Curs de Calificare Apicultor - 104

ASOCIAłIA”DOMINOU”
STR.EUGENIU CARADA NR. 19

CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
e-mail : asociatiadominou@yahoo.com
TEHNOLOGIA CREŞTERII ALBINELOR
Calificarea : APICULTOR
Nivel de pregatire: 1
Domeniul de pregatire: Agricultura, piscicultura, pescuit, economia vanatului
2010
1
Curs calificare APICULTOR
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
1.1. VIATA FAMILIEI DE ALBINE

Indivizii dintr-o familie
Dezvoltarea familiei de albine
Inmultirea familiilor de albine
Activitatea , cuibul si hrana albinelor
I.2. DESPRE APICULTURA, ALBINE, MIERE, STUPI SI STUPARI
Organizarea unei stupine
Primul pas in apicultura
Alegerea vetrei stupinei
Alegerea tipului de stup
Procurarea familiilor de albine
Apicultura - o afacere de success
1.3. INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE
Intretinerea in stupi orizontali
Intretinerea unei singure familii intr-un stup orizontal
O alta metoda de intretinere a unei singure familii
Intretinerea unei familii de baza cu matca ajutatoare
Intretinerea in stupi verticali cu magazine
Intretinerea in stupi multietajati
Insarmarea ramelor - montarea fagurilor artificiali
1.4. LUCRARI DE PRIMAVARA IN STUPINA
Pregatirea vetrei stupinei
Supravegherea zborului de curatire
Primul control si stramtorarea cuiburilor
Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana
Completarea rezervelor de pasture
Dezinfectia stupilor
Largirea cuiburilor
Intarirea familiilor slab dezvoltate
1.5. INMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE
Roirea artificiala
Cum intrerupem roitul
Metode de roire artificiala
Roirea naturala
Ingrijirea roiurilor
1.6. CRESTEREA MATCILOR IN STUPINA
Producerea matcilor - conditii generale
Producerea matcilor - provocarea frigurilor roitului
2
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
Producerea matcilor - metoda fara transvazare

Introducerea matcilor
Imperecherea matcilor - formarea nucleelor
1.7. EXEMPLU DE TEHNOLOGIE PENTRU OBTINEREA MATCILOR IMPERECHEATE
Conditii generale
Unelte si utilaje folosite
Tehnologii folosite
Selectia si pregatirea familiilor
Obtinerea si transvazarea larvelor
Acceptarea botcilor , cresterea primara
Orfanizarea familiei crescatoare - finalizarea cresterii
Recoltarea botcilor - imperecherea in nuclee
Aprecieri finale
1.8. LUCRARI DE VARA IN STUPINA - VALORIFICAREA CULESURILOR
Recunoasterea unui cules
Conditii pentru valorificarea culesurilor
Stuparitul pastoral – generalitati
Pregatirea familiilor - manuirea stupilor
Extragerea si conditionarea mierii
1.9. LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA
Intensificarea cresterii puietului
Asigurarea de matci tinere si viabile:
Deblocarea cuiburilor
Asigurarea cu faguri de calitate
Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare
Reducerea si impachetarea cuiburilor
Asigurarea rezervelor de hrana
Calitatea hranei
Ramele de miere si pastura
Hranirile de completare
Pregatirea cuibului familiilor de albine
1.10. LUCRARI DE IARNA IN STUPINA
Izolarea termica a cuibului
Ventilatia stupului
Aplicarea tratamentelor de toamna
Protectia generala a stupinei
Supravegherea albinelor iarna
Zborurile de curatire iarna
Indreptarea starilor nedorite
Conditii generale de iernare
1.11. BOLILE SI DAUNATORII ALBINELOR
Nosemoza - o boala ce poate fi prevenita
3
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
Varrooza - o lupta de durata

Loca americana - o boala care starneste controverse
Loca europeana - sau "dracul nu e asa de negru"
Puietul varos (ascosferoza) - o crestere a frecventei de aparitie
1.12. SFATURI UTILE PENTRU APICULTORI
1.13. PRACTICA APICOLA
1.14. MEDICAMENTE SI TRATAMENTE APICOLE
1.15. CRESTEREA MATCILOR - METODE LA NIVEL DE AMATORI
Metode de crestere fara transvazare
Metoda "matcilor de salvare"
Metoda "decuparea fagurelui"
1.16. CALENDARUL APICULTORULUI
1.17. INVENTARUL NECESAR UNEI STUPINE
1.18. CONDITIONAREA MIERII
Filtrarea mierii
Deshidratarea mierii
Lichefierea mierii cristalizate
Pasteurizarea mierii
Ambalarea mierii
Pastrarea mierii
1.19. EXAMINAREA SI ANALIZA MIERII
1.20. HRANIREA ARTIFICIALA A FAMILIILOR DE ALBINE
1.21. PREGĂTIREA FAMILIILOR DE ALBINE PENTRU IERNARE.
1.22. METODE DE IERNARE A FAMILIILOR DE ALBINE
1.23. LUCRĂRI CE SE EFECTUEAZĂ IARNA ÎN STUPINĂ
FIŞE DE DOCUMENTARE
ANEXE
4
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
În primul rând se vor lua măsuri de evitare a înŃepăturilor, care pentru unele persoane pot
produce chiar stări alergice, intoxicaŃii etc.
De aceea în stupină se va lucra la orice control în cuibul familiilor, numai purtând
echipamentul de protecŃie în stare de funcŃionare (masca apicolă, salopetă de preferinŃă, de
culoare albă, mănuşi, cizme, afumător)
Apicultorii nu trebuie să prezinte mirosuri străine care irită albinele,
În cazul înŃepăturilor se vor lua măsuri urgente pentru îndepărtarea acului,
Scoaterea acului se face cu unghia sau cu dalta, printr-o mişcare de alunecare pe piele,
antrenând astfel şi acul cu punga de venin,
Pentru a ameliora durerile, la locul înŃepat se va pune comprese cu apă rece sau cu oŃet
diluat cu apă, ori cu soluŃie foarte slabă de amoniac sau 20% soluŃie de hipoclorit de sodiu.
Se mai poate fricŃiona locul cu frunze de pătrunjel sau se pun felii de cartof, de ceapă.
O atenŃie deosebită trebuie acordată transportului stupilor în pastoral, care se face în general
noaptea.
Pe vagoanele ce transportă stupi vor fi prinse tăbliŃe cu inscripŃia "atenŃie albine!", vor
avea asigurate stingătoare şi vor fi dotate corespunzător pentru circulaŃia în siguranŃă pe
drumurile publice.
Vetrele de stupină vor fi amplasate cât mai departe de drumurile circulate de oameni şi
animale iar la masivele melifere se va Ńine de cont de normele în vigoare privind paza contra
incendiilor etc.
În lucrările de xtracŃie a mierii, a cerii, la folosirea centrifugelor electrice de mare capacitate,
a topitoarelor cu aburi se vor lua măsuri concrete pentru evitarea electrocutării, opăririi.
La toate mijloacele de transport şi în apropierea stupinelor se vor folosi tabliŃe indicatoare cu
inscripŃia: ATENłIE, ALBINE !
Mască Salopetă Mănuşi Afumător
5
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
Următoarea listă de termeni va fi folositoare la absolvirea unităŃiilor de competenŃă.
1 Albine lucrătoare cei mai mici indivizi ai familiei de albine, femele cu

ovarele nedezvoltate, incapabile de reproducŃie,
2 Boştina reziduurile rămase după ce fagurii vechi au fost topiŃi.

3 Culesurile de asigură hrana necesară pentru creşterea, dezvoltarea şi
întreŃinere stimularea familiei de albine
4 Culesurile de se realizează de la speciile melifere cu potenŃial ridicat.

producŃie Fiind de mare intensitate, albinele îşi realizează necesarul
propriu de hrană şi un surplus de miere care se extrage
(miere-marfă)
5 Diafragma anexă a stupului orizontal care serveşte la despărŃirea

stupului în două compartimente, complet izolate.
6 Furtişag aplicat la albine, este luarea mierii altor colonii, pe ascuns

sau prin forŃă.
7 Goluri de cules intervale în care albinele nu găsesc surse de hrană în

natură
8 Matca este singura femelă capabilă de reproducŃie din familia de

albine
9 Podişorul Snellgrove serveşte la separarea familiei de bază de familia ajutătoare

(stupul multietajat)
10 Plante melifere plante care oferă familiilor de albine materia primă

necesară existenŃei lor (nectar, polen)
11 Plantă poleniferă plantă care oferă familiei de albine numai polen

12 Plantă nectariferă plantă care oferă familiei de albine numai nectar
13 Plantă nectaro- plantă care oferă familiei de albine atât nectar cât şi polen
poleniferă
14 Rază economică de culesurile care se găsesc la o distanŃă de până la 1,5 – 2 m

zbor faŃă de stupină.
15 Trântor masculii familiei de albine
CUVINTE CHEIE:
familie de albine; matcă; albină lucrătoare;
trântor; stupină; stup; plante melifere
6
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
1.1. VIATA FAMILIEI DE ALBINE

Indivizii dintr-o familie
In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi: matca,albinele lucratoare si trantorii.
Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil,osciland de la 10000 in perioada de iarna,pana
la 40000-80000 in vara.Au talia mai mica(12-14 mm), o greutate de aprox. 100mg si aripile sunt
de aceeasi lungime cu abdomenul.In fapt lucratoarele sunt femele cu organele de reproducere
nedezvoltate.
Matca : Este singura femela fecundata din stup,fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de
albine.De obicei in stup este o singura matca,avand corpul mai lung(20-25 mm), capul
mic,abdomenul foarte dezvoltat,aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg.
Trantorii :Sunt masculii care imperecheaza matca,fiind prezenti in cuib din primavara pana in
toamna.In numar de cateva sute,au o lungime de 15-17 mm,aripi ce depasesc abdomenul,capul
globulos si o greutate de 200 mg.
Dezvoltarea familiei de albine
Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita,numarul indivizilor
crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu.Practic viata familiei de
albine cuprinde patru mari perioade.
Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat,cu albina
tanara,nou iesita din celule primavara.Pe la sfarsitul lui februarie,matca incepe sa depuna oua in
celulele fagurilor din mijlocul ghemului,acolo unde regimul termic permite cresterea de
puiet.Dupa ce albinele fac zborul de curatire,matca depune din ce in ce mai multe oua.Pe masura
ce timpul se incalzeste ,ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe zi,albinele batrane care se uzeaza
fiind inlocuite treptat.
Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata
albina sa fie inlocuita.Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a larvelor,putand
hrani 2,3 sau chiar 4,ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare.
Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere.Nectarul si polenul se gasesc din
abundenta si isi fac aparitia trantorii.Matca este hranita puternic, depune peste 2000 de
oua/zi,numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o
larva.Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti(lipsa de spatiu,ventilatie
insuficienta etc.),apar frigurile roirii.
Albinele construiesc botci de roire,in care matca depune oua la interval de cateva zile.La urdinis se
observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup.Dupa 1-3 zile de la
capacirea primelor botci,are loc prima roire,matca cu o parte din albinele tinere,insotite de multi
trantori parasind stupul.Acest roi care se numeste roi primar si care contine aprox. 50% din
populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creanga sau alt suport.,de unde o sa
zboare apoi spre o alta destinatie.
In familia de baza,la 8 zile de la capacirea primei botci,iese intaia matca tanara.Intentia ei este sa
omoare matcile care nu au eclozionat din botci,reusind lucrul acesta daca este lasata de
albine.Daca familia ramane in frigurile roitului,albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare
suratele,iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi,iese al doilea roi cu matca neimperecheata.Iesirea
roiului 2 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila(ploioasa).Cand se intampla asta,acest roi
contine mai multe matci tinere.Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri,fapt ce duce la
desfiintarea familiei de baza.Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul
lunii mai si sfarsitul lunii iulie.
7
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
Tot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen,perioada
caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere.Catre sfarsitul lunii iulie,puterea familiei
se micsoreaza treptat,matca micsorand ponta ,trantorii fiind alungati din stup.
Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare.In mod natural toata albina
care a participat la culesurile de vara piere.Ea este inlocuita de albina aparuta in luna august,albina
care neparticipand la cules are un organism neuzat.Generatiile de albine iesite toamna,mai cu
seama la sfarsitul lunii august,septembrie si octombrie,traiesc pana in primavara
urmatoare,asigurand cresterea noilor larve. Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand
temperatura scade sub 13 grade C.In toamna la aparitia primelor nopti reci,albinele se strang in
ghemul largit pe fagurii din dreptul urdinisului.O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura
din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C,nici in perioadele cele mai
geroase.Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului,ele mentinand
caldura numai in interiorul ghemului.Albinele din partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate
unele de altele si formeaza o "coaja" stand nemiscate,iar cele din interior(mai tinere) sunt mai
rasfirate si prin miscari din aripi,abdomen,picioare produc caldura necesara.
Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere,o familie consumand
iarna 6-10 kg de miere.In prima parte a iernarii familia nu creste puiet.
Inmultirea familiilor de albine
Se poate spune despre albine ca au o viata scurta,in sezonul activ traind 35-40 zile,iar in cel
inactiv 6-8 luni.Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou , larva , nimfa.
Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere,oul sta vertical in celula,a doua zi se inclina putin
pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei.Catre sfarsitul celei de a treia zi,albinele
doici depun in celula laptisor de matca,produs de glandele lor salivare.Invelisul oului se moaie si
din el iese larva.Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie.
In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca.La aceasta,spre sfarsitul
celei de-a treia zi,albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie
hranite numai cu amestec de pastura,miere si apa.In primele zile larvele stau incolacite pe fundul
celulei.In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei,cu capul spre deschiderea ei,
nu mai primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara,amestecata cu
polen.In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza
nimfa.In ziua a 21-a iese albina lucratoare.
Stadiul dezvoltarii Matca Lucratoare Trantor
Ou
3 3 3
Larva
5 1/2 6 6 1/2
Larva
7 1/2 12 14 1/2
capacita,prenimfa,nimfa
Total zile 16 21 24
Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare.Diferenta este ca depunerea oului de

catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de hranire.Cand albinele se
pregatesc de roire,ele construiesc botci pe marginea fagurilor,botci de roire, in care matca depune
oua.Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv,albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci
de salvare,prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3 zile.Aceste larve
sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca.
Trantorii : Provin din oua nefecundate.Daca la matca si lucratoare difera numai modul de hranire
si anvelopa(celula),la trantor difera si oul.Pentru un trantor se consuma o cantitate de hrana de 2-3
ori mai mare,iar durata de dezvoltare este cea mai mare(24 de zile).
8
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
Activitatea , cuibul si hrana albinelor

Dupa iesirea din celula,viata albinei lucratoare se imparte in doua etape.In primele 20 de zile
albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup,iar in ultimile 15 zile ale vietii devine albina
culegatoare.O schema arata astfel : in primele 1-2 zile albinele curata celulele si incalzesc
puietul.Intre a 3-a si a 13 zi,albinele hranesc puietul.In primele zile,ele hranesc larvele mai in
varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de
laptisor,si anume intre a 6-a si a 12-a zi,ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3
zile.Tot in acest timp,albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul ,depoziteaza
nectarul, preseaza polenul si curata stupul.
Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii.In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de
orientare.Intre a 18 si a 21-a zi de viata,albinele pazesc intrarea in stup,aerisesc stupul.Dupa
aceasta perioada albinele devin albine culegatoare,cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent
pot participa si albine mai tinere de 20 de zile.
Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara.Fiecare fagure prezinta pe ambele fete
mii de celule hexagonale.Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina lucratoare cu diametrul de
5,4 mm si adancimea de 10-12 mm , celule de trantor cu diametrul de 6,5 mm si adancimea de 11-
12 mm , celule de matca (botci) care au forma unei ghinde,adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-
21 mm.In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si pastura,iar in cele de trantor miere si
mai rar pastura.
Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor.Pe langa nectar
albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau vegetala.Daca despre
nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica,atunci polenul este hrana
proteica(painea).Consumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta,functie de anotimp si
de prezenta sau absenta puietului.
I. DESPRE APICULTURA, ALBINE, MIERE, STUPI SI STUPARI
Apicultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii.Iubitorii de stuparit, sunt
oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun: dragostea de albine, natura, aer
liber.Apicultura are o latura materiala (se obtine miere, polen, pastura, ceara, propolis) cat si una
spirituala.Nimic nu se compara cu zumzetul unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta.
Stupi care pulseaza de viata, albine care se intorc cu desagii plini de polen si miere, matci care
perpetueaza viata, trantori in permanenta cautare a dragostei.Ce poate fi mai inaltator? Ce alta
indeletnicire mai poate crea atata multumire de sine? Raspunsul e simplu: stupi, stupari, albine,
natura, sunt parti ale aceluiasi intreg si acela se numeste apicultura.
Organizarea unei stupine
Ca in orice activitate, si in apicultura apar probleme care trebuie rezolvate. Stuparii incepatori
sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat.
Procurarea de stupi, familii de albine, tot felul de echipamente si materiale apicole nu sunt
probleme a caror rezolvare inseamna numai o simpla bataie din palme.Totul trebuie facut cu
atentie si numai dupa o prealabila documentare (literatura de specialitate se gaseste) si mai ales cu
multa tenacitate.
Primul pas in apicultura
De obicei se porneste cu un numar limitat de stupi (2-3 buc.)iar pe masura ce stuparul incepator
capata experienta si stupina va creste numeric si calitativ.Se poate ajunge ca in 3-4 ani sa avem
creata o stupina frumoasa,familii de albine puternice care sa aduca productii mari de miere si alte
9
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
produse apicole.Trebuie doar sa avem rabdare,sa perseveram si sigur rezultatele nu vor intarzia sa
apara.
Alegerea vetrei stupinei
Se face pe baza mai multor criterii.Raza de zbor a albinei este de 3 km.Aceasta suprafata (2826
hectare) trebuie sa asigure un cules bogat, intins pe toata durata sezonului activ. Pe o vatra nu se
instaleaza mai mult de 30 familii de albine, tinand seama ca o familie consuma in decursul unui an
apicol 90 kg de miere si 30 kg de polen.Asta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de
produse marfa pe care speram sa le obtinem.De obicei intr-un an bun se pot realiza de la un stup
25-30 kg miere, 800 g ceara si 3-4 kg polen.In final rezultatele depind numai de priceperea
noastra.
Amplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita primavara si toamna, departe de surse
poluante,in locuri linistite,departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare mari.Stupii de
albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud-est,la o distanta de 2 m pe rand si 4-5 m intre
randuri.Intre doua stupine vecine,trebuie sa fie o distanta de 2-3 km,asta in functie de potentialul
melifer al zonei.
Alegerea tipului de stup
Urmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de albine. Stupii
sunt de doua feluri: stupi orizontali si stupi verticali.In cadrul fiecarei categorii, sunt diferite
variante constructive.Ce trebuie stiut despre stupi:de orice tip ar fi,toti sunt buni pentru practicarea
apiculturii. Conditiile de baza sunt acelea care tin de realizarea lor.Trebuie sa fie rezistenti, bine
incheiati, realizati dupa standard, si nu in ultimul rand incapatori.Deci mare atentie la ce
cumparati!
Prin alegerea stupilor,trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai apropiate de cele din
natura.Productia de miere,pastura,polen,ceara,propolis,depinde in mare masura si de tipul de
echipament apicol folosit,cat si de calitatea acestuia.Nu se porneste la drum cu stupi din
vechituri.Consultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce tip de stup veti alege.Un
adevar e sigur:un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit stationar,iar unul vertical cu
magazine sau unul multietajat unui stuparit pastoral.La fel si zona in care aveti amplasata stupina
are o mare influienta.
Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de primavara mai accelerata se recomanda stupii
multietajati,iar in zonele de deal,montane si nordice,stupi verticali cu magazine cat si stupi
orizontali. Avantajele si dezavantajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuie foarte
bine cantarite.
Procurarea familiilor de albine
La cumparare trebuie avut grija ca acestea sa fie destul de puternice (7-8 faguri, din care 5-6 cu
puiet),intr-o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care doriti sa le instalati. Si
roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa (1,5 kg) si apoi sa fie dotate cu o matca tanara si
prolifica.Este recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate in stupi noi,pe rame cu faguri
necladiti,pentru ca asa vom putea evita bolile.Aceste cerinte sunt minime,urmand ca la
urmatoarele achizitii sa aveti in vedere si alte aspecte care tin mai mult de experienta avuta.
Aprecierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca urmarim:
- Prolificitatea matcii - Este unul din factorii principali care determina puterea uneii
familii.Matca trebuie sa depuna un numar mare de oua, aprox. 150-180000, in decursul unui
sezon.Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar.Felul depunerii si repartizarea
puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii.O matca trebuie sa fie activa pentru ca ea
reprezinta viitorul unei familii.Nu degeaba se spune ca matca da tonul.Exemplu: prin schimbarea
10
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
unei matci,intr-o anumita perioada de timp stupul se va transforma,calitatile matcii fiind transmise
la descendenti.
- Rezistenta la iernare - Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de
apicultor, au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna. De aceasta insusire trebuie sa se tina
seama, pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi (120-150 zile).Parametrii luati in calcul
sunt:mortalitatea albinelor, consumul de hrana.Bineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate
redusa si un consum mai mic de miere.
- Blandetea albinelor - Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o anumita
lucrare.Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite, nefiind nevoie de mult fum, totul este in
regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna.
- Rezistenta la boli - In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este
diferit. Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup. Acestea trebuie alese!
Prin comparatie,se intampla ca la oameni.O casa mai curata - un spatiu cu mai putini factori
agresivi externi.
- Harnicia la cules - Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale diminetii,au un
numar mare de zboruri pe zi,iar seara isi continua activitatea pana mai tarziu.De obicei,un urdinis
aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta o dovada.
- Productia de miere - Este indiciul principal!O familie care la sfarsitul sezonului activ si-a
asigurat rezervele de hrana si a dat o mare cantitate de miere marfa,este valoroasa.Bineinteles ca
pentru stuparii incepatori care vor sa-si achizitioneze familii de albine,numai unele dintre indiciile
asupra calitatii materialului biologic sunt relevante.
Un sfat: participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu experienta este de preferat! Nu
incercati sa faceti totul singuri.Sigur veti gasi oameni cu suflet si pasiune,care prin ajutorul pe care
vi-l vor da o sa faca, ca succesul actiunii sa fie asigurat.
Apicultura - o afacere de success
Suntem convinsi ca majoritatea vizitatorilor acestui site isi pun intrebarea daca apicultura poate
fi o afacere.Raspunsul este din start unul pozitiv,cu precizarea ca volumul de munca,investitia
materiala si implicarea personala sunt destul de considerabile.Ca in orice afacere,se aplica politica
pasilor marunti,intreprinzatorul trebuind pe rand sa fie apicultor, medic veterinar, contabil,
manager, sofer, hamal,etc.
Primii pasi spre realizarea obiectivului au fost expusi mai sus.Cum ar trebui sa arate structural o
"intreprindere" al carui obiect de activitate este apicultura? Sunt doua posibilitati, asta functie de
nazuintele intreprinzatorului si de sistemul ales:
Stupina stationara - se bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii (cate 30-35
buc./vatra),cu o distanta de 5-6 km. intre ele.La un numar de 300 de stupi sunt necesare 8-10
locatii,legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat numarul de km. facuti cu
masina sa fie cat mai mic.Aceste locatii se inchiriaza de la diversi propietari si vor trebui sa
asigure culesul necesar albinelor.Uneltele si utilajele vor fi folosite in comun pentru tot numarul de
familii.Un alt obiectiv este construirea unei baze centrale pentru depozitarea si prelucrarea
produselor.
Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra, pentru ca supravegherea sa fie facuta
mai usor si cheltuielile sa se reduca.Existenta a 1-2 mijloace de transport constituie o necesitate.
Stupina "pastorala" - Este un alt sistem care se practica atat in tarile U.E cat si in
America.Albinele sunt deplasate in pastoral cu diverse mijloace de transport (camioane, tractoare,
tern, pavilioane), urmand ca in pauzele dintre "expeditii" sa fie cantonate pe 2-3 vetre. Sistemul
expus cere o investitie si o implicare maxima,devenind rentabil la un numar de peste 300 de
familii,dat fiind cheltuielile mari cu transportul.
11
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
O alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea,unde sunt granitele dintre
amatori,semiprofesionisti si profesionisti :
Amatori - obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul pentru
familie si eventual obtinerea unui profit.Potrivit normelor, se considera amator stuparul care are 1-
100 familii de albine.De obicei acest stuparit se caracterizeaza prin urmatoarele: volum de munca
mediu (la sfarsit de saptamana) ; materialul genetic (roiuri,matci) se obtine prin mijloace propii ;
apicultorul are o alta munca de baza.
Semiprofesionisti - numarul de familii este de 100-300 buc,volumul de munca 1200-1300
ore/an,materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate,se poate practica o apicultura
moderna prin mecanizarea lucrarilor,se prelucreaza primar unele produse ale stupului etc.Afacerea
este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei.
Profesionisti - Se pot considera stuparii care detin peste 300 de stupi,un numar optim fiind
undeva spre 600 de buc.Aici lucrurile se schimba radical, stuparitul pastoral fiind absolut
necesar.Numarul de ore munca/an creste dramatic,fiind necesara angajarea de muncitori
sezonieri.Pentru o mai buna reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei
societati comerciale.
Apropiata aderare a Romaniei la U.E deschide noi orizonturi apiculturii in general si
apicultorilor in special. Penetrarea pietei U.E se va face mult mai usor,subventiile vor fi prezente
si totul o sa intre pe un fagas normal.Ingradirile privind calitatea produselor,cerintele in domeniul
veterinar-apicol, mediul concurential,nu trebuie sa sperie pe nimeni.Se schimba conditiile de
functionare intr-un mediu economic,dar se schimba si generatiile de apicultori,care vor deprinde
altfel de comportamente economice.Un singur gand trebuie sa va calauzeasca: nu ratati
oportunitatea oferita de apicultura,pentru ca in acest domeniu se poate face o treaba buna si bani
frumosi !!!
II. INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE
In Romania sunt comercializate trei modele constructive de stupi:orizontali,verticali cu magazine
si multietajati.Stuparul incepator dupa o atenta studiere a avantajelor si dezavantajelor fiecarui
model se orienteaza la folosirea unuia din ele.In cele ce urmeaza va vom prezenta tehnologia de
intretinere a familiilor de albine asa cum este ea descrisa in literatura de specialitate.Bineinteles
toate tehnologiile au un caracter general,ele urmand sa fie adaptate apoi in raport cu conditiile
specifice zonei in care vreti sa amplasati stupina.Sa trecem la descrieri concrete !!!
Intretinerea in stupi orizontali
Stupul orizontal este stupul cel mai usor de manuit,din acest motiv el fiind recomandat
incepatorilor.Dezvoltarea familiilor de albine se realizeaza pe linie orizontala,apicultorul adaugand
faguri pe masura ce creste puterea familiei de albine sau cand apare un cules principal.Totul se
poate compara cu o casa sistem vagon,fara etaj si in care locuiesc mai multe generatii.Extinderea
spatiului locuibil se face prin adaugarea de noi camere,fiecare dotata cu utilitatile ei,totusi facand
parte dintr-un intreg.Cum veti proceda cu albinele dumneavoastra?Nimic mai simplu daca alegeti
si aplicati sistemul ce vi se potriveste.
Intretinerea unei singure familii intr-un stup orizontal
Primavara cuibul familiilor se organizeaza astfel: spre fiecare perete lateral al stupului se lasa
cate un fagure cu miere si unul cu pastura, iar in mijloc se aseaza fagurii cu puiet. Prin mentinerea
caldurii necesare cresterii puietului se asigura o dezvoltare rapida. In acest scop cuibul se
stramtoreaza la numarul de faguri bine acoperiti de albine, operatiune dublata de o impachetare cu
materiale izolatoare.
12
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
O sa observati ca numarul de albine va creste si ca largirea cuibului trebuie facuta periodic,

prin introducerea de faguri claditi intre fagurele marginas si cel cu puiet.Odata cu venirea timpului
frumos, aceasta largire se poate face si prin introducerea de faguri in mijlocul cuibului.
Atentie mare insa!Nu fortati dezvoltarea printr-o largire necontrolata a cuibului pentru ca in
acest caz veti obtine rezultate nefaste.Adaugati faguri numai cand fagurii introdusi inainte sunt
insamantati si bine acoperiti de albine.La aparitia unui cules principal,cuiburile se completeaza cu
faguri goi si faguri artificiali.In acesti faguri,albinele vor depozita si prelucra nectarul
florilor.Familiile de albine au tendinta de a depozita mierea in fagurii din apropierea cuibului si
chiar in cei din cuib.De aceea,apicultorul trebuie sa introduca faguri direct in cuib(pentru a asigura
spatiul necesar matcii sa oua) si sa schimbe fagurii plini din vecinatatea cuibului,cu cei goi de la
extremitati
Cand culesul inceteaza, mierea se extrage avand grija sa lasam pentru fiecare familie 7-8 kg miere
ca rezerva de hrana. In luna iunie, familiile ajung la dezvoltarea maxima.Pentru a preveni intrarea
in frigurile roitului se practica ridicarea de faguri cu puiet gata de eclozionare pentru formarea de
noi familii. Odata cu terminarea culesurilor de vara,se opreste in cuib hrana necesara iernarii,iar
cuiburile se stramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati de albine.Fiecare rama cu hrana trebuie
sa contina coroane de miere pe 3/4 din suprafata ei.Toamna,fagurii neacoperiti de albine se
scot,cuibul se impacheteaza si se asigura o ventilatie corespunzatoare a stupului.Iernarea se face pe
vetre linistite cu un control minim din partea apicultorului,daca lucrarile din toamna au fost bine
facute.
O alta metoda de intretinere a unei singure familii
Aceasta metoda de intretinere poarta denumire de "metoda Layens" si este creata special pentru
apicultorii ce nu au mult timp la dispozitie pentru a se ocupa de albine. Metoda se bazeaza pe
reducerea la minim a lucrarilor de sezon.Cum procedam: de la inceputul primaverii cuibul se
organizeaza la unul din urdinisuri.La peretele stupului asezam doi faguri (unul cu miere si altul cu
miere si pastura),apoi fagurii care formeaza cuibul(purtatori de puiet),2-3 faguri claditi,goi,alti 2-3
faguri cu miere,urmati iarasi de faguri goi pana la completarea totala a cutiei.
In aceasta organizare familia se autoguverneaza, primul control fiind facut dupa incheierea
culesurilor.Metoda se preteaza foarte bine a fi aplicata cand folosim stupi orizontali cu 16 rame.
Pentru ca familiile sa ierneze in mod satisfacator, toamna cuibul se restrange si se
impacheteaza.Daca vrem sa inmultim familia de albine, divizam stupul cu o diafragma etansa
(avand grija ca sectiunea ramasa fara matca sa aiba oua proaspete).Bineinteles pentru a
preintampina frigurile roitului si in acest caz se pot ridica faguri cu puiet gata de eclozionare.
Metoda Layens este o metoda usoara fiind apreciata mai ales de apicultorii care considera
stuparitul un hobby.
Intretinerea unei familii de baza cu matca ajutatoare
O metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosirea matcilor ajutatoare.Stuparii
cu mai multa experienta isi propun in fiecare an sa obtina cat mai multe matci ajutatoare pentru
familiile de albine.Daca acest lucru se aplica la 50-60% din numarul total de familii din stupina si
rezultatele vor fi pe masura,traduse in importante sporuri de productie. Scopul metodei este acela
de a valorifica culesurile din vara si pentru a intari familiile de baza in vederea iernarii.
Familia ajutatoare se formeaza imediat dupa ce culesul la salcam se incheie.Din familia de
baza,se scot 3 faguri din care cel putin 1-2 cu puiet.Roiul stolon astfel obtinut se aseaza in partea
cu urdinisul mic.Aceasta familie(in formare) primeste o matca valoroasa si imperecheata.Daca
matca nu este imperecheata se asteapta imperecherea ei.Familiile ajutatoare se vor imputernici
periodic cu faguri cu puiet gata de eclozionare,recoltati din familiile de baza.Cand familia ajunge
sa ocupe 7-8 faguri se face o noua organizare.Se formeaza din nou un nucleu stolon pe 3 faguri
13
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
care cuprinde matca mai in varsta,iar restul de faguri cu albine se strang intr-o familie puternica
capabila sa valorifice culesurile tarzii.In toamna dupa ce culesurile au incetat,familia ajutatoare se
uneste cu familia de baza care ierneaza cu matca tanara.
Bineinteles ca procedeele de intretinere ce se aplica familiilor intretinute in stupi orizontali sunt
multe si se gasesc descrise in literatura de specialitate.Stuparii incepatori insa trebuie sa si le
insuseasca pe cele mai simple si odata cu trecerea timpului pot incerca tehnici care acum par atat
de complicate.
Intretinerea in stupi verticali cu magazine
Alegand acest tip de stup, apicultorul nostru incepator face un pas direct si decisiv spre
practicarea unui stuparit profesionist.Acesti stupi pot fi folositi pentru a face pastoral,pot fi
instalati in pavilioane apicole sau pe vetre permanente.Trebuie sa va ganditi ca puteti obtine
cantitati insemnate de miere curata(in fagurii de recolta) si mai ales miere pe
sortimente.Bineinteles ca si stupul vertical cu magazine are dezavantajele lui dar acestea pot fi
mult atenuate prin aplicarea tehnologiilor elaborate de-a lungul timpului.In orice caz daca l-ati
ales,alegerea a fost inspirata !!!
Cum se lucreaza cu acest stup? In principiu el este o combinatie intre stupul orizontal si cel
multietajat,mai bine spus preia tehnologii caracteristice ambelor.De aceea intretinerea albinelor in
perioada de primavara este identica cu cea aplicata la stupii orizontali.Se fac restrangeri de
cuib,impachetari,largiri ale cuibului prin adaugarea de faguri claditi sau artificiali ,etc.Cand
familia de albine ajunge sa ocupe cei 10 faguri ai cuibului,iar matca depune oua pe fetele
interioare ale fagurilor marginasi,stim ca a sosit momentul sa adaugam primul magazin.Acest
lucru se intampla de obicei in preajma primului cules la salcam.Magazinul este completat cu faguri
claditi si 2-3 faguri artificiali.Pentru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa o distanta
mai mare intre ei,in acest fel albinele ingrosand fagurii de recolta.
Cand albinele au umplut cu miere majoritatea fagurilor din magazin si mai ales cand se observa
capacirea superioara a acestora, stim ca a venit momentul sa adaugam un al doilea magazin.
Acesta se aseaza deasupra cuibului, primind deasupra magazinul cu miere unde bineinteles va
continua procesul de capacire.Asezarea unui magazin de recolta devine necesara uneori si pe
timpul cand nu este cules, din cauza multimii albinelor, care ocupa pana la refuz fagurii din
cuib.Dupa terminarea culesurilor mierea se recolteaza (asta daca nu a-ti facut-o deja) !!!
La acest tip de stup intervine o problema majora: mierea depozitata in fagurii din cuib nu
asigura cantitatea de provizii indestulatoare unei bune iernari (nu e insa o regula), si de aceea la
terminarea verii trebuie facute hraniri de completare. Odata cu venirea timpului racoros,
intretinerea albinelor se face din nou ca in cazul stupului orizontal.
Intretinerea in stupi multietajati
Stupul multietajat este stupul care naste cele mai multe controverse.Unii il considera ca fiind cel
mai bun stup existent, altii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile tarii noastre.Sigur este un lucru:este
un stup pentru adevaratii profesionisti si care impune ca apicultorul sa posede un bagaj vast de
cunostinte apicole. Folosit in zonele tarii in care clima permite ca familiile de albine sa ajunga la o
dezvoltare buna, succesul este asigurat.Iata cum se manuieste:
Familiile normale si puternice ierneaza in doua corpuri suprapuse,avand fagurii din corpul
superior plini cu miere capacita,de calitate superioara.Ghemul de iarna se formeaza in partea
superioara a fagurilor din corpul inferior si partea inferioara a celor din corpul superior. Prin forma
inalta a ramelor din cele doua corpuri, forma pe care o dobandeste in urma suprapunerii,
majoritatea proviziilor de hrana se gasesc in corpul superior. Datorita acestui fapt populatia de
albine din ghem are posibilitatea de a se deplasa pe verticala, in functie si pe masura consumului
proviziilor din celulele fagurilor ocupate de ghem.Se asigura in acest mod o iernare din cele mai
14
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
corespunzatoare. La sfarsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii familiile ocupa, treptat,

cu puiet fagurii din corpul de sus, unde sunt conditii mai bune pentru mentinerea caldurii!Cand
corpul de sus este ocupat de puiet si in cel de jos exista faguri cu celule goale,se trece la
intensificarea cresterii de puiet prin simpla inversare a corpurilor.
Aceasta schimbare de pozitie a corpurilor "indeamna" si "obliga" familiile sa creasca puiet atat
in corpurile de jos (care mai inainte se gaseau deasupra), cat si in fagurii goi din corpurile
superioare (care mai inainte se gaseau dedesubt,d easupra fundurilor). Altfel fagurii din corpurile
de jos ar fi ramas neocupati de puiet.Lucrarea se face cand timpul frumos si caldura s-au
statornicit,cel mai bine pe timpul infloririi pomilor roditori, odata sau la scurt timp dupa
transvazarea familiilor respective in stupi curatati si dezinfectati.Cand familiile au matci tinere si
prolifice,populatii numeroase,provizii suficiente si pot valorifica economic culesurile de
intretinere,cantitatea de puiet creste de la o zi la alta si in curand se poate ajunge la o aglomerare a
celor doua corpuri cu albine tinere,inainte de inflorirea salcamului sau -cel mai tarziu-inainte de
aparitia culesurilor de productie de vara.De aceea pentru a se preveni intrarea unei familii in
frigurile roitului natural se recurge la o noua restructurare a cuibului respectiv:intre cele doua
corpuri se introduce al treilea corp,care-in anii favorabili-poate fi si el ocupat cu puiet si albine.
Pe masura ce puietul eclozioneaza din fagurii aflati in corpul de jos, matca este nevoita sa-si
desfasoare,in continuare, activitatea de ouat pe acesti faguri,celulele eliberate de puiet din corpul
de sus fiind folosite pentru depozitarea mierii.Catre sfarsitul perioadei de cules intens corpurile cu
miere de extras se ridica incepand cu cel de deasupra.La pregatirea familiei pentru iarna,peste
corpul cu puiet de jos se aseaza corpul cu provizii de miere si pastura de buna calitate.
Concluzii
Stuparii incepatori trebuie sa cantareasca bine ce tip de stup vor introduce in exploatare.In
privinta tehnicilor de intretinere, fiecare alege ce i se potriveste mai bine,intr-un cuvant isi alege
"stilul de lucru".Incepeti cu tehnici simple si pe masura ce va acomodati si capatati experienta
treceti la un nivel superior.Nu uitati : progresul se obtine pas cu pas,nu sarind peste etape !!!
Insarmarea ramelor - montarea fagurilor artificiali
Aparitia stupului cu rame mobile si implicit a fagurilor artificiali,au insemnat pentru apicultura o
dezvoltare accelerata.Cu timpul s-a constatat ca rezistenta fagurilor artificiali montati in rame si
claditi de albine lasa de dorit.In scopul eliminarii acestor neajunsuri,apare necesitatea insarmarii
ramelor,operatiune care inseamna teserea unei retele de sarma pe cadrul ramei.In acest fel,atat
fagurele artificial ca atare,cat si cel rezultat dupa cladire,au o rezistenta marita,putand face fata
tensiunilor aparute din diferite motive.
Sa vedem cand se intampla ruperea,deformarea sau deteriorarea fagurilor :
1)In timpul executarii lucrarilor curente de intretinere,cand la manevrarea ramelor,fagurii plini
cu miere,pastura ori puiet si acoperiti de albine,cedeaza mecanic desprinzandu-se de pe sarme se
rup sau se indoaie.
2)In timpul cladirii de catre albine a fagurelui artificial,cand apar defecte de
cladire,deformari,ruperi si indoituri.
3)In timpul extragerii mierii cu ajutorul centrifugii manuale sau electrice,cand forta centrifugala
exercitata asupra ramelor cu faguri este mare.Se intampla deseori ca fagurii sa cedeze in
apropierea spetezei superioare,deoarece acolo nu a fost crescut puiet,fiind in permanenta prezenta
o coroana de miere.Practic fagurele este mai rezistent (datorita camasilor de nimfa ramase in
celule) pe suprafetele unde se face cresterea puietului.
4)In timpul transportului stupilor spre locurile de pastoral.Factorii favorizanti degradarii
fagurilor sunt temperatura marita din timpul transportului si balansul mijlocului de transport.
15
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
Analizand cauzele deteriorarii fagurilor,se poate trage concluzia ca o insarmare cat mai corecta
si atenta a ramelor inseamna mai putina bataie de cap pentru apicultor.
Intrebarea care se naste automat este legata de tehnica si modul de insarmare al ramelor.Ce
conditii trebuie indeplinite pentru a reusi o insarmare eficace?
1)Modul de distribuire al sarmelor sa fie in corelatie cu scopul urmarit si cat mai uniform.
2)Fagurele artificial sa fie foarte bine fixat de sarme,avand grija sa nu apara gauri in
foaie,cu sarma ingropata in ceara pe toata lungimea ei.
3)O atentie deosebita trebuie data marginilor fagurelui,care trebuie protejate de rupere sau
alt tip de deteriorare.
4)Fixarea fagurelui sub speteaza superioara cu un numar marit de sarme,care maresc
rezistenta la centrifugare.
5)Montajul foii de ceara sa se faca asigurand tolerantele necesare,stiind ca intervine o
anume dilatare termica.
In ceea ce priveste tehnicile insarmarii exista o mare diversitate.Indiferent de cate randuri
de sarma sunt montate pe rama,putem spune ca sunt trei mari categorii : insarmarea orizontala ;
insarmarea orizontal-oblica ; insarmarea orizontal-verticala (vezi fig.) Toate acestea au
avantajele si dezavantajele lor,scopul urmarit in final fiind acelasi : sa rezulte o insarmare de
calitate.
Insarmare orizontala : Este cel mai cunoscut si uzitat tip de insarmare.Rezultate bune se
obtin atunci cand ramele de orizontal sunt prevazute cu 5 sarme,de multietajat cu 4 sarme,iar cele
de magazin cu 3 sarme.Este foarte important ca sarma de sus sa fie pozitionata la 10-15 mm de
leatul superior,restul sarmelor fiind distribuite in mod simetric,una fata de alta.
Pentru asigurarea unei trainicii sporite,prima sarma se ancoreaza pe mijloc,de acelasi leat
superior,cu ajutorul unei bucatele de sarma si a unui cuisor.La montarea fagurelui se are in vedere
lasarea unui spatiu liber astfel : fata de leatul superior 3-4 mm,fata de laterale 5 mm,iar fata de
leatul inferior 5-10 mm.
Insarmarea orizontal - oblica : Principial,se vor respecta aceleasi norme, ca in cazul
insarmarii orizontale.Noutatea consta in adaugarea altor 2 sarme dispuse oblic pe verticala(vezi
fig.),care vor asigura o trainicie sporita.Pentru montarea fagurelui artificial se au in vedere aceleasi
deziderate,expuse mai sus.
Insarmarea orizontal - verticala : Este tipul de insarmare care asigura trainicia cea mai
mare unui fagure.Bineinteles,reteaua de sarme fiind mai deasa,presupune ca si manopera
operatiunii sa fie un pic mai complicata. Dar care este scopul pe care il urmarim,daca nu acela de a
face o treaba buna?Deoarece intentionam sa promovam acest tip de insarmare,vom dezbate mai pe
larg subiectul,asta neinsemnand ca dorim sa impunem metoda.La urma urmei,totul se rezuma la
optiunea personala a fiecarui apicultor.
Principalele operatiuni executate sunt :
Gaurirea ramelor - Pozitia gaurilor se marcheaza cu un sablon si un creion.Se va folosi o masina
de gaurit electrica(mica),fixand in mandrina un burghiu de lemn,de 3 mm.In scopul situarii
gaurilor in acelasi plan,dupa marcarea initiala,gaurirea se va face pe partea interioara a elementelor
ramelor,astfel fiind asigurata planeitatea sarmelor.Daca sarmele nu sunt montate corect,atunci si
cladirea ulterioara a fagurelui de catre albine va fi defectuoasa. Atentie : este foarte important ca
gaurile sa fie date in asa fel incat ca sarmele marginale,orizontale sau verticale, sa se afle
pozitionate la 2,5 cm de toate stinghiile ramei (vezi fig.).
Tipul sarmei si taierea ei - Sarma folosita este o sarma subtire,de 0,4 mm,zincata,lucioasa si
maleabila.Pentru asigurarea a 3 orizontale si 5 verticale se taie bucati de 3,5 m,pentru rama de
orizontal si 3,2 m,pentru rama de multietajat.Recomandam in prealabil sa se faca o proba si sa se
stabileasca lungimea necesara.
16
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
Montarea si fixarea sarmelor - Sarma taiata la dimensiune, se introduce lateral jos,si se trag cele 3
randuri orizontale.Practic vor rezulta 2 lungimi : una de 1,6 m pentru traseul orizontal si 1,9 m
pentru traseul vertical.(rama de orizontal).entru rama de multietajat cele doua lungimi sunt
egale,adica 1,6 m.
Asezarea sarmelor in rama se face cu atentie,cele orizontale de o parte,iar cele verticale de
alta.Intre cele doua retele se formeaza un buzunar,unde se aseaza fagurele artificial.Fixarea sarmei
se face cu ajutorul cuisoarelor.Acestea trebuie sa fie subtiri si scurte(1 mm grosime,10 mm
lungime).Dupa ce fixam un capat al sarmei,aceasta se intinde cu grija pentru a evita curbarea
ramei si se fixeaza cu cel de-al doilea cuisor.Fixarea sarmei pe cuisor se face rasucind de 2-3
ori,apoi capul cuiului se ingroapa in rama,batand cu ciocanul.
Fixarea fagurelui artificial - Foaia de fagure se introduce intre sarmele orizontale si cele
verticale,dinspre speteaza inferioara,spre cea superioara,Se aseaza rama cu fagurele montat pe
calapodul apicol umezit si se corecteaza pozitia.Pozitia corecta a fagurelui este cea in care se
asigura urmatoarele distante : la speteaza inferioara,fagurele aproape lipit,pe laterale si speteaza
superioara 2-3 mm. distanta.Pentru lipire se pot folosi pintenul apicol,randalina apicola,un ciocan
de electronist cu ciocul modificat sau mai modern transformatoare de c.a cu o tensiune mica.In
toate aceste cazuri se are in vedere ca lipirea sa se faca fara a gauri fagurele si pe toata lungimea
sarmelor.Unde din neatentie fagurele a fost gaurit se procedeaza la astuparea gaurii cu ceara topita.
Cladirea si pastrarea fagurilor - Pentru a avea si faguri bine claditi,se recomanda ca in timpul
infloririi pomilor fructiferi,sa fie dati familiilor de albine pentru ai cladi partial.Dupa 1-2 zile se
scot, se trec la rezerva ,urmand a fi utilizati la nevoie.Depozitarea se face in corpuri de
stup,dulapuri speciale,obligatoriu in pozitie verticala pentru a preintampina deformarea lor.
III.LUCRARI DE PRIMAVARA IN STUPINA
Stuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru: anul apicol incepe toamna
! De felul cum sunt pregatite familiile de albine in toamna depinde totul: Productia, starea de
sanatate,marimea stupinei si in general tot ce tine de buna desfasurare a lucrurilor.Totusi pentru a
nu crea confuzii,vom suprapune anul apicol cu cel calendaristic,urmand ca pe masura ce va veti
familiariza cu lucrarile ce trebuie executate sa faceti aceasta separare singuri. Acestea fiind spuse
sa trecem la treaba !!!
Odata cu ridicare sensibila a temperaturilor, primavara in stupina trebuie facute mai multe
lucrari.In ordine cronologica (subliniem ca toate au importanta lor) acestea ar fi:
Pregatirea vetrei stupinei
Pe la inceputul lunii martie (functie de starea vremii) vom demara primele actiuni:
- curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi topirea,adunam si inlaturam crengile,frunzele si in
general toate resturile,urmarind o igienizare totala
- asezam stupii pe locurile definitive,functie de sistemul ales,urmarind ca urdinisurile sa fie
orientate spre sud-est si albinele sa beneficieze de caldura soarelui
- curatam prin urdinis(cu o sarma) stupii de albine moarte si alte resturi;acestea se vor arde
neaparat
- instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturile reci ale
inceputului de primavera
Supravegherea zborului de curatire
In timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup,au acumulat in
intestine reziduri care acum trebuie eliminate.De aceea in primele zile calduroase(temperatura
ajunge la peste 15 grade C),trebuie sa stimulam efectuarea acestor zboruri de curatire.Daca inca
mai este zapada pe vatra stupinei este recomandat sa intindem paie pe jos.Urdinisele se vor
deschide larg iar capacele se vor salta pentru ca razele soarelui sa incalzeasca podisorul
17
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
stupului.Tot acum unii dintre stuparii cu experienta mai fac o lucrare importanta: introduc in
mijlocul cuibului un fagure gol,bine cladit,in care toarna 1-2kg de sirop de zahar caldut.Cand
observam ca zborul de curatire a fost facut de totalitatea familiilor,reducem urdinisele la 3 cm si
bineanteles asezam capacele care au fost saltate.
Primul control si stramtorarea cuiburilor
Profitand de una din zilele calduroase executam primul control de primavara,in care vom
evalua starea familiilor de albine,operatiune dublata de o stramtorare a cuibului.La deschiderea
stupului constatam:
- prezenta hranei care exista in faguri,stiind ca o rama standard contine 3,5kg miere pe ambele
fete
- prezenta matcii,dupa puietul de pe fagurii din mijlocul cuibului;daca puietul nu exista totusi nu
trebuie sa ne ingrijoram: unele matci isi incep mai tarziu ouatul si de aceea este necesara
repetarea controlului dupa o saptamana,pana cand tragem o conluzie corecta.
Tot in timpul acestui control,scoatem din stupi fagurii mucegaiti,cu pete de diaree,si pe cei ce
contin multe celule de trantori.S-a constatat ca dezvoltarea familiilor de albine decurge normal
daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim.In acest scop stuparii vor "stramtora
cuibul".Cuibul se aranjeaza catre peretele stupului care este cel mai expus soarelui astfel:fagurii
cu puiet se aseaza in mijloc,ei fiind marginiti de faguri cu miere si pastura;in cuib se lasa strict
atati faguri cat pot acoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule de lucratoare;in ce
priveste rezerva de hrana familia trebuie sa dispuna de min.4-5 kg miere si bineinteles
pastura.Atentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor imperfecti sa nu orfanizati
accidental familia.Cuibul se limiteaza cu o diafragma mai scurta,dincolo de ea fiind asezati
fagurii cu resturi de miere,aceasta delimitand compartimentul de hranire.
Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lazi curatate,reparate
si dezinfectate.Trebuie sa avem pregatite din timp cateva lazi,urmand ca pe masura ce mutam
albinele sa dezinfectam si restul de stupi. Lucrarea este foarte necesara pentru ca pe langa toate
celelalte,sa pastram o stare de igiena perfecta.Toate aceste lucrari sunt decisive,necesita sa avem
ceva timp la dispozitie si mai ales sa avem "ingaduinta" vremii.
Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana
Salvarea familiilor ramase fara rezerve de hrana este foarte usor posibila in orice stupina chiar
daca apicultorul este lipsit de experienta.In acest scop folosim urmatoarele rezerve:
- proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de ghem, sau in celulele din
partea opusa a fagurilor ocupati partial
- proviziile de hrana existente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie
- mierea in faguri,miere lichida sau granulata de la rezerva stupinei
In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de ghem, se afla cate 1-2
faguri cu miere care nu au fost folositi de albine.Asta se intampla din cauza ca odata format
ghemul de iernare, albinele nu mai au acces decat la proviziile de pe fata fagurilor unde se
afla.Pentru a remedia situatia se ridica din stupi ramele care contin provizii, si care din motivul
mentionat au ramas neconsumate. Se descapacesc aceste rame pe o parte si cu ajutorul unui
bastonas de lemn se fac 2-3 gauri de grosimea unui creion.Apoi se indeparteaza ramele cu faguri
si putine albine din ambele margini ale ghemului.Se introduc fagurii gauriti, cu miere descapacita
in spatiu liber care tocmai a fost creat.Fagurii scosi (cu putine albine pe ei) se alatura de fagurii
cu miere, bineinteles si ei gauriti pentru a permite circulatia albinelor.
In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup, se procedeaza la
ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate. Introducerea lor in stupi se
face dupa tehnologia descrisa mai sus.
18
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
Cand nu dispunem de acesti faguri, se poate folosi mierea diluata un pic, incalzita si apoi
turnata in faguri goi.Hraniri de calitate se mai pot face cu turtite de miere cristalizata si
framantata cu zahar pudra pana obtinem consistenta dorita,cat si cu serbet de zahar. Aceste turtite
se aplica direct pe partea superioara a ramelor.Este de dorit insa ca aceste interventii sa fie facute
numai in caz de urgenta, putand evita aceste situatii neplacute printr-o buna organizare a cuibului
inca din toamna.
Completarea rezervelor de pastura
Pe langa miere, albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de hrana proteica.Aceasta
este asigurata de pastura, lipsa ei fiind un handicap major in dezvoltarea favorabila a familiilor de
albine.Pentru cresterea unui kg de albina este nevoie de 1,5 kg de pastura.Pastura se asigura din
toamna prin introducerea unui fagure plin si la nevoie prin completarile de primavara.In
primavara modurile de administrare sunt:
-Scoatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii;apoi frecam fasiile in mana pana la
separare.La pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si o cantitate dubla de miere.Se mai
adauga sare 1% din cantitatea amestecului si se omogenizeaza.Se toarna amestecul in faguri
administrand zilnic cate 200g,pana la aparitia culesului de polen.
- Un kg de pastura se amesteca cu 0,750kg miere si se administreaza deasupra ramelor sub
forma de turtite proteice de completare.
-Amestecam cantitati egale de polen si miere, administrand la fel deasupra cuibului sub
forma de turtite.
Concluzionand, hranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de la rezerva,
apoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face hraniri cu polen si miere sau pastura si miere.
Dezinfectia stupilor
Daca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara(din diferite motive)
sa stiti ca acum a sosit momentul.Dezinfectia se face cu scopul pastrarii sanatatii familiilor de
albine.O casa curata inseamna eliminarea unor probleme grave. Lucrarea consta in mutarea
familiilor de albine in alti stupi,pe care i-am curatat si dezinfectat.In principiu lazile se curata de
resturi de ceara,propolis,pete diareice si apoi se dezinfecteaza cu o solutie recomandata. Urmeaza
o limpezire,o uscare si neaparat flambarea cu flacara.
Largirea cuiburilor
Lucrarea este deosebit de importanta,avand in vedere ca interventia stuparului poate face mult
bine,dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect.Prin largirea cuibului trebuie sa
raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua.Trebuie sa avem in vedere urmatoarele
conditii generale:
-existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albine doici;la un
numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica
- prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere
- conditiile interne si externe,precum si caracteristicile biologice.acestea tin de temperatura
externa,de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim in stup cat si de faptul ca
prin modul de a depozita polenul in faguri se regleaza activitatea matcii.In principiu matca este
oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupa cei cu pastura.
- aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare;printr-o hranire abundenta se pot
introduce in stup dezechilibre importante
Efectiv largirea se face astfel: semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib sunt
ocupati cu puiet (excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura). Se adauga un fagure
bine cladit.Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cu puiet. Dupa ce si acesta a fost
ocupat cu puiet, se introduc treptat alti faguri tinand seama de cresterea populatiei.Primul fagure
19
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
introdus trebuie sa fie un fagure in care s-au mai crescut cateva generatii de albine, apoi putand fi
introdusi si faguri claditi in care nu a fost crescut puiet. Introducerea unor faguri care au mici
coroane de miere (care vor fi descapacite) este un factor favorizant.
O metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi, este aceea de ai stropi cu apa calduta
sau miere diluata.La incalzirea timpului si in prezenta unui mic cules largirea se poate face si cu
un fagure artificial.Acest fagure se aseaza dupa ultimul fagure cu puiet si in momentul cand
celulele au fost cladite pe jumatate se muta in mijlocul cuibului.
Citind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cu precadere la
stupii orizontali si verticali cu magazine. Stupul multietajat, beneficiind de o constructie aparte se
manuiete diferit.La acest tip de stup largirea se face prin inversarea corpurilor, manevrarea
ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind necesare.
Intarirea familiilor slab dezvoltate
Oricat s-ar stradui stuparii sa execute toate lucrarile la timp, se constata ca in stupina o parte
din familii raman in urma cu dezvoltarea, aparent fara o cauza anume definita.La urma urmei
acest lucru tine de o anume normalitate daca ne gandim ca o familie de albine poate fi asimilata
unui "organism".Pentru a uniformiza puterea stupilor se practica metoda prelevarii de rame cu
puiet capacit din familiile puternice si ajutarea celor ramase in urma cu dezvoltarea.
Concluzii
Citind aceasta pagina v-ati putut face o parere despre lucrarile de primavara ce se executa in
stupina.Trebuie sa fiti convinsi ca aplicand corect si la timp tehnologiile o sa aveti in preajma
primului cules major stupi puternici,capabili sa valorifice resursele nectarifere.Si pentru asta nu
mai aveti nevoie decat de vreme buna.......!!!!
IV. INMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE
Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural care
corespunde unei necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea speciei.
In apicultura moderna roitul natural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta
roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire sau repopulare a stupilor ar fi bine sa fie revizuita si
inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au numeroase avantaje fiind executata
cu usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului.
Roirea artificiala
Roirea artificiala are menirea sa inlature toate neajunsurile roirii
naturale. Ea se efectueaza la timpul potrivit si ne permite sa
efectuam o selectie a materialului biologic, evitand riscul unor
pierderi de roi pe care nu-i putem supraveghea si recupera.
Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este destul de
dificila, insa exista o serie intreaga de operatiuni preventive care
pot evita sau reduce mult roirea naturala.Pentru aceasta este
necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea si
masurile care urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului.
In practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice cu
matci tinere si de mare productivitate.Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptul ca este
mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia de albine intra in frigurile
roitului.
Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor,deci aglomerarea
cuibului,ventilatia necorespunzatoare a acestora,expunerea lor la soare si supraincalzirea acestora
prin insolatie,aparitia unei necorespondente intre cantitatea de albine tinere care pot hrani puietul
20
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
si cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa-l hraneasca,glandele salivare ale acestor albine pot
secreta laptisor, dar nu au suficiente larve pe care sa le poata creste,faguri insuficienti sau
necorespunzatori pentru depunerea oualelor, lipsa de spatiu pentru cladirea fagurilor,predispozitia
ereditara si alti factori care constituie tot atatia excitanti interni sau externi care favorizeaza roitul.
A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestarea instinctului de
roire este foarte greu, putandu-se analiza numai fiecare in parte si sintetiza corelatia care exista
intre ele.
- Stupi de mare capacitate - Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea de stupi
sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa nevoie astfel ca matcile sa
aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu-se blocarea cuibului.In functie de cules se
face largirea periodica a cuibului cu noi rame si faguri artificiali.Daca primavara nu avem faguri
suficienti se limiteaza ponta matcii si aceasta lipsa duce si la diminuarea culesului.Calculele au
aratat ca la un spor zilnic de 1 kg a capacitatii de prelucrare si depozitare a nectarului sunt necesari
2-3 faguri,iar la un spor zilnic de 8 kg vor fi necesari 15-20 faguri.
- Amplasarea stupilor - Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada de maxima
insolatie (orele 12-17) deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul de roire.Este bine ca stupii
sa fie vopsiti in nuante deschise la culoare pentru a nu atrage caldura razelor de soare.
- Culesul nectarului si polenului - Sunt elemente care actioneaza ca stimulenti, determinand o
mai buna hranire a matcii,o mai buna depozitare a nectarului si polenului care produc caldura in
stup,contribuind la cresterea puterii familiei.Un cules intensiv de rapita timpurie poate constitui
cauza principala a roirii daca apicultorul nu intervine la timp.De asemenea in perioadele lipsite de
cules este bine sa practicam stuparitul pastoral.
- Aglomeratia de albine tinere - Existenta unui numar excesiv de albine tinere indeamna
familia
sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in care matca depune oua din care
vor ecluziona viitoarele matci.Familia respectiva trece prin frigurile roitului mai ales in cazul
unei perioade mai lungi de timp nefavorabil.
- Lipsa de spatiu si ventilatie - Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea albinelor
ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si suficient de eficace, predispunand familia de
albine la roire.In timpul culesului se recomanda deschiderea mare a urdinisurilor si asigurarea
ventilatiei.
- Blocarea cuibului cu miere si pastura - La un cules intensiv de nectar si polen cand cuibul nu
este corespunzator marit acesta se blocheaza iar matca nu mai are celule goale pentru a depune
oua diminuandu-se activitatea albinelor si favorizand roirea.
- Excesul de laptisor de matca - Producerea laptisorului de matca destinat hranirii
larvelor de albine in primele trei zile de viata daca este tulburat de prezenta unui numar
mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor larvelor, acestea ajung sa
cladeasca botci in care depoziteaza hrana glandulara stimuland roirea.mentinerea unor familii
puternice cu multe rame cu puiet necapacit reprezinta o metoda eficienta de prevenire a roitului.
- Varsta matcii - S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de unde
concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bune familii de albine.
- Carenta de feromoni a matcii - Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare ale matcii produc o
secretie denumita "substanta de matca" dupa care albinele percep si recunosc matca stupului.Cat
timp albinele primesc o cantitate determinata din aceasta substanta,totul este normal,cand aceasta
cantitate insa se reduce,albinele hotarasc inlocuirea matcii.acest fenomen se produce fie din
cauza imbatranirii matcii cand se diminueaza si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere
din cauza suprapopularii stupului care determina reducerea cantitatii de feromoni
primiti.Rezultatul este acelasi:cladirea de botci.
Cum intrerupem roitul
21
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin distrugerea lor
sistematica se poate impiedica roirea.Aceasta operatie este grea si anevoioasa cerand un control
atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistarea si distrugerea botcilor deoarece daca
ramane o botca ascunsa,neobservata,toata operatiunea devine inutila.Operatia se repeta la 10 zile
si apoi din nou la 7 zile pentru distrugerea noilor botci cladite intre timp.Cand aceasta operatie se
efectueaza in ajunul recoltarii productia de miere scade mult,fiindca familia de albine este in
frigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului prin distrugerea botcilor contribuie la
prelungirea acestei stari,de unde concluzia ca este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest
instinct puternic.
Metode de roire artificiala
Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai complexa si cere
un volum mare de munca.Roirea artificiala usureaza munca si contribuie la sporirea productiei de
miere.In literatura de specialitate sunt descrise toate metodele de formare a roilor artificiali.Aici
insa vom descrie doar cateva (cele mai simple si eficace), folosite atat in stupine de amatori cat si
in stupine ale profesionistilor:
- Roirea artificiala prin divizare - Aceasta este cea mai
simpla metoda de inmultire
Artificial a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in
stupinele cu un numar mic de familii.Cu aceasta metoda se obtine
dublarea efectivului,apicultorul ajungand intr-un timp relativ scurt
sa-si formeze o stupina adevarata,dimensionata dupa dorinta.In zona
de stepa,divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut,iar
in zona de munte-deal in prima jumatate a lunii mai.In acest fel
noile familii participa la culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare.
Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa zboruri intense. Cu
scopul de a forma familia noua, se aduce langa familia ce urmeaza sa fie divizata un stup gol in
care se trec jumatate din fagurii cu albine, puiet si miere a familiei de baza. Cu ocazia divizarii
familiei se cauta matca pentru a se stabili in care stup a ramas.Dupa aceasta operatie cei doi stupi se
aseaza departati intre ei,de o parte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s-a
format familia noua. Albinele culegatoare, pe masura ce se inapoiaza de la cules,se impart aproape
egal in cei doi stupi. In cazul in care se constata ca albinele populeaza mai bine unul din stupi,
acesta se poate indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor sa se faca cat mai egal. Spre seara,
in familia orfana se introduce, intr-o colivie,o matca imperecheata sau neimperecheata.In cazul in
care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de ore,in diviziunea ramasa orfana se introduce o botca
matura. Dupa imperecherea matcii si inceperea depunerii oualelor, familia nou-formata se dezvolta
dupa tehnica obisnuita in vederea valorificarii culesurilor.
Folosind acest procedeu de inmultire a albinelor se realizeaza un spor efectiv de 100%.
- Roirea artificiala prin stolonare colectiva - Presupune ridicarea a cate doi faguri cu
puiet si albina de la fiecare familie de baza.Aceasta face ca puterea familiilor donatoare sa nu fie
influentata.Cu cat roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie mai puternice. Pentru ca iernarea
sa decurga in conditii bune se impune ca pana in toamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor
familii de albine normale.
Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit bine
acoperite de albine.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca.Ramele se aseaza in stupul ce
va gazdui roiul. In timpul formarii roiului,urdinisul stupului se tine inchis pentru a se evita
depopularea.in general,roiul se formeaza din 4 rame bine acoperite de albine,din care doua cu puiet
si doua rame cu miere si pastura.Dupa cateva ore,in roi,sub protectia coliviei,se introduce o matca
22
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
tanara imperecheata.In lipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent cu cate 300 g sirop de
zahar in concentratie de 1/1 sau 1/2.
Roirea naturala
Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca,o parte din
albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.In functie de ordinea in care ies din
stup roiurile se impart in:roiuri primare,care se caracterizeaza prin aceea ca albinele parasesc stupul
cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere
neimperecheate.Legat de data cand parasesc stupul,roiurile se impart in:timpurii,atunci cand
familiile roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tarzii,cand familiile roiesc in luna iulie.
Obisnuit, roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos, intre orele
11-15. Dupa ce matca iese din stup insotita de albine, roiul se invarteste in apropierea stupinei si
cauta un loc potrivit de care sa se prinda. Roiul primar cu matca varstnica, spre deosebire de
roiurile secundare si tertiare,nu se indeparteaza prea mult de stupina si dupa ce se aseaza pe
crengile unor copaci ramane linistit timp de cateva ore. Dupa prinderea roiului acesta se lasa sa se
linisteasca intr-un loc racoros si spre seara se scutura direct intr-un stup nou, pregatit in acest scop.
Stupul in care se introduce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficienta
pentru a putea incepe cresterea puietului. Dupa 2-3 zile roiul se controleaza, se verifica prezenta
matcii si se organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sa cladeasca in timp cat mai scurt fagurii
artificiali introdusi pentru a asigura spatiul necesar.
Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate botcile
cu exceptia celei mai mari,iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in stup numai fagurii ocupati de
albine.Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea in continuare a familiei si sa se
evite in acest fel slabirea acesteia.Roirea naturala a familiilor de albine in preajma culesului
principal impiedica realizarea unor productii corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii
familiilor care au roit.
Ingrijirea roiurilor
Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una este aceea
de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de hrana.Pana la intrarea in iarna
toate trebuie sa aiba cel putin 0,8-1kg albine si in faguri rezerve de miere de 10-12 kg.In vederea
ajungerii la acest deziderat se iau urmatoarele masuri:
- La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreaza in
faguri apa.
- Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate (sau botci)sa aiba in cat mai
scurt timp matci imperecheate.
- Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodic cu
puiet capacit.
- Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii.
- Se asigura existenta de culesuri abundente,iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie hranite
stimulent.
Respectarea termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor si ingrijirea atenta a roiurilor dupa
formare, asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursul sezonului.Astfel acestea vor intra
in iarna puternice urmand ca in sezonul urmator sa fie incluse in grupa familiilor de baza.Roiurile
care nu au ajuns la o dezvoltare corespunzatoare se desfiinteaza,iar albinele,puietul si rezervele de
hrana se folosesc la intarirea celorlalte roiuri.
V.CRESTEREA MATCILOR IN STUPINA
23
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
Daca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda "matcile taica,
matcile". Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans
legat de matca. O matca valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate:
productia de miere, blandetea albinelor, apetitul mai mare sau mai mic pentru roit, starea sanatatii
si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic. Exista diferite criterii de apreciere a unei
familii de albine (parca am mai vorbit de ele) si de aceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultate
foarte bune, dar din pacate nu toti apicultorii o pot face.O treaba buna se obtine insa si tintind spre
obiective mai mici,cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un plan bine stabilit si
folosind tehnologii sigure.In aceasta sectiune vom trata urmatoarele subiecte:
- cresterea controlata a matcilor de calitate ; imperecherea matcilor in nuclee; introducerea
matcilor in familiile de albine.
In acest scop o sa va expunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv. sa aveti o
idee despre ce aveti de facut in aceasta directie.
Producerea matcilor - conditii generale
De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare,considerand ca este prea
complicata si ca necesita un mare volum de munca.Ei se multumesc cu procurarea de matci din
"comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea naturala. E perfect si asa !!!
Se poate face si apicultura din bucati,insa nici o satisfactie nu e mai mare,decat aceea de a produce
regine(poate doar obtinerea unei productii apicole mari).
Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos,cand in natura exista un cules bun
si albinele pot hrani abundent puietul.Se considera ca aceasta perioada este cuprinsa intre mijlocul
lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie.In unele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie
este favorabila asta si functie de locatia geografica a stupinei.In toate cazurile(indiferent de metoda
aleasa),stupii trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:
- in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cu puiet;
- sa aiba cuiburile bine impachetate ;
- sa fie familii care corespund criteriilor de performanta cerute.
Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care sunt cerute pentru finalizarea
lucrarii.Se vor respecta strict aplicarea tehnologiilor fara a incerca sa introducem si elemente
"novatoare".
Producerea matcilor - provocarea frigurilor roitului
Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul,sunt cele obtinute cand familia roieste
natural.Roirea naturala are doua dezavantaje: unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp
lucrarea,totul decurgand de la sine in mod natural.Alt dezavantaj scos in evidenta de literatura de
specialitate,este faptul ca matcile obtinute prin roire naturala sunt matci care transmit genetic
aceasta tendinta.Interesul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare,numai ca
dezideratul este greu de atins,daca nu imposibil.Natural, procentul familiilor neroitoare se
situeaza la 4-5 % din totalul familiilor pe care le avem,asa ca a insista in acest sens este o
greseala.Momentul producerii de matci prin roire naturala se poate controla daca se aplica metoda
provocarii intrarii in frigurile roitului.
Ce avem de facut: inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupina) se hraneste
stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim. Cand numarul de rame cu puiet ajunge
la 7-8 buc. si exista un numar mare de albine tinere,imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet
capacit,prelevate din alti stupi. Operatiunea trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara,
cat si de o stramtorare a cuibului. In scurt timp, prin aparitia noilor generatii,populatia de albina
tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire.La momentul critic familia ajunge sa intre in
frigurile roitului si incepe sa-si traga un numar mare de botci.In tot acest timp in natura trebuie sa
24
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
existe un bun cules de nectar si polen.Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate,se
recolteaza cele mai frumoase,cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita. Inainte de a
taia,lama se incalzeste la o lampa cu spirt.Botcile recoltate se aseaza intr-o cutie cu vata,avand
grija sa nu le turtim.In final acestea se folosesc imediat,fie formand nuclee de imperechere,fie date
direct in stupii unde dorim sa schimbam matca.
Producerea matcilor - metoda fara transvazare
Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres, recomandat apicultorilor
incepatori cat si celor experimentati este procedeul "crestere fara transvazare".Tehnologia descrisa
si folosita de reputatul apicultor Zaharia Voiculescu este o imbunatatire a unuia mai vechi
(cunoscuta in anii 50).Iata cum se procedeaza:
- alegem din stupina stupul cel mai performant,cu o buna dezvoltare de primavara.Cu circa 15-
20 zile inainte de culesul la salcam - momentul difera de la o zona la alta,cat si in functie de dorinta
apicultorului - introducem un fagure cu puiet capacit.
- peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri;unul cu puiet capacit si un altul
gol.Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijlocul cuibului.Albinele se vor
stimula zilnic.
- peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut,care intre timp a fost insamantat de matca.
- acest fagure insamantat cu oua pentru crestere, impreuna cu un fagure de hrana si altul cu
puiet pe care se afla matca si albina de acoperire, se ridica din familia de baza si se aseaza in alt
stup formand un roi.Roiul se va strange cu o diafragma si reducem urdinisul.
- dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata. Din aceasta se scot toti fagurii cu puiet
necapacit, care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire).Trebuie sa acordam
maxima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor.Acestea se scutura de
albine cu maxima atentie, urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau larve necapacite.Atentie,se vor
verifica toti fagurii,inclusiv cei cu hrana.
- in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat.Acesta se va scoate din roi si se
duce in cabana.Aici se vor marca 15 celule cu ou, pe o fata si 15 pe cealalta, avand grija ca celulele
sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasi loc pe ambele fete.Fagurele se
scurteaza la jumatate, indepartand jumatatea inferioara.Toate celulele -in afara de cele 30 alese- se
distrug cu ajutorul unui cutitas ascutit.
- familia orfanizata,in tot acest timp,sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta.Acum este
momentul sa introducem fagurele,pregatit,cu oua pentru crestere.In cateva minute familia se
linisteste si incepe sa fasoneze botcile.Este recomandat ca in natura sa fie un bun cules.Putem
stimula albinele si cu zahar candi sau tos,umectat cu apa sau miere si livrat in hranitor.
- peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere.Atentie,nu intarziati
scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca care eclozioneaza le va distruge.
Introducerea matcilor
Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc pentru
inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali.Comportarea albinelor fata de aceste
matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii:
- existenta sau lipsa culesului; primirea matcii este favorizata de existenta unui cules bun.In
perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri stimulente inainte cu 3-4
zile,cu sirop de zahar.
- introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare,decat in cazul celor
introduse ziua.
- o matca imperecheata,care incepe imediat sa oua,este primita mai bine decat una
neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga(aviz celor ce cumpara
matci din comert).
25
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
- primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite,decat in perioada ce corespunde
roirii naturale.
- lipsa totala puietului este o situatie favorizanta ; in cazul prezentei celui capacit se face mai
greu ;prezenta botcilor face introducerea imposibila.
- albinele tinere accepta mai bine matcile,decat cele batrane.
In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci,trebuie sa remarcam din nou ca exista
mai multe metode,apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care sunt considerate mai sigure.Cea
mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii(in colivie).
Cum se procedeaza:
- in cazul in care familia nu este orfana ,se identifica matca si se scoate din stup.Daca matca mai
prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii ajutatoare.
- dupa 4-5 ore de la orfanizare,se introduce noua matca in colivie,asezand si lipind colivia intre
fagurii cu puiet din mijlocul cuibului,pe o suprafata cu miere necapacita,pentru ca matca sa se
poata hrani.
- la 1-2 zile,se deschide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele.Daca acestea nu mai
sunt agresive,inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica de fagure artificial gaurita in mai multe
locuri.Acum urmeaza momentul cel mai important : albinele trebuie lasate in liniste 3-4
zile,apicultorul trebuind sa-si invinga curiozitatea de a deschide stupul.In acest timp albinele rod
bucatica de fagure si elibereaza matca.
- la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul,se verifica daca matca a fost eliberata si
daca a inceput sa depuna oua.
- urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile(calculate dupa cele 4), introducand un fagure pentru
ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare finala.
In ceea ce priveste introducerea botcilor,trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie
direct,fie sub un capacel protector(ca un degetar) pentru mai multa siguranta.
Imperecherea matcilor - formarea nucleelor
Dupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore,botcile pot fi recoltate
pentru a fi introduse in nucleele de imperechere.Bineinteles ca imperecherea poate fi facuta si in
familiile beneficiare,dar aceasta este o metoda neproductiva si paguboasa.
Formarea nucleelor - albinele se adapostesc in cutii speciale numite chiar "nuclee de
imperechere",sau in corpuri de stup,compartimentate cu diafragme etanse si cu urdinisuri
separate.Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui stup vertical sau a unuia
multietajat.La fiecare compartiment se face cate un urdinis separat,pozitionat astfel: doua la un
perete,pe capete si un al treilea pe peretele opus,in mijloc.Se populeaza aceste compartimente cu
1-2 faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare si un fagure cu hrana.Popularea se face cand
albinele in varsta sunt plecate la cules,pentru ca nucleele sa aiba numai albina tanara (va amintiti
desigur ca albina tanara e mai toleranta). Seara in fiecare nucleu se introduce cate o botca protejata
de colivie,pentru a impedica albinele sa o nimiceasca. Dupa ce matca se imperecheaza nucleul se
poate refolosi,introducand o alta botca.Ce avem de facut dupa ce introducem botca:
- la 3 zile dupa eclozionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine,si daca lucrurile merg
bine matca se elibereaza.
- nucleele se hranesc stimulent si li se asigura apa ; se verifica din nou prezenta matcii.
- dupa alte 7-8 zile se mai face o noua verificare care vizeaza sa constate imperecherea matcii.
- daca matca nu s-a imperecheat,din diferite motive,vom mai face verificari zilnice pana in ziua a
16-a de la introducerea botcilor.
- matcile imperecheate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita schimbarea
matcii.Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 15-20% luand in calcul
pierderile inerente.
26
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
- nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a evita bezmeticirea
lor(numai cele in care se imperecheaza mai multe matci)
Concluzii
Obtinerea matcilor imperecheate este un proces laborios si de lunga durata.Stuparii
incepatori, insa,trebuie sa-si formeze propia tehnica si sa nu ocoleasca problema.Daca inca din
primii ani deprindem tehnicile corect, cu timpul totul o sa vi se para mai usor. Abordand curajos
domeniul,veti deveni adevarati apicultori....de succes.
1.7. EXEMPLU DE TEHNOLOGIE PENTRU OBTINEREA MATCILOR IMPERECHEATE
Pentru a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii,vom prezenta un exemplu practic de
crestere si imperechere al matcilor,care poate fi folosit de orice apicultor,fie el amator sau
profesionist.
Procedeele enumerate au fost folosite de autorii acestui site in cele doua stupine propii,de 120 si
respectiv 150 familii de albine,putand asigura atat nevoile curente cat si obtinerea catorva sute de
matci pentru comercializare.
Dat fiind faptul ca tehnologiile se bazeaza pe abordarea profesionista a domeniului,numarul
matcilor imperecheate obtinute poate fi dimensionat dupa dorinta si aspiratiile fiecarui apicultor,cu
mentiunea ca scopul principal este acela de a pune accentul in primul rand pe calitate.
Conditii generale
Stupinele sunt in stationar,amplasate pe mai multe vetre.Pastoralul si cresterea matcilor fiind
doua lucrari care nu se impaca si avand in vedere conditiile locale s-a preferat aceasta
formula.Singurele deplasari sunt cele de la salcam(ocazionale).
Locatia stupinelor este in zona central-subcarpatica a Moldovei si asigura un cules lung si de
intensitate mica (faneata),sursele de polen fiind asigurate constant.Perioada de crestere a matcilor
este cuprinsa intre 15 mai si 30 iulie.
Unelte si utilaje folosite
Stupi orizontali 16 rame ; izolatoare rama cu gratii Hanneman ; diafragme de separare cu
fereastra de 200 cm patrati,acoperita cu gratie Hanneman ; rame de crestere cu hranitor si un leat ;
sablon confectionat botci artificiale 1-5 capete ; dopuri port-botci ; lanteta transvazare ; nuclee
imperechere 2-3 faguri.
Tehnologii folosite
Obtinerea larvelor din familiile vizate ; pregatirea ramei de crestere ; acceptarea si cresterea
partiala in familii cu matca ; finalizarea cresterii in familii orfanizate ; formarea nucleelor de
imperechere,introducerea botcilor si imperecherea ; valorificarea matcilor imperecheate.
Selectia si pregatirea familiilor

Selectiei ii dam o atentie deosebita. In acest sens familiile de albine donatoare de larve,deci
cele ale caror matci sunt vizate pentru tragerea de urmase,sunt urmarite pe o perioada de 2-3
ani.Grupa de elita este an de an schimbata prin introducerea unor noi familii sau eliminarea
altora.Principalele caractere urmarite sunt cele arhicunoscute de toata lumea,cu mentiunea ca pe
primul loc se afla productia de miere.
Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma,dintre cele cu o buna dezvoltare in toamna si
primavara.Ambele grupe sunt ingrijite in mod special,scopul principal fiind acela de a avea
populatii masive de albina in preajma demararii cresterii.
27
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
O mentiune pentru familiile doici : practicam metoda familiilor ajutatoare,iernand un roi stolon
langa familia de baza,in ideea obtinerii de familii puternice.
Obtinerea si transvazarea larvelor
Metoda aplicata de noi pentru obtinerea matcilor este transvazarea larvelor in varsta de 1 1/2
zile.Obtinem aceste larve astfel : se ia un fagure cladit(culoarea nu conteaza) si se separa matca pe
o singura fata aplicand o gratie Hanneman.Pentru ca matca sa nu treaca pe partea cealalta de
fagure, deci pentru a limita spatiul de ouat,toate fantele existente intre rama si fagure se infunda cu
staniol(nu poate fi ros).
Dupa 24 de ore avem suprafete de fagure insamantate si scoatem matca.Acest fagure ramane in
mijlocul cuibului inca 3-3 1/2 zile,timp in care materialul de crestere o sa ajunga in stadiul de larva
tanara,numai buna de transvazare.
Rama de crestere arata ca in fig.1,ea fiind dotata cu un hranitor in partea superioara si cu un singur
leat de crestere. Pe leatul de crestere sunt amplasate uniform un numar de 14 botci artificiale,cu
ajutorul dopurilor de fixare.Fixarea dopului de leat si a botcilor de dop se face cu ceara topita.
In ceea ce priveste metoda de transvazare,practicam o transvazare simpla stiind fiind faptul ca cea
dubla nu aduce mari beneficii.
Acceptarea botcilor , cresterea primara

Rama de crestere o introducem intr-o familie gazduita in stup orizontal de 16 rame,conditia de
baza fiind aceea ca familia sa aiba cel putin 6 faguri cu puiet si o matca tanara.Inainte de
introducerea ramei cu botci,restructuram familia doica formand doua entitati despartite de o
diafragma cu fereastra acoperita cu gratie Hanneman (aprox. 200 cm patrati).Organizarea cuibului
este urmatoarea:
Compartimentul de crestere : 1) Fagure cu miere si polen proaspat ; 2) Fagure cu puiet capacit ; 3)
Rama de crestere cu hranitor ; 4) Rama cu puiet capacit gata de eclozionare ; 5) Diafragma
despartitoare cu fereastra acoperita;
Compartimentul cu matca : 6) - 16) restul de faguri existenti in stup cu mentiunea ca imediat dupa
diafragma se aseaza puietul si terminam cu fagurii cu miere si pastura.
Astfel restructurata,lasam familia fara sa o deranjam,24-36 de ore.La primul control verificam
rama de crestere si daca acceptarea merge bine vom avea un numar variabil de botci acceptate(7-12
buc).Tot la primul control umplem hranitorul de pe rama cu sirop de zahar,operatiune repetata
peste 2 zile.Dupa 7-8 zile de la transvazare scoatem rama de crestere si o introducem intr-o familie
orfanizata.Putem folosi familia doica ,cu matca,pentru o crestere de matci pe tot sezonul,
practicand restructurari periodice.
Orfanizarea familiei crescatoare - finalizarea cresterii
Pentru a obtine o familie orfanizata,fara puiet necapacit si care sa asigure o continuare favorabila
a cresterii folosim "metoda Jordan".Aceasta metoda consta in izolarea matcii cu ajutorul unei gratii
Hanneman intr-un compartiment separat al stupului.In compartiment mutam matca cu fagurele pe
care o gasim si adaugam de ambele parti cate un fagure gol.
Pe cei doi faguri goi matca continua sa depuna oua(desi spatiul este limitat),iar in
compartimentul 2, albinele vor capaci puietul.In concluzie lucrarea de obtinere a familiei orfanizate
,fara puiet capacit trebuie sa demareze cu 9 zile inaintea introducerii ramei de crestere.Pentru a
orfaniza familia ridicam matca impreuna cu cei 3 faguri(fara albina).Motivul pentru care nu
ridicam si albina acoperitoare este acela ca aceasta albina este tanara, deci apta pentru continuarea
cresterii.Dupa un control atent,rama cu rama,pentru a depista prezenta unor eventuale botci
naturale,putem introduce fara grija rama cu botci.
28
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
Recoltarea botcilor - imperecherea in nuclee

La 14-15 zile de la depunerea oualelor,recoltam botcile care vor fi introduse in nucleele de
imperechere.Aici matcile vor ecloziona si apoi se vor imperechea.Avand in vedere faptul ca
metoda aplicata de noi este una care asigura un aflux mic(dar constant), de matci pentru
imperechere am preferat sa formam nuclee pe 3 rame.Acestea pot fi intretinute usor si facand
completari periodice cu puiet capacit pot fi folosite tot sezonul.
Nucleele se formeaza ridicand din diferite familii cate doi faguri,unul cu hrana,unul cu puiet
capacit,impreuna cu albina acoperitoare.In nucleu se mai adauga o rama goala(in care punem si
putina apa) si se mai scutura albina tanara de pe o alta.Dupa 24 de ore de la formarea lor se poate
introduce botca.
In aceste nuclee matcile eclozioneaza din botci si se imperecheaza.Pentru a verifica daca matca
este imperecheata,asteptam sa apara primele oua pe fagure.Pentru a simplifica fluxul de
imperechere, matcile care nu depun oua in 15 zile de la eclozionare sunt distruse.
Aprecieri finale
Acesta tehnologie de obtinere a matcilor este sigura si trateaza profesionist problema ,fiind
folosita prin anii 80` de unul din marii producatori de matci ai Europei( Piana - Italia).
Modificarile de ordin personal aduse tehnologiei sunt minime si au vizat doar adaptarea la
conditiile locale.
Numarul de matci obtinut poate fi dimensionat dupa nevoile fiecarui apicultor iar pentru
simplificare se pot elimina unele verigi(ex:continuarea si finalizarea cresterii in familia doica
pornitoare).
VI.LUCRARI DE VARA IN STUPINA - VALORIFICAREA CULESURILOR
Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din primavara
si acum asteapta roadele muncii lor.Culesurile la pomii fructiferi si flora spontana au asigurat
familiilor necesarul de miere si polen.In anii de exceptie se pot obtine si cateva kg de miere
marfa,dar marea multumire este ca albinele au hrana din abundenta.In general culesurile sunt de
mare intensitate,insa durata lor este scurta.Aceste culesuri pot fi timpurii (salcam,zmeuris),de
vara(tei,faneata,floarea soarelui) si tarzii.
Recunoasterea unui cules
- speciile melifere infloresc abundent
- intensitatea zborurilor creste exponential,albinele se inghesuie la urdinis.
- fagurii din cuib se inalbesc datorita faptului ca albinele alungesc celulele si capacesc mierea.
- pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii.
- albinele ventilatoare isi intensifica activitatea,pentru a evapora apa din nectarul proaspat cules.
Conditii pentru valorificarea culesurilor
Devine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel experimentat ca nu orice
familie de albine din stupina poate valorifica la maxim un cules.Conditiile necesare sunt :
- familiile sa fie puternice si sa ocupe min. 12 faguri standard,dintre care 8-9 cu puiet
- familiile sa fie in stare activa,stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roire sau in
preajma roitului isi diminuiaza mult activitatea
Cum obtinem acest deziderat? Sunt lucrari care facute la timp, ne pun in ipostaza de a aborda
Cu maxim succes culesul:
- familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera posibilitatea ca
dezvoltarea cuibului sa se faca normal,depozitarea mierii sa fie asigurata si a caror volum se poate
mari sau micsora
29
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
- intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor,ridicarea partiala sau totala a podisorului si

inlocuirea acestuia cu o sita
- ridicarea periodica de rame cu puiet capacit,cu albina aferenta,aceasta operatiune prevenind
intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stupinei
- inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere,apte biologic si genetic
pentru performanta
- folosirea familiilor ajutatoare si unificarea acestora cu familia de baza in preajma culesului,in
acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit o productie pe masura
- marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea,prin imputernicirea lor cu puiet capacit
ridicat din stupii puternici.
Sunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine,in care culesul incepe timpuriu.
Zonele cu salcii,artar,cu flora spontana si mai ales padurile de salcam pot oferi cantitati importante
de miere. Stuparii care au in zona asemenea "comori",sau cei care practica stuparitul pastoral,obtin
rezultate remarcabile.Odata cu sfarsitul primaverii,familiile de albine ating capacitatea maxima de
dezvoltare.Daca nu se intervine ferm,acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmatoare-
tei,fanete,floarea soarelui- pot fi compromise.Formarea de noi familii si aplicarea stricta a tuturor
masurilor prevazute pentru aceasta perioada,pot impedica pagubele ce vor urma si dau posibilitatea
valorificarii culesurilor urmatoare.
Stuparitul pastoral – generalitati
In cautarea surselor variate si permanente de nectar,se practica deplasarea stupinelor la
masivele
melifere.Pentru reusita actiunii stuparii trebuie sa cunoasca : lucrarile legate de pregatirea si
manuirea stupilor inainte si in timpul transportului ; baza melifera,timpul de inflorire specific
fiecarei zone si drumurile de acces spre masiv ; locul efectiv de amplasare a stupinei,sursele de
apa si tot ce tine de locatia respectiva din punctul de vedere al asigurarii unui pastoral reusit.
Inainte de a efectua deplasarea la locul de cules se face recunoasterea masivului melifer.In
acest fel stabilim cu precizie locul unde va fi amplasata stupina. Se va avea in vedere ca stupii sa
fie umbriti, existenta unei surse de apa(care este foarte necesara),posibilitatea ca stupina sa fie
evacuata usor in caz de urgenta(deci drumuri practicabile). Alegem vetre de stupina la marginea
padurilor,in poienite sau locuri cu raritura de arbori.Toti stupii vor fi verificati inainte de
plecare,trebuind sa ne intereseze atat starea familiilor cat si a cutiilor.Se astupa crapaturile,se
pregatesc toate sistemele de fixare,ventilatie etc.
Vom scoate fagurii plini si extragem mierea.Deplasarea la sursele de cules se va face de
preferinta noaptea: odata ajunsi la masivul melifer stupii se aseaza paralel si nu perpendicular pe
sursa.La culesul de salcam,stupina se aseaza pe locuri insorite - dat fiind faptul ca acest cules are
loc la sfarsit de mai - pentru ca albinele sa primeasca soarele inca de la primele ore ale diminetii.La
tei si floarea soarelui,cules care are loc in perioada de canicula,vom aseza stupii la umbra.Daca nu
putem asigura o umbrire naturala o vom crea prin aplicarea pe capacele stupilor de diferite
materiale(paie,frunze).Daca nu facem aceasta,contingente intregi de albine vor ventila
stupul,neparticipand la cules.
Pregatirea familiilor - manuirea stupilor
Pregatirea stupilor-implicit si a familiilor de albine-se face diferentiat:
-Stupii orizontali: cu o saptamana inaintea debutului unui cules,fiecare familie trebuie asigurata cu
5-6 faguri,pentru a crea loc suficient depozitarii nectarului.La introducerea acestor
faguri,organizam cuibul astfel : la capatul stupului dinspre urdinis se aseaza un fagure cu
pastura,fagurii cu puiet,inca un fagure cu pastura si miere,faguri cu miere,urmand apoi fagurii
goi.Ce se intampla in timpul culesului : albinele vor umple intai fagurii din cuib,prin depozitarea
30
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
mierii in coroane.Cand cuibul este completat in totalitate,depozitarea se continua in fagurii

goi.Cateodata mai este nevoie a se introduce si alte rame cu faguri claditi sau artificiali.
- Stupii verticali cu magazine: crearea spatiului necesar se face prin adaugarea unui magazin
deasupra cuibului.Urmarind culesul si daca constatam ca albinele au umplut magazinul,mai
adaugam un magazin suplimentar,peste cuib, iar deasupra acestuia magazinul plin.Albinele vor
umple si magazinul adaugat si vor capaci mierea in celalalt.
- Stupii multietajati: In cazul unui cules abundent se adauga un al treile corp peste celelalte
doua.Albinele depoziteaza mierea in corpul 2(care are puiet) si incep sa o capaceasca.Acum este
momentul ca modulul 3 sa fie schimbat cu modulul 2.In acest fel depozitarea mierii continua in
corpul 3, acum devenit 2.
Dupa incetarea culesului urmeaza o perioada dificila in viata familiilor.Populatia creste si
Sursa de hrana scade.In scopul mentinerii albinelor in stare activa,unii apicultori fac hraniri
suplimentare cu sirop de zahar 1/1.Pentru a crea loc matcii sa oua(cuibul fiind blocat cu miere)se
introduc faguri goi in mijlocul cuibului.
Extragerea si conditionarea mierii
In urma unor culesuri bogate rezulta mari cantitati de miere,care reprezinta poate cel mai
important produs al stupului.Inainte de toate trebuie sa spunem ca mierea este un "organism viu" si
de modul in care o recoltam si preconditionam,depinde finalizarea cu succes a muncii noastre de 1
an.Apropiata aderare a Romaniei la U.E si exportul actual spre aceste tari au introdus noi norme de
calitate pentru miere.
Scoatem din stupi fagurii plini cu miere cand albinele au capacit cel putin jumatate din
suprafata lor.Se apreciaza ca la 1/3 de suprafata capacita, mierea are un continut de apa de 18-
20%.Sunt insa situatii in care din cauza vremii umede cantitatea de apa depaseste acest procent. O
prima concluzie ar fi aceea ca ramele pline sa fie tinute cat mai mult in stup pentru o buna
maturare.De multe ori se prefera adaugarea de noi rame si corpuri decat scoaterea prematura a
celor pline. Cum scoatem ramele pline: aceasta lucrare se face cu ajutorul afumatorului si a daltii
apicole.Mult hulitele "podisoare izgonitoare" nu se vor folosi,pentru ca prin continutul lor de
substanta activa,riscam sa contaminam mierea.
Fagurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva miscari bruste scuturam albinele. Atentie
mare la matca : din diferite motive aceasta poate fi aici si riscam sa o vatamam.Albinele
care raman se perie cu o pana sau o pensula speciala,dupa care punem rama in ladita de
transport.Executam operatiunea cu grija si rapid pentru a nu starni furtisagul in stupina. Camera in
care facem extractia va fi curata si dezinfectata, lucru valabil si pentru utilajele de extractie. Inainte
de inceperea lucrarii efective de extragere a mierii, se procedeaza la sortarea fagurilor dupa
culoare. Daca extragerea mierii se face mai tarziu fagurii trebuie preancalziti la 35 grade C, cu un
curent de aer cald.
Extractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari: descapacirea fagurilor si extragerea propiu-zisa
a mierii din faguri.Ce fel de echipament folosim: La un nivel mic se poate folosi un vas
descapacitor cu sita pentru separarea mierii de ceara,cutit sau furculita de descapacit,un extractor
tangential,un vas unde se scurge mierea,un maturator,strecuratori diferite.Toate aceste utilaje se
recomanda sa fie din inox sau un alt material agreat de norme. La descapacire cutitul se tine in
pozitie orizontala, cu partea inferioara a lamei in unghi de 35 grade fata de suprafata fagurelui.
Actionam cutitul cu miscari scurte aplicate de sus in jos.
Folosirea extractorului tangential se face intr-o prima faza cu multa atentie pentru ca fagurii
sunt grei si s-ar putea rupe.Dupa ce intoarcem fagurii pe partea opusa, putem mari turatia pana la
200-250 ture/min.Dupa extractie, fagurii goliti se dau familiilor pentru a fi curatati.
Limpezirea mierii este procesul prin care corpurile straine mai grele, cad la fund,si cele mai
usoare se salta la suprafata.Limpezirea unui vas cu miere inalt de 1m se face la temperatura de 20
grade C in 3 zile,iar la 25 grade C in 36 ore.Dupa decantare mierea se va trece in vasele
31
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
maturatoare,unde procentul de apa scade pana la limita admisa de norme.Depozitarea finala se face
in recipiente de inox,sau altele agreate de cumparator.
Concluzii
Lucrarile din timpul verii sunt si ele numeroase.Producerea si imperecherea matcilor,
formarea noilor familii si ingrijirea lor,au fost deja expuse in alte pagini asa ca nu mai are rost sa
insistam asupra lor.Dupa cum si singuri v-ati dat seama...vara se numara ....bidoanele..!!!!
Succes...!!!
1.9. LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA
Vine toamna,mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari,carora
trebuie sa le faca fata.Dupa cum am mai spus acum incepe anul apicol,toamna reprezentand un
nou debut si un prilej de a pune stupina pe o alta treapta a performantei.Sa trecem iarasi la
treaba:lucrarile de toamna demareaza la inceputul lunii august si se impart in trei mari categorii:
- lucrari de intensificare a cresterii puietului; asigurarea rezervelor de hrana pentru iernare;
pregatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate.
Intensificarea cresterii puietului
Pentru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna,trebuie ca inca din toamna sa
asiguram o populatie numeroasa,bine hranita si intr-o stare de sanatate perfecta.Acest lucru nu este
usor de obtinut,stuparul fiind foarte solicitat,atat ca timp,cat si ca volum de munca.Ce masuri
trebuie avute in vedere:
Asigurarea de matci tinere si viabile:
S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a puietului.In
acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 ani si in decursul verii sa facem
inlocuirile necesare.Biologic matcile batrane isi limiteaza depunerea puietului atunci cand in
natura nu mai exista un cules bogat de nectar si polen,pe cand cele tinere se comporta altfel:isi
mentin ritmul bun chiar daca resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr-un
cuvant valorifica mai bine culesurile de intretinere).Un alt avantaj al matcilor tinere este acela ca
in primavara vom gasi un procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autori procentul este de
0,5%).Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau
matci neamperecheate decat in cazuri de urgenta.
Deblocarea cuiburilor
O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere sau
pastura.Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu, instinctiv,albinele blocheaza
cuibul,cautand sa-si asigure necesarul de rezeve de hrana.Practic se intampla ca matca sa nu mai
aiba unde depune oua,numarul celulelor libere scazand drastic.
Pentru a inlatura acest neajuns, la stupii orizontali si verticali cu magazine se introduc periodic
in mijlocul cuibului faguri claditi(recomandati cei in care s-au crescut cateva generatii de
puiet).Aceste spatii libere se creeaza prin scoaterea fagurilor marginasi.La stupul multietajat
lucrarea este mult mai simpla si se realizeaza prin inversarea periodica a corpurilor.Atentie
insa,pentru ca trebuie sa avem grija ca niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul care
gazduieste rezervele de hrana.
Asigurarea cu faguri de calitate
Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti,fara celule de trantori sau alte
defecte.Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea mult pe
ganduri.Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in "zona fierbinte" a cuibului,adica
acea zona in care primavara se vor creste noile generatii.
32
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare

Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua.Prelungirea
acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei,albinele recapatand starea febrila care
caracterizeaza un bun cules.Stuparii pot pune familiile in aceasta stare favorabila fie prin
deplasarea in pastoral la locatiile care ofera culesuri tarzii,fie prin incercarea de asigurare a unei
baze de de cules prin alegerea unei vetre permanente adecvate.
Ce putem spune despre culesurile tarzii? Cert este faptul ca prezenta lor are un impact mult mai
mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare.Cand stuparii nu pot oferi albinelor aceste
culesuri apeleaza la hraniri de stimulare prin oferirea catre familii a merii descapacite sau a
inlocuitorilor acesteia(sirop de zahar).Despre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam
cu alta ocazie,aici limitandu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri:descapacirea a 2-3 dm
patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului;hraniri cu sirop
de zahar concentratie 1/1,cate 200-300 g la interval de 2-3 zile;deasemeni o alta metoda este
stimularea cu zahar tos,umectat putin cu apa sau miere.
Nu trebuie sa ignoram un fapt: hranirile glucidice trebuie completate si cu cele proteice,prin
asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial.In lipsa unui cules se administreaza ca
turtite(pregatite in acelasi mod ca in primavara)deasupra cuibului.
Reducerea si impachetarea cuiburilor
Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la o stramtorare a
cuibului; in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de albine, marginiti de faguri cu
miere si pastura.Fagurii scosi se trec dincolo de diafragma si prin descapacirea lor mierea v-a fi
carata de albine in cuib.Atentie:nu se lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma,asta pentru
a impedica o formare gresita a ghemului de iernare.
Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara(a nu se comfunda cu impachetarea finala
din toamna).Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati,aceste operatiuni nu sunt necesare
decat in cazuri putine,cand familiile nu ajung la nivelul de dezvoltare cerut.Reducerea cuiburilor
va creea in familie o crestere a populatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire.
Asigurarea rezervelor de hrana
Albinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de o miscare
continua a lor.Cand conditiile externe permit,familia de albine demareaza cresterea puietului- la
inceput timid,pe suprafete mici de fagure- urmand ca odata cu imbunatatirea vremii,inspre
primavara,cresterea sa fie accelerata.Dupa cum bine stiti albinele ce ierneaza(datorita conditiilor
specifice)traiesc aprox.5-6 luni,deci asigurarea rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o
lucrare foarte importanta.
Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului.O familie fara prea
multa hrana risca sa se piarda in iarna,asta fara sa vorbim de cantitatile mici de puiet crescute.Ce
trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema hranei?Cateva deziderate de atins:
Calitatea hranei
Mierea din faguri sa fie numai miere florala.Ca o prima conditie ar trebui sa mentionam ca
mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi.Daca iernam familiile cu aceasta miere in
faguri riscam sa pierdem albinele(acestea neputand face zboruri de curatire).O alta conditie ar fi
aceea ca mierea din faguri sa fie capacita.Mierea este un produs hidroscopic si prin ramanerea
libera pe faguri(fara a fi capacita) se poate deteriora.Consumata de albine, mierea alterata produce
boli grave.Deasemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu cristalizeaza.In
special mierea de rapita,prin puterea mare de cristalizare,este foarte daunatoare si trebuie
inlaturata.
33
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
Ramele de miere si pastura

De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara.O rama corect aleasa este
aceea care cuprinde miere pe ambele fete cam 2/3 din suprafata.Cantitativ asta inseamna ca o rama
standard de orizontal contine 2,7-3 kg miere iar una de multietajat 1,8-2 kg.Se accepta ca o ultima
optiune si rame cu 1,5 kg miere,dar acestea trebuie folosite cu multa precautie.Bineinteles acesti
faguri vor fi foarte bine construiti.Ca rezerva de pastura,fiecare familie trebuie sa aiba min. 1
fagure cu pastura,fiind si pentru acest fagure valabile recomandarile(privind calitatea lui)facute la
cei cu miere.
Hranirile de completare
Hai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare.Sunt cazuri cand familiile nu
pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo;apoi cand mierea de mana trebuie
inlocuita,sau cand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere.In cazul stupului vertical cu
magazine sunt probleme care apar din insasi constructia lui(mierea este depozitata in fagurii de
stransura) si care reprezinta un caz aparte.
Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu,adica imediat dupa ce s-au terminat culesurile de
vara.Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare si hranirile de stimulare,fiecare
avand rolul si scopul sau.In cazul in care hranirea de completare se face cu sirop de zahar trebuie
ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu vor intra in iarna.Daca nu respectam
recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata normala in stup(ele
vor muri inainte de a creste generatiile noi de puiet).Ca un principiu general,hranirea de
completare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se va face
iernarea.Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata,iar mierea completata sa aiba
timp pentru a fi capacita.
La completare se va folosi un sirop de zahar,1/1,cu un adaos de 1 gr acid citric(sare de
lamaie),la litru.Administrarea hranei se face in portii medii sau mari(2-3 kg),seara,cu luarea de
masuri stricte de prevenire a furtisagului.O sa observam ca nu toate familiile ridica siropul de
zahar peste noapte si in acest caz devine necesara micsorarea portiilor.Cand timpul este
inaintat,siropul de zahar se poate inlocui cu serbet.Trebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta
metoda de completare este cea cu miere,pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa
diafragma.
Pregatirea cuibului familiilor de albine
Cu ce am putea compara aceasta lucrare?Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr-o casa,pentru
ca toata lumea sa se simta bine.Aranjarea cuiburilor familiilor de albine se face in functie de
terminarea culesurilor,starea vremii si prezenta puietului.Timpul acestei aranjari difera de la an la
an,iar stuparul trebuie sa aprecieze foarte bine momentul ales.In principiu in cuib se lasa atatia
faguri cat sa fie ocupati de albine,iar acestea sa aiba acces la hrana toata iarna.Sunt trei metode de
aranjare a fagurilor:
- amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda,si consta in aranjarea fagurilor mai
plini cu miere spre extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine descrescanda.
- amplasarea unilaterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-un
stup.Fagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei.Langa diafragma se aseaza
fagurele cu cea mai mare cantitate de miere,urmand fagurii cu cantitati descrescatoare.
- amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de
miere,urmatorii(asezati simetric)fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina.
La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1,5 kg miere si
sa
34
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv).La stupii multietajati iernarea trebuie facuta de
regula pe doua corpuri,in corpul superior trebuind sa existe 14-15 kg de miere.In corpul de jos
mierea se gaseste doar pe fagurii laterali.In cazurile cand familia ierneaza pe un singur corp(situatie
care nu e de dorit)se va prefera o asezare centrala a fagurilor.
1.10. LUCRARI DE IARNA IN STUPINA
Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mult.Venirea noptilor
reci si foarte reci le obliga sa se grupeze in "ghemul de iernare".Lucrarile pe care le-am facut in
toamna acum isi arata roadele.Ce mai putem face pana la deplina instalare a iernii?
Izolarea termica a cuibului
In toamna am facut deja o impachetare sumara,insa acum va trebui sa o facem pe cea recomandata
pentru iernare.Se stie ca albinele nu incalzesc stupul ci doar interiorul ghemului.Trebuie sa stim ca
izolarea termica nu se face pentru a creste temperatura in stup ci pentru a feri albinele de variatiile
bruste ale temperaturii.Literatura de specialitate recomanda doua metode de impachetare:bilaterala
si unilaterala.Experientele ultimilor ani au aratat ca o impachetare bilaterala nu este necesara
pentru ca izoleaza prea mult cuibul.
Totusi,ea se aplica familiilor de albine slabe,pentru familiile normale fiind recomandata cea
unilaterala.In ce consta impachetarea unilaterala: la stupii orizontali si cei verticali cu
magazine,fagurii se aseaza spre peretele mai incalzit al stupului.La diafragma se astupa toate
fantele (se poate folosi si banda scotci) si se izoleaza cu materiale care nu creaza
condens.Deasupra podisorului se aplica o alta impachetare din aceleasi materiale.Impachetajul nu
trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din stup.Stupii multietajati-din nou cel mai
usor de manevrat-se impacheteaza numai superior,deasupra podisorului sau unilateral de catre
stuparii care sunt "Toma necredinciosul" si se ghideaza dupa principiul "totul e bun,daca nu
dauneaza".
Ventilatia stupului
Ventilatia stupului este foarte importanta,daca ne ghidam dupa experienta trecutului;familii de
albine puternice in toamna,au iesit din iarna ca niste umbre de nerecunoscut.Si asta datorita
greselilor care au fost facute,cand nu s-a asigurat o ventilatie corespunzatoare. O ventilatie corecta
este lipsa totala a oricaror curenti,altii dacat aceia proveniti din schimbul de aer,dintre urdinis si
fanta din podisor.Deci prima masura ar fi ca orice orificiu(in afara de cele doua mentionate)sa fie
astupat.Este recomandata si o anumita marime a urdinisului,care s-ar situa undeva la valoarea de
0,5cm pentru fiecare spatiu dintre rame.
In ceea ce priveste marimea fantei din podisor,un mare stupar roman recomanda:"orificiul de
aerisire din podisor,trebuie sa fie de marimea unei palme".Daca curentii de aer vor circula numai
intre aceste doua fante(urdinis- podisor),veti asigura albinelor dumneavoastra o traversare in bune
conditii a iernii.Aceasta tehnica se aplica la toate tipurile de stupi existenti in exploatare.
Aplicarea tratamentelor de toamna
Tratamentele cele mai eficiente impotriva varozei se aplica in lipsa puietului.Acest lucru se
intampla mai tarziu in toamna,spre inceputul iernii.Stuparii trebuie sa profite de zilele-putine ce-i
drept-de vremea buna si sa faca aceste tratamente conform prospectului si recomandarilor
producatorilor de medicamente.
Protectia generala a stupinei
Conditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale. In acest scop,
stupii vor fi mutati si asezati pe vatra de iernare.Stupina se va proteja cu garduri de inaltime medie
care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor de aer. Stupii vor fi asezati pe postamente
35
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
speciale, avand grija ca sa li se asigure o anumita inclinare. Aceasta masura este benefica, in
eventualitatea ca apa rezultata din condens va fi eliminata. Exista 3 metode de iernare: iernarea in
aer liber,iernarea in cojoc si iernarea in adapost.Din punct de vedere al avantajelor si
dezavantajelor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat.Recomandat insa este o iernare in
aer liber,cu luarea masurilor mai sus mentionate.
Supravegherea albinelor iarna
Odata cu venirea iernii, lucrarile din stupina s-au incheiat.Pentru stuparii care au facut toate
lucrarile"ca la carte"urmeaza o perioada de 2-3 luni in care vizitele la stupina reprezinta simple
vizite de supraveghere.Mai mult,exista o anumita categorie de stupari,care nu mai trec in aceasta
perioada pe la albinele lor;prima vizita fiind facuta pe la inceputul lunii martie.Acestia sunt
"meseriasii",cei care pe baza experientei acumulate pot duce lucrarile din timpul anului la
perfectiune.
Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie? La cate 3 saptamani
interval,vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop(se poate si cu unul improvizat)ascultam
zgomotele din stupi.Ce ne-ar putea indica ele?
- un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula.
- un bazait puternic ne indica, ca familia are probleme si ca exista o stare anormala in stup.
- un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate.
- zumzetul neuniform si plangator indica absenta matcii.
Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna,aceasta
numindu-se "foaia de control".Prin examinarea resturilor si albinelor moarte de pe ea,ne putem da
seama daca exista probleme. La stupii orizontali unde "foaia de control" nu se poate instala,se
examineaza resturile care sunt scoase prin urdinis cu o sarma.
Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste "zboruri de curatire".Inainte de inceputul
iernii albinele fac zboruri de curatire, fapt care are influente pozitive in ce priveste iernarea.Nu de
putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 12 grade C ,in lunile decembrie,ianuarie
februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa din stup.Stuparul- ca si in primavara -trebuie
sa stimuleze aceste zboruri luand urmatoarele masuri:
- curata urdinisurile,ridica capacele si saltelutele izolatoare,curata zapada,imprastie paie. O
practica des folosita este si "lovirea" usoara a stupilor pentru ca albinele sa se agite si in acest
fel sa iasa.
Un indemn: profitati de zilele calde si fiti prezenti in stupina pentru a supraveghea zborurile de
curatire, asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar putea sa apara daca acestea nu se fac de toate
familiile.
Indreptarea starilor nedorite
In viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuie rezolvate.Aceste
cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara, dar cateodata totusi se intalnesc in practica apicola(cele
mai multe fiind provocate chiar de noi).
- familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la aceasta;albinele aflate intr-o astfel de
situatie necesita o hranire suplimentara.Aprovizionarea se face cu faguri de la rezerva.Dupa ce
deschidem stupul,localizam ghemul de iernare.Introducem apoi fagurele in locul in care lipseste
hrana,nu inainte insa de a gauri fagurii de 2-3 ori,pentru a inlesni circulatia albinelor.O alta
metoda este hranirea cu miere cristalizata fin,framantata cu zahar pudra.Din acest amestec se fac
turte de 1,5 kg ambalate in pungi gaurite sau hartie(deasemeni gaurita)si se administreaza
albinelor deasupra intervalelor gasite in suferinta.Cand nu avem miere indemna la boli,sau pur si
36
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
simplu aceasta lipseste,se foloseste serbetul de zahar administrat ca in cazul precedent(turte).Se

pot face si hraniri cu sirop de zahar dens,administrat in faguri dar asta numai catre sfarsitul iernii
cand albinele il consuma cu placere.
- familia a ramas orfana : la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas fara matca.Ideal
ar fi ca rezolvarea problemei sa se faca cu matci de rezerva.Iernarea acestor matci fiind o
chestiune destul de dificila,se ajunge in situatia in care acestea lipsesc.De aceea practica cea mai
des folosita este unirea familiei in suferinta cu o alta(mai slaba dar care are o matca buna)
Toate aceste lucrari se fac intr-o incapere incalzita(aprox. 15 grade C) in care ferim stupul de
temperatura scazuta de afara.Aceste probleme ce apar trebuie neaparat rezolvate pentru ca de ele
depinde supravietuirea familiei in ansamblu.
Conditii generale de iernare
Cand alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija.Ce trebuie sa urmarim:
- sa poata fi protejata de vanturile reci.
- sa asigure linistea necesara albinelor;daca albinele vor fi deranjate de pasari sau animale,sau de
zgomote de alta natura,se vor agita,vor consuma multa miere si se vor imbolnavi.
- sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor(sa nu balteasca)
Zapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazul cand prinde o crusta
de gheata ; cea afanata asigura o mai buna izolare termica.Atentie : instalati si gratare la urdinis
impotriva soarecilor (nu uitati cum am uitat eu acum sa va spun).
Concluzii
La o prima vedere stuparii incepatori cred ca programul de iarna este mai lejer in ce priveste
lucrarile ce trebuie facute ; este un adevar,numai ca asta se intampla cand lucrarile din toamna si
de la inceputul iernii au fost bine facute.Deci mare atentie.....
1.11. BOLILE SI DAUNATORII ALBINELOR
Acest capitol din intretinerea albinelor este ca o Cenusareasa : intotdeauna lasat de izbeliste,tratat
cu indiferenta,urat,dar foarte frumos si mai ales necesar.Daca in alte directii se mai poate face
rabat de calitate,aici nu exista jumatati de masura ci doar lucruri bine facute.Un sfat:nu ocoliti si
nu tratati cu indiferenta problema,pentru ca in definitiv este o situatie de "a fi sau a nu fi".Aici va
vom prezenta principalele boli care apar in stupina si modul lor de prevenire si tratament.Pentru a
nu incarca cititorul cu prea multa informatie,aceste boli au fost selectate dupa doua criterii :
frecventa aparitiei lor si virulenta cu care se manifesta.
Nosemoza - o boala ce poate fi prevenita
Denumita de multi si "boala mizeriei", este o boala parazitara care apare in urma existentei
factorilor favorizanti in stup :lipsa zborurilor de curatire in timpul iernii ; rezerve de hrana slab
calitativa (miere de mana,necapacita) ;adaosuri proteice necorespunzatoare ; lipsa curateniei si
nedezinfectarea stupilor ; umiditatea crescuta ; iernarea grea si neconfortabila.Boala este cauzata
de un protozoar care se gaseste in toti stupii in stare latenta si se activeaza la aparitia conditiilor
prielnice.
La o infestare incipienta cu nosema,semnele clinice sunt mascate,fiind vizibile numai cand
incarcatura per individ de paraziti ajunge la o anumita limita.Practic nosemoza netratata la timp
scurteaza viata albinelor,reduce drastic capacitatea de productie.In final se ajunge pana la
disparitia definitiva a familiilor,printr-o decimare rapida.Semnele clinice sunt :urdinisul si
interiorul stupului sunt murdarite cu pete diareice de forma unor mici cordoane intrerupte ;
albinele prezinta abdomenul umflat ; o stare de slabiciune a intregii familii ; neingrijirea
adecvata a puietului.
37
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
Deoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli(vezi diareea),punerea unui
diagnostic sigur este mai complicata,necesitand examinarea probelor de catre un laborator
specializat.Totusi cand boala este avansata si stuparii pot pune un diagnostic corect,prin cercetarea
catorva albine moarte.Se procedeaza in felul urmator : se ia albina,separam capul de corp si cu o
penseta fina,scoatem intestinele.La albina sanatoasa intestinul este galben sau maroniu,pe cand la
cea bolnava culoarea este alb-laptoasa.Masuri igienico-sanitare de preventie si combatere a
nosemozei :
- inlocuirea la max.2-3 ani a tuturor fagurilor din stupi ; exista metode de inlocuire anuala a
fagurilor,dar daca macar la 3 ani albinele stau pe un cuib nou,este perfect.
- distrugerea fagurilor vechi sau noi care contin pete diareece ; si ramele vechi care nu mai pot
fi dezinfectate corect,se distrug.
- colectarea periodica a tuturor resturilor din stupi si arderea lor imediata.
- in familiile cu nosemoza se inlocuiesc obligatoriu matcile,indiferent de varsta si calitati.
- curatarea anuala a stupilor cu soda caustica 4% (preventiv),sau de cate ori este nevoie(dupa
constatarea bolii) ; la utilajele si uneltele metalice,se fac fumigatii cu formol 3%; aceste
dezinfectii vor fi urmate de o clatire abundenta cu apa.
- supravegherea permanenta a familiilor si executarea masurilor adecvate fara intarzieri sau
amanari.
- folosirea cu precautie a hranirilor proteice de primavara (adaos de polen sau pastura in miere)
si interzicerea cu desavarsire a hranirilor cu inlocuitori ai polenului si miere.
TRATAMENT NOSEMOZA - PROTOFIL: In Romania aceasta boala se trateaza cu preparatul
"Protofil".Este un extract din ingrediente naturale care nu creaza prejudicii,nici albinelor,nici
produselor stupului.Prin continutul de principii active(vitamine si microelemente),stimuleaza
secretia enzimatica digestiva a albinelor si larvelor,inhiband parazitul.Mod de administrare :
Protofilul se administreaza in sirop cate 17 ml/l sau in pasta de zahar,miere si zahar,cate 34
ml/kg.Se administreaza toamna in siropul pentru stimulare sau completare sau primavara in pasta
sau siropul de stimulare.Tratamentul se executa de cate ori este nevoie,cu o singura conditie:
cantitativ doza de Protofil sa nu depaseasca 80 ml/familie/an. Pentru o reusita deplina cititi cu
atentie prospectul producatorului si respectati dozele de administrare.
TRATAMENT NOSEMOZA - FUMIDIL B : Un alt preparat,mai vechi,adus din import si din pacate
nu prea folosit de stuparii romani este Fumidil B.In tarile U.E este singurul preparat folosit pentru
tratamentul nosemozei.Ca principiu activ,Fumidil B,are la baza antibioticul fumagilina.
Administrare:
Se administreaza amestecat in sirop astfel : la o colonie mare 25 g principiu activ la 1litru
sirop,la una medie 18 g/0,750 litri sirop,iar pentru un roi 18 g/0,500litri sirop.Aceste cantitati se
administreaza saptamanal.Sunt doua moduri de administrare : in hrana albinelor,cu preparatul livrat
in hranitor ; prin pulverizarea pe rame si peretii stupului iar siropul ramas ,livrat ca hrana. In total
se fac 8 administrari la interval de 7 zile,intre administrare.Dupa cum vedeti tratamentul este de
durata,iar prin faptul ca principiul activ este un antibiotic,exista riscul de contaminare a mierii daca
este facut in plin sezon activ.Recomandam mare precautie.
TRATAMENT NOSEMOZA - NECONVENTIONAL :Unii stupari romani mai folosesc un
ceai de plante(cimbru,coada soricelului etc) la care adauga o mica cantitate de macerat de
usturoi.Componentele se amesteca cu 750 g sirop de zahar si se da albinelor in portii de 200
g.Conform celor spuse in multe cazuri s-au obtinut rezultate bune.
Concluzii: orice tratament folositi,respectati dozele, modul de administrare recomandat,
perioada etc. Dublati tratamentele medicamentoase cu masuri igienico-sanitare draconice, pentru
ca altfel rezultatele vor fi minime.
Varrooza - o lupta de durata
38
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
Despre varrooza s-au scris teancuri de carti si articole.Aparuta pe la noi,la sfarsitul deceniului
7, este poate cea mai raspandita boala si din pacate nu se intrevede o raza de speranta pentru
eradicarea ei.Boala este produsa de un acarian,Varroa Jacobsoni,care ataca albinele in toate
fazele vietii.Infestarea coloniilor are loc treptat,pe o perioada de 2-3 ani,ducand in final la
distrugerea acestora.In apicultura varrooza a devenit prioritatea nr 1,fiind imaginate tot felul de
tratamente pentru a-i limita efectele nefaste.
Manifestarea clinica :albinele si trantorii prezinta malformatii, puietul este pestrit,larvele mor
in pozitii nefiresti,albinele nu se mai ocupa de puiet si chiar parasesc stupul, mortalitate mare in
faze avansate.Raspandirea bolii se face prin ratacirea albinelor infestate, furtisag, patrunderea in
stupina a materialului genetic fara certificat sanitar etc.
Depistarea bolii :la inceputul infestarii prezenta acarianului nu se face remarcata.Pentru a
depista la timp boala si a stabili gradul de infestare procedam in mai multe feluri:o metoda ar fi
examinarea foii de control si constatarea numarului de acarieni morti si cazuti pe ea;daca in
lunile iunie si iulie cad intre 5-10 bucati/zi,trebuie sa stim ca albinele sunt in suferinta. O alta
metoda este examinarea celulelor ce contin puiet de trantor;acarianul are o predilectie pentru
acest puiet si apicultorul desfacand cateva celule poate constata cu usurinta cat de grava e
situatia.In ultima faza de infestare,acarienii pot fi observati si cu ochiul liber pe albine si trantori
daca privim cu atentie.
Un lucru trebuie inteles de la inceput: cand ne tratam albinele obtinem numai o reducere
masiva a numarului de acarieni, aflata la limita inlaturarii pericolului.In principiu, stupina ar
trebui sa fie un "spatiu inchis", insa circulatia facila a albinelor (pastoral,vecinatati) nu
favorizeaza aceasta stare.
TRATAMENT VARROOZA -VARACHET: Substanta activa, raspandita prin fumigatii,
actioneaza asupra parazitilor prin contact molecular. Este un medicament de sinteza, cu un bun
randament, care administrat corect duce la reducerea masiva a parazitilor.Un dezavantaj: Prin
modul de administrare (fumigatii), nu actioneaza si asupra puietului capacit. De aceea cele mai
eficiente tratamente sunt cele de toamna, cand in stupi nu mai exista acest puiet capacit. Retineti
acest lucru pentru ca este foarte important.
Modul de administrare:Toamna,la sfarsit de septembrie (sau functie de vreme),cand puietul
capacit a disparut se fac 3 tratamente. Este permisa existenta unei cantitati mici de puiet la
primele doua tratamente, insa cel de-al treilea se face neaparat fara prezenta acestuia.Intervalul
intre tratamente este de 7 zile, iar temperatura exterioara sa fie peste 12 grade C.
Prin urdinis,asezata pe o tablita,se introduce o banda speciala,aprinsa,pe care picuram
substanta activa : 2 picaturi pentru un corp multietajat,3 picaturi pentru un corp Dadant si 4
picaturi pentru un stup orizontal. Atentie la aprinderea benzii: nu inhalati fumul si mai ales
supravegheati stupii, pentru ca este pericol de incendiu.Tratamentele se fac dimineata devreme
sau seara cand majoritatea albinelor sunt in stup.Nu mariti doza de substanta activa pentru a nu
intoxica albinele.
Astfel tratate si scapate de majoritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii.In
primavara se mai face un tratament (o singura administrare), profitand de faptul ca puietul este
putin extins.Unii autori mai indica si un al treilea tratament dupa extragerea mierii de salcam,insa
avand in vedere eficienta scazuta,si pericolul mare de contaminare,ramane la latitudinea fiecaruia
daca e bine sau nu.
TRATAMENT VARROOZA - MAVRIROL : Mavrirolul este destinat combaterii varozei
cat si a braulozei la albine.Substanta activa este "mavrik" si se administreaza sub forma de benzi
textile impregnate,actionand prin contact.Prezentarea este in role de 5 m,o cutie fiind folosita la 10
familii.
Dupa terminarea tratamentului cu Varachet si inainte de strangerea albinelor in ghemul de
39
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
iernare,se introduc fasii de Mavrirol in mijlocul cuibului si avand grija ca acestea sa nu intre in
contact cu fagurii(pe cat posibil).Acestea vor ramane 3-4 luni in cuib,actionand latent prin
contact.Mare atentie insa la inceputul primaverii sa scoateti benzile(si pe cele cazute pe fundul
stupului),pentru ca riscati sa contaminati mierea.Se poate afirma ca tratamentul cu Mavrirol este o
prelungire fericita a celui cu Varachet,astfel fiind eliminati si parazitii care eventual au scapat in
toamna.
TRATAMENT VARROOZA - ACID FORMIC : In Occident pentru a limita cat mai mult
efectul nefast al medicamentelor de sinteza asupra produselor stupului se practica asa numita
"chimie biologica".Acidul formic fiind o componenta care se gaseste in multe alimente a devenit
un produs preferat.Folosirea lui de catre stuparii romani este insa la scara redusa.Tratamentul cu
acid formic nu se face inainte sau in timpul culesului,cea mai buna perioada de aplicare fiind la
sfarsitul verii dupa ce ridicam mierea din stupi.Conform literaturii de specialitate si tratamentele de
primavara duc la cresterea procentului de reziduri din miere si ceara.
Modul de administrare: O placuta de carton de 20/30 cm si 1,5 mm grosime,se imbiba cu
acid formic in concentratie de 60%.Pentru un fagure standard se folosesc 2 ml acid formic
diluat,deci pentru un corp Dadant aprox. 20 ml.Este recomandat ca placuta de carton sa fie asezata
pe fundul stupului si acoperita cu o plasa de sarma cu ochiuri mici,pentru ca albinele sa nu intre in
contact cu substanta activa.Tinem placuta in stup 5-7 zile,facem o pauza de alte 7 zile,si apoi
repetam operatiunea de 3 ori,in total fiind facute 4 tratamente. Temperatura la care se face
tratamentul este de 12-25 grade C.Ca o recomandare suplimentara ; restrangeti pe cat posibil
cuibul pentru a mari efectul si fiti atenti la manevrarea acidului pentru ca este puternic coroziv.
In urma folosirii acestui tratament se obtin rezultate bune fiind distrusi chiar si parazitii din
celulele capacite.Asezarea placutei pe fundul stupului si nu pe partea superioara a ramelor
protejeaza matca.
TRATAMENT VARROOZA - METODA BIO : Am mai vorbit ca acarianul varooa are o mare
preferinta,puietul de trantor ;apicultorii trebuie sa profite de aceasta "slabiciune" a parazitului si sa
procedeze astfel pentru a-l inlatura ; o prima varianta ar fi aceea de a folosi rama claditoare pe tot
parcursul anului si dupa ce fagurii cu celule de trantor sunt construiti,insamantati si capaciti sa fie
recoltati.Cealalta varianta consta in introducerea unei rame cu celule de trantor in toamna, la
marginea cuibului si ridicarea acesteia in primavara dupa ce a fost insamantata si capacita.Trebuie
spus ca aceste metode nu ne scapa de acarieni insa pot fi un mijloc eficient de a mai reduce din ei.
Concluzii : lupta cu acest adevarat distrugator este o lupta de durata.Bineinteles ca mijloacele
de combatere in lume sunt mult mai largi.Sunt o serie de medicamente si metode de care romanii
doar au citit.Simpla lor enumerare nu ar ajuta cu nimic.Ceea ce trebuie sa stim este ca aplicand
cu discernamant si la timp ceea ce avem,putem obtine rezultate bune.
Loca americana - o boala care starneste controverse
Loca americana este o boala bacteriana,foarte contagioasa,produsa de agentul patogen Bacillus
larvae.Boala apare catre sfarsitul primaverii sau pe tot parcursul verii si afecteaza numai puietul, a
carei moarte survine dupa capacire.Putem afirma ca loca americana este boala puietului capacit,iar
prin efectele nefaste pe care le are asupra familiilor, este una dintre cele mai periculoase si de
temut. Contaminarea se face prin circulatia albinelor de la un stup la altul (sau stupina), unelte,
miere sau polen infestat, achizitii de roiuri si familii afectate de boala.
Manifestare clinica: aspect imprastiat al puietului, moartea larvelor (numai a celor capacite),
miros de clei de tamplarie a larvelor moarte, aderenta la celule a larvelor, prezenta solzisorilor
uscati.
Diagnosticare :cea mai sigura diagnosticare se face de catre un laborator specializat.O
diagnosticare destul de sigura (in faza mai avansata a bolii) se poate face si de catre stupar prin
interpretarea semnelor clinice si prin asa numita "metoda a betigasului" ; se ia un betigas,chibrit
40
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
sau scobitoare si se introduce in celulele cu puiet mort ; daca lichidul (larva moarta) se intinde
intr-un filament lung,sigur este loca americana ; lichidul dens (larva moarta) are culoarea
galben-cafenie,mergand pana la culoarea cafelei cu lapte.
TRATAMENT LOCA AMERICANA - Fiind o boala intalnita in toata lumea tratamentul locii
americane se poate caracteriza astfel prin "cate bordeie,atatea obicee".In principiu boala se poate
trata cu antibiotice,numai ca de aici pleaca toate divergentele.Antibioticele sunt "proscrise" in
U.E,iar prin tratament acestea trec in miere,polen,ceara,pastura si produsele devin impropii
exportului.
Cum procedeaza "puritanii" din U.E cu familiile bolnave: unii distrug toate familiile de albine
si o iau de la capat, cu repopulari masive cu material genetic indemn de boli(oare asa o fi?..in orice
caz asa se intampla la modul declarativ) ; o alta alegere este aceea de aplicare a procedeului
"roiului artificial" ;procedeul consta in eliminarea tuturor fagurilor din stup si distrugerea sau
prelucrarea lor in locuri autorizate,cu recuperarea cerii. Albinele impreuna cu matca se trec in alt
stup dezinfectat, prin scuturare si introduse cu ajutorul unei palnii mari de carton. Noul stup se
doteaza numai cu faguri artificiali,albinele urmand sa fie hranite cu sirop de zahar 1/1,daca nu
exista cules in natura.Practic metoda reprezinta punerea familiei in stare de roi artificial.Se
afirma ca mierea care mai exista in gusa albinelor,contine o cantitate mica de spori care nu mai
duce la o noua infestare.
In literatura de specialitate,mai este o referire la tratamentul cu antibiotice,care poate fi prescris
de catre medicul veterinar (uite ca si-au lasat si ei o portita de iesire).Toate metodele sunt urmate
de o dezinfectare puternica .Lucrul bun care trebuie luat de la ei este acela ca pun mare pret pe o
preventie anuala a bolii.Cert este ca pe plan legislativ,fiecare tara din U.E,are o anumita politica in
domeniul apicol,neajungandu-se la un punct comun.
Acum sa trecem la Romania : ca si altii (ex.americanii), in Romania specialistii considera ca
familiile bolnave de loca americana pot fi salvate. Pretul este insa mare,stuparii ramanand cu
satisfactia ca si-au salvat stupinele.Bineinteles daca avem nenorocul ca stupina noastra sa fie
afectata de loca americana,intreaga cantitate de produse este compromisa (cel putin la export).Toti
stuparii romani trebuie sa inteleaga ca trebuie sa ia masuri de preventie ; schimbarea la max. 2
ani a tuturor fagurilor din stupi ; dezinfectarea anuala a stupilor,ramelor,fagurilor de la rezerva;
dezinfectarea de cate ori este nevoie a uneltelor; prevenirea furtisagului ; mentinerea in stupina
numai a familiilor puternice (cele slabe se unesc sau se distrug); procurarea de material genetic
indemn de boli ; limitarea pe cat posibil a pastoralului ; mentinerea stupinei ca un teritoriu
"inchis",etc.
Combaterea si tratarea bolii : Combaterea locii americane incepe prin distrugerea familiilor
slabe,mai ales daca acestea sunt atacate si de alte boli.La familiile puternice se distrug numai
fagurii care prezinta semne de boala.Antibioticele folosite in tratament sunt LOCAMICIN ,
SULFATIAZOL ,TERAMICINA ; modul de administrare,dozele si alte reguli de administrare le
gasiti in prospectul pus la dispozitie de producator. Din nou trebuie spus ca tratamentul care nu
este urmat de masuri igienico-sanitare se face in zadar.Sa recapitulam ce avem de facut : distrugem
familiile slabe ; curatam stupii de urme de ceara,propolis,ii spalam cu lesie de soda caustica
4%,clatim bine cu multa apa,apoi flambam lemnul cu lampa de benzina sau gaz ; indepartam fara
mila fagurii cu puiet afectat de boala,flambam usor ramele cu flacara ;spalam si dezinfectam
toate uneltele si utilajele ;curatam toate resturile si le ardem ; mierea extrasa este buna numai
pentru consumul uman,fiind total interzisa hranirea albinelor ;
Doua sfaturi de incheiere: NU faceti tratamente preventive cu antibiotice, pentru ca nu sunt
necesare. Asa riscati sa pierdeti (prin contaminare) toata recolta de produse. Celalalt sfat este :
preveniti boala, pentru ca altfel o sa aveti mari necazuri !!!
Loca europeana - sau "dracul nu e asa de negru"
41
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
Trebuie sa spunem din start despre loca europeana ca este o boala tratabila.Loca europeana nu
trebuie niciodata confundata cu cea americana, pentru ca nu are un impact la fel de grav,decat daca
nu o combatem.Primul sfat : daca constatati prezenta bolii , nu va repeziti direct la
antibiotice,pentru ca de multe ori albinele reusesc sa invinga boala,daca luam masurile adecvate.
Manifestare clinica - Boala are o incidenta mai scazuta asupra familiilor de albine,decat loca
americana.Cu precadere ataca puietul in stadiul de larva tanara(3-4 zile) si mai rar larvele
capacite.Perioada de aparitie este in primavara,in preajma primului cules principal(salcam)sau
intre culesuri,de unde se trage concluzia ca ataca familiile de albine cand sunt in
dificultate.Familiile atacate prezinta urmatoarele semne clinice :faguri pestriti ; larvele moarte
sunt rasucite in celule,fiind atacate cu precadere larvele necapacite(nu lipsesc insa si cele
capacite); larvele descompuse sunt de culoare cafenie inchisa ; capacelele celulelor atacate sunt
infundate si cel mai probabil si gaurite ; mirosul larvelor moarte este de "acru",fiind similar cu
cel al otetului.Daca ati citit la loca americana despre "proba betigasului",aflati ca la loca europeana
nu se formeaza filamente( masa descompusa nu se intinde,decat in cazuri rare).
Modul de raspandire - Boala se raspandeste in acelasi mod ca in cazul locii americane: albine
hoate sau ratacite,miere contaminata,unelte contaminate si toate celelalte.
Combatere si tratament - Se observa ca cele mai afectate familii sunt cele care au iesit slabite
din iarna.Prezenta altor boli si mai cu seama a nosemozei, constituie un factor favorizant,la fel si
absenta culesurilor in primavara.Din fericire familiile afectate reusesc de foarte multe ori sa
inlature natural boala,instinctul lor de curatire fiind cel care le ajuta.Ce avem noi ca "stupari
responsabili" de facut :
In primul rand ar fi asigurarea unui bun cules, sau daca nu hranim artificial ; indepartam toti
fagurii afectati de boala pentru a ajuta albinele sa-si faca curatenie ; stropim toti fagurii cu sirop
de zahar cu acelasi scop de stimulare a instinctului de curatenie ; in cazurile mai grave se poate
proceda la inlocuirea matcii,banuit fiind faptul ca o intrerupere a oatului,ar da un ragaz albinelor
sa curete fagurii.
In cazuri foarte grave,daca nu putem controla boala,se fac tratamente cu antibiotice -
TERAMICINA , ERITROMICINA , LOCAMICIN - insa stiti ca aceasta masura are si consecinte
nedorite.Toate masurile si tratamentele trebuie completate de o dezinfectare la "sange" a
stupilor,ramelor,uneltelor,fagurilor cu hrana,etc.
Sfaturi finale - Incercati sa eliminati boala fara folosirea antibioticelor; NU faceti tratamente
preventive cu antibiotice ; aplicati masurile igienico-sanitare ; schimbati toti fagurii la 2 ani,ca
masura de preventie.
Puietul varos (ascosferoza) - o crestere a frecventei de aparitie
Puietul varos face parte din seria de boli micotice - adica acele boli care sunt provocate de
ciuperci.Nu este o boala exagerat de grava, insa prin faptul ca in ultimul deceniu inregistreaza o
crestere a frecventei de aparitie,am considerat necesar sa o aducem in prim-plan.
Manifestare clinica - pe oglinda si fundul stupului sunt larve moarte,uscate si mumificate; puietul
moare in stadiu de larva si preninfa ; culoarea puietului atacat este alba,gri sau negricioasa;
fagurele produce un sunet caracteristic cand este scuturat ; boala prefera (pentru a cata
oara?),puietul de trantori fara a ocoli totusi si pe cel de lucratoare.
Raspandire si frecventa de aparitie - ratacirea albinelor sau furtisag; schimbul de faguri; folosirea
de unelte si utilaje (inclusiv stupi) contaminate etc. Boala apare la cateva familii si se raspandeste
daca nu ii dam atentia cuvenita.Dupa cum am mai spus,numarul stupinelor infectate creste
alarmant.
Prevenire si combatere - la aparitia puietului varos stuparii au o contributie decisiva.Familiile
slabe,umiditatea crescuta in stup,polenul umed,cuibul largit fara discernamant,sunt factori
favorizanti.In literatura de specialitate se afirma ca puietul varos ar fi o "boala secundara", si ca
42
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
aparitia are o frecventa crescuta la familiile atacate de varooza.Practic puietul varos "nu se
dezvolta in tesutul larvelor sanatoase".
In Romania boala se trateaza cu medicamentul MICOCIDIN.Acesta se presara pe rame si pe
albine, cate 100-150 g de substanta activa. se fac 4-6 tratamente la diferenta de 7 zile intre ele.
Inainte de a trece la tratamentul medicamentos,incercati sa eliminati boala astfel :reducerea
cuibului prin scoaterea fagurilor de prisos,neocupati bine de albine ; eliminarea fagurilor cu
puiet afectat de boala si introducerea de faguri artificiali sau claditi si dezinfectati ; dezinfectati
fundul stupului,pentru ca acolo au cazut larvele moarte si care au fost scoase de albine ;
imbunatatiti ventilatia,reduceti umiditatea stupului ; stropiti fagurii cu sirop de zahar pentru a
stimula instinctul de curatire.
Concluzii - Aceasta sectiune a site-ului prezinta primele 5 boli intalnite la albine,care prin
consecintele grave,reprezinta "nucleul dur" al acestei problematici.Bineinteles numarul "factorilor
perturbatori" este mult mai mare,iar informatii puteti gasi in orice carte despre apicultura.Asa
ca.....sapati adanc....!!!!
1.12. SFATURI UTILE PENTRU APICULTORI
Aceasta pagina cuprinde tot felul de sfaturi utile stuparului icepator sau avansat. Nu exista un
anume criteriu de ordonare a subiectelor expuse,singura noastra grija fiind aceea de a prelua sfaturi
corecte,care au fost expuse in publicatiile de specialitate din Romania sau din lume.Acesta
sectiune a site-ului,este in continua dezvoltare,pe masura ce fluxul de informatii o sa creasca.
Metoda de inlocuire a matcii - "Intr-un stup gol,pus in spatele celui caruia voim sa-i dam o matca
noua,se pun toate ramele acestuia cu tot ce se gaseste pe ele in afara de matca.Aceasta este
omorata sau se foloseste in vreun nucleu.Se distrug toate botcile pe care albinele le-ar fi facut
eventual pe aceste rame.Stupul cu rame se tine descoperit circa o ora si se acopera cu tifon sau
plasa deasa de sarma pentru evitarea furtisagului.Catre sfarsitul acestei ore se aduce matca noua in
colivie,care se pune cu capacelul de ceara inchis,deasupra pe rame,catre mijlocul stupului,care este
lasat in continuare tot descoperit.
Stupul vechi se ridica de pe postament si se duce in alta parte in stupina,iar pe locul lui se pune
stupul nou.Albinele simtindu-se orfane in ora in care au stat in stupul nou,vor elibera matca din
colivie dupa care totul reintra in normal.Prin acest procedeu albinele nu-si vor creste o noua matca
pe parcurs,asa dupa cum se petrec lucrurile in unele cazuri cand se folosesc alte metode de
inlocuire a matcii."
Al.Vartolomei - Fragment articol - Revista "Apicultura in Romania"
Alta metoda de inlocuire a matcii - "Daca in natura nu este cules,inainte cu o saptamana de

introducerea matcii,se administreaza in fiecare seara cate 0,5 litri sirop 1/1,familiei
respective.Dupa aceasta saptamana,intr-o zi insorita si calda,dimineata pe la ora 10 deschid stupul
in liniste,fara a folosi in exces fumul,scot o rama marginasa si cercetez toate ramele pentru a gasi
matca batrana.Rama cu matca o scot din stup,si formez un nucleu pe apte 3 rame,pentru siguranta.
Dupa ce am scos matca ,las un spatiu intre doi faguri cu puiet necapacit,unde introduc o rama
cu un inceput de numai 1 cm de ceara(rama claditoare) si inchid stupul.Ce se intampla in stup :
intre cele doua rame cu puiet necapacit se aduna albina tanara,care incepe sa cladeasca pentru a
umple spatiul din mijlocul cuibului.Timp de 2 ore familia fara matca este agitata,ceea ce se
observa si pe scandura de zbor. Dupa 2 ore deschid stupul,scot cu grija rama goala pentru a
ramane cat mai multa albina tanara si fixez imediat colivia cu matca tanara,cu placuta de ceara,pe
care pun pasta de zahar si miere 4/1.
In acelasi timp,administrez o portie de 0,5 litri sirop de zahar,pentru ca albinele sa aiba hrana.In
acest fel albinele sunt mai blande si accepta mai usor matca noua.Cand inchid stupul,pun in fata
urdinisului o gratie Hanemann,pentru ca albinele sa treaca la intrare si iesire prin ea.Dimineata
43
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
urmatoare,inainte de zborul mare, scot gratia si ma uit prin urdinis.Daca matca se afla in spatele
gratiei inseamna ca nu a fost primita de familie si stuparul stie ce are de facut mai departe.Acest
lucru se intampla rareori,mai ales cand in stup au ramas botci.Gratia mai sta inca 2 zile dupa aceea
se indeparteaza. Stupul nu se deschide 10 zile .La finalul celor 10 zile scot rama din mijloc si
familia continua viata normal,cu matca tanara."
H.Knall - Fragment articol - Revista "Apicultura in Romania"
Alta metoda de inlocuire a matcii - "Daca in natura nu este cules,inainte cu o saptamana de
introducerea matcii,se administreaza in fiecare seara cate 0,5 litri sirop 1/1,familiei
respective.Dupa aceasta saptamana,intr-o zi insorita si calda,dimineata pe la ora 10 deschid stupul
in liniste,fara a folosi in exces fumul,scot o rama marginasa si cercetez toate ramele pentru a gasi
matca batrana.Rama cu matca o scot din stup,si formez un nucleu pe apte 3 rame,pentru siguranta.
Dupa ce am scos matca ,las un spatiu intre doi faguri cu puiet necapacit,unde introduc o rama
cu un inceput de numai 1 cm de ceara(rama claditoare) si inchid stupul.Ce se intampla in stup :
intre cele doua rame cu puiet necapacit se aduna albina tanara,care incepe sa cladeasca pentru a
umple spatiul din mijlocul cuibului.Timp de 2 ore familia fara matca este agitata,ceea ce se
observa si pe scandura de zbor. Dupa 2 ore deschid stupul,scot cu grija rama goala pentru a
ramane cat mai multa albina tanara si fixez imediat colivia cu matca tanara,cu placuta de ceara,pe
care pun pasta de zahar si miere 4/1.
In acelasi timp,administrez o portie de 0,5 litri sirop de zahar,pentru ca albinele sa aiba hrana.In
acest fel albinele sunt mai blande si accepta mai usor matca noua.Cand inchid stupul,pun in fata
urdinisului o gratie Hanemann,pentru ca albinele sa treaca la intrare si iesire prin ea.Dimineata
urmatoare,inainte de zborul mare, scot gratia si ma uit prin urdinis.Daca matca se afla in spatele
gratiei inseamna ca nu a fost primita de familie si stuparul stie ce are de facut mai departe.Acest
lucru se intampla rareori,mai ales cand in stup au ramas botci.Gratia mai sta inca 2 zile dupa aceea
se indeparteaza. Stupul nu se deschide 10 zile .La finalul celor 10 zile scot rama din mijloc si
familia continua viata normal,cu matca tanara."
H.Knall - Fragment articol - Revista "Apicultura in Romania"
Intepaturile albinelor - "Acul se reteaza orizontal cu unghia,cu dalta apicola,sau cu o lama de

cutit.Locul intepat se tamponeaza de urgenta cu una din solutiile : alcool cu propolis 10%,solutie
de amoniac 10%,otet de 9 grade sau apa sarata mai concentrata Pe cale orala se vor lua :
Romergan,1 pastila a 0,30g sau o lingurita de sirop cu romergan.Tot ca antihismatice mai sunt in
comert : Feniramin,comprimate a 0,05g si 0,1g ; Nilfan,drajeuri a 0,025g,supozitoare a 0,01g ;
Tavegil comprimate a 0,001g .Tot pe cale bucala se va mai lua ca desensibilizant :Clorocalcin
solutie la flacon,20-40 picaturi intr-o lingura de apa ;Calciu,o tableta dizolvata in apa sau Lactat de
calciu,un comprimat a 0,500g.
In caz de soc anafilactic,se vor lua urmatoarele masuri, dar numai de catre personalul medico-
sanitar: In primele 5 min.,Calciu gluconic solutie 10%,injectie profund intramuscular sau
intravenos,foarte lent sau Clorhidrat de adrenalina 1/10000,profund intramuscular ; urmat de o
injectie de Fenergan(romergan),1 fiola intramuscular profund ; daca socul continua, injectiile se
repeta la 10-15 min.
Dr.I.Buzatu - Fragment articol - Revista "Apicultura in Romania"
Studiu - tehnologii simple de intretinere - Inca din anii 1977, cercetatorii romani au elaborat
tehnologii de intretinere a familiilor de albine.In ce consta studiul si ce urmareste:
"Elaborarea unei tehnologii adecvate conditiilor aparte de intretinere si exploatare a stupinelor
cu efective mici s-a impus ca o urmare fireasca a specificului acestor conditii,dintre care
mentionam : amplasarea stupinelor la o oarecare distanta de locuinta stuparului; ingrijirea
periodica a familiilor de albine in functie de timpul liber limitat al apicultorului amator ; ampla
44
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
diversificare a utilajului folosit; diversitatea mare a conditiilor de cules; niveluri diferite de

pregatire profesionala.
Principiul de baza de la care s-a pornit in abordarea lucrarilor experimentale a fost acela ca micii
apicultori,in calitatea lor de stupari amatori isi pot ingriji familiile de albine in timpul lor liber,de
regula duminica.In aceasta idee,lucrarile de ingrijire a familiilor de albine din lotul experimental s-
au defalcat in 12-14 vizite la un interval de 7-14 zile. Lucrarile s-au executat in asa fel incat in
cadrul fiecarei vizite sa fie verificat intregul lot de familii adapostite in stupi multietajati (80 de
familii de baza si 20 familii ajutatoare).
Cu ocazia acestor vizite s-au executat: controlul starii familiilor si reorganizarea cuiburilor
prin inversarea corpurilor; indreptarea starilor anormale (introducerea de matci in familiile
orfane, completarea rezervelor de hrana, tratamente medicamentoase,etc.); combaterea roitului ;
raniri stimulente ; recoltarea si extractia mierii la salcam ; pregatirea, incarcarea , transportul,
descarcarea si raspandirea stupilor pe vatra la pastoral, la culesul de floarea soarelui ;
recoltarea si extractia mierii de floarea soarelui ; pregatirea, incarcarea, transportul,
descarcarea si dispunerea stupilor pe vatra de iernar; ompletarea rezervelor de hrana pentru
iarna.
Lucrarile experimentale desfasurate pe parcursul a 3 ani si au cuprins 4 grupe de stupi:
V1 - familii cu matci obisnuite,neselectionate.
V2 - familii cu matci selectionate.
V3 - familii cu matci selectionate, la care au fost facute hraniri stimulente.
V4 - familii cu matci selectionate, hraniri stimulente si cu familii ajutatoare.
Care au fost concluziile :
- intretinerea rationala si planificata a familiilor de albine prin vizite periodice la un interval de
7-14 zile asigura o dezvoltare normala a familiilor de albine si efectuarea volumului necesar de
lucrari in cadrul unei familii de albine.
- folosirea materialului biologic selectionat in cadrul acelorasi conditii de cules si de tehnologii
de intretinere permite obtinerea unei dezvoltari superioare cu 17-22 % fata de materialul
neselectionat si a unei productii globale de miere cu 35 % mai mare.
- administrarea de hraniri stimulente la familiile de albine cu matci selectionate nu are un efect
semnificativ in cazul existentei in natura a unui cules moderat de intretinere ; cresterile
inregistrate la dezvoltarea familiilor de albine si la productia medie sunt insuficiente pentru
acoperirea cheltuielilor suplimentare.
- folosirea familiilor ajutatoare temporare cu matci selectionate permite cresterea cantitatii de
albina cu pana la 69% fata de martor(V1),iar productia globala de miere cu 44%,obtinandu-se un
venit net superior."
Rezultatele studiului reprezinta o pledoarie pentru practicarea apiculturii fie chiar si la nivel
de amator,in conditiile cand timpul stuparului este limitat.
1.13. PRACTICA APICOLA
Diagnosticare - fara sa deschidem stupul
Multi apicultori (mai ales cei incepatori),intampina dificultati deosebite in a diagnostica starea de
sanatate sau de comfort biologic a familiilor de albine.Din aceasta cauza,numarul interventiilor din
cuib creste,multe dintre acestea putand fi evitate.Trebuie sa va ganditi ca un numar redus de
controale au un impact pozitiv atat asupra familiilor de albine cat si asupra productivitatii
muncii.Apicultorii trebuie sa invete a depista problemele aparute fara sa faca interventii majore in
cuib.
Observatii vizuale ale apicultorului - zborul albinelor
45
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
Simpla observatie a zborului albinelor ne poate oferi informatii utile,apicultorul avizat tragand
concluziile necesare :
1 - La zborul de curatire albinele nu ies din stup.Verificam daca urdinisul este liber,curatam cu o
sarma resturile daca este obturat.In cel mai rau caz familia este moarta.
2 - Albinele ezita sa intre in stup si se plimba dezorientate pe peretele frontal,cautand parca
ceva,trebuie sa ne asteptam ca acestea sa-si fi pierdut matca.
3 - Albinele intra fara ezitare in stup,inseamna ca familia de albine are matca deci nu trebuie sa ne
facem griji in aceasta privinta.
4 - Albinele ies din stup si pe vreme rece,indica o lipsa acuta de apa datorata cresterii puternice de
puiet.Este un semn ca lucrurile merg bine in dezvoltarea generala.La fel,frecventarea masiva a
adapatorului,in aceleasi conditii meteo dificile este legata de cresterea accelerata a puietului.
5 - Albinele aduc mult polen,inseamna cresterea masiva de puiet de toate categoriile si
varstele.Este un semn de normalitate.
6 - Albinele frecventeaza gramezi de rumegus umed,scurgeri de balegar de langa grajduri, ne
indica o lipsa acuta de substante proteice(polen).Polenul fiind insuficient ,ele cauta sa suplineasca
cumva aceasta lipsa.
7 - Albine multe pe scandura de zbor,care isi balanseaza abdomenul,si au capul orientat spre
camp,indica un cules bun.Daca albinele au capul orientat inspre urdinis culesul este la final,sau nu
exista cules.
8 - Albinele care zboara dansand in fata urdinisului (aparent fara un motiv anume),sunt albine
tinere care fac zborul de recunoastere.
9 - Albinele moarte in fata stupului ,situatie dublata de lupta dintre albine pe scandura de zbor ne
indica un furtisag puternic.
10 - Albinele care intra sau ies sunt fara stransura,cele de pe scandura de zbor stau
nelinistite,trantorii isi intensifica activitatea inseamna ca familia se pregateste de roire.
11 - Albinele incep sa alunge trantorii din stup,acestia incercand sa intre dar fara a fi
lasati,inseamna ca familia se pregateste de iernare.
Examinarea de catre apicultor a resturilor eliminate din stup
O alta sursa de documentare si de apreciere a situatiei este examinarea resturilor scoase de
albine in fata stupului sau scoase de apicultor de pe fundul stupului.
1 - Puietul mort scos primavara devreme de catre albine in fata stupului indica existenta asa
numitului "puiet racit".Vina pentru prezenta acestui puiet mort apartine de multe ori apicultorului
care nu a stiut sa extinda cuibul in raport cu puterea familiei.
2 - Cristale de miere pe fundul sau in fata stupului indica prezenta mierii cristalizate care nu poate
fi valorificata de albine in lipsa apei.Situatia se intalneste mai ales iarna.
3 - Albine moarte si mucegaite ne indica prezenta bolii numita aspergiloza,care apare in principal
din cauza umiditatii crescute in stup.Umiditatea excesiva este provocata de ventilatia ineficienta.
4 - Albine moarte cu aripile detasate de corp,cu malformatii, indica o acarioza in stadiu avansat
datorata lipsei tratamentelor sau a tratamentelor facute incorect.
5 - Puiet pietrificat scos de albine pe scandura de zbor,indica prezenta bolii numita popular "puiet
varos".La aparitia acestor simptome stuparul trebuie sa ia masuri sanitare urgente.
6 - Gramezi de ceara si/sau albine fara cap indica prezenta unui soarece in stup.Fenomenul se
intampla in perioada rece,cand nu s-au pus gratii de protectie la urdinis.
Examinarea acustica a familiilor de albine de catre apicultor
Si examinarea acustica a familiilor de albine se inscrie in seria de metode folosite de apicultor
pentru a depista situatiile nedorite aparute iarna in familiile de albine.Iata cateva situatii :
1 - Familia de albine nu raspunde la nici un stimul extern aplicat de apicultor(cicaniri in cutia
46
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
stupului).Daca nu se obtine nici o reactie cel mai probabil familia de albine este moarta.
2 - Un zumzet slab si prelungit,de parca am ravasi niste frunze uscate ne arata ca familia de albine
a ramas fara provizii si ca este in pericol sa moara de foame daca nu intervenim la timp.
3 - Un zumzet slab si plangator indica ca familia de albine a ramas fara matca.Stuparii au denumit
acest sunet caracteristic "bocetul albinelor".
4 - Daca familia de albine raspunde cu un zumzet uniform,care creste rapid in intensitate si scade
la fel de rapid,indica ca familia ierneaza in conditii normale,fara probleme deosebite.
Examinarea olfactiva a familiilor de albine.
La simpla ridicare a capacului apicultorul poate sa depisteze unele boli aparute,folosindu-si
simtul olfactiv ,asta mai cu seama in perioadele calde ale anului.
1 - Mirosul neplacut de otet, indica imbonlavirea familiei de albine de loca europeana.Acest miros
este dat de descompunerea puietului necapacit.
2 - Mirosul caracteristic de clei de oase,indica prezenta locii americane.Mirosul este dat de puietul
capacit descompus.
3 - Mirosul acru care de multe ori il simtim si prin urdinis ne indica ca albinele sufera de diaree
sau de nosemoza.Ambele boli au cauze bine stiute si se vor aplica masurile adecvate.
4 - Mirosul placut,intalnit mai ales vara si primavara,pe care il emana familia de albine indica ca
totul merge perfect si ca ne-am facut treaba asa cum trebuie,spre avantajul nostru si al albinelor.
Dupa cum ati citit in cele scrise mai sus,o cunoastere buna a albinelor ne scuteste de mari
neplaceri.Bineinteles ca pe langa toate acestea,daca o sa cititi cu atentie literatura de specialitate si
cu timpul din experienta proprie o sa gasiti si alte indicii....Succes si mai ales....sapati adanc.Aveti
o viata inainte...
1.14. MEDICAMENTE SI TRATAMENTE APICOLE
In aceasta pagina vom prezenta medicamentele folosite in combaterea bolilor si daunatorilor
albinelor,substante dezinfectante si modul lor de folosire.Mentionam ca nu toate aceste produse
sunt aprobate in Romania si ca eficienta lor depinde de mai multi factori : respectarea dozajelor si
modului de administrare,conditii externe de mediu,rezistenta biologica a familiilor de
albine,gradul de infestare etc.
MEDICAMENTE ANTIVARROA -ACARICIDE
VARACHET - VARACHET FORTE
Varachet un medicament folosit in combaterea varroozei,aprobat si folosit in Romania de mai
multa vreme,avand ca substanta activa amitraz-ul.
Se administreaza mai multe tratamente familiilor de albine,pe tot parcursul sezonului
activ.Cele mai eficiente tratamente se fac toamna cand in stup nu mai exista puiet capacit.O
schema de tratare clasica este urmatoarea : un tratament primavara cand albinele isi incep
activitatea , un tratament la 10 zile dupa primul , un tratament dupa extragerea mierii de salcam ,
un tratament in luna august dupa extragerea mierii de floarea soarelui.Toamna se mai fac 3
tratamente in septembrie si octombrie,cu 7-10 zile interval intre ele,din care ultimul (foarte
important) in lipsa puietului capacit.
Mod de administrare , dozaj : se folosesc 2 picaturi de substanta activa/corp multietajat , 3
picaturi/corp Dadant , 4 picaturi/corp orizontal.Dozajul se refera la volumul delimitat de diafragma
intr-un stup.Se impregneaza benzile(in prealabil ondulate) cu substanta activa corespunzatoare
volumului si asezate pe mici gratare de sarma se introduc aprinse in stup.Urdinisul se tine inchis
15-20 min.
47
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
Conditii de indeplinit : temperatura mediului min. 12 grade C,arderea completa si fara flacara a
suportului,etansarea perfecta a stupului,masuri de precautie sporite pentru apicultor deoarece
inhalarea produsului este nociva.
Aprecieri finale : in ultimii ani eficacitatea Varachetului a scazut in unele cazuri.Mult mai
indicata este folosirea medicamentului Varachet Forte,care este o formula imbunatatita(s-a
adaugat o noua substanta).O eficacitate marita a Varachetului se constata cand tratamentul este
urmat de folosirea Mavrirolului.
MAVRIROL - BANDA IMPREGNATA
Mavrirol este un medicament aprobat in Romania.Acest medicament este comercializat sub
forma de benzi textile impregnate cu substanta activa.Banda se taie in bucati de 25 cm care se
introduc cate doua pentru familiile puternice si cate una pentru roi sau familii slabe.
Substanta activa actioneaza prin contact direct cu toate categoriile de indivizi din familia de
albine.Benzile se aseaza deasupra ramelor transversal,iar dupa 7-8 zile se suspenda vertical intre
ramele 3-4 si 7-8.Primavara se mentin in stup 45 de zile,iar dupa ultimul tratament cu Varachet din
toamna sunt lasate toata iarna.
Aprecieri finale : instalarea benzilor cu substanta activa se face cand albinele nu sunt stranse in
ghem,iar benzile cazute pe fundul stupului se vor scoate neintarziat pentru a nu fi uitate acolo.
APISTAN - BANDA IMPREGNATA

Apistan este un medicament aprobat in Romania si produs de firma Sandoz.Forma de
prezentare este in fasii impregnate cu fluvalinat,care actioneaza prin contact direct.Se face un
singur tratament prin introducerea fasiilor in stup si mentinerea acestora acolo timp de 5-6
saptamani,in orice perioada a anului.
Nu are alte restrictii de utilizare,totusi in perioadele de cules nu este recomandata
folosirea,datorita rezidurilor care raman in miere.Dupa o folosire indelungata si mai ales
necorespunzatoare se poate instala o anumita rezistenta a varroa la tratament.
APITOL – SOLUTIE
Apitol este un produs al firmei Ciba si are ca substanta activa cymazol.Preparatul se prezinta
sub forma de solutie apoasa cu 350 mg substanta activa.Modul de administrare este prin picurare
si se aplica 2 tratamente in toamna la interval de 7 zile.Temperatura mediului trebuie sa fie min.10
grade C,iar in timpul tratamentului nu se da hrana albinelor.Familia de albine nu trebuie sa aiba
puiet.
BAYVAROL - BANDA IMPREGNATA
Bayvarol este un produs al firmei Bayer avand ca substanta activa flumethrin.Prezentarea
comerciala este sub forma de 4 benzi impregnate ,substanta activa trecand spre albine prin contact
direct.Practic aceste benzi se atarna intre rame o singura data pe an,timp de 5-6 saptamani.Se poate
folosi tot anul,cand nu este cules.
API - LIFE – VAR
Este un produs Bayer format dintr-un amestec de uleiuri volatile ce impregneaza niste placi de
evaporare.Se face un tratament in toamna introducand placile in stup pe o perioada de 5-6
saptamani.Temperatura exterioara a mediului trebuie sa depaseasca 12 grade C pe toata perioada
tratamentului.Alte conditii deosebite nu sunt specificate. In Romania acest medicament este folosit
pe scara larga in stupinele care produc miere bio.Firmele care certifica aceste stupine bio il
48
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
recomanda sau chiar il impun.Componentele principale a medicamentului sunt Timolul(70%),ulei

de eucalipt,mentol si camfor(in varianta initiala).
PERIZIN – SOLUTIE
Perizin este un produs Bayer folosind ca substanta activa cumafos.Prezentare este in flacoane
de solutie apoasa cu 64 mg substanta activa.Se fac doua tratamente in toamna la interval de 4-7
zile.Modul de administrare este prin picurare ,la o temperatura de peste 5 grade C si in absenta
puietului.
FOLBEX - BENZI FUMIGENE
Folbex este produs de firma CIBA si are ca substanta activa brompropylat,impregnat in
benzi.Se fac 4 tratamente in toamna la 4-7 zile diferenta intre tratamente.Administrarea
(fumigatiile)se fac seara cand temperatura mediului este peste 8 grade C.Familia de albine nu
trebuie sa aiba puiet (la ultimul tratament),iar urdinisul se tine inchis 30 min.In rest se iau
precautiile intalnite la alte medicamente administrate prin fumigatii.
TIMOL – PUDRA
Timolul este folosit in medicina veterinara.In apicultura are un efect bun in combaterea varroa
si se foloseste atat in stare pura cat si in amestec cu zahar pudra.Fiecare interval dintre faguri se
pudreaza cu 0,5 grame timol sau 1 gram timol amestec cu zahar.Se fac 3 tratamente la 2 zile
interval cand temperatura depaseste 10 grade C,seara,inchizand si urdinisul pana dimineata.
Albinele vor elimina singure substanta.Inainte de cules si in timpul culesului nu se fac tratamente.
ACID FORMIC - CONCENTRAT 60 %

Acidul formic concentrat 60% se foloseste atat in Romania cat si in tarile UE.Practic se imbiba
de catre apicultor o placuta de carton,un burete sau se poate administra cu un evaporator (depinde
de apicultor)doza fiind de 2 ml/rama sau 20ml/corp.Suportul impregnat se aseaza pe fundul
stupului,sub gratar de sarma(se evita contactul direct cu albinele).Asezarea pe fundul stupului mai
are avantajul ca se evita pierderea matcii.Se aplica 3-4 tratamente la interval de 4-7 zile,cand
temperatura exterioara este de 12-25 grade C.Introducerea se face seara si se lasa suportul cu acid
formic 24 de ore in stup,perioada optima fiind dupa ridicarea corpului cu miere(in
toamna).Tratamentele se fac si in prezenta puietului,indiferent daca este capacit sau nu.
ACID LACTIC - CONCENTRAT 15%

Acidul lactic se foloseste in apicultura diluat 15%.In toamna,cand nu mai exista puiet in
familia de albine,fiecare fagure se stropeste cu 5 ml de solutie..Se fac 2-3 tratamente cand
temperatura exterioara depaseste 6 grade C.
MEDICAMENTE ANTI - NOSEMOZA
PROTOFIL – SIROP
Protofil este un produs romanesc avand la baza extracte din ingrediente naturale.Contine
principii active ca vitamine,minerale care stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor.Se
administreaza in sirop de zahar sau paste in urmatoarele cantitati : in sirop 17ml/litru sirop , in
paste 34 ml/kg de pasta.Se administreaza de cate ori este nevoie cu o conditie : cantitatea totala
administrata unei familii sa nu depaseasca 80 ml/an.
FUMIDIL B – PUDRA
Fumidil B contine ca principiul activ antibioticul fumagilina.Se administreaza amestecat in
sirop in urmatoarele cantitati: la o colonie mare 25 g/l sirop,la una medie 18g/750 ml sirop,la un
49
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
roi 18g/0,500 ml sirop.Se administreaza in hrana albinelor cantitatea de sirop medicamentos in mai
multe reprize sau prin stropirea peretilor si ramelor stupului,iar cantitatea ramasa in hranitor spre
consum.
ANTIBIOTICE DE UZ APICOL
ATENTIONARE : Folosirea antibioticelor in tratamentele familiilor de albine este interzisa !! Nu
se vor folosi decat in cazuri exceptionale,stiind faptul ca impurifica produsele albinelor !!
LOCAMICIN – PUDRA
Este un medicament produs in Romania,folosit in tratamentul locii americane sau
europene.Substanta activa este oxitetraciclina.La 1 kg de zahar pudra se amesteca 2,5 g
oxitetraciclina si se obtine produsul final.Familiile de albine afectate de loca se pudreaza cu 80-
100 g Locamicin.Tratamentul se repeta de 3 ori la interval de 3 zile si inca de 2 ori la interval de 5-
7 zile.Concomitent cu primele 3 tratamente se fac si 3 administrari de cate 250 ml de sirop
preparat din 1 kg Locamicin la 1 litru de apa.
OXITETRACICLINA
Oxitetraciclina se foloseste in tratamentul locii americane si europene.O cantitate de 0,5-0,75 g
substanta pura se amesteca de catre apicultor cu 1 litru de sirop.In functie de puterea familiei si de
gravitatea bolii se aplica 4-5 administrari,cate 250-500 ml, la interval de 4-5 zile.
ALTE ANTIBIOTICE
In apicultura se mai folosesc si alte antibiotice cum sunt TERAMICINA ,
STREPTOMICINA , SULFATIAZOL , ERITROMICINA etc.Unele dintre ele au devenit total
interzise spre folosinta,altele se folosesc numai in cazuri exceptionale.
SUBSTANTE DEZINFECTANTE
SODA CAUSTICA – LESIE
Soda caustica se foloseste dezinfectarea echipamentelor apicole din lemn.Pentru a obtine o
solutie dezinfectanta se combina apa si soda caustica pura in proportie de 4/100 (4 parti soda
caustica la 100 parti apa).Prepararea lesiei trebuie facuta cu atentie pentru ca prezinta un risc mare
de accidentare al apicultorului.Daca lesia obtinuta nu se foloseste in momentul prepararii se
incalzeste ulterior pentru a potenta efectul dezinfectant.Dupa ce lesia se aplica pe stupi acestia se
vor clati in mai multe ape.
SODA CALCINATA – SOLUTIE
Soda calcinata este un alt produs folosit in dezinfectarea echipamentului apicol din lemn,mai
putin periculos pentru apicultor.Are un efect dezinfectant bun daca se prepara o solutie cu
concentratiea de 5-6% (6 parti soda calcinata la 100 parti apa).Se aplica fierbinte pe
stupi,operatiune urmata de o clatire puternica cu apa.
ACID ACETIC TEHNIC – LICHID
Acidul acetic tehnic este folosit la dezinfectarea fagurilor.Fagurii se depoziteaza in corpuri de
stup asezati in stive si bine etansati.Se aseaza la fundul stivei,intr-o tava, cantitate de 2 ml acid
acetic tehnic conc. 60-95 %, la litrul de volum.
ALTE DEZINFECTANTE
In apicultura se mai folosesc substante dezinfectante cum sunt cloramina , apa oxigenata ,
alcool 96 , batoane de sulf etc.Folosite in concentratiile recomandate sunt eficiente in
dezinfectarea diferitelor echipamente.
1.15. CRESTEREA MATCILOR - METODE LA NIVEL DE AMATORI
50
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
Necesitatea tratarii pe larg a acestui subiect,la nivel de amatori,deriva din complexitatea

problematicii aparute odata cu demararea operatiunilor de crestere.Aceste pagini cuprind
informatii cu caracter practic,referitoare la cresterea matcilor fara transvazare.
Albinele sunt puse in situatia de a creste matci in trei cazuri :
- Roirea naturala.Este unica cale prin care familiile de albine se inmultesc in mod natural.Acest
fapt duce nu numai la o simpla crestere de matci,ci si la o divizare a lor in 2,3,4 noi
familii(roiuri).Se poate ajunge ca prin roirea consecutiva,familia de baza sa dispara.In urma
pregatirii procesului de roire naturala,rezulta un numar variabil de botci (30-50 buc.), functie de
puterea familiei si de apetitul acesteia pentru crestere,botci care sunt pozitionate pe extremitatile
fagurilor.
- Schimbarea linistita a matcii.Sunt o serie de familii de albine la care instinctul de roire este
mult atenuat.Aceste familii se comporta un pic ciudat daca se ia in considerare comportamentul
celorlalte.Puse in situatii favorabile roirii,acestea se vor multumi sa-si schimbe linistit matca,cele
doua matci convietuind chiar impreuna cateodata,insa divizarea ulterioara(roirea)nu se
produce.Pentru schimbarea linistita a matcii,albinele cladesc un numar mic de botci(3-5 buc.),pe
marginile fagurilor.
- Cresteri de salvare.Din diferite cauze accidentale,albinele pot ramane fara matca.Pentru a
creste o noua matca,ele transforma in botci,celule ce contin larve de lucratoare,larvele primind
drept hrana laptisor de matca.Numarul botcilor de salvare este de 20-30 buc.,aceste botci fiind
pozitionate pe suprafata interioara a fagurelui,acolo unde se gasesc si larvele.
Metode de crestere fara transvazare

Vom trece la abordarea directa a metodelor de crestere,urmand sa expunem intreaga
problematica legata de obtinerea matcilor,ulterior. Metodele expuse sunt multe si diverse,iar
intrebarea "de ce nu se expune o singura metoda,care este considerata cea mai buna",apare in
mintea oricui.Motivul este foarte simplu : o singura metoda nu este niciodata potrivita tuturor
apicultorilor si mai ales pentru toate conditiile de intretinere,climatice etc.
Apoi intervine si factorul legat de numarul de matci ce se urmareste a se obtine,de calificarea
apicultorului.In orice caz fiecare apicultor va avea si o versiune proprie a metodei puse in
discutie.Pentru o mai buna intelegere,vom prezenta avantajele si dezavantajele fiecarei metode in
parte,urmand ca dv. sa alegeti.
Metoda "matcilor de salvare"
In Romania (si nu numai),aceasta metoda este mult indragita de apicultorii

incepatori.Simplitatea si usurinta cu care se obtin matci,numarul mic de interventii in cuib,fac ca
aceasta sa fie agreata,cu toate ca matcile obtinute au o calitate indoielnica.
Iata pe scurt care sunt pasii de urmat : cand apicultorul doreste sa inmulteasca o familie de
albine,si implicit sa obtina un numar de matci,divizeaza acea familie in doua.O diviziune ramane
cu matca batrana,urmand ca cealalta sa-si creasca matca.Diviziunea fara matca,asezata intr-o cutie
noua,sesizeaza lipsa reginei si incepe sa-si cladeasca botci.Botcile vor fi construite prin
modificarea celulelor cu larve de lucratoare.
Apicultorul nu are de facut decat sa astepte eclozionarea primei matci,care evident o sa-si
ucida suratele.Daca se urmareste si recoltarea unor botci pentru a fi folosite in alte familii,acestea
se vor recolta dupa capacire si vor fi introduse in stupii vizati.
O alta varianta este obtinerea directa a matcilor,fara a diviza familia.In principiu este vorba
numai de suprimarea matcii batrane,lasand restul sa decurga de la sine.Din nou dupa capacirea
botcilor,acestea se vor recolta si folosi unde este nevoie.
51
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
Avantaje : metoda este simpla si usoara,si nu cere decat o calificare minima a stuparului.
Dezavantaje : Se obtin matci mici si de o calitate indoielnica.
Motivele care influenteaza slaba calitate a matcilor obtinute sunt :
- albinele iau in crestere larve de varste diferite,iar o selectie ulterioara a botcilor nu poate fi
facuta.
- albinele construiesc botci mici pentru ca nu reusesc sa largeasca cat trebuie celulele de
lucratoare ; in aceste celule s-a mai crescut puiet iar "camasile" generatiilor trecute,consolideaza
prea tare peretii acestor celule.
- recoltarea botcilor este greoaie datorita pozitiei pe fagure si implica riscuri mari vizavi de
distrugerea matcilor ce le gazduiesc.
Aceasta metoda nu este recomandata apicultorilor,decat ocazional,cand acestia sunt lipsiti de
experienta(anul 1,anul 2),urmand ca pe masura ce se se familiarizeaza cu problematica apicola,sa
adopte alte variante de crestere a matcilor.
Metoda "decuparea fagurelui"
Pentru obtinerea de matci mai mari,de calitate,metoda expusa mai sus a fost perfectionata.Cate
din cauzele ce duc la cresterea de matci necorespunzatoare au fost eliminate,urmeaza sa ne
lamurim.Sigur este ca "decuparea fagurelui" are variante care se aplica atat in Romania cat si in
Occident.
- Taietura in arc (varianta occidentala) : A reprezentat mult timp principala metoda
recomandata incepatorilor.Se alege un fagure insamantat,deschis la culoare,in care nu s-a depus
pentru prima oara puiet.Pe acest fagure situatia sta cam asa : in partea superioara se gaseste
coronita de miere,puietul necapacit(de toate varstele) fiind asezat concentric pe restul suprafetei.
Pe acest fagure se practica o taietura in lungul zonei cu larvele cele mai tinere,tinand seama ca in
mijloc se afla larve mai batrane.Taietura sub forma de arc(vezi fig.1),se face cu ajutorul unui cutit
cu lama subtire si incalzita in apa clocotita.Se are grija ca taietura efectuata sa nu distruga larvele
vizate,iar daca fagurele este insarmat,bucatile taiate se scot cu mare atentie.
Dupa indepartarea bucatii inferioare,urmeaza rarirea larvelor,in scopul impiedicarii aparitiei
botcilor lipite.Rarirea se face cu ajutorul unei spatule de lemn(betigas),urmarind ca larvele ramase
de pe o parte sau alta a fagurelui,sa fie fata in fata,daca este posibil.Cand spunem ca rarim
larvele,ne referim bineinteles la celulele de pe conturul "taieturii in arc",albinele preferand sa
construiasca acolo botcile.
Avand fagurele astfel pregatit,trebuie sa ne ocupam si de familia de albine.aceasta se va
restructura inlaturand toti fagurii care contin puiet necapacit,pentru a obliga albinele sa ia in
crestere larvele din fagurele introdus.Fagurii scosi se vor da altor familii de albine,insa fara albina
de acoperire.Cu matca batrana se poate forma un roi,sau putem sa o omoram.Astfel pregatite
albinele,vor lua in crestere larvele de pe conturul taieturii,construind un numar mare de botci.
- Decuparea fagurelui (varianta romaneasca) : Stim deja ca taierea fagurelui are ca principal
scop selectarea larvelor tinere si facilitarea construirii botcilor de catre albine.
In varianta folosita la noi,aceasta taiere are un alt scop si anume acela de a inchide lantul de
crestere.Astfel albinele doici se vor regasi in numar mai mare in preajma larvelor de luat in
crestere.
Dupa incetarea culesului la salcam procedam astfel : In mijlocul cuibului familiei de
albine,introducem un fagure gol in care nu s-a mai crescut puiet si care este stropit cu sirop de
zahar.Dupa 4-5 zile,daca avem noroc,matca o sa umple fagurele cu oua.Pentru siguranta putem
introduce fagurele si matca intr-un izolator cu gratie Hanneman,pentru a o obliga sa oua numai
acolo.In tot acest timp(4-5 zile), hranim stimulent albinele cu sirop sau serbet de zahar.
La expirarea perioadei,scoatem fagurele insamantat si il ducem in cabana,dupa ce in prealabil
l-am scuturat de albina de acoperire.Aici,cu ajutorul unui cutit cu lama subtire(cater),incalzit in
apa clocotita,decupam jumatatea inferioara.
52
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
Pe jumatatea superioara,alegem 15 celule cu oua pe o fata si 15 pe cealalta,avand grija ca

aceste celule sa nu se afle dispuse simetric fata de vecina corespunzatoare fetei celelalte.Cu acelasi
cutit,radem toate celelalte celule in afara de cele 30 alese pentru crestere.
O precizare : pentru a trece dincolo de expunerea literara a metodei,trebuie mentionat ca
ordinea fireasca si practica a etapelor este aceea in care prima oara se face restructurarea si
orfanizarea si apoi pregatirea fagurelui.
Din familia de baza ridicam matca, formam un roi,daca vrem sa o pastram,sau o omoram.Apoi
vom lua fiecare fagure in parte si scuturat de albine il vom cerceta vizual.In principiu este vorba
despre inlaturarea tuturor fagurilor care contin puiet necapacit sau oua.In stup vor ramane numai
fagurii cu puiet capacit,miere sau pastura.
Fagurii cu puiet necapacit sau oua se vor da altor familii de albine.Este foarte important ca in
familia crescatoare sa nu ramana nici o celula cu ou sau larva.
O alta precizare : pentru a mari sansele ca ouale sa fie luate in crestere,mai exista si varianta
ridicarii tuturor fagurilor ce contin puiet,familia de albine ramanand numai pe fagurii de
hrana,care se vor putea controla mai usor.
Astfel pregatita familia de albine,orfanizata si fara oua sau larve(sau numai cu puiet
capacit),primeste in mijlocul cuibului fagurele cu cele 30 de oua.Dupa 10-11 zile,timp in care
familia nu va fi deranjata decat pentru 1-2 controale a acceptarii,vom avea botci capacite gata de
recoltare,pentru a fi introduse in nucleele de imperechere.
- Avantaje : folosind aceasta metoda relativ simpla,calitatea matcilor se imbunatateste
considerabil(mai ales in varianta romaneasca).
- Dezavantaje : metoda nu elimina toate inconvenientele si limitarile legate de crestere.
1.16. CALENDARUL APICULTORULUI
Lucrari lunare in stupina
De multe ori stuparii fara prea multa experienta se intreaba ce au de facut in decursul anului
apicol.Acesta fiind faptul,am considerat necesar ca prezenta in paginile site-ului a calendarului
apicol este justificata.Iata ce aveti de facut :
Ianuarie
- asigurarea linistii familiilor de albine ; pasarile,animalele pot provoca prin zgomotele pe care
le fac,o neliniste a familiilor,determinandu-le sa consume hrana suplimentara ; soarecii intrati in
stup creaza acelasi discomfort .
- supraveghem zborurile de curatire ; asta in cazul in care avem noroc de o vreme favorabila ;
daca vremea permite,albinele fac in aceasta perioada zboruri de curatire care au un rol benefic.
- supravegherea permanenta a stupilor,pentru prevenirea aparitiei starilor anormale ;nu exagerati
insa pentru ca daca v-ati facut treaba bine in toamna,va pierdeti timpul de pomana.
- indepartarea zapezii de pe stupi ; tineti cont ca numai zapada inghetata(care are
crusta)dauneaza intr-o oarecare masura ; curatirea urdinisului stupilor pentru asigurarea unei bune
ventilatii.
- repararea,curatirea si dezinfectarea stupilor de rezerva,ramelor,utilajelor ; insarmarea ramelor.
- pregatirea teoretica a stuparilor ; in aceasta perioada cand sunteti mai liberi,e timpul sa faceti si
un curs de stuparit la A.C.A ; o diploma nu o sa va strice.
Februarie
- continuam sa supraveghem zborul de curatire care poate avea loc si in aceasta luna ; curatam
zapada,imprastiem paie ; pentru stimulare(in zilele favorabile)se inlatura impachetajul superior al
stupilor,eventual si capacele.
- completam rezervele de hrana la familiile aflate in dificultate ; completarea se va face numai
cu faguri de la rezerva,turte de miere si zahar pudra sau serbet ; aplicam aceste turte(1-2 kg)in folie
perforata,deasupra ramelor(in contact direct cu ele).
53
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
- curatam urdinisul stupilor,supraveghem familiile facand controale auditive ; reparam,curatam

dezinfectam inventarul apicol ramas.
- in zonele mai calde ale tarii,matca incepe sa depuna primele oua ; stuparii recolteaza si
conditioneaza primele cantitati de polen de la alun si arin ; daca este nevoie se pune in functiune
adapatorul.
Martie
- in unele zone(mai reci),au loc zboruri de curatire ; stuparii iau masurile necesare.
- alimentam adapatorul cu apa calduta si putin sarata(5g/l) ; pentru cei ce vor sa faca hraniri de
stimulare acum este momentul de incepere a lor.
- executam controlul sumar al familiilor de albine ; indreptam starile anormale.
- in zilele favorabile facem revizia de primavara(atentie...foarte important) ; stramtoram
cuiburile ;impachetam suplimentar stupii ; uscam impachetajul existent ; micsoram urdinisul dupa
puterea fiecarei familii.
- continuam hranirile de stimulare ; executam controlul general si in amanunt la toate familiile ;
largim cuiburile acolo unde este nevoie ; largirea se face cu mare prudenta.
- executam tratamente pentru a combate cele doua boli grave(varroza si nosemoza) ;
tratamentele se fac cu respectarea stricta a recomandarii producatorului ; executarea acestor
tratamente este foarte importanta.
Aprilie
- acolo unde stuparii nu au putut sa faca controlul general de primavara,il fac acum ; largirea
cuibului la toate familiile devine absolut necesara ; adeptii "spargerii cuibului" au cale libera.
- dezinfectam stupii,mutam familiile in casa noua ; imputernicim familiile slabe prin
completarea cu faguri cu puiet capacit,prelevati de la familiile puternice.
- demararea lucrarilor pregatitoare in vederea cresterii matcilor,formarea de familii temporare
etc.
- introducem primii faguri artificiali in vederea cladirii lor ; introducem rama claditoare.
- deplasam familiile de albine la pomii fructiferi ; luam masuri pentru preintampinarea
furtisagului.
Mai
- continuam largirea cuiburilor ,acum introducem si faguri artificiali ; instalam topitorul solar
pentru a prelucra primele loturi de ceara .
- mentinem in stare activa toate familiile,prin formarea de roi artificiali ;unim familiile slabe
pentru a forma entitati puternice in vederea valorificarii culesului la salcam ; intarim familiile
temporare cu puiet capacit ; continuam sa introducem faguri artificiali la cladit.
- la stupii verticali cu magazine a sosit momentul adaugarii magazinelor de stransura ; la stupii
orizontali se introduc faguri goi pentrui asigurarea depozitarii mierii ; la stupii multietajati se
procedeaza la inversarea si adaugarea de corpuri.
- extragem primele cantitati de miere ; se valorifica culesul la salcam ; soseste vremea primelor
deplasari la masivele melifere .
- face primele rezerve de faguri cu miere de calitate ; executam primele schimbari de matci.
Iunie
- extragem mierea ; topim ceara obtinuta ; pregatim deplasarile la culesurile de vara .
- formam un numar mare de roiuri ; deasemeni formam nuclee cu matci de rezerva imperecheate
sau neanperecheate ; aplicam o inmultire dirijata a familiilor de albine ; aplicam lucrarile necesare
prevenirii frigurilor roitului.
- alegem rame pline cu miere de calitate pentru a fi trecute la rezerva stupinei; extragem mierea
de la culesurile de vara.
- crestem artificial matci aceasta perioada fiind una propice ; formam nuclee de imperechere a
matcilor.
54
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
Iulie
- continuam cresterea artificiala a matcilor,organizam imperecherea si introducerea lor in
familii ; recoltam mierea de la culesurile tarzii.
- egalizam ca putere familiile din stupina ; intarim roii artificiali formati in iunie.
- pentru a ne mari rezerva de polen,acum putem recolta polen de la porumb ; valorificam
culesurile tarzii,in urma carora putem obtine cantitati importante de miere ; continuam masurile de
prevenire a roitului si de mentinere in stare activa.
- executam lucrari de intensificare a cresterii noilor generatii de puiet ; preintampinarea
furtisagului care acum devine extrem de periculos.
August
- stimulam ouatul matcii pentru ca familiile sa intre puternice in iarna ; aceasta operatiune se
face prin deblocarea cuibului;stimularea cu miere,sirop de zahar sau faguri cu putina miere care ii
descapacim dupa diafragma;folosind culesurile tarzii acolo unde este posibil .
- stramtoram cuibul la numarul de rame ocupate ; micsoram corespunzator urdinisul ; inlocuim
matcile necorespunzatoare ; extragem mierea de prisos.
- scoatem fagurii cu defecte si cei care nu corespund calitativ(celule de trantori etc.)
- controlam calitatea mierii pe care o lasam ca hrana pentru iarna ; facem hraniri de completare
acolo unde este nevoie(mai ales la stupii verticali cu magazine) .
- echilibram puterea familiilor,unim familiile slabe si roiurile necorespunzatoare.
Septembrie
continuam deblocarea cuiburilor acolo unde este cazul ; echilibram si facem ultimile completari cu
hrana(numai cu miere) ; oprim hranirile de stimulare.
- unim familiile slabe ; pregatim matcile de rezerva pentru iernare ; selectam si bagam in stupi
cate 2 familii (cand vrem sa aplicam acest procedeu) ; conditionam ceara si propolisul.
- stramtoram si organizam definitiv cuibul familiilor de albine in vederea
iernarii(atentie,lucrarea este foarte importanta).
Octombrie
- impachetam cuiburile cu materiale izolatoare ; se vor evita acele materiale care provoaca
condensul,gen polistiren ; nu impachetati exagerat cuiburile ; instalam gratiile contra soarecilor.
- facem tratamentul contra varrozei ; 3 tratamente repetate la interval de 7 zile ; ultimul
tratament obligatoriu fara puiet.
- amenajam vatra stupinei ; construim perdele de protectie ;stimulam si supraveghem zborurile
de curatire ; sortam,curatam si tratam fagurii de la rezerva.
Noiembrie
- terminam ultimile lucrari de pregatire a iernarii ; continuam instalarea de gratii impotriva
soarecilor; .
- supraveghem familiile de albine ; stimulam zborurile de curatire tarzii.
- introducem fasiile de Mavrirol (contra varrozei) daca albinele nu s-au strans in ghemul de
iernare.
- reparam stupi si in general executam orice lucrare este necesara pentru mentinerea
echipamentului in buna stare.
Decembrie
- supraveghem cum ierneaza familiile de albine ; supraveghem zborurile de curatire.
- indepartam zapada(numai cand are crusta) ; curatam urdinisul stupilor ; asiguram o liniste
deplina in stupina.
- reparam inventarul,insarmam ramele,ne pregatim teoretic.
Concluzii - acest calendar apicol are un caracter strict orientativ.Perioada de executie a diferitelor
lucrari poate sa difere de la o zona la alta.
1.17. INVENTARUL NECESAR UNEI STUPINE
55
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
Cand incepem o afacere trebuie sa avem toate datele despre respectiva activitate ,apicultura
nefacand exceptie de la aceasta regula.Pentru cei ce cred ca viitorul lor economic si profesional
este legat de aceasta frumoasa indeletnicire o sa detaliem lista cu echipamentele si materialele
necesare infiintarii unei stupine.
Lista prezentata in aceasta pagina este valabila pentru o stupina de 100 de familii de albine,
acesta fiind numarul minim de stupi de la care putem spune ca abordam domeniul din postura de
semiprofesionisti.Poate la o prima vedere o sa credeti ca investitia este destul de consistenta,dar va
asiguram ca in comparatie cu alt tip de afacere,o sa vedeti ca nu este deloc asa.
Utilaje principale de intretinere
- Stupi sistematici completi - 105 buc. ; nuclee de imperechere - 25 buc. ; rame goale de rezerva
- 10 buc/stup ; corpuri rezerva - 10 buc. ; cabana apicola - 1 buc. ; dulap pentru pastrat fagurii - 1
buc. ;
Utilaje pentru extragerea mierii
- Centrifuga - 1 buc ; masa pentru decapacit - 1 buc. ; cutit decapacit - 2 buc. ; tava decapacit - 1
buc. ; site pentru strecurat mierea - 5 buc. ; maturator inox /300 kg. - 2 buc. ; bidoane depozitare
miere
Scule diverse pentru intretinere
- Dalti apicole - 3 buc. ; perii apicole - 2 buc. ; afumator - 2 buc. ; costume protectie + masti - 3
buc. ; ladita transport rame - 2 buc. ; ladita scaun - 2 buc. ; colivii introducere matci - 30 buc. ;
perforator rame - 1 buc. ; planseta calapod faguri - 2 buc. ; pinten lipit faguri - 2 buc.; cantar de
control - 1 buc. ; gratii Hanemann - 100 buc. ; gratii urdinis - 100 buc. ; colectoare propolis - 90
buc. ; colectore polen - 90 buc. ; roinita - 1 buc. ; sipci port-botci - 40 buc. ; ciocan lipit botci - 1
buc. ; sablon botci - 1 buc. ; lampa butan - 1 buc. ; carucior stupi - 1 buc. ; adapator - 1 buc. ;
izolator fagure - 3 buc. ;
Utilaje conditionat ceara
- Topitor solar - 1 buc. ; presa ceara - 1 buc. ; vase diverse - 3 buc. ; forme ceara - 3 buc. ;
Materiale consumabile
- Faguri artificiali ; biostimulatori apicoli ; medicamente ; matci ; sarma pentru rame ; cuie ;
vopsele ; doze gaz butan ; substante dezinfectante etc. ;
Dupa cum vedeti sunt multe repere care trebuie intr-o stupina , achizitionarea lor fiind
costisitoare.Dezvoltarea unei stupine insa se face in timp (cativa ani),deci si investitia este
esalonata si poate fi platita partial din vanzarea produselor obtinute in anul precedent.
Tot secretul este sa avem un bun simt economic si multa rabdare.O regula de baza este sa
achizitionam numai echipamente noi , vechiturile oricat de avantajoase ar fi ca pret nu au nici o
valoare. Niste stupi vechi,cu lemnul putred,plini de spori ai diferitelor boli sau o centrifuga
ruginita, reprezinta adevarate pietre de moara,legate de "gatul" unei afaceri de succes.La vremuri
noi...oameni noi...si scule noi..
Procurarea sculelor si utilajelor
Stupii - sunt principalul utilaj intr-o stupina si necesita investitia cea mai mare.Ce trebuie sa
avem in vedere ? Nu vom pune in discutie tipul stupului (presupunem ca deja alegerea a fost
facuta), ci doar ce sa urmariti la cumparare.Stupii trebuie sa fie construiti din lemn de calitate,bine
uscat (atentie, aici puteti avea mari surprize),fara noduri cazatoare,bine incleiati si finisati.
Evitati stupii din polistiren greu,care in ciuda unor avantaje nu sunt folositi pe scara larga nici in
Occident.Exemplu : daca doriti sa practicati apicultura bio,una din conditii este aceea ca stupii sa
fie confectionati din materiale naturale.Evitati cumpararea de stupi invechiti sau noi de oriunde.De
56
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
cele mai multe ori materialul folosit nu este de calitate sau bine uscat (astfel se explica si pretul
mai mic).Cumparati numai de la firme de profil , unde puteti beneficia de o garantie.
Stupii pot fi imbinati in doua feluri : cant-cant ,sau nut-feder.Ambele versiuni sunt bune cu
conditia sa fie bine incleiati si din loc in loc sa aiba batute si cuie de siguranta.Cumparati doar
stupi nevopsiti(pot fi simplu impregnati),pentru a va putea da seama de existenta
defectelor.Verificati daca stupii corespund ofertei producatorului ca numar de elemente si
caracteristici.Discutati cu producatorul toate amanuntele.
Ramele - desi pare ca aici nu e mare lucru de vazut sa stiti ca nu este asa.Ca si stupii,ramele
trebuie sa fie construite din lemn de calitate,uscat si fara noduri cazatoare.
Trebuie sa respecte cotele si tolerantele admise de standard.Ramele pot fi facute din doua esente
de lemn : rasinoase sau tei.Amandoua sunt bune daca materialul este de calitate.Finisarea ramelor
este foarte importanta pentru ca altfel o sa aveti probleme cu igienizarea si curatirea lor.Nu
cumparati rame cu pete de mucegai pe ele pentru ca acesta e un semn ca au fost facute din material
insuficient uscat.
Costumul si masca de protectie - acestea trebuie sa va asigure protectia deplina.Evitati mastile
din plasa metalica si costumele din materiale inchise la culoare,culorile pastelate,deschise, fiind de
preferat.Vara un costum inchis la culoare se incinge la soare si provoaca disconfort.Intrebarea este
daca aveti nevoie de echipament de protectie,unii stupari evitand folosirea lui.
Raspunsul este "da",pentru ca folosirea acestui echipament va fereste de riscul
intepaturilor,chiar daca familia este blanda.Nu este o rusine sa porti un asemenea
echipament,singurul reper care poate fi ignorat fiind manusile ,care sunt folosite numai de cei cu
mari probleme alergice.
Afumatorul,peria,dalta,scaunul de lucru - afumatoarele sunt de mai multe feluri,toate fiind
bune daca respecta urmatoarele : tabla sa fie bine incheiata,pentru a nu avea pierderi mari de
fum,sa asigure debitul de aer necesar,sa fie usor de manevrat.Achizitionarea unui afumator din
inox nu se justifica,fiind bun si unul de tabla zincata.
Peria apicola - sunt bune si periile din par naturat,cat si cele din sintetic.Singura conditie este
aceea ca trebuie sa fie destul de moale pentru a nu rani sau omora albinele.
Daltile - si acestea sunt de mai multe feluri,materialul din care sunt facute trebuind sa fie de
calitate.Se vor evita daltile prea ascutite,acestea putand provoca raniri.
Scaunul de lucru - este un accesoriu util,construit din lemn de rasinoase.Trebuie sa fie
ergonomic,usor si bine incheiat.Se foloseste si ca ladita de scule.
Coliviile pentru matci - sunt de mai multe feluri : de transport,de eclozionare,de
introducere.Cele care au in componenta lemnul trebuie sa fie bine finisate. Marimea ochiurilor
plasei de sarma sa fie cea recomandata.Se are in vedere grija cu care sunt construite.
Cutitul , furculita de descapacit - Sunt recomandate cele din inox,material agreat la nivel
legislativ.Dezinfectia lor poate fi facuta usor si nici nu lasa reziduri in miere.Alegeti modele
clasice si mare atentie la cele cu incalzire electrica,care trebuie sa corespunda din punct de vedere
a protectiei muncii.
Tava , masa de descapacit - materialul din care sunt fabricate este acelasi inox alimentar.Nu se
mai admit cele construite din tabla zincata pentru ca mierea intra in reactie cu zincul,existand
riscul contaminarii.Cat despre modele,ramane la alegerea dv.,functie de buget.
Centrifuga - necesita o investitie mare,dar care odata facuta inseamna o investitie
durabila,necesara si utila.Materialul este inoxul alimentar,orice alt material nefiind agreat.Sunt
bune si centrifugile tangentiale cat si cele radiale, diferenta dintre ele fiind doar de productivitatea
muncii si pret.Daca vreti sa vindeti mierea (la intern sau extern) ,numai inoxul va asigura puritatea
ceruta.
Sitele - trebuie sa asigure o buna separare a mierii de resturile existente (cadavre
albine,ceara,etc.).Se recomanda un sistem de trei site cu o finete a ochiurilor progresiva.Prima
57
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
trebuie sa inlature rezidurile grosiere iar urmatoarele sa faca o separare totala.Materialul din care
sunt construite este inoxul alimentar.Atentie la trainicia lor,acestea trebuind sa fie destul de
robuste.
Maturatoarele , vasele pentru depozitare - inoxul trebuie sa fie materialul preferat sau in cel
mai rau caz,plasticul alimentar (acel plastic alb,dur).Sunt bune si recipientele din tabla
smaltuita,numai ca sunt mai greu de manevrat si exista pericolul deteriorarii smaltului prin
lovire.Se evita cu desavarsire depozitarea mierii in vase improprii,recolta fiind compromisa prin
impurificare.La inceput puteti achizitiona cateva vase din inox care pot fi folosite si ca
maturatoare.Evitati recipientele prea mari (sute de kg) pentru ca sunt greu de manevrat.
Topitorul solar - se construieste din lemn,tabla si sticla.Trebuie sa fie trainic si bine finisat.
Evitati topitoarele complicate constructiv,mari si grele.
Colectoarele de propolis si polen - sunt bune majoritatea modelelor existente pe piata.Acestea
trebuie sa fereasca polenul (pana la recoltare) de intemperii.Placa activa trebuie sa aiba ochiurile
calibrate pentru a nu rani albinele. Sunt utilaje care trebuie achizitionate pentru diversificarea
productiei.
Nucleele de imperechere - se construiesc din lemn de rasinoase de calitate.Aceeasi atentie la
calitate ca si la stupi.Este recomandat nucleul pe trei compartimente in corp.Trebuie sa se asigure
o separare totala a albinelor ,deci mare atentie la etanseitati.
CONCLUZII : Atentie mare ce , si de unde cumparati !!!
1.18. CONDITIONAREA MIERII

Mierea extrasa prin centrifugare nu poate fi direct imbuteliata deoarece prin proiectarea
picaturilor de miere pe peretii extractorului, incorporeaza in acestea aer,sub forma unor bule
microscopice. In mierea proaspat extrasa ajung de asemenea particule de ceara smulse din fagure
in momentul descapacirii,fragmente de propolis,mici cantitati de polen provenit din celulele cu
polen ce se gasesc in numar mare sau mic printre celulele cu miere,larve si alte impuritati.
Prin conditionarea mierii se intelege totalitatea procedeelor tehnice menite sa asigure purificarea
acesteia pentru pastrarea propietatilor fizico-chimice si biologice in perioada conservarii.Procesele
prin care se realizeaza aceste elemente se refera la filtrarea mierii,limpezirea ei, reducerea
continutului de apa,lichefierea mierii cristalizate,pasteurizarea si conservarea ei.
Filtrarea mierii
Filtrarea mierii se face in momentul extragerii ei,cu ajutorul unei strecuratoare,pentru a o separa
de resturile de capacele,de eventualele larve si impuritati.Strecuratoarea pentru miere se prezinta
sub forma unui cuplu de site,prima avand ochiuri mai mari ce retin impuritati grosiere,iar a doua
mai fina,ce retine impuritatile mai mici.Sita se ataseaza la robinetul extractorului sau deasupra
vasului de colectare a mierii. Filtrarea se mai poate face si in momentul turnarii mierii in
maturator,prin asezarea deasupra gurii acestuia a unei site fine,confectionata de obicei din tesatura
textila.
Cea mai buna metoda de a purifica (limpezi) mierea este sa o lasam cateva zile intr-un vas
numit maturator, pentru decantare. In timpul decantarii, bulele mari de aer se ridica la suprafata
datorita dimensiunii lor si diferentei de densitate intre aer si miere.
Cu cat bulele sunt mai mici,cu atat se ridica mai incet,in schimb particulele de ceara se ridica
mai incet decat aglomerarile de polen.Daca mierea este foarte vascoasa sau a inceput sa
cristalizeze,purificarea devine practic imposibila.Deci,in timpul limpezirii,corpurile straine se
separa pe baza dimensiunilor,cele usoare ridicandu-se la suprafata,de unde sunt eliminate cu
ajutorul unei linguri,iar cele grele se lasa la baza vasului.Evacuarea mierii curate se face prin
intermediul unui robinet situat la o anumita distanta fata de fundul maturatorului.Mierea aflata sub
58
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
robinetul maturatorului se colecteaza separat,urmand a fi supusa unui nou proces de

limpezire.Durata de limpezire a mierii depinde de temperatura si de inaltimea vasului.In cazul unui
strat de 1 m inaltime,durata de limpezire la diferite temperaturi este de 15 zile la 10 grade C,de 3
zile la 20 grade C,de 18 ore la 30 grade C,de 6 ore la 40 grade C si de 2 ore la 50 grade C.Cu cat
inaltimea maturatorului creste ,cu atat durata de limpezire este mai lunga.
Deshidratarea mierii
Deshidratarea mierii se refera la eliminarea surplusului de apa din faguri sau mierea extrasa,in
scopul prevenirii fermentarii ei.Se supun acestui proces de deshidratare toate cantitatile de miere a
carei continut de apa depaseste 18%.Deshidratarea mierii se face in timpul limpezirii ei,in aceleasi
vase,iar pentru o mai rapida maturare a ei este indicat ca maturatoarele sa fie mentinute in camere
incalzite si uscate.
In lipsa acestor maturatoare speciale si cand cantitatea de miere este mica,limpezirea si
maturarea ei se poate face in insasi bidoanele in care se pastreaza.
In sistemul de crestere intensiv al familiilor de albine,optimizarea continutului de apa din miere
se realizeaza in camere speciale destinate acestui scop.Din cercetarile intreprinse de Stephen
(1941) s-a constatat ca trecerea unui curent de aer printre stivele de magazii cu faguri,la
temperatura de 38 grade C,umiditate de 33%,cu o viteza de 250 m/minut,timp de 12 ore,a redus cu
0,7%continutul de apa din fagurii aproape capaciti si cu 3,1%din cei necapaciti.Rezultatele
obtinute sunt remarcabile,mai ales daca tinem seama ca umiditatea relativa optima pentru uscare
se situeaza intre 0 si 20%.In practica se folosesc camere de incalzire care au ca principiu
functional circularea unui volum mare de aer cald,relativ uscat,printre stivele de magaziic cu
faguri cu miere.Temperatura se optimizeaza prin termoreglatoare pentru a nu depasi 38 grade C.In
mod obisnuit, temperatura folosita pentru uscare este cuprinsa intre 32 si 35 grade C.S-a constatat
de asemenea ca incalzirea mierii la temperatura de 35 grade C,timp de 2 zile inainte de extractie,ii
dauneaza foarte putin.Dar daca timpul de incalzire se prelungeste,calitatea mierii se depreciaza
datorita cresterii continutului de hidroximetilfurfurol.
Camerele de incalzire pot fi folosite in acelasi scop si pentru optimizarea continutului de apa din
mierea deja extrasa.Procesul este favorizat de faptul ca mierea cu cel mai ridicat continut de apa se
ridica la suprafata vaselor de pastrare.Folosind aceasta metoda, in decurs de 30 ore,continutul de
apa al mierii de la suprafata s-a redus cu 1,2%.
In tarile cu clima foarte secetoasa,pentru a favoriza extractia se impune ridicarea continutului de
apa din miere,in care scop,se instaleaza in betonul pardoselii radiatoare de caldura si stropirea
periodica a acesteia cu apa.
Lichefierea mierii cristalizate
Se stie ca toate sortimentele de miere cristalizeaza mai mult sau mai putin,dar aceasta
cristalizare nu influenteaza negativ calitatile ei,lichefierea nefiind necesara intotdeauna. Aceasta
lichefiere se face atunci cand pe piata se cere miere fluida.
Cantitatile mici de miere se lichefiaza prin introducerea borcanelor sau bidoanelor cu miere
cristalizata in apa incalzita la temperatura de 60-70 grade C ,fara a fi in contact direct cu sursa de
caldura.In cazul unor cantitati mai mari de miere,lichefierea se poate face cu ajutorul aerului
cald,in doua etape.In prima etapa,vasele cu miere se introduc intr-o incapere care se incalzeste
progresiv pana la temperatura de 40 grade C.Aici,vasele sunt tinute inchise timp de o jumatate de
zi.Tinand seama de slaba conductibilitate termica a mierii,aceasta preincalzire duce la lichefierea
straturilor de miere cele mai periferice,partea centrala nu este incalzita.In a doua etapa,vasele cu
miere sunt trecute intr-o alta incapere,unde temperatura aerului este de 60-70 grade C si sunt
rasturnate pe un gratar asezat deasupra unui tanc de receptie.Pe masura desfacerii cristalelor,pe
59
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
seama fortei gravitatiei,mierea se scurge in acest tanc,unde este agitata timp de cateva ore cu
ajutorul unei elice.
Pentru a pastra mierea in stare lichida,este absolut necesar sa i se anihileze cristalele de glucoza
pe care inca le contine.Acest lucru se realizeaza prin pasteurizarea mierii.
Pasteurizarea mierii
Pasteurizarea mierii se face cu scopul de a distruge toti germenii care pot provoca fermentarea
mierii si de a topi cristalele initiale existente,care fara aceasta operatie,ar determina incepere
cristalizarii mierii.Pasteurizarea se face in instalatii asemanatoare celor utilizate pentru
pasteurizarea laptelui si consta in incalzirea si racirea ei brusca.Intr-un pasteurizator,mierea lichida
circula in contra -curent cu apa calda,intr-un strat gros de cativa mm si se incalzeste intr-un timp
foarte scurt la temperatura de pasteurizare de 70-78 grade C.Dupa mentinerea ei timp de 5-8
minute la aceasta temperatura,va intra in circuitul de racire in contra-curent cu apa rece si se va
raci brusc la 42 grade C.Ea este acum pasteurizata si isi va pastra starea lichida timp de cel putin 6
luni,timpul necesar pentru a fi consumata.
Ambalarea mierii
Ambalarea mierii se face imediat dupa terminarea proceselor tehnologice descrise mai
sus.Alegerea ambalajului pentru miere depinde de doua categorii de motivatii;una se refera la
motivatii de ordin tehnic,cealalta la motivatii de ordin estetic.Astfel,deoarece mierea ataca
majoritatea metalelor,vasele pentru miere nu vor fi confectionate din fier sau alte metale decat
cositorite sau emailate.
Vasele ideale pentru ambalarea mierii sunt cele confectionate din aluminiu,sticla sau alte
materiale transparente.Vasele opace,spre deosebire de cele transparente,ascund uneori defectele de
prezentare pe care o tehnica mai atenta le-ar fi putut evita.Vasele pentru ambalatmierea trebuie sa
fie perfect etanse.
Pastrarea mierii
Mierea se pastreaza in vrac sau imbuteliata.Pastrarea in vrac se face in cazul mierii
neprelucrate.Mierea cu un continut de apa sub 17,1%se pastreaza foarte bine indiferent de
continutul de levuri,cea cu continut de apa cuprins intre 17,3%si 18% numai in cazul in care
levurile nu depasesc 1000/g,intre 18,1% si 19% apa,mierea se pastreaza numai daca nivelul
levurilor nu depasesc 10/g,iar intre 19,1% si 20% numai in cazul in care acestea nu depasesc
1/g.Indiferent de continutul in levuri,mierea cu o umiditate de 20% fermenteaza si este supusa
procesului de degradare.
Mierea se pastreaza in containere ce se inchid ermetic,confectionate din materiale rezistente la
umiditate.Introducerea de substante conservante in miere (benzoat de sodiu-0,025%) desi
impiedica procesele fermentative ,ele nu sunt acceptate de industria prelucratoare si in special de
consumatori.Cea mai eficiente metoda de a impiedica fermentatia este pasteurizarea mierii timp de
7 1/2 minute la temperatura de 63 grade C sau timp de 1 minut la 69 grade C,procedeu care
distruge levurile.Pentru pastrarea mierii fluide in borcane este necesar ca ea sa se tina timp de 5
luni la temperatura de 0 grade C,iar dupa imbuteliere,cutiile cu borcane se aseaza distantate una
fata de alta,permitand astfel trecerea printre acestea a unui curent de aer rece.Mierea se pastreaza
in incaperi curate,uscate,fara mirosuri straine,la temperatura de 14 grade C.Pastrarea mierii la
temperaturi mai mari,cuprinse intre 20 si 25 grade C determina pierderea aromei si inchiderea la
culoare.
1.19. EXAMINAREA SI ANALIZA MIERII
60
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
Examinarea si analiza mierii se face pentru aprecierea calitatii si puritatii ei,pentru stabilirea
starii de degradare sau alterare si pentru depistarea falsificarilor.In aceasta pagina va vom prezenta
metodele care se folosesc,cat si normele interne si externe care certifica ca produsul este de
calitate.
Examenul organoleptic
Examenul organoleptic se refera la culoarea,mirosul,gustul,consistenta si puritatea mierii.
- Culoarea : se apreciaza prin examen vizual la lumina zilei pe o cantitate de 10-15 g de
miere,introdusa intr-o eprubeta cu diametrul interior de 10 mm.Se poate determina culoarea si cu
melascopul,aparat ce stabileste nuantele mierii.Rezultatele examinarii se exprima in urmatorii
termeni:incolora,galbena-deschis,aurie,portocalie,verzuie,roscata,bruna,inchisa.
- Mirosul si gustul : se apreciaza prin mirosire si degustare.In acest caz se indica denumirea
plantei dominante si provenienta, precum si eventualele particularitati gustative: acrisor, amarui,
astringent,etc. Mirosul, gustul se exprima in placut, dulce, caracteristic mierii de albine, slab
aromat,etc.
- Consistenta : se apreciaza dupa modul de scurgere a mierii de pe o lopatica de lemn.Ea poate fi
uniforma,fluida,vascoasa,cu diferite aspecte de cristalizare.La mierea cristalizata se indica si
particularitatile structurale inainte de fluidizare ca:untoasa,cristalizata fin,cristalizata
nisipos,cristalizata grosolan.
- Puritatea : se apreciaza prin examinarea probei de miere care a servit la stabilirea culorii,la
lumina directa a zilei si se identifica fragmente de cadavre de albine,de ceruri,etc.Examenul
microscopic consta in examinarea sedimentului depus intr-o solutie de miere in apa.Pentru acest
scop se omogenizeaza 10 g miere in 20 ml apa distilata.
Dupa omogenizare se toarna in fiole si se centrifugheaza timp de 4 minute,cu 2500 turatii pe
minut.Se decanteaza 2/3 din continutul fiecarei fiole,iar restul se amesteca,se omogenizeaza.Se
aduna intr-o singura fiola,care se centrifugheaza din nou,in aceleasi conditii.Lichidul clar se
decanteaza,iar sedimentul se intinde pe 2 lame,in cate doua fractiuni pe fiecare.
Peste acestea se picura o solutie calda de glicerina-gelatina 1:1,iar deasupra se aplica o
lamela.Fixarea se face tinand preparatul in pozitie orizontala la temperatura de 42 grade timp de 20
minute.Examinarea se face la un microscop care mareste de aproximativ 350 de ori,stabilindu-se
proveniente graunciorilor de polen,precum si a celorlalte componente din preparat.
Analize fizice si chimice de laborator
Inainte de analiza,proba de miere se omogenizeaza prin agitare cu o bagheta de sticla sau cu o
lingura,iar mierea cristalizata se incalzeste in prealabil la aproximativ 45 gradeC dupa care se
amesteca,ca si mierea fluida.
- Determinarea continutului in apa : se face cu refractometrul.Pe prizma inferioara a
refractometrului,se aplica o picatura din proba de miere si imediat se inchide camera.Cu ajutorul
oglinzii se orienteaza un fascicul de lumina prin deplasarea cremalierei pana in momentul in care
partea intunecoasa a campului vizual ajunge in centrul unde se intersecteaza liniile vizuale.In acest
moment,indicele de refractie se citeste pe scala.In functie de acest indice,cu ajutorul tabelelor care
insotesc refractometrul se stabileste procentul de substanta uscata,respectiv continutul mierii in
apa.La unele refractometre se poate citi direct,pe scala,procentul de apa.La mierea de
albine,umiditatea este admisa pana la 20%.
- Greutatea specifica a mierii : se poate determina la nivelul stupinelor astfel : intr-un vas de
sticla se cantareste exact 1 kg de apa,dupa ce in prealabil i s-a luat tara si se noteaza nivelul
apei.Apoi,vasul se desarta,se usuca si se umple cu miere pana la semn,dupa care se
61
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
cantareste.Diferenta dintre greutatea vasului cu miere si tara acestuia reprezinta tocmai greutatea
specifica a mierii.
- Determinarea cenusei : Se face prin calcinarea unei probe de 10 g miere,intr-un creuzet.Mai
intai se evapora pe o baie de apa,se carbonizeaza la o flacara slaba si apoi se calcineaza.Se raceste
in exicator si se intareste treptat,pana se ajunge la masa constanta.
- Determinarea aciditatii : ajuta la aprecierea gradului de prospetime a mierii.Aciditatea mierii se
exprima in grade de aciditate,adica numarul de centimetri cubi de NaOH n/10 necesari sa
neutralizeze aciditatea din 10 g de miere.
- Determinarea zaharului invertit (reactia Elser) : Glucoza si fructoza in stare libera au
capacitatea de a reduce sulfatul de cupru in mediul alcalin si cald,pe care-l transforma in oxid
cupros.Cantitatea de oxid cupros ce se formeaza in conditii de lucru specifice,este proportionala cu
concentratia celor doua zaharuri reducatoare din solutia de cercetat.
- Determinarea zaharozei (metoda Elser) : Se determina zaharul direct reducator inainte si dupa
invertire (hidroliza acida),iar prin diferenta se calculeaza zaharoza.
- Determinarea indicelui diastazic : In mierea naturala de albine exista mai multe
enzime.Amilaza este enzima cu cea mai mare rezistenta la tratarea termica,aceasta fiind ultima
care se distruge.Pe baza acestei insusiri,amilaza poate fi folosita ca test general de apreciere
(indice enzimatic,sau diastazic)a calitatii mierii naturale.Mierea naturala supusa unui tratament
termic brutal va avea indicele diastazic cu valori reduse sau chiar zero.Acelasi lucru se constata si
la mierea falsificata.La baza determinarii indicelui diastazic sta determinarea activitatii amilazei.
Indicele diastazic se defineste ca numarul de ml dintr-o solutie de amidon 1% care a fost
transformat in dextrina in timp de o ora,la temperatura de 45 grade C si pH optim,de catre amilaza
continuta de 1g miere.
Sursa : Revista "Romania apicola" nr.11/1998- autor : Liviu Alexandru Marghitas
Norme de calitate interne si externe
Ati vazut care sunt metodele de analiza si examinare a mierii asa cum sunt ele prezentate in
publicatiile de specialitate.Sa vedem acum cum este definita din punct de vedere legislativ mierea :
"Mierea de albine naturala este produsul care se obtine prin centrifugare sau scurgere din fagurii
fara puiet".Mierea de albine este : monoflora,atunci cand provine din nectarul unei singure specii
de flori (salcam,tei,floarea-soarelui) ; poliflora,cand provine dintr-un amestec natural de nectar
recoltat din flori de diferite specii ; miere de mana, cand provine integral sau in cea mai mare parte
din sucurile dulci ale altor parti ale plantelor decat nectarul.
Se considera necorespunzatoare organoleptic mierea cu urmatoarele defecte : mierea cu
impuritati,fragmente de cadavre de albine,de ceruri,alte impuritati ; dupa conditionare prin
decantare si filtrare aceasta miere se poate da in consum ; mierea fermentata ; mierea
caramelizata,cauzata de incalzire la temperaturi ridicate ; mierea falsificata.
Mierea care se comercializeaza in Romania trebuie intruneasca urmatorii parametrii de calitate :
apa - max. 20 % ; densitate relativa la 20 grade C - 1,417 ; cenusa - max. 0,5 % ; zahar invertit - 75
% ; zaharoza - max. 7 % ; indice diastazic - min.10,9 ; HMF - max.1 % ; indice colorimetric -
max. 12 ; zahar artificial - lipsa ; glucoza - lipsa ; alte adaosuri - lipsa ;
Pentru cei ce vor sa vanda la export sau en-grosisti-lor conditiile cerute sunt mai dure in unele
privinte.Iata care sunt parametrii de calitate :
Mierea nu trebuie sa contina antibiotice.Sunt acceptate insa urmatoarele limite : streptomicina
max. 20 ppb , tetraciclina max. 10 ppb , sulfonamida max. 10 ppb , cloranfenicol - absent ,
nitrofuran - absent .Alti indici de calitate sunt : umiditate max. 18%, HMF - max. 1,5 .Falsificarea
mierii cat si o incarcatura biologica mare duc la respingerea marfii.Existenta pesticidelor este un
alt motiv.
62
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
Ce avem de facut pentru a indeplini conditiile de calitate : in stupina nu folosim antibiotice

pentru tratarea familiilor bolnave , decat in cazul locii americane , cand trebuie sa stim ca mierea
este compromisa calitativ..Nu facem tratamente preventive cu antibiotice sub nici o forma.
Recoltam fagurii cu miere cand sunt capaciti trei sferturi de albine, atunci avand garantia ca apa
din miere este sub limita de 19 % .Extragem , preconditionam , depozitam mierea conform tuturor
regulilor de igiena si tehnologice cerute.Nu folosim la recoltarea fagurilor "podisorul izgonitor" ,
si asiguram culesuri de nectar de la surse necontaminate industrial sau cu pesticide.
CONCLUZII : obtinerea unei mieri de calitate care sa corespunda normelor impuse se face numai
cu adoptarea de masuri drastice.Daca nu tineti cont de ele,intreaga dv. munca se duce pe "apa
sambetei".....
1.20. HRANIREA ARTIFICIALA A FAMILIILOR DE ALBINE
Sunt situatii cand in stupina se ajunge la hranirea artificiala a familiilor de albine.Motivele sunt
diferite : ajutorarea familiilor fara rezerve de hrana,hraniri stimulente de primavara sau sfarsit de
vara,ajutorarea roiurilor,perioade lipsite de cules,etc.Aceasta pagina se doreste a fi un ghid pentru
apicultorii incepatori sau avansati care nu au stabilita o anumita "tehnologie" in aceasta
directie.Toate informatiile prezentate au aparut in literatura de specialitate de-a lungul
timpului,sub semnatura unor reputati apicultori romani.O parte apreciabila a retetelor a fost
verificata in practica si de autorii acestui site,dovedindu-se viabile.
Probabil stiti ca albinele folosesc trei elemente esentiale in hrana lor : apa,mierea,pastura.Mierea
reprezinta elementul energetic,iar pastura cel proteic. Inca de la inceput atragem atentia ca hranirea
naturala a albinelor reprezinta calea corecta de urmat;insa dupa cum am mai spus nu putine sunt
situatiile cand aceasta trebuie inlocuita.
Hranirea artificiala a familiilor de albine se face cu:miere, pastura,zahar,polen,inlocuitori de
polen,toate in stare pura sau in diferite combinatii.
Siropul de zahar (uz apicol)
Este un inlocuitor al mierii.Perioada de folosire este cuprinsa intre debutul primaverii (1-10
martie) si inceputul toamnei(maxim 15 septembrie).Siropul de zahar se prepara in urmatoarele
concentratii:1/1 , 3/2, 2/1.La 1/1,adica 1 litru apa si 1 kg zahar rezulta 1,6 l sirop de zahar;la
3/2,adica 3 kg zahar si 2 litri apa rezulta 3,8 litri sirop de zahar; la 2/1,adica 2 kg zahar si 1 litru
apa rezulta 2,2 litri sirop de zahar.
Apare intrebarea: ce concentratie folosim ? Costica Antonescu recomanda :"cat priveste
concentratia siropului ,subliniez faptul ca sunt mai avantajoase atat pentru albina cat si pentru
crescator,concentratiile 2/1 sau 3/2.Acest lucru se impune prin aceea ca la concentratiile mai
reduse albinele consuma mai mult zahar pentru prelucrarea siropului "mierea" (20% zahar in
cazul concentratiei 1/1 si numai 10% in cazul concentratiei 2/1).In schimb la completarea
rezervelor de hrana in decursul primaverii sau in cazul hranirilor medicamentoase se foloseste
siropul in concentratie de 1/1."
Mod de preparare : Siropul de zahar se prepara la rece sau la cald.Cand preparam siropul la
rece,punem in vas apa necesara si apoi turnam zaharul in reprize,amestecand continutul pana la
dizolvarea totala. Insistam asupra faptului ca zaharul trebuie dizolvat total,in caz contrar aparand
cristalizarea "mierii".
Prepararea siropului la cald se face incalzind apa necesara pana la fierbere,dupa care se ia vasul
de pe foc si se inglobeaza in reprize prin amestecare zaharul. Aceasta metoda este mai practica si
mai rapida.O indicatie care trebuie respectata intotdeauna:nu fierbeti siropul pentru ca aveti toate
sansele sa cristalizeze.
63
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
Mod de folosire : Completarea rezervelor pentru iernat: aceasta lucrare incepe pe 1-15 august si
se termina in maxim 10 septembrie(cu cat mai repede cu atat mai bine).Se folosesc doze de 2-2,5
litri de sirop 2/1 sau 3/1 sau doze mai mari daca albinele reusesc sa preia cantitatea.Completarea
cu sirop se face dupa ce s-a reorganizat cuibul urmarindu-se in special capacirea mierii depozitate.
Hraniri de salvare,stimulare in primavara : cu sirop 1/1,concomitent cu reducerea cuibului si
impachetarea de primavara.Hranirea si stimularea roiurilor : in doze zilnice de 200 g sirop/zi pana
la aparitia unui cules natural.Hraniri medicamentoase de primavara,vara sau toamna ; concentratie
1/1 conform prospectului.Hraniri de stimulare la sfarsitul verii (august) ; concentratie 2/1 in doze
mici,zilnice.Alte situatii de urgenta aparute in stupina.
De retinut : Cea mai avantajoasa concentratie este 2/1 sau 3/2.Siropul nu se fierbe sub nici un
motiv. Adaugati 2 g sare de lamaie/litru sirop pentru o buna invertire a zaharului.Se administreaza
dupa nevoi,insa trebuie stiut ca in ce priveste calitatea este sub miere.
Serbetul de zahar (uz apicol)
Unul din cele mai folosite produse in hranirea artificiala a albinelor este serbetul de zahar.Usor
de administrat,destul de usor de pregatit este preferatul multor apicultori.
Mod de preparare : In cele ce urmeaza va vom descrie modul de preparare ,dar trebuie sa va
prevenim ca primele incercari s-ar putea transforma in esecuri.Nu disperati pentru ca odata
insusita tehnologia,nu o sa mai aveti probleme.De aceea incepeti cu prepararea unei cantitati mici
de zahar.
Se amesteca intr-un vas emailat sau din inox,1 kg.zahar si 0,2 litri apa.Amestecand cele doua
produse se constata ca zaharul este bine umezit iar apa nu balteste.Vasul cu amestecul rezultat se
aseaza pe aragaz si se ferbe la foc moale.Nu trebuie sa grabiti fierberea;spuma rezultata(la inceput)
se indeparteaza.O operatiune foarte importanta este indepartarea cristalelor de zahar(cu o carpa
uda si stoarsa) ce se depun pe peretii vasului.Durata fierberii este de 15-30 min.,functie de taria
focului.
Cam dupa 15-20 min. se controleaza concentratia siropului.Se ia cu o lingurita sirop si se
introduce intr-un pahar cu apa rece.Vom sti ca amestecul ajunge la concentratia optima,cand
acesta ramane inchegat pe lingurita.In acest moment se ia vasul de pe foc si se introduce in apa sa
se raceasca usor(70-80 grade C).
Cu ajutorul unei linguri mari,de lemn, solutia de zahar apa se amesteca continu.Odata cu
trecerea timpului se constata ca solutia devine opaca,apoi se albeste.Ne oprim din amestecat cand
serbetul ajunge la consistenta si granulatia dorita.Daca prima incercare a insemnat un esec,se
adauga apa din nou si o luam de la capat.
De retinut : Nu preparati cantitati mari de serbet decat dupa ce v-ati insusit tehnologia de
preparare.Nu preparati doze mai mari de 5 kg,pentru ca sunt greu de manevrat(amestecat);pentru
aceasta cantitate oala trebuie sa fie de 10 litri.Spumuiti amestecul,stergeti permanent peretii
vasului,iar focul trebuie sa fie domol.Dupa fierbere si o oarecare racire,amestecati energic
crescand ritmul spre final(sensul nu conteaza).Daca serbetul este prea tare ,inglobati cateva
picaturi de apa si framantati.In caz de esec,nu retopiti amestecul mai mult de 3 ori.
Serbet de zahar cu miere : Dupa ce ati invatat cum se prepara serbetul,a venit timpul sa pregatiti
un serbet mai pe gustul albinelor dv.Acest serbet contine pe langa zahar si o anumita cantitate de
miere ,ceea ce face ca albinele sa-l consume cu o placere mare.Iata reteta de preparare:
Se amesteca 5kg zahar tos,apa 0,850 litri intr-un vas de 10 litrii.Vasul se aseaza pe foc si
fierbem 20-30 min. la fel cum am procedat in cazul serbetului simplu.Spumuirea amestecului si
stergerea peretilor vasului este obligatorie.Verificarea concentratiei se face tot cu lingurita si
64
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
paharul cu apa rece,numai ca de data asta suspensia trebuie sa formeze o boaba care se poate
modela intre degete (de consistenta medie).In acest moment se adauga 800 g miere si se mai
clocoteste inca 3 min.(in tot acest timp amestecam ingloband mierea).Mierea folosita trebuie sa nu
fie zaharisita sau daca este, se lichefiaza in prealabil.Dupa ridicarea vasului de pe foc,racim
amestecul pana la 40-50 grade C si amestecam cu o lingura mare de lemn pana la formarea
serbetului.Produsul final se toarna in tavite captusite cu hartie cerata,pergament,etc.Grosimea
placilor nu trebuie sa depaseasca 1-1,5 cm.
Administrarea si depozitarea serbetului : Serbetul obtinut prin aceste doua metode se poate
folosi ca atare,sau putem incorpora prin framantare energica diferite adaosuri de polen,inlocuitori
de polen,acizi pentru corectarea ph-ului,medicamente,etc.Folosirea serbetului de zahar ,sau zahar
cu miere,este recomandata tot timpul anului,in toate cazurile,cu exceptia hranirilor de completare.
Se poate "fabrica" o cantitate mai mare de serbet care se depoziteaza in locuri cu temperatura de 8-
12 grade C,impachetat in pungi, sau in recipiente etanse.
Pasta de zahar pudra si miere
Un alt produs cu o eficienta mare,consumat cu placere de albine,usor de preparat si administrat

este pasta de zahar pudra si miere.La preparare se vor avea in vedere urmatoarele:folosirea unui
zahar pudra de calitate;mierea sa provina de la familii sanatoase;mierea sa nu fie cristalizata(sau
cristalizata fin,de consistenta untului).
Mod de preparare : In principiu se procedeaza amestecand la rece 4 parti de zahar pudra si o

parte miere. (mierea usor incalzita).Framantarea se face energic,trebuind sa rezulte un produs de
consistenta aluatului.Corectia produsului se face prin adaugare de miere,daca este prea tare sau de
zahar pudra daca este prea moale.Este recomandat ca pentru o mai buna invertire a zaharului sa se
aduge si 1-2 g sare de lamaie pe kg.
Mod de administrare : Pasta se administreaza sub forma de turtite a 0,2-1 kg,asezate pe folii de
plastic gaurit,tifon,etc.,deasupra ramelor,unde albinele au acces direct.Se poate folosi in tot timpul
anului,in toate cazurile,mai putin la hranirea de completare.In aceasta pasta se pot ingloba polen,
inlocuitori de polen, ceaiuri medicinale, Protofil, medicamente, etc.Este ideala pentru hranirile de
stimulare sau de salvare a familiilor ramase fara provizii in timpul iernii sau primaverii.
Zaharul pudra,ceaiurile medicinale,lichefierea mierii zaharisite
Obtinerea zaharului pudra : In diferitele retete,zaharul pudra este un component de

baza.Obtinerea lui se face prin prelucrarea zaharului tos, care se poate macina cu o rasnita
universala(manuala).Deoarece macinarea este destul de dificila,recomandam procurarea unei
rasnite mari,care poate fi actionata manual sau de un motor.In literatura de specialitate se
recomanda maruntirea zaharului pe o placa dura,cu ajutorul unei merdenele.Din fericire,pentru
stuparii care nu au timp pentru aceasta lucrare,exista in comert zahar pudra gata preparat,care in
ciuda faptului ca este mai scump,elimina"bataile de cap".
Ceaiuri medicinale : Dupa cum ati observat,in toate preparatele,indiferent de consistenta lor se
poate ingloba si o anumita cantitate de ceai medicinal.Acest ceai este benefic albinelor,catre
sfarsitul iernii sau in primavara,combatand cu succes nosemoza.
Ceaiul medicinal se obtine prin infuzie din urmatoarele plante: sunatoare , cimbrisor , isma ,
musetel , coada soricelului , roinita,etc.Obtinem ceaiul folosind 3-4 g din fiecare planta uscata.In
prealabil plantele se umezesc cu 0,150 l apa si dupa 10-15 minute turnam apa clocotita in cantitate
65
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
de 0,850 l.Din acest ceai folosim dozele necesare,cu mentiunea ca pastrarea lui la frigider nu
trebuie sa depaseasca 48 ore.
Lichefierea mierii : Mierea cristalizata(zaharisita),folosita in diferitele retete trebuie
lichefiata,pentru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risipa de
hrana.Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de 45 grade C ;
nu lichefiem mierea la flacara directa,ci doar cu vasul introdus intr-un alt vas cu apa care fierbe.In
rest....nimic mai simplu.
1.21. STUPARITUL PASTORAL
Cu 4000 ani in urma, egiptenii incarcau stupine intregi pe vase, transportand stupii primitivi de-a
lungul malurilor Nilului. La noi apicultura pastorala este atestata inca din 1645, pastrandu-se si azi
unele denumiri ce ne duc cu gandul la practicarea stuparitului.
In vederea practicarii pastoralului apicultorul trebuie sa cunoasca:
• flora melifera dintr-o anumita localitate,

• perioadele de inflorire si durata lor,
• numarul stupilor repartizati in localitatea respectiva (care nu trebuie sa fie suprasaturata cu
albine),
• specificul localitatii in care merge,
• starea culturilor si esalonarea lor,
• izvoarele si fantanile cele mai apropiate cat si posibilitatile de aprovizionare,
• regulile sanitar-veterinare stabilite pentru stuparitul pastoral,
• drumul ce trebuie parcurs.
Odata ajuns la destinatie apicultorul trebuie sa instiinteze Primaria, Ocolul Silvic etc. de prezenta
sa, pentru a fi anuntat in cazul efectuarii unor tratamente cu fungicide.
Practicarea pastoralului nu asigura intotdeauna productii mari. Exista atatea conditii si circumstante
pentru ca floarea sa secrete nectar incat nici un stupar nu poate sa aiba siguranta ca merge la sigur.
Arbori si arbusti meliferi
• Agrisul - numit si burboana, coacaza salbatica, razachie, struguri spinosi, este un arbust
pana in 1,20 m ce da o productie de miere de 30-70 kg / ha.
• Alunul - este foarte bun polenifer (februarie).
• Aninul - arin alb si negru - infloreste o data cu alunul si da polen abundent (martie-aprilie);
arinul pitic - aninas - da, de asemenea, polen din belsug.
• Artarul - jugastrul - da polen si nectar abundent precedand cu 10-12 zile inflorirea
salcamului, dand pana la 200 kg miere la ha. Mierea este de culoare deschisa si gust placut.
Uneori secreta si miere de mana. Artarul tataresc sau paltinul de camp ori verigariu (specii
de artar) sunt de asemenea melifere. Verigariu ajunge sa dea pana la 800 kg miere la ha.
Este raspandit in padurile de ses si deal pana la inaltimea de 400 m. Artarul american da
putin nectar dar da mult polen. Dintre toate speciile jugastrul este cel mai melifer (pana la
1000 kg miere la ha), in anumite imprejurari dand si miere de mana.
• Bradul - cu toate speciile lui: bradul alb, molidul, etc. - este bun producator de miere de
mana si polen (pluteste in aer pana la mare inaltime) albinele nefiind interesate de acest
polen , din cauza continutului prea mic de albumina digestibila. Doicile care se hranesc
numai cu polen de molid produc putin laptisor si cu o valoare alimentara scazuta, astfel ca
66
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
albinele ce vor iesi vor trai cu 50% mai putin. Culesul mierii de mana de la brad si molid are
intensitate variata si apare la diferite date, incepand de la poale si apoi din ce in ce mai sus.
In anii favorabili, productia de miere de mana pe stup poate ajunge la 40-60 kg pe stup.
• Caisul - florile sunt vizitate mai ales dupa amiaza (25 kg la ha).
• Calinul - infloreste in iulie fiind precedat (in iunie) de darmoz, o ruda apropiata a calinului,
oferind culesuri de lunga durata.
• Caprifoiul - este un arbust agatator melifer (np) infloreste in mai-iunie si da o productie de
20 kg miere la ha.
• Castanul salbatic - castanul porcesc si castanul calului dau nectar si polen (foarte bogat in
proteine). In anii ploiosi polenul capata o usoara alterare devenind putin toxic. In medicatia
umana polenul de castan nu este recomandabil. In unii ani secreta si miere de mana.
• Catina - catina alba (salcia spinoasa), catina de gard (licina, lition, zaharica) - sunt specii de
arbusti spinosi folositi la formarea perdelelor de protectie fiind simeliferi. Catina de gard
infloreste pe o perioada destul de lunga (mai-octombrie). Catina alba se dezvolta bine pe
malurile apelor iar nectarul secretat contine multe vitamine.
• Catinis - Tamarisca (Tamarix gallica sau ~ pallassi) este un arbust ce creste prin locurile
nisipoase si inundabile (pe malul Dunarii si ostroave, pe vaile inundabile ale raurilor Buzau
si Ramnicu-Sarat), avand ramuri lungi si flexibile, cu frunze ca un bradis, cu flori roz
dispuse in spiculete ce dau un nectar abundent.
• Cenusar - arbore puturos - secreta polen din belsug si nectar (300 kg la ha), uneori nectarul
fiind si extrafloral (mai ales dimineata). Inflorirea are loc spre sfarsitul verii (iunie-august),
fiind unul din cei mai meliferi arbori. Se inmulteste prin seminte puse la stratificat, creste
repede, dar nu traieste mai mult de 50 de ani.
• Cimbrisor - este o planta cu tulpina scurta ce creste in tufa. Florile infloresc prelung (iunie-
iulie) si ofera mult nectar (100 kg la ha).
• Ciresul - infloreste in aprilie-mai (35-40 kg miere la ha), polenul fiind bogat in substante
proteice.
• Clocotis - locutita, nucusoara - infloreste in mai-iunie in regiunile de la munte si da mult
nectar.
• Coacazul - pomusoara, gongioare, ribizli, strugurel - impreuna cu coacazul de munte si
enisorul, ofera mult polen si nectar (35-100 kg la ha) la inceputul primaverii. Frunzele de
coacaz sunt utilizate cu succes pentru prepararea unui ceai, folosit in combaterea diareei
albinelor (in lipsa macrisului). Planta struguri negri (o varietate de coacaz) este si ea
melifera (30 kg la ha).
• Corcodusul - corcodel - are flori cu mult nectar (25-40 la ha) ce apar in a doua jumatate a
lunii aprilie.
• Corn - arbore din familia Cornacee - ofera mult nectar si polen in primele zile ale
primaverii.
• Crusin - crusci, lemn cainesc, patachina - este un arbust melifer ce infloreste 2-3 saptamani
(mai-iulie) dand 25-35 kg miere la ha.
• Dud alb si dud negru - este cautat pentru florile sale bogate in polen in luna aprilie.
• Evodia - arbore melifer din familia Rutacee, originar din Asia. Infloreste dupa 4,5 ani si
este de doua ori mai melifer decit salcamul (3000 kg miere la ha). Nu necesita o ingrijire
speciala fiind aclimatizat destul de bine la clima din tara noastra (in primii 2 ani avand
nevoie de protectie intrucat nu rezista sub -15/-20 grade celsius), putand fi gasit in gradinile
botanice din Craiova, Cluj-Napoca, in partea de sud-vest a tarii si in partea centrala a
Transilvaniei. In revista Romania Apicola sunt date urmatoarele numere de telefon:
021/3324559; 0723122828 unde, cei interesati de material saditor, pot apela.
• Fagul - are flori monoice cu saci poleniferi alungiti si bogati (aprilie).
67
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
• Floarea de ceara - arbust agatator originar din China, totdeauna verde, cu flori ce
raspandesc un parfum puternic ce atrage albinele la culesul de nectar si polen.
• Frasinul - infloreste in aprilie. Este cercetat pentru polen, propolis si sucurile dulci secretate
de coaja.
• Gledicia (gladita, platica) - poate tine loc de gard. Produce nectar (100-200 la ha) si nectar
8-10 zile (mai-iunie).
• Gutuiul (alamioara) - da o productie de 10 kg miere la ha si polen din abundenta.
• Hurmuzul - carmazul da foarte mult polen (in iulie-septembrie) iar nectarul are aproape cel
mai mare continut de zaharoza.
• Iarba neagra (negrusorul ) - este un mic arbust care pe la noi se gaseste mai ales in Muntii
Apuseni. Infloreste in a doua parte a verii, culesul fiind capricios. Mierea nu este prea
indicata pentru iernarea albinelor.
• Iasomia - jasminul - arbust ce infloreste in iunie si e foarte cercetat de albine.
• Iedera - iedera zanelor - da o miere consistenta de culoare deschisa (august-octombrie).
• Ienupar - anoperi, cetina, finior, ialovat, turtel - arbore cu multe fitoncide (in special soiul
cetina de negi), infloreste in aprilie-mai si da o miere ce se mentine mult timp fluida.
• Iovul - loza, rachita moale, rachita puturoasa - arbore ce creste in regiunile de deal si de
munte si infloreste in martie cu un extraordinar continut de polen si nectar. Mierea are o
culoare aurie si este foarte aromata.
• Isopul - mic arbust din familia Labiatae ofera polen si nectar (80-120 kg la ha) mierea de
isop fiind de culoare cenusie deschis cu gust placut si aroma aleasa. Infloreste din iunie pana
in septembrie.
• Lamaioara - cimbru de gradina - arbust mult cercetat pentru florile puternic parfumate. Din
tulpina si frunze se extrage tymolul, folosit in combaterea paduchilor albinelor.
• Lamaita - arbust ce creste in tarile calde (America de Sud, Crimeea) - atinge 2 m si are
frunzele parfumate ca cele de la lamai; la noi se gaseste prin parcuri si gradini; este folosita
in industria parfumurilor; se inmulteste prin butasi pusi din toamna sub geamuri si plantati
in aprilie pe brazde unde raman 2 ani, apoi se planteaza definitiv, fiind protejati impotriva
crivatului;
• Lemnul bobului -bobitel, drob, grozama mare - da nectar si mai ales polen.
• Lemnul cainesc - mladita, malin negru - infloreste la inceputul lui mai si da mai mult polen
si putin nectar (20 kg la ha).
• Levantica - arbust aromatic care ajunge in cativa ani ca o tufa cu diametrul de pana la 1 m
(daca este bine ingrijita) dand o productie de 500-1000 kg miere la ha daca cultura se afla la
cel putin 500 m altitudine, inflorirea durand 6 saptamani; se cultiva prin stolonare;
• Liliacul - da polen alb si ceva nectar dar numai in zilele calde.
• Mahonia - mic arbust ce creste mai mult prin parcuri, infloreste prin martie-aprilie (20 kg
miere la ha).
• Macesul - rasura, cacadar, ruja, trandafir salbatic - este polenifer si putin nectarifer.
• Malinul - prun salbatic - da nectar si polen in luna mai. Creste la munte in locurile mai
umede.
• Marul - este melifer (20 kg miere la ha) dar uneori se fac stropiri tocmai pe timpul infloririi.
• Merisorul - creste pe coastele muntoase, infloreste in mai si asigura uncules de
durata(impreuna cu afinul).
• Mesteacanul - infloreste in aprilie si da polen de o valoare alimentara exceptionala (in
special cel cu coaja alba).
• Migdalul - bademul - pom mic ce infloreste cel dintai in livada si da putin nectar si mult
polen. Este un foarte bun consolidant al pantelor abrupte.
• Mielaria - rachitanul, arborele de piper - infloreste din iulie pana in septembrie.
68
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
• Mojdrean - frasinita, frasin de munte - este inrudit cu frasinul si infloreste dupa pomii
roditori (100 kg miere la ha), prin padurile din Banat si Oltenia (pe versantii sudici).
• Mosmon - martochin, nasalca, scorn nemtesc - infloreste in martie.
• Nucul - este cercetat mai mult pentru polen (atunci cand albinele nu gasesc altceva mai
bun). Polenul de nuc este foarte abundent in amenti si contine 21,87% albumina digestibila
si rutina 3%. Consumul acestui polen este salutar pentru oamenii suferinzi de inima (previne
infarctul cardiac si hemoragiile cerebrale).
• Otetarul - arbore din Japonia ce infloreste dupa salcam, mierea de otetar fiind parfumata si
de culoare alb-deschis, batand putin in verzui.
• Paulownia - sursa ieftina de miere a chinezilor, este un arbore melifer folosit si ca specie
intensiva de producere a lemnului.
• Paducelul - infloreste cu 2-3 saptamani inaintea salcamului, mierea trebuind recoltata
repede pentru a nu cristaliza. Aceasta miere e foarte buna pentru bolnavii de inima.
• Paliur - infloreste in iunie-august fiind mult cercetat de albine.
• Paltinul de munte - infloreste in lunile aprilie-mai-iunie in masivele din regiunile
subcarpatice (200 kg la ha).
• Parul - gort, prasad - este cercetat pentru polen si nectar (16 kg la ha), timp de 10 zile.
• Piersicul - da o productie de miere variabila 3-15 kg la ha), in functie de conditiile
pedoclimatice.
• Pinul - chifar, luciu, zetin - este un arbore care da mult polen de calitate inferioara si uneori
miere de mana. In anii exceptionali, la prisacile aduse la padurile de pini s-au obtinut cate 95
kg miere de fiecare stup.
• Plopul alb si negru - da mult polen rosiatic, cu multe substante proteice. In timpul verii
frunzele secreta miere de mana. Mugurii plopului sunt cautati de albine pentru propolis.
• Porumbar - cotobei, maracine, spin, tarn - este un arbust pitic bun melifer, foarte spinos cu
flori imaculate ce apar o data cu frunzele (25 kg miere la ha) la inceputul lui aprilie.
• Prunul - ofera albinelor un cules abundent (familiile puternice adunand chiar 10 kg de
miere, la o productie de 15 kg la ha). Polenul de prun este bogat in albumine digestibile.
• Rachitica - maslin salbatic, salcioara - infloreste in mai-iunie, timp de 15 zile, florile fiind
cautate mai mult pentru polen.
• Salba moale - voiniceru - creste prin paduri muntoase si in poieni, infloreste in mai-iunie,
fiind cercetat pentru nectar.
• Salcia - rachita alba, salcia alburie - este un arbore ce se prezinta sub felurite aspecte, in
functie de specia respectiva (peste 160 de specii), la noi fiind raspandite 47 de specii. Toate
speciile de salcie sunt dioice, cu flori mascule pe unii arbori si femele pe altii. Stuparii care
nu au salcie in jurul stupinei trebuie sa o planteze. Pe la sfarsitul lui iulie inceputul lui
august, uneori, salcia produce mana (hrana ce compromite iernarea in bune conditii).
• Salcamul alb - salcam, bagrin, acat, magrin, malin, dafin - este un arbore originar din
S.U.A., adus in secolul al XVIII-lea in partea de sud a tarii (80.000 ha in masiv), totalizand
100.000 ha impreuna cu exemplarele razlete si solitare. Plantatiile razlete din sate au mare
importanta apicola pentru practicarea stuparitului stationar. Data infloririi este in functie de
mersul vremii (la 5 saptamani de la pornirea in crestere a primilor muguri). Cand bobocul
atinge 3 cm lungime, se considera ca inflorirea incepe dupa 2 saptamani (in functie si de
mersul vremii). Floarea tine 8-10 zile la pomii solitari si cu 2-3 zile mai mult in masiv. In
functie de umiditate si dupa noptile cu temperatura de +14 grade Celsius secretia de nectar
incepe sa devina apreciabila, iar dupa noptile cu +18 grade Celsius secretia nectarului e
foarte buna. Arborii solitari produc mai mult nectar, fiind expusi mai bine razelor solare. La
fel si cei plantati pe soluri usoare, cu panza freatica la suprafata, si cei aflati in apropierea
raurilor sau lacurilor (1100-1700 kg la ha). Plantatiile aflate pe soluri grele, argiloase sunt
69
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
slab productive (neatingand nici a treia parte din capacitatea productiva). Evolutia culesului:
in primele zile este modest, urca pana la 10-12 kg pe zi si scade iar, in ultimele 2 zile
scazand brusc la 2 kg, 1 kg, 0 kg.
• Salcamul galben - basicoasa - infloreste la sfarsitul lunii mai secretand cantitati mari de
nectar (chiar si atunci cand ploua). La noi acest salcam nu prea este raspandit - creste doar
prin parcuri, ca arbori ornamentali.
• Salcamul pitic - salcam de balta, este un arbust melifer (50 kg la ha), dar mai ales polenifer.
Creste prin zonele inundabile ale Dunarii si pe prundurile vailor mari, inflorind la sfarsitul
lui mai timp de 2 saptamani.
• Sanger - sangerel, lemn pucios - infloreste in mai-iunie si este melifer.
• Scorus - infloreste in mai-iunie (25-40 kg la ha).
• Smardar - bujor de munte, trandafiras de munte, iedera cu flori - creste prin muntii Bucegi
(august).
• Sofora - infloreste in a doua jumatate a lunii iulie, timp de 3 saptamani (300 kg la ha).
Polenul de sofora contine cantitatea cea mai mare de rutina dintre toate florile cunoscute (in
proportie de 25%) fiind indicat sa fie colectat si pastrat.
• Stejarul - cu toate speciile sale ca tufanul si gorunul - infloreste cu cateva zile inaintea
salcamului si da un polen foarte abundent (uneori si miere de mana - primavara sau toamna).
• Teiul - are mai multe varietati ce infloresc esalonat: teiul cu frunza mare, pucios (paduret),
alb argintiu, teiul rosu. Secretia de nectar incepe la minim 16 grade Celsius, creste vizibil
dupa 20 grade Celsius, incetand complet la 32 grade Celsius, cand floarea se deshidrateaza
si cade. Nectarul incepe sa fie secretat numai cand in atmosfera se gaseste o umiditate
minima de 51-60% si variaza intre 800-1200 kg la ha, in functie de specie. Teiul e foarte
sensibil la negurile de dimineata urmate de soare cald (oparirea sau manarea florii). Sunt ani
in care, desi precipitatiile sunt insemnate, teiul nu da nectar sau da foarte putin (atunci cand
mugurii florali au fost atacati in primavara de geruri tarzii, dupa ce arborii si-au inceput
vegetatia). Culesurile de la tei nu sunt sigure si in unii ani eterurile volatile emanate, in
special in primele zile de la inflorire (teobromina), depopuleaza stupii. Atunci cand, pe
timpul infloritului temperatura e caniculara, teiului ii cade floarea, iar cand apar ploi
interminabile, grindina sau atac de omizi, culesul e compromis. Pentru vetrele de stupina se
recomanda o incarcatura de 6-10 stupi la ha. Se cauta poiene la marginea padurii, la umbra,
soarele incalzind stupii dimineata devreme si spre seara. Albinele trebuie sa faca o buna
orientare fiind nevoite sa zboare in paralel cu solul spre sursa de cules si nu vertical prin
hatisuri care sa le oblige la eforturi suplimentare. Inaintea deschiderii stupilor se vor
amplasa 2-3 adapatoare cu apa evitandu-se astfel pierderea de albina care va pleca sa aduca
apa fara a face o recunoastere adecvata, intrand apoi in prima stupina pe care o gasesc in
cale.
• Trandafirul de luna - este specia cea mai melifera din familia trandafirilor. Mierea de
trandafir nu trebuie consumata decat in cantitati mici, altfel da tulburari intestinale.
• Tuia uriasa - e un conifer din familia Pinaceae, care da foarte mari cantitati de polen, care,
spre deosebire de alte conifere, este de calitate foarte buna.
• Tulichina - cleita, chiperul lupului, liliac de padure - este un arbust cu fructe veninoase care
se claseaza insa printre cei mai productivi arbusti meliferi (martie-aprilie) culesul durand 10
zile, in regiunea muntoasa si submuntoasa - pe locuri umede si despadurite.
• Verigariu - parul ciutei, patachina, salba moale, spinul cerbului - infloreste prelung (mai-
iulie) oferind nectar si polen. Creste prin paduri si tufisuri.
• Visin - pom fructifer ce da ceva nectar 7-10 zile (14-74 kg la ha).
70
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
• Vita de Canada - iedera cu 4 foi, jie salbatica - arbust agatator ce se prinde de ziduri cu
ajutorul unor ventuze - infloreste spre toamna. Vita de vie -atrage albinele mai ales pentru
polen iar toamna ofera si un cules, dar trebuie extrasa intrucat peste iarna provoaca diaree.
• Zadul - larita, larice, zada, cris - e o planta monica (cu florile mascule si femele pe aceeasi
tulpina), produce mult polen care nu are o valoare alimentara prea mare pentru albine.
Mierea de zada nu este buna pentru iernare si cristalizeaza repede.
• Zamosita - este cercetata pentru polen si nectar. Este folosita la formarea gardurilor vii.
• Zmeura - zmeurul, rug de munte, zmeurar - este un arbust din familia Rosaceae, cu tulpini
inalte de 1-2 m care se arcuiesc la varf. Are nectar abundent (50-100 kg la ha) pe orice
vreme putand fi cules ori de cate ori sunt conditii favorabile de zbor. Durata culesului este
de 15 zile (dupa salcam) etc.
Plante melifere spontane sau de cultura care secreta nectar si/sau polen
• albumeala (floarea de colt = Leontopodium alpinum, canafi, albinite, flocosele, floarea

reginei, prescurele, siminic, studelite) - face parte din familia Compositae si infloreste in
iulie-august; creste numai pe stanci calcaroase, in regiunea alpina si subalpina, fiind ocrotita
de lege ca monument al naturii.
• anason - badean, patrunjel de camp - infloresc in lunile iunie-iulie;
• angelica salbatica (Archangelica officinalis) - planta perena bianuala - infloreste in iulie-
august oferind un cules de durata (100 kg miere la ha);
• arăriel (Cynoglossum oficinale L.), limba cainelui, turbarea cainelui, plescaita rosa,
poamele matei - da 100-400 kg miere la ha (mai-iunie) crescand prin locuri pietroase;
• armurariu = planta exclusiv de cultura, care creste in zone mai calde, cum ar fi Dobrogea,
Oltenia, sudul Moldovei, Subcarpatii Sudici = argintica (Dryas octopetala) - infloreste in
iulie-august, pe stancariile calcaroase, florile fiind activ fiind cercetate pentru nectar si
polen;
• barba caprei (tragopogon pratensis L), salata de iarna, tata caprei - infloreste in lunile
iunie si iulie, crescand prin fanete si colini calcaroase (50-90 kg miere/ha);
• barba lupului (crepis biennis, )- infloreste in iunie-iulie si tine 30 de zile;
• bananica, achinuta, planta perena - infloreste in iunie-august - prin poieni muntoase;
• bibilica (Fritillaria meleagris) , laleaua pestrita - este o planta melifera ce creste si in
gradina cu flori inflorind in aprilie-mai;
• bob (vicia faba) - bobusor, oresnita - planta erbacee din familia Leguminoase, se cultiva
in gradina de legume si infloreste in mai-iunie, putand atinge, atunci cand se iriga 250 kg
miere la ha;
• borage - a se vedea si limba mielului;
• bostan (dovleac furajer, dovlecel= Cucurbita pepo L.), dovleac vitaminos (Cucurbita
moschata L.) - planta erbacee agatatoare, are o durata prelunga de inflorire fiind foarte
apreciate pentru polen si nectar (40-100kg/ha);
• brandusa, sofran galben, brandusa galbena (Crocus moesiacus Ker.) - este o planta
erbacee perena ce infloreste in martie prin poieni si margini de paduri (10-20 kg miere/ha);
• brustur (Lappa tomentosa Lam.) , lapac, lipan - planta erbacee din familia Compositae -
da nectar mai ales in primele 2 zile de la inflorire (30-200 kg miere la ha si polen);
brusturul negru e si mai melifer (300 kg miere la ha) fiind si o excelenta planta furajera
buna pentru insolizare;
• bubernic, branca, frunza de buba rea, urzica neagra - este o planta erbacee din familia
Scrophulariaceae - avand un miros neplacut - albinele o cerceteaza toata ziua in luna mai si
uneori si toamna (cand infloreste pentru a doua oara);
71
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
• bulbuci, balbor, bulbar (toxic) - sunt cercetate pentru nectar si polen timp de 25 de zile -
pe pasunile de munte (mai-iunie);
• busuiocul (Ocimum basilicum L.), basilic, nalacica, busuioc de balta (tepuh = Stachis
palustris L.), busuioc de miriste (Stachis annua L.), busuioc jubiliar (Ociumum
gratissimum), busuiocul cerbilor (Mentha pulegium) - sunt plante din familia
Labiataelor, ca si busuiocul salbatic. Vizitat de albine toata ziua pentru nectar si polen
(100-180 kg miere la ha / iunie-octombrie), mierea avand un parfum deosebit;
• calcea calului (Caltha laeta), captalan, bulba de balta, capra nemteasca, scalci - este buna
producatoare de polen dand si ceva nectar (martie-mai);
• calomfir, calamfir, calapar, spilcute - infloreste in august-septembrie si este cultivata in
gradini si cimitire;
• canepa codrului (Euphraseia stricta), dumbravnic - ofera polen si nectar (iulie-august)
preferand terenurile umede;
• capul calugarelui - infloreste din iunie si tine pana toamna, cand florile sunt avid cercetate
de albine mai ales pentru polen;
• capul sarpelui (Echium russicum) - infloreste timp de 30 de zile (mai-iunie) dand 120-170
kg miere la ha si polen;
• castravete (cucumis sativus L.), cucumar - da 30 kg miere la ha;
• caldaruse (Aquilegia vulgaris L.), candeluta, cinci clopotei, cinci cozi, toporasi - planta
perena erbacee din familia Ranunculaceae - infloreste in lunile iunie-iulie preferand locurile
mai umbroase si nu prea umede - este cautata pentru nectar si polen;
• caltunul doamnei (Geum urbanum), cerentel, comanacul ciobanului, crances - da mult
nectar si polen timp de 20 de zile in aprilie - creste la umbra si umezeala paraielor si
izvoarelor de la munte;
• capsuni (fragaria sp.), fragi de camp - florile sunt cercetate mai ales pentru polen (20-40
kg miere la ha);
• catusnica (nepeta cataria L.), iarba matei - da 100 kg miere la ha (iulie-august);
• ceapa seminceri (Allium cepa L.) - da 100 kg miere la ha - cu conditia ca sa nu se afle alte
plante melifere prin jur - mierea fiind foarte buna pentru iernare - ofera u cules de 20-25 de
zile;
• ceara albinei (Asclepias syriaca L.), cuisoara - da 600 kg miere la ha, iar in anii cu
umiditate urcata culesul poate fi si mai abundent - inflorirea incepe in iulie si tine 60 de zile;
• cebareea (Sanguisorba minor) - este considerata una dintre cele mai melifere plante -
infloreste la 15 mai timp de 1 luna, fiind mult cercetata de albine chiar si pe timp secetos;
• chimen, chimion (Carum carvi L.) de camp, chimion salbatic, secarea (Foeniculum
vulgare), fenouil - planta melifera (25 zile iunie-iulie in regiunile de munte, si mai devreme
cu o luna in regiunile de ses), planta fiind cautata si in industria alimentara si farmaceutica;
• cicoarea - planta tehnica si melifera (100-200 kg miere la ha), creste natural prin fanete pe
marginea drumurilor si campurilor - prin selectie obtinandu-se o planta tehnica industriala
din care se fabrica surogatul de cafea;
• cimbrul - infloreste timp de 40-50 de zile (iulie) si poate da o productie de pana la 80 kg
miere la ha;
• cimisir, banghiu, banutel - ofera mult polen in iunie si da si nectar (fructele - toamna);
• cinstet, busuioc de miriste - planta melifera de prim rang, da o productie de 50-120 kg la
ha, in functie de regimul de temperatura si umezeala, in anii ploiosi si caldurosi atingand
maximum - este foarte capricioasa;
• ciocarlan, coroniste, cununi, floare de tranji, samaschisa, unghia gaii - in anii ploiosi da
recolte bune;
72
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
• ciucusoara, albinita - ofera un bun cules aproape 3 luni (iulie-septembrie) - creste

pretutindeni prin culturi pe langa drumuri si prin ogoare (toamna);
• ciulin, scai - este denumirea ce se da plantelor purtatoare de tepi, in special celor care fac
parte din familia Compositae - toate soiurile sunt bune melifere, incepand cu holera
spinoasa, crapusnicul sau scaetele (90-100 kg miere la ha), limba oii, castravanul, scaietele
si terminand cu spinul dracului (scaiul vantului) inflorind in iulie-august-septembrie;
• clopotei - infloreste in iulie-august prin livezile si poienile alpine si de la marginea
padurilor;
• coada racului, iarba gastei, scrantitoare - are o inflorire prelungita (mai-septembrie) fiind
mult cautata pentru nectar si polen putandu-se ajunge la circa 200 kg miere la ha - putand fi
gasita mai peste tot (pe suprafete imprastiate);
• cocoseii de campie, cocosel tomnatic sau varatic - specii ce infloresc din aprilie cate 3-4
saptamani - in unii ani polenul fiind toxic;
• condurul doamnei, bostanei, coltunasi, bobidrag, nemtoaice - planta agatatoare erbacee
ce da polen si nectar din iulie pana in septembrie;
• coriandru - planta erbacee din familia Umbeliferae, da 100-500 kg miere la ha;
• coroabe, busuioc de padure, busuioc negru, iarba neagra, inrudita cu busuiocul salbatic -
sunt plante perene erbacee ce infloresc in iunie-august prin paduri si coastele calcaroase
expuse la soare;
• cosaci - planta erbacee - infloreste in iunie-august si creste prin islazuri, livezi, campii si
locuri uscate;
• crucea pamantului - infloreste din iunie pana in septembrie, prin poieni, paduri, coline, in
special la munte - este o planta furajera exceptionala pentru insilozare, foarte buna melifera,
cultivandu-se si pentru protectia solurilor erodate;
• crusatea, barbusoara, gargat - este foarte melifera si polenifera (mai-august) - creste prin
locurile umede si prin mlastini, in culturile cerealiere si locuri intelenite;
• cupa vacii, volbura mare, Calystegia sepium - infloreste din iulie pana in septembrie;
• cuscrisor (PULMONARIA OFFICINALIS), mierea ursului, plamanarita - da mult
nectar - creste prin paduri, tufisuri, poieni, colinele subcarpatice, locuri umbroase;
• cutcurig, bojotel, spanz - apar de cum se topeste zapada, fiind prima floare impreuna cu
podbalul, care da nectar si polen;
• degetelul rosu (Heraclea sphondylium), degetarica, naparstoc, branca ursului -
inflorirea tine 30 de zile iar mierea recoltata trebuie amestecata cu alte sorturi, caci daca e
consumata in stare pura da tulburari digestive, vomitari etc.;
• dintele dracului, iarba iute, iarba rosie, piperul baltii, piperul broastei - are o inflorire
prelunga (iulie-septembrie) si creste in locuri baltoase, delta, paraie;
• dioc (albastrea), floarea florilor, ghioc, sglavoc, smoc - dau recolte bune, mierea trebuind
lasata mult timp in stup ca sa se maturizeze si sa-si piarda mirosul putin neplacut (iulie-
august);
• drobusor, Melittis melissophyllum L. ssp. melissophyllum , boiangioaie, cardama - este
cercetata pentru nectar si polen (50 kg miere la ha);
• dumbet (Teucrium montanum), buruiana de spulberaturi, jugarel, sclipet (ofera 60 kg
miere la ha iulie-august);
• dumbravnic (Melittis melissophyllum) - da nectar si polen (mai-iunie) prin paduri si
tufisuri; unii apicultori recomanda si frolosirea esentei de dumbravnic in vederea prinderii
de roiuri;
• entiura (Gentiana Asclepiadea, Gentiana Lutea, Gentiana Punctata), ghintura,
ochingea - secreta insemnate cantitati de nectar si "favila" substanta mult cautata in
farmacie, ca si olenul (iulie-octombrie);
73
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
• facelia - este o planta melifera originara din tarile tropicale ce se prezinta sub forma de
tufa cu 15-20 ramuri ramificate, cu flori grupate (cate 6-9 asezate in rand, ca niste spirale)
de culoare violet, cu polen de culoare albastru inchis; productia de miere la hectar variaza
intre 130 si 600 kg la cultura de primavara, in functie de conditiile pedoclimatice si
agrotehnica aplicata. In cultura pura si in conditii cu totul exceptionale, potentialul melifer
urca pana la 1000 kg/ha. Atunci cand semintele de facelia sunt amestecate cu semintele altor
plante (borceag, lupin, mazare, mazariche, mustar, ovaz, soie) potentialul melifer variaza
intre 30-150kg/ha. Facelia infloreste dupa 45-55 zile de la insamantare pe o perioada de 25-
50 zile si poate fi folosita, impreuna cu borceagul, ovazul etc. la furajarea animalelor de
ferma. Tehnologia de cultura la facelia: Insamantarea este de dorit a se face in mustul
zapezii si apoi esalonat la intervale de 15-20 de zile, pentru ca albinele sa aiba 2-3 serii de
culesuri dupa culesul cel mare de la salcam; semintele se seamana la o distanta de 40-50
cm, pentru ca tufele sa poata iesi viguroase (planta avand nevoie de un pamant cat mai
afanat). Atunci cand se seamana toamna tarziu (impreuna cu mustarul) trebuie data o
cantitate dubla de samanta (pentru pierderile din iarna). Mierea de facelie are o culoare
galbena deschisa si cristalizeaza in masa ca o pasta. Seminte pentru Facelia se gasesc la
Statiunea de Cercetari Lovrin - tel. 0256-381404.
• galbenele (Calendula officinalis), filimica, calinica, hilimica, rosioara (mai-septembrie);
• floarea cucului (Lychnis Flos-cuculi ), cuculeasa - da mult nectar si polen - creste prin
fanete si paduri (mai-iunie);
• floarea soarelui (Helianthus annuus L.) - rasarita, soreanca - este o planta uleioasa din
familia Compositae originara din Mexic, fiind si melifera; in anii secetosi nu da prea mult
nectar; florile din mijlocul capitulului secreta putin nectar, iar productia cea mai mare
corespunde cu momentul in care anterele sunt pline cu polen;
• gherghine galbene - ruji galbene - are o inflorire lunga (iunie-septembrie) si se inmulteste
singura prin seminte;
• ghiocei - clopotei, aisori, coconei, primavarite - da ceva nectar dar mai mult polen;
• ghizdei - planta perena erbacee dar si cultivata - fiind buna furajera este si melifera cu o
inflorire indelungata, mierea avand un gust excelent si o culoare alb verzuie;
• greghetin - andrisca, ciocul berzei, sagetica - planta erbacee perena - da nectar abundent
(iulie-august), creste in stare naturala prin poieni, livezi si mlastini la ses si chiar in regiunea
subcarpatica;
• hasmaciuca - planta erbacee ce infloreste in mai-iunie prin poienile padurii, tufarisuri, mai
ales in regiunile muntoase;
• hilimica - ilinica sau arnica - ca si filimica, este folositoare pentru substanta ei tinctoriala
folosita in farmacii, folosita de apicultorii care nu pot suporta intepaturile de albine si sufera
de soc anafilactic;
• holera - cornuta, ghimpa, scai rusesc, spin muscalesc - infloreste indelung (iunie-octombrie)
si este melifera mai ales in anii ploiosi;
• hrana vacii - planta erbacee melifera (iunie-iulie), buna si pentru nutret insilozat, preferand
terenurile nisipoase;
• hrisca - grau negru, grau tatarasc, tatarca - este o planta de cultura agricola cultivata mai
ales in nordul Moldovei oferind polen (mult cautat in preparatele farmaceutice) si miere (30-
40 kg la ha) mai ales in prima perioada a infloririi; perioada de vegetatie pana la inflorire
este de 45-50 zile si inflorirea tine 6 saptamani; mierea de hrisca este folosita pentru
prepararea turtei dulci si, desi este vascoasa si de culoare inchisa, contine multe vitamine (C,
PP, W, B2);
74
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
• iarba broastei - izma apei, menta broastei, busuiocul cerbilor sau izma maciucata - creste
pe locuri inundabile (iulie-august), in special in valea Dunarii, ostroave si delta, da recolte
bune (220 kg miere la ha) in special cand apele nu stau prea mult si baltesc;
• iarba ciutei - iarba lupului, nevastuica - planta perena erbacee (un fel de floarea soarelui in
miniatura) este mult cercetata pentru polen (mai-iunie);
• iarba de soldana - soaldina, buruiana de tranji, oloiasa, soparlita - mica plana perena
erbacee are o floare cu gust acru si piperat nectarifera si polenifera (iunie-iulie) ;
• iarba fiarelor - briliona, harnial, randunita - produce mult nectar in special dimineata si
seara dar, nu da polen; mierea are multa dextrina;
• iarba lui Sfantul Ion - serlai (Salvia scarleea) - planta bianuala erbacee - este una din cele
mai bogate plante melifere pe care albinele o cerceteaza timp de 30 de zile (iunie) - da 250-
300 kg miere la ha; florile contin substante antibiotice pe care albinele le duc in stup luptand
cu succes impotriva locei;
• iarba moale - coada gainii, ghiungurele, iarba fetei (aprilie-mai);
• iarba osului - ferestrau, malacel, ruja soarelui, starnita - planta perena, una din cele mai
mari producatoare de polen (mai-august) din colinele aride si poienile uscate;
• iarba rosie - iarba purecelui - planta erbacee ce creste prin locurile umede de pe langa
paraie (iunie-septembrie);
• iarba sarpelui - ochiul matei, ochiul veveritei, viperina - este una dintre cele mai melifere
plante erbacee (poate fi si cultivata, fiind folosita la hrana pasarilor de curte), neputand fi
fecundata decat prin polenizare incrucisata productia de miere fiind estimata la 300-700 kg
la ha (iunie-august), in functie de conditiile meteorologice, productia cea mai mare fiind
data dupa ploi si nopti calduroase; o specie asemanatoare numita capul sarpelui este mai rara
si mai slaba producatoare de nectar;
• iarba de urechi - dragoste, iarba grasa, verzisoara - planta perena erbacee melifera (august);
• izma - menta, izma proasta sau salbatica, voestinita - este buna melifera(iulie-august),
crescand langa izvoare si locuri umede;
• izma broastei - izma apei, menta broastei, busuiocul cerbilor sau izma maciucata - iulie-
august - sunt plante erbacee melifere;
• izma de camp - buna melifera;
• imparateasa - brei, curcubetea, mutatoarea, tidva de pamant - florile sunt melifere (iunie-
iulie) iar fructul otravitor; radacina este folosita in farmacie ca purgativ;
• jalesul - salvia de gradina - este o planta vivace semiarbust care da o miere bogata in
substante minerale (fier, cupru, mangan, cobalt etc.), productia la ha fiind estimata la
aproximativ 300 kg (infloreste in a doua parte a verii); cultura se face prin butasire sau prin
samanta (pe un teren perfect lucrat, bine maruntit, pufos si potrivit de uscat); salvia de camp,
o specie inrudita, infloreste pe terenurile aride, pe langa drumuri si santuri (mai-septembrie);
exista cateva specii asemanatoare (iunie- septembrie);
• laleaua pestrita - coroana imparatului - planta erbacee perena - este o planta melifera cu
nectar bogat in acid ascorbic (vitamina C), dar cu o concentratie slaba de zahar (aprilie-mai);
este cultivata prin gradinile de la tara;
• laptele cucului - aior, buruiana de friguri, laptele cainelui, laptele lupului - planta erbacee
perena de la care albinele nu aduna polen (e repulsiv si toxic) dar aduna nectar (mai-august);
creste pe locurile joase din valea Dunarii;
• lacramioarele - cercelus, clopotele, floarea turcului, georgite, margarit, sufletele - ofera
nectar si polen in luna aprilie - creste la umbra padurii;
• laptucul oii - brustan, brusturul oii, floare de brusture, amar, sora soarelui de munte - (iulie-
august) infloreste pe langa torentele padurilor umbroase ale muntilor;
75
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
• limba mielului - aratel, boroanta - planta rustica melifera (traieste pe acelasi teren ani la
rand) rezistenta la uscaciune; temperatura (25-30 0C), umezeala si ingrasamintele pe baza de
calciu si fosfor maresc mult productia de nectar (150-300 miere la ha);
• limba pestelui - este o planta erbacee ce traieste pe locurile saraturoase, fiind buna melifera
in anii secetosi, cand planta prezinta reflexe sclipitoare pe frunze; mierea este cautata doar
de suferinzii de bolile stomacale (culoare liliachie batand spre violet) si este buna pentru
iernare; in anii ploiosi are multe flori dar acestea nu dau nectar; dupa 10-12 zile de la
inflorire culoarea rosiatica a campului cu flori este dovada ca culesul s-a terminat;
• limbarita - limba baltilor, limba broastei, limba oii, podbeal de apa - planta erbacee acvatica
,perena si nectaro-melifera, are o inflorire prelungita (iulie-septembrie), traind pe locurile
aride sau cultivate, pe drumuri si ziduri;
• linarita - buruiana de in, floarea jelei, gura matei, inisor, jale, trapanag - infloreste prelung
(mai-septembrie), pe locuri aride sau cultivate, daramaturi, pe langa drumuri si ziduri;
• lintea pratului - traieste pe pajisti, livezi, paduri si tufisuri;
• lipicioasa - este cautata de albine mai ales dimineata (iunie-iulie) avand numai 20 de zile de
inflorire;
• lucerna - este o planta furajera cu insemnatate melifera numai daca este lasata pentru
seminte (25 kg la ha), mai ales daca aceasta coincide cu o perioada umeda; atunci cand este
irigata productia poate atinge 250 kg la ha iar daca terenul a fost ingrasat cu azot, potasiu si
fosfor productia poate atinge si 500 kg la ha;
• luminita - iarba asinului, luminita noptii (iunie-august) - traieste pe locuri umede, nisipoase,
pe malurile paraielor si pe langa drumuri;
• lumanarica - coada lupului, coada vacii (iulie-august) prefera locurile nisipoase si uscate;
• lupin - cafeluta - este o planta furajera ce se cultiva pentru ingrasamantul verde al tarlalelor
epuizate, fiind mai mult polenifera (mai-septembrie);
• mac - somnisor - planta erbacee - are un polen foarte cautat de albine, recoltat in primele ore
ale diminetii (iulie);
• manarei de padure - planta perena erbacee agatatoare, nectaro-polenifera (iulie-august);
• maseaua ciutei - cocorei, ghicitori, turcaleti - planta erbacee perena ce traieste in paduri,
face o singura floare care ofera albinelor mult nectar si polen (martie);
• mataciunea - busuiocul de munte, roinita, busuiocul stupului, melisa turceasca - planta
erbacee, seamana cu melisa si creste in tufa deasa; atat frunzele cat si florile secreta eteruri
volatile care, prin distilare dau uleiuri folosite in industria cosmetica; inflorirea tine 20-30
zile si cea mai mare cantitate de nectar este secretata la amiaza (150-200 kg miere la ha), in
conditii de seceta productia scazand la jumatate;
• mazariche - borceagul, mazarichea paroasa - cea mai mare parte a nectarului este extrafloral
si apare cu 10 zile inainte de inflorire (2-3 saptamani - 20 kg la ha) cand florile dau nectar
mai putin;
• melisa - roinita, floarea stupilor - are multiple intrebuintari in stupina: la ungerea roinitei,
la unirea coloniilor (esenta de melisa), la vindecarea diareei, la indepartarea fluturilor de
gaselnita (pusa in manunchi in camera de pastrare), la ungerea mainilor inainte de a umbla la
cuiburile coloniilor etc.;
• menta - izma bruna, ghiazma, giugiuma, izma de leac, menta de gradina - are o inflorire
prelungita (iulie-octombrie), mierea (200 kg la ha) fiind de culoarea chilimbarului (galbena),
cu gust caracteristic si aroma de menta, pastrandu-se multa vreme fara sa granuleze; polenul
are o culoare cenusie;
• micsandra - micsunele, siroi, vioara rosie, micsandra salbatica (iunie-iulie) - infloreste in
zonele calcaroase si muntoase;
76
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
• micsunele ruginite - floare de vioara, foaltine, siboi, viorea galbena - este planta erbacee
perena poleno-nectarifera (mai-iunie);
• miruta - miruta, limba boului - da 50-100 kg la ha (iulie-octombrie);
• moartea puricelui - planta erbacee bianuala (iulie-august), poate fi gasita prin locurile
pietroase si aride;
• molura - chimen dulce, anason, fincen, fenicul - este o planta poleno-melifera numai in
primele 2 saptamani de la inflorire, mierea avand o culoare galbena-deschis, cu miros de
marar, fiind foarte buna pentru iernarea albinelor;
• morcovul - este poleno-melifer atunci cand se pune radacina in pamant primavara, pentru a
da floare; radacina rasa si apoi stoarsa da un suc bogat in vitamine (mai ales A), fiind folosit
la prepararea siropului de stimulare a coloniilor crescatoare de matci, in doze de 100 g suc la
10 litri sirop;
• mur - armura, rug de munte - infloreste 30 de zile (mai-iunie) si da o recolta de 20-50 kg la
ha;
• muscata dracului - muscata de camp, calugaras, ochiul boului albastru - si floarea vaduvei
- sunt plante melifere (iulie-septembrie) ce dau miere mai multa pe timp secetos, dar si pe
timp umed;
• mustar de camp - creste natural pe toate campiile si se aseamana cu mustarul alb sau
galben, rapita alba - da mult polen si nectar; infloreste inainte de salcam sau odata cu acesta;
mierea de mustar are o culoare galben deschis, cu aroma placuta si gust usor intepator, gust
pe care il pierde dupa 10-12 zile de maturare; se cristalizeaza dupa 20-25 zile de la extractie;
• nalba - colaceii babii, malanga - dau mai ales mult polen; casul popii (da nectar ceva mai
mult); nalba de gradina si nalba creata sunt specii bune furajere folosite pentru insilozare;
toate speciile au inflorire lunga (iunie-septembrie);
• nap - napii porcesti, broajbe, mere de pamant, picioarca, napi turcesti - dau ceva nectar si
mult polen (iulie-octombrie) foarte important pentru stimularea de toamna a coloniilor de
albine; tuberculii lor sunt folositi pentru hrana omului si a animalelor;
• napraznic - inchizatoare, priboi capresc - da nectar si ceva polen (mai-septembrie); se
gaseste mai ales in regiunea montana;
• nasturel - bobalnic, brancuta, cardama de izvoare, chrenita, creson, maces de balta - da
nectar mai ales in locurile umede;
• negrilica - cerusca, chimen negru, negrosica, negrusca - ca si rudele ei chica voinicului si
negrusa, sunt plante erbacee poleno-nectarifere;
• nemtisorii de camp - cizma cucului, galceava, mararul campului, toporas - planta erbacee
anuala poleno-nectarifera (mai-septembrie); in anii nefavorabili contine alcaloizi toxici;
• nopticoasa - liliacele, mirodea, micsunea, sibiog, viola de primavara, vioara de noapte -
plante perene erbacee, care infloresc la doi ani o data - planta polenifera - creste prin tufisuri
si la margini de paduri;
• nu ma uita - befele, miozotis, ochii pasaricii, ochiul sarpelui, urechea soricelului - planta
perena erbacee poleno-nectarifera (mai-iunie), creste prin padurile de munte;
• odogaci - sapunarita, floarea calugarului, floare de sapun, flori albe, sapunele - planta
erbacee poleno-nectarifera (pn), creste prin fanete umede, pe langa paraie si paduri
umbroase;
• odolean - gusa porumbelului, navalnic - planta peren erbacee, stufoasa (mai-iulie), prefera
terenurile mai umede;
• omagul - marul lupului - planta perena erbacee din familia Ranunculacee, infloreste in iulie-
august prin padurile subcarpatice si este buna polenifera si nectarifera, polenul, in anii
nefavorabili continand alcaloizi toxici;
77
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
• palamida -crapusnic, scaiete - pe timp umed da 70-200 kg miere la ha (dupa 1 an de

umiditate);
• pana zburatorului - infloreste din aprilie pana in mai la umbra padurilor muntoase;
• pastarnac - planta erbacee aromatica bianuala (50 kg la ha);
• patlagina - limba oii, mama ploi, patlagina ingusta si cea moale - specii ce dau polen,
inflorirea fiind prelungita pana in septembrie;
• pepene - verde si galben si toate speciile de bostanoase (dovleacul, dovleacul furajer etc.) -
florile dau polen mult (iulie-august) si nectar (30 kg la ha); sucul dulce al pepenilor zaharosi
taiati in felii subtiri poate fi transformat in miere dar aceasta nu este buna pentru iernare
(fermenteaza);
• pesma - maturica - planta erbacee si melifera, inrudita cu ea fiind si spoitorul;
• piciorul caprei - infloreste in mai-iunie, oferind recolte bune (acolo unde creste in masiv);
creste prin locuri umbroase si umede;
• poala Sfintei Marii - este o planta erbacee ce da polen si mult nectar (100-240 kg la ha),
inflorind in lunile iunie-august;
• podbeal - este prima floare cu polen si nectar ce apare primavara (martie-aprilie), crescand
pe locurile argiloase, pe sub maluri, pe langa paraie si coaste;
• pufulita de balta - limbricas, zburatoare de balta - ofera o productie de 30 kg la ha, mierea
30 kg la ha) fiind de o calitate aleasa, cu gust placut, culoare deschisa (ca cea de salcam),
fiind chiar ceva mai alba (iunie-august);
• rachitan - calbasoara, floarea zanelor, lemnie, zburatoare barbateasca - secreta mult polen si
nectar, cu atat mai mult cu cat vremea e mai calda (chiar si pe ploaie) productia estimata
fiind de 200 kg la ha; mierea are o culoare galbena-inchisa, cu gust placut putin astringent
(iulie-septembrie);
• rapita - colza si naveta - ambele varietati sunt plante oleaginoase si bune melifere (np)
infloreste inaintea salcamului (10-15 aprilie) timp de 10-15 zile, mai ales daca sunt semanate
ambele varietati, colza fiind prima care infloreste; se recomanda ca, in cazul practicarii
stuparitului pastoral la rapita, stupina sa fie asezata cat mai aproape de lan, intrucat vremea
fiind foarte capricioasa, multe albine pot pieri pe camp pana sa ajunga la stupi (in cazul
ploilor sau vanturilor reci); floarea secreta nectar si in zilele mai putin calde (chiar la 11-12
0
C; rapita salbatica creste prin culturile de primavara, fiind de asemenea bogata in polen, a
carei valoare proteica este intrecuta doar de cel de piersic.
• rascoage - vezi zburatoare;
• ridiche salbatica - rapita de ogoare, rapita salbatica - este foarte raspandita prin lanurile de
mazare si grau (iunie-iulie) si este foarte melifera;
• rosatea - crinul de balta, fanul camilei, micsuneaua apei, papurica - infloreste prelungit
(iulie-august) prin locuri mlastinoase;
• rocoina - coada de gaina, rocotel, rocovina - infloreste din martie pana in octombrie (np);
• rostogol - ariciul, maciuca ciobanului, scaietele - infloreste in lunile iulie-august (np), cea
mai mare cantitate de nectar fiind data pe timp umed (uneori nectarul se revarsa inundand
toata floarea) iar pe timp de seceta productia se reduce la jumatate; creste pe terenuri
calcaroase si locuri virane;
• rostopasca - calcea mare, crucea voinicului, iarba de negi, iarba randunelului - secreta
nectar si polen (aprilie mai);
• rotatele albe - iarba de stranut - infloreste prelung (iulie-septembrie);
• rozeta - rezeda, zmeurica - infloreste din mijlocul verii pana in octombrie (200 kg miere la
ha) si da si polen abundent- favorizand o buna populare pentru iarna;
• rusulita - sangeroasa, struguras - infloreste in iunie-iulie (np) in zona alpina si in locuri
deschise;
78
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
• salvia alba - este asemanatoare cu toate speciile de nalba, inflorind in iulie-august (200 kg
la ha), contribuind la formarea unor populatii puternice de iernare; creste prin tufisuri, fanete
si semanaturi;
• saschiu - bobarnac, cucunita, foaie de fier, foi-foi, merisor, pervinca - este o buna planta
melifera (np) inflorind din martie pana in mai; unele varietati infloresc din iulie pana in
octombrie;
• scaiul - este denumirea ce se da plantelor purtatoare de tepi ce fac parte din familia
Compositae. Scaietii se gasesc in toate locurile nelucrate, parasite, la margini de drum si
locuri virane. Toate soiurile sunt bune melifere si polenifere.;
• scara Domnului - scaricea - da nectar si mai ales polen (iunie-iulie) preferand poienile de
munte;
• scaiusul sau varga ciobanului - este o planta rezistenta la seceta, dand nectar mult (una
dintre cele mai melifere plante), mierea si polenul continand foarte multe vitamine.
• sica - garofita de mare, limba boului, aparatoare - este o planta melifera valoroasa ca si sora
ei limba pestelui, inflorind prelung (iunie-septembrie) si dand polen si nectar din belsug;
creste pe terenurile saraturoase; foarte rezistenta la frig (apare in primele zile ale primaverii),
cu o vegetatie bogata mai ales cand terenul se afla in preajma unei ape curgatoare; da o
miere de culoare deschisa cu aroma puternica care mai dispare cu timpul;
• sangeric - sorbestrea - este asemanatoare cu trifoiul de munte, avand insa 4 sepale eliptice
colorate in rosu purpuriu, in prima perioada a infloririi dand mult nectar (iunie-august);
creste prin paduri, fanete si pasuni umede din regiunile muntoase; radacina acestei plante
contine fitoncide ce pot fi folosite impotriva locei; infloreste in anul al 2-lea si se mentine pe
loc 5 ani;
• sipica - e una din cele mai melifere plante (np) erbacee (iulie-august), mierea obtinuta fiind
de culoare alba (asemanatoare cu cea de salcam); prefera terenurile joase de la camp (deal si
munte);
• slabanog - brie, pomusor baietesc - infloreste in iulie-august prin padurile de munte, la
umbra pomilor;
• smantanica - buruiana impuscata - planta vivace erbacee care da polen si mai ales nectar
(40 kg la ha), inflorind din aprilie pana in octombrie;
• sovarv - origan, broasca, drost, milot, solovarf - plante ierboase din familia Labiatae, se
gasesc pe pantele deluroase mai inalte, in paduri si taieturi, fiind cercetate de albine indelung
(iulie-septembrie), florile dand nectar si pe timp secetos, mierea asemanandu-se cu cea a
trifoiului;
• spanac salbatic - infloreste prelung (iulie-septembrie) si creste aproape peste tot;
• sparceta - este o planta leguminoasa melifera (np) perena ce se cultiva pentru furaj,
considerata superioara lucernei si trifoiului, putand sta pe acelasi teren 6 ani (primii ani da
productii crescute); cu cat terenul e mai calcaros cu atat plantele sunt mai melifere (60-270
kg la ha - incepand cu al doilea an de la insamantare), totul depinzand de sol, umiditate
(uneori, daca sunt multe ploi poate inflori si in primul an), temperatura (22-25 0C
temperatura optima); nectarul e incolor iar mierea are o culoare galbena aurie fiind
parfumata ; planta este o buna fixatoare pentru malurile rapoase; specia inrudita a sparcetei
numita Solidago canadensis L. este si mai melifera (iulie-septembrie);
• splinuta - floarea boiereasca, manunchi, smeoaica, splinarita sau varga de aur - este o planta
consolidatoare, medicinala si nectaro-polenifera ce atinge 60-100 cm, inflorind din iulie
pana in octombrie;
• spumeala - limba sarpelui, pastele calului, stupitul cucului - infloreste din aprilie-mai timp
de 30 de zile si creste pe pajisti, fanete si poieni umede;
79
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
• stelita - ochiul boului, rusa de toamna vanata - este o planta bine cercetata de albine pentru
nectar si polen (60 kg la ha), inflorind prelung (iulie-septembrie), pe coline, coaste, tufisuri
si locuri pietroase;
• steluta - steaua fetei - e melifera si infloreste indelung (mai-iulie), la umbra arborilor in
paduri si locuri umede;
• strigoaia (Veratrum album) - a se vedea si gentiana lutea - este o planta buna melifera
(iulie-august), cam de 1 metru inaltime, frunze late, pe o singura tulpina, groasa, in varf
avand o inflorescenta mare alba, cu niste flori mici. In anii secetosi sau foarte ploiosi,
polenul contine sponina si devine toxic; atentie! acolo unde strigoaia este in masiv nu se va
pune colectorul pentru polen;
• sugarel - infloreste din iunie pana in august (np) in locuri stancoase si calcaroase;
• sugelul - urzica alba, urzica moarta, sugelul rosu si galben - sunt plante melifere, cea mai
insemnata din punct de vedere melifer fiind sugelul rosu (50-100-180 kg la ha) inflorind din
aprilie; mirosul florilor e neplacut dar ele dau mult nectar si polen;
• sulfina - iarba de piatra, molotru galben, sufulg, trifoi mare - planta furajera (bogata in
albumina digestibila), erbacee, bianuala, din familia leguminoase, foarte melifera, are
diferite soiuri: sulfina albastra, sulfina alba etc. , cele obtinute prin selectie inflorind din
primul an de la insamantare, timp de 30 de zile; varietatea galbena infloreste cu 3 saptamani
inaintea celei albe; este foarte melifera si secreta nectar chiar si pe timp rece (200-600 kg la
ha), creste pe orice teren (chiar si pe cele saraturoase) pe care le imbunatateste caci are o
tulpina pivotanta (atinge 2 m); pe petalele florilor se afla numerosi bacteriofagi buni pentru
vindecarea locei; daca se recolteaza polen de la sulfina trebuie avut in vedere sa nu fie
umed, caci fermenteaza foarte repede si produce (in aceste conditii) o substanta otravitoare
"dicumarina" care provoaca hemofilia (o boala a sangelui foarte periculoasa);
• sulitica - falcata, sunatoarea, trifoiul caprelor, trifoi sarma - are un miros puternic imbatator
si infloreste 4-6 saptamani de la finele lunii iunie pana in august; mierea este alba-deschisa,
cu un gust placut;
• surguci - ciocanas, ciocul ciorii, nemtisori de gradina, tata caprei (iunie-august);
• susai - iarba iepurelui, susan, talharea - este o planta oleaginoasa ce ofera mari cantitati de
polen; infloreste in iulie-august pe semanaturi, ogoare, margini de drum, avand multe specii
ce traiesc pe diferite terenuri in paduri, vii sau mlastini;
• talpa gastei -, cione, coada leului, creasta cocosului, iarba flocoasa, somnisor - infloreste in
iunie-august (200 kg miere la ha), mierea fiind limpede, de culoare deschisa cu gust usor
amarui;
• talpa ursului - matruna - e cercetata de albine pentru polen si nectar (iunie-august),
inflorind prin poieni, tufisuri si cranguri;
• tatarnica - maciuca ciobanului, rostogol, scaiete - planta perena erbacee, galbena spinoasa,
foarte buna melifera (350 kg la ha), infloreste prin paduri si maracinisuri ((iulie-august);
• tataneasa - iarba baloasa - iarba lui Tatin - infloreste prelung (mai-septembrie) si creste prin
locuri umede; este folosita si in industria farmaceutica, in special pentru radacini;
• tatais - maciuca ciobanului, rostogol, scaiete - este o planta perena spinoasa foarte buna
melifera, creste prin poieni, margini de paduri si maracinisuri (350 kg miere la ha);
• toporasii - hioara, ligoarce, micsunea, lamaioara - infloresc printre cei dintai primavara
(martie-aprilie), prin paduri, poienuri, tufisuri, livezi; se cultiva in paturi calde in gradinile
din jurul oraselor mari;
• toposnic - balibasa, chipul matei, zeabre - infloreste in iunie-august (np) si prefera terenul
nisipos;
80
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
• trifoiul - este o planta melifera din familia leguminoase, de la care albinele aduna mult
polen, mai ales daca se face dresaj in acest scop. Inflorirea dureaza 25-30 zile. Mierea de
trifoi are o savoare cu totul exceptionala. Trifoiul alb este cel mai melifer;
• troscotul - hericica, sporis, tarsoaca - da mult polen si putin nectar (40 kg la ha), inflorind
prelung (iunie-septembrie) pe drumuri si locuri necultivate;
• turta - ceapa cioreasca, cioropor, ciumuhaiul, ciurul zanelor, punga-babei, turtea - infloreste
in iulie-august si creste prin livezi, coaste aride, pajisti si pasuni pietroase de munte;
• tutunul - bacon, duhanita, tabac - este o planta erbacee din familia Solanaceae care da si
nectar ce se transforma intr-o miere aproape fara culoare, putin acidulata si chiar amaruie -
foarte recomandata pentru iernare; planta ofera si polen abundent dar, in unii ani e toxic
(contine in proportii exagerate alcaloizii nicotina si anabazina);
• telina - telar - are o radacina comestibila - infloreste din iulie pana in septembrie;
• unguras - baltatura, catusnica salbatica, voronic - infloreste in iunie-august si da o productie
de 50 kg miere la ha si foarte putin nectar; voronica este asemanatoare cu ungurasul si este
mult mai cautata de albine;
• urechea porcului - jale, salvie - da o productie de 300 kg miere la ha, inflorirea in masa
durand 2 luni (iunie-august); se aseamana cu salvia de camp si cu iarba Sfantului Ion - specii
ce infloresc 30-35 zile (in iunie-septembrie);
• urechelnita - iarba ciutei, iarba de urechi, iarba grasa, iarba tutunului, jintura, prescurarita,
verzisoara - infloreste in iulie-august pe stancile calcaroase din munti;
• urzica moarta - infloreste din martie pana in august, prin paduri, tufisuri, poieni, in
regiunile de deal si de munte;
• usturoita - aisoara, frunza voinicului, iarba de lingoare, vindecatoare, voinicica - infloreste
in aprilie-mai;
• varga ciobanului - cardu, iarba voiniceasca, lugaci, scaiete, scai voinicesc - planta spinoasa
erbacee, ofera mult polen si nectar (120 kg la ha), inflorind in iulie-august prin fanete,
tufisuri, paduri, locuri necultivate, nisipoase si umede;
• vatamatoare - iarba ranei, trifoiul racului - are o inflorire prelunga (mai-iulie) crescand pe
pajistile de munte si pe terenurile calcaroase;
• verbina - sporici, maturita - infloreste in iulie-august prin locuri necultivate pe langa
drumuri si daramaturi, secretand din abundenta nectar si polen;
• verigariu - artar tataresc;
• vetrice - ferecea, matrise - da mult polen si foarte putin nectar;
• vinarita - cearta casei, lavrentina, tamaita, vinetica - infloreste in mai-iunie prin pajisti
umede, pasuni si paduri;
• vinetele - albastrele, corobatica, dioc, neghina - secreta polen si nectar (chiar si pe timp
secetos) 60 kg miere la ha (mai-iunie);
• viorele - gaurele, zambile de camp - sunt printre primele flori ale primaveri care dau nectar
si mult polen (martie-aprilie);
• virnant - ruta - infloreste in iunie-august si este cautata pentru produsele farmaceutice,
polenul sau continand insemnate cantitati de rutina; se gaseste prin vii, locuri nisipoase si pe
langa ziduri;
• voinicica - e cercetata pentru polen si nectar (mai-august);
• voronica - catusnica, gutuita, unguras - da polen si nectar (50 kg la ha) si infloreste in iunie
septembrie;
• zburatoarea - roscove, rachitica, iarba Sfantului Ion - planta perena vivace din familia
Oenotheraceae, are radacini cu rizomi, frunze asemanatoare cu ale salciei, florile rosii
purpurii, infloreste 35-40 de zile dand 500-600 kg miere la ha; productia este insa nesigura,
81
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
datorita larvelor unor musculite ce-si depun ouale pe flori, albinele renuntand sa mai adune
nectarul.
Organizarea pastoralului
Planul deplasarii in pastoral trebuie pregatit din vreme, stabilind:
• numarul de stupi ce vor fi transportati,
• vetrele temporare,
• procurarea mijloacelor si documentelor de transport cu respectarea legislatiei in vigoare,
• efectuarea tratamentelor antivarroa etc.
Densitatea recomandata de stupi la hectar este urmatoarea:
• 14-18 colonii la salcam,

• 6-10 la tei,
• 1-2 la floarea soarelui,
• 0,5 la bostanoase in culturi intercalate,
• 1-2 in culturi pure,
• 4-6 la leguminoasele perene,
• 3-5 la zmeuris.
Inchiderea stupilor
Stupii nu se pot inchide oricum si oricat. Inchiderea stupilor in perioadele in care se fac stropiri cu
insecticide sa se faca cu ajutorul unor dispozitive speciale, tip triunghi de aerisire, care pot fi
folosite si in timpul deplasarilor prelungite in pastoral, cu conditia ca acestea sa fie bine prinse de
peretii stupilor. In situatiile in care transporturile se vor face la distante foarte mari stupii se vor
asigura si cu apa in faguri.
Metode si mijloace
Stuparitul pastoral cuprinde aspecte organizatorice, stiintifice, tehnice, economice etc. In cazul
nerespectarii regulamentului privind organizarea stuparitului pastoral, a normelor sanitar-veterinare,
a codului silvic si a oricaror reglementari legale, se aplica sanctiuni. Stuparitul pastoral se practica
in doua forme: cu stupii varsati (transportati cu ajutorul unor camioane, remorci etc.);cu ajutorul
pavilioanelor apicole special amenajate, existand o multitudine de tipuri si variante constructive.
Pregatirea deplasarii stupinelor
Inainte de a se efectua deplasarea familiilor de albine se executa din vreme recunoasterea masivelor
melifere, stabilindu-se locul in care urmeaza a fi amplasata stupina. Pentru a se evita strivirea
albinelor fagurii trebuie sa fie bine fixati, asigurandu-se si un spatiu de refugiu, deasupra cuibului.
Circulatia aerului se asigura prin deschiderea sitelor de ventilatie. Daca stupii sunt foarte puternici
este nevoie sa li se asigure spatiu suplimentar de refugiul albinelor. Pentru eliminarea bioxidului de
carbon acumulat pe timpul transportului cele mai bune rezultate se obtin daca pe fundul stupilor se
practica un orificiu prevazut cu panza metalica. Daca in stupi se afla miere nematurata este bine sa
stropim fiecare colonie cu apa (circa 1 litru), ori vom transporta stupii cu urdinisurile deschise
avand montate si sitele de ventilatie deasupra ramelor. Trebuie avut grija insa ca sosirea la
destinatie sa se faca in primele ore ale diminetii iar la destinatie sa se pulverizeze pe deasupra
sitelor apa. Pe timpul transportului se fac scurte opriri de control. Toamna si primavara daca timpul
82
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
este friguros transportul se poate continua chir si pe timpul zilei. Dupa instalarea stupilor la noua
vatra se instaleaza adapatorul. La asezarea pe noua vatra se va avea in vedere ca plasarea stupilor sa
nu fie in aceeasi directie cu cea a vecinului caci daca stupina va fi amplasata in spatele altei stupine
vom pierde o parte din culegatoare. La cateva ore dupa deschiderea urdinisurilor se acopera sitele si
se desfac legaturile care au fixat partile componente.
Valorificarea unor tehnologii noi
Pentru a nu avea neplaceri la transport trebuie sa folosim cu precadere faguri armati sau ramele
trebuie insarmate atat orizontal cat si vertical (cel putin pe mijloc). Pavilioanele apicole sunt net
superioare stupinelor divizate sau clasice. Dezavantajele acestora pot fi inlaturate prin adaptari de
dispozitive cum ar fi cele referitoare la cele 2 puncte redate mai jos:
Imperecherea matcilor in stupina pavilion.
Matcile ies din familie pentru imperechere si la inapoiere nu mai revin daca nu au un semn
distinct vizibil, necesar pentru orientarea lor. Inlaturarea neajunsului se face prin:
• vopsirea tuturor fetelor stupilor in culori diferite: galben, maro, crem, albastru, bleu, alb etc.
suprafata vopsita nedepasind 0,4-0,5 metri patrati;
• aplicarea unor forme confectionate din placute de tabla cat mai variate pe fetele stupilor
(tinandu-se cont de modul de perceptie al albinelor);
• folosirea unor repere (arbusti, pietre, steaguri etc.);
• nucleele de imperechere vor fi plasate la inaltimi diferite, in apropierea pavilionului, cu
urdinisurile orientate cat mai variat.
Paravanturile
Paravanturile, folosite la urdinisuri, duc la eliminarea aproape in totalitate a curentilor reci,

marindu-se astfel efectivul de albine. Nefolosirea acestor paravanturi determina incetarea ouatului
matcii de timpuriu - toamna, iar primavara depunerea oualor incepe mult mai tarziu decat in stupii
plasati jos si feriti de curentii reci. Familiile de albine intra astfel in iarna cu efective imbatranite si
uzate, iar primavara pier mai timpuriu, neavand timp suficient sa se dezvolte pana la primul mare
cules. Daca avem paravanturi montate la pavilion, acesta se poate orienta in orice directie, fara a lua
in seama din care parte bate vantul. Paravanturile se pot confectiona din tabla de aluminiu de 1 mm
grosime si pot fi marite sau micsorate in raport de dorinta si necesitati. Pentru detalii se poate
consulta Apicultura in Romania, 12 decembrie 1986.
Culesurile tarzii
Ca surse de cules la sfarsitul verii se pot folosi fanetele din luncile raurilor, zonele inundabile,
gradinile de zarzavat, bostanoasele etc., care pana la efectuarea araturilor de toamna ofera culesuri
de intretinere.
83
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
FIŞA DE DOCUMENTARE Nr.1

INDIVIZII FAMILIEI DE ALBINE
Albinele duc o viaŃă în comun, formând familia (colonia) de albine.

In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi: matca, albinele lucratoare si trantorii.
Trântori
Matca Albine lucrătoare
84
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230

Caracterele morfologice ale indivizilor familiei de albine
In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi: matca, albinele lucratoare si trantorii. Aceştia
prezintă caractere morfologice diferite, care îi fac să se deosebească între ei.
INDIVIZII FAMILIEI CARACTERE MORFOLOGICE
DE ALBINE
- Este singura femelă capabilă de reproducŃie,

- Se deosebeşte uşor de celelalte albine prin formă şi mărime,
având corpul mai lung, capul mai mic şi abdomenul foarte
dezvoltat şi acoperit până la jumătate de aripi.
- Pe faguri este însoŃită întotdeauna de o suită care se ocupă cu
hrănirea ei (cu laptisor de matcă) şi cu transmiterea
substanŃei de matcă la întreaga colonie.
Matca
- Sunt, ca dimensiune, indivizii cei mai mici ai familiei de albine,

femele cu ovarele nedezvoltate, incapabile de reproducŃie,
- Capul albinei lucrătoare are o formă triunghiulară iar
abdomenul este egal în lungime cu aripile.
- Limba le este bine adaptată pentru cules, în medie are 6,4 mm
lungime,
- Picioarele sunt prevăzute cu paneraşe (corbicule) destinate
Albina lucrătoare colectării şi transportului polenului.
- Reprezintă masculii familiei de albine,

- Corpul lor este mai mare decât al lucrătoarelor şi a mătcii,
lungimea este aprox. 15 -18 mm,
- Capul este rotunjit, antenele trântorului au cu o articulaŃie în
plus faŃă de cele ale albinei lucrătoare cu ochi foarte bine
dezvoltaŃi, mirosul sensibil şi vederea trântorilor, adaptată la
lumina cerului şi a zării, ajutându-i la detectarea uşoară a
Trântorul mătcilor ieşite la împerechere.
- Rolul principal al trântorilor este de a împerechea mătcile şi
de a asigura astfel perpetuarea speciei.
85
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230

CLASIFICAREA STUPILOR
Stupii sunt construcŃii din lemn sau poliuretan făcute de om pentru adăpostirea albinelor în
vederea exploatării economice a acestora.
Stupul orizontal Stupul vertical cu magazine
Stupul multietajat
TIPURI DE STUPI
86
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 4

Stupul orizontal - STAS nr.4170/1976
Este un stup de mare capacitate, cu 20 rame de tip orizontal (Dadant), aşezate pe un singur
rând.
Capac
Corp
Fund
Urdiniş
PărŃile componente Caracteristici constructive

Fundul stupului Este fix prins în cuie de corp
Corpul are forma paralelipipedică,
ConfecŃionat din scânduri aşezate longitudinal,
Peretele frontal are, în partea sa inferioară, două urdinişuri
Corpul stupului înalte de 20 mm, diferite însă ca mărime, primul având
lungimea de 300 mm iar celălalt de 150 mm.
Capacul stupului Capacul îmbracă partea de sus a stupului pe 20 mm, sprijinindu-
se pe brâul corpului,
Este rabatabil, fiind prevăzut cu două balamale cu care se
fixează de corp.
Anexe:
Stupul orizontal este prevăzut cu:
20 de rame, ( dimensiuni: lungimea 435 mm, lăŃimea 300 mm)

Două diafragme (de reducere a cuibului şi de separare)
6 scândurele de podişor, confecŃionate din scândură subŃire
Un dispozitiv de fixare a ramelor pentru transport ( O bară de fixare care se aşează
perpendicular pe rame. Rolul acestui dispozitiv este de a rigidiza ramele în stup pe timpul
transportului, de a nu permite mişcarea, deplasarea acestora şi, implicit, strivirea albinelor).
87
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230

Stupul vertical – STAS nr.1138/1980.
Capac
Magazin
Corp
Fund
În acest tip de stup dezvoltarea familiei de albine se face tot pe orizontală faŃă de sol, ca şi în
cazul stupului orizontal.
DiferenŃa faŃă de acesta este că, pe lângă ramele de cuib, de 300 mm, în care albinele cresc
puiet, stupul vertical are şi rame mici, puse în magaziile aşezate deasupra corpului, în care
albinele pun exclusiv miere.
Fundul stupului este fix.
Corpul stupului are o formă aproape pătrată şi conŃine 10 rame de cuib de 435 x 300 mm
Deasupra corpului pot fi fixate, pe brâul care îl înconjoară lateral sus şi în falŃurile
superioare una sau două magazine.
Ramele de magazin sunt de dimensiuni ca şi la stupul orizontal, singura diferenŃă fiind
înălŃimea acestora, de 162 mm (dimensiunile exterioare de 435 x 162 mm).
Avantajele acestui tip de stup sunt:

diferenŃierea clară între cuib şi ramele din care se extrage miere,
uşurinŃa cu care se poate extrage mierea
familia de albine se deranjează la extracŃie foarte puŃin.
Stupul vertical cu magazine este potrivit pentru stupăritul pastoral deoarece permite
luarea magazinelor de pe corp, transportul lor separat, deci este mai uşor decât stupul
orizontal şi permite obŃinerea de miere de calitate, pe sortimente distincte de floră.
88
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230

Stupul multietajat- STAS nr.8128/1977
Capac
Corpuri
Fund
PărŃile componente Caracteristici constructive

Este mobil, cu o singură faŃă utilizabilă
În prezent se utilizează din ce în ce mai mult fundul dublu, cu
Fundul stupului ambele feŃe utilizabile.
Are lungimea de 550 mm, depăşeşte corpul din faŃă cu circa 60 mm
formând astfel scândurica de zbor.
Este construit din scânduri groase de 20 mm.
Este construit din scânduri
Dimensiunile exterioare ale corpurilor sunt 490 x 420 x 245 mm,
PereŃii din faŃă şi din spate ai corpurilor sunt prevăzuŃi în partea de
Corpul stupului sus, pe interior, cu câte un falŃ de 17 mm înălŃime şi 10 mm
adâncime pentru sprijinirea umeraşelor ramelor.
În exterior corpurile au două scobituri cu o adâncime de 10 mm
care servesc ca şi mânere.
PereŃii laterali ai corpurilor sunt străpunşi pe toată înălŃimea de un
orificiu cu diametrul de 10 mm prin care se introduce tija de fixare
a corpurilor în timpul transportului la pastoral.
Capacul stupului Este telescopic (îmbracă puŃin corpul).
În interiorul capacului există un spaŃiu gol, în care se aşează
salteluŃele sau alte materiale izolante în timpul iernii.
89
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230

Stupul multietajat- STAS nr.8128/1977 - Anexe
1
3
1. Capacul stupului
2. Corpuri
4 3. Podişor
4. Podişorul Snellgrove
5 5. Rama ventilaŃie
6. Hrănitorul
7. Rame (435 X 230 mm)
6 8. Rame
9. Fundul stupului
12 7 10. Blocul pentru urdiniş
11. Închizător de urdiniş
2 12. Orificii pentru sistemul de
fixare
8
2
9
10
11
12
Stupul multietajat prezintă o serie de calităŃi, care l-au impus în practica apicolă:
O construcŃie simplă, cu părŃi componente divizibile;
Volumul lui poate fi mărit sau micşorat, după necesităŃile şi puterea familiei de albine;
Satisface pe deplin cerinŃele biologice ale albinelor, care preferă dezvoltarea pe verticală;
Permite folosirea operaŃiunilor de mecanizare în transport, prin paletizare, extracŃia mierii pe
sorturi florale direct din corpuri etc.;
Este considerat ca un stup al prezentului şi viitorului.
90
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230

Utilaje pentru fixarea fagurilor în rame
Utilaje pentru fixarea fagurilor în Caracteristici

rame
Este confecŃionată din scândură
Este dimensionată ca să încapă exact în “lumina”
unei rame
Se poate confecŃiona pentru a fi adaptat acelaşi
calapod la fixarea fagurilor în rame de tip
Planşeta calapod orizontal, multietajat şi de magazin
Este prevăzut cu ac de oŃel pentru găurirea

spetezelor laterale (pentru a se obŃine ramele
îmsârmate)
Găuritor pentru rame
Prezintă o rotiŃă dinŃată, care se trece peste sârma

ce trebuie intergată în fagure.
Pentru fixarea fagurelui de speteaza superioară a
ramei se foloseşte pintenul tăvălug (cu rolă).
Exiată şi pinteni electrici.
Pintenul apicol
Faguri artificiali (foi) ramă însârmată
Dispozitiv de găurit rame sârma zincată de 0,4 mm Fagure artificial

fixat pe ramă
91
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230

Utilaje pentru extracŃia mierii
Uneltele pentru extragerea, prelucrarea şi păstrarea mierii sunt: furculiŃa, cuŃitul şi tava şi
masa pentru descăpăcit, extractorul, strecurătoarea pentru filtrat mierea şi maturatorul.
FurculiŃa de descăpăcit se foloseşte pentru eliminarea căpăcelelor de
ceară de pe celulele pline cu miere ale fagurilor, în special a celor care
au suprafaŃa neuniform căpăcită. Pentru o mai bună alunecare pe
suprafaŃa de ceară a fagurelui şi o mai mare eficienŃă, înainte de
utilizare furculiŃa de descăpăcit care nu este prevăzută cu rezistenŃă
electică se încălzeşte în prealabil în apă fierbinte.
CuŃitul de descăpăcit se foloseşte, ca şi furculiŃa de descăpăcit, pentru

înlăturarea căpăcelelor de ceară de pe celulele fagurilor cu miere. Au
fost dotate cu rezistenŃă electrică şi termostat pentru a le încălzi la o
temperatură constantă, de 50-70°C. De asemenea există modele de
cuŃite încălzite cu aburi.
Tava şi masa de descăpăcit sunt confecŃionate din inox. Servesc

pentru descăpăcirea fagurilor
Extractorul este un aparat care se foloseşte pentru extragerea mierii

din faguri,. Există mai multe tipuri de extractoare: după modul de
aşezare a ramei :
extractoare tangenŃiale la care ramele sunt aşezate perpendicular pe

axul rotorului. Ele pot fi cu 2, 3, şi 4 rame de obicei acŃionate mecanic
extractoare radiale în care ramele sunt aşezate cu direcŃia pe axul
extractorului şi nu mai este necesar să se întoarcă ramele, deoarece
extracŃia se face simultan pe ambele feŃe. Pot fi acŃionate manual,
când numărul ramelor este mic şi cu un motoraş electric, când sunt de
mare capacitate (cu 12, 16, 28, 32, 36, şi 56 rame)
Srecurătoarea pentru filtrat mierea se foloseşte, la extragere, pentru

strecurarea mierii de impurităŃile de ceară şi păstură.
Maturatorul (zăcătoarea) este folosit pentru limpezirea şi păstrarea

mierii.
92
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230

Utilaje pentru extracŃia cerii
Uneltele pentru extragerea şi prelucrarea cerii sunt reprezentate de topitorul de ceară cu aburi
sau solar şi presa de ceară.
Topitorul de ceară cu aburi este un utilaj cu randament scăzut,

folosit la prelucrarea materiei prime ce are un conŃinut bogat în
ceară. Este compus dintr-un vas de tablă, cu pereŃi dubli şi este
acoperit cu un capac care se fixează etanş de pereŃi. În interior vasul
are o sită pe care se fixează fagurii de topit şi care va reŃine boştina
şi celelalte resturi care rămân în urma prelucrării acestora (sârme,
resturi de lemn, etc.).
În spaŃiul dintre pereŃi se toarnă apă care prin fierbere provoacă
aburi ce topesc ceara sau, în cazul altui model, apa pătrunde în vas
acŃionând direct asupra materialului de topit, ceara ridicându-se la
suprafaŃă.
Cerificatorul solar este un utilaj care topeşte ceara conŃinută în

faguri şi căpăcele cu ajutorul energiei solare, căldurii emisă de soare
pe timpul verii. Cerificatorul se aşează în locurile cele mai însorite
din stupină sau curte pentru a beneficia de cât mai multă căldură de
la soare.
Prin utilizarea topitorului de ceară solar se obŃine o ceară curată,
gălbuie, plăcut mirositoare.
Presa de ceară permite extragerea cerii şi din fagurii reformaŃi, nu

numai din căpăcele şi faguri noi deoarece foloseşte, în afară de
temperatură, acŃiunea de presare, în deşeuri (boştină) rămânând o
cantitate mică de ceară (10-30%), de calitate inferioară, ce poate fi
extrasă doar prin procedee industriale.
93
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230

Specii forestiere melifere
Arbori:
Salcâmul alb este considerat cea mai importantă
specie meliferă. Înflorirea începe în luna mai şi se
continuă până la sfârşitul lunii iunie.
Prin practicarea stupăritului pastoral apicultorii pot
asigura 2 – 3 culesuri pe an. ProducŃia de miere este
evaluară la 1000 kg./ha. Mierea este incoloră sau uşor
colorată în galben cu aromă specifică de salcâm, mult
apreciată pe piaŃa internă şi la export. Oferă
importante culesuri de producŃie.
Salcâmul alb
Teiul înfloreşte în cursul lunilor iunie – iulie, la 15 zile după

salcâm. Durata de înflorire a celor trei specii (teiul cu frunză
mare, teiul cu frunză mică, teiul argintiu) luate împreună este
în medie de 30 zile.
ProducŃia de miere este evalută la 800 – 1200 kg./ha
Mierea de tei este de culoare galben – închis, cu gust plăcut şi
aromă pronunŃată de tei, cu calităŃi alimentare şi terapeutice
deosebite. Oferă importante culesuri de producŃie.
Teiul
Arbuşti:
Zmeurul este considerat cel mai valoros arbust
melifer. Înfloreşte în lunile iunie – iulie.
Perioada de înflorire durează aproximativ 25
zile. Cultivat la câmpie, are o înflorire mai
timpurie, în aprilie – mai şi durează 10 – 14 zile.
La munte producŃia de miere estimată este de 50
– 200 kg./ha. Mierea de zmeuriş este de culoare
roşcată-gălbuie şi foarte gustoasă.
Zmeurul
94
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 12 - a

Culturi agricole
Floarea-soarelui reprezintă principala cultură meliferă

din zona de câmpie. Înfloreşte în lunile iunie – iulie.
Perioada de înflorire a unui lan este de 20 – 25 zile.
Culesul la floarea soarelui este destul de stabil şi
constant, suplinind adesea teiul. Florile oferă albinelor
nectar şi polen de culoare galbenă. ProducŃia de miere
în medie este de 60 kg / ha. Oferă importante culesuri
de producŃie.
Floarea soarelui
RapiŃa este o plantă meliferă valoroasă pentru

zona de câmpie. Înfloreşte în aprilie, iar
perioadade înfloriri durează până în mai.
Furnizează nectar şi polen într-o perioadă când
fora meliferă ete săracă.
ProducŃia de miere este de 35 – 100 kg/ha.
Mierea monofloră de rapiŃă este de calitate
bună, are culoarea galben-deschis şi
cristalizează foarte repede.
RapiŃa
Porumbul este o valoroasă plantă poleniferă. Înfloreşte

în luna iunie până în octombrie, în funcŃie de data
semănatului. Polenul este de culoare galbenă şi are un
conŃinut bogat în proteine, la care se adaugă un factor de
creştere, cu rol important în dezvoltarea organismelor
tinere.
De pe un hectar de porumb se estimează că se pot obŃine
22 kg. polen proaspăt iar de la o plantă 1 gram.
Porumbul
95
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 12 - b

Culturi agricole
Coriandrul înfloreşte în lunile iunie-iulie, furnizând un

lung cules de vară care se eşalonează aproximativ pe 30
zile. În anii favorabili producŃia de miere este de 100 -
500 kg / ha. Mierea monofloră de coriandru are gust şi
miros caracteristic. Albinele cercetează florile şi pentru
polen.
Coriandru
Lucrena înfloreşte în luna mai (coasa I) sau în iulie-

august(la coasa II). ProducŃia de miere este apreciată la 25 –
30 kg. / ha. Iar în culturi irigate 200 kg. / ha. Pentru a spori
participarea albinei melifere la polenizarea lucernei se vor
asigura familii puternice şi o încărcătură de 8 – 10 familii
/ha., amplasate în interiorul parcelelor sau în imediata lor
apropiere.
Lucerna
Trifoi alb
Trifoiul alb este una din cele mai melifere specii de trifoi,
fiind intens cercetat de albine pe toată durata zilei. Albinele
culeg nectar şi polen cafeniu-închis. Durata înfloriri este
lungă, din luna mai, până toamna în octombrie.
ProducŃia de miere evaluată este de 100 – 250 kg / ha.
96
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 13 – a

Pomii fructiferi
Mărul este cea mai valoroasă specie meliferă dintre

pomii fructiferi. Înfloreşte abundent în luna aprilie
mai. Secretă mult nectar şi mai ales polen, care
contribuie la întreŃinerea şi dezvoltarea timpurie a
familiilor de albine. ProducŃia de miere este de 30 –
42 kg. /ha. Mierea monofloră este galbenă, cu aromă
plăcută şi cristalizează repede după extracŃie.
Părul înfloreşte în luna aprilie. Durata de înfloriri a

unui pom este de 10 – 14 zile şi oferă albineleor atât
nectar cât şi polen.
Polenul este foarte necesar pentru creşterea puietului
primăvara şi pregătirea familiilor de albine pentru
culesul principal de la salcâm. ProducŃia de miere
este evaluată la 18 – 20 kg. /ha.
Gutuiul, faŃă de ceilalŃi pomi fructiferi este specia

cu înflorirea cea mai târzie, eşalonată în mai - iunie.
Florile sunt intens cercetate de albine. ProducŃia de
miere evaluată la gutui este de 90 kg. /ha. Oferă
familiilor de albine importante culesuri de
întreŃinere.
Prunul, înfloreşte în luna aprilie şi oferă familiilor

de albine culesuri de întreŃinere de nectar şi polen.
ProducŃia de miere evaluată la această specie este de
20 – 30 kg. /ha.
97
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
FIŞA DE DOCUMENTARE Nr.13 – b

Pomii fructiferi
Cireşul este o specie nectaro-poleniferă bună, cu

înflorire abundentă, care desfăşoară eşalonat în
luna aprilie.
ProducŃia de miere obŃinută de la cireş este de 30
– 40 kg. /ha.
Vişinul înfloreşte în luna aprilie şi oferă familiilor

de albine culesuri de nectar şi polen.
ProducŃia de miere obŃinută de la cireş este de 30
– 40 kg. /ha.
Caisul este una din speciile pomicole cu înflorirea

cea mai timpurie, în martie – aprilie, înainte de
înfrunzire. Oferă culesuri atât de nectar cât şi de
pollen, contribuind la întărirea şi dezvoltarea
familiilor de albine ieşite din perioada de repaus.
Piersicul înfloreşte timpuriu în martie aprilie

ProducŃia de miere medie este evaluată la 20 – 40
kg. /ha. Alături de cais , sunt specii valoroase pentru
apicultură pentru că oferă primele culesuri de
întreŃinere care stimuleză activitatea albinelor ieşite
din iarnă.
98
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230

Specii decorative
Ghiocei Zambile
Speciile decorative oferă familiilor de albine culesuri de

întreŃinere de primăvara devreme (martie aprilie) până
toamna târziu, prin înflorirea lor eşalonată.
Narcise
Gladiole Alte specii decorative
99
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 15 – a

Specii medicinale
LevănŃica este una dintre cele mai valoroase

plante melifere din flora erbacee, prin înfloritul de
lungă durată care se eşalonează din iunie până în
august şi prin potenŃialul său melifer ridicat.
ProducŃia de miere evaluată la această specie este
de 50 – 100 kg. /ha. Mierea de levănŃică este
galbenă aurie cu nuanŃe verzui, aromată şi cu gust
plăcut.
Menta înfloreşte din iunie până în august, fiind foarte

atrăgătoare pentru albine, care recolteazănectar şi polen.
Caracteristic pentru nectar este conŃinutul mare în vitamina
C. ProducŃia de miere este de 100 – 200 kg. /ha. Mierea este
brun – roşcată , cu aromă pronunŃată de mentăşi gust plăcut.
RoiniŃa sau iarba stupilor, floarea roilor

înfloreşte în lunile iunie- august, oferind
familiilor de labine un bun cules de întreŃinere,
fiind cercetată intens mai ales în miezil zilei.
ProducŃia de miere este de 100 – 150 kg. /ha.
Florile sunt de culoare alb-gălbuie, albă sau
liliachie, cu miros de lămâie.
100
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 15 – b

Specii medicinale
Isopul înfloreşte abundant în lunile iunie – iulie pe

durata a 30 zile. Utilizat în scopuri medicinale se
poate cosi de două ori, fapt ce determină a doua
înflorire în septembrie – octombrie, oferind albinelor
culesuri valoroase într-o perioadă cu flora meliferă tot
mai rară. ProducŃia de miere evaluată este de 50 –
100 kg. /ha.
Salvia este o valoroasă specie meliferă din flora

spontană, care înfloreşte în mai – iunie şi oferă
familiilor de albine culesuri de nectar şi polen
valoroase. ProducŃia de miere evaluată la această
specie ajunge în medie la 300 kg. / ha.
Anghinarea
Înflorirea se desfăşoară pe o perioadă lungă de timp,
din iunie până în septembrie. ProducŃia de miere
este evaluată la 150 – 400 kg. / ha.
Albinele recoletaza de la anghinare şi polen de
culoare albă cenuşie.
101
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230

Specii melifere tipice
Facelia sau floarea albinelor este cea mai valoroasă

plantă melifeă tipică. ImportanŃa ei este legată de
capacitatea nectariferă mare cât şi de perioada de
vegetaŃie, care permite eşalonarea înfloririi, pentru
acoperirea golurilor de cules din Ńară. De la facelie
albinele culeg polen de culoare mov, mai ales la
începutul înfloriri şi nectar pe toată perioada.
ProducŃia de miere este evaluată la 300 – 1000 kg. /
ha. Mierea are culoare galbenă deschis. Peritada de
înflorire se situează în lunile mai – octombrie, în
cazul culturilor eşalonate.
Specii erbacee spontane
Zburătoarea este o specie meliferă apreciată

pentru culesul din zona de deal şi de munte.
Perioada de înflorire începe în luna iulie şi se
eşalonează până în august, în funcŃie de
altitudine. Florile secretă nectar din abundenŃă.
CondiŃiile optime de secreŃie a nectarului sunt:
Temperatura de 21 - 26ºC şi umiditatea
atmosferică de 60 – 70%. De aceea culesul la
zburătoare este foarte variabil şi nesigur,
producându-se abundent o dată la 6 – 7 ani. În
condiŃii favorabile producŃia de miere variază
între 200 - 600 kg. / ha. Mierea monifloră de
zburătoare este transparentă, de culoare verzuie,
cu aromă şi gust plăcut, dar cristalizează repede
după extracŃie. Polenul are culoarea verde.
102
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
(anexa 1)
Ramă cu puiet căpăcit
Ramă cu miere căpăcită
103
CRAIOVA, DOLJ
Tel 0744636776 Fax 0351808230
AŞEZAREA STUPILOR ÎN STUPINĂ (anexa 2)
AŞEZAREA STUPILOR ÎN FORMĂ DE ŞAH
AŞEZAREA STUPILOR ÎN GRUPURI
AŞEZAREA STUPILOR ÎN SEMICERC AŞEZAREA STUPILOR ÎN RÂNDURI
104

Curs de Calificare Apicultor - 104

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs de Calificare Apicultor - 104

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASOCIAłIA”DOMINOU”

STR.EUGENIU CARADA NR. 19

TEHNOLOGIA CREŞTERII ALBINELOR

1.1. VIATA FAMILIEI DE ALBINE

Producerea matcilor - metoda fara transvazare

Varrooza - o lupta de durata

Mască Salopetă Mănuşi Afumător

Următoarea listă de termeni va fi folositoare la absolvirea unităŃiilor de competenŃă.

1 Albine lucrătoare cei mai mici indivizi ai familiei de albine, femele cu

2 Boştina reziduurile rămase după ce fagurii vechi au fost topiŃi.

4 Culesurile de se realizează de la speciile melifere cu potenŃial ridicat.

5 Diafragma anexă a stupului orizontal care serveşte la despărŃirea

6 Furtişag aplicat la albine, este luarea mierii altor colonii, pe ascuns

7 Goluri de cules intervale în care albinele nu găsesc surse de hrană în

8 Matca este singura femelă capabilă de reproducŃie din familia de

9 Podişorul Snellgrove serveşte la separarea familiei de bază de familia ajutătoare

10 Plante melifere plante care oferă familiilor de albine materia primă

11 Plantă poleniferă plantă care oferă familiei de albine numai polen

14 Rază economică de culesurile care se găsesc la o distanŃă de până la 1,5 – 2 m

15 Trântor masculii familiei de albine

1.1. VIATA FAMILIEI DE ALBINE

Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare.Diferenta este ca depunerea oului de

Activitatea , cuibul si hrana albinelor

O sa observati ca numarul de albine va creste si ca largirea cuibului trebuie facuta periodic,

corespunzatoare. La sfarsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii familiile ocupa, treptat,

Selectia si pregatirea familiilor

Acceptarea botcilor , cresterea primara

Recoltarea botcilor - imperecherea in nuclee

- intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor,ridicarea partiala sau totala a podisorului si

mierii in coroane.Cand cuibul este completat in totalitate,depozitarea se continua in fagurii

Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare

Ramele de miere si pastura

simplu aceasta lipseste,se foloseste serbetul de zahar administrat ca in cazul precedent(turte).Se

Alta metoda de inlocuire a matcii - "Daca in natura nu este cules,inainte cu o saptamana de

Intepaturile albinelor - "Acul se reteaza orizontal cu unghia,cu dalta apicola,sau cu o lama de

diversificare a utilajului folosit; diversitatea mare a conditiilor de cules; niveluri diferite de

APISTAN - BANDA IMPREGNATA

recomanda sau chiar il impun.Componentele principale a medicamentului sunt Timolul(70%),ulei

ACID FORMIC - CONCENTRAT 60 %

ACID LACTIC - CONCENTRAT 15%

Necesitatea tratarii pe larg a acestui subiect,la nivel de amatori,deriva din complexitatea

Metode de crestere fara transvazare

Metoda "matcilor de salvare"

In Romania (si nu numai),aceasta metoda este mult indragita de apicultorii

Pe jumatatea superioara,alegem 15 celule cu oua pe o fata si 15 pe cealalta,avand grija ca

- curatam urdinisul stupilor,supraveghem familiile facand controale auditive ; reparam,curatam

CONCLUZII : Atentie mare ce , si de unde cumparati !!!

1.18. CONDITIONAREA MIERII

robinetul maturatorului se colecteaza separat,urmand a fi supusa unui nou proces de

Ce avem de facut pentru a indeplini conditiile de calitate : in stupina nu folosim antibiotice

Serbetul de zahar (uz apicol)

Pasta de zahar pudra si miere

Un alt produs cu o eficienta mare,consumat cu placere de albine,usor de preparat si administrat

Mod de preparare : In principiu se procedeaza amestecand la rece 4 parti de zahar pudra si o

Zaharul pudra,ceaiurile medicinale,lichefierea mierii zaharisite

Obtinerea zaharului pudra : In diferitele retete,zaharul pudra este un component de

1.21. STUPARITUL PASTORAL

• flora melifera dintr-o anumita localitate,

Arbori si arbusti meliferi

• albumeala (floarea de colt = Leontopodium alpinum, canafi, albinite, flocosele, floarea

• ciucusoara, albinita - ofera un bun cules aproape 3 luni (iulie-septembrie) - creste

• palamida -crapusnic, scaiete - pe timp umed da 70-200 kg miere la ha (dupa 1 an de

Densitatea recomandata de stupi la hectar este urmatoarea:

• 14-18 colonii la salcam,