Sunteți pe pagina 1din 323

' ' yde-circa 40.

000 p
\
i
r T
< *noas tnicire este p r a c t i c a l din pasiune in Rornbnirl
sbahe de diferite profesii plecdnd de la muncitori, tirani, preoti.
profesori, medici, cercetatori, scriitori gi rnulte alte categorii socio-profesinnaln
i n tara noastra exist2 astazi 975,062 mii farnilii de albine, din care pys-, -- ._
$g6sesc i n proprietate privata gi care inregistreaZfpndin?l de cregtere
7
II Este adevarat c i pdna i n anul2000 s-a inre istrat o scadere a efect~veoi cu cir~

,'.,. . ...'. ....... "'W. -


w u l t u r i i , ~ i d w i l o gi
r Dezvoltirii Rh&d- d e s f i g o a m itate continua pen
'omovarea practicarii apiculturii prin cursuri de specialitat ~ t judetele
e tirii.
lrganizarea cursurilor are ca scop profesionalizarea practicarii apiculturii gji
.e$rereaefectivului de familii de albine detinute de un apicultor la minimum 100 familii,
-3 ge n r r m a i . ~ I ~ l b i ncate sunt i n medie i n prezent pe detinator. i n rnedie i n
plnii la 18 kg m ! pe familia de albine, 200 g polen, circa 230 g

iadel presupune
bogat~rea gi perfectionarea cunogtintelor.
i n s i g i biologia albinei dar gi a tehnologiilo
pului, ne permitem s i va recomandam
,,Rominia apicola". Toti cei care doresc
r i indeletnicire sunt invitati sii apeleze la
ASOClATlA CRESC NE DIN R O M A N I A C ~ ~ ~competent- -: drc
are
legal de rr--ezentar Lreselor acestora la toate hihliri
I
LOOZ
I
I
MANUALUL APICUL TORULLJI

P
I
Autorii lecfiilor edifiei a VI-a a MANUALULUI APICULTORULUI
din 1986, tipBritB in 50.000 exemplare, au fost: Vasile ALEXANDRU ing.
zootehnist. Constanla ANDRE1 biolog, Constantin ANTONESCU apicultor,
1 , f ' . t , :" Ionel BARAC ing. zootehnist, Paul BUCATA biolog, VasilicaCIOCA farmacist,
,,
. . , .. , Ion C ~ R N Uing.agronom dr., Ecaterina CONSTANTINESCU biochimist,
, - * Constantin CULEA ing. t.c.m., Maria DRAGAN biolog, Grigore FOTA ing.
:. . . horticultor, Nicolae FOTIl ing. agronom , Elena GROSU biolog, Elena
,

r . :. . . - HOCIOTA ing. horticultor, N.V. ILIE$IU apicultor Cristina MATEESCU


, ,
1.:- biochimist, Aurel MALAIU ing. zootehnist, Eugen MARZA ing. zootehnist,
-,

1:. '
,.
Ilie OCRADA med. veterinar, Elena PALO$ farmacist. Elena SAVULESCU ing.
t.c.m., Mihaela SERBAN biolog (redactor coordonator), Elisei TARTA ing.
'

1
, -'.., .
agronom, Sorin VERNESCU biolog $i Traian VOLCINSCHI ing. zootehnist.

Pe coperta a IV-a reproducem un fragment din CUVANTUL ~ N A I N T Ela edifia


6) a manualului semnat de regretatul Prof.univ.dr.ing. VECESLAV

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romfiniei


ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN
ROMANIA (Bucureyti)
Manualul Apicultorului / Asociaiia Cresciitorilor d e
Albine din Rominia - Ed. a 9-a. - PLoie~ti:LVS Crepuscul,
2007
ISBN 978-973-7680-30-3

638.1

Autorii actuali ai lecfiilor din MANUALUL APlCULTORULUI edifia


a IX-a din 2007 sunt: Vasile ALEXANDRU ing. zootehnist, cercetitor
ytiinJific, lone1 BARAC ing. zootehnist, cercetitor ~tiintific, Maria
DRAGAN biolog, cercetitor vtiintific, Grigore FOTA ing. horticultor,
cercetgtor vtiinfific, Elena GROSU biolog, cercetAtor vtiinfific, membrii
colectivului de patologie a albinelor din 1.C.D.Apiculturi Bucureyti,
Cristina MATEESCU dr. biochimist, cercetitor ~tiintific,Aurel MALAIU
ing. zootehnist, cercetitor vtiinfific, Eugen MARZA ing. zootehnist,
cercetitor vtiinfific, Nicolae NlCOLAlDE ing. zootehnist, Mihaela
SERBAN biolog, cercetitor ~tiintific,Elisei TARTA ing. agronom.

Desenele: Florin STEFUREAC

2
MANUAL UL APICULTORULUI
CUV~N~ TN A I N T E
Chiar ~i in epoca Internetului ~i a integra'rii in U.E.
,,MANUAL UL APICUL TORULUI"
ra'mdne carte de ca'pa'tiii!

Apicultura, aceasta frumoasii indeletnicire este practicata din pasiune


in Rominia de circa 40.000 persoane de diferite profesii plecind de la
muncitori, @rani, preofi, profesori, medici, cercetiitori, scriitori gi multe alte
categorii socio-profesionale.
in pra noastra exist2 astiizi 975,062 mii familii de albine, din care
peste 99% se regasesc in proprietate privat2 gi care inregistreazii o tendinfii
de cregtere. Este adeviirat cii pin5 in anul 2000 s-a inregistrat o sciidere a
efectivelor cu circa 230 mii familii de albine care s-au aflat in proprietatea
statului, respectiv I.A.S. gi unitafi silvice, cAt gi a fostelor C.A.P-uri.
Asociafia Cresc5torilor de Albine din Rominia cu sprijinul Ministerului
Agriculturii, PBdurilor gi Dezvoltiirii Rurale desfr'goara o activitate continua
pentru promovarea practicgrii apiculturii prin cursuri de specialitate in toate
judefele prii. Organizarea cursurilor are ca scop profesionalizarea practiciirii
apiculturii gi cregterea efectivului de familii de albine definute de un apicultor
la minimum 100 familii, fa@ de numai 22 familii albine cit sunt in medie
in prezent pe detinstor. in medie in Romiinia se realizeazii piing la 18 kg
miere pe familia de albine, 200 g polen, circa 230 g ceara ~i circa 20 g :
propolis.
Prezenta edifie a ,,Manualului apicultorului" - a IX-a, ne
inva@ ce sii facem gi ce nu trebuie s5 facem in stupin5 gi in atelier sau
laborator.
Adaptarea la noile condifii de dupii aderare presupune efort vi
perseveren@ inclusiv in munca de documentare pentru imbogafirea gi
perfecfionarea cunogtintelor.
Dat fiind specificul APICULTURII prin insiigi biologia
albinei dar gi a tehnologiilor de exploatare gi valorificare a produselor
stupului, ne permitem sii v5 recomandiim ,,Manualul apicultorului"
precum gi periodicul ,,RomAnia apicol5". Tofi cei care doresc sincer
.yi dezinteresat s8 sprijine aceasta milenara indeletnicire sunt invitafi
s2 apeleze la ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN
ROMANIA care are competenfa ~i dreptul legal de reprezentare a
apicultorilor ~i intereselor acestora la toate nivelurile.
COMITETUL DIRECTOR AL ASOCIATIEI
CRESCA~TORILORDE ALBINE DIN R O M ~ I A
3
P
xolau!qlu p.qnja!n l ! q ~ r o n n J ~ ! 8 o ~nnq~y!y3a
o~q !nun oa,rau!fuaur
I S aAa!ur ap arlo3an ap oarau!iqo 'prnspur punq UJ 'prn;?lsu gnanpurpd
1nlnda2uj ol ap p2uj a ~ a ~ $ r o ~gploodun s am3 'pluapunqo noj3au
ap a~jar2asn3 'ar?fiiaur ajuold n3 an!sDur auoz noun oana!dordu
UJ alr?nl!s puldnls ap anlan ad au!qp ap nol!ul!uroJ ~ a n o s ~ l d u r ~
.allrods alozydo 1zf3npordpulfqo s I S s a p ap gi!puo3 rol!ou
ps~!nja!nordnsps al!qodm a!unalnd !!l!uc~[apoa.mz!1oan nrjuad
rolauzqln ! y ( i n 8 q narapan uj lnlnuro n!juatuajtr! pnnsamu !our
a3 uj a3 ulp lvupdo D 'alo3!dn nol!!l3npord narapps pfupasuo3
p u p n !!.rnjln3!.180 annsagau nol!nnuaAal n anoolnn u~ oaraund
nr~uad2olafaup[ !!rpfu@ap I S nol!rnppd !!.qf!r[ap w arnur~~z n3
'saln3 ap alnrnjou ,rolasrnsar !!rampar nnnspiu ad ' l a ~ s v
.au!qlw ap rol~!~!uro[naroj10~~3p n,r~uadnrtzi~unan?/b a1
llnur ap nu a.1~3ad ./ol!!i!puon n :,uoa r l p ~ap !rpnn8!sn nainqsa3au
ap ajnu!ur,ralap alunirodur! ap l!qasoap !otr alnuoproo3 ad rzlwsuj
as ado3 !8olouyal !S !nrzspur aundur! au!qlo ap rol~u~!urt?[t?a~r!(in8u~
'o!alsa3n aarnz!zu!y3 ap 'lo!,mds ~ r j 'IS ! ! A I z ] ] ~ ~na,rv3!j3nrd
!A~D
ap ajn3$pour prnspur punq trj '!zpisn ap aprnlnu al!!i!puo~
.!a!l!uruJp urnsuo3 ap p.rnsanau
pL/DAY ap AOlaAAr3ZZLl L3a.rn]nurnnn ap nau!pnl!jdn 2p p / ~ 8 2 naa /
najnjlun pcrliuaur psjodarnl8a,rojnn!San1~z!unl3no aplizpow u!rdaro3!
ap arnur npurtzu un-njzr!p alnurno[ !!l!zdn/'uj pu!nia!nzron 'pzoaqnaj
ann3 an!8olo!q ajaurnou pdnp ~alo/!n!1.7np.moSpJsap !.tj 1~3n.rjuj
!nLu ala3 alnpos a1313asu! arju!,rd pmatzgs as 'pjv!n ap rnltzpoiu
.!L/awuo ap aznjnoldxa I S a/!/i,r8uj arool!tzia!n alln ap xaqasoap a
alau!qlo '?pasod al a , m ~ad a3!8olo!q .ro/!ig~!,rnln~!jrndn arn
-aloqdn !!i~izponda~nrrruas~rjrout1 !ii:jd
n narau!iqo !S aujqlu ap ro~~~~!iuoJoa,ro~lonzap un ap tin lnu!uira!ap nu anu,:, ,,. -,
n!jo~a8;7nI S ~nl;a!lar'nw!l2 pu!n!,rd a!idao.m ap !!i!puoo n3 lnu!i 'un!qnunp b!:; i:
:.,:
-ojodnnn lnliods uj !!rpi oa,roz7tu!s ap aln,riz3!sn al!qn.roilq[ ap uqasoap ..).,-:.... <..c
I
;, ?: :A
alurtunu !!f!puo.3 L I ~ !rtz8nalaur ajsann ad jnjlonzap n-s !S !a!inlndod aln ?,:,;.I
.; . ?,. ~
!r!i!uja/apu! !yJ2n !nur 3/33 u!p nun a j s iolau!q/n i?lia/~ann i
lpn/.snouu ~ uuI ;, :;*;. i
.a/on!urod-or8b ;i,:1. :-
MANUAL UL APICUL TORUL UI

fn prezent, prin tehnologii speciale, apicultorul poate pregiiti


familiile de albine pentru valorificarea culesurilor de primiivarii,
menfinerea acestora in stare activii in perioada de varii, cregterea de
albine tinere gi asigurarea rezewelor de hranii de calitate in sezonul de
toamnii pentru buna organizare a ierniirii albinelor. Toate acestea sunt
etape deosebit de importante in ingrijirea familiilor pentru satisfacerea
conditiilor necesare pregiitirii albinelor in vederea valorifica'rii superioare
a resurselor melifere dinjora spontana' yi cultivatii.
De asemenea, adiipostirea yi intretinerea familiilor de albine in
diferite sisteme de stupi cu volum reglabil care sii permitii dezvoltarea in
cursul anului de unitiiti biologice puternice cu spatii suficiente pentru
depozitarea culesurilor de nectar acumulate, constituie un factor important
pentru obfinerea unor producfii mari de miere.
fntrefinerea diferentiata' a familiilor de albine potrivit condifiilor
pe care le oferii zonele bioapicole din tars noastrii are, de asemenea, o
importanfa' deosebitii in economia apicolii intrucdt asigurii, pentru Jiecare
tip de cules, o metodologie specificii de intrefinere a albinelor ce diferii
in mare miisurii, ca perioadii de timp gi tehnicd de lucru, la stupinele
amplasate in zona de stepii fa@ de stupinele situate in zona colinarii sau
de munte.
Pentru sporirea productiei apicole in zonele in care dezvoltarea
familiilor de albine nu se coreleazii cu injorirea plantelor melifere
ce asigurii realizarea principalelor culesuri de nectar din zonii, un
rol important in corectarea acestei situafii il are practicarea tuturor
procede-elor de intretinere a albinelor. Acestea au rolul sii asigure
dezvoltarea familiilor potrivit cu evolutia resurselor melifere in
vederea valorifica'rii in cele mai bune conditii a culesului de nectar
din zona respectiva'.
Cunoagterea evolufiei sezoniere a familiilor de albine
gi aplicarea corectii in producfie a tehnologiilor de cregtere gi
intretinere a familiilor de albine reprezintii, in timpurile noastre,
unul din factorii principali care pot asigura dezvoltarea acestora
in scopul valorifica'rii culesurilor yi realiza'rii de produse apicole
corespunziitor resurselor melifere existente gi potenfialului productiv
a1 albinelor autohtone.
MANUALUL APICULTORUL UI

lecfia 1. Imporfanfa cregferii albinelor


Din cele mai vechi timpuri, albinele au avut un loc important in evolutia
viefii pe piimiint. inca din indepirtatele ere geologice aparitia albinelor - in
cadrul unor complexe ~i complicate procese evolutive - a insemnat, fir3 indoialii,
dobiindirea acelui rol pe care-] au qi astiizi ~i anume de agenti polenizatori ai
plantelor ce acopereau ecosistemele zonale ~i continentale. Marea riispiindire pe
care o cunosc in prezent rasele de albine denot5 o accentuatii capacitate de adaptare
a acestor insecte la cele mai variate conditii de relief, climii ~i vegetatie. intre
albine ~i plante s-a creat o legiiturii indisolubil5 pe care savantul francez GASTON
BONNIER a sistematizat-o astfel: ,,Albinele au nevoie de flori ca sii triiiascii Si
florile au nevoie de albine ca s5 rodeascii". Aceast5 afirmafie face ca albina, in
traditia ca ~i in istoria actualii, sii aibii intiiietate printre insectele utile.
0 privire retrospectivi asupra istoriei omenirii evidenfiazii cii omul s-a
legat de albinii din cele mai vechi timpuri ciind el era un culegiitor de miere ~i
inc5 nu cre~teaalbine Iiingii adiipostul lui. Prezenfe ale acestor culegiitori de miere
se mai inalnesc yi astiizi in societiitile umane mai pufin evoluate, ca de pildii in
zone din Asia sau Africa. Este de observat c i in cadrul istoriei cre~teriianimalelor,
albinele se constituie ca una dintre primele viepitoare pe care omul qi le-a apropiat
pentru a obtine prefioasele produse, mierea ~i ceara. De aceea nu este deloc greqit
ciind se afirmii cii istoria omenirii se intrepiitrunde organic cu istoria apiculturii.
Suficiente date istorice, arheologice, lingvistice, etnografice qi folclorice
atest2 cu prisosinp o asemenea intrepiitrundere de-a lungul mileniilor ~i piin5 in
zilele noastre.
Chiar dacii, in comparafie cu alte specii, albina - datorit5 particularitiitilorei
biologice - prezintii un foarte puternic caracter conservator in sensul c5 interventia
omului in viafa ~i activitatea ei nu se poate petrece deciit in acord cu instinctele
speciei - solid consolidate genetic - totu~iputem remarca interesul ~i preocuparea
omului de a cunoa~teqi exploata aceastii harnici insect5. De regulii la animalele
domestice principalele trei elemente ce definesc ,,artificializarea totalii" in scopuri
produc$vgscreyterii acestor specii sunt: ad5postu1, hrana ~i inmulfirea. La albine
artificializarea paflialii a ad2postului prin stupul cu rame mobile,
cii fagurele in care albina desGqoar5 activitifi specifice este
MANUALUL APICULTORULUI

Fig. I - Evolufia ad~postului


familiilor de albine: stup primitiv - stup sistematic

Atunci ciind ne referim la albine denumim familia - o activitate bine sudatg


qi organizat5 instinctual dup5 reguli riguroase caracteristice ~i altor insecte sociale
ca de pild5 hrnicile - pentru c i albina singuri, in afara familiei, nu poate tr5i.
in privinp hranei, albina manifesti un puternic conservatorism preGciind
nectarul ~i polenul florilor ca hran5 glucidic5 respectiv ca hran5 proteic5. Astfel,
hrinirea artificial5 dirijati nu cuprinde deciit foarte putine preparate bazate in
principal pe zah5rul industrial ca atare sau invertit. Ciit despre nutrifia artificial5
proteic5, utilizarea inlocuitorilor de polen nu a cunoscut o generalizare d e ~ s-a i
dovedit c5 Gina de soia, drojdia de bere inactivati qi laptele praf degresat pot
suplini in parte deficitul de polen din naturi.
Referitor la inmultirea albinelor, aceasta se realizeazi pe cale natural5
artificializarea produciindu-se numai in cazul roirii artificiale ~i a ins%miin@rii
artificiale (deci controlati) a mitcilor ~i cu toate c5 este o metodi bine pus5 la
punct nu se utilizeazg in practica largi aviind mai mult importanti in lucr5rile de
cercetare ~tiintifici.
Sintetiziind rolul ~i importanta albinelor in economia qi viata oamenilor
trebuie s i precizim c i apicultura este inainte de toate o important5 ramuri a
agriculturii care prezinti interes atst din punct de vedere economic ~i social pentru
produsele directe ce se obtin de pe urma cre~teriilor, ciit yi ecologic ca urmare a
poleniz5rii plantelor entomofile in urma c5reia se realizeazi rezervele de hrani
pentru existenta albinelor, p5s5rilor qi mamiferelor, precum qi a semintelor cu un
rol cheie in perpetuarea ~i supraviefuirea plantelor. e e ~
'g.* P.
MANUAL U L A PICUL TORULUI

Importanta albinelor in ecologie

Asigurarea unui mediu inconjurBtor sinatos impune obligatia de a conserva


resursele naturale tinind seama de raportul ce exist5 intre conservarea nealterat5
a acestor resurse gi ins8gi existenfa oamenilor. Albinele pot fi considerate resurse
biologice de important5 vital5. Prin polenizarea plantelor spontane gi cultivate
- proces in urma cgruia se produce fecundarea $i ca atare formarea semintelor,
legumelor gi fructelor - albinele au un rol esential in perpetuarea gi deci
supraviefuirea a sute de mii de specii care formeaz5 vegetatia Terrei. Din surse
anorganice gi energie solar3 in plante se creazg, prin fotosintezti, materie organics,
iar din aceasta s-a format gi se formeaz5 stratul de sol fertil gi se produce hranii
pentru insecte, piisiiri, mamifere gi alte vietuitoare.
Aceste relafii ecologico-trofice sunt esentiale pentru existents noastra gi
pentru mediul inconjurstor. Dac9 vrem sii pastr5m nealterate in continuare aceste
relatii in inl5nfuirea gi dependenla lor logics $i necesari, trebuie s5 mentinem
apicultura ca ramur; importantil a activitsfii umane. Mai mult, cu inteligenf5, cu
prevedere gi adresant5 prospectiv5 trebuie sii cream toate conditiile pentru apiculturi
in vederea conserv5rii gi dezvoltarii nerestrictive a poten{ialului national apicol.
Organisme specializate ale ONU au agezat albinele pe locul al IV-lea intr-o clasificare
a senzorilor poluBrii mediului. DesGgurindu-gi activitatea pe o raza de zbor de
circa 3 km (albina acopera o suprafats de circa 2.500 ha) la diferite in5ltimi fat5 de
sol gi ca urmare a interceptsrii elementelor poluante mai ales pe cele din aer, din
ap5 gi din plante (noxe industriale, noxe rutiere, pesticidele, particule radioactive)
care influenfeazii negativ viata gi activitatea acestora prin intoxicare manifestat5
evident intr-un mediu nociv, albinele devin senzori ai polu5rii mediului.
Creyterile economice, sporurile demografice trebuie obligatoriu insofite de
cregteri tehnologice gi de dezvoltari industriale accelerate. Graba yi necorelarea au
determinat accentuarea poluarii mediului astfel c5 unele procese de degradare a
naturii au inceput sfi aib5 un caracter ireversibil. Puse in evident5 de ,,Clubul de la
Roma" intr-un raport inca din anul 1960 ce se intitula ,,Limitele cregterii", acesta
atr5gea atentia asupra epuizarii resurselor energetice obtinute din combustibilii
fosili (petrol gi cgrbune) ca gi acutizarea polusrii aerului, apei gi solului cu efecte
receptate de albine.
c5 albinele constituie un element important de echilibru
ocrotirea, protejarea gi cregterea lor conform unor tehnologii
constituie un postulat ce nu mai trebuie demonstrat.
8
MANUAL UL APZCULTORUL UI
Importanta economici a creyterii albinelor
Manifestarea accentuat5 a instinctului de acumulare a hranei la albine face
ca familiile s5-gi adune, prelucreze gi depoziteze, in sezonul activ, rezerve de hran5
(miere qi polen) in cantitsti care depii~escnecesarul de consum in sezonul rece.
Mierea qi polenul excedentare sunt recoltate qi utilizate de crescatorii de albine
in limite rationale, astfel c5 in familii se las5 suficiente cantit5ti de hran5 pentru
buna traversare a iernii. Legat de rolul economic al apiculturii trebuie pornit de
la adev5rul c&nectarul qi polenul acumulat in florile plantelor constituie o resurs5
natural5 care, far&prezenfa albinelor s-ar irosi neexisthnd pAn5 in prezent o metod5
eficient5 de preluare. Tot astfel nici exudatele dulci ale unor afide gi cele care apar
la unele specii vegetale nu ar putea fi valorificate in absenfa albinelor.
Producfia total5 de miere obfinut5 in anul 1996 Pn @rile CEFTA (Cehia,
Slovacia, Polonia, Ungaria ~i Slovenia) a fost de 40,5 mii tone. Romhnia este o
far5 cu o producfie medie multianual5 de 10- 15 mii tone ce o situeaz5 pe unul din
primele locuri din Europa.
Mai importanti ins5 decht productia direct5 de miere, cear5 gi alte produse
este cregterea recoltelor agropomicole ca urmare a polenizirii culturilor, cregtere
care este insotit5 de importante sporuri calitative de seminte, legume gi fructe.
S-a dovedit c&prin polenizarea cu albine sporurile cantitative de recoltii
(produse agroalimentare) dep5qesc valoric de circa 30 de ori valoarea produselor
directe (mierea gi ceara). in conditiile intensivizirii agriculturii prin mecanizare
gi chimizare, entomofauna spontan-polenizatoare dispare treptat, astfel c5
albinele dobhndesc rolul de unic agent polenizator pentru numeroase culturi
(arbori qi arbugti fructiferi, leguminoase-furajere, plante tehnice ~i oleaginoase,
seminceri legumicoli, etc.). De aceea interesele agricultorilor, pomicultorilor,
legumicultorilor converg cu cele ale apicultorilor qi cooperarea lor trebuie s5 se
desfigoare in conformitate cu afirmatia conform c5reia ,,albina este aliatul cel mai
loial gi statornic al agriculturii". Estimiiri economice evidenfiazg c5 in condifiile
farii noastre expresia valoric5 a sporurilor de seminte, legume gi fructe obtinute
ca urmare a poleniz5rii cu albine, se situeaz5 anual la nivelul a sute de miliarde de
lei.
MANUALUL APICUL TORULUI

Importanta social5 a apiculturii

Datoritii particularit5filor pe care le prezintii, cregterea albinelor are un


important rol social fiind o indeletnicire care, pe Iiing5 realizarea unor venituri
materiale, asigurii posibilitatea ca cei ce indr5gesc albinele sii petreac5 timpul liber
in naturii intr-un mod pl5cut gi reconfortant, condifii pe care alte foarte purine
preocup5i-i le pot oferi.
Dacii privim din punct de vedere material yi mai indeaproape lucrurile,
rezulti cZi apicultura este o meserie exact5 gi durii pentru exercitarea ciireia cei ce
o practicii trebuie sii aib5 calitiifi fizice gi morale deosebite, precum gi o pregiitire
profesionalii corespunziitoare.
Acei care practicii apicultura in p r a noastr5, gi sunt peste o sut5 de mii de
persoane, apaqin tuturor categoriilor sociale constituind o mas5 de oameni extrem
de eterogenii care define un numiir foarte diferit de familii de albine. Astfel cei
care posedii un numiir mic de familii de albine gi aceqtia sunt foarte numerogi,
indriigesc albinele gi aqteapti de la apiculturii o pl5cut5 ocupare a timpului liber qi
uneori bucuria obfinerii unui fagure cu miere. Pentru ei apicultura nu constituie
numaidecst o meserie chiar dacii mulfumitii cunogtintelor teoretice pe care le
posed5 sunt buni practicieni.
Detiniitorii unui numiir mai mare de familii de albine practic5 apicultura
ca semi-profesionigti penttu ca s5-gi realizeze, de pe urma acestei indeletniciri,
completarea mijloacelor de existent5. in aceste conditii cunogtintele de teorie qi
practic5apicol5 le sunt necesare in vederea realiziirii unui cadru tehnic corespunziitor
nevoilor pe care le reclamii activitatea respectiv5.
Pentru cei care igi propun sii tr5iascii ins5 din veniturile pe care le obfin
din practicarea cregterii albinelor sau care incearc5 s5-gi creeze o parte important5
din mijloacele de existent5 din apiculturii ~i intrefin un numiir mare de familii
de albine, aceast5 indeletnicire devine realmente o profesie agricol5 cu toate
avantajele, obligafiile, riscurile gi neajunsurile pe care le comportii.
inti-+o privire global2 integratoare nu trebuie neglijat nici rolul social

"X
importa privind ocuparea forpi de muncii pe care o asigur5 producerea stupilor,
~ n e l t e l o filajelor,
i~
n & ~ i c ~ i apiculturii.
fagurilor artificiali, medicamentelor de uz apicol qi altor bunuri

-4
" e 10
MANUALUL APICULTORULUI
Un rol social de mare important5 este qi ocuparea foqei de munc2 care
conditioneazg qi prelucreaz2 produsele apicole, asigurhd, pe baza acestor produse,
fabricarea unor preparate destinate consumului larg ca qi reteaua comercia12 prin
care aceste preparate se desfac la populafie. De asemenea, nu trebuie neglijat
nici rolul social care deriv5 din valoarea alimentar2, bioenergizant2 qi medical2
a mierii qi celorlalte produse ale stupului utilizate in apiterapie, precum qi rolul
benefic al acestora pentru copii, sportivi, bolnavi qi b2triini carora le sunt cu
precadere destinate.Se impune s5 amintim c2 marele savant - fizicianul ALBERT
EINSTEIN, apreciind la adevirata dimensiune importanp albinelor afirma c2:
,,Dacci ar dispare albina de pe suprafafa globului, omul ar mai avea dour patru
ani de viapi. Cu cdt existci mai multci polenizare, cu atdt iarba este rnai multa',sunt
mai multe animale, mai mul~ioameni".
MANUALUL APZCULTORULUZ

lecfia 2. Apicullura in Romania


Pentru foloasele ce se oblin de pe urma creqterii albinelor, apicultura,
ca ramur5 de producfie a agriculturii, a constituit inc5 din trecutul indepartat o
indeletnicire mult apreciatg de locuitorii patriei noastre, la inceput pentru produsele
obtinute - miere, polen, l5ptigor de matca, propolis, cu o mare valoare alimentari
qi energovitalizanta a cerii pentru iluminat qi nevoile cultului, iar mai thrziu qi in
prezent, pentru contribufia pe care albinele o aduc la sporirea recoltelor de fructe,
legume gi seminte prin polenizarea culturilor entomofile.
Toate acestea au Ecut ca in p r a noastr5 apicultura s5 cunoasc5 o puternic5
dezvoltare in rindul locuitorilor din toate finuturile, din cele mai vechi timpuri qi
piing in prezent.

Evolufia apiculturii in fara noastri

Pe meleagurile patriei, generos d5ruite de Dumnezeu, cu o clim5 qi flora


bogat5 ce asiguri condifii la care albinele s-au adaptat de-a lungul erelor geologice,
cunoqtintele despre apicultur5 se intrepgtrund cu ins5qi istoria poporului roman.
Dac5 scrierile antice ale lui Herodot (485-425 i.e.n.) - socotit p5rintele
istoriei, sau ale marelui naturalist Claudius Aelianus (sec.111 i.e.n.) - pomenesc
de albinele din teritoriul Traciei qi Daciei, exist5 Inca multe alte date istorice,
arheologice, lingvistice, etnografice ~i folclorice care atest5 cu prisosinF
preocuparea statornic5 qi continuitatea apiculturii in spatiul carpato-pontico-
dungrean.
Faguri pietrificati gisifi intr-un pariu de la Siliqte-Cluj, precum qi tablele
cerate folosite pentru scris de romani, descoperite intr-o min5 veche la Roqia
Montan5 din Munfii Apuseni, sunt o dovad5 graitoare c5 in tara noastr5 au existat
albine inc5 din timpuri foarte indep5rtate.
Amintim totodata c2 fragmentele de amfor5 tasian5 descoperite la Calatis
avand pe toart5 imprimat un sigiliu cu albine qi dou5 inscription5ri in greaca veche
numele unei insule din Marea Egee) qi ATENIPU (probabil numele
proprieta lui acestei amfore), indic5 faptul c5 inc5 din secolele 111-IV inainte de
Gq+w,rni ere era ~nfioritor.

" fl 12
"d
MANUALUL APICULTORULUI

Acest fapt este, de asemenea, atestat dup5 mai bine de 1000de ani de registrul
notarului genovezANTON10 DE POTENZOLO in care actele comerciale legate de
livrgri, prelu5ri gi transporturi efectuate in Venefia, Alexandria gi Constantinopole
a unor insemnate cantitali de miere gi cearg din coloniile genoveze de pe litoralul
M5rii Negre, ocup5 un loc de seami.
Din epoca feudal5, inainte gi mai ales dup5 intemeierea T5rilor Romine,
o serie de acte emise de cancelariile domnegti din Moldova gi din Muntenia ca gi
dintre cele emise de voievozii din Principatul Autonom a1 Transilvaniei, confin
referiri la danii, inzestrGri, scutiri de d5ri gi de v5mi, localiz5ri de bogate stupine a
c5ror productie de miere gi cear5 este deseori pornenits.
Datoritii stupinelor mari existente in acele timpuri in unele regiuni gi ca
urmare a prepirii ce se d5dea cregterii albinelor, numeroase localitiifi purtau
denumirea de Stupina, Stiubeeni, Prisaca, Prissceni, denumiri ce se pastreaz5 gi
ast5zi.
in aceast5 epoc5 de cunoqtere a primelor date cu privire la practicarea
cregterii albinelor gi a unor m5suri referitoare la circulafia produselor apicole
gi de prelucrare a acestora, precum gi despre prosperitatea cregterii albinelor in
Muntenia gi Moldova amintesc scrierile istoricilor din p r 5 gi str5in5tate: Dimitrie
Cantemir (1 7 17), Peyssonel (1 787), hrisoavele domnegti gi cronicile c5rturarilor
nogtri (Neculce, Ureche gi altii).
Prima carte romineascii de apicultur5, Economia stupilor, publicat5 in 1785
apaqine medicului oculist gi c5rturar Ioan Piuariu-Molnar originar din localitatea
Sadu judepl Sibiu. Mai apoi in anul 1823, preotul profesor IoanTomici a publicat,
de asemenea, o carte de apicultur5 intitulat5 ,,Cultura albinelor" editat5 la Buda gi
tiparit5 cu litere cirilice la Crgiasca Universitate din.Pesta.
Aceste lucr5ri ap5rute in acele timpuri oglindesc, in bung m5sur5, nivelul
cregterii albinelor pe meleagurile noastre.
Anul 1873 a intrat in istoria stupgritului romsnesc ca o prim5 manifestare
de organizare a apicultorilor intr-o form5 structural5 gi func{ional5 care s5 le apere
interesele, s5-i protejeze gi sB contribuie la dezvoltarea apiculturii prin infiinprea
la Buziag a unei societgfi de apicultur5 sub denumirea de Reuniunea Apicultorilor
FC"
BBn5feni avind ca pregedinte pe Adam Petru Jager iar ca secretartp~nv&@torul
Nicolae Grand organizatorul acestei societ5ti. G

Progresele apiculturii in Europa erau rapide;& @in (!i~


. ..-
MANUALUL APICULTORULUI
predominau incg metodele vechi de stupBrit deqi in anul 1872 apicultorul b5n5fean
Vichentie Schelejan a prezentat, la Congresul stuparilor din Germania qi Austria
ce s-a finut la Salzburg (Austria), prima gratie metalic5 de separare a m5tcilor, iar
Nicolae Grand promova, inc5 din anul 1870, stupul imbunititit a1 lui Berlesch,
oficializat sub denumirca de stupul Berlcpsch-Grand.

Fig. 2 - Nicolae GRAND Fig. 3- Vichentie SCHELEAJAN


(1837 - 1893) (1830 - 1898)

In general se poate afirma c5 in T5rile Romine~ticreyterea albinelor in


secolul al XIX-lea a inregistrat un declin accentuat. La aceast5 stare de lucruri a
contribuit in mare m5sur5 s5r5cirea @ranilor datoritg dijmiritului in natur5 ~i bani
ce se d5deau domnitorilor yi boierilor in timpul ocupatiei turce~ti,iar mai tirziu
extinderea culturilorcerealiere, introducereazah8rului in alimentatia omului ~i lipsa
total5 de interes ~i sprijin din partea statului fa@ de aceas6 ramuri a economiei.
Folosirea a numeroase tipuri de stupi, din care multe necorespunz5toare
experimentate, c5t ~i lipsa de utilaje pentru ingrijirea familiilor
perioad5, alcgtuiau o dotare tehnicg cu totul necorespunz5toare
'i. Astfel, in anul 1900, dintr-un efectiv de 3 10.162 familii de albine
a'*%
existent ~n
a!iF!T 5 numai 7.141 erau adapostite in stupi sistematici, ceea ce
14
( 4
MANUAL UL APZCUL TORUL UZ
reprezenta 2,3% din totalul familiilor de albine existente. Paralel cu aceasta, lipsa
de indrumare a crescitorilor de albine, slaba preocupare pentru pregiitirea de
cadre noi qi lipsa literaturii de specialitate pentru popularizarea largii a stupsritului
sistematic au contribuit, de asemenea, la deciderea apiculturii.
Situafia ariitatii s-a inriiutiifit qi mai mult imediat dup5 primul qi al doilea
r5zboi mondial datoritii, in principal, pierderilor de viefi omeneqti qi distrugerilor
provocate de luptele desfiqurate pe teritoriul fiirii. Ca urmare, albiniiritul, care
in trecutul nu prea indepiirtat, insemna o indeletnicire cu o largi riispiindire, iar
produsele apicole o important5 bogsfie a economiei nafionale, s-a menfinut doar
pe alocuri, ca obicei moqtenit din bitrini.
Astfel, s-a ajuns ca, la sfiirqitul celui de-a1 doilea riizboi mondial, numiirul
familiilor de albine din @ra noastrii s5 fie, in anul 1945, de numai 460.000,
iar productia medie anualii de miere pe familie sii ajungi abia la 3-5 kg.
in scurt timp, dupii cel de-al doilea riizboi mondial, in perioada anilor
1945-1989, in condifiile dezvoltiirii foqate a economiei de tip socialist, in sectorul
de stat qi cooperatist, cu cheltuieli mari qi neeconomicoase efectivul familiilor
de albine a inregistrat o creqtere aberanta fir2 ca s i se inregistreze propoqional
qi o sporiti producfie apicolii. Efectivul familiilor de albine a crescut in bun2
misurii qi in gospodiiriile locuitorilor din oraqe qi sate care pentru realizarea unor
cb~tigurisuplimentare in stare sii le asigure o existen@ la nivelul unei limite
decente de civilizatie erau obligafi sii presteze, in orele libere, activitifi productive
suplimentare.
Creqterea efectivului familiilor de albine qi a producfiei acestora in
gospodiriile populafiei a fost posibili, in mare misurii, qi prin reorganizarea, in
MANUAL UL A PICUL TORULUI
anul 1957, a Asociafiei Cresc5torilor de Albine - avind ca pregedinte pe Veceslav
Harnaj - care, pe liing5 activitatea de indrumare tehnicg, de instruire ~i de propaganda
apicolii, a fost orientat5 gi in direcfia prest5rii de activit5fi economice de producfie
prin Combinatul apicol asigurindu-se astfel baza tehnico-material5 pentru dotarea
gi aprovizionarea apicultorilor, activitilti ce se desfagoar5 gi in prezent.
Trebuie mentionat, de asemenea, c5 pentru solufionarea marilor probleme
apicole ce apaflineau contemporaneitilfiigi-a adus contribufia gi cercetarea gtiinfifici
de specialitate care s-a desfigurat pe mai multe etape. Anii 1930-1957, etapi ce
s-a caracterizat prin infiinfarea secfiei de apiculturi condus5 de Florin Begnescu
la Institutul National Zootehnic care, din anul 1947, a funcfionat sub denumirea
de Institutul de CerceGri Zootehnice. Etapa urmatoare, 1957-1974, s-a evidentiat
prin infiinfarea, in anul 1957, a Stafiunii Centrale de CerceGri pentru Apiculturii gi
Sericicultur-5~i organizarea, in anul 1971, a celui de-a1 doilea nucleu de cercetare
gtiinfificgprin crearea Centrului de Studii Proiectki gi inv5pmint apicol a1Asociatiei
Cresc5torilor de Albine. 0 etap5 superioar5 in evolufia activiatii de cercetare
gtiinfific5a fost aceea de infiinpre, in anul 1974, a Institutului de Cercetilri Apicole
din cadrul Asociatiei Cresciitorilor de Albine, condus de Nicolae Fotii.

Complexul apicol, Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Agricultur5


gi filialele judetene, unitifi ale Asociatiei Cresc5torilor de Albine, au asigurat baza
material5 necesar5 dotiirii stupinelor prin centrele de aprovizionare a apicultorilor
din toate judefele f5rii gi au condus la promovarea progresului tehnic gi gtiinfific in
apicultur5.
In prezent putem afirma c5 rezultatele obfinute de-a lungul anilor dovedesc
c5 apicultura in tara noastri a fost o indeletnicire str5veche ~io ocupafieinfloritoare
a locuitorilor care atestil continuitatea cregterii albinelor pe acest p5mint. Trecerea
de la apicultura traditional5 la apicultura gtiintific5 fundamentat5 pe cunoagterea
intim5 a vietii albinelor s-a datorat muncii neobosite a unor mari iubitori ai
apiculturii din fara noastr5 la care gi-au adus aportul, dup5 primul r5zboi mondial,
gi numerogi specialiqti ~i oameni de ~tiinf5 cum au fost: Nicolae Nicolaescu (1 870-
1946), Grigore Giossan (1885- 1972), Florin Begnescu (1 880- 1949), Constantin
Hangaqu,(J.889-195 I), Dimitrie Stamatelache (1892-196 l), Constantin Hristea

:fl*
TI
(1 8 9 6 4 7),-Veceslav Harnaj (1 917- 1988), Nicolae Fotii (1910-1989), precum gi
mula all{ aidagi anonimi ai apiculturii de pe aceste meleaguri.
cebapicultura a inregistrat o insemnat5 creqtere a efectiwlui
b e 16
MANUAL UL APICUL TORULU l

familiilor de albine, partial forfatii, care la inceputul anului 1989 a ajuns la peste
1.418.000 familii in conditiile economiei de tip socialist, in ultimii ani, ca urmare a
reorganizirii vietii economice pe principiile economiei de piap, sectorul apicol de
stat (sectorul silvic gi a1 intreprinderilor agricole de stat, precum ~i cel cooperatist) s-a
dezorganizat fapt care a determinat desfiinprea a numeroase stupine apaqinind
acestor trei importante sectoare de activitate. Prin modificarea structurilor
economice gi a posibilititilor de realizare de profituri corespunzitoare noilor
principii economice gi in sectorul privat s-au inregistrat numeroase cazuri de
renunfare la practicarea stupiritului, fapt care a determinat, ~i in acest sector, o
scidere a efectivului familiilor de albine in toate judetele tirii, ajungindu-se ca
la inceputul anului 1998 efectivul familiilor de albine pe far5 s i fie de 626.000
familii cu o producfie de 10.543,O tone miere (dupi Anuarul statistic a1 Rominiei
- 1998, fir2 efectuare de recensimint).
in ceea ce prive~tefamiliile de albine gi productia de miere realizati in p r a
noastri in ultimii ani, trebuie sB menfionim urmitoarele:
- albinele care populeazi teritoriul f&riinoastre fac parte din grupa raselor de
albine europene din zona muntilor Carpati (Apis mellifera carpatica) care prezintii
mai multe ecotipuri, corepunzitoare zonelor bioapicole respective: Cimpia
Dunirii ~i Dobrogea, Podiqul Moldovei, Cimpia de Vest, Podigul Transilvaniei ~i
zona versanfilor MuntilorCarpafi;
- principalele plante melifere care asiguri realizarea produc{iilor de miere
sunt: padurile de salcim (Robinia pseudoacacia), de tei (Tilia sp.), molid (Picea
excelsa), culturile de floarea soarelui (Helianthus annuus), rap@ (Brassica napus),
mugtar (Sinapis sp.), lucermi (Medicago sativa), trifoi (Trifolium sp.), precum gi
numeroase specii de plante din flora spontani din care menfionim: zmeurul (Rubus
idaeus), zburitoarea (Chamaenerion hyrsutum), busuiocul de miri~te(Stachys
annua) ~i busuioc (Ocimum basilicum).
Efectivul familiilor de albine, cantitatea de miere realizati gi diversificarea
largi a produselor apicole prin realizarea unor insemnate cantitilti de ceari,
Iipti~orde matci, polen, apilarnil, propolis gi venin de albine, inzestrarea tehnico-
material5 a stupinelor, precum gi a unitifilor de conditionare gi prelucrare a
produselor, rezultatele activitatilor de cercetare gtiinfificg gi de p r e g i t k ~cadrelor
de apicultori, situeazi, in prezent, tara noastri printre @rile cwa@culturii bine
'L
dezvoltat5.
- ,-* <

17
C
MANUALUL APICULTORULUI
Un rol insemnat in dezvoltarea apiculturii fiirii I-a avut qi iI are ~i in prezent
Asociafia Cresciitorilor de Albine din Romsnia care, dup5 cel de-al doilea riizboi
mondial, s-a reorganizat intr-o structurg teritorialg modem5 cu 41 filiale judetene
in care a fost cuprinsii marea majoritate a cresc5torilor de albine din intreaga targ,
grupati in cercuri apicole comunale, orii~ene~ti qi municipale din care, peste 70
cercuri cu activitate economicii. in cadrul fiecarei filiale judetene funcfioneazi3
cste o S.C. APICOLA S.R.L. care preia produsele apicole realizate de produciitori
in stupinele proprii qi asigurii aprovizionarea cresciitorilor de albine cu utilaje,
instalatii ~i materiale apicole realizate de S.C. Complexul apicol S.A. .yi S.C.
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apiculturii S.A.
Reorganizarea Asociatiei Cresciitorilor de Albine conform norrnelor ~i
prevederilor programului de trecere la economia de piatii creazii condifii noi in
scopul consolidiirii organizatiei qi dezvoltarea activitiifilor tehnice qi economice
pentru stimularea apicultorilor ~i progresul apiculturii romine~ti.
MANUALUL APICULTORULUZ

leclia 3. Albinele gi lamilia de albine

Albina este o insect5, animal nevertebrat caracterizat de alcituirea corpului


din trei pi$ principale - cap, torace qi abdomen, la riindul lor compuse din mai
multe segmente acoperite cu un inveli~tare - chitinos, de prezenta a Sase picioare
articulate qi cu aripi membranoase.
Albina face parte din una dintre cele mai avansate grupe de insecte - Ordinul
Hymenoptera (are doui perechi de aripi membranoase), familia Apidae, genul Apis,
specia mellifera pe care o ingrijim ~i in tara noastri. La acest ordin apare viata
social5 yi organizarea indivizilor in familie, echivaliind prin functionalitate cu un
organism, ceea ce atrage cu sine diviziunea muncii, ingrijirea in comun a urma~ilor,
adunarea yi prelucrarea in comun a hranei, concentrarea puterii reproducatoare
a organismului la una singur5 din femele -matca ~i la ciitiva masculi - triintorii
yi reglarea in comun a cgldurii organismului social. Consecinfi a acestei vieti
sociale - aparitia populatiei mari de indivizi cu functii de intretinere - lucritoarele,
acumularea de rezerve de hrani, totul cu remarcabile adaptiri ~i dezvoltiri in
morfologie ale sistemului digestiv, respirator, muscular, nervos, reproducZitor,
excretor, exceptionale performanfe ale organelor de simt, ale sistemului enzimatic
~i hormonal, din toate rezultiind spectaculoase aspecte de comportament.
Date fiind aceste perfecfiongri, familia albinei melifere este considerat5
In zoologie ca ,,supraorganismw - in care functiile de nutrifie, respiratie, ap5rare
~i reproducfie au atiit nivel individual ciit ~i social. Aparitia a dou5 caste la sexul
femel (matca ~i lucritoarea) este expresia inaltei diviziuni a muncii atins5 de
specie in indeplinirea funcfiilor sociale. De retinut: nu matca, unica, este noutatea
In evolutie, ci lucratoarea - aceasta este, in perfecfiunea ei - o minunati diversiune
de la dezvoltarea reproductivi, normal5, a femelei.
Pentru a infelege comportamentul ~i via@ albinei in stup, pentru a inv5ta
corect posibilitafile de a ingriji ~i exploata albinele, in concordan$ cu modul
natural de desfa~urarea viefii lor este necesara cunoa~tereaalcituirii corpului lor
~i a dezvolt8rii. intmciit lucr5toarea este individul majoritar in familie, ~i a fost cel
mai bine studiata, majoritatea descrierilor sunt facute pe ea. Ori de ciite ori matca ~i
trintorele au particularitafi de morfologie ~i comportament ele vor-fimentionate.
a *
MANUALUL APICULTORULUI
De la ou la albina adult5

fncepBnd cu luna martie, cdnd stupul poate fi deschis far5 riscuri, pe fagurii
din centrul stupului, in elipse cdt palma qi, pe m5sura trecerii zilelor, din ce in ce
mai ample pin5 la a ocupa aproape toata suprafafa fagurelui, se observa in celule
ou5le. Albe, str5lucitoare, ou5le de albin5 sunt ca n i ~ t ebastona~elungi de 1,4-1,6
mm, curbate c5tre partea dorsal5, rotunjite la capete. Cap5tul anterior a1 oului,
polul oral sau cefalic este mai gros - in acea parte se va dezvolta capul viitorului
individ; capatul posterior - polul caudal sau anal, mai subfire, ader5 la baza celulei.
in ou se formeaz5, la citeva ore de la depunere, embrionul; sunt vizibile (cu o lupii
foarte puternic5) inceputuri de segmentare a corpului, mugurii pieselor bucale ~i
ai picioarelor. in a treia zi de la depunerea in celul8, rupdnd foitele embrionare,
eclozioneaz5 tingra larv5. Ea seaman5 cu un viermi~oralb str5lucitor qi este
curbat5 ventral - invers decit oul. Datorit5 ingrijirii atente qi asidue acordate de
catre albinele doici, larva c r e ~ t etimp de cinci zile in ritm accelerat (numai intr-a
doua zi de viaf5 greutatea ei devine de Sase ori mai mare decdt in ziua precedents);
masa corpului larvei ocupBnd toat5 celula.

ingrijirea acordat5 de doici unei albine In primele zile de dezvoltare

VBrsta Numar total Vizite exclusiv pentru hranire


zile de vizite in 24 h numar total in 24 h timpul total (min) in 24 h
ou 854 - -
1 92 1 256 50
2 834 226 14
3 1164 240 27
4 2084 798 98
5 2855 1296 283
TOTAL 871 1 2816 472
Aspectul puietului este foarte important pentru cel care ingrije~tealbi-
nele. Cresc5torul trebuie s5-gi obiqnuiasci%ochiul cu masa alb5 sidefie alc5tuit5 de
totalitatea
&"R'
larvelor ~i ou5lor din fagure: ea caracterizeaza starea de sin5tate. Orice
~neuloarea,str5lucirea ~i forma larvelor trebuie sesizat5 yi cercetatg.
in interiorul organismului larvei au loc profunde transform5ri ale
ale acestora, marcate de 4 n5pBrliri succesive, in ziua a 6-
MANUAL UL A PICUL TORULUI
a (a 9-a zi de la depunerea oului) larva intins5 incepe s5-gi teas5 coconul. Prenimfa
~iapoi nimfa sau pupa care ii ia locul sunt faze de dezvoltare ale albinei desemnate
in vorbirea curent5 ca ,,puiet in viirsti" - spre deosebire de ,,puietul tiin5rV- larvele,
diferenfiate la riindul lor pentru nevoile practicii in lawe tinere gi lawe in viirsti
(1-3 zile gi respectiv 3-6). Cea mai sigurii diferenfiere a puietului este aceea care se
refer5 la aspectul s5u in stup - puiet nec5p5cit qi puiet cgp5cit; denumirile se refer5
la c5p5celul de cearg pe care albinele, ce acoperi fagurii, il pun peste coconul gata
tesut de larva in ziua a 9-a. Chiar daca nu mai este hranit de c5tre albinele doici,
nu inseamnil c5 puietul c5p5cit nu beneficiaza de ingrijire: prin ins5gi prezenp lor
activg pe fagurii cu puiet, albinele asigur5
temperatura optima dezvolt5rii acestuia; in
absenp albinelor acoperitoare, puietul din
celule, fie el cgpgcit, fie neciipiicit, r5cegte gi

OU OUI 7 moare.
Ientru familiarizarea cu aspectul puietului
pe fagure este necesar s5 se retina ciiteva din
elementele ce pot caracteriza fiecare viirst5
gi care, deci, cu ocazia cercetarii stupului,
vor trebui c5utate anume.

\
Albina adulti
Adultul sau insecta complet dezvoltati
este albina alc5tuit5 din cap, torace gi
abdomen, cu toate organele gi apenndele bine
formate, de culoare general2 bruna cu pete
gi variante cuprinziind cenugiu, portocaliu,
galben gi negru.
Spre deosebire deinveligul membranos,

1 moale a1 stadiilor preadulte, corpul adultului


este protejat de un invelig tare - cuticula
chitinoas5, pe suprafala c5reia sunt inserafi
I numerogi peri, de forrne gi cu funcfii din
II cele mai variate, de la mecanice piing la
I
i senzoriale.
1 ] Fig 7 - Durata stadiul~i~dk
ou la albina IucrZtoare q+@
d
AOUU--I
MANCIA L UL APICUL TORULUI

Aceeaqi cuticul5 acoper5 picioarele ~i una 1nai subfire - aripile.


Relugnd cele descrise deja despre alcatuirea tipica a corpului insectei, iat5
cum arat5 albina:

Fig.8 - Alcitztir-ea corpulzli albinei lucritoare; I - antena; 2 - cap; 3 - torace;


4 - aripi; 5 - stigma; 6 - tergit; 7 - ac; 8 - picior 111; 9 - picior 11; 10 - picior I;
I1 - trompa (limb2); I2 - glosd; 13 mandibuld.

Capul, v5zut din faf5, la albina lucrritoare are aspect triunghiular, cele
douri unghiuri laterale fiind cuprinse de cei doi ochi compu~i,mari. V5zut din
profil, capul este turtit, cu partea posterioar5 uqor concav5 - atit cAt s5 se aveze
pe suprafala anterioar5 a toracelui, cu care vine in contact. Pe partea dorsal5 a
capului se afl2 trei ochi simpli - ocelii, iar pe partea anterioar5, cam la centrul
triunghiului, se afl5 inserate cele douri antene. in unghiul inferior a1 capului si in
partea posterioarri se remarc5 piesele bucale: buza superioar5 ~i respectiv trompa.
4 G%pukmritciieste mai rotunjit decit a1 lucrgtoarei qi este mai lat in raport

cu propr&sa lungime. Capul trgntorelui este mult mai mare qi - V ~ Z Udin~ far5 -

22
MANUAL UL A PICUL TORULUI

-
Fig.9 - Capul albinei lucriitoare: I - deschiderea occipitalii; 2 - postmentum;
3 - prementum; 4 -para glosa; 5 - palp labial; 6 - ligula; 7 - galea; 8 - palp
maxilar; 9 - stipes; 10 - car-do

Alcituirea ochilor ~i suprafafa lor mare dau posibilitate albinei s i vadi


pe aproape 180'. Fiecare din cei doi ochi compu~iconsta din numeroase unitifi
de bazZi numite omatidii: corespunzitor lor pe suprafafa acoperitii de cuticuli se
observi fatete hexagonale; marginile sunt opace, dar suprafefele centrale sunt
transparente ~i fac funcfie de lentile. Pe zonele opace ale lentilelor se afli numero~i
peri~oriascufiti.
Ochiul compus a1 lucritoarei cuprinde 3.000-5.000 omatidii; la matcii
3.000-4.000, iar la trintore 7.000-8.000.
Antenele sunt fixate la bazi, printr-o membrani, intr-o mica excavalie
in cuticula capului, denumiti soclu. Articolul lung ce alcituie~tebaza antenei se
nume~tescapus yi adiposte~teorganul lui Johnston, cu rol in echilibrul corpului. fn
continuarea sa se afli pedicelul qi flagelul sau biciul - acesta alcgtuit din 10 articole
(la matci ~i lucritoare) sau 1 1 (la trgntor). Pe flagel sunt
~i echilibrului, toate principalele organe de simt: pentru
pentru gust - conuri chimioreceptoare; pentru miros
pentru modificari de temperaturi, ~i unele speciale
23 8
MANUALUL APICULTORULUI
carbonic a aerului. Pe corpul albinei nu exist2 receptori pentru sunet; in schimb, ea I
detecteazii vibrafiile ~i reacfioneazi la ele, probabil prin organele de pe picioare.
Despre asemenea vibrafii se spune c2 sunt ,,sunete provenind din substrat".
Piesele bucale: labrul sau buza superioar2 (anterioar2) inchide cavitatea
!
bucalii anterior; este o mic2 pies2 mobili. Mandibulele au, amindoui, cite un van! 1
ce permite scurgerea produselor elaborate de glandele mandibulare. Spre deosebire I1
de alte insecte, inrudite, la albinii mandibulele nu au dinti; de aceea, albinele nu 1
pot rupe pielifa fructelor. Mandibulele servesc la malaxarea cerii, iar la albinele
ce primesc nectarul - la concentrarea acestuia prin expunerea lui in pelicule fine. i
Mandibula mstcii are un pinten foarte bine conturat. Proboscisul sau trompa este
alcatuit din dou2 piese de suspensie, ansamblul pieselor bucale propriu-zise, gi
din maxile - tot ansamblul participind la sugerea nectarului din floare. Demn de 1
retinut c i lungimea trompei este un element important in aprecierea capacitiifii I,
productive a albinei yi de aceea este folosit2 frecvent in descrierile profesioniste. I
fn principiu, trompa miisoar&5-7 mm, cu variafii la diferitele rase de albine. La
matc2 trompa are numai 33-4 mm.
Pentru orientarea intr-un text care face ape1 la cuno~tinfede anatomie, '

aparatul bucal a1 albinei se compune din: labrum; mandibule; proboscis, care la


rindul lui este compus din: maxile, cu stipes; galea; lacinia ~i palpi maxilari; labium,
cu cardo; lorum, ambele p8Gi de suspensie; submentum; mentum; paraglose; palpi
labiali ~i limbi, terminat2 cu lingurifa.
Amintim ~i glandele cefalice, prezente in interiorul capului ~i vizibile
numai cu o lup2 foarte putemic2 sau la microscop.
Glandele hipofaringiene (grevit numite ~i faringiene), se afl8 in partea
superioar2 a capului; pereche, ele constau din douii tuburi foarte lungi purtind de-
a lungul lor glandule. Canalul colector de la fiecare se deschide la baza faringelui.
Aceste glande secret2 l2pti$orul, hrana destinat5 larvelor. Numai lucr5toarele au
asemenea glande. La matc2 ele se afli in form2 de rudimente, iar la mascul sunt
absente. fn perioada de ingrijire a puietului glandele sunt dezvoltate la albinele
lucritoare in v6rst2 de 5-1 0 zile, ~ 2 n ddevin doici. Foarte mult regresate la albinele
de 20-25 de zile, ele pot fi reactivate ~i deci s2 se dezvolte din nou - in condifii de
necesitate. Glandele mandibulare se afl2 la baza capului; deschiderea lor se afli
pe mandibule. Foarte dezvoltate la matc2 $i la lucrgtoare, sunt extrem de mici la
trintor. Secretia lor permite albinelor lucrgtoare s2 inmoaie ~i s2 fr2minte ceara
~i p r o f i h l , s2 dizolve inveli~ululeios a1 polenului. Cu totul altii hncrie are la
matc5, ~ a ~ s e c r e fmandibular2
ia constituie baza unor feromoni; ace~tiasunt
r e$a ndulare externe, eliberate de un anumit individ ~i care provoac& o
r e w 5 b g u f i c 2 la alt individ de aceea~ispecie".
t . 4

2A
MANUAL UL APICUL TORUL UI
Toracele se compune din trei segmente (pro- meso- ~i metatorace) care
susfin cele dou5 perechi de aripi gi cele trei perechi de picioare, iar in interior
adipostesc puternica mas2 muscular2 care asigur5 zborul; celor trei segmente
li se adaug5 ~i primul segment abdominal numit propodeum, o particularitate a
himenopterelor.
Aripile, ambele perechi sunt membranoase, cu nervuri rigide, tubulare,
prin care circul5 hemolimfi. Perechea anterioar2 (1-a) sunt mai mari decit cele
posterioare. Nervurile descriu anumite desene denumite celule; dintre acestea,
studiul celulei cubitale-3 este deosebit de important in aprecierea pentru selecfie
la albine.
Caracteristic pentru aripile albinei mai este gi sistemul de cirlige (prezente
pe nervura costal2 a aripilor posterioare) ~i pliul aripilor anterioare. Cirligele (sau
hamulii) se agar2 in timpul zborului in pliu, cele dou5 aripi de pe o parte formind
astfel un singur plan de batere a aerului. In afara zborului, cele dou2 aripi sunt
perfect independente una de aka.
Picioarele albinei lucr5toare sunt una din cele mai interesante dintre
adaptsrile insectei la modul de viap social.

Fig.I0 - Picioarele albinei lucrrjtoare


a.: I -femur; 2 - coxrj; 3 - hamulus; 4 - arolizrm; 5 - tars;
6 -perie de polen; 7 - cogulef de polen;8 - pieptene pentru antene,
9 - tibia; b: I - cogulet; c: I -pinten; 2 - pieptene de polen
MANUAL UL A PICULTORUL UI
In afari de dimensiuni, care le deosebesc, cele trei perechi de picioare ale
albinei au ~i conformatii caracteristice. Prima pereche are o perie pentru curitirea
antenei; prin inchiderea articulafiei tibio-tarsiene se formeazi un inel - antena
trecuti prin el este periati qi curitati de orice impurit5ti care s-ar opri in periqorii
ce o acoper5. Perechea a doua are la partea inferioari a tibiei un spin, folosit la
descircarea incirciturii de polen sau de propolis. Perechea a treia are o alcituire
mai complicati.
Trebuie remarcate: articulatia tibio-tarsian5 plat: vi care formeazi o pensi:
pe fata interns - la partea terminal8 a tibiei - pieptenul, iar pe bazitars - peria, constiind
din rinduri de peri aliniate; peria ~i pieptenul servesc la culegerea polenu1ui;pe fata
externi, tibia are o cavitate alungiti, inconjurati de peri lungi, fini, iar in centru
are un pir mai scurt qi rigid, in jusul ciruia se va forma gheniotocul de polen
inghesuit de pensa tibio-tarsiani - acesta este co~uletul,adaptaremorfofiziologici,
la viafa sociali de care am amintit mai sus; ultimul articol tarsian este identic
la toate cele trei perechi de picioare; el este conformat anume ~i numai pentru
mers. Extremitatea sa are doui cirlige duble intre care se afli un fel de ventuzi -
cmpodiul sau pulvilul. Ciirligele inlcsnesc mersul pe suprafete rugoase, iar pulvilul
pe suprafete netedc.
Abdomenul este alcatuit din Sase inele la matci ~i lucritoare ~i din Sapte
inele la trintor. Rapostind accste inele, vizibile cu ochiul liber, la originea lor din
segmentele abdominalc ale larvei, trebuie s i amintim c i sunt numai Sase, respectiv
~ a p t edin
, cele 10 initiale. Anatomic vorbind deci, abdomenul albinei adulte consti
din I0 segmente: primul, propodeum, este sudat la torace; unnitoarele Sase sunt
evidente, dup2 pctiol, acestea sunt inele vizibile; al optulea, in interiorul celui de-a1
~aptelea,are rolul de a susfine aparatul vulnerant (acul); a1 nouilea s-a transformat
in plicile acului; al zecelea formeazi anusul.
In citirea unei p l a n ~ eanatomice, a unei scheme, s i nu se confunde deci
inelele cu segmentele abdominale!
Ca ~i segmentele toracice, cele abdominale sunt fiecare alcatuite dintr-un
tergit, un sternit ~i doui pleure. Cele vase inele abdominale sunt telescopate vi
unite intre ele de o membran5 intcrsegtnentari. Tergitul fiecirui inel acoperi mult
sternitul respectiv, dar are ~i posibilitatea de a se indepirta foarte mult de el. De aici
rezulti o mare capacitate de distensie a abdomenului, ~i de contragere. Marc2nd
tergitele de la T I la T VII, se poate uSor localiza pe poqiunea T VII acoperiti
de T VI glanda lui Nasonov. Aceasti gland5 elibereazi un ,,mirosV, o substanti
serve~tela recunoa~tereaalbinelor ~i intri in alcituirea ,,substantei
dintr-o masi de celule, in mod normal acoperite de tergitul VI,
prin extensia abdomenului atunci cind albinele ventileazi a e ~ u la l
MANUAL UL APICULTORULUI

Fig. 11 - Sec!iune longitud1nalC3prin corpul albinei lucrC3toare


1 - esofag; 2 - scut; 3 - scutellum 1; 4 - noturn 3; 5 - propodeum; 6 - tuburile Malpighi; 7 - intestin;
-
8 -rectum; 9 -anus; 10 intestinul rnediu; 11 - g u ~ 312 ; - proventricul; 13 - ganglionul Ill;
14 -ganglion subesofagian; 15 - ganglionii 2-3-1-11; 16 - lingurita; 17 - palp labial; 18 - mandibula;
19 - labrurn; 20 - epifaringe; 21 - orif iciu bucal, 22 - scutellum cefalic; 23 - lob optic; 24 - scapus;
25 - creier; 26 - ochi sirnplu; 27 - noturn I

1 - glanda salivare toracica; 2 - gland3 salivara cerebrala; 3 - gland& hipofaringiana; 4 - gland&


rnandibulars; 5 - orif iciul glandei rnandibulare; 6 - canalele salivare; 7 - furcula 1-11; 8 - mugchiul
dorso-ventral al aripiii; 9 - gland& cerierg; 10 - glanda lui Dufour; 11 - sperrnateca; 12 - oviductul;
13 - aparatul vulnerant (acul); 14 - teaca acului; 15 - glanda lui Nasonov; 16 - glanda alcalinh;
17 - rezervorul glandei alcaline; 18 - ovar; 19 - rnu~chial zborului indirect

Pe partea intern8 a sternitelor IV, V, VI, VII se aflii cite o pereche de glande
ceriere. Cele patru perechi de glande sunt alciituite din numeroase celule, foarte
dezvoltate in perioada de cl5dit intens a fagurilor. In afara acestei perioade, ele
revin la forma de bazii. in stare activii, celulele secretii cearii lichidg eliberatii prin
canale foarte fine. Ceara eliberatii pe ,,oglinzile ceriere" de pe sternite se solidificii
in contact cu aerul, sub forma unor solzi~orice imprumut5 forma hexagonal2 a
oglinzilor. Matca ~i trintorul nu au glande ceriere. -a .<

in tara noastrii selecria albinei se bazeazii nu numai pe c a r a c t e a e productive


ale familiilor alese ci ~i pe triisituri de aspect exterior ale populatiil bnele de
provenientii.
$9
MANUAL UL APICUL TORUL UI
Anatomia intern5 a albinei este structurat5 pe sisteme de organe, pe care le
descriem pe scurt:

Sistemul digestiv, situarea lui in organismul albinei ~i alciituirea este


urm5toarea:
- intestinul anterior, in care se distinge faringele (cibarium) o adev5rat5
pomp5 de nectar, esofagul - un canal a c5rui dilatare este guva ~i proventriculul
- cu rol de supap5 intre intestinul anterior ~i cel mediu vi a c5rui deschidere
triazii gr5uncioarele de polen din nectar. AtBt nectarul cBt ~i polenul sunt retinute
in buzunarele existente la nivelul proventriculului. Nectarul qi polenul nu sunt
digerate concomitent, intrucit enzimele care le ataci nu pot acfiona una in prezenfa
celorlalte;
- intestinul mediu, poqiunea de tub digestiv care gizduie~tedigestia
diferitelor alimente ale albinei - polen vi nectar. in prima sa poqiune, foarte
sinuoasii, enzimele degradeaz5 proteinele, glucidele gi lipidele. Prin peretele celei
de-a doua poqiuni, mai neted5 ca aspect, produsele degradate traverseaz5 p8nii in
cavitatea general5 a corpului unde sunt antrenate in hemolimf5;
- intestinul posterior este subdivizat in intestinul subtire qi punga rectal;,
aceasta din urmi deschis5 la exterior prin anus.
Sistemul digestiv cuprinde citeva glande: dou5 glande salivare cefalice
~i doua glande salivare toracice, care i ~ elimin5
i produsele intr-un canal colector
unic, cu deschidere la nivelul mentumului.
Tot anexe ale tubului digestiv sunt considerate ~i tuburile lui Malpighi sau
tuburile urinifere (circa 200 la numir), firi~oaresinuoase care se deschid la nivelul
unirii intestinului mediu cu cel posterior. Rolul lor este acela de a elimina deveurile
organice, in spefa urafi.
Evidente, dar cu un rol vi o functiune inci imperfect cunoscute sunt ~i
cele vase glande rectale, de pe punga rectali. Se pare cii au rostul de a capta apa
din catabolitii evacuati deja de tuburile lui Malpighi sau de a secreta o substanfii
ce impiedica putrefacfia masei acumulate in punga rectal5 in special pe timpul
iernii.
Hrana albinei adulte const5 din alimente energetice (nectar ~i manii, uneori
zahir, administrat de apicultor) - care ii furnizeazi apii, s5ruri minerale, zaharuri
simple vi complexe ~i acizi organici qi alimente plastice (polenul; uneori inlocuitori
de polen) - care ii furnizeaza in plus amino-acizi liberi, proteine,
celulozii, amidon. in total, consumul anual al familiei este de
vi de circa 30-50 kg polen.
de enzime care permit digerarea unor zaharuri complere:
28
MANUAL UL A PICUL TORULUI
zaharoz5, maltozii, melezitozii, trehaloz5, etc.; nu este capabilii s5 digere lactoza,
amidonul (decit in granule foarte fine) gi nici dextrine. Polenul este consumat
prin digestie in gug5 gi intestin, Er5 ca inveligul gr5uncioarelor s i fie spart ci
prin penetrarea acestuia. De fapt, prin simpla depozitare in fagure, sub acfiunea
enzimelor gi a unor microorganisme, polenul se transform5 practic in alt produs
- p3stura.
Dupii cum rezervele alimentare ale familiei sunt depuse in faguri,
cele proprii individului sunt acumulate in corpul gras - intins in principal ca o
ciptugealii, imediat sub inveligul chitinos dorsal, deasupra diafragmei. Corpul gras
conline rezervele de glicogen, gr5sime gi proteine ale albinei: ele pot fi foarte mari
in timpul iernii p h i i spre prim5varii cind se epuizeazii; in mare miisurii ele sunt
epuizate gi in sezonul activ - in urma perioadelor lipsite de cules, sau pe vreme rea
care reline albinele de la cules.
Dacii hrana glucidicii servegte la producerea ciildurii, la hncfionarea
mugchilor qi la alcituirea rezervelor grase, hrana proteicii (polenul) este
indispensabilii tinerelor albine doici pentru alimentarea larvelor gi a miitcii.

Sistemul respirator este alciituit din tuburi traheene sau trahei gi saci aerieni.
Orificiile care asigurii piitrunderea aerului oxigenat gi expulzarea aerului incircat
cu bioxid de carbon se numesc stigme. Traheele sunt foarte ramificate, permiiind
alimentarea direct5 cu oxigen a celulelor $i evacuarea gazului carbonic.
Stigmele sunt in numiir de 10 perechi: douii perechi toracice gi opt perechi
abdominale, dintre care una pe propodeum, Vase pe inelele urmiitoare ~i una pe al
8-lea, nefuncfional5. Stigmele toracice se deschid direct la exterior. Prima pereche
se deschide intr-o mica excavafie in depresiunea mesotoracelui, mascatii de un
lob al protergitului (in aceastii excavafie se ad5postesc acarienii Acarapis woodi).
, Stigmele abdominale se deschid intr-o camerii numit5 atrium.
Traheele sunt tuburi rigide, din cuticulii fins, chitinizatii, cu intarituri de
chitin; helicoidale in interior, denumite tenidii (acestea mentin in permanenp
traheea deschisi). Traheele se divizeazii in tuburi cu diametrul din ce in ce mai
mic, piing ce in final traheolele se deschid in celule. In corpul albinei exists o serie
de saci nepereche sau perechi, dilatafii ale traheelor primare. fn afar3 de hnclia
lor respiratorie, sacii de aer au darul de a face corpul albinei mai ugor. Sunt dispugi
astfel: in cap - cinci saci (1 cefalic, 2 cefalici superiori gi 2 mandibulari); in torace
- 7 saci (1 toracic ventral anterior, 1 ventral posterior, 2 ventrali Iatemk 2 dorsali

abdominali laterali).
Imensul consum de energie, aportul mare de oxigen $d&&<pres@ke
%
laterali gi 1 scutelar), iar in abdomen - 3 saci (1 abdominal super. ant&ior gi 2
-q
MANUAL UL APICUL TORUL UI
zborul, este susfinut foarte bine de reteaua minufioas5 de trahei ~i de saci
traheeni.

Sistemul muscular este foarte dezvoltat. Aproape tofi mu~chiisunt striati!


cu excepfia muychilor direcfi ai zborului. Majoritatea mu~chilorsunt legafi de
producerea unor mi~c5riale corpului ~i sunt legafi de chitina scheletului fie direct.
fie prin intermediul unor tendoane. Organele interne (sistemul digestiv, inima
organele genitale etc.) au propria lor musculatur5.
Musculatura aripilor este cea mai important5 qi mai impresionant5: mu~chi
directi ai zborului, foarte puternici, produc bitiile verticale ale aripilor (circa
190 bitii pe secundg), ~i mu~chiiindirecli, care permit transformarea miycirilor
verticale ale aripilor, printr-o actiune transversali, in mi~c5rihelicoidale-mi~cirile
ce produc deplasarea propriu-zis5 a insectei.

Sistemul circulator este foarte simplificat la albini. El se compune din


inimi, aorta ~i lacune de heniolirnfa. Funcfia sa este de a transporta substantele
nutritive citre organele efcctoare ~i dc a cvacua de~euriledin organism. Circulatia
ca atare se realizcaz2 prin inilni $i aort5, care alcituiesc un tub relativ continuu,
in partea dorsali, $i anunie dinspre partea posterioari citre cea antcrioari, pin2
la cap, de unde se continui cu o circulatie lacunari (prin cavitatea corpului), cu
concursul activ al celor doua diafragme: ventral5 ~i dorsali.

Sistemul neuro-endocrin este alcituit din celule neurosecretoare izolate,


localizate in creier, care elibereazg hormoni ce activeazi glandele endocrine,
de Fns5yi aceste glande protoracice - care, prezente la larve, dispar la inceputul
feserii coconului: sunt situate difuz in apropierea tubului digestiv in protorace
yi mesotorace; secrefia lor este ecdisonul sau hormonul n5pArlirii (chimic,
un sterol), yi cele dou5 perechi de glande retrocerebrale: a) corpora cardiaca
- situate in apropierea aortei, primesc yi stocheaz5 secretiile cerebrale, pe care

ulterior le elibereaz5 in hemolimG; au ~i ele o secretie proprie, al c5rei rol nu este


incg cunoscut, yi b) corpora allata - vecine cu precedentele, secret2 mai mulfi
hormoni, cu funcfii diverse - una juvenilizant5 (actiunea lor, combinat5 cu cea a
hormonului ngpirlirii, mentine insecta in stare de larva - acfiune uneori sinergici,
alteori antagonic5, in functie de stadiul de dezvoltare atins), una gonadotropa
(contratea5 dezvoltarea organelor sexuale ~i a comportamentului sexual) ~i una
m e t a b 3(controleaz5 metabolismul respirator ~i in general procesul nutritiei qi
vitelo e a). Cu un termen generic, produsul corpora allata este desemnat curent
c d m 8 $ y v c n i l ; dar datoritl multiplelor sale functii, in afar5 de mentinerea

30
MANUAL UL A PICUL TORULUI
stBrii larvare, s-a propus, de curind, o denumire mai cuprinz5toare de hormon
morfogenetic.

Sistemul nervos este, ca la toate insectele, ganglionar ~i scalariform.


Creierul este alcBtuit din 4 porfiuni principale, denumite protocerebrum
(prelungit lateral prin cei doi lobi optici, mas5 de fibre nervoase venind de la
ochii compu~i)-are rolul de a coordona impresiile vizuale provenind de la oceli
~i ochii compu~i:deutocerebrum (alcBtuit din doi lobi, anterior - dB na~terela doi
nervi antenari, foarte mari); tritocerebrum (dB na~tereunui nerv frontal ~i unui
new recurent care urm5re~tetraseul esofagului) ~i ganglionul subesofagian. Prin
deschiderea alcBtuit5 de ganglionul subesofagian unit pe lateral cu lobii anteriori trec
esofagul ~i porfiunea terminal2 a aortei. In continuarea ganglionului subesofagian,
lanful nervos cuprinde doi ganglioni toracici ~i cinci ganglioni abdominali,
tofi pereche ~i unifi intre ei printr-un cordon dublu (sistem ,,scalariform" - ca o
scar2).

Aparatul vulnerant sau acul, la albinclc lucr5toare cuprinde: ansamblul


glandular, ansamblul motor ~i ansa~nblulvulncrant.

QC1, Ansamblul glandular consti din douB glande


L glanda acid5 (dou8 tuburi subtiri care se unesc
-

inainte de a se deschide intr-un rezervor mare de


venin) ~i glanda alcalinB sau lubrefianti. Ansamblul
motor cuprinde citeva pl5cup de chitin& ale c5ror
mi~cBri fac sB avanseze acul ~i sB se descarce
rezervorul de venin.
Ansamblul vulnerant sau acul propriu-zis
este a t a ~ a tansamblului motor printr-o pereche
de brate curbate chitinoase. Acul este format din
prelungirea lantetei - o pies5 rigid5 $i goal5 la
interior, terminat5 ascutit, aviind pe fa@ inferioar5
douB SanFri in care alunec5 stiletii. Lanfeta ~i
Fig. 12 - Modul corect de stilefii alcBtuiesc impreun5 un canal prin care se
scoatere a acultri albinei scurge veninul. Stiletii sunt terminati cu n i ~ t ecreste,
fGr5 a goli pungo cu venin ca un harpon; sunt striibgtuti de canal
veninul este dirijat, din canalu
provocatB de lanfet5.

31 e
MANUAL UL A PICUL TORULUI
Aparatul reproducGtor, la albine se prezinti astfel:

- aparatul genital a1 m5tcii const5 din patru p5qi principale: organe ge-
neratoare - dou5 ovare; organe conductoare - dou5 oviducte laterale; un oviduct
median ~i cavitatea vaginala; organe anexe - spermateca, cu glanda in Y ~i organe
de acuplare - camera acului sau bursa copulatrix.
Fiecare ovar este alctuit din circa150-180 tuburi ovariene sau ovariole,
deschiziindu-se intr-un oviduct lateral. Cele dou5 oviducte
laterale se contopesc formind oviductul median. Dilatindu-se, acesta formeazi
cavitateavaginalg, separat5indou5de un pliumucosaflat chiarsuborificiul canalului
spermatecii. Spermateca este o sfer2 in care se imagazineazii spermatozoizii depu~i
de triintori in cursul imperecherii. Pe ea se afl5 glanda in Y, al cirei rol este de
a activa spermatozoizii aflafi in repaus in spermatecii. Peretele sperniatecii este
acoperit de o refea foarte dens5 de traheole.
Cavitatea vaginal2 este separati de camera acului printr-un pliu circular.
De fiecare parte a deschiderii vaginului se afl5 alte doui cavitiii - burscle
copulatoare.
Dupi imperechere, ovarele se dezvolt5 foarte mult. Tuburile ovariene
sau ovariolele sunt capabile s5 elaboreze celule germinative, din care se dezvoltii
ovulele, care evolueaz5 piinii la ou.
Anatomia aparatului reproduc5tor al m5tcii este foarte interesanti pentru
cei care doresc a practica ins2minfSri instrumentale. Fiecare detaliu este necesar a
fi indeaproape urm5rit pe scheme ~i pe viu;
- aparatul genital al trintorului cuprinde: 2 testicule, 2 canale deferente, 2
vezicule seminale, 2 glande mucoase; canalul ejaculator ~i bulbul cu lob penat.
Cele dou5 testicule sunt situate la partea superioarg a abdomenului, de
form5 aproximativ triunghiular5. Sunt alc5tuite din fascicule de tuburi seminifere
(circa 270 in fiecare testicul). La baza testiculului, testiolele se deschid in canalul
deferent care, la riindul s5u, se deschide in vezicula seminal%. Peretii veziculei
elaboreaz5 lichidul seminal care are rolul de a hr%ni~i intrefine spermatozoizii.
Cele dou5 vezicule se deschid la baza a c2te unei glande mucoase. Glandele
acestea se continua in canalul ejaculator, care se termini in bulbul penisului. Ca
aspect bulbul penisului este musculos qi globulos. In general este situat in dreptul
segmentelor abdominale 6-7.
La ecloziune, masculii au testiculele nefuncfionale ~i de dimensiuni mici.
SpermSt$Uiiemigreazg prin canalul deferent, se aglomereazi in veziculele seminale

"4!.
unde, cd apul ancorat in peretele veziculelor, se matureaz5 ~i se transform5 in

sgPb '
va t ~ d %i2,.I
natozoizii ating maturitatea qi odat5 cu ei qi trintorii in jurul

%I 7y +.-
32
MANUALUL APZCUL TORULUZ

Diviziunea muncii in familia de albine

Dup5 ce p5r5sevte celula in care s-a dezvoltat, tin5ra albin5 este uSor de
recunoscut: inc5 umed5, yi cu peri~oriide pe suprafafa corpului argintii, care ii
dau un aspect caracteristic, ea se mivc5 timid pe fagure. Dup5 ce se usuc5 qi i ~ i
curGt5 trupul cu ajutorul picioarelor, intr5 in via@ stupului: are contacte de hran$
comunic5ri prin antene cu alte albine, cur8t5 vi lustruie~tecu propolis celule din
care au eclozionat surori de-ale ei; dup5 2 zile intr5 in activitatea propriu-zis5:
ingrijevte larve in virst5; iar atunci cind atinge virsta de circa 5-6 zile, cind
glandele hipofaringiene s-au dezvoltat, incepe s5 hrBneasc5 larve tinere $sau s5
intre temporar in suita mgtcii (aceasta este un grup de 5-10 albine, care inconjoari
matca in deplasarea ei pe faguri, hr5nind-o, cur5tind-o; in componenp grupului
intri mereu alte albine capabile s5 o hriineasca). Dup5 un timp petrecut astfel ca
doic5, albina este angrenatil in alte activitilti, tot ,,de stup": cu capul, indeas5 in
celulele de la periferia cuibului de puiet ghemotoacele de polen desc5rcate de
culeg5toare, pregitind viitoarea rezerv5 de proteine a familiei - p5stura; cu mult2
sdrguint5 evapor5 qi imbogiifevte nectarul depozitat in celule transformindu-1
in miere; in sezon de cules, dezvoltindu-i-se glandele ceriere, secret5 ceara sub
form5 de solzivori de form5 hexagonali, pe care ii fr5mint5 cu mandibulele yi cu
picioarele vi ii folosevte la cladirea fagurelui.
Fagurele se compune dintr-o constructie de cear5 vertical5 in care sunt
sapate de o parte vi de alta piramide cu virful spre centru ~i cu baze hexagonale, in
ava fel dispuse incit cele trei fete de piramid5 alc5tuind baza unei celule sunt, fiecare
din ele vi o fat5 in baza alteia (in total trei) celule de pe partea opus5 a fagurelui.
Pe conturul hexagonal a1 bazei piramidei se inalp, inclinati oblic f a p de vertical5
dar perpendicular pe muchiile piramidei, cei vase pereti ai celulelor. Diametrul
celulelor de lucr5toare este constant, uniform: la ridicarea peretilor, albinele i$i
folosesc ca pe un yubler deschiderea dintre ,,genunchiiV dep5rtafi ai celor dou5
picioare anterioare. La fagurii albinei romiine~ti,aceastil deschidere vi diametrul
celulelor de lucr5toare, este de 5,41 mm. in afara celulelor de lucr5toare mai exist5
celule de trintori, mai mari, vi altele, in zone de tranzitie, denumite chiar celule de
tranzifie, precum qi celule de matc5 - excrescente vizibile ale fagurelui, paralele
cu acesta, orientate geotrop pozitiv vi deschise la partea inferioar5 (botcile). Se
face deosebire intre botci de inlocuire linivtiti a mitcii, botci de r.siRc$ botci de

%
salvare - prezenta ~i amplasarea lor pe fagure putind indica oricidd . reg&miliei
in perioada roirii sau in afara acesteia. Fagurii sunt construifi darale, ntre ei, iar
distantele care ii despart sunt totdeauna astfel, incit crescuti @FI-
33
%* mie?kt%au
MANUALUL APICULTORULUI
cu puiet in curs de dezvoltare au loc strict cele doui straturi de albine acoperitoare
de pe cele doui fete de faguri vecini. in restul stupului, spatiul necesar circulatiei
albinelor intr-un dublu strat, adici circa 8 mm, este respectat cu strictefe; oriunde
apare un go1 mai larg deciit acesta albinele il blocheazH cu construcfie de cearH: fie
c i este vorba de intervalul dintre rama de lemn a fagurelui qi peretele stupului, fie
c i este vorba de distanta dintre speteza superioara a ramei qi podiqorul de deasupra,
sau intre ramele din corpul inferior qi cele din corpul de deasupra, sau intre
rama m i r g i n a ~ qi i diafragmi. Spatiul pentru albine este considerat drept cheie a
a ~ e z i r iqii alcituirii intregului cuib al albinelor melifere, iar in apicultura modern8
este considerat drept descoperirea cu cele mai ample implicatii, cu consecinte
remarcabile in standardizarea stupului qi in sporirea eficientei muncii omului.
Toate activitiitile descrise, albina le desfiqoar3 in stup, Era a pirasi fagurii,
fir5 a veni in contact cu lumea din afar5. Este o interesanta form3 de pistrare
a asepsiei cuibului; impreun5 cu prezenfa in stup a substantelor bacteriostatice
originare din propolis. Aceasti oriinduial8, precum qi alte trisHturi de comportament
individual ~i social permit existents unui spatiu izolat pentru creqterea puietului
~i pentru acumularea rezervelor de hrani curate. Albina devine culegitoare ~ 2 n d
incepe activitatea din afara stupului. Primul pas spre emancipare in c5mp este
zborul de orientare. Cu fata catre stup albina planeazi, se ridici, coboar8, se
departeazi ~i se apropie din nou; se deplaseazi la dreapta, la stiinga - memoreaz8
culoare, situatie, repere optice dupH care va putea recunoaqte stupul pe care il
pir5seqte. Din cunoaqterea prin proprie experienp a dezavantajului riticirii
albinelor, apicultorul va aprecia rostul orientHrii qi o va favoriza - prin culorile in
care iyi vopseqte stupii, prin inventarea unor repere utile albinelor qi in acelaqi timp
plicute ochiului, prin pistrarea ordinii in amplasarea stupilor pe vatri. Cunoscind
tinta zborului siu de intoarcere, albina pleaci. Pe o raz5 de maximum 3-5 krn,
ea culege nectar sau polen, api, mani, clei de pe pomi ~i diverse alte materiale -
uneori din cele mai nea~teptate.Dar in general, culesul, fie el de intretinere sau de
recolta, se extinde la cam 1 km. fntr-un zbor, culegitoarea i ~ umple i guqa cu p6n8
la 40 mg de nectar, iar daci culege polen ea acumuleazi pe picioarele dinapoi douH
ghemotoace simetrice cu diametrul de circa 3-4 mm, uneori chiar mai mari, care
ciintiresc circa 4-8 mg.
Dac5 se intiimp13 ca ea sB fie printre primele care descoperi sursa de
hranH, daci deci este cerceta~a,albina i ~ comunici i descoperirea celorlalte albine
Comportamentul acesta de comunicare este ~i el unul din
albinei qi fiind spectaculos este cunoscut chiar in lumea
de ,,dansuriV. Cerceta~aintoarsi la stup descrie pe
de un cerc de recrute figuri geometrice circulare dans circular
34
MANUAL UL A PICUL TORULUI
- pentru a indica surse aflate la maximum 100 m de stup qi semicirculare dans
balansat, in form2 de 8 - pentru a indica surse aflate la mai mult de 100 m, agitindu-
vi abdomenul la stinga qi la dreapta, cu frecvenp mai mare sau mai mica in funcfie
de abundenfa nectarului la sursa descris5. Unghiul dintre diametrul parcurs al
dansului balansat qi verticala fagurelui este egal cu unghiul avind ca laturi dreapta
care uneqte stupul cu sursa gi o alta care uneqte stupul cu soarele in momentul
respectiv. Completat de o component5 odorifera qi alta auditiv8, dansul albinei
este in lumea animalelor cea mai evoluat8 modalitate de comunicare inainte de
graiul omenesc.
in v i a p albinei mai exist5 ~i posibilitatea altor atributii - acelea de paznic,
de curiititoare, de ventilatoare, de sanitar. Albina paznic patruleaz2 in dreptul
urdiniqului, atac5 ~i infeap5; infep5tura cu venin a albinei este mortal5 pentru orice
albin2 strain5 care intentioneaz2 s5 p5trund5 in stup - cu excepfia celor care, in
toi de cules, au guqa plin5; atac5 d5un2torii ce incearc5, de asemenea, pitrunderi
in stup. in caz c5 exist5 cr5p5turi in
perefii stupului sau dac5 urdiniqul este
prea larg deschis albinele ,,paznic7'
blocheaz5 totul cu propolis - amestec
de clei de pe pom ~i cear5, substant5
plastic5 qi de ap8rare a familiei, folosit5
in tot locul qi in orice moment al anului.
Albinele cur5titoare indep5rteaz5 de pe
fundul stupului resturile de r5zBtut-5 de
faguri cgzute, care pot constitui cuib
pentru numeroqi d5un2tori. Albinele
ventilatoare pot fi v5zute pe vreme
foarte c2lduroas5 la urdiniq, b2t8nd
din aripi intocmai unor minuscule
ventilatoare, agitind aerul qi creiind
curenfii atiit de necesari desE~ur5riiin
bune conditii a viefii in stup.
Fig. 13 - Grqfic de activitate zilnicii
a albinei lucriitoare
Sanitarele, sau albinele cur2fitoare,
pot fi urm5rite c5rind - singure sau
intov5r2qite - fie o hoap p5truns5 in stup qi omorit5 prin
lawe moarte.
Tot ele sunt acelea care pot imobiliza, prin
omoriifi in interiorul stupului dar prea voluminoqi
35
MANUAL UL APICUL TORULUI
Diferitele activitgfi nu se succed intr-o ordine ireversibil5, albina II
indepline~temai degrab5 pe m5sura nevoilor ce apar in familie decit pe masun
avanskii ei in vbrstB. In functie de anotimp, se prea poate ca o albin2 s2 nici nl
aiba ocazia s5 cl5deasc5 faguri de-a lungul celor 35 de zile ciit este media de via$
in sezonul activ, in timp ce o alta, dac5 apare spontan un cules intens, care soliciti
printre altele spatiu suplimentar pentru depozitare, s5 redevin5 cereas2 degi estc
foarte in vArst5.
Indiferent de viirsta, in aprecierea puterii la un moment dat a familiei sau a
roiului se face distinctie intre albin5 acoperitoare gi albin5 culeg5toare: totalitatea
lucr5toarelor din stup, care alcatuiesc forfota permanent5 de pe suprafap faguriloi
gi respectiv totalitatea albinelor de ciimp - care lipsesc in timpul zilei dar a1 c5rot
num5r se presupune doar, dup5 amploarea cuibului ~i a rezervelor de hran5.
Uneori apicultorul Er5 experient5 intrefine pe vatr2 mai multe familii de
puteri modeste deciit mai putine dar foarte puternice. Trebuie retinut c5 numgrul
culeg5toarelor in familie sporeyte nu direct propor$onal cu marimea populafiei
totale, ci mult mai rapid: din 10 rnii de albine (adic5 1 kg) in stup - 2 rnii sunt
culeggtoare; din 20 mii - 5 mii; din 30 rnii - 10 mii; din 40 mii - 20 mii, iar din 50
rnii - 30 mii. Concluzia se impune de la sine.
Spre sfir~itulsezonului activ (c5tre sfiir~itulverii) culesurile devin mai
sarace, cregterea de puiet regreseaz5. Se remarc2 in comportamentul de cules
a1 familiilor o accentuare a preferinfei pentru nectar in defavoarea polenului; se
acumuleaz2 mierea pentru iarna. in sfiirgit, se cresc ultimele generafii de albine,
cele care vor ierna. Viap acestor albine de iarn5 va fi lung4 de 4-5 luni. Este bine
ca la eclozionarea lor rezervele ~i toat5 preggtirea spatiului pentru iernare s5 fi fost
terminate de generatiile precedente, de albinele de var5. Astfel, ciclul vietii sociale
a albinelor revine la punctul de plecare gi continu5.

Viata familiei de albine

Familia de albine petrece un sezon activ - in @ranoastri din martie pin5 in


octombrie, qi o perioad5 de relativ5 inactivitate - din noiembrie piin5 in februarie.
in aceste conditii, vara calendaristic5 este pentru albine o permanent2 toamn5:
toate activitafile familiei se concentreaz5 asupra procur5rii de rezerve de hran5 gi
acumularea lor in faguri.
$&mintim in acest moment c5 pentru intrefinere gi dezvoltare, pentru
supra~i&~ire$_organismului familiei, albina are nevoie de:
,*,- -&I.: ca orice insect5, albina are nevoie de oxigen pentru asigurarea
iar din procesele de arderi remlti bioxid de carbon, eliberat
S,
MANUALUL APICULTORULUI
prin respiratie in atmosfera din stup. Schimburile de gaze ale familiei variazi
volumetric gi calitativ in functie de anotimp qi de amploarea activitiitii din stup.
Circularea aerului in stup, printre miile de corpuri ce se m i ~ c pe i faguri, astfel
incdt sii ajungii la fiecare din acestea, precum gi la suprafafa celulelor cu puiet, se
realizeazii prin ventilare. Biit5i de aripi cu mare frecvenF orientate unitar produc
curentii de aer necesari, pe misura volumului stupului, pe miisura aglomerafiei gi
pe miisura debitului de aer ce piitrunde in stup prin urdinig. Debitul, la rlndul siiu
depinde de conditiile atmosferice, de insiiqi constructia gi starea stupului, precum
~i de interventiile apicultorului. in sezon, indiferent de temperatura mediului
ambiant, in stup ea trebuie s i fie de 35°C: circulatia aerului servegte gi pentru
mentinerea temperaturii constante;
- apa': aceiagi curenti de aer asigurii qi circularea in stup a umiditiitii
existente, previn stagnarea umiditiifii qi implicit dezvoltarea unor mucegaiuri
diunitoare. Indiferent de condifiile exterioare, in sezonul de cregtere cuibul
albinelor are nevoie de o umiditate relativg de 75-80%; ca gi temperatura de 35"C,
ea este absolut necesarii dezvolt5rii puietului, prelucriirii nectarului gi evaporiirii
apei din el de ciitre albine. Albinele igi procurii apa din rluri, biilti, rouii, acumuliiri
de ploaie sau le poate fi oferiti de om - in adiipiitoare, iar in cazuri de inchidere
forptii a stupului, in rame;
- glucide: majoritatea hranei albinei constii din substante dulci, fiind
preferate cele cu confinut ridicat de glucoz5, fructozii, zaharuri simple, zaharuri mai
complexe, de tipul zaharozei, care sunt gi ele consumate de albine dar utilizarea lor
presupune scindarea in zaharuri mai simple, ugor asimilabile in organism. Hrana
dulce primarii a albinelor este nectarul florilor gi mana (substante dulci eliberate de
purici qi piiduchi testogi de plante); in rest, albinele cerceteazii orice fel de surse de
glucide - fructe coapte qi rupte, siropuri, zahiir alimentar sau industrial etc. Pentru
a consuma toate aceste zaharuri, daci? nu sunt in form5 lichidii, albinele le dilueazi
cu apii pentru a le fluidifica. Rezervele de hranii pentru iarnii ~i pentru perioadele
lipsite de cules constau in miere - hrani exclusiv glucidicii daci nu punem la
socoteali cantitifile minore de microelemente, vitamine, inhibine, diastaze,
aminoacizi din polen gi HMF-ul prezent in ea. Mierea este remltatul muncii intense
a lucriitoarelor culegiitoare care aduc nectarul in gugii (pe parcursul drumului il
supun unei predigestii), il depoziteazii direct sau prin transferuri (intermediate
de albine din stup) in celulele fagurilor gi a1 celor de stup care il ,,v&nturi" gi
il deshidrateazii printr-un proces ingenios de
celule, il insiimlnteazii cu cantititi minore de
favorizeazii invertirea zaharurilor gi respectiv frlneazii
pdni in momenttul clnd mierea este ,,coaptH" sau
37
MANUALUL APICULTORULUI
16-20% apii (in functie de zona climatici, de specia de nectar, de rasa de albine
de anotimp); la sf8rgit ele acoperii celulele care confin miere, cu un cip5cel fin (
cearii;
- proteine: hrana albinei cuprinde qi polen; confinutul gr5unciorului (
polen furnizeazI albinei hranii proteica, aminoacizii necesari dezvoltiirii, precum 1
vitamine qi uleiuri esenfialece se transmit hranei finale a familiei - mierea. Cre~tere
puietului depinde total de prezenp, de abundenta gi de ~alitateapolenului;
- lipide: furnizate tot de polen;
- microelemente: furnizate de nectar, man5 qi polen.

Fig. 14 - Sectiune prin ghemul de iernare a1 albinelor in prima ~i a doua faza'


a ierna'rii qi temperaturile din ghem in cursul iernii
Organismul albinelor care vor ierna acumuleazi o rezervi de albuminc
proprie, in corpul gras. Pe locul cuibului in care iqi des5vSrqegte dezvoltare;
ultima generatie de puiet a anului se contureazii viitorul spafiu de iernare
Temperatura scade de la 35°C la maximum 25°C; in final, la periferia familiei
str8ns8 in ghem, ea este chiar de numai 10°C. Ghemul este alcgtuit din albine carc
au intrat in celulele goale qi altele inghesuite in spatiile dintre faguri. Populati;
se inciilzegte tremurfnd; nivelul p8n5 la care c r e ~ t etemperatura este misurat 1;
periferia ghemului. In momentul c8nd in ,,coajii" temperatura scade sub 10°C (cell
cinci articole terminale ale antenelor lucriitoarelor au pe ele organe sensibile 1,
schimbiiri de temperaturii), prin consum de miere ea este redresat5 - are loc UI
"salt de incilzire". in funcfie de temperatura exterioari, de vfnt, de protectia fat
de inteppew gi de conditia insigi a familiei, in cursul ierngrii au loc mai mu1
sau m6i utilrfrecvent salturi de inc5lzire. Cu ciit ghemul de iernare se apropi
rn&ul( f b f&a sfericii, cu atiit mai sciizutii este cantitatea de hran5 glucidic
e&a@ mai mari sunt ~anselede supraviepire. Cu rezerve de hran
MANUAL UL APZCUL TORULUZ
suficiente qi bine plasate, familia nu poate inghek; dar dac5 nu dispune de hran5
suficient5, moare - de foame: aceasta este diferenfa intre organismul familiei qi un
animal cu singe cald. Relativa inactivitate a familiei din timpul iernii se datoreaz5
nu frigului ca atare ci faptului c5 din cauza frigului albinele nu culeg polen: aceastZi
stopare a aporturilor de hran5 proteic5, aminoacizi, lipide, este motivul intreruperii
ouatului m5tcii qi a creqterii de puiet.
In toat5 perioada de iam5 atenfia apicultorului trebuie orientat5 nu numai
pe supravegherea ritmului de consum a rezewelor de hran5 ci ~i pe aerisirea
stupului. Albinele bine alimentate, dup5 cum am mai argtat, nu mor de frig oricit
de mare este acesta, ins5 ventilafia imperfect5 poate duce familia la pieire. Regimul
apei in familie este, de asemenea, foarte important. Izolate din cauza vremii reci,
albinele i ~ "fabric5"
i singure apa. In acest sens, punga rectal5 a fiec5rei albine
este o necesitate qi o condifie a iem5rii in comun: glandele rectale filtreazi din
substanfele reziduale ale digestiei apa chimic pur5 qi o redau organismului. Numai
astfel elbinele reuqesc s5 utilizeze mierea ~i deci s5 supraviepiasc5, iar la reluarea
activitafii de dezvoltare s5 ingrijeasc5 puietul tin5r.
La sfiirqitul iernii, sfirqit de ianuarie-inceput de februarie, pe cind familia
reu~eqtes5 ridice din nou temperatura, o dat5 cu creqterea lungimii zilei, ponta
reincepe intens. Familia trece acum printr-o perioad5 critic5 - num5rul de albine
care eclozioneaz5 este inc5 mic, iar a1 celor care nu se mai intorc la stup dup5
primul zbor de cur5fire poate fi foarte mare. Populafia de albine se reduce mult
yi dac5 vremea se stric5 brusc capacitatea lor de inc5lzire devine insuficient5 -
puietul poate muri, prin rgcire, nefiind acoperit de suficiente albine. in functie
de condifiile de vreme qi corelat cu Pnflorirea vegetafiei, perioada de dezvoltare
de prim5var5 se instaleaz5 treptat sau brusc. Dup5 inflorirea pomilor fructiferi,
albinele tinere din generatia anului respectiv ajung s5 predomine in stup. Incepe
adev5rata dezvoltare de prim5var5.
in familiile putemice, odat5 cu primul cules mai important de nectar de la
sfiryitul primilverii apare qi instinctul de cl5dit. Pe dezvoltarea glandelor cerjere
se bazeaz5 - direct sau indirect - innoirea anuali a cuibului de puiet, a fagurilor
in care se cresc noile generatii, precum qi asigurarea fagurilor de cear5 pentru
magazinele de miere. Cam 6-8 faguri este media de faguri cl5diti anual de familie.
Dezvoltarea glandelor ceriere realizeaz5 o curb5 maxim5 de ciiteva zile piing la
doubtrei s5pt5mini in timpul culesului principal dup5 care urmeaz5 o cadere a
acestora. he*

trintori. De abundenfa hranei depind, in sezonul activ, toafc&i%


%
0 data cu activitatea de cl5dit qi deci totodata cu activarka efii\egetale
se declan~eaz5qi preg5tirea perioadei de reproducere: incwtsh a cehle de
din?!hp
39 e*
MANUA LUL APICULTORULUI
qi din afara acestuia, inclusiv reproducerea. Iar dac5 instinctul de cliidit, exprimat
in suprafag de fagure construit5 intr-o anumitii perioadii serveqte apicultorului
pentru orientarea cu privire la starea familiei, trebuie s5 amintim qi cii prezenta qi
abundenta in stup a trintorilor de-a lungul sezonului poate constitui o orientare cu
privire la aprovizionarea cu polen a stupului qi deci cu privire la eventuale intervenfii1
de ajutorare. Iatii, sintetizate, principalele aprecieri care se pof face: existenfa de 1
trintori adulti, pupe, larve, ou8 denotii prezenp polenului din abundeng; prezenp\
trgntorilor adulti, a pupelor qi ouiilor inseamnii c5 in ultimele 48 de ore a avut
loc o scadere a culesului de polen; existenp in familie numai a trintorilor adulti; I
semnaleazii cii albinele au avut un cules de polen cel putin in ultimele 7 zile, iar 1
absenp total5 a trgntorilor semnaleazii c5 in familii exist5 o gravii deficieng de I 1
polen de 2-4 s5pt5mini. I
Deci aparitia primilor trintori sunt un semnal cii reproducerea qi inmultirea j
1
albinelor este pe cale sii inceapii.

Roirea

Cind ritmul pontei qi a1 ecloziunilor depiqeqte rata mortalititii lucr5toarelor,


populafia creqte constant - pin8 se atinge stadiul in care fie datoriti unor factori
sociali fie limit5rii spatiului in stup, familia se divide. in mod normal, diviziunea
are loc spre sfirqitul primiiverii, intr-un moment de abundeng de hran5. Din punct
de vedere biologic este explicabil - familia fiicii, roiul, urrneaz5 s5 se instaleze,
s5 cliideasci noi faguri, s5 acumuleze hranii qi sii creasc5 noi generafii de albine
- totul, inainte de venirea vremii reci sau a perioadelor de lips5 de cules. Roiul
este, practic, un grup de albine lucriitoare insotite de o match iar divizarea reflect5
capacitatea familiei mama de a produce mitci qi albine lucriitoare pentru roiul
respectiv. Roirea presupune o stagnare temporarii a dezvolt5rii qi a acumularii
rezervelor de hranii, precum qi reducerea altor activitati din familia de baz5.
Practic, pe cind se cl5desc botcile, activitatea de cules a populatiei scade:
albinele se ,,lenevesc9'- culeg5toarele g5sesc cu greu albine de cas5 cirora sii le
predea proviziile aduse din cimp - dureazii minute pin5 giisesc albine care s5
accepte nectarul. Deseori situafia coincide qi cu un spafiu restrins de depozitare,
deci cu o aglomerafie; este vorba de un mecanism regulator sau poate de o
interacfiune socialii de mare importanfa - aminind acceptarea hranei, albinele
de c a s m b i l i z e a z 5 culesul. Odati cu sciderea categoricii a afluxului de hran5
in s&.'%icik inceteazs s5 mai hr5neasc5 matca - aceasta O U din ~ ce in ce mai
si hprdc din greutate, dar culegiitoarele nu renun45 la activitatea de zbor
~ ~ ~ , ? h p 5 a . b % orientare
lt5 - cautarea de adiipost. Cerceta~eleiqi schimbii
" /+c %

40
MANUAL UL APICUL TORULUI
comportamentul - dansul lor pe faguri nu mai este asociat relafiilor de hrani ci
indici pozifia unor posibile suporturi de fixare a roiului.
Roirea ca fenomen sesizabil de citre om incepe prin miqciri qi zumzete
particulare - dansuri de desprindere - ale lucritoarelor; dansul este contaminant
pentru lucritoarele contactate de o dansatoare, astfel inciit la un moment dat o
bung parte din populafia familiei aflati la unison, p i r i s e ~ t estupul ca roi, impreuni
1 cu matca b i t r i n i - dupi eclozionarea primelor mitci tinere. P h i la un prim loc de
I aterizare, nu cel definitiv, roiul pare a fi oarecum ,,ghidatVde cerceta~e- singurul
moment in v i a p albinelor ciind are loc un asemenea fenomen.
I Contrar aparentelor, roiul este o masi de albine bine organizati. Sunt in

I el albine de toate viirstele, chiar dac5 propor$onal sunt mai multe tinere deciit
in familia mami. in interior, lanjvri de albine atiirniind, degajate unele de altele,
lasi intre ele suficient spafiu pentru circulafia celorlalte. La suprafata, albinele
mai in viirsti formeazi o coaji densi, cam de trei albine grosime, cu o deschidere
citre interiorul mai degajat. Din forma aceasta, cercetaqele continua s i caute in
zoni eventuale adiposturi. Ele descriu pe suprafafa roiului dansuri aseminitoare
celor de desprindere qi unele aseminitoare celor care, in alte conditii, indici
surse de cules. Cele care gisesc locuri mai bune danseazi mai viguros qi mai
indelung. Practic, durata mare este o caracteristici foarte importanti a dansului.
Spre deosebire de culegitoare, albinele acestea nu trebuie s i se intrerupi pentru
a aduce din ciind in ciind mostre de hrani. Dar, tot din ciind in ciind, ~i ele se mai
intorc la locul respectiv, pe care de altfel il ~i marcheazi cu emanatie a glandei
Nasonov, care atrage albinele.
Alituri de ciiteva componente cunoscute ale comunicirii in roire, unele
importante, rimiin nedescifrate. Cunoscuti ne este secvenfa de intiimpliri deja
mentionate: se reduce producfia de feromon inhibitor in glandele mandibulare
ale mitcii, liberind astfel lucratoarele s i clideasci botci; scade promptitudinea
1 albinelor la primirea hranei, ceea ce stimuleazi la fostele culegitoare ciutarea
de locuri pentru cuib8rire; apar dansurile de desprindere care, practic, au sensul
de ,,hai s i mergem" (Michener) - ciind roiul piriseqte stupul mami qi, din nou,
ciind piiriseqte locul de care a atiirnat in a~teptareaalegerii amplasamentului
I
definitiv. Necunoscutele (sau, ciiteva din ele): ce determini reducerea nivelului
I
secrefiei substantei de matci? Ce declan~eaziincetarea hrinirii mitcii de citre
lucritoare? Maximum ce se poate binui in legitura cu aceste aspecte se bazeazi
pe acfiunea feromonilor, care, fari indoiali au un rol
de roire. Ei intervin in adunarea qi stabilizarea roiului in jurul
depinziind, esential, coeziunea acestuia. Acidul trans-9 ceto
de matci, care in cuib inhibi clidirea botcilor, in roi - atrage
MANUAL UL APICUL TORUL UI
a le reline. Acidul trans-9 hidroxi 2-decenoic, care in cuib completeaz5 actiunea
primului, de inhibare la lucr5toare a cl5dirii botcilor ~i a dezvolt5rii ovariene,
este cel care induce fixarea roiului ~i formarea ghemului lini~tit(in amestec, deci,
cei doi feromoni sunt rZispunz5tori de coeziunea roiului) .yi totu~i,stabilizarea
acestuia este in final determinat5 de o a treia substan@, neidentificats, dar care
(experimental) se poate extrage din capete de miitci. Ca ~i in alte comportamente
ale familiei de albine, feromonii nu sunt totul ( d e ~esentiali)
i nici in roire; dovad5
- nu matca, sursa de feromoni, este cea care alege locul de instalare ~i apoi pe cel
de cuibiirire. in conditii experimentale atragerea qi fixarea roiului r e u ~ e ~perfect
te
cu un amestec de cei doi feromoni de matc5 + feromonul Nasonov sintetic; dar,
mai sunt necesare, totu~i,dansurile de desprindere!
Tendinfa de roire, insofit2 neapiirat de prezenp indivizilor sexuati, este
un caracter ereditar. Dar exist5 ~i familii care nu roiesc: ele se menfin prin simpla
cre~tere~iinlocuire natural5 periodic5 a m5tcilor (fenomenul se nume~teanecbalie).
Apicultorul care nu dore~teinmultirea albinelor roitoare trebuie sii favorizeze ~i s5
inmulteasc5 artificial asemenea familii (roire artificiali). Dimpotrivi, apicultorul
care prinde ~i pistreazi toti roii naturali asigur5 perpetuarea tendintei de roire
in stupina sa. Dar, atenfie, primul roi, roi primar, poate fi unnat de desprinderea
din familia mam5 a altuia, secundar, ~i a altuia, teqiar, uneori merggnd pin5 la
desfiinprea familiei.
in stupul p5riisit de roi, din una din botcile clidite de albine in perioada
premerggtoare de ,,friguriU, eclozioneaz5 o matc5. Dup5 ciiteva zile, de regulii in
viirst5 de 2-6 zile, ea face un zbor de imperechere - citre aqa numite locuri ,,de
adunare a trintorilor", aflate la circa 6- 15 m inaltime de la sol. in aceste aglomer5ri
de triintori, emanatiile de substant5 sexatractant5 atrag masculii, dintre care cu
citiva matca se ilnpereclieaz5 $i dc foartc multe ori repetii zborul de imperechere.
La intoal-cerea la stup, ea inca ~iiaipoarti ,,scninul dc imperechere" - partea
antcrioari a organelor gcn~talcmasculc pe care albinclc le extrag. Dup5 ciiteva
/ilc niatca incepe s i oua. (Atir scmnul dc impcrcclicrc, ccit ~ i mai
. sigur, inceputul
pontci sunt folosite de crescitorii dc matci ca indicii alc iniperecherii $i deci ale
apropicrii momentului optim pc~itruI-ecoltarca~nitcilordcslinate valorificirii prin
vinzare sau introducerea in altc familii: in uncle crcscitorii se folose~teca indiciu
c5pBcirea unei suprafe[e uniforme ~i compactc de pi~ietde lucratoare).
Roiul $i evolutia vietii sale ca tinir organism este o expresie clar2 a
coeziunii populafiei albinelor melifere, reglat5 prin actiunea unor mecanisme ~i
Cert este cii numai urmiirind u n roi natural qi comportamentul
intr-un stup, apicultorul poate spera cii va pitrunde
naturale a albinelor $i c5 va putea st5piini tehnica inmultirii

42
MANUAL UL A PICUL TORUL UI
Individ qi familie

Din cuno~tinteelementare de ordin general se $tie c5 nici hrinirea, adic5


actul de inghitire a hranei, nici digestia propriu-zis5, nici excrefia nu sunt legate
de viafa de grup. Ele se desmgoarii ca acte mecanice ~i ca procese de fiziologie
celularii ale individului. Dar in ciuda acestui adevir incontestabil, via@ albinei
melifere se scurteaz5 mult atunci ciind, in mod accidental sau experimental, este
obligata sii tr5iasc5 izolat.
Hemolimfa constituie principalul mijloc de transport al metabolismului -
foarte important pentru cunoa~tereaqi intelegerea vietii din familie - care se bazeazii
pe o circulafie social5. Ea transport5 o bun5 parte din substantele cu rol de reglare
a ceea ce in mod empiric, dar foarte apropiat ca semnificatie, se desemneazi cu
numele de ,,con~tiinfastupului". Printre aceste substante sunt secretii ale glandelor
salivare (hipofaringiene vi mandibulare), precum ~i neuro-secretiile. Unul din cele
mai interesante comportamente ale familiei de albine ~i anume, inlocuirea matcii
in cazul pierderii sau invalidirii ei, se explicii in bun5 miisur5 prin interventia
acestor secrefii; de asemeni, ~i modul in care ,,~tiu"albinele s2 creasca miitci din
larve aflate in celule de lucritoare: dupi 30 de minute de la disparifia m5tcii din
stup, lucr5toarele devin nelini~tite,iar dup2 maxim 24 de ore ele deja transform5
citeva celule hexagonale, de lucritoare, in care se aflii ou5 sau larve tinere, in
celule cilindroide, verticale - botci de salvare (spre deosebire de botcile de roire ~i
cele de inlocuire lini~titi,care sunt construite de la bun inceput ca atare, in prezenfa
m5tcii). Asistilm astfel la unul din cele mai extraordinare fenomene din familie:
diferenfierea castelor femele, avind ca pornire organismul - genetic bipotenfial al
tinerei larve.
Principalul factor al diferenrierii emani deci de la matc5, ~i anume confinut
in substanfa de matcii, elaborat5 qi eliberati de glandele mandibulare ale acesteia.
CitB vreme substanla este perceputii de lucritoare, comportamentul acestora este
normal ~i din toate larvele femele ingrijite eclozioneaza lucriltoare. In momentul
c8nd cantitatea de feromon scade sau dispare, fir5 a se intrerupe ingrijirea puietului
de lucriltoare se deblocheaza instinctul clidirii botcilor; ori tocmai dimensiunea,
forma ~i orientarea celulelor motiveaz5, la doici, modific5ri ale comportamentului
specific de alimentare.
Iati cum: larva din celuli de lucritoare prime~te,in mod curent, trei calitilti
de hrani - una albii-liptoas5, una transparenti ~i alta galbeni, inllprapoqie de
2:9:3. Cea albi este un amestec de secretie hipofaringiani qi confin de'guq5, iar
'$,
cea galbeni contine polen (aceastii din u r n 8 component5 w e no,ai dupii ce
larva dep5ge~tevlrsta de 2 112 zile). Larva de matc5 p r i m e i j t g n i $ m e trei tile
43
*;
MANUAL UL APICUL TORUL UI
exclusiv hrana alb5, ulterior combinatie de componente albii $i transparent5 in
propoqie 1 :1 (acesta este Iipti$orul de matc5); ea prime~tedeci, proporfional, mai
multii hran5 mandibular5 decit larvele de lucr5toare. Din manevrarea componentei
hranei larvare doicile o ofer5 in continuare pe cea corespunziitoare larvelor de
lucritoare sau o modificii pe a celor din botci orientind astfel evolutia ocupantelor
catre destinafia matc5. Succesul este conditionat ins5 de un element fundamental
- virsta larvei; maximum trei zilc. Odat5 d e p i ~ i t i ,organismul larvei femele

nu rnai este bipotential; in el se produc deja modificiri ireversibile, printre care


reducerea drastic5 a numirului viitoarelor ovariole. (Deosebit de important acest
detaliu pentru crsc5torii de mitci prezenti sau viitori). in primele trei zile aspectul
~i greutatea larvelor celor dou5 caste evolueazi similar, dar dup2 aceast5 virst2,
nu numai calitatea hranei oferitii/consumat5 le deosebe~te,ci ~i cantitatea. Vizitate
de zece ori rnai frecvent decit larvele de lucriitoare, larvele din botci minincii rnai
mult (Iiipti~orulde matcii are o concentratie rnai mare de zah5r, iar acesta are rol
fagostimulant; calitatea hranei, practic concentratia ei in zah5r, este perceputi de
larve cu ajutorul organelor de simf aflate pe piesele bucale), ~i in final pupele din
botci ajung de dou5 ori mai grele decit cele de lucr5toare. Rata consumului de hran2
regleaz2 la rindul ei activitatea corpora allata ~i implicit eliberarea de c5tre ele a
honnonului juvenil; in cantitate mare, acesta duce la diferentierea castei lucr5toare
(inhib5 dezvoltarea ovarian2 la larve). Acela~ihorrnon declan~eaz2dezvoltarea
ovarian5 la lucr5toarele adulte riimase fari matcii (lucr5toarele ou5toare in familia
bezmetic5) - aceasta la numai 24 de ore de la disparitia mgtcii, ~i in absenta ou2lor
sau a larvelor de maximum 3 zile: ins8~iabsenta puietului nec2picit induce qi
ea - indirect, prin relatiile dc hran5 - dezvoltarea ovarian5 la lucr5toare. Inca de
la inceputul dezvoltirii embrionare existii, gata imprimate, programe complicate
- ele nu trebuie decit s5 fie declanvate de unul sau mai mulfi factori externi printre

care calitatea hranei, fotoperioada, aglomeratia. Exemplul de rnai sus ilustreaz5


rolul de declanyator al calitiitii hranei.
La realizarea aceleia~i,,con$tiinte" rnai sus mentionatii a stupului rnai
concur2 $i silntul mirosului - anume in recunoa~tereaalbinelor dintr-un stup ~i
a rnitcii stupului (intunericul din adipost face practic imposibili recunoaSterea
vizualii, iar simful auzului fiind foarte slab dezvoltat - nici sunetele nu pot servi ca
indicatori sau setnnale in acest scop).
Chiar $i imensa cantitate de comunicare presupusa de declan~area
dezvoltil ii ovariene la lucr2toarcle adulte orfane se realizeazii prin feromoni a

4
caror ac ne se exercitii indirect - prin hemolimfa, asupra hormonilorjuvenili, dar
~i dlre t %\supra receptorilor pentru gust ~i mai ales miros.
AWnside.r5 c i indiratorii olfactiri pot fi cuprinii in doui categorii de
fl 44
MANUAL UL APICUL TORUL UI
surse - surse interne (indicatori emanind de la insii~ialbinii), ~i altele exteme
(indicatori provenind din mediu, din contacte cu elemente ale acestuia purtitoare
de miros, de exemplu, florile); nu se cunosc deocamdat2 legituri intre cele dou5
categorii de indicatori pe care ii folosesc albinele.
Pe post de paznic la urdini~,albinele fac o discriminare sigurii a striinelor
de stup - pe care le resping prin atacuri agresive, in timp ce - dupii un scurt contact
antenal cu paznicul, colocatarele lor au accesul liber. Reacfia fafii de striine variaz2
ca intensitate, ca acuratefe,in functie de anotimp ~ide abundenta culesului: apiirarea
stupului este intiirit8 in perioadele cu conditii propice furti~agului.
Albinele nu fac deosebire numai intre albinele din stup ~i striiine, ci chiar
intre surorile lor (fiice ale aceleia~imiitci) $i alte albine din stup (eclozionate in
stupul lor, dar din oui depuse de alti matci in alt stup ~i transferate ca atare,
cu rama). Mai mult, i ~ deosebesc
i surorile bune de semi-surori fiice ale aceleia~i
mitci ca yi ele, dar cu tat5 diferit.
Recunoa~teream5tcii de ciitre albine se bazeazi pe mirosul secretiei
mandibulare component5 a ,,substantei de matc2". Variata alcituire chimici a
secrefieipermite s i se binuiasci valoarea de semnal social a unora din componenfii
acesteia, cu acfiune olfactici. Indicator de recunoa~tere,secretia (deci mirosul
ei) are o determinant5 genetici: m2tcile surori sunt mai asemanatoare in aceast2
privinti intre ele decit cu cele neinrudite.
Interesant, in timpul roirii, lucritoarele stupului se separi dupi genotip:
cu matca dintr-o anumiti descendent2 paterni pleac2 preponderent lucritoare
surori bune ale ei, in stup riimgngnd preponderent lucriitoare semi-surori ale
ei dar surori bune cu o altii (posibili) matcii, sori a sa dar din alti descendent2
paternii (lucritoarele descendente din mama unic2 ~i tati diferiti se constituie ca
,,patrilinii7').
Structura geneticii i n s i ~ ia familiei este un factor ce intervine in
mecanismul de recunoa~tere.Miitcile imperechindu-se multiplu ~i amestecul de
sperms implicit duc la coexistenp mai multor patrilinii. Ca urmare, compozifia
genetic2 a populatiei de lucriitoare se modificii in cursul vietii familiei, in timp
ce identitatea mitcii se modific2 numai cind intervine roirea sau schimbarea
lini~titi.in cvnditiile acestei structuri genetice potential schimbiitoare, matca este
recunoscutA cu mai mare siguranF deciit lucr2toarele, pentru cii identitatea ei este
mai constanti; mirosurile provenind din mediu fumizeazii o modalitate eficientii de
mentinere a unui acela~iindicator util in recunoa~terealucriitoare1or;itwindicatorii
de naturii geneticii detinufi de lucritoare fumizeazii informatii im$
3 nts,.utile in
identificarea miitcii ~i a larvelor. Se biinuie~tecii exist5 presiuni con% dictorii ale
selecfiei pentru indicatorii de naturii genetic5 ~i cei provenin&& demtme
45
4
MANUAL UL APICUL TORUL UZ
ce uneori functioneazi recunoaqterea tovariqelor de stup indiferent de inrudirea
genetic8 qi alteori o discriminare fin8, pe baza gradelor de inrudire.
Apicultorul intervine frecvent in familie cu lucriri care afecteaz5 sistemele
de recunoaqtere ale albinei. La inlocuirea mitcii, spre exemplu, intr-un timp relativ
scurt lucritoarele trebuie s i asimileze noi caracteristici de recunoa~terea mitcii.
Ele trebuie s i invete identitatea unei mitci total n e i m d i t i lor qi precedentei lor
mitci. 0 alt8 asemenea interventie: transferarea ramelor cu puiet, pentru egalizarea
puterii, duce pe de o parte la o reducere a diferentelor genetice intre familiile
respective, dar pe de alti parte la rit5ciri intre stupi ingreunfind sarcina albinelor
paznici. In sfirqit, la unificarea familiilor slabe intre ele, succesul metodei cu foaie
de ziar se bazeazi pe slabele forfe de apirare ale respectivelor populafii; dar la
unificirile la care participi qi o familie puternick este preferabil ca m5tcile initiale
ale populatiei s5 fi fost inmdite.
In stup mai actioneaz5 o serie de substante, a c8ror prezenfi $i efect erau
pin5 nu demult ignorate sau numai binuite: substante ca ~i cele deja mentionate,
dar care inci nu au fost identificate, izolate, emanind de la albine ~i la care albinele
reacfioneazii in grup (unele) sau individual (altele). Prin chimioreactiile care au
loc se regleazi anumite comportamente care in ansamblu alc5tuiesc extraordinara
viati social2 a albinei. Unele sunt substante ,,de interreactie" sau ,,de familiarizare"
(numite generic epagine). Asemeni hormonilor juvenili qi feromonilor cunoscufi,
toate contribuie la asigurarea coeziunii familiei sau la marcarea obiectelor care
ii apaqin acesteia: ( I ) una din ele, foarte persistenti, are efect chiar $i pentru
cadavrele de albine, care rimin un timp atr5g5toare pentru tovar5qele lor; (2) o
alta marcheazi spatiul (scorburi, stup, cuqci) in care citeva albine au petrecut un
timp de familiarizare gribind insuqirea lui de citre familie. Se pare c i cel pufin
partial aceasti epagini se confind5 cu propolisul; (3) existenfa unei alta poate
fi demonstrati de orice apicultor cu ocazia cre~teriide mitci - botcile artificiale
introduse in familia crescgtoare, cu tinerele larve deja transvazate in ele, sunt
acceptate cu mai mult sau mai putin5 rezervi in functie de starea familiei; dac5
ins5 botcile sunt finute goale, in prealabil, in stup, procentul de acceptiri este mult
sporit. Constatarea repetati in practici a acestui adevir a dus la generalizarea
pornirii creqterilor de mitci cu o introducere a botcilor goale timp de 24 de ore
in stup. Nu este neapirat necesar contactul albinelor cu botcile acestea, ci pur ~i
simplu prezenpi lor in preajm8; (4) apicultorul cu o oarecare experienp qi cu spirit
de o b s m * constat5 c i hr5nitorul deja utilizat este preferat unuia nou, dar nu

Fa%le
"s,
utilidt 1 alt%familie!Este vorba de o epaginii, a 4-a in enumerarea noastri, care
respingere pentru albine striine, concomitent cu cel de recunoaqtere
pmpriei familii; (5) daci rotim cu IRO. stupul in juml axului siu
6, '- >!e 46
MANUALUL APICULTORULUI
vertical, Era a-l deplasa, albinele culegiitoare aterizeazi la intoarcere tot la vechiul
loc a1 urdinigului gi merg apoi, pe jos, piing la cel nou; ele urmeaz5 o pist5 foarte
precis5. Dupi 10-15 minute, aterizarile au loc direct pe sciindura de zbor in noua
ei pozitie. Pista este trasat5 de albine cu o epagin5.
in afara epaginelor, se numirii printre aceste substante familia repulsinelor,
cea a inhibinelor, a substantelor de alarm5, a substantelor de cules gi a
atractaniilor.
0 repulsini a fost deja mentionat5 in exemplul cu hriinitorul. Din acest
exemplu trebuie retinut faptul c5 o aceeagi substang, ca gi in cazul socio-
hormonilor, are dub15 capacitate - de familiarizare, intr-o familie ~i de respingere,
in alta. Este un motiv in plus pentru ca inainte de a interveni in viap familiei,
s i ciutiim intelegerea profundii a tuturor comportamentelor ,,normale" din stup.
Fiecare reactie are o explicatie, care poate, pentru moment, scap5 apicultorului,
dar cu rsbdare, spirit de observatie gi cu studiu, poate fi descifratii.
Dintre substanfele de alarm5 ale familiei, grupateca atare pe bazaproprietiitii
comune de a provoca agitatie violent5 urmat5 de regul5 de agresivitate, apicultorul
vine in contact cu cea din venin (acetat de izoamil) gi cu cea din secretia glandelor
mandibulare (2-heptanona). Ati remarcat deja c5 dup5 ce o albini v-a intepat,
imediat se reped multe altele gi inteap5 in aceeagi zonii a pielii? Fenomenul se
datoreaza emanatiei de substant5 de alarm2 care se scurge de-a lungul acului infipt
in piele, sau pur gi simplu aruncat5 in jur de albinele agitate.
Glandele mandibulare ale m5tcii miinuit5 brutal sau inghemuiti3 de
lucritoarele intre care a fost introdus5 elibereaz5 o secretie care, ajuns5 pe
tegumentul lucritoarelor din jurul ei induce, la celelalte lucriitoare, o atitudine
agresivi. Este un alt exemplu de multipl5 capacitate a unui feromon: pe de o parte
atractant pentru albinele din suits, pe de alta feromon de stress gi alarm5.
Alectinele sau substanfele de cules sunt o categorie de feromoni de naturi
necunoscuti, care au rolul de a permanentiza pe toat5 durata infloririi leg5tura floare-
albin5. Este posibil ca ele s5 fie in leg5tur5 gi cu indicatorii de recunoagtere.

Sistematica albinei melifere

Albinele melifere fac parte din:


Regnul: Animalia (viepitoare monocelulare gi pluricelulare cu mod specific
predominant de hr5nire pe baza regnului vegetal). cPt-

Subregnul: Nevertebrata (animale Gr5 coloanii


osos intern).
hcreng5tura: Artropoda (animale nevertebrate
MANUALUL APICULTORULUI
Subincrengiitura: Mandibulata (artropode cu mandibule).
Clasa: Insecta (artropode cu corpul alciituit din trei segmente distincte:I
cap, torace, abdomen).
Subclasa: Pterigota (insecte care prezintii pe segmentele
toracice 2 ~i 3 perechi de aripi).
0rdinul:Hymenoptera (insecte cu aripi membranoase).
Subordinul: Apocrita (himenoptere la care legatura dintre torace ~i abdomen
se face printr-o poqiune ingustii numitii pefiol).
Grupul: Aculeata (insecte cu ac).
Suprafamilia: Apoidea (insecte care-qi hrgnesc progenitura cu polen ~i
nectar floral).
Familia: Apidae.
Subfamilia: Apinae (insecte constructoare de cuiburi qi care prezintii la a
111-a pereche de picioare un aparat pentru colectat polen).
Tribul: Apini.
Genul: Apis (albine care tr5iesc in familii permanente $i monogine -
au o singurii femelg cu organele reproduc5toare dezvoltate capabile s5 asigure
perpetuarea - corpul acoperit cu peri rari ~i scuqi).
Specia:
dorsata (albina indianii uriaqii, clgdeqte un singur fagure prins de stgnci sau
de ramurile diferitor arbori; este cea mai mare albinii; riispinditii in India, sudul
Chinei, arhipeleagul indonezian vi Filipine);
florea (albina indianii piticii, ce mai mic5 albinii cunoscut.2, cliideqte un
singur fagure foarte mic prins de ramurile copacilor;riispinditii in India, Malaezia,
Jawa qi Borneo);
cerana (cunoscutii ~i sub numele de albina indianii obi~nuitii,cuibul este
format in cavitiiti qi cuprinde mai multi faguri; riispiinditg in India, China, Japonia,
Indonezia, Jawa, Borneo, Sumatra qi U.R.S.S. - Extremul Orient);
mellifera (albina meliferii, cea mai cunoscutii qi cea mai riispiinditii albinii,
exploatatii de om pentru calitiifile sale productive; cuib format in cavititi inchise,
pe mai multi faguri, cu un numiir mare de indivizi. Denumirea speciei, ,,melliferaV,
a fost dati de LinnC in anul 1758 ~i schimbati ulterior (1761), de acela~i,in
,,mellificam. in cadrul speciei, cu imensii riispiindire in Lumea Veche (Europa,
Africa qi Asia), se delimiteaza trei mari grupuri de rase.
#.a\
4-P'
-
MANUAL UL APICULTORULUI

Fig. 15 - R6spdndirea pe glob a celor patru specii de Apis. In qfar6 de America


de Sud unde, recent, a fost introdusci Apis mellifera adansonii, in t6rile din lumea
nou6 exist6 dour alhina Apis mellifera (mellifera, ligustica, carnica, caucasica).
1)A.m. carpensis; 2)A.m. unicolor; 3)A.m. adansonii; 4) A.m. lamarki;
5)A.m. intermisa; 6)A.m. mellifera; 7)A.m. ligustica; 8)A.m. carnica;
9)A.m. syriaca; 1O)A.m. lehzeni; 1l)A.m. caucasica; 12) A.m. silvarum;
13)A.m. aceworum; 14)A.m. remipes; I5)A. cerana indica;
16)A. cerana cerana; 17)A. cerana japonica

Grupul de albine european

Albina brun5 european5 este r5spiindit5 in toat5 Europa central5 ~i


nordic5 cu preponderenF in Franp, Marea Britanie, Olanda gi nordul Germaniei.
Cercetgrile biometrice au demonstrat cB este una gi aceea~irasa cu Apis mellifera
lehzeni gi Apis mellifera silvarum. Si-a format principalele insugiri morfologice gi
productive de-a lungul timpului printr-o perfect5 adaptare la condifiilebioclimatice
in care s-a dezvoltat. Propolizeaz5 excesiv, este foarte agresiva, agitat5 pe faguri,
~i cu inclinafii spre roire, datoriti c5rui fapt familiile nu ating niciodat5 o putere
prea mare. Valorific5 foarte bine culesurile, dar este putin rezistent5 la boli ~i
la atacuri de paraziti. Un studiu mai amgnunfit o apropie mai mlaltderasele de
albine din grupul african (Apis mellifera intermissa). principale6 Ge &ugiri gi
"\,
caractere s-au fixat in decursul unei indelungate perioade de dezvolb% autonome
in vestul Europei (peninsula Ibericg ~i sudul Frantei). Albina & & ~ m a r k ~ d a r
49 ' e.
MANUAL UL APICUL TORULUI
trompa este micii; este irascibilii, foarte agitatii pe faguri, variabil agresivii, destul
de roitoare, dar productivii gi rezistent5 la iernare in conditiile unor ierni lungi.
Caracteristic, dezvoltarea familiei este relativ inceatii gi nu ajunge decit la o putere
medie, care ins2 se mentine timp indelungat. Din aceast5 cauzii nu valorificii bine
culesurile timpurii, dar le valorificii perfect pe cele t5rzii manifestgnd un instinct
de acumulare deosebit.
Cuprinde o singurii rasii: Apis mellifera mellifera, cu foarte multe
populatii.

Grupul de albine africane

Albinele cuprinse in acest grup se caracterizeazii prin talie micii cu insugiri


biologice specifice din care amintim: roire puternicii qi irascibilitate accentuatii.
Rasele africane triiiesc in areale delimitate de bariere climatice, fapt ce determini
variatii gi deosebiri mari intre ele. Se individualizeazg 12 rase, dintre care trei
identificate de curiind.

mellifera unicolor (cunoscutii gi sub numele de albina de Madagascar,


fiind riispinditii numai in aceasti insulii; prezintii un corp de dimensiuni mici);

mellifera intermissa (riispiinditii in Africa de Nord. Se pare cii face


legiitura cu albina europeani, cu care se asearnin; ca mgrime corporalii);

mellifera adansonii (cunoscutii gi sub numele de albina galben2 africang


este rSspiindit5 in zona central5 a Africii. Foarte bine adaptatii conditiilor locale
de mediu. Corpul este mic. Roiegte foarte mult gi este foarte agresivii);

mellifera lamarckii (cunoscut5 sub numele de albina egipteani), este gi


ea socotitii o rasii de trecere intre albina africanii gi cea europeanii. Are corpul
mic cu abdomenul dotat cu peri, degi albicioqi, dispuqi in benzi late. Irascibilii gi
in afara miitcii normale miitci produciitoare numai de trgntori.
nu formeazg ghem de iernare, ciipiicegte umed mierea. Se
e*" 'Fosrtebine in stupi sistematici dlnd familii puternice. ~ncruciqatiicu
rase e u g%
p k difi duqi valoroqi);
50
MANUALUL APICULTORULUI
mellifera capensis (dupi aspect nu se deosebe~tecu nimic de albina
europeani, prezinti Pnsi o serie de insu~iribiologice care o deosebesc mult de
aceasta. Printre acestea amintim posibilitata de a c r e ~ t emitci normale din oui
depuse de albine ouitoare dupi ce albinele au roit G r i matci. Familiile sunt
slabe cu capacitate productivi redusi);

mellifera major (prezinti cea mai lungi tromp2 dintre toate rasele de
mellifica. Este o albini mare, ugor agresivk cu producfii mari de miere. Nou
descoperiti, intr-un areal redus);

mellifera sahariensis (cu dimensiuni corporale mici, rezistenti la variafii


mari de temperaturi, putin irascibili ~i agresivi. Nu poate fi aclimatizati in
Europa);

mellifera nubica (cu cele mai mici dimensiuni corporale dintre toate
formele de albini melifer:, apropiindu-se de cele ale albinei cerana gi indica;
trompa cea mai mica - 5,38 mm. Agresivitatea gi irascibilitatea variabile. Este,
de asemeni, una din rasele nou identificate);

mellifera scutellata (de dimensiuni corporale mici, cu trompa scurti,


foarte agresivi, cu atac masiv, simultan. Puternic instinct de roire, propolizeazi
intens);

mellifera littorea (albini de dimensiuni corporale reduse, cu trompa


scurti - 5,75 mm. Foarte agresivi, instinct de roire foarte dezvoltat);

mellifera monticola (de dimensiuni corporale mai mari, fati de rasele


descrise anterior. Albinele foarte bliinde);

mellifera jemenitica (cu dimensiuni corporale foarte mici, mai mult lati
deciit lung5. Incomplet studiati, rasi nou identificati).
MANUALUL APICULTORULUI 1
Grupul de albine irano-mediteranean
I
Albinele cuprinse in acest grup sunt cele mai riispandite. Datoriti
insugirilor lor biologice gi productive prezintii cel mai mare interes economic,
fapt care a contribuit la riispindirea lor pe toate continentele. Se deosebesc
urmiitoarele rase:
mellifera sicula (cunoscutii gi sub numele de albina sicilianii, micii, de
culoare neagri; face legiitura cu grupul african);
mellifera remipes (foarte blindii, foarte roitoare, ciipicegte umed mierea,
de multe ori convieFiesc 2 miitci intr-o familie);
mellfera taurica (rasii adaptat5 la climatul mediteranean, arie de
riispandire foarte redusii);
mellifera cypria (irascibilii, propolizare puternicii, c5p5cire umedii, in
trecut era foarte apreciati pentru capaci ta tea sa productivii, actualmente pufin
folositi Pn producfie din cauza irascibilitiifii);
mellifera syriaca (roitoare, deosebit de harnicii, cu miitci prolifice,
irascibilitate moderatii);
mellifera caucasica (prezintii cea mai lungii trompii, deosebit de
productivii, valorifici culesul pe timp nefavorabil, pufin roitoare, deosebit de
blindii, fapt ce a ficut sii fie riispinditii pe toate continentele);
mellifera ligustica (albina italian5 cu miitci deosebit de prolifice, roitoare,
mare produciitoare de ceari, pufin rezistent5 la ierni aspre gi lungi, foarte
riispinditii pe toate continentele);
mellifera carnica (albina carniolianii, blinds, cu inclinafie spre roire,
construiegte multe celule de trintori, ciipiicegte mierea uscat; rispinditi pe toate
continentele);
mellifera carpatica - format2 in regiunea carpato-duniireanii sub influenp
climatului continental temperat caracterizat prin precipitafii relativ reduse,
variafii mari de temperaturii gi vinturi puternice; este o rasii de albine foarte
blindii, cu comportament linigtit pe fagure gi cu reacfie slabii la fum, cu miitci
prolificfippnifest5 un slab instinct de roire, este productivii, cu predispozifie
la a b- cuibul cu nectar gi miere in condifiile unui cules de mare intensitate
( . ~ d s i r ~ s d r a tprefioasii
ii in condiriile climatice ale tiirii noastre). Ciipiicegte
0 d i 9 i V i n t i i o tendinf5 slabii de propolizare.
L
.- 5- \

52
;d
MANUALC'L A PICUL TORULUI

In cadrul rasei se disting mai multe populafii corespunz5tor zonelor


bioclimatice in care s-a dezvoltat ~i la care s-a adaptat perfcct. in tara noastra se
deosebesc populatiile: step& deal, munte, Ciimpia de Vest, Podiyul Moldovei ~i
Podiyul Transilvaniei.
Studii ample ce s-au efectuat asupra raselor de albine au avut drept
scop ~i incerciirile de combinafii inter-rasiale, pentru ameliorarea permanenti
a materialului biologic exploatat. S-a ajuns la concluzia, ins8, cB nu totdeauna
incruci$irile interrasiale dau rezultate pozitive; din contra, apar frecvente
neajunsuri. La noi in tar2 s-a incercat introducerea raselor caucaziana yi italiani
dar rezultatele obtinute in producfie din incruci~iricu populafiile locale nu
justifica asemenea introduceri; din contra in unele zone ar fi chiar dezastruos
- s-ar polua tipul valoros, de albina localii.
MANUAL UL APICUL TORULUI
lectia 4. Inventarul apicol
Inventarul apicol reprezinta totalitatea uneltelor necesare in vederea efectugrii unor
anumite lucrari apicole sau pcntru asigurarca procesului de lucru intr-un domeniu
de activitate cum ar fi: adaposturi pentru familiile de albine, echipament pentru
protecfia apicultorului, unelte pentru lucrari in stupin8, insiirmarea ramelor gi
fixarea fagurilor artificiali, extractia gi conditionarea produselor apicole, cregterea
$i transportul matcilor gi constructii apicole.
Inventarul apicol cuprinde deci totalitatea uneltelor, obiectelor qi
constructiilor apicole care aparfin gi reprezinta intreaga dotare a unei exploat2ri
apicole.

Adiiposturi pentru familiile de albine (stupii)

in mod natural, albinele igi cl5desc adapostul in scorburi de copaci, cr8p8turi


de stinci, precum ~i in diferite locuri ferite de intemperii. Omul, aducind albinele
in preajma locuintei sale, a cautat s i le asigure un adapost cit mai asemanator cu
cel natural.
Cum in adaposturile naturale ~i in stupii primitivi fagurii construiti de
albine erau ficgi gi nu permiteau interventia omului, ingeniozitatea apicultorilor a
condus ulterior la realizarea stupilor cu raine mobile.
Stupul de astBzi este rezultatul sintezei ~i observatiilor efectuate in cursul
anilor de generafii intregi de crescatori de albine.
Solufiile constructive adaptate pentru realizarea diferitelor tipuri de stupi
sunt multiple, putiindu-se insi despride doua orientari distincte:
- stupi in care dezvoltarea familiei de albine gi a cuibului se face pe plan
vertical, purtiind astfel denumirea de stupi verticali;
- stupi in care dezvoltarea familiei gi a cuibului se face pe plan orizontal,
incadrindu-se astfel in categoria stupilor orizontali.
Indiferent de tipul stupului - vertical sau orizontal - acesta trebuie s5
asigure urm5toarele conditii:
- sii fereasca albinele gi cuibul familiilor de ploaie, umezeal5, vint gi
ar~itri;
- sa fie incslpator, asigurind atit spafiul necesar pentru dezvoltarea familiei,
cAt ~i pentru depozitarea rezervelor de hran8;
~ r h b
- sa permit3 marirea sau mic~orareavolumului s t u p u k t ~ ~raport n cu
dezvoltarea familiei gi evolufia culesului;
P?r .
- sii fie ugor de manipulat far5 s& se stinjeneascg ifi3-
A !*de
albine;
ss 3 4 %
MANUAL UL APICUL TORUL UI
- piqile componente s5 aibi aceleaqi dimensiuni spre a putea fi folosite de
la un stup la altul;
- s%fie adaptati pentru deplasarea familiilor de albine la diferite culesuri;
- s5 permit2 aplicarea metodelor avansate de creqtere qi intretinere a
albinelor;
- s2 fie rezistent.
Urmare observafiilor qi cercet2rilor efectuate in fara noastr2, precum qi
faptului c5 apicultura modern%cere restringerea la minim atit a num5rului de tipuri
~i modele de stupi, c i t ~i a dimensiunii ramelor spre a uSura circulafia materialului
biologic asigurindu-se totodata conditiile optime pentru producerea de stupi ~i
inlocuirea elementelor de stupi, precum ~i a celorlalte utilaje apicole aferente s-a
trecut la tipizarea stupilor qi principalelor unelte folosite in apicultut-5.
in acest scop au fost tipizati ~i standardizati stupii sistematici ce se
confectioneaz5 in tara noastri. Astfel, in prezent deosebim tipurile de stupi
prezentati in tabelul al2turat.

Tipurile de stupi folositi in Romgnia ~


Tipul Denumirea Numgrul
de stup stupului de corpuri yi rame
vertical stup multietajat trei corpuri cu ciite 10 rame fiecare de
STAS NR.8 128177 435x230 mm pentru cuib qi recolt5,
la cerere qi un magazin cu 10 rame de
435x162 mm
vertical stup vertical cu un un corp cu 10 rame de 435x300 mm
corp qi magazin STAS pentru cuib ~i un magazin cu 10 rame
NR. 1 1383180 de 435x162 mm
orizontal stup orizontal un corp cu 20 rame de 435x300 mm
STAS NR.4 170176

Odat2 cu standardizarea stupilor au fost standardizate qi ramele acestora,


in sensul c5 ramele de cuib ale stupului vertical cu un corp qi magazin qi ale celui
orizontal sunt identice avind dimensiunile exterioare de 435x300 mm, iar cele
interio- 415x270 mm ~i o suprafat5 a fagurelui in ram5 de 112.050 mmp.
~ama*&!u$a stuoului multietajat are dimensiunile exterioare de 435x230 mm,
oare dle 415x202 mm qi o suprafag a fagurelui in ram5 de 83.830
..
MANUALUL A PICUL TORUL UI
in ceea ce prive~teramele de magazin, acestea sunt, de asemenea, identice
la stupul multietajat ~i la stupul vertical cu un corp ~i magazin, aviind dimensiunile
exterioare de 435x 162 mm, dimensiunile interioare de 4 15x 134 mm ~i o suprafat5
a fagurelui in ram5 de 55.610 mmp.
Toate tipurile de stupi sunt prev5zute cu dispozitive pentru fixarea ramelor
~i corpurilor putgnd fi deplasati in stupiirit pastoral.
in tara noastrii se recomand5 folosirea stupilor verticali, ace~tiapermi$nd
practicarea unei apiculturi moderne, precum ~i obtinerea de miere pe sortimente
distincte de flor&~i calitate.

Fig. 17 - Stup multietajat STAS 8128/77:


a)sec/itrne longitudinalii; b)sec#iune transversalii (dirnensiuni in inn?).

Stupul multietajat STAS nr. 812811977, este conceput dup5 stupul


Langstroth ~i Rooth, fiind ins5 imbun5t8tit yi adaptat condifiilor specifice ale
apiculturii din tara noastr8. Face parte din categoria stupilor verticali de mare
capacitate. Practic volumul stupului poate fi m5rit oricit, dup5 nevoi, prin
suprapunerea de noi corpuri. Totodata, stupul este adaptat folosirii celor mai noi
metode de cre~tere~i exploatare a familiilor de albine.
Stupul este format din trei corpuri cu dimensiilni identice ce se suprapun,
fiecare corp aviind cite 10 rame.
P5gile componente ale stupului sunt: fundul stupului, trei-mrpuri, rama
hriinitor cu hranitorul interior, rama de ventilatie, podi~oruldesp6&r, podi~orul
propriu-zis, capacul telescopic, tijele de fixare, blocul de urdiniq ~i inL#iz5toml de
urdini~. d ~ k .,' 6.
.,
1
MANUALUL APICULTORULUI
Dimensiunile exterioare ale corpurilor sunt 490x420~245mm, iar cele
interioare de 450x380~245mm, avind un volum util de 0,126 m3 sau 126 litri.
Grosimea tuturor peretilor este de 20 mm. Perefii din fati ~i spate ai corpurilor
sunt prevazufi in partea de sus din interior cu cdte un fall de 17 mm iniilfime qi 10
mm adincime pentru sprijinirea umeraqelor ramelor. Peretii laterali sunt str8pun~i
pe toat5 inilfimea de un orificiu cu diametrul de 10 mm prin care gliseazi tija de
fixare a corpu-rilor in timpul transportului.
in exterior, pe partea din fa@ ~i din spate, sunt prevazute doua scobituri in
forma de scoici cu o adincime de 10 mm care servesc ca minere. Corpurile cAt ~i
toate piesele componente (fund, capac, podiqor) nu au falf. Prin aSezarea primului
corp pe fundul stupului se formeazi urdiniqul ce are o lungime de 380 mm qi o
inaltime de 20 mm. Urdini~uleste previizut cu un bloc reductor cu dou5 deschideri
- una mai mare de 158x9 mm, iar a doua mai mica de 50x9 mm.
Ramele, cite I0 de fiecare c o p sunt identice avind dimensiunile exterioare I
de 435x230 mm, iar lumina interioari de 4 15x202 mm.
Podi~orulpropriu-zis este format dintr-o ram2 exterioari cu Iitimea de 30
mm qi grosimea de 15 mm avdnd in interior platforma podi~oruluiformats din
scindurele de I0 mm grosime qi fixate in nut.
Podiqorul, pe o parte prezinti o suprafafa planii, iar pe cealalta are un
refugiu (spafiu) de 5 mm fiind astfel reversibil, dupa necesititi. Pe partea mai
halt5 a podiqorului, pe una din laturile sale scurte este previizuti o scobituri de
50x5 mm, asigurind astfel, in timpul iernii, o bun5 aerisire a cuibului.
Podiqorul despiiqitor (Snellgrove) se asearnin2 cu podiqorul propriu-zis
deosebindu-se dc acesta prin faptul c2 rama ce incadreazi platforma podiqorului
este de 30 x 30 mm avind previzute urdiniquri pe ambele parti cdt qi pe cele trei
laturi ale ramei, totalizind 6 urdiniquri suprapuse.
Inilfimea urdini~uriloreste de 5 mm, partea exterioara a acestora fiind de
50 mm, iar cea interioara de 40 m m .
Hrinitorul se compune dintr-un cadru de lemn qi o tavi metalica, prev8zutil
in interior cu un gritar plutitor din lemn. Pe peretii interiori ai ramei hranitorului,
in doui scobituri, se fixeazi doui leafuri de lemn de 15x400~300mm ce au rolul
de a susfine tava metalici a hrinitorului.
Dimensiunile tivii sunt de 384x375~45mm, aceasta fiind confecfionatii
din tabla galvanizati (zincata). Hranitorul are o capacitate de circa 6 litri.
ma de ventilatie se compune dintr-o rama cu iniltimea de 20 mm peste

*$
care se eaki plasa de d m 8 cu ochiuri de 2-2,5 mm. Rama de ventilatie se
d b 'fiile laterale de dou5 bare de lemn de 550x50~30mm. Pe aceste bare
a e e n i p a c u l stupului.
" ''6
< 58
MANUALUL APICUL TORULUI
Capacul este telescopic avind suprafap superioar2 plan% Rama lateral2 a
capacului are grosimea de 20 mm gi in2ltimea de 91 mm. Dimensiunile exterioare
ale capacului sunt 534x463 mm gi inaltimea de 10 1 mm.
Pentru fixarea p2qilor componente ale stupului, in vederea transportului,
acesta este prev2zut cu doua tije de otel cu diametrul de 6-8 mm ~i o lungime de
991 mm. Partea superioar2 a tijei este filetat2 pe o lungime de 70 mm gi prev2zuti
cu o piulip, tip fluture, ce se poate inguruba. Partea inferioara a tijei are un orificiu
cu diametrul de 3,3 mm pentru introducerea unui gtift de fixare.

Stupul vertical cu corp ~i magazin STAS nr.1138311980 este un stup de


capacitate mare, volumul putiind fi marit prin ad5ugarea sau scoaterea de magazine.
Grosimea tuturor pereiilor stupului cit gi ai magazinului este de 20 mm.

Fig. 18 - Stup vertical cu corp ~i magazin STAS 11383/80:


a)secfiune longitudinalii; b)secfiune transversalii (dimensitrr~iin mm)

Atit corpul stupului, cit ~i magazinul (catul de recoltii) sunt prevazute cu


cite 10 rame cu dimensiunile exterioare de 435x300 mm pentru cuib gi de 435x 162
mm pentru cat. Stupul cu dou5 magazine.are un volum util de 0,084 m3 sau 84 1.
Acest tip de stup, datorita dimensiunilor asemanatoare cu ale stupului
multietajat, permite utilizarea de elemente de la acesta cum sunt: fundul, magazinul,
rama de ventilatie, rama hr2nitor gi hr2nitoru1, podigorul, rama separatoare roi,
dispozitivul de impachetare, blocul de urdinig, etc.
8:. 6.C
Prin folosirea magazinelor, stupul permite realizarea de mme. In,sectiuni
c6t qi pe sortimente de flora gi calitate, asigurind totodati folosires ~giilor
moderne de intretinere a familiilor de albine. I

-e
.

":"
MANUALUL APICULTORULUI
Stupul orizontal STAS nr.417011976 este singurul tip de stup folosit in
tara noastri ce face parte din categoria stupilor orizontali. Dezvoltarea cuibului
familiei de albine la acest stup se face pe orizontalc?fati de sol, spre deosebire de
stupii verticali unde dezvoltarea cuibului are loc pe verticalc?.

Fig. 19 - Stz~porizontal STAS 41 70/76 - sectiune transversalii


(dimensiuni fn mm)

P&l?ile coinponente ale stupului sunt: corpul cu 20 de rame, 2 diafragme,


sistemul de fixare a1 ramelor pentru transport, sc~iidurelelede podi~or,precum qi
capacul stupului.
Corpul are forma paralelipipedici, perefii fiind g r o ~ i de 24 mm.
Dimensiunile exterioare ale corpului sunt de 5 16x828~400mm, iar cele interioare
de 450x780~380mm, avind un volum util de 0,116 m3 sau 1 16 1. Peretele frontal
are, in partea sa inferioari, doui urdini~uriinalte de 20 mm, unul avind o lungime
de 300 mm, iar cel2lalt de 150 nim. Fundul stupului este fix fiind intgrit pe partea
posterioari,cu douc? bare transversale cu secfiunea de 50x30 mm ~i o lungime de
5 1 6 m q '.
c;l este rabatabil imbrilcind rnarginea superioarg a corpului pe 20
w b
du-se pe briul corpului.
' * & 60
MANUAL UL APICUL TORULUI

Partea superioar5 a capacului este plan5, iar cele dou5 p5qi laterale au
prev5zute dou5 deschideri longitudinale, lungi de 380 mm qi inalte de 30 mm
avind rolul de a asigura ventilafia. in interiorul capacului, pe p5qile sale laterale,
se afl5 cite o plasi de sirmi a~ezat5oblic fiind fixat5 cu o stinghie asigurindu-se
astfel ventilafia pe timpul transportului. Capacul este fixat de corp cu ajutorul a
dou2 balamale-pomele.
A
Dimensiunile exterioare ale capacului sunt de 9 17x605~110mm.
In afara ramelor, stupul orizontal este previzut qi cu dou5 diafragme ~i 6
scfndurele de podiqor.
Ramele, in numar de 20 au dimensiunile exterioare de 435x300 m, iar cele
interioare de 4 15x270 mm.
Diafragmele, in numar de dou5, una eta@ pe toate piqile formind
diafragma separatoare, iar a doua mai scurt5 in partea inferioar5 cu 20 mm ce
permite albinelor accesul dintr-o parte in alta.
Scindurelele de podi~orau urmatoarele dimensiuni 484x 130x 10 mm,
spafiul format intre podi~or~i capacul stupului folose~tepentru refugiul albinelor
in timpul transportului sau pentru introducerea pernifelor necesare protej5rii
cildurii cuibului pe tirnpul iernii.
Pentru transport, ramele sunt fixate cu ajutorul dispozitivului de fixare al
acestora care este alcituit dintr-o bar5 de fixare cu secfiunea de 50x40 mm ~i
lungimea de 778 mm qi doui stinghii cu secfiunea de 1 Ox 10 mm.

UNELTE APICOLE

in afara stupilor care fac parte din grupul de utilaje apicole necesare
adapostirii albinelor, existi o gam5 variati de alte unelte necesare efectuirii
diferitelor lucr5ri in stupin5, care se impart in diferite grupe, in raport de activitatea
ce o desf?i~urimcu ajutorul lor.

Echipament pentru protectia apicultorului

Din materialul de protectie a1 apicultorului fac parte: masca apicol5,


salopeta, halatul, qorful qi minuqile apicole.
MANUALUL APICUL TORUL UI

Fig. 20 - Echipament pentrzr proteelie fn stzrpinii:


1)combinezon apicol; 2)nzcinz/$iapicole; 3)mascii apicolii pliantir;
S)n~asciapicolii de voal

Masca apicoli, protcjeaz5 capul, fata yi, in special, ochii de intepiituril


albinelor. MQtile apicole se realizeaz2 din niateriale diverse, avind totodat5 $
forme diferite. in general se pot deosebi trei tipuri de mii~ti:
a) masc2 metalici, confectionat5 din plas2 de s5rm5 avlnd forma oval
cu marginile intarite intr-o ram2 de tab15 cositorit2 de care se prinde o pinz2 cl
protejeaz5 capul ~i gitul;
b) masca cu piilgrie, format2 din dou5 piese separate - p2l2ria din pinz
cu bor mare intarit5 pe margine cu sirm2 de otel peste care se imbrac2 un voal i
form5 de sac care, in dreptul fetei, are un vizor patrat confectionat dintr-o retea d
fire negre de plastic sau din p2r de cal;
c) masca pliant& este format2 dintr-un schelet metalic pliabil, acoperit cl
o tes2tur5 cu ochiuri de 2,5 mm. in partea superioarg masca este confectionat
din pitxG-alb3 avind la mijloc un orificiu previzut cu un elastic permifind astfe

f
etanvar

&*
de fixar
u palaria respectiv2. in partea inferioarg masca are prev2zut un sister
etanqare de corpul apicultorului.
MANUAL UL APICUL TORULUI
Salopeta ~i halatul apicol, fac parte din echipamentul de protecfie gi de
lucru al apicultorului. Salopeta se confecfioneaz5 dintr-o singur2 pies5 din doc,
inchis2 la git, la miini 9i picioare pentru a nu permite pstrunderea albinelor.
Halatul se confecfioneaz5 din pinz5, minecile fiind strinse cu ajutorul unui elastic.
Atit salopeta, cit gi halatul sunt prev5zute cu buzunare yi sunt confectionate din
materiale de culoare deschis2.

Sortul apicol, se folosegte, in special, la executarea unor anumite lucr2ri in


stupin$ avind rolul de protecfie a imbr5c5mintii. Se confectioneaz5 din p.v.c. pe
suport textil.

M5nu~ileapicole, sunt fabricate din cauciuc subfire sau piele avind cinci
degete. in general, apicultorii cu experienf2 nu folosesc m2nu~ileapicole in timp
ce lucreaz2 la stupi.

Unelte pentru lucr5ri fn stupin5

Utilajul pentru miinuirea ~i ingrijirea familiilor de albine este foarte variat gi


se compune din obiectele de inventar necesare execut2rii la un nivel corespunz2tor
a lucr5rilor curente din stupin5.
Rolul utilajului respectiv este de a uSura munca apicultorului yi a-i da
posibilitatea s5 execute ingrijirea familiilor de albine in conformitate cu normele
tehnice de deservire. in acest scop sunt folosite: dalta apicol2, afum5torul apicol,
peria, scaunul apicol, 15dip pentru transportat rame, roinifa, c2ruciorul apicol
gratiile de urdinig, cugtile pentru mgtci, ad5p5toru1, cintarul de control, dulapul
pentru p2strarea fagurilor gi altele. Din aceast5 suit2 de unelte gi utilaje apicole
vom descrie mai in am5nunt pe cele mai importante.

Dalta apicol5 STAS nr.418911953, este realizatg dintr-o bucat5 de


platband5 de ofel cu o lungime de 190 mm gi o grosime de 5 mm. La unul din
capete dalta prezint5 o curbur2 in unghi drept pe o lungime de 20 mm. L2fimea
dalfii variaz5 de la 25 rnm la mijlocul acesteia la 35 mm la ambele capete.

Dalta Rooth se execut5 dintr- o bucat2 de platband&de ofel cu lungimea


de 206 mm, litimea la mijloc de 24 mm, iar la ambele capete de 40 m.La unul
din capete, virful este curbat in unghi drept. in mijlocul d5ltii, la"o'$st&?2 de 40
mm de curbur2 se afl5 un orificiu ce servegte la scosul cuieli
.
MANUALUL A PICUL TORUL UI
Dalta multipli este o dalti cu mijlocul rotund, are la o extremitate Iitimea
de 35 mm, iar la cealalti extremitate un mic ciocan cu dispozitiv de scos cuie. 1,
Mai exist5 o serie de alte modele de d5lti apicole a ciror minuire este 1
identici cu cea a modelelor descrise.

Fig.21 - Diferite tipuri de dZl#iapicole: a)dalta apicolii STAS;


b)dalta apicolii cu miner de lemn; c)dalta multiplii;
qdalta Rooth (dirnensiuni in mm)

Scirarul sau ridicitorul de rame, este format dintr-o lam5 de otel zimtati
cu virful curbat, fiind folosit5 la desprinderea ~i ridicarea ramelor din stup.

FP* I
+Q
. Fig. 22 - RidicLitor de rame (scLirar)
- dimensiuni i'n mm
MANUALUL APICULTORULUI
L
Afumiitorul apicol, prezintii o gamii variatii de tipuri gi dimensiuni.
Indiferent de tipul de afumtitor, acesta se compune dintr-un recipient in care se
arde material care produce mult fum (putregai, scoaqii de copac, cirpe vechi, etc.),
precum gi cu un sistem de foale cu ajutorul ciirora se pompeazti in partea inferioari
a recipientului aer peste materialul fumigen. Fumul rezultat este eliminat printr-un
orificiu amplasat in partea superioarii a afumiitorului. in raport cu cantitatea de aer
pompat rezultii o cantitate mai mare sau mai micii de fum.
Dintre cele mai riispindite modele de afumiitoare apicole din tara noastrii
amintim urmitoarele:
I
Afumiitorul STAS nr.1070711976, se compune din corp, capac ~i foale.
Corpul are o formi cilindricii, aviind in interior un corp mobil de ardere prevtizut in
partea inferioari cu un griitar metalic. Capacul rabatabil este conic formind un c o ~
de evacuare a fumului. De capacul afumtitorului este montat sistemul de insuflare
a aerului (foale) realizat din douti palete agezate in unghi ascutit qi acoperite lateral
cu o imbrticiiminte din policlorurii de vinil. Paletele sunt mentinute depiirtate una
de alta cu ajutorul unui arc spiral fixat intre ele. Burduful este actionat manual
- prin stringere se alimenteazii afumiitorul cu un jet de aer dirijind astfel fumul
rezultat prin coq in direcfia doritii.

Afumstorul apicol cu capac bombat, se compune, de asemenea, din


corp, capac gi foale. Capacul este bombat, de unde ii vine gi denumirea. iniiltimea
capacului este de 167 mm, iar corpul pin2 la virful conului de evacuare a fumului are
o intilfime de 230 mm. in interior are un corp mobil perforat pentru combustibil.
Mentioniim cii in afara afumiitoarelor descrise exist5 incti o gamii variatii
de tipuri gi modele de afumiitoare din care amintim afumitorul A.C.A. model mare
~i mic, afumitorul pipi sau figaretti, afumiitorul mecanic, electric, afumitorul cu
gaz sub presiune, etc.
F

MANUAL ULA PICUL TORULUI

Fig.23 - Afurna'toare apicole: Varianta I: 1)orijiciul de evacuare a fumulzii;


2)corpul; 3)capacul; 4)toarta capacului; 5)placa suport burduff. 6)burduff.
7)resort; 8)gra'tar; 9)qtut pentru admisie aer; 10)oriJiciude pornpare a aerului;
1l)crirlig; Varianta II - rna'rirne mijlocie;
Varianta III - rna'rirne mica'; Varianta IV - cu capac sferic (dirnensiuni in rnrn)

Materialul fumigen folosit este in raport gi de posibilit5tile locale existente.


Se recornand5 folosirea cu succes a putregaiului de lemn gi in special de salcie,
iasc5, coceni de porumb, scoa* de copac, conuri de brad, cgrpe din plante textile,
etc., toate acestea dau un h m rece ~i de culoare alb5.

Peria apicoll, folosegte pentru indepartarea albinelor de pe faguri, perefii


stupului etc. fiind confecfionat2 din p5r de cal sau fire de relon de culoare alb5 cu
o lungf;8k.&circa
*
\ I 65-67 mm. MBnerul este confectionat din lemn sau material
plask. qlti ~ i c u l t o rfolosesc
i cu succes, in locul periei apicole, pana de passre.
i'ddicate sunt penele provenite de la aripile de gBsc5 de culoare alb5.

i' 66
MANUAL UL A PZCUL TORULUI

Fig. 24 - Perie apicolii (dimensiuni in mm)

Scaun apicol, are forma unui taburet de 40-50 cm inglfime gi este prevBzut
cu 2-3 compartimente pentru scule gi materiale. Are rolul at8t de scaun c8t gi de
lidi$i pentru transportul sculelor apicole necesare lucr5rilor in stupink

Fig. 25- Scaun apicol


a)model taburet; b)model A. C.A.

Lada de lucru, se folosegte pentru protectia ramelor scoase din stup, de


atacul albinelor hoale. Lada de lucru este confectionat5 din foi de placaj prinse pe

cu dimensiunea ramelor existente in stupin8.


FF r C
-
un schelet de lemn. Capacitatea este de 5-6 rame, iar inglfimea lgzii este in raport
'9 *r.
MANUAL UL APICULTORULUZ
Colivia Z a n d e ~este folosita, in special, pentru eclozionarea mritcilor.
Se confecfioneaza din lemn, metal sau material plastic. Perefii coliviei sunt din
material plastic perforati sau din plas5 de sirmi. in partea superioar2 a coliviei
exist2 un orificiu circular in care se introduce dopul cu botca respectiva pentru
ecloziune.
in interiorul coliviei exist%un mic spatiu pentru a putea cuprinde ciiteva
picituri de miere.
Colivia Titov, este confecfionat8 dintr-un cadru de tab12 alb5 cositoritii
avlnd, pe toate cele patru p@i, previizute orificii acoperite cu plasa de siirrn2.
in partea inferioarj a coliviei existii un capac rabatabil din lemn, iar in partea
superioara are un sistem de inchidere alcgtuit dintr-un ~ u b 8 rmetalic care acoperii
un orificiu circular cu diametrul de 15 mm, precum ~i o fantii dreptunghiularg de
14x4,2 mm.
Colivia Miller, se compune dintr-un corp realizat in intregime din plasii de
slrma avind la unul din capete un orificiu de 11x11 mm, placat cu doua plicute
cositorite (compartiment pentru ~ e r b e tde zahar). in interior, la capatul opus,
culiseaz9 o ~ipciide lemn prin care se introduce matca Si albinele insotitoare, dup2
caz.
Colivia capac (rotund2 sau dreptunghiularg), este confectionat5 dintr-o
ram2 de tabla circular2 sau dreptunghiulara, acoperita pe partea superioar2 cu plasa
de siirm8, iar in partea inferioarg aviind o serie de picioru~emetalice cu ajutorul
c2rora se fixeaza Pn faguri.
Colivia Benthon, se folosegte pentru transportul miitcilor. Se compune
dintr-un corp de lemn de formi dreptunghiular8, aviind previzute in interior trei
compartimente circulare ce comunicii intre ele, din care unul este destinat pentru
hran2. La un capat a1 coliviei se giseqte un orificiu circular cu dimensiunea de 9 mm.
Pe piqile laterale sunt sapate dou2 canale previlzute cu orificii pentru asigurarea
aerului necesar. Suprafata coliviei cu cele trei compartimente este acoperit2 cu
plasii de sirmi care se continua ~i peste orificiul de 9 mm diametru de la capatul
coliviei.
Colivia din tes8turii de sirma, are forma cilindricg inchis5 la un capat cu
slrm2, iar la cel2lalt capiit cu dop de lemn. Se folosegte curent pentru introducerea
m2tcilor in nuclee sau familii.

Unelte pentru inslrmarea ramelor yi fixarea fagurilor aat%&li


P &, 9

Pentru incheierea ramelor, perforarea gi in~irmarea.~.aekstott. h prmum ~i


pentru fixarea in ram5 a foilor de faguri artificiali se f o l o s e ~ c d t % l e- u h a e :
\

69 e x
MANUALUL APICULTORULUI
gablonul pentru fixarea distanfei orificiilor de perforare, perforatorul ~i dispozitiw
pentru insilrmarea ramelor, calapodul pentru fixarea fagurilor artificiali, pintenuf
apicol gi ciinip pentru topit cearil.

Planyeta calapod universalii A, riispunde tuturor cerintelor, fiind adaptata


pentru mai multe tipuri de rame ~i anume atiit pentru rama stupului orizontal, tit
gi pentru cea a stupului multietajat sau rama de magazin. Aceasta se realizeazii cu
ajutorul unor gipci glisante prin care se modificii dupii nevoie gabaritul plangetei.
Plan~etacalapod B - pentru fixat faguri artificiali in rame sectiuni pentru miere.

Fig. 28 - Plan~etacalapodpen-
Fig. 2 7 - Planqeta calapod tnr Jixat fagurii artiJiciali
universal&- A in sectiuni - B

8ablonul pentru fixarea distantei orificiilor, servegte pentru marcarea


corecta a locurilor unde urmeazii a fi practicate orificiile necesare trecerii silrmelor
de care se fixeazii foaia de fagure artificial. Este confecfionat din lemn, tabla sau
carton.

Perforatorul este folosit la giiurirea ramelor in vederea insilrm8rii, poate fi


de mai multe feluri, in raport de productivitatea ce se intentioneazii a se realiza. De
la folosirea sulei de cismgrie, la perforatorul cu un ac sau cu mai multe ace (5 ace)
actionakmamal sau mecanic in care caz acesta este actionat de un electromotor.
f Q
P\l, h
MANUALUL APICULTORULUZ

Fig. 29 - Perforator rame: A - cu mai multe ace; B - cu un ac

Pintenul apicol, se folosegte la ingroparea ~i fixarea siirmelor in ceara


fagurelui artificial. in practici exist2 o gama variati de pinteni apicoli: pinten
apicol simplu (drept), pinten apicol cu rozeti gi pinten apicol cu roli. Pintenul
apicol se execut2 din aluminiu, iar rozeta din alami. Acesta are forma unei rotite
dinfate care se inviirteqte ugor in jurul axului central, aviind sapat pe muchie un
ginplef care imbraci siirrna gi, prin apasare, o fixeazi in ceari. inainte de folosire
pintenul se incilzeqte la cca 70°C. Existi, de asemenea, gi pinten apicol electric
la care incilzirea se face cu ajutorul unei rezistente electrice montati in interiorul
piqii metalice a pintenului.

Fig. 30 - Pinten apicol (dimensiuni in mm)

WJ7.s

Fig. 31 - Pinten apicol electric; l&&r~&?$her;


--
2)Mrjner; 3)Rezistenfii elecfr&)R&@
*.
%C"
\.*.
71
T

MANUAL UL APZCUL TORUL UI

Fig. 32 - Mosoare pentru strdnsul


sdrmei de insa'rmat rame

Randalina apicolii serve~tela fixarea fagurilor artificiali fir2 a fi necesari


inciilzirea prealabilii a acesteia. Lungimea total5 este de 170 mm. La capiit are o
rolii confecfionatii din alam5 cu diametrul de 17 mm, avdnd imprimate pe partea
exterioarii o serie de nervuri spiralate. Randalina (valpl) se rote~teuSor in jurul
axului siiu iar prin ap5sare ~i deplasarea simultanii a randalinei de-alungul sdrmei,
aceasta se ingroapa in ceara fagurelui artificial.

Fig.33 - Randalina apicola' Fig. 34 - Fixarea fagurelui


art@cia/ d h ram8

Unelte folosite pentru hrlnirea albinelor

Hriinirea familiilor de albine este operatiunca prin care apicultorul pune la


dispozitia acestora anumite cantitiiti de hranii care pot fi de douii feluri: a) hriiniri
cu substante nutritive (hidrocarbonate, proteice, vitamine siiruri minerale yi altele);
b) hr5niri medicamentoase atunci c5nd in hrana respectiv5 se adaugii anumite

I .q -
m e d i c ~ g in
g scopul prevenirii sau combaterii bolilor la albine.
,.
MANUALUL APICULTORULUZ

Fig.35 - Diferite nlodele de hriinitoare:


1)hriinitor uluc din lemn de rii.yinoase; 2)hr-iinitoare din masii plasticii;
3)hriinitor ranzii din cherestea de rii?inoase $i PFL; 4)hriinitor tavii pentru
stup ME; 5)hriinitor de podi?or pentru stup orizontal; 7)hriinitor exterior;
8)hiGnitor exterior cu rezer-vor de sticlii

Unelte pentru extractia ~i conditionarea produselor apicole

Uneltele folosite pentru extractia ~i conditionarea produselor apicole sunt,


de asemenea, foarte variate ~i se utilizeazi in functie de mirimea stupinei ~i a
producfiei ce se realizeazi cantitativ ~i sortimental. Pentru stupinele mari, uneltele
sunt perfectionate yi adaptate specificului lucririlor care necesiti executarea
unui volum mare de munci intr-o perioadi de timp scurt8. in asemenea cazuri,
mecanizarea qi electrificarea uneltelor este absolut necesari.

Unelte pentru extractia ~i conditionarea mierii

Cel mai important produs obtinut de la albine, ca urrnare a cre~terii~i


intretinerii acestora in familii, este mierea. Uneltele folosite pe
mierii din faguri se compun din: cufite de descipicit obiyn
aburi sau electrice, m a ~ i n 8de descipicit de mare capacitatc
MANUAL U L A PICUL TORUL UI
mari), tavi de desc5p5cit, mas5 pentru descipicitul fagurilor cu miere, extractoart
de diferite rnodele ~i capacititi, strecur5tori pentru miere, filtre speciale Q,
maturatoare de diferite mirimi. in cazul stupinelor mari, procesul de extractie a
mierii se organizeazi in centre speciale de extractie unde se folosesc ma~iniqi
unelte de inalti productivitate.
Cufitul de descrjprjcit se folose~tepentru a se putea extrage mierea din
celulele fagurilor, ace~tiatrebuind in prealabil s5 fie desc5p5citi. In acest scop
practica apicoli folose~tecutitul de desc5picit, ce se fabric5 in diferite variante
cu m5rimi ~i grosimi variabile. Principalele tipuri de cutite de desc5p5cit sunt:
cufitul de descilpicit STAS 41 88/53; cutit de descipicit din tabli de inox (cu lama
subfire); cutit de descip5cit cu aburi; cufit de desc5picit electric.
Cz~fitzilde descrjp6cit din tab16 inox, are lama lung5 de 220 mm, lat5 de 40
mni, grosimea acestuia fiind ins5 redusi la 1 mm. Marginile sunt, de asemenea,
bine ascutite.
Cutitul de descrjprjcit iiic6lzit cu abtiri sau electric, este incilzit, aqa cum
poarti ~i denumirea, cu aburi proveniti de la un generator de aburi sau cu ajutorul
unei rezistente electrice, montat5 pe c 5 m a ~ acutitului ce este acoperit5 de teaca
cutitului propriu-zis. Reglajul temperaturii se realizeaz5 automat la 50-70°C cu
ajutorul unui termostat montat in minerul cufitului respectiv.

Fig. 36 - Cufite de de.uciil,iicit


A) ctl abur-; R) siniplr/: C ) elect/-ic

Frirczllifa de de.~c@ricit,serve~te,de asemenca. la descip5cirea fagurilor


cu miere c5picit5. Se confectioneazi in niai multe variante: filrculita din aluminiu
turnat cu ace de ofel, filrculi{a din tabla de inox dc 2 lnln cu acc de otel ~i miner de
lemn; fi~rculifadin tab15 inox ~tantati,precum ~i Si~rculi!adc descipicit electric2
ce arc montati in interiorul ei o rezistenti electric2 previzuti cu termostat. i n
general rculita de descipiicit se compune dintr-un miner de lemn sau material
L.

'8$
plastic cq, continui cu o placi de metal lati de 40-50 mm in care sunt fixate 18-22
circa 30 mm ~i dispuse sub formi de pieptene. Se folose~t

74
MANUAL UL APZCUL TORUL UI
in general la fagurii cu suprafetele neunifonn cipicite, precum ~i la desc5picirea
unor pociuni reduse de fagure. fnainte de folosire furculita de descipicit, precum
~i cutitul de descipicit se incilzesc in prealabil in apii fierbinte (nu ~i cele incilzite
cu abur sau electric).

Fig. 3 7 - Dferite tipuri de furculite pentru desc6pricit

Tava qi masa de desc6pZcit, este confectionati din tabli cositoriti de 0,5


mm, avind marginile intBrite cu sirmi zincati. Peretii sunt oblici, iar fundul este
previzut cu o sit5 din shnni zincati cu ochiuri de 2 mm. fn peretii tivii sunt
montate doui stinghii de lemn paralele, previzute cu cite doui crestituri in partea
lor superioari.
Sub sita tivii se afli un vas colector in care se stringe mierea scurs5 prin
orificiile sitei in unna operatiei de descipicire. Vasul colector este previzut cu un
tub pentru scurgere.
Masa de descipicit are fonne ~i mirimi diferite. Scopul este identic, avind
in vedere un randament de lucru sporit.
in practica apicoli, in cazul unor exploatiri de tip industrial, la descipicirea
fagurilor sunt folosite descipicitoare mecanice de mare randament, dintre care
mentionim: descipicitor mecanic cu cutit vibrator incilzit electn@au cu abur;
descipicitor mecanic cu ace; descipicitor automat pentru corpun.
d
MANUALUL APICULTORULUI

Fig.38 - Tava pentru desc6p6cit: Fig.39 - Site pentru strecurat mierea:a)sita


1)suport sitii; dublii pentru miere; b)sit6 dub16 cu ram6
2)tavd colec toare; 3)suport extensibil6; I) mBner; 2)sitG superioarii; 3)sitii
ramii; 5)orijiciu de golire inferioarii; #)ram6 extensibil6

,'\,*
Fig.40 - Masa de desccipiicit; 1)peretii laterali; 2)mSner; 3)tava;
4)suport pentru rame; 5)rama; 6)sita pentru impurit6ti mari;
7)sit6fin6; 8)mBnere; 9)vas pentrzr colectarea mierii; I0)suport

Extractorul, este un utilaj care serve~tela obtinerea mierii din faguri.


Extracfia mierii din celulele fagurilor se face cu ajutorul foqei centrifuge prin
supunerea fagurilorcu miere laoperatiunea de centrifugare. in prezent se construiesc
o serie intreag2 de modele de extractoare, in mare, acestea clasificiindu-se dupg
pozitia ramei fa@ de axu! centrifugei. Astfe! sunt extractoare radiale, atunci c5nd
rama se. ageaz3 cu speteaza inferioara spre centrul extractorului ~i tangentiale,
3.
atunci c d fafa fagurelui este a ~ e z a t 3perpendicular pe raza dispozitivului.
drul extractoarelor tangentiale, extractia mierii are loc mai intiii pe
urelui, apoi dup5 intoarcerea acestuia qi pe partea opus3.
MANUAL UL A PICUL TORUL UI
La extractoarele tangenfiale reversibile, aceastg operatiune se poate face
mecanic, automat la toate ramele din interiorul extractorului. La extractoarele
radiale extractia mierii are loc simultan de pe ambele pi@ ale fagurelui.

Fig.41 - Extractor tangenfial pentru miere: 1)cazanul extractorului;


2)~uruburidejxare; 3)angrenaj de antrenare; 4)suportul axului;
5)coqul interior; 6)axul central; 7)fund inclinat; 8)canea de scurgere

Mirimea gi deci randamentul extractoarelor este, de asemenea, foarte


diferit de la 3 rame la 56 rame ~i mai mult. Bineinfeles la extractoarele radiale
de capacitate mare de 12, 16, 28, 36 sau 56 rame, actionarea se face cu ajutorul
unor electromotoare care actioneazi frgne puternice cu ferodou ce incetinesc sau
opresc, dup5 dorinp, cursa rotorului.
Sita pentru miere, ajuti la strecurarea mierii ce se colecteaz5 de la extractor
pentru a indepirta cipgcelele de cear8 gi alte corpuri str8ine grosiere ce au ajuns
intAmplitor in urma procesului de extractie.
Sita are douB rinduri de plasg metalicg, primul avind ochiurile de 2,5 mm,
iar al doilea cu ochiurile de 1.5 mm.
Maturatorul, foloseyte la depozitarea mierii extrase, in
marepentru a avea loc decantarea, limpezirea ~ iin, unele cazuri,
a acesteia prin eliminarea excedentuiui de ap8. Maturatorul s oneaz$.din
tabli cositoriti sau inoxidabilg, fiind totodata suficient de ratoarele
77
MANUALUL APICULTORULUI
se confecfioneazli de dimensiuni diferite fiind cuprinse intre 200x1000 litri sau
chiar mai mult. in partea inferioar5 maturatoarele sunt prev5zute cu o canea de
golire.
Pentru decantarea yi maturarea mierii sunt, in general, necesare 10-12 zile
in cazul in care temperatura mediului ambiant este in jurul a 25°C yi cu o umiditate
normal5.

Unelte pentru extragerea ~i conditionarea cerii

Un alt produs apicol ce se obtine de la albine este ceara, ce se extrage atdt


din fagurii crescuti de albine in rame claditoare, precum ~i din fagurii reformati,
cipicelele de ceari rezultate la extractia mierii $i alte rezidii de ceari. Pentru
cxtragerea ~i conditionarea cerii la nivel de stupin5 se folosesc diferite utilaje ~i
procedcc dupi cum urmeaz5: topitorul solar ce se folose~tein stupini, prcse de
difcritc tipuri pentru extragerea cerii ~i vase pentru limpezirea cerii.
sau cerificatorul solar: este format dintr-o cutic de lcnin lung2
fi~/,ito~.zrl
dc 500 mm $i lati de 400 mm. Peretele din spate are o iniltimc de 240 mm, iar cel
din fati de 140 mm. Cutia este acoperit5 cu un capac format din doui riinduri de
geamuri prinse intr-o ran15 de lemn la o distant5 de 10- 15 mm intre ele. Pe fundul
plan al cutiei exist&un al doilea fund inclinat (podi~or)paralel cu rama ~i geamul
respectiv. Podi~orulnu ajunge piini la peretele din fati, Igsiind un loc liber pentru
fixarea jgheabului colector de cear5. Pe podi~oruldin lemn se fixeaz5 o foaie de
tab15 peste care se a~eaz5,paralel cu foaia de tabl5, o sit&din plas5 de siirm&sau,
in locul acesteia, o a doua foaie de tab15 ondulat5. Ceara pentru topit se a ~ e a z i
pe sita metalic5 sau pe foaia de tab15 ondulat5 unde, datorit5 c5ldurii de la soare
acumulate in interiorul cerificatorului, se va topi treptat scurgiindu-se in vasul
colector care confine ap5 pentru ca ceara s5 nu se lipeasc5 de peretii vasului.
Topitoml de cearii cu aburi, este confecfionat din tab15 cositorit5, aviind
forma cilindric5. Interiorul vasului este separat la mijloc cu o diafragm5 de forma
unui trunchi de con. in orificiul conului se toarn5 ap5 ce p5trunde astfel in jum5tatea
de jos a vasului. Gura conului se acoper5 apoi cu un c5p5cel semisferic prev5zut cu
un orificiu cu rolul de a dirija aburii in compartimentul superior la fagurii introdu~i
anterior pentru topire ~i agezafi in acest scop in c o ~ u de
l topire. C o ~ ueste
l g5urit
in partea inferioar5 aviind ~i dou5 miinere necesare manipul5rii. Topitorul este
acoperit m a n capac e t a n ~fixat cu un schelet de siirm5 de cele dou5 miinere ale

3
vasuldi. buGi dirijafi astfel in compartimentul in care se g5se~teceara, o vor
topr, ~ e h x curgiind
t o ~ m l ~
a intr-un vas cu ap5 a ~ e z a in
t dreptul tubului de evacuare al

7s
" L f l

. *
MANUAL UL APICUL TORUL UI

Fig.43- Topitor de ceard cu aburi: I)capac;


Fig.42 - Ce'*rificuror 2)capacul co~uluice dirijeazd a b u r l ; 3)spaliu
solar pentru faguri; 4)baza co,~ului;5)spatiu pentru
ceard; 6)apa; 7)robinet de evacuare a cerii

Presa u'e cearci, se confectioneazi in diferite modele ~i capacitiiti, formatul


presei fiind piitrat sau circular. Indiferent de mirime qi formi, presele de cearii se
compun, in general, dintr-un vas de lemn cu peretii ciptu~iticu ~ipci,in interiorul
ciruia se introduc siculetele cu fagurii topifi. Peste siculete se pune capacul, iar
presarea se face cu ajutorul unui ~ u r u bfiletat ce se invirteqte intr-un jug solid
de lemn sau metal. incilzirea dispozitivului qi a cerii respective se face cu api
fierbinte. Un alt sistem de presi perfectionati este incilziti cu ajutorul unor
rezistente electrice inglobate in corpul qi capacul acesteia. in acest caz, pentru a se
preintfimpina cre~tereatemperaturii peste limits, presa este prev5zuti qi cu doui
termostate. Cu acest tip de pres5 se poate extrage ceara din fagurii ce nu au fost
topiti anterior in api.

Urrelte pentru recoltarea ~i condifionarea polenului

Setul de unelte pentru recoltarea ~i conditionarea polenului se compune din


colectoare de polen, de diferite modele ~i uscitoare de polen, pentmmditionarea
acestuia. Recoltarea polenului transportat de citre albine in stup pt!?n&h&esiti{ile
familiei se face cu ajutorul unor dispozitive speciale ce poart5 rea de
colectoare de polen. & .I
r

79 e
MANUAL UL APICULTORULUI
in prezent, in practica apicolB existi o gami variati de colectoare de polen
care pot fi clasificate, in mare, astfel: colectoare de polen exterioare sau de urdini
~i colectoare de polen interioare, care pot fi a~ezatesub capacul sau pe fundu
stupului.
Indiferent de tipul colectorului, partea activi a acestuia o formeaz5 placi
activi confectionat8, in general, dintr-o foaie de vinilin (material plastic) previzuti
cu perfora1ii circulare in r8nduri suprapuse cu diametrul de 4,9 mm. La unele tipur
de colectoare existi dou5 plici active prin care albinele sunt obligate s i treaci
m5rind astfel cantitatea de polen recoltat. Polenul ce se desprinde in momentu
trecerii albinei prin orificiile pl5cii active, cade printr-o plasi metalici in sertira~
de recoltare.
Colectoiwl de polen de urdini?, se compune din trei piese principale: ur
corp realizat dintr-un cadru de lemn, un sertar in care se aduni polenul dup5 ce ;
trecut prin ochiurile unei plase metalice a ~ e z a tdeasupra
i sertarului ~i placa activl
propriu-zisi cu orificiile circulare de 4,9 mm.
Unele tipuri de colectoare de urdini~sunt inzestrate ~i cu o strea~in
din lemn, tab15 sau p8nzi spre a proteja mai bine polenul recoltat de umiditate:
atmosferici, precum ~i de razele directe ale soarelui.

Fig.44 - A (stdnga). Colector depolen ce sefolosesc sub capacul stupului:


1)urdini.y;2)placci activci; 3)plan inclinat spre interior; 4)orificiu pentru trdntori
5)grilci metalicci; 6).yipccide rigidizare (dimensiuni in mm);
B (dreapta) Colector de polen pentru fundul stupului: 1)placd rabatabilci;
2)placci urdini?; 3)placci activci; 4)sertcira.y (dimensiuni in mm)
rc-* /;4

&.Pp ..
MANUALUL APICUL TORULUI
Colectoare de polen ce se folosesc sub capacul stupului sau pe fundul
acestuia, unele constituind chiar fundul stupului respectiv avind ~i rolul de
colector de polen, se bazeazi pe acela~iprincipiu de functionare. La unele tipuri
de colectoare, placa activs este a ~ e z a t in
i pozitie orizontali, la altele oblici sau
verticali. Totodata majoritatea colectoarelor de polen dispun de un sistem de a
asigura nestinjenit zborul trintorilor spre a se evita astfel blocarea plicii active de
citre ace~tia.
Colectoarele de polen interioare prezint2 avantajul, f a g de cele exterioare,
ci feresc mai bine polenul recoltat de intemperii (ploaie, praf, soare intens, etc.).
Usca'torzrl de polen, serve~tela uscarea polenului proaspit recoltat, spre
a se putea pistra. Uscarea trebuie efectuati la o temperaturi constant2 care s9 nu
depi~easci+45"C, pin8 cind umiditatea polenului va scidea la 8%.
in practic9 sunt folosite multe tipuri de uscatoare de polen. in mare, dup2
sursa de energie ce o folosesc aceste usc2toare se impart in: uscatoare solare;
uscitoare cu aer sau ap9 cald9, realizate cu ajutorul unei lampi de petrol qi usciitoare
electrice.
Indiferent de tipul usc9torului, principiul de exploatare al acestuia este
urmitorul:
- polenul se avteme pe sitele de uscare in straturi subtiri, uniforme de
maxim 1,5-2 cm grosime;
- temperatura de uscare nu trebuie s9 depi~eascii+45"C;
- s2 existe, in permanenti, o bun2 circulatie a aerului in vederea eliminirii
excesului de umiditate.

I- - 46.
0-1
I

Fig. 45 - Uscdtor de polen electric -


2) - 3)sertare czr polen; 4)capacul
inchidere; 6)vedere general6 a
81
m
MANUAL UL A PICUL TORULUI

in marile intreprinderi specializate in uscarea unor cantit5fi mari de polen,


aceasta se face cu ajutorul unor instalatii industriale, de mare capacitate care
functioneaz5 in flux continuu.

Unelte pentru recoltarea llptiyorului de matcl qi apilarnilului

Setul de unelte se compune din cufite bine ascufite, necesare scurtarii


botcilor sau a celulelor cu lawe de triintor, ace din lemn sau material plastic ~i
spatule din lemn sau din material plastic pentru extragerea din botci a I5ptigorului
de matc5 sau apilarnilului. L5pti~orulde matc5 se extrage din botci in care au fost
crescute in mod special larve de matc5 dup5 un interval de 72 ore (3 zile) ~i dupi
prealabila indepsrtare a acestora. Apilarnilul const5 in recoltarea din celule de
trsntor a larvelor atunci ciind acestea au inc5 coloratia alb5, deci inainte ca acestea
s5 se pigmenteze.
Atiit recoltarea Iiipti~oruluide matc5 ciit ~i a apilarnilului se poate face
manual sau mecanizat, cu ajutorul unor pompe speciale de vid.

Unelte pentru recoltarea veninului de albine

Pentru recoltarea veninului de albine se folosesc unelte de constructie ~i


modele diferite. in prezent la recoltarea veninului sunt folosite diferite metode
~i dispozitive, cunoscut fiind faptul c5 secrefia de venin variaz5 in limite largi,
in raport de viirsta albinelor, anotimp ~i hran5. La recoltarea veninului rezultate
bune au fost obtinute cu aparatul de recoltat care se bazeaz5 pe emiterea unor
~ocurielectrice de joas5 tensiune. Albinele sunt obligate s5 treac5 peste o retea de
conductori electrici, dispu~ila o distang de circa 3,2 mm qi a caror atingere produce
~ o c uelectric,
l urmare c5ruia albinele inteap5 o pelicul5 de material sintetic ce este
amplasatA sub conductorii respectivi pe suprafap unei sticle. Dup5 ce albinele
infeap5, veninul cristalizeaz5 yi este recoltat prin r5zuire de pe placa de sticl5.
MA NUALUL APICUL TORULUI

Fig. 46 -- Dispozitiv pentru recoltarea veninului de albine


I. Generator de impulsuri: I . bec de semnulizare; 2. intrerup6tor; 3. reglare limp
de pauzci; 4. mufir pentru racord alimentare; 5. ploturi pentru cuplarea grilelor;
II ~i I K Grilci de excitatie: 6.jise de racordare; 7. cordon; 8. retea de excitatie;
9. caseta colectoare; K Jac

Unelte pentru recoltarea propolisului

Propolisul sau cleiul albinelor, este folosit de catre acestea pentru


propolizarea interiorului stupului, celulelor fagurilor, astuparea ~i nivelarea
eventualelor cripaturi din peretii stupului. P +e
,@ =%
n
MANUALUL APICULTORULUI

Fig. 4 7 - Materiale pentru colectama propolisului (Colector de propolis)

Recoltarea propolisului se face prin rizuirea pieselor componente ale


stupului (rame, urdiniy, peretii stupului, podiyor etc.), precum yi prin folosirea
unor dispozitive speciale denumite colectoare de propolis. Dispozitivele respective
sunt de diferite tipuri sau modele, trebuind insg, ca regul2 generali, urmirit faptul
c i indiferent de modelul folosit, acestea s2 acopere o suprafat2 ciit tnai mare in
stup, fiind montate direct peste leagrile superioare ale ramelor. in acest caz se
inlocuiesc sciindurelele de podiyor sau podi~orultip planyeti cu o plasi de nylon
cu ochiurile de 1,5-2 mm peste care se Tntinde o piinzi deasi de prelati. Pentru a
miri suprafata de propolizat, intre piinza de nylon yi speteaza superioar2 a ramelor
se mai@t$ introduce un cadru din siirmi metalici.
.+
MANUAL UL APICULTORUL UI
Unelte pentru cre~tereaqi imperecherea mgtcilor

Setul de unelte se compune din lanfete pentru transvazarea larvelor, rame


cu leapri de susfinere a botcilor fixate pe dopurile de creqtere, rame izolator pentru
obfinerea larvelor de o anumit5 virst5 cit qi pentn~protectia botcilor in familiile
crescitoare neorfanizate, cuyti de eclozionare, nuclee pentru imperecherea miitcilor
~i cuqti pentru transportul miitcilor imperecheate.
Spatulii (/anJetd) de transvazare, este confectionat5 din s i m 5 de otel
inoxidabil, cu o grosime de 2 mm, avind o lungime de 15-20 mm. Capetele sunt
aplatizate sub form5 de lingurii qi uqor curbate cu ajutorul ciirora se face transvazarea
larvei de pe fundul celulei in botc5. Pentru transvazarea oului, din celula fagurelui
in botca artificiali, se foloseqte creionul de transvazare care decupeazi o porfiune
din fundul celulei.
Izolatort11pentrtr matcd, are fonnatul unei rame de cuib avind cele douii
fete laterale acoperite cu gratie despgaitoare (Hanneman). in izolator se introduce
rama cu fagurele qi matca respectiv5 in vederea obtinerii unor larve de virstii cit
mai apropiat5.
Colivia de tip Zander; se folose~tein special pentru eclozionarea mitcii
~i protejarea celorlalte botci, pentru a nu fi distruse de prima matcii eclozionat5.
Perefii laterali ai coliviei sunt protejati cu plasii de sirmii sau din material plastic
spre a permite albinelor s5 hr5neascii m5tcile eclozionate. in partea superioarii a
coliviei se afl5 un orificiu circular in care se introduce dopul confectionat din lemn
sau material plastic de care este fixati botca in care se g5seyte larva de matcii.
$ablonul pentrt~coi~fec/ionar.eabotcilor, se construieqte din lemn de tei
strunjit, cu o lungime de 10 cm avind unul din capete cu un diametru de 8,5 mm
cu virful uqor rotunjit y i putin conic. Sablonul poate fi cite unul singur sau mai
multe montate pe un suport.
Dopzrrile de creStere, se confectioneazii, de asemenea, din lemn de tei
strunjit sau din material plastic cu un diametru de 14 mm, in partea superioarg
avind un guler, cu o iniiltime de 2 mm ~i un diametru de 18 mm yi foloseqte la
fixarea botcilor.
Jipcile de cre~tere,sunt confecfionate din lemn qi se fixeaz5 in lumina
interioar5 a ramei de creytere cu ajutorul unor cleme metalice sau a cite unui
cui~orspre a fi astfel rabatabile. in luinina interioar5 a unei rame de creqtere de
stup orizontal se introduc 4 qipci, iar in cazul ramei stupului rnultitdajat, 3 qipci.
Sipcile de creqtere au prevlzute, pe toatH lungimea lor, un numiir t6t&%e fi orificii
circulare cu diametrul de 15 mm, orificii in care se introduc dophi :@ere.
, .jpz * .
MANUAL UL APICULTORUL UI 1

I
Fig.48 - Utilaj pentru crejterea rniitcilor: a)nucleu Zander; I
1
b)~ablonpentru confec{ionat botci; c)botca@atii de dopul de crejtere;
d)lan{etiipentru transvazarea lawelor I

Nucleele de imperechere, servesc la imperecherea m5tcilor eclozionate.


Acestea pot fi clasificate dup5 m5rimea lor in: nuclee mari, cu cite 2-3 rame STAS
de stup orizontal sau multietajat, nuclee mijlocii, cu 2-3 rame de magazin, nuclee
mici cu 2-3 rame care prezint5 112, 114 sau 118 din rama de stup orizontal sau
multietajat, precum ~i micronuclee ce contin de regulii circa 10 g albine fiecare.
Dintre nucleele cele mai uzitate amintim nucleul Zander gi nucleul tip
ACA.
Nucleul Zandeu; face parte din categoria nucleelor mici. Se compune din
trei compartimente, unul servind ca hrsnitor, a1 doilea pentru adipostitul coliviei
Zander, iar a1 treilea rezervat pentru albine qi Eiguraqul ce-l vor construi. Fundul
nucleului are previizut5 o fant5 de ventilatie acoperitii cu plasii de s2rrn5. Nucleul
Zander are o singuri ram5 la care, inainte de populare, se fixeaz5 de speteaza
superioat-5 o fiqie de fagure artificial de circa 1 cm. Peretii laterali ai nucleului
sunt din sticlii (geam) ceea ce permite o verificare ugoar5 a acestuia. Toate cele
trei compartimente, in partea superioarii a nucleului, sunt acoperite de un capac
de lemp,&ucleele sunt transportate cite 8 buciiti cu ajutorul unei liizi speciale
p r e v ~ c u ~ e r i s i r necesar5.
ea Pe teren, in adiposturile pentru nuclee se introduc
n u lee Zand ler.
f /g? .-%
;,

b _ S
7
MANUAL UL APICULTORULUZ

Nucleul tip A.C.A., este format din rame de stup multietajat care, cu ajutorul
unor balamale, prin pliere, reprezint5 112 din rama stupului respectiv. Una din
rame este previzut5 qi cu un hrgnitor tip uluc. Fiecare compartiment (nucleu) are
un podi~ordin plas5 de sirm5. in ad5postul pentru nuclee in care intri un numar
de 4 nuclee sunt prev5zute 4 urdini~epe cele 4 laturi ale ad8postului, cu cite o
scBnduric5 de zbor fiecare.

Constructii apicole

Acestea au rolul de a asigura conditii corespunzitoare pentru executarea


: anurnitor lucriri din stupini, cit ~i pentru adipostirea materialelor ~i produselor
apicole.
Stupinele cu un num5r mare de familii de albine necesit5 constructii speciale
cum sunt: laboratorul stupinei yi camera de lucru pentru apicultori; ha15 pentru
extractia ~i conditionarea mierii previzuti cu camere anexe pentru depozitarea
corpurilor cu miere, pentru preincillzirea fagurilor cu miere, pentru descgp5cire
gi extractie, pentru conditionarea ~i depozitarea mierii; depozit pentru p5strarea
fagurilor; cabane apicole.
I
I
in cazul stupinelor cu un numar mic de familii de albine, o
gi o cabana apicoli sunt constructiile care asigur5 spatiul
1 organizarea normal5 a activit5tii apicultorului.
MANUAL CILA PICUL TOR ULU I
Trcbuic menfionat c i intr-o stupin5, in afari de inventarul apicol propriu-
zis, in cadrul procesului de productic rnai sunt necesare ~i alte uneltc ~i ~nateriale
ca: topor, fcriistriu, ciocan, clcvte, dilti. rindea, cazma, lopati, cuie de diferite
niiirimi $i tinte, sirmii pentru insirmat same, siipun, sodi de rufc, vopsele de ulei,
benzini, petrol larnpant qi altele.

Fig. 50 - Cabana ayicol~i


MANUAL UL APICUL TORULUI

leclia 5. Resurse neclaro polenifere gi polenizarea


cullurilor adrictle enfomoiile
Resurse nectaro-polenifere

0 conditie importanti pentru cre~terea~iintretinerea rentabili a familiilor


de albine o constituie cunoa~tereaplantelor melifere din zona in care se afli
stupina, perioada de inflorire a acestora, precum ~i valoarea lor nectaro-poleniferg.
Cunoscind bine acestea, precum ~i evolutia timpului, se pot lua din vreme o
serie de m8suri cu privire la dezvoltarea rafionali a familiilor de albine in scopul
obtinerii unor recolte de miere bogate ~i constante, an de an.

Arbori yi arbuyti meliferi

Flora meliferi a tirii noastre este deosebit de bogatti ~i variati, cuprinzind,


in primul rind, numeroase specii arborescente cu o Inare valoare apicoli.

Salcdmztl nlb, pentru c8 este prirnul cules principal al anului ~i pentru c i


inflore~tein masiv, iar in ultimele decenii mierea de salcim a cii~tigatnumero~i
adepti, este cea mai important8 specie meliferi, mai ales pentru regiunile de
cdmpie. Salcimul inflore~teincepind din primele zile ale lunii mai. lnflorirea se
prelunge~te,in hncfie de conditiile geografice ~i pedoclimatice, pin8 la sfir~itul
lunii iunie. E~alonarea perioadei de inflorire dB posibilitate apicultorilor si?
realizeze,in cadrul unui sezon apicol, doui ~i chiar trei culesuri la salcim.
Salcdm~tlocupi in tars noastri? suprafete importante. Mai renumite sunt
masivele de salciim din sudul Olteniei, Hanu-Conachi Cjudetul Galafi), Ru~etu
(iudefulBuzBu), Valea lui Mihai (judeful Bihor), Mitisaru (judeful Dimbovita),
Groasa ~i Ileana (judetul C5lBra~i),Alio9-Gomila (judetul Timi?), unde sunt
deplasati, in fiecare an, zeci de mii de stupi, realizindu-se, in anii favorabili,
recolte imbel~ugatede miere.

Productia de nectar la salcim, in conditii meteorologice nonnale este

de zahtir de 40-70%; aceasta depinde de expozitia masivului, sta 4


concentrati qi abundentg, variind de la 1 mg la 4 mgifloare cu u i c tinut ridicat
inflorire,
varietate, virsti, densitatea arboretelor ~i de factorii meteor&i.'k-
I
89 fl
MANUAL UL APICUL TORUL Ul
Trebuie s5 menfion5m c5 dintre factorii meteorologici, cel care are o
influent5 hotzriitoare este temperatura. Se $tie c5 secretia nectarului incepe in
general, in jurul temperaturii de 10°C, devine maxim5 intre 20 ~i 30°C qi apoi
scade treptat pin5 la temperatura de 35"C, dup5 care inceteaz5 complet. Astfel,
in masivul de salciim de la Valea lui Mihai, in noptile reci cind temperatura
scade sub 10°C in perioada infloririi, secretia nectarului nu se produce declt
dup5 r5s5ritul soarelui, iar albinele ies la cules mai tiirziu, in timp ce in nopfile
calde (1 5- 16"C), secretia nectarului are loc devreme, iar culesul incepe inainte de
ris5ritul soarelui.
in general se realizeaz5 la un cules de salciim 10-25 kglfamilie de miere
extrasi. Din determinari ficute in cadrul fostei Statiuni centrale de cercetari
pentru apicultur-5 $i sericicultur5 rezult5 c5 producria de miere la arboretele de ,
salclm alb variaz5 in limite mari, dup5 viirsta arboretului, densitatea ~i pozitia lui
fat5 de soare. La arborii rizlefi, productia de miere a variat de la 1.100 la 1.700
kgha, la arborii in masiv de la 900 la 1.500 kglha qi la plantatiile tinere qi drajoni
de la 300 la 700 kglha.
Pe Iiingi salciimul alb se mai intiilnesc la noi in far5 o serie de alte specii $i
forme de salciim, cultivate mai ales in parcuri, gr5dini botanice sau pe marginea
~oselelor,cum sunt: salciimul roz, salciimul galben, salciimul piramidal, etc. in
general aceste specii ~i variet5fi de salciim se caracterizeaz5 printr-o inflorire mai
tiirzie cu 2-4 zile ~i o durati mai lung5 a infloririi, de la 13 la 20 zile.

Teiul este a doua specie melifer5 important5 din tara noastr5 ~i inflore~te
la 15-20 de zile dup5 terminarea infloririi salciimului. Spre deosebire de salciim
culesul de tei este de durati mai lung5, indeosebi la p5durile formate din dou5 sau
mai multe specii.
Specii de tei care cresc in tara noastr5 sunt: teiul cu frunza mare sau teiul 1
fluturesc; teiul pucios sau teiul cu frunza mica ~i teiul argintiu sau teiul alb.
Prima specie care inflore~teeste teiul cu frunza mare, urmat5 la 10-15
zile de teiul pucios ~i apoi dup5 21-22 zile inflore~teteiul argintiu. Durata de
inflorire a celor treispecii luate impreun5 in cadrul sezonului apicol este in medie
de 30 zile, variind dc la o localitate la alta ~i de la un an la altul intre 22 ~i 38
zile. Fa orii care conditioneaz5 data infloritului sunt mai ales temperatura ~i
al ti tudi&
MANUAL UL APICUL TORULUI
Teiul ocupi, in tara noastri, suprafete insemnate indeosebi in judetele
Tulcea, C i l i r a ~ i ,Ilfov, I a ~ i Timi?,
, etc. In cadrul judetelor amintite, cele mai
cunoscute masive pentru stupirit pastoral la culesul de tei sunt cele de la Comana,
Mihai Bravu, Ciscioarele, Cilugireni (judepl Giurgiu), Snagov (Sectorul Agricol
Ilfov), Ciucurova, C o c o ~Isaccea,
, Niculifel, Babadag (judepl Tulcea), Birnova,
Ciurea, Grajduri (jude@l I a ~ i )La . aceste masive se deplaseazi anual zeci de mii
de stupi, realiziindu-se in anii favorabili, in medie ciite 15-20 kg de miere pe
familia de albine. Culesul la tei nu prezinti gradul de intensitate de la salciim,
totu~i,in conditii favorabile, se pot realiza de la 2 la 6 kg miere de stup zilnic.
Secretia de nectar la tei, ca qi la ceilalti arbori meliferi, este diferiti ~i depinde
de varietatea teiului, de fertilitatea solului qi de climi. Din analizele ficute la
masivele de tei de la Ciucurova ~i Niculifel, rezulti c i productia de nectar a variat
la teiul pucios de la 0,15 la 0,22 mglfloare cu o concentratie medie de 48%, iar la
teiul argintiu de la 0,20 mglfloare la 0,45 mglfloare cu o concentratie in zahir de
46-52%. Cintarul de control a aritat, la una din stupinele experimentale aflati in
pastoral la Ciucurova, c i recolta zilnici de miere a variat de la 0,5 piini la 5,4 kg
(in medie 2,7 kg).
Capacitatea nectariferi a celor trei specii de tei este diferiti ~i anume: 800
kglha la teiul cu frunza mare, 1.000 kg/ha la teiul pucios ~i 1.200 kglha la teiul
argintiu.

Artarul este, de asemenea, un arbore melifer valoros, mai ales c i unele


specii de aqar infloresc mai timpuriu, cAnd in general flora meliferi este putin
abundenti. In pidurile noastre, aqarii nu formeazi arborete pure, ci cresc ca
arbori in amestec, indeosebi in pidurile de foioase din silvostepi (~leaurilede
cPmpie ~i deal).
La noi in far2 se intilnesc urrnitoarele specii de aqar: jugastrul, aqarul
titirasc, paltinul de ciimp, paltinul de munte ~i jugastrul de Banat; pe Iingi
acestea se mai cultivi ~i specii de aqar ornamentale.
Speciile melifere cele mai valoroase sunt aqarul titirisc ~i jugastrul, care
cresc bine $i in asociatie cu alte specii de foioase melifere. Productia de miere,
dupi o evaluare generali, variazi la acarul titirisc ~i jugastru de la 300-600 kg/
ha. Aceste speeii infloresc de obicei abundent ~i dau, pe ling5 nectar, insemnate
cantititi de polen, fapt ce prezinti o deosebiti importanti
familiilor de albine in primiivari.

P
91 =
.
MANUAL UL APICULTORULUI
Cenu$erul sau otetarulfals este un arbore de mare valoare meliferi. Cre~te
spontan in Dobrogea yi in alte finuturi din tara noastra. Se intiilneyte frecvent pe
strizi vechi din Bucurevti. Se recomandi a fi plantat pe terenurile neproductive.
nefolositoare agriculturii, pentru c i se prinde uyor $i este putin pretentios fati de
sol. Cenu~eruleste putin rezistent la geruri yi pierde in iernile aspre o parte din
lujerii anuali. Inflore~teabundent in lunile iunie-iulie, florile fiind foarte intens
cercetate de albine pentru nectarul yi polenul lor, de calitate superioar5. Productia
de miere este de circa 300 kg la ha. Mierea de cenuqer este de culoare galbeni, cu
o aroma pronunpti $i plicut5 la gust.

Castanul comestibil este un arbore ornamental foarte rispindit mai ales


in judefele Vilcea, Bihor, Baia Mare yi Satu Mare. Pe Iiingi fructele sale bune.
apreciate in patiserie $i arta culinari, furnizeaza, in cursul lunilor iunie-iulie.
un cules bogat familiilor de albine. In anii favorabili se recolteazi, de la stupii
transportati in pastoral la florile de castan, cite 8- 10 kg miere de familie. Mierea
este de culoare galben-aurie $i cu un gust plicut. Productia de miere este evaluati
la 30- 120 kg la ha.

Castant// silbatic este un arbore ornamental foarte raspiindit in gridini


publice, parcuri, alei, bulevarde etc. Inflore~tein lunile aprilie-mai, fiind bine
cercetat de albine. In anii favorabili, in anumite regiuni, oferi nu numai cules de
intretinere dar ~i de productie. Mierea este de culoare inchisi y i de buni calitate.
Cantitatea de ~nierela hectar este socotiti la 30-100 kg.

S a l c ~ m t ~ l j a ~ ~este
o n e un
z arbore inelifer care dB o productie de peste 300
kg lniere la ha. Infloreyte in lunile iulie-august, iar perioada de inflorire este de
25-30 de zile. El poate fi plantat de-a lungul yoselelor yi drumurilor, in parcuri,
gradini ~i in toate locurile insorite.

Otetarul galben sau clocotiyul este un arbore ornamental foarte valoros


pentru apiculturg. Incepe s5 infloreascg la sfiir~itullunii iunie, iar inflorirea
se prelungeyte pin5 in august, fiind in tot timpul infloririi intens cercetat de
albine,~tit+entru nectar, cgt yi pentru polen. Florile acestui arbore sunt dispuse
in inflo@ce&e galbene, foarte decorative. Se inmul{e~teuyor prin seminte ~i
buta~i.
&
MANUAL UL A PICUL TORUL UI

Gliidita este un arbore melifer foarte intens cercetat de albine pentru


nectar ~i polen, in tot cursl zilei. Valoarea lui meliferi este cu atiit rnai mare cu
c8t inflore~tedupi salciimul alb ~i dureazi piini la culesul de tei. Productia de
miere este apreciati la 250 kg la ha.
Mojdreanul este un arbore de talie mici, rispiindit mai ales in Oltenia,
Banat ~i Dobrogea. Inflore~tein lunile aprilie-mai ~i produce insemnate cantititi
de polen ~i nectar. Productia de miere este de 100 kg la ha. Florile de mojdrean
sunt mult cercetate de albine ~i asiguri un bun cules, chiar in perioada de inflorire
dintre pomi ~i salciim.

Arinul sau aninul este un arbore melifer care furnizeazi polen primivara
de timpuriu, ceea ce prezinti o deosebiti importanii pentru dezvoltarea familiilor
de albine. Cea mai apreciati de apicultori este specia aninului negru.

Salcia creqte sub formi de arbori sau arbu~tiin luncile umede, precum
~i in zona muntoasi, ocupiind suprafete importante, mai ales in biltile din lunca
Dunirii. Silciile ~i richitele infloresc timpuriu in primivari y i oferi nectar ~i
mai ales polen, foarte valoros pent11 intretinerea ~i dezvoltarea familiilor de
albine in lunile martie-aprilie. Speciile de salcie mai rispiindite la noi in tar2 si
care au importanti apicoli sunt: salcia comuni, salcia cipreasci, zilogul, salcia
pliingitoare, salcia plesnitoare ~i richita. Dintrc acestea o important2 apicoli rnai
mare prezint5 salcia cipreasci Si zilogul, care, in conditii favorabile, furnizeazi
nu numai insemnate cantititi de polen, ci ~i nectar din abundenti. Productia de
miere se evalueazB la aceste specii la 150 kg la ha.

Alunul are o deosebiti importanti apicoli intruciit inflore~te foarte


timpuriu in primivari qi furnizeazi familiilor de albine polen, care contribuie
simtitor la dezvoltarea ~i cre~tereapuietului. In anii ciind albinele nu pot zbura la
cules, datorit5 timpului nefavorabil din februarie-martie, se recomandi recoltarea
florilor birbite~tide alun (miiti~orilor),din care prin scuturare qi cernere se obtine
polenul galben, foarte bogat in vitamine. Acesta se poate administra ca hran5
familiilor de albine sub diferite forme. - .a.
"s

~ o r n uinfloreite,
l f-
de asemenea, timpuriu in prim5var5, firniq d, In zilele
frumoase, insemnate cantititi de polen ~i nectar. Ca ~i alun@miprezint3 o
P
93 P-
MANUALUL APICULTORULUI
deosebit2 importan@ pentru apicultur-5 prin faptul c5 aceastii specie
foarte timpuriu ~i declan~eazii,de obicei, la albine instinctul de cules.

Piiducelul este foarte des intilnit in p5durile de deal ~i cimpie ~iinfloregte


in lunile mai-iunie. In piidurile de foioase, al5turi de a@ri ~i alte specii melifere.
dB de la inceputul lunii mai pin5 in iunie un cules bun familiilor de albine,
stimulind dezvoltarea lor in vederea culesului principal de la salcim sau alte
plante melifere importante. Acest arbore d5 o producfie de miere de 100 kg la ha.
Mierea obfinutiieste de culoare deschis5, aromat5 ~i foarte pl5cut5 la gust.

Amorfa sau salcimul pitic este un arbust melifer cercetat de albine pentru
nectarul ~i polenul s5u. inflorirea are loc in lunile iunie-iulie, durind circa 30
zile. Pe toat2 durata infloririi, acest arbust este foarte mult cercetat de albine. Este
apreciat caunul dintre valoro~iiarbu~timeliferi. Producfiade miere a fost evaluat8.
la 50 kg la ha. Salcimul pitic se intalne~tefrecvent in perdelele de camp ~i in
perdelele de protectie ale liniilor ferate. Acest arbust prezint5 o cre~tererapid5 gi
se prinde cu u~urinf5 pe orice teren. Este folosit .yi pentru consolidarea terenurilor
in pant5 care alunecii ~i pe taluze, doarece are r5dicina bine dezvoltat5.

Ciilinul inflore~teabundent in lunile iunie-iulie. Este cercetat de albine


pentru nectar qi polen. Producfia de miere este de 25-40 kg la ha.

Socul negru este un arbust melifer care inflore~teabundent in lunile mai-


iunie. Florile sunt intens cercetate de albine pentru nectar ~i polen. Produce circa
80 kg miere la ha.

Porumbarul este un arbust melifer r5spindit mai ales pe marginea


p5durilor din step5 ~i silvostep5. infloreSte abundent in lunile aprilie-mai qi este
bine cercetat de albine. In anumite zone, se obfine in anii favorabili nu numai
un cules de intrefinere qi stimulare, ci $i un cules mai slab de producfie. Mierea
este de culoare galben-aurie, cu aroma pronunfat5 ~i pl5cut5 la gust. Producfia de
miere este de 25-40 kg la ha.
5- p.d'

este un arbust foarte rezistent la secet5 qi ger. Inflo-re~tein


pin5 in octombrie ~i ofer5 familiilor de al-bine nectar qi
culesului se pot inregistra mici sporuri la cintarul de
I e 94
d
MANUAL UL APZCULTORUL UZ
control. Productia de miere a fost evaluatii la 20-25 kg la ha. Acest arbust poate
fi folosit cu succes pentru realizarea unui gard viu in jurul stupinei.

Cnqinul este un arbust melifer care infloregte in lunile mai-iunie gi


produce, polen gi nectar. In asociatie cu alte plante melifere care infloresc in
acela~itimp, poate asigura nu numai un cules bun de intrefinere ci gi de productie.
Productia de miere se ridici la 35-100 kg la ha.
Lemnul cdinesc este un arbust melifer riispdndit in pidurile din regiunile
de cPmpie ~i deal, precum ~i prin griidini, parcuri etc. infloregte in lunile iunie-
iulie cdnd asigurii familiilor de albine un cules de intretinere gi uneori chiar de
productie. Arbustul dB o producfie de 20-40 kg miere la ha. Se preteazi pentru
realizarea de garduri vii in jurul stupinei.

Bcircoacea este un arbust ornamental care cuprinde mai multe specii,


toate inflorind in lunile mai-iunie. Florile de bircoace albe, roze, rogietice, sunt
foarte intens cercetate de albine ~i dau insemnate cantitiifi de nectar gi polen. Se
inmulte~teuSor prin seminte ~i buta~i.

Cdrmdzul sau I~urmuzuleste un arbust ornamental deosebit de valoros


pentru apiculturii. Infloregte abundent din iunie piin5 in septembrie, fiind intens
cercetat de albine in tot cursul zilei, uneori chiar dupii apusul soarelui.

Zcimo~itaeste un arbust decorativ, plantat in griidini publice pentru


florile sale viu colorate, albe, rogii, purpurii, violet. Infloregte din iunie gi pPn5 in
septembrie, fiind intens cercetat de albine pentru nectar gi polen.

Dracila este un arbust melifer intiilnit in zona colinarii, in parcuri, in


griidini gi in perdelele de protectie. Inflore~tein lunile mai-iunie, hrnizind
familiilor de albine nectar gi polen. Producfia de miere este de 30 kg la ha.

Zmeurul este un arbust melifer foarte valoros pentru apiculturii. Este mai
des intiilnit in zona de munte gi de dealuri inalte, unde cre~tespontan gi infloregte
in lunile iunie-iulie, avdnd o durati de inflorire de 25 de zile. Plan@$lade zmeur
din zona de cdmpie infloresc mai timpuriu, in aprilie-mai gi d u e 10-14 zile.
Este un arbust foarte apreciat de apicultori gi intens cercetat.de a $ e pe toati
b
.

durata infloririi. Producfia de miere variazii in funciie de c ~ n ~ ~ ~ o ~ l i r n a t i


F
95 P
MANUAL UL APICUL TORUL UI
Astfel, in zona de munte zmeurul produce 50-250 kg miere la ha, iar in zona de
cimpie produce 50 kg la ha. Mierea este de foarte bun2 calitate, recoltiindu-se
adesea in amestec cu mierea de la flora de fineatti. Printre masivele de zmeuri!
mai importante citBm cele de la ZBrne~ti~i Bran Cjudepl Braqov); Secui, Lunca
Frumoas2 ~i Teleajean Cjudepl Prahova); Petroqifa ~i Moreni ('judetul Dimbovifa):
Cloqani, Baia de Aramri ~i Grindeni Cjudepl Mehedinfi); Tismana, Novaci, Valea
Sadului ~i Valea Lotrului Cjudepl Gorj); Ructir, Arge~el,Valea Tirgului, Riul
Doamnei qi CumpBna CjudepI Arge~);Vatra Dornei, Ciimpulung, Gura Humorului
~i RBd2uti Cjudepl Suceava).

Murul - inrudit indeaproape cu zmeurul - este, de asemenea, o planti


melifer; bung. Inflore~tein lunile iunie-septembrie yi asigurti un cules bun
falniliilor de albine, mai ales cind acesta se asociazti ~i cu culesul de la alte plante
melifere din zona de ptidure. Productia de miere se ridicti la 50 kg la ha.
MANUAL UL A PICUL TORUL UI
Plante melifere cultivate

Pe Iiingii importanta vital2 ce o au in asigurarea hranei omului, culturile


agricole, prin structura gi succesiunea infloririlor, oferii familiilor de albine incii
din primiivarii gi piin8 toamna tgrziu, culesuri, permit8nd atiit dezvoltarea lor ca
unitifi biologice, ciit gi obtinerea unor mari recolte de miere.
De o importan@deosebitii pentru apiculturii este gi faptul cii putem asigura
familiilor de albine un cules continuu pe tot timpul anului prin structurarea
culturilor astfel ca inflorirea lor sii se succeadii acoperind intreg sezonul apicol.
In cadrul conveierului melifer un rol deosebit il au speciile cu perioadii de
vegetafie scurtii care pot fi semiinate chiar in perioada sfiirgitului verii, inflorirea
lor produciindu-se in toamn2 ciind flora meliferii este foarte sgracii.
Speciile pe care le prezentim mai jos fac parte, conform clasificiirii ce
are la bazii criterii biologice gi economice, din marea grupii a plantelor cultivate
irnpir$te in subgrupe aviind in vedere scopul principal pentru care se cultivii:
plante tehnice, furajere, leguminoase, medicinale-aromatice gi specific melifere.
Ordinea de prezentare a speciilor in cadrul fieciirei subgrupe a fost stabiliti aviind
drept criteriu succesiunea infloririi lor.

Culturi de plante tehnice

Extinderea in culturii a plantelor tehnice ca urmare a preferintelor


alimentafiei moderne pentru griisimile vegetale, impreunii cu nevoia tot mai acuti
de proteine ca gi necesitatea materiilor prime in industriile alimentarii, textilii g.a.,
au ficut sii aparii noi surse melifere. Importanp lor este cu atiit mai mare cu ciit
se cultivii pe terenuri ugor accesibile ce se pot valorifica integral, diind an de an
recolte mari ~i constante de miere.

Rapita de toamni?, specie anualk este cultivatii ca plant5 oleiferii datoriti


continutului ridicat in ulei a1 semintelor. Rapita are o important2 deosebitii in
dezvoltarea familiilor de albine inflorind in luna aprilie gi acoperind golul de
cules dintre culesul de la pomii fructiferi ~i cel de la salciim.
inflorirea culturii dureazii aproape o lung, iar producfiileJergiere ce se
pot obtine sunt de 35- 100 kg la hectar.

<,
ff& k*f.Q

k%
97 +-
MANUALUL APICUL TORULUI
Rapi!a de primiivari?, se seamiinii primiivara timpuriu, in martie-aprilie,
iar inflorirea are loc in mai-iunie, cu 20-25 zile mai tiirziu ca rapita de toamni
prelungind perioada de cules de la aceastii specie.

Mu~tarulalb, specie anualii, cultivati pentru semintele sale ce au un


continut mare in uleiuri sau ca materie prima pentru obtinerea mu~tarului
condiment. Ca plant5 de nutref, se cultivii in amestec cu altii plant5 furajerii diind
producfii mari de masii verde la hectar.
Semiinatul se face primivara ciit mai timpuriu, iar inflorirea are loc
dupii aproximativ 40 de zile de la semiinat, cu o durat5 de 20-30 de zile, timp
in care albinele cerceteazii intens florile culegiind nectar qi polen din abundenfi.
Producfiile medii de miere ce se obtin de la mu~tarin anii nonnali sunt de 40 kg1
ha. Specie pretentioasii la umiditatea solului qi din atmosferii, secretii nectar dupi
ploi ~iin primele ore ale diminetii. Pe timp secetos secrefia de nectar scade foarte
mult sau chiar inceteazii. Nectarul are o concentratie de zahiir intre 20 ~i 60%.
Aviind o perioadii de vegetatie scurti se poate folosi la alcituirea conveerului
melifer pentru a asigura surse e~alonatede cules din primiivarii piinii toarnna
tiirziu.
Cultura de mu~tareste foarte rentabilg, obtiniindu-se o productie medie de
1.000-1.200 kg de seminte la hectar, apliciind minimum de lucriiri agrotehnice.

Mu~tarulnegru, specie anualii, cu tulpina inaltii de 100-150 cm, este


sensibilii la ger ~i secet5 preferiind pentru culturii silvostepa. Se cultivii, ca qi
mu~tarulalb, pentru semintele sale bogate in uleiuri.
inmuliirea se face prin seminfe, semiinatul ficiindu-se in luna martie cu
o norm5 de siimiintii de 12 kg la hectar. Inflorirea are loc in lunile iunie-iulie
furniziind familiilor de albine culesuri de intrefinere.

Coriandrul, specie anual$ cu tulpina inalti de 30-70 cm, putin pretenfioasi


la climii ~i sol, d i productii mari in sudul qi sud-estul tiirii pe terenuri mai uSoare,
dar fertile, de tip cernoziom sau brun de pidure. Se cultivii pentru fructele sale ce
au un continut ridicat in uleiuri eterice (0.15-1,7% ulei esenfial) folosite pentru
aroma- sau corectarea gustului unor preparate farrnaceutice. Fructele de
coriande su& aoreciate ~i in industria alimentarii, fiind utilizate in calitate de
carea mezelurilor.
rh
'%
MANUAL UL APICULTORULUI
Coriandrul se inmulfegteprin seminfe, insiminprea ficindu-se in martie-
/ aprilie, folosind o cantitate de 10-12 kg simin@ la hectar. In zonele fir3 variatii
mari de temperaturi este indicati insiminprea in pragul iernii. Se poate executa
aceast5 lucrare gi in august-septembrie daci solul are suficienti umiditate. La
aceste epoci de seminat se folosegte o normi de sgming la hectar de 20-25 kg.
fnflorirea se produce in lunile iunie-iulie gi are o durat5 de aproape 30 de
zile. Coriandrul este o valoroas5 specie meliferi, cantitatea de nectar pe floare
fiind de 0,lO-0,15 mg, iar productiile de miere ce se pot obfine variind intre 100
qi 500 kg la hectar. fn zonele ce oferi conditii optime de culturi pentru coriandru,
cum sunt judetele Ialomip, Galafi, Ilfov v.a., se obfin frecvent 7-10 kg miere
monoflori pe familia de albine.

Floarea-soarelui, specie originari din America de Nord, unde a fost


cultivati inainte de descoperirea acestui continent gi a fost introdus5 in Europa in
secolul a1 XV-lea.
n

In prezent ocupi mari suprafete in Rusia, Franp, Rominia, Bulgaria,


Iugoslavia, Turcia, Spania gi este cultivati pe suprafefe mai mici in Ungaria,
Polonia 9i Italia.
n

In tara noastri floarea-soarelui a fost cultivati la sfirgitul secolului


a1 XIX-lea in Moldova, extinzindu-se apoi rapid in celelalte regiuni ale t5rii.
In prezent floarea-soarelui este principals plant5 oleaginoasi cultivatii in pra
noastri, pe circa 800 mii hectare.
Specie anual5, erbacee, inalt5 de 0,60-2,5 m, cu un sistem radicular bine
dezvoltat ce Pi permite o bun5 valorificare a rezervelor de api gi nutritive din sol.
Frunzele mari pedunculate sunt acoperite cu peri aspri conferind plantelor o bung
rezisten@la seceti.
Floarea-soarelui este o planti tipic entomofili a cirei polenizare se
realizeazi in exclusivitate cu ajutorul insectelor, fapt ce a dus la aparifia a
numeroase varietiti gi proveniente diferenfiate prin insugirile fiziologice cit vi
din punct de vedere morfologic.
Pe judete cultura florii-soarelui ocupi mari suprafete in Ialomita,
Constanp, Ciliragi, Briila, Dolj, Teleorman, Buziu, g-a., unde se deplaseazi
in fiecare an un numir mare de familii de albine. Floarea-soareworegte in
a doua jumitate a lunii iunie sau inceputul lunii iulie, cu o duraili Tnflorire ce

galbeni sunt grupate in inflorescente denumite calathidii a


$e,
variazi intre 10 gi 20 zile in functie de soi gi mersul vremii.$lor~ de *culoare
~ e u ldtu&fhii
L

L
99 F
MANUALUL APICULTORULUI
(eventual al ramurii). Cantitatea de nectar produsa de o floare variaz%mult de 1
un soi la altul, influentat5 ~i de conditiile pedoclimatice, intre O,11 ~i 0,25 mg, iar
nectarul unei flori contine in medie 0,26- 1 mg zahar. Din cercetiirile intreprinse
a reie~ito mare variabilitate a productiei de nectar determinatii de soi, conditii
pedoclimatice ~i de evolufia timpului.
Floarea-soarelui are un potential melifer ridicat, asigurdnd an de an
productii de miere ce variaza intre 10 ~i 40 kglfamilia de albine. Diferentele
mari de recolt5 sun1 determinate de variaf-iaputerii familiilor de albine, dar $i de
diferentele de microclimat dintre IocaliEiti ~i chiar de la un Ian la altul.
Dintre factorii climatici, cea mai mare influenti asupra secretiei de nectar 1
o are temperatura, care este optima in intervalul 30-32°C inregistrat in general
intre orele 10 ~i 15 ciind se qi observa o frecventa ~i o intensitate maximi de
cercetare a florilor de c5tre albine. Productia de miere la hectar este evaluatii la
30- 120 kg, luindu-se in calculul balantei melifere o productie medie de 60 kg la
hectar.

Porumbul este socotit ca plantii melifera deoarece furnizeazg familiilor


de albine importante cantitati de polen.

Porumbul cultivat pentru boabe inflore~tein luna iunie, iar cel cultival
pentru insilozare sau mas%verde in hrana animalelor din iunie pin2 in octombrie,
in raport cu data semiinatului. Productia de polen pe panicul este de 1 gram, iar
la hectar de 22 kg. in perioadele deficitare, cind sursele de hran5 proteica sunt
neindestulatoare, se recornand5 administrarea polenului obtinut prin recoltarea
paniculelor, conditionat ~i p5strat corespunziitor. Recoltarea paniculelor nu
stdnjene~tecu nimic dezvoltarea ~i polenizarea normala a culturii. in cam1
stup5ritului pastoral stupinele se amplaseaza intre floarea-soarelui ~i porumb
pentru a putea recolta polen de la ambele culturi.

Sorgul este o plant5 cu cre~tereviguroas5, anual5 sau perenii, se cultiva in


regiunile mai secetoase din sudul, estul ~i vestul tirii. Are numeroase intrebuintiri,
furnizdnd materie prima pentru fabricarea celulozei ~i hdrtiei, spirtului ~i berii,
ca furaj-ia.brana animalelor ~i unele folosinfe casnice. Sorgul inflore~tedin iulie '
pine Ei%@bbrie furnizind familiilor de albine culesuri bogate de polen. ~
MANUALUL APICUL TORC'L U l
Iarba de Sudan din seminceri produce o cantitate mare de polen de calitate
superioar5; 1 ha semincer furnizeazii 30% din polenul necesar la 80 de familii de
albine timp de 15 zile.

Sfecla dezahiir, specie bianual5, se cultiv5 pe mari suprafete in iara noastrii


yi igi giisegte utiliziiri at5t in industria zahgrului gi spirtului cit ~i in zootehnie.
Datorit5 plasticit5tii ecologice mari se cultivg cu deosebit5 rentabilitate in multe
zone ale Prii. Pentru apicultori un interes deosebit il are sfecla seminceri care
furnizeazi din abundent5 nectar .yi polen.
Sfecla de zah5r infloregte in iulie-august, iar durata de inflorire poate
depivi 30 de zile, fapt cu atlt mai important cu cit flora melifer2 este sarac2
in aceasti perioad5. Familiile de albine beneficiaz5, de la sfecla de zah5r, de
insemnate cantitiifi de polen gi de nectar, productia de miere evalulndu-se la 5- 15
kglha.

Bumbacul, specie anual5, este nectarifer, furnizind culesuri tirzii de


nectar. Infloregte in iulie-august, avlnd producfii de miere la hectar evaluate la
30-50 kg, dar in general este slab cercetat de albine.

Tutunul, specie anualii, se cultivii pentru frunzele ei utilizate ca materie


prima in industria produselor pentru fumat gi in industria farmaceutica.
Pretentioasii la conditiile climatice, respectiv la temperaturii, tutunul se cultivii,
in special, in judetele din sudul fiirii.
Cultura in camp se realizeaz5 prin plantarea riisadurilor la sfirgitul lunii
aprilie, inceputul lui mai clnd plantele au 4-6 frunzulite. Inflorirea se produce in
iulie-august .yi dureaz5 o perioad5 lung5 de timp, oferind culesuri de nectar. De la
tutun se pot obtine 20-40 kg miere la hectar.

Sojkinapl este o specie anuali, cultivat5 pe suprafete destul de mari pin5


la sfir~itulsecolului trecut pentru vopsitul in galben a1 llnii gi firelor de in.
in prezent se cultiv5 ca planti oleaginoasii, semintele sale avlnd un bogat
continut de ulei (30%) care dup5 rafinare se folosegte in industria lacurilor gi
vopselelor, in alimentatia dietetic5 .yi in industria produselor cosmepcp.

%.
Plant5 rezistentii la seceti gi nepretenfioasii la conditiile dt? 1; yOfk5nagul
se cultivii in regiuni mai secetoase pe soluri mai slabe decit ceie pri nice-florii-
soarelui. Inflorirea se produce in iulie-septembrie gi f u r n i d l c q i l i i r ~ * d e
101 r
F
MANUAL UL A PICULTOR ULUI
albine atiit nectar ciit gi polen.

Cicoarea de grzdina' este planti erbacee, bienali, rispiinditii aproape pe


toate continentele, se cultivi ca planti alimentari pentru frunzele folosite pentru
salati, iar varietatea sativus se cultiv5 pentru rid5cina din care se fabric5 surogatul
de cafea.
Cicoarea de gridin5 infloreqte in iulie-octombrie furnizdnd familiilor
de albine un cules de intretinere. Valoroasii pentru apiculturii este gi specia de
cicoare spontani ce cregte pe marginea drumurilor, pe cdmpii, in Bnete gi p5~uni
ca buruianii gi care oferi un cules de inceput de toamn5 ciind flora melifer5 este
siraci. Cantitatea de miere la hectar se aproximeazi a fi 100 kg.

Culturi de plante furajere

Dezvoltarea zootehniei a determinat, in decursul anilor, mirirea


suprafetelor cultivate cu plante furajere in vederea asiguririi masei verzi gi a
nutretului insilozat ca hrani a animalelor. Pe Iiingi avantajul direct a1 hranei
naturale atilt de necesari in furajarea animalelor, culturile de plante furajere
imbunitiifesc resursele melifere din zona de culturi, asiguriind de multe ori nu
numai culesuri de intretinere, ci chiar culesuri importante de producfie.
De importanti deosebiti pentru apiculturii sunt loturile semincere de
plante furajere (lucerni, trifoi) de la care familiile de albine beneficiazi de un
cules intens, de lung5 durati, ce se soldeazi cu producfii mari de miere mar%.

Lucerna este o specie erbacee, pereni, cu sistem radicular bine dezvoltat


ce pitrunde piin5 la 10 m in pimiint, conferind plantelor o rezistenF la seceti
deosebiti gi ficdnd posibili cultura acesteia in regiunile de ciimpie mai
secetoase.
Pnflorirea lucernei are loc in a doua jumitate a lunii mai la coasa I gi in
august-septembrie la coasa a 11-a. Productia de nectar variaz5 intre 0,09 mg ~i
0,26 mglfloare cu o concentrafie in zah5r de 18-4.8%, in functie de soi vi conditii
pedoclimatice. Productia de miere la hectar se evalueazi la 25-30 kg la cultura
neirigf&!%O kg la cultura irigatii.
r
MANUALUL APICUL TORULUI
Conformafia floral5 este tipici de leguminoasi-papilionacee, inchizind in
coroli staminele gi pistilul. in momentul cind albina introduce trompa in tubul
floral se elibereaz5 staminele gi pistilul, lovind-o sub torace, stigmatul venind
in contact cu polenul cules de la o alt5 plant5 se efectueazi polenizarea. Socul
produs face ca albinele sZi evite deschiderea florilor, culegind in aceste conditii
in special nectar.

Lucerna galbenii este o specie erbacee pereni, ce cregte spontan pe


malurile apelor, prin piguni gi filnete uscate, dar se gi cultivi valorificiind bine
coastele cu soluri bogate in calciu.
A

Inflorirea lucernei galbene se produce in iunie-septembrie ofe-


rind familiilor de albine culesuri de intrefinere. Cantitatea de nectar pe floare
variazi intre 0,03 gi 0,05 mg, dind o producfie de miere la hectar de 30 kg.

Ghizdeiul - specie erbacee, pereni, este rispindit5 spontan, de la ves ping


in zonele montane, sau in culturi pe suprafefe mici.
Ghizdeiul infloregte din mai pin5 in septembrie. Florile de culoare galben-
portocalie, grupate cite 3-9 in inflorescente umbelate, sunt intens cercetate de
albine. Cantitatea de nectar produsi de o floare este de 0,08-0,20 mg, productia
de miere la hectar fiind evaluati la 15-30 kg.

Miiziirichea deprimiivarii este o specie erbacee anuali, putin pretentioasi


lasol, nesuportiind ins5 solurile siriturate sau mligtinoase. De obicei nu se cultivi
in culturi puri ci in amestec cu o cereal5 de primivari. Inflorirea are loc in mai-
iunie, florile de culoare albastri-violacee, sunt grupate cite doui sau solitare.
Planta secret5 bine cind umiditatea solului gi a aerului sunt mari, pe timp secetos
secretia nu se mai produce. Productia de miere la hectar este evaluati la 10-30 kg.

Miiziirichea de toamnii - specie anualB se cultivi ca furaj pe mici


suprafefe in culturi puri gi pe suprafefe destul de mari in borceaguri. in culturi
sunt rispindite doui specii de miziriche de toamni: mizirichea piroasi cu flori
albastre-violacee gi mizirichea panonici cu flori galbene, amindoui fiind bune
melifere.

Tb
inflorirea se produce in mai-iunie, aparitia florilor este e ~ a b t5,Worirea

<
incepind de la bazi. Cantitatea de nectar secretat5 de floar9vhria n t r ~ 0 , 2gi
1,5 mg, dind o producfie de miere la hectar intre 30-100 k g . ? ~ %*
5

103 59
MANUAL LIL A PICUL TORULUI
Trifoiul I-oqzr este o specie furajeri pereni ce cregte spontan sau cultivati
in nordul firii ~i in zona dealurilor subcarpatice. Cultura trifoiului ocupi, in pra
noastri, suprafete ce oscileazi in jur de 200.000 ha, diind bune rezultate in zonele
cu climat ricoros ~i umed, indiferent de solul pe care se cultivi.
Trifoiul infloregte din mai pin5 in septembrie, florile de culoare ro~ie
purpurie sunt dispuse cite 50-200 in capitule. Productia de nectar pe floare este de
0,Ol-0,03 mg, iar productia de miere la hectar este evaluat5 la 25-50 kg. DatoriM
conformatiei pe care o are floarea de trifoi roqu, corola formiind un tub de 8-10
mm lungime, nectarul este greu accesibil albinelor a ciiror tromp2 are o lungime
in jur de 6,50 mm.
in anii favorabili cdnd secrefia de nectar este bung, indeosebi la coasa a II-a
cind florile sunt mai putin dezvoltate, se realizeazi culesuri de producfie, recoltele
de miere ajungind la 15-20 kglfamilia de albine. Pentru mirirea randamentului
poleniz5rii se recomandi aplicarea dresajului albinelor prin hriniri cu sirop de
zahar aromatizat cu flori de trifoi.

Trifoiul alb - specie peren5 intilnit5 din Delta Dunirii piin2 in zona alpink ,
ocupi insi suprafete mult mai mici comparativ cu trifoiul roqu. Se cultivi putin
in culturi pur5, de obicei il gisim in amestec cu alte leguminoase qi graminee
perene.
Trifoiul alb infloregte in a1 doilea an de la seminare, iar inflorirea dureazi
din luna iunie pin2 toamna tiirziu. Cantitatea de nectar secretatii de o floare
variazi intre 0,04 gi 0,4 mg ddnd o cantitate de miere la hectar intre 100 gi 250 kg
in hnctie de condifiile pedoclimatice.
Trifoiul hibrid - specie ce prefer5 locurile de culturi cu multi umezeall,
trifoiul hibrid este mai putin rispiindit in fara noastri decit trifoiul alb. infloregte
din mai pin2 in septembrie, ddnd o productie de miere la hectar de 120 kg.
Polenizarea trifoiului hibrid cu ajutorul albinelor aduce importante sporuri
de simiinf5ce depigesc 100 kglhectar.

Sparceta - specie pereni, cultivati pentru nutref verde sau fin pe terenuri
improprii altor culturi furajere. Este putin pretenfioasii la clim5 qi sol, putdnd fi
cultivati eu-bune rezultate chiar pe terenuri erodate, cu strat arabil subfire, din
ale firii. Pe suprafete mari este c u l t i v a ~in judetele Constanp,

&k&,@?atul se face primivara timpuriu cu o normi de s5minf5 la hectar


MANUALUL APICULTORUL UI
de 80- 100 kg, distanfa dintre riinduri 12- 15 cm, adiincimea de seminat 4-5 cm.
Pentru loturile semincere distanta dintre riinduri este de 60-70 cm folosind 30-40
kg s5minfi la hectar.
fnflorirea sparcetei cultivate are loc in lunile mai-iunie, la 60-70 zile de la
pornirea in vegetatie ~i dureazi 15-25 zile. Inflorescenp este un racem spiciform,
lung de piini la 20 cm, alcituit din 15-90 flori de culoare roz cu striatiuni purpurii
pe stindard.
Productia de nectar pe floare oscileazi intre 0,3 ~i 0,9 mg, iar concentrafia
in zahir a nectarului este de 38-60%, evaluiindu-se o productie de miere la hectar
intre 120 ~i 300 kg.

Suljina albci - specie anuali sau bienali, se cultivi in tara noastrii ca


planti furajero-melifer8 pe suprafete mici. Putin pretentioasi fati de sol, sulfina
valorifici bine solurile mai sirace, spilate sau siriturate. Nu se recomandii
cultivarea ei pe solurile grele, reci ~i cu umiditate stagnanti.
Seminatul se face primivara timpuriu cu o norm5 de simiinp la hectar
de 20 kg, distanta dintre rilnduri 12- 15 cm, adincimea de seminat 1-2 cm. Pentru
loturile semincere distanta dintre riinduri este de 30-50 cm pentru a permite
ramificarea plantelor $i buna lor dezvoltare. Sulfina albi anuali inflore~tein
cursul lunilor iunie-iulie, florile de culoare albi au caliciul scurt, ficind uSor
accesibil nectarul. Productia de nectar pe floare variazi intre 0,03 ~i 0,07 mg, iar
concentratia in zahir a nectarului intre 35 ~i 45%, evaluindu-se o productie de
miere la hectar intre 200 ~i 500 kg, in raport de conditiile pedoclimatice. Sulfina
albi anuali se preteazii la insimintiirile in miri~teasigurind un cules tirziu de
toamni mai ales in regiunile de cimpie unde sursele de polen $i nectar sunt sirace
in partea a doua a verii ~i toamna.
Cu toate c i prin continutul ei bogat in proteine sulfina spore~tevaloarea
proteic5 a furajelor, nu este cultivatii deciit pe mici suprafete datoriti gustului
amar dat de cumarina confinutii, fapt pentru care animalele nu o consumi cu
placere in stare proaspitii, trebuind s i fie insilozati pentru consumul acestora
inainte de uscare.

Topinamburul este o specie erbacee, pereni, originarii


Topinamburul sau napul porcesc se cultivi la noi in tar5 pe
In hrana animalelor se folosesc ca furaj atiit tuberculii in
tulpinele verzi insilozate.
105
MANUALUL APZCULTORULUZ
Topinamburul infloreqte din septembrie pin5 in noiembrie, inflorescenfele
lui sem5niind cu cele ale florii-soarelui, dar de dimensiuni mai mici, intens
cercetate de albine care culeg polen qi nectar. Cantitatea de nectar pe floare
variazi de la 0,03 la 0,9 mg evalugndu-se o producfie de miere la hectar de 30-60
kg.

Culturi de plante legumicole

Dintre culturile legumicole menfiongm, in ordinea infloririi lor, ciiteva


specii cu importan@ pentru albine, chiar dac5 numai ceapa (seminceri) ~i
dovleacul furnizeaz5 culesuri de nectar qi respectiv polen.
Ridichea, varza, conopida qi gulia pentru sirnin@,prezint5, de asemenea,
interes pentru albine avind in vedere producfia de nectar qi polen a acestora.
Ceapa este o plant5 legumicol5 cu mare valoare alimentar5 care se cultivl
in fara noastr5 pe suprafefe ce dep5pqesc 40 mii hectare. Ceapa pentru s5minP
are pretenfii mari faf5 de luminii qi ocupi mari suprafefe in sudul qi vestul @rii.
Plant5 bienal5 sau trienal5, ceapa pentru simintii formeazi, in primul sau a1 1
i
doilea an de culturi, un bulb, care plantat primiivara timpuriu, in anul urmitor
formeazi tulpini florale inalte de piin2 la 1,5 m. inflorirea are loc in lunile iunie-
iulie ~i dureazi 10-25 de zile in cadrul unei inflorescenie, asiguriind un cules de
polen ~i nectar de lung2 durat2.

Productia dc micre care sc obline dc la semincerii de ceapi variaz5 in


functie de conditiilc pcdoclimaticc intre 70 ~i 150 kg la hectar.

Reventul, p2tru1i~iclul.
Icu~teanul,morcovul, pistiirnacul au, de asemenea,
interes pentru apicultur5 ca urmare a secrctiei de nectar ~i a producfiei de
polen.

Dovleacul - specie anual5. cu tulpin2 tiiriitoare sau agiigtoare, este


originar din America. La noi in tarii, din cele I0 specii sunt cultivate in cultur3

3
pur2 (ci 30.000 ha) qi in culturi intercalate peste 200.000 ha.

l&&furajer,
titatea de miere pe un hectar cultur5 pur5 se evalueazi a fi de 40-45 kg
90- 100 kg la dovleacul alb qi 22-30 kg la dovleacul moscat.
3 106
MANUAL UL APICULTORULUZ
Productia de polen la hectar se evalueazi la 52-58 kg la dovleacul furajer, 43-52
kg la dovleacul alb gi de 28-34 kg la dovleacul moscat.
Pentru culturile intercalate de dovleac se iau in calcul, atiit pentru miere
ciit qi pentru polen, o treime din valorile date mai sus pentru culturile pure.
Bostiinoasele, care ocupi suprafete importante rnai ales in culturi
intercalate, ofera culesuri tirzii de intrefinere intr-o perioadi ciind flora meliferi
este foarte saraci, de aceea trebuie identificate din vreme qi valorificate
integral.

Dovlecelul, pepenii verzi, castravetii, sfecla rogie gi spanacul sunt plante


legumicole de interes pentru apiculturi avind in vedere producfia de nectar gi
polen a acestora de care beneficiaza albinele in tot cursul sezonului apicol.

Culturi de plante medicinale yi aromatice

Plantele medicinale au o caracteristici comuni - prezenfa in {esuturile


lor a substanfelor cu actiune terapeutici. Unele specii solicitate mai mult pentru
prepararea medicamentelor obtinute din plante a ciror colectare din flora
spontani nu mai satisfacea cerintele, au inceput s i fie cultivate dsnd nagtere
unei noi ramuri ale productiei agricole, cultura plantelor medicinale.
Grupa plantelor aromatice, caracterizate prin prezenta in tesuturile lor a
unor substante denumite uleiuri volatile, are leg5turi strinse cu grupa plantelor
medicinale, suprapuniindu-se in unele cazuri.
Odati cu luarea in culturi a noi specii sau mirirea suprafefelor ocupate
de specii deja cultivate ca plante medicinale sau aromatice, au apirut noi surse
melifere. lmportanta speciilor din aceasti grupi este deosebiti pentru apiculturi,
mai ales c i inflorirea lor are loc, in general, intr-o perioadi lipsit5 de cules, iar
durata infloririi se Fntinde pe un interval mare de timp, acoperind golul de cules
de la sfsrqitul verii - inceputul toamnei. Culesul oferit de aceste specii chiar dac5
in general nu dB producfii de miere, ajuti la mentinerea activitifii familiilor de
albine gi la o buni pregitire a lor pentru iernare.
Ordinea de prezentare a principalelor specii medicinale gi aromatice
cultivate la noi in tar5 este stabilita de cronologia declangirii" *?fazei de
inflorire a speciilor.
b
44!. I
+A

, $
ex%
107 I
/
-
rC
MANUAL UL APICUL TORULUI
Chimenul - specie bienal5 sau pereni, cultivat5 ca plant5 medicinal&
aromatic5 qi alimentar5 de la care se folosesc fructele pentru uleiul volatil ce-
1 contin. Pentru cultura acestei specii sunt favorabile regiunile cu suficientZi
umiditate gi cu temperaturi mai moderate, cum sunt cele din centrul qi estul
Transilvaniei, ori din nordul Moldovei.
Seminatul se face primivara in prima urgent5 (martie-aprilie) folosind
10-12 kg s5mint5 la hectar. Fiind o plant5 ale csrei fructe se maturizeazi
egalonat, momentul recoltgrii are o importanfa deosebit5. Recoltarea manuals
trebuie s5 se fac5 atunci cAnd 35-40% din fructe sunt coapte, iar recoltarea cu
combina cind 65-80% din fructe au ajuns la maturitate.
Chimenul infloregte in mai-iulie o lung5 perioadg din timp, dind productii
de miere la hectar evaluate la 20-30 kg.

Cimbrul este un semiarbust cu tulpina lignificatii in partea inferioari;


a fost introdus in cultur5 la noi in tar5 in ultimii ani, ca plant5 medicinal5 ~i
condimentarg. Infloregte din mai pin2 in octombrie, constituind o valoroas5 sursi
de nectar, mai ales in perioada s5raca in flora meliferi de la sfirqitul verii.
Cantitatea de nectar secretati de floare variaz5 intre 0,1 gi 0,2 mg, iar
productia de miere la hectar este evaluat5 la 80- 120 kg.

Roinita sau iarba stz/pz/lui- plant5 peren5, cu miros aromatic, se poate


cultiva in toat5 tara, dar r e u ~ e ~ mai
t e bine in regiunea podgoriilor, pe soluri
fertile, calde, adsnci, per~neabile,pe locuri expuse la soare.
lnmultirea se face prin seminte folosind 3-5 kglha sau prin imp5Girea
tufelor. inflorirea are loc incepjnd din iunie pin2 in august asigurind familiilor
de albine un cules de intretinere. Productia de miere la hectar este evaluati la 100-150
kg.

l.sop111este o plant2 peren5, erbacee, cultivat2 pentru insugirile ei


medicinale, melifere ~i ornamentale. Isopul se poate cultiva pe orice sol fiind
socotit ca o valoroas2 plant2 melifer5 mai ales c5 tuns dupa inflorirea din iunie-
iulie, I5st5re~tedin nou inflorind inc3 o data in septembrie-octombrie cind flora
melifer' ste foarte s5rac5.
%
de*?kctar
titatea de nectar pe floare variaz5 de la 0,l la 0,3 mg, dind o productie
de 50- I20 kg.

10s
MANUALUL APZCUL TORULUZ
Izma bun6 - plant6 peren6, este cultivat5 in lume ca plant5 medicinalii qi
aromaticii pe mari suprafefe de teren. La noi in far5 o intiilnim pe suprafefe mai
mari in Tara Birsei, Bra~ov,Banat. inmulfirea izmei bune se face destul de uqor
pe cale vegetativ5 (stoloni sau listari). inflorirea culturilor de izm5 se produce in
lunile iunie-august furnizind nectar ~i polen familiilor de albine.
Cantitatea de nectar pe floare este de 0,02-0,04 mg producind o cantitate
de miere la hectar ce variaz5 intre 100 ~i 200 kg.
A

In fara noastr5 cresc spontan ~i alte variet5fi ~i specii de izmii cu o


deosebitii important5 pentru apiculturi. Ava este izma broa~teicare ocupii
suprafete insemnate de teren in Delta ~i lunca inundabilii a Dun5rii ~i de la care

' se pot obfine productii de miere de 15-20 kglfamilie. Producfia de miere la hectar
la izma broa~teia fost evaluata la 200 kg.
I
Levgnfica - specie perenii, spontan5 ~i cultivat5, este un semiarbust cu
sistem radicular bine dezvoltat ~i profund care ii confer5 o mare rezistenp la
secet5. Rezistenfa sciizut5 faf5 de inghet, mai ales cind nu este acoperitii de
zlpadii, se explic5 prin originea ei mediteranean5. Lev5nfica se cultivii bine pe
1 terenuri neinfestate cu buruieni perene. Putin exigent5 la condifiilede sol, se poate
cultiva ~i pe solurile cele mai sgrace, chiar de naturii granitic5 ~i silicioas5, dar
prefer2 solurile calcaroase, profunde, permeabile, cu apa freatic5 la adincime.
Pentru a realiza o plantafie incheiat5 (Grii goluri) terenul trebuie ingrii~at
la infiintarea plantafiei cu 40-50 tonelha gunoi de grajd pe solurile argilo-
nisipoase sau nisipo-argiloase ~i cu 25-30 tone pe soluri mai fertile. Odatii cu
gunoiul de grajd se aplicii ~i doze de 70-90 kglha substan@ activii fosfor ~i 30
kgha substant5 activ5 potasiu. Leviinfica inflore~te din iunie pin3 in
august ~i se caracterizeazi pe Iingg aceastii duratii lungii de inflorire qi printr-o
mare capacitate meliferii. Secrefia de nectar variazii intre 0,07 ~i 0,22 mglfloare
cu o concentratie in zahiir de 45-48%, evaluindu-se producfia de miere pe hectar
la 50- 100 kg.
De menfionat este faptul, confirmat de speciali~ti,c5 florile de lev5nficii
polenizate de a!hinc produc seminfecu un continut mai mare de ulei. Importanp, ca
plantii medicinal5 ~i aromatic& este mare, fiind folositii in industria farmaceuticii
~i la fabricarea parfumurilor. Este, de asemenea, folositii ca plant5 antierozionalii
pe terenuri degradate ~i ornamental%in gradinile caselor ~i in j
stupin5, oferind culesuri de intrefinere in cursul verii.

P
109 /-
MANUALUL APICULTORULUI
Salvia sau jalejul de grridinri - specie perenii, cultivati in regiunile din
sudul fiirii, Oltenia ~i Banat unde verile sunt ciilduroase, iar iernile blinde, pe
locuri inalte, unde apa freaticii se ridicii pan2 la maximum 2 m de la suprafap
solului.

Jale~ulse cultivii pe terenuri plane $i fertile, dar se poate cultiva qi pe


malurile ripelor pentru a stiivili eroziunea, mai ales pe rocile calcaroase.
Se cultivi in scopuri farmaceutice, frunzele avfnd un continut bogat in
ulei (1-2,5%) cu proprietiti antispasmice ~i intrind chiar ca atare in compozitia
ceaiului pentru gargarii, a ceaiului ~i figiirilor antiasmatice.
Jale~ulde griidinii infloreqte in iunie-septembrie produciind o cantitate de
nectar pe floare ce variazii intre 0,3 ~i 1,5 mg, evaluiindu-se o productie de miere
la hectar de 200-400 kg.
Importante pentru apiculturii sunt ~i speciile spontane din care amintim:
salvia de cimp, inflore~tein mai-iulie, jalequl de cimp, inflore~tein mai-
septembrie ~i urechea porcului sau corobitica, ce inflore~tein iulie-august.
Aceste specii spontane cresc prin fanefe, paji~ti,margineapiidurilor, a drumurilor,
prin tuGri~uri,furnizind la inflorire nectar ~i polen din abundentii care in anii
favorabili dau chiar recolte de miere.

Anasonul este cunoscut, in primul rand, ca specie aromaticii, ale ciirui


fi-ucte folosesc la obfinerea unor biuturi, dar qi ca plantii medicinal2 cu actiune
spasmoliticii, expectorant8 ~i dezinfectantii. Se inmulfe~teprin seminte, etapa
optimi de seminat fiind primivara in prima urgentii, in rinduri distantate la
40-50 cm, folosind 12 kg siimintii la hectar. InfloreSte in iulie-august, furnizind
familiilor de albine nectar ~i polen pentru un cules de intretinere. Cantitatea de
miere evaluatii la hectar este 50 kg.

Feniculul - specie de origine euroasiaticii, perenii, se cultivii cu bune


rezultate in sud-estul f5rii ~i in CGmpia de vest, pe soluri uqoare, fertile, de
preferinti cernoziomuri. Se cultivii ca specie aromaticii tji medicinalii pentru
fructele sale ce confin ulei volatil, folosit in industria alimentat-5 ~i a biiuturilor,
farmaceuticii pentru medicamente cu efect diuretic, laxativ ~i

face prin seminfe, a ciror sem5nare are ca epoca optimi


iivara in prima urgenfii, folosind 8-10 k g h a s5minF.
110
MANUAL UL APICULTORUL UI
Feniculul infloregte in lunile iulie-august furnizfnd familiilor de albine
, nectar gi polen din abundenfii, in anii favorabili obtinfndu-se chiar recolte de
: miere monoflorii. Productia de miere este evaluat.2 la 25-100 kgha. Mierea de
' fenicul este consideratii ca avfnd inalte insugiri medicinale.

Macul de gr6din6 - specie anualii, cultivatii pentru obfinerea capsulelor


gi seminfelor utilizate in industria alimentarii gi fannaceuticii. Din capsule se
I
I extrag pe cale industrialii morfina gi alfi alcaloizi folosifi in special la suprimarea
' senzafiilor de durere la nivelul sistemului nervos central.
Se inmulfegte prin seminfe, semiinatul ficiindu-se primiivara devreme,
folosind o cantitate de 2-3 kglha siimfnfii. Macul de griidin5 inflore~tein iulie-
august gi oferii familiilor de albine culesuri de polen.
MGgheranul este o specie perenii, cultivatii la noi ca anualii, este originarii
de pe litoralul Miirii Mediterane. Partea aerianii a plantei se folosegte in industria
alimentarii in calitate de condiment ~i in parfumerie pentru obfinerea uleiului
folosit in combinafie cu alte uleiuri. Infloregte in iulie-august furnizfnd familiilor
de albine nectar gi polen.

Anghinarea - originarii din bazinul Miirii Mediterane, se cultivii


pentru frunzele sale bogate in cinarinii, flavone gi alte componente ce confer5
medicamentelor ce se obfin insugiri in tratamentul unor boli ale ficatului ~i
bilei.
Cultura de anghinare trebuie sii se amplaseze pe terenuri profunde fertile
gi permeabile.
Semiinatul anghinarei se face primiivara timpuriu dupii ce in prealabil
simfnfa a fost umectaEi 2-3 zile, inflorirea avfnd loc in acest caz in august,
in timp ce dacii semiinatul are loc in aprilie-mai, inflorirea se produce abia in
anul a1 11-lea de vegetafie. infloregte din iulie pfnii in septembrie gi dureazii la
o plant5 50-60 de zile, furnizfnd in acest timp insemnate cantit.2ti de nectar ~i
polen familiilor de albine. Polenul acestei specii este bogat in proteine - 30-41%
situfndu-se intre cele mai bune sorturi de polen.
Producfia de miere la hectar este evaluatii la 150-400 kg, depinziind de vigoarea
culturii gi de conditiile pedoclimatice.
MANUAL UL APICUL TORUL UI

Culturi de plante melifere tipice

Ultima grupii de plante melifere cultivate o constituie plantele melifere


specifice, a ciiror cultur5 se justificii chiar numai prin valoarea lor meliferi.
respectiv prin culesurile bogate furnizate familiilor de albine. Dar fiecare din
aceste specii are gi o alt5 intrebuinpre, justificiind pe deplin cultivarea lor, fi
anume: facelia este folositii in furajarea animalelor, miit5ciunea se cultiv5 ca
plant5 medicinals, iar hri~caeste apreciat5 in arta culinarii.

Facelia - specie anual5, originarii din America de Nord unde cregte ~i


spontan, a fost introdusii in tara noastrii ca plant5 specific meliferii dar care poate
intra gi in componenfa amestecurilor melifero-furajere, fiind gi un bun nutre!
pentru animale.
Facelia este pufin pretentioasii la conditiile de clim5 ~i sol, giisind in tara
noastrii conditii bune de culturii in toate regiunile. Rezistiind bine la brumele tdrzii
de primiivarii gi timpurii de toamnii se poate cultiva de primiivara timpuriu plnl
toamna tiirziu, furniziind culesuri intr-o perioadii deficitar5 in flora meliferii.
Planta creSte inaltii de 40-60 cm, cu o tulpinii ramificatii purtind mai
multe inflorescente in form5 de evantai a ciiror inflorire incepe cu florile de
bazii. Perioada de vegetatie la facelia este scurt2, de la riis5rire piinii la inflorire
treciind 45-55 zile, iar durata infloritului este de 30-50 zile depinziind de evolutia
factorilor climatici. in zona de ciimpie cu argite mari, cultura de var5 a faceliei
are o duratii de inflorire de 25-30 de zile, in timp ce in zonele mai umede ~i cu
temperaturi moderate durata de inflorire este mult mai mare.
Aviind in vedere agrotehnica culturii, insiimiintarea poate fi Gcutii in
pragul iernii (noiembrie-decembrie) sau primiivara in mustul ziipezii (februarie-
martie), in aceste cazuri inflorirea se produce ciitre sfiirgitul infloririi salciimului,
prelungind culesul cu 2-3 siiptiimiini.
Pentru loturile semincere sau apicole se recomandii insiimiintarea in lunile
martie-aprilie ciind sunt intrunite conditiile optime pentru germinarea semintelor
ciit gi pentru riisiirirea gi dezvoltarea plantelor. in aceste conditii riisiirirea are loc
iar plantele au un ritm de vegetatie rapid, o dezvoltare
de nectar bunii.
de vegetatie scurtii, facelia poate fi cultivatii in mirigte
libereazii devreme terenul, intre acestea fiind gi griiul,
112
--- -'j&
*P3' -F EII
09'0 !$ c.s'G?mn a.reoy o ap yqa.r3as .rqsau ap ealq!lueD .!nl eaur!anl
y3 pu@unre 1e.roy 1nqnl U! gzea13a103 as InIrueAo ezeq a1 ajqe
aU!P~ a j r w 3 a u puel3 ap le~a.13asp.1e13a~-aaseou !!~gialauoz ale01 ul luapunqe
TE %
lel3au gla~3aseaunr3glgm 'a3rleur!l3opad al!!i!puo3 el gseo!iuala~du!ind apads
' ~ I I Zap OE-szgzealnp IS .
. rnlnjeugwas elep ap a!i3unj ul qsn8ne-a!un! ul a3npo~d
as e a ~ u o y uJE! l 'a11z ap 0 ~ - 0 9a-resa~aujuns amogur el gugd a.rI1gsg.r el a a .8y 01
-8 ap .rel~aqel giu~urgsap guuou o n3 'ur3 09-0s el alqnp pnpug.1 ur nes w3 0 c - g ~
el aleiuqsrp aldru!s pnpug.r ui 'leu ul ~ u g da!peur eunl u!p pugda3ul e ~ e ~ g u r u
3 3 ~ 3as rnads
.. ra~sa3eIweuguraS 'g-~aj!laur glueld e3 sale .rep 'gleu!3!paru
y u e ~ da3 !un!Ba.r alaun ul yeA!lln3 'glenue ar3ads - aaunpypw
.By 009 IS 0 0 a.rluJ~ a y gs aleod Jel3ay el a.rarur ap ealel!jue3 al!qe.roA.eJ, urjnd
.. .
rew g.1wln3 ap rrirpuo:, U I -1el3aq el By 0001-009 ap a ~ a i wap !!i~~po.rd
"
pupp
%8z ap rn1nrq3au E lgyez ul a!ie.qua3uo3 o n3 8u1 S'P !S I a.qul gze!.reA aJeoB
o ap plela~3as.rel3au ap ealel!lue3 alrqeloAej 11irpuo3 .. . ..
UI -ale3rlde rr3!uqalofir!
"
a
..
IS leuauras ap rr3oda s 'ariqaBa~ap epeorlad ui rn~ndurrl .
. .rarinlo~a e '!318olopad
. r o l ~ o ~ 34uanyu1
ej qns llnw aveoj gze!.reA m 3 a y el ap e!i~~po.rd ~!3rldrur
. .
IS aJeog o ap glelal3as .rel3au ap ealelrlue3 -!alrz ps.rn:, 101 ur sualur azalrzrh ..
o gs alau!qle gu!ur.ralap a3 ~ d e 'a.rsur j alsa !a!~a3ej e pa3!1aur ealeoleA
..
-gle3rlde e31uqalo.rBeap IS a3!leur!l3opad alrri!puo:,
ap ari3ury ul ew3y 00s IS 0 0 a.rlul ~ gzer.reA giugurgs ap al!!i~npo~d'eurquro:,
n3 a3e3 as ea.re~lo3ay-ea.reua~tunqurlelllza as e tuluad 13!ur juns alalueld pup
arielasa~ap ~ z e eurr~d j ur l e r ~ a d sur arjuale a.ra3 .rol!.rn~ln3ea.rau!ia~lu1
..rel3ay el giugurgs By 8-9 ap guuou o pu!soloj 'w3 09-OPnas
m3 SI-ZI !JnpugHaqu!p eiuels!p 'eu!Seur n3 a3ej as Iwsuguras -uIJoj!un pour u~
!S ur3 E-z el gledo~zula y gs x?iugurps lg3ul ]!iutugw au!q a!nqaq ~!leu!uua8]wad
.rep '11nuSrqo
. . 33123 as 1arla3ej . . ea.reiugmgsul ruluad !nlnua.ral ea.r!lg8a.rd
-ey/ay PC~ 1 3 3+9eylay OS-OPZFAO t
e@y 001 a q 3 W u r luns aunq !ew a l a leuguras ap al!!bodo~d ' ( z g ~ o+ ay3!.rgzgru)
g.re~gurudap 8eamoq n3 In3alsawe gp alellnzal aunq reur ala3 lep "e'S 'sros
'urdnl 'ay31~gzgw'a.rgzew :e3 aseouturnBal alueld n3 e!la3q ap pn3alsawe ax]
jod a s ..1q3au ap gm8!s gsms o a!w~lsuo:, !S a ~ a r e ~ !asew ry e g~!oq!lue3 a.rpods
o a3npe erlamj a~ajrlaur-o.rafe.rryun3a~saureu~ -n!z.rgl euureol gugd nnurjuo:,
salt13 un aurqle ap . r o..~ r. r ~ r upug~nBrse
~ej yrqasoap alsa g.reA ulleuoleSa aleuguras
erla3ej ap .rolr~n11n3ejuapodur1 .gqseou e ~ e ur i ajaje~dns!Jew gdn3o a3 Gwlns
In 7n801 7 n m v 7n7 v nVM
~
MANUAL UL A PICUL TORULUI
mg cu o concentratie in zah5r a nectarului de 36%, dind producfii de miere 1s
hectar intre 300 ~i 400 kg.
Hri~caesteo plant5 putin pretentioas5 la fertilitatea solului, prefer5 solurile
nisipoase qi nisipo-lutoase qi nu suport5 solurile calcaroase. Slab rezistenti la
ger hri~case seam5n5 la sfir~itulprimiiverii, in luna mai, in rinduri distantate la
12-15 cm, folosind o cantitate de s5mint5 de 80 kg la hectar. Dup5 sem5nat se
t5v5luge~te,iar pin5 la r5s5rire se distruge crusta pentru a perrnite plantelor si
r5sar5 uniform. Hri~caare o perioad5 de vegetatie scurt5, de aproximativ 70 zile.
Inflorirea are loc dup5 30-35 zile de la r5s5rire qi dureaz5 aproape o lung de zile
oferind familiilor de albine un cules bogat. Perioada de vegetatie scurt5 permite
cultura in miri~te,m5sur5 important5 pentru imbun9t5tirea bazei melifere, atit
in cultur5 pur5 ciit ~i a aniestecurilor de hri~c5cu facelia care pe ling5 marea
valoare melifer5 reprezint5 ~i un bun furaj pentru animale.
Productia de miere ce se poate obtine de la un hectar de hri~c5variazi
intre 40 ~i 60 kg.

Plante melifere erbacee spontane

Prin num9rul mare de specii valoroase ~i suprafefele importante pe care le


ocup5, plantele erbacee spontane, furnizeaz5 culesuri de intretinere a familiilor
de albine din prim5var5 pin9 in toamn5 ~ i in, unele zone, chiar culesuri de
productie.
Aspectul sezonier a1 florei spontane se modifici, in funciie de succesiunea
anotimpurilor, de etapele fenologice individuale, precum ~i de intensitatea
concurentei speciilor. Primele flori apar in zona de step5 in jurul datei de
14-15 februarie, iar in zona de munte in luna martie-aprilie. Cele mai multe
plante erbacee sunt inflorite in zona de step5 in luna mai ~i inceputul lunii iunie.
in zona de munte toiul infloritului este in iunie ~i inceputul lunii iulie.
Plantele erbacee spontane cu inflorire timpurie contribuie la dezvoltarea
familiilor de albine in primivar5 dind astfel posibilitatea acestora s5 valorifice
cu un randament maxim principalele culesuri: salcim, tei, floarea-soarelui, iar
cele cu inflorire t2rzie asigur5 conditii pentru preg5tirea familiilor de albine In

vestitor a1 primlverii, este o specie perenl, cre9te


poieni, tufi~uri~i paji~tide la cimpie pin5 in zona
1x4
MANUALUL APICULTORULUI
de munte. In functie de altitudine infloritul ghioceilor se e~aloneazidin luna
februarie piing in aprilie. Ghiocelul prezinta o tulpini subpimiinteani (bulb),
iar la suprafat5 poarti dou5 frunze qi o floare de culoare albi, ca un clopotel.
!n interiorul floni sunt anterele care se deschid la vlrful lor eliminiind polenul.
Albinele culeg polenul ~i nectarul atiit de necesar primgvara pentru dezvoltarea
puietului. Pe alocuri apar qi ghioceii bogati, cu flori mai mari de culoare alb-
gilbuie.

Brcjndu~agalbenii sau de primivari este intiilniti in pidurile ~i poienile


din sudul fgrii in regiunea de ciimpie yi dealuri, in lunile februarie-martie. Florile
in formi de piilnie atrag atenfia prin galbenul de ~ofran.Ele ies din p5miint odati
cu cPteva frunze lungi cu o dungi albi in mijlocul lor. Briindu~ade primivari
este o planti nectaro-poleniferi oferind albinelor, impreuni cu ghioceii, primele
culesuri de nectar ~i polen.

Viorelele sunt foarte comune in pidurile ~i poienile din zona de ciimpie


p l n i in zona alpini. Mai frecvent se intiilnesc in pidurile de foioase din ciimpie
gi deal, unde formeazi adevirate covoare de flori albastre. Planta prezint5 doui
frunze lungi subfiri din mijlocul cirora se ridic2 o tiji in viirful ciireia sunt florile
cu qase petale albistrii ~i tot atiitea stamine cu anterele sinilii pline cu polen.
Viorelele infloresc 2-3 siptimiini dup2 ghiocei ~i dureazi in medie 20 de zile
timp in care furnizeazi albinelor un cules de polen ~i nectar care contribuie
la dezvoltarea familiilor. Odati cu sfiir~itulperioadei de inflorire a viorelelor
celelalte plante din nivelul inferior a1 pidurii se gribesc s i infloreasci, pentru a
ajunge la fructificare inainte de infrunzirea pidurii.

Laptele piis6rii este intiilniti in piduri dar ~i pe ciimpuri in luna martie-


aprilie. Planti scund5 cu o singura frunzi lineari, are 1-5 flori de culoare galbenii.
Formeazi vetre intinse yi este deosebit de cercetati de albine.

Brebeneii sunt rispiinditi in dumbrivi, piduri, ping in regiunea montans.


infloresc din luna martie piing in luna mai. Florile au o formi deosebitg,
asemanitoare cu florile de gura leului ~i sunt grupate
nectarifere sunt situate intr-un pinten rezultat din
hmizeazi culesuri de intretinere valoroase pentru
albine.
MANUALUL APICULTORULUI

Podbalul cregte prin locuri argiloase gi umede, pe malul rlurilor, pe


coaste rlpoase erodate din zona de clmpie pin5 in zona montan5. infloregte in
lunile martie-aprilie, in functie de altitudine gi conditiile meteorologice. Florile
de culoare galben5 sunt adunate intr-o inflorescent5 (capitul) - clte una pentru
fiecare tulping. Este o plant5 melifer5 bun5, furnizlnd, in zilele insorite de
prim5var5, nectar qi polen familiilor de albine.

Mierea ursului este intiilnit5 frecvent in piduri umbroase, finete, pfni


in zona montan5. Tulpina este dreapt5, obignuit neramificat5. Florile tubuloase
de culoare rogie igi schimb5 culoarea devenind violacee. Denumirea populari
de ,,mierea ursului" este potrivit5 acestei plante, deoarece secret5 mult nectar.
A

Inflorirea are loc timpuriu, in luna martie gi ofer5 un cules de intretinere familiilor
de albine pan5 in luna mai.

PiipGdia este o plant5 peren5 intAlnit5 in pajigti, marginea drumurilor in


toat5 tara, din zona de clmpie pln5 in zona montani. Planta are frunzele dispuse
in form5 de rozet5, iar in inijlocul lor cresc una sau mai multe inflorescente cu
flori galbene-aurii. PBp5dia infloregte din aprilie piing in octombrie, furnizfnd
culesuri de intretinere pentru familiile de albine.

Urzicup sau sugelul cregte spontan prin locuri cultivate qi necultivate:


grgdini, livezi, poieni pln5 la limita superioar5 a p5durilor (circa 1200 m);
infloregte din luna martie piin5 in luna octombrie gi joac5 un rol deosebit in
cregterea gi dezvoltarea puietului timpuriu, in prim5var5, clnd flora nectaro-
polenifera este relativ s5rac5. Planta este scund5 obignuit ramificati de la baz6
tulpina are patru muchii, iar frunzele sunt agezate dou5 clte dou5, opuse. Florile
roz-purpuriu sunt agezate la subsuoara frunzelor. Analizele efectuate la urzicuF
pentru stabilirea capacit5fii nectarifere au ar5tat c5 producfia de nectar variaza
intre 0,4 qi 0,6 mglfloare cu o productie de 50-200 kg/ha de miere.

Ciubofica cucului este fiecvent intllnit5 in p5duri k i t e , tufiriguri,


in zona de dealuri gi montan5, in lunile aprilie-mai. Plant5 cu
ase are frunzele dispuse in rozet5 la baza tulpinii. Florile de
nB ,aupetalele r5sfrlnte gi unite, grupate intr-o inflorescentg. Pe
nt intens vizitate de albine pentru polen.
116
MANUAL UL APICUL TORUL UI

Leurda este intillnitii in piidurile de foioase in locuri umede pilnii in zona


montanii. infloregte in lunile aprilie-mai. Tulpina prezinti la baz5 douii frunze de
forma unei Iinci. Florile albe ca ziipada cu miros tare de usturoi sunt dispuse in
inllorescente. Leurda este o plantii meliferii valoroasii pentru nectarul gi polenul
oferit primivara timpuriu, albinelor.

M6seaua ciutei este frecventii in piiduri in zona montanii. Aliituri de


ghiocei, miseaua ciutei reprezintii florile vestitoare ale primiiverii. in luna martie,
la poalele piidurilor de fag apar in frunzig florile de miiseaua ciutei, colorate in
roSu purpuriu, care ofer5 albinelor nectar gi polen atilt de necesar primiivara
pentru dezvoltarea familiilor de albine.

Rapi#a siilbaticii cregte spontan prin culturi gi locuri necultivate. Planta


cregte inalti, cu tulpina netedii, ramificatii spre vilrf. Frunzele dinspre r5diicin5
sunt lungi gi crestate adinc pe margine. Cele dinspre vilrf sunt mici gi late la bazii.
Florile galbene destul de mari sunt rare pe crengufa care le poart5. infloregte
in lunile aprilie-septembrie, asigurilnd culesuri de intretinere de lung5 durati.
Uneori rapita siilbatici, impreunii cu mugtarul silbatic, ocupi suprafete mari
asigurilnd culesuri de productie.

Macul de cBmp este frecvent intiilnit in seminiituri qi locuri necultivate,


are tulpina dreaptg, piiroasi cu flori solitare de culoare rogie-aprinsz.
"024.4" 1
\-.+ 611
a d -
J
anoo2p(f .'nSon ~ O ~(? A.'urpqws(q .'D~A]Ds(~
.'nj!d~~@.'wqlnu(a .'muaur(p .'lnlannos - aa~nog(2
.1nqpod(q .'a~uurnzuruJn3 pj(n :olupuroy u!p
anajilaur aluuld alalnd12u!ndanlu1p rpt7nalpD - 2s ' 8 1 ~
IR 7 R8017 f l 3 I d V 7fl7VRN VM
MANUALUL APICULTORULUI
Nemti~orulde cdmp este riispindit de la cimpie pin5 in zona montan5 gi
este nelipsit din sem5niiturile de cereale. De asemenea, se cultiv5 prin gr5dini in
scop decorativ. Florile de culoare albastrg, mai rar roz sau albe, sunt grupate in
inflorescente. Nemti~orulde cimp inflore~tein perioada mai-iunie contribuind la
culesul de intretinere a1 familiilor de albine.

Albiistrita este o specie comun5 in zona de cimpie ~i coline. C r e ~ t deseori


e
prin semiin5turile de griu ~i secar5. infloreSte in lunile mai-iulie. Planta este itialtli,
cu frunze reduse pgroase, iar in virful delicatelor ramuri stau florile, strinse la bazi
de un inveli~des de solzi putin ruginii, formind o inflorescenF. Florile de culoare
albastrii au forma unui cornet cu marginile franjurate. Determingrile efectuate pe
polen recoltat cu ajutorul colectoarelor instalate la stup in cursul lunilor iulie-
august au ar5tat c5 procentul mediu de polen de alb5strire este de 0,25-5,7%,
maximum individual ajungind la 12,8%.

Stllfina alb6 ~i galbena' c r e ~ t espontan prin livezi, pe marginea drumurilor,


a apelor, prin p5~uni~i finefe. infloresc in lunile iunie-septembrie. Sulfina are
port inalt, flori mici albe sau galbene cu miros pliicut caracteristic acestor specii.
Sulfina albii varietatea anual5, se cultiv5 ca plant5 de nutret fiind o bun5 plant5
furajerii qi in acela~itimp o valoroas5 sursii de nectar gi polen. De asemenea, este
apreciatii de apicultori intrucit aceastii plant5 se preteaz5 $i la ins5min@rile in
miri~teasigurind culesuri tirzii, in toamn5.

Jale~ulde cdmp este o plant5 comun5 prin paji~tiuscate, locuri necultivate,


tufi~uri.Prezintii flori mari de culoare albastr5-violet5 dispuse in inflorescente.
infloreSte din mai pin5 in septembrie fiind o valoroas5 plant5 nectaro-poleniferg.

Salvia de cdmp este comun5 prin fiinete ~i p5~uni.Planta prezint5 o tulpini


dreapt5 obi~nuitramificatii in partea superioar5 qi flori mari violete, albistrui
sau albastru-violet, uneori roze sau albe. infloreSte din mai pin5 in iulie ~i este
important5 pentru nectarul oferit albinelor.

Urechea porcului este frecvent intilnitii din zona de cimpie pin5 in zona
montanii. Planta este mic5, acoperitii cu peri, ramificatii in partea superioari.
F r u n z e k m t triunghiulare, iar florile de culoare violeti sunt grupate formind
InfloreSte in iulie-august furnizind culesuri de intretinere
fa e albin
.au!qle ap -rol!!l!wej ale
8ue.q ap JolaizlazaJ ea~elaldwo:,el purnq!~luo3g ~ e oenop e al4alogul 'g-rlse\nruw
u!p g~!uai\o~d .
'InlnlalLu equrrl. '18unl auueol n3 !!UE ul -al!z ap OP-oc ap a.ipogu!
ap gpeo!.iad o p u p e 'a!ln!-awn1. . alrunl . ui a l ~ a ~ o g u-aiua3sa~ogu!
i ur asnds!p
luns 'aqle JeJ 'g~lseqlea.1eoln3 ap al!-'old .!~dsepad ap y ~ a d o 3 ealsa g1e3y!ruu.1
. .
au!dlnl 'g-Iajrlaur IS gleur3rpau1 ' g ~ r l e ~ o 3 aglueld
p 123xpelods g~!lln3a s *aseol!3~e
pnlos ad gl!ulpiu! '~ueaue~al!paw aur8r~o
. . ap glueld o alsa !nllzla!lu oqurl7
.Jel3ay el giu~urys8y p-c ap alel!lu~3o as-npu!soloj ' ~ ~ n p u g
anul ur3 ap aiuals!p el 'euureol nes e ~ e ~ g r n !a3ej ~ d as InleuguIaS -aJaj!lam !azeq
.. .
rr~rigl.r?unqurl1ndo3sul '!pads ~ o l l e!!~do~dur! 'alepe~8apIJnuaJal ad alueld !alsa3e
..
eJnlln3 ypueuro3a.1 as al!qasoap alaj!laLrr .101!ig1!1~3!S 11iy1!3!1snr gl!lolea
'au!qle
..
ap ar~rurej/Z!y V ~ - Z Iap a1i3npo~dap !.1nsaln3ley3 lnu!iqo ne-s A!seur alSa.13gluqd
glsea3e apun auoz alaun u~' .r l.r q e ~ o ~rrue
.e. j u~ -3uapunqe.1el3au g a n a s IS a!~quraldas
-arunr .
. . alrunl ul alSa~ogul-am~ojrsrds. . aiuaisa~ogu!gzeaurloj !S aqle nes IISOJ .. JEJ
'a~lseqleluns alpold .mejy!me~nes gldur!s eu!dlw n3 gseo~pdalsa elueld -alunur
ap euoz ul gupd ardurp3 el ap aleArlln3au 1.1n301IS !zalz!l u!~d'~ol!~nurnrp eau!8~eur
ad aiaug upd y~!pu~dsg.~ 'glenue~qaa3eq.1a a!3ads o alsa lnladnz7S ~ q n o ~
.Jepay el piugmgs ap 8y 8-9 as-npu~p'!!war 1n8e~d
ur nes nr~ndurrle ~ e ~ g u r pa3ej
d as p e u g u r a s 1!.11qln3!.18e !!~do.~dur!'alepel8ap
rJnuaJal ad yje~rl1n3LJ aleod 83 ~ n f q u e glu!za~d
~e glueld glsea3v 'g8unl gpeo!~ad
o ad ua~od!S Jel3au Jolau!qle gzeaz!wry ale3 gseoJoleA pajqaur glueld o alsa
!!lS?S e d l e ~-ajua3sa~ogu!u! asnds!p ' a z o ~'!3!ur luns a l ! ~ o ly~e ~ y ! u ~'rry~nu
..e ~
ruled ul 'glsnqo~'gldea~ppu!dlw o plulza~de l u e ~ d*lsn8n~-a!ln!al!unl ul alSa~ogu1
.ale~!lln3auIJn3oI ad Jol!lnuInrp e '-lol!~npgdeau!8~eurel alSa.13ySp8 wdlwj
.gleJnp g8unl ap a~aurianu!ap sap:, un
.. .
au!qle ap ~olrr~rurej
gm8!se 1nroSr~qu1!3-aiua~sa~ogu! ul al!unaJ luns aqle JeJ leu
!!m&nd-rrSo~
.. aplold -a!lqmaldas.uJ gued a!un! u!p a f i a ~ o y u..Jolpnmrup
j eau!&aa
14
. ruarod
. . upd 'au!103 ad 'a~e3sn!unSgd 'aiauzj u!~d al6a.b 1nnoSyqzu9
MANUAL UL A PICUL TORUL UI

Pcilcimida cregte prin sem5nituri, locuri necultivate, margini de drumuri


din zona de cimpie p i n i in zona montana. fnfloregte in lunile iunie-august fiind
intens cercetati de albine pentru nectar gi polen. Planta prezint5 ramuri sub@
numeroase pe care se prind frunze late albicioase, adinc crestate ~i prev5zute cu
spini. in v6rfUl ramurilor stau bobocii ruginii formati din solzigori ca de metal.
Florile de culoare violet5 sunt strinse intr-o inflorescenp, a cirei baz5 seamini
cu un vas strins la gur5. Fiecare floare este un tub lung, din mijlocul ciruia r5sar
stamine albicioase, cu saci plini de polen. Cantitatea de polen recoltat5 de albine
la aceste plante variaz5 intre 0,14 gi 4,22% cu un maxim individual de 27,2%.

Rcichia cregte pe cimpuri, prin seminaturi pe coaste aride ~i margini de


drumuri. Florile mici, galben-verzui sunt dispuse in inflorescente spiciforme.
infloregte in lunile iunie-august gi este o planti apreciat5 pentru secretia abundenti
de nectar gi polen.

Splinu~acregte in poieni, finete, pZiduri, pe coaste, din regiunea de cimpie


ping in regiunea montani. Planta este halt5 cu tulpina piroas5 qi frunze inguste
alungite. Are florile galbene aurii, gn~patein inflorescente. Splinufa este cercetatii
de albine in tot cursul zilei pentru nectar gi polen. Productia de miere a fost evaluati
la 50 kglha.

Scava dornntll~~i cre$te prin finete ulnede ~i poieni umbroase in zona


montan5. De asemenea, este intilnit5 in gradini ca specie decorativi. Florile de
culoare albastri sau albi sunt grupate in inflorescenfe,cercetate de albine din iunie
pin5 la sfir$itul lunii august.
Vor-oniz~ct~l sa11 11ngl//-a,c.z11
cre$te pe marginea drumurilor, in locuri
necultivate qi aride. fnflore$te din iunie pin2 in septembrie, fiind intens vizitati de
albine pe toati perioada infloritului. Planta sc aseamini cu urzica moarti, cu care
se inrudegte, numai c i florile la fel alcituite sunt albe $i acoperite cu puf.

Dt~mhett~l se intiilne~tepe coastc pictroase, tufi~uri,margini de piduri, piini


in zona montani. Tulpina ( 10-30 cm) este lignificati spre bazi, adcsea rovietici
piroasi. Florile de culoare ro~ic-purpuric,rar albe sunt grupate spre viirful tulpinii.
o perioad5 lungi. din iunie pini in septembrie, oferind insemnate
~i polen albinclor. situiindu-se astfel alituri de speciile melifere

c r e ~ t espontan in locuri necultivate, pe ling5 garduri, drumuri,


MANUAL UL APICUL TORUL UI
tiieturi de p5dure. Planta este acoperiti de peri aspri, frunzele sunt alterne cu 5 lobi
qi marginile neegal dinfate. Florile mari rogii sau purpurii, rar albe sunt dispuse la
vlrful ramurilor. infloregte o lung5 perioad5 de timp din iunie pin5 in toarnnfi in
octombrie, furnizind culesuri de intretinere.

Lumcinbrica cregte frecvent pe terenuri insorite, uscate, nisipoase,


pietroase, de-a lungul drumurilor, pe ogoare, p5guni, tgieturi de p5dure. Speciile
de lumin5ric5 infloresc abundent gi cu o perioad5 lung5 de inflorire, incepind din
mai pin5 la sfir~itullunii august. Planta este inalt5 gi prezint5 flori galbene dispuse
in inflorescente terminale spiciforme. Lumin5rica este o plant5 nectaro-poleniferi
care asigur5 un cules de intrefinere de lung5 durat5.

Loboda sblbaticb este foarte comun5 in paguni, islazuri, locuri necultivate,


in general in locuri umede gi Grate. infloregte in lunile iulie-august. Frunzele
bazale sunt argintii, de form5 triunghiulari, adinc dintate, iar cele superioare
alungite intregi. Florile de culoare verzuie sunt dispuse intr-un spic terminal.
Loboda s5lbatic5 este o bun5 plant5 polenifera. Polenul de lobod5 prezent in
probele recoltate la urdini~este in medie de 0,13-35,6% cu maxime individuale de
69,2%. Cele mai mari cantititi de polen au fost identificate in probele recoltate in
cursul lunii august.

Cicoavea este o plant5 comun5 fiind r5spinditi in toat5 fara de la cimpie


pin5 in zona montan5. Planta este inalt5 cu tulpina b5toas5, ramificat5, frunzele
sunt in numir mic gi inguste. in schimb florile albastre sunt n u numai podoaba
acestei plante dar gi a cbmpului intreg. infloreSte din iunie pin5 la sfirgitul lunii
septembrie furnizind nectar gi polen pentru intretinerea gi dezvoltarea familiilor
de albine. in probele de polen recoltate cu ajutorul colectoarelor in perioada iulie
inceputul lunii august cind familiile de albine au la dispozitie plante cultivate ca:
floarea-soarelui, sorg, porumb, lucern5, propoqia polenului de cicoare a variat in
hncfie de familiile de albine intre 5,7 gi 12,5%. Culesul la cicoare este rnai valoros
spre sfirgitul sezonului apicol cind flora melifer5 este in general foarte s5rac5. in
Banat gi Oltenia, in unii ani, se obfin de la cicoare sporuri sensibile la cintarul de
control de 200-400 glzi.

Zburcitoarea sau viscoagea este o plant5 meliferi


Cregte mai ales in t5ieturi de psdure, al5turi de zmeurig, in
Planta prezinti o tulpini dreapt5 cu frunze inguste ~irare
qi infloregte din luna iulie pin5 in august, in functie de
P
123 ,-
MANUALUL APICUL TORUL UI
ani, un insemnat cules de productie. Masivele de zburatoare unde se practic2 anual
stup5ritul pastoral sunt situate in judetele A r g e ~(Valea Bgdencii), Arad (Hglmagiu,
Virfurile, S5vir~in),Alba (Valea Sebe~ului),BuzBu (Valea Sliinicului), Dimbovifa
(Moreni), Cluj (Valea Sebe~ului),Prahova (Valea Teleajenului), Suceava (Vatra
Dornei). In unii ani, d e ~inflorit5
i in mas& zburitoarea nu secret5 nectar. S-a stabilit
cii temperatura optima pentru secrefia nectarului este de 20-26"C, iar umiditatea
atmosferica cea mai favora-bil5 este de 60-70%. Producfia de miere este evaluati
la 200-600 kglha, iar in anii excepfionali ajunge la 1.000 kglha, inregistriindu-se
zilnic sporuri record de 8-12 kglfamilie de albine.

Pufuli[a c r e ~ t ein locuri umede, mliiqtinoase pe malul apelor curgiitoare yi


st8titoare. Are tulpina inalta ajungind pin8 la 2 m qi flori de culoare ro~ietica,mari
qi mai rare decit la zburitoare. Inflore~tedin iunie piini la sfirqitul lunii august.
fiind bine cercetatii de albine. Producfia de miere este evaluatii la 40-60 kg/ha.

M6rarul sau butoiapl este r5spiindit prin locuri mlii~tinoase,pe marginea


biltilor, lacurilor, canalelor gi apelor curgatoare in zona de ges qi cea montani.
Tulpina este fistuloasii, ramificata ~i are flori albe numeroase, grupate in
inflorescenfe. infloreSte din luna iunie pin5 in august, furnizind, in anii favorabili.
cantititi importante de nectar, fiind apreciat5 ca una din cele mai valoroase plante
melifere din Delta Dungrii qi zona b5lfilor.

R6chitanul cregte pe grinduri, marginea bBltilor ~i a riiurilor. Planta are


tulpina inalt2 cu frunze opuse dispuse dou5 cite dou5 ~i flori violacee grupate la
virful ramurilor. infloreqte abundent din iunie pin5 in septembrie formind vetre
intre celelalte plante. Determingrile de polen efectuate la o stupin5 amplasati in
preajma unei ape au aratat c5 polenul de rBchitan ajunge la uneie familii de albine
la 44,1% din totalul polenurilor recoltate. Cantitatea de nectar este de 0,2- 1.2 mgi
floare cu o concentrafie in zahir de 62%.

F-;fbitll rn.yt1 sau c~il).ytil~icu


este rispindit in zona bilfilor ~i in special
in Delta Dunirii pe soluri siriturate. Inflore~tcabundent din luna iunie pins
in scptc~nbric,contribuind alituri dc cclelalte specii melifere la intrefinerea ~i
dezvoltarea familiilor de albinc. Planta prczint5 o tulpini lung8 tiritoare, rar
de culoare roz sail r o ~ i edispuse in inflorescentc globuloase, de
de fragi sau cip~i111 dc undc ~i denuniirea populari de cap~unici.

@6?&@roaStei este una din cele mai valoroase specii melifere din Delta ~i

124
MANUAL UL APICUL TORUL UI
zona inundabil2 a Dun2rii unde ocup2 suprafete importante. Tulpina qi ramificafiile
acesteia prezintii la viirf flori royii, liliachii, rar albe grupate in inflorescente. in
unii ani favorabili furnizeazii productii mari de miere, de obicei 15-20 kglstup.
Productia de miere este evaluatii la 220 kgha.

Pe Iiing2 aceste plante trebuie s2 mention2m qi alte specii din Delta ~i zona
inundabil2 a Dun2rii care in cursul sezonului apicol i ~ aduc i contribufia lor la
intrefinereafamiliilor de albine yi care uneori asociate contribuie la realizarea unor
culesuri de producfie. Astfel cit2m busuiocul cerbilor, cositelul ~i r2pciga.

Influenta conditiilor de mediu asupra productiei de nectar a


plantelor.

Fiecare plants are un sistem propriu de secretie a nectarului atiit in perioada


ei de inflorire ciit ~i in timpul zilei, iar productia cantitativii ~i calitativ2 a nectarului
este conditionat2 de o serie de factori externi:
a) factorii pedologici - bog2fia ~i gradul de umiditate al acestuia, influenteazii
direct producfia de nectar;
b) lumina solar8 - are o influeng pozitivii asupra secretiei de nectar la plante.
Toate razele solare directe ~i intense provoacii ofilirea plantelor ~i diminuarea
activitatii nectarifere. Plantele care au nectariile adiipostite in profunzime (trifoiul
rogu) produc, in zilele cu soare, de 2-5 ori mai mult nectar, in timp ce plantele
cu nectariile la suprafag (hri~ca,mu~tarul)secret2 mai mult nectar in zilele cu o
nebulozitate mai mare;
c) temperatura - pentru majoritatea plantelor melifere in vederea secrefiei
optime de nectar este cuprins2 intre 16-25°C;
d) umiditatea relativ2 a aerului - cuprins2 intre 60-80% este optimii pentru
secrefia de nectar;
e) precipitafiile - respectiv, ploile moderate ~i viintul cald, favorizeaz2
producerea de nectar, in timp ce precipitatiile abundente in timpul infloririi
plantelor influenfeazii negativ secretia acestora;
f) viinlurile qi secetele prelungite - au o influent2 v2tiim2toare asupra
producfiei de nectar, aceasta putind inceta cu desiiviirgire.
Pentru a se putea evalua producfia de nectar a plantelor melifere pe unitatea
de suprafats este necesar sii se stabileascii urrniitoarele: pet+
1. cantitatea de nectar produs2 de o floare pe intreaga d u r a v r i r i i ;
2. numiirul total de flori pe unitatea de suprafaf2;
*.
3. durata de inflorire a unei flori in zile.
F
125 F
MANUALUL A PICUL TORULUI
AdmiHnd cii greutatea nectarului giisit in floare reprezint2 productia de
nectar in 24 de ore, producfia de nectar la hectar va fi:

in care: p = producfia de nectar la hectar;


a = cantitatea de nectar giisit in floare;
b = numgrul de flori la hectar;
c = durata de inflorire in zile.
Pentru stabilirea productiei de miere pe unitatea de suprafap este necesar
sii se cunoscii cantitatea de zahlir produsii la floare intr-o zi, dupii care se calculeazi
productia de zahiir la hectar, ca ~i la stabilirea productiei de nectar.
Cunosciind producfia de zahlir la hectar $i consideriind cli 100 de piiqi de
miere confin in medie 80 de pliqi de zahiir qi 20 de piiqi de apii, productia de miere
la hectar va fi:

in care:pz = reprezintii productia de zahiir;


.,
pm = producfia de miere la hectar
Imbuniitiitirea bazei melifere se impune in vederea inliituriirii perioadelor
lipsite de cules realiziindu-se prin:
1. cultura plantelor melifere tipice;
2. plantarea terenurilor neproductive cu esenfe melifere;
3. introducerea in asolament a unui numlir mai mare de plante agricole ~i
melifere (floarea soarelui, rapita, mu~tarulalb, borceagul gi altele).

Mana qi produciitorii de man;

Prin manii, sau rouii de miere se infelege acea substant5 dulce, limpede
qi viiscoasii, uneori solidificatii, ce se giise~tein anumite perioade ale anului pe
frunzele, ramurile sau tulpinile plantelor.
Primiivara timpuriu mana apare pe aqar, tei, mesteaciin, anin, salcie etc.,
datoritli fenomenului de liicrimare normal9 ce se produce din cauza presiunii
de trecerea plantelor de la perioada de repaus din timpul
activli de vegetatie. Tot astfel, primsvara, dupii aparifia frunzelor,
abundentli ~i bogatli in substante zaharoase, excesul din plant2 se
de piciituri, prin anumite celule cu structurii specialli, ce sunt

126
! MANUALUL APICULTORULUI
dispuse pe marginea frunzelor sau la virful lor, denumite hidatode sau stomate
acvifere.
0 important5 deosebit5 prezintii ins5 pentru apicultur5 mana de origine
animal5 care provine din excretiile anumitor insecte ce se hr5nesc cu seva plantelor.
Aceste insecte (lachnide yi lecaniide); fac parte din ordinul Homoptera.
Procesul biologic de formare a manei de origine animal5 este urmiitorul:
datoritii regimului de via@ sedentar, fir5 consum de energie, aceste insecte absorb
zaharurile din seva elaborat5 pe care le consum5 nurnai intr-o propoqie foarte
redusi (circa 10%). In schimb, pentru creytere qi dezvoltare, aceste insecte au
nevoie de cantit5fi insemnate de proteine ce se g5sesesc in sevii in propoqii foarte
mici. Aya c5, pentru a - ~ satisface
i necesarul de substante proteice, aceste insecte
sunt nevoite sii absoarb5 in aparatul digestiv o imens5 cantitate de sev5, din care
refinindu-qisubstantele indispensabile vietii, elimin5 excesul sub form5 de pic5turi
fine,cristaline yi foarte dulci care este mana.
in anii favorabili, recoltele de miere de man5 dep5qesc la culesul de salcie
in lunca Dun5rii 15-20 kglfamilia de albine, fiind necesar s5 se efectueze cite
doui extractii de miere in decurs de 3 siiptiimini. $i la mana de stejar, tei, plop
etc. se realizeaz5 periodic, la 2-4 ani, recolte insemnate de miere de man5. Acestea
inregistreaz5 frecvent, in anumite piiduri de foioase unde se practic5 stup5rit
pastoral, importante cantit5ti cu miere, mai ales in judetele Arad, Argey, Brgila,
la$ yi altele. De asemenea, in zona coniferelor, in anii favorabili, se obtin frecvent
recolte bogate de miere de man5 (miere de brad), ce inregistreaza in unele masive
din judetele Alba, Bistrip-Niisiiud, Hunedoara, Cluj etc. peste 40 kglfamilia de
albine.
Trebuie s5 remarcam faptul cii eficienp economic5 a stup5ritului pastoral la
culesul de man5 se m5reqte considerabil, dac5 acest cules coincide sau alterneazii
qi cu unele culesuri de nectar yi polen, furnizate de plantele nectaro-polenifere din
zona respectiv5. Subliniem c5 suprapunerea culesului de man5 cu cel de nectar
~i polen prezintii important5 nu numai pentru sporirea recoltei de miere, dar qi
sub raportul dezvolt5rii corespunziitoare a familiilor de albine, care dispun de
polen (sursa proteicg), cu conditii bune pentru cre~terea~i dezvoltarea normal5 a
puietului, preveniridu-se astfel uzura yi sl5birea familiilor, ca in cazul unui cules
pur de manil.
Pe ling5 faptul c5 mana constituie o rezervi melifer5 deosebit de importanti,
ea constituie in acelayi timp o hranii valoroas5 pentru multe alte inse&&lositoare
pidurii qi indeosebi pentru furnicile de pgdure, care reprezinti un ct6~natural
eficient de combatere biologic5 a diiun5torilor piidurii. ?h
$ ,-
MANUALUL APICUL TORULUI
Producitorii de man5 ~i plantele lor gazdi. Trebuie s5 1ncntion51nc2, in
general, toate speciile forestiere pot deveni intr-o anurnit2 pcrioad5 a sezonului
activ, plante gazd5 pentru produc5torii de man%
Ins% nu toate aceste specii prezint5 important5 cconomic5, fie datoriti
productiilor mici de man5 pe care le furnizeaz2 ca plante gazdi, fie datoriti
suprafetelor relativ restrinse pe care le ocup5 pe teritorii. Ccle mai importante
plante gazdi din punct de vedere al productiei ~i calititii nianei, in conditiile de
flor5 ~i faun2 din tara noastrii, sunt: molidul $i bradul in zona conifcrelor ~i stejarul,
fagul, tciul, aflarul, salcia, plopul qi altele, in zona pidurilor de foioasc.
Referindu-ne la produc5torii de man& numirul accstora pe plan mondial
este foarte mare, dep2~indin general 20.000 de specii. Dintre celc circa 20.000
de specii existente in lume, aproximativ 60 au important5 cconornic3 pcntru
apicultur2. In tara noastri, unde condifiile de clim5 $i vegetatic sunt in general
favorabile dezvolt2rii unei faune ~i flore bogate ~i variate se intiilncsc numeroase
specii de producitori de mani. lmportanta economic5-apicol2 a acestora diferi
ins2 de la o zoni la alta ~i de la un masiv la altul, in raport cu condiliilc dc vcgctatie
~i dc microclimat, cc le caracterizeazi.

Lecaniidele, masculii sunt aripati ~i lipsiti de aparat bucal, iar femclcle


sunt far2 aripi, cu corp moale ~i tegument chitinos; au picioarc rudimentare, iar
aparatul bucal este stiliform specializat pcntru intepat $i supt. Pc ra~nuri.fcmelele
de lecaniide nu au aspect de insect5, ci se prezintg sub form5 de mugura~isau de
coacizc de munte la speciile din zona coniferclor ~i in form2 de farfurioar5 cu faia
in jos la speciile din zona p2durilor de foioase.
0 partc din larvelc lor primare sunt luatc de vint ~i transportate pe alte
plante unde formeaz2 noi colonii. Durata stadiului variaz5 in raport cu specia qi
conditiile climatice intre 20 qi 70 de zile, iar cele secundare, in perioada Iiibern&ii,
i ~infig
i aparatul bucal in tesuturile plantei pentru a avea stabilitate yi rimin fixate
astfel pin5 la inceputul primiverii, cind odati cu pornirea in vegetatic a plantei
gazdi, incep s5 se hraneasc5 intens. Dup2 n2p6rlirea larvelor secundare, o parte se
transformi in femele, iar o parte, mult mai mici, in masculi.
In timp ce masculii stau fixafi pe frunze, femelele - caracterizate prin culoarea
ro~ietic2a festelor - se hrinesc activ ~i secret5 treptat tot mai multi mani. in faza
urmitoare, paralel cu cre~tereain volum a femelelor yi culoarea lor se schimbi

%
deveni u i ~ i n i e .Este momentul c6nd femelele ajung la maturitate sexual2 ~i
devin a pentru Pmperechere. In aceastii etap2 productia de man2 atinge punctul

rile de conifere, paralel cu dezvoltarea femelelor are loc, in


MANUALUL APICULTORULUI
apropiere, pe frunzele de molid ~i brad, maturizarea masculilor care iqi fac aparitia
de sub testele lor ceroase, gata pentru imperechere. Masculii se deplaseazii cu
u~urin9fiind aripati, iar dupii imperechere mor, neavgnd nici o contributie direct5
la productia de man5.
Femelele imperecheate se dubleazii in dimensiuni, ajungind la dezvoltarea
maxim6, ceea ce marcheaz5 de fapt ultimul stadiu de cre~tereal lecaniidelor.
Paralel cu maturarea ou5lor formate in sacii ovigeni, productia de man5 scade
simfitor, iar culoarea femelelor devine treptat brunii ~i apoi brun inchis, odatB cu
moartea lor.
D e ~ prezinti
i numai o generatie pe an, lecaniidele au totuqi o capacitate de
inmulfire uimitoare, deoarece o singur5 femel5 depune de la 2.000 la4.000 de ouii,
din care eclozioneazii peste 90% larve.

Lachnidele, spre deosebire de lecaniide au form5 tipicii de insectii. Culoarea


acestora este diferit5 in raport cu specia qi virsta. La adulfi se inthlneqte frecvent
culoarea cenu~iu-brun5,brun-roqcat6, cafenie, neagr5 sau verzuie. Puietul prezintii
in general aceleaqi culori dar de nuanfe mai deschise, deosebindu-se cu ugurinf5 qi
prin mirimea lor.
Lachnidele prezintii mai multe generatii pe an (intre dou5 qi cinci), iar
in conditii ecologice optime se pot inregistra la unele specii 6-8 generatii pe an.
Acestea sunt in majoritate partenogenetice vivipare, adic5 femelele mature nasc pui
vii direct, Erii imperechere qi aceqtia sunt numai femele. Toamna apare generafia
sexuati (femele ~i masculi), care asigur5 depunerea ou6lor de iarn5. in primavarii,
in functie de pragul biologic al fiec5rei specii, apare prima generafie de fondatoare
(mitci), care se hr6nesc intens cu seva bogatii in substanfe nutritive pentru a da
na~terela prima generafie de fiice surori, continuhndu-~iastfel ciclul biologic.
Dup6 2-3 generafii colonia devine puternic5, iar productia de man5 creqte simtitor
ceea ce atrage albinele ~i alte insecte la cules. in conditii meteorologice favorabile
ritmul de inmultire este foarte intens qi colonia, la unele specii de produc5tori,
poate ajunge la peste 10.000 de indivizi; in acest stadiu productia de manii atinge
punctul culminant, iar recoltele de miere ce se realizeaza pot dep5qi zilnic 4-5 kg
pe familia de albine.

Capacitatea de inmulfire a insectelor produc5toare de man5 este


considerabil5.0 singur6 matc5 (fundatrice) na~te,in cursul viefii, mimmlte duzini
de urrna~icare impreunii dau naqtere la mii de nepoti qi ace~tiaqn' oniinuare la
)Xh
zeci de mii de str5nepoti. In generatia urmiitoare s-ar putea ajunge la lioane ~i in
cealalt5 la miliarde de urmaqi, dac6 ar r5rnine tofi in via@. f l k k g %

129 e
P-
MANUAL UL APICUL TORUL UI
in consecinF, familia unei singure m5tci ar ajunge dup5 trei generatii la
820 biliarde de urmagi, iar copiii acestora la 820x 10 la puterea 15. Considerind d
fiecare insect5 ar cintiri in medie aproximativ un miligram, in acest caz, intreaga
populatie de insecte ar atinge greutatea de 820 milioane tone, ceea ce ar echivala
aproximativ cu producfia mondial5 de griu pe doi ani.
Numiirul speciilor de produc5tori de man5 (Homopterae) pe continentul
european este foarte mare; referindu-ne ins5 numai la speciile ce prezinti
importan@ economico-apicol5, acestea se cifreaz5 la 60, dintre care 52 speccii
apartin subordinului Aphidoidea gi 8 specii subordinului Coccoidea. Pe Iingi
acestea mai exist5 inc5 aproximativ 40 specii de produc5tori de man& asupra
c5rora cercet5rile sunt in curs. in tara noastr5 se intilnesc toate aceste specii.

Prognoza la culesul de man5 se dezvolt: paralel cu modernizarea apiculturii


gi cunoa~tereaprincipalelor resurse melifere din pra noastr5.

Prognoze pe durati lung5 (4-6 luni): productia de man5 a unui an este $i


ea conditionat5, in primul rind, de evolufia timpului de la sf5r~itulverii ~i din
toamna anului precedent. Dac5 in perioada august-noiembrie vremea este caldi
gi cu precipitatii moderate, vegetatia se dezvolt5 normal gi respectiv plantele
gazd5 pot s5-gi acumuleze suficiente substante de rezerv5 in muguri (viitoarele
ml5dite). Aceste conditii constituie in acelagi timp gi cele mai bune premize pentru
ecloziunea, dezvoltarea ~i r5spiindirea tinerelor larve de lecaniide, precum $i
pentru nagterea unei generatii sexuate puternice de lachnide ~i ca atare, o depunere
masiv5 de ,,ou5 de iarn5" in toamna respectiv5, ceea ce asigur5 o bun5 dezvoltare
a coloniilor viitoare de produc5tori de man5.
Dimpotriv5, toamnele reci, cu ploi torentiale de lung5 durat5 yi zapad!
timpurie, constituie condifii nefavorabile pentru r5sp8ndirea ~i inmultirea
produc5torilor de mans. Astfel, larvele de lecaniide sunt smulse de pe ramuri ~i
sp5late (innecate) inc5 inainte de a se fi fixat ~i ascuns sub solzii de pe ramuri in
vederea ierngrii, iar m5tcile de lachnide, care se afl5 in curs de imperechere sau
de depunere a ou5lor de iarn5, sunt dislocate gi distruse de frig ~i ap5 inc5 inainte
de a fi terminat ponta. in aceste conditii, perspectivele de cules pentru sezonul
urm5tor sunt mic~orate,iar gansele pentru obtinerea unor recolte bogate de miere
sunt reduse.
-dement valoros, care trebuie inregistrat in cadrul observatiilor pentru
progn6?gde h g 5 durat5, este prezenp gi frecvenp dHunHtorilor (pr5d5torilor) $
a.pr'nzi&. In special pentru perioada de sfirsit de var5-toamnil, cel mai aprig
d a r t ye viespea. Trebuie s5 subliniem c5 insectele produc5toare de man5, ca
S
J
130
MANUAL UL APICULTORUL UZ
gi mana insii~i,constituie hrana preferat5 a viespilor, ceea ce determinii uneori o
hmultire puternic5 a lor in aceste locuri.
Numiritoarea in cursul toamnei pe unii arbori reprezentativi a ou5lor de
iamii la lachnide Si a larvelor la lecaniide pe arbore sau pe metru liniar de ramur5,
pot constitui, de asemenea, date utile pentru aprecierea perspectivelor de cules in
sezonul apicol urmiitor.
Un alt element deosebit de important pentru prognoza de duratii lung2 il
constituie prezenta coloniilor de furnici gi respectiv circulatia furnicilor pe arbori.
Cu cit densitatea coloniilor de furnici este mai mare pe unitatea de suprafatii, cu
atlt perspectivele pentru o recolt5 buni de miere de man5 sunt mai mari.
in cadrul prognozei pe termen scurt, identificarea producZitorilor de man2
din zona vizati trebuie s5 se efectueze cu una pin5 la trei siiptimini inaintea
culesului.
Astfel, pentru lecaniida mare, care in anumite masive incepe sii secrete
manii in jurul datei de 25 mai, primele controale ~i investigafii pe teren trebuie sii
se efectueze intre 1 ~i 5 mai, cind se pot observa pe rimurele mici ghemotoace
albe-argintii de cear5, care trideazi prezenp larvelor secundare. intre 20 qi 30
mai apar vizibil adultii care ~ i - a uficut intre timp aparitia de sub solzii mugurilor.
Mirimea femelelor adulte in acest stadiu este de circa 1-2 mm ~i prezinti o culoare
deschisii (culoarea pielii). Este stadiul inceputului activ de secrefie gi fenologic
corespunde cu faza de inmugurire a molidului ~i a stejarului sau a altor specii de
foioase. in continuare stadiile de dezvoltare a lecaniidelor ~i variatiile de culoare
se succed conform celor ariitate la biologia acestora. Cu ocazia fieciirui control
se inregistreazii prezenp ~i densitatea tinerelor colonii de lecaniide (numiir adulti
pe metru liniar) qi frecventa furnicilor pe arborii de conifere sau de foioase. De
asemenea, se stabile~te~i stadiul de secretie a manei, deoarece este nerentabil s5
se efectueze deplasarea la stupiirit pastoral in momentul in care stadiul biologic de
secretie a manei se apropie de sfir~it.
A

In cazul lachnidelor, controlul arboretelor de molid ~i stejar se efectueazg


in cursul lunilor aprilie-mai, urmiirindu-se s5 se identifice aduliii pe ramurile
tinere. Identificarea acestora este mult u~uratiiins5 de circulatia intens2 a furnicilor
pe arborii respectivi ~ i de
, asemenea, de prezenp la cules a diferitilor d5uniitori
(viespi, diptere etc.).
De asemenea, ~i la lachnide, hotiiritor pentru dezvoltare? gijnmultirea
lor este evolufia timpului. Ploile de duratii, insotite de r5celi $ uni; distrug
"$,
gi inneac5 miitcile proaspiit eclozionate, pcriclitiind astfel ~i.inrnulQ a herelor
generatii. Dimpotriv5 o vreme caldii, lini~tit5,cu precipitatii & 'favorimazii
, ~"s,
F
MANUALUL APICULTORULUI
inmultirea coloniilor de lachnide, creindu-se astfel conditii bune pentru culesul de
man5

lat5 ciiteva concluzii referitoare la actiunea vremii in perioada de secretie


a manei:
- culesul de man5 are perspective sigure atunci cind in perioada secrefiei,
vremea se menfine c5lduroas5 yi in general constant5 qi liniytit5. VBntul are un
efect diiuniitor, impiedicind, pe de o parte zborul albinelor, iar pe de alt5 parte
prin uscarea manei de pe fiunze qi ramuri, aceasta devenind inaccesibil5 culesului.
Ploile abundente ~i de durat8, urmate de riiceli, influenteazi negativ at2t productia
de man5 c i t ~i intensitatea culesului;
- intensitatea culesului de man5 crevte in raport cu amplitudinea dintre
temperaturile inregistrate in timpul noptii ~i cele din timpul zilei. 0 amplitudinein
medie de 12°C qi o umiditate atmosferic5 de 70% constituie condifii optime pentru
culesul de manil.

Polenizarea culturilor agricole entornofile cu ajutorul albinelor

Floarea reprezintiiorganul deinmultire sexuat5a plantelor. Pentrucaplantele


sii rodeasc5 este necesar s5 se produc5 procesele de polenizare ~i fecundare. Prin
polenizare se intelege transportul gr5unciorilor de polen de pe antere pe stigmatul
florii, iar ~rin~fecundare se produce contopirea gr5unciorilor de polen (elemente
sexuale b5rb5te~ti)cu ovule (elemente sexuale femeie~ti).
Din punctul de vedere a1 polenizFtrii, plantele pot fi: autofertile, cind se
polenizeaz5 ~i fecundeazg cu polenul propriu; autosterile, cind se polenizeazi ~i
fecundeazii cu polen striin de la alte plante sau alte soiuri: intersterile, cind nu se
polenizeazii reciproc, d e ~ fiecare
i dintre soiuri poate poleniza un al treilea soi.
Polenizarea care se efectueaz5 cu polenul propriu se numeSte direct5 sau
autopolenizare. Majoritatea plantelor rodesc ins5 numai prin polenizarea cu polenul
provenit de la alte plante din acela~isoi. In acest caz, polenizarea se nume7te
indirect5 sau Pncruciqat8. Experientele au demonstrat cii polenizarea incruci~ati
este superioari autopoleniziirii chiar la plantele autofertile.
Dup5 agentul polenizator (care transport5 polenul de la o plant5 la
alta), polenizarea poate fi: anemofilii (prin intermediul vintului); hidrofil5 (prin
intermditrbapei), ornitofilii (prin intermediul unor piisiiri), malacofili (prin
i n t e d e h l riiplu~telor)~i entomofilii (cu ajutorul insectelor) care se intilne~te
1%--majorit!ktea plantelor. Dintre insecte principalul agent polenizator il reprezinl
a1hpd.55 w&I,ifere;care, in functie de o seric de factori, participl la polenizarea
?-? -
,
r,
132
MANUALUL APICULTORULUI
plantelor in procent de 75-90%. In rest polenizarea entomofil5 este efectuata de
bondari, albine s5lbatice, mugte, furnici, c5ribugi yi viespi.
Albinele sunt insectele cele mai utile omului. Functia principal5 a albinelor
hnaturi ~ieconomie este, in primul rind, de agent polenizator. Necesitatea folosirii
albinelor in mod organizat la polenizare a crescut considerabil in condifiile actuale,
deoarece extinderea pe suprafete mari a tratamentelor pentru combaterea bolilor
yi diunitorilor culturilor agricole a dus la reducerea simtitoare sau chiar disparitia
entomofaunei s5lbatice spontan polenizatoare.

Pregltirea familiilor de albine yi tehnica polenizlrii

Familiile de albine destinate poleniz5rii trebuie s5 fie intretinute in special


in acest scop, pentru a asigura maxim de eficienp ca polenizator. Pentru acfiunea
de polenizare se recornand5 folosirea familiilor de albine puternice, s5n5toase, cu o
populatie numeroas5 (minimum 30.000 indivizi), in stare activg, cu 10-20 rame (in
funcfiede sistemul de stup), puiet in toate fazele de dezvoltare, provizii de hran5
suficiente, matc5 tin5r5 ~i prolificii. Familiile de albine folosite la polenizare dupii
15 iunie se vor mentine in stare activ5, avind grij5 sii se ia m5suri corespunziitoare
pentru impiedicarea roirii.

La culturile agricole num5rul stupilor amplasafi pe o vatr5 nu va depigi 50


familii de albine, iar distanp dintre stupi va fi de cel putin 100 de metri, ciind stupii
apaqin unor stupine diferite. Este interzisii amplasarea stupinei pe direcfia de zbor
a albinelor apacinind altor stupine (intre aceste stupine gi cultura de polenizat).
Momentul optim al deplas5rii familiilor de albine pentru polenizare este
inceputul infloririi; in cazul deplasgrii prea timpurii intervine pericolul ca albinele
&fieatrase yi s5 prefere florile plantelor spontane concurente. Modul de amplasare
a stupinelor se face tin5nd seama de necesitatea polenizgrii complete yi uniforme.
Se iau in considerare specia de cultur5, m5rimea parcelei, densitatea culturii,
inciirciitura la hectar. in general se recornand5 ca stupii sii fie amplasafi aproape
de culturi ~i unde este posibil, dispersafi in grupe mici. La speciile cu inflorire
timpurie sau tiirzie de toamn5, stupii se ayeaz5 cu urdini~ulspre est, pentru a primi
multi lumin5 qi c5ldur5 solar5; inc5lzindu-se mai repede, culesul incepe dimineap
devreme. La culesurile din timpul verii, stupii se umbresc sau se instaleazii chiar la
umbrii, spre a-i feri de a r ~ i t puternice.
e Albinele trebuie s5 aib5 asigmatmvzerve de

9
api. 0 problem5 foarte important5 de care trebuie sii se tin%sea&$ te z~relarea
tratamentelor efectuate pentru combaterea bolilor gi d5un5torilor cu ivitatea de
cules qi polenizare a albinelor. Tratamentul culturilor infloritk +P'd?e)&ijnai in Bod
IMANUALLILAPICU12TORUL CII
excepfional, cu respectarea prevederilor legislatiei privind misurile de protecfiea
familiilor de albine.
Pentru asigurarea conditiilor optime de poleniziri eficiente, se acfionead
pentru stabilirea unor mijloace moderne pentru con~batereabolilor gi diiuniitorilor
plantelor agricole care sii nu aduca prejudicii ssnitifii gi activitifii familiilor
de albine anga-iate la polenizarca culturilor. Una din miisuri consti in aplicarea
tratamentelor cu insecticide selective, care distrug diiuniitorii dar nu sunt toxice
pentru albine; se studiazii, de asemenea, posibilitatea folosirii mijloacelor de l u p ~
pe cale biologici.
Principalele grupe de plante cultivate polenizate cu ajutorul albinelor sunt:
pomii ~i arbugtii fructiferi, plantele tehnicc (floarca soarelui, rapita, mu~tarul,
inul), bostiinoasele (pepenii, dovlecii, dovleceii), hrivca, coriandrul, semincerii
de leguminoase (lucerna, trifoiul, sparceta), semincerii de legume (varza, ceapa,
guliile, ridichiile etc.).

NumSirul optim de familii de albine in actiunea de polenizare


a culturilor agricole entomofile

CulturSi Livezi Floarea - Rapitg, Seminceri Seminceri


soarelui m u ~ t a r lucernii trifoi,
sparcetl
~i legume
Familii de albine, 2-3 1-2 2-3 8- 10 3-4
nr./ha
Spor de recoltii, % 50-60 30-50 20-30 50-60 200-300
Productia de miere, 25-40 40-120 40- 100 25- 1000 25-50
kg/ha

Polenizarea arborilor fructiferi

Se apreciazi cii fir8 apicultur2 nu exist2 pomiculturii. Dupii modul cum


se efectueazii polenizarea, pomii gi arbugtii fructiferi se grupeaz2 in trei categorii:
specii autosterile - marul, piirul, ciregul, viginul, prunul; soiuri intersterile - la mar
soiul Qe@5orauriu, Delicios rogu, Piitul, etc.; specii autofertile - gutuiul, piersicul,
caisirl, a&ul, coac2zul, zmeurul. Cu toate c?i se polenizeazii gi fecundeazii cu
p e ~ @ p r i uprin, polenizarea cu ajutorul albinelor gi la aceste specii productiile
MANUALUL APICULTORULUI
La infiintarea livezilor, pentru asigurarea rodului trebuie sii se tin2 seama de
aceasti condifie ~i sri se planteze aliituri de soiurile de bazri ~i soiuri polenizatoare,
care sii asigure polenul necesar, mai ales primelor douii categorii de plante. Aceasta
se realizeazii intercalgnd, dupii ciiteva rgnduri din soiul autosteril sau intersteril, un
rind din soiul polenizator sau se vor planta toate pe acelagi rind.
~nciirciituraoptimri recomandatii la polenizarea livezilor este de 2-3 familii
de albine la hectar, care au cel putin 6 rame cu puiet. in general, in livezile tinere,
cu inflorire mai redusri se amplaseazii un numiir mai mic de stupi. Pentru familiile
folosite primiivara timpuriu la polenizarea pomilor qi arbu~tilorfructiferi, pregritirea
albinelor trebuie ficutii incri din toamna precedentri. Momentul optim de deplasare
este marcat de inceputul infloririi primelor soiuri. Locul ideal pentru stabilirea
vetrei de stupinii este in veciniitatea livezii. in acest fel, pe de o parte este efectuatii
polenizarea pomilor ~i asigurarea rodului, iar pe de altri parte, albinele beneficiazii
de culesuri timpurii de intrefinere de nectar dar mai ales de polen, hranii atit de
necesarii primiivara pentru cre~tereapuietului ~i dezvoltarea familiei, pregiitind-o
pentru culesul principal, de la salcgm.
De regulii se recomandii amplasarea stupilor in interiorul livezii, dispersati
In grupuri mici, pentru asigurarea unei poleniziiri uniforme ~i complete, evithdu-
se zborurile lungi care uzeazii albinele. Din datele pe care le detinem, stupii a~ezafi
la o distanp de 1.200 metri de livadii aduc o contributie de 85% prin polenizare,
fa@ de cei a~ezatila jumiitatea acestei distanfe. Amplasafi aproape de livadri,
in raza economic2 de zbor a albinelor, in limitele acesteia albinele realizeazii
producfii mai mari de miere, iar randamentul la cules creSte. Deoarece perioada
Infloririi unei specii pomicole este scurtri, in numai cgteva zile albinele trebuie sii
aibi create cele mai bune conditii de activitate. in cazul distantelor mici, albinele
nu se uzeazri ~i pe lsngii o polenizare saturatii pot realiza ~i productii timpurii de
miere care variazii intre 25 gi 40 kglhectar.
0 problem2 de mare insernniitate ~i o atentie cu totul deosebitii trebuie
acordati combaterii bolilor ~i driunBtorilor pomilor ~i arbu~tilorfructiferi cu
produse chimice, care sunt diiuniitoare albinelor. Aceste tratamente se aplicii in
mod exceptional in perioada infloririi unor specii pomicole, cind atit cei ce le
aplicii cit ~i definiitorii familiilor de albine trebuie sii ia miisurile de protectie a
albinelor care se previid in ,,Ordinul45 din 21 .X. 1991 privind unele miisuri pentru
protecfia familiilor de albine impotriva intoxicafiilor cu pesticide".
Prin polenizarea cu albine a livezilor, se obtin sporuri de p&ue$ie de 50-

4
60%, ceea ce reprezintri venituri suplimentare; pe liingii sporul c$n ati?%aportul
albinelor determinii ~i imbuniitiitirea calitativii a fructelor priviqd @ u ~ , ) 1 , m&imea,
uniforrnitatea, forma ~i confinutul in vitamine; se imbuniitm I& asem=?,
MANUAL UL APICUL TORULUI
rezistenfa la boli ~i diiunfitori, se reduce periodicitatea de rodire, cregte rezistenp
la cfidere a fructelor qi se obfin productii stabile gi regulate.

Polenizarea florii-soarelui

Floarea-soarelui, principals plant5 uleioas5 cultivat5 in fara noastr2, cu o


pondere economic5 insemnaa, este o specie cu polenizare tipic entomofil5 care
se realizeazg aproape exclusiv cu ajutorul albinelor. Alfituri de celelalte misuri
agrotehnice, tehnologia culturii florii-soarelui prevede ca una din condifiile
esentiale pentru obtinerea recoltelor sporite - polenizarea dirijat5 gi completii cu
ajutorul albinelor.
S-a stabilit c5 exist5 o corelatie direct5 intre potentialul nectaro-poleniferI!
frecvenfa cercetgrii de c5tre albine a soiurilor gi hibrizilor de floarea-soarelui aflati
in cultur5 cu productivitatea lor in seminte ~i ulei. Pentru asigurarea polenizirii
optime a culturilor de floarea-soarelui norma de familii de albine este de 1-2 la
hectar. 0 conditie determinant5 pentru efectuarea unei poleniz5ri eficiente a florii-
soarelui gi obtinerea productiilor mari de miere const5 in orientarea gi amplasarea
corect5 a stupinelor la cules. Deplasarea stupilor la tarlalele de floarea-soarelui se
face cind cultura este inflorit5 in procent de 5-7%, pentru ca contactul cu florile si
se fac5 treptat, dupfi efectuarea unor zboruri de orientare prealabile. Amplasarea
stupilor se poate face la o oarecare distant5 de tarla, pe loc deschis, special
amenajat, la distant5 de 2-3 metri unul de altul. Se va evita vecin5tatea drumurilor
intens circulate de oameni gi animale, sau interpunerea acestora intre lanul de
floarea-soarelui vi locul de amplasare pentru a evita distrugerea albinelor sau
eventualele accidente care pot fi provocate de albine. Fa@ de tarla, se recornand5
avezarea stupilor in partea unde s-a terminat ins5minptul gi inflorirea se produce
mai tirziu, pentru c5 astfel albinele sunt determinate s5 cerceteze uniform intreaga
cultur5. La amplasarea stupinei se fine seama gi de forma lanului; astfel pe o tarla
lung5 gi ingust5 se recornand5 s5 se instaleze dou5 stupine, c5te una la fiecare capit
a1 culturii, realiziindu-se astfel o polenizare uniform5 gi complea.
Pentru a evita depopularea stupilor prin rfitacirea albinelor, frecvent5 la
culesul de floarea-soarelui, se recornand5 agezarea stupilor in preajma unor repere
naturale care pot fi: cumpana de la fintin5, un pom, cabana, sau instalarea unor
repere cum sunt panouri de diverse forme ~i culori sau altele.
seminte realizat prin polenizarea cu ajutorul albinelor
gi 50% media fiind de 335 kg la hectar, precum gi o importanti
. Pe ling5 sporul cantitativ, polenizarea contribuie la marirea
a semintelor, ca gi procentul de ulei continut in seminte.
MANUAL UL APICUL TORULUI
in afar5 de floarea soarelui, alte plante tehnice care beneficiazii de
polenizarea cu ajutorul albinelor sunt: rapip gi muytarul. La aceste culturi se
folosegte o inc5rc5turii de 2-3 familii de albine la hectar, rezultind un spor de
recoltii de 20-30% gi o productie de miere de 40- 100 kglhectar.

Polenizarea culturilor semincere de IucernSi

in agricultura noastr5, lucerna reprezint5 una dintre cele mai valoroase


culturi furajere din zona de cimpie datorit5 calitatii superioare a nutreplui. Lucerna
este o plant5 tipic entomofila gi in conditiile diminuiirii simtitoare sau disparifiei
entomofaunei polenizatoare spontane, este avizata aproape exclusiv poleniziirii cu
albine. Pentru asigurarea eficientei maxime de polenizare a lucernei a fost elaborat
un complex de recomand5ri privind, pe de o parte m5surile agrotehnice care
concur5 la intensificarea secretiei de nectar gi sporirea gradului de atractivitate gi
totodata activitatea familiilor de albine care particips la polenizare.
Astfel familiile de albine trebuie s i fie puternice, cu minimum 8-10 rame
cu puiet in aga fel ca cerintele biologice pentru polen s5 fie maxime, prezentiind
a~a-numita,,foame de polen". Momentul transportarii acestor familii de albine la
loturile semincere de lucern5 se face la inceputul infloririi (20-25%).
Norma de familii de albine la hectar se stabilegte in funcfie de soiul sau
hibridul cultivat in anumite conditii ecologice (entomofauna polenizatoare, flora
concurent5, factorii meteorologici, agrotehnica aplicata culturii, etc.). Pentru
condifiile din Cimpia Romin5 se recomandi, pentru polenizarea lucernei, 8-10
familii de albine la hectar.
Amplasarea familiilor de albine se face in raport cu marimea gi forma
lanului, incit s5 se efectueze o cercetare uniform5 gi completg a intregii suprafete
cultivate. Astfel, pentru suprafete mai mici de 5 ha, stupii se amplaseaz5 in imediata
vecin5tate a lanurilor la 50-100 m distant& in cazul suprafetelor mai mari, se vor
fixa mai multe vetre de stupin5 in lan gi la capetele tarlalei, stupii r i m h i n d pin5
la intrarea in pirgii a semintelor de lucer~lii.Se recornand5 ca in zona unde se aflii
cultura avizati poleniz5rii s5 nu fie plante inflorite din flora spontan5 sau cultivati
care s i o concureze.
Aceasta se datoreazii conformatiei anatomo-morfologicc deosebite a
florilor. Lucerna are o floare tipic5 de leguminoase: 9 stamine au filamentele
concrescute, acoperite pe toat5 lungimea cu filamentul celei de-a- stamine

strins5 in caren5 ~i tinde s5 se elibereze. %


~i prinzind in interior pistilul, formeazg coloana sexualii, care 1% turitate este

Misiunea de eliberare se realizeazii cu ajutorul i n s e c e w i s r n u l de


S
137 fl
MANUAL UL A PICUL TORULUI
deschidere a1 florii se incadreaz5 in tipul ,,exploziv", tip in care coloana sexualia
florii iese brusc din caren5 in urma vizit5rii de c5tre insecte qi nu revine in pozitia
initial5, odat5 cu plecarea insectei. in c5utarea hranei, albinele deschid florile,
care elibereaz5 coloanele sexuale ce lovesc capul qi corpul insectei jenindu-le gi
determinindu-le dup5 citeva experiente s5 le evite. Albinele culegatoare de nectar
s-au adaptat acestei situatii abordind uneori florile lateral, introducind glosa in
interiorul florii qi extr5gind nectarul fir5 s5 le deschid5 ~i deci fir5 a efectua
polenizarea.
S-a observat c5 albinele tinere viziteaz5 lucerna in proporfie rnai mare fa?
de cele adulte, pin5 la crearea reflexului de respingere.
De aceea pentru intensificarea procesului de polenizare ~i sporire a
atractivitgfii culturilor de lucem5 fa@ de albinele melifere se poate aplica metoda
dresajului care urm5re~teformarea reflexelor con-ditionate la albine, rnai ales la
cele tinere. Cea rnai frecvent5 metod5 const2 in hr5nirea periodic5 a familiilor de
albine cu infuzie de flori de lucern8 indulciti cu zah8r. Infuzia se prepara astfel:
se fierbe 1 litru de ap5 cu 1 kg de zahgr, apoi siropul se r5ce~tepin5 la 30°C qi se
adaug5 florile de lucern5 cur5pte de parfile verzi, in proporfie de 114 piin8 la 113
din volumul siropului. Dresajul se aplica in prima zi de polenizare ~i se repeta din
douB in douB zile pe toat5 durata infloririi maxime. Zilnic se administreaz5 unei
familii de albine 100-200 ml sirop. Dresajul aplicat la polenizarea lucernei cre~te
frecvenp de cercetare a albinelor de 5 ori, iar productia de seminfe de 3 ori.
Prin polenizare cu ajutorul albinelor, se obtin sporuri de s8rnilnf5 de
50-60% ~i totodat5 recolte de miere de 25-200 kglha.
Pentru imbun5tifirea tehnicii de polenizare a lucernei, in lucr5rile de
ameliorare se urmaresc dou5 c8i: obtinerea de albine cu tendint5 pronunpti de
polenizare a lucernei, in paralel cu obtinerea soiurilor de lucem5 cu un confinut
rnai mare de polen, rnai atractive pentru albine.

Polenizarea culturilor semincere de trifoi roSu

0 alt5 plant5 furajer5 cu important5 economic5 mare prin valoarea nutritivi


~i rolul sau in sporirea fertilitgfii solurilor este trifoiul rovu. Acesta reactioneazi
intens la polenizarea cu ajutorul albinelor. La culturile semincere de trifoi roqu se
folose~teonorm5 de polenizare de 3-4 familii de albine. Pentru polenizareaculturilor
rovu stupina se amplaseazB la o distant5 maxim5 de 500 de
cazul unor distante rnai mari efectul poleniz5rii se mic~oreazi
insemnat. In unii ani, datorit8, pe de o parte condifiilor nefavorabile
iar pe de alt5 parte lungimii prea mari a tubului floral, la unele
MANUAL UL A PICULTORUL UI
soiuri care dep5qegte lungimea trompei albinei face nectarul inaccesibil gi albinele
nu cerceteaza prea mult florile trifoiului roqu. in acest caz este necesar s5 se aplice
dresajul albinelor prin metoda descris5 la lucerni, ceea ce sporegte intensitatea de
cercetare a culturii de 20 de ori. De asemenea, se pot folosi culturi de ademenire
cum sunt: facelia, sparceta, limba mielului, sulfina, etc. Acestea se seaman5 in
benzi cu cultura de baz5 gi infloresc inaintea ei. Albinele fiind atrase qi antrenate la
cules de aceste plante, incep sB cerceteze qi florile trifoiului roqu care infloresc in
continuare.
Prin polenizarea cu albine a culturilor semincere de trifoi rogu se rea-lizeaz5
un insemnat spor de producfie de seminfe la hectar de 200-300%. La aceasta se
adaug5 qi cantitatea de 25-50 kg miere care se obfine la hectarul de culturi.
Pentru cregterea eficientei polenizarii cu ajutorul albinelor se urm5reqte
totodata obtinerea de soiuri de trifoi roqu cu tubul floral mai redus, care s i poatii fi
cercetate de albine.

Polenizarea culturilor semincere legumicole

in fara noastr5 culturile legumicole au o deosebiti insemnitate pentru


asigurarea hranei populatiei. Printre culturile semincere legumicole cele mai
importante qi care reclam5 mai mult polenizarea cu albine, r5spunzind cu sporuri
insemnate de recolt5 sunt: ceapa, varza, morcovii, guliile, ridichile, dovleceii,
pepenii etc. Norma de familii de al-bine folosite la semincerii de legume variaz5
intre 2 qi 4. Sporul de legume obtinut la culturile de legume pentru s5minfi este de
200-300%. Totodati albinele beneficiaza de un bun cules, obfinindu-se 30- 150 kg
miere la hectar.
Semincerii de ceap5, cultivafi pe suprafete Insemnate, infloresc vara, in
lunile iunie-iulie, oferind familiilor de albine culesuri intense qi de lung5 duratii,
datoritii infloririi lor e~alonate.La aceasti? cultur5, folosindu-se o inc5rciturii de
3 familii de albine la hectar, rezult5 un spor de productie medie de s5minf5 de
66%.
Bostiinoasele (pepenii, dovleceii, dovlecii) furnizeaz5 culesuri de nectar
~i polen in timpul verii ~i inceputul toamnei cind flora melifer5 este mai slab
reprezentat5, oferind albinelor surse de hranii abundente ~i efectuind totodata
polenizarea. inc5rc5tura cu familii de albine la hectar este de 0,5 in culturi
intercalate qi 1 familie de albine in culturi pure. Sporul de
aportul adus de albine este considerabil, cifrindu-se la

139 s
rC
MANUAL UL APICULTORULUZ
Polenizarea culturilor de csp~unidin solarii
Pe m5sur5 ce suprafetele cultivate cu c5pguni in sere y.i solarii au crescur
an de an, problema poleniz5rii lor cu ajutorul albinelor a devenit tot mai actuali.
Pentru ca eficienta acestei actiuni sii fie maxim$ este necesar s5 se aplice un
complex de m5suri care sa contribuie la cregterea productiei de fructe, cantitativy
calitativ. Aplicarea acestor m5suri de ordin agrotehnic ~i fitotehnic, contribuie la
intensificarea poleniz5rii c5p~unilorin solarii.
0 prim5 conditie a unei poleniz5ri eficiente consti in folosirea de familii
puternice, cu albine culegiltoare numeroase, capabile s5 realizeze polenizarea
saturatA a culturii, aviind 3-4 rame cu puiet, pentru ca cerintele biologice pentru
polen ale familiei de albine s5 fie maxime. Deplasarea ~i instalarea stupilor in
solarii se face la aparifia primelor flori in cultur5. Norma de polenizare la cultura
c5pgunilor in solarii e<te de 8-.10 familii de albine, in functie de soiul cultivat si
conditiile ecologice. Modul de amplasare a stupilor se face in raport cu m5rimea
qi forma solariului, in aga fel inciit s5 asigure cercetarea uniform5 y.i completi a
intregii suprafefe. Familiile de albine se intretin gi stimuleaz5 prin hr5niri periodice.
la dou5 zile, cu sirop de zah5r in concentratie de 1,8 kg de zah5r la 1 I de ap5. Ca
y.i la lucern5 gi la c5pguni se poate aplica metoda dresajului, care const5 in hrinirea
periodic5 a familiilor de albine cu infuzie de flori de ciipguni indulcit5 cu zahir.
Dresajul se aplic5 la inflorirea maxim5 a culturilor, administriindu-se zilnic 100-
200 ml de infuzie pe familia de albine.
Organizarea actiunii de polenizare a culturilor agricole entomofile cu
ajutorul albinelor pe intreg teritoriul t5rii se realizeazi in baza Ordinului nr.68 din
24 iulie 1998 al Ministerului Agriculturii gi Alimentatiei ,,Norme metodologice
orientative privind polenizarea culturilor agricole
MANUAL UL APICULTORUL UI
Lecfia 6. Cregferea gi ingjrijirea albinelor
in dilerife sisfeme de sfupi
Este binecunoscut faptul cii, in conditii nonnale de cules, familiile puternice
pot realiza productii ridicate dar dezvoltarea respectiva ~i valorificarea eficient2 a
culesurilor se poate face folosind doar stupi de mare volum. Se $tie, de asemenea,
cB pentru dezvoltarea normal2 a unei familii sunt necesari 14-16 faguri, fir2 a
considera fagurii pentru acumularea nectarului ~i a p2sturii in timpul culesului. De
aici ~i concluzia c2 asigurarea spatiului de cre~tereintensivii a puietului, cl2direa
de faguri noi ~i prevenirea roitului este posibil2 doar in stupi de volum mare,cum
sunt: stupii multietajati, stupii verticali cu magazine ~i stupii orizontali.

Intretinerea yi exploatarea familiilor de albine Cn stupi multietajati

in cazul folosirii stupilor multietajati intretinerea familiilor de albine


este diferit2 de aceea de intrefinere a familiilor in stupi verticali cu magazine sau
orizontali.
Prin buna organizare a muncii de intrefinere, majoritatea lucr2rilor exe-
cutate de apicultori se rezumii la cele pregiititoare (incheierea ramelor, inssnnarea
ramelor ~i fixarea fagurilor artificiali, sortarea fagurilor ~i topirea celor reformati,
pregatirea materialelor - corpuri pentru Igrgirea cuibului la valorificarea culesurilor,
repararea fundurilor), lucriiri care in majoritatea lor se executii in perioada de iarn5
sau in perioadele dintre culesuri. in acest fel, activitatea apicultorilor cap5tii un
ritm uniform, perioada sezonului activ putind fi folositii doar pentru intrefinerea
familiilor de albine.
La familiile puternice, pe dou2 corpuri, se elimin2 lucriirile de volum cum
ar fi controlul amiinuntit, ram2 cu ramii, a! cuiburilor, l2rgirea repetat2 a cuiburilor
prin introducerea de rame, fixarea ~i impachetarea fagurilor in vederea deplasiirilor
in pastoral. La familiile slabe se iau toate m2surile de intiirire a lor - se sparge
cuibul, se ajut5 cu faguri cu puiet, se administreazii susfinut hriiniri stimulente, se
schimbii evenc~almatca.
Pentru a determina puterea familiei de albine, numiirul de faguri cu puiet ~i
cantitatea de hran2, constructia fagurilor artificiali, tendinfa de roire, este suficientii
ridicarea corpului ~i observarea fagurilor fir2 a-i scoate din corp. +
-, ,+

familiilor de albine yi scade productivitatea muncii.


%
Cuiburile se desfac doar in cazurile in care familia este susp 5 d t boli sau
orfan2. Controlul nerational cu desfacerea completii a cuibului.friinea ezvoltarea i.-
MANUAL UL A PICUL TORUL UI
in complexul de lucr5ri de intretinere a albinelor in stupi multietajati intf
revizia de prim5var5 cu care ocazie se cur5F ~i se iau m5suri suplimentare d.
p5strare a cildurii in cuib, inversarea corpurilor in vederea intensificarii cre~ten
de puiet, 15rgirea spatiului pentru valorificarea culesurilor prin adaugarea de nc
corpuri sau magazine, organizarea de-plas5rii in stupgrit pastoral, recoltarea mien
qi pregatirea pentru iernare, toate aceste lucr5ri putindu-se executa la familiilc
puternice, Gr5 desfacerea cuiburilor ~i analizarea ramelor in mod separat.
Obiqnuit, familiile puternice ierneaz5 pe dou5 corpuri. in timpul iernlt
albinele se deplaseaz5 incetul cu incetul din corpul de jos in cel de sus, pe m8sut
ce consum5 rezervele de hran5. in acest fel, la ieqirea din iarn5, de regul8, corpul dt
jos este gol. intregul cuib (albine, puiet ~i hran5) sunt concentrate in ace1 moment
in corpul de sus.
Familiile mai slabe, care ocup5 pin5 intr-un corp de albine, sunt iernatc
tot pe dou5 corpuri: dar se iau misuri pentru ca ghemul s5 se formeze toamni
in corpul de sus. Pentru o mai bun5 iernare, intre cele dou5 corpuri se pune 0
foaie de carton asfaltat, cu o poqiune liber5 pentru trecere, catre peretele frontalal
corpului. Dac5 familia ocup5 mai putin de 7-8 intervale, cuibul de iernare poatefi
protejat pe o latur5 sau pe ambele laturi cu cite o diafragma.
In continuare, in timp ce la stupii verticali cu magazine sau la cei orizontal~
strimtorarea cuibului in perioada de prim5var5 este legat5 de lucr5ri laborioase $1
cu consum relativ mare de f o c i de munc5, la stupii multietajati aceast5 lucrart
se simplific5 foarte mult, apicultorul suprimind doar in caz de necesitate corpul
de jos, pe care-l trece in rezerv5 pin5 ce familia ajunge s5 ocupe bine un cotp
de albine ~i puiet. in mod normal ins5 familia se menfine in continuare pe doui
corpuri ~i in perioada de prim5var5.
In cuibul compact, restrins pe zece faguri, sunt create conditii optime
pentru cre~tereapuietului.
A

In momentul reviziei de prim5var5 se face un control sumar prin care se


stabile~teprezenta puietului de toate virstele ~i cantitatea de hrani, dup5 care
cuibul se izoleaz5 termic pe deasupra ~i dac5 e cazul, se mai reduce din deschiderea
urdini~ului.
In cazul familiilor normale acestea nu vor mai fi controlate trei-patru
s5pti5mini, timp in care familia ocup5 bine corpul de sus. Din momentul in care
albinele incep s5 ocupe ~i faguri din corpul de jos iar puietul este intins pe 7-8
inversarea corpurilor. Prin aceast5 lucrare se stimuleazii
in corpul de sus, unde conditiile de microclimat sun1
Intrucit de executarea la timpul optim a inversirii
mare m5sur5 dezvoltarea familiei qi valorificarea culesului
d
142
MANUAL UL APICUL TORULUI
principal de la salciim, precum qi cl5direa fagurilor qi prevenirea frigurilor roitului,
lucrarea trebuie executata la timp, fir5 intirzieri, astfel inciit m5tcile s5 aibi in
permanen@ spatii libere pentru ouat in corpul de sus.
La familiile care la ieqirea din iarn5 au fost lasate pe un singur corp sau
care au iernat pe un singur corp, corpul al doilea se adaug5 pentru inceput sub cuib,
pozitie in care se menfine piin5 la prima inversare. in acest fel se d5 posibilitate
albinelor s5 curefe qi s; preg5teascB pentru ouat fagurii din corpul de jos qi s5
transporte in cuib mierea din fagurii acestui corp, fapt care ajutii odati mai mult la
stimularea ouatului m5tcii. Este o bun5 ocazie de a tria qi fagurii de cuib din corpul
de jos, eliminiindu-se cei negri qi necorespunz;tori, acum eliberafi de rezerve
de hran5. innoirea periodic5 a fagurilor este o practic5 ce favorizeaza starea de
sinitate a stupului.
A

In aceste corpuri se pun, de asemenea, 1-2 rame cu faguri artificiali care, in


prezenp unui cules de intrefinere, incep s5 fie claditi.

Fig.53 - Asigurarea spa[izrluipentvu cre~tereapuietului


a)situatia la intrarea in iarna'; b), c)situa[ia cuibului in primcivara';
d)inversarea corpurilor
Sunt cazuri in care unele familii, puternice la ieqirea din iarn5, nu s-au
ridicat inc5 complet in corpul de sus, ocupind un spatiu insemnat qi in corpul de
jos. Aceste familii sunt lasate s5 se dezvolte in forma in care sunt, matca trecind
singur5 pe fagurii din corpul de sus in care se va forma cuibul in continuare, in
timp ce va i e ~ puietul
i din corpul de jos, crescut in timpul iernii qi a1 primiverii
timpurii. Dup5 aceasta se va proceda la obiqnuita inversare a corpurilor conform
schemei descrise mai sus. Spre sfiirqitul prim5verii qi inceputul verii corpul de sus
este in mod obiqnuit plin cu puiet de toate virstele, iar cel de jos
din care ies in permanen@albinele tinere care sporesc efectivul de
o oarecare aglomerare. Dac5 in acest moment se intiirzie cu
treilea corp, se poate incetini creqterea puterii familiei prin sc5
din lips; de spatiu qi chiar prin aparifia frigurilor roitului. in
k
143 C-
MANUALUL APICULTORULUI
operafia coincide de cele mai multe ori cu inceputul culesului de la salclm
spatiul adiiugat folosind in acelayi timp yi pentru acumularea nectarului. Astfel,?
functie de puterea familiei yi de intensitatea culesului, se impune adiiugarea celu
de-al treilea corplmagazin, iar in unele cazuri chiar a celui de-al patrulea corp
magazin.
in aceastii perioadii albinele cl5desc foarte bine fagurii artificiali; de acee:
in corpul a1 treilea yi in urmgtoarele, pe ling5 fagurii goi se vor intercala yi ramecs
faguri artificiali. Corpul al treilea poate fi pus atit deasupra celui de-al doilea, dup
efectuarea inversgrii, cit yi intrc corpul dc jos yi cel de sus, cel de-al doilea sister
avind un efect deoscbit in combaterea frigurilor roitului yi stimularea cladin
fagurilor artificiali.
Pcntru a impiedica ridicarea miitcii in corpul pentru miere, sub acestast
monteazii o gratie despiirfitoare: in lipsa fagurilor cu puiet, se u~ureaziirecoltare:
mierii din corpul de strcjt7.surii.
lnversarea corpurilor cstc un factor important in intretinerea familiilo:
de albine in stupii multietajati. Fiirii aceasta se deregleazii condifiile normale de
creytere yi dezvoltare a familiilor de albine; in corpul de sus in care se giisevte
aproapc tot puietul Gniir, matca nu mai giiseyte loc pentru ouat, iar in cel de jos
pe miisurii ce puietul ciipiicit eclozioneazii, celulele sunt ocupate in mare rnisu~
cu piisturii. Acest fapt se produce cu atiit mai mult cu cit matca coboar5 cu destul
de multii greutate in corpul de jos, Iiisind la discrefia albinelor fagurii din cart
eclozioneaz& puietul. Prin inversarea corpurilor ~i adiiugarea celui de-a1 treilez
corp aceste stiiri anormale sunt evitate, matca continuindu-qi normal activitatez
de ouat in fagurii nou cliiditi din corpul nou introdus, in timp ce albinele umplu cu
miere celulele eliberate de puiet.
Prin introducerea la mijloc a celui de-a1 treilea corp se formeazii un spatu
go1 pe care albinele nu-I pot suporta ~i pe care cautii sii-I corecteze. intreaga lor
energie este indreptatii catre completarea golului creat yi in primul rind pentru
cliidirea noilor faguri artificiali dafi. in aceste conditii instinctul de roire este
anihilat yi dacg nu apar in continuare alte cauze care sii-l provoace, nu se ma1
manifest2 pin2 la sfiryitul sezonului.
Dupii refacerea unitiifii cuibului matca are din nou posibilitatea s i oui
intens, in aceastii periodii ea abordiind cu multii placere fagurii nou cliiditi, care
se giisesc in cazul acesta in centrul cuibului. De obicei, la culesul de salcim sunt
suficienWe;e"tieicorpuri, atit pentru cre~tereapuietului cit yi pentru acumularea

nectriu$f%~tul culesului, cele doug corpuri de jos vor fi ocupate cu puiet, iar
ceu%rniere. In corpul de jos fagurii se elibereazii de puiet, in tirnp ce in
Y5 144
MANUAL UL A PICUL TORUL UI
corpul din mijloc se g i s e ~ t epuiet de toate viirstele. Ca urmare, pentru ca albinele
s i rrimiini in continuare in stare activi, odat5 cu recoltarea corpului cu miere se
face ~i inversarea corpului de jos cu cel de mijloc, la recoltare avindu-se grijti ca
in familie s i rimiini, in mod obligatoriu, minimum 5-6 kg de miere, rezerv5 de
hranri.
in cazul stupilor multietajati aceste rezerve sunt cu atit rnai necesare cu ciit
in mod obi~nuit,in rama de stup multietajat, puietul ocupi toat5 suprafap fagurelui,
firi obi~nuitelecoroane de miere inalnite la rama standard (435x300 mm). Din
aceas6 cauzi, in situatia recolGrii mierii din corpul al treilea familia poate fi Iisati
complet E r i hrana, lucru deosebit de grav pentru dezvoltarea in continuare a
familiei, rnai ales in cazul in care dupi culesul de la salciim in zona respectivi nu
rnai existi qi alte culesuri.
Dupg culesul de la salciim puterea familiei continu5 sB creasci, astfel incit
poate apirea necesitatea asiguririi celui de-al patrulea corp cu care se procedeazg
la fel ca yi cu al treilea, fiind pus ori direct deasupra corpului al treilea ori deasupra
corpului cu puiet, sub cel de striinsuri. Lucrarea se face la inceputul culesului de
vara (tei, coriandru, zmeur, etc.) astfel inciit s i se asigure clidirea din timp a
fagurilor artificiali necesari acumulirii nectarului.
La culesul de floarea-soarelui se manifest5 deja tendin@ albinelor de
blocare a cuibului ~i de asigurare a rezervelor pentru iarni. Din aceasti cauzi chiar
in familiile cu trei-patru corpuri se poate inalni situatia in care albinele blocheazii
mierea ~i o ciipicesc, chiar in detrimentul puietului, in primele doug corpuri ~inu in
fagurii din corpurile superioare, d e ~ ace~tia
i au spatiu suficient pentru depozitarea
nectarului cules. In aceasti situafie, pentru continuarea dezvoltirii normale a
familiilor se va avea in permanent5 grija asiguririi mitcii cu spafiul necesar pentru
ouat in paralel cu spafiul pentru depozitarea nectarului, acesta din urmi ciit rnai
aproape de puiet, pentru a fi rnai uSor abordat de albine.
Desigur c i schema de intretinere descrisi mai sus nu este potrivitii pentru
toate cazurile ~i in orice condifii de cules: in funcfie de acestea, precum ~i de
experienp acumulati de fiecare apicultor in parte, se aplici acele scheme de
intretinere care corespund cel rnai bine conditiilor respective.
Astfel, in condifiile ingrijirii unor efective mari de familii de albine, in
vederea cre~teriiproductivititii muncii pentru valorificarea in conditii rnai bune a
culesurilor, in locul corpurilor de striinsuri se folosesc magazine cu 8 sau 9 faguri
care avind o greutate mai mica sunt mai uSor manipulate de citre apionlbr. Fagurii
fiind dispuqi la distante mai mari decit cele din cuib, sunt mai gr&u ., ccgptafi" de
\
citre mitci, in cazurile in care se lucreaz5 fari gratii despifiitoa'i-e.- \,
Pentru asigurarea rezervelor de hrani pentru iarni, i n @ i l e i u l de
,-
145 --
7
,MAh1C'ALi i L A PICCiL TOR U L C'I
salcim se vor refine de la fiecare familie cite 1-2 faguri plini cu miere, cipgciti,
care se vor pistra in rezervii. Se aleg dc regul5 fagurii mai inchiyi la culoare,
cu celule regulate, fir8 defecte sail celule de trintori, avindu-se in vedere c i in
a c e ~ t ifaguri se va creSte puietul in primivara usmitoare. Fagurii se pistreaz5 In
corpuri de sti~piin spatii special amenajatc, in condifii de temperaturr? ~i umiditate
corespunzitoare (16-18°C ~i 50-60% urniditate), luindu-se toate misurile de
combatere a g5selnifci ~i a rozitoarelor.
Dupii illtimul culcs se ridicii corpurile cu micre ~i se lasii unul sau doui
corpuri pentru puiet, dup5 puterea familiei. Deasupra acestora se ayeazi corpul
cu rezervcle de lirani pentru iarrii, 'intre fagurii cu miere avindu-se griji sii se
intercalcze ~i faguri cu rezerve de p8sturB. Nu se mai facc nici o alti lucrare de
orgartiyare a cuibului. La sfir~itulpcrioadci de toamnii, dupii restringerea puietului,
familia se lasii doar pe doui corpuri din care cel de jos cu resturi dc miere ~i
piisturi ~i cu faguri goi in care a fost sau sc mai g5sesc unnc de puiet ~i cel de sus
cu rezervele de hrani pcntru iarni.
Spccificul intretinerii farniliilor de albine in stupi multietajafi consti in
aceea c i ~nitcileavind la dispozitic un spatiu pentru ouat practic nelimitat se
uzeaz2 mai repede dec5t in stupii de alte sistemc. Din aceasti cauzii miitcile
trebuie schimbate mult mai des, chiar anual. Lisate mai mult timp in stupi, chiar
in condifii bune de intretinere yi de cules, ele nu pot mentine ridicat ritmul de ouat
~i prin aceasta nu pot asigura efectivelc necesare de albine culegiitoare; astfel,
familia pierde capacitatea de producfie y i intri mai uyor 'in frigurile roitului.
In ceea ce prive~temomcntul schimbiirii miitcilor, nu este recomandabil ca
aceasta s i se faci in perioada de primiivarii cind familia este in dezvoltare y i cind
orice intreruperc in aportul de ouii sc reflect2 negativ asupra cre~tcriiefectivului
de albine pentru valorificarea culesului. Mult rnai indicat estc ca schimbarea
mitcilor s5 se fac2 in ajunul sau in timpul culesului. Lucrarea se face ins5 cu
destuli greutate dat fiind numirul mare de same ce trebuie controlate. Din aceasti
cauz5, in cazul stupului multieta-jat esle mult mai bine de procedat in felul urmitor:
in corpul al treilea se formeazii un roi stolon format din 1-2 faguri cu puiet c2picit
gata de ieyire yi 2 faguri dc acoperire cu rezervele de hrani. Se cauti ca fagurii
cu puiet s i nu aibi lame tinere necipiicite ~i nici inceputuri de botci. in roi se
scuturi atita albini cit s2 acopere bine toti fagurii. Se d5 o botcii ciipicit2 gata
de ie~ire,crescuti in acest scop dints-o familie buni de priisilii. Dupii ce matca se
imperecbeazii ~i inccpe s i ou5 in mod normal, roiul se uncvte cu familia de bazi
dintre corpuri a podi~oruluiseparator, fir2 a ciuta sau izola
obiynuit matca tinis2 o eliminii pe cea bitsin5 din familia de

146
;CIAhlC'AL C'L A PICUL TORUL UI
Intretinerea ~i exploatarca familiilor dc albine in stupi
verticali cu magazine

Din marea varictate de tipuri de stupi vel-ticali cu magazine care au aparut


in practica apicola ca rod al bogatei imaginatii a stuparilor, in prezent, la noi in
tar;. a r51-nasin folosinf5 ~i a capitat o larg5 r5spindire stupul vertical cu 10 rame
de cuib ~i 1-2 magazinc.
Caracterizat prin simplitate in constructie, formi compacti, u ~ o rde
impachetat ~i de transportat, precum ~i cu volum suficient pentru dezvoltarea
familiei, accst stup corespunde atit necesit5tilor fiziologice legate de buna
desfi~urarea viefii familiilor de albinc cit ~i cerintelor activitifii profesionale a
stuparilor.
Buna ingrijirc a familiilor de albinc in perioada de preggtire pentru
iernare asigur5 succesul in apicultur5. Astfel, de mentinesea puterii familiilor
la un nivel ridicat in tot timpul anului depinde dezvoltarca familiilor de albine,
icrnarea f j r i picrderi ~i indeosebi valorificarea cu rezultate bune a culesurilor de
nectar ~i polen.
Sub influcnta disparitici vechilor codri $i a aparitiei de noi plante meli-
fere (salcim, floarea-soarelui), precum ~i a dezvolt5rii impetuoase a agriculturii
moderne, sursele de cules de la noi din tar5 s-au schimbat ~i s-au grupat in alte
pcrioade ale sezonului activ deciit cele in care s-a format albina autohton9. Fat5 de
p5~unileqi pgdurile intinse dc foioase cu amestec de tei ~i alte esente meli-fere din
trecut, in prezent cimpia romineascii ofcr5 un cules foarte timpuriu de la pomii
fructiferi si
> a, ~ o De
,i cel de
la salcim la care albinele
ajung in mare parte
insuficient dezvoltate.
Si tuatii asemin%oarc se
intilnesc ~i in celelaltc
zonc ale firii, unde
agricultura s-a extins
inlocuind prin culturi
dirijate fostele piduri sau
finete naturale.
Ca urmare,

iarn5 pin5 la
-.
salcim este
iMAiliC/ALC'LAPICLIL TORUL C'l
In acest scop se aleg faguri niai inchiqi la culoarc, cu celule regulate, firi
defecte sau celule de trintori, intn~ciitacestea r5miinind in mijlocul cuibului vor
fi folosite qi in continuare in primivari la creqterca puietului. De ascmenea, se va
avea griji ca fagurii introdu~ipcnt~uouat s i aibi minimum 1-1,5 kg de ~nierein
coroani pentsu a nu crea un go1 in mijlocul cuibului.
Introducerea de faguri pentru ouat in mijlocul cuibului in aceasti perioadb
este cu atit mai necesar2 in cazul aparifiei unui cules in naturcZ sau a amplasarii
familiilor la un cules de toa1nn5(de balti, fiineati), datorit5 ciruia cuibul poatefi
blocat cu miere lipsind lnatca de spatiul necesar pentsu ouat. in aceasti situatie
se pot folosi chiar faguri complet goi, fir: coroane dc miere, intrucit acestea vor
fi fonnate de citrc albine. Pentru crcarea spatiului pentru ouat se scot rame pline
cu lniere de pe margini, care se pot folosi pentru completarea rezervelor la alte
i..
familii sau se pot extrage in cazul in care confin doar miere natural2 ~i nu provin
din hriniri de toamn5 cu sirop dc zahir.

Mei7fii7er.ea.farniliilor in .stare nctivii se realizeazi prin lirinirea albinelor


cu substantele energetice ~i plastice necesare, mai precis prin prezenfa in naturi a
nectasului qi polenului. Aportul de nectar ~i polen sau hrinirea intensi determini
dezvoltarea proceselor metabolice din organismul albinelor, inclusiv secretia de
lfiptiqor prin care se influenteazi qi activitatea de ouat a mitcilor. Nu intotdeauna
insi, in zona de amplasare a stupinelor, familiile de albinc beneficiazi de surse de
cules pentru asigurarea hranei. Astfel, se i~npuneori deplasarea stupilor la culesuri
tirzii, ori hriniri suplimentare.

Cule.~zir~ile ta^r.ziisunt niult tnai eficiente deciit hrinirile stimulente datoriti


aportului de polen proaspit. in acelasi tilnp se realizeazi qi o economie de zahiir
qi polen care, de reguli, acoperi cheltuielile de deplasare a familiilor de albine la
aceste culesuri.
Ca surse de culcs la sfirqitul verii qi toamna se pot folosi qi finefele din
luncile riurilor, zonele inundabile, gridinile de zarzavat $i bostfinoasele, care pdni
la efectuarea ariturilor de toamni oferi culesuri de intretinere.
Se va avea griji insi, in zonele viticole, in cazul in care culesul sucului
de struguri este prea abundent, ca fagurii cu miere proveniti de la acest cules si
nu r2mini in cuib pentsu iernare, intruciit fiind foarte bogat in substante minerale
qi zahasuri nedigerabile pentsu albine, aceasti miere poate provoca neplgceri in
Fncircfituri intestinale mari, diaree qi uzuri prematuri. Ramele cu
i v i se pot pistra in rezervi pentru primivari sau se pot extrage in
ulesul este deosebit de abundent.

150
,MA.VCrALC1LAPICII'LTORULUI
/~loc~,i,-ea n ~ i i f c i l oczi~ defecte sou epziizate este o acfiune deosebit de
necesarii ~i care, in perioada de toamnii, se realizeazr'i mult mai uSor ~i mai sigur
deciit vara.
In perioada de toamni 1n5tcile biitrine sau epuizate i ~ reinnoiesc i foarte
greu ritmul de ouat chiar in prezenta culesului natural, lipsind familia de genera$
noi de albine tinere.
Este absolut necesar ca in toate stupinele sii se tin5, in mod obligatoriu,
evidenfa individual5 a dezvoltr'irii familiilor, prin inregistrarea spaliilor de albine
qi a ramelor cu puiet in niomentele principale ale sezonului (ie~ireadin iarni;
recoltarea mierii la diferite culesuri; intrarea in iarnB; a productiilor realizate la
diferite culesuri; starea sanitarii; originea ~i virsta m5tcii). in baza acestor date, pe
ling5 selectia materialului valoros, se poate face trierea ~i eliminarea miitcilor slab
productive, a celor br'itrine, preculn ~i a celor care in urma efortului depus nu mai
pot mentine ritmul normal de ouat.
Miitcile necesare schimbului se procurr'i sau se cresc din vreme in stupini
prin metodele cunoscute. Se va urm5ri ins5 ca materialul biologic nou introdus sil
fie de calitate superioar5, crescut din suSe valoroase. Se va evita folosirea botcilor
de roire sau de salvare aparute in familii cu productii sciizute doar pentru ci
acestea sunt la indeminr'i. Cre~teream5tcilor7 indiferent de tipul de stupi cu care se
lucreaz3 trebuie s3 fie o preocupare principalr'i, de calitatea materialului biologic
depinziind in cea mai mare m5sur5 succesul in apicultur3.
Dup5 cum se ?tie familia de albine nu hibemeazii in timpul iernii. Str8nsi
in ghemul de iernare ea i ~ continua i activitatea producind c5ldura necesari
mentinerii vietii, iar in unele situatii, incepind din luna ianuarie sau chiar din
decembrie, c r e ~ t epuiet in spatiul limitat de dimensiunile ghemului. Pentru aceastA
activitate, albinelor le sunt necesare rezerve suficiente de hranr'i atfit in forma
rezervelor interne - corpul gras bine dezvoltat prin alimentatia abundent5 in timpul
toamnei - cit ~i ca rezerve de miere ~i p5stur5 in cuib.
Consumul de hran5 este mai sc5zut in primele luni ale iernii pin5 la
aparitia puietului, albinele consumind mierea doar pentru mentinerea temperaturii
in interiorul gheniului la circa 24-25°C. Odatr'i cu aparitia puietului consumul se
ridicii, temperatura in ghem fiind menfinut5 in permanen@ la nivelul de 35-36"C,
~i produs5 in continuare pe m5sur5 ce se m8re~te~i cantitatea de puiet crescut.
in aceste conditii familiile normale, putemice, consum5 in primele luni ale iernii
700-800 g de hran5, in continuarea iernr'irii consumul crescind la 1,5-2,Okg lunar,
eaaga perioadii de iernare fiind necesare circa 7-8 kg de miere. Ar
gre~eal3dac5 la intrarea in iarn8 s-ar 15sa in familii doar aceasti
cft, in acest fel familiile ar fi lipsite de hran5 toc~naiin momentul
mare nevoie de aceasta. La ie~ireadin iarn5 sunt necesare in familii
5
,, 152
MANCIALUL APICUL TORC~LUl
Pistrarea fagurilor pGni toa~nnasc face in inc8pel-i sau dulapuri uscate,
la temperaturi de 16- 1 P C , ferite de ~lmezealilovituri etc. Periodic trebuie tratati
impotriva giselnitei prin gazare cu bioxid de sulf.
Corpul stupilor verticali cu magazine cuprinde 10 same, spati11 suficient
pent11 iernarea falniliilor normale, pulernice. De aceea, in mod obi~nuit,pentsu
iernare se folosesc doar corpurile stupilor ~i uneori in cazuri de exceptie se mai
lass pentru iernare ~i unul din magazine.
In cuib sc lasa atiti faguri inciit spatiile dintre ei s5 cuprindi complet
ghen~ulde iernare, far8 spafii suplimentare.
La orsnduirea fagurilor cu miere se fine cont de principiile biologice ale
dezvoltirii pc vertical5 a familiilor de albine care cer in pastea de jos a fagurilor
sparii pentru puiet, iar in pastea de sus spatii pentru rezcrvele de hrani, precum
~i de faptul c5 in timpul ie~niialbinele se pot deplasa dupi hrani doar in spatiul
dintre same ~i nu se pot deplasa pe fagurii laterali; albinele din fiecare interval
putindu-se deplasa ~i avsnd acces doar la mierea dilitre cele doui same intre care
se afli. Pornind de la aceste considercnte, la formarea cuibului se va avca in vedere
ca indeosebi fagurii centrali s i contini suficienti miere intrucit aceasta este zona
cu cantitatea cea mai mare de albine.
Amplasarea rezervelor de hrana poate fi bilaterali, centrali, sau unilaterali,
dintre acestea ultimele doui situafii fiind lnai putin indicate folosindu-se lnai mult
in cazul familiilor slabe qi cu rczerve insuficiente. Indiferent de modul de alnplasare
a fagurilor se va urmiri s5 nu se lase in cuib faguri cu mai putin de 1,5 kg de miere
scotindu-se, in priniul rind, acei faguri care, in toamni, au fost ocupafi cu puiet $i
care cuprind cantititi insuficiente de miere. Acestia se trcc dupi diafragm5 qi dac5
timpul pennite se desc5picesc pentru ca albinele s i transporte mierea in cuib.
Pregitirea familiilor dc albine in vcderea iernirii si asigurarea conditiilor
optilne de iernare are o iriiportanti deosebiti pentru dezvoltarea acestora in
perioada de primivari.
Executarea din timp ~i in mod constiincios a pregitirilor pentru iernare $i
intrarea in iarni a efectivillui doar cu faniilii putenlice, cu albins tiingri, neuzati
~i cu rezerve abundente de lirani sunt principalele conditii pentru o bun2 iernare.
Totusi, mai sunt necesare anumite 111isi1riin decursi~liernirii pentru indepirtarea
eventualelor stari critice care pot aparea la ilnele familii.
0 conditic absolut necesari in timpul ierniirii este asigurarea
microclimatului propice. prin pistrarea unui regim termic ciit mai constant posibil
de ap8 care apar in urma respiratiei y i a consumului de
apa sau zapada carc intri in stup de la exterior.
c i in prima jumitatc a iernii, p i n i la aparitia puietului
mai putin importanti, albincle putind lupta u ~ o cur frigul,

154
MANUALUL APICULTORULUI
albinelor, apirute eventual la urdiniv sau in fata stupilor, giuri ficute de ciocinitori,
urme de animale sau de pisiri intre stupi sau pe stupi.
Controlul auditiv %cut la urdiniq cu un tub de cauciuc, stetoscop, ne poate
indica starea familiei dupi zgomotul pe care-l produc albinele in stare de repaos ~i
ca r%spunsla lovirea stupului cu miina:
- bsziitul continuu qi uniform, sporit uqor la lovirea stupului, dupi care
revine imediat la normal, indici iernarea normali;
- biziitul pliingitor, caracteristic, indici lipsa mitcii;
- zumzetul slab ca un fiiqiiit indici lipsa hranei, albinele fiind pe cale de a
muri de foame.
Resturile cazute pe fundul stupilor pot da, de asemenea, indicii pretioase
privind iernarea albinelor. Observarea acestor resturi este mult uqurati prin
amplasarea unei coli de hirtic sau de carton sub cuib care datoriti urdiniqului pe
toati Iilimea stupului se poate manipula lesne.
Resturile sirace, in general din ceari de la cipicele qi cu putine albine
moarte, dovedesc o iernare normali. Cantititi mari dc albine moarte, umezeala yi
mucegaiul indici o iernare defectuoasi, lipsa de ventilatie. Resturi de albine ~i de
faguri, fire de paie qi frunze uscate, p%qidin aceste resturi ingrimidite la urdini~
indici prezenta qoarecilor.
La controlul de iarni se va evita deschiderea fir2 rost a stupilor pentru a
nu deranja familiile de albine. In cazurile extreme ins2 sc va putea deschide stupul
~i controla starea familiilor fir2 a se interveni in cuib, luiindu-se toate misurile
necesare ca interventia s i neliniqtcasci ciit mai putin posibil familia dc albine.
In cazul in care la controlul familiilor de albine in timpul iernii se constati
unele nereguli se trece imediat la indepirtarea acestora.
Ca stari anormale grave care sc cer itnediat indreptate sunt: lipsa hranei,
lipsa mitcii, aparitia diareci intr-un grad marc $i pitrunderea ~oarecilorin stup.

cun ti~rte
dc. l ~ r - ~ ~
Cornpletar-ea~x>zer-velor i i de Serbet sau plici de zahir candi
se face direct pe locul din stupini, prin descl~idereastupului $i avezarea plgcii sau
a turtei de qerbet deasupra ghemului, cu grij2. ca s2 nu se striveasci albina. Chiar
qi introducerea unei rame cu miere la tnarginea ghemului se poate face pe loc,
aviindu-se mare griji ca la desfacerea ramelor din cuib albinele din ghem s i nu
cadZ pe fundul stupului.

n~irtciiin cazul familiilor orfane se poate face, de asemenea, pe


i, matca putiind fi dat2 chiar $i direct, 61-2 a mai fi introdusi in cuqci. In
a dou5 familii e mai bine ca lucrarea s i se execute la cilduri, pentru ca
iWANUALUL APICUL TORUL U l

Odati cii aparitia primclorflori de primivari, activitatea de culcs a albinelor


incepc. N u ne putem baza ins5 pe culesul din naturi, acesta fiind inc5 dcsti~lde slab,
albincle intrefinindu-se in principal din rezervele din stup. Pcntru accasta se va
avca griji ca albinele s5 fic asigurate in pcrmanenti cu hran8 atst encrgetica (miere,
sirop) cit ~i plastic5 (pisturi, polen, inlocuitori de polen); LIII 1-01dcosebit avindu-l
in stimularea ouatului mitcilor, efecti~areahrinirilor dc stimulare dupg procedeul
folosit ~i in toamn8. Un rol deosebit il are in aceasti perioadi asigurarea albinelor
cu api, aceasta fiindu-le necesari in procesul de cre~terea puietului. Trebuie si
se evite practica g r e ~ i t ai unor apicultori care lasi albinele s i - ~ procure
i apa din
surse ocazionale (~anfuri,bilfi etc.). in acest fel albinele vor folosi dc ccle mai
multe ori o a p i murdarii, infcctati cu diferiti microbi, bacterii sau microorganisme
d&unitoarecare pot intoxica albinele ~i puietul, producind pierderi in efectivul de
albine sau sl8bindu-le rczistcnfa fat5 de boli.
0 atentie deosebiti trebuie acordati $i calitatii mitcilor lisindu-se in
familii doar acelea care inci din primivari timpuriu iricep s8 depuni intens ~i
colnpact puiet nonnal. Puietul in cantitate mica, neuniforrn, cu c2picire bombati
indicii matca uzat8, batrin8, trAntori[i, care trebuie imediat eliminati. Mitcile se
vor schimba cu altele de la rezervi sau prin unificarea fatniliei cu alta mai slabs
ca putere dar cu matci de buni calitate. in continuare, dup8 trecerea momentului
critic a1 schimbirii albinei ~i al aparifiei albinei tinere in cantitate tot mai mare, se
trece treptat la Iirgirea cuibului mai intii prin introducerea a ciite unui fagure bun
de ouat (faguri mai inchi~ila culoare cu celule de albine, fir5 celule de triintori sau
deformate) intre ultimul fagure de puiet yi cel de acoperire. Din momentul in care
3-4 faguri acoperifi cu puiet aproape pe toati Fnilfimea, iar albina
5-6 intervale se pot introduce direct in centrul cuibului faguri pentru
cuibului). Adiugarea acestor faguri se va face la un interval de 6-7
ca r e u ~ e ~st ieocupe cu puiet atit fagurele nou introdus c8t qi
158
MANUALUL APICULTORULUI
In aceast5 situafie,la multc familii se creeazii condifii propice pentru intrarea
in frigurile roirii, fapt cu totul nedorit, avindu-se in vedere c5 familiile respective
practic nu mai pot valorifica culesurile de var5. De aceea, in aceast5 perioadli
trebuie acordatii toat5 atentia dezvolt5rii familiilor prin stimularea cre~tcriiintense
a puietului ~i prevenirea roirii.
Stimularea cre~teriipuietului se face prin asigurarea spatiului necesar
pentru ouat. Se introduc faguri buni pentru ouat, se scot fagurii cu miere $i cu
p5stur5 ~i se tree la rezervi. in cazul lipsei de culcs se fac hr5niri stimulente cu
sirop de zahiir ~i cu turte de polen, astfel incit mitcile s 5 - ~mcntin5
i ritmul de ouat
la un nivel cit mai ridicat.

Penfru prevenir*ea,friguri/orroirii se las5 familiilor un spatiu cit rnai mare


prin reamplasarea magazinelor pe stup dup5 extractia mierii. Se las5 urdiniyul
deschis pc toat5 lungimea, iar in caz de canicul5 se creeazii posibilit5fi de ventilatie
suplimentari prin ridicarea magazinelor fat5 de cuib prin introducerea unei pene
intre corp ~i magazin ~i se asiguri umbrirea stupilor.
In vederea valorific5rii culesului de la tei, cuibul familiei se organized
la fel ca ~i in cazul culesului de la salcim ~i se asigur5 spatiul necesar pentru
depozitarea mierii. Nu se iau miisuri de limitare a ouatului, intrucit din aceasti
perioad5 mitcile incep, in mod normal, s5 scad5 intensitatea ouatului, limitarea
acestuia putind duce la sl5birea familiilor in perioada urmiitoare.
Acelea~im5suri se iau ~i in vederea culesului de la floarea-soarelui cu
diferenfa cii in timpul acestui cules se va asigura in permanen@ m5tcilor spa$
pentru ouat, albinele pe timpul culesului de floarea-soarelui avdnd o putemicii
tendint5 de blocare a cuibului.

Combaterea roirii la familiile la care aceasta a aparut se va face prin


diverse metode ciiutindu-se, in primul rind, folosirea celor mai simple ~i mai u$or
de aplicat.
n

In primul rind se va c5uta oprirea frigurilor roirii prin suprimarea botcilor


qi prin ridicarea periodic5 de rame cu puiet ~i albine pentru formarea de nuclee sau
roi stoloni. Uneori se pot opri frigurile roirii prin inversarea locului de amplasare
a1 familiilor intrate in frigurile roirii cu o alt5 familie mai slab5. Prin schimbarea
locului familia roitoare pierde pentru o perioads albina zbur5toare $i se poate
indreptzi.~.lhlt mai sigur5 Fn combaterea roirii este ins5 aplicarea metodelor de

&
%
roire art cia15 dintre care cea mai simp15 este ridicarca tuturor ramelor cu puiet
qi albi a , acoperire ~i amplasarea lor intr-un stup pe alt loc in stupin%,in familie
15 n a - 3 k t c a pe o ram5 cu puiet neciipiicit ~i cu albina zburiitoare care n
f? 160
,.lntretinerea yi exploatarea familiilor de albine in stupi orizontali
MANUALUL APICULTORULlil

In decursul timpului, practica apicol5 a dovedit, cu prisosint5, cB


productivitatea familiilor de albine estc strins dependents de volumul stupilor in
care acestea sunt adipostite.
Este vorba pe de o parte dc volumul necesar pentru cre~tereapuietului.
iar pc de alt5 parte de spafiul pe care familia trebuie s5-l aib5 la dispozifie pentru
prelucrarea ~i depozitarea nectarului ~i polenului. Un spafiu insuficient cauzeazi
o seam5 de neajunsuri mai ales in perioada dezvoltarii maxime a familici cind un
num5r important de albine se constituie ca un surplus de populafie pcste necesarul
cerut de activitatea normal2 a familiei. Limitarea capacit2fii stupului inseamni,
de fapt, o limitare la un anumit nivel a posibilit5filor de ventilafie, a spafiului de
prelucrare a nectarului qi de depozitare a mierii ~i polenului, de cre~terea puietului.
de cl5dire a fagurilor ~i chiar de adspostire a albinelor ceea ce, alituri de al!~
factori, favorizeaz5 aparitia frigurilor roirii.
Stupul orizontal, al cirui principiu constructiv se bazeaz5 pe o dezvoltare
in plan orizontal a familiei de albine a fost standardizat tji a cunoscut, in trecutul
nu prea indep5rtat, o larg5 rilspindire.
intruciit stupii orizontali se afli inci in numar mare in dotarea a numeroase
stupine, consider5m util5 prezentarea aspectelor legate de tehnologia intrefinerii~i
exploatirii acestui tip de stup.
Toate lucr2rile care se efectueaz5 in stupin2 au drept scop principal creqterea
puterii familiilor de albine, prin putere intelegiind n u numai aspectul cantitati
- numar de indivizi - ci ~i aspectul calitativ rezultat din proporfia albinelor tinere

la un moment dat. Se subinfelege c5 sriniitatea perfect5 a familiei de albine esteo


conditie esenfiala a unei exploatari eficiente ~i rentabile.
Indiferent de destinafia stupinei, sub raportul specializ5rii pe un anum
produs, dezideratul care trebuie urmirit neabgtut estc acela de a realiza din fiecare
familie din fiecare stupin5, o unitate puternic5 de productie capabilii sB valorifice
la parametri maximi nu numai un cules principal ci ~i unul secundar sau de
intretinere. Printr-o unitate puternics de producfie se intelege un sistem care poate
funcfiona multumitor chiar in cazul unor condifii nu dintre cele mai prielnice, de
pildi in ani mai pufin favorabili pentru apicultur2 sub aspectul resurselor melifere
sau din punct de vedere meteorologic. Cu ocazia fiecirui control, in sezonul acth
da de iernare, starile anormale intilnite vor trebui indreptate cit ma1
principiului c2 mai u ~ o a r 5este prevenirea decit tratarea unel
atii nedorite, trebuie respectate masurile care asiguri prevenirea
unoa~tereabiologiei ~i fiziologiei familiei de albine pe intrep
MANUAL UL A PICUL TORUL UI
~i reci prin folosirea obstacolelor naturale sau prin amenajarea de paravane sau
perdele ,.de protectie.
In perioada de iam5 se urm5re~tecu multii atentie buna iernare a familiilor
de albine, astfel:
- se efectueazi un control a1 stupinelor cel putin o datri la doui siptimlni;
- pentru cunoaSterea modului de iernare a fiecirei familii se folose~te
metoda auditivi;
- in zonele cu frecvenp mare a vinturilor reci, stupii se pot inveli la exterior
cu materiale izolatoare;
- in zilele calde ~i insorite se stimuleaz5 zborurile de curitire prin
deschiderea completri a urdini~urilor,ridicarea capacelor ~i saltelutelor ~i expunerea
podi~oarelorla acfiunea razelor solare;
- se iau m5suri de protectie pentru preintimpinarea neajunsurilor ce pot fi
provocate de ~oareci,pisiri (ciocanitoare, piiigoi, etc.) ~i alte animale;
- in cazul absentei, insuficientei sau inaccesibilititii hranei se administread
~erbetdin zah5r sau zah5r candi;
- la sfiir~itullunii ianuarie, inceputul lunii februarie pot incepe hrrinirile cu
furaje energo-plastice pentru stimularea cre~teriiextratimpurii a puietului.
La inceputul perioadei de primlvarl se recomandi sii se execute
urmritoarele lucrriri:
- inlesnirea zborului general de curritire (a unuia sau mai multor zboruri) prin
inlsturarea gratiilor de urdini~~i pe vreme cBlduroas5 indepirtarea reductorului de
urdini~sau fixarea pe pozitia ,,faz5 mare" ~i curitirea fundului stupului de resturi
de albine moarte;
- dac5 revizia sumarii de primivar5 poate fi considerat5 o lucrare facultativi,
revizia de fond sau controlul general de primavari este o lucrare esentiali care are
drept scop verificarea am5nuntit5 a situatiei familiilor, cu acest prilej creindu-se conditii
optime de dezvoltare care asigurii valorificarea la maximum posibil a culesurilor
timpurii;
- reorganizarea ~i striimtorarea cuiburilor, concomitent cu echilibrarea
puterii familiilor de albine avindu-se in vedere c5 o familie puternic5 ocup2, la
inceputul primiverii, cel pufin 7-8 intervale (spatii dintre ramele cu faguri complet
ocupate de albine). Sub aceste limite se situeaz5 familiile mijlocii (5-6 intervale) ~i
cele slabe (3-4 intervale);
&.$fectueazii un riguros control sanitar-veterinar al intregului efectiv. Se

8
iau pr6b eniru diagnosticul de laborator a1 nosemozei (circa 40-50 de albine) sau
ale u r li ale puietului (sectiuni de fagure avind dimensiunile de 10 x10 cm
c d $ % t % & d v ) . Fagurii mucegiiri se elimina urmgrindu-se atent aparitia tuturor
J
IX
J
164
.9rlA.1'Cr,4L [IL APICC'L TORULUI
puiet care se folose~tela intirirea familiilor slabe sau la inrnultirea efectivului.
0 atentie deosebiti se acordi familiilor de albine ~i in sezonul de varii clnd
se urmire~teobfinerea unor productii superioare de produse apicole $i menfinerea
familiilor de albine in stare activi.
Avind in vedere aceste obiective in stupini se executi in principal
unnitoarele lucriri:
- recoltarea mierii prin ridicarea yi transportarea la locul de extractie a
ramelor sau a magazinelor in vederea extractiei acestora care se executi pin
centrifugare;
- ramele se consider2 bune de recoltat atunci cind mierea este cip2cit;i
pe cel putin treimea s~~perioari a fagurilor. Se va lucra astfel ca s i se evite cu
desivir~irefurti~agul;
- extractia mierii se face in cabana apicoli la o distant2 cit mai mare de
vatra stupinei. Se folosesc centrifuge manuale sau electrice aflate in dotare;
- in functie de culesurile urmitoarc (de productie sau de intretinere) se
asiguri rezerva de hran.5 pentru iarn.5;
- se efectueazi transportul mierii recoltate in gospodirie sau dup5 caz se
valorifici la centrele de colectare;
- se face dezinsectia ~i depozitarea corespunz2toare a fagurilor din care s-a
extras mierea;
- in cazul lipsei culesul~iide intretinere, imediat dupi recoltarea mierii se
procedeazi la hriniri stimulente cu fura-je energo-plastice (protcice);
- fagurii destinati reforni5rii se ridic5 ~i dup2 extractia mierii se topesc odati cu
c5pacelele rezultate de la recoltarea mierii;
-in vederea deplasirii stupinei la UII alt cules, sc scot din stupi fagurii plini
cu miere, cei slabi fixati in same sau depreciafi ~i se inlocuiesc cu faguri goi,
rczistenti;
- numirul de same cu faguri din stup ~i magazine va fi obligatoriu cel
previzut pentru capacitatea maximi. Rgminind spafii neocupate, in timpul
i culisarc a ramelor ~i albinele pot fi strivite.
transportului sc pot produce m i ~ c i rprin
Daci nu existi numirul de rame prevgzut de capacitatea maxima a stupului se va
proceda la inlobilizarea ramei mirgina~eprin fixarea in cuie a leaplui superior;
- scindurelelc podiqorului se aduni dou5 cite doui la mijlocul stupului ~i
se fixeaza cu bara speciali; stupii se transport6 cu orificiile de ventilafie din capace

lasarea stupilor pin8 la mijlocul de transport, incircarea, descircarea


noua vatri se face cu bratele, targa apicoli, sau folosind

166
MANUALUL APICULTORULUI
cirucioarele de transport;
- pe tilnpul transportului, stupii se lea@ (imobilizindu-se cu ajutorul unor
fringhii rezistente) pentru a evita deplasarea ~i lovirea lor;
- se string ~i se impacheteaza utillajele qi materialele necesare executarii
lucririlor de ingrijire a familiilor la locul In care se deplaseaz5 stupina;
- se folosesc cu precadere fagurii armati care sunt mai rezistenfi la
transporturi pe distante lungi ~i dtumuri accidentate.
La familiile de albine foarte puternice, in cazul culesurilor de mare
intensitate, pentru a mari spatiul necesar prelucrarii nectarului ~i depozitarii mierii
se vor folosi magazine special confectionate pentru dimensiunile stupului orizontal,
echipate cu 18-20 de faguri de magazin.
CPnd culesurile de varii s-au terminat, se opresc in stup reze~velede
hrana necesare pentru iarna - socotindu-se 10 kg rezerve pentru 1 kg albine care
ierneaza - ~i se extrage mierea care prisose~te,iar cuiburile familiilor se reduc la
numarul de faguri ocupati compact cu albine.
In ultitna parte a sezonului activ, fagurii neacoperiti de albine se scot
din stupi, iar cuibul familiilor se impacheteaza cu materiale izolatoare. Pentru
evacuarea vaporilor de api din stup, pe timpul iernii scindurelele de podi~ordin
marginea cuibului se lass departate la 2-3 mm. Familiile astfel preg5tite ierneazi
afar5 in aer liber.
Leclia I. inmulfirea iamiliiltr de albine
in decursul evolutiei lor, de la insecte solitare la insecte sociale, albinele
~ i - a ucreat sistemc proprii de ~nentinerea coeziunii faniiliei ca supraorganism
colectiv ~i de reproducere a acestuia cu scopul perpetugrii speciei.

Roirea natural5

Sistemul de inmultirc a familiilor dc albine stabilit in cursul lungii lor


evolufii este roirea. Denumirea de roire vine de la una din fazele procesului de
inmultire care se desfi~oar2sub forma unei multitudini de albine in zbor, cu una
sau mai multc ~ n i t c i~i trintori care formeazi, in aer o formatie globular5, roiul
in drumul de la stup la locul de popas provizoriu sail definitiv. Aceast5 fazi este
poate cea mai scurti din cele care intri in procesul de inmulfire, estc ins5 cea mai
spectaculoasi. Oricine a V ~ Z L oI dati
~ un roi in zbor nu poate uita spectacolul care
se desf5~oarisub ochii lui.
Procesul de inmulfire a familiilor de albine cste aSa de bine pus la punct in
vederea asiguririi scopului final, incit poate fi luat ca exeniplu de apicultor atunci
cind face roi artificiali:
- prin roirea naturali sc asiguri familii noi sin5toase. in faniiliilc bolnave
nu se pot asigura in nici un caz conditiile necesare roirii $i ca atare acestca sunt
excluse automat de inmullire:
- roiul i c ~ i tare in coniponenta sa albine dc toate virstele ceea ce ii d i
posibilitatea ca imediat dupi instalare s i linceap5 o activitate foarte variati:
culegerea polenului ~i nectanrlui, clidirca fagurilor in noua locuinfi, cre~terea
puietului cu o energie remarcabil5. Are it] dotarea sa ~i o matci imperecheati sau
una sau chiar mai multe neimperecheate;
- in faniilia care a roit sunt create condifiile ca aceasta s i se refaci in cel
mai scurt timp pe baza botcilor, puietului ~i rezenlelor de liran5.
Roirea natural2 fiind deci singura cale de inmulfire a familiilor de albine
este norn~alca aceasta s i se manifeste instinctiv la toate fa~niliilede albine, mai
mult sau mai putin accentuat. Lipsa instinctului de roire naturali ar duce familiile
de albine la pieire ~i specia la disparitie. Acest instinct al familiilor de albine
vine de cele mai multe ori in conflict cu interesul apicultorului, in primul rind
ic, care cere ca familia s5 fie capabili in orice moment s i reali-zeze
ari de miere, ceari, polen, activitate de polenizare etc.
aceasti contraricere cu intereselr apicultorului, dati fiind
o are cunoa~tereafenomenului de roire naturalii, recomandiim
z-
168
, ;';"
2
w 691
.. .
1111urq a 1 $ & q W ~ e ~ a s 3 .101!3loq lelelol ln~yurn, -3!ul!z aundap 1-a-1~3 ad ,no
ap Inlpurn npal 141a.uur.ln e3 !S y~!uy.~~l u!jnd !eu1 alsa e31eur lual!urosuo~. y o
~ ~ e n.u 1 l uuo 3 als.lp al!Jaj!p ap aAlel !noq ul1sg8uralnd !S alSa~:,~ol!3loqInJewnu
%
~ ~ I ~ ~ ~ J E 111 O ~ SO^~ UU! Ue.1118
I I n3 aleu-ln1sy-I adn3 alS!u e3 '!aoq ap !~nlnda3u
alxi11.1d. ~ d la!nd e hs .1ol!~n4e.jale aJeo!Jaju! !S alwalcl ~ ~ ! L I I ~ Jad E U'lep
I lualuolu
iin "1 .~nindn n 11.1n2ej .. ad a3y1.1a~ IS ejelsuo3 a ~ e o da1 1n-lolln3!dea m ad ~ J ! Oap J
a11.111~23.1d I !
~ ~ D L *31~13pi11iqe ..
I I Z. I A O .n3
~ ~ 1e301q 1nq1n3!S aJau!l alel!~ofeu~ ul IS allnu
~
;71.11101 ;)iliqle :.I. I ~ ! P L3I1O~~3 ~3] I~U I I . I I L I 1i1ns a!l!ult!j u? am3 u! lnluaurour u1
.!.~olelnCr! luns 1.1ol3ej.1i1e1133 . !jol !S lueu!lu~alapalsa a.11o-1ap 1nl3u!lsu! y3 !Snlol
3.111~1~ 5 .; J . I C O ~Jojaulqle ~ . I ~ ~ ~e aiuiilnu~eaJeu1 el ~ol!3loq e a.1!ppl3 ap Inl~u!lsu!
nq!yu! t? n.11i13d~lua13ynsu! y la 3.1~3 y3leu.1ap eiuelsqns u!~dal!ol ap 1nlnsa3o~d r!
~ ~ C L I O L L I .ariem
I.O L ~. ldxa o IS ~elng3 e-s '!!33pur jnlsno ruluad a.1esa3au~ol!!iedsea~e3olq
i11.1d IS lenluame alsa Inuaurouad .rrz!~olrd .. n3 !nlnq!n:, ealelauro18e 'a3npo.1d o
a.ms ad elualnui!ls eaun!jne u!.ld b p z e a z ! ~ o rlalod ~ q ap leurlou !S lelsau ap n!3olcru
nes qels salt13 u n . J O ~ I J I I ~ea.11ppl3 ~+ nes !nlnla!nd eal!uyq el plalduro:, aJez!l!ln
o FJEJ au!qle ap adew !eLu nalaul .i&urnu un 'a!l!urej ur 'laj~seyzea.13 a s
-3!w A!lelal -101!nln-'yurnu yl!.~olepa m 1
allnu.' leu1 ajSaugl~1p3!op ~u!qlr!yn8u!s o pu?3 pe~pur!.~d ur l ~ p a p!3!op au!qlr!
allnlu !eu1 u!i\a.r arun! eunl u! ai\.rel !aun eaJ!uplq n~luad1?3u! eSe 'apz ap op ap
..
alsa ales 11ie~aua81Se1a~ase . . eieln . IS. aliz . ap I i. ap au!qle ap !!ie.1aua8 !sun !!lalSa~a
e l a ~ n phlu! pls!xa a . 1 ~~3 a ! i ~ o d o ~. d IS .s r alSa~olep
p as a!ienl!s plsea3v ..1. 1 3 l pe lsno
ap ealel!3ede3 ap yej!ur!l pu! y '!a!liurej 1nq!n3 ul pzea~nurn3eas ale3 alauy au!qle
ap !.~eur !sur nalaur al!iyl!lue:, n3 yleuo!oodo~d alsa nu 'ysur 'la!nd ap ea~alSal3
.3saiylzunqu1~as s a p 3 ap allrirpuo3 .. . IS al!n3olul luns anu-la! ap alau!qle a3 ~-rnsgurad
la!nd ap alyods !iyl!lue3 [eur~oupour ur 3sa.13 a u ~ q l eap al!!I!urej e-re~?ur!~d
:Iajqse a8.1n3ap aqol ap Insa3oJd
-1sn8ne rrun~
.. \ns.~n:,ur I..I Z J !ew~ nes '!ew !!UIII 1nlnda3ur el .re!y~!!lndw!l !cur qnlu
! o ~!6 quns ~3 alee) n3 a!un! gun1 ur aaseou !!lei al!!i!puo3 ur a3npold as aJ!oJ ap
lnsa30.1d . ~ s e o m 8~Juapua3sap
r~ o lajqse pu?~n8!s'?'yue~qap ale8oq !!z!~o~dn3 !S
.. .
a31u-ralnd'aseoqpups alrrlrurq q 3 a p y3se10.1ys lod nu ' ~ e u r ~ opour
u u~ '!3aa
'q10.1 ne a ~ e alrrliurej
3 .. . 3eja-1as 'e!rqsa3e ea.1e3ald ydnp 'urn3 14 !nln!ol
!!lyuuoj al!!i!pu03 ',,leuro~ne" ~ualedepour ul 'yzea.13 as urn3 BpeA 't;?s!.10lyda3u!
!!~o~ln3!de!S e3 y a l a e3 ~esa3auaqsg -n!lole8!lqo .1e!y3 alsa n.13nl $ s a x !1e103S
J~~
!~ol1n3!deap . I O I ! . I ~ ~ alau~dnls q u a d -3!8010!q sa3old leunu!ur lsa3e y-leoSgsap
as urn3 ppeA ys p j e ! ~ur ~ 1 e op u!ind la:, e3 !~ol?da3u~ .101!~olln3!de le13ads pour ui
ZR 7RBOL7R3IdV 7R7VRN VW
MANUAL UL APICUL TORUL UI
40-45, iar la altele peste 100. Acest nutnir mare de botci pe care le creSte in cadrul
pregitirilor de roire rasa de albine Carpatine este unul din indicatorii biologici
principali prin care albina noastri se deosebe~tede altele, in special de Carnica.
in ziua in care primele botci sunt cipicite, sunt intrunite conditiile de
plecare a primului roi qi numai condifiile meteorologice nefavorabile sau interventia
apicultorului poate amina ie~irearoiului. Dupii ora 11, de reguli ins2 intre orele
12 ~i 14, se produce, la stupul respectiv, o mare agitatie datoriti grabei cu care
albinele roiului piirisesc stupul ~i intririi unor albine culegitoare care cautii si
pitrund5 in stup. Se pare cii roiul este gata format chiar in interiorul familiei mami
~i c i albinele lui nu a~teaptidecit se~nnalulde plecare. in alcituirea roiului intri
albine de toate virstele qi matca familiei 1llanl~.in ciiteva minute roiul a iesit din
stup ~i albinele lui efectueazi un zbor caracteristic in apropierea stupinei, dupi
care treptat se depit-teazi mai mult sau mai putin, p h i la locul de aSezare.
De reguli, roiul ieqit in aceste condifii se instaleazi pe un copac sau pe
un alt suport din apropierea stupinei. Acest roi i e ~ i cu t lnatca familiei mami se
nume~teroi primar.
Roiul aSezat pe craci nu este o simpli ingrimidire de albine ci o grupare
organizatii, in primul rsnd, impotriva intemperiilor. Albinele dela exterior alcituiesc
un fel de coaji in timp ce la interior spatiul este mai degajat qi acolo se giseqte ~i
matca. lmediat dupi avezare roiul trimite albine cercetaqe pentru a gisi adiipostul
definitiv. La intoarcerea acestora sau in ur~nitoareledoui zile roiul se desface qi
i ~ iai zborul citre adipostul gisit: o scorburi a unui copac, o cripituri intr-un zid,
sail intr-o stiincri. Rareori roiul, din lipsa i ~ n u alt
i adipost, i ~construie~te
i cuibul pe
locul undc s-a instalat la inccpur pl-o\.izoriu.
Apicultori~ln u t~.ebi~ie sLi Iilse roil11sLi plccc mai departc ci imediat dupi
aycyarea I i ~ isli ia 1ii3su1-idc I-ccoltarc. care sc i'acc cu ajutorul roinitci. Roiniy
poutc ti in ti,rm3 dc clopor. iniplcritli din paie. pap~~rLi sail nuiclc, sau o I,idi!ii mai
~lgonrlis:lu chiar o I3di!3 rip pcntril rranspcwtat roi. In ti~ncticdc pozitia ro-iului se
:ldaprcai.li yi instri~nicnrarl~l dc l~lc1.11.1);1cA roii~leste pc o eraeii subtire accasta se
taic cu lijal-Ikca dc ponii > i roi~11 si~spcnd;ltdc craca tiiati sc sei~ti~r,i direct ill sti~pul
prcg3tit pcntl-LIel; dac3 1111sc poarc t3ia craca, accasta sc' sci~ti~rii CLI grijii pcntru ca
roiul s3 cad2 in roinil2; dacll cste a$czat la inriltimc, roinita Icgar3 dc capiitul unei
pl-3-ji1iisc duce pin5 sub roi, care este scuturat dc u n
:rjutor al apicultorului. cu o altri pri-jini. Roinita CLI roiul prins sc agcazri pc pamint
i n apropiere de locul undc a l i ~ roiul t pcn~ruca sG sc string3 i n ca toate albinele
a 11c strtidui s i trccc~nin ~ o i n i t dtoatc albinclc pcntru c i numai
siguri c3 am luat $i matca accstuia.

170
MANUAL UL APICUL TORULUI
Introducerea roiului in stup

Dupi regruparea albinelor in roinip, pe sears, se trece roiul in stupul


pregitit intre timp, lucrare care se poate face pe doui cii:
- se pun in stupul pregitit 4-5 faguri, se scuturi peste ei roiul qi apoi cu
ajutorul fumullui se aranjeazi u ~ opodi~orul
r qi capacul, urdini~ulfiind larg deschis.
Dupi o or8 sau seara se completeazi qi restul de faguri, in aSa fel incit albinele
s i fie bine repartizate pe faguri. Daci nu este cules se adaugi un hrinitor cu sirop
de zahir. Cu aceasta, sporirea numirului de familii in stupini este terminati 6 r i
prea multi trudi pentru apicultor, dar cu multe inviqminte pentru cel incepitor in
special;
- introducerea roiului in stup se poate face $i prin alti inetodi, mai
spectaculoas5 $i mai instructivi pentru apicultorul incepitor sau pentru tinerii
~colaridornici s i cunoasci ceva din tainele naturii. In fafa stupului destinat primirii
roiului, in care s-au a ~ e z afagurii
t necesari, se intinte o pinzi in aSa fel incit s5 lase
liber tot urdini~ulcare estc larg deschis. La o distal19 de 30-40 cm de urdiniv se
ristoarni tot continutul roinitei. Dupi un moment de dezorientare in care albinele
se impriqtie in toate direcfiile, grimada de albine se organizeazi $i primele albine
atrase de mirosul fagurilor artificiali pitrund in stup lansind din glanda Nasonov
mesaje citre celelalte albine. Curind, in rinduri largi, toate albincle roiului se
indreapti citre urdini~ulstupului. La o privire mai atenti se poate descoperi printre
albine ~i matca roiului. in cazul roilor secundari sau tertiari se pot descoperi chiar
mai n~ultemitci din care apicultorul poate recupera i~nele,dupi ce s-a asigurat c i
cel putin una a pitruns in stup.
Cercetiri recente au aritat c i mesajclc transmise de albinele care intri
primele in stup sunt n u numai de naturi chimici (miros), ci ~i fizici (sonor).
Inregistrind pe o bands de magnetofon sunetul enlis de albinele carc semnali-
zeazi chemarea roiului citre stup la introducerea unui roi, s-a captat ~nesa.julsonor
cu ajutorul ciruia s-au putut instala mai rapid alti roi. Metoda poate fi aplicati
$i la prinderea roilor in zbor, prin montarea la roiniti a unui mic casetofon carc
reproduce inregistrarea respectivi.
In familia de albine care a roit, treptat totill intri in normal, crevtcrea de
puiet continu2 ca ~i cea a larvelor din botci pins la cipicirea accstora. Dupi 7 zile
de la plecarea primului roi, eclozioneazi primele mitci din botci $i se poatc auzi
cintecul mitcilor din botci, care, devi maturate, n u pot ic$i din lica ul lor datoriti

i
albinelor care pe misuri ce mitcile rod cipicelul, il refac Iisind nu i un orificiu
pentru hrinirea mitcilor. Datoriti acestei perioade de refinere forp in botci a
tinerilor mitci, ele sunt capabile sB zboare imediat dupi ieSir&
171 '- $e
MANUALUL APICULTORULUI
Prima matc5 tin5r5 eclozionata are deocamdat5 o singur5 preocupare yi
anume distrugerea tuturor rivalelor prezente sau potentiale. IntrB in lupti cu m5tcile
tinere eclozionate, roade cu mandibulele perefii laterali ai botcilor $i infeapi cu
acul siu rivalele far5 ap5rare. Aceast5 actiune este ins5 posibil5 numai in prezenp
unei atitudini inggduitoare din partea albinelor. Dac2 albinele doresc s5 p5streze
m5tcile tinere pentru un alt roi, omoriirea acestora este impiedicatg. Roiul a1 doilea
sau secundar iese la acelea~iore ca cel primar; este mai slab deciit acesta ~i are cu
el o matc5 tiin5r5 neimperecheat5 cu care zboar5 mai departe de stup deciit primul
roi $i se a~eaz5,de obicei, mai sus. Deseori, in inv5lmi~ealaplecgrii, albinele
scap5 de sub supraveghere m5tcile tinere din botci $i multe din acestea reu$esc
s5 plece cu roiul. In timp ce roiul primar are o singur5 matc5 imperecheat8, roiul
secundar poate s5 aib5 7-8 sau chiar mai multe m5tci neimperecheate.
La prinderea roiului secundar trebuie s5 ne gr5bim cici acesta st8 mai putin
pe primul loc. La prinderea lui se caut5 s5 se regrupeze toate grupele de albine cici
existiind mai multe m5tci albinele se pot imp5qi ~i prin aceasta puterea roiului
scade.
La instalarea in stup trebuie s5-i dim acestuia un fagure cu pufin puiet
pentru a ,,re!ineW albinele. In noaptea urmiitoare instal5rii roiului se produc, de
reguli, lupte intre m5tci ~i roiul r5niine cu o singuri matc5 sau uneori fir5 nici
una.
A doua zi de la ie~irearoiului secundar, farnilia poate da inc5 un roi, mai
mic decAt acesta, urmat dupi o zi chiar de u n al patrulea ceea ce duce la epuizarea
falniliei de baz5. La 14-15 zile dc la ie~ircaprimului roi familia de baz5 nu mai
este in stare s2 dca un alt roi. i n accasti situatic albinele ingrijesc ultima matci
r3mas5, pentru ca accnsta s5 sc i ~ i i ~ ~ c ~ ~ esciIinceap2 i c ~ c . ouatul $i familia s5-$i reia
ritmi~lnormal dc in!ll.
Se lx'atc intliliipla ca tlin dilkritc ~iioti\.cmntca fimiliei de bazi s5 piari
iliaintc dc li~~.lii;~l.c;~
/ ~ l . i l i i u l ~ ~.oi.
li 111 ; I C C ; I S I ~ siti~;~!ic h~iiiliasail renun15 la roire
sail ~x'inii~l
roi icsc c i ~o ~ii;~tcri rri11313(S;ILI C I I mai riii~ltc)fiind u n roi secundar ca
stl.11ct~11.3
biologicri.

l ngrijirca I-oilor

111ca/ul I-oil01ic$i!i in pel-ioada natt~l.alridc roirc $i in pl-czcn!a uliui cules,


iligl.i.jirea cstc si1iipliticat5. dcoarccc ncc~;tiasc dcz\.olt5 ti~artcrcpcdc ca urmare
de ILICSLI c;ll.a~tcristi~c.
Albiri~lccare ii C O I ~ I ~ L Iau
I I acumulat rnari
in t'aza preg5tirilol- dc roirc (prin ncocuparca lor cu lnunci
care ac~~riio redail in actvitatea miului. La 1 4 d e ore dupi

172
MANUAL UL APICUL TORUL UI
instalarea roiului putem verifica prezenta m5tcii ~i in cazul roiului primar, inceperea
ouatului. In orice caz in lips5 de cules vom asigura roilor cel putin de doui ori
pe s5pt5m2n5 o hr5nir-e cu 0,7-0,8 ng sirop. Trebuie s5 obfinem in cel mai scurt
timp 5-6 faguri cu puiet, inainte de a incepe perioada de criz5 care se situeaz5
la 3 siptiim2ni de la instalarea roiului, ca urmare a moqii unei p5;i din albinele
componente qi a lipsei albinelor tinere. Nu se recornand5 folosirea la roi a fagurilor
cliditi pentru c5 ace~tiaau o mare energie de lucru ~i in afar5 de aceasta fagurii
vechi pot constitui o surs5 de infectare a roiului care prin excelent5 este s5n5tos
(familiile bolnave nu roiesc, cu exceptia acelora cu infestare incipient5 cu Varroa
jacobsoni).
Cind incep eclozionirile masive ale propriilor albine roiul capit5 un nou
avint in dezvoltare qi trebuie s2-i asigur5m in continuare faguri artificiali ~i hriniri
stimulente. In mod normal, un roi primar i e ~ iintre
t 1 ~i 20 iunie trebuie sii aibii cel
putin 8 faguri cliditi din care 5-6 cu puiet ~i o parte din proviziile de iernare. La
inceputul lunii septcmbrie, roiul se completeazi cu necesarul de hran5 ~i se trece
in efectivul de bazi.
In condifii bune de cules u n roi pritnar i e ~ i in
t prima decad5 a lunii iunie,
poate ajunge s5 dea un roi in luna august care se nume~teparoi.
Cu roii secundari lucrurile nu stau la fel. Ace~tiasunt dezavantajati fa@
de cei primari din mai multe puncte de vedere: automat sunt cu 7-8 zile mai tirzii
decit roii primari ceea ce este important. Din cauza timpului necesar maturiirii,
imperecherii ~i declan~griiouatului la m5tci acest interval se m i r e ~ t ecu inc5 10-
15 zile. In general aceqti roi sunt mai slabi. Pentru a r e u ~ icu ei este necesar a le
asigura prin unire o putere de cel putin 1 kg ~i jum5tate albine, adici a-i transforma
in unit5ti viabile. Este necesar un control la fiecare 2-3 zile pentru a urm5ri
imperecherea m5tcilor ~i inceperea ouatului. M5tcile pierdute la imperechere se
inlocuiesc sau roiul respectiv se u n e ~ t ecu altul. Mai este necesar un control la 10-
12 zile dup5 inceperea ouatului m5tcii pentru a verifica dup5 modul de c5p5cire
a puietului (lucrgtoare sau trintori), calitatea imperecherii mitcii. In continuare
ace~tiroi se ingrijesc ca ~i cei primari. in mod normal vor intra in iarn5 ceva mai
slabi decit primii dar cu perspectiva de a realiza productii mult mai bune in anul
urm5tor datoritj tineretii m5tcilor.
Pentru apicultor, in general, roirea natural8 prezint5 avantaje qi dezavantaje.
In grupa avantajelor: se obtine o familie nou5 sau chiar mai multe, fir5 nici o
interventie din partea apicultorului; familiile noi obtinute instsrlatwpe faguri

and viitor.
Ca dezavantaje citam: imposibilitatea planificgrii n & C s i
%
artificiali in stupi noi sau dezinfectati sunt s5n5toase ~i se vor die i n e ' a ~ aqi in

calitstii
MANUALUL APICULTORULUI
roilor; necesitatea de a supraveghea permanent stupina in perioada de roire pentru
c i nu putem ?ti exact ciind $i din care stup va i e ~roiul;
i ceea ce este mai important,
roiesc qi familiile din care, pentru moment, nu dorim s i realizim o inmullire.

Roirea artificiala

Pentru realizarea cre~teriiefectivului de familii de albine in momentul


potrivit ~i de calitatea doriti, existi tehnologii bine puse la punct ~i cu reu~iti
siguri dac5 sunt aplicate intocmai.
Din multitudinea de metode de roire artificial3 ne vom opri numai la
prczentarca celor niai importantc: roi la pachet; roi pe 3-4-6-8 faguri; roi prin
dirijarca fi-igurilor roirii ~i roi timpurii.
C'a ~iin cazul I-oilornaturali, roii artificiali reuSesc cu atst niai binc cu cil
sunt formati mai timpuriu ~ ; imai puternici. Pentru realizarca lor la tilnpiil dorit.
cstc ncccsar sri nc asiguri31iimitcilc ~i liiaterialele necesare ca: hran5, faguri. ralnc
~i stupi.

Roi la pnche!

Albinelc ~i matca cc constituie roiul sunt ambalate intr-o lad2 speciali - de


unde vine denumirea de pachet - pentru a putea suporta transportul la distanfi.
Roiul la pachet se aseam51ii in multe privinte cu roiul natural primar
deoarece el se compune din 1 - 1,5 kg albine, o 1natc5tiiniri imperecheati ~i hrana
pentru 4-5 zile. Accst roi are chiar un avantaj fati de roiul primar pentru c i matca
lui este tiiniri.
Rezultate bune in condifiile tirii noastre dau roii la pachet de 1,5 kg albine,
care sunt formati intre 20 mai ~i 20 iunie. De reguli, la noi, asemenea roi se pot
fonna ~i livra imediat dupi incetarea culesului de la salciim.
Lucririle pregititoare sunt: asigurarea mitcilor imperecheate la data fixati;
asigurarea ambalajului ~i a hranei. in ziua primirii mitcilor se verifici ambalajele
pachetelor pentru a nu avea giuri ~i se pregitesc hrinitoarele tip astfel: se verifici
fiecare hrinitor in parte, se deshndi, dac5 este cazul, cu un ac cele 3 piin8 la 5
orificii mici de alimentare ~i se umplu cu o piilnie prin orificiul mare cu sirop dens
de zahir cel pufin 1 kg zahir la un litru de api. Se inchide complet orificiul mare
rnat siropul, cu cositor sau ceari in care s-a adiugat 5- 10% ulei. Se
o piilnie mare de carton ~i un ciintar pe care poate fi instalat5 comod
introduce roiul.
rea roilor la pachet se realizeazi dupi urmitoarea tehnologie: se
MANUALUL APICULTORULUI
fixeazi colivia cu matca cu sau Gr5 albine insotitoare in partea superioari a I5ditei
de ambalaj; se pune l i d i p pe cintar, se ciint5re~te$i se adaugi ca tar5 greutatea
contractat5 a roiului; se cautii matca familiei din care se formeazi roiul qi se pune
intr-o 1idit5, impreuni cu fagurele pe care s-a gisit pentru a nu fi luati in roi;
prin pilnia montatii deasupra pachetului se scuturii albine de pe fagurii familiei
temporar orfanizati pin5 ce ciintarul s-a echilibrat avind griji a lua cu precidere
albinele de pe fagurii cu puiet; se inl5tur5 piilnia qi sc monteazi prin gura pachetului
hrinitorul, introduciindu-I cu orificiile mici in jos in 15ca~ulspecial; se monteaz5
apoi capacul peste hriinitor ~i se prinde cu cuie; fagurele cu matca familiei din
care s-a %cut roiul se introduce in cuib care se reorganizeazi: roiul la pachet gata
format se pistreazii la umbrii.
Pentru realizarea unui numir mai mare de roi in unitatea de timp se
organizeazi lucrul in echipi ~i pe seri i. Apicultorul orfanizeazii familiilc, scuturi
fagurii qi rcorganizcazii cuibul acestora dupi formarea roilor, in timp ce ajutorul
apicultorului montea73 hrini toarele ~i inchide pachetele. Pentru a uqura lucrul se
pregitesc ~i se aduc pc vatra stupinei cite 10-15 pachete dotate deja cu mitci ~i
hrinitoare.
Pachetelc astfel formate se dcplaseazii, de preferinti, noaptea piing la locul
de destinatie care trebuie sii fie la cel putin 3 km de stupina de formare pentru a
preveni depopularea lor. La destinafie roii se pBstreaz5 citeva ore intr-o camerii
ricoroasi dac5 au fost transportati pe cildut-5 mare, sau cildufi daci au c5litorit
pe timp recc ~i citre scar2 se introduc in stupii dinainte pregiititi.
In cazul roilor care se livreazi in ziua formirii ~i ajung la destinafie imediat
este necesar sii asigurim piistrarea lor intr-o camerii r5coroasi cel putin 24 de ore
de la data form5rii inainte de instalare.
Stupii destinati roilor pachet trebuie s5 aibi cinci faguri artificiali in fiecare.
Se aduc Iiditele cu albine qi se repartizeaza seara Iiingi fiecare stup. Se inlitur5
capacul pachetului, sc scoate hriinitorul, se scoate colivia cu matca ~i se scuturi
uyor tot continutul pachetului in stup. La inceput dezorientarea albinelor le face
s i se impriiqtie qi pe perefii stupului, dar atrase de mirosul mitcii ~i constrinse
de ricoarea serii se string pe fagurii artificiali. Se monteazi in stup un hriinitor
cu sirop qi st: illchtde stupul. Dup5 terminarea instalirii tuturor roilor, se string
pachetele de pe teren. In aceea~iseari se scurg complet hrgnitoarele pachetelor, se
spalii qi se usuc5 pentru a putea fi refolosite.
A doua zi pe seari, se controleazi roii, se urm5re~teprezen miitcii ~i se
adaugi, daci este cazul, faguri artificiali.
Roiul pachet poate fi introdus ~i pe alti cale: dupii scoaterea
a mitcii se deschide capacul coliviei cu matca, dupg care se42&&&re
fi nitorului qi
fagurii
P
175 P
MANUAL UL APICUL TORULUI
artificiali, iar Iidifa cu albine se introduce in stup in spafiul liber cu capacul deschis
in sus. Se inchide stupul cu podi~orulqi se face controlul a doua zi, cind se ridici
pachetele golite.
in continuare roii la pachet se ingrijesc dupa tehnologia descrisi la roii
primari.
Procedeul asiguri intrarea in iarnB a unor familii pe 8 faguri daci au fost
formafi pin5 la 20 iunie cu 1,5 kg albine. Roii doar cu 1 kg albine vor avea o
putere mai scizut5. in cazul roilor pachet, se recomandi a se lucra numai cu faguri
artificiali pentru a avea falnilii sinitoase in tot restul anului ~i in anul urmitor
for~nirii.Metoda roilor la pachet este cea rnai recomandatii pentru infiinfareadc
stupine noi, de amatori sau in cadrul marilor unit5fi apicole de productie.

R o i i / I C > 3-4-6.fbg111-i

Intiinlarea de stupine noi sau sporirea efectivului in cele existentc cstc lnull
u~urat2de folosirca roilor pe un anumit numir de faguri cliditi in locul ~1110s t'ainili~
normale. Investitia este e~alonat8pe un timp rnai lung ~i se porneSte cu iln matcrial
calitativ mai bun, existind ins2 pericolul de a forma sau primi ~i roi infestati cu
diferite boli.
Si in cazul roilor pe faguri este necesara o planificare a numirului de roi.
asigurarea materialelor ~i insu~ireaunei tehnologii de formare. Ca model vom lua
roil//pe pnti*~/,faguri.
Roiul pe patru faguri trebuie s i cuprindi, la livrare, doi faguri cu puiet, doi
faguri cu provizii ~i albine care s i acopere bine cei patru faguri.
Pentru formarea acestor roi se pot aplica rnai multe variante:

Varianta I-a: in ziua livririi se aduc ambalajele necesare la stupinele in


care urmeaz5 s i se formeze roii (de reguli ~i de dorit este ca ambalajele s i fie
lidife tip de transportat roi), in care intri uvor Sase faguri ~i s i se repartizeze lingi
stup; se cauti matca familiei $i se introduce impreuni cu fagurele respectiv cu
albine qi puiet in lidip pregitita; se caut5 in cuibul familiei un al doilea fagure cu
puiet de asti data cipicit qi se pune Iingi cel cu matca in lidita; se mai scot din
familie doi faguri cu provizii din care unul cu miere qi altul cu pisturi impreuni
cu albinele de pe ei ~i se pun in liditi de o parte ~i de alta a celor cu puiet. Se
c i este nevoie albinele de pe inc2 un fagure cu puiet, dupi care se
ramele pentru a nu se m i ~ c a~i se inchide capacul liditei. Se verifid
elor doui urdini~uriqi Iidita se instaleazi la umbri. Dupa terminarea
or roilor, ace~tiase transport5 la destinatie. Pentru simplificarea
>!Y5 176
MANUAL UL APICUL TORULUI
lucrurilor in cazul unor partide mai mari este bine ca la formarea roilor sii asiste gi
reprezentantul beneficiarului.
Aceastii variant5 a metodei are neajunsul cii roiul este dotat cu o matcii
viirstnicii a ciirei calitate nu este cunoscutii de beneficiar, care este nevoit s2 accepte
' calitatea pretinsii de furnizor, dar are avantajul cii instalat la locul definitiv nu
I comport2 deciit mutarea intr-un stup pregiitit, care se poate face in seara sosirii la
I stupina de destinatie.

Fig. 60 - Formarea roilor stoloni individuali prin varianta I-a

Varianta a 11-a; asigurii roilor miitci tinere gi se aplicii in felul urm2tor:


se formeazii roiul utiliziind doi faguri cu puiet c2p2cit gi doi faguri cu provizii
impreunii cu albinele care-i acoperii pe tofi. Acegti patru faguri pot fi dintr-o singurii
familie sau din douil gi chiar mai multe familii. Roiul se introduce intr-o Iiidip de
transportat roi, sau in stupul pregiitit special; imediat dup2 formare se dil roiului o
matc2 in colivie tip Miller sau Titov gi in zilele urmiitoare se urmiiregte eliberarea
ei. A

In cele 3-4 zile ciit dureazil acceptarea gi eliberarea miitcii, o parte din
puietul ciipiicit eclozioneazii gi roiul se mai imbracii in albine, cele tinere nilscute
inlocuind pe cele plecate la stupul de baz2. Matca ocupii
devenite libere gi roiul este gata de livrare.
MANUAL UL A PICUL TORULUI

Fig. 61 - Formarea roiului pe 4.faguri prin varianta a II-a

Varianta a III-a; se formeaz3 un roi pe 3-4 faguri ava cum s-a aritat mai sus,
se doteaz3 cu o matc5 imperecheat5 ~i se stimuleazi cu sirop de zah3r unn3rindu-
se largirea cuibului cu faguri artificiali.
Dac3 cste cazul de a fonna ~i livra roi pe vase faguri, se pot forma dup3 una
din variantele descrise mai sus.
Dup3 aceste scheme se pot forma roi pe faguri de puteri diferite in functie
de cerintele beneficiarului.
Roii formati se transport3 la locul definitiv yi se instaleaz5 in stupii pregBti$
anterior numai c5tre sear3. Dac5 necesit3tile de transport au cerut ca roiul sB fie
organizat special, pentru a nu suferi pierderi, in stupul definitiv cuibul se aranjeazi
astfel: in centru fagurii cu puiet urmati de c5te un fagure artificial de fiecare parte
qi de cei doi faguri cu provizii ca acoperire. in lips5 de cules se hrinesc stimulent
de dou3 ori pe siptimiin3 cu ciite 600-700 g sirop de zahir ce se administreazi
intr-un hr3nitor uluc.
, E i s & n p puietului cipicit in fagurii roiului face ca acesta s i nu mai aibi

5
period e ?$z5 caracteristica roilor naturali vi la pachet, dezvoltarea lor este
c ~ n t i n u i apicultorul trebuie s3 beneficieze de acest lucru. Roiul pe patru faguri
#t@&-g-~. 5l1 60 de zile de la formare la cel putin 10 faguri bine acoperi!i
\ -

" x e 178
MANUAL UL APICUL TORULUI
cu albine, din care 7-8 faguri cu puiet (in special cei care sunt dotafi cu miitci
tinere). Pentru iarn5 se completeazii proviziile de hran5 gi se impacheteazg in mod
obi~nuit.in anul urm5tor roii devin familii de productie.
in toate cazurile calitatea roilor depinde in mare miisur5 de componenp
populatiei lor, de cantitatea de puiet ciipiicit gi nec5pBcit, dar in special, de insugirile
calitative ale mgtcii, care, prin zestrea sa genetic5 transmite albinelor lucr5toare
fiice, aptitudinile acestora de a cregte puietul gi de a recolta polenul $i nectarul.
Trebuie gtiut c5 nu orice matc5 tin5r5 este automat de bun5 calitate. Chiar m5tci
tinere provenite din familii recordiste, dac5 sunt crescute in conditii proaste, nu
sunt de calitate. Cele mai bune conditii de cregtere a miitcilor sunt asigurate in
cuibul familiilor care se preg5tesc de roit. Toate metodele aga-zis artificiale de
I
creStere a m5tcilor tind s5 se apropie de aceastii cre~tereideal5 gi in m5sura in care
reuSesc, rezid5 calitatea m5tcilor obtinute.

Roi prin divizarea unei familii intrate in frigurile roirii

Pentru a asigura totugi micului apicultor sau apicultorului incepgtor, m5tci


de calitate la roii pe care ii formeazi, se poate proceda la divizarea unei familii
intrate in frigurile roirii. Dat fiind faptul c5 perioada de roire natural5 este in
general, in conditiile @rii noastre, dup5 I0 iunie, roii rezultafi din aceste diviz5ri
sunt tirzii in sezon qi din aceasti cauza, pentru a-i obfine mai timpurii, se forfeazii
inceperea pregatirilor de roire natural5 in cea de a doua jum5tate a lunii aprilie.
Se aleg in acest scop una sau mai multe familii de albine cu productivitate
ridicat5 in anii anteriori ~i de dorit cu mitci mai virstnice. Alegerea, dac5 este
posibil, trebuie Ecut5 imediat dup5 zborul de cur5tire pentru a ne putea ocupa in
mod special de ele gi a le amplasa ceva mai departe de restul familiilor din stupinii.
Num5rul acestor familii se calculeaz5 in funcfie de num5rul roilor ce se produc, in
general o familie la 10 roi.
Familiile alese se ingrijesc in mod deosebit, se hr5nesc stimulent in lips5
de cules gi cind au in cuib cel putin 8 faguri cu puiet (in timpul infloritului pomilor
roditori), se procedeaz5 la intarirea lor cu cite doi faguri cu puiet c5pilcit ~i albinele
care-i acoper5 (fir5 matcg), luafi din alte familii puternice din stupin%.Operatia
decurge in linigte dac5 se face intr-o zi de cules gi fagurii de intarire se aranjeazii
de o parte $i de alta a cuibului familiei ce se int5regte. Dup5 7-8 zile operatia se
repet5 dar numai cu puiet c5p5cit fir5 albine gi familia se fine str&&mit5 pe cei

ori pe slpt5min5, cu sirop de z a h b administrat in hr5nitor. + ' A3


10 faguri cu puiet incadrati intre diafragme. In lips5 de cules se-rr Ste'de dou5

,e
4 I--
MANUAL UL APICUL TORULUI

Fig. 62 - Formarea a 9 roi prin divizarea unei familii pregiititii de roire

fn urmiitoarele 2-3 zile de la ultima intiirire, pe marginile fagurilor apar


inceputuri de botci in care matca depune ouii. Se supravegheazii familia indeaproape
gi dupii ce ne convingem cii pregiitirile de roire au inceput intens, familia foeti
se orfanizeazii. Cu matca ei, impreunii cu fagurele cu puiet gi albine pe care se
ggse~te,~i cu doi faguri cu puiet ~i albine luati din alte familii din stupins, se
formeazii un prim roi care se instaleazii intr-un stup pregiitit special pe un loc nou
in stupinii. In continuare familia orfanizatii se mentine strimtoratii gi se hrzne~te
pentru a se asigura creqterea in bune conditii a larvelor - viitoare miitci.
Dup5 c5piicirea primelor botci, se poate lucra astfel:

In varianta I-a, se formeazii nouii roi mici care primesc fiecare cite unul din
fagurii cu puiet ai familiei ~i albinele care-i acoperii. Roii mai primesc imediat clte
un fagure cu puiet ciipgcit de la alte familii din stupinii, se inchid ~i se deplasead
pe o vatrii nou5 la cel pufin 2 km de stupina de formare.
in zilele urmiitoare se urmiiregte eclozionarea ~i imperecherea m5tcilor qi
asigurarea roilor cu cite 1-2 faguri artificiali qi hranii in cazul lipsei de cules.
Dac5 se incepe foqarea pregiitirilor de roire la 20 aprilie se pot face
diviziirile la 5 mai qi avem miitci imperecheate in roi la 20-25 mai. intre 10 ~i 15
iunie acegti roi, cu mici exceptii, indeplinesc conditia de livrare (4 faguri).

In varianta a II-a, atunci cind se formeazii roi mai mari, procesul de lucru
este urm5torul:primul roi cu matca virstnic5 se formeazii cind in botci apar lame
de 3-4 zile; la ciipilcirea primelor botci se face o primii divizare imp5qind cuibul
familiei in douii jumiitiifi egale. Repartifia albinelor intre cele dou5 jum5tiiti se
face cu ajutorul unui panou sau prin apropierea sau dep5rtarea unuia din stupii
care adspostesc diviziunile rezultate de pozitia veche a urdinigului: dup5 3-4 zile
se fac - 6MRi divizare in aga fel incit vor rezulta patru roi. Albinele culeg5toare
se 7 4 % -
upi4,acelagi principiu.
-,.
P
f3 ri k*
F
-*, ~
Ppr W 181
16 .
. mlnsa&& el aleqonzap ap m!xem g~u!leas eaga3e ea lesauau qsa
!n~nsaln3I ad 9 4 3 e a n l s ur au!qre ap ~01!!1!ruej ealau!iuaur ruluad
-1nlnsaln3ea~ada3urap ~e!q3aluleul !!J!OJ aprn8!~j
t-
ul equr IOA 14 auralAap e a ~ dqlollzap JOA as ealsax p3 ruluad e ~ e ~ p u r !a~rwalnd
e a ~ d!!l!mej mahe ps 1!qepueu103a~alsa nu auoz IS au!dws eauamase UI
~d
-1nqe"1 UE un el ap aiua~aj!p!3!u1 n3 ayun! eunl
ui aleoSgsap as ale:, !nlaleos-ealeol~nes !aq 'ajauy el ap la3 alsa 1ed!3u!.1d 1nsaln3
aurdws alsa3e ruluad -urgqes ap aA!seur el aleseldap y lod nu !3!u aylour al!Jaj!p
u!p ale3 !S gs!xa nu urpqes el ap Insaln3 ale3 ruquad au!dws p s u ~luns
.~e~olsednes ~euo!ielsl!.qdws upd u r g e s a1 ap
Insaln3 uyd uyp e3g!101e~e n.quad '!r~auuojlolauun 1nue ul ayi3npold ap !!I!mej UE
puuojsue~las ale3 !OJ ap !!qu.uoj aleldepe quns sns ~ e u ar s p s a p aIapolan
.r~rwalnd
.. !cur !OJ lnda3ul el ap urauuoj gs
!ie8!1qo waluns !S ayn! eun1 ul l p a p l!q!sod alsa nu ~ru3n1~ e ealsa3e p ad tu~z!~!p
a1 'I!J!OJ a~!rnZ!!q ul ~ e ~ t q pour
e u UL p~lu!3.183 !!l!urq W!SOIOJ 3.1133UI 1nze3UI
.n!mdur!l a w o j gt?3!1de ag ps e!iipuo3 n3
ajSaSna~epolaur ajrlnze:, aleoj u~ -3saur!.rd a1 ale:, .IOI!OJ !!ig!le3 ea~!igpunqwlel
a!nq!~luo:, a!imado g s e a 3 .arlrtbg
~. . pn8u!s o-qu!p euuoj lod as a3 J O ~ O Je alelop
ap 1tuesa3auqnur n3 3saSpdap 9.1~3r3loq ' p s a r o ~ps pl!~p8a~d a!l!urej o ap aln3sa.n
al!3loq !soloj uralnd 'ppolaur !Seaax pdnp 1101 .. !jol urguuoj nu p3ep ley=)
.e!i3npo~daqSa~pda3 eaa3 ul !nltquauresep ealurq ul ew!s JOA as 101
eauaurase lolpuun lnue UI '!.1n8ej t u ~ e dad !!OJ el le):.~e e-s urn3 eSe '!!i!puo:, aunq
!cur ala3 u~alloAzap as as !!ol e3 tuluad !IrnsEur ne! as InInuozas ps.1n3 UI
y ! m g a l p u!p la!nd na aln8ej un ales na !ieln@ y lod sm3red ad .alel!ies punq
!cur ea3 ap p p u q p3qeur o eaAe JOA IS ..
. rundurrl aveoj luns awnue !S arelue~eueru
pnop p s u ~n v 'a.nf1.18~~ ..
ap sale reur IS s a p 3 ap psdg el rIrq!suas aweoj a3133 !I ploq
o n3 !S aurqle aurind e a ~ dn3 a ~ e w oelj ap lo1 e a l a o a .eqoAzap as e tu~uadpluale
apeoj a ~...r r r ~ 8o uap
~ a!o~aune ppolaur ysea3e upd ~jeuuoj!!ox .!nlndws !a!j!zod
ealequrrq3s al!urpe !cur as nu ~ol!npurea~r?uo!zol3ael ap apz 9-spdna ..ro1!3lgur
e Ispads u! !S a.1eolp8alno lolau!qle ale alqua!lo ap ~ol!ltuoqzearewaaja e ~ n h
e ru~uadurind alg3 u!ind gzsaseldap as alaj!ppl apz a1aJeolp.m UI .a~eola8aln:,
loIau!qle e qeOa !em lg3 ea~ez!peda~ I ~ as ai!pq u!p yaun ;aleppdap nes
~ ..I . J aleod
ea~a!doldeuud .
. .rn1nSrurpm
. . e rrirzod
.. . 1rq3a~
.. 1nrnruL !elueAa ul pzeaSe as ale:, IS. 101
.
~ g r o d s u eap
~ )ai!ppl nes !dqs ul azealqsu! as ale3 !OJ 9-p-Eu~.101!3loq ea.rrqdg3el
pzeazrr\rp. . as 'plez!u~j.~oIS. al1o.I
. ruluad pl!lg8a.rd ~ ! l r ~'17-111 DA
~ e jD W ~ U D ~ A UI
I 0 7RWO.L7R3IdV 7 R7VRN VYU
MANUAL UL A PICUL TORULUI
nu inainte de acesta. Se impune deci miisura de a forma primiivara n i ~ t eroi care
sii preia surplusul de albine ~i puiet din familiile de bazii puternice qi a le asigura
astfel un ritm de dezvoltare mai lent.
Pe de altii parte, roii formati foarte timpuriu ajung la o dezvoltare normali
in timpul culesului, acesta putind fi valorificat cu un numiir sporit de familii de
albine.
Dacii pentru valorificarea culesului de la salcim trebuie sii pornim in
primiivarii cu familii de cel putin 1,5 kg albine, pentru culesul de varii sunt suficiente
numai albinele de pe patru faguri bine acoperifi, adicii circa 1-1,2 kg albine.
Pe de altii parte culesul tgrziu de la finete, tei sau floarea-soarelui, de$i
uzeaz5 intr-o oarecare miisurii familiile, t o t u ~ prin
i cantitiiti le de miere riimase in
cuib dupii cules, stimuleaz5 dezvoltarea de toamnii a familiilor care intrii in iarni
rnai puternice.
Existii deci intrunite conditiile teoretice qi practice de formare a unor roi
foarte timpurii in sezon pentru a atinge scopul final, valorificarea culesului de var2
cu cit mai multe familii de albine ~i in paralel sii se sporeasc5 efectivul de bazi.
Aplicarea metodei este conditionatii de existents unui numiir mare de m5tci
de rezervii riimase neutilizate in urma controlului sumar de primiivarii, cind s-au
strimtorat cuiburile ~i s-a stabilit qi situatia puterii familiilor de albine exprimati
in faguri bine acoperiti cu albine. Din toate familiile care au mai mult de patru
faguri bine ocupati se preia tot ceea ce d e p i i ~ e ~ acest
te plafon. Cu fagurii cu
albine ridicati se formeazii roi pe patru rame bine ocupate de albine, prin intiirirea
nucleelor cu miitci de rezervii. Ca m5surii de precautie se pune matca nucleului in
colivie pentru 24 ore. Reuqita metodei const5 in a transforma in roi numai atitea
nuclee cite permite plusul de material biologic din familii puternice. Inainte de
formarea roilor se aduc la acela~inivel eventualele familii de baz5 care au ie~it
slabe din iarnii.
Roii nou formati dup5 aceastii metodii se ingrijesc in continuare la fel ca yi
familiile de bazii. Dacii inainte de cules devin prea puternici, din ei se mai poate lua
material biologic pentru formarea altor roi, cu matc5 imperecheatii sau cu botci.
MANUAL UL APICULTORULUI

leclia 8. Ameliorarea albinelor


gi creglerea reproduc~forilor
Inca din cele mai vechi timpuri apicultorii, pa baza observatiilor c3
insu~ireade a produce mai mult3 miere se transmite la roii familiei respective, au
ciutat s3 inmulteascii numai acele familii care se evidentiau prin producfii foarte
ridicate. Ameliorarea este tocmai acfiunea continua de hbuniitiitire a insugirilor
productive ale unei familii de albine.
in desfiqurarea oriciirei activitiifi de ameliorare a familiilor de albine este
necesar sii se tin3 seama de particularitiitile biologice ale acestora, particularit3fi
ce le deosebesc profund de celelalte specii de animale crescute gi exploatate de
om, cel mai adesea mamifere gi piisiiri.
Astfel, imperecherea in aer Ziber a reproduciitorilor face imposibil controlul
acestui act prin care se realizeazii ameliorarea at% de uqor la alte specii de animale
crescute de om.
F3r3 controlul imperecherii, procesul amelioriirii inainteazii greoi, de aceea
au fost elaborate o serie de procedee de m3rire a procentului de imperecheri dorite
ca: punctele de imperechere controlat3 qi ins3miinprea artificial& care incep ~i la
noi s3 fie accesibile marii mase de apicultori ce doresc sii ducii o astfel de activitate
in stupina proprie.
Majoritatea apicultorilor desfi~oarii,ins3, o munc3 de ameliorare pe linie
maternii (dupii calitatea m3tcii), care treptat duce la imbun5tiifirea calitativii a
materialului din stupina lor.
Spre deosebire de alte animale, familia de albine depinde in mod permanent
de mediul extern, deoarece alimentatia ei a riimas cea natural3, nectarul gi polenul
florilor, pe care qi le striinge singurii. Orice dereglare in calitatea gi cantitatea
acestora se riisfrgnge imediat asupra activitiitii familiei de albine prin intensificarea
sau incetinirea cre~teriide puiet.
Poliandria ma'tciloc imperecherea cu mai mulfi trbntori, constituie, de
asemenea, o particularitate biologic3 de adaptare a familiei de albine la conditiile
de mediu, de supraviepire, care ingreuneaz3 munca de ameliorare la albine dar
favorizeazii vitalitatea.
Ca un ajutor deosebit in munca de ameliorare a albinelor, apareppsibilitatea
apicultorului ameliorator de a transforma, in numai 60 de "famil!:
necorespunziitoare genetic prin schimbarea m3tcii acesteia cqu(la c$
care intrune~tecalitiifile dorite. ffl?
1.
183 I'
MANUAL UL A PZCUL TORULUZ
Arneliorarea la albine se desf5goar5 pe trei c5i principale: selectia in
interiorul rasei sau populatiei, consangvinizarea gi incruci~areaintre rase, popula$i
sau linii consangvine (hibridare).
Selectia artificial5 este cea mai folosit5 metodB de ameliorare in apicultud.
Ea const5 in alegerea ~i inmulfirea acelor familii care corespund cel mai bine
anumitor cerinte ale apicultorului.
Din cele mai vechi timpuri, apicultorii au observat c5 in aceleagi condi$i
de mediu gi de cules sunt familii de albine care dau productii mari gi prezintI, ?n
acelagi timp, o stare general5 foarte bung, spre deosebire de altele care nu realized
nimic din punct de vedere cantitativ gi calitativ. Aceast5 variabilitate a familiilor de
albine, mai ales privind productivitatea, a determinat omul s5 intervin5 in dirijarea
activit5tii albinelor pe linia consolid5rii caracterelor folositoare.

Criterii in selectia familiilor de albine

fnainte de a incepe activitatea de selectie, apicultorul trebuie si


fac5 o inventariere sumar5 a tuturor insugirilor pe care le posed5 o familie de
albine. Aprecierea just5 a acestora se face numai in conditii asem5n5toare pi
corespunz5toare, care s5 permit5 evidentierea acestora. Dintre acestea amintim:
fonnarea gi asigurarea unui cuib corespunz5tor, prin folosirea stupilor de volum
mare gi a fagurilor corect cl5diti; amplasarea familiilor de albine in locuri cu un
cules caracteristic pentru zona in care se efectueaz5 selecfia; asigurarea, in sezonul
activ, a conditiilor pentru intensificarea cregterii de puiet gi prevenirea frigurilor
roirii.
Inventarierea sumar5 a insugirilor biologice gi productive ale familiilor de
albine se numegte bonitare. Ea const5 in stabilirea pentru fiecare familie de albine
in parte a insugirilor manifestate mai mult sau mai pufin evident in cursul unei
perioade de observatie.
insugirile urm5rite la o familie de albine pot fi grupate in dou5 categorii de
criterii:
principale - produciia de miere, producfia de cearB, prolificitatea matcii,
rezistenfa la iernare gi la boli, modul de depozitare a mierii, predispozitia la roire;
secundare- comportamentul pe faguri, modul de c5p5cire a mierii, calitatea
albinelor, blsndetea.

a
MANUAL UL APICUL TORUL UI
Criterii principale

Productia de miere prezintii un deosebit interes. Instinctul de acumulare a


rezervelor de hran5 necesare pentru a supraviepi in perioade de lips5 este o insugire
proprie albinelor care triiiesc in zonele cu anotimpuri reci. Cu ciit acest instinct
este rnai pronunfat cu atit familia este rnai valoroasii pentru nevoile omului.
Cantitatea total5 de miere realizatii de o familie de albine in cursul unui
sezon reprezintii randamentul anual sau productia brut5 anualii. Din aceasta o parte
este extras%qi reprezina mierea marfi, iar altii parte reprezina rezerva familiei.
Stabilirea cantitiitiifiide miere extrasii se poate face prin diferenp dintre greutatea
ramelor cu qi fir5 miere inainte ~i dupii extracfie sau prin apreciere: o ram5 435x300
mm plinii cu miere gi ciipiicitii complet confine 33-4 kg; o ram%435x230 mm
contine 2,5-3 kg; o ram2 de magazin contine 1,5-2 kg.
0 mare importanF in aprecierea productivitiifii o are stabilirea cantitgfii
de miere marfi, singura care este valorificatii. 0 familie de albine este consideratii
productivg atunci cind cantitatea de miere marfi produsii asigura atiit acoperirea
cheltuielilor de producfie ciit vi beneficii substanfiale.
in stabilirea randamentului trebuie sii fie evitate gregelile de proasta
amplasare a stupilor pe teren, care duc la riitiicirea albinelor, suprapopularea unor
familii ~i falsa productie a acestora.

Productia de cearLi se stabile~teprin insumarea cantiafilor de cearii


obfinutiide la o familie de albine in cursul unui an.
Cantitatea de cearii realizatii se calculeazii prin insumarea cerii rezultata
din: curilfiturile de pe rame, perefii gi fundul stupului; ciipiicelele de extracfie;
reformarea fagurilor; ramele cliiditoare gi cl5direa fagurilor artificiali (dublarea
cantitafii de cearii folositii la confectionarea fagurilor artificiali respectivi).
Acest indice este greu de stabilit, greutatea decurgiind dintr-o serie de
discordante determinate de lucrarile impuse in stupinii. Astfel primsvara, ciind se
lirgesc cuiburile, sunt familii de albine care se dezvoltii mai rapid ~i altele care
se dezvoltii mai greoi. Cele cu dezvoltare rapid5 primesc faguri pentru liirgirea
cuibului din magazia de rezervii. Odatii cu terminarea acestora, familiile cu o
dezvoltare mai greoaie primesc pentru liirgirea cuibului faguri artificiali ~i in felul
acesta apar gregit ca bune produciitoare de cearii.
Calcularea cantitiitii de cearii realizatii depinde de c

x
apicultorului, care este dator sii urmiireascii ~i sii noteze toate mi$&

prin cliidirea corectii a fagurilor, eliminiindu-se familiile c a & s k . s c


mciozitatea
dcfaguri gi
de cearii din stupinii. Se urmiiresc numai acele familii care produc m a \ ultii cearii
&'ri
i;
185 F
MANUAL U L A PICUL TORUL UI
suplimentari, punfi, crescgturi, care duc la lipirea fagurilor qi a ramelor intre ele yi
ingreuneazii intervenfia apicultorului in cuib.
Folosirea ramei clciditoare de cearii este un mijloc pentru aprecierea
diferentiat5 a insuqirii familiilor de a produce cearii. Estimarea se face in puncte:
o ram5 cl5dit5 complet - 4 p; o ram2 cladit5 314 - 3 p; o ram5 cladit5 112 - 2 p; o
ram5 cliiditii 114 - 1 p.
Pentru estimarea cantitiitii de cearii, familiile de albine se pregfitesc
anterior, prin aducerea acestora la aceeaqi putere. Din momentul introducerii
ramei claditoare de cear5 familiile se hriinesc cu aceeaqi cantitate de sirop timp
de 1-2 siiptimiini. Dup5 trecerea perioadei de urmiirire stabilitii, se procedeazfi la
punctarea familiilor. De obicei se lucreaz5 cu roi formati pe faguri cl5diti goi sau
numai cu faguri artificiali.

Prolificitatea rncitcilor reprezint8 cantitatea de ou8 depusii de o matcg


in unitatea de timp. De prolificitatea miitcii depinde buna dezvoltare a familiei
de albine, iar de buna dezvoltare a unei familii de albine depinde foarte mull
capacitatea de a mobiliza in timpul culesului cit mai multe albine culegiitoare.
Este de reniarcat faptul cii prolificitatea m5tcii trebuie s5 se manifeste in
anumite perioade pentru a fi utilfi productiei (de exemplu inaintea culesului de la
salciim cu circa 1 lun5). Existents unei corelafii intre prolificitate qi cules face ca
in perioadele neimportante (goluri de cules) sfi nu apar8 excedent de albinfi, care
ar produce roirea sau consum mare nejustificat din rezervele din cuib (de exemplu
intre culesul de la salcim ~i cel de la floarea-soarelui).
Cu privire la prolificitatea mitcilor sunt selectionate mitci cu prolificitate
mare in primii 2 ani de via@, fapt care atrage de la sine necesitatea ca acestea si
fie schimbate la 2 ani.
Apicultorul este interesat ca depunerea de ou8 (ponta) s5 fie concentrati in
dou5 perioade - la inceputul sezonului activ, pentru a preg5ti albine culegitoare in
numir cit mai mare pentru culesul principal (la noi salciimul) qi la sfirqitul verii,
cind se asigur5 albin5 tiin&-5in vederea unei iern5ri corespunziitoare.
Prolificitatea unei mfitci depinde in mare mfisur8 de o serie de factori ca:
ereditatea, condifiile de creqtere, puterea familiei, modul de organizare a cuibului,
capacitatea albinelor doici de a produce 18ptiqor, cantitatea qi calitatea rezervelor
de hranii.
easc5 nu este adaptatii in totalitate la culesul principal de
b.datoriti salciimului, care este un cules relativ nou. Cu circa 170-
urm5 ouatul m5tcilor inregistra douii maxime; prima in cursul lunii
reajma culesului de piiquni qi fiinefe, perioadii care coincidea 8i cu
186
MANUALUL APICULTORULUI
intrarea in frigurile roirii ~i a doua, de mica intensitate, in luna august, cind se
pregitea familia pentru iernare.
Actualmente, se urmiiresc pentru selectie numai acele familii de albine care
defin m2tci cu prolificitate timpurie (luna aprilie) qi tirzie (sfirqitul lunii iulie),
inlocuindu-se permanent m2tcile cu activitate intens2 de ouat in golurile de cules.

Rezisten;~la iernare este data de doi indici - consumul de hran2 pe timpul


iernii qi mortalitatea albinelor in aceea~iperioada.
Indicii se conditioneaz2 reciproc ~i scot in evideng calitatea albinelor
unei familii din punct de vedere a1 modului de iernare. 0 familie de albine de
bun2 calitate trebuie s2 supravietuiasc2 o perioad2 lung2 de timp nefavorabil, fir2
zbor de curstire qi chiar cu hran2 mai putin corespunzitoare. Const~mulde hrani
reprezint2 diferenta intre cantitatea de hran2 din stup la intrarea in iarn2 ~i cea
gisit2 in prim2var2. Cu cgt aceast2 diferenti este mai mic2, cu atit familia este mai
bun2.
in acela~imod se calculeaz2 ~i rnortalitatea, ambii indici fiind raportati la
puterea familiei sau la I kg albine intrate in iarni.
in general familiile de albine puternice la care matca a asigurat albin2
tin2r2 suficienta in toamn2, capabil2 s2 supravietuiasc2 pin2 in prim2vara cind
apare noua albin2, sunt familii bune pentru productie.

Rezistenta la boli. in fata aparitiei unei contagiuni se observ2 c2 familiile


de albine dintr-o stupin2 reactioneazi diferit, de la infest2ri sau imboln2viri
masive pin2 la lipsa total2 a bolii. De asemenea, se observ2 c2 in condifiile
imbolnivirii, reacfia la medicament este diferiti, unele familii ins2nGtoqindu-se
rapid in urma aplic2rii tratamentului, in timp ce la altele boala treneaza duciind la
disparifia familiei. Se observi, de asemenea, familii de albine care se ins2n2toqesc
far2 intervenfia unui tratament. Sunt eliminate de la inmultire toate familiile de
albine la care apar urme de boli, indiferent dac&ele se ins2n2to~esccu sau fir2
medicamente ~i sunt p2strate numai cele rezistente total la boli, adic2 acele familii
la care nu apare nici un semn de boa12 in conditii in care altele se imboln2vesc.

Modul de depozitare a mievii are un rol foarte important in organizarea


cuibului. Un cuib armonios organizat atrage dup2 sine o bun2 desfigurare a

i ~asigur2,
i in jurul puietului, coroane cu p2stur2 qi miere.
in timpul culesurilor de mare intensitate, prin depozitai-ea
fk
activitgtii. Sunt socotite de bun2 calitate familiile de albine care in md.permanent
*&

rii in cuib
se produce blocarea partial2 a acestuia, se restringe ouatul, 1 s d ~ ~ & t i t 2 ~ lde
18
7
187 e
MANUAL UL APICUL TORULUI
puiet ce trebuie hrgnite ~i se elibereaz5 de la preggtirea hranei larvare un numir
mare de albine doici, care trec mai timpuriu in stadiul de culeg5toare de nectar.
BlocBrile de cuib excesive atrag dup2 sine piedici in activitatea m2tcii ~i nu
duc nici la profituri pentru apicultor.

Predispozi/ia la roire - fenomen natural de inmultire a familiilor de albine,


constituie, in conditiile apiculturii moderne, un impediment producind pagube
importante. In aceleaqi condifii, familiile de albine manifest5 in grade diferite
aceast5 insu~ire.Roirea este ~i un caracter de ras5. Rasa romineascg de albine se
caracterizeaz5 prin manifestarea redus5 a acestui instinct, care de multe ori dispare
total in conditiile unui cules de mare intensitate.
insuSirea fiind ereditat-5, se opresc pentru productie acele familii de albine
la care instinctul se manifest5 foarte slab sau fir5 finalizare ~i se eliming familiile
ce roiesc, acestea produciind permanent pagube. inlituriindu-se constant m5tcile
familiilor ce manifest5 friguri de roire, inlocuindu-le cu m5tci din suqe neroitoare,
se ajunge treptat la o stupin5 in care r?iiitcilesun/ schinlbate lini~tit.
Se observg in unele stupinc familii de albine la care nu apar niciodata
frigurile roirii, chiar cu populatii dcoscbit de numeroase. in cazul prezenfei intr-o
astfel de familie a unei m5tci mai in vArst5, prin luna iulie apar 2-3 botci, de schimbare
lini~titii.Din una din ele iese o tAn8r5 matc5 ce se imperecheazi in cursul lunii
august ~ ial5turi
, de matca mam5, i ~ incepe
i activitatea. Ambele intr5 in iarn5, iar
primgvara se mai g5se~te,de regul5, numai matca tAn5-5. Fenotnenul are o mare
important2 prin faptul c5 matca tin5rii contribuie in toamn5 la mgrirea cantitifii
de albin5 tiink-5 pentru iernare, iar primgvara i ~ incepe
i activitatea de depunere a
ou5lor la potentialul normal.
Este necesar ca tofi apicultorii s5 caute s5 detin5 in stupin5 familii de albine
cu astfel de m5tci, mai ales daca s-a dovedit c5 ele provin din familii de albine
valoroase.

Criterii secundare

Modul de ciipiicire a rnierii este un criteriu care pentru apicultorul


produc5tor de miere in sectiuni sau in faguri este deosebit de important. Acesta
depinde tocmai de modul in care albinele c5p5cesc fagurii cu miere.
fagurilor cu miere poate fi uscat5 ~i umed2. La ciip8cirea uscati,
cear5 qi stratul de miere apare un strat de aer, ceea ce d5 fagurelui
alb. La cSp5cirea umed5 lipse~teacest spafiu, fapt care conferi
mai putin pl5cut, unsuros, umed.
MANUAL UL APICUL TORUL UI
C5p5cirea fagurilor cu miere este diferit5 la diverse rase de albine ~i este un
caracter care se transmite ereditar. Rasa de albine carpatine prezint5 atit cip5cire
uscati cit ~i umed5. Este de dorit ca apicultorii s5 elimine prin selecfie familiile
ale caror albine c5p5cesc umed, in situafia cind acestea mai prezint5 qi alte insu~iri
nedorite; dac5 nu, s5 urm5reasc5 consolidarea, prin selecfie, a caracterului cGpGcire
uscatG.

Calitatea albinelor este un indice determinat de insumarea unui complex de


insu~iria tuturor indivizilor unei familii de albine. Dintre ace~tiaamintim hgrnicia.
Familia ale c5rei albine, in acelea~icondifii de dim5 qi cules, ies mai devreme
din stup ~i i ~ incheie
i activitatea mult mai tirziu decit celelalte este considerat5 o
familie cu albine harnice. Un plus de 30-45 minute de activitate de zbor in condifiile
unui cules de mare intensitate duce la inregistrarea unei importante cantitilfi de
miere in plus. Aceea~iintensitate ridicatG de zbor in condifii de clim5 nefavorabilg
(temperaturi scgzute, vint, ploi m5runte) atrage dup5 sine un surplus de miere in
cuib sau magazin. Albinele din populafia de munte valorific5 foarte bine culesul de
la salcim tocmai datorit5 acestei calit5fi.

Longevitatea albinelor este determinat$i de calitatea albinelor doici care le-


au ingrijit, de ereditatea lor qi de ins5gi calitatea intim5 a acestora. in situatia in care
in mod normal o albina tr5ie~te42-45 de zile, un plus de 4-5 zile de supravieFire
mire~tecantitatea de albine culeggtoare cu 0,8-1,2 kg pe familie, ceea ce reprezinti
intr-un sezon apicol circa 114 din culeg5toare ~i ca atare un surplus de miere.
Blindetea albinelor se apreciaz5 atunci cind, la intervenfia apicultorului
in cuib, cu sau fir5 fim, acestea nu atac5, nu urm5resc omul, deci atunci cind
albinele nu sunt irascibile. Apicultorul prefer5 astfel de familii blinde, in situafia
in care cele irascibile nu sunt valoroase din punct de vedere al producfiei. Rasa de
albine carpatine se caracterizeaz5 printr-o blindete deosebit5.

Comportamentul pe faguri, la familiile ale cgror albine r5mAn pe faguri


i ~ continu5
i activitatea in timpul interventiilor apicultorului in cuib, ~i i ~ reiau
i
activitatea nvnnala imediat dup5 inchiderea stupului sunt considerate familii
lini~tite.Aceast5 insu~irereprezint5 caracter de ras5 ~i se transmite ereditar; este
criteriu de selecfie. Albinele carpatine nu p5r5sec fagurii in timpul manipul5rilor
I
efectuate. hrp'
I
%
Cladirea fagurilor are leggtur5 direct5 cu condifiile de mediu e p"ioductiei
de miere ~i este ereditar5. Familiile de albine care au tendinp de a a di mai lent
fagurii ajung mai repede in pragul roirii decit cele care ii cl11&&e. ridit3nd
S.
189 8
MANUALUL APICULTORULUI
capacitatea de lucru a 1n5tcii qi a albinelor culegatoare. Este recomandabil ca la
bonitare sii se urmireasci ~i acest indice.

Amplasarea rezervelor de hranii asigur5 spatiu pentru ouat in tilnpul unui


cules de lung5 durat5 ~i depunerea mierii in fagurii cl5diti proaspit. De asemenea.
in timpul culesurilor de mare intensitate ~i de mica durat5, blocarea cuibului $i
reducerea ouatului m5tcii prezint5 o deosebit5 importanf5. Este bine s i fie dezvoltati
capacitatea albinelor de a depune miere in afara cuibului, aceasta contribuind la
cliidirea fagurilor ~i acumularea mierii, factori importanti in combaterea roirii.
Fenomenul nu influentea25 negativ depunerea hranei pentru iarni, deoarece
instinctul de conservare oblig5 albinele s i - ~ pregateasci
i cuibul in vederea unei
iern5ri corespunz5toare.
Bonitarea, d e ~pare
i complicat.5, este deosebit de importanti qi efectuareaei
conqtiincios duce la rezultate sigure ~i deosebit de valoroase in munca de ameliorare
a albinelor. Atentie! Un apicultor nu poate urm5ri individual o familie de albine in
vederea selectiei atunci cind practic5 curent in stupin5 int5rirea familiilor slabe pe
seama celor puternice, existind o permanent5 circulatie a fagurilor cu miere ~ilsau
puiet de care nu se tine seama sau nu se pistreaz5 o evident5. Nu se recomandi
int5rirea familiilor slabe pe seama celor de calitate: rezultatul este sciderea
potentialului acestora din urm5, ~i prea rar indreptarea celor slabe in special in
stupinele in care se practic5 selectia.

Selectia in mas5

Selec!ia in masci este o metod5 simp15 de lucru, indicat5 pentru tori


apicultorii. Scopul acestei metode constind in imbungtiifirea sistematica a
insu~irilorvaloroase ale familiilor de albine in vederea ridicirii productivita!ii
acestora.
La alegerea familiilor pentru reproductic se tine seama de insu~irile
m5tcilor ~i ale triintorilor, fir5 ins5 a se cunoa~tein prealabil dac5 aceste insu~iri
se vor transmite la descendenti.
Orice apicultor poate practica selectia in mas5 in stupina sa. Dar rezultatele
sunt mult imbun5t5tite in zonele in care mai multi apicultori ader5 la aceasti
interesanti ~i util5 activitate. in mare lucririle sunt urm5toarele:
pentru reproductie a celor mai productive familii, dupi indicii

igurarea conditiilor optime pentru intensificarea manifestiirii insu-


MANUALUL APICULTORULUI
- cre~tereamiitcilor ~i a trintorilor din familiile alese pentru reproductie;
- schimbarea materialului necorespunziitor din stupinii cu cel produs
dirijat;

1 - prevenirea incruciqiirilor inrudite intre miitcile qi trintorii din stupinii.


Calendaristic, lucriirile de selec~iein mas2 se dest'aqoarii in mai multe
' etape:
anul I: se identificg cele mai valoroase familii de albine dupii indicii descri~i
qi se formeazii grupa de priisilii, grupii de familii foarte valoroase din care se vor
creqte trintori yi miitci qi care, dupii imperechere, asigurii material de reproductie
I de bun5 calitate ce va fi folosit in stupina de productie. Grupa de prgsilii reprezintii
10-15% din numirul familiilor de albine aflate in stupinii, restul reprezentindgrupa
familiilor de productie. Ea nu riimine in permanen@ aceeaqi. Familiile de albine
care n u - ~ ievidenfiazii, in mod corespunziitor, insu~irileproductive sau riimin in
urn5 cu dezvoltarea sunt inlocuite in permanen@de alte familii care s-au evidentiat
in timpul sezonului;
anul I/: odatii formatii, grupa de priisilii se foloseqte pentru producerea de
mgtci, trintori qi pentru cre~tereamiitcilor.
in vederea producerii larvelor destinate creqterii de miitci sunt alese
intotdeaunafamiliile recordiste ale grupei de priisilii. Pentru cre~tereade trintori
se aleg, de asemenea, familiile cele mai bune, ce se situeazii imediat, ca indici
calitativi, dupii famillia furnizoare de larve pentru mgtci, numiirul lor stabilindu-
se pornind de la calculul cii o familie produciitoare de trintori trebuie s i asigure
imperecherea a circa 50-75 miitci. Miitcile imperecheate obtinute se folosesc pentru
schimbarea a 50% din miitcile familiilor de albine necorespunziitoare existente in
grupa de productie.
Paralel cu aceasta, la sfir~itulanului 11, pe baza datelor din evidenp
periodicii, se eliminii din grupa de priisilii familiile care s-au situat sub media
stupinei qi se inlocuiesc cu altele care s-au evidentiat in timpul sezonului;
anul III: se desfiqoarii acelea~ilucriiri ca in anul 11, procedindu-se la
inlocuirea restului de mgtci. Si in acest an se primene~tegrupa de priisilii prin
introducerea de noi familii cu insu~irivaloroase qi eliminarea celor ce s-au situat
sub medie;
anul IV: se repetii lucriirile din anii 11 ~i 111.
Ca urmare a lucr5rilor de ameliorare, in stupinii se giiseqte material biologic
(miitci qi trintori) de origine foarte aproapiatii. Pentru a evita imperechede inrudite

k
(consangvinizarea), este necesar sii se facii primenirea acestui h a al;,ceea ce
se realizeazii prin adunarea de material biologic valoros din stupin*\ plasate la
distante de cel putin 15-20 krn de vatra unde se desfa~oarH& i ~ e selectie.
C
191 fl
MANUAL UL APICULTORUL UI
Schimbind material valoros intre dou5 stupine in care se desfaqoar5 o actiune
de selecrie, pe ling5 evitarea efectelor consangvinizgrii se realizeaz5 incruciq5ri
intre dou5 populafii diferite ca origine, produqii rezultaci manifestiind o deosebiti
vigoare hibridii (heterozis)concretizaa prin productivitate ridicatg.
A

Inlocuirea, in decurs de 2-3 ani, a m5tcilor dintr-o stupin5 de productie cu


material selectionat conduce treptat la ridicarea nivelului productiv a1 familiilor de
albine.
Aciiunea de selectie in mas5 este permanent5 qi obligg pe apicultor 6
schimbe periodic mgtcile la interval de 1 sau 2 ani, aceasta asigurind in permanenp
potentialul prolific maxim.

Selectia individuali

Selectia individualii este o metodg mai avansat5, care se practic5 in stupine


specializate, constind in crearea de linii de inaltii productivitate ce se predau
pepinierelor pentru producerea qi difuzarea mgtcilor selecfionate.
Metoda const5 in depistarea in populafiile de albine din zon5 a unor familii
cu insuqiri valoroase, gruparea acestora, cve8terea de descendenti qi verificarea
gradului de transmitere la descendenti a respectivelor insu~iri.

Lucr5rile se desfaqoar5 pe o perioad5 de 3 ani repartizate in felul urm5tor:


anul I: ca qi selecfia in mas5;
anul 11: din grupa de pr5sil5 se aleg pe baza rezultatelor comport5rii in
anul anterior, 3-4 familii de albine cu cele mai valoroase insu~iriqi se folosesc
pentru creqterea de reproducatori - m5tci qi trintori - in scopul obtinerii de mitci
fiice imperecheate care se introduc in familii de aceeaqi putere, fiecare grup de
mitci surori constituind o grupi de verificare. in cadrul verificgrii se stabile~te
gradul de transmitere la descendenti a insuqirilor valoroase detinute de pgrinti.
In cazul in care s-au identificat 4 familii deosebit de valoroase, 3 familii vor
constitui familiile mami qi 1 familie va fi familia tatg. in aceast5 din urn5 familie
se vor declanqa lucr5ri de creqtere a trintorilor, cu 15 zile inainte de inceperea
creqterii mitcilor, prin introducerea de faguri cu celule de trintori qi hr5nind forpt
albinele pentru a stimula ponta mgtcii.
Din cele 3 familii alese ca mame, se cresc, din fiecare, 40-60 mitci
fiice. M'&& rezultate se marcheaz5 diferit pentru fiecare grup de surori, dupa
prove6i $ se instaleaz5 pentru imperechere in puncte de imperechere
* * . in momentul in care mgtcile s-au imperecheat, se introduc in roi de
canh. la1
&
at2 a y r p k e . in fiecare grup5 de verificare sunt cuprinse 10- 15 m5tci surori, (nu
MANUALUL APICUL TORULUI
mai multe). intre timp se continuii ingrijirea adecvatii a celorlalte familii de albine
din grupa de pr5silii ele urmind a intra in verificare in anii urmgtori;
anul 111: se urm5re~teamiinuntit comportarea familiilor din grupele
de verificare dup5 criteriile enunfate, iar in incheierea sezonului se analizeazi
rezultatele obfinute comparativ cu o grupii de familii martor. Familia de reproductie,
mama ale ciirei miitci au obtinut cele mai bune rezultate, este predati pepinierelor
de producere industrial%a mitcilor spre inmulfire qi difuzare. in caz c5 din motive
obiective matca familiei nu mai exist5 se pred5 pepinierei familia recordist5 a
respectivei grupe de verificare.
n

In momentul in care la o grup5 de verificare se confirm5 c5 a preluat


insu~irileproductive ~ide comportament valoroase ale mitcii mame qi le transmite
in continuare la descendentii s5i devine linie verificati, capul liniei constituindu-1
matca mamii recordist5 identificat5 in zon5. Pe aceast5 linie verificat5 se pot face,
in continuare, lucriiri de selectie, prin cre~teride generatii succesive, urmirindu-
se uneori fixarea unui caracter (albine de polenizare a anumitor culturi, sau bune
produciitoare de polen, etc.)

Creqterea reproducltorilor

Matca bung este de regul5 asocial5 cu profituri mari. Sarcina apicultorului


este de a - ~procura
i m5tci de calitate, prin cumpiirare sau prin producere in stupina
proprie. Calitatea unei miitci depinde nu numai de materialul din care a fost produs5
ci ~i de modul in care a fost crescul5.
Cre~tereamiitcilor este unul din capitolele cele mai frumoase 8i in acela~i
timp stimulative din apiculturii. Cre~teream5tcilor nu este o art5, dar pentru a
da rezultatele scontate trebuie sii fie practical5 cu mult5 grij5 qi cunoqtinte de
specialitate. Existii anumite reguli qi elemente de tehnic5 care numai respectate
intocmai duc la rezultate pozitive.

Creqterea trintorilor

Obtinerea trintorilor de calitate in perioadii optimii, pentru a se imperechea


cu mitci obfinute din material valoros, are o deosebit5 importanp in munca de
selecfie.
n

In familiile de priisilii, alese pentru producerea de trdntoripeoitroduc la


inceputul lunii aprilie, 1-2 faguri cu celule de trintori.
A

In prezenfa unui cules de nectar qi polen in natur5 sau


cu tune de polen qi miere, matca depune in celule ouii de
193 5%
MANUALUL APICULTORULUI
in luna mai trintori maturi necesari pentru imperecherea miitcilor.
Pentru ingrijirea optim2 a larvelor de trintori, se recornand5 ca fagurii cu
puiet s2 fie trecuti in familii doici puternice, cu populatie masivi de albine tinere,
capabile s2 asigure hranirea corespunziitoare a acestora. in familia produc2toare de
trintori, eliberat2, se pot introduce faguri noi, care la r$ndul lor vor fi ins5miinpte
.yi apoi incredintate familiilor doici.
Familiile doici cresc2toare de trintori, sunt hrinite permanent, la fel ca lji
familiile furnizoare de larve de trintori.
Pentru asigurarea stupinei numai cu trintorii doriti, obtinuti din familiile
de pr5sil2 destinate acestui scop, apicultorul ameliorator are sarcina de a impedica
aparifiatrintorilorin celelalte familii. Pentruaceastaestenecesars5 se iaurmitoarele
misuri ~i in familiile de producfie: eliminarea tuturor fagurilor cu celule de trintori
~i inlocuirea acestora cu faguri artificiali; introducerea de gratii la urdini~,pentru
impiedicarea ie~iriiacestora din stup sau distrugerea tuturor suprafetelor cu celule
cu puiet de trintor care se g2sesc pe ramele cu faguri normali.
in cazul in care urm5rim ca imperecherea cu triintorii doriti s2 se faca in
procente foarte ridicate, atinggnd chiar 80%, este bine ca declan~areacre~terii
reproduc5torilor s5 fie avansatii cu 10-14 zile fat5 de cre~terilenormale, daci
conditiile de mediu (temperaturrl mai ales) permit, aSa incit maturizarea ~i
imperecherea acestora s2 fie realizat5 inainte de aparitia primilor trgntori maturi in
stupina de productie sau in stupinele apropiate.
Un alt mijloc de realizare a imperecherilor dorite este constituit depunctele
de imperechere controlatd, infiinpte in locuri complet izolate, unde nu existi
posibilit2fi de patrundere a trintorilor str2ini decit in proportie foarte mica sau chiar
deloc. (Producerea apilarnilului in stupine aflate in preajma cresc5torilor de m5tci
sau a punctelor de imperechere controlaG a favorizat puritatea imperecherilor).
La alegerea acestor puncte de imperechere controlat2 se are in vedere ca pe o razi
de 12-15 krn s2 nu se g2seasc2 amplasat5 nici o stupin5 sau familie de albine.
Pentru a avea siguranfa acestui lucru se testeaz5 prin amplasarea a 1-2 nuclee cu
m2tci neimperecheate. Dac2 dup5 circa 15 zile acestea nu au inceput ouatul sau
au depus puiet de trintori, inseamn2 c5 zona este curat5 ~i se poate amplasa un
punct de imperechere controlat2. in vederea obfinerii materialului imperecheat, se
transport2 in acest punct familia tat2 ~i nuclee de imperechere care confin mitci
neimperecheate. Dup2 15 zile de la amplasare se recolteazg mgtcilc imperecheate,
cindu-se alt5 serie de m2tci pentru imperechere. in momentul
necesare de miitci imperecheate, punctul se desfiinteaza, prio

de imperechere controlat5 sunt amplasate in zone


MANUALUL APZCULTORULUZ
montane, inalte, pe v8i ferite de curenti, in poieni sau pe platouri, unde albinele
pot beneficia de un cules, iar reproducatorii de posibilititi de a efectua zboruri de
; imperechere.

0 prim5 fazi in procesul de creqtere a mTitcilor este obtinerea botcilor.


Trei sunt cazurile cind albinele igi cladesc spontan botci, gi anume: atunci cind
au pierdut matca, cind matca nu rnai este corespunzitoare (schimbare linigtiti)
~i c6nd familia se pregite~tede roire. Apicultorul poate crea artificial cele trei
situatii, ins; nu totdeauna mitcile obtinute sunt cele rnai valoroase.
in cazul celei dint5 situatii se constata cZi familia de albine ia in cregtere nu
o anumita larva de o anumiti calitate ci pe aceea pe care o are la indernana, adici
larve de viirsta rnai mare, fapt care duce la obtinerea unor m5tci de cele rnai multe
ori necorespunzitoare in ceea ce prive~tecalitatea. in cel de-a1 treilea caz, roirea,
se obfin cele rnai bune mitci, ins2 exist2 doui inconveniente, gi anume se obtin
m5tci numai intr-o perioadi anumit8, iar mitcile obfinute movtenesc gi transmit
insu~ireade roire la descenden$.
In ultimul timp apicultorii elimini in perrnanenp familiile care prezint5
aceasti insu~ire,cgutind sB obtini mitci de la familii care prezinti fenomenul de
/ schimbare lini~titaa matcilor. D e ~produse
i in numar destul de mic, botcile obtinute
1 de la astfel de familii, implantate la rnai multe familii din stupin5, contribuie la
ridicarea valorii acestora.

Metode gospoda're~ti pentru cre~terea mdtcilor. Metodele descrise


pot fi folosite de catre apicultorii cu un numir mic de stupi cu albine in scopul
obtinerii unui numar de miitci, care vor fi folosite in scopul sporirii productivitiiii
stupinei.

- in cazul in care apicu/toru/posedd o,familie cu o matcii de bunci calitate,


dar viirstnicg gi d o r e ~ t esB o schimbe, el dispune de posibilitatea s i obtini din
ea o matci fiica. in acest scop indepirteazii matca ~i albinele trag botci. Dupi
doui zile, el procedeaza la distrugerea tuturor botcilor cu excepfia a doui dintre
ele, care sunt cel rnai bine dezvoltate. Larvele din botcile ramase pot fi de vgrst5
necorespunz5toare pentru a da na~tereunor m5tci de cea mai bun5 w&tde ~i atunci

%
se elimina inlocuindu-se cu larve tinere de 24-36 ore, luate d i n 5 le aiturate.
Operatia se face cu ajutorul unei /anfete de transvazare sau cu ajutorul i scobitori
mabpi
a1 carei capat subtire a fost indoit intr-un unghi c o r e s p u n z 6 ~ r & 8 , 0 " ) .
P r
195 Y
MANUAL UL A PICUL TORULUI
9-10 zile apicultorul controleazii familia, distruge eventualele botci nou apirute,
precum qi botca care a fost crescut5 necorespunziitor din cele dou5 rsmase. in a
16-a zi din botca rgmasii va ecloziona o matcii care dupii circa 10-14 zile va incepe
activitatea de depunere a ouiilor.

- Se porne~tede la ofamilie care prezintd insu~ireade schimbare liniqtitiia


mGtcii sau instinct de roirefcrGJinalizare. in ambele cazuri se obfin botci din cars
vor ecloziona miitci de calitate. Se procedeaz5 ca in cazul descris anterior, botca
sau pufinele botci de calitate obfinutefiind implantate in familiile cu probleme sau
in roi dup5 ce ace~tiaau fost organizafi in prealabil.
Metodele descrise sunt foarte simple qi la indemiina fieciirui apicultor.
Tot in rindul metodelor de creqtere a miitcilor pentru nevoile curente
dintr-o stupin5 intr5 ~i cele prin care se poate produce un numiir mai mare de
miitci pentru formarea de roi, formarea de familii ajutiitoare, schimb5ri de mitci
necorespunziitoare etc.

- in acest scop se alege cea mai hund familie din stupind, ale c5rei calitiii
au fost urm5rite mai mult timp. Se pregiiteqte o ram2 la care de lea@ superior se
prind buciifi de fagure artificial de forma triunghiularg cu baza de 5 cm (circa
4-5 buciifi). inainte de a introduce rama, se scot din familie toate ramele cu puiet,
rnai pufin 2 rame, cu puiet la eclozionare, impreunii cu matca. Cele dou5 rame cu
o ram5 pregitit5 cu fagure artificial intre ele, se pun in centrul cuibului. Lateral,
de-o parte qi alta se aqeazii faguri cu hrani (polen qi miere). Fagurii rimaqi trebuie
sii fie acoperiti de albinele familiei. Hr5nite din abundeng, cu rezerve de proteini
suficiente, cu albinii in excedent .yi cu o matc5 apt5 sii-~idesGqoare activitatea
dar lipsit5 de spafiu de ouat, in circa 3-5 zile ,,rama de creqtere" va fi luati in
lucru, adic5 fagurii vor fi cliidifi qi matca va depune ou8. in momentul in care au
fost depuse suficiente ou5, rama cu fagurele respectiv se introduce intr-o familie
puternic5, orfanii complet (fir2 puiet qi matcii) qi cu abundente rezerve de p5sturi
qi miere. in aceastii situafie familia ia ou2le in creqtere qi produce numeroase botci.
Dupii 9- 10 zile, cele mai frumoase botci se desprind uqor de pe fagure qi se folosesc
in scopurile dorite.
Atunci ciind apicultorul doreqte s5 o b f i ~ 5mai multe serii de mitci
procedeazi la introducerea succesivii a mai multor rame cu faguri pentru crescut yi
1 incit in momentul scoaterii botcilor din familia cresciitoare o a l ~
confiniind ouii sii fie introdus5.
care familia crescatoare se comport5 bine, ea poate fi intrebuinfati
sii fie asiguratg in permanent5 cu faguri cu puiet la
MANUALUL APZCULTORULUZ
eclozionare gi cu hranii abundentri gi eventual chiar stimulatri prin administrarea de
sirop. In acelagi mod trebuie sii fie ingrijitii gi familia produciitoare de larve, prin
administrarea de hranii suplimentarii gi asigurind surplus de albinii gniirii, prin
adiiugarea de faguri cu puiet la eclozionare, siiptiiminal. Metoda Miller, descrisi
mai sus, este la indemina oriciirui apicultor care doregte sii creascii miitci in nurniir
mai mare, accesibilitatea fiind determinatri gi de faptul cii se evitii transvazarea,
operatie care in scopul unei reugite depline necesitri oarecare indeminare.

- 0 altri metoda' simpla' de producere a mritcilor pornegte de la existenp


unei familii care schimbii linigtit matca. in acest scop, in familie trebuie sii fie
asigurate 3 condifii: populafie foarte numeroasi; mult puiet neciipiicit gi asigurarea
in cuib a unui compartiment special pentru cregtere, in care albinele au un contact
superficial cu matca.
Metoda poate fi practicatii atit in stupul orizontal, cit gi in cel vertical. in
cam1 stupului orizontal, acesta se imparte in douii: un spafiu in dreptul urdinigului
- 12 rame, compartimentul cuibului propriu-zis, in care se aflii matca gi un spafiu

, in partea opus5 urdinigului - 7 rame, compartimentul de cregtere. Compartimentul


, miitcii cuprinde faguri cu puiet, faguri pentru ouat, precum gi hrana necesari.
' Compartimentul de cregtere cuprinde 4 faguri cu puiet necipicit in mijlocul
I

ckora se introduce rama de cregtere, iar restul cu hrani (pisturii gi miere) din
abundenp. in ambele compartimente se pot adiiuga hriinitoare pentru hriiniri
suplimentare. Poate piirea curios sii se vorbeascii despre cregterea mitcilor in
prezenfa puietului necipgcit, dar s-a constatat cii in acest aranjament prezenp
puietului atrage multe albine doici, care in mod implicit vor lua in cregtere gi botcile
din rama cu leapri port-botci, introdusii de apicultor. Cele douii compartimente
sunt despiiqite de o diafragmii previizuti cu gratie separatoare iar in dreptul
acesteia, de o parte gi alta, se concentreazii hrana care va acfiona ca o diafragmi.
Fiind creatii aceastri stare (se circulii dintr-un compartiment in altul), albinele
doici din compartimentul de crevtere percep mai pufin substanp de matcii qi se
creazii dorinta de schimbare linigtitii a mgtcii, aceasta devenind in mod aparent
necorespunziitoare pentru ele. Situafia fiind creatii, se introduc larvele, la inceput
mai putine gi apoi mai multe, pe miisurii ce procentul de acceptare cregte. Pentru
stimularea luiirii in cre~terea larvelor, in familii, se administreazii sirop de zahiir.
in cazul cregterilor succesive, familia este eliberatii, botcile crescute dar inc5
neciipiicite introducgndu-se in ramii-izolator intr-o familie putemw&#%umatcii.

~i invers, in aga fel incit in compartimentul de cregtere sii ~ e ~ ~ & n


%
Mentinerea familiei cresciitoare in stare activii se realizeazii pfi -0 qntinuii,
periodicii, trecere de rame cu puiet din compartimentul c u i b y b in de aiegtere
!
MANUALUL A PICUL TORUL CiI
tiin5r. Asem5nitor se lucreaz5 ~i cu stupii multietqjati, f'olosind ambcle corpurl. In
corpul de sus se amplaseazi compartimentul de creStere, introducind puiet tin&
~i hran5. in corpul de jos este amplasat comparlimentul mitcli cuprln7ind faguri
pentru ouat ~i rezerve suficiente de miere $i p5stul-2. Cclc do115 co~iipartimente
sunt separate printr-o gratie separatoare. Rama cu botci este amplasat,?intotdeauna
intre un fagure cu puiet tiin5r ~i un fagure cu pisturi. Acest aranjarncnt dctetmini
albinele tinere, care merg s i se aprovizioneze cu pisturi, s i sc opreasci $i si
hrBneasc5 ~i larvele din botci. Aralijamentul ramelor in compartimcntul de ctevtere
este urm5torul: miere, polen, larve de virsta 4-5 zile, larve de virsta 3-4 yilc, larve
de viirsta 1-2 zile, rama cu botci. polen, larve de virsta 6-7 zile, micrc in faguri ~i
un hr5nitor.
MBtcile obtinute prin aceasti rnetoda sunt de buni calitate, cantitativ niai
multe, ~i pot fi valorificate in diverse scopuri. Metodele de obtinere a rnitcilor
descrise se folosesc in orice perioadi a sezonului activ ~i prezinti avantajul ci
nu stiinjenesc pe apicultor in lucririle sale. in desfa~urareaactivititii normale de
producere a mierii, a roilor sau a altor produse.
Pentru cazul in care apicultorul nu are indemiinarea transvazirii larvelor,
pentru a se evita e~ecurile,exist5 procedee dc producere a mgtcilor prin pistrarea
larvelor in celulele initiale:
- introducerea in crescitor a fagurelui cu larve provenind de la falnillia
din care dorim s i facem cre~terea.Se taie fagurclc in treimea inferioar5 in ava fel
inciit pe tgietur5 s5 r5mhnB un r5nd de celule cu larve foarte tinere (de I zi). Pentru
dezvoltarea viitoarelor botci se procedeazi la distantarea lor prin distrugerea a
doui celule din 3 (1,4,7). Fagurele pregitit in acest fcl cste introdus in familia sau
compartimentul de cre~tere;
- introducerea unei f@ii de fagure cu larve, de la familia din care dorim
s5 facem cre~terea.Se taie o f 5 ~ i ede fagure continiind un strat de celule cu lawe
de viirst5 optim5; se lipe~tecu cear5 pe un leal de crevtere, pe centrul acestuia. Se
distanteazi celulele dupi procedeul descris mai sus, in aSa fel inciit pe leat sB nu fie
mai mult de 13-15 celule ce vor deveni botci. in caz c i num5rul de larve este mai
mare, cele din margine nu vor fi luate in cre~teresau din ele \/or ecloziona matci
inferioare.
MANUAL UL APICUL TORUL UI
Unelte qi materiale pentru creqterea mltcilor

Botcile se confectioneaz5 din cear5 de calitate superioari. Ceara este


topit5 la foc potrivit intr-un vas emailat, in care in prealabil a fost pusii putin5 ap5.
Pentru confecfionare se foloseqte un qablon special in form5 de creion rotunjit la
virf, confecfionat din lemn de tei, care d5 posibilitatea obfinerii unor botci cu un
diametru intern ce trebuie cuprins intre 8,6 qi 9,O mm. Depiiqirea valorilor atrage
dup5 sine neacceptarea larvelor date spre creqtere. in timp ce ceara se topegte,
~ablonulpentru confecfionat botci este finut scufundat intr-un vas cu ap5 pentru a se
umezi qi a impiedica ceara sZi se mai lipeasc5 de el. Se qterge de ap5 qi se introduce
in cear5 pin5 la circa 1 cm. Se scoate repede, ceara se solidificii qi se introduce
din nou in cear5, mai jos cu circa I mm. Se procedeaz5 de 3-4 ori in acelaqi fel,
mic~orindmereu in5lfimea. Dup5 ce stratul de cear5 s-a format suficient de gros,
se introduce qablonul cu botca in vasul cu ap5 rece. Prin r5sucire botca este scoas5
de pe qablon. Se obfine astfel o botcii cu fundul mai gros, rezistentg la transvazare
~i care, in acela~itimp, se lipeqte foarte bine de suport.

Fig.63 - Crejterea m&cilor influx industrial (zilele 1-13)


rP'r
MANUALUL APZCULTORULUI
in scopul unei eficacitati crescute, qabloanele pot fi montate cite 6-12 pe
un suport de lemn.
Dopurile de creStere sunt confectionate din lemn sau plastic gi sunt folosite
ca suport pentru botca artificial5. fntr-o mica adincitur5 la unul din capete se toad
cear5 topit5 gi se aplic5 botca care se fixeaz5 solid in suportul de cear5 solidificata.
Dupg fiecare folosire se cur5p riim5gitele de botci prin retezare cu cutitul iar
ceara se retopegte cu ajutorul unei bare de fier in form5 de ,,L", pe suportul format
aplicindu-se o nou5 botc5 artificial5.
Tipca (leatul) de creqtere are o grosimea de circa 0,5 cm, confectionat5 din
lemn in care la distante egale se g5sesc 13-15 orificii in care se introduc dopurile
de cregtere cu botci. Lungimea leaplui dc creqtere dep5gegte cu 1 cm lungimea
interioara a unei rame qi intr5 in scobiturile speciale ale acesteia.

Ramele de cre~teresunt folosite in procesul de creqtere a m5tcilor in


sistem intensiv, pentru sustinerea leaprilor cu botci in pozitie normal5. Dup5 felul
intrebuingrii gi perioada folosit5 se deosebesc trei modele de rame: de cregtere
propriu-zise, izolatoare qi pentru cuqti de eclozionare. Primele prezintg pe leaprile
laterale adincituri de circa 0,5 cm in interiorul c5rora se fixeaz5 leaprile de cregtere.
Ramele izolatoare prezint5 pe o parte gi alta a ramei gratii izolatoare care nu permit
pgtrunderea mgtcii, ci numai a albinelor doici pentru a hrani gi ingriji larvele din
botci. Ramele de eclozionare prezintB in locul gipcilor de creqtere gine din tab15 cu
margini indoite pe care sunt finute cugtile pentru eclozionare tip Zander.
Pentru imperecherea m5tcilor sunt folosite nuclee de diverse modele yi
mgrimi. in general se recornand5 ca pentru imperecherea m5tcilor s5 fie folosite
nuclee economice care dau posibilitatea producerii unui num5r mare de mitci
imperecheate la o cantitate redus5 de albine ce populeaz5 nucleul. La noi in pri
sunt, in general, folosite nuclee de tip mijlociu cu ram5 egal5 cu jum5tate din rama
ME sau rame ME pliat5 in 3 secfiuni. Pe ling5 rama propriu-zis5, fiecare nucleu
este prev5mt gi cu o ram5 cu hr5nitor.

Nucleele SCAS-2 sunt nuclee - pe dou5 jum5t5fi de ram5 ME din care una
este rama hrgnitor (200 ml) - in numar de patru qi sunt agezate intr-un adspost de
nuclee compartimentat. Fiecare nucleu are un urdinig situat pe cite unul din cei
4 pereti ai ad5postului care, pentru o bun5 orientare a m5tcilor gi albinelor, sunt
(in 4 culori distincte pentru albine).
nucleului de tip SCAS 2 permite obtinerea unui numar de 24
pe 1 kg albin5 folosit5.

*
200
MANUAL UL A PICUL TORULUI
Introducerea mitcilor

0 metodi universal valabili pentru introducerea m5tcilor in orice conditii


nu existi, degi se cunosc gi se folosesc numeroase metode mai simple sau mai
complicate. Unele metode dau rezultate bune in anumite situatii dar sunt total
ineficiente in altele gi tocmai acest lucru duce la e~ecuriin introducerea mitcilor $i
prejudicii pentru apicultor. Pentru a fi obtinute rezultate pozitive in aceast2 lucrare
este necesar s i fie stabilite conditiile in care o familie de albine primegte mai ugor
sau mai greu o matci. Speriate pe faguri in unele cazuri mitcile fug, se ascund,
fapt ce iriti albinele familiei ~i dupi citeva zile, cind normal ar trebui s i inceapi
ouatul, sau chiar este inceput, matca este gisiti moarti pe fundul stupului sau in
fata urdini~ului.In situafia in care noua matci a avut o activitate de ponti mai
indelungati in nucleu, familiile de albine o vor primi tnult mai uvor. Cind matca
pe care o introducem are o stare fiziologici deosebitii fafi de matca pe care vrem
s-o inlocuim, este mai ugor primit5 dac5 o inlitur5m pe cea veche cu o zi-douii niai
devreme, deciit dac5 o inlituritn in aceeavi zi cu introducerea.
S-a observat, de asemenea, c5 daci cu 3-4 zile inaintea introducerii mitcii
noi nu deranjim familia de albine ele vor primi mai uvor matca. Daci introduccm
matca noui intr-o colivie in care a fost introdus5 in prcalabil, pc o perioadi dc
circa 12-14 ore matca veche, matca t5nirii va fi primiti foarte uvor.

Metode de introdzicet-e a nicitcilor:

- sub formi de botci: introducerea unei botci in locul m5tcii


necorespunzitoare. in acest scop apicultorul realizeazi starea de orfanizare a
familiei $i la circa 6 zile de la orfanizare rupe toate botcile spontane ~i itnplanteazi
botca doriti. Din ea va ecloziona o matci tinir5 care se va imperechea vi va incepe
s5-gi desfigoare activitatea normali. Este o metodi ce d i rezultate pozitive chiar in
perioadele in care acceptarea este mai greoaie;

-sub formi de matci liberi: sunt descrise in literaturi foarte multe metode,
rezultatele fiind mai mult sau mai putin pozitive. Deqi nu sunt recomandate ca
metode sigure este bine s i fie amintite in scopul de a scoate in evident2 preocupirile
apicultorilor practicieni in rezolvarea acestei probleme destul de importante. Dintre
metodele descrise amintim nicliirea in miere a mitcii sau scufund Gin2 gi
introducerea direct2 intre albine; introducerea direct prin urdin , cu ajutorul
fumului; scufundarea in a p i cilduf5gi introducerea intre albinkcn r a l a b i l au
@
fost gi ele umectate; prifuirea cu nafialini gi introducerea pe L .dim$~.steri&a
F
201 d
MANUALUL APICULTORULUI
familiei cu alcool ~i introducerea liber5 a m5tcii intre albine; n5cl5irea in 15pti~or
~i introducerea pe fagure imediat in locul celei b5trine; ,,metoda prin surprindere"
care const5 in suprimarea mitcii necorespunzitoare, hr5nirea din abunden@a
fami liei, dup5 care se procedeaz5 la scuturarea intregi i familii in fafa urdiniqului,
inchis pentru ciiteva minute, aruncarea tinerei m5tci in rnasa de albine complet
dezorientate ~i deschiderea urdini~ului;introducerea tinerei mitci intr-un pahar
unde se m i ~ c 5p8n5 oboseqte, dup5 care este a~ezat5direct pe fagure, ea nu se va
mai m i ~ c a~i va fi primit5 cu uqurinf8 de citre albine;

- introducerea mgtcii in colivii de diferite tipuri: Miller, Titov ~i Benthon


sau cip5cele de sirmi.

Fig. 64 - Cre~teveam6tcilo1-inJ7tlx industrial (zilele 14-3 1)


MANUALUL APICULTORULUI
Colivia tip Miller este una din cele niai folosite cuqti. Se confectioneazi
din plasi de sirmi cu ochiurile de 3 mm, cu ajutorul unui calapod din lemn. Unul
din capete este inchis complet, iar la partea opus5 se g i s e ~ t eorificiul pe unde se
introduce niatca ~i este eliberati apoi de citre albine. Acesta se acoperi cu un
dop de lemn, care dupi 24-48 de ore este inlocuit cu un dop din fagure artificial,
perforat pentru a fi ros mai uSor de albine. Colivia este introdusi intotdeauna
in pozitie oblici cu dopul in jos in mijlocul cuibului, in apropierea puietului pe
i porfiuni de fagure cu hrani, avind ins3 grij&s i nu se nicl2iasci matca.

Colivia tip Titov este, de asemenca, des folositi de apicultori ~i se lucreazi


cu ea dupi acelea~iprincipii ca in primul caz.

Colivia tip capac, are eficacitate miriti datoriti conditiilor avantajoasc


care se creeazi pentru acceptarea mitcii. Cu ajutorul unei astfel de colivii se
I realizeazi acceptari sigure in orice perioadi a anului. Colivia avfind o suprafati de
1 circa 100 cm2 are o inil!ime suficienti pentru a fi infipti in fagure p h i la nivclul
peretelui median al acestuia dind mitcii posibilitatea s i se m i ~ t enestinglleriti in
, ea. in partea de jos, lateral, prezinti un orificiu de eliberare sub forma unui tub
I
cositorit umplut cu pasti de miere cu zahir pudri. Familia de albine cireia trebuie
s i i se introduci noua matci se orfanizeazi timp mai indclungat, perioadi in care
se distrug toate botcile apirute. Se aplici colivia cu matca pe o zoni de fagilre
din mijlocul cuibului care cuprinde o mica suprafat2 cu niiere ~i in acela~itimp
puiet la eclozionare. Tinerele albine care eclozioneazi nu vor ataca matca, ci o vor
ingriji. in scurt timp matca tiniri, care beneficiazi de ingrijire corespunzitoare,
va incepe s i depuni oui. Albinele de sub capac fiind in contact cu albinele din
afari, vor incepe impreuni s i roadi din ambele p i ~ dopul i qi in circa 3-4 zile
matca va fi eliberati. in toate cazurile de introducere in acest mod s-a constatat c i
matca incepe s i depuni oui inainte de a fi eliberati.

Coliviade tip Benthon consti din folosirea cujtiide transport ma'tci~ipentru


introducerea rna'tcii. in acest scop se creazi un orificiu in dreptul compartimentului
cu hrani, opus orificiului pentru introducerea m5tcii .yi albinelor insotitoare. Se
introduce in mijlocul cuibului qi se fixeaza cu ajutorul unei plicute metalice intre
doui rame, in aSa fel incit hrana s i fie in jos. Reu~itaintroducerii este siguri, ins5
eliberarea m5tcii se realizeazi dupi un timp mai indelungat, piing lb,@fle. Metoda
este recornandata pentru apicultorii incepitori.
I
MANUALUL APICULTORULUZ

Bigudiuldinplastic este o colivie ce se poate folosi cu succes la introducerea


mitcilor; are dop din plastic la ambele capete, qi un orificiu pentru eliberarea mitcii
ficut de apicultor ~i orientat spre fagure. Bigudiul se fixeazi in centrul cuibului,
pe o porfiune cu puiet ~i hrani. Dupi 48 ore de la introducere se verifici atitudinea
albinelor fa@de matci. In cazul in care aceasta este acceptatii, se aplica pe orificiul
de eliberare o bucati de fagure artificial yi se orienteazi orificiul citre exterior in
vederea cliberirii. Apicultorul poate folosi bigudiul qi fir2 a face orificiul pentru
eliberarea mitcii, inlocuind in momentul acceptirii mgtcii unul din dopuri cu o
f i ~ i ede fagure artificial. Toamna qi primivara unul din dopuri poate consta din
qerbet din miere qi zahir pudri.
Oricare ar fi tipul de colivie folosit, se recomandi, chiar in prezenta unui
cules in naturi, folosirea unui hrinitor cu sirop, care va preocupa albinele, acestea
diind in primele momente o mai mici impot-tanffinoii mitci introduse.
in fara noastri se desfi~oario ampli munci de identificare, verificare,
formare qi consolidare de linii productive continuati constant de o ultimi etapi
- reproducerea prin pepinierele pendinte de stafiile zonale de selectie qi producere
de material reproducBtor ~i difiizarea in teritoriu a mitcilor selecfionate; aceasta,
in scopul i~nbunitBtiriipcr~nanentea fondului genetic autohton qi implicit a
potentialului productiv al zonei de influenti, prin material testat qi stabilizat.
Se creazi astfel linii $i hibrizi interlineari cu capacitate sporiti de exploatare
a culesurilor de scut-ti durati, cu prolificitate ridicati a ~nitcilormai ales in
perioadele tin~purii,cu rezistenta la boli sau cu inclinatie de a poleniza anumite
culturi. Aceast5 activitate a statiilor zonale se desfa~oarfiin cadrul ecotipurilor
cxistente, fiecare av5nd o zoni de itifluen!fi, in care se livreazi tnitcile produse in
pepinierele corespunz2toasc dupB cum i~r~neazi:
ecotipul de stepii - statia zonal2 Bucure~ti,in judeiele Briila, Cglira~i,
Constanta. Dolj, Giurgiu, lalomi!a, Mehedinti, Olt, sector agricol Ilfov, Teleorman,
Tulcea;
ecotipul de deal-munte - statia zonal2 Cisliu, in juderele Bi-aqov, Buziu,
Covasna, Harghita, Prahova, Vrancea; ~i statia zonal2 Mildireqti, in judetele
Arge~,Dimbovira, Gorj, Vilcea;
ecotipul de Podi~ulMoldovei - statia zonali Iaqi, in judefele Baciu,
Boto~ani,Galati, Iaqi, Ncamt, Suceava, Vaslui;
ecotipul de Podi~ulTransilvaniei - statia zonal5 Cluj, in judetele Cluj,
@Nis5ud, Hunedoara, Maramureq, Mure?, Silaj, Sibiu;
A1ba7B% eq ipul de CImpia de vest (Banat) - stafia zonali Timi~oara,in judefele
A'&iVarag-sererin, Satu Mare. Timi?.
-
t e

204
MANUAL UL A PICUL TORULUI

Leclia 9.Tehnolodia oblinerii


produselor apicole
in vederea cre~teriiproducfiei apicole qi rentabilizarea activit5tii stupinelor
este de dorit ca apicultorii s5 se preocupe ~i s5 actioneze pentru diversificarea
produselor apicole prin realizarea pe ling5 miere qi a unor cantitsti ciit mai mari
de polen, 15ptiqor de matc5, propolis, p5stur5, venin de albine ~i apilarnil.

Mierea

Via@ albinelor este in permanent2 interdependent5 cu plantele deoarece,


spre deosebire de alte insecte, hrana albinelor se bazeaz5 exclusiv pe produse de
origine vegetal5. Astfel, pentru asigurarea necesarului de substante hidrocarbonate
(zaharoase), albinele culeg nectar qi man5, iar pentru satisfacerea nevoilor de
substanfe proteice, minerale, gr5simi ~i vitamine, albinele culeg polenul florilor,
vizitiind in acest scop ~i flora entomofil5 existent5 in jurul stupinei din raza lor de
zbor.
Nectarul este o secretie apoasg a unor glande ale plantei numite nectarii.
El se compune din diferite zaharuri, din compu~iai azotului, substanfe minerale,
acizi organici, vitamine, pigmenfi, substante aromatice ~i altele. in nectar exist5
urm5toarele vitamine: tiamin5, riboflavin5, piridoxin5, acid nicotinic, acid
pantotenic, acid folic, biotin5, mezoinozitol ~i acid ascrobic, vitamine pe care le
reg2sim in miere.
In afara nectarului, produs de glandele nectarifere florale, pe care albinele il
culeg ~i il transform5 in miere floral5, se intilnesc yi glande nectarifere extraflorale,
localizate in afara florii, care secrct5 o substan@ dulce, limpede ~i viscoas5 ce se
afl5 in anumite perioade ale anului pe frunzele, ramurile sau tulpinile plantelor
qi care poart5 denumirea de man5 sau roua de miere, substant5 pe care albinele
o culeg qi o transform5 in miere de man5. Mana poate fi de origine animal5 cind
este produs5 prin intermediul unor insecte produc5toare de man5 sau de origine
vegetal5 cind este secretat5 direct de plante. Compozi{ia manei variaz5 pe de o
parte in raport cu planta gazd5, fenofaz5 qi anotimp, iar pe de
de specia de insect5 produc5toare de man%.
Mierea de albine a fost prima substanfa dulce
qi in prezent o surs5 de hran5 pentru acesta. Ea a fost d utilizati
de preoti in cadrul diferitelor ritualuri. Exist5
F
205 rC
MANUAL UL APICUL TORUL UI
antice mierea era folosit5 ~i la prepararea unei biuturi ce continea alcool la carese
adiuga yi efectul polenului si a levurilor din faguri. Dou5 fragmente scrise in limba
sumerian5, care au rezistat timpului, sunt cele mai vechi documente referitoare la
miere.
Babilonienii au continuat sTL foloseascii mierea in medicink Dintre
civilizatiile antice, cea mai bine cunoscuta este cea egipteani, de la care ne-au rimas
m5rturii ce ilustreaz5 modul cum se recolta mierea ~i la ce era folositi. in diferitele
manuscrise r5mase de la diferitelc civilizafii str5vechi din India si China rezulti
c5 mierea era prepit5 ca medicament fiind folositi la multe ritualuri ~i ceremonii
In Grecia antici ~i in special in timpul expansiunii romane s-a scris pentru prima
data foarte mult despre stupirit ~i producfia de miere. La musulmani, mierea era
considerat5 ca un leac bun pentru orice boala. Folosirea mierii ca hrani, bauturi,
in medicin5 ~i in diverse scopuri de conservare ~i in diferite ritualuri religioase,
care a inceput o data cu omul primitiv, a continuat pe misura dezvolt5rii speciei
umane.
Revolutia tehnicilor in producerea mierii, mecanizarea IucrBrilor de volum
in apicultur5, dezvoltarea retelei de drumuri ~i aparitia vehicolelor ce fac posibil
transportul stupilor de-a lungul perioadei de inflorire a plantelor a mii de familii
de la un cules la altul, paralel cu prelucrarea modern5 a mierii a ficut ca in acest
secol, producfia mondial5 de miere s5 creasc5. Prin prelucrarea nectarului de citre
albine, continutul de zaharoz5 se transform5 prin invertire in glucoz5 $i fructozi
reduciindu-se totodat5 si continutul de ap5 care ajunge la circa 18-20%.
Din punct dc vedere al culorii, sorturile de miere romine~tivariazi de
la alb-incolor la chihlimbariu-brun. in ceea ce priveste raportul glucoz5-fructozi
din mierc, trebuie meniionat c5 un continut mai mare de fructozg mentine mierea
fluid5 mai multi vreme, in timp ce confinutul mai ridicat de glucoz5 are ca rezultat
cristalizarea mai rapid5 a mierii.
Mierea de rapif%,zmeuri, floarea-soarelui cristalizeaz5 mai repede fafi de
mierea de salcim, care nu cristalizeaz5 timp indelungat.
Compozitia mierii de albine este complex5. Ea reuneste o serie de substante
anorganice ~i organice din care putem aminti glucidele, enzimele, acizii organici,
vitaminele, proteinele qi altele, toate solubilizatc sau dispersate in apa continutiin
miere.
Glucidele din miere sunt substante organice sintetizate de plante, cele rnai
ntate fiind fructoza, glucoza ~i zaharoza. Primele dou5 suntcalificate
aride, iar ultima ca dizaharid, format prin legarea chimic5 a glucozei
in nectar raportul intre aceste trei zaharuri depinde dc specia florali,
in miere fiind consecinta direct5 a compozitiei nectarului. in general,
206
MANUAL UL APICUL TORUL UI
in mierea florala, acest raport este de 1,15. Exceptie face mierea de salcim la care
cantitatea de fructoz5 este mai mare, raportul fiind de 1,35. fn mierea natural&
corespunz5tor sc5derii continutului in ap5, c r e ~ t econcentratia in substante
glucidice, precum ~i a celorlalte substanfeaflate in miere, care, impreun5, formeazi
substanfa uscat5 care la mierea natural5 dep5se~teSO%, procentul de ap5 fiind in
jurul a 18%.
Cristalizarea mierii este un fenomen natural pentru toate sorturile de miere
floral5 romiineasc5 cu exceptia mierii monoflore de salclim, precum qi a mierii de
man8.
Continutul ridicat de ap5 din miere, peste limitele normale, atrage dup5
sine declan~areacu intiirziere a cristalizirii. Cristalizarea se face treptat ~i astfel
incepe procesul de sedimentare. S-a constatat c5 mierea cu un confinut de sub 18%
I
ap5 se p5streaz5 un timp indelungat. Sedimentarea cristalelor formate este datorit5
diferentei de densitate. Acest fenomen are caurmare cre~tereainstraturile inferioare
a concentratiei de glucide qi o scadere a acestora in straturile superioare. in acest
fel mierea devine apoas5 la suprafafg formind un mediu optim de dezvoltare a
drojdiilor care produc fermentatia.
Hidroximetilfurhrolul (HMF) este o component5 chimic5 a mierii ce se
formeaz5 prin transformarea monozaharidelor in prezenta acizilor qi sub influenfa
temperaturii ~i duratei de actiune a acesteia. La extractie mierea confine cantitali
infime de HMF, acestacrescind pe timpul depozit5rii ~ iin, special, in cazul supunerii
mierii la influenfa unor surse de c5ldur5. Mierea, pastrat5 in depozite ricoroase,
prezint5 dup5 un an o valoare a HMF ce nu d e p 5 ~ e ~ t mg/100
el g produs.
In miere exist5 mai multe enzime, din care amintim invertaza, diastaza,
inhibina ca fiind mai importante, ultima avind rol de asigurarea solubilit5fii mierii.
Activitatea enzimelor este conditionat5 de valoarea pH-ului mierii, de temperaturi
(maximum 50°C) ~i de durata stoc5rii. Cu cit temperatura este rnai ridicati cu
atiit inactivarea enzimelor este mai rapid& Activitatea enzimatic5 a diastazei,
invertazei, diferi ca intensitate, in functie de sortimentul mierii. Mierea floral5
are indice diastazic inferior mierii de man5 (psdure), iar dintre sorturile de miere
floral5 cea de salciim are indicele diastazic cel mai sc5zut.
Acizii din miere sunt acizi organici, care influenteazs pozitiv gustul ~i
aroma, contribuind totodata la accentuarea efectului bacteriostatic al mierii.
Elementele minerale din miere constituie un important factor de tamponare a
acidit5fii mierii, contribuind la realizareaechilibrului acido-bazic. Dintreclementele
minerale putem afirma c5 potasiul determin5 procentual restul cd&hGitelor. In
miere se mai g5sesc ~i alte elemente, aSa cum ar fi fierul, fosforul 4 n .
1 1 ,
siliciul
qi in cantitsti infime cromul, litiul, nichelul, plumbul, cosit&h8yl, argintul,
F
207 rC
MANUALUL APICULTORULUI
bariul, aurul, germaniul, strontiul, bismutul, vanadiul, beriliul etc.
Protcinele sunt prezentate in miere in cantit5ti mici, fiind reprezentate de
aminoacizi liberi cum ar fi lizina, treonina, valina, meteonina, izoleucina, leucina,
fenilanina, triptofanul. Ace~tiaminoacizi provin fie direct din sursa dc nectar, de
man5, fie din secrefiile glandulare alc albinelor.
Lipidele sunt prezentate in cantit5ti infime gisindu-sc sub form5 de acizi
g r a ~ i palmitic,
: oleic, lauric, stearic, linoleic.
Componentele microscopice ale mierii sunt fomlate din granule de polen,
precum yi granulc de amidon. fn miere se mai gisesc, de asemenea, in cantiti$
foarte reduse ciuperci, alge, levuri, precum yi alte particule solide provenind de la
rccoltare.

Recoltarea ~i extractia mierii

Fagurii cu miere se scot din stup in momentul cind aceasta este suficient
maturati, luindu-se drcpt critcriu practic prezenta coroanei de micre cipicit8 in
treimea superioar5 a ramei.
Extractia mierii se face inaintc de incetarca totali a culcsului. in timpul
culesurilor principale, dc lung5 durati, este indicat de a sc efecti~aextracfii rcpetate
pe intreg parcursul perioadei de culcs.
Pentru a evita declan~arcafurti~aguluiextracfia mierii se va efecti~ain
cabana stupinei sau in altc spatii inchise, f i r i acccs pentru albine $i de preferinti
noaptea. in perioadele lipsite de culcs ramcle trebuie ridicate din stup spre scari, iar
extracfia se face in mod obligatoriu in cursul noptii. Stupii vor fi mcntinuti deschi~i
cit mai putin posibil ~i astfel sc vor cvita cauzelc care pot provoca fi~rti~agul la
albine.
indepartarea albinelor de pc fagilri se poate face prin scuturarea energicaa
fagurilor cit ~i cu ajutorul unor substanfe chimice cu proprietiti insectifuge (acid
fenic, benzaldehid5 etc.).
Este recomandabil ca inainte de inceperea extractiei mierii, fagurii si
fie grupafi dupi culoare pentru a obtine diferite sorturi de miere ~i dup5 acest
criteriu. Fagurii sau corpurile cu faguri cu miere se transport5 intr-o camcri ce
are temperatura piin5 la 35OC spre a uyura extractia. Se trece apoi la descipicirea
fagurilor, urmat5 de extractia propriu-zisi a mierii.
desc5picirea fagurilor se folose~tecutitul de descipicit, iar pentru
fata neunifonn c5p5cit8, furculita de descipicit.
de folosire, atit cutitul cit ~i furculita de descipiicit se fnc5lzesc
eratura de circa 80°C. Pentru dcscip&cirefagurele se tine in pozifie
e
/-
208
MANUAL UL APICUL TORULUI
vertical5 sprijinit pe una din spetezele laterale ale ramei, pe tava de desc5p5cit. In
timpul desc5p5cirii, cutitul se fine in pozifie orizontalil, cu f a p interioar5 a lamei
in unghi de circa 350" fat5 de suprafafa fagurelui, in afar5, in aga fel ca suprafap
muchiei te~itea cufitului s2 fie parale15 cu suprafap fagurelui.
Desc5p5cirea se realizeazii prin miqc5ri scurte gi rapide ale cufitului,
la nivelul suprafefei spetezei superioare qi ~ i p c ainferioar5 a ramei. in general,
desc5p5cirea se face de sus in jos.
fn caml unor stupine de tip industrial, unde numiirul fagurilor ce trebuie
desc5p5cifi este mare, iar intervalul de timp scurt, se folosesc desciip5citoare
mecanice. Acestea sunt realizate, de asemenea, in mai multe tipuri gi variante din
care amintim desciip5citoarele cu cufit vibrator, incilzit electric sau cu abur, cit qi
desc5p5citoarele cu lame sau cu ace rotative.
Apoi fagurii sunt introdugi in extractor, care prin centrifugare scoate mierea
din faguri.
Turafia extractorului se m5reqte treptat piin5 se percepe foqnetul caracte-
ristic rezultat din proiectarea mierii pe peretii extractorului, iar dupii ce se apreciaz5
cB s-a extras circa jum5tate din mierea de pe o parte, in caml extractoarelor
tangentiale, fagurii se intorc pentru a se continua extracfia pe partea cealalt5.
Operatia se repet5 pentru a se realiza o extracfietotal5 a mierii, prevenindu-se astfel
ruperea fagurilor. in caml folosirii de extractoare radiale, intoarcerea fagurilor nu se
mai face, mierea fiind extras5 simultan de pe ambele fete ale fagurelui.
fnainte gi dup5 extractia mierii, intreg utilajul apicol (centrifug5, t5vi, cutite
de descZipiicit, vasele folosite etc.) se spa15 cu ap5 fierbinte gi solufie de sod5 5%
dup5 care se limpezesc bine in ap5 curat5 gi se usuc5 prin expunere la soare.
Acfiunea de extraciie a mierii cuprinde gi precondifionarea acesteia in care
scop in timpul extractiei se asigur5 strecurarea cu ajutorul sitelor duble de strecurare,
iar dup5 limpezirea in vasele de stocare se vor indepirta impurit5filede la suprafap
mierii cu ajutorul unei linguri.
Fagurii din care s-a extras mierea se introduc, pe cit este posibil, in familiile
de la care provin spre a fi cur5pti de albine.
Vor fi evaluate culesurile urm5toare in scopul asigurgrii rezervei de miere
necesar5 familiei de albine pentru iernare. in ceea ce privegte extractia mierii,
aceasta se pate executa pe vatra fieciirei stupine sau centralizat in locurile special
amenajate ~i dotate corespunz5tor pentru aceasti lucrare.

:T-
fefe u ; ,
"i

209 5.
MANUAL UL APICULTORUL UI

floral5
r monoflors

+ originea
nectarului animal%
extrafloral2
vegetal2

Clasificarea mierii - modul de


extragere
extras5 din faguri

in faguri

prezentare
cristalizat5
Prelucrarea qi livrarea mierii de albine se face conform conditiilor tehnice de
calitate prevgzute in STAS nr.78411989 pentru ,,Miere de albine".
Standardul prevede conditiile tehnice pe care trebuie s% le indeplineasd
mierea de albine la preluarea ei de la produciitori.
Standardul se refer%la mierea de albine naturals, obtinutg din nectarul florilor
sau din sucurile dulci de pe alte p%Giale plantelor qi inrnagazinatg de ciitre albine
in fagurii din stup. Standardul prevede, dupii provenieng, urm5toarele clasificiri ale
mierii: miere monoflors, miere poliflor%~i miere de padure (mana), in care se includ
toate sortimentele de miere care provin in cea mai mare parte din sucurile dulci de pe
alte p%qiale plantelor decit florile in amestec cu nectarul florilor din piidure.
Mierea de salcdm se incadreazg in trei clase de calitate: calitate superioari;
calitatea I; calitatea a 11-a. Celelalte feluri de miere se incadreazg in doui clase de
calitate: calitatea I yi calitatea a 11-a, potrivit tabelului urmgtor:

Calitatea I Calitatea a 11-a


-se admit: spurn%,resturi de cea~-5~i faguri, resturi florale
rsine sau larve, albine moarte in proportie maxima de 10%
MANUAL UL APICULTORUL UI
Conditii tehnice de calitate, culoare, miros, gust,
consistent: qi aspect ale mierii de albine

Culoarea
Miere Calitatea Miros Consis-
de: qi gust tent:
Superioarl I a 11-a

tei
Aproape
incolor5 pin5
la galben
- deschis
galben -

galben - auriu,
galben - inchis
nu se
deschis - auriu, normeaza

galben - por- nu se
placut, dulce
specific
mierii de
salcim
dulce cu
1
omogen5,
fluid5 sau
vriscoasri

tocaliu pin5 n o m e a z 2 arom5 fluidti,


la brun inchis pronunpti viscoas5 sau
specific cristalizatzi
mierii de tei

1
zmeuri galben - nu s e pl5cut, dulce, omogen5,
verzui pin5 la normeaz2 cu ~ r o m s fluid5
galben roqcat specific viscoas8 sau
mierii de cristalizatzi
zmeur5
galben, nu se plgcut, dulce, o mogeni,
galben ro~cat normeaz2 cu aroma fluids,
pin5 la specific vPscoas5 sau
galben - brun mierii de cristalizati
izm5
floarea- galben - auriu nu se dulce, pl5cut
soarelui galbui, gal- normeaz2 specific
ben - brun
--

galben,
-
viscoasii sau
cristalizatzi
omogeni,
I
galben roqcat, n o m e a z 5 dulce aroma fluidi,
pins la specifics vlscoad sau
galben - brun cristalizati
brun, brun Brun, brun nu se plgcut, dulce
- inchis pin5 - inchis, normeaz5 cu aroma (,rl
la negru cu rubiniu specific5 S j v
reflexe verzui gust adfin-
gent
MANUAL UL APZCULTORUL Ul
i n ceea ce p r i v e ~ t epropriet5file fizico-chimice ale mierii d e albine, aces-
tea sunt redate mai jos.

Proprietgtile fizice yi chimice ale mierii de albine

Miere
Provenientii monoflori
de pgdure
yi poliflori
Apa, % - maximum 20* 20*
Densitate relativ5 la 20° minimum 1,417 1,4 17
Cenuyi, % - maximum 0,5 0,5
Aciditate cm3NaOHsolufie n la 100g miere - maximum 4 4
ZahL invertit, % 70-80 70-80
Zaharoz5, % - maximum 7** 7**
Substanfe nezaharoase, % 13-5 13-5
Indice diastazic - minimum 10,9*** 10,9***
Granule de polen de salciim (la mierea monoflori de calitate
superioar5) raportate la numirul total de granule examinate,
% - minimum 30
Hidroximetilfurfurol (HMF) la mierea de calitate superioar5,
% - maximum 1 1
Indice colorimetric:
- la mierea de calitate superioari, mm max 12 minimum
- la mierea de calitatea I, mm max 18 65
Zah5r invertit artificial lips5 minimum
Glucoza industrial5 lips5 55
Adaosuri de falsificare (fains, amidon, gelatin5 clei, carbonat lips5
de calciu, culori de anilin5 yi coloranfi sintetici) lips5 lips5

* Cu acordul beneficiarului, mierea se poate prelua cu un confinut de ap5 de


maximum 23% cu recalcularea masei pentru confinutul de 20%. In cazul in care
continutul de ap5 este sub 20% se recalculeaz5 masa pentru continutul de 20%.
** La mierea de salcbm de calitatea a II-a se admite la recoltare maximum 15%.
Dup5 15 iulie, la mierea de salciim de calitate superioar5 yi calitatea I-a se
admite maximum 1%, iar la cea de calitatea a II-a maximum 10%.
*** &nmerea de salcim se admite minim 6,5.
MANUAL UL APZCULTORULUZ
Verificarea calit5tii mierii se face pe loturi formate din miere de acela~ifel
gi de aceeagi clasii de calitate.
La mierea de calitate superioarii gi calitatea I, verificarea const5 din
examenul organoleptic, urmat de verificarea proprietiifilor fizice gi chimice.
La mierea de calitatea a 11-a verificarea const5 din examenul organoleptic
gi din determinarea confinutului de apii cu refractometrul.
Probele se iau din 10% din ambalajele de transport care constituie lotul,
dar nu din mai pufin de 5 ambalaje. Dac5 una din probe nu corespunde, se verificii
toate ambalajele din lot.
Proprietifile igienico-sanitare ale mierii de albine trebuie sii corespundii
dispozifiilor sanitar-veterinare in vigoare.
Ambalajele cu miere se marcheazii cu urmiitoarele menfiuni: denumirea
unitiifii produc5toare sau a produciitorului individual, felul mgrfii, clasa de calitate,
masa brutii, tara $i masa netto.
Dintre proprietiifile fizice principale ale mierii, amintim continutul in
ap5 vi viiscozitatea. in mod natural albinele incep ciipiicirea mierii atunci cBnd
aceasta confine maximum 20% apii, fapt ce indicii faptul cii extracfia mierii poate
fi inceput8. In hncfie de temperaturii gi umiditatea mediului inconjuriitor, mierea
poate sii piardi sau sii-gi ridice continutul in apii.
Aroma mierii este determinatii de uleiurile eterice prezente in nectar, fiind
specific5 speciei de plante respective.
Compozifia chimicii a mierii este determinatii de plantele melifere, de
intensitatea culesului, de condifiile de mediu etc.
Viiscozitatea sau rezistenfa la scurgere depinde de continutul in apii a1
mierii, temperautrii gi compozitia chimicii a acesteia. in condifiile Prii noastre
procentul de apii variazii intre 13,3% la 22,4%.Confinutul in ap8 a1 mierii cregte de
la ges spre munte, fiind determinat de umiditatea atmosfericii datoritii abundentei
precipitafiilor.
Din substanp uscat5 a mierii 80% o formeazii zaharurile din care 70% il
ocupii fructoza gi glucoza. Conform prevederilor STAS-ului, zaharoza se admite
in miere piing la 5% gi in mierea de man5 pBn5 la 10%.
Cristalizarea mierii este o proprietate fireascii a ei, putiind avea loc atAt
la mierea in faguri cat ~i la mierea extras:. Cristalizarea nu denatureazii calitatea
mierii ci doar o schimbare a aspectului. Dupii dimensiunile cristalelor se pot
deosebi urmiitoarele moduri de cristalizare:

mm.
- cu cristale mari, atunci cBnd diametrul este de 0,5 mm;
;T*
- cu cristale fine sau past5 atunci ciind diametrul cr* eloh te .wb 0,5
r > e u i ' r*, 9
213 5
MANUAL UL APICUL TORULUI
Cristalizarea poate fi dirijat5, atdt in ceea ce priveqte dimensiunile cristalelor,
c i t qi timpul de realizare. Aceasta se realizeaz5 prin ad5ugarea unei cantitali de
miere cristalizata (maia) cu cristale foarte fine la volumul total de miere. Este
necesar mentinerea acesteia la temperatura qi umiditatea optim5.
Pentru prevenirea cristaliz5rii qi mentinerii mierii c5t mai mult timp 3
stare fluid5 sunt folosite o serie de procedee din care amintim: pasteurizarea,
tratarea cu ultrasunete, ultrafiltrarea etc. Lichefierea mierii cristalizate se face in
inc5peri cu aer cald sau in baie de ap5 cald5 fir5 a dep5qi temperatura de 45".
Deoarece cristalizarea la unele sorturi de miere ii d5 acesteia un aspect comercial
neplgcut, au fost efectuate, in majoritatea fsrilor, diferite incerc5ri pentru a intirzia
fenomenul de cristalizare. In acest scop au fost folosite diferite procedee ca: unde
ultrasonice (9 kilocicli pe secund5) timp de 15-20 de minute sau prin ad5ugarea de
0,3% acid izobutiric sau acid scorbic. S-a incercat qi hr5nirea albinelor in timpul
culesului cu una din aceste substante in scopul intdrzierii cristaliziirii mierii. Alti
autori recomanda IncBlzirea mierii la temperatura de 45OC, urmatii apoi de o racire
brusc5 a acesteia qi conservarea ei la temperatura de 14- 16°C. In prezent, pentru
preintimpinarea fenomenului de cristalizare, mierea este inc5lziti la temperatura
de 45°C timp de 5 minute, trecut5 printr-un filtru-pres, spre a indep5rta eventualele
nuclee de cristalizare ~i apoi r5cirea brusc5 pin5 in jur de 15OC. La aceasti
operafiune concur5 ~i diversele sorturi de miere cu o cristalizare tardiva.
in prezent este solicitat5 tot mai mult mierea supus5 unei cristalizari dirijate
in sensul c9 mierea respectiv5 se prezinta sub form5 de past5 avind in continutul
ei cristale foarte fine. in acest scop mierea este in prealabil lichefiata cu ajutorul
c5ldurii spre a se distruge astfel levurile qi cristalele ce au inceput a se forma, iar
ulterior masa de miere este ins5mdntat5 cu maia de miere, cu cristale foarte fine ~i
r5cit5 apoi pentru a se realiza cristalizarea in acest mod a intregii qarje.
in acest scop, in practica curenti maiaua folosit5 pentru cristalizarea dirijati
a mierii reprezint5 circa 10% din cantitatea total5 de miere ce urrneaz5 a fi supusi
acestui tratament. Trebuie, de asemenea, mentionat c5 in timpul cristalizarii dirijate
a mierii, pe ling5 ricirea acesteia, se efectueazi qi o amestecare aproape continua
a produsului respectiv in scopul obtinerii unor cristale c i t mai fine in intreaga
cantitate de miere supus5 acestui tratament. Mierea obtinut5 prin acest tratament
are un aspect plilcut, untos fiind mult apreciat5 de consumatori.

P
*
.rPdMParea mierii
/ '-.
5

pt
L$5stmrea mierii trebuie s5 se !in5 seama de dou5 probleme importante.
(
e~~ ~ m a
orb%lem5 o constituie posibilitatea fermentirii mierii, care se
MANUAL UL APICUL TORUL UI
produce atunci cind aceasta are un continut de ap2 peste 17,1% yi a 11-a problem2
este cristalizarea ei.
in caml in care confinutul de ap2 este de 18%, fermentarea nu are loc daca
levurile din miere nu depayesc valoarea de 10001g. Atunci cind continutul de ap2
este piing la 19%, fermentarea nu are loc cind levurile nu dep2yesc 10/g, iar atunci
cdnd apa reprezints 20% este necesar ca levurile s5 nu dep5qeasc2 valoarea de llg.
Orice miere cu un continut de ap2 de peste 20% este in pericol de a ferments.
Fermentarea mierii poate fi preintimpinatii cdnd temperatura de pastrare a
acesteia este sub 11°C. De asemenea, exist2 posibilitatea distrugerii lewrilor prin
incalzirea yi riicirea brusca a mierii. Levurile pot fi distruse prin inc2lzirea mierii
timp de 7,5 minute la temperatura de 63"C, sau intr-un minut la temperatura de
69"C, dupii care se face o ricire bruscg.
Temperatura de pastrare a mierii prezint2, de asemenea, importan@.
Sciderea temperaturii de pastrare la 5-9°C determinii reducerea la o treime a
continutului de HMF, la o cincime a pierderii de enzime yi la o yesime a efectului de
inchidere a culorii. In caml unor temperaturi mai mari de 2 l°C, o miere incolor2 se
inchide la culoare intr-un ritm de 1 mm pe scara Pfund in patru luni, iar a sorturilor
de miere chihlimbarie deschis de aproape 3 mm in acelayi interval de timp. in cam1
cre~teriitemperaturii spre exemplu la 7 l°C, jum2tate din invertazii este distrus2 in
40 de minute ~i jum2tate din diastazii in 4,5 ore, iar in 5 ore se produce o cantitate
atdt de mare de HMF, incit mierea devine improprie consumului.
Pentru piistrarea mierii in stare lichid2, un timp cit mai indelungat, se
recornand5 ricirea acesteia la P C timp de 5 sZipt%mini,dup2 care temperatura de
piistrare poate fi miiritii pgnii la maximum 14°C. in acest mod se evitii cristalizarea
un timp indelungat.
in timpul pastrgrii mierii la temperatura obiynuitii a camerei, dar in special la
inciilzirea yi suprainc5lzirea acesteia, se formeazii unele reactii chimice yi implicit
unele substante dguntitoare organismuluuui (hidroximetilfurfurolul) dupii a c2rei
prezent2 se poate stabili modul de prelucrare yi conservare a lotului respectiv de
miere.
Avindu-se in vedere cele de mai sus, depozitarea mierii trebuie %cut2 in
inciiperi uscate, curate, Gr5 alte mirosuri. Temperatura optima de p2strare este
de 8-1 2°C fir2 a depii~i14°C yi o umiditate a aerului de circa 60%. Nu se admite
depozitarea mierii in vase de zinc, cupru, plumb sau aliaje ale acestora.
Dup2 standard, termenul de garantie pentru mierea de albkeroste de 12

f &\n'
$
luni yi decurge de la data ambal2rii produsului pentru valorific&&. ~ a l a i l i t a t e a
produsului in conditii optime de conservare este nelimitatg. pq
;Ch*n
7 -.
215 .c
MANUAL UL A PICUL TORULUI
Producerea mierii in faguri yi sectiuni

Mierea in faguri qi secfiuni este un produs natural al albinelor, foarte mult


apreciat de consumatori. Calitatea mierii din faguri qi sectiuni este superioarg; are
culoare deschisii, nu cristalizeazii gi piistreazii integral aroma fin5 qi gustul plicut
al mierii.
Datorit5 faptului cii secfiunile se apreciazii dupi culoarea mierii gi timpul
cit mierea se menfine fluid&,in conditiile din fara noastrii, pentru obtinerea acestui
produs se foloseqte, in primul rind, culesul de la salcim. in cazul cii fagurii yi
secfiunile sunt consumate imediat, dupii recoltare, pot fi folosite gi culesurile de la
tei, zmeurii gi zburiitoare de la care se obtine miere ce cristalizeazii, de asemenea,
greu gi are culoarea deschisii.
La producerea mierii, in faguri gi sectiuni se fine seama de modul in care
albinele ciipiicesc mierea, alegiindu-se, in acest scop, familiile de albine care
ciipiicesc uscat. Ciipiicirea umedii a mierii dB un aspect mai putin pliicut fagurilor
gi secfiunilor qi le scade valoarea comercialii.

Utilajele necesare pentru producerea mierii in sectiuni

Stupii folosifi pentru obtinerea mierii in acest sortiment sunt de tip


multietajat; la acegtia putiind fi adaptate utilajele necesare producerii mierii in
secfiuni. Obtinerea mierii in sectiuni se poate realiza insi in orice sistem de stup,
in cazul in care acesta este preggtit gi echipat cu cele necesare pentru aceasti
productie.
Ramele-secfiuni sunt confecfionate din lemn de tei gi au formi
dreptunghiularii cu dimensiunile: 102 mm lungime; 129 mm iniiltime; 33 mm
Iiitime qi 2,5 mm grosime. Pe fafa interioarii a ramei-sectiuni sunt siipate trei
qanpri transversale, iar capetele sunt previizute cu tincuri pentru fixare. Ramele
- sectiuni neincheiate, se piistreazii in camere previizute cu pardosealii de ciment
care periodic se umezegte cu apii. In cazul in care sectiunile nu sunt piistrate in
camere umede, pentru a fi incheiate se udii cu apii caldii, iar asamblarea se executi
dupii 15-20 minute.
Fagurii artificiali pentru secfiuni sunt foarte subtiri (1 6- 18 foi de dimensiune
standard la 1 kg) qi se confectioneazii din cearii de calitate superioarii, foarte

la dimensiunea interioarii a rarnei-sectiuni ink-o


pe lungimea cutiei, in perefii laterali, sunt previizute
un curit subtire cu lami ondulatii (asemiiniitoare
k,.
*,
216
MANUAL ULAPZCUL TORULUZ
lamei de la cutitul de t5iat pAine) care este incadrat5 intr-o ram5 de fier5striiu. La
tiierea fagurilor din cutia-calapod cufitul se manevreaz5 ca un fieriistriiu. T5ierea
fagurilor necesari pentru sectiuni se poate realiza qi cu un cufit obiqnuit dup5 un
gablon de lemn. Fagurii pentru sectiuni se pistreaz5 in camere bine inc5lzite pentru
ca s5 nu se sfirime la t5iere.
Pentru fixarea fagurilor in secfiuni se foloseqte o scAndur5 pe care sunt
fixate 12 blocuri de lemn (3 pe vertical5 qi 4 pe orizontali) avind dimensiunile
interioare ale ramei-sectiuni. Blocurile de lemn se ung inainte de intrebuinpre
cu un strat subfire de ulei de parafin5 sau cu vaselin5 pentru ca fagurii s5 nu se
lipeasc5 de ele. in vederea fix5rii fagurilor in ramele-sectiuni se foloseqte o lam5
de aluminiu de dimensiunea interioar5 a sectiunii prev5zut5 cu un miner. Lama de
aluminiu incglzit5 la flac5ra unei l5mpi de spirt topeqte ceara qi fixeazi fagurele de
peretele interior a1 ramei-sectiuni.

Fig. 65 - Ramci in sectiune Fig. 66 - Corp cu rame - sectiuni

Ramele-sectiuni previizute cu figuraqi, pentru a fi cliidite de albine, se


introduc in magazine speciale ce se adapteazi la orice sistem de stup. Magazinele
sunt prev5zute cu 7 griitare pentru a asigura creqterea uniform5 a celulelor fagurilor
din ramele-secfiuni.
Cu scopul de a preveni deprecierea sectiunilor din cauza petelor de propolis
acestea se parafineaz5. Operafia de parafinare se execut5 cu ajutorul unei pensule
dup5 ce secfiunile sunt introduse qi fixate in magazine. in acest scop se foloseqte
parafina topit5 in baia marina care are temperatura de 98- 100°C.
MANUAL UL APICULTORULUI
fngrijirea familiilor de albine pentru producerea mierii in faguri ji
sectiuni

Familiile de albine ce se folosesc pentru producerea mierii in faguri ~i


secfiuni trebuie sB fie foarte puternice. in acest scop in toot cursul sezonului se
urmireqte cre~tereacontinua a puterii familiilor de albine in aqa fel ca la inceperea
culesului acestea s i ajungi la maximum de dezvoltare. Familiile slabe nu se
folosesc pentru productie ci sunt dirijate in vederea intiririi familiilor producitoare
de miere in faguri qi sectiuni.
La inceperea culesului, familiile producitoare de miere in faguri ~i sectiuni
se reduc, la un singur corp, cu scopul de a produce o aglomerare puternici de
albine in familii in momentul in care se a ~ e a z magazinul
i cu sec{iuni sau ramele
cu faguri pentru producerea de miere in faguri. De obicei, se pastreazii drept cuib
corpul doi, in care rimine matca familiei, pi~ietul~i rezervele de hrana. Albinele
din corpurile care au fost ridicate se scuturi in fata urdini~uluifarniliei reduse la
un singur corp. Fagurii cu puiet ~i miere ce prisosesc se folosesc pentru intirirea
familiilor mai slabe din stupin,?.
Pentru atragerca albinclor dc a cl8di cit mai repcde fagurii sau sectiunile,
in mijlocul magazinului, sc introduce 1111I';Igi~rcsail o scctiune cu fagurele clidit,
pregititi din \/reme in aces1 scop. Aye/;l~.camagazinelor cu faguri sail sectiuni
sc execut,? cu atcntic dcoscbitii 11rm2rindu-scca filgurii s i 1111sc desprindi din
raniclc-scctii~ni.
In cazill in care la ob!incrca accstl~iprodus sc foloscsc altc sisteme dc stupi,
sc aplic8 acelea~iproccdcc dc prcgiitirc a familiilo~pcntru produc[ic strin~torindu-
sc cuibul la 7-8 fr~guri,iar rcstlll spatiului din stup so ocupi ~ L matcrialc
I izolatoare
pcntru a hr!a in accst lkl. albinclc s,? Ii~crczein ~nagazinulcu faguri sail sectiuni.
Putcrca dcoscbit,? a t'ami l iilor folositc pentru productie, lipsa spatiului
pcntru ouat, cantitatea ~ n i c idc pi~ictdin cuib ~i reducerea acestora la un singur
corp, crceaz8 in familii conditii favorabile pcntru manifestarea intensi a instinctului
de roire a albinelor.
In vederea prevcnirii roitului se recomand8 folosirea unor misuri speciale.
In acest scop la 3-4 zi le dupi aplicarea magazinelor se executa un control aminuntit
al fiecarei familii de albine ~i se distrug toate botcile. Dupi alte 3-4 zile matcile
se scot din familii sau se omoari, iar operatia de distrugere a botcilor se repeti,
nand orfane. La 4 zile dupi ce familiile au ramas orfane se executi
re qi botcile existente se distrug in totalitate. Dupa alte 4 zile se
de distrugere a botcilor qi in familie se introduce o botc5 cipiiciti
&niirkirnperecheatg. Dupi inlocuirea mitcilor se iau mgsuri pentru
218
MANUAL UL APICULTORUL UI
imbungt2tirea regimului termic din interiorul stupului prin mgrirea urdini~ului~i
umbrirea stupilor.
A~ezareaprimului magazin cu secfiuni sau a fagurilor se face dup2 inceperea
culesului. Dup2 ce sectiunile din primul magazin sunt pe jum2tate cl2dite se a ~ e a z 2
deasupra acestuia, al doilea magazin. Pe rn5surS ce primul magazin cu secfiuni
este umplut cu miere se ridicg de pe cuibul familiei ~i se a ~ e a z gdeasupra celui
de-a1 doilea magazin in care albinele au inceput construirea fagurilor. in cazul
culesurilor abundente, atunci cind sectiunile din primul magazin sunt aproape
pline, iar cele din a1 doilea sunt umplute cu miere mai mult de jumgtate, se poate
aveza ~i a1 treilea magazin cu secfiuni deasupra primelor doug.
Magazinele se recolteaz2 pe miisuri ce secfiunile sunt umplute cu miere.
in vederea recolt2rii magazinele se afumii, ferind secfiunile de funinginea care
le-ar putea deprecia ~i apoi se scutur2 puternic in fafa urdini~uluifamiliei din care
au fost scoase. Dupg aceast2 operafie, magazinele cu secfiuni se a ~ e a z 2deasupra
unei scinduri, prevSzut5 cu un izgonitor de albine $i se a ~ t e a p t ie~irea
i albinelor.
in lipsa podi~oruluiprevizut cu izgonitor, albinele pot fi indcpiirtate dc pe sectiuni
cu ajutorul unei perii fine.
Sectiunile care nu au fost umplute cu miere sc colectcazi intr-un singur
magazin care se a~caziideasupra unei familii puternice pentru a le finisa intr-un
timp cit rnai scurt.

Conservarea mierii in faguri $isectiuni

Piistrarea fagurilor cu miere in scctiuni sc face cu atcntie deosebiti deoarece


este ~ t i u c2
t fagurii $i secfiunile deteriorate n u mai pot fi reparate.
Dupi recoltarea magazinelor cu scctiuni ~i a fagurilor, acestia se transport2
la depozitul de miere ~i se a ~ e a z unuli dcasupra celuilalt, in coloane de c i t e
10-15 buc8fi. Magazinele astfel stivuite se afumi imediat cu bioxid de sulf pentru
a preveni atacurile de g2selnifi. Aceasti operatie se repet5 la fiecare 5-6 zile p h i
cind secfiunile sau fagurii cu miere sunt ambalati in vederea expedierii.
in cam1 in care sectiunile se piistreazii in depozit un timp mai indelungat,
se iau mgsuri pentru p2strarea unei temperaturi de 2 1-32°C care asigur2 mentinerea
mierii din secfiuni in stare fluid& La ambalarea sectiunilor ~i a fagurilor cu miere
se urm2re~temanipularea acestora cu mult5 atentie ~i in perfecte condifii de igieni
pentru a nu degrada cu nimic acest produs.
Ambalarea secfiunilor cu miere se face fie in cutiute
transparent, executate pe dimensiunile secfiunii sau in pungi
fie din folie de material plastic transparent.
219 r
,-
MANUALUL APICULTORULUI
Valorificarea ~i ambalarea in acest scop a ramelor cu miere in faguri, ac,.,.-.
se pot valorifica fie ca atare, ambalate in celofan sau folie din material plastic
transparent sau decupate din ram2 ~i porfionate in bucifi de 50-60 g p h i la 112 kg,
care se pot ambala, de asemenea, in mod diferit, fie in cutiufe din material plastic
transparent fie in pungi din celofan sau folie transparent5 din material plastic.
Menfionim, de asemenea, c i in afara secfiunilordreptunghiulare, in practica
apicoli se mai folose~te~i un alt tip de secfiuni (circulare) ce poarti denumirea
de sectiuni tip ,,CobanaW.Din punct de vedere comercial acest tip de secriuni,
datoriti formatului, sunt atractive dar din punct de vedere al producitorului apicol,
acestea necesiti unele misuri suplimentare in ceea ce prive~tefixarea lor in rame,
neocupsnd in intregime, datorits formatului circular, spafiul din interiorul ramelor
respective.
in ceea ce prive~temierea in faguri, pentru producerea acesteia se folosesc
magazine de stup vertical sau liiultietajat desp51:ite de restul stupului prin grafie
despiqitoare. spre a impiedica niatca de a urca in lnagazin sau prin depirtarea
ramelor de magazin, astfel inciit albinele s i inallc perefii celulelor impiediciind
astfel lnatca s i depun5 ou3 in a c e ~ t ifaguri. i n aceste conditii se obfin totodata $i
faguri mai g r o ~ icare
, con!in o cantitate mai mare de miere.
Pe misilra uniplcsii 1-i~gurilosgi cripficirii accstora, se recolteazi ~i se
valorific3 intocmai ca gi ~iiicrcai n scc!iu~li.a~c/,indu-sein corpuri goale dc stup
milltieta-jat sail ill s i s ~ e ~dc
n ~stup
~ l lillosit 1;) rcali7;1rea accstci productii.

Alaturi de niicre. ccara cic albinc a tiw cunoscutfi $i folosit3 de c5tre om din
cele mai veclii tirnpuri in spccial pe11lri1p~.e~ararca de Icaci~ri.creme ~i iluminat.
in Grecia antici atiit micrca cit ~i ccara dc albine erau folosite ca remedii
pentru tratarea contuziilor ~i pliigilor care supurcazi, fiind utilizate totodata in
numeroase creme cosmetice ~i eliioliente.
in afar5 de medicina populari, care folosca ccara in diferite leacuri ~i refete,
acest produs a mai fost intrebuinfat la confectionarea tablitelor cerate pe care se
scria. Ceara a fost folositi ~i ca ~nijlocde iluminat casnic, precum ~i la fabricarea
figurinelor magice, iar dupi aparifia cre~tinismuluila producerea luminirilor.
Ceara este un produs secretat de glandele cerifere ale albinelor ~i serveyte
acestontcadnaterie prima la construirea fagurilor. Prin ceari de albine se intelege

%
ceara'p u s u e albina meliferi (Apis mellifera L.) ~i nu ceara produsi de alte
s p e i i dt5 bine (Apis dorsata F., Apis florea F. gi Apis cerana), eeruri ce poarti
d&r&% cear3 de Ghedda.
220
MANUALUL APICULTORULUI
In functie de materia prim5 ~i de tehnologia extragerii, ceara de albine se
poate clasifica in cear5 de stupin5 ~i cear5 industrial& extras5 prin solventi.
Ceara de stupin2 este ceara extras5 din faguri cu ajutorul cerificatorului
solar, topitorului de cear5 cu abur sau prin presare la cald.
Ceara industrial5 se extrage la cald cu ajutorul unor solvcnti (benzina,
sulfur5 de carbon, benzen), folosind reziduurile de faguri rezultati de la extractiile
anterioare ~i se folose~tenumai in scopuri industriale.
Albinele, cind cl5desc fagurii intr-un stup sistematic cu rame goale, stau
in formatii de perdele conice cu baza in sus, se prind de picioare yi formeaz3 lantul
albinelor sub spetezele goale a unui numar de 3-4 rame ce au fost luate in lucru. Pe
cele 3-4 perdele cu ochiuri largi albinele 1111stau inghesuite unele in altele, ele fiind
inconjurate de un inveli~format din corpul majoritafii albinelor avezate ca intr-
un ciorchine. Inveliqul ciorchinelui este format din 2-3 straturi de albine strinse
intre ele, pentru a p5stra o temperatur5 uniform5 de 33-34OC, necesar5 elaborarii
solzi~orilorde cear5. Circulatia albinelor in ciorchine se face printr-o deschidere
aflat5 in partea inferioari a acestuia.
in cazul cladirii fagurilor artificiali, albinele se a~eaz5pe foaia de fagure
spre a-l inc5lzi la peste 30°C astfel incit ceara s5 devin5 maleabila. Odata ceara
devenita maleabil5 albinele incep modelarea fundului celulelor, iar surplusul de
cear5 este folosit la in3ltarea perefilor pin5 la 3-6 mm, in5ltime ce va fi continuat2
cu ceara produs5 de albinele tinere produc5toare de cear5. Fagurii artificiali sunt
construiti, de obicei, simultan pe ambele p5qi.
Organele specializate ale albinei pentru secretia cerii poart5 denumirea de
glande cerifere, avind o form5 ovals, sunt netede, str5lucitoare, fiind situate pe
ultimele patru inele abdominale (sternite) ale albinei lucr5toare, situate pe partea
ventral5, sub oglinzile cerifere. Pe fiecare sternit se afl5 cite dou5 formafiuni
glandulare, fiecare alc3tuit5 din 10.000-20.000 celule secretorii. Activitatea
celulelor secretoare de ceari incepe la vhrsta de 3 zile, cind albinele particip5
la c5p3cirea celulelor ~i se intensific5 in ziua a 7-a cind albinele trec la cl3direa
fagurilor. iniltimea maxim5 a glandelor cerifere (circa 50-60 microni) este
constatat3 la albinele in virstii de 16-18 zile, apoi aceste glande scad p8n3 la 3
microni o data LV trecerea albinelor la activitatea de culeg5toare. Solzi~oriide cear5
la ieqirea din oglinzi sunt fragili qi transportafi ca n i ~ t epl5cute de mica. Solzi~orii
corespund cu forma ~i msrimea oglinzilor pe care s-au format. Aceastg form3 este
concoidal3 (asem5natoare scoicii). Pentru int5rirea solzi~orilor
secretia glandelor mandibulare. in procesul complex de
folosesc qi secretiile glandelor labiale, cervicale qi
lor in special lipaze qi proteaze. in ceea ce prive~te
T
221 F
MANUAL UL APICUL TORUL UI
de catre albine ea se efectueaza astfel: albinele desprind cu ajutorul picioru~elm
solziqorii de cearii. in acest scop, albinele inteapa cu perii tibiali solzi.!jorulde ceari
~i il elibereazii prin miqcarea de jos in sus a picioruqului. Apoi ridica picioru~ul
printr-o miqcare brusca de pe solziqor ~i in acela~itimp il preseazi cu tarsul pe
sternit pentru a nu c8dea. Din nou miqc8 piciorul in jos susfindnd de data aceasta
solziqorul de cear5 cu perii tibiali. In acela~itimp solzi~orulde ceara aluneci in
deschizgtura articulatiei (pens5) fiind presat qi preluat de picioru~eleanterioare $i
predat de catre acestea mandibulelor. Solzi~orulva primi acum adaosul secretiilor
mandibulare cit .!ji a altor glande, intsrindu-se, putBnd astfel sii fie friimdntat ~i
modelat dupa dorint.5 de catre albina. in momentul secretiei de catre celulele
glandulare, ceara de albine este IichidB avind un punct de topire de 33-36"C, fapt
ce permite ie~ireaacesteia spre exterior prin porii oglinzilor ceriferc. in contact cu
aerul, ceara se solidifica pe oglinzile cerifere formdnd solziqorii de ceari pentru a
caror intarire albina foloseqte secretii glandulare. Pentru secretia unui kg de ceari
sunt necesari 1.250.000-4.000.000 solzi~ori,greutatea unui solziqor fiind de 0,25-
0,8 mg. 0 celuli de albina lucritoare are un diametru de 5,3-5,5 mm ~i adincimea
de 10- 12 mm qi poate cuprinde 0,40-0,43 g miere sau 0,19 g polen. Peretii celulei
ail grosimea de 0,12 mm subtiindu-se catre bazi unde misoari 0,08 mm. Grosimea
fagurilor cu celule de albin5 lucritoare este de circa 25 mm, iar distanta intl-c faguri
de 12- 12.5 mrii, iar intre peretii mediani a doi faguri vecini este de 37-37.5 mm.
Compozitia chimica a cerii estc complexi, fiind forrnati in linii gcneralc
din diver-sc tipuri de alcooli, esteri ~i hidrocarburi.
Schcmatic, conipozitia chimica a cerii (in procente) este urmitoal-ca:

- monoesteri ai acizilor cerici, hidroxiesteri, diesteri qi triesteri 71


- esteri ai colesterolului 1
- materii colorante (1 -3 ditrixiflavone) 0,3
- latone 0,6
- alcooli liberi 1-1,25
- acizi cerici liberi 13,5- 14,O
- hidrocarburi 10,5- 13,5
- umiditate qi impurit9ti minerale 1-2

Ceara de albine prezinta o intreaga gam2 de culori, de la alb pdn8 la brun,


diferite nuante de galben, cenuqiu-vermi, portocaliu, galben-inchis
fiind in functie de flora, de vdrsta fagurilor, precum qi de modul

4-
222
MANUAL UL A PICUL TORULUI
Condifiile tehnice de calitate la preluarea cerii de albine de la produciitori
sunt reglementate prin STAS nr.306011993.
I
Standardul se refer2 la ceara de albine natural2 (de stupin2) obfinut5 prin
I diferite procedee din faguri sau din reziduuri de faguri.
Dup2 proprietitile organoleptice, ceara de albine se preia pe patru clase de
I calitate:
)1
I - cali tate superioar2;
I - calitatea I;
1 - calitatea a 11-a;
I
- calitatea a 111-a.

Condifiile tehnice de calitate pe care trebuie s2 le intruneasci ceara de


albine sunt redate in schema de mai jos.
Coeficientul de duritate al cerii scade fiind in raport cu calitatea qi puritatea
acesteia. Astfel, coeficientul de duritate la temperatura de 20°C este de 8-13 la
ceara obtinut2 din faguri la cerificatorul solar, de 3,6 la ceara obfinut2 prin presare
la cald ~i de 1 la cea extras5 chimic prin solventare.
Ceara natural5 de albine este insolubil5 in ap2 sau alcool rece, solubili la
cald in alcool, eter, benzin8, sulfur2 de carbon, tetraclorur2 de carbon, aceton2 qi
uleiuri eterice.
n

In cadrul terminologiei de ceari brut2 sunt cuprinse urm2toarele:


- ceara ce se stringe in cursul sezonului de pe perefii stupului qi spctezele
ramelor, ceara provenit2 din faguri vechi neutilizabili, din buc5ti de fagure din
rama claditoare, din cur2fitura de cear2 sau c2p2celele de cear2 provenite de la
extractia mierii;
- reziduurile de ceari ce se obtin prin prelucrarea materiei prime in stupin2
cu cerificatorul solar;
- reziduurile de cear2 obfinute dup5 topire qi presare prin prelucrarea
materiei prime la cald, prin metoda pres2rii sau a strecurgrii.
inainte dc topire, materia prim2 trebuie sortati pe trei calit2fi dupi
culoare.
Extragerea cerii poate avea loc prin metode fizice sau chimice sau prin
combinarea acestora. PPF

%
Metodele folosite in mod curent pentru extractia cerii9 oPclasifica
in metode ce folosesc: numai c2ldura; apa qi c2ldura; pe 18ngii ap&, cildur2
presarea; c2ldura qi presarea; foqa centrifug5; solvenfi ch&
.,
& e n t A ~ in
~i

P -
223 F
MANUALUL APICUL TORULUI
tabelul de la pag.2 19).
in ceea ce prive~teproprietafile fizico-chimice ale cerii, acestea sunt redate
mai jos.

Proprietitile fizice yi chimice ale cerii de albine

Calitatea:
Specificare superioari
a 111-a
aI-a; a 11-a
Corpuri str5ine ~i adaosuri provenite din lips5 lips5
falsific5ri
Denistate relativ5 la 20°C 0,956-0,970 0,930-0,964
Punct de topire (prin alunecare) 0°C 64-66 62-65
Indice de duritate, grade 25-30 29-48
Indice de refracfie, n'OD 1,4430- 1,4571 1,4430- 1,4490
Indice de aciditate, mgKOH/g 17,50-2 1,40 17,OO-20,OO
Indice de saponificare, mgKOH/g 87,OO- 102,OO 84,OO-94,OO
Indice de esteri, mg KOH/g 70,OO-83,OO 68,OO-78,OO
Materii volatile la 105OC, % maximum 1 1
Indice de raport 3,50-4,40 3,50-4,50
Indice Buchner, mg KOHIg 2,50-4,lO
Conditii tehnice de calitate ale cerii de albine

/ Specifi-
care
Proveni-
superioarg
cear5 de la topirea
I
cear5 de la topirea
Calitatea:
a 11-a a 111-a
faguri vechi gi reziduuri de faguri prin din reziduuri prin presare la cald
en@ capacelor rezultate capacelor rezultate presare la cald sau din reziduuri de faguri prin
la extractia mierii la extraclia mierii folosirea de solventi organici
din faguri in care nu din faguri in care
s-a crescut puiet gi s-a crescut puiet,
din faguri rezultati "cresc5turi" de cear5
din rame cl5ditoare gi faguri noi
galben - brun sau cenugiu - deschis cu

i
Culoare alb5, uniform5 in galbuie pdn5 la
toat5 masa galben5, uniform5 in nuant5 gglbuie, galben - inchis, galben rogietice pln5 la brun - inchis, in
toat5 masa - portocaliu cu reflexe rogietice pin5 sp5rtur5 culoare neuniform5, mai
la brun - inchis, in s p W r a uniform5 deschis5 in mijlocului blocului
cel pufin jum5tatea supenoar5 a
blocului se admite o culoare mai
inchis5 gi neuniform5
aproape far5 gust L2
I Miros caracteristic, fir5 miros strain caracteristic procesului de obtinere
s
b
fr5mintat5 intre degete devine plastic5, far5 luciu pronunpt, ugor amofa, putin fi5mdntat5 intre degete devine C
b
lipicioasg, se lipeste ugot de cufit gi nu se lipegte de dinti, nu las5 urme de grrisime pe plastic5 cu aspect amorf putin k
~&gete, in form5 de fir se rupe scurt, presat5 in foi subtiri este omogen5, transparent5 lipicioas5, se lipegte putin de cufit 2
fsau aspect ugor amorf, fir5 luciu gi de dinti, nu las5 urme de @sime, 0
se trage greu in fir care se rupe s
scurt, se preseaz5 greu in foi subtiri,
cu asDect amorf
2i
F
MANUAL UL APICUL TORUL UI
Cantitatea qi calitatea cerii obfinut5 intr-o stupin5 depinde de mai mu$i
factori qi anume: sortarea, spi3larea qi inmuierea corespunzi3toare a fagurilor inainte
de extractie, metoda de extractie folosit5, extractia materiei prime pe calitAii.
modul qi durata topirii, calitatea apei qi a vaselor folosite, precum qi conditionarea
ulterioar5 a cerii extrase.
Marunfirea qi sp5larea fagurilor in mai multe ape are o deosebiti importan@.
contribuind la dizolvarea resturilor de miere, polen, excremente, coloranti organici
qi alte impuritafi care degradeaz5 calitatea cerii extrase. Pentru a evita retinerea
cerii in c8m5quielile din interiorul celulelor fagurii vechi trebuie inmuiafi cu 2-3
zile inainte de topire in ap5 dedurizat5, deoarece apa dur5, care contine mai mult
de 100 mg echivalent oxid de calciu la litru, este inapt5 la extractia qi purificarea
cerii intrucit produce emulsionarea parfial5 a acesteia.
Sortarea fagurilor reformati dup5 culoare are, de asemenea, o mare
importan@ qtiut fiind ci3 in raport de culoarea acestora este ~i cantitatea de ceari
obtinut5, in special atunci cind extractia se face cu ajutorul cerificatorului solar.
Ceara extras5 (indiferent de procedeu) se solidific5 sub form5 de calupuri
sau pl5ci.
Calupurile sau pl5cile de cear5, la receptie se verific5 bucat5 cu bucatih
ce prive~teprovenien9 qi propriet5tile organoleptice qi se incadreazi in clasele
de calitate prevazute in STAS. Proprietilfile fizice qi chimice se verific5 la toate
calupurile qi placile care prezint5 semne de falsificare sau de degradare. Indicele
de duritate ~i indicele Buchner se determini3 in caz de litigiu.

Greutatea fagurilor yi continutul de cearg in raport cu greutatea lor

Greutatea unei portiuni


Continutul de cearA
Culoarea fagurilor de fagure cu latura de
100x100 mm, g g
Alb5 8,4 100,O
Galben5 9,6 87,5
Brun - deschis 12,O 70,O
Brun - inchis 22,8 36,8
32,O 26,2

'-.
1 MANUAL UL APICULTORULUI
I Calupurile sau plgcile de cear5 se prezintg la preluare marcate cu denumirea
I
sau initialele produc5torului.
Aga cum am menfionat mai inainte fagurii din care se extrage, in mod
practic ceara, confin cu atlit mai mult5 cear5 pur5 cu ciit sunt mai noi (albi). Pe
I
m5sur5 ce fagurii participa la cregterea unui num5r mai mare de generalii de puiet,
la greutatea lor se adaugg gi greutatea c5m5guielilor (invelitorile nimfelor), in
acest fel cantitatea de cear5 scade pe unitatea de m5sur5. Pentru obfinerea unei ceri
diferentiate calitativ se recornand5 sortarea fagurilor inainte de extragerea cerii.
Cu ajutorul topitorului solar, se obfine cear5 de foarte bun5 calitate, dar
pentru acest lucru se preteaz5 numai fagurii de calitatea I. Ceara din fagurii mai
vechi, precum gi din reziduurile ramase de la cerificatorul solar se extrage prin
presare la cald.
De aceea fagurii inchigi la culoare nu vor fi topiti prin acest procedeu, ci
se recornand5 in acest scop topitorul de cear5 cu abur, sau presa de ceara care
realizeaz5 extractia cu ajutorul cgldurii, apei gi presgrii. Pentru m5rirea capacititii
~i randamentului de extracfie in stupinele mari, sau in unit5tile specializate se
folosesc prese hidraulice. Dupg extracfie se trece la o alti faz5 de lucru care const2
in curifirea cerii de diferitele corpuri str5ine prin limpezirea acesteia. Operafiunea
const5 in topirea repetat5 a cerii cu ap5 dedurizati, r5cirea gi solidificarea lent5
urmatg de curafirea blocurilor de cear5 de impurit5file stratificate pe partea
inferioar5 a blocului.

Obtinerea unor productii sporite de ceari

Pentru realizarea unor producfii sporite de cearg vor fi luate urm5toarele


masuri:
- strhgerea resturilor de cear5 de pe fundul stupilor cu ocazia curafirii
fundurilor;
- cur5tirea ramelor, perefilor stupilor, a hrgnitoarelor, a diafragmelor gi a
podigoarelor in cursul tuturor lucr5rilor care impun interventii in familia de albine.
Se va avea in vedere ca propolisul, rezultat din aceste operatiuni de rgzuire, sZ fie
sortat gi pastrat separat;
- striingerea c5pGcelelor de cear5 rezultate de la desc5p5cirea fagurilor in
vederea extracfiei mierii;
- reformarea anual5 a 30-50% din fagurii de cuib. Trebuimlnrtin vedere
vechimea fagurilor finiind seama c5 din fagurii rnai noi cantitategde argQbfinuti

previne degenerarea albinelor gi igienizarea acestuia;


'$
\
,
la extracfie este mai mare gi de calitate mai bung, in acelagi tin$ inn@, a cuibului
,.*f+ ,
,
MANUALUL APZCULTORULUZ
- intensificarea folosirii familiilor de albine la cliidirea fagurilor artificial;
atiit pentru valorificarea potentialului natural a1 albinelor de producere a cerii clt
~i pentru disponibilizarea unui numir cit mai mare de faguri pentru reformare;
- utilizarea ramelor cliiditoare la toti stupii ~i in toate perioadele din curd
sezonului activ in care albinele secret; ceari;
- in magazine sau corpuri de striinsurii, se va practica miirirea distantelbr
dintre rame astfel ca, prin prelungirea celulelor cliidite de albine, sii se obfini cu
ocazia desciipiicirii mierii, o cantitate sporitii de cearii, iar mitcile sii nu depuni
ouii;
- extractia cerii in stupine se executii cu ajutorul topitorului solar pentru
cipiicele, rosiituri, cresciituri, ceara provenit5 din riizuiri, precum $i din fagurii in
care nu s-a crescut puiet (faguri albi);
- ceara provenit5 din fagurii reformati, de culoare inchisii, se extrage prin
topire in apii fiartii ~i presare cu presa de cearii din dotarea stupinei. La extracfia
cerii prin acest procedeu se va face in prealabil inmuierea fagurilor folosind api
provenitii din ploi ~i topirea ziipezii (apii dedurizati), iar vasele utilizate vor fi din
materiale inoxidabile sau emailate;
- dupi extractie, ceara rezultat5 se mentine in stare lichidii o perioadi cit mai
indelungatii (48-72 de ore), protejand vasul respectiv cu materiale termoizolante
pentru limpezirea cerii ~i separarea impuritiitilor aflate in suspensie.

Polenul

Staminele florilor care formeazii androceul au ca functie principali


producerea qi riispandirea polenului. Atingerea cit de u~oariia staminelor de catre
insecte provoaci o riisucire sau o inclinare a filamentelor staminelor ~i respectiv o
golire paqiali a polenului din antere. Polenul floral este format din griiunciorii de
polen, a ciiror culoare, mirime ~i format diferii de la o floare la alta, fiind totodati
caracteristic pentru fiecare specie floral2 in parte.
Polenul este colectat de albinele culegiitoare de la plantele polenifere
sau nectaropolenifere $i depozitat de citre acestea in celulele fagurilor din stup
constituind piistura, care reprezintii hrana proteicii necesarii hriinirii familiei de
albine ~i a puietului.
La culesul de polen participi intreg corpul albinei ~i anume: peri~oriide
abdomen, piesele bucale ~i cele trei perechi de membre. Procesul
douii etape ~i anume: in prima etapii, albinele scuturii $i culeg
pe sbrnine acoperindu-~iintreg corpul cu griunciori de polen, iar in
perierea polenului de pe periqori cu ajutorul pieptenilor
,
i
.- 22s
MANUALUL APICULTORULUI
tarsieni gi formarea inciirciiturilor (ghemotoacelor) de polen. in timpul formiirii
inc5rciiturilor, polenul este umectat de albine cu saliva gi nectar (miere), regurgitatii
qi apoi transmis gi fixat cu ajutorul celor trei perechi de picioare in coguletele de
polen aflate in scobitura tarsului piciorugelor posterioare.
in general se consider5 cii o albin2 culegiitoare de polen recolteazii, in
medie, la fiecare zbor, circa 15 mg polen in ambele cogulete, astfel inciit pentru a
transporta in stup 1 kg polen, albina trebuie sii efectueze circa 67.000 zboruri.
Pentru a putea evalua cantitatea de polen necesarii dezvoltiirii unei familii
de albine pe timp de un an, trebuie retinut faptul cii pentru cregterea unei singure
larve este nevoie de circa 100- 145 mg polen, respectiv pentru cregterea a 10.000
albine (1 kg albine) este necesar 1 - 1 3 kg polen, rezult8nd cii pentru o familie de
albine de putere mijlocie consumul anual de polen se ridic2 la aproximativ 25-30 kg.
Dupii proprieatile organoleptice ~i fizico-chimice polenul se imparte in
dou2 calitiiti: polen recoltat de albine - polifit gi polen recoltat de albine superior
- monofit.
Compozitia biochimiciiapolenului diferiide laofloare laalta, iarprincipalele
grupe de compugi au concentrafii ce variazii astfel: ap5 3,40%, zaharuri 19-40%,
amidon gi alte glucide 0,22%, extracte eterate (lipide) 0,19- 15%, proteine 7-35%,
aminoacizi liberi lo%, cenugii (reziduuri) 1-7%.
Constituientii de baz5 ai proteinelor sunt aminoacizii. Polenul conline un
numar de 21 aminoacizi liberi dintre care amintim: asparagina, prolina, alanina,
gentamina, metionina, serina, acid aminobutiric, arginina, acid aspartic, cistina,
acid gentamic, histidina, hidroxiprolina, leucina, izoleucina, lizina treonina
triptofanul, tirosina gi valina.
in ceea ce privegte glucidele, in polenul recoltat de albine, s-a identificat
o cantitate de 20-40% zaharuri datoritii prezentei mierii gi a nectarului, precum gi
a cantiafilor mai mici de zaharuri nereduciitoare. Pe l8ngii aceste douii categorii
mari de zaharuri in polen au fost evidentiate pentaze ca riboza gi dezoxiriboza.
Lipidele ce contin in structura lor acizi gragi, sunt reprezentate in polen
prin prezenp acidului leuric, oleic, linoleic, palmitic ~i miristic.
Printre substantele lipoide din polen au mai fost evidenfiate lecitina,
izolecitina gi fosfoinozitolul. Sunt, de asemenea, prezenti in polen fitosterolii, iar
dintre lipidele complexe, fosfolipidele intrunesc in polen valori apreciabile.
Polenul confine, de asemenea, o serie de substante minerale (macro-

urmiitoarele microelemente ca: iod, cupru, zinc, mangan, niche1 f't-


elemente) ca: potasiu, fosfor, calciu, sulf, sodiu, clor, magneziu gA+rerecum gi

Polenul contine totodatii cantitiiti insemnate de vitambe,at,


> dithgrupa
vitaminelor hidrosolubile c8t gi din grupa celor liposolubilei -> \ .*.fi
I
229 r*
rC
MANUAL UL APICUI,TORULUI
Vitaminele prezente in polen sunt: tiamina, riboflavina, acidul nicotinic,
acid pantotenic, piridoxina, acid folic, acid ascorbic, tocoferol, retinol ~i complexul
vitaminic B.
Sunt prezente ~i provitaminele din grupa carotenoizilor ca alfa-carotenul,
beta-carotenul, gama-carotenul ~i delta-carotenul.
Comparativ cu unele alimente de baz8, polenul este mult mai bogat in
aminoacizi, in comparafie cu carnea de bovine, outile ~i brinza.

Continutul in aminoacizi a polenului


comparativ cu unele produse animale

Atninoacizi
Felul alimentului Izoleu- Leu- Lizina Metio- Fenila- Treo- Tripto- Valina
cin5 cin5 nin5 lanina nina fan
Came de vita 0,93 1,28 1,45 0,42 0,66 0,81 0,20 0,91
OuB 0,85 1,17 0,93 0,39 0,69 0,67 0,20 0,90
Briinzi 1,74 2,63 2,34 0,80 1,41 1,38 0,34 2,05
Polen floral
diferite specii
4,50 6,70 5,70 1,80 3,90 4,OO 1,30 5,70 ,

Datoritg calitifii sale deosebite polenul, recoltat de albine, este fo


in alimentafia umana ca medicament natural, atiit pentru tratarea unor maladii
specifice, ciit ~i pentru producerea unei game variate de preparate apiterapice
(propriet5ti prezentate in tabelul de la pag.228).
Se admite polen cu umiditate maxima de 14%, dar cu sctiderea
corespunziltoare a calitafii, potrivit excesului de umiditate la calitatea respectivi
pin2 la 8%.
Polenul proaspat recoltat confine piin5 la 20% ap8, in funcfie de uiniditatea
din atmosfera in motnentul recolttirii.
Pentru ca polenul sa poata fi pastrat trebuie uscat dup5 recoltare la o
temperaturii care s5 nu dep5~eascti45OC, durata de uscare fiind in functie de modul
de uscare ~i umiditatea initial2 a polenului (6-24 de ore).
MANUALUL APICUL TORULUI
Proprietiitile organoleptice qi fizico - chimice ale polenului

Polen recoltat de albine


Specificare
superior comun
Aspect Granule intregi, de Grabule intregi de 0,25 - 4,O
m5rimea 1,O - 4,O mm mm in amestec cu granule
sparte sau pulbere de polen in
propoqie de maximum 5%.
Culoare Variazii dupii specia floral5 din care provine
Consistenla granulelor Dur5, greu friabilii
Miros Specific floral -
Gust Caracteristic
Puritate Fir5 impuritili Se admit impurit5ti provenite
din fragmente de albine:
aripioare, picioru~e
Urniditate, maximum 8% 10%
Proteine total, minimum 20% 20%
Toxicitate Sii nu contin5 substante toxice

Pe ambalajele de transport se aplicii etichete cu urmiitoarele mentiuni:


- denumirea produsului; - cantitatea brutii, tara-netto; - numele qi adresa
produciitorului; - data recoltiirii; - semniitura apicultorului sau a delegatului unit5tii
furnizoare ~i semniitura delegatului ce a efectuat recepfia provizorie.
Polenul recoltat de albine, la preluare, trebuie sii corespundii conditiilor
previizute in Caietul de sarcini al Asociatiei Cresciitorilor de Albine.

Obtinerea polenului

Granulele de polen transportate de ciitre albine pot fi colectate de apicultor


cu ajutorul colectoarelor de polen, colectoare ce sunt de mai multe tipuri: colectoare
de urdiniq, colectoare pentru fundul stupului qi colectoare de podiqor.
MANUAL UL A PICUL TORULUZ

Fig. 67 - Colector de polen de urdini~

Colectoarele de polen se aplic5, in general, pe o perioad5 limitat5, permipnd


in felul acesta ca familiile de albine sii-~ipoat5 asigura necesarul de polen pentnr
hranii qi pentru rezervele de iernare.
Pentru recoltarea polenului se folosesc diferite tipuri de colectoare ce pot
fi amplasate la urdini~,pe fundul stupului sau la partea superioarii a stupului sub
podi~or.
Colectoarele se lasii 2-4 zile pentru obi~nuireaalbinelor, dup5 care se
pun in functiune prin montarea pl5cilor active. Operatiunea se face seara dupi
incetarea zborului ~iplaca poate r5mine in pozitia de lucru pe toati durata recoltirii
polenului.
in timpul culesurilor mari de nectar se inliiturii placa activ5, pentru a nu
stingheri zborul albinelor culegiitoare.
Recoltarea polenului din colector se realizeazii prin golirea periodic5 a
sertiira~uluicu care este echipat fiecare colector de polen.
Imediat dupii recoltare, polenul trebuie supus procesului de uscare prin
utilizarea cddurii naturale sau cu ajutorul unor instalatii speciale din dotarea
stupinei (usciitorul de polen). Indiferent de sistemul folosit, temperatura de uscare
nu trebljwdepii~easc5+40-+45"C. in timpul procesului de uscare, polenul se va
rnenfi&.& sthturi de cel mult 10 mm, periodic afinate ~i va fi ferit de actiunea
d@ eeloy solare.
e, polenul se cerne ~i se piistreaz5, pin5 la valorificare, in
y
MANUAL UL APICUL TORUL UI
vase inchise, inoxidabile sau in saci de material plastic in care, pentru prevenirea
degradirii lui de c5tre insecte, se introduc tampoane imbibate in tetraclorur5 de
carbon.

P5stura este un produs apicol natural, care provine din polenul recoltat
de albine vi depozitat de acestea in celulele fagurilor, formind rezerva de hran5
proteic5 a familiei de albine.
Transformarea polenului in pBstur5 const5 in procesul natural de conservare
a polenului. in cazul transform5rilor naturale c5rora le este supus polenul depozitat
in faguri, blocarea c5ilor de alterare are loc prin acfiunea selectiva a anumitor
grupe de microorganisme nedBun8toare prezente in atmosferi ~i polenul recoltat
de albine.
Transformarea polenului in p5stur8 incepe dup5 depunerea acestuia in
celulele fagurelui, dup5 ce prin tasarea ghemotoacelor, initial distincte, au devenit
o mas8 omogen5 ~i compact5 ce ader5 perfect la peretii celulei. De compactarea
lui, de reducerea bulelor de aer a continutului in ap5, precurn ~i de imposibilitatca
refacerii ulterioare depinde desfi~urareanormal5 a procesului de formarc a
p5sturii.
In celulele fagurilor, polenul este supus unor procese biochimice de
tip fermentativ sub actiunea anumitor microorganisme ca bacteriile de tip
Pseudomonas, Lactobacillus $i ciuperca Sacharomyces. Corespunz8tor dezvolt5rii
acestor trei elemente microbiene, transformarea polenului in p5stur5 cuprinde trei
etape.
Prima etap5 const5 din dezvoltarea bacteriei Pseudomonas care, fiind
aerob5, consum5 intreaga cantitate de oxigen disponibil5, duchnd in final la
autoasfixia bacteriei. in a doua etap5 lipsind oxigenul se dezvolt5 Lactobacillus
ce folose~teglucidele drept surse de oxigen, producind acid lactic. in a treia faz5,
activitatea este preluati de levuri din genul Sacharomyces ce preiau in circuitul
metabolic resturile de glucide rimase. jn aceast5 faz5 se d e s 5 v i r ~ e ~procesul
te de
fermen-tare a pgsturii.
Ca produs dietetic qi apiterapic, p5stura se poate valorifica in dou5 feluri:
p5stur5 extras5 din faguri sub form5 de gr5unte vi p5stur5 in faguri noi sau folosifi
cel mult o generafie de puiet.
MANUALUL APICUL TORULUI

Proprietiitile organoleptice ale piisturii

Proprietgti P5stur5 extras5 P5stur5 in faguri


Aspect Granule neuniforme care i ~ i Bucafi de fagure noi sau folosifi
mentin formatul celulei din de albine pentru o generatie de
care provin albine, avdnd toate celulele pline cu
pastura, de forma paralelipipedica cu
dimensiunile de 80x60~20mm 5%
Culoare Galben inchis piin2 la brun, Galben - inchis, pdna la brun - deschis
culoarea fiind in funcfie de cu nuante maronii
sursa de polen (specia florala)
Consistenpi Friabila, prin presare $i Caracteristica fagurelui in care se afl2
omogenizare se obtine o pastura
pasturii consistent2
Miros Caracteristic, asemanator CLI al polenului u$or fermentat
Gust Dulce - acri~or- amarui

Proprietstile fizico - chimice ale piisturii

Proprictiiti PlisturB extrasi, in faguri


Puritatc NLIsc admit impurit2ti cu exceplia impurit5[ilor specifice
(liagmente dc c3ma~uieli~i de ceari) maxim 5%
Umiditatc Maxim 10%
Proteinc toral Minim 20%
Aciditate Minim 20 mil. NaOtl,
PH Minim 3,5
Indice diastazic Minim 29,4
Zaharuri reducatoare Maxim 25%

Recoltarea pasturii se face incepiind d e la 15 iunie, dup5 maturarea ei


in celule ~i numai din fagurii proaspeti scoqi din stup. Granulele de p5stur5 se
ambaleaza in borcane inchise la culoare ce se inchid ermetic qi se pfistreaz9 la o
temperatur5 care s5 nu dep8~eascfi15°C.
4P~afnbalajuld e transport se aplic5 etichete cu urm5toarele date:
* q e n h i r e a produsului;
&titatea, bruto-tara-netto;
'&fh&ele qi adresa produc5torului:
MANUAL UL APICULTORULUI
- data recoltiirii;
- semniitura apicultorului sau a delegatului unitiifii furnizoare.
La preluare, piistura trebuie sii corespundii condifiilor previizute in Caietul
de sarcini a1 Asociatiei Cresciitorilor de Albine.

Propolisul

Propolisul vine de la cuvintele grece~tipro = pentru, polis = cetate ~i


ar putea fi tradus liber ca un complex de substante destinat apiir8rii cuibului, in
special, in vederea ierniirii. Albinele il recolteazii de pe diferite plante (cire~,vi~in,
plop, brad, molid etc.) ~i il transport2 in cuib. Cu ajutorul propolisului albinele
astupii criipiiturile stupilor ~i acoperii cadavrele diiuniitorilor pe care ii riipun in
interiorul stupului. Propolisul este o substantii de culoare brun-deschisii cu nuante
pin2 la brun-inchis ~i uneori cu reflexe verzui, putin solubil in apii dar perfect
solubil in eter ~i alcool. Punctul siiu de topire este de 60-70°C. La temperatura
din interiorul stupului este maleabil, iar la temperatura mediului ambiant devine
casant. in prezent are o largii aplicare in terapeutica medicalii sub form5 de extract
alcoolic, unguent sau diferite alte preparate mcdicamentoase.
Datorita proprietiitilor sale tiimiiduitoare, propolisul a fost utilizat din cele
mai vechi tilnpuri la vindecarea riinilor. Din obscrvatiile Gcute asupra modului
cum string albinelc propolisul s-a constatat c5 accstea aduni propolisul dc
diferite culori (alb, galbcn, ray, verde, brun etc.) $i il transporti ca $i pe polcn pc
picioruyele posterioarc. Limba n u este utilizata nici la colectarea $i nici la aplicasca
propolisului. Sursele naturale de propolis sunt impiirtite in douj gsilpe dit'critc
esenlial.
- Prima grupi o constituic substantele riivinoase, provenite in majoritate dc
pe mugurii de plante. Pentru recoltare albinele se folosesc dc ~nandibuledup8 cc
cu antenele au descoperit particula cea mai potsivitii de propolis. Pentru recoltarc,
albina, dupii ce a prins, cu ajutorul mandibulelor, particula de propolis, se trage
inapoi, cu capul ridicat, pin8 ce particula de propolis pe care a apucat-o se intinde
in fir foarte subfire ~i se rupe. Dupti aceea, cu picioarele manevreazii particula de
riiqinii ~i o depoziteazii in panera~elede polen. Operatiunea se repetii. La desciircarea
propolisului in stup, albina respectivii este ajutatii de alta care rupe cu mandibulele
cite o buciiticii din inciirciiturii ~i o depoziteazii. Aceastii operatiune are loc adesea
chiar pe scindura de zbor. Recoltarea propolisului de ctitre albinecse k c e numai
cind temperatura aerului d e p i i ~ e ~20°C,
t e deoarece la aceast2 ten-@ t u r b a t e r i a
viscoasii este mai moale ~i poate fi colectatii cu mai mare u$urin@. \ "$
- A doua grupa de propolis o formeazii balsamul dtE?'f&eY&Jibeia~(in
ie
235
MANUALUL APICULTORUL UI
timpul cr5pirii gi digeririi griuncioarelor de polen de la plantele entomofile) din
inveligul acestuia gi care impins de valvulele proventricolului, se acumuleazi In
gug5. Balsamul este intins de albine cu ajutorul limbii pe obiectele din imediata
apropiere a puietului. in timpul prelucririi acestor r5gini cu ajutorul mandibulelor
mai intervine gi secretia glandelor mandibulare ale albinelor lucritoare. in timpul
exprimarii substantelor r57inoase gi a triturgrii balsamului de polen se amesteci qi
secretii ale glandelor faringiene.
Ceara este o component5 obligatorie a propolisului. Din propolis se extrag
dou5 tipuri de cear5 comparativ cu ceara propriu-zis5, extras5 din acelagi stup:
ceara A (circa 17%) avind similitudini cu ceara propriu-zis5 gi ceara B (circa 6%)
net diferit5, asemin5toare cu cerurile vegetale. Cele dou5 ceruri se pot separa pe
baza solubilit5fii lor diferite, in alcool fierbinte concentrat gi respectiv diluat.
Tendinta de propolizare a albinelor este un caracter de rasi sau ecotip ~i
depinde chiar de insuvirile individuale ale unor familii de albine. Trebuie menfionat,
de asemenea, c i speciile Apis ,flat-ea $i Apis dor-sata n u folosesc propolisul, de
asemenea, $i unele rase din specia Apis t71c~llifkt-a ca Apis mellifera Lamarkii care
n u aduni propolis.
Recoltarea propolisului de citre albine are $i un caracter zonal. in zonele
mai reci ~i piduroasc inclinatia de propolizare este mai pronuntat5 fat5 de zona
de cimpie. De asernenea, toamna ~i prim5vara albinele propolizeaz5 mai mult
decit in cursul verii. Albina romineasci, Apis ine1l;fera cat-patica, are o tendin@
moderati de propolizare comparativ cu rasele de albine cu tendinfe mai pronunpte
de propolizare cum sunt albina caucaziana (Apis mellifira caucasica), albina
sahariani (Apis mell;fk/-a sahariensis), Apis mell;fet*a anatolica, Apis mellifera
sczrtelata $i a1tele.
Propolisul ce se achizitioneaza este de doui feluri - propolis obi~nuit
provenit de la diferitc plante sau propolis poligam ~i propolis uniplant sau monofit,
recoltat de la o singura plant%
Propolisul contine cear5, rigini, uleiuri eterice etc. Se recolteaz5 in toatA
perioada sezonului activ prin curifirea spetezelor superioare ale ramelor, a
distantatoarelor ramelor, scindurelelor de podi~oretc.
MANUALUL APICULTORUL UI
Proprietiitile organoleptice ale propolisului

Caracteristici Conditii de admisibilitate


Aspect mas5 solid5
Culoare brun - cafeniu, mai inchis sau deschis, cenu~iu- veryui,
culoare omogen5 sau cu aspect marmorat pe sectiuni
Consistenp viscoas5, lipicioas5, fr5mPntat lasi u m e
Miros plscut, caracteristic de r5~in5
Puritate urme abia vizibile cu ochiul liber de impuritifi fine

Proprietiitile fizico - chimice ale propolisului

Caracteristici Conditii de admisibilitate


Materii r5~inoase~i balsamuri 50-55%
Cear5 circa 30%
Uleiuri eterice circa 15%
Polen circa 5%
Productii sporite de propolis se pot realiza folosindu-se in acest scop unul
din tipurile existente de colectoare de propolis. Propolisul monogen se recolteaz5
dup5 fiecare perioad5 de inmugurire a unei specii de plante produc5toare de
propolis.
Dup5 recoltare, propolisul se ambaleaz5 in pungi de plastic, a~ezatein
ladite de lemn c5ptuqite cu hiirtie. Pe fiecare I5dif5, care contine propolis, se lipe~te
o etichet5 cu unn5toarele specificatii: - denumirea ~i adresa unit5fii produc8toare;
- caracterrizarea propolisului dup5 sursa de provenienp; - perioada de recoltare;
- greutatea brut5 yi net5; - numele apicultorului sau a1 produc5torului respectiv.
Preluarea propolisului se face in conformitate cu conditiile prev5zute in
Caietul de sarcini al Asociatiei Crescitorilor de Albine.

Obtinerea propolisului

in scopul obrinerii propolisului in cantit& cPt mai


importanta acestui produs pentru s5n5tatea omului, se
m5suri:
- cu ocazia fiec5rei interventii care se face in cuibul
MANUALUL APICULTORULUI
special in perioada de primivari Si toamni, se vor curita cu atentie, prin rizuire.
toate picile ~i elementele din stup ce prezinti depuneri de propolis;
- se vor distanfa ramele intre ele, precum ~i scindurelele de podi~orcu c8te
2-4 mm, formindu-se spafii care, dupi umplerea lor de citre albine cu propolis.
vor fi curipte retinindu-se propolisul rezultat;
- pentru intensificarea producerii de propolis de catre albine se inlocuie~te
podi~orulcu o plasi din material plastic care dupi propolizare se va ridica ni
vederea recoltirii;
- se poate folosi cu rezultate bune ~i colectorul de propolis format dintr-un
gritar lamelat din tabla zincati, sit2 din material plastic Si pinzi colectoare care se
plaseazi deasupra cuibului in locul podi~orului;
- sita ~i piinza colectoare rimin in tot cursul anului in familia de albine.
Gritarul lamelat se pune in luna aprilie o dat5 cu lirgirea cuibului yi se ridid
toamna in momentul pregitirii pentru iernare a familiilor de albine;
- in timpul sezonului apicol, ori de cite ori plasa din plastic este incircatil,
pe majoritatea suprafetei cu propolis, se desface prin desprindere pinza colectoare
de care aderi cea mai mare parte din propolis, rea~ezindu-sein pozitia inifiala;
- recoltarea propolisului de pe pinza colectoare se face o dati pe an dupi
ce in prealabil a fost pistrati citeva zile la temperaturi scizuti (congelator).
in acest mod, anual, pot fi recoltate cantitafi insemnate de propolis liberde
diferite impurititi.

Liipti~orulde matcii

Lipti~orulde matci este un produs de secrefie al glandelor hipofaringiene


ale albinelor lucri?toare, destinat hrinirii larvelor in primele 3 zile, a larvelor de
matcape toati perioada pin8 la cipicirea botcilor, cit ~i a mitcilor. Are o consistenp
cremoasi, este de culoare alb-gilbuie, cu gust acriqor. Datoriti compozifiei sale
chimice, lipti~orulde matc2 este folosit in medicini (apiterapie), precum Si in
cosmetici medicali.
MANUAL UL A PICUL TORUL UI

Proprietitile organoleptice ale lipti~oruluide matci

Caracteristici Conditii de admisibilitate


Aspect mas5 viscoas5, omogen5 cu granulafii fine
Culoare gilbui sau alb - gilbui
Consistent5 ugor viiscos
Miros caracteristic, ugor aromat
Gust slab acid (acrigor), foarte ugor astringent
Impurit5ti nu se admite prezenfa de larve, cear5, spori de mucegai sau
alte impuritifi vizibile cu ochiul liber sau la microscop.
Se admit urme de polen.
Liptigorul de matc5 proaspit, contine urmiitoarele vitamine: tiamin5,
riboflavini, biotinii, acid folic, acid pantotenic gi cantit5fi mici de vitamini C.
Totodati Iipti~orulde matc5 confine acizii 9 gi 10 hidroxi-decenoici, produ~i
de glandele hipofaringiene ale albinelor, precum gi dou5 fracfiuni cu propriet5fi
similare ale acetilcolinei. De asemenea, au fost identificafi 18 diferiti aminoacizi,
combinafi gi liberi din care amintim: acidul aspartic, glutamic, alanina, arginina,
glutamina, glicina, lizina, metionina, prolina, valina, tiamina, tirozina etc.

Proprietiitile fizico-chimice ale lipti~oruluide matci

Caracteristici Conditii de admisibilitate


pH 3,5-4,5
Ap5 58,O-67,0
Substan15 uscatg* 33,O-42,0
Proteine - total* 13,O-18,O
Glucide (zah5r invertit)* 7,5- 12,5
Lipide* 3,0-6,0
Cenu~g* 0,8- 1,5
Substante nedeterminate* 8,7-4,0
Indice diastazic - minimum 23,8
MANUALUL APZCULTORULUI
S-a constatat, de asemenea, c5 15pti~orulde matc5 are in compozitia sa
unele substante de tip hormonal, precum ~i o substanf5 antibiotic5 bactericidi.
Lipti~orulse ambaleaz5 in borcane de sticl5 de culoare inchis5, cu dop rodat,
ce se umplu astfel inciit s5 nu r5miin5 in interior un spatiu gol. Pe borcan se aplici
o etichet5 pe care se indic5: - numele unititii produc5toare; - data recolt5rii; - tara
borcanului; - greutate brut&;-greutatea netto; - numele apicultorului ce a recoltat
15ptiqorul; - teritoriul (baza melifer5) comuna, judeful unde a fost recoltat.
Borcanele cu 15ptivrde mat& se piis- la intuneric la o ternperahti de M 0 C .

Producerea IHpti~oruluide matcH

Producerea l5pti~oruluide matci se poate realiza in familii or-fanizate sau


in familii cu matc5 in functie de calificarea apicultorului.

Fig.68 - Transvazarea larvelor pentru producerea Iiipti~orului


Actiuni pregatitoare:
- se confecfioneaz5 botcile artificiale in care vor fi transvazate larvele.
Botcile se fac din ceara cu ajutorul unui ~abloncu diametrul de 8-9 mm avdnd
extremitatea rotund5 ~i cu o uqoar5 conicitate pentru desprinderea rapid5 a botcilor.
Sablonul se p5streaz5 in ap5 inainte de intrebuinfare dup5 care se introduc in ceara
topit5 de 3-4 ori, pornind de la adiincimea de 8 mm care se reduce treptat, cu fiecare
inmuier,eJa4$-5 mm. Dup5 ultima inmuiere qabloanele cu cear5 se introduc in api
dup5 dislocarea botcii operafiunea se repet5 pentru confectionarea

>v-\
1 :lipesc c5te 25-30 pe leapri din lemn, iar acestea se montead
cii e 3 - 4 p e ~ a m a
AF'
/-
240
MANUAL UL APICULTORULUI
Producerea l~ptiqoruluiprin orfanizarea.farniliilor de albine

- pregiitirea familiilor de albine in caml folosirii metodei de producere


a 15pti~oruluiin absenpi miitcii constii in orfanizarea completii a familiei cu 3-4
ore inintea introducerii larvelor. Orfanizarea completii inseamn5 ridicarea miitcii
impreun5 cu toti fagurii cu larve gi ouii, material biologic cu care se formeazii un
roi ce se amplaseaz5 temporar pe vatra stupinei. in mijlocul fagurilor riima~iin
familia orfanizati se lasii un spatiu gol, egal cu o ram8;
- in botcile pregiitite qi lipite pe ~ i p c se
i transvazeazi larve tinere de 1,5-2
zile, cu ajutorul unei lanfete. Dup5 completarea cu lame a unei rame, aceasta se
introduce in locul riimas liber in cuibul familiei;
- dup8 72 de ore se scoate rama cu botci din familia orfanizat5, se reteaz8
botcile cu ajutorul unei lame cit mai aproape de larve, se inliiturii larvele qi se
extrage liipti~orulde matcii cu ajutorul dispozitivelor cu absorbfie speciale sau
a unei spatule din lemn sau material plastic. In botcile eliberate de 18ptiqor se
transvazeazii din nou larve ~i ciclul se repet2 de 3 ori la aceea~ifamilie de albine;
- dup5 cea de-a treia serie se reface familia de albine prin unificarea
albinelor care au participat la producerea Iiipti~oruluicu cele din roiul format cu
ocazia orfanizgrii.

Prodzrcerea Iciptiqorului in faniilii cu rnatcci


- pregiitirea familiilor, in cazul producerii liipti~oruluiG r i orfanizare (in
familii cu matcii), se face prin izolarea matcii pe un numiir de faguri cu ajutorul
unei diafragme sau podi~orprev8zut cu o porfiune mic5 de gratie desp8rfitoare.
Dup5 9 zile de la izolare, in compartimentul fir5 matc5, tot puietul va fi c5p5cit ~i
dup5 distrugerea botcilor ciipiicite se pot introduce botcile cu larve;
- transvazarea larvelor in botci se face ca ~i in caml metodei descrise
anterior cu deosebirea cii in prima zi se introduc 30-50 de larve, in ziua a doua ~i
in ziua a treia cite alte 30-50 de larve. in ziua a patra se recolteazii Iiipti~oruldin
primele botci introduse in locul ciirora se introduc noi larve. Ciclul poate continua
pe intreg parcursul sezonului activ;
- in toat5 perioada, compartimentul in care se introduc botcile, se poate
imputernici cu puiet ciip5cit provenit din compartimentul familiei in care matca igi
continua activitatea;
- la terminarea actiunii cele douii compartimente se unifktiqmn simpla
inl5turare a diafragmei sau podigorului cu gratie despiiqitoare;

hran5 bogat5 in proteine;


'\
- in timpul producerii 18ptigorului, familiile p r o d u c ~ d es&\ rajeaz5
<e~\
??
-
0 .
1 4
cu
%
II

241 5%
MANUAL UL APICUL TORULUI
- 15pti~orulde matc2 se p5streaz5 pin5 la livrare in frigider in borcanede
sticl5.
Datorit5 propriet3tilor sale, precum qi a continutului bogat in vitamine $i
aminoacizi, 13pti~orulde matc5 este folosit in prezent in apiterapie, atit in start
pur3, sub form3 liofilizat3, precum qi in cadrul unei game variate de produse
energizante, apiterapice qi cosmetice.
Preluarea 15pti~oruluide matc5 se face in conformitate cu condifiile
prev5zute in Caietul de sarcini a1 Asociafiei Cresc5torilor de Albine.

Apilarnilul

Apilarnilul este un produs apicol obfinut din larvele de trintor cit ~i din
continutul nutritiv aflat in celulele respective din faguri.

Proprietfitile organoleptice ale apilarnilului

Caracteristici Condifii de admisibilitate


Aspect aspect de larve ~i 15pti~orcomun (hran5 larvarG), inclusiv
inveli~urilede n2pirlire a larvelor, sub form5 de mas5
omogen3 in care larvele apar in mod vizibil
Culoare alb3
Consistent5 neomogen untos
Miros caracteristic hranei larvare u ~ o de
r aromat
Gust slab acid (acri~or),foarte uvor astringent
Impuritafi se admit urme de cear5, epitelii de n5pgrlire sau alte
substante determinate de natura produsului respectiv dar
care s3 nu dep3~easc210%
MANUAL UL APICUL TORULUI

Proprietitile fizico-chimice ale apilarnilului

Caracteristici Conditii de admisibilitate


Aciditate (pH) 5,O-6,8
Continut ap5 % 65,O-75,O
Continut substante uscate YO 25,O-35,O
Proteine - total g% 9,O- 12,O
Glucide total g% 6,0-10,O
Lipide total g% 5,O-8,0
Cenu~5 g% maxim Lo
Substante nedeterminate g% 1,l-1,2

Caracteristici microbiologice ale apilarnilului

Caracteristici Conditii de admisibilitate


Num5rul total de germeni aerobi mezofili 5O.OOO/g
Bacterii coliforme, maxim 1OO/g
Escherichia coli, maxim 1O/g
Salmonella 0 + 2O/g
Stafilococi coagulozo - pozitivi, maximi 1O/g
Drojdii ~i mucegaiuri (levuri), maxim 1.OOO/g

Ambalarea, conservarea gi transportul apilarnilului


Apilamilul in stare proaspiithe valorific5caatare, ambalat in recipiente speciale,
cu etichetarea continutului ~i specificarea datei de recoltare; proasp5t se p5streaz3 la
congelator la minimum -5*C, iar transportul se face in containere frigorifice la -5°C. Pe
o durat5 mai indelungaa apilamilul se conserv5 in depozite figorifice la temperaturi
mai scikute sub -20°C. Pentru producfia de apilamil se aleg numai familiile de albine
foarte putemice, din acelea care in anii precedenti au dat cele mai mari productii de
miere ~i cear5. Cuibul familiilor de albine afectate producfiei de apilamil trebuie
s5 cuprind5 la inceputul lunii aprilie cel pufin 6 rame (faguri) acopexi$Lw albine ~i
hran5 suficient5 unei dezvolt2ri corespunz5toare. Matca trebuie s5 fie mlific5 ~i nu
$e
mai b5triin5 de doi ani. Pentru productia de apilamil se pot folosi r a y cmditoare
sau orice alt sistem care asigur5 o producfie continu5 ~i specific&%f
recomandiindu-se utilizarea ramelor cl5ditoare cu sectiuni mob? - tT
_Kde
7
243 r
*
MANUAL UL APICUL TORULUI
Perioada optimii de producere a apilarnilului incepe o data cu inflorirea
pomilor fructiferi in aprilie-mai, ciind timpul este suficient de cald, iar in familie
existii un numar mare de albine tinere ~i dureazii piing la inceputul lunii august.
De la data de 1 aprilie se incep hranirile stimulente (concentrafie de zahir
2: 1 Si substante proteice). Dup3 15 zile de la inceperea hranirilor stimulente se
introduc in stup rame cliiditoare pentru producerea de faguri cu celule de trdntor
~i insiimiinfarea acestora de catre matc5. in ziua a 10-a de la depunerea oului in
celulii (deci a 7-a zi de stadiu larvar), secfiunile se scot din cuib qi se procedeazi la
recoltarea continutului integral a1 celulelor de triintor, dupii care ramele cu sectiuni
se reintroduc in cuibul familiilor de albine respective. Flacoanele cu apilarnil se
pastreaza la o temperaturg de -5 +-I 5°C.
intocmai ca qi IZipti~orulde matcii, datoritii continutului siu, apilarnilul se
folose~te,in prezent, pentru realizarea de preparate apiterapice, fie in stare puril,
fie in atnestec cu alte produse apicole sau substante medicamentoase.

Veninul de albine
Veninul de albine este o substanfa complexii care concur5 la formarea
aparatului vulnerant a1 albinei. El este un produs de secrefie a1 albinei lucratoare
fiind stocat in punga de venin ~i eliminat la exterior in momentul infepiirii.
infepiiturile albinelor reprezintii un act reflex de autoaparare qi se
materializeazg prin folosireaorganului specializat pentru functia de apiirare, format
din partea vulnerantii cu punga de venin, partea motoare vi glandele secretoare de
venin.
Cantitatea pe care o poate elimina la o intep%tur8o albin5 cu glanda de
venin dezvoltatii este de circa 0,3 mg venin lichid, corespunziind la circa 0,l mg
substanfa uscata. Cantitatea de venin este determinatii de viirsta albinelor, de hrani
~i de sezon. Cantitatea maxima de venin se obtine de la albinele in viirsti de 15-20
de zile, dupa care glandele secretoare degenereaza treptat.
in general se afirma cii odata folosit&rezerva de venin nu se mai reface.
DimpotrivB, unele cercetat-i menfioneazg cZi dupi eliminarea prin infepare rezerva
de venin a albinelor se reface cu conditia ca integritatea organului specializat s i nu
fie deteriorat8.
Veninul de albine se caracterizeaza prin urmiitoarele propriet5fi fizice: este
un lichid incolor, cu gust amar-acid, dens, cu miros particular ~i cu insu~iride a
cristaliza intr-un interval scurt de timp.
Este compus din proteine, siiruri minerale, enzime, hormoni, uleiuri eterice
qi alte -te volatile. Mai mult de jumiitate din veninul brut este format din

%
protei6' tiv%<care la riindul ei cuprinde mai multe fractiuni: melitina, fosfolipaza
~dmilur aza
;&V&rgl de3lbine aviind o compozitie complex8, principalul s8u component
J' sJ
244
MANUAL UL APICULTORUL UI
este format din substanfe proteice in procent de piing la 75% din veninul uscat.
Din cele 8 fracfii albuminoide existente, numai dou5 prezint5 importang. Prima
fractiune alcalinil (pH = 1 I) are in componenF 13 aminoacizi: glicocol, alanin5,
valin5, leucinil, izoleucin5, serin5, treonin5, lizin5, arginin5, triptofan, proling,
acid aspartic ~i acid glutamic. Aceastil fractie are acfiune toxic5. A doua fractie
are in components sa 18 aminoacizi, respectiv cei menfionafi la fracfia anterioar5
plus tirozina, cistina, metionina, fenilalanina qi histamina. Aceastil fractie nu are
actiune toxicil.
Veninul de albine contine, de asemenea, lipide, in special din grupa
sterinilor, hidrocarbonati, acizi (formic, clorhidric, ortofosforic) ~i baze. Dintre
substanfele minerale, veninul confine calciu, magneziu, mangan, fosfor, sulf qi
cupru.
Proprietitile organoleptice ~i fizico - chimice
ale veninului de albine cristalizat
Caracteristici Conditii de admisibilitate
Aspect masa pulverulentil omogen5
Culoare alb - mat, u ~ o cenu~iu
r
Consistenf2 pulbere afiinatil
Miros iritant, caracteristic
Gust amar, intepiitor
Puritate fir5 impurit5fi
Solubilitate solubil in api, insolubil in sulfat de amoniu ~i alcool
Aciditate (pH) 4,5-5,5
Continut in ap5 6-7%
Continut in substanfil uscat5 93-94%
Proteine total 65-75%
Cenu~il 3,5-4,0%
Greutate specific2 1,131
Biologia secrefiei de venin are particularit5file ei, cantitatea de venin
variind de la o rasB la alta, de la o populafie la alta ~i chiar de la un individ la altul,
atingind o cantitate maxim5 de circa 0,3 mg. Recoltarea se face cu ajutorul unui
aparat de recoltat venin ce se aplicil la urdini~sau in interiorul stupului, albinele
fiind obligate a infepa o pelicul&finilde plutex urmare unor ~ocurielpcppe. Veninul
eliberat dupil infep2tura peliculei de plutex se fixeaz5 pe o p l a d
afli sub pelicul5. Veninul de albine se folose~tein
reumatisrnale, injectabil fiind deproteinizat in acest caz s a w e f-/ f f r- d r,e a u n o r
creme $i unguente antireumatice. %
F.
245 C
MANUAL UL A PICUL TORUL U l

Leclia 10,Valorilicarea produselor apicole


in alimenlalie, lerapie gi cosmelicii
Principalele produse apicole - mierea, ceara ~i fagurii naturali au fost
folosite de om din cele mai vechi timpuri pentru tratamentul diferitelor maladii
impreun5 cu o serie de plante pe care natura i le punea la dispozifie.
in etapa modern;, mierea ~i ceara sunt evidenfiate in tratate de chimie
$i farmacopee ca fiind componentele principale la o multitudine de preparate
farmaceutice. fn ultimii ani au inceput s5 fie din ce in ce mai mult folosite $i
celelalte produse ale stupului cum sunt: polenul, propolisul, 18ptiyorul de matci,
apilarnilul, veninul de albine yi p5stura.
Astfel in ultimele decenii a luat naqtere o nou5 disciplin5 medicali -
,,Apiterapia"$i implicit s-au efectuat cercetari ~tiinfificeminutioasein acestdomeniu
de activitate, realizindu-se totodata o gam5 variat5 de produse energovitalizante,
apiterapice qi cosmetice, pe baz5 de miere, ceara propolis, venin de albine ~i
altele.
in prefafa lucrarii ,,Apiterapia azi" prof. dr. Al. Ciplea mentioneaz5: ,,in
goana dup5 alimente, necesare exploziei demografice pe care o tr5im ~i in c5utarea
de medicamente tamiduitoare, atenfia se indreapt5 iar, din ce in ce mai mult, spre
produsele naturale pe care, pe diverse meridiane omul le-a probat de-a lungul
anilor, obi~nuindu-secu ele, tolerindu-le."
Tratamentul cu miere (melisoterapia), tratamentul cu polen (poleno-
terapia), tratamentul cu propolis (propolisoterapia), tratamentul cu venin de albine
(apitoxinoterapia) etc. formeaz5 o gamB larg8 cu posibilit5fi deosebite ce stau
ast5zi la indemina medicului specialist.
Ca la orice medicament, indicatiile tratamentului apiterapic se fac numai
de medicul specialist $i sub supravegherea directs a acestuia, tratamentul fiind
in functie de actiunile farmaco-fiziologice generale, speciale qi specifice ale
produsului apiterapic, starea pacientului ~i gravitatea bolii.
in prezent, sub auspiciile Institului de Cercetare - Dezvoltare pentru
Apicultur5 igi d e s E ~ o a r 5activitatea un Sector de apiterapie dotat cu aparatura
tehnici necesara ~i incadrat cu cadre medicale de inalt5 specialitate privind
folosirea roduselor apicole in slujba s5ngt5fii omului.

.ekI
*Re
l r fara noastr8, paralel cu activitatea Sectorului medical de apiterapie,
laboetoa e de specialitate ~i sectiile de producfie ale Complexului Apicol ~i ale
e Cerc~tare-Dezvoltarepentru Apicultur5 realizeaza o gamB variati
de'produse , ergo-vitalizante, apiterapice $i cosmetice pe baz5 de miere, cearh,
fY? 246
MANUAL UL A PICUL TORULUI
IAptiqor de matc8, polen, venin de albine qi p8stur8.
Gama produselor utilizate ca suplimente nutritive, energovitalizante qi
apiterapice devine tot mai complex8, riispunzind astfel atit cerinlelor populafiei
cit qi nevoilor acesteia de a-qi p8stra in cit mai bune condifii s8n8tatea.
Dintre produsele realizate in laboratoarele acestor institufii prezent8m
urm8toarele:

Produse vitalizante qi regeneratoare:

- Tonic royal, drajeuri cu liiptiqor de matcii, preparate din Iiiptigor de


matc8 qi glicocol. Este prezentat in flacoane a 20 drajeuri avind in compozitie 2
g 18ptigor de matcii pur, respectiv 0,l g 15ptigor de matc8 in fiecare drajeu;

Fig. 69 - Tonic Fig. 70 - Polen dvajeuri

- Melcalcin, produs granulat ce are in compozifie 18ptigor de matc8, calciu,


miere de albine gi substanfe aromatizante;
- Lfi~tisorde matcfi liofilizat in fiole. Se prezint8 liofilizat in fiole, insofit
de alte 10 fiole cu Solvent;
- Polen ~ranule,se prezintii in cutii de 100 g qi 150 g polen natural
granule;
- Polena~in,produs sub form8 de tablete realizate prin comprimarea
polenului recoltat de albine. Ficare tableti confine 0,250 g polen. Se prezint8 in
cutii cu 100 tablete;
- Polen draieuri, granule de polen natural recoltat de albine glazurat
intr-un strat subfire de zah8r. Se valorific8 in plicuri de celofan d 4 3 - g fiecare
sau cutii cu cite 100 g;
- Polenolecitin, produs realizat din miere de albinepkcitini
polen natural recoltat de albine. Se prezint5 in cutii a 100 g:
.''$\$
& 18 qi
fr'.
MANUAL UL APICUL TORUL UI
- Melprosept, este un produs din miere ~i propolis. Propolisul se prezinta
sub douB forme:
a) miere propolizati 2 % in borcane de 200 g;
b) miere propolizat5 5 % in borcane de 200 g;
- Vi-fort - supliment nutritiv, produs natural polivitaminic pe baz5 de
miere, extract de polen, extract de propolis, l5pti~orde matc5, vitamine ~i siruri
minerale, destinat sustinerii efotului fizic ~i intelectual, precum qi sportivilor de
performant%.
- Meltonic - gam5 de 10 produse tonice pe bazi de produse apicole,
extracte vegetale, uleiuri eterice cu destinatii terapeutice specifice: tonic
respirator, tonic gastric, tonic digestiv, tonic hepatic, tonic renal, tonic circulator,
tonic cardiovascular, tonic general, tonic al sistemului nervoc, tonic anti-stress
,,Executivew;
- R e v i ~ o-l tablete; produs realizat pe bazi de extract de polen, vitamina C,
arome naturale; are actiune energovitalizanta ~i hepatoprotectoare.

Preparate apiterapeutice:

- Laxmel, compus din miere laxativii realizatii din miere de albine ~i extract
fluid de franguli. Se prezinti in borcane de 100 g;
- P r o s o s e ~ t comprimate
, ce confin fiecare O,1 g propolis, 0,5 g zaharozi qi
excipienti. Se valorifici in cutii a cAte 30 comprimate;
-A~ireven,unguent~i liniment cu venin de albine. Compozitia unguentului:
venin de albine, nicotinat de benzil, camfor, extract capsici ~i extracturn
prooleurnhiasciani;
- Mipropol*, supozitoare $i ovule; este un produs natural obtinut din miere,
lipti~orde matcB, polen ~i propolis.Se prezint5 sub form5 de supozitoare sau ovule
in cutii cu 30 buc. supozitoare sau ovule;
- Miprosept*, este realizat pe baz5 de miere de albine, extract moale de
propolis, lanolin5 ~i butir cacao sub form5 de supozitoare $i ovule. Prezentare in
cutii de cAte 30 supozitoare sau ovule;
- Propoderm, unguent cu propolis, se realizeaz5 din extract de propolis
inglobat intr-o baz5 de unguent. Se prezint5 in tuburi de 20 g;
- Propolis spray, se realizeaz5 dintr-o concentratie de 10 % propolis
substar@%?iv5 imbuteliat in flacoane tip spray ce contin 100 ml.;

'
?!?--
w e i ,
inc r5 de ro olis contine in compozitie 30 % propolis pur in alcool.
in flacoane de 30 ml.;
A - k o ~ o s t a m i n * produs
, realizat pe baz5 de nystamin, extract de propolis
MANUAL UL APICUL TORULUI
gi polietilenglicol. Este un preparat apiterapeutic pentru uz stomatologic, destinat
tratamentului candidozei bucale. Se prezint5 in flacoane de ciite 10 g (se elibereaz5
la indicafia medicului);
- Propofaringit*, produs realizat sub form5 de emulsie pe bazi de propolis,
miere qi 15pti~orde matc5. Este un produs apiterapeutic folosit in O.R.L., pentru
laringite, faringite qi se prezint5 in flacoane de 20 ml. (se elibereaz5 la indicafia
medicului);
- Pro~oheliant*este o solutie uleioas5 pentru uz extern ce se folosegte
in O.R.L. pentru tratamentul rinitelor ~i rinosinuzitelor. Se prezint5 sub form5 de
solutie in flacoane de 30 ml.

*) Produse ce se prepari in farmacie pe baz5 de retet5 la recomandarea


medicului specialist

Produse cosmetice (fabricate de S.C. COMPLEX APICOL S.A.)

- A ~ i d e r m i ncrem5
, de faf5cu Iiipti~orde matc5. Confine lanolinii, cetaceu,
colesterin8, vitamina A , cear5 de albine, 15ti~orde matc5 ~i alfi ingredienfi de uz
curent folosifi in cosmetic5. Se prezint5 in cutii de 25 qi 40 g. Varianta APIDERMIN
LUX este o crem5 mai hidratant5 ~i se prezint5 in cutii de 50 g.

Fig. 71 - ApidermiM lux Fig. 72 - Floramin - cremii d~fat&


cu miere
- Floral, crem5 de fat5 cu extract de propolis. Confine lanolini, ceari de
albine, cetaceu, extract de propolis .yi alti ingredienfi de uz
tuburi de 25 g;
- Floramin, crem5 de fa@ cu miere de albine.
stearins, miere de albine qi alfi ingredienfi de uz
25 g;
249 .--
S
MAiVCil I,CILAPICUId TORUL L I
- Matca, este o cretni case in afara ingredientelor cosmctice neccsare
contine IBpti~orde matci, baza dc unguent constituind-o stearafii. Se prezinti in
cutii de 40 g;
- Tenapin, cste o lotiune cu actiilne detnachiantj scalizatii pe bazi de
Iipti~orde matci, extract dc plante ~i polen. Se prezint5 sub fornii de solutie in
flacoane de 100 ml.;
- Antirid, este o eliiulsie 15p~oasicc contine lanolin,?, cctaceu, ceari de
albine, I i p t i ~ o rde matc5 precum ~i alte produse filnda~nentalepentni regene-
rarea iesuturilor. Se valorifici in flacoanc de 100 tnl. de emulsie. Se folose~te~i ca
demachiant. Varianta Antirid - emulsic - ecran, sc folose~tcin special impotriva
radiatiilor solarc.

Fig. 73 - Ter7~rpin Fig. 74 - A 17ti1.id


- Floramin. demachiant realizat pc baz,? de ~iiicre,ccar5 dc albine, lanolini,
stearini, colesterin,? ,si alti ingredienti de uz cosmetic. Se prc~intiin tuburi a 50 ml.;
- Dermapin, este o lotiilne capilal-8 rcali7ati pe ba7i de l i p t i ~ o de r matci,
poleti ~i alte substante CLI rol n u t ~ . i t i v 7i stirnulent in regenerarca pirului. in
compoziiie intri ~i rezorcini, colestcrini ~i alcool. Se livrcazi in flacoane a 100 ml.;
- Floral, api de gur5 este o solutie alcoolici cc se obtine priti niaccrarea
propolisulu~,Cortex cimamoni, Fructus cariophylli. ol. nier~thae~i 01. eucalypti.
Se prezintii in flacoane de 50 ml.;
- De~ilatorpractic, produs realizat pc bazii de ceari de albine, propolis ~i
alte ingredinte de uz cosmetic. Produsul este alnbalat in cutii a 100 g;
- S a m ~ o ncu propolis, sc folose~tepcntru toatc tipurile dc pir, arc actiune
dezinfectantii, antipelicularj yi regeneratoare;
- S a m ~ o ncu ~ o l e n arc
, acfiunc nutritivi ~i regeneratoare ~i se folose~te
pentm
L te tipurile de piir;
lflor - gel pentru protectia m5inilor pe baz5 de miere dc albine;
lo$une cosrnetici antiacneia pe b& de propolis ~i rniere de albine.

250
MANUAL UL APICUL TORUL UI

Leclia 1l.Plslrarea slnllllii la albine;


prevenirea ti combalerea bolilor ti predalorilor
PBstrarea sBnBtBtii albinelor

Realizarea in apiculturi a unor producfii sporite este striins legati de


menfinerea, in stupini, a familiilor de albine sinitoase qi puternice, potrivit
perioadei de dezvoltare din cursul anului ~i in perioada activi din timpul
principalelor culesuri de nectar qi polen, existente in tara noastri. in acelasi timp,
luarea unor misuri eficiente de igieni in stupini constituie un factor important
in pistrarea sinitifii familiilor de albine, iar aplicarea misurilor qi mijloacelor
pentru prevenirea ~i combaterea bolilor qi intoxicatiilor, asiguri starea de sinitate
a albinelor din stupine, elemente de bazi in obtinerea unor importante productii
apicole.
Apirarea sinitifii albinelorconstituie o preocupare permanent5 a medicilor
veterinari ~i a crescitorilor de albine, conform indatoririlor ce le revin din Legea
sanitar-veterinari.
Pe parcursul scurtei lor vieti, albinele sunt supuse fenomenelor de agresiune,
a noxelor industriale, rutiere, pesticidelor qi otrivirilor, consecinti a activitiitii
umane, dar ~i actiunii nefaste a apicultorilor materializatg intr-o exploatare
nerationali a familiilor de albine, a unor transporturi epuizante, a adlninistririlor
de medicamente de multe ori nejustificate qi neavizate de Comisia de avizare a
medicamentelor de uz veterinar. fn acela~itimp, mediul inconjuritor in care-~i
duc viafa qi de unde albinele aduc apa este de cele mai multe ori poluat, cu noxe
rezultate din activitatea umani. in ansamblul lor aceste elemente contribuie la
slibirea organismului albinelor, care de multe ori nu mai pot face fati acfiunii
agenfilor etiologici, producitori de boli.
Un fapt esential de care trebuie s i tinem seama este acela c i la albine
contaminarea qi infectia se fac foarte uyor, iar practicarea stupiritului pastoral
u~ureazirisplndirea la distante mari a bolilor.
De asemenea, comercializarea materialului biologic infectat sau parazitat,
contribuie la risplndirea maladiilor.
Dezideratul care a ciliuzit ~i ciliiuze~tespeciali~tiiin patologia albinelor
este acela c i ,,este mai uqor de a preveni declt de a combate
Astfel, prevenirea qi combaterea bolilor la albine
unor misuri complexe de ordin biologic, igienic ~i e aplicii in
fiecare stupini in functie de nevoile Si starea familiilor de
251 .-
i'
MANUALUL APICUL TORULUI
PBstrarea sBnBtBtii albinelor prin aplicarea de mBsuri biologice

Prevenirea bolilor la albine se bazeaz5, in linii generale, pe o serie de


principii ~i m5suri biologice de cre~tere~i intretinere a familiilor de albine din
care mentionam urm5toarele:
- mentinerea in stupine a familiilor puternice care au o mare capacitate
de ap5rare impotriva imbolniIvirilor ~i dispun de o energie productivi, care le
dB posibilitatea sii acumuleze in stupi cantititi insemnate de nectar ~i polen de
la principalele resurse melifere din pra noastr5 ~i s5 realizeze ~i alte productii
apicole: 15pti~orde matc5, cear5, polen, propolis ~i venin de albine, utilizate in
alimentatia omului ~i realizarea de medicamente folosite in remediul unor boli ale
oamenilor ~i animalelor;
- pastrarea in familii a m5tcilor tinere yi prolifice asigur5 creSterea unor
populafii numeroase de albine tinere ~i s5n5toase, constituie, de asemenea, o
m5surii eficient5 de dezvoltare qi imputernicire a familiilor de albine;
- mentinerea familiilor de albine in stare normal fiziologic5 qi prevenirea
roirii naturale in perioada valorificiirii principalelor culesuri de nectar ~i prin
deplasarea acestora la masivele melifere in curs de inflorire, prin m5rirea capacitiitii
stupilor pentru adipostirea familiilor ~i umbrirea acestora, contribuie la mentinerea
s5n5titii albinelor;
- acumularea rezervelor de hrani pentru iernarea familiilor de albine in
cantitafi suficiente ~i de bun5 calitate are o important5 deosebiti pentru menfinerea
s5n5t5tii ~i buna iernare a familiilor de albine (cel pufin 12-14 kg mierelfamilie);
- aplicarea corect5 a m5surilor de selectie ~i folosirea pentru productie a
familiilor de albine neroitoare yi rezistente la imbolniviri conduce la reducerea
num5rului de imbolniiviri ~i la cre~teereaproductiei acestora.
Stupinele formate din familii de albine slabe cu populatii reduse, neingrijite
corespunz5tor, cu mitci virstnice ~i neproductive, cu rezerve de hran5 insuficiente
sau de calitate nesatisfac5toare (miere de man5 sau miere toxicg), nepregitite pentru
cules sau pentru iernare, reprezint5 unit5fi apicole cu deficienfe ~i neeconomice,
care necesit5 interventii imediate ~i energice in vederea redres5rii stupinei, prin
inlaturarea cauzelor care genereaz5 starea necorespunz5toare a familiilor.

PBstrarea sBnBtBtii albinelor prin aplicarea mgsurilor de igieni


r' P "6

&trarea s5n8t5tii albinelor prin aplicarea misurilor biologice, care


respectarea regulilor de cre~tereSi intrefinere a familiilor
cale ce permite prevenirea ~i r5spgndirea bolilor la albine, prin
MANUALUL APICUL TORULUI
contaminare, o constituie m5surile de igien5, din care mentionam urmFitoarele:
- cabana stupinei, precum qi instalafiile aferente activit5tii apicole:
centrifug5, topitor cearii, instalafia de imbuteliat miere vor fi piistrate in cea mai
perfect5 ordine ~i curafenie (spiilate cu o solutie fierbinte de sod5 de rufe5% - 50
gllitru de ap5), iar inventarul apicol va fi dezinfectat cu o solutie decloramina 10-
15 comprimate la 1 litru de ap2;
- vatra stupinei ~i oglinda stupilor vor fi curatate de cadavrele albinelor
moarte scoase de pe fundul stupilor ~i dezinfectate prin administrarea de var
nestins (0,5 kglmp suprafatii de teren);
- inventarul de protecfie se dezinfecteazii prin fierbere intr-o solufie de sod5
de rufe 5% timp de 30 de minute;
- evitarea aglomer5rii stupilor pe vatrii ~i luarea de m2suri ca stupinele
mari s2 fie dispersate pe vetre de 30-40 familii de albine. in asemenea condifii
pericolul de contaminare a1 familiilor prin ratacirea albinelor fiind mai redus;
- igienizarea anual5 a cuiburilor prin inlocuirea in totalitate a fagurilor mai
vechi de trei ani, cu faguri artificiali ~i stimularea albinelor prin hriiniri cu sirop de
zah5r sau cules de nectar, ca s5-i cl5deasc2 intr-un timp cgt mai scurt, realizgndu-
se prin aceasta faguri noi, care impiedic5 degenerarea morfologic5 yi fiziologic5
a albinelor, precum ~i eliminarea posibilit5fii de imboln5vire a acestora din cauza
cre~teriipuietului in faguri vechi;
- evitarea introducerii in stupinii a obiectelor de inventar, a stupilor ~i
materialelor ce provin de la alte stupine, fir5 ca acestea s5 fie bine cur5fate ~i
dezinfectate;
- interzicerea introducerii in stupine a familiilor de albine, roiurilor ~i
m5tcilor de provenient5 necunoscut5 ~i fir5 a avea siguranfa c5 provin din stupine
indernne de boli;
- dezinfectarea anual5 la sfir~itulsezonului apicol a stuupilor, obiectelor de
inventar ~i materialelor din stupinii cu: o solutie de formol (14%) 140 ml, formol
comercial la 1 litru de apii; solutie fierbinte de sod5 caustic5 (4%) 40 gllitru; solutie
de sod2 de rufe calcinat5 (5%) (50 gllitru apii fierbinte). Pentru un stup se consum5
3-4 litri solutie. Materialele supuse dezinfecfiei se freacii cu peria ~i se spa15 cu
solufie fierbinic de sod5 de rufe (5%) 50 gllitru;
- dezinfectarea anual5 a fagurilor de rezerv2 se va face cu bioxid de sulf
.yi in cazul diagnnosticgrii nosemozei, cu acid acetic glacial comercial de 96% -
vapori neincalzifi in cantitate de 2 cm3llitru volum; PFP
- asigurarea unei surse permanente de apii potabil5 in apfo
in vederea ad2p2rii albinelor; p. -
- interzicerea hriinirii familiilor de albine cu miere'p&%iN&n stb$ine
7
253 rC
MANUAL UL A PICUL TORULUI
care au avut locii sau a ciiror stare de siiniitate nu este cunoscutii;
- arderea resturilor de cadavre de albine sau a larvelor bolnave de puiet
viiros scoase din celulele fagurilor $i topirea resturilor de faguri rezultate de la
curiitirea stupilor $i a inventarului apicol, precum $i a fagurilor cu forme incipiente
de locii;
- dezinfectarea profilacticii anualii a familiilor de albine prin mutarea, dug
controlul de primiivar8, a familiilor de albine in stupi curafi $i dezinfectati cu soda
de rufe 5%, soda caustic5 4% sau siipun de rufe 5%.

Pistrarea sinititii albinelor prin prevenirea aparitiei qi rispPndirii


bolilor

Bolile au pricinuit familiilor de albine, in decursul anilor, mari neajunsuri


prin pierderea unui numiir mare de albine $i in consecinp prin diminuarea producfiei
in mod deosebit in cazul imbolniivirii acestora de boli infecto-contagioase.
Bolile infecto-contagioase sunt cauzate de germeni patogeni pe care omul
nu-i manevreazii in mod direct, dar care prin aplicarea de miisuri rafionale de ordin
biologic $i igieniqefectele lor diiuniitoare pot fi prevenite. Familiile de albine
slabe, subalimentate sau hriinite necorespunziitor calitativ $i cantitativ, constituie
in permanenfii, un teren deosebit de favorabil pentru imbolniiviri.
Patologia insectelor in general $i a albinelor in special este extrem de
dinarnica, iar pentru obfinerea unor rezultate terapeutice ciit mai bune este necesar
sii se tin5 seama de particularitiifile specifice ale acestei patologii spre a avea, in linii
generale, un tablou a1 particularitiitilor patologiei apicole. Este suficient sii avem in ,
vedere longevitatea familiei de albine, exceptiind miitcile, gradul de dezvoltare a I
sistemului nervos, faptul cii in cazul sistemului defensiv la aceste insecte dornini
factorii de rezistenti specificii, iar cei de naturii nespecificii manifestii o fragilitate 1
mare. I

Astfel, combaterea bolilor la albine odatii apiirute se bazeazii in principal,


pe miisuri de ordin medicamentos. Aceste miisuri au un caracter terapeutic $i se
instituie in scopul tratiirii bolilor in funcfie de particularitiitile lor.
Combaterea bolilor se realizeazii prin tratamente medicamentoase sustinute
i
I
obligatoriu de mijloace de dezinfecfie, in care scop se iau urrniitoarele miisuri:
- se efectueazii obligatoriu examen clinic $i de laborator la intreg efectivul
din stupinii in lunile martie-aprilie $i august-septembrie $i se
e de fagure cu puiet $i albine pentru a fi trimise la laboratoarele de
supravegherea stiirii de siiniitate qi pentru diagnostic;
care se constatii aparitia bolilor, se anunp imediat medicul
MANUAL UL APICULTORULUI
veterinarpentru a se lua la timp m5suri de tratament a familiilor bolnave qi prevenirea
riispindirii bolilor la celelalte familii de albine din stupin5 in conformitate cu Legea
sanitar-veterinar5;
- aplicarea tratamentelor medicamentoase qi a m5surilor de igienii stabilite
de specialiqtii veterinari, se face asociat cu complexul de m5suri biologice privind
p5strarea s5n5tiitii albinelor;
- stupinele se transport5 cu mijloace de transport autorizate ~i igienizate qi
numai in baza certificatului sanitar-veterinar de transport, precum qi al autorizafiei
de stup5rit pastoral, eliberate de Comisia judefean5 de baz5 melifer5 qi stupgrit
pastoral, autorizafia fiind valabili numai pentru sursa de cules qi vatra mentionat5
in cuprinsul acesteia;
- familiile de albine cu semne clinice de boli contagioase nu pot fi deplasate
in pastoral decit dup5 vindecarea lor; stupinele infectate cu boli infectocontagioase
qi parazitare supuse declarafiei obligatorii nu pot practica stup5ritul pastoral deciit
dup5 ridicarea restrictiilor sanitar-veterinare conform prevederilor Legii sanitar-
veterinare;
- numiirul stupilor instalati pe o vatr5 nu va dep5qi 100 de familii la
masivele melifere din piiduri qi 50 de familii la culturile agricole. La masivele
melifere din pgduri, distanfa dintre dou5 vetre va fi de cel pufin 50 m - cind stupii
fac parte din aceeaqi stupin5 qi de cel pufin 100 m cind stupii apaqin unei stupine
diferite. La culturile agricole, distanfa dintre stupine va fi de cel putin 100 m cind
stupii fac parte din aceeaqi stupinii qi de cel pufin 300 m cind stupii apaqin unor
stupine diferite. Amplasarea unei stupine in raza de zbor a albinelor apartinfind
altor stupine (intre aceste stupine ~i sursa de cules) este interzis5 cu des5vir.r~ire.
Aqezarea stupilor se face in aSa fel ca albinele sii aibii suficiente puncte de reper,
pentru a evita ratiicirea acestora de la un stup la altul;
- se iau misuri pentru prevenirea furtiqagului, c5utAnd ca in perioadele
lipsite de cules sii nu se lucreze la stupi decit seara sau cind timpul nu permite
zborul intens a1 albinelor. in aceste perioade la roiuri qi la familiile slabe se vor
reduce urdiniqurile.

Pi?strslr-ea siiniitiitii albinelor prin prevenirea intoxicatiilor cu


pesticide

Astiizi, pagubele determinate de intoxicatiile laalbine cu


provoac5, intr-un interval de timp scurt, pierderi insemnate
efective).
Acest aspect trebuie s5 fie evidenfiat in mod
255 s-
r)
MANUALUL APICULTORULUI
faptului cii pesticidele sunt manipulate direct de om ~i in consecint2, pierderile
produse albinelor pot fi reduse la minim in cazul luiirii unor miisuri corespunziitoare
de protectie.
Intoxicatiile provocate de substantele chimice folosite in agricultura $i
silviculturii in functie de felul in care actioneazii sunt de mai multe feluri:
a)substante toxice de ingestie, ce acCioneaz5 la nivelul tubului digestiv
unde piitrund impreunii cu hrana;
b)substante toxice de contact, ce piitrund in organism prin contactul insectei
cu substanp respectivg;
c)substante toxice volatile, ce piitrund prin ciiile respiratorii in circula~ia
generals ~i produc moartea prin sufocare.
in majoritatea cazurilor, asemenea pierderi sunt determinate de nepiisarea
celor ce folosesc substantele chimice, Grii sii respecte reglementiirile legale in
vigoare yi in unele cazuri de neglijenta apicultorilor respectivi.
Prevenirea intoxicatiilor la albine se bazeazii, in principal, pe o serie de
miisuri cuprinse in ,,Ordinul privind unele miisuri pentru protectia familiilor de
albine impotriva intoxicatiilor cu pesticide", din care mentioniim urmiitoarele:
- tratamentele cu pesticide a culturilor agricole, plantatiilor pomicole $i a
piidurilor se desfiyoarii in perioade de timp c i t mai scurte care nu vor putea depivi
7 zile consecutive pentru o culturii agricolii sau parcel&de piidure ~i vor fi anunfate
apicultorilor astfel incit aceytia sii poatii proteja familiile de albine prin inchiderea
sau indepartarea stupilor c i t mai repede cu putintii;
- tratamente fitosanitare cu pesticide la culturile agricole, plantafiile
pomicole, silvice yi piiduri se vor executa numai in baza avertiziirilor scrise yi
luare scrisii la cunoytinfii, emise de statiile de prognoz2 yi avertizare ~i de unititile
silvice, fiind transmise detiniitorilor care le au in administrare, in folosinfa sau in
proprietate cu cel putin 5 zile inainte de efectuarea tratamentului;
- in cazul efectuiirii aviotratamentelor cu pesticide, unitatile de protecfia
plantelor vor comunica in scris unitiitilor beneficiare, cu cel putin 7 zile inainte,
zilele yi suprafetele pe care se vor efectua aceste tratamente;
- este interzisii aplicarea pesticidelor (cu exceptia celor atestate prin
mentiunea cii nu sunt toxice pentru albine) asupra culturilor agricole entomofile,
pomilor fructiferi sau principalelor specii forestiere melifere (salcim, tei) aflate
in faza de inflorire, precum $i asupra arborilor forestieri de aliniament aflafi in
a manei;
fitosanitare cu aeronave se executii numai dacii viteza
5 d s e c ~i temperatura nu dep2ye~te25OC;
comunale, o r 5 ~ e n e ~sau
t i municipale ~i prim2riile dupi
MANUAL UL A PICUL TORUL UI
caz, vor anunfa, in scris cu cel pufin 5 zile inainte, sub semniiturii de luare la
cuno~tinfi, pe tori defin5toriide stupine situate in raza teritorialii a localitafii, precum
~i circumscriptia sanitar-veterinarii, despre locul, data inceperii ~i mijloacele cu
care se executB tratamentele cu insecticide;
- unitiifile cu sector apicol ~i apicultorii cu stupine personale unneaza sii
I I anunte, cu cel mult 24 de ore dupa amplasare, consiliul local a1 comunei, ora~ului
sau municipiului ~i primarul, dupii caz, pe teritoriul ciiruia se afl8 stupina, locul
1 de amplasare a acesteia, perioada utilizirii vetrei de stupinii, numiirul familiilor de
albine, sediul sau adresa definiitorului de familii de albine, precum ,yi sediul sau
adresa la care acesta urrneazi sii fie anunpt in cazul efectuiirii unor tratamente
fitosanitare;
I
- sii sesizeze imediat, in scris, circumscripfia sanitara veterinara pe raza
ciireia este situatii stupina in cazul producerii intoxicatiilor la familiile de albine;
- medicii veterinari de circumscriptie sunt obligati sii controleze dac8
unitiitile sau persoanele fizice cu gospodiirie personala, care executa sau beneficiaz8
de tratamente fitosanitare cu pesticide, asigurii indeplinirea masurilor de prevenire
a intoxicatiilor, precum qi obligafia de a interveni in sprijinul apicultorilor in caz
de intoxicare a albinelor.

PREVENIREA $1 COMBATEREA BOLILOR LA ALBINE

Albinele ca .yi celelalte specii de animale fac parte din lanful trofic planetar
qi se supun acelora~ilegi biologice ale filogeniei, ontogeniei, reproducerii ~imoqii.
Pe tot parcursul viefii lor sunt supuse permanentei agresiuni din partea unor specii
de virusuri, bacterii, micete, protozoare ~i parazifi care le pot produce in anumite
situatii imbolniiviri yi chiar moartea prematurii in una din fazele metamorfozei sau
a viefii lor.
Infecfia este o stare de boa15 determinatii de invazia localii sau general8
a unui agent patogen in organism, deci rezultanta conflictului dintre organism ~i
factorii biologici de agresie.
Factorii care concur5 la declan~area~i evolufia infecfiei sunt:
1. Factori determinanfi - reprezentati de agentul cauzal yi gazda
receptivii;
2. Factori predispozanfi care favorizeazii aparitia conflictului dintre
agentul cazal ~i gazdii ~i pot sii determine o evolufie mai
bolii: alimentafia deficitarii, variariile b r u ~ t ede
( deficitarii, exploatarea intensivii, vehicularea stuoiiritul
11 pastoral, prezeng altor infecfii. 9
MANUALUL APZCULTORULUI
Pentru a se realiza infecfia este necesar ca agentii patogeni s5 p5trund2 Tn
structura gazdei receptive.
La albine, in general infectiile se produc la nivelul tegumentului larvar,
tubului digestiv, tubilor Malpighi ~i traheelor. Pentru a produce infectia qi moartea
unui organism agentul patogen trebuie s5 posede o viteza de reproducere foarte
mare, sau s5 p5trund5 in num5r mare in organism;
3. Doza de germeni care poate provoca infecfia .yi moartea organismului
depinde de cantitatile patogene ale germenului, reprezentate de: virulenp - insu~irea
germenului de a se reproduce in tesuturi moi ~i toxigenez5 - insutirea germenului
de a produce tulbur5ri functionale prin secretii de toxine (ex0 qi endotoxine).
Perioadele infectiei sunt: faza de incubatie - perioada de timp scurs5 de la
p5trunderea germenului in organism, pin5 la aparitia primelor sernne de boali (de
la 3-4 zile pgn5 la 5-6 zile); faza evolutiva - timpul de la aparifia simptomelor yi
pin5 la disparitia lor; faza final5 - care poate fi vindecarea sau moartea.
Clasificarea infeciiilor se face in functie de rgsplndirea lor: sporadice,
eusootice, epizootice gi pansootice; in functie de modul de transmitere:
necontagioase sau contagioase; in functie de perioadele de evolutie: supraacute, 1
acute, cronice; in functie de complexul cauzal: primare, secundare, condifionate;
in functie de extinderea la nivelul individului sau familiei: local5, generali; in
functie de agentul cauzal viroze: paralizia acut5, paralizia cronic5, viroza botcilor
negre, viroza aripilor opace, viroza albinelor de Egipt, viroza X, viroza filamentoash
puietul in sac; bacterioze: loca american5, loca europeang, paratifoza, septicemia, 1
spiroplasmoza, rickettisioza; micoze: ascosferoza, aspergiloza, melanoza,
candidoza, toruloza; protozooze: nosemoza, ameobioza; parazitoze: brauloza, /
senotainioza, triangulinoza, varrooza, acarapioza; dismetabolii: disproteinemii,
deficit glucidic, deficit lipidic, deficit vitamino-mineral, hipotermii, hipertonemii;
predatori: predatorii cerii, predatorii albinelor; intoxicatii: alimentare,
I
medicamentoase, cu pesticide, cu noxe industriale; iradieri. I
Boli virotice

Virusurile sunt microorganisme subcelulare, compuse din acizi nucleici qi


proteine, fir5 aparat enzimatic, fir5 metabolism propriu fiind replicate de celulele
gazd5 in milioane sau miliarde de exemplare prin mesajul transmis de virus

,'
genom~lular.
$i&le se clasificain dour categorii dup5 tipul de acid nucleic qi nurnirul
d@mt nb acrerrnoleculare de AND sau ARN. Virusurile patogene pentru albine
Cdwu 8&eptia virusului filamentos ~i iridescent care sunt constituite
4 %
/
258
MANUALUL APICULTORULUI
din AND. Virusurile care afecteaz5 albinele sunt mici de 17-35 nm, cu excepfia
virusului iridiscent de 150 nrn gi a celui filamentos de 4501150 nm.
Virozele evolueaz5 in general, atilt asociate intre ele, cat gi cu protozooze
(nosemoza).
in ultimii ani, virozele albinelor au luat o extindere tot mai mare ap5rilnd noi
maladii virotice in scar5 planetar5. Aceste maladii sunt vehiculate la distante mari,
continental gi intercontinental datorit5 transportului de material biologic apicol
reproduc5tor, efectuat in general clandestin de c5tre apicultori. Contaminarea se
face gi din aproape in aproape intre pri, albinele folosind flora melifer5 gi trilntorii
migrind fir5 s5 fin5 seama de granip. Sistemul stup5ritului pastoral face ca
maladiile virotice gi altele s5 se r5spilndeasc5 in scar5 national5 intr-un singur an.
Aglomer5rile de familii de albine favorizeaz5 o intens5 contaminare.
Puterea de contagiune a virozelor este foarte mare gi se face prin contact intre
albine gi ingestie (hr5nirea larvelor sau transferul mierii de la o albin5 la alta).
Cantitsti mari de virusuri se g5sesc, in functie de viroz5, in organele
interne ale larvelor ~i albinelor precum cuticula dermicq in glandele toracice,
postcerebrale, hipofaringiene, in ganglionii nervogi, celulele intestinale sau ale
traheelor qi in hemolimfi.
In baza cercet5rilor efectuate pdn5in prezent au fost descoperite gi clasificate
17 virusuri patogeni ai albinelor Apis mellifera gi Apis cerana. Aceste virusuri au
fost denumite: virusul paraliziei cronice; virusul asociat paraliziei cronice; virusul
paraliziei acute; virusul puietului in sac; virusul botcilor negre; virusul X; virusul
Y; virusul aripilor opace; virusul paraliziei lente; virusul albinelor de Egipt; virusul
de Arkansas; virusul de Kagmir; virusul de Kagmir (tulpini australiene); virusul
Thai; virusul iridiscent; virusul filamentos; virusul maladiei Insulei Wight.
Pentru zona continental5 in care ne aflgm, un interes deosebit trebuie s5
acordim urm5toarelor viroze: paralizia acut5; paralizia cronic5; viroza X; viroza
Y; viroza albinelor de Egipt; viroza filamentoasi; puietul in sac gi viroza botcilor
negre.
Virozele pot evolua singure sau asociate intre ele, atilt la albinele adulte cilt
~i la larve, unele predominilnd in sezonul cald, altele in sezonul rece.
Patogenitatea lor cregte in anumite conditii gi anume: fondradioactiv crescut,
fond toxic, nosemoz5, dismetabolii prin hran5 necorespunz5toare, exploatare cu
intens5 spoliere a albinelor gi sl5birea r5spunsului lor imun la apgrare, c5lduri qi
secete excesive, temperaturi foarte sc5zute.

T
Fenomenele patogene in timpul evolutiei virozelor se @bt m&ca prin
cregterea virulenfei unor germeni de asociafii precum riqhgttsii,\ iropktsme,
bacterii, micete, protozoare sau prin facilizarea izbucnirii u n ? i ~ n t a @ s-+ e
MANUAL CrLA PICUL TOR UL UI
clasice, ca de exemplu: loca europeana, nosemoza ~i ascosferoza.
Diagnosticul virozelor albinelor se pune in baza semnelor clinice $i
examenelor de laborator prin irnunoseroprecipitare, imunofluorescenf5, culturi $i
fcsuturi de infcctivitate. Aceste examene de laborator surit de inalti tchnicitate
gi specialitate, necesitind materiale, substanfe $i aparaturi corespunz8toare ca $i
personal executant de inalti calificare.
Pe plan mondial, privind diagnosticul virusurilor albinelor cel mai
specializat
.
laborator este cel de la Institutul Rothamsted din Anglia.
In ceea ce privegte diagnosticul clinic, se face intotdeauna diferential
cu intoxicafiile, loca european8, loca american,?, puietul viros, aspergiloza $i
nosemoza.
In general se intilnesc urmatoarele semne de boali: larve rnoarte nec5picite
sau c5picite f i r i sernne de loc8 sau ascosferozii, nilnfe moarte de culoare alb8-
cenugie, albinele moarte inainte de eclozionare malformate (in general cu aripile
insuficient dezvoltate).

Paralizia aczltri este o boa15 infecto-contagioasii a albinelor adulte, produs8


de un virus sferic cu dimensiuni de 30 nonometri, cu tropism pentru sistemul
nervos qi glandele salivare.
Maladia are un inalt grad de difuzibilitate, transmifindu-se prin contact gi
ingestie.
Clinic, boala se recunoaqte prin: evolutia in sezonul activ mai ales vara
gi inceputul toamnei; incapacitate de zbor a albinelor; tremurituri ale aripilor,
antenelor; paralizii ale aripilor qi membrelor; distensia abdomenului; n~oarteain
3-5 zile de la aparifia semnelor clinice; asocierea virozei cu nosemoza.
Diagnosticul se face prin teste de infectivitate, imunodifuzie, microscopie
electronic5 qi ELISA pe probe de albine vii (50- 100 indivizi) $i poqiuni de fagure
(15115 cm) cu puiet suspect. Virusul paraliziei acute poate fi gisit $i in albinele
clinic siinitoase, aflate in stare de prcmunifie gi rezistenfi.
Diagnosticul diferential trebuie %cut fati de intoxicatiile acute, nosemoza
acut5 gi fat.5 de celelalte viroze cu manifestari nervoase.

Paralizia cronicci estc, de asemenea, o boa15 infecto-contagioas5 a albinelor


adulte, produs5 de un virus ARN, elipsoidal cu diniensiuni de 20-27 x 40-70
localizare in sistemul nervos, intestinul subfire la inseqia tubilor
hipofaringiene $i mandibulare. Se transmite prin contact qi

i se recunoaqte prin: evolufia in tot cursul anului cu acutiziiri


MANUAL UL APICUL TORULUI
in sezonul de toamnii; semnele bolii apar la 4-10 zile de la infectie; fenomene
nervoase traduse prin tremuriituri ale aripilor, paralizie a extremitiitilor sau a
intregului corp; incapacitate de zbor; aparifia indivizilor de culoare neagrii cu luciu
metalic, depilare, contractarea abdomenului, aspect de furnic5; albinele sgniitoase
indepiirteazii permanent din stup pe cele bolnave; moartea survine de regulii dup5
12-25 de zile de la aparitia semnelor clinice; se asociaz5 cu nosemoza.
Diagnosticul se face prin teste de infectivitate, imunodifuzie, microscopie
electronic8, imunofluorescenfii, imunoelectronomicroscopie, ELISA gi examen
histopatologic pentru punerea in evident5 a corpusculilor Morison in citoplasma
celulelor intestinului subtire la nivelul inseqiei tubilor Malpighi. Probele pentru
examen de laborator se constituie din 50-100 albine vii ~i poqiuni de fagure 15115
cm cu puiet suspect de boal5.
Diagnosticul diferenfial se face fat5 de intoxicatiile cu pesticide, f a g de
celelalte viroze cu manifestiiri nervoase (aspergiloza albinelor adulte).

Viroza aripilor opace - boa15 infecto-contagioas5 a albinelor adulte gi


miitcilor. Este produs5 de un virus ARN, mic, de dimensiuni de 17 nanometri, cu
tropism pentru sistemul nervos cefalic Si toracic ~i glandele salivare.
Clinic, boala se recunoa~teprin: evolutie mai ales in timpul iernii care
produce mortalitate accentuatii pin5 la pierderea multor familii de albine. F5rB a fi
o regulii, albinelor li se opacizeaz5 aripile qi igi pierd capacitatea de zbor. Familiile
infectate in timpul primaverii gi verii, sl5besc prin disparifia albinelor in num5r
mare.
Diagnosticul se face serologic prin imunodifuzie, seroprecipitare,
microscopie electronicii, ELISA pe probe de albine vii suspecte, 50-100 indivizi.
Diagnosticul diferential se face fat2 de intoxicatii, celelalte viroze gi septicemii.

Viroza botcilor negre - boa15 infecto-contagioasii specific5 nimfelor


miitcilor qi albinelor lucr5toare.
Este produs5 de un virus ARN cu dimensiuni de 30 nanometri.
Virusul se transmite pe cale digestivii prin albinele doici gi se poate
multiplica qi in albinele adulte de regulii afectate de nosemozii.
Clinic, boala se recunoagte prin: moartea nimfelor de matcii in botci,
reducind eclozionarea cu 90-95%, iar ca urmare a proceselor de autolizii gi
putrefactie, acestea capiitii o culoare inchis5 observindu-se pr!.n fpnsparenp
botcii, pete negre.
Viroza afecteaz5 ~i omoar5 o parte din nimfele albinelor
albinele, de regulii le desciip5cesc ~i le indep5rteaz5, iar
puiet diseminat.
261
MANUALUL APICULTORULUI
Diagnosticul se face prin examen serologic qi microscopie electronid
pe probe de botci qi porfiuni de fagure cu puiet suspect, 15115 cm. Diagnosticul
diferential trebuie ficut la nimfele de albine lucriitoare f a p de cele afectate de
atacul larvelor de giiselnip.

Viroza albinelor de Egipt - boalii infecto-contagioasii a albinelor adulte


qi a nimfelor, produsii de un virus ARN, cu dimensiunea de circa 30 nanometri,
Se transmite prin ingestie qi prin inoculare de parazifi limfofagi. Aceas% virod
determinii sliibirea familiilor prin scurtarea viefii albinelor.
Boala in condifii naturale nu a fost studiatii.

VirozaX - boa15 infecto-contagioasii a albinelor adulte; este produsii de un


virus ARN sferic de 30 nanometri. Transmiterea virusului se face pe cale digestivi.
Infectia evolueazii de obicei iarna qi primiivara qi este agravatii cdnd se asociazi cu
protozoarul Nosema apis qi Malphigamoeba mellifica.
Diagnosticul se stabileqte prin examen serologic qi prin microscopie
electronicii. Probele pentru diagnostic se constituie din 50-100 albine vii
suspecte.

VirozaJilarnentoasa'- boalii infecto-contagioasii a albinelor adulte care este


produsii de un virus AND mare cu dimensiuni de 4501150 nanometri. Virusul se
localizeazii in celulele nervoase, intestinul subfire, corpul gras, glandele cerifere,
faringiene, de venin qi in hemolimfi, aceasta ciipiitdnd un aspect Iiiptos.
Boala se transmite prin ingestie qi de regulii evolueazii in asociere cu
nosemoza in sezonul de iarnii-primiivarii.
Sernnele clinice sunt nespecifice; albinele iqi pierd capacitatea de zbor,
familiile sliibesc, iar mortalitatea se inregistreazii in lunile de primiivarii. 0 bunti
parte din familiile bolnave supraviefuiesc dar au o dezvoltare slabii.
Diagnosticul se face prin microscopie electronicii din hemolimfa albinelor
cu semne de boalii ~i prin examen serologic. Probele pentru examen de laborator
se constituie din 30-50 albine vii suspecte.

Puietul in sac - este o boalii infecto-contagioasii specifics larvelor de


albine, ciirora le deterrninii moartea in stadiul de puiet ciipiicit. Larvele iau aspectul
caracte@%w unui sac plin cu lichid.
b l etiologic este un virus ARN de formii sfericii cu dimensiunea de
Virusul se localizeazii in celulele glandelor hipofaringiene, torace,
rpul gras qi celulele nervoase. Se transmite prin ingestie de
J@$I%
MANUAL UL A PICUL TORULUZ
Clinic, boala se recunoagte dup5: moartea larvelor dup5 4 zile de la c5p5cire;
aspectul de puiet afectat impragtiat pe fagurii cu puiet; celulele cu c5p5cele
scufundatee gilsau perforate; culoarea larvelor devine treptat galben-cenugie gi
apoi brun5.
Dup5 moarte, larvele extrase din celule au aspectul unui sac plin cu lichid;
prin deshidratare larva se transform5 intr-o cojig brun5 agezat5 pe plangeul celulei
cu capul recurbat spre abdomen, dind aspectul cunoscut de ,,papuc chinezesc".
Larva moart5 nu prezint5 miros, nu este aderenti la perefii celulei, iar
confinutul nu este filant. Albinele adulte din familiile afectate de boa15 pierd
apetitul pentru polen gi au o durati de via@ mai scurt5.
Diagnosticul se stabilegte prin teste de infectivitate gi teste serologice.
Pentru examen de laborator se recolteaz5 probe din porfiuni de fagure 15/10 cm cu
puiet suspect.
Diagnosticul diferenfiat se face faF de loca american5 gi viroza botcilor
negre.

Miisuri de prevenire qi combatere a virozelor la albine; profilaxia gi


combaterea virozelor la albine se realizeaz5 printr-un complex de mgsuri care
const5 in:
- intretinereain condifii optime a familiilor de albine pe tot parcursul anului,
asigurindu-se hran5 suficient5 gi de bun5 calitate care s5 le confere o rezistenfa
natural5 crescut5 fa@ de infecfiile virotice;
- chimioterapia bazati pe substante de origine natural5 de tipul
izoflavonolilor, sesquiterpenelor, derivatilor fenolilor, precum gi preparatului
Arahnovir cu care s-au obtinut rezultate pozitive;
- realizarea gi menfinerea unei permanente stiri de igieni in stupi gi stupin5
prin eliminarea gi topirea fagurilor vechi, a celor cu puiet mort, neeclozionat,
stringerea gi distrugerea prin ardere a cadavrelor;
- eliminarea schimburilor de material biologic, faguri cu miere gi p5stur5
intre stupii suspecfi de boa15 gi cei s5n5togi in cadrul stupinei gi intre stupine;
- interzicerea folosirii in hrana albinelor a mierii gi polenului ce provine
din familii bolnave sau suspecte de boal5;
- in viroze nu se recornand5 tratamente preventive cu antibiotice; acestea
nu au acfiune asupra virusurilor dar creaz5 o rezistenv a germenilor bacterieni fati
de antibiotic gi r5min sub forma rezidual5 in produsele stupului;
- numai in cazurile in care apar semne clinice specificd%l$clasice
- bacterioze, micoze, protozooze gi parazitoze s u p r a a d 5 u ~ ' v ~ rlor, lee vor
efectua tratamente cu medicamente specifice fiec5rei boli id \% *%

263 <i
MANUAL UL APICUL TORULUI
- prevenirea intoxicafiilor qi toxicozelor se realizeaza prin respectarea
prevederilor din "Ordinului 45 din 2 1 .X. 1991 privind unele masuri pentru protectia
familiilor de albine impotriva intoxicatiilor cu pesticide";
- dezinfectii repetate profilactice ~i de necesitate cu una din substantele:
soda causticii, soda de rufe, formol, &pun, cloramina B gi ap5 oxigenata;
- evitarea aglomer5rii stupinelor in pastoral pentru eliminarea interferentei
ce se produce intre albinele din familii bolnave qi cele sanatoase ca urmare a
ratacirii acestora, ocazii cu care se face contaminarea gi rgspindirea generali a
bolilor.

Boli bacteriene

Loca europeanii - este o boala infecto-contagioas8 care afecteaza puietul de


albin8, determiniindu-i moartea, de regula in stadiul de puiet nec8pZicit.
In etiologia bolii sunt incriminafi: Mellissococcus pluton, Enterococcus
faecalis - bacterie secundar5 asociata in aceasta boala, Paenibacillus alvei,
Bacterium eurydice, Paenibacillus larvae, Bacillus orpheus.
Loca europeang apare mai rar decilt loca americana qi este mai putin gravi
afectind in general larvele tinere in viirsti de 3-4 zile qi in propoqie mult mai I
redus%, larvele ciip5cite. Boala apare in general primavara inaintea culesului de
salcim, precum qi in golurile de cules din sezonul apicol. Transmiterea bolii se face
odata cu hrana administrata puietului de catre albinele doici, cind microbii pitrund
in intestinul larvelor, unde se inmultesc, se hrilnesc qi eliminii toxine. inmulfirea
microbilor se face pe seama hranei existente in intestinul larvelor, ceea ce duce
la slgbirea acestora. Pe de alti parte, toxinele piitrund prin perefii intestinului in
tot organismul, provocind grave perturbari fiziologice, imbolnivirea qi in final,
moartea larvelor. Pentru ace~tia,sezonul ~i puterea familiei de albine joaci rolul
cel mai important, loca europeana fiind mult mai frecventg primavara ~i la familiile
slabe, impachetate necorespunz5tor, avind hrana insuficientii qi de slab3 calitate.
Cgldura din timpul verii gi aparitia unor culesuri bune in natura fac ca boala s i
regreseze int5lnindu-se qi vindecsri spontane.
Transmiterea bolii in interiorul stupului, de la o familie la alta sau de la o
stupin2 la alta, se realizeaza ca gi in cam1 locii americane (albine hoate, trilntori,
faguri de la familii bolnave).
Larvele bolnave devin initial mai transparente, apoi sufera modificari de
pu-/:
cu1oar;e oztge qi de miros, rgsucindu-se in celule vi devenind mai intii galbene

a<$&
%
cu nuante in* in ce mai inchise pin2 la maroniu. Mirosul este variabil, putind fi
&k$ciicl
estc raspan neuniform.
in unele camri aromat sau lipseqte cu totul. Pe fagure, puietul ,
1

kge5 264 I
MANUALUL APICULTORULUZ
Clinic, boala se recunoagte dupii: aspectul de puiet impr5gtiat pe fagurii
afectati datoritii prezenfei celulelor cu ouii sau larve neciipiicite in zonele compacte
cu larve ciipiicite; larvele afectate igi schimb5 pozifia in celulii, evidenfiaz5
prin tegument traheele, prezintii pete de culoare giilbuie care in cele din urmii
devin cenugii-negre, igi pierd turgescenta gi se transform5 intr-o mas5 p5stoas5,
neaderentii la peretii celulei avind un miros acru sau aromat; dupii 10-20 de zile,
larvele moarte se deshidrateaz5, au culoarea maronie, muleazii fundul celulei ~i
cap85 aspectul unor solzigori de consistenp cauciucului ce pot fi ugor extra$ din
celule.
Diagnosticul prezumtiv se pune pe baza semnelor clinice, iar cel de
certitudine se stabilegte in laborator de specialitate pe probe de fagure cu puiet de
15115 cm suspect de boalii.
Combaterea locii europene se realizeazii prin:
- indepiirtarea din stupi a fagurilor cu puiet afectat (in stadiul incipient sau
in evolufie a1 bolii);
- tratament medicamentos cu Oxitetraciclinii sau Locamicin dupii cum
urmeazii: Oxitetraciclinii in sirop din miere sau zahiir 0,5 gll cite 200-250 ml/
familie in functie de puterea acesteia, trei administriiri la interval de 3 zile ~i inc5
douii administriiri la interval de 5-7 zile;
- Oxitetraciclinii in zahiir pudrii 3 g11000 g zahiir, cite 80-100 g amestec
pulverizat peste albine ~i printre rame, de trei ori la interval de 3 zile qi incii de
douii ori la interval de 5-7 zile;
- Locamicin produs de I.C.D.A. care are la bazii Oxitetraciclinii se va
administra in acelagi mod ca amestecul de mai sus;
- in cazurile grave, concomitent cu primele trei administriiri prin pudrare se
pot face ~i trei administriiri de sirop preparat din 1 kg Locamicin la 1 litru infuzie
din plante medicinale, cite 200-250 mllfamilie.
La aparifia bolii se recomandii sii fie tratate toate familiile de albine din
stupinii, ele fiind considerate contaminate. Stupina afectatii se va trata in mod
obligatoriu gi in primiivara anului urmiitor aparitiei bolii, se va face dezinfectia
profilacticii sau de necesitate dupB caz, iar fagurii vor fi topifi gi schimbati.
Loca europeani este declarabilii de la aparifia primelor semne de boa15 gi
carantinabil5 incii 30 de zile de la insiinBto~ireaclinic5.

Se atrage atentia cB mierea provenit3 de la asemenea famili+se interzice


a fi valorificati la export!
&
' %
F
265 rC
MANUALUL APICULTORULUI

Fig. 75 - Modul de contaminare a familiilor de albine cu loca:


1)stupi cu albine; 2Cfagure cu puiet; 3)hriinireafamiliilor cu miere contaminati;
4)scule ji rnateriale infestate; 5)sporii de locii p o t j introdu~iin stupi;
6)hranii infestatii administratii puietului neciipiicit

Loca arnericanii - este o boali infecto-contagioasi care afecteazi puiets,\ '(


de albini determiniindu-i moartea de reguli in stadiul de puiet cipicit.
Agentul etiologic este Paenibacil/~/s larvae subspecia larvae.
Loca americani este considcrati cea mai gravi boali bacteriani a puietului
ciruia ii produce moartea in stadiul de puiet cipicit. Dupi varroozi, loca americani
produce cele mai mari pierderi economice in familiile de albine prin distrugerea
acestora ca entititi biologice $i prin productia redusi de miere ~i a altor produse
ale stupului.
Boala evolueazi in tot sezonul activ cu viirfin lunile iulie-august. Difuzarea
bolii de la o fan~iliebolnavi la alta sinitoasi, precum ~i de la o stupini la alta,
se face prin intermediul albinelor hoate, triintori, prin adipitori, prin uneltele de
lucru, schimbarea fagurilor de la un stup la altul, prin hriniri cu miere infectati,
prin diferiti paraziti qi diunitori ai stupului (exemplu Galleria rnellonela), prin
cumpirarea sau schimbul de material biologic - familii, roi, mitci din stupine
contaminate fir2 atestarea stirii de sinitate, de citre medicul veterinar.
Trebuie precizat c i loca americani nu se vindeci de la sine.
Combaterea bolii este foarte dificili ~i nu se rezumi doar la tratamentul
medicaw@m. Aceasta presupune ca in paralel cu tratamentul specific s5 se aplice
o%lex de misuri care s i limiteze rispiindirea bolii in toati stupina ~i
un
iwthpinp dinjurul focarului de boali.
i erC*e ;
U
MANUALUL APICUL TORULUI
Clinic boala se recunoagte dup5:
- aspectul de puiet imprggtiat pe faguri;
- celule cu c5p5cele umede, escavate, perforate, de culoare maron-inchis
spre negru;
- sub c5p5cele se g5se~teun detritus larvar de culoare ciocolatie, filant,
aderent la perefii celulei, iar la incercarea de extragere, confinutul se intinde sub
forma unui filament de 3-5 cm (proba b5plui de chibrit);
- fagurii afectafi de boa15 exhal2 un miros caracteristic de putrefacfie
sesizabil la deschiderea stupului gi chiar de la intrarea in stupinii;
- in stadiul avansat a1 bolii, in celulele afectate, larvele moarte se
deshidrateaza complet aviind aspectul unui detritus maron-inchis spre negru,
aderent la peretele inferior al celulei.
Diagnosticul se poate pune de medicul veterinar yi de apicultor pe baza
semnelor clinice in stupinii, iar diagnosticul de certitudine se stabilegte in laboratorul
de specialitate (D.S.V.) pe probe de fagure 15115 cm cu puiet suspect de boali.
Diagnosticul diferenfial se face fa@ de loca europeanii, puietul viiros ~i
puiet in sac (boalii virala).
Aga cum s-a precizat combaterea locii americane se face prin tratament
medicamentos gi o serie de m5suri deosebit de importante ~i utile dup5 cum
urmeazii:
- depistarea familiilor afectate de boalii prin examen clinic al tuturor
familiilor din stupina efectuat de medicul veterinar din zon5;
- fagurii gi familiile puternic afectate, sau semne clinice evidente (ap2rute
ca gi cazuri noi), se vor distruge in totalitate prin ardere;
- fagurii cu num5r redus de celule afectate se elimin2 din stupi, se topesc gi
se inlocuiesc cu faguri noi.
Tratamentul medicamentos se efectueaz5 la toate familiile din stupinii,
acestea fiind considerate contaminate.
Pentru tratament se vor folosi numai Oxitetraciclinii sau Locamicin.
Sunt interzise pentru tratament: Streptomicina, Cloramfenicol, Nitrofuran.
Oxitetraciclin2 se administreaza in sirop din miere sau zah2r 0,5 gll ciite 200-250
mufamilie in funcfie de puterea acesteia, trei administrgri la interval de 3 zile gi
inc2 douii administriiri la interval de 5-7 zile.
Se efectueazii dezinfecfia de necesitate a inventarului apicol care cuprinde
obligatoriu urmritoarele etape: lcrrrnlln
- cur2fire mecanici;
- flambare; @P t'$Si =
- dezinfecfia propriu-zis5 cu una din substanfele: h f d & Q d i u ~ t 2
".r

267 r **
P-
MANUAL UL APICUL TORUL UI
caustici) 4%, carbonat de sodiu (sods calcinati) 5-6%, sau formol3%.
Dupi dezinfecfia inventarului se va face transvazarea familiilor trecute
prin boali, tratate yi fir2 semne clinice de boali, in stupi supuyi misurilor de
dezinfectie.
Stupina afectati de loca americani se va trata in mod obligatoriu ~i in
primivara anului urmitor aparifiei bolii ~i se vor aplica misurile de dezinfectie.

Mierea provenitii de la stupina in care a evoluat loca americanii nu se


I
comercializeazii!

Loca americani este o boali declarabili ~i carantinabili, de la aparifia


semnelor de boali $i inci 60 de zile de la insinitoyirea clinic8 yi efectuarea
dezinfectiei finale. Atestarea stirii de sinitate a stupinei se va face de citre medicul
veterinar din zon8.

Infectii mixte de loci americani yi loci5 europeani pot evolua in numeroase


stupine. in asemenca cazuri, in aceea~ifamilie de albine pot fi diagnosticate atlt
loca americani cit yi loca europeani c11 semne clinice specifice fiecireia din cele
doui boli. in alte cazuri, cele doui loci pot fi inthlnite in stupi diferifi din aceeaqi
stupin8.
In aceste situatii, precum $i in cazul formelor atipice de loci europeani este
greu pentru apicultor sau chiar pentru medicul veterinar s i stabileasci diagnosticul
pe baza semnelor clinice. Pe de alti parte. pentru examenul de laborator este
necesara o perioadi mai lungi dc timp care ar inthr7ia aplicarea misurilor de
tratament $i dezinfectie.
In asemenea cazuri, pentru a evita riscul de extinderc a bolii, se recomandi
folosirea unuia din cele doui antibiotice Localnicin sau Oxitetraciclini in dozele
$i numirul de administrari mentionate la tratamentul cclor doui boli yi aplicarea
de misuri severe de igieni.

Mierea provenitii de la aceste familii, nu se va valorifica la export!

Septicemia - este o boali infectioasa specifics albinelor adulte.


Agentul etiologic este Pseudomonas apiseptica yi poate avea formi
acuti $ i ~ . c . i evolueazi
; in sezonul activ, dar cazurile de boali sunt foarte rar
diagnos
CYpic, boala se recunoayte dupi: incapacitatea de zbor a albinelor; pirisirea
st,@$%\&manifest5ri nervoase; albine moarte in fata stupului; fragilitatea
MANUALUL APICUL TORULUI
cadavrelor (desfacerea cu uguring la simpla atingere, in p5qile componente: cap,
torace, abdomen, aripi).
Diagnosticul de certitudine se pune in laborator prin examinarea probei de
albine suspecte (50- 100 de albine vii sau muribunde) prin recoltarea hemolimfei
care, in caz de septicemie, devine alb5 15ptoas5.Pentru izolarea speciei Pseudomonas
apiseptica se face examen bacteriologic din hemolimfi gi musculatura toracic5.
Diagnosticul diferential se face fat5 de septicemiile produse de
virusuri, rickettsii gi alte specii bactcriene, fat5 de nosemoza acut5, virozele cu
simptomatologie nervoasi gi fat5 de intoxicatiile cu pesticide.
Pentru combaterea bolii se adun5 gi se ard albinele moarte de pe fundul ~i
din fata stupului; se aplic5 dezinfectia de necesitate gi tratamentul cu oxitetraciclinii
ca la loca american5.

Salmoneloza sau paratifoza - este o boa15 infecfioas5 specific5 albinelor


adulte care poate evolua in sezonul activ dar cazurile diagnosticate sunt deosebit
de rare.
Agentul etiologic este Salmonella schotmiilleri alvei, iar semnele clinice
gi modific5rile anatomopatologice sunt necaracteristice. Albinele bolnave prezinti
incapacitate de zbor, abdomen balonat, diaree gi paralizie.
Diagnosticul se stabilegte numai pe baza examenului de laborator, prin
examinarea unei probe de aproximativ 30-50 de albine muribunde suspecte, prin
cultivarea gi izolarea germenului patogen.
Diagnosticul diferential se va face fat5 de nosemoza clinic5, viroze
(paralizia acut5 ~i cronici) ~i intoxicafii.
Pentru combatere se indep5rteaz5 de pe fundul gi din fata stupului toate
albinele moarte, se ard ~i se aplic5 desinfectia de necesitate.
Tratamentul se efectueaz5 numai in cazurile de boa15 diagnosticate in
laborator de specialitate. Pentru tratament se recornand5 Oxitetraciclina in doze
de 0,5 g/l de sirop, in propoqii de cite 200-300 mllfamilie in functie de puterea
acesteia. in 4-5 administrari la interval de 4-5 zile.

Spiroplasmoza - este o boa15 a albinelor adulte provocat5 de Spiroplasma


apis gi evolueaz5 in sezonul activ cu viirf de virulent5 in luna mai.
Clinic, boala se suspicioneazii dup5 urm5toarele semne ale albinelor:
incapacitate de zbor; abdomen balonat; tremur5turi musculare;
jurul stupului, urmat de moarte.
Diagnosticul se pune in laborator prin examen
sau a1 unui filtrat obtinut din trituratul a 30-50
269 s/-
MANUAL UL APICULTORULUI
boali. Diagnosticul se poate pune qi prin examen imunoserologic.
Pentru combatere se indepirteazii ~i se ard albinele moarte de pe fhndul
~i din f a p stupului; se face dezinfectia de necesitate qi se aplicii tratamentul cu
oxitetraciclini 0,5 g la litru de sirop, cite 250-500 ml pe familia de albine la 5-7
zile interval, pin5 la disparitia semnelor clinice.

Boli micotice

Ascosferoza (puietul viros) - este o boala infecto-contagioasi specifics


larvelor de albine ciirora le determini moartea in primele doui zile ale stadiului de
puiet ciipicit.
Agentul etiologic este micetul Ascosphaera apis care triiie~teubicvitar,
gisindu-se ~i in intestinul albinei sinBtoase.
Boala evolueazii in tot cursul sezonului activ, iar transmiterea se face prin
ingestie qi transcutanat. Treptat boala cuprinde ~i puietul de lucriitoare ~i pe cel din
botci.
Ascosferoza se recunoavte dupii: aspectul caracteristic pe care il dau
fagurelui larvele mumificate riizlete de culoare albi; sunetul caracteristic ce
il produce un astfel de fagure cind este scuturat; neaderenfa larvelor la peretii
celulelor; larvele mumificate rispindite in f a p qi pe fundul stupului.
Incepind cu anul 1990 tabloul patologic a1 ascosferozei s-amodificat mult
fati de anii 1965-1970 in sensul disparitiei alternantei de celule c&cite vi celule
cu larve afectate de ascosferozii (a~a-zisul,,mozaicm)qi aparitia ~i generalizarea
celulelor ciipiicite, sub care se gisesc larvele afectate de ascosferozi. Multimea
larvelor cu aspect de creti pe fundul stupului se datore~teactiunii de detectie a
albinelor sanitare, care decoperteazi celulele cu larve afectate pe care le scoate qi
le inliiturii din fagurii afectati din cuib in vederea refacerii efectivului biologic.
Clinic, boala se recunoa~tedupB urmiitoarele semne: aspect in mozaic al
fagurelui cu puiet datorat alternantei de celule ciipicite normale cu celule care
confin mumii albe, cretacee; larvele infectate se ingilbenesc, i ~pierdi segmentatia,
se deshidrateazii ~i capiti consistenp cretei; celulele care contin larve afectate
sunt descipgcite de albine putindu-se observa continutul invadat de miceliul alb
al ciupercii; mumiile sunt neaderente la peretii celulei fiind indepirtate de albine
~i se gisesc pe fundul stupului, pe scindura de zbor ~i in fafa stupului.
rgihghosticul se stabile~tepe baza examenului clinic al mumiilor recoltate,
o h n i de fagure de minimum 15110 cm cu puiet suspect. Diagnosticul
&
d&b rdt se h c e prin examen microscopic pentru evidentierea ascociatilor ceea
prece%
C c k i i cu%iagnosticul de certitudine completat de examenul micologic.
F
270
I
MANUAL UL APZCULTORULUI
Diagnosticul diferenfial se face fa@de loca americani, puietul pietrificat gi puietul
in sac.
Pentru combatere se indepirteazi gi se distrug mumiile de pe fundul gi din
fa@ stupului; se indepirteazi din stup gi se topesc fagurii puternic afectafi ~i se
executii igiena gi dezinfecfia de necesitate.
Tratamentul se face cu Micocidin administrat in dozi de 80-100 g preparat
prin imprigtiere printre rame peste larve gi albine; se repet5 de trei ori, primele
doui tratamente la interval de 3-4 zile, ultimele la 5-7 zile.
La familiile cu forma avansati de boa14 se administreazi concomitent cu
pudrarea gi sirop de Micocidin (1 kg Micocidin la 1 litru de api), administrat in
porfii de chte 250 ml.
in cazul in care se utilizeazi Codratinul se procedeazi in modul urmitor:
20 g Codratin se dizolvi in 975 ml sirop; 20 g Codratin se amesteci cu 980 g zahir
pudrii gi se administreazi ca Micocidinul; 20 g Codratin + 80 g zahir pudri se
dizolvi in 900 ml api la care se adaugi 20 ml de Protofil, amestecul administrdndu-
se prin aspersie pe faguri.
Administrarea sub formi de pudri se face conform procedurii aritate mai
sus, iar siropul cu Codratin se face concomitent cu pudrarea, in pocii de cdte 250-
500 ml.
in cazul in care, concomitent cu ascosferoza, existi gi semne clinice de
locii, tratamentul se face cu 1 kg Micocidin la care se adaugi 3 g Oxitetraciclini,
amestecul fiind administrat prin pudrare, cite 80-100 glfamilie, 4-5 administriri la
interval de 4-5 zile.

Aspergiloza (puietul pietrificat) - este o boali infecto-contagioasi comuni


larvelor gi albinelor adulte. Boala face parte din categoria zoonozelor (se transmite
la om).
Transmiterea se face pe cale digestivi gi transcutanat, iar boala evolueazi
primivara gi toamna dar cu un grad redus de incidenF.
Clinic se recunoagte dupi urmitoarele semne: larvele mor imediat
inainte sau dupi momentul cipicirii; in celulele necipicite se poate observa o
pdnzi de mucegai galben-verzui sau negru; zonele de fagure afectat, se Iirgesc
progresiv cuprinzdnd mai multe celule cu puiet gi albine formind insule sau plaje
de mucegai; larvele sunt invadate de un miceliu galben-verzui, se deshidrateazi,
sunt aderente la perefii celulei gi au consistenp duri. Albinele pmmt6 stiri de

toxiemie; cadavrele prezinc abdomenul ugor mirit care in s&@dp&ine


4
agitqie, incapacitate de zbor, cad in fafa stupului, fac migciaQ rd&ate ale
membrelor, pieselor bucale sau segmentelor corporale gi mm$n c a m prin
Wca
MANUALUL .4 PICULTORULUI
vi toracele; rniceliul invadeazi corpul albinelor cu incepere de la intestin, str2bate
tegumentul $i iese prin orificiile naturale acoperind intreg corpul acestora cu un
strat de miceliu de culoare galben-verzuic.
Diagnosticul se stabile~tede medicul veterinar pe baza examenului clinic
a fagurilor cu puiet $i albine adultc afectate. Pentru examenul de laborator se
recolteaz2 de medicul veterinar portiuni de fagure cu modificiri specifice - plaje
de ~nucegaiin care sunt prinse larve vi albine adulte.
Pentru combaterea bolii se indepirteaz2 fagurii cu puiet $i albine afectate,
albinele moarte din stupi vi din fafa acestuia vi se distrug obligatoriu prin ardere.
Dezinfectia de necesitate este obligatorie.

Melanoza - este o boa12 micotici specific2 mitcilor c2rora le determini


sterilitatea.
Boala este produs2 de Melanosella mors apis vi evolueazi in tot cursul
anului. Clinic aceasta se recunoavte dup5: diminuarea pontei p h i la incetare;
dop de excremente in regiunea anusului; prin disectia mitcii suspecte sub lupa
binocular, in cavitatea abdominali se observ2 prezenta unor cruste de culoare
maron inchis sau negru, pe ovare, oviducte, vagin ~i perefii rectului.
Diagnosticul se face in laborator pe m2tci cu leziuni melanice prin examen
stereomicroscopic $i micologic. Diagnosticul diferential se face in cazul sterilititii A

mitcii, produs2 de cauze neinfcctioase.


Pentru combatere se trece imediat la schimbarea rnitcilor afectate.

Boli parazitare - Protozooze

Nosemoza - este o protozooz2 specific2 albinelor adulte, iar agentul


etiologic este Nosema apis.
Nosernoza este conditionati de factorii favorizanfi reprezentafi de: familii
slabe, iernare prelungiti Grii zboruri de curifire, miere de mani, adaosuri in hrani
a tot felul de Einuri qi umiditate mare in stup. Numai examenul de laborator
certific8 prezenta bolii.
Protozoarul se localizeaz2 vi se inmulteqte in intestinul mijlociu a! albinei.
C5nd conditiile de via@ nu-i sunt favorabile, c5nd este eliminat in mediu! extern
odati cu excrementele albinei sau ~ 2 n daceasta moare, parazitul sporuleaz8, formi
sub care dobgnde~teo mare putere de rezistenfs. in momentul ciind, din diferite 'I
ajunge in intestinul albinei, germineaz2 $i dB na~tereparazitului activ,
peretelui intestinal, unde se hriinevte, se inmulfe~te$i produce
to@f&~&p$ndirea bolii de la o familie la alta ~i de la o stupin5 la alta, se face
I s I
d
272 I
MANUAL UL APZCULTORUL UI
prin albinele bolnave care elimina fecale diareice inc5rcate cu milioane de spori,
prin inventarul contaminat ~i de apicultorul care folose~teuneltele de lucru de la o
familie bolnav5 la alta sin5toas5 fir5 a le cur5fa yi dezinfecta. De asemeni, boala
poate fi rispiindit5 ~i de unii paraziti prezenti in stup precum Galleria mellonela,
Varroa destructor ~i Braula coeca.
n

In marea majoritate a cazurilor, datoritii rezistenfei naturale a familiilor de


albine acestea prezinta o formii latent8 a bolii care treptat se transform5 intr-o form5
acuti atunci ciind echilibrul biologic a1 familiei este perturbat, c5nd dinamismul
acesteia scade iar intensitatea cre~teriide puiet se reduce nemaifiind in masur5 s5
compenseze moartea albinelor adulte. Pentru ca nosemoza s5 se manifeste clinic,
este nevoie de interventia unor factori favorizanti.
Aceast5 boa15 apare in general in cursul iernii ~i inceputul primaverii
insofit5 de diaree ~i imbraci douB forrne de evolutie: acut5 ~i cronicii.
Se asociaza cu amoebioza, paralizia cronica, viroza x, viroza filamentoas5.
Afecteaza, cu predilectie, familiile slabe, neigienizate, cu rezerve de hran5
insuficiente ~i de calitate necorespunz5toare (miere de man& sirop de zah5r
administrat toamna tiirziu) ~i fond toxic.
Nosemoza clinic5 acut5 se recunoa~tedup5 urmiitoarele semne: uzura
prematura a albinelor ~i depopularea stupului; scurtarea vie$ in perioada de
iarni; pete de diaree pe speteze, faguri, perefii ~i fundul stupului; fecale diareice
de culoare maronie cu miros fetid eliminate sub form5 de jet in timpul zborurilor
de curatire %cute chiar ~i pe timp nefavorabil, observabile pe sciindura de zbor,
capacul ~i fafa stupului; albinele bolnave prezinta abdomenul destins, flasc, se
deplaseazg cu dificultate, sunt incapabile de zbor, au aripile intinse ~i picioarele
adunate sub torace, paralizeaza ~i mor.
Nosemoza cronicii evolueaz5 inaparent putiind fi diagnosticat5 numai prin
examen de laborator.
Diagnosticul nosemozei se stabile~tepe baza semnelor clinice coroborate
obligatoriu cu examenul de laborator care const&in examenul anatomopatologic
a1 intestinului mediu $i, microscopic al continutului acestuia.
Probele pentru examenul de laborator se constituie din 50-100 albine vii,
muribunde sau moarte recent recoltate de la fiecare familie din stupins. Diagnosticul
de certitudine a1 nosemozei se face numai prin examen de laborator deoarece unele
din semnele clinice ale bolii pot fi intiilnite qi in alte entititi patologice, precum $i

~i paralizii virale. ki
in intoxicatii. Diagnosticul diferential se face fa@ de amoebioz5, iattm.ka{ii acute
,'
Pentru combaterea bolii se indep5rteaz5 periodic,, i&& $ prinGvara,
&
.

albinele moarte de pe fundul stupului qi se distrug prin arderd%%d$&rteddin


*

273 '
*
>
MANUALUL APICULTORULUI
stupi fagurii vechi, deformafi, cu Pete de diaree care se topesc gi se inlocuiesc cu
faguri noi; mitcile din familiile bolnave se vor inlocui cu mitci tinere sinitoase,
deoarece ele constituie rezervor de spori capabili s i menfin5 familia contaminati;
familiile trecute prin boali, tratate gi fir5 semne clinice de boa15 se vor transvaza
pe rind in stupi dezinfectafi; se executi curgtirea mecanic5 qi dezinfectia de
necesitate a intregului inventar apicol gi a vetrei de stupin5.
Dezinfectia cuprinde urmitoarele etape de lucru: curitire mecanici,
flambare ~i dezinfecfie chimica cu una din substanfele hidroxid de sodiu (sods
caustici) 4%, carbonat de sodiu (sod8 calcinatii) 5% sau form01 3-4%.
Tratamentul bolii se realizeaz5 prin administrare de Protofil in sirop cite
20 ml/l sau in past5 din miere gi zahir 40 ml/kg.
Tratamentul medicamentos al nosemozei se asociaza in mod obligatoriu cu
misuri de igien5: stupinele in care evolueazi nosemoza sub form8 clinici, se pun
sub restricfii sanitare veterinare conform legii.
I
Amoebioza - este o protozooz5 specifics albinelor adulte.
Agentul etiologic este protozoarul Malpighamoeba mellificae, iar maladia
evolueaz5 in timpul iernii gi primgverii fiind favorizat5 de carenfele alimentare,
temperaturi sc5zute gi exces de umiditate.
Boala se recunoa~teclinic dup8 urmitoarele semne: abdomen m5rit; diaree
sub formi de jet; tulburiri nervoase; tremurituri ale aripilor. I

Diagnosticul se precizeazi numai prin examen de laborator


anatomopatologic gi microscopic a poqiunii terminale a intestinului mijlociu.
Misurile de combatere sunt similare cu cele mentionate la nosemozi.

Boli parazitare - Parazitoze

Brauloza - este o ectoparazitozri specifici


albinelor, mgtcilor gi trintorilor, produsi de
insecta Braula coeca. Parazifii concentrati in
special pe toracele acestora sunt observabili in
familia de albine in tot cursul anului.

coeca - fernela
-
MANUAL UL APICULTORULUI
Ouale, larvele gi nimfele parazitului sunt vizibile pe perefii celulelor, pe
partea inferioar5 a c5p5celelor, pe resturile de cear5 gi propolis. Prezenp parazitilor
in stup, in numar mare, perturb5 activitatea albinelor gi, in special, a m5tcii.
Diagnosticul clinic se face in stupin5 pe albine, trsntori gi mai ales mgtci,
precum gi pe faguri, pentru depistarea ouiilor, larvelor gi nimfelor insectei.
Diagnosticul diferential se face f a p de Varroa destructor gi Tropilaelaps clareae.
Combaterea ectoparazitozei se realizeazi cu medicamentul Mavrirol
conform prospectului care insoteyte medicamentul

Senotainioza - este o parazitoz5 specifics albinelor adulte, produs5 de


larvele insectei Senotainia tricuspis gi evolueaz5 clinic numai in sezonul cald.
Clinic se recunoayte dup5: albinele infestate se tAr5sc in fap urdinigului
manifestiind o serie de simptome necaracteristice;depopularea vizibil5 a familiilor,
datorit5 morfii albinelor infestate; fragilitatea cadavrelor la nivelul articulatiei
pgrfilor corporale; trepidatii ale abdomenului albinelor moarte parazitate de larvele
de Senotainia tricuspis.
Diagnosticul se stabilegte prin examen clinic in stupin5 gi examen de
laborator in scopul evidenfierii larvelor insectei.
Combaterea parazitului se face cu ajutorul unor fafirii albe umplute cu
aps amestecat5 cu petrol ce se ayeazi pe capacele stupilor in care insectele de
senotainia se vor ineca. 0 alt2 metod5 se bazeazi pe folosirea insecticidelor la
care se adauga o cantitate mic5 de amidon sau fTain5 de griiu. Cu aceast5 solutie se
imbib5 buc5fi de carton alb, care sunt tinute in timpul zilei pe stupi.

Triangulinoza - este o boa15 parazitar5 specific5 albinelor adulte produs5


de larvele insectelor Meloe variegatus qi Meloeproscarabeus, prezente, de obicei,
pe flora melifer5 din psduri, livezi gi finete.
Clinic, boala se recunoagte prin identificarea triangulinilor pe corpul albinei
culegstoare sau pe fundul stupului. Parazitoza se poate recunoayte prin aceea c5
in f a p stupului se observii albine care prezint5 miyc5ri convulsive, periindu-yi
totodatii corpul cu picioarele.
Diagnosticul se stabilegte in laborator prin identificarea lawelor de
Meloe.
Combaterea triangulinilor se realizeazg prin fumigafie cu Varachet forte.

f 4
MANUALUL APICULTORULUI
Boli parazitare - Acarioze
Varrooza - este o ectoparazitoz2 care afecteaz2 intreaga populafie a familiei
de albine, se manifest5 in tot cursul anului qi se dezvolta in celulele cu puiet de
trgntori ~i lucr2toare.
Agentul etiologic este acarianul Varroa destructor, cu un ciclu evolutiv
scurt de 7-8 zile. Acarianul se inrnulfe~tein progresie geometric5, in celula cu
puiet ~i se hr2ne~tecu hemolimfa gazdei (puiet, albina adult5, trgntori).
i

Fig. 78 - RGspcindirea varoozei pe glob


\
in primul an dup5 infestare, semnele clinice sunt $terse dar pe m2sur8 ce
gradul de parazitism creqte, semnele clinice devin evidente: albinele parazitate
prezint2 stare de agitatie ca urmare a actiunii mecanice a parazitului ~i spolierii de
hemolimfi. in hiperparazitism populatia familiei se diminueaz2 drastic ~i albinele
pir2sesc stupul; o mare parte din albinele tinere eclozionate din puiet puternic
infestat sunt neviabile, cu aripi nedezvoltate, subponderale, cu malformatii ale
abdomenului qi picioarelor, fiind incapabile de zbor.
Diagnosticul se stabile~teprin examen clinic ~i de laborator pe intreaga
populafie a stupului. Examenul clinic se face prin observarea direct2 a paraziiilor
pe corpul albinelor, larvelor ~i nimfelor de trgntori ~i lucr5toare ~i pe fagurii cu
puiet. in stupin5 diagnosticul se mai poate face ~i cu ajutorul medicamentului
Varachet Forte sau a altor substanfe utilizate in terapia varroozei.
Diagnosticul de laborator consti in examenul macroscopic qi
stereomicroscopic pe probe de albine vii sau muribunde (50-100 indivizilprob2)
~i poqiuni de fagure cu puiet c2picit (15115 cm) prelevate din fiecare familie
suspe(;q %solicit2 ca probele s5 contin2 albine vii sau muribunde deoarece
"$
acarianu grir8se~tealbina moart2, iar diagnosticul in acest caz va fi eronat.
~ k h e l epentru examenul de laborator se vor preleva de catre medicul
:eG>&za c5reia se afl2 stupina.
276
MANUAL UL A PICUL TORULUI
Pentru combaterea bolii cu rezultate bune este necesar ~i obligatoriu ca
tratamentele si? se fac5 in mod organizat, la toate familiile din stupina proprie,
precum qi sincronizat la toate stupinele din zona aferentii acesteia pe o raz5 de cel
putin 5- 10 km.
in prezent, in tara noastra Autoritatea National5 Sanitar5 Veterinarg a
autorizat producerea qi folosirea in actiunile de combatere a varroozei urmiitoarele
medicamente: Varachet Forte ~i Mavrirol. Folosirea altor medicamente, unele
neautorizate qi introduse fraudulos in tar$ a favorizat mentinerea qi extinderea
bolii urmata de pierderi de familii de albine ~i de productia acestora.
Varachetul Forte se administreazii sub formi de fimigatii, iar substantele
active actioneaza asupra acarienilor prin contact molecular, inhalatie ~i ingestie
blocind funcfiile enzimatice qi nervoase ale parazitului. Fumigatiile se vor face
numai prin urdiniqul stupului.
Administrarea prin urdini~se poate face la toti stupii ~i obligatoriu pentru
stupii din pavilioanele mobile sau stationare protejand astfel apicultorul de a inhala
din interiorul pavilionului vaporii de substanp activa. Tratamentul prin urdini~se
face cu deosebita atentie, a~ezandbenzile fimigene numai pe plase de sirmil sau
buciti de tab15 pentru a nu incendia stupul sau pavilionul.
Pentru administrarea prin urdini~,banda de carton va fi indoiti pe lungime,
formand pe sectiune un unghi, pentru ca prin curenfii de aer sii se poatii intretine
arderea completB a benzii. Urdini~ulse inchide 15-20 de minute.
Dozaj: cu ajutorul pipetei se ia substanla din sticlup, se picura in jumgtatea
superioara a benzii, astfel: 2 piciituri pentru un corp de stup multietajat; 3 picaturi
pentru un corp Dadant; 4 picaturi pentru un stup orizontal.
Mentionam cB dozajul (numirul de picgturi) se raporteaza la volumul din
stup ~i nu la puterea familiei de albine. Dac2 la ultimele dou5 tratamente familiile
au fost deja restrtinse pentru iernare ~i s-au montat diafragme total despaqitoare,
atunci cantitatea de Varachet Forte se raporteaza la spatiul limitat ocupat de
familia de albine. Csnd intr-un stup orizontal existi dou5 familii, fiecareia I se vor
administra 2 picaturi de medicament.
Pentru a se putea executa tratamentele, temperatura aerului trebuie
s5 fie de peste +12"C ~i albinele s2i nu se afle in ghem.
Tratamentele se executi cind majoritatea albinelor se aflii in stup (dimineata
sau in amurg).

exista puiet cgpacit sau acesta a fost indepartat de pe faguri, dup5-e


marf%. 4 ? .
x
Administrarea de Varachet Forte se face in tot sezonul actiwaumenfiunea
ca tratamentele cu cea mai inalta eficacitate sunt cele de toadmfi$and-nu mai

Y ? \$
~tia~mierii
'f'"
4
MANUALUL APICULTORUL UI
Medicamentul Mavrirol actioneaz5 prin contact, substanfa p5trunde in
organismul acarienilor qi le blocheaz5 functiile enzimatice gi nervoase provocindu-
le moartea in timp variabil, de la 3-4 zile pin5 la 45 zile.
Substanta activ5 este imbibati in benzi din material textil.
Benzile de Mavrirol se aqeaz5 transversal deasupra ramelor, cite douil
benzi pentru fiecare familie de albine sau cite una pentru roi ~i familiile slabe.
Pentru combaterea varroozei pentru care se utilizeaz5 Varachet Forte qi
Mavrirol se recornand5 urmstoarea schem5 de tratament:
I. a) - prim5vara se introduc dou5 benzi de Mavrirol care se fin in stup 30
de zile ~i se scot cu 10 zile inainte de inceperea sezonului apicol;
b) -la familiile tratate cu Mavrirol in toamn5 se efectueaz5 un tratament
cu Varachet forte prin fumigatie;
11. a1 doilea tratament cu Varachet Forte administrat prin fumigatie se
efectueaz5 dup5 extracfia mierii marfi - salcim;
111. - a1 treilea tratament cu Varachet Forte prin fimigatie se efectueazti
dupi extractia mierii marfa de la floarea soarelui;
IV. a) - toamna, dup5 ce nu mai exist5 puiet c5p5cit in stup se efectuead
doui tratamente cu Varachet Forte prin fumigafie, la interval de 7 zile;
b) - dup5 10 zile de la ultimul tratament cu Varachet Forte administrat
prin fumigatie, se introduc benzile de Mavrirol care se fin in stup timp de 90 de
zile sau pin5 in prim5var5 fir5 a fi nociv pentru albine.
Aceasti3 schema de tratament, toamni-iarn5 are urm5toarele avantaje:
- albinele rimin permanent in stup;
- parazifii sunt liberi pe albine ~i deci expu~iactiunii medicametelor;
- nu mai exist5 derivii de paraziti de la un stup la altul ~i de la o stupina la
alta;
- actiunea medicamentelor este indelungati asigurind deparazitarea
aproape total5 atunci cind tratamentele se executi corect;
- in stup nu mai exist5 miere marfi ci numai rezerv5 de hran5 pentru
iarn5. d

Tratamentul cu Varachetul Forte administrat prin fumigafie este eficient ~i


asupra acarianului Acarapis woodi in eventualitatea intr5rii lui in pr5.
Laboratorul de patologie a albinelor din I.C.D.A. are in cercetare ~i testare
un nou produs cu actiune acaricidi pe baz5 de uleiuri volatile.
folosit in stupina experimentals a laboratorului ~i intr-o
particularil. Eficacitatea acestuia a fost de aproximativ 85% cu
la alta. Nu a avut efecte toxice asupra albinelor.
dupi testarea clinic5 in prezenw Institului pentru controlul
-
MANUAL UL A PICULTORUL UI
produselor biologice gi medicamentelor de uz veterinar, avizarea, omologarea gi
inregistrarea de catre A.N.S.V., produsul va intra in producfia curenti gi va fi pus
la dispozifia apicultorilor ca alternativi la medicamentele chimice de sintez5.
De asemenea, este in curs de testare un produs pe baz5 de acizi organici
- formic, oxalic, lactic sau in acizi in alternanfi cu uleiuri volatile, in concentratii

gi doze adaptate la conditiile climaterice ale f5rii noastre.

Acarapioza
- este o boa13 parazitari
a albinelor adulte tinere
care pin5 in prezent nu a
fost diagnosticat5 in p r i
dar evolueazi in Prile
vecine.
Evolueaz5 clinic
in timpul iernii gi la
inceputul primgverii.
Se poate asocia
cu nosemoza gi varrooza.
Este produsi de Acarapis
woodi care igi realizeazi
ciclul biologic in traheea
toracici a albinei.

Fig.79 - Acaparioza produs6 de acarianul Acarapis woodi


Acarienii inteapi peretii traheali hr5nindu-se cu hemolimfii. Existi unele
semne in leg5tur&cu prezenfa bolii cind se constat5 primsvara o depopulare in
mas5 a familiilor de albine, mortalitate mare cfit gi un numir insemnat de albine
bolnave.
Semnele clinice sunt necaracteristice ins3 la familiile infestate se constat5:
slibirea acestora ca urmare a efectului spoliator a1 parazitului; abdomen dilatat
qi diaree; incapacitate de zbor; inaintarea in salturi gi tremuraturi ale corpului gi
aripile destinse asimetric. **fbp
Albinele bolnave p5r5sesc stupul, se adun5 in grupuri mi& %e?!&indu-gi
capacitatea de zbor mor in afara acestuia. fl+* tL ve
Diagnosticul se stabile~tenumai prin examen de l a ~ ~ f i ~ e , ~ r o l l ~
k.\
279 &-
MANUALUL APZCULTORULUZ
albine vii sau muribunde - 50- 100 de indivizilprob5. Examenul de laborator se
bazeaz5 pe evidentierea parazitului in traheele albinelor suspecte de boa15 prin
stereomicroscopie qi microscopic.
in cazul depistarii bolii se recornand5 tratament cu Varachet Forte prin
fumigare in acela~imod ca in varrooz5.

Tropilelapsoza - este una dintre bolile exotice parazitare ale albinelor


produs5 de acarieni de genul Tropilelaps avbnd numele de tropilelapsoz5. Parazitul ,
care produce aceast5 boali a fost observat pe Apis mellifera in Filipine, cercet5torii I
dbndu-i numele de Tropilaelaps clareae. in anul 1982 este descrisi o nou5 specie
din genul Tropilelaps gasit5 la Apis dorsata in Sri-Lanka, c5reia i s-a dat numele
de Tropilelaps konigerum.
Tropilelapsoza este o parazitozi extern5 a puietului ~i albinelor adulte,
pbn5 la aceast5 data fiind semnalat5 la Apis mellifera, Apis cerana qi Apisdorsata
in mai multe pri ale Asiei: Filipine, India, Vietnam, China, Malaesia .yi Jawa.
Sursele de infestare sunt reprezentate de albinele adulte ~i puietul parazitat,
contaminarea in cadrul familiilor realiziindu-se direct de la albina parazitat2 la
albina s5n5toasB ~i puiet. intre stupine, contaminarea se face prin intermediul
albinelor hoate.
Tropilelapsoza se manifest5 clinic printr-o depopulare progresiv5 a
familiilor afectate pbn5 la disparifia lor, depopularea este mai rapid5 in cazul
asocierii tropilelapsozei cu varrooza.
Mentionam c5 boala este specific5 apiculturii din zonele ecuatoriale
~i tropicale unde exist5 permanent puiet in familii. Parazitul nu poate patrunde
in zonele temperate (deci nici in tara noastri) deoarece la albinele din aceasti
zona exist5 perioade cu lips5 de puiet. in cazul diagnosticarii bolii se recomandi
tratament cu Varachet Forte ~i Mavrirol in acela~imod ca ~i in varrooz5.
Gregarinoza - este o boa15 parazitari cauzat5 de Leidyana apis care se
localizeaz5 qi i ~ desfi~oar5
i acfiunea patogen5 in tubul digestiv a1 albinelor. Ca /
urrnare a leziunilor produse, intestinul prezint5 modificgri macro ~i microscopice.
Boala este o raritate ~i nu a fost identificati in fara noastr5.

Boli necontagioase (nemolipsitoare)

9dietul ricit, este o boa15 necontagioas5 ce apare accidental. Se produce


cind exist5 un dezechilibru intre cantitatea de puiet ~i cantitatea
1
I
Ricirea puietului poate avea loc ~i urmare manipulgrii
in lunile reci de primlvar5.
I
280
1
MANUAL UL A PICUL TORUL UI
Pentru a impiedica ricirea puietului se recomandii, in sezonul de primGvar5,
restriingerea cuibului familiilor de albine la numarul fagurilor bine acoperiti de
albine pentru a menfine in stupi temperatura corespunz5toare pentru cre~terea
puietului.

Boala de mai, este un ansamblu de simptome produse din diferite cauze


care afecteazii albinele adulte cum sunt: timp neprielnic; alterarea polenului in
faguri; lipsa de apii; absenp prelungitii a culesului.
Tratamentul const2 in m5suri de igienii, restriingerea cuibului, eliminarea
polenului alterat ~i inlocuirea acestuia cu faguri cu polen de calitate sau cu
inlocuitori de polen ~i asigurarea apei necesare.

Diareea albinelor, este o tulburare fiziologica ce se caracterizeazi prin


eliminarea frecventg a unor excremente de consistenfa sc8zut8, bogate in polen
nedigerat modificate la culoare ~i miros.
Boala poate s2 apara ca umare a hranei necorespunzatoare calitativ, care
conduce la unele disfunctiuni intestinale, precum ~i de zgomote produse in preajma
stupinei, prezenta unor daunatori in cuibul familiilor pierderea matcilol; iernarea
in conditii neigienice sau blocarea urdini~ului.
Albinele cuprinse de boa12 se manifest5 prin eliminiri intermitente de
excremente diareice in interiorul stupului, pe ramele cu rezerve de hrani ~i pe
peretii exteriori ai stupului, in special in fata urdini~ului.
Excrementele dupii eliminare au culoare castanie, miros de putrefactie, iar la
examenul microscopic se constat3 o bogat2 flora bacteriana saprofita. Albinele
afectate sunt agitate, imobile, au abdomenul marit care la cea mai mic5 presiune
eliming fecale diareice sub form2 de jet.
Tratamentul se rezum2 la administrarea de sirop ciildut cu adaus de Protofil,
20 ml/l in propoqii de 200-250 mllfamilie in funcfie de puterea acesteia ~i de
consum.
Pentru a preveni imbolnavirea familiilor de albine se recornand3 asigurarea
pentru iernare a unor provizii de hrana de cea mai bun8 calitate.

Dismetaboliile albinelor sunt provocate Pn diferite perioade ale anului, mai


ales in timpul iernii chnd majoritatea familiilor de albine sunt carenlate in proteine,
glucide, lipide, vitamine ~i saruri minerale, datoritii unor perioad
corespunzator privind cantitatea de nectar qi polen qi neasigura
hran5. Foarte multe familii de albine sunt introduse la iernare
polen, hrana fiind constituita, in cea mai mare cantitate, din s&\&biir.
MANUAL UL APICUL TORUL UZ
Datoritii acestor carente, in familiile de albine se produc grave dezechilibre
fiziologice, metabolice qi comportamentale.
in golurile de cules, mitcile iqi reduc ponta sau chiar nu mai ouii, iar de
foarte multe ori albinele nu iau in creqtere ouile depuse.
in timpul iemii, lipsa polenului ~i a mierii in rezervele de hrani, conduc la ,
slibirea gradului de rezistenti faiii de temperaturile sciizute ~iumiditate, soldiindu-
se cu o mare mortalitate in aceste familii.
Tot datoriti acestor lipsuri in rezervele de hrani, creqterea noilor generatii
de albine este intiirziat8, familiile ieqind in primavarii cu albine pufine, complet
uzate, iar multe din acestea mor in timpul iemii.
Asemenea dismetabolii produc in final sciiderea gradului de rezisteng a
albinelor fa@de agentii patogeni specifici qi nespecifici conduciind la imbolnavirea
qi moartea acestora.
Pentru prevenirea qi combaterea dismetaboliilor se iau miisuri imediate.
in golurile de cules qi in cazul lipsei secrefiei de nectar din cauza
intemperiilor trebuie sii se administreze hranii de completare - miere sau sirop de
zahir cu adaos de Protofil20 mlll ~i polen din rezerva proprie a stupinei.
in situafia ciind sunt necesare suplimentiiri de hranii, spre sfir~ituliemii qi
primiivara, se poate interveni cu paste (turte) constituite din miere, zahir qi adaos
de Protofil 40 mllkg pastii.
in siropul de stimulare de primiivarii, in golurile de cules qi stimulirile de
toamnii se recomandii adaosul de Protofil 20 mlll sirop In porfii de 250-500 mV
familie in functie de puterea acesteia la intervale diferite in functie de consum.
Pentru evitarea hipotermiilor soldate cu riicirea puietului mortalitatea la
albinele adulte se recomandi restringerea cuibului qi o impachetare adecvati care
sii asigure aerisirea qi evitarea condensului.
Hipertermiile au loc, de regulii, in timpul transportului la pastoral pe
caniculi qi se evitti prin aqezarea sitelor de aerisire qi efectuarea transportului
stupilor in timpul noptii.

Intoxicatii

Intoxicatiile albinelor reprezinti problema actual8 ce mai graviia apiculturii.


Datoritii lor sunt omoriite anual zeci de mii de familii de albine prin intoxicafii
catii cronice care afecteaza intreg efectivul de albine.
i&{iile albinelor sunt determinate de contactul sau ingestia de
ice sau anorganice, care afecteazii profund metabolismul celular
ale ale acestora qi provoacg intoxicafii acute qi cronice ce creazi un
" ,
I
I
MANUALUL APICULTORULUI
teren de minima rezistenta in f a p agresiilor agentilor infecfio~i~i parazitari.
Intoxicatiile albinelor nu pot fi combatute, moartea petrecilndu-se in scurt
timp. Singura solutie de combatere a pierderilor fiind prevenirea acestora.
Dup5 natura agentului toxic, intoxicafiile pot fi clasificate in:
- intoxicafii alimentare cu polen, nectar toxic, miere de man2 ~i zah5r
impur;
- intoxicafii medicamentoase prin exces terapeutic cu antibiotice, sulfamide,
chimioterapice ~i antiparazitare;
- intoxicatii cu pesticide ~ialte grupe chimice. Acestea suntcele mai frecvente
~i cele mai piigubitoare. in general, pesticidele apartin grupelor organoclorurate,
organofosforice, carbamice, triazinice, piretrinoizi 5i alte grupe chimice;
- intoxicatii acute ~i cronice determinate de noxe industriale constind in:
arsen, mercur, plumb, aluminiu, sulf, oxizii acestora, acizi ~i altele.
Din punct de vedere clinic, intoxicatiile acute se caracterizeaza prin:
mortalitate masiva ~i brusc2 in timp scurt a albinelor in interiorul familiilor ~i
in afara lor, precum ~i reducerea efectivului prin moartea in ciimp a majoritifii
albinelor culegitoare; moartea puietului ~i mitcilor datorita polenului ~inectarului
contaminate cu substante toxice aduse de albinele culeg8toare; pierderea repetati
a albinelor culegatoare consecutiv folosirii repetate a pesticidelor in fitoprotecfie.
Albinele intoxicate prezinta urm5toarele fenomene: tremuraturi, incapacitate de
zbor, contracturi, innegrire, paralizie ~i moarte; mortalitatea se instituie atit la
familiile din stupin5 cit qi la albinele stupinelor din zonii; fenomenul este mai
pregnant la familiile puternice cu mai multe albine culegatoare.
Intoxicatiile cronice se caracterizeaza prin: mortalitate mai mare decit cea
fiziologic8, care treneazg o perioadg mai indelungata de timp sau chiar tot timpul
anului; albine incapabile de eclozionare; aparitia albinelor cu malformatii mai ales
ale aripilor; schimbarea frecventa a miitcilor; slabirea familiilor prin diminuarea
populatiei, Gr5 semne clinice specifice bolilor infecto-contagioase ~i parazitare.
in general, intoxicatiile cronice se datoresc poluiirii mediului cu diverse
substanfe toxice care se acumuleazii at5t in organismul albinelor cit ~i in rezervele
de hran8.
Diagnosticul se face pe baza semnelor clinice, iar cel de laborator prin
examen toxicologic pe probe de albine prelevate din stupina afectati. Probele
trebuie sa contin2 minimum 150-200 g albine muribunde sau moarte ~i probe de
fagure cu puiet ~i rezervi de hrana (nectar, polen, miere cu cel putin 200
s ' ml miere

neprelucrat5 yi pastur8) plante, flori ~i ap5, suspecte de contaminar .-


"$r
Probele vor fi recoltate de medicul veterinar din zoni, sigilai i fimise la
laboratorul de specialitate (D.S.V.). Se vor pistra i n t o t d e a u n a p obe pentru
o eventual2 expertiza. -%
..
r
283 "-
MAiVL1ALL'L APICUL TORUL UI
Probele se prelucreazi in laboratorul pentru exanicne calitative I
- croniatografie in strat sub~ire yi examene cantitative prin H.P.L.C. cu
spectrofotometru de masi.
Intonica!iile cu noxe industriale yi rutiere reprezinti o problelni gcnerali 1
dc ecologie yi pot fi prevenite prin niisuri ce se inipun a ti luate la scar5 globali
pentru protcjarea mediului. 1
lradiatii
I
Substantele radioactive emanate permanent sau accidental in mediul
incolijur5tor de diverse instalatii care folosesc substante radioactive, pe lingi
plante yi animale, afecteazi yi albinele melifere.
In aceasti situatie cumulul dintre efectul pesticidelor yi iradierilor conduc
la aparitia frecventi a malforlnafiilor yi la scjderea rezistentei naturale fafi de boli
ale puietului yi albinelor.

Anomaliile miitcilor

Sunt produse de dikerse cauzc. 0 parte din anon~aliisunt provocatc de


boli infectioase sail parazitare. Totodati, mitcilc pot prezenta ins2 tulburiri de
naturi neinfcctioasi, datoriti iinor cauze diferite ca: nianipulare grcyiti, diferente
lnari dc tcmperaturi, precum ~i a unor tulburBri morfo-functionale, fie de naturi
congenitali:
- n l i t c i tl.tii~tol-i!es~intnulnite mitcile din a c5ror ou2 dcpuse rezulti
generafii fosmate in exclusivitatc sail ma-joritate din trintori. intre cazurile
patologice cc i~npiedicifecundarea ouiilor m e n t i o ~ ~ i m dcge-nerarea
: sau alterarea
sper~iiatozoizilor. vegeta~ii la nivelul pungii speniiatice, a~niloidozaperetelui
spermatic yi degenerescenfa glandelor
anexe, polen sail nectar toxic:
- tl~lhzt/-Cj~i in delutne~eaoltijlov care poate fi determinati de afectiuni sau
anomalii cutn sunt: aplazia ovarelor, hipoplazia ovarelor, hipoplazia oviductelor,
obstructia oviductelor yi afecfiuni ale tractusului intestinal.
Mitcilc cu diverse anonialii trebuie 'inlocuitc, irnediat ce se depisteazi, cu
alte mitci tinere ~i prolitice.
MANUALUL APICUL TORUL UI
Predatorii cerii ~i albinelor

Predatorii cerii ~i albinelor sunt numero~iqi extrem de variati, provenind


atit din regnul animal (insecte, batracieni, p5s5ri qi mamifere) cit ~i din regnul
vegetal (plante d5un5toare) care produc pagube insernnate in stupine, prejudiciind
buna dezvoltare a familiilor de albine.
- Molia cerii sau g5selnita mare (Galleria mellonella) ~i molia cerii sau
gaselnita mica (Achroia grisella) pot produce deteriorarea ~i distrugerea fagurilor
cliiditi dac3 nu se iau din vreme m5suri de protectie a acestora. Atacul acestor
lepidoptere se poate realiza qi asupra fagurilor din interiorul familiilor slabe, atunci
cind se reproduc in interiorul stupului. in aceste cazuri, larvele perforeaza fagurii
~i omoars nimfele pe suprafete intinse chiar in cazul fagurilor cu puiet.

Fig. 80 - GLiselni[amare (molia cerii) Galleria Mellonella


a)mascul; b)femeli; c)larva'; d)pupLi

Pentru combatere fagurii de rezerv5 se protejeaz5 prin fumigatii in spatii


etanqe cu sulf 50 g/m3. Combaterea atacului de g5selnig in familiile de albine se
realizeaz5 prin mentinerea acestora in conditii de igien5 qi sanitate, capabile s5 se
apere impotriva acestor lepidoptere.
- Viespea mare, b5rz5unele sau bondarul are culoarea galben-bruna qi dungi
galbcne pe torace ~i abdomen. De obicei atac5 albinele lucr5toare ce se intorc de
la cules yi se hr5nesc cu acestea. Atacul de viespi are loc in general toamna cind
familiile incep s5 sl5beasc5. Atunci, viespile pot patrunde in numiirmare-in special

%.
in familiile de albine slabe, omorind albinele qi spoliindu-le de r& a $e hrana.
Viespea mare iyi construie~tecuibul in piimsnt. Pentru prevmirq tacului de
viepi in stupin5 se urm8re~tedistrugerea direct5 a cuiburilor @d$&e sau grin
P
285 zC
MANUALUL APICULTORULUI
pulverizarea acestora cu substanfe insecticide. Operatorul, se recornand5 s5 aibi
grijB sB-~iprotejeze capul de un eventual atac a1 acestora.
- Furnicile pot ataca qi acestea, in unele cazuri familiile de albine, distrugind :
I

I
puietul ~i consumind rezervele de hran5. in Fra noastr5, furnicile pot r e u ~aceasti
i
performan@ numai in situafia unor familii slabe adapostite in stupi deteriorafi. in
scopul de a preveni atacurile de furnici se recornand5 mentinerea in stupins, pe cdt
este posibil, numai familii puternice ad5postite in stupi nedeteriorati.
- Prigoria sau altinarul face pagube mari prin faptul c5 se hrineqte cu
albine pe care le prefer5 oric5ror altor insecte. Alungarea prigoriilor din preajma (
stupinelor se realizeaz5 prin sperietori sau prin aplicarea unei folii de polietileni 1
neagrB pe acoperi~urilestupilor asociat5 cu posibilitatea de vibrare a acesteia.
- CiocBnitoarea sau ghionoaia poate sB perforeze, iarna, perefii stupilor, in
special a celor amplasati in p5duri. in astfel de cazuri se impune tinerea la distanp
a acestora de stupi prin plase protectoare sau diferite sperietori. 1
- Soarecii, indiferent dacB sunt de cas5, de camp sau de psdure, produc 1
pagube p5trunzind toamna tirziu in stupi unde se instaleaz5 pentru iernare,
hr5nindu-se cu mierea din faguri, p5stur5 ~i chiar cu albine.
Ca mBsur5 de prevenire, toamna, pe m5suri ce timpul se rice~te,la
urdini~urilestupilor se instaleaz5 gratii metalice de protecfie impotriva p5trunderii
~oarecilor.Protejarea urdini~urilortrebuie completatB cu astuparea cr5piiturilor
ce exist5 in unele cazuri in peretii sau pe fundul stupilor. Prezenfa ~oarecilorin
stupi poate fi constatat5 prin ascultare, dup5 rumegu~ulde faguri amestecat cu
albine roase ~i fecale de ~oarecide la urdini~urilestupilor. in cazul in care se
constat5 pgtrunderea ~oarecilorse intervine imediat pentru a se elimina d5un5torii.
' 11
Cabanele, depozitele ~i fagurii de rezerv5 vor fi, de asemenea, protejafi impotriva I
- Urqii bruni pot produce pagube stupinelor amplasate in zona de munte 1
prin atacarea stupilor ~i distrugerea acestora pentru a consuma fagurii cu miere.
fndep5rtarea ur~ilorse realizeaz5 prin provocarea de zgomote sau focuri de noapte
in apropierea stupinei. in general, pierderile anuale cauzate de urqi familiilor de
albine sunt reduse.
MANUALUL APICULTORULUI

lecfia 12.Sisfeme de slupPril


Prin cre~terea~i intretinerea familiilor de albine, apicultorii au urmiirit, incii
din cele mai vechi timpuri, s i asigure conditii optime de dezvoltare ~ievidentiere a
capacititilor productive a albinelor care s i permit5 obtinerea unor productii sporite
de miere, cearii ~i alte produse in vederea satisfacerii nevoilor proprii c3t ~i pentru
asigurarea unor disponibilitZifi de produse care s i poatii fi valorificate in condifii
avantajoase oferind un profit c2t mai mare fieciirui stupar.
Pentru realizarea acestui deziderat s-a impus, in principal, necesitatea
alegerii celui mai avantajos sistem de stupiirit care sii poatii fi practicat de apicultori
in funcfiede obiectivele producfiei, dimensiunile stupinei, particularitiitile albinelor
~i condifiile de climii ~i cules in care se precticii stupiiritul.

Sistemul de stupiirit stationar

in cadrul sistemului de stupiirit stafionar sunt cuprinse mai multe tehnologii


de ingrijire a familiilor de albine care se bazeazi pe: intretinerea familiilor de albine
in stupine amplasate in aer liber pe vetre permanente qi intrefinerea familiilor de
albine in stupi amplasafi in pavilioane fixe.
Aceste tehnologii de intretinere a familiilor de albine amplasate pe vetre
permanente prezintii o serie de avantaje care dau posibilitatea apliciirii a numeroase
tehnici de ingrijire a familiilor de albine ce asiguri dezvoltarea ~i pregitirea
acestora pentru valorificarea la maxim a culesurilor de nectar in conditiile zonei
bioapicole in care este amplasatii stupina ~i se practicii stupiiritul.

intretinerea familiilor de albine in stupi amplasati in aer liber pe vetre


permanente

Prin acest sistem de stupirit se intelege amplasarea stupinelor pe vetre


stabile (permanente) in condifii locale favorabile de climii ~i cules care sii
asigure supraviepirea familiilor, precum ~i realizarea de productii apicole
corespunziitoare.
Tehnologia de cre~tere~i intretinere a familiilor se practici conform
conditiilor de cules (timpuriu de primiivarii sau tiirziu de varii) pe car;eJe,oferi zona

%4
bioapicolii in care este situatii exploatarea apicoli respectivi. im e s t t condifii
stupinele sunt amplasate pe vetre in aceea~izoni bioapicoli sau Intr- lti>oni ce
se caracterizeazi prin existenfa unor resurse melifere d i f e r i,-'t e d
MANUAL UL A PICUL TORUL UI
Acest sistem de stupirit este cel traditional pentru fara noastri practicat in
special de apicultorii cu efective reduse de familii de citre pasionatii in cunoavterea
vie$ albinelor, de citre crescitorii de albine amatori s i consume produse apicole
din propria lor stupini, precum $i de crescitorii care detin in proprietate suprafete
de teren in zone corespunzitoare pentru amplasarea stupinelor caracterizate prin
cel putin dou5 culesuri de nectar, salcim $i tei; salcim $i floarea-soarelui; salclm
$i fineati sau mani. Practicarea acestui sistem de stupirit asiguri realizarea
de producfii apicole cu cheltuieli reduse, ca urrnare a eliminirii din tehnologia
intrefinerii albinelor a transportului stupilor la distanti pentru valorificarea
culesurilor.
Totodati, practicarea stupiritului stationar in localit5fi cu bogate resurse
de nectar $i polen prezinti $i alte avantaje din care amintim urmitoarele: folosirea
pentru adipostirea familiilor de albine, a stupilor de volum in care se pot dezvolta
familii puternice capabile s i valorifice $i s5 acumuleze in stupi importante cantititi
de nectar $i polen; organizarea unei activiGfi permanente de selectie $i ameliorare
a albinelor din stupini; prelungirea duratei de folosire a inventarului apicol $i in
special a stupilor care nu se mai degradeazi prin mutarea $i remutarea cu prilejul
deplasirii acestora in pastoral. in acelasi timp se reduc in bun; misuri $i eforturile
fizice $i financiare ale apicultorilor care in asemenea condifii au posibilitatea si
desfi~oareparalel cu stupiritul $i alte activititi gospodirevti aducitoare de profit
(cultivarea pimintului, pomiculturi, Iegumiculturi, floriculturi saul~icrevterea
animalelor domestice).
Prin practicarca stupiritului stationar pot apirea $i unele dezavantaje
cauzate in principal de calamitarea principalelor culesuri de nectar din suprafala
razei economice de zbor a albinelor culegitoare $i, ca urmare, nerealizarea
productiilor de miere propuse a se obtine in sezonul apicol activ.

jntretinerea familiilor de albine in stupi amplasati in pavilioane fixe I


Sistemul de intrefinere a familiilor de albine in stupi amplasati in pavilioane
fixe se bazeazi pe adgpostirea acestora in pavilioane special amenajate construite
din c5rimidi sau din material lemnos sub forma unei inciperi cu o deschidere
longitudinal5 la care stupii se amplaseazi cu urdiniqul spre in afari, ace~tia
Iingi altul. Pentru a evita riticirea albinelor, peretii din fag ai
de zbor se vopsesc in culori diferite. Alituri de incgperea
1
stupii pavilionul dispune $i de o cameri de lucru $i odihni 1
$i aragaz pentru a asigura apicultorului un minim de 1
MANUALUL APICULTORULUI
confort in zilele in care se deplaseazi la stupini, singur sau cu familia pentru a
ingriji familiile de albine de care dispune. in aceeagi incipere sau in alta invecinati
se afli un dulap pentru rezerva de faguri a stupinei, precum gi un dulap cu scule
pentru repararea stupilor, insfirmarea ramelor gi lipirea fagurilor, recoltarea gi
conditionarea produselor apicole (extracfia mierii, topirea cerii, conditionarea
polenului, recoltarea 18ptigorului de matci gi a veninului de albine).
Din pasiunea pentru cregterea albinelor gi cunoagterea vietii acestor insecte,
in trecut (sffirgitul secolului 19 gi inceputul secolului 20), asemenea construcfii
unele artistic realizate gi amplasate de reguli in zone pitoregti pentru adipostirea
familiilor de albine, se intfilneau frecvent in Germania, Ungaria, Austria, Elvetia,
Polonia, Cehia gi Slovacia, precum gi in tara noastri in Transilvania, constituind o
mfindrie a proprietarilor acestor stupine.
in prezent, datoriti costului ridicat a1 unor asemenea amenajiri, precum
gi a ocupirii unor terenuri folosite pentru amplasare in Austria, Cehia, Slovacia gi
Croafia, s-a trecut la realizarea de constructii din lemn mai simple gi de dimensiuni
reduse ce inlocuiesc costisitoarele investitii din trecut ~i care, in p r a noastri, sunt
pe cale de disparitie.
intrefinerea familiilor de albine in pavilioane fixe se realizeazi in adzpost,
fiind posibili intervenfia apicultorului in familia de albine in orice conditii
atmosferice fari a influenta nefavorabil starea albinelor.
Costul ridicat a1 acestor constructii, imobilitatea stupinelor, dependenp
acestora de conditiile de cules pe care le oferi resursele locale, fac in unele cazuri
ca apicultorii s i renunte la intrefinerea familiilor de albine in asemenea condifii.

Sistemul de stupirit pastoral


Sistemul de stuprit pastoral in care este cuprinsi tehnologia de intretinere
a familiilor de albine cu stupi amplasati pe vetre de stupini temporare gi aceea
de intrefinere a familiilor de albine cu stupi amplasafi in pavilioane mobile a
apirut ca urmare a necesititii de valorificare in conditii economice avantajoase a
resurselor de nectar din mai multe zone bioapicole caracteristice din fara noastri.
Acest sistem de stupirit a transformat apicultura statici din trecut intr-o apiculturi
dinamici, modern5 prin deplasarea rapids a familiilor de albine de la un cules la
altul.

intretinerea familiilor de albine in sistemul de


stupi amplasati pe vetre de stupini temporare

Pentru avantajele pe care Ie prezintH acest sistem de &6I?ELr&fa:mr


289 13
MANUALUL APICUL TORULUI
de albine este curent practicat in conditiile din p r a noastrii, precum gi din alte pri,
atht de ciitre apicultorii amatori, de cresciitorii semi-profesionigti gi in special de
cei profesionigti.
in conditiile acestui sistem de stupiirit familiile de albine, incepiind din
toamnii gi piing in primiivarii, sunt amplasate pe vetre, urrnarindu-se dezvoltarea
acestora ca gi in cazul sistemului de intrefinere a albinelor pe vetre permanente.
0 datiicu venireaprimiiverii gi incepereainfloririi pomilor fructiferi, arapitei
qi mugtarului, pentru valorificarea resurselor de nectar gi polen din natura in scopul
dezvoltlrii familiilor de albine gi polenizarea acestor culturi entornofile, incepe
perioada de deplasare a familiilor de albine in pastoral. in acest scop, familiile se
pregiitesc pentru transport gi la momentul potrivit se incarcii in camioane, remorci
mici sau mari tractate de autoturisme, autocamioane sau tractoare, in vagoane de
tren, pe pontoane sau gabare tractate de remorchere.
in aceastii perioadii se urmiiregte cu atentie dezvoltarea familiilor gi
mentinerea acestora in stare activii pentru valorificarea in cele mai bune conditii a
culesului de nectar.
Deplasarea familiilor de albine poate fi continuat5 gi la culesurile urmiitoare:
la zmeurii, fiineatii, man5 gi zburiitoare in zona montanii; la pomi, salchm, coriandru,
tei gi floarea-soarelui in zona colinarii gi de stepii, precum gi in zona inundabill a
Deltei Duniirii in lunile septembrie gi octombrie, dupii care stupinele se retrag pe
vetrele de iernare unde riimhn piing in primiivara urmiitoare.
Acest sistem de practicare a apiculturii este propriu stuparilor care igi
orienteaza producfia pe linia obfinerii in principal a unor cantitiiti c&t mai mari
de miere gi cearii gi care sunt organizati corespunziitor pentru condifionarea gi
valorificarea producfiilor de miere realizate ca urmare a deplasiirii repetate a
stupinelor.
in funcfie de programul propus de apicultori, deplasarea stupinelor poate fi
limitat5 numai pentru valorificarea unora dintre culesurile amintite finhndu-se seama
de o serie de factori care conditioneazii capacitatea de cuprindere a acestei activitifi
complexe gi laborioase. Practicarea sistemului de stupiirit pastoral aviind stupii
amplasafi pe vetre temporare prezintl avantajul realiz2rii unor producfii apicole
importante in anii favorabili dar costul productiei este destul de ridicat datoriti
cheltuielilor ocazionate de transporturile efectuate succesiv gi a uzurii accentuate a I
stupilor gi inventarului apicol folosit in aceastl activitate. I

intretinerea familiilor de albine in sistemul de stupiirit pastoral cu


stupi amplasali in pavilioane mobile
Necesitatea valorificiirii superioare a resurselor melifere atiitin conditiile din
gi din alte Pri: Polonia, China, Slovacia, Ucraina, Rusia, Germania
la modificarea tehnologiei de cregtere gi intrefinere a familiilor
1
o apiculturii static2 s-a trecut la o apiculturii dinamicl
de albine de la un cules la altul. Totodatl, necesitatra I
MANUAL UL APICULTORUL UI
poleniziirii saturate a culturilor agricole entomofile - ca miisurii agrotehnicii
important2 pentru cregterea productiilor agropomicole - a determinat deplasarea
rapid5 gi succesivii a stupinelor de la un masiv melifer la altul. Trebuie tinut cont
gi de faptul cii folosirea intensivii a pesticidelor pentru combaterea diiun5torilor
in agriculturi, pomiculturii, legumiculturii sau la tratamentele fitosanitare din
perimetrele silvice, a impus apicultorilor sii actioneze rapid gi eficient pentru
deplasarea stupinelor gi protejarea familiilor de albine impotriva efectelor imediate
sau remanente ale substantelor toxice.
Avdnd in vedere aceste situatii, unii apicultori, in hnctie de posibilititi
gi efectivul familiilor pe care le posedii, au trecut la proiectarea gi realizarea de
pavilioane mobile inchise, platforme mobile descoperite sau acoperite, precum
gi rulote apicole pentru adiipostirea gi transportul familiilor de albine in pastoral,
sistem de stupiirit care prezintii numeroase avantaje care au determinat pe unii
cresciitori de albine sii opteze pentru practicarea stupgritului pavilionar.
Dintre principalele avantaje pe care le prezint2 acest sistem de stupiirit
mentioniim urmiitoarele: mobilitatea ridicat2 prin deplasarea rapid5 a pavilionului
apicol tractat de la un masiv melifer la alttul; reducerea cheltuielilor ocazionate
de operafiunea de inciircare gi desciircare a stupilor, precum gi de costul redus a1
mijloacelor de tractare; miirirea duratei de folosire a stupilor gi utilajului apicol
prin piistrarea acestora sub protectia pavilionului; dezvoltarea rapid5 a familiilor
de albine in sezonul de primiivarii intrucdt ele se piistreazii in pavilion protejate
de efectele negative ale vdnturilor gi temperaturilor sciizute; posibilitatea de a
interveni operativ pentru indreptarea st2rilor anorrnale din familiile de albine;
amplasarea stupilor pe un spafiu mai redus; efort fizic mai mic pentru intretinerea
albinelor ca urmare a reducerii volumului de lucriiri gi asigurarea unui confort
sporit pentru odihnii gi executarea lucriirilor de volum in stupinii.
Folosirea pavilioanelor apicole prezintii gi unele dezavantaje cum sunt:
posibilitatea depopuliirii stupilor ca urmare a riit2cirii albinelor; declanggrii unor
firtigaguri lente ca urmare a densit5tii stupilor pe o suprafap redusii; cregterea
temperaturii in stupi datorit2 posibilitiifilor reduse de ventila$iegi riitiicirea miitcilor
intoarse de la zborul de imperechere.
Practicareajudicioasiia stupiiritului pavilionar prezintaeficienp economic5
prin realizarea unor producfii apicole sporite comparativ cu celelalte sisteme de
stupiirit practicate in conditiile din pra noastrii degi necesit5 importante cheltuieli
de investitii pentru realizarea pavilionului gi unele dificultiifiin mdnuirea familiilor
de albine.
Practicarea diferitelor sisteme de stupgrit cu utilizarea unor tehnologii
diferenfiate de intretinere a familiilor de albine prezint5, in condifiile aplic5rii
acestora potrivit resurselor melifere gi particularitiifilor
climatologice locale, importante avantaje pentru
insemnate de miere, cearii gi altor productii apicole in
economic5. U.
MANUAL UL A PZCUL TORULUI

leclia W.Evidenla, organizarea acliviliilii gi proleclici


muncii in slupine gi lerme agicole
Dezvoltarea yi intensivizarea productiei apicole in ultimii ani reclam5 in
bun5 miisurii yi perfecfionarea metodelor de organizare a activit5tii yi de aplicare a
tehnologiilor elaborate pe specific de lucriiri in scopul sporirii producfiei, creyterii
productivitiifii muncii yi implicit a creyterii profitului in apicultur5.
Tiniind seama de toate acestea se impune ca o necesitate luarea de m5suri
care s5 conduc5 la solufionarea unor elemente tehnico-organizatorice, economice
yi de evidenF in conditii proprii economiei de piaf5.

Evidenfa in stupini
A

In stupinele apicultorilor particulari ciit ~i in stupinele unit5tilor economice,


finerea unei evidente clare yi complete este strict necesar5 atit pentru buna
intrefinere a familiilor de albine ciit yi pentru cunoa~tereaexact5 a consumului
de materiale qi a altor cheltuieli realizate in procesul de producfie pentru a putea
determina periodic profitul activit5tii. Totodatii se pilstreazii o evidenF exact5 a
stupilor, obiectelor de inventar din dotarea stupinei ciit ~i cantitatea produselor
apicole realizate in stupin5 in cursul anului.
Aviind in vedere necesitatea finerii acestor evidenfe, este de dorit ca fiecare
apicultor s5-yi procure ciite un carnet de stupin5 in care s5 scrie toate datele ce
urmeazi s5 serveasc5 la intocmirea unui document de evidenF primar5 pentru a
cunoayte situatia stupinei in orice moment.
Carnetul de stupin5 se completeaz5 pe baza datelor culese yi a lucr5rilor
executate zilnic in stupinii privind starea familiilor de albine ce se inregistreazi
in ,,fiya familiei" care face parte integrantii din carnetul de stupinii, in care se
inregistreazii de asemenea miycarea efectivului de familii de albine, a m5tcilor
yi fagurilor artificiali ciit yi productiile realizate (familii de albine, mstci, faguri
clgdifi, miere, cear5, l5ptiyor de matc5, polen, propolis, apilarnil, venin de albine).
Datele privind controlul de prim5varii yi toamnii al familiilor de albine se inscriu
de asemenea in carnetul de stupinii yi, pe baza acestora, se intocmesc procesele
de prim5var5 yi de toamnii a famillior de albine.
cu un num5r mare de familii de albine, evidenfele sunt
la str;iatul necesar ~i anume: inventarul apicol, realizarea programului
~i de toamn5 a familiilor de albine, evidenre
f 292
MANUALUL APICULTORUL UI
diverse ~i insemn5ri.
Trecerea in evidente a datelor privitoare la insu~irilementionate se face
astfel:
1. Inventarul apicol se inscrie in carnetul de stupin5 sub form5 de list5 de
inventar care cuprinde enumerarea yi descrierea existenfei cantitative ~i valorice a
mijloacelor pe care le are in gestiune, in folosinp ori in rgspundere la un moment
dat, apicultorul sau o alt5 persoan5.
2. Revizia de prim5var5 ~itoamn5 se excut5 de apicultor care consernneaz5
cele constatate in carnetul de stupini. In cam1 unitatilor economice, apicultorul
intocme~te~i un proces verbal a1 celor constatate, date pe care le trece dup5 caz
~i in registrul de inventar a1 unit5tii. Cu prilejul reviziei, apicultorul executii yi
bonitarea familiilor din stupin5 pentru a cunoa~tecalitatea materialului biologic de
care dispune. Cu prilejul acestor lucriri se apreciaza puterea familiilor de albine,
virsta matcilor, rezervele de miere, starea stupilor Si inventarul apicol. Virsta
m5tcilor se apreciaz5 in functie de culoarea marcajului m5tcii sau a not5rii din
carnetul de stupins, puterea familiilor se stabile~tein finctie de greutatea albinelor
exprimat5 in kilograme, considerind c i o ram5 4351300 mm bine acoperit5 cu
albine pe ambele fete contine 270 g albine, iar ramele 4351230 mm, circa 200 g
albine; rezervele de hran5 se estimeaz5 de asemenea in kg, o ram5 4351230 mm
confine 2-2,5 kg miere iar o ram5 4351300 mm contine 3,5-4,O kg miere.
3. Urm5rirea producfiilor realizate se face in baza notarilor din carnetul
de stupin5 in care sunt trecute atilt datele din programul de producfie cit ~i
rezultatele obfinute privind realizarea produselor apicole (miere, ceari, liipti~or
de matc5, polen ~i altele). De asemenea se inscriu in carnetul de stupin5 veniturile
~i cheltuielile prev5zute. Periodic, la sfirgitul fiec5rei etape specifice in apicultur5
se vor analiza rezultatele obtinute pentru a se putea lua misuri corespunz5toare in
timp util.
4. La capitolul alte evidente ~iinsemngri, apicultorii vor inscrie Si insernnari
privind actiuni sanitare-veterinare, hrgniri stimulente ~i de completare a hranei,
consumul de faguri artificiali, faguri ce se reformeaz5, unificarea familiilor, formarea
de familii ajut5toare sau alte activit5ti tehnico-organizatorice ~i economice.
Carnetul pentru observatii meteorologice, fenologice ~i cintar de control,
in care se inscriu zilnic starea timpului, zborul albinelor, inceputul ~i sErgitul
infloririi la diferite plante melifere ~i evolutia csntarului de
mai jos.
. y,
293 5%
MANUAL UL APICUL TORULUI
I
Temperatura aerului
CARNET DE OBSERVATII

E
E D
0
bJ-z
I
0

.-
a
-
- ;.
0

2 E Y5L 22C E
rn
Cdntar control
C i n ~ r i - de
rea de cu dimi-
I
sear5 neap
a
-C
1
m" I
CI

G
3 5 lid F

in acest carnet se fac inregistriiri zilnice in tot cursul anului in rubricile


unde este cazul.
Pentru inregistrarea tuturor datelor meteorologice stupina se doteazii cu un
terrnometru de maximii gi minim& cu higrometru gi cu un cintar apicol.
Principalele date care se inregistreazii: temperatura aerului la o iniilfimede
1,5 m. de sol, la ora 8, 14 gi 20; precipitafiile se noteazii numai in sezonul activ cu:
PI = ploaie superficialii; P2 = ploaie in care piimintul afinat s-a umezit pin8 la 5
cm. adincime gi P3 = ploaie puternicii prin care solul afinat s-a umezit la peste de 5
cm. adincime; nebulozitatea se noteazii cu ,,Owcind cerul este in totalitate senin qi
piin5 la 10 in funcfie de acoperirea boltei cerului cu nori; umiditatea se inregistreazi
in funcfie de inregistrarea higrometrului la ora 14; vintul predominant se noteazi
in funcfie de indicatia unui stegulef anume instalat iar tiiria vintului se apreciazi
cu litera ,,c" = linigte completii; cu 1 vint foarte pufin simfit; cu 2 = vint foarte
slab (migcii foarte ugor frunzele pomilor); cu 3 = vint slab (intrefine migcarea
frunzelor ~i increfegte suprafap apelor stiitiitoare); cu 4 = vint potrivit, mentine
steagul indicator intins; cu 5 = vint tiirice1,provoacii valuri in apele st5tiitoare; cu
6 = vint destul de tare, este auzit in ad5post gi migcii arborii mici; cu 7 = vint tare,

prOvOT
ri cu creste spumeginde; cu 8 = vint puternic, migci arborii mari gi
rupefre i graase; cu 9-10 = furtunii, uragan; zborul albinelor se noteazii cu 1,2
d $ m akfost zborul albinelor in stupinii. Zilele in care albinele nu execut5
~ 6 d s ~ c a ;o Iinie ~ d orizontalii.
~ ~
MANUALUL APZCULTORULUZ
Durata zborului albinelor se noteaz5 in funcfie de cbt au zburat albinele in
ziua respectiv5; inflorirea plantelor se noteaz5 cu ,,xW~i numele plantei la inceput
de inflorire ~i cu acela~isemn pe coloana de sfbr~itde inflorire atunci cbnd acesta
s-a terminat.
Ciintarul de control - prin citirea qi inregistrarea la sfiirgitul fiec5rei zile
a datelor obfinute, se realizeaz5 situafia real5 a acumul5rilor sau consumurilor
zilnice a rezervelor de hrani. Pentru determinarea evolutiei culesului, in urma
ciint5ririi zilnice se stabile~tediferenfa - in plus sau in minus - f a p de greutatea din
ziua precedent5 datele obtinute inregistriindu-se in coloanele de spor sau scgdere.
Se vor lua m5suri ca greutatea stupului s5 nu fie influentat5 de alte cauze in afara
sporului de nectar sau consumului de hran5.
Cu scopul de a feri stupul de control de influen@ factorilor meteorologici
(ploaie, z5pad5), acesta se protejeaz5 la exterior cu materiale izolatoare. Este
necesar s5 se aib5 grij5 ca greutatea stupului s5 nu fie influenpit5 de alte cauze in
afara sporului de nectar sau a consumului de miere.
Cbnd stupina se deplaseazg in alti localitate, din prima zi se continua
not5rile in carnet dup5 aceea~itehnica cu precizarea c i este necesari notarea
denumirii localitifii in care s-au reluat inregistrgrile.
Pentru a cunoaSte potenfialul melifer a1 zonei sau a masivului melifer in
care se fac inregistrgrile pe cbntarul de control se ageazi una din cele mai puternice
familii de albine din stupin5 care indeplinesc parametrii optimi pentru valorificarea
culesurilor.

Organizarea muncii in stupinii

Prin organizarea muncii se infelege un ansamblu de mgsuri cu ajutorul


c5rora se asigur5 repartizarea rafional5 a foqei de munc5 existente in funcfie de
cerintele procesului de producfie gi folosirea cbt mai complet5 a acesteia in tot
cursul anului in funcfie de tehnologia folosit5 qi de mijloacele tehnice aflate la
dispozifie.
Organizarea producfiei cuprinde totalitatea m5surilor privind asigurarea gi
coordonarea mijloacelor de munc5 in vederea desfi~ur5riiactivit5fii cu maxim de
eficienp economicg.
Amplasarea stupilor pe vatra de stupin5 se realizeaz5 in
disponibil aviind grij5 ca intre stupi s5 existe o
rbnduri de 1 m, in aga fel ca la inapoierea din zbor a
orienta spre stupul din care au plecat.
295 r ,.-
MANUALUL APICULTORULUI
Atit in stupinele produc5torilor particulari cit yi in stupinele unit5tilor
economice, pentru realizarea unui proces optim de munc5 este necesar sti
se stabileascil metode precise ~i eficiente care sil conduc5 la eliminarea din
tehnologiile existente a tuturor operatiilor inutile sau lipsite de randament. Astfel,
in apiculturil este de dorit s5 fie scoase din practic5 o serie de operatii, msnuiri qi
controale care afecteaz5 comportamentul familiilor de albine qi le dezorganizeazti
activitatea. De asemenea, este necesar s5 se elimine din practica apicultorilor, in
unele cazuri, controlul ram5 cu ram5 a familiilor de albine avind'in vedere faptul
c5 starea acestora poate fi apreciat5 ~i dup5 activitatea de la urdini~a evolutiei
stupilor, a cintarului de control sau prin verificarea ciitorva rame din centrul
cuibului familiilor de albine, fapt ce conduce nemijlocit la creqterea productivit5tii
muncii. Ridicarea productivit5tii muncii este puternic influentatil qi de mentinerea
in stupinil numai a familiilor puternice minuite de apicultori cu un bun nivel de
cuno~tinfeprofesionale, paralel cu mecanizarea lucrilrilor de volum cum sunt:
descilp5citul fagurilor cu tniere, extractia mierii, inc5rcatul qi decarcatul stupilor qi
altele.
Din punct de vedere a1 proprietgtii, stupinele pot fi organizate in unitgfi de
productie cu capital privat, cu capital de stat ~i particular ~i c; capital de stat.
A

In cazul stupinelor ce apaqin produc5torilor particulari ~i care sunt


majoritare, dimensiunea acestora este stabilitil de fiecare produc5tor in parte in
funcfie de statutul de stupgrit spre care tinde: amatorism sau profesionism.
Practicarea apiculturii de amator este legat5 de pasiunea persoanelor care
indr5gesc cre~tereaalbinelor ~i nu este influentat5 de necesitatea absolut5 pentru
realizarea unui profit, fapt care determin5 utilizarea unor tehnologii specifice
obtinerii obiectivului propus qi de multe ori foarte costisitoare. Organizarea muncii
intr-o asemenea stupin5 este detenninata de interesele posesorului familiilor de
albine ~i de dimensiunea stupinei care de cele mai multe ori nu d e p 5 ~ e ~5-10 te
familii de albine. in aceste conditii obfinerea unei producfii de miere completeazi
obiectul pasiunii qi produce satisfactia intregii familii.
in cazul organizarii stupinelor de catre apicultori particulari semi-
profesioniqti care pe 12ng5 o ocupatie de baz8 se ocup5 in secundar qi de creqterea
albinelor pentru producerea ~ivalorificarea mierii sau altor produse apicole (polen,
lgptiqor de matcil, venin de albine), dimensiunea stupinelor creqte la peste 60
familiidmdbine ~i poate ajunge chiar la 200-300 de familii. Acest fapt necesit5 o

"k
aplic& rictxa m5surilor de introducere de tehnologii economice de intrefinere a
faraiiiilok albine care includ: creqterea productivitiitii muncii prin intensivizarea
~r&~*~roaaffie, specializarea produc5torilor in domeniul productiei pe care
-4
i
*C
296
MANUAL UL APZCULTORUL UZ
o realizeazii, apiirarea s5natiifii albinelor prin miisuri sanitare-veterinare qi obligii
pe cresciitori sii caute solutii avantajoase pentru valorificarea productiei realizate.
in aceste condifii, efectuarea unor calcule de rentabilitate se impun produciitorilor
in special in cam1 cii pentru realizarea producfiei se practicii stupiiritul pastoral.
Organizarea muncii in apiculturii qi dimensiunea stupinelor este strgns legatii
de forma de proprietate a unitiifilor de productie, a repartizarii forfei de muncii qi
nu in ultimul rind de influenp factorilor naturali, componenp florei melifere qi
utilizarea de noi tehnologii de multe ori proprii qi convenabile conduc%torilorunor
astfel de exploatiiri apicole.
Acestea sunt stupinele cu efective de 400-600 de familii organizate de
apicultori profesioni~ticare isi asigurii existenfa lor ~i a intregii familii din profitul
pe care-l realizeaza din practicarea apiculturii. Dimensiunea unor asemenea
exploatiiri apicole poate sii ajungii la peste 2.000 familii de albine $i este foarte
dificil de a stabili norme privind dimensiunea stupinelor, tehnologiile de intrefinere
a familiilor $i amplasarea acestora care sii fie in general valabile intrucit factorul
personal - om, este determinant in orientarea qi organizarea unor activitiiti specifice
in unitiifi economice de profil.
in asemenea exploatiiri apicole structura activitatii se poate organiza
astfel:
a) echipe temporare de intrefinere, formate din apicultori cu riispunderi
individuale pentru stupinele fermei dar care efectueaza in grup numai lucrilrile de
volum: extracfia mierii qi a cerii, transportul stupilor in pastoral, pregiitirea pentru
iernare, hriinirile de stimulare qi completare a rezervelor, dezinfecfia stupilor $i a
utilajelor, reconditionarea qi repartizarea lor, precum ~i alte lucrari specifice;
b) echipe permanente de intrefinere formate din totalitatea apicultorilor
unei ferme in scopul efectuiirii in comun a lucriirilor la intregul efectiv de familii
de albine, in tot cursul anului prin deplasarea succesivi a echipei la toate vetrele
de stupink
Fermele apicole particulare sau apaqinind unor unitiiti economice de
stat iqi pot organiza pe ling5 producfia de miere qi activitilfi ajut5toare care sii
contribuie la utilizarea deplina a forfei de muncii in tot cursul anului in vederea
rentabiliziirii activitiifii apicole. Totuqi aviind in vedere cii statutul de apicultor
profesionist reclamii ca intr-un an munca depusii s5 insumeze intre 2.000 qi 2.400
de ore, iar repartifia acestora intr-un an fiind inegalii, trebuie acceptat cii apicultorul
profesionst are nevoie ~i de miinii de lucru ocazionalii. +FC*
Productia apicolii in cam1 unor exploat5ri de asem&
reclamii efectuarea lucriirilor prin cooperare mai ales atunci.glnd "S,, d~$ensiuni
urmiire~te
realizarea unei productii speciale prin intensivizarea p r o c ~ d w d u c t ( e J i
t*
297 4-
MANUALUL APICULTORULUI

prin introducerea de tehnologii care sii conducii la cre~tereaproductivitiitii muncii


~i respectiv a profitului realizat.

Protectia muncii in stupine

Pentru prevenirea accidentelor qi a imbolniivirii oamenilor, provenite in


urrna activitiitii desfi~uratein stupine, este obligatorie luarea a o serie de miisuri
generale ~i speciale de protectie cuprinse in normele de tehnica securitiiiii ~i igiena
muncii.
De respectarea acestor norme de protectia muncii ~i siiniitiitii oamenilor
riispunde conducerea sau patronul unitiirii.
Accidentele de muncii sunt rezultatul contactului direct, 61-8 miisuri de
precautie, cu familiile de albine sau a comportiirii necorespunziitoare a stuparului
in timpul cercetiirii famil iilor de albine, in timpul inciircarii sau descarciirii stupilor
in mijloacele de transport cu care se asigur5 dcplasarea stupinelor sau chiar in
timpul transportului acestora.
Accidcntul de munci cstc considcrat ca atare atunci ~ 2 n dse petrece in
timpul activitatii ~i arc ca rczultat pierderea de catrc apicultori a capacitafii de
munc5 pc o oarecare pcrioada de timp.
In vederea prcvenirii accidcntclor este obligatorie instruirea personalului
rcspcctiv asupra mctodclor dc asigul-are a protectiei muncii.
in categoria accidentelor dc tnuncii sc nutn8rii ~i intoxicatiile aparute
in itrn1a utilizarii far2 miisurii de precaufie sau prepariirii necorespunziitoare a
diferitelor gaze $i substante toxice folosite ca dezinfectante.
Pentru protecfia muncii in apicultur5 ca ~i in alte domenii de activitate este
necesar sii fie luate o serie de masuri care sB asigure apiirarea apicultorului precum
~i a persoanelor care lucreazii in stupin2 ca sii-~iexecute programul in conditii de
protectie impotriva accidentelor de munca astfel:
- in vederea evitiirii accidentelor de muncii grave provocate de iritarea
albinelor prin piitrunderea animalelor ~i chiar a oamenilor pe vetrele de stupinZi,
acestea se imprejmuiesc cu garduri sau plantatii dese de arbu~ti;
p - W u l t o r i i nu trebuie sii prezinte mirosuri iritante pentru albine ~i ca

urma*k e n&esar si%fie echipafi cu o salopetii sau halat apicol curate, si%protejeze
f q w u o s c a e piinzii cu fileu transparent qi miinu~ipe care sii le foloseascii la
fi&Ns$, 1 cdMtste atacat de albine;
"fl,
j. 298
MANUAL UL APICULTORULUI
- este interzis5 deschiderea stupilor gi inceperea controlului familiilor
de albine far5 punerea in funcfie a afum5torului gi aplicarea echipamentului de
protecfie;
- controlul familiilor de albine se face cu atentie evitiindu-se migcgrile
brugte gi izbiturile;
- la transportul stupilor pe calea ferat5 se iau m5suri ca vagoanele s5 fie
inchise dar cu o ventilafie activi asigurati iar stupii s5 fie fixati pentru a evita
c5derea sau alunecarea acestora pe podeaua vagonului. Se vor lua m5suri ca durata
transportului s5 fie ciit se poate de mica iar in g5ri manevrarea vagoanelor s5 se
fac5 cu atentie. in acest scop pe vagonul care transport5 stupii se vor aplica etichete
scrise cu litere mari: ATENTIE ALBINE VII !;
- transportul stupilor cu mijloace auto sau hipo se va face de preferinfa
noaptea, pe drumuri bune (fir5 gropi sau denivel5ri ) qi cu mijloace de transport in
perfect2 stare de functionare;
- inainte de transport, stupii se verific5 gi eventualele cr5patur-i din soclu,
capac sau perefii lor trebuie astupate;
- pentru eventuale intervenfii in timpul transportului, apicultorii vor
preg5ti echipamentul de protecfie necesar (m&nu$i,masc5, salopet5 sau halat ~i
afumgtor;
- in cazul cind transportul se execut5 cu animale, acestea vor fi adipostite
la distant5 de mijlocul de transport la incircarea ~i descircarea stupilor yi se vor
lua m5suri ca s5 fie ugor de desprins de mijlocul de transport in timpul deplasiirii,
in caz de accident;
- la instalarea stupilor dup5 transport in masivele melifere sau pe vatra de
stupin5 se vor respecta cu strictefe m5surile de pa25 contra incendiilor;
- in atelierele de reparat stupi sau de extractie a mierii, cerii $i altor produse
apicole la care se folosegte curentul electric, se vor lua m5sui-i pentru respectarea
nonnelor de paz5 contra incendiilor gi de protectie impotriva curentului electric in
care scop prizele vor fi prev5zute cu imp5miintarea necesar5 ;
- extracfia mierii, scoaterea ramelor $i introducerea altora in extractor se
face numai ciind centrifuga este oprit5.
in general, la aplicarea miisurilor de protecfia muncii in cazul celor care
execut5 sau conduc lucr5ri in apicultur5 trebuie s5 se fin5 seama de documentele
obligatorii elaborate de organele de specialitate care redacteaz5 normativele de
stat pentru asemenea activit5ti.
MANUAL UL A PICUL TORULUI
Echipamentul pentru protectia apicultorului vi uyurarea IucrZirilor
din stupinl

in vederea miisurilor de protectia muncii se folose~teechipamentul pentru


ap5rare apicultorului gi uvurarea lucriirilor in stupin5 care insumeaz5 totalitatea
obiectelor necesare pentru echiparea ~i protectia acestuia in timpul executarii de
lucrilri in apiculturii.
Din aceste echipamente mentionam urm5toarele :
- masca apicol5, protejeazii capul, respectiv fafa qi in special ochii stuparului
care sunt tinta atacului albinelor. Miigtile apicole sunt de diferite forme gi sunt
confecfonate din diferite materiale (mascii metalicii, mascii cu piliirie, masci
pliant5);
- salopeta, protejeazii corpul apicultorului ~i hainele acestuia cind executi
lucriiri in stupink Aceasta se confectioneazii din material plin, de culoare deschisi,
bine inchisii la git, iar la mineci qi picioare previizutii cu elastic;
- halatul, asigurii un mod de prezentare igienic in stupin5 gi protejeazi
imbriiciimintea apicultorului. Se confect.ioneaz3 din material de culoare deschisi
qi se recornand5 ca mttnecile sii fie prinse in elastic;
- ~ortulapicol, se utilizeaza pentru a proteja hainele apicultorului cu prilejul
executiirii de lucriiri in stupinii. Se confecfioneazii din material plastic pe suport
textil, sau din alte materiale irnpermeabile (foaie de cort, doc, etc.);
- m5nuqile apicole cu cinci degete, protejeazii miinile apicultorului de
infepiiturile albinelor ~i sunt confectionate din piele, material plastic sau cauciuc
subtire;
- afum5torul apicol, serveyte penttu producerea de fum care lini~te~te
albinele in timpul controlului familiilor sau indep5rteazii albinele din anumite
locuri. Afumiitoarele se confectioneazii dupii diferite modele ~i pot fi acfionate
mecanic sau electric. in afara afumiitoarelor care produc fum sunt ~i afum5toare
(bombe de fum) care acfioneaz5 sub presiune de gaze inerte in amestec cu fum qi
care au un efect asemiin5tor cu cel a1 afumiitoarelor obi~nuite;
- dalta apicolii, serve~tela desprinderea podi~orului~i a ramelor propolizate
din stup, a diafragmelor ~i a corpurilor de stupi cit ~i pentru riizuirea ~i curatarea
de propolis a acestora. Se confectioneaz5 din otel qi pot avea diferite forme ~i
dimensiuni;
, serve~tela indepartarea albinelor de pe faguri, de pe peretii
celelalte anexe ale stupului u ~ u r i n dmunca apicultorului. Se
n p5r de coad5 de cal sau din fire de relon de culoare deschisi;
col, servegte pentru p5strarea ~i transportul uneltelor qi a unor

i 300
MANUAL UL APZCULTORULUI
materiale apicole gi ugureazii munca apicultorului in stupini. Este cofectionat din
lemn de brad;
- l i d i p pentru transport rame, ugureaz5 munca apicultorului gi se folosegte
pentru adiipostirea ramelor, adipostirea unui roi artificial sau pentru prinderea roilor
naturali atunci cind sunt agezafi in locuri accesibile. L i d i p este confectionat5 din
lemn de brad;
- targa apicoli, ugureazi munca apicultorului fiind folositii la transportul
stupilor ~i a materialor apicole de volum;
- cortul apicol, se folosegte in perioade lipsite de cules la controlul familiilor de
albine pentru a preintimpina furti~agul.Cortul este mobil gi demontabil fiind
confectionat din tifon intins pe trei sau patru suporti metalici.
Cabana apicolii demontabili confectionati din lernn serve~tepentru
adipostirea apicultorului, depozitarea inventarului mirunt ~i de necesitate curenti
precum gi a unor materiale gi produse ce urmeazii s5 fie folosite in stupini.
Prin folosirea dupii nevoi in mod curent a echipamentului prezentat, se
asigurii in buni miisurii protectia apicultorului, a imbriiciimintii acestuia qi se
u ~ u r e a z iexecutarea a numeroase lucriri in stupini, care, f i r i folosirea acestui
echipament ar trebui s i fie aminate sau chiar sii se renunte la ele.
MANUALUL APZCULTORULUI

leclia 14.talendarul principalelor lucriri


de sezon in slupinl
Luna ianuarie

Este prima lung din calendar, ,,gerar9', in care natura se imbracii in haine
albe dantelate cu ciucuri de gheap, iar aerul este proaspiit gi uscat. Din punct de
vedere meteorologic, de regulii, se instaleazii mase de aer polar, viscole gi zile
geroase. Uneori apar gi zile mai pufin friguroase gi chiar insorite, ciind albinele pot
efectua zboruri de curiitire.
in aceastii lung albinele trec in a doua perioadii a ierniirii iar in mod
obignuit executi primele zboruri de curfitire gi incep sii creascii primele generafii
de puiet. Temperatura in cuibul familiilor cregte gi atinge 34-35" C prin sporirea
consumului de hranii care de la 0,7-0,8 kg ajunge la 0,9- 1,O kg miere. Familiile de
albine deranjate in aceast5 perioadii de animale gi piisiiri se nelinigtesc gi ca urmare
consumul de miere cregte gi mai mult, albinele se uzeazii qi poate sii aparii procesul
de imbolniivire a acestora de diaree care in majoritatea camrilor provoacii mari
pierderi de albine pin8 la sosirea primiiverii.
Lucriiri de executat in aceasti perioadii :
- luarea de miisuri pentru prevenirea deranjiirii qi nelinigtirii familiilor de
albine provocate de atacul goarecilor, piisiirilor de curte, ciociinitorilor, pitigoilor
gi vriibiilor;
- supravegherea modului de iernare a1 familiilor de albine prin controale
auditive siiptiimiinale gi indreptarea stiirilor anormale constatate;
- indepiirtarea Erii zgomot a ghefii gi a ziipezii neafiinate de pe sciidurelele
de zbor ale stupilor, desfundarea urdinigurilor de albine moarte qi agternerea in fafa
stupilor a unui strat subtire de paie sau frunze pe care sii se poati ageza albinele
atunci cind execut.5 zboruri de curiifire;
- preparea gi administrarea turtelor de gerbet de zahiir, a pliicilor de zahir
candi sau de miere cristalizatii, familiilor de albine care au fost introduse la iernare
fir; suficiente rezerve de hranii;
vizionarea stupinei cu utilaje, materiale gi unelte necesare in sezonul
de la magazinele APICOLA ale Asociafiei Cresciitorilor de

gi dezinfectarea stupilor gi a inventarului apicol;


t 302
MANUAL UL APICUL TORUL UI
- incheierea gi insirmarea ramelor, fir%intinderea s3rmelor;
- documentarea gi completarea cunogtinfelor profesionale ale apicultorilor
prin studierea revistelor gi a ciirfilor de specialitate precum ~i prin participarea la
cursuri gi conferinfe apicole organizate de filialele judetene gi cercurile apicole ale
Asociatiei Cresc5torilor de Albine.

Luna februarie

A doua lung calendaristic5 ,,f?iurarulVeste privit cu suspiciune sub aspectul


manifestirilor meteorologice. in prima jumgtate, in general, iarna se manifesti
ca atare cu zile reci din care multe viscolite dar cu nopfi senine gi foarte geroase.
in a doua jum5tate a lunii masele de aer rece sunt intrep5trunse de fronturi de aer
mediteranean care las5 s5 se strecoare uSoare adieri prim5v5ratice.
in condifii climatice favorabile, in luna februarie continua efectuarea
zborurilor de curifire timpurii cu efecte favorabile pentru s5n5tatea albinelor gi
activitatea de viitor a acestora. Prin creqterea puietului, consumul de hranii in familii
sporegte la 1,2-1,5 kg, se miiregte astfel inc5rc5tura intestinului gros gi zborurile
de curafire timpurii devin necesare. in aceste conditii amplasarea stupilor pe o
vatrii insoriti, cu urdini~urilecur5pte gi un strat subfire de paie impr5gtiate in f a p
stupilor u~ureazgefectuarea zborurilor de curgfire ~i asigur5 protecfia albinelor ce
le executs, in zilele favorabile zborului, cind acestea aduc gi primele cantit5fi de
polen cules din p5durile cu anini, alun gi ghiocei.
Lucrsri de executat in aceast5 perioad5:
- se continu5 supravegherea modului de iernare a familiilor de albine prin
controale auditive ~i la urdini~urilestupilor gi se iau m5suri imediate de indreptare
a st5rilor anormale ce se ivesc ;
- se cur5p z5pada gi se preg5tesc vetrele de stupin5 pentru efectuarea
zborurilor de curgfire;
- se iau m5suri de stimulare a zborurilor de cur5fire prin inl5-turarea
capacelor la stupi gi a impachetajului aflat deasupra ramelor, in zilele insorite
favorabile zborului albinelor;
- se verific5, gi dac5 este necesar se continu5 administrarea la familiile
lipsite de hrang suficient5 a turtelor de gerbet gi a celor din past5
pudr5;
- in zilele insorite se poate instala ad5p5torul cu ap5 1s de
'3
5 g sare la un litru de ap5; s
303 6..+
..
MANUAL UL APICUL TORUL UI
- se continua aprovizionarea stupinei cu utilaje, materiale gi inventar apicol
necesare in timpul sezonului, procurate de la magazinele APICOLA ale Asociafiei
Cresc5torilor de Albine;
- se continu5 repararea, curfitarea gi dezinfectarea inventarului apicol,
incheierea gi insirmarea ramelor, Gr5 intinderea sirmelor;
- in localit2tile care au in apropiere pgduri sau z5voaie de anini gi alun,
apicultorii pot recolta mici cantit5ti de polen proaspat pentru a fi folosit la hrinirile
stimulente de primgvar5;
- cu prilejul curgfirii urdinigului se recornand5 ridicarea de probe de albine
moarte qi trimiterea acestora la laboratorul veterinar, in vederea verific5rii st5rii
sanitare a familiilor de albine din stupin5;
- se continu5 actiunea de documentare gi de completare a cunogtintelor
profesionale ale produc5torilor apicoli;
- se fac demersuri corespunz5toare la cercurile apicole sau la filialele
judetene ale Asociafiei Cresc5torilor de Albine pentru obfinerea repartifiilor de
vetre de stupin5 la masivele melifere pentru practicarea stup5ritului pastoral.

Luna martie

A treia lun5 calendaristic5 ,,m5r$gorul" luna echinoctiului de prim5var5


- 23 martie, cu adierile vintului prim5v5ratic gi prezenp ghioceilor gi a viorelelor
vestegte sosirea prim5verii. Cerul devine schimbgtor, presiunea atmosferici scade
sub 760 mm, iar umiditatea relativ5 confirm5 atributul lunii echinocfiului de
primavar5 cind ziua este egalg cu noaptea.
Se incheie perioada de iernare a familiilor de albine gi incepe sezonul de
prim5var5 cind ziua cre~te,vremea se inc5lzegte gi albinele efectueaz5 zborul
general de curillire. in p5duri qi in locurile insorite gi ferite de vinturi, apar viorelele,
urzicuta, cornul, salcia cgpreasc5 gi z5logul care prin polenul pe care il recolteaz5
albinele din abundenf5, stimuleaz5 cregterea de puiet qi prin aceasta se declangeazg
inlocuirea albinelor de iernare cu albine tinere capabile s5 ingrijeasc5 puietul care
s5 asigwkpreqterea puterii familiilor de albine. in aceste conditii consumul de

rewive1 %
hran5"i,milia

al*\%~erea
de albine cregte la 2,O-2,5 kg gi ca urmare se impune asigurarea
e hrang necesare pentru cregterea puietului gi dezvoltarea familiilor de
v%lorificgrii culesurilor timpurii.
'e 304
MANUAL UL A PICUL TORULUI
Lucriiri de executat in aceasti perioadii:
- se continuii stimularea ~i supravegherea zborului general de curiifire;
- in zilele ciilduroase se efectueazii revizia de primiivarii a familiilor de
albine cind se verificii prezenp miitcii, existenpi gi completarea rezervelor de hranii,
indreptarea stiirilor necorespunziitoare din familii, striimtorarea cuiburilor pentru
menfinerea ciildurii, curiifirea fundurilor la stupi de albinele moarte gi resturile
de cearii riimase dup2 desciipiicirea fagurilor cu miere qi uscarea sau inlocuirea
materialelor izolatoare. Constatiirile Ecute se inscriu in caietul de stupinii;
- in cazul in care nu a fost montat adiipiitorul cu apii se iau de indatii miisuri
pentru montarea acestuia;
- in scopul intensificiirii cre~teriide puiet se trece imediat ce timpul se
inciilze~tela stimularea familiilor de albine cu sirop de zahiir in propollie de 111
administrat ciilduf la inceput in poqii mici de 0,150-0,250 litri ~i pe miisurii ce
timpul se inciilze~teqi in funcfie de puterea familiilor, in pocii mai mari de 0,300-
0,500 litri;
- se analizeazii modul in care au iernat familiile de albine cu scopul de a
cunoagte eventualele cauze ce au determinat o iernare necorespunziitoare ~i luarea
de miisuri pentru eliminarea in viitor a deficienfelor constatate;
- formarea de familii temporare cu miitci iernate in afara ghemului in
camere;
- procurarea gi plantarea de arbori .yi arbu~tinectaro-poleniferi;
- aplicarea primului tratament cu varachet pentru combaterea varoozei;
- se instalezii cintarul de control pe care se ageazii cea mai puternicii familie
de albine din stupinii ~i se incepe inregistrarea in carnetul de stupinii a observafiilor
meteorologice, fenologice, precum gi a evolufiei cintarului de control. Aceste
observafii gi inregistriiri se executii pe intreaga perioadii a sezonului apicol activ,
pentru a cunoayte potenfialul melifer al zonei in care se practicii stupiiritul.

Luna aprilie

A patra lung calendaristicii ,,priery'inregistreazii treceri rapide de la cald la


rece ~i invers, aceasti situafie fiind provocatii de unele resturi de a e m c ce intrii
in contact cu masivele formafiunide aer mediteranean ce piitrund
aceastii perioadii. r
MANUAL UL A PICUL TORULUI
7
Aprilie, este luna in care primgvara intr5 in drepturile sale fire~tiin toate
zonele r;irii, timpul se inc5lze~te~i m u l ~ m i t iinfloririi a numeroase specii de i
I
arbori .yi arbu~tinectaro-poleniferi precum ~i a numeroase specii de plante din i
I
flora spontan5 ~i cultivati se asigura polenul ~i nectarul necesar pentru dezvoltarea
familiilor de albine. in aceasti perioad5 matcile din numeroase familii depun zilnic
peste 1500-2000 ou5 ~i ca urmare albinele viirstnice care au iernat sunt treptat ,
1
inlocuite cu albine tinere nou eclozionate mai viguroase, apte s5 creasc5 mai mult 1
I

puiet, fapt care face ca spre sEr~itullunii in stup s5 nu mai existe albine viirstnice
iar familiile sa fie mai puternice deciit erau la intrarea in iarn5.
Totodata, in celulele din jurul elipselor de puiet ~i in special in fagurii ce
se afla pe o parte ~i alta a fagurilor cu puiet incep s5 fie acumulate primele rezerve
I
,
de piisturii qi miere proaspat5 care urmeaz5 s5 fie folosite cu succes in perioadele
deficitare.

Lucrgri de executat in aceastii perioadii:


- se continua lucr2rile de verificare ~i se execut5 revizia de fond a familiilor de
albine pentru a cunoa~tein amgnunfime situafia acestora pentru a lua m5surile ce
se impun pentru solufionarea st5rilor necorespunziitoare ce se intiilnesc. Cu acest
prilej se completeaza rezervele de hran5 (miere ~i p5stur5) iar familiile slabe se
unifica cu familiile de putere mijlocie;
- se iau m5suri pentru igienizarea cuiburilor prin transvazarea familiilor de
albine in stupi curafi qi dezinfectafi;
- intarirea periodic5 a familiilor care intiirzie in dezvoltare, cu faguri cu
puiet capacit gata de eclozionare, ce se scot din familiile puternice din stupin5;
- in perioadele lipsite de cules se continu5 hr5nirea stirnulent5 a familiilor
de albine cu sirop de zah5r administrat in propocii de 0,3-0,5 litri pe familia de
albine;
- pe miisura ocuparii fagurilor din cuib cu puiet, acesta se Iarge~tecu faguri
cliidifi sau cu faguri artificiali in perioada infloririi pomilor, ciind albinele cl5desc
fagurii ;
- se iau m5suri pentru protectia familiilor de albine impotriva declanq5rii
f u r t i S a m stupine ;

swstal
%
; e &$sura infloririi pomilor la cele mai bune familii de albine din stupin5
colectoarele de polen pentru recoltarea ~i valorificarea acestuia;
f e - & e l . .mg(msorit loc din vatra stupinei se instaleaz5 topitorul solar, pentru
-:s
1 3045
MANUALUL APICULTORULUI
valorificarea reziduurilor de cearii rezultate dup5 cur5firea stupilor gi a ramelor.
Topitorul solar se p5streaz5 gi se folosegte in stupin5 pe toat5 perioada sezonului
apicol;
- la familiile puternice, deasupra cuibului se instalez5 colectoarele de
propolis;
- se efectueazii examenul general clinic al familiilor de albine gi se aplic5,
dup5 caz, tratamente preventive gi curative pentru principalele boli ale albinelor:
varooza, nosemoza, puietul viros, loca europeani sau loca americanii;
- dup5 caz, familiile de albine s5n5toase pot fi deplasate pentru polenizarea
pomilor din livezi.

Luna mai

A cincea lun5 calendaristicii ,,florar9' se caracterizeaza printru-un climat


schimbiitor, dar gi prin cregterea temperaturii care trezegte la viap intreaga natur5
ce apare decorat5 in zeci de culori.
Pe seama albinelor tinere crescute in lunile martie, aprilie gi inceputul lunii
mai, familiile de albine s-au dezvoltat gi dispun de intregul potential productiv
pentru valorificarea culesurilor din aceast5 perioad5.
in luna mai, la inceputul ei sau ceva mai tiirziu, in toatii fara infloresc
p5durile gi plantafiile de salciimi care asigurii familiilor de albine un bun cules de
nectar gi ca urmare realizarea unor importante productii de miere mass de cea mai
bun5 calitate.
Pentru valorificarea in mai bune conditii a culesurilor in aceast5 perioad5
stupinele se deplaseazii de la un masiv melifer la altul in cadrul actiunilor de
practicare a stupiiritului pastoral la care particip5 atAt stupinele apicultorilor
profesiongti c&tgi cele ale apicultorilor amatori.
Lucr5ri de executat in aceastii perioad8:
- continuarea lucriirilor de I5rgirea cuiburilor potrivit cu dezvoltarea
familiilor de albine gi evolutia culesurilor prin introducerea de faguri artificiali sau
faguri cl5difi gi agezarea magazinelor la stupii verticali cu magazin sau a corpurilor
la stupii multietajati, pentru depozitarea nectarului;

acestora in frigurile roitului prin ridicarea periodic5 de fa&& ?


- mentinerea familiilor de albine in stare activ5 gi preintiilh a& intr5rii
p q c5hcit de
la familiile foarte puternice gi redistribuirea lor la familiile Sl&n%inii%
307 F),
e-
MANUAL UL A PICUL TORULUI
- folosirea intregului potential a1 albinelor privind secretia de cear5 pentru
asigurarea necesarului de faguri cl5diti;
- pregatirea familiilor de albine in vederea valorific5rii in conditii optime a
culesului de la salcim qi deplasarea accstora in stupgrit pastoral;
- anunprea primgriilor din comunele pe raza cirora sunt amplasate
stupinele deplasate in pastoral pentru luarea in evident5 qi protejarea acestora in
cam1 combaterii d5un5torilor cu substanfe toxice;
- recoltarea fagurilor cu miere qi extractia acesteia dup5 incetarea culesului
de la salcim din masivele din sudul fiirii;
- folosirea colectoarelor de polen in perioadele cu un slab cules de nectar
qi luarea de m5suri pentru conditionarea acestuia;
- inceperea lucr5rilor de cregtere a miitcilor pentru formarea roiurilor qi
inlocuirea matcilor necorespunz5toare din stupine gi totodat5 inceperea producerii
15pti~oruluide matc5;
- in cam1 familiilor bolnave se continua aplicarea tratamentului pentru
combaterea puietului vgros qi a locei europene gi americane;

Luna iunie

A vasea lung calendaristic5 ,,ciregarn luna solstitiului de var5 - 2 1 iunie, se


inscrie prin creqterea luminii gi a c5ldurii care se revars5 din abundent5 sub soarele
sclipitor peste natura inc5rcat5 de rod. Din cind in cind ploile scurte, repezi qi
calde schimba decorul naturii pline de viat5. Este luna de var5 cu zilele cele mai
lungi.
in fara noastr5, inaintea solstifiului de var5, familiile de albine ajung la
nivelul maxim de dezvoltare qi sunt apte s5 valorifice in cele mai bune conditii
culesurile de nectar de la tei, coriandru gi floarea soarelui in zona de step:, de la
zmeur9 qi zburatoare in zona de munte qi de la fineag in zona de deal.
Prezenp in cuibul familiilor a unui mare numar de albine tinere - doici
- restringerea cantit5tilor de puiet nec5p5cit, lipsa de spatiu in stupi, incetarea
culesurilor de nectar, tendinp fireasc5 a familiilor de albine de perpetuare a speciei
c5t qi a & & t o r i favorizeaz5 qi gr5besc intrarea acestora in frigurile roitului.
fabiliile care se preg5tesc s5 roiasc5 natural, ouatul m5tcilor qi
a$ t W
f:
% lbinelor se reduce gi in cuiburile acestora apar primele botci naturale
afe%: a c?&estea ajung la maturitate se declanqeaz5 fenomenul de roire
P1
/
3)-
MANUAL UL APICUL TORULUI
natural5 a albinelor, la inceput in zona de step5 gi se continua in zona colinarii gi
de munte.
Lucrgri de executat in aceasta perioad5:
- continuarea lucriirior de recoltare gi extractie a fagurilor cu miere de la
salcgm gi alte culesuri de nectar;
- continuarea menfinerii familiior de albine in stare activ5 prin introducerea
in familii a ramelor cliiditoare, intensificarea ventilatiei cuiburilor gi umbrirea
stupilor e x p u ~la
i soare;
- prevenirea roirii naturale a familiilor de albine prin formarea de familii
intrate in frigurile roitului de roiuri artificiale, familii ajutitoare sau de nuclee
pentru p5strarea m5tcilor de rezerv5;
- int5rirea familiilor nou formate cu puiet cgp5cit gata de eclozionare
preluat din familiile puternice predispuse s5 intre in frigurile roitului;
- preg5tirea familiior de albine pentru valorificarea culesurilor de varg
prin ad5ugarea de faguri artificiali la stupii orizontali, corpuri cu faguri la stupii
multietajati gi magazine la stupii verticali;
- efectuarea transportului stupilor in pastoral la masivele de tei, culturile de
floarea soarelui, zmeur5, zburgtoare gi fineap;
- continuarea lucr5rilor de cregtere a m5tcilor in vederea obtinerii matcilor
de rezervg necesare pentru inlocuirea in toamn5 a celor necorespunz5toare;
- se actioneaz5 pentru valorificarea intregului potential productiv a1
familiilor de albine prin diversificarea productiei: producerea de polen colectat de
albine, p5stur5, propolis, I5ptigor de matcg, venin de albine, miere, miere in faguri
gi miere in secfiuni;
- se continu5 tratamentele pentru combaterea puietului varos, a locei
europene gi a locei americane.

Luna iulie

A gaptea lung calendaristicg, luna lui ,,cuptor" igi revars5 torentele de


c5ldur5 din v5zduh. Soarele str5lucitor, razele ultraviolete dimineafa gi calorice
peste zi redau tabloul acestei luni de var5 care de obicei este d e o s a w f i e r b i n t e .
Uneori, fronturi de aer oceanic, cu furtuni gi ploi repezi forfecate c dbsciirc5ri
electrice completeaz5 tabloul acestei luni de v5paie pe teritopultil~ii % %astre.

Dup5 inchieierea culesurilor de var5, ritmul de d e d o & ~ i l i i ~ d e


309 fb
MANUAL UL APZCUL TORULUZ
albine incetul cu incetul se reduce. Totodati datoritii uzurii, numiirul albinelor
culegiitoare se micgoreazi de la o zi la alta iar in conditiile zonei de step5 din lipsa
plantelor nectaro-polenifere, in aceastii perioadii zborul albinelor scade gi mai mult
iar miitcile igi reduc ouatul.
in aceste conditii familiile de albine incep sii se pregiiteascii pentru iernare:
izgonesc triintorii gi datoritii reducerii ouatului miitcilor hriinesc un numiir mai mic
de lame.
Numiirul albinelor din familii scade gi el pe zi ce trece riimbniind in stup
multe albine viirstnice uzate fiziologic, care nu pot asigura o iernare normal2 a
familiilor.
in Delta Duniirii gi in zonele inundabile ale acesteia unde infloregte flora de
baltii precum gi in zona colinar5 de la fiineap gi trifoi alb in anii ploiogi, albinele pot
beneficia de unele culesuri de intretinere care favorizeazii reinceperea activitiitii in
stupi. Astfel, albinele aduc nectar qi polen, miitcile mai bine hriinite igi reiau ouatul,
familiile cresc mai mult puiet gi aportul de nectar gi polen intregesc rezervele de
hranii pentru sezonul rece.
Practic odat2 cu incheierea culesurilor de varii, incepe gi pregiitirea
familiilor de albine in vederea ierniirii gi de modul in care acestea vor fi ingrijite
in lunile urm5toare (august gi septembrie) depinde in mare miisurii iernarea E r i
pierderi a familiilor gi dezvoltarea acestora in sezonul de primiivarii.
Lucriiri de executat in aceast5 perioadii:
- continuarea recoltiirii fagurilor gi extractia mierii realizatii de la culesurile
de varii;
- oprirea in stupi a fagurilor cu miere gi piisturii necesari pentru buna iernare
a familiilor de albine;
- reorganizarea cuiburilor familiilor de albine liisbnd in stupi numai fagurii
cu miere, polen gi fagurii cu puiet. Fagurii goi sau cu miere putinii se scot din stupi
sau se desciipiicesc gi se ageaz5 dupii diafragmii pentru a fi goliti de miere de ciitre
albine;
- prevenirea declangiirii furtigagului prin restriingerea cuibului gi micgorarea
urdinigurilor;
- administrarea de hriiniri stimulente in perioadele lipsite de cules pentru
cregtergnhlbine tinere;

&%
: tR%ea familiilor de albine nou formate in lunile precedente cu faguri cu
vi polen;
??e-$&g$iti8?@$i executarea transportului stupilor pe vatra de iernare sau in
MANUALUL APICULTORULUI
localitiiti in care a inflorit otava, dovlecii din culturile intercalate, floarea soarelui
tiirzie, bostiiniirii sau flora din zona inundabilii qi din Delta Dungrii;
- protejarea fagurilor goi scoqi din stupi qi care se trec in rezerva stupinei;
- continuarea, in cazul familiilor bolnave, a tratamentelor pentru loca
europeanii, loca americanii qi puietul viiros.

Luna august

A opta lunH calendaristicii ,,gustarulWse caracterizeazii printr-un cer de un


albastru deosebit, cu un soare afectiv gi ciilduros, cu precipitatii reduse, cu multe
zile frumoase qi ciilduroase.
in aceastii lunii conditiile de climii gi cules sunt din ce in ce mai putin
favorabile pentru cregterea de puiet qi mentinerea puterii familiilor de albine din
stupine. Astfel, noptile devin mai lungi gi in zonele de step5 sursele de cules se
reduc considerabil.
Zona colinarii gi suprafetele de teren din zona inundabilg gi Delta DunGrii
riimiin singurele teritorii in care se intilneqte incii o vegetatie care mai produce
nectar gi polen pe care albinele il culeg de la trifoiul alb, de la otava riimas5 dupii
cosirea fgnetelor gi care incepe s5 infloreascii precum gi de la vegetatia din flora
spontanii care cregte in locurile umede.
In aceastii perioadii, pe miisurii ce albinele care au participat la culesurile
de varii continuii sii moarii, puterea familiilor se reduce gi se intesificii actiunile de
preggtire a familiilor de albine pentru sezonul apicol al anului unngtor.
Lucriiri de executat in aceastii perioadii:
- continuarea lucriirilor de organizare a cuiburilor prin indepiirtarea fagurilor
goi, desciipiicireadupii diafragmii a fagurilor cu miere putin4 echilibrarea gi eventual
completarea cu faguri cu miere sau cu sirop a rezervelor de hrani pentru iernare gi
in caz de nevoie se acfioneazii pentru indepiirtarea stiirilor necorespunziitoare din
familii;
- schimbarea din familii a mgtcilor necorespunzgtoare qi inlocuirea acestora
cu miitci tinere prolifice;
- administrarea de hriiniri stimulente pentru i n t e n s i f i c a w g t e r i i de
puiet;
- striimtorarea urdinigurilor in vederea evitiirii furtiga
- efectuarea cu prilejul organizgrii cuiburilor gi a a d a % c ~ i ~ ~ l
3x1 5%
MANUALUL APICUL TORULUZ 1

familiilor de albine gi in caz de nevoie aplicarea de tratamente specifice pentru !


combaterea varoozei, puietului v5ros, a locei americane gi europene;
- conservarea fagurilor goi depozitafi in dulapuri, corpuri de stupi gi
magazine prin afumarea acestora contra ggselnitei, cu sulf impregnat in batoane
speciale; I

- recondifionarea, dup5 caz, a corpurilor, fundurilor gi capacelor de la stupii


care urmeaz5 s5 ad5posteasc5 familiile de albine in perioada de iarn5.

Luna septembrie 1
A noua lun5 calendaristic5 ,,r5pciunemeste luna echinoctiului de toamn$
23 septembrie, cind ziua este egal5 cu noaptea gi cind din punct de vedere
meteorologic in natur5 exist5 o mare stabilitate atmosfericil, mai ales in zonele
deluroase gi de munte, cu precipitafii in general reduse gi umiditate relativ5.
Odat5 cu inceperea sezonului de toamn5 zilele sunt mai scurte, durata
de zbor a albinelor se reduce, sursele de cules cu excepfia zonelor din luncile
inundabile gi Delta Dun5rii dispar, nopfile devin mai reci gi ca urmare albinele din
familii incep s5 se restring5 pe fagurii cu puiet din mijlocul cuiburilor. Pe fagurii
din cuibul familiilor de albine cantitatea de larve este din ce in ce mai redus5 astfel
c5 spre sf"argitu1lunii puietul aproape c5 dispare din stupi.
La albinele de iernare, in aceasti perioad5, se apropie de sfirgit acumularea
in corp a unor importante cantit5ti de glucide, protide gi lipide care alcatuiesc
,,corpul gras" ce se intinde ca o c5ptugeal5 sub inveli~ulchitinos dorsal, aflat
deasupra diafragmei. Din aceast5 substanp glucidele servesc la funcfionarea
mugchilor, lipidele alc5tuiesc rezervele grase iar proteinele sunt indispensabile 1
pentru alimentarea larvelor gi a m5tcii in perioada cind albinele nu culeg polen
din natur5.
Lucr5ri de executat in aceast5 perioad5:
- strimtorarea gi organizarea corespunz5toare a cuiburilor gi a fagurilor cu
puiet, miere gi p5stur5 r5magi in familii in vederea iern5rii;
- controlarea calit5fii mierii din faguri in scopul verific5rii acesteia gi
even-ntificare a mierii de man8;

'% 1ch8erea pin5 la 15 septembrie a acfiunii de completare a rezervelor de


neb are ierngrii familiilor de albine;
@?-%er~%~lic5rii tratamentelor de toarnn5 pentru combaterea varoozei;
L ,+
.-.
5,
-/
312
MANUAL UL APICUL TORULUI
- unificarea familiilor gi a roiurilor care nu s-au dezvoltat corespunz5tor gi
ocup5 mai pufin de 3-4 faguri acoperiti compact de albine;
- alegerea fagurilor necorespunz5tori, reformarea gi topirea acestora;
- luarea de m5suri pentru prevenirea gi combaterea furtigagului la albinele
din stupin5;
- inlocuirea m5tcilor virstnice sau necorespunz5toare cu m5tci tinere
provenite din rezerva stupinei;
- continuarea recondilion5rii corpurilor, fundurilor gi capacelor la stupii in
care urmeaz5 s5 ierneze familiile de albine.

Luna octombrie

A zecea lun5 calendaristic5 ,,brum5relWeste luna miezului de toamn5


cind cerul devine de regul5 plumburiu gi posomorit. Presiunea atmosferic5 este
oscilanti ca gi zilele care trec gi alterneazi, cele reci, ploioase gi vintoase, cu zilele
insorite, cildute gi pl5cute care permit albinelor tinere abia eclozionate s5 fac5
primele zboruri in stupin5.
A

In luna octombrie cregterea puietului inceteaz5 in intreaga pr5. Cu unele


exceptii, la familiilecu m5tci tinereimperecheatein luna august sau la inceputul lunii
septembrie mai pot fi g5site mici suprafete de puiet c5picit gata de eclozionare.
Pe mssura r5cirii timpului, cind temperatura scade sub +8"C albinele se
string treptat in ghemul de iernarc din care se desfac numai atunci cind temperatura
cregte la +12"C - +14"C.
A

In zilele insorite gi c5lduroase, spre amiaz5, albinele executi zboruri de


curstire de scurt5 durati gi de mica intensitate la care sunt antrenate in primul rind
albinele tinere eclozionate precum gi celelalte albine din familiile care urmeaz5 s5
ierneze.
Se intilnesc gi situatii chnd din diferite motive unele lucriri care asigur5
buna iernare a familiilor de albine nu au putut fi executate gi exist5 pericolul ca
aceste familii s5 nu poat5 trece peste perioada de iarn5. Avind in vedere c5 in pra
noastr5 in luna octombrie sunt la orele de amiazi numeroase zile insorite gi calde,
dac5 nu toate, majoritatea dintre asemenea lucr5ri ce se impun in aceasiii perioad5
de sfirgit de sezon, pot fi executate in totalitate, asigursnd familti
iernare normal5.
Lucr5ri de executat in aceast5 perioad5:
313 s',
I
MANUAL UL APICUL TORULUI
- strimtorarea cuiburilor la nivelul fagurilor bine ocupafi de albine, iar
in cazul familiilor slabe se poate organiza iemarea intr-un stup a doui familii
despiqite printr-o diafragmii etan~ii;
- stimularea qi supravegherea zborurilor tirzii de curiitire ale albinelor;
- efectuarea a dou5 tratamente obligatorii pentru combaterea varroozei cu
varachet sau alte substante specifice, atunci cind in familii puietul a eclozionat in
totalitate;
- impachetarea cuibului familiilor de albitle cu materiale izolatoare;
- instalarea la urdini~urilestupilor a gratiilor care sii impiedice piitrunderea
~orecilor;
- protejarea stupilor contra vinturilor ~i a curentilor reci de aer prin
impachetarea individual5 a acestora cu carton gudronat sau protectie colectivi prin
amenajarea in jurul stupilor a unor perdele de protectie confectionate din nuiele,
tulpini de floarea soarelui, stuf sau coceni de porumb;
- continuarea sortiirii ~i reformiirii fagurilor necorespunziitori (vechi,
rupti sau cu celule de trintor) ~i topirea acestora. Protejarea de atacul ~oarecilor
a fagurilor de rezervii cu miere precutn ~i a celor goi ce urmeazii s i fie folosifi in
sezonul urm5tor;
- plantarea de arbori ~i arbu~timeliferi in griidini, piiduri ~i terenurile
disponibile.

Luna noiembrie

A unsprezecea lunii calendaristicii ,,brumarVne aminte~teprin ploile reci


$i deseori datoritii burnitei c5 ne afliim in ultima lun5 de toamnii. Fenomenele
meteorologice, impactul intre aerul rece ~i cel cald, viintul rece care de multe ori
aduce ziipada qi soarele cu dinti, definesc practic odatii cu c5derea ultimelor frunze
uscate cii toatnna este pe sfir~ite.
Adiipostite in stupi, in aceastii lung, familiile de albine se strgng in ghemul
de iernare pe fagurii a~ezatiin dreptul urdini~urilor,din care au eclozionat ultimele
generapi-uiet. Astfel organizate, albinele conviepiesc in ghemul de iemare pe

uw'zil
le&u%;
k
intreaga' ric?qdZt a timpului rece pin5 la inceputul prim5verii urmgtoare. in cazul
Ide qi insorite, albinele mai executii sumare zboruri de curitire pe care
a de 8&ei ultimele contingente de albine eclozionate.

r
>e 3x4
MANUAL UL A PZCUL TORULUZ
Aviind linigtea asigurat5 gi fiind protejate impotriva zgomotelor provocate
de oameni, pgsiri, animale domestice gi dgunstori, albinele ierneaz5 in bune
conditii fir5 pierderi.
in unele cazuri pot apare in stupine gi st5ri necorespunz5toare care pun in
pericol buna iernare a familiilor de albine, situatii in care se actioneaz5 de urge@
pentru inliturarea acestora.
Lucr5ri de executat in aceast5 perioad5:
- continuarea lucr5rilor de preg5tire a familiilor de albine in vederea iern5rii
in cazul c5 acestea nu au fost terminate la timp;
- supravegherea gi controlul modului in care ierneaz5 familiile de albine;
- indreptarea grabnic5 a situatiilor necorespunz5toare ce se int5lnesc in
timpul iern5rii familiilor de albine;
- stimularea executiirii zborurilor t5rzii de cur5tire;
- continuarea aplic5rii misurilor de protectie a stupilor contra d5un5torilor
qi a curentilor de aer rece;
- verificarea st5rii gratiilor de la urdiniqurile stupilor pentru a evita
p5trunderea goarecilor;
- executarea de lucriri in atelierul stupinei privind: reconditionarea gi
dezinfectia stupilor gi inventarului apicol, extractia cerii din fagurii reformafi,
pregatirea cerii pentru a fi predat5 la magazinele APICOLA ale Asociafiei
Crescitorilor de Albine in vederea obtinerii de faguri artificiali;
- aprovizionarea stupinei cu materiale gi utilaje necesare in sezonul apicol
urm5tor.

Luna decembrie

Ultima lun5 din calendar qi prima lung de iarn5; luna lui ,,undreamciind solul
din intreaga tar5 se acoper5 de z5pad5 protejiind culturile agricole ins5miinpte. Este
luna solstitiului de iarn5 - 2 1 decembrie, care marcheaz5 inceputul zilelor celor mai
scurte din tot cursul anului. Pulsatiile de aer polar sunt mai puternice gi intilnirea
lor ocazional5 cu masele de aer cald transportate din tjazinul mediteranean produc
serioase perturbtii gi schimb5ri meteorologice care pot aduce pe l&q@iscole de
z5pad5 gi zile insorite care s5 provoace in unele cazuri zborul albth
% 9

Dac5 in prima faz5 a iern5rii care incepe odati cu r&&a ri pului ciind
%

temperatura scade sub 8°C iar albinele igi reduc activitad*


3x5
MANUALUL APICUL TORULUI
in jurul mitcii pentru a se inc5lzi vi a suporta temperaturile reduse, acum c5nd
temperaturile se menfin sub O0 C, ghemul de iernare este complet format $i are
o forma sferic8 sau elipsoidal8 in hnctie de amplasarea rezervelor de hranfi yi a
formatului ramelor pe care s-a organizat.
De regul8 albinele de la marginea ghemului de iernare sunt mai virstnice
yi protejeaz8 familia impotriva pierderilor de c8ldur8. Aceste albine alc8tuiesc
o structur5 special5 care poartB denumirea de coaj5 a ghemului care variaz8 ca
dimensiune in functie de temperatura aerului din jurul ghemului ~i determin8
comportarea individual8 a familiilor de albine in perioada de iernare. Consumul
de hrana in aceast8 lun8 este de 0,750-0,850 kg miere pe familia de albine.
Lucr8t-i de executat in aceast8 perioad8:
- asigurarea condifiilor pentru iernarea lini~titaa albinelor;
- supravegherea ~i controlul modului de iernare a familiilor de albine prin
ascult8ri7verificarea resturilor descoperite la urdiniyurile vi pe fundul stupilor;
- inlesnirea ~i supravegherea zborurilor de curstire ale albinelor;
- indreptarea la timp a st8rilor anormale ce se ivesc in cuiburile unor familii
de albine;
- indepartarea fir2 zgomot a zfipezii Fnghetate format5 pe sc5ndurelele de
zbor ale stupilor;
- inceperea incheierii ~i ins8rm8rii ramelor pc care urmeaz5 sB fie fixati
fegurii artificiali necesari in sezonul apicol a1 anului urm8tor;
- analizarea activitillii desf5yurate in sezonul apicol, a1 anului care se
incheie in scopul elimingrii cauzelor care au determinat obtinerea unor rezultate
necorespunziltoare;
- incheierea de contracte pentru valorificarea produselor apicole din
productia anului urm8tor;
- ridicarea nivelului profesional prin: studierea literaturii de specialitate,
abonarea la revista ,,ROMANIA APICOLA" ~i alte publicatii apicole, participarea
la concursuri, schimburi de experientfi ~i manifestfiri organizate de cercurile apicole
$i filialele judetene ale Asociatiei CrescBtorilor de Albine din Rominia.
MANUAL UL A PICUL TORULUI

Bucureyti, bd. Ficusului nr. 42, sector 1


Tel.: 232 50 60,
232 02 87
e-mail: secretariat@icdapicuItura.com
icdea@adslexpress.ro
www.icdapicultura.com

OBIECTIVELE INSTITUTULUI

CERCETARI STIINTIFICE i~ DOMENIUL APICULTURII PRIVIND:

conservarea vi continua ameliorare a foondului apicol autohton, crearea


de linii de albine cu potential biologic ~i productiv ridicat;
elaborarea de metode, tehnici, procedee ~i tehnologii noi sau imbuniitiitite
pentru intretinerea familiior de albine ~i obfinerea unor producfii apicole
diversificate;
cunoa~tereaqi imbuniitiifirea resurselor nectar0 - polenifere ~i elaborarea
tehnologiilor pentru polenizarea cu albine a culturilor agricole entomofile;
studierea produselor apicole ~i perfecfionarea metodelor de conditionare
in vederea piistriirii calitiitii acestora;
utilizarea produselor apicole destinate siiniit5tii oamenilor, prin elborarea
~i realizarea de produse fortifiante, energovitalizante, apiterapeutice qi cu rol de
hranii hncfionalii;
modernizarea bazei materiale a apiculturii.
PRODUCE 81 LIVREAZA:
material biologic apicol de reproductie (regine ameliorate);
produse apicole yi apiterapeutice;
medicamente de uz apicol.
ORGANIZEAZA
CURSURI DE SPECIALITATE
PENTRU INITIERE 81 PERFECTIONARE.
PRESTEAZA ACTIVITATI DE EXTENSIE i~ APIC
O F E TEHNOLOGII
~ MODERNE L

PRECUM $I ASISTENTA TEHNICA i N SFERA TATE


P%
*
MANUALUL APICULTORUL UI
Cititi revista

Romania apicolii
Fondatii in 1916
Editatii de Asociafia Cresciitorilor
de Albine din Romiinia
Publicafie lunar&de informare tehnicri ~i
~tiintificri,schimb de experienfri ~i opinii, revista
oferri apicultorilor incepritori, avansati saw celor
care doresc sri imbrri?i~ezeaceasta' plricutri ~i
projitabiki preocupare a poporului romkn:

Rubricile permanente sau ocazionale din fiecare numlr: Editorial; in


ajutorul incepitorilor; Tehnologia creyterii yi intretinerii albinelor; Produse
apicole; Din experienta unor apicultori; Mecanizarea apiculturii; Unelte,
utilaje yi dispozitive apicole; Resurse melifere qi polenizarea culturilor;
Patologia yi toxicologia apicoll; Rezultate ale cercetlrii ~tiintifice;Economie,
management yi marketing in apiculturi; Calendarul apicultorului; Opinii;
Apiterapie; Din scrisorile sosite la redactie; Din presa centrall yi judeteanl;
Contacte; Recenzii; Documentar apicol; Ctitori, creatori yi continuatori ai
apiculturii romineyti; Aniverslri comemoriri, necrologuri, in memoriam;
Biblioteca apicultorului in serial; Apicultura pe internet.

Pe I i n g l aceste rubrici, in fiecare aparitie lunar5


sunt rezervate un n u m l r de pagini sectiunii APIMAGAZIN,
un breviar de informare apicoli internationall publicat sub auspiciile
Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Apiculturl.

Abonamente la revistl se pot face la toate magazinele APICOLA din


intreaga t a r l precum yi la Filialele judetene ale A.C.A, unde publicatia se
glseyte de vinzare.
B-dul Ficusului nr.42, etaj 2
Bucure~ti,sector 1, cod 013975;
Tel.: 021/233.06.25; 021/233.40.18;
Tel./fax: 021/233.40.17; Of.p.18, C.P. 25
e-mail: aearomania@rdsmail.ro;
contRO91 RZBR0000060007674268
Raiffeisen BANK Agentia Dorobanti
MANUALUL APICULTORULUI

ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA

S.C. COMPMXULn m m S.R.


Bucure~ti,Ficusului nr. 42, sector 1 - Tel. 2322150
VA PUTEM OFERI:

v,&ASTEPT~M,ASIGUR~NDU-v,&c,&
VOM ONORA PROMPT ORlCE COMANDA~
319
MANUAL UL APICUL TORUL UI

TABLA DE MATERII

Cuvdnt inainte ..........................................................................................Pag 3


In loc de prefa fii .......................................................................................pag .4
Introducere ...............................................................................................pag .6
Lecfia I . Importan fa creqterii albinelor................................................... page 8
Lecfia 2. Apicultura in Romdnia .............................................................pag .14
Lecfia 3. Albinele ~ifamilia de albine .................................................... pag .2 1
Lecfia 4. Inventarul apicol...................................................................... pag .56
Lecfia 5. Resurse nectaro-polenifere qi polenizarea
culturilor agricole entomofile .................................................. pag .90
Lecfia 6. Cre~tereaqi ingrijirea albinelor
in diferite sisteme de stupi...................................................... .pag.142
Lecfia 7. Inmulfireafamiliilor de albine ................................................pag .169
Lecfia 8. Ameliorarea albinelor qi creqterea reproduciitorilor............. pag . 184
Lecfia 9. Tehnologia obfinerii produselor agricole ...............................pag.206
Lecfia 10. Valorificareaproduselor apicole
in alimentalie, terapie ~i cosmeticii ..................................... .pag .247
Leclia 11. P&trarea siiniitqii la albine, prevenirea Ti combaterea
bolilor Ti predatorilor ........................................................... pag . 252
Lectia 12. Sisteme de stupiirit ............................................................... pag . 288
Lecf ia 13. Evidenta, organizarea activitiilii qi protecliei
muncii in stupine qi ferme apicole .......................................pag . 293
Lecf ia 14. Calendarul principalelor lucriiri de sezon in stupinii..........pag . 303
Tabla de materii ....