P. 1
Manualul Apicultorului Ed. a-IX-a

Manualul Apicultorului Ed. a-IX-a

|Views: 8,207|Likes:
Published by balacescu

More info:

Published by: balacescu on Apr 05, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/02/2015

pdf

text

original

noas tnicire este p r a c t i c a l din pasiune in Rornbnirl sbahe de diferite profesii plecdnd de la muncitori, tirani, preoti.

profesori, medici, cercetatori, scriitori gi rnulte alte categorii socio-profesinnaln i r T i n tara noastra exist2 astazi 975,062 mii farnilii de albine, din care pys-, -- ._ $g6sesc i n proprietate privata gi care inregistreaZfpndin?l de cregtere Este adevarat c i pdna i n anul2000 s-a inre istrat o scadere a efect~ve cu cir~ oi II
' ' yde-circa 40.000 p
< \

*

7

,.,. . ...'. ....... '

"'W.

w u l t u r i i , ~ i d w i l o gi Dezvoltirii Rh&d- d e s f i g o a m r itate continua pen 'omovarea practicarii apiculturii prin cursuri de specialitat ~ t judetele tirii. e lrganizarea cursurilor are ca scop profesionalizarea practicarii apiculturii gji .e$rereaefectivului de familii de albine detinute de un apicultor la minimum 100 familii, -3 ge n r r m a i . ~ I ~ l b i n e sunt i n medie i n prezent pe detinator. i n rnedie i n cat plnii la 18 kg m ! pe familia de albine, 200 g polen, circa 230 g

-

ASOClATlA CRESC legal de rr--ezentar

iadel presupune bogat~rea perfectionarea cunogtintelor. gi i n s i g i biologia albinei dar gi a tehnologiilo pului, ne permitem s i va recomandam ,,Rominia apicola". Toti cei care doresc r i indeletnicire sunt invitati sii apeleze la NE DIN R O M A N I A C ~ ~ ~ are competent- -: drc Lreselor acestora la toate hihliri

I
LOOZ
I

I

MANUALUL APICUL TORULLJI

1:.
'

1

Autorii lecfiilor edifiei a VI-a a MANUALULUI APICULTORULUI din 1986, tipBritB in 50.000 exemplare, au fost: Vasile ALEXANDRU ing. zootehnist. Constanla ANDRE1 biolog, Constantin ANTONESCU apicultor, Ionel BARAC ing. zootehnist, Paul BUCATA biolog, VasilicaCIOCA farmacist, 1 , f ' . t , :" Ion C ~ R N Uing.agronom dr., Ecaterina CONSTANTINESCU biochimist, . . , . . , - * Constantin CULEA ing. t.c.m., Maria DRAGAN biolog, Grigore FOTA ing. :. . . horticultor, Nicolae FOTIl ing. agronom , Elena GROSU biolog, Elena r . :. . . - HOCIOTA ing. horticultor, N.V. ILIE$IU apicultor Cristina MATEESCU 1.:biochimist, Aurel MALAIU ing. zootehnist, Eugen MARZA ing. zootehnist, Ilie OCRADA med. veterinar, Elena PALO$ farmacist. Elena SAVULESCU ing. t.c.m., Mihaela SERBAN biolog (redactor coordonator), Elisei TARTA ing. agronom, Sorin VERNESCU biolog $i Traian VOLCINSCHI ing. zootehnist.

I

P
, , , , ,

,

-,

,.

'

, -'.., .

Pe coperta a IV-a reproducem un fragment din CUVANTUL ~ N A I N T E edifia la 6) a manualului semnat de regretatul Prof.univ.dr.ing. VECESLAV

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romfiniei ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA (Bucureyti) Manualul Apicultorului / Asociaiia Cresciitorilor d e Albine din Rominia - Ed. a 9-a. - PLoie~ti: LVS Crepuscul,
2007

ISBN 978-973-7680-30-3
638.1 Autorii actuali ai lecfiilor din MANUALUL APlCULTORULUI edifia a IX-a din 2007 sunt: Vasile ALEXANDRU ing. zootehnist, cercetitor ytiinJific, lone1 BARAC ing. zootehnist, cercetitor ~tiintific, Maria DRAGAN biolog, cercetitor vtiintific, Grigore FOTA ing. horticultor, cercetgtor vtiinfific, Elena GROSU biolog, cercetAtor vtiinfific, membrii colectivului de patologie a albinelor din 1.C.D.Apiculturi Bucureyti, Aurel MALAIU Cristina MATEESCU dr. biochimist, cercetitor ~tiintific, ing. zootehnist, cercetitor vtiinfific, Eugen MARZA ing. zootehnist, cercetitor vtiinfific, Nicolae NlCOLAlDE ing. zootehnist, Mihaela SERBAN biolog, cercetitor ~tiintific,Elisei TARTA ing. agronom.
Desenele: Florin STEFUREAC

2

MANUAL UL APICULTORULUI

C U V ~ N ~NAINTE T Chiar ~i in epoca Internetului ~i a integra'rii in U.E. ,,MANUAL UL APICUL TORULUI" ra'mdne carte de ca'pa'tiii!
Apicultura, aceasta frumoasii indeletnicire este practicata din pasiune in Rominia de circa 40.000 persoane de diferite profesii plecind de la muncitori, @rani, preofi, profesori, medici, cercetiitori, scriitori gi multe alte categorii socio-profesionale. in pra noastra exist2 astiizi 975,062 mii familii de albine, din care peste 99% se regasesc in proprietate privat2 gi care inregistreazii o tendinfii de cregtere. Este adeviirat cii pin5 in anul 2000 s-a inregistrat o sciidere a efectivelor cu circa 230 mii familii de albine care s-au aflat in proprietatea statului, respectiv I.A.S. gi unitafi silvice, cAt gi a fostelor C.A.P-uri. Asociafia Cresc5torilor de Albine din Rominia cu sprijinul Ministerului Agriculturii, PBdurilor gi Dezvoltiirii Rurale desfr'goara o activitate continua pentru promovarea practicgrii apiculturii prin cursuri de specialitate in toate judefele prii. Organizarea cursurilor are ca scop profesionalizarea practiciirii apiculturii gi cregterea efectivului de familii de albine definute de un apicultor la minimum 100 familii, fa@ de numai 22 familii albine cit sunt in medie in prezent pe detinstor. in medie in Romiinia se realizeazii piing la 18 kg miere pe familia de albine, 200 g polen, circa 230 g ceara ~i circa 20 g : propolis. Prezenta edifie a ,,Manualului apicultorului" - a IX-a, ne inva@ ce sii facem gi ce nu trebuie s5 facem in stupin5 gi in atelier sau laborator. Adaptarea la noile condifii de dupii aderare presupune efort vi perseveren@ inclusiv in munca de documentare pentru imbogafirea gi perfecfionarea cunogtintelor. Dat fiind specificul APICULTURII prin insiigi biologia albinei dar gi a tehnologiilor de exploatare gi valorificare a produselor stupului, ne permitem sii v5 recomandiim ,,Manualul apicultorului" precum gi periodicul ,,RomAnia apicol5". Tofi cei care doresc sincer .yi dezinteresat s8 sprijine aceasta milenara indeletnicire sunt invitafi s2 apeleze la ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA care are competenfa ~i dreptul legal de reprezentare a apicultorilor ~i intereselor acestora la toate nivelurile. COMITETUL DIRECTOR AL ASOCIATIEI CRESCA~TORILOR ALBINE DIN R O M ~ I A DE

3

P

pL/DAY ap AOlaAAr3ZZLl

xolau!qlu p.qnja!n l ! q ~ r o n n J ~ ! 8 o ~ o ~ q nnq~y!y3a !nun oa,rau!fuaur I S aAa!ur ap arlo3an ap oarau!iqo 'prnspur punq UJ 'prn;?lsu gnanpurpd 1nlnda2uj ol ap p2uj a ~ a ~ $ r o ~gplood s am3 'pluapunqo noj3au un ap a~jar2asn3 'ar?fiiaur ajuold n3 an!sDur auoz noun oana!dordu UJ alr?nl!s puldnls ap anlan ad au!qp ap nol!ul!uroJ ~ a n o s ~ l d u r ~ .allrods alozydo 1zf3npordpulfqo s I S s a p ap gi!puo3 rol!ou ps~!nja!nordns al!qodm a!unalnd !!l!uc~[ap ps oa.mz!1oan nrjuad rolauzqln ! y ( i n 8 q narapan uj lnlnuro n!juatuajtr! pnnsamu !our a3 uj a3 ulp lvupdo D 'alo3!dn nol!!l3npord narapps pfupasuo3 p u p n !!.rnjln3!.180 annsagau nol!nnuaAal n anoolnn u~ oaraund nr~uad2olafaup[ !!rpfu@ap I S nol!rnppd !!.qf!r[ap w arnur~~z n3 'saln3 ap alnrnjou ,rolasrnsar !!rampar nnnspiu ad ' l a ~ s v .au!qlw ap rol~!~!uro[naroj10~~3p nrtzi~u n,r~uad nan?/b a1 llnur ap nu a.1~3ad ./ol!!i!puon n :,uoa r l p ~ !rpnn8!sn nainqsa3au ap ap ajnu!ur,ralap alunirodur! ap l!qasoap !otr alnuoproo3 ad rzlwsuj as ado3 !8olouyal !S !nrzspur aundur! au!qlo ap rol~u~!urt?[t?a~r!(in8u~ 'o!alsa3n aarnz!zu!y3 ap 'lo!,mds ~ r j 'IS ! ! A I z ] ] ~ ~na,rv3!j3nrd !A~D ap ajn3$pour prnspur punq trj '!zpisn ap aprnlnu al!!i!puo~ .!a!l!uruJp urnsuo3 ap p.rnsanau a.rn]nurnnn ap nau!pnl!jdn 2p p / ~ 8 2 naa /
L3

!ii:jd

I

~

,

:;*;..i
:-

najnjlun pcrliuaur psjodarnl8a,rojnn!San1~z!unl3no aplizpow u!rdaro3! ap arnur npurtzu un-njzr!p alnurno[ !!l!zdn/'uj pu!nia!nzron 'pzoaqnaj ann3 an!8olo!q ajaurnou pdnp ~alo/!n!1.7n p.moSpJsap !.tj 1~3n.rjuj !nLu ala3 alnpos a1313asu! arju!,rd pmatzgs as 'pjv!n ap rnltzpoiu .!L/awuo ap aznjnoldxa I S a/!/i,r8uj arool!tzia!n alln ap xaqasoap a alau!qlo '?pasod al a , m ~ad a3!8olo!q .ro/!ig~!,rnln~!jrnd arn n -aloqdn !!i~izpond a~nrrruas~rj rout1 n narau!iqo !S aujqlu ap ro~~~~!iuoJoa,ro~lonzap tin lnu!uira!ap nu anu,:, ,,. -, un ap n!jo~a8;7nS ~nl;a!lar'nw!l2 pu!n!,rd a!idao.m ap !!i!puoo n3 lnu!i 'un!qnunp b; i: I ! : :: . , -ojodnnn lnliods uj !!rpi oa,roz7tu!s ap aln,riz3!sn al!qn.roilq[ ap uqasoap ..).,-: .... <..c ;, ?: :A alurtunu !!f!puo.3 L I ~ !rtz8nalaur ajsann ad jnjlonzap n-s !S !a!inlndod aln ?,:,;.I . . ? ; , . !r!i!uja/apu! ! yJ2n !nur 3/33 u!p nun a j s iolau!q/n i?lia/~ann lpn/.snouu ~ uuI ; i .a/on!urod-or8b ;i,:1.

MANUAL UL APICUL TORUL UI

fn prezent, prin tehnologii speciale, apicultorul poate pregiiti familiile de albine pentru valorificarea culesurilor de primiivarii, menfinerea acestora in stare activii in perioada de varii, cregterea de albine tinere gi asigurarea rezewelor de hranii de calitate in sezonul de toamnii pentru buna organizare a ierniirii albinelor. Toate acestea sunt etape deosebit de importante in ingrijirea familiilor pentru satisfacerea conditiilor necesare pregiitirii albinelor in vederea valorifica'rii superioare a resurselor melifere dinjora spontana' yi cultivatii. De asemenea, adiipostirea yi intretinerea familiilor de albine in diferite sisteme de stupi cu volum reglabil care sii permitii dezvoltarea in cursul anului de unitiiti biologice puternice cu spatii suficiente pentru depozitarea culesurilor de nectar acumulate, constituie un factor important pentru obfinerea unor producfii mari de miere. fntrefinerea diferentiata' a familiilor de albine potrivit condifiilor pe care le oferii zonele bioapicole din tars noastrii are, de asemenea, o importanfa' deosebitii in economia apicolii intrucdt asigurii, pentru Jiecare tip de cules, o metodologie specificii de intrefinere a albinelor ce diferii in mare miisurii, ca perioadii de timp gi tehnicd de lucru, la stupinele amplasate in zona de stepii fa@ de stupinele situate in zona colinarii sau de munte. Pentru sporirea productiei apicole in zonele in care dezvoltarea familiilor de albine nu se coreleazii cu injorirea plantelor melifere ce asigurii realizarea principalelor culesuri de nectar din zonii, un rol important in corectarea acestei situafii il are practicarea tuturor procede-elor de intretinere a albinelor. Acestea au rolul sii asigure dezvoltarea familiilor potrivit cu evolutia resurselor melifere in vederea valorifica'rii in cele mai bune conditii a culesului de nectar din zona respectiva'. Cunoagterea evolufiei sezoniere a familiilor de albine gi aplicarea corectii in producfie a tehnologiilor de cregtere gi intretinere a familiilor de albine reprezintii, in timpurile noastre, unul din factorii principali care pot asigura dezvoltarea acestora in scopul valorifica'rii culesurilor yi realiza'rii de produse apicole corespunziitor resurselor melifere existente gi potenfialului productiv a1 albinelor autohtone.

MANUALUL APICULTORUL UI

lecfia 1. Imporfanfa cregferii albinelor
Din cele mai vechi timpuri, albinele au avut un loc important in evolutia viefii pe piimiint. inca din indepirtatele ere geologice aparitia albinelor - in cadrul unor complexe ~i complicate procese evolutive - a insemnat, fir3 indoialii, dobiindirea acelui rol pe care-] au qi astiizi ~i anume de agenti polenizatori ai plantelor ce acopereau ecosistemele zonale ~i continentale. Marea riispiindire pe care o cunosc in prezent rasele de albine denot5 o accentuatii capacitate de adaptare a acestor insecte la cele mai variate conditii de relief, climii ~i vegetatie. intre albine ~i plante s-a creat o legiiturii indisolubil5 pe care savantul francez GASTON BONNIER a sistematizat-o astfel: ,,Albinele au nevoie de flori ca sii triiiascii Si florile au nevoie de albine ca s5 rodeascii". Aceast5 afirmafie face ca albina, in traditia ca ~i in istoria actualii, sii aibii intiiietate printre insectele utile. 0 privire retrospectivi asupra istoriei omenirii evidenfiazii cii omul s-a legat de albinii din cele mai vechi timpuri ciind el era un culegiitor de miere ~i inc5 nu cre~tea albine Iiingii adiipostul lui. Prezenfe ale acestor culegiitori de miere se mai inalnesc yi astiizi in societiitile umane mai pufin evoluate, ca de pildii in zone din Asia sau Africa. Este de observat c i in cadrul istoriei cre~terii animalelor, albinele se constituie ca una dintre primele viepitoare pe care omul qi le-a apropiat pentru a obtine prefioasele produse, mierea ~i ceara. De aceea nu este deloc greqit ciind se afirmii cii istoria omenirii se intrepiitrunde organic cu istoria apiculturii. Suficiente date istorice, arheologice, lingvistice, etnografice qi folclorice atest2 cu prisosinp o asemenea intrepiitrundere de-a lungul mileniilor ~i piin5 in zilele noastre. Chiar dacii, in comparafie cu alte specii, albina - datorit5 particularitiitilorei biologice - prezintii un foarte puternic caracter conservator in sensul c5 interventia omului in viafa ~i activitatea ei nu se poate petrece deciit in acord cu instinctele speciei - solid consolidate genetic - totu~i putem remarca interesul ~i preocuparea qi omului de a cunoa~te exploata aceastii harnici insect5. De regulii la animalele domestice principalele trei elemente ce definesc ,,artificializarea totalii" in scopuri produc$vgscreyterii acestor specii sunt: ad5postu1, hrana ~i inmulfirea. La albine artificializarea paflialii a ad2postului prin stupul cu rame mobile, cii fagurele in care albina desGqoar5 activitifi specifice este

MANUALUL APICULTORULUI

Fig. I - Evolufia ad~postului familiilor de albine: stup primitiv - stup sistematic
Atunci ciind ne referim la albine denumim familia - o activitate bine sudatg qi organizat5 instinctual dup5 reguli riguroase caracteristice ~i altor insecte sociale ca de pild5 hrnicile - pentru c i albina singuri, in afara familiei, nu poate tr5i. in privinp hranei, albina manifesti un puternic conservatorism preGciind nectarul ~i polenul florilor ca hran5 glucidic5 respectiv ca hran5 proteic5. Astfel, hrinirea artificial5 dirijati nu cuprinde deciit foarte putine preparate bazate in principal pe zah5rul industrial ca atare sau invertit. Ciit despre nutrifia artificial5 proteic5, utilizarea inlocuitorilor de polen nu a cunoscut o generalizare d e ~ s-a i dovedit c5 Gina de soia, drojdia de bere inactivati qi laptele praf degresat pot suplini in parte deficitul de polen din naturi. Referitor la inmultirea albinelor, aceasta se realizeazi pe cale natural5 artificializarea produciindu-se numai in cazul roirii artificiale ~i a ins%miin@rii artificiale (deci controlati) a mitcilor ~i cu toate c5 este o metodi bine pus5 la punct nu se utilizeazg in practica largi aviind mai mult importanti in lucr5rile de cercetare ~tiintifici. Sintetiziind rolul ~i importanta albinelor in economia qi viata oamenilor trebuie s i precizim c i apicultura este inainte de toate o important5 ramuri a agriculturii care prezinti interes atst din punct de vedere economic ~i social pentru lor, produsele directe ce se obtin de pe urma cre~terii ciit yi ecologic ca urmare a poleniz5rii plantelor entomofile in urma c5reia se realizeazi rezervele de hrani pentru existenta albinelor, p5s5rilor qi mamiferelor, precum qi a semintelor cu un rol cheie in perpetuarea ~i supraviefuirea plantelor. e e ~

'g.*

P .

MANUAL U L A PICUL TORULUI

Importanta albinelor in ecologie Asigurarea unui mediu inconjurBtor sinatos impune obligatia de a conserva resursele naturale tinind seama de raportul ce exist5 intre conservarea nealterat5 a acestor resurse gi ins8gi existenfa oamenilor. Albinele pot fi considerate resurse biologice de important5 vital5. Prin polenizarea plantelor spontane gi cultivate - proces in urma cgruia se produce fecundarea $i ca atare formarea semintelor, legumelor gi fructelor - albinele au un rol esential in perpetuarea gi deci supraviefuirea a sute de mii de specii care formeaz5 vegetatia Terrei. Din surse anorganice gi energie solar3 in plante se creazg, prin fotosintezti, materie organics, iar din aceasta s-a format gi se formeaz5 stratul de sol fertil gi se produce hranii pentru insecte, piisiiri, mamifere gi alte vietuitoare. Aceste relafii ecologico-trofice sunt esentiale pentru existents noastra gi pentru mediul inconjurstor. Dac9 vrem sii pastr5m nealterate in continuare aceste relatii in inl5nfuirea gi dependenla lor logics $i necesari, trebuie s5 mentinem apicultura ca ramur; importantil a activitsfii umane. Mai mult, cu inteligenf5, cu prevedere gi adresant5 prospectiv5 trebuie sii cream toate conditiile pentru apiculturi in vederea conserv5rii gi dezvoltarii nerestrictive a poten{ialului national apicol. Organisme specializate ale ONU au agezat albinele pe locul al IV-lea intr-o clasificare a senzorilor poluBrii mediului. DesGgurindu-gi activitatea pe o raza de zbor de circa 3 km (albina acopera o suprafats de circa 2.500 ha) la diferite in5ltimi fat5 de sol gi ca urmare a interceptsrii elementelor poluante mai ales pe cele din aer, din ap5 gi din plante (noxe industriale, noxe rutiere, pesticidele, particule radioactive) care influenfeazii negativ viata gi activitatea acestora prin intoxicare manifestat5 evident intr-un mediu nociv, albinele devin senzori ai polu5rii mediului. Creyterile economice, sporurile demografice trebuie obligatoriu insofite de cregteri tehnologice gi de dezvoltari industriale accelerate. Graba yi necorelarea au determinat accentuarea poluarii mediului astfel c5 unele procese de degradare a naturii au inceput sfi aib5 un caracter ireversibil. Puse in evident5 de ,,Clubul de la Roma" intr-un raport inca din anul 1960 ce se intitula ,,Limitele cregterii", acesta atr5gea atentia asupra epuizarii resurselor energetice obtinute din combustibilii fosili (petrol gi cgrbune) ca gi acutizarea polusrii aerului, apei gi solului cu efecte receptate de albine. c5 albinele constituie un element important de echilibru ocrotirea, protejarea gi cregterea lor conform unor tehnologii constituie un postulat ce nu mai trebuie demonstrat.

8

MANUAL UL APZCULTORUL UI

Importanta economici a creyterii albinelor Manifestarea accentuat5 a instinctului de acumulare a hranei la albine face ca familiile s5-gi adune, prelucreze gi depoziteze, in sezonul activ, rezerve de hran5 (miere qi polen) in cantitsti care depii~esc necesarul de consum in sezonul rece. Mierea qi polenul excedentare sunt recoltate qi utilizate de crescatorii de albine in limite rationale, astfel c5 in familii se las5 suficiente cantit5ti de hran5 pentru buna traversare a iernii. Legat de rolul economic al apiculturii trebuie pornit de la adev5rul c&nectarul qi polenul acumulat in florile plantelor constituie o resurs5 natural5 care, far&prezenfa albinelor s-ar irosi neexisthnd pAn5 in prezent o metod5 eficient5 de preluare. Tot astfel nici exudatele dulci ale unor afide gi cele care apar la unele specii vegetale nu ar putea fi valorificate in absenfa albinelor. Producfia total5 de miere obfinut5 in anul 1996 P @rile CEFTA (Cehia, n Slovacia, Polonia, Ungaria ~i Slovenia) a fost de 40,5 mii tone. Romhnia este o far5 cu o producfie medie multianual5 de 10- 15 mii tone ce o situeaz5 pe unul din primele locuri din Europa. Mai importanti ins5 decht productia direct5 de miere, cear5 gi alte produse este cregterea recoltelor agropomicole ca urmare a polenizirii culturilor, cregtere care este insotit5 de importante sporuri calitative de seminte, legume gi fructe. S-a dovedit c&prin polenizarea cu albine sporurile cantitative de recoltii (produse agroalimentare) dep5qesc valoric de circa 30 de ori valoarea produselor directe (mierea gi ceara). in conditiile intensivizirii agriculturii prin mecanizare gi chimizare, entomofauna spontan-polenizatoare dispare treptat, astfel c5 albinele dobhndesc rolul de unic agent polenizator pentru numeroase culturi (arbori qi arbugti fructiferi, leguminoase-furajere, plante tehnice ~i oleaginoase, seminceri legumicoli, etc.). De aceea interesele agricultorilor, pomicultorilor, legumicultorilor converg cu cele ale apicultorilor qi cooperarea lor trebuie s5 se desfigoare in conformitate cu afirmatia conform c5reia ,,albina este aliatul cel mai loial gi statornic al agriculturii". Estimiiri economice evidenfiazg c5 in condifiile farii noastre expresia valoric5 a sporurilor de seminte, legume gi fructe obtinute ca urmare a poleniz5rii cu albine, se situeaz5 anual la nivelul a sute de miliarde de lei.

MANUALUL APICUL TORULUI

Importanta social5 a apiculturii

Datoritii particularit5filor pe care le prezintii, cregterea albinelor are un important rol social fiind o indeletnicire care, pe Iiing5 realizarea unor venituri materiale, asigurii posibilitatea ca cei ce indr5gesc albinele sii petreac5 timpul liber in naturii intr-un mod pl5cut gi reconfortant, condifii pe care alte foarte purine preocup5i-i le pot oferi. Dacii privim din punct de vedere material yi mai indeaproape lucrurile, rezulti c i apicultura este o meserie exact5 gi durii pentru exercitarea ciireia cei ce Z o practicii trebuie sii aib5 calitiifi fizice gi morale deosebite, precum gi o pregiitire profesionalii corespunziitoare. Acei care practicii apicultura in p r a noastr5, gi sunt peste o sut5 de mii de persoane, apaqin tuturor categoriilor sociale constituind o mas5 de oameni extrem de eterogenii care define un numiir foarte diferit de familii de albine. Astfel cei care posedii un numiir mic de familii de albine gi aceqtia sunt foarte numerogi, indriigesc albinele gi aqteapti de la apiculturii o pl5cut5 ocupare a timpului liber qi uneori bucuria obfinerii unui fagure cu miere. Pentru ei apicultura nu constituie numaidecst o meserie chiar dacii mulfumitii cunogtintelor teoretice pe care le posed5 sunt buni practicieni. Detiniitorii unui numiir mai mare de familii de albine practic5 apicultura ca semi-profesionigti penttu ca s5-gi realizeze, de pe urma acestei indeletniciri, completarea mijloacelor de existent5. in aceste conditii cunogtintele de teorie qi practic5apicol5 le sunt necesare in vederea realiziirii unui cadru tehnic corespunziitor nevoilor pe care le reclamii activitatea respectiv5. Pentru cei care igi propun sii tr5iascii ins5 din veniturile pe care le obfin din practicarea cregterii albinelor sau care incearc5 s5-gi creeze o parte important5 din mijloacele de existent5 din apiculturii ~i intrefin un numiir mare de familii de albine, aceast5 indeletnicire devine realmente o profesie agricol5 cu toate avantajele, obligafiile, riscurile gi neajunsurile pe care le comportii. inti-+o privire global2 integratoare nu trebuie neglijat nici rolul social importa privind ocuparea forpi de muncii pe care o asigur5 producerea stupilor, ~ n e l t e l o filajelor, fagurilor artificiali, medicamentelor de uz apicol qi altor bunuri i~ n & ~ i c ~ i apiculturii.

"X

-4

"

e

10

MANUALUL APICULTORULUI

Un rol social de mare important5 este qi ocuparea foqei de munc2 care conditioneazg qi prelucreaz2 produsele apicole, asigurhd, pe baza acestor produse, fabricarea unor preparate destinate consumului larg ca qi reteaua comercia12 prin care aceste preparate se desfac la populafie. De asemenea, nu trebuie neglijat nici rolul social care deriv5 din valoarea alimentar2, bioenergizant2 qi medical2 a mierii qi celorlalte produse ale stupului utilizate in apiterapie, precum qi rolul benefic al acestora pentru copii, sportivi, bolnavi qi b2triini carora le sunt cu precadere destinate.Se impune s5 amintim c2 marele savant - fizicianul ALBERT EINSTEIN, apreciind la adevirata dimensiune importanp albinelor afirma c2: ,,Dacci ar dispare albina de pe suprafafa globului, omul ar mai avea dour patru ani de viapi. Cu cdt existci mai multci polenizare, cu atdt iarba este rnai multa',sunt mai multe animale, mai mul~i oameni".

MANUALUL APZCULTORULUZ

lecfia 2. Apicullura in Romania
Pentru foloasele ce se oblin de pe urma creqterii albinelor, apicultura, ca ramur5 de producfie a agriculturii, a constituit inc5 din trecutul indepartat o indeletnicire mult apreciatg de locuitorii patriei noastre, la inceput pentru produsele obtinute - miere, polen, l5ptigor de matca, propolis, cu o mare valoare alimentari qi energovitalizanta a cerii pentru iluminat qi nevoile cultului, iar mai thrziu qi in prezent, pentru contribufia pe care albinele o aduc la sporirea recoltelor de fructe, legume gi seminte prin polenizarea culturilor entomofile. Toate acestea au Ecut ca in p r a noastr5 apicultura s5 cunoasc5 o puternic5 dezvoltare in rindul locuitorilor din toate finuturile, din cele mai vechi timpuri qi piing in prezent.

Evolufia apiculturii in fara noastri
Pe meleagurile patriei, generos d5ruite de Dumnezeu, cu o clim5 qi flora bogat5 ce asiguri condifii la care albinele s-au adaptat de-a lungul erelor geologice, cunoqtintele despre apicultur5 se intrepgtrund cu ins5qi istoria poporului roman. Dac5 scrierile antice ale lui Herodot (485-425 i.e.n.) - socotit p5rintele istoriei, sau ale marelui naturalist Claudius Aelianus (sec.111 i.e.n.) - pomenesc de albinele din teritoriul Traciei qi Daciei, exist5 Inca multe alte date istorice, arheologice, lingvistice, etnografice ~i folclorice care atest5 cu prisosinF preocuparea statornic5 qi continuitatea apiculturii in spatiul carpato-ponticodungrean. Faguri pietrificati gisifi intr-un pariu de la Siliqte-Cluj, precum qi tablele cerate folosite pentru scris de romani, descoperite intr-o min5 veche la Roqia Montan5 din Munfii Apuseni, sunt o dovad5 graitoare c5 in tara noastr5 au existat albine inc5 din timpuri foarte indep5rtate. Amintim totodata c2 fragmentele de amfor5 tasian5 descoperite la Calatis avand pe toart5 imprimat un sigiliu cu albine qi dou5 inscription5ri in greaca veche numele unei insule din Marea Egee) qi ATENIPU (probabil numele proprieta lui acestei amfore), indic5 faptul c5 inc5 din secolele 111-IV inainte de Gq+w,rni ere era ~nfioritor.

" "d

fl

12

MANUALUL APICULTORULUI

Acest fapt este, de asemenea, atestat dup5 mai bine de 1000de ani de registrul notarului genovezANTON10 DE POTENZOLO in care actele comerciale legate de livrgri, prelu5ri gi transporturi efectuate in Venefia, Alexandria gi Constantinopole a unor insemnate cantitali de miere gi cearg din coloniile genoveze de pe litoralul M5rii Negre, ocup5 un loc de seami. Din epoca feudal5, inainte gi mai ales dup5 intemeierea T5rilor Romine, o serie de acte emise de cancelariile domnegti din Moldova gi din Muntenia ca gi dintre cele emise de voievozii din Principatul Autonom a1 Transilvaniei, confin referiri la danii, inzestrGri, scutiri de d5ri gi de v5mi, localiz5ri de bogate stupine a c5ror productie de miere gi cear5 este deseori pornenits. Datoritii stupinelor mari existente in acele timpuri in unele regiuni gi ca urmare a prepirii ce se d5dea cregterii albinelor, numeroase localitiifi purtau denumirea de Stupina, Stiubeeni, Prisaca, Prissceni, denumiri ce se pastreaz5 gi ast5zi. in aceast5 epoc5 de cunoqtere a primelor date cu privire la practicarea cregterii albinelor gi a unor m5suri referitoare la circulafia produselor apicole gi de prelucrare a acestora, precum gi despre prosperitatea cregterii albinelor in Muntenia gi Moldova amintesc scrierile istoricilor din p r 5 gi str5in5tate: Dimitrie Cantemir (1 7 17), Peyssonel (1 787), hrisoavele domnegti gi cronicile c5rturarilor nogtri (Neculce, Ureche gi altii). Prima carte romineascii de apicultur5, Economia stupilor, publicat5 in 1785 apaqine medicului oculist gi c5rturar Ioan Piuariu-Molnar originar din localitatea Sadu judepl Sibiu. Mai apoi in anul 1823, preotul profesor IoanTomici a publicat, de asemenea, o carte de apicultur5 intitulat5 ,,Cultura albinelor" editat5 la Buda gi tiparit5 cu litere cirilice la Crgiasca Universitate din.Pesta. Aceste lucr5ri ap5rute in acele timpuri oglindesc, in bung m5sur5, nivelul cregterii albinelor pe meleagurile noastre. Anul 1873 a intrat in istoria stupgritului romsnesc ca o prim5 manifestare de organizare a apicultorilor intr-o form5 structural5 gi func{ional5 care s5 le apere interesele, s5-i protejeze gi sB contribuie la dezvoltarea apiculturii prin infiinprea la Buziag a unei societgfi de apicultur5 sub denumirea de Reuniunea Apicultorilor FC" BBn5feni avind ca pregedinte pe Adam Petru Jager iar ca secretartp~nv&@torul Nicolae Grand organizatorul acestei societ5ti. G Progresele apiculturii in Europa erau rapide;& @in i ~ (!
.

..

MANUALUL APICULTORULUI

predominau incg metodele vechi de stupBrit deqi in anul 1872 apicultorul b5n5fean Vichentie Schelejan a prezentat, la Congresul stuparilor din Germania qi Austria ce s-a finut la Salzburg (Austria), prima gratie metalic5 de separare a m5tcilor, iar Nicolae Grand promova, inc5 din anul 1870, stupul imbunititit a1 lui Berlesch, oficializat sub denumirca de stupul Berlcpsch-Grand.

Fig. 2 - Nicolae GRAND (1837 - 1893)

Fig. 3- Vichentie SCHELEAJAN (1830 - 1898)

In general se poate afirma c5 in T5rile Romine~ticreyterea albinelor in secolul al XIX-lea a inregistrat un declin accentuat. La aceast5 stare de lucruri a contribuit in mare m5sur5 s5r5cirea @ranilor datoritg dijmiritului in natur5 ~i bani ce se d5deau domnitorilor yi boierilor in timpul ocupatiei turce~ti, mai tirziu iar extinderea culturilorcerealiere, introducereazah8rului in alimentatia omului ~i lipsa total5 de interes ~i sprijin din partea statului fa@ de aceas6 ramuri a economiei. Folosirea a numeroase tipuri de stupi, din care multe necorespunz5toare experimentate, c5t ~i lipsa de utilaje pentru ingrijirea familiilor perioad5, alcgtuiau o dotare tehnicg cu totul necorespunz5toare 'i. Astfel, in anul 1900, dintr-un efectiv de 3 10.162 familii de albine existent ~n 5 numai 7.141 erau adapostite in stupi sistematici, ceea ce

a'*%

( 4

aFT !! i

14

MANUAL UL APZCUL TORUL UZ

reprezenta 2,3% din totalul familiilor de albine existente. Paralel cu aceasta, lipsa de indrumare a crescitorilor de albine, slaba preocupare pentru pregiitirea de cadre noi qi lipsa literaturii de specialitate pentru popularizarea largii a stupsritului sistematic au contribuit, de asemenea, la deciderea apiculturii. Situafia ariitatii s-a inriiutiifit qi mai mult imediat dup5 primul qi al doilea r5zboi mondial datoritii, in principal, pierderilor de viefi omeneqti qi distrugerilor provocate de luptele desfiqurate pe teritoriul fiirii. Ca urmare, albiniiritul, care in trecutul nu prea indepiirtat, insemna o indeletnicire cu o largi riispiindire, iar produsele apicole o important5 bogsfie a economiei nafionale, s-a menfinut doar pe alocuri, ca obicei moqtenit din bitrini. Astfel, s-a ajuns ca, la sfiirqitul celui de-a1 doilea riizboi mondial, numiirul familiilor de albine din @ra noastrii s5 fie, in anul 1945, de numai 460.000, iar productia medie anualii de miere pe familie sii ajungi abia la 3-5 kg. in scurt timp, dupii cel de-al doilea riizboi mondial, in perioada anilor 1945-1989, in condifiile dezvoltiirii foqate a economiei de tip socialist, in sectorul de stat qi cooperatist, cu cheltuieli mari qi neeconomicoase efectivul familiilor de albine a inregistrat o creqtere aberanta fir2 ca s i se inregistreze propoqional qi o sporiti producfie apicolii. Efectivul familiilor de albine a crescut in bun2 misurii qi in gospodiiriile locuitorilor din oraqe qi sate care pentru realizarea unor cb~tigurisuplimentare in stare sii le asigure o existen@ la nivelul unei limite decente de civilizatie erau obligafi sii presteze, in orele libere, activitifi productive suplimentare. Creqterea efectivului familiilor de albine qi a producfiei acestora in gospodiriile populafiei a fost posibili, in mare misurii, qi prin reorganizarea, in

MANUAL UL A PICUL TORULUI

anul 1957, a Asociafiei Cresc5torilor de Albine - avind ca pregedinte pe Veceslav Harnaj - care, pe liing5 activitatea de indrumare tehnicg, de instruire ~i de propaganda apicolii, a fost orientat5 gi in direcfia prest5rii de activit5fi economice de producfie prin Combinatul apicol asigurindu-se astfel baza tehnico-material5 pentru dotarea gi aprovizionarea apicultorilor, activitilti ce se desfagoar5 gi in prezent. Trebuie mentionat, de asemenea, c5 pentru solufionarea marilor probleme apicole ce apaflineau contemporaneitilfiigi-a adus contribufia gi cercetarea gtiinfifici de specialitate care s-a desfigurat pe mai multe etape. Anii 1930-1957, etapi ce s-a caracterizat prin infiinfarea secfiei de apiculturi condus5 de Florin Begnescu la Institutul National Zootehnic care, din anul 1947, a funcfionat sub denumirea de Institutul de CerceGri Zootehnice. Etapa urmatoare, 1957-1974, s-a evidentiat prin infiinfarea, in anul 1957, a Stafiunii Centrale de CerceGri pentru Apiculturii gi Sericicultur-5~i organizarea, in anul 1971, a celui de-a1 doilea nucleu de cercetare gtiinfificgprin crearea Centrului de Studii Proiectki gi inv5pmint apicol a1Asociatiei Cresc5torilor de Albine. 0 etap5 superioar5 in evolufia activiatii de cercetare gtiinfific5a fost aceea de infiinpre, in anul 1974, a Institutului de Cercetilri Apicole din cadrul Asociatiei Cresciitorilor de Albine, condus de Nicolae Fotii. Complexul apicol, Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Agricultur5 gi filialele judetene, unitifi ale Asociatiei Cresc5torilor de Albine, au asigurat baza material5 necesar5 dotiirii stupinelor prin centrele de aprovizionare a apicultorilor din toate judefele f5rii gi au condus la promovarea progresului tehnic gi gtiinfific in apicultur5. In prezent putem afirma c5 rezultatele obfinute de-a lungul anilor dovedesc c5 apicultura in tara noastri a fost o indeletnicire str5veche ~io ocupafieinfloritoare a locuitorilor care atestil continuitatea cregterii albinelor pe acest p5mint. Trecerea de la apicultura traditional5 la apicultura gtiintific5 fundamentat5 pe cunoagterea intim5 a vietii albinelor s-a datorat muncii neobosite a unor mari iubitori ai apiculturii din fara noastr5 la care gi-au adus aportul, dup5 primul r5zboi mondial, gi numerogi specialiqti ~i oameni de ~tiinf5 au fost: Nicolae Nicolaescu (1 870cum 1946), Grigore Giossan (1885- 1972), Florin Begnescu (1 880- 1949), Constantin Hangaqu,(J.889-195 I), Dimitrie Stamatelache (1892-196 l), Constantin Hristea (1 8 9 6 4 7),-Veceslav Harnaj (1 917- 1988), Nicolae Fotii (1910-1989), precum gi mula all{ aidagi anonimi ai apiculturii de pe aceste meleaguri. : cebapicultura a inregistrat o insemnat5 creqtere a efectiwlui

f* l

T I

b

e

16

MANUAL UL APICUL TORULU l

familiilor de albine, partial forfatii, care la inceputul anului 1989 a ajuns la peste 1.418.000 familii in conditiile economiei de tip socialist, in ultimii ani, ca urmare a reorganizirii vietii economice pe principiile economiei de piap, sectorul apicol de stat (sectorul silvic gi a1 intreprinderilor agricole de stat, precum ~i cel cooperatist) s-a dezorganizat fapt care a determinat desfiinprea a numeroase stupine apaqinind acestor trei importante sectoare de activitate. Prin modificarea structurilor economice gi a posibilititilor de realizare de profituri corespunzitoare noilor principii economice gi in sectorul privat s-au inregistrat numeroase cazuri de renunfare la practicarea stupiritului, fapt care a determinat, ~i in acest sector, o scidere a efectivului familiilor de albine in toate judetele tirii, ajungindu-se ca la inceputul anului 1998 efectivul familiilor de albine pe far5 s i fie de 626.000 familii cu o producfie de 10.543,O tone miere (dupi Anuarul statistic a1 Rominiei - 1998, fir2 efectuare de recensimint). in ceea ce prive~te familiile de albine gi productia de miere realizati in p r a noastri in ultimii ani, trebuie sB menfionim urmitoarele: - albinele care populeazi teritoriul f&riinoastre fac parte din grupa raselor de albine europene din zona muntilor Carpati (Apis mellifera carpatica) care prezintii mai multe ecotipuri, corepunzitoare zonelor bioapicole respective: Cimpia Dunirii ~i Dobrogea, Podiqul Moldovei, Cimpia de Vest, Podigul Transilvaniei ~i zona versanfilor MuntilorCarpafi; - principalele plante melifere care asiguri realizarea produc{iilor de miere sunt: padurile de salcim (Robinia pseudoacacia), de tei (Tilia sp.), molid (Picea excelsa), culturile de floarea soarelui (Helianthus annuus), rap@ (Brassica napus), mugtar (Sinapis sp.), lucermi (Medicago sativa), trifoi (Trifolium sp.), precum gi numeroase specii de plante din flora spontani din care menfionim: zmeurul (Rubus idaeus), zburitoarea (Chamaenerion hyrsutum), busuiocul de miri~te (Stachys annua) ~i busuioc (Ocimum basilicum). Efectivul familiilor de albine, cantitatea de miere realizati gi diversificarea largi a produselor apicole prin realizarea unor insemnate cantitilti de ceari, Iipti~or matci, polen, apilarnil, propolis gi venin de albine, inzestrarea tehnicode material5 a stupinelor, precum gi a unitifilor de conditionare gi prelucrare a cadrelor produselor, rezultatele activitatilor de cercetare gtiinfificg gi de p r e g i t k ~ de apicultori, situeazi, in prezent, tara noastri printre @rile cwa@culturii bine dezvoltat5.
'L

- ,-*

<

17

C

MANUALUL APICULTORULUI

Un rol insemnat in dezvoltarea apiculturii fiirii I-a avut qi iI are ~i in prezent Asociafia Cresciitorilor de Albine din Romsnia care, dup5 cel de-al doilea riizboi mondial, s-a reorganizat intr-o structurg teritorialg modem5 cu 41 filiale judetene in care a fost cuprinsii marea majoritate a cresc5torilor de albine din intreaga targ, grupati in cercuri apicole comunale, orii~ene~ti municipale din care, peste 70 qi cercuri cu activitate economicii. in cadrul fiecarei filiale judetene funcfioneazi3 cste o S.C. APICOLA S.R.L. care preia produsele apicole realizate de produciitori in stupinele proprii qi asigurii aprovizionarea cresciitorilor de albine cu utilaje, instalatii ~i materiale apicole realizate de S.C. Complexul apicol S.A. .yi S.C. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apiculturii S.A. Reorganizarea Asociatiei Cresciitorilor de Albine conform norrnelor ~i prevederilor programului de trecere la economia de piatii creazii condifii noi in scopul consolidiirii organizatiei qi dezvoltarea activitiifilor tehnice qi economice pentru stimularea apicultorilor ~i progresul apiculturii romine~ti.

MANUALUL APICULTORULUZ

leclia 3. Albinele gi lamilia de albine
Albina este o insect5, animal nevertebrat caracterizat de alcituirea corpului din trei pi$ principale - cap, torace qi abdomen, la riindul lor compuse din mai tare multe segmente acoperite cu un inveli~ - chitinos, de prezenta a Sase picioare articulate qi cu aripi membranoase. Albina face parte din una dintre cele mai avansate grupe de insecte - Ordinul Hymenoptera (are doui perechi de aripi membranoase), familia Apidae, genul Apis, specia mellifera pe care o ingrijim ~i in tara noastri. La acest ordin apare viata social5 yi organizarea indivizilor in familie, echivaliind prin functionalitate cu un organism, ceea ce atrage cu sine diviziunea muncii, ingrijirea in comun a urma~ilor, adunarea yi prelucrarea in comun a hranei, concentrarea puterii reproducatoare a organismului la una singur5 din femele -matca ~i la ciitiva masculi - triintorii yi reglarea in comun a cgldurii organismului social. Consecinfi a acestei vieti sociale - aparitia populatiei mari de indivizi cu functii de intretinere - lucritoarele, acumularea de rezerve de hrani, totul cu remarcabile adaptiri ~i dezvoltiri in morfologie ale sistemului digestiv, respirator, muscular, nervos, reproducZitor, excretor, exceptionale performanfe ale organelor de simt, ale sistemului enzimatic ~i hormonal, din toate rezultiind spectaculoase aspecte de comportament. Date fiind aceste perfecfiongri, familia albinei melifere este considerat5 In zoologie ca ,,supraorganismw - in care functiile de nutrifie, respiratie, ap5rare ~i reproducfie au atiit nivel individual ciit ~i social. Aparitia a dou5 caste la sexul femel (matca ~i lucritoarea) este expresia inaltei diviziuni a muncii atins5 de specie in indeplinirea funcfiilor sociale. De retinut: nu matca, unica, este noutatea In evolutie, ci lucratoarea - aceasta este, in perfecfiunea ei - o minunati diversiune de la dezvoltarea reproductivi, normal5, a femelei. Pentru a infelege comportamentul ~i via@ albinei in stup, pentru a inv5ta corect posibilitafile de a ingriji ~i exploata albinele, in concordan$ cu modul a alcituirii corpului lor natural de desfa~urare viefii lor este necesara cunoa~terea ~i a dezvolt8rii. intmciit lucr5toarea este individul majoritar in familie, ~i a fost cel mai bine studiata, majoritatea descrierilor sunt facute pe ea. Ori de ciite ori matca ~i trintorele au particularitafi de morfologie ~i comportament ele vor-fimentionate.

a

*

MANUALUL APICULTORULUI

De la ou la albina adult5 fncepBnd cu luna martie, cdnd stupul poate fi deschis far5 riscuri, pe fagurii din centrul stupului, in elipse cdt palma qi, pe m5sura trecerii zilelor, din ce in ce mai ample pin5 la a ocupa aproape toata suprafafa fagurelui, se observa in celule ou5le. Albe, str5lucitoare, ou5le de albin5 sunt ca n i ~ t e bastona~e lungi de 1,4-1,6 mm, curbate c5tre partea dorsal5, rotunjite la capete. Cap5tul anterior a1 oului, polul oral sau cefalic este mai gros - in acea parte se va dezvolta capul viitorului individ; capatul posterior - polul caudal sau anal, mai subfire, ader5 la baza celulei. in ou se formeaz5, la citeva ore de la depunere, embrionul; sunt vizibile (cu o lupii foarte puternic5) inceputuri de segmentare a corpului, mugurii pieselor bucale ~i ai picioarelor. in a treia zi de la depunerea in celul8, rupdnd foitele embrionare, eclozioneaz5 tingra larv5. Ea seaman5 cu un viermi~oralb str5lucitor qi este curbat5 ventral - invers decit oul. Datorit5 ingrijirii atente qi asidue acordate de catre albinele doici, larva c r e ~ t e timp de cinci zile in ritm accelerat (numai intr-a doua zi de viaf5 greutatea ei devine de Sase ori mai mare decdt in ziua precedents); masa corpului larvei ocupBnd toat5 celula. ingrijirea acordat5 de doici unei albine In primele zile de dezvoltare VBrsta zile ou 1 2 3 4 5 TOTAL Numar total de vizite in 24 h 854 92 1 834 1164 2084 2855 871 1 Vizite exclusiv pentru hranire numar total in 24 h timpul total (min) in 24 h

256 226 240 798 1296 2816

50 14 27 98 283 472

Aspectul puietului este foarte important pentru cel care ingrije~tealbinele. Cresc5torul trebuie s5-gi obiqnuiasci% ochiul cu masa alb5 sidefie alc5tuit5 de totalitatea larvelor ~i ou5lor din fagure: ea caracterizeaza starea de sin5tate. Orice &"R' ~neuloarea, str5lucirea ~i forma larvelor trebuie sesizat5 yi cercetatg. in interiorul organismului larvei au loc profunde transform5ri ale ale acestora, marcate de 4 n5pBrliri succesive, in ziua a 6-

MANUAL UL A PICUL TORULUI

a (a 9-a zi de la depunerea oului) larva intins5 incepe s5-gi teas5 coconul. Prenimfa ~iapoi nimfa sau pupa care ii ia locul sunt faze de dezvoltare ale albinei desemnate in vorbirea curent5 ca ,,puiet in viirsti" - spre deosebire de ,,puietul tiin5rV- larvele, diferenfiate la riindul lor pentru nevoile practicii in lawe tinere gi lawe in viirsti (1-3 zile gi respectiv 3-6). Cea mai sigurii diferenfiere a puietului este aceea care se refer5 la aspectul s5u in stup - puiet nec5p5cit qi puiet cgp5cit; denumirile se refer5 la c5p5celul de cearg pe care albinele, ce acoperi fagurii, il pun peste coconul gata tesut de larva in ziua a 9-a. Chiar daca nu mai este hranit de c5tre albinele doici, nu inseamnil c5 puietul c5p5cit nu beneficiaza de ingrijire: prin ins5gi prezenp lor activg pe fagurii cu puiet, albinele asigur5 temperatura optima dezvolt5rii acestuia; in absenp albinelor acoperitoare, puietul din celule, fie el cgpgcit, fie neciipiicit, r5cegte gi moare. OU OU Ientru familiarizarea cu aspectul puietului pe fagure este necesar s5 se retina ciiteva din elementele ce pot caracteriza fiecare viirst5 gi care, deci, cu ocazia cercetarii stupului, vor trebui c5utate anume.

I 7

1
I I I
i
I

Albina adulti Adultul sau insecta complet dezvoltati este albina alc5tuit5 din cap, torace gi abdomen, cu toate organele gi apenndele bine formate, de culoare general2 bruna cu pete gi variante cuprinziind cenugiu, portocaliu, galben gi negru. Spre deosebire deinveligul membranos, moale a1 stadiilor preadulte, corpul adultului este protejat de un invelig tare - cuticula chitinoas5, pe suprafala c5reia sunt inserafi numerogi peri, de forrne gi cu funcfii din cele mai variate, de la mecanice piing la senzoriale.

\

1

]

AOUU--I

Fig 7 - Durata stadiul~i~dk d ou la albina IucrZtoare q + @

MANCIA L UL APICUL TORULUI

Aceeaqi cuticul5 acoper5 picioarele ~i una 1nai subfire - aripile. Relugnd cele descrise deja despre alcatuirea tipica a corpului insectei, iat5 cum arat5 albina:

Fig.8 - Alcitztir-ea corpulzli albinei lucritoare; I - antena; 2 - cap; 3 - torace; 4 - aripi; 5 - stigma; 6 - tergit; 7 - ac; 8 - picior 111; 9 - picior 11; 10 - picior I; I1 - trompa (limb2); I2 - glosd; 13 mandibuld. Capul, v5zut din faf5, la albina lucrritoare are aspect triunghiular, cele douri unghiuri laterale fiind cuprinse de cei doi ochi compu~i,mari. V5zut din profil, capul este turtit, cu partea posterioar5 uqor concav5 - atit cAt s5 se aveze pe suprafala anterioar5 a toracelui, cu care vine in contact. Pe partea dorsal5 a capului se afl2 trei ochi simpli - ocelii, iar pe partea anterioar5, cam la centrul triunghiului, se afl5 inserate cele douri antene. in unghiul inferior a1 capului si in partea posterioarri se remarc5 piesele bucale: buza superioar5 ~i respectiv trompa. 4 G%pukmritciieste mai rotunjit decit a1 lucrgtoarei qi este mai lat in raport din cu propr&sa lungime. Capul trgntorelui este mult mai mare qi - V ~ Z U ~ far5 -

22

MANUAL UL A PICUL TORULUI

Fig.9 - Capul albinei lucriitoare: I - deschiderea occipitalii; 2 - postmentum; 3 - prementum; 4 -para glosa; 5 - palp labial; 6 - ligula; 7 - galea; 8 - palp maxilar; 9 - stipes; 10 - car-do

Alcituirea ochilor ~i suprafafa lor mare dau posibilitate albinei s i vadi pe aproape 180'. Fiecare din cei doi ochi compu~i consta din numeroase unitifi de bazZi numite omatidii: corespunzitor lor pe suprafafa acoperitii de cuticuli se observi fatete hexagonale; marginile sunt opace, dar suprafefele centrale sunt transparente ~i fac funcfie de lentile. Pe zonele opace ale lentilelor se afli numero~i peri~ori ascufiti. Ochiul compus a1 lucritoarei cuprinde 3.000-5.000 omatidii; la matcii 3.000-4.000, iar la trintore 7.000-8.000. Antenele sunt fixate la bazi, printr-o membrani, intr-o mica excavalie in cuticula capului, denumiti soclu. Articolul lung ce alcituie~te baza antenei se nume~te scapus yi adiposte~te organul lui Johnston, cu rol in echilibrul corpului. fn continuarea sa se afli pedicelul qi flagelul sau biciul - acesta alcgtuit din 10 articole (la matci ~i lucritoare) sau 1 1 (la trgntor). Pe flagel sunt ~i echilibrului, toate principalele organe de simt: pentru pentru gust - conuri chimioreceptoare; pentru miros pentru modificari de temperaturi, ~i unele speciale

23

8

MANUALUL APICULTORULUI

carbonic a aerului. Pe corpul albinei nu exist2 receptori pentru sunet; in schimb, ea detecteazii vibrafiile ~i reacfioneazi la ele, probabil prin organele de pe picioare. Despre asemenea vibrafii se spune c2 sunt ,,sunete provenind din substrat". Piesele bucale: labrul sau buza superioar2 (anterioar2) inchide cavitatea bucalii anterior; este o mic2 pies2 mobili. Mandibulele au, amindoui, cite un van! ce permite scurgerea produselor elaborate de glandele mandibulare. Spre deosebire de alte insecte, inrudite, la albinii mandibulele nu au dinti; de aceea, albinele nu pot rupe pielifa fructelor. Mandibulele servesc la malaxarea cerii, iar la albinele ce primesc nectarul - la concentrarea acestuia prin expunerea lui in pelicule fine. Mandibula mstcii are un pinten foarte bine conturat. Proboscisul sau trompa este alcatuit din dou2 piese de suspensie, ansamblul pieselor bucale propriu-zise, gi din maxile - tot ansamblul participind la sugerea nectarului din floare. Demn de retinut c i lungimea trompei este un element important in aprecierea capacitiifii productive a albinei yi de aceea este folosit2 frecvent in descrierile profesioniste. fn principiu, trompa miisoar&5-7 mm, cu variafii la diferitele rase de albine. La matc2 trompa are numai 33-4 mm. Pentru orientarea intr-un text care face ape1 la cuno~tinfe anatomie, de aparatul bucal a1 albinei se compune din: labrum; mandibule; proboscis, care la rindul lui este compus din: maxile, cu stipes; galea; lacinia ~i palpi maxilari; labium, cu cardo; lorum, ambele p8Gi de suspensie; submentum; mentum; paraglose; palpi labiali ~i limbi, terminat2 cu lingurifa. Amintim ~i glandele cefalice, prezente in interiorul capului ~i vizibile numai cu o lup2 foarte putemic2 sau la microscop. Glandele hipofaringiene (grevit numite ~i faringiene), se afl8 in partea superioar2 a capului; pereche, ele constau din douii tuburi foarte lungi purtind dea lungul lor glandule. Canalul colector de la fiecare se deschide la baza faringelui. Aceste glande secret2 l2pti$orul, hrana destinat5 larvelor. Numai lucr5toarele au asemenea glande. La matc2 ele se afli in form2 de rudimente, iar la mascul sunt absente. fn perioada de ingrijire a puietului glandele sunt dezvoltate la albinele lucritoare in v6rst2 de 5-1 0 zile, ~ 2 n d devin doici. Foarte mult regresate la albinele de 20-25 de zile, ele pot fi reactivate ~i deci s2 se dezvolte din nou - in condifii de necesitate. Glandele mandibulare se afl2 la baza capului; deschiderea lor se afli pe mandibule. Foarte dezvoltate la matc2 $i la lucrgtoare, sunt extrem de mici la trintor. Secretia lor permite albinelor lucrgtoare s2 inmoaie ~i s2 fr2minte ceara ~i p r o f i h l , s2 dizolve inveli~ul uleios a1 polenului. Cu totul altii hncrie are la matc5, ~ a ~ s e c r e fmandibular2 constituie baza unor feromoni; ace~tia ia sunt r e$ ndulare externe, eliberate de un anumit individ ~i care provoac& o a r e w 5 b g u f i c 2 la alt individ de aceea~i specie".
t . 4

!
1
I1

I

1

i
1
I

I,

'

2A

MANUAL UL APICUL TORUL UI

Toracele se compune din trei segmente (pro- meso- ~i metatorace) care susfin cele dou5 perechi de aripi gi cele trei perechi de picioare, iar in interior adipostesc puternica mas2 muscular2 care asigur5 zborul; celor trei segmente li se adaug5 ~i primul segment abdominal numit propodeum, o particularitate a himenopterelor. Aripile, ambele perechi sunt membranoase, cu nervuri rigide, tubulare, prin care circul5 hemolimfi. Perechea anterioar2 (1-a) sunt mai mari decit cele posterioare. Nervurile descriu anumite desene denumite celule; dintre acestea, studiul celulei cubitale-3 este deosebit de important in aprecierea pentru selecfie la albine. Caracteristic pentru aripile albinei mai este gi sistemul de cirlige (prezente pe nervura costal2 a aripilor posterioare) ~i pliul aripilor anterioare. Cirligele (sau hamulii) se agar2 in timpul zborului in pliu, cele dou5 aripi de pe o parte formind astfel un singur plan de batere a aerului. In afara zborului, cele dou2 aripi sunt perfect independente una de aka. Picioarele albinei lucr5toare sunt una din cele mai interesante dintre adaptsrile insectei la modul de viap social.

Fig.I0 - Picioarele albinei lucrrjtoare a.: I -femur; 2 - coxrj; 3 - hamulus; 4 - arolizrm; 5 - tars; 6 -perie de polen; 7 - cogulef de polen;8 - pieptene pentru antene, 9 - tibia; b: I - cogulet; c: I -pinten; 2 - pieptene de polen

MANUAL UL A PICULTORUL UI

In afari de dimensiuni, care le deosebesc, cele trei perechi de picioare ale albinei au ~i conformatii caracteristice. Prima pereche are o perie pentru curitirea antenei; prin inchiderea articulafiei tibio-tarsiene se formeazi un inel - antena trecuti prin el este periati qi curitati de orice impurit5ti care s-ar opri in periqorii ce o acoper5. Perechea a doua are la partea inferioari a tibiei un spin, folosit la descircarea incirciturii de polen sau de propolis. Perechea a treia are o alcituire mai complicati. Trebuie remarcate: articulatia tibio-tarsian5 plat: vi care formeazi o pensi: pe fata interns - la partea terminal8 a tibiei - pieptenul, iar pe bazitars - peria, constiind din rinduri de peri aliniate; peria ~i pieptenul servesc la culegerea polenu1ui;pe fata externi, tibia are o cavitate alungiti, inconjurati de peri lungi, fini, iar in centru are un pir mai scurt qi rigid, in jusul ciruia se va forma gheniotocul de polen inghesuit de pensa tibio-tarsiani - acesta este co~uletul,adaptaremorfofiziologici, la viafa sociali de care am amintit mai sus; ultimul articol tarsian este identic la toate cele trei perechi de picioare; el este conformat anume ~i numai pentru mers. Extremitatea sa are doui cirlige duble intre care se afli un fel de ventuzi cmpodiul sau pulvilul. Ciirligele inlcsnesc mersul pe suprafete rugoase, iar pulvilul pe suprafete netedc. Abdomenul este alcatuit din Sase inele la matci ~i lucritoare ~i din Sapte inele la trintor. Rapostind accste inele, vizibile cu ochiul liber, la originea lor din segmentele abdominalc ale larvei, trebuie s i amintim c i sunt numai Sase, respectiv ~ a p t edin cele 10 initiale. Anatomic vorbind deci, abdomenul albinei adulte consti , din I0 segmente: primul, propodeum, este sudat la torace; unnitoarele Sase sunt evidente, dup2 pctiol, acestea sunt inele vizibile; al optulea, in interiorul celui de-a1 ~aptelea, rolul de a susfine aparatul vulnerant (acul); a1 nouilea s-a transformat are in plicile acului; al zecelea formeazi anusul. In citirea unei p l a n ~ e anatomice, a unei scheme, s i nu se confunde deci inelele cu segmentele abdominale! Ca ~i segmentele toracice, cele abdominale sunt fiecare alcatuite dintr-un tergit, un sternit ~i doui pleure. Cele vase inele abdominale sunt telescopate vi unite intre ele de o membran5 intcrsegtnentari. Tergitul fiecirui inel acoperi mult sternitul respectiv, dar are ~i posibilitatea de a se indepirta foarte mult de el. De aici rezulti o mare capacitate de distensie a abdomenului, ~i de contragere. Marc2nd tergitele de la T I la T VII, se poate uSor localiza pe poqiunea T VII acoperiti de T VI glanda lui Nasonov. Aceasti gland5 elibereazi un ,,mirosV, o substanti serve~te recunoa~tereaalbinelor ~i intri in alcituirea ,,substantei la dintr-o masi de celule, in mod normal acoperite de tergitul VI, prin extensia abdomenului atunci cind albinele ventileazi a e ~ u la l

MANUAL UL APICULTORULUI

Fig. 11 - Sec!iune longitud1nalC3prin corpul albinei lucrC3toare 1 - esofag; 2 - scut; 3 - scutellum 1; 4 - noturn 3; 5 - propodeum; 6 - tuburile Malpighi; 7 - intestin; 8 -rectum; 9 -anus; 10 intestinul rnediu; 11 - g u ~ 312 - proventricul; 13 - ganglionul Ill; ; 14 -ganglion subesofagian; 15 - ganglionii 2-3-1-11; 16 - lingurita; 17 - palp labial; 18 - mandibula; 19 - labrurn; 20 - epifaringe; 21 - orif iciu bucal, 22 - scutellum cefalic; 23 - lob optic; 24 - scapus; 25 - creier; 26 - ochi sirnplu; 27 - noturn I

-

1 - glanda salivare toracica; 2 - gland3 salivara cerebrala; 3 - gland& hipofaringiana; 4 - gland& rnandibulars; 5 - orif iciul glandei rnandibulare; 6 - canalele salivare; 7 - furcula 1-11; 8 - mugchiul dorso-ventral al aripiii; 9 - gland& cerierg; 10 - glanda lui Dufour; 11 - sperrnateca; 12 - oviductul; 13 - aparatul vulnerant (acul); 14 - teaca acului; 15 - glanda lui Nasonov; 16 - glanda alcalinh; 17 - rezervorul glandei alcaline; 18 - ovar; 19 - rnu~chi zborului indirect al

Pe partea intern8 a sternitelor IV, V, VI, VII se aflii cite o pereche de glande ceriere. Cele patru perechi de glande sunt alciituite din numeroase celule, foarte dezvoltate in perioada de cl5dit intens a fagurilor. In afara acestei perioade, ele revin la forma de bazii. in stare activii, celulele secretii cearii lichidg eliberatii prin canale foarte fine. Ceara eliberatii pe ,,oglinzile ceriere" de pe sternite se solidificii ce in contact cu aerul, sub forma unor solzi~ori imprumut5 forma hexagonal2 a oglinzilor. Matca ~i trintorul nu au glande ceriere. -a in tara noastrii selecria albinei se bazeazii nu numai pe c a r a c t e a e productive ale familiilor alese ci ~i pe triisituri de aspect exterior ale populatiil bnele de provenientii.
. <

$9

MANUAL UL APICUL TORUL UI

Anatomia intern5 a albinei este structurat5 pe sisteme de organe, pe care le descriem pe scurt:
Sistemul digestiv, situarea lui in organismul albinei ~i alciituirea este urm5toarea: - intestinul anterior, in care se distinge faringele (cibarium) o adev5rat5 pomp5 de nectar, esofagul - un canal a c5rui dilatare este guva ~i proventriculul - cu rol de supap5 intre intestinul anterior ~i cel mediu vi a c5rui deschidere triazii gr5uncioarele de polen din nectar. AtBt nectarul cBt ~i polenul sunt retinute in buzunarele existente la nivelul proventriculului. Nectarul qi polenul nu sunt digerate concomitent, intrucit enzimele care le ataci nu pot acfiona una in prezenfa celorlalte; - intestinul mediu, poqiunea de tub digestiv care gizduie~tedigestia diferitelor alimente ale albinei - polen vi nectar. in prima sa poqiune, foarte sinuoasii, enzimele degradeaz5 proteinele, glucidele gi lipidele. Prin peretele celei de-a doua poqiuni, mai neted5 ca aspect, produsele degradate traverseaz5 p8nii in cavitatea general5 a corpului unde sunt antrenate in hemolimf5; - intestinul posterior este subdivizat in intestinul subtire qi punga rectal;, aceasta din urmi deschis5 la exterior prin anus. Sistemul digestiv cuprinde citeva glande: dou5 glande salivare cefalice ~i doua glande salivare toracice, care i ~ elimin5 produsele intr-un canal colector i unic, cu deschidere la nivelul mentumului. Tot anexe ale tubului digestiv sunt considerate ~i tuburile lui Malpighi sau tuburile urinifere (circa 200 la numir), firi~oare sinuoase care se deschid la nivelul unirii intestinului mediu cu cel posterior. Rolul lor este acela de a elimina deveurile organice, in spefa urafi. Evidente, dar cu un rol vi o functiune inci imperfect cunoscute sunt ~i cele vase glande rectale, de pe punga rectali. Se pare cii au rostul de a capta apa din catabolitii evacuati deja de tuburile lui Malpighi sau de a secreta o substanfii ce impiedica putrefacfia masei acumulate in punga rectal5 in special pe timpul iernii. Hrana albinei adulte const5 din alimente energetice (nectar ~i manii, uneori zahir, administrat de apicultor) - care ii furnizeazi apii, s5ruri minerale, zaharuri simple vi complexe ~i acizi organici qi alimente plastice (polenul; uneori inlocuitori de polen) - care ii furnizeaza in plus amino-acizi liberi, proteine, celulozii, amidon. in total, consumul anual al familiei este de vi de circa 30-50 kg polen. de enzime care permit digerarea unor zaharuri complere:

28

MANUAL UL A PICUL TORULUI

zaharoz5, maltozii, melezitozii, trehaloz5, etc.; nu este capabilii s5 digere lactoza, amidonul (decit in granule foarte fine) gi nici dextrine. Polenul este consumat prin digestie in gug5 gi intestin, Er5 ca inveligul gr5uncioarelor s i fie spart ci prin penetrarea acestuia. De fapt, prin simpla depozitare in fagure, sub acfiunea enzimelor gi a unor microorganisme, polenul se transform5 practic in alt produs - p3stura. Dupii cum rezervele alimentare ale familiei sunt depuse in faguri, cele proprii individului sunt acumulate in corpul gras - intins in principal ca o ciptugealii, imediat sub inveligul chitinos dorsal, deasupra diafragmei. Corpul gras conline rezervele de glicogen, gr5sime gi proteine ale albinei: ele pot fi foarte mari in timpul iernii p h i i spre prim5varii cind se epuizeazii; in mare miisurii ele sunt epuizate gi in sezonul activ - in urma perioadelor lipsite de cules, sau pe vreme rea care reline albinele de la cules. Dacii hrana glucidicii servegte la producerea ciildurii, la hncfionarea mugchilor qi la alcituirea rezervelor grase, hrana proteicii (polenul) este indispensabilii tinerelor albine doici pentru alimentarea larvelor gi a miitcii. Sistemul respirator este alciituit din tuburi traheene sau trahei gi saci aerieni. Orificiile care asigurii piitrunderea aerului oxigenat gi expulzarea aerului incircat cu bioxid de carbon se numesc stigme. Traheele sunt foarte ramificate, permiiind alimentarea direct5 cu oxigen a celulelor $i evacuarea gazului carbonic. Stigmele sunt in numiir de 10 perechi: douii perechi toracice gi opt perechi abdominale, dintre care una pe propodeum, Vase pe inelele urmiitoare ~i una pe al 8-lea, nefuncfional5. Stigmele toracice se deschid direct la exterior. Prima pereche se deschide intr-o mica excavafie in depresiunea mesotoracelui, mascatii de un lob al protergitului (in aceastii excavafie se ad5postesc acarienii Acarapis woodi). , Stigmele abdominale se deschid intr-o camerii numit5 atrium. Traheele sunt tuburi rigide, din cuticulii fins, chitinizatii, cu intarituri de chitin; helicoidale in interior, denumite tenidii (acestea mentin in permanenp traheea deschisi). Traheele se divizeazii in tuburi cu diametrul din ce in ce mai mic, piing ce in final traheolele se deschid in celule. In corpul albinei exists o serie de saci nepereche sau perechi, dilatafii ale traheelor primare. fn afar3 de hnclia lor respiratorie, sacii de aer au darul de a face corpul albinei mai ugor. Sunt dispugi astfel: in cap - cinci saci (1 cefalic, 2 cefalici superiori gi 2 mandibulari); in torace - 7 saci (1 toracic ventral anterior, 1 ventral posterior, 2 ventrali Iatemk 2 dorsali laterali gi 1 scutelar), iar in abdomen - 3 saci (1 abdominal super. ant&ior gi 2 abdominali laterali). Imensul consum de energie, aportul mare de oxigen $d&&<pres@ke

%

-q

MANUAL UL APICUL TORUL UI

zborul, este susfinut foarte bine de reteaua minufioas5 de trahei ~i de saci traheeni.

Sistemul muscular este foarte dezvoltat. Aproape tofi mu~chii sunt striati! cu excepfia muychilor direcfi ai zborului. Majoritatea mu~chilorsunt legafi de producerea unor mi~c5ri corpului ~i sunt legafi de chitina scheletului fie direct. ale fie prin intermediul unor tendoane. Organele interne (sistemul digestiv, inima organele genitale etc.) au propria lor musculatur5. Musculatura aripilor este cea mai important5 qi mai impresionant5: mu~chi directi ai zborului, foarte puternici, produc bitiile verticale ale aripilor (circa 190 bitii pe secundg), ~i mu~chii indirecli, care permit transformarea miycirilor verticale ale aripilor, printr-o actiune transversali, in mi~c5ri helicoidale-mi~cirile ce produc deplasarea propriu-zis5 a insectei. Sistemul circulator este foarte simplificat la albini. El se compune din inimi, aorta ~i lacune de heniolirnfa. Funcfia sa este de a transporta substantele nutritive citre organele efcctoare ~i dc a cvacua de~eurile organism. Circulatia din ca atare se realizcaz2 prin inilni $i aort5, care alcituiesc un tub relativ continuu, in partea dorsali, $i anunie dinspre partea posterioari citre cea antcrioari, pin2 la cap, de unde se continui cu o circulatie lacunari (prin cavitatea corpului), cu concursul activ al celor doua diafragme: ventral5 ~i dorsali.

Sistemul neuro-endocrin este alcituit din celule neurosecretoare izolate, localizate in creier, care elibereazg hormoni ce activeazi glandele endocrine, de Fns5yi aceste glande protoracice - care, prezente la larve, dispar la inceputul feserii coconului: sunt situate difuz in apropierea tubului digestiv in protorace yi mesotorace; secrefia lor este ecdisonul sau hormonul n5pArlirii (chimic, un sterol), yi cele dou5 perechi de glande retrocerebrale: a) corpora cardiaca - situate in apropierea aortei, primesc yi stocheaz5 secretiile cerebrale, pe care ulterior le elibereaz5 in hemolimG; au ~i ele o secretie proprie, al c5rei rol nu este incg cunoscut, yi b) corpora allata - vecine cu precedentele, secret2 mai mulfi hormoni, cu funcfii diverse - una juvenilizant5 (actiunea lor, combinat5 cu cea a hormonului ngpirlirii, mentine insecta in stare de larva - acfiune uneori sinergici, alteori antagonic5, in functie de stadiul de dezvoltare atins), una gonadotropa (contratea5 dezvoltarea organelor sexuale ~i a comportamentului sexual) ~i una m e t a b 3(controleaz5 metabolismul respirator ~i in general procesul nutritiei qi vitelo e a). Cu un termen generic, produsul corpora allata este desemnat curent c d m 8 $ y v c n i l ; dar datoritl multiplelor sale functii, in afar5 de mentinerea

30

MANUAL UL A PICUL TORULUI

stBrii larvare, s-a propus, de curind, o denumire mai cuprinz5toare de hormon morfogenetic.
Sistemul nervos este, ca la toate insectele, ganglionar ~i scalariform. Creierul este alcBtuit din 4 porfiuni principale, denumite protocerebrum (prelungit lateral prin cei doi lobi optici, mas5 de fibre nervoase venind de la -are rolul de a coordona impresiile vizuale provenind de la oceli ochii compu~i) ~i ochii compu~i: deutocerebrum (alcBtuit din doi lobi, anterior - dB na~tere doi la unui nerv frontal ~i unui nervi antenari, foarte mari); tritocerebrum (dB na~tere new recurent care urm5re~tetraseul esofagului) ~i ganglionul subesofagian. Prin deschiderea alcBtuit5 de ganglionul subesofagian unit pe lateral cu lobii anteriori trec esofagul ~i porfiunea terminal2 a aortei. In continuarea ganglionului subesofagian, lanful nervos cuprinde doi ganglioni toracici ~i cinci ganglioni abdominali, tofi pereche ~i unifi intre ei printr-un cordon dublu (sistem ,,scalariform" - ca o scar2). Aparatul vulnerant sau acul, la albinclc lucr5toare cuprinde: ansamblul glandular, ansamblul motor ~i ansa~nblul vulncrant.

Ansamblul glandular consti din douB glande glanda acid5 (dou8 tuburi subtiri care se unesc inainte de a se deschide intr-un rezervor mare de venin) ~i glanda alcalinB sau lubrefianti. Ansamblul motor cuprinde citeva pl5cup de chitin& ale c5ror mi~cBri fac sB avanseze acul ~i sB se descarce rezervorul de venin. Ansamblul vulnerant sau acul propriu-zis este a t a ~ a tansamblului motor printr-o pereche de brate curbate chitinoase. Acul este format din prelungirea lantetei - o pies5 rigid5 $i goal5 la interior, terminat5 ascutit, aviind pe fa@ inferioar5 douB SanFri in care alunec5 stiletii. Lanfeta ~i Fig. 12 - Modul corect de stilefii alcBtuiesc impreun5 un canal prin care se scoatere a acultri albinei scurge veninul. Stiletii sunt terminati cu n i ~ t e creste, fGr5 a goli pungo cu venin ca un harpon; sunt striibgtuti de canal veninul este dirijat, din canalu provocatB de lanfet5.

L

QC1,

-

31

e

MANUAL UL A PICUL TORULUI

Aparatul reproducGtor, la albine se prezinti astfel:
- aparatul genital a1 m5tcii const5 din patru p5qi principale: organe generatoare - dou5 ovare; organe conductoare - dou5 oviducte laterale; un oviduct median ~i cavitatea vaginala; organe anexe - spermateca, cu glanda in Y ~i organe

de acuplare - camera acului sau bursa copulatrix. Fiecare ovar este alctuit din circa150-180 tuburi ovariene sau ovariole, deschiziindu-se intr-un oviduct lateral. Cele dou5 oviducte laterale se contopesc formind oviductul median. Dilatindu-se, acesta formeazi cavitateavaginalg, separat5indou5de un pliumucosaflat chiarsuborificiul canalului spermatecii. Spermateca este o sfer2 in care se imagazineazii spermatozoizii depu~i de triintori in cursul imperecherii. Pe ea se afl5 glanda in Y, al cirei rol este de a activa spermatozoizii aflafi in repaus in spermatecii. Peretele sperniatecii este acoperit de o refea foarte dens5 de traheole. Cavitatea vaginal2 este separati de camera acului printr-un pliu circular. De fiecare parte a deschiderii vaginului se afl5 alte doui cavitiii - burscle copulatoare. Dupi imperechere, ovarele se dezvolt5 foarte mult. Tuburile ovariene sau ovariolele sunt capabile s5 elaboreze celule germinative, din care se dezvoltii ovulele, care evolueaz5 piinii la ou. Anatomia aparatului reproduc5tor al m5tcii este foarte interesanti pentru cei care doresc a practica ins2minfSri instrumentale. Fiecare detaliu este necesar a fi indeaproape urm5rit pe scheme ~i pe viu; - aparatul genital al trintorului cuprinde: 2 testicule, 2 canale deferente, 2 vezicule seminale, 2 glande mucoase; canalul ejaculator ~i bulbul cu lob penat. Cele dou5 testicule sunt situate la partea superioarg a abdomenului, de form5 aproximativ triunghiular5. Sunt alc5tuite din fascicule de tuburi seminifere (circa 270 in fiecare testicul). La baza testiculului, testiolele se deschid in canalul deferent care, la riindul s5u, se deschide in vezicula seminal%. Peretii veziculei elaboreaz5 lichidul seminal care are rolul de a hr%ni~i intrefine spermatozoizii. Cele dou5 vezicule se deschid la baza a c2te unei glande mucoase. Glandele acestea se continua in canalul ejaculator, care se termini in bulbul penisului. Ca aspect bulbul penisului este musculos qi globulos. In general este situat in dreptul segmentelor abdominale 6-7. La ecloziune, masculii au testiculele nefuncfionale ~i de dimensiuni mici. SpermSt$Uiiemigreazg prin canalul deferent, se aglomereazi in veziculele seminale unde, cd apul ancorat in peretele veziculelor, se matureaz5 ~i se transform5 in natozoizii ating maturitatea qi odat5 cu ei qi trintorii in jurul ' va t ~ d % i2 , . I

"4!. sgPb
%I
7y

+ .-

32

MANUALUL APZCUL TORULUZ

Diviziunea muncii in familia de albine Dup5 ce p5r5sevte celula in care s-a dezvoltat, tin5ra albin5 este uSor de recunoscut: inc5 umed5, yi cu peri~oriide pe suprafafa corpului argintii, care ii dau un aspect caracteristic, ea se mivc5 timid pe fagure. Dup5 ce se usuc5 qi i ~ i curGt5 trupul cu ajutorul picioarelor, intr5 in via@ stupului: are contacte de hran$ comunic5ri prin antene cu alte albine, cur8t5 vi lustruie~te propolis celule din cu care au eclozionat surori de-ale ei; dup5 2 zile intr5 in activitatea propriu-zis5: ingrijevte larve in virst5; iar atunci cind atinge virsta de circa 5-6 zile, cind glandele hipofaringiene s-au dezvoltat, incepe s5 hrBneasc5 larve tinere $sau s5 intre temporar in suita mgtcii (aceasta este un grup de 5-10 albine, care inconjoari matca in deplasarea ei pe faguri, hr5nind-o, cur5tind-o; in componenp grupului intri mereu alte albine capabile s5 o hriineasca). Dup5 un timp petrecut astfel ca doic5, albina este angrenatil in alte activitilti, tot ,,de stup": cu capul, indeas5 in celulele de la periferia cuibului de puiet ghemotoacele de polen desc5rcate de culeg5toare, pregitind viitoarea rezerv5 de proteine a familiei - p5stura; cu mult2 sdrguint5 evapor5 qi imbogiifevte nectarul depozitat in celule transformindu-1 in miere; in sezon de cules, dezvoltindu-i-se glandele ceriere, secret5 ceara sub form5 de solzivori de form5 hexagonali, pe care ii fr5mint5 cu mandibulele yi cu picioarele vi ii folosevte la cladirea fagurelui. Fagurele se compune dintr-o constructie de cear5 vertical5 in care sunt sapate de o parte vi de alta piramide cu virful spre centru ~i cu baze hexagonale, in ava fel dispuse incit cele trei fete de piramid5 alc5tuind baza unei celule sunt, fiecare din ele vi o fat5 in baza alteia (in total trei) celule de pe partea opus5 a fagurelui. Pe conturul hexagonal a1 bazei piramidei se inalp, inclinati oblic f a p de vertical5 dar perpendicular pe muchiile piramidei, cei vase pereti ai celulelor. Diametrul celulelor de lucr5toare este constant, uniform: la ridicarea peretilor, albinele i$i folosesc ca pe un yubler deschiderea dintre ,,genunchiiV dep5rtafi ai celor dou5 picioare anterioare. La fagurii albinei romiine~ti,aceastil deschidere vi diametrul celulelor de lucr5toare, este de 5,41 mm. in afara celulelor de lucr5toare mai exist5 celule de trintori, mai mari, vi altele, in zone de tranzitie, denumite chiar celule de tranzifie, precum qi celule de matc5 - excrescente vizibile ale fagurelui, paralele cu acesta, orientate geotrop pozitiv vi deschise la partea inferioar5 (botcile). Se face deosebire intre botci de inlocuire linivtiti a mitcii, botci de r.siRc$ botci de salvare - prezenta ~i amplasarea lor pe fagure putind indica oricidd . reg&miliei in perioada roirii sau in afara acesteia. Fagurii sunt construifi darale, ntre ei, iar distantele care ii despart sunt totdeauna astfel, incit crescuti @ F Imie?kt%au

%

33

%*

MANUALUL APICULTORULUI

cu puiet in curs de dezvoltare au loc strict cele doui straturi de albine acoperitoare de pe cele doui fete de faguri vecini. in restul stupului, spatiul necesar circulatiei albinelor intr-un dublu strat, adici circa 8 mm, este respectat cu strictefe; oriunde apare un go1 mai larg deciit acesta albinele il blocheazH cu construcfie de cearH: fie c i este vorba de intervalul dintre rama de lemn a fagurelui qi peretele stupului, fie c i este vorba de distanta dintre speteza superioara a ramei qi podiqorul de deasupra, sau intre ramele din corpul inferior qi cele din corpul de deasupra, sau intre rama m i r g i n a ~ qi diafragmi. Spatiul pentru albine este considerat drept cheie a i a ~ e z i r iqi alcituirii intregului cuib al albinelor melifere, iar in apicultura modern8 i este considerat drept descoperirea cu cele mai ample implicatii, cu consecinte remarcabile in standardizarea stupului qi in sporirea eficientei muncii omului. Toate activitiitile descrise, albina le desfiqoar3 in stup, Era a pirasi fagurii, fir5 a veni in contact cu lumea din afar5. Este o interesanta form3 de pistrare a asepsiei cuibului; impreun5 cu prezenfa in stup a substantelor bacteriostatice originare din propolis. Aceasti oriinduial8, precum qi alte trisHturi de comportament individual ~i social permit existents unui spatiu izolat pentru creqterea puietului ~i pentru acumularea rezervelor de hrani curate. Albina devine culegitoare ~ 2 n d incepe activitatea din afara stupului. Primul pas spre emancipare in c5mp este zborul de orientare. Cu fata catre stup albina planeazi, se ridici, coboar8, se departeazi ~i se apropie din nou; se deplaseazi la dreapta, la stiinga - memoreaz8 culoare, situatie, repere optice dupH care va putea recunoaqte stupul pe care il pir5seqte. Din cunoaqterea prin proprie experienp a dezavantajului riticirii albinelor, apicultorul va aprecia rostul orientHrii qi o va favoriza - prin culorile in care iyi vopseqte stupii, prin inventarea unor repere utile albinelor qi in acelaqi timp plicute ochiului, prin pistrarea ordinii in amplasarea stupilor pe vatri. Cunoscind tinta zborului siu de intoarcere, albina pleaci. Pe o raz5 de maximum 3-5 krn, ea culege nectar sau polen, api, mani, clei de pe pomi ~i diverse alte materiale uneori din cele mai nea~teptate. in general, culesul, fie el de intretinere sau de Dar recolta, se extinde la cam 1 km. fntr-un zbor, culegitoarea i ~ umple guqa cu p6n8 i la 40 mg de nectar, iar daci culege polen ea acumuleazi pe picioarele dinapoi douH ghemotoace simetrice cu diametrul de circa 3-4 mm, uneori chiar mai mari, care ciintiresc circa 4-8 mg. Dac5 se intiimp13 ca ea sB fie printre primele care descoperi sursa de hranH, daci deci este cerceta~a, albina i ~ comunici descoperirea celorlalte albine i Comportamentul acesta de comunicare este ~i el unul din albinei qi fiind spectaculos este cunoscut chiar in lumea intoarsi la stup descrie pe de ,,dansuriV. Cerceta~a de un cerc de recrute figuri geometrice circulare dans circular

34

MANUAL UL A PICUL TORULUI

- pentru a indica surse aflate la maximum 100 m de stup qi semicirculare dans balansat, in form2 de 8 - pentru a indica surse aflate la mai mult de 100 m, agitinduvi abdomenul la stinga qi la dreapta, cu frecvenp mai mare sau mai mica in funcfie de abundenfa nectarului la sursa descris5. Unghiul dintre diametrul parcurs al dansului balansat qi verticala fagurelui este egal cu unghiul avind ca laturi dreapta care uneqte stupul cu sursa gi o alta care uneqte stupul cu soarele in momentul respectiv. Completat de o component5 odorifera qi alta auditiv8, dansul albinei este in lumea animalelor cea mai evoluat8 modalitate de comunicare inainte de graiul omenesc. in v i a p albinei mai exist5 ~i posibilitatea altor atributii - acelea de paznic, de curiititoare, de ventilatoare, de sanitar. Albina paznic patruleaz2 in dreptul urdiniqului, atac5 ~i infeap5; infep5tura cu venin a albinei este mortal5 pentru orice albin2 strain5 care intentioneaz2 s5 p5trund5 in stup - cu excepfia celor care, in toi de cules, au guqa plin5; atac5 d5un2torii ce incearc5, de asemenea, pitrunderi in stup. in caz c5 exist5 cr5p5turi in perefii stupului sau dac5 urdiniqul este prea larg deschis albinele ,,paznic7' blocheaz5 totul cu propolis - amestec de clei de pe pom ~i cear5, substant5 plastic5 qi de ap8rare a familiei, folosit5 in tot locul qi in orice moment al anului. Albinele cur5titoare indep5rteaz5 de pe fundul stupului resturile de r5zBtut-5 de faguri cgzute, care pot constitui cuib pentru numeroqi d5un2tori. Albinele ventilatoare pot fi v5zute pe vreme foarte c2lduroas5 la urdiniq, b2t8nd din aripi intocmai unor minuscule ventilatoare, agitind aerul qi creiind curenfii atiit de necesari desE~ur5rii in bune conditii a viefii in stup. Fig. 13 - Grqfic de activitate zilnicii a albinei lucriitoare Sanitarele, sau albinele cur2fitoare, pot fi urm5rite c5rind - singure sau intov5r2qite - fie o hoap p5truns5 in stup qi omorit5 prin lawe moarte. Tot ele sunt acelea care pot imobiliza, prin omoriifi in interiorul stupului dar prea voluminoqi

35

MANUAL UL APICUL TORULUI

Diferitele activitgfi nu se succed intr-o ordine ireversibil5, albina II indepline~te mai degrab5 pe m5sura nevoilor ce apar in familie decit pe masun avanskii ei in vbrstB. In functie de anotimp, se prea poate ca o albin2 s2 nici n l aiba ocazia s5 cl5deasc5 faguri de-a lungul celor 35 de zile ciit este media de via$ in sezonul activ, in timp ce o alta, dac5 apare spontan un cules intens, care soliciti printre altele spatiu suplimentar pentru depozitare, s5 redevin5 cereas2 degi estc foarte in vArst5. Indiferent de viirsta, in aprecierea puterii la un moment dat a familiei sau a roiului se face distinctie intre albin5 acoperitoare gi albin5 culeg5toare: totalitatea lucr5toarelor din stup, care alcatuiesc forfota permanent5 de pe suprafap faguriloi gi respectiv totalitatea albinelor de ciimp - care lipsesc in timpul zilei dar a1 c5rot num5r se presupune doar, dup5 amploarea cuibului ~i a rezervelor de hran5. Uneori apicultorul Er5 experient5 intrefine pe vatr2 mai multe familii de puteri modeste deciit mai putine dar foarte puternice. Trebuie retinut c5 numgrul culeg5toarelor in familie sporeyte nu direct propor$onal cu marimea populafiei totale, ci mult mai rapid: din 10 rnii de albine (adic5 1 kg) in stup - 2 rnii sunt culeggtoare; din 20 mii - 5 mii; din 30 rnii - 10 mii; din 40 mii - 20 mii, iar din 50 rnii - 30 mii. Concluzia se impune de la sine. Spre sfir~itulsezonului activ (c5tre sfiir~itulverii) culesurile devin mai sarace, cregterea de puiet regreseaz5. Se remarc2 in comportamentul de cules a1 familiilor o accentuare a preferinfei pentru nectar in defavoarea polenului; se acumuleaz2 mierea pentru iarna. in sfiirgit, se cresc ultimele generafii de albine, cele care vor ierna. Viap acestor albine de iarn5 va fi lung4 de 4-5 luni. Este bine ca la eclozionarea lor rezervele ~i toat5 preggtirea spatiului pentru iernare s5 fi fost terminate de generatiile precedente, de albinele de var5. Astfel, ciclul vietii sociale a albinelor revine la punctul de plecare gi continu5.

Viata familiei de albine

Familia de albine petrece un sezon activ - in @ranoastri din martie pin5 in octombrie, qi o perioad5 de relativ5 inactivitate - din noiembrie piin5 in februarie. in aceste conditii, vara calendaristic5 este pentru albine o permanent2 toamn5: toate activitafile familiei se concentreaz5 asupra procur5rii de rezerve de hran5 gi acumularea lor in faguri. $&mintim in acest moment c5 pentru intrefinere gi dezvoltare, pentru supra~i&~ire$_organismului familiei, albina are nevoie de: -&I.: ca orice insect5, albina are nevoie de oxigen pentru asigurarea , ,* iar din procesele de arderi remlti bioxid de carbon, eliberat

S,

MANUALUL APICULTORULUI

prin respiratie in atmosfera din stup. Schimburile de gaze ale familiei variazi volumetric gi calitativ in functie de anotimp qi de amploarea activitiitii din stup. Circularea aerului in stup, printre miile de corpuri ce se m i ~ c pe faguri, astfel i incdt sii ajungii la fiecare din acestea, precum gi la suprafafa celulelor cu puiet, se realizeazii prin ventilare. Biit5i de aripi cu mare frecvenF orientate unitar produc curentii de aer necesari, pe misura volumului stupului, pe miisura aglomerafiei gi pe miisura debitului de aer ce piitrunde in stup prin urdinig. Debitul, la rlndul siiu depinde de conditiile atmosferice, de insiiqi constructia gi starea stupului, precum ~i de interventiile apicultorului. in sezon, indiferent de temperatura mediului ambiant, in stup ea trebuie s i fie de 35°C: circulatia aerului servegte gi pentru mentinerea temperaturii constante; - apa': aceiagi curenti de aer asigurii qi circularea in stup a umiditiitii existente, previn stagnarea umiditiifii qi implicit dezvoltarea unor mucegaiuri diunitoare. Indiferent de condifiile exterioare, in sezonul de cregtere cuibul albinelor are nevoie de o umiditate relativg de 75-80%; ca gi temperatura de 35"C, ea este absolut necesarii dezvolt5rii puietului, prelucriirii nectarului gi evaporiirii apei din el de ciitre albine. Albinele igi procurii apa din rluri, biilti, rouii, acumuliiri de ploaie sau le poate fi oferiti de om - in adiipiitoare, iar in cazuri de inchidere forptii a stupului, in rame; - glucide: majoritatea hranei albinei constii din substante dulci, fiind preferate cele cu confinut ridicat de glucoz5, fructozii, zaharuri simple, zaharuri mai complexe, de tipul zaharozei, care sunt gi ele consumate de albine dar utilizarea lor presupune scindarea in zaharuri mai simple, ugor asimilabile in organism. Hrana dulce primarii a albinelor este nectarul florilor gi mana (substante dulci eliberate de purici qi piiduchi testogi de plante); in rest, albinele cerceteazii orice fel de surse de glucide - fructe coapte qi rupte, siropuri, zahiir alimentar sau industrial etc. Pentru a consuma toate aceste zaharuri, daci? nu sunt in form5 lichidii, albinele le dilueazi cu apii pentru a le fluidifica. Rezervele de hranii pentru iarnii ~i pentru perioadele lipsite de cules constau in miere - hrani exclusiv glucidicii daci nu punem la socoteali cantitifile minore de microelemente, vitamine, inhibine, diastaze, aminoacizi din polen gi HMF-ul prezent in ea. Mierea este remltatul muncii intense a lucriitoarelor culegiitoare care aduc nectarul in gugii (pe parcursul drumului il supun unei predigestii), il depoziteazii direct sau prin transferuri (intermediate de albine din stup) in celulele fagurilor gi a1 celor de stup care il ,,v&nturi" gi il deshidrateazii printr-un proces ingenios de celule, il insiimlnteazii cu cantititi minore de favorizeazii invertirea zaharurilor gi respectiv frlneazii pdni in momenttul clnd mierea este ,,coaptH" sau

37

MANUALUL APICULTORULUI

16-20% apii (in functie de zona climatici, de specia de nectar, de rasa de albine de anotimp); la sf8rgit ele acoperii celulele care confin miere, cu un cip5cel fin ( cearii; - proteine: hrana albinei cuprinde qi polen; confinutul gr5unciorului ( polen furnizeazI albinei hranii proteica, aminoacizii necesari dezvoltiirii, precum 1 vitamine qi uleiuri esenfialece se transmit hranei finale a familiei - mierea. Cre~tere puietului depinde total de prezenp, de abundenta gi de ~alitatea polenului; - lipide: furnizate tot de polen; - microelemente: furnizate de nectar, man5 qi polen.

Fig. 14 - Sectiune prin ghemul de iernare a1 albinelor in prima ~i a doua faza' a ierna'rii qi temperaturile din ghem in cursul iernii

Organismul albinelor care vor ierna acumuleazi o rezervi de albuminc proprie, in corpul gras. Pe locul cuibului in care iqi des5vSrqegte dezvoltare; ultima generatie de puiet a anului se contureazii viitorul spafiu de iernare Temperatura scade de la 35°C la maximum 25°C; in final, la periferia familiei str8ns8 in ghem, ea este chiar de numai 10°C. Ghemul este alcgtuit din albine carc au intrat in celulele goale qi altele inghesuite in spatiile dintre faguri. Populati; se inciilzegte tremurfnd; nivelul p8n5 la care c r e ~ t e temperatura este misurat 1; periferia ghemului. In momentul c8nd in ,,coajii" temperatura scade sub 10°C (cell cinci articole terminale ale antenelor lucriitoarelor au pe ele organe sensibile 1, schimbiiri de temperaturii), prin consum de miere ea este redresat5 - are loc UI "salt de incilzire". in funcfie de temperatura exterioari, de vfnt, de protectia fat de inteppew gi de conditia insigi a familiei, in cursul ierngrii au loc mai mu1 sau m6i utilrfrecvent salturi de inc5lzire. Cu ciit ghemul de iernare se apropi rn&ul( f b f&a sfericii, cu atiit mai sciizutii este cantitatea de hran5 glucidic e&a@ mai mari sunt ~ansele supraviepire. Cu rezerve de hran de

MANUAL UL APZCUL TORULUZ

suficiente qi bine plasate, familia nu poate inghek; dar dac5 nu dispune de hran5 suficient5, moare - de foame: aceasta este diferenfa intre organismul familiei qi un animal cu singe cald. Relativa inactivitate a familiei din timpul iernii se datoreaz5 nu frigului ca atare ci faptului c5 din cauza frigului albinele nu culeg polen: aceastZi stopare a aporturilor de hran5 proteic5, aminoacizi, lipide, este motivul intreruperii ouatului m5tcii qi a creqterii de puiet. In toat5 perioada de iam5 atenfia apicultorului trebuie orientat5 nu numai pe supravegherea ritmului de consum a rezewelor de hran5 ci ~i pe aerisirea stupului. Albinele bine alimentate, dup5 cum am mai argtat, nu mor de frig oricit de mare este acesta, ins5 ventilafia imperfect5 poate duce familia la pieire. Regimul apei in familie este, de asemenea, foarte important. Izolate din cauza vremii reci, i albinele i ~ "fabric5" singure apa. In acest sens, punga rectal5 a fiec5rei albine este o necesitate qi o condifie a iem5rii in comun: glandele rectale filtreazi din substanfele reziduale ale digestiei apa chimic pur5 qi o redau organismului. Numai astfel elbinele reuqesc s5 utilizeze mierea ~i deci s5 supraviepiasc5, iar la reluarea activitafii de dezvoltare s5 ingrijeasc5 puietul tin5r. La sfiirqitul iernii, sfirqit de ianuarie-inceput de februarie, pe cind familia reu~eqtes5 ridice din nou temperatura, o dat5 cu creqterea lungimii zilei, ponta reincepe intens. Familia trece acum printr-o perioad5 critic5 - num5rul de albine care eclozioneaz5 este inc5 mic, iar a1 celor care nu se mai intorc la stup dup5 primul zbor de cur5fire poate fi foarte mare. Populafia de albine se reduce mult yi dac5 vremea se stric5 brusc capacitatea lor de inc5lzire devine insuficient5 puietul poate muri, prin rgcire, nefiind acoperit de suficiente albine. in functie de condifiile de vreme qi corelat cu Pnflorirea vegetafiei, perioada de dezvoltare de prim5var5 se instaleaz5 treptat sau brusc. Dup5 inflorirea pomilor fructiferi, albinele tinere din generatia anului respectiv ajung s5 predomine in stup. Incepe adev5rata dezvoltare de prim5var5. in familiile putemice, odat5 cu primul cules mai important de nectar de la sfiryitul primilverii apare qi instinctul de cl5dit. Pe dezvoltarea glandelor cerjere se bazeaz5 - direct sau indirect - innoirea anuali a cuibului de puiet, a fagurilor in care se cresc noile generatii, precum qi asigurarea fagurilor de cear5 pentru magazinele de miere. Cam 6-8 faguri este media de faguri cl5diti anual de familie. Dezvoltarea glandelor ceriere realizeaz5 o curb5 maxim5 de ciiteva zile piing la doubtrei s5pt5mini in timpul culesului principal dup5 care urmeaz5 o cadere a acestora. he* 0 data cu activitatea de cl5dit qi deci totodata cu activarka efii\egetale se declan~eaz5qi preg5tirea perioadei de reproducere: incwtsh a cehle de trintori. De abundenfa hranei depind, in sezonul activ, toafc&i% din?!hp

%

39

e*

MANUA LUL APICULTORULUI

qi din afara acestuia, inclusiv reproducerea. Iar dac5 instinctul de cliidit, exprimat in suprafag de fagure construit5 intr-o anumitii perioadii serveqte apicultorului pentru orientarea cu privire la starea familiei, trebuie s5 amintim qi cii prezenta qi abundenta in stup a trintorilor de-a lungul sezonului poate constitui o orientare cu privire la aprovizionarea cu polen a stupului qi deci cu privire la eventuale intervenfii1 de ajutorare. Iatii, sintetizate, principalele aprecieri care se pof face: existenfa de 1 trintori adulti, pupe, larve, ou8 denotii prezenp polenului din abundeng; prezenp\ trgntorilor adulti, a pupelor qi ouiilor inseamnii c5 in ultimele 48 de ore a avut loc o scadere a culesului de polen; existenp in familie numai a trintorilor adulti; semnaleazii cii albinele au avut un cules de polen cel putin in ultimele 7 zile, iar 1 absenp total5 a trgntorilor semnaleazii c5 in familii exist5 o gravii deficieng de I polen de 2-4 s5pt5mini. I Deci aparitia primilor trintori sunt un semnal cii reproducerea qi inmultirea j 1 albinelor este pe cale sii inceapii.

I
1

Roirea Cind ritmul pontei qi a1 ecloziunilor depiqeqte rata mortalititii lucr5toarelor, populafia creqte constant - pin8 se atinge stadiul in care fie datoriti unor factori sociali fie limit5rii spatiului in stup, familia se divide. in mod normal, diviziunea are loc spre sfirqitul primiiverii, intr-un moment de abundeng de hran5. Din punct de vedere biologic este explicabil - familia fiicii, roiul, urrneaz5 s5 se instaleze, s5 cliideasci noi faguri, s5 acumuleze hranii qi sii creasc5 noi generafii de albine - totul, inainte de venirea vremii reci sau a perioadelor de lips5 de cules. Roiul este, practic, un grup de albine lucriitoare insotite de o match iar divizarea reflect5 capacitatea familiei mama de a produce mitci qi albine lucriitoare pentru roiul respectiv. Roirea presupune o stagnare temporarii a dezvolt5rii qi a acumularii rezervelor de hranii, precum qi reducerea altor activitati din familia de baz5. Practic, pe cind se cl5desc botcile, activitatea de cules a populatiei scade: albinele se ,,lenevesc9'- culeg5toarele g5sesc cu greu albine de cas5 cirora sii le predea proviziile aduse din cimp - dureazii minute pin5 giisesc albine care s5 accepte nectarul. Deseori situafia coincide qi cu un spafiu restrins de depozitare, deci cu o aglomerafie; este vorba de un mecanism regulator sau poate de o interacfiune socialii de mare importanfa - aminind acceptarea hranei, albinele de c a s m b i l i z e a z 5 culesul. Odati cu sciderea categoricii a afluxului de hran5 in s&.'%icik inceteazs s5 mai hr5neasc5 matca - aceasta O U din ce in ce mai ~ si hprdc din greutate, dar culegiitoarele nu renun45 la activitatea de zbor ~ ~ ~ , ? h p 5 a . b % orientare - cautarea de adiipost. Cerceta~ele schimbii lt5 iqi

"

/+c

%

40

MANUAL UL APICUL TORULUI

1

I

I

I

1

I

I

comportamentul - dansul lor pe faguri nu mai este asociat relafiilor de hrani ci indici pozifia unor posibile suporturi de fixare a roiului. Roirea ca fenomen sesizabil de citre om incepe prin miqciri qi zumzete particulare - dansuri de desprindere - ale lucritoarelor; dansul este contaminant pentru lucritoarele contactate de o dansatoare, astfel inciit la un moment dat o bung parte din populafia familiei aflati la unison, p i r i s e ~ t e stupul ca roi, impreuni cu matca b i t r i n i - dupi eclozionarea primelor mitci tinere. P h i la un prim loc de aterizare, nu cel definitiv, roiul pare a fi oarecum ,,ghidatVde cerceta~e singurul moment in v i a p albinelor ciind are loc un asemenea fenomen. Contrar aparentelor, roiul este o masi de albine bine organizati. Sunt in el albine de toate viirstele, chiar dac5 propor$onal sunt mai multe tinere deciit in familia mami. in interior, lanjvri de albine atiirniind, degajate unele de altele, lasi intre ele suficient spafiu pentru circulafia celorlalte. La suprafata, albinele mai in viirsti formeazi o coaji densi, cam de trei albine grosime, cu o deschidere citre interiorul mai degajat. Din forma aceasta, cercetaqele continua s i caute in zoni eventuale adiposturi. Ele descriu pe suprafafa roiului dansuri aseminitoare celor de desprindere qi unele aseminitoare celor care, in alte conditii, indici surse de cules. Cele care gisesc locuri mai bune danseazi mai viguros qi mai indelung. Practic, durata mare este o caracteristici foarte importanti a dansului. Spre deosebire de culegitoare, albinele acestea nu trebuie s i se intrerupi pentru a aduce din ciind in ciind mostre de hrani. Dar, tot din ciind in ciind, ~i ele se mai intorc la locul respectiv, pe care de altfel il ~i marcheazi cu emanatie a glandei Nasonov, care atrage albinele. Alituri de ciiteva componente cunoscute ale comunicirii in roire, unele importante, rimiin nedescifrate. Cunoscuti ne este secvenfa de intiimpliri deja mentionate: se reduce producfia de feromon inhibitor in glandele mandibulare ale mitcii, liberind astfel lucratoarele s i clideasci botci; scade promptitudinea albinelor la primirea hranei, ceea ce stimuleazi la fostele culegitoare ciutarea de locuri pentru cuib8rire; apar dansurile de desprindere care, practic, au sensul de ,,hai s i mergem" (Michener) - ciind roiul piriseqte stupul mami qi, din nou, ciind piiriseqte locul de care a atiirnat in a~teptareaalegerii amplasamentului definitiv. Necunoscutele (sau, ciiteva din ele): ce determini reducerea nivelului secrefiei substantei de matci? Ce declan~eazi incetarea hrinirii mitcii de citre lucritoare? Maximum ce se poate binui in legitura cu aceste aspecte se bazeazi pe acfiunea feromonilor, care, fari indoiali au un rol de roire. Ei intervin in adunarea qi stabilizarea roiului in jurul depinziind, esential, coeziunea acestuia. Acidul trans-9 ceto de matci, care in cuib inhibi clidirea botcilor, in roi - atrage

MANUAL UL APICUL TORUL UI

a le reline. Acidul trans-9 hidroxi 2-decenoic, care in cuib completeaz5 actiunea primului, de inhibare la lucr5toare a cl5dirii botcilor ~i a dezvolt5rii ovariene, este cel care induce fixarea roiului ~i formarea ghemului lini~tit amestec, deci, (in cei doi feromoni sunt rZispunz5tori de coeziunea roiului) .yi totu~i,stabilizarea acestuia este in final determinat5 de o a treia substan@, neidentificats, dar care (experimental) se poate extrage din capete de miitci. Ca ~i in alte comportamente i ale familiei de albine, feromonii nu sunt totul ( d e ~esentiali) nici in roire; dovad5 - nu matca, sursa de feromoni, este cea care alege locul de instalare ~i apoi pe cel de cuibiirire. in conditii experimentale atragerea qi fixarea roiului r e u ~ e ~perfect te cu un amestec de cei doi feromoni de matc5 + feromonul Nasonov sintetic; dar, dansurile de desprindere! mai sunt necesare, totu~i, Tendinfa de roire, insofit2 neapiirat de prezenp indivizilor sexuati, este un caracter ereditar. Dar exist5 ~i familii care nu roiesc: ele se menfin prin simpla cre~tere inlocuire natural5 periodic5 a m5tcilor (fenomenul se nume~te ~i anecbalie). inmultirea albinelor roitoare trebuie sii favorizeze ~i s5 Apicultorul care nu dore~te inmulteasc5 artificial asemenea familii (roire artificiali). Dimpotrivi, apicultorul care prinde ~i pistreazi toti roii naturali asigur5 perpetuarea tendintei de roire in stupina sa. Dar, atenfie, primul roi, roi primar, poate fi unnat de desprinderea din familia mam5 a altuia, secundar, ~i a altuia, teqiar, uneori merggnd pin5 la desfiinprea familiei. in stupul p5riisit de roi, din una din botcile clidite de albine in perioada premerggtoare de ,,friguriU, eclozioneaz5 o matc5. Dup5 ciiteva zile, de regulii in viirst5 de 2-6 zile, ea face un zbor de imperechere - citre aqa numite locuri ,,de adunare a trintorilor", aflate la circa 6- 15 m inaltime de la sol. in aceste aglomer5ri de triintori, emanatiile de substant5 sexatractant5 atrag masculii, dintre care cu citiva matca se ilnpereclieaz5 $i dc foartc multe ori repetii zborul de imperechere. La intoal-cerea la stup, ea inca ~iiaipoarti ,,scninul dc imperechere" - partea antcrioari a organelor gcn~talcmasculc pe care albinclc le extrag. Dup5 ciiteva /ilc niatca incepe s i oua. (Atir scmnul dc impcrcclicrc, ccit ~ i mai sigur, inceputul . pontci sunt folosite de crescitorii dc matci ca indicii alc iniperecherii $i deci ale dcslinate valorificirii prin apropicrii momentului optim pc~itruI-ecoltarca~nitcilor vinzare sau introducerea in altc familii: in uncle crcscitorii se folose~te indiciu ca c5pBcirea unei suprafe[e uniforme ~i compactc de pi~iet lucratoare). de Roiul $i evolutia vietii sale ca tinir organism este o expresie clar2 a coeziunii populafiei albinelor melifere, reglat5 prin actiunea unor mecanisme ~i Cert este cii numai urmiirind u n roi natural qi comportamentul intr-un stup, apicultorul poate spera cii va pitrunde naturale a albinelor $i c5 va putea st5piini tehnica inmultirii

42

MANUAL UL A PICUL TORUL UI

Individ qi familie
Din cuno~tinte elementare de ordin general se $tie c5 nici hrinirea, adic5 actul de inghitire a hranei, nici digestia propriu-zis5, nici excrefia nu sunt legate de viafa de grup. Ele se desmgoarii ca acte mecanice ~i ca procese de fiziologie celularii ale individului. Dar in ciuda acestui adevir incontestabil, via@ albinei melifere se scurteaz5 mult atunci ciind, in mod accidental sau experimental, este obligata sii tr5iasc5 izolat. Hemolimfa constituie principalul mijloc de transport al metabolismului foarte important pentru cunoa~terea intelegerea vietii din familie - care se bazeazii qi pe o circulafie social5. Ea transport5 o bun5 parte din substantele cu rol de reglare a ceea ce in mod empiric, dar foarte apropiat ca semnificatie, se desemneazi cu stupului". Printre aceste substante sunt secretii ale glandelor numele de ,,con~tiinfa salivare (hipofaringiene vi mandibulare), precum ~i neuro-secretiile. Unul din cele mai interesante comportamente ale familiei de albine ~i anume, inlocuirea matcii in cazul pierderii sau invalidirii ei, se explicii in bun5 miisur5 prin interventia acestor secrefii; de asemeni, ~i modul in care ,,~tiu"albinele s2 creasca miitci din larve aflate in celule de lucritoare: dupi 30 de minute de la disparifia m5tcii din stup, lucr5toarele devin nelini~tite, dup2 maxim 24 de ore ele deja transform5 iar citeva celule hexagonale, de lucritoare, in care se aflii ou5 sau larve tinere, in celule cilindroide, verticale - botci de salvare (spre deosebire de botcile de roire ~i cele de inlocuire lini~titi, sunt construite de la bun inceput ca atare, in prezenfa care m5tcii). Asistilm astfel la unul din cele mai extraordinare fenomene din familie: diferenfierea castelor femele, avind ca pornire organismul - genetic bipotenfial al tinerei larve. Principalul factor al diferenrierii emani deci de la matc5, ~i anume confinut in substanfa de matcii, elaborat5 qi eliberati de glandele mandibulare ale acesteia. CitB vreme substanla este perceputii de lucritoare, comportamentul acestora este normal ~i din toate larvele femele ingrijite eclozioneaza lucriltoare. In momentul c8nd cantitatea de feromon scade sau dispare, fir5 a se intrerupe ingrijirea puietului de lucriltoare se deblocheaza instinctul clidirii botcilor; ori tocmai dimensiunea, forma ~i orientarea celulelor motiveaz5, la doici, modific5ri ale comportamentului specific de alimentare. Iati cum: larva din celuli de lucritoare prime~te, mod curent, trei calitilti in de hrani - una albii-liptoas5, una transparenti ~i alta galbeni, inllprapoqie de 2:9:3. Cea albi este un amestec de secretie hipofaringiani qi confin de'guq5, iar cea galbeni contine polen (aceastii din u r n 8 component5 w e no,ai dupii ce vlrsta de 2 112 zile). Larva de matc5 p r i m e i j t g n i $ m e trei tile larva dep5ge~te

'$,

43
*;

MANUAL UL APICUL TORUL UI

exclusiv hrana alb5, ulterior combinatie de componente albii $i transparent5 in propoqie 1 :1 (acesta este Iipti$orul de matc5); ea prime~te deci, proporfional, mai multii hran5 mandibular5 decit larvele de lucr5toare. Din manevrarea componentei hranei larvare doicile o ofer5 in continuare pe cea corespunziitoare larvelor de lucritoare sau o modificii pe a celor din botci orientind astfel evolutia ocupantelor catre destinafia matc5. Succesul este conditionat ins5 de un element fundamental - virsta larvei; maximum trei zilc. Odat5 d e p i ~ i t i , organismul larvei femele nu rnai este bipotential; in el se produc deja modificiri ireversibile, printre care reducerea drastic5 a numirului viitoarelor ovariole. (Deosebit de important acest detaliu pentru crsc5torii de mitci prezenti sau viitori). in primele trei zile aspectul ~i greutatea larvelor celor dou5 caste evolueazi similar, dar dup2 aceast5 virst2, nu numai calitatea hranei oferitii/consumat5 le deosebe~te, ~i cantitatea. Vizitate ci de zece ori rnai frecvent decit larvele de lucriitoare, larvele din botci minincii rnai mult (Iiipti~orulde matcii are o concentratie rnai mare de zah5r, iar acesta are rol fagostimulant; calitatea hranei, practic concentratia ei in zah5r, este perceputi de larve cu ajutorul organelor de simf aflate pe piesele bucale), ~i in final pupele din botci ajung de dou5 ori mai grele decit cele de lucr5toare. Rata consumului de hran2 regleaz2 la rindul ei activitatea corpora allata ~i implicit eliberarea de c5tre ele a honnonului juvenil; in cantitate mare, acesta duce la diferentierea castei lucr5toare (inhib5 dezvoltarea ovarian2 la larve). Acela~ihorrnon declan~eaz2dezvoltarea ovarian5 la lucr5toarele adulte riimase fari matcii (lucr5toarele ou5toare in familia bezmetic5) - aceasta la numai 24 de ore de la disparitia mgtcii, ~i in absenta ou2lor sau a larvelor de maximum 3 zile: ins8~iabsenta puietului nec2picit induce qi ea - indirect, prin relatiile dc hran5 - dezvoltarea ovarian5 la lucr5toare. Inca de la inceputul dezvoltirii embrionare existii, gata imprimate, programe complicate - ele nu trebuie decit s5 fie declanvate de unul sau mai mulfi factori externi printre care calitatea hranei, fotoperioada, aglomeratia. Exemplul de rnai sus ilustreaz5 rolul de declanyator al calitiitii hranei. La realizarea aceleia~i,,con$tiinte" rnai sus mentionatii a stupului rnai concur2 $i silntul mirosului - anume in recunoa~tereaalbinelor dintr-un stup ~i a rnitcii stupului (intunericul din adipost face practic imposibili recunoaSterea vizualii, iar simful auzului fiind foarte slab dezvoltat - nici sunetele nu pot servi ca indicatori sau setnnale in acest scop). Chiar $i imensa cantitate de comunicare presupusa de declan~area dezvoltil ii ovariene la lucr2toarcle adulte orfane se realizeazii prin feromoni a caror ac ne se exercitii indirect - prin hemolimfa, asupra hormonilorjuvenili, dar ~i dlre t %\supra receptorilor pentru gust ~i mai ales miros. AWnside.r5 c i indiratorii olfactiri pot fi cuprinii in doui categorii de

4

fl

44

MANUAL UL APICUL TORUL UI

surse - surse interne (indicatori emanind de la insii~ialbinii), ~i altele exteme (indicatori provenind din mediu, din contacte cu elemente ale acestuia purtitoare de miros, de exemplu, florile); nu se cunosc deocamdat2 legituri intre cele dou5 categorii de indicatori pe care ii folosesc albinele. Pe post de paznic la urdini~, albinele fac o discriminare sigurii a striinelor de stup - pe care le resping prin atacuri agresive, in timp ce - dupii un scurt contact antenal cu paznicul, colocatarele lor au accesul liber. Reacfia fafii de striine variaz2 ca intensitate, ca acuratefe,in functie de anotimp ~ide abundenta culesului: apiirarea stupului este intiirit8 in perioadele cu conditii propice furti~agului. Albinele nu fac deosebire numai intre albinele din stup ~i striiine, ci chiar intre surorile lor (fiice ale aceleia~imiitci) $i alte albine din stup (eclozionate in stupul lor, dar din oui depuse de alti matci in alt stup ~i transferate ca atare, cu rama). Mai mult, i ~ deosebesc surorile bune de semi-surori fiice ale aceleia~i i mitci ca yi ele, dar cu tat5 diferit. Recunoa~teream5tcii de ciitre albine se bazeazi pe mirosul secretiei mandibulare component5 a ,,substantei de matc2". Variata alcituire chimici a secrefieipermite s i se binuiasci valoarea de semnal social a unora din componenfii acesteia, cu acfiune olfactici. Indicator de recunoa~tere,secretia (deci mirosul ei) are o determinant5 genetici: m2tcile surori sunt mai asemanatoare in aceast2 privinti intre ele decit cu cele neinrudite. Interesant, in timpul roirii, lucritoarele stupului se separi dupi genotip: cu matca dintr-o anumiti descendent2 paterni pleac2 preponderent lucritoare surori bune ale ei, in stup riimgngnd preponderent lucriitoare semi-surori ale ei dar surori bune cu o altii (posibili) matcii, sori a sa dar din alti descendent2 paternii (lucritoarele descendente din mama unic2 ~i tati diferiti se constituie ca ,,patrilinii7'). Structura geneticii i n s i ~ ia familiei este un factor ce intervine in Miitcile imperechindu-se multiplu ~i amestecul de mecanismul de recunoa~tere. sperms implicit duc la coexistenp mai multor patrilinii. Ca urmare, compozifia genetic2 a populatiei de lucriitoare se modificii in cursul vietii familiei, in timp ce identitatea mitcii se modific2 numai cind intervine roirea sau schimbarea lini~titi. cvnditiile acestei structuri genetice potential schimbiitoare, matca este in recunoscutA cu mai mare siguranF deciit lucr2toarele, pentru cii identitatea ei este mai constanti; mirosurile provenind din mediu fumizeazii o modalitate eficientii de mentinere a unui acela~i indicator util in recunoa~terea lucriitoare1or;itwindicatorii de naturii geneticii detinufi de lucritoare fumizeazii informatii im$ nts,.utile in cii identificarea miitcii ~i a larvelor. Se biinuie~te exist5 presiuni con% dictorii ale selecfiei pentru indicatorii de naturii genetic5 ~i cei provenin&& demtme

3

45

4

MANUAL UL APICUL TORUL UZ

ce uneori functioneazi recunoaqterea tovariqelor de stup indiferent de inrudirea genetic8 qi alteori o discriminare fin8, pe baza gradelor de inrudire. Apicultorul intervine frecvent in familie cu lucriri care afecteaz5 sistemele de recunoaqtere ale albinei. La inlocuirea mitcii, spre exemplu, intr-un timp relativ a scurt lucritoarele trebuie s i asimileze noi caracteristici de recunoa~tere mitcii. Ele trebuie s i invete identitatea unei mitci total n e i m d i t i lor qi precedentei lor mitci. 0 alt8 asemenea interventie: transferarea ramelor cu puiet, pentru egalizarea puterii, duce pe de o parte la o reducere a diferentelor genetice intre familiile respective, dar pe de alti parte la rit5ciri intre stupi ingreunfind sarcina albinelor paznici. In sfirqit, la unificarea familiilor slabe intre ele, succesul metodei cu foaie de ziar se bazeazi pe slabele forfe de apirare ale respectivelor populafii; dar la unificirile la care participi qi o familie puternick este preferabil ca m5tcile initiale ale populatiei s5 fi fost inmdite. In stup mai actioneaz5 o serie de substante, a c8ror prezenfi $i efect erau pin5 nu demult ignorate sau numai binuite: substante ca ~i cele deja mentionate, dar care inci nu au fost identificate, izolate, emanind de la albine ~i la care albinele reacfioneazii in grup (unele) sau individual (altele). Prin chimioreactiile care au loc se regleazi anumite comportamente care in ansamblu alc5tuiesc extraordinara viati social2 a albinei. Unele sunt substante ,,de interreactie" sau ,,de familiarizare" (numite generic epagine). Asemeni hormonilor juvenili qi feromonilor cunoscufi, toate contribuie la asigurarea coeziunii familiei sau la marcarea obiectelor care ii apaqin acesteia: ( I ) una din ele, foarte persistenti, are efect chiar $i pentru cadavrele de albine, care rimin un timp atr5g5toare pentru tovar5qele lor; (2) o alta marcheazi spatiul (scorburi, stup, cuqci) in care citeva albine au petrecut un timp de familiarizare gribind insuqirea lui de citre familie. Se pare c i cel pufin partial aceasti epagini se confind5 cu propolisul; (3) existenfa unei alta poate fi demonstrati de orice apicultor cu ocazia cre~terii mitci - botcile artificiale de introduse in familia crescgtoare, cu tinerele larve deja transvazate in ele, sunt acceptate cu mai mult sau mai putin5 rezervi in functie de starea familiei; dac5 ins5 botcile sunt finute goale, in prealabil, in stup, procentul de acceptiri este mult sporit. Constatarea repetati in practici a acestui adevir a dus la generalizarea pornirii creqterilor de mitci cu o introducere a botcilor goale timp de 24 de ore in stup. Nu este neapirat necesar contactul albinelor cu botcile acestea, ci pur ~i simplu prezenpi lor in preajm8; (4) apicultorul cu o oarecare experienp qi cu spirit de o b s m * constat5 c i hr5nitorul deja utilizat este preferat unuia nou, dar nu utilidt 1 alt%familie!Este vorba de o epaginii, a 4-a in enumerarea noastri, care Fa%le

"s,

respingere pentru albine striine, concomitent cu cel de recunoaqtere pmpriei familii; (5) daci rotim cu IRO. stupul in juml axului siu

6,

'-

>!e

46

MANUALUL APICULTORULUI

vertical, Era a-l deplasa, albinele culegiitoare aterizeazi la intoarcere tot la vechiul loc a1 urdinigului gi merg apoi, pe jos, piing la cel nou; ele urmeaz5 o pist5 foarte precis5. Dupi 10-15 minute, aterizarile au loc direct pe sciindura de zbor in noua ei pozitie. Pista este trasat5 de albine cu o epagin5. in afara epaginelor, se numirii printre aceste substante familia repulsinelor, cea a inhibinelor, a substantelor de alarm5, a substantelor de cules gi a atractaniilor. 0 repulsini a fost deja mentionat5 in exemplul cu hriinitorul. Din acest exemplu trebuie retinut faptul c5 o aceeagi substang, ca gi in cazul sociohormonilor, are dub15 capacitate - de familiarizare, intr-o familie ~i de respingere, in alta. Este un motiv in plus pentru ca inainte de a interveni in viap familiei, s i ciutiim intelegerea profundii a tuturor comportamentelor ,,normale" din stup. Fiecare reactie are o explicatie, care poate, pentru moment, scap5 apicultorului, dar cu rsbdare, spirit de observatie gi cu studiu, poate fi descifratii. Dintre substanfele de alarm5 ale familiei, grupateca atare pe bazaproprietiitii comune de a provoca agitatie violent5 urmat5 de regul5 de agresivitate, apicultorul vine in contact cu cea din venin (acetat de izoamil) gi cu cea din secretia glandelor mandibulare (2-heptanona). Ati remarcat deja c5 dup5 ce o albini v-a intepat, imediat se reped multe altele gi inteap5 in aceeagi zonii a pielii? Fenomenul se datoreaza emanatiei de substant5 de alarm2 care se scurge de-a lungul acului infipt in piele, sau pur gi simplu aruncat5 in jur de albinele agitate. Glandele mandibulare ale m5tcii miinuit5 brutal sau inghemuiti3 de lucritoarele intre care a fost introdus5 elibereaz5 o secretie care, ajuns5 pe tegumentul lucritoarelor din jurul ei induce, la celelalte lucriitoare, o atitudine agresivi. Este un alt exemplu de multipl5 capacitate a unui feromon: pe de o parte atractant pentru albinele din suits, pe de alta feromon de stress gi alarm5. Alectinele sau substanfele de cules sunt o categorie de feromoni de naturi necunoscuti, care au rolul de a permanentiza pe toat5 durata infloririi leg5tura floarealbin5. Este posibil ca ele s5 fie in leg5tur5 gi cu indicatorii de recunoagtere.

Sistematica albinei melifere
Albinele melifere fac parte din: Regnul: Animalia (viepitoare monocelulare gi pluricelulare cu mod specific predominant de hr5nire pe baza regnului vegetal). cP Subregnul: Nevertebrata (animale Gr5 coloanii osos intern). hcreng5tura: Artropoda (animale nevertebrate
t-

MANUALUL APICULTORULUI

Subincrengiitura: Mandibulata (artropode cu mandibule). Clasa: Insecta (artropode cu corpul alciituit din trei segmente distincte:I cap, torace, abdomen). Subclasa: Pterigota (insecte care prezintii pe segmentele toracice 2 ~i 3 perechi de aripi). 0rdinul:Hymenoptera (insecte cu aripi membranoase). Subordinul: Apocrita (himenoptere la care legatura dintre torace ~i abdomen se face printr-o poqiune ingustii numitii pefiol). Grupul: Aculeata (insecte cu ac). Suprafamilia: Apoidea (insecte care-qi hrgnesc progenitura cu polen ~i nectar floral). Familia: Apidae. Subfamilia: Apinae (insecte constructoare de cuiburi qi care prezintii la a 111-a pereche de picioare un aparat pentru colectat polen). Tribul: Apini. Genul: Apis (albine care tr5iesc in familii permanente $i monogine au o singurii femelg cu organele reproduc5toare dezvoltate capabile s5 asigure perpetuarea - corpul acoperit cu peri rari ~i scuqi). Specia: dorsata (albina indianii uriaqii, clgdeqte un singur fagure prins de stgnci sau de ramurile diferitor arbori; este cea mai mare albinii; riispinditii in India, sudul Chinei, arhipeleagul indonezian vi Filipine); florea (albina indianii piticii, ce mai mic5 albinii cunoscut.2, cliideqte un singur fagure foarte mic prins de ramurile copacilor;riispinditii in India, Malaezia, Jawa qi Borneo); cuibul este cerana (cunoscutii ~i sub numele de albina indianii obi~nuitii, format in cavitiiti qi cuprinde mai multi faguri; riispiinditg in India, China, Japonia, Indonezia, Jawa, Borneo, Sumatra qi U.R.S.S. - Extremul Orient); mellifera (albina meliferii, cea mai cunoscutii qi cea mai riispiinditii albinii, exploatatii de om pentru calitiifile sale productive; cuib format in cavititi inchise, pe mai multi faguri, cu un numiir mare de indivizi. Denumirea speciei, ,,melliferaV, a fost dati de LinnC in anul 1758 ~i schimbati ulterior (1761), de acela~i, in ,,mellificam. in cadrul speciei, cu imensii riispiindire in Lumea Veche (Europa, Africa qi Asia), se delimiteaza trei mari grupuri de rase.
4-P'

#.a\

-

MANUAL UL APICULTORULUI

Fig. 15 - R6spdndirea pe glob a celor patru specii de Apis. In qfar6 de America de Sud unde, recent, a fost introdusci Apis mellifera adansonii, in t6rile din lumea nou6 exist6 dour alhina Apis mellifera (mellifera, ligustica, carnica, caucasica). 1)A.m. carpensis; 2)A.m. unicolor; 3)A.m. adansonii; 4) A.m. lamarki; 5)A.m. intermisa; 6)A.m. mellifera; 7)A.m. ligustica; 8)A.m. carnica; 9)A.m. syriaca; 1O)A.m. lehzeni; 1l)A.m. caucasica; 12) A.m. silvarum; 13)A.m. aceworum; 14)A.m. remipes; I5)A. cerana indica; 16)A. cerana cerana; 17)A. cerana japonica

Grupul de albine european Albina brun5 european5 este r5spiindit5 in toat5 Europa central5 ~i nordic5 cu preponderenF in Franp, Marea Britanie, Olanda gi nordul Germaniei. Cercetgrile biometrice au demonstrat cB este una gi aceea~i rasa cu Apis mellifera lehzeni gi Apis mellifera silvarum. Si-a format principalele insugiri morfologice gi productive de-a lungul timpului printr-o perfect5 adaptare la condifiilebioclimatice in care s-a dezvoltat. Propolizeaz5 excesiv, este foarte agresiva, agitat5 pe faguri, ~i cu inclinafii spre roire, datoriti c5rui fapt familiile nu ating niciodat5 o putere prea mare. Valorific5 foarte bine culesurile, dar este putin rezistent5 la boli ~i la atacuri de paraziti. Un studiu mai amgnunfit o apropie mai mlaltderasele de albine din grupul african (Apis mellifera intermissa). principale6 G &ugiri gi e caractere s-au fixat in decursul unei indelungate perioade de dezvolb% autonome in vestul Europei (peninsula Ibericg ~i sudul Frantei). Albina & & ~ m a r k ~ d a r

"\,

49

'

e.

MANUAL UL APICUL TORULUI

trompa este micii; este irascibilii, foarte agitatii pe faguri, variabil agresivii, destul de roitoare, dar productivii gi rezistent5 la iernare in conditiile unor ierni lungi. Caracteristic, dezvoltarea familiei este relativ inceatii gi nu ajunge decit la o putere medie, care ins2 se mentine timp indelungat. Din aceast5 cauzii nu valorificii bine culesurile timpurii, dar le valorificii perfect pe cele t5rzii manifestgnd un instinct de acumulare deosebit. Cuprinde o singurii rasii: Apis mellifera mellifera, cu foarte multe populatii.

Grupul de albine africane Albinele cuprinse in acest grup se caracterizeazii prin talie micii cu insugiri biologice specifice din care amintim: roire puternicii qi irascibilitate accentuatii. Rasele africane triiiesc in areale delimitate de bariere climatice, fapt ce determini variatii gi deosebiri mari intre ele. Se individualizeazg 12 rase, dintre care trei identificate de curiind.

mellifera unicolor (cunoscutii gi sub numele de albina de Madagascar, fiind riispinditii numai in aceasti insulii; prezintii un corp de dimensiuni mici); mellifera intermissa (riispiinditii in Africa de Nord. Se pare cii face legiitura cu albina europeani, cu care se asearnin; ca mgrime corporalii); mellifera adansonii (cunoscutii gi sub numele de albina galben2 africang este rSspiindit5 in zona central5 a Africii. Foarte bine adaptatii conditiilor locale de mediu. Corpul este mic. Roiegte foarte mult gi este foarte agresivii); mellifera lamarckii (cunoscut5 sub numele de albina egipteani), este gi ea socotitii o rasii de trecere intre albina africanii gi cea europeanii. Are corpul mic cu abdomenul dotat cu peri, degi albicioqi, dispuqi in benzi late. Irascibilii gi in afara miitcii normale miitci produciitoare numai de trgntori. nu formeazg ghem de iernare, ciipiicegte umed mierea. Se e * " 'Fosrtebine in stupi sistematici dlnd familii puternice. ~ncruciqatii cu % duqi valoroqi); rase e u g p k d i

fi

50

MANUALUL APICULTORULUI

mellifera capensis (dupi aspect nu se deosebe~tecu nimic de albina europeani, prezinti Pnsi o serie de insu~iri biologice care o deosebesc mult de aceasta. Printre acestea amintim posibilitata de a c r e ~ t e mitci normale din oui depuse de albine ouitoare dupi ce albinele au roit G r i matci. Familiile sunt slabe cu capacitate productivi redusi); mellifera major (prezinti cea mai lungi tromp2 dintre toate rasele de mellifica. Este o albini mare, ugor agresivk cu producfii mari de miere. Nou descoperiti, intr-un areal redus); mellifera sahariensis (cu dimensiuni corporale mici, rezistenti la variafii mari de temperaturi, putin irascibili ~i agresivi. Nu poate fi aclimatizati in Europa); mellifera nubica (cu cele mai mici dimensiuni corporale dintre toate formele de albini melifer:, apropiindu-se de cele ale albinei cerana gi indica; trompa cea mai mica - 5,38 mm. Agresivitatea gi irascibilitatea variabile. Este, de asemeni, una din rasele nou identificate); mellifera scutellata (de dimensiuni corporale mici, cu trompa scurti, foarte agresivi, cu atac masiv, simultan. Puternic instinct de roire, propolizeazi intens); mellifera littorea (albini de dimensiuni corporale reduse, cu trompa scurti - 5,75 mm. Foarte agresivi, instinct de roire foarte dezvoltat); mellifera monticola (de dimensiuni corporale mai mari, fati de rasele descrise anterior. Albinele foarte bliinde); mellifera jemenitica (cu dimensiuni corporale foarte mici, mai mult lati deciit lung5. Incomplet studiati, rasi nou identificati).

MANUALUL APICULTORULUI

1
I

Grupul de albine irano-mediteranean
Albinele cuprinse in acest grup sunt cele mai riispandite. Datoriti insugirilor lor biologice gi productive prezintii cel mai mare interes economic, fapt care a contribuit la riispindirea lor pe toate continentele. Se deosebesc urmiitoarele rase: mellifera sicula (cunoscutii gi sub numele de albina sicilianii, micii, de culoare neagri; face legiitura cu grupul african); mellifera remipes (foarte blindii, foarte roitoare, ciipicegte umed mierea, de multe ori convieFiesc 2 miitci intr-o familie); mellfera taurica (rasii adaptat5 la climatul mediteranean, arie de riispandire foarte redusii); mellifera cypria (irascibilii, propolizare puternicii, c5p5cire umedii, in trecut era foarte apreciati pentru capaci ta tea sa productivii, actualmente pufin folositi Pn producfie din cauza irascibilitiifii); mellifera syriaca (roitoare, deosebit de harnicii, cu miitci prolifice, irascibilitate moderatii); mellifera caucasica (prezintii cea mai lungii trompii, deosebit de productivii, valorifici culesul pe timp nefavorabil, pufin roitoare, deosebit de blindii, fapt ce a ficut sii fie riispinditii pe toate continentele); mellifera ligustica (albina italian5 cu miitci deosebit de prolifice, roitoare, mare produciitoare de ceari, pufin rezistent5 la ierni aspre gi lungi, foarte riispinditii pe toate continentele); mellifera carnica (albina carniolianii, blinds, cu inclinafie spre roire, construiegte multe celule de trintori, ciipiicegte mierea uscat; rispinditi pe toate continentele); mellifera carpatica - format2 in regiunea carpato-duniireanii sub influenp climatului continental temperat caracterizat prin precipitafii relativ reduse, variafii mari de temperaturii gi vinturi puternice; este o rasii de albine foarte blindii, cu comportament linigtit pe fagure gi cu reacfie slabii la fum, cu miitci prolificfippnifest5 un slab instinct de roire, este productivii, cu predispozifie la a b cuibul cu nectar gi miere in condifiile unui cules de mare intensitate ( . ~ d s i r ~ s d r a tprefioasii in condiriile climatice ale tiirii noastre). Ciipiicegte ii 0 d i 9 i V i n t i i o tendinf5 slabii de propolizare.
L

;d

. -

5-

\

52

MANUALC'L A PICUL TORULUI

In cadrul rasei se disting mai multe populafii corespunz5tor zonelor bioclimatice in care s-a dezvoltat ~i la care s-a adaptat perfcct. in tara noastra se deosebesc populatiile: step& deal, munte, Ciimpia de Vest, Podiyul Moldovei ~i Podiyul Transilvaniei. Studii ample ce s-au efectuat asupra raselor de albine au avut drept scop ~i incerciirile de combinafii inter-rasiale, pentru ameliorarea permanenti a materialului biologic exploatat. S-a ajuns la concluzia, ins8, cB nu totdeauna incruci$irile interrasiale dau rezultate pozitive; din contra, apar frecvente neajunsuri. La noi in tar2 s-a incercat introducerea raselor caucaziana yi italiani dar rezultatele obtinute in producfie din incruci~iricu populafiile locale nu justifica asemenea introduceri; din contra in unele zone ar fi chiar dezastruos - s-ar polua tipul valoros, de albina localii.

MANUAL UL APICUL TORULUI

lectia 4. Inventarul apicol
Inventarul apicol reprezinta totalitatea uneltelor necesare in vederea efectugrii unor anumite lucrari apicole sau pcntru asigurarca procesului de lucru intr-un domeniu de activitate cum ar fi: adaposturi pentru familiile de albine, echipament pentru protecfia apicultorului, unelte pentru lucrari in stupin8, insiirmarea ramelor gi fixarea fagurilor artificiali, extractia gi conditionarea produselor apicole, cregterea $i transportul matcilor gi constructii apicole. Inventarul apicol cuprinde deci totalitatea uneltelor, obiectelor qi constructiilor apicole care aparfin gi reprezinta intreaga dotare a unei exploat2ri apicole. Adiiposturi pentru familiile de albine (stupii) in mod natural, albinele igi cl5desc adapostul in scorburi de copaci, cr8p8turi de stinci, precum ~i in diferite locuri ferite de intemperii. Omul, aducind albinele in preajma locuintei sale, a cautat s i le asigure un adapost cit mai asemanator cu cel natural. Cum in adaposturile naturale ~i in stupii primitivi fagurii construiti de albine erau ficgi gi nu permiteau interventia omului, ingeniozitatea apicultorilor a condus ulterior la realizarea stupilor cu raine mobile. Stupul de astBzi este rezultatul sintezei ~i observatiilor efectuate in cursul anilor de generafii intregi de crescatori de albine. Solufiile constructive adaptate pentru realizarea diferitelor tipuri de stupi sunt multiple, putiindu-se insi despride doua orientari distincte: - stupi in care dezvoltarea familiei de albine gi a cuibului se face pe plan vertical, purtiind astfel denumirea de stupi verticali; - stupi in care dezvoltarea familiei gi a cuibului se face pe plan orizontal, incadrindu-se astfel in categoria stupilor orizontali. Indiferent de tipul stupului - vertical sau orizontal - acesta trebuie s5 asigure urm5toarele conditii: - sii fereasca albinele gi cuibul familiilor de ploaie, umezeal5, vint gi ar~itri; - sa fie incslpator, asigurind atit spafiul necesar pentru dezvoltarea familiei, cAt ~i pentru depozitarea rezervelor de hran8; ~ r h b - sa permit3 marirea sau mic~orareavolumului s t u p u k t ~ ~ n raport cu dezvoltarea familiei gi evolufia culesului; P?r . - sii fie ugor de manipulat far5 s& se stinjeneascg ifi3!d *e albine;
A

ss

3 4 %

MANUAL UL APICUL TORUL UI

- piqile componente s5 aibi aceleaqi dimensiuni spre a putea fi folosite de la un stup la altul; - s%fie adaptati pentru deplasarea familiilor de albine la diferite culesuri; - s5 permit2 aplicarea metodelor avansate de creqtere qi intretinere a albinelor; - s2 fie rezistent. Urmare observafiilor qi cercet2rilor efectuate in fara noastr2, precum qi faptului c5 apicultura modern%cere restringerea la minim atit a num5rului de tipuri ~i modele de stupi, c i t ~i a dimensiunii ramelor spre a uSura circulafia materialului biologic asigurindu-se totodata conditiile optime pentru producerea de stupi ~i inlocuirea elementelor de stupi, precum ~i a celorlalte utilaje apicole aferente s-a trecut la tipizarea stupilor qi principalelor unelte folosite in apicultut-5. in acest scop au fost tipizati ~i standardizati stupii sistematici ce se confectioneaz5 in tara noastri. Astfel, in prezent deosebim tipurile de stupi prezentati in tabelul al2turat.

Tipurile de stupi folositi in Romgnia Tipul de stup vertical Denumirea stupului stup multietajat STAS NR.8 128177 Numgrul de corpuri yi rame trei corpuri cu ciite 10 rame fiecare de 435x230 mm pentru cuib qi recolt5, la cerere qi un magazin cu 10 rame de 435x162 mm un corp cu 10 rame de 435x300 mm pentru cuib ~i un magazin cu 10 rame de 435x162 mm un corp cu 20 rame de 435x300 mm

~

vertical

orizontal

stup vertical cu un corp qi magazin STAS NR. 1 1383180 stup orizontal STAS NR.4 170176

Odat2 cu standardizarea stupilor au fost standardizate qi ramele acestora, in sensul c5 ramele de cuib ale stupului vertical cu un corp qi magazin qi ale celui orizontal sunt identice avind dimensiunile exterioare de 435x300 mm, iar cele interio415x270 mm ~i o suprafat5 a fagurelui in ram5 de 112.050 mmp. ~ama*&!u$a stuoului multietajat are dimensiunile exterioare de 435x230 mm, oare dle 415x202 mm qi o suprafag a fagurelui in ram5 de 83.830 ..

MANUALUL A PICUL TORUL UI

in ceea ce prive~te ramele de magazin, acestea sunt, de asemenea, identice la stupul multietajat ~i la stupul vertical cu un corp ~i magazin, aviind dimensiunile exterioare de 435x 162 mm, dimensiunile interioare de 4 15x 134 mm ~i o suprafat5 a fagurelui in ram5 de 55.610 mmp. Toate tipurile de stupi sunt prev5zute cu dispozitive pentru fixarea ramelor ~i corpurilor putgnd fi deplasati in stupiirit pastoral. in tara noastrii se recomand5 folosirea stupilor verticali, ace~tia permi$nd practicarea unei apiculturi moderne, precum ~i obtinerea de miere pe sortimente distincte de flor&~i calitate.

Fig. 17 - Stup multietajat STAS 8128/77: a)sec/itrne longitudinalii; b)sec#iune transversalii (dirnensiuni in inn?).
Stupul multietajat STAS nr. 812811977, este conceput dup5 stupul Langstroth ~i Rooth, fiind ins5 imbun5t8tit yi adaptat condifiilor specifice ale apiculturii din tara noastr8. Face parte din categoria stupilor verticali de mare capacitate. Practic volumul stupului poate fi m5rit oricit, dup5 nevoi, prin suprapunerea de noi corpuri. Totodata, stupul este adaptat folosirii celor mai noi metode de cre~tere exploatare a familiilor de albine. ~i Stupul este format din trei corpuri cu dimensiilni identice ce se suprapun, fiecare corp aviind cite 10 rame. P5gile componente ale stupului sunt: fundul stupului, trei-mrpuri, rama hriinitor cu hranitorul interior, rama de ventilatie, podi~orul desp6&r, podi~orul propriu-zis, capacul telescopic, tijele de fixare, blocul de urdiniq ~i inL#iz5toml de ., urdini~. .,

d ~ k
' 6.

1
MANUALUL APICULTORULUI

Dimensiunile exterioare ale corpurilor sunt 490x420~245mm, iar cele interioare de 450x380~245mm, avind un volum util de 0,126 m3 sau 126 litri. Grosimea tuturor peretilor este de 20 mm. Perefii din fati ~i spate ai corpurilor sunt prevazufi in partea de sus din interior cu cdte un fall de 17 mm iniilfime qi 10 mm adincime pentru sprijinirea umeraqelor ramelor. Peretii laterali sunt str8pun~i pe toat5 inilfimea de un orificiu cu diametrul de 10 mm prin care gliseazi tija de fixare a corpu-rilor in timpul transportului. in exterior, pe partea din fa@ ~i din spate, sunt prevazute doua scobituri in forma de scoici cu o adincime de 10 mm care servesc ca minere. Corpurile cAt ~i toate piesele componente (fund, capac, podiqor) nu au falf. Prin aSezarea primului corp pe fundul stupului se formeazi urdiniqul ce are o lungime de 380 mm qi o inaltime de 20 mm. Urdini~ul previizut cu un bloc reductor cu dou5 deschideri este - una mai mare de 158x9 mm, iar a doua mai mica de 50x9 mm. Ramele, cite I0 de fiecare c o p sunt identice avind dimensiunile exterioare I de 435x230 mm, iar lumina interioari de 4 15x202 mm. Podi~orul propriu-zis este format dintr-o ram2 exterioari cu Iitimea de 30 mm qi grosimea de 15 mm avdnd in interior platforma podi~oruluiformats din scindurele de I0 mm grosime qi fixate in nut. Podiqorul, pe o parte prezinti o suprafafa planii, iar pe cealalta are un refugiu (spafiu) de 5 mm fiind astfel reversibil, dupa necesititi. Pe partea mai halt5 a podiqorului, pe una din laturile sale scurte este previizuti o scobituri de 50x5 mm, asigurind astfel, in timpul iernii, o bun5 aerisire a cuibului. Podiqorul despiiqitor (Snellgrove) se asearnin2 cu podiqorul propriu-zis deosebindu-se dc acesta prin faptul c2 rama ce incadreazi platforma podiqorului este de 30 x 30 mm avind previzute urdiniquri pe ambele parti cdt qi pe cele trei laturi ale ramei, totalizind 6 urdiniquri suprapuse. Inilfimea urdini~uriloreste de 5 mm, partea exterioara a acestora fiind de 50 mm, iar cea interioara de 40 m m . Hrinitorul se compune dintr-un cadru de lemn qi o tavi metalica, prev8zutil in interior cu un gritar plutitor din lemn. Pe peretii interiori ai ramei hranitorului, in doui scobituri, se fixeazi doui leafuri de lemn de 15x400~300 ce au rolul mm de a susfine tava metalici a hrinitorului. Dimensiunile tivii sunt de 384x375~45 mm, aceasta fiind confecfionatii din tabla galvanizati (zincata). Hranitorul are o capacitate de circa 6 litri. ma de ventilatie se compune dintr-o rama cu iniltimea de 20 mm peste care se eaki plasa de d m 8 cu ochiuri de 2-2,5 mm. Rama de ventilatie se d b 'fiile laterale de dou5 bare de lemn de 550x50~30 mm. Pe aceste bare a e e n i p a c u l stupului.

*$
"

''6

<

58

MANUALUL APICUL TORULUI

Capacul este telescopic avind suprafap superioar2 plan% Rama lateral2 a capacului are grosimea de 20 mm gi in2ltimea de 91 mm. Dimensiunile exterioare ale capacului sunt 534x463 mm gi inaltimea de 10 1 mm. Pentru fixarea p2qilor componente ale stupului, in vederea transportului, acesta este prev2zut cu doua tije de otel cu diametrul de 6-8 mm ~i o lungime de 991 mm. Partea superioar2 a tijei este filetat2 pe o lungime de 70 mm gi prev2zuti cu o piulip, tip fluture, ce se poate inguruba. Partea inferioara a tijei are un orificiu cu diametrul de 3,3 mm pentru introducerea unui gtift de fixare.

Stupul vertical cu corp ~i magazin STAS nr.1138311980 este un stup de capacitate mare, volumul putiind fi marit prin ad5ugarea sau scoaterea de magazine. Grosimea tuturor pereiilor stupului cit gi ai magazinului este de 20 mm.

Fig. 18 - Stup vertical cu corp ~i magazin STAS 11383/80: a)secfiune longitudinalii; b)secfiune transversalii (dimensitrr~i mm) in Atit corpul stupului, cit ~i magazinul (catul de recoltii) sunt prevazute cu cite 10 rame cu dimensiunile exterioare de 435x300 mm pentru cuib gi de 435x 162 mm pentru cat. Stupul cu dou5 magazine.are un volum util de 0,084 m3 sau 84 1. Acest tip de stup, datorita dimensiunilor asemanatoare cu ale stupului multietajat, permite utilizarea de elemente de la acesta cum sunt: fundul, magazinul, rama de ventilatie, rama hr2nitor gi hr2nitoru1, podigorul, rama separatoare roi, dispozitivul de impachetare, blocul de urdinig, etc. 8:. 6.C Prin folosirea magazinelor, stupul permite realizarea de mme. In, sectiuni c6t qi pe sortimente de flora gi calitate, asigurind totodati folosires ~giilor moderne de intretinere a familiilor de albine.
I

-e
.

":"

MANUALUL APICULTORULUI

Stupul orizontal STAS nr.417011976 este singurul tip de stup folosit in tara noastri ce face parte din categoria stupilor orizontali. Dezvoltarea cuibului familiei de albine la acest stup se face pe orizontalc?fati de sol, spre deosebire de stupii verticali unde dezvoltarea cuibului are loc pe verticalc?.

Fig. 19 - Stz~p orizontal STAS 41 70/76 - sectiune transversalii (dimensiuni fn mm)
P&l?ile coinponente ale stupului sunt: corpul cu 20 de rame, 2 diafragme, de precum qi sistemul de fixare a1 ramelor pentru transport, sc~iidurelele podi~or, capacul stupului. Corpul are forma paralelipipedici, perefii fiind g r o ~ i de 24 mm. Dimensiunile exterioare ale corpului sunt de 5 16x828~400 mm, iar cele interioare de 450x780~380 mm, avind un volum util de 0,116 m3 sau 1 16 1. Peretele frontal inalte de 20 mm, unul avind o lungime are, in partea sa inferioari, doui urdini~uri de 300 mm, iar cel2lalt de 150 nim. Fundul stupului este fix fiind intgrit pe partea posterioari,cu douc? bare transversale cu secfiunea de 50x30 mm ~i o lungime de 5 1 6 m q '. c;l este rabatabil imbrilcind rnarginea superioarg a corpului pe 20

w
'

b
*

du-se pe briul corpului.
&

60

MANUAL UL APICUL TORULUI

Partea superioar5 a capacului este plan5, iar cele dou5 p5qi laterale au prev5zute dou5 deschideri longitudinale, lungi de 380 mm qi inalte de 30 mm avind rolul de a asigura ventilafia. in interiorul capacului, pe p5qile sale laterale, oblic fiind fixat5 cu o stinghie asigurindu-se se afl5 cite o plasi de sirmi a~ezat5 astfel ventilafia pe timpul transportului. Capacul este fixat de corp cu ajutorul a dou2 balamale-pomele. Dimensiunile exterioare ale capacului sunt de 9 17x605~110 mm. In afara ramelor, stupul orizontal este previzut qi cu dou5 diafragme ~i 6 scfndurele de podiqor. Ramele, in numar de 20 au dimensiunile exterioare de 435x300 m, iar cele interioare de 4 15x270 mm. Diafragmele, in numar de dou5, una eta@ pe toate piqile formind diafragma separatoare, iar a doua mai scurt5 in partea inferioar5 cu 20 mm ce permite albinelor accesul dintr-o parte in alta. Scindurelele de podi~orau urmatoarele dimensiuni 484x 130x 10 mm, spafiul format intre podi~or capacul stupului folose~te ~i pentru refugiul albinelor in timpul transportului sau pentru introducerea pernifelor necesare protej5rii cildurii cuibului pe tirnpul iernii. Pentru transport, ramele sunt fixate cu ajutorul dispozitivului de fixare al acestora care este alcituit dintr-o bar5 de fixare cu secfiunea de 50x40 mm ~i lungimea de 778 mm qi doui stinghii cu secfiunea de 1 Ox 10 mm.
A

UNELTE APICOLE in afara stupilor care fac parte din grupul de utilaje apicole necesare adapostirii albinelor, existi o gam5 variati de alte unelte necesare efectuirii diferitelor lucr5ri in stupin5, care se impart in diferite grupe, in raport de activitatea cu ce o desf?i~urim ajutorul lor. Echipament pentru protectia apicultorului Din materialul de protectie a1 apicultorului fac parte: masca apicol5, salopeta, halatul, qorful qi minuqile apicole.

MANUALUL APICUL TORUL UI

Fig. 20 - Echipament pentrzr proteelie fn stzrpinii: 1)combinezon apicol; 2)nzcinz/$iapicole; 3)mascii apicolii pliantir; S)n~asci apicolii de voal

Masca apicoli, protcjeaz5 capul, fata yi, in special, ochii de intepiituril albinelor. MQtile apicole se realizeaz2 din niateriale diverse, avind totodat5 $ forme diferite. in general se pot deosebi trei tipuri de mii~ti: a) masc2 metalici, confectionat5 din plas2 de s5rm5 avlnd forma oval cu marginile intarite intr-o ram2 de tab15 cositorit2 de care se prinde o pinz2 cl protejeaz5 capul ~i gitul; b) masca cu piilgrie, format2 din dou5 piese separate - p2l2ria din pinz cu bor mare intarit5 pe margine cu sirm2 de otel peste care se imbrac2 un voal i form5 de sac care, in dreptul fetei, are un vizor patrat confectionat dintr-o retea d fire negre de plastic sau din p2r de cal; c) masca pliant& este format2 dintr-un schelet metalic pliabil, acoperit cl o tes2tur5 cu ochiuri de 2,5 mm. in partea superioarg masca este confectionat din pitxG-alb3 avind la mijloc un orificiu previzut cu un elastic permifind astfe etanvar u palaria respectiv2. in partea inferioarg masca are prev2zut un sister etanqare de corpul apicultorului. de fixar

f &*

MANUAL UL APICUL TORULUI

Salopeta ~i halatul apicol, fac parte din echipamentul de protecfie gi de lucru al apicultorului. Salopeta se confecfioneaz5 dintr-o singur2 pies5 din doc, inchis2 la git, la miini 9i picioare pentru a nu permite pstrunderea albinelor. Halatul se confecfioneaz5 din pinz5, minecile fiind strinse cu ajutorul unui elastic. Atit salopeta, cit gi halatul sunt prev5zute cu buzunare yi sunt confectionate din materiale de culoare deschis2. Sortul apicol, se folosegte, in special, la executarea unor anumite lucr2ri in stupin$ avind rolul de protecfie a imbr5c5mintii. Se confectioneaz5 din p.v.c. pe suport textil. M5nu~ile apicole, sunt fabricate din cauciuc subfire sau piele avind cinci apicole in timp degete. in general, apicultorii cu experienf2 nu folosesc m2nu~ile ce lucreaz2 la stupi. Unelte pentru lucr5ri fn stupin5

Utilajul pentru miinuirea ~i ingrijirea familiilor de albine este foarte variat gi se compune din obiectele de inventar necesare execut2rii la un nivel corespunz2tor a lucr5rilor curente din stupin5. Rolul utilajului respectiv este de a uSura munca apicultorului yi a-i da posibilitatea s5 execute ingrijirea familiilor de albine in conformitate cu normele tehnice de deservire. in acest scop sunt folosite: dalta apicol2, afum5torul apicol, peria, scaunul apicol, 15dip pentru transportat rame, roinifa, c2ruciorul apicol gratiile de urdinig, cugtile pentru mgtci, ad5p5toru1, cintarul de control, dulapul pentru p2strarea fagurilor gi altele. Din aceast5 suit2 de unelte gi utilaje apicole vom descrie mai in am5nunt pe cele mai importante.
Dalta apicol5 STAS nr.418911953, este realizatg dintr-o bucat5 de platband5 de ofel cu o lungime de 190 mm gi o grosime de 5 mm. La unul din capete dalta prezint5 o curbur2 in unghi drept pe o lungime de 20 mm. L2fimea dalfii variaz5 de la 25 rnm la mijlocul acesteia la 35 mm la ambele capete. Dalta Rooth se execut5 dintr- o bucat2 de platband&de ofel cu lungimea de 206 mm, litimea la mijloc de 24 mm, iar la ambele capete de 40 m.La unul din capete, virful este curbat in unghi drept. in mijlocul d5ltii, la"o'$st&?2 de 40 mm de curbur2 se afl5 un orificiu ce servegte la scosul cuieli .

MANUALUL A PICUL TORUL UI

Dalta multipli este o dalti cu mijlocul rotund, are la o extremitate Iitimea de 35 mm, iar la cealalti extremitate un mic ciocan cu dispozitiv de scos cuie. 1 , Mai exist5 o serie de alte modele de d5lti apicole a ciror minuire este 1 identici cu cea a modelelor descrise.

Fig.21 - Diferite tipuri de dZl#iapicole: a)dalta apicolii STAS; b)dalta apicolii cu miner de lemn; c)dalta multiplii; qdalta Rooth (dirnensiuni in mm) Scirarul sau ridicitorul de rame, este format dintr-o lam5 de otel zimtati cu virful curbat, fiind folosit5 la desprinderea ~i ridicarea ramelor din stup.

+ Q .

FP*

I

Fig. 22 - RidicLitor de rame (scLirar) - dimensiuni i' mm n

MANUALUL APICULTORULUI
L

Afumiitorul apicol, prezintii o gamii variatii de tipuri gi dimensiuni. Indiferent de tipul de afumtitor, acesta se compune dintr-un recipient in care se arde material care produce mult fum (putregai, scoaqii de copac, cirpe vechi, etc.), precum gi cu un sistem de foale cu ajutorul ciirora se pompeazti in partea inferioari a recipientului aer peste materialul fumigen. Fumul rezultat este eliminat printr-un orificiu amplasat in partea superioarii a afumiitorului. in raport cu cantitatea de aer pompat rezultii o cantitate mai mare sau mai micii de fum. Dintre cele mai riispindite modele de afumiitoare apicole din tara noastrii amintim urmitoarele:
I

Afumiitorul STAS nr.1070711976, se compune din corp, capac ~i foale. Corpul are o formi cilindricii, aviind in interior un corp mobil de ardere prevtizut in partea inferioari cu un griitar metalic. Capacul rabatabil este conic formind un c o ~ de evacuare a fumului. De capacul afumtitorului este montat sistemul de insuflare a aerului (foale) realizat din douti palete agezate in unghi ascutit qi acoperite lateral cu o imbrticiiminte din policlorurii de vinil. Paletele sunt mentinute depiirtate una de alta cu ajutorul unui arc spiral fixat intre ele. Burduful este actionat manual - prin stringere se alimenteazii afumiitorul cu un jet de aer dirijind astfel fumul rezultat prin coq in direcfia doritii. Afumstorul apicol cu capac bombat, se compune, de asemenea, din corp, capac gi foale. Capacul este bombat, de unde ii vine gi denumirea. iniiltimea capacului este de 167 mm, iar corpul pin2 la virful conului de evacuare a fumului are o intilfime de 230 mm. in interior are un corp mobil perforat pentru combustibil. Mentioniim cii in afara afumiitoarelor descrise exist5 incti o gamii variatii de tipuri gi modele de afumiitoare din care amintim afumitorul A.C.A. model mare ~i mic, afumitorul pipi sau figaretti, afumiitorul mecanic, electric, afumitorul cu gaz sub presiune, etc.

F

MANUAL ULA PICUL TORULUI

Fig.23 - Afurna'toare apicole: Varianta I: 1)orijiciul de evacuare a fumulzii; 2)corpul; 3)capacul; 4)toarta capacului; 5)placa suport burduff. 6)burduff. 7)resort; 8)gra'tar; 9)qtut pentru admisie aer; 10)oriJiciude pornpare a aerului; 1l)crirlig; Varianta II - rna'rirne mijlocie; Varianta III - rna'rirne mica'; Varianta IV - cu capac sferic (dirnensiuni in rnrn)

Materialul fumigen folosit este in raport gi de posibilit5tile locale existente. Se recornand5 folosirea cu succes a putregaiului de lemn gi in special de salcie, iasc5, coceni de porumb, scoa* de copac, conuri de brad, cgrpe din plante textile, etc., toate acestea dau un h m rece ~i de culoare alb5.

Peria apicoll, folosegte pentru indepartarea albinelor de pe faguri, perefii stupului etc. fiind confecfionat2 din p5r de cal sau fire de relon de culoare alb5 cu o lungf;8k.&circa 65-67 mm. MBnerul este confectionat din lemn sau material * plask. q i ~ i c u l t o rfolosesc cu succes, in locul periei apicole, pana de passre. l t i i'ddicate sunt penele provenite de la aripile de gBsc5 de culoare alb5.
\ I

i'

66

MANUAL UL A PZCUL TORULUI

Fig. 24 - Perie apicolii (dimensiuni in mm)

Scaun apicol, are forma unui taburet de 40-50 cm inglfime gi este prevBzut cu 2-3 compartimente pentru scule gi materiale. Are rolul at8t de scaun c8t gi de lidi$i pentru transportul sculelor apicole necesare lucr5rilor in stupink

Fig. 25- Scaun apicol a)model taburet; b)model A. C.A. Lada de lucru, se folosegte pentru protectia ramelor scoase din stup, de atacul albinelor hoale. Lada de lucru este confectionat5 din foi de placaj prinse pe un schelet de lemn. Capacitatea este de 5-6 rame, iar inglfimea lgzii este in raport FF r C cu dimensiunea ramelor existente in stupin8.

' 9

-

*r.

MANUAL UL APICULTORULUZ

Colivia Z a n d e ~este folosita, in special, pentru eclozionarea mritcilor. Se confecfioneaza din lemn, metal sau material plastic. Perefii coliviei sunt din material plastic perforati sau din plas5 de sirmi. in partea superioar2 a coliviei exist2 un orificiu circular in care se introduce dopul cu botca respectiva pentru ecloziune. in interiorul coliviei exist%un mic spatiu pentru a putea cuprinde ciiteva picituri de miere. Colivia Titov, este confecfionat8 dintr-un cadru de tab12 alb5 cositoritii avlnd, pe toate cele patru p@i, previizute orificii acoperite cu plasa de siirrn2. in partea inferioarj a coliviei existii un capac rabatabil din lemn, iar in partea superioara are un sistem de inchidere alcgtuit dintr-un ~ u b 8 r metalic care acoperii un orificiu circular cu diametrul de 15 mm, precum ~i o fantii dreptunghiularg de 14x4,2 mm. Colivia Miller, se compune dintr-un corp realizat in intregime din plasii de slrma avind la unul din capete un orificiu de 11x11 mm, placat cu doua plicute cositorite (compartiment pentru ~ e r b e tde zahar). in interior, la capatul opus, culiseaz9 o ~ipcii lemn prin care se introduce matca Si albinele insotitoare, dup2 de caz. Colivia capac (rotund2 sau dreptunghiularg), este confectionat5 dintr-o ram2 de tabla circular2 sau dreptunghiulara, acoperita pe partea superioar2 cu plasa de siirm8, iar in partea inferioarg aviind o serie de picioru~e metalice cu ajutorul c2rora se fixeaza P faguri. n Colivia Benthon, se folosegte pentru transportul miitcilor. Se compune dintr-un corp de lemn de formi dreptunghiular8, aviind previzute in interior trei compartimente circulare ce comunicii intre ele, din care unul este destinat pentru hran2. La un capat a1 coliviei se giseqte un orificiu circular cu dimensiunea de 9 mm. Pe piqile laterale sunt sapate dou2 canale previlzute cu orificii pentru asigurarea aerului necesar. Suprafata coliviei cu cele trei compartimente este acoperit2 cu plasii de sirmi care se continua ~i peste orificiul de 9 mm diametru de la capatul coliviei. Colivia din tes8turii de sirma, are forma cilindricg inchis5 la un capat cu slrm2, iar la cel2lalt capiit cu dop de lemn. Se folosegte curent pentru introducerea m2tcilor in nuclee sau familii.
Unelte pentru inslrmarea ramelor yi fixarea fagurilor aat%&li
P

& ,

9

Pentru incheierea ramelor, perforarea gi in~irmarea.~.aekstott. prmum ~i pentru fixarea in ram5 a foilor de faguri artificiali se f o l o s e ~ c d t % l e- u h a e :
\

h

69

e

x

MANUALUL APICULTORULUI

gablonul pentru fixarea distanfei orificiilor de perforare, perforatorul ~i dispozitiw pentru insilrmarea ramelor, calapodul pentru fixarea fagurilor artificiali, pintenuf apicol gi ciinip pentru topit cearil. Planyeta calapod universalii A, riispunde tuturor cerintelor, fiind adaptata pentru mai multe tipuri de rame ~i anume atiit pentru rama stupului orizontal, tit gi pentru cea a stupului multietajat sau rama de magazin. Aceasta se realizeazii cu ajutorul unor gipci glisante prin care se modificii dupii nevoie gabaritul plangetei. Plan~eta calapod B - pentru fixat faguri artificiali in rame sectiuni pentru miere.

Fig. 2 7 - Planqeta calapod universal&- A

Fig. 28 - Plan~eta calapodpentnr Jixat fagurii artiJiciali in sectiuni - B

8ablonul pentru fixarea distantei orificiilor, servegte pentru marcarea corecta a locurilor unde urmeazii a fi practicate orificiile necesare trecerii silrmelor de care se fixeazii foaia de fagure artificial. Este confecfionat din lemn, tabla sau carton.

Perforatorul este folosit la giiurirea ramelor in vederea insilrm8rii, poate fi de mai multe feluri, in raport de productivitatea ce se intentioneazii a se realiza. De la folosirea sulei de cismgrie, la perforatorul cu un ac sau cu mai multe ace (5 ace) actionakmamal sau mecanic in care caz acesta este actionat de un electromotor.
f
P\l,

Q

h

MANUALUL APICULTORULUZ

Fig. 29 - Perforator rame: A - cu mai multe ace; B - cu un ac
Pintenul apicol, se folosegte la ingroparea ~i fixarea siirmelor in ceara fagurelui artificial. in practici exist2 o gama variati de pinteni apicoli: pinten apicol simplu (drept), pinten apicol cu rozeti gi pinten apicol cu roli. Pintenul apicol se execut2 din aluminiu, iar rozeta din alami. Acesta are forma unei rotite dinfate care se inviirteqte ugor in jurul axului central, aviind sapat pe muchie un ginplef care imbraci siirrna gi, prin apasare, o fixeazi in ceari. inainte de folosire pintenul se incilzeqte la cca 70°C. Existi, de asemenea, gi pinten apicol electric la care incilzirea se face cu ajutorul unei rezistente electrice montati in interiorul piqii metalice a pintenului.

Fig. 30 - Pinten apicol (dimensiuni in mm)

WJ7.s

Fig. 31 - Pinten apicol electric; l&&r~&?$her; 2)Mrjner; 3)Rezistenfii elecfr&)R&@ %C"
\.*.

--

71

*.

T

MANUAL UL APZCUL TORUL UI

Fig. 32 - Mosoare pentru strdnsul sdrmei de insa'rmat rame Randalina apicolii serve~te fixarea fagurilor artificiali fir2 a fi necesari la inciilzirea prealabilii a acesteia. Lungimea total5 este de 170 mm. La capiit are o rolii confecfionatii din alam5 cu diametrul de 17 mm, avdnd imprimate pe partea exterioarii o serie de nervuri spiralate. Randalina (valpl) se rote~te uSor in jurul axului siiu iar prin ap5sare ~i deplasarea simultanii a randalinei de-alungul sdrmei, aceasta se ingroapa in ceara fagurelui artificial.

Fig.33 - Randalina apicola'

Fig. 34 - Fixarea fagurelui art@cia/ d h ram8

Unelte folosite pentru hrlnirea albinelor
Hriinirea familiilor de albine este operatiunca prin care apicultorul pune la dispozitia acestora anumite cantitiiti de hranii care pot fi de douii feluri: a) hriiniri cu substante nutritive (hidrocarbonate, proteice, vitamine siiruri minerale yi altele); b) hr5niri medicamentoase atunci c5nd in hrana respectiv5 se adaugii anumite m e d i c ~ g in scopul prevenirii sau combaterii bolilor la albine. g
I

.q

-

, .

MANUALUL APICULTORULUZ

Fig. - Diferite nlodele de hriinitoare: 35 1)hriinitor uluc din lemn de rii.yinoase; 2)hr-iinitoare din masii plasticii; 3)hriinitor ranzii din cherestea de rii?inoase $i PFL; 4)hriinitor tavii pentru stup ME; 5)hriinitor de podi?or pentru stup orizontal; 7)hriinitor exterior; 8)hiGnitor exterior cu rezer-vor de sticlii
Unelte pentru extractia ~i conditionarea produselor apicole
Uneltele folosite pentru extractia ~i conditionarea produselor apicole sunt, de asemenea, foarte variate ~i se utilizeazi in functie de mirimea stupinei ~i a producfiei ce se realizeazi cantitativ ~i sortimental. Pentru stupinele mari, uneltele sunt perfectionate yi adaptate specificului lucririlor care necesiti executarea unui volum mare de munci intr-o perioadi de timp scurt8. in asemenea cazuri, mecanizarea qi electrificarea uneltelor este absolut necesari.

Unelte pentru extractia ~i conditionarea mierii
Cel mai important produs obtinut de la albine, ca urrnare a cre~terii~i intretinerii acestora in familii, este mierea. Uneltele folosite pe mierii din faguri se compun din: cufite de descipicit obiyn aburi sau electrice, m a ~ i n 8 descipicit de mare capacitatc de

MANUAL U L A PICUL TORUL UI

mari), tavi de desc5p5cit, mas5 pentru descipicitul fagurilor cu miere, extractoart de diferite rnodele ~i capacititi, strecur5tori pentru miere, filtre speciale Q, maturatoare de diferite mirimi. in cazul stupinelor mari, procesul de extractie a mierii se organizeazi in centre speciale de extractie unde se folosesc ma~iniqi unelte de inalti productivitate. Cufitul de descrjprjcit se folose~tepentru a se putea extrage mierea din trebuind in prealabil s5 fie desc5p5citi. In acest scop celulele fagurilor, ace~tia practica apicoli folose~te cutitul de desc5picit, ce se fabric5 in diferite variante cu m5rimi ~i grosimi variabile. Principalele tipuri de cutite de desc5p5cit sunt: cufitul de descilpicit STAS 41 88/53; cutit de descipicit din tabli de inox (cu lama subfire); cutit de descip5cit cu aburi; cufit de desc5picit electric. Cz~fitzil descrjp6cit din tab16 inox, are lama lung5 de 220 mm, lat5 de 40 de mni, grosimea acestuia fiind ins5 redusi la 1 mm. Marginile sunt, de asemenea, bine ascutite. Cutitul de descrjprjcit iiic6lzit cu abtiri sau electric, este incilzit, aqa cum poarti ~i denumirea, cu aburi proveniti de la un generator de aburi sau cu ajutorul unei rezistente electrice, montat5 pe c 5 m a ~ a cutitului ce este acoperit5 de teaca cutitului propriu-zis. Reglajul temperaturii se realizeaz5 automat la 50-70°C cu ajutorul unui termostat montat in minerul cufitului respectiv.

Fig. 36 - Cufite de de.uciil,iicit A) ctl abur-; R) siniplr/: C ) elect/-ic

Frirczllifa de de.~c@ricit,serve~te, asemenca. la descip5cirea fagurilor de cu miere c5picit5. Se confectioneazi in niai multe variante: filrculita din aluminiu turnat cu ace de ofel, filrculi{a din tabla de inox dc 2 lnln cu acc de otel ~i miner de lemn; fi~rculifa tab15 inox ~tantati, din precum ~i Si~rculi!adc descipicit electric2 ce arc montati in interiorul ei o rezistenti electric2 previzuti cu termostat. i n general rculita de descipiicit se compune dintr-un miner de lemn sau material plastic cq, continui cu o placi de metal lati de 40-50 mm in care sunt fixate 18-22 circa 30 mm ~i dispuse sub formi de pieptene. Se folose~t
L.

'8$

74

MANUAL UL APZCUL TORUL UI

in general la fagurii cu suprafetele neunifonn cipicite, precum ~i la desc5picirea unor pociuni reduse de fagure. fnainte de folosire furculita de descipicit, precum ~i cutitul de descipicit se incilzesc in prealabil in apii fierbinte (nu ~i cele incilzite cu abur sau electric).

Fig. 3 7 - Dferite tipuri de furculite pentru desc6pricit
Tava qi masa de desc6pZcit, este confectionati din tabli cositoriti de 0,5 mm, avind marginile intBrite cu sirmi zincati. Peretii sunt oblici, iar fundul este previzut cu o sit5 din shnni zincati cu ochiuri de 2 mm. fn peretii tivii sunt montate doui stinghii de lemn paralele, previzute cu cite doui crestituri in partea lor superioari. Sub sita tivii se afli un vas colector in care se stringe mierea scurs5 prin orificiile sitei in unna operatiei de descipicire. Vasul colector este previzut cu un tub pentru scurgere. Masa de descipicit are fonne ~i mirimi diferite. Scopul este identic, avind in vedere un randament de lucru sporit. in practica apicoli, in cazul unor exploatiri de tip industrial, la descipicirea fagurilor sunt folosite descipicitoare mecanice de mare randament, dintre care mentionim: descipicitor mecanic cu cutit vibrator incilzit electn@au cu abur; descipicitor mecanic cu ace; descipicitor automat pentru corpun.

d

MANUALUL APICULTORULUI

Fig.38 - Tava pentru desc6p6cit: Fig.39 - Site pentru strecurat mierea:a)sita 1)suport sitii; dublii pentru miere; b)sit6 dub16 cu ram6 2)tavd colec toare; 3)suport extensibil6; I) mBner; 2)sitG superioarii; 3)sitii ramii; 5)orijiciu de golire in ferioarii; #)ram6 extensibil6

,'\,*

Fig.40 - Masa de desccipiicit; 1)peretii laterali; 2)mSner; 3)tava; 4)suport pentru rame; 5)rama; 6)sita pentru impurit6ti mari; 7)sit6fin6; 8)mBnere; 9)vas pentrzr colectarea mierii; I0)suport Extractorul, este un utilaj care serve~tela obtinerea mierii din faguri. Extracfia mierii din celulele fagurilor se face cu ajutorul foqei centrifuge prin supunerea fagurilorcu miere laoperatiunea de centrifugare. in prezent se construiesc o serie intreag2 de modele de extractoare, in mare, acestea clasificiindu-se dupg pozitia ramei fa@ de axu! centrifugei. Astfe! sunt extractoare radiale, atunci c5nd rama se. ageaz3 cu speteaza inferioara spre centrul extractorului ~i tangentiale, atunci c d fafa fagurelui este a ~ e z a t 3 perpendicular pe raza dispozitivului. drul extractoarelor tangentiale, extractia mierii are loc mai intiii pe urelui, apoi dup5 intoarcerea acestuia qi pe partea opus3.

3.

MANUAL UL A PICUL TORUL UI

La extractoarele tangenfiale reversibile, aceastg operatiune se poate face mecanic, automat la toate ramele din interiorul extractorului. La extractoarele radiale extractia mierii are loc simultan de pe ambele pi@ ale fagurelui.

Fig.41 - Extractor tangenfial pentru miere: 1)cazanul extractorului; 2)~uruburi dejxare; 3)angrenaj de antrenare; 4)suportul axului; 5)coqul interior; 6)axul central; 7)fund inclinat; 8)canea de scurgere

Mirimea gi deci randamentul extractoarelor este, de asemenea, foarte diferit de la 3 rame la 56 rame ~i mai mult. Bineinfeles la extractoarele radiale de capacitate mare de 12, 16, 28, 36 sau 56 rame, actionarea se face cu ajutorul unor electromotoare care actioneazi frgne puternice cu ferodou ce incetinesc sau opresc, dup5 dorinp, cursa rotorului. Sita pentru miere, ajuti la strecurarea mierii ce se colecteaz5 de la extractor pentru a indepirta cipgcelele de cear8 gi alte corpuri str8ine grosiere ce au ajuns intAmplitor in urma procesului de extractie. Sita are douB rinduri de plasg metalicg, primul avind ochiurile de 2,5 mm, iar al doilea cu ochiurile de 1.5 mm. Maturatorul, foloseyte la depozitarea mierii extrase, in , marepentru a avea loc decantarea, limpezirea ~ iin unele cazuri, a acesteia prin eliminarea excedentuiui de ap8. Maturatorul s oneaz$.din tabli cositoriti sau inoxidabilg, fiind totodata suficient de ratoarele

77

MANUALUL APICULTORULUI

se confecfioneazli de dimensiuni diferite fiind cuprinse intre 200x1000 litri sau chiar mai mult. in partea inferioar5 maturatoarele sunt prev5zute cu o canea de golire. Pentru decantarea yi maturarea mierii sunt, in general, necesare 10-12 zile in cazul in care temperatura mediului ambiant este in jurul a 25°C yi cu o umiditate normal5.
Unelte pentru extragerea ~i conditionarea cerii

Un alt produs apicol ce se obtine de la albine este ceara, ce se extrage atdt din fagurii crescuti de albine in rame claditoare, precum ~i din fagurii reformati, cipicelele de ceari rezultate la extractia mierii $i alte rezidii de ceari. Pentru cxtragerea ~i conditionarea cerii la nivel de stupin5 se folosesc diferite utilaje ~i procedcc dupi cum urmeaz5: topitorul solar ce se folose~te stupini, prcse de in difcritc tipuri pentru extragerea cerii ~i vase pentru limpezirea cerii. fi~/,ito~.zrl cerificatorul solar: este format dintr-o cutic de lcnin lung2 sau dc 500 mm $i lati de 400 mm. Peretele din spate are o iniltimc de 240 mm, iar cel din fati de 140 mm. Cutia este acoperit5 cu un capac format din doui riinduri de geamuri prinse intr-o ran15 de lemn la o distant5 de 10- 15 mm intre ele. Pe fundul plan al cutiei exist&un al doilea fund inclinat (podi~or) paralel cu rama ~i geamul respectiv. Podi~orul ajunge piini la peretele din fati, Igsiind un loc liber pentru nu fixarea jgheabului colector de cear5. Pe podi~oruldin lemn se fixeaz5 o foaie de tab15 peste care se a~eaz5, paralel cu foaia de tabl5, o sit&din plas5 de siirm&sau, in locul acesteia, o a doua foaie de tab15 ondulat5. Ceara pentru topit se a ~ e a z i pe sita metalic5 sau pe foaia de tab15 ondulat5 unde, datorit5 c5ldurii de la soare acumulate in interiorul cerificatorului, se va topi treptat scurgiindu-se in vasul colector care confine ap5 pentru ca ceara s5 nu se lipeasc5 de peretii vasului. Topitoml de cearii cu aburi, este confecfionat din tab15 cositorit5, aviind forma cilindric5. Interiorul vasului este separat la mijloc cu o diafragm5 de forma unui trunchi de con. in orificiul conului se toarn5 ap5 ce p5trunde astfel in jum5tatea de jos a vasului. Gura conului se acoper5 apoi cu un c5p5cel semisferic prev5zut cu un orificiu cu rolul de a dirija aburii in compartimentul superior la fagurii introdu~i anterior pentru topire ~i agezafi in acest scop in c o ~ u de topire. C o ~ ueste g5urit l l in partea inferioar5 aviind ~i dou5 miinere necesare manipul5rii. Topitorul este acoperit m a n capac e t a n ~ fixat cu un schelet de siirm5 de cele dou5 miinere ale vasuldi. buGi dirijafi astfel in compartimentul in care se g5se~te ceara, o vor topr, ~ e h x curgiind intr-un vas cu ap5 a ~ e z a in dreptul tubului de evacuare al a t t o ~ m l ~

3
" L

f

l

. *

7s

MANUAL UL APICUL TORUL UI

Fig.42 - Ce'*rificuror solar

Fig.43- Topitor de ceard cu aburi: I)capac; 2)capacul co~ului dirijeazd a b u r l ; 3)spaliu ce pentru faguri; 4)baza co,~ului; 5)spatiu pentru ceard; 6)apa; 7)robinet de evacuare a cerii

Presa u'e cearci, se confectioneazi in diferite modele ~i capacitiiti, formatul presei fiind piitrat sau circular. Indiferent de mirime qi formi, presele de cearii se cu in compun, in general, dintr-un vas de lemn cu peretii ciptu~iti ~ipci, interiorul ciruia se introduc siculetele cu fagurii topifi. Peste siculete se pune capacul, iar filetat ce se invirteqte intr-un jug solid presarea se face cu ajutorul unui ~ u r u b de lemn sau metal. incilzirea dispozitivului qi a cerii respective se face cu api fierbinte. Un alt sistem de presi perfectionati este incilziti cu ajutorul unor rezistente electrice inglobate in corpul qi capacul acesteia. in acest caz, pentru a se preintfimpina cre~terea temperaturii peste limits, presa este prev5zuti qi cu doui termostate. Cu acest tip de pres5 se poate extrage ceara din fagurii ce nu au fost topiti anterior in api. Urrelte pentru recoltarea ~i condifionarea polenului Setul de unelte pentru recoltarea ~i conditionarea polenului se compune din colectoare de polen, de diferite modele ~i uscitoare de polen, pentmmditionarea acestuia. Recoltarea polenului transportat de citre albine in stup pt!?n&h&esiti{ile familiei se face cu ajutorul unor dispozitive speciale ce poart5 rea de . I colectoare de polen. &
r

79

e

MANUAL UL APICULTORULUI

in prezent, in practica apicolB existi o gami variati de colectoare de polen care pot fi clasificate, in mare, astfel: colectoare de polen exterioare sau de urdini ~i colectoare de polen interioare, care pot fi a~ezate sub capacul sau pe fundu stupului. Indiferent de tipul colectorului, partea activi a acestuia o formeaz5 placi activi confectionat8, in general, dintr-o foaie de vinilin (material plastic) previzuti cu perfora1ii circulare in r8nduri suprapuse cu diametrul de 4,9 mm. La unele tipur de colectoare existi dou5 plici active prin care albinele sunt obligate s i treaci m5rind astfel cantitatea de polen recoltat. Polenul ce se desprinde in momentu trecerii albinei prin orificiile pl5cii active, cade printr-o plasi metalici in sertira~ de recoltare. Colectoiwl de polen de urdini?, se compune din trei piese principale: ur corp realizat dintr-un cadru de lemn, un sertar in care se aduni polenul dup5 ce ; trecut prin ochiurile unei plase metalice a ~ e z a tdeasupra sertarului ~i placa activl i propriu-zisi cu orificiile circulare de 4,9 mm. Unele tipuri de colectoare de urdini~sunt inzestrate ~i cu o strea~in din lemn, tab15 sau p8nzi spre a proteja mai bine polenul recoltat de umiditate: atmosferici, precum ~i de razele directe ale soarelui.

Fig.44 - A (stdnga). Colector depolen ce sefolosesc sub capacul stupului: 1)urdini.y;2)placci activci; 3)plan inclinat spre interior; 4)orificiu pentru trdntori 5)grilci metalicci; 6).yipccide rigidizare (dimensiuni in mm); B (dreapta) Colector de polen pentru fundul stupului: 1)placd rabatabilci; 2)placci urdini?; 3)placci activci; 4)sertcira.y (dimensiuni in mm)
rc-*
/;4

&.Pp

..

MANUALUL APICUL TORULUI

Colectoare de polen ce se folosesc sub capacul stupului sau pe fundul acestuia, unele constituind chiar fundul stupului respectiv avind ~i rolul de colector de polen, se bazeazi pe acela~i principiu de functionare. La unele tipuri i de colectoare, placa activs este a ~ e z a t in pozitie orizontali, la altele oblici sau verticali. Totodata majoritatea colectoarelor de polen dispun de un sistem de a asigura nestinjenit zborul trintorilor spre a se evita astfel blocarea plicii active de citre ace~tia. Colectoarele de polen interioare prezint2 avantajul, f a g de cele exterioare, ci feresc mai bine polenul recoltat de intemperii (ploaie, praf, soare intens, etc.). Usca'torzrl de polen, serve~te uscarea polenului proaspit recoltat, spre la a se putea pistra. Uscarea trebuie efectuati la o temperaturi constant2 care s9 nu depi~easci +45"C, pin8 cind umiditatea polenului va scidea la 8%. in practic9 sunt folosite multe tipuri de uscatoare de polen. in mare, dup2 sursa de energie ce o folosesc aceste usc2toare se impart in: uscatoare solare; uscitoare cu aer sau ap9 cald9, realizate cu ajutorul unei lampi de petrol qi usciitoare electrice. Indiferent de tipul usc9torului, principiul de exploatare al acestuia este urmitorul: - polenul se avteme pe sitele de uscare in straturi subtiri, uniforme de maxim 1,5-2 cm grosime; - temperatura de uscare nu trebuie s9 depi~eascii +45"C; - s2 existe, in permanenti, o bun2 circulatie a aerului in vederea eliminirii excesului de umiditate.

I-

-

4. 60 1

I

Fig. 45 - Uscdtor de polen electric 2) - 3)sertare czr polen; 4)capacul inchidere; 6)vedere general6 a

81

m
MANUAL UL A PICUL TORULUI

in marile intreprinderi specializate in uscarea unor cantit5fi mari de polen, aceasta se face cu ajutorul unor instalatii industriale, de mare capacitate care functioneaz5 in flux continuu. Unelte pentru recoltarea llptiyorului de matcl qi apilarnilului Setul de unelte se compune din cufite bine ascufite, necesare scurtarii botcilor sau a celulelor cu lawe de triintor, ace din lemn sau material plastic ~i spatule din lemn sau din material plastic pentru extragerea din botci a I5ptigorului de matc5 sau apilarnilului. L5pti~orul matc5 se extrage din botci in care au fost de crescute in mod special larve de matc5 dup5 un interval de 72 ore (3 zile) ~i dupi prealabila indepsrtare a acestora. Apilarnilul const5 in recoltarea din celule de trsntor a larvelor atunci ciind acestea au inc5 coloratia alb5, deci inainte ca acestea s5 se pigmenteze. Atiit recoltarea Iiipti~oruluide matc5 ciit ~i a apilarnilului se poate face manual sau mecanizat, cu ajutorul unor pompe speciale de vid. Unelte pentru recoltarea veninului de albine Pentru recoltarea veninului de albine se folosesc unelte de constructie ~i modele diferite. in prezent la recoltarea veninului sunt folosite diferite metode ~i dispozitive, cunoscut fiind faptul c5 secrefia de venin variaz5 in limite largi, in raport de viirsta albinelor, anotimp ~i hran5. La recoltarea veninului rezultate bune au fost obtinute cu aparatul de recoltat care se bazeaz5 pe emiterea unor ~ocuri electrice de joas5 tensiune. Albinele sunt obligate s5 treac5 peste o retea de la conductori electrici, dispu~i o distang de circa 3,2 mm qi a caror atingere produce ~ o c uelectric, urmare c5ruia albinele inteap5 o pelicul5 de material sintetic ce este l amplasatA sub conductorii respectivi pe suprafap unei sticle. Dup5 ce albinele infeap5, veninul cristalizeaz5 yi este recoltat prin r5zuire de pe placa de sticl5.

MA NUALUL APICUL TORULUI

Fig. 46 -- Dispozitiv pentru recoltarea veninului de albine I. Generator de impulsuri: I . bec de semnulizare; 2. intrerup6tor; 3. reglare limp de pauzci; 4. mufir pentru racord alimentare; 5. ploturi pentru cuplarea grilelor; II ~i I K Grilci de excitatie: 6.jise de racordare; 7. cordon; 8. retea de excitatie; 9. caseta colectoare; K Jac

Unelte pentru recoltarea propolisului Propolisul sau cleiul albinelor, este folosit de catre acestea pentru propolizarea interiorului stupului, celulelor fagurilor, astuparea ~i nivelarea P +e eventualelor cripaturi din peretii stupului.

,@

=%

n
MANUALUL APICULTORULUI

Fig. 4 7 - Materiale pentru colectama propolisului (Colector de propolis)

Recoltarea propolisului se face prin rizuirea pieselor componente ale stupului (rame, urdiniy, peretii stupului, podiyor etc.), precum yi prin folosirea unor dispozitive speciale denumite colectoare de propolis. Dispozitivele respective sunt de diferite tipuri sau modele, trebuind insg, ca regul2 generali, urmirit faptul c i indiferent de modelul folosit, acestea s2 acopere o suprafat2 ciit tnai mare in stup, fiind montate direct peste leagrile superioare ale ramelor. in acest caz se inlocuiesc sciindurelele de podiyor sau podi~orultip planyeti cu o plasi de nylon cu ochiurile de 1,5-2 mm peste care se Tntinde o piinzi deasi de prelati. Pentru a miri suprafata de propolizat, intre piinza de nylon yi speteaza superioar2 a ramelor se mai@t$ introduce un cadru din siirmi metalici.
.+

MANUAL UL APICULTORUL UI

Unelte pentru cre~terea imperecherea mgtcilor qi

Setul de unelte se compune din lanfete pentru transvazarea larvelor, rame cu leapri de susfinere a botcilor fixate pe dopurile de creqtere, rame izolator pentru obfinerea larvelor de o anumit5 virst5 cit qi pentn~ protectia botcilor in familiile crescitoare neorfanizate, cuyti de eclozionare, nuclee pentru imperecherea miitcilor ~i cuqti pentru transportul miitcilor imperecheate. Spatulii (/anJetd) de transvazare, este confectionat5 din s i m 5 de otel inoxidabil, cu o grosime de 2 mm, avind o lungime de 15-20 mm. Capetele sunt aplatizate sub form5 de lingurii qi uqor curbate cu ajutorul ciirora se face transvazarea larvei de pe fundul celulei in botc5. Pentru transvazarea oului, din celula fagurelui in botca artificiali, se foloseqte creionul de transvazare care decupeazi o porfiune din fundul celulei. Izolatort11pentrtr matcd, are fonnatul unei rame de cuib avind cele douii fete laterale acoperite cu gratie despgaitoare (Hanneman). in izolator se introduce rama cu fagurele qi matca respectiv5 in vederea obtinerii unor larve de virstii cit mai apropiat5. Colivia de tip Zander; se folose~te special pentru eclozionarea mitcii in ~i protejarea celorlalte botci, pentru a nu fi distruse de prima matcii eclozionat5. Perefii laterali ai coliviei sunt protejati cu plasii de sirmii sau din material plastic spre a permite albinelor s5 hr5neascii m5tcile eclozionate. in partea superioarii a coliviei se afl5 un orificiu circular in care se introduce dopul confectionat din lemn sau material plastic de care este fixati botca in care se g5seyte larva de matcii. $ablonul pentrt~coi~fec/ionar.ea botcilor, se construieqte din lemn de tei strunjit, cu o lungime de 10 cm avind unul din capete cu un diametru de 8,5 mm cu virful uqor rotunjit y i putin conic. Sablonul poate fi cite unul singur sau mai multe montate pe un suport. Dopzrrile de creStere, se confectioneazii, de asemenea, din lemn de tei strunjit sau din material plastic cu un diametru de 14 mm, in partea superioarg avind un guler, cu o iniiltime de 2 mm ~i un diametru de 18 mm yi foloseqte la fixarea botcilor. Jipcile de cre~tere,sunt confecfionate din lemn qi se fixeaz5 in lumina interioar5 a ramei de creytere cu ajutorul unor cleme metalice sau a cite unui cui~or spre a fi astfel rabatabile. in luinina interioar5 a unei rame de creqtere de stup orizontal se introduc 4 qipci, iar in cazul ramei stupului rnultitdajat, 3 qipci. Sipcile de creqtere au prevlzute, pe toatH lungimea lor, un numiir t6t&%e fi orificii circulare cu diametrul de 15 mm, orificii in care se introduc dophi :@ere.
,

.jpz

*

.

MANUAL UL APICULTORUL UI

1

Fig.48 - Utilaj pentru crejterea rniitcilor: a)nucleu Zander;
b)~ablon pentru confec{ionat botci; c)botca@atii de dopul de crejtere; d)lan{etiipentru transvazarea lawelor

I

1
I

I

Nucleele de imperechere, servesc la imperecherea m5tcilor eclozionate. Acestea pot fi clasificate dup5 m5rimea lor in: nuclee mari, cu cite 2-3 rame STAS de stup orizontal sau multietajat, nuclee mijlocii, cu 2-3 rame de magazin, nuclee mici cu 2-3 rame care prezint5 112, 114 sau 118 din rama de stup orizontal sau multietajat, precum ~i micronuclee ce contin de regulii circa 10 g albine fiecare. Dintre nucleele cele mai uzitate amintim nucleul Zander gi nucleul tip ACA. Nucleul Zandeu; face parte din categoria nucleelor mici. Se compune din trei compartimente, unul servind ca hrsnitor, a1 doilea pentru adipostitul coliviei Zander, iar a1 treilea rezervat pentru albine qi Eiguraqul ce-l vor construi. Fundul nucleului are previizut5 o fant5 de ventilatie acoperitii cu plasii de s2rrn5. Nucleul Zander are o singuri ram5 la care, inainte de populare, se fixeaz5 de speteaza superioat-5 o fiqie de fagure artificial de circa 1 cm. Peretii laterali ai nucleului sunt din sticlii (geam) ceea ce permite o verificare ugoar5 a acestuia. Toate cele trei compartimente, in partea superioarii a nucleului, sunt acoperite de un capac de lemp,&ucleele sunt transportate cite 8 buciiti cu ajutorul unei liizi speciale p r e v ~ c u ~ e r i s i r necesar5. Pe teren, in adiposturile pentru nuclee se introduc ea lee Zandler. n u
f

/g?

.% ; ,

b

_

S

7
MANUAL UL APICULTORULUZ

Nucleul tip A.C.A., este format din rame de stup multietajat care, cu ajutorul unor balamale, prin pliere, reprezint5 112 din rama stupului respectiv. Una din rame este previzut5 qi cu un hrgnitor tip uluc. Fiecare compartiment (nucleu) are un podi~or plas5 de sirm5. in ad5postul pentru nuclee in care intri un numar din de 4 nuclee sunt prev5zute 4 urdini~e cele 4 laturi ale ad8postului, cu cite o pe scBnduric5 de zbor fiecare.
Constructii apicole

:

I

I

1

Acestea au rolul de a asigura conditii corespunzitoare pentru executarea anurnitor lucriri din stupini, cit ~i pentru adipostirea materialelor ~i produselor apicole. Stupinele cu un num5r mare de familii de albine necesit5 constructii speciale cum sunt: laboratorul stupinei yi camera de lucru pentru apicultori; ha15 pentru extractia ~i conditionarea mierii previzuti cu camere anexe pentru depozitarea corpurilor cu miere, pentru preincillzirea fagurilor cu miere, pentru descgp5cire gi extractie, pentru conditionarea ~i depozitarea mierii; depozit pentru p5strarea fagurilor; cabane apicole. in cazul stupinelor cu un numar mic de familii de albine, o gi o cabana apicoli sunt constructiile care asigur5 spatiul organizarea normal5 a activit5tii apicultorului.

MANUAL CILA PICUL TOR ULU I

Trcbuic menfionat c i intr-o stupin5, in afari de inventarul apicol propriuzis, in cadrul procesului de productic rnai sunt necesare ~i alte uneltc ~i ~nateriale ca: topor, fcriistriu, ciocan, clcvte, dilti. rindea, cazma, lopati, cuie de diferite niiirimi $i tinte, sirmii pentru insirmat same, siipun, sodi de rufc, vopsele de ulei, benzini, petrol larnpant qi altele.

Fig. 50 - Cabana ayicol~i

MANUAL UL APICUL TORULUI

leclia 5. Resurse neclaro polenifere gi polenizarea cullurilor adrictle enfomoiile
Resurse nectaro-polenifere

0 conditie importanti pentru cre~terea intretinerea rentabili a familiilor ~i de albine o constituie cunoa~tereaplantelor melifere din zona in care se afli stupina, perioada de inflorire a acestora, precum ~i valoarea lor nectaro-poleniferg. Cunoscind bine acestea, precum ~i evolutia timpului, se pot lua din vreme o serie de m8suri cu privire la dezvoltarea rafionali a familiilor de albine in scopul obtinerii unor recolte de miere bogate ~i constante, an de an.
Arbori yi arbuyti meliferi
Flora meliferi a tirii noastre este deosebit de bogatti ~i variati, cuprinzind, in primul rind, numeroase specii arborescente cu o Inare valoare apicoli.

Salcdmztl nlb, pentru c8 este prirnul cules principal al anului ~i pentru c i inflore~te masiv, iar in ultimele decenii mierea de salcim a cii~tigat in numero~i adepti, este cea mai important8 specie meliferi, mai ales pentru regiunile de cdmpie. Salcimul inflore~te incepind din primele zile ale lunii mai. lnflorirea se prelunge~te, hncfie de conditiile geografice ~i pedoclimatice, pin8 la sfir~itul in lunii iunie. E~alonarea perioadei de inflorire dB posibilitate apicultorilor si? realizeze,in cadrul unui sezon apicol, doui ~i chiar trei culesuri la salcim. Salcdm~tl ocupi in tars noastri? suprafete importante. Mai renumite sunt masivele de salciim din sudul Olteniei, Hanu-Conachi Cjudetul Galafi), Ru~etu (iudefulBuzBu), Valea lui Mihai (judeful Bihor), Mitisaru (judeful Dimbovita), Groasa ~i Ileana (judetul C5lBra~i),Alio9-Gomila (judetul Timi?), unde sunt deplasati, in fiecare an, zeci de mii de stupi, realizindu-se, in anii favorabili, recolte imbel~ugate miere. de
Productia de nectar la salcim, in conditii meteorologice nonnale este concentrati qi abundentg, variind de la 1 mg la 4 mgifloare cu u i c tinut ridicat de zahtir de 40-70%; aceasta depinde de expozitia masivului, sta inflorire, varietate, virsti, densitatea arboretelor ~i de factorii meteor&i.'k-

4

89

I fl

MANUAL UL APICUL TORUL Ul

Trebuie s5 menfion5m c5 dintre factorii meteorologici, cel care are o influent5 hotzriitoare este temperatura. Se $tie c5 secretia nectarului incepe in general, in jurul temperaturii de 10°C, devine maxim5 intre 20 ~i 30°C qi apoi scade treptat pin5 la temperatura de 35"C, dup5 care inceteaz5 complet. Astfel, in masivul de salciim de la Valea lui Mihai, in noptile reci cind temperatura scade sub 10°C in perioada infloririi, secretia nectarului nu se produce declt dup5 r5s5ritul soarelui, iar albinele ies la cules mai tiirziu, in timp ce in nopfile calde (1 5- 16"C), secretia nectarului are loc devreme, iar culesul incepe inainte de ris5ritul soarelui. in general se realizeaz5 la un cules de salciim 10-25 kglfamilie de miere extrasi. Din determinari ficute in cadrul fostei Statiuni centrale de cercetari pentru apicultur-5 $i sericicultur5 rezult5 c5 producria de miere la arboretele de , salclm alb variaz5 in limite mari, dup5 viirsta arboretului, densitatea ~i pozitia lui fat5 de soare. La arborii rizlefi, productia de miere a variat de la 1.100 la 1.700 kgha, la arborii in masiv de la 900 la 1.500 kglha qi la plantatiile tinere qi drajoni de la 300 la 700 kglha. Pe Iiingi salciimul alb se mai intiilnesc la noi in far5 o serie de alte specii $i forme de salciim, cultivate mai ales in parcuri, gr5dini botanice sau pe marginea ~oselelor, cum sunt: salciimul roz, salciimul galben, salciimul piramidal, etc. in general aceste specii ~i variet5fi de salciim se caracterizeaz5 printr-o inflorire mai tiirzie cu 2-4 zile ~i o durati mai lung5 a infloririi, de la 13 la 20 zile. Teiul este a doua specie melifer5 important5 din tara noastr5 ~i inflore~te la 15-20 de zile dup5 terminarea infloririi salciimului. Spre deosebire de salciim culesul de tei este de durati mai lung5, indeosebi la p5durile formate din dou5 sau mai multe specii. Specii de tei care cresc in tara noastr5 sunt: teiul cu frunza mare sau teiul 1 fluturesc; teiul pucios sau teiul cu frunza mica ~i teiul argintiu sau teiul alb. Prima specie care inflore~te este teiul cu frunza mare, urmat5 la 10-15 zile de teiul pucios ~i apoi dup5 21-22 zile inflore~te teiul argintiu. Durata de inflorire a celor treispecii luate impreun5 in cadrul sezonului apicol este in medie de 30 zile, variind dc la o localitate la alta ~i de la un an la altul intre 22 ~i 38 zile. Fa orii care conditioneaz5 data infloritului sunt mai ales temperatura ~i al ti tudi&

MANUAL UL APICUL TORULUI

Teiul ocupi, in tara noastri, suprafete insemnate indeosebi in judetele Tulcea, C i l i r a ~ i , Ilfov, I a ~ i Timi?, etc. In cadrul judetelor amintite, cele mai , cunoscute masive pentru stupirit pastoral la culesul de tei sunt cele de la Comana, Mihai Bravu, Ciscioarele, Cilugireni (judepl Giurgiu), Snagov (Sectorul Agricol Ilfov), Ciucurova, C o c o ~Isaccea, Niculifel, Babadag (judepl Tulcea), Birnova, , Ciurea, Grajduri (jude@l I a ~ i )La aceste masive se deplaseazi anual zeci de mii . de stupi, realiziindu-se in anii favorabili, in medie ciite 15-20 kg de miere pe familia de albine. Culesul la tei nu prezinti gradul de intensitate de la salciim, totu~i, conditii favorabile, se pot realiza de la 2 la 6 kg miere de stup zilnic. in Secretia de nectar la tei, ca qi la ceilalti arbori meliferi, este diferiti ~i depinde de varietatea teiului, de fertilitatea solului qi de climi. Din analizele ficute la masivele de tei de la Ciucurova ~i Niculifel, rezulti c i productia de nectar a variat la teiul pucios de la 0,15 la 0,22 mglfloare cu o concentratie medie de 48%, iar la teiul argintiu de la 0,20 mglfloare la 0,45 mglfloare cu o concentratie in zahir de 46-52%. Cintarul de control a aritat, la una din stupinele experimentale aflati in pastoral la Ciucurova, c i recolta zilnici de miere a variat de la 0,5 piini la 5,4 kg (in medie 2,7 kg). Capacitatea nectariferi a celor trei specii de tei este diferiti ~i anume: 800 kglha la teiul cu frunza mare, 1.000 kg/ha la teiul pucios ~i 1.200 kglha la teiul argintiu.
Artarul este, de asemenea, un arbore melifer valoros, mai ales c i unele specii de aqar infloresc mai timpuriu, cAnd in general flora meliferi este putin abundenti. In pidurile noastre, aqarii nu formeazi arborete pure, ci cresc ca arbori in amestec, indeosebi in pidurile de foioase din silvostepi (~leaurile de cPmpie ~i deal). La noi in far2 se intilnesc urrnitoarele specii de aqar: jugastrul, aqarul titirasc, paltinul de ciimp, paltinul de munte ~i jugastrul de Banat; pe Iingi acestea se mai cultivi ~i specii de aqar ornamentale. Speciile melifere cele mai valoroase sunt aqarul titirisc ~i jugastrul, care cresc bine $i in asociatie cu alte specii de foioase melifere. Productia de miere, dupi o evaluare generali, variazi la acarul titirisc ~i jugastru de la 300-600 kg/ ha. Aceste speeii infloresc de obicei abundent ~i dau, pe ling5 nectar, insemnate cantititi de polen, fapt ce prezinti o deosebiti importanti familiilor de albine in primiivari.

91

= .

P

MANUAL UL APICULTORULUI

Cenu$erul sau otetarulfals este un arbore de mare valoare meliferi. Cre~te spontan in Dobrogea yi in alte finuturi din tara noastra. Se intiilneyte frecvent pe strizi vechi din Bucurevti. Se recomandi a fi plantat pe terenurile neproductive. nefolositoare agriculturii, pentru c i se prinde uyor $i este putin pretentios fati de sol. Cenu~erul este putin rezistent la geruri yi pierde in iernile aspre o parte din lujerii anuali. Inflore~te abundent in lunile iunie-iulie, florile fiind foarte intens cercetate de albine pentru nectarul yi polenul lor, de calitate superioar5. Productia de miere este de circa 300 kg la ha. Mierea de cenuqer este de culoare galbeni, cu o aroma pronunpti $i plicut5 la gust. Castanul comestibil este un arbore ornamental foarte rispindit mai ales in judefele Vilcea, Bihor, Baia Mare yi Satu Mare. Pe Iiingi fructele sale bune. apreciate in patiserie $i arta culinari, furnizeaza, in cursul lunilor iunie-iulie. un cules bogat familiilor de albine. In anii favorabili se recolteazi, de la stupii transportati in pastoral la florile de castan, cite 8- 10 kg miere de familie. Mierea este de culoare galben-aurie $i cu un gust plicut. Productia de miere este evaluati la 30- 120 kg la ha. Castant// silbatic este un arbore ornamental foarte raspiindit in gridini publice, parcuri, alei, bulevarde etc. Inflore~tein lunile aprilie-mai, fiind bine cercetat de albine. In anii favorabili, in anumite regiuni, oferi nu numai cules de intretinere dar ~i de productie. Mierea este de culoare inchisi y i de buni calitate. la Cantitatea de ~niere hectar este socotiti la 30-100 kg. S a l c ~ m t ~ l j a ~ ~este un arbore inelifer care dB o productie de peste 300 onez kg lniere la ha. Infloreyte in lunile iulie-august, iar perioada de inflorire este de 25-30 de zile. El poate fi plantat de-a lungul yoselelor yi drumurilor, in parcuri, gradini ~i in toate locurile insorite. Otetarul galben sau clocotiyul este un arbore ornamental foarte valoros pentru apiculturg. Incepe s5 infloreascg la sfiir~itullunii iunie, iar inflorirea se prelungeyte pin5 in august, fiind in tot timpul infloririi intens cercetat de albine,~tit+entru nectar, cgt yi pentru polen. Florile acestui arbore sunt dispuse in inflo@ce&e galbene, foarte decorative. Se inmul{e~teuyor prin seminte ~i buta~i.

&

MANUAL UL A PICUL TORUL UI

Gliidita este un arbore melifer foarte intens cercetat de albine pentru nectar ~i polen, in tot cursl zilei. Valoarea lui meliferi este cu atiit rnai mare cu c8t inflore~te dupi salciimul alb ~i dureazi piini la culesul de tei. Productia de miere este apreciati la 250 kg la ha. Mojdreanul este un arbore de talie mici, rispiindit mai ales in Oltenia, Banat ~i Dobrogea. Inflore~te lunile aprilie-mai ~i produce insemnate cantititi in de polen ~i nectar. Productia de miere este de 100 kg la ha. Florile de mojdrean sunt mult cercetate de albine ~i asiguri un bun cules, chiar in perioada de inflorire dintre pomi ~i salciim. Arinul sau aninul este un arbore melifer care furnizeazi polen primivara de timpuriu, ceea ce prezinti o deosebiti importanii pentru dezvoltarea familiilor de albine. Cea mai apreciati de apicultori este specia aninului negru. Salcia creqte sub formi de arbori sau arbu~ti luncile umede, precum in ~i in zona muntoasi, ocupiind suprafete importante, mai ales in biltile din lunca Dunirii. Silciile ~i richitele infloresc timpuriu in primivari y i oferi nectar ~i mai ales polen, foarte valoros pent11 intretinerea ~i dezvoltarea familiilor de albine in lunile martie-aprilie. Speciile de salcie mai rispiindite la noi in tar2 si care au importanti apicoli sunt: salcia comuni, salcia cipreasci, zilogul, salcia pliingitoare, salcia plesnitoare ~i richita. Dintrc acestea o important2 apicoli rnai mare prezint5 salcia cipreasci Si zilogul, care, in conditii favorabile, furnizeazi nu numai insemnate cantititi de polen, ci ~i nectar din abundenti. Productia de miere se evalueazB la aceste specii la 150 kg la ha. Alunul are o deosebiti importanti apicoli intruciit inflore~te foarte timpuriu in primivari qi furnizeazi familiilor de albine polen, care contribuie simtitor la dezvoltarea ~i cre~terea puietului. In anii ciind albinele nu pot zbura la cules, datorit5 timpului nefavorabil din februarie-martie, se recomandi recoltarea de din florilor birbite~ti alun (miiti~orilor), care prin scuturare qi cernere se obtine polenul galben, foarte bogat in vitamine. Acesta se poate administra ca hran5 familiilor de albine sub diferite forme. - .. a
"s

~ o r n uinfloreite, de asemenea, timpuriu in prim5var5, firniq d, In zilele l frumoase, insemnate cantititi de polen ~i nectar. Ca ~i alun@miprezint3 o

f-

93

P
P -

MANUALUL APICULTORULUI

deosebit2 importan@ pentru apicultur-5 prin faptul c5 aceastii specie foarte timpuriu ~i declan~eazii, obicei, la albine instinctul de cules. de

Piiducelul este foarte des intilnit in p5durile de deal ~i cimpie ~iinfloregte in lunile mai-iunie. In piidurile de foioase, al5turi de a@ri ~i alte specii melifere. dB de la inceputul lunii mai pin5 in iunie un cules bun familiilor de albine, stimulind dezvoltarea lor in vederea culesului principal de la salcim sau alte plante melifere importante. Acest arbore d5 o producfie de miere de 100 kg la ha. Mierea obfinutiieste de culoare deschis5, aromat5 ~i foarte pl5cut5 la gust. Amorfa sau salcimul pitic este un arbust melifer cercetat de albine pentru nectarul ~i polenul s5u. inflorirea are loc in lunile iunie-iulie, durind circa 30 zile. Pe toat2 durata infloririi, acest arbust este foarte mult cercetat de albine. Este arbu~ti meliferi. Producfiade miere a fost evaluat8. apreciat caunul dintre valoro~ii la 50 kg la ha. Salcimul pitic se intalne~te frecvent in perdelele de camp ~i in perdelele de protectie ale liniilor ferate. Acest arbust prezint5 o cre~tere rapid5 gi se prinde cu u~urinf5 orice teren. Este folosit .yi pentru consolidarea terenurilor pe in pant5 care alunecii ~i pe taluze, doarece are r5dicina bine dezvoltat5. Ciilinul inflore~teabundent in lunile iunie-iulie. Este cercetat de albine pentru nectar qi polen. Producfia de miere este de 25-40 kg la ha. Socul negru este un arbust melifer care inflore~te abundent in lunile maiiunie. Florile sunt intens cercetate de albine pentru nectar ~i polen. Produce circa 80 kg miere la ha. Porumbarul este un arbust melifer r5spindit mai ales pe marginea p5durilor din step5 ~i silvostep5. infloreSte abundent in lunile aprilie-mai qi este bine cercetat de albine. In anumite zone, se obfine in anii favorabili nu numai un cules de intrefinere qi stimulare, ci $i un cules mai slab de producfie. Mierea este de culoare galben-aurie, cu aroma pronunfat5 ~i pl5cut5 la gust. Producfia de miere este de 25-40 kg la ha.
5- p.d'

I

d

e

este un arbust foarte rezistent la secet5 qi ger. Inflo-re~te in pin5 in octombrie ~i ofer5 familiilor de al-bine nectar qi culesului se pot inregistra mici sporuri la cintarul de

94

MANUAL UL APZCULTORUL UZ

control. Productia de miere a fost evaluatii la 20-25 kg la ha. Acest arbust poate fi folosit cu succes pentru realizarea unui gard viu in jurul stupinei.

Cnqinul este un arbust melifer care infloregte in lunile mai-iunie gi produce, polen gi nectar. In asociatie cu alte plante melifere care infloresc in acela~i timp, poate asigura nu numai un cules bun de intrefinere ci gi de productie. Productia de miere se ridici la 35-100 kg la ha. Lemnul cdinesc este un arbust melifer riispdndit in pidurile din regiunile de cPmpie ~i deal, precum ~i prin griidini, parcuri etc. infloregte in lunile iunieiulie cdnd asigurii familiilor de albine un cules de intretinere gi uneori chiar de productie. Arbustul dB o producfie de 20-40 kg miere la ha. Se preteazi pentru realizarea de garduri vii in jurul stupinei. Bcircoacea este un arbust ornamental care cuprinde mai multe specii, toate inflorind in lunile mai-iunie. Florile de bircoace albe, roze, rogietice, sunt foarte intens cercetate de albine ~i dau insemnate cantitiifi de nectar gi polen. Se inmulte~te uSor prin seminte ~i buta~i. Cdrmdzul sau I~urmuzuleste un arbust ornamental deosebit de valoros pentru apiculturii. Infloregte abundent din iunie piin5 in septembrie, fiind intens cercetat de albine in tot cursul zilei, uneori chiar dupii apusul soarelui. Zcimo~itaeste un arbust decorativ, plantat in griidini publice pentru florile sale viu colorate, albe, rogii, purpurii, violet. Infloregte din iunie gi pPn5 in septembrie, fiind intens cercetat de albine pentru nectar gi polen. Dracila este un arbust melifer intiilnit in zona colinarii, in parcuri, in griidini gi in perdelele de protectie. Inflore~tein lunile mai-iunie, hrnizind familiilor de albine nectar gi polen. Producfia de miere este de 30 kg la ha. Zmeurul este un arbust melifer foarte valoros pentru apiculturii. Este mai des intiilnit in zona de munte gi de dealuri inalte, unde cre~te spontan gi infloregte in lunile iunie-iulie, avdnd o durati de inflorire de 25 de zile. Plan@$lade zmeur din zona de cdmpie infloresc mai timpuriu, in aprilie-mai gi d u e 10-14 zile. e pe toati Este un arbust foarte apreciat de apicultori gi intens cercetat.de a durata infloririi. Producfia de miere variazii in funciie de c ~ n ~ ~ ~ o ~ l i r n a t i

$

b .

95

F
P

MANUAL UL APICUL TORUL UI

Astfel, in zona de munte zmeurul produce 50-250 kg miere la ha, iar in zona de cimpie produce 50 kg la ha. Mierea este de foarte bun2 calitate, recoltiindu-se adesea in amestec cu mierea de la flora de fineatti. Printre masivele de zmeuri! mai importante citBm cele de la ZBrne~ti Bran Cjudepl Braqov); Secui, Lunca ~i Frumoas2 ~i Teleajean Cjudepl Prahova); Petroqifa ~i Moreni ('judetul Dimbovifa): Cloqani, Baia de Aramri ~i Grindeni Cjudepl Mehedinfi); Tismana, Novaci, Valea Valea Tirgului, Riul Sadului ~i Valea Lotrului Cjudepl Gorj); Ructir, Arge~el, Doamnei qi CumpBna CjudepI Arge~); Vatra Dornei, Ciimpulung, Gura Humorului ~i RBd2uti Cjudepl Suceava). Murul - inrudit indeaproape cu zmeurul - este, de asemenea, o planti melifer; bung. Inflore~tein lunile iunie-septembrie yi asigurti un cules bun falniliilor de albine, mai ales cind acesta se asociazti ~i cu culesul de la alte plante melifere din zona de ptidure. Productia de miere se ridicti la 50 kg la ha.

MANUAL UL A PICUL TORUL UI

Plante melifere cultivate Pe Iiingii importanta vital2 ce o au in asigurarea hranei omului, culturile agricole, prin structura gi succesiunea infloririlor, oferii familiilor de albine incii din primiivarii gi piin8 toamna tgrziu, culesuri, permit8nd atiit dezvoltarea lor ca unitifi biologice, ciit gi obtinerea unor mari recolte de miere. De o importan@deosebitii pentru apiculturii este gi faptul cii putem asigura familiilor de albine un cules continuu pe tot timpul anului prin structurarea culturilor astfel ca inflorirea lor sii se succeadii acoperind intreg sezonul apicol. In cadrul conveierului melifer un rol deosebit il au speciile cu perioadii de vegetafie scurtii care pot fi semiinate chiar in perioada sfiirgitului verii, inflorirea lor produciindu-se in toamn2 ciind flora meliferii este foarte sgracii. Speciile pe care le prezentim mai jos fac parte, conform clasificiirii ce are la bazii criterii biologice gi economice, din marea grupii a plantelor cultivate irnpir$te in subgrupe aviind in vedere scopul principal pentru care se cultivii: plante tehnice, furajere, leguminoase, medicinale-aromatice gi specific melifere. Ordinea de prezentare a speciilor in cadrul fieciirei subgrupe a fost stabiliti aviind drept criteriu succesiunea infloririi lor. Culturi de plante tehnice Extinderea in culturii a plantelor tehnice ca urmare a preferintelor alimentafiei moderne pentru griisimile vegetale, impreunii cu nevoia tot mai acuti de proteine ca gi necesitatea materiilor prime in industriile alimentarii, textilii g.a., au ficut sii aparii noi surse melifere. Importanp lor este cu atiit mai mare cu ciit se cultivii pe terenuri ugor accesibile ce se pot valorifica integral, diind an de an recolte mari ~i constante de miere. Rapita de toamni?, specie anualk este cultivatii ca plant5 oleiferii datoriti continutului ridicat in ulei a1 semintelor. Rapita are o important2 deosebitii in dezvoltarea familiilor de albine inflorind in luna aprilie gi acoperind golul de cules dintre culesul de la pomii fructiferi ~i cel de la salciim. inflorirea culturii dureazii aproape o lung, iar producfiileJergiere ce se pot obtine sunt de 35- 100 kg la hectar.

ff& , <

k*f.Q

97

k%
+-

MANUALUL APICUL TORULUI

Rapi!a de primiivari?, se seamiinii primiivara timpuriu, in martie-aprilie, iar inflorirea are loc in mai-iunie, cu 20-25 zile mai tiirziu ca rapita de toamni prelungind perioada de cules de la aceastii specie. Mu~tarul alb, specie anualii, cultivati pentru semintele sale ce au un continut mare in uleiuri sau ca materie prima pentru obtinerea mu~tarului condiment. Ca plant5 de nutref, se cultivii in amestec cu altii plant5 furajerii diind producfii mari de masii verde la hectar. Semiinatul se face primivara ciit mai timpuriu, iar inflorirea are loc dupii aproximativ 40 de zile de la semiinat, cu o durat5 de 20-30 de zile, timp in care albinele cerceteazii intens florile culegiind nectar qi polen din abundenfi. Producfiile medii de miere ce se obtin de la mu~tar anii nonnali sunt de 40 kg1 in ha. Specie pretentioasii la umiditatea solului qi din atmosferii, secretii nectar dupi ploi ~iin primele ore ale diminetii. Pe timp secetos secrefia de nectar scade foarte mult sau chiar inceteazii. Nectarul are o concentratie de zahiir intre 20 ~i 60%. Aviind o perioadii de vegetatie scurti se poate folosi la alcituirea conveerului melifer pentru a asigura surse e~alonate cules din primiivarii piinii toarnna de tiirziu. Cultura de mu~tar foarte rentabilg, obtiniindu-se o productie medie de este 1.000-1.200 kg de seminte la hectar, apliciind minimum de lucriiri agrotehnice. Mu~tarul negru, specie anualii, cu tulpina inaltii de 100-150 cm, este sensibilii la ger ~i secet5 preferiind pentru culturii silvostepa. Se cultivii, ca qi mu~tarul pentru semintele sale bogate in uleiuri. alb, inmuliirea se face prin seminfe, semiinatul ficiindu-se in luna martie cu o norm5 de siimiintii de 12 kg la hectar. Inflorirea are loc in lunile iunie-iulie furniziind familiilor de albine culesuri de intrefinere. Coriandrul, specie anual$ cu tulpina inalti de 30-70 cm, putin pretenfioasi la climii ~i sol, d i productii mari in sudul qi sud-estul tiirii pe terenuri mai uSoare, dar fertile, de tip cernoziom sau brun de pidure. Se cultivii pentru fructele sale ce au un continut ridicat in uleiuri eterice (0.15-1,7% ulei esenfial) folosite pentru aromasau corectarea gustului unor preparate farrnaceutice. Fructele de coriande su& aoreciate ~i in industria alimentarii, fiind utilizate in calitate de carea mezelurilor.
rh
'%

MANUAL UL APICULTORULUI

/

Coriandrul se inmulfegteprin seminfe, insiminprea ficindu-se in martieaprilie, folosind o cantitate de 10-12 kg simin@ la hectar. In zonele fir3 variatii mari de temperaturi este indicati insiminprea in pragul iernii. Se poate executa aceast5 lucrare gi in august-septembrie daci solul are suficienti umiditate. La aceste epoci de seminat se folosegte o normi de sgming la hectar de 20-25 kg. fnflorirea se produce in lunile iunie-iulie gi are o durat5 de aproape 30 de zile. Coriandrul este o valoroas5 specie meliferi, cantitatea de nectar pe floare fiind de 0,lO-0,15 mg, iar productiile de miere ce se pot obfine variind intre 100 qi 500 kg la hectar. fn zonele ce oferi conditii optime de culturi pentru coriandru, cum sunt judetele Ialomip, Galafi, Ilfov v.a., se obfin frecvent 7-10 kg miere monoflori pe familia de albine. Floarea-soarelui, specie originari din America de Nord, unde a fost cultivati inainte de descoperirea acestui continent gi a fost introdus5 in Europa in secolul a1 XV-lea. In prezent ocupi mari suprafete in Rusia, Franp, Rominia, Bulgaria, Iugoslavia, Turcia, Spania gi este cultivati pe suprafefe mai mici in Ungaria, Polonia 9i Italia. In tara noastri floarea-soarelui a fost cultivati la sfirgitul secolului a1 XIX-lea in Moldova, extinzindu-se apoi rapid in celelalte regiuni ale t5rii. In prezent floarea-soarelui este principals plant5 oleaginoasi cultivatii in pra noastri, pe circa 800 mii hectare. Specie anual5, erbacee, inalt5 de 0,60-2,5 m, cu un sistem radicular bine i dezvoltat ce P permite o bun5 valorificare a rezervelor de api gi nutritive din sol. Frunzele mari pedunculate sunt acoperite cu peri aspri conferind plantelor o bung rezisten@la seceti. Floarea-soarelui este o planti tipic entomofili a cirei polenizare se realizeazi in exclusivitate cu ajutorul insectelor, fapt ce a dus la aparifia a numeroase varietiti gi proveniente diferenfiate prin insugirile fiziologice cit vi din punct de vedere morfologic. Pe judete cultura florii-soarelui ocupi mari suprafete in Ialomita, Constanp, Ciliragi, Briila, Dolj, Teleorman, Buziu, g-a., unde se deplaseazi in fiecare an un numir mare de familii de albine. Floarea-soareworegte in a doua jumitate a lunii iunie sau inceputul lunii iulie, cu o duraili Tnflorire ce variazi intre 10 gi 20 zile in functie de soi gi mersul vremii.$lor~ de *culoare galbeni sunt grupate in inflorescente denumite calathidii a ~ e u ldtu&fhii
n n

$e,

L

99

L F

MANUALUL APICULTORULUI

(eventual al ramurii). Cantitatea de nectar produsa de o floare variaz%mult de 1 un soi la altul, influentat5 ~i de conditiile pedoclimatice, intre O,11 ~i 0,25 mg, iar nectarul unei flori contine in medie 0,26- 1 mg zahar. Din cercetiirile intreprinse a reie~it mare variabilitate a productiei de nectar determinatii de soi, conditii o pedoclimatice ~i de evolufia timpului. Floarea-soarelui are un potential melifer ridicat, asigurdnd an de an productii de miere ce variaza intre 10 ~i 40 kglfamilia de albine. Diferentele mari de recolt5 sun1 determinate de variaf-iaputerii familiilor de albine, dar $i de diferentele de microclimat dintre IocaliEiti ~i chiar de la un Ian la altul. Dintre factorii climatici, cea mai mare influenti asupra secretiei de nectar o are temperatura, care este optima in intervalul 30-32°C inregistrat in general intre orele 10 ~i 15 ciind se qi observa o frecventa ~i o intensitate maximi de cercetare a florilor de c5tre albine. Productia de miere la hectar este evaluatii la 30- 120 kg, luindu-se in calculul balantei melifere o productie medie de 60 kg la hectar.

1

Porumbul este socotit ca plantii melifera deoarece furnizeazg familiilor de albine importante cantitati de polen.
Porumbul cultivat pentru boabe inflore~te luna iunie, iar cel cultival in pentru insilozare sau mas%verde in hrana animalelor din iunie pin2 in octombrie, in raport cu data semiinatului. Productia de polen pe panicul este de 1 gram, iar la hectar de 22 kg. in perioadele deficitare, cind sursele de hran5 proteica sunt neindestulatoare, se recornand5 administrarea polenului obtinut prin recoltarea paniculelor, conditionat ~i p5strat corespunziitor. Recoltarea paniculelor nu stdnjene~tecu nimic dezvoltarea ~i polenizarea normala a culturii. in cam1 stup5ritului pastoral stupinele se amplaseaza intre floarea-soarelui ~i porumb pentru a putea recolta polen de la ambele culturi.

Sorgul este o plant5 cu cre~tere viguroas5, anual5 sau perenii, se cultiva in regiunile mai secetoase din sudul, estul ~i vestul tirii. Are numeroase intrebuintiri, furnizdnd materie prima pentru fabricarea celulozei ~i hdrtiei, spirtului ~i berii, ca furaj-ia.brana animalelor ~i unele folosinfe casnice. Sorgul inflore~te iulie din pine Ei%@bbrie furnizind familiilor de albine culesuri bogate de polen.

'

~

MANUALUL APICUL TORC'L U l

Iarba de Sudan din seminceri produce o cantitate mare de polen de calitate superioar5; 1 ha semincer furnizeazii 30% din polenul necesar la 80 de familii de albine timp de 15 zile. Sfecla dezahiir, specie bianual5, se cultiv5 pe mari suprafete in iara noastrii yi igi giisegte utiliziiri at5t in industria zahgrului gi spirtului cit ~i in zootehnie. Datorit5 plasticit5tii ecologice mari se cultivg cu deosebit5 rentabilitate in multe zone ale Prii. Pentru apicultori un interes deosebit il are sfecla seminceri care furnizeazi din abundent5 nectar .yi polen. Sfecla de zah5r infloregte in iulie-august, iar durata de inflorire poate depivi 30 de zile, fapt cu atlt mai important cu cit flora melifer2 este sarac2 in aceasti perioad5. Familiile de albine beneficiaz5, de la sfecla de zah5r, de insemnate cantitiifi de polen gi de nectar, productia de miere evalulndu-se la 5- 15 kglha. Bumbacul, specie anual5, este nectarifer, furnizind culesuri tirzii de nectar. Infloregte in iulie-august, avlnd producfii de miere la hectar evaluate la 30-50 kg, dar in general este slab cercetat de albine. Tutunul, specie anualii, se cultivii pentru frunzele ei utilizate ca materie prima in industria produselor pentru fumat gi in industria farmaceutica. Pretentioasii la conditiile climatice, respectiv la temperaturii, tutunul se cultivii, in special, in judetele din sudul fiirii. Cultura in camp se realizeaz5 prin plantarea riisadurilor la sfirgitul lunii aprilie, inceputul lui mai clnd plantele au 4-6 frunzulite. Inflorirea se produce in iulie-august .yi dureaz5 o perioad5 lung5 de timp, oferind culesuri de nectar. De la tutun se pot obtine 20-40 kg miere la hectar. Sojkinapl este o specie anuali, cultivat5 pe suprafete destul de mari pin5 la sfir~itul secolului trecut pentru vopsitul in galben a1 llnii gi firelor de in. in prezent se cultiv5 ca planti oleaginoasii, semintele sale avlnd un bogat continut de ulei (30%) care dup5 rafinare se folosegte in industria lacurilor gi vopselelor, in alimentatia dietetic5 .yi in industria produselor cosmepcp. Plant5 rezistentii la seceti gi nepretenfioasii la conditiile dt? 1; yOfk5nagul se cultivii in regiuni mai secetoase pe soluri mai slabe decit ceie pri nice-floriisoarelui. Inflorirea se produce in iulie-septembrie gi f u r n i d l c q i l i i r ~ * d e

%.

101

r
F

MANUAL UL A PICULTOR ULUI

albine atiit nectar ciit gi polen.

Cicoarea de grzdina' este planti erbacee, bienali, rispiinditii aproape pe toate continentele, se cultivi ca planti alimentari pentru frunzele folosite pentru salati, iar varietatea sativus se cultiv5 pentru rid5cina din care se fabric5 surogatul de cafea. Cicoarea de gridin5 infloreqte in iulie-octombrie furnizdnd familiilor de albine un cules de intretinere. Valoroasii pentru apiculturii este gi specia de cicoare spontani ce cregte pe marginea drumurilor, pe cdmpii, in Bnete gi p5~uni ca buruianii gi care oferi un cules de inceput de toamn5 ciind flora melifer5 este siraci. Cantitatea de miere la hectar se aproximeazi a fi 100 kg.
Culturi de plante furajere Dezvoltarea zootehniei a determinat, in decursul anilor, mirirea suprafetelor cultivate cu plante furajere in vederea asiguririi masei verzi gi a nutretului insilozat ca hrani a animalelor. Pe Iiingi avantajul direct a1 hranei naturale atilt de necesari in furajarea animalelor, culturile de plante furajere imbunitiifesc resursele melifere din zona de culturi, asiguriind de multe ori nu numai culesuri de intretinere, ci chiar culesuri importante de producfie. De importanti deosebiti pentru apiculturii sunt loturile semincere de plante furajere (lucerni, trifoi) de la care familiile de albine beneficiazi de un cules intens, de lung5 durati, ce se soldeazi cu producfii mari de miere mar%.

Lucerna este o specie erbacee, pereni, cu sistem radicular bine dezvoltat ce pitrunde piin5 la 10 m in pimiint, conferind plantelor o rezistenF la seceti deosebiti gi ficdnd posibili cultura acesteia in regiunile de ciimpie mai secetoase. Pnflorirea lucernei are loc in a doua jumitate a lunii mai la coasa I gi in august-septembrie la coasa a 11-a. Productia de nectar variaz5 intre 0,09 mg ~i 0,26 mglfloare cu o concentrafie in zah5r de 18-4.8%, in functie de soi vi conditii pedoclimatice. Productia de miere la hectar se evalueazi la 25-30 kg la cultura neirigf&!%O kg la cultura irigatii.

r
MANUALUL APICUL TORULUI

Conformafia floral5 este tipici de leguminoasi-papilionacee, inchizind in coroli staminele gi pistilul. in momentul cind albina introduce trompa in tubul floral se elibereaz5 staminele gi pistilul, lovind-o sub torace, stigmatul venind in contact cu polenul cules de la o alt5 plant5 se efectueazi polenizarea. Socul produs face ca albinele sZi evite deschiderea florilor, culegind in aceste conditii in special nectar. Lucerna galbenii este o specie erbacee pereni, ce cregte spontan pe malurile apelor, prin piguni gi filnete uscate, dar se gi cultivi valorificiind bine coastele cu soluri bogate in calciu. Inflorirea lucernei galbene se produce in iunie-septembrie oferind familiilor de albine culesuri de intrefinere. Cantitatea de nectar pe floare variazi intre 0,03 gi 0,05 mg, dind o producfie de miere la hectar de 30 kg.
A

Ghizdeiul - specie erbacee, pereni, este rispindit5 spontan, de la ves ping in zonele montane, sau in culturi pe suprafefe mici. Ghizdeiul infloregte din mai pin5 in septembrie. Florile de culoare galbenportocalie, grupate cite 3-9 in inflorescente umbelate, sunt intens cercetate de albine. Cantitatea de nectar produsi de o floare este de 0,08-0,20 mg, productia de miere la hectar fiind evaluati la 15-30 kg. Miiziirichea deprimiivarii este o specie erbacee anuali, putin pretentioasi lasol, nesuportiind ins5 solurile siriturate sau mligtinoase. De obicei nu se cultivi in culturi puri ci in amestec cu o cereal5 de primivari. Inflorirea are loc in maiiunie, florile de culoare albastri-violacee, sunt grupate cite doui sau solitare. Planta secret5 bine cind umiditatea solului gi a aerului sunt mari, pe timp secetos secretia nu se mai produce. Productia de miere la hectar este evaluati la 10-30 kg. Miiziirichea de toamnii - specie anualB se cultivi ca furaj pe mici suprafefe in culturi puri gi pe suprafefe destul de mari in borceaguri. in culturi sunt rispindite doui specii de miziriche de toamni: mizirichea piroasi cu flori albastre-violacee gi mizirichea panonici cu flori galbene, amindoui fiind bune melifere. inflorirea se produce in mai-iunie, aparitia florilor este e ~ a b t, 5Worirea incepind de la bazi. Cantitatea de nectar secretat5 de floar9vhria n t r ~ 0 , 2 gi 1,5 mg, dind o producfie de miere la hectar intre 30-100 k g . ? ~ %* 5

Tb <

103

59

MANUAL LIL A PICUL TORULUI

Trifoiul I-oqzr este o specie furajeri pereni ce cregte spontan sau cultivati in nordul firii ~i in zona dealurilor subcarpatice. Cultura trifoiului ocupi, in pa r noastri, suprafete ce oscileazi in jur de 200.000 ha, diind bune rezultate in zonele cu climat ricoros ~i umed, indiferent de solul pe care se cultivi. Trifoiul infloregte din mai pin5 in septembrie, florile de culoare ro~ie purpurie sunt dispuse cite 50-200 in capitule. Productia de nectar pe floare este de 0,Ol-0,03 mg, iar productia de miere la hectar este evaluat5 la 25-50 kg. DatoriM conformatiei pe care o are floarea de trifoi roqu, corola formiind un tub de 8-10 mm lungime, nectarul este greu accesibil albinelor a ciiror tromp2 are o lungime in jur de 6,50 mm. in anii favorabili cdnd secrefia de nectar este bung, indeosebi la coasa a II-a cind florile sunt mai putin dezvoltate, se realizeazi culesuri de producfie, recoltele de miere ajungind la 15-20 kglfamilia de albine. Pentru mirirea randamentului poleniz5rii se recomandi aplicarea dresajului albinelor prin hriniri cu sirop de zahar aromatizat cu flori de trifoi. Trifoiul alb - specie peren5 intilnit5 din Delta Dunirii piin2 in zona alpink ocupi insi suprafete mult mai mici comparativ cu trifoiul roqu. Se cultivi putin in culturi pur5, de obicei il gisim in amestec cu alte leguminoase qi graminee perene. Trifoiul alb infloregte in a1 doilea an de la seminare, iar inflorirea dureazi din luna iunie pin2 toamna tiirziu. Cantitatea de nectar secretatii de o floare variazi intre 0,04 gi 0,4 mg ddnd o cantitate de miere la hectar intre 100 gi 250 kg in hnctie de condifiile pedoclimatice. Trifoiul hibrid - specie ce prefer5 locurile de culturi cu multi umezeall, trifoiul hibrid este mai putin rispiindit in fara noastri decit trifoiul alb. infloregte din mai pin2 in septembrie, ddnd o productie de miere la hectar de 120 kg. Polenizarea trifoiului hibrid cu ajutorul albinelor aduce importante sporuri de simiinf5ce depigesc 100 kglhectar. Sparceta - specie pereni, cultivati pentru nutref verde sau fin pe terenuri improprii altor culturi furajere. Este putin pretenfioasii la clim5 qi sol, putdnd fi cultivati eu-bune rezultate chiar pe terenuri erodate, cu strat arabil subfire, din ale firii. Pe suprafete mari este c u l t i v a ~ judetele Constanp, in &k&,@?atul se face primivara timpuriu cu o normi de s5minf5 la hectar

,

MANUALUL APICULTORUL UI

de 80- 100 kg, distanfa dintre riinduri 12- 15 cm, adiincimea de seminat 4-5 cm. Pentru loturile semincere distanta dintre riinduri este de 60-70 cm folosind 30-40 kg s5minfi la hectar. fnflorirea sparcetei cultivate are loc in lunile mai-iunie, la 60-70 zile de la pornirea in vegetatie ~i dureazi 15-25 zile. Inflorescenp este un racem spiciform, lung de piini la 20 cm, alcituit din 15-90 flori de culoare roz cu striatiuni purpurii pe stindard. Productia de nectar pe floare oscileazi intre 0,3 ~i 0,9 mg, iar concentrafia in zahir a nectarului este de 38-60%, evaluiindu-se o productie de miere la hectar intre 120 ~i 300 kg.

Suljina albci - specie anuali sau bienali, se cultivi in tara noastrii ca planti furajero-melifer8 pe suprafete mici. Putin pretentioasi fati de sol, sulfina valorifici bine solurile mai sirace, spilate sau siriturate. Nu se recomandii cultivarea ei pe solurile grele, reci ~i cu umiditate stagnanti. Seminatul se face primivara timpuriu cu o norm5 de simiinp la hectar de 20 kg, distanta dintre rilnduri 12- 15 cm, adincimea de seminat 1-2 cm. Pentru loturile semincere distanta dintre riinduri este de 30-50 cm pentru a permite ramificarea plantelor $i buna lor dezvoltare. Sulfina albi anuali inflore~tein cursul lunilor iunie-iulie, florile de culoare albi au caliciul scurt, ficind uSor accesibil nectarul. Productia de nectar pe floare variazi intre 0,03 ~i 0,07 mg, iar concentratia in zahir a nectarului intre 35 ~i 45%, evaluindu-se o productie de miere la hectar intre 200 ~i 500 kg, in raport de conditiile pedoclimatice. Sulfina albi anuali se preteazii la insimintiirile in miri~te asigurind un cules tirziu de toamni mai ales in regiunile de cimpie unde sursele de polen $i nectar sunt sirace in partea a doua a verii ~i toamna. valoarea Cu toate c i prin continutul ei bogat in proteine sulfina spore~te proteic5 a furajelor, nu este cultivatii deciit pe mici suprafete datoriti gustului amar dat de cumarina confinutii, fapt pentru care animalele nu o consumi cu placere in stare proaspitii, trebuind s i fie insilozati pentru consumul acestora inainte de uscare. Topinamburul este o specie erbacee, pereni, originarii Topinamburul sau napul porcesc se cultivi la noi in tar5 pe In hrana animalelor se folosesc ca furaj atiit tuberculii in tulpinele verzi insilozate.

105

MANUALUL APZCULTORULUZ

Topinamburul infloreqte din septembrie pin5 in noiembrie, inflorescenfele lui sem5niind cu cele ale florii-soarelui, dar de dimensiuni mai mici, intens cercetate de albine care culeg polen qi nectar. Cantitatea de nectar pe floare variazi de la 0,03 la 0,9 mg evalugndu-se o producfie de miere la hectar de 30-60 kg.

Culturi de plante legumicole

Dintre culturile legumicole menfiongm, in ordinea infloririi lor, ciiteva specii cu importan@ pentru albine, chiar dac5 numai ceapa (seminceri) ~i dovleacul furnizeaz5 culesuri de nectar qi respectiv polen. Ridichea, varza, conopida qi gulia pentru sirnin@,prezint5, de asemenea, interes pentru albine avind in vedere producfia de nectar qi polen a acestora. Ceapa este o plant5 legumicol5 cu mare valoare alimentar5 care se cultivl in fara noastr5 pe suprafefe ce dep5pqesc 40 mii hectare. Ceapa pentru s5minP are pretenfii mari faf5 de luminii qi ocupi mari suprafefe in sudul qi vestul @rii. i Plant5 bienal5 sau trienal5, ceapa pentru simintii formeazi, in primul sau a1 1 doilea an de culturi, un bulb, care plantat primiivara timpuriu, in anul urmitor formeazi tulpini florale inalte de piin2 la 1,5 m. inflorirea are loc in lunile iunieiulie ~i dureazi 10-25 de zile in cadrul unei inflorescenie, asiguriind un cules de polen ~i nectar de lung2 durat2. Productia dc micre care sc obline dc la semincerii de ceapi variaz5 in functie de conditiilc pcdoclimaticc intre 70 ~i 150 kg la hectar. Reventul, p2tru1i~iclul. Icu~teanul, morcovul, pistiirnacul au, de asemenea, interes pentru apicultur5 ca urmare a secrctiei de nectar ~i a producfiei de polen. Dovleacul - specie anual5. cu tulpin2 tiiriitoare sau agiigtoare, este originar din America. La noi in tarii, din cele I0 specii sunt cultivate in cultur3 pur2 (ci 30.000 ha) qi in culturi intercalate peste 200.000 ha. titatea de miere pe un hectar cultur5 pur5 se evalueazi a fi de 40-45 kg l&&furajer, 90- 100 kg la dovleacul alb qi 22-30 kg la dovleacul moscat.

3

3

106

MANUAL UL APICULTORULUZ

Productia de polen la hectar se evalueazi la 52-58 kg la dovleacul furajer, 43-52 kg la dovleacul alb gi de 28-34 kg la dovleacul moscat. Pentru culturile intercalate de dovleac se iau in calcul, atiit pentru miere ciit qi pentru polen, o treime din valorile date mai sus pentru culturile pure. Bostiinoasele, care ocupi suprafete importante rnai ales in culturi intercalate, ofera culesuri tirzii de intrefinere intr-o perioadi ciind flora meliferi este foarte saraci, de aceea trebuie identificate din vreme qi valorificate integral. Dovlecelul, pepenii verzi, castravetii, sfecla rogie gi spanacul sunt plante legumicole de interes pentru apiculturi avind in vedere producfia de nectar gi polen a acestora de care beneficiaza albinele in tot cursul sezonului apicol.

Culturi de plante medicinale yi aromatice
Plantele medicinale au o caracteristici comuni - prezenfa in {esuturile lor a substanfelor cu actiune terapeutici. Unele specii solicitate mai mult pentru prepararea medicamentelor obtinute din plante a ciror colectare din flora spontani nu mai satisfacea cerintele, au inceput s i fie cultivate dsnd nagtere unei noi ramuri ale productiei agricole, cultura plantelor medicinale. Grupa plantelor aromatice, caracterizate prin prezenta in tesuturile lor a unor substante denumite uleiuri volatile, are leg5turi strinse cu grupa plantelor medicinale, suprapuniindu-se in unele cazuri. Odati cu luarea in culturi a noi specii sau mirirea suprafefelor ocupate de specii deja cultivate ca plante medicinale sau aromatice, au apirut noi surse melifere. lmportanta speciilor din aceasti grupi este deosebiti pentru apiculturi, mai ales c i inflorirea lor are loc, in general, intr-o perioadi lipsit5 de cules, iar durata infloririi se Fntinde pe un interval mare de timp, acoperind golul de cules de la sfsrqitul verii - inceputul toamnei. Culesul oferit de aceste specii chiar dac5 in general nu dB producfii de miere, ajuti la mentinerea activitifii familiilor de albine gi la o buni pregitire a lor pentru iernare. Ordinea de prezentare a principalelor specii medicinale gi aromatice cultivate la noi in tar5 este stabilita de cronologia declangirii" *?fazei de inflorire a speciilor.

44!.
I
/ -

+A

b

, $

107

ex%
rC

I

MANUAL UL APICUL TORULUI

Chimenul - specie bienal5 sau pereni, cultivat5 ca plant5 medicinal& aromatic5 qi alimentar5 de la care se folosesc fructele pentru uleiul volatil ce1 contin. Pentru cultura acestei specii sunt favorabile regiunile cu suficientZi umiditate gi cu temperaturi mai moderate, cum sunt cele din centrul qi estul Transilvaniei, ori din nordul Moldovei. Seminatul se face primivara in prima urgent5 (martie-aprilie) folosind 10-12 kg s5mint5 la hectar. Fiind o plant5 ale csrei fructe se maturizeazi egalonat, momentul recoltgrii are o importanfa deosebit5. Recoltarea manuals trebuie s5 se fac5 atunci cAnd 35-40% din fructe sunt coapte, iar recoltarea cu combina cind 65-80% din fructe au ajuns la maturitate. Chimenul infloregte in mai-iulie o lung5 perioadg din timp, dind productii de miere la hectar evaluate la 20-30 kg. Cimbrul este un semiarbust cu tulpina lignificatii in partea inferioari; a fost introdus in cultur5 la noi in tar5 in ultimii ani, ca plant5 medicinal5 ~i condimentarg. Infloregte din mai pin2 in octombrie, constituind o valoroas5 sursi de nectar, mai ales in perioada s5raca in flora meliferi de la sfirqitul verii. Cantitatea de nectar secretati de floare variaz5 intre 0,1 gi 0,2 mg, iar productia de miere la hectar este evaluat5 la 80- 120 kg. Roinita sau iarba stz/pz/lui- plant5 peren5, cu miros aromatic, se poate te cultiva in toat5 tara, dar r e u ~ e ~ mai bine in regiunea podgoriilor, pe soluri fertile, calde, adsnci, per~neabile,pe locuri expuse la soare. lnmultirea se face prin seminte folosind 3-5 kglha sau prin imp5Girea tufelor. inflorirea are loc incepjnd din iunie pin2 in august asigurind familiilor de albine un cules de intretinere. Productia de miere la hectar este evaluati la 100-150 kg. l.sop111este o plant2 peren5, erbacee, cultivat2 pentru insugirile ei medicinale, melifere ~i ornamentale. Isopul se poate cultiva pe orice sol fiind socotit ca o valoroas2 plant2 melifer5 mai ales c5 tuns dupa inflorirea din iuniedin iulie, I5st5re~te nou inflorind inc3 o data in septembrie-octombrie cind flora melifer' ste foarte s5rac5. titatea de nectar pe floare variaz5 de la 0,l la 0,3 mg, dind o productie de*?kctar de 50- I20 kg.

%

10s

MANUALUL APZCUL TORULUZ

'
I

1

Izma bun6 - plant6 peren6, este cultivat5 in lume ca plant5 medicinalii qi aromaticii pe mari suprafefe de teren. La noi in far5 o intiilnim pe suprafefe mai mari in Tara Birsei, Bra~ov, Banat. inmulfirea izmei bune se face destul de uqor pe cale vegetativ5 (stoloni sau listari). inflorirea culturilor de izm5 se produce in lunile iunie-august furnizind nectar ~i polen familiilor de albine. Cantitatea de nectar pe floare este de 0,02-0,04 mg producind o cantitate de miere la hectar ce variaz5 intre 100 ~i 200 kg. In fara noastr5 cresc spontan ~i alte variet5fi ~i specii de izmii cu o deosebitii important5 pentru apiculturi. Ava este izma broa~teicare ocupii suprafete insemnate de teren in Delta ~i lunca inundabilii a Dun5rii ~i de la care se pot obfine productii de miere de 15-20 kglfamilie. Producfia de miere la hectar la izma broa~tei fost evaluata la 200 kg. a Levgnfica - specie perenii, spontan5 ~i cultivat5, este un semiarbust cu sistem radicular bine dezvoltat ~i profund care ii confer5 o mare rezistenp la secet5. Rezistenfa sciizut5 faf5 de inghet, mai ales cind nu este acoperitii de zlpadii, se explic5 prin originea ei mediteranean5. Lev5nfica se cultivii bine pe terenuri neinfestate cu buruieni perene. Putin exigent5 la condifiilede sol, se poate cultiva ~i pe solurile cele mai sgrace, chiar de naturii granitic5 ~i silicioas5, dar prefer2 solurile calcaroase, profunde, permeabile, cu apa freatic5 la adincime. Pentru a realiza o plantafie incheiat5 (Grii goluri) terenul trebuie ingrii~at la infiintarea plantafiei cu 40-50 tonelha gunoi de grajd pe solurile argilonisipoase sau nisipo-argiloase ~i cu 25-30 tone pe soluri mai fertile. Odatii cu gunoiul de grajd se aplicii ~i doze de 70-90 kglha substan@ activii fosfor ~i 30 kgha substant5 activ5 potasiu. Leviinfica inflore~te din iunie pin3 in august ~i se caracterizeazi pe Iingg aceastii duratii lungii de inflorire qi printr-o mare capacitate meliferii. Secrefia de nectar variazii intre 0,07 ~i 0,22 mglfloare cu o concentratie in zahiir de 45-48%, evaluindu-se producfia de miere pe hectar la 50- 100 kg. De menfionat este faptul, confirmat de speciali~ti, florile de lev5nficii c5 polenizate de a!hinc produc seminfecu un continut mai mare de ulei. Importanp, ca plantii medicinal5 ~i aromatic& este mare, fiind folositii in industria farmaceuticii ~i la fabricarea parfumurilor. Este, de asemenea, folositii ca plant5 antierozionalii pe terenuri degradate ~i ornamental%in gradinile caselor ~i in j stupin5, oferind culesuri de intrefinere in cursul verii.
A

109

P
/-

MANUALUL APICULTORULUI

Salvia sau jalejul de grridinri - specie perenii, cultivati in regiunile din sudul fiirii, Oltenia ~i Banat unde verile sunt ciilduroase, iar iernile blinde, pe locuri inalte, unde apa freaticii se ridicii pan2 la maximum 2 m de la suprafap solului. Jale~ulse cultivii pe terenuri plane $i fertile, dar se poate cultiva qi pe malurile ripelor pentru a stiivili eroziunea, mai ales pe rocile calcaroase. Se cultivi in scopuri farmaceutice, frunzele avfnd un continut bogat in ulei (1-2,5%) cu proprietiti antispasmice ~i intrind chiar ca atare in compozitia ceaiului pentru gargarii, a ceaiului ~i figiirilor antiasmatice. Jale~ul griidinii infloreqte in iunie-septembrie produciind o cantitate de de nectar pe floare ce variazii intre 0,3 ~i 1,5 mg, evaluiindu-se o productie de miere la hectar de 200-400 kg. Importante pentru apiculturii sunt ~i speciile spontane din care amintim: salvia de cimp, inflore~tein mai-iulie, jalequl de cimp, inflore~tein maiseptembrie ~i urechea porcului sau corobitica, ce inflore~tein iulie-august. Aceste specii spontane cresc prin fanefe, paji~ti,marginea piidurilor, a drumurilor, prin tuGri~uri,furnizind la inflorire nectar ~i polen din abundentii care in anii favorabili dau chiar recolte de miere. Anasonul este cunoscut, in primul rand, ca specie aromaticii, ale ciirui fi-ucte folosesc la obfinerea unor biuturi, dar qi ca plantii medicinal2 cu actiune spasmoliticii, expectorant8 ~i dezinfectantii. Se inmulfe~te prin seminte, etapa optimi de seminat fiind primivara in prima urgentii, in rinduri distantate la 40-50 cm, folosind 12 kg siimintii la hectar. InfloreSte in iulie-august, furnizind familiilor de albine nectar ~i polen pentru un cules de intretinere. Cantitatea de miere evaluatii la hectar este 50 kg. Feniculul - specie de origine euroasiaticii, perenii, se cultivii cu bune rezultate in sud-estul f5rii ~i in CGmpia de vest, pe soluri uqoare, fertile, de preferinti cernoziomuri. Se cultivii ca specie aromaticii tji medicinalii pentru fructele sale ce confin ulei volatil, folosit in industria alimentat-5 ~i a biiuturilor, farmaceuticii pentru medicamente cu efect diuretic, laxativ ~i
face prin seminfe, a ciror sem5nare are ca epoca optimi iivara in prima urgenfii, folosind 8-10 k g h a s5minF.

110

MANUAL UL APICULTORUL UI

Feniculul infloregte in lunile iulie-august furnizfnd familiilor de albine , nectar gi polen din abundenfii, in anii favorabili obtinfndu-se chiar recolte de : miere monoflorii. Productia de miere este evaluat.2 la 25-100 kgha. Mierea de fenicul este consideratii ca avfnd inalte insugiri medicinale.

'
'
I

I

Macul de gr6din6 - specie anualii, cultivatii pentru obfinerea capsulelor gi seminfelor utilizate in industria alimentarii gi fannaceuticii. Din capsule se extrag pe cale industrialii morfina gi alfi alcaloizi folosifi in special la suprimarea senzafiilor de durere la nivelul sistemului nervos central. Se inmulfegte prin seminfe, semiinatul ficiindu-se primiivara devreme, in folosind o cantitate de 2-3 kglha siimfnfii. Macul de griidin5 inflore~te iulieaugust gi oferii familiilor de albine culesuri de polen. MGgheranul este o specie perenii, cultivatii la noi ca anualii, este originarii de pe litoralul Miirii Mediterane. Partea aerianii a plantei se folosegte in industria alimentarii in calitate de condiment ~i in parfumerie pentru obfinerea uleiului folosit in combinafie cu alte uleiuri. Infloregte in iulie-august furnizfnd familiilor de albine nectar gi polen. Anghinarea - originarii din bazinul Miirii Mediterane, se cultivii pentru frunzele sale bogate in cinarinii, flavone gi alte componente ce confer5 medicamentelor ce se obfin insugiri in tratamentul unor boli ale ficatului ~i bilei. Cultura de anghinare trebuie sii se amplaseze pe terenuri profunde fertile gi permeabile. Semiinatul anghinarei se face primiivara timpuriu dupii ce in prealabil simfnfa a fost umectaEi 2-3 zile, inflorirea avfnd loc in acest caz in august, in timp ce dacii semiinatul are loc in aprilie-mai, inflorirea se produce abia in anul a1 11-lea de vegetafie. infloregte din iulie pfnii in septembrie gi dureazii la o plant5 50-60 de zile, furnizfnd in acest timp insemnate cantit.2ti de nectar ~i polen familiilor de albine. Polenul acestei specii este bogat in proteine - 30-41% situfndu-se intre cele mai bune sorturi de polen. Producfia de miere la hectar este evaluatii la 150-400 kg, depinziind de vigoarea culturii gi de conditiile pedoclimatice.

MANUAL UL APICUL TORUL UI

Culturi de plante melifere tipice Ultima grupii de plante melifere cultivate o constituie plantele melifere specifice, a ciiror cultur5 se justificii chiar numai prin valoarea lor meliferi. respectiv prin culesurile bogate furnizate familiilor de albine. Dar fiecare din aceste specii are gi o alt5 intrebuinpre, justificiind pe deplin cultivarea lor, fi anume: facelia este folositii in furajarea animalelor, miit5ciunea se cultiv5 ca plant5 medicinals, iar hri~ca apreciat5 in arta culinarii. este
Facelia - specie anual5, originarii din America de Nord unde cregte ~i spontan, a fost introdusii in tara noastrii ca plant5 specific meliferii dar care poate intra gi in componenfa amestecurilor melifero-furajere, fiind gi un bun nutre! pentru animale. Facelia este pufin pretentioasii la conditiile de clim5 ~i sol, giisind in tara noastrii conditii bune de culturii in toate regiunile. Rezistiind bine la brumele tdrzii de primiivarii gi timpurii de toamnii se poate cultiva de primiivara timpuriu plnl toamna tiirziu, furniziind culesuri intr-o perioadii deficitar5 in flora meliferii. Planta creSte inaltii de 40-60 cm, cu o tulpinii ramificatii purtind mai multe inflorescente in form5 de evantai a ciiror inflorire incepe cu florile de bazii. Perioada de vegetatie la facelia este scurt2, de la riis5rire piinii la inflorire treciind 45-55 zile, iar durata infloritului este de 30-50 zile depinziind de evolutia factorilor climatici. in zona de ciimpie cu argite mari, cultura de var5 a faceliei are o duratii de inflorire de 25-30 de zile, in timp ce in zonele mai umede ~i cu temperaturi moderate durata de inflorire este mult mai mare. Aviind in vedere agrotehnica culturii, insiimiintarea poate fi Gcutii i n pragul iernii (noiembrie-decembrie) sau primiivara in mustul ziipezii (februariemartie), in aceste cazuri inflorirea se produce ciitre sfiirgitul infloririi salciimului, prelungind culesul cu 2-3 siiptiimiini. Pentru loturile semincere sau apicole se recomandii insiimiintarea in lunile martie-aprilie ciind sunt intrunite conditiile optime pentru germinarea semintelor ciit gi pentru riisiirirea gi dezvoltarea plantelor. in aceste conditii riisiirirea are loc iar plantele au un ritm de vegetatie rapid, o dezvoltare de nectar bunii. de vegetatie scurtii, facelia poate fi cultivatii in mirigte libereazii devreme terenul, intre acestea fiind gi griiul,

112

*P3'

--- -j ' &
TE %

-F EII 09'0 !$ c.s'G?mn a.reoy o ap yqa.r3as .rqsau ap ealq!lueD .!nl eaur!anl y3 pu@unre 1e.roy 1nqnl U! gzea13a103 as InIrueAo ezeq a1 ajqe a ~ a j r w 3 a u puel3 ap le~a.13asp.1e13a~-aaseou !!~gialauoz ale01 ul luapunqe U!P lel3au gla~3as eaunr3glgm 'a3rleur!l3opad al!!i!puo3 el gseo!iuala~du!ind apads ' ~ I I Z OE-szgzealnp IS rnlnjeugwas elep ap a!i3unj ul qsn8ne-a!un! ul a3npo~d ap . . as e a ~ u o y uJE! 'a11z ap 0 ~ - 0 9 l a-resa~au amogur el gugd a.rI1gsg.r el a a .8y 01 juns -8 ap .rel~aq giu~urgs guuou o n3 'ur3 09-0s el alqnp pnpug.1 ur nes w3 0 c - g ~ el ap el aleiuqsrp aldru!s pnpug.r ui 'leu ul ~ u g d a!peur eunl u!p pugda3ul e ~ e ~ g u r u 3 3 ~ 3 rnads ra~sa3eIweuguraS 'g-~aj!laur glueld e3 sale as .. .rep 'gleu!3!paru y u e ~ da3 !un!Ba.r alaun ul yeA!lln3 'glenue ar3ads - aaunpypw

.By 009 IS 0 0 a.rluJ a y gs aleod Jel3ay el a.rarur ap ealel!jue3 al!qe.roA.eJ, urjnd ~ rew g.1wln3 ap rrirpuo:, U I -1el3aq el By 0001-009 ap a ~ a i w !!i~~po.rd .. . ap pupp " %8z ap rn1nrq3au E lgyez ul a!ie.qua3uo3 o n3 8u1 S'P ! I a.qul gze!.reA aJeoB S o ap plela~3as .rel3au ap ealel!lue3 alrqeloAej 11irpuo3UI" -ale3rlde rr3!uqalofir! a .. . .. IS leuauras ap rr3oda s 'ariqaBa~ epeorlad ui rn~ndurrl . .. ap . . rarinlo~a '!318olopad e . r o l ~ o ~ 34uanyu1 qns llnw aveoj gze!.reA m 3 a y el ej ap e!i~~po.rd . . ~!3rldrur IS aJeog o ap glelal3as .rel3au ap ealelrlue3 -!alrz ps.rn:, 101 ur sualur azalrzrh .. o gs alau!qle gu!ur.ralap a3 ~ d e 'a.rsur alsa !a!~a3ej e pa3!1aur ealeoleA j -gle3rlde e31uqalo.rBeap IS a3!leur!l3opad alrri!puo:, .. ap ari3ury ul ew3y 00s IS 0 0 a.rlul gzer.reA giugurgs ap al!!i~npo~d ~ 'eurquro:, n3 a3e3 as ea.re~lo3ay-ea.reua~tunqurl elllza as e tuluad 13!ur juns alalueld pup arielasa~ ~ z e eurr~d l e r ~ a d s arjuale a.ra3 .rol!.rn~ln3ea.rau!ia~lu1 ap j ur ur ..rel3ay el giugurgs By 8-9 ap guuou o pu!soloj 'w3 09-OPnas m3 SI-ZI !JnpugHaqu!p eiuels!p 'eu!Seur n3 a3ej as Iwsuguras -uIJoj!un pour u~ !S ur3 E-z el gledo~zul y gs x?iugurps lg3ul ]!iutugw au!q a!nqaq ~!leu!uua8]wad a .rep '11nuSrqo 33123 as 1arla3ej ea.reiugmgsul ruluad !nlnua.ral ea.r!lg8a.rd . . . . -ey/ay PC 1 3 3+ eylay OS-OP t ~ 9 ZFAO e@y 001 a q 3 W u r luns aunq !ew a l a leuguras ap al!!bodo~d ' ( z g ~ o ay3!.rgzgru) + g.re~gurudap 8eamoq n3 In3alsawe gp alellnzal aunq reur ala3 lep "e'S 'sros 'urdnl 'ay31~gzgw 'a.rgzew :e3 aseouturnBal alueld n3 e!la3q ap pn3alsawe ax] jod a s ..1q3au ap gm8!s gsms o a!w~lsuo:, !S a ~ a r e ~ !asew e g~!oq!lue3 a.rpods ry o a3npe erlamj a~ajrlaur-o.rafe.rryun3a~saureu~ -n!z.rgl euureol gugd nnurjuo:, salt13 un aurqle ap . r o.. r. r ~ r upug~nBrse ~ ~ej yrqasoap alsa g.reA ulleuoleSa aleuguras erla3ej ap .rolr~n11n3 ejuapodur1 .gqseou e ~ e ur ajaje~dns i !Jew gdn3o a3 Gwlns

In 7n801 7 n m v 7n7 v nVM ~

MANUAL UL A PICUL TORULUI

mg cu o concentratie in zah5r a nectarului de 36%, dind producfii de miere 1s hectar intre 300 ~i 400 kg. Hri~caeste plant5 putin pretentioas5 la fertilitatea solului, prefer5 solurile o nisipoase qi nisipo-lutoase qi nu suport5 solurile calcaroase. Slab rezistenti la ger hri~ca seam5n5 la sfir~itul se primiiverii, in luna mai, in rinduri distantate la 12-15 cm, folosind o cantitate de s5mint5 de 80 kg la hectar. Dup5 sem5nat se t5v5luge~te,iar pin5 la r5s5rire se distruge crusta pentru a perrnite plantelor si r5sar5 uniform. Hri~ca o perioad5 de vegetatie scurt5, de aproximativ 70 zile. are Inflorirea are loc dup5 30-35 zile de la r5s5rire qi dureaz5 aproape o lung de zile oferind familiilor de albine un cules bogat. Perioada de vegetatie scurt5 permite cultura in miri~te, m5sur5 important5 pentru imbun9t5tirea bazei melifere, atit in cultur5 pur5 ciit ~i a aniestecurilor de hri~c5 facelia care pe ling5 marea cu valoare melifer5 reprezint5 ~i un bun furaj pentru animale. Productia de miere ce se poate obtine de la un hectar de hri~c5 variazi intre 40 ~i 60 kg.

Plante melifere erbacee spontane
Prin num9rul mare de specii valoroase ~i suprafefele importante pe care le ocup5, plantele erbacee spontane, furnizeaz5 culesuri de intretinere a familiilor , de albine din prim5var5 pin9 in toamn5 ~ i in unele zone, chiar culesuri de productie. Aspectul sezonier a1 florei spontane se modifici, in funciie de succesiunea anotimpurilor, de etapele fenologice individuale, precum ~i de intensitatea concurentei speciilor. Primele flori apar in zona de step5 in jurul datei de 14-15 februarie, iar in zona de munte in luna martie-aprilie. Cele mai multe plante erbacee sunt inflorite in zona de step5 in luna mai ~i inceputul lunii iunie. in zona de munte toiul infloritului este in iunie ~i inceputul lunii iulie. Plantele erbacee spontane cu inflorire timpurie contribuie la dezvoltarea familiilor de albine in primivar5 dind astfel posibilitatea acestora s5 valorifice cu un randament maxim principalele culesuri: salcim, tei, floarea-soarelui, iar cele cu inflorire t2rzie asigur5 conditii pentru preg5tirea familiilor de albine In

vestitor a1 primlverii, este o specie perenl, cre9te poieni, tufi~uri~i paji~tide la cimpie pin5 in zona

1x4

MANUALUL APICULTORULUI

de munte. In functie de altitudine infloritul ghioceilor se e~aloneazi luna din februarie piing in aprilie. Ghiocelul prezinta o tulpini subpimiinteani (bulb), iar la suprafat5 poarti dou5 frunze qi o floare de culoare albi, ca un clopotel. !n interiorul floni sunt anterele care se deschid la vlrful lor eliminiind polenul. Albinele culeg polenul ~i nectarul atiit de necesar primgvara pentru dezvoltarea puietului. Pe alocuri apar qi ghioceii bogati, cu flori mai mari de culoare albgilbuie.

Brcjndu~a galbenii sau de primivari este intiilniti in pidurile ~i poienile din sudul fgrii in regiunea de ciimpie yi dealuri, in lunile februarie-martie. Florile Ele in formi de piilnie atrag atenfia prin galbenul de ~ofran. ies din p5miint odati cu cPteva frunze lungi cu o dungi albi in mijlocul lor. Briindu~a primivari de este o planti nectaro-poleniferi oferind albinelor, impreuni cu ghioceii, primele culesuri de nectar ~i polen. Viorelele sunt foarte comune in pidurile ~i poienile din zona de ciimpie p l n i in zona alpini. Mai frecvent se intiilnesc in pidurile de foioase din ciimpie gi deal, unde formeazi adevirate covoare de flori albastre. Planta prezint5 doui frunze lungi subfiri din mijlocul cirora se ridic2 o tiji in viirful ciireia sunt florile cu qase petale albistrii ~i tot atiitea stamine cu anterele sinilii pline cu polen. Viorelele infloresc 2-3 siptimiini dup2 ghiocei ~i dureazi in medie 20 de zile timp in care furnizeazi albinelor un cules de polen ~i nectar care contribuie la dezvoltarea familiilor. Odati cu sfiir~itulperioadei de inflorire a viorelelor celelalte plante din nivelul inferior a1 pidurii se gribesc s i infloreasci, pentru a ajunge la fructificare inainte de infrunzirea pidurii. Laptele piis6rii este intiilniti in piduri dar ~i pe ciimpuri in luna martieaprilie. Planti scund5 cu o singura frunzi lineari, are 1-5 flori de culoare galbenii. Formeazi vetre intinse yi este deosebit de cercetati de albine. Brebeneii sunt rispiinditi in dumbrivi, piduri, ping in regiunea montans. infloresc din luna martie piing in luna mai. Florile au o formi deosebitg, asemanitoare cu florile de gura leului ~i sunt grupate nectarifere sunt situate intr-un pinten rezultat din hmizeazi culesuri de intretinere valoroase pentru albine.

MANUALUL APICULTORULUI

Podbalul cregte prin locuri argiloase gi umede, pe malul rlurilor, pe coaste rlpoase erodate din zona de clmpie pin5 in zona montan5. infloregte in lunile martie-aprilie, in functie de altitudine gi conditiile meteorologice. Florile de culoare galben5 sunt adunate intr-o inflorescent5 (capitul) - clte una pentru fiecare tulping. Este o plant5 melifer5 bun5, furnizlnd, in zilele insorite de prim5var5, nectar qi polen familiilor de albine. Mierea ursului este intiilnit5 frecvent in piduri umbroase, finete, pfni in zona montan5. Tulpina este dreapt5, obignuit neramificat5. Florile tubuloase de culoare rogie igi schimb5 culoarea devenind violacee. Denumirea populari de ,,mierea ursului" este potrivit5 acestei plante, deoarece secret5 mult nectar. Inflorirea are loc timpuriu, in luna martie gi ofer5 un cules de intretinere familiilor de albine pan5 in luna mai.
A

PiipGdia este o plant5 peren5 intAlnit5 in pajigti, marginea drumurilor in toat5 tara, din zona de clmpie pln5 in zona montani. Planta are frunzele dispuse in form5 de rozet5, iar in inijlocul lor cresc una sau mai multe inflorescente cu flori galbene-aurii. PBp5dia infloregte din aprilie piing in octombrie, furnizfnd culesuri de intretinere pentru familiile de albine.
Urzicup sau sugelul cregte spontan prin locuri cultivate qi necultivate: grgdini, livezi, poieni pln5 la limita superioar5 a p5durilor (circa 1200 m); infloregte din luna martie piin5 in luna octombrie gi joac5 un rol deosebit in cregterea gi dezvoltarea puietului timpuriu, in prim5var5, clnd flora nectaropolenifera este relativ s5rac5. Planta este scund5 obignuit ramificati de la baz6 tulpina are patru muchii, iar frunzele sunt agezate dou5 clte dou5, opuse. Florile roz-purpuriu sunt agezate la subsuoara frunzelor. Analizele efectuate la urzicuF pentru stabilirea capacit5fii nectarifere au ar5tat c5 producfia de nectar variaza intre 0,4 qi 0,6 mglfloare cu o productie de 50-200 kg/ha de miere.

Ciubofica cucului este fiecvent intllnit5 in p5duri k i t e , tufiriguri, in zona de dealuri gi montan5, in lunile aprilie-mai. Plant5 cu ase are frunzele dispuse in rozet5 la baza tulpinii. Florile de nB ,aupetalele r5sfrlnte gi unite, grupate intr-o inflorescentg. Pe nt intens vizitate de albine pentru polen.

116

MANUAL UL APICUL TORUL UI

Leurda este intillnitii in piidurile de foioase in locuri umede pilnii in zona montanii. infloregte in lunile aprilie-mai. Tulpina prezinti la baz5 douii frunze de forma unei Iinci. Florile albe ca ziipada cu miros tare de usturoi sunt dispuse in inllorescente. Leurda este o plantii meliferii valoroasii pentru nectarul gi polenul oferit primivara timpuriu, albinelor. M6seaua ciutei este frecventii in piiduri in zona montanii. Aliituri de ghiocei, miseaua ciutei reprezintii florile vestitoare ale primiiverii. in luna martie, la poalele piidurilor de fag apar in frunzig florile de miiseaua ciutei, colorate in roSu purpuriu, care ofer5 albinelor nectar gi polen atilt de necesar primiivara pentru dezvoltarea familiilor de albine. Rapi#a siilbaticii cregte spontan prin culturi gi locuri necultivate. Planta cregte inalti, cu tulpina netedii, ramificatii spre vilrf. Frunzele dinspre r5diicin5 sunt lungi gi crestate adinc pe margine. Cele dinspre vilrf sunt mici gi late la bazii. Florile galbene destul de mari sunt rare pe crengufa care le poart5. infloregte in lunile aprilie-septembrie, asigurilnd culesuri de intretinere de lung5 durati. Uneori rapita siilbatici, impreunii cu mugtarul silbatic, ocupi suprafete mari asigurilnd culesuri de productie. Macul de cBmp este frecvent intiilnit in seminiituri qi locuri necultivate, are tulpina dreaptg, piiroasi cu flori solitare de culoare rogie-aprinsz.

"024.4"

1
\. -+
a d -

611
anoo2p(f .'nSon ~ O ~(? A.'urpqws(q .'D~A]Ds(~ J .'nj!d~~@.'wqlnu(a .'muaur(p .'lnlannos - aa~nog(2 .1nqpod(q .'a~uur nzuruJn3 pj(n :olupuroy u!p anajilaur aluuld alalnd12u!ndanlu1p rpt7nalpD - 2 ' 8 1 ~ s

IR 7 R8017 f l 3 I d V 7fl7 VRN VM

MANUALUL APICULTORULUI

Nemti~orul cdmp este riispindit de la cimpie pin5 in zona montan5 gi de este nelipsit din sem5niiturile de cereale. De asemenea, se cultiv5 prin gr5dini in scop decorativ. Florile de culoare albastrg, mai rar roz sau albe, sunt grupate in inflorescente. Nemti~orul cimp inflore~te perioada mai-iunie contribuind la de in culesul de intretinere a1 familiilor de albine. Albiistrita este o specie comun5 in zona de cimpie ~i coline. C r e ~ t deseori e prin semiin5turile de griu ~i secar5. infloreSte in lunile mai-iulie. Planta este itialtli, cu frunze reduse pgroase, iar in virful delicatelor ramuri stau florile, strinse la bazi de un inveli~ de solzi putin ruginii, formind o inflorescenF. Florile de culoare des albastrii au forma unui cornet cu marginile franjurate. Determingrile efectuate pe polen recoltat cu ajutorul colectoarelor instalate la stup in cursul lunilor iulieaugust au ar5tat c5 procentul mediu de polen de alb5strire este de 0,25-5,7%, maximum individual ajungind la 12,8%. Stllfina alb6 ~i galbena' c r e ~ t e spontan prin livezi, pe marginea drumurilor, a apelor, prin p5~uni~i finefe. infloresc in lunile iunie-septembrie. Sulfina are port inalt, flori mici albe sau galbene cu miros pliicut caracteristic acestor specii. Sulfina albii varietatea anual5, se cultiv5 ca plant5 de nutret fiind o bun5 plant5 furajerii qi in acela~i timp o valoroas5 sursii de nectar gi polen. De asemenea, este apreciatii de apicultori intrucit aceastii plant5 se preteaz5 $i la ins5min@rile in miri~te asigurind culesuri tirzii, in toamn5. Jale~ul cdmp este o plant5 comun5 prin paji~ti de uscate, locuri necultivate, tufi~uri.Prezintii flori mari de culoare albastr5-violet5 dispuse in inflorescente. infloreSte din mai pin5 in septembrie fiind o valoroas5 plant5 nectaro-poleniferg. Salvia de cdmp este comun5 prin fiinete ~i p5~uni. Planta prezint5 o tulpini dreapt5 obi~nuitramificatii in partea superioar5 qi flori mari violete, albistrui sau albastru-violet, uneori roze sau albe. infloreSte din mai pin5 in iulie ~i este important5 pentru nectarul oferit albinelor. Urechea porcului este frecvent intilnitii din zona de cimpie pin5 in zona montanii. Planta este mic5, acoperitii cu peri, ramificatii in partea superioari. F r u n z e k m t triunghiulare, iar florile de culoare violeti sunt grupate formind InfloreSte in iulie-august furnizind culesuri de intretinere e albin fa

.au!qle ap -rol!!l!wej ale 8ue.q ap JolaizlazaJ ea~elaldwo:,el purnq!~luo3g ~ e o enop e al4alogul 'g-rlse\nruw u!p g~!uai\o~d 'InlnlalLu equrrl '18unl auueol n3 !!UE ul -al!z ap OP-oc ap a.ipogu! . . -aiua3sa~ogu!ur asnds!p ap gpeo!.iad o p u p e 'a!ln!-awn1 . alrunl ui a l ~ a ~ o g u i . . luns 'aqle JeJ 'g~lseqlea.1eoln3 ap al!-'old .!~dsepad y~ado3e alsa g1e3y!ruu.1 au!dlnl 'g-Iajrlaur IS gleur3rpau1 ' g ~ r l e ~ o 3 a p . . glueld 123xpelods g~!lln3 s *aseol!3~e a pnlos ad gl!ulpiu! '~ueaue~al!paw . . ap glueld o alsa !nllzla!lu oqurl7 aur8r~o

ap

.Jel3ay el giu~urys p-c ap alel!lu~3o as-npu!soloj ' ~ ~ n p u g 8y anul ur3 ap aiuals!p el 'euureol nes e ~ e ~ g r n ! ~ d as InleuguIaS -aJaj!lam !azeq a3ej rr~rigl.r?unqurl .. . 1ndo3sul '!pads ~ o l l e !!~do~dur! 'alepe~8apIJnuaJal ad alueld !alsa3e eJnlln3 ypueuro3a.1 as al!qasoap alaj!laLrr .101!ig1!1~3 11iy1!3!1snr gl!lolea !S . . 'au!qle ap ar~rurej/Z!y V ~ - Z Iap a1i3npo~d !.1nsaln3ley3 lnu!iqo ne-s A!seur alSa.13gluqd .. ap glsea3e apun auoz alaun u~' . l.r q e ~ o ~rrue u~ -3uapunqe.1el3au g a n a s IS a!~quraldas r .. j e -arunr. alrunl ul alSa~ogul-am~ojrsrds . . . . aiuaisa~ogu!gzeaurloj !S aqle nes IISOJ JEJ .. 'a~lseqle luns alpold .mejy!me~nes gldur!s eu!dlw n3 gseo~pd alsa elueld -alunur ap euoz ul gupd ardurp3 el ap aleArlln3au 1.1n301IS !zalz!l u!~d'~ol!~nurnrp eau!8~eur ad aiaug upd y~!pu~dsg.~ 'glenue~qaa3eq.1a a!3ads o alsa lnladnz7S ~ q n o ~ .Jepay el piugmgs ap 8y 8-9 as-npu~p!!war 1n8e~d ' ur nes nr~ndurrle ~ e ~ g u r p d as p e u g u r a s 1!.11qln3!.18e !!~do.~dur!'alepel8ap a3ej rJnuaJal ad yje~rl1n3 aleod 83 ~ n f q u e glu!za~dglueld glsea3v 'g8unl gpeo!~ad L J ~e o ad ua~od!S Jel3au Jolau!qle gzeaz!wry ale3 gseoJoleA pajqaur glueld o alsa !!lS?S e d l e ~ -ajua3sa~ogu!! asnds!p ' a z o ~'!3!ur luns a l ! ~ o ly~e ~ y ! u ~.. ~ u 'rry~nu e ruled ul 'glsnqo~ 'gldea~p pu!dlw o plulza~d l u e ~ d e *lsn8n~-a!ln!al!unl ul alSa~ogu1 .ale~!lln3auIJn3oI ad Jol!lnuInrp e '-lol!~npgdeau!8~eurel alSa.13ySp8 wdlwj .gleJnp g8unl ap a~aurianu!ap sap:, un au!qle ap ~olrr~rurej .. . gm8!se 1nroSr~qu1!3 -aiua~sa~ogu! al!unaJ luns aqle JeJ leu ul !!m&nd-rrSo~ aplold -a!lqmaldas.uJ gued a!un! u!p a f i a ~ o y u..Jolpnmrup eau!&aa .. j 14 ruarod upd 'au!103 ad 'a~e3sn!unSgd 'aiauzj u!~d al6a.b 1nnoSyqzu9 . . .

MANUAL UL A PICUL TORUL UI

Pcilcimida cregte prin sem5nituri, locuri necultivate, margini de drumuri din zona de cimpie p i n i in zona montana. fnfloregte in lunile iunie-august fiind intens cercetati de albine pentru nectar gi polen. Planta prezint5 ramuri sub@ numeroase pe care se prind frunze late albicioase, adinc crestate ~i prev5zute c u spini. in v6rfUl ramurilor stau bobocii ruginii formati din solzigori ca de metal. Florile de culoare violet5 sunt strinse intr-o inflorescenp, a cirei baz5 seamini cu un vas strins la gur5. Fiecare floare este un tub lung, din mijlocul ciruia r5sar stamine albicioase, cu saci plini de polen. Cantitatea de polen recoltat5 de albine la aceste plante variaz5 intre 0,14 gi 4,22% cu un maxim individual de 27,2%. Rcichia cregte pe cimpuri, prin seminaturi pe coaste aride ~i margini de drumuri. Florile mici, galben-verzui sunt dispuse in inflorescente spiciforme. infloregte in lunile iunie-august gi este o planti apreciat5 pentru secretia abundenti de nectar gi polen. Splinu~a cregte in poieni, finete, pZiduri, pe coaste, din regiunea de cimpie ping in regiunea montani. Planta este halt5 cu tulpina piroas5 qi frunze inguste alungite. Are florile galbene aurii, gn~pate inflorescente. Splinufa este cercetatii in de albine in tot cursul zilei pentru nectar gi polen. Productia de miere a fost evaluati la 50 kglha. Scava dornntll~~i cre$te prin finete ulnede ~i poieni umbroase in zona montan5. De asemenea, este intilnit5 in gradini ca specie decorativi. Florile de culoare albastri sau albi sunt grupate in inflorescenfe,cercetate de albine din iunie pin5 la sfir$itul lunii august. Vor-oniz~ct~l 11ngl//-a,c.z11 sa11 cre$te pe marginea drumurilor, in locuri necultivate qi aride. fnflore$te din iunie pin2 in septembrie, fiind intens vizitati de albine pe toati perioada infloritului. Planta sc aseamini cu urzica moarti, cu care se inrudegte, numai c i florile la fel alcituite sunt albe $i acoperite cu puf. Dt~mhett~l intiilne~te coastc pictroase, tufi~uri, se pe margini de piduri, piini in zona montani. Tulpina ( 10-30 cm) este lignificati spre bazi, adcsea rovietici piroasi. Florile de culoare ro~ic-purpuric, albe sunt grupate spre viirful tulpinii. rar o perioad5 lungi. din iunie pini in septembrie, oferind insemnate ~i polen albinclor. situiindu-se astfel alituri de speciile melifere c r e ~ t espontan in locuri necultivate, pe ling5 garduri, drumuri,

MANUAL UL APICUL TORUL UI

tiieturi de p5dure. Planta este acoperiti de peri aspri, frunzele sunt alterne cu 5 lobi q marginile neegal dinfate. Florile mari rogii sau purpurii, rar albe sunt dispuse la i vlrful ramurilor. infloregte o lung5 perioad5 de timp din iunie pin5 in toarnnfi in octombrie, furnizind culesuri de intretinere.

Lumcinbrica cregte frecvent pe terenuri insorite, uscate, nisipoase, pietroase, de-a lungul drumurilor, pe ogoare, p5guni, tgieturi de p5dure. Speciile de lumin5ric5 infloresc abundent gi cu o perioad5 lung5 de inflorire, incepind din lunii august. Planta este inalt5 gi prezint5 flori galbene dispuse mai pin5 la sfir~itul in inflorescente terminale spiciforme. Lumin5rica este o plant5 nectaro-poleniferi care asigur5 un cules de intrefinere de lung5 durat5. Loboda sblbaticb este foarte comun5 in paguni, islazuri, locuri necultivate, in general in locuri umede gi Grate. infloregte in lunile iulie-august. Frunzele bazale sunt argintii, de form5 triunghiulari, adinc dintate, iar cele superioare alungite intregi. Florile de culoare verzuie sunt dispuse intr-un spic terminal. Loboda s5lbatic5 este o bun5 plant5 polenifera. Polenul de lobod5 prezent in este probele recoltate la urdini~ in medie de 0,13-35,6% cu maxime individuale de 69,2%. Cele mai mari cantititi de polen au fost identificate in probele recoltate in cursul lunii august. Cicoavea este o plant5 comun5 fiind r5spinditi in toat5 fara de la cimpie pin5 in zona montan5. Planta este inalt5 cu tulpina b5toas5, ramificat5, frunzele sunt in numir mic gi inguste. in schimb florile albastre sunt n u numai podoaba acestei plante dar gi a cbmpului intreg. infloreSte din iunie pin5 la sfirgitul lunii septembrie furnizind nectar gi polen pentru intretinerea gi dezvoltarea familiilor de albine. in probele de polen recoltate cu ajutorul colectoarelor in perioada iulie inceputul lunii august cind familiile de albine au la dispozitie plante cultivate ca: floarea-soarelui, sorg, porumb, lucern5, propoqia polenului de cicoare a variat in hncfie de familiile de albine intre 5,7 gi 12,5%. Culesul la cicoare este rnai valoros spre sfirgitul sezonului apicol cind flora melifer5 este in general foarte s5rac5. in Banat gi Oltenia, in unii ani, se obfin de la cicoare sporuri sensibile la cintarul de control de 200-400 glzi. Zburcitoarea sau viscoagea este o plant5 meliferi Cregte mai ales in t5ieturi de psdure, al5turi de zmeurig, in Planta prezinti o tulpini dreapt5 cu frunze inguste ~irare qi infloregte din luna iulie pin5 in august, in functie de

123

P , -

MANUALUL APICUL TORUL UI

ani, un insemnat cules de productie. Masivele de zburatoare unde se practic2 anual stup5ritul pastoral sunt situate in judetele A r g e ~ (Valea Bgdencii), Arad (Hglmagiu, Virfurile, S5vir~in), Alba (Valea Sebe~ului), BuzBu (Valea Sliinicului), Dimbovifa (Moreni), Cluj (Valea Sebe~ului), Prahova (Valea Teleajenului), Suceava (Vatra Dornei). In unii ani, d e ~inflorit5 in mas& zburitoarea nu secret5 nectar. S-a stabilit i cii temperatura optima pentru secrefia nectarului este de 20-26"C, iar umiditatea atmosferica cea mai favora-bil5 este de 60-70%. Producfia de miere este evaluati la 200-600 kglha, iar in anii excepfionali ajunge la 1.000 kglha, inregistriindu-se zilnic sporuri record de 8-12 kglfamilie de albine.
Pufuli[a c r e ~ t e locuri umede, mliiqtinoase pe malul apelor curgiitoare yi in st8titoare. Are tulpina inalta ajungind pin8 la 2 m qi flori de culoare ro~ietica, mari qi mai rare decit la zburitoare. Inflore~te iunie piini la sfirqitul lunii august. din fiind bine cercetatii de albine. Producfia de miere este evaluatii la 40-60 kg/ha. M6rarul sau butoiapl este r5spiindit prin locuri mlii~tinoase, marginea pe biltilor, lacurilor, canalelor gi apelor curgatoare in zona de ges qi cea montani. Tulpina este fistuloasii, ramificata ~i are flori albe numeroase, grupate in inflorescenfe. infloreSte din luna iunie pin5 in august, furnizind, in anii favorabili. cantititi importante de nectar, fiind apreciat5 ca una din cele mai valoroase plante melifere din Delta Dungrii qi zona b5lfilor. R6chitanul cregte pe grinduri, marginea bBltilor ~i a riiurilor. Planta are tulpina inalt2 cu frunze opuse dispuse dou5 cite dou5 ~i flori violacee grupate la virful ramurilor. infloreqte abundent din iunie pin5 in septembrie formind vetre intre celelalte plante. Determingrile de polen efectuate la o stupin5 amplasati in preajma unei ape au aratat c5 polenul de rBchitan ajunge la uneie familii de albine la 44,1% din totalul polenurilor recoltate. Cantitatea de nectar este de 0,2- 1.2 mgi floare cu o concentrafie in zahir de 62%.
F-;fbitll rn.yt1 sau c~il).ytil~icu rispindit in zona bilfilor ~i in special este in Delta Dunirii pe soluri siriturate. Inflore~tcabundent din luna iunie pins in scptc~nbric,contribuind alituri dc cclelalte specii melifere la intrefinerea ~i dezvoltarea familiilor de albinc. Planta prczint5 o tulpini lung8 tiritoare, rar de culoare roz sail r o ~ i e dispuse in inflorescentc globuloase, de de fragi sau cip~i111 undc ~i denuniirea populari de cap~unici. dc

@6?&@roaStei este una din cele mai valoroase specii melifere din Delta ~i

124

MANUAL UL APICUL TORUL UI

zona inundabil2 a Dun2rii unde ocup2 suprafete importante. Tulpina qi ramificafiile acesteia prezintii la viirf flori royii, liliachii, rar albe grupate in inflorescente. in unii ani favorabili furnizeazii productii mari de miere, de obicei 15-20 kglstup. Productia de miere este evaluatii la 220 kgha. Pe Iiing2 aceste plante trebuie s2 mention2m qi alte specii din Delta ~i zona inundabil2 a Dun2rii care in cursul sezonului apicol i ~ aduc contribufia lor la i intrefinereafamiliilor de albine yi care uneori asociate contribuie la realizarea unor culesuri de producfie. Astfel cit2m busuiocul cerbilor, cositelul ~i r2pciga. Influenta conditiilor de mediu asupra productiei de nectar a plantelor. Fiecare plants are un sistem propriu de secretie a nectarului atiit in perioada ei de inflorire ciit ~i in timpul zilei, iar productia cantitativii ~i calitativ2 a nectarului este conditionat2 de o serie de factori externi: a) factorii pedologici - bog2fia ~i gradul de umiditate al acestuia, influenteazii direct producfia de nectar; b) lumina solar8 - are o influeng pozitivii asupra secretiei de nectar la plante. Toate razele solare directe ~i intense provoacii ofilirea plantelor ~i diminuarea activitatii nectarifere. Plantele care au nectariile adiipostite in profunzime (trifoiul rogu) produc, in zilele cu soare, de 2-5 ori mai mult nectar, in timp ce plantele cu nectariile la suprafag (hri~ca, mu~tarul) secret2 mai mult nectar in zilele cu o nebulozitate mai mare; c) temperatura - pentru majoritatea plantelor melifere in vederea secrefiei optime de nectar este cuprins2 intre 16-25°C; d) umiditatea relativ2 a aerului - cuprins2 intre 60-80% este optimii pentru secrefia de nectar; e) precipitafiile - respectiv, ploile moderate ~i viintul cald, favorizeaz2 producerea de nectar, in timp ce precipitatiile abundente in timpul infloririi plantelor influenfeazii negativ secretia acestora; f) viinlurile qi secetele prelungite - au o influent2 v2tiim2toare asupra producfiei de nectar, aceasta putind inceta cu desiiviirgire. Pentru a se putea evalua producfia de nectar a plantelor melifere pe unitatea de suprafats este necesar sii se stabileascii urrniitoarele: pet+ 1. cantitatea de nectar produs2 de o floare pe intreaga d u r a v r i r i i ; 2. numiirul total de flori pe unitatea de suprafaf2; *. 3. durata de inflorire a unei flori in zile.

125

F F

MANUALUL A PICUL TORULUI

AdmiHnd cii greutatea nectarului giisit in floare reprezint2 productia de nectar in 24 de ore, producfia de nectar la hectar va fi:

in care: p = producfia de nectar la hectar; a = cantitatea de nectar giisit in floare; b = numgrul de flori la hectar; c = durata de inflorire in zile. Pentru stabilirea productiei de miere pe unitatea de suprafap este necesar sii se cunoscii cantitatea de zahlir produsii la floare intr-o zi, dupii care se calculeazi productia de zahiir la hectar, ca ~i la stabilirea productiei de nectar. Cunosciind producfia de zahlir la hectar $i consideriind cli 100 de piiqi de miere confin in medie 80 de pliqi de zahiir qi 20 de piiqi de apii, productia de miere la hectar va fi:

in care:pz = reprezintii productia de zahiir; pm = producfia de miere la hectar ., Imbuniitiitirea bazei melifere se impune in vederea inliituriirii perioadelor lipsite de cules realiziindu-se prin: 1. cultura plantelor melifere tipice; 2. plantarea terenurilor neproductive cu esenfe melifere; 3. introducerea in asolament a unui numlir mai mare de plante agricole ~i melifere (floarea soarelui, rapita, mu~tarul borceagul gi altele). alb,

Mana qi produciitorii de man;
Prin manii, sau rouii de miere se infelege acea substant5 dulce, limpede qi viiscoasii, uneori solidificatii, ce se giise~te anumite perioade ale anului pe in frunzele, ramurile sau tulpinile plantelor. Primiivara timpuriu mana apare pe aqar, tei, mesteaciin, anin, salcie etc., datoritli fenomenului de liicrimare normal9 ce se produce din cauza presiunii de trecerea plantelor de la perioada de repaus din timpul activli de vegetatie. Tot astfel, primsvara, dupii aparifia frunzelor, abundentli ~i bogatli in substante zaharoase, excesul din plant2 se de piciituri, prin anumite celule cu structurii specialli, ce sunt

126

!

MANUALUL APICULTORULUI

dispuse pe marginea frunzelor sau la virful lor, denumite hidatode sau stomate acvifere. 0 important5 deosebit5 prezintii ins5 pentru apicultur5 mana de origine animal5 care provine din excretiile anumitor insecte ce se hr5nesc cu seva plantelor. Aceste insecte (lachnide yi lecaniide); fac parte din ordinul Homoptera. Procesul biologic de formare a manei de origine animal5 este urmiitorul: datoritii regimului de via@ sedentar, fir5 consum de energie, aceste insecte absorb zaharurile din seva elaborat5 pe care le consum5 nurnai intr-o propoqie foarte redusi (circa 10%). In schimb, pentru creytere qi dezvoltare, aceste insecte au nevoie de cantit5fi insemnate de proteine ce se g5sesesc in sevii in propoqii foarte mici. Aya c5, pentru a - ~ satisface necesarul de substante proteice, aceste insecte i sunt nevoite sii absoarb5 in aparatul digestiv o imens5 cantitate de sev5, din care refinindu-qisubstantele indispensabile vietii, elimin5 excesul sub form5 de pic5turi fine,cristaline yi foarte dulci care este mana. in anii favorabili, recoltele de miere de man5 dep5qesc la culesul de salcie in lunca Dun5rii 15-20 kglfamilia de albine, fiind necesar s5 se efectueze cite doui extractii de miere in decurs de 3 siiptiimini. $i la mana de stejar, tei, plop etc. se realizeaz5 periodic, la 2-4 ani, recolte insemnate de miere de man5. Acestea inregistreaz5 frecvent, in anumite piiduri de foioase unde se practic5 stup5rit pastoral, importante cantit5ti cu miere, mai ales in judetele Arad, Argey, Brgila, la$ yi altele. De asemenea, in zona coniferelor, in anii favorabili, se obtin frecvent recolte bogate de miere de man5 (miere de brad), ce inregistreaza in unele masive din judetele Alba, Bistrip-Niisiiud, Hunedoara, Cluj etc. peste 40 kglfamilia de albine. Trebuie s5 remarcam faptul cii eficienp economic5 a stup5ritului pastoral la culesul de man5 se m5reqte considerabil, dac5 acest cules coincide sau alterneazii qi cu unele culesuri de nectar yi polen, furnizate de plantele nectaro-polenifere din zona respectiv5. Subliniem c5 suprapunerea culesului de man5 cu cel de nectar ~i polen prezintii important5 nu numai pentru sporirea recoltei de miere, dar qi sub raportul dezvolt5rii corespunziitoare a familiilor de albine, care dispun de polen (sursa proteicg), cu conditii bune pentru cre~terea dezvoltarea normal5 a ~i puietului, preveniridu-se astfel uzura yi sl5birea familiilor, ca in cazul unui cules pur de manil. Pe ling5 faptul c5 mana constituie o rezervi melifer5 deosebit de importanti, ea constituie in acelayi timp o hranii valoroas5 pentru multe alte inse&&lositoare pidurii qi indeosebi pentru furnicile de pgdure, care reprezinti un ct6~natural ? h eficient de combatere biologic5 a diiun5torilor piidurii.

$

, -

MANUALUL APICUL TORULUI

Producitorii de man5 ~i plantele lor gazdi. Trebuie s5 1ncntion51nc2, in general, toate speciile forestiere pot deveni intr-o anurnit2 pcrioad5 a sezonului activ, plante gazd5 pentru produc5torii de man% Ins% nu toate aceste specii prezint5 important5 cconomic5, fie datoriti productiilor mici de man5 pe care le furnizeaz2 ca plante gazdi, fie datoriti suprafetelor relativ restrinse pe care le ocup5 pe teritorii. Ccle mai importante plante gazdi din punct de vedere al productiei ~i calititii nianei, in conditiile de flor5 ~i faun2 din tara noastrii, sunt: molidul $i bradul in zona conifcrelor ~i stejarul, fagul, tciul, aflarul, salcia, plopul qi altele, in zona pidurilor de foioasc. Referindu-ne la produc5torii de man& numirul accstora pe plan mondial este foarte mare, dep2~ind general 20.000 de specii. Dintre celc circa 20.000 in de specii existente in lume, aproximativ 60 au important5 cconornic3 pcntru apicultur2. In tara noastri, unde condifiile de clim5 $i vegetatic sunt in general favorabile dezvolt2rii unei faune ~i flore bogate ~i variate se intiilncsc numeroase specii de producitori de mani. lmportanta economic5-apicol2 a acestora diferi ins2 de la o zoni la alta ~i de la un masiv la altul, in raport cu condiliilc dc vcgctatie ~i dc microclimat, cc le caracterizeazi. Lecaniidele, masculii sunt aripati ~i lipsiti de aparat bucal, iar femclcle sunt far2 aripi, cu corp moale ~i tegument chitinos; au picioarc rudimentare, iar aparatul bucal este stiliform specializat pcntru intepat $i supt. Pc ra~nuri.fcmelele de lecaniide nu au aspect de insect5, ci se prezintg sub form5 de mugura~isau de coacizc de munte la speciile din zona coniferclor ~i in form2 de farfurioar5 cu faia in jos la speciile din zona p2durilor de foioase. 0 partc din larvelc lor primare sunt luatc de vint ~i transportate pe alte plante unde formeaz2 noi colonii. Durata stadiului variaz5 in raport cu specia qi conditiile climatice intre 20 qi 70 de zile, iar cele secundare, in perioada Iiibern&ii, i ~infig aparatul bucal in tesuturile plantei pentru a avea stabilitate yi rimin fixate i astfel pin5 la inceputul primiverii, cind odati cu pornirea in vegetatic a plantei gazdi, incep s5 se hraneasc5 intens. Dup2 n2p6rlirea larvelor secundare, o parte se transformi in femele, iar o parte, mult mai mici, in masculi. In timp ce masculii stau fixafi pe frunze, femelele - caracterizate prin culoarea ro~ietic2 festelor - se hrinesc activ ~i secret5 treptat tot mai multi mani. in faza a urmitoare, paralel cu cre~terea volum a femelelor yi culoarea lor se schimbi in deveni u i ~ i n i e .Este momentul c6nd femelele ajung la maturitate sexual2 ~i devin a pentru Pmperechere. In aceastii etap2 productia de man2 atinge punctul

%

rile de conifere, paralel cu dezvoltarea femelelor are loc, in

MANUALUL APICULTORULUI

apropiere, pe frunzele de molid ~i brad, maturizarea masculilor care iqi fac aparitia de sub testele lor ceroase, gata pentru imperechere. Masculii se deplaseazii cu u~urin9 fiind aripati, iar dupii imperechere mor, neavgnd nici o contributie direct5 la productia de man5. Femelele imperecheate se dubleazii in dimensiuni, ajungind la dezvoltarea maxim6, ceea ce marcheaz5 de fapt ultimul stadiu de cre~tereal lecaniidelor. Paralel cu maturarea ou5lor formate in sacii ovigeni, productia de man5 scade simfitor, iar culoarea femelelor devine treptat brunii ~i apoi brun inchis, odatB cu moartea lor. D e ~ prezinti numai o generatie pe an, lecaniidele au totuqi o capacitate de i inmulfire uimitoare, deoarece o singur5 femel5 depune de la 2.000 la4.000 de ouii, din care eclozioneazii peste 90% larve. Lachnidele, spre deosebire de lecaniide au form5 tipicii de insectii. Culoarea acestora este diferit5 in raport cu specia qi virsta. La adulfi se inthlneqte frecvent brun-roqcat6, cafenie, neagr5 sau verzuie. Puietul prezintii culoarea cenu~iu-brun5, in general aceleaqi culori dar de nuanfe mai deschise, deosebindu-se cu ugurinf5 qi prin mirimea lor. Lachnidele prezintii mai multe generatii pe an (intre dou5 qi cinci), iar in conditii ecologice optime se pot inregistra la unele specii 6-8 generatii pe an. Acestea sunt in majoritate partenogenetice vivipare, adic5 femelele mature nasc pui vii direct, Erii imperechere qi aceqtia sunt numai femele. Toamna apare generafia sexuati (femele ~i masculi), care asigur5 depunerea ou6lor de iarn5. in primavarii, in functie de pragul biologic al fiec5rei specii, apare prima generafie de fondatoare (mitci), care se hr6nesc intens cu seva bogatii in substanfe nutritive pentru a da na~terela prima generafie de fiice surori, continuhndu-~iastfel ciclul biologic. Dup6 2-3 generafii colonia devine puternic5, iar productia de man5 creqte simtitor ceea ce atrage albinele ~i alte insecte la cules. in conditii meteorologice favorabile ritmul de inmultire este foarte intens qi colonia, la unele specii de produc5tori, poate ajunge la peste 10.000 de indivizi; in acest stadiu productia de manii atinge punctul culminant, iar recoltele de miere ce se realizeaza pot dep5qi zilnic 4-5 kg pe familia de albine. Capacitatea de inmulfire a insectelor produc5toare de man5 este considerabil5.0 singur6 matc5 (fundatrice) na~te, cursul viefii, mimmlte duzini in de urrna~icare impreunii dau naqtere la mii de nepoti qi ace~tiaqn' oniinuare la zeci de mii de str5nepoti. In generatia urmiitoare s-ar putea ajunge la lioane ~i in cealalt5 la miliarde de urmaqi, dac6 ar r5rnine tofi in via@. f l k k

)Xh

g

%

129

e
P-

MANUAL UL APICUL TORUL UI

in consecinF, familia unei singure m5tci ar ajunge dup5 trei generatii la 820 biliarde de urmagi, iar copiii acestora la 820x 10 la puterea 15. Considerind d fiecare insect5 ar cintiri in medie aproximativ un miligram, in acest caz, intreaga populatie de insecte ar atinge greutatea de 820 milioane tone, ceea ce ar echivala aproximativ cu producfia mondial5 de griu pe doi ani. Numiirul speciilor de produc5tori de man5 (Homopterae) pe continentul european este foarte mare; referindu-ne ins5 numai la speciile ce prezinti importan@ economico-apicol5, acestea se cifreaz5 la 60, dintre care 52 speccii apartin subordinului Aphidoidea gi 8 specii subordinului Coccoidea. Pe Iingi acestea mai exist5 inc5 aproximativ 40 specii de produc5tori de man& asupra c5rora cercet5rile sunt in curs. in tara noastr5 se intilnesc toate aceste specii. Prognoza la culesul de man5 se dezvolt: paralel cu modernizarea apiculturii gi cunoa~terea principalelor resurse melifere din pra noastr5. Prognoze pe durati lung5 (4-6 luni): productia de man5 a unui an este $i ea conditionat5, in primul rind, de evolufia timpului de la sf5r~itulverii ~i din toamna anului precedent. Dac5 in perioada august-noiembrie vremea este caldi gi cu precipitatii moderate, vegetatia se dezvolt5 normal gi respectiv plantele gazd5 pot s5-gi acumuleze suficiente substante de rezerv5 in muguri (viitoarele ml5dite). Aceste conditii constituie in acelagi timp gi cele mai bune premize pentru ecloziunea, dezvoltarea ~i r5spiindirea tinerelor larve de lecaniide, precum $i pentru nagterea unei generatii sexuate puternice de lachnide ~i ca atare, o depunere masiv5 de ,,ou5 de iarn5" in toamna respectiv5, ceea ce asigur5 o bun5 dezvoltare a coloniilor viitoare de produc5tori de man5. Dimpotriv5, toamnele reci, cu ploi torentiale de lung5 durat5 yi zapad! timpurie, constituie condifii nefavorabile pentru r5sp8ndirea ~i inmultirea produc5torilor de mans. Astfel, larvele de lecaniide sunt smulse de pe ramuri ~i sp5late (innecate) inc5 inainte de a se fi fixat ~i ascuns sub solzii de pe ramuri in vederea ierngrii, iar m5tcile de lachnide, care se afl5 in curs de imperechere sau de depunere a ou5lor de iarn5, sunt dislocate gi distruse de frig ~i ap5 inc5 inainte de a fi terminat ponta. in aceste conditii, perspectivele de cules pentru sezonul urm5tor sunt mic~orate, gansele pentru obtinerea unor recolte bogate de miere iar sunt reduse. -dement valoros, care trebuie inregistrat in cadrul observatiilor pentru progn6?gde h g 5 durat5, este prezenp gi frecvenp dHunHtorilor (pr5d5torilor) $ a.pr'nzi&. In special pentru perioada de sfirsit de var5-toamnil, cel mai aprig d a r t y viespea. Trebuie s5 subliniem c5 insectele produc5toare de man5, ca e
S
J

130

MANUAL UL APICULTORUL UZ

gi mana insii~i, constituie hrana preferat5 a viespilor, ceea ce determinii uneori o hmultire puternic5 a lor in aceste locuri. Numiritoarea in cursul toamnei pe unii arbori reprezentativi a ou5lor de iamii la lachnide Si a larvelor la lecaniide pe arbore sau pe metru liniar de ramur5, pot constitui, de asemenea, date utile pentru aprecierea perspectivelor de cules in sezonul apicol urmiitor. Un alt element deosebit de important pentru prognoza de duratii lung2 il constituie prezenta coloniilor de furnici gi respectiv circulatia furnicilor pe arbori. Cu cit densitatea coloniilor de furnici este mai mare pe unitatea de suprafatii, cu atlt perspectivele pentru o recolt5 buni de miere de man5 sunt mai mari. in cadrul prognozei pe termen scurt, identificarea producZitorilor de man2 din zona vizati trebuie s5 se efectueze cu una pin5 la trei siiptimini inaintea culesului. Astfel, pentru lecaniida mare, care in anumite masive incepe sii secrete manii in jurul datei de 25 mai, primele controale ~i investigafii pe teren trebuie sii se efectueze intre 1 ~i 5 mai, cind se pot observa pe rimurele mici ghemotoace albe-argintii de cear5, care trideazi prezenp larvelor secundare. intre 20 qi 30 ficut intre timp aparitia de sub solzii mugurilor. mai apar vizibil adultii care ~ i - a u Mirimea femelelor adulte in acest stadiu este de circa 1-2 mm ~i prezinti o culoare deschisii (culoarea pielii). Este stadiul inceputului activ de secrefie gi fenologic corespunde cu faza de inmugurire a molidului ~i a stejarului sau a altor specii de foioase. in continuare stadiile de dezvoltare a lecaniidelor ~i variatiile de culoare se succed conform celor ariitate la biologia acestora. Cu ocazia fieciirui control se inregistreazii prezenp ~i densitatea tinerelor colonii de lecaniide (numiir adulti pe metru liniar) qi frecventa furnicilor pe arborii de conifere sau de foioase. De asemenea, se stabile~te stadiul de secretie a manei, deoarece este nerentabil s5 ~i se efectueze deplasarea la stupiirit pastoral in momentul in care stadiul biologic de secretie a manei se apropie de sfir~it. In cazul lachnidelor, controlul arboretelor de molid ~i stejar se efectueazg in cursul lunilor aprilie-mai, urmiirindu-se s5 se identifice aduliii pe ramurile tinere. Identificarea acestora este mult u~uratii de circulatia intens2 a furnicilor ins5 , pe arborii respectivi ~ i de asemenea, de prezenp la cules a diferitilor d5uniitori (viespi, diptere etc.). De asemenea, ~i la lachnide, hotiiritor pentru dezvoltare? gijnmultirea lor este evolufia timpului. Ploile de duratii, insotite de r5celi $ uni; distrug gi inneac5 miitcile proaspiit eclozionate, pcriclitiind astfel ~i.inrnulQ a herelor generatii. Dimpotriv5 o vreme caldii, lini~tit5, precipitatii & 'favorimazii cu
A

"$,

,

~"s,

F
MANUALUL APICULTORULUI

inmultirea coloniilor de lachnide, creindu-se astfel conditii bune pentru culesul de man5 lat5 ciiteva concluzii referitoare la actiunea vremii in perioada de secretie a manei: - culesul de man5 are perspective sigure atunci cind in perioada secrefiei, vremea se menfine c5lduroas5 yi in general constant5 qi liniytit5. VBntul are un efect diiuniitor, impiedicind, pe de o parte zborul albinelor, iar pe de alt5 parte prin uscarea manei de pe fiunze qi ramuri, aceasta devenind inaccesibil5 culesului. Ploile abundente ~i de durat8, urmate de riiceli, influenteazi negativ at2t productia de man5 c i t ~i intensitatea culesului; - intensitatea culesului de man5 crevte in raport cu amplitudinea dintre temperaturile inregistrate in timpul noptii ~i cele din timpul zilei. 0 amplitudinein medie de 12°C qi o umiditate atmosferic5 de 70% constituie condifii optime pentru culesul de manil.

Polenizarea culturilor agricole entornofile cu ajutorul albinelor
Floarea reprezintiiorganul deinmultire sexuat5a plantelor. Pentrucaplantele sii rodeasc5 este necesar s5 se produc5 procesele de polenizare ~i fecundare. Prin polenizare se intelege transportul gr5unciorilor de polen de pe antere pe stigmatul se florii, iar ~rin~fecundare produce contopirea gr5unciorilor de polen (elemente cu sexuale b5rb5te~ti) ovule (elemente sexuale femeie~ti). Din punctul de vedere a1 polenizFtrii, plantele pot fi: autofertile, cind se polenizeaz5 ~i fecundeazg cu polenul propriu; autosterile, cind se polenizeazi ~i fecundeazii cu polen striin de la alte plante sau alte soiuri: intersterile, cind nu se polenizeazii reciproc, d e ~ fiecare dintre soiuri poate poleniza un al treilea soi. i Polenizarea care se efectueaz5 cu polenul propriu se numeSte direct5 sau autopolenizare. Majoritatea plantelor rodesc ins5 numai prin polenizarea cu polenul provenit de la alte plante din acela~isoi. In acest caz, polenizarea se nume7te indirect5 sau Pncruciqat8. Experientele au demonstrat cii polenizarea incruci~ati este superioari autopoleniziirii chiar la plantele autofertile. Dup5 agentul polenizator (care transport5 polenul de la o plant5 la alta), polenizarea poate fi: anemofilii (prin intermediul vintului); hidrofil5 (prin intermditrbapei), ornitofilii (prin intermediul unor piisiiri), malacofili (prin i n t e d e h l riiplu~telor)~i entomofilii (cu ajutorul insectelor) care se intilne~te 1%--majorit! ktea plantelor. Dintre insecte principalul agent polenizator il reprezinl a1hpd.55 w&I,ifere;care, in functie de o seric de factori, participl la polenizarea
?-? ,
r,

132

MANUALUL APICULTORULUI

plantelor in procent de 75-90%. In rest polenizarea entomofil5 este efectuata de bondari, albine s5lbatice, mugte, furnici, c5ribugi yi viespi. Albinele sunt insectele cele mai utile omului. Functia principal5 a albinelor hnaturi ~ieconomie este, in primul rind, de agent polenizator. Necesitatea folosirii albinelor in mod organizat la polenizare a crescut considerabil in condifiile actuale, deoarece extinderea pe suprafete mari a tratamentelor pentru combaterea bolilor yi diunitorilor culturilor agricole a dus la reducerea simtitoare sau chiar disparitia entomofaunei s5lbatice spontan polenizatoare. Pregltirea familiilor de albine yi tehnica polenizlrii Familiile de albine destinate poleniz5rii trebuie s5 fie intretinute in special in acest scop, pentru a asigura maxim de eficienp ca polenizator. Pentru acfiunea de polenizare se recornand5 folosirea familiilor de albine puternice, s5n5toase, cu o populatie numeroas5 (minimum 30.000 indivizi), in stare activg, cu 10-20 rame (in funcfiede sistemul de stup), puiet in toate fazele de dezvoltare, provizii de hran5 suficiente, matc5 tin5r5 ~i prolificii. Familiile de albine folosite la polenizare dupii 15 iunie se vor mentine in stare activ5, avind grij5 sii se ia m5suri corespunziitoare pentru impiedicarea roirii. La culturile agricole num5rul stupilor amplasafi pe o vatr5 nu va depigi 50 familii de albine, iar distanp dintre stupi va fi de cel putin 100 de metri, ciind stupii apaqin unor stupine diferite. Este interzisii amplasarea stupinei pe direcfia de zbor a albinelor apacinind altor stupine (intre aceste stupine gi cultura de polenizat). Momentul optim al deplas5rii familiilor de albine pentru polenizare este inceputul infloririi; in cazul deplasgrii prea timpurii intervine pericolul ca albinele &fieatrase yi s5 prefere florile plantelor spontane concurente. Modul de amplasare a stupinelor se face tin5nd seama de necesitatea polenizgrii complete yi uniforme. Se iau in considerare specia de cultur5, m5rimea parcelei, densitatea culturii, inciirciitura la hectar. in general se recornand5 ca stupii sii fie amplasafi aproape de culturi ~i unde este posibil, dispersafi in grupe mici. La speciile cu inflorire timpurie sau tiirzie de toamn5, stupii se ayeaz5 cu urdini~ul spre est, pentru a primi multi lumin5 qi c5ldur5 solar5; inc5lzindu-se mai repede, culesul incepe dimineap devreme. La culesurile din timpul verii, stupii se umbresc sau se instaleazii chiar la umbrii, spre a-i feri de a r ~ i t puternice. Albinele trebuie s5 aib5 asigmatmvzerve de e api. 0 problem5 foarte important5 de care trebuie sii se tin%sea&$ te z~relarea tratamentelor efectuate pentru combaterea bolilor gi d5un5torilor cu ivitatea de cules qi polenizare a albinelor. Tratamentul culturilor infloritk +P'd?e)&ijnai in Bod

9

IMANUALLILAPICU12TORUL CII

excepfional, cu respectarea prevederilor legislatiei privind misurile de protecfiea familiilor de albine. Pentru asigurarea conditiilor optime de poleniziri eficiente, se acfionead pentru stabilirea unor mijloace moderne pentru con~baterea bolilor gi diiuniitorilor plantelor agricole care sii nu aduca prejudicii ssnitifii gi activitifii familiilor de albine anga-iate la polenizarca culturilor. Una din miisuri consti in aplicarea tratamentelor cu insecticide selective, care distrug diiuniitorii dar nu sunt toxice pentru albine; se studiazii, de asemenea, posibilitatea folosirii mijloacelor de l u p ~ pe cale biologici. Principalele grupe de plante cultivate polenizate cu ajutorul albinelor sunt: pomii ~i arbugtii fructiferi, plantele tehnicc (floarca soarelui, rapita, mu~tarul, inul), bostiinoasele (pepenii, dovlecii, dovleceii), hrivca, coriandrul, semincerii de leguminoase (lucerna, trifoiul, sparceta), semincerii de legume (varza, ceapa, guliile, ridichiile etc.).
NumSirul optim de familii de albine in actiunea de polenizare a culturilor agricole entomofile CulturSi Livezi Floarea soarelui Rapitg, Seminceri m u ~ t a r lucernii Seminceri trifoi, sparcetl ~i legume 3-4

Familii de albine, nr./ha Spor de recoltii, % Productia de miere, kg/ha

2-3 50-60 25-40

1-2 30-50 40-120

2-3 20-30 40- 100

8- 10

50-60 25- 1000

200-300 25-50

Polenizarea arborilor fructiferi

Se apreciazi cii fir8 apicultur2 nu exist2 pomiculturii. Dupii modul cum se efectueazii polenizarea, pomii gi arbugtii fructiferi se grupeaz2 in trei categorii: specii autosterile - marul, piirul, ciregul, viginul, prunul; soiuri intersterile - la mar soiul Qe@5orauriu, Delicios rogu, Piitul, etc.; specii autofertile - gutuiul, piersicul, caisirl, a&ul, coac2zul, zmeurul. Cu toate c?i se polenizeazii gi fecundeazii cu p e ~ @ p r i uprin polenizarea cu ajutorul albinelor gi la aceste specii productiile ,

MANUALUL APICULTORULUI

La infiintarea livezilor, pentru asigurarea rodului trebuie sii se tin2 seama de aceasti condifie ~i sri se planteze aliituri de soiurile de bazri ~i soiuri polenizatoare, care sii asigure polenul necesar, mai ales primelor douii categorii de plante. Aceasta se realizeazii intercalgnd, dupii ciiteva rgnduri din soiul autosteril sau intersteril, un rind din soiul polenizator sau se vor planta toate pe acelagi rind. ~nciirciitura optimri recomandatii la polenizarea livezilor este de 2-3 familii de albine la hectar, care au cel putin 6 rame cu puiet. in general, in livezile tinere, cu inflorire mai redusri se amplaseazii un numiir mai mic de stupi. Pentru familiile fructiferi, pregritirea folosite primiivara timpuriu la polenizarea pomilor qi arbu~tilor albinelor trebuie ficutii incri din toamna precedentri. Momentul optim de deplasare este marcat de inceputul infloririi primelor soiuri. Locul ideal pentru stabilirea vetrei de stupinii este in veciniitatea livezii. in acest fel, pe de o parte este efectuatii polenizarea pomilor ~i asigurarea rodului, iar pe de altri parte, albinele beneficiazii de culesuri timpurii de intrefinere de nectar dar mai ales de polen, hranii atit de necesarii primiivara pentru cre~terea puietului ~i dezvoltarea familiei, pregiitind-o pentru culesul principal, de la salcgm. De regulii se recomandii amplasarea stupilor in interiorul livezii, dispersati In grupuri mici, pentru asigurarea unei poleniziiri uniforme ~i complete, evithduse zborurile lungi care uzeazii albinele. Din datele pe care le detinem, stupii a~ezafi la o distanp de 1.200 metri de livadii aduc o contributie de 85% prin polenizare, fa@ de cei a~ezatila jumiitatea acestei distanfe. Amplasafi aproape de livadri, in raza economic2 de zbor a albinelor, in limitele acesteia albinele realizeazii producfii mai mari de miere, iar randamentul la cules creSte. Deoarece perioada Infloririi unei specii pomicole este scurtri, in numai cgteva zile albinele trebuie sii aibi create cele mai bune conditii de activitate. in cazul distantelor mici, albinele nu se uzeazri ~i pe lsngii o polenizare saturatii pot realiza ~i productii timpurii de miere care variazii intre 25 gi 40 kglhectar. 0 problem2 de mare insernniitate ~i o atentie cu totul deosebitii trebuie acordati combaterii bolilor ~i driunBtorilor pomilor ~i arbu~tilorfructiferi cu produse chimice, care sunt diiuniitoare albinelor. Aceste tratamente se aplicii in mod exceptional in perioada infloririi unor specii pomicole, cind atit cei ce le aplicii cit ~i definiitorii familiilor de albine trebuie sii ia miisurile de protectie a albinelor care se previid in ,,Ordinul45 din 21 .X. 1991 privind unele miisuri pentru protecfia familiilor de albine impotriva intoxicafiilor cu pesticide". Prin polenizarea cu albine a livezilor, se obtin sporuri de p&ue$ie de 5060%, ceea ce reprezintri venituri suplimentare; pe liingii sporul c$n ati?%aportul albinelor determinii ~i imbuniitiitirea calitativii a fructelor priviqd @ u ~ , ) 1 , m&imea, uniforrnitatea, forma ~i confinutul in vitamine; se imbuniitm I asem=?, &

4

MANUAL UL APICUL TORULUI

rezistenfa la boli ~i diiunfitori, se reduce periodicitatea de rodire, cregte rezistenp la cfidere a fructelor qi se obfin productii stabile gi regulate. Polenizarea florii-soarelui Floarea-soarelui, principals plant5 uleioas5 cultivat5 in fara noastr2, cu o pondere economic5 insemnaa, este o specie cu polenizare tipic entomofil5 care se realizeazg aproape exclusiv cu ajutorul albinelor. Alfituri de celelalte misuri agrotehnice, tehnologia culturii florii-soarelui prevede ca una din condifiile esentiale pentru obtinerea recoltelor sporite - polenizarea dirijat5 gi completii cu ajutorul albinelor. S-a stabilit c5 exist5 o corelatie direct5 intre potentialul nectaro-poleniferI! frecvenfa cercetgrii de c5tre albine a soiurilor gi hibrizilor de floarea-soarelui aflati in cultur5 cu productivitatea lor in seminte ~i ulei. Pentru asigurarea polenizirii optime a culturilor de floarea-soarelui norma de familii de albine este de 1-2 la hectar. 0 conditie determinant5 pentru efectuarea unei poleniz5ri eficiente a floriisoarelui gi obtinerea productiilor mari de miere const5 in orientarea gi amplasarea corect5 a stupinelor la cules. Deplasarea stupilor la tarlalele de floarea-soarelui se face cind cultura este inflorit5 in procent de 5-7%, pentru ca contactul cu florile si se fac5 treptat, dupfi efectuarea unor zboruri de orientare prealabile. Amplasarea stupilor se poate face la o oarecare distant5 de tarla, pe loc deschis, special amenajat, la distant5 de 2-3 metri unul de altul. Se va evita vecin5tatea drumurilor intens circulate de oameni gi animale, sau interpunerea acestora intre lanul de floarea-soarelui vi locul de amplasare pentru a evita distrugerea albinelor sau eventualele accidente care pot fi provocate de albine. Fa@ de tarla, se recornand5 avezarea stupilor in partea unde s-a terminat ins5minptul gi inflorirea se produce mai tirziu, pentru c5 astfel albinele sunt determinate s5 cerceteze uniform intreaga cultur5. La amplasarea stupinei se fine seama gi de forma lanului; astfel pe o tarla lung5 gi ingust5 se recornand5 s5 se instaleze dou5 stupine, c5te una la fiecare capit a1 culturii, realiziindu-se astfel o polenizare uniform5 gi complea. Pentru a evita depopularea stupilor prin rfitacirea albinelor, frecvent5 la culesul de floarea-soarelui, se recornand5 agezarea stupilor in preajma unor repere naturale care pot fi: cumpana de la fintin5, un pom, cabana, sau instalarea unor repere cum sunt panouri de diverse forme ~i culori sau altele. seminte realizat prin polenizarea cu ajutorul albinelor gi 50% media fiind de 335 kg la hectar, precum gi o importanti . Pe ling5 sporul cantitativ, polenizarea contribuie la marirea a semintelor, ca gi procentul de ulei continut in seminte.

MANUAL UL APICUL TORULUI

in afar5 de floarea soarelui, alte plante tehnice care beneficiazii de polenizarea cu ajutorul albinelor sunt: rapip gi muytarul. La aceste culturi se folosegte o inc5rc5turii de 2-3 familii de albine la hectar, rezultind un spor de recoltii de 20-30% gi o productie de miere de 40- 100 kglhectar.

Polenizarea culturilor semincere de IucernSi
in agricultura noastr5, lucerna reprezint5 una dintre cele mai valoroase culturi furajere din zona de cimpie datorit5 calitatii superioare a nutreplui. Lucerna este o plant5 tipic entomofila gi in conditiile diminuiirii simtitoare sau disparifiei entomofaunei polenizatoare spontane, este avizata aproape exclusiv poleniziirii cu albine. Pentru asigurarea eficientei maxime de polenizare a lucernei a fost elaborat un complex de recomand5ri privind, pe de o parte m5surile agrotehnice care concur5 la intensificarea secretiei de nectar gi sporirea gradului de atractivitate gi totodata activitatea familiilor de albine care particips la polenizare. Astfel familiile de albine trebuie s i fie puternice, cu minimum 8-10 rame cu puiet in aga fel ca cerintele biologice pentru polen s5 fie maxime, prezentiind a~a-numita ,,foame de polen". Momentul transportarii acestor familii de albine la loturile semincere de lucern5 se face la inceputul infloririi (20-25%). Norma de familii de albine la hectar se stabilegte in funcfie de soiul sau hibridul cultivat in anumite conditii ecologice (entomofauna polenizatoare, flora concurent5, factorii meteorologici, agrotehnica aplicata culturii, etc.). Pentru condifiile din Cimpia Romin5 se recomandi, pentru polenizarea lucernei, 8-10 familii de albine la hectar. Amplasarea familiilor de albine se face in raport cu marimea gi forma lanului, incit s5 se efectueze o cercetare uniform5 gi completg a intregii suprafete cultivate. Astfel, pentru suprafete mai mici de 5 ha, stupii se amplaseaz5 in imediata vecin5tate a lanurilor la 50-100 m distant& in cazul suprafetelor mai mari, se vor fixa mai multe vetre de stupin5 in lan gi la capetele tarlalei, stupii r i m h i n d pin5 la intrarea in pirgii a semintelor de lucer~lii.Se recornand5 ca in zona unde se aflii cultura avizati poleniz5rii s5 nu fie plante inflorite din flora spontan5 sau cultivati care s i o concureze. Aceasta se datoreazii conformatiei anatomo-morfologicc deosebite a florilor. Lucerna are o floare tipic5 de leguminoase: 9 stamine au filamentele concrescute, acoperite pe toat5 lungimea cu filamentul celei de-astamine ~i prinzind in interior pistilul, formeazg coloana sexualii, care 1% turitate este strins5 in caren5 ~i tinde s5 se elibereze. Misiunea de eliberare se realizeazii cu ajutorul i n s e c e w i s r n u l de

%

137

S fl

MANUAL UL A PICUL TORULUI

deschidere a1 florii se incadreaz5 in tipul ,,exploziv", tip in care coloana sexualia florii iese brusc din caren5 in urma vizit5rii de c5tre insecte qi nu revine in pozitia initial5, odat5 cu plecarea insectei. in c5utarea hranei, albinele deschid florile, care elibereaz5 coloanele sexuale ce lovesc capul qi corpul insectei jenindu-le gi determinindu-le dup5 citeva experiente s5 le evite. Albinele culegatoare de nectar s-au adaptat acestei situatii abordind uneori florile lateral, introducind glosa in interiorul florii qi extr5gind nectarul fir5 s5 le deschid5 ~i deci fir5 a efectua polenizarea. S-a observat c5 albinele tinere viziteaz5 lucerna in proporfie rnai mare fa? de cele adulte, pin5 la crearea reflexului de respingere. De aceea pentru intensificarea procesului de polenizare ~i sporire a atractivitgfii culturilor de lucem5 fa@ de albinele melifere se poate aplica metoda dresajului care urm5re~te formarea reflexelor con-ditionate la albine, rnai ales la cele tinere. Cea rnai frecvent5 metod5 const2 in hr5nirea periodic5 a familiilor de albine cu infuzie de flori de lucern8 indulciti cu zah8r. Infuzia se prepara astfel: pin5 la 30°C qi se se fierbe 1 litru de ap5 cu 1 kg de zahgr, apoi siropul se r5ce~te adaug5 florile de lucern5 cur5pte de parfile verzi, in proporfie de 114 piin8 la 113 din volumul siropului. Dresajul se aplica in prima zi de polenizare ~i se repeta din douB in douB zile pe toat5 durata infloririi maxime. Zilnic se administreaz5 unei familii de albine 100-200 ml sirop. Dresajul aplicat la polenizarea lucernei cre~te frecvenp de cercetare a albinelor de 5 ori, iar productia de seminfe de 3 ori. Prin polenizare cu ajutorul albinelor, se obtin sporuri de s8rnilnf5 de 50-60% ~i totodat5 recolte de miere de 25-200 kglha. Pentru imbun5tifirea tehnicii de polenizare a lucernei, in lucr5rile de ameliorare se urmaresc dou5 c8i: obtinerea de albine cu tendint5 pronunpti de polenizare a lucernei, in paralel cu obtinerea soiurilor de lucem5 cu un confinut rnai mare de polen, rnai atractive pentru albine.
Polenizarea culturilor semincere de trifoi roSu

0 alt5 plant5 furajer5 cu important5 economic5 mare prin valoarea nutritivi ~i rolul sau in sporirea fertilitgfii solurilor este trifoiul rovu. Acesta reactioneazi intens la polenizarea cu ajutorul albinelor. La culturile semincere de trifoi roqu se folose~teo norm5 de polenizare de 3-4 familii de albine. Pentru polenizareaculturilor rovu stupina se amplaseazB la o distant5 maxim5 de 500 de cazul unor distante rnai mari efectul poleniz5rii se mic~oreazi insemnat. In unii ani, datorit8, pe de o parte condifiilor nefavorabile iar pe de alt5 parte lungimii prea mari a tubului floral, la unele

MANUAL UL A PICULTORUL UI

soiuri care dep5qegte lungimea trompei albinei face nectarul inaccesibil gi albinele nu cerceteaza prea mult florile trifoiului roqu. in acest caz este necesar s5 se aplice dresajul albinelor prin metoda descris5 la lucerni, ceea ce sporegte intensitatea de cercetare a culturii de 20 de ori. De asemenea, se pot folosi culturi de ademenire cum sunt: facelia, sparceta, limba mielului, sulfina, etc. Acestea se seaman5 in benzi cu cultura de baz5 gi infloresc inaintea ei. Albinele fiind atrase qi antrenate la cules de aceste plante, incep sB cerceteze qi florile trifoiului roqu care infloresc in continuare. Prin polenizarea cu albine a culturilor semincere de trifoi rogu se rea-lizeaz5 un insemnat spor de producfie de seminfe la hectar de 200-300%. La aceasta se adaug5 qi cantitatea de 25-50 kg miere care se obfine la hectarul de culturi. Pentru cregterea eficientei polenizarii cu ajutorul albinelor se urm5reqte totodata obtinerea de soiuri de trifoi roqu cu tubul floral mai redus, care s i poatii fi cercetate de albine. Polenizarea culturilor semincere legumicole in fara noastr5 culturile legumicole au o deosebiti insemnitate pentru asigurarea hranei populatiei. Printre culturile semincere legumicole cele mai importante qi care reclam5 mai mult polenizarea cu albine, r5spunzind cu sporuri insemnate de recolt5 sunt: ceapa, varza, morcovii, guliile, ridichile, dovleceii, pepenii etc. Norma de familii de al-bine folosite la semincerii de legume variaz5 intre 2 qi 4. Sporul de legume obtinut la culturile de legume pentru s5minfi este de 200-300%. Totodati albinele beneficiaza de un bun cules, obfinindu-se 30- 150 kg miere la hectar. Semincerii de ceap5, cultivafi pe suprafete Insemnate, infloresc vara, in lunile iunie-iulie, oferind familiilor de albine culesuri intense qi de lung5 duratii, datoritii infloririi lor e~alonate. aceasti? cultur5, folosindu-se o inc5rciturii de La 3 familii de albine la hectar, rezult5 un spor de productie medie de s5minf5 de 66%. Bostiinoasele (pepenii, dovleceii, dovlecii) furnizeaz5 culesuri de nectar ~i polen in timpul verii ~i inceputul toamnei cind flora melifer5 este mai slab reprezentat5, oferind albinelor surse de hranii abundente ~i efectuind totodata polenizarea. inc5rc5tura cu familii de albine la hectar este de 0,5 in culturi intercalate qi 1 familie de albine in culturi pure. Sporul de aportul adus de albine este considerabil, cifrindu-se la

139

s
rC

MANUAL UL APICULTORULUZ

Polenizarea culturilor de csp~uni solarii din Pe m5sur5 ce suprafetele cultivate cu c5pguni in sere y.i solarii au crescur an de an, problema poleniz5rii lor cu ajutorul albinelor a devenit tot mai actuali. Pentru ca eficienta acestei actiuni sii fie maxim$ este necesar s5 se aplice un complex de m5suri care sa contribuie la cregterea productiei de fructe, cantitativy calitativ. Aplicarea acestor m5suri de ordin agrotehnic ~i fitotehnic, contribuie la intensificarea poleniz5rii c5p~unilor solarii. in 0 prim5 conditie a unei poleniz5ri eficiente consti in folosirea de familii puternice, cu albine culegiltoare numeroase, capabile s5 realizeze polenizarea saturatA a culturii, aviind 3-4 rame cu puiet, pentru ca cerintele biologice pentru polen ale familiei de albine s5 fie maxime. Deplasarea ~i instalarea stupilor in solarii se face la aparifia primelor flori in cultur5. Norma de polenizare la cultura c5pgunilor in solarii e<te de 8-.10 familii de albine, in functie de soiul cultivat si conditiile ecologice. Modul de amplasare a stupilor se face in raport cu m5rimea qi forma solariului, in aga fel inciit s5 asigure cercetarea uniform5 y.i completi a intregii suprafefe. Familiile de albine se intretin gi stimuleaz5 prin hr5niri periodice. la dou5 zile, cu sirop de zah5r in concentratie de 1,8 kg de zah5r la 1 I de ap5. Ca y.i la lucern5 gi la c5pguni se poate aplica metoda dresajului, care const5 in hrinirea periodic5 a familiilor de albine cu infuzie de flori de ciipguni indulcit5 cu zahir. Dresajul se aplic5 la inflorirea maxim5 a culturilor, administriindu-se zilnic 100200 ml de infuzie pe familia de albine. u Organizarea actiunii de polenizare a culturilor agricole entomofile c ajutorul albinelor pe intreg teritoriul t5rii se realizeazi in baza Ordinului nr.68 din 24 iulie 1998 al Ministerului Agriculturii gi Alimentatiei ,,Norme metodologice orientative privind polenizarea culturilor agricole

MANUAL UL APICULTORUL UI

Lecfia 6. Cregferea gi ingjrijirea albinelor in dilerife sisfeme de sfupi
Este binecunoscut faptul cii, in conditii nonnale de cules, familiile puternice pot realiza productii ridicate dar dezvoltarea respectiva ~i valorificarea eficient2 a culesurilor se poate face folosind doar stupi de mare volum. Se $tie, de asemenea, cB pentru dezvoltarea normal2 a unei familii sunt necesari 14-16 faguri, fir2 a considera fagurii pentru acumularea nectarului ~i a p2sturii in timpul culesului. De intensivii a puietului, cl2direa aici ~i concluzia c2 asigurarea spatiului de cre~tere de faguri noi ~i prevenirea roitului este posibil2 doar in stupi de volum mare,cum sunt: stupii multietajati, stupii verticali cu magazine ~i stupii orizontali.
Intretinerea yi exploatarea familiilor de albine C stupi multietajati n

in cazul folosirii stupilor multietajati intretinerea familiilor de albine este diferit2 de aceea de intrefinere a familiilor in stupi verticali cu magazine sau orizontali. Prin buna organizare a muncii de intrefinere, majoritatea lucr2rilor executate de apicultori se rezumii la cele pregiititoare (incheierea ramelor, inssnnarea ramelor ~i fixarea fagurilor artificiali, sortarea fagurilor ~i topirea celor reformati, pregatirea materialelor - corpuri pentru Igrgirea cuibului la valorificarea culesurilor, repararea fundurilor), lucriiri care in majoritatea lor se executii in perioada de iarn5 sau in perioadele dintre culesuri. in acest fel, activitatea apicultorilor cap5tii un ritm uniform, perioada sezonului activ putind fi folositii doar pentru intrefinerea familiilor de albine. La familiile puternice, pe dou2 corpuri, se elimin2 lucriirile de volum cum ar fi controlul amiinuntit, ram2 cu ramii, a! cuiburilor, l2rgirea repetat2 a cuiburilor prin introducerea de rame, fixarea ~i impachetarea fagurilor in vederea deplasiirilor in pastoral. La familiile slabe se iau toate m2surile de intiirire a lor - se sparge cuibul, se ajut5 cu faguri cu puiet, se administreazii susfinut hriiniri stimulente, se schimbii evenc~al matca. Pentru a determina puterea familiei de albine, numiirul de faguri cu puiet ~i cantitatea de hran2, constructia fagurilor artificiali, tendinfa de roire, este suficientii ridicarea corpului ~i observarea fagurilor fir2 a-i scoate din corp. , + Cuiburile se desfac doar in cazurile in care familia este susp 5 d t boli sau orfan2. Controlul nerational cu desfacerea completii a cuibului.friinea ezvoltarea familiilor de albine yi scade productivitatea muncii.
+ -,

%

i .

MANUAL UL A PICUL TORUL UI

in complexul de lucr5ri de intretinere a albinelor in stupi multietajati intf revizia de prim5var5 cu care ocazie se cur5F ~i se iau m5suri suplimentare d. p5strare a cildurii in cuib, inversarea corpurilor in vederea intensificarii cre~ten de puiet, 15rgirea spatiului pentru valorificarea culesurilor prin adaugarea de nc corpuri sau magazine, organizarea de-plas5rii in stupgrit pastoral, recoltarea mien qi pregatirea pentru iernare, toate aceste lucr5ri putindu-se executa la familiilc puternice, Gr5 desfacerea cuiburilor ~i analizarea ramelor in mod separat. Obiqnuit, familiile puternice ierneaz5 pe dou5 corpuri. in timpul iernlt albinele se deplaseaz5 incetul cu incetul din corpul de jos in cel de sus, pe m8sut ce consum5 rezervele de hran5. in acest fel, la ieqirea din iarn5, de regul8, corpul dt jos este gol. intregul cuib (albine, puiet ~i hran5) sunt concentrate in ace1 moment in corpul de sus. Familiile mai slabe, care ocup5 pin5 intr-un corp de albine, sunt iernatc tot pe dou5 corpuri: dar se iau misuri pentru ca ghemul s5 se formeze toamni in corpul de sus. Pentru o mai bun5 iernare, intre cele dou5 corpuri se pune 0 foaie de carton asfaltat, cu o poqiune liber5 pentru trecere, catre peretele frontalal corpului. Dac5 familia ocup5 mai putin de 7-8 intervale, cuibul de iernare poatefi protejat pe o latur5 sau pe ambele laturi cu cite o diafragma. In continuare, in timp ce la stupii verticali cu magazine sau la cei orizontal~ strimtorarea cuibului in perioada de prim5var5 este legat5 de lucr5ri laborioase $1 cu consum relativ mare de f o c i de munc5, la stupii multietajati aceast5 lucrart se simplific5 foarte mult, apicultorul suprimind doar in caz de necesitate corpul de jos, pe care-l trece in rezerv5 pin5 ce familia ajunge s5 ocupe bine un cotp de albine ~i puiet. in mod normal ins5 familia se menfine in continuare pe doui corpuri ~i in perioada de prim5var5. In cuibul compact, restrins pe zece faguri, sunt create conditii optime puietului. pentru cre~terea In momentul reviziei de prim5var5 se face un control sumar prin care se stabile~teprezenta puietului de toate virstele ~i cantitatea de hrani, dup5 care cuibul se izoleaz5 termic pe deasupra ~i dac5 e cazul, se mai reduce din deschiderea urdini~ului. In cazul familiilor normale acestea nu vor mai fi controlate trei-patru s5pti5mini, timp in care familia ocup5 bine corpul de sus. Din momentul in care albinele incep s5 ocupe ~i faguri din corpul de jos iar puietul este intins pe 7-8 inversarea corpurilor. Prin aceast5 lucrare se stimuleazii in corpul de sus, unde conditiile de microclimat sun1 Intrucit de executarea la timpul optim a inversirii mare m5sur5 dezvoltarea familiei qi valorificarea culesului
A

d

142

MANUAL UL APICUL TORULUI

principal de la salciim, precum qi cl5direa fagurilor qi prevenirea frigurilor roitului, lucrarea trebuie executata la timp, fir5 intirzieri, astfel inciit m5tcile s5 aibi in permanen@ spatii libere pentru ouat in corpul de sus. La familiile care la ieqirea din iarn5 au fost lasate pe un singur corp sau care au iernat pe un singur corp, corpul al doilea se adaug5 pentru inceput sub cuib, pozitie in care se menfine piin5 la prima inversare. in acest fel se d5 posibilitate albinelor s5 curefe qi s; preg5teascB pentru ouat fagurii din corpul de jos qi s5 transporte in cuib mierea din fagurii acestui corp, fapt care ajutii odati mai mult la stimularea ouatului m5tcii. Este o bun5 ocazie de a tria qi fagurii de cuib din corpul de jos, eliminiindu-se cei negri qi necorespunz;tori, acum eliberafi de rezerve de hran5. innoirea periodic5 a fagurilor este o practic5 ce favorizeaza starea de sinitate a stupului. In aceste corpuri se pun, de asemenea, 1-2 rame cu faguri artificiali care, in prezenp unui cules de intrefinere, incep s5 fie claditi.
A

Fig.53 - Asigurarea spa[izrluipentvu cre~terea puietului a)situatia la intrarea in iarna'; b), c)situa[ia cuibului in primcivara'; d)inversarea corpurilor Sunt cazuri in care unele familii, puternice la ieqirea din iarn5, nu s-au ridicat inc5 complet in corpul de sus, ocupind un spatiu insemnat qi in corpul de jos. Aceste familii sunt lasate s5 se dezvolte in forma in care sunt, matca trecind singur5 pe fagurii din corpul de sus in care se va forma cuibul in continuare, in i timp ce va i e ~ puietul din corpul de jos, crescut in timpul iernii qi a1 primiverii timpurii. Dup5 aceasta se va proceda la obiqnuita inversare a corpurilor conform schemei descrise mai sus. Spre sfiirqitul prim5verii qi inceputul verii corpul de sus este in mod obiqnuit plin cu puiet de toate virstele, iar cel de jos din care ies in permanen@albinele tinere care sporesc efectivul de o oarecare aglomerare. Dac5 in acest moment se intiirzie cu treilea corp, se poate incetini creqterea puterii familiei prin sc5 din lips; de spatiu qi chiar prin aparifia frigurilor roitului. in

143

k
C-

MANUALUL APICULTORULUI

operafia coincide de cele mai multe ori cu inceputul culesului de la salclm spatiul adiiugat folosind in acelayi timp yi pentru acumularea nectarului. Astfel,? functie de puterea familiei yi de intensitatea culesului, se impune adiiugarea celu de-al treilea corplmagazin, iar in unele cazuri chiar a celui de-al patrulea corp magazin. in aceastii perioadii albinele cl5desc foarte bine fagurii artificiali; de acee: in corpul a1 treilea yi in urmgtoarele, pe ling5 fagurii goi se vor intercala yi ramecs faguri artificiali. Corpul al treilea poate fi pus atit deasupra celui de-al doilea, dup efectuarea inversgrii, cit yi intrc corpul dc jos yi cel de sus, cel de-al doilea sister avind un efect deoscbit in combaterea frigurilor roitului yi stimularea cladin fagurilor artificiali. Pcntru a impiedica ridicarea miitcii in corpul pentru miere, sub acestast monteazii o gratie despiirfitoare: in lipsa fagurilor cu puiet, se u~ureazii recoltare: mierii din corpul de strcjt7.surii. lnversarea corpurilor cstc un factor important in intretinerea familiilo: de albine in stupii multietajati. Fiirii aceasta se deregleazii condifiile normale de creytere yi dezvoltare a familiilor de albine; in corpul de sus in care se giisevte aproapc tot puietul Gniir, matca nu mai giiseyte loc pentru ouat, iar in cel de jos pe miisurii ce puietul ciipiicit eclozioneazii, celulele sunt ocupate in mare rnisu~ cu piisturii. Acest fapt se produce cu atiit mai mult cu cit matca coboar5 cu destul de multii greutate in corpul de jos, Iiisind la discrefia albinelor fagurii din cart eclozioneaz& puietul. Prin inversarea corpurilor ~i adiiugarea celui de-a1 treilez corp aceste stiiri anormale sunt evitate, matca continuindu-qi normal activitatez de ouat in fagurii nou cliiditi din corpul nou introdus, in timp ce albinele umplu cu miere celulele eliberate de puiet. Prin introducerea la mijloc a celui de-a1 treilea corp se formeazii un spatu go1 pe care albinele nu-I pot suporta ~i pe care cautii sii-I corecteze. intreaga lor energie este indreptatii catre completarea golului creat yi in primul rind pentru cliidirea noilor faguri artificiali dafi. in aceste conditii instinctul de roire este anihilat yi dacg nu apar in continuare alte cauze care sii-l provoace, nu se ma1 manifest2 pin2 la sfiryitul sezonului. Dupii refacerea unitiifii cuibului matca are din nou posibilitatea s i oui intens, in aceastii periodii ea abordiind cu multii placere fagurii nou cliiditi, care se giisesc in cazul acesta in centrul cuibului. De obicei, la culesul de salcim sunt suficienWe;e"tieicorpuri, atit pentru cre~tereapuietului cit yi pentru acumularea nectriu$f%~tul ceu%rniere. culesului, cele doug corpuri de jos vor fi ocupate cu puiet, iar In corpul de jos fagurii se elibereazii de puiet, in tirnp ce in

Y5

144

MANUAL UL A PICUL TORUL UI

corpul din mijloc se g i s e ~ t e puiet de toate viirstele. Ca urmare, pentru ca albinele s i rrimiini in continuare in stare activi, odat5 cu recoltarea corpului cu miere se face ~i inversarea corpului de jos cu cel de mijloc, la recoltare avindu-se grijti ca in familie s i rimiini, in mod obligatoriu, minimum 5-6 kg de miere, rezerv5 de hranri. in cazul stupilor multietajati aceste rezerve sunt cu atit rnai necesare cu ciit in mod obi~nuit, rama de stup multietajat, puietul ocupi toat5 suprafap fagurelui, in firi obi~nuitelecoroane de miere inalnite la rama standard (435x300 mm). Din aceas6 cauzi, in situatia recolGrii mierii din corpul al treilea familia poate fi Iisati complet E r i hrana, lucru deosebit de grav pentru dezvoltarea in continuare a familiei, rnai ales in cazul in care dupi culesul de la salciim in zona respectivi nu rnai existi qi alte culesuri. Dupg culesul de la salciim puterea familiei continu5 sB creasci, astfel incit poate apirea necesitatea asiguririi celui de-al patrulea corp cu care se procedeazg la fel ca yi cu al treilea, fiind pus ori direct deasupra corpului al treilea ori deasupra corpului cu puiet, sub cel de striinsuri. Lucrarea se face la inceputul culesului de vara (tei, coriandru, zmeur, etc.) astfel inciit s i se asigure clidirea din timp a fagurilor artificiali necesari acumulirii nectarului. La culesul de floarea-soarelui se manifest5 deja tendin@ albinelor de blocare a cuibului ~i de asigurare a rezervelor pentru iarni. Din aceasti cauzi chiar in familiile cu trei-patru corpuri se poate inalni situatia in care albinele blocheazii mierea ~i o ciipicesc, chiar in detrimentul puietului, in primele doug corpuri ~inu in fagurii din corpurile superioare, d e ~ ace~tia spatiu suficient pentru depozitarea i au nectarului cules. In aceasti situafie, pentru continuarea dezvoltirii normale a familiilor se va avea in permanent5 grija asiguririi mitcii cu spafiul necesar pentru ouat in paralel cu spafiul pentru depozitarea nectarului, acesta din urmi ciit rnai aproape de puiet, pentru a fi rnai uSor abordat de albine. Desigur c i schema de intretinere descrisi mai sus nu este potrivitii pentru toate cazurile ~i in orice condifii de cules: in funcfie de acestea, precum ~i de experienp acumulati de fiecare apicultor in parte, se aplici acele scheme de intretinere care corespund cel rnai bine conditiilor respective. Astfel, in condifiile ingrijirii unor efective mari de familii de albine, in productivititii muncii pentru valorificarea in conditii rnai bune a vederea cre~terii culesurilor, in locul corpurilor de striinsuri se folosesc magazine cu 8 sau 9 faguri care avind o greutate mai mica sunt mai uSor manipulate de citre apionlbr. Fagurii fiind dispuqi la distante mai mari decit cele din cuib, sunt mai gr&u ., ccgptafi" de citre mitci, in cazurile in care se lucreaz5 fari gratii despifiitoa'i-e.- \ , Pentru asigurarea rezervelor de hrani pentru iarni, i n @ i l e i u l de ,-

\

145

-7

,MAh1C'ALi i L A PICCiL TOR U L C'I

salcim se vor refine de la fiecare familie cite 1-2 faguri plini cu miere, cipgciti, care se vor pistra in rezervii. Se aleg dc regul5 fagurii mai inchiyi la culoare, cu celule regulate, fir8 defecte sail celule de trintori, avindu-se in vedere c i in ace~ti faguri se va creSte puietul in primivara usmitoare. Fagurii se pistreaz5 In corpuri de sti~pi spatii special amenajatc, in condifii de temperaturr? ~i umiditate in corespunzitoare (16-18°C ~i 50-60% urniditate), luindu-se toate misurile de combatere a g5selnifci ~i a rozitoarelor. Dupii illtimul culcs se ridicii corpurile cu micre ~i se lasii unul sau doui corpuri pentru puiet, dup5 puterea familiei. Deasupra acestora se ayeazi corpul cu rezervcle de lirani pentru iarrii, 'intre fagurii cu miere avindu-se griji sii se intercalcze ~i faguri cu rezerve de p8sturB. Nu se mai facc nici o alti lucrare de orgartiyare a cuibului. La sfir~itul pcrioadci de toamnii, dupii restringerea puietului, familia se lasii doar pe doui corpuri din care cel de jos cu resturi dc miere ~i piisturi ~i cu faguri goi in care a fost sau sc mai g5sesc unnc de puiet ~i cel de sus cu rezervele de hrani pcntru iarni. Spccificul intretinerii farniliilor de albine in stupi multietajafi consti in aceea c i ~nitcileavind la dispozitic un spatiu pentru ouat practic nelimitat se uzeaz2 mai repede dec5t in stupii de alte sistemc. Din aceasti cauzii miitcile trebuie schimbate mult mai des, chiar anual. Lisate mai mult timp in stupi, chiar in condifii bune de intretinere yi de cules, ele nu pot mentine ridicat ritmul de ouat ~i prin aceasta nu pot asigura efectivelc necesare de albine culegiitoare; astfel, familia pierde capacitatea de producfie y i intri mai uyor 'in frigurile roitului. momcntul schimbiirii miitcilor, nu este recomandabil c a In ceea ce prive~te aceasta s i se faci in perioada de primiivarii cind familia este in dezvoltare y i cind orice intreruperc in aportul de ouii sc reflect2 negativ asupra cre~tcriiefectivului de albine pentru valorificarea culesului. Mult rnai indicat estc ca schimbarea mitcilor s5 se fac2 in ajunul sau in timpul culesului. Lucrarea se face ins5 c u destuli greutate dat fiind numirul mare de same ce trebuie controlate. Din aceasti cauz5, in cazul stupului multieta-jat esle mult mai bine de procedat in felul urmitor: in corpul al treilea se formeazii un roi stolon format din 1-2 faguri cu puiet c2picit gata de ieyire yi 2 faguri dc acoperire cu rezervele de hrani. Se cauti ca fagurii cu puiet s i nu aibi lame tinere necipiicite ~i nici inceputuri de botci. in roi se scuturi atita albini cit s2 acopere bine toti fagurii. Se d5 o botcii ciipicit2 gata de ie~ire, crescuti in acest scop dints-o familie buni de priisilii. Dupii ce matca se imperecbeazii ~i inccpe s i ou5 in mod normal, roiul se uncvte cu familia de bazi dintre corpuri a podi~oruluiseparator, fir2 a ciuta sau izola obiynuit matca tinis2 o eliminii pe cea bitsin5 din familia de

146

;CIAhlC'AL C'L A PICUL TORUL UI

Intretinerea ~i exploatarca familiilor dc albine in stupi verticali cu magazine Din marea varictate de tipuri de stupi vel-ticali cu magazine care au aparut in practica apicola ca rod al bogatei imaginatii a stuparilor, in prezent, la noi in tar;. a r51-nasin folosinf5 ~i a capitat o larg5 r5spindire stupul vertical cu 10 rame de cuib ~i 1-2 magazinc. Caracterizat prin simplitate in constructie, formi compacti, u ~ o rde impachetat ~i de transportat, precum ~i cu volum suficient pentru dezvoltarea familiei, accst stup corespunde atit necesit5tilor fiziologice legate de buna desfi~urare viefii familiilor de albinc cit ~i cerintelor activitifii profesionale a a stuparilor. Buna ingrijirc a familiilor de albinc in perioada de preggtire pentru iernare asigur5 succesul in apicultur5. Astfel, de mentinesea puterii familiilor la un nivel ridicat in tot timpul anului depinde dezvoltarca familiilor de albine, icrnarea f j r i picrderi ~i indeosebi valorificarea cu rezultate bune a culesurilor de nectar ~i polen. Sub influcnta disparitici vechilor codri $i a aparitiei de noi plante melifere (salcim, floarea-soarelui), precum ~i a dezvolt5rii impetuoase a agriculturii moderne, sursele de cules de la noi din tar5 s-au schimbat ~i s-au grupat in alte pcrioade ale sezonului activ deciit cele in care s-a format albina autohton9. Fat5 de p5~unile pgdurile intinse dc foioase cu amestec de tei ~i alte esente meli-fere din qi trecut, in prezent cimpia romineascii ofcr5 un cules foarte timpuriu de la pomii fructiferi si a, ~ o De cel de i > , la salcim la care albinele ajung in mare parte insuficient dezvoltate. Si tuatii asemin%oarc se intilnesc ~i in celelaltc zonc ale firii, unde agricultura s-a extins inlocuind prin culturi dirijate fostele piduri sau finete naturale. Ca urmare,

iarn5 pin5 la -. salcim este

iMAiliC/ALC'LAPICLIL TORUL C'l

In acest scop se aleg faguri niai inchiqi la culoarc, cu celule regulate, firi defecte sau celule de trintori, intn~ciit acestea r5miinind in mijlocul cuibului vor fi folosite qi in continuare in primivari la creqterca puietului. De ascmenea, se va avea griji ca fagurii introdu~i pcnt~u ouat s i aibi minimum 1-1,5 kg de ~niere in coroani pentsu a nu crea un go1 in mijlocul cuibului. Introducerea de faguri pentru ouat in mijlocul cuibului in aceasti perioadb este cu atit mai necesar2 in cazul aparifiei unui cules in naturcZ sau a amplasarii familiilor la un cules de toa1nn5(de balti, fiineati), datorit5 ciruia cuibul poatefi blocat cu miere lipsind lnatca de spatiul necesar pentsu ouat. in aceasti situatie se pot folosi chiar faguri complet goi, fir: coroane dc miere, intrucit acestea vor fi fonnate de citrc albine. Pentru crcarea spatiului pentru ouat se scot rame pline cu lniere de pe margini, care se pot folosi pentru completarea rezervelor la alte i.. familii sau se pot extrage in cazul in care confin doar miere natural2 ~i nu provin din hriniri de toamn5 cu sirop dc zahir.
Mei7fii7er.ea.farniliilor in .stare nctivii se realizeazi prin lirinirea albinelor cu substantele energetice ~i plastice necesare, mai precis prin prezenfa in naturi a nectasului qi polenului. Aportul de nectar ~i polen sau hrinirea intensi determini dezvoltarea proceselor metabolice din organismul albinelor, inclusiv secretia de lfiptiqor prin care se influenteazi qi activitatea de ouat a mitcilor. Nu intotdeauna insi, in zona de amplasare a stupinelor, familiile de albinc beneficiazi de surse de cules pentru asigurarea hranei. Astfel, se i~npune deplasarea stupilor la culesuri ori tirzii, ori hriniri suplimentare.

Cule.~zir~ile ta^r.ziisunt niult tnai eficiente deciit hrinirile stimulente datoriti aportului de polen proaspit. in acelasi tilnp se realizeazi qi o economie de zahiir qi polen care, de reguli, acoperi cheltuielile de deplasare a familiilor de albine la aceste culesuri. Ca surse de culcs la sfirqitul verii qi toamna se pot folosi qi finefele din luncile riurilor, zonele inundabile, gridinile de zarzavat $i bostfinoasele, care pdni la efectuarea ariturilor de toamni oferi culesuri de intretinere. Se va avea griji insi, in zonele viticole, in cazul in care culesul sucului de struguri este prea abundent, ca fagurii cu miere proveniti de la acest cules si nu r2mini in cuib pentsu iernare, intruciit fiind foarte bogat in substante minerale qi zahasuri nedigerabile pentsu albine, aceasti miere poate provoca neplgceri in Fncircfituri intestinale mari, diaree qi uzuri prematuri. Ramele cu i v i se pot pistra in rezervi pentru primivari sau se pot extrage i n ulesul este deosebit de abundent.

150

,MA.VCrALC1LAPICII'LTORULUI

/~loc~,i,-ea~ i i f c i l o ~ defecte sou epziizate este o acfiune deosebit de n czi necesarii ~i care, in perioada de toamnii, se realizeazr'i mult mai uSor ~i mai sigur deciit vara. In perioada de toamni 1n5tcile biitrine sau epuizate i ~ reinnoiesc foarte i greu ritmul de ouat chiar in prezenta culesului natural, lipsind familia de genera$ noi de albine tinere. Este absolut necesar ca in toate stupinele sii se tin5, in mod obligatoriu, evidenfa individual5 a dezvoltr'irii familiilor, prin inregistrarea spaliilor de albine qi a ramelor cu puiet in niomentele principale ale sezonului (ie~ireadin iarni; recoltarea mierii la diferite culesuri; intrarea in iarnB; a productiilor realizate la diferite culesuri; starea sanitarii; originea ~i virsta m5tcii). in baza acestor date, pe ling5 selectia materialului valoros, se poate face trierea ~i eliminarea miitcilor slab productive, a celor br'itrine, preculn ~i a celor care in urma efortului depus nu mai pot mentine ritmul normal de ouat. Miitcile necesare schimbului se procurr'i sau se cresc din vreme in stupini prin metodele cunoscute. Se va urm5ri ins5 ca materialul biologic nou introdus sil fie de calitate superioar5, crescut din suSe valoroase. Se va evita folosirea botcilor de roire sau de salvare aparute in familii cu productii sciizute doar pentru ci acestea sunt la indeminr'i. Cre~terea m5tcilor7 indiferent de tipul de stupi cu care se lucreaz3 trebuie s3 fie o preocupare principalr'i, de calitatea materialului biologic depinziind in cea mai mare m5sur5 succesul in apicultur3. Dup5 cum se ?tie familia de albine nu hibemeazii in timpul iernii. Str8nsi in ghemul de iernare ea i ~ continua activitatea producind c5ldura necesari i mentinerii vietii, iar in unele situatii, incepind din luna ianuarie sau chiar din puiet in spatiul limitat de dimensiunile ghemului. Pentru aceastA decembrie, c r e ~ t e activitate, albinelor le sunt necesare rezerve suficiente de hranr'i atfit in forma rezervelor interne - corpul gras bine dezvoltat prin alimentatia abundent5 in timpul toamnei - cit ~i ca rezerve de miere ~i p5stur5 in cuib. Consumul de hran5 este mai sc5zut in primele luni ale iernii pin5 la aparitia puietului, albinele consumind mierea doar pentru mentinerea temperaturii in interiorul gheniului la circa 24-25°C. Odatr'i cu aparitia puietului consumul se ridicii, temperatura in ghem fiind menfinut5 in permanen@ la nivelul de 35-36"C, ~i produs5 in continuare pe m5sur5 ce se m8re~te cantitatea de puiet crescut. ~i in aceste conditii familiile normale, putemice, consum5 in primele luni ale iernii 700-800 g de hran5, in continuarea iernr'irii consumul crescind la 1,5-2,Okg lunar, eaaga perioadii de iernare fiind necesare circa 7-8 kg de miere. Ar gre~eal3 dac5 la intrarea in iarn8 s-ar 15sa in familii doar aceasti cft, in acest fel familiile ar fi lipsite de hran5 toc~nai momentul in mare nevoie de aceasta. La ie~irea iarn5 sunt necesare in familii din
5

, ,

152

MANCIALUL APICUL TORC~LUl

Pistrarea fagurilor pGni toa~nna face in inc8pel-i sau dulapuri uscate, sc lovituri etc. Periodic trebuie tratati la temperaturi de 16- 1 P C , ferite de ~lmezeali impotriva giselnitei prin gazare cu bioxid de sulf. Corpul stupilor verticali cu magazine cuprinde 10 same, spati11 suficient pent11 iernarea falniliilor normale, pulernice. De aceea, in mod obi~nuit, pentsu iernare se folosesc doar corpurile stupilor ~i uneori in cazuri de exceptie se mai lass pentru iernare ~i unul din magazine. In cuib sc lasa atiti faguri inciit spatiile dintre ei s5 cuprindi complet ghen~ul iernare, far8 spafii suplimentare. de La orsnduirea fagurilor cu miere se fine cont de principiile biologice ale dezvoltirii pc vertical5 a familiilor de albine care cer in pastea de jos a fagurilor sparii pentru puiet, iar in pastea de sus spatii pentru rezcrvele de hrani, precum ~i de faptul c5 in timpul ie~nii albinele se pot deplasa dupi hrani doar in spatiul dintre same ~i nu se pot deplasa pe fagurii laterali; albinele din fiecare interval putindu-se deplasa ~i avsnd acces doar la mierea dilitre cele doui same intre care se afli. Pornind de la aceste considercnte, la formarea cuibului se va avca in vedere ca indeosebi fagurii centrali s i contini suficienti miere intrucit aceasta este zona cu cantitatea cea mai mare de albine. Amplasarea rezervelor de hrana poate fi bilaterali, centrali, sau unilaterali, dintre acestea ultimele doui situafii fiind lnai putin indicate folosindu-se lnai mult in cazul familiilor slabe qi cu rczerve insuficiente. Indiferent de modul de alnplasare a fagurilor se va urmiri s5 nu se lase in cuib faguri cu mai putin de 1,5 kg de miere scotindu-se, in priniul rind, acei faguri care, in toamni, au fost ocupafi cu puiet $i care cuprind cantititi insuficiente de miere. Acestia se trcc dupi diafragm5 qi dac5 timpul pennite se desc5picesc pentru ca albinele s i transporte mierea in cuib. Pregitirea familiilor dc albine in vcderea iernirii si asigurarea conditiilor optilne de iernare are o iriiportanti deosebiti pentru dezvoltarea acestora in perioada de primivari. Executarea din timp ~i in mod constiincios a pregitirilor pentru iernare $i intrarea in iarni a efectivillui doar cu faniilii putenlice, cu albins tiingri, neuzati ~i cu rezerve abundente de lirani sunt principalele conditii pentru o bun2 iernare. Totusi, mai sunt necesare anumite 111isi1riin decursi~liernirii pentru indepirtarea eventualelor stari critice care pot aparea la ilnele familii. 0 conditic absolut necesari in timpul ierniirii este asigurarea microclimatului propice. prin pistrarea unui regim termic ciit mai constant posibil de ap8 care apar in urma respiratiei y i a consumului de apa sau zapada carc intri in stup de la exterior. c i in prima jumitatc a iernii, p i n i la aparitia puietului mai putin importanti, albincle putind lupta u ~ o cu frigul, r

154

MANUALUL APICULTORULUI

albinelor, apirute eventual la urdiniv sau in fata stupilor, giuri ficute de ciocinitori, urme de animale sau de pisiri intre stupi sau pe stupi. Controlul auditiv %cut la urdiniq cu un tub de cauciuc, stetoscop, ne poate indica starea familiei dupi zgomotul pe care-l produc albinele in stare de repaos ~i ca r%spunsla lovirea stupului cu miina: - bsziitul continuu qi uniform, sporit uqor la lovirea stupului, dupi care revine imediat la normal, indici iernarea normali; - biziitul pliingitor, caracteristic, indici lipsa mitcii; - zumzetul slab ca un fiiqiiit indici lipsa hranei, albinele fiind pe cale de a muri de foame. Resturile cazute pe fundul stupilor pot da, de asemenea, indicii pretioase privind iernarea albinelor. Observarea acestor resturi este mult uqurati prin amplasarea unei coli de hirtic sau de carton sub cuib care datoriti urdiniqului pe toati Iilimea stupului se poate manipula lesne. Resturile sirace, in general din ceari de la cipicele qi cu putine albine moarte, dovedesc o iernare normali. Cantititi mari dc albine moarte, umezeala yi mucegaiul indici o iernare defectuoasi, lipsa de ventilatie. Resturi de albine ~i de faguri, fire de paie qi frunze uscate, p%qidin aceste resturi ingrimidite la urdini~ indici prezenta qoarecilor. La controlul de iarni se va evita deschiderea fir2 rost a stupilor pentru a nu deranja familiile de albine. In cazurile extreme ins2 sc va putea deschide stupul ~i controla starea familiilor fir2 a se interveni in cuib, luiindu-se toate misurile necesare ca interventia s i neliniqtcasci ciit mai putin posibil familia dc albine. In cazul in care la controlul familiilor de albine in timpul iernii se constati unele nereguli se trece imediat la indepirtarea acestora. Ca stari anormale grave care sc cer itnediat indreptate sunt: lipsa hranei, in lipsa mitcii, aparitia diareci intr-un grad marc $i pitrunderea ~oarecilor stup.
Cornpletar-ea~x>zer-velor l ~ r - ~ ~ n ti~rte Serbet sau plici de zahir candi dc. cu i i de se face direct pe locul din stupini, prin descl~idereastupului $i avezarea plgcii sau a turtei de qerbet deasupra ghemului, cu grij2. ca s2 nu se striveasci albina. Chiar qi introducerea unei rame cu miere la tnarginea ghemului se poate face pe loc, aviindu-se mare griji ca la desfacerea ramelor din cuib albinele din ghem s i nu cadZ pe fundul stupului.

n~irtcii cazul familiilor orfane se poate face, de asemenea, pe in i, matca putiind fi dat2 chiar $i direct, 61-2 a mai fi introdusi in cuqci. In a dou5 familii e mai bine ca lucrarea s i se execute la cilduri, pentru ca

iWANUALUL APICUL TORUL U l

Odati cii aparitia primclorflori de primivari, activitatea de culcs a albinelor incepc. N u ne putem baza ins5 pe culesul din naturi, acesta fiind inc5 dcsti~l slab, de albincle intrefinindu-se in principal din rezervele din stup. Pcntru accasta se va avca griji ca albinele s5 fic asigurate in pcrmanenti cu hran8 atst encrgetica (miere, sirop) cit ~i plastic5 (pisturi, polen, inlocuitori de polen); LIII 1-01 dcosebit avindu-l in stimularea ouatului mitcilor, efecti~area hrinirilor dc stimulare dupg procedeul folosit ~i in toamn8. Un rol deosebit il are in aceasti perioadi asigurarea albinelor cu api, aceasta fiindu-le necesari in procesul de cre~tere puietului. Trebuie si a se evite practica g r e ~ i t a unor apicultori care lasi albinele s i - ~ procure apa din i i surse ocazionale (~anfuri, bilfi etc.). in acest fel albinele vor folosi dc ccle mai multe ori o a p i murdarii, infcctati cu diferiti microbi, bacterii sau microorganisme d&unitoarecare pot intoxica albinele ~i puietul, producind pierderi in efectivul de albine sau sl8bindu-le rczistcnfa fat5 de boli. 0 atentie deosebiti trebuie acordati $i calitatii mitcilor lisindu-se i n familii doar acelea care inci din primivari timpuriu iricep s8 depuni intens ~i colnpact puiet nonnal. Puietul in cantitate mica, neuniforrn, cu c2picire bombati indicii matca uzat8, batrin8, trAntori[i, care trebuie imediat eliminati. Mitcile se vor schimba cu altele de la rezervi sau prin unificarea fatniliei cu alta mai slabs ca putere dar cu matci de buni calitate. in continuare, dup8 trecerea momentului critic a1 schimbirii albinei ~i al aparifiei albinei tinere in cantitate tot mai mare, se trece treptat la Iirgirea cuibului mai intii prin introducerea a ciite unui fagure b n u la de ouat (faguri mai inchi~i culoare cu celule de albine, fir5 celule de triintori sau deformate) intre ultimul fagure de puiet yi cel de acoperire. Din momentul in care 3-4 faguri acoperifi cu puiet aproape pe toati Fnilfimea, iar albina 5-6 intervale se pot introduce direct in centrul cuibului faguri pentru cuibului). Adiugarea acestor faguri se va face la un interval de 6-7 ca r e u ~ e ~st ieocupe cu puiet atit fagurele nou introdus c8t qi

158

MANUALUL APICULTORULUI

In aceast5 situafie,la multc familii se creeazii condifii propice pentru intrarea in frigurile roirii, fapt cu totul nedorit, avindu-se in vedere c5 familiile respective practic nu mai pot valorifica culesurile de var5. De aceea, in aceast5 perioadli trebuie acordatii toat5 atentia dezvolt5rii familiilor prin stimularea cre~tcrii intense a puietului ~i prevenirea roirii. Stimularea cre~teriipuietului se face prin asigurarea spatiului necesar pentru ouat. Se introduc faguri buni pentru ouat, se scot fagurii cu miere $i cu p5stur5 ~i se tree la rezervi. in cazul lipsei de culcs se fac hr5niri stimulente cu sirop de zahiir ~i cu turte de polen, astfel incit mitcile s 5 - ~mcntin5 ritmul de ouat i la un nivel cit mai ridicat. Penfru prevenir*ea,friguri/orroirii se las5 familiilor un spatiu cit rnai mare prin reamplasarea magazinelor pe stup dup5 extractia mierii. Se las5 urdiniyul deschis pc toat5 lungimea, iar in caz de canicul5 se creeazii posibilit5fi de ventilatie suplimentari prin ridicarea magazinelor fat5 de cuib prin introducerea unei pene intre corp ~i magazin ~i se asiguri umbrirea stupilor. In vederea valorific5rii culesului de la tei, cuibul familiei se organized la fel ca ~i in cazul culesului de la salcim ~i se asigur5 spatiul necesar pentru depozitarea mierii. Nu se iau miisuri de limitare a ouatului, intrucit din aceasti perioad5 mitcile incep, in mod normal, s5 scad5 intensitatea ouatului, limitarea acestuia putind duce la sl5birea familiilor in perioada urmiitoare. Acelea~im5suri se iau ~i in vederea culesului de la floarea-soarelui cu diferenfa cii in timpul acestui cules se va asigura in permanen@ m5tcilor spa$ pentru ouat, albinele pe timpul culesului de floarea-soarelui avdnd o putemicii tendint5 de blocare a cuibului. Combaterea roirii la familiile la care aceasta a aparut se va face prin diverse metode ciiutindu-se, in primul rind, folosirea celor mai simple ~i mai u$or de aplicat. In primul rind se va c5uta oprirea frigurilor roirii prin suprimarea botcilor qi prin ridicarea periodic5 de rame cu puiet ~i albine pentru formarea de nuclee sau roi stoloni. Uneori se pot opri frigurile roirii prin inversarea locului de amplasare a1 familiilor intrate in frigurile roirii cu o alt5 familie mai slab5. Prin schimbarea locului familia roitoare pierde pentru o perioads albina zbur5toare $i se poate indreptzi.~.lhlt mai sigur5 F combaterea roirii este ins5 aplicarea metodelor de n roire art cia15 dintre care cea mai simp15 este ridicarca tuturor ramelor cu puiet qi albi a , acoperire ~i amplasarea lor intr-un stup pe alt loc in stupin%,in familie 15 n a - 3 k t c a pe o ram5 cu puiet neciipiicit ~i cu albina zburiitoare care n
n

% &

f?

160

MANUALUL APICULTORULlil

,. lntretinerea yi exploatarea familiilor de albine in stupi orizontali

In decursul timpului, practica apicol5 a dovedit, cu prisosint5, c B productivitatea familiilor de albine estc strins dependents de volumul stupilor in care acestea sunt adipostite. Este vorba pe de o parte dc volumul necesar pentru cre~tereapuietului. iar pc de alt5 parte de spafiul pe care familia trebuie s5-l aib5 la dispozifie pentru prelucrarea ~i depozitarea nectarului ~i polenului. Un spafiu insuficient cauzeazi o seam5 de neajunsuri mai ales in perioada dezvoltarii maxime a familici cind un num5r important de albine se constituie ca un surplus de populafie pcste necesarul cerut de activitatea normal2 a familiei. Limitarea capacit2fii stupului inseamni, de fapt, o limitare la un anumit nivel a posibilit5filor de ventilafie, a spafiului de prelucrare a nectarului qi de depozitare a mierii ~i polenului, de cre~tere puietului. a de cl5dire a fagurilor ~i chiar de adspostire a albinelor ceea ce, alituri de al!~ factori, favorizeaz5 aparitia frigurilor roirii. Stupul orizontal, al cirui principiu constructiv se bazeaz5 pe o dezvoltare in plan orizontal a familiei de albine a fost standardizat tji a cunoscut, in trecutul nu prea indep5rtat, o larg5 rilspindire. intruciit stupii orizontali se afli inci in numar mare in dotarea a numeroase stupine, consider5m util5 prezentarea aspectelor legate de tehnologia intrefinerii~i exploatirii acestui tip de stup. Toate lucr2rile care se efectueaz5 in stupin2 au drept scop principal creqterea puterii familiilor de albine, prin putere intelegiind n u numai aspectul cantitati - numar de indivizi - ci ~i aspectul calitativ rezultat din proporfia albinelor tinere la un moment dat. Se subinfelege c5 sriniitatea perfect5 a familiei de albine esteo conditie esenfiala a unei exploatari eficiente ~i rentabile. Indiferent de destinafia stupinei, sub raportul specializ5rii pe un anum produs, dezideratul care trebuie urmirit neabgtut estc acela de a realiza din fiecare familie din fiecare stupin5, o unitate puternic5 de productie capabilii sB valorifice la parametri maximi nu numai un cules principal ci ~i unul secundar sau de intretinere. Printr-o unitate puternics de producfie se intelege un sistem care poate funcfiona multumitor chiar in cazul unor condifii nu dintre cele mai prielnice, de pildi in ani mai pufin favorabili pentru apicultur2 sub aspectul resurselor melifere sau din punct de vedere meteorologic. Cu ocazia fiecirui control, in sezonul acth da de iernare, starile anormale intilnite vor trebui indreptate cit ma1 principiului c2 mai u ~ o a r 5 este prevenirea decit tratarea unel atii nedorite, trebuie respectate masurile care asiguri prevenirea unoa~tereabiologiei ~i fiziologiei familiei de albine pe intrep

MANUAL UL A PICUL TORUL UI

~i reci prin folosirea obstacolelor naturale sau prin amenajarea de paravane sau perdele ,. protectie. de In perioada de iam5 se urm5re~te multii atentie buna iernare a familiilor cu de albine, astfel: - se efectueazi un control a1 stupinelor cel putin o datri la doui siptimlni; - pentru cunoaSterea modului de iernare a fiecirei familii se folose~te metoda auditivi; - in zonele cu frecvenp mare a vinturilor reci, stupii se pot inveli la exterior cu materiale izolatoare; - in zilele calde ~i insorite se stimuleaz5 zborurile de curitire prin deschiderea completri a urdini~urilor, ridicarea capacelor ~i saltelutelor ~i expunerea podi~oarelor acfiunea razelor solare; la - se iau m5suri de protectie pentru preintimpinarea neajunsurilor ce pot fi provocate de ~oareci, pisiri (ciocanitoare, piiigoi, etc.) ~i alte animale; - in cazul absentei, insuficientei sau inaccesibilititii hranei se administread ~erbet zah5r sau zah5r candi; din - la sfiir~itul ianuarie, inceputul lunii februarie pot incepe hrrinirile cu lunii furaje energo-plastice pentru stimularea cre~terii extratimpurii a puietului. La inceputul perioadei de primlvarl se recomandi sii se execute urmritoarele lucrriri: - inlesnirea zborului general de curritire (a unuia sau mai multor zboruri) prin inlsturarea gratiilor de urdini~ pe vreme cBlduroas5 indepirtarea reductorului de ~i urdini~ fixarea pe pozitia ,,faz5 mare" ~i curitirea fundului stupului de resturi sau de albine moarte; - dac5 revizia sumarii de primivar5 poate fi considerat5 o lucrare facultativi, revizia de fond sau controlul general de primavari este o lucrare esentiali care are drept scop verificarea am5nuntit5 a situatiei familiilor, cu acest prilej creindu-se conditii optime de dezvoltare care asigurii valorificarea la maximum posibil a culesurilor timpurii; - reorganizarea ~i striimtorarea cuiburilor, concomitent cu echilibrarea puterii familiilor de albine avindu-se in vedere c5 o familie puternic5 ocup2, la inceputul primiverii, cel pufin 7-8 intervale (spatii dintre ramele cu faguri complet ocupate de albine). Sub aceste limite se situeaz5 familiile mijlocii (5-6 intervale) ~i cele slabe (3-4 intervale); &.$fectueazii un riguros control sanitar-veterinar al intregului efectiv. Se iau pr6b eniru diagnosticul de laborator a1 nosemozei (circa 40-50 de albine) sau ale u r li ale puietului (sectiuni de fagure avind dimensiunile de 10 x10 cm c d $ % t % & d v ) . Fagurii mucegiiri se elimina urmgrindu-se atent aparitia tuturor

8
J

IX J

164

.9rlA.1'Cr,4L [IL APICC'L TORULUI

puiet care se folose~te intirirea familiilor slabe sau la inrnultirea efectivului. la 0 atentie deosebiti se acordi familiilor de albine ~i in sezonul de varii clnd se urmire~te obfinerea unor productii superioare de produse apicole $i menfinerea familiilor de albine in stare activi. Avind in vedere aceste obiective in stupini se executi in principal unnitoarele lucriri: - recoltarea mierii prin ridicarea yi transportarea la locul de extractie a ramelor sau a magazinelor in vederea extractiei acestora care se executi pin centrifugare; - ramele se consider2 bune de recoltat atunci cind mierea este cip2cit;i pe cel putin treimea s~~perioarifagurilor. Se va lucra astfel ca s i se evite cu a desivir~ire furti~agul; - extractia mierii se face in cabana apicoli la o distant2 cit mai mare de vatra stupinei. Se folosesc centrifuge manuale sau electrice aflate in dotare; - in functie de culesurile urmitoarc (de productie sau de intretinere) se asiguri rezerva de hran.5 pentru iarn.5; - se efectueazi transportul mierii recoltate in gospodirie sau dup5 caz se valorifici la centrele de colectare; - se face dezinsectia ~i depozitarea corespunz2toare a fagurilor din care s-a extras mierea; - in cazul lipsei culesul~ii intretinere, imediat dupi recoltarea mierii se de procedeazi la hriniri stimulente cu fura-je energo-plastice (protcice); - fagurii destinati reforni5rii se ridic5 ~i dup2 extractia mierii se topesc odati cu c5pacelele rezultate de la recoltarea mierii; -in vederea deplasirii stupinei la UII alt cules, sc scot din stupi fagurii plini cu miere, cei slabi fixati in same sau depreciafi ~i se inlocuiesc cu faguri goi, rczistenti; - numirul de same cu faguri din stup ~i magazine va fi obligatoriu cel previzut pentru capacitatea maximi. Rgminind spafii neocupate, in timpul transportului sc pot produce m i ~ c i rprin culisarc a ramelor ~i albinele pot fi strivite. i Daci nu existi numirul de rame prevgzut de capacitatea maxima a stupului se va proceda la inlobilizarea ramei mirgina~e prin fixarea in cuie a leaplui superior; - scindurelelc podiqorului se aduni dou5 cite doui la mijlocul stupului ~i se fixeaza cu bara speciali; stupii se transport6 cu orificiile de ventilafie din capace lasarea stupilor pin8 la mijlocul de transport, incircarea, descircarea noua vatri se face cu bratele, targa apicoli, sau folosind

166

MANUALUL APICULTORULUI

cirucioarele de transport; - pe tilnpul transportului, stupii se lea@ (imobilizindu-se cu ajutorul unor fringhii rezistente) pentru a evita deplasarea ~i lovirea lor; - se string ~i se impacheteaza utillajele qi materialele necesare executarii lucririlor de ingrijire a familiilor la locul In care se deplaseaz5 stupina; - se folosesc cu precadere fagurii armati care sunt mai rezistenfi la transporturi pe distante lungi ~i dtumuri accidentate. La familiile de albine foarte puternice, in cazul culesurilor de mare intensitate, pentru a mari spatiul necesar prelucrarii nectarului ~i depozitarii mierii se vor folosi magazine special confectionate pentru dimensiunile stupului orizontal, echipate cu 18-20 de faguri de magazin. CPnd culesurile de varii s-au terminat, se opresc in stup reze~velede hrana necesare pentru iarna - socotindu-se 10 kg rezerve pentru 1 kg albine care ierneaza - ~i se extrage mierea care prisose~te,iar cuiburile familiilor se reduc la numarul de faguri ocupati compact cu albine. In ultitna parte a sezonului activ, fagurii neacoperiti de albine se scot din stupi, iar cuibul familiilor se impacheteaza cu materiale izolatoare. Pentru din evacuarea vaporilor de api din stup, pe timpul iernii scindurelele de podi~or marginea cuibului se lass departate la 2-3 mm. Familiile astfel preg5tite ierneazi afar5 in aer liber.

Leclia I. inmulfirea iamiliiltr de albine
in decursul evolutiei lor, de la insecte solitare la insecte sociale, albinele ~ i - a ucreat sistemc proprii de ~nentinerea coeziunii faniiliei ca supraorganism colectiv ~i de reproducere a acestuia cu scopul perpetugrii speciei. Roirea natural5

Sistemul de inmultirc a familiilor dc albine stabilit in cursul lungii lor evolufii este roirea. Denumirea de roire vine de la una din fazele procesului de inmultire care se desfi~oar2 forma unei multitudini de albine in zbor, cu una sub sau mai multc ~ n i t c i~i trintori care formeazi, in aer o formatie globular5, roiul in drumul de la stup la locul de popas provizoriu sail definitiv. Aceast5 fazi este poate cea mai scurti din cele care intri in procesul de inmulfire, estc ins5 cea mai spectaculoasi. Oricine a V ~ Z L o dati un roi in zbor nu poate uita spectacolul care I ~ se desf5~oari ochii lui. sub Procesul de inmulfire a familiilor de albine cste aSa de bine pus la punct in vederea asiguririi scopului final, incit poate fi luat ca exeniplu de apicultor atunci cind face roi artificiali: - prin roirea naturali sc asiguri familii noi sin5toase. in faniiliilc bolnave nu se pot asigura in nici un caz conditiile necesare roirii $i ca atare acestca sunt excluse automat de inmullire: - roiul i c ~ i t in coniponenta sa albine dc toate virstele ceea ce ii d i are posibilitatea ca imediat dupi instalare s i linceap5 o activitate foarte variati: culegerea polenului ~i nectanrlui, clidirca fagurilor in noua locuinfi, cre~terea puietului cu o energie remarcabil5. Are it] dotarea sa ~i o matci imperecheati sau una sau chiar mai multe neimperecheate; - in faniilia care a roit sunt create condifiile ca aceasta s i se refaci in cel mai scurt timp pe baza botcilor, puietului ~i rezenlelor de liran5. Roirea natural2 fiind deci singura cale de inmulfire a familiilor de albine este norn~alca aceasta s i se manifeste instinctiv la toate fa~niliile albine, mai de mult sau mai putin accentuat. Lipsa instinctului de roire naturali ar duce familiile de albine la pieire ~i specia la disparitie. Acest instinct al familiilor de albine vine de cele mai multe ori in conflict cu interesul apicultorului, in primul rind ic, care cere ca familia s5 fie capabili in orice moment s i reali-zeze ari de miere, ceari, polen, activitate de polenizare etc. aceasti contraricere cu intereselr apicultorului, dati fiind o are cunoa~terea fenomenului de roire naturalii, recomandiim
z -

168

,

;';"
691

2 w

.. . 1111urq 1 $ & q W ~ e ~ a s 3 .101!3loq lelelol ln~yurn, -3!ul!z aundap 1-a-1~3 ,no a ad ap Inlpurn npal 141a.uur.ln e3 !S y~!uy.~~l !eu1 alsa e31eur lual!urosuo~. y o u!jnd ~ ~ e n.u 1 l uuo 3 als.lp al!Jaj!p ap aAlel !noq ul1sg8uralnd !S alSa~:,~ol!3loq InJewnu ~ ~ I ~ ~ ~ J E 111~ SO^ U U I I n3 aleu-ln1sy-I adn3 alS!u e3 '!aoq ap !~nlnda3u O ~ U! e.1118 alxi11.1d ~ d la!nd hs .1ol!~n4e.j aJeo!Jaju! !S alwalcl ~ ~ ! L I I ~ JadU I lualuolu . e ale E 'lep iin "1 .~nind n 11.1n2ej a3y1.1a~ ejelsuo3 a ~ e o d 1n-lolln3!dea m ad ~ J ! Oap n .. ad IS a1 J a11.111~23.1dD L *31~13pi11iqe I A O .n3 1e301q 1nq1n3 aJau!l alel!~ofeu~ IS allnu ~ ~ I ! .. . IIZ ~~ !S ul ;71.11101 ;)iliqle :.I I ~ ! P L I1 ~~ ~ ] I~ I I . I I L I 1i1nsa!l!ult!j u? am3 u! lnluaurour u1 . 3 O 33 U ~ 1i1e1133 alsa a.11o-1 1nl3u!lsu! y3 !Snlol ap .!.~olelnCr! 1.1ol3ej. . !jol !S lueu!lu~alap luns 3.111~1 5 .; J . I C O ~Jojaulqle ~ aiuiilnu~eaJeu1 el ~ol!3loq e a.1!ppl3 ap Inl~u!lsu! ~ ~.I~~ e nq!yu! t? n.11i13d~lua13ynsu! la 3.1~3 y y3leu.1ap eiuelsqns u!~dal!ol ap 1nlnsa3o~d r! ~ ~ C L I O L L I . I. L ~ ldxa o IS ~elng3 ariem. O e-s '!!33pur jnlsno ruluad a.1esa3au~ol!!iedsea~e3olq i11.1d IS lenluame alsa Inuaurouad .rrz!~olrdn3 !nlnq!n:, ealelauro18e 'a3npo.1d o .. a.ms ad elualnui!ls eaun!jne u!.ld b p z e a z ! ~ o rlalod ap leurlou !S lelsau ap n!3olcru ~q nes qels salt13 u n . J O ~ I J I I ~ ~ + ea.11ppl3nes !nlnla!nd eal!uyq el plalduro:, aJez!l!ln o FJEJ au!qle ap adew !eLu nalaul .i&urnu un 'a!l!urej ur 'laj~seyzea.13 a s -3!w A!lelal -101!nln-'yurnu yl!.~olepa m 1 allnu.' leu1 ajSaugl~1 p3!op ~u!qlr! yn8u!s o pu?3 pe~pur!.~d l ~ p a p ur !3!op au!qlr! allnlu !eu1 u!i\a.r arun! eunl u ai\.rel !aun eaJ!uplq n~luad ! 1?3u! eSe 'apz ap op ap alsa ales 11ie~aua81Se1a~ase IS aliz ap I i. ap au!qle ap !!ie.1aua8 !sun !!lalSa~a .. . . eieln . . . as . ela~np hlu! pls!xa a . 1 ~~ a ! i ~ o d o ~ d ISr alSa~olep a!ienl!s plsea3v ..1 1 3 l pe lsno 3 . . p s ap ealel!3ede3 ap yej!ur!l pu! y '!a!liurej 1nq!n3 ul pzea~nurn3e ale3 alauy au!qle as ap !.~eur !sur nalaur al!iyl!lue:, n3 yleuo!oodo~d alsa nu 'ysur 'la!nd ap ea~alSal3 .3saiylzunqu1~ s a p 3 ap allrirpuo3 IS al!n3olul luns anu-la! ap alau!qle a3 ~-rnsgur as .. . ad la!nd ap alyods !iyl!lue3 [eur~ou pour ur 3sa.13 a u ~ q l e al!!I!urej e-re~?ur!~d ap

%

:Iajqse a8.1n3ap aqol ap Insa3oJd -1sn8ne rrun~ .. \ns.~n:,ur I..I Z J !ew nes '!ew !!UIII 1nlnda3ur el .re!y~!!lndw!l !cur qnlu ~ ! o ~ quns ~3 alee) n3 a!un! gun1 ur aaseou !!lei al!!i!puo3 ur a3npold as aJ!oJ ap !6 lnsa30.1d . ~ s e o m 8~Juapua3sapo lajqse pu?~n8!s'?'yue~q ale8oq !!z!~o~d !S r~ ap n3 a31u-ralnd'aseoqpups alrrlrurq q 3 a p y3se10.1ys lod nu ' ~ e u r ~ o u u~ '!3aa .. . pour 'q10.1 ne a ~ e alrrliurej 3eja-1as 'e!rqsa3e ea.1e3ald ydnp 'urn3 14 !nln!ol 3 .. . !!lyuuoj al!!i!pu03 ',,leuro~ne" ~ualede pour ul 'yzea.13 as urn3 BpeA 't;?s!.10lyda3u! !!~o~ln3!de e3 y a l a e3 ~esa3au !S aqsg -n!lole8!lqo .1e!y3 alsa n.13nl $ s a x !1e103S !~ol1n3!deap . I O I ! . I ~ ~ alau~dnls u a d -3!8010!q sa3old leunu!ur lsa3e y-leoSgsap J~~ q as urn3 ppeA ys p j e ! ~ ~ 1 e o u!ind la:, e3 !~ol?da3u~ ur p .101!~olln3!de le13ads pour ui
ZR 7RBOL7R3IdV 7R7VRN VW

MANUAL UL APICUL TORUL UI

40-45, iar la altele peste 100. Acest nutnir mare de botci pe care le creSte in cadrul pregitirilor de roire rasa de albine Carpatine este unul din indicatorii biologici principali prin care albina noastri se deosebe~te altele, in special de Carnica. de in ziua in care primele botci sunt cipicite, sunt intrunite conditiile de plecare a primului roi qi numai condifiile meteorologice nefavorabile sau interventia apicultorului poate amina ie~irea roiului. Dupii ora 11, de reguli ins2 intre orele 12 ~i 14, se produce, la stupul respectiv, o mare agitatie datoriti grabei cu care albinele roiului piirisesc stupul ~i intririi unor albine culegitoare care cautii si pitrund5 in stup. Se pare cii roiul este gata format chiar in interiorul familiei mami ~i c i albinele lui nu a~teapti decit se~nnalul plecare. in alcituirea roiului intri de albine de toate virstele qi matca familiei 1llanl~. ciiteva minute roiul a iesit din in stup ~i albinele lui efectueazi un zbor caracteristic in apropierea stupinei, dupi care treptat se depit-teazi mai mult sau mai putin, p h i la locul de aSezare. De reguli, roiul ieqit in aceste condifii se instaleazi pe un copac sau pe un alt suport din apropierea stupinei. Acest roi i e ~ i cu lnatca familiei mami se t nume~te primar. roi Roiul aSezat pe craci nu este o simpli ingrimidire de albine ci o grupare organizatii, in primul rsnd, impotriva intemperiilor. Albinele dela exterior alcituiesc un fel de coaji in timp ce la interior spatiul este mai degajat qi acolo se giseqte ~i matca. lmediat dupi avezare roiul trimite albine cercetaqe pentru a gisi adiipostul definitiv. La intoarcerea acestora sau in ur~nitoarele doui zile roiul se desface qi i ~ ia zborul citre adipostul gisit: o scorburi a unui copac, o cripituri intr-un zid, i sail intr-o stiincri. Rareori roiul, din lipsa i ~ n u alt adipost, i ~construie~te i i cuibul pe locul undc s-a instalat la inccpur pl-o\.izoriu. Apicultori~ln u t~.ebi~ie Iilse roil11s i plccc mai departc ci imediat dupi si L L aycyarea I i ~ isli ia 1ii3su1-i I-ccoltarc. care sc i'acc cu ajutorul roinitci. Roiniy dc poutc ti in ti,rm3 dc clopor. iniplcritli din paie. pap~~rLi nuiclc, sau o I,idi!ii mai sail ~lgonrli chiar o I3di!3 rip pcntril rranspcwtat roi. In ti~nctic pozitia ro-iului se s:lu dc :ldaprcai.li yi instri~nicnrarl~l l~lc1.11. roii~l dc 1);1cA este pc o eraeii subtire accasta se taic cu lijal-Ikca dc ponii > i roi~11 si~spcnd;lt craca tiiati sc sei~ti~r,i dc direct ill sti~pul prcg3tit pcntl-LI dac3 1111sc poarc t3ia craca, accasta sc' sci~ti~rii grijii pcntru ca el; CLI roiul s3 cad2 in roinil2; dacll cste a$czat la inriltimc, roinita Icgar3 dc capiitul unei pl-3-ji1ii duce pin5 sub roi, care este scuturat dc u n sc :rjutor al apicultorului. cu o altri pri-jini. Roinita CLI roiul prins sc agcazri pc pamint i n apropiere de locul undc a l i ~ roiul pcn~ruca s sc string3 i n ca toate albinele t G a 1 c strtidui s i trccc~n ~ o i n i t d 1 in toatc albinclc pcntru c i numai siguri c3 am luat $i matca accstuia.

170

MANUAL UL APICUL TORULUI

Introducerea roiului in stup
Dupi regruparea albinelor in roinip, pe sears, se trece roiul in stupul pregitit intre timp, lucrare care se poate face pe doui cii: - se pun in stupul pregitit 4-5 faguri, se scuturi peste ei roiul qi apoi cu r qi fiind larg deschis. ajutorul fumullui se aranjeazi u ~ opodi~orul capacul, urdini~ul Dupi o or8 sau seara se completeazi qi restul de faguri, in aSa fel incit albinele s i fie bine repartizate pe faguri. Daci nu este cules se adaugi un hrinitor cu sirop de zahir. Cu aceasta, sporirea numirului de familii in stupini este terminati 6 r i prea multi trudi pentru apicultor, dar cu multe inviqminte pentru cel incepitor in special; - introducerea roiului in stup se poate face $i prin alti inetodi, mai spectaculoas5 $i mai instructivi pentru apicultorul incepitor sau pentru tinerii ~colari dornici s i cunoasci ceva din tainele naturii. In fafa stupului destinat primirii t roiului, in care s-au a ~ e z afagurii necesari, se intinte o pinzi in aSa fel incit s5 lase care estc larg deschis. La o distal19 de 30-40 cm de urdiniv se liber tot urdini~ul ristoarni tot continutul roinitei. Dupi un moment de dezorientare in care albinele se impriqtie in toate direcfiile, grimada de albine se organizeazi $i primele albine atrase de mirosul fagurilor artificiali pitrund in stup lansind din glanda Nasonov mesaje citre celelalte albine. Curind, in rinduri largi, toate albincle roiului se indreapti citre urdini~ul stupului. La o privire mai atenti se poate descoperi printre albine ~i matca roiului. in cazul roilor secundari sau tertiari se pot descoperi chiar mai n~ulte mitci din care apicultorul poate recupera i~nele, dupi ce s-a asigurat c i cel putin una a pitruns in stup. Cercetiri recente au aritat c i mesajclc transmise de albinele care intri primele in stup sunt n u numai de naturi chimici (miros), ci ~i fizici (sonor). Inregistrind pe o bands de magnetofon sunetul enlis de albinele carc semnalizeazi chemarea roiului citre stup la introducerea unui roi, s-a captat ~nesa.jul sonor cu ajutorul ciruia s-au putut instala mai rapid alti roi. Metoda poate fi aplicati $i la prinderea roilor in zbor, prin montarea la roiniti a unui mic casetofon carc reproduce inregistrarea respectivi. In familia de albine care a roit, treptat totill intri in normal, crevtcrea de puiet continu2 ca ~i cea a larvelor din botci pins la cipicirea accstora. Dupi 7 zile de la plecarea primului roi, eclozioneazi primele mitci din botci $i se poatc auzi cintecul mitcilor din botci, care, devi maturate, n u pot ic$i din lica ul lor datoriti albinelor care pe misuri ce mitcile rod cipicelul, il refac Iisind nu i un orificiu pentru hrinirea mitcilor. Datoriti acestei perioade de refinere forp in botci a tinerilor mitci, ele sunt capabile sB zboare imediat dupi ieSir&

i
'-

171

$e

MANUALUL APICULTORULUI

Prima matc5 tin5r5 eclozionata are deocamdat5 o singur5 preocupare yi anume distrugerea tuturor rivalelor prezente sau potentiale. IntrB in lupti cu m5tcile tinere eclozionate, roade cu mandibulele perefii laterali ai botcilor $i infeapi cu acul siu rivalele far5 ap5rare. Aceast5 actiune este ins5 posibil5 numai in prezenp unei atitudini inggduitoare din partea albinelor. Dac2 albinele doresc s5 p5streze m5tcile tinere pentru un alt roi, omoriirea acestora este impiedicatg. Roiul a1 doilea sau secundar iese la acelea~i ca cel primar; este mai slab deciit acesta ~i are cu ore el o matc5 tiin5r5 neimperecheat5 cu care zboar5 mai departe de stup deciit primul roi $i se a~eaz5,de obicei, mai sus. Deseori, in inv5lmi~ealaplecgrii, albinele scap5 de sub supraveghere m5tcile tinere din botci $i multe din acestea reu$esc s5 plece cu roiul. In timp ce roiul primar are o singur5 matc5 imperecheat8, roiul secundar poate s5 aib5 7-8 sau chiar mai multe m5tci neimperecheate. La prinderea roiului secundar trebuie s5 ne gr5bim cici acesta st8 mai putin pe primul loc. La prinderea lui se caut5 s5 se regrupeze toate grupele de albine cici existiind mai multe m5tci albinele se pot imp5qi ~i prin aceasta puterea roiului scade. La instalarea in stup trebuie s5-i dim acestuia un fagure cu pufin puiet pentru a ,,re!ineW albinele. In noaptea urmiitoare instal5rii roiului se produc, de reguli, lupte intre m5tci ~i roiul r5niine cu o singuri matc5 sau uneori fir5 nici una. A doua zi de la ie~irea roiului secundar, farnilia poate da inc5 un roi, mai mic decAt acesta, urmat dupi o zi chiar de u n al patrulea ceea ce duce la epuizarea falniliei de baz5. La 14-15 zile dc la ie~ircaprimului roi familia de baz5 nu mai este in stare s2 dca un alt roi. i n accasti situatic albinele ingrijesc ultima matci r3mas5, pentru ca accnsta s5 sc i ~ i i ~ ~ c ~ ~ es iIinceap2 ouatul $i familia s5-$i reia c ic~c. ritmi~lnormal dc in!ll. Se lx'atc intliliipla ca tlin dilkritc ~iioti\.c mntca fimiliei de bazi s5 piari iliaintc dc li~~.lii;~l.c;~l i i u l ~ ~.oi. ; I C C ; I S I ~ siti~;~!ic /~l.i li 111 h~iiiliasail renun15 la roire sail ~x'inii~l icsc c i ~ ~ii;~tcri roi o rri11313 (S;ILI C I I mai riii~ltc) fiind u n roi secundar ca stl.11ct~11.3 biologicri.
l ngrijirca I-oilor
111ca/ul I-oil01 ic$i!i in pel-ioada natt~l.alri roirc $i in pl-czcn!a uliui cules, dc iligl.i.jirea cstc si1iipliticat5. dcoarccc ncc~;tia dcz\.olt5 ti~artcrcpcdc ca urmare sc de ILICSLI c;ll.a~tcristi~c. Albiri~lccare ii C O I ~ I ~ L Iau acumulat rnari II in t'aza preg5tirilol- dc roirc (prin ncocuparca lor cu lnunci care ac~~riiredail in actvitatea miului. La 1 4 d e ore dupi o

172

MANUAL UL APICUL TORUL UI

instalarea roiului putem verifica prezenta m5tcii ~i in cazul roiului primar, inceperea ouatului. In orice caz in lips5 de cules vom asigura roilor cel putin de doui ori pe s5pt5m2n5 o hr5nir-e cu 0,7-0,8 ng sirop. Trebuie s5 obfinem in cel mai scurt timp 5-6 faguri cu puiet, inainte de a incepe perioada de criz5 care se situeaz5 la 3 siptiim2ni de la instalarea roiului, ca urmare a moqii unei p5;i din albinele componente qi a lipsei albinelor tinere. Nu se recornand5 folosirea la roi a fagurilor cliditi pentru c5 ace~tia o mare energie de lucru ~i in afar5 de aceasta fagurii au vechi pot constitui o surs5 de infectare a roiului care prin excelent5 este s5n5tos (familiile bolnave nu roiesc, cu exceptia acelora cu infestare incipient5 cu Varroa jacobsoni). Cind incep eclozionirile masive ale propriilor albine roiul capit5 un nou avint in dezvoltare qi trebuie s2-i asigur5m in continuare faguri artificiali ~i hriniri stimulente. In mod normal, un roi primar i e ~ iintre 1 ~i 20 iunie trebuie sii aibii cel t putin 8 faguri cliditi din care 5-6 cu puiet ~i o parte din proviziile de iernare. La inceputul lunii septcmbrie, roiul se completeazi cu necesarul de hran5 ~i se trece in efectivul de bazi. In condifii bune de cules u n roi pritnar i e ~ i in prima decad5 a lunii iunie, t poate ajunge s5 dea un roi in luna august care se nume~te paroi. sunt dezavantajati fa@ Cu roii secundari lucrurile nu stau la fel. Ace~tia de cei primari din mai multe puncte de vedere: automat sunt cu 7-8 zile mai tirzii decit roii primari ceea ce este important. Din cauza timpului necesar maturiirii, imperecherii ~i declan~grii ouatului la m5tci acest interval se m i r e ~ t e inc5 10cu 15 zile. In general aceqti roi sunt mai slabi. Pentru a r e u ~ i ei este necesar a le cu asigura prin unire o putere de cel putin 1 kg ~i jum5tate albine, adici a-i transforma in unit5ti viabile. Este necesar un control la fiecare 2-3 zile pentru a urm5ri imperecherea m5tcilor ~i inceperea ouatului. M5tcile pierdute la imperechere se cu inlocuiesc sau roiul respectiv se u n e ~ t e altul. Mai este necesar un control la 1012 zile dup5 inceperea ouatului m5tcii pentru a verifica dup5 modul de c5p5cire a puietului (lucrgtoare sau trintori), calitatea imperecherii mitcii. In continuare ace~ti se ingrijesc ca ~i cei primari. in mod normal vor intra in iarn5 ceva mai roi slabi decit primii dar cu perspectiva de a realiza productii mult mai bune in anul urm5tor datoritj tineretii m5tcilor. Pentru apicultor, in general, roirea natural8 prezint5 avantaje qi dezavantaje. In grupa avantajelor: se obtine o familie nou5 sau chiar mai multe, fir5 nici o interventie din partea apicultorului; familiile noi obtinute instsrlatwpe faguri qi artificiali in stupi noi sau dezinfectati sunt s5n5toase ~i se vor die i n e ' a ~ a in and viitor. Ca dezavantaje citam: imposibilitatea planificgrii n & C s i calitstii

%

MANUALUL APICULTORULUI

roilor; necesitatea de a supraveghea permanent stupina in perioada de roire pentru c i nu putem ?ti exact ciind $i din care stup va i e ~roiul; ceea ce este mai important, i roiesc qi familiile din care, pentru moment, nu dorim s i realizim o inmullire.

Roirea artificiala
Pentru realizarea cre~teriiefectivului de familii de albine in momentul potrivit ~i de calitatea doriti, existi tehnologii bine puse la punct ~i cu reu~iti siguri dac5 sunt aplicate intocmai. Din multitudinea de metode de roire artificial3 ne vom opri numai la prczentarca celor niai importantc: roi la pachet; roi pe 3-4-6-8 faguri; roi prin dirijarca fi-igurilor roirii ~i roi timpurii. C'a ~iin cazul I-oilornaturali, roii artificiali reuSesc cu atst niai binc cu cil sunt formati mai timpuriu ~ ; imai puternici. Pentru realizarca lor la tilnpiil dorit. cstc ncccsar sri nc asiguri31iimitcilc ~i liiaterialele necesare ca: hran5, faguri. ralnc ~i stupi. Roi la pnche! Albinelc ~i matca cc constituie roiul sunt ambalate intr-o lad2 speciali - de unde vine denumirea de pachet - pentru a putea suporta transportul la distanfi. Roiul la pachet se aseam51ii in multe privinte cu roiul natural primar deoarece el se compune din 1 - 1,5 kg albine, o 1natc5tiiniri imperecheati ~i hrana pentru 4-5 zile. Accst roi are chiar un avantaj fati de roiul primar pentru c i matca lui este tiiniri. Rezultate bune in condifiile tirii noastre dau roii la pachet de 1,5 kg albine, care sunt formati intre 20 mai ~i 20 iunie. De reguli, la noi, asemenea roi se pot fonna ~i livra imediat dupi incetarea culesului de la salciim. Lucririle pregititoare sunt: asigurarea mitcilor imperecheate la data fixati; asigurarea ambalajului ~i a hranei. in ziua primirii mitcilor se verifici ambalajele pachetelor pentru a nu avea giuri ~i se pregitesc hrinitoarele tip astfel: se verifici fiecare hrinitor in parte, se deshndi, dac5 este cazul, cu un ac cele 3 piin8 la 5 orificii mici de alimentare ~i se umplu cu o piilnie prin orificiul mare cu sirop dens de zahir cel pufin 1 kg zahir la un litru de api. Se inchide complet orificiul mare rnat siropul, cu cositor sau ceari in care s-a adiugat 5- 10% ulei. Se o piilnie mare de carton ~i un ciintar pe care poate fi instalat5 comod introduce roiul. rea roilor la pachet se realizeazi dupi urmitoarea tehnologie: se

MANUALUL APICULTORULUI

fixeazi colivia cu matca cu sau Gr5 albine insotitoare in partea superioari a I5ditei de ambalaj; se pune l i d i p pe cintar, se ciint5re~te se adaugi ca tar5 greutatea $i contractat5 a roiului; se cautii matca familiei din care se formeazi roiul qi se pune intr-o 1idit5, impreuni cu fagurele pe care s-a gisit pentru a nu fi luati in roi; prin pilnia montatii deasupra pachetului se scuturii albine de pe fagurii familiei temporar orfanizati pin5 ce ciintarul s-a echilibrat avind griji a lua cu precidere albinele de pe fagurii cu puiet; se inl5tur5 piilnia qi sc monteazi prin gura pachetului hrinitorul, introduciindu-I cu orificiile mici in jos in 15ca~ul special; se monteaz5 apoi capacul peste hriinitor ~i se prinde cu cuie; fagurele cu matca familiei din care s-a %cut roiul se introduce in cuib care se reorganizeazi: roiul la pachet gata format se pistreazii la umbrii. Pentru realizarea unui numir mai mare de roi in unitatea de timp se organizeazi lucrul in echipi ~i pe seri i. Apicultorul orfanizeazii familiilc, scuturi fagurii qi rcorganizcazii cuibul acestora dupi formarea roilor, in timp ce ajutorul apicultorului montea73 hrini toarele ~i inchide pachetele. Pentru a uqura lucrul se pregitesc ~i se aduc pc vatra stupinei cite 10-15 pachete dotate deja cu mitci ~i hrinitoare. Pachetelc astfel formate se dcplaseazii, de preferinti, noaptea piing la locul de destinatie care trebuie sii fie la cel putin 3 km de stupina de formare pentru a preveni depopularea lor. La destinafie roii se pBstreaz5 citeva ore intr-o camerii ricoroasi dac5 au fost transportati pe cildut-5 mare, sau cildufi daci au c5litorit pe timp recc ~i citre scar2 se introduc in stupii dinainte pregiititi. In cazul roilor care se livreazi in ziua formirii ~i ajung la destinafie imediat este necesar sii asigurim piistrarea lor intr-o camerii r5coroasi cel putin 24 de ore de la data form5rii inainte de instalare. Stupii destinati roilor pachet trebuie s5 aibi cinci faguri artificiali in fiecare. Se aduc Iiditele cu albine qi se repartizeaza seara Iiingi fiecare stup. Se inlitur5 capacul pachetului, sc scoate hriinitorul, se scoate colivia cu matca ~i se scuturi uyor tot continutul pachetului in stup. La inceput dezorientarea albinelor le face s i se impriiqtie qi pe perefii stupului, dar atrase de mirosul mitcii ~i constrinse de ricoarea serii se string pe fagurii artificiali. Se monteazi in stup un hriinitor cu sirop qi st: illchtde stupul. Dup5 terminarea instalirii tuturor roilor, se string seari se scurg complet hrgnitoarele pachetelor, se pachetele de pe teren. In aceea~i spalii qi se usuc5 pentru a putea fi refolosite. A doua zi pe seari, se controleazi roii, se urm5re~te prezen miitcii ~i se adaugi, daci este cazul, faguri artificiali. Roiul pachet poate fi introdus ~i pe alti cale: dupii scoaterea nitorului qi a mitcii se deschide capacul coliviei cu matca, dupg care se42&&&re fagurii

fi

175

P P

MANUAL UL APICUL TORULUI

artificiali, iar Iidifa cu albine se introduce in stup in spafiul liber cu capacul deschis in sus. Se inchide stupul cu podi~orul se face controlul a doua zi, cind se ridici qi pachetele golite. in continuare roii la pachet se ingrijesc dupa tehnologia descrisi la roii primari. Procedeul asiguri intrarea in iarnB a unor familii pe 8 faguri daci au fost formafi pin5 la 20 iunie cu 1,5 kg albine. Roii doar cu 1 kg albine vor avea o putere mai scizut5. in cazul roilor pachet, se recomandi a se lucra numai cu faguri artificiali pentru a avea falnilii sinitoase in tot restul anului ~i in anul urmitor for~nirii. Metoda roilor la pachet este cea rnai recomandatii pentru infiinfareadc stupine noi, de amatori sau in cadrul marilor unit5fi apicole de productie.
R o i i / I C > 3-4-6.fbg111-i

Intiinlarea de stupine noi sau sporirea efectivului in cele existentc cstc lnull u~urat2 folosirca roilor pe un anumit numir de faguri cliditi in locul ~1110s de t'ainili~ normale. Investitia este e~alonat8 un timp rnai lung ~i se porneSte cu iln matcrial pe calitativ mai bun, existind ins2 pericolul de a forma sau primi ~i roi infestati cu diferite boli. Si in cazul roilor pe faguri este necesara o planificare a numirului de roi. asigurarea materialelor ~i insu~irea unei tehnologii de formare. Ca model vom lua roil//pe pnti*~/,faguri. Roiul pe patru faguri trebuie s i cuprindi, la livrare, doi faguri cu puiet, doi faguri cu provizii ~i albine care s i acopere bine cei patru faguri. Pentru formarea acestor roi se pot aplica rnai multe variante: Varianta I-a: in ziua livririi se aduc ambalajele necesare la stupinele in care urmeaz5 s i se formeze roii (de reguli ~i de dorit este ca ambalajele s i fie lidife tip de transportat roi), in care intri uvor Sase faguri ~i s i se repartizeze lingi stup; se cauti matca familiei $i se introduce impreuni cu fagurele respectiv cu albine qi puiet in lidip pregitita; se caut5 in cuibul familiei un al doilea fagure cu puiet de asti data cipicit qi se pune Iingi cel cu matca in lidita; se mai scot din familie doi faguri cu provizii din care unul cu miere qi altul cu pisturi impreuni cu albinele de pe ei ~i se pun in liditi de o parte ~i de alta a celor cu puiet. Se c i este nevoie albinele de pe inc2 un fagure cu puiet, dupi care se ramele pentru a nu se m i ~ c a se inchide capacul liditei. Se verifid ~i elor doui urdini~uriqi Iidita se instaleazi la umbri. Dupa terminarea or roilor, ace~tiase transport5 la destinatie. Pentru simplificarea

>!Y5

176

MANUAL UL APICUL TORULUI

lucrurilor in cazul unor partide mai mari este bine ca la formarea roilor sii asiste gi reprezentantul beneficiarului. Aceastii variant5 a metodei are neajunsul cii roiul este dotat cu o matcii viirstnicii a ciirei calitate nu este cunoscutii de beneficiar, care este nevoit s2 accepte ' calitatea pretinsii de furnizor, dar are avantajul cii instalat la locul definitiv nu I comport2 deciit mutarea intr-un stup pregiitit, care se poate face in seara sosirii la I stupina de destinatie.

Fig. 60 - Formarea roilor stoloni individuali prin varianta I-a
Varianta a 11-a; asigurii roilor miitci tinere gi se aplicii in felul urm2tor: se formeazii roiul utiliziind doi faguri cu puiet c2p2cit gi doi faguri cu provizii impreunii cu albinele care-i acoperii pe tofi. Acegti patru faguri pot fi dintr-o singurii familie sau din douil gi chiar mai multe familii. Roiul se introduce intr-o Iiidip de transportat roi, sau in stupul pregiitit special; imediat dup2 formare se dil roiului o matc2 in colivie tip Miller sau Titov gi in zilele urmiitoare se urmiiregte eliberarea ei. In cele 3-4 zile ciit dureazil acceptarea gi eliberarea miitcii, o parte din puietul ciipiicit eclozioneazii gi roiul se mai imbracii in albine, cele tinere nilscute inlocuind pe cele plecate la stupul de baz2. Matca ocupii devenite libere gi roiul este gata de livrare.
A

MANUAL UL A PICUL TORULUI

Fig. 61 - Formarea roiului pe 4.faguri prin varianta a II-a

Varianta a III-a; se formeaz3 un roi pe 3-4 faguri ava cum s-a aritat mai sus, se doteaz3 cu o matc5 imperecheat5 ~i se stimuleazi cu sirop de zah3r unn3rinduse largirea cuibului cu faguri artificiali. Dac3 cste cazul de a fonna ~i livra roi pe vase faguri, se pot forma dup3 una din variantele descrise mai sus. Dup3 aceste scheme se pot forma roi pe faguri de puteri diferite in functie de cerintele beneficiarului. Roii formati se transport3 la locul definitiv yi se instaleaz5 in stupii pregBti$ anterior numai c5tre sear3. Dac5 necesit3tile de transport au cerut ca roiul s fie B organizat special, pentru a nu suferi pierderi, in stupul definitiv cuibul se aranjeazi astfel: in centru fagurii cu puiet urmati de c5te un fagure artificial de fiecare parte qi de cei doi faguri cu provizii ca acoperire. in lips5 de cules se hrinesc stimulent de dou3 ori pe siptimiin3 cu ciite 600-700 g sirop de zahir ce se administreazi intr-un hr3nitor uluc. , E i s & n p puietului cipicit in fagurii roiului face ca acesta s i nu mai aibi period e ?$z5 caracteristica roilor naturali vi la pachet, dezvoltarea lor este c ~ n t i n u i apicultorul trebuie s3 beneficieze de acest lucru. Roiul pe patru faguri #t@&-g-~. 5l1 60 de zile de la formare la cel putin 10 faguri bine acoperi!i

5
\ -

"

x e

178

MANUAL UL APICUL TORULUI

I

cu albine, din care 7-8 faguri cu puiet (in special cei care sunt dotafi cu miitci tinere). Pentru iarn5 se completeazii proviziile de hran5 gi se impacheteazg in mod obi~nuit. anul urm5tor roii devin familii de productie. in in toate cazurile calitatea roilor depinde in mare miisur5 de componenp populatiei lor, de cantitatea de puiet ciipiicit gi nec5pBcit, dar in special, de insugirile calitative ale mgtcii, care, prin zestrea sa genetic5 transmite albinelor lucr5toare fiice, aptitudinile acestora de a cregte puietul gi de a recolta polenul $i nectarul. Trebuie gtiut c5 nu orice matc5 tin5r5 este automat de bun5 calitate. Chiar m5tci tinere provenite din familii recordiste, dac5 sunt crescute in conditii proaste, nu sunt de calitate. Cele mai bune conditii de cregtere a miitcilor sunt asigurate in cuibul familiilor care se preg5tesc de roit. Toate metodele aga-zis artificiale de creStere a m5tcilor tind s5 se apropie de aceastii cre~tere ideal5 gi in m5sura in care reuSesc, rezid5 calitatea m5tcilor obtinute.
Roi prin divizarea unei familii intrate in frigurile roirii Pentru a asigura totugi micului apicultor sau apicultorului incepgtor, m5tci de calitate la roii pe care ii formeazi, se poate proceda la divizarea unei familii intrate in frigurile roirii. Dat fiind faptul c5 perioada de roire natural5 este in general, in conditiile @rii noastre, dup5 I0 iunie, roii rezultafi din aceste diviz5ri sunt tirzii in sezon qi din aceasti cauza, pentru a-i obfine mai timpurii, se forfeazii inceperea pregatirilor de roire natural5 in cea de a doua jum5tate a lunii aprilie. Se aleg in acest scop una sau mai multe familii de albine cu productivitate ridicat5 in anii anteriori ~i de dorit cu mitci mai virstnice. Alegerea, dac5 este posibil, trebuie Ecut5 imediat dup5 zborul de cur5tire pentru a ne putea ocupa in mod special de ele gi a le amplasa ceva mai departe de restul familiilor din stupinii. Num5rul acestor familii se calculeaz5 in funcfie de num5rul roilor ce se produc, in general o familie la 10 roi. Familiile alese se ingrijesc in mod deosebit, se hr5nesc stimulent in lips5 de cules gi cind au in cuib cel putin 8 faguri cu puiet (in timpul infloritului pomilor roditori), se procedeaz5 la intarirea lor cu cite doi faguri cu puiet c5pilcit ~i albinele care-i acoper5 (fir5 matcg), luafi din alte familii puternice din stupin%.Operatia decurge in linigte dac5 se face intr-o zi de cules gi fagurii de intarire se aranjeazii de o parte $i de alta a cuibului familiei ce se int5regte. Dup5 7-8 zile operatia se repet5 dar numai cu puiet c5p5cit fir5 albine gi familia se fine str&&mit5 pe cei 10 faguri cu puiet incadrati intre diafragme. In lips5 de cules se-rr Ste'de dou5 ori pe slpt5min5, cu sirop de z a h b administrat in hr5nitor. '

3 ,e 4
A

+

I

--

MANUAL UL APICUL TORULUI

Fig. 62 - Formarea a 9 roi prin divizarea unei familii pregiititii de roire fn urmiitoarele 2-3 zile de la ultima intiirire, pe marginile fagurilor apar inceputuri de botci in care matca depune ouii. Se supravegheazii familia indeaproape gi dupii ce ne convingem cii pregiitirile de roire au inceput intens, familia foeti se orfanizeazii. Cu matca ei, impreunii cu fagurele cu puiet gi albine pe care se ggse~te, cu doi faguri cu puiet ~i albine luati din alte familii din stupins, se ~i formeazii un prim roi care se instaleazii intr-un stup pregiitit special pe un loc nou in stupinii. In continuare familia orfanizatii se mentine strimtoratii gi se hrzne~te pentru a se asigura creqterea in bune conditii a larvelor - viitoare miitci. Dup5 c5piicirea primelor botci, se poate lucra astfel: In varianta I-a, se formeazii nouii roi mici care primesc fiecare cite unul din fagurii cu puiet ai familiei ~i albinele care-i acoperii. Roii mai primesc imediat clte un fagure cu puiet ciipgcit de la alte familii din stupinii, se inchid ~i se deplasead pe o vatrii nou5 la cel pufin 2 km de stupina de formare. in zilele urmiitoare se urmiiregte eclozionarea ~i imperecherea m5tcilor qi asigurarea roilor cu cite 1-2 faguri artificiali qi hranii in cazul lipsei de cules. Dac5 se incepe foqarea pregiitirilor de roire la 20 aprilie se pot face diviziirile la 5 mai qi avem miitci imperecheate in roi la 20-25 mai. intre 10 ~i 15 iunie acegti roi, cu mici exceptii, indeplinesc conditia de livrare (4 faguri).
In varianta a II-a, atunci cind se formeazii roi mai mari, procesul de lucru este urm5torul:primul roi cu matca virstnic5 se formeazii cind in botci apar lame de 3-4 zile; la ciipilcirea primelor botci se face o primii divizare imp5qind cuibul familiei in douii jumiitiifi egale. Repartifia albinelor intre cele dou5 jum5tiiti se face cu ajutorul unui panou sau prin apropierea sau dep5rtarea unuia din stupii care adspostesc diviziunile rezultate de pozitia veche a urdinigului: dup5 3-4 zile se fac - 6MRi divizare in aga fel incit vor rezulta patru roi. Albinele culeg5toare se 7 4 % upi4,acelagi principiu. -. , P

-

f3

ri

k*

F

-, *

~

Pp
r
W

181

16 mlnsa&& . . el aleqonzap ap m!xem g~u!leas eaga3e ea lesauau qsa !n~nsaln3I ad 9 4 3 e a n l s ur au!qre ap ~01!!1!ruej ealau!iuaur ruluad -1nlnsaln3ea~ada3ur ~e!q3aluleul !!J!OJ aprn8!~j ap ul equr IOA 14 auralAap e a ~ d qlollzap JOA as ealsax p3 ruluad e ~ e ~ p u r !a~rwalnd ~d ea~d !!l!mej mahe ps 1!qepueu103a~alsa nu auoz IS au!dws eauamase UI -1nqe"1 UE un el ap aiua~aj!p!3!u1 n3 ayun! eunl ui aleoSgsap as ale:, !nlaleos-ealeol~ !aq 'ajauy el ap la3 alsa 1ed!3u!.1d 1nsaln3 nes aurdws alsa3e ruluad -urgqes ap aA!seur el aleseldap y lod nu !3!u aylour al!Jaj!p u!p ale3 !S gs!xa nu urpqes el ap Insaln3 ale3 ruquad au!dws p s u ~ luns .~e~olsed ~euo!ielsl!.qdws upd u r g e s a1 ap nes Insaln3 uyd uyp e3g!101e~ n.quad '!r~auuojlolauun 1nue ul ayi3npold ap !!I!mej UE e puuojsue~l ale3 !OJ ap !!qu.uoj aleldepe quns sns ~ e u a s p s a p aIapolan as r

t-

.r~rwalnd !OJ lnda3ul el ap urauuoj gs .. !cur !ie8!1qo waluns !S ayn! eun1 ul l p a p l!q!sod alsa nu ~ru3n1 e ealsa3e ad tu~z!~!p ~ p a1 'I!J!OJ a~!rnZ!!q ul ~ e ~ t q pour UL p~lu! .183 !!l!urq W!SOIOJ 3.1133UI 1nze3UI eu 3 .n!mdur!l a w o j gt?3!1de ag ps e!iipuo3 n3 ajSaSna~ epolaur ajrlnze:, aleoj u~ -3saur!.rd a1 ale:, .IOI!OJ !!ig!le3 ea~!igpunqwl el a!nq!~luo:, a!imado g s e a 3 .arlrtbg pn8u!s o-qu!p euuoj lod as a3 J O ~ O Je alelop ~. . ap 1tuesa3auqnur n3 3saSpdap 9.1~3 r3loq ' p s a r o ~ pl!~p8a~d ps a!l!urej o ap aln3sa.n al!3loq !soloj uralnd 'ppolaur !Seaax pdnp 1101 !jol urguuoj nu p3ep ley=) .. .e!i3npo~daqSa~pd eaa3 ul !nltquauresep ealurq ul ew!s JOA as 101 a3 eauaurase lolpuun lnue UI '!.1n8ej t u ~ e d !!OJ el le):.~e e-s urn3 eSe '!!i!puo:, aunq ad !cur ala3 u~alloAzap as as !!ol e3 tuluad !IrnsEur ne! as InInuozas ps.1n3 UI y ! m g a l p u!p la!nd na aln8ej un ales na !ieln@ y lod sm3red ad .alel!ies punq !cur ea3 ap p p u q p3qeur o eaAe JOA IS rundurrl aveoj luns awnue !S arelue~e . .. ueru pnop p s u ~ v 'a.nf1.18~~sale reur IS s a p 3 ap psdg el rIrq!suas aweoj a3133 !I ploq n ap .. o n3 !S aurqle aurind e a ~ d a ~ e w oel ap lo1 e a l a o a .eqoAzap as e tu~uad n3 j pluale apeoj a ~ r r r ~ 8 u ~ a!o~aune ppolaur ysea3e upd ~jeuuoj ... o ap !!ox .!nlndws !a!j!zod ealequrrq3s al!urpe !cur as nu ~ol!npurea~r?uo!zol3a ap apz 9-spdna ..ro1!3lgur el e Ispads u !S a.1eolp8alno lolau!qle ale alqua!lo ap ~ol!ltuoqzearewaaja e ~ n h ! e ru~uadurind alg3 u!ind gzsaseldap as alaj!ppl apz a1aJeolp.m UI .a~eola8aln:, loIau!qle e qeOa !em lg3 ea~ez!peda~ I . J aleod as ai!pq u!p yaun ;aleppdap nes ~ .. I ~ ea~a!doldeuud .rn1nSrurpm e rrirzod 1rq3a~ . . . . .. . .. 1nrnruL !elueAa ul pzeaSe as ale:, IS 101 . . ~ g r o d s u eap)ai!ppl nes !dqs ul azealqsu! as ale3 !OJ 9-p-Eu~.101!3loq ea.rrqdg3el ~ pzeazrr\rp as 'plez!u~j.~o al1o.I ruluad pl!lg8a.rd ~ ! l r ~'17-111D W ~ U D ~ A UI . . IS . . ~ej DA
I 0 7RWO.L7R3IdV 7 R7VRN V U Y

MANUAL UL A PICUL TORULUI

nu inainte de acesta. Se impune deci miisura de a forma primiivara n i ~ t e care roi sii preia surplusul de albine ~i puiet din familiile de bazii puternice qi a le asigura astfel un ritm de dezvoltare mai lent. Pe de altii parte, roii formati foarte timpuriu ajung la o dezvoltare normali in timpul culesului, acesta putind fi valorificat cu un numiir sporit de familii de albine. Dacii pentru valorificarea culesului de la salcim trebuie sii pornim in primiivarii cu familii de cel putin 1,5 kg albine, pentru culesul de varii sunt suficiente numai albinele de pe patru faguri bine acoperifi, adicii circa 1-1,2 kg albine. Pe de altii parte culesul tgrziu de la finete, tei sau floarea-soarelui, de$i uzeaz5 intr-o oarecare miisurii familiile, t o t u ~ prin cantitiiti le de miere riimase in i cuib dupii cules, stimuleaz5 dezvoltarea de toamnii a familiilor care intrii in iarni rnai puternice. Existii deci intrunite conditiile teoretice qi practice de formare a unor roi foarte timpurii in sezon pentru a atinge scopul final, valorificarea culesului de var2 cu cit mai multe familii de albine ~i in paralel sii se sporeasc5 efectivul de bazi. Aplicarea metodei este conditionatii de existents unui numiir mare de m5tci de rezervii riimase neutilizate in urma controlului sumar de primiivarii, cind s-au strimtorat cuiburile ~i s-a stabilit qi situatia puterii familiilor de albine exprimati in faguri bine acoperiti cu albine. Din toate familiile care au mai mult de patru faguri bine ocupati se preia tot ceea ce d e p i i ~ e ~ acest plafon. Cu fagurii cu te albine ridicati se formeazii roi pe patru rame bine ocupate de albine, prin intiirirea nucleelor cu miitci de rezervii. Ca m5surii de precautie se pune matca nucleului in colivie pentru 24 ore. Reuqita metodei const5 in a transforma in roi numai atitea nuclee cite permite plusul de material biologic din familii puternice. Inainte de formarea roilor se aduc la acela~inivel eventualele familii de baz5 care au ie~it slabe din iarnii. Roii nou formati dup5 aceastii metodii se ingrijesc in continuare la fel ca yi familiile de bazii. Dacii inainte de cules devin prea puternici, din ei se mai poate lua material biologic pentru formarea altor roi, cu matc5 imperecheatii sau cu botci.

MANUAL UL APICULTORULUI

leclia 8. Ameliorarea albinelor gi creglerea reproduc~forilor
Inca din cele mai vechi timpuri apicultorii, pa baza observatiilor c3 insu~irea a produce mai mult3 miere se transmite la roii familiei respective, au de ciutat s3 inmulteascii numai acele familii care se evidentiau prin producfii foarte ridicate. Ameliorarea este tocmai acfiunea continua de hbuniitiitire a insugirilor productive ale unei familii de albine. in desfiqurarea oriciirei activitiifi de ameliorare a familiilor de albine este necesar sii se tin3 seama de particularitiitile biologice ale acestora, particularit3fi ce le deosebesc profund de celelalte specii de animale crescute gi exploatate de om, cel mai adesea mamifere gi piisiiri. Astfel, imperecherea in aer Ziber a reproduciitorilor face imposibil controlul acestui act prin care se realizeazii ameliorarea at% de uqor la alte specii de animale crescute de om. F3r3 controlul imperecherii, procesul amelioriirii inainteazii greoi, de aceea au fost elaborate o serie de procedee de m3rire a procentului de imperecheri dorite ca: punctele de imperechere controlat3 qi ins3miinprea artificial& care incep ~i la noi s3 fie accesibile marii mase de apicultori ce doresc sii ducii o astfel de activitate in stupina proprie. ins3, o munc3 de ameliorare pe linie Majoritatea apicultorilor desfi~oarii, maternii (dupii calitatea m3tcii), care treptat duce la imbun5tiifirea calitativii a materialului din stupina lor. Spre deosebire de alte animale, familia de albine depinde in mod permanent de mediul extern, deoarece alimentatia ei a riimas cea natural3, nectarul gi polenul florilor, pe care qi le striinge singurii. Orice dereglare in calitatea gi cantitatea acestora se riisfrgnge imediat asupra activitiitii familiei de albine prin intensificarea de sau incetinirea cre~terii puiet. Poliandria ma'tciloc imperecherea cu mai mulfi trbntori, constituie, de asemenea, o particularitate biologic3 de adaptare a familiei de albine la conditiile de mediu, de supraviepire, care ingreuneaz3 munca de ameliorare la albine dar favorizeazii vitalitatea. Ca un ajutor deosebit in munca de ameliorare a albinelor, apareppsibilitatea apicultorului ameliorator de a transforma, in numai 60 de "famil!: necorespunziitoare genetic prin schimbarea m3tcii acesteia cqu(la c$ care intrune~te calitiifile dorite. ffl?
1 .

183

I'

MANUAL UL A PZCUL TORULUZ

Arneliorarea la albine se desf5goar5 pe trei c5i principale: selectia in interiorul rasei sau populatiei, consangvinizarea gi incruci~area intre rase, popula$i sau linii consangvine (hibridare). Selectia artificial5 este cea mai folosit5 metodB de ameliorare in apicultud. Ea const5 in alegerea ~i inmulfirea acelor familii care corespund cel mai bine anumitor cerinte ale apicultorului. Din cele mai vechi timpuri, apicultorii au observat c5 in aceleagi condi$i de mediu gi de cules sunt familii de albine care dau productii mari gi prezintI, ?n acelagi timp, o stare general5 foarte bung, spre deosebire de altele care nu realized nimic din punct de vedere cantitativ gi calitativ. Aceast5 variabilitate a familiilor de albine, mai ales privind productivitatea, a determinat omul s5 intervin5 in dirijarea activit5tii albinelor pe linia consolid5rii caracterelor folositoare. Criterii in selectia familiilor de albine fnainte de a incepe activitatea de selectie, apicultorul trebuie si fac5 o inventariere sumar5 a tuturor insugirilor pe care le posed5 o familie de albine. Aprecierea just5 a acestora se face numai in conditii asem5n5toare pi corespunz5toare, care s5 permit5 evidentierea acestora. Dintre acestea amintim: fonnarea gi asigurarea unui cuib corespunz5tor, prin folosirea stupilor de volum mare gi a fagurilor corect cl5diti; amplasarea familiilor de albine in locuri cu un cules caracteristic pentru zona in care se efectueaz5 selecfia; asigurarea, in sezonul activ, a conditiilor pentru intensificarea cregterii de puiet gi prevenirea frigurilor roirii. Inventarierea sumar5 a insugirilor biologice gi productive ale familiilor de albine se numegte bonitare. Ea const5 in stabilirea pentru fiecare familie de albine in parte a insugirilor manifestate mai mult sau mai pufin evident in cursul unei perioade de observatie. insugirile urm5rite la o familie de albine pot fi grupate in dou5 categorii de criterii: principale - produciia de miere, producfia de cearB, prolificitatea matcii, rezistenfa la iernare gi la boli, modul de depozitare a mierii, predispozitia la roire; secundare- comportamentul pe faguri, modul de c5p5cire a mierii, calitatea albinelor, blsndetea.
a

MANUAL UL APICUL TORUL UI

Criterii principale

Productia de miere prezintii un deosebit interes. Instinctul de acumulare a rezervelor de hran5 necesare pentru a supraviepi in perioade de lips5 este o insugire proprie albinelor care triiiesc in zonele cu anotimpuri reci. Cu ciit acest instinct este rnai pronunfat cu atit familia este rnai valoroasii pentru nevoile omului. Cantitatea total5 de miere realizatii de o familie de albine in cursul unui sezon reprezintii randamentul anual sau productia brut5 anualii. Din aceasta o parte este extras%qi reprezina mierea marfi, iar altii parte reprezina rezerva familiei. Stabilirea cantitiitiifiide miere extrasii se poate face prin diferenp dintre greutatea ramelor cu qi fir5 miere inainte ~i dupii extracfie sau prin apreciere: o ram5 435x300 m plinii cu miere gi ciipiicitii complet confine 33-4 kg; o ram%435x230 mm m contine 2,5-3 kg; o ram2 de magazin contine 1,5-2 kg. 0 mare importanF in aprecierea productivitiifii o are stabilirea cantitgfii de miere marfi, singura care este valorificatii. 0 familie de albine este consideratii productivg atunci cind cantitatea de miere marfi produsii asigura atiit acoperirea cheltuielilor de producfie ciit vi beneficii substanfiale. in stabilirea randamentului trebuie sii fie evitate gregelile de proasta amplasare a stupilor pe teren, care duc la riitiicirea albinelor, suprapopularea unor familii ~i falsa productie a acestora. Productia de cearLi se stabile~teprin insumarea cantiafilor de cearii obfinutiide la o familie de albine in cursul unui an. Cantitatea de cearii realizatii se calculeazii prin insumarea cerii rezultata din: curilfiturile de pe rame, perefii gi fundul stupului; ciipiicelele de extracfie; reformarea fagurilor; ramele cliiditoare gi cl5direa fagurilor artificiali (dublarea cantitafii de cearii folositii la confectionarea fagurilor artificiali respectivi). Acest indice este greu de stabilit, greutatea decurgiind dintr-o serie de discordante determinate de lucrarile impuse in stupinii. Astfel primsvara, ciind se lirgesc cuiburile, sunt familii de albine care se dezvoltii mai rapid ~i altele care se dezvoltii mai greoi. Cele cu dezvoltare rapid5 primesc faguri pentru liirgirea cuibului din magazia de rezervii. Odatii cu terminarea acestora, familiile cu o dezvoltare mai greoaie primesc pentru liirgirea cuibului faguri artificiali ~i in felul acesta apar gregit ca bune produciitoare de cearii. Calcularea cantitiitii de cearii realizatii depinde de c mciozitatea apicultorului, care este dator sii urmiireascii ~i sii noteze toate mi$& dcfaguri gi de cearii din stupinii. Se urmiiresc numai acele familii care produc m a \ ultii cearii &'ri prin cliidirea corectii a fagurilor, eliminiindu-se familiile c a & s k . s c

x

185

i;
F

MANUAL U L A PICUL TORUL UI

suplimentari, punfi, crescgturi, care duc la lipirea fagurilor qi a ramelor intre ele yi ingreuneazii intervenfia apicultorului in cuib. Folosirea ramei clciditoare de cearii este un mijloc pentru aprecierea diferentiat5 a insuqirii familiilor de a produce cearii. Estimarea se face in puncte: o ram5 cl5dit5 complet - 4 p; o ram2 cladit5 314 - 3 p; o ram5 cladit5 112 - 2 p; o ram5 cliiditii 114 - 1 p. Pentru estimarea cantitiitii de cearii, familiile de albine se pregfitesc anterior, prin aducerea acestora la aceeaqi putere. Din momentul introducerii ramei claditoare de cear5 familiile se hriinesc cu aceeaqi cantitate de sirop timp de 1-2 siiptimiini. Dup5 trecerea perioadei de urmiirire stabilitii, se procedeazfi la punctarea familiilor. De obicei se lucreaz5 cu roi formati pe faguri cl5diti goi sau numai cu faguri artificiali.
Prolificitatea rncitcilor reprezint8 cantitatea de ou8 depusii de o matcg in unitatea de timp. De prolificitatea miitcii depinde buna dezvoltare a familiei de albine, iar de buna dezvoltare a unei familii de albine depinde foarte mull capacitatea de a mobiliza in timpul culesului cit mai multe albine culegiitoare. Este de reniarcat faptul cii prolificitatea m5tcii trebuie s5 se manifeste in anumite perioade pentru a fi utilfi productiei (de exemplu inaintea culesului de la salciim cu circa 1 lun5). Existents unei corelafii intre prolificitate qi cules face ca in perioadele neimportante (goluri de cules) sfi nu apar8 excedent de albinfi, care ar produce roirea sau consum mare nejustificat din rezervele din cuib (de exemplu intre culesul de la salcim ~i cel de la floarea-soarelui). Cu privire la prolificitatea mitcilor sunt selectionate mitci cu prolificitate mare in primii 2 ani de via@, fapt care atrage de la sine necesitatea ca acestea si fie schimbate la 2 ani. Apicultorul este interesat ca depunerea de ou8 (ponta) s5 fie concentrati in dou5 perioade - la inceputul sezonului activ, pentru a preg5ti albine culegitoare in numir cit mai mare pentru culesul principal (la noi salciimul) qi la sfirqitul verii, cind se asigur5 albin5 tiin&-5in vederea unei iern5ri corespunziitoare. Prolificitatea unei mfitci depinde in mare mfisur8 de o serie de factori ca: ereditatea, condifiile de creqtere, puterea familiei, modul de organizare a cuibului, capacitatea albinelor doici de a produce 18ptiqor, cantitatea qi calitatea rezervelor de hranii. easc5 nu este adaptatii in totalitate la culesul principal de b.datoriti salciimului, care este un cules relativ nou. Cu circa 170urm5 ouatul m5tcilor inregistra douii maxime; prima in cursul lunii reajma culesului de piiquni qi fiinefe, perioadii care coincidea 8i cu

186

MANUALUL APICULTORULUI

intrarea in frigurile roirii ~i a doua, de mica intensitate, in luna august, cind se pregitea familia pentru iernare. Actualmente, se urmiiresc pentru selectie numai acele familii de albine care defin m2tci cu prolificitate timpurie (luna aprilie) qi tirzie (sfirqitul lunii iulie), inlocuindu-se permanent m2tcile cu activitate intens2 de ouat in golurile de cules.
Rezisten;~ iernare este data de doi indici - consumul de hran2 pe timpul la iernii qi mortalitatea albinelor in aceea~i perioada. Indicii se conditioneaz2 reciproc ~i scot in evideng calitatea albinelor unei familii din punct de vedere a1 modului de iernare. 0 familie de albine de bun2 calitate trebuie s2 supravietuiasc2 o perioad2 lung2 de timp nefavorabil, fir2 zbor de curstire qi chiar cu hran2 mai putin corespunzitoare. Const~mul hrani de reprezint2 diferenta intre cantitatea de hran2 din stup la intrarea in iarn2 ~i cea gisit2 in prim2var2. Cu cgt aceast2 diferenti este mai mic2, cu atit familia este mai bun2. in acela~i mod se calculeaz2 ~i rnortalitatea, ambii indici fiind raportati la puterea familiei sau la I kg albine intrate in iarni. in general familiile de albine puternice la care matca a asigurat albin2 tin2r2 suficienta in toamn2, capabil2 s2 supravietuiasc2 pin2 in prim2vara cind apare noua albin2, sunt familii bune pentru productie. Rezistenta la boli. in fata aparitiei unei contagiuni se observ2 c2 familiile de albine dintr-o stupin2 reactioneazi diferit, de la infest2ri sau imboln2viri masive pin2 la lipsa total2 a bolii. De asemenea, se observ2 c2 in condifiile imbolnivirii, reacfia la medicament este diferiti, unele familii ins2nGtoqindu-se rapid in urma aplic2rii tratamentului, in timp ce la altele boala treneaza duciind la disparifia familiei. Se observi, de asemenea, familii de albine care se ins2n2toqesc far2 intervenfia unui tratament. Sunt eliminate de la inmultire toate familiile de cu albine la care apar urme de boli, indiferent dac&ele se ins2n2to~esc sau fir2 medicamente ~i sunt p2strate numai cele rezistente total la boli, adic2 acele familii la care nu apare nici un semn de boa12 in conditii in care altele se imboln2vesc. Modul de depozitare a mievii are un rol foarte important in organizarea cuibului. Un cuib armonios organizat atrage dup2 sine o bun2 desfigurare a activitgtii. Sunt socotite de bun2 calitate familiile de albine care in md.permanent i ~asigur2, in jurul puietului, coroane cu p2stur2 qi miere. i in timpul culesurilor de mare intensitate, prin depozitai-ea rii in cuib se produce blocarea partial2 a acestuia, se restringe ouatul, 1 s d ~ ~ & t i t 2 ~ lde 8 1

fk

*&

187

7 e

MANUAL UL APICUL TORULUI

puiet ce trebuie hrgnite ~i se elibereaz5 de la preggtirea hranei larvare un numir mare de albine doici, care trec mai timpuriu in stadiul de culeg5toare de nectar. BlocBrile de cuib excesive atrag dup2 sine piedici in activitatea m2tcii ~i nu duc nici la profituri pentru apicultor.
Predispozi/ia la roire - fenomen natural de inmultire a familiilor de albine, constituie, in conditiile apiculturii moderne, un impediment producind pagube importante. In aceleaqi condifii, familiile de albine manifest5 in grade diferite aceast5 insu~ire. Roirea este ~i un caracter de ras5. Rasa romineascg de albine se caracterizeaz5 prin manifestarea redus5 a acestui instinct, care de multe ori dispare total in conditiile unui cules de mare intensitate. insuSirea fiind ereditat-5, se opresc pentru productie acele familii de albine la care instinctul se manifest5 foarte slab sau fir5 finalizare ~i se eliming familiile ce roiesc, acestea produciind permanent pagube. inlituriindu-se constant m5tcile familiilor ce manifest5 friguri de roire, inlocuindu-le cu m5tci din suqe neroitoare, se ajunge treptat la o stupin5 in care r?iiitcilesun/ schinlbate lini~tit. Se observg in unele stupinc familii de albine la care nu apar niciodata frigurile roirii, chiar cu populatii dcoscbit de numeroase. in cazul prezenfei intr-o astfel de familie a unei m5tci mai in vArst5, prin luna iulie apar 2-3 botci, de schimbare lini~titii.Din una din ele iese o tAn8r5 matc5 ce se imperecheazi in cursul lunii august ~ ial5turi de matca mam5, i ~ incepe activitatea. Ambele intr5 in iarn5, iar , i primgvara se mai g5se~te, regul5, numai matca tAn5-5. Fenotnenul are o mare de important2 prin faptul c5 matca tin5rii contribuie in toamn5 la mgrirea cantitifii de albin5 tiink-5 pentru iernare, iar primgvara i ~ incepe activitatea de depunere a i ou5lor la potentialul normal. Este necesar ca tofi apicultorii s5 caute s5 detin5 in stupin5 familii de albine cu astfel de m5tci, mai ales daca s-a dovedit c5 ele provin din familii de albine valoroase.

Criterii secundare
Modul de ciipiicire a rnierii este un criteriu care pentru apicultorul produc5tor de miere in sectiuni sau in faguri este deosebit de important. Acesta depinde tocmai de modul in care albinele c5p5cesc fagurii cu miere. fagurilor cu miere poate fi uscat5 ~i umed2. La ciip8cirea uscati, cear5 qi stratul de miere apare un strat de aer, ceea ce d5 fagurelui acest spafiu, fapt care conferi alb. La cSp5cirea umed5 lipse~te mai putin pl5cut, unsuros, umed.

MANUAL UL APICUL TORUL UI

C5p5cirea fagurilor cu miere este diferit5 la diverse rase de albine ~i este un caracter care se transmite ereditar. Rasa de albine carpatine prezint5 atit cip5cire uscati cit ~i umed5. Este de dorit ca apicultorii s5 elimine prin selecfie familiile ale caror albine c5p5cesc umed, in situafia cind acestea mai prezint5 qi alte insu~iri nedorite; dac5 nu, s5 urm5reasc5 consolidarea, prin selecfie, a caracterului cGpGcire uscatG.

Calitatea albinelor este un indice determinat de insumarea unui complex de insu~iri tuturor indivizilor unei familii de albine. Dintre ace~tia a amintim hgrnicia. Familia ale c5rei albine, in acelea~i condifii de dim5 qi cules, ies mai devreme din stup ~i i ~ incheie activitatea mult mai tirziu decit celelalte este considerat5 o i familie cu albine harnice. Un plus de 30-45 minute de activitate de zbor in condifiile unui cules de mare intensitate duce la inregistrarea unei importante cantitilfi de miere in plus. Aceea~i intensitate ridicatG de zbor in condifii de clim5 nefavorabilg (temperaturi scgzute, vint, ploi m5runte) atrage dup5 sine un surplus de miere in cuib sau magazin. Albinele din populafia de munte valorific5 foarte bine culesul de la salcim tocmai datorit5 acestei calit5fi. Longevitatea albinelor este determinat$i de calitatea albinelor doici care leau ingrijit, de ereditatea lor qi de ins5gi calitatea intim5 a acestora. in situatia in care 42-45 de zile, un plus de 4-5 zile de supravieFire in mod normal o albina tr5ie~te mire~te cantitatea de albine culeggtoare cu 0,8-1,2 kg pe familie, ceea ce reprezinti intr-un sezon apicol circa 114 din culeg5toare ~i ca atare un surplus de miere. Blindetea albinelor se apreciaz5 atunci cind, la intervenfia apicultorului in cuib, cu sau fir5 fim, acestea nu atac5, nu urm5resc omul, deci atunci cind albinele nu sunt irascibile. Apicultorul prefer5 astfel de familii blinde, in situafia in care cele irascibile nu sunt valoroase din punct de vedere al producfiei. Rasa de albine carpatine se caracterizeaz5 printr-o blindete deosebit5. Comportamentul pe faguri, la familiile ale cgror albine r5mAn pe faguri i ~ continu5 activitatea in timpul interventiilor apicultorului in cuib, ~i i ~ reiau i i activitatea nvnnala imediat dup5 inchiderea stupului sunt considerate familii lini~tite. Aceast5 insu~ire reprezint5 caracter de ras5 ~i se transmite ereditar; este criteriu de selecfie. Albinele carpatine nu p5r5sec fagurii in timpul manipul5rilor efectuate. hrp' Cladirea fagurilor are leggtur5 direct5 cu condifiile de mediu e p"ioductiei de miere ~i este ereditar5. Familiile de albine care au tendinp de a a di mai lent ridit3nd fagurii ajung mai repede in pragul roirii decit cele care ii cl11&&e.

I
I

%

189

S.
8

MANUALUL APICULTORULUI

capacitatea de lucru a 1n5tcii qi a albinelor culegatoare. Este recomandabil ca la bonitare sii se urmireasci ~i acest indice. Amplasarea rezervelor de hranii asigur5 spatiu pentru ouat in tilnpul unui cules de lung5 durat5 ~i depunerea mierii in fagurii cl5diti proaspit. De asemenea. in timpul culesurilor de mare intensitate ~i de mica durat5, blocarea cuibului $i reducerea ouatului m5tcii prezint5 o deosebit5 importanf5. Este bine s i fie dezvoltati capacitatea albinelor de a depune miere in afara cuibului, aceasta contribuind la cliidirea fagurilor ~i acumularea mierii, factori importanti in combaterea roirii. Fenomenul nu influentea25 negativ depunerea hranei pentru iarni, deoarece instinctul de conservare oblig5 albinele s i - ~ pregateasci cuibul in vederea unei i iern5ri corespunz5toare. Bonitarea, d e ~pare complicat.5, este deosebit de importanti qi efectuareaei i conqtiincios duce la rezultate sigure ~i deosebit de valoroase in munca de ameliorare a albinelor. Atentie! Un apicultor nu poate urm5ri individual o familie de albine in vederea selectiei atunci cind practic5 curent in stupin5 int5rirea familiilor slabe pe seama celor puternice, existind o permanent5 circulatie a fagurilor cu miere ~ilsau puiet de care nu se tine seama sau nu se pistreaz5 o evident5. Nu se recomandi int5rirea familiilor slabe pe seama celor de calitate: rezultatul este sciderea potentialului acestora din urm5, ~i prea rar indreptarea celor slabe in special in stupinele in care se practic5 selectia.

Selectia in mas5
Selec!ia in masci este o metod5 simp15 de lucru, indicat5 pentru tori apicultorii. Scopul acestei metode constind in imbungtiifirea sistematica a insu~irilorvaloroase ale familiilor de albine in vederea ridicirii productivita!ii acestora. La alegerea familiilor pentru reproductic se tine seama de insu~irile m5tcilor ~i ale triintorilor, fir5 ins5 a se cunoa~te prealabil dac5 aceste insu~iri in se vor transmite la descendenti. Orice apicultor poate practica selectia in mas5 in stupina sa. Dar rezultatele sunt mult imbun5t5tite in zonele in care mai multi apicultori ader5 la aceasti interesanti ~i util5 activitate. in mare lucririle sunt urm5toarele: pentru reproductie a celor mai productive familii, dupi indicii igurarea conditiilor optime pentru intensificarea manifestiirii insu-

MANUALUL APICULTORULUI

- cre~terea miitcilor ~i a trintorilor din familiile alese pentru reproductie; - schimbarea materialului necorespunziitor din stupinii cu cel produs

1
I

dirijat;
- prevenirea incruciqiirilor inrudite intre miitcile qi trintorii din stupinii. Calendaristic, lucriirile de selec~iein mas2 se dest'aqoarii in mai multe

' etape:
anul I: se identificg cele mai valoroase familii de albine dupii indicii descri~i qi se formeazii grupa de priisilii, grupii de familii foarte valoroase din care se vor creqte trintori yi miitci qi care, dupii imperechere, asigurii material de reproductie de bun5 calitate ce va fi folosit in stupina de productie. Grupa de prgsilii reprezintii 10-15% din numirul familiilor de albine aflate in stupinii, restul reprezentindgrupa familiilor de productie. Ea nu riimine in permanen@ aceeaqi. Familiile de albine productive sau riimin in care n u - ~ ievidenfiazii, in mod corespunziitor, insu~irile urn5 cu dezvoltarea sunt inlocuite in permanen@de alte familii care s-au evidentiat in timpul sezonului; anul I/: odatii formatii, grupa de priisilii se foloseqte pentru producerea de mgtci, trintori qi pentru cre~terea miitcilor. in vederea producerii larvelor destinate creqterii de miitci sunt alese de intotdeaunafamiliile recordiste ale grupei de priisilii. Pentru cre~terea trintori se aleg, de asemenea, familiile cele mai bune, ce se situeazii imediat, ca indici calitativi, dupii famillia furnizoare de larve pentru mgtci, numiirul lor stabilinduse pornind de la calculul cii o familie produciitoare de trintori trebuie s i asigure imperecherea a circa 50-75 miitci. Miitcile imperecheate obtinute se folosesc pentru schimbarea a 50% din miitcile familiilor de albine necorespunziitoare existente in grupa de productie. Paralel cu aceasta, la sfir~itulanului 11, pe baza datelor din evidenp periodicii, se eliminii din grupa de priisilii familiile care s-au situat sub media stupinei qi se inlocuiesc cu altele care s-au evidentiat in timpul sezonului; anul III: se desfiqoarii acelea~ilucriiri ca in anul 11, procedindu-se la inlocuirea restului de mgtci. Si in acest an se primene~tegrupa de priisilii prin valoroase qi eliminarea celor ce s-au situat introducerea de noi familii cu insu~iri sub medie; anul IV: se repetii lucriirile din anii 11 ~i 111. Ca urmare a lucr5rilor de ameliorare, in stupinii se giiseqte material biologic (miitci qi trintori) de origine foarte aproapiatii. Pentru a evita imperechede inrudite (consangvinizarea), este necesar sii se facii primenirea acestui h a al;,ceea ce se realizeazii prin adunarea de material biologic valoros din stupin*\ plasate la distante de cel putin 15-20 krn de vatra unde se desfa~oarH i ~ e selectie. & C fl

k

191

MANUAL UL APICULTORUL UI

Schimbind material valoros intre dou5 stupine in care se desfaqoar5 o actiune de selecrie, pe ling5 evitarea efectelor consangvinizgrii se realizeaz5 incruciq5ri intre dou5 populafii diferite ca origine, produqii rezultaci manifestiind o deosebiti vigoare hibridii (heterozis)concretizaa prin productivitate ridicatg. Inlocuirea, in decurs de 2-3 ani, a m5tcilor dintr-o stupin5 de productie c u material selectionat conduce treptat la ridicarea nivelului productiv a1 familiilor de albine. Aciiunea de selectie in mas5 este permanent5 qi obligg pe apicultor 6 schimbe periodic mgtcile la interval de 1 sau 2 ani, aceasta asigurind in permanenp potentialul prolific maxim.
A

Selectia individuali

Selectia individualii este o metodg mai avansat5, care se practic5 in stupine specializate, constind in crearea de linii de inaltii productivitate ce se predau pepinierelor pentru producerea qi difuzarea mgtcilor selecfionate. Metoda const5 in depistarea in populafiile de albine din zon5 a unor familii cu insuqiri valoroase, gruparea acestora, cve8terea de descendenti qi verificarea gradului de transmitere la descendenti a respectivelor insu~iri.
Lucr5rile se desfaqoar5 pe o perioad5 de 3 ani repartizate in felul urm5tor: anul I: ca qi selecfia in mas5; anul 11: din grupa de pr5sil5 se aleg pe baza rezultatelor comport5rii in anul anterior, 3-4 familii de albine cu cele mai valoroase insu~iri se folosesc qi pentru creqterea de reproducatori - m5tci qi trintori - in scopul obtinerii de mitci fiice imperecheate care se introduc in familii de aceeaqi putere, fiecare grup de mitci surori constituind o grupi de verificare. in cadrul verificgrii se stabile~te gradul de transmitere la descendenti a insuqirilor valoroase detinute de pgrinti. In cazul in care s-au identificat 4 familii deosebit de valoroase, 3 familii vor constitui familiile mami qi 1 familie va fi familia tatg. in aceast5 din urn5 familie se vor declanqa lucr5ri de creqtere a trintorilor, cu 15 zile inainte de inceperea creqterii mitcilor, prin introducerea de faguri cu celule de trintori qi hr5nind forpt albinele pentru a stimula ponta mgtcii. Din cele 3 familii alese ca mame, se cresc, din fiecare, 40-60 mitci fiice. M'&& rezultate se marcheaz5 diferit pentru fiecare grup de surori, dupa prove6i $ se instaleaz5 pentru imperechere in puncte de imperechere canh. la1 . in momentul in care mgtcile s-au imperecheat, se introduc in roi de ** at2 a y r p k e . in fiecare grup5 de verificare sunt cuprinse 10- 15 m5tci surori, (nu

&

MANUALUL APICUL TORULUI

mai multe). intre timp se continuii ingrijirea adecvatii a celorlalte familii de albine din grupa de pr5silii ele urmind a intra in verificare in anii urmgtori; anul 111: se urm5re~teamiinuntit comportarea familiilor din grupele de verificare dup5 criteriile enunfate, iar in incheierea sezonului se analizeazi rezultatele obfinute comparativ cu o grupii de familii martor. Familia de reproductie, mama ale ciirei miitci au obtinut cele mai bune rezultate, este predati pepinierelor de producere industrial%a mitcilor spre inmulfire qi difuzare. in caz c5 din motive obiective matca familiei nu mai exist5 se pred5 pepinierei familia recordist5 a respectivei grupe de verificare. In momentul in care la o grup5 de verificare se confirm5 c5 a preluat insu~irile productive ~ide comportament valoroase ale mitcii mame qi le transmite in continuare la descendentii s5i devine linie verificati, capul liniei constituindu-1 matca mamii recordist5 identificat5 in zon5. Pe aceast5 linie verificat5 se pot face, de in continuare, lucriiri de selectie, prin cre~teri generatii succesive, urmirinduse uneori fixarea unui caracter (albine de polenizare a anumitor culturi, sau bune produciitoare de polen, etc.)
n

Creqterea reproducltorilor Matca bung este de regul5 asocial5 cu profituri mari. Sarcina apicultorului este de a - ~procura m5tci de calitate, prin cumpiirare sau prin producere in stupina i proprie. Calitatea unei miitci depinde nu numai de materialul din care a fost produs5 ci ~i de modul in care a fost crescul5. Cre~terea miitcilor este unul din capitolele cele mai frumoase 8i in acela~i timp stimulative din apiculturii. Cre~terea m5tcilor nu este o art5, dar pentru a da rezultatele scontate trebuie sii fie practical5 cu mult5 grij5 qi cunoqtinte de specialitate. Existii anumite reguli qi elemente de tehnic5 care numai respectate intocmai duc la rezultate pozitive. Creqterea trintorilor Obtinerea trintorilor de calitate in perioadii optimii, pentru a se imperechea cu mitci obfinute din material valoros, are o deosebit5 importanp in munca de selecfie. In familiile de priisilii, alese pentru producerea de trdntoripeoitroduc la inceputul lunii aprilie, 1-2 faguri cu celule de trintori. In prezenfa unui cules de nectar qi polen in natur5 sau cu tune de polen qi miere, matca depune in celule ouii de
n
A

193

5%

MANUALUL APICULTORULUI

in luna mai trintori maturi necesari pentru imperecherea miitcilor. Pentru ingrijirea optim2 a larvelor de trintori, se recornand5 ca fagurii cu puiet s2 fie trecuti in familii doici puternice, cu populatie masivi de albine tinere, capabile s2 asigure hranirea corespunziitoare a acestora. in familia produc2toare de trintori, eliberat2, se pot introduce faguri noi, care la r$ndul lor vor fi ins5miinpte .yi apoi incredintate familiilor doici. Familiile doici cresc2toare de trintori, sunt hrinite permanent, la fel ca lji familiile furnizoare de larve de trintori. Pentru asigurarea stupinei numai cu trintorii doriti, obtinuti din familiile de pr5sil2 destinate acestui scop, apicultorul ameliorator are sarcina de a impedica aparifiatrintorilorin celelalte familii. Pentruaceastaestenecesars5 se iaurmitoarele misuri ~i in familiile de producfie: eliminarea tuturor fagurilor cu celule de trintori ~i inlocuirea acestora cu faguri artificiali; introducerea de gratii la urdini~, pentru impiedicarea ie~irii acestora din stup sau distrugerea tuturor suprafetelor cu celule cu puiet de trintor care se g2sesc pe ramele cu faguri normali. in cazul in care urm5rim ca imperecherea cu triintorii doriti s2 se faca in procente foarte ridicate, atinggnd chiar 80%, este bine ca declan~areacre~terii reproduc5torilor s5 fie avansatii cu 10-14 zile fat5 de cre~terilenormale, daci conditiile de mediu (temperaturrl mai ales) permit, aSa incit maturizarea ~i imperecherea acestora s2 fie realizat5 inainte de aparitia primilor trgntori maturi in stupina de productie sau in stupinele apropiate. Un alt mijloc de realizare a imperecherilor dorite este constituit depunctele de imperechere controlatd, infiinpte in locuri complet izolate, unde nu existi posibilit2fi de patrundere a trintorilor str2ini decit in proportie foarte mica sau chiar deloc. (Producerea apilarnilului in stupine aflate in preajma cresc5torilor de m5tci sau a punctelor de imperechere controlaG a favorizat puritatea imperecherilor). La alegerea acestor puncte de imperechere controlat2 se are in vedere ca pe o razi de 12-15 krn s2 nu se g2seasc2 amplasat5 nici o stupin5 sau familie de albine. Pentru a avea siguranfa acestui lucru se testeaz5 prin amplasarea a 1-2 nuclee cu m2tci neimperecheate. Dac2 dup5 circa 15 zile acestea nu au inceput ouatul sau au depus puiet de trintori, inseamn2 c5 zona este curat5 ~i se poate amplasa un punct de imperechere controlat2. in vederea obfinerii materialului imperecheat, se transport2 in acest punct familia tat2 ~i nuclee de imperechere care confin mitci neimperecheate. Dup2 15 zile de la amplasare se recolteazg mgtcilc imperecheate, cindu-se alt5 serie de m2tci pentru imperechere. in momentul necesare de miitci imperecheate, punctul se desfiinteaza, prio de imperechere controlat5 sunt amplasate in zone

MANUALUL APZCULTORULUZ

montane, inalte, pe v8i ferite de curenti, in poieni sau pe platouri, unde albinele pot beneficia de un cules, iar reproducatorii de posibilititi de a efectua zboruri de ; imperechere.

0 prim5 fazi in procesul de creqtere a mTitcilor este obtinerea botcilor. Trei sunt cazurile cind albinele igi cladesc spontan botci, gi anume: atunci cind au pierdut matca, cind matca nu rnai este corespunzitoare (schimbare linigtiti) ~i c6nd familia se pregite~tede roire. Apicultorul poate crea artificial cele trei situatii, ins; nu totdeauna mitcile obtinute sunt cele rnai valoroase. in cazul celei dint5 situatii se constata cZi familia de albine ia in cregtere nu o anumita larva de o anumiti calitate ci pe aceea pe care o are la indernana, adici larve de viirsta rnai mare, fapt care duce la obtinerea unor m5tci de cele rnai multe calitatea. in cel de-a1 treilea caz, roirea, ori necorespunzitoare in ceea ce prive~te se obfin cele rnai bune mitci, ins2 exist2 doui inconveniente, gi anume se obtin m5tci numai intr-o perioadi anumit8, iar mitcile obfinute movtenesc gi transmit insu~irea roire la descenden$. de In ultimul timp apicultorii elimini in perrnanenp familiile care prezint5 aceasti insu~ire, cgutind sB obtini mitci de la familii care prezinti fenomenul de / schimbare lini~tita matcilor. D e ~produse in numar destul de mic, botcile obtinute a i 1 de la astfel de familii, implantate la rnai multe familii din stupin5, contribuie la ridicarea valorii acestora.
Metode gospoda're~ti pentru cre~terea mdtcilor. Metodele descrise pot fi folosite de catre apicultorii cu un numir mic de stupi cu albine in scopul obtinerii unui numar de miitci, care vor fi folosite in scopul sporirii productivitiiii stupinei.

- in cazul in care apicu/toru/posedd o,familie cu o matcii de bunci calitate,
dar viirstnicg gi d o r e ~ t e o schimbe, el dispune de posibilitatea s i obtini din sB ea o matci fiica. in acest scop indepirteazii matca ~i albinele trag botci. Dupi doui zile, el procedeaza la distrugerea tuturor botcilor cu excepfia a doui dintre ele, care sunt cel rnai bine dezvoltate. Larvele din botcile ramase pot fi de vgrst5 necorespunz5toare pentru a da na~tere unor m5tci de cea mai bun5 w&tde ~i atunci se elimina inlocuindu-se cu larve tinere de 24-36 ore, luate d i n 5 le aiturate. Operatia se face cu ajutorul unei /anfete de transvazare sau cu ajutorul i scobitori a1 carei capat subtire a fost indoit intr-un unghi c o r e s p u n z 6 ~ r & 8 , 0 " ) .

%

mbi ap
Pr Y

195

MANUAL UL A PICUL TORULUI

9-10 zile apicultorul controleazii familia, distruge eventualele botci nou apirute, precum qi botca care a fost crescut5 necorespunziitor din cele dou5 rsmase. in a 16-a zi din botca rgmasii va ecloziona o matcii care dupii circa 10-14 zile va incepe activitatea de depunere a ouiilor.
- Se porne~te la ofamilie care prezintd insu~irea schimbare liniqtitiia de de mGtcii sau instinct de roirefcrGJinalizare. in ambele cazuri se obfin botci din cars vor ecloziona miitci de calitate. Se procedeaz5 ca in cazul descris anterior, botca sau pufinele botci de calitate obfinutefiind implantate in familiile cu probleme sau in roi dup5 ce ace~tia fost organizafi in prealabil. au Metodele descrise sunt foarte simple qi la indemiina fieciirui apicultor. Tot in rindul metodelor de creqtere a miitcilor pentru nevoile curente dintr-o stupin5 intr5 ~i cele prin care se poate produce un numiir mai mare de miitci pentru formarea de roi, formarea de familii ajutiitoare, schimb5ri de mitci necorespunziitoare etc.

- in acest scop se alege cea mai hund familie din stupind, ale c5rei calitiii au fost urm5rite mai mult timp. Se pregiiteqte o ram2 la care de lea@ superior se prind buciifi de fagure artificial de forma triunghiularg cu baza de 5 cm (circa 4-5 buciifi). inainte de a introduce rama, se scot din familie toate ramele cu puiet, rnai pufin 2 rame, cu puiet la eclozionare, impreunii cu matca. Cele dou5 rame cu o ram5 pregitit5 cu fagure artificial intre ele, se pun in centrul cuibului. Lateral, de-o parte qi alta se aqeazii faguri cu hrani (polen qi miere). Fagurii rimaqi trebuie sii fie acoperiti de albinele familiei. Hr5nite din abundeng, cu rezerve de proteini suficiente, cu albinii in excedent .yi cu o matc5 apt5 sii-~idesGqoare activitatea dar lipsit5 de spafiu de ouat, in circa 3-5 zile ,,rama de creqtere" va fi luati in lucru, adic5 fagurii vor fi cliidifi qi matca va depune ou8. in momentul in care au fost depuse suficiente ou5, rama cu fagurele respectiv se introduce intr-o familie puternic5, orfanii complet (fir2 puiet qi matcii) qi cu abundente rezerve de p5sturi qi miere. in aceastii situafie familia ia ou2le in creqtere qi produce numeroase botci. Dupii 9- 10 zile, cele mai frumoase botci se desprind uqor de pe fagure qi se folosesc in scopurile dorite. Atunci ciind apicultorul doreqte s5 o b f i ~ 5 mai multe serii de mitci procedeazi la introducerea succesivii a mai multor rame cu faguri pentru crescut yi 1 incit in momentul scoaterii botcilor din familia cresciitoare o a l ~ confiniind ouii sii fie introdus5. care familia crescatoare se comport5 bine, ea poate fi intrebuinfati sii fie asiguratg in permanent5 cu faguri cu puiet la

MANUALUL APZCULTORULUZ

eclozionare gi cu hranii abundentri gi eventual chiar stimulatri prin administrarea de sirop. In acelagi mod trebuie sii fie ingrijitii gi familia produciitoare de larve, prin administrarea de hranii suplimentarii gi asigurind surplus de albinii gniirii, prin adiiugarea de faguri cu puiet la eclozionare, siiptiiminal. Metoda Miller, descrisi mai sus, este la indemina oriciirui apicultor care doregte sii creascii miitci in nurniir mai mare, accesibilitatea fiind determinatri gi de faptul cii se evitii transvazarea, operatie care in scopul unei reugite depline necesitri oarecare indeminare.
- 0 altri metoda' simpla' de producere a mritcilor pornegte de la existenp

unei familii care schimbii linigtit matca. in acest scop, in familie trebuie sii fie asigurate 3 condifii: populafie foarte numeroasi; mult puiet neciipiicit gi asigurarea in cuib a unui compartiment special pentru cregtere, in care albinele au un contact superficial cu matca. Metoda poate fi practicatii atit in stupul orizontal, cit gi in cel vertical. in cam1 stupului orizontal, acesta se imparte in douii: un spafiu in dreptul urdinigului - 12 rame, compartimentul cuibului propriu-zis, in care se aflii matca gi un spafiu , in partea opus5 urdinigului - 7 rame, compartimentul de cregtere. Compartimentul , miitcii cuprinde faguri cu puiet, faguri pentru ouat, precum gi hrana necesari. Compartimentul de cregtere cuprinde 4 faguri cu puiet necipicit in mijlocul ckora se introduce rama de cregtere, iar restul cu hrani (pisturii gi miere) din abundenp. in ambele compartimente se pot adiiuga hriinitoare pentru hriiniri suplimentare. Poate piirea curios sii se vorbeascii despre cregterea mitcilor in prezenfa puietului necipgcit, dar s-a constatat cii in acest aranjament prezenp puietului atrage multe albine doici, care in mod implicit vor lua in cregtere gi botcile din rama cu leapri port-botci, introdusii de apicultor. Cele douii compartimente sunt despiiqite de o diafragmii previizuti cu gratie separatoare iar in dreptul acesteia, de o parte gi alta, se concentreazii hrana care va acfiona ca o diafragmi. Fiind creatii aceastri stare (se circulii dintr-un compartiment in altul), albinele doici din compartimentul de crevtere percep mai pufin substanp de matcii qi se creazii dorinta de schimbare linigtitii a mgtcii, aceasta devenind in mod aparent necorespunziitoare pentru ele. Situafia fiind creatii, se introduc larvele, la inceput mai putine gi apoi mai multe, pe miisurii ce procentul de acceptare cregte. Pentru a stimularea luiirii in cre~tere larvelor, in familii, se administreazii sirop de zahiir. in cazul cregterilor succesive, familia este eliberatii, botcile crescute dar inc5 neciipiicite introducgndu-se in ramii-izolator intr-o familie putemw&#%umatcii. Mentinerea familiei cresciitoare in stare activii se realizeazii pfi -0 qntinuii, periodicii, trecere de rame cu puiet din compartimentul c u i b y b in de aiegtere ~i invers, in aga fel incit in compartimentul de cregtere sii ~ e ~ ~ & n

'

I

%

!

MANUALUL A PICUL TORUL CiI

tiin5r. Asem5nitor se lucreaz5 ~i cu stupii multietqjati, f'olosind ambcle corpurl. In corpul de sus se amplaseazi compartimentul de creStere, introducind puiet tin& ~i hran5. in corpul de jos este amplasat comparlimentul mitcli cuprln7ind faguri pentru ouat ~i rezerve suficiente de miere $i p5stul-2. Cclc do115 co~iipartimente sunt separate printr-o gratie separatoare. Rama cu botci este amplasat,?intotdeauna intre un fagure cu puiet tiin5r ~i un fagure cu pisturi. Acest aranjarncnt dctetmini albinele tinere, care merg s i se aprovizioneze cu pisturi, s i sc opreasci $i si hrBneasc5 ~i larvele din botci. Aralijamentul ramelor in compartimcntul de ctevtere este urm5torul: miere, polen, larve de virsta 4-5 zile, larve de virsta 3-4 yilc, larve de viirsta 1-2 zile, rama cu botci. polen, larve de virsta 6-7 zile, micrc in faguri ~i un hr5nitor. MBtcile obtinute prin aceasti rnetoda sunt de buni calitate, cantitativ niai multe, ~i pot fi valorificate in diverse scopuri. Metodele de obtinere a rnitcilor descrise se folosesc in orice perioadi a sezonului activ ~i prezinti avantajul ci nu stiinjenesc pe apicultor in lucririle sale. in desfa~urareaactivititii normale de producere a mierii, a roilor sau a altor produse. Pentru cazul in care apicultorul nu are indemiinarea transvazirii larvelor, exist5 procedee dc producere a mgtcilor prin pistrarea pentru a se evita e~ecurile, larvelor in celulele initiale: - introducerea in crescitor a fagurelui cu larve provenind de la falnillia din care dorim s i facem cre~terea. taie fagurclc in treimea inferioar5 in ava fel Se inciit pe tgietur5 s5 r5mhnB un r5nd de celule cu larve foarte tinere (de I zi). Pentru dezvoltarea viitoarelor botci se procedeazi la distantarea lor prin distrugerea a doui celule din 3 (1,4,7). Fagurele pregitit in acest fcl cste introdus in familia sau compartimentul de cre~tere; - introducerea unei f@ii de fagure cu larve, de la familia din care dorim s5 facem cre~terea. taie o f 5 ~ i e fagure continiind un strat de celule cu lawe Se de de viirst5 optim5; se lipe~te cear5 pe un leal de crevtere, pe centrul acestuia. Se cu distanteazi celulele dupi procedeul descris mai sus, in aSa fel inciit pe leat sB nu fie mai mult de 13-15 celule ce vor deveni botci. in caz c i num5rul de larve este mai mare, cele din margine nu vor fi luate in cre~tere din ele \/or ecloziona matci sau inferioare.

MANUAL UL APICUL TORUL UI

Unelte qi materiale pentru creqterea mltcilor

Botcile se confectioneaz5 din cear5 de calitate superioari. Ceara este topit5 la foc potrivit intr-un vas emailat, in care in prealabil a fost pusii putin5 ap5. Pentru confecfionare se foloseqte un qablon special in form5 de creion rotunjit la virf, confecfionat din lemn de tei, care d5 posibilitatea obfinerii unor botci cu un diametru intern ce trebuie cuprins intre 8,6 qi 9,O mm. Depiiqirea valorilor atrage dup5 sine neacceptarea larvelor date spre creqtere. in timp ce ceara se topegte, ~ablonul pentru confecfionat botci este finut scufundat intr-un vas cu ap5 pentru a se umezi qi a impiedica ceara sZi se mai lipeasc5 de el. Se qterge de ap5 qi se introduce in cear5 pin5 la circa 1 cm. Se scoate repede, ceara se solidificii qi se introduce din nou in cear5, mai jos cu circa I mm. Se procedeaz5 de 3-4 ori in acelaqi fel, mic~orindmereu in5lfimea. Dup5 ce stratul de cear5 s-a format suficient de gros, se introduce qablonul cu botca in vasul cu ap5 rece. Prin r5sucire botca este scoas5 de pe qablon. Se obfine astfel o botcii cu fundul mai gros, rezistentg la transvazare ~i care, in acela~i timp, se lipeqte foarte bine de suport.

Fig.63 - Crejterea m&cilor influx industrial (zilele 1-13)
rP'r

MANUALUL APZCULTORULUI

in scopul unei eficacitati crescute, qabloanele pot fi montate cite 6-12 pe un suport de lemn. Dopurile de creStere sunt confectionate din lemn sau plastic gi sunt folosite ca suport pentru botca artificial5. fntr-o mica adincitur5 la unul din capete se toad cear5 topit5 gi se aplic5 botca care se fixeaz5 solid in suportul de cear5 solidificata. Dupg fiecare folosire se cur5p riim5gitele de botci prin retezare cu cutitul iar ceara se retopegte cu ajutorul unei bare de fier in form5 de ,,L", pe suportul format aplicindu-se o nou5 botc5 artificial5. Tipca (leatul) de creqtere are o grosimea de circa 0,5 cm, confectionat5 din lemn in care la distante egale se g5sesc 13-15 orificii in care se introduc dopurile de cregtere cu botci. Lungimea leaplui dc creqtere dep5gegte cu 1 cm lungimea interioara a unei rame qi intr5 in scobiturile speciale ale acesteia.
Ramele de cre~teresunt folosite in procesul de creqtere a m5tcilor in sistem intensiv, pentru sustinerea leaprilor cu botci in pozitie normal5. Dup5 felul intrebuingrii gi perioada folosit5 se deosebesc trei modele de rame: de cregtere propriu-zise, izolatoare qi pentru cuqti de eclozionare. Primele prezintg pe leaprile laterale adincituri de circa 0,5 cm in interiorul c5rora se fixeaz5 leaprile de cregtere. Ramele izolatoare prezint5 pe o parte gi alta a ramei gratii izolatoare care nu permit pgtrunderea mgtcii, ci numai a albinelor doici pentru a hrani gi ingriji larvele din botci. Ramele de eclozionare prezintB in locul gipcilor de creqtere gine din tab15 cu margini indoite pe care sunt finute cugtile pentru eclozionare tip Zander. Pentru imperecherea m5tcilor sunt folosite nuclee de diverse modele yi mgrimi. in general se recornand5 ca pentru imperecherea m5tcilor s5 fie folosite nuclee economice care dau posibilitatea producerii unui num5r mare de mitci imperecheate la o cantitate redus5 de albine ce populeaz5 nucleul. La noi in pri sunt, in general, folosite nuclee de tip mijlociu cu ram5 egal5 cu jum5tate din rama ME sau rame ME pliat5 in 3 secfiuni. Pe ling5 rama propriu-zis5, fiecare nucleu este prev5mt gi cu o ram5 cu hr5nitor. Nucleele SCAS-2 sunt nuclee - pe dou5 jum5t5fi de ram5 ME din care una este rama hrgnitor (200 ml) - in numar de patru qi sunt agezate intr-un adspost de nuclee compartimentat. Fiecare nucleu are un urdinig situat pe cite unul din cei 4 pereti ai ad5postului care, pentru o bun5 orientare a m5tcilor gi albinelor, sunt (in 4 culori distincte pentru albine). nucleului de tip SCAS 2 permite obtinerea unui numar de 24 pe 1 kg albin5 folosit5.
*

200

MANUAL UL A PICUL TORULUI

Introducerea mitcilor

0 metodi universal valabili pentru introducerea m5tcilor in orice conditii nu existi, degi se cunosc gi se folosesc numeroase metode mai simple sau mai complicate. Unele metode dau rezultate bune in anumite situatii dar sunt total in ineficiente in altele gi tocmai acest lucru duce la e~ecuri introducerea mitcilor $i prejudicii pentru apicultor. Pentru a fi obtinute rezultate pozitive in aceast2 lucrare este necesar s i fie stabilite conditiile in care o familie de albine primegte mai ugor sau mai greu o matci. Speriate pe faguri in unele cazuri mitcile fug, se ascund, fapt ce iriti albinele familiei ~i dupi citeva zile, cind normal ar trebui s i inceapi ouatul, sau chiar este inceput, matca este gisiti moarti pe fundul stupului sau in fata urdini~ului.In situafia in care noua matci a avut o activitate de ponti mai indelungati in nucleu, familiile de albine o vor primi tnult mai uvor. Cind matca pe care o introducem are o stare fiziologici deosebitii fafi de matca pe care vrem s-o inlocuim, este mai ugor primit5 dac5 o inlitur5m pe cea veche cu o zi-douii niai devreme, deciit dac5 o inlituritn in aceeavi zi cu introducerea. S-a observat, de asemenea, c5 daci cu 3-4 zile inaintea introducerii mitcii noi nu deranjim familia de albine ele vor primi mai uvor matca. Daci introduccm matca noui intr-o colivie in care a fost introdus5 in prcalabil, pc o perioadi dc circa 12-14 ore matca veche, matca t5nirii va fi primiti foarte uvor.
Metode de introdzicet-e a nicitcilor:

- sub formi de botci: introducerea unei botci in locul m5tcii necorespunzitoare. in acest scop apicultorul realizeazi starea de orfanizare a familiei $i la circa 6 zile de la orfanizare rupe toate botcile spontane ~i itnplanteazi botca doriti. Din ea va ecloziona o matci tinir5 care se va imperechea vi va incepe s5-gi desfigoare activitatea normali. Este o metodi ce d i rezultate pozitive chiar in perioadele in care acceptarea este mai greoaie;
-sub formi de matci liberi: sunt descrise in literaturi foarte multe metode, rezultatele fiind mai mult sau mai putin pozitive. Deqi nu sunt recomandate ca metode sigure este bine s i fie amintite in scopul de a scoate in evident2 preocupirile apicultorilor practicieni in rezolvarea acestei probleme destul de importante. Dintre metodele descrise amintim nicliirea in miere a mitcii sau scufund Gin2 gi introducerea direct2 intre albine; introducerea direct prin urdin , cu ajutorul fumului; scufundarea in a p i cilduf5gi introducerea intre albinkcn r a l a b i l au fost gi ele umectate; prifuirea cu nafialini gi introducerea pe L .dim$~.steri&a

@

201

F d

MANUALUL APICULTORULUI

familiei cu alcool ~i introducerea liber5 a m5tcii intre albine; n5cl5irea in 15pti~or ~i introducerea pe fagure imediat in locul celei b5trine; ,,metoda prin surprindere" care const5 in suprimarea mitcii necorespunzitoare, hr5nirea din abunden@a fami liei, dup5 care se procedeaz5 la scuturarea intregi i familii in fafa urdiniqului, inchis pentru ciiteva minute, aruncarea tinerei m5tci in rnasa de albine complet dezorientate ~i deschiderea urdini~ului;introducerea tinerei mitci intr-un pahar p8n5 oboseqte, dup5 care este a~ezat5 direct pe fagure, ea nu se va unde se m i ~ c 5 mai m i ~ c a va fi primit5 cu uqurinf8 de citre albine; ~i

- introducerea mgtcii in colivii de diferite tipuri: Miller, Titov ~i Benthon
sau cip5cele de sirmi.

Fig. 64 - Cre~tevea m6tcilo1-inJ7tlx industrial (zilele 14-3 1)

MANUALUL APICULTORULUI

Colivia tip Miller este una din cele niai folosite cuqti. Se confectioneazi din plasi de sirmi cu ochiurile de 3 mm, cu ajutorul unui calapod din lemn. Unul din capete este inchis complet, iar la partea opus5 se g i s e ~ t e orificiul pe unde se introduce niatca ~i este eliberati apoi de citre albine. Acesta se acoperi cu un dop de lemn, care dupi 24-48 de ore este inlocuit cu un dop din fagure artificial, perforat pentru a fi ros mai uSor de albine. Colivia este introdusi intotdeauna in pozitie oblici cu dopul in jos in mijlocul cuibului, in apropierea puietului pe i porfiuni de fagure cu hrani, avind ins3 grij&s i nu se nicl2iasci matca. Colivia tip Titov este, de asemenca, des folositi de apicultori ~i se lucreazi cu ea dupi acelea~i principii ca in primul caz. Colivia tip capac, are eficacitate miriti datoriti conditiilor avantajoasc care se creeazi pentru acceptarea mitcii. Cu ajutorul unei astfel de colivii se I realizeazi acceptari sigure in orice perioadi a anului. Colivia avfind o suprafati de 1 circa 100 cm2 are o inil!ime suficienti pentru a fi infipti in fagure p h i la nivclul peretelui median al acestuia dind mitcii posibilitatea s i se m i ~ t e nestinglleriti in , ea. in partea de jos, lateral, prezinti un orificiu de eliberare sub forma unui tub cositorit umplut cu pasti de miere cu zahir pudri. Familia de albine cireia trebuie s i i se introduci noua matci se orfanizeazi timp mai indclungat, perioadi in care se distrug toate botcile apirute. Se aplici colivia cu matca pe o zoni de fagilre din mijlocul cuibului care cuprinde o mica suprafat2 cu niiere ~i in acela~itimp puiet la eclozionare. Tinerele albine care eclozioneazi nu vor ataca matca, ci o vor ingriji. in scurt timp matca tiniri, care beneficiazi de ingrijire corespunzitoare, va incepe s i depuni oui. Albinele de sub capac fiind in contact cu albinele din afari, vor incepe impreuni s i roadi din ambele p i ~ dopul qi in circa 3-4 zile i matca va fi eliberati. in toate cazurile de introducere in acest mod s-a constatat c i matca incepe s i depuni oui inainte de a fi eliberati.
I

Coliviade tip Benthon consti din folosirea cujtiide transport ma'tci~ipentru introducerea rna'tcii. in acest scop se creazi un orificiu in dreptul compartimentului cu hrani, opus orificiului pentru introducerea m5tcii .yi albinelor insotitoare. Se introduce in mijlocul cuibului qi se fixeaza cu ajutorul unei plicute metalice intre doui rame, in aSa fel incit hrana s i fie in jos. Reu~ita introducerii este siguri, ins5 eliberarea m5tcii se realizeazi dupi un timp mai indelungat, piing lb,@fle. Metoda este recornandata pentru apicultorii incepitori.

I

MANUALUL APICULTORULUZ

Bigudiuldinplastic este o colivie ce se poate folosi cu succes la introducerea mitcilor; are dop din plastic la ambele capete, qi un orificiu pentru eliberarea mitcii ficut de apicultor ~i orientat spre fagure. Bigudiul se fixeazi in centrul cuibului, pe o porfiune cu puiet ~i hrani. Dupi 48 ore de la introducere se verifici atitudinea albinelor fa@de matci. In cazul in care aceasta este acceptatii, se aplica pe orificiul de eliberare o bucati de fagure artificial yi se orienteazi orificiul citre exterior in vederea cliberirii. Apicultorul poate folosi bigudiul qi fir2 a face orificiul pentru eliberarea mitcii, inlocuind in momentul acceptirii mgtcii unul din dopuri cu o f i ~ i e fagure artificial. Toamna qi primivara unul din dopuri poate consta din de qerbet din miere qi zahir pudri. Oricare ar fi tipul de colivie folosit, se recomandi, chiar in prezenta unui cules in naturi, folosirea unui hrinitor cu sirop, care va preocupa albinele, acestea diind in primele momente o mai mici impot-tanffinoii mitci introduse. in fara noastri se desfi~oari ampli munci de identificare, verificare, o formare qi consolidare de linii productive continuati constant de o ultimi etapi - reproducerea prin pepinierele pendinte de stafiile zonale de selectie qi producere de material reproducBtor ~i difiizarea in teritoriu a mitcilor selecfionate; aceasta, in scopul i~nbunitBtiriipcr~nanentea fondului genetic autohton qi implicit a potentialului productiv al zonei de influenti, prin material testat qi stabilizat. Se creazi astfel linii $i hibrizi interlineari cu capacitate sporiti de exploatare a culesurilor de scut-ti durati, cu prolificitate ridicati a ~nitcilormai ales in perioadele tin~purii,cu rezistenta la boli sau cu inclinatie de a poleniza anumite culturi. Aceast5 activitate a statiilor zonale se desfa~oarfiin cadrul ecotipurilor cxistente, fiecare av5nd o zoni de itifluen!fi, in care se livreazi tnitcile produse in pepinierele corespunz2toasc dupB cum i~r~neazi: ecotipul de stepii - statia zonal2 Bucure~ti, judeiele Briila, Cglira~i, in Constanta. Dolj, Giurgiu, lalomi!a, Mehedinti, Olt, sector agricol Ilfov, Teleorman, Tulcea; ecotipul de deal-munte - statia zonal2 Cisliu, in juderele Bi-aqov, Buziu, Covasna, Harghita, Prahova, Vrancea; ~i statia zonal2 Mildireqti, in judetele Arge~, Dimbovira, Gorj, Vilcea; ecotipul de Podi~ulMoldovei - statia zonali Iaqi, in judefele Baciu, Boto~ani, Galati, Iaqi, Ncamt, Suceava, Vaslui; ecotipul de Podi~ul Transilvaniei - statia zonal5 Cluj, in judetele Cluj, @Nis5ud, Hunedoara, Maramureq, Mure?, Silaj, Sibiu; A1ba7B% ipul de CImpia de vest (Banat) - stafia zonali Timi~oara, judefele eq in A'&iVarag-sererin, Satu Mare. Timi?. t e

204

MANUAL UL A PICUL TORULUI

Leclia 9.Tehnolodia oblinerii produselor apicole
in vederea cre~terii producfiei apicole qi rentabilizarea activit5tii stupinelor este de dorit ca apicultorii s5 se preocupe ~i s5 actioneze pentru diversificarea produselor apicole prin realizarea pe ling5 miere qi a unor cantitsti ciit mai mari de polen, 15ptiqor de matc5, propolis, p5stur5, venin de albine ~i apilarnil. Mierea Via@ albinelor este in permanent2 interdependent5 cu plantele deoarece, spre deosebire de alte insecte, hrana albinelor se bazeaz5 exclusiv pe produse de origine vegetal5. Astfel, pentru asigurarea necesarului de substante hidrocarbonate (zaharoase), albinele culeg nectar qi man5, iar pentru satisfacerea nevoilor de substanfe proteice, minerale, gr5simi ~i vitamine, albinele culeg polenul florilor, vizitiind in acest scop ~i flora entomofil5 existent5 in jurul stupinei din raza lor de zbor. Nectarul este o secretie apoasg a unor glande ale plantei numite nectarii. El se compune din diferite zaharuri, din compu~i azotului, substanfe minerale, ai acizi organici, vitamine, pigmenfi, substante aromatice ~i altele. in nectar exist5 urm5toarele vitamine: tiamin5, riboflavin5, piridoxin5, acid nicotinic, acid pantotenic, acid folic, biotin5, mezoinozitol ~i acid ascrobic, vitamine pe care le reg2sim in miere. In afara nectarului, produs de glandele nectarifere florale, pe care albinele il culeg ~i il transform5 in miere floral5, se intilnesc yi glande nectarifere extraflorale, localizate in afara florii, care secrct5 o substan@ dulce, limpede ~i viscoas5 ce se afl5 in anumite perioade ale anului pe frunzele, ramurile sau tulpinile plantelor qi care poart5 denumirea de man5 sau roua de miere, substant5 pe care albinele o culeg qi o transform5 in miere de man5. Mana poate fi de origine animal5 cind este produs5 prin intermediul unor insecte produc5toare de man5 sau de origine vegetal5 cind este secretat5 direct de plante. Compozi{ia manei variaz5 pe de o parte in raport cu planta gazd5, fenofaz5 qi anotimp, iar pe de de specia de insect5 produc5toare de man%. Mierea de albine a fost prima substanfa dulce qi in prezent o surs5 de hran5 pentru acesta. Ea a fost d utilizati de preoti in cadrul diferitelor ritualuri. Exist5

205

F
rC

MANUAL UL APICUL TORUL UI

antice mierea era folosit5 ~i la prepararea unei biuturi ce continea alcool la carese adiuga yi efectul polenului si a levurilor din faguri. Dou5 fragmente scrise in limba sumerian5, care au rezistat timpului, sunt cele mai vechi documente referitoare la miere. Babilonienii au continuat sTL foloseascii mierea in medicink Dintre civilizatiile antice, cea mai bine cunoscuta este cea egipteani, de la care ne-au rimas m5rturii ce ilustreaz5 modul cum se recolta mierea ~i la ce era folositi. in diferitele manuscrise r5mase de la diferitelc civilizafii str5vechi din India si China rezulti c5 mierea era prepit5 ca medicament fiind folositi la multe ritualuri ~i ceremonii In Grecia antici ~i in special in timpul expansiunii romane s-a scris pentru prima data foarte mult despre stupirit ~i producfia de miere. La musulmani, mierea era considerat5 ca un leac bun pentru orice boala. Folosirea mierii ca hrani, bauturi, in medicin5 ~i in diverse scopuri de conservare ~i in diferite ritualuri religioase, care a inceput o data cu omul primitiv, a continuat pe misura dezvolt5rii speciei umane. Revolutia tehnicilor in producerea mierii, mecanizarea IucrBrilor de volum in apicultur5, dezvoltarea retelei de drumuri ~i aparitia vehicolelor ce fac posibil transportul stupilor de-a lungul perioadei de inflorire a plantelor a mii de familii de la un cules la altul, paralel cu prelucrarea modern5 a mierii a ficut ca in acest secol, producfia mondial5 de miere s5 creasc5. Prin prelucrarea nectarului de citre albine, continutul de zaharoz5 se transform5 prin invertire in glucoz5 $i fructozi reduciindu-se totodat5 si continutul de ap5 care ajunge la circa 18-20%. Din punct dc vedere al culorii, sorturile de miere romine~tivariazi de la alb-incolor la chihlimbariu-brun. in ceea ce priveste raportul glucoz5-fructozi din mierc, trebuie meniionat c5 un continut mai mare de fructozg mentine mierea fluid5 mai multi vreme, in timp ce confinutul mai ridicat de glucoz5 are ca rezultat cristalizarea mai rapid5 a mierii. zmeuri, floarea-soarelui cristalizeaz5 mai repede fafi de Mierea de rapif%, mierea de salcim, care nu cristalizeaz5 timp indelungat. Compozitia mierii de albine este complex5. Ea reuneste o serie de substante anorganice ~i organice din care putem aminti glucidele, enzimele, acizii organici, vitaminele, proteinele qi altele, toate solubilizatc sau dispersate in apa continutiin miere. Glucidele din miere sunt substante organice sintetizate de plante, cele rnai ntate fiind fructoza, glucoza ~i zaharoza. Primele dou5 suntcalificate aride, iar ultima ca dizaharid, format prin legarea chimic5 a glucozei in nectar raportul intre aceste trei zaharuri depinde dc specia florali, in miere fiind consecinta direct5 a compozitiei nectarului. in general,

206

MANUAL UL APICUL TORUL UI

I

in mierea florala, acest raport este de 1,15. Exceptie face mierea de salcim la care cantitatea de fructoz5 este mai mare, raportul fiind de 1,35. fn mierea natural& corespunz5tor sc5derii continutului in ap5, c r e ~ t econcentratia in substante glucidice, precum ~i a celorlalte substanfeaflate in miere, care, impreun5, formeazi substanfa uscat5 care la mierea natural5 dep5se~te SO%, procentul de ap5 fiind in jurul a 18%. Cristalizarea mierii este un fenomen natural pentru toate sorturile de miere floral5 romiineasc5 cu exceptia mierii monoflore de salclim, precum qi a mierii de man8. Continutul ridicat de ap5 din miere, peste limitele normale, atrage dup5 sine declan~area intiirziere a cristalizirii. Cristalizarea se face treptat ~i astfel cu incepe procesul de sedimentare. S-a constatat c5 mierea cu un confinut de sub 18% ap5 se p5streaz5 un timp indelungat. Sedimentarea cristalelor formate este datorit5 diferentei de densitate. Acest fenomen are caurmare cre~tereain straturile inferioare a concentratiei de glucide qi o scadere a acestora in straturile superioare. in acest fel mierea devine apoas5 la suprafafg formind un mediu optim de dezvoltare a drojdiilor care produc fermentatia. Hidroximetilfurhrolul (HMF) este o component5 chimic5 a mierii ce se formeaz5 prin transformarea monozaharidelor in prezenta acizilor qi sub influenfa temperaturii ~i duratei de actiune a acesteia. La extractie mierea confine cantitali infime de HMF, acestacrescind pe timpul depozit5rii ~ iin special, in cazul supunerii , mierii la influenfa unor surse de c5ldur5. Mierea, pastrat5 in depozite ricoroase, prezint5 dup5 un an o valoare a HMF ce nu d e p 5 ~ e ~ t mg/100 g produs. el In miere exist5 mai multe enzime, din care amintim invertaza, diastaza, inhibina ca fiind mai importante, ultima avind rol de asigurarea solubilit5fii mierii. Activitatea enzimelor este conditionat5 de valoarea pH-ului mierii, de temperaturi (maximum 50°C) ~i de durata stoc5rii. Cu cit temperatura este rnai ridicati cu atiit inactivarea enzimelor este mai rapid& Activitatea enzimatic5 a diastazei, invertazei, diferi ca intensitate, in functie de sortimentul mierii. Mierea floral5 are indice diastazic inferior mierii de man5 (psdure), iar dintre sorturile de miere floral5 cea de salciim are indicele diastazic cel mai sc5zut. Acizii din miere sunt acizi organici, care influenteazs pozitiv gustul ~i aroma, contribuind totodata la accentuarea efectului bacteriostatic al mierii. Elementele minerale din miere constituie un important factor de tamponare a acidit5fii mierii, contribuind la realizareaechilibrului acido-bazic. Dintreclementele minerale putem afirma c5 potasiul determin5 procentual restul cd&hGitelor. In miere se mai g5sesc ~i alte elemente, aSa cum ar fi fierul, fosforul 4 . siliciul n 1 1 , qi in cantitsti infime cromul, litiul, nichelul, plumbul, cosit&h8yl, argintul,

207

F
rC

MANUALUL APICULTORULUI

bariul, aurul, germaniul, strontiul, bismutul, vanadiul, beriliul etc. Protcinele sunt prezentate in miere in cantit5ti mici, fiind reprezentate de aminoacizi liberi cum ar fi lizina, treonina, valina, meteonina, izoleucina, leucina, aminoacizi provin fie direct din sursa dc nectar, de fenilanina, triptofanul. Ace~ti man5, fie din secrefiile glandulare alc albinelor. Lipidele sunt prezentate in cantit5ti infime gisindu-sc sub form5 de acizi g r a ~ i palmitic, oleic, lauric, stearic, linoleic. : Componentele microscopice ale mierii sunt fomlate din granule de polen, precum yi granulc de amidon. fn miere se mai gisesc, de asemenea, in cantiti$ foarte reduse ciuperci, alge, levuri, precum yi alte particule solide provenind de la rccoltare. Recoltarea ~i extractia mierii Fagurii cu miere se scot din stup in momentul cind aceasta este suficient maturati, luindu-se drcpt critcriu practic prezenta coroanei de micre cipicit8 in treimea superioar5 a ramei. Extractia mierii se face inaintc de incetarca totali a culcsului. in timpul culesurilor principale, dc lung5 durati, este indicat de a sc efecti~a extracfii rcpetate pe intreg parcursul perioadei de culcs. Pentru a evita declan~arcafurti~aguluiextracfia mierii se va efecti~a in cabana stupinei sau in altc spatii inchise, f i r i acccs pentru albine $i de preferinti noaptea. in perioadele lipsite de culcs ramcle trebuie ridicate din stup spre scari, iar extracfia se face in mod obligatoriu in cursul noptii. Stupii vor fi mcntinuti deschi~i cit mai putin posibil ~i astfel sc vor cvita cauzelc care pot provoca fi~rti~agul la albine. indepartarea albinelor de pc fagilri se poate face prin scuturarea energicaa fagurilor cit ~i cu ajutorul unor substanfe chimice cu proprietiti insectifuge (acid fenic, benzaldehid5 etc.). Este recomandabil ca inainte de inceperea extractiei mierii, fagurii si fie grupafi dupi culoare pentru a obtine diferite sorturi de miere ~i dup5 acest criteriu. Fagurii sau corpurile cu faguri cu miere se transport5 intr-o camcri ce are temperatura piin5 la 35OC spre a uyura extractia. Se trece apoi la descipicirea fagurilor, urmat5 de extractia propriu-zisi a mierii. desc5picirea fagurilor se folose~te cutitul de descipicit, iar pentru fata neunifonn c5p5cit8, furculita de descipicit. de folosire, atit cutitul cit ~i furculita de descipiicit se fnc5lzesc eratura de circa 80°C. Pentru dcscip&cirefagurele se tine in pozifie

e

/-

208

MANUAL UL APICUL TORULUI

vertical5 sprijinit pe una din spetezele laterale ale ramei, pe tava de desc5p5cit. In timpul desc5p5cirii, cutitul se fine in pozifie orizontalil, cu f a p interioar5 a lamei in unghi de circa 350" fat5 de suprafafa fagurelui, in afar5, in aga fel ca suprafap muchiei te~ite cufitului s2 fie parale15 cu suprafap fagurelui. a Desc5p5cirea se realizeazii prin miqc5ri scurte gi rapide ale cufitului, la nivelul suprafefei spetezei superioare qi ~ i p c a inferioar5 a ramei. in general, desc5p5cirea se face de sus in jos. fn caml unor stupine de tip industrial, unde numiirul fagurilor ce trebuie desc5p5cifi este mare, iar intervalul de timp scurt, se folosesc desciip5citoare mecanice. Acestea sunt realizate, de asemenea, in mai multe tipuri gi variante din care amintim desciip5citoarele cu cufit vibrator, incilzit electric sau cu abur, cit qi desc5p5citoarele cu lame sau cu ace rotative. Apoi fagurii sunt introdugi in extractor, care prin centrifugare scoate mierea din faguri. Turafia extractorului se m5reqte treptat piin5 se percepe foqnetul caracteristic rezultat din proiectarea mierii pe peretii extractorului, iar dupii ce se apreciaz5 cB s-a extras circa jum5tate din mierea de pe o parte, in caml extractoarelor tangentiale, fagurii se intorc pentru a se continua extracfia pe partea cealalt5. Operatia se repet5 pentru a se realiza o extracfietotal5 a mierii, prevenindu-se astfel ruperea fagurilor. in caml folosirii de extractoare radiale, intoarcerea fagurilor nu se mai face, mierea fiind extras5 simultan de pe ambele fete ale fagurelui. fnainte gi dup5 extractia mierii, intreg utilajul apicol (centrifug5, t5vi, cutite de descZipiicit, vasele folosite etc.) se spa15 cu ap5 fierbinte gi solufie de sod5 5% dup5 care se limpezesc bine in ap5 curat5 gi se usuc5 prin expunere la soare. Acfiunea de extraciie a mierii cuprinde gi precondifionarea acesteia in care scop in timpul extractiei se asigur5 strecurarea cu ajutorul sitelor duble de strecurare, iar dup5 limpezirea in vasele de stocare se vor indepirta impurit5filede la suprafap mierii cu ajutorul unei linguri. Fagurii din care s-a extras mierea se introduc, pe cit este posibil, in familiile de la care provin spre a fi cur5pti de albine. Vor fi evaluate culesurile urm5toare in scopul asigurgrii rezervei de miere necesar5 familiei de albine pentru iernare. in ceea ce privegte extractia mierii, aceasta se pate executa pe vatra fieciirei stupine sau centralizat in locurile special amenajate ~i dotate corespunz5tor pentru aceasti lucrare.

fef u ; e
209

:T-

,
" i

5.

MANUAL UL APICULTORUL UI

floral5
+

r

monoflors

originea nectarului extrafloral2

animal% vegetal2 extras5 din faguri

Clasificarea mierii

-

modul de extragere in faguri

prezentare cristalizat5 Prelucrarea qi livrarea mierii de albine se face conform conditiilor tehnice de calitate prevgzute in STAS nr.78411989 pentru ,,Miere de albine". Standardul prevede conditiile tehnice pe care trebuie s% le indeplineasd mierea de albine la preluarea ei de la produciitori. Standardul se refer%la mierea de albine naturals, obtinutg din nectarul florilor sau din sucurile dulci de pe alte p%Giale plantelor qi inrnagazinatg de ciitre albine in fagurii din stup. Standardul prevede, dupii provenieng, urm5toarele clasificiri ale mierii: miere monoflors, miere poliflor%~i miere de padure (mana), in care se includ toate sortimentele de miere care provin in cea mai mare parte din sucurile dulci de pe alte p%qiale plantelor decit florile in amestec cu nectarul florilor din piidure. Mierea de salcdm se incadreazg in trei clase de calitate: calitate superioari; calitatea I; calitatea a 11-a. Celelalte feluri de miere se incadreazg in doui clase de calitate: calitatea I yi calitatea a 11-a, potrivit tabelului urmgtor:

Calitatea I
rsine

Calitatea a 11-a -se admit: spurn%,resturi de cea~-5 faguri, resturi florale ~i sau larve, albine moarte in proportie maxima de 10%

MANUAL UL APICULTORUL UI

Conditii tehnice de calitate, culoare, miros, gust, consistent: qi aspect ale mierii de albine Culoarea Calitatea I

Miere de:

Superioarl
Aproape incolor5 pin5 la galben - deschis

a 11-a

Miros qi gust
placut, dulce specific mierii de salcim dulce cu arom5 pronunpti specific mierii de tei pl5cut, dulce, cu ~ r o m s specific mierii de zmeur5 plgcut, dulce, cu aroma specific mierii de izm5 dulce, pl5cut specific

Consistent:
omogen5, fluid5 sau vriscoasri

galben nu se deschis - auriu, normeaza galben - auriu, galben - inchis galben - por- nu se tocaliu pin5 n o m e a z 2 la brun inchis

1
fluidti, viscoas5 sau cristalizatzi omogen5, fluid5 viscoas8 sau cristalizatzi o mogeni, fluids, vPscoas5 sau cristalizati

tei

zmeuri

galben nu s e verzui pin5 la normeaz2 galben roqcat

galben, nu se galben ro~cat normeaz2 pin5 la galben - brun floareasoarelui galben - auriu nu se galbui, galnormeaz2 ben - brun
--

1
viscoasii sau cristalizatzi omogeni, fluidi, vlscoad sau cristalizati

I

brun, brun - inchis pin5 la negru cu reflexe verzui

galben, galben roqcat, n o m e a z 5 pins la galben - brun Brun, brun nu se - inchis, normeaz5 rubiniu

dulce aroma specifics plgcut, dulce rl cu aroma (, specific5 S j v gust adfingent

MANUAL UL APZCULTORUL Ul

i n ceea ce p r i v e ~ t e propriet5file fizico-chimice ale mierii d e albine, acestea sunt redate mai jos.

Proprietgtile fizice yi chimice ale mierii de albine Miere monoflori de pgdure yi poliflori
20* 1,417 0,5 4 70-80 7** 13-5 10,9*** 20* 1,4 17 0,5 4 70-80 7** 13-5 10,9***

Provenientii
Apa, % - maximum Densitate relativ5 la 20° minimum Cenuyi, % - maximum Aciditate cm3NaOHsolufie n la 100g miere - maximum ZahL invertit, % Zaharoz5, % - maximum Substanfe nezaharoase, % Indice diastazic - minimum Granule de polen de salciim (la mierea monoflori de calitate superioar5) raportate la numirul total de granule examinate, % - minimum Hidroximetilfurfurol (HMF) la mierea de calitate superioar5, % - maximum Indice colorimetric: - la mierea de calitate superioari, mm - la mierea de calitatea I, mm Zah5r invertit artificial Glucoza industrial5 Adaosuri de falsificare (fains, amidon, gelatin5 clei, carbonat de calciu, culori de anilin5 yi coloranfi sintetici)

30

1
max 12 max 18 lips5 lips5 lips5

1

minimum 65 minimum 55 lips5 lips5

*

** ***

Cu acordul beneficiarului, mierea se poate prelua cu un confinut de ap5 de maximum 23% cu recalcularea masei pentru confinutul de 20%. In cazul in care continutul de ap5 este sub 20% se recalculeaz5 masa pentru continutul de 20%. La mierea de salcbm de calitatea a II-a se admite la recoltare maximum 15%. Dup5 15 iulie, la mierea de salciim de calitate superioar5 yi calitatea I-a se admite maximum 1%, iar la cea de calitatea a II-a maximum 10%. &nmerea de salcim se admite minim 6,5.

MANUAL UL APZCULTORULUZ

Verificarea calit5tii mierii se face pe loturi formate din miere de acela~i fel gi de aceeagi clasii de calitate. La mierea de calitate superioarii gi calitatea I, verificarea const5 din examenul organoleptic, urmat de verificarea proprietiifilor fizice gi chimice. La mierea de calitatea a 11-a verificarea const5 din examenul organoleptic gi din determinarea confinutului de apii cu refractometrul. Probele se iau din 10% din ambalajele de transport care constituie lotul, dar nu din mai pufin de 5 ambalaje. Dac5 una din probe nu corespunde, se verificii toate ambalajele din lot. Proprietifile igienico-sanitare ale mierii de albine trebuie sii corespundii dispozifiilor sanitar-veterinare in vigoare. Ambalajele cu miere se marcheazii cu urmiitoarele menfiuni: denumirea unitiifii produc5toare sau a produciitorului individual, felul mgrfii, clasa de calitate, masa brutii, tara $i masa netto. Dintre proprietiifile fizice principale ale mierii, amintim continutul in ap5 vi viiscozitatea. in mod natural albinele incep ciipiicirea mierii atunci cBnd aceasta confine maximum 20% apii, fapt ce indicii faptul cii extracfia mierii poate fi inceput8. In hncfie de temperaturii gi umiditatea mediului inconjuriitor, mierea poate sii piardi sau sii-gi ridice continutul in apii. Aroma mierii este determinatii de uleiurile eterice prezente in nectar, fiind specific5 speciei de plante respective. Compozifia chimicii a mierii este determinatii de plantele melifere, de intensitatea culesului, de condifiile de mediu etc. Viiscozitatea sau rezistenfa la scurgere depinde de continutul in apii a1 mierii, temperautrii gi compozitia chimicii a acesteia. in condifiile Prii noastre procentul de apii variazii intre 13,3% la 22,4%.Confinutul in ap8 a1 mierii cregte de la ges spre munte, fiind determinat de umiditatea atmosfericii datoritii abundentei precipitafiilor. Din substanp uscat5 a mierii 80% o formeazii zaharurile din care 70% il ocupii fructoza gi glucoza. Conform prevederilor STAS-ului, zaharoza se admite in miere piing la 5% gi in mierea de man5 pBn5 la 10%. Cristalizarea mierii este o proprietate fireascii a ei, putiind avea loc atAt la mierea in faguri cat ~i la mierea extras:. Cristalizarea nu denatureazii calitatea mierii ci doar o schimbare a aspectului. Dupii dimensiunile cristalelor se pot deosebi urmiitoarele moduri de cristalizare: - cu cristale mari, atunci cBnd diametrul este de 0,5 mm; - cu cristale fine sau past5 atunci ciind diametrul cr* eloh te .wb 0,5 r > e u i ' r*, mm.
9

;* T
5

213

MANUAL UL APICUL TORULUI

Cristalizarea poate fi dirijat5, atdt in ceea ce priveqte dimensiunile cristalelor, c i t qi timpul de realizare. Aceasta se realizeaz5 prin ad5ugarea unei cantitali de miere cristalizata (maia) cu cristale foarte fine la volumul total de miere. Este necesar mentinerea acesteia la temperatura qi umiditatea optim5. Pentru prevenirea cristaliz5rii qi mentinerii mierii c5t mai mult timp 3 stare fluid5 sunt folosite o serie de procedee din care amintim: pasteurizarea, tratarea cu ultrasunete, ultrafiltrarea etc. Lichefierea mierii cristalizate se face in inc5peri cu aer cald sau in baie de ap5 cald5 fir5 a dep5qi temperatura de 45". Deoarece cristalizarea la unele sorturi de miere ii d5 acesteia un aspect comercial neplgcut, au fost efectuate, in majoritatea fsrilor, diferite incerc5ri pentru a intirzia fenomenul de cristalizare. In acest scop au fost folosite diferite procedee ca: unde ultrasonice (9 kilocicli pe secund5) timp de 15-20 de minute sau prin ad5ugarea de 0,3% acid izobutiric sau acid scorbic. S-a incercat qi hr5nirea albinelor in timpul culesului cu una din aceste substante in scopul intdrzierii cristaliziirii mierii. Alti autori recomanda IncBlzirea mierii la temperatura de 45OC, urmatii apoi de o racire brusc5 a acesteia qi conservarea ei la temperatura de 14- 16°C. In prezent, pentru preintimpinarea fenomenului de cristalizare, mierea este inc5lziti la temperatura de 45°C timp de 5 minute, trecut5 printr-un filtru-pres, spre a indep5rta eventualele nuclee de cristalizare ~i apoi r5cirea brusc5 pin5 in jur de 15OC. La aceasti operafiune concur5 ~i diversele sorturi de miere cu o cristalizare tardiva. in prezent este solicitat5 tot mai mult mierea supus5 unei cristalizari dirijate in sensul c9 mierea respectiv5 se prezinta sub form5 de past5 avind in continutul ei cristale foarte fine. in acest scop mierea este in prealabil lichefiata cu ajutorul c5ldurii spre a se distruge astfel levurile qi cristalele ce au inceput a se forma, iar ulterior masa de miere este ins5mdntat5 cu maia de miere, cu cristale foarte fine ~i r5cit5 apoi pentru a se realiza cristalizarea in acest mod a intregii qarje. in acest scop, in practica curenti maiaua folosit5 pentru cristalizarea dirijati a mierii reprezint5 circa 10% din cantitatea total5 de miere ce urrneaz5 a fi supusi acestui tratament. Trebuie, de asemenea, mentionat c5 in timpul cristalizarii dirijate a mierii, pe ling5 ricirea acesteia, se efectueazi qi o amestecare aproape continua a produsului respectiv in scopul obtinerii unor cristale c i t mai fine in intreaga cantitate de miere supus5 acestui tratament. Mierea obtinut5 prin acest tratament are un aspect plilcut, untos fiind mult apreciat5 de consumatori.
/

.rPdMParea mierii
'-.
5

L$5stmrea mierii trebuie s5 se !in5 seama de dou5 probleme importante. ( ~ mo constituie posibilitatea fermentirii mierii, care se e ~ a ~ orb%lem5

pt

P

*

MANUAL UL APICUL TORUL UI

produce atunci cind aceasta are un continut de ap2 peste 17,1% yi a 11-a problem2 este cristalizarea ei. in caml in care confinutul de ap2 este de 18%, fermentarea nu are loc daca levurile din miere nu depayesc valoarea de 10001g. Atunci cind continutul de ap2 este piing la 19%, fermentarea nu are loc cind levurile nu dep2yesc 10/g, iar atunci cdnd apa reprezints 20% este necesar ca levurile s5 nu dep5qeasc2 valoarea de llg. Orice miere cu un continut de ap2 de peste 20% este in pericol de a ferments. Fermentarea mierii poate fi preintimpinatii cdnd temperatura de pastrare a acesteia este sub 11°C. De asemenea, exist2 posibilitatea distrugerii lewrilor prin incalzirea yi riicirea brusca a mierii. Levurile pot fi distruse prin inc2lzirea mierii timp de 7,5 minute la temperatura de 63"C, sau intr-un minut la temperatura de 69"C, dupii care se face o ricire bruscg. Temperatura de pastrare a mierii prezint2, de asemenea, importan@. Sciderea temperaturii de pastrare la 5-9°C determinii reducerea la o treime a continutului de HMF, la o cincime a pierderii de enzime yi la o yesime a efectului de inchidere a culorii. In caml unor temperaturi mai mari de 2 l°C, o miere incolor2 se inchide la culoare intr-un ritm de 1 mm pe scara Pfund in patru luni, iar a sorturilor de miere chihlimbarie deschis de aproape 3 mm in acelayi interval de timp. in cam1 cre~terii temperaturii spre exemplu la 7 l°C, jum2tate din invertazii este distrus2 in 40 de minute ~i jum2tate din diastazii in 4,5 ore, iar in 5 ore se produce o cantitate atdt de mare de HMF, incit mierea devine improprie consumului. Pentru piistrarea mierii in stare lichid2, un timp cit mai indelungat, se recornand5 ricirea acesteia la P C timp de 5 sZipt%mini, dup2 care temperatura de piistrare poate fi miiritii pgnii la maximum 14°C. in acest mod se evitii cristalizarea un timp indelungat. in timpul pastrgrii mierii la temperatura obiynuitii a camerei, dar in special la inciilzirea yi suprainc5lzirea acesteia, se formeazii unele reactii chimice yi implicit unele substante dguntitoare organismuluuui (hidroximetilfurfurolul) dupii a c2rei prezent2 se poate stabili modul de prelucrare yi conservare a lotului respectiv de miere. Avindu-se in vedere cele de mai sus, depozitarea mierii trebuie %cut2 in inciiperi uscate, curate, Gr5 alte mirosuri. Temperatura optima de p2strare este de 8-1 2°C fir2 a depii~i14°C yi o umiditate a aerului de circa 60%. Nu se admite depozitarea mierii in vase de zinc, cupru, plumb sau aliaje ale acestora. Dup2 standard, termenul de garantie pentru mierea de albkeroste de 12 luni yi decurge de la data ambal2rii produsului pentru valorific&&. ~ a l a i l i t a t e a produsului in conditii optime de conservare este nelimitatg. pq
f

&\n'

$

;Ch*n

215

7-. . c

MANUAL UL A PICUL TORULUI

Producerea mierii in faguri yi sectiuni
Mierea in faguri qi secfiuni este un produs natural al albinelor, foarte mult apreciat de consumatori. Calitatea mierii din faguri qi sectiuni este superioarg; are culoare deschisii, nu cristalizeazii gi piistreazii integral aroma fin5 qi gustul plicut al mierii. Datorit5 faptului cii secfiunile se apreciazii dupi culoarea mierii gi timpul cit mierea se menfine fluid&,in conditiile din fara noastrii, pentru obtinerea acestui produs se foloseqte, in primul rind, culesul de la salcim. in cazul cii fagurii yi secfiunile sunt consumate imediat, dupii recoltare, pot fi folosite gi culesurile de la tei, zmeurii gi zburiitoare de la care se obtine miere ce cristalizeazii, de asemenea, greu gi are culoarea deschisii. La producerea mierii, in faguri gi sectiuni se fine seama de modul in care albinele ciipiicesc mierea, alegiindu-se, in acest scop, familiile de albine care ciipiicesc uscat. Ciipiicirea umedii a mierii dB un aspect mai putin pliicut fagurilor gi secfiunilor qi le scade valoarea comercialii.

Utilajele necesare pentru producerea mierii in sectiuni
Stupii folosifi pentru obtinerea mierii in acest sortiment sunt de tip multietajat; la acegtia putiind fi adaptate utilajele necesare producerii mierii in secfiuni. Obtinerea mierii in sectiuni se poate realiza insi in orice sistem de stup, in cazul in care acesta este preggtit gi echipat cu cele necesare pentru aceasti productie. Ramele-secfiuni sunt confecfionate din lemn de tei gi au formi dreptunghiularii cu dimensiunile: 102 mm lungime; 129 mm iniiltime; 33 mm Iiitime qi 2,5 mm grosime. Pe fafa interioarii a ramei-sectiuni sunt siipate trei qanpri transversale, iar capetele sunt previizute cu tincuri pentru fixare. Ramele - sectiuni neincheiate, se piistreazii in camere previizute cu pardosealii de ciment care periodic se umezegte cu apii. In cazul in care sectiunile nu sunt piistrate in camere umede, pentru a fi incheiate se udii cu apii caldii, iar asamblarea se executi dupii 15-20 minute. Fagurii artificiali pentru secfiuni sunt foarte subtiri (1 6- 18 foi de dimensiune standard la 1 kg) qi se confectioneazii din cearii de calitate superioarii, foarte la dimensiunea interioarii a rarnei-sectiuni ink-o pe lungimea cutiei, in perefii laterali, sunt previizute un curit subtire cu lami ondulatii (asemiiniitoare
k,. * ,

216

MANUAL ULAPZCUL TORULUZ

lamei de la cutitul de t5iat pAine) care este incadrat5 intr-o ram5 de fier5striiu. La tiierea fagurilor din cutia-calapod cufitul se manevreaz5 ca un fieriistriiu. T5ierea fagurilor necesari pentru sectiuni se poate realiza qi cu un cufit obiqnuit dup5 un gablon de lemn. Fagurii pentru sectiuni se pistreaz5 in camere bine inc5lzite pentru ca s5 nu se sfirime la t5iere. Pentru fixarea fagurilor in secfiuni se foloseqte o scAndur5 pe care sunt fixate 12 blocuri de lemn (3 pe vertical5 qi 4 pe orizontali) avind dimensiunile interioare ale ramei-sectiuni. Blocurile de lemn se ung inainte de intrebuinpre cu un strat subfire de ulei de parafin5 sau cu vaselin5 pentru ca fagurii s5 nu se lipeasc5 de ele. in vederea fix5rii fagurilor in ramele-sectiuni se foloseqte o lam5 de aluminiu de dimensiunea interioar5 a sectiunii prev5zut5 cu un miner. Lama de aluminiu incglzit5 la flac5ra unei l5mpi de spirt topeqte ceara qi fixeazi fagurele de peretele interior a1 ramei-sectiuni.

Fig. 65 - Ramci in sectiune

Fig. 66 - Corp cu rame - sectiuni

Ramele-sectiuni previizute cu figuraqi, pentru a fi cliidite de albine, se introduc in magazine speciale ce se adapteazi la orice sistem de stup. Magazinele sunt prev5zute cu 7 griitare pentru a asigura creqterea uniform5 a celulelor fagurilor din ramele-secfiuni. Cu scopul de a preveni deprecierea sectiunilor din cauza petelor de propolis acestea se parafineaz5. Operafia de parafinare se execut5 cu ajutorul unei pensule dup5 ce secfiunile sunt introduse qi fixate in magazine. in acest scop se foloseqte parafina topit5 in baia marina care are temperatura de 98- 100°C.

MANUAL UL APICULTORULUI

fngrijirea familiilor de albine pentru producerea mierii in faguri sectiuni

ji

Familiile de albine ce se folosesc pentru producerea mierii in faguri ~i secfiuni trebuie sB fie foarte puternice. in acest scop in toot cursul sezonului se urmireqte cre~terea continua a puterii familiilor de albine in aqa fel ca la inceperea culesului acestea s i ajungi la maximum de dezvoltare. Familiile slabe nu se folosesc pentru productie ci sunt dirijate in vederea intiririi familiilor producitoare de miere in faguri qi sectiuni. La inceperea culesului, familiile producitoare de miere in faguri ~i sectiuni se reduc, la un singur corp, cu scopul de a produce o aglomerare puternici de albine in familii in momentul in care se a ~ e a z magazinul cu sec{iuni sau ramele i cu faguri pentru producerea de miere in faguri. De obicei, se pastreazii drept cuib corpul doi, in care rimine matca familiei, pi~ietul~i rezervele de hrana. Albinele din corpurile care au fost ridicate se scuturi in fata urdini~uluifarniliei reduse la un singur corp. Fagurii cu puiet ~i miere ce prisosesc se folosesc pentru intirirea familiilor mai slabe din stupin,?. Pentru atragerca albinclor dc a cl8di cit mai repcde fagurii sau sectiunile, sail in mijlocul magazinului, sc introduce 1111I';Igi~rc o scctiune cu fagurele clidit, pregititi din \/reme in aces1 scop. Aye/;l~.camagazinelor cu faguri sail sectiuni sc execut,? cu atcntic dcoscbitii 11rm2rindu-scca filgurii s i 1111sc desprindi din raniclc-scctii~ni. In cazill in care la ob!incrca accstl~i produs sc foloscsc altc sisteme dc stupi, sc aplic8 acelea~i proccdcc dc prcgiitirc a familiilo~ pcntru produc[ic strin~torindusc cuibul la 7-8 fr~guri, rcstlll spatiului din stup so ocupi ~ L matcrialc izolatoare iar I pcntru a hr!a in accst lkl. albinclc s,? Ii~crcze ~nagazinulcu faguri sail sectiuni. in Putcrca dcoscbit,? a t'ami l iilor folositc pentru productie, lipsa spatiului dc pcntru ouat, cantitatea ~ n i c i pi~ictdin cuib ~i reducerea acestora la un singur corp, crceaz8 in familii conditii favorabile pcntru manifestarea intensi a instinctului de roire a albinelor. In vederea prevcnirii roitului se recomand8 folosirea unor misuri speciale. In acest scop la 3-4 zi le dupi aplicarea magazinelor se executa un control aminuntit al fiecarei familii de albine ~i se distrug toate botcile. Dupi alte 3-4 zile matcile se scot din familii sau se omoari, iar operatia de distrugere a botcilor se repeti, nand orfane. La 4 zile dupi ce familiile au ramas orfane se executi re qi botcile existente se distrug in totalitate. Dupa alte 4 zile se de distrugere a botcilor qi in familie se introduce o botc5 cipiiciti &niirkirnperecheatg. Dupi inlocuirea mitcilor se iau mgsuri pentru

218

MANUAL UL APICULTORUL UI

imbungt2tirea regimului termic din interiorul stupului prin mgrirea urdini~ului~i umbrirea stupilor. A~ezarea primului magazin cu secfiuni sau a fagurilor se face dup2 inceperea culesului. Dup2 ce sectiunile din primul magazin sunt pe jum2tate cl2dite se a ~ e a z 2 deasupra acestuia, al doilea magazin. Pe rn5surS ce primul magazin cu secfiuni este umplut cu miere se ridicg de pe cuibul familiei ~i se a ~ e a z g deasupra celui de-a1 doilea magazin in care albinele au inceput construirea fagurilor. in cazul culesurilor abundente, atunci cind sectiunile din primul magazin sunt aproape pline, iar cele din a1 doilea sunt umplute cu miere mai mult de jumgtate, se poate aveza ~i a1 treilea magazin cu secfiuni deasupra primelor doug. Magazinele se recolteaz2 pe miisuri ce secfiunile sunt umplute cu miere. in vederea recolt2rii magazinele se afumii, ferind secfiunile de funinginea care le-ar putea deprecia ~i apoi se scutur2 puternic in fafa urdini~uluifamiliei din care deasupra au fost scoase. Dupg aceast2 operafie, magazinele cu secfiuni se a ~ e a z 2 i albinelor. unei scinduri, prevSzut5 cu un izgonitor de albine $i se a ~ t e a p t ie~irea in lipsa podi~orului previzut cu izgonitor, albinele pot fi indcpiirtate dc pe sectiuni cu ajutorul unei perii fine. Sectiunile care nu au fost umplute cu miere sc colectcazi intr-un singur deasupra unei familii puternice pentru a le finisa intr-un magazin care se a~cazii timp cit rnai scurt.
Conservarea mierii in faguri $isectiuni

Piistrarea fagurilor cu miere in scctiuni sc face cu atcntie deosebiti deoarece este ~ t i u c2 fagurii $i secfiunile deteriorate n u mai pot fi reparate. t Dupi recoltarea magazinelor cu scctiuni ~i a fagurilor, acestia se transport2 i la depozitul de miere ~i se a ~ e a z unul dcasupra celuilalt, in coloane de c i t e 10-15 buc8fi. Magazinele astfel stivuite se afumi imediat cu bioxid de sulf pentru a preveni atacurile de g2selnifi. Aceasti operatie se repet5 la fiecare 5-6 zile p h i cind secfiunile sau fagurii cu miere sunt ambalati in vederea expedierii. in cam1 in care sectiunile se piistreazii in depozit un timp mai indelungat, se iau mgsuri pentru p2strarea unei temperaturi de 2 1-32°C care asigur2 mentinerea mierii din secfiuni in stare fluid& La ambalarea sectiunilor ~i a fagurilor cu miere se urm2re~te manipularea acestora cu mult5 atentie ~i in perfecte condifii de igieni pentru a nu degrada cu nimic acest produs. Ambalarea secfiunilor cu miere se face fie in cutiute transparent, executate pe dimensiunile secfiunii sau in pungi fie din folie de material plastic transparent.

219

r , -

MANUALUL APICULTORULUI

Valorificarea ~i ambalarea in acest scop a ramelor cu miere in faguri, ac,.,.-. se pot valorifica fie ca atare, ambalate in celofan sau folie din material plastic transparent sau decupate din ram2 ~i porfionate in bucifi de 50-60 g p h i la 112 kg, care se pot ambala, de asemenea, in mod diferit, fie in cutiufe din material plastic transparent fie in pungi din celofan sau folie transparent5 din material plastic. Menfionim, de asemenea, c i in afara secfiunilordreptunghiulare, in practica apicoli se mai folose~te un alt tip de secfiuni (circulare) ce poarti denumirea ~i de sectiuni tip ,,CobanaW.Din punct de vedere comercial acest tip de secriuni, datoriti formatului, sunt atractive dar din punct de vedere al producitorului apicol, acestea necesiti unele misuri suplimentare in ceea ce prive~te fixarea lor in rame, neocupsnd in intregime, datorits formatului circular, spafiul din interiorul ramelor respective. in ceea ce prive~te mierea in faguri, pentru producerea acesteia se folosesc magazine de stup vertical sau liiultietajat desp51:ite de restul stupului prin grafie despiqitoare. spre a impiedica niatca de a urca in lnagazin sau prin depirtarea ramelor de magazin, astfel inciit albinele s i inallc perefii celulelor impiediciind astfel lnatca s i depun5 ou3 in a c e ~ t i faguri. i n aceste conditii se obfin totodata $i faguri mai g r o ~ icare con!in o cantitate mai mare de miere. , Pe misilra uniplcsii 1-i~gurilos cripficirii accstora, se recolteazi ~i se gi valorific3 intocmai ca gi ~iiicrcai n scc!iu~li.a~c/,indu-sein corpuri goale dc stup milltieta-jat sail ill s i s ~ e ~dc~stup lillosit 1;) rcali7;1rea accstci productii. n ~l

Alaturi de niicre. ccara cic albinc a tiw cunoscutfi $i folosit3 de c5tre om din cele mai veclii tirnpuri in spccial pe11lri1 p~.e~ararca Icaci~ri. de creme ~i iluminat. in Grecia antici atiit micrca cit ~i ccara dc albine erau folosite ca remedii pentru tratarea contuziilor ~i pliigilor care supurcazi, fiind utilizate totodata in numeroase creme cosmetice ~i eliioliente. in afar5 de medicina populari, care folosca ccara in diferite leacuri ~i refete, acest produs a mai fost intrebuinfat la confectionarea tablitelor cerate pe care se scria. Ceara a fost folositi ~i ca ~nijloc iluminat casnic, precum ~i la fabricarea de figurinelor magice, iar dupi aparifia cre~tinismuluila producerea luminirilor. Ceara este un produs secretat de glandele cerifere ale albinelor ~i serveyte acestontcadnaterie prima la construirea fagurilor. Prin ceari de albine se intelege ceara'p u s u e albina meliferi (Apis mellifera L.) ~i nu ceara produsi de alte s p e i i dt5 bine (Apis dorsata F., Apis florea F. gi Apis cerana), eeruri ce poarti d&r&% cear3 de Ghedda.

%

220

MANUALUL APICULTORULUI

In functie de materia prim5 ~i de tehnologia extragerii, ceara de albine se poate clasifica in cear5 de stupin5 ~i cear5 industrial& extras5 prin solventi. Ceara de stupin2 este ceara extras5 din faguri cu ajutorul cerificatorului solar, topitorului de cear5 cu abur sau prin presare la cald. Ceara industrial5 se extrage la cald cu ajutorul unor solvcnti (benzina, sulfur5 de carbon, benzen), folosind reziduurile de faguri rezultati de la extractiile anterioare ~i se folose~te numai in scopuri industriale. Albinele, cind cl5desc fagurii intr-un stup sistematic cu rame goale, stau in formatii de perdele conice cu baza in sus, se prind de picioare yi formeaz3 lantul albinelor sub spetezele goale a unui numar de 3-4 rame ce au fost luate in lucru. Pe stau inghesuite unele in altele, ele fiind cele 3-4 perdele cu ochiuri largi albinele 1111 inconjurate de un inveli~format din corpul majoritafii albinelor avezate ca intrun ciorchine. Inveliqul ciorchinelui este format din 2-3 straturi de albine strinse intre ele, pentru a p5stra o temperatur5 uniform5 de 33-34OC, necesar5 elaborarii solzi~orilor cear5. Circulatia albinelor in ciorchine se face printr-o deschidere de aflat5 in partea inferioari a acestuia. in cazul cladirii fagurilor artificiali, albinele se a~eaz5 foaia de fagure pe spre a-l inc5lzi la peste 30°C astfel incit ceara s5 devin5 maleabila. Odata ceara devenita maleabil5 albinele incep modelarea fundului celulelor, iar surplusul de cear5 este folosit la in3ltarea perefilor pin5 la 3-6 mm, in5ltime ce va fi continuat2 cu ceara produs5 de albinele tinere produc5toare de cear5. Fagurii artificiali sunt construiti, de obicei, simultan pe ambele p5qi. Organele specializate ale albinei pentru secretia cerii poart5 denumirea de glande cerifere, avind o form5 ovals, sunt netede, str5lucitoare, fiind situate pe ultimele patru inele abdominale (sternite) ale albinei lucr5toare, situate pe partea ventral5, sub oglinzile cerifere. Pe fiecare sternit se afl5 cite dou5 formafiuni glandulare, fiecare alc3tuit5 din 10.000-20.000 celule secretorii. Activitatea celulelor secretoare de ceari incepe la vhrsta de 3 zile, cind albinele particip5 la c5p3cirea celulelor ~i se intensific5 in ziua a 7-a cind albinele trec la cl3direa fagurilor. iniltimea maxim5 a glandelor cerifere (circa 50-60 microni) este constatat3 la albinele in virstii de 16-18 zile, apoi aceste glande scad p8n3 la 3 microni o data LV trecerea albinelor la activitatea de culeg5toare. Solzi~orii cear5 de la ieqirea din oglinzi sunt fragili qi transportafi ca n i ~ t e pl5cute de mica. Solzi~orii corespund cu forma ~i msrimea oglinzilor pe care s-au format. Aceastg form3 este concoidal3 (asem5natoare scoicii). Pentru int5rirea solzi~orilor secretia glandelor mandibulare. in procesul complex de folosesc qi secretiile glandelor labiale, cervicale qi lor in special lipaze qi proteaze. in ceea ce prive~te

221

T F

MANUAL UL APICUL TORUL UI

de catre albine ea se efectueaza astfel: albinele desprind cu ajutorul picioru~elm solziqorii de cearii. in acest scop, albinele inteapa cu perii tibiali solzi.!jorulde ceari ~i il elibereazii prin miqcarea de jos in sus a picioruqului. Apoi ridica picioru~ul printr-o miqcare brusca de pe solziqor ~i in acela~i timp il preseazi cu tarsul pe sternit pentru a nu c8dea. Din nou miqc8 piciorul in jos susfindnd de data aceasta solziqorul de cear5 cu perii tibiali. In acela~i timp solzi~orul ceara aluneci in de deschizgtura articulatiei (pens5) fiind presat qi preluat de picioru~ele anterioare $i predat de catre acestea mandibulelor. Solzi~orul primi acum adaosul secretiilor va mandibulare cit .!ji a altor glande, intsrindu-se, putBnd astfel sii fie friimdntat ~i modelat dupa dorint.5 de catre albina. in momentul secretiei de catre celulele glandulare, ceara de albine este IichidB avind un punct de topire de 33-36"C, fapt acesteia spre exterior prin porii oglinzilor ceriferc. in contact cu ce permite ie~irea aerul, ceara se solidifica pe oglinzile cerifere formdnd solziqorii de ceari pentru a caror intarire albina foloseqte secretii glandulare. Pentru secretia unui kg de ceari sunt necesari 1.250.000-4.000.000 solzi~ori, greutatea unui solziqor fiind de 0,250,8 mg. 0 celuli de albina lucritoare are un diametru de 5,3-5,5 mm ~i adincimea de 10- 12 mm qi poate cuprinde 0,40-0,43 g miere sau 0,19 g polen. Peretii celulei ail grosimea de 0,12 mm subtiindu-se catre bazi unde misoari 0,08 mm. Grosimea fagurilor cu celule de albin5 lucritoare este de circa 25 mm, iar distanta intl-c faguri de 12- 12.5 mrii, iar intre peretii mediani a doi faguri vecini este de 37-37.5 mm. Compozitia chimica a cerii estc complexi, fiind forrnati in linii gcneralc din diver-sc tipuri de alcooli, esteri ~i hidrocarburi. Schcmatic, conipozitia chimica a cerii (in procente) este urmitoal-ca:
- monoesteri ai acizilor cerici, hidroxiesteri, diesteri qi triesteri - esteri ai colesterolului - materii colorante (1 -3 ditrixiflavone) - latone - alcooli liberi - acizi cerici liberi - hidrocarburi - umiditate qi impurit9ti minerale

71 1 0,3 0,6 1-1,25 13,5- 14,O 10,5- 13,5 1-2

Ceara de albine prezinta o intreaga gam2 de culori, de la alb pdn8 la brun, diferite nuante de galben, cenuqiu-vermi, portocaliu, galben-inchis fiind in functie de flora, de vdrsta fagurilor, precum qi de modul

4 -

222

MANUAL UL A PICUL TORULUI

I

I

I

Condifiile tehnice de calitate la preluarea cerii de albine de la produciitori sunt reglementate prin STAS nr.306011993. Standardul se refer2 la ceara de albine natural2 (de stupin2) obfinut5 prin diferite procedee din faguri sau din reziduuri de faguri. Dup2 proprietitile organoleptice, ceara de albine se preia pe patru clase de calitate:
- cali tate superioar2; - calitatea I; - calitatea a 11-a; - calitatea a 111-a.

)1
I

I

1
I

Condifiile tehnice de calitate pe care trebuie s2 le intruneasci ceara de albine sunt redate in schema de mai jos. Coeficientul de duritate al cerii scade fiind in raport cu calitatea qi puritatea acesteia. Astfel, coeficientul de duritate la temperatura de 20°C este de 8-13 la ceara obtinut2 din faguri la cerificatorul solar, de 3,6 la ceara obfinut2 prin presare la cald ~i de 1 la cea extras5 chimic prin solventare. Ceara natural5 de albine este insolubil5 in ap2 sau alcool rece, solubili la cald in alcool, eter, benzin8, sulfur2 de carbon, tetraclorur2 de carbon, aceton2 qi uleiuri eterice. In cadrul terminologiei de ceari brut2 sunt cuprinse urm2toarele: - ceara ce se stringe in cursul sezonului de pe perefii stupului qi spctezele ramelor, ceara provenit2 din faguri vechi neutilizabili, din buc5ti de fagure din rama claditoare, din cur2fitura de cear2 sau c2p2celele de cear2 provenite de la extractia mierii; - reziduurile de ceari ce se obtin prin prelucrarea materiei prime in stupin2 cu cerificatorul solar; - reziduurile de cear2 obfinute dup5 topire qi presare prin prelucrarea materiei prime la cald, prin metoda pres2rii sau a strecurgrii. inainte dc topire, materia prim2 trebuie sortati pe trei calit2fi dupi culoare. Extragerea cerii poate avea loc prin metode fizice sau chimice sau prin combinarea acestora. PPF Metodele folosite in mod curent pentru extractia cerii9 oPclasifica in metode ce folosesc: numai c2ldura; apa qi c2ldura; pe 18ngii ap&, cildur2 ~i . , presarea; c2ldura qi presarea; foqa centrifug5; solvenfi ch& & e n t A ~ in PF
n

%

223

MANUALUL APICUL TORULUI

tabelul de la pag.2 19). in ceea ce prive~te proprietafile fizico-chimice ale cerii, acestea sunt redate mai jos.

Proprietitile fizice yi chimice ale cerii de albine

Specificare
Corpuri str5ine ~i adaosuri provenite din falsific5ri Denistate relativ5 la 20°C Punct de topire (prin alunecare) 0°C Indice de duritate, grade Indice de refracfie, n'OD Indice de aciditate, mgKOH/g Indice de saponificare, mgKOH/g Indice de esteri, mg KOH/g Materii volatile la 105OC, % maximum Indice de raport Indice Buchner, mg KOHIg

Calitatea: superioari a 111-a aI-a; a 11-a
lips5 0,956-0,970 64-66 25-30 1,4430- 1,4571 17,50-2 1,40 87,OO- 102,OO 70,OO-83,OO 1 3,50-4,40 2,50-4,lO lips5 0,930-0,964 62-65 29-48 1,4430- 1,4490 17,OO-20,OO 84,OO-94,OO 68,OO-78,OO 1 3,50-4,50

Conditii tehnice de calitate ale cerii de albine

/

Specificare
Provenien@

superioarg
cear5 de la topirea capacelor rezultate la extractia mierii din faguri in care nu s-a crescut puiet gi din faguri rezultati din rame cl5ditoare alb5, uniform5 in toat5 masa

I
cear5 de la topirea capacelor rezultate la extraclia mierii din faguri in care s-a crescut puiet, "cresc5turi" de cear5 gi faguri noi galbuie pdn5 la galben5, uniform5 in toat5 masa

Calitatea: a 11-a

a 111-a

faguri vechi gi reziduuri de faguri prin din reziduuri prin presare la cald sau din reziduuri de faguri prin presare la cald folosirea de solventi organici

i

Culoare

galben - brun sau cenugiu - deschis cu nuant5 gglbuie, galben - inchis, galben rogietice pln5 la brun - inchis, in - portocaliu cu reflexe rogietice pin5 sp5rtur5 culoare neuniform5, mai la brun - inchis, in s p W r a uniform5 deschis5 in mijlocului blocului cel pufin jum5tatea supenoar5 a blocului se admite o culoare mai inchis5 gi neuniform5 caracteristic procesului de obtinere

I Miros

aproape far5 gust caracteristic, fir5 miros strain fr5mintat5 intre degete devine plastic5, far5 luciu pronunpt, ugor amofa, putin lipicioasg, se lipeste ugot de cufit gi nu se lipegte de dinti, nu las5 urme de grrisime pe ~&gete, in form5 de fir se rupe scurt, presat5 in foi subtiri este omogen5, transparent5 fsau aspect ugor amorf, fir5 luciu

L 2

fi5mdntat5 intre degete devine C b plastic5 cu aspect amorf putin k lipicioas5, se lipegte putin de cufit 2 gi de dinti, nu las5 urme de @sime, 0 se trage greu in fir care se rupe scurt, se preseaz5 greu in foi subtiri, cu asDect amorf F

s
s

b

2 i

MANUAL UL APICUL TORUL UI

Cantitatea qi calitatea cerii obfinut5 intr-o stupin5 depinde de mai mu$i factori qi anume: sortarea, spi3larea qi inmuierea corespunzi3toare a fagurilor inainte de extractie, metoda de extractie folosit5, extractia materiei prime pe calitAii. modul qi durata topirii, calitatea apei qi a vaselor folosite, precum qi conditionarea ulterioar5 a cerii extrase. Marunfirea qi sp5larea fagurilor in mai multe ape are o deosebiti importan@. contribuind la dizolvarea resturilor de miere, polen, excremente, coloranti organici qi alte impuritafi care degradeaz5 calitatea cerii extrase. Pentru a evita retinerea cerii in c8m5quielile din interiorul celulelor fagurii vechi trebuie inmuiafi cu 2-3 zile inainte de topire in ap5 dedurizat5, deoarece apa dur5, care contine mai mult de 100 mg echivalent oxid de calciu la litru, este inapt5 la extractia qi purificarea cerii intrucit produce emulsionarea parfial5 a acesteia. Sortarea fagurilor reformati dup5 culoare are, de asemenea, o mare importan@ qtiut fiind ci3 in raport de culoarea acestora este ~i cantitatea de ceari obtinut5, in special atunci cind extractia se face cu ajutorul cerificatorului solar. Ceara extras5 (indiferent de procedeu) se solidific5 sub form5 de calupuri sau pl5ci. Calupurile sau pl5cile de cear5, la receptie se verific5 bucat5 cu bucatih ce prive~te provenien9 qi propriet5tile organoleptice qi se incadreazi in clasele de calitate prevazute in STAS. Proprietilfile fizice qi chimice se verific5 la toate calupurile qi placile care prezint5 semne de falsificare sau de degradare. Indicele de duritate ~i indicele Buchner se determini3 in caz de litigiu.
Greutatea fagurilor yi continutul de cearg in raport cu greutatea lor

i

Culoarea fagurilor

Alb5 Galben5 Brun - deschis Brun - inchis

Greutatea unei portiuni de fagure cu latura de 100x100 mm, g 8,4 9,6 12,O 22,8 32,O

Continutul de cearA g

100,O 87,5 70,O 36,8 26,2

'-.

1

MANUAL UL APICULTORULUI

I

I

I

Calupurile sau plgcile de cear5 se prezintg la preluare marcate cu denumirea sau initialele produc5torului. Aga cum am menfionat mai inainte fagurii din care se extrage, in mod practic ceara, confin cu atlit mai mult5 cear5 pur5 cu ciit sunt mai noi (albi). Pe m5sur5 ce fagurii participa la cregterea unui num5r mai mare de generalii de puiet, la greutatea lor se adaugg gi greutatea c5m5guielilor (invelitorile nimfelor), in acest fel cantitatea de cear5 scade pe unitatea de m5sur5. Pentru obfinerea unei ceri diferentiate calitativ se recornand5 sortarea fagurilor inainte de extragerea cerii. Cu ajutorul topitorului solar, se obfine cear5 de foarte bun5 calitate, dar pentru acest lucru se preteaz5 numai fagurii de calitatea I. Ceara din fagurii mai vechi, precum gi din reziduurile ramase de la cerificatorul solar se extrage prin presare la cald. De aceea fagurii inchigi la culoare nu vor fi topiti prin acest procedeu, ci se recornand5 in acest scop topitorul de cear5 cu abur, sau presa de ceara care realizeaz5 extractia cu ajutorul cgldurii, apei gi presgrii. Pentru m5rirea capacititii ~i randamentului de extracfie in stupinele mari, sau in unit5tile specializate se folosesc prese hidraulice. Dupg extracfie se trece la o alti faz5 de lucru care const2 in curifirea cerii de diferitele corpuri str5ine prin limpezirea acesteia. Operafiunea const5 in topirea repetat5 a cerii cu ap5 dedurizati, r5cirea gi solidificarea lent5 urmatg de curafirea blocurilor de cear5 de impurit5file stratificate pe partea inferioar5 a blocului. Obtinerea unor productii sporite de ceari Pentru realizarea unor producfii sporite de cearg vor fi luate urm5toarele masuri:

- strhgerea resturilor de cear5 de pe fundul stupilor cu ocazia curafirii
fundurilor; - cur5tirea ramelor, perefilor stupilor, a hrgnitoarelor, a diafragmelor gi a podigoarelor in cursul tuturor lucr5rilor care impun interventii in familia de albine. Se va avea in vedere ca propolisul, rezultat din aceste operatiuni de rgzuire, sZ fie sortat gi pastrat separat; - striingerea c5pGcelelor de cear5 rezultate de la desc5p5cirea fagurilor in vederea extracfiei mierii; - reformarea anual5 a 30-50% din fagurii de cuib. Trebuimlnrtin vedere vechimea fagurilor finiind seama c5 din fagurii rnai noi cantitategde argQbfinuti la extracfie este mai mare gi de calitate mai bung, in acelagi tin$ inn@, a cuibului ,.*f+ , , previne degenerarea albinelor gi igienizarea acestuia;

'$, \

MANUALUL APZCULTORULUZ

- intensificarea folosirii familiilor de albine la cliidirea fagurilor artificial;
atiit pentru valorificarea potentialului natural a1 albinelor de producere a cerii clt ~i pentru disponibilizarea unui numir cit mai mare de faguri pentru reformare; - utilizarea ramelor cliiditoare la toti stupii ~i in toate perioadele din curd sezonului activ in care albinele secret; ceari; - in magazine sau corpuri de striinsurii, se va practica miirirea distantelbr dintre rame astfel ca, prin prelungirea celulelor cliidite de albine, sii se obfini cu ocazia desciipiicirii mierii, o cantitate sporitii de cearii, iar mitcile sii nu depuni ouii; - extractia cerii in stupine se executii cu ajutorul topitorului solar pentru cipiicele, rosiituri, cresciituri, ceara provenit5 din riizuiri, precum $i din fagurii in care nu s-a crescut puiet (faguri albi); - ceara provenit5 din fagurii reformati, de culoare inchisii, se extrage prin topire in apii fiartii ~i presare cu presa de cearii din dotarea stupinei. La extracfia cerii prin acest procedeu se va face in prealabil inmuierea fagurilor folosind api provenitii din ploi ~i topirea ziipezii (apii dedurizati), iar vasele utilizate vor fi din materiale inoxidabile sau emailate; - dupi extractie, ceara rezultat5 se mentine in stare lichidii o perioadi cit mai indelungatii (48-72 de ore), protejand vasul respectiv cu materiale termoizolante pentru limpezirea cerii ~i separarea impuritiitilor aflate in suspensie. Polenul Staminele florilor care formeazii androceul au ca functie principali producerea qi riispandirea polenului. Atingerea cit de u~oarii staminelor de catre a insecte provoaci o riisucire sau o inclinare a filamentelor staminelor ~i respectiv o golire paqiali a polenului din antere. Polenul floral este format din griiunciorii de polen, a ciiror culoare, mirime ~i format diferii de la o floare la alta, fiind totodati caracteristic pentru fiecare specie floral2 in parte. Polenul este colectat de albinele culegiitoare de la plantele polenifere sau nectaropolenifere $i depozitat de citre acestea in celulele fagurilor din stup constituind piistura, care reprezintii hrana proteicii necesarii hriinirii familiei de albine ~i a puietului. La culesul de polen participi intreg corpul albinei ~i anume: peri~orii de abdomen, piesele bucale ~i cele trei perechi de membre. Procesul douii etape ~i anume: in prima etapii, albinele scuturii $i culeg pe sbrnine acoperindu-~iintreg corpul cu griunciori de polen, iar in perierea polenului de pe periqori cu ajutorul pieptenilor
,
i

.-

22s

MANUALUL APICULTORULUI

tarsieni gi formarea inciirciiturilor (ghemotoacelor) de polen. in timpul formiirii inc5rciiturilor, polenul este umectat de albine cu saliva gi nectar (miere), regurgitatii qi apoi transmis gi fixat cu ajutorul celor trei perechi de picioare in coguletele de polen aflate in scobitura tarsului piciorugelor posterioare. in general se consider5 cii o albin2 culegiitoare de polen recolteazii, in medie, la fiecare zbor, circa 15 mg polen in ambele cogulete, astfel inciit pentru a transporta in stup 1 kg polen, albina trebuie sii efectueze circa 67.000 zboruri. Pentru a putea evalua cantitatea de polen necesarii dezvoltiirii unei familii de albine pe timp de un an, trebuie retinut faptul cii pentru cregterea unei singure larve este nevoie de circa 100- 145 mg polen, respectiv pentru cregterea a 10.000 albine (1 kg albine) este necesar 1 - 1 3 kg polen, rezult8nd cii pentru o familie de albine de putere mijlocie consumul anual de polen se ridic2 la aproximativ 25-30 kg. Dupii proprieatile organoleptice ~i fizico-chimice polenul se imparte in dou2 calitiiti: polen recoltat de albine - polifit gi polen recoltat de albine superior - monofit. Compozitia biochimiciiapolenului diferiide laofloare laalta, iarprincipalele grupe de compugi au concentrafii ce variazii astfel: ap5 3,40%, zaharuri 19-40%, amidon gi alte glucide 0,22%, extracte eterate (lipide) 0,19- 15%, proteine 7-35%, aminoacizi liberi lo%, cenugii (reziduuri) 1-7%. Constituientii de baz5 ai proteinelor sunt aminoacizii. Polenul conline un numar de 21 aminoacizi liberi dintre care amintim: asparagina, prolina, alanina, gentamina, metionina, serina, acid aminobutiric, arginina, acid aspartic, cistina, acid gentamic, histidina, hidroxiprolina, leucina, izoleucina, lizina treonina triptofanul, tirosina gi valina. in ceea ce privegte glucidele, in polenul recoltat de albine, s-a identificat o cantitate de 20-40% zaharuri datoritii prezentei mierii gi a nectarului, precum gi a cantiafilor mai mici de zaharuri nereduciitoare. Pe l8ngii aceste douii categorii mari de zaharuri in polen au fost evidentiate pentaze ca riboza gi dezoxiriboza. Lipidele ce contin in structura lor acizi gragi, sunt reprezentate in polen prin prezenp acidului leuric, oleic, linoleic, palmitic ~i miristic. Printre substantele lipoide din polen au mai fost evidenfiate lecitina, izolecitina gi fosfoinozitolul. Sunt, de asemenea, prezenti in polen fitosterolii, iar dintre lipidele complexe, fosfolipidele intrunesc in polen valori apreciabile. Polenul confine, de asemenea, o serie de substante minerale (macroelemente) ca: potasiu, fosfor, calciu, sulf, sodiu, clor, magneziu gA+rerecum gi urmiitoarele microelemente ca: iod, cupru, zinc, mangan, niche1 Polenul contine totodatii cantitiiti insemnate de vitambe,at, dithgrupa .*. fi vitaminelor hidrosolubile c8t gi din grupa celor liposolubilei -> \ I

f't>

229

r*
rC

MANUAL UL APICUI,TORULUI

Vitaminele prezente in polen sunt: tiamina, riboflavina, acidul nicotinic, acid pantotenic, piridoxina, acid folic, acid ascorbic, tocoferol, retinol ~i complexul vitaminic B. Sunt prezente ~i provitaminele din grupa carotenoizilor ca alfa-carotenul, beta-carotenul, gama-carotenul ~i delta-carotenul. Comparativ cu unele alimente de baz8, polenul este mult mai bogat in aminoacizi, in comparafie cu carnea de bovine, outile ~i brinza.

Continutul in aminoacizi a polenului comparativ cu unele produse animale
Atninoacizi Izoleu- Leu- Lizina Metio- Fenilalanina cin5 cin5 nin5 0,93 1,28 1,45 0,42 0,66 0,39 0,85 1,17 0,93 0,69 1,74 2,63 2,34 0,80 1,41 4,50 6,70 5,70 1,80 3,90

Felul alimentului Came de vita OuB Briinzi Polen floral diferite specii

Treo- Tripto- Valina nina fan 0,81 0,20 0,91 0,67 0,20 0,90 1,38 0,34 2,05 4,OO 1,30 5,70

,

Datoritg calitifii sale deosebite polenul, recoltat de albine, este fo in alimentafia umana ca medicament natural, atiit pentru tratarea unor maladii specifice, ciit ~i pentru producerea unei game variate de preparate apiterapice (propriet5ti prezentate in tabelul de la pag.228). Se admite polen cu umiditate maxima de 14%, dar cu sctiderea corespunziltoare a calitafii, potrivit excesului de umiditate la calitatea respectivi pin2 la 8%. Polenul proaspat recoltat confine piin5 la 20% ap8, in funcfie de uiniditatea din atmosfera in motnentul recolttirii. Pentru ca polenul sa poata fi pastrat trebuie uscat dup5 recoltare la o temperaturii care s5 nu dep5~eascti 45OC, durata de uscare fiind in functie de modul de uscare ~i umiditatea initial2 a polenului (6-24 de ore).

MANUALUL APICUL TORULUI

Proprietiitile organoleptice qi fizico - chimice ale polenului
Specificare Polen recoltat de albine superior comun

Aspect

Culoare Consistenla granulelor Miros Gust Puritate

Urniditate, maximum Proteine total, minimum Toxicitate

Granule intregi, de Grabule intregi de 0,25 - 4,O m5rimea 1,O - 4,O mm mm in amestec cu granule sparte sau pulbere de polen in propoqie de maximum 5%. Variazii dupii specia floral5 din care provine Dur5, greu friabilii Specific floral Caracteristic Fir5 impuritili Se admit impurit5ti provenite din fragmente de albine: aripioare, picioru~e 8% 10% 20% 20% Sii nu contin5 substante toxice

Pe ambalajele de transport se aplicii etichete cu urmiitoarele mentiuni: - denumirea produsului; - cantitatea brutii, tara-netto; - numele qi adresa produciitorului; - data recoltiirii; - semniitura apicultorului sau a delegatului unit5tii furnizoare ~i semniitura delegatului ce a efectuat recepfia provizorie. Polenul recoltat de albine, la preluare, trebuie sii corespundii conditiilor previizute in Caietul de sarcini al Asociatiei Cresciitorilor de Albine.

Obtinerea polenului
Granulele de polen transportate de ciitre albine pot fi colectate de apicultor cu ajutorul colectoarelor de polen, colectoare ce sunt de mai multe tipuri: colectoare de urdiniq, colectoare pentru fundul stupului qi colectoare de podiqor.

MANUAL UL A PICUL TORULUZ

Fig. 67 - Colector de polen de urdini~
Colectoarele de polen se aplic5, in general, pe o perioad5 limitat5, permipnd in felul acesta ca familiile de albine sii-~i poat5 asigura necesarul de polen pentnr hranii qi pentru rezervele de iernare. Pentru recoltarea polenului se folosesc diferite tipuri de colectoare ce pot fi amplasate la urdini~, fundul stupului sau la partea superioarii a stupului sub pe podi~or. Colectoarele se lasii 2-4 zile pentru obi~nuireaalbinelor, dup5 care se pun in functiune prin montarea pl5cilor active. Operatiunea se face seara dupi incetarea zborului ~iplaca poate r5mine in pozitia de lucru pe toati durata recoltirii polenului. in timpul culesurilor mari de nectar se inliiturii placa activ5, pentru a nu stingheri zborul albinelor culegiitoare. Recoltarea polenului din colector se realizeazii prin golirea periodic5 a sertiira~ului care este echipat fiecare colector de polen. cu Imediat dupii recoltare, polenul trebuie supus procesului de uscare prin utilizarea cddurii naturale sau cu ajutorul unor instalatii speciale din dotarea stupinei (usciitorul de polen). Indiferent de sistemul folosit, temperatura de uscare nu trebljwdepii~easc5 +40-+45"C. in timpul procesului de uscare, polenul se va rnenfi&.& sthturi de cel mult 10 mm, periodic afinate ~i va fi ferit de actiunea d@ eeloy solare. e, polenul se cerne ~i se piistreaz5, pin5 la valorificare, in
y

MANUAL UL APICUL TORUL UI

vase inchise, inoxidabile sau in saci de material plastic in care, pentru prevenirea degradirii lui de c5tre insecte, se introduc tampoane imbibate in tetraclorur5 de carbon.

P5stura este un produs apicol natural, care provine din polenul recoltat de albine vi depozitat de acestea in celulele fagurilor, formind rezerva de hran5 proteic5 a familiei de albine. Transformarea polenului in pBstur5 const5 in procesul natural de conservare a polenului. in cazul transform5rilor naturale c5rora le este supus polenul depozitat in faguri, blocarea c5ilor de alterare are loc prin acfiunea selectiva a anumitor grupe de microorganisme nedBun8toare prezente in atmosferi ~i polenul recoltat de albine. Transformarea polenului in p5stur8 incepe dup5 depunerea acestuia in celulele fagurelui, dup5 ce prin tasarea ghemotoacelor, initial distincte, au devenit o mas8 omogen5 ~i compact5 ce ader5 perfect la peretii celulei. De compactarea lui, de reducerea bulelor de aer a continutului in ap5, precurn ~i de imposibilitatca refacerii ulterioare depinde desfi~urareanormal5 a procesului de formarc a p5sturii. In celulele fagurilor, polenul este supus unor procese biochimice de tip fermentativ sub actiunea anumitor microorganisme ca bacteriile de tip Pseudomonas, Lactobacillus $i ciuperca Sacharomyces. Corespunz8tor dezvolt5rii acestor trei elemente microbiene, transformarea polenului in p5stur5 cuprinde trei etape. Prima etap5 const5 din dezvoltarea bacteriei Pseudomonas care, fiind aerob5, consum5 intreaga cantitate de oxigen disponibil5, duchnd in final la autoasfixia bacteriei. in a doua etap5 lipsind oxigenul se dezvolt5 Lactobacillus glucidele drept surse de oxigen, producind acid lactic. in a treia faz5, ce folose~te activitatea este preluati de levuri din genul Sacharomyces ce preiau in circuitul metabolic resturile de glucide rimase. jn aceast5 faz5 se d e s 5 v i r ~ e ~procesul de te fermen-tare a pgsturii. Ca produs dietetic qi apiterapic, p5stura se poate valorifica in dou5 feluri: p5stur5 extras5 din faguri sub form5 de gr5unte vi p5stur5 in faguri noi sau folosifi cel mult o generafie de puiet.

MANUALUL APICUL TORULUI

Proprietiitile organoleptice ale piisturii Proprietgti Aspect P5stur5 extras5 P5stur5 in faguri Granule neuniforme care i ~ i Bucafi de fagure noi sau folosifi mentin formatul celulei din de albine pentru o generatie de care provin albine, avdnd toate celulele pline cu pastura, de forma paralelipipedica cu mm dimensiunile de 80x60~20 5% Galben inchis piin2 la brun, Galben - inchis, pdna la brun - deschis cu nuante maronii culoarea fiind in funcfie de sursa de polen (specia florala) Friabila, prin presare $i Caracteristica fagurelui in care se afl2 omogenizare se obtine o pastura pasturii consistent2 Caracteristic, asemanator CLI al polenului u$or fermentat Dulce - acri~or amarui Proprietstile fizico - chimice ale piisturii Proprictiiti Puritatc PlisturB extrasi, in faguri NLIsc admit impurit2ti cu exceplia impurit5[ilor specifice (liagmente dc c3ma~uieli de ceari) maxim 5% ~i Maxim 10% Minim 20% Minim 20 mil. NaOtl, Minim 3,5 Minim 29,4 Maxim 25%

Culoare

Consistenpi

Miros Gust

Umiditatc Proteinc toral Aciditate PH Indice diastazic Zaharuri reducatoare

Recoltarea pasturii se face incepiind d e la 15 iunie, dup5 maturarea ei in celule ~i numai din fagurii proaspeti scoqi din stup. Granulele de p5stur5 se ambaleaza in borcane inchise la culoare ce se inchid ermetic qi se pfistreaz9 la o temperatur5 care s5 nu dep8~eascfi 15°C. 4P~afnbalajul e transport se aplic5 etichete cu urm5toarele date: d * q e n h i r e a produsului; &titatea, bruto-tara-netto; '&fh&ele qi adresa produc5torului:

MANUAL UL APICULTORULUI

- data recoltiirii; - semniitura apicultorului sau a delegatului unitiifii furnizoare.
La preluare, piistura trebuie sii corespundii condifiilor previizute in Caietul de sarcini a1 Asociatiei Cresciitorilor de Albine.

Propolisul
Propolisul vine de la cuvintele grece~ti pro = pentru, polis = cetate ~i ar putea fi tradus liber ca un complex de substante destinat apiir8rii cuibului, in vi~in, special, in vederea ierniirii. Albinele il recolteazii de pe diferite plante (cire~, plop, brad, molid etc.) ~i il transport2 in cuib. Cu ajutorul propolisului albinele astupii criipiiturile stupilor ~i acoperii cadavrele diiuniitorilor pe care ii riipun in interiorul stupului. Propolisul este o substantii de culoare brun-deschisii cu nuante pin2 la brun-inchis ~i uneori cu reflexe verzui, putin solubil in apii dar perfect solubil in eter ~i alcool. Punctul siiu de topire este de 60-70°C. La temperatura din interiorul stupului este maleabil, iar la temperatura mediului ambiant devine casant. in prezent are o largii aplicare in terapeutica medicalii sub form5 de extract alcoolic, unguent sau diferite alte preparate mcdicamentoase. Datorita proprietiitilor sale tiimiiduitoare, propolisul a fost utilizat din cele mai vechi tilnpuri la vindecarea riinilor. Din obscrvatiile Gcute asupra modului cum string albinelc propolisul s-a constatat c5 accstea aduni propolisul dc diferite culori (alb, galbcn, ray, verde, brun etc.) $i il transporti ca $i pe polcn pc picioruyele posterioarc. Limba n u este utilizata nici la colectarea $i nici la aplicasca propolisului. Sursele naturale de propolis sunt impiirtite in douj gsilpe dit'critc esenlial. - Prima grupi o constituic substantele riivinoase, provenite in majoritate dc pe mugurii de plante. Pentru recoltare albinele se folosesc dc ~nandibuledup8 cc cu antenele au descoperit particula cea mai potsivitii de propolis. Pentru recoltarc, albina, dupii ce a prins, cu ajutorul mandibulelor, particula de propolis, se trage inapoi, cu capul ridicat, pin8 ce particula de propolis pe care a apucat-o se intinde in fir foarte subfire ~i se rupe. Dupti aceea, cu picioarele manevreazii particula de riiqinii ~i o depoziteazii in panera~ele polen. Operatiunea se repetii. La desciircarea de propolisului in stup, albina respectivii este ajutatii de alta care rupe cu mandibulele cite o buciiticii din inciirciiturii ~i o depoziteazii. Aceastii operatiune are loc adesea chiar pe scindura de zbor. Recoltarea propolisului de ctitre albinecse k c e numai te cind temperatura aerului d e p i i ~ e ~20°C, deoarece la aceast2 ten-@ t u r b a t e r i a viscoasii este mai moale ~i poate fi colectatii cu mai mare u$urin@. \ - A doua grupa de propolis o formeazii balsamul dtE?'f&eY&Jibeia~(in

"$

235

i e

MANUALUL APICULTORUL UI

timpul cr5pirii gi digeririi griuncioarelor de polen de la plantele entomofile) din inveligul acestuia gi care impins de valvulele proventricolului, se acumuleazi In gug5. Balsamul este intins de albine cu ajutorul limbii pe obiectele din imediata apropiere a puietului. in timpul prelucririi acestor r5gini cu ajutorul mandibulelor mai intervine gi secretia glandelor mandibulare ale albinelor lucritoare. in timpul exprimarii substantelor r57inoase gi a triturgrii balsamului de polen se amesteci qi secretii ale glandelor faringiene. Ceara este o component5 obligatorie a propolisului. Din propolis se extrag dou5 tipuri de cear5 comparativ cu ceara propriu-zis5, extras5 din acelagi stup: ceara A (circa 17%) avind similitudini cu ceara propriu-zis5 gi ceara B (circa 6%) net diferit5, asemin5toare cu cerurile vegetale. Cele dou5 ceruri se pot separa pe baza solubilit5fii lor diferite, in alcool fierbinte concentrat gi respectiv diluat. Tendinta de propolizare a albinelor este un caracter de rasi sau ecotip ~i depinde chiar de insuvirile individuale ale unor familii de albine. Trebuie menfionat, de asemenea, c i speciile Apis ,flat-ea $i Apis dor-sata n u folosesc propolisul, de asemenea, $i unele rase din specia Apis t71c~llifkt-a Apis mellifera Lamarkii care ca n u aduni propolis. Recoltarea propolisului de citre albine are $i un caracter zonal. in zonele mai reci ~i piduroasc inclinatia de propolizare este mai pronuntat5 fat5 de zona de cimpie. De asernenea, toamna ~i prim5vara albinele propolizeaz5 mai mult decit in cursul verii. Albina romineasci, Apis ine1l;fera cat-patica, are o tendin@ moderati de propolizare comparativ cu rasele de albine cu tendinfe mai pronunpte de propolizare cum sunt albina caucaziana (Apis mellifira caucasica), albina sahariani (Apis mell;fk/-a sahariensis), Apis mell;fet*a anatolica, Apis mellifera sczrtelata $i a1tele. Propolisul ce se achizitioneaza este de doui feluri - propolis obi~nuit provenit de la diferitc plante sau propolis poligam ~i propolis uniplant sau monofit, recoltat de la o singura plant% Propolisul contine cear5, rigini, uleiuri eterice etc. Se recolteaz5 in toatA perioada sezonului activ prin curifirea spetezelor superioare ale ramelor, a distantatoarelor ramelor, scindurelelor de podi~or etc.

MANUALUL APICULTORUL UI

Proprietiitile organoleptice ale propolisului Caracteristici Aspect Culoare Consistenp Miros Puritate Conditii de admisibilitate mas5 solid5 brun - cafeniu, mai inchis sau deschis, cenu~iu veryui, culoare omogen5 sau cu aspect marmorat pe sectiuni viscoas5, lipicioas5, fr5mPntat lasi u m e plscut, caracteristic de r5~in5 urme abia vizibile cu ochiul liber de impuritifi fine

Proprietiitile fizico - chimice ale propolisului Caracteristici Materii r5~inoase balsamuri ~i Cear5 Uleiuri eterice Polen Conditii de admisibilitate 50-55% circa 30% circa 15% circa 5%

Productii sporite de propolis se pot realiza folosindu-se in acest scop unul din tipurile existente de colectoare de propolis. Propolisul monogen se recolteaz5 dup5 fiecare perioad5 de inmugurire a unei specii de plante produc5toare de propolis. Dup5 recoltare, propolisul se ambaleaz5 in pungi de plastic, a~ezate in ladite de lemn c5ptuqite cu hiirtie. Pe fiecare I5dif5, care contine propolis, se lipe~te o etichet5 cu unn5toarele specificatii: - denumirea ~i adresa unit5fii produc8toare; - caracterrizarea propolisului dup5 sursa de provenienp; - perioada de recoltare; - greutatea brut5 yi net5; - numele apicultorului sau a1 produc5torului respectiv. Preluarea propolisului se face in conformitate cu conditiile prev5zute in Caietul de sarcini al Asociatiei Crescitorilor de Albine. Obtinerea propolisului in scopul obrinerii propolisului in cantit& cPt mai importanta acestui produs pentru s5n5tatea omului, se m5suri: - cu ocazia fiec5rei interventii care se face in cuibul

MANUALUL APICULTORULUI

special in perioada de primivari Si toamni, se vor curita cu atentie, prin rizuire. toate picile ~i elementele din stup ce prezinti depuneri de propolis; - se vor distanfa ramele intre ele, precum ~i scindurelele de podi~or c8te cu 2-4 mm, formindu-se spafii care, dupi umplerea lor de citre albine cu propolis. vor fi curipte retinindu-se propolisul rezultat; - pentru intensificarea producerii de propolis de catre albine se inlocuie~te podi~orulcu o plasi din material plastic care dupi propolizare se va ridica n i vederea recoltirii; - se poate folosi cu rezultate bune ~i colectorul de propolis format dintr-un gritar lamelat din tabla zincati, sit2 din material plastic Si pinzi colectoare care se plaseazi deasupra cuibului in locul podi~orului; - sita ~i piinza colectoare rimin in tot cursul anului in familia de albine. Gritarul lamelat se pune in luna aprilie o dat5 cu lirgirea cuibului yi se ridid toamna in momentul pregitirii pentru iernare a familiilor de albine; - in timpul sezonului apicol, ori de cite ori plasa din plastic este incircatil, pe majoritatea suprafetei cu propolis, se desface prin desprindere pinza colectoare in de care aderi cea mai mare parte din propolis, rea~ezindu-se pozitia inifiala; - recoltarea propolisului de pe pinza colectoare se face o dati pe an dupi ce in prealabil a fost pistrati citeva zile la temperaturi scizuti (congelator). in acest mod, anual, pot fi recoltate cantitafi insemnate de propolis liberde diferite impurititi.
Liipti~orul matcii de

Lipti~orul matci este un produs de secrefie al glandelor hipofaringiene de ale albinelor lucri?toare, destinat hrinirii larvelor in primele 3 zile, a larvelor de matcape toati perioada pin8 la cipicirea botcilor, cit ~i a mitcilor. Are o consistenp cremoasi, este de culoare alb-gilbuie, cu gust acriqor. Datoriti compozifiei sale n chimice, lipti~orulde matc2 este folosit in medicini (apiterapie), precum Si i cosmetici medicali.

MANUAL UL A PICUL TORUL UI

Proprietitile organoleptice ale lipti~orului matci de Caracteristici Aspect Culoare Consistent5 Miros Gust Impurit5ti Conditii de admisibilitate mas5 viscoas5, omogen5 cu granulafii fine gilbui sau alb - gilbui ugor viiscos caracteristic, ugor aromat slab acid (acrigor), foarte ugor astringent nu se admite prezenfa de larve, cear5, spori de mucegai sau alte impuritifi vizibile cu ochiul liber sau la microscop. Se admit urme de polen.

Liptigorul de matc5 proaspit, contine urmiitoarele vitamine: tiamin5, riboflavini, biotinii, acid folic, acid pantotenic gi cantit5fi mici de vitamini C. Totodati Iipti~orulde matc5 confine acizii 9 gi 10 hidroxi-decenoici, produ~i de glandele hipofaringiene ale albinelor, precum gi dou5 fracfiuni cu propriet5fi similare ale acetilcolinei. De asemenea, au fost identificafi 18 diferiti aminoacizi, combinafi gi liberi din care amintim: acidul aspartic, glutamic, alanina, arginina, glutamina, glicina, lizina, metionina, prolina, valina, tiamina, tirozina etc. Proprietiitile fizico-chimice ale lipti~orului matci de Caracteristici Conditii de admisibilitate 3,5-4,5 58,O-67,0 33,O-42,0 13,O-18,O 7,5- 12,5 3,0-6,0 0,8- 1,5 8,7-4,0 23,8

pH Ap5 Substan15 uscatg* Proteine - total* Glucide (zah5r invertit)* Lipide* Cenu~g* Substante nedeterminate* Indice diastazic - minimum

MANUALUL APZCULTORULUI

S-a constatat, de asemenea, c5 15pti~orulde matc5 are in compozitia sa unele substante de tip hormonal, precum ~i o substanf5 antibiotic5 bactericidi. Lipti~orul ambaleaz5 in borcane de sticl5 de culoare inchis5, cu dop rodat, se ce se umplu astfel inciit s5 nu r5miin5 in interior un spatiu gol. Pe borcan se aplici o etichet5 pe care se indic5: - numele unititii produc5toare; - data recolt5rii; - tara borcanului; - greutate brut&;-greutatea netto; - numele apicultorului ce a recoltat 15ptiqorul; - teritoriul (baza melifer5) comuna, judeful unde a fost recoltat. Borcanele cu 15ptivrde mat& se piisla intuneric la o ternperahti de M 0 C . Producerea IHpti~orului matcH de Producerea l5pti~orului matci se poate realiza in familii or-fanizate sau de in familii cu matc5 in functie de calificarea apicultorului.

Fig.68 - Transvazarea larvelor pentru producerea Iiipti~orului
Actiuni pregatitoare: - se confecfioneaz5 botcile artificiale in care vor fi transvazate larvele. Botcile se fac din ceara cu ajutorul unui ~ablon diametrul de 8-9 mm avdnd cu extremitatea rotund5 ~i cu o uqoar5 conicitate pentru desprinderea rapid5 a botcilor. Sablonul se p5streaz5 in ap5 inainte de intrebuinfare dup5 care se introduc in ceara topit5 de 3-4 ori, pornind de la adiincimea de 8 mm care se reduce treptat, cu fiecare inmuier,eJa4$-5 mm. Dup5 ultima inmuiere qabloanele cu cear5 se introduc in api dup5 dislocarea botcii operafiunea se repet5 pentru confectionarea

cii e 3 - 4 p e ~ a m a

>v-\ 1

:lipesc c5te 25-30 pe leapri din lemn, iar acestea se montead

A' F

/-

240

MANUAL UL APICULTORULUI

Producerea l~ptiqorului prin orfanizarea.farniliilor de albine
- pregiitirea familiilor de albine in caml folosirii metodei de producere a 15pti~orului absenpi miitcii constii in orfanizarea completii a familiei cu 3-4 in ore inintea introducerii larvelor. Orfanizarea completii inseamn5 ridicarea miitcii impreun5 cu toti fagurii cu larve gi ouii, material biologic cu care se formeazii un roi ce se amplaseaz5 temporar pe vatra stupinei. in mijlocul fagurilor riima~iin familia orfanizati se lasii un spatiu gol, egal cu o ram8; - in botcile pregiitite qi lipite pe ~ i p c se transvazeazi larve tinere de 1,5-2 i zile, cu ajutorul unei lanfete. Dup5 completarea cu lame a unei rame, aceasta se introduce in locul riimas liber in cuibul familiei; - dup8 72 de ore se scoate rama cu botci din familia orfanizat5, se reteaz8 botcile cu ajutorul unei lame cit mai aproape de larve, se inliiturii larvele qi se de extrage liipti~orul matcii cu ajutorul dispozitivelor cu absorbfie speciale sau a unei spatule din lemn sau material plastic. In botcile eliberate de 18ptiqor se familie de albine; transvazeazii din nou larve ~i ciclul se repet2 de 3 ori la aceea~i - dup5 cea de-a treia serie se reface familia de albine prin unificarea albinelor care au participat la producerea Iiipti~orului cele din roiul format cu cu ocazia orfanizgrii.

Prodzrcerea Iciptiqorului in faniilii cu rnatcci - pregiitirea familiilor, in cazul producerii liipti~oruluiG r i orfanizare (in familii cu matcii), se face prin izolarea matcii pe un numiir de faguri cu ajutorul unei diafragme sau podi~orprev8zut cu o porfiune mic5 de gratie desp8rfitoare. Dup5 9 zile de la izolare, in compartimentul fir5 matc5, tot puietul va fi c5p5cit ~i dup5 distrugerea botcilor ciipiicite se pot introduce botcile cu larve; - transvazarea larvelor in botci se face ca ~i in caml metodei descrise anterior cu deosebirea cii in prima zi se introduc 30-50 de larve, in ziua a doua ~i in ziua a treia cite alte 30-50 de larve. in ziua a patra se recolteazii Iiipti~orul din primele botci introduse in locul ciirora se introduc noi larve. Ciclul poate continua pe intreg parcursul sezonului activ; - in toat5 perioada, compartimentul in care se introduc botcile, se poate imputernici cu puiet ciip5cit provenit din compartimentul familiei in care matca igi continua activitatea; - la terminarea actiunii cele douii compartimente se unifktiqmn simpla inl5turare a diafragmei sau podigorului cu gratie despiiqitoare; - in timpul producerii 18ptigorului, familiile p r o d u c ~ d e rajeaz5 cu s&\ ?? -.4 01 hran5 bogat5 in proteine; %
II

'\ \ <~ e
5%

241

MANUAL UL APICUL TORULUI

- 15pti~orul matc2 se p5streaz5 pin5 la livrare in frigider in borcanede de
sticl5. Datorit5 propriet3tilor sale, precum qi a continutului bogat in vitamine $i aminoacizi, 13pti~orul matc5 este folosit in prezent in apiterapie, atit in start de pur3, sub form3 liofilizat3, precum qi in cadrul unei game variate de produse energizante, apiterapice qi cosmetice. Preluarea 15pti~oruluide matc5 se face in conformitate cu condifiile prev5zute in Caietul de sarcini a1 Asociafiei Cresc5torilor de Albine.

Apilarnilul
Apilarnilul este un produs apicol obfinut din larvele de trintor cit ~i din continutul nutritiv aflat in celulele respective din faguri.

Proprietfitile organoleptice ale apilarnilului

Caracteristici Aspect

Culoare Consistent5 Miros Gust Impuritafi

Condifii de admisibilitate aspect de larve ~i 15pti~or comun (hran5 larvarG), inclusiv inveli~urile n2pirlire a larvelor, sub form5 de mas5 de omogen3 in care larvele apar in mod vizibil alb3 neomogen untos r caracteristic hranei larvare u ~ o de aromat slab acid (acri~or), foarte uvor astringent se admit urme de cear5, epitelii de n5pgrlire sau alte substante determinate de natura produsului respectiv dar care s3 nu dep3~easc210%

MANUAL UL APICUL TORULUI

Proprietitile fizico-chimice ale apilarnilului Caracteristici Aciditate (pH) Continut ap5 Continut substante uscate Proteine - total Glucide total Lipide total Cenu~5 Substante nedeterminate Conditii de admisibilitate 5,O-6,8 % 65,O-75,O YO 25,O-35,O g% 9,O- 12,O g% 6,0-10,O g% 5,O-8,0 g% maxim Lo g% 1,l-1,2

Caracteristici microbiologice ale apilarnilului Caracteristici Num5rul total de germeni aerobi mezofili Bacterii coliforme, maxim Escherichia coli, maxim Salmonella Stafilococi coagulozo - pozitivi, maximi Drojdii ~i mucegaiuri (levuri), maxim Conditii de admisibilitate 5O.OOO/g 1OO/g 1O/g 0 + 2O/g 1O/g 1.OOO/g

Ambalarea, conservarea gi transportul apilarnilului Apilamilul in stare proaspiithe valorific5caatare, ambalat in recipiente speciale, cu etichetarea continutului ~i specificarea datei de recoltare; proasp5t se p5streaz3 la congelator la minimum -5*C, iar transportul se face in containere frigorifice la -5°C. Pe o durat5 mai indelungaa apilamilul se conserv5 in depozite figorifice la temperaturi mai scikute sub -20°C. Pentru producfia de apilamil se aleg numai familiile de albine foarte putemice, din acelea care in anii precedenti au dat cele mai mari productii de miere ~i cear5. Cuibul familiilor de albine afectate producfiei de apilamil trebuie s5 cuprind5 la inceputul lunii aprilie cel pufin 6 rame (faguri) acopexi$Lw albine ~i hran5 suficient5 unei dezvolt2ri corespunz5toare. Matca trebuie s5 fie mlific5 ~i nu mai b5triin5 de doi ani. Pentru productia de apilamil se pot folosi r a y cmditoare sau orice alt sistem care asigur5 o producfie continu5 ~i specific&%f recomandiindu-se utilizarea ramelor cl5ditoare cu sectiuni mob? -

243

_Kde tT 7
r
*

$e

MANUAL UL APICUL TORULUI

Perioada optimii de producere a apilarnilului incepe o data cu inflorirea pomilor fructiferi in aprilie-mai, ciind timpul este suficient de cald, iar in familie existii un numar mare de albine tinere ~i dureazii piing la inceputul lunii august. De la data de 1 aprilie se incep hranirile stimulente (concentrafie de zahir 2: 1 Si substante proteice). Dup3 15 zile de la inceperea hranirilor stimulente se introduc in stup rame cliiditoare pentru producerea de faguri cu celule de trdntor ~i insiimiinfarea acestora de catre matc5. in ziua a 10-a de la depunerea oului in celulii (deci a 7-a zi de stadiu larvar), secfiunile se scot din cuib qi se procedeazi la recoltarea continutului integral a1 celulelor de triintor, dupii care ramele cu sectiuni se reintroduc in cuibul familiilor de albine respective. Flacoanele cu apilarnil se pastreaza la o temperaturg de -5 +-I 5°C. intocmai ca qi IZipti~orul matcii, datoritii continutului siu, apilarnilul se de folose~te, prezent, pentru realizarea de preparate apiterapice, fie in stare puril, in fie in atnestec cu alte produse apicole sau substante medicamentoase. Veninul de albine Veninul de albine este o substanfa complexii care concur5 la formarea aparatului vulnerant a1 albinei. El este un produs de secrefie a1 albinei lucratoare fiind stocat in punga de venin ~i eliminat la exterior in momentul infepiirii. infepiiturile albinelor reprezintii un act reflex de autoaparare qi se materializeazg prin folosireaorganului specializat pentru functia de apiirare, format din partea vulnerantii cu punga de venin, partea motoare vi glandele secretoare de venin. Cantitatea pe care o poate elimina la o intep%tur8o albin5 cu glanda de venin dezvoltatii este de circa 0,3 mg venin lichid, corespunziind la circa 0,l mg substanfa uscata. Cantitatea de venin este determinatii de viirsta albinelor, de hrani ~i de sezon. Cantitatea maxima de venin se obtine de la albinele in viirsti de 15-20 de zile, dupa care glandele secretoare degenereaza treptat. in general se afirma cii odata folosit&rezerva de venin nu se mai reface. DimpotrivB, unele cercetat-i menfioneazg cZi dupi eliminarea prin infepare rezerva de venin a albinelor se reface cu conditia ca integritatea organului specializat s i nu fie deteriorat8. Veninul de albine se caracterizeaza prin urmiitoarele propriet5fi fizice: este de un lichid incolor, cu gust amar-acid, dens, cu miros particular ~i cu insu~iri a cristaliza intr-un interval scurt de timp. Este compus din proteine, siiruri minerale, enzime, hormoni, uleiuri eterice qi alte -e t volatile. Mai mult de jumiitate din veninul brut este format din protei6' tiv%<care la riindul ei cuprinde mai multe fractiuni: melitina, fosfolipaza ~dmilur aza ;&V&rgl de3lbine aviind o compozitie complex8, principalul s8u component

%
J'

s
J

244

MANUAL UL APICULTORUL UI

este format din substanfe proteice in procent de piing la 75% din veninul uscat. Din cele 8 fracfii albuminoide existente, numai dou5 prezint5 importang. Prima fractiune alcalinil (pH = 1 I) are in componenF 13 aminoacizi: glicocol, alanin5, valin5, leucinil, izoleucin5, serin5, treonin5, lizin5, arginin5, triptofan, proling, acid aspartic ~i acid glutamic. Aceastil fractie are acfiune toxic5. A doua fractie are in components sa 18 aminoacizi, respectiv cei menfionafi la fracfia anterioar5 plus tirozina, cistina, metionina, fenilalanina qi histamina. Aceastil fractie nu are actiune toxicil. Veninul de albine contine, de asemenea, lipide, in special din grupa sterinilor, hidrocarbonati, acizi (formic, clorhidric, ortofosforic) ~i baze. Dintre substanfele minerale, veninul confine calciu, magneziu, mangan, fosfor, sulf qi cupru. Proprietitile organoleptice ~i fizico - chimice ale veninului de albine cristalizat Caracteristici Aspect Culoare Consistenf2 Miros Gust Puritate Solubilitate Aciditate (pH) Continut in ap5 Continut in substanfil uscat5 Proteine total Cenu~il Greutate specific2 Conditii de admisibilitate masa pulverulentil omogen5 alb - mat, u ~ o cenu~iu r pulbere afiinatil iritant, caracteristic amar, intepiitor fir5 impurit5fi solubil in api, insolubil in sulfat de amoniu ~i alcool 4,5-5,5 6-7% 93-94% 65-75% 3,5-4,0% 1,131

Biologia secrefiei de venin are particularit5file ei, cantitatea de venin variind de la o rasB la alta, de la o populafie la alta ~i chiar de la un individ la altul, atingind o cantitate maxim5 de circa 0,3 mg. Recoltarea se face cu ajutorul unui aparat de recoltat venin ce se aplicil la urdini~ in interiorul stupului, albinele sau fiind obligate a infepa o pelicul&finilde plutex urmare unor ~ocuri elpcppe. Veninul eliberat dupil infep2tura peliculei de plutex se fixeaz5 pe o p l a d afli sub pelicul5. Veninul de albine se folose~te in reumatisrnale, injectabil fiind deproteinizat in acest caz s a w e f-/ r d r, a u n o r ff- e creme $i unguente antireumatice. %

245

F.
C

MANUAL UL A PICUL TORUL U l

Leclia 10,Valorilicarea produselor apicole in alimenlalie, lerapie gi cosmelicii
Principalele produse apicole - mierea, ceara ~i fagurii naturali au fost folosite de om din cele mai vechi timpuri pentru tratamentul diferitelor maladii impreun5 cu o serie de plante pe care natura i le punea la dispozifie. in etapa modern;, mierea ~i ceara sunt evidenfiate in tratate de chimie $i farmacopee ca fiind componentele principale la o multitudine de preparate farmaceutice. fn ultimii ani au inceput s5 fie din ce in ce mai mult folosite $i celelalte produse ale stupului cum sunt: polenul, propolisul, 18ptiyorul de matci, apilarnilul, veninul de albine yi p5stura. Astfel in ultimele decenii a luat naqtere o nou5 disciplin5 medicali ,,Apiterapia"$i implicit s-au efectuat cercetari ~tiinfifice minutioasein acestdomeniu de activitate, realizindu-se totodata o gam5 variat5 de produse energovitalizante, apiterapice qi cosmetice, pe baz5 de miere, ceara propolis, venin de albine ~i altele. in prefafa lucrarii ,,Apiterapia azi" prof. dr. Al. Ciplea mentioneaz5: ,,in goana dup5 alimente, necesare exploziei demografice pe care o tr5im ~i in c5utarea de medicamente tamiduitoare, atenfia se indreapt5 iar, din ce in ce mai mult, spre produsele naturale pe care, pe diverse meridiane omul le-a probat de-a lungul anilor, obi~nuindu-se ele, tolerindu-le." cu Tratamentul cu miere (melisoterapia), tratamentul cu polen (polenoterapia), tratamentul cu propolis (propolisoterapia), tratamentul cu venin de albine (apitoxinoterapia) etc. formeaz5 o gamB larg8 cu posibilit5fi deosebite ce stau ast5zi la indemina medicului specialist. Ca la orice medicament, indicatiile tratamentului apiterapic se fac numai de medicul specialist $i sub supravegherea directs a acestuia, tratamentul fiind in functie de actiunile farmaco-fiziologice generale, speciale qi specifice ale produsului apiterapic, starea pacientului ~i gravitatea bolii. in prezent, sub auspiciile Institului de Cercetare - Dezvoltare pentru Apicultur5 igi d e s E ~ o a r 5 activitatea un Sector de apiterapie dotat cu aparatura tehnici necesara ~i incadrat cu cadre medicale de inalt5 specialitate privind folosirea roduselor apicole in slujba s5ngt5fii omului. *Re l r fara noastr8, paralel cu activitatea Sectorului medical de apiterapie, laboetoa e de specialitate ~i sectiile de producfie ale Complexului Apicol ~i ale e Cerc~tare-Dezvoltarepentru Apicultur5 realizeaza o gamB variati de'produse , ergo-vitalizante, apiterapice $i cosmetice pe baz5 de miere, cearh,

.ek
I

fY?

246

MANUAL UL A PICUL TORULUI

IAptiqor de matc8, polen, venin de albine qi p8stur8. Gama produselor utilizate ca suplimente nutritive, energovitalizante qi apiterapice devine tot mai complex8, riispunzind astfel atit cerinlelor populafiei cit qi nevoilor acesteia de a-qi p8stra in cit mai bune condifii s8n8tatea. Dintre produsele realizate in laboratoarele acestor institufii prezent8m urm8toarele: Produse vitalizante qi regeneratoare:

- Tonic royal, drajeuri cu liiptiqor de matcii, preparate din Iiiptigor de matc8 qi glicocol. Este prezentat in flacoane a 20 drajeuri avind in compozitie 2 g 18ptigor de matcii pur, respectiv 0,l g 15ptigor de matc8 in fiecare drajeu;

Fig. 69 - Tonic

Fig. 70 - Polen dvajeuri

- Melcalcin, produs granulat ce are in compozifie 18ptigor de matc8, calciu, miere de albine gi substanfe aromatizante; - Lfi~tisorde matcfi liofilizat in fiole. Se prezint8 liofilizat in fiole, insofit de alte 10 fiole cu Solvent; - Polen ~ranule,se prezintii in cutii de 100 g qi 150 g polen natural granule; - Polena~in,produs sub form8 de tablete realizate prin comprimarea polenului recoltat de albine. Ficare tableti confine 0,250 g polen. Se prezint8 in cutii cu 100 tablete; - Polen draieuri, granule de polen natural recoltat de albine glazurat intr-un strat subfire de zah8r. Se valorific8 in plicuri de celofan d 4 3 - g fiecare sau cutii cu cite 100 g; - Polenolecitin, produs realizat din miere de albinepkcitini 18 qi polen natural recoltat de albine. Se prezint5 in cutii a 100 g: \$ fr

.''$

&

'.

MANUAL UL APICUL TORUL UI

- Melprosept, este un produs din miere ~i propolis. Propolisul se prezinta

sub douB forme: a) miere propolizati 2 % in borcane de 200 g; b) miere propolizat5 5 % in borcane de 200 g; - Vi-fort - supliment nutritiv, produs natural polivitaminic pe baz5 de miere, extract de polen, extract de propolis, l5pti~or matc5, vitamine ~i siruri de minerale, destinat sustinerii efotului fizic ~i intelectual, precum qi sportivilor de performant%. - Meltonic - gam5 de 10 produse tonice pe bazi de produse apicole, extracte vegetale, uleiuri eterice cu destinatii terapeutice specifice: tonic respirator, tonic gastric, tonic digestiv, tonic hepatic, tonic renal, tonic circulator, tonic cardiovascular, tonic general, tonic al sistemului nervoc, tonic anti-stress ,,Executivew; - R e v i ~ o-l tablete; produs realizat pe bazi de extract de polen, vitamina C, arome naturale; are actiune energovitalizanta ~i hepatoprotectoare. Preparate apiterapeutice:

- Laxmel, compus din miere laxativii realizatii din miere de albine ~i extract
fluid de franguli. Se prezinti in borcane de 100 g; - P r o s o s e ~ t comprimate ce confin fiecare O,1 g propolis, 0,5 g zaharozi qi , excipienti. Se valorifici in cutii a cAte 30 comprimate; -A~ireven,unguent liniment cu venin de albine. Compozitia unguentului: ~i venin de albine, nicotinat de benzil, camfor, extract capsici ~i extracturn prooleurnhiasciani; - Mipropol*, supozitoare $i ovule; este un produs natural obtinut din miere, lipti~or matcB, polen ~i propolis.Se prezint5 sub form5 de supozitoare sau ovule de in cutii cu 30 buc. supozitoare sau ovule; - Miprosept*, este realizat pe baz5 de miere de albine, extract moale de propolis, lanolin5 ~i butir cacao sub form5 de supozitoare $i ovule. Prezentare in cutii de cAte 30 supozitoare sau ovule; - Propoderm, unguent cu propolis, se realizeaz5 din extract de propolis inglobat intr-o baz5 de unguent. Se prezint5 in tuburi de 20 g; - Propolis spray, se realizeaz5 dintr-o concentratie de 10 % propolis substar@%?iv5 imbuteliat in flacoane tip spray ce contin 100 ml.; inc r5 de ro olis contine in compozitie 30 % propolis pur in alcool. w e i , flacoane de 30 ml.; in A - k o ~ o s t a m i n * produs realizat pe baz5 de nystamin, extract de propolis ,

'

?!?--

MANUAL UL APICUL TORULUI

gi polietilenglicol. Este un preparat apiterapeutic pentru uz stomatologic, destinat tratamentului candidozei bucale. Se prezint5 in flacoane de ciite 10 g (se elibereaz5 la indicafia medicului); - Propofaringit*, produs realizat sub form5 de emulsie pe bazi de propolis, miere qi 15pti~or matc5. Este un produs apiterapeutic folosit in O.R.L., pentru de laringite, faringite qi se prezint5 in flacoane de 20 ml. (se elibereaz5 la indicafia medicului); - Pro~oheliant*este o solutie uleioas5 pentru uz extern ce se folosegte in O.R.L. pentru tratamentul rinitelor ~i rinosinuzitelor. Se prezint5 sub form5 de solutie in flacoane de 30 ml.
*) Produse ce se prepari in farmacie pe baz5 de retet5 la recomandarea

medicului specialist Produse cosmetice (fabricate de S.C. COMPLEX APICOL S.A.) - A ~ i d e r m i ncrem5 de faf5cu Iiipti~or matc5. Confine lanolinii, cetaceu, , de colesterin8, vitamina A , cear5 de albine, 15ti~or matc5 ~i alfi ingredienfi de uz de curent folosifi in cosmetic5. Se prezint5 in cutii de 25 qi 40 g. Varianta APIDERMIN LUX este o crem5 mai hidratant5 ~i se prezint5 in cutii de 50 g.

Fig. 72 - Floramin - cremii d~fat& cu miere - Floral, crem5 de fat5 cu extract de propolis. Confine lanolini, ceari de albine, cetaceu, extract de propolis .yi alti ingredienfi de uz tuburi de 25 g; - Floramin, crem5 de fa@ cu miere de albine. stearins, miere de albine qi alfi ingredienfi de uz 25 g;
Fig. 71 - ApidermiM lux

249

S .--

MAiVCil I,CILAPICUId TORUL L I

- Matca, este o cretni case in afara ingredientelor cosmctice neccsare
contine IBpti~orde matci, baza dc unguent constituind-o stearafii. Se prezinti in cutii de 40 g; - Tenapin, cste o lotiune cu actiilne detnachiantj scalizatii pe bazi de Iipti~or matci, extract dc plante ~i polen. Se prezint5 sub fornii de solutie in de flacoane de 100 ml.; - Antirid, este o eliiulsie 15p~oasi contine lanolin,?, cctaceu, ceari de cc albine, I i p t i ~ o rde matc5 precum ~i alte produse filnda~nentalepentni regenerarea iesuturilor. Se valorifici in flacoanc de 100 tnl. de emulsie. Se folose~te ca ~i demachiant. Varianta Antirid - emulsic - ecran, sc folose~tc special impotriva in radiatiilor solarc.

Fig. 73 - Ter7~rpin

Fig. 74 - A 17ti1.id

- Floramin. demachiant realizat pc baz,? de ~iiicre, ccar5 dc albine, lanolini,
stearini, colesterin,? ,si alti ingredienti de uz cosmetic. Se prc~inti tuburi a 50 ml.; in - Dermapin, este o lotiilne capilal-8 rcali7ati pe ba7i de l i p t i ~ o de matci, r poleti ~i alte substante CLI rol n u t ~ . i t i v 7i stirnulent in regenerarca pirului. in compoziiie intri ~i rezorcini, colestcrini ~i alcool. Se livrcazi in flacoane a 100 ml.; - Floral, api de gur5 este o solutie alcoolici cc se obtine priti niaccrarea propolisulu~,Cortex cimamoni, Fructus cariophylli. ol. nier~thae~i 01. eucalypti. Se prezintii in flacoane de 50 ml.; - De~ilator practic, produs realizat pc bazii de ceari de albine, propolis ~i alte ingredinte de uz cosmetic. Produsul este alnbalat in cutii a 100 g; - S a m ~ o n propolis, sc folose~te cu pcntru toatc tipurile dc pir, arc actiune dezinfectantii, antipelicularj yi regeneratoare; S a m ~ o n ~ o l e n arc acfiunc nutritivi ~i regeneratoare ~i se folose~te cu , pentm te tipurile de piir; lflor - gel pentru protectia m5inilor pe baz5 de miere dc albine; lo$une cosrnetici antiacneia pe b& de propolis ~i rniere de albine.

L

-

250

MANUAL UL APICUL TORUL UI

Leclia 1l.Plslrarea slnllllii la albine; prevenirea ti combalerea bolilor ti predalorilor
PBstrarea sBnBtBtii albinelor Realizarea in apiculturi a unor producfii sporite este striins legati de menfinerea, in stupini, a familiilor de albine sinitoase qi puternice, potrivit perioadei de dezvoltare din cursul anului ~i in perioada activi din timpul principalelor culesuri de nectar qi polen, existente in tara noastri. in acelasi timp, luarea unor misuri eficiente de igieni in stupini constituie un factor important in pistrarea sinitifii familiilor de albine, iar aplicarea misurilor qi mijloacelor pentru prevenirea ~i combaterea bolilor qi intoxicatiilor, asiguri starea de sinitate a albinelor din stupine, elemente de bazi in obtinerea unor importante productii apicole. Apirarea sinitifii albinelorconstituie o preocupare permanent5 a medicilor veterinari ~i a crescitorilor de albine, conform indatoririlor ce le revin din Legea sanitar-veterinari. Pe parcursul scurtei lor vieti, albinele sunt supuse fenomenelor de agresiune, a noxelor industriale, rutiere, pesticidelor qi otrivirilor, consecinti a activitiitii umane, dar ~i actiunii nefaste a apicultorilor materializatg intr-o exploatare nerationali a familiilor de albine, a unor transporturi epuizante, a adlninistririlor de medicamente de multe ori nejustificate qi neavizate de Comisia de avizare a medicamentelor de uz veterinar. fn acela~itimp, mediul inconjuritor in care-~i duc viafa qi de unde albinele aduc apa este de cele mai multe ori poluat, cu noxe rezultate din activitatea umani. in ansamblul lor aceste elemente contribuie la slibirea organismului albinelor, care de multe ori nu mai pot face fati acfiunii agenfilor etiologici, producitori de boli. Un fapt esential de care trebuie s i tinem seama este acela c i la albine contaminarea qi infectia se fac foarte uyor, iar practicarea stupiritului pastoral u~ureazi risplndirea la distante mari a bolilor. De asemenea, comercializarea materialului biologic infectat sau parazitat, contribuie la risplndirea maladiilor. Dezideratul care a ciliuzit ~i ciliiuze~te speciali~tii patologia albinelor in este acela c i ,,este mai uqor de a preveni declt de a combate Astfel, prevenirea qi combaterea bolilor la albine unor misuri complexe de ordin biologic, igienic ~i e aplicii in fiecare stupini in functie de nevoile Si starea familiilor de

251

.i'

MANUALUL APICUL TORULUI

PBstrarea sBnBtBtii albinelor prin aplicarea de mBsuri biologice Prevenirea bolilor la albine se bazeaz5, in linii generale, pe o serie de principii ~i m5suri biologice de cre~tere intretinere a familiilor de albine din ~i care mentionam urm5toarele: - mentinerea in stupine a familiilor puternice care au o mare capacitate de ap5rare impotriva imbolniIvirilor ~i dispun de o energie productivi, care le dB posibilitatea sii acumuleze in stupi cantititi insemnate de nectar ~i polen de la principalele resurse melifere din pra noastr5 ~i s5 realizeze ~i alte productii apicole: 15pti~or matc5, cear5, polen, propolis ~i venin de albine, utilizate i de n alimentatia omului ~i realizarea de medicamente folosite in remediul unor boli ale oamenilor ~i animalelor; - pastrarea in familii a m5tcilor tinere yi prolifice asigur5 creSterea unor populafii numeroase de albine tinere ~i s5n5toase, constituie, de asemenea, o m5surii eficient5 de dezvoltare qi imputernicire a familiilor de albine; - mentinerea familiilor de albine in stare normal fiziologic5 qi prevenirea roirii naturale in perioada valorificiirii principalelor culesuri de nectar ~i prin deplasarea acestora la masivele melifere in curs de inflorire, prin m5rirea capacitiitii stupilor pentru adipostirea familiilor ~i umbrirea acestora, contribuie la mentinerea s5n5titii albinelor; - acumularea rezervelor de hrani pentru iernarea familiilor de albine i n cantitafi suficiente ~i de bun5 calitate are o important5 deosebiti pentru menfinerea s5n5t5tii ~i buna iernare a familiilor de albine (cel pufin 12-14 kg mierelfamilie); - aplicarea corect5 a m5surilor de selectie ~i folosirea pentru productie a familiilor de albine neroitoare yi rezistente la imbolniviri conduce la reducerea num5rului de imbolniiviri ~i la cre~teerea productiei acestora. Stupinele formate din familii de albine slabe cu populatii reduse, neingrijite corespunz5tor, cu mitci virstnice ~i neproductive, cu rezerve de hran5 insuficiente sau de calitate nesatisfac5toare (miere de man5 sau miere toxicg), nepregitite pentru cules sau pentru iernare, reprezint5 unit5fi apicole cu deficienfe ~i neeconomice, care necesit5 interventii imediate ~i energice in vederea redres5rii stupinei, prin inlaturarea cauzelor care genereaz5 starea necorespunz5toare a familiilor. PBstrarea sBnBtBtii albinelor prin aplicarea mgsurilor de igieni
r'

P "6

&trarea s5n8t5tii albinelor prin aplicarea misurilor biologice, care respectarea regulilor de cre~tere intrefinere a familiilor Si cale ce permite prevenirea ~i r5spgndirea bolilor la albine, prin

MANUALUL APICUL TORULUI

contaminare, o constituie m5surile de igien5, din care mentionam urmFitoarele: - cabana stupinei, precum qi instalafiile aferente activit5tii apicole: centrifug5, topitor cearii, instalafia de imbuteliat miere vor fi piistrate in cea mai perfect5 ordine ~i curafenie (spiilate cu o solutie fierbinte de sod5 de rufe5% - 50 gllitru de ap5), iar inventarul apicol va fi dezinfectat cu o solutie decloramina 1015 comprimate la 1 litru de ap2; - vatra stupinei ~i oglinda stupilor vor fi curatate de cadavrele albinelor moarte scoase de pe fundul stupilor ~i dezinfectate prin administrarea de var nestins (0,5 kglmp suprafatii de teren); - inventarul de protecfie se dezinfecteazii prin fierbere intr-o solufie de sod5 de rufe 5% timp de 30 de minute; - evitarea aglomer5rii stupilor pe vatrii ~i luarea de m2suri ca stupinele mari s2 fie dispersate pe vetre de 30-40 familii de albine. in asemenea condifii pericolul de contaminare a1 familiilor prin ratacirea albinelor fiind mai redus; - igienizarea anual5 a cuiburilor prin inlocuirea in totalitate a fagurilor mai vechi de trei ani, cu faguri artificiali ~i stimularea albinelor prin hriiniri cu sirop de zah5r sau cules de nectar, ca s5-i cl5deasc2 intr-un timp cgt mai scurt, realizgnduse prin aceasta faguri noi, care impiedic5 degenerarea morfologic5 yi fiziologic5 a albinelor, precum ~i eliminarea posibilit5fii de imboln5vire a acestora din cauza cre~terii puietului in faguri vechi; - evitarea introducerii in stupinii a obiectelor de inventar, a stupilor ~i materialelor ce provin de la alte stupine, fir5 ca acestea s5 fie bine cur5fate ~i dezinfectate; - interzicerea introducerii in stupine a familiilor de albine, roiurilor ~i m5tcilor de provenient5 necunoscut5 ~i fir5 a avea siguranfa c5 provin din stupine indernne de boli; - dezinfectarea anual5 la sfir~itul sezonului apicol a stuupilor, obiectelor de inventar ~i materialelor din stupinii cu: o solutie de formol (14%) 140 ml, formol comercial la 1 litru de apii; solutie fierbinte de sod5 caustic5 (4%) 40 gllitru; solutie de sod2 de rufe calcinat5 (5%) (50 gllitru apii fierbinte). Pentru un stup se consum5 3-4 litri solutie. Materialele supuse dezinfecfiei se freacii cu peria ~i se spa15 cu solufie fierbinic de sod5 de rufe (5%) 50 gllitru; - dezinfectarea anual5 a fagurilor de rezerv2 se va face cu bioxid de sulf .yi in cazul diagnnosticgrii nosemozei, cu acid acetic glacial comercial de 96% vapori neincalzifi in cantitate de 2 cm3llitru volum; PFP - asigurarea unei surse permanente de apii potabil5 in apfo in vederea ad2p2rii albinelor; p . - interzicerea hriinirii familiilor de albine cu miere'p&%iN&n stb$ine

253

7

rC

MANUAL UL A PICUL TORULUI

care au avut locii sau a ciiror stare de siiniitate nu este cunoscutii; - arderea resturilor de cadavre de albine sau a larvelor bolnave de puiet viiros scoase din celulele fagurilor $i topirea resturilor de faguri rezultate de la curiitirea stupilor $i a inventarului apicol, precum $i a fagurilor cu forme incipiente de locii; - dezinfectarea profilacticii anualii a familiilor de albine prin mutarea, dug controlul de primiivar8, a familiilor de albine in stupi curafi $i dezinfectati cu soda de rufe 5%, soda caustic5 4% sau siipun de rufe 5%. Pistrarea sinititii albinelor prin prevenirea aparitiei qi rispPndirii bolilor Bolile au pricinuit familiilor de albine, in decursul anilor, mari neajunsuri prin pierderea unui numiir mare de albine $i in consecinp prin diminuarea producfiei in mod deosebit in cazul imbolniivirii acestora de boli infecto-contagioase. Bolile infecto-contagioase sunt cauzate de germeni patogeni pe care omul nu-i manevreazii in mod direct, dar care prin aplicarea de miisuri rafionale de ordin biologic $i igieniqefectele lor diiuniitoare pot fi prevenite. Familiile de albine slabe, subalimentate sau hriinite necorespunziitor calitativ $i cantitativ, constituie in permanenfii, un teren deosebit de favorabil pentru imbolniiviri. Patologia insectelor in general $i a albinelor in special este extrem de dinarnica, iar pentru obfinerea unor rezultate terapeutice ciit mai bune este necesar sii se tin5 seama de particularitiifile specifice ale acestei patologii spre a avea, in linii generale, un tablou a1 particularitiitilor patologiei apicole. Este suficient sii avem in , vedere longevitatea familiei de albine, exceptiind miitcile, gradul de dezvoltare a I sistemului nervos, faptul cii in cazul sistemului defensiv la aceste insecte dornini factorii de rezistenti specificii, iar cei de naturii nespecificii manifestii o fragilitate 1 mare. I Astfel, combaterea bolilor la albine odatii apiirute se bazeazii in principal, pe miisuri de ordin medicamentos. Aceste miisuri au un caracter terapeutic $i se instituie in scopul tratiirii bolilor in funcfie de particularitiitile lor. Combaterea bolilor se realizeazii prin tratamente medicamentoase sustinute I obligatoriu de mijloace de dezinfecfie, in care scop se iau urrniitoarele miisuri: - se efectueazii obligatoriu examen clinic $i de laborator la intreg efectivul din stupinii in lunile martie-aprilie $i august-septembrie $i se e de fagure cu puiet $i albine pentru a fi trimise la laboratoarele de supravegherea stiirii de siiniitate qi pentru diagnostic; care se constatii aparitia bolilor, se anunp imediat medicul

i

MANUAL UL APICULTORULUI

veterinarpentru a se lua la timp m5suri de tratament a familiilor bolnave qi prevenirea riispindirii bolilor la celelalte familii de albine din stupin5 in conformitate cu Legea sanitar-veterinar5; - aplicarea tratamentelor medicamentoase qi a m5surilor de igienii stabilite de specialiqtii veterinari, se face asociat cu complexul de m5suri biologice privind p5strarea s5n5tiitii albinelor; - stupinele se transport5 cu mijloace de transport autorizate ~i igienizate qi numai in baza certificatului sanitar-veterinar de transport, precum qi al autorizafiei de stup5rit pastoral, eliberate de Comisia judefean5 de baz5 melifer5 qi stupgrit pastoral, autorizafia fiind valabili numai pentru sursa de cules qi vatra mentionat5 in cuprinsul acesteia; - familiile de albine cu semne clinice de boli contagioase nu pot fi deplasate in pastoral decit dup5 vindecarea lor; stupinele infectate cu boli infectocontagioase qi parazitare supuse declarafiei obligatorii nu pot practica stup5ritul pastoral deciit dup5 ridicarea restrictiilor sanitar-veterinare conform prevederilor Legii sanitarveterinare; - numiirul stupilor instalati pe o vatr5 nu va dep5qi 100 de familii la masivele melifere din piiduri qi 50 de familii la culturile agricole. La masivele melifere din pgduri, distanfa dintre dou5 vetre va fi de cel pufin 50 m - cind stupii fac parte din aceeaqi stupin5 qi de cel pufin 100 m cind stupii apaqin unei stupine diferite. La culturile agricole, distanfa dintre stupine va fi de cel putin 100 m cind stupii fac parte din aceeaqi stupinii qi de cel pufin 300 m cind stupii apaqin unor stupine diferite. Amplasarea unei stupine in raza de zbor a albinelor apartinfind altor stupine (intre aceste stupine ~i sursa de cules) este interzis5 cu des5vir.r~ire. Aqezarea stupilor se face in aSa fel ca albinele sii aibii suficiente puncte de reper, pentru a evita ratiicirea acestora de la un stup la altul; - se iau misuri pentru prevenirea furtiqagului, c5utAnd ca in perioadele lipsite de cules sii nu se lucreze la stupi decit seara sau cind timpul nu permite zborul intens a1 albinelor. in aceste perioade la roiuri qi la familiile slabe se vor reduce urdiniqurile. Pi?strslr-ea siiniitiitii albinelor prin prevenirea intoxicatiilor cu pesticide Astiizi, pagubele determinate de intoxicatiile laalbine cu provoac5, intr-un interval de timp scurt, pierderi insemnate efective). Acest aspect trebuie s5 fie evidenfiat in mod

255

sr)

MANUALUL APICULTORULUI

faptului cii pesticidele sunt manipulate direct de om ~i in consecint2, pierderile produse albinelor pot fi reduse la minim in cazul luiirii unor miisuri corespunziitoare de protectie. Intoxicatiile provocate de substantele chimice folosite in agricultura $i silviculturii in functie de felul in care actioneazii sunt de mai multe feluri: a)substante toxice de ingestie, ce acCioneaz5 la nivelul tubului digestiv unde piitrund impreunii cu hrana; b)substante toxice de contact, ce piitrund in organism prin contactul insectei cu substanp respectivg; c)substante toxice volatile, ce piitrund prin ciiile respiratorii in circula~ia generals ~i produc moartea prin sufocare. in majoritatea cazurilor, asemenea pierderi sunt determinate de nepiisarea celor ce folosesc substantele chimice, Grii sii respecte reglementiirile legale in vigoare yi in unele cazuri de neglijenta apicultorilor respectivi. Prevenirea intoxicatiilor la albine se bazeazii, in principal, pe o serie de miisuri cuprinse in ,,Ordinul privind unele miisuri pentru protectia familiilor de albine impotriva intoxicatiilor cu pesticide", din care mentioniim urmiitoarele: - tratamentele cu pesticide a culturilor agricole, plantatiilor pomicole $i a piidurilor se desfiyoarii in perioade de timp c i t mai scurte care nu vor putea depivi 7 zile consecutive pentru o culturii agricolii sau parcel&de piidure ~i vor fi anunfate apicultorilor astfel incit aceytia sii poatii proteja familiile de albine prin inchiderea sau indepartarea stupilor c i t mai repede cu putintii; - tratamente fitosanitare cu pesticide la culturile agricole, plantafiile pomicole, silvice yi piiduri se vor executa numai in baza avertiziirilor scrise yi luare scrisii la cunoytinfii, emise de statiile de prognoz2 yi avertizare ~i de unititile silvice, fiind transmise detiniitorilor care le au in administrare, in folosinfa sau in proprietate cu cel putin 5 zile inainte de efectuarea tratamentului; - in cazul efectuiirii aviotratamentelor cu pesticide, unitatile de protecfia plantelor vor comunica in scris unitiitilor beneficiare, cu cel putin 7 zile inainte, zilele yi suprafetele pe care se vor efectua aceste tratamente; - este interzisii aplicarea pesticidelor (cu exceptia celor atestate prin mentiunea cii nu sunt toxice pentru albine) asupra culturilor agricole entomofile, pomilor fructiferi sau principalelor specii forestiere melifere (salcim, tei) aflate in faza de inflorire, precum $i asupra arborilor forestieri de aliniament aflafi in a manei; fitosanitare cu aeronave se executii numai dacii viteza 5 d s e c ~i temperatura nu dep2ye~te 25OC; comunale, o r 5 ~ e n e ~sau municipale ~i prim2riile dupi ti

MANUAL UL A PICUL TORUL UI

I I

1

I

caz, vor anunfa, in scris cu cel pufin 5 zile inainte, sub semniiturii de luare la cuno~tinfi, tori defin5toriide stupine situate in raza teritorialii a localitafii, precum pe ~i circumscriptia sanitar-veterinarii, despre locul, data inceperii ~i mijloacele cu care se executB tratamentele cu insecticide; - unitiifile cu sector apicol ~i apicultorii cu stupine personale unneaza sii anunte, cu cel mult 24 de ore dupa amplasare, consiliul local a1 comunei, ora~ului sau municipiului ~i primarul, dupii caz, pe teritoriul ciiruia se afl8 stupina, locul de amplasare a acesteia, perioada utilizirii vetrei de stupinii, numiirul familiilor de albine, sediul sau adresa definiitorului de familii de albine, precum ,yi sediul sau adresa la care acesta urrneazi sii fie anunpt in cazul efectuiirii unor tratamente fitosanitare; - sii sesizeze imediat, in scris, circumscripfia sanitara veterinara pe raza ciireia este situatii stupina in cazul producerii intoxicatiilor la familiile de albine; - medicii veterinari de circumscriptie sunt obligati sii controleze dac8 unitiitile sau persoanele fizice cu gospodiirie personala, care executa sau beneficiaz8 de tratamente fitosanitare cu pesticide, asigurii indeplinirea masurilor de prevenire a intoxicatiilor, precum qi obligafia de a interveni in sprijinul apicultorilor in caz de intoxicare a albinelor. PREVENIREA $1 COMBATEREA BOLILOR LA ALBINE Albinele ca .yi celelalte specii de animale fac parte din lanful trofic planetar qi se supun acelora~i biologice ale filogeniei, ontogeniei, reproducerii ~imoqii. legi Pe tot parcursul viefii lor sunt supuse permanentei agresiuni din partea unor specii de virusuri, bacterii, micete, protozoare ~i parazifi care le pot produce in anumite situatii imbolniiviri yi chiar moartea prematurii in una din fazele metamorfozei sau a viefii lor. Infecfia este o stare de boa15 determinatii de invazia localii sau general8 a unui agent patogen in organism, deci rezultanta conflictului dintre organism ~i factorii biologici de agresie. Factorii care concur5 la declan~area evolufia infecfiei sunt: ~i 1. Factori determinanfi - reprezentati de agentul cauzal yi gazda receptivii; 2. Factori predispozanfi care favorizeazii aparitia conflictului dintre agentul cazal ~i gazdii ~i pot sii determine o evolufie mai de bolii: alimentafia deficitarii, variariile b r u ~ t e deficitarii, exploatarea intensivii, vehicularea stuoiiritul pastoral, prezeng altor infecfii. 9

(
11

MANUALUL APZCULTORULUI

Pentru a se realiza infecfia este necesar ca agentii patogeni s5 p5trund2 Tn structura gazdei receptive. La albine, in general infectiile se produc la nivelul tegumentului larvar, tubului digestiv, tubilor Malpighi ~i traheelor. Pentru a produce infectia qi moartea unui organism agentul patogen trebuie s5 posede o viteza de reproducere foarte mare, sau s5 p5trund5 in num5r mare in organism; 3. Doza de germeni care poate provoca infecfia .yi moartea organismului depinde de cantitatile patogene ale germenului, reprezentate de: virulenp - insu~irea germenului de a se reproduce in tesuturi moi ~i toxigenez5 - insutirea germenului de a produce tulbur5ri functionale prin secretii de toxine (ex0 qi endotoxine). Perioadele infectiei sunt: faza de incubatie - perioada de timp scurs5 de la p5trunderea germenului in organism, pin5 la aparitia primelor sernne de boali (de la 3-4 zile pgn5 la 5-6 zile); faza evolutiva - timpul de la aparifia simptomelor yi pin5 la disparitia lor; faza final5 - care poate fi vindecarea sau moartea. Clasificarea infeciiilor se face in functie de rgsplndirea lor: sporadice, eusootice, epizootice gi pansootice; in functie de modul de transmitere: necontagioase sau contagioase; in functie de perioadele de evolutie: supraacute, 1 acute, cronice; in functie de complexul cauzal: primare, secundare, condifionate; in functie de extinderea la nivelul individului sau familiei: local5, generali; in functie de agentul cauzal viroze: paralizia acut5, paralizia cronic5, viroza botcilor negre, viroza aripilor opace, viroza albinelor de Egipt, viroza X, viroza filamentoash puietul in sac; bacterioze: loca american5, loca europeang, paratifoza, septicemia, spiroplasmoza, rickettisioza; micoze: ascosferoza, aspergiloza, melanoza, candidoza, toruloza; protozooze: nosemoza, ameobioza; parazitoze: brauloza, / senotainioza, triangulinoza, varrooza, acarapioza; dismetabolii: disproteinemii, deficit glucidic, deficit lipidic, deficit vitamino-mineral, hipotermii, hipertonemii; predatori: predatorii cerii, predatorii albinelor; intoxicatii: alimentare, I medicamentoase, cu pesticide, cu noxe industriale; iradieri. I

1

Boli virotice
Virusurile sunt microorganisme subcelulare, compuse din acizi nucleici qi proteine, fir5 aparat enzimatic, fir5 metabolism propriu fiind replicate de celulele gazd5 in milioane sau miliarde de exemplare prin mesajul transmis de virus genom~lular. $i&le se clasificain dour categorii dup5 tipul de acid nucleic qi nurnirul d@mt nb acrerrnoleculare de AND sau ARN. Virusurile patogene pentru albine Cw du 8&eptia virusului filamentos ~i iridescent care sunt constituite

,'

4% /

258

MANUALUL APICULTORULUI

din AND. Virusurile care afecteaz5 albinele sunt mici de 17-35 nm, cu excepfia virusului iridiscent de 150 nrn gi a celui filamentos de 4501150 nm. Virozele evolueaz5 in general, atilt asociate intre ele, cat gi cu protozooze (nosemoza). in ultimii ani, virozele albinelor au luat o extindere tot mai mare ap5rilnd noi maladii virotice in scar5 planetar5. Aceste maladii sunt vehiculate la distante mari, continental gi intercontinental datorit5 transportului de material biologic apicol reproduc5tor, efectuat in general clandestin de c5tre apicultori. Contaminarea se face gi din aproape in aproape intre pri, albinele folosind flora melifer5 gi trilntorii migrind fir5 s5 fin5 seama de granip. Sistemul stup5ritului pastoral face ca maladiile virotice gi altele s5 se r5spilndeasc5 in scar5 national5 intr-un singur an. Aglomer5rile de familii de albine favorizeaz5 o intens5 contaminare. Puterea de contagiune a virozelor este foarte mare gi se face prin contact intre albine gi ingestie (hr5nirea larvelor sau transferul mierii de la o albin5 la alta). Cantitsti mari de virusuri se g5sesc, in functie de viroz5, in organele interne ale larvelor ~i albinelor precum cuticula dermicq in glandele toracice, postcerebrale, hipofaringiene, in ganglionii nervogi, celulele intestinale sau ale traheelor qi in hemolimfi. In baza cercet5rilor efectuate pdn5in prezent au fost descoperite gi clasificate 17 virusuri patogeni ai albinelor Apis mellifera gi Apis cerana. Aceste virusuri au fost denumite: virusul paraliziei cronice; virusul asociat paraliziei cronice; virusul paraliziei acute; virusul puietului in sac; virusul botcilor negre; virusul X; virusul Y; virusul aripilor opace; virusul paraliziei lente; virusul albinelor de Egipt; virusul de Arkansas; virusul de Kagmir; virusul de Kagmir (tulpini australiene); virusul Thai; virusul iridiscent; virusul filamentos; virusul maladiei Insulei Wight. Pentru zona continental5 in care ne aflgm, un interes deosebit trebuie s5 acordim urm5toarelor viroze: paralizia acut5; paralizia cronic5; viroza X; viroza Y; viroza albinelor de Egipt; viroza filamentoasi; puietul in sac gi viroza botcilor negre. Virozele pot evolua singure sau asociate intre ele, atilt la albinele adulte cilt ~i la larve, unele predominilnd in sezonul cald, altele in sezonul rece. Patogenitatea lor cregte in anumite conditii gi anume: fondradioactiv crescut, fond toxic, nosemoz5, dismetabolii prin hran5 necorespunz5toare, exploatare cu intens5 spoliere a albinelor gi sl5birea r5spunsului lor imun la apgrare, c5lduri qi secete excesive, temperaturi foarte sc5zute. Fenomenele patogene in timpul evolutiei virozelor se @bt m&ca prin cregterea virulenfei unor germeni de asociafii precum riqhgttsii,\ iropktsme, bacterii, micete, protozoare sau prin facilizarea izbucnirii u n ? i ~ n t a @ s-+ e

T

MANUAL CrLA PICUL TOR UL UI

clasice, ca de exemplu: loca europeana, nosemoza ~i ascosferoza. Diagnosticul virozelor albinelor se pune in baza semnelor clinice $i examenelor de laborator prin irnunoseroprecipitare, imunofluorescenf5, culturi $i fcsuturi de infcctivitate. Aceste examene de laborator surit de inalti tchnicitate gi specialitate, necesitind materiale, substanfe $i aparaturi corespunz8toare ca $i personal executant de inalti calificare. Pe plan mondial, privind diagnosticul virusurilor albinelor cel mai specializat laborator este cel de la Institutul Rothamsted din Anglia. . In ceea ce privegte diagnosticul clinic, se face intotdeauna diferential cu intoxicafiile, loca european8, loca american,?, puietul viros, aspergiloza $i nosemoza. In general se intilnesc urmatoarele semne de boali: larve rnoarte nec5picite sau c5picite f i r i sernne de loc8 sau ascosferozii, nilnfe moarte de culoare alb8cenugie, albinele moarte inainte de eclozionare malformate (in general cu aripile insuficient dezvoltate).

Paralizia aczltri este o boa15 infecto-contagioasii a albinelor adulte, produs8 de un virus sferic cu dimensiuni de 30 nonometri, cu tropism pentru sistemul nervos qi glandele salivare. Maladia are un inalt grad de difuzibilitate, transmifindu-se prin contact gi ingestie. Clinic, boala se recunoaqte prin: evolutia in sezonul activ mai ales vara gi inceputul toamnei; incapacitate de zbor a albinelor; tremurituri ale aripilor, antenelor; paralizii ale aripilor qi membrelor; distensia abdomenului; n~oartea in 3-5 zile de la aparifia semnelor clinice; asocierea virozei cu nosemoza. Diagnosticul se face prin teste de infectivitate, imunodifuzie, microscopie electronic5 qi ELISA pe probe de albine vii (50- 100 indivizi) $i poqiuni de fagure (15115 cm) cu puiet suspect. Virusul paraliziei acute poate fi gisit $i in albinele clinic siinitoase, aflate in stare de prcmunifie gi rezistenfi. Diagnosticul diferential trebuie %cut fati de intoxicatiile acute, nosemoza acut5 gi fat.5 de celelalte viroze cu manifestari nervoase. Paralizia cronicci estc, de asemenea, o boa15 infecto-contagioas5 a albinelor adulte, produs5 de un virus ARN, elipsoidal cu diniensiuni de 20-27 x 40-70 localizare in sistemul nervos, intestinul subfire la inseqia tubilor hipofaringiene $i mandibulare. Se transmite prin contact qi
i se

recunoaqte prin: evolufia in tot cursul anului cu acutiziiri

MANUAL UL APICUL TORULUI

in sezonul de toamnii; semnele bolii apar la 4-10 zile de la infectie; fenomene nervoase traduse prin tremuriituri ale aripilor, paralizie a extremitiitilor sau a intregului corp; incapacitate de zbor; aparifia indivizilor de culoare neagrii cu luciu metalic, depilare, contractarea abdomenului, aspect de furnic5; albinele sgniitoase indepiirteazii permanent din stup pe cele bolnave; moartea survine de regulii dup5 12-25 de zile de la aparitia semnelor clinice; se asociaz5 cu nosemoza. Diagnosticul se face prin teste de infectivitate, imunodifuzie, microscopie electronic8, imunofluorescenfii, imunoelectronomicroscopie, ELISA gi examen histopatologic pentru punerea in evident5 a corpusculilor Morison in citoplasma celulelor intestinului subtire la nivelul inseqiei tubilor Malpighi. Probele pentru examen de laborator se constituie din 50-100 albine vii ~i poqiuni de fagure 15115 cm cu puiet suspect de boal5. Diagnosticul diferenfial se face fat5 de intoxicatiile cu pesticide, f a g de celelalte viroze cu manifestiiri nervoase (aspergiloza albinelor adulte).

Viroza aripilor opace - boa15 infecto-contagioas5 a albinelor adulte gi miitcilor. Este produs5 de un virus ARN, mic, de dimensiuni de 17 nanometri, cu tropism pentru sistemul nervos cefalic Si toracic ~i glandele salivare. Clinic, boala se recunoa~teprin: evolutie mai ales in timpul iernii care produce mortalitate accentuatii pin5 la pierderea multor familii de albine. F5rB a fi o regulii, albinelor li se opacizeaz5 aripile qi igi pierd capacitatea de zbor. Familiile infectate in timpul primaverii gi verii, sl5besc prin disparifia albinelor in num5r mare. Diagnosticul se face serologic prin imunodifuzie, seroprecipitare, microscopie electronicii, ELISA pe probe de albine vii suspecte, 50-100 indivizi. Diagnosticul diferential se face fat2 de intoxicatii, celelalte viroze gi septicemii. Viroza botcilor negre - boa15 infecto-contagioasii specific5 nimfelor miitcilor qi albinelor lucr5toare. Este produs5 de un virus ARN cu dimensiuni de 30 nanometri. Virusul se transmite pe cale digestivii prin albinele doici gi se poate multiplica qi in albinele adulte de regulii afectate de nosemozii. Clinic, boala se recunoagte prin: moartea nimfelor de matcii in botci, reducind eclozionarea cu 90-95%, iar ca urmare a proceselor de autolizii gi putrefactie, acestea capiitii o culoare inchis5 observindu-se pr!.n fpnsparenp botcii, pete negre. Viroza afecteaz5 ~i omoar5 o parte din nimfele albinelor albinele, de regulii le desciip5cesc ~i le indep5rteaz5, iar puiet diseminat.

261

MANUALUL APICULTORULUI

Diagnosticul se face prin examen serologic qi microscopie electronid pe probe de botci qi porfiuni de fagure cu puiet suspect, 15115 cm. Diagnosticul diferential trebuie ficut la nimfele de albine lucriitoare f a p de cele afectate de atacul larvelor de giiselnip.

Viroza albinelor de Egipt - boalii infecto-contagioasii a albinelor adulte qi a nimfelor, produsii de un virus ARN, cu dimensiunea de circa 30 nanometri, Se transmite prin ingestie qi prin inoculare de parazifi limfofagi. Aceas% virod determinii sliibirea familiilor prin scurtarea viefii albinelor. Boala in condifii naturale nu a fost studiatii. VirozaX - boa15 infecto-contagioasii a albinelor adulte; este produsii de un virus ARN sferic de 30 nanometri. Transmiterea virusului se face pe cale digestivi. Infectia evolueazii de obicei iarna qi primiivara qi este agravatii cdnd se asociazi cu protozoarul Nosema apis qi Malphigamoeba mellifica. Diagnosticul se stabileqte prin examen serologic qi prin microscopie electronicii. Probele pentru diagnostic se constituie din 50-100 albine vii suspecte. VirozaJilarnentoasa'- boalii infecto-contagioasii a albinelor adulte care este produsii de un virus AND mare cu dimensiuni de 4501150 nanometri. Virusul se localizeazii in celulele nervoase, intestinul subfire, corpul gras, glandele cerifere, faringiene, de venin qi in hemolimfi, aceasta ciipiitdnd un aspect Iiiptos. Boala se transmite prin ingestie qi de regulii evolueazii in asociere c u nosemoza in sezonul de iarnii-primiivarii. Sernnele clinice sunt nespecifice; albinele iqi pierd capacitatea de zbor, familiile sliibesc, iar mortalitatea se inregistreazii in lunile de primiivarii. 0 bunti parte din familiile bolnave supraviefuiesc dar au o dezvoltare slabii. Diagnosticul se face prin microscopie electronicii din hemolimfa albinelor cu semne de boalii ~i prin examen serologic. Probele pentru examen de laborator se constituie din 30-50 albine vii suspecte. Puietul in sac - este o boalii infecto-contagioasii specifics larvelor de albine, ciirora le deterrninii moartea in stadiul de puiet ciipiicit. Larvele iau aspectul caracte@%w unui sac plin cu lichid. b l etiologic este un virus ARN de formii sfericii cu dimensiunea de Virusul se localizeazii in celulele glandelor hipofaringiene, torace, rpul gras qi celulele nervoase. Se transmite prin ingestie de

MANUAL UL A PICUL TORULUZ

Clinic, boala se recunoagte dup5: moartea larvelor dup5 4 zile de la c5p5cire; aspectul de puiet afectat impragtiat pe fagurii cu puiet; celulele cu c5p5cele scufundatee gilsau perforate; culoarea larvelor devine treptat galben-cenugie gi apoi brun5. Dup5 moarte, larvele extrase din celule au aspectul unui sac plin cu lichid; prin deshidratare larva se transform5 intr-o cojig brun5 agezat5 pe plangeul celulei cu capul recurbat spre abdomen, dind aspectul cunoscut de ,,papuc chinezesc". Larva moart5 nu prezint5 miros, nu este aderenti la perefii celulei, iar confinutul nu este filant. Albinele adulte din familiile afectate de boa15 pierd apetitul pentru polen gi au o durati de via@ mai scurt5. Diagnosticul se stabilegte prin teste de infectivitate gi teste serologice. Pentru examen de laborator se recolteaz5 probe din porfiuni de fagure 15/10 cm cu puiet suspect. Diagnosticul diferenfiat se face faF de loca american5 gi viroza botcilor negre. Miisuri de prevenire qi combatere a virozelor la albine; profilaxia gi combaterea virozelor la albine se realizeaz5 printr-un complex de mgsuri care const5 in: - intretinereain condifii optime a familiilor de albine pe tot parcursul anului, asigurindu-se hran5 suficient5 gi de bun5 calitate care s5 le confere o rezistenfa natural5 crescut5 fa@ de infecfiile virotice; - chimioterapia bazati pe substante de origine natural5 de tipul izoflavonolilor, sesquiterpenelor, derivatilor fenolilor, precum gi preparatului Arahnovir cu care s-au obtinut rezultate pozitive; - realizarea gi menfinerea unei permanente stiri de igieni in stupi gi stupin5 prin eliminarea gi topirea fagurilor vechi, a celor cu puiet mort, neeclozionat, stringerea gi distrugerea prin ardere a cadavrelor; - eliminarea schimburilor de material biologic, faguri cu miere gi p5stur5 intre stupii suspecfi de boa15 gi cei s5n5togi in cadrul stupinei gi intre stupine; - interzicerea folosirii in hrana albinelor a mierii gi polenului ce provine din familii bolnave sau suspecte de boal5; - in viroze nu se recornand5 tratamente preventive cu antibiotice; acestea nu au acfiune asupra virusurilor dar creaz5 o rezistenv a germenilor bacterieni fati de antibiotic gi r5min sub forma rezidual5 in produsele stupului; - numai in cazurile in care apar semne clinice specificd%l$clasice - bacterioze, micoze, protozooze gi parazitoze s u p r a a d 5 u ~ ' v ~ rlor, lee vor efectua tratamente cu medicamente specifice fiec5rei boli id * %

263

%$@IJ

\%

<i

MANUAL UL APICUL TORULUI

- prevenirea intoxicafiilor qi toxicozelor se realizeaza prin respectarea
prevederilor din "Ordinului 45 din 2 1 .X. 1991 privind unele masuri pentru protectia familiilor de albine impotriva intoxicatiilor cu pesticide"; - dezinfectii repetate profilactice ~i de necesitate cu una din substantele: soda causticii, soda de rufe, formol, &pun, cloramina B gi ap5 oxigenata; - evitarea aglomer5rii stupinelor in pastoral pentru eliminarea interferentei ce se produce intre albinele din familii bolnave qi cele sanatoase ca urmare a ratacirii acestora, ocazii cu care se face contaminarea gi rgspindirea generali a bolilor.

Boli bacteriene
Loca europeanii - este o boala infecto-contagioas8 care afecteaza puietul de albin8, determiniindu-i moartea, de regula in stadiul de puiet nec8pZicit. In etiologia bolii sunt incriminafi: Mellissococcus pluton, Enterococcus faecalis - bacterie secundar5 asociata in aceasta boala, Paenibacillus alvei, Bacterium eurydice, Paenibacillus larvae, Bacillus orpheus. Loca europeang apare mai rar decilt loca americana qi este mai putin gravi afectind in general larvele tinere in viirsti de 3-4 zile qi in propoqie mult mai redus%, larvele ciip5cite. Boala apare in general primavara inaintea culesului de salcim, precum qi in golurile de cules din sezonul apicol. Transmiterea bolii se face odata cu hrana administrata puietului de catre albinele doici, cind microbii pitrund in intestinul larvelor, unde se inmultesc, se hrilnesc qi eliminii toxine. inmulfirea microbilor se face pe seama hranei existente in intestinul larvelor, ceea ce duce la slgbirea acestora. Pe de alti parte, toxinele piitrund prin perefii intestinului in tot organismul, provocind grave perturbari fiziologice, imbolnivirea qi in final, moartea larvelor. Pentru ace~tia, sezonul ~i puterea familiei de albine joaci rolul cel mai important, loca europeana fiind mult mai frecventg primavara ~i la familiile slabe, impachetate necorespunz5tor, avind hrana insuficientii qi de slab3 calitate. Cgldura din timpul verii gi aparitia unor culesuri bune in natura fac ca boala s i regreseze int5lnindu-se qi vindecsri spontane. Transmiterea bolii in interiorul stupului, de la o familie la alta sau de la o stupin2 la alta, se realizeaza ca gi in cam1 locii americane (albine hoate, trilntori, faguri de la familii bolnave). Larvele bolnave devin initial mai transparente, apoi sufera modificari de pu-/: cu1oar;e oztge qi de miros, rgsucindu-se in celule vi devenind mai intii galbene cu nuante in* in ce mai inchise pin2 la maroniu. Mirosul este variabil, putind fi a$ <& &$ic kcil in unele camri aromat sau lipseqte cu totul. Pe fagure, puietul estc raspan neuniform.

I

%

1
I

,

kge5

264

MANUALUL APICULTORULUZ

Clinic, boala se recunoagte dupii: aspectul de puiet impr5gtiat pe fagurii afectati datoritii prezenfei celulelor cu ouii sau larve neciipiicite in zonele compacte cu larve ciipiicite; larvele afectate igi schimb5 pozifia in celulii, evidenfiaz5 prin tegument traheele, prezintii pete de culoare giilbuie care in cele din urmii devin cenugii-negre, igi pierd turgescenta gi se transform5 intr-o mas5 p5stoas5, neaderentii la peretii celulei avind un miros acru sau aromat; dupii 10-20 de zile, larvele moarte se deshidrateaz5, au culoarea maronie, muleazii fundul celulei ~i cap85 aspectul unor solzigori de consistenp cauciucului ce pot fi ugor extra$ din celule. Diagnosticul prezumtiv se pune pe baza semnelor clinice, iar cel de certitudine se stabilegte in laborator de specialitate pe probe de fagure cu puiet de 15115 cm suspect de boalii. Combaterea locii europene se realizeazii prin: - indepiirtarea din stupi a fagurilor cu puiet afectat (in stadiul incipient sau in evolufie a1 bolii); - tratament medicamentos cu Oxitetraciclinii sau Locamicin dupii cum urmeazii: Oxitetraciclinii in sirop din miere sau zahiir 0,5 gll cite 200-250 ml/ familie in functie de puterea acesteia, trei administriiri la interval de 3 zile ~i inc5 douii administriiri la interval de 5-7 zile; - Oxitetraciclinii in zahiir pudrii 3 g11000 g zahiir, cite 80-100 g amestec pulverizat peste albine ~i printre rame, de trei ori la interval de 3 zile qi incii de douii ori la interval de 5-7 zile; - Locamicin produs de I.C.D.A. care are la bazii Oxitetraciclinii se va administra in acelagi mod ca amestecul de mai sus; - in cazurile grave, concomitent cu primele trei administriiri prin pudrare se pot face ~i trei administriiri de sirop preparat din 1 kg Locamicin la 1 litru infuzie din plante medicinale, cite 200-250 mllfamilie. La aparifia bolii se recomandii sii fie tratate toate familiile de albine din stupinii, ele fiind considerate contaminate. Stupina afectatii se va trata in mod obligatoriu gi in primiivara anului urmiitor aparitiei bolii, se va face dezinfectia profilacticii sau de necesitate dupB caz, iar fagurii vor fi topifi gi schimbati. Loca europeani este declarabilii de la aparifia primelor semne de boa15 gi carantinabil5 incii 30 de zile de la insiinBto~irea clinic5.

Se atrage atentia cB mierea provenit3 de la asemenea famili+se interzice a fi valorificati la export!
& '

%

265

F rC

MANUALUL APICULTORULUI

Fig. 75 - Modul de contaminare a familiilor de albine cu loca: 1)stupi cu albine; 2Cfagure cu puiet; 3)hriinireafamiliilor cu miere contaminati; 4)scule ji rnateriale infestate; 5)sporii de locii p o t j introdu~i stupi; in 6)hranii infestatii administratii puietului neciipiicit Loca arnericanii - este o boali infecto-contagioasi care afecteazi puiets,\ de albini determiniindu-i moartea de reguli in stadiul de puiet cipicit. Agentul etiologic este Paenibacil/~/s larvae subspecia larvae. Loca americani este considcrati cea mai gravi boali bacteriani a puietului ciruia ii produce moartea in stadiul de puiet cipicit. Dupi varroozi, loca americani produce cele mai mari pierderi economice in familiile de albine prin distrugerea acestora ca entititi biologice $i prin productia redusi de miere ~i a altor produse ale stupului. Boala evolueazi in tot sezonul activ cu viirfin lunile iulie-august. Difuzarea bolii de la o fan~ilie bolnavi la alta sinitoasi, precum ~i de la o stupini la alta, se face prin intermediul albinelor hoate, triintori, prin adipitori, prin uneltele de lucru, schimbarea fagurilor de la un stup la altul, prin hriniri cu miere infectati, prin diferiti paraziti qi diunitori ai stupului (exemplu Galleria rnellonela), prin cumpirarea sau schimbul de material biologic - familii, roi, mitci din stupine contaminate fir2 atestarea stirii de sinitate, de citre medicul veterinar. Trebuie precizat c i loca americani nu se vindeci de la sine. Combaterea bolii este foarte dificili ~i nu se rezumi doar la tratamentul medicaw@m. Aceasta presupune ca in paralel cu tratamentul specific s5 se aplice o%lex de misuri care s i limiteze rispiindirea bolii in toati stupina ~i iwthpinp dinjurul focarului de boali. un
i

'(

eC ; r U *e

MANUALUL APICUL TORULUI

Clinic boala se recunoagte dup5: - aspectul de puiet imprggtiat pe faguri; - celule cu c5p5cele umede, escavate, perforate, de culoare maron-inchis spre negru; - sub c5p5cele se g5se~te detritus larvar de culoare ciocolatie, filant, un aderent la perefii celulei, iar la incercarea de extragere, confinutul se intinde sub forma unui filament de 3-5 cm (proba b5plui de chibrit); - fagurii afectafi de boa15 exhal2 un miros caracteristic de putrefacfie sesizabil la deschiderea stupului gi chiar de la intrarea in stupinii; - in stadiul avansat a1 bolii, in celulele afectate, larvele moarte se deshidrateaza complet aviind aspectul unui detritus maron-inchis spre negru, aderent la peretele inferior al celulei. Diagnosticul se poate pune de medicul veterinar yi de apicultor pe baza semnelor clinice in stupinii, iar diagnosticul de certitudine se stabilegte in laboratorul de specialitate (D.S.V.) pe probe de fagure 15115 cm cu puiet suspect de boali. Diagnosticul diferenfial se face fa@ de loca europeanii, puietul viiros ~i puiet in sac (boalii virala). Aga cum s-a precizat combaterea locii americane se face prin tratament medicamentos gi o serie de m5suri deosebit de importante ~i utile dup5 cum urmeazii: - depistarea familiilor afectate de boalii prin examen clinic al tuturor familiilor din stupina efectuat de medicul veterinar din zon5; - fagurii gi familiile puternic afectate, sau semne clinice evidente (ap2rute ca gi cazuri noi), se vor distruge in totalitate prin ardere; - fagurii cu num5r redus de celule afectate se elimin2 din stupi, se topesc gi se inlocuiesc cu faguri noi. Tratamentul medicamentos se efectueaz5 la toate familiile din stupinii, acestea fiind considerate contaminate. Pentru tratament se vor folosi numai Oxitetraciclinii sau Locamicin. Sunt interzise pentru tratament: Streptomicina, Cloramfenicol, Nitrofuran. Oxitetraciclin2 se administreaza in sirop din miere sau zah2r 0,5 gll ciite 200-250 mufamilie in funcfie de puterea acesteia, trei administrgri la interval de 3 zile gi inc2 douii administriiri la interval de 5-7 zile. Se efectueazii dezinfecfia de necesitate a inventarului apicol care cuprinde obligatoriu urmritoarele etape: lcrrrnlln - cur2fire mecanici; - flambare; @P t'$Si ".r - dezinfecfia propriu-zis5 cu una din substanfele: h f d & Q d i u ~ t 2

=

267

r **
P-

MANUAL UL APICUL TORUL UI

caustici) 4%, carbonat de sodiu (sods calcinati) 5-6%, sau formol3%. Dupi dezinfecfia inventarului se va face transvazarea familiilor trecute prin boali, tratate yi fir2 semne clinice de boali, in stupi supuyi misurilor de dezinfectie. Stupina afectati de loca americani se va trata in mod obligatoriu ~i in primivara anului urmitor aparifiei bolii ~i se vor aplica misurile de dezinfectie.

Mierea provenitii de la stupina in care a evoluat loca americanii nu se comercializeazii!
Loca americani este o boali declarabili ~i carantinabili, de la aparifia semnelor de boali $i inci 60 de zile de la insinitoyirea clinic8 yi efectuarea dezinfectiei finale. Atestarea stirii de sinitate a stupinei se va face de citre medicul veterinar din zon8.

I

Infectii mixte de loci americani yi loci5 europeani pot evolua in numeroase familie de albine pot fi diagnosticate atlt stupine. in asemenca cazuri, in aceea~i loca americani cit yi loca europeani c11 semne clinice specifice fiecireia din cele doui boli. in alte cazuri, cele doui loci pot fi inthlnite in stupi diferifi din aceeaqi stupin8. In aceste situatii, precum $i in cazul formelor atipice de loci europeani este greu pentru apicultor sau chiar pentru medicul veterinar s i stabileasci diagnosticul pe baza semnelor clinice. Pe de alti parte. pentru examenul de laborator este necesara o perioadi mai lungi dc timp care ar inthr7ia aplicarea misurilor de tratament $i dezinfectie. In asemenea cazuri, pentru a evita riscul de extinderc a bolii, se recomandi folosirea unuia din cele doui antibiotice Localnicin sau Oxitetraciclini in dozele $i numirul de administrari mentionate la tratamentul cclor doui boli yi aplicarea de misuri severe de igieni. Mierea provenitii de la aceste familii, nu se va valorifica la export! Septicemia - este o boali infectioasa specifics albinelor adulte. Agentul etiologic este Pseudomonas apiseptica yi poate avea formi acuti $ i ~ . c . i evolueazi in sezonul activ, dar cazurile de boali sunt foarte rar ; diagnos CYpic, boala se recunoayte dupi: incapacitatea de zbor a albinelor; pirisirea st,@$%\&manifest5ri nervoase; albine moarte in fata stupului; fragilitatea

MANUALUL APICUL TORULUI

cadavrelor (desfacerea cu uguring la simpla atingere, in p5qile componente: cap, torace, abdomen, aripi). Diagnosticul de certitudine se pune in laborator prin examinarea probei de albine suspecte (50- 100 de albine vii sau muribunde) prin recoltarea hemolimfei care, in caz de septicemie, devine alb5 15ptoas5.Pentru izolarea speciei Pseudomonas apiseptica se face examen bacteriologic din hemolimfi gi musculatura toracic5. Diagnosticul diferential se face fat5 de septicemiile produse de virusuri, rickettsii gi alte specii bactcriene, fat5 de nosemoza acut5, virozele cu simptomatologie nervoasi gi fat5 de intoxicatiile cu pesticide. Pentru combaterea bolii se adun5 gi se ard albinele moarte de pe fundul ~i din fata stupului; se aplic5 dezinfectia de necesitate gi tratamentul cu oxitetraciclinii ca la loca american5. Salmoneloza sau paratifoza - este o boa15 infecfioas5 specific5 albinelor adulte care poate evolua in sezonul activ dar cazurile diagnosticate sunt deosebit de rare. Agentul etiologic este Salmonella schotmiilleri alvei, iar semnele clinice gi modific5rile anatomopatologice sunt necaracteristice. Albinele bolnave prezinti incapacitate de zbor, abdomen balonat, diaree gi paralizie. Diagnosticul se stabilegte numai pe baza examenului de laborator, prin examinarea unei probe de aproximativ 30-50 de albine muribunde suspecte, prin cultivarea gi izolarea germenului patogen. Diagnosticul diferential se va face fat5 de nosemoza clinic5, viroze (paralizia acut5 ~i cronici) ~i intoxicafii. Pentru combatere se indep5rteaz5 de pe fundul gi din fata stupului toate albinele moarte, se ard ~i se aplic5 desinfectia de necesitate. Tratamentul se efectueaz5 numai in cazurile de boa15 diagnosticate in laborator de specialitate. Pentru tratament se recornand5 Oxitetraciclina in doze de 0,5 g/l de sirop, in propoqii de cite 200-300 mllfamilie in functie de puterea acesteia. in 4-5 administrari la interval de 4-5 zile. Spiroplasmoza - este o boa15 a albinelor adulte provocat5 de Spiroplasma apis gi evolueaz5 in sezonul activ cu viirf de virulent5 in luna mai. Clinic, boala se suspicioneazii dup5 urm5toarele semne ale albinelor: incapacitate de zbor; abdomen balonat; tremur5turi musculare; jurul stupului, urmat de moarte. Diagnosticul se pune in laborator prin examen sau a1 unui filtrat obtinut din trituratul a 30-50

269

s

/-

MANUAL UL APICULTORULUI

boali. Diagnosticul se poate pune qi prin examen imunoserologic. Pentru combatere se indepirteazii ~i se ard albinele moarte de pe fhndul ~i din f a p stupului; se face dezinfectia de necesitate qi se aplicii tratamentul cu oxitetraciclini 0,5 g la litru de sirop, cite 250-500 ml pe familia de albine la 5-7 zile interval, pin5 la disparitia semnelor clinice. Boli micotice Ascosferoza (puietul viros) - este o boala infecto-contagioasi specifics larvelor de albine ciirora le determini moartea in primele doui zile ale stadiului de puiet ciipicit. Agentul etiologic este micetul Ascosphaera apis care triiie~teubicvitar, gisindu-se ~i in intestinul albinei sinBtoase. Boala evolueazii in tot cursul sezonului activ, iar transmiterea se face prin ingestie qi transcutanat. Treptat boala cuprinde ~i puietul de lucriitoare ~i pe cel din botci. Ascosferoza se recunoavte dupii: aspectul caracteristic pe care il dau fagurelui larvele mumificate riizlete de culoare albi; sunetul caracteristic ce il produce un astfel de fagure cind este scuturat; neaderenfa larvelor la peretii celulelor; larvele mumificate rispindite in f a p qi pe fundul stupului. Incepind cu anul 1990 tabloul patologic a1 ascosferozei s-amodificat mult fati de anii 1965-1970 in sensul disparitiei alternantei de celule c&cite vi celule cu larve afectate de ascosferozii (a~a-zisul,,mozaicm)qi aparitia ~i generalizarea celulelor ciipiicite, sub care se gisesc larvele afectate de ascosferozi. Multimea larvelor cu aspect de creti pe fundul stupului se datore~te actiunii de detectie a albinelor sanitare, care decoperteazi celulele cu larve afectate pe care le scoate qi le inliiturii din fagurii afectati din cuib in vederea refacerii efectivului biologic. dupB urmiitoarele semne: aspect in mozaic al Clinic, boala se recunoa~te fagurelui cu puiet datorat alternantei de celule ciipicite normale cu celule care confin mumii albe, cretacee; larvele infectate se ingilbenesc, i ~pierd segmentatia, i se deshidrateazii ~i capiti consistenp cretei; celulele care contin larve afectate sunt descipgcite de albine putindu-se observa continutul invadat de miceliul alb al ciupercii; mumiile sunt neaderente la peretii celulei fiind indepirtate de albine ~i se gisesc pe fundul stupului, pe scindura de zbor ~i in fafa stupului. rgihghosticul se stabile~te baza examenului clinic al mumiilor recoltate, pe o h n i de fagure de minimum 15110 cm cu puiet suspect. Diagnosticul d&b prece% rdt se h c e prin examen microscopic pentru evidentierea ascociatilor ceea C c k i i cu%iagnosticul de certitudine completat de examenul micologic.

&

F

I

270

MANUAL UL APZCULTORULUI

Diagnosticul diferenfial se face fa@de loca americani, puietul pietrificat gi puietul in sac. Pentru combatere se indepirteazi gi se distrug mumiile de pe fundul gi din fa@ stupului; se indepirteazi din stup gi se topesc fagurii puternic afectafi ~i se executii igiena gi dezinfecfia de necesitate. Tratamentul se face cu Micocidin administrat in dozi de 80-100 g preparat prin imprigtiere printre rame peste larve gi albine; se repet5 de trei ori, primele doui tratamente la interval de 3-4 zile, ultimele la 5-7 zile. La familiile cu forma avansati de boa14 se administreazi concomitent cu pudrarea gi sirop de Micocidin (1 kg Micocidin la 1 litru de api), administrat in porfii de chte 250 ml. in cazul in care se utilizeazi Codratinul se procedeazi in modul urmitor: 20 g Codratin se dizolvi in 975 ml sirop; 20 g Codratin se amesteci cu 980 g zahir pudrii gi se administreazi ca Micocidinul; 20 g Codratin + 80 g zahir pudri se dizolvi in 900 ml api la care se adaugi 20 ml de Protofil, amestecul administrdnduse prin aspersie pe faguri. Administrarea sub formi de pudri se face conform procedurii aritate mai sus, iar siropul cu Codratin se face concomitent cu pudrarea, in pocii de cdte 250500 ml. in cazul in care, concomitent cu ascosferoza, existi gi semne clinice de locii, tratamentul se face cu 1 kg Micocidin la care se adaugi 3 g Oxitetraciclini, amestecul fiind administrat prin pudrare, cite 80-100 glfamilie, 4-5 administriri la interval de 4-5 zile.

Aspergiloza (puietul pietrificat) - este o boali infecto-contagioasi comuni larvelor gi albinelor adulte. Boala face parte din categoria zoonozelor (se transmite la om). Transmiterea se face pe cale digestivi gi transcutanat, iar boala evolueazi primivara gi toamna dar cu un grad redus de incidenF. Clinic se recunoagte dupi urmitoarele semne: larvele mor imediat inainte sau dupi momentul cipicirii; in celulele necipicite se poate observa o pdnzi de mucegai galben-verzui sau negru; zonele de fagure afectat, se Iirgesc progresiv cuprinzdnd mai multe celule cu puiet gi albine formind insule sau plaje de mucegai; larvele sunt invadate de un miceliu galben-verzui, se deshidrateazi, sunt aderente la perefii celulei gi au consistenp duri. Albinele pmmt6 stiri de agitqie, incapacitate de zbor, cad in fafa stupului, fac migciaQ rd&ate ale a m prin membrelor, pieselor bucale sau segmentelor corporale gi mm$n c Wca toxiemie; cadavrele prezinc abdomenul ugor mirit care in s&@dp&ine

4

MANUALUL .4 PICULTORULUI

vi toracele; rniceliul invadeazi corpul albinelor cu incepere de la intestin, str2bate tegumentul $i iese prin orificiile naturale acoperind intreg corpul acestora cu un strat de miceliu de culoare galben-verzuic. de Diagnosticul se stabile~te medicul veterinar pe baza examenului clinic a fagurilor cu puiet $i albine adultc afectate. Pentru examenul de laborator se recolteaz2 de medicul veterinar portiuni de fagure cu modificiri specifice - plaje de ~nucegai care sunt prinse larve vi albine adulte. in Pentru combaterea bolii se indepirteaz2 fagurii cu puiet $i albine afectate, albinele moarte din stupi vi din fafa acestuia vi se distrug obligatoriu prin ardere. Dezinfectia de necesitate este obligatorie.
Melanoza - este o boa12 micotici specific2 mitcilor c2rora le determini sterilitatea. Boala este produs2 de Melanosella mors apis vi evolueazi in tot cursul anului. Clinic aceasta se recunoavte dup5: diminuarea pontei p h i la incetare; dop de excremente in regiunea anusului; prin disectia mitcii suspecte sub lupa binocular, in cavitatea abdominali se observ2 prezenta unor cruste de culoare maron inchis sau negru, pe ovare, oviducte, vagin ~i perefii rectului. Diagnosticul se face in laborator pe m2tci cu leziuni melanice prin examen stereomicroscopic $i micologic. Diagnosticul diferential se face in cazul sterilititii mitcii, produs2 de cauze neinfcctioase. Pentru combatere se trece imediat la schimbarea rnitcilor afectate. Boli parazitare - Protozooze Nosemoza - este o protozooz2 specific2 albinelor adulte, iar agentul etiologic este Nosema apis. Nosernoza este conditionati de factorii favorizanfi reprezentafi de: familii slabe, iernare prelungiti Grii zboruri de curifire, miere de mani, adaosuri in hrani a tot felul de Einuri qi umiditate mare in stup. Numai examenul de laborator certific8 prezenta bolii. Protozoarul se localizeaz2 vi se inmulteqte in intestinul mijlociu a! albinei. C5nd conditiile de via@ nu-i sunt favorabile, c5nd este eliminat in mediu! extern odati cu excrementele albinei sau ~ 2 n d aceasta moare, parazitul sporuleaz8, formi sub care dobgnde~te mare putere de rezistenfs. in momentul ciind, din diferite o ajunge in intestinul albinei, germineaz2 $i dB na~tere parazitului activ, $i peretelui intestinal, unde se hriinevte, se inmulfe~te produce t @& & $ dra o f ~ p n ie bolii de la o familie la alta ~i de la o stupin5 la alta, se face
I

A

'I

s
d

272

I
I

MANUAL UL APZCULTORUL UI

prin albinele bolnave care elimina fecale diareice inc5rcate cu milioane de spori, uneltele de lucru de la o prin inventarul contaminat ~i de apicultorul care folose~te familie bolnav5 la alta sin5toas5 fir5 a le cur5fa yi dezinfecta. De asemeni, boala poate fi rispiindit5 ~i de unii paraziti prezenti in stup precum Galleria mellonela, Varroa destructor ~i Braula coeca. In marea majoritate a cazurilor, datoritii rezistenfei naturale a familiilor de albine acestea prezinta o formii latent8 a bolii care treptat se transform5 intr-o form5 acuti atunci ciind echilibrul biologic a1 familiei este perturbat, c5nd dinamismul de acesteia scade iar intensitatea cre~terii puiet se reduce nemaifiind in masur5 s5 compenseze moartea albinelor adulte. Pentru ca nosemoza s5 se manifeste clinic, este nevoie de interventia unor factori favorizanti. Aceast5 boa15 apare in general in cursul iernii ~i inceputul primaverii insofit5 de diaree ~i imbraci douB forrne de evolutie: acut5 ~i cronicii. Se asociaza cu amoebioza, paralizia cronica, viroza x, viroza filamentoas5. Afecteaza, cu predilectie, familiile slabe, neigienizate, cu rezerve de hran5 insuficiente ~i de calitate necorespunz5toare (miere de man& sirop de zah5r administrat toamna tiirziu) ~i fond toxic. Nosemoza clinic5 acut5 se recunoa~tedup5 urmiitoarele semne: uzura prematura a albinelor ~i depopularea stupului; scurtarea vie$ in perioada de iarni; pete de diaree pe speteze, faguri, perefii ~i fundul stupului; fecale diareice de culoare maronie cu miros fetid eliminate sub form5 de jet in timpul zborurilor de curatire %cute chiar ~i pe timp nefavorabil, observabile pe sciindura de zbor, capacul ~i fafa stupului; albinele bolnave prezinta abdomenul destins, flasc, se deplaseazg cu dificultate, sunt incapabile de zbor, au aripile intinse ~i picioarele adunate sub torace, paralizeaza ~i mor. Nosemoza cronicii evolueaz5 inaparent putiind fi diagnosticat5 numai prin examen de laborator. pe Diagnosticul nosemozei se stabile~te baza semnelor clinice coroborate obligatoriu cu examenul de laborator care const&in examenul anatomopatologic a1 intestinului mediu $i, microscopic al continutului acestuia. Probele pentru examenul de laborator se constituie din 50-100 albine vii, muribunde sau moarte recent recoltate de la fiecare familie din stupins. Diagnosticul de certitudine a1 nosemozei se face numai prin examen de laborator deoarece unele din semnele clinice ale bolii pot fi intiilnite qi in alte entititi patologice, precum $i in intoxicatii. Diagnosticul diferential se face fa@ de amoebioz5, iattm.ka{ii acute ~i paralizii virale. ,' Pentru combaterea bolii se indep5rteaz5 periodic,, i&& $ prinGvara, albinele moarte de pe fundul stupului qi se distrug prin arderd%%d$&rteddin
n
& .

k i
*
'

273

*

>

MANUALUL APICULTORULUI

stupi fagurii vechi, deformafi, cu Pete de diaree care se topesc gi se inlocuiesc cu faguri noi; mitcile din familiile bolnave se vor inlocui cu mitci tinere sinitoase, deoarece ele constituie rezervor de spori capabili s i menfin5 familia contaminati; familiile trecute prin boali, tratate gi fir5 semne clinice de boa15 se vor transvaza pe rind in stupi dezinfectafi; se executi curgtirea mecanic5 qi dezinfectia de necesitate a intregului inventar apicol gi a vetrei de stupin5. Dezinfectia cuprinde urmitoarele etape de lucru: curitire mecanici, flambare ~i dezinfecfie chimica cu una din substanfele hidroxid de sodiu (sods caustici) 4%, carbonat de sodiu (sod8 calcinatii) 5% sau form01 3-4%. Tratamentul bolii se realizeaz5 prin administrare de Protofil in sirop cite 20 ml/l sau in past5 din miere gi zahir 40 ml/kg. Tratamentul medicamentos al nosemozei se asociaza in mod obligatoriu cu misuri de igien5: stupinele in care evolueazi nosemoza sub form8 clinici, se pun sub restricfii sanitare veterinare conform legii.
I

Amoebioza - este o protozooz5 specifics albinelor adulte. Agentul etiologic este protozoarul Malpighamoeba mellificae, iar maladia evolueaz5 in timpul iernii gi primgverii fiind favorizat5 de carenfele alimentare, temperaturi sc5zute gi exces de umiditate. Boala se recunoa~te clinic dup8 urmitoarele semne: abdomen m5rit; diaree sub formi de jet; tulburiri nervoase; tremurituri ale aripilor. Diagnosticul se precizeazi numai prin examen de laborator anatomopatologic gi microscopic a poqiunii terminale a intestinului mijlociu. Misurile de combatere sunt similare cu cele mentionate la nosemozi. Boli parazitare - Parazitoze

I

Brauloza - este o ectoparazitozri specifici albinelor, mgtcilor gi trintorilor, produsi de insecta Braula coeca. Parazifii concentrati in special pe toracele acestora sunt observabili in familia de albine in tot cursul anului.

-

coeca - fernela

MANUAL UL APICULTORULUI

Ouale, larvele gi nimfele parazitului sunt vizibile pe perefii celulelor, pe partea inferioar5 a c5p5celelor, pe resturile de cear5 gi propolis. Prezenp parazitilor in stup, in numar mare, perturb5 activitatea albinelor gi, in special, a m5tcii. Diagnosticul clinic se face in stupin5 pe albine, trsntori gi mai ales mgtci, precum gi pe faguri, pentru depistarea ouiilor, larvelor gi nimfelor insectei. Diagnosticul diferential se face f a p de Varroa destructor gi Tropilaelaps clareae. Combaterea ectoparazitozei se realizeazi cu medicamentul Mavrirol conform prospectului care insoteyte medicamentul Senotainioza - este o parazitoz5 specifics albinelor adulte, produs5 de larvele insectei Senotainia tricuspis gi evolueaz5 clinic numai in sezonul cald. Clinic se recunoayte dup5: albinele infestate se tAr5sc in fap urdinigului manifestiind o serie de simptome necaracteristice;depopularea vizibil5 a familiilor, datorit5 morfii albinelor infestate; fragilitatea cadavrelor la nivelul articulatiei pgrfilor corporale; trepidatii ale abdomenului albinelor moarte parazitate de larvele de Senotainia tricuspis. Diagnosticul se stabilegte prin examen clinic in stupin5 gi examen de laborator in scopul evidenfierii larvelor insectei. Combaterea parazitului se face cu ajutorul unor fafirii albe umplute cu aps amestecat5 cu petrol ce se ayeazi pe capacele stupilor in care insectele de senotainia se vor ineca. 0 alt2 metod5 se bazeazi pe folosirea insecticidelor la care se adauga o cantitate mic5 de amidon sau fTain5 de griiu. Cu aceast5 solutie se imbib5 buc5fi de carton alb, care sunt tinute in timpul zilei pe stupi. Triangulinoza - este o boa15 parazitar5 specific5 albinelor adulte produs5 de larvele insectelor Meloe variegatus qi Meloeproscarabeus, prezente, de obicei, pe flora melifer5 din psduri, livezi gi finete. Clinic, boala se recunoagte prin identificarea triangulinilor pe corpul albinei culegstoare sau pe fundul stupului. Parazitoza se poate recunoayte prin aceea c5 in f a p stupului se observii albine care prezint5 miyc5ri convulsive, periindu-yi totodatii corpul cu picioarele. Diagnosticul se stabilegte in laborator prin identificarea lawelor de Meloe. Combaterea triangulinilor se realizeazg prin fumigafie cu Varachet forte.
f
4

MANUALUL APICULTORULUI

Boli parazitare - Acarioze
Varrooza - este o ectoparazitoz2 care afecteaz2 intreaga populafie a familiei de albine, se manifest5 in tot cursul anului qi se dezvolta in celulele cu puiet de trgntori ~i lucr2toare. Agentul etiologic este acarianul Varroa destructor, cu un ciclu evolutiv in scurt de 7-8 zile. Acarianul se inrnulfe~te progresie geometric5, in celula cu puiet ~i se hr2ne~te hemolimfa gazdei (puiet, albina adult5, trgntori). cu
i

Fig. 78 - RGspcindirea varoozei pe glob
in primul an dup5 infestare, semnele clinice sunt $terse dar pe m2sur8 ce gradul de parazitism creqte, semnele clinice devin evidente: albinele parazitate prezint2 stare de agitatie ca urmare a actiunii mecanice a parazitului ~i spolierii de hemolimfi. in hiperparazitism populatia familiei se diminueaz2 drastic ~i albinele pir2sesc stupul; o mare parte din albinele tinere eclozionate din puiet puternic infestat sunt neviabile, cu aripi nedezvoltate, subponderale, cu malformatii ale abdomenului qi picioarelor, fiind incapabile de zbor. prin examen clinic ~i de laborator pe intreaga Diagnosticul se stabile~te populafie a stupului. Examenul clinic se face prin observarea direct2 a paraziiilor pe corpul albinelor, larvelor ~i nimfelor de trgntori ~i lucr5toare ~i pe fagurii cu puiet. in stupin5 diagnosticul se mai poate face ~i cu ajutorul medicamentului Varachet Forte sau a altor substanfe utilizate in terapia varroozei. Diagnosticul de laborator consti in examenul macroscopic qi stereomicroscopic pe probe de albine vii sau muribunde (50-100 indivizilprob2) ~i poqiuni de fagure cu puiet c2picit (15115 cm) prelevate din fiecare familie suspe(;q %solicit2 ca probele s5 contin2 albine vii sau muribunde deoarece acarianu grir8se~te albina moart2, iar diagnosticul in acest caz va fi eronat. ~khele pentru examenul de laborator se vor preleva de catre medicul :eG>&za c5reia se afl2 stupina.

\

"$

276

MANUAL UL A PICUL TORULUI

Pentru combaterea bolii cu rezultate bune este necesar ~i obligatoriu ca tratamentele si? se fac5 in mod organizat, la toate familiile din stupina proprie, precum qi sincronizat la toate stupinele din zona aferentii acesteia pe o raz5 de cel putin 5- 10 km. in prezent, in tara noastra Autoritatea National5 Sanitar5 Veterinarg a autorizat producerea qi folosirea in actiunile de combatere a varroozei urmiitoarele medicamente: Varachet Forte ~i Mavrirol. Folosirea altor medicamente, unele neautorizate qi introduse fraudulos in tar$ a favorizat mentinerea qi extinderea bolii urmata de pierderi de familii de albine ~i de productia acestora. Varachetul Forte se administreazii sub formi de fimigatii, iar substantele active actioneaza asupra acarienilor prin contact molecular, inhalatie ~i ingestie blocind funcfiile enzimatice qi nervoase ale parazitului. Fumigatiile se vor face numai prin urdiniqul stupului. se Administrarea prin urdini~ poate face la toti stupii ~i obligatoriu pentru stupii din pavilioanele mobile sau stationare protejand astfel apicultorul de a inhala din interiorul pavilionului vaporii de substanp activa. Tratamentul prin urdini~ se benzile fimigene numai pe plase de sirmil sau face cu deosebita atentie, a~ezand buciti de tab15 pentru a nu incendia stupul sau pavilionul. banda de carton va fi indoiti pe lungime, Pentru administrarea prin urdini~, formand pe sectiune un unghi, pentru ca prin curenfii de aer sii se poatii intretine arderea completB a benzii. Urdini~ul inchide 15-20 de minute. se Dozaj: cu ajutorul pipetei se ia substanla din sticlup, se picura in jumgtatea superioara a benzii, astfel: 2 piciituri pentru un corp de stup multietajat; 3 picaturi pentru un corp Dadant; 4 picaturi pentru un stup orizontal. Mentionam cB dozajul (numirul de picgturi) se raporteaza la volumul din stup ~i nu la puterea familiei de albine. Dac2 la ultimele dou5 tratamente familiile au fost deja restrtinse pentru iernare ~i s-au montat diafragme total despaqitoare, atunci cantitatea de Varachet Forte se raporteaza la spatiul limitat ocupat de familia de albine. Csnd intr-un stup orizontal existi dou5 familii, fiecareia I se vor administra 2 picaturi de medicament. Pentru a se putea executa tratamentele, temperatura aerului trebuie s5 fie de peste +12"C ~i albinele s2i nu se afle in ghem. Tratamentele se executi cind majoritatea albinelor se aflii in stup (dimineata sau in amurg). Administrarea de Varachet Forte se face in tot sezonul actiwaumenfiunea ca tratamentele cu cea mai inalta eficacitate sunt cele de toadmfi$and-nu mai exista puiet cgpacit sau acesta a fost indepartat de pe faguri, dup5-e ~tia~mierii 4 . ? ?Y \$ 'f'" marf%.

x

4

MANUALUL APICULTORUL UI

Medicamentul Mavrirol actioneaz5 prin contact, substanfa p5trunde in organismul acarienilor qi le blocheaz5 functiile enzimatice gi nervoase provocindule moartea in timp variabil, de la 3-4 zile pin5 la 45 zile. Substanta activ5 este imbibati in benzi din material textil. Benzile de Mavrirol se aqeaz5 transversal deasupra ramelor, cite douil benzi pentru fiecare familie de albine sau cite una pentru roi ~i familiile slabe. Pentru combaterea varroozei pentru care se utilizeaz5 Varachet Forte qi Mavrirol se recornand5 urmstoarea schem5 de tratament: I. a) - prim5vara se introduc dou5 benzi de Mavrirol care se fin in stup 30 de zile ~i se scot cu 10 zile inainte de inceperea sezonului apicol; b) -la familiile tratate cu Mavrirol in toamn5 se efectueaz5 un tratament cu Varachet forte prin fumigatie; 11. a1 doilea tratament cu Varachet Forte administrat prin fumigatie se efectueaz5 dup5 extracfia mierii marfi - salcim; 111. - a1 treilea tratament cu Varachet Forte prin fimigatie se efectueazti dupi extractia mierii marfa de la floarea soarelui; IV. a) - toamna, dup5 ce nu mai exist5 puiet c5p5cit in stup se efectuead doui tratamente cu Varachet Forte prin fumigafie, la interval de 7 zile; b) - dup5 10 zile de la ultimul tratament cu Varachet Forte administrat prin fumigatie, se introduc benzile de Mavrirol care se fin in stup timp de 90 de zile sau pin5 in prim5var5 fir5 a fi nociv pentru albine. Aceasti3 schema de tratament, toamni-iarn5 are urm5toarele avantaje: - albinele rimin permanent in stup; - parazifii sunt liberi pe albine ~i deci expu~i actiunii medicametelor; - nu mai exist5 derivii de paraziti de la un stup la altul ~i de la o stupina la alta; - actiunea medicamentelor este indelungati asigurind deparazitarea aproape total5 atunci cind tratamentele se executi corect; - in stup nu mai exist5 miere marfi ci numai rezerv5 de hran5 pentru iarn5. d Tratamentul cu Varachetul Forte administrat prin fumigafie este eficient ~i asupra acarianului Acarapis woodi in eventualitatea intr5rii lui in pr5. Laboratorul de patologie a albinelor din I.C.D.A. are in cercetare ~i testare un nou produs cu actiune acaricidi pe baz5 de uleiuri volatile. folosit in stupina experimentals a laboratorului ~i intr-o particularil. Eficacitatea acestuia a fost de aproximativ 85% cu la alta. Nu a avut efecte toxice asupra albinelor. dupi testarea clinic5 in prezenw Institului pentru controlul

-

MANUAL UL A PICULTORUL UI

produselor biologice gi medicamentelor de uz veterinar, avizarea, omologarea gi inregistrarea de catre A.N.S.V., produsul va intra in producfia curenti gi va fi pus la dispozifia apicultorilor ca alternativi la medicamentele chimice de sintez5. De asemenea, este in curs de testare un produs pe baz5 de acizi organici - formic, oxalic, lactic sau in acizi in alternanfi cu uleiuri volatile, in concentratii gi doze adaptate la conditiile climaterice ale f5rii noastre.

-

Acarapioza este o boa13 parazitari a albinelor adulte tinere care pin5 in prezent nu a fost diagnosticat5 in p r i dar evolueazi in Prile vecine. Evolueaz5 clinic in timpul iernii gi la inceputul primgverii. Se poate asocia cu nosemoza gi varrooza. Este produsi de Acarapis woodi care igi realizeazi ciclul biologic in traheea toracici a albinei.

Fig.79 - Acaparioza produs6 de acarianul Acarapis woodi

Acarienii inteapi peretii traheali hr5nindu-se cu hemolimfii. Existi unele semne in leg5tur&cu prezenfa bolii cind se constat5 primsvara o depopulare in mas5 a familiilor de albine, mortalitate mare cfit gi un numir insemnat de albine bolnave. Semnele clinice sunt necaracteristice ins3 la familiile infestate se constat5: slibirea acestora ca urmare a efectului spoliator a1 parazitului; abdomen dilatat qi diaree; incapacitate de zbor; inaintarea in salturi gi tremuraturi ale corpului gi aripile destinse asimetric. **fbp Albinele bolnave p5r5sesc stupul, se adun5 in grupuri mi& %e?!&indu-gi capacitatea de zbor mor in afara acestuia. fl+* tL ve Diagnosticul se stabile~te numai prin examen de l a ~ ~ f i ~ e , ~ r o l l ~

279

k.\
&-

MANUALUL APZCULTORULUZ

albine vii sau muribunde - 50- 100 de indivizilprob5. Examenul de laborator se bazeaz5 pe evidentierea parazitului in traheele albinelor suspecte de boa15 prin stereomicroscopie qi microscopic. in cazul depistarii bolii se recornand5 tratament cu Varachet Forte prin fumigare in acela~i mod ca in varrooz5. Tropilelapsoza - este una dintre bolile exotice parazitare ale albinelor produs5 de acarieni de genul Tropilelaps avbnd numele de tropilelapsoz5. Parazitul care produce aceast5 boali a fost observat pe Apis mellifera in Filipine, cercet5torii dbndu-i numele de Tropilaelaps clareae. in anul 1982 este descrisi o nou5 specie din genul Tropilelaps gasit5 la Apis dorsata in Sri-Lanka, c5reia i s-a dat numele de Tropilelaps konigerum. Tropilelapsoza este o parazitozi extern5 a puietului ~i albinelor adulte, pbn5 la aceast5 data fiind semnalat5 la Apis mellifera, Apis cerana qi Apisdorsata in mai multe pri ale Asiei: Filipine, India, Vietnam, China, Malaesia .yi Jawa. Sursele de infestare sunt reprezentate de albinele adulte ~i puietul parazitat, contaminarea in cadrul familiilor realiziindu-se direct de la albina parazitat2 la albina s5n5toasB ~i puiet. intre stupine, contaminarea se face prin intermediul albinelor hoate. Tropilelapsoza se manifest5 clinic printr-o depopulare progresiv5 a familiilor afectate pbn5 la disparifia lor, depopularea este mai rapid5 in cazul asocierii tropilelapsozei cu varrooza. Mentionam c5 boala este specific5 apiculturii din zonele ecuatoriale ~i tropicale unde exist5 permanent puiet in familii. Parazitul nu poate patrunde in zonele temperate (deci nici in tara noastri) deoarece la albinele din aceasti zona exist5 perioade cu lips5 de puiet. in cazul diagnosticarii bolii se recomandi tratament cu Varachet Forte ~i Mavrirol in acela~i mod ca ~i in varrooz5. Gregarinoza - este o boa15 parazitari cauzat5 de Leidyana apis care se localizeaz5 qi i ~ desfi~oar5 i acfiunea patogen5 in tubul digestiv a1 albinelor. Ca urrnare a leziunilor produse, intestinul prezint5 modificgri macro ~i microscopice. Boala este o raritate ~i nu a fost identificati in fara noastr5. Boli necontagioase (nemolipsitoare) 9dietul ricit, este o boa15 necontagioas5 ce apare accidental. Se produce cind exist5 un dezechilibru intre cantitatea de puiet ~i cantitatea Ricirea puietului poate avea loc ~i urmare manipulgrii in lunile reci de primlvar5.

,
I

/

1

I

I

280

1

MANUAL UL A PICUL TORUL UI

Pentru a impiedica ricirea puietului se recomandii, in sezonul de primGvar5, restriingerea cuibului familiilor de albine la numarul fagurilor bine acoperiti de albine pentru a menfine in stupi temperatura corespunz5toare pentru cre~terea puietului. Boala de mai, este un ansamblu de simptome produse din diferite cauze care afecteazii albinele adulte cum sunt: timp neprielnic; alterarea polenului in faguri; lipsa de apii; absenp prelungitii a culesului. Tratamentul const2 in m5suri de igienii, restriingerea cuibului, eliminarea polenului alterat ~i inlocuirea acestuia cu faguri cu polen de calitate sau cu inlocuitori de polen ~i asigurarea apei necesare. Diareea albinelor, este o tulburare fiziologica ce se caracterizeazi prin eliminarea frecventg a unor excremente de consistenfa sc8zut8, bogate in polen nedigerat modificate la culoare ~i miros. Boala poate s2 apara ca umare a hranei necorespunzatoare calitativ, care conduce la unele disfunctiuni intestinale, precum ~i de zgomote produse in preajma stupinei, prezenta unor daunatori in cuibul familiilor pierderea matcilol; iernarea in conditii neigienice sau blocarea urdini~ului. Albinele cuprinse de boa12 se manifest5 prin eliminiri intermitente de excremente diareice in interiorul stupului, pe ramele cu rezerve de hrani ~i pe peretii exteriori ai stupului, in special in fata urdini~ului. Excrementele dupii eliminare au culoare castanie, miros de putrefactie, iar la examenul microscopic se constat3 o bogat2 flora bacteriana saprofita. Albinele afectate sunt agitate, imobile, au abdomenul marit care la cea mai mic5 presiune eliming fecale diareice sub form2 de jet. Tratamentul se rezum2 la administrarea de sirop ciildut cu adaus de Protofil, 20 ml/l in propoqii de 200-250 mllfamilie in funcfie de puterea acesteia ~i de consum. Pentru a preveni imbolnavirea familiilor de albine se recornand3 asigurarea pentru iernare a unor provizii de hrana de cea mai bun8 calitate. Dismetaboliile albinelor sunt provocate P diferite perioade ale anului, mai n ales in timpul iernii chnd majoritatea familiilor de albine sunt carenlate in proteine, glucide, lipide, vitamine ~i saruri minerale, datoritii unor perioad corespunzator privind cantitatea de nectar qi polen qi neasigura hran5. Foarte multe familii de albine sunt introduse la iernare polen, hrana fiind constituita, in cea mai mare cantitate, din s&\&biir.

MANUAL UL APICUL TORUL UZ

Datoritii acestor carente, in familiile de albine se produc grave dezechilibre fiziologice, metabolice qi comportamentale. in golurile de cules, mitcile iqi reduc ponta sau chiar nu mai ouii, iar de foarte multe ori albinele nu iau in creqtere ouile depuse. in timpul iemii, lipsa polenului ~i a mierii in rezervele de hrani, conduc la slibirea gradului de rezistenti faiii de temperaturile sciizute ~iumiditate, soldiinduse cu o mare mortalitate in aceste familii. Tot datoriti acestor lipsuri in rezervele de hrani, creqterea noilor generatii de albine este intiirziat8, familiile ieqind in primavarii cu albine pufine, complet uzate, iar multe din acestea mor in timpul iemii. Asemenea dismetabolii produc in final sciiderea gradului de rezisteng a albinelor fa@de agentii patogeni specifici qi nespecifici conduciind la imbolnavirea qi moartea acestora. Pentru prevenirea qi combaterea dismetaboliilor se iau miisuri imediate. in golurile de cules qi in cazul lipsei secrefiei de nectar din cauza intemperiilor trebuie sii se administreze hranii de completare - miere sau sirop de zahir cu adaos de Protofil20 mlll ~i polen din rezerva proprie a stupinei. in situafia ciind sunt necesare suplimentiiri de hranii, spre sfir~itul iemii qi primiivara, se poate interveni cu paste (turte) constituite din miere, zahir qi adaos de Protofil 40 mllkg pastii. in siropul de stimulare de primiivarii, in golurile de cules qi stimulirile de toamnii se recomandii adaosul de Protofil 20 mlll sirop In porfii de 250-500 mV familie in functie de puterea acesteia la intervale diferite in functie de consum. Pentru evitarea hipotermiilor soldate cu riicirea puietului mortalitatea la albinele adulte se recomandi restringerea cuibului qi o impachetare adecvati care sii asigure aerisirea qi evitarea condensului. Hipertermiile au loc, de regulii, in timpul transportului la pastoral pe caniculi qi se evitti prin aqezarea sitelor de aerisire qi efectuarea transportului stupilor in timpul noptii.
Intoxicatii

,

Intoxicatiile albinelor reprezinti problema actual8 ce mai graviia apiculturii. Datoritii lor sunt omoriite anual zeci de mii de familii de albine prin intoxicafii catii cronice care afecteaza intreg efectivul de albine. i&{iile albinelor sunt determinate de contactul sau ingestia de ice sau anorganice, care afecteazii profund metabolismul celular ale ale acestora qi provoacg intoxicafii acute qi cronice ce creazi un
"

I
I

,

MANUALUL APICULTORULUI

teren de minima rezistenta in f a p agresiilor agentilor infecfio~i parazitari. ~i Intoxicatiile albinelor nu pot fi combatute, moartea petrecilndu-se in scurt timp. Singura solutie de combatere a pierderilor fiind prevenirea acestora. Dup5 natura agentului toxic, intoxicafiile pot fi clasificate in: - intoxicafii alimentare cu polen, nectar toxic, miere de man2 ~i zah5r impur; - intoxicafii medicamentoase prin exces terapeutic cu antibiotice, sulfamide, chimioterapice ~i antiparazitare; - intoxicatii cu pesticide ~ialte grupe chimice. Acestea suntcele mai frecvente ~i cele mai piigubitoare. in general, pesticidele apartin grupelor organoclorurate, organofosforice, carbamice, triazinice, piretrinoizi 5i alte grupe chimice; - intoxicatii acute ~i cronice determinate de noxe industriale constind in: arsen, mercur, plumb, aluminiu, sulf, oxizii acestora, acizi ~i altele. Din punct de vedere clinic, intoxicatiile acute se caracterizeaza prin: mortalitate masiva ~i brusc2 in timp scurt a albinelor in interiorul familiilor ~i in afara lor, precum ~i reducerea efectivului prin moartea in ciimp a majoritifii albinelor culegitoare; moartea puietului ~i mitcilor datorita polenului ~inectarului contaminate cu substante toxice aduse de albinele culeg8toare; pierderea repetati a albinelor culegatoare consecutiv folosirii repetate a pesticidelor in fitoprotecfie. Albinele intoxicate prezinta urm5toarele fenomene: tremuraturi, incapacitate de zbor, contracturi, innegrire, paralizie ~i moarte; mortalitatea se instituie atit la familiile din stupin5 cit qi la albinele stupinelor din zonii; fenomenul este mai pregnant la familiile puternice cu mai multe albine culegatoare. Intoxicatiile cronice se caracterizeaza prin: mortalitate mai mare decit cea fiziologic8, care treneazg o perioadg mai indelungata de timp sau chiar tot timpul anului; albine incapabile de eclozionare; aparitia albinelor cu malformatii mai ales ale aripilor; schimbarea frecventa a miitcilor; slabirea familiilor prin diminuarea populatiei, Gr5 semne clinice specifice bolilor infecto-contagioase ~i parazitare. in general, intoxicatiile cronice se datoresc poluiirii mediului cu diverse substanfe toxice care se acumuleazii at5t in organismul albinelor cit ~i in rezervele de hran8. Diagnosticul se face pe baza semnelor clinice, iar cel de laborator prin examen toxicologic pe probe de albine prelevate din stupina afectati. Probele trebuie sa contin2 minimum 150-200 g albine muribunde sau moarte ~i probe de ' fagure cu puiet ~i rezervi de hrana (nectar, polen, miere cu cel putin 200 ml miere .neprelucrat5 yi pastur8) plante, flori ~i ap5, suspecte de contaminar Probele vor fi recoltate de medicul veterinar din zoni, sigilai i fimise la laboratorul de specialitate (D.S.V.). Se vor pistra i n t o t d e a u n a p obe pentru .. o eventual2 expertiza.
s

-%

"$r

283

r "-

MAiVL1ALL'L APICUL TORUL UI

Probele se prelucreazi in laboratorul pentru exanicne calitative I croniatografie in strat sub~ire yi examene cantitative prin H.P.L.C. cu spectrofotometru de masi. Intonica!iile cu noxe industriale yi rutiere reprezinti o problelni gcnerali dc ecologie yi pot fi prevenite prin niisuri ce se inipun a ti luate la scar5 globali pentru protcjarea mediului.
lradiatii

1

1
I

Substantele radioactive emanate permanent sau accidental in mediul incolijur5tor de diverse instalatii care folosesc substante radioactive, pe lingi plante yi animale, afecteazi yi albinele melifere. In aceasti situatie cumulul dintre efectul pesticidelor yi iradierilor conduc la aparitia frecventi a malforlnafiilor yi la scjderea rezistentei naturale fafi de boli ale puietului yi albinelor.
Anomaliile miitcilor

Sunt produse de dikerse cauzc. 0 parte din anon~aliisunt provocatc de boli infectioase sail parazitare. Totodati, mitcilc pot prezenta ins2 tulburiri de naturi neinfcctioasi, datoriti iinor cauze diferite ca: nianipulare grcyiti, diferente lnari dc tcmperaturi, precum ~i a unor tulburBri morfo-functionale, fie de naturi congenitali: - n l i t c i tl.tii~tol-i!es~intnulnite mitcile din a c5ror ou2 dcpuse rezulti generafii fosmate in exclusivitatc sail ma-joritate din trintori. intre cazurile patologice cc i~npiedici fecundarea ouiilor m e n t i o ~ ~ i m : dcge-nerarea sau alterarea sper~iiatozoizilor. vegeta~ii la nivelul pungii speniiatice, a~niloidozaperetelui spermatic yi degenerescenfa glandelor anexe, polen sail nectar toxic: - tl~lhzt/-Cj~idelutne~ea in oltijlov care poate fi determinati de afectiuni sau anomalii cutn sunt: aplazia ovarelor, hipoplazia ovarelor, hipoplazia oviductelor, obstructia oviductelor yi afecfiuni ale tractusului intestinal. Mitcilc cu diverse anonialii trebuie 'inlocuitc, irnediat ce se depisteazi, cu alte mitci tinere ~i prolitice.

MANUALUL APICUL TORUL UI

Predatorii cerii ~i albinelor

Predatorii cerii ~i albinelor sunt numero~i extrem de variati, provenind qi atit din regnul animal (insecte, batracieni, p5s5ri qi mamifere) cit ~i din regnul vegetal (plante d5un5toare) care produc pagube insernnate in stupine, prejudiciind buna dezvoltare a familiilor de albine. - Molia cerii sau g5selnita mare (Galleria mellonella) ~i molia cerii sau gaselnita mica (Achroia grisella) pot produce deteriorarea ~i distrugerea fagurilor cliiditi dac3 nu se iau din vreme m5suri de protectie a acestora. Atacul acestor lepidoptere se poate realiza qi asupra fagurilor din interiorul familiilor slabe, atunci cind se reproduc in interiorul stupului. in aceste cazuri, larvele perforeaza fagurii ~i omoars nimfele pe suprafete intinse chiar in cazul fagurilor cu puiet.

Fig. 80 - GLiselni[amare (molia cerii) Galleria Mellonella a)mascul; b)femeli; c)larva'; d)pupLi

Pentru combatere fagurii de rezerv5 se protejeaz5 prin fumigatii in spatii etanqe cu sulf 50 g/m3. Combaterea atacului de g5selnig in familiile de albine se realizeaz5 prin mentinerea acestora in conditii de igien5 qi sanitate, capabile s5 se apere impotriva acestor lepidoptere. - Viespea mare, b5rz5unele sau bondarul are culoarea galben-bruna qi dungi galbcne pe torace ~i abdomen. De obicei atac5 albinele lucr5toare ce se intorc de la cules yi se hr5nesc cu acestea. Atacul de viespi are loc in general toamna cind familiile incep s5 sl5beasc5. Atunci, viespile pot patrunde in numiirmare-in special in familiile de albine slabe, omorind albinele qi spoliindu-le de r& a $e hrana. Viespea mare iyi construie~tecuibul in piimsnt. Pentru prevmirq tacului de viepi in stupin5 se urm8re~te distrugerea direct5 a cuiburilor @$ e d& sau grin

%.

285

P
zC

MANUALUL APICULTORULUI

pulverizarea acestora cu substanfe insecticide. Operatorul, se recornand5 s5 aibi grijB sB-~i protejeze capul de un eventual atac a1 acestora. - Furnicile pot ataca qi acestea, in unele cazuri familiile de albine, distrugind puietul ~i consumind rezervele de hran5. in Fra noastr5, furnicile pot r e u ~aceasti i performan@ numai in situafia unor familii slabe adapostite in stupi deteriorafi. in scopul de a preveni atacurile de furnici se recornand5 mentinerea in stupins, pe cdt este posibil, numai familii puternice ad5postite in stupi nedeteriorati. - Prigoria sau altinarul face pagube mari prin faptul c5 se hrineqte cu albine pe care le prefer5 oric5ror altor insecte. Alungarea prigoriilor din preajma stupinelor se realizeaz5 prin sperietori sau prin aplicarea unei folii de polietileni neagrB pe acoperi~urile stupilor asociat5 cu posibilitatea de vibrare a acesteia. - CiocBnitoarea sau ghionoaia poate sB perforeze, iarna, perefii stupilor, in special a celor amplasati in p5duri. in astfel de cazuri se impune tinerea la distanp a acestora de stupi prin plase protectoare sau diferite sperietori. - Soarecii, indiferent dacB sunt de cas5, de camp sau de psdure, produc pagube p5trunzind toamna tirziu in stupi unde se instaleaz5 pentru iernare, hr5nindu-se cu mierea din faguri, p5stur5 ~i chiar cu albine. Ca mBsur5 de prevenire, toamna, pe m5suri ce timpul se rice~te,la urdini~urile stupilor se instaleaz5 gratii metalice de protecfie impotriva p5trunderii ~oarecilor.Protejarea urdini~urilortrebuie completatB cu astuparea cr5piiturilor ce exist5 in unele cazuri in peretii sau pe fundul stupilor. Prezenfa ~oarecilor in stupi poate fi constatat5 prin ascultare, dup5 rumegu~ulde faguri amestecat cu albine roase ~i fecale de ~oarecide la urdini~urilestupilor. in cazul in care se constat5 pgtrunderea ~oarecilor intervine imediat pentru a se elimina d5un5torii. se Cabanele, depozitele ~i fagurii de rezerv5 vor fi, de asemenea, protejafi impotriva
- Urqii bruni pot produce pagube stupinelor amplasate in zona de munte prin atacarea stupilor ~i distrugerea acestora pentru a consuma fagurii cu miere. fndep5rtarea ur~ilor realizeaz5 prin provocarea de zgomote sau focuri de noapte se in apropierea stupinei. in general, pierderile anuale cauzate de urqi familiilor de albine sunt reduse.

I

:

I
(

1 1

1

' 11

I 1

MANUALUL APICULTORULUI

lecfia 12.Sisfeme de slupPril
Prin cre~terea intretinerea familiilor de albine, apicultorii au urmiirit, incii ~i din cele mai vechi timpuri, s i asigure conditii optime de dezvoltare ~ievidentiere a capacititilor productive a albinelor care s i permit5 obtinerea unor productii sporite de miere, cearii ~i alte produse in vederea satisfacerii nevoilor proprii c3t ~i pentru asigurarea unor disponibilitZifi de produse care s i poatii fi valorificate in condifii avantajoase oferind un profit c2t mai mare fieciirui stupar. Pentru realizarea acestui deziderat s-a impus, in principal, necesitatea alegerii celui mai avantajos sistem de stupiirit care sii poatii fi practicat de apicultori in funcfiede obiectivele producfiei, dimensiunile stupinei, particularitiitile albinelor ~i condifiile de climii ~i cules in care se precticii stupiiritul. Sistemul de stupiirit stationar in cadrul sistemului de stupiirit stafionar sunt cuprinse mai multe tehnologii de ingrijire a familiilor de albine care se bazeazi pe: intretinerea familiilor de albine in stupine amplasate in aer liber pe vetre permanente qi intrefinerea familiilor de albine in stupi amplasafi in pavilioane fixe. Aceste tehnologii de intretinere a familiilor de albine amplasate pe vetre permanente prezintii o serie de avantaje care dau posibilitatea apliciirii a numeroase tehnici de ingrijire a familiilor de albine ce asiguri dezvoltarea ~i pregitirea acestora pentru valorificarea la maxim a culesurilor de nectar in conditiile zonei bioapicole in care este amplasatii stupina ~i se practicii stupiiritul. intretinerea familiilor de albine in stupi amplasati in aer liber pe vetre permanente Prin acest sistem de stupirit se intelege amplasarea stupinelor pe vetre stabile (permanente) in condifii locale favorabile de climii ~i cules care sii asigure supraviepirea familiilor, precum ~i realizarea de productii apicole corespunziitoare. Tehnologia de cre~tere~i intretinere a familiilor se practici conform conditiilor de cules (timpuriu de primiivarii sau tiirziu de varii) pe car;eJe,oferi zona bioapicolii in care este situatii exploatarea apicoli respectivi. im e s t t condifii stupinele sunt amplasate pe vetre in aceea~i zoni bioapicoli sau Intr- lti>oni ce se caracterizeazi prin existenfa unor resurse melifere d i f e r i,-' e d t

% 4

MANUAL UL A PICUL TORUL UI

Acest sistem de stupirit este cel traditional pentru fara noastri practicat in special de apicultorii cu efective reduse de familii de citre pasionatii in cunoavterea vie$ albinelor, de citre crescitorii de albine amatori s i consume produse apicole din propria lor stupini, precum $i de crescitorii care detin in proprietate suprafete de teren in zone corespunzitoare pentru amplasarea stupinelor caracterizate prin cel putin dou5 culesuri de nectar, salcim $i tei; salcim $i floarea-soarelui; salclm $i fineati sau mani. Practicarea acestui sistem de stupirit asiguri realizarea de producfii apicole cu cheltuieli reduse, ca urrnare a eliminirii din tehnologia intrefinerii albinelor a transportului stupilor la distanti pentru valorificarea culesurilor. Totodati, practicarea stupiritului stationar in localit5fi cu bogate resurse de nectar $i polen prezinti $i alte avantaje din care amintim urmitoarele: folosirea pentru adipostirea familiilor de albine, a stupilor de volum in care se pot dezvolta familii puternice capabile s i valorifice $i s5 acumuleze in stupi importante cantititi de nectar $i polen; organizarea unei activiGfi permanente de selectie $i ameliorare a albinelor din stupini; prelungirea duratei de folosire a inventarului apicol $i in special a stupilor care nu se mai degradeazi prin mutarea $i remutarea cu prilejul deplasirii acestora in pastoral. in acelasi timp se reduc in bun; misuri $i eforturile fizice $i financiare ale apicultorilor care in asemenea condifii au posibilitatea si desfi~oare paralel cu stupiritul $i alte activititi gospodirevti aducitoare de profit (cultivarea pimintului, pomiculturi, Iegumiculturi, floriculturi saul~icrevterea animalelor domestice). Prin practicarca stupiritului stationar pot apirea $i unele dezavantaje cauzate in principal de calamitarea principalelor culesuri de nectar din suprafala razei economice de zbor a albinelor culegitoare $i, ca urmare, nerealizarea productiilor de miere propuse a se obtine in sezonul apicol activ.

jntretinerea familiilor de albine in stupi amplasati in pavilioane fixe Sistemul de intrefinere a familiilor de albine in stupi amplasati in pavilioane fixe se bazeazi pe adgpostirea acestora in pavilioane special amenajate construite din c5rimidi sau din material lemnos sub forma unei inciperi cu o deschidere longitudinal5 la care stupii se amplaseazi cu urdiniqul spre in afari, ace~tia Iingi altul. Pentru a evita riticirea albinelor, peretii din fag ai de zbor se vopsesc in culori diferite. Alituri de incgperea stupii pavilionul dispune $i de o cameri de lucru $i odihni $i aragaz pentru a asigura apicultorului un minim de

I

1
1 1

MANUALUL APICULTORULUI

confort in zilele in care se deplaseazi la stupini, singur sau cu familia pentru a ingriji familiile de albine de care dispune. in aceeagi incipere sau in alta invecinati se afli un dulap pentru rezerva de faguri a stupinei, precum gi un dulap cu scule pentru repararea stupilor, insfirmarea ramelor gi lipirea fagurilor, recoltarea gi conditionarea produselor apicole (extracfia mierii, topirea cerii, conditionarea polenului, recoltarea 18ptigorului de matci gi a veninului de albine). Din pasiunea pentru cregterea albinelor gi cunoagterea vietii acestor insecte, in trecut (sffirgitul secolului 19 gi inceputul secolului 20), asemenea construcfii unele artistic realizate gi amplasate de reguli in zone pitoregti pentru adipostirea familiilor de albine, se intfilneau frecvent in Germania, Ungaria, Austria, Elvetia, Polonia, Cehia gi Slovacia, precum gi in tara noastri in Transilvania, constituind o mfindrie a proprietarilor acestor stupine. in prezent, datoriti costului ridicat a1 unor asemenea amenajiri, precum gi a ocupirii unor terenuri folosite pentru amplasare in Austria, Cehia, Slovacia gi Croafia, s-a trecut la realizarea de constructii din lemn mai simple gi de dimensiuni reduse ce inlocuiesc costisitoarele investitii din trecut ~i care, in p r a noastri, sunt pe cale de disparitie. intrefinerea familiilor de albine in pavilioane fixe se realizeazi in adzpost, fiind posibili intervenfia apicultorului in familia de albine in orice conditii atmosferice fari a influenta nefavorabil starea albinelor. Costul ridicat a1 acestor constructii, imobilitatea stupinelor, dependenp acestora de conditiile de cules pe care le oferi resursele locale, fac in unele cazuri ca apicultorii s i renunte la intrefinerea familiilor de albine in asemenea condifii.

Sistemul de stupirit pastoral Sistemul de stuprit pastoral in care este cuprinsi tehnologia de intretinere a familiilor de albine cu stupi amplasati pe vetre de stupini temporare gi aceea de intrefinere a familiilor de albine cu stupi amplasafi in pavilioane mobile a apirut ca urmare a necesititii de valorificare in conditii economice avantajoase a resurselor de nectar din mai multe zone bioapicole caracteristice din fara noastri. Acest sistem de stupirit a transformat apicultura statici din trecut intr-o apiculturi dinamici, modern5 prin deplasarea rapids a familiilor de albine de la un cules la altul. intretinerea familiilor de albine in sistemul de stupi amplasati pe vetre de stupini temporare
Pentru avantajele pe care Ie prezintH acest sistem de &6I?ELr&fa:mr

289

13

MANUALUL APICUL TORULUI

de albine este curent practicat in conditiile din p r a noastrii, precum gi din alte pri, atht de ciitre apicultorii amatori, de cresciitorii semi-profesionigti gi in special de cei profesionigti. in conditiile acestui sistem de stupiirit familiile de albine, incepiind din toamnii gi piing in primiivarii, sunt amplasate pe vetre, urrnarindu-se dezvoltarea acestora ca gi in cazul sistemului de intrefinere a albinelor pe vetre permanente. 0 datiicu venireaprimiiverii gi incepereainfloririi pomilor fructiferi, arapitei qi mugtarului, pentru valorificarea resurselor de nectar gi polen din natura in scopul dezvoltlrii familiilor de albine gi polenizarea acestor culturi entornofile, incepe perioada de deplasare a familiilor de albine in pastoral. in acest scop, familiile se pregiitesc pentru transport gi la momentul potrivit se incarcii in camioane, remorci mici sau mari tractate de autoturisme, autocamioane sau tractoare, in vagoane de tren, pe pontoane sau gabare tractate de remorchere. in aceastii perioadii se urmiiregte cu atentie dezvoltarea familiilor gi mentinerea acestora in stare activii pentru valorificarea in cele mai bune conditii a culesului de nectar. Deplasarea familiilor de albine poate fi continuat5 gi la culesurile urmiitoare: la zmeurii, fiineatii, man5 gi zburiitoare in zona montanii; la pomi, salchm, coriandru, tei gi floarea-soarelui in zona colinarii gi de stepii, precum gi in zona inundabill a Deltei Duniirii in lunile septembrie gi octombrie, dupii care stupinele se retrag pe vetrele de iernare unde riimhn piing in primiivara urmiitoare. Acest sistem de practicare a apiculturii este propriu stuparilor care igi orienteaza producfia pe linia obfinerii in principal a unor cantitiiti c&t mai mari de miere gi cearii gi care sunt organizati corespunziitor pentru condifionarea gi valorificarea producfiilor de miere realizate ca urmare a deplasiirii repetate a stupinelor. in funcfie de programul propus de apicultori, deplasarea stupinelor poate fi limitat5 numai pentru valorificarea unora dintre culesurile amintite finhndu-se seama de o serie de factori care conditioneazii capacitatea de cuprindere a acestei activitifi complexe gi laborioase. Practicarea sistemului de stupiirit pastoral aviind stupii amplasafi pe vetre temporare prezintl avantajul realiz2rii unor producfii apicole importante in anii favorabili dar costul productiei este destul de ridicat datoriti cheltuielilor ocazionate de transporturile efectuate succesiv gi a uzurii accentuate a stupilor gi inventarului apicol folosit in aceastl activitate. intretinerea familiilor de albine in sistemul de stupiirit pastoral cu stupi amplasali in pavilioane mobile Necesitatea valorificiirii superioare a resurselor melifere atiitin conditiile din gi din alte Pri: Polonia, China, Slovacia, Ucraina, Rusia, Germania la modificarea tehnologiei de cregtere gi intrefinere a familiilor o apiculturii static2 s-a trecut la o apiculturii dinamicl de albine de la un cules la altul. Totodatl, necesitatra

I
I

1

I

MANUAL UL APICULTORUL UI

poleniziirii saturate a culturilor agricole entomofile - ca miisurii agrotehnicii important2 pentru cregterea productiilor agropomicole - a determinat deplasarea rapid5 gi succesivii a stupinelor de la un masiv melifer la altul. Trebuie tinut cont gi de faptul cii folosirea intensivii a pesticidelor pentru combaterea diiun5torilor in agriculturi, pomiculturii, legumiculturii sau la tratamentele fitosanitare din perimetrele silvice, a impus apicultorilor sii actioneze rapid gi eficient pentru deplasarea stupinelor gi protejarea familiilor de albine impotriva efectelor imediate sau remanente ale substantelor toxice. Avdnd in vedere aceste situatii, unii apicultori, in hnctie de posibilititi gi efectivul familiilor pe care le posedii, au trecut la proiectarea gi realizarea de pavilioane mobile inchise, platforme mobile descoperite sau acoperite, precum gi rulote apicole pentru adiipostirea gi transportul familiilor de albine in pastoral, sistem de stupiirit care prezintii numeroase avantaje care au determinat pe unii cresciitori de albine sii opteze pentru practicarea stupgritului pavilionar. Dintre principalele avantaje pe care le prezint2 acest sistem de stupiirit mentioniim urmiitoarele: mobilitatea ridicat2 prin deplasarea rapid5 a pavilionului apicol tractat de la un masiv melifer la alttul; reducerea cheltuielilor ocazionate de operafiunea de inciircare gi desciircare a stupilor, precum gi de costul redus a1 mijloacelor de tractare; miirirea duratei de folosire a stupilor gi utilajului apicol prin piistrarea acestora sub protectia pavilionului; dezvoltarea rapid5 a familiilor de albine in sezonul de primiivarii intrucdt ele se piistreazii in pavilion protejate de efectele negative ale vdnturilor gi temperaturilor sciizute; posibilitatea de a interveni operativ pentru indreptarea st2rilor anorrnale din familiile de albine; amplasarea stupilor pe un spafiu mai redus; efort fizic mai mic pentru intretinerea albinelor ca urmare a reducerii volumului de lucriiri gi asigurarea unui confort sporit pentru odihnii gi executarea lucriirilor de volum in stupinii. Folosirea pavilioanelor apicole prezintii gi unele dezavantaje cum sunt: posibilitatea depopuliirii stupilor ca urmare a riit2cirii albinelor; declanggrii unor firtigaguri lente ca urmare a densit5tii stupilor pe o suprafap redusii; cregterea temperaturii in stupi datorit2 posibilitiifilor reduse de ventila$iegi riitiicirea miitcilor intoarse de la zborul de imperechere. Practicareajudicioasiia stupiiritului pavilionar prezintaeficienp economic5 prin realizarea unor producfii apicole sporite comparativ cu celelalte sisteme de stupiirit practicate in conditiile din pra noastrii degi necesit5 importante cheltuieli de investitii pentru realizarea pavilionului gi unele dificultiifiin mdnuirea familiilor de albine. Practicarea diferitelor sisteme de stupgrit cu utilizarea unor tehnologii diferenfiate de intretinere a familiilor de albine prezint5, in condifiile aplic5rii acestora potrivit resurselor melifere gi particularitiifilor climatologice locale, importante avantaje pentru insemnate de miere, cearii gi altor productii apicole in economic5. U .

MANUAL UL A PZCUL TORULUI

leclia W.Evidenla, organizarea acliviliilii gi proleclici muncii in slupine gi lerme agicole
Dezvoltarea yi intensivizarea productiei apicole in ultimii ani reclam5 in bun5 miisurii yi perfecfionarea metodelor de organizare a activit5tii yi de aplicare a tehnologiilor elaborate pe specific de lucriiri in scopul sporirii producfiei, creyterii productivitiifii muncii yi implicit a creyterii profitului in apicultur5. Tiniind seama de toate acestea se impune ca o necesitate luarea de m5suri care s5 conduc5 la solufionarea unor elemente tehnico-organizatorice, economice yi de evidenF in conditii proprii economiei de piaf5. Evidenfa in stupini In stupinele apicultorilor particulari ciit ~i in stupinele unit5tilor economice, finerea unei evidente clare yi complete este strict necesar5 atit pentru buna intrefinere a familiilor de albine ciit yi pentru cunoa~tereaexact5 a consumului de materiale qi a altor cheltuieli realizate in procesul de producfie pentru a putea determina periodic profitul activit5tii. Totodatii se pilstreazii o evidenF exact5 a stupilor, obiectelor de inventar din dotarea stupinei ciit ~i cantitatea produselor apicole realizate in stupin5 in cursul anului. Aviind in vedere necesitatea finerii acestor evidenfe, este de dorit ca fiecare apicultor s5-yi procure ciite un carnet de stupin5 in care s5 scrie toate datele ce urmeazi s5 serveasc5 la intocmirea unui document de evidenF primar5 pentru a cunoayte situatia stupinei in orice moment. Carnetul de stupin5 se completeaz5 pe baza datelor culese yi a lucr5rilor executate zilnic in stupinii privind starea familiilor de albine ce se inregistreazi in ,,fiya familiei" care face parte integrantii din carnetul de stupinii, in care se inregistreazii de asemenea miycarea efectivului de familii de albine, a m5tcilor yi fagurilor artificiali ciit yi productiile realizate (familii de albine, mstci, faguri clgdifi, miere, cear5, l5ptiyor de matc5, polen, propolis, apilarnil, venin de albine). Datele privind controlul de prim5varii yi toamnii al familiilor de albine se inscriu de asemenea in carnetul de stupinii yi, pe baza acestora, se intocmesc procesele de prim5var5 yi de toamnii a famillior de albine. cu un num5r mare de familii de albine, evidenfele sunt la str;iatul necesar ~i anume: inventarul apicol, realizarea programului ~i de toamn5 a familiilor de albine, evidenre
f
A

292

MANUALUL APICULTORUL UI

diverse ~i insemn5ri. Trecerea in evidente a datelor privitoare la insu~irilementionate se face astfel: 1. Inventarul apicol se inscrie in carnetul de stupin5 sub form5 de list5 de inventar care cuprinde enumerarea yi descrierea existenfei cantitative ~i valorice a mijloacelor pe care le are in gestiune, in folosinp ori in rgspundere la un moment dat, apicultorul sau o alt5 persoan5. 2. Revizia de prim5var5 ~itoamn5 se excut5 de apicultor care consernneaz5 cele constatate in carnetul de stupini. In cam1 unitatilor economice, apicultorul intocme~te un proces verbal a1 celor constatate, date pe care le trece dup5 caz ~i ~i in registrul de inventar a1 unit5tii. Cu prilejul reviziei, apicultorul executii yi bonitarea familiilor din stupin5 pentru a cunoa~te calitatea materialului biologic de care dispune. Cu prilejul acestor lucriri se apreciaza puterea familiilor de albine, virsta matcilor, rezervele de miere, starea stupilor Si inventarul apicol. Virsta m5tcilor se apreciaz5 in functie de culoarea marcajului m5tcii sau a not5rii din carnetul de stupins, puterea familiilor se stabile~te finctie de greutatea albinelor in exprimat5 in kilograme, considerind c i o ram5 4351300 mm bine acoperit5 cu albine pe ambele fete contine 270 g albine, iar ramele 4351230 mm, circa 200 g albine; rezervele de hran5 se estimeaz5 de asemenea in kg, o ram5 4351230 mm confine 2-2,5 kg miere iar o ram5 4351300 mm contine 3,5-4,O kg miere. 3. Urm5rirea producfiilor realizate se face in baza notarilor din carnetul de stupin5 in care sunt trecute atilt datele din programul de producfie cit ~i rezultatele obfinute privind realizarea produselor apicole (miere, ceari, liipti~or de matc5, polen ~i altele). De asemenea se inscriu in carnetul de stupin5 veniturile ~i cheltuielile prev5zute. Periodic, la sfirgitul fiec5rei etape specifice in apicultur5 se vor analiza rezultatele obtinute pentru a se putea lua misuri corespunz5toare in timp util. 4. La capitolul alte evidente ~iinsemngri, apicultorii vor inscrie Si insernnari privind actiuni sanitare-veterinare, hrgniri stimulente ~i de completare a hranei, consumul de faguri artificiali, faguri ce se reformeaz5, unificarea familiilor, formarea de familii ajut5toare sau alte activit5ti tehnico-organizatorice ~i economice. Carnetul pentru observatii meteorologice, fenologice ~i cintar de control, in care se inscriu zilnic starea timpului, zborul albinelor, inceputul ~i sErgitul infloririi la diferite plante melifere ~i evolutia csntarului de mai jos.
.

y,
5%

293

MANUAL UL APICUL TORULUI

CARNET DE OBSERVATII
I

0

Temperatura aerului

E E

D

0

bJ-z

.a

2 2 E Y5 2 C E L
rn

0

- ;.

I I
Cdntar control C i n ~ r i - de rea de cu dimisear5 neap
C I

C

a

1

m"
3

I

G

5

lid

F

in acest carnet se fac inregistriiri zilnice in tot cursul anului in rubricile unde este cazul. Pentru inregistrarea tuturor datelor meteorologice stupina se doteazii cu un terrnometru de maximii gi minim& cu higrometru gi cu un cintar apicol. Principalele date care se inregistreazii: temperatura aerului la o iniilfimede 1,5 m. de sol, la ora 8, 14 gi 20; precipitafiile se noteazii numai in sezonul activ cu: PI = ploaie superficialii; P2 = ploaie in care piimintul afinat s-a umezit pin8 la 5 cm. adincime gi P3 = ploaie puternicii prin care solul afinat s-a umezit la peste de 5 cm. adincime; nebulozitatea se noteazii cu ,,Owcind cerul este in totalitate senin qi piin5 la 10 in funcfie de acoperirea boltei cerului cu nori; umiditatea se inregistreazi in funcfie de inregistrarea higrometrului la ora 14; vintul predominant se noteazi in funcfie de indicatia unui stegulef anume instalat iar tiiria vintului se apreciazi cu litera ,,c" = linigte completii; cu 1 vint foarte pufin simfit; cu 2 = vint foarte slab (migcii foarte ugor frunzele pomilor); cu 3 = vint slab (intrefine migcarea frunzelor ~i increfegte suprafap apelor stiitiitoare); cu 4 = vint potrivit, mentine steagul indicator intins; cu 5 = vint tiirice1,provoacii valuri in apele st5tiitoare; cu 6 = vint destul de tare, este auzit in ad5post gi migcii arborii mici; cu 7 = vint tare, ri cu creste spumeginde; cu 8 = vint puternic, migci arborii mari gi rupefre i graase; cu 9-10 = furtunii, uragan; zborul albinelor se noteazii cu 1,2 $ m akfost zborul albinelor in stupinii. Zilele in care albinele nu execut5 d ~ 6 d s ~ c a ;o Iinie orizontalii. ~ d ~ ~

prOvOT

MANUALUL APZCULTORULUZ

Durata zborului albinelor se noteaz5 in funcfie de cbt au zburat albinele in ziua respectiv5; inflorirea plantelor se noteaz5 cu ,,xW numele plantei la inceput ~i de inflorire ~i cu acela~i semn pe coloana de sfbr~it inflorire atunci cbnd acesta de s-a terminat. Ciintarul de control - prin citirea qi inregistrarea la sfiirgitul fiec5rei zile a datelor obfinute, se realizeaz5 situafia real5 a acumul5rilor sau consumurilor zilnice a rezervelor de hrani. Pentru determinarea evolutiei culesului, in urma ciint5ririi zilnice se stabile~te diferenfa - in plus sau in minus - f a p de greutatea din ziua precedent5 datele obtinute inregistriindu-se in coloanele de spor sau scgdere. Se vor lua m5suri ca greutatea stupului s5 nu fie influentat5 de alte cauze in afara sporului de nectar sau consumului de hran5. Cu scopul de a feri stupul de control de influen@ factorilor meteorologici (ploaie, z5pad5), acesta se protejeaz5 la exterior cu materiale izolatoare. Este necesar s5 se aib5 grij5 ca greutatea stupului s5 nu fie influenpit5 de alte cauze in afara sporului de nectar sau a consumului de miere. Cbnd stupina se deplaseazg in alti localitate, din prima zi se continua not5rile in carnet dup5 aceea~itehnica cu precizarea c i este necesari notarea denumirii localitifii in care s-au reluat inregistrgrile. Pentru a cunoaSte potenfialul melifer a1 zonei sau a masivului melifer in care se fac inregistrgrile pe cbntarul de control se ageazi una din cele mai puternice familii de albine din stupin5 care indeplinesc parametrii optimi pentru valorificarea culesurilor.

Organizarea muncii in stupinii
Prin organizarea muncii se infelege un ansamblu de mgsuri cu ajutorul c5rora se asigur5 repartizarea rafional5 a foqei de munc5 existente in funcfie de cerintele procesului de producfie gi folosirea cbt mai complet5 a acesteia in tot cursul anului in funcfie de tehnologia folosit5 qi de mijloacele tehnice aflate la dispozifie. Organizarea producfiei cuprinde totalitatea m5surilor privind asigurarea gi coordonarea mijloacelor de munc5 in vederea desfi~ur5rii activit5fii cu maxim de eficienp economicg. Amplasarea stupilor pe vatra de stupin5 se realizeaz5 in disponibil aviind grij5 ca intre stupi s5 existe o rbnduri de 1 m, in aga fel ca la inapoierea din zbor a orienta spre stupul din care au plecat. 295 r ,.-

MANUALUL APICULTORULUI

Atit in stupinele produc5torilor particulari cit yi in stupinele unit5tilor economice, pentru realizarea unui proces optim de munc5 este necesar sti se stabileascil metode precise ~i eficiente care sil conduc5 la eliminarea din tehnologiile existente a tuturor operatiilor inutile sau lipsite de randament. Astfel, in apiculturil este de dorit s5 fie scoase din practic5 o serie de operatii, msnuiri qi controale care afecteaz5 comportamentul familiilor de albine qi le dezorganizeazti activitatea. De asemenea, este necesar s5 se elimine din practica apicultorilor, in unele cazuri, controlul ram5 cu ram5 a familiilor de albine avind'in vedere faptul c5 starea acestora poate fi apreciat5 ~i dup5 activitatea de la urdini~a evolutiei stupilor, a cintarului de control sau prin verificarea ciitorva rame din centrul cuibului familiilor de albine, fapt ce conduce nemijlocit la creqterea productivit5tii muncii. Ridicarea productivit5tii muncii este puternic influentatil qi de mentinerea in stupinil numai a familiilor puternice minuite de apicultori cu un bun nivel de cuno~tinfe profesionale, paralel cu mecanizarea lucrilrilor de volum cum sunt: descilp5citul fagurilor cu tniere, extractia mierii, inc5rcatul qi decarcatul stupilor qi altele. Din punct de vedere a1 proprietgtii, stupinele pot fi organizate in unitgfi de productie cu capital privat, cu capital de stat ~i particular ~i c; capital de stat. In cazul stupinelor ce apaqin produc5torilor particulari ~i care sunt majoritare, dimensiunea acestora este stabilitil de fiecare produc5tor in parte in funcfie de statutul de stupgrit spre care tinde: amatorism sau profesionism. Practicarea apiculturii de amator este legat5 de pasiunea persoanelor care indr5gesc cre~terea albinelor ~i nu este influentat5 de necesitatea absolut5 pentru realizarea unui profit, fapt care determin5 utilizarea unor tehnologii specifice obtinerii obiectivului propus qi de multe ori foarte costisitoare. Organizarea muncii intr-o asemenea stupin5 este detenninata de interesele posesorului familiilor de te albine ~i de dimensiunea stupinei care de cele mai multe ori nu d e p 5 ~ e ~5-10 familii de albine. in aceste conditii obfinerea unei producfii de miere completeazi obiectul pasiunii qi produce satisfactia intregii familii. in cazul organizarii stupinelor de catre apicultori particulari semiprofesioniqti care pe 12ng5 o ocupatie de baz8 se ocup5 in secundar qi de creqterea albinelor pentru producerea ~ivalorificarea mierii sau altor produse apicole (polen, lgptiqor de matcil, venin de albine), dimensiunea stupinelor creqte la peste 60 familiidmdbine ~i poate ajunge chiar la 200-300 de familii. Acest fapt necesit5 o aplic& rictxa m5surilor de introducere de tehnologii economice de intrefinere a faraiiiilok albine care includ: creqterea productivitiitii muncii prin intensivizarea ~r&~*~roaaffie, specializarea produc5torilor in domeniul productiei pe care
A

"k

-4 *C
i

296

MANUAL UL APZCULTORUL UZ

o realizeazii, apiirarea s5natiifii albinelor prin miisuri sanitare-veterinare qi obligii pe cresciitori sii caute solutii avantajoase pentru valorificarea productiei realizate. in aceste condifii, efectuarea unor calcule de rentabilitate se impun produciitorilor in special in cam1 cii pentru realizarea producfiei se practicii stupiiritul pastoral. Organizarea muncii in apiculturii qi dimensiunea stupinelor este strgns legatii de forma de proprietate a unitiifilor de productie, a repartizarii forfei de muncii qi nu in ultimul rind de influenp factorilor naturali, componenp florei melifere qi utilizarea de noi tehnologii de multe ori proprii qi convenabile conduc%torilorunor astfel de exploatiiri apicole. Acestea sunt stupinele cu efective de 400-600 de familii organizate de care isi asigurii existenfa lor ~i a intregii familii din profitul apicultori profesioni~ti pe care-l realizeaza din practicarea apiculturii. Dimensiunea unor asemenea exploatiiri apicole poate sii ajungii la peste 2.000 familii de albine $i este foarte dificil de a stabili norme privind dimensiunea stupinelor, tehnologiile de intrefinere a familiilor $i amplasarea acestora care sii fie in general valabile intrucit factorul personal - om, este determinant in orientarea qi organizarea unor activitiiti specifice in unitiifi economice de profil. in asemenea exploatiiri apicole structura activitatii se poate organiza astfel: a) echipe temporare de intrefinere, formate din apicultori cu riispunderi individuale pentru stupinele fermei dar care efectueaza in grup numai lucrilrile de volum: extracfia mierii qi a cerii, transportul stupilor in pastoral, pregiitirea pentru iernare, hriinirile de stimulare qi completare a rezervelor, dezinfecfia stupilor $i a utilajelor, reconditionarea qi repartizarea lor, precum ~i alte lucrari specifice; b) echipe permanente de intrefinere formate din totalitatea apicultorilor unei ferme in scopul efectuiirii in comun a lucriirilor la intregul efectiv de familii de albine, in tot cursul anului prin deplasarea succesivi a echipei la toate vetrele de stupink Fermele apicole particulare sau apaqinind unor unitiiti economice de stat iqi pot organiza pe ling5 producfia de miere qi activitilfi ajut5toare care sii contribuie la utilizarea deplina a forfei de muncii in tot cursul anului in vederea rentabiliziirii activitiifii apicole. Totuqi aviind in vedere cii statutul de apicultor profesionist reclamii ca intr-un an munca depusii s5 insumeze intre 2.000 qi 2.400 de ore, iar repartifia acestora intr-un an fiind inegalii, trebuie acceptat cii apicultorul profesionst are nevoie ~i de miinii de lucru ocazionalii. +FC* Productia apicolii in cam1 unor exploat5ri de asem& d~$ensiuni reclamii efectuarea lucriirilor prin cooperare mai ales atunci.glnd urmiire~te realizarea unei productii speciale prin intensivizarea p r o c ~ d w d u c t ( e J i

"S, ,

297

t*
4 -

MANUALUL APICULTORULUI

prin introducerea de tehnologii care sii conducii la cre~terea productivitiitii muncii ~i respectiv a profitului realizat.

Protectia muncii in stupine Pentru prevenirea accidentelor qi a imbolniivirii oamenilor, provenite in urrna activitiitii desfi~urate stupine, este obligatorie luarea a o serie de miisuri in generale ~i speciale de protectie cuprinse in normele de tehnica securitiiiii ~i igiena muncii. De respectarea acestor norme de protectia muncii ~i siiniitiitii oamenilor riispunde conducerea sau patronul unitiirii. Accidentele de muncii sunt rezultatul contactului direct, 61-8 miisuri de precautie, cu familiile de albine sau a comportiirii necorespunziitoare a stuparului in timpul cercetiirii famil iilor de albine, in timpul inciircarii sau descarciirii stupilor in mijloacele de transport cu care se asigur5 dcplasarea stupinelor sau chiar in timpul transportului acestora. Accidcntul de munci cstc considcrat ca atare atunci ~ 2 n d petrece in se timpul activitatii ~i arc ca rczultat pierderea de catrc apicultori a capacitafii de munc5 pc o oarecare pcrioada de timp. In vederea prcvenirii accidcntclor este obligatorie instruirea personalului rcspcctiv asupra mctodclor dc asigul-are a protectiei muncii. in categoria accidentelor dc tnuncii sc nutn8rii ~i intoxicatiile aparute in itrn1a utilizarii far2 miisurii de precaufie sau prepariirii necorespunziitoare a diferitelor gaze $i substante toxice folosite ca dezinfectante. Pentru protecfia muncii in apicultur5 ca ~i in alte domenii de activitate este necesar sii fie luate o serie de masuri care sB asigure apiirarea apicultorului precum ~i a persoanelor care lucreazii in stupin2 ca sii-~i execute programul in conditii de protectie impotriva accidentelor de munca astfel: - in vederea evitiirii accidentelor de muncii grave provocate de iritarea albinelor prin piitrunderea animalelor ~i chiar a oamenilor pe vetrele de stupinZi, acestea se imprejmuiesc cu garduri sau plantatii dese de arbu~ti; p - W u l t o r i i nu trebuie sii prezinte mirosuri iritante pentru albine ~i ca fie protejeze e n&esar si% echipafi cu o salopetii sau halat apicol curate, si% f q w u o s c a e piinzii cu fileu transparent qi miinu~i care sii le foloseascii la pe 1 cdMtste atacat de albine; fi&Ns$,

urma*k
"fl,
j.

298

MANUAL UL APICULTORULUI

- este interzis5 deschiderea stupilor gi inceperea controlului familiilor
de albine far5 punerea in funcfie a afum5torului gi aplicarea echipamentului de protecfie; - controlul familiilor de albine se face cu atentie evitiindu-se migcgrile brugte gi izbiturile; - la transportul stupilor pe calea ferat5 se iau m5suri ca vagoanele s5 fie inchise dar cu o ventilafie activi asigurati iar stupii s5 fie fixati pentru a evita c5derea sau alunecarea acestora pe podeaua vagonului. Se vor lua m5suri ca durata transportului s5 fie ciit se poate de mica iar in g5ri manevrarea vagoanelor s5 se fac5 cu atentie. in acest scop pe vagonul care transport5 stupii se vor aplica etichete scrise cu litere mari: ATENTIE ALBINE VII !; - transportul stupilor cu mijloace auto sau hipo se va face de preferinfa noaptea, pe drumuri bune (fir5 gropi sau denivel5ri ) qi cu mijloace de transport in perfect2 stare de functionare; - inainte de transport, stupii se verific5 gi eventualele cr5patur-i din soclu, capac sau perefii lor trebuie astupate; - pentru eventuale intervenfii in timpul transportului, apicultorii vor preg5ti echipamentul de protecfie necesar (m&nu$i,masc5, salopet5 sau halat ~i afumgtor; - in cazul cind transportul se execut5 cu animale, acestea vor fi adipostite la distant5 de mijlocul de transport la incircarea ~i descircarea stupilor yi se vor lua m5suri ca s5 fie ugor de desprins de mijlocul de transport in timpul deplasiirii, in caz de accident; - la instalarea stupilor dup5 transport in masivele melifere sau pe vatra de stupin5 se vor respecta cu strictefe m5surile de pa25 contra incendiilor; - in atelierele de reparat stupi sau de extractie a mierii, cerii $i altor produse apicole la care se folosegte curentul electric, se vor lua m5sui-i pentru respectarea nonnelor de paz5 contra incendiilor gi de protectie impotriva curentului electric in care scop prizele vor fi prev5zute cu imp5miintarea necesar5 ; - extracfia mierii, scoaterea ramelor $i introducerea altora in extractor se face numai ciind centrifuga este oprit5. in general, la aplicarea miisurilor de protecfia muncii in cazul celor care execut5 sau conduc lucr5ri in apicultur5 trebuie s5 se fin5 seama de documentele obligatorii elaborate de organele de specialitate care redacteaz5 normativele de stat pentru asemenea activit5ti.

MANUAL UL A PICUL TORULUI

Echipamentul pentru protectia apicultorului vi uyurarea IucrZirilor din stupinl
in vederea miisurilor de protectia muncii se folose~te echipamentul pentru ap5rare apicultorului gi uvurarea lucriirilor in stupin5 care insumeaz5 totalitatea obiectelor necesare pentru echiparea ~i protectia acestuia in timpul executarii de lucrilri in apiculturii. Din aceste echipamente mentionam urm5toarele : - masca apicol5, protejeazii capul, respectiv fafa qi in special ochii stuparului care sunt tinta atacului albinelor. Miigtile apicole sunt de diferite forme gi sunt confecfonate din diferite materiale (mascii metalicii, mascii cu piliirie, masci pliant5); - salopeta, protejeazii corpul apicultorului ~i hainele acestuia cind executi lucriiri in stupink Aceasta se confectioneazii din material plin, de culoare deschisi, bine inchisii la git, iar la mineci qi picioare previizutii cu elastic; - halatul, asigurii un mod de prezentare igienic in stupin5 gi protejeazi imbriiciimintea apicultorului. Se confect.ioneaz3 din material de culoare deschisi qi se recornand5 ca mttnecile sii fie prinse in elastic; - ~ortul apicol, se utilizeaza pentru a proteja hainele apicultorului cu prilejul executiirii de lucriiri in stupinii. Se confecfioneazii din material plastic pe suport textil, sau din alte materiale irnpermeabile (foaie de cort, doc, etc.); - m5nuqile apicole cu cinci degete, protejeazii miinile apicultorului de infepiiturile albinelor ~i sunt confectionate din piele, material plastic sau cauciuc subtire; - afum5torul apicol, serveyte penttu producerea de fum care lini~te~te albinele in timpul controlului familiilor sau indep5rteazii albinele din anumite locuri. Afumiitoarele se confectioneazii dupii diferite modele ~i pot fi acfionate mecanic sau electric. in afara afumiitoarelor care produc fum sunt ~i afum5toare (bombe de fum) care acfioneaz5 sub presiune de gaze inerte in amestec cu fum qi care au un efect asemiin5tor cu cel a1 afumiitoarelor obi~nuite; - dalta apicolii, serve~te desprinderea podi~orului a ramelor propolizate la ~i din stup, a diafragmelor ~i a corpurilor de stupi cit ~i pentru riizuirea ~i curatarea de propolis a acestora. Se confectioneaz5 din otel qi pot avea diferite forme ~i dimensiuni; , serve~te indepartarea albinelor de pe faguri, de pe peretii la celelalte anexe ale stupului u ~ u r i n dmunca apicultorului. Se n p5r de coad5 de cal sau din fire de relon de culoare deschisi; col, servegte pentru p5strarea ~i transportul uneltelor qi a unor
i

300

MANUAL UL APZCULTORULUI

materiale apicole gi ugureazii munca apicultorului in stupini. Este cofectionat din lemn de brad; - l i d i p pentru transport rame, ugureaz5 munca apicultorului gi se folosegte pentru adiipostirea ramelor, adipostirea unui roi artificial sau pentru prinderea roilor naturali atunci cind sunt agezafi in locuri accesibile. L i d i p este confectionat5 din lemn de brad; - targa apicoli, ugureazi munca apicultorului fiind folositii la transportul stupilor ~i a materialor apicole de volum; - cortul apicol, se folosegte in perioade lipsite de cules la controlul familiilor de albine pentru a preintimpina furti~agul.Cortul este mobil gi demontabil fiind confectionat din tifon intins pe trei sau patru suporti metalici. Cabana apicolii demontabili confectionati din lernn serve~tepentru adipostirea apicultorului, depozitarea inventarului mirunt ~i de necesitate curenti precum gi a unor materiale gi produse ce urmeazii s5 fie folosite in stupini. Prin folosirea dupii nevoi in mod curent a echipamentului prezentat, se asigurii in buni miisurii protectia apicultorului, a imbriiciimintii acestuia qi se u~ureazi executarea a numeroase lucriri in stupini, care, f i r i folosirea acestui echipament ar trebui s i fie aminate sau chiar sii se renunte la ele.

MANUALUL APZCULTORULUI

leclia 14.talendarul principalelor lucriri de sezon in slupinl
Luna ianuarie Este prima lung din calendar, ,,gerar9', in care natura se imbracii in haine albe dantelate cu ciucuri de gheap, iar aerul este proaspiit gi uscat. Din punct de vedere meteorologic, de regulii, se instaleazii mase de aer polar, viscole gi zile geroase. Uneori apar gi zile mai pufin friguroase gi chiar insorite, ciind albinele pot efectua zboruri de curiitire. in aceastii lung albinele trec in a doua perioadii a ierniirii iar in mod obignuit executi primele zboruri de curfitire gi incep sii creascii primele generafii de puiet. Temperatura in cuibul familiilor cregte gi atinge 34-35" C prin sporirea consumului de hranii care de la 0,7-0,8 kg ajunge la 0,9- 1,O kg miere. Familiile de albine deranjate in aceast5 perioadii de animale gi piisiiri se nelinigtesc gi ca urmare consumul de miere cregte gi mai mult, albinele se uzeazii qi poate sii aparii procesul de imbolniivire a acestora de diaree care in majoritatea camrilor provoacii mari pierderi de albine pin8 la sosirea primiiverii. Lucriiri de executat in aceasti perioadii : - luarea de miisuri pentru prevenirea deranjiirii qi nelinigtirii familiilor de albine provocate de atacul goarecilor, piisiirilor de curte, ciociinitorilor, pitigoilor gi vriibiilor; - supravegherea modului de iernare a1 familiilor de albine prin controale auditive siiptiimiinale gi indreptarea stiirilor anormale constatate; - indepiirtarea Erii zgomot a ghefii gi a ziipezii neafiinate de pe sciidurelele de zbor ale stupilor, desfundarea urdinigurilor de albine moarte qi agternerea in fafa stupilor a unui strat subtire de paie sau frunze pe care sii se poati ageza albinele atunci cind execut.5 zboruri de curiifire; - preparea gi administrarea turtelor de gerbet de zahiir, a pliicilor de zahir candi sau de miere cristalizatii, familiilor de albine care au fost introduse la iernare fir; suficiente rezerve de hranii; vizionarea stupinei cu utilaje, materiale gi unelte necesare in sezonul de la magazinele APICOLA ale Asociafiei Cresciitorilor de
gi dezinfectarea stupilor gi a inventarului apicol;
t

302

MANUAL UL APICUL TORUL UI

- incheierea gi insirmarea ramelor, fir%intinderea s3rmelor; - documentarea gi completarea cunogtinfelor profesionale ale apicultorilor
prin studierea revistelor gi a ciirfilor de specialitate precum ~i prin participarea la cursuri gi conferinfe apicole organizate de filialele judetene gi cercurile apicole ale Asociatiei Cresc5torilor de Albine.

Luna februarie
A doua lung calendaristic5 ,,f?iurarulVeste privit cu suspiciune sub aspectul manifestirilor meteorologice. in prima jumgtate, in general, iarna se manifesti ca atare cu zile reci din care multe viscolite dar cu nopfi senine gi foarte geroase. in a doua jum5tate a lunii masele de aer rece sunt intrep5trunse de fronturi de aer mediteranean care las5 s5 se strecoare uSoare adieri prim5v5ratice. in condifii climatice favorabile, in luna februarie continua efectuarea zborurilor de curifire timpurii cu efecte favorabile pentru s5n5tatea albinelor gi activitatea de viitor a acestora. Prin creqterea puietului, consumul de hranii in familii sporegte la 1,2-1,5 kg, se miiregte astfel inc5rc5tura intestinului gros gi zborurile de curafire timpurii devin necesare. in aceste conditii amplasarea stupilor pe o vatrii insoriti, cu urdini~urile cur5pte gi un strat subfire de paie impr5gtiate in f a p stupilor u~ureazg efectuarea zborurilor de curgfire ~i asigur5 protecfia albinelor ce le executs, in zilele favorabile zborului, cind acestea aduc gi primele cantit5fi de polen cules din p5durile cu anini, alun gi ghiocei. Lucrsri de executat in aceast5 perioad5: - se continu5 supravegherea modului de iernare a familiilor de albine prin controale auditive ~i la urdini~urile stupilor gi se iau m5suri imediate de indreptare a st5rilor anormale ce se ivesc ; - se cur5p z5pada gi se preg5tesc vetrele de stupin5 pentru efectuarea zborurilor de curgfire; - se iau m5suri de stimulare a zborurilor de cur5fire prin inl5-turarea capacelor la stupi gi a impachetajului aflat deasupra ramelor, in zilele insorite favorabile zborului albinelor; - se verific5, gi dac5 este necesar se continu5 administrarea la familiile lipsite de hrang suficient5 a turtelor de gerbet gi a celor din past5 pudr5; - in zilele insorite se poate instala ad5p5torul cu ap5 1 de s '3 5 g sare la un litru de ap5; s 6 . .+ ..

303

MANUAL UL APICUL TORUL UI

- se continua aprovizionarea stupinei cu utilaje, materiale gi inventar apicol necesare in timpul sezonului, procurate de la magazinele APICOLA ale Asociafiei Cresc5torilor de Albine; - se continu5 repararea, curfitarea gi dezinfectarea inventarului apicol, incheierea gi insirmarea ramelor, Gr5 intinderea sirmelor; - in localit2tile care au in apropiere pgduri sau z5voaie de anini gi alun, apicultorii pot recolta mici cantit5ti de polen proaspat pentru a fi folosit la hrinirile stimulente de primgvar5; - cu prilejul curgfirii urdinigului se recornand5 ridicarea de probe de albine moarte qi trimiterea acestora la laboratorul veterinar, in vederea verific5rii st5rii sanitare a familiilor de albine din stupin5; - se continu5 actiunea de documentare gi de completare a cunogtintelor profesionale ale produc5torilor apicoli; - se fac demersuri corespunz5toare la cercurile apicole sau la filialele judetene ale Asociafiei Cresc5torilor de Albine pentru obfinerea repartifiilor de vetre de stupin5 la masivele melifere pentru practicarea stup5ritului pastoral.

Luna martie
A treia lun5 calendaristic5 ,,m5r$gorul" luna echinoctiului de prim5var5 - 23 martie, cu adierile vintului prim5v5ratic gi prezenp ghioceilor gi a viorelelor vestegte sosirea prim5verii. Cerul devine schimbgtor, presiunea atmosferici scade sub 760 mm, iar umiditatea relativ5 confirm5 atributul lunii echinocfiului de primavar5 cind ziua este egalg cu noaptea. Se incheie perioada de iernare a familiilor de albine gi incepe sezonul de prim5var5 cind ziua cre~te, vremea se inc5lzegte gi albinele efectueaz5 zborul general de curillire. in p5duri qi in locurile insorite gi ferite de vinturi, apar viorelele, urzicuta, cornul, salcia cgpreasc5 gi z5logul care prin polenul pe care il recolteaz5 albinele din abundenf5, stimuleaz5 cregterea de puiet qi prin aceasta se declangeazg inlocuirea albinelor de iernare cu albine tinere capabile s5 ingrijeasc5 puietul care s5 asigwkpreqterea puterii familiilor de albine. in aceste conditii consumul de hran5"i,milia de albine cregte la 2,O-2,5 kg gi ca urmare se impune asigurarea rewive1 e hrang necesare pentru cregterea puietului gi dezvoltarea familiilor de al*\%~erea v%lorificgrii culesurilor timpurii.

%

'e

304

MANUAL UL A PICUL TORULUI

Lucriiri de executat in aceasti perioadii: - se continuii stimularea ~i supravegherea zborului general de curiifire; - in zilele ciilduroase se efectueazii revizia de primiivarii a familiilor de albine cind se verificii prezenp miitcii, existenpi gi completarea rezervelor de hranii, indreptarea stiirilor necorespunziitoare din familii, striimtorarea cuiburilor pentru menfinerea ciildurii, curiifirea fundurilor la stupi de albinele moarte gi resturile de cearii riimase dup2 desciipiicirea fagurilor cu miere qi uscarea sau inlocuirea materialelor izolatoare. Constatiirile Ecute se inscriu in caietul de stupinii; - in cazul in care nu a fost montat adiipiitorul cu apii se iau de indatii miisuri pentru montarea acestuia; - in scopul intensificiirii cre~teriide puiet se trece imediat ce timpul se inciilze~te stimularea familiilor de albine cu sirop de zahiir in propollie de 111 la administrat ciilduf la inceput in poqii mici de 0,150-0,250 litri ~i pe miisurii ce qi timpul se inciilze~te in funcfie de puterea familiilor, in pocii mai mari de 0,3000,500 litri; - se analizeazii modul in care au iernat familiile de albine cu scopul de a cunoagte eventualele cauze ce au determinat o iernare necorespunziitoare ~i luarea de miisuri pentru eliminarea in viitor a deficienfelor constatate; - formarea de familii temporare cu miitci iernate in afara ghemului in camere; - procurarea gi plantarea de arbori .yi arbu~ti nectaro-poleniferi; - aplicarea primului tratament cu varachet pentru combaterea varoozei; - se instalezii cintarul de control pe care se ageazii cea mai puternicii familie de albine din stupinii ~i se incepe inregistrarea in carnetul de stupinii a observafiilor meteorologice, fenologice, precum gi a evolufiei cintarului de control. Aceste observafii gi inregistriiri se executii pe intreaga perioadii a sezonului apicol activ, pentru a cunoayte potenfialul melifer al zonei in care se practicii stupiiritul.

Luna aprilie
A patra lung calendaristicii ,,priery'inregistreazii treceri rapide de la cald la rece ~i invers, aceasti situafie fiind provocatii de unele resturi de a e m c ce intrii in contact cu masivele formafiunide aer mediteranean ce piitrund aceastii perioadii. r

MANUAL UL A PICUL TORULUI

7
i
I

Aprilie, este luna in care primgvara intr5 in drepturile sale fire~ti toate in zonele r;irii, timpul se inc5lze~te~i m u l ~ m i t i infloririi a numeroase specii de arbori .yi arbu~ti nectaro-poleniferi precum ~i a numeroase specii de plante din flora spontan5 ~i cultivati se asigura polenul ~i nectarul necesar pentru dezvoltarea familiilor de albine. in aceasti perioad5 matcile din numeroase familii depun zilnic peste 1500-2000 ou5 ~i ca urmare albinele viirstnice care au iernat sunt treptat inlocuite cu albine tinere nou eclozionate mai viguroase, apte s5 creasc5 mai mult puiet, fapt care face ca spre sEr~itul lunii in stup s5 nu mai existe albine viirstnice iar familiile sa fie mai puternice deciit erau la intrarea in iarn5. Totodata, in celulele din jurul elipselor de puiet ~i in special in fagurii ce se afla pe o parte ~i alta a fagurilor cu puiet incep s5 fie acumulate primele rezerve de piisturii qi miere proaspat5 care urmeaz5 s5 fie folosite cu succes in perioadele deficitare.

i
I

,
1

1
I

I
,

Lucrgri de executat in aceastii perioadii: - se continua lucr2rile de verificare ~i se execut5 revizia de fond a familiilor de albine pentru a cunoa~te amgnunfime situafia acestora pentru a lua m5surile ce in se impun pentru solufionarea st5rilor necorespunziitoare ce se intiilnesc. Cu acest prilej se completeaza rezervele de hran5 (miere ~i p5stur5) iar familiile slabe se unifica cu familiile de putere mijlocie; - se iau m5suri pentru igienizarea cuiburilor prin transvazarea familiilor de albine in stupi curafi qi dezinfectafi; - intarirea periodic5 a familiilor care intiirzie in dezvoltare, cu faguri cu puiet capacit gata de eclozionare, ce se scot din familiile puternice din stupin5; - in perioadele lipsite de cules se continu5 hr5nirea stirnulent5 a familiilor de albine cu sirop de zah5r administrat in propocii de 0,3-0,5 litri pe familia de albine; - pe miisura ocuparii fagurilor din cuib cu puiet, acesta se Iarge~te faguri cu cliidifi sau cu faguri artificiali in perioada infloririi pomilor, ciind albinele cl5desc fagurii ; - se iau m5suri pentru protectia familiilor de albine impotriva declanq5rii f u r t i S a m stupine ; e &$sura infloririi pomilor la cele mai bune familii de albine din stupin5 colectoarele de polen pentru recoltarea ~i valorificarea acestuia; swstal f e - & e l . .mg(msorit loc din vatra stupinei se instaleaz5 topitorul solar, pentru

% ;

-:s

1

34 05

MANUALUL APICULTORULUI

valorificarea reziduurilor de cearii rezultate dup5 cur5firea stupilor gi a ramelor. Topitorul solar se p5streaz5 gi se folosegte in stupin5 pe toat5 perioada sezonului apicol; - la familiile puternice, deasupra cuibului se instalez5 colectoarele de propolis; - se efectueazii examenul general clinic al familiilor de albine gi se aplic5, dup5 caz, tratamente preventive gi curative pentru principalele boli ale albinelor: varooza, nosemoza, puietul viros, loca europeani sau loca americanii; - dup5 caz, familiile de albine s5n5toase pot fi deplasate pentru polenizarea pomilor din livezi.

Luna mai
A cincea lun5 calendaristicii ,,florar9' se caracterizeaza printru-un climat schimbiitor, dar gi prin cregterea temperaturii care trezegte la viap intreaga natur5 ce apare decorat5 in zeci de culori. Pe seama albinelor tinere crescute in lunile martie, aprilie gi inceputul lunii mai, familiile de albine s-au dezvoltat gi dispun de intregul potential productiv pentru valorificarea culesurilor din aceast5 perioad5. in luna mai, la inceputul ei sau ceva mai tiirziu, in toatii fara infloresc p5durile gi plantafiile de salciimi care asigurii familiilor de albine un bun cules de nectar gi ca urmare realizarea unor importante productii de miere mass de cea mai bun5 calitate. Pentru valorificarea in mai bune conditii a culesurilor in aceast5 perioad5 stupinele se deplaseazii de la un masiv melifer la altul in cadrul actiunilor de practicare a stupiiritului pastoral la care particip5 atAt stupinele apicultorilor profesiongti c&tgi cele ale apicultorilor amatori. Lucr5ri de executat in aceastii perioad8: - continuarea lucriirilor de I5rgirea cuiburilor potrivit cu dezvoltarea familiilor de albine gi evolutia culesurilor prin introducerea de faguri artificiali sau faguri cl5difi gi agezarea magazinelor la stupii verticali cu magazin sau a corpurilor la stupii multietajati, pentru depozitarea nectarului; - mentinerea familiilor de albine in stare activ5 gi preintiilh a& intr5rii acestora in frigurile roitului prin ridicarea periodic5 de fa&& p q c5hcit de la familiile foarte puternice gi redistribuirea lor la familiile Sl&n%inii%

?

307

F),
e-

MANUAL UL A PICUL TORULUI

- folosirea intregului potential a1 albinelor privind secretia de cear5 pentru asigurarea necesarului de faguri cl5diti; - pregatirea familiilor de albine in vederea valorific5rii in conditii optime a culesului de la salcim qi deplasarea accstora in stupgrit pastoral; - anunprea primgriilor din comunele pe raza cirora sunt amplasate stupinele deplasate in pastoral pentru luarea in evident5 qi protejarea acestora in cam1 combaterii d5un5torilor cu substanfe toxice; - recoltarea fagurilor cu miere qi extractia acesteia dup5 incetarea culesului de la salcim din masivele din sudul fiirii; - folosirea colectoarelor de polen in perioadele cu un slab cules de nectar qi luarea de m5suri pentru conditionarea acestuia; - inceperea lucr5rilor de cregtere a miitcilor pentru formarea roiurilor qi inlocuirea matcilor necorespunz5toare din stupine gi totodat5 inceperea producerii 15pti~orului matc5; de - in cam1 familiilor bolnave se continua aplicarea tratamentului pentru combaterea puietului vgros qi a locei europene gi americane;

Luna iunie
A vasea lung calendaristic5 ,,ciregarn luna solstitiului de var5 - 2 1 iunie, se inscrie prin creqterea luminii gi a c5ldurii care se revars5 din abundent5 sub soarele sclipitor peste natura inc5rcat5 de rod. Din cind in cind ploile scurte, repezi qi calde schimba decorul naturii pline de viat5. Este luna de var5 cu zilele cele mai lungi. in fara noastr5, inaintea solstifiului de var5, familiile de albine ajung la nivelul maxim de dezvoltare qi sunt apte s5 valorifice in cele mai bune conditii culesurile de nectar de la tei, coriandru gi floarea soarelui in zona de step:, de la zmeur9 qi zburatoare in zona de munte qi de la fineag in zona de deal. Prezenp in cuibul familiilor a unui mare numar de albine tinere - doici - restringerea cantit5tilor de puiet nec5p5cit, lipsa de spatiu in stupi, incetarea culesurilor de nectar, tendinp fireasc5 a familiilor de albine de perpetuare a speciei c5t qi a & & t o r i favorizeaz5 qi gr5besc intrarea acestora in frigurile roitului. fabiliile care se preg5tesc s5 roiasc5 natural, ouatul m5tcilor qi a$f t: W% lbinelor se reduce gi in cuiburile acestora apar primele botci naturale a% fe : a c?&estea ajung la maturitate se declanqeaz5 fenomenul de roire
P1
/

3)-

MANUAL UL APICUL TORULUI

natural5 a albinelor, la inceput in zona de step5 gi se continua in zona colinarii gi de munte. Lucrgri de executat in aceasta perioad5: - continuarea lucriirior de recoltare gi extractie a fagurilor cu miere de la salcgm gi alte culesuri de nectar; - continuarea menfinerii familiior de albine in stare activ5 prin introducerea in familii a ramelor cliiditoare, intensificarea ventilatiei cuiburilor gi umbrirea i stupilor e x p u ~la soare; - prevenirea roirii naturale a familiilor de albine prin formarea de familii intrate in frigurile roitului de roiuri artificiale, familii ajutitoare sau de nuclee pentru p5strarea m5tcilor de rezerv5; - int5rirea familiilor nou formate cu puiet cgp5cit gata de eclozionare preluat din familiile puternice predispuse s5 intre in frigurile roitului; - preg5tirea familiior de albine pentru valorificarea culesurilor de varg prin ad5ugarea de faguri artificiali la stupii orizontali, corpuri cu faguri la stupii multietajati gi magazine la stupii verticali; - efectuarea transportului stupilor in pastoral la masivele de tei, culturile de floarea soarelui, zmeur5, zburgtoare gi fineap; - continuarea lucr5rilor de cregtere a m5tcilor in vederea obtinerii matcilor de rezervg necesare pentru inlocuirea in toamn5 a celor necorespunz5toare; - se actioneaz5 pentru valorificarea intregului potential productiv a1 familiilor de albine prin diversificarea productiei: producerea de polen colectat de albine, p5stur5, propolis, I5ptigor de matcg, venin de albine, miere, miere in faguri gi miere in secfiuni; - se continu5 tratamentele pentru combaterea puietului varos, a locei europene gi a locei americane.

Luna iulie
A gaptea lung calendaristicg, luna lui ,,cuptor" igi revars5 torentele de c5ldur5 din v5zduh. Soarele str5lucitor, razele ultraviolete dimineafa gi calorice peste zi redau tabloul acestei luni de var5 care de obicei este d e o s a w f i e r b i n t e . Uneori, fronturi de aer oceanic, cu furtuni gi ploi repezi forfecate c dbsciirc5ri electrice completeaz5 tabloul acestei luni de v5paie pe teritopultil~ii %astre. % Dup5 inchieierea culesurilor de var5, ritmul de d e d o & ~ i l i i ~ d e

309

fb

MANUAL UL APZCUL TORULUZ

albine incetul cu incetul se reduce. Totodati datoritii uzurii, numiirul albinelor culegiitoare se micgoreazi de la o zi la alta iar in conditiile zonei de step5 din lipsa plantelor nectaro-polenifere, in aceastii perioadii zborul albinelor scade gi mai mult iar miitcile igi reduc ouatul. in aceste conditii familiile de albine incep sii se pregiiteascii pentru iernare: izgonesc triintorii gi datoritii reducerii ouatului miitcilor hriinesc un numiir mai mic de lame. Numiirul albinelor din familii scade gi el pe zi ce trece riimbniind in stup multe albine viirstnice uzate fiziologic, care nu pot asigura o iernare normal2 a familiilor. in Delta Duniirii gi in zonele inundabile ale acesteia unde infloregte flora de baltii precum gi in zona colinar5 de la fiineap gi trifoi alb in anii ploiogi, albinele pot beneficia de unele culesuri de intretinere care favorizeazii reinceperea activitiitii in stupi. Astfel, albinele aduc nectar qi polen, miitcile mai bine hriinite igi reiau ouatul, familiile cresc mai mult puiet gi aportul de nectar gi polen intregesc rezervele de hranii pentru sezonul rece. Practic odat2 cu incheierea culesurilor de varii, incepe gi pregiitirea familiilor de albine in vederea ierniirii gi de modul in care acestea vor fi ingrijite in lunile urm5toare (august gi septembrie) depinde in mare miisurii iernarea E r i pierderi a familiilor gi dezvoltarea acestora in sezonul de primiivarii. Lucriiri de executat in aceast5 perioadii: - continuarea recoltiirii fagurilor gi extractia mierii realizatii de la culesurile de varii; - oprirea in stupi a fagurilor cu miere gi piisturii necesari pentru buna iernare a familiilor de albine; - reorganizarea cuiburilor familiilor de albine liisbnd in stupi numai fagurii cu miere, polen gi fagurii cu puiet. Fagurii goi sau cu miere putinii se scot din stupi sau se desciipiicesc gi se ageaz5 dupii diafragmii pentru a fi goliti de miere de ciitre albine; - prevenirea declangiirii furtigagului prin restriingerea cuibului gi micgorarea urdinigurilor; - administrarea de hriiniri stimulente in perioadele lipsite de cules pentru cregtergnhlbine tinere; tR%ea familiilor de albine nou formate in lunile precedente cu faguri cu vi polen; ??e-$&g$iti8?@$i executarea transportului stupilor pe vatra de iernare sau in

& % :

MANUALUL APICULTORULUI

localitiiti in care a inflorit otava, dovlecii din culturile intercalate, floarea soarelui tiirzie, bostiiniirii sau flora din zona inundabilii qi din Delta Dungrii; - protejarea fagurilor goi scoqi din stupi qi care se trec in rezerva stupinei; - continuarea, in cazul familiilor bolnave, a tratamentelor pentru loca europeanii, loca americanii qi puietul viiros.

Luna august A opta lunH calendaristicii ,,gustarulWse caracterizeazii printr-un cer de un albastru deosebit, cu un soare afectiv gi ciilduros, cu precipitatii reduse, cu multe zile frumoase qi ciilduroase. in aceastii lunii conditiile de climii gi cules sunt din ce in ce mai putin favorabile pentru cregterea de puiet qi mentinerea puterii familiilor de albine din stupine. Astfel, noptile devin mai lungi gi in zonele de step5 sursele de cules se reduc considerabil. Zona colinarii gi suprafetele de teren din zona inundabilg gi Delta DunGrii riimiin singurele teritorii in care se intilneqte incii o vegetatie care mai produce nectar gi polen pe care albinele il culeg de la trifoiul alb, de la otava riimas5 dupii cosirea fgnetelor gi care incepe s5 infloreascii precum gi de la vegetatia din flora spontanii care cregte in locurile umede. In aceastii perioadii, pe miisurii ce albinele care au participat la culesurile de varii continuii sii moarii, puterea familiilor se reduce gi se intesificii actiunile de preggtire a familiilor de albine pentru sezonul apicol al anului unngtor. Lucriiri de executat in aceastii perioadii: - continuarea lucriirilor de organizare a cuiburilor prin indepiirtarea fagurilor goi, desciipiicireadupii diafragmii a fagurilor cu miere putin4 echilibrarea gi eventual completarea cu faguri cu miere sau cu sirop a rezervelor de hrani pentru iernare gi in caz de nevoie se acfioneazii pentru indepiirtarea stiirilor necorespunziitoare din familii; - schimbarea din familii a mgtcilor necorespunzgtoare qi inlocuirea acestora cu miitci tinere prolifice; - administrarea de hriiniri stimulente pentru i n t e n s i f i c a w g t e r i i de puiet; - striimtorarea urdinigurilor in vederea evitiirii furtiga - efectuarea cu prilejul organizgrii cuiburilor gi a a d a % c ~ i ~ ~ l

3x1

5%

MANUALUL APICUL TORULUZ

1

familiilor de albine gi in caz de nevoie aplicarea de tratamente specifice pentru combaterea varoozei, puietului v5ros, a locei americane gi europene; - conservarea fagurilor goi depozitafi in dulapuri, corpuri de stupi gi magazine prin afumarea acestora contra ggselnitei, cu sulf impregnat in batoane speciale; - recondifionarea, dup5 caz, a corpurilor, fundurilor gi capacelor de la stupii care urmeaz5 s5 ad5posteasc5 familiile de albine in perioada de iarn5.

!

I

Luna septembrie
A noua lun5 calendaristic5 ,,r5pciunemeste luna echinoctiului de toamn$ 23 septembrie, cind ziua este egal5 cu noaptea gi cind din punct de vedere meteorologic in natur5 exist5 o mare stabilitate atmosfericil, mai ales in zonele deluroase gi de munte, cu precipitafii in general reduse gi umiditate relativ5. Odat5 cu inceperea sezonului de toamn5 zilele sunt mai scurte, durata de zbor a albinelor se reduce, sursele de cules cu excepfia zonelor din luncile inundabile gi Delta Dun5rii dispar, nopfile devin mai reci gi ca urmare albinele din familii incep s5 se restring5 pe fagurii cu puiet din mijlocul cuiburilor. Pe fagurii din cuibul familiilor de albine cantitatea de larve este din ce in ce mai redus5 astfel c5 spre sf"argitu1lunii puietul aproape c5 dispare din stupi. La albinele de iernare, in aceasti perioad5, se apropie de sfirgit acumularea in corp a unor importante cantit5ti de glucide, protide gi lipide care alcatuiesc ,,corpul gras" ce se intinde ca o c5ptugeal5 sub inveli~ul chitinos dorsal, aflat deasupra diafragmei. Din aceast5 substanp glucidele servesc la funcfionarea mugchilor, lipidele alc5tuiesc rezervele grase iar proteinele sunt indispensabile pentru alimentarea larvelor gi a m5tcii in perioada cind albinele nu culeg polen din natur5. Lucr5ri de executat in aceast5 perioad5: - strimtorarea gi organizarea corespunz5toare a cuiburilor gi a fagurilor cu puiet, miere gi p5stur5 r5magi in familii in vederea iern5rii; - controlarea calit5fii mierii din faguri in scopul verific5rii acesteia gi even-ntificare a mierii de man8; 1ch8erea pin5 la 15 septembrie a acfiunii de completare a rezervelor de neb are ierngrii familiilor de albine; @?-%er~%~lic5rii tratamentelor de toarnn5 pentru combaterea varoozei;

1

1

'%
L

,+ .-.
5, -/

312

MANUAL UL APICUL TORULUI

- unificarea familiilor gi a roiurilor care nu s-au dezvoltat corespunz5tor gi

ocup5 mai pufin de 3-4 faguri acoperiti compact de albine; - alegerea fagurilor necorespunz5tori, reformarea gi topirea acestora; - luarea de m5suri pentru prevenirea gi combaterea furtigagului la albinele din stupin5; - inlocuirea m5tcilor virstnice sau necorespunz5toare cu m5tci tinere provenite din rezerva stupinei; - continuarea recondilion5rii corpurilor, fundurilor gi capacelor la stupii in care urmeaz5 s5 ierneze familiile de albine.

Luna octombrie
A zecea lun5 calendaristic5 ,,brum5relWeste luna miezului de toamn5 cind cerul devine de regul5 plumburiu gi posomorit. Presiunea atmosferic5 este oscilanti ca gi zilele care trec gi alterneazi, cele reci, ploioase gi vintoase, cu zilele insorite, cildute gi pl5cute care permit albinelor tinere abia eclozionate s5 fac5 primele zboruri in stupin5. In luna octombrie cregterea puietului inceteaz5 in intreaga pr5. Cu unele exceptii, la familiilecu m5tci tinereimperecheatein luna august sau la inceputul lunii septembrie mai pot fi g5site mici suprafete de puiet c5picit gata de eclozionare. Pe mssura r5cirii timpului, cind temperatura scade sub +8"C albinele se string treptat in ghemul de iernarc din care se desfac numai atunci cind temperatura cregte la +12"C - +14"C. In zilele insorite gi c5lduroase, spre amiaz5, albinele executi zboruri de curstire de scurt5 durati gi de mica intensitate la care sunt antrenate in primul rind albinele tinere eclozionate precum gi celelalte albine din familiile care urmeaz5 s5 ierneze. Se intilnesc gi situatii chnd din diferite motive unele lucriri care asigur5 buna iernare a familiilor de albine nu au putut fi executate gi exist5 pericolul ca aceste familii s5 nu poat5 trece peste perioada de iarn5. Avind in vedere c5 in pra noastr5 in luna octombrie sunt la orele de amiazi numeroase zile insorite gi calde, dac5 nu toate, majoritatea dintre asemenea lucr5ri ce se impun in aceasiii perioad5 de sfirgit de sezon, pot fi executate in totalitate, asigursnd familti iernare normal5. Lucr5ri de executat in aceast5 perioad5:
A A

313

s, '
I

MANUAL UL APICUL TORULUI

- strimtorarea cuiburilor la nivelul fagurilor bine ocupafi de albine, iar
in cazul familiilor slabe se poate organiza iemarea intr-un stup a doui familii despiqite printr-o diafragmii etan~ii; - stimularea qi supravegherea zborurilor tirzii de curiitire ale albinelor; - efectuarea a dou5 tratamente obligatorii pentru combaterea varroozei cu varachet sau alte substante specifice, atunci cind in familii puietul a eclozionat in totalitate; - impachetarea cuibului familiilor de albitle cu materiale izolatoare; - instalarea la urdini~urile stupilor a gratiilor care sii impiedice piitrunderea ~orecilor; - protejarea stupilor contra vinturilor ~i a curentilor reci de aer prin impachetarea individual5 a acestora cu carton gudronat sau protectie colectivi prin amenajarea in jurul stupilor a unor perdele de protectie confectionate din nuiele, tulpini de floarea soarelui, stuf sau coceni de porumb; - continuarea sortiirii ~i reformiirii fagurilor necorespunziitori (vechi, rupti sau cu celule de trintor) ~i topirea acestora. Protejarea de atacul ~oarecilor a fagurilor de rezervii cu miere precutn ~i a celor goi ce urmeazii s i fie folosifi in sezonul urm5tor; - plantarea de arbori ~i arbu~timeliferi in griidini, piiduri ~i terenurile disponibile.

Luna noiembrie
A unsprezecea lunii calendaristicii ,,brumarVne aminte~te prin ploile reci $i deseori datoritii burnitei c5 ne afliim in ultima lun5 de toamnii. Fenomenele meteorologice, impactul intre aerul rece ~i cel cald, viintul rece care de multe ori aduce ziipada qi soarele cu dinti, definesc practic odatii cu c5derea ultimelor frunze uscate cii toatnna este pe sfir~ite. Adiipostite in stupi, in aceastii lung, familiile de albine se strgng in ghemul in din de iernare pe fagurii a~ezati dreptul urdini~urilor, care au eclozionat ultimele generapi-uiet. Astfel organizate, albinele conviepiesc in ghemul de iemare pe intreaga' ric?qdZt a timpului rece pin5 la inceputul prim5verii urmgtoare. in cazul uw'zil Ide qi insorite, albinele mai executii sumare zboruri de curitire pe care le&u%; a de 8&ei ultimele contingente de albine eclozionate.

k

r

>e

3x4

MANUAL UL A PZCUL TORULUZ

Aviind linigtea asigurat5 gi fiind protejate impotriva zgomotelor provocate de oameni, pgsiri, animale domestice gi dgunstori, albinele ierneaz5 in bune conditii fir5 pierderi. in unele cazuri pot apare in stupine gi st5ri necorespunz5toare care pun in pericol buna iernare a familiilor de albine, situatii in care se actioneaz5 de urge@ pentru inliturarea acestora. Lucr5ri de executat in aceast5 perioad5: - continuarea lucr5rilor de preg5tire a familiilor de albine in vederea iern5rii in cazul c5 acestea nu au fost terminate la timp; - supravegherea gi controlul modului in care ierneaz5 familiile de albine; - indreptarea grabnic5 a situatiilor necorespunz5toare ce se int5lnesc in timpul iern5rii familiilor de albine; - stimularea executiirii zborurilor t5rzii de cur5tire; - continuarea aplic5rii misurilor de protectie a stupilor contra d5un5torilor qi a curentilor de aer rece; - verificarea st5rii gratiilor de la urdiniqurile stupilor pentru a evita p5trunderea goarecilor; - executarea de lucriri in atelierul stupinei privind: reconditionarea gi dezinfectia stupilor gi inventarului apicol, extractia cerii din fagurii reformafi, pregatirea cerii pentru a fi predat5 la magazinele APICOLA ale Asociafiei Crescitorilor de Albine in vederea obtinerii de faguri artificiali; - aprovizionarea stupinei cu materiale gi utilaje necesare in sezonul apicol urm5tor.

Luna decembrie
Ultima lun5 din calendar qi prima lung de iarn5; luna lui ,,undream ciind solul din intreaga tar5 se acoper5 de z5pad5 protejiind culturile agricole ins5miinpte. Este luna solstitiului de iarn5 - 2 1 decembrie, care marcheaz5 inceputul zilelor celor mai scurte din tot cursul anului. Pulsatiile de aer polar sunt mai puternice gi intilnirea lor ocazional5 cu masele de aer cald transportate din tjazinul mediteranean produc serioase perturbtii gi schimb5ri meteorologice care pot aduce pe l&q@iscole de 9 z5pad5 gi zile insorite care s5 provoace in unele cazuri zborul albth % Dac5 in prima faz5 a iern5rii care incepe odati cu r&&a ri pului ciind temperatura scade sub 8°C iar albinele igi reduc activitad*

%

3x5

MANUALUL APICUL TORULUI

in jurul mitcii pentru a se inc5lzi vi a suporta temperaturile reduse, acum c5nd temperaturile se menfin sub O0 C, ghemul de iernare este complet format $i are o forma sferic8 sau elipsoidal8 in hnctie de amplasarea rezervelor de hranfi yi a formatului ramelor pe care s-a organizat. De regul8 albinele de la marginea ghemului de iernare sunt mai virstnice yi protejeaz8 familia impotriva pierderilor de c8ldur8. Aceste albine alc8tuiesc o structur5 special5 care poartB denumirea de coaj5 a ghemului care variaz8 ca dimensiune in functie de temperatura aerului din jurul ghemului ~i determin8 comportarea individual8 a familiilor de albine in perioada de iernare. Consumul de hrana in aceast8 lun8 este de 0,750-0,850 kg miere pe familia de albine. Lucr8t-i de executat in aceast8 perioad8: - asigurarea condifiilor pentru iernarea lini~tita albinelor; a - supravegherea ~i controlul modului de iernare a familiilor de albine prin ascult8ri7verificarea resturilor descoperite la urdiniyurile vi pe fundul stupilor; - inlesnirea ~i supravegherea zborurilor de curstire ale albinelor; - indreptarea la timp a st8rilor anormale ce se ivesc in cuiburile unor familii de albine; - indepartarea fir2 zgomot a zfipezii Fnghetate format5 pe sc5ndurelele de zbor ale stupilor; - inceperea incheierii ~i ins8rm8rii ramelor pc care urmeaz5 sB fie fixati fegurii artificiali necesari in sezonul apicol a1 anului urm8tor; - analizarea activitillii desf5yurate in sezonul apicol, a1 anului care se incheie in scopul elimingrii cauzelor care au determinat obtinerea unor rezultate necorespunziltoare; - incheierea de contracte pentru valorificarea produselor apicole din productia anului urm8tor; - ridicarea nivelului profesional prin: studierea literaturii de specialitate, abonarea la revista ,,ROMANIA APICOLA" ~i alte publicatii apicole, participarea la concursuri, schimburi de experientfi ~i manifestfiri organizate de cercurile apicole $i filialele judetene ale Asociatiei CrescBtorilor de Albine din Rominia.

MANUAL UL A PICUL TORULUI

Bucureyti, bd. Ficusului nr. 42, sector 1 Tel.: 232 50 60, 232 02 87 e-mail: secretariat@icdapicuItura.com icdea@adslexpress.ro www.icdapicultura.com

OBIECTIVELE INSTITUTULUI

CERCETARI

STIINTIFICE i~ DOMENIUL APICULTURII PRIVIND:

conservarea vi continua ameliorare a foondului apicol autohton, crearea de linii de albine cu potential biologic ~i productiv ridicat; elaborarea de metode, tehnici, procedee ~i tehnologii noi sau imbuniitiitite pentru intretinerea familiior de albine ~i obfinerea unor producfii apicole diversificate; cunoa~terea imbuniitiifirea resurselor nectar0 - polenifere ~i elaborarea qi tehnologiilor pentru polenizarea cu albine a culturilor agricole entomofile; studierea produselor apicole ~i perfecfionarea metodelor de conditionare in vederea piistriirii calitiitii acestora; utilizarea produselor apicole destinate siiniit5tii oamenilor, prin elborarea ~i realizarea de produse fortifiante, energovitalizante, apiterapeutice qi cu rol de hranii hncfionalii; modernizarea bazei materiale a apiculturii.

PRODUCE 81 LIVREAZA: material biologic apicol de reproductie (regine ameliorate); produse apicole yi apiterapeutice; medicamente de uz apicol.

CURSURI DE SPECIALITATE PENTRU INITIERE 81 PERFECTIONARE. PRESTEAZA ACTIVITATI DE EXTENSIE i~ APIC O F E TEHNOLOGII MODERNE ~ PRECUM $I ASISTENTA TEHNICA i N SFERA

ORGANIZEAZA

L

TATE
P%

*

MANUALUL APICULTORUL UI

Cititi revista

Romania apicolii
Fondatii in 1916 Editatii de Asociafia Cresciitorilor de Albine din Romiinia
Publicafie lunar&de informare tehnicri ~i ~tiintificri, schimb de experienfri ~i opinii, revista oferri apicultorilor incepritori, avansati saw celor care doresc sri imbrri?i~eze aceasta' plricutri ~i projitabiki preocupare a poporului romkn:

Rubricile permanente sau ocazionale din fiecare numlr: Editorial; in ajutorul incepitorilor; Tehnologia creyterii yi intretinerii albinelor; Produse apicole; Din experienta unor apicultori; Mecanizarea apiculturii; Unelte, utilaje yi dispozitive apicole; Resurse melifere qi polenizarea culturilor; Economie, Patologia yi toxicologia apicoll; Rezultate ale cercetlrii ~tiintifice; management yi marketing in apiculturi; Calendarul apicultorului; Opinii; Apiterapie; Din scrisorile sosite la redactie; Din presa centrall yi judeteanl; Contacte; Recenzii; Documentar apicol; Ctitori, creatori yi continuatori ai apiculturii romineyti; Aniverslri comemoriri, necrologuri, in memoriam; Biblioteca apicultorului in serial; Apicultura pe internet. Pe I i n g l aceste rubrici, in fiecare aparitie lunar5 sunt rezervate un n u m l r de pagini sectiunii APIMAGAZIN, un breviar de informare apicoli internationall publicat sub auspiciile Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Apiculturl. Abonamente la revistl se pot face la toate magazinele APICOLA din intreaga t a r l precum yi la Filialele judetene ale A.C.A, unde publicatia se glseyte de vinzare.
B-dul Ficusului nr.42, etaj 2 Bucure~ti, sector 1, cod 013975; Tel.: 021/233.06.25; 021/233.40.18; Tel./fax: 021/233.40.17; Of.p.18, C.P. 25 e-mail: aearomania@rdsmail.ro; contRO91 RZBR0000060007674268 Raiffeisen BANK Agentia Dorobanti

MANUALUL APICULTORULUI

ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA

S.C. COMPMXULn m m S.R.
Bucure~ti, Ficusului nr. 42, sector 1 - Tel. 2322150

VA PUTEM OFERI:

v,& ASTEPT~M,ASIGUR~NDU-v,& VOM ONORA PROMPT ORlCE COMANDA~ c,&

319

MANUAL UL APICUL TORUL UI

TABLA DE MATERII

Cuvdnt inainte .......................................................................................... 3 Pag In loc de prefa fii ....................................................................................... .4 pag Introducere ...............................................................................................pag .6 Lecfia I . Importan fa creqterii albinelor................................................... page 8 Lecfia 2. Apicultura in Romdnia .............................................................pag .14 Lecfia 3. Albinele ~ifamilia de albine .................................................... pag .2 1 Lecfia 4. Inventarul apicol...................................................................... .56 pag Lecfia 5. Resurse nectaro-polenifere qi polenizarea culturilor agricole entomofile .................................................. pag .90 Lecfia 6. Cre~terea ingrijirea albinelor qi in diferite sisteme de stupi...................................................... .pag.142 Lecfia 7. Inmulfireafamiliilor de albine ................................................pag .169 Lecfia 8. Ameliorarea albinelor qi creqterea reproduciitorilor............. pag . 184 pag.206 Lecfia 9. Tehnologia obfinerii produselor agricole ............................... Lecfia 10. Valorificareaproduselor apicole in alimentalie, terapie ~i cosmeticii ..................................... .pag .247 Leclia 11. P&trarea siiniitqii la albine, prevenirea Ti combaterea pag bolilor Ti predatorilor ........................................................... . 252 Lectia 12. Sisteme de stupiirit ............................................................... . 288 pag Lecf ia 13. Evidenta, organizarea activitiilii qi protecliei muncii in stupine qi ferme apicole .......................................pag . 293 Lecf ia 14. Calendarul principalelor lucriiri de sezon in stupinii..........pag . 303 pag Tabla de materii .................................................................................... . 320

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->