiva qi pe care planta le
extrage din sol. Celelalte cazuri sfnt rnai i-are, ele fiind datorate exis-
tentei fn sol a unor cantitgti de pesticide. Un astfel de caz s-a pro-
dus 1n anul 1975 la un mare lan de floarea-soarelui din raza comunei
Dor Marunt, judewl Calgrasi, care s-a soldat cu o mare mortalitate la
albine, inregistrat5 de toate stupinele care au participat la valorificarea
acestui lan.
Prevenirea intoxicatiilor de origine natural5 este greu de realizat.
Distrugerea plantelor toxice din ptiduri si p?t$uni cu ajutorul tratamen-
telor fito-hormonale este greu de fiicut, ele prezentind riscul v5tZimirii
culturilor vecine $i arborilor forestieri. Mai simp13 $i mai eficace ar fi
utillzarea primgvara, in regiunile unde se produc frecvent asemenea ca-
zuri, a unor hrliniri suplimentare a familiilor de albine cu substante pro-
teice-zaharoase, pentru a compensa .absen@ hranei din n a t u d . Acelea~i
hr2niri se recomandli gi in scop curativ, pentru a dilua hrana necores-
punzgtoare recoltat5 de albine. Unii apicultori aplic2 in asemenea cazuri
colectoarele de polen, cu care evit5 stocajul unei mari cantitav de polen
Boxic In stup $i prelungirea manifestlirilor morbide la albinele tinere si
puiet.
In majoritatea cazurilor, mierea din familiile care au suferit into-
xicatii de origine natural5 nu este t o x i d pentru om. Exist2 ins; ~i
situatii inverse, este drept extrem de rare, cind o miere suportati de
albine s-a dovedit toxic2 pentru om. Un astfel de caz este relatat de
istoricul $i generalul atenian Xenofon, care poveste~te4n lucrarea ,,Aria-
base", cum soldatii lui (este vorba de cei ,,zece mii" care se retrggeau
din r5zboiul Peloponezului) s-au intoxicat cu miere de Rhododendron
(R. ponticum).

l[NTOXICAv PROVOCATE

Intoxicaw cn snbstanp fito-sanitare


Intoxicatiile cu substante fito-sanitare sint acele accidente, deose-
bit de grave ~i pagubitoare, pe care le inregistreaz5 familiile de albine,
ca urmare a tratamentelor pentru combaterea d5uniitorilor, executate
in agricultur5 $i silvicultur5.
Tratamentele fito-sanitare au scopul s5 protejeze - cu ajutorul
substantelor chimice - culturile, livezile $i piidurile Pmpotriva d5unAto-
rilor, respectiv impotriva numerogilor paraziti (insecte, ciuperci, microbi),
precurn qi a buruienilor, ce ameninta viata $i productia plantelor utile.
Pentru agricultura moderng, solicitat5 s5 fac5 fat5 unor nevoi alimen-
tare tji imperative economice crescute, aceste trata~nente constituie o
necesictate indiscuta2il8. Pentru apiculturg, ele reprezintii ins2 un mare
pericol, avind in vedere intoxicatiile in mass pe care le pot provoca
familiilor de albine. Protectia sectorului apicol este la rindul ei o nece-
sitate tot atit de indiscutabil3, ea fiind impus5 nu numai de conserva-
rea unei ramuri zootehnice produciitoare de valoroase bunuri alimen-
tare, ci ~i spre folosul agriculturii insiiyi. Este cunoscut faptul c5 pro-
ductia agricolg depinde intr-o miisur5 considerabili de polenizarea plan-
telor entomofile ~ i de, asemenea, se cunoa~tefaptul c5 una din conse-
cintele nedorite ale tratamentelor fito-sanitare este distrugerea entsmo-
faunei naturale care execut5 aceast5 operatie. Singurele insecte care
mai pot reface din acest punct de vedere echilibrul biologic initial sint
albinele, ele realizind importante sporuri de productie agro-pomicol5, a
cliror valoare dep8ge~te cu mult pe cea a producvei apicole directe.
Intelegerea acestei realit5ti se manifest; in general prin legiferarea
m5surilor de prevenire a intoxicatiilor chimice la albine, precum gi
prin perocup5rile existente in directia g5sirii unor insecticide selective ;
.aJo $Z ap dm!? aslyaug a!nqay aIau!qIe 'asnpo~d
~olsa3e 1nze3 u l q a (lenns '~.~ruo~a!xo) n ~ d n 3ap !mJes '~!qe!nw p s
' a ~ a q ~ n djlns '(OL-N u r s d o ~ ) leuejo!g lgaw ' ( p s o ~ a a ) ru!zepuaq~ea
'(1ozopunj 'alquag) I!wouaq '(ue8njv) sojoze~!d '(gp-x aauql!a 'u!zo~
-ad) qau!z ' ( p p o y ~ ~'ued~ay\T)
o q d e s ap yzeq ad a~ap!a!lsad qujs ydmB
msease u!p a)!soIoj sap !ew aIa3 .au!qle n ~ l u a dReJapow alejp!xol o
ne S ! a)!zwed ~ 0 1 r a ~ a d1~~pa 8 n y s qayeu!lsap lujs g13a1313~nd
.aJo gp
ap dm!$ as!yauj a[au!qIe es aop-rollna!de ze3 Isaae uj BpUEW03aJ
as 'app!q~a! qIeIaIa3 ns a!$e~eduroa tq e~ea!p!.~ Few ena3 a?qp!xo~ o aJe
a-P'Zlnsnpo~de3 lnldej !S u r n ~ a ~'!n~nluauqeg d aleupsap ~ o ~ a $ a j e ~ d n s
e l e p uj ~oIapp!lsad e a ~ ! p u ~ d s gap ~ !JEW ~w !$nqrq!sod ezeauo!zeao
aIa$uaweleJqo!Ae a: aJapaa ug p u y y 'a-p'z p u g d o ~ sIsam q~so~oj
sap !ewya3 lnsnpo~d'lnuo!~e n3 1s a3ej aleod !em as eaJepg!qJaI
.!~y.xan~ aqsase gnaaxa as p u p ~ndux!~ uj mop ayau!qIe as!yauj
qcn$es ~olpoq1na!de ypuewo3a.1 as 10s ap a3!urals!s JoI!Jep!s!qJa! Inze3
ug 'e)upasuos u~ -3uaureqe.q ap sJn3 u~ e l e ~ j ee$eje~dnsad alualslxa
'aqr~o1,yujaIyua!runq ad a m p ~e-a1a ~ e 3'~uga ad asej ~ e - seaJep!s!qJa!
p u p Inzea uj Jeop au!qle n ~ l u a dloa!~ad un e ~ u a z a ~ealnd d Je a13 -3la
u!sanj ' p ~ e E ? e ~ e'u!zew!S
a 'u!zegv :a~asnpoadaq~ed3ej apo8ale3 mseaae
u I a .al!.rp$ugwpsuj nes aI!JnleJe n3 plepo lujuqd uj asnpollu! p u ! ~'10s
ap aquralsp yppp!qJa! el al!soloj lujs JoIap!xqJa! eale$!~o!ey\T .a!lsa8u!
ap ale3 ad !eumu a!xol ezeauo!$ae ala m ~ n l d e j!S w n a a ~ d'ua.ral ad
a ~ e x l d eap !nInpow 'asnpa~ nlgp!xoq el!Jo?ep 'au!qle ruluad e s e o p
- p d u!$nd !ew ea3 appgsad ap e d n ~ 8a!nq!qsuoa xma1318~31
.a3!ureq~e3
I$ aa!.rojso~-oue~.xo ' ~ $ ? J ~ J O I ~ - O U E ~ J O: uj pzeq el ne 1-aJe3 ad a!w!q3
~n!d!su!.~d qdnp ' a ~ a!$ aq!$~pdurg KJ ?od alap!s!pasu! ' J O ~ InpujJ e? 'app
-!lsasu! !-3 app!~e3e 'app@unj 'ap!3!q~a! : a l u q ~ o d w ! !ew a d n ~ 8n ~ ) e d
uj l.redwj as aa!de~a)-olg alasnpo~d'ne o ale3 ad efleu!$sap e d n a
.aJeaojns u r ~ dealleow 3npo~d14 !po?e~!dsa~aI!p u p d
elexaua8 e!$elna~p uj Bunre aJes 'alua!x!pe a ~ ~ x og ul q s q n s -
!a ~ a 8 u ~ ) e
elduqs el UIS!U~E?JO uj pun~)gda ~ e 3'$3quo3 ap a3!xol almqsqns -
! eueJy n3 e u n a ~ d u qpunqed apun '~!~sa8!p
mlnqnl InIaa!u el :zeauo!$ae a.183 'a!lsa8u! ap a3pol aluqsqns -
: a d n ~ B!all uj l ~ e d w gas e~nqln3!.181?u j aq!soloJ
aayxol ap$uelsqns '~o~!~olyunyp e ~ d n s eezeauo!$3e urn3 Inpow e d n a
.qa !nInluauraeJl 1n301 a1
eujd e$uels!p 'alenlodau anaj!laur as.xnsaJ ~oqlea 1-3 euoz ul @uals!xa
'aqele~q ~ o ~ a $ a p ~ ed naulqye
s mluad ea$q!~rpe~qe'plea nes a3a.1 'leasn
nr?s pawn lndwy) : !np7uawqe.q ~!~tp!ldelnluauroux u j qua$sFxa .roln$
-1puo3 ln-(quresue uj 'I!SOIOJ InsFol y?u!za~d 1-a.w~ad ~ n l o q ~ an3 d 7~!~3
-od 'a!$aalo~d ap !ansew a l e ~ a a p e!em J O e ~poq1nqde a . q p ap exen1
u!p !S suas qsa3e uj a$ua)s!xa a1eBal Jol!~apa~aade aluqsqns alsaae
gzea~nd~rrew a J w a19yqun ally3 ap e a ~ q a a d s atnp ~ nqsuo3 JolauFqp
!!$e$eqs e a ~ e ~ g dnguad e y e n p e e ~ oel aqualsrxa !lnq!q!sod a~arn%u!s
$ 5 3 ~ 5 eke 'asnpa~ esuj qujs a!$~aqp pw!$In m s e a ~ eug 7n3e~na-s a x 3
a l a s a ~ 8 o ~.au!qle
d nquad aleoqyrugenau Jep 'poqpungp n.quad a s v o l
ACARICIDELE sint destinate s i distrueii acarienii ~lantelor.fn-
trucit acarie'nii au o rezistenv mai sc5zuti la actiunea agentilor chi-
rnici in comparatie cu insectele, impotriva lor se utilizeaz5 pesticide cu
toxicitate rnai redus5 si, in consecinti, rnai puvn periculoase pentru
albine decit insecticidele. Din aceastA grupii fac parte acaricidele pe
bazi de dicofol (Kelthane, Dicofol, Milbol), neoron (Acarol, Neoron),
omite (Omite), clorfenson (Ovotran, Avex, Polacaricidol) ~i binapacril
(Acricid). De$i ^m prospectele insotitoare ale acestor produse se mentio-
neazi c5 ele nu sint periculoase pentru albine, Pn practic5 s-au constatat
totusi cazuri de intoxicatie. Pentru acest motiv este indicat ca in cazul
lor, familiile de albine s5 fie inchise pentru o perioad5 de 24 ore.
In schimb, sPnt considerate toxice pentru albine acaricidele pe bazi
de dinobutan (Acrex, Dessin) ~i clorfenamidin5 (Fundal, Galecron). fn
cazul acestora, perioada de inchidere a stupilor trebuie s i fie de mini-
mum 48 ore.
INSECTICIDELE formeaz5 categoria pesticidelor cu cea mai mare
toxicitate si respectiv cu cea rnai mare periculozitate pentru albine.
Dup5 originea lor ele pot fi clasate in :
- minerale : arsenicale, floruri etc. ;
- vegetale : nicotina, piretrina etc. ;
- organice de sintez5 : derivati clorurati, derivati fosforici, car-
bamati e t ~ .
Cele din primele douii grupe au in prezent o utilizare foarte re-
dus5 ~i urmeazg s3 fie complet scoase din uz, datoriti fie pericolului
mare pe care I1 prezinti pentru animale (verdele de Paris), fie cantits-
tilor mici in care se g5sesc. In schimb, substantele organice de sintezil
au cunoscut in ultimii 25 ani o rispindire din ce in ce mai mare, ajun-
gind la ora actual5 sB stea la baza dezinsectizirilor. Ceea ce le caracte-
rizeazii este Lipsa selectivitifl, ele omorind deopotrivi atit insectele
diiuniitoare, cit ~i pe cele folositoare, precum qi faptul c i majoritatea lor
i ~ exercitii
i a c m e a toxica pe rnai multe c% : ingestie -!r contact, con-
tact + +
respiratie, ingestie contact+ respiratie.
- Dintre insecticidele organoclorurate fac parte pesticide pe baz5
de DDT (Detox, Duplitox), lindan (Lindatox), HCH (Hexacloran), Kele-
van (Despirol) etc., cele rnai intrebuinpte fiind Detox, Lindatox si Des-
pirol. Celelalte au fost sau urmeaz5 fie scoase din uz, fie pentru ac-
tiunea lor deosebit de brutal5 (HCH), fie datoritg remanentei foarte
lungi (DDT).
In cazul insecticidelor mai sus arnintite, albiiele trebuiehchise sau
indepirtate din zorG pentru o perioadii de minimum 72 ore.
In aceast5 grup5 existd tj.i o serie de insecticide rnai putin toxice
pentru albine, cum sint Metoxan qi Pinetox, pentrv. care este suficient;
inchiderea stupilor timp de 24 ore.
- Dintre inseticidele organo-fosforice fac parte pesticide pe baz5
de dimetoat (Sinoratox, Bi-58 Dirnevur), etion (Sintox, DEF), etil qi
metil paration (Selefos, Wofatm) etc. D g i sint la fel de toxice pentru
albine, aceste substan+? au o remanen* rnai sc&utZ k f t derivatii
cloruratii. In cazul lor, albinele vor i f fnchise sau tndepirtate din zona
pentru cel pu@ 72 ore.
ExistA ~i in aceast5 subgrup5 o serie de pesticide cu toxicitate ceva
rnai sc5zut5, cum sint cele pe bazg de malation (Carbetox), triclorfon
(Danex, Dipterex, Clorofos, Polfosclor), DDVP (Nogos, DDVP, Vapone),
fat5 de care se consider5 c5 o izolare de 48 ore a albinelor este sufi-
cient5.
- Dintre insecticidele carbamice fac parte pesticide pe baz5 de
carbaril (Sevin, Carbatox), hidroclorurg de cartap (Padan) etc. Sint sub-
stante cu toxicitate ridicat5, pentru care este necesar ca inchiderea albi-
nelor sau indepartarea lor din zon5 s5 dureze minimum 72 ore.
De mentionat c5 remanenta pesticidelor $i implicit perioadele de
izolare a albinelor stabilite rnai sus sint influentate in lirnite largi In
primul rind de conditiile meteorologice. Astfel, In cazul in care trata-
mentul fito-sanitar se execut5 la o temperaturil sc5zuti qi la o umidi-
tate ridicatg a aerului, remanenta este rnai mare $i, in consecint5, izo-
larea albinelor trebuie prelungiti cu 24-48 ore. ,

Ceea ce caracterizeaz5 intoxicatiile chimice este mortalitatea ma-


siv5, general5 qi brusc5 pe care o provoac5, spre deosebire de rnaladiile
infectioase sau parazitare, in care pierderile sint mai reduse, nu cu-
prind totalitatea stupilor $i se produc in timp. In primul rind sint afec-
tate albinele culegstoare, care mor de regul5 curind dup5 ce au venit
in contact cu substanta toxic5.
Mai grav este ins5 cind aceste albine au timp s5 ajung5 la stup qi
s3 depoziteze otrava in rezervele de hran5. fn acest caz, pierderile se
extind ~i asupra albinelor tinere si a larvelor, continuind pin5 ce in-
treaga familie este distrus5, atit din cauza intoxicatiei propriu-zise, cit ~i
din cauza altor boli care survin in asemenea situatii. Amploarea pier-
derilor depinde de rnai multi factori, dintre care cei rnai importanti sint :
- natura insecticidului folosit ;
- forma de administrare a acestuia ;
- remanenta produsului toxic ;
- conditiile meteorologice din momentul aplicgrii tratamentului
fi to-terapic ;
- stadiul fenologic a1 culturilor tratate ;
- distanta dintre stupin5 ~i suprafetele supuse tratamentului ;
- existents qi a altor surse de cules $i de ap5 necontaminate.
De regul5, insecticidele care actioneaz3 rapid, ca de exemplu para-
tionul ~i HCH-ul, de$ sint foarte periculoase, prezintA un risc rnai re-
dus decit insecticidele rnai putin toxice dar care au o remanentil mare
(exemplu DDT-ul), fapt justificat prin cele argtate anterior in leg5tur5
cu posibilitatea de otr5vire a rezervelor de hran5 din stupi.
Privitor la forma de administrare a pesticidelor, prafurile sint rnai
toxice decit stropirile.
Cind umiditatea atmosferic5 este ridicat5, toxicitatea substantelor
fito-terapice creqte. In caz de ploaie, plantele sint spilate qi pericolul
se diminueaz5. Timpul frumos sau aplicarea insecticidelor dimineata
m5resc pericolul intoxicgrii. Din contrii, timpul rece sau aplimrea tra-
tamentului chimic dup5 ce albinele au incetat zborul intms diminueaz5
riscul.
Aplicarea tratamentelor in stadiul de inflorire a plantelor provoac5
pierderi deosebit de grave. Acelasi lucru se intPmpl5 cind in livezile sau
in culturile supuse tratamentului exist6 buruieni inflorite.
Cu cit distanta dintre stupin5 ~i suprafetele tratate este mai mare.
cu atit num5rul de zboruri efectuat de albine este mai mic. fn cazul
cind in jurul stupinei exis6 ~i surse de cules necontaminate, acestea
retin albinele, impiedicindu-le s2 viziteze culturile tratate.
Familiile mai puternice inregistreaz5 pierderi mult mai mari declt
familiile slabe.
Depopularea familiilor prin moartea albinelor culeg5toare face ca
ramele cu puiet s5 ramin5 descoperite ?i, consecutiv, puietul s i fie
expus r5celii sau subalimentiirii.
In concluzie, intoxicatiile chimice evolueaz8 in marea majoritate
a cazurilor sub o form5 supraacuti sau acutg. In ceea ce priveqte forma
cronic6, aceasta se produce atunci cind albinele se intoxic5 cu doze sub-
letale de substante chimice cu remanen15 mare, continute in hrana toxic5
ce a putut f i introdus5 in sbup.
Institutul de Entomologie Agricol5 ~i Apiculturi de la Universitatea
din Torino (Italia) a verificat timp de 12 ani actiunea pesticidelor de
uz agricol asupra albinelor, folosind o metodologie ce a fost prezentat3
la Simpozionul organizat de Comisia International5 de Botanic5 Apicol8
in Olanda la 23-25 septembrie 1980.
fntre cele 37 pesticide considerat ca foarte putin periculoase pentru
albine, 9 din componentele lor au fost verificate in conditii de laborator:
Arnitraz, Cyhexatin, Dicofol, Dinocap, Endosulfan, Malathion, Phosalone,
Sulphur, Tetradifon. Toxicitatea lor asupra albinelor, in dozele recoman-
date pentru tratarnentul culturilor, a fost urmgtoarea : puternic6 prin in-
gestie ~i slab5 prin contact pentru insecticid-acaricidul Amitraz ; slab8
prin ingestie ~i lipsit de pericol pentru acaricidul Cyhexatin ; puternici
prin ingestie, slabs prin contact pentru acaricidul Dicofol ; slab5 prin in-
gestie, puternic5 prin contact pentru insecto-fungicidul Dinocap ; puter-
nic6 prin ingestie, slab5 prin contact pentru insecto-acaricidul Phosalone ;
nepericulos prin ingestie $i prin contact pentru fungo-acaricidul Sul-
phur ; puternic prin ingestie qi lipsit de pericol prin contact pentru aca-
ricidul Tetradifon.
Trebuie mentionat c6 contactul nu a fost direct ci indirect, realizat
prin mersul albinelor pe faguri tratati.
Din cei 9 componenti verificati, Endosulfanul prin contact qi Ami-
trazul prin ingestie s-au dovedit nesiguri datorit5 toxicit5tii lor lente si
progresive, manifestat5 abia dup6 citeva zile de la inceperea experientei.
Trebuie s5 fie luat6 in considerare remanenta specific3 si pericolul
a 4 din aceste substante chimice, care au si o halt8 toxicitate ; Endosulfan,
prin ingerarea a jumatate din doza normal5 si de numai un minut prin
aontact; Malathion, prin ingerarea unei cantitsti minime de 0,0117 g/l,
respectiv o doz5 de 64 ori mai mic8 decit cea normal;, prin contaetul cu
o cantitate minim5 de 0,1875 g/l si dupi 28 ore de la pulverizare; Pho-
salone, prin ingestia unei cantititi minime de 0,08 g/l, respectiv o doza
de 8 ori m i mica decit cea normal8 ; Tetradifon, prin ingerarea a cel
puqn 0,04 g/l, respectiv o doz5 de 4 ori mai mici decit -cea normal6.
Rezultatul cercetiirilor arati c5 produsele chirnice care au o actiune
insecticidi gi acaricid3 stnt dllunitoare, rnai mult sau rnai putin, pentru
albine, d e ~ unele
i din ele au fost declarate ca nepericuloase. Se pare c3
componentele care fac parte din aceleqi categorii chimice au actiuni sirni-
lare asupra albinelor : componenpi organoclorurati Clorbenzilat q i Clor-
propilat la fel ca Dicofolul ; componentul organic sulfoclorurat Clorfenson
la fel ca Tetradifonul ; componentul organofosforic Vanithidion egal cu
cea a produsului Phosalone.
Simptome. Semnul cel rnai important a1 intoxicatiilor chimice este
rnortalitatea mare ~i brusci ce se declari in intreaga stupinii, precum
si la stupinele din jur qi care duce la decimarea a numeroase farnilii
de albine. In fata stupilor qi In interiorul acestora se ghesc nurneroase
albine moarte, care au, in majoritatea cazurilor, picioarele adunate,
aripile intinse gi limba desfigurati. Multe alte albine s h t bolnave,
acestea prezentind la inceput o stare de excitatie, urmat3 irnediat de
imposibilitatea de a zbura, de incoordonarea mi~cirilor,de paralizie qi
moarte. Chiar Sn cazul Pn care numirul albinelor moarte gisite in fa@
stupilor este relativ redus, se constat5 totuqi o diminuare a populatiei
albinelor adulte, o disproportie intre acestea $i cantitatea de puiet ; expli-
catia constfnd in faptul c5 mortalitatea masiv5 a albinelor s-a produs
departe de stuping. Cind nurnlrul de albine moarte existente in fata
stupilor este mare, atunci se constatii mortalitate gi in cadrul puietului.
Larvele intoxicate igi modii& pozitia in celulii gi isi schimb5 culoarea
din alb-sidefiu in cenu~iu-gZilbui.
In formele cronice, mortalitatea albinelor este rnai mici, ins5 con-
tinua o perioadli lung5 de timp. Activitatea farniliilor de albine in astfel
de cazuri este redusi gi dezordonati.
Diagnosticul de intoxicatie chimica se stabile~tepe baza semnelor
clinice - mortalitate masivi, brusci si general5 -, prin ancheti (cer-
cetarea de d t r e medicul veterinar a tratamentelor fito-sanitare executate
in imprejurimi qi a situfiei din stupinele vecine), precum si prin examen
toxicologic de laborator.
In cazul in care se constatA mortalitatea Pn mas5 la toate stupinele
din jur, diagnosticul este uqor de pus. fn cazul cPnd mortalitatea este
rnai redusi, cind ea afecteazti nurnai o parte din familiile de albine sau
nurnai o stupinii, atunci diagnosticul este rnai dificil qi binuiala de in-
toxicatie chirnicg trebuie confirmat4 sau infirmat5 de laborator, prin
analiza toxicologic5.
Tratarnentul intoxicafiilor chimice este f i r 5 efect, intrucit nu
existi nici un antidot capabil s5 suprime sau s i previnii efectul insecti-
cidelor la albine.
Una din putinele m5suri ce s-ar putea lua in astfel de cazuri
este deplasarea stupinei i n afara zonei periculoase, scoaterea fagurilor
cu p5sturB din stupi gi hrinirea (in cazul cind la noua vatrii n u exist5
un cules natural), cu sirop de zahAr. 0 alt5 m2surSi ar fi instalarea co-
lectoarelor de polen, care reijn o mare parte din polenul toxic, fmpie-
dicindu-1 d ajungi Pn hrana puietului.
Prevenirea intoxicatiilor chimice prezintA o importanw qi o efi-
cienw mult mai mare decit tratamentul acestora. DupA cum s-a ariltat
la descrierea pesticidelor, preintimpinarea acestor accidente se realizeazg
prin scoaterea farniliilor din zona periculoas5 sau prin inchiderea lor.
Cel mai important lucm de care trebuie s5 se tin5 seama atunci cind
albinele sfnt tinute fnchise pe timp cillduros este evitarea sufoc5rii lor.
In acest scop este necesar sii se ia urmatoarele milsuri :
- suplimentarea spatiului din interiorul stupilor, prin adaugarea
de corpuri sau caturi suplimentare ;
- inlocuirea podi~oarelor prin rame cu plas5 metalics, deschide-
rea fantelor de ventilatie din capac, inchiderea urdini~urilorcu blocuri
de u r d i n i ~prevgzute tot cu plasH metalic5 ;
- urnbrirea stupilor sau cel putin vopsirea (v5ruirea) capacelor
!n alb, pentru a respinge razele calorice ;
- aprovizionarea familiilor cu rezerve suficiente de apB qi hrana ;
- eliberarea albinelor seara $i inchiderea lor dimineaw, inainte
de a incepe sB zboare.
Pentru a $ti cind y,i pentru cit timp trebuie s a - ~ i inchids stupii,
apicultorii trebuie anunwti din timp despre tratamentele fito-sanitare
si despre tot ce ar putea sli-i ajute in apararea familiilor de albine. Avind
in vedere acest lucru, precum $i amploarea pagubelor suferite de eco-
nomia national5 in urma intoxicatiilor chimice la albine, Ministerul Agri-
culturii qi Silviculturii a elaborat Pn anul 1967 instructiuni privind pro-
tectia familiilor de albine impotriva intoxicatiilor cu substante chimice,
legalizfndu-le prin Ordinul nr. 311 din acelaqi an. fn anul 1969 au fost
emise noi instrucquni fn acest sens, nr. 98545, care le completeazli pe
cele din anul 1959, pentru ca in anul 1980 s5 aparB In acest scop Ordinul
nr. 76/1163/32, aflat actualmente Pn vigoare.

fn regiunile cu o mare concentrare industrial5 ca qi fn apropierea


unor uzine izolate, au fost constatate uneori intoxicatii la farniliile de
albine datorate fie polugrii vegetalelor cu particulele de fum ce ies pe
cosurile acestor uzine, fie toxicit2itii unor ape reziduale.
Exist3 multe substante in rezidiile industriale capabile sA produc5
intoxicatii la albine. Cele mai frecvent incriminate in acest sens sfnt
arsenicul (uzinele care trateazB minerale, arsenicale, industria alurniniu-
lui) qi fluorul (industria aluminiului, a superfosfatilor, a piritelor, fabricile
de car5mizi $i emailuri care utilizeaz5 argile bogate in fluor).
Aceste substante toxice, continute in fumul sau gazul industrial,
ajung pe florile vizitate de albine fie prin depuneri directe, fie prin
extragerea lor din sol de clitre plante. In @rile cu climB rece intoxicatiile
de acest gen se produc mai frecvent primivara, odatA cu aparitia prime-
lor flori, datoritil acumul5rii in timpul iernii a rezidiilor industriale fn
zipad3 $i depunerii lor in mari cantitliti pe plante atunci cind zipada
se tope~te.In astfel de cazuri, intoxicatiile industriale capiitg aceea~i
amploare $i aceeqi gravitate ca si cele provocate de tratamentele fito-
sanitare, iar mortalitatea poate fi tot a$a de brutal5.
Cel rnai adesea ins5, ele iau u n caracter insidios ~i duc la o de-
populare continu5 a familiilor de albine, f5ri o cauzi aparena, datoritii
rispindirii lente dar permanente a substantelor toxice.
h tara noastr5, singurul caz de mortalitate la albine, acuzind o
intoxicape de natur5 industrials, a fost semnalat in jurul Slatinei, ea
fiind atribuiti fabricii de aluminiu din aceasti5 localitate.
Sub raportul diagnosticului, intoxicatiile de naturii industrial5 nu
pot fi stabilite decit de un laborator specializat fn analize toxicologice.
Sub raportul prevenirii, in regiunile unde astfel de accidente se
produc frecvent yi antreneazi Lipsa de rentabilitate a stup5ritului nu
r h i n e alt5 solutie decit indepiirtarea stupilor ~i revenirea in regiune
in momentul in care uzinele respective vor pune in functiune dispozitive
mai eficace de epurare.
In cazul otrivirii cu arsenic, Svoboda recornand5 s5 se distribuie la
albine un sirop conpnfnd 10 ml dintr-o solutie de 0,50/o oxid de fier
coloidal dializat.
In viitor s-ar putea s5 se introduc5 in capitolul intoxicatiilor de
naturi industrial5 $i strontiul 90, principal component a1 rezidiilor elibe-
rate in natur5 de instalapile nucleare. Pgtrunzind in sol, el este absorbit
prin r5dicinile vegetalelor qi vehiculat prin tulpin5, frunz5 si floare, de
unde poate ajunge in organismul albinelor, prin polen, nectar sau man%
Intoxicatii medicamentoase
Medicamentele pot deveni toxice atunci cind sint folosite fir5 dis-
cernGmint, respectiv atunci cind nu se respect5 indicatiile personalului
veterinar privind cazurile in care sint indicate dozele maxime supor-
tate de organism qi conditiile de aplicare. Se qtie de altfel c5 diferenta in-
tre notiunea de ,,medicamentu $i cea de ,,toxic" este foarte mica qi, in
ulbim5 instant& ea nu depinde deci4. de d0z5.
fn ultimul timp, utilizarea antibioticelor ~i chimioterapicelor in com-
baterea bolilor la albine s-a extins foarte mult, necesitind o preg5tire
specials a apicultorilor care uzeaz5 de ele. In mod deosebit este pericu-
loas5 deps~ireadozelor prescrise prin instructiuni. Tabarly ~i Monteira
au ar5tat in acest sens c5 dac5 siropul cu didromicin5 (sulfat de dihi-
drostreptomicini), la o concentratie de 5 ori mai mare fat5 de normal nu
pare s5 provoace intoxicate, nu acelaqi lucru se petrece cu tetraciclinele
care, la dozele prescrise, scurteaz5 vizibil. viata albinelor. Si alti autori
-Moffet, Wilson, Brizard -au semnalat uqoara toxicitate a teramicinei in
doze terapeutice, mentionind t o t u ~ ic5 acest inconvenient este compensat
de efectul ei binefiicitor. In plus, ea se acumuleaz5 in miere qi aceast2
poluare risca s i fie periculoas5 pentru consumator. Si sulfamidele pot
deveni toxice pentru albine, d e ~ ele
i sint suportate mai bine decit antibio-
ticcle. Asffel, s-a constatat c5 sulfatiazolul in concentratie mai mare de
l%o este toxic pentru larvele de albine, mortalitatea ntingind proportii de
peste 800/0 atunci cind concentratia este de 2%0 si administr5rile se repetii
la 2 zile interval.
Substantele folosite pentru combaterea parazitilor externi pot f i
v5t5m5toare atunci cind albinele sint tinute un timp indelungat sub
actiunea lor sau cind tratamentul se aplicii toamna tirziu qi albinele nu
rnai pot s5 elirnine substantele ingerate prin zborul de cur5tire. Au fost
multe cazuri de familii de albine, rnai ales de miltci, omorite cu fumul
de tutun utilizat pentru combaterea braulozei. De asemenea, s-au inre-
gistrat cazuri de intoxicatie prin fagurii dezinfectati cu acid sulfuros
(rezultat prin fumul de sulf in prezenta apei), in situatia cind fagurii
folositi nu au fost spglati, centrifugati 5i aerisiti suficient inainte de a
fi introdusi In stup. Unii apicultori din tar5 si rnai ales din strgin5tate
utllizeazi fumigatiile cu azotat de amoniu pentru anestezierea albinelor,
in scopul introducerilor de mAtci, dividirii familiilor, combaterii furtiqa-
gului etc. Aceastii practicg a dat n a ~ t e r ela multe accidente, fie prin
omorirea familiilor atunci cPnd s-au introdus in stup rnai mult de 4--5
rafale de furn, fie prin rgcirea puietului, atunci cind operatia s-a f2cut
pe timp friguros iar albinele, cgzfnd pe f m d u l stupului, au l5sat puietul
descoperit.
Chiar qi sarea de bucgtiirie, pe care unii apicultori o adauga in sirop
sau in apa de bgut, poak avea o aqiune viltiknfitoare. Administrarea rnai
mult tirnp in concentratie de 0,2O/o pin5 la 0,5O/o produce o intoxicatie
cronici, ce scurteazii viata albinelor, iar in concentrave de 5O/o ea pro-
duce moartea albinelor in 24--48 ore. In cazul cind se adaugi sare de
buc5t5rie chiar in cantitiiti mici fn proviziile de iarn5, ea provoac5 in-
digestie, insotit5 de diaree.
Exist5 apicultori care consider5 c5 anumite medicamente pot ap5ra
albinele de orice boli ~i le folosesc in permanent5 in scop preventiv sau
in tratamentul curativ a1 oriciiror afectiuni, indiferent de ce natur5 ar
fi ele. Aceast5 conceptie este gregit5 ~i diiunlitoare, intrucit pe de o parte
nu exist5 leacuri universal valabile, iar pe de altir. parte prezenw per-
rnanentg a unui medicament in familia de albine poate s i producii nu
numai o actiune toxic5 prin acumulare ci si alte consecinte nedorite, cum
ar fi distrugerea florei intestinale utile, impiedicarea instituirii unei
imunitiiti naturale, poluarea mierii, producerea fenomenului de rezistent5
microbian5 la consumatori etc.
Utilizarea unor doze rnai mici decit cele indicate de specialisti este
de asemenea contraindicatg, Pn primul rind prin faptul c5 tratamentul
nu are efectul dorit, iar in a1 doilea rind din cauz5 cii favorizeazii pro-
ducerea fenomenului de rezistene a agentilor patogeni ai albinelor fat5
de medicamentul respectiv.
In general albinele sjnt rnai rezistente la actiunea toxic; a medi-
camentelor in comparaue cu larvele. Puietul intoxicat prezint5 modific5ri
de form5, culoare si pozitie. El este scos de c5tre albine $i apare in fata
stupului in cantitate rnai mica sau rnai mare, in functie de cantitatea de
medicament administratii.
Diagnosticul se pune prin cercetarea imprejur5rilor Pn care s-a pro-
dus Pmboln5virea si prin examenul de laborator, cu ajutorul c5ruia se
exclud maladiile infecvoase, precum qi alte intoxicatii.
Prevenirea intoxicatiilor medicamentoase se realizeazi prin utili-
zarea medicamentelor conform indicatiilor personalului veterinar .si prin
limitarea tratamentelor preventive la strictul necesar, respectiv numai
Pn Bnumite boli (loca americana de exemplu) qi numai cfnd familiile de
albine sint direct amenintate.
P A R A m I DIVERS1 $I DUSMANI A1 ALBINELOR

In naturii, toate fiintele au dusmani care atenteazi la viata lor,


lirnitindu-le inmultirea ; este o lege aspri dar necesar5, avind in vedere
cil numai datorit5 ei se asigurii echilibrul dintre specii.
Albinele n u fac exceptie de la aceasti regulii, cu atit mai mult cu
cit dulceata hranei lor le atrage un nurnlir suplirnentar de inamici. De$i
extrem de nurnerosi, pagubele cauzate de acesti d u ~ m a n i sint t o t u ~ i
incomparabil mai mici decit cele provocate de bolile descrise in capitolele
preceden te.
Exist5 multe specii zoologice (si chiar botanice) capabile s5 pertur-
be procesele vitale ale familiei de albine, ele actionind ca paraziti,
praditori, perturbatori sau comensali. Vom trece in revisti pe cele mai
importante, ariitlnd in ce consti actiunea lor viitiimitoare si, in misura
posibilititilor, care sint mijloacele de a apira albinele de aceast5 actiune.

Dintre cele peste un milion de specii care fac parte din clasa insec-
telor, urmiitoarele au o actiune diiuniitoare rnai pregnant5 asupra albi-
nelor :
Senotainia tricuspis. Este o musc5 intilniti ~i la noi, dar mai ales
in @rile din bazinul mediteranean. Ea paraziteaz5 albinele numai in
stadiul larvar si, desi n u este capabilii sB pun2 in pericol viata familiei
de albine, poate totusi s6-i producg uneori pagube destul de importante.
Ca aspect, senotainia tricuspis este putin mai mica decit musca
domesticii, de culoare cenuqie, cu o dung5 a l b i pe cap, cu pete triun-
ghiulare pe partea superioari a abdomenului (fig. 34 v. plan92 color). Ea
este vivipars, respectiv dii n a ~ t e r ela fiinte vii. In abdomenul unei fe-
mele s-au gasit peste 600 larve qi peste 800 ou5.
Musca atac5 albinele in timp ce acestea viziteaz2 florile sau cind
ies din stupi. In zilele insorite din timpul verii ele pot f i viizute pe capa-
cul stupilor, de unde se reped dup5 albine si depun cite o larvi pe
corpul acestora, intre cap ~i torace. Atacul acestor rnuste se repeti la
circa 10 secunde, astfel incit in 1-2 zile ele depun pe albine intreaga
lor inc5rc5tu1-5 de larve. Dup5 10-20 minute de la depunerea lor, lar-
vele pstrund in musculatura toracicil qi h c e p s5 se hrgneascil cu hemo-
limfa qi cu tesuturile moi din corpul albinei. In momentul cind sint de-
puse pe albine larvele milsoar5 0,7-0,8 mm lungime, pentru ca in sta-
diul maxim de dezvoltare s5 ajungfi la 15 rnm lungime ~i 3 mm litime.
In acest stadiu ele p5rgsesc albina moarts, se ingroapil in pamint ~i se
transforma in nimfe, din care, dupg circa 10 zile vor i e ~ mu~tele i adulte.
Evolutia bolii (numit5 senotainioza sau apirniad) in familiile de al-
bine depinde de num5rul mqtelor senotainia existente in zon8. Acestea
pot fi vizute incepind din luna mai pin5 in octombrie, ins5 sint mai
numeroase in lunile iulie-august, perioad5 c h d are loc transformarea
nimfelor in insecte adulte. In cazul unei parazitiri masive pot pieri zilnic
mil de albine (cazuri semnalate de (3. Pelimon fn tara noastr5, de Boiko
fn U.R.S.S.).S h t afectate numai albinele culegiitoare $i trfntorii, Pntrucit
infestatia se produce in afara stupului. In fata stupilor cu familii mai
puternice se pot vedea albine bolnave sau un num5r anormal de albine
moarte, insil semnul caracteristic il constituie rni$cWle abdorninale pe
care le prezintli albinele moarte, datoriti prezentei parazitului in inte-
riorul lor. Disecind aceste albine sau dilacerlnd musculatura toracic5 a
albinelor bolnave, se pot vedea cu ajutorul lupei larvele de senotainia.
Combaterea miazelor se realizeaz5 prin distrugerea mu~telorcare
le determinfi. fn cazul senotainiei, cunoscindu-se cZi aceasta este atrass
de culoarea albil, una din metode const3 in punerea pe stupi a unor far-
furii albe pline cu ap5, in care ele se vor ineca. 0 altA metod5 se ba-
zeazg pe folosirea insecticidelor d a t e fn cornex$, la care se adaug5 o
cantitate micfi de amidon sau fain5 de griu. Cu aceasta solutie se imbib5
bucati de carton alb, care sint tinute pe stupi In timpul zilei.
Meloidele sint niste gfndad mari,
cu aripi moi, ce nu acoperil decit par-
tial abdomenul. Pot fi vizute ~i prin
finetele, pgdurile si livezile din tara
noastrg, fiind cunoscute sub numele de
gfndacul puturos, din cauza mirosului
neplicut pe care il degajs (fig. 35, v.
plans5 color).
Acest gindac dfiuneaz5 albinelor
tot in faza larvari, ca ~i senotainia. Fe-
mela depune ou5le in p b i n t . Din ou6
ies larve, care au corpul aproximativ
triunghiular (de unde $i denurnirea de
,,triunguliniU), de culoare castanie, pre-
vgzut cu trei perechi de picioare (fig.
36). Ele se urci pe florile plantelor (ale F i g . 36. Triungulin pe corpul
composaceelor, mai ales scaiete, pilpildie unei albine
etc.), a~teptindinsectele polenizatoare,
de care se agata pritnr-o s5ritur5 bruscfi. Unele specii de triungulini
atacg si albina adults, perforind tegumentul si sugfnd hemolirnfa.
Pagubele pe care le provoac5 aceste insecte sint mai importante in
cuiburile albinelor solitare decft in cele ale albinei domestice.
Parazitoza se poate cunoa~teprin aceea ca in fa@ stupilor se vad
albine bolnave, care prezinti mi~chriconvulsive, f ~ freacii corpul cu
labele ca pentru a fndepirta ceva ce le jeneazi. Privite de aproape se
pot observa pe corpul lor triungulini, fapt ce permite punerea unui diag-
nostic precis
Tratamentul familiilor de albine infestate cu triungulini se face prin
acelea~imetode c a ' 9 in cazul braulozei. S-a constatat ci, presirind cca.
10 g naftalin5 pe fundul stupului, nurnirul parazitilor s-a redus in 24 ore
cu 750/0 in comparatie cu familiile de albine netratate.
Viespile. Din aceast: familie exist2 unele specii care pot s5 produci
daune importante apiculturii.
Albinele sint atacate de viespi fie pe cimp, fie la urdini~ulstupului.
In unele imprejurki, viespile. pot s5 intre in stup ~i sii distrugi larve yi
pupe, prefe~indu~le pe acestea din urmi. f n general, numai toracele albi-
nelor este mincati Viespea roade capul si abdomenul albinei ~i zboari
la cuibul ei cu toracele acesteia, pe care-1 d i larvelor sale ca hrani.
Viespea orientatti, Vespa orientalis L., este un diiunitor serios a1
albinelor din zona mediteranii. In anul 1949, Asociatia Apicultorilor din
Israel a raportat distrugerea a 28.000 familii de albine din cauza viespi-
lor. De reguli, viespea oriental5 vineazii la urdinis, ins8 in numar mare
r e u ~ e ~ sii
t e reduc5 populatia adult5 ~i s i epuizeze forta de ap5rare a
farniliei. Dup5 ce viespile au ucis paznicii de la urdiniq, ele intri fn stup
si se hr5nesc cu puietul si cu albinele tinere.
Vespa mandarina Smith este cea mai mare viespe $i respectiv, un
formidabil pridiitor a1 albinei melifere din Orientul Pndepirtat. Ea cin-
tiirevte 1-1,5 grame (de 10-15 ori mai grea decit o albin5) ~i poate s i
lichideze albina numai cu mandibulele, f i r 5 s& foloseasci acul. h t r - o
prim5 fazi, de vfn5toare, viespile omoarii albinele la urdiniy. Daci cuibul
lor este aproape, ele atac5 in numar mare $i atunci incepe o a doua
faz5, de m&cel. 20-30 de viespi pot s i omoare 5 000-25 000 albine fn
citeva ore. Ele pun stZpinire pe stup $i devin foarte agresive, ca $i cind
si-ar p5zi propriul cuib. fn timpul acestei faze, de ocupatie, viespile trans-
port& pupele, larvele ~i albinele la propriul lor cuib, pentru a-$i hriini
larvele cu ele.
In ce priveqte viespile din arealul t5rii noastre, una din cele mai
raspindite specii, care a p5truns accidental in Europa din America este
viespea mare, btirzEiunele sau bondarul (Vespa crabo). Ea ataca albinele
pe cimp si la urdiniq, putind aduce importante pagube stupinelor cind
este In rium5r mare. D e ~ iin general ea ataca albinele din nevoia unei
hrane proteice, Olberg (1959) descrie o situatie in care Vespa crabo des-
chidea abdomenul albinei ca s i m5nPnce numai mierea existent5 in
stomac.
Corpul s5u are cca. 30 rnrn lungime ~i o culoare galben5-brung, cu
pete roqii qi dungi galbene pe torace ~i abdomen. I$i cliide~tecuiburi
in scorbur.ile copacilor yi in cr5p5turile zidurilor.
Viespea g e r m a d atac5 albinele si fur5 mierea. Este lung5 de 15-
20 mm, are capul galben $i puncte negre pe torace qi abdomen. Tgi con-
st]-uieste cuibul in p5mint, familia ei numgrind mii de indivizi.
~ i e s p e acomund piitrunde in stupii cu farnilii slabe ~i fur3 rnierea.
Ea iyi face cuibul in piimint, in podul caselor $i chiar h capacul stupilor.
fntre insectele cu care viespile i ~ hrinesc
i larvele sint qi purecii
produciitori de man3, distrugerea acestora ducind, fn anii in care vies-
pile sint deosebit de numeroase, la sciderea producgei de miere.
Cuibul viespilor este format din faguri orizontali, cu celule dispuse
pe o singur3 parte si orientate in jos.
Lupul albinelor (Philantus triangullum) este o viespe de 12-16 mm,
de culoare neagri cu benzi galbene, rispinditg in Europa Centrals ~i In
Africa de Nord (Fig. 37). Se h r i n e ~ t eaproape exclusiv cu albine, pe care
le atacii din zbor. Cuibul, pe care ~ i - 1face in pimint, este previlzut cu
numeroase galerii.
Lupta impotriva viespilor const5 din czutarea qi distrugerea fami-
liilor. Cind este vorba de cuiburi subterane, se vor cguta mai intfi ieqirile
secundare, care vor fi astupate cu un dop de pimfnt sau cu un tampon
de pinz5. Se introduc apoi prin orificiul principal 10-15 1 dintr-o solu-
tie insecticidi, dupi care se astup5 qi orificiul principal. Operatia se face
seara, cind toate viespile sint in cuib.
Cind cuibul viespilor este fntr-o scorburii de copac, se va proceda
la fel ca in cazul anterior, operatorul avind grijii sii se protejeze bine
pentru a nu fi intepat. Ca o precautie in acest scop se recornand3 sii se
afume mai fntii viespile cu nitrat de amoniu (1-2 linguri de substan@
puse in afum5torul bine aprins). Prin ardere ia n q t e r e protoxidul de
azot, care anesteziazi insectele pentru circa 10 minute, timp in care cuibul
poate fi distrus fir5 pericol. Se va avea grijii s i nu se respire fumul
abundent care se degaji din afumitor. In cazul cfnd se foloseste un
insecticid spray, nu mai este nevoie de o afumare prealabili.

F i g . 37. Lupul albinelor : a - fane15 ; b - rnascul ducind o albin5 (dupti Borchd)

lnainte de a incepe lupta cu viespile, operatorul trebuie si-si pro-


tejeze corpul de un atac din partea acestora.
Un alt mijloc, mai putin eficace ins3 dectt precedentul, constg h
distrugerea viespilor cu ajutorul curselor : sticle obiqnuite, umplute pe
sfert cu sir.- de ~nieresau de frude'qi puse in locurile frecventate de
viespi.
Un mijloc excelent este d u t a r e a $i distrugerea cuiburilor primB-
vara, in momentul in care viespile le construiesc sau incep sii se Pnrnul-
teasc3.
Furnicile cuprind unele specii care sint periculoase pentru albine
prin aceea cii le fur5 rnierea, distrug puietul ~i atacii lernnul stupilor.
In general, apicultura din @rile cu climat ternperat qi implicit din
tara noastri, are mult mai pu@ de suferit de pe urma furnicilor decit
apicultura din zonele tropicale sau ecuatoriale. In aceste zone, furnicile
din subfamiliile Dorylinae qi Ecitoninae vine& in grupe de zeci sau
sute de mii ~i pot s3 distrugii o intreag6 stupin3 in citeva ore. Collart
(1950) descrie desf&jurarea unui asemenea atac a1 ,,furnicilor legionare"
asupra unei stupine din Congo Belgian, afirmfnd &iera un spectacol
sinistru s5 vezi cu ce repeziciune ele devorau puietul qi chiar albinele
care incercau s5 li se opun6. Furnica Argentinian3 Irido mirmex humilis
este $i ea o calarnitate pentru stupinele pe care le intilneqte, ea fiind in
stare s5 distrug5 cele rnai puternice ~i mai populate familii de albine.
Sint semnalate pagube importante aduse de aceasta furnici in Africa
de Sud, Rhodezia, Bermuda, Luisiana qi Florida.
Revenind la tara noastrii, lupta impotriva furnicilor nu trebuie
intreprinsh decit atunci cind aceste insecte diiuneaz3 in mod evident
familiilor de albine. Se pot intrebuinta in acest scop mai multe procedee :
- punerea de morneli otravite (cu arsenic de exemplu), ferindu-le
ins3 de accesul altor animale ;
- riispfndirea insecticidelor aflate in comer1 de-a lungul c&r%rilor
folosite de furnicile lucriitoare ;
- ungerea suportului stupilor cu fen01 sau pudrarea lui cu nafta-
ling, floare de sulf etc.

Pgsgrile sint ajntoarele cele rnai pretioase ale omului in lupta


contra insectelor, a$a incft faptul cii unele din ele v i m si albine nu
trebuie s i le fie luat in nume de rgu. Unele dintre ele exagereazg insi Pn
acest sens, f5cin&+i din stupin5 un loc special de vinltoare vi decimind
albinele. Astfel :
P r i g o r i a, cunoscutii ~i sub numele de albiniirel, prefer3 albinele
oriciiror alte insecte. In stomacul unei prigorii s-au gasit pini la 60
albine, ceea ce i-a determinat pe unii autori sii apr&cieze c5 o pereche
din aceste pasari poate sii consume intr-un sezon cca. 30 000 albine. Pre-
zenta lor in preajma stupinei este periculoas5 mai ales in perioada de
imperechere a mAtcilor.
C i o c ii n i t o a r e a sau ghionoaia poate sii perforeze iarna stupul
si s5 distrugg farnilia de albine.
P i t i g o i u 1 cioc5ne~teiarna in stupi, ciutind s5 atragii albinele
la urdini~pentru a le putea prinde. El diiuneazii farniliei rnai mult prin
deranjarea acesteia in perioada de repaus hibernal decit prin cele citeva
albine consumate. Din aceast5 cauz3 pitigoii trebuie alungati din preajma
stupinei
Toate aceste pasari vor fi Gnute la distant: de stupin? cu ajutorul
. diferitelor sperietori.
Aqa cum am procedat qi cu celelalte clase zoologice, nu vom cita
dintre marnifere decit speciile care constituie un real pericol pentru fami-
liile de albine. In aceastii categorie se Pnscriu doar ~oareciiqi, in anu-
mite regiuni, urqii.
$ o a r e c i i, indiferent d a d sTnt de casl, de cimp sau de pldure,
patrun2 iarna in stupi, unde nu se multumesc s i consume mierea $ j
polenul, ci i ~ instaleaz3
i $i cuibul acolo, rozind fagurii, ramele, Pmpa-
chetajul, murdirind totul qi deranjind ghemul albinelor. Familiile deran-
jate de Soareci iernead prost qi, in majoritatea cazurilor se imbolniivesc
de diaree.
Cea mai importantii miisurl impotriva !joarecilor este instalarea
grileior metalice la urdinq, odat2 cu punerea farniliilor la iernare. Unii
apicultori folosesc in acest scop reductoarele de urdini~,altii introduc
in urdiniv blocuri prevazute cu tinte la 1 cm distant&
Bineinteles c i apgrarea urdinisului trebuie completatA cu astupa-
rea oric5ror criipaturi care ar putea s l favorizeze accesul qoarecilor in
stupi
Cind numlrul soarecilor este mai mare, aceast5 m5surii este insufi-
cienti, fiind necesarg stirpirea rozitoarelor in cauzi. In acest scop se pun
curse qi momeli otriivite. Pentru ca momelile s5 nu constituie un pericol
pentru animale si piisiri, ele trebuie puse in locuri ferite de accesul lor.
0 astfel'de metodl poate fi urmitoarea : din 10 in 10 m in jurul stupinei
se pune cite o clrlmidl iar peste ea se a ~ e a z io tigll. Sub jgheabul
tiglei se pune griu, relnnoindu-se provizia Tn cazul cind cantitatea ini-
tialii a fost consurnat8. Dup5 10 zile, perioads in care se considerg cii
soarecii s-au obi~nuits l se alimenteze din aceste adiiposturi, se Pnlo-
cuieste griul inofensiv cu grlunte otriivite (procurate din comert).
U r s u 1 b r u n. Dintre tirile europene, nurnai in tara noastrii si
in U.R.S.S. se poate vorbi de pagube produse de ursi familiilor de albine.
La noi plltesc tribut acestor simpatice animale (mari arnatoare de
miere) stupinele amplasate in zona de munte. Pierderile sint ins2 relativ
reduse, nedepiisind 100 farnilii de albine atacate pean. fn U.R.S.S., ursii
sint considerati riispunziitori pentru pierderea a 700-800 familii d e
albine anual.
Cunoscind cA vinarea acestor animale este interzisg, apicultorii se
a p i r l de urqi alungindu-i cu ciinii ~i fiicfnd mult zgomot. In alte t5ri,
tinerea la distan@ a urqilor se realizeazil cu ajutorul gardului electric.
In ,,Bolile albinelor" de Roger A. Morse, sint detaliate mai multe sisteme
de asemenea garduri. 0 altA metod5, despre care se spune c5 a dat rezul-
tate bune, erte punerea in calea ursului a unei buclti de slanin5, imp5-
nat5 cu un fir electric. Cind ursul o atinge cu nasul, el primeste un soc
care il descurajeazi si3 se mai ducl la stupini.
Totusi, posibilit3tile practice pe care le au apicultorii de a se ap5ra
de urqi sint reduse. Singura solutie pentru a nu descuraja valorificarea
resurselor melifere din zona montanl este ca apicultorii s l fie desp5-
gubiti pentru pagubele suferite ; m b u r 2 echitabila tinind seama c5 legea
li impiedicH sB se apere prin omorlrea animalului prfidator. Consider
c5 trebuiesc fticute demersuri in acest sens.
In 6 state din S.U.A. (Maine, New Hampshire, Pennsylvania, 'Jer-
mont, West Virginia ~i Wisconsin), apicultorii care au suferit pagube
din cauza uqilor sint desp5gubiti de cBtre stat. fn acela~ifel se proce-
deazB qi Pn trei provincii canadiene (Manitoba, Ontario qi Saskatchewan),
iar in alte doui provincii apicultorii sint ajutati financiar la construirea de
garduri electrice.
Dtiungtorii albinelor sint mult mai numeroqi declt cei prezentati
mai sus. In lucrarea intitulatil. ,,Duqmanii albinelor", C. Tournanoff descrie
amhuntit citeva sute de specii, apartinind la 16 clase zoologice. Desi
exist5 qi in tara noastra, cele mai multe dintre aceste specii d5uneaza
in prea micg misuril farniliilor de albine pentru a merita o descriere
intr-o lucrare de uz practic, cu atPt mai mult cu clt amploarea redus5
a prejudiciilor qi !mprejurArilor cu totul speciale in care ele se produc
fac inutile indicatiile de combatere. Astfel, unele din ele vineazil intim-
pl5tor albina, odat5 cu alte insecte ce constituie hrana de bazil (ex.
pilianjenul, broasca, qopirla, ariciul etc.), altele tr5iesc fn nurnilr mic in
tara noastrg (fluturele cap de mort, lupul albinelor), iar altele au un
contact redus cu stupinele, datorit5 conditiilor de salbilticie fn care tra-
iesc (bursucul, jderul, dihorul).
h schimb, omul el Ensu~i ar putea fi considerat un duvman a1
albinelor, in misura in care el continu5 sti recolteze mierea prin omo-
rirea albinelor, nu respect& regulile de igieni ~i de profilaxie ce condi-
tioneaz5 pbtrarea stinatiltii acestor insecte, sau manipuleazti substantele
toxice in conditii care pun In pericol nu numai viata unor albine sau
farnilii de albine, ci insgqi existenta acestei specii in diferite zone
geografice.
PROFILAXIA BOLILOR LA ALBINE

CONSIDERATU GENERALE

Sub numele de profilaxie se intelege totalitatea m3surilot. ce se


iau pentru a preveni aparitia, a opri r5spfndirea si a asigura eradicarea
bolilor contagioase.
Se stie c5 a preveni o boa13 este mult mai u$or $i mai eficace declb
a o combate. Acest dicton medical este intr-adev5r valabil pentru toate
speciile, devi cind el a proclamat facilitatea preventiei a avut in vedere
mai ales omul si animalele mari, care pot fi izolate de agentii patogeni
si care pot fi imunizate prin vaccinilri impotriva acestora. La albine
situatia este deosebit5 $i rnai complicat5, deoarece familia este formaa
din zeci de rnii de indivizi, eare zboar5 la zece km depgrtare, sugind in
fiecare zi nectarul unei puzderii de flori, laolalt3 cu nurneroase alte
albine apartinind unor stupi qi stupine diferite. fn plus albinele, zeci de
miliarde de albine nurnai In tara noastrg, vin in contact fntre ele in
fiecar-e an de-a lungul sutelor de km pe care stupii ti strilbat in pastoral.
In aceste conditii, evitarea agentilor patogeni de catre albine devine pen-
tru marea majoritate a bolilor un deziderat iluzoriu, din moment ce
ei au reusit s5 devin5 omniprezenti, atit in natur5 cit $i in stupi.
Si totu$i, chiar in aceste conditii, albinele dau dovada de o rezis-
tent3 uimitoare, ce depilqe~tecu mult pe cea a altor specii. De acest lucru
ne putem convinge dac5 ne gindim c5 o febrri aftoas3 (de exemplu) -
la vite sau la porci -, o pesti de asemenea - la porci sau la pasari -,
atac5 orice individ intilnit in cale, imbolnZve$te pe de-a rindul. La albine
in schimb, nu exist5 boa15 (bacterian5, virotic5 sau micotica) SZI le tm-
boln5veasc5 pe de-a rindul. Paratifoza, septicemia, apar destul de rar,
desi microbii lor sint in fiecare albin5. Puietul v5ros reu~eqtes3-$i mani-
feste prezenta doar la o parte din familii, d e ~ ciuperca
i ce-i dA nastere
exist5 in fiecare stup. Nosemoza ia form5 vieibila abia In 5"/0 din stu-
pine, d e ~ isporii agentului ei pot fi ggsiti fn 80/o din stupine. Locile,
boala neagr5, paralizia, puietul in sac, nu reuSesc sti lrnbolnZ3veas~
majoritatea coloniilor din stupin5 $i chiar dac3 vrem sLI provoc3m imbol-
nGvirea, nu reusim intotdeauna.
$i atunci firesc apare intrebarea : dac5 natura a inzestrat specia
albinelor cu puterea de a rezista la boli; de ce o parte din familii se
imboln5vesc totuqi ? Este cert cit supravietuirea albinelor de-a lungul
miilor de milenii (in care atitea alte f5pturi au disparut), s-a datorat
acestei rezistente naturale, dup5 cum tot asa de clar este c5 dac5 ele
se imboln5vesc acum, aceasta se datoreqte conditiilor neprielnice in care
omul le oblig5 s5 tr5iasc8, abaterilor de la factorii ce le-au asigurat
rezistenta in trecut.
Pentru a valorifica la maximum aceast5 uimitoare insusire a albi-
nelor intr-un moment cind orientarea eforturilor spre distrugerea agen-
tului cauzal nu mai satisface, e necesar sA trecem in revisa factorii de
rezistent5 ai farniliilor de albine fat5 de boli qi conditiile care au permis
pe vremuri acestor factori s5 se manifeste cu maximum de eficien*.
1. Prolificitatea mstcilor, capacitatea acestora de a da zilnic naqtere
la 2 000 de albine, a fost $i este principalul factor de rezistent5, mijlocul
de a compensa mortalititile produse de boli, diun5tori $i intemperii. 0
matcg, oricft de prolific5 ar fi, nu-si poate manifesta ins5 aceast5 insu-
$ire decit fntr-o familie puternid, in care temperatura de 35"G, nece-
sar5 pontei, se extinde pe un numar cit mai mare de faguri. Familia
puternid, respectiv temperatura optima pe care ea o asigur5 in stup,
permite de asemenea :
- un nivel maxim a1 fortelor organice de aparare ale albinei :
fagocitozi, imunitate naturalit sau ciqtigata, secretie de antibiotice etc. ;
- o activitate intens5 de curstire, de indepartare din stup a tot
ce constituie sursii de infectie : albine si puiet bolnav sau mort, res-
turi de cears etc. ;
- un control a1 intregului stup, incepind cu ap5rarea urdinisului
de duqmani (molii, viespii, furnici, soareci, albine hoate) qi sfirsind cu
neutralizarea acestora, in cazul cind au reuqit s5 p5trund5 ;
- un microclimat optim, prin ventilarea stupului cind este prea
cald, printr-o bun5 organizare qi functionare a ghemului de iernare in
anotimpul rece ;
- conditii neprielnice pentru multi agenti patogeni (nosem5,
ascophaera, varroa), care la temperatura de 35C f ~ reduc i activitatea.
Asadar, familia puternicii, cu mate5 prolific6 es!e masura cea m i
importantri de prevenire a bolilor la albine.
2. fnsusirea de a stringe provizii ce dep5sesc nevoile proprii a fost
si este un alt factor de rezistenq, care ajutit farnilia de albine s5 fac5
fat5 perioadelor de timp neprielnic. Aceast5 fnsuqire este a$a de k g -
ddcinat5 in instinctul albinelor, incit fn prezenta unor rezerve sciizute
sau cfnd culesul Pnceteazii, m5tcile isi reduc depunerea de puiet.
Pe vremuri albinele beneficiau fn totalitate de proviziile lor, iar
culesul era continuu. Acum ele sint nevoite s5-$i Impart5 produsele cu
omul, iar activitatea lor se concentreaza asupra cftorva culesuri prin-
cipale, despitrtite prin lungi perioade de inactivitate. Pentru a evita
stagn5rile pe care aceast5 situatie le provoac5 fn demoltarea farniliilor
de albine si, consecutiv, sc5derea rezistentei acestora fat5 de boli, e nece-
sar sii se asigure albinele in pemnenfi? cu rezerve bogate de hrand
gi sif li se asigure o activitate permnentii, fie ducindu-le - in golurile
dintre culesurile principale - la culesuri mici, de inbetinere, fie aco-
perind aceste goluri prin hr5niri de stimulare.
3. Un alt factor de rezistenM fa@ de boli a fost capacitatea albi-
nelor de a transforma nectarul, polenul ~i alte secretii vegetale in pro-
duse alimentare cu proprietig energetice, trofice $i antibacteriene extrem
de valoroase, destinate hriinirii matcii, puietului $i lor inse~i.lntr-ade-
viir ptistura, liipti$orul de matG ~i mierea contin o gamii foarte largi
de principii activi, acizi aminati $i zaharuri simple direct asimilabile,
acizi organici, microelemente, enzime, vitamine, substante bacteriostatice
~i chiar bactericide, care confer2 acestor produse nu nurnai insusiri
nutritive de prim ordin ci chiar thiiduitoare.
Calitatea produselor apicole depinde ins3 de calitatea materiilor
prune pe care albinele le adun5 din natur5. Inainte vreme flora era mai
variat5 ~i rnai srinitoasi. Flora culesurilor actuale furnizeazii albinelor
un sortiment rnai redus de materii prime, iar Sn components acestora
intr5 ~i chimicalele pe care agricultura le foloseqte ca ingr@&nint, ierbi-
cide saii insecto-fungicide, sau pe care industria le riispinde~tein atrno-
sferii. Mai mult, o parte fnsemnati din hrana complex5 pe care albinele
reqesc t o t u ~ isB ~ i - opregiiteascii pe baza acestor materii prime este
inlocuitti cu zahir, aliment unilateral, care in plus necesitii ~i un efort
organic pentru a fi asimilat.
Aceste inconveniente care tin de agricultura $i apicultura inten-
siv5 sfnt greu de anihilat in totalitate. Ele pot fi t o t q i remediate in
mare mssurii prin :
- rezervarea pentru hrana albinelor a unor sortimente de miere
de calitate superioarif $i care presupun o minim2 poluare (de salcim,
d e tei) ;
- iernarea pe .miere florald ~i mai puun pe zahitr ;
- f~lgsireaextractului de plante medicinale la prepararea siro-
pului de zahtir ;
- evitarea hrfinirilor cu sirop de zaMr aplicate toamna tirziu (care
determini5 fermentarea mierii r h a s i nec5pSciti ~ i consecutiv,
, diareea
la albine), precurn @ a celor aplicate p e a timpuriu la inceputul anului
(care provoacii extiiderea exagerat5 a puietului $i, Sn cazul unei r e h -
toarceri a iernii, rticirea $i moartea lui).
4. In deplin5 siilbiiticie albinele i$i alegeau singure adiipostul, dupi
cum le dicta intelepciunea lor instinctivi. Scorbura de copac, in care
cel rnai adesea i ~ f5ceau
i sSla$ul, le asigura ctddura iarna gi rgcoarea
vara, lisa vaporii de ap5 s5 iasii afar5 qi nu-i condensa pe pereti. .Pidurea
oferea protectia impotriva vinturilor ~i l i i t e a neeesarg unei bune
iern5ri. h plus, acest adapost era stabil, culesul era stationar, .contactul
cu alte albine era minim. Urn asffel de ad5post constitub 'htr-adevilr
un factor de rezistenp a1 albinelor impotriva bolilor.
Ce concluzii putem trage, din acest punct de vedere, pentru .stupS-
ritul actual ? S& folodm & p r e f e r i w s t u p 1 vertical, sii n u - 2 'Estim sd
se degradeze, sli evitiim producerea unei umiditiiFi excesive, luind mii-
ruri pentru asigurarea unei ventilatii corespunz5toare. Legat de vcnti-
latie, specialiqtii francezi afirma c5 inlocuirea unei portiuni din plan-
~ e u stupului
l cu plas5 de sirm5 (fanti reglabil5) este singurul remediu
pentru prevenirea ~i combaterea micozelor.
De asemenea, sti nu renuntlim la stuptiritul stationur atunoi cind
el este rentabil, chiar d a d prin stupilritul pastoral rentabilitatea ar f i
mai mare. Diferenta de venituri nu compenseazi de cele mai multe ori
oboseala stuparului qi riscurile de tot felul (imboln5vire, intoxicatie,
uzur5 rapid5, furt etc.) pentru farniliile de albine.
5. In sftrqit, un ultim factor care a permis familiilor de albine s5
reziste in fata bolilor a fost selectia natural& Actionfnd cu o hotirire
implacabili de-a lungul multor milioane de ani, natura n-a lisat s5
tr5iasci qi s i perpetueze specia decit familiile puternice, active si perfect
adaptate la conditiile locale, l5sind s5 piar5 tot ce era debil, tot ce risca
sH devina focar de infeme ~i s u r d de degenerare.
h loc s5 ne p5trundem de aceast5 admirabilg lectie $1 s5 facem din
selectie principala arm5 de lupt5 impotriva bolilor, noi actionam adesea
imputriva legilor biologice, pastrind Tn stupini farnilii slabe, f i r 3 supsrt
ereditar sau aducind albine striine, neadaptate la conditiile locale. Atit
in familiile slabe cit ~i in eele strsine, neadaptate, germenii patogeni
se inrnultesc qi i$i exalt5 virulenta, reusind in felul acesta s5 devini un
pericol qi pentru familiile mai puternice sau, respectiv, pentru cele locale.
Un exemplu in leg5tura cu rolul qi consecintele neadaptsrii 41 constituie
cele 30 000 familii de albine importate de Libia din Italia, la care schim-
barea conditiilor de mediu a provocat acutizarea nosemozei latente pe
care o aveau, antrenind o mortalitate in mas5 a acestor farnilii, mortali-
tate ce s-a propagat qi la efectivul apicol autohton.
Selectionarea familiilor de albine care rezistB la boli trebuie s i
intre in uzul curent, atit a1 pepinierelor de mitci, cit qi a1 tuturor
cresc5torilor de albine. Desigur, nu pled5m pentru realizzrea unei rase
sau linii rezistente la boli, deqi Park qi colaboratorii (in Ceh~slovacia)
au reuqit, infectfnd experimental familiile de albine cu bacilul locei ame-
ricane $i selectindu-le pe cele rezistente, s i msreasc5 in trei ani num5-
rul acestora de la 28 la 75. D e ~ iposibile, asemenea actiuni sint t o t u ~ i
contraindicate, intrucit ar impune frecvente infect5ri de control, care
ar putea aduce mai mult r i u decit bine. Pled5m in schimb pentru (1
selectie in mas3, prjn alegerea pentru reproductie a acelor familii in care
grupa albinelor currltitoare este numeroad si foarte activ5, reusind s5
depisteze afectiunea intr-un stadiu precoce, s5 curete celulele atinse $i
s i elimine puietul bolnav inainte ca germenul s5 ajung5 in stadiul peri-
culos de spor ~ i de , cele mai multe ori, inainte ca noi s i putem sesiza
imbolnivirea. S-ar putea ca puietul viros s5 constituie punctul de plecare
pentru o astfel de selectie. Personal eu cred c5 familiile care aparent nu
se imboln5vesc de puiet v5ros sint tocmai familiile de care am vorbit
mai sus intrucit, reuqind s i reziste in fata unei boli a1 c5rei agent este
r5spindit in toti stupii, sint capabile cu sigurant5 s5 opun5 o rezistenti
maxim5 qi in fata altor boli ; intr-un cuvint, sint farnilii care meriti s i
fie selectionate (in cazul cind prezinti qi insuqiri productive), dup5 cum
consider c5 este o mare greseals s i cre~temmitci provenite din familii
care manifestg semne de boalii, inclusiv de puiet vGros.
Bineinteles cG evaluarea rezistentei naturale fat3 de boli a fami-
liilor de albine dupi criteriul rezistentei la puiet varos este vaIabil5
numai in conditiile unei infestatii extensive a acestei micoze, respectiv
cind ea apare in majoritatea familiilor de albine, aga cum s-a intimplat
in a doua jum3tate a deceniului 70. In conditii normale, depistarea celor
5-10/o familii care de reguls sint dotate genetic cu o capacitate deose-
bit3 de curatire a larvelor moarte, se poate face prin urmitorul pro-
cedeu ;
Se recolteazs o portiune de fagure cu puiet cgpicit, se introduce
in congelator pentru ca puietul s3 fie omorft, se ia o bucatg din acesl
fagure cu citeva sute de celule cu puiet (un p3trat cu latura de 4-5 m)
si se introduce Pntr-un fagure cu puiet din farnilia supus5 verificgrii. In
fine, se examineaz3 fagurele dup3 24 $i 48 ore.
Familia cu o bun5 rezistents fati de bolile puietului este aceea care
dupa 24 ore a descAp5cit qi a cu~3tattoate celulele cu puiet mort.
In hcheiere, tin si3 mentionez c3 concluziile de mai sus, rezultate
din confruntarea prezentului cu trecutul, reprezintg doar jaloanele acti-
' vitiitii de pevenire a bolilor, obiectivele principale ale acestei aetivit3ti.
Pentru a fi transpuse In practicg, aceste obiective se cer concretizate in
m3suri precise, capabile s3 fac& fati3 tuturor cauzelor determinante sau
favorizante ale bolilor, adecvate tuturor imprejurarilor care ar putea
facilita irnbolnivirea. Pe de alt5 parte, pentru a intregi sfera profilaxiei,
misurile de prevenire trebuie cornpletate cu cele ce urrniresc preintfm-
pinarea extinderii, precum si asanarea bolilor contagioase. In actuala
lege sanitar-veterinars (la elaborarea cireia am avut cinstea s3 cola-
borez) h a t e aceste misuri sint redate in detaliu, apliearea lor este obli-
gatorie, a$a Pncit este mult mai indicat s i fie cunoscute sub aceasti%
form3 in loc sg fie reformulate fn prezenta lucrare.
aqueld alaun q aagogglrrz Jola$uqsqns 13 B u m a q p ap eapadoasap
?ml!lsuoa e-I p o d a qwuquana un . a g n d e r a l lo1 algyqaudo~dp ! q a
q pseal!qeqs as p; !O amd miur~qaa j m s q n s 123 a a w e .xol alndpupd
a.Eole.xoqel q guapyia ug yund as gs n!padsa~ ' a p p p a u . x o l q q d
alala.was8a ~ a d o x a pas ys d a u g 'aqseou p.xa p I I [nloaas
~ na EqopO
'p-qenq!.x 16 a3a~q-p upd a q m g g d m ~j n q n d a ' a m o p e q w p q n d
p u j ~ ee3 aq?lap!suoa nem a p u p p a u r qa$rreld e a r n earnaa a d
-aqsoloj ap .xol ~ p o w IS al!)pla!xio~d 'qerrpypaur a p q m ~ dspasap
ne a m us ' a ~ q a ~ ayag m I q ~ u r x q qnE !qem el s u a q ~ vIS !uewo~ el
uale3 'pa.# el q e ~ a o d d !g~a p a m -'!rra$dpa q ap 19 (.u.a.E !m 000 g-5)
!uayo~qeq 16 !uappB ap '~ueap 000 8 n3 p m ug q ! ~ ~ q nE a.rea
' y a ~ ~ a u mels ap q p u e d no-au suas $ s a x w f l u a m -!mdwy) !yaaA
!em alas q p mo a g p ap 1.1naeal tm aqezzqn ?so$ ne a ~ u e l daqsaav
- a p u p p m rropquqd p o q n f e n3 'mqnps FuTAJaqu! es
aqeod Tnwo p u p pquaoooru am .sad3 ~ u a3r ur a3 u p !!$a!~ alf!;3a.rl!a na
e~oqsaaeeqdnl IS songaeqs !em a3 q a3 uq atqAap .xolau!qle TnleuasJe
punqe 'plnp 4ueqsqns ap amozyurnj ea p p a d s ng aqezpape.1~3?pads
eAaqp up launu ~qp-qgsum aqsa FJaJnaw w o u p u p 'ps.xa~u! efienq!s
. p u n w IS e ) e y ~nguad aleqsazq au!q !ern !j JOA ala qlqe n3 'a311
- u w - s n s pu~ alaquawqa m aqe8oq aqueld a!$!zods!p el nE alaujqle
qp na '~qe!s?h pxu alsa e ~ o 333 ~ jn3 $3 p a p eqlnzax -azazyumj al ps ale3
alwmld q q x a ~ e - up e p a~!padsa.I alasnpo~cfug a q s y es urn3 eahe
JV-u ea3sao ale07 'appuaqmq J E ~ D79 a3yqsoyaq3eq 'a~!xoqFque a $ q s
-qns 'au-la 'awnua '-rxra-[ao~3!ru 'a3yueSao !mqs S! Jzpe 'al!qely
-!st3 q3aqp a l d q s !.mJeyez 'n$a!h g!qesuads!pur f i e u l m ~ol!zpe e ewe8
e8s-q 'JOT a~aquauodwo37qs awoIo@A ap 113 !S aloardo alasnpo~dq c s
axaldwoa ap q p q n q a uv -yua8o~ednlua8e n3 eqdnl q e)ualqza.x 'q!Q.xjjs
q '* f i ~ p y q 3 ee!8ma 'a~!$puxq ap e q q p e d e a 'a.wqlonzap ap eza?!A
puy~rrd aq!qasoap ~ 3 0 7na a~!qSnsuj IS umaa.xd '~a~m8.10a~euo!$3un$
elmq ?mO!ca1 l. a m alwuawala J O ~ezeq ad 1-2-npu~zgaqu!~ a!j '33a.n~a g
asasoloj ay a m ad 'a$rrrr)sqns a)@ amo.xaurnu 'eqseaae n3 ylepo !S' e u e q
em3o.xd !$ ala aqmld el a a ~ q a 8 mlnuSaz a ~ e$uaqsyxa ap a l q p l o q ur
pqzu!dap .xol de!n 'g!qe~edasu! aqsa alaquqd na .xolatnq@ e r n q ~ 8 a ~
inferioare (mucegaiuri), ceea ce a dus la prepararea penicilinei, strepto-
micinei, cloromicetinei $.a. Mai tfrziu s-a constatat c i $i plantele supe-
rioare contin substante capabile sg opreascs dezvoltarea rnicrobilor, cele
mai mari cantitAti g5sindu-se in usturoi, tea@, coada qoricelului, mu$etel,
sunGtoare, patlagin5 $.a.
Gama substantelor medicamentoase care se pot g5si in plante este
foarte larg5 $i in functie de ea se stabilesc indicatiile terapeutice qi
modul de extractie. Din punct de vedere a1 naturii lor chimice, cele mai
importante grupe de principii active sfnt : glucidele, pectinele, mucila-
giile $i gumele, uleiurile grase, uleiurile esenqale, rezinele, acizii organici,
glicozidele, saponinele, materiile tanante, principiile amare, vitarninele,
alcaloizii, colorantii vegetali, antibioticele $i substanple minerale.
f n medicina umang, fiecare din aceste grupe Pqi g5se~t.eo utilizare.
precis5 in tratamentul unei boli sau in redresarea functional5 a unui
organ, aparat sau sistem. In patologia apicoli, aceast5 larg3 diferentiere
nu este justificat5, intrucit pe de o parte tratamentele la albine nu se
pot adresa organismului ci familiei In totalitate, iar pe de alta parte,
actiuni specifice ale unor plante sau grupuri de plante asupra agentilor
patogeni inci nu se cunosc. In aceasta situatie, stabilirea principiilor
active utiie pentru albine (qi respectiv a plantelor care le contin) va
fi f5cutA pe criteriul contributiei la fortificarea general3 a acestor insecte
(vitamine, acizi organici), la lnarmarea lor in lupta contra agentilor pato-
geni (antibiotice, uleiuri esenqale) qi, !n mod cu totul special, la buna
functionare a aparatului digestiv, frecvent afectat $i poartA de intrare
pentru majoritatea acestor agenti (materii tanante, substante amare).
V I T A M I N E L E formeaz5 o grupii de compuqi organici indispensabili
vietii, prezenti in cantiuti mici in alimentele naturale. Pentru om $i ani-
male (cu atit mai mult pentru albine) sursa de vitamine qi de precursori
ai acestora (provitamine) este reprezentaa de alimentatia ve etalii, pre-
7
cum $i de vitaminele sintetizate de bacteriile intestinale. n general,
organismele animale nu pot sintetiza vitaminele. De aceea hrana acestora
trebuie sii contini obligatoriu qi aceqti compuqi pretioqi, in lipsa lor
iip5rind o serie de fenomene patologice care pot duce in anumite cazuri
la moarte. Unele plante contin o gam3 largii de vitamine (C,B1, B2, P,
K, P.P.) in cantititi importante, a$a cum sint de exemplu c5tina si
miice$ul, care au $i fost denumite pentru aceasta ,,polivitamine naturale".
ACIZII ORGANIC1 sint larg r5spPnditi In regnul vegetal. Foarte
frecvent intjlniv sint : ac. oxalic, malic, citric, tartric, chinic, cofeic etc.
Au rolul de a corecta gustul neplhcut a1 unor prindpii terapeutice qi d e
a stabiliza vitamina C in produsele vegetale. h organismul animal acizii
au functii multiple, ei intervenind fndeosebi fn reactiile chimice legate
de metabolism (asirnilatie $i dezasimilatie). Pentru albine ei au o impor-
tant5 deosebitg, intrucit intre nectar qi miere este o mare diferenp de
pH jmierea este mult mai acids), iar tn lipsa acizilor din alimentatie
elaborarea acestor substante necesitA un mare efort organic. Pe de alt5
parte, acizii sint indispensabili pentru invertirea polizaharidelor, respec-
tiv pentru transformarea zaharozei din zahiirul industrial in glucoz5
$i fructoza (glucide simple, direct asimilabile).
ANTIBZOTICELE sint substante organice de origine vegetal5 sau
animalii, care au proprietatea de a opri dezvoltarea microbilor (bacterio-
statice) sau de a-i distruge (bactericide). Atntibioticele elaborate de plante
se numesc fitoncide. Cele mai multe dintre acestea sint volatile, avind
posibilitatea sii actioneze asupra microorganismelor de la distanp. Ele
prezintg avantajul fat5 de substantele chimio-terapeutice cii nu sint
nocive pentru organismul animal.
Cele mai mari cantitali de fitoncide se g5sesc in : usturoi, ceapfi,
coada qoricelului, musjetel, ienupar, suniitoare si pitlagin&
ULEIURILE ESENTIALE (volatile, eterice) au miros aromat carac-
teristic. In compozitia lor intrii o serie de hidrocarburi, derivatii dcestora,
azulene, compuqi fenolici etc. Prezint5 diferite proprietiti farmacodina-
mice in functie de compozitia lor. Multe s h t apreciate datoritii actiunii
antiseptice (bactericide) qi diuretice (antitoxice). Izma, teiul, pelinul fac
parte dintre aceste plante frumos mirositoare, care contin uleiuri volatile.
MATERIILE TANANTE (taninurile) au gust astringent, actionind
asupra mucoaselor qi prevenind sau oprind diareea. Apartin grupei poli-
fenolilor ~ iin, consecinq, au qi o actiune dezinfectantii.
PRIATCIPIZLE AMARE au proprietatea de a miiri pofta de min-
care ~i de a stimula secretiile ce asigur5 digestia.
a. Plante cu actiune troficli pi stimulentd general& datorita vita-
minelor qi acizilor organici pe care ii contin : ciitina, m5ce$ul, urzica,
sunstoarea, pilpiidia, talpa gi~tei,afinul, murul, zmeurul, fragul, nucul $.a.
b. Plante cu actiune antibacte~ian6,datorit.5 antibioticelor sau ule-
iurilor esentiale pe care le contin : usturoi, ceap5, coada qoricelului, muqe-
tel, sungtoare, piitlaginii, rachitan, anghinare, pelin, roinita (miltsciune),
i m 5 , tei, cimbri$or, leviintic5, giilbenele, urzicii moartg, zmeur, frag,
coada calului, talpa giqtei, coada racului.
c. Plante cu actiune astringent6 (antidiareicli), dezinfectantti fi sti-
mulent6 asupra tractusului digestiv, prin continutul in tananti sau prin-
cipii arnari : pelin, roinitii, coada soricelului, galbenele, izmil, cimbri~or,
rAchitan, coada calului, miiceq, piipiidie, anghinare, urzica moartA, stejar,
nuc, mesteach, albgstrele, salvie, fag, zmeur, mur, afin, gutui, dud, coada
racului, talpa glqtei, leviinticii, trosco't, cozi de c i r e ~ eqi de vivine.
0 mentiune aparte trebuie fiicut5 pentru leviinticii, aceasta fiind
in misurii s5 alunge moliile (mai ales In amestec cu sulfinA), inclusiv
molia cerii.
Dup5 cum se vede, o serie de plante se lntilnesc in douil $i chiar
in toate trei categoriile, ceea ce face ca valoarea lor s5 creascii, chiar dac5
continutul fn principiile respective este rnai redus. CunoscPnd c5 in aceste
categorii plantele au fost mentionate in ordinea descrescind5 a canti-
tstii de substante medicamentoase pe care le contin, idealul ar fi s5 se
fac5 combinatii intre plantele cu un continut medicarnentos bogat, pentru
a se obtine astfel extracte cu activitate terapeuticil mai putornica.
In ce priveqte localizarea principiilor activi, concentratia lor Pn
diferite organe ale aceleia~iplante variaza ^m limite largi. Unii compuqi
se ggsesc in toate tesuturile, altii sfnt localizati aproape in intregirne
in anurnite orgdne sau tesuturi. Aceasta permite in unele cazuri recol-
tarea,intre;,li: mase vegetale, in altele numai a unor organe si tesuturi
Asffel, se recolteazii.planta in totalitate in perioada de fnflorire la : suns-
toare, richitan, urzica moarti, pelin, troscot ; tulpina aerianii in perioada
de inflorire la : coada qoricelului, cimbriqor, coada ealului, talpa g i ~ t e i ,
coada racului ; florile la : gilbenele, musetel, coada $oricelului, tei, sul-
fins, levgnticg, urzica moart8, 'albistrele ; frunzele la : izm5, roinit8,
urzic8, pitlagins, piiptidie, anghinare, salvie, afin, mur, zmeur, fag, mes-
t e a c h , nuc, gutui, dud; flvctele la: catins, m8ceq, afin; coaja la stejar.
Pentru a-qi piistra in totalitate substantele t8miduitoare, plantele
rnedicinaie lrebuie uscate cu grij5 qi pdstrate in cutii de carton saw
siculete de pinz8, la loc uscat. Astfd uscate, aceste plante capita denu-
mirea de droguri.
Cum se folosesc plantele medicinale ? Extragerea substantelor medi-
camentoase din droguri se realizeazi cu ajutorul unor lichide dizolvante
- apd, aleool, otet, ulei etc. -- folosindu-se diferite procedee ca : infuzia.
decoctia, maceratia, digestia, tincturile $.a.
INFUZIA sau ceaiul este forma cea mai obisnuiti de extractie a
principiilor active din plantele medicinale si constii din tinerea drogului
in contact cu apa c1ocotit.A tirnp de 15 minute. In acest scop, planta se
miirunteqte $i din ea se pun intr-un vas smiiltuit 100 g, peste care se
toarnii 2 1 apd clocotitd. Vasul se acoperii ~i se las5 15 minute, amestecind
din cind in cfnd. Dup8 trecerea acestui timp ceaiul se strecoari si se
amestecii cu 3 1 sirop de zahiir in concentratie de 2 : 1 (2 litri zahsr $i
un litru apii). Rezultii 5 1 sirop cu extract de plante medicinale, care v o ~
fi distribuiti la 10 familii de albine in portii de cite 0,5 1.
In cazul cind numarul familiilor este mai mic sau mai mare, can-
titatile de drog, ap8 $i sirop se vor reduce sau majora proportional, res-
pectindu-se doza de 20 g drog la 1 1 sirop.
In general toate drogurile formate nurnai din flori sau frunze se
extrag prin infuzie. AceastB metodd este absolut obligatorie pentru o
serie de pl.mte aromate, cum ar fi florile de tei sau de musetel, frunzele
de izmii sau de roinit8, deoarece prin fierbere principiul lor activ (uleiul
volatil) dispare.
DECOCTIA sau-fiertura este operatia prin care planta se amesteca
cu o cantitate de apd rece $i se fierbe un timp anumit. Decoctul se stre-
coari3 fierbinte si se cornpleteazii cu ap8 la volumul cerut.
Pcntru a realiza un sirop medicarnentos prin decoctie, se pun intr-un
vas smiltuit 100 g plant5 m5runtit8, peste care se toarnii 2 1 a p i rece.
Frunzele, florile ~i planta' Pntreagii se fierb 10-15 minute, iar cojilc
si rgdicinile se fierb 3 0 4 0 minute. Dupii fierbere decoctul se strecoarg,
se completeazs cu ap8 pin8 la 2 1, dupi care se amested cu 3 1 sirop
2 : 1, pentru a realiza necesarul siIptbTnal a 10 familii de albine.
In general, decoeia se utilizeazg pentru drogurile a1 c8ror tesut
este mai lemnos, asa cum sint r5d5cinile, cojile $i unele fructe (ex.
planta intreagi de coada calului, ridicina de pipidie, coaja de stejar,
fructele de mice$ qi de afin). Cmd este vorba de fructe, ele vor fi zdro-
bite mai Pntii qi vor f i introduse in ap8 in momentul <,la aceasta a
inceput sB fiarbii, pentru ca sa se pistreze vitamina C. Fructele de
mice$ vor fi tinute la fiert numai 10 minute, cele de afin 30 minute.
Pentru fructele de citing se va folosi metoda infuziei.
MACERAREA sau pl5mideala la rece este operatia de extracfie in
care drogul este mentinut in contact cu solventul (api, alcool etc.) un
timp anumit, dupii care solutia se separs. Timpul de extracfie variazii
pentru extracfia apoasg intre 30 de minute qi 6 ore, iar pentru extraqia
alcoolicii, la tincturi, intre 5 qi 10 zile. Timpul mai scurt c'? macerare
in mediul apos este justificat prin faptul d,datorit8 substantelor extrase,
preparatul poate fi invadat de microorganisme.
Fructele de afin se preteazii atit la decoctie cft $i la macerare. In
acest ultim caz ele vor fi tinute in ap8 rece tirnp de 6 ore. fn timpul
extragerii se agitii din cind in cfnd. Dup8 trecerea t i i p u l u i indicat,
maceratul se strecoari prin tifon sau vati $i s e amesteci cu sirop in
cantittitile utilizate in cazul infuziei sau decocqei.
DIGESTIA sau plimiideala la cald este o vari'antii a maceriirii, in
sensul cB se face la cald, la temperatura de '40-60C. fn acest mod se
prepari unele uleiuri medicinale, ca cele de muqetel si sun5toare. La
extractia prin digestie se folose~tebaia de apii Pn fierbere, peste care se
tine timp de 2-3 ore vasul in care se aflii drogul impreunii cu uleiul.
La sfirsit uleiul se strecoars, se pune In vase de capacitate mici si se
piistreazil la rece.
In cazul solutiilor' apoase, indiferent de metoda folositti, se va pre-
para numai cantitatea de extract ce urmeaza s i fie distribuitii in urms-
toarele 24 ore. Pin5 la administrare, extractul va fi piistrat la rece si
in tuneric.
In scop preventiv, tratamentul cu extract de plante medicinale se
utilizeazi la inceputul primiiverii, in golurile de cules qi la sfirqitul sezo-
nului activ, respectiv atunci cind aceste plante, sau altele cu un con-
tinut asemiiniitor, lipsesc din natur5. El va fi continuat o perioadi cit
mai lungi (cel putin 3 administriiri la interval de o siptiiming) pen-
tru ca efectul salutar asupra familiilor de albine s i fie cit mai substan-
tial. Privitor la acest efect, s-a constatat cii un sirop cu extract de ceapii
(25 g la 1 1 sirop), distribuit de 2 ori pe sgptgminii in portii de cite
200 ml, a avut ca rezultat dublarea vietii albinelor. Un rezultat .asem&
ngtor a fost obtinut cind s-a folosit un extract dintr-o combi-
natie de plante : sunitoare, coada ~oricelului,gilbenele, izmi qi muqetel,
amestecate in piirti egale (cite 20 g de fiecare, pentru administrare
siptiiminalii la 10 familii de albine).
In scop terapeutic, extractul de plante medicinale se administreazi
csncomitent cu medicamentele specifice (cu Fumidil B in nosemozi, cu
teramicins in loc5) el avind ca scop si rezultat potentarea efectului aces-
tor medicamente.

126
Ansxa 1

LEGEA SANITAR-VETWINARA ; MASURI GENERALE PENTRU


DEPISTAREA, P R m N I R E A $1 COMBATEREA BOLILOR
INFECTOCONTAGIOASE 31 PARAZITARE ALE ALBINELOR

Art. 1 . Asistenla sanitar-veterinar5 a farniliilor de albine, pre-


cum si controlul sanitar veterinar asupra circulatiei acestora $i a pro-
duselor apicole, se asigura de catre personalul tehnic a1 circumscriptii-
lor veterinare, cu sprijinul cercurilor apicole ale Asociatiei cresciitori-
lor de albine.
Art. 2 . Pentru a se efectua un control sisternatic asupra stirii
sanitarr! a familiilor de albine, precurn qi pentru avertizare in cazul
tratarnentelor fitosanitare, conducgtorii unitfitilor agricole socialiste si
apicultorii cu stupine personale sfnt obligati ca pin5 la data de 20 ia-
nuarie a fiec5rui an, s5 declare la consiliile populare locale familiile de
albine pe care 1e posed5 si locul unde este amplasat5 stupina.
Detinatorii de stupine din sectorul socialist si sectorul gospod8-
riilor populatiei care practic5 stupgritul pastoral sint obligati ca in ter-
men de 24 ore de la mutarea stupinei pe teritoriul unei noi localititi
sfi anunte consiliului popular respectiv locul unde se afl5 amplasat8
stupina ~i adresa la care pot fi gisip proprietarii lor.
Cornitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare,
vor inscrie stupinele localnice in registrul agricol $i vor tine separat
evidenta stupinelor amplasate temporar pe teritoriul lor, cu ocazia
stupzritului pastoral
Art. 3. Detinfitorii de familii de albine sint obligati s5 solicite
aprobarea medicului veterinar de circurnscriptie atunci cind doresc s8
vind8 sau sfi transporte pe raza aceleia~icircumscriptii materialul bio-
logic apicol - familii ,de albine, roiuri, mgtci. Aprobarea se va da pe
baza examipsrii situatiei sanitar-veterinare din stupina furnizoare.
f n cazul cind doresc s i transporte sau sfi vindfi material biologic
apicol pe raza altei circumscriptii veterinare, detin8torii de familii de
albine trebuie s5 posede certificate sanitar-veterinare de transport,
eliberate de circmscriptia sanitar-veterinar5, prin care s5 se ateste
c5 materialul biologic apicol provine din stupine care nu sint puse sub
restrieii sanitar-veterinare.
Certificarea s5n5tZitii, respectiv a indemnitatii de boli infectocon-
tagioase ~i parazitare a stupinei, este valabilfi timp de 30 zile, calcu-
late din ziua elibefirii. DacA acest termen a fost depfi~it,familiile de
albine inscrise in certificat nu mai pot circula f5r3 hnoirea certificirii
.pentru alte 30 zile. Reinnoirea se face pe verso certifieatului, inscriin-
du-se urmitoarea clauz8 :
,,Certificatul se reinnoie~tepe 30 zile, la data de . . . . . ."
(semngtura $i tam pi la)
Eliberarea certificatului sanitar-veterinar de transport, precum ~i
prelungirea certificiirii, se face de catre medicul veterinar a1 circum-
swiptiei sanitar-vetwinare pe teritoriul : ciireia se aflii stupina - la acea
.datb, care este obligat in acest scop sli controleze toate familiile de al-
bine din stupina respectivg.
Art. 4. Detiniitorii de albine care transport3 produse apicole pen-
tFu comercializare in piete, trebuie s3 posede carnete de siinlitate pen-
tru stupinele ce 'le posedii, conform modelului L.v. 6-18 (Partea a V-a),
vizate trimestrial de catre medicul veferinar a1 circumScriptiei fn raza
d r e i a este amplasat; stupina respedivli. f n cazul cfnd intr-o stupinii
apare o boa13 supusii restrictiilor sanitar-veterinare, medicul veterinar
de circurnscriptie va r e t ~ a g ecarnetul de siinstate pentru stupina res-
pectivfi, pin5 la ridicarea m3surilor restrictive, notind in carnet -
sub semniiturg $i ~tampilir- data retragerii si data reinnoirii valabilitiitii
acestuia.
Art. 5. fn fiecare an se va face examinarea stiirii sanitare a fa-
miliilor de albine prin controale periodice, generale ~i partiale. Con-
troalele periodice generale vor fi fgcute de 2 ori pe an, in lunile apri-
lie $i septernbrie. Controalele periodice partiale vor fi facute nurnai la
efectivul farniliilor de albine deplasate la masivele melifere fn cadrul
stup5ritului pastoral.
Controalele periodice generale $1 partiale ale familiilor de albine
vor fi executate de cfitre medicul sau tehnicianul veterinar de circum-
scriptie, cu sprijinul cercurilor apicole A.C.A.
Cu ocazia acestor examene, personalul sanitar-veterinar va instrui
deQnMorii familiilor de albine asupra obligatiilor ce le revin in pro-
blemele de creytere ~i aparare a sanatiitii familiilor de albine.
fn unitlitile agricole socialiste, incadrate cu petsonal veterinar
propriu, examinarea periodicil a farniliilor de albine revine acestui
personal, care are obligatia s3 anunte medicului veterinar de circum-
scriptie rezultatul examinarii.
-4rt. 7. Materialul biologic apicol (familii de albine, roiuri, rllgtci
etc.) livrat la export va f i fnsotit de certificatul sanitar-vekrinar care
sA ateste indemnitatea acestui material sub raportul bolilor transmisi-
bile la albine.
Art. 8. Loturile de miere livrate de cgtre unitiitile de conditio-
nare pentru consurn intern sau pentru export vor fi insotite de certifi-
cat sanitar-veterinar emis de catre medicul veterinar inspector de
stat, Pn baza buletinului de analizii eliberat de catre un laborator de
specialitate, din care sii rezulte cii mierea corespunde conditiilnr de
calitate si este Liberi de germeni ai bolilor transmivibile la albine.
Art. 9. Pentru a asigura s5n5tatea familiilor de albine gi pentru
a evita riisplndirea bolilor infectocontagioase, conduciitorii unitatilor
agricole socialiste si ai altor organizatii care se ocup5 cu apicultura,
preeurn si apicultorii cu stupine personale, sint obligati s5 respecte o
serie de reguli.

REGULI OBLIGATORII DE CRESTERE

a. stupinele vor fi infiintate gi dezvoltate fn m5sura in care re-


sursele melifere locale asigur5 necesarul de hran2 pentru intretinerea
familiilor de albine ;
b. familiile de albine vor fi mentinute in permanen@ in stadiul
de familii puternice, in m5sur5 s5 opuna bolilor o rezistent5 natural5
cit mai mare. Pentru a evita sl5birea familiilor de albine se vor lua
masuri pentru preintimpinarea roitului natural, iar inmultirea pe baz3
de roiuri artificiale va fi practicata numai in primul semestru a1 anu-
lui, folosind in acest scop m5tci imperecheate ;
c. familiile de albine vor fi mentinute in stare activil prin prac-
ticarea - la nevoie - a stupAritului pastoral gi prin hriniri de stimu-
lare executate in special primsvara, inajntea primului cules principal
~i vara, dup5 ultimul cules ;
d. se va stimula instinctul de a cl5di faguri, lufndu-se m b u r i ca
fiecare familie de albine s5 creascfi anual cel putin 3-5 faguri arti-
ficiali, in aga fel incit in cel mult 3 ani s5 se inlocuiascg toti fagurii
din cuib ;
e. familiile de albine vor fi asigurate in tot timpul anului cu re-
zerve suficiente de miere in cuib. Prim5vara $i vara proviziile de miere
din cuib nu vor scadea sub 6-8 kg miere, iar la intrarea in iarnil ele
vor f i de cel putin 12 kg. Completarea rezervelor de hran5 in vederea
iernilrii va fi executata pin5 la data de 15 septembrie ;
f. pentru iernarea in bune conditii a familiilor de albine, cuibu-
rile vor fi reduse numai la fagurii ce pot fi bine acoperiti de albinele
existente si vor fi bine impachetati, folosind materiale izolatoare care
s5 absoarba excesul de umiditate.
In perioada de iernare se va evita deranjarea familiilor de albine
prin interventii nejustificate din partea apicultorului sau prin zgomote
produse de motoare, pilsiri etc. Tot in acest scop, stupii vor fi prevazuti
cu gratii la urdinig impotriva patrunderii goarecilor.

REGULI OBLIGATORII DE IGIENA

a. amplasarea stupinelor se va face in locuri uscate, adgpostite


de vint, insorite in perioada de iarn5 gi uqbrite in timpul verii. Stupii
vor fi a~ezaticit mai distantati unii de altii, cu urdini~urileorientate
c5tre sud, ridicati de la sol gi usor inclinati in fat8 ;
b. xratra gi cabana stupinei, precum si toate cildirile aferente uni-
t5tii apicole vor fi pastrate in cea mai perfects ordine si curatenie.
c. procurarea materialului biologic apicol - familii de albine,
roiuri, m5tci - va fi f5cut5 numai din stupine sin3toase, atestate ca
atare prin certificat sanitar-veterinar in cazul cind se procur3 de pe
raza altei crcurnscriptii sanitar-veterinare ;
d. activitatea de ingrijire sau de control a familiilor de albine se
va incepe cu familiile puternice $i s5nitoase, lisindu-le la urmi pe cele
slabe sau bolnave ;
e. apicultorul va lucra in halat sau salopet3 de culoare deschisli,
i$i va dezinfecta mlinile, echipamentul $i uneltele de lucru ori de cite
ori vine in contact cu familiile de albine bolnave $i de asemenea, dupi
terminarea activit5tii zilnice in stupini. In dotarea fiecirei stupine tre-
buie s5 existe materialele necesare pentru manipularea familiilor de al-
bine in conditii de igienEi $i anume : alcool sanitar, s5pun $i detergenti ;
f. se interzice mutarea de albine, faguri, diafragme, hr5nitoare
sau a podiqorului din stupii infectati in stupi considerati indernni ; in
stupinele s5n5toase trecerea materialului biologic sau a echipamentului
apicol de la un stup la altul va fi redus5 la strictul necesar ;
g. fiecare stupin5 trebuie s i dispuni de adspitori proprii, capa-
citatea acestora fiind proportional5 cu num5rul familiilor de albine
existente in stupin5 ;
h. dupli extragerea mierii se va urmiri ca fagurii s5 fie introduqi
tot in stupii de unde provin ; extragerea centralizata a mierii este per-
mis3 numai in cazul in care stupinele din care provin fagurii adu$i
pentru extractie sint indemne de boli infectioase supuse declargrii
obligatorii ;
i. pentru asigurarea rezervelor de hran5 destinate iernirii se vor
folosi faguri cu miere proveniti numai de la familiile de albine sEin5-
toase ; nu se recomandi folosirea mierii de man5 pentru iernarea fami-
liilor de albine ;
j. stupii utilizati pentru ad3postirea familiilor de albine trebuie
s3 fie corespunz5tori acestui scop, in misur3 sli mentinil iarna clldura
degajat3 de albine, s i impiedice vara transrniterea cildurii solare in in-
teriorul lor $i s5 asigure spatiul necesar dezvolt5rii maxime a unei
familii de albine ; stupii vor fi bine intretinuti, f i r 5 cr5p5turi care
s5 permit5 patrunderea ploii $i a d5un5torilor sau care s5 favorizeze
furti~agul;
k. se interzice folosirea stupilor proveniti din alte stupine f5ri a
fi in prealabil dezinfectati ;
1. se recornand5 ca stupii s5 fie dezinfectati in fiecare an, operatie
care se va face toamna pentru stupii de rezervi $i primsvara pentru
stupii in care au iernat albinele ; dezinfectia curenti a stupilor se va
face prin curatirea mecanic5 $i imb5ierea in solutie de form01 2-4/0,
ln solutie fierbinte de soda caustic5 2-5% sau de carbonat de sodiu
(sod3 calcinat5) 5%, dupi care stupii vor fi aerisiti timp de 24 ore, SPA-
lati abundent cu ap3 qi uscati ;
rn. inventarul apicol se va curata qi dezinfecta dupi fiecare intre-
buintare, dupa cum urmeaza :
- extractorul de miere, presele de ceari, topitorul solar $i restul
inventarului mecanic folosit la extragerea mierii f cerii, se vor dezin-
fecta cu solutie fierbinte de carbonat de sodiu 3-5 /o ;
- halatele ~i migtile se vor dezinfecta prin fierbere intr-o solu-
tie de carbonat de sodiu 2% timp de 30 minute ;
n. in afar5 de ceari qi propolis, toate resturile rezultate de la
c ~ r s t i r e astupilor qi a inventarului apicol se vor arde ;
o. albinele moarte, g h i t e pe fundul stupilor sau in fata acestora,
vor fi adunate vi arse ;
p. in depozitele de pastrare a produselor apicole, in halele unde se
prelucreazg produse apicole, in n~agazinele ~i pietele unde se desfac
aceste produse, se vor respecta urm2toarele dispozitii ;
- produsele apicole vor fi t r a n s p ~ ~ t a t~i
e pastrate Pn ambalaje
igienice, bine inchise, pentru a fi ferite de accesul albinelor ;
- ferestrele vor fi previzute cu plas2 de sirmi sau cu tifon ;
T . confectionarea fagurilor artificiali Pn scopul comercializirii se
va realiza nurnai in unitiiti autorizate de inspectoratele sanitar-vete-
rinare judetene, apartinind Asociatiei crescitorilor de albine ; confec-
tionarea fagurilor artificiali de c5tre persoanele particulare in scopul
comercializirii ~i in ateliere neautorizate este interzisi.
In atelierele pentru confectionarea fagurilor artificiali trebuie sa
se respecte urmitoarele reguli :
- primirea vi depozitarea cerii se va face intr-o camera izolati5
de restul atelierului ;
- toate inciperile atelierului vor avea pardoseala impermeabili
gi dispozitive de aerisire previzute cu site care s i impiedice intrarea
albinelor sau altor insecte ;
- cladirea atelierului va fi inzestrat5 cu instalatii de a p i ~i ca-
nalizare racordate la reteaua oragului ; incaperile atelierului se vor
pistra in permanent5 curate ~i vor fi dezinfectate Pn fiecare lung ;
- ceara din care se confectioneazi fagurii artificiali trebuie s i
fie sterilizati in prealabil, prin mijloace termice sau chimice ;
- personalul va avea in mod obligatoriu echipament de protectie
(halat, bonetB $i cizme de cauciuc), care va fi intretinut curat ~i dezin-
fectat siptamha1 ;
- personalul care primevte vi manipuleazi ceara pin2 la intro-
ducerea ei in sterilizator ua fi altul decit acela care manipuleazi ceara
sterilizata ~i fagurii artificiali ; intre aceste doui sectoare se va evita
orice contact in misura s5 favorizeze transmiterea agentilor patogeni
de la fagurii reformati la fagurii nou produgi ;
s. prelucrarea reziduurilor de cear5 (bo~tin;) se va face numai in
centre special amenajate in acest scop, apartinind Asociatiei crescato-
rilor de albine, care s i fndeplineascZi normele de igiena corespunzA-
toare, pentru a nu contribui la difuzarea bolilor la albine ;
t. fagurii de rezervii vor fi tinuti in spatii inchise, sub protectia
unor substante insecticide care sii asigure conservarea lor la adiipost de
invazii parazitare.
REGULI OBLIGATORII PRIVIND PRACTICAREA STUPARITULUI PASTORAL
Stupgritul pastoral va fi practicat cu respectarea urm~toarelor
dispozitii :
a. stupinele vor putea fi transportate numai in baza certificatului
sanitar-veterinar de transport, precurn $i a autorizatiei de stupgrit
pastoral, eliberatii de Comisia judetean5 de baz5 melifer5 $i stuparit
pastoral cu consultarea obligatorie a inspectoratelor sanitar-veterinare
ale judetelor interesate. Autorizatia de stupgrit pastoral este valabil5
numai pentru sursa de cules $i vatra mentionat5 in cuprinsul ei ;
b. familiile de albine cu sernne clinice de boli contagioase nu pot
fi deplasate in pastoral decit dupii vindecarea lor ; stupinele infectate cu
boli infectocontagioase ~i parazitare supuse declaratiei obligatorii nu
pot practica stupiiritul pastoral decit dup5 ridicarea restrictiilor sani-
tar-veterinare ;
c. numsrul stupilor instalati pe o vatrii nu va dep5qi 100 familii la
masivele melifere din piiduri si 50 familii la culturile agricole. La ma-
sivele melifere din pgduri, distanta dintre 2 vetre va fi de cel putin
50 m, cind stupii fac parte din aceeaqi stupinii si de cel putin 100 m,
cind stupii apartin unei stupine diferite. La culturile agricole, distanta
dintre stupine va fi de cel putin 100 m cind stupii fac parte din aceeavi
stupinii ~i de cel putin 300 m cind stupii apartin unor stupine diferite.
Arnplasarea unei stupine Pn raza de zbor a albinelor apartinind
altor stupine (intre aceste stupine $i sursa de cules) este interzis5.
A~ezareastupilor se va face de manierii neregulaa, oferind sufi-
ciente puncte de reper, pentru a evita ratiicirea albinelor de la un
stup la altul ;
d . se vor lua m5suri pentru prevenirea furtivagului, cliutind ca
in perioadele lipsite de cules s5 nu se lucreze la stupi decit seara sau
cind timpul nu permite zborul intens a1 albinelor. In aceste perioade
se vor reduce urdiniyurile la roiurile $i la familiile slabe.

MASURI GENERALE PENTRU COMBATEREA BOLILOR INFECTO-


CONTAGIOASE 91 PARAZITARE LA ALBINE
Bolile infectocontagioase $i parazitare la albine sPnt urmgtoarele :
Bolile puietului: loca americanii, loca europeanii, puietul in sac ~i
puietul viiros (ascosferoza).
Bolile albinelor adulte : paratifoza, septicemia, paralizia, boala
neagr5 sau boala de p5dure, nosemoza, acarapioza $i amibioza.
Bolile mixte (ale puietului si albinelor adulte) : aspergiloza (pu-
ietul pietrificat) $i varrooza.
Pn cazul aparitiei bolilor infectocontagioase ~i parazitare la albine,
conduc5torii unit5tilor agricole socialiste si ai altor organizatii care au
stupine, precum ~i apicultorii cu stupin5 personal5 sint obligati sii asi-
gure tratarnentul familiilor de albine bolnave si sii ia toate mssurile
pentru a impiedica rgspindirea bolilor respective.
Art. 10. Dintre bolile infectocontagioase si parazitare ale albine-
lor, loca americans, loca europeang, acarapioza, nosemoza clinics si
varroza sint boli supuse declaratiei obligatorii si restrictiilor sanitar-
veterinare.
Art. 11. Pentru combaterea acestor boli se vor lua urmgtoarele
mgsuri de ordin general :
a. detinlitorii familiilor de albine, precurn ~i alte persoane care
iau cuno~tintgde aparitia uneia din bolile infectocontagioase supuse
declaratiei, sau care bznuiesc existents acestor boli, s h t obligati ca in
termen de cel mult 24 ore sli anunte, pe orice cale (verbal, telefonic
sau in scris) comitetul qi respectiv biroul executiv a1 consiliului popular
local sau circumscriptia sanitar-veterinarl ;
b. comitetele $i respectiv birourile executive ale consiliilor popu-
lare locale, Pndatli ce vor lua cunostintg de ivirea la albine a unor boli
supuse declargrii se vor interesa dacs medicul veterinar a fost anun-
tat, iar dacg aceasta nu s-a fscut, vor lua miisuri pentru anuntarea
acestora flirli intirziere ;
c. pins la sosirea medicului veterinar, comitetele $i respectiv bi-
rourile executive ale consiliilor populare vor dispune urmstoarele
mgsuri :
- izolarea imediatg a stupinei contaminate, interzicind accesul
altor apicultori si persoane strliine de stupin8 ;
- interzicerea scoaterii de familii, roiuri, mgtci sau a inventa-
l ~ l u iapicol din stupina contaminat& precum ~i introducerea de mat+
rial biologic apicol din alt5 stupin8 ;
- interzicerea scoaterii din familiile bolnave si mutarea in alte
familii a fagurilor cu puiet, miere sau plisturs, a albinelor, a hr5nitoa-
relor etc. ;
- interzicerea punerii in locuri accesibile albinelor a oricgrui
material nedezinfectat in prealabil, care a venit in contact cu familiile
bolnave ;
- luarea de mlisuri pentru combaterea furtisagului ;
d. medicul veterinar de circumscriptie, imediat ce este anuntat de
ivirea unei boli declarabile la albine, este obligat s5 se deplaseze la
stupina in cauzli, unde va executa exarnenul sanitar a1 familiilor de
albine bolnave pentru stabilirea diagnosticului.
h cazul in care semnele clinice nu permit stabilirea unui diag-
nostic precis, medicul veterinar va recolta probe de material patologic
si le va trimite la laborator ; aceste probe constau din portiuni de fa-
guri cu puiet, avind dimensiunea de 10/15 crn - h cazul bolilor puie-
tului -, 40-50 albine bolnave - in cazul albinelor adulte - qi faguri
plus albine in cazul bolilor mixte.
Probele expediate la laborator vor fi insotite de o adres3 in care
se va mentiona : detinatorul familiilor de albine bolnave, adresa lui,
numlirul familiilor de albine din stupins, data aparitiei bolii, cum se
manifests, precum qi data recoltzrii materialului patologic.
Art. 12. fn cazul constat5rii uneia din bolile supuse declaririi obli-
gatorii, medicul veterinar de circurnscriptie va lua urm5toarele milsuri :
a. declari stupin;] contaminata ~i o pune sub restrictii sanitar-
veterinare, interzicind :
- deplasarea stupinei ;
- vinzarea de material biologic (familii cle albine, roiuri sau miitci) ;
- aducerea cle familii de albinc s5nStoase ;
- instrainarea inventarului apicol.
h. complcteazS !nSsuri!e luate de comitetul si respectiv biroul
executiv a1 consiliului popular, esalnineaz5 intregui cfectiv de familii
de albine din stupins, pentru identificarea farniliilor bolnave, stabi-
leste mzsurile de combatere s i ul'rnSrc~te aplicarra tratamentelor cc
se impun ;
c. dclirnitrazii, in jul-ul stupinei atinse de boal5, o zonii de obser-
vatic cu raza dc 3 lm, identific5 familiile de albine existente in
aceasta zon5, le controleaz5 din punct de vedere sanitar ~i pune in ve-
dere detin5torilor acestora s5 aplice cu strictete m5surile de profilaxie.
Art. 13. Tratamentul medicamentos pentru combaterea bolilor
infectoeontagioase si parazitare sf \-a aplicn inti-egului efectiv de albine
din stupina respectivii, iar in cazul locei americane, acarapiozei si varro-
ozei tratamentul preventiv se va extinde si asupra tuturor familiilor de al-
bine existente in teritoriul cu raza de 3 km din jurul focarului de boa15
Familiile slabe care nu pot valorifica tratimentul, vor fi unite h a -
iilte de tratamcnt - in cazur cind sint suficient de active - sau vor
f i distruse.
r.
?e vor resr,~\~t:l int:!crr.:li dozcle de medicament stabilite prin in-
sti.ucl:i~~ni, cvitindu-s~> t tit supradozirile, rit si subdoz5rilc.
Pcnt1.u ob! incr~:! ! Inor vindcc51.i (wmpletc s i durabile, 1-r3tnrnentul
meclicamentos va f i insotit in mod obligntnriu cu m5suri si7eciale de
igicnz, i::.ivincI c!istru:_r'~.~~aiagwilor r:u puiet bolnav, t.rani.vnzal-ea albi-
nclor, ~.eforma!.c;~ f?g~:i.ilor, c I v i ! ~ f ~ ~ ! i ; !stupilor contaminati ~i a tutu-
ror obiectelor care au venit in contact cu ei etc.
Art. 14. Pentru lichidarea unor focare de loc5 american2, acara-
pioz5 > i varroozi, in cazul cind diagnosticul a fost confirmat si prin
examen de laborator, la propunerea inspectoi-atului sanitar-vetcrinar
judetean, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare poate s5 dis-
puni distrugerea familiilor de albine bolnave in urmatoarele situatii :
- cind boala apare pentru prima datii in tar3 ;
- cind apar cazuri sporadice de boa15 Pntr-o zon5 considerats
pin5 atunci indemn5 de boala respectiv5 ;
- cind familiile de albine sint slabe ;
- cind fami!iile de albine s h t afectate concomitent $i de alte boli.
Distrugerea familiilor de albine se face prin sufocare cu fumul
rezultat din arderea sulfului.
111 afara cazurilor de mai sus, care impun distrugerea familiilor
in totalitate, in combaterea locei americane qi europene se va recurge
~i la distrugeri partiale, aplicate fagurilor cu puiet bolnav.
Anexa 2

NORMATIVUL PRIVIND STABILIREA $I SANCTIONAREA


CONTRAVENTIILOR LA LEGEA SANITAR-VETERINARA

Nerespectarea prevederilor stabilite prin ,,Norme $i m&suri sani-


tar-veterinare", anexe la Legea sanitar-veterinar5 nr. 6011974 consti-
tuie contraventii, care sint sanctionate potrivit Decretului nr. 253 din
10 iulie 1978, publicat in Buletinul Oficial a1 R.S.R. nr. 62 din 15 iulie
1978, din care extragem urmfitoarele prevederi, adaptate la sectorul
apicol :
Art. I . Constituie contraventii la normele sanitar-veterinare $i
se sanctioneazg urmitoarele fapte :
A. Cu amend5 de la 200 lei la 500 lei :
5. manipularea produselor apicole in conditii neigienice.
B. Cu amend&de la 500 lei la 1 000 lei :
2. nerespectarea normelor de igieng in spatiile de recoltare, depo-
zitare qi yalorificare a produselor apicole ;
3. organizarea sau efectuarea transportului de familii de albine $i
produse apicole in alte conditii decit cele stabilite prin norrnele sani-
tar-veterinare ;
6. neanuntarea imediat5 a aparitiei sau a suspiciunii unor boli
transmisibile la albine, precum $i instrainarea sau valorificarea fami-
liilor de albine bolnave sau suspecte de boal5.
C. Cu amend5 de la 1 000 la 2 000 lei
1. nerespectarea normelor sanitare veterinare privind adgpostirea,
hranirea qi ingrijirea farniliilor de albine ;
5. nerespectarea m5surilor sanitar-veterinare stabilite pentru
transportul familiilor de albine sau produselor apicole, Pn scopul evi-
t5rii difuzgrii bolilor epizootice ;
8. impiedicarea organelor sanitar-veterinare de stat de a-$i exer-
cita atributiile legale cu privire la verificarea sSn3t5tii familiilor de al-
bine sau a conditiilor de prelucrare, depozitare, transport $i valorifi-
care a produselor apicole.
D. Cu amendii de la 2 000 lei la 3 000 lei :
1. neinstituirea mAsurilor de carantin5 in termenele ~i in condi-
tiile prevrlzute in normele sanitare veterinare, deplasarea familiilor de
albine aflate in carantin5, far5 acordul organelor sanitare veterinare ;
2. neaplicarea mZsurilor stabilite pentru prevenirea $i combaterea
bolilor infectocontagioase qi parazitare transmisibile In scopul asaniirii
stupinelor si evitirii introducerii unor astfel de boli in efectivele fami-
liilm de albine s5n8toase ;
5. nerespectarea conditiilor sanitar-veterinare, previzute in eon-
ventii sau alte reglementzri, cu privire la importul, tranzitul qi exportul
de material biologic sau produse apicole, precum qi neefectuarea caran-
tinei profilactice a materialului biologic apicol provenit din import.
Pentru toate aceste contraventii amenzile pot fi aplicate si per-
soanelor juridice.
Art. 3. Constatarea contraventiilor qi aplicarea sanctiunilor se
fac prin proces verbal incheiat de cgtre medicii veterinari inspectori de
stat din cadrul Ministerului Agriculturii qi Industriei Alimentare ~i din
reteaua sanitarg veterinari a consiliilor populare.
Ministerul Agriculturii qi Industriei Alimentare poate imputernici
s2 constate ~i s5 sanctioneze contraventiile sanitare veterinare qi perso-
nalul ineadrat la alte ministere sau organe centrale, cu acordul condu-
cerilor acestora.
Art. 4 . fmpotriva procesului verbal de constatare a contraventiei
qi aplicare a sanctiunii se poate face plingere in termen de 15 zile de la
comunicare. Plingerea suspend5 executarea.
Art. 5 . In cazul contraventiilor pentru care se prevede o amendi
pin2 la 1 000 lei, plingerea se solutioneaz5 de :
a) Inspectia de stat sanitar-vete13inar5 din Ministerul Agriculturii
qi Industriei Alimentare, pentru contraventiile constatate de catre per-
sonalul Ministerului Agriculturii qi Industriei Alimentare sau de Empu-
ternicitii in acest scop din alte ministere ~i organe centrale ;
b) Sefii inspectoratelor sanitar-veterinare judetene, pentru con-
traventiile constatate de personalul din reteaua sanitar5 veterinar5 a
consiliilor populare.
In cazul contraventiilor pentru care se prevede o amend5 de pesk
1.000 lei, plingerea se solutioneaz5 de judec5toria in a cirei raz5 terito-
rial5 a fost s 2 v i r ~ i t icontraventia.
Art. 7 . Faptele previzute la art. 1 constituie contraventii nurnai
daca nu sint sgvirqite in astfel de conditii incit, potrivit legii penale.
sint considerate infractiuni.
A n e x a 3:

NORMATIVUL PRIVIND PROTECTIA ALBINELOR


JMPOTRIVA INTOXICATIILOR CU PESTICIDE

Pentru a proteja familiile de albine impotriva intoxicatiilor cu pes-


ticide, Ministerul Agriculturii ~i Industriei Alimentare, Ministerul Econo-
rniei Forestiere ~i Materialelor de Constructii si. Comitetul pentru Pro-
blemele Consiliilor Populare au emis la data de 4 iulie 1980 Ordinul'
comun nr. 7611163132, publicat in Buletinul Oficial a1 R.S.R. nr. 63 din
5 august 1980, in care se prevsd urmstoarele m5suri :
1. Unitiitile agricole ~i silvice care coordoneaz8, executs sau bene-
ficiazti de tratamente fitosanitare cu pesticide, personalul care particips
la aceste tratamente, detiniitorii de familii de albine, sint obligati sii ia
toate mgsurile necesare pentru prevenirea intoxicatiilor la familiile d e
albine potrivit prevederilor prezentului ordin.
2. Tratamentele cu pesticide asupra culturilor agricole, plantatiilor
pomicole ~i a piidurilor se vor desfii~urain perioade de timp cit mai
scurte, care n u vor putea d e p 5 ~ izece zile consecutive pentru o cultur5.
agricols sau un trup de p5dure ~i care vor fi anuntate apicultorilor ast-
fel incit acestia sii poatii proteja familiile de albine prin Pnchiderea sau
indepiirtarea stupilor pe intervale de timp cit mai reduse cu putintii.
In caz de timp nefavorabil, ccntrele de protectie a plantelor vor
reprograma tratamentul ~i vor reanunta h r i o a d a in care acesta se va
executa.
3. Tratanlentele fitosanitare cu pesticide asupra culturilor ~i plan-
tatiilor pomicole se vor executa numai pe baza avertiziirilor scsise, emise
de statiile de prognozri ~i avertizare ~itransmise unitatilor agricole socia-
liste care au in administrare, in folosintii sau in proprietate terenurile
cu culturi agricole ori plantatii pomicole.
In cazul efectuiirii aviotratamentelor cu pesticide, centrele de pro-
tectie a plantelor vor comunica in scris (scrisoare recomandats, tele-
grams confirmats etc.) unitstilor agricole beneficiare, cu cel putin 5
zile inainte, zilele ~i suprafeele pe care se vor executa aceste tra-
tamente.
4. Este interziss aplicarea pesticidelor, cu exceptia celor atestate
prin mentiunea de pe ambalajul lor c5 sint netoxice pentru albine, asu-
pra culturilor agricole entomofile, pomilor fructiferi sau principalelor
specii forestiere melifere (salcim, tei) aflate in faza de inflorire, precurn
si asupra arborilor forestieri de aliniament aflati fn perioada de exuda-
tie a manei.
De asemenea, este interzisii aplicarea de pesticide pe suprafetele d e
teren agricole aflate la mai putin de 1 km - cind tratamentele se exe-
cut2 cu mijloace terestre - qi la mai putin de 3 km - in cazul aviotra-
tamentelor - de pgduri formate din specii melifere, de livezi si de cul-
turi agricole entomofile aflate in faza de inflorire.
In acest scop, in apropierea acestor surse melifere, agricole sau
silvice, se vor amplasa numai culturi care nu necesit2 tratamente cu
pesticide in perioada cind sursele melifere mai sus amintite infloresc. De
asemenea, culturile agricole entomofile cu inflorire concomitentii vor fi
amplasate cft mai grupat fntre ele sau in apropierea masivelor silvice
rnelifere sau livezilor care Pnfloresc in aceea~iperioad5.
In mod exceptional, in caz de atac masiv a1 viespei prunelor ~i
merelor, omizilor defoliatoare si a altor diiuniitori care produc pagube
deosebit de mari culturilor agricole, plantavilor pomicole si piidurilor,
se pot executa tratamente cu pesticide si in perioada de inflorire, cu
aprobarea prealabilii, dat4 pentru fiecare culturii, plantatie pomicolii sau
trup de ptidure, de ciitre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare
- Directia productiei de cereale qi plante tellnice sau Departamentul
Silviculturii - Inspectia pentru protectia qi paza piidurilor, dupG caz.
5. Tratamentele fitosanitare cu aeronave se vor executa numai
dac5 viteza vintului este sub 5 m/sec. $i temperatura nu depiise~te25'6.
Personalul aeronavelor va asigura etanseitatea dispozitivului de
inchidere a duzelor de lestare gi va acvona cu grij5 acest dispozitiv, ast-
fel incit pesticidele sB ajungii numai pe suprafetele prev5zute a fi tratate.
Se interzice survolarea culturilor agricole entomofile, plaritatiilor
pomicole sji a p5durilor fn stadiul de inflorire, de c5tre aeronavele care
elrecut5 tratamentele fitosanitare.
6. Dup5 efectuarea tratamentelor cu pesticide asupra culturilor
agricole, plantatiilor pomicole $i a p5durilor, unitgtile care execut: sau
beneficiaz5 de tratamente fitosanitare sint obligate sii asigure distru-
gerea, denocivizarea sau indepsrtarea resturilor de solutii ~i pulberi to-
xice, precum ~i a apelor reziduale.
7. Unit5tile agricole si silvice care execut5 sau beneficiazii de tra-
tamente fitosanitare cu pesticide sint obligate :
a) s5 asigure instruirea personalului care particip5 nemijlocit la
executarea tratamentelor fitosanitare, inclusiv a comandantilor de aero-
nave, asupra m5surilor necesare pentru protectia albinelor fmpotriva
intoxicatiilor cu pesticide ; procesul verbal de instruire va fi semnat de
persoana care a efectuat instruirea si de persoanele instruite ;
b) s5 asigure ghidarea de la sol a aeronavelor, prin personal dotat
cu fanioane, pentru delimitarea progresivg a suprafetelor ce se trateazti ;
c) s% inrjtiinteze in scris sau prin not5 telefonic5, cu cel putin 5
zile inainte de inceperea tratamentului, birourile, respectiv comitetele
executive ale consiliilor populare comunale, orHsenesti sau municipale,
dup5 caz, pe teritoriul carora se g5sesc suprafetele ce urmeaz: a fi tra-
tate precurn $i cele ale ciiror limite teritoriale se aflii la mai putin de
5 km de aceste suprafete, cornunicfnd urm5toarele date :
- locul unde se aplic5 tratarnentul ;
- data inceperii si durata tratamentului ;
- denumirea produsului folosit $i remanenta acestuia ;
- metoda de aplicare - prgfuire, stropire, aerosoli - qi mijlocul
cu care se execua : avion, elicopter, mavins tractatii, mavin5 purtaa,
aparat carosabil, aparat portabil.
8. Persoanele fizice care aplicg tratamentele fitosanitare in gospo-
dgriile individuale au urmitoarele obligatii :
a) s i administreze pesticidele numai pe timp lini~tit,fAr5 vint qi
numai asupra culturilor agricole entomofile sau pomilor fructiferi care
nu se afl5 in stadiul de inflorire ;
b) s i coseasci sau sti smulgi buruienile Inflorite din grtidina sau
livada supus5 tratamentului cu pesticide inainte de inceperea acestui
tratarnent ;
c) s5 anunte despre aplicarea tratamentului fitosanitar In gospo-
d k i a individuali, cu cel putin 2 zile inainte de Inceperea acestuia, pe
toti apicultorii care au stupinele situate pe o razh de 1 km f a t i de locul
unde se efectueaz5 tratamentul cu pesticide.
9. Birourile, respectiv comitetele executive ale consiliilor populare
comunale, o r 8 ~ e n e ~ sau
t i municipale, dup5 caz, vor lua mhsuri pentru
anuntarea in scris, cu cel putin 2 zile inainte, sub semnitura de luare
la cunoqtint8, pe toti detinstorii de stupine situate in raza teritorialh
a localititii, precurn qi circumscriptia sanitar-veterinar5, despre locul,
data fnceperii ~i mijloacele cu care se executii tratamentele cu pesticide.
10. Unittitile socialiste cu sector apicol $i apicultorii cu stupine
personale au urmitoarele obligatii :
a) s2 anunte biroul, respectiv comitetul executiv a1 consiliului
popular comunal, orii~enescsau municipal, dupi caz, pe teritoriul caruia
se afli stupina, locul de amplasare a acesteia, perioada utilizarii vetrei
de stupinh, numsrul familiilor de albine, sediul sau adresa detinatorului
de familii de albine, precum ~i sediul ori adresa la care acesta urmeaza
s5 fie anuntat In cazul efectuarii unor tratamente fitosanitare ;
b) s5 inchidi sau sii indepsrteze la o distant5 de peste 5 km de
suprafetele supuse tratamentului familiile de albine atunci cind au fost
anuntati ori au aflat pe orice alt5 cale despre efectuarea tratamentelor
fitosanitare asupra culturilor agricole, plantatiilor pomicole ~i piidurilor
situate in apropierea stupinei.
Intervalele de timp in care este necesar ca familiile de albine sB
fie fnchise sau Indepirtate, tinindu-se seama de toxicitatea $i remanenta
pestiddelor folosite, stnt cele prevazute fn anexa la prezentul ordin ;
c) s i sesizeze imediat, in scris, circumscriptia sanitar-veterinar5 pe
raza c5reia este situat5 stupina in cazul producerii intoxicatiilor la fa-
rniliile de albine.
11. Medicii veterinari de circumscriptie sint obligati :
a) sZi controleze daci unitatile socialiste sau persoanele fizice cu
gospodirie individual& care executg sau beneficiaz5 de tratarnente fito-
sanitare cu pesticide, asigurti indeplinirea mgsurilor de prevenire a in-
toxicatiilor la familiile de albine, previzute tn prezentul ordin ;
b) sh convoace, In termen de 24 ore de la anuntarea cazului de
intoxicatie la familiile de albine, comisia de constatare, care va fi for-
mati din medicul veterinar - in calitate de pregedinte - delegatul
centrului de protectie a plantelor din zong sau a1 inspectoratului silvic
judetean, dup5 caz, precum si delegatul filialei judetene a Asociatiei
cresci4torilor de albine.
Ancheta sanitar-veterinarg se va face in prezenta delegatului uni-
tatii care a beneficiat de tratamentul fitosanitar ~i a detin5torului de
stupi afectat, pentru ca partile s2 poat5 expune pretentiile sau obiec-
tiile lor, care vor fi consemnate in procesul verbal.
Cfnd intoxicatia se produce din cauza unui tratament cu pesticide
aplicat fntr-o gospod2rie personalg, la anchets va participa un repre-
zen tant a1 acestei gospod5rii.
In cazul in care nici unul din delegatii convocati pentru a face
parte din comisie nu se prezintg la data stabilitii, medicul veterinar de
circumscriptie este obligat s5 execute, in prezenta unui reprezentant
neutru, ancheta sanitar-veterinarg ~i s5 incheie procesul verbal de con-
statare in termen de 3 zile de la data cind a fost anuntat de producerea
intoxicatiei, mentionind totodat.3 si modul cum a fost fBcut5 convo-
carea delegatilor absenti.
Procesul verbal incheiat de comisia de constatare va trebui s5
cuprindi4 :
- confirmarea sau infirmarea intoxicatiei chimice si stabilirea
cauzelor ~i imprejuririlor in care s-a produs ;
- indicarea eventualilor vinovati ;
- evaluarea prejudiciului cauzat.
In cazul cind diagnosticul de intoxicatie cu pesticide nu poate fi
stabilit numai prin mijloace clinice, se va solicita unui laborator specia-
lizat in identificarea pesticidelor efectuarea examenului toxicologic, in
care scop comisia va recolta si va trimite probe de albine moarte sau in
agonie, probe de miere, de faguri cu p5stur5, de faguri cu puiet c5p5cit
si necipgcit, plante, frunze si flori suspecte de a contine substante to-
xice, furnizind totodata date privind natura toxicului incriminat si
simptomele constatate la familiile bolnave. Jumgtate din probele recol-
tate vor fi sigilate qi pastrate timp de 90 zile de medicul veterinar, in
vederea unor eventuale expertize.
12. Directia sanitar-veterinars din Ministerul Agrieulturii y.i In-
dustriei Alimentare va comunica in fiecare an Departamentului silvi-
culturii si directiilor generale judetene pentru agricultur5 ~i industrie
alimentars lista laboratoarelor specializate 4n decelarea gi identificarea
pesticidelor.
13. Inc5lcarea prevederilor prezentului ordin atrage, dupa caz,
rgspunderea penal& contravenQonal5, disciplinars, material5 sau patri-
monial& potrivit legii, a celor vinovati.
14. Prezentul ordin intr5 in vigoare la data publicgrii in Buletinul
Oficial a1 Republicii Socialiste Rombnia.
15. Pe data intr5rii in vigoare a prezentului ordin isi inceteaz5
valabilitatea ordinul Ministerului Agriculturii ~i Industriei Alimentare
nr. 211/1967 si Instructiunile anexe nr. 98545/1969.
ANEXA

cuprinzind intervalele de timp necesare pentm indepilrtarea sau inchiderea stupllor


in functie de natura pesticidului folosit

fn cazul substantelor erbicide :


- numai in timpul tratamentului, in cazul erbicidelor sistemice de sol pe
I ~ a z 5de atrazin, simazin, monolinuron (Aresin) etc. ;
- pentru 48 ore, in cazul erbicidului 2,4-D.

In caeul substantelor fungicide :


- pentru 24 ore la tratamentul cu pesticide pe baz5 de captan (Merpan,
Orthocid), zineb (Perozin, Dithane 2-78), dinocap (Karathane), mancozeb (Dithane
M-45), pirazofos (Afugan), benornil (Benlate, Fundozol), carbendazin (Derosal), metil
tiofanat (Topsin M-70), sulf (sulf pulbere, sulf muiabil), sgruri de cupru (oxiclorur&,
sulfat) etc.

In cazul substantelor acaricide :


- pentru 24 ore la tratamentul cu acaricide pe baz5 de dicofol (Kelthane,
Dicofol, Milbol), neoron (Acarol, Neoron), omite (Omite), clorfensol (Ovotran, Avex,
Polacaricidol) gi binapacril (Acricid) ;
- pentru 48 ore la tratamentul cu acaricide pe baz5 de dinobuton (Acrex)
sau clorfenamidina (Fundal, Galecron).

In cazul insecticidelor organo-clorurate :


- pentru 24 ore la tratamentul cu Metoxan sau Pinetox ;
- pentru 72 ore la tratamentul cu pesticide pe baz5 d e DDT (Detox,
Duplitox), lindan (Lindatox), HCH (Hexacloran), Kelevan (Despirol) etc.

In cazul insecticidelor carbamice :


- pentru 72 ore In cazul tratamentelor cu pesticide pe bazg de carbaril
dSevin, Carbatox), hidroclorurs de cartap (Padan) etc.

In cazul insecticidelor organo-fosforice :


- pentru 48 ore la tratamentul cu pesticide pe baz5 de malation (Carbetox),
triclorfon (Danex, Dipterex, Clorofos, Polfosclor), DDVP (Nogos, DDVP, Vapona);
- pentru 72 ore la tratamentul cu pesticide pe baz5 de dimetoat (Sineratox,
Bi-58, Dimevur), etion (Sintox, DEF), etil $i metil paration (Selefos, Wofatox), etc.
Anexa 4

NORMATIVUL PRIVIND SITUATIA IN CARE SE POATE


APROBA DISTRUGEREA FAMILIILOR DE ALBINE
$1 ACORDAREA DE DESPAGUBIRI

Pentm prevenirea epizootiilor, organele sanitar-veterinare pot


ordona distrugerea familiilor de albine $i acordarea unor despilgubiri
compensatorii. Conditiile in care se aplic5 aceasti misur5 sint aprobate
prin Decretul nr. 262 din 10 iulie 1978 a1 Consiliului de Stat, publicat
in Buletinul Oficial a1 R.S.R. nr. 62 din 15 iulie 1978. Aceste conditii,
respectiv cazurile ~i situatiile in care poate fi aprobati distrugerea fa-
miliilor de albine sint urmitoarele :
a. In cazul bolilor cu caracter exotic - ,,acarapioza, precum ~i al-
tele ce vor fi stabilite ulterior de Ministerul Agriculturii ~i Industriei
Alimentare" - in situatia aparitiei unor f o ~ a r ecare nu au evoluat sau
care au fost eradicate pe teritoriul @rii noastre.
b. In cazul locei americane, & situatia :
- cind apare un focar primar intr-un teritoriu liber de boa15 ;
- cind tratamentul este ineficace, farniliile de albine fiind sl5-
bite de boa15 sau afectate concomitent ~i de alte boli.
In vederea compensiirii daunelor provocate prin distrugerea farni-
liilor de albine, ordonati de organele sanitar-veterinare, se pot pliti
despsgubiri, din fondurile de combatere a epizootiilor prev5zute in bu-
getele consiliilor populare judetene $i a1 municipiului Bucuregti.
Beneficiaz: de aceste desp5gubiri unititile cooperatiste gi o b ~ t e ~ t i ,
precurn gi persoanele fizice deonatoare de familii de albine.
Despiigubirile se acord5 pe baza constat5rilor gi evaluirilor fscute
de comisii formate din secretarii birourilor executive ale consiliilor
populare, delegatii organelor financiare ale acestora si medicii veteri-
nari inspectori de stat.
Nu se acordi despigubiri celor care nu au respectat misurile le-
gale pentru prevenirea introducerii de boli transmisibile in efectivul
apicol sau au anuntat cu Cntfrziere imbolnivirea, precurn ~i celor care
nu au respectat misurile de combatere stabilite, in baza legii, de orga-
nele sanitar-veterinare. De asemenea, pierd dreptul la despigubiri qi
sPnt pasibili de sanctiunile previlzute de lege cei care, in mod fraudulos,
deplaseazi stupinele din zonele de carantin5 sau le introduc in astfel de
zone, contrar milsurilor stabilite de comandamentele epizootice.
C U P R I N S
-
pag.

Cuvin t inainte 3
Introducere 5
Notiuni sumare de patologie general8 7
Agenti patogeni 7
Mijloace organice de ap5rare 11
Bolile bacteriene 13
Loca americani 13
Loca european5 24
Paratifoza sau salmoneloza 32
Septicemia 34
Bolile virotice 36
Puietul 'in sac 36
Paralizia albinelor 38
Boala neagri 39
Boala neagri congenital5 40
Boala neagri sau boala de p5dure 41
Alte virusuri 43
Bolile micotice 47
Ascosferoza (puietul v5ros) 47
Aspergiloza (puietul pietrificat) 53
Melanoza 56
Bolile parazitaye 57
Nosemoza 57
Amibioza 67
Acarapioza 68
Varrooza 73
Alte acarioze 81
Brauloza 84
Galerioza 87
Bolile necontagioase 92
Puietul ricit 92
Diareea albinelor 93
Anomaliile mritcilor 95
intoxicatiile a1 binelor 98
Tntoxicatii de origine natural5 98
Intoxicatii provocate 101
Tntoxicatii cu substante fitosanitare 101
Intoxicatii de natur5 industrial4 107
In toxicatii medicamentoase 108
Paraziti diver.r;i .ri dusmani ai albinelor 110
Ins~cte 110
P5sGri 114
Marnifere 115
Profilmia bolilor la albine 117
Consideratii generale 117
Utilizarea plantelor medicinale in patologia apicolii
Anexa 1 127
Legea sanitarli-veterinarti ; mlisuri generale pentru depistarea,
prevenirea si combaterea bolilor infectocontagioase ~i parazitare
ale albinelor
Anexa 2 135
Normativul privind stabilirea ;i sanctionarea contravenfiilor
la legea sanitarti veterinarti
Anexa 3 137
Normativul pivind protecfia albinelor impotriva intoxicafii-
lor cu pesticide
Anexa 4 142
Normativul privind situatiile On care se poate aproba distru-
gerea familiilor de albine ;i acordarea de desptigubiri

Tipfirit ln atelierele poligrafice ale


E D I T W INSTITUTULUI
I N T W A T I O N A L DE TEHNOLOGTE
$I ECONOMIE APICOLA
AL APIMONDIA
BucureSti I, ~ d ~.i c u s u ~ unr.
i 42
Id -=www
-*.e- -*-a-
'?I
$
Cn

1
3 ' I

3
9
h.
0:
t,

h i - -
- J,
62
PC
la
$2
Ka
;g
5
Bo
4
a
la