P. 1
ABC apicol - C.I.Hristea si L.S.Padurean, 1967

ABC apicol - C.I.Hristea si L.S.Padurean, 1967

4.33

|Views: 1,392|Likes:
Published by stpalbn
ABC apicol - C.I.Hristea si L.S.Padurean, 1967
ABC apicol - C.I.Hristea si L.S.Padurean, 1967

More info:

Published by: stpalbn on Jan 28, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/04/2013

pdf

text

original

CONST. L.

a1 Asociatiel CreBCPtorllor de Albine

Membru de onoare

H R I S T E A :-* -W.-- L . S . P A D U R E A N G .. . _ -.-_
I

-

din R. 8. Romania

q!p- ~ .
C

--

:r. , . .

.

.

.

.

.
-

.-

... - .I*

:.

-,- .p )- *-

:

..

. -.
-----'':*

~

.
.
.

ti;:

.-

B U C U B E # T I

A BC

.... A P I C 0 L, lucrare ampla de sinteza, i n care se i m b i n a rinduirea sistematica - dupa alfabet - a terminologiei de specialitate, cu informarea teoretica g i p r a c t i c i a c i t i t o r u l u i i n problemele cresterii albinelor ~i s p o r i r i i producfiei stupinii. ABC-UI apicol inmanuncheaza experienta de aproape 50 de ani a autorilor, studii ~i realizari originale culese d i n toate c o l f u r i l e t a r i i ca si ceeaceeste nou si insugit d e s t i i n t a $i practicazilelor noastre d i n apicultura mondiala. Confinutul nofiunilor este prezentat p o t r i v i t c e r i n l e l o r fiecarui termen. Acolo unde t i m p u l a b a t a t o r i t bine cunogtin;ele, prezentarea este mai succinta, iar unde nevoile cer mai m u l t a cunoagtere, c o n t i n u t u l nof i u n i l o r este mai detaliat. Fiecare termen a fost chibzuit bine pentru a nu d a c i t i t o r u l u i nici t o m u r i de biblioteca, dar nici o schematizare nefolos itoare. Acolo unde notiunea prezentat; are contingent5 cu a l t termen, se fac t r i m i t e r i cu indicativul V a n .(vezi notiunea ...) pentru a se evita repetarile. Necesitatea si utilitatea practica a acestui gen de lucrare a fost doved it5 cu prisosintZ. D e la prima edifie a lucrarii l u i A.I. Root ,,A B C ... x y z apicol" au trecut aproape I 0 0 ani. Zecile de e d i t i i care au urmat dupa aceea, relua, rea idei i i n R.F. aGermaniei de catre R. lacobi care semneaza un ,,ABC al albinelor", dictionarele apicole publicate i n Franfa, U.R.S.S., R.S. Cehoslovacia 5i i n alte tat-i arata dorinta mereu treaza a apicultorilor de pe toate meridianele de a cunoaste si de a f i i n posesia unei documentari

A.B.C.... APICOL

6

A.B.C

.... APICOL

sistematizate i n rezolvarea problemelor pe care ie r i d i c i viafa ~i product i a stupinei. Const. L. Hristea a adunat de-a lungul tirnpului o vast5 experlent5 5i o bogata documentatie $ t ii n f i f i c i pe care le-a orinduit metodic, le-a sintetizat ~i le-a i n f a f i ~ a tintr-un limbaj deopotriva accesibil pentru amator ca yi pentru profesionistul exigent. Liviu Pidurean a adus unele. c o m p l e t i r i ~i contribufii de ordin ~ t i i n t i f i cprecizate la cuprins. Editura, ca yi autorii, nutresc speranla ca sugestiile c i t i t o r i l o r v o r ajuta la imbunatZtirea l u c r i r i i, astfel ca editia vi itoare s i i n l i t u r e Iipsuri le inerente acestui inceput.

AC este denumirea dat5 armei de atac ~i aptirare pe care albina o intrebuinieazg fn lupta cu inamicii s5i. V. n. Albina, aparat de atac qi ap8rare ~i Veninul albinelor.
ACARIOZA este o boa15 gravti care

atacti albinele. Ea nu a aptirut pin3 acum in tara noastrti, dar a distrus rnulte stupini din ttirile din apusul Europei. Boala. este cauzatti de paraziti din familia acarienilor numiti Acarapis Woodi, care ptitrund prin perigorii moi de la intrarea primei perechi a stigmatelor toracice a albinelor tinere, ajung in trahee qi aici se inmultesc. Albinele mature, de 12-15 zile, nu mai pot fi atacate, ctici perigorii stigmatelor inttirindu-se, devin tepoqi gi bareaz3 intrarea parazitilor. Femela acarianului are lungimea de 123-180 qi lgtimea de 76- 100 microni, iar masculul numai 96 -102 lungime gi 60 -63 microni 16time. Dupti imperechere femela depune fn inveliyul traheei albinei 20-30deoug din care eclozioneazti dupg 14 zile prima generatie. Atit parazitul adult ctt gi descendenla, se hrtinesc cu hemolimfa gazdei. fnmultindu-se, ei se-

cret5 toxine care afecteazc?.nervii motori ai aripilor, paralizindu-le, iar pe de alt3 parte, traheele obturate de numlrul lor din ce in ce mai mare, impiedic5 normala functionare a clilor respiratorii. Simptome caracteristice apar rnai ales la Inceputul primtiverii, cind pe fundul stupului se v5d multe albine moarte f5rS aripi. Cele muribunde ies din stup abia tirindu-se gi mor curind. ffn timpul iernii albinele sttnd In ghem, infectia se produce in masti qi de aceea pierderile in primtivarti sint mari. Acarienii gtisesc posibilitgti de inmultire chiar gi vara, cind timpul e rece gi ploios, iar albinele sint silite sti stea aproape unele de altele ca sti ptistreze cgldura puietului. Tratamentul acestei boli parazitare se face prin medicamente care sufocti parazitii In traheele albinelor parazitate, fgrg ca s l facg vreun r l u albinelor. Cel mai eficace este preparatul Folbex care este impregnat in figii de culoare verde, impreun5 cu substante ce fnlesnesc arderea figiilor. Aplicarea tratamentului se face astfel: din partea laterala a cuibului se ridicti cinci faguri, apoi se face in podigor un orificiu de 311 cm. Seara se inchide ur'

ACARIOZA

12

ACIDUL ACETIC

sd nu se estind5. Stnpina i n f ~ c t a t d trebuie s5 rdmin5 pe Ioc pin5 la terminarea tratament.ului, dups care va fi dusd la un cules bun, dar mai departe de alte stupini, eel pubin la 3-5 km.
1 2

- femelH; - mascul

diniaul si prin orificiul din podigor se introduce cu cjutcrul unei sirme o figie aprins5. E a arde far5 flac5r5, emitind vapori toxici pentru acarieni, dar inofensivi pentru albine. Dup5 o or5 stupul se deschide. Operatia se repet5 de opt ori din 7 in 7 zile. Se trateaz5 astfel toti stupii din stupins. Oricit de bune a r fi ins5 tratamentele ar5tate rnai sus, o stupin5 bintuitA de acarioz5 trebuie f,inut5 in carantin5 doi ani si numai dac5 in acest timp nu rnai apar semne d e boal5, poate fi consideratg vindecat5. Pentru coloniile infectate, organele sanitar-veterinare raionale trebuie s s rezerve spatii largi de cules in locuri izolate, unde nu se ing5duie accesul nici unei alte stupini; in felul acesta culesul bun este cel care asigur5 nu numai hrana necesar6, dar si o regenerare activ5 a cuibului. Cercetiitorul Bailey sustine chiar c5 productiile bune de miere contribuie la stirpirea bolii. Acarioza, fiind una dintre cele rnai primejdioase boli pentru stupini, apicultorii trebuie s5 o declare de la incepnt, luind toate m5surile ca ea

ACARIAKUL POLENTJLUI. Carpoglyfus lacti, foarte asemtin5tor cu Acarapis Woodi descris rnai sus, este un parazit care atac6 rezervele dt. polen ale stupinei. Acest parazit il consum5 in intregime si elimin5 escrcmentele sub form5 d e pulbere finb. Rgspindirea lui in niasa polenului poate fi frinat5 printr-o p5strare adecvat5 cit yi prin liofilizarea prodiisului. V. n. Polenul, p5strarea hli. ACIDUL ACETIC glacial in concentratie de 98% se folosegte cu succes la dezinfectarea fagurilor infestaf i d e boli gi d5un5tori, cum sint de pild6 fluturii g5selniJei. Acidul in contact cu aerul, la o temperaturs de 18 -20°C, se transform5 in ~raporicare p5trund chiar t i prin membrana sporilor, distrugindu-i. De aceea operatia se va face afarii, in zile cdlduroase, inlesnind astfel evaporarea acidului. El se folosegte in doz5 de 2-3 c m 9 e n tru fiecare litru din ~ a p a c i t a t ~ e a stupului ori a dulapului sau a localului in care se face dezinfectarea fagurilor. Fagurii se agazB in stupi goi, pusi unii peste altii in stiv5, stind pe un fund unic, dar lipindu-le urdinisul de jos precum si orice crSp5turi. Peste ramele primului stup cu faguri se asaz5 o bucat5 de vat5 sau tifon pus% in dou6, care se strope$t,e cu o cantitate corespunz5toare de acid. Oricite corpuri d e stupi cu faguri s-ar rnai aseza deasupra acestuia, peste fiecare corp de stup se pune pinza de tifon sau vat5 cu acidul respectiv. Sus se intinde o hirtie cerat5 fixat5 in piuneze,

Trahee invadatk de acarieni

ACIDUL ACETIC

13
Adiiprilorul pentru albine: 1 - asul cu apfi; 2 - scindura d e scurgere; 3 - cRrRmizi absor-

AERUL

peste suprafata ultimului corp d e stup din stiv$, se q a z & capacu] vi se ]ipegte. Stiva se lass astfel 10 zile. Dac5 operatia se face in toamnii, stiva poate fi 18sat8 astfel ping la prim5vara urmiitoare: cu dou5 zile inainte d e termenu1 cind apicultorul are nevoie d e faguri, o dcsface, iar fagurii se tin dou5 zile la aer. Vaporii de acid acetic, fiind toxici pent,ru om, nu se va lucra in camera inchis&, IocuitH, ci numai in aer liber, sau in camera cu usile gi ferestrele deschise. De asemeIlea, acidul atac6 pielea miinilor ai deci trebuie folosit cu mult5 atentie sau cu mlinugi d e cauciuc. El atac5 ~i obiectele de metal; deci se va evita folosirea lui in operatiile d e dezinfectare. Acidul acetic alimentar are o folosire practic5 in stupin5 si anume: in hrana de stimulare a albinelor in prim5var5, determinind o urcare a procentului de puiet in cuib pin5 la 19%. Se dozeaz5 precis 3 g acid acetic, m5surat in eprubeta gradat;, se amestecci cu putinii ap5, dup5 are se toarnci Lntr-un litru d e sirop.%e d 5 d e trei ori cite o jumatate litru sirop la trei zile interval. Siropul sci fie cald.
ACIDUL FENIC are in operatiile de stupin5 diferite intrebuin$5ri. Mirosul s5u puternic iritii organele senzoriale d e miros ale albinelor, indepsrtindu-le. In felul acesta stuparul poate sci lucreze mai ugor. Cum ins5 6-a constatat c5 mierea absoarbe uneori mirosul acidului, operatia se face cu mult5 p r u k n t i i . I n ultimul tlmp acidul fenic se inlocuiegte cu benzaldehid5. V. n. Benaaldehidci. ACIDUL SULFUROS, V.n. s u l f u l .

subtire pe o scindur5 prev5zut5 cu canal &pat in z i g z a g ; scindura ad5piitorului se vopsevte cu o culoare care atrage atentia albinelor din departare. Ad5p5torul va sta totdeauna in plin soare, pentru ca apa s5 fie bine inc5lzit5. In prim5verile reci se pune in adspator ap5 cald5, deoarece albinele care a r sorbi ap5 prea rece sint curpinse de frig, amortesc gi nu se mai pot intoarce in stup. P e timp rece cfnd albinele nu pot ieyi pentru adusul apei, apicultorul le-o ofer5 chiar in stup. V.n. Apa. Un bun ad5p5tor de interior este jgheabul din rama-hrtinitor. Se introduce zilnic ap5 in jgheab printr-un orificiu din podisorul stupului.
1111

ADELFOGAMIE,

V. n . Consangvini-

tale.
AERUL, a t i t d e trebuincios vietii, este cu at,it mai necesar coloniei, cu cPt intr-un stup puternic sint perioade cind populatia dep5segte 7080 000 de albine. f n acest caz, dac5 aerul a r lipsi sau ar fi neindestul5tor s-ar ivi multe neajunsuri. In verile prea c5lduroase se inalt5 cu 2 mm fundul stupului cu scopul de a crea curenti. De asemenea, in timpul transportului 4n pastoral este nevoie s5 se lase spatiu intre faguri vi sus, sub capac, pentru ca aerul s8 se prime-

ADA PA TO^, vas d e diferite forme, din care apa picur5 sau curge in fir

AERUL

14

AEROSOL1

neascl mereu, ccici lipsa oxigenului ci gi pe acela de a pcistra in stup un are drept consecintj moartea albinelor. anumit procent de umiditate. fn cazul In schimb in timpul iernii e sufi- unui transport in pastoral, in stupii cient un urdinig de 2,5 cm. Albinele cu miere necSp5citii consumat5 din suport5 foarte bine iarna, in ghem,o plin de albine, c5ldura din interior proportie de 2% bioxid de carbon, creste, umiditatea e din ce in ce mai care ar ucide alte fiinte. Cercetiitorii mare gi trebuie s5 intervin5 un curent au g5sit in ghemul de iam8 a1 colo- de aer provocat de stupar prin diferite niei pin& la 3,81% bioxid de carbon, dispozitive de aerisire. El va fi ampliceea ce le determin5 s5 duc5 acolo o ficat de albinele ventilatoare care nu via!% de ssmihibxmare ou un metabo- numsi c5 elimin5 surplusul de umilism redus, un consum mic de hranCi ditate, dar chiar riicoresc interiorul ;i deci o uzur5 organic5 neinsemnatg. stupului, c3mpenseaz5 gi echilibreazg Cind p r o p ~ r t i abioxidului de carbon microclima interioarj. Aceeavi situadep5ge;te anumite limite, iar in cuib tie se observ5 cind e un cules abuna apiirut puietul, albinele Incep s5 dent, cind in stup sosesc in aceeasi ventileze activ, ele se rarefiaz5 in zi 5 kg nectar ce este transformat in drep tul urdinigului, prin care aerul miere, r5spindit in faguri in strat piitrunde msi adinc in ghemul d~ ier- mai mic pentru evaporarea surplusului nare. Aerul are o compozitie nornlal8 de apii; dac5 in stup aerul nu a r cirde 79% azot, 21% oxigen, ;i 0,03% cula activ, miycat de albinele ventilabioxid de carbm. S-a stabilit c5 cea toare, mierea nu s-ar mai matura. mai potrivit5 proporlie de oxigen in Vaporii de ap5 ies pe urdinig datoritfi stup este de 12-13% din volumul presiunii din interiorul stupului, cit aerului din stup. Cind oxigenul ajunge si a albinelor ventilatoare ce accelela 20%, deci intr-o proportie prea reazii procesul acesta. mare, colonia incepe s5 se agite, iar ACRDSQLI. E j t e o metoda prin care atunci cPnd proportia coboari sub 5% unele m3dicamente sint pulverizate colonia se asfixiaz5. Aerisirea stupului nu are numai ro- in particule extrafine sub actiunea lul de a elimina surplusul bioxidului unei presiuni; aerosolii pstrund in de carbon gi a-1 irnprosp5ta cu oxigen, felul acesta in organism, in special pe cfiile respiratorii ale albinelor cit yi in stup, pe faguri, pe accesorii etc., nimicind acolo bacteriile ce provoac5 diferite boli. Aplicarea acestei metode in stupsrit a d a t rezultate bune cind, sub presiune - cu un dispozitiv asemdniitor cu cel din clinicile O.R.L. - se pulverizeazg in stup antibiotice, astfel: 1 g de streptomicind se solubilizeazii in 3-5 cm3 ap5 distilat5 gi se pulverizeazii, in medie cu acest sirop '10-20 colonii. Pulverizarea se repet5 la interval de Aparat de aerosoli 7-5 zile, de trei ori intr-o primivar5. pentru tratarea boAcolo unde boala este prezentii, pulvelilor albinelor

AFUMATORUL

15

ALBINA

riztirile se fac cu o cantitate dub15 de solutie. Cu aparatul de aerceoli se poate aplica, la neroie o metodii unic5 de dresaj a albinelor. V. n. Dresajul albinelor.

AEGBIATORDL e o unealt6 foarte necesar5 stuparului. Sint mai multe modele, din care dou5 sint mai cunoscute: afum5torul cu foalc a1 lui Bingham, cunoscut la noi sub denumirea de 7,Yulcan", si afum5lorul cu ventilator a1 lui L a y e n s actionat de un arc de ofel ca eel a1 ceasornicului. Combustibilul folosit la afum5tor e diferit: bucgti sau aschii de brad sau de fag uscaie, putrebai de salcie, coceni de Porumb, buret' u'cafi de stejar, materiale C 'a' e un fum7''' abundent gi rece. Fumul fierbinte, h e cscios, albastru, nu e bun pentru albine, caci le irit5. Stuparii de la umplu afumetoarele cu ace d e d i n timP yi tinutela pin semintelor d e brad> pastrate din an jn an, bine uscate; ele dau un fum bun yi cu miros pl5cut de terebentin5. Folosjnd oriEare alt combustibil, dac5 apicultorul pune jn afumatOr de P ~ ~ h m u l va fi mai placut pentru albine, miirind efectul lui linigtitor. Cind lucrgrile in ziua respectivj s-au telmi-

nat, afum5torul trebuje scuturat d e cenug5. Din cind in cind orificiul COnului afum5torului se va cur5fa d e zgura ce se depune pe el.

AFUMATORDG cu ~ U L F un dispozitiv cu care prin arderea sulfului se fsgurii, in vederea distrugerii fluturilor yi larvelor d e g5selnit5 8i a diferitelor ciuperci ca Aspergilus flavus gi hicystis upis; rezultate bunes-au obtinut fii ]a distrugerea qori]or de Kospma apia, cu ajutoru] bioXidlllui d e sulf degajat prin arderea acestuia, intrcdusj in cein cambinatie cu lulele fagurilor. V.n. Sulful.
ALB,BINb. slnt insecte care F parte din mare]e ordin Hyme~ ~ ~ ~ , fae nopiera - inseete cu aripi membranoase - din lamilia Apide, speeia Awis mellifera L.: ele au temveratura sckrnbritdare adaptatf med;ului in care se afl5 iar metaboli~mul crlegte lor in raport de temperatur5 (poich.iloterme). Hrana lor este de naturg ve-

ALBINA

16

ALB1N.t

getal5 - rnierea si polenul - cea dintii oferind albinei hidrati d e carbon, iar cea de-a doua proteinele cele rnai bogate qi asirnilabile. Elc nu pot t r l i singuratice - ci s-au organizat ca viat5 in grup6 rnai mare sau rnai rnic5, dup5 irnprejurgri - grup5 orinduitri cu functiuni anumite si diferent i a t l prin sexe, cu atributii bine distincte. De aceea. albinele i n t r l in categoria insacte~dr sociale poliforme. Necesitatea d e a se aduna in grup, se datoreste organismului lor, care prin el insuqi nu poate s5 dea insectei izolate putinla s5-qi plstreze o ternperaturri proprie care s5-i asigure victuirea. Sub 9-10°C ea, ca individ, nu rnai activeaza. Intre ele sint si unele specii care pornesc la cules si la +G°C, cum sint albinele din Grijenlanda sau Baskiria, cu un invelig pilos rnai bogat, adaptat rnediului cu temperaturi joase. Din trecutul indepiirtat, din era tertiar5 ni se p6streaz6 o fosil5 d e albin2 g5sitl in Franta, la Aix d e Provence, care prezintri asem5n5ri uluitoare cu albina timpurilor noastre; era rnai mare, cu 2 mrn, decit cea de azi, ceea ce dovedeste cii cea d e acum a suferit de-a lungul rnileniilor o usoar5 degenerare corporalil. Biologul francez G. E u g e n e a grisit urme rnai sigure in straturile rniocenului - diviziune a erei tertiare care a durat 3-4 rnilioane d e ani - unde se rnanifestl chiar ca albinii socialil. Acesta a g6sit un grup d e fosile d e albine intr-un bloc d e chihlirnbar d e Baltica si de asemenea un exemplar a1 fluturelui d e ggselnitii. Albinele au fost domesticite, in sensul c5 ornul prirnitiv, sau ceva rnai evoluat, le-a apropiat d e locuinta sa, apreciind rnarile foloase ce le-ar dobindi avindu-le in preajrna sa. Albinele au un rol import a n t yi in viata plantelor. Prin trecerea lor din floare in floare in cjutarea

nectarului si polenului, sint factorul cel mai important pentru polenizarea florilor gi m5rirea productiei. Organizarea coloniei de albine. Via$a in aceastii colectivitate, pe care cei rnai rnulti au numit-o ,,colonieC' sau ,,cornunitate", ,,popor", sau ,,familieu este o via55 organmat5 si constituie tipul unei societ6ti in cornun, in care fiecare fiint5 ia parte la munca si propzqirea coloniei, la sacrificiile gi sarcinile comune. 0 albing izolatti d e colonie trebuie consideratti doar ca o celul5 dintr-un organism; ea nu poate activa si nici tr5i chiar in anotirnpul c5lduros, decit scurt tirnp g i apoi piere, chiar atunci cind are la dispozitie cea rnai bun5 si indestulritoare hranii. Cind ea se r5tricegte sau rlrnine undeva izolatl, cautt'i in primul rind tov5rlsia altor albine, fie ele din oricare colonie. De pildii: atunci cind stuparul pleacii cu stupina in pastoral in timpul noptii, obisnuit, lasg acolo un stup cu citiva faguri goi. Albinele din diferiti stupi, care, prinse d e noapte, au r5rnas in cimp departe d e stup, sosind dis-dedimineat6 in stupina lor - pe care n-o rnai afl6 acolo - se adung tnate si formeaz5 un ciorchine comun. Dac5 stuparul, revenind, le pune intr-un stup, le dB o rnatcl qi le agaz5 pe faguri artificiali, ele iqi interneiazg acolo o noug colonie cu o repartizare judic,ioas2 a rnuncii. Colonia este alcrituitii din mii d e albine lucrltoare, usor adaptabile oricgrei conditii d e clim5, albine din care -113 sint biitrine ~i 213 tinere. I n general se consider2 c5 o colonie bine organizat2 si productivri are vara pest e 120 000 de insecte, h p r e u n l cu puietul din cuib in diferite stadii de dezvoltare; din acestea cele culegltoare trebuie s5 fie intre 30-50 000. In afarl de acestea din u r m l , se aflri in

ALBINA

17

ALBIN A

stup gi o matc5 care reprezint5 sexu1 acestui vast organism care e colonia. Ea nu este numai mama zecilor de mii de albine lucriitoare care se nasc gi mor in decursul unor termene mai lungi sau mai scurte, dupii sezon, ci constituie elementul de coeziune, de unitate, de ordine in comunitatea din stup. Prin schimburile de hran5 or de secretii glandulare ;i hormoni, prin emiterea de semnale sonore gi mirosuri, prin dansurile ce le executii, prin atingerea gi contactul antenelor albinele au un fel de ,,limbajU care face ca o colonie s5 formeze un tot armonios, inchegat din punct de vedere biologic. Privind in parte fiecare din cei trei factori principali ce formeaz6 integritatea unei colonii - albinele lucr5toare, matca gi trintorii, colonia poate fi luatii, ca un tot biologic unitar. Unele din ele asigurii ingrijirea urmagilor, deci a puietului din cuib. Altele cl5desc faguri sau apgr5 comunitatea de intrugi. Un numar insemnat de albine elimin5 aerul viciat din stup prin ventilatia activii. Majoritateacelor adulte stau in legi?turci direct5 cu mediul din afara stupului, caut6, adun5 si aduc in stup hrana necesar5 pentru ele si urmagi. Unadin toate-matcaare rolul reproducerii yi perpetugrii speciei, imperechindu-se o dat5 in viat a ei cu citiva trintori. Deosebirile ce apar intre coloniile unei stupini se datoresc unor insugiri ce se manifest5 prin comportgri diferite gi care se traduc pin5 la w i n & , printr-o productivitate mai mare sau mai redusii. Cuibul acestei comunit5ti, ce-i serveste pentru reinnoirea generatiilor, trebuie s5 aib5 faguri de calitate. Intr-un stup se afl5 intotdeauna hrang indestul5toare - mierea - care e un produs complex pe baza c5ruia organismul Isi procur5 :in primul rind energia nece-

sar5, cit gi polenul sau pgstura, ce reprezintii bogate rezerve proteice. Hrana trebuie s5 fie bun5, nealterat5, reinnoit5 anual, cac,i prospetimea ei are o influent5 favorabilii asupra intregii colonii. Fiecare colonie are individualitatea ei ce se distinge printr-un miros specific, variat de la una la alta, miros degajat de anumite substante aromatice foarte numeroase. Aceste substante au un rol insemnat in comportarea albinelor; ele imbib5 atmosfera stupului gi, atunci cind membrele aceleiagi colectivit6ti le intilnesc in interior sau exterior, sesizeaz5 cii fac parte sau nu din colonia respcctivii. Mirosul specific fieciirei colonii este riispindit de albine prin glande aflate la virful abdomenului gi este sesizat din zbor de albinele aceleiagi colonii, sau de cele care stau de pa25 pe scindura de aterizare in fata urdiniqului. Viata colectivii cit gi cea individual5 a albinelor este c51iiuzit5 de reflexe neconditionate instinctuale, innlscute, care nu se schimbii niciodat6 gi sint transmise ereditar. Aceste reflexe neconditionate se evidentiazi? in diferite actiuni privind: felul de fndeplinire a muncii In stup, ingrijirea puietului, cl5ditul fagurilor, prelucrarea $i transformarea nectarului gi a polenului brut, reglarea temperaturii in stup etc. Deseori, in decursul vietii lor, albinele dobtndesc reflexe conditionate prin adaptarea la mediul inconjurgtor natural sau artificial (modificat de om); aceste reflexe pot fi pozitive sau negative, de lung5 qau scurt5 durat5, se fixeazi? sau dispar. Aceste reflexe conditionate intaresc simtul de orientare in spatiu gi le ajut5 in activitatea afar5 din stup: culesul dirijat, hrgnirea artificial5 in naturg cu sirop sau polen pus in jgheaburi sau hr5nitoare etc. Activitatca

d -a[a al!urnue a p gl!sd!~ alsa 'la a [ a i y ~ !4 a![!~de u j yujd E$R!A o s a B u n ~ a ~!Oj ' yauj al!so[ojau aua!Buy;rej a1apue18 n:, -EAOT n3 yuerq a p InquIrqDs a3ej pu!? aq -ndau ya saaae u!p !4 ID '~)E!A a p !a y u ~ e !u i p u j ~ l u !' l ~ u y ~ p laynd n e n u . [ n l s o n a s y B !4-a~ea u j E ~ U O [ O Ja p l!ay$ a n 3 14 a!~qara$das ~ j l ; a d n p aleuo!z -%,I E-s ya ! n [ n ~ d e jy l ! a o l ~ p ~ e u ~ n u nu - o p a a[au!q[e ao a p r p ~ d x aas [ a j l s v ? aaeour Fle[oz! ~ u ! q [ y.aa!n)a!~ yunq a p -aseonn8!~~ a u lugs a[au!q[E 'qezlnda ezeq aisa ragyur-ej ;!~quraur !iol aa? ne-s n u aua!8u!~.ej a p u q 8 aqsaae auraah 953 .!n[nla!nd !!J!upq s a p !am -ul a.)Ejas a3 [nqw!r[as Eueny 'a!uo[oa UI, 'a[!z sc-zc T[nw [a,) a p t.peorad 'dnls u~ undap a[ anea ad no[!$zlraylae o ednp na!d 'laynd l[nur l!uyay a p n e qgle n u alianolep as no[au!q[e eaJ!ugq ane.1 ID FocueJl u~ ~ u !B~ peLi:urrad d -equr! pa zleqsuoo s E [ [ E 3 .v !S urp p..rgdaaug aseu as aaea a[!!ieaaua8 ~ o ! z ! a n e jq -v ' a ~ a a p e - q u.Inla! ag~ eaaae a a .!n[nlaynd !S !!alyu eaJ!u -nd a s a u p q aae9 na ~ o O ~ l d p a n e o l y - ~ a r e[ aesaaau !n[nroir~dg[eaaelaaaas -npoad aua!Suraej no[apue[8 e!jaa:,as l nrlu3d aua!Su!nej a[apue18 gzealuaur !O e a ~ e u o l i a u n ja p p+eBa[ su!nls alsa -![e a1e.3 n ) aalaiorcl a[ajuelsqns B-eal 'a01 !n[nurs!ue8ao e paruqe~o9reur nes -xa ' j ~ ! o p a[aujq[e '!~.xnle[n3snur a!zn!l !ern e a ~ e z ! n d 3 .a[!z 51 I t n u [a;, ! !illnu!lsalu! 'rrSn8 1nlnsa.i ug $e[ a p c i e ! ~ p a!paur Eleanp o n e ' a l e l ! ~ ; a - n i u n c [nua8oa![8 na sate reur !ia[ap -9313 ~ u q u j alsa e!uo[oa p u p ye^ u~ d -!.~rl[S n p u n ~ ~ d r u 'g g.\razaa plseaae alnaspu a[a3 - e i e ! ~ yrjuraa? !4; a[a pugs rx!a .in[ndaoa e ?seou!ljq3 ' Q , I I ? o ! J ~ ~ u ~ l;arr! 'pnst.ur aaeur a p -n:, o-~qu! ea?.lt?d alQaBnld~a ga!p~rea!aad ea1r.q apnalnd ai8a!a[s a[ !B aurqle n q u a d ;i - r . i ~ , y a c o ~ u o a u are,, s v ~ 2d.103 [nstz aneolrlioJst KBUI eaa alsa rnrndnls ~ a e j e ~ -&I: r,.zt.aLirroj a'rea aaraload ! i . r a l e ~ u~ ealel!.4qav .:lelu!eu! !em ~ T S J ! A o d p y irazal o ursrue8.ro ul gzea~ncunae e[ ran8ej !pp[a ?nlnd n e !asp !iaJeu as er>lsaar: '3!80[orz!j aaaulg l r r ~ s -o!zo[aa e d n p aIyz ao[ a~aur!ad ug !B ea ~ j u ! . ~ a s u o a !3 aua!3u!aej ao[ a[apue[8 rr![cI urp qeuo!iaunj ne-a[ adea 'apue19 ug aim! j . ~ u n j ~ u n d ug !A-ya alyo.iarr lsoj n e alsaae l t . ~ ! ~ a enn-!B 'ua1od n3 SnrS~aq a~ nrr !.]lop a[arr!q[e 'sns Ieru a]!lu!ur.e ~ r ! p ~!rrgaq ne-s 'dnls rr!p aaeoyp.e[:, a[dz[ieJ ulp e.roun y)!.rokep !ag.) ' g ~ r .ro[a,rarr!l esdrl rrr 'am9 'ale!joale aaaj!a -ur,?o+ u!p a[a.> r6 c.) 'gleS~rn[aprx! !eiu -aa a[apue[8 na 'aulalpq arr!q[e lnzqh gj\rci)s!za,r o 15 s~reura)~?]!.raYuo[ o nr? ne-s 'rou ra! jenlrs ~o[ajcr!aaa apadaa .a,rl?.i ,)rr!q[r! c-rc.\ ! 5 .rede !,ry.rn[a~durg as-nprr~ldeps 'r?iuyan4n n:, 3e3 o a[a ! . ) , i . l ~ 111 ' r a a a ' ~ [ n i un.1 a~$a.xgur e1 eaaaaneolura,r '~asearrqdapu! a[ ps ~ as .r,~lx"!c[[e!!jar.\ t.ie.rnp jS c;iralur !cur 1[nur3p !em lelaauj nC aae3 ad !!iaunj ~ , , ~ [ o . ~ zaspar~a!Sut.rt?ja[api~ri?[S a Farrnle ai!urnrre n!aa ~G-zs !!rro[oa !sun a[arr : gzi?alnm!nu as . [ u ! ~ J z+i!.rlodur!p !.) -tq[r! .~sa[!s!,rgrn[a.rdur! al!urnue prrra - y ~ ? a z ! n d aas nu ?a !e;.runi.r nu aaarr 'ntduraxd a a etapaan[ ,ro[altaajrp eau - ! t ,roiarr!q[r: [n:u;jr1!2810 irjp ~ U ~ J ~ O J C I-nrsaaans dnra,rlrr! al!qasoap auaruorr dp ~ [ U . I O I ~ [ O Ja[3.\132a.l -)!O.I € ? -aj !cirrnu q!.>irt 'ao[au!q[c ealel!A!pe - 0 ~ 0 3 '~.\errloqaisa a s ?.I arj 'cIur!l l[nrrr a p 11te !zeaiuan[ju! aueBao Joun iao a.rlrr! ~r.ratc[ n !nlnL[nl.; e:)leuI 5 s arj uaac,rn11?~\1 .aprre1.3 ;ropurnuu s p[eu -o!iarrnj r!a.runu!ru!p nes naaello,izap a p '1.13 rrp lr![daa 7dej '!,rgaan[ Jo[al!a -aj!p cast?nl.)aja -e[ !!$a!.\ Insanaap rr! aaa.11 ~ u ! q [ e aae.)a!j T E ~ U ! 'glez!ueS~o [ajlsn ajqa !aruoIoa p p e a ul Jo[au!q[e

ALBINA

19

ALBINA

m9nte vitale, pe care numai in viata d e stup le poate avea. -4ctivitatea in cadrul coloniei, atit d e ordonatti, a atras de multti vreme atentia celor pe care ii preocupti viata albinelor. Era greu insti ca ei sti poatti face observatii juste gi amtinuntite in intunericul din stupul primitiv. Abia cind au ap5rut stupii sistematici, cu rame gi faguri mobili, cercetgtorii au 16murit multe necunoscute. Stupul de abservatie cu geam a ar5tat cercettitorului, in ansamblu, cum se impart activitgtile qi atributele in colonie, mai ales cind el a folosit metoda marcajului albinelor care astfel pot fi urmtirite rnai ugor. S-a constatat atunci cti activitatea in stup o fac rnai cu seamti albinele tinere, care inc5 nu gi-au efectuat zborul de recunoagtere, trecind insti chiar in aceeaqi zi, de la o activitate la alta. Activitatea din stup sau afarti e indeplinitg de albine ftird s5 aibti anumite functii speciale, in care sti lucreze toat5 viata, ci in m5sura nevoilor coloniei ele se mobilizeazd acolo unde cerinta e mai mare. De esemplu: la aparitia culesului principal contribuie la nevoie gi albine tinere care au eclozionat abia de cinci zile; s-au vtizut de asemenea albine culeggtoare care in cazuri exceptionale ?i-au reactivat glandele faringiene incit au putut hrgni puiet, ori din cele numai de o zi care lucrau la ctipticirea puietului. Deci succesiunea gi repartiQia muncii in stup e impusti de necesitgtile de moment. Vorbind insti de modul cum se desftigoarti activitatea din stup in mod obignuit, aceasta e in raport de virstti. Prima sarcinti ce o indeplinesc albinele abia eclozionate este cea de doicti. Doicile au un rol principal in viata coloniei; ele sint albine tinere cu glandele faringiene gata de a intra in functie. Serviciul de doicti tine cam 10-12

zile de la ecloziune. In primele trei zile, albinele tinere se hrgnesc din plin cu polen gi-gi formeazti o rezervti corporalti insemnatti in proteine. Cu aceste substante se aprovizioneaz5 glandele faringiene care produc ldptisorul, iar doicile hrtinesc matca gi puietul larvar in virst5 de 1-3 zile. Dup5 acest termen, puietul este hrtinit tot de doici, cu un amestec de miere, p5sturti gi ap6. Cu cit larvele vor primi de la doici o rnai mare cantitate de ltiptigor in primele trei zile de la iegirea din ou, cu atit viitoarele albine, cind \lor fi mature, vor avea o vigoare rnai mare, vor tr5i rnai mult gi vor rezista rnai bine la boli. fngrijitoarele mtitcii, adicd albinele tinere doici care inconjoard ca o suit5 matca stupului, au grijti de ea gi o hr5nesc din plin cu 16ptigor. Concomitent ele curtitti gi ling de pe mat& gi transmit in acelagi timp albinelor inconjurgtoare acea substant5 care constituie elementul principal de coeziune a1 coloniei. Aceste albine formeazti un grup, cind mai mare cind mai mic in jurul ei, avind grijti d e a insoti matca aflatg pe un anumit fagure. Ele se aleg din cele tinere, cu glandele pline de I6ptiqor, iar num5rul lor variaz5 de la 6 la 10 albine cel mult. In starea ei de repaus, ele sint mai numeroase, cam zece la num5r; in timpul cit matca depune ou5, in jurul ei stau cam opt albine; cind se miqc5 pe fagure, numtirul lor nu e mai mare d e qase. Cind ea trece de pe o fatti a fagurelui pe cealaltti, sau pe u n alt fagure vecin, grupul nu o rnai insotegte, ci pe fagurele unde a trecut se formeazti in jurul ei un alt grup de tinere ingrijitoare, ce au grija hrtinirii, cur&@rii ei gi transmiterii substantei de matcl, albinelor din stup.

e a n 3 pde a p aaeur a p [nlsap psug ~ n u r j u o au n na 'aaa!ur authap [ajlst? !S ~ z o a e y e z a p s[n:,a[ow aae3a!j e[ pde a p aln:,a[our !sun e!$qaosqe pu!uraalap a:,!8o[o!q a$uelsqns ug le;Yoq 'nou Ins -npoad .a[!qe[!ur!se !Q a[!q!lsa8!p ~ o S n [ajqse a[-npug~gj - yzolanaj !B yzo:, -n[B - a[dur!s !anrerlez ug asnduro:, !4 alnaq a[!anaeqez euraojsue~qe a p In[oa n e aaea '!azelaa~u! etno8ale:, a p alaw?zzla - aua!8u!aej ao[apue[8 a[!!$ -amas alBasg8 [naelnau 'o[oae faaeol -@a[na a p snpe [nrslaau !BnB u j osaur!ad s a l s a a v -(pea:, anpo,rd aaea) asaaas nes !a!op a p [n!psls lnaanl ne are*, arnpord aolsaae e aaeo~ea:, - n ~ a ~ d aasol!ur!ad 'aaau!? au!q[e a p !j: dna8 qe !nun dnls ur ~.z-eaiu!paaaug as '!n[naelaau e gureas na !cur aep !n[ - n u a ~ o d[nsa[n:, alsa aaea '.ro[ .ro[!!uep -ynls [npoa !4 a!uo[oa o-,rlu!p ,rolaaeol -p8a[n3e a7\?3!A!lDj7 ' d l d l U O J ~ J J l l l a J d .!!jdou [ndrrr!~ug s a p !sur a[au!q[e ~ e o !an8sj u!p ! n l n ~ e ~ a a s aae[!l j u -uaa a p eaun!iav .,relaau urp ~ d ae p [nsnldans azaaodo~aps !S p a s aza[lq -uaA gs e.1 nrtuad 'aopurea e y,reo!aad -ns eau!;Yreur ad nes ao[!.rno9sj s Faeora -a?sa eau!8asur ad !O 1j.1 '![eu!Yaeru !Jo!aa$u! !!iaaad ad ae!r[., !B !n[ndnls Inpunj ad ea!Bur as a13 .a.reaan[ ?$seaas naluad au!q[e asooaaurnrr gzeaz!I!qour e!rro~oa '!n[ndnls [nro!.raiu! rrr pleasn e a ~ d p a eanplp,, as! ' s u a l u ~so[n) u n a aaede esu; pu[3 .aauur e a ~ alsa nu !a!u d -0103 e a l e ~ ! ~ ! ~ puja raunlt? '~,ro/aae ae 111q 009 6 el 8u5d 'dnls u! anpo.tl -u! - au!q[e z i - 0 ~ - sugalsa.r apurnu rrn-,rju! i!u!p~n e[ prrgls ' a 1 3 'aaeole[ -!luaa a[aurq[e luls ealsaav .paurn !j: ?e!a!.i [aa ad aa!8a! aads aBurdurg !S !~nBej a,r~u!,rd sns guid [ a j p e apunsl -gd .Iae a p :,!uralnd [nIuarn=) -plnzg'\ raru 16 g r z n e alsa nrr aan.)Brur s e a X !~oah 1J3ir5!d!ae trip apadaa a p i g e p u g - s q 16 aaeo!a!cl ad pyos as-npu!ud!ads '!nlni!u!pan ej-ej U! aoqz a p eanpu!as
3

[nao!aaqu! u!p !n[naas [e alel!p!mn a p [npea8 q n u r aq4aagur aun!i:,s g s e a 3 y -plen[!p eaad eaaarur u!p pde a p [nsn~dansau!ur![a gs 'aej I-a3 Inluaana u!nd e:, '!d!w u!p n e p a[aqe aa dw!l u j 'JO[ ! ! j a j ~ e !Z ea:,u!:, e u!p ae~q:, pugdaaug '!n[nae?aau e aaeaan[and a p e:,unur s[ aaal a13 .!ausarl eaa!s!uoSe naluad ~e!:,ads ur lemnapur a!nqaJ.) aaea laoja u n ara:, no!aalu! u!p e3unur !:,unls aaaaeoap 'g:,!op a p [n!3!naas e1 ~ j u n u a aaaauq alaurqle u!p alaed o '!ol ug aqsa 1nsa1n3 p u p nes dnqs u! aaeur a eanplga pu13 . a l a m o p l ! j u a A '![el -eu !!an8ej l!syagd e a3 !a!$eaaua8 !a -g?[o.\zap ~ n d r u r lug 'o[o:,e l!agq!n:, !j ae-s aa puetqoaa!ur y a o ~ j eIen7uana a p IeqaajuIzap !S aep'leana dw!q !$e[aae rrr aulurga [nqrn:, l p u ! [ajlse 'a[n[a~ taagaa!j [nro!aalu! nsarods a[a 'aaqo!q -11ue a u ~ j u o aa3 s![odoad !B ~A![BS a p a!jn[os o na '!odv *!a[n[aa !!$and ad aluaJape s a ~ 3u;s am:, a[aa Fsur u!urga d !gzojaourelaur a p ao[ epeoraad ug J O ~ J -![agd~u a[~,rnj:![anug urp alaed o !4 I!:, 'ajuqu a p alesgl a[!an)saa a01 [npunj ad a p pug:,!p!a 'a[n[a:, alsa:,e gjg.rn:, a 1 3 .!arrnle lnasgu e-s a:, e!ieaaua8 a p l!sgagd eaqe Inq!n:, u!p ao1!an8ej a[aI -nIaa @an:, 16 :,sa!ods ala a n 3 n:, 'pa![ -es aanpoad e naluad lua!o!jns l e q o ~ -zap ne-s aaeInq!pueur apue[8 soap:, ale 'aaaury au!q[e lugs aprvol?igrn3

ALBINA

21

AT.BINA

fost luat de culegiitoare din potirul florilor. Albinele culegiitoare, prin scoaterea gi resorbtia repetat5 a continutului gugii pe virful limbii, eliminii surplusul d e apii din ea pi concentreazii continutul noilor zaharuri iegite din acest proces. Mai mult chiar: glandele faringiene dau inc5 o enzim5 de altii categorie fat5 de invertaz5: e cea care actioneazii asupra glucozei din noul produs ce este mierea gi care folosind oxigenul din aerul inconjuriitor, transformii o parte din glucoz5 in acid gluconic. Acesta imprimii mierei reactia acid5, care o face sii devin5 bactericidii, gi deci ii inlesnegte buna conservare. V. n. Mierea. Aceastii prelucrare o fac la nevoie nu numai albinele tinere, ci gi cele mai virstnice, c5ci secretiile glandulare produciitoare d e enzime chiar cresc cu virsta. Este o munc6 grea gi care cere in acelagi timp un consum de substant5 albuminoid5, pe care albinele prelucr5toare o iau a t i t din polenul ce-l consumii, cit gi din rezervele lor corporale. Stra ja coloniei. Unele albine au sarcina de n p5zi intrarea in stup, ingiiduind piitrunderea in interior numai a celor ce fac parte din aceeagi colonie. Acestea sint str5jerele stupului gi ele fac parte dintre albinele tinere care nu gi-au fiicut incci zborul d e recunoagtere, dar au posibilitatea s5 cunoascii pe cele strgine, prin ace1 miros caracteristic fieciirei colonii. Ceresele-cliditoare de faguri, ci t gi ciip5citoarele celulelor cu puiet sau miere, sint albine tinere din ziua a zecea a vietii lor. Degi glandele lor faringiene mai secret6 15ptigor pentru puiet in cantitate redusii, acum incep s5 se dezvolte glandele produciitoare de cearii, care secret5 solzigori, concomitent $i succesiv cu cele faringiene pentru o scurt5 perioadii de timp. Cind

Schema prelucrgrii mierii de albinele prelucrgtoare

glandele cerifere elaboreaz5 solzigorii, ele cliidesc fie incilbind cu cear5 partea de sus a fagurilor, fie cl5dind faguri intregi ori faguri mici, in rame cliiditoare. In lips5 de spatiu, pentru cl5ditul lor albjnele ingrSim8desc solzigorii in ghemotoace sau in mici faguri suplimentari crescuti intre spetezele d e sus ale ramelor. V. n. Ceara, Faguri. Aceste activitiifi sint efectuate de albinele tinere in primele lor zece zile d e la eclozionare, dup5 care executii unul sau mai multe zboruri pe afar5 aga-numitele zboruri de orientare, ca sii-gi recunoascri stupul. Culega'toarele sint albine care, obignuit, incep aceast5 activitate dupe 14-15 zile de munc5 in stup. Sint fnsii imprejurgri cind colonia igi piistreaz5 in stup o insemnat5 rezervii de albine zburiitoare, pe care o foloseste numai cfnd apare un cules abundent, ciiruia, in aceastci situatie, ii pot face fat5 cu succes. Atunci albinele coloniei sint atrase la cules, h i n d parte gi albine tinere de 5-6 zile. Aceasta se intimplii numai cind culesul ia proportii mari gi numai dacii in stup sint suficiente albine primitoare, care sii poatci prelucra repede recolta adus5 de culegiitoare. Unii cercetatori au stabilit cii in astfel de situatii, mobilizarea coloniei ajunge pin5 la 60% din albinele stu-

ALBINA

22

ALBINA

pului, iar activitatea lor este laborioasii. Totodatii, organic, albina culeggtoare foloseqte secretia glandelor faringiene la producerea unor enzime de categoria invertazei in locul secretiei d e 15ptigor ce era necesar puietului larvar. Invertaza va servi in acest moment la scindarea nectarului adus din flori, dedublind zaharoza din el, in cele douii zaharuri simple: glucoza gi fructoza. V. n. Mierea. La plecare spre cimpul de cules, culeggtoarea ia in gugii o doz5 de miere din celulele fagurelui, doz& care e in raport de distanta pe care trebuie siio parcurgii pin5 la sursa de nectar. Activitatea in afara stupului este grea, anevoioasii, obositoare. In afar5 de aceasta, acolo afarii, in cimp sau In piidure, le agteapt5 o sumedenie de inamici neviizuti, din lumea bacteriilor cu care ele intr5 in contact direct. Arma de ap5rare a albinelor contra acestora din urmii este chiar pe corpul lor, pe suprafata cuticulei, sub forms d e antibiotice pentru distrugerea diferitelor forme de bacili gi microbi. V. n. Antibwtice. Cercetiitorul P. L a v i e le-a descoperit pe capul, pe toracele, abdomenul gi membrele albinelor; acestea, impreunii cu cele pe care albina le mai are in propriul siiu organism, fac ca aceastii categorie de lucriitoare, culegiitoarele, gi care i n t r i direct P contact cu lumea exterioar5, n s&nu aducii in casa comunii o datii cu hrana gi bacterii. Cind albinele piigesc in aceast5 noui sarcing, de culeggtoare, yi-au terminat aproape complet activitatea in interior. Glandele lor faringiene ajutg acum la prelucrarea nectarului. Activitatea culeg5toarelor este Pn.dreptatii in trei directii: fie cii ele aduc apii, nectar sau polen. Aceasta este pcea rnai istovitoare ocupatie; ea r5pegte albinelor cele din urm& rezerve

de energie incit, imb5trinite si obosite, degi trec apoi la munci mai ugoare in stup, nu rnai tr5iesc acolo decit putine zile. Dup6 cercet5rile lui L u n d i e, F e b e r g e gi A m b r u s t e r , albinele fac - in tot cursul activitiitii de culegiitoare - abia 35-65 zboruri, pin5 dispar. 0 albin5 poate vizita 912 flori pe minut. Cantitatea redusii de nectar cit incape in guga albinei culeggtoare in toate aceste zboruri istovitoare abia face 1,35 g miere concentratii. Deci fiecare kilogram de miere costti viata a mii de albine, tinind seama cii sint necesare 70 000 zboruri pentru acest kilogram de miere. De aceea, productiile mari nu pot f i realizate decit de colonii foarte puternice, cu multe culeggtoare. Este statornicit cii numai de la o colonie care are cel putin 5 kg de albinii zburitoare, se pot recolta 55-60 kg miere extrasg. f n activitatea de cules nu se observ5 l a albine o succesiune constantii, cici dupii nevoi - ~ i dupii bogiitia produselor in natur5 - aceleagi albine pot aduce cind nectar, cind polen, ori propolis. Se pare cii cele care aduc apii in stup se specializeazii, ciici s-au v&zut aceleagi albine marcate, care timp de dou5 s5ptSmini s-au ocupat numai cu transportul apei in stup. Cercetitorii au g5sit cii proportia de culegiitoare, pe specialitiiti, ar fi: 25% transport& numai polen; 55% adun5 polen gi nectar, iar restul aduc in stup apii, care are un rol de ciipetenie atit in prepararea hranei pentru puiet, cit qi pentru piistrarea unui echilibru stabil a1 microclimei din interiorul stupului. Indicatia izvoarelor de nectar pentru albinele din stup o fac culegiitoarele ce vin de-afar&,de Pndat& ce ajung in stup cu guga plinii. Ele o fndeplinesc printr-un joc variat, ce a fost denumit duns. Comunicirile celor d e la

ALBINA

23

ALBINA

compune colonia respect iv5. Acest puiet se afl5 pe locul unde a stat ghemul de iarn5 si dcci cu cea mai potrivit6 c5ldurli pentru puiel qi malc5. A c e ~ t Albing ce cmite Ioc esle denumit cuibul coloniei. efluvii odorante f n prim5rar5, aceaslli crestere pro(orosi Pall) greseazG cu atit mai repedc, cu cit coexterior cu albinelc aflate in pragul lonia a ieqit din iarnli cu pierderi tit stupului yi le mai fac cu ajutorul rnai reduse, cu albine sSn5toase gi care i ~ n e iglande descoperite de Ivasanoff au eclozionat in toamn;, f5r5 S: f i --glanda odorant5; ea servegte la emi- participat la lucr5ri grele sau la crpyterea in raze drepte sau ondulatorii a tere de puiet. Kum5rul de ou5 d e p u s ~ malcci in de unor efluvii de natur5 asemiin5toare cu undele pe care -dup5 r o n Frisch - cuib, la inceput nunlai de citevn s11lc. ,,le capteazs din dep5rtare rnai mare ajunge curind la 1 000-1 500 pe zi. sau rnai mic5 numai albinele care ceeace dctcrminc? o cresterc n poapartin aceleiagi colonii, din caw fac pulatiei stupului cu albine tinere. Acestea formeaz5 r e ~ e l v a albinr cudc parte albinele emif gtoare". De curind s-a constatat c5 albinele leggtoarr, care vor acumnla in faguri culeg6toare rnai comunic,i intre ele gi o cantitate mare de hranc? pent111 ele cu ajutorul ultrasunciclor. Aceast5 gi urmagi. Grija stuparului estc ca aceast6 aruconstatare s-a dovedit intemeiatd; se observase de mult t i m p cii unele din mulare de albine lucr5toare in stup. ele f6ceau miyc6ri aya de repezi cu Enceput5 si dirijalli cu 60-70 de zllc aripile in anumite imprejursri, gi pe- inaintea culesului principal, s5 atingA riodic, f 5 r i s5 poat6 fi perceput vreun 4-5 kg de albine culeg5toare. Cind sunet. Aceste ultrasunete, se b5nu- dup5 acest cules principal urmeazj un iegte, c6 sint folosite de albine si in di- altul, ritmul de crevtele a puietului in feritele lor comunic6ri la exterior. cuib nu trcbuie s6 se micyoreze. Cind colonia ajungc s5 aib5 un nuCuibul. Continuitatea de vief,uire a speciei albinelor in timp gi spatiu se miir mare d e albine lucriitoarc, se proface pe dou6 c i i : prin creyterea puie- duc anumite fenomene in aceastii unitului in cuib unde numeroase genera- t a t c biologic5 gi anume: a . apari1;ia tii se succed in decursul anilor, si prin unui mare numsr de trintori ce repreroire, fenomen care corespunde unei zint8 in colonie elementul mascul; b. situatii de rispindire, de desprindere albinele incep s6-gi clgdeasc5 botci din colonia-mam6 a unei p6rti din ea din care vor ecloziona la t i m p viitoare gi care pleac6 cu matca veche s5-si in- m6tci. Deci colonia p5gegte d e data temeieze in alt5 parte o nou6 ayezare. aceasta spre marele f e l a1 vietii care fncepind din primele zile ale luni- este inmulfirea speciei, denurnit5 in lor de iarn6, matca coloniei depune limbaj stupsresc roire. zilnic oui. L a prima revizie de priRoiul. f n citeva zile, folosind miem5var5, f5cut6 d e stupar, se g5seyte rea luat5 in gugi la plecarea lor din puiet pe 2-3 faguri in elipse rnai mult stup, consumind yi din rezervele de sau mai putin extinse, in raport d e proteine organice acumulate in tesuhrana aflat5 sub form5 d e p i s t u r 5 sau tul gras, albinele roiului cl5desc i n de tesut gras cit gi d e populatia care locul ales drept locuinf 5 multi faguri

a

7

-daap yajuo:, a1 anea !!jau!ls!p aaeaaaeo nop a1 aa - a!8olo!q !8 a!8olojnomaq!najlp !a!gnsu! na !!$elndod aseonam -nu ?lu!zaad v~aJq2awq d p . y a a d g -aluau!y~o:, !ou!a JoIaa ejejead -ns y p o l ad adeonde ~?!pu!ds~n aqsa 'v~aj?qaw eraads 'qdp. 1nuaB 'nolap!dv e a![!wej eaneN .au!qIs ap e l a s s 8 .a!uo~o:, e8eanqu! e l a p !Q !,'!nolu!nl : !6 ~ : , l e m e l a p rewnu anel!paaa !a!8 -nsui y w s u e a l as n u au!qIe 87 .!a!Sns -u! a01 a~!!ndond noIaane[ pu!j!wsuea% a~!:,!op '!a!uo[o:, aw!8anlu! ur au!jnede !n~nla!nd e analQaa:, a p eaun!j:,und -aaeolsn:,nl au!q[e sa! am:, u ~ p 'alep -unoaj yno '?:,?em a p asndap :no aIaw -!nd a ~ d '!a!uolo:, lnq!na azawnoj as ?s e ada:,rri aneo ui !j!pg~:, nou !!anSej u l equann:, a!j n u es ao!,ra,ju! ui e3 nnluad 'QRDOI !n[n -ou al!,ya?odau a[!aap!qDsap s!lodoad !Q pea:, n;, paadom au!qle rr!p alned 0 .a~nZu,q- u 'A .a.reuna! !B Furl!po a p 301 !6 ?;3 'la!nd n q u a d ug8sa1 !i a aaea 'yuarrl n a ~ u a d 6~ao1 lntu!" 'aan8ej ~nur!nd y e a a r e l p w p y e a n a p 1aob~z1osgla.rt)as aaaj!a -a:, a1aprrn18 skn !eurnrr !! 'a?enB!urarr a: , nels g z c h as ala aat?n rr! enp.~ada p eur,roj qnS ~.ro[!.ri~*Se~ c[arl;js. Fieauraoj an,) ajao !!lrr! I H U I pu!.~dsa~) L ~ e as !r?ru r!-an ,>!ur lndn.18 u ! a . 6 e l g u l e rrn qoscap1?[3 IA-PSa,rr?tl pllu 111 ~ o e a [ d a!uoloJ w!rn 'run,rp n.rluatI plrra!a!jns gue,rrl a p !.rn?sa.r ajaurilln gin8 rr! ne! ' C ~ ~ R Ualn nn p u ! ~ l i . I P ~ I 'alrr!err! aI!z nAali3 n:) y a s a s n j as !!ur a p !:laz rr!p 'au -!q[e a p Fu!m o !Rurnrr nrrlurp.1 F n E a .au!qIe a p !Yn.rlu! nsr?ur dnls u!p aeds!p pul:, roun?e .rr?!rl.j i a[![a!nprl!.r J!UI!U n::, gqur!rIas nu !Illnp!.\!prr! c!'i!aetls!a .a.ir?~Syoq taun -olr?p .)!uzcacI~;unes In?t).Iu/ 11:) y e r d gs r?!uoloa nes .ale?dalbearr at1 r : ~ ? e k a~r:tIs! ale011 :ajrrap!J,)r? !,roarrn anp 1)

.aneolrpnn eaea~ux!nd nnluad !ou !!')e~aua8 purl@ -and 'nou u!p al4aunod [nl3!3 .re! '!6e:,o1 -[!w !!nnBej U! ?no ~ u n d a p ada~u!an gs 'dm!? e~?!:, a p snedaa u n ~ d n p 'e:,le~q .?am! !cur ~ z e a s l n de j y a waqB u~ Oarvural . u .A -!!way lnd -w!? u!p aseor a~!anlenadwalalnodns t.s 9nC.e a1 a:, 't.a!l:,a[o:, !Q ayadond g e m d -no:, qanpIg:, o u!juaw 'ana!w a p a[aa -aazan u!p puiwnsuo:, 'ealsa:,e aer 'plea !em [a:, 1n:,o1 u! au!qIe anlu! eale14 .way3 .u .i\ -!nlncInls ~n:,o~r!w u!p !!nn8ej ad way8 u! Bu!~ls as a[au!qle 'sonnS!nj !n[ndw!l ean!uan n:, ~ 3 e p 0 'aaeInwrqs a p ean!ugaH ' ~ o ~ a u ~ q l z , vuvrll . u .aol!anSej alaleAnalu! aqu! aaau!l au!qle Sy c-cLz urjnd la:, n:, guner U! aalu! ~s e!uoloa Iajqse eo rial -uad '[n~o?[na!deaaej o a!ieaado glseas -v .[nleno ?[nu1 eaad pSu[n?sa~!&nu ~s enjerrr eo n q u a d ' ~ $ j e l n u ~ !a!js ps ~ a!onau a,re e!uo[o:, ' ~ n ? o lnn lerr!jnd -wt ne-s aI!aolj p u j 3 .!!JO~U!J? ' a s a l ~ q -ngq Inquaurala a!uo~o:, rrtp ?u!urqa eau -aurase a a .la!ntl ? [ n u !em a?Qan:, 313 nn 'pzcarr!jntlur! as asre;, 'ale~nrunae no1aAnaza.r erueas ad ? [ n u !nu! case! -y.r$ ~s atlaau! e!uoIon ne! 'gansrr~.r~s qu!jnd al!s punpl? a l a ~ e o l ~ S a l n.na,r 3 -aw ~ w ~ yzeaur jndurl as alasansaa y.rn?eu I -I?rrrueol ands nzecqu!eul [ n d r u ! ~ a;, EansFrrr ad leuna! a p osalg8a.1d as a[arr!q[y 'aJDUJa! n ~ l u a d a]?l!lp8aJd .sos!.rd a p a[aJ atl ! q o q ul prr!8!an 'au!arron a1 3.1 uaa ad a8al1: . r o ~ aIau !k! -!q~ea n . ) u!p !alEur aIadeoq!!,r '!.)?em all qajJcU!u !aloq u! gorr! ruaop !cur ann8 -ej a p an!Y,reru o-n'lu~.sns !eru S ! ~ S -ap Farrnw a p ~n~:)i:, pu!nu!qrros 'aan?

.I ,

leaalcl I? a.ruo yrqalEq e s ~ e u ~ ~seurpa ga j 'au~r?nr-!a!~ro~o;,bv301 ln!q:,an LIT 'ua1 [R -od !B a,rarur a p !aern !ew I!:, !?~i!?us:, ~ 8 n l a l s aaeolyo9alnn alau!qle at?! 'yno ys y r n d a p ~s albaqr,.aZas nnqeur !a u l .!ou

u! so[!dn8ej e aawu aaez![odord o u!~d -!q[j~ aaseaqns a q e e[ $ p a p !aem !em psu! as-npu!qasoap '~ueadoana ea2 n3 ae!q3 j6 !Qoutmn[on $u!s !!.IO~U!J~ ! !!UI t.[eaodaoa aur!qur !6eaa~ea a v .e!ueds -5ae ajuenu .e~u!zaad !!q.em eaneoln3 u!ad Fueadoana eu!q[e n3 eaun!+uof .urm gLga p alsa !!qw![ eaur!8un? .aaeo[ aaej !b ues!qn !n[nluau!quoa Inlsaa ednao aasa ya![al e u l q ~ e Fl!urnu !Q -n:, T?[ asgasap a o [ a ~ ~ u a a l[s ~ d a a p n u! - p ~ o u !zuaq n3 aep 's1y3u!-ay4nuaa-unaq aaeo[ -ap vssaw.ia?u? v~aj?y2aw s?dy eseaqns -na a p lu!s [ndaoa g a a d o ~ e!-a:, !!a04 !S Fa!aap ~ a 9 e a uy e a !S.eaaae u I a -(ua s -!dad -ja!n8un[ !j: aa!jqns alsa [nuaurop -qe a3 dm!?. U! '8.181 !BUI a 3 e a o ~ aep -u a y e by) aleolgaan1 au!q[e !j. !a?Fur n3 lanas !cur u! jnd ~ndao:, aae 'v3?uvw~a3 aJeprrnoajau pno u!p a14err 106 as !!z s!dv !aoaqe nes ' v ~ ? u . v.~aj?llaw d v -eao al!urnue u! - o - l e a l s ~ d a3 WS!A Iv~ n e 'g[o!unea p q [ e F?!urnuap a!aJsnv urp -!l!rx~!.rd ap s w a n a Fseaqns g3seaae IS Fuealragsya e!ueuraaf) rr!p eu!q[v n.rluad atls!aalaeae=) .!i~nas !sad a p .Fn!p l!.rado~e [ndaoa na s!yau!-gunaq aaeo[ -11s ese.iqns a p pjej planas !em u!jnd -n:, a a v .s?suadv3 v~aj?ylaw s?dy sse<r ycIuroa1 o ne a[au!q[V -es!qau! !ew -qns aqHasg8 as apun ' a j u e a a d ~ !aunH ~ [ n w ~ e o ~ n n p !!aolu!al a3 dm!$ inden "1 ~ u j d[ e e a s u e , ~u! a8unle a lu!s ~ [I! b~uaq[e5 a!\e1uaur5!d yu!ind n3 ~ a 8 e a u esea 'pns a d s pugaoqon -vadoly v~aj?q2aur 's!q.,rr!-n!8nuaa nes srr[,lul-n!rurpe !sad n.1 ~e!iredal!aado.)e a[srr!uropqc a[a4n[ s!dv gznen plseaae u!p pqrurnuap pu!!j [nm[ -3111n.) '~sso!a!~Sau-unrq alsn !a naaeol !a[o3uv I n l e m ~ t [ !B e y ! u e 8 ~ 1 3 ~ aadsu! JsaA aads su!?xa 13-s 13 .edoa 3 -nn .,,eu!d[esue~l"nes , , ~ u n u r o ~ " !u!q - [ e I:~LIPJ,,,, U! el!urnuap pzasrre.rj eu~cl -n3 u!p a[au!qIe op alerdoade '!aeur raw luis a[eaod;ro3 !rIn!suaur!p !sag:, ale - [ u also asedqns !alsaae [nd!?olo.ld .[angdga 14 a[n[a3 urp eala!ru a.rlu! D 1 0 3 ? J U O W ~.1aj?1/3~1 VL ~ ~ ~ r p S?~ aae 11.1 rr![d ,Iaq![ n! jeds un prr!sy[ ,,,led !!iunur u! ~ p ! $ s q a p 301 n3 'paou el -su" e [ eaaa!ur ~ s d 3 ~ d p f. aobn as-npuy I R U I c.\a> 'luau!?u03 ad a p !a cu!aaA 1 .ue3!aje -aa!d .!n[ eaal?la.).raa el a l a ~ n 8 e jeasape nsaspa~da[!.)lpru ! u r q u[ gpirllq u!jncI [nlrrau!?uoD ad a p !au!q[e 113 ? p a p arm !em 'g[!q!~se+ !cur 31!q[e o 3 .:a!? ! R U I lndaoa aae :40103?21nv . I ~ ~ ? ~ ~ J L s?dy -J!.\os eaun!u(l 'e!i\ur~!puea~ 'e!uo[od a p r?aa!urnuap pu!ur!acI '!aoQ!dad a p 'e!c~lsnv'e!ut?ur.ra3 'e![8uv ' e p u e ~ o gj![rl3rrnp o !~!u q.rFj gaSeau ,~a[duro:, ' e juea;t ' s ! u e d ~ 11.) prrlda~u! ueac1o.r ria.rco[na a n e z '(aexe8epe1q q n s ~ [ -na !a[rtkuarrr,)uo,~ a!.)olr!rrr !b y.)!paorr -u!) L q Q e 9 [ e a t~ q n d a ~u! ':ant1 aaeqs I: r?uoz odn3o ''1 v.'~j!1131u-~.'~j!l~alcl s?dy u! akQasp3as Fueal!agsgn es)!ajjT u! q s ! a V S :aurnur: !Q aueJ!aje ala.1 ap y j e ~aseo.1 -al.ls.re.) [ndqolo.rd 11s ~ J ~ V ? U V ~ .praq[e2! RSHJ !8 yaYeau -,)runrr ap [nlsap aseaqnn 133p ~ e c i v .ale)!pturn !B F,rrI1 esea apu!adn:, aaea 7 n~aJ?y2aw sjdv -r?,l~tl[ual p !n[nur!Yaa [n:)!j!aads a p e ! ~ a d s:ase>r euop u! ao[au!q[e eaa!jagd a l . r o t I ~ ? . r u! al.)u! 1 s t ~ ra!l!rrr![ nn 'n!ans -ur! mieldope e-s anea3nI g s e a u e u~ .(nozou) ,,aaa?a<aea 'n! urv.1~ s ! ~ f . ) ~ ~ ! a d s Eze!del\ a.rco[ L UII,I(I a[esa[!!adoad !6-npu!~,isgclaep ' [ ~ m ? e u as-rtpu;uo!i.~a[as 'a! jeaauaY u~ a! jeaaua8 urp q.raasuon as aaca yuelsuoa a%e?a!a -e.\ o" a5a[aju! as aun!iou ylseane u!nd ~,'.)ep 'ase,~a p ea.l!urnuap alaeod ~s In%

ALBINA

26

ALBINA

sint harnice gi blinde, cu o mare vita- latii de albine .cu insugiri morfologice litate gi cu o accentuatii predispozitie gi biologice caracteristice conditiilor la roit. de clim5 gi cules din tara noastrs. f n partea de nord a Germaniei, gi in Aceste populatii constituie o unitate continuare pe teritoriul Poloniei, rnai care face trecerea intre albinele carales in terenurile ocupate de planta niole, italiene gi ucrainene. Culoarea denumitti ,,iarba neagrti", trtiiegte o chitinei este brunti, acoperitti de perialbinti de culoare sur-deschisti, care ro- gori gri-deschis cu o ugoarti nuant5 iegte intens. Ea constituie de asemenea galbeng. Este cunoscutii de mult gi o subrasti cu denumirea Apis Mellifera catalogatti drept ,,albina de Banal". Lezehni care face legtitura cu albina fnsugirile caracteristice ale acestei albrunti din zona paduroasg a R.S.S. bine sint: blindete, comportarea linigBielorusg c,u denumirea de Apis melli- t i t 5 pe faguri, reactie imediatl la fum fera siloarum. I n zona muntilor Cau- ceea ce o face sii fie foarte ugor de micaz, pe versantul nordic se gtisegte nuit; are o bun5 adaptare la culesurile albina caucazianti - ,,sura de mun- caracteristice din tara noastr8; c5p5te" -care derivti tot din rasa neagrti, cegte mierea la ,,uscatu ceea ce o face Apis mellifera caucazica; are limba de sti fie foarte apreciatti pentru produc7,2 mm. Este foarte rustic5 ;s-a adaptat tia de faguri in sectiuni, produs foarte la temperaturi joase, iegind in zbor de solicitat pe piata mondiall; nu rocercetare gi la temperatura de 6iegte prea mult, nu e prtidalnicti, pro7°C gi chiar pe timp umed gi cetos; de- polizeazg putin, iar ca productie de tine intiietatea in productia de miere miere a atins ping la 160 kg de stup. fat2 de celelalte rase. Rasa galbend a cgrei obirgie porIn R.S.S. Ucraineanti se gtisegte o negte de la albina italiang, este cunosalt5 albing cu caractere distincte, Apis cuts de multti vreme, fiind supus5 unei mellifera acervorum putin mai micii atente qi indelungate selectii. Apiculdecit cea caucazianii gi cea din R.S.S. torii romani erau preocupati de pe Bielorusl, dar cu o pigmentatie ceva atunci de ameliorarea gi inmultirea rnai accentuats spre galben; este blin- coloniilor cu caracteristici rnai alese. Albinele din rasa italianti, Apis meldg, harnicti gi cu o limbti putin mai scurtti. lifera lingustica, are a1 2-3-4-lea fn acest vast triunghi mlrginit la tergit abdominal galben-portocaliu, nord-vest de albina carniolg, la vest aproape translucid. Tergitele galcu albina dalmatti, iar la rtistirit cu al- bene sint mtirginite cu dungulite nebina ucraineanti, s-a statornicit de-a gre. fntre aceste dungulite diferite ca lungul veacurilor, albina noastrti bgg- aspect coloristic se observg, mai ales tinagti ,Apis mellifera carpatica, care la albinele tinere, perigori gtilbui-aurii plstreazl o medie biometricti de 6,399 care cad cu timpul. Celelalte tergite, mm. E a se situeazl in privinta lun- dinspre virful abdomenului, sint comgimii limbii, lungimii corpului, a tar- plet negre. Tot corpul albinei este acosului, aripii anterioare etc. fntre albina perit cu un puf de culoare cenugiegalbenii italian5 gi cea carniolii. Un gllbuie. Albina italiang este foarte harnicii, colectiv de cercettitori de la S.C.A.S., a stabilit cii pe versantii Muntilor Car- ptistreazg curltenia in stup, luptg cu pati, in Cfmpia Duntirii, in Podigul dirzenie contra bolii loca; durata vieTransilvaniei gi Moldovei triiiesc popu- tii este mai mare in comparatie cu ra-

+

ALBINA

27

ALBINA

Din Siria si Palestina rasa galben5 sele caucaziang sau carniolti, rnai ales la cele ce trec iarna in ghem. Vara se bifurc5: o parte spre nord, in tr5iegte rnai putin, ca o consecint5 a Asia Minorci yi alta spre sud, in Egipt. h5rniciei sale, care o epuizeazi curind. Prima ocupi spatiul Asiei Minore, conMBtcile sint foarte prolifice gi popu- stituind subrasa de Anatolia considelatia stupului e totdeauna mare; oua- rat5 de F r. A d a m s ca una din tul se prelungegte pin5 tirziu in toam- cele rnai harnice albine gi care d5 ren5. Este rnai putin rezistent5 la ier- colte chiar gi in anii secetogi. Culoarea ei este galben-portocaliu brumat, apronare, mai ales in regiunile reci. Rasa italiani este r5spindit5 in rnai piat5 fntrucitva de albina cipriot5, toate continentele datorit5 importu- dar mult diferit5 de aceasta, avind rilor masive. In S.U.A. detine pri- corpul rnai mic, iar din punct de vematul f a t i de alte rase; acolo, prin- dere al caracterului, e blind& ugor de tr-o selectie atentii, s-a ajuns la cunos- minuit. Mai spre nord albina de ras5 galcuta albin5 american5 Apis aurea de mare productivitate gi care are o limb5 ben5 atinge versantul sudic a1 Munrnai lung5 decit cea italian5 de la obir- tilor Caucazieni formind rasa transcaugie. 0 caracteristici a acestei subrase cazian5 galbeni de ses, Apis mellifera americane o constituie faptul c5 m5t- remipes, care se deosebegte de rasa cile nu sint exclusiviste, cici adeseori caucazian5 sur5 de munte de pe verse glsesc cite dou5 in acelagi stup, gi santul opus gi despre care s-a scris depun ou5 chiar pe acelagi fagure de rnai sus c5 face parte din increnggtura rasei negre. Caracteristica rasei ,,galcuib. Albina de ras5 galben5 s-a extins de bene de ses" e c5 albina e foarte blind5, asemenea in intregul bazin meditera- roiegte cam mult, c5p5cegte fagurii la nean. Din ea deriv5 subrasa Apis mel- ,,umedl', deci mierea din celule atinge lifera cypris, din insula Cipru, de cu- suprafata inferioarci a c5picelului de loare galben5 putin mai deschisl, cear5, cu miitci foarte prolifice si inavind pe torace perigori cenugii, iar g5duitoare cu suratele lor, putind tr5i scutul toracic galben. Abdomenul e in acelagi stup douti gi chiar trei ascutit, incit mgtcile, fiind rnai sub- m5tci. tiri, trec cu ugurint5 prin gratia Hane0 subras5 format5 din caucaziana mann. Caracteristic la aceasti albini galben5 de ges sau derivat5 din cea este marea ei agresivitate care o face sirian5, mai este albina galben5 din s5 fie neglijati, c5ci degi harnic5 gi Iran, Apis meda - cu mitci foarte dind productii bune, nu poate fi linig- prolifice, albine harnice dar putin mai tit5 nici cu fum, nici cu pulveriziri irascibile ca surorile de la nord sau cu ap5. vest. Aria de extindere a albinei de rasii Ramificatia sudic5 a albinei siriene galbenii ocup5 larg spatiul Siriei gi pitrunde in Egipt unde ea constituie Palestinei, unde cunoscutul cercet5tor o subrasi distinct5, Apis mellifera fasB a 1 d e n s p e r g h e r a studiat-o ciata. Caracteristic la ea gisim tergi catalogat-o drept, Apis syriaca; ea e gitul abdominal a1 2-lea gi a1 3-lea harnicii, destul de blinds, cu m5tci de culoare rogu viu, dar avind ultimul foarte prolifice, cu o inclinare accen- tergit de la virful abdomenului d e tuatii spre roit, cl5dind in aceasti pe- culoare negru lucios. Perigorii de pe rioadii sute de botci. corp au o culoare albicios-cenugie.

ALBINA

.-

28

ALDINA

Este mult rnai mic5 decit albina de ras5 galbeni europeanl din care deriv5 gi destul de prolific5. 0 ciud5tenie a ei e c5 P stup, al5turi de matc5, n mai sint alte 10-20 m5tci rnai mici, care nu sint fecundate si depun un mare numlr de o u l de trintor. Au un caracter agresiv, nu reactioneazl la fum, dar devin docile cind sint pulverizate cu apg. Din albina galben5 egiptean5 deriv6 albina galben5 african5, Apis mellifera adansoni, ce ocupi Africa Central6 cuprinsl intre cele dou5 pustiuri: la Nord - Sahara, la sud Kalahari. Albina are corpul mic, asem5n5toare cu cea indiang; caracterul s5u e irascibil. 0 derivatie a albinei galbene egiptene spre vest, inspre pustiul Sahara constituie subrasa saharian5 care e blind5, harnicti, cu limba mai lung5 chiar decit cea caucazian5 de 7,7 mm pin5 la 8,2 mm. Primele tergite abdominale au inele largi de culoare galben-rosu, mrirginite cu o dung5 neagr5 ; a1 treilea tergit este rnai ingust; ultimele doul, de culoare neagri au perigori galbeni. Trintorii sint rnai mari ca la alte rase; ei au un tergit colorat cu galben-royu, asem5nZtor cu a1 albinelor. Matca lungl, de culoare galben-rosu-argmiu, are virful abdomenului negru. Albina are o puternic5 musculaturi a aripilor fiind nevoit5 s i zboare la dep5rt5ri de 8-9 km pentru cules, infruntind vremea de arsiti cu vinturi uscate ale pustiului. fn continentul asiatic predominri trei specii de albine tot de ras5 galbenl. Rasa indian5, Apis indica, asemangtoare cu cea melifer5; e blind5, se minuiegte f5ri fum qi destul de productivl. Aria ei de raspindire e in Ceilon, Indonezia dar mai ales Japonia. Aceasta din urm5 are unelc caracteristici deosebite, incit prof.

0 k a d a st6 la indoial5 dac5 nu ar f i chiar o specie aparte. Apis japonica folosegte acul foarte rar si prefer6 s5 atace muycind cu mandibulele sale puternice. Ele nu folosesc de loc propolisul; cl5desc faguri la temperaturi rnai joase, cu peretii dintre celule foarte subtiri, dar cu baza trirombic5 foarte groasl. fn tinuturile din jurul Oceanului Indian se rnai g5sesc inc5 dou5 specii aparte de albine: Apis dorsata ~i Apis floraea ce nu prezint5 prea mult interes pentru noi, neputind fi domesticite. Prima este denurnit5 albina uriag6, clidegte un singur fagure adesea lung de doi metri, cu baza de sus de 10 cm grosime, solid legat5 de creanga unui arbore; matca e lung5 de 37 mm iar albinele m5soar5 16 mm. Are un caracter foarte irascibil. Cea de a doua specie este, Apis floraea, albina cea rnai mic5, cu o lungime de 7 mm, cu faguri cu celule abia de 3 mm i~ diametru; cl5degte yi ea un singur fagure cel mult de 15 cm. Caracteristic pentru aceste dou5 specii din Extremul Orient e c l ele sint albine cslltoare de la ses la munte yi ind5rgt la vale, in c5utare de cules rnai ales pe timp secetos. In sfirgit incheiem acest capitol despre rasele de albine amintind c5 in America Centrali, in special in Mexic, tr5iesc populatii de albine far5 ac, specia Apis Melipona bechi, sub dou5 varietiti: prima, mai apropiati de albinele obignuite, t r i i n d in comunit i t i pins la 4 000 de albine intr-un stup primitiv a1 biigtinagilor, qi a doua, s5lbatic5, neacceptatl de b5gtinasi ling5 gospod5ria lor gi care face faguri din celuloz5, la fel ca viespile. Stadiile de dezvoltare ale albinei. Albina p5r5segte fagurele natal in mod normal dup5 21 de zile de la data cind

ALBINA

29

ALBINA

matca a depus pe fundul unei celule un ou fecundat. Dezvoltarea sa are loc in douti perioade: prima este cea embrionar6, ce se face in ou gi care dureaz6 trei zile iar a doua, perioada postembrionarg, cuprinde stadiul larvar de 6 zile, dup6 care larva este c6p6cit5, urmind stadiul nimfal de 12 zile, pin6 iese din celul5 o albin6 complet5. Oul are o form5 aproape cilindricg, cu un cap5t mai subtire gi altul mai gros, m6surind in medie 1,71 mm cu un diametru inegal, cintsrind a zecea partmedin miligram. M6rimea ou6lor este in raport cu bog6tia de polen cu care sint hr6nite albinele intr-o anumit6 perioad6, cit gi de num6rul de ou5 depus zilnic de m a t c l ; de pild5, o u d e din luna mai gi iunie cind populatia coloniei este foarte mare, iar matca este suprasolicitat6 s6 depunti ouri multe, acestea sint rnai mici; pe mBsur6 ce ea igi incetinegte activitatea, n u d e devin mai mari, pin5 ating miirimea normal6 obignuits, inspre toamn6. Ciiloarea oull~i este alb-sidefie, avind o coajti chitinoas5 care nu e netodii, ci prezint6 nigte desene hexago-

nale asemiintitoare cu cele ale unui fagure. La cap6tul subtire, oul are o substant6 oarecum lipicioasii, care-i asigur6 aderenta pe fundul celulei. Deci el st6 in celul5 cu partea groasti in sus. La acest cap6t gros se vede un orificiu denumit micropil pe unde a p6truns spermatozoidul gi a fecundat ovulul, pentru ca din aceast5 impreunare s6 poatti iegi o albin6 lucr5toare sau o matc6, dup5 cum albinele vor hr6ni viitoarea larv6. Dac6 prin acest micropil nu p6trunde un spermatozoid, oul a ramas nefecundat, iar din el se va nagte un trintor. Analizind la microscop un ou, se va vedea c5 in interior se g6segte o celulg germinativti, adic6 un ovul, inconjurat de gtilbenug, ce constituie hrana pentru germen. Cind spermatozoidul intrti in ou prin micropil, el se unegte cu celula germinativ6. Dup6 trei ore incepe procesul de dezvoltare embrionar6, de inmultire a celulelor, dac5 temperatura cuibului este normal6. Ou6le bune, depuse de matc6 in cuib, igi p5streaz5 infgtigarea lor exterioarti timp de trei zile, degi in acest interval ele gi-au schimbat pozitia gi

Ciclul de dezvoltare de la ou la nimfg:
1 , 2, 3

- ou;

4, 9

- larva;

10

-

11

- nimfa de 2 zile

ALBINA

30

ALBINA

au pierdut mult din greutate. fntr-adeviir, un ou cintiiregte la depunerea lui in cuib circa 0,132 mg, dar ajunge la sfirgitul acestui stadiu abia in greutate de 0,080 mg -pin5 la 0,100 mg. De asemenea gi pozitia lui in celule se schimbii de cele mai multe ori. Apiculn torii au stabilit cii un ou st5 E pozitie verticalti in prima zi de la depunerea lui, oblic in ziua a doua gi culcat in pozitie orizontalii E ziua a treia. fnsii n dupii cercet5torul E. J. D ii p r a w reiese cii nu exist5 o regulii precis5 de felul cum decurge aceast5 migcare qi c& sint ou5 din care se nasc larvele normale stind fnc6 in pozitie verticalii, degi sint depuse acolo de matcti cu trei zile inainte. fn acest interval de trei zile incepe fenomenul denumit mitozi, adicii de dedublare a fiecarei celule -0 bipartitie succesivii a celulelor care ating un num5r foarte mare, cifrat la milioane. Fiind inc5 in stare de embrion, se formeazg organele rudimentare. Astfel se pot observa: gura cu piirtile, ei componente, intestinul, membrele, traheele cu stigmatele de respirat Iantul ganglionar a1 sistemului nervos, acul, celulele de griisime, toate sub form; de muguri. Larva apare in celul5 E cea de-a n treia zi de la depunerea oului de catre matcii, ca un mic viermigor apod. Larva miisoarii 1,6 mm, dar deja organele vitale ale embrionului au evoluat gi au prins forml, pe cind altele au rtimas tot ca nigte muguragi. De acum fnainte, timp de alte 18 zile ea intrii in perioada de metamorfoz5 postembrionarg, prin care pltipinda fiintii trece spre diferite modific5ri organice, pin& la iegirea din celul6 ca albin5 intreagii. Datorit5 faptului cii corpul siiu este alc5tuit din 13 segmente, larva se poate migca in cerc cu ajutorul mugchilor ce se contract5

gi se destind; ea inoat5 cu gura deschis5 in 15ptigorul pus la dispozitie de doici in doze potrivite gi cit rnai des, alimentindu-se astfel din plin. fn plus, printr-un proces de osmozii, hrana aceasta piitrunde prin piele in organism. Din cind in cind se observii opriri de citeva secunde, pentru ca larva s& digere ceea ce luase ping atunci, ca apoi sii-;~ireja mi~c&rile, rotindu-se inot fn Igptigor. f n acest stadiu, cercet5torul francez M. M a t h i s, urmiirind evolu!,ia larvelor in dispozitive transparente, a observat c5 ele absorb hrana, care ajut5 la formarea organismului gi elimin5 prin glandele lor salivare excesul de ap6, pe care albinele-doici il ling cu mare aviditate, probabil datorit5 bogiitiei lui in diastaze. In primele trei zile albinele-doici dau tuturor larvelor liiptigor in doze potrivite cu vfrsta, gi cit rnai des. Doicile tinere, dupii H a y d a k, secret& liptigor cu un continut de vitamine rnai redus, qi tocmai din aceastg cauzii ele sint destinate ca sii alimenteze larvele rnai virstnice, care nu au atita nevoie de unele vitamine. fn tot timpul acestei hrsniri, N. P. L e v e n t a observat desele vizite f5cut.e de doici larvelor, vizite care intr-o or5 erau de 5 pin& la 15 pentru fiecare din ele; timpul folosit la fiecare hriinire variazti de la 7 secunde pin5 la 2 minute. f n medie se socotegte cii o alimentare dureazii circa 33 secunde. Pe m2surl ce larvele cresc, vizitele sint mai dese qi rnai lungi, rnai ales c5 ele au implinit trei zile, iar hrana ce li se dii de aici inainte pin5 in ziua a gasea, cind se terlnin5 stadiul larvar, are un alt continut. fntr-adevtir, de unde pins atunci fn tubul digestiv a1 larvelor ce primeau 15ptigor de matc5 nu se vedea nici o urm& de altii hran8, Encepind

AJ.BINA

31

ALBINA

d e la a patra zi, se g5sesc acolo gr5unciori de polen. Doicile il dau larvelor intr-un amestec pe care-1 preg5tesc in gusa lor. Intii ingereazl miere, apoi griiunciorii de polen gi la urm5 ap5, formind un terci pe care-1 vars5 in dreptul gurii, care se migc5 circular. S-a calculat c5 pentru o larv5 pin5 la c5plcirea ei se consum5 miere cit cuprinde 113 din volumul unei celule, iar polen jumatate din volumul acesteia. Cregterea larvelor i.n aceast5 perioad 5 de activ5 hr5nire este prodigioas5 yi neintilnit5 pin5 acum la nici o fiintii din regnul animal. Aceasta se datoregte biotinei (vitamina H) din Itiptigor, hormonilor care actioneaz5 gi activeaz5 metabolismul, cit gi considerabilei rezerve de vitamine ce ele o acumuleaeii. lntr-adevgr, dup5 repetate cint5rit-i s-a stabilit c5 dac5 la iegirea din ou larva are greutatea de 0,l mg, in a opta zi greutatea ei este de 142,6 mg. Biologul G. E u g e n e face o comparatie plastic5 gi foarte sugestiv5. El zice: ,,Un ou depus de matc5 cintiregte aproximativ o zecime de mg, din care iese o larva care, in cele 6 zile de stadiu larvar, absoarbe gi asimileazg hrana reprezentind de 2 000 ori propria ei gteutnte; pastrind proportiile, un copil de-a1 nostru, care cinthegte 3 kg la nagtere, ar trebui s l absosrb5 in 6 zile 6 tone de hranl adic5 cite 1000 kg in 2 ore". fn urma G acestei hr5niri bogate in substante proteice, larvele nu numai c5 cresc, dar igi acumuleaz5 o rezerv5 organic5 insemnat5, formindu-gi ace1 corp gras care ocup5 in organismul lor un loc atit de insemnat. Aceste vizite se inmultesc din ce in ce mzi mult pe m5sur5 ce larvele cresc. ]In total, in 24 de ore, albineledoici viziteaz5 larvele de la 570 pin5 la 1720 de ori, deci fn medie cam de 1 330 de ori. Se crede

-

c5 atunci, cu acest schimb de hran5 Pntre doici gi larve se face gi acea castrare nutritiv5 cu un specific hormonal, care face ca in colonie albina lucrltoare s5 fie o femel5 asexuat5, producindu-se o atrofie a organelor sale de reproducere. Durata acestor vizite de ingrijire a larvelor de catre doici variaz5 in raport de virsta lor, incepind cu 30 secunde pin5 la 4 minute. Spre sfirgitul stadiului larvar aceastti durat5 este foarte mare, de citeva ore. Cercet5torul R. C h a u v i n , care citeaz5 pe N e 1 s o n ~i S t u r t ew a n t, precizeaz5 c5 schimbul de hran5 cel mai intens intre albineledoici gi larve are Ioc, in special, in ultima faz5 a stadiului larvar, cu putin inainte de clpgcire, cind ele stau cu capul introdus in celulele cu larve virstnice pin5 la 4 ore gi trei sferturi. Deci este just ceea ce sustine M. H a y d a k c5 aceste pl5pinde fiinte acumuleaz5 rezerve considerabile de vitamine din hrana ce o primesc. R. B e a u r a i n g stabilegte cii, de la stadiul larvar gi pin5 la albina maturii, este nevoie de 3,21 mg azot ; cum in mijlociu continutul in azot aflat in diferite specii de polen cste de 3,1%, inseamng c5 albina are nevoie, in stadiile de formatie, de 100 mg polen cel putin. Alti cercetiitori sustin c5 este necesar chiar mai mult, considerind c5 obignuit 1000 de larve a r consuma 154 g de polen gi 0,330 g apii. Aga se explic5 afluenta albinelor la ad5p5tor in tot cursul perioadei de cregtere gi extindere a cuibului; organismul larvei, cit iji al albinelor, are nevoie de mult5 ap5. Aceasta se g5seyte in mugchi in proportie de 7880% ~i chiar peste aceast5 cifr5, atunci cind se fac analizele histologice. Prodigioasa crejtere a larvelor in acest scurt timp de stadiu larvar a fost urm5rit5 de cercetltorul elvetian

-ala[d op naaaur glel!a![os alsa !a[n[aa [n~a:, -u~oau!nes gsd![ aue8.10 a[aun na a 9 3 -ydga aqia!nqsuo:, a:, eu!q[y .no!Jalu! u ~ ajur!u !aaeol!!a !!~!nia!a ~esa:,au !n[ al6eu as lea !noaun f yle~oia!w ale?![el p -!A o a n aqel!.mleuI e[ gsunle el:,asu! -nuaS!so eaaapunalgd n.rluad '!!a!j!ao allnur n;> aatiqns gi!q8rod o pu~wrnoj .re! ' a e n ~ e [ [n!peqs asa8unla~d!is aiak 'ualod a p !.rnlsaa na !aoaun !B d n l s u!p -JB[ '[BUIJOU qns apeas 30s1-91 a p ~[!q!uods!p eaea3 u!p l!n)Fn[e [e!Ja3 alsa am:, '!n[nq!n:, eanlenadura~p u ~ - R Tu~ n3 ' a a ~ e [!aagaa!j e[n[a:, alnu -gjw!u U! a[es a[!aguraojsueal !i !anae[ n - I W oz u! asaagdg:, '[enp!a!pu! a[au e aa!n$a!a eunq naluad a)elguuIasuj aaeur o ea !B aae q1n3 u!p ennpIy3 -!q[e 'e[je ae-s !!jenl!s a:,!ao u~ .!:,!op -a[aulq[e a p 'aoi!%dg[ ?[nw f e w n3 .aa!laadsaa a[!:,)oq nes a[a[n[a:, :,sa~gd 'l!ugaq au!q !cur also l!:,na~u! 'ado j~1; -p a[au!q[e ae! ' p u n j EI a p eueay e! el aaedndur! aads aaaa) aea.re[ [nla!nd gs e3 !OPUS 10d !cur as nu 'alel~onzap 'auejao a[!!uo[o3 e[ ga le~raasqo e-s au!q a[aaaei 'gzeauran a3 In[aqel urp '!in?o~, .rnlndnls eu1![3om!u1 ul !.rganq apaa as urna e i e 'aeaae[ n!pe?s a p !z -in? aoun '!,ro al[nur !cur a[as a p 'alia,r ease4 e-ap !a[a3 eurreaad u l .aJeolgn:, - 0 . 1 as~ejuaaaj!a 'apz g e[ 3sa[!qels ~ -n[ !au!q[e Jolaneao eaaeqoazap 301 o !!ile ae! '!n[no !areor, eaaaaejsap e l ad au!i an:, '3 !au!urel!a a!aequoo a p ai!z 5'5 e l !asp 'aao a p o & j el azej gjuelsqns o ae!q:, nep a[ !a!op-alau!q[e !a?sa:x ele.rnp 3sa1!qe')s ao[!~olg1aa~a3 ?a asa!nugq !!aolg?aaaa3 .!:,!ur u!urga ea~e,~!ao[ejq .g[elaaa esrrnd ui asu!durg aJeolga:,n[ pu!q[e a p aoIanae[ alaaeno ?u!s 'ale$rYanSaa ?soj nc nu aae.) r ~ p ~ z a r!eurnu '!aaae[ eaael[oazap n:, laodea u! a~arrn!adna as 'azaaalle as nrr I ? s . i u e ~ q asaaeur lo1 as aae:, a[aue&o aalu!a e.1 n.i)uad soas rnu!lsalur a p rnat?ru .a[aIn[a:, -02s c a i q d s a p a&:, i u e ~ ~ h a'B[n[aa asaagdz:, a[au!q[e p u p (e-g e e n ~ zU! ti u! !a eaa!Sun[e n3 g l e p 0 .y~!Sun[e gu!d l [ n w !cur ae!q:, !B !ao a p 000 a!j!zod u! '!sunle g u ~ ds a l e i s urn,, a p !j. !Z e-I e u! gurd !ao a p 000 J a p Tle!oao:,u! u!p 'e!i!zod !i-npu!qur!yas 'a[!z 2 gdnp !ao 0 0 ~ p 'aao gz a[aw a 'sns pr!d nEs [ndaoo nJ e[n[a3 a[durn -!~d u! !ao 01 a p :,saa:, a[aa.re[ 'n!)n[ aaalBaa:, gu![d u! elide[ d w t l I s a x U I - 0 ~ .JO)U!J~ e[ a!je[ndon a p a i a u e 8 ~ 0 3 .!stop-a[au!q[e a p ten[ alsa [nsnpoad !b a[a[nn!?sal '!altjur !i au!q[e e l alas JR! '.,aael!8~n8aa'' BS!Z-ej.e 3 .!n[noeu~ -eao :aaaanpoadaa a p !i a[e?!ua8 aiaue8 -01s [nlnuliuoa 8aa)u! g3aeasap !i! a[a -ao yzeauraoj as a[!z alsaae u! $ 0 ~ 'a[a.iae[ ns ,)rraueuraad ?aeluo., uj uiur -y al!:,!op pula ' g ~ n [ a au! !n[no eaaau -ndap e l a p 12-6 e en!z U! jaap 'aeZ\.1e[ ntpuis a p apz !aur!l[n eieau!ur!p uy .a.rl?uoyzo[.>a p aIu!nrr! !z o n.1 ' e a ~ a s sos~?lzura!j u n g p !4 [naae n:, 13quon a -a; 1"-ap [a3 r i g1!3!dr?3 erap alsa ea u! p n s n as a:, sossia p!qo![ u n glaaaas pu!~ 'ea[!su!J le-ap [aa a p ,leuran 'F)!.) aaes s a n s a p a d e o ~ d e apue18 gnop -pdr?:,au ? A J ~ ap a,rcks u! rao n,rled a p aulq gasvoun:, as ys daau! !a[!anlnsaPi [ 8 1ada.r as a m ',,a.r![a!d?ufi a p [nsaao~d ale01 uaS!xo n.) ymaluaur!le as aaes alsa cJsaa.6. .[nJo[ e j !! IQ luapa.)a.rd [a:, u ! ~ d a[aarieal ! B a[aleu18!ls faolelns qns ~ n s a i gzeauraoj as '!dnlt?[u! a[ -a!., [n)e.rec[e a!nl!)suoa aaea ala8u!s !i ?[e ea :alur!ats ea,rd gansgur !j.~aaac u!a ewlu! :e3 ' a [ e ? ! ~aue8ao a l p yB run.) u! -ap a l e ~ o d a oales a[!an4![a1irr! 'naaaur sohaau Inurals!s glo.izap as !.)unIe ~ pu!.)sa,Ia ease[ [ea.ra?u! lsa,)n lo1 r r ~ 'g3 ?sY !! e am.) 'a a S a a q 11 a n a 7

ALBINA
-

33

-.

-

--

-

ALBINA

larv5 ca sg-i lase un spa1.i~ mai mare, c5ci impinge cu capul in sus marginile deja incepute, aga incit coristructoarea este nevoit6 s5 cr.oiasc5 gi s5 const~wiascri oblonayul dup5 mrisura Iarvei. Aga se explicii de ce in unii ani, cind albinele ghsesc in flori mult polen yi hr5nesc larvele de albine lucr5toare c,u multe proteine, constructoar~led e oblonage sint nevoite s5 le fac& c351);icele putin nlai proemincnte decit c,b17nuit. Coiicomitcnt cu ctipliciren celulri, larva ia o pozilic dreapt5 in celulg si incepe s5 s e c ~ c t e substanf5 trampao rent5 care, in colltart cu aerul, sr int Sregte forlnind fire m5t5soase foart e fine. Substanla este produs5 de glande nsemrin5toare cu tuburile malpighiene, care ins5 sc aflii de-a lungul intesiinului gi a1 c5ror orificiu comun sc deschide direct in gurri. Cu aceastri substant5, timp de 24 ore, larva irnbrac5 peretii celulci, frir5 a Iese, ca alte insecte. Dup5 aceastri grea trud5 larva cade intr-un somn adinc t i m p de 3 zile, i n care in interiorul s5u se produce o restructurare a organelor de t i p larvar in organe de nimfri. Nimfa incepe s5 se asemene cu albina adult5. Corpul gras, care e rezerva sa organics de proteine, e absorbit impreun5 cu vechile organe larvare, toate transformate intr-un terei specific. Proccsul acesta de resorbtie se numegte ,,histoliz5" si paralel t u el se produce cel de ,,histogenezriU, adic5 d e formarea unor celule, vezicule germinative de imago, deci a organelor interioare ale nimfei. Oreanele. si cele " trei p5rti a]e corpului, se diferent.iaz5, iar scheletul chitinos se intgreste. in schimb, nimfa pierde din greutate mereu, ceea ce este exp]icabil, c5ci o datti ce ea igi consum5 propria sa rezervg organic, d e proteine,
I ,

iar o altii hran5 c i afar5 nu mai pri~ meste, scjderen in greutat.e este norN eI son gi mals. CercetBtorii S t u r t c n w a n t au constat,at cci numai in prima zi de la c5pZcire nimfa pierde 20 mg, c5c,i inainte de c5pticire cint5rea 160 mg, iar dup5 24 de ore avea numai 142 mg. La eclozionare albina cinttireyte 105,9 mg. fn acest nou stadiu d c nirnf6, in locul inveligului d e pin5 atunci trupul incepe s se acoperc de perigori, A is1. jnveligul s5u devine semichitjnos, j15st~indu-sit.otugi cu!oarea albti. Pe mSsur5 cc t i n ~ p u ltrcce, culoarea peri:o~*ilcr schimhR in ccnugiu. Cu do115 sc

Morfologia larvei si nimfei:
3 ~ i l e 1 - creier; 2 - gura; 8 - in: testin ; 4 - stigmate respiratorii; 6 organe de reproductie; 6 - tubimalpighieni; 7 - ]ant nervos ganglionar; 8 - rudimente de picioare* 9 - glanda de tesut; 10 - bulb subesolagian. b - l a m la cmdcire: 1 1 - gura; 1 2 - ochi. 1 3 - torace; 14 - abdomen; 15 - stigmate resiiratorll abdominale. c - nimta: 16 -tromps. 17 - antene. 18 ochi comPu8i; 1 9 - torace; 20'- abdomen;'^, 11, 111 - picioare; (1T.A. Dade)

A

- larva de

-

-

3 - A.B.C.... Apicol vol. I

ALBINA

34

ALBIN A

zile lnainte de ecloziune, nimfa ia culoarea natural5 a albinei. f n sfiqit, dup5 ultima n5pirlire care precede cu o zi iegirea din celul5, deci in cea de-a 21 zi de la depunerea oului de cltre matcg, tin5ra fiints roade oblonul ce o desparte de lumea dinafar5 gi iese la lumin5. Pe peretii interiori ai celulei r5mine aderent5 c6m5guta de nimfii. Timpul necesar transformsrii ei din ou intr-o insect5 perfect5 se poate prelungi citeodat5 cu fnc5 1-2 zile, dar numai atunci -aga cum s-a spus - cind temperatura din stup nu a fost tot timpul normal5, sau cind colonia este mic5 or hrana primit5 nu a fost indestul5toare. Pentru ca s5 ias5 insecte perfecte, trintorilor le trebuie cu trei zile mai mult -deci 24 de zile; fn schimb, pentru matc5 sfnt suficiente numai 16 zile. V. n. Matca, oul, larva.
Tabelul 1

Durata diferitelor stadii do dozvolt~re la m&tc&albinil lucr&toare g i trfntor. SLadiul de dezvoltare
la ou la insecta

de ad,,lta

3 3 3 Oul Larva in celulii ne6 ciipicitil 5,5 6,5 Larva $i nimfa in celula 14,5 ciipiicitii 7,6 12 --fn total este nevoie pen16 zile 21 zile 24 zile tru dezvoltare de:
,

Cu toat5 aparenta de insecte perfecte care, la putin timp dup5 ce au p5rlsit fagurele natal, par c5 intr5 in ritmul de viat5 a1 coloniei, s-a constatat c5 P prirnele zile acest tineret n mai are nevoie de ajutor. Trintorii, care la fnceput nu gtiu cum sii se alimenteze, mai primesc hrana de la al-

binele-doici. Tinerele albine lucrltoare, abia iegite din celule, primesc gi ele de la doici ceva hran5 glandular5; dup5 aceea se indreapt5 spre fagurii cu plstur5, cu care se alimenteazti din plin, ciici corpul lor gras s-a epuizat complet in perioada stadiului nimfal, cind nimfa nu a mai primit de loc hran5 dinafarii. fn urm6toarele dou5 zile de alimentare cu p5sturii corpul gras, care este rezerva organic5 de proteine, se reface pe deplin, iar glandele tinerei fiinte sfnt gata s5 intre fn functiune intr-o anumit5 ordine, incepind cu cele faringiene si mandibulare qi apoi cu cele cerifere. Se punea intrebarea: cum se poate ca intr-un timp aga scurt ele s5-gi poat5 asigura o nou5 rezerv5 corporal5. Cunoscutul cresc5tor de m6tci J o e S m i t h (S.U.A.) a observat c6 albinele tinere, de fndat5 ce iegeau din celule, se indreptau spre fagurii din cuib cu puiet deschis. S-a crezut la inceput c5 o fac pentru ingrijirea puietului, dar s-a constatat c5 ele se alimentau din prinzul bogat in lilptisor pe care doicile il dau larvelor tinere pin5 la vfrsta de 3 zile. Numai dup5 ace& 0sp5t int5ritor ele consum5 gi p5stur5, cfnd igi fncep truda lor fn stup cu serviciul de ,,cur5titoareU,urmind s5 treacg apoi. gi prin amlea pe care colmia 'le-ar solicita in raport cu necesitatile momentului. fn hrana ei zilnic5, de acum inainte, va consuma miere gi polen. fnfgtigarea exterioarii gi anatomia albinei. Albina are la exterior un inveli? tare, ce contine chiting, proteine gi alte substante, secretate de celulele epidermei. Acest invelig protejead insects de lovituri. Sub cuticul5, ca o c5ptugeal5, se afl3 hipoderma, format5 din celule elastice $i care in unele imprejursri sfnt celule secretoare ale diferitelor organe.

ALBINA

35

Corpul albinei este alcgtuit din trei piirti distincte: capul cu antenele, ochii, gura cu mandibule. Apoi toracele cu membrele legate de el: dou5 perechi de aripi membranoase gi trei perechi de picioare. f n sfirgit, cea de-a treia parte, abdomenul, este format din segmente agezate in ordine descrescindl spre virful abdomenului. Pllcile de pe partea dorsal5 sint denumite tergite, iar cele de pe partea ventral5, sternite. Capul gi toracele, gi ceva mai putin abdomenul, au un invelig piiros, mai des la albinele tinere gi care dispare pe m5sur5 ce albina imbltrinegte. Pe acest invelig piiros se prinde polenul florilor atunci cind albinele culeg nectar din corole. Cu ajutorul periutelor de la picioare ele a d u n l acest polen prins de perigori, stringindu-l in cele dou5 coyulete de la picioarele posterioare. Capuf este articulat cu to~acelesi legat de acesta printr-o scurtl ! pui ternic5 musculatur5 denumitri git (cervix). Prin acesta se face comunicarea organelor din cap cu cele din torace, printr-un orificiu pentagonal aflat la baza capului, denumit foramen. Capul albinei are form5 triunghiular5, pe cind cel a1 trintorului este aproape rotund. Lateral stau ochii care ii dau albinei posibilitatea de a cuprinde fn cimpul vizual o mare suprafat5 de teren. Ei sint ochi compugi, alc5tuiIi din mii de fatete, a1 c5ror numiir varia25 dup5 rase, latitudini gi intensitatea luminii solare; cu cit aceasta din urm5 este mai mic5 cu atit ochii albinelor din acea regiune au fatete mai multe. Fatetele, denumite gtiintific ,,omnatid ii", au forma exagonall cu dimensiuni de 2 microni. In medie, albina are circa 4 000-4 500 omnatidii, matca 3 500, iar trintorul circa 9 000 de fiecare ochi compus. fntre

Capul albinei:
- oceli; 2 - frunte 3 - ochicompugi; 4 - antene; 5 - clipeus; 6 2 buza anterioaril; 7 - mandibula; R - palpele externe ale limbii; 9 - palprle mijlocii ale limbii; 10 - palpele interne ale limbii; 11 - limba; 12 - lingurita limbii
1

acestea se viid cu lupa nigte perigori ca genele ochiului omenesc, care au rolul s5 inl5ture efectul razelor luminoase venite pieziq gi care le-ar tulbura vederea. Fiecare f a t e t l hexagonal5 este un ochi aparte cu cristalinul, bastonqele retiniene gi corneea sa. Fiecare fatet5 primegte imaginea ce-i st5 inainte cu toate elementele inconjurltoare. Fatetele au nervi proprii, care transmit impresiile la nervul optic principal, iar acesta reactioneazii dup5 imprejur6ri. Deci albina vede deodat5 tot orizontul locului in care zboar6 gi se poate orienta foarte bine. Biologul S t u m p e r a stabilit c l el este sensibil la lumina polarizatg ce o reflect5 cerul albastru. Aceasta particularitate ing5duie albinelor s5 se poat5 orienta intotdeauna in raport

.

-

ALBINA

36

ALBINA

~

I

cu pozitia soarelui, chiar cind timpul este noros gi el nu se vede pe cer. ,,Ochiul cu fatetele lui - scrie L i n d a u e r -este un minunat aparat de mlsurare a unghiurilor, prin intermediul clrora pozitia soarelul poate fi determinatg cu o aproximatie de 2-3 grade". fn afar6 de aceasta, constat5 el, ,,albinele au capacitatea de a socoti cu precizie prin aceast5 orientare fat5 de soare, drumul str5b5tut de astru a t i t ziua cit qi noaptea. Aceast5 capacitate le este inn5scut5; In acelagi timp albinele cunosc diferentele regionale gi sezoniere in parcursul soarelui" . Ochiul albinei este sensibil numai la gase culori: albastru, ultraviolet, galben, verde-albgstrui, purpuriu gi violet. Dup5 v o n F r i t c h ele v5d unele flori albe in alte culori gi altfel decit le vedem noi, ciici acestea absorb o parte din razele ultraviolete ale spectrului solar. Culoarea rogie o v5d in negru, iar albul la albine este o combinatie de culori complementare: ultra-violetul cu albastrul-verzui, galbenul cu violetul gi albastrul cu purpuriul. fn afar5 de ochii mari, cu care albina vede la depiirtare, ea mai are in frunte alti trei ochi mici indreptati in sus, denumiti oceli, cu care adun5 imaginea neclar5 a ochiului compus mai ales in amurg, sporindu-i sensibilitatea fat5 de lumin5. Cu acegti ochi ajut5tori albina vede lucrurile din apropiere gi-i ajut5 la fixarea gi delimitarea precis5 a imaginilor provenite de la obiectele fixe pe care urmeaz& a se ageza (flori, urdinig etc.). Cu ei albina igi d 5 seama de luminozitatea imprejurimilor. Este gregitil presupunerea c&prin intermediul lor vede in interiorul stupului. fn fat5 gi aproape de ochi, deasupra buzei superioare stau cele dou5 antene,

ca nigte cornite, formate fiecare din segmente: prima parte, denurnit5 scapel, este anexatl direct pe frunte, iar cea de-a doua, numitd flagel, este partea prelungit5. La albina lucratoare si matc5 antenele sint formate din 12 segmenti, iar la trintori din 13. Pe opt segmente ale acestui flagel se g l sesc organele de miros ale albinei, reprezentate prin nigte pl5cute cu orificii poroase gi conice in care se afll terminatiile nervilor olfactivi. Pl5cutele conice sint acoperite de o pielit5 foarte subtire, prin care pot ugorp5trunde efluviile mirositoare. Cu ajutorul antenelor, albinele unei colonii se recunosc intre ele dup5 mirosul particular a1 fiecgreia. Tot pe antene gi in imediata apropiere a organelor de miros, se g5sesc organele de pip5it reprezentate prin nigte perigori senzoriali foarte fini, la baza c5rora se afl5 gi terminatiile nervilor tactili. fntrucit nu s-a @sit c5 albina a r avea un organ special pentru perceperea sunetelor, la care ele ins5 reactioneaz5 prompt, se crede c5 tot prin intermediul organelor tactile albinele percep orice vibratie, de orice intensitate, pin5 la ultrasunete, pe care noi nu le putem auzi. Unii cercetgtori sustin c5 sunetele ar f i percepute printr-un sistem de corzi amplasate la picioare, in tibie ; un sistem asemlnltor, dup5 cercetltorul ceh I. S a v i n, se afl5 gi la baza antenelor. Gura, aflat5 in partea inferioarg a capului, f5cind parte din aparatul bucal qi digestiv, este descrisl la acest capitol. Toracele este alcatuit din patru inele lipite intre ele, care au trei perechi de stigmate pentru expiratie. Primul inel, denumit protorax, poart5 articulat5 pe el prima pereche de picioare. Pe cel de-a1 doilea gi care este cel mai mare dintre ele, denumit me-

'1

1 ,

.

I

I
I

1

ALBINA

37

ALBINA

zotorax, sint prinse picioarele mijlocii cit gi aripile mari. Ultima pereche de picioare cft gi aripile mici sint articulate pe cel de-a1 treilea inel, denumit metatorax. Cel de-a1 4-lea poartl numele de epitorax, el face leg5tura cu abdomenul si acolo se ggsegte punctul d e echilibru a1 corpului albinei. P i c i o a r e 1 e sint o imbinare de rnai multe segmente, unele mai lungi, altele mai scurte. Primele doul sint scurte gi fac legltura cu toracele; apoi urmeazl trei mai lungi - tibia gi metatarsul, care se qi termin5 cu 15bufele; acestea sint compuse dintr-un lant de patru articulatii mici, denumite tars, ce au la virf gheare. Sub fiecare gheartl se g5segte o pernutl ce lucreaz5 ca o ventuzl, cu care albina poate p5gi pe suprafete lucioase qi care secret5 o substant5 lipicioasl. Ghearele au pe ele perigori ca nigte perii cu care albina igi curtlf5 antenele. Acestea fiind sediul simturilor trebuie s5 fie deseori curiitate de praf sau pulbere a polenului ; in acest scop albina are la picioarele anterioare o scobiturtl pe primul articol a1 tarsului,

Periuta pentru curatat antenele:
I
2

- pintenul; - periuta

Piciorul albinei :
I c08ulet pentm polen; 2 - perluta de cu15tat

-

&

care este adev5ratul aparat de cur5tat a1 antenelor, m i r g i n i t l cu perigori deqi, agezati circular. Picioarele, in afar5 c5-i servesc albinei la migcare, mai fac gi serviciul de colectoare a polenului din flori gi transportul lui in stup. Cele posterioare au o adinciturl pe femur, mlrginit5 de perigori indoiti inluntru, formind un fel de cogulet in care albina indeas5 bine granulele de polen ca s5 nu cad5 in timpul zborului. La desc5rcarea ghemotocului de polen din cogulet ea se servegte de un pinten mic, dar puternic, aflat la cea de-a doua pereche de picioare. Pe picioare, albinele au peri degi gi rigizi cu care igi currita haina ptlroas5 a corpului, acoperit de polen, pe care apoi il fndeasi5 in cogulete. A r i p i 1 e. Albina are dou5 aripi mari gi lungi gi alte dou5 mai mici sub primele ; ele sint alc5tuite dintr-o retea de nervuri chitinoase pline cu aer, peste care este intins5 o membrantl foarte subtire gi strsvezie, cu perigori microscopici. Marginile aripilor mici sfnt prevtizute cu 16-27 cirlige. Atunci cind albina vrea stl zboare, duptl ce a implinit virsta de 7-10 zile gi aripile se intaresc, cirligele se prind dejgheabul de pe marginea aripilor mari, astfel incit ambele perechi formeazg un plan unic de zbor. Suprafata tot a l l a acestor planuri este, dup5 cercetgtorul A. B e e t s, de 45-54 mm2, avind greutatea de numai 0,575 mg. Inclrc5tura ce o poate duce este de

1 8

ALBINA

1,71--2,35 rnglmm" Cind albina vrea Tns5 s5 facci cu aripile o ventilatie pentru evaporarea ncctarului apos din fagurii stupului, ea riimine pe Ioc gi nu5 i mai 4mpreung In dou5 plalluri cclc

patru aripi, ci, bgtind aerul cu toate patru, le migcii, f5rii a se lnSl\a ca sii-si ia zborul. V.n. Z b o r u I . Cercetiitorii care urmiiresr aflarea diferitelor mijloace prin care albinele Psi fac i ~ n e l ealtora comunic5ri. afirmii c6 prin ajutorul si variata frecven$5 a vibraliilor aripilor ele iqi pot exprima - impreun5 cu dansul - anumite direclii d e urmat, pent'ru cele ce trebuie sri plece afar.5 din stup, ca sii afle sursele d e nectar. C11 miqc5ri vibratorii extraordinar de repezi ele emit ult,rasunet.e, pe care noi nu le putem percepe c'11 simtul nostru audit,iv. De pild5 albinele tinere e m i t cu aripile un tril, care poate fi sesizat numai cu anumite aparate d e filtrarea sunetelor. Zumzetul, auzit d e oricine, cind albinele sint nelini$tite d e zgomote sau fum, e fiicut d e comunitate prin vibrarea aripilor, fiind o reactie d e apiirare, precum si o combinatie cu sunetele scoase d e aparatul respirator. Abdornenul, articulat cu toracele prin intermediul portiunii denumitii petiol, care d e fapt este un segment foarte subtiat a1 abdomenului, este alciituit din mai multe segmente chitinoase, din care, vizibile, sint sase pe partea dorsalii, denumite tergite, si alte sase pe partea ventral5 denumit e sternite. Ele stau cu marginile suprapuse ca -$iglelepe acoperiqul casei, fiind legate intre ele cu niste membrane elastice, ce ing5duie ca abdomenul sii se poatii alungi gi contracta ca o armonits. Primele dou5 sternite a u o chitin5 d e culoare brun5-inchis5 acoperit 5 cu perisori. Ultimele patru sternite sint din chitin5 transparent5, cu cite un chenar chitinos d e culoare inchis5,

denumitii ,,oglinzi cerifcre". Acestea sint c5ptusite la interior cu un strat d e celule cilindrice strins lipite, d e ele, celulele care j~roduc cear5. Ca vi la torare, a b d o m e ~ i n lare d e fiecare parte cite gase perechi d e stigmate pentru aspiratia aclulni. Spre virf, sub ultimul terpii. albina mai are acca glands, ce-i fa1ose:te la emiterea unor cmanatii ca niqte chem5ri a albinelor d e la exterior, denumitci gland a olfactivA, dcsc.op,c.rilii d e N a s a noff. Forma abdomenlilui albinei lucr5toare, este mai pulin alungitg decit la matcii, pe cind a trintorului, este mai latii gi tesit6 la spate. f n sfirsit, chiar la virful abdomenului se afl5 acul albinei, care cste arma sa d e ap5rare. Anatomia inter115 a albinei este mai complicatii, cfici in fiecare d i n cele trei piirti descrise mai sus, din care este alciituit corpul, se g5sesc aparate si sisteme complexe, care servesc organismului la diferite funct,inni. Astfcl sint aparatul respirator, digestill, circulator, cerifer, genit a l , musc~ilarqi ~ e n l n ~ P e r , dintre iar sisteme, cel nervos si glandular. Aparatul respirator este alccituit din cele zece perechi de stigmate -trei la torace si sapte la abdomen - si sacij respiratorii. Anatomistii a u giisit cii fiecare stigmat de respirat are un vestibul c5ptusit cu perisori, ce poate fi part,ial sau total inchis cu ajutoru! ilnui mecanism anumit. Acolo se aflii un fel d e coarde vibratorii, prin care albinele scot unele sunete. S e pot deosehi pin6 la 44 sunete diferite ca ton. Chiar si tonul sunetelor m5tcii se datoreqte acestor coarde vibratorii. Din stigmate aerul intr5 in sacii aerieni d e respirat. Acestia, fiind extensibili, servesc albinelor ca u n depozit d e aer necesar respiratiei, d a r mai

ALBINA

39

ALBINA

au un alt rol Insemnat: sacii umplindu-se cu aer, greutatea specificti a insectei scade gi albina igi poate lua zborul ; in timpul zborului albina folosegte rezerva de oxigen din ei, cgci atunci consumul de oxigen e mult mai mare. Din sacii de respirat aerul trece in trahee. Traheele prin care strgbate aerul, sint ca nigte conducte mai largi sau mai inguste care ajung ping la a mia parte dintr-un milimetru in diametru; ele sint compuse din nigte spirale chitinoase foarte elastice, spirale care nu se ggsesc nici la sacii de respirat, nici la ramificatiile traheale. Traheele se ramificg in tot organismul care are nevoie de oxigenul aspirat oxigen, care prin peretii acestor vase mici trece in slnge gi tesuturi. Doug trahee mari trec prin gltuitura dintre torace gi abdomen, denumitil petiol sau corsetul insectei gi alimenteazg cu oxigen organele din aceastil parte: intestinul subtire, gros, rinichii, tuburile lui R l a l p i g h i etc. . Necesarul de oxigen a1 albinelor este apreciabil. El este proportional cu greutatea, fiind d e 2,5 ori mai mare ca la om gi totodati cregte concomitent cu urcarea temperaturii. De asemenea, el variazti dupg anotimpuri. V .n. Aerul. Iatg dup5 A m b P u s t e r cantitaZea de bioxid de carbon eliminatg de 100 g albine vara, ln decurs de 24 de ore :
la 20 - 25°C aproximativ la 2'5 - 30QC aproximativ la 35°C aproximativ
3 - 4 g CO, 10 g CO, 17-18 g CO8

w
Aparatul respirator a1 . albinei
Anolimpul

Oxigen rnl

Bioxid do carbon rnl

Primavara Vara Toamna Iarna

29,754 17,336 24,795 22,549

30,408 17,575 25,881 24,038

Aceastil eliminare presupune un consum sporit proportional d e oxigen. Pe: anotimpuri, 1 kg albinti consung pe or&, la 20-25°C gi eliming in aceeagi perioadg urmgtoarele cantititi:

Schimbul de gaze in corpul albinei se face ugor datoritg fnsugirii de difuzare ce o are aerul. Deoarece traheolele sint rLpindite fn toate organele gi au pereti prin care gazele trec cu ugurintg, oxigenul e absorbit d e celule in permanentii ca un curent d e molecule ce circulg din traheele mari pin5 la capilarele cele mai inguste gi depgrtate. f n traheole oxigenul p5trunde prin pereti in hemolimfg (singe) gi in celulele inconjurgtoare. Continutul d e aer din traheole se micaoreazg. Se creaz5 atunci o diferentg de concentratie a oxigenului fn traheele

ALBINA

40

ALBINA

mari, ca gi in sacii aerieni gi traheole. Atunci oxigenul trece din traheele mari fn traheole. Oxigenul este absorbit de c5tre celule in permanentl; de aceea gi diferenta lui de concentratie se mentine f8r5 intrerupere. Datoi i t 5 acestui fapt se creeaz5 un curent continuu a moleculelor de la tulpinile traheice spre traheole gi celulele traheice. fnltiturarea bioxidului de carbon se face in virtutea aceleiagi legi a difuziunii aerului. Ins5 moleculele 1ui se deplaseazg in ord ine invers5. Prin sistemul traheal se inl5tur5 surplusul de ap5 din organism. Aerul, venind in contact cu lichidul din traheole, se incarcti cu vapori de ap5 care apoi trec in tulpinile traheice gi in sacii aerieni de unde se elimin5. Presiunea aerului t i circulatia lui prin trahee se face sub actiunea mu$chilor dorso-ventrali care lucreazg in concordant5 cu cele dou5 diafragme, eliminind aerul viciat din organism prin stigmate. In stare normal5 migc5rile respiratorii sint de 110-150 pe minut, in raport de temperatura aerului; la frig sint rnai incete, iar la o temperatur5 rnai ridicatl sint rnai accelerate. Cind al-

bina se preggtegte sg zboare, ivi umple cu aer sacii de respirat; atunci greutatea ei specific5 scade, putind s5 se inalte in zbor. Cind ins5 se vor vedea albine tirindu-se, neputind s8 zboare, se va gti c5 stigmatele de respirat nu rnai functioneaz5 normal. Aceast5 dificultate respiratorie are Ioc in rnai multe imprejurlri: - Cind membranele stigmatelor, umezite de o abundent5 transpiratie, nu rnai pot functions, iar traheele sint pline de apg condensat8 din vapori. Acest fel de accidente au loc cind o colonie este inchis5 gi nu are aer suficient. - Cind anumiti acarieni secuibgresc in stigmate. V.n. Acarioaza. - Cind presiunea prea mare a prea multor reziduuri acumulate in intestinul gros extinde a t i t de mult abdomenu], incit stigmatele nu rnai pot primi aer suficient, iar insecta moare curind prin insbugire. V.n. Consti-

patie.
Sacii aerieni din cap nu au contact cu exteriorul. Aerul din ei, incarcat cu oxigen, pgtrunde datorit5 presiunii sanguine ; cind presiunea sanguin5 cregte, sacii se contract5 gi resping aerul viciat din ei, inc5rcat cu bioxid de carbon. Cind presiunea scade, aerul e aspirat din nou in acegti saci. Sistemul a p a r a t u l ~ irespirator a1 albinei contribuie nu numai la schimbul de bioxid de carbon cu oxigenul, ci si la realizarea ctildurii individuale. Aceast6 ctildur5 se repartizeazg in organism tot pe cale respiratorie. C5ldura individual5 este apoi folositg in economia social5 a comunit5tii. Aceast 5 ciildur5 se produce rnai cu seam5 pe seama musculaturii toracelui, prin migc5rile membrelor. Aparatul circulator, sau, mai bine zis, ciclul hemolimfal a1 albinei este foarte simplu: este alcrituit din dou#

I - hrana lntra pe guri; 2 - proteine absorbite de glandele laringlene; 3 - sfngele este condus prin aorta la cap; 4 - slngele patrunde direct In mu$chi; 5 - singele clrculit de la inima spre creler; 6 - reziduuri intestinale; 7 - excremente cu reziduuri eliminate; 8 - impuritatile din sfn e se filtreaza prin tubii malpighieni: 9 - gritsimiqe din hranil sint depozitate In glandele cerilere

Aparatul circulator; sPngele transports substante nutritive la toate organele:

ALBIEiA

41

ALBINA

elemente, inima gi aorta, constituind organul principal, ajutat d e dou5 diafragme opuse pozitional cit gi de dou5 organe de pulsafie aflate in cap vi torace. Inima propriu-zis5 se afl5 in cavitatea abdominalg, iar aorta in cea toracic5, trecind cu putin in interiorul cavitgtii craniene. Primul organ, inima, are o form6 lunguiat5, aqezat5 in partea dorsali, alc6tuit5 din cinci cavitgti care dau una in alta; ele au un fel de intrare, ca un vestibul, format6 dintr-o deschidere din care singele este aspirat; cavit5tile sint inzestrate cu nigte supape care se deschid, cind ele, pe rind se dilat5 si apoi se inchid, cind se contract5. Deci inima albinei lucreaz5 ca o pomp5 aspiroresping5toare sub actiunea a dou5 diafragme - una dorsal5 in partea superioar5 a abdomenului gi alta ventralZi ce se afl5 deasupra cordonului ganglionar nervos; ele au rostul s l pun5 in circulatie hemolimfa (singele). Din iniml pornegte aorta, care str5bate partea anterioar5 a abdomenului, trece prin petiolul ce desparte abdomenu1 de torace gi, mergind mai departe, p6trunde In cutia cranianii; aici, aproape de creier, ea se golegte d e hemolimfa pompat5 de inim6, care se revarsg in cavitatea cranian5, sc5ldind organele capului; apoi se inapoiaz5 pe ling5 aort5, trece in torace, scald5 organele d e acolo gi, tot pe ling5 aorta gi prin petiol, se inapoiaz5 in cavitatea abdominal%. Acolo ea intilnegte aparatul de excretie a1 insectei, denumit ,,tubii malpighieni" P care lass acidul uric gi alte impurin t5ti. Substantele energetice sint scoase de aparatul digestiv din hrana ingerat5, combinat6 intr-o mic5 m5sur5 cu oxigenul furnizat de aparatul respirator. f n aceast5 stare, hemolimfa, Imbogiitit5 cu acele substante, intr5 din nou P inim6, fgcind mereu n

acelagi drum: din inim5 in cap g i inapoi. Dup5 cum se vede, hemolimfa, in afar5 de aorta amintita, nu circul5 prin vase, artere gi capilare, ca la vertebrate, ci in ea plutesc organele de respirat, de digestie gi filtrare, care igi fac pe rind datoria. De altfel, hemolimfa nici nu are culoarea rogie a vertebratelor, este incolor5 sau usor coloratii in galben transparent, in cantitate de 23-30 % din greutatea insectei, avind o mare cantitate de glucozg gi acizi aminati esentiali ca: arginina, cistina, leucina, glicina, lizina, valina, prolina, histidina, metionina, alanina, acidul glutamic, acidul asparagic - toate aflate In polen, care e baza de alimentatie proteicil a albinei de la starea de larv6, pin5 la bltrinete. fntretinerea procentuali a acestor componente a hemolimfei cere o alimentatie aproape permanent5, fie cil ea o g5segte in fagurii plini cu rezerve, fie c5 o are in rezervele organice sub form% de corp gras gi glicogen. Albina fl5minzit6 24 de ore, nu poate activa. Dup5 R. C h a u v i n hemolimfa albinei e mult superioar5 singelui vertebratelor; in ea plutesc gi se migc5 leucocite, care au rolul de a distruge bacteriile ce a r incerca s6 invadeze organismul, ca gi toate produsele nocive rezultate din activitatea fiziologic5 a insectei. Aparatul digestiv cuprinde: aparatul hucal, apoi o portiune 15rgit.5 denumit5 faringe, in prelungirea c5ruia incepe esofagul lung gi ingust ce str6bate tot toracele: acesta trece prin corsetul insectei (petiol) gi ajunge in gus5; la baza ei se afl5 proventriculul urmat de stomacul albinei denumit gi intestin mijlociu; la extrernitatea posterioar5 a acestuia se afli mugchi rotunzi, un sfincter, care se deschide

ALBINA

4:2

ALBINA

Aparatul digestiv $i excretor ~i anexele corporale:
I - oceli; 2 - lob cerebral pentru antene; 3 lob cerebral pentru ochi; 4 ochi compu~i; 5 glande aalivare toracice; 6- dialragmil; 7 - lant nervos ganglionar; R - vezicula rectala; 9 - rect; 1 0 - tubi malpighieni; 1 1 - intestin subtire (stomac); 1 2 - proventricul; 1 3 - u$e; 1 4 - esolag; 1 5 - trahee toracica; I 6 - g6iande postcerebrale; 17 - glande laringlene ( H . A . D a d e)

cele dou5 palpe se unesc, formeazii un tub in care limba servegte d e piston, intocmai ca o pomp5 ce aspir6 lichidele. Actiunea de lingere are loc cu ajutorul linguritei care este la extremitatea limbii. La baza limbii se deschide canalul glandelor salivare din cap gi torace. In gur5 gi trompri se gisesc ~i organele de gust ale albinei, formate din pl5cute poroase ce au sub ele celule sensibile cu nervii respectivi. Si limba are facultatea de a percepe gustul alimentelor; pe palpii labiali gi sub buza superioar5 se afl6 mici orificii denumite ,,cavit6$i palatale'' asemlnstoare cu celede la antene, care ajut6 albinelor la distingerea gustului alimentelor. In ambele piirti ale gurii sint douri mandibule articulate fiecare din ele avind cite doi mugchi: unul aductor si altul abductor. La baza lor, In partea intern6, se deschide canalul glandei mandibulare. Cu mandibulele, albina executb in stup dife-

-

reflex in intestinul subtire. fn preajma acestuia se aflii gi canalele malpighiene, ce constituie aparatul de excretie a1 insectei. f n continuarea intestinului subtire se aflg intestinul gros care e depozitul de reziduuri alimentare, terminat in sffrgit cu orificiul anal. Aparatul bucal a1 albinei este adapt a t pentre supt gi lins. Gura este o deschidere in regiunea superioarl a faringelui avind o musculatur8 puternic6 de contractare in scopul de a indrepta hrana spre esofag. Albina suge cu ajutorul trompei, care este alciituit6 din trei pgrti: dou6 palpe laterale f i limba propriu-zis5 (labium).Cind

Limba albinei

ALBINA

43

ALBINA

rite activitgti: friimint5 solzigorii de cear5, ajut5 la cl5ditul fagurilor gi transportul solzigorilor, elimin5 din stup albinele moarte etc. Faringele ce porneate din orificiul bucal are la baza lui o plac5 faringian5 precum gi mugchi d e 15rgire- g i contractare, pentru a putea impinge din gur5 alimentele ce trec prin el spre gug5. Esofagul ce urmeaz6 faringelui este un t u b lung, subtire, elastic ce trece prin git, str5bate toracele gi ajunge in abdomen unde htilnegte gusa. Guga are pereti elastici, transparenti, de culoare argintie gi are lungimea de 4 mm iar 15rgimea de 1,s mm. Rolul s l u de seam5 este transformarea partial& a nectarului, cu ajutorul secretiilor glandelor salivare gi faringiene, din momentul recolt5rii gi pin5 il depune in faguri. Aceste glande, cit yi partial celulele ce cgptugesc peretii gugei, secret5 fermenti de scindare, constituind invertaza. Guga incorporeaz5 mierei foarte mici cantit5ti d e acid formic din glandele mandibulare ce ajutti la conservarea ei. Ea este gi depozitul de ap5 a1 albinelor cind fac serviciul de c5r5toare de ap5, cit gi plstriitoare a acesteia. Atunci depun in faguri numai a t i t cit estenecesar pentru p5strarea unui climat potrivit ca umiditate in stup, in afar5 de ce se mai adaugii din aceast5 ap5 in combinatiile hranei puietului. Capacitatea gugii variaz5 de la r a s l la ras5. Guga inc5rcat5 are posibilitatea prin extindere s5 se miireasc5 de la 1,spfn5 la 2,8 mSvariind deci capacitatea ei de depozitare. Aceasta' e posibil datorit5 cutelor extensibile din care e alc5tuit5. La exterior guga are o serie de mugchi agezati in straturi care contractinduse o storc de continut. Din guy5 alimentele trec in stomac, denumit gi intestinul mijlociu, prin proventricul care disociazii polenul de miere; el

Enzime din stomac ce descompun polenul

filtreaz5 produsul brut, retine gr5unciorii de polen din miere gi P trimite i mai departe in stomac pentru alimentare; mierea eliberat5 in cea mai mare parte de polen se rejtntoarce in guy5 t o t prin proventricul. S t o m a c u 1, sau aga-zisul ,,intestin mijlociu", primegte alimentele ce trec prin acest tub cu supap5, care nu ing5duie continutului intestinal s5 se poat5 inapoia in gug5 decit in anumite imprejurgri. f n acest timp, proventriculul tine inchis5 trecerea pentru ca nectarul depozitat in ea s5 poat5 fi prelucrat gi trasformat in miere cu ajutorul invertazei. V.n. Albine, sistemul glandular. El se deschide in intestin numai cind este nevoie ca organismul s5 consume o cantitate de miere deja transformat5 in gug5. Intestinul mijlociu este locul unde se face digestia hranei trecut5 din gug5. f n procesul de digestie intervin secretiile glandulare gi enzimele ce se regenereaz5 continuu, produse de glandele intestinului. Peretii interiori a i stomacului formeaz5 multe cute transversale care se contract5 ritmic datorit5 mugchilor longitudinali, transversali gi oblici; astfel, hrana fr5mintat5 bine este diluat5, materiile component e sint disociate gi apoi transformate in chi1 sau suc nutritiv. f~ aceast5 stare, printr-un proces d e osmozti, str5bate peretii intestinului, trece di-

ALBINA

44

ALBlNA

rect in hemolimf5, adicri in singe gi alimenttazi astfel tesuturile. Pentru asimila~ lor ins5 albina folosegte ea oxigenul d i n aerul respirat care circulg i n tot organismul prin intermediul traheelor gi traheolelor, aga cum s-a a r i t a t la descrierea aparatului respirator gi circulator. Intestinul mijlociu in care albina igi acumuleaz5 o insemnatri cantitate de glicogen ce se adunri, de asemenea si in peretii gugii, a musculaturii gi in aga-zisul corp gras, formind astfel o rezerv5 de substante nutritive gi energetice, care se cifreazri pin5 la 2 m g ; ea servegte insectei in momentul cind In stup lipseqte hrana proteicri necesar5 ei, cit gi cregterii puietului ori in timpul zborului. Din procesul de digestie r l m i n reziduurile nefolositoare ca: Inveligul gr5unciorilor de polen sau alte materii neasimilabile; ele sint trecute in intestinul subtire sau anterior gi apoi in cel gros sau posterior denumit gi punga rectal5 (ce are o capacitate de 150160 mm3), de unde sint eliminate Impreunri cu partea apoasri gi filtrate de tubii malpighieni ce sint rinichii albinei. V.n. Albina, Sistemul glandular. Iarna, albina acumuleazg in punga rectal5 toate resturile alimentare. Intestinul se extinde, iar greutatea acestor reziduuri reprezintri ping la 46% din greutatea ei corporalit. Aceasta are loc datoritri papilelor rectale din cutele pungii, care au rolul d e a elimina apa din reziduuri gi a le ingroga,

Oglinzile cerifere

pentru a putea inc5pea in ea o cit mai mare cantitate. Pentru a neutraliza alterarea acestor reziduuri acumulate acolo, se afl5, de-a lungul traiectului intestinului gros posterior gase glande rectale, care produc catalaza. Cind apare o zi caldri in iarn5, albinele zburind, evacueaz5 reziduurile. Aparatul excretor, sau tubii malpighieni sint glande de expulzare a substantelor dlunritoare organismului, rezultate din procesele d e schimb gi ardere, cit gi a celor de digestie. Glandele renale sint alcituite din celule poligonale, cu cite un nucleu rotund, ingirate in 150 tubulete lungi gi subtiri, ce se inserg la limita d e unire dintre stomac gi intestinul subtire. Ele sint ca nigte cordoane filamentoase ce plutesc in masa singelui, absorb din plasma sangvinri substantele toxice ale procesului de digestie, le distileazri gi le elimin5 apoi prin intestinul gros, functionind la fel ca gi rinichii animalelor superioare. Toxinele eliminate sint formate din acid uric yi diferite sgruri nefolositoare organismului. Aparatul cerifer. Glandele cerifere, in numrir de opt (patru perechi) se grisesc in abdomenul albinei. Ele c5ptugesc oglinzile pe partea lor inferioarri cu un strat de celule specializat e ale hipodermei, celule elastice in interiorul cgrora se formeazri ceara, ca un lichid putin viscos; acesta se infiltreazri prin chitina poroasri a oglinzilor; ea apare pe suprafata lor sub forma unor solzigori aproximativ hexagonali ce au greutatea de 0.200,25 -mg. Pentru buna lor functionare sint intretesute cu foarte multe traheole de aer ce ajutil la metabolismul intens a1 substantelor ingerate de albing, miere qi mai ales polen, care se transform6 in cear6. fn stadiul de nimfri glan-

-

ALBINA

45

ALBIN A

dele cerifere produc chitina cu care ea igi formeaz5 osatura solid5 a fnveligului corporal. Durata puterii secretorii a glandelor cerifere e de cel mult zece zile. Sint exceptate d e la aceast5 regul5 albinele eclozionate spre sfirgitul toamnei, care r5mfn tinere fiziologic deci cu glandele cerifere nefolosite; glandele incep atunci s 5 se dezvolte abia in prim5var5, cind lucr5toarele pornesc activitatea intensa a culesului d e polen. Acesta, consumat intr-o rnai mare m5sur5 Impreun5 cu nectarul proaspat sau mierea din faguri, contribuie la producerea cerii. Glandele cerifere pot fi active gi farti un consum intens de polen, dar in acest caz productia d e cear5 este foarte redusii. Ceva mai mult, aceasta are aga d e mare influent3 asupra lor, incit - de p i l d i - d a c l in primele zece zile a vietii lor s-ar d a albinelor o bran5 cu mult polen (aga cum a f5cut-o cercettitorul Freudenstein) ele r5min cu celulele cerifere capabile s 5 secreteze solzigori d e cear5 toat5 durata vietii lor. Cind albinele b5trine primesc hrana cu proteine, li se reactiveaz5 glandele cerifere, secrettnd solzigori la fel cu cele tinere. Productia d e cear5 este influentat5 de asemenea gi de mlrimea oglinzilor cerifere, acesta fiind unul din criteriile de selectie a unor colonii, la care se urmgregte o mare productie d e cear5. V.n. Ceara.

8

C

Ovare: A - ovorele mdlcii: I - tubi ovigeni ; 2 - ovid u c t e 3 - vezica spermaticil; 4 - acul: 4 - vkzica teninifera; B - ouar alrolint dc. ofbinti lucrdloare; C - orar de afbinh oudtoare (11. A . D a d e)

scot din ovarele lor atrofiate citeva ou5, din care nu se nasc decft trfntori, crici albinele fac parte din insectele partenogenetice care se pot fnmulti chiar f5r5 impreunare cu un mascul, ins5 din ou3le lor se nasc numai trin. tori. (V.n. Parlenogeneza).

Aparatul reproducdtor al m&tcii,
Ovarele adic5 glandele d e reproduclie, sint principalele organe ale miltcii. Ele se a s e a m l n l mult cu dou5 pere Intoarse cu vfrful E sus. Mririmea lor n este d e 5-43 m m lungime gi 3-4 mm ]&time, fiind strgbatute d e 180-260 tubulete sau conducte ovigene. Numlrul acestora ~i lungimea lor diferl, fiind in direct5 legaturl cu provenienta mtitcii dintr-o rasil mai bun3 sau de o calitate inferioaril din punct de vedere a1 prolificititii, tit gi mai ales dator i t 5 unei hr5niri mai abundente sau

Aparatul reproduc&tor al albinei lucrdtoare nu are vreo insemngtate.
Numai la matc3 gi la trfntor se poate vorbi propriu-zis d e aparat reprodu&tor. Albinele lucr5toare au in abdomen nigte mici ovare atrofiate, rudimente din vremurile de altti dat6, cind albina tr3ia izolat5 ?i depunea ou5 fecundate. Numai cind o colonie rlmfne bezmetics, unele albine -numite ou3toare

ALBINA

46

ALBINA

nu, oferitii dedoici in perioada larvarii. Aceste tuburi ovigene se alungesc spre rirf, unde se adun5 ca intr-un ghem y i sint rnai largi in partea lor de jos. Fiecare ovar are un canal sau trompe care, la rindul lor, se adun5 intr-un canal gi rnai mare, care este oviductul miitcii. Aliituri gi in partea de sus a acestuia, deci putin rnai jos de locul unde se unesc cele dou6 trompe, se afll o mic5 vezic5 de culoare alb sidefie, numit5 vezici5 spermatic5, unitii cu oviductul printr-un canal ingust, denumit canal spermatic. Canalul spermatic este inzestrat cu o seriedemugchi ce lucreaz5 automat $i alternativ. Spermatica, degi are un diametru abia de 1 mm, adiipostegte in ea milioane de spermatozoizi, ce-i sint suficienti pentru fecundarea ouiilor in cei 4-5 ani de activitate. E i se adunii acolo de la rnai multi trintori, cu care matca s-a imperecheat repetat in timpul zborului nuptial. Spermatozoizii stau in spermatic5 in stare de repaus, imobili. Dupii biologul F y g, sint reactivati abia in timpul cit oul pornegte pe traiectul trompelor; atunci p5r6sesc spermatica prin ugoare contractii ale canalului seminal cu scopul s i fntilneasc5 pentru fecundare in vagin ovulele care coboar5 gi ele in acelagi timp. Vitalitatea lor este intretinut6 in spermatic5 de o retea de traheole cu aer mereu proaspiit, traheole ce o invsluie din toate pgrtile. f n partea de sus a vezicii spermatice, se rnai giisesc dou5 glande care secrets un lichid cleios ce inlesnegte oului sii se lipeasc5 bine de fundul celulei. Oviductul m5tcii se prelungegte in jos gi dii intr-o alt6 cavitate rnai largi, denurnit5 vagin; acesta este format din membrane suprapuse si mugchi, care se contract5 spasmodic in timpul imperecherii cu trintorul in zbor. Ei actioneazii chiar gi atunci

cind trintorul, murind, s-a desprins de matcii. V.n. Trintorul, imperecherea. Cercet5torul L u e n b e r g e r, care a efectuat amiinuntite studii histologice asupra albinelor gi m6tcii a stabilit c5 in tuburile ovigene se g5segte un oarecare numar de ovule ce sint intr-o permanent5 stare de evolutie. Partea de sus a fieciirui tub ovigen care se terminri adunat in ghem, contine un conglomerat de celule viitoare ovule - inc5 nedezvoltate. Mai departe, pe traiectul tuburilor ovigene, se g5seste un continut grriun10s $i se constats prezenta celulelor ~i nucleele acestora. Aici se formeazii celulele nutritive g i celulele ovulelor care sint legate unele de altele ca un gir de mgrgele. hIai intii celulele nutritive depiiqesc in milrime pe cele ale ovulelor, dar ceva rnai departe qi rnai jos, acestea ajung repede mai mari, pin5 in clipa cind celulele nutritive dispar cu totul. Abia atunci celulele ovulelor sint transformate in ovule desrivirgite, spre virful oviductului. Cum o lnatc5 este in stare in timpul sezonului act.iv, s6 depuni in 24 ore peste 2 500 ou5, se intelege c5 fiecare dintre cele 180-200 de tuburi ovigene care alc5tuiesc ovarele, pot sB depunii un ou complet la fiecare trei ore $i adesea chiar rnai repede. Cercet,&torul 0 r b s i P a 1 1 a obtinut m5tci cu 300 tubulete ovigene. In fiecare ors, pot ajunge mature peste 100 de ovule. Aceast5 imens5 productie de ovule, presupune un sistem de schimburi organice, un metabolism neintilnit la alte fiinte, datoritii albinelor care insotesc matca pe faguri ~i o hr5nesc mereu cu acea hran5 glandular5 bogat5 in materii proteice vitale, care este 16ptigorul. 0 matcii neimperecheatg, poate produce numai ovule nefecundate, care vor da

ALBINA

47

ALBINA

nagtere numai la trintori. Aceast5 particularitate o au gi albinele ou5toare. V.n. Partenogeneza.

Aparaful reproduct-lfor al frfnforului are dou5 glande denumite ,,tee
ticuli" d e forma unor boabe de fasole; ei sint str5bStuti de nigte tubulete in care w formeaz5 spermatozoizii. Din amindoi testiculii coboar5 douli canale deferente care se adun5 in unul comun, denumit canal ejaculator. Ling5 acesta se afl5 dou5 pungi: veziculele seminale. Canalul ejaculator se largegte prelungindu-se in jos gi lufnd forma unui sac; constituie astfel aga-zisul ,,bulbu, care mai are inc6 dou5 pgrti distincte: gitul gi vestibulul. Bulbul dup5 B a h r m a n n gi R u t t n e y, are o form5 oarecum alungit5, iar la penisul nealungit se pot vedea obignuit mai multe sinuozit5ti. El e mlirginit lateral de dou5 erec chi de ~ l 5 c i chitinoase denumite ,,pl5ci laterale", care au un rol important in actul impreungrii c5ci ele ajut5 gi I5rgesc penisul r5sfrint pin6 la baza lor, inlesnind astfel ejacularea spermei. De partea opus6 a bulbului se 1eag5 cea de-a doua parte a penisului: gitul, care permite o ugoar5 intoarcere spre stinga, denumit ,,apendicele striat" cu o incretiturl fin5 a marginilor lui laterale. Pe git, in partea opus5 apendicelui se g5sesc mai multe pl5ci de culoare inchis5 care formeaz5 zona spiralii. De asemenea, acolo stau strins presate la un loc 4-5 pl5ci chitinoase fn form5 de V, agezate in gir una dup5 alta. f n momentul rgsfrlngerii penisului se modific5 conditiile de elasticitate ale gltului, iar pl5cile chitinoase din zona spiralat5 ajung prin intinderea gitului la partea ventral5 a penisului. Prin aceasta, pl5cile slnt supuse la o rotire d e aproximativ 90" (tinind seama de faptul c&atunci cind penisul nu este rgsfrfnt

Aparatul reproducator a1 trfntorului:
I - testiculi: 2 - canal spiral spermatic; 3 - gland&mucoash. 4 - vezicula seminal&. 6 - canal spermatic; .3 I gland5 mucoasa; 4 - vezicula seminal&; 6 - canal spermatic; 6 - bulb; 7 - hipoflze; 8 - un ou matur depus de mat.25; 9 - un grup de spermatozoizi; H - organul reproducdtor a1 trfnloruhri in erecfie
A

- aparat reproducdlor:

ele se g5sesc in partea lateral5 a gitului) aga cum se poate vedea din figur5. fn chipul acesta apendicele striat ajunge pe partea dorsal5 a gitului. Pllcile chitinoase ii dau bineinteles o rigiditate considerabilii. 'fn sfirgit trebuie s5 amintim gi de o formatie numit5 ,,triunghiul p5ros". Cea de-a treia part e a penisului qi a aparatului genital a1 trintorului este vestibulul a1 c&rui

ALBINA

48

ALBINA

cimp de formi romboidali e acoperit cu p i r des ce se gisegte in vestibulul situat pe partea ventral5 qi se vede numai atunci cind penisul este r5sfrint. Vestibulul are nigte apendici In form5 de cornite ,,pneumofize". Cind penisul este nergsfrint, apendicii stau neimpituriti. Se mai v5d de asemenea intre cornite gi deschiz5tura genital5 alte dou5 mici formatii denumite de Simpson ,,cocoa?B". Este posibil ca micimea lor s5 fie datorit5 atrofierii. Functiunea aparatului genital mascul gi femel este descris in paginile urmitoare. V.n. Matca, imperecherea gi fecundarea. Aparatul de atac $i apdrare este compus din dou5 p i r t i : aparatul vulnerant, acul yi cel motor. Primul are un stilet cu un bulb la a c i r u i b a z i se afl5 vezica cu venin. Stiletul este

I--12
Aparatul vulnerant (acul albinei ~i glandele cu venin):
1 -glands mare, bipari, cu venln; 2-glanda mica eu r e n i n 3 - v a i c a cu venln. 4 - bulbul aculul; 5 - bfrghla acului; 6 - can'alul acului; 7 placa triunghiulari a acului; 8 - placa alungiti; 9 - placa patrat&; 10 - acul; I 1 - teaca acului; 12 - virlul aculul; 13 - m u ~ c h l iaculni.

s t r i b i t u t de-a lungul siiu de un canal de scurgere a veninului. f n jurul stiletului sint doug lantete chitinoase, foarte ascutite la virf gi cu cirlige marginale ca cele de undit5 indreptate de jos in sus. In vezic,a cu venin se a d u n i secretia din dou5 tuburi glandulare lungi cu un canal comun. Secretia lor e acidi. Pe partea ventral5 a acului se afl5 glanda cu secretie alcalin5, denumit5 glanda D u f o u r lung6 de 1 mm gi c,are se varsi tot in vezici printr-un canal scurt gi gros. Stiletul cu lantete se mi@ alternant cind pitrunde intr-un tesut. El actioneaz5 sub impulsul aparatului motor compus din cinci mugchi gi dou5 plici mici oblonge care au nervi independenti de sistemul central; in momentul cind acul este fixat qi albina rupe legitura cu el, iese gi punga veninifer5, iar mugchii actioneazs sub impulsul unui ganglion nervos propriu, golind punga cu venin in tesutul atacat. 0 albini f i r 5 ac mai supravietuiegte 4-5 zile. Aparntul muscular la albine este alcgtuit din mugchii capului, toracelui, abdomenului gi ai organelor interne. Mugchii de la ceaf5 (cervix) ingsduie migc5rile capului. Cei ai toracelui asiguri migcarea membrelor; cei ai picioarelor sint mugchii promotori gi remotori (coxe) ; celelalte articulatii au mugclii flexori gi extensori. Mugchii care dau impuls aripilor sint situati in cavitatea toracici. Cei abdominali inlesnesc actul respiratiei prin contractarea qi relaxarea abdomenului. Tot ei migci segmentele abdominale sau Sac migciri de indoire a abdomenului pentru infingerea acului cu venin. Acul are o musculatur5 proprie pentru comprimarea .vezicei cu venin. Mugchii sint pringi de cuticul5 gi tendoane prin tonofibrile.

ALBINA

49

ALBINA

Sistemul nervos. Celulele nervoase ale organismului, legate intr-un complex unic, constituie sistemul nervos. El este in strinsi legZitur5 cu organele d e simturi gi mugchii corpului. Celula nervoasfi are o form5 complex5 gi fmpreun5 cu ramificatiile ei se numegte n e u r o n. Excitatiile nervoase se transmit organelor care rispund printr-o reactie utili. Excitatia se nagte in neuron gi se transmite de la periferie spre sistemul nervos central sau invers. Tinind seama de directia spre care se transmite excitatia sint: neuroni sensitivi (sensoriali), neuroni pentru migcare (locomotori) yi neuroni d e asociatie care fac leg5tura intre primii doi. Sistemul nervos a1 albinei se lmparte in: central, periferic gi vegetativ (simpatic), dupi5 structura lor anatomic5. Sistemul nervos central este format din ganglionul supraesofagian gi cel subesofagian; ambele se a f l i In cap. Primul coordoneaz5 migci5rile albinei gi se poate numi creier. El este alcgtuit din trei parti: ganglionul anterior, ganglionul mijlociu gi posterior. De la primul pleaci5 nervi spre ochii compugi gi cei simpli ai albinei. Ganglionul mijlociu trimite fibre nervoase, motoare gi sensoriale spre antene. Ganglionul posterior este situat deasupra intestinului, fiind alci5tuit din doi lobi de la care pleacg comisuri ce ocolesc intestinul

S c h e m a s i s t e m u l u i n e r v o s c e n t r a l gi a1 lantului ganglionar: I - creier; 2 - cordon nervos; 3 - ganglion nervos toracic; 4 - ramit~catie nervoasl

I

- corpul

Creierul a l b i n e i : fn form5 de ciuperc5; 2 - centrii mirosului; 3 - centrii vederii (Luenberger)

qi seunesc sub el. Tot de la el, fibre nervoase actioneazi mugchii buzei superioare. De la ganglionul subesofagian, trei perechi de nervi merg spre apendicele bucale : nervi maxilari, mandibulari gi labiali. f n lungul corpului albinei se gi5sesc doui5 cordoane nervoase care merg paralel. Ele, unind ganglionii toracelui gi ai abdomenului, formeaz5 l a n t u 1 n e r v o s v e n t r a 1. De la ganglionii toracici, fasciculele nervoase trec spre picioarele anterioare, mijlocii gi posterioare, la baza gi mugchii aripilor, apoi in abdomen. De la un a1 patrulea nod nervos abdominal se ramifici nervi spre organele de reproducere, iar a1 cincilea nod abdominal inerveaz5 acul. Sistemul nervos vegetativ (simpatic) a c5rui activitate este subordonati5 sistemului nervos central, reglea28 activitatea organelor

ALBINA

50

ALBINA

interne: aparatul digestiv, circulator, respirator, excretor, reproduc5tor etc. Actul reflex ia nagtere la albin5 din arcul reflector care este alcltuit din fibre intermediare de asociatie, cu sediul in creer gi ganglionii nervogi. Reflexele sint: simple gi complexe. Cele dintii, de scurt5 durat6, sint provocate d e excitatii simple. Reflexele complexe prezintl actiuni coordonate si sint provocate de un complex de factori. De exemplu, albinele cl5desc faguri cind este cules, cind au spatiu liber in stup, cind matca este imperecheatit, cPnd au albin5 tin5r5 etc. Reflexele se grupeaz5 in dou5 clase : neconditionate si cond itionate. Primele sint reactiile in5scute ale organismului, fiind aceleagi pentru toti indivizii unei specii. Reflexele conditionate se formeaz5 in timpul vietii individului datorit5 leg5turilor provizorii. f n viata coloniei reflexele conditionate joac6 un 1-01 important. De exemplu albina caut5 hrana sub impulsul unui reflex neconditionat gi ea nu d5 important5 culorii, formei, mirosului. Reflexul devine ins5 conditionat cind va g5si nectar intr-o floare cu un anumit miros, form:, culoare. Imediat ce dispare culesul la ace1 gen de floare, albina igi formeaz5 un reflex conditionat pentru o alta ce-i ofer5 hran6. Sistemul glandular formeaz5 in corpul albinei un complex care deservegte, pe de o parte propria via15 a albinei, iar pe de alta, colectivitatea. Din descrierea diferitelor organe gi functiunea lor, s-a v5zut c6 int.re ele exist5 o strins5 leg5tur5, fiind coordonate de sistemul nervos vegetativ. Nu se poate vorbi d e aparat digestiv f6r6 contributia glandelor gugii, glandelor mandibulare ~i salivare, a celor renale sau rectale etc.

Glandele extrag printr-un proces d e osmoz5 din plasma sangvin5 anumite substante cu care singele vine inciircat, substante pe care glandele le disociazli gi apoi le sintetizeazg. Unele substant e sint utilizate cind este vorba d e hran5, direct fn tesuturi, pe care le ajut6 in structura lor. Altele echilibreaz5 schimburile organice, inlesnind metabolismul, in timp ce altele prepar6 diferifi hormoni, enzime, vitamine, care au roluri fundamentale in functionarea normal5 a organismului. Sistemul nervos vegetativ (simpatic) coordoneaz6 dozarea lor. Citeodat5 aceeagi gland5 secret.5 d 0 ~ 5 feluri de secretii, pe care le scot inanumite imprejur5ri gi pentru anumiti indivizi din colonie. De pild5, albinele-doici care secret5 l5ptigorul ce-1 dau ca hran5 m5tcii in cea mai mare parte a vietii sale; liptigorul este in acelagi timp gi hrana larvelor de albine lucrgtoare gi trintori, ins5 acestora albinele nu le pun In hran5 gi vitamina El pe care o secret5 numai pentru prepararea hranei larvelor de matc5. Glandele d i n g q & au rolul de a transforma zaharoza din nectarul cules din flori, intr-un zah5r invertit, sub actiunea unor secretii emise fn primul rind de glandele faringiene aflate in cap, secretii care sint fermenti diastazici de categoria invertazei. Nu se gtie inc6 prin ce contribuie fiecare in acest proces de transformare, c5ci acolo mai intervin gi secretiile glandelor toracice care se deschid la baza trompei. Glandele reclale din intestinul gros sint in numar de gase; ele stau insirate la distant& egal6, prezentindu-se ca nigte fngrog5ri longltudinale de-a lungul acestuia. Secretia lor este o enzim6 denumit5 catalaza pe care o ggsim gi in gug5 ca produs a1 glandelor faringiene. Aici are acelasi rol

ALBINA

51

ALBINA

d e a descompune glucoza ce se mai a f l l in reziduurile intestinale gi a Q transforma cu ajutorul oxigenului din traheolele cu aer, in acid gluconic. V.n. Miere. Catalaza descompune gi peroxidul de hidrogen (apa oxigenatg) aflat in intestin gi care altfel a r intoxica insecta. Descompunindu-1 il transforms in apii gi oxigen, amindouii elemente folositoare in aceastg stare. Secretia de catalazg e mai mare iarna, c5ci atunci intestinul e mai plin cu reziduuri alimentare. E a ins5 igi pierd e o mare parte din puterea de frinare a proceselor de fermentatie, cind albinele sint hrgnite cu miere de m a n l , a1 c5rei continut bogat in sgruri minerale frineazti actiunea catalazei in intestinul gros; astfel pornegte o descompunere putredti a reziduurilor

Glande rectale (detaliu, Zander)

2
Glande rectale:
I

- la albina b8trinS;

2

- la albina tinar8

intestinale gi ca o consecintl direct5 apare diareea. Cu cit glandele rectale vor produce mai multii catalazg, cu a t i t iernarea va decurge in conditii mai bune. Secretia gi activitatea lor este mai intens5 la albinele tinere, care d u p l eclozionare, inc5 nu qi-au f5cut zborul de curatare intestinalg; la fel gi la albinele eclozionate in toamnii, care vor avea nevoie de secretii glandulare cit mai abundente, pentru a preveni putrezirea reziduurilor intcstinale in cele citeva luni de recluziune, cit stau in stup iarna. Glandele de tesut, care se ggsesc numai la larv8, sint formate din dou5 tuburi lungi gi incovoiate, care sint agezate in partea ventralg, in preajma tubilor malpighieni. Din ele se desprind douii canale, ce conflueazs intr-un singur colector gi se deschid in gur5. Secretia acestor glande este o substantl care in contact cu aerul devine plasticg, intinzindu-se in fire subtiri, cu care larva igi tese coconul pupei. Glandele de tesut se transform5 la a l b i n l in glande salivare, altele decit cele toracice producgtoare de saliv5. Glandele din intestinul subtire disociazg albuminele gi grgsimile consu-

ALBINA

52

ALBINA

Rezerva organic5 de protein5 (corp gras)

mate de albine. Tot ce prisosegte in afara propriului lor consum, se depoziteaz5 in cavitatea pericardiac5, sub chitinti, constituind ,,corpul gras". Acolo, albuminele disociate din polen se acumuleaz& sub form5 de granule, ca o ciptugeal5 alciltuit5 din straturi suprapuse, constituind o rezervg organics de proteinl, gr6simi gi glicogen; ea asigur6 o durat5 de via15 mult mai lung5 insectei gi o rezistentii deosebit5 la atacul nosemozei. Cind albina nu g5segte polenul in natur5 gi totugi trebuie sB hr6neasc5 larvele ori s5 clideascg faguri, igi retrage o parte din acest depozit, pe care-] trece glandelor faringiene ca s5 secrete 15ptigor pentru hrana puietului, sau in glandele cerifere, dac5 trebuie s5 clideasc6 faguri. V.n. Ceara. Albina tin5r5 abia iegiti din celula natal5 continuti cu ajutorul aceloragi glande, s5-gi refac6 corpul gras atunci cind este epuizat, pentru a fi capabilti sii devin5 dupg citeva zile la rindu-i albini-doic5. De data aceasta, acumularea de corp gras mai are destinatia de a servi nu numai albinei, ci este pus5 gi in serviciul colectivititii. fntr-adevzr, albinele care fac asemenea acumuliri lnsemnate sint, obignuit, cele eclozionate toamna g i care vor fi doicile puietului in prim6vara viitoare. Cum albinele cresc chiar gi iarna puiet, doicile vor fi nevoite si-si retragg din propriul lor organism sub-

stanta proteic6 pentru hrana larvelor, dac5 apicultorul nu a avut grij6 s le R pun5 aproape d e mijlocul cuibului cel putin o ram5 cu p i s t u r i . In prim8var5, cind timpul este rece, iar albinele nu pot iegi dup6 polen proaspGt, ele consum5 iar6gi din aceste acumul5ri organice, dac6 nu au in stup rezerve d e pgsturi. Aceast5 descompunere si consum a1 corpului gras pentru hrana puietului uzeaz5 albinele, le scurteazg viata gi le expune la atacul nosemozei. Cercet5torul american P h i 1 1 i p s a f5cut un studiu comparativ cu albine care au fost silite si-yi consume rezervele organice de protein5 gi care nu au t r i i t decPt 30-40 de zile, pe cind altele, care au fost tinute orfane gi deci nu au avut puiet de hriinit, au avut o longevitate pin5 la 187 de zile. Aga se explic5 de ce, de pild5, albinele eclozionate in v a r i au o durat5 de via@ scurt6, cgci In graba muncii ce o depun pentru strinsurg, ele nu se preocupti prea mult d e hrana proprie gi deci rezervele in tesutul gras sint reduse, iar puietul nliscut are o longevitate sc6zut6. Glanda veniniferci a fost descris5 la prezentarea aparatului vulnerant. Glandele hormonale, care sfnt foarte active in perioada postembrionarg gi actioneazg gi in stadiul de insect6 adult5, sint in n u m i r d e trei: glandele corpora allata, glanda protoracic6 gi celulele neuro-secretoare ale ganglionilor cerebrali. ,,Aceste glande sfnt legate de circuite nervoase care s t r i b a t organismul gi care ajung la creier, iar d e acolo pornesc influxiunile (ordinele) care inhibi sau accelereazi secretiile" (G. E u g 6 n e). De exemplu: cele dou5 mici glande aflate la baza creierului denumite corpora allata stau in stare latent6 gi sint inhibate citg vreme in stup este matc5 de pe a cglui corp albinele ling substanta pro

ALBINA

53

ALBINA

d u s i de glandele mandibulare. De indat5 ins5 ce ea dispare din stup, iar substanta ei nu mai circulti fntre albinele coloniei, aceste dou5 glande devin active, iar secretia lor determin5 o dezvoltare a ovarelor rudimentare ale albinelor lucrgtoare, ce pot atunci depune citeva ou5. Glanda olfactivd, sau mirositoare denurnit5 gi glanda lui Nasanoff, se afl5 intre a1 5-lea qi a1 6-lea tergit, ca un punct albicios ce se poate observa cu ochiul liber, atunci cind albinele, stind pe loc, igi h a l t 5 putin abdomenul gi bat puternic din aripi. Glanda are celule secretorii rotunjite care in aceasti pozitie emani efluvii parfumate ce sint simtite chiar gi de persoane care stau in apropierea direct5 a locului unde albinele ventileazi aerul. Secretiile sint acumulate intr-o vezic5 qi sint difuzat e prin mici canale foarte fine, lungi de 0,1 mm gi cu diametrul de 1micron. Ele servesc la chemarea, adunarea qi orientarea albinelor sau a mitcii aflat e P zbor - deci in afara stupului. n Astfel, albinele de la urdinig dau indicatii unde s5 vinii ca s5 nu r5tiiceasci sau unde s5 se indrepte pentru cules. Glandele i n t r i in functiune gi atunci cind roiul se agazii pe un anumit loc, in form5 de ciorchine, sau a g5sit deja un adipost bun, la a c5rui intrare se agaz5 albinele gi emani mirosul acesta caracteristic de chemare qi adunare. Dup5 observatiile lui von F r i s c h gi N a s a n o f f glandele secrets o substant5 denurnit5 geraniol gi acizi geranici; cantitatea total5 ce ele o pot da e de 0,25 gama (a mia parte dintr-un miligram). Albinele evaporeaz5 puternic aceastg substant5 prin bitaia aripilor, iar mirosul ei are o mare putere de rispfndire. Geraniolul are un miros oarecum asem5n5tor cu cel a1 melisei, iar acizii geranici au un

Glanda odorants a albinei

miros ce aduce cu cel de 15mfit5 sau trandafir. Cercet5torul francez M o r ea u x, sustine c5 glanda aceasta lucreaz5 ca un post emit5tor de unde aeriene, unde ce vor fi captate de organele senzoriale de miros ale albinelor aceleiagi colonii. Ele eman5 efluviiparfumate chiar gi in cimp, efluvii ce r5min ca nigte dire in aer in urma zborului culeg5toarelor stupului, atunci cind se intorc de la culesul nectarului de la o anumit5 plantii. Aceste emanatii se r5spindesc in raze drepte sau ondulatorii qi slnt ca nigte repere indicatoare c5tre celelalte culegiitoare ce ies din stup, fiind captate de la distante nu prea mari de albinele respective. Ele ins5 nu fac risip5 cu aceste emanatii ; le elibereaz5 numai atunci cind albinele coloniei respective au g5sit o n o u i surs5 de nectar. Cind drumul este stabilit gi cunoscut, albinele se orienteaz5 spre locul de cules cu ajutorul reperelor de pe sol, folosindu-gi deci vederea gi memoria. Glandele mandibulare, se afl5 in partea frontal3 gi se deschid la baza mandibulelor; ele sint fn numiir de dou5, aseminitoare cu un siiculet ; au orificiul de secretie pe o plac5 chitinoasii, acolo unde mandibulele sfnt sudate cu capul. La trfntor sint foart e mici gi total inactive, ins5 la albine gi la matci sfnt dezvoltate gi foart e active. Rolul lor inc5 nu se cunoagt e complet gi cerceatorii nu s-au pus de acord asupra functiilor ce le fndeplinesc. Este cert c5 ele incep s5 functioneze din plin inc5 inainte ca albina s i fi eclozionat din celuli, ceea ce face probabil ca tesuturile inveligului

ALBINA

54

ALBINA

nimfal s5 se inmoaie cu ajutorul secretiei lor. Pe de altg parte, intrucit secretia acestor glande continu5 pin5 in a 14-a zi a vietii albinei adulte, ele contribuie cu o anumit5 parte gi la components 15ptigorului, cu care doicile hranesc Iarvele 8i matca. Secretia lor este acidg, avind pH-ul cuprins intre 4,6-4,8. Callow, Chapman, Butler g.a. au g5sit in secretia glandelor mandibulare acid 9-oxodecenoic, care se afl5 in 15ptigorul de matc5 gi c5ruia, Townsend ii atribuie calitiiti deosebite in inhibarea celulelor canceroase la om gi animale. V.n. L6ptptiSorul. Alti cercet5tori atribuie acestor gland e gustul acid a1 15ptigorului; deci ele sint acelea care dozeaz5 pH-ul din aceast5 substantii, pH care constituie un mediu bactericid pentru paraziti care a r putea sg atace plgpindele fiinte in devenire. Cercetgtorul francez Lavie a stabilit c5 aceste glande, la matc5, sint cu mult mai dezvoltate decit la albinele lucrgtoare gi cii ele secretti antibiotice care o a p i r 5 de multe boli. Tot ea secrets substanta aromata ce face matca atractiv5 pentru trintori la fecundarea ei.

Glandele salivare din cap:
I 3

- la albina de 6 - 7 zile; 2 - creierul; - oceli; 4 - deschlderea gangllonulu~

Cercetgtorii sovietici Rozov gi Lavrehin sustin c5 aceste glande sPnt cele care incorporeaz5 fermentii pentru digestie; ele a r produce gi o secretie lubrifiantti, care dB o plasticitate deosebit5 propolisului, pentru a-1 putea folosi la diferite lucrgri In stup, iar Orosi Pall le atribuie rolul de inmuiere a cerii gi cimentare a solzigorilor secretati de albinele care produc cear5. Secretia se evaporg repede, dupg care ceara se int5regte gi sudeazg astfel solzigorii intre ei, la construirea fagurilor. Se crede c5 tot aceste glande incorporeaz5 mierii o mica cantitate de acid formic extras din singe,.pentru buna ei p5strare gi tot ele dau o secretie care ajut5 larvei s5 ias5 din ou, dizolvindu-i partial coaja. G.T. Butler si Simpson au dovedit c5 substant a de matc5 pe care albinele o ling de pe corpul sgu, este produsul acestor glande mandibulare. Glandele cervicale au o form5 lunguia$6, stau strins apropiate qi la un loc cu glandele salivare toracice, acestea trec din torace in cap prin gituirea dintre ele rjii se adunii intr-un singur canal deversor aflat sub limb5 gi anume la baza ei. Rolul acestor glande e secretarea unei substante viscoase cit gi a fermentilor necesari digestiei, iar dup5 alti cercettitori, ea ajutti la construirea fagurilor. Glandele salivare toracice au rolul de a produce saliva a t i t de necesarii procesului de digestie a pgsturii, cu care albinele se hrgnesc. Cu aceeaqi secretie ele dizolv5 zaharurile cristalizate, cum sint: zahgrul tos, serbetul de zah5r-candel mierea cristalizatg etc. Cu ea albinele cur815 qi spoiesc interiorul celulelor in care matca depune ousle, sau pun mierea spre evaporare. Aceiagi secretie ajut5 sg se ung5 pgrtilechitinoase ale trompei, cind ea intra in

ALBIN A

5i5

ALBTNELE OUATOARE

functiune ca un piston de pomp5 pentru absorbtia nectarului din flori. Cind albinele ling substanla de matc5, ce o iau d e pe corpul ei, o dilueaz5 cu secretia acestor glande gi in aceast5 stare de dilutie o transmit celorlalte albine ale coloniei. Glandele faringiene sint dou5 la num l r gi se g5sesc agezate in p5rtile laterale ale capului. Ele au o lungime medie de 14-15 mm gi sint formate din circa 500 mii glandule agezate in jurul unui tub chitinos cu lungimea ar5tat5 mai sus gi a c5ror continut se vars5 in el. Aceste glande se dezvolt5 numai dac5 albina tin5r5 primegte o hran5 albuminoid5 asimilabili ; cind ele se hr5nesc numai cu miere, aceste glande r5mfn mici gi reduse ca activitate. Glandele faringiene extrag din corpul albinei apa necesari secretiilor ceea ce a r deshidrata-o, dac&nu gi-ar acoperi nevoia cu apa dinafar5. De n aceea P timpul cregterii puietului consumul de ap5 din stupin5 e mare. Secretiile glandelor faringiene sint de trei feluri in raport de virsta insectei : a) secret5 l5ptigor in stadiul de doic5, clci glandele fiind de tipul acinos ,,determini3 proteinele alimentare s5 sufere procesul de digestie; acestea trec prin absorbtie in hemolimf5 (singele albinei) cu care ajung in acini; acolo sint prelucrate gi transformate T secretie I5ptoas5" (Tomsick). Cu n acest lsptigor doicile hr6nesc larvele tinere pin5 in a treia zi de viat5, cit gi mgtcile, care numai astfel pot depune mii d e ou5 pe zi. b) Secret5 invertaza cind albina devine culeg$toare, produs enzimatic care scindeaz5 zaharoza din nectar gi o transform5 in miere. V. n. Mierea. c) Secrets catalaz5, care e o enzim5 ce folosegte oxigenul din trahee gi

transform5 o parte din glucoza mierii in acid gluconic. Aceasta ii creeazg aciditatea necesar5 in lupta contra bacteriilor ce ar altera-o. Degi glandele faringiene functioneaz5 in timpul tineretii albinelor, totugi ele secret5 citeodat5 chiar gi atunci cind albinele sfnt mai virstnice de 15 zile, dar tinere fiziologic gi anume cind albinele eclozioneaz5 toamna, mai tirziu, gi nu a u luat parte fnc5 la hrgnirea puietului. Intrarea lor in functiune se face abia cind i stup n apar primele generatii de puiet eclozionat prin luna ianuarie-martie, bineinteles dac5 iarna nu este prea friguroas5. Glandele faringiene sint extraordinar de sensibile la modific5rile exterioare ca: temperatur5, cules, cantitatea pi calitatea hranei etc., fncit au fost luate drept indicator biologic pentru valoarea de asimilare a hranei de c5tre organismul albinelor, atunci cind cercetgtorii le-au dat, in lips5 de polen, anumiti inlocuitori ai acestuia. Secretia glandelor faringiene tine pin5 la a 15-20-a zi a vietii lor, d a r poate fi prelungit5 gi amplificat5 dac5 apicultorul d 5 albinelor hran5 cu substante proteice - drojdie, polen, p5stur5, soia -dar mai ales vitamine. Dup5 20 de zile albina trece la alte munci in colonie. Atunci glandele faringiene se atrofiaz5 gi igi inceteaz5 secretia.
ALBINELE O U ~ T O A R E . Natura a orinduit ca fntr-o colonie, singura fiint5 care are organe sexuale bine dezvoltate gi procreatoare de ou5 fecundate din care s5 se nasc5 albine IucrCitoare, $5 fie numai matca. Totugi, organic, toate albinele au organe sexuale asem5n5toare partial cu cele ale mittcilor, dar nedezvoltate, atrofiate gi nu le dau putinta ca s5 se poat5 fecunda cu trintorii. A s e m h a -

ALBINELE OWATOARE

56

ALBINELE OUATOARE

rea acestora vine de acolo c5, in stadiul larvar, organele sexuale, atft ale larvelor din botcile d e matci, clt gi ale puietului de lucriitoare din cuib, sint perfect asemin5toare. Abia in stadiul nimfal, ovarele nimfelor de albin5 incep s i se atrofieze; chiar la Pnceputul acestui stadiu, ovarele nimfelor de albinii numgri 110-115 tuburi ovigene, d a r in timpul metamorfozei interioare spermatica se atrofiazi, iar tuburile ovigene dispar, riiminfnd abia doar un num5r de 1-12, f a t i de 180-220 clt au m5tcile normale. f n aceast5 situatie ele r i m i n lucrstoare t o a t i viata cit5 vreme in stup este o m a t c i de pe capul ;Si corpul ciireia ele ling substant5 de matcii pe care gi-o transmit una alteia gi care are facultatea de a frina dezvoltarea ovarelor albinelor lucrtitoare. f ntr-adevir, cercetatorii au stabilit c i frinarea in dezvoltarea ovarelor se datoregte lipsei secretiei d e hormoni produgi de glandele corpora allata, despre care s-a scris mai sus. Albinelor lipsite de matc5, primind hormoni secretati de aceste glande: li se dezvolt5 ovarele. fntre albinele unei astfel de colonii orfane, dintr-odat5 incep 85 aparii douai reflexe: primul este cel care le indeamn5 s5 lirgeasci o serie de celule in care se afl5 larve potrivite ca virst3, deci rnai mici de trei zile gi atunci ele cresc o matc5 care eclozioneaz5 normal. Cind insii in cuib nu se giisesc astfel de larve, se manifest5 cel de-a1 doilea reflex, dezvoltarea ovarelor atrofiate ale lucr5toarelor. Atunci, dup5 observatiile cercet5torului Sakagami - citat de R. Chauvin - ele lncep s i hrilneasci c u l5ptigor la fnceput numai o singurg albini din seria celor rnai tinere. Fat5 de aceasta, albinele se comport5 ca gi fat5 de fosta lor mat& disp5rut5; suita de albine din jurul ei este ceva

rnai mic5, dar abdomenul ei se msregte vizibil, devenind mai neted; albina aleas5 nu mai face nici o munci fn stup. Dac5, din lntimplare, in ace1 moment stuparul ar interveni introducind o m a t c i lnchisi intr-o colivie, schimbul de substant5 va incepe iar s i circule fn stup, albinele se obignuiesc cu el gi ovarele lor din nou se atrofiaz5. Ele vor alunga matca fals5 gi vor hrgni cu 15ptigor matca noug chiar acolo, in colivie, distrugind inceputurile de botci. f n felul acesta totul i n t r i P normal o d a t 5 n cu eliberarea m5tcii noi. Foarte puternici este influenta schimbului substantei de matc3 intre albinele unei colonii. R. C h a u v i n a inchis intr-o colivie o m a t c i cu albinele ei; dup5 citeva zile a separat-o in aceiagi colivie cu un griitar din pinz5 metal i c i dubl5, depgrtat cu 8 mm, incit albinele nu rnai puteau s-o lingii. El a observat c5 de indatii ovarele albinelor separate au inceput s5 se dezvolte, iar unele din ele au devenit chiar albine ougtoare. Deci, numai lipsa substantei de m a t c i este cea care determini acest5 schimbare organic$. Cercetltoarea J. P a i n a constatat ceva rnai mult, c i ovarele albinelor lucr5toare nu se dezvoltii nici chiar atunci cind matca a murit in stup. Dac5 cadavrul miitcii nu este eliminat, albinele ling rnai departe ssbstanta de pe corpul ei inert, substant5 care persist3 acolo chiar ;Si dupii moartea ei. fn aceast5 situatie albinele nu se consider6 orfane, iar ovarele lor rimin atrofiate. Abia cind cadavrul este inlgturat cu totul, ovarele albinelor incep s i se dezvolte, ins5 de data aceasta deodat5 la rnai multe albine care se hrinesc sau chiar sint hr5nite cu 15ptigor; dupii un termen de 20-25 zile, ouile lor, maturizindu-se in

ALBINELE OUATOARE

57

AMETEALA ALBINELOR

ovare, ele incep s5 le depun5 in celulele diul acesta inaintat de diferentiere. Acestea gi-au p5strat strgvechea particuibului. Numgrul acestor albine ougtoare, cularitate, ca din ou5le nefecundate intr-o colonie far5 matcii, este mic depuse de albinele lucr5toare ori miitla inceput, de 1-5-10 albine. fnsti, cile nefecundate, s5 eclozioneze, in pe mAsur5 ce timpul de orfanizare se mica proportie, chiar mtitci bune V.n. prelungegte, aproape 50-60% din Partemgeneza. f n mod normal, inftitigarea unui albinele coloniei vor depune oug. f n aceastci situatie, ele igi autoconsum5 fagure in care albinele ou5toare au propriul l5ptigor ~i deci se alimenteazii depus ou5 nefecundate, deci d e trintor, rnai putin ca precedentele, iau parte e caracteristics: puietul are ciip5celele gi la alte lucr5ri in stup, depunind mult bombate, c5ci larvele de trintori nurnai citeva ou5. Albinele ou5- sfnt rnai mari, iar albinele compentoare apar, de asemenea, gi in colo- sea26 lipsa de volum a celulelor d e niile produc5toare d e 15ptigor dac5 lucrtitoare prelungindu-le peretii gi apicultorul prelungegte perioada d e bombind c5pticelu1, pentru ca ast fel, orfanizare peste nouii zile, f5rii ca larva gi nimfa de trintor s5 aib5 spatiu albinele in acest timp s5 aib5 botci. suficient de dezvoltare. 0 astfel d e Cercetiitorul G o n t a r s k i a giisit, colonie se numegte bezmeticti pentru intr-o asemenea situatie, albine ou5- a se deosebi de cealaltti notiune - de colonie orfan5 unde intr-adev5r nu se toare fntr-o proportie de 80%. Din ou5le depuse d e albinele ou5- g5segte matc5, dar se aflti outi gi larve toare eclozioneazii trintori ceva rnai bune, din care albinele igi cresc o mici decit cei obignuiti, c5ci dimen- matc5. V.n. Bezmelic. siunile reduse ale celulelor de lucr5ALPATOV V. V. Cunoscut cercet5toare nu le inggduie o dezvoltare deplin5. Ei au o conformatie sexual5 tor sovietic care, intr-o valoroas5 normal5, dar fiind rnai slab dezvoltati, lucrare intitulat5 ,,Apicultura americu o redusii putere de zbor fat5 de canit" a f5cut cunoscut felul cum se trintorii proveniti din ou5le depuse lucreazii cu st,upul de tipul Langstroth. d e rnatc5, nu ajung s5 fecundeze m5t- El a intocmit studii pretioase in leg&aile care an zbor iute. Binelnteles c5 tur5 cu rasele de albine cit vi asupra toate acestea vor duce colonia respecti- ierniirii stupinei in aer liber. vti la pieire, mai curind sau rnai tirziu. AMETEALA ALBIEiELOR. Citeodatii, Instinctul acesta matern le vine din adincul milioanelor de ani. Este nu se $tie precis din ce cauz5, o reminiscent5 din timpul cind fiecare florile teiului alb-argintiu gi rnai albin5 era capabils s5 depuns ouii ales specia grandifolia, dau albinefecundate. Cu vremea ins5, in colonie lor un fel de amnezie, de uitare, s-au kdifermtiat atributele, l5sind sar- atunci cind culeg nectarul florilor cina inmultirii numai pe seama m5tcii. prea parfumale. Albinele nu-gi rnai Colonia de azi a luat forma unei giisesc drumul spre cas5, pierind gi societgti evoluate in timp, in care depopulfnd stupii in momentul cel matca, prin selectie s-a diferentiat de rnai insemnat pentru acumularea rezeralbinele lucr5toare ; totugi se rnai velor de hranii. Se crede c& aceast5 g5sesc unele rase de albine mai pri- ameteal5 se datorcgte unor substante mitive, care inc5 nu au ajuns la sta- cum e teobromina, sau eterurilor vola-

Ld.

au!q aqsa ' y ~ e a y nu aIau!qle Fanqeu ne u! p u p 'a!qae !nlnuozas Indw!q u l -vzmasoN 'u-A - ~ d~u!$ndu! p q e ~ e a a d s u! qsa~oz!p ' 8 ~!p!urnd 8 1 FDaqsawe as am:, u j aaa!ur naq!I 1 au!q !em 14 nes ' a ~ q s z 1 el a d e n a ? ~ ~ a!$eaqua:, By 1 ap -uo:, ug doa!s n3 aq4augay as e1uo103 . e a n p ~ ~e , l s ~ d n q u a d '1saaqe1 qeqay:, :a e -edwl au!q !j e a 1nqp-t3 '!!uo~o:, u! e ~ e o q qn.15de e pu13 'a01 1npu1.1 e l !$eq:,aj -u!zap !4 aI!z ap 52 ~ d n !4aqa,r r j aoa p '!a 16 !jelsaju! a!j nu FS 'e37sw yeno e am:, u! '!ou !a:, 83 naquad f ! jean:, ?:,a3 -aad !!$~e !$eqnw - !!~nSej aey 'Ijeq ug - w q j au!q !j JOA ~!dnqs ':,!?age p!oa -ga$ r!3 .!ua!q8!dleru aopqnq ale ata:, n:, ?r!q:,aju!zap er !+ep ! JOA ~n.ja!nd u! Eweas n:, !FIN aep '!nlnu!?saqu! a18 J e am:, u!p !a:, ~ e !'!$eqoaju!zap a-[r!![aq~da alaInla:, u! pzeax!j as Eqaonue !an8ej u! ao?!!a ad eno e a e:,qew sqsaaa !O ~ n ~ o z ! ~ as alnsde:, 'rj.zr!au!w~a8 [nIaj u l 'naq!i aa-e:,a!j n q u a d p!oe 'n!?sa*5!p Inqnq u! sun!a ! yIeonq a183 ad a p ,w:, 2 a?!:, asasoloj as !B ya!aq!1 ,101 apunaqtd Inqs!yD .Jo[au!qla ale !?4!q3 eaqe?!oede:, aqu!au! !sur gzeaInalea ap a r a p a j a p Fqaqoaju! edv a s *3?233w Inp?ap ' u - ~.!$nd~adns also anpuldsga ap nys ~ n o o l r !.g$!u ~ ~o8 !dnqs u! !$eza&r! :,!?a:,e p!ac ap -1as.eSap !nlaanqnlj re !8 ao[!:,a~eo4 Inu!q !aodcn n.1 qzea?!zeasdap as r!~n8e,g .no1 -sa?u! 'apaqnd arazunaj 'paurn [nu63 -!dn?s Tn,ro!Ja?ur TI! ae!rl:, nes Fanp a p :q!Jaj!p !!paw ui aqBa!~~q InJeozo? . . l n a ~ q ~ d t ? l ) v reurnrx aolarr!qle lngq -oad .aanqlnq a!?ewsaldoqoad ?nu!iuoo rr! ap ydu cop as ns 14 !$!zaaed a p !$P(~P'Js Iln nn ' B S B O I ~ ! ~ S' ~ S F O Jp~nsda:, O-JqU! ~ q!Ianul !UOJ~!UI L--9 ap qs!q:, a p !j y e o d ps !$elaajrri !!Jn8I?j ri!$nd la:, eo !nnscw E! as ps aulurP8 .a? pmaoj qns ?qu!zadd as ~z!la11r! I;? -4eoun~ nrr a?$nj~nrurr! opun o~o:,-e ss as .wu?qaozc~v Inu!pro u!p a l w d aaej a:,eqe 1-ps a a o laaup 1uaurc)eaq rrn !$ 11aa~dawnj?llaw wqaowwy2~d~v~ aqsa euro el !a!uaan lu laa no aoejZrryruasr! !a aIaurnN .aqsq!a~d!z!os u!ad a$a$ uduoui)j '!a!j~a!xo~~!tqna aqBa.rolep -1nurut as a.re:, yal?lnIa:,ouow Eqaowe as eaqJeoM .dur!a rr! pay-e - !nlnJoqz o ap 5qaznea alsa a 3 Saqlnpe aIau!qle rndur!q u! al?!rla casape ' a o q ~ ~ a 8 1 n jp 3 e v a:, FIeoq 0 a?sa m ~ ~ a l ~ u v nom aIau!qlo JE! 'lemaou pzeauo!iaun~ I. !em nrr ~rrayyS!d[eur !!qn? !og:, 'aanj .o?za?sauv !r:ru as nrr !1qnurs!ue8ao ale ao![oq . u * ~ aq!urnue ul ~ e d n q sa p -I?qaur a[asa.)o.rd u ! ~ dao~rtu!xoq eaaeJn? JR!~:, aqeooaoad !!la$aure eju!a!ad ul[ - y l i ~ l..ro[!l!ma~d ale aJau!ur!pap alas .a!xo? !J ae !aoaun an:, !a? a p apaolj - n p o ~ dap a?ea!xoqu! aour e?e?!zuaed u!p !nrnae?:,au aqbaaoqsp as e1sajaur~ aIau!qly -qaquanra.raxa n:, yqtp o l e u y3 e!zn~:,uo:, e1 sunla nr! !ua!jaa[a !S -!ru!Ia also ls!r13 ap r?ur~oj puinI '!odr? !za:,ueaj !!aoqga:,.ra:, 'dm!? Inur!qln u l '~~qnp na?~q!aed!z!os adaau! 'aqbaa~ur .Jo[au!q[e npa $ s a x puizne:, '!acur eaad as Inapnu dm!? ?sa:,n u l .alr!uo!i !jyq!qua:, ug aqtqaaoas qu!s '!ue !!un -3unjojaom ~un!za[ tpuonoad !! y a q a u! 'aae:, asp 'q!nui!qo pow u! !aq a p !au!qle -[n?uoa ad n!paur qsa3e rig a@a! aI!aolj u!juoa a] an:, ad 'a:,!~oje!p aI!%

ran^

ANALIZA ALBINELOR

59

ANALIZA AMIDONULUI

ca aceste colonii care au suferit d e amibiozii s5 fie hrAnite stimulent cu sirop, in care se introduc: substante proteice cu vitamina B,, in special cu drojdie. V.n. Hrdlzirea. Cind boala a aprirut in stupi, se va flamba mai des scindura adiipiitorului ell lampa d e benzinii. Apa din ad5piitor sri fie d e fintinci yi foarte puiin siiratii. V.n. Sarea. Cind stnpii sc impacheteaz5 pentru iernare, sii nu se pun5 fin dincolo d e diafragmii, in golul stupului, ci paie, pentru a nu fornla i n stup un mediu prielnic inmultirii protozoarului. In prim5var5, coloniilor mediocre sii li se pun5 aliituri d e cuib, dup6 zborul d e curstare, un fagure cu 1,5-2 kg sirop dens; aceastii opera!,ie se va repeta la o sriptriminii. De ascmenea, dup5 ce s-a f5cut o creqtere d e miitci tinere se recomandii sii fie inlocuite cele biitrine. In rezumat, tratamentul este d e naturii biologicii, sprijinindu-se pe colonii puternice, hr5niri stimulative pentru ca albinele b5trine - cele mai infestate - sri-si piistreze vigoarea. ;LIBsurile d e igienii obignuite sint: dezinfectarea anual5 a stupilor, deparazitarea fagurilor d e rezervri etc. V.n. Bolile albinelor.
ANALIZA ALBIXELOR este o lucrare ce nu poate fi fiicutri decit d e cei care au o anumitil preg5tire gtiintific5 ~i tehnicii. De aceea trebuie liisat5 in grija laboratoarelor special fnzestrate in acest scop. f n fiecare regiune din t a r 5 se g 5 s e ~ t e n laborau tor regional, care face analize in mod gratuit. Pentru orice fel d e analize d e laborator, apicultorii vor expedia: in bolile infectioase sau parazitare, cite 30-50 d e albine moarte din fiecare stup; in intoxicatii se trimit 300-500g d e albin6, iar i n bolile puietului se trimite un fagur d e 15/15 cm cu larve

moarte,ayezat intr-ocutie cu scindurele d e fixare, ca s5-l fereasc5 de a fi strivit. Nu se trimit nilmai albine muri1)undc sau moarte, ci si un numiir d e cel putin 20-25 albine vii, mllturnte d c pe un fagure marginas scos din fiecare cuib. Ele vor f i periate d e pe un fagure intr-un castron cu alcool medicinal, unde mo]. imediat. Apoi albinele se scot cu o furculit5 d e descBp5cit, se pun pe capacul stupului din care provin, unde, dup5 15-25 minute alcoolul d i n ele se evaporeazri. Atunci se e s p e d i a z j laboratorului in cutie, inscriind pe capac numiirul d e ordine a1 stupului din care provin.
.\KALIRA ARlInONULUI d i n rumegusul d c tei. Pentru a sc constata dac5, in anul respectiv, teiul va d a sau nu nectar, este foarte necesarii anal iza amidonului contjnut in rumeg u p l lemnului d e tci. In felul acesta stuparul va fi scutit sri facA cheltuiala zadarnic6 a unui transport la pastoral, la tei, dac5 analiza v a fi negativg. I n acest scop, cu un burghiu cu diametrul d e 2 cm se sfredeleste coaja arborelui, adincind mai mult burghiul cu 2-3 cm in partea alb5 a lemnului. Rumegusul scos este dus la laboratorul d e analize, unde ii este determinatri cantitatea d e amidon ce o contine. Se iau 0,5 g rumegug, se pun intr-un pahar Berzelius cu 10 cm3 ap5 distilatii si se fierbe cinci minute la o flac6r5 cu aragaz pe o placii d e asbest. Apoi se las5 30 d e minute sii se r6ceascii. Analiza se face cu ajutorul unei solutii d e iod i n concent r a t i e d e 9% adicii 0,5 g iod gi 1 g iodur5 d e potasiu l a 100 g apii distilatii. Solutia din pahar n u se trateazii la cald, c5ci atunci iodul nu dii culoarea ce ne indic6 prezenta amidonu-

ANALIZA CERII

60

ANALIZA CERII

lui, ci se scoate din pahar putin5 solutie intr-un mojar, turnind peste ea citeva pic5turi de iod. Dac5 solutia se inalbgstregte, este o dovad5 c5 teiul are amidon mai mult sau mai putin dup5 cum culoarea albastr5 este mai intens5 sau mai slabs. Pentru verificare se pot turna clteva picgturi de solutie chiar peste rumegugul fiert, c5ci proba va da aceeagi culoare.
ANALIZA CERII Este o lucrare care intereseaz5 pe apicultori numai intr-o anurnit5 situatie gi anume atunci cind doresc s5 fac5 singuri fagurii artificiali gi sint nevoiti s5 cumpere ceara de la diferiti furnizori gi deci, pentru a verifica dac5 nu au falsificat-o cu parafin5, cerezini, siipun, r5gin5, cear5 vegetal5, colofoniu etc.

Metode simple pentru descoperirea falsificiirii. Dacii se rupe o bucat5 de
cear5 din bloc, iar suprafata rupturii are cristale m5runte gi este aproape neted5, ori dac5 se mestec5 intre dinti o bucat5 de cear5, iar ea se desface in buc5tele mici, ceara este bung. Cind ins5 amestecind-o in gur5, se lipegte de dinti, inseamn5 cii ceara are diferite substante ad5ugate gi deci este falsificat5. Dac5 in timpul mestec5rii se simte un miros de petrol gi se face coca in gur5, este semn sigur c l are parafin5 sau cerezin5. Confirmarea unei asemenea aprecieri se obtine gi atunci cind, frgmfntind intre degete o bobit5 de cear5, r5mine pe degete o unsoare; bobita devine alunecoasg, cu plasticitate mare. Dac6 bobita se va alungi gi se face ca un fus, iar punind-o vertical pe unghie, nu se lipegte - aga cum face ceara - ci cade deindat5, e sigur c5 amestecul are parafin5. Ceara curat5, fr5mfntat5 gi r5sucit5 ca un sul subtire, la intindere se rupe; dac5 se intinde mult gi

se subtiaz5 in fir, este o dovad5 cB are parafin5. Ceara care se albegte cind este frimintatg rnai mult, devenind sf5rimicioas9 tji neuniformg, este falsificat5 cu acid stearic. Cind este amestecat9 cu seu, ceara are un miros de rinced tji face mult fum cind arde, iar cind s-a ad5uga.t in cearci r5gin'a cu scopul falsificgrii, proba se lipegte de clegete gi are un miros de brad. 0 cear5 bung, la topire, incepe s5 se solidifice, formind la suprafata ei niqte desene ondulatorii, iar la deplina solidificare, blocul are o mic5 adinciturg la mijloc; in schimb, cind desenele dc pe suprafata cerii, ce incepe s9 se solidifice, sint ca nigte pete mari gi cu o culoare schimbgtoare, e un semn cii ceara contine cerezinii. Pentru adincirea problemei gi cercetarea pe cale stiintific5 a substantei cu care este falsificat5 ceara, se vor folosi metodele de analize pe care laboratoarele de specialitate le aplic5 gi deci nu intr6 in preocuparea apicultorilor. Preparatul pentru analiz5 se pregtitegte astfel: a. se pune o buc5ticii de cear5 pe o sticl5 de ceasornic, in care s-au pus gi citeva grame de eter sulfuric, sau citeva grame dintr-un amestec de eter gi alcool pur in p5rti egale; b. se amestec5 bobita de cear5 in lichid pin5 se dizolv5 bine; c. se pune pe o lam5 de sticlti una sau dou5 pic5turi de eter din acest amestec, l5sind s5 se evaporeze eterul, iar ceara s5 se solidifice fn cristale normale; d. se pune o pic5tur5 de ulei pe preparat gi se aplic5 cu mult5 precautie deasupra lamela, pentru ca s5 nu se spargii yi s5 nu se deformeze cristalele formate. La fel se va proceda cu probele de cear5 date la analizat. Cind gi acestea sint gata formate in cristale, preparatele se vor compara sub obiectiv,

ANALIZA MIEREI

61

ANECBALIE

fat5 de preparatul model, stabilind dac5 ceara este falsificat5 sau nu.
ANALIZA MIERII este o prob5 ce intereseaza mai cu seam5 laboratoarele specializate, insgrcinate s i descopere falsurile alimentare. Pentru apicultor, o analiz5 de miere .este necesar5 atunci cind b5nuiegte c5 mierea llisat5 albinelor pentru hrana de iarnl are o cantitate mare .de miere de manii, sau cind e nevoie .s5 procure o cantitate de miere pentru ajutorarea albinelor in caz de lips5. El face probe simple, iar cind ele ii .arat5, ori are bgnuiala unei falsificgri, trimite probe la laborator care precizeaz5 cu ce gi in ce procent s-a facut frauda. In aceast5 carte se dau citeva sfaturi gi indrumgri simple necesare apicultorilor. V.n. Mierea, falsificarea. Analiza mierii de mand. Scopul .acestei analize este inliiturarea ei d e la hrana de iarn5 a albinelor. In acest scop se fac diferite observatii gi lucr5ri. Un prim indiciu il aferg examinarea mierii direct in fagure: mierea de man5, in mod obignuit, nu e c5p5cit5 ~i nu cuprinde toate celulele. Se pot folosi dou5 metode simple pentru analiza mierii de man5: a. Metoda cu up6 de oar e foarte ugor de aplicat gi la indemina oric5rui stupar. Se procur5 de la farmacie o cantitate de ap3 de var, care poate fi astfel preparat5 chiar d e apicultor: se ia o cantitate de var stins ce se amestec5 cu o cantitate egal5 de ap5; se omogenizeazg, 15sfnd apoi lichidul s5 se limpezeasc5. Cind varul s-a depus la fundul sticlei, se filtreaz5 apa printr-un tifon sau prin vat5 qi se p5streaz5 intr-o sticl5 etichetat5, folosind-o la analiz5. Pentru analiz5 se scot probe de miere din faguri, se adaug5 o cantitate egal5 de

apii de ploaie sau ap5 distilat5 fntr-o eprubet5, se inc5lzegte amestecul la flac5ra unei l5mpi cu alcool, agitind mereu eprubeta. Cind amestecul este cald, se adaug5 o cantitate egal5 de ap5 de var, fat5 de mierea diluatii ce era initial in eprubet5. Apoi se pune din nou la flac5r5, pin5 fierbe. Dac5 proba contine miere de man5, in eprubet5 vor apare nigte fulgi care se depun la fund. Sedimentele se depun dup5 12 ore. b) Metoda cu alcool este tot atit de simp15 gi anume: intr-o eprubet5 se pun p5rti egale de miere rji ap5 distilat5 sau de ploaie: eprubeta se fnc5lzegte la o lamp5 cu alcool gi se adaug5, dup5 inc51zirel de zece ori mai mult alcool rectificat, fat5 de cantitatea de solutie de miere cu ap5 cit era init.ia1 in eprubetg. Dac5 solutia se tulbur5, mierea este de man5; dac5 ea rgmine limpede, mierea este bun5 pentru consumul de iarn5 a1 albinelor .
ANALIZA POLENULUI se face in laboratorul intreprinderii beneficiare care, la primire, efectueaz5 o prim5 analiz5 privind impurit5tile gi procentul de umiditate, care nu trebuie s5 dep5geasc5 1,5-2%. V.n. Polenul. ANEcBALIE sau stabilitatea unor colonii din prisacii care de-a lungul timpului gi-au p5r5sit obignuint a de a mai roi natural, fie c5 aceast5 facultate este rezultanta instinctului mogtenit, fie - cum sustine cercetgtorul francez L. R o u s s y c5 s-ar datora unui ,,mecanism genetic, care paralizeaz5 gi suprimii roitul". Apicultorul care are astfel de colonii trage multe foloase de pe urma lor. Intr-adevar, dup5 observatiile cercet5torului A. Siebenthal (Franta) care a publicat acum 65 de ani un articol despre aceast5

n u a[ea!ur!yn a p e!jealuasuon !:,!u !i !,leu eaad !jpl!luen ug ~ e a!nqaal n u p [nurnj 'aaez!loaaeu o ascj as pug3 ',ro[!:,lgur e g[e!a!j!lm eaasp -unnaj e l !8 ~ ! S O [ O J alsa a!lonaeu lsa:,y -!!m$ugaq dur!? e[ @n~ls!p ps '!a !Q .!no qs adaauj Bagrril enleur aaez!? 'an:, '!u!nan !!aedn?s n:, aaeaoqe[oa ug -oaaeu glssaac qdnp ' [ a j l s y .uoqaen a p plnaqj a!nqaaq !!uo[o~ ao2saO.e e a!jaalas Inp!xo!q alsa as!rraalnd aluez!losasu a p aaneaan? .a,rau!$aalu! a p aa!ugaq .qsaja ns pl!soloj gjrrelsqns g l ~ e 0 o-alu!ad gzeaalsgd as !a aaes u! 'a!.jaa[as ednls u~ p a j a p ! B p y w o l i a p guaaled e!uo[oa u!p !a3 a p gaeje etr!q[c a ~ n s u n r e a uaae eauaurase a a '!ma lugs !!ao~u~alpu!a '!!.Ian ~nl!Q ! -agjs aads aaej e~ as !a)gur a p eaaaqiaaa .au!q[e nrluad aol!Aqaqo alsa am:, 's!al -tu ~np!ne c p a ~ 3 Q e pp [a Iajl[e !agn ae! 'qu!aa~ I ? ~ [ B o a p urq g u!jnd la:, u 'qnu!m S'T--T a p d u ~ JInur [a:, aaej as el F~BIOZ! !j ea eu!dnls '!U!PJ~S !JO$ ! ~ - u l q n:, azaqmndur! as n u gs aaau!? n!se?od a p Inleloze n s ea.rez!~o:,,re~ .au!'iaa !bps a1!3?gur Ea naluad .a~!l:,npoad !em c!a.)ul n u a[au!qIe a,) ~ u g d' ~ 3 e j gs a[aa u!p !!uo[o:, z-J ug !emnu !JO~U!."I as rzeauran a,, e!jeaado e[ apadaa spaaoad alQa.rs ea !Q aq9a!oa anea a!uoloa aa!ao cA4as '!n[ndnls [npunj ad alnzga !8 gu!dnls u!p eu!ur![a e n 1 3 .a!jaa~as 3 le!zalssuc l u ~ s a[au!q[e p u t 3 .n.wn[ gluale o-a)u!ad ysseajg?gunqur~ a[ ys ap ~.k!lel.rod e/!p~?[ ui alnu!ur e A a l p a e q 3 !5! azaalsgd a[ qs apansgur ale01 u!j as !8 d n ~ su!p loas as ~!aBdgaau E! gs a!nqaa? !!uolon a p [ajlse a m an:, [naednqs pa au!s e[ a p aYa[a.jug a s larnd n.) a[arrre.r ! ~ u !cur as pdnp '!!8gj i .aoQ!ldg[ l p u r nn aIaaae[ z-T; su!rdu [nrolg~rrnieul anpoa~u!as .io[arr!qlv ea.~ez!lo~aetr naluad Saeyed asaugarl aI!s!op g:, !n[nldej glraolep [I![) c!in[os FIGOI q!qdosq~ ne as ~ d n p '!lo9 e[ aluals!za,r !B as!ureu!p au!q[e y.)nsn as a[!!81L1 .nalad[as a p 3 ?!do? na 'ale[ndod aurq alaeoj lurs !!uo[o:, r~n-sacre,) ul gde ns aerled un-alul 3san alsaae euneaplolu1 .aqoaau e[ a3133 -![!qe$s a p ealelfnsej gzea,rlsyd !Q! -aaeol!oa !!uo[oa u!p ! j!nu8!qo !aolu!al -.IVIn[" u! - [ n r p d [ e s y x p e n!se$ocl n-) yzearlsaaadurr as gagu!~eaqeur p e p Irllcloztl ?saso[oj raerln~s ! i l y ~ ~ ! y 3 !!uo[oa a ~ a u n~ e !'aqel!lea .t:~.rouraur p,ra!d !ear +nu a[a Vqsease ao[abeuran q!ursueal a ~ ! q g ~ q r 4 r,.zcaldepe as ,ro[au!q[e ~n~rrs!ueSao .yno aundap !k l e p -1.10 ~ n o p dp % [ n u reur a!uo[o3 !ir:aase -un.)aj e-s p a p u ! ~e.)leur an qdnp 'dw!l I![ d')Baso[oj as [nrals qsu! y.)ea .p[e!:, s ~ i ~ !dnls u! qu!al?q esleur pu!alsqd !b o -ads p.rnjtr![ o n.) alen[ ?u!s apun a p !3loq e2ial!3 aeop ~ U ! ~ J ? S U O'B:,~RUI ~ : I W ~ I ad PCJ dl!jaure a[au!q[y .!n[nd a.rnSu!s gqur!rlss y4! ' [ ~ u r r e ae!ya glepo -nls 111pur1.1 rode arrnd as cic.r ! aala - a l p !Q ls[nSaa pour us ' q p p o !ue !op acI e? ' ~ ~ 8 qleau Inalaurouraa3 as! wqt? 'urar[8 ul a s u y l s Baui riels !!uoloa a q e [ -a[an pula 'e.~e~gur!ad asaa alsa ~ n d u r q p u p ae!y:, '~jeau!ur!p-ap-s!p naan[ e l asauaod a[a !aa;rlanpoad alaeoj lu!s ealsase a[au!q[e 'g~epo!n!u asroa n u !ue a p j f i a p an:, e u n e s eu!dn?s u! e a a e aaea !? !!UO[OLI aoun e alslyae[na!laed

+

ANTIBIOTICE

63

ANTIBIOTICE

trebuie m5rit5, ctici s-au v5zut cazuri cind albinele au pierit intr-o anumit5 proportie sau cel putin li s-a micgorat vitalitatea. 111 special albinele de toamn5 care trebuie s5 ierneze nu vor f i niciodat5 narcotizate, c5ci s-a ob:servat c5 operatia are efecte negative asupra ierngrii.
ANTIBIOTICE, sint folosite de apicultor la tratarea cu succes a diferitelor boli d e care sufer5 albinele, boli care pins acum fiiceau mari pagube in stupini. Albina are antibiotice pe suprafata corpului, pe cap, pe torace gi abdomen, cit yi in s~cretiilernai multor glande. De asemenea, antibiotice importante se ggsesc gi in produsele albinei: in miere, cearti, ljptigor, polen, propolis, antibiotice care inhib5 dezvoltarea anumitor microbi. De pild5, extractele de antibiotice din polen inhib5 Bacilus larvae qi Bacilus alvei, unii din agentii etiologici ai bolii loca american5 yi european5. Polenuri active in aceste privinte sint cele de !a porumb, p5p5die, trifoi etc. Cind polenul este transformat In pistur5, actiunea acestor antibiotice este chiar d e 3 - 4 ori mai mare. Cercetitorul P. L a v i e a stabilit c i gi fagurii cuibului a u la suprafats antibiotice, ce stau acolo ,,la pind5" ca s i loveasc5 dugmanii ce s-ar ivi iji care ar ataca viata puietului. Propolisul contine un antibiotic care omoar5 nu numai microbii, ci yi ciupercile, fiind deci un puternic fungicid (contra ciupercilor). Antibioticele de pe capul albinei sint selective g i ele au o actiune nu numai de ap5rare individuali, dar qi un rost f n munca albinelor din stup. De pild5, ele inhibi germinarea polenuiui In celule. Cercetitorul P. L av i e merge gi mai departe, sustinind

c i in stup se gisesc antibiotice care ilmbrac5 a t i t interiorul lui cft gi accesoriile, ca un Cnvelig protector ce este prezent oriunde apare vreun pericol. Chiar si la imb5ls5marea cadavrelor animalelor mici ce p5trund fn stup, albinele folosesc antibiotice ca s5 opreasc5 descompunerea lor gi deci s5 evite vicierea aerului. Cercetgtoarea H a r g a s i m o v a yi prof. B. P. T o k in, de la Universitatea din Tomsk, concomitent au gisit 22 soiuri de plante melifere cu efecte antibiotice. Pentru apicultori antibioticele sint cu a t i t rnai interesante, cu cit nu numai cti cele trei boli amintite, loca, nosemoza gi paratifoza, pot fi indepartate din stupin5 - contribuind astfel la vindecarea bolii gi la m5rirea productiei - ci 9i prin aceea c5 albinele, dup5 cum am mai mentionat, sint ele ingile purtstoare de anumite suge de antibiotice pretioase, care deschid largi posibilitgti de a f i puse in valoare. Acesten nu se afl5 pe larve, nimfe gi nici pe albinele tinere de curind iegite din fagurele natal, ci apar in momentul cind albina ia contact direct cu vista exterioari. Cercet5torul francez P. L a v i e a extras la cald, in alcool un antibiotic aflat pe corpul albinelor, care are o actiune de lizare asupra a 30 de suge bacteriene; cele gisite pe cap gi torace stnt de gase ori rnai active decit cele de pe abdomen. lntre rase exist5 chiar o diferentiere in aceastii privint8, cgci albinele de r a s i neagrg au pe corpul lor cantit5ti mai mici de antibiotice decit cele de ras5 caucazian5 sau italian5. Virsta albinelor are gi ea un rol in aceast5 privint5: incepind din ziua a gasea, ping la a douisprezecea, antibioticele de pe corpul albinelor se inmultesc mereu,

ANTIBIOTICE

64

ANTIBIOTICC

pentru ca apoi num5rul lor s5 scad5 in metabolismul alimentelor ingerate. Totugi, tinind seama de primejdia pe m5sura imbgtrinirii. $i in polen s-au g5sit antibiotice atacului unei boli ce lovegte nu numai valoroase, mai ales sub form5 d e colonia, ci gi productia, uneori ani p5stur5 gi are o vechime mai mare la rind, riscul de a intoxica o generain stup. A. M a u r i z i o a identi- tie de albine este prea mic, c5ci el ficat u n antibiotic in miere; mierea este urmat apoi de o lung,? perioad5 de man5 este chiar mai bogat5 in de sigurant5 gi propsgire. Deci, foloaceast5 privintci decit oricare a l t sort; sirea lor trebuie sci aib5 o anumit5 ea contine o substant5 denurnit5 in- limit5, peste care ele devin d5uniihibin5, care este u n bactericid foarte toare pentru albine. Fiecare boalii are puternic. Cercetgtoarea K i l v a k i- un anumit tratament cu un antibiotic n a ? a g5sit c5 propolisul are anumite sau dou5 specifice, in doze anumite, antibiotice care variaz5 ca potential date la intervale stabilite. De pild;i, dup5 anumite zone geografice, iar la boala loca, penicilina in doz5 d e R. C h a u v i n a g5sit c5 albinele 1 milion unitiif.i, sau streptomicina au in tubul lor digestiv o florii bac- d e 500 000 unitiiti, date albinelor in terian5 ,,pe care el o bgnuieyte a fi trei reprize la interval de 5-7 zile producgtoare de antibiotice". Acest nu numai c5 ,,au o actiune curativcercetgtor atribuie tot unui antibiotic profilacticg, ci ~i stimuleazii dezvolaflat in polen, rezultatele bune ce se tarea coloniei, ridic5 activitatea vitalg obtin in tratarea diferitelor afectiuni a albinelor gi previne uzarea lor inaintestinale la om, prin consumul direct inte de vreme" ( N . K u 1 i lc o v). Excesul d e antibiotice devine pria1 polenului. Antibioticele trebuie folosite ins5 mejdios nu numai pentru albine, ci cu mult5 prudent5 c5ci microbii cu gi pentru oamenii care vor consuma timpul igi prepar5 substante care sii produselc lor inciircate cu astfel d e anihileze la rindul lor antibioticul, substante. C. 12 F a r r a r atrage sau igi creazci suge rezistente la ace1 atentia apicultorilor c5 a n t i b i ~ t ~ i c e l e gi sulfamidele sii nu fie folosite in antibiotic. Abuzul d e antibiotice nu poate s 5 timpul marelui cules, cind se adaug5 fac5 decit r5u, c5ci prin inscigi folo- la stupi corpuri d e strinsur5 sau masirea lor prezint5 un risc; dup5 cerce- gazii d e recolt5. Preparatele cu sirop trebuie date tiitorul K o k s e n k o privind ,,influenta antibioticelor asupra particu- cit mai pr0aspet.e; de pild5: antibiolarit5tilor fiziologice ale albinelor" s-a ticul Fumidil B cu sirop, in tratarea ajuns la surprinz5toarea constatare bolii nosemoza, se prepar5 qi se dB in c5 toate a u o oarecare toxicitate, scur- aceiagi zi. Dac5 totugi mai r5mine teaz5 viata albinelor tratate gi influen- ceva pentru ziua a doua, siropul me~ teazi5 in r5u hemolimfa (singele). d i c a m e n t ~cu Fumidil B se tine in Date ins5 in cantit5ti mici gi numai sticle colorate, cu dop slefuit, ferit d e citeva ori, ajut5 la regenerarea ce- de lumin5 gi la o temperaturii de eel lulelor epiteliale distruse. In schimb, mult 40°C. atunci cind se face abuz, antibioticul Vindecarea bolilor la albine va fi sterilizeazii brutal intestinul gi distru- yi mai sigur5, atunci cind apiculge o serie d e microorganisme, o flor5 torul v a lua toate m6surile de igieng hacterian5 bung, folositoare albinei in stupin5, va schimba fagurii cit yi

m6tcile bgtrfne, p l s t r h d fntotdeauna colonii puternice qi bine intretinute.
APA, este un element vital pentru albine gi intreaga comunitate a stupului. E a le este necesar5 la digestie, asimilatie, diferite schimburi nutritive din tesuturi, cit gi la secretiile glandulare gi formarea slngelui. Cercet5torul G o n t a r s k i ?.a. a ajuns la concluzia c5 ,,o activitate de cules pe o durat5 mai indelungat5 duce repede la slr5cirea lichidelor din corpul albinelor, ceea ce are drept urmare o cerint5 mai mare de ap5." Abia dup5 ce albinele fgi refac nivelul de lichid din corp, sint capabile s5 produc5 din nou secretiile necesare pentru a putea ingera hrana. - Apa intr5 fntr-o proportie insemnat5, atft direct cit gi indirect, in prepararea hranei larvelor de c5tre albinele doici; acestea chiar gi atunci cind folosesc mierea in hrana larvelor mai mari de trei zile, trebuie s5 o dilueze cu ap5 c5reia ii adaug5 117 p5rt i ap5, c5ci altfel proporf,ia de znhar este prea mare. De asemenea, iarna, cind in unii faguri mierea se cristalizeaz5, albinele au nevoie de ap5 pentru a stimula glandele salivare, cu secretia c5rora ele pot dizolva cristalele; f5r5 ea, glandele vor fi nevoite s 5 functioneze intens retr5glnd apa din organism, ceea ce a r uza mult albinele coloniei. f n timpul iernii, mierea, fiind higroscopicti, absoarbe vaporii de ap5 din stup sau atmosferg, iar albinele, consumfnd aceast5 miere fn parte lichefiat5, igi satisfac nevoia organic5 de a p i . Atunci ins5 cfnd cerinta este rnai mare, iar in faguri se afl5 o miere cu sgruri minerale care le produce mult5 sete, ele o g5sesc in apa provenit5 din vaporii din stup care se condenseazg pe peretii reci a i acestuia,
5

sau pe fagurii goliti pi reci din margine. Cind, inainte de aparitia primgverii, stuparul d 5 putinii ap5 albinelor chiar in stup, matca incepe s5 ou5 mai devreme, fiind hrRnit5 de albine cu mai mult Iiiptigor. Cu cit cuibul d e puiet ia o extindere mai mare, cu a t i t cregte consumul de ap5. Este stabilit c5 o colonie normal5 consum5zilnic prim5vara 50-200 g ap5, iar in zilele calde de ~7ar5 pin5 la 3 0 0 380 g. Cind bate un vint uscat gi fierbinte, consumul se ridicj pin5 la 500 g de fiecare colonie. Este o leg& tur5 strins5 fntre suprainc5lzirea stupilor gi apa de care colonia are nevoie. fn t5rile calde, pe la tropice, albinele unei colonii consum5 pin5 la 1 1 d e ap5 pe zi, iar cind nici astfel nu pot p5stra in interior umiditatea necesarii vietii prefer5 s5 p5r5seasc5 locnin$a. Albinele indiene, de indat5 ce Incep cRldurile, zboar5 la munte unde e r5coare, cules bun gi ap5 suficientii. Albinele aduc apa in gug5, transportfnd la o incilrc5turLi pin5 la 4 2 44 mm3, deci albinele unei colonii trebuie s5 fac5 2 000 de zboruri ca sii aduc5 cele 120-150 g ap5 necesare unui cuib bine dezvoltat. f n perioadele de cules intens, cfnd florile a u nectar mult, albinele nu mai caut5 apa, c5ci ele o afl5 in nectarul apos adus de albinele culegiitoare in stup. Ventilatoarele elimin5 apa din nectarul intins pe suprafata fagurilor; iar in stup se formeazii o ambiant5 umed8, potrivit5 gi necesar5 puietului. Vara, cind c5ldura este in toi, degi, albinele aduc nectar, iar cfntaru! create, dac5 se pune in jgheabul ramei-' hr5nitor o cantitate de ap5, intreaga colonie se reinsufletegte gi devine mai activ5. Explicatia acestui fenoinen este ugor de dat, c5ci In afar6 d e nevoia organicti a apei pentru preggtirea hra-.

- A.B.C.... Apiwl vol. I

nei puietului gi inlocuirea deshidratgrii corpului lor, albinele mai aduc ap5 in stup gi pentru p5strarea umiditgtii potrivite in interiorul cuibului, pin5 la 83%; altfel puietul nu a r rnai putea tr5i in zilele prea calde ale verii, tegumentul larvelor se usuci iar metabolismul organic QU mai este normal. De aceea albinele reglementeaz5 aceast5 umezeal5 interioar5 a cuibului tinind in gug5 o anumit5 cantit a t e de ap5, pe care o depun in celule pentru a se evapora sau in pic5turi pe peretii stupului, in raport cu cerintele cuibului. Cercettitorul L i n d a u e r in lucrarea sa ,,Termoreglarea gi regimul de a p 5 in stup", stabilegte c5 aducerea apei in stup este in direct5 leg5tur5 cu prezenta puietului, cit gi cu cea de suprainc5lzire a cuibului. Lz o temperatur5 exterioar5 de 23-30°C colonia se rscoregte prin ventilarea stupului; d e la 30-iO°C, albinele trebuie s5 aduc5 mult5 ap5 in stup, care, prin evaporare, contribuie la sc5derea temperaturii din interior. Cind stupina s t 5 in b5taia soarelui, iar temperatura inregistreaz5 33,5"C la umbr5, majoritatea albinelor culeg5toare intr-o proportie pin3 la 90% aduc ap5 i n stup, pe cind in stupii ce stau la u m b r i , numai 30-35% din albinele culegltoare fac acest serviciu. Albinele consum5 mult5 ap5 in zilele cglduroase cind sint inchise din cauza pulverizbrilor cu substante toxice a pildurilor, livezilor gi culturilor. Atunci se dau albinelor cite 3 1 ap8 pe zi la stupii puternici. Si la transport in pastoral depgrtat, se pulverizeazil ap5 pe deasupra pinzei metalice. f n cursul verii, albinele aduc gi miere d e manil. E bine ca in t o t timpul cuiesului mierei de man5 stuparii s5 dea zilnic in stup cite 50-80 g ap5, aju-

tind astfel albinele la diluarea silrurilor minerale aflate in miere. Atunci cind albinele stau fnchise in ad5postul de iarn5, care este prea cald gi unde temperatura s-a urcat peste 6"C, mai ales dac5 matca a inceput s5 depun5 ou5 in cuib, stuparul trebuie s5 intervin5, c5ci altfel albinele se nelinigtesc, ies afar5 din stup, se impr5gtie pe podeaua adilpostului gi pier in num5r mare. f n mod normal, nevoia d e ap5 a albinelor in timpul iernii gi-o satisfac prin consumul de miere, care are o proportie de 17-18% ap5. Cind ins5 in cuib nu este inc5 puiet, albinele se linigtesc dac5 cel putin atmosfera din adspost nu este prea uscat5, ceea ce se poate face ugor dac5, din cind in cind, se intinde acolo pe o frfnghie un ceargaf ud, sau se stropegte podeaua cu ap5, din patru in patru zile. In primSvar5 albinele prefer5 apa c5ldut5, inc5lzit5 de soare; de aceea ele adun5 apa de pe frunze sau din apele st5t5toare. Cind apa este c5ldub5 o iau gi mai repede, c5ci ele igi umplu guga numai in 29 de secunde, pe cind atunci cind apa este rece, le trebuie 78 de secunde pentru o inc5rcitur5, pe care o sorb mai incet, spre a avea vreme s5 se fncilzeasca. Cind ele sint silite s5 transporte apa la mzri distante, pierderile de albine sint cu atit rnai mari, cu cit timpul este mai rece gi distanta este mai lung5. f n prisac5 trebuie a5 fie in permanent5 un adilptitor care, in primivaril, trebuie s5 aib5 ap5 cald5, iar vara a p i obignuit5. Pentru timpul rece autorul folosegte cutii mici de conserve de 344 mm cu un capac, oferind albinelor apti direct in stup. Capacul are un orificiu de 10 mm. Un fitil de tifon rssucit st%

APA

67

AP A

cu un capLt in ap5, iar cel5lalt str5bate podigorul In intervalul dintre doi faguri pin5 la 7-8 cm. Cutia e alimentat5 cu ap5 la 3-4 zile. Salteaua care acoper5 podigorul pSistreaz5 temperatura apei. Oricum s-ar face, albinele nu trebuie a5 sufere de lipsa ei. Cercetlitoarea A n a M a u r i z i o a constatat c5 celor care nu au ap5 suficient5 li se scurteaz5 viata cu 50-70% fat3 de cele care au ap5 Pndestulitoare, iar cind n-o g5sesc de loc, sacrific5 o parte din puietul larvar pentru a putea s5 salveze restul. I n afar5 de toate acestea, apa mai servegte albinelor gi la dizolvarea zahgrului tos atunci cind acesta se d 5 albinelor pentru stimulare. Hrlinind albinele cu zahlir tos dat intr-un hr5nitor cu geam ling5 cuib, ugor se poate observa cum albinele aduc apa umezind cristalele de zahlir pe un strat de citiva milimetri, ca apoi dizolvat sli-l poat5 duce in stare lichid5 in faguri. Privitor la components gi calitatea apei ce stuparul o d 5 albinelor, este bine de gtiut c5 ele prefer5 apa curggtoare de riu, mai ales cind apa de put este dur5 gi deci are prea multe s5ruri minerale. Nici chiar cea pe care stuparul o va folosi la prepararea hranei albinelor - cum a r fi siropul - nu trebuie h a t 5 la intimplare, mai ales cind siropul se prepar5 pentru hrana de iarn5, clci s5rurile minerale din apa siropului se acumuleaz5 in intest i n gi cauzeazli multe necazuri. V.n. Diareea gi Hr&nirea, siropul. Este drept, c5 primgvara, albinele caut5 ap5 mineralizatli gi aceasta se explic5, clici ele atunci g5sesc putin nectar fa$& de nevoile in minerale cu care pmpriul lor organism trebuie complet a t dup5 o iernare lung5, cit gi pentru hrana puietului.

De aceea primgvara, apicultorul trebuie s5 dea albinelor sare in ap3 in vas aparte - cam o linguritli raGi de sare la doi litri de ap5 cald5. Doza se micqoreazli pe m5surli ce in naturg apare nectar ceva mai mult. Ea inlesneqte gi m5reste actiunea unor enzime din organism. S-a constatat d e exemplu c5 sarea de buc5ttirie m6reste activitatea enzimei amilaza pin5 la 40%. V.n. Enzime. Ea stimuleaz5 extinderea cuibului gi cl5ditul fagurilor. PunPnd la dispozitia albinelor ap5 putin s5ratli le fndep5rtgm de la consumul scurgerilor din grajduri qi alte ape infectate cu paraziti ce pot provoca albinelor diferite afectiuni. De pild5, in astfel de ape tr5iesc helminti care-gi depun ou5le in ap5. Albinele inghit ou5le odat5 cu a p a ; e cunoscut in aceast5 privints Mermis albicans, care e un nematod ce se dezvolt5 in intestinul albinei; larvele din intestin str5bat peretii acetuia ajungind la corpul gras, hr5nindu-se din aceste rezerve organice ~i atacind chiar hemolimfa. Apa &rat5 ce se d l albinelor trebuie zilnic schimbatg, pentru ca s5 nu devinli prea concentratg. Se va evita deci turnarea unei noi cantitzti d e solufie peste cea pus5 in ajun. Cercet5torul francez A. C a i l 1 a s sf5tuiegte ca, in Ioc de ap5 sSrat5, s i se pun5 in ad5pgtor, la 10 litri apg 1-2 g uree gi 10 g de miere; ureea contine 46% azot foarte necesar organismelor tinere. De asemenea, d a c l se pun citeva pic5turi de amoniae la o gilleat5 de 12 1 ap6, albinele o car5 in grab5 in stup. Cind in stupinele vecine bfntuie vreo boal5, este bine ca fn apa de b5ut a albinelor s5 se pun5 preventiv o dat5 la trei zile, 3 fiole de sulfatiazol la 10 litri ap5, dar numai pe timp limitat gi in nici un caz permanent.

APICULTOR

68

APICULTURA

PASTORALA

APICULTOR este persoana care se indeletnicegte cu cregterea albinelor. I se mai spune qi ,,stupara, adic5 cel ce se ingrije~tede stupi sau ,,prisiicar". Stuparul este un indrlgostit de meseria lui, de aceea se consider5 c l apicultura este o indeletnicire practicatii din pasiune. El trebuie s l fie un om calm, invltat la nevoie s5 fie astfel, clci cei nervogi, cu miqc6ri repezite yi flr6 rlbdarz vor p l l t i cu multe intep5turi felul acesta de comportare fat5 d e albine. Apicultorul nu trebuie sB fie lacom ciici luind Si necesarul de hran5 a1 albinelor, el va pl5ti apoi mai scump. Va tine o evident5 precis5 a cheltuielilor yi veniturilor stupinei, pentru ca s5 poatl discerne metodele cele mai bune pe care trebuie sii le aplice, iar exploatarea s5 dea rentabilitatea cea mai mare. f n tot ceea ce face, s?i nu se bazeze numai pe memoria lui, ci insemnind in partida fieclirei colonii lucr5rile executate, s5-qi programez de indat5 in agenda d e lucru pe cele ce urmeaz5 s l le indeplineascii ulterior g i bine. Trebuie s l aib5 un ascutit spirit de observatie, s6 inl5ture piedicile care stau in calea dezvoltiirii coloniilor sale, s Z traps concluzii precise gi juste din anurnite situatii, s5 fie punctual in executarea lucr5rilor, in care sB mearp l pin5 la amsnunte de ore nu numai de zile. P,*acticind apicultura, s5 nu uite niciodatri foloasele pe care stupina le poate aduce ogoarelor care a ~ t e a p t s l le vinli sprijin de la albine l pentru polenizwes culturilor entomofite, c5rora s5 le m5reascl rodul. Apicultorul trebuie sB tin5 seam: cii fiecare stup este o nou5 problem%. Fiecare colonie polte avea alte nevoi. fn apiculturl nu se p ~ a t e Iucra dup5 h p i c sau gablon. Principiile sint gener?Ie,. din ele apicultorul trage con-

cluzii, aplicindu-le d u p l nevoie. Nu se poate spune ins5 c l in doul cazuri similare se va proceda exact la fel, c5ci fiecare are o particularitate de care trebuie tinut seama. Cu timpul, apicultorul se formeazg, dac5 are spirit de observatie qi dorinta d e a aplica diferite mlsuri recomandate de literatura de specialitate gi de S.C.A.S., ca astfel s5 obtinl rezultate fnsemnate. El va rezolva ugor toate situatiile anormale din colonie gi va rlspunde precis gi cu promptitudine la o serie de probleme ce i se prezintii. Lsgat de aceast5 indeletnicire a t i t de complex5 yi atrlgltoare, apicultorul gilseste in munca sa dinstupinl o mnre desfgtare sufleteascg. Lucrind in plin5 naturg, in aer curat yi inmiresmat de parfumul florilor, in umbra qi r5coarea psdurilor, ori in plin5 lumin5 a soarelui din preajma cimpiilor g i luncilor, are nervii odihniti yi organismul f5r6 solicitlri exagerate, atingind deseori o virst5 fnaintatl.
APICULTURA f N REPUBLICA SOCIALIST.~ RO;IIHNIA. V.n. Scurt istoric

APICULTURA PASTOBALK este cunoscuts din cele mni vechi timpuri. f n izvoarele vechi ale istoriei se gilsesc scrieri care arat5 cum egiptenii, cu 4 000 de ani in urm5, inclrcau stupine intregi pe vase, transportind albinele de-a lungul malurilor Nilului, din delt5 pin5 la cataracte gi inapoi, inaintind in fiecare noapte pe fluviu, iar ziua stind pe loc, pentru ca albinele s5 poatl exploata flora regiunii. Lz noi s-a aplicat in trecut apicultura pastoral5 chiar cu stupi primitivi. Sint date, in special in Ardeal, care arat5 cii Pncli pe la 1645, in jurul Turdei, stuparii inciircau Pn primiivar5 stupii yi-i mutau in finete. S-au pastrat g i azi denumirile anumi-

APICULTURA PASTORALA

ei9

APICULTURA

PASTORALA

tor puncte unde se concentrau stupii apicultorilor intov5r5qiti pentru perioada culesului. Este qtiut5 ,,Valea Florilor" sau ,,Poiana stupilor" din regiunea Cluj, unde st5tea cite un b5trtn paznic, iar stuparii veneau in zilele libere s5-qi vad5 de stupi. Desigur c5 acest fel de exploatare apicol5 cere o anumitii preggtire din partea apicultorului, c5ci el trebuie sii cunoasc5: a. flora melifer5 dintr-o anurnit5 localitate; b. perioadele de inflorire yi durata lor, pentru a transporta stupina la timpul oportun; c. s5 se informeze de num5rul stupilor repartizati in localitatea respectivil, care nu trebuie s5 fie suprasaturat5 cu albine, c5ci acolo unde se aglomereaz5 prea multi stupi, nimeni nu realizeaz5 o recolt5 bung; d. trebuie s5 cunoasc5 specificul localit5tii unde merge: starea culturilor qi egalonarea lor, izvoarele, fintinile rnai apropiate cit gi posibilit5tile lui de aprovizionare; e. trebue s5 fie un bun tovariig fat5 d e vecinii s5i cu stupine in pastoral, sii nu incalce vetrele rezervate altar stupini qi s5 p5streze o anurnit5 distant5 in raport cu bog5tia melifer5 a florii respective. Obiqnuit aceast5 distant5 este cuprins5 intr-o raz5 de cel putin 300-400 m de la ultima stuping agezat5 pe un teren dac& masivul p5duros sau cultura respectivg este cunoscutii c5 d 5 cantittiti mari d e nectar, sau la cel putin 1 000 m , dac5 productia lor este mediocr5 in mod obignuit; f. stuparul trebuie s5 indep1ineasci-i cu strictete regulile sanitar-veterinare stabilite pentru stup5ritul pastoral qi deci s5 nu aduc5 in locuri cu aglomer5ri de stupi coloniile sale bolnave. De altfel el trebuie s5 posede, inainte de plecare, un certificat de s5n5tate eliberat de autorit5tile serviciului veterinar raional. Stuparu1,insugi !tie mai bine dac5 are sau

nu stupi bolnavi gi el va duce stupii in pastoral numai C locuri stabilite n de comisia raionall de pastoral ca locuri de carantinti, locuri cu culee bun, cunoseut fiind c5 de cele mai multe-ori albinele se vindec5 in atari situatii, dar trebuie neap5rat s5 stea izolate. 'Stuparul trebuie sg fac5 din timp recanoagterea dwmului ce urmeaz5 s5-1 parcurg5 stupina. E l trebuie sii fie preggtit de drum cu toate materialele necesare In diferit e situatii: are cu el o lamp5 electric5 de buzunar sau cel putin un felinar aprins; hirtie sau ziare vechi, cu care poate astupa repede iegirea albinelor. De asemenea stuparul are fntotdeauna la indemin5 d5ltita de lucru, un ciocan, clegte qi cuie, precum gi sirm5 de legat, dac5 eventual fringhiile cu care s-au legat stupii s-au ros gi r u p t ; o lopat5, o cazma, un topor, sint unelte ce insotesc fntotdeauna transportul qi stau la Indemin5, ca s5 fie repede g5site. 0 scindurii groasg este d e mare ajutor la trecerea vreunui pod care intre timp gi-a pierdut o traversg sau se pune peste o rig015 cu mocirl5. 0 d a t 5 ce a ajuns la locul destinat de autoritgtile raionale pentru pastoral, stuparul trebuie s5 ingtiinteze Sfatul Popular de prezenta sa in raion, cit gi Serviciul de protectia plantelor din raionul respectiv, care are sarcina de a atrage atenti4 gospod5riilor de s t a t sau colective s5 renunte la tratamente fitosanitare in perioada fnfloritului culturilor. V.n. I'oxicoza. Stuparitul pastoral se face nu numai pentru a avea productii mari d e miere qi cear3, aga cum s-a argtat rnai sus, ori pentru polenizarea anumitor culturi entomofile, ci chiar +i in caeuri in care se observg c&albinele sint bolnave. S-a constata c&unele plante sau

APICULTURA PASTORALA

70

APICULTURA

PASTORALA

arbori meliferi au fitoncide care ajut5 la inliturarea bacililor respectivi. V.n. Fitoncide. Transportul stupilor se mai face gi atunci cind o regiune este bintuit5 de anumiti dgungtori, care trebuie distrugi cu stropiri sau pr5fuiri cu substante fungicide, care obignuit sint toxice gi care a r ucide albinele stupinei, dac5 a r fi l5sate pe loc. V.n. Toxicozd. f n anii normali apicultura pastoral5 se va face la pldurea cea rnai apropiatti, dup5 ce s-a f5cut ln stupin5 revizia de fond a coloniilor, c5ci p5durea primgvara, este locul cel rnai potrivit pentru albine. Nectarul gi polenul proasp5t din florile p5durii ajut5 foarte mult la dezvoltarea cuiburilor; inainte ca frunzele s5 aparii gi s5 umbreascl solul, ies la lumini multe specii de flori, care sint un ajutor nepretuit pentru albine. V.n. Baza meliferd. f n afar5 de aceast5 bogat5 flori, care constituie cea mai bun5 hrinire stirnulent5 pentru extinderea cuibului mgtcii, pldurea - cu poienile ei ad5postite - ofer5 albinelor posibilitatea de a iegi la cules gi pe vreme vintoas5 gi chiar mai rece. fntr-adev5r, padurea nu ing5duie vinturilor sH p i t r u n d l in stupi gi s5 sileasc5 albinele s stea griim5dite in ghem, H pentru p5strarea cgldurii cuibului. f n timp ce in stupinele din locuri deschise albinele nu indr5znesc sH ias5 In pragul urdinigului, din cele ce sint la adgpostul p5dui.ii albinele zboar5 in clutarea hranei gi apei, f i r 5 nici u n pericol c5 vor r5mine pe afar5, prinse d e frigul noptii. Apoi apicultorul va duce stupii la culturile de rapit5 care nu numai c5 sint un stimulent neintrecut pentru pregitirea coloniilor in vederea viitorului cules d e la salcim, dar adeseori

rapita d 5 gi o bun5 recoltg. 0 conditie absolut necesari este ca stupina s5 fie agezat5 cit mai aproape de lanul cu rapit5. Primgvara slnt zile foarte capricioase, cu schimbsri neagteptate. Dac5 albinele sint silite s5 zboare peste 4-500 m pin5 la stup, ploile sau vinturile reci gi repezi le prind in cimp, iar coloniile pierd un mare num5r de culegiitoare. Obivnuit rapita infloregte in jurul datei de 10-20 aprilie, deci concomitent cu aparitia in padurea de salcim a unei flori mult cercetatii de albine cum este urzica purpurie sau sugelul - Lamium purpurea. Aceast5 plant5 d 5 nectar gi mult polen, cu o durat5 de inflorire de aproape o lung. Deci cine nu are rapit5 prin apropiere, este bine s5 duc5 stupii in pastoral la acest cules. fn felul acesta apicultorul va avea dublu folos, c5ci face cu stupii un drum mai putin, rgminind pe loe pentru culesul de la salcim, care apare la 15-20 mai. Atunci, dac5 in preajma p5durii se g5sesc culturi de maz5re in care, obignuit, apare mugtarul s5lbatic, r5mine inc5 2-3 s5pt5mini pe loc, desigur dac5 aceastl floare ocupg o suprafat5 masiv5, ceea ce se Pntfmpl5 in anii cu primlveri ploioase. Dac5 aceast5 floare nu este abundentci, apicultorul pleac5 cu stupina in jurul datei de 6-10 iunie la un cules mult rnai sigur gi bogat; cel de zmeur5 din regiunile rnai inalte urmat5 putin rnai tirziu de zburgtoare. Amindouii aceste infloriri dureazi timp de o lung. Trebuie ins5 tinut seama c i masivele cu aceste pretioase plante s5 nu fie la o diferenti de altitudine prea mare pentru stupinile ce vin de la ges, cici albinele nu vor beneficia de bog5tia lor in nectar, nefiind adaptate. Alti apicultori de la ges prefer5, d u p i prima recolt5 de la salclm, s5 se ridice cu stupii la salcimul a1 doilea

APICULTURA PASTORALA

71

APICULTURA

PASTORALA

dintr-o regiune putin m l i inalt6,cum este de pild5 de la Bucuregti la Pitegti sau Cimpulung Muscel unde este o diferent5 intre Infloriri de 8-10 zile. El pleac5 cu dou5 zile inainte de terminarea culesului de la salcimul de ?es gi prinde inceputulj infloririi salclmului din deal, prelungind astfel, pentru albine, perioada de cules bogat d e la acest arbore. Cei care nu au nimic din toate acestea, vor prefera un cules ugor, de intretinere, de la rapita s5lbatic5, pin5 trece timpul de criz5 in cules gi se apropie cele dou5 resurse insemnate melifere de la noi: culesul de la tei gi floarea-soarelui. Multi apicultori renunt5 la tei in favoarea florii-soarelui, care-i mai sigur5, depi nu a t i t de bogat5. Teiul la noi in regiunea de sud, pe valea Dunsrii, este foarte capricios; numai in regiunea Tulcea-Bsbadag gi in dealurile Moldovei de mijloc d 5 recolte aproape anuale. f n schimb sint ani cind floarea teiului eman5 eteruri volatile care depopuleazs stupii. V.n. Teiul. Nici floarea-soarelui nu este in totdeauna sigur5, mai ales in anii prea secetogi. Da cind s-au introdus ins5 in cultur5 noile varietati, cum sint, de pild5, var. Armanvir gi V.N.I.I.M.K. ce sint recunoscute ca bune melifere, productiile de miere sint ceva rnai constante. Dup5 tei gi floarea-soarelui, resursele mdifere se Imputineaz5 la ges. Finetele de ges, inainte ca valea Dun&rii s5 fie indiguitil, in anii cu inundatii ce trec repede in primilvarg, dideau o recolt5 de nectar multumitoare in luna august. Pentru stuparii din preajma muntelui, finetele locale sint o resurs5 de nectar bogat5 pin5 la 15 august, cind incep s5 fie cosite. E i mai ridic5 la munte stupii, cind

au in preajmg piiduri de molid sau brad alb, dup5 ce au f5cut mai fntii recunoagterile necesare ca s5 se conving& dac5 acolo, in anul respectiv, au ap5rut lecaniile ~i lachnidele. (V.n.) care, dau putinta albinelor s5 recolteze miere de man5 de bun5 calitate. I n aceasti5 privint5, locul de agezare, deci cel ce va d a o sigurant5 pentru o bun5 recolt5 a mierii de man5 este cel care are multe furnicare raspindite pe o cit mai mare suprafat5 din pgdure. Culesul de la p5durile de conifere adeseori este foarte abundent. In regiunile de podgorii intinse albinele aduc multe foloase, c5ci stupinile se duc pentru un cules de must de la strugurii care au bobite ce zemuesc, gi care pi aga se risipegte; dac5 mustul se scurge pe strugure, acesta curind este invad a t de mucegaiuri ce prind toate boabele gi stric5 mult calitatea vinurilor la presare. De putini ani a intrat, Insfirpit, in obicei acest fel de pastoral; ba, acolo unde nu sint stupini, sint chemati in podgorii stuparii din sector socialist sau individual, pentru a face aceastii oper5 de ,,asanareu a strugurilor .fn felul acesta albinele string o recolt5 care este multumitoare, dar a c5rei miere nu se lass pentru iernat, ci se extrage dup& culesul viilor, iar albinelor li se dau faguri cu miere bun5 pugi la rezerv5 din culesul de var5. Cine are stupina In apropierea Deltei Dunilrii, duce stupina la cules de izm5. fnfloritul izmei incepe de la 15 iulie, cu acea floare mic5 violet& denumitii izm5 v5ratic5 gi apoi urmat5 in serie de alte specii care tin infloritul plnii cade bruma. CDnd ins5 inundatiile b5ltesc apele prea mult timp, degi izma dup5 retragerea apei create frumoas5 gi lin5 de floare, ea dii putin nectar. n schimb, in

!

APICULTURA PASTORALA

72

APICULTURA

PASTORALA

anii cind apa se retrage curind, cel mai tirziu la finele lui aprilie, iar vara este ciilduroas5, izma este foarte bogat5 in nectar. In 1950, de la 4 000 de stupi a i Trustului Gostat a1 Capitalei, s-a recoltat o medie de 51 kg miere marf5 de stup. Nu totdeauna ins5, chiar f5cind apicultur5 pastorall se poate preciza c5 se vor realiza productii mari. Sint atitea conditii gi circumstante pentru ca floarea s5 secrete nectar din belgug, care uneori nu se realizeaz5, incft este foarte greu s5 se spun5 c5 un stupar are deplin5 sigurant5, c5 merge f5rS greg la recolt5 bung, gi deci la o productie mare. V.n. Nectarul. S-a calculat de S.C.A.S. c5 transportul de la Rugetu peste Dungre, la teiul din Dobrogea a necesitat cheltuieli de 2,16 lei/kg de miere recoltat,i, in timp ce ducind stupii in apropiere, la floarea soarelui, cheltuielile au fost numai de 0,12 lei/kg miere. Cu oarecari investigatii fjcute din timp, analize gi calcule, stuparul poate s5 dea greg ceva mai rar. De pild5: nu se pleac5 la tei pin5 nu se face analiza amidonului din rumegugul de lemn a1 arborilor piidurii (V. n. Ana2iz.a). Dac5 analiza confirm5 prezenta amidonului intr-o proportie insemnat5, apicultorul are sigurant5 c5 floarea va avea nectar din belgug gi deci va putea realiza o recolt5 bung; sint ins5 intimplgri neprevszute care compromit recolta: o temperatur5 canicular5 in timpul infloritului, cind teiului ii cade floarea, ori ploi interminabile, grindin5, atac de omizi fji alte asemenea calamit5ti. Dac5 salcimul infloregte in jurul datei de 10-14 mail este problematic c5 se va realiza o prea bunti recolt5. Aceasta se poate gti urm5rind aparitia primelor flori care preced salclmul

cu o distant5 anumit5 de timp ce nu se dezminte decit arareori. V.n. Tehnica apicold, luna mai. Bineinteles c5 dac5 investigatiile flcute din timp vestesc pe stupar c5 mugurii florali au fost distruyi de o brum5 tirzie sau d e alte calamit5ti ale florii, el ya lua o alt5 cale. f n principiu stupii se transport5 la cules cel mai devrcme in preziua infloritului, c5ci s-a observat cii atunci cind sint dugi cu citeva zile inainte, albinele se obignuiesc cu un cules mic de la anumite flori spontane, pe care le p5r5sesc cu greu chiar cind apare marele cules. a. Pregatirea transportului.Primele mgsuri sint cele privitoare la stupi. Ei trebuie s5 fie ugori, deci din scinduri nu prea groase, cu volum mare, cxtensibili, iar sub capac s5 fie lasat un spatiu larg de refugiu pentru albine. Sii fie bine incheiati, f5r8 cr5p5turi, cu un urdinig care se inchide repede $i sigur P momentul ridicjrii stupun lui in camion, dac5 transportul nu se face cumva cu urdinigul complet deschis. Sistemul de inchidere la unii stupi se face cu scindura de zbor, care fiind prins5 in dou5 balamale, se ridicii i n sus gi se fixeaz5 cu dou5 foraibere. E bun gi felul de inchidere a1 stupului vertical RA 1001, la care scindura d e zbor mobil5 are sub ea o gipc5 care se introduce in urdinig. Cind populatiile sint puternice, se scot 3-4 faguri miirginagi, se imping ramele spre ambele margini, se f i ~ seaz5 in cuie ,si se las5 la mijloc un spatin go1 intre faguri. De asemenea un magazin de recolt5 pus deasupra, cu faguri f5r5 distantatoare, I m p i n ~ i spre ambele margini, las5 la mijloc un spatiu suficient pentru refugiul albinelor care se string sub form&

APICULTURA PASTORAL k

73

APICULTURA PASTORALA

de ciorchine acolo, cit gi sub capac, in timpul transportului. Cind se transports stupii multietajati cu multe corpuri si colonii foarte puternice, se va lrisa un corp complet gol. Dacri populatia este prea mare, stupul poate fi descompus pentru transport. Peste cele dou5 corpuri de la fund, care constituie cuibul, se avaz5 capacul cu ventilatia lui; celelalte 2-3 corpuri cu strinsur5 ~i albinele respective se prind pe un alt fund, iar deasupra se atjazri o ram5 cu pinzti metalicg pentru aerisire. Toate eorpurile vor fi numerotate. L s sosire, stupul va fi reconstituit, aga cum a fost inainte. Cea mai sigur5 este aerisirea transversal5 la fundul stupilor; acesta este oonstruit astfel ca sri aib5 o pinati metalicg, prin care sri se asigure ventilatia de jos in sus. Ambele pinze metalice, atit cea de la fundul stupului, cit gi cea de la capac, trebuie sri aibti suprafala cit mai mare posibil. fn alte t5ri stupii se transportricu urdiniqurile deschise,dar trebuie luate unele mgsuri pe care le vom descrie putin mai departe. Stupii trebuie sii aib5 un sistem de fixare a partilor componente incit s5 nu ingiiduie nici o mitjcare intre ele; nici un spatiu cit de mic s 5 nu rriminri intre aceste piese, pe unde albinele ar putea ieai s5 intepe personalul. Ln unii se fixeaz5 definit i v fundul de corpul stupului ca la tipul de stup orizontal, ceea ce nu-i recomandabil. La stupii verticali cu 2 4 corpuri, se poate practica legarea corpurilor cu niqte vincluri de balot d e 20 mm liitime, prinzind corpurile lntre ele pe toate cele patru muchii

Dispozitiv pentru aerisirea stupului t la transport
(Orbst
Pall)

\

,

Band& de cauciuc pentru legarea stupilor

ale lor. Altii folosesc un fel de jug, ce are dou5 brate prinse sus, peste capac, cu o traversi fixatri prin guruburi. Stupii se leag5 in pastoral cu un balot lat de 2 cm, care se pune crucis pe stup, inconjurindu-1, balot ale crirui capete se leag5 cu un dispozitiv mecanic. Balotul Ins5 nu poate fi folosit decft la un singur transport. Un mijloc practic, ieftin gi bun este folosirea unor benzi f6cute din camere vechi de autocamion ce au la ambele capete inele de otel; acestea se fixeazri la stupi, in cite douri holtguruburi (unul la capac iar altul jos, la lantetul fundului). S.C.A.S. recomand 5 legarea stupului cu vergele de tier ce strgbat peretii laterali. Pentru ca ramele din interiorul stupului sri nu a i b i joc, ele se fixeazri unele de altele fie cu dispozitivul Hotfmann fie cEi se pun intre rame distantatoare, fricute din betigoare de 8/13 mm qi lungi de 80 mm. Pentru ca ele sri nu alunece prin rame, la ctipgtul de sus au un cui transversal. Din cauza drumurilor

APICULTURA PASTORALA

74

APICULTURA

PASTORALA

cu multe deniveliri, ramele au un joc gi de jos fn sus, care este t o t a t i t de periculos pentru viata albinelor. La stupul orizontal STAS se aplici o bar: transversal5 la mijlocul celor 20 d e rame, care nu le ingiduie vreun joc. Cind toate pregitirile privitoare la stupi sint infiptuite, apicultorul se ocupZi de colonie. Se ridici de pe stupi podigoarele gi se fac pachet, numerotlndu-le pentru ca s i nu se schimbe de la stup la stup. La stupii care au scfnduri mobile drept podigor, acestea se string una peste alta gi se fixeazi la marginea peretelui lateral, fn golul ficut prin retragerea ultimelor rame, sau se pun sub jugul care fixeaz5 ramele stupului. f n felul acesta colonia, neavfnd podigor, are aer gi loc de refugiu, sus, sub capac. f n timpul transportului, albinele nu mai pot regla normal temperatura, umiditatea gi schimbul de gaze in stup. Fiind tinute inchise, ele se nelinigtesc gi se a g i t i , degajind o clildurii mai mare; aceasta duce la o acumulare fnsemnat5 d e bioxid de carbon in stup. Un orificiu la fundul stupului previzut cu pinzi metalici, Ilnlesnegte eliminarea bioxidului d e carbon. V.n. Magnetul de up;. Oricum s-ar face transportul, o conditie de care trebuie s i se tin5 cit mai mult seama este ca in faguri, albinele s i nu giseascl miere nec6p6citi culeas5 de curind. Cind albinele sint nelinigtite, fgi umplu gugile cu miere, care dacli e m a t u r i , nu le cauzeazi nici un r5u. Mierea nematurati, abia culeasi, are un procent mare d e a p i ; consumfnd-o, metabolismul organic se miregte, iar temperatura corporal& create. Ventilatia, fiind destul d e redusi, nu fnlesnegte racorirea aerului fn stup. f n organismul albinelor se acumuleaz5 o mare cantitate de apZi care invadeazi traheele; ea strgbate

cuticula ceroasi ce acoper5 inveligul chitinos a1 albinei gi iese prin stigmatele de respirat. Unele albine mor prin sufocare, altele, pier printr-o deshidratare totali a organismului. Ele sint ca opirite de apa eliminati din tesuturile organiamului. Stuparii germani, tnainte d e incircare, pulverizeazi peste fiecare colonie un litru de a p i . Albinele o depoziteazi in gugi, nu se rnai alimenteaz5 cu miere din faguri qi astfel temperatura E n stupi nu se urci. Metcda este bunii. fn Italia se agaz5 la urdinig in timpul transportului, f5r5 a-1 inchide, un dispozitiv ca o verandi sau un pridvor fiicut din pinzii metalicg fixatii bine pe scindura de zbor, pridvor ce se aplic5 in f a t i , rezcmat pe fundul ieqit inainte cu 13 cm f a t i de peretele frontal a1 stupului. Veranda, sau pridvorul are dimensiunea de 10 x 40 x 30 cm ingtiduind astfel aerului s i treaci in stup prin urdinipl deschis, dar nu d i voie albinelor s i iasi in zbor afari. Cele care nu vor s i stea in stup, pot iegi la aer in pridvor, unde se formeazi un ciorchine in cutia d e pin25 metalic8. Apicultorul francez A. Vallaton transports stupii peste Marea Mediterani intrcducfnd intre fund gi corpul de jos o ram5 cu pfnzB de sPrmZi cu ochiuri d e 2,5 mm, iar sus, peste cele patru corpuri, agazii un magazin de recolti go1 gi apoi o ramii aseminitcare t u cea de jos. f n felul acesta el asiguri albinelor un curent activ printre faguri, albinele ajungfnd la destinatie fn conditii bune chiar in zilele calde. Stupii se transporti E pastoral gi cu n urdinigurile ccmplet deschice, chiar f5ri pridvorul descris rnai sus. Este un mijloc foarte potrivit pentru bung starea albinelor, care ajung la destinatie Entotdeauna fgrii nici o pierdere. Ope-

APICULTURA PASTORALA

75

APICULTURA

PASTORALA

ratia se face fn felul urmltor: de diminests, fn ziua transportului, stupilor l i se fixeaz5 fundurile, corpurile gi capacele cu un dispozitiv oarecare. V.n. Stupul. Cind camionul sosegte, el i n t r i direct in stupin5 pe lumin5. La apusul soarelui stupii incep s5 se afume, nu prea tare, pentru a nu nelinigti albinele; apoi, cu macaraua automat5, ei sint urcati in camion, agezindu-i la locul potrivit. Nu se tine seama de albinele care sint la cimp gi care, inapoiate, se agaz5 sau intrti in stupii vecini neridicati inc5, ori trag direct la camion, fiind atrase d e biziitul albinelor. Apicultorul gi goferul sint imbrgcati in haine cu Permoare, ce nu fngiduie albinelor s5 p5trundl pe dedesubt gi s5-i intepe. Cum incarcarea gi descgrcarea se face mecanic, acest personal risc5 prea putin s5 fie atacat de albine. Cind camionul este complet incarcat cu stupi, r5mine in mijlocul stupinei ping se fntunec5, cind pleac5 f5r5 ca albinele s5 se piard5, deoarece chiar cele care ies din stupi, stau linigtite, ag5tate de pereti. Unii stupi au c5luge fixate pe peretele frontal gi pe unul din cei laterali, pentru ca sri fie suficient de distantati unul de altul, astfel incft albinele ce a r sta eventual r e v h a t e pe peretii exteriori ai stupilor, s6 nu fie strivite. Stupii care nu au c5luge se lncarcti in rindul fntii, cu urdinigurile Pntoarse spre spatele camionului, agezati Pn stivti; a doua stiv5, a rindului a1 doilea, se pune cu urdiniyul spre cabina goferului; in felul acesta fntre stive se formeazg un spatiu fn fata urdinigurilor, unde albinele se pot refugia atunci cind ies din stupi. f n aceast5 directie fundul stupilor trebuie s6 aib5 scindurile de zbor prelungite cu 5-6 cm, pgstrind automat d i s t a q a fntre stive, cu a t i t mai mult

cind stau in camion cu urdinigurile fat5 in fat& Pentru a face ins5 transportul monobloc qi deci fSr5 spatii laterale intre stupi, acoperigul telescopic dep5gegte gi imbrac5 corpul fiec5rui stup numai fn fat5 gi spate dupg sistemul californian. Stupii se vor sprijini lateral unii pe ceilalti gi foarte greu se pot deplasa, mai ales cind sint bine legati de-a lungul gi de-a curmezigul rindurilor cu fringhii solide. Acest sistem de incgrcare face ca autocamionul d e transportat stupi s5 nu mai posede nici obloane laterale, care impiedic5 intr-o oarecare m5sur5 circulatia aerului lntre stupi. Pentru sigurantti este bine s5 se inclegteze fiecare rind cu leaturi ce prind de jur-imprejur cite un rind de stupi. Transportul stupilor cu urdinigurile deschise se face gi pe remorci, trase de tractor. S-a constatat cu aceast6 ocazie c6 dac5 motorul tractorului e mentinut in functiune in timpul inc5rc6rii gi desctircgrii stupilor, remorca stind pe loc trepideazg din cauza motorului, iar albinele, inspgimintate de aceste migc5ri ale vehiculului nu mai ies din stupi. Transportul cu urdinigul deschis se poate practica numai atunci cind exist6 drumuri bune tji se ajunge la destinatie in primele ore ale diminetii, inainte ca albinele s5-gi lnceapti zborulSosit acolo e bine s5 se pulverizeze cu o pomp5 o oarecare cantitate de a p i prin pinzele de sirm5 d e la ventilatoarele capacelor sau la urdiniguri. b) Mijloacele de transport sint: autocamionul, care este cel rnai recomandabil pentru distante mari, apoi clrute cu tractiune animal6, pe care se pun platforme lungi gi largi. De asemenea se folosesc gi vagoane C.F.R., vara-de preferinti5 deschise, iar iarna Pnchise. Toate sint foarte bune dac5 se iaa anumite mgsuri, iar cfnd dis-

'

APICULTURA

PASTORALA

76

APICULTURA

PAST0RAI.A

leag5 solid cu fringhii sau cu sirmii mai groas5, pentru a nu se deplasa. Stupul se agaz5 in autocamion transversal pe directia de mers, cu ventilatiile de la capac larg deschise, pentru ca in interiorul lor se s5 formeze un curent de aer sustinut. Cind stupii au acei c5lugi exteriori - distantaStupinii mobilii remorcatii de un automobil tori de 3-4 cm, fixati in peretele din spate, aga cum sint la tipul tanta pin5 la destinatie este mare, e RA 1001, aerisirea interioar5 a colode preferat s5 se aleagl mijlocul cel niilor se va face in conditiile cele rnai rnai rapid. Stupgritul pastoral in bune. Autocamionul se trage cit mai apropiere se face in conditii bune cu o aproape de stupi, dac5 se poate chiar in mijlocul stupinei. Pentruc5 stupii platforml-camion in care incap 15-20 stupi, tras5 de doi cai, care intr-o se incarci llsind oblonul de la spate noapte pot parcurge 12-15 km flr5 in jos, este bine ca rotile din spate ca albinele s5 sufere zdruncinlturi prea ale camionului s5 intre in dou5 adlncimari. Cind pgdurea cu florl e chiar turi de 30-35 cm slpate piezig sub ling5 gara de descgrcare, iar locul de roti, improvizind o ramp5 de incgrcare. destinatie nu este prea departe, astfel Astfel partea de jos a camionului fiind lncit transportul s5 fie parcurs intr-o mai coboritl, lucrgtorii ce incarcg, singurii noapte, se pot folosi ciiile nu fac eforturi prea mari ridicind ferate pentru transportul stupilor. stupii pe platforma autocamionului. Transportul cu C.F.R. trebuie s l fnc5rcatura trebuie bine echilibratg, fie bine organizat: vagoanele sg se pun5 pentru c l stupii de sus, ce stau in la dispozitie la comand5; s5 se cear5 rindul a1 treilea gi chiar a1 patrulea atagarea la trenuri personale pe linii alunec5 ugor, cind la dreapta, c9nd principale, iar opririle prelungite prin la stinga gi astfel deplaseazl centrul ggri, precum gi tamponarea vagoane- de greutate a1 inclrc5turii; aceasta lor la manevre, s l fie evitate. Va- poate atrage rlsturnarea camionugoanele trebuie sti fie mai inainte bine lui la povtrniguri prea mari gi tnclinate curgtate, iar ferestrele s l fie deschise, lateral, sau la viraje prea scurte. Tredacl nu este timpul prea rece. Vara, buie tinut seama, la inclrcare, ca pe platformele vagoanelor deschise, stupii rnai grei s5 fie agezati pe fundul etupii vor fi agezati pe doul rinduri, caroseriei gi la mijloc, iar cei mai bine sprijiniti unii de altii, pentru ugori se vor ageza la margini gi sus, a nu se deplasa fnainte gi inapoi acolo unde pgrtile laterale inalte din cauza manevrelor. La ambele opun rnai putin5 rezistentg. Pentru ca capete ale acestor vagoane s5 fie fixate rindurile de sus s l nu alunece, ci sii funduri de sprijin, rnai ales pentru formeze gi ele un bloc ca cele de jos, cel de-a1 doilea rind de stupi. Trans- este bine ca dupg terminarea IncgrcHrii portul cu autocamionul se face fn celui d e a l treilea rind, atupii a5 fie bune conditii pe distante mari, dacg legati cu fringhie. Cfnd cabana este vehiculul are pgrtile laterale din scin- fgcutg din pereti solizi de sclndurii, duri tnalte, agezate rnai rar; atunci ei sli fie pugi in camion ca obloane stupii se tncarcg pe trei rlnduri gi ee laterale de inillfare a peretilor. Astfel

Pnclrcltura cu stupi st5 ca intr-o cutie. Fiecare autocamion inclrcat cu stupi, indiferent dac5 operatia s-a flcut cu oameni sau mecanic, trebuie s5 aib5 un insotitor care va anunta pe gofer cind s5 opreascl, dac5 se intimpl5 ceva anormal. El va avea un felinar aprins sau o lamp5 electric& de buzunar, un afum5tor aprins, precum gi hirtie, cu care se infund5 repede orice gaur5 prin care albinele ies din stupi. Transportul cu camioane trase de animale sau cu c5rute se face dup5 ce stupii au fost bine fixati intre ei cu fringhii sau cu sirm5 groas5 tras5 de-a curmezigul la fiecare rind de stupi. Pentru ca transportul s l ajungg bine la destinatie, plecarea nu trebuie s l se prelungeasc5 rnai mult de ora 9 dimineata, rnai ales in timpul verii, cfnd coloniile sfnt puternice, cu m u l t l miere gi puiet in faguri. Dac5 transportul se face cu animale, iar distanta este mare, e prudent ca dimineata, stupii s l fie desclrcati provizoriu pin5 seara, deschizind gi urdinigurile qi eliberind albinele. Descfircarea se va face mai departe de drumul pe care se circull, c5ci albinele sint in acele momente agitate gi inteapl cll5torii gi animalele. Vara este de p r e ferat popasul intr-o p5dure sau la o margine de porurnbi~te, dar totdeauna in preajma unei ape. Dac5 apa este departe, stuparul trebuie s5 aib5 grij5 inainte de a deschide urdinigurile, s5 aprovizioneze cu ap5 adlp5toarele pentru ca albinele insetate de caldura drumului s l o afle de indatl. Stupii desclrcati provizoriu pot fi suprapugi pe dou5 rinduri, dar rindul de sus s5 aib5 urdinigul inversat fat5 de cel de jos. Se vor indepirta animalele, iar personalul va lucra cu masca. Cfnd stupul se deschide, apicultornl 8th lateral, nu in fata Iui, pentru c l altfel Ira fi atacat de albinele

ce nlv5lesc spre urdjnig. fn pozitia indicatii, el nu este observat de albine, c5ci se retrage prin spatele stupului, trecind la cel vecin pe care-1 deschide la fel. Dacl albinele sint pulverizate este descu ap5 de indat5 ce urdini~ul chis, lucrarea se face in perfecte condifii, flr5 ca albinele s5 intepe. La scurt tjmp albinele, d u p l zborul de recunoagtere, incep s l soseasc5 in stup cu coguletele de la picioare Pnclrcate cu polen. Seara, cind zborul a incetat, se fnchid din nou urdiniturile; operatia ins5 cere o oarecare abilitate, c5ci adeseori albinele stau pe scfndura de zbor, ori r5sfirat.e pe peretele front a l a1 stupului, gi deci intra rnai greu in stup. Fumul ins5 le determina 8-0 fac5. Toamna, cind este rece, ca gi devreme in primiivarfi, transportul poate continua chiar gi ziua, f5rl s se A intrerupl cllCitoria. Sint multi stupari care, pentru a inl5tura munca cu incircarea gi descfircarea stupilor, ii fixeazl pe o platform5 remorcat5 de un vehicul motorizat : tractor, camicn et c. Dacii, din acest punct de vedere, Intr-adev8r se scutegte multii muncl, in schimb stupinile pavilionare mobile au multe neajunsuri; rlt5cirea albinelor gi rnai ales a m5tcilor; posibilitatea unei infestari masive; lipsa de soare in iarn5 pentru 50% din stupii de pe platform5 etc. V.n. Stupina. fn unele t l r i - gi chiar la noi - stupii se transport5 in cele rnai perfecte conditii cu ajutorul helicopterelor, putind f i agezati pe grindui-i in mijlocul b5ltilor cu flor5 bogatl, sau in poienile m u tilor etc. Transportul o data ajuns la destinatie, stuparul face in primul rind o recunoagtere succintl, dacil nu cumva fntre timp, in acelagi loc, s-a rnai agezat vreo stupinti. El trebuie s& o dee-

APICULTURA PASTORALA

78

ARISTOTEL

carce pe a sa la o distant5 de cel putin 300-350 m pe aceeagi linie, gi o plaseaz5 astfel ca zborul albinelor spre locul culesului s5 nu fie in aceeagi directie cu a vecinului. Dac5 a r ageza-o aproape gi in spatele primei stupini deja sosite, va avea o mare pierdere d e albine culeg5toare care la inapoierea din cules coboaril in stupina din fat5. La locul destinat, stuparul alege o vatr5 cu puncte de reper distincte pentru albine, cum a r fi citiva pomi care le inlesnesc orientarea gi in acelagi timp umbresc stupina. Stupii se aqaz5 pe teren f5rl prea mare simetrie, clci astfel se orienteaz5 mai bine albinele in zborul de recunoastere, Directi a de zbor va fi spre cimpul de cules, dac5 urdinigurile nu sint expuse razelor solare de la amiaz5. Stupii cei mai slabi se agazii in fat5, ca s5 poatii primi albine de la altii, mai puternici. Cfnd, dup5 descgrcare, albinele gi-au fiicut primele zboruri gi s-au mai lini$tit, apicultorul intocmegte planul noii.agez5ri a stupinei, pentru a putea identifica mai ugor locul fiec5rui stup. V.n. Stupina, planul. El va aduce la fiecare stup piesele care i-au fost scoase cu o sear5 inainte, in special podigoarele gi corpurile detagate, care se vor ageza la stupi in aceeagi sear5. Dacil apicultorul are magazine de recolt5 cu faguri inc5 neextrasi, ce a u fost ridicati din stupi in seara pleclrii, ei se vor ageza in stive perSect lipite unele de altele, pentru ca albinele s5 nu p5trund5 la faguri; astfel se va evita o mare agitatie in s t u p i n k Stiva poate fi aooperit5 cu o rnugama sau foi mari de polietilen6. fnainte de a se ageza podigoarele peste stup, apicultorul va privi sub capac, far5 a-1 ridica prea brusc. Deseori in timpul transportului albinele se ridicl impreun5 cu matca in capac, strfngin-

du-se sus, in ciorchine. f n acest caz se agaz5 peste corpul superior a1 stupului un magazin go1 f5r6 recolt6, in care se scuturil brusc toate albinele din capac, dindu-se fum, pentru a le sili sil coboare fntre fagurii din corp. Cind toat5 albina a coborit, se ridic5 magazinul go1 gi se pune podigorul gi capacul.
APIFUG. Apifugul este o solutie cu care apicultorul fgi unge miinile inainte de inceperea lucrului. Mirosul acestei solutii, fiind respingiltor pentru albine, ele se indepgrteaz5. Solutia este folosit5 mai ales in cazurile cind albinele nu se linigtesc cu fum, cPnd se ristoarni un stup iar albinele sint foarte agitate, sau cind roiul nu este normal agezat in pom, riscind s5 cad5 peste stupar. Ca apifug se folosegte un preparat denumit pfalat de metil, pe care vinltorii gi pescarii fl intrebuinteaz5 contra tintarilor. 0 retet5 bun5 pentru o solutie apifug5 este urmltoarea: se introduce floare d e soc - cit se ia de dou5 ori cu degetele - intr-o sticl5 de un litru; se toarn5 alcool de 50-60" Iilsind sticla la soare dou5 s6pt5mini; se strecoar3 printr-o pinz5 d u p l care se poate folosi. ARICI, Erinaceus europaeus, mic animal din ordinul insectivorelor, foart e folositor in stupin5, unde face o perfect5 cur5tare a albinelor moarte, fiind un auxiliar in opera de igienl a pris5cii. f n timpul noptii el trece de la stup la stup, hrilnindu-se cu albine moarte sac muribunde. Ariciul gonegte din stupin5 broaqtele gi goarecii, care sint periculogi d5unltori ai albinelor. ARISTOTEL (384-322 i. e.n .), eelebru filozof a1 antichitltii, care fn lucrgrile sale are qi un studiu privitor

ASPERGILOZA

79

ASPERGILOZA

la viata albinelor. El I-a scris dup5 observatiile f5cute privind prin peretii d e sticl3 un stup in care era adlpostit u n roi.

ASPERUILOZB,sau impietrirea puietului, este boala provocat5 de o ciuperc5 microscopic5 ce tr5iegte pe polen. Face parte din fsmilia Perisporiaceelor clasa Eumicetes, genul Aspergillus gi este denumitl Aspergillus Flavus. Este un mucegai care se dezvolt3 in orice mediu in care se produce o descompunere sub actiunea umezelii gi c5ldurii. Germinatia lui incepe la + 5°C gi se dezvolt5 pin5 la + 35"C, chiar qi in lunile de var5 mai ploioase. Larvele care primesc o hran5 cu polen infectat de aceast5 ciupercg, mor in celulele acoperite curind de un strat albicios, ca o brum5. Primgvara, apicultorul, cu cc&zia reviziei de fond, poate g5si pe fundul stupului albine moarte, a1 c5rcr abdomen este acoperjt cu un praf wrzui sau albicios, ca o brum5. Boala atinge mai ales larvele de trintor gi cu predilectie pe cele din fagurii mlrginagi. Cercetstorii au urm5rit de aproape viata acestor ciuperci parazite, a t i t in mediul stupului cit gi fn organismu1 larvelor bolnave; larvele au, la inceput, in stcmac, un muguxeg microscopic filamentos care germinean3 dintr-un spor; mucegaiul se extinde gi ia o dezvoltare enorm5 care invadeaz8 corpul larvei. Organele interne ale larvei se sclerozeaz5 gi se impietresc, d e aici a pornit gi denumirea bolii pietrificarea puietului. Atunci apare gi la exterior ace1 strat albicios - care apoi se coloreaz3 in cenugiu, iar cu tirnpul in verde sau galben. (L. Roussy). h t r - u n stup iernat in conditii necorespunz5toare care a stat In adlpost rece gi f3ri ventilatie, va-

porii se condensea25 pe peretii mgrginagi qi pe fagurii cu polen. f n lipsa unui polen proasp5t, doicile, luind polen muceggit pentru hrana puietului, il fmbolnlvesc. Chiar gi albinele adulte mor uneori din cauza acestei ciuperci. La analizele flcute, s-an glsit sporii ciupercii in tubul digestiv gi in apropierea canalelor malpighiene ce constituie aparatul excretor a1 albinei. Guga, stomacul gi intestinul lor gros sint dilatate gi pline cu lichid, iar citeodat5 s-a gasit mucegaiul fixat chiar pe peretii intestinului. Actiunea ciupercii paralizeaz5 functiunile intestinale, iar albina bolnav5 nu mai poate defeca, se constip3 gi moare, datorit5 toxinelor pe care materiile fecale le r5spindesc in organism. In .acest caz cadavrele se ard, se schimbil fagurii cu p5stur3 atacatti de mucegai cu altii cu p5stur5 bung, sau chiar cu polen proasplt. Stupul se flambeaz5 bine fn interior gi mai ales pe la colturile din fund, unde este mai mult5 umezeal5, trecind apoi ugor gi repede cu flaclra peste suprafata fagurilor (flr5 albine gi puiet). Albinele de pe faguri se pulverizeaz5 cu o solutie de hipoclorit d e sodiu (ap5 d e Javel) in proportie de 150 g la litrul de ap5. Pentru prevenirea infectgrii polenului din faguri cu aceast5 ciuperc5 este bine a se folosi vaporizarea depozitului de faguri cu acid acetic glacial care d 5 rezultate bune, aerisind apoi depozitul. V.n. Acidul acetic. Dac5 boala a atins citeva colonii, iar laboratorul de analizti confirm5 c3 ea se datoregte acestor spori, e bine ca ele s5 fie sacrificate cu toti fagurii lor. Apicultorul trebuie sg-gi pun5 pe nas gi pe gur5 un tifon, pentru a n u aspira sporii ciupercilor, care s i n t vlt$imi?itori pentru stin3tatea lui, atacind clile respiratorii gi ochii.

BACTERIOFAG. Bacteriofagii sint nigte corpusculi noi care sint bacterioinframicroorganismele epifite, deci fagii in formare. Prin moartea bacted i n cele care distrug bacteriile. Bac- riilor din celulele fagurilor, de pe trupul albinelor, din aparatul lor diteriofagul are o mgrime de 0,4-90 milimicroni (un milimicron este egal gestiv, sau din cel al larvelor, colocu a milioana parte dintr-un mili- nia se asaneazg. Astfel se explicg inmetru), abea poate fi descoperit sgngtogirile miraculoase ale albinelor cn microscopul electronic. grav bolnave, pe care la cules bun, Pentru albine, bacteriofagii sint o bacteriofagii le-au vindecat. Bacteriomare binefacere, c6ci adesea bacilii fagii fgi ggsesc pe ,florile respective unor primejdioase boli invadeazg co- posibilitgti de hrang, cgci aminoacizii lonia gi atacg albinele adulte or puie- gi zaharurile nectarului din flori sau tul. Natura, arbitru nepgrtinitor, a cel extrafloral elaborat de alte pfirti d a t putinta bacteriofagilor s5 se ageze ale plantelor, le asigur6 existents. acolo unde ar putea intilni cu ugurint5 Cercetgtorii au ggsit de exemplu un hacteriile care le convin. Ei se fixeazg bacteriofag avind o actiune variatii, a t i t in interiorul bacteriilor, cit t i care distruge ,,Bacillus alvei", agent la suprafatg, le paralizeazg gi trgiesc etiologic a1 locei europene; ei 1-au pe seama lor slgbindu-le organismul, identificat pe o serie de flori. pin5 le fac sg dispar;. Procesul acesta Bacteriofagul se ggsegte a t i t In ye numegte lizarea bacteriilor. V.n. nectar, cit qi in polen. Cu ocazia recolAntibiotic. Bacteriofagii trgiesc pe pe- tgrii nectarului gi polenului de pe talele florilor entomofile. Cind albine- flori, albinele sint in parte dezinfecle culeg nectar ori polen, ei vin In tate de bacilii bolii, bacteriofagii contact cu perigorii corpului, fiind sint duai in stup unde fac ravagii intre transportati in stupi unde incep pro- bacili, iar boala dispare, clci fntreg cesul d e nimicire a bacteriilor ce le materialul infectat se asaneazg. Hriiconvin. Bacteriile atacate, se halo- nind larvele cu hrana purtiitoare de neazi, se alungesc, devin transparente bacteriofagi, microbii aflati in inteerji apoi mor. Pe cadavrele lor apar tinele larvelor elnt. distrugi. Cercetg-

torii sovietici au reugit sit izoleze bacteriofagii specifici celor dou5 forme de loca - americang gi european5 - cultivind in laborator resturi de larve in parte de 1-5 luni gi au ajuns s5 creeze un bacteriofag care este folosit in parte in combatesea acestor boli. f n general, bacteriofagii cultivati au un caracter specific fieci5rei boli, neactionind gi asupra altora. Totusi s-a ajuns s5 se obtin5 qi bacteriofagi care actioneaz5 asupra rnai multor specii de bacterii; acegtia se numesc bacteriofagi polivalenti. Pentru completarea cunogtintelor in aceasti5 problem5. V.n. Fitoncide gi Antibwtice.

BARBA este denumirea ce o dau stuparii formei de ciorchine in care albinele se string la urdinig, stind ca o ,,barbsu sub scindura de zbor, ori intinse sub fund sau pe fata peretelui frontal a1 stupului. I n mod obisnuit, majoritatea albinelor ce se string in ,,barb8" sPnt tinere, din cele care au fticut cel mult 1-2 zboruri de recunoagtere. Multi stupari nu dau atentie acestui fenomen pe care-1 iau drept indiciu a1 roitului apropiat. h t r u c i t fenornenul acesta apare gi in alte ocazii, intr-un timp cind nici nu poate fi vorba de roit, e dovad5 cit el are gi alte cauze care trebuie litmurite nefntirziat de stupar, cgci aceastii situatie este cu totul in detrimentul productiei. Fenomenul, prezentindu-se sub forma unei crize de lenevire voitii, de lincezealg, de toropealii, el trebuie privit ca fticind parte din stiirile de patologie socialti. Cind colonia surer5 de cSldur& or de sete in interiorul ad5postului, albinele simt nevoia sti iasii afar%,sii se ritcoreasc5, formind aga-zisa ,,barb?'. De asemenea lipsind rezewele de hran5, iar albinele nemaiggsind cules afar3 gi totugi fiind

numeroase, ele formeaeii ,,barbs" in fata stupului. De data aceasta economia de energie a coloniei determins albinele blrtrine s5 ias5 afar&. Apicultorul va observa c5 zilnic ,,barbacL devine rnai redusit; el crede c5 situatia din stup s-a ameliorat, dar de fapt din aceastg aglomerare dispar zilnic un insemnat numar de albine b5trine. fn acest caz este vorba de un simt a1 economiei rezervelor de hran5 din faguri. Cind in ,,barbsc' sint gi albine tinere, ele stau tocmai pentru a nu fi silite la vreo activitate gi deci la un consum de miere, iar acolo afar5 e rnai rgcoare ca in stup. Metabolismul organic se face rnai lent in mediul r5coros. Albinele recurg la mijlocul acesta practic de a iegi din stilpul cald, de a sta in inactivitate, cgci astfel consumul energetic e rnai redus, in favoarea putinelor rezerve de hran5 ce le au in stup. De indats fnsit ce apicultorul hrgnegte stupii, iar albinele nu rnai sint amenintate de foamete, situatia se restabileste gi fenomenul de ,,barbgc' dispare. La fel se Pntimpl5 tji in zilele caniculare de var5, cind lipsa unei ventilatii active provoac5 albinelor aceeaai nelinigte, c&ciin afar5 de influenta c51durii exterioare, puietul numeros degajri el Pnsuyi o mare ciildurl, care le determint3 s5 se adune in form5 de barbti. Deci stuparul trebuie s5 r5coreascg cuibul. DacS nici aceastl m5-

Albinele stind sub form& de ,,barbs" la un st,sp primitiv

BARBA

82

BAZA MELIFERX

surf nu folosegte, stuparul v a descongestiona stupul, scot ind prin scuturare Pntr-o roinitri majoritatea albinelor inclusiv matca - qi le va 15sa numai pe cele d e pe fagurii cu puiet; roinifa va fi dus5 la rfcoare fntr-o pirnit5 rece qi fntunecoasii; dac5 colonia igi fiicuse deja botci, ele se stricf, iar dimineata albinele din roinil5 sc redau coloniei, in stupul lor. Procedind astfel, albinele nu-ti rnai refac barba, renun$%la roit gi igi continuf activitatea de cules. Formarea d e barb5 la uncle colonii cunoscute ca puternice gi rnai ales in timpul unui cules este dorada c5 albinele culegiitoare nu mai au spaliu d e depozitare a strinsurii. In acest caz apicultorul introduce in stup faguri noi, gata clgditi vi artificiali, or corpuri intregi pline cu faguri sau magazine d e recoltf. Albinele din barb5 se scutur5 intr-o roinitii sji se vars5 deasupra ramelor goale din corpul sau magazinul adriugat; d e Indat5 ele igi dau sesma de noua situatie, cur515 fagurii $i pornesc la o activ5 munc5 de cules. f n asemenea ocazii se mai impun gi alte m5suri ca: l5rgirea cuibului, Iiisind r a r a spatii lntre faguri pin5 la 12,5 mm, or ad5ugarea d e faguri goi in stupi, toate aceste mZLsuri lichideazl criza din viata coloniei, care altfel sufer5 atr5gind prin aceasta scfderea produc.fiei. Atunci cind totugi apicultorul a ffcut cele de mai sus gi albinele unor stupi lgi refac ,,barbaU si stau inactive, el trebuie s5 aplice o metcd5 rnai drasticti, care d 5 totdeauna rezultate imediate gi foarte bune gi anume: folosegte aceast5 albin5 inactivf ca s5 intiireascti cu ea coloniile slabe sau roii stoloni, or pe cei naturali rnai mici. In acest scop se aplic5 dispozitivul pentru reactivarea coloniilor, aga cum se arat8 la aceast8 notiune. V.n. Dis-

poziliv pentru reactivarea coloniilor. f n sl'frgit barba se formeazg qi atunci cind se preg5tesc de roit unii stupi. fntr-adevcir, in aceste situatii albinele i ce a u grija m5tcii P dau prea putin5 hranil; ea depune din ce in ce rnai putine ou5; devine rnai zvelt5 gi se migcii rnai ugor; in acest timp in stup se acumuleaz5 multri albinii tinZLr5, care n u are cui sri dea lfptigorul prcdus de glandele faringiene; t ~ m p e r a t u r a din stup, de cca 35'C, determin5 o rarefiere a albinelor Sntre faguri totmai pcntru a se stabili un curent de aer creat de ventilatoare. In aceasla situalie, tincreiul iese afar5, st5 inartiv gi asjtcapt5 ~ o r n i r c aroiul u i ; atunci majoritatea lor se alBtu15 in zborul de roire, stringindu-se in ciorchinele roiului. Odatf ce tolonia a roit, barba dispare din fala stupului. Apicultorul trebuie s5 previrri din vrcme roitul natiiral, care adescori este in detrimculul realinrlrii producliei.
BAZA MELIFERA. Pentru o stupin5 baza melifer5 o constituie totalitatea plantelor meljfere, flora melifer5, din raza economic5 de zbor a albinelor, care este limitat5 la cel mult 3 km. Pentru asigurarea unei mari product i i In stupinl, baza melifer5 are o mare PnsemnAtate. Prjncipala grijg a apiculto~uluieste ca, inainte d e a-gi organiza stupina legat5 de o anumit5 localitate, s5 cercet eze dacA in decursul uriui Eezon baza meliferli asigur5 o activitate c c n t i ~ u 5albinelor; perioadele de criz5 in cules trebuie s5 fie cit rnai scurte. f n aceastii privintl s5 nu se creadti cil necesarul unei colonii este mic, aga cum considerf multi stupari. Cercetltorii a u stabilit c5 pentxu Pntretinerea vietii unei colonii i n decursul unui a n sint necesare 200 kg hranil, afar8 d e apg.

B A Z A MELIFERA

83

BAZA MELIFERA

Ele adun5 aceast5 hran5 cind : a -conditiile meteorologice sint favorabile; b - precipitatiile anuale ating o m3die corespunztitoare; c - in localitate n u sint frecventi curenti de aer rece, care au o influent5 negativl asupra albinelor; d - in flora inconjur5toare nu sint gi plante ce dau polen toxic; e - in vecin5tate nu sint gi alte stupini ce dep5~esc numlr capaca citatea de productie nectariferg. 0 baz5 mdiferii bun5 trebuie s l tndeplineascl trei conditii esentiale: sl fie bogat5 in plante melifere valoroase, s5 nu fie prea departe de stupin8 vi s5 prezinte continuitate in productia de nectar, deci o flor5 egalonatl. f n privinta depgrtgrii de stupin5 a locului de cules, trebuie avutil in vedere o particularitate a albinelor: atunci cind ele g5sesc flori in apropierea stupinei, zborul lor se limiteaz5 la citeva sute de mstri in jur. Pentru aceasta este necesar ca stupii s l fie dispersati pe vetre de cite 30-50 colonii, iar celelalte stupini 95 fie agezate la o distant5 de cel putin 300 m, fn functie de bogltia florei. V.n. Flora rneliferci ;i poleniferci. Baza mslifer5 poate fi natural5, atunci cind este constituit5 din florl natural5, ori artificial5, cind este creat5 de conducerea gospod5riei respective prin culturi de plante entomofile cultivate in lanuri sau in lot, pentru asigurarea culesului continuu. Pddurile constituie o baz5 melifer5 naturals ca gi mnsivele de zmeurig gi zburgtoare din tsieturile de curind terminate, ori crescute prin golurile provocate de ardere a p5durilor din munti. LI fel qi finetele de la ges, deal qi munte, sau pajigtile pline de o flora variat5 In care predominl de celemzi m d t e ori leguminoasele. Acestea oferg albinelor un cules aproape

continuu, atunci cind stupinile se deplaseazl din aval in amonte, pe m l sur5 ce finetelor le vine rindul la cosit. Cind incepe cositul din deal plantelor abia li se deschid bobocii, oferind un cules in continuare. Aceeagi diferent5 de timp o permite cositul finului de la munte, fat5 de cel din deal ; acesta din urm5 se terming cind abia incepe cel de la altitudine mai mare, in august. Astfel, o stupinti care urm5regte productia de nectar a finetelor poate realiza dou5 culesuri. In privinta finetelor sint de preferat cele cu o bun5 orientare fat8 de soare unde predomin5 o florl melifer5 bogatil. 0 bazci melifer5 artificiall este greu de realizat, c5ci la organizarea ei trebuie s5 se tin5 seama de interesele fitotehniei, zootehniei gi apiculturii. Pentru organizarea ei in bune conditiuni este nevoie de un plan de culturi care s5 completeze golurile de cules, clci sint foarte rare localitlti cu un complex natural de culturi succesive. f n aceast5 situatie sint caracteristice trei exemple: a. Cind in planul unit5tii sint culturi ce se ins5minteaz5 tirziu in prirn5var6 ~i c5rora li se preg5teste ogor de toamnl. In aceste terenuri se poate inslminta inc5 din toamnil, Pnaintea primului inghet, facelia sau mugtar alb, miirind cantitatea de s l m i n t l la ha. Atunci albinele vor avea cules din vreme in martie-aprilie. Pentru eliberarea terenului in vederea imbun5t5tirii culturii de bazl, facelia se taie repede pentru siloz, iar terenul se ar5 gi se insZminteaz8. b. Ddc5 pentru ingrlqarea terenului in loc de ingrllqtiminte organice sau chimice, s-ar folosi ingr5g5minte verzi ingropate sub brazd5, acestea ar putea fi plante melifere; lupin cu face-

BAZA MELIFERA

84

BAZA MELIFERA

lia, facelia simp15 sau facelia cu mugtar, care pot oferi in plus qi un bun cules albinelor pin5 sint introduse sub brazdti. c. Dac5 unitatea are in pianul s5u culturi pentru mas5 verde cum sint secara sau orzul de toamn5, ar fi bine ca odat5 cu insgmintarea lor s5 se introduc5 gi sulfina alb5 anual5. E a r5sare in prim5var5 gi se dezvolt5 incet sub protectia culturii principale; cosirea din timp a acesteia inlesnegte sulfinei o dezvoltare viguroasi , oferind in iulie-septembrie un cules bogat de miere gi polen. De asemenea, in mirigtile p5ioaselor recoltate din vreme, se pot ins5minta plante care au nevoie la inceput de mai putin5 umezeal5 pentru dezvoltare, cum este de pild5 bobugorul gi ortigtica, o varietate a primei plante, care in cel mult 30 de zile de la insiimintare infloregte qi dB mult nectar in luna august. 0 foarte bun5 baz5 melifer5 artificia15 o ofer5 gospodilriile cu un complex agrozqotehnic in combinatie cu apicultura. h t r - o astfel de gospodilrie, cregterea animalelor se bazeaz5 pe furaje cultivate, din care o parte a r fi ltisate anual pentru producerea de seminte. Pajigtile folosite la ptigunatul animalelor pot deveni un conveier melifer pentru albine, d a d a r fi imbun5tiitite cu plante furajere ca trifoiul pitic, cel hibrid, ghizdei, drobugor $.a. Semintele se arunc5 cu mfna chiar din toamn5 gi sfnt doar ugor ingropate cu un polidisc. Animalele vor avea o hran5 indestulgtoare de bun5 calitate iar albinele-cules continuu. Instimintarea acestor terenuri gi innobilarea lor cu plante entomofile qi bune furajere nu trebuie fticutti la Intfmplare. Terenurile umede vor primi seminte d e ghizdei, t,rifoi pitic,

Geranium de finealg, cit gi altele care rezist5 la umezeal5 ; sulfina albs merge foarte bine pe astfel de terenuri. Sub perdelele de proteetie ale pajigtilor gi islazurilor, deci in umbra pomilor, se pot arunca semint,e care triiiesc vi rezist5 la umbrire, cum sint sugelul rogu gi alb, or mierea ursului. i n aceste perdele cregte gi se dezvolt5 bine salcfmul pitic - Amorpha - o bun5 plants meliferti gi mai ales poleniferg. Finetele artificiale ale gospodgriilor vor fi mult mai bine folosite a t i t ca furaje cit gi pentru productia mierii, dac5 s-ar face organizarea cosirii in rotatie zilnic5; cind aceasta este bine organizatl tarlalele de culturi furajere prezint5 oricind portiuni cu un inceput de inflorire, deci cu posibilit5tli de cules pentru albjne. Livezile din gospodgrii dau in prim5var5 mult polen gi nectar proasptit a t i t de necesar dezvolt5rii coloniei, iar cind plantatia este mai rar5, int.re rinduri se intercaleaz5 clipguni, zmeur5, pamugoar5 etc., de la care albinele culeg nectar in timpul Pnfloritului. Acolo unde se fac culturi intinfie d e mazgre, se pot ins5min$a, odat5 cu maziirea, mugtarul alb gi facelia, care ofer5 maz5rii suporturi de sustinere gi permit ca la recoltarea ei, lucrarea s5 se execute mecanic. f n acelagi timp albinele \.or avea un cules excelent. La fel se poate proceda cu coriandrul cgruia la cele 15-20 kg de s5mintii i se adaug5 1,CCO kg facelia. Aceasta din urm5 nu numai c5 va oferi un bun cules pentru albine inflorind cu douii s5ptfimini inaintea coriandrului, dar ele, o b i p u i t e sil culeagti din lanul astfel insiimEn$at, vor aduna nectarul de la florile de coriandru chiar din primele zile ale infloritului. Florile acestei plante au la Pnceput un miros neplgcut, de plognite, care este oare-

BAZA MELIFERA

85

BAZA MELIFERh

cum repulsiv pentru albine, rniros pe care-] pierd dup5 5-6 zile. Fiind ins5 obignuite s5 culeag5 din lanu1 respectiv, trec ugor peste aceast5 piedic5 gi culeg de la florile coriandrului de indat5 ce infloresc. Perdelele de protectie din jurul livezilor, prigunilor pi islazurilor, m5resc gi ele aceastg baz5 meliferl. Sectia zootehnic6 nu trebuie lipsit5 de o parcell intins5 cultivat6 cu napi (topinamburi), atit d e folositoare pentru porcine, care oferii, prin floarea lor tirzie, un bogat cules d e polen gi ceva nectar in lunile de toamn5, cind nu mai g5sesc nimic in cimp. Cind apicultorul face o eraluare a bazei melifere, va tine seama gi de toate aceste posibilit5ti, a t i t d e culturile furajere artificiale, cit gi de resursele melifere naturale. In acest studiu apicultorul va stabili cu oarecare precizie urm5toarele date: ce culturi silvopomicole sint in preajma locului? sint perdele d e protectie d e salcim gi gledicia? Se g5sesc plantatii d e zmeur5, cripguni, livezi, p5duri in care sii predomine arborii gi arboretul melifer, lemnul ciinesc, plducelul, caprifoiul, afinul , ienuperul , salcimul pitic gi altele? Sint finefe naturale? Care anume plante melifere predominti fn ele gi dac5 pajigtile au o flor5 variat5 gi chiar bogatri? Se fac culturi d e plante medicinale sau industriale, in acelagi timp pi melifere? fn calculul pe care gi-1 face, apicultorul stabilegte dupii datele ar5tate mai inainte, cit nectar dau la ha fiecare din ele; ce procent din aceste flori intrii in ansamblul floral; cit dureaz5 perioada de inflorire a plantelor melifere In regiunea respectivii, ;~ltiut fiind cB productia de nectar var~aziimult in raport cu situatia geograficil gi fenologic3 a fiectirei regiuni. V.n. Flora melifer& fi poleniferii. I n aceastii privintg investigatiile fficute prin agro-

nomii gi apicultorii din regiune vor d a pretioase indicatii. Data infloririi diverselor plante variaz5 putin de la an la an, dar direr5 fatti d e situatia geograficg. V.n. Tehnica apicola', luna martie, Calendarul infloririlor. Apicultorul, cunoscind datele de rnai sus, poate calcula posibilitiitile d e productie nectariferii a suprafetei d e teren din jurul localitritii alese pentru instalarea stupinei, care fiind cuprinsti intr-un cerc cu o razz d e 3 km acoperti o suprafat5 de 2 826 ha. Dacii locul ales, depi bun, prezintg neajunsul c5 inflorirea plantelor principale are Ioc la intervale mari de timp, iar in cules intervin opriri de duratti rnai lung5 sau rnai scurt5 apicultorul n a r putea implini timpul de crizii P cules, prin organizarea unui lot apicol aflat in apropiere sau prin culturile din cimp. Planul de ins5mintilri a1 culturilor melifere se va face astfel, Pncit inflorirea lor s5 apar5 in perioada d e stagnare, deci de criz5 in cules. V.n. Loiul apicol. PIgunile gi rnai ales finefele pe care se seamgnii anual prin imprrigtiere o cantitate potrivit5 de sparcetri, trifoi alb, mac gi trifoi roz (bune melifere) ce se gr5peazti numai o dat5, fie se lasg libere pentru a fi crilcate qi introduse tn primint de animalele ce pasc cind terenu1 nu este prea umed ,fie vor ajunge in cftiva ani pgguni, pe care animalele vor grisi plante furajere bogate in substante hrrinitoare, iar albinele - un cules abundent gi continuu. Locurile s5rGturoase gi neproductive pot deveni de asemenea bune produciltoare d e plante melifere dacii sint insilmintate cu specii care se preteazti la asemenea regim. Din aceastii categorie fac parte sulfina alb5 gi galbenti care au d a t intre 131 gi 206 kg miere la ha. Recordul 11 detine talpa glgtei, Leonurus cardiaca (V.n. Talpa &lei)

BECNESCU F.

86

BEZMETIC .

care a d a t pin5 la 449 kg miere la ha. C u astfel de culturi insegi terenurile s5r5turoase se Imbunlt5tesc. Pantele mari, abrupte, ale dealurilor aefolosite de agriculturl, vie sau livezi cu pomi, pot fi insamintate cu !plante melifere cum este splinuta, Solidago, care le consolideaz5 yi inllturii eroziunea lor.

BERTRAVD E. (1832 - 1917), apicul--

tor qi cunoscut scriitor elvetian, a publicat numeroase lucr5ri din care cea mai insemnat5 gi r5spinditl este ,,Conducerea stupinei". A fost multi ani pregedintele Asociatiei Internationale de apicultori gi unul din premergatorii apiculturii sistematice moderne.

7

BEZMETIC este un cuvint care la noi inseamnl nluc, zevzec, z5plcit, nebun. Notiunea se potrivegte unei colonii a ciiror albine, lipsite de m a t c l mult timp yi neavind larve mai mici d e trei zile ca s5-yi creasc5 o alta, devin BENZALDEHIDA sau uleiul artifi- albine ou5toare. V.n. A lbine oucitoare. cial de migdale care in contact cu Ele refuzl adesea s5 primeascl o matcg aerul se oxideaz5 formind acid benzoic, nou5 pe care le-o d 5 apicultorul, o aplicatdeprof. G. F. T o w n s e n d l omoar6 gi uneori nu primesc nici botci .esteun preparat ce se folosegte la extra- deschise cu larve tinere. Este o form5 gerea recoltei din stupi, aga cum se de patologie social5 a coloniei. Curind proceda alt5dat5 cu acidul fenic. ea se dezorganizeaza gi numai interNoua substant5 este rnai ugor de minuit ventia grabnicii a apicultorului poate q i cu rezultate mxi sigure decit acidul s-o aduc5 pe calea refacerii. I a t l citeva metode care dau rezulfenic, f5r5 riscul ca mirosul s5u s5 influenteze mierea. Se folosegte un tate pentru restabilirea coloniei bezpodigor de scindur5 pe care produsul metice : Metods introducerii unei m&tci b&s e pulverizeaz5 ugor gi se aplicl timp d e cinci minute peste corpul cu faguri trine reugegte bine chiar cind colonia c u miere din care albinele se izgonesc bezmeticii are numai albine b5trfne. foarte repede. Produsul nu este toxic, Dupl acceptarea matcii, se introduce nici caustic gi se foloseste adesea chiar un fagure cu puiet necgp5cit. Prezenta drept conservant pentru alimente. Po- lui constituie un factor de oprire in digorul trebuie s5 fie rece clnd se pulve- dezvoltarea ovarelor albinelor din stup. Metods mutstiei unei larve rnai mici rizeaz5, ciici solutia la cald se evapor5 repede gi intens, ceea ce creeazii o de trei zile dintr-o colonie normal5 .dezorganizsre a coloniei pentru citva d 5 rezultate bune cu conditia ca bezt i m p . fnaintz de a se ageza podigorul meticirea coloniei sii nu fi dep5yit pulverizlt, apicultorul afuml ugor, un termen de dou5 s5pt5mini. Albinele ge sus colonia, pentru a indruma albi- bezmetice, in dorinta de a-gi cregte singure mgtci, fac botci gi hrlnesc larve nele s5 coboare fn cuib, p5r5sind din o u l nefecundate care nu ajung astfel msgazinul respectiv cu faguri. sa eclozioneze. Se vor strica aceste P e timpul c5ldurilor prea mari e botci 15stndu-se 1-2 cltidite rnai de b i n e ca lucrul s5 fie intrerupt, c5ci curind ; din ele se eliminl larvele yi In produsul poate cauza ametirea albi- locul lor, pe 15ptigorul aflat la fundul celulei se transvazeaza o larvg coresnelor.

(1880 - 1949), med i c veterinar, a fost un precursor al apiculturii sistematice in Romania. V.n. Scurt istoric.
BEGNESCU F.

BEZMETIC

87

BOLILE ALBINELOR'

punz5toare, h a t 5 din cuibul unei colonii normale. Albinele bezmetice vor cregte matc5 bung, care Emperecheat5 va depune puiet de albin5 lucr5toare. f n felul acesta colonia bezmetic5 se normalizeaz5. Metods introducerii unei mitci fecundate reugegte bine dup5 ce se tine fnchisti colonia bezmetic5 24 de ore. Dupti acest timp, de preferat spre sear5, se prinde in tubul de sticll o matc5 fecundat5 dintr-un nucleu gi se elibereazti direct pe urdinigul ce se deschide in ace1 mcment. Stupul nu se controleaz5 zece zile. P e n t ~ u fi sigur a c5 matca e acceptatii, se pune vestibulul d e control (V.n.) la urdinigul stupului; dac5 ea e ucisti, cadavrul ei e scos d e albine pe scindura de zbor, unde e ugor de observat. Operatia ins5 reuperjte bine aproape intotdeauna. Metoda stupului nou cu nucleu de matcii se aplic5 astfel: colcnia bezmetic5 este dusti mai departe de stupin;. In locul stupului bezmetic se agaz5 un stup go1 in care se introduce u n nucleu cu puiet c5p5cit, o matc5 qi 2 faguri cu hranti. Sus, la podigcr, se pune un hriinitor plin cu sirop. Cind s-a terminat acest aranjsment stuparul scutur5 in iarb5 toate albinele stupului bezmetic pe locul unde a fost deplasat. Albinele vor zbura la vechiul Ioc, unde g5sind alt stup nou intr5 in el cu ezitare considerindu-se str6ine. Ele se vor Infriiti cu cele ale nucleului gi totul intr5 in normal. Metoda atenukii mirosului strhin, metod5 ce apartine lui K. NceI, este urmgtoarea: seara, din mijlocul cuibului coloniei bezmetice se ridic5 un fagure cu albine acoperitoare, care se tine afar3 din stup cam 45 de minute. r Stupul s t 5 gi el deschis, far5 p c d i ~ o in acest timp pentlu a-gi pierde mirosul propriu. Concomitent, dintr-un nuclcu bun se scoate un fagure cu puiet cap;-

cit, cu albina acoperitoare gata deiegit, pe care se trece matca lui prins5 cu tubuleful d e sticl5, pentru a nu pune mfna pe ea. Acest fagure se t i n e g i el l a aer, dar in caban5,45 deminute. fn felul acesta albinele nucleului gi\ matca gi-au pierdut la rindul lormirosul specific stupului din care prcvin. Dup5 trecerea acestui termen,, fagurele cu puiet gi cu matc5 eliberat5 printre albinele acoperitcare se intrcduce in mijlccul cuibului stupuluit bezmetic, unde albinele o consider5 ca a lor gi o accept5 de indata. Fagurii. cu puiet de trintori se desfiinteaz5. Desfiintarea coloniei bezmetiee se face totdesuna la inceputul primiiverii,. cind nu avcm m5tci fecundate, sau la sfirgitul toamnei, cind nici o metod5 nu d 5 rezultate. Stupul se ridic5 de pe locul siiu,. se duce la oarecare distant5 de stupin5 gi, dup5 ce se dB putin fum, se cioc5-nesc peretii, ca albjnele s5-gi umple. guqa cu miere; apoi, pe rind, faguriiz sfnt scuturati in iarbti, fiecare ram5 in a l t loc. Albinele intoarse acasii nu-gi mai gisesc s t u ~ u l$i vor intra in cei vecini unde sint primite, ciici. ele vin cu guga plinii.
BOLlLE ALBIRELOR. Albinele sufer5 gi ele de diferite boli, adeseori foarte primejdioase atunci cfnd stuparul nu intervine de indat6. Obignuit, cind s-a neglijat o singurl m5surti ce p6rea c5 nu are fnscmn&tate prea mare, iar apicultorul crcde c5 a scspat stupina de bcal6, aceasta respare la Pnce~ut numai intr-o colcnie sau dou5,. de unde se extinde repede. Munca trcbuie reluat5 de la capzt; atunci se face dezinfectarea tuturor stupilor; pagubele se m5resc in mFtsura intirzierii mijloacelor d e cc'mbatere, productia scade gi stupina devine o sursk de pierderi in Icc s& aduci5 venituri-

BOLILE ALBINELOR

88

BOLILE ALBINZLOR

cind este strict necesar. Bolile se r6spindesc mai ales de stupar prin lipsa m5surilor igienice ~i la miacarea fagurilor cu puiet sau hranci ce o face de la colonie la colonie. Diferite bacterii Scoaterea ramelor - in special a celor cu puiet - gi scuturarea albinei De m u l t l vreme se cunosc bolile acoperitoare, nu numai cii deplaseazg albinelor. f n istoria apiculturii se larvele din patul lor cu hran5 gi lipvorbegte adeseori de flagele ce au dis- segte pe tinerele yi pltipindele fiinte t r u s iji pustiit regiuni Pntregi, cum a de grija de fiecare clip5 a doicilor, d a r fost in Italia in 1690 sau in Anglia in ping sosesc altele sci acopere fagurele 1792 qi in Silezia in 1712. cu puiet, sci se organizeze alte doici, Bolile se datoresc unor specii de s l se alimenteze iji s5 secrete llptigermeni patogeni, bacterii, virusuri sau gorul, puietul acesta st5 qi agteaptg richeti, care se glsesc in regnul vegetal fl6mind) neacoperit, neingrijit. Toate y.i animal, deci qi la insecte. Ele atac5 acestea se vor rcisfringe in puterea de albinele adulte or larvele, uneori si pe rezistentii si vitalitatea viitoarelor unele gi pe altele concomitent, fiind albine ce se vor nagte dintr-un cuib citeodat5 vorba chiar de d o u l boli a t i t de zbuciumat gi vitregit tncit c u totul diferite in acelaai stup. Aceste chiar microbii banali pot sii r5pun3 bacterii se transmit prin contact, prin sau s l scurteze viata acestor albine. transportul lor dinafarci In stup gi prin Respectarea citorva sfaturi in aceastii autocontaminare. privintii va fi de mare folos. Cind se face hrlnirea albinelor, sg Bacteriile din regnul vegetal fac parte din ramura thalofitelor, care sint nu se schimbe hrcinitoarele, care trenigte mici ciuperci ce produc miceliu ; buie sli poarte numlrul de ordine a1 ele sint cauza multor boli, pe care cer- stupului respectiv. cettitorii le-au denumit micoze. AcesFagurii mai vechi de trei ani tea devin mult mai active, producind trebuie dati la reform& ai topifi. mari pagube in stupi atunci cind colo- Cei in care au fost larve bolnave, e mai niile sint sllbite sau intretinute in bine s5 fie argi. conditii improprii, suferii de frig or L9dita de lucru portativl din ciildur6 excesiv5, or in stup e umezealli prisac5, in care se pun obignuit fagurii mare. Toate acestea favorizeazti dez- cind se verific5 coloniile, trebuie reguvoltarea gi extinderea bolii. lat flambatl! pentru a evita contamiSint o serie de m5suri cu caracter narea gi extinderea vreunei boli. Cind se introduce o matcg in general, pe care stuparul le va lua imediat, fat6 de oricare boall ar apcirea stup, colivia trebuie bine opcirit5 cel in stupin5. Primele sint cele preven- putin un sfert de or5 gi apoi pusti la tive, pentru fnl5turarea unei eventuale uscat. Aceast5 misur5 are un dublu infectii, iar celelalte sint curative, scop: ucide microbii ce eventual ar pentru tratarea ?i vindecarea bolilor fi pe ea gi inlilturii mirosul m5tcii ce au apgrut deja in prisacg. precedente, miros ce persist5 mult Nl5suri preventive. Deschiderea timp pe peretii interiori a i coliviei. atupilor gi interver~tiile in viata Toate ustensilele folosite de apicoloniei le va frice atuparul numai cultor la cercetarea stupilor trebuid

. .

BOL'ILE ALBINELOR

89

BOLILE ALBINELOR

mereu dezinfectate. Periile vor fi opiirite in ap5 clocotit5, iar afumitorul se gterge cu o solutie de form01 20%, pe partea lemnoas5 gi cea de piele. In locul periei este bine s5 se foloseasc5 mgnunchiuri de buruieni, care apoi se arunci sau se ard. a Stuparul va interveni in viata coloniei, numai cind este absolut necesar, ca s5 indrepte o situatie nefavorabil5. El trebuie s5 fie in permanent6 curat, iar cind are vreo b5nuial5 asupra unei colonii nu lTa trece la controlul alteia, pin5 nu se va sp5la bine pe miini cu mult5 ap5 gi s5pun. De asemenea dalta apicol5 va fi dezinfectat5. a Stupii nu trebuie s5 fie agezati prea simetric in prisacs urm5rindu-se prin aceasta o agezare estetic5 a ei, ci, pugi in diferite pozitii, mai cu seam5 dac6 este loc neindestultitor. V.n. Stup ina. a Pentru buna orientare a albinelor in prisaci, stupii vor avea scindurelele de zbor vopsite in culori variate, iar pe tabla acoperigurilor se vor face desene geometrice, cercuri, triunghiuri, p5trate, linii pe la colturi etc. pentru ca din zbor, albinele s5-gi poati identifica stupul gi s5 se duc5 direct la el. a Se vor planta ca puncte de reper - diferiti arbugti, variati ca form5 yi specie, ori citeva lujere de sorg sau floarea-soarelui. V.n. Stupinci. a f n prisac5 stupii vor sta pe picioare sau postamente inalte de cel putin 15-20 cm, c5ci umezeala p5mintului face s5 putrezease5 fundul , fntretinfnd gi umiditate in interior, ceea ce d5uneazi coloniei. a Ad5pitorul s5 aib5 in pemanen$5 apii curat5 care s5 curgr5 in fir subtire pe scindur5. a De asemenea, scindura pe care curge apa s6 fie des flambat5 cu lampa d e benzin5 sau sp5lat5 cu legie gi s5

-

stea f n permanent5 la soare, tocmai pentru a fi dezinfectatg gi pe aceasta cale. Terenul din fata stupului trebuie bine curgtat, buruienile t5iate cu sapa ori distruse cu ierbicid sau sare grunjoasi. Cind in stupin6 a ap5rut o boa15 grav5 cum e de exemplu loca american5 a c5rei spori sint foarte rezistenti - y i agteapt5 cu anii stind pe obiecte sau chiar pe pgmint, este bine ca vatra stupinei s5 fie s5pat5 gi pamintul intors. Stupii sri fie f5r5 crgpgturi, chituiti gi vopsiti, feriti de curenti diiuniitori in interior. S5 aib5 capace invelite cu tab15 sau carton gudronat, pentru ca umezeala s5 nu pstrundg in stupi. a Schimburile de piese intre stupi se admit numai cind in stupin5 nu sint boli molipsitoare. Plrtile componente ale fiec5rui stup poart5 acelagi num5r de serie, pentru a nu se schimba decit in cazuri exceptionale gi trebuie deci redate stupului de la care provin. Cel putin o dat5 pe an, in prim5varri, cu ocazia reviziei de fond, stupii s5 se flambeze in interior, impreun5 cu toate p5rtile componente. fn caz d e boali, flambarea se va face drastic, pin5 cind scindura devjne brun5. Cind scindura nu s-a ricit inc5, s5 se dea cu o pensul5 un strat de propolis (15%) dizolvat in alcool. Acesta e un dezinfectant bun, contine antibiotice gi dB stupului un miros natural. Misurile privitoare la colonie se refers mai cu seam5 la puterea ei, care rgmine baza marii productivit5ti in stupin5 gi a stiniitiltii albinelor. Lupta contra bolilor sil se sprijine mai putin pe medicamente, dar s5 se foloseasc5 mijloace biologice care s5 dea albinelor cuvenita rezistentg contra bolilor Aceste mgsuri sint: albine

BOLILE ALBINELOR

90

BOLILE ALBINELOH

ltinere la iernat, stuptirit pastoral, hran5 destul6 si buni, hr6niri stimulatorii qi matc5 tln5r5 etc. Toate m5resc capacitatea de rezistentg a coloniei. Da aceeagi p5rere este yi cercettitorul R. J o r d a n. El dB o mare atentie luptei pe cale biologic5 pi m6aurilor naturale contra bolilor. ,,Prea s i n t inclinati stuparii ca de indat5, la aparitia primelor semne de boal5, a 5 foloseasc5 numai m.dicamente, uikind c5 m5surile naturale sint mai aigure si mai bune (p r o f . A 1. Borchert). Organismele invadate de boli sint itocmai cele mni slabe, mai s5race in hrang, incapabile s5-gi p5streze cgldura primavara timpuriu gi iarna, deci in neputint5 de a duce lupta necesar5 in mpmentele critice. Cind Intr-o stupin5 vor fi multe colonii slabe si neproductive, se poate spune cu sigurantti c5 acolo bintuie o boal5, in special nosemoza, care dtiinuia de mult5 vreme necunoscut5 de stupar sau neglijatg. V.n. Nosemoza. I n lupta contra bolilor apicultorul v a recurge la un tratament medicarnentos, numai ca urmare a unui diagnostic clinic. F I r 5 analizti de laborator, adeseori el va gregi. f n aceeagi boa16 - de pild5 In ,,locaU - cercetitoarea I. N. S m i r n o v a prescrie determinarea In prealabil a sensibilitjtii celor trei specii microbiene, Bacillus plulon, Bacillus alvei tji Streptococcus apis, fat5 de antibioticele respective; numai in laborator s e poate face antibiograma indicind ulterior ce tratament trebuie aplicat, c e antibiotic - singur sau in combinatie gi In ce doze se prescrie. Apicultorul, de Indat5 ce vede c i a a p i r u t o boali in stupini, trimite albinele gi faguri pentru analiz5 la laboratorul regional. P l n l la sosirea rtispunsului foloseate in primul rind

-

m6surile sanitar-veterinare, transportlnd stupina la un cules bun, izolat d e alte stupine. Vom reda aici cauzele care contribuie la sctiderea puterii unei colonii gi la aparitia bolilor: L i p s a m i l t c i l o r de soi bun. Ele se vor inlocui cu m5tci cel putin ameliorate, imperecheate nurnai cu trintori crescuti in coloniile cu cea mai mare productivitate gi schimbind m5tcile neprolifice sau cu defecte. L i p s a d e h r a n 5. Prin hranirea coloniilor lipsite de hran5, se va indep5rta pericolul de slabire fizic5 a albinelor gi se va inljtura aparitia bolilor. L i p s a d e g I* i j B fat5 de cantitatea vi calitatea rezervelor de hranti In iarn5 se evidentiazj prin agezarea de rame cu miere cristalizatti in faguri, care infometeaz5 albinele; iarna ele nu au ap5 destuli ca s5 p o a t i dizolva cristalele; o miere neanalizatj In cuibul de iarn5 poate contine miere de m a r t , a1 c5rei consum determinti cel putin aparitia diareei sau chiar a toxicozei ; mierea nematuratll 16sat5 in marginea cuibului, iarna, absoarbe vaporii de ap6 din stup, ceea ce favorizeaz5 fermentarea ei, provocind albinelor grave tulbur5ri intestinale. Gregita plasare a p5sturii in marginea stupului iarna, cauzeazg multe greut5ti coloniei care ii resimte lipsa. Lipsa de grij5 f a t i de r o i u 1 n a t u r a l yi necontrolat duce la rispindirea bolilor. Roii natu-i rali trebuie identificati gi numai ce cunoscuti ca provenind din stupi sBn6togi se p6streazl. Roii g b i t i prin plduri, mai ales pe vreme nepotrivitti pentru roire, provin cu siguranti din scorburi infectate. Nosemoza de multe ori se rgsptndegte in felul acesta. V.n. Roirea, ptirasirea stupului.

BOLILE ALBINELOR

91

BOLILE ALBINELOR

Lipsa de grij5 fat5 de a d 5 p 5 t o r. f n lipsa acestuia albinele iau ap5 din bslegar, din grajduri murdare gi infectate gi sint expuse astfel la amibiaz5. V.n. Amibiaza. L i p s a d e i g i e n 5 a coloniei in interiorul stupu1 u i ; ramele pline cu pete de diaree, care adesea contin in ele milioane d e spori ai nosemozei; l5sarea cadavrelor de albine in stup sau a celor moarte in fata scindurii de zbor, cadavre care trebuie arse. Lipsa d e grij5 fat5 de t o x i c o z e: stuparul trebuie s5 ia m5suri de evacuarea stupilor din zona culturilor tratate cu substante toxice, sau s5 inchid5 albinele in stupi pentru un timp determinat, luind m5suri de fnliturarea pericolului intibugirii albinelor. V.n. Toxicoza. Lipsa de grij5 fat5 de p r e g g t i r e a c o l o n i e i pent r u i e r n a r e: u n spatiu prea larg fat5 de puterea familiei; un num5r de faguri,in stup neacoperiti de albine, cu un cuib lipsit de diafragmele m5rginage ce limiteaz5 spatiul ocupat in raport d e puterea familiei. Lipsa de grij5 pentru i n n o i r e a c u i b u l u i . Celput i n la trei ani trebuie schimbati f a g u ~ i i pentru a elimina pe cei in care generatii prea numeroase de puiet s-au perindat, i a ~ celule se vor cuibtiri microbi in dsunltori, care prin inmultire vor invada colonia. Excesul d e antibiotice fnlesnegte unor microbi posibilitatea d e a ataca organismul albinelor, c5rora aceste medicamente le distrug flora intestinal5 natural5 ce este arma lor d e lupt5 gi de rezistent5. ,,Preparatele pe baz5 de sulfamide qi antibiotice se pot d a albinelor in hran5 suplimentar5 numai in caz de pericol sau in cazu1 izbucnirii bolii in stupina res-

pectiv5, sau in cele vecine" ( C . L, Farrar). MIsuri curative. Dac5 boala a p5truns in stupin5, apicultorul trebuie s5 lupte st5ruitor pentru a o indrepta, f n acest scop este absolut necesar s5 se stabileasc5 diagnosticul etiologic a1 bolii respective de un medic d u p s examinarea probelor trimise,examinare ce se face in laborator de tehnicieni pregtititi pentru aceast5 lucrare. Folosirea antibioticelor in tratarea bolilor infectioase a d a t rezultate bune - penicilina, streptomicina etc. insti numai in doze precise pentru fiecare boal5. Ele nu trebuie folosite in mod abuziv, c5ci microbii cap5tg cu vremea o rezistenti gi nu mai a u efect. La fel gi sulfamidele: sulfatiazolul are de pild5 proprietatea de a invinge rezistenta bacililor de loca american5, dar n-are efect in loca europeanti, unde antibioticele, in schimb, dau rezultate bune. Rfedicamentul se dti - dup5 prescriptia medicului - numai in dozele prescrise gi la termenele indicate. Cine nu tine seama de prescriptiile medicului, va vedea curind cum boala s-a stins, recidiveazg, c5ci absorbtia medicamentului respectiv a oprit numai dezvoltarea formelor vegetative ale microbilor. Nu trebuie fgcut ins5 nici abuz de medicamente, c5ci cut timpul microbii se obignuiesc cu ele? igi creeazl noi generatii rezistente g l astfel le inl5tur5 efectele. La examinarea fagurilor, albina acoperitoare trebuie ugor indepiirtat5 de pe suprafata lor cu o r5muric5, far5 a o d a jos d e pe ei, pentru ca s5 s e poat5 vedea bine interiorul celulelor. Cind se aplic5 metoda transvaz5rii colonia trebuie ferit5 de curenti: in stup gi de rGceli, impachetfnd-o lateral gi sus, peste rame, cu salteluteV. n Transvazare.

.

SOLILE ALBINELOR

91 2

BOALA DE.MA1

Dezinfectarea personalului stupinei se va face in mod riguros, prin schimbarea zilnicli a halatului; mai ales cind boala a ap5rut in prisac5, el trebuie fiert gi bine sspunit. In caz c5 nu sint stupi bolnavi, halatul se va schimba de douil ori pe sliptbmin5. Sp5larea pe miini a persoanelor care minuiesc fagurii trebuie fiicut5 dupii cercetarea fieclrui s tup, chiar dac5 in stupin5 s-a gasit un singur caz d e boalii. Spllarea se face cu mult5 ap5 gi cl5buc de s5pun; apa va curge dintr-un mic rezervor cu robinet intr-o cgldare acoperitl, dup5 care ea se aruncl Intr-o groap5, in care se toarn5 acid fenic, a1 c h i miros este respingator pentru albine. Orice urme de diaree ce se vor observa pe rame trebuie rase cu t l i u qul de ragchetat a1 daltei apicole, iar spetezele ramelor splilate bine cu ap5 fierbinte cu soda g i apoi gterse cu o cirpii inmuiats intr-o solutie de formol

.aUrdinigurile stupilor vor fi mic$orate, in raport cu puterea coloniilor, mai ales la stupii suspecti. Dacii stupina este consideratl contaminat5, toate aceste m5suri se vor aplica integral tuturor stupilor aflati pe vatra respectivg, unde au apiirut cazurile. Se vor lua m5suri s5 se facg o crqtere de m5tci pe o vatr5 indepgrtatii la cel putin 4 km de stupins, alegind colonii crescstoare din cele mai bune, mai puternice. a f n stupina infectatl se interzice cregterea trintorilor, folosind cele mai drastice m5suri. Ei se cresc, or sint adugi din alte stupini stintitoasel din coloniile de selectie cele mai bune. a Cind boala este la inceput gi ea a apgrut numai in citiva stupi, apicultorul va aplica m5suri drastice de distrugere integrals a coloniilor, prin

20 %.

asfixierea albinelor, prin arderea fagurilor cu ramele lor, flambind bine stupii cu lampa de benzinil sau cu arziltorul special de aragaz. Aga cum recornand5 C. P e l im o n , cind sint multi stupi infectati pe vatr5 gi trebuie fiIcut5 asanarea lor integrals, mierea se va extrage la extractor, iar ceara se va topi; in loca american5 ea se sterilizeazii la ateliere inzestrate cu aparatura necesarg. Bogtina se va arde. Mierea extras5 se va folosi la fabricarea otetului sau hidromelului. In nici un caz nu va fi dat5 pentru consum la albine. Colonia va fi l5satii f6r5 miere in stup timp de 24-26 ore, dar cu urdinigul deschis, pentru ca albinele s5 poat5 iegi la zbor. Apoi va fi trecutil intr-un stup perfect dezinfectat, cu faguri artificiali pentru clgdit, stimulind-o cu sirop cu antibiotice ; se aplicl tratamentele descrise la bolile respective. V.n. Loca, Nosemoza etc. Pntr-o stupinii bine condusl nu trebuie s l lipseasc5 niciodatl medicamentele curente ce se folosesc la tratarea diferitelor boli. V.n. Tehnica apicold, luna martie, MBsuri sanitare veterinare. Pentru bolile celelalte. V.n. Arnibiaza, Aspergiloza, Boala de mai, Boala de piidure, Diureea, fnchircirea, Aspergiloza, Loca, Melanosa, Paratifoza, Septicemia, Toxicoaa . BOALA DE MAI, atit de mult r6spinditl In multe p5rti gi care revenea cu intensitate la citiva a n i . in luna mai, dar numai in anumite reginnil cu aparitia gidisparitia aproximativ la aceleagi termene, a dat mult d e lucru bacteriologilor din lume. Degi se luau cele mai riguroase m5suri pentru combaterea ei, bineinteles in mod preventiv, ea aplrea lovind chiar coloniile puternice. Albinele cu guga gi intestinul mijlociu inflamat, dar cu

BOALA DE MA1

93

BOALA DE PADURE

abdomenul contractat, incovoiat, cu aripile tremhrind in pilpiiri abia sbservate, dau semne de crampe intestinale. Ele se tirssc putin pe scindura d e zbor gi cad infata stupului, unde mor formind zilnic grupe destul d e mari. L7. analizg nu se va g5si nici un bacil sau agent etiologic, ci doar nigte polen putin fermentat. De aceea, un timp, s-a crezut c5 polenul inghetat a r fi cauza acestei boli. Dar unii cercetiitori au servit albinelor polen tinut pin5 la -2s°C f5r5 s5 provoace vreo pierdere. De aceast5 boa15 mor mai ales albinele tinere de 5-13 zile. Cercetiitorii nici azi nu sint pe deplin d e acord asupra cauzei bolii. H i mm e r ca rji Z a n d e r o pun in leg5tur5 cu nosemoza, care ucigind mnjoritatea albinelor culegtitoare din colonie, albinele tinere r5mtn E5rg a p s , s e h r b e s c in majoritate cu polen, intoxicindu-se prin surplusul de proteine. Cel dintii recomandii hran5 lichidii, c5ldut5, iar Z a n d e r sf5tuiegte s5 se dea coloniilor bolnave a p 5 siirat5, cu care chiar se pulverizeaz5 albinele de pe faguri. A n a M a u r i z i o sustine ins5 cs boala se datoregte consumului de polen produs de o plants din familia Ranunculaceae denumitg piciorul cocogului, Ranunculus acris, V.n. Ddun&torii albinelor. E 3 contine un alcaloid ,,anemonina".care provoacil iritatii grave in intestinul mijlociu. Consumind polenul plantei, albinele devin negre gi mor. Cercetatoarea a f5cut in laboratorul de la L i e b e f e 1 d (Elvetia) incercgri cu 10 specii d e Ranunculaceae, flori gi plante in intregime qi a constatat c5 rnai toate sint toxice pentru albine, dar cea care face mai multe victime qi produce mai curind moartea insectei, este specia arStat5 rnai sus. Aceasti plant5, a ciirei inflorire Pncepe in mijlocul lunii a p e -

lie, intoxic5 albinele prin polenul s5u, atunci cind in primsverile reci gi tirzii, cirerjul rji p5p5dia igi fntirzie infloritul, iar albinele sint nevoite s l culeag5 polen gi de la piciorul cocoqulu i. Unii cercetgtori au descoperit si alte plante cu polen toxic. Biologul L. R o u s s y fn 1959 a ar5tat c5 gi polenul de castan uneori este toxic. Acum se cunoagte o intreag5 list5 de plante cu astfel de polen, de ex: nemt i ~ o r i i de cimp, omagul, ceapa de s5mint5, tutunul, laptele cucului etc. etc., iar dintre arbori teiul argintiu. Toxicitatea acestor polenuri se datoregte unor produsi din grupa alcaloizilor, glucozidelor sau a uleiurilor eterice volatile, care apar in unii ani peste normal, datorit5 unei secete indelungate, de exemplu la floarea de ceapri, or excesului d e urniditate, de exemplu la castan etc. Lz albinele intoxicate trimise la analiz5, se g5seqte in intestin polen in fermentare, de culoare galbenii-ocru. Cind se constat5 intoxicarea cu polen, se ridicii din stupi fagurii cu polen toxic rji se dau altii din rezervg. Coloniile vor primi din dou5 in dou5 zile cite 0,500 1 sirop P conoentratie n d e 1 kg zah5r la 2 1 ap5. In primele dou5 doze se adaugii siropului 200 000 U.I. penicilin5. Stupina va fi mutat5 in a l t loc pentru a indepgrta albinele de plantele cu polen d5un5tor.
BOALA DE PADURE sau boala near alopetia nigricans apis, apare uneori in stupin5 - in sezonul activ, f5r5 ins5 a cauza depopul5ri masive. Coloniile se contamineazii cind stupii sint prea apropiati rji albinele pot p5trunde la cele s5nltoase. Boala dispare far5 a se aplica un tratament sp.ecific. -

BOALA DE PADURE

94

BOSTINA

Cauzele care o determin5 precum gi clldut fn doze de 200 g zilnic. Citeva mijloacele de combatere nu se cunosc zile, la fnceputul hrlnirii, se poate incl. adluga 1 g streptcmicjn5 la 4 1 siropUnii cercetgtori atribuie aparitia BOCETUL ALBINELOR. Este semnabolii mierii d e man5 - pe care albinele o culeg In primlvarl, mai ales cea lul pe care stuparul 11 aude cind alde la stejar ; altii sustin c8 ar fi o avi- binele vestesc c l din colonie lipsegte taminozii, cici la analiza albinelor matca; d e asemenea, cind ele suferl moarte nu s-au g5sit rezerve de pro- de foame sau d e vreo boal5, emit ace1 teine organice in corpul gras. sunet prelung gi plingltor, de unde i-a La Congresul International de Api- venit gi numele d e ,,bocetU. Albinele culturl de la Madrid (1961) prof. bat din aripi ca qi cind a r ventila gi, A 1. B o r c h e r t a referat cii boala fie prin aparatul de semnalizare de l a este accidentalz qi prezintl tulburlri virful abdomenului, fie prin membrade origine variatti. V a c h i giisegte nele vibratorii de la stigmatele abdoc l boala este cauzatl d e un agent minale gi toracice, scot un sunet capatogen din ordinul virusurilor. G o n- racteristic, pe care orice stupar $1 t a r s k i o consider5 o consecinli recunoagte imediat, atunci trebuie a unei intoxicatii chimice (D.D.T.) pe h a t e m5suri corespunzltoare. cale respiratorie sau digestivi. P o 1BORCHERT, AL., medic veterinar t e e v o atribuie consumului de miere de manl dar gi polenului alterat. qi profesor de biologie german, s-a Oricare ar fi cauzele care produc ocupat mult cu cercetlri asupra bolilor intoxicatia ea provoaci lezarea celu- albinelor, publicfnd peste 400 de lulelor epiteliale ale intestinului qi tul- cr5ri P specialitatea sa. n burlri in metabolism. B O ~ T I N este denumirea d a t l d e ~ Simptomele bolii sint caracteristice: perigorii de pe corp cad, abdomenul apicultor reziduurilor ce se formeazl se mlregte sau se micgoreaz2i devenind d u p l prima topire a fagurilor refornegru lucios. fn stup, albinele bolnave mati. V.n. Ceard. Stuparii care folourm5rite de cele sln$toase, se retrag sesc metoda de topire a fagurilor cu pe spetezele ramelor sau pe fagurii ajutorul apei sau a1 aburului , vor avea marginagi de unde sint eliminate. multe reziduuri de acestea ce contin f n faia urdiniaului ele se tirlsc sau de 30-50% ceari, ce urmeaz8 s l se igi pierd echilibrul gi cad pe spate. extrag5 la o a doua topire. Bogtina La analiza d e laborator se glsesc r i m a s l dup5 stoarcere se Pntinde P n afectate intestinul mijlociu, care e strat nu prea gros pentru a se usca. n punctat, iar cel gros este or plin, or Atunci ea este strinsg E llzi sau in gol. Dacl e aplsat, eliminl reziduuri saci ca s l nu fie atacat5 de glselnitl. d e culoare inchisi, r l u mirositoare. Se pGstreaz5 bine cu ajutorul unei Aceasta este o dovadg c5 glandele cantititi de nafta.linl care se tine fnintestinale ce produc catalaza nu mai tr-un slculet de tifon, pus fn lada sau functioneazl pentru a neutraliza fer- sacul respectiv. mentatiile intestinale. Ceara extras5 din bogting este .de Un tratament mcdicamentos propriu calitatea a doua, care, degi se prezintg zis nu se recomand5. Se poate da timp frumos ca aspect, nu are consistenta d e d o u l slpt5mini sirop de zahlr initial5 a cerii. Extragerea cerii din

BRAD

95

BRAD

bogtin5 ce face cu ajutorul unor prese mnri d e lemn care a u pirghii lungi d e m tnevrare as tfel incit presarea se face In conditii optime.
BR-ID. B:adul cu speciile lui, cum sint: bradul alb - Abies alba (Mill) sau Abies pectinata (D.C.) denumit la noi In special in Ardeal brad nemsz, cit gi m ~ l i d u l ,Picea excelsa (Link), fac parte din familia Pinaceae. D~osebirea fntre cele dou6 specii, ambele bune produc5toare de miere d e msn5 prin intermediul Lachnidelor qi lecaniilor. V.n. ne apar a t i t la inflorescenta lor, cit qi la agezarea frunzelor. LI bradul alb inflorescentele stau indreptate in sus, spre virful arborelui, iar frunzele sint ingirate pe riimurele ca dintii unui pieptene, de unde i-a venit gi denumirea d e pectinata. LI molid ins5, inflorescentele au vIrful in jos, iar frunzele ca nigte smocuri spirale stau in jurul rgmurelelor. Ambele specii dau un polen extraordinar de abundent care plutegte in aer pin5 la mare in5ltime. El are ins5 numsi 9,5/+% albumin5 digestibil5 care nu intereseaz5 prea mult albinele decit numai dac5 nu a u alte plante cu polen msi bun. f n schimb cel mai important procent a1 substantelor minerale este cel din polenul de conifere, atingind 2,24%. D ~ i c i l e ,cind se hr5nesc numai cu polenul de m d i d produc putin laptigor, cu o valoare alimmtar5 sc5zut5. Cercettitorii au g6sit c5 puietul astfel hrgnit, ajuns ca albine msture, are o longevitate cu 50% mni micti fat5 de cel care a primit drept hran5 polen de la rapit5, salcie, alun etc., bogate in albumin5 digestibil5. Din punct de vedere a1 productiei rnierii de la brad caracterizat5 drept rniere de man5 se pare cti molidul a r d a ceva msi putin decit bradul, deci

productia este fn raport d e specia d e lahnide sau lecanii ce le adfipostegte, cit qi d e proportia dintre ele, fn raport cu timpul favorabil sau nu, cind au ap5rut. Secretia dulce este absorbit5 de aceste insecte fie prin scoarta arborilor, cind mierea de man5 este de calitate ceva mai slabs, fie recoltat5 de aceste insecte de la baza inflorescentelor sau a frunzuli$elor in form6 de ace ale arborilor. Albinele o culeg dac5 ea trece mai intii prin organismul acestor insecte intermediare. Culesul mierii de man5 de la brad gi molid are o intensitate variabil5 gi apare la diferite date. V.n. Miere. De exemplu, o varietate de lachnide denurnit5 Lachnus pichtae elimin5 zilnic din organism cite 50 ml suc dulce, ce contine o cantitate total5 de 15 mg zah6r. Albinele culeg abia 5% din aceast6 reviirsare de substante zaharoase ale bradului. Totugi, fncepind d e la poalele muntelui gi apoi in mod egalonat din ce in ce mai sus, pe m5surii ce c5ldura ingilduie lecaniilor gi lachnidelor o dezvoltare normal5 la altitudine mai mare productia de miere de man5 de la brad, in anii buni poate atinge 40-50 kg d e stup. Mierea d e man5 a molidului are culoarea verde-inchis, iar cea d e la brad - galbenil-aurie; ele contin in proportie de 25,68% melezitoz5. Aceast a se datoregte urmelor de rigin5 ce ea le contine gi care totugi o face mult c5utat5 mai ales de bolnavii de pl6mini. f n mierea de brad se afl5 un puternic bactericid , inhibina, produs a1 unei enzime ce o are mierea de brad. ,,Enzima aceasta este o glucozooxidaz5 care in prezenta aerului produce din fructoz5 hidrogen-hiperoxid ; in medicin5 se cunoagte de mult efectul sterilizator a1 inhibinei" (L i p i s E.). Mierea de brad se extrage cu ugurintii atunci cind timpul este cald; inspre

BRKULOZA

96

BUTLER C. G.

iarn5 ins5 ea se cristalizeazg chiar In faguri, cristale pe care albinele nu le pot dizolva atunci gi le elimin5. De aceea trebuie extras5 integral cel mai tirziu toamna, c5ci nu este recomandabil s5 fie dat5 in hrana de iarns a albinelor; ea las5 multe reziduuri ce amplific5 consecintele diareei si nosemozei.
B ~ A U L O Z A este denumirea stiinf.ific;i ce se d 5 unei infest5ri a coloniei cu parazitii Braula-coeca, adic5 p5duchele albinii. V.n. Dduniitorii albinelor. BUBERNIC, brinc5, frunz5 de bub5

teaz5 toat5 ziua aceast5 pretioas5 plant 5 melifer5. Mierea are la inceput. u n miros asemgn5tor cu eel a1 florii, dar il pierde repede prin evaporarea intens5 a substantelor volatile. fnfloregte in luna mai gi rareori pentru a doua oar5 in toamn5. Bubernicul cregte prin p5duri, pe marginea apelor, prin locuri umede, fiind o plant5 vivace gi cu rizomi umflati, tuberculii se pot ugor recolta ~i inmulti. Un hectar cultivat cu aceast5 plant5 d 5 in medie 200 kg miere. Terenul trebuie ins5 s5 fie umed.

rca, urzica neagr5, Scrophularia nodosa L. Este o plant5 erbacee din familia Scrophulariaceae. L3. capiitul fiecarei ramuri se vede o floare dezvoltat5, colorat5 in rogu gi adesea cu nuante de violet-inchis sau brun. Florile au un miros nepl5cut. Nectarul se prezint5 sub forma a dou5 pic5turi mari in potirul florii. Albinele cerce-

BUDEL, A. cercet5tor german care a f5cut studii valoroase privitoare la intretinerea albinelor in atupi sistematici, in cornparatie cu COGnitele primitive din paie, fixind ~lormele privitoare la temperatura, umiditatea gi ventilatia din stup iarna, prim5vara gi vara.
BUSUIOC, basilic, ngl5cic5, Ocimunz basilicum L. din fam. Labiataelor, ca gi busuiocul sglbatic, Brunella vulgaris, sint plante melifere pretioase, pe care albinele le viziteazg toat5 ziua a t i t pentru polen cit gi pentru nectarul lor bogat. Productia d e miere la hectar este calculat5 la 100 kg, iar mierea are un parfum minunat. Florile albe-roz, in form5 de spicule$, cite o d a t 5 violete-rogiatice, aga cum este busuiocul sglbatic, infloresc mereu, din iunie pin5 in octombrie, fiind g5sit prin toate gr5dinile de la tar%. BUTLER, C. G., cercet5tor englez ce lucreaz5 la Statiunea experimental5 din Rothamsted, este cel care a descoperit c5 matca are pe suprafata corpului sgu o substant5 ce se transmite intre toate albinele coloniei, fiind u n element d e unitate care opregte aparitia albinelor ou8toare.

Bubernic

BUTOI

97

BUT01

BUTOI. Butoaiele din lemn sint cele mai potrivite vase pentru transportul mierii. Ele trebuie s i fie foarte bine incheiate gi lucrate din lemn uscat d a c i se poate, chiar tinut in cuptor inainte de a-1 fasona in doage. Se prefer5 lemnul de fag, tei, paltin auriu gi chiar salcie. Stejarul nu este bun, c5ci degi este mai rezistent, d 6 mierii o culoare neagr5, eel putin la prima intrebuintare, cit 8i un gust de tanin. Doagele trebuie s6 fie lucrate de-a lungul fibrei lemnoase, c5ci sint dogari care pentru economie de material - mai ales cind au in lucru trunchi grogi - ii taie de-a curmezigul ~ e n t r udoaee. Acestea nu sfnt bune kici ]as6 < se scurgg mierea prin 5 porozit5tile lemnului.

Cind se scurge mierea din butoaie, este b i n e s i se pun5 apoi ap5 clocotit5, pentru ca resturile de miere s6 se topeasc6 iar butoaiele sB se pistreze far6 miere pe doage. Altfel, mierea r5mas5 pe peretii vasului. va absorbi umezeala din aerul pivnitei, inlesnind un proces de fermentatie, care va face apoi vasul de nefolosit. Cind mierea s-a cristalizat in butoi, se sl5besc cercurile gi se desface unul din funduri, dup6 care ea se poate . scoate cu o lopat6 L i n e m a n . Apoi fundul se pune la loc gi butoiul se incheie, dup6 ce el a fost bine s p i l a t de resturile de miere gi uscat. Butoaiele metalice nu sfnt bune c h i acizii mierii dau compusi toxici in contact c u metalul.

7

- A.R.C.... Aplcol vol.

I

C A B ~ AAPICOLA. In pastoral este fitcut6 din panouri ce se prind In guruburi. Acolo locuiegte executind la nevoie gi diferite operatii ca: extragerea mierii, a 16ptigorului, transvazarea larvelor in cregterea m6tcilor etc. Dimensiunile ei sint de 2 x3 m inalt6 in fat6 d e 2,10 x 2 m in spate; in felul acesta acoperigul are o singur6 scurgere. Pentru ca panourile s6 nu fie prea greu d e minuit se fac cite dou6 la peretii din fat6 ~i spate, cit gi acoperigul; scurgerea apei de ploaie de pe acesta se face ugor, c6ci panourile lui se agaz6 la fel ca tiglele pe cas6. Ea se construiegte din scindurii foarte uscat6, de 2,5 cm grosime, care se incheie in falturi, ca sii nu ramin6 nici o or6p6tur6. Peretii sint cgptuyiti cu carton gudronat in interior, pentru

Cabana apicola

a nu ingiidui vintului s5 p6trundg printre inoheieturi. Scheletul peretilor demontabili Be face din leaturi de 615 cm. Fiecare perete are cel putin patru leaturi marginale gi unul curmezis la mijloc, agezat orizontal, toti montati la o egal6 distant6 unii de ceilalti. Acoperigul-estemgrginit de patru leaturi care imbuc6 partea de sus a peretilor cabanei ca gi capacul unei cutii. In felul acesta cabana are o bun6 stabilitate, iar vinturile cind bat puternic, nu pot ridica acoperigul, care de altfel este fixat de pereti cu dou5 buloane. El va avea carton gudronat sau tab15 deasupra. Podeaua va fi astfel croit5 ca s6 se sprijine pe dou5 traverse mobile - de stejar - agezate dedesubt, care o tin ceva mai sus fat5 de suprafata p6mintului. fn felul acesta scindurile nu sint expuse putrezirii. Prinderea peretilor intre ei se face cu buloane de 12 cm lungime, cu cap patrat gi ingropat in leaturi, iar piulitele avind gaiba dedesubt. Lumina intrii P cabana printr-o fereastrl t5iat6 n in mijlocul ugii yi una lateral5. Fereastra din mijlocul uyii se ridicg in sus culisind intre douii gipci laterale ;

CAILLAS A.

99

CAPTAREA COLONIILOR

m5rimea ei este astfel calculat6 incit. prin golul s5u sB poat5 fi introdus un magazin de recoltil cu faguri. In felul acesta, la extractia mierii gi aducerea magazinelor la caban5 pentru extras, nu se mai deschide uga ca sii p5trund5 albinele in interior. Uga trebuie s5 fie suficient de larg5 pentru a permite introducerea unui extractor de capacitate mai mare. Cabana trebuie vopsit5 regulat din doi in doi ani.

Iat8 cum se procedeazil, dupg E. K e y a t a (S.U.A.): se ia o cutie de 30130 cm desp5rtit6 in douil compartimente suprapuse printr-un oblon de tab15 median; compartimentul de sus este acoperit cu un capac cu geam de sticlii. CBut5torul se apropie de oralbinii care culege f5r5 grijg de pe o floare din poian;; strecurlnd ugor cutia sub floare, o prinde sub c5p8cel. Apoi taie codita florii gi deci albina este captat5. Ea se zbate spre lumin5 dar far5 folos. Atunci se reCAILLAS A. cercetgtor francez care trage oblonagul de tab15 dintre cele cu patru decenii in urm5 a desco- dou& compartimente, unde, albina perit vitamine In miere. Are mai multe prizonierg trecind g5segte un mio f5gurag plin cu sirop cu care igi umple scrieri in domeniul apiculturii. guga. Geamul se acoper5 atunci cu CAPCANA PENTRU ROI este denu- oblonagul gi deci - in cutie, pentm mirea care se dti unor stupi pri- moment,, nu rnai este luminl. Cfnd mitivi mici, de form5 conic5, f5cuti albina gi-a umplut guga, clutgtorul din r5chit5 impletit5 asezati prin ridic5 capacul, iar albina este elibearbori la diferite distante depjrtare de ratci. Ea va face de tndatii recunoagstupini. A c q t i stupi primitivi sint terea din zbor a locului cutiei indrepdescoperiti de albinele cercetap ce tindu-se apoi in directia unde se g5seqte caut5 loc pentru adiipostirea viitorilor scorbura cu colonia sa. CFiutiXtorul ]as& roi. Apicultorul cerceteazg zilnic locu- cutia pe locul ei, urmiirind albina din rile unde capcanele sint agezate cu ochi gi fuge putin in aceeagi directie, firoii pringi in ziua respectivg, care in xindu-pi totodat5 un punct dereper mai n a o e e a ~ isear& sint du.i in prisac5 bi departe P directia de zbor a insectei. Albina se va intoarce in curind cu introdugi in stupi sistematici. citeva ineotitoare. Cind ele au f k u t CARUCIOR pentru transportat stupi astfel citeva c515torii, iar cilut3torul e o pies5 foarte necesarti in stu- este fixat asupra directiei de &or, ping. Schita al5turatii este 16muritoare. inchide din nou capacul yi prinde acolo citeva albine; apoi se PndreaptS CAPTAREA COLONIILOR s5lbatice din spre primul reper fixat unde le elibescorburile arborilor de piidure este o specialitatea unor ctiut5tori dealbine, care pe aceasti5 cale igi populeazil stupina cu coloniile prinse, luind totodatil qi continutul de faguri cu miere. Munca aceasta de descoperire a roilor s5lbatici este grea, mai ales in desimea p5durii, dacii cfiut5torul nu are o vedere ager5 gi nu poate urm5ri din ochi zboI. ?A rul albinelor ce culeg d e prin poieni. CHrucior de transportat stupi

CATINA DE G A R D

100

CEAIURILE

reazii. .4lbinele, la elibernre far recunoagterea acestui I;OU Ioc, iar la fnapoiere vin acolo. I n felul acesta cBut5torul se tot apropie de scorbura u n d e colonia gi-a durat locuinta. Cind albinele captate fnc un zbor in dircctia contrarii. c5utCitorul gtie c6 a dep5git locul unde se afl5 roiul; el se inapoiaz5 si-l va descoperi uqor esaminind arborii din jur, stind cu spatele la lumin5. Albinele cu matca lor sint scoase cu fum, cioc6nind scorbura arborelui, iar fagurii cu miere se iau, cind arborele se doboar5 si scorbura se deschide.

ruginii, a1 ctiror neclnr contine vitaminele C , B,. H,, si E. Ele sint cercet a t e rnult de albine si pentru polen.
CATIKI$, La~nariscR. Tamnrix gallica L., ca ~i specia Tnrnaris pallassi, (Desv.) este un arbust din familia Tamaricaceae ce cregte prin locuri nisipoase gi inundahile, avind ramuri lungi gi flesibile, c11 lemn greu, care n u plutegte, cu frunze ca un brtidis, cu flori roz? dispusc in spiculete. Acestea dau un nectar abundent. La noi in t a r 5 sirit snprafete intinse de c5tinis pe malul Dun5rii si ostroave, d a r mai ales pe v6ilr. inundabile qi nisipoase ale r i u r i l o ~ Buzsu gi Rimnicu-S5rat d i n regiunea Pioiegti ; multi stupari duc acolo stupii in pastoral dup6 culesul de la. salcim, obtinind recolte bune.

CATLYA DE U . ~ R D ,]icing, lition, z;h5ric5, Lycium vulgare (Dun.) este un arbust spinos din famil ia Solanaceae, cu ramuri lungi, subtiri, flexibile, ce cresc gi formeazii tufe de nep't runs. a ~1 Din punct de vedere melifer c't' ~ n a CXTUVXICA, iarba flocoasii. iarba este o plant5 prefioasii. cdci incepind infloritul din mail florile sale de culoa- mitei, minta mitei, ~Vapeta cataria re violet5-rogiaticri dau o miere abun- L. este o plant5 erbacee din familia d e n t 5 pin5 tirziu in octombrie. Polenul 1,abiatae asem5nritoare cu Melisa. V.n. s5u este de culoare galbeng-mamnie d a r mult rnai rustic5, rnai putin pretentioas5 si chiar uneori rnai ciiutat5 ~i mult csutat de albine. Multi a ~ i c u l t o r i planteaz: ctitina d e albine decit aceasta. Florile ei sint i n stupinri In rinduri distantate din mici d e 7-8 mm. mirositoare, cu 5 in 5 m pentru a tine vara umbr5 stu- fructc purpurii pe lobul inferior. pilor. Totodat5 stupii sint ad5postiti Culoarea lor in general este alb5-rogiacontra vinturilor reci din iarnii gi tic5, dispuse in verticile terminale. prim5var5, cu a t i t rnai mult cu cit Ctitusnica este o plant5 melifer5 prei n cel de-a1 doilea a n cstina d e gard tioasii, productia sa de miere fiind apreciat5 la 100-150 k g la ha. In atinge o in5ltime de 2,5 m. 24 de ore o floare secret5 0,16CATINA ALBB sau salcia' spino& 1,22 mg. Planta are o dubla folosire s 6 - Hippophae rhamnoides - bun5 fiind gi medicinals, c5ci din flori si melifer5 este asem5n5toare cu ciltina frunze se extrag uleiurile citrol gi d e gard. Face parte din familia Bleag- geraniol, care sint scumpe, ctiutate gi naceae, este arbust spinos, folosit la folosite in stupin5 la unirea coloniilor. perdelele de prot,ectie. Autorul 1-a CEAIURILE se fac prin op5rirea dig5sit gi in masiv, in luncile d i n regiunea muntoasg pe valea Teleajenului verselor plante medicinale gi prezenreg. Ploiesti. Se dezvoltg bine pe malul t a t e deci ca infuzii, sint d a t e albinelor apelor. Arbustul are flori galbene in hrrinirea stimulent,5, cit gi in cea

CEARA

101

CEARA

medicamentoasti. De exemplu In hr5nirea de stirnulare ceaiul de cuigoare, Eugenia caryophillata (T h a m b) or cel dintr-o combinatie de Base plante: mugetel, cimbrigor, coada goricelului, melisa, busuiocul cerbilor, coji de portocale gi foarte putin pelin dau rezultate foarte bune. Cunoscutul cercetator S k 1 e n a r G u i d o d 5 albinelor acest ceai chiar f5r5 zahiir. Se pun in ap5 rece 10 linguri dintr-un amestec cu aceste plante ping dau intr-un clocot; se retrage vasul gi se rgcegte, turnind peste aceast.5 esent.5 10 litri ap.5 sau sirop. ]Tn acest caz czeaiul nu mai este infuzie ci decoct. Acest ceai este putin amar, datorit5 prezentei pelinului. S c h e i d e r are o altii formula: la plantele enumerate mai sus, mai adaug5 cimbru, flori de tei, flori de jale (Salvia officinalis) gi flori de gglbinele. V.n. Hrdnirea albinelor, ceaiurile stimulative. De asemenea ceaiurile se ofer5 gi ca medicament, fie ca infuzie - deci ap5 clocotit.5 turnatti peste plante gi l.5sat vasul acoperit cel putin o or5 sau ca decoct, adicB fiert cu ap5 aga cum s-a ar5tat mai sus. De pild5, tratamentul diareii se face cu ceai decoct din frunze d e Miicrk, V.n., a t i t pentru a inl5tura efectele diareii, cit gi pentru a neutraiiza efectele nocive ce le provoac5 o hr5nire in iarn5 cu miere de man&. 1 . . Diareea. 7n
CEARA este un produs organic complex a1 albinelor tinere, initial lichid, pe care-1 secret5 prin glandele cerifere din abdomen, dup5 un consum abundent de miere gi p5stur5. Produsul, un hidrocarbonat lipsit de azot, care apare sub abdomen pe aga-zisele ,,oglinzi cerifere", ia contact cu aerul, solidificindu-se sub form5 de solzigori. Citeodatii, cind nevoia cere, chiar si albinele virstnice iau parte la aceast5

munc5 de elaborare a cerii. V.n. Albinu,. glande. Cantitatea mai mare sau ma1 mic5 a acestei secretii glandulare este in raport de urm5toarele conditii: de o populafie numeroas5 ; cu multe albine tinere in colonie; de o temperatur5 favorabilg la exterior; de un cules bogat in natur5, sau o hr5nire stimulatorie cu substante zaharoase gi proteice; de spatiu suficient in stup unde albinele tinere s5-tji poat.5 depune nestingherite secretia glandelor cerifere, gi in sfirgit, In situatia de roi, cind productia de cearl in faguri cl5diti in noua locuint5 este cea rnai mare. Din punct de vedere chimic ceara are o componen{d complexci, aseman5toare cu cea a grgsimilor organice. Schematic, ,,ceara de albine este cornpus5 din molecule mari, a1 c5ror schelet este format din lanturi lungi de atomi de carbon" (R. I a r 1 o v). Dup5 ( D o w n i n g gi altii ,,proportia relativ5 in fiecare class a compusului, fiecare lungime a lantului de carbon g5siti in compozitia cerii hidrolizate ar f i urm5toarea : hidrocarburi 16 proportii, alcooli monohidrici 3.1, dioli 3, acizi 31, hidroacizi 13; pin5 in prezent nu se gtie inc5 dac5 ceara apare in forma ei stabil5 final5 in glandele producgtoare de cear5 ale albinei, sau dac5 se produc modific5ri chimice cind solzigorul de cear5 produs de albin5 este amestecat qi presat la locul lui in fagure". Dup5 alti autori, ceara cuprinde: acidul cerotic in proportie de 65-66%, ce se topegte la 7S°C, fiind solubil in alcool clocotind ; miricina aproximativ 30% - este o substant5 cristalinii care se aprinde la 72°C; cereolin5 - 4-5% substant5 moale, solubil5, se t o p e ~ t ela 20°C, fiind in acelagi timp gi putin acid5. De asemenea ceara mai contine 4 000 U.I., vitamina A. Din cauza acestei componente eterogene, ceara se solidi-

'

CEARA

102

CEARA

fic5 in crista.le neregulate. Un roi natural ad5postit intr-un stup go1 cltidegte dup5 2-3 zile un num5r insemnat de faguri de culoare alb5, fiind stimulat de consumul unei hrane corespunz5toare. Glandele cerifere secret5 atunci cear5, incepind de la temperatura d e 25"C, dup5 ce albinele si-au umplut guaa cu miere. Dup5 12-15 ore de digestie, celulele glandelor cerifere se alungesc pin5 cind intre ele apar spatii goale dar pline cu aer, urmate apoi de aparitia acelor solzigori striivezii de forma pentagonului neregulat ; 100 din ei cintaresc 0,0002 g deci trebuie dou5 milioane de solzigori pentru un kilogram d e cearti. Solzigorii sint foarte maleabili qi nu au consistenta necesar5 ca sii reziste la o temperaturi d e 33-36"C, cit este in stup. De aceea, de indata ce ei apar In oglinzile cerifere, albina ii cuprinde cu ghearele picioarelor dinapoi yi trecfndu-i la picioarele dinainte prin htermediul celor mijlocage, ii apuc5 fntrc cele dou5 mandibule ale gurii unde-i fr5mint6. Albina incorporeazg astfel solziaorilor o secretie glandular5 de leggturl, ca un mortar de ciment, care d 5 cerii proprietatea de a putea rezista la temperaturi ridicate ping la 62,5-63°C. Numai dup5 o astfel de prelucrare, solzigorii produgi de albinele cerifere adunati in grupe, constituie adevgrata cear5. Solzigorii pe care-i scap5 albinele de pe oglinzile abdominale gi cad pe fundul stupului, dac5 vor fi pugi la analizti, se va constata c5 sint lipsiti de acea substanti pe care albinele o incorporeaz5 celor pugi in faguri, atunci cind ii fr5mint5 intre mandibule. Obignuit culoarea solzigorilor de cear5 este alb5; uneori cu o uaoar5 nuant5 gglbuie. Cind un bloc de cear5 este gata topit, adic5 atunci cind masa topit5 are peste .62,5"C, de indatii ce aceast5 limit5 ince-

pe s5 coboare, apar primele cristale acolo unde suprafata sa de contact cu aerul sau cu un corprece, determinii acest proces. Pojghita de la exterior devine albicioasti, ceea ce arat5 c5 incepe procesul de cristalizare; apoi, pe m5sur5 ce cristalele se adun5, masa cerii topite care este d e culoare inchisti devinus galbenii-aurie. Acest proces de cristalizare, continua de la marginea blocului spre mijlocul s5u, pin5 ce temperatura se coboar5 la nivelul mediului inconjur5tor. Chiar cind ea s-a r5cit complet, procesul d e cristalizare tot mai continuii printr-o apropiere molecular5 strins5 care-i d 5 o duritate mai mare. S-a stabilit cii coeficientul de duritate a1 cerii topite in var5 merge crescind de la 7,912,7 numai in 40 de zile. 4n schimb, in timpul mai rece de toamn5, duritatea este mai mare, dup5 cum indic5 tabloul al5turat. Trebuie retinut c5 pe mtisur5 ce duritatea cregte, se m5reste qi fragilitatea cerii. Cercet 5torii dezbat ai ast5zi problema raportului mntittitii de hran5 ce trebuie consumat5 d e albine fat5 de ceara rezultat5. S-a stabilit precis c5 parerea lui D a d a n t $i a altor cercetgtori era. eronat5 cind sustineau c5 pentru u n kilogram de cear5 albinele trebuie s5 consume 10-12 kg hran5; la fel de eronat5 era si p5rerea c5 nu ar fi economic ca albinele s5 cl5deasc5 prea mult. Din cercettirile f6cute s-a ajuns la concluzia c5 producerea d e cear5 este ?i economic5 prin venitul ce il dB gi c5, in anumite situatii, cltiditul fagurilor contribuie la o activitate mai intens5 in culesul mierii, cit ai la indep5rtarea coloniei de l a roitul natural. Prin cl5direa a 6-7 faguri anual, ceea ce este ugor pentrn oricare colonie normal5, nu numai c5 s e formeazl o r e z e r d de faguri gatacltiditi pentru timpul marelui cules,dar semen-

,

CEARA

103

CEARA

fine colonia intr-o stare activii, inliiturindu-se totodatii gi fagurii vechi care sint obignuit un focar de microbi. fn ultimul deceniu s-a ajuns la concluzia cii echivalentul chimic dintre miere gi cearii nu este rnai mare d e 3,035 kg miere, fati5 d e productia unui kilogram de cearii. Cifra este ins5 relativii, ciici aceastii productie este legatii de multe conditii: timp, temperaturii, puterea coloniei, vigoarea gi tineretea albinelor clilditoare etc. Factori determinanti in productia de cear5. 0 d a t l cu sosirea primiiverii gi abundentei mereu crescinde de nectar ~i polen in naturii, se trezegte din ce In ce rnai intens gi pornirea d e a cliidi a albinelor lucriitoare. Cregterea productiei de cearii se datoreazii ins5 gi unor anumite procese de dezvoltare din interiorul coloniei, explicate in continuare. Activitatea de cltdit, este precedata de o perioadii pregiititoare, rnai mult sau rnai putin lungii, cind apare aceastii ,,dispozitie de a cliidi", ce este ugor de sesizat, ciici constituie totodatii gi un indiciu pentru punerea magazinelor de recoltii qi inceperea productiei de cearii. Ea este in legiiturii cu: - Puterea coloniei, numiirul albinelor tinere din ea gi anotimpul in care ele cliidesc. In mod natural albinele tinere sint cele cu glandele cerifere In plinii activitate gi care dau un randament mai mare fatti de albinele mai in virstii. Cercetiiri precise au stabilit cii o albinii poate produce in cursul vietii sale pin5 la 50 mg cearii, ceea ce corespunde la jumiitate din greutatea corpului siiu. G. T a r a n o v a giisit cii la 1 kg d e albine in special primiivara, productia de cearii a celor tinere este rnai mare qi direct proportional5 cu numiirul lor. 0 inmullire ulterioars a populatiei nu p a i piistreazii aceeasi proportie de c<A&, fat5 de kilogramul de albinii.
--J

- C&lduradin stup de asemenea favorizeazti productia d e cearii. De aceea este bine ca in primgverile riicoroase intregul cuib sii fie bine impachetat. Conform cercetiirilor fiicute, s-a stabilit cii productia de cearii este dependentii, in special de temperatura mediului exterior. Cind media temperaturii in naturii depiigegte li°C, albinele incep sii cliideascii, mai ales dacii maxima acelei zile se apropie cit mai mult de 20°C. Sporirea productiei d e cear5 va fi miiritii cind intre spatiile dintre rame se pun gipci care inchid complet aceste deschideri yi piistreazii mult rnai bine ciildura cuibului. - Culesul natural, ori hriinirea stimulentii intensii, sint factori determinanti In miirirea productiei de cearii, ciici albinele o data cu munca d e cules, se hriinesc intens, din ceea ce aducin stup, determinind o supraproductie de cearii in glandele cerifere. T a r an o v a stabilit o corelatie intre cantitatea de puiet gi productia de cearii. El a constatat cB 1 kg d e albine in cursul vietii lor pot d a 0,500 g cear5, crescind totodatii ?i 26 000 de larve, dacii sint bine hriinite stirnulent, sau au un cules bun. Raportul de productie fat& de hranirea de stirnulare a fost stabilit de acest cercetiitor la 35 g cear5 pentru 200 g de hran5 cu proteine. Nu totdeauna corelatia riimine aceeagi, ciici la culesurile mici, de intretinere, ele cresc puiet numeros, dar produc cearii putinii. f n schimb la un cules bogat de polen, productia de cearii este miiritii, chiar dacii nectarul intrii intr-o miisurii mai micii, fiirii ca prin aceasta munca de cliidit sii micgoreze activitatea de zbor la cules a albinelor. Aga se explicii de ce in anul 1957, la noi, an de redusii productie de qieremarfii incit albinele abia gi-au putut aduna hrana, ele au cliidit multi faguri. In localitiitile unde au fost transpor-

CEARA

104

CEARA

tate coloniile pentru a produce miere, a fost floare destulii, dar lipsitii de nectar; in schimb au avut din plin polen; albinele 1-au cules, s-au hriinit indestuliitor cu el, in afar5 de ceea ce depozitau in faguri, iar ca urmare ele au clildit mult. De altfel, experientele lui F r e u d e n s t e i n amintitemai sus sint concludente: chiar gi albinele biitrine hriinite cu polen gi-au reactivat glandele cerifere atrofiate, cl5dind faguri. Spatiile goale din stup favorizeazri mult secretia glandelor cerifere. Albinele nu suportii spatii goale in cuib. Ele se completeaz5 cit mai curind cu faguri noi clgditi, rnai ales cind sint in partea superioarii a ramelor. Stuparii trag foloase insemnate din aceastii inclinare natural5 a albinelor, folosind Rame clliditoare, V.n. 0 matcci prolificci care depune multe ouii are nevoie d e suprafete intinse d e faguri; cum in atare ocazii in colonie se aflii mult puiet gi multe albine tinere eclozionate datoritii prolificitiitii ei, productia de cearii in fagurii cliiditi va fi cu a t i t rnai mare. Calitatea albinelor unei colonii seleciionate in directia productiei de cearii, va contribui gi ea la sporirea acestei productii in stupinii. fn aceastii privintii, un criteriu bun de selectie este acela de miisurare a oglinzilor glandelor cerifere; cu cit acestea vor fi rnai dezvoltate, cu a t i t productia de cearii va fi rnai mare. Dupii calculele lui H. K e t t n e r albinele in general produc cearii gi folosesc: la cliidirea unui fagure normal dintr-un fagure artificial, 2,6 g cearii pe d m 2 ; la clildirea unui fagure gros - dintr-un fagure artificial 5,O g pe dm2; la cliidirea fagurilor intr-o ram5 cliiditoare, f5rii fagure artificial, sub speteaza superioarii, 9 g ceara la d m 2 ; de la descapiicirea fagurilor cu miere

se obtin 21 g cearii la 1 kg miere extras5 : ceara din direrse resurse : de pe pereti, riiz5tura de pe rame, cresc5turi intre rame etc. in total 10 g. 0 colonie bine condusii, poate da in medie 1,8 kg de cear5 pe an, ceea ce echivaleazii cu valoarea a 6-10 kg miere la pretul oficial a1 acesteia. Valorificarea eerii produse de o colonie se face pe mai multe ciii: prin inlocuirea anual5 gi topirea a cel putin 113 din fagurii de cuib gi a cel putin 1/10 din numiirul fagurilor reformati ai caturilor de recoltii; prin fgguragii ce albinele ii cliidesc in ramele cliiditoare din cuib gi pe care apicultorul il recolteazg din 4 in 4 zile la inceput gi din 7 in 7 zile rnai tirziu; prin mici fiiguragi cu care albinele leagii spetezele superioare ale ramelor de cuib; prin distantarea ramelor din magazinele de recolt5 in timpul culesului, cind albinele prelungesc peretii celulelor, pentru a depozita in ele o cantitate mai mare de miere; prin desciipiicirea fagurilor plini cu miere, fnainte d e a-i pune in extractor. Cine urmiiregte d e aproape fiecare din aceste posibilitiiti, poate realiza productii lnsemnate de cearii. G. Taranov a calculat precis tji a giisit cii hriinind zilnic albinele cu cite 200 g sirop de zahiir in proportie de 50% in stup fiind gi p5sturii indestuliitoare -se realizeazii 35 g cearii ; deci la 100 g zah5r care cost5 0,90 lei se realizeazrir 1,20 lei beneficiu, socotind ceara la 60 lei kg. Topirea fagurilor. Topirea fagurilor sub actiunea vaporilor fierbinti, urmatii de presarea masei de cearii topitii, este o lucrare la care stuparii trebuie sii renunte, rnai ales cind folosesc aburi fierbinti introdugi direct in masa fagurilor, ceea ce altereazii calitatea cerii. Cel mult dacii se tine sii se fac5 o astfel de topire sub actiunea aburilor,

CEARA

105

CEARA

atunci acesta trebuie s5 circule printr-un dispozitiv de tevi de aram5 cositorit5 sau In vase cu pereti dubli intre care circul5 aburi. Topirea cea rnai bun5 se face numai in a p i fierbinte. Pentru topirea cerii se impun trei conditii: 1. apa s5 fie de ploaie sau de riu, f5r5 substante minerale ; 2. apa sii nu ating5 niciodatii punctul d e fierbere, iar cantitatea ei s5 fie dubl5 fat5 de greutatea cerii; 3. vasul in care se face topirea s5 nu fie din fier, sau aram5 nespoitii, c5ci acizii din cearii in contact direct cu aceste metale fac ca ea sii seinnegreasc5 gi s 5 - ~strice compozitia. Vase i bune in acest scop sint: cele sm5ltuite, cele de aram5 cositorite, de aluminiu, sau de otel inoxidabil, cu conditia s 5 fie rnai largi la partea de sus. Ceara obtinut5 odatii topit5 se las8 cu apa ei s5 se solidifice, inf5gurlnd vasul P p5turi sau cojoace; dac5 forn ma vasului este improprie gi nu s-ar putea scoate blocul de cearii la solidificarea lui, atunci ceara topit5, cu apa eifierbinte, se toarn5 in a l t vas larg la gur5, de preferat un lighean sm5ltuit. Topirea solard este ugoar5 gi pract i c i , nu cere nici supraveghere qi nici munc5 sau materiale. In acelagi timp calitatea cerii din topitorul solar are indicele de duritate cel rnai ridicat. In schimb, dac5 s-ar pune in topitorul solar faguri rnai vechi, in rezidii r5mine un mare procent de ceari legat5. Sint multe modele de topitoare solare, dar cel mai bun este a1 lui 0 r o s i P a 1. El este alcgtuit dintr-o cutie cu fund dublu umplut cu materiale ce tin ciildura (pene, puful fructului papurei, cilti, vat5 de sticl5 etc.) Cutia are u n capac cu geam dublu care concentreaz5 rnai bine cgldura solar%.Distanta dintre cele dou5 geamuri s i fie d e 10-12 mm. Ceara sau fagurii se

agaz5 pe o tab15 ondulat5 de aluminiu care s-a dovedit c i retine cea rnai mare cantitate de cildurii. Topitorul trebuie mereu rotit spre soare astfel ca razele s5 bat5 perpendicular Fe geam. Pentru buna sa orientare spre soare, se bate un cui in rama capacului n ce este cu cltiva centimetri scos rnai P afar5, cui care prin umbra sa indic5 stuparului schimbarea pozitiei topitorului fat6 de soare. Apicultorul K oz i u r a N. A. a modificat putin topitorul, ridicind cu 10 cm rnai sus tava de aluminiu pe care stau fagurii. fn peretele din fund a fiicut un orificiu pentru un cablu electric care este in leg5tur5 cu un regou pus dedesubt. fn zilele cPnd nu bate soarele, se Pnc5lzegte tabla prin c5ldura emanat5 d e regoul care este conexat la o priz5 sau acumulator. Fagurii se topesc in condit ii bune. Desigur c5 obtinindu-se ceara prin diferitele c5i ar5tate mai sus, apicultorul va avea de prelucrat In primul rind ceara din fagurii vechi d a t i la reform5. Acegtia au o culoare inchisii pe care au cipstat-o de-a lungul anilor datorit6 inveliqurilor nimfale gi excretiilor 15sate acolo de puiet la eclozionare. Acestea contin substante organice ce s-au oxidat qi auschimbat cu totul culoarea initial6 a fagurilor. La prelucrarea fagurilor vechi gi negri, munca stuparului este anevoioasii ?i complicat5. fntr-adevgr, de secole metodele de extragere a cerei au r5mas aproape aceleagi: fagurii sfirimati ststeau P ap5 2-3 zile. Apoi n se puneau la topit in ap5 de rlu sau d e ploaie, se presau fie in siiculeti, fie in prese puternice. Ceara scurs5 se retopea qi se punea fn forme. Aspectul negativ a1 acestui fel de prelucrare era c i in rezidiile sau boptina r5masi dupii prelucrare se giisea cear5 bunii Pn proportii mari, de la 15-20%, iar

CEARA

106

CEARA

1n a1 doilea rind ceara adeseori igi pierdea culoarea gi aroma. De aceea metodele vechi de topire a cerii in ap5 clocotit5, sau sub presiunea vaporilor trebuie p5r5site. Prelucrarea la rece a cerii. M . Ianiszwerki a inovat o metod5 simpl5, practic5 gi la indemina oricarui stupar. Pentru aplicarea acestei metode care se utilizeaz5 in cele mai bune conditii numai in timpul iernii la ger mare, este nevoie de citeva piese deinventar gi de urmatoarea manoper5 : a. lntr-un vas de lemn cu capacitate corespunz5toare se pun fagurii vechi intregi la inmuiat in ap5 cald5 d e 50°C. Apa s5 fie din cea de riu sau de ploaie. Ea se schimb5 de citeva ori in cele 3-4 zile cit fagurii stau in vas, dizolvindu-se astfel murdgriile gi substantele proteice din inveliaurile nimfale, ce stau aderente pe peretii celulelor. b. Pe citeva plase de sirm5 sau citeva foi de tabla se scot fagurii afar5 la ger, apa se scurge partial din celule, r5minlnd totugi destul de mult5 in inveligurile nimfale ce au absorbit-o. Gerul inghetind-o, iar ea m5rindu-gi volumul, determin5 inveligurile s5 se desprind5 integral de pe celule. c. Pe o r5z5toare mare cft o foaie de tab15 m5rginit5 de o ram5 inalt5 de 6 cm se freac5 fagurii inghetati adugi in cas5. 0 asemenea r5z5toare o poate confections orice stupar dac5 g5uregte o tab15 cu un cui asemenea unei riiz5toare obignuite. Sub r5z5toarea mare de tab15 se afl5 o lad5 unde se colecteaz5 particulele de faguri rupti de catre r5z5toare ~i care particule nu trebuie s5 fie mai mari de 3-4 mm. Materialul fiind inghetat, iar ceara sf5rfmicioas5, operatia se face mult mai ugor decilt atunci cind iagnrii nu sint fnghetati ci numai inmui8T.i.

d. Particulele sfgrimate de riizitur5 din faguri se pun intr-un alt vas go], turnind peste ele o solutie de ap6 cu sare in proportie de 3-4 kg sare la suta de litri ap5. Apa s5rat5 trebuie s5 acopere intreaga mas5 de particule. Acolo ele r5min cel mult 20 de minute, in care timp apa siirati3 se imbib5 in inveligurile nimfale, f5cindu-le mai grele. Atunci, prin cep, apa se scurge din vas, dup5 care se toarn5 peste particulele de cear5 ap5 rece, de 4°C ; inveligurile nimfelor desprinse din celule cad la fund, iar particulele tie cear5 curat5 fiind ugoare, se ridic5 la suprafat5. Cu o sit5 se adun5, se spa15 in 3-4 ape curate qi se topesc intr-un cazan spoit, 'sau un vas emailat, cu ap5 de riu sau de ploaie. Cind toat5 masa lor este topitii f5r5 ca s5 dea in clocot, ceara se pune la decantare. e. Decantatorul este un vas spoit avind dub15 c5magB; intre cele dou6 c5m5gi circul5 un curent de ap5 caldii de la un boiler. Forma decantatorului este a unui con ce st5 in suspensie pe dou5 console, cu virful in jos;in acea parte se afl5 un robinet. Ceara deja topit5 st5 in decantator 10-12 ore la caldur5 d e 20-25°C. Dup5 acest termen se deschide robinetul gi se ]as5 s5 curg5 rezidiile intr-o c5ldare. Cind apare ceara cuiat5, robinetul se inchide provizoriu, se inl5tur5 c5ldarea cu reziduuri. iar ceara curat5 se scurge direct in foime, unde se rgceate ei se solidificg. Ea va fi o cearri perfect curat5 ! aproape alb5. i fntrucit nu orice apicultor are la indemin5 un decantator cu apa permanent fierbinte de la boiler, stuparii vor prelucra fagurii vechi in timpul iernii aga cum s-a rgtat mai sus, f5cind ceara sloiuri. Sub aceasti3 formi sloiurile se duc la un decantator raional, regional sau republican unde se de-

CEARA

107

CEARA

pun, primind in schimb cear5 purii. Adaptind metoda de prelucrare la rece a fagurilor se obtine: cear5 mai mult5, d e o culoare deosebit de frumoas5, de calitate exceptional5, cu toate componentele ei naturale, care adesea sint alterate cind se face topirea in ap5 clocotit5 dup5 metode vechi. Extrac?ia prin centrifugare e o lucrare foarte bung, dar ea se folosegte numai in ateliere inzestrate cu aparatur5 scump5 gi complicatri gi deci nu intr5 in preocuparea apicultorilor. Refacerea unui lot de eearI eompromis: uneori se intimplil ca unii stupari ce folosesc vechea metodg d e topire in ap6 fierbinte sau la aburi, s 5 strice ceara, saponificind-o. Dup5 C a i 1 1 a s, refacerea cerii stricate cere o deosebitg grij5 gi atentie. Blocul de cear5 stricat5 se rade in fulgi subtiri cu ajutorul unei ragchete asem5nStoare cu o rindea de timplgrie. Pentru c5 operatia este grea c i t l vreme ceara nu este putin muiat5, blocul se adincegte din cind in cind intr-un vas cu ap5 fierbinte de 7080°C yi se retrage repede. Fulgii de cear5 se pun la topit in vas emailat inalt cu o dub15 cantitate de ap5 rece, In care, inainte de a fi pus5 la foc, s-au adlugat 5 cm3 acid sulfuric pentru fiecare kg de' cearii. Dup5 ce apa cu cear5 clocotegte ugor 30 d e minute, se tot ia spuma de pe deasupra gi se las5 s 5 se r5ceasc5 cu incetul. Un am5nunt care trebuie retinut, este cii niciodatl s5 nu se pun5 a p l peste acid sulfuric, intrucit se pot in%impla accidente grave; acidul se dizolv5 in ap5 rece inainte de a se pune fulgii de cear5, turnind cu incetul acidul pe o lopltic5 adincit5 in ap5 ca s l se amestece bine. In timpul fierberii focul s l se mai potoleasc5, iar durata fierberii s5 nu dep5geasc5 timpul ar5t a t mai sus, cgci ceara devine sfgri-

micioas5 gi din nou i se inchide culoarea. Dup5 ce s-a solidificat gi s-au ras reziduurile de la fundul blocului, ceara se topegte din nou; pentru a-i reda culoarea initialti, de data aceasta se pun in apg 2% acid oxalic. A doua oar5 fierberea dureaz5 numai zece minute, amestecind bine, dup5 care se va turna in forme. Cind ceara este saponificat5 gi se incearc5 refacerea ei, se folosesc aceleagi procedee descrise, cu singura deosebire c5 ceara dPnd spurn5 mult5, operatorul trebuie s5 spumuiasc5 mereu fiertura, amestecind masa ei in vas pin5 cind la suprafat5 nu mai apare de loc spum5. Aceasta este dovada c5 totul a reintrat in normal gi s-a neutralizat efectul calcarului din amestecul initial. Se retopegte apoi a doua dar5, cu multii a p l adgugind numai 1%acid oxalic pentru a reda cerii culoarea sa natural5 gi a-i scoate ultimele reziduuri. Blocul de cear5 va avea o culoare frumoas5 dac5 i se adaugii la fierbere 50 g de sare la litrul de ap5 ce fierbe. PLtrarea gi prelucrarea bogtinei. Dup5 topirea gi limpezirea cerii, 14min reziduuri cu un continut de cearg redus. fn limbajul stuparilor aceste reziduuri se numesc bogtinti. V.n. Bo~tinli. Bogtina trebuie intins5 la uscat in strat subtire intr-un loc bine aerisit pentru a nu muceggi. Dupi uscare, bogtina se inchide intr-o lad5 ermetic5 avind 2-3 pungute cu naftaling care o feregte de atacul fluturilor de giiselnit5. Cind, dup5 1-2 ani, se adun5 mai mult5, ea se predii la atelierele de prelucrare. Reziduurile se pot extrage gi cu ajutorul solventilor. Operatia cere instalatii costisitoare gi nu face obiectul studiului d e fat&. Prelucrarea cerii in faguri artificiali. Inca din anul 1850, inventatorul

CEARA

108

CEARA

PrcsA plat; p r n t r u fap~r.i artificiali

I. Mehring a f5cut prima pres5 plat5 pentru foi presate de cear6, denumite apoi ,,faguri artificiali". El a sculptat in relief pe douii pl5ci d e lemn fundul celulelor unui fagure. Turnind ceara topit6 intre cele dou5 pl5ci a apiirut primul fagure artificial. Din ace1 moment a luat un mare avint apicultura sistematic5. De la presa plat; s-a ajuns curind la presa cu valturi, ce are imprimate pe suluri metalice forma celulelor unui fagure. Presa platci de rnin6-model Ritche pentru fagurii artificiali-este formatii dintr-o tav6 metalic6 turnat6 dintr-un aliaj anumit, tav6 cu marginile ridicate oblic. Pe fundui s5u7 ca gi pe capacul de deasupra tlivii, sint imprimat e bazele celulelor unui fagure avind dimensiunile celulelor d e 5,3-5,6 mm. Cu presa d e min5 se lucreaz5 astfel: pe o mas& perfect pus5 la nivel, se agaz5 presa de min5 pe o bucatii de pis15 sau pe un gervet gros pus fn patru. Presa este inciilzit6 putin la inceput cu ap5 cald5, dup5 care, tava de jos se umple provizoriu cu o solutie f5cutii din miere cu vin in proportii egale, sau spurn6 de s5pun sau ap5 glicerinatg in proportie de 5% glicering. Capacul presei ia contact cu solutia prin adincirea sa in tava de jos, plin5. Apoi solutia d e 'prisos se scurge din presli intr-un vas. Atunci se toarng in tav5 ceara topitli 8i perfect limpede. Ea trebliie s6 acopere

intreaga suprafat6 a tiivii d e jos, dupii care se las5 repede capacul, presindu-1 cu putere. Se agteapt5 fn aceast 5 pozitie citeva minute ping cind ceara de prisos ce a iesit dintre cele dou5 planuri presate, s-a sleit. Tinind presa bine apiisat5 intre degetele ambelor mfini, se ridic5 de pe gervetul gros gi se adincegte intr-un vas cu apii rece, d u p l care se scoate repede. Atunci se taie ceara care prisosegte sleitg de pe marginile presei gi ridicfnd capacul, apare foaia d e fagure artificial bine imprimat5, pe tava de jos sau pe capac. Foaia presat6 se deslipeste cu virful unui cutit de lemn stergfnd cu un gervet ambele fete ale fagurelui. Foile trebuie flcute subtiri pentru c5 s-a constatat c5 albinele folosesc cu greu prisosul de cear5 pentru a ridica cu el peretii laterali ai celulelor, ceea ce inseamn5 c5 se risipegte in acest caz prea multii cearii. Cele mai potrivite foi ca grosime sint cele care cint6resc 90 g foaia, dupg m5sura ramei stas de la noi, adic5 11 foi la kg. Presa cu valfuri este alc5tuit5 din dou6 suluri metalice suprapuse ce au gravate pe ele forma prizmaticii. exagonalg a celulelor, iar intre suluri se afl5 un spatiu ingust si reglabil. Presele cu valturi sint d e dou5 feluri: actionate manual sau din cele puse in functie de electromotoare gi care sint adev6rate agregate. Ori la una ori la cealalt5 se folosesc foi netede de cearg f6cute in prealabil cu cel putin citeva ore inainte ca apoi s6 fie trecute prin presa de valturi ce 1e imprimii forma celulelor. Agregatul automat Ukrainka-4 de la S.C.A.S. prelucreaza ceara la fnceput in benzi lungi gi netede. fn agregat intr5 numai cear; sterilizata la 120°C timp de 30 minute, sterilizare f5cutii intr-un cazan d e aramii cositoriti care este stjrlb6tut de o serpentinti

CEARA

109

CHAUVIN REMY

de aramii prin care circul5 abur la o inaltg temperaturg . Ceara curge dintr-un vas ce stA la o micii inilltime intrind intr-un bazin concav a1 agregatului, in care se invirtesc doi tamburi ; pe acegtia se formeazii o band5 netedii de cearii groasii de 4,5 mm care fiind foarte puternic presatii, pin5 la 200 kg pe cm2 se aseam5nii cu o curea. Banda trece printr-un laminor gi se deapiinti in sul de 20 kg cearii, care, dupli citeva ore sau chiar o zi de repaus, se monteazri la valturile gravate, d e unde iepind ca faguri artificiali, sint tiiiati automat in foi dimensionat e gi gata de expediat. Fagurii sint controlati mereu la luminii pentru ca s5 aib5 o cit mai mare rezistent5 pi s5 nu se deformeze hexagoanele celulelor. Pentru atingerea acestui ultim $el, tehnicianul care lucreazl fagurii artificiali, observ5 in luminii o bucatii de fagure ~i aranjeazii astfel presarea foilor, incit romburile ce stau in pozitie orizontalii de la fundurile prizmatice ale celulelor imprimate, s5 fie ceva mai groase ca celelalte dou5 romburi vecine; de altfel chiar a?a construiesc albinele fagurii naturali, ingrogind rombul orizontal, iar partea de sus a celulelor terminate este mai groas5 declt partea de la baz5. Prin manevrarea dispozitivului de apropiere sau distantare a celor douii suluri, operatorul, verificind la lumin5 probele de faguri ce ies dintre valturi, va afla yi va pune la punct pozitia cea mai bun8 a lor. Astfel, fagurii artificiali vor iepi cit mai solizi qi apropiati de felul cum albinele construiesc pe cei naturali, in stupii primitivi. fn S.U.A. fagurii artificiali sint armati cu slrme ondulate care se fixeazii in rame pi au o deosebit5 rezistentii. Alte fntrebuintlri ale cerii de albine. fn afar5 de prelucrarea ca faguri

artificiali, ceara mai poate fi valorificat5 in produsele industriale: in optic5, radio, telefoane, electrotehnicii, farmacie gi cosmeticg. Aceste dou5 ciii din urm5 folosesc ceara alb5,.pe care obipnuit o string apicultorii d ~ c5piin celele celulelor t5iate din faguri in timpul extractiei mierii, or din fiiguragii tiiiati din ramele cljditoare. Albirea cerii se poate face gi de stupar in felul urm5tor: ceara perfect curatat5 de orice reziduuri aflate fn bloc, pus5 la topit gi adiiugindu-i-se 3,5 g cremii de tartru la fiecare kilogram, se fac foi subtiri cu scindura neted5, ce se adincegte de cfteva ori intr-un cazan plin cu cearii topit8. Foile se desprind ugor, introducind scindura in ap5 rece. Aceste foi se intind dimineata pe rouii inainte de a rgsiiri soarele. Cind c8ldura solar5 incepe s5 Enmoaie ugor foile, ele se duc in camera rlcoroas5. Operatia se repet5 cincisprezece dimineti, in care timp ceara se inglbegte perfect. Din astfel de cearii iniilbit5, farmacigtii preparii diferite pomezi. In industria cosmetic5 ceara se foloseqte la fabricarea s5punurilor fine, a alifiilor de buze, pomezi, briantine, cremelor de f a f l , deoarece ea este absorbitii ugor de porii pielii care devine catifelatii. Este cunoscut cB ceara are peste 4 000 U.I. vitamina A qi a l t e substante vitale, care hr8nesc pielea. Ceara de calitate inferioar5 se folosepte in fabricile de crem5 de ghete, d e parchet, cear5 de altoit etc.
CHAUVIN REM Y, savant francez, doctor, biolog, entomolog, care multi ani a condus Statiunea Centra15 de ApiculturA de la Bure sur Yvette lfng5 Paris, in prezent profesor la Sorbona. A lucrat multi ani ca cercetgtor a1 vietii albinelor tji insectelor, publicind studii documentate, de mare

recolta integral. Este o excelentti plant5 nectariferg, dar foarte capricioasti.
c ~ N T A RDE CONTROL, face parte din inventarul apicol fiind absolut necesar tn orice stupini. El servegte nu numai la primirea materialelor sau la predarea productiei, dar insemn5tatea lui constti mai ales in controlul culesului, sau a consurnului coloniei din rezervele sale de hrans. Pe cintarul de control se agazg un stup cu colonia cea mai bun5 denurnit ,,stup de control", iar in fiecare zi in timpul culesului, sau la 10 zile o data in timpul iernii, apicultorul verific8 indicatiile date de cintar ~i le noteazri in agenda de lucr5ri zilnice. V.n. Evidents stupinii. Stupul de control asezat pe cintar trebuie ferit de ploaie cu un capac mobil, c8ci altfel apa imbibg atit stupul cit gi cintarul, iar stuparul nu mai are indicatii precise. COJOC, V.n. lernarea albinelor COLIVIE. Coliviile de diferite feluri, pentru variate intrebuintihi, sint mici dispozitive pe care apicultorul le folosqte pentru protectia mtitcilor sau a botcilor de matcii, de atacul albinelor din stupul in care matca urmeaz8 s8 fie introdus8. Oricare ar fi modelul folosit qi la oricare operatie se folosegte o colivie, apicultorul trebuie s6 aib8 grij8 caea s5 fie in prealabil op5rit8 cu ap5 fiart 8 ai l5sat5 sB se usuce pentru a pieri

Cintar apicol

important8 despre acestea gi rolul polenului gi liiptigorului de matc8 in terapeutica afectiunilor umane.
CIMBRISOR, Thymus serpillum L. din familia Labiatae e o plant5 melifer5, cu tulpina scurt8 ce create In tuf8; ea are frunze liniare, eliptice, mirositoare. Florile au o culoare rogiepurpurie gi sint agezate in verticile reunite in capituli terminali. Ele infloresc prelung, timp de 55 zile in iunie-iulie gi dau mult nectar, intre 0,lO-1,10 mg cu o concentratie de 0,3 mg zah5r. Mierea are o culoare galbenti-aurie, cu un parfum puternic la inceput, dar prea putin statornic. Se cunosc cazuri cind stupii dugi in regiuni umede, cu mult cimbriqor, au d a t cite 60 kg miere. Productia la hect a r atinge 100 kg nectar. CINSTET, busuiocul de rnirigte, Stachys annua L. plant5 erbacee din familia Labiatae, cu flori galben-deschis a ~ e z a t ein verticale, cu corolele avind nuante in alb, cu baza inferioar6 galbenii. Este o plantg melifer8 de primul rang. Nectarul are o concentratie de 0,3-0,5 mg prsducind fiecare floricicg zilnic 0,64-1,40 mg, iar productia de miere la ha este de 50120 kg, in raport de regimul de temperaturg ~i umezealg. In anii ploiogi q i c8ldurogi ea atinge maximum. La secet5, nivelul nectarului in plant5 n u se urc5 prea sus, iar albinele nu-1 pot

COLIVIE

111

COLIVIE

din ea mirosul miitcji precedente. Altfel m5tcile introduse f5r5 a lua o astfel de mgsurti se nelinigtesc, simtind mirosul unei rivale, se agitg in colivie rji va fi greu acceptat5 de albinele stupului c5ruia i se d 5 o matcg intr-o astfel d e colivie neingrijits. M3sura aceasta este rji de ordin igienic. Mai jos se descriu citeva modele de colivii, cu folosinta respectirii : Colivieprotectoare de botcd, in form5 de spiral5, se folosegte pentru ap5- multe modele, dup5 cum se vede din rarea botcii de atacul albinelor stu- desenele alsturate. pului in care este introdusii, albine, Coliviile de eliberare automafd sint care uneori nu accept5 de la inceput o cele mai interesante gi mai vizitate, ast fel de interventie. c5ci o data matca introdus5 cu coliColiviide eclozionare a mdtcilor sint via ei intr-o colonie orfang, albinele dispozitive in care cresciitorii de m5tci singure gi f5r5 a se mai deschide stuintroduc botcile cu putin timp inain- pul elibereazg matca dupg un timp det e de termenul cind ele trebuie sl-rji terminat. Cind ea a iegit intre albinele piir5seasc5 leag5nul lor gi care dacii stupului gazd5, apicultorul mai las5 a r f i 15sate libere, cele dintii care au acolo colivia f5r5 a deschide siupul apgrut in stup atac5 gi ucid pe cele ce cel putin 4-5 zile, dup5 care, cu pren-au eclozionat incg in botci. cautie o retrage - fiir5 nici un risc. Colivia e compusii din dou6 mici Coliviide introducere, din care unele sint previizute cu o portitl pe care blocuri de lemn in grosime de 7,5 mm ; apicultorul o deschide cind crede de unul din blocuri este fix ti pe el e cuviint5, or sint de t,ipul celor automa- prins: pinza metalic5 cu ochiuri d e te, din care ies mtitcile in stup la anu- 2,5 mm, iar a1 doilea bloc este t6iat mit timp, in raport cu cantitatea de in scar5; o treapt5 are lungimea de gerbet pus in nigte orificii de trecere, 35 mm, iar cea de a doua numai d e rjerbet pe care albinele stupului il 15 mm. In grosimea acestor douii trepconsum5, eliherind matca. Sint mai t e se fac cu un burghiu cite un orificiu longitudinal in diametru de 6,5 mm. La capgtul treptei mici, dinspre interiorul coliviei se aplicg o fPgie mica de gratie H a n n e m a n n . fnainte d e a se introduce matca in colivie, cele dous canale se umplu cu gerbet de zah5r. Capacitatea lor este astfel calculatii incit din canalul scurt rjerbetul s5 fie consumat d e albine in 12 ore, iar din cel lung in 36 ore. Dup5 12 ore albinele pot s5 se strecoare prin canalul scurt trecfnd prin Colivie pentru eclo- mica gratie H a n n e m a n n in colivie rji iau contact direct cu matca, zionarea matcii

COLIVIE

112

CONSANGVINITATE

ca la un control, de indatti ce o vede pe fagure, o acoperti cu aceasti colivie protectoare, fixind-o pe fagurele respectiv printr-o ugoar5 aptisare. Cfnd lucrarea este terminat5, se ridicg colivia boltitl d e pinz5 metalic5, iar matca este liberg. Colivie pentru protejarea 0 alt5 colivie de protectie, mult mBtcii pe fagure (Orosi Pall) mai mare, de form5 dreptunghiulars (10/6cm)este facut5 din pinzB metalicl lingindu-i trupal g i fgcind astfel schim- cu ochiuri de 2,5 mm, ale c5rei margini bul de substant5 cu celelalte albine din se r5sfring in jos in unghi drept. Sub stupi; gratia ins5 o impiedic5 s5 ias5, ea, matca are rji un spatiu larg de mi?rgminind inchis5 inc5 24 de ore, im- care, poate s5 depun5 gi ou5 in celupreun5 cu albinele din colonia gaz- lele goale, are gi albine inconjurtitoare dB intrate la ea. fn acest timp albi- care o hrgnesc. Cum pe una din latunele au terminat de consumat serbe- rile de tab15 se afl5 o deschidere cu o t u l din canalul lung care fiind liber - mic5 gratie H a n n e m a n n acodeci f5r5 gratie - matca poate iesi perit3 cu un oblonas mobil ce alunec5 automat in cuib f5r5 nici un risc. intr-un jgheab, colivia aceasta poate Colivie protectoare boltitd, sau servi gi la introducerea unei m5tci dreptunghiulara pentru protejarea pro- strgine intr-o colonie orfang. fn aceasvizorie a m6tcii este f5cutti din pin25 t 5 situatie Ins5, matca va fi singur5 sub metalic5 in form5 de clopot. Cind stu- colivie. p a r d nu vrea s l piard5 din ochi matColivia de iernare a mdtcilor in afara ghemului, este o inoratie a colectirului de la S.C.A.S. fn ea se adBpostegte matca impreunz cu un grup de 50-43) d e albine ce stau deasupra unui mic fgguraq, alimentate permanent cu miere dintr-un tub exterior, printrun mic orificiu din plafonul coliviei. V.n. Matca, iernarea.

Colivie de expediat matca. V.n. Expedierea nldtcilor
COLONIE V.n. Albina
CONSANGVIPI'ITATE sau adelfogamia este imperecherea intre indivizii inruditi de aproape. Efectele consangvinitatii la animale sint foarte diferite. Sint anumite specii de animale sau insecte, care se reproduc de sute de ani numai prin imperecherea fratilor cu surorile. De exemplu f.ur-

Colivie pentru iernarea m5tcii t,ip S.C.A.S.

CONSANGVINITATE

113

CONSANGVINITATE

nicile rogii se imperecheaz5 in consang- trintorii care se giisesc in ace1 movinitate fiirii sii aparii semne d e dege- ment in zbor gi pe care matca fi atrage pentru indeplinirea actului sexual prin nerare. Pentru a vedea calea just5 de ur- anumiti excitanti. Natura cautii sii mat, trebuie sii studiem cum a actio- evite pe cit posibil imperecherea cu nat natura in aceastii directie. La trfntori din stupul propriu. Pentru schimbiirile mediului, natura lucreaz5 acelagi motiv ea nu se imperecheaz5 sub imperiul unor legi proprii, care nu decit la citeva zile dup5 roire. Tot in a u a l t obiectiv decit mentinerea spe- acelagi scop natura a asigurat impreuciei. Ea distruge tot ceea ce nu este su- narea matcilor cu mai multi trintori, ficient de viguros pentru a fi capabil gase-zece - uneori chiar mai mu1t.i. d e supravietuire, ciici selectia natura- Spermatica va cuprinde deci o mare va15 nu urm5regte declt un rezultat in rietate de spermatozoizi. Albinele luobtinerea c&ruia orice cale este bunii, criitoare vor fi deci surori vitrege, dacii duce la tint;: perpetuarea gi dupii diferitii masculi care au participat la actul de imperechere. La fel prosperitatea speciei. La albine aceastii cale se deosebeg- gi m5tcile in caz de roire. 0 alt& particularitate la albine det e in oarecare m5surg de cea urmatg d e restul animalelor, are deci un spe- rivii din modul lor special de via;% cific propriu. La ele se vede foarte gi anume din faptul c5 tr5iesc in coclar cum s-a ingrijit natura s5 promo- munitiiti. Obiectivul final a l amelioveze evo1u;ia ?i prosperarea ca urmare riirii nu este individul (matcg sau trina legilor naturale, atit a individului tor), ci colonia privitii ca unitate bioluat in parte, cit gi a coloniei privit5 logic& format5 in majoritate covirsica unitate biologicii. Cunoscind felul toare din albinele lucriitoare, indivizi cum albinele se inmultesc gi se riispin- lipsiti de viatii sexualii. Ele sint eledesc in naturii prin roire, ne putem d a mentul hotgritor, ele determing caseama c& instinctul d e conservare, ca racterul coloniei, atit calitativ cit gi urmare a luptei pentru mentinerea cantitativ, fiindcii in ele se realizeaz5 speciei, le indepiirteazii in general de ereditatea, adicii suma insugirilor ecoinrudiri prea apropiate, gi uneori le nomice gi biologice, sub influenta conindrumii la impreuniiri cu masculi cit ditiilor de mediu. mai depiirtati. Intr-adeviir, roii sef n fine, spre deosebire de animalele cundari care au mgtci nefecundate, domestice, unde conditiile de mediu zboarii la mari distante, uneori pin5 pot fi adaptate in mare mtisurg la inla 15 km gi cu aceasta se indepiirtea- sugirile ereditare (alimentatie, adiizii d e raza unde matca a r putea irrtil- post, temperaturii, lumin5 etc) la alni u n trintor din neamul ei. Aici se vor bine, aceasta nu se poate face. Dimpoafla deci in afara razei de zbor a trin- triv&, tocmai mediul scapii influentei torilor din vechea stupin5, dar in mij- noastre, ciici oricit ne-am strgdui prin locul masei de trintori a familiilor din apiculturl pastoral5 gi hranire suplimentarii sii imbunZit5tim acest mediu, apropiere. Tot pentru acest considerent, chiar totugi limitele trasate d e natur5 in modul de imperechere a m5tcii este ori- aceastii privint5 sint foarte riguroase. Deci natura ne indic8, drept cale ginal. Actul acesta are loc la citeva zile dupil zborul de recunoagtere sau de urmat, cregterea consangvinii modup5 roire, la o oarecare ingltime, cu deratii, in5untrul unei rase, dublat5.

CONSANGVINITATE

114

CONSANGVINITATX

de o constant5 hibridare int,re liniile vi tulpinile acesteia. Mijloacele cu care omul incearc5 65 realizeze crearea unei albine mai bune, direr5 de cele intrebuintate de catre natur5, c5ci omul, in goana lui dup5 o productie mereu sporit5, nu dispune de timp, decit cu totul limitat. Dac5 natura igi poate permite s5 actioneze la ,,intimplareUgi s5 verifice rezultatele pe baza legii care d5 drept de trai celui rnai tare, mai bine pregiitit, noi nu putem proceda aga. Cregterea raselor in stare awat5 va ocupa intotdeauna o pozitie important5 in apicultur5. Deci, trebuie s5 trecem f5r5 intirziere in cadrul rasei noastre carpatine la cregterea unor linii ameliorate, suficient de numeroase gi care s5 corespund5 nu numai tipurilor de cules din tara noastr5 , ci gi din punct de vedere geografic (linii din gesul Munteniei, Banat, Ardeal etc.). Prin linie ameliorat5 intelegem o populatie de albine inrudite de aproape, a1 c5rei raport de inrudire este specificat cu claritate in registrele de ameliorare gi care c,orespunde tulpinei din care face parte. Tulpina amelioratii este unitatea imediat superioar5 care in fapt este o uniune de familii gi de linii. f n cadrul ei inrudirea nu rnai este chiar agade strinsl. Notiunea aceasta acoper5 din punct de vedere geografic, in general, un anumit teritoriu. Totalitatea liniilor din Banat formeaz5 tulpina din Banat, la fel in Ardeal, Muntenia etc., care impreun5 formeaz5 rasa Carpatin5. Astfel, cind vorbim de linii, vorbim de consangvinitate destul de mare. De altfel, aceasta trebuie s5 fie intentia amelioratorului, care prin imperecherea intre elemente egale, vrea s5 obtin5 produqi noi, cit rnai egali.

Obiectivul trebuie Gi fie o linie ce o ameliorgm continuu, cu o cit mai mare uniformitate, care s5 ne dea sub aspectul productiei, in general, aceleagi rezultate bune. Aceasta este cu atit mai important cu cit la albine, unde sintem abia la inceputul acestei munci, trebuie s5 obtinem aceste tipuri profilate cu o ereditate cit rnai consolidata. Dar cresterea in stare pur5, in cadrul liniei, ca un singur mijloc pentru formarea unei albine productive, are anumite hotare, c5ci fixarea insugirii dorite, nu se poate obtine decit foarte incet, pas cu pas. Cind aceste insugiri au fost in fine fixate, orice progres viitor prin aceast5 metod5 nu rnai este posibil, ci trebuies5 urmeze hibridarea. Aceeagi indicatie ne-o d5 calea urmat5 in natur5, unde se recurge din cind in cind gi la hibridare intre familiile diferitelor linii naturale, din cadrul aceleiayi rase delimitate geografic. Concomitent ins5 are loc o pierdere de insugiri pozitive (la combinatia frate-sor5 - de 25% insugiri, din care multe pozitive). Pe de alt5 parte consangvinitatea creeaz5 tipuri specializate unilateral, care sint de dorit la animale, unde putem dirija mediul. La albine ins5, unde aga cum am ar5t a t anterior, aceasta nu este posibil decit in foarte mic5 m5sur5, albina trebuie sii fie capabil5 s5 fac5 fat5 la conditiile de mediu schimb5toare d e la an la an. Ins5 inainte de a atinge fixarea caracterelor dorite, apare o sc5dere a energiei vitale, o incetineal5 gi indispozitie de a create puiet, care poate f i chiar neviabil, datorit5 ou5lor omozigote, purtltoare ale aceloragi gene sau celulelor sexuale, precum gi alte neajunsuri. Ca rezultat a acestora, familiile sint mai putin productive, datorit5 nu numai celor ar5tate rnai

CONSANGVINITATE

115

CONSTIPATIE

sus, ci gi din cauza slabei dezvolt5ri numerice a puietului. Tot ce se cigtig i pe de o parte prin alegere, se pierS 'de de alt5 parte datoritg acestor efect e negative ale consangvinitgtii, care la albine sint de un specific propriu, datoritg faptului c5 la trintori celula .sexual5 masculin5 (spermatozoidul) n u se formeazg in urma reductiei cromozomice. Totugi, urmgrile consangvinitgtii moderate pot fi stgpinite printr-o .alegere sever5, printr-o just5 alegere .a perechilor, care nu trebuie s5 fie purtgtori ai aceleiasi tulbur5ri (de ,ordin negativ) si nici a genelor cu caracteristici absolut identice. Trebuie :s5 retinem ins5 c5 aceast5 mai slab5 qdezvoltare, datorit5 ultimului fenomen, nu cauzeaz5 de la inceput o degenerare. Iat5 m5surile de ordin practic ce trebuie luate de cresc5torul de linii ameliorate pentru evitarea efectelor negative ar5tate anterior: a. Matca coloniei din care se ia materialul biologic s% intruneascg suma calitiitilor prev5zute la capitolul selecf.ie. V.n. Malcii. b. Colonia cresc5toai-e s5 aib5 aceleagi calitgti excepfionale, dublate de predi~pozit~ia deosebit5 spre cregtere. c. Colonia cresc5toare de trintori trebuie s5 aibg o matc5 ce nu este rud5 d e singe cu cea care produce ougle, deci sii fie din alt5 linie. Aceasta trebuie s5 fie din grupa de selectie cea mai bung, care provine dintr-o cresctitorie ce se ocup5 cu selecfia gi in care sint productii mari. Ea trebuie 85 fie situat5 la peste 20 km depiirtare. d. La 2 - 3 ani se lace o infuzie d e singe proaspat pentru coloniile crescstoare de trintori, prin procurarea de m5tci ale unei alte linii apartinind aceleiagi tulpini.

e. Coloniile producgtoare de material biologic s5 fie foarte puternice, aprovizionate cu mult5 miere si p5stur5. f. Cresc5torul va elimina prin selectie negativ5 toate m6tcile care ar fi purtgtoare ale acelorasi tulbur5ri de ordin negativ, ca cele ale familiilor cresc5toare de trintori precum gi pe cele a c5ror puiet este imprggtiat. g. Crescstorul trebuie s5-gi insugeasc5 perfect cea mai bun5 metodg de crestere a mgtcilor, care s5 corespund5 conditiilor biologice respectate de cregterea natural5, c5ci numai aga va avea asigurat5 reusita.
CONSTIPATIE este o stare patologics, mai bine zis o consecintd sau u n simptom a1 altor boli infectioase; ea face multe victime printre albine. Dup5 biologul francez L. R o u s s y , in mod obignuit, aceast 5 boa15 se datoregte unei st6ri anormale a tubului digestiv ctiruia, celulele intestinului subtire nu-i rnai secreteaz6 sucurile digestive. In aceastti situatie polenul nu mai poate f i descsmpus, asimilat sau eliminat. Pe traiectoria intestinului gros se adun5 ?i se compacteaz5 rezidiile acestor materiale nedigerate, formind nigte dopuri, albina nu se mai poate aliment a , iar respiratia nu rnai e normalti. Aparitia acestei afectiuni poate avea cauze si mai adinci, cum sint de pild5 cele ce decurg dintr-o intoxicatie alimentar5 cu nectarul gi polenul otr5vit din stropiri cu fungicide. V.n. Toxieoza. Apicultorul va 1ua m5suri preventive ca s5 inlgture cauzele afectiunii V.n. Bolile albinelor, preculn gi unele miisuri speciale: Se dB albinelor un sirop de zah5r in care s-a adiiugat infuzie de flori aromatice ca: isop, cimbrigor, salvie, le-

CORIANDRU

116

CORT PROTECTOR

v5ntic5, melis5 et,c.; din toate cele enumerate rnai sus se ia cite un gram de flori uscate gi se arunc5 in 3 litri d e ap5 clocotit5, apoi, acoperind vasul cu un capac, se lass ling5 foc timp de 20 minute. Se poate ad5uga gi putin ceai rusesc obignuit. Aceast5 influzie strecurat5 se toarni incet peste 40 kg zah5r rafinat pin5 se topegte tot. Din ea se dau cite 300 g pe zi coloniei bolnave. Infuzia trebuie dat5 cit rnai proaspit5 gi in nici un caz rnai veche de trei zile.
CORIANDRIJ, culeandrti, Coriandru~n sativum L., plant5 erbacee din familia Umbeliferae, are o tulpinii cilidric5, aspr5, inalti de 30 - 60 cm, cu frunze alterne, florile au culoare alb5, putin roz, agezate in mici umbele, care se adun5 apoi in altele compuse; ele au la inceputul fnfloririi un miros neplticut, ca de plognip5, care dispare d u p i citeva zile. Aceasta face

ca albinele s5 nu cerceteze florile la inceput pin5 se obignuiesc cu mirosul. Nectarul are o concentratie de zah5r de 0,090 mg; fiecare floricic5 produce 1 m g nectar. Productia de miere la hectar a acestei plante este de 150-300 kg avind 1,8 miliarde de flori pe aceasti suprafat5. Cintarul de control cregte zilnic cu 3-3,5 kg gi de aceea coriandrul nu trebuie s5 lipseasc5 niciodatti din planul de pastoral a1 stuparilor. Coriandrul se poate ins5minta toamna 9i: atunci e cu a t i t rnai bun pentru albine. Planta ifji face o r6dticinii rezistenti acoperitii cu o rozet5 de frunze care. degi mortificate o aptir5 de rigorile iernii, suportind frigul pin5 la minus. 25°C chiar far5 zilpadi. fnflorirea precede cel putin cu douti stiptgmini: pe cea a coriandrului insamintat i n primivari. Cind se insimfnteazti odat5 cu coriandrul gi facelia, dfnd cite 1,600 kg de simlntti la ha in amestec cu cea de coriandru, facelia ajunge l a inflorire cu cel putin zece zile fnainte.. Albinele obignuite cu cimpul de cules,. nu rnai au ezitarea culesului de la primele flori ale coriandrului, c h i sintdeja obignuite cu mirosul nepl5cut a1 plantei inc5 de la fnceputul infloririi ei. Mierea de coriandru, de culoare deschisti, asem5ntitoare cu cea de salcie are in primele dou5 s5ptimini un gust neplicut, dar lisat5 in maturator descoperit5, ea gi-1 pierde qi ajunge o miere excelent5 gi suavil.
CORT PROTECTOR mobil este o piefig. folosit5 in special la lucririle de prim5varti gi toamnil. fn timpul cft albinele nu g5sesc nectar In flori la Pnceputul primgverii gi spre toamnri, sint Pnclinate spre furtigag, rnai ales in timpul reviziei. Pentru a-1 evita, se folosegte acest cort protector sub care st5 apicultorul cu stupul la care lu-

Cort protector pentru controlul stupilor

CORT PROTECTOR

117

CUIB

creaz5. Albinele hoate nu pot pcitrunde in stupul deschis, iar cuibul este ferit. de curenti. Cortul este alciituit din 4 rame mari mobile de l,50 m x l,30 m x 1,80 m inalt cu lanteti de 213 cm. Pe trei din cele patru rame se fixeazii tifon cu piuneze. Pan0111 din fat5 se acoper5 cu o perdea prinsii in inele de o ~ e r g e a fier mobilci. ce se de prinde in dou5 scoabe. In interior, cortul are douii bare transversale cu ajutorul c6rora el se manevreazg. Panourile mobile ale cortului se prind intre ele cu ~ u r u b u r i cu piulite la capete. Cind s-au terminat definitiv operatiile de control in prisacii, panourile se demonteaz5, pinza d e tifon se scoate ~i ramele se aqazfi undeva la ad5post. Un bun cort protector este si o umbrel5 mare, inalt5, ca cele de plajii, a clirei picior de sprijin se fixeazii cu u n dispozitiv la stupul ce se controleaz5. De marginile umbrelei atirn5 E falduri o draperie de tifon care n atinge aproape p5mintul. Sub aceastti umbrell apicultorul lucreaz5 f5r5 ca albinele vecine s l poat6 ataca colonia din stupul deschis. CREION APICOL de lipit fagurii artificiali, in rame, este o unealt5 folositoare~apicultorului.El e solicitat si la lucr5rile de cregterea mgtcilor. Este f3cut din tabla in forma unui creion go1 in interior, avind la virf un orificiu de 0,2 mm prin care se scurge ceara topitg. Pentru ca ceara s l pgtrundl in interiorul creionului, capgtul opus virfului are lipit un ctip5cel rotund cu un orificiu de 1-3 mm la mijloc. Creionul adincit intr-un ibric cu cear5 topits se umple automat. Apicultorul astupg cu degetul a r l t l t o r orif iciul superior cind il scoate din cearl , dar imediat ce ridicl putin degetul ceara incepe s5 cur@ in fir subtire.

Crrion apicol si ibricul
(Orosi

c11 ccari

t.opitn

Pall)

CUB. Cuibul coloniei este locul prcfcrat de matc5, reprezentat de un numBr mai mare sail mai mic de faguri in care se gliscsc ous, larye sau puiet clipiicit, dups virst8. Obiqnuit albinele igi orinduiesc cuibul in fagurii din mijlocul stupului aproape de urdinis, unde aerul proasp5t si schimhul de gaze se face mai usor. Dispozitia albinelor pentru cregterea puietului gi extinderea cuibului in primiivar6 ia proportii dup5 efectuarea zborului de curstare intestina15; ele hriinesc atunci matca normal, iar cuibul ia forme din ce in ce rnai largi in elipsele celor 2-3 faguri laterali cu puiet. Pe acegtia ea depune ou5 in cerc putin rnai restrins, astfel incit cuibul constituie o form5 aproape sferic5, putin elipsoidall pe fagurii pe care puietul se intinde, ca astfel s5 se plstreze c5ldura mai bine. Temperatura cuibului variazl dup5 timp de la 33-35"C, cu o umiditate relativl de 75430%. Albinele o echilibreazi prin propria lor c5ldurl activat5 de mieren consumat6 cPt gi prin migc5rile musculaturii toracice. Deci, echilibrarea temperaturii in cuib se face printr-un proces metabolic, printr-un consum mai intens sau mai redus de h r a n l dup5 cum se simte nevoia. Orice depggire sau coborire a acestor limite indicate, este in defavoarea

CUIB

118

CUIR

puietului din faguri. Dac5 afar5 apare ciaz5 Root, ,,la 1 octombrie rrimin in un timp rece care se resimte vi in stup, stupul care a fost bun yi puternic, albinele se string in ghem deasupra abia un sfert din albinele care 1-au puietului ca s5-i pristreze ciildura ne- populat in plin5 vars''. Deci intr-un cesarri. Atunci consumul de hran5 se ciclu intreg de un an in cuibul unei mgreste, energia caloric5 degajat5 este colonii mijlocii au eclozionat dar au mai mare, iar temperatura cuibului qi pierit 14 kg albin5, rod a1 unei m5tci se mentine intr-un echilibru stabil. obisnuite si a unei st5ri d e bun5 viePe m5sur5 ce timpul inainteazii spre tuire a coloniei. De aici rezult5 o concald incepe perioada cresterii colo- cluzie practic5 si anume: pentru extinniei, cind temperatura in cuib urc5 derea cuibului este foarte important8 pin5 la 33-36"C, cregtere care se men- unificarea a dou5 colonii bune, una tine pin5 cind colonia ajunge la ma- de baz5 si alta in nucleu. unire ficut5 ximum-ul ei d e dezvoltare. Aceasta in toamn5, ca sd intre in iarn5 cu corespunde datei de 15 iunie, cind in mult5 alhin5 tincir5. Matca are un rol faguri trebuie sri fie cel putin 120 dm2 foarte important in extinderea cuipuiet. De atunci inainte ritmul d e bului. Ea trebuie s5 descind5 dintr-o cregtere incepe sri se incetineasc5. colonie care a fost verificat5 citiva Acest ritm incetinit aprirut In perioada ani la rind si a d a t productii mari de d e virf a dezvoltarii cuibului coincide miere. Starca ei fiziologicj sri fie cu sc5derea recoltei d e polen si nectar bung, iar ca virst5 sd nu dep59eascli de pin5 atunci, cind trece spre u n usor doi ani. declin, astfel incit spre sfirsitul ace0 matc5 srin5toasli depune ou5 sub stei luni, P stup r5min 70-80 d m 2 d e form5 d e elipse frumos dezvoltate cu n puiet in faguri. Chiar in tririle cu veri puiet compact, far5 goluri. Golurile in prelungite, cu toamne scurte fji fiir5 elipsele cuibului se datoresc unor afeciarn5, unde vegetatia se reinnoievte tiuni care bintuie in colonie, cum este aproape mereu, nivelul d e crestere a cazul cu loca si nosemoza. V.n. cuibului ~i dezvoltarea coloniei au o In privinta virstei desi o mat& scurt5 perioadi d e declin. poate tr5i 5-6 ani, puterea ei de Extinderea cuibului este in legti- procreatie incepe sci scads dup5 ce tur5 direct5 cu indeplinirea unor con- a implinit doi ani. ditii gi a unor cerinte naturale de bun5 De asemenea, hrana are mare invietuire a coloniei, privitor la matc5, semn5tate pentru estinderea cuibului; populatia stupului, la orinduirea fa- o m a t c i hr5nit5 cu mult liptiyor de gurilor qi num5rul lor in cuib, la evi- numeroase albine ce o ingrijesc, va tarea bloc5rii lui cu strinsurii. depune un mare numar de 06. De Pe miisura ce vara tinde spre sfirsit, aceea, in prim5var5, e bine ca stupii matca primeste din ce in ce mai pu- s5 fie transportati in locuri cu polen t i n s hran5 din partea albinelor inso- bogat, ciici nectarul yi polenul proaetitoare, ouatul ei scade ca intensitate, p i t stimuleaz5 glandele faringiene ale iar in cuib, la 15 august, sint cam doicilor; matca va fi bine hr5nit8, 40-50 dm2 d e puiet. I n stup culegri- cuibul ia o extindere mare, iar poputoarele aduc c a n t i t i t i din ce in ce latia, P majoritate tin5r5, va aduna n mai reduse d e miere. Populatia scade ~i valorifica diferite culesuri d e miere prin pierderea albinelor uzate de cu- gi polen. Acest aflux d e nectar gi mai lesul activ, astfel Incit, dup5 cum apre- ales de polen proaspiit influenteazil

ad ap !n[nla!nd pie:, ap au!$ lea au!q[e ap OZ-gj n3 a!uo[o:, 0 -a?nosgu a p snpaa !em ayurnu un 'leaolur!als ao[au!q[e eaqe1naa8 ap I&RJ 5 ' ~ p a n!jeds un-alul .yno n:, azaqa~dwo:, alsa yueaq ap [nwnsuo:, '!nlnla!nd eaa -allam n q u a d -la!nd aae nu p u p ale3 -!A!$:,E ap apeo!aad u! aao gz u! u a ~ o d !B aaa!w 8 pp ywnsuo:, yu!q[e ap By un 'In1 -nq!na yaesa:,au '!!aa!w eju!a!ad UI eeapyas e a !a!u -0103 eaaalnd 'snpar a u p y e a Inq!n:, 'na~aur a?$aa:,sap e a e!je[ndod '1yd -woad u a ~ o dn:, yaea~ur!ad u! azaluanr -!I" as ys eaqel!~!q!sod ne nu ala p e a 'a041ldy1 elaJaas yleod gs aua!8u!aej alapuel8 e:, nquad 'anaazaa JOI al!!ad -oad awnsuo:, !k-ys alau!qle su!uraa$ -ap qp:, u!p !!mqsyd e s d q .!a!uo~o:, p [ w a p au!j e naluad !u!2aew a ~ d s :,aq as yJeapur!ad u[ ~ e ! '!!uaa~ ~ n d u r ! ~ us ~n[nq!n:, 1noolf!ur ap adeoade !Bnd !an2ej 7-& UI au!qle ap yl!sg8 a!j ys a1nqa.q 'u!pao w!ad ap y3!a?ord aueay a?sa am:, '!n[nq~n:, yaesa3au vdnzqd
'!.I07
-

- ? u p au!qIe n3 !nlnq!n:, e awqoazap aaeur o e[ 7Inur ~1nr.e 'alua!a!jns aaaaz -aa dnls u ? u ~ s u p ae!q:, yaeayur!ad ! p u! aaelnur!ls ap yueaq 0 .!nInq!n:, eaaeqoazap u! yuraoua alelyuurasu! o 'eauawase ap 'aae lydseoad 1nuaIod u!p aaa!ur n:, a y u y q a~!!uolo:, el a p e?nu!iqo aaa!w By r/p ap yjej 'By 01 a p !emnu qsoj e yusur ap aaa!w n:, ! ~ ! u B J!!dnls I?[ e!'):,npo~d ' % 0 0 ~ap ~ a!bodoad u! aolaaael ealaeour yu!uraa$ -ap '!n~nla!nd euenq naquad aolau!q[e g e p 'aefals ap ea:, ~e!:,ads u! 'yusw .ap eana!w y:, qe~yaee 'a 'K ys -u a t a 0 ~nmlyla:,aa3. y u s u ~ aaa!ur ap n:, !an2ej q!n:, ur q!urpe as nu yaeayw -!ad 14 gune! ap Inurnsuoa naluad .By 6 ' ~ a!laeur u[ 'By 2 ' ~ .araenaqaj ur 'aaa!w 2 006'0 a!aenue! ug 'yunl .ad aaa!ur 2 OOL'O a l p a!aqura3ap !B a!aqura!ou aI!un[ ug yu~nsuo:, au!q[e
'!JO[J

- -

-!pea g o d n:, a[!zan![ !4 a!o[es e[ ap ya!pe ' yaenyur!ad ap nyandur!~ [nsalno e[ yunq a!ionpoad o ezqeaa JOA a:, a[au!qle euo!zopa aoa aae:, u!p 'a!aenaq -aj !4 a!aenue! apunl u! soaawnu ap Inqsap ?a!nd n:, guae! ap q!n:, un y u y ~ -Jalap ypolaw y q s e a q "yanlsyd n:, !anSej & s n ~ d 'yl!:,ydy:, ana!ur n:, uqd p u n q!n:, ap [ndao:, alsad yund as ys yp -ueuro:,aa !!un -ao!aadns ~ndao:,u~ q j e as a3 eaaazaa s n ~ d~ u e a q 8 u!ind la:, ' By euneaplol a!j gs a!nqaa.) q!n3 ap [ndao:, uy .yanlsyd !i aaa!ur By 09-22 ap a?elyue:, o dnls ur ysel as e u w e o , ~ .!jw!saa e a as nu [nq!n:, ae! ez!~:, yanlylur 14 !a!uo[o:, Inaq!l!q:,a alga[ -!qe?saa am:, '!ansa[n:, aalu! 'ys!z-e$e aquyaq o n:, !ounle au!aaa?u! lnaol -1n3!dv ' y ~ e l o l!n[ esdg ap ao 'sap:, !nun e psnaq eaa!ado ap 'aI!aolj Bng -s!p an:, aleanleu !jy)!ure[e:, ap yleu -!aj !aoaun alsa ~nlnq!n:, eaaapu!lx3

CUIB

120

CUIB

ambele fete. Desigur c5 o colonie astfel aranjat5, cu fagurii apropiati, va avea rnai mult puiet depus in cuib d e c5tre matc5. A~ezareaE pat cald a ramelor din n cuib este o operatie care se face incri d e la inceputul lunii august la stupii orizontali, o dat5 cu aparitia noptilor reci. Operatia ajut5 la p5strarea in iarn5 a unei c5lduri mai constante pentru ghem gi extinderea cuibului in primtivarri. Stupii care au cuibul cu fagurii agezati in pat cald in perioada d e toamn5 gi prim5var5 pin5 in luna rnai, extind cuibul rnai mult decit cei care stau in pat rece, dar numai cit vremea este r5coroas5. De indat5 ce apar zilele calde de mai, cuibul trebuie intors in pat rece, c5ci atunci albinele au un consum rnai mare de aer gi primenirea acestuia se face mai greu avind fagurii In pat cald. La stupii multietajati, agezarea fagurilor trebuie s5 fie numai in pat rece, c5ci numai aceast5 pozitie contribuie la realizarea rnai uniform5 a c5ldurii in cuib in intervalele ambelor corpuri, acolo unde obiqnuit ghemul st5 in majoritatea perioadei de iernare. Calitatea fagurilor are qi ea insemn5t a t e in extinderea cuibului. I n prim&var5 fagurii de culoare inchis5 sint preferati d e matc5 pentru ouat, clci e i tin mai mult5 c5lduril puietului. Llirgirea spatiului de cuib are mare rol in extinderea ouatului m5tcii. V.n. Tehnica apicolli, lunile martie qi aprilie, l5rgirea cuibului. Pcistrarea cdldurii coloniei qi extinderea cuibului constituie o preocupare pentru stupar fn special inprimele s5ptiimini ale primriverii, cind cuibul esteabia infiripat, cu puiet putin qi deci pot apare in cuib temperaturi rnai coborite. Mai tirziu, cind extinderea puietului a luat proportii Pnsemnate, problema cgldurii nu rnai este atit de

importantl. Stupii trebuie s5 fie ad5postiti de curenti gi vinturi tari, cel putin in timpul iernii qi primgverii, crici dac5 albinele pot lupta ugor contra frigului printr-o alimentare mai bogat5 cu miere, fn contra curentilor reci sint cu totul dezarmate. V.n. Vintul. Num5rul fagurilor in cuib este in raport de puterea coloniei pentru acoperirea lor cu albine, urmind ca ei s5 fie ad5ugati pe m5sura cerintelor si m5rginiti cu diafragme sau perne, in spre spatiul go1 a1 stupului. Dupri cercet5rile lui I. B. F r e e, crildura pierdut5 gi deci scgderea temperaturii din cuib, se compenseaz5 cu urm5toarele cantitsti de hran5 consumat5 In medie pe zi de o albin5:

In prim5var5 stuparul trebuie s5 se fereasc5 s5 deschidri stupul pe timp rece; o va face numai pentru operatii indispensabile. Protectia exterioarli a stupilor in prim5var5 gi toamn5 se face numai la peretii care nu sint inc5lziti de soare; cel putin peretele frontal trebuie lilsat sri fie b5tut de soare, fapt care influenteazri mult dezvoltarea cuibului. 0 colonie bine protejat5 gi la exterior se va dezvolta rnai bine. In concordant5 cu temperatura, in cuib trebuie s5 fie gi o umiditate relativ5 d e 75--80%, creind acea microclim5 favorabilil dezvoltirii larvelor; f5rri aceasti umiditate s-ar produce deshidratarea organic5 a larvelor 8i puietul a r suferi. Intr-adevgr, este stabilit cil temperatura normalg de 35°C in cuib ajutii puietului de albinh s5 eclozioneze exact la 21 d e zile; clnd ea coboar5 la 30°C albinele apar la 25 de zile; la 20°C albinele se nasc f5rP aripi.

f n schimb ea nu trebuie s5 depilgeascg nivelul maxim de 35°C cilci la 37°C albinele se nasc la 19-20 zile dar ele apar cu aripile incomplet dezvoltate. La o temperatur5 a cuibului peste 37°C incepe sB moar5 din puiet pin5 la 14-24%, ceea ce este o pagub5 imens5 pentru c.regterea cuibului vi dezvoltarea coloniei. f n afar5 de aceasta, culeg5toarele igi incetinesc act,ivitatea, num5rul c8ut5toarelor de ap8, dup5 L i n d a u e r, se m5reqte intr-o proportie de 90% in detrimentul strinsurii.
CULES este denumirea ce se d 5 activitgtii desf5gurate de un insemnat grup de albine din colonie, cel a1 culeggtoarelor, pentru acumularea in stup a mierii gi polenului. Culesul este in raport direct cu prezenta nectarului qi polenului i n flori qi mai ales de bog6tia in zah5r a nectarului, cit gi a substantelor albuminoide ale polenului. Sint flori care, degi cunoscute ca bune produc5toare de nectar, uneori, din anumite cauze, secret3 nectar cu o concentratie d e zahlr sub 8%, care nu mai atrage albinele decDt !n cazul c l este mare lips5 in stup sau in cimp. La cules albina alege dintr-o serie de flori ce i se prezint5 pe cea mai bogati in zahzr. De asemenea, sint plante care produc mari cantitsti de polen - cum sint de pild5 unele conifere care intereseaz5 prea putin albinele, fiind s5race in albumine. Ele sint mult mai pretentioase mai ales atunci cind au de ales dintr-o mare varietate de flori aflate in unele momente in natur5. De pild5, prim6vara gi vara, cind ele au pajigti pline de diferite flori, culeg activ numai de la cele care au un procent mare de zah8r - 20-25-30%, neglijind pe celelalte; spre toamn5 ins5, pe miisuril ce florile dispar o dat5 cu sosirea

noptilor reci, ele sint bucuroase s5 soarb5 nectar qi de la cele care au abia 8-9% zah5r. Albinele trec cu oarecare greutate la cules de la o specie la alta, pentru c5 aceast5 munc5 implic5 formarea unui nou reflex conditionat de cules. De aceea, dup5 observatiile f5cute in ultimul deceniu de cercetgtori transportul stupilor in pastoral pentru u n cules bun nu se mai execut5 cu multe zile inainte d e aparitia lui, c5ci albinele obignuite cu primul gi micul cules de intretinere ce-i oferise flora spontan5 ce a glsit-o infloritil la sosire, pierd citeva zile din culesul principal. Stupii deci se transport5 la pastoral in preziua aparitiei culesului mare, pentru ca ele s5-gi formeze reflexul de cules in special pe planta cu mult nectar. Numai coloniile cu o insemnat5 rezervl de albine zbur5toare pot s5 fac5 fat5 unui cules bogat. V.n. Tehnica apicold, luna aprilie - realizarea marei rezerve de culeg5toare. Dar fn aceeagi m5sur5 productia va fi influentatii oarecum negativ de un a l t factor: prezenta la momentul oport u n a unui numeros puiet necilp5cit care cere ingrijire atentii rji mobilizeaz5 fn slujba lui multe albine tinere. Invers cind in cuib deschis este putin puiet, vor fi in cimp albine culeg5toare numeroase, mobilizate pentru culesul respectiv. Cercetiltorii au statornicit c5 la un cules bun o colonie ce are numai 1 kg de albin5 culeg5toare poate sii produc5 o recolt5 de 7 kg de miere: cu cit in stup disponibilul de albin6 zbur5toare va fi mai mare, cu a t i t productia se mgregte in raport mult mai insemnat: de pild5, 1,5 kg de albin5 zburiltoare produc 15 kg de miere, iar 4 kg dau 44 kg. Stuparii caracterizeaza tipurile d e n cules gi productia de nectar D flori, cu diferite denumiri: cules slab, activ,

CULES

122

CUTIT DESCAPACITOR

mediocru, cules de stirnulare, de intretinere, cules mare, exceptional sau m l e s de noapte etc., legate toate direct de cele dou5 elemehte de baz5 care le creeaz5: secretia abundent5 a nectarului dintr-o anumitii floare, cit .fjinum5rul mare de albine culegatoare in momentul cind apare culesul principal. Folos mare pentru albine gi :stupar e atunci cind sursa de cules nu e prea departe de stupin5, iar zborul nu epuizeaz5 fortele fizice ale culeg5toarelor.Desigur c5 in aceast5 privint 5 exist5 gi o limit5, care dac5 este .dep5git5 de albinele culeg5toare, zborul lor este chiar in pagub5. De pild5, prof. H a r d i n g de la Universitatea din Alberta (Canada) a obignuit albinele s5 aduc5 nectar de la dep5rt5ri variate; la sosire, prindea albinele marcate gi le cint5rea; a stabilit c5 o albin5 care culegea nectar de la 8 km, venea cu guga goal5, c5ci toat5 inc5rc5tura era consumat5 pentru eforturile musculare ale zborului gi trebuia la intoarcere sii mai consume din rezervele adunate in stup. Citeva din aele mai importante cond i t i i pentru asigurarea unui cules abundent sint urmtitoarele: o rezerv5 tnsemnat5 de albine culeggtoare tinere sau ptistrate fiziologic tinere, in

momentul aparitiei marelui cules ; spatiu larg de depozitare a strinsurii in stup; faguri gata cl5diti pentru ca albinele s5 nu mai piard5 timp la construirea lor; colonii ajut5toare facute din timp gi care se unesc cu colonia-mam5 la cules; prezenta m5tcii in mijlocul albinelor, sau cel putin, coloniei s5-i fie asigurat5 continuitatea dtiinuirii sale prin botcile respective.
CUTIT D E S C ~ ~ C I T O Rservefjte la , descgpiicirea celulelor fagurilor plini cu miere, inainte ca acegtia s5 fie pugi in extractorul centrifug. Pent r u a lucra repede gi ugor, el se tine intr-o cratitg cu ap5 fierbinte agezat5 pe o lamp5 de petrol. Sint cutite desc5pGcitoare inc5lzite continuu cu curent electric ce p5streaz8 permanent cgldura la o anumit5 temperatur5 in raport cu rezistenta curentului. El are u n declangator automat care intrerupe curentul atunci cind cutitul este prea fierbinte. f n ultimii ani a fost realizat In S.U.A. un aparat actionat de curent electric, format dintr-o lam5 vibratoare migcatti foarte repede ; lama este inc5lzit5 de un generator de aburi, iar cutitul descgp5cegte odat5 fagurele pe ambele fete. Cu acest aparat lucrarea este extrem de ugoar5, putindu-se desc5piici intr-o or5 peste 100 de f a g ~ rmari. l

<
Cutit pentru descBpBcit fagurii cu rniere

DADAXT CHARLES (1817-1902) a fost un apicultor, scriitor gi inovator in apiculturB, de renume mondial. A publicat lucrgri valoroase, din care ,,Albina gi stupul" s t 5 la temelia tehnicii apicole. El este creatorul tipului d e stup ce-i poart5 numele gi a clrui m5surci de ram5 a fost adoptat5 $i la noi. DALTA APICOLA est,e o unealtli d e care apicultorul nu se poate lipsi. Oric,e operatie in stupinti, cere ajutorul acestei unelte. Intr-adev5r albinele propolizeaz5 ramele s t u p i ~ l u ia t i t pe scaunul pe care se reazem5 umeragele lor, cit gi spetezele invecinate intre ele. Apicultorul n u a r putea s5 fac5 revizia stupilor, f5r5 a o folosi. Dalta apicol5 se face din otel inoxidabil gros d e 2 m m d e dimensiunile prev5zute in STAS. Desenul al5turat este 15muritor.

Dalta apicolg

DANSUL ALBmELOR. Cind albinele culeg5tjoare g5sesc in cimp nectar gi polen bogat, indat5 ce se inapoiazh in stup fac migc5ri asem5n5tJoare unui dans. Felul acestuia este in functie de directia vi distanta pin5 la sursa d e cules: unele fac dans circular, altele in form5 de secers sau imitind cif1.a I . iar unele igi balanseaz5 abdomenul: Acest loc il stabilesc in raport d e pozi! ia soarelui in momentul cind efectueazli dansul, cit gi d e unghiul mi!c5rilor ce le fac fat5 de aceast5 pozitie. Concomitent albinele care-1 execut5 t,ransmit gi mirosul florii respective gi palitlatea nectarului adus in stup. i21binele. cind executti dansul. emit gi sunete, mai precis ultrasunete. Toat e aceste manifest5ri ca: dans, sunete, mirosul nectarului ori a1 polenului care e cel a1 florii de la care a u fost culese, excit5 centrii nervcgi, iar albinele reactioneazs in consecint5. Cercet5torul v o n F r i s c h a perceput gi inregistrat pe band5 de magnetofon sunetele emise d e albinele dansatoare, sunete care se compun dintr-un num5r mare d e impulsuri sonore. Zgornotul se aseamgnti-foarte rnult cu o b5taie rapid5 d e tob5 gi duce la con-

DANSUL ALBINELOR

124

DANSUL ALBINELOU

cluzia c5 manifestatia sonor5 constituie un complement esential a1 dansului albinelor. ,,Albinele, care se inapoiazg de la o sursg unde se afl5 o solutie d e zahgr foarte concentrat5, bat toba foarte agitat In cursul fazelor migc5rii balansante -in medie de 35 d e ori pe secundg - in timp ce albinele ce vin de la sursg melifer5 slab5, emit numai 10-15 impulsuri pe secundg" (V. F r i s c h). Toate aceste manifestgri din stup se adreseazg gi sint sesizate numai de albinele care au aceeagi stare fiziologic5 Si care fac parte din categoria culeggtoarelor. CercetBtorul, studiind am5nuntit ,,limbajulU albinelor, a dovedit cii ele lgi transmit astfel pozitia locului de cules chiar ~i atunci c'lnd noi nu vedem soarele, c5ci ele percep razele ultraviolete pe care oamenii nu le viid gi folosesc lumina polarizatg, pentru a afla pozitia soarelui mascat d e nori. E l documenteazii cu raportorul in minZi, tinfnd seama de indicativele date de o albing culeggtoare ce danseazg in raport cu pozitia soarelui, unde ele se indreaptg gi la ce distantii anume. Dansuri variate se observli. atunci cind , concomitent , in naturg au apBrut.

Dans circular gi balansant a1 albinii
(Orosi

Pall)

dou5 culesuri - care nu pot avea o valoare egalg. fntr-o astfel de situatie, in stup apar douii grupe de albine, fiecare dansind altfel, in raport cu bogstia nectariferg a plantelor respective g i distanta ce o are fiecare fat5 de stup. Cele care culeg de la floarea cu valoarea nectariferg mai mare, vor face u n dans mai agitat, mai energic, fat5 de grupa ce aduce nectar cu procent de zahiir rnai scgzut. Cind nectarul are un procent mic, de 10 pin5 la 13% zahsr, dansul este sgltlret, pe cEnd la culesul de la o floare cu nectar in proportie de 30%, ele fac dansuri circulare. Cind concentratia de zahiir in nectar scade sub 8-9%, dansurile inceteazg. Directia dansului se schimbii in raport cu migcarea soarelui. Noaptea dansurile se intrerup, ins5 dimineata incep din nou. Comunicarea, sau felul in care o albinii culeggtoare transmite albinelor din stup descoperirea unei noi surse de nectar sau polen, este urmitoarea: dansatoarea impiirtiiyeste albinelor din juru-i o parte din nectarul adus in gugii. Cu aceast5 ocazie, ea deschide gura yi scoate o mic5 picgturii, far5 sg intind5 limba. Vecinele ce o inconjoarii igi intind gi ele limba vi sug nectarul oferit de culegiitoare migcindu-gi antenele, ca gi cllnd a r comunica ceva unele altora. Albinele primitoare ating cu ltibutele fata culegiitoarei, ca gi cind a r Indemna-o s i le mai dea. Tot astfel se comport5 in primilvarg gi cgr8toarele de ap5, mai ales cind apa lipsegte gi ele au dat peste un izvor nou. Culeg5toarele de polen fac un dans asemgnlitor cu cel descris mai sus, in form5 sinuoasii, desc6rcindu-gi cosuletele. V o n F r i s c h sustine c5 albinele isi transmit tot prin dans gi alte elemente asupra surselor de nectar, dintre care chiar gi culoarea florilor

DANSUL ALBINELOR

125

DAUNATORII ALBINELOR

respective, comunicare pe care o fac mai repede sau mai incet, variind astfel exprimarea. Albinele mai fac un fel de migc5ri sglttirete pe care cercetgtorii le-au denumit tot ,,dansuriU. Ele se manifests astfel : cind. neputind s5 se curete singure solicit5 altei albine s5-i fac5 aceast5 ,,toalettiU. E aga-zisul ,,dam d e cur5tareL.. In aceast5 privint5 R . C a z v i n btinuiegte c5 acestea s i n t intr-un numar redus in colonie, specializate drept ,,cur5titoareU. Migc5ri neobiynuite mai face unele albine care ,,maseazgX antenele gi picioarele anterioare ale altei albine, ce desigur ii cere acest ajutor. Cunoscutul savant H a y d a k M. a observat cum albinele unei colonii orfane executau un ,,dam de bucurie" in momentul cfnd d i n botca maturti a ap5rut mult agtept a t a matcti tfn5r5, n5dejdea de miine a comunitgtii. Albinele fac acest dans sprijinindu-se cu picioarele dinainte pe corpul unei vecine, iar cu abdomenu1 execut5 5-43 migc5ri scurte gi repezi; apoi trec mai departe la alte surate repetind migcarea. S-a observat c5 albinele mai execut5 acest dans vi seara, la terminarea lucrului in zilele d e cules intens, cind este timp linigtit $i muncti spornic5. El 1-a denumit pe acesta ,,dam de multumire." Dansuri speciale au fost observate d e L i n d a u e r in preajma roitului: albinele a\ea~g% fagwi In zigpe zag balansindu-gi corpurile gi rotindu-yi aripile. Este destul ca numai clteva s5 porneasc5 acest fel de dans, c a apoi s5 devin5 aproape general; colonia intreagii e prinsti de frenezia lui, albinele emit nigte sunete asem5n5toare cu un zumzet iar pe urdinis incepe s5 se strecoare yuvoiul viu de albine in bucuria acestui miiret act a1 nagterii unei noi familii. Zumzetul acesta este bine cunoscut de stupari,

care gtiu precis atunci c5 dintr-un stup oarecare a pornit un roi.
DARWIN CHARLES, 1809-1882, mare savant naturalist englez, autor a1 celebrei lucr5ri ,,Originea speciilor" (1859), gi-a sprijinit cercetgrile biologice pe realitatea gi conceptia materialists. El vede lumea vegetal5 gi animal5 in dezvoltarea evolutionist5, derivind din alte gi alte specii vii, de-a lungul milioanelor de ani. A stabilit de asemenea insemngtatea poleniztirii incrucigate in sprijinul vitalitatii yi fertilitgtii plantelor, mai cu seam5 la cele unisexuate. A fost un mare admirator a1 albinelor pe care le-a studiat, stabilind unitatea biologic5 a coloniei, selectia ei, ereditatea givariabilitatea raselor, cit gi leg5tura strins5 dintre floare gi albin5.

DAUNATORII A L B ~ E L O R .In afar5 de bolile ce le amenin15 viata, lor gi puietului, albinele au multi dugmani, atit din regnul animal, cit qi din cel vegetal. Unii din acegti d5un5tori atacg albinele adulte, sau puietul, altii rivnesc la hrana acumulatii f n faguri consumind cu 16comie mierea, or nimicesc fagurii de cear5 in c5utarea polenului yi altor rezidii organice cu care se hr5nesc. Insectte diuntitozbre. A c a r i a n, Acarapis Woodi V.n . Acarwza. C ci 1 u g ci r i { a , Mantis religwsa este o insects din o r d i d A ~ t r o podelor ce se aseam5n5 cu licusta. Are culoarea verde Inchis5 cu picioarele lungi gi subtiri, inzestrate cu o agilitate far5 seam5n. Se hrgnegte cu insecte, in special cu albine, viespi etc. Din fericire are gi ea multi dugmani, intre care cei mai de seam5 sint ciorile. La noi pagubele facute de aceast5 insect5 sint mici fat5 de alte t8ri. C l e q t a r u l p c i s t u r i i , Silvanis sirinamensis, coleopterti de 1,5-

DAUNATORII ALBINELOR

126

DAUNATORII ALBINELOR

2 mm care se hrGnegte, cregte gi se inmultegte in polenul colectat la fel ca gi Carpoglyphus lactis gi Glyciphagus domesticus apis. V.n. Polen, p5strarea. F l u t u r e l e c a p de mort, Acheronita atropos, p5trunde noaptea pe urdinig, scotind un semnal ca un strigiit ascut,it asem5n5tor cu eel a1 unei m5tci care este inghesuit5 de albinele vriijmage. El isi umple gusa cu miere si se intoarce pe aceeagi cale. La plecare, fiind prea voluminos - c5ci are guaa plinii - n u mai incape pe urdinis, iar albinele il atacii gi-l ucid. F u r n i c a , Formica,avidi demiere, atac5 stupii mai ales noaptea. Furnicile igi cl5desc locuinta in apropierea stupinei, iar uneori igi fac cuib chiar in stupi, sub podigor sau intre peretii dubli ai unor stupi astfel construiti. i n special noaptea atac5 fagurii cu miere qi nelinigtesc mult albinele. Uneori atac5 chiar puietul din faguri; albinele, neputind lupta contra lor, igi pBr5sesc locuinta. fn atari situatii, degi furnicile sint folositoare pgdurii, trebuie luate m5suri severe. Uciderea furnicilor se face turnind citeva zile petrol pe locul furnicarului. Arseniatul de sodiu - 3-4 g amestecat cu putin zahsr, se pune intr-o cutie acoperit5 cu pfnz5 metalic5. In lipsa arseniatului de sodiu se poate prepara o solutie de borax care este chiar mai bine consumat5 de furnici, cu acelagi efect. fn 100 g apii fierbinte se dizolv5 20 g borax; solutia se amestec5 cu 100 g miere sau zah5r ; se d 5 furnicilor tot in cutii acoperite cu capac de pin& metalicg cu ochiuri de 2-2,5 mm. 0 metod5 practic5 este ca in jurul stupului atacat s5 se presare cenuv5, iar t5rugii 95 se ung5 cu p5cur5. Sarea de buc5t5rie presBrat5 in jurul furnicarului inde$rteaz5 furnicile din prisac5. Se presar5 de ase-

menea gi in jurul t5rugilor sau postamentelor pe care stau stupii. G i n d a c u l a l b i n e l o r , Trihodes apiarius, este un vierme cam de. 12 mm lungime care triiiegte numai acolo unde stupii sint 18sati murdari si neflambati in fiecare prim5varA. In stare natural5 viermele se adsposteste in scoarta copacului, in a c5rui scorburii stau albinele unei coloniiTotugi s-au g5sit gi in stupii sistematici, unde larvele lor triiiesc cu rezidiile necuratate aflate pe fund. El atac5 gi puietul in faguri. Larvele acestei insecte se dezvolt5 in celulele puietului. Un tratament bun este fumu1 de tutun. V. n . Pa'duchele albinelor . G d s e 1 n i t a , Galleria mellonella, fluture de culoare cenugie-argintie, d e 1,5-2 cm lungime, foarte prolific, depune ou5 in stup si citeodatg chiar in celulele fagurilor. Dup5 Borchert, femela depune pin5 la 1 000 d e ou8, alegind stupii r5u pgziti, in care patrunde in timpul noptii. I n cursul verii apar 2 - 4 generatii de molii. Din ou5 ies larve care sap5 galerii in fagurii vechi, pe la baza celulelor hr5nindu-se cu resturi de polen, cft qi cu resturi organice rlmase, de la puietul deja eclozionat. Galeriile din faguri le c5ptugesc cu o tes5tur5 deasii, pe unde albinele nu pot trece ca s5 ucidA larva fluturelui. Larva folose$te pentru completa ei dezvoltare 0,4 g cear6. Mai este o varietate rnai mi&, numai de 7-8 mm denurnit5 Achroca grisella care face tot atitea pagube. Este mai putin prolific5, depune pin5 la 300 de ou5. Larvele acestei specii ajung pin5 la 1,5 mrn. MBrimea larvelor la ambele specii insii depinde in bun5 mAsur5 gi de conditiile de mediu exterior gi hran5. Fluturele mare ierneazii in faza de larvii gi pupg, iar cel mic numai ca larvii. Peste iarnii

DAUNATORII ALBINELOR

127

DAUNATORII ALBINELOH

ei stau nemigcati, f3r5 s5 se hrgneascii. Pericolul mare este pentru fagurii din depozit, pe care-i distrug. Lupta contra lor se duce prin asfixierea fluturelui, a larvelor gi pupelor cu fum de sulf, dar care trebuie repetat5 din dou5 fn douti siiptiirnini, incepind din martie-octombrie. De cPnd ins5 sint in comer! alte produse mai ugor de aplicat gi f5r5 riscuri, afumarea cu sulf se folosegte mai putin. De exemplu: paradiclorobenzenul (C,-H,-CI,), care se prezintg sub form5 de cristale mici albe. Produsul se folosegte punindu-se o lingurits pe gipca superioar5 a unei rame cu faguri; aceastfi doz5 este suficient5 pentru un corp de 10-12 faguri. Corpurile se suprapun gi se lipesc cr5pciturile la locul de imbinare cu figii de htrtie lipite cu pap. Produsul se volatilizeazci la 20°C. Sporii unor bacterii cunoscuti sub numele de ectobacterin 3 gi virusul poliedriei care stnt pulberi alccituite din spori gi bacterii, atacti gi se dezvoltii in corpul larvelor de gaselnit5 distrugind larvele din faguri. Ei pulverizeazii fagurii cu a c q t i spori care sint inofensivi pentru albine ?i stupar in proportie de 0,1 g de ectobacterin 3, pentru fiecare ramci. f n acelagi scop se folosegte gi acidul acetic, V.n. L u p u I a 1 b i n e l o r, Philanihus triangulum este o viespe rnai mica dar foarte puternic5, care prinde

+

Lupul albinelor

din zbor albinele, le ucide gi le duce la cuib, unde le dB ca hran5 larvelor. Face pagube in stupinti atunci cind num5rul lor este mare. Cunoscutul entomolog I. H. F a b r e susfine cfi fiecare viespe din aceast5 specie ucide pin5 la 300 de albine. Pericolul mare pentru albine apare atunci cind cuiburile lor, cl5dite in pgmint, d e preferat din cel nisipos, sint prea numeroase prin apropierea unei pris5ci. Lupta contra lor trebuie dus5 cu toat5 strggnicia. Sulfura de carbon le asfixiaz5 turnind-o prin intrarea principal5, care se astup5 cu piimint. Cine -3 nu are sulfur5, poate turna 54 litri de motoring in cuib, acoperind apoi cu piimint. M e 1 o el Meliie uerigatus, cu larve de culoare neagr5 gi Meloe proscarabeus, de culoare g5lbuie sint Iriungulini din fam. Meloidae care contine cantarid5 in corpul lor provocind boala triungulinosa. Larva se nagte din ou5 depuse de femel5 chiar pe p5mint. Aceasta se urc5 pe flori yi agteapta sosirea albinelor de care se agat5. Fiind foarte mio5, c6ci m5soar5 2-3 mm, albina o duce in stup, unde ea atacii larvele cu care se hrgnegte. Ele se fixeaz5 pe corpul albinei in dreptul corsetului (petiol) pe inele abdominale sau pe cervix, provocind albinelor o mare nelinigte. Ele se zbat fgcind salturi curioase, asem5ngtoare cu un dans gi caut5 s5 se scuture de paraziti fgr5 ins5 a reugi. Albinele parazitate nu se mai hrgnesc ~i mor. Cite odat5 cind colonia este infestat5 de aceste larve, ele stau cu zecile pe albine, incit acestea iau o culoare brun-roscatg sau neagrri, in functie de specia parazitului. Tratamentul cel mai bun este fumul de tutun, pe care deindatii ce-1 simt

DAUNATORII ALBINELOR

128

DAUNATORII ALBINELOR

parazitii p5rHsesc corpul albinei gi se ]as5 s5 cad6 pe fund. Apicultorul intinde acolo o hirtie mai groasii pe care cad parazitii gi ii aruncii apoi in foc. Altfel, dupii 3 - 4 minute ei se redreseaz5 rgspindindu-se repede in stup. f n colonii puternice, albinele se organizeaz5, atac5 larvele in stup, le prind cu mandibulele gi le ucid, scotindu-le afar5, pe scindura de zbor. M u s c a s e n o t a i n i a , Senotainia tricuspis, este o insect5 care-gi depune larvele pe trupul albinelor, generind boala senotainoza. Este ceva mai mica decit musca comunii, 6-8 mm, gi se deosebegte de aceasta prin culoarea sa cenugie deschisii, avind o pat5 alba pe cap gi picioare mai lungi. Din zbor, se agazii pe trupul albinei, depunind 1-2 larve foarte mici, ce nu pot fi distinse cu ochiul liber. MBrimea acestora este de 0,7--0,s mm gi abia de 0,4 mm grosime. 0 singura muscii depune 100-700 larve. Larva depus6 are u n aparat bucal chitinos propriu, cu care incepe s5 road5 inveligul d e chitin& a1 albinei. Se b5nuiegte c5 in atingerea acestui scop este ajutats ~i d e o secretie glandular5 acid5, care dizolvii chitina toracic5 a albinei. 0 data pZitruns5 in torace, larva incepe s5 se alimenteze din tesuturile musculare ale insectei p5trunzind uneori in cap, in organele sensibile gi mai cu seam5 in torace. Insecta gazd5 moare in citeva zile de la parazitarea ei, obignuit 3-6 zile. In acest timp larva parazit5 a gi ajuns la, maturitatea sa larvar5, cfnd p5r5segte trupul inert qi se ingroap5 la 7 cm in @mint. Acolo st5 25-27 zile sub form&de pup5. Dup5 B o i k o, ciclul de dekoltare in timpul verii este foarte variat,.de la 15-33 de zile. fn cursul unei veFi se succed cel mult trei generatii; cea de toamn5, in stare larvarii, se ingroap5 pentru iernare fn pgmint,

unde st5 ca pup5 pin5 in aprilie, cfnd apare ca insect5 adultii. Sint localit5ti gi stupini grav atinse de aceast5 musc5 parazitar5, care poate distruge familii intregi. La noi in tar5 abia in 1956 a fost identificatg de C. P e 1 i m o n in citeva regiuni din gesul dungrean; a fost giisit5 ins5 gi in nordul Moldovei. Aria sa de r5spfndire este mare ca ti pericolul pe care il reprezintii, dac5 nu se vor lua m5suri pentru distrugerea ei. Tratamentul const5 in folosirea unei paste din pulbere D.D .T. amestecatg cu scrobeal5 de cartofi, sub form5 d e emulsie. Ea se prepar5 cu ap5 in proportie de I%, amestecindu-se ulterior cu 100 g pulbere de D.D.T., in concentratie de 10% sau dac5 in corner! se va giisi D.D.T. cu concentratie de 20%, se vor pune numai 50 g. Amestecul acesta emulsionat se intinde pe o pfnz5 alb5 sau hirtie, ori placaj, vopsit in alb, exact cit suprafata capacului stupilor din prisaci, care este locul de predilectie a1 mugtei, ce st& acolo 18 pfnd5 gi atac5 albinele din zbor. Musca se agaz5 pe pinzti gi se intoxic5 repede. Emulsia se intinde din nou dupa 10 zile; seara se ridicii d e pe capace pfnzele, c5ci roua ce cade noaptea cft pi ploile spa15 emulsia sau o dilueazii atit, incit nu mai prezint5 pericol pentru mugte. 0 m5sur5 practic5 este agezarea pe capacul stupului a cftorva farfurii albe gi adinci pline cu ap5 in care se picurii 2-3 pic5turi de metylmercaphtos, care atrage mugtele ie se inneao5 ugor In ap5 (I. D a v idenko). P d d u c h e l e a l b i n e i , Braula coeca, este un parazit rotund, roqiatic, pgros, cu 6 picioare, trgiegte pe albine, stfnd pe toracele lor gi alegind de preferintg matca. Fie c5 parazi-

1

DAUNATORII ALBINELOR

129

DAUNATORII ALBINELOR

teazH matca ori albinele le excitil cu lgbutele buza insectei gazde. E a ii intinde trompa cu resturi de hran5, cu care parazitul se alimenteazg. Cind ins5 paraziteaz5 Pgduchele almatca, ea se hrsnegte din binei (Braula ce in ce rnai putin, slg'Oeca) beste, depune un num5r rnai mic de oug rji cu timpul. piere. P5duchii se inmultesc repede. Femela depune ouii sub cHpEicelul celulelor cu miere din faguri. fnmultirea are loc in lunile iulie gi august, dupti care urmeazg apoi o perioadg de stagnare. fn lunile martie rji aprilie, cind albinele fac zboruri de curgtire, ei se imputineazii. Tratamentul cu naftalin5 a1 coloniei invadatg de pilduchi este complicat, dar bun. Se folosesc doze de 5-20 g naftaling sub form5 de cristale prestirate pe un carton sau foi de hirtie rnai groase. Spre margini se lass cite un spatiu liber de 5-10 cm pe care se refugiaza unele albine ce ar putea ctidea pe naftalin5. Peste stratul de naftalinii e bine s5 se arjeze o pinz5 met,alic5 sau tifon ca albinele s8 nu cad6 direct pe subst,antg. Doza ce se dH coloniilor este in raport de puterea de rezistentg a speciei de pgduchi aflati in prisacg, cit gi de sensibilitatea albinelor, fat5 de naftaling ; o do25 prea mica n-are efect asupra parazitilor, iar cele prea mari d l u neaz5 albinelor sau puietului. De aceea, P prealabil, se face o prob5 cu n patru stupi pe fundul cgrora se aplicti cite o doz5 de naftaling de respectiv 5-10-15-20 g. Dupg 16 ore se scoate cartonul gi se vede comparativ care doz5 e rnai activ6, aplicindu-se tuturor stupilor cu paraziti. f.nainte de a pune naftalina, fagurii se distanteaz5 putin. Prof. P o 1 t e e v las5 matca

pe fagure, protejatH sub cHp6celul din pinzg metalicil, avind cu ea gi c'lteva albine insotitoare. V. n. Colivia, c. de protectie. Naftalina se presar5 seara, iar a doua zi, dupg 16 ore, se scoate cartonul cu parazitii ametiti care se ard. Naftalina poate fi folosit5 din nou. Tratamentul se va repeta dup5 10 zile. Dacii rnai apar pgduchi el se aplici qi a treia oars. In ultimul timp rezultate foarte bune se obtin prin fumigatii cu fenotiazinii. Substanta se prezint5 sub form5 de cristale cafenii-cenugii inodore, care se oxideazg la lumin5 gi aer. Ea este folositg obignuit ca intermediar in sinteza diferitelor medicamente. Substanta a fost folosit5 pentru prima dat5 de I. C i u k a 1 o v in Bulgaria pentru distrilgerea p5duchilor. In afum5torul cu jar se introduc 6 g substant5 (2 lingurite rase) invelite intr-o hirtie. Doza este suficientii pentru dou5 colonii. In 30 secunde se dau 30 jeturi de fum pentru o colonie, apoi tot atitea si in stupul vecin, apoi din 20 jeturi in primul stup si tot atitea f n cel de-a1 doilea. fn total se dau in dou5 minute 100 jeturi de fum, consumindu-se doza indicat5 rnai sus. Fumul trebuie s5 intre in toate intervalele, de aceea afumgtorul se plimbii pe urdinig cfnd la dreapta, cfnd la stinga. Pentru alti doi stupi afum5torul se reincarcg cu alte 6 g substant5. Singurul neajuns e cii ac$iunea fumului scade cind temperatura aerului deptigeqte 10-12"C, iar la 26°C este inoperantg. E bine ca afum5torul sii aibh o teavg prelungitoare care intrii pe urdinig gi rHspindegte astfel in stup fumul de fenotiazin5. Operatia se va repeta d u p i 7 zile, pentru a ucide generatia ce' a eclozionat din ouille neatacate, V.n. In primHvar3, cind fagurii se descg-

DAUNATORII ALBINELOR

130

DAUNATORII ALBINELOR

pgcesc pentru a fi dati albinelor ca hran5, operatia s5 se facg in laborator, iar capacelele s5 nu se dea la Lins albinelor; sub ele pot fi larve de ptiduchi incti nedistruse, care, dezvoltindu-se, paraziteazg din nou colonia. Fagurii cu miere sub a cfiror cgpgcele de cearti larvele pgduchilor igi fac culcugul, s5 nu fie dati albinelor altor colonii, inainte de a fi supugi actiunii vaporilor de acid acetic. V.n. Acidal acetic. In lupta contra acestor paraziti, apicultorii trebuie s5 nu uite niciodatti c5 p5duchii sint purttitorii parazitului nosemozei gi deci pe ling5 pagubele amintite, ei pgstreaz5 gi difuzeaz5 in stupi, acenstB primejdioasg boalg. P ii i a n j e n i i atacB albinele mai ales cind iau nectarul din flori. E i stau ascunsi intre petale, iar cind albina igi introduce capul in adincul florii, o atncg, infigindu-gi msndibulele pe petiol cel ce face leggtura dintre torace gi abdomen - paralieind-o complet. Dup5 ce suge singele victimei, agteapt5 la rind altg albing. Csn mni primsjdioasti este specia Tharnisus roturdztus de culosre galben5rosiaticg, care se agaz5 pe florile cu culoare assmsnltoare. Sint altii, mai mici, ce tr5iesc mai ales in florile de sulfing qi care paralizeazg albina culegtitoare intepind-o cu un ,ac veninos in centrii cervicali dintre cap gi torace. Contra acestor dugmani apicultorul este cu totul dezsrmst. Alti p5ianjeni mici stau prin iarb5 in fata stupului, atacind albinele care se inapoiaz5 cu nectar sau polen gi cad jos, pe pgmint. Dintre acegtia pgianjenullup, Lycosa, ori pgianjenul cu cruce sau cu'diademg gi altii, toti sint dugmani da m 9 ~ r t e i albinelor singuraa tice. E i nu ptitrund in stupi unde a r fi distrugi; deci lupta contra lor este

-

foarte greu de dus. 0 mSsur5 bung e ca terenul din fata urdinigului s5 fie totdeauna perfect curat, iar buruienile distruse. P l o ~ n i t ad e c i m p , Palomenu prosina, de culoare verde cenugie pe spate gi ugor castanie pe abdomen. Ea emanl un miros nepllcut cind este strivitg. Atacg albinele cind se inapoiazri din cimp gi cad greoaie in fata stupului, le suge singele gi continutul dulce a1 gugii. U r e c h e 1 n i t a , Forficula auricaria, insectti omnivor5 care se adgpostegte prin stupi, ctici ii convine c5ldura si umiditatea din interior. Urechelnitele stau ziua ascunse sub fundul stupului. Noaptea p5trund prin urdinig in stup sau pe sub podigor gi capac. Cind sint numeroase pot provoca pagube mari in stupin6, cgci consumti mult5 miere; uneori atacg piistura gi chiar puietul. Contra lor se folosegte un aluat compus din fosfurg de zinc cu f8in5. Aluatul se face dintr-un pahar cu ftiinl de griu, unul cu mglai gi doug linguri de zahtir tos. Fosfura de zinc se adaug5 in cantitsti mici pin5 aluatul devine putin cenugiu. Cu acest aluat apos se unge marginea fundurilor gi laturile de contact ale capacului cu stupul, deci pe acolo pe unde d5un5torul p5trunde noaptea in stup. Efectul acestui preparat dureazB un an. 0 mfisur6 practic5 este gi urmtitoarea: peste podisorul stupului se agaz5 un sul de cirpe in care dSunBtoru1 obignuieste s5 se ascundti in timpul zilei Spre sear5, cirpa strins6, se scuturg in foc, unde insectele sint arse. V i e r m e 1 e a ;ii, Mermins albicans, cit gi specia Mermins nigrescens, sint paraziti a i albinelor. Ele 11 iau din apele murdare, sttitute. PBtrunzind in intestinul insectei, triiiesc ca orice parazit intestinal, pe seama sucurilor

DAUNATORII ALBINELOR

131

DAUNATORII ALBINELOH

digestive. Albinele slgbite, mor inainte de timp. Lupta contra parazituViespe de p5mEnt ,, lui se duce prin secarea b5ltilor murda(Orosi Pall) re din jurul prisgcii gi instalarea unui ad5p5tor cu ap5 indulcit5 la care albinele se obignuiesc, p5rrisind biltile. V i e s p i 1 el Vespa vulgaris, atacs in special coloniile slabe toamna, in diminetile reci, cind stau strinse in ghem, pentru pgstrarea c5ldurii proprii. Lupta contra viespilor este destul de grea gi d e lungs durat5. Trebuie cercetate toate podurile locuintelor, grajduri, magazii, stregini, unde ele igi fac cuiburile care trebuie distruse. B o t g r o s, Cocothra~istes-cocosthStropirea cuiburilor cu tetraclorur5 raustes, este o pasgre inecct,ivor5 cu n de carbon le ucide imediat. Rezultate pene multicolore b5tEnd E cenugiu gi bune dau momelile cu carne puse pe cu u n cioc gros gi tare. E a nu se mulacoperigul stupilor, citeva zile in gir. tumeste s5 m5nince albinele, dar igi Viespile sint avide d e carne. Dup5 ce face gi rezerve de hran5 pentru zilele s-au obignuit s5 se hrsneascri astfel, cind acestea nu ies din st.up. Pashrea apicultorul otrgvegte momeala presii- le prinde din zbor gi dac5 este sFituli4 rind pe ea verde de Paris, sau altri prisosul il pune la p5strare E tepii n otrav5. copacilor sau in tufigurile de poruml n afar5 de viespea domestic5 mai bicii, miices etc. pentru a le avea ca este o alta ce face mari pagube in pri- hranii pe timp nefavorabil. B r o a s c a r i i o a s d , Rana essacs, crici prinde gi ucide din zbor albinele: este Vespa crabo care se asea- culanla, cea cu piele acoperit5 de ummrin5 cu lupul albinelor. Ea igi face fl5turi cu lichide iritante, se ad5poscuibul prin maluri gi scorburi, cuib tegte in jurul stupinilor gi, stind sub care are forma unor conuri mari, cu fundul acestora, face pagub5 consuun diametru citeodat5 de 30-40 cm, mind albine. fn timpul noptilor linigconstruite dintr-un fel de celuloz5 pe tit,e iese din ascunzig gi apropiindu-se care o secreteaz5 glandele lor salivare. de scindura de zbor, prinde albinele gi Aceste viespi se distrug introducind le inghit.e. Ariciul e cel mai bun paznic in orificiul conului locuintei lor, tam- contra lor, c6ci se hra'negte cu ele. pcane muiate in sulfur5 d e carbon, C i o c 6 n i t o a r e, Picus, este o dupri care se lipegte intrarea. pas5re insectivors, care fns5 atacg alPBsBri gi alte anlmale insectivore. binele numai f sezonul d e iarn5 cPnd n B e r z e, Ciconia. In ciiutarea 15cus- ele st'au strinse in ghem f i r 5 putintg telor, umblind prin culturile joase cu de ap5rare. CPnd stupii slnt ltisati fsr3 plante entomofile cum sint de pild5 trifoigtile in floare berzele distrug supraveghere ii gguregte, p5trunde foarte multe albine. Pot fi speriate pin5 la ghem gi m5ninc5 albinele. Pas5rea fiind foarte folositoare p E prin focuri de arm5 f5r5 a fi ucise cind apar in aceste lanuri inflorite in preaj- durii, nu trebuie nimicith. Cum igi tr5deaz8 prezen1.a in stupin5 prin cioma cErora slnt stupini.

DAUNATORII :ALBINELOR

132

DAUNATORII ALBINELOR

c5nituri gi fiind fricoas5, poate fi ugor alungat5. L a nevoie se impugcs una gi se atirn5 ca sperietoare in stupin5. L ci s t u n, Apus apus, pas5re foart e asemtinstoare cu rindunica gi ca inf5tigare gi ca zbor. .Triievte in grupe mari, cu sutele gi atac5 stppina mai ales inspre toamnil, cind se a d u n i pent r u cllitoria spre t5rile calde. Pis5rile se sperie cu focuri de pugc5, dar revin dup5 1-2 ore. Rindunica nu face pagube in prisacs, c5ci dup5 indelungate observatii s-a constatat c i ea consum5 numai trintori gi nu a t a c i albinele. P i t i g o i , Parus major, este o pasgre mic5 gi vioaie cu pene cendgiiverzui pe spate gi galbene pe pintece. Sint multe specii de pitigoi. Ele stnt p b 5 r i foarte utile in livezile yi p5durile noastre. Iarna cind e z5padi mare in lips5 de hrani, pitigoii se obignuiesc s5 cioc5neasc5 la urdinig pin6 albinele ies din stup gi atunci le m5ninc5. Dac5 nu sint inc5 obignuiti, ei pot fi indepgrtati cu zgomote de arms sau atrggindu-i cu mincare in alt5 parte. De asemenea este bine ca la urdinig s5 se pun5 o apgrgtoare, care impiedic6 pitigoii s5 ajung5 la el. P r i g o r i e, Meropus apiaster, pas l r e insectivors multicolor5, cu u n cioc ascutit, are un zbor repezit, in vitez5 mare, apoi planat gi din nou In zig-zag-uri. E a igi face cuibul d e form5 sinuoasi in maluri gi diguri. Cregte acolo cite patru-cinci pui, iar toamna migreaz5. Cind ele vin in stoluri mari, atac5 masiv culeggtoarele in cimp gi chiar in prisac5. fn guga prigoriilor impugcate s-au g5sit cite 40-50 albine nedigerate. La o invazie mare de prigorii albinele se retrag in stupi gi nu ies decit spre seari. In timpul incubatiei, pgs5rile sint inibugite in cuib cu sulfur5 de carbon,

antracit sau chiar cu D.D.T. Sulfura se toarn5 pe gomoioage de cilti gi se introduc in orificiul cuibului astupindu-1 cu p5mint. Sulful se fixeazti pe figii de carton de tipul celor cu care se afumi butoaiele. Antracitul i n m6rime cit o nuc5 se u d 5 bine gi se aruncg in interiorul cuibului care se astup5; D.D.T. pulbere sau lichid se pulverizeaz5 in cuib. Apicultorul sovietic T a s c e n k o a inovat o curs5 f5cut5 dintr-un tub d e tab16 care are d o u i intriri. E a se ayaz5 la intrarea cuibului; pasirea din interior ce vrea s5 i a s i sau cea de la exterior ce vrea s5 intre in cuib forteaz5 portita, intrg in tub, dar nu mai poate iegi. Alti apicultori le nimicesc noaptea in felul urmitor: p5s5rile adulte cu puii lor zbur5tori fnnopteaz5 obignuit pe cr5cile pomilor din apropierea cuiburilor; ling5 pomi se fac 2--3 c5pite de paie. Pe intuneric, stuparul dB foc la clpite si in acelagi timp alt5 persoan5 trage in aer 2-43 focuri d e armti. P5s5rile speriate zboar5 in grup spre lumina focului de paie, igi ard aripile gi pier. Un alt mijloc practic gi ugor de a le goni consti in folosirea de zmee cu care se joac5 copiii care se inalfil deasupra stupinei cind apare un cird d e prigorii. Ele se sperie de zgomotul f5cut de zbirniitoare gi adeseori p5r5sesc localitatea. $ o a r e c i , Mus musculus, fac multe daune in prisac5, fie c5 ajung in stupi sau in depozitul fagurilor cu miere. Ei p5trund in stupi prin urdinigurile prea deschise, in timpul noptilor reci de toamn5, cind albinele stau strinse in ghem, gi nu pot sri-i goneasci. Igi fac culcugul de iarn5 in paiele sau materialul izolant de dincolo de diafragm5, unde albinele nu-i urmgresc nici cind vin zile mai calde. De acolo pgtrund zilnic in cuib, stric5

DAUMATORII ALBINELOR

133

D A U N A T O R ~ ALBINELOR

fagurii, fag zgomot, murdgrii, m5nlncl albinele amortite c5zute pe fund gi nelinigtesc colonia. Adeseori albinele se imboln5vesc de diaree din cauza acestei nelinigti permanente yi a murd5riilor. Lupta contra lor trebuie s5 fie permanent5 : , La urdiniguri se pun din vreme grstare, pentru ca ei s5 nu pGtrund5 in stupi. Se reduce in5ltimea urdinigului la 4 mm. f n ad5postul de iarn5 se pun gr5unte otr5vite cu arsenic ori stricnin5. Cfnd iernarea se face afar5, se vor pune prin paiele de la fund aceleagi gr5unte. Prin locurile pe unde circulg se vor ageza farfurii cu f5in5 de griu; clnd ei s-au obiqnuit s5 o consume, se amestec5 cu ghips praf, care pietrificindu-se in stomac ii ucide. De asemenea mgnunchiuri de urzici mare, Urtica dioica, puse sub stupi in ad5postul de iarn5, indep5rteaz5 cu totul goarecii . Cursele de voareci sint de asemenea un bun mijloc de a-i stirpi. S o p i r 1 a , Lacerta, este un dugman periculos a1 albinelor cu a t i t mai mult cu cit prezenta ei e greu d e observat; ea s t 5 pitit5 sub fundul stupului putind s5 se fixeze in aceastg pozitie datorit5 ventuzelor ce le are la 15bute. De acolo scoate din cind in ctnd capul afar5, inghite albinele ce cad in fata stupului, venite din zbor sau cind stau in barb5 intinse pe fund. Autorul a disecat citeva gopirle, mai ales din cele verzi, denumite in popor guyteri gi a g5sit in medie 25 cadavre de albine in stomacul fiecireia. Sopirla are o limb5 lipicioas5 de care se prinde repede insecta, pe care o striveqte gi o inghite. Ariciul le nimicegte hr5nindu-se cu ele. Plante d2iungtoare 0 t r ci e l u l d e b a 1 t ci, Utricularia vulgaris L.,

Curs5 pentru voareci

este o plant5 insectivorg din fam. Lentilutariaceae care posed5 capcane pline cu nectar, spre care trag albinele. Acolo planta secret5 un acid care descompune corpul albinei , r5minind doar resturi de chitin5. P i c i o r u l c o c o ~ u l u idin fam. Ranunculaceae, cu peste 20 de specii ca: Ranunculus acris f i Ranunculus puberulus, respectiv floarea brogteasc5 qi r5runchielul sPnt plante cu polen otrtivitor. V. n. Boala de mai. R o u a c e r u l u i , Droserra rotundifolia L., denurnit5 prin alte locuri iarba fiarelor, sau rece, face parte din familia Droseraceae. Ea cregte prin turbgrii, locuri umede. Fiind o plant& carnivorg, ea se hr5negte gi cu albine. Florile ei mici, albe, parfumate, au perigori foarte sensibili, mici gi rogiatici, cu extremitatea dilatat5 In form& de bulb, care str5lucesc ca pictiturile de rou5 gi atrag albinele. Clnd ele se agaz5 pe floare, planta o agatti cu acegti perigori secretind o materie viscoas5. Albina se zbate s5 scape, excitti perigorii glandulogi cit gi frunzele plantei care o prind ca intr-o capcanti. Perii secret5 un suc asemtiniltor sucului digestiv care dizolvi insecta pin3 nu mai rtimine nimic din ea. In Delta Dungrii exist5 acest pericol fntr-o milsur5 mai mare. S p i c u 1 d r a c u l u i , mohorul, Setaria verticillata, din familia Gra-

DESCAPACITOR

134

DESFACEREA PRODUSELOH

Tavil de desc5p;icit fagurii cu miere

mineue, i se mai zice prin alte locuri iarba fiarelor, sau dughie, create prin locuri cultivate, avind florile dispuse i panicule spiciforme. Albinele, c5un tind sg recolteze polenul plantei, se prind cu picioarele de cirligele setelor gi r5min agstate, murind de foame.

DESCAPACITOR este un vas pentru desc5pcicit fagurii. f n el cad cap6celele celulelor cu miere t5iate c.u cufitul desciipcicilor. V. n . Cel rnai simplu gi practic desc5pgcitor pentru o mica stupin5 este o tav5 intins6 care atunci cind se umple cu c5p5celc de miere, se scurge intr-un bidon de form5 tronconica cu baza lerg5 sus. Acolo c6p5celele se ridic5 la suprafata, de unde se scot aproape uscate, iar mierea r5mfne curat5.
DESFACEREA PRODUSELOR APICOLE

era cu ani in urmg o problem5 dificil5 pentru apicultori clirora li se ofereau cu greu posibilit5ti de comercializare. Acum, comertul fiind o Intreprindere de stat, stupinile unit5tilor agricole socialiste gi orice apicultor iqi desfac produsele cu uqurint5 prin cooperativele locale. Apicultorii produc5tori trebuie s6 tin5 seama c6 au obligatii s6 prezinte un produs cit mai bun. Mierea lichidd. Desfacerea acestui produs este in direct5 leg5tur5 cu dou5 conditii: produsul s5 fie de mlitate

bung, cu o arom5 pl8cutG gi o Inftijiyare frumoas5: limpede, curatl, iar prezentarea mierii s5 se fac5 In diferite ambalaje, dup5 cerintele cump5r6torilor. fn aceast5 privintg borcanele din sticl5, celuloid sau alte materiale plastice sint cele mai recomandabile incepind de la 0,250-2 kg. Desfacerea mierii se mai face gi fn bidoane de tab15 cositoriti sau spoit5, dar in nici un caz in cele de tab15 zincat5. Izolarea peretilor de tab18 se poate face chiar gi de c6tre apicultor, folosind o solutie a c6rei formu15 este urmztoarea: se dizolv6 In 50 g alcool 10 g sandolac. fntr-un alt vas se dizolvd in alte 50 g alcool 20 g gamelac qi 2 g terebenting. Toate acest e solutii se prepar5 la rece. Se amestec5 cele d o 6 solutii numai in momentul spoirii peretilor interiori a i bidonului. fn felul acesta tabla nu se va oxida si deci mierea nu-gi schimb6 continutul. Bidoanele mari de 25 kg vor avea la mijloc un capac cu diametrul de 15-18 cm, pentru a putea fi bine spalate in interior, cit qi un bugon cu qurub la un colt, pentru scurgerea integral% a mierii din ele. Pe bidoane se indic5 sortul mierii, cantitatea net0 ?i numele produc6torului. Un alt mijloc practic de desfacerea mierii lichide este butoiul care s5 nu fie mai greu de 100 kg, deci de o capacitate litric6 de cel mult 70 1. Mierea granulat~ este mult mai ugor de minuit, darea incii nu a intrat In obiqnuinta consumatorilor. De aceea mierea granulati rHmine deocamdat5 s5 fie desfgcut6 pentru intrebuint5ri industriale, cum a r fi hidromelul sau otetul de miere, V. n. sau retopit5 yi desf5cut6 ca miere lichid6. Pentru a fi scoas6 din butoi s e desfac cercurile yi doagele. Miereabloc se taie in calupuri de diferite

DSSFACEREII PZODUSELOR

135

DESFACEREA PRODUSELOR

miirimi cu o sirmri subtire de otel cu ciiluge la capete. Cind se taie calupurile, sirma se incrucigeazii, gi triigind de ciiluge, pitrunde in bloc tiindu-le. Cuburile mici de miere granulatii pot fi puse in cutii de carton de aceeaai miirime qi apoi date spre desfacere. Mierea granulatii se poate dcsface ~i in saci. Este un mijloc mult folosit in alte tiiri. Cind mierea a inceput s i granuleze, e dusci intr-un local rece, turnind-o in saci de hirtie groasii, parafinats. Ei s t a ~ pozilie vertical5 in plnii mierea se solidificii complet. Mierea in saci poate fi piistrat5 oricit de mult. Cind sacii ajung la destinatie, ei se taic de-a lungul, mierea granul a t i riiminind ca un bloc. Tiiierea din bloc se face ugor, aga cum s-a ar5tat mai sus.

Desfacerea rnierii in faguri sau scefiuni. Sint consumntori care cer
mierca in faguri, dar pcnlru cii accgtia cintiiresc pin5 la 3-4 kg, trebuie tliati in bucciti mici, Cum ins3 mierea se risipegte la t5ierea in b u d t i , este de preferat desfacerea ei in fgguragi mici cu rama lor, denumite scctiuni. V. n . Miere in sectiuni. Desigur cii pretul pentru acegti faguri este mult mai mare decit cel a1 mierii lichide sau granulate, c&ci in pret trebuie inclusii rji ceara fiigura~ u l u i ,cit gi rama sect,iunii. Ca ai mierea lichidii, cea prezentat5 sub form5 de sectiuni trebuie sri se infltigeze in conditii optime: fiiguragul sii fie complet cipgcit, de culoare alb5, bine ambalat in foaie de celofan etc. S-au vlizut multe sectiuni care au riimas nedesfiicute numai pentru c6 aveau rama putin murdar5 de propolis. Sectiunile se expediazl ambalate in Igdite potrivite unde stau bine fixate. Capacul liiditei are deasupra un geam prin care se poate vedea frumoasa infiitigare a produsului. Mierea din sectiuni trebuie sii fie d e culoare deschisii ; de salcim, zmeurii, pufulit5 care nu granuleazii. P5strarea sectiunilor se face intr-o camerg uscatg. La umezealti mierea absoarbe vaporii din aer, care condensindu-se pe suprafata ciip5celelor, subtiazg continutul din celule. Mierea, cu timpul, incepe s l fermenteze, se ln6create, sparge ciipiicelele gi se stric5. Camera s6 fie des aerisitl. Dacl este posibil, fereastra sii a i b l un ochi cu pinzii de sirml. Cind timpul este umed gi rece, camera trebuie sii stea complet Pnchisii. Sectiunile, cit gi fagurii mari din depozitul de faguri pgstrati ca rezerv5 de hrana pentru albine, se tin Pntr-un local in care temperatura nu coboar5 pin6 la 0". Ceara fagurilor gi mai ales

Desfacerea unui sort unic de miere.
In vederea unificarii Fi uniformiziirii unor cantitiiti de miere diferitii ca culoare gi aromii, se fac, in prealabil, incerciiri in mic, pentru a obtine un produs cu aroma unicl ~i pliicutii, cu o culoare gi savoare aleasii. In acest scop se iau cantitlti foarte mici din diferite sorturi de miere, se cintiiresc precis pentru a gti proportia pe care fiecare sort o aduce in amestec. Aceste cantitiiti reduse se pun intr-o eprubetg, se incllzesc, se scuturl ca s5 se amestece bine gi se lasg s l se limpezeascl 3-4 zile, fiicindu-se apoi examenu1 organoleptic. Probele se fac in diferite proportii, pentru ca la degustare s6 se aleagii cea care intruneste calitgtile cele mai de seaml. 0 datii stabilitii care probl este preferat5, sorturile de miere se inciilzesc foarte putin, se toarnl intr-un dispozitiv de centrifugare !n proport,iile experimentate anticipat in eprubete, gi se invirtegte rotorul timp de 15-20 minute. Mierea se scoate apoi prin robinet in borcan sau vase, ce se dau la desfacere.

DESFACEREA PRODUSELOR

136

DESFACEREA

PRODUSELOR

Roini1.Z pentru expeditia roilor pachct.:
Irontali d i n placaj; 2 - p e r e f i laterali din p l a s i de strma; 3 - perete euperior s l inferlor din placaj; 4 - stlnghli suport pentru hrinitor; .5 - capac
t - peretli

a clp5celelor se contract5 la aceastci temperatur5 , se sfHriml , iar mierea curge. In cel rnai bun caz mierea ar putea granula direct in faguri, ceea ce a r face sectiunile cu totul improprii la desfacere, iar fagurii mari cu miere vor d a mult d e lucru stuparului, pentru a-i pune in stare de consum pentru albine.

Desfacerea mierii prin industrializare. Cind mierea nu se poate desface
din anumite cauze, sub form5 directi, sau cind nu este de o calitate superioarii, ori poate datorit5 prelucrcirii la topire gi-a pierdut culoarea sau aroma, ea poate fi industrializatl. Cea rnai r5spindit5 industrializare a unui astfel de produs este in hidromel, otet de miere, rachiu de miere qi turtli dulce. V. n. respective.

Desfacerea altor produse ale stupinei. f n afar5 de miere, un apicultor
rnai are de valorificat gi alte produse ale stupinei sale: ceara, p.ropolisu1 qi roii, mgtcile, botcile, llptigorul, polenu1 gi chiar veninul albinelor. Ceara se desface usor prin cooperativa localii, prezentati in sloiuri mici sau rnai mari, sau transformatl in faguri artificiali. V. n. Ceara. Propolisul este un produs care are clutare in farmacii, pentru prepararea

diferitelor medicamente, cit ~i pentru fabricile de mobile si cele de instrumente muzicale, unde producltorii se pot adresa pentru desfacerea lui. Prezentarea se face in hirtie ceratl sau qi rnai bine in staniol. Roii-pachet se desfac ugor, ccici sint multi amatori care sA-i cumpere predati in roinite flcute din pinz5 de sirml. Ei se angaje~z5 din timp qi se predau P greutate de 1,500-1,800 kg n albin5, in mijlocul ciirora matca e pus& in colivie. Roinita se predl beneficiarului cu albina pe 2-4 faguri cu putinl miere ; acolo prezenf a mgtcii se poate ugor verifica. V.n. Expedierea albinelor. M5tcilc din pepiniere spccial orinduite, unde se cresc numai colonii de selectie, sint foarte c5utate; ele se predau in colivii speciale de expeditie pentru mltci, impreun5 cu un mic grup de albine care sint insotitoarele ce le hriinesc qi le fngrijesc in c8liitorie. V. n. Expedieren Mcitcilor. Botcile de matcci se predau beneficiarilor cu 2-3 zile inainte de ecloxionarea mltcilor, bine fmpachetate in cutii cu v a t l , ferite de r5ceal8, curenti tji luminl. Apicultorii le altoiesc in colonii orfanizate in prealabil. LGpti$orul de matc5 .V. n. LBpti~orul de mate5 trebuie recoltat la timp, adic5 la 3 zile de la organizarea coloniei produc5toare. El se preda de cltre producritor in stare natural5 cPt rnai proaspat posibil, unit5tilor socialiste beneficiare, care au sarcina de a-1 liofiliza gi comercializa.

I

,
'

,

'
I
I

1

'

,

'

,

.

Colivie Benton pentru expcdicre:~ nrlitcii

DESFACEREA PRODUSELOR

137

DESFACEREA PRODUSELOR

Poknul colectat in colectoare anumite gi recoltat In aceeagi zi, este uscat imediat, intins pe hirtie sau in aparate speciale de uscare sub actiunea clldurii gi prezentat deshidratat, pent r u a evita fermentarea. Prezentarea se face i n pungi de polietileng. Veninul de albine, extras dup5 diferite metode tehnice, se pred5 numai ln stare de cristale. Fabricile de medicamente il folosesc pentru diferite preparate medicinale. DEZERTAREA COLONIILOR sau p5r6sirea stupului cu fagurii goi gi chiar cind se rnai afl5 inc5 puiet, este un fenomen rar lntilnit gi este determinat de completa lips5 de provizii din faguri. V.n. Hriinirea albinelor. fn anii cu secete mari, cind albinele nu sint ajutate, iar in raza lor de zbor nu rnai g5sesc nici o resurs6 de hranil, ele l a 6 totul in pgriisire, igi umplu gugile cu ultimele r5miigite de miere aflatti in faguri gi iau calea pribegiei. Atunci zboarg la mari depgrtsri, cu popasuri de citeva ore sau chiar zile. Ins5 de cele rnai multe ori, astfel de colonii pier. De asemenea, uneori coloniile care au suferit iarna de diaree ca o consecint6 a nosemozei, dezerteaz5 in prima zi de zbor. Acegti roi trebuie pringi, pugi in stupi curati gi dezinfectati, cu faguri gata cl5diti cu miere ai piistur5, scogi de la depozit, iar albinele ajutate cu sirop medicamentos. E i fgi gbsesc cu timpul drumul spre normal, cerfnd ins5 m u l t l grij5 din partea stuparului. Se mai intimplti dezert5ri gi in cazuri grave de loca. Acest fenomen de dezertare se rnai intflnegte atunci cind albinele unui mic nucleu d e imperechere sint silite sg r5minl prea mult timp in acelagi locag mic gi strimt, dup5 ce matca tfngril 8-a Imperecheat. Aceasta avlnd nevoie de

spatiu pentru ouat, micul roi fgi p5rSsegte locul, ducindu-se sg-gi glseascg i n alt5 parte o locuint,5 potrivit5. Indatg ce cresc5torul de m5tci constatil c5 o m a t c l a-a imperecheat trebuie s l o dea unei colonii, sau, pinti ce va fi folositg s5 pun5 la urdinigul nucleului o mic5 gratie Hannemann, prin care albinele pot circula, dar matca nu poate trece. Cu cit este rnai mic nucleul, cu atit sint rnai dese aceste dezertlri.
DMREEA nu este o boa15 propriuzisg ci ,,e un fenomen diareic produs de suprainc5rcarea cu excremente a intestinului gros a1 albinelor" (B. I o r d a n). Ea e periculoas6 in special atunci cind fenomenul apare ca o consecintg a nosemozei, acariozei sau hr5nirii cu miere de manl. Lipsa p5sturei din stup, cit gi cea de proteine organice in corpul gras este una din cauze. f n general diareea este o consecint5 a relei functiongri a intestinului cind glandele intestinale nu rnai secret5 catalaza. Excesul de rezidii cft gi fermentarea intestinal5, extind la maximum peretii intestinului gi a pungii rectale. Ele apasg asupra tuturor celorlalte organe de digestie, impiedicind oxigenarea slngelui. fntr-o iernare normal6 gi cu hran5 bung, aceste rezidii sint cam de 19-20'mg.. f n caz d e diaree, hrana de calitate inferioar5 determinii acumulare de rezidii in intestin pin5 la 4 0 - 4 2 mg, pe care albinele nu rnai sfnt in stare s5 le retin5, le impragtie pe faguri gi prin stup. Uneori intreaga colonie poate s5 piarl in primele zile ale primgverii sau chiar clnd rnai sint Sn ghemul de iarnii. Primele semne ale diareei se pot ugor observa ascultind la urdinig cu tubul acustic. V. n. Cind colonia este nelinigtitl, ceea ce se deteuteazii ugor cu acest semnalizator, se deschide stu-

.

\

DESPACEREA PRODUSELOR

138

DESFACEREA PRODUSPLOR

pul, iar semnele apar vizibile: in primu1 rind un miros greu emanri din interior: spetezele superioare ale ramelor, cft gi fagurii gi chiar albinele sint murdare din cauza fecalelor albinelor bolnave. Adeseori, .peretii stupului ~i fundul sint umezl gi cu miros acru d e mucegai. fntrucit aceste manifestiiri sint asemiiniitoare cu cele ale bolii nosemoza gi amibioza, apicultorul, inainte de a trimite probe la laborator_, poate singur s5 identifice in fata careia din cele trei boli se aflii. Se gtie c5 la diaree materiile fecale proaspete sint apoase gi de culoare castanie ; cind sint rnai vechi, devin oarecum rnai consistente, de culoare inchisi, cafeniu-bronz yi uneori chiar neagrci, prelingindu-se in figii scurte. Albinele a u abdomenul balonat - iar cele moarte au miros cadaveric. Petele de nosemozii sint rnai deschise la culoare si se preling l n figii lungi iar cele de amibiazii sint dese, mcirunte, de culoare galben deschis. fn prim%var5, la primul zbor de curglare, albinele ieyind pe urdinig, nu-yi rnai retin fecalele ci le descarc5 fie pe, scindura de zbor, fie pe peretele frontal a1 stupului. Abdomenul, ugor strins fntre degete, ejecteazg departe rezidiile pungii rectale. Cauzele care provoaci diareea, in afar5 de consumul mierii de mani, care are obignuit multe substante minerale gi zaharuri care se diger5 greu, rnai pot f i : boala nosemoza care d5inuiegte latent in stup qi care Sntr-o iarnti in conditii grele pentru vietuirea albinelor, se dezl8ntuie cu furie. Sucurile zaharate, pe care albinele le culeg in toamn5 de pe fructele c5zute din pomi, pot determina aparitia diareii in iarn5. Zgomotele prea dese gi puternice produse iarna de ciocgnitori or goareci; o circulatie activ5 yi zgomotoad de vehicule, pe un drum din directa

apropiere a locului d e iernare a stupinei etc. Deschiderea brusci a stupului in zilele geroase ale iernii,ori astuparea urdinigului cu cadavrele albinelor moarte, cit gi lipsa de aer gi impresia ce o au cii sint prizoniere in stup, le neliniyteste yi le Embolniivegte d e diaree. 0 umiditate excesiv5 fn stupi cind ei stau intr-un adipost impropriu, are consecinte grave asupra albinelor. In astfel de situatii pgstura se altereazii, iar mierea din faguri absorbind gi ea umiditate, se dilueazri gi Pncepe un proces de fermentare. Albinele consumlnd aceastti hranii, alteratri digestia nu se rnai face normal gi apare diareea. De asemenea, un sirop gregib fBcut, ciiruia i s-a adiugat pentru invertire o proportie mare de tartru, are acelagi efect diun5tor. V.n. Hrana, prepararea siropului. Chiar gi apa d e put cu prea multe sgruri minerale, folosit5 la prepararea siropului fn toamnii, provoacii iarna sete mare. Cum in stup se gisegte prea puling ap5 fat5 de o asemenea cerint5, albinele sufer5, se nelinigtesc gi se pot imbolniivi de diaree. MBsurile de luat sfnt urmgtoarele: urdinigul stupului s5 fie larg deschis pe toatii litimea lui, pentru a se elimina umiditatea din interior gi mirosurile nocive; cu un cirlig de sfrmB intors in unghi drept, se retrag toate albinele moarte de pe fund ; in jgheabul ramei hrgnitor, se toarn5 miere cald5 de bun5 calitate. Stupii trebuie scogi imediat din ad5pcstul de iarni intr-o zi caldl, frir% vint, la o temperaturg de cel putin 14-15°C la umbra: gi agezati unii lings altii de-a lungul unui perete, care reflect8 razele soarelui, Deschizind podiyoarele se lasi albinele s5 zboare ca si-gi descarce intestinele pline cu reziduuri alimentare. Cu acest

DESFACEREA PRODUSELOR

139

DISLOCARE

prilej se introduce ling5 cuib un fagure cu miere de bun5 calitate. - Obignuit, in atare situatii, albinele fac un zbor de defecatie eliminind totodatl o serie de paraziti. Cind ele s-au linigtit, se agaz5 totul la loc, iar stupii sint dugi la adlpost dac5 z5pada este mare pe vatra stupinei: in caz contrar, ei se lasii pe locurile lor in prisac6 feriti de frig, in cojoc individual. V.n. Iernarea albinelor, cojoc individual. Dac5 totugi albinele nu ies la zbor, degi ziua e insoritii, f5r5 vint gi cald5, stuparul va aplica una d i n cele douii metode descrise, pentru a le forta s5 ias5. Zborul fortat. Clnd zborul de defecatie se face afar5, iar ziipada e inc5 mare - se vor intinde paie in fata stupilor, pe locul ales. Fortarea albinelor ca sii ias5 la zbor se face astfel: se pune peste cuibul complet descoperit o ram5 d e lemn h a l t 5 d e 5 cm, peste care se agaz5 un geam vopsit in negru sau in verde inchis, culori care atrag razele solare gi incglzesc bine interiorul stupului. Atunci colonia ce st5 in ghem de iarnri, se desface singurg, iar albinele ies in zbor de curiitare. Dupii ce ele s-au linigtit, dac5 cste nevoie, se introduce ling5 ghem un fagure plin cu miere c5pricit5. Peiltru a combate efectele diareii, urmind sfatul cercet5torului Rozou, autorul a recomandat apicultorilor care aveau colonii in astfel de situat i i , s5 dea albinelor un ceai de mgcris sau din frunze de coacilz lndulcit cu miere; rezultatele au fost foarte bune, clici milcrigul neutralizeaz5 fermentatiile intestinale, iar parazitul nosemozei nu suport5 mediul acid. Ceaiul de mdcrk, Rumex acetosa, se face astfel: se pun la fiert 2 kg frunze de m5crig la 10 1 apli de riu sau

din zlpadii topit5 gi se strecoari dupii fierbere. Atunci i se adaugi un volum egal de miere sau zah5r. Se d 5 albinelor cald. Siropul se toarng in celulele goale ale unui fagure, care se agaz5 chiar ling5 ghem. Decoctul de m5criy cu miere, neutralizeaz5 efectele rele ale consumului mierii d e manii. Dezinfeclarea fagurilor cu multe pete de diaree, care uneori p5trund chiar gi in celule, se face putin mai tirziu, in primGvar5 cPnd e cald: petele de pe ram5 se rad cu dalta apicolg gi apoi spetezele se spa15 cu o solutie d e apii cu sod5 sau amoniac. Portiunile d e faguri cu pete se racleaz5 pitn5 la baza celulelor: albinele le vor cl5di gi vor servi la culesul principal pentru depozitarea mierii. inainte de a f i folositi, vor f i tratati prin vaporizare cu acid acetic V.n. Acidul acetic. Dac5 fagurii cu pete au miere, aceasta se extrage (nu se d 5 albinelor la consum c5ci se poate intimpla s5 a i b i spori de nosemozii) iar fagurii se topesc. In sfirgit, inainte de a considera cti a f5cut totul, apicultorul - pentru orientarea lui in viitor - va trimite laboratorului veterinar regional cjtte o prob5 de albine din fiecare colonie care a fost bolnavri de diaree. Este posibil ca acolo sii existe nosemoz3, care trebuie tratatii cu toatii st5ruinta.
DISLOCARE, sau mutarea stupului cu albine la distante mari, este o operatie care cere mare atentie, cilci altfel se pierd muite albine culeg5toare, care se rSt5cesc. Problema poleniz5rii culturilor intr-o unitate d e stat sau cooperativii agricol5 de productie este un sprijin mare fn m5rirea productiei ogoarelor. Deci stupinile lor trebuie mutate fn incinta perimetrului gospodgriei de la floara

DISLOCARE

140

DISPOZITIV PENTRU REACTIVARE

la floare. Dac5 nu se iau m5suri serioase pentru aceast5 mutare, nici polenizarea nu se va face in conditii bune, c5ci o mare parte din albine vor dispare, gi nici productia de miere nu se va realiza. Problema devine gi rnai grea in unititile cu totul plane, f5ri denivel5ri de teren, f i r 5 plantatii sau sate care sint puncte de reper vizibile. De aceea se impun anumite m5suri in aceste deplasgri rji anume: Transportul se va face cind cultura respectiv5 abia a inceput s5 dea putine flori gi deci cind apicultorul a observat c5 numai citeva albine porniserg s5 zboare In directia cimpului unde urmeazg s5 transporte stupina pentru polenizare. f n aceearji noapte el face transportul. Albinele trebuie dis-de-dimineat5 s5 g5seasc5 un mic impediment la urdinig, care le d 5 o stare de surescitare, cum a r fi un smoc de iarb5 sau fin, ori muqchi de copac. Ele se luptti ca s5-ti fac5 loc de iegire, iar pe m5sur5 ce ies, igi Sac zborul de recunoagtere. Excitatia va fi gi rnai mare dacci peste ramele stupului se va turna 100-150 g sirop cu extract din floarea de la care urmeazg s5 culeag6 si se afl5 in imediata lor apropiere. Cu cit excitatia aceasta este rnai puternicg, cu atit se formeaz5 rnai repede gi rnai bine un reflex conditionat pentru locul nou. f n stupinti trebuie s5 fie cel putin dou5 ad5p5toare cu ap5 curg5toare pe scfndur5 vopsit5 intr-o culoare atrgggtoare, aceleagi care au fost gi in vechiul Ioc. Adtipiitoarele trebuie s5 stea fntr-un loc vizibil pentru albine. Pozitia stupinei fat5 de soare s5 fie foarte putin schimbatii fat5 de cea veche. E a va avea pe aproape o culturil ce urmeaz5 s5 fie polenizatg gi dacci se poate chiar in lanul respectiv. 0 prim5 conditie este ca pe ve-

chiul loc s5 nu r5min5 stupi, iar albinele sii aib5 - dac5 este posibil - pe capace acelagi reper ce I-au avut gi in locul de unde a fost deplasat5 stupina. 0 alt5 m5sur5 bun5 in deplasarea a 2--3 stupi in cadrul stupinei este urmgtoarea: Jntr-o zi cald5 se inversea25 intregul dispozitiv a1 fagurilor din stup, dupg ce el a fost mutat rnai intii pe locul nou. f n cuib se intercaleaz5 citiva faguri cu miere d e la margine, punind in locul lor faguri cu puiet. Directia de zbor gi deci pozitia urdinigului fn spatiu, va fi putin oblic5 fat5 de cea de pin5 atunci. Toate albinele contrariate de noua pozitie a cuibului, plecind din stup, cerceteaz5 cauza acestei schimb5ri zburind In jurul stupului dislocat. Atunci v5d c5 gi stupul se g5segte f n alt5 pozitie, fi fac recunoagterea de rigoare, fgi creeaz5 alt reflex, iar la fnapoiere trag la locul nou. La urdinig se pune puling iarb5 ca punct de reper c f t ?i ca obstacol, pentru a le sili s6 vad5 ce le impiedici.
DISPOZITIV PENTRU REACTIVAREA COLONIILOR ce gi-au format barb5 la

urdinig cit gi pentru intarirea coloniilor slabe din prisac5 cu albinele din alt5 colonie ce stau inactive, este unul din utilajele foarte folositoare pentru stupini. Dispozitivul este o simp15 cutie fgrg fund rji firii capac lung5 d e 33 cm, lat5 de 24 cm gi h a l t 5 de 12 cm. Ea are in interior o scinduric5 desp5rtitoare fixat5 astfel fncit imparte spatiul cutiei in dou5 compartimente neegale; aceast5 scinduric3 are un go1 sub ea de 7 mm. Cind colonia slab5 urmeazii e& fie fnt5ritEi cu albing, fie din cea ce st& 1n Barb5 sau este miiturat5 cu peria de pe fagurii cu puiet luati dintr-un

DISPOZITIV PENTRU REACTIVARE

141

DRESAJUL ALBINELOR.

atup puternic, flrti ca s5 intervin5 tulbur3ri intre albinele sosite gi cele ale stupului gazdti, se agazti dispozitivul peste podigorul acestuia care aFe un orificiu de 3 cm fn diametru. In jurul acestei g5uri se toarn5 1-2 linguri de miere groas5, iar dispozitivul se agazl astfel incit acest orificiu de alimentare din podigor s5 corespund5 cu compartimentul mic. Totul se acoper5 cu un geam de sticl5 gi o pinz5. Cind apicultorul, privind prin geam, vede c5 albinele din stup au Enceput s3 ia mierea gi s5 o transporte In faguri, retrage dintr-un stup vecin 2-3 rame cu puiet deschis, observ5 ca matca s5 nu fie acolo gi m5tur5 in compartimentul mare a dispozitivului albinele de pe acegti faguri, acoperind la loc cutia. Dup5 2-3 ore nici o albin3 nu se mai aflti in dispozitiv, c5ci toate, trecind prin spatiul go1 de sub scindurica despgrtitoare, ajut5 albinele stupului gazdti la transportat mierea turnat5 ling5 orificiul podigorului gi o duc in fagurii stupului, f5r5 ca s5 aibti loc tulburiiri. Acelagi lucru se face si cu albinele ce stau in barb5, la stupii puternici; cu ele se int3resc coloniile slabe. Albinele din grupul ce st5 in barb5 se dirijeazti de pe peretele stupului intr-o roinit5. Imediat ele se gi varsti in compartimentul mare a1 dispozitivului ce este pus mai inainte peste stupul cu o colonie s l a b l ; trecerea lor in compartimentul mic, cu miere, gi apoi in stupul gazd5 se face aga cum s-a artitat mai sus. Cum in barb3 in mod obignuit sint multe albine tinere, ele, g5sind spatiu larg in noua cas5 incep s5 lucreze cu sirg gi r5min acolo. Dispozitivul apoi se ridic5 de pe podigor gi totul intr5 E normal. El n eate foarte practic pentru introducerea direct5 a unei m5tci noi fntr-o colonie strtiin5, dup5 ce cu putin fnainte a-a

luat matca necorespunz5toare de acolo, Operatia se face f5rti a se da fum, i n felul urm5tor: Se agaz5 pe podigor dispozitiwl ; in compartimentul mic se toarnl mierea groasi5 deschizind dopul orificiului ; albinele se vor griibi s5 ling5 mierea gi s5 o duc5 in stup. Cind, privind prin geam, apicultorul vede c5 ele slnt ocupate cu aceast5 lucrare, arunc5 matca cea nou5 intr-o farfurie cu ap5 putin dulce. Pentru ca s5 o scoat5 din apti, el intinde mtitcii un betigor de care ea se agat5 gi, impingind ugor geamul dispozitivului, elibereazi5 matca nou5 in compartimentul mare; acolo nu se afl5 albine, dar ea va trece curind pe sub scindura despgrtitoare in compartimentul mic unde albinele sfnt ocupate cu linsul mierii; matca st5 cu ele un timp gi va intra in stup f5r5 ca celelalte sti observe schimbarea. La urdinig se pune vestibulul de control, pentru a urm5ri dac5 matca a fost acceptatti, sau nu.
DRESAJUL ALBINELOR. Adeseori albinele manifest5 preferinti5 pentru anumite plante melifere din cimp sau pldure, cercetindu-le mai intens, degi altituri de ele se gssegte o cultur5 cu o plant5 entomofil3 meliferti mai bogat5. Atunci se aplic3 metoda dresajului albinelor, bazat pe constatarea c5 albinele, datorit3 marii capacit5ti de miros ce o au, descoper5 repede resursele de nectar, atunci cfnd le sint fmptirt5gite de acele albine dansatoare de care am vorbit la Damul albinelor. Prin dresaj se creeaz5 albinelor reflexe conditionate de gust gi miros pentru un anumit parfum de flori. fn drumul de la stup la floare gi de la floare la stup, se creeazl o dirG aerianl de parfum. Aceast5 dfr5 c5l5uzegte albinele spre cimpul de nectar, pentru polenizarea florii respective.

DRESAJUL ALBINELOR

142

DRESAJUL

ALBINELOR

Reflexe conditionate se creeaz5 gi pe baza simtului vederii, care este foarte dezvoltat la albine, ele avind proprietatea de a distinge foarte ugor fasciculul ultraviolet din spectrul solar. f n acest scop s-au f5cut incercsri reugite, cretndu-le prin dresaj reflexe conditionate vizuale. Se agaz5 hr5nitoare cu sirop aromatizat de la florile unei culturi oarecare, pe pl5ci de aluminiu glefuit, metal care eman5 raze ultraviolete pe care albinele le percep din departare. 0 dat5 create dou5 reflexe conditionate de miros gi de v5z pentru acea floare, hrgnitoarele gi pl5cile d e aluminiu sint duse la cimp. Albinele v5d de departe razele ultraviolete emanate de pl5cile de aluminiu g i Pndreptindu-se acolo unde g5sesc florile cu acelagi miros cu care erau deprinse prin dresaj , vor culege nectarul din ele qi in acelagi timp le vor poleniza. Polenizsrea va fi cu a t i t rnai activ5, cu cit plgcile de aluminiu vor f i aqezate risipit pe toat5 tarlaua, gi ele vor fi mutate din loc in loc. D~esajul obignuit se face astfel: se preg5tegte de cu sear5 un sirop in proportie de 0,530 kg zahiir la un litru de ap5 din care se d 5 cite 100 g de stup. Dup5 fierbere, se lasii s5 se r5ceasc5 pin5 ajunge la 20-25"C, cind, in sirop, se afund5 flori culese f5rS frunze, sepale sau codite, pin5 cind ele ocup5 cel putin trei sferturi din vas. Vasul se acoper5 cu un capac. In felul acesta, pe timpul noptii, in sirop se inglobeaz5 eterurile volatile ale florilor. Dimineata solutia se strecoaril dindu-se fiec5rei colonii, inainte de zori, in hrgnitor, o doz5 de sirop arornatizat. Altii rnai adaug5 dimineata fn sirop inc5 o portie de flori proaspete. Cind se face dresajul pentru polenizarea trifoiului, florile lui nu se culeg de cu sears, c5ci eterurile sale volatile se descompun foarte repede.

De aceea multi stupari preg5tesc siropul de dresaj la trifoi in aceeagi dimineat5, culegind 200-500 capitule de flori f5r5 caliciu, le afund5 fntr-un litru de sirop cald, in care stau 2-43 ore. Chiar dac5 siropul de dresaj este dat ceva rnai tirziu, rezultatele sint bune. La fel se procedeaz5 ~i la dresajul pentru polenizarea vitei de vie, a1 clrui miros se volatilizeaz5 repede gi deci siropul aromatizat cu florile respective se face numai cu 30 minute inainte si numai in sirop rece. Se folosesc pentru fiecare stup cite 4 inflorescente puse in 400 g sirop d a t repede. Cantitatea de sirop nu trebuie s5 fie rnai mare de 100-150 g pentru ca albinele s5-1 poatti lua repede. Altfel s-ar putea isca furtigag in prisacil. Cind siropul se toarn5 in hrgnitor, acesta trebuie s5 fie agezat pe podigor de-a curmezigul ramelor, pentru ca din toate intervalele ramelor, albinele s5 ia contact cu siropul in acelagi timp; in felul acesta foarte curind se formeaz5 reflexul conditionat la toate culegiitoarele stupului pentru floarea respectivii. Unii apicultori toarnii siropul cite putin printre intervalele dintre rame; albinele peste care a curs, sint linse, luind astfcl cunogtint5 t,oate albinele din stup despre aceast5 nou5 hran5. Hrgnirea de dresaj dureaz5 5 zile, apoi, dup5 o pauz5 de cinci zile incepe o alt5 perioad5 de cinci zile, pinti s-a terminat inflorirea culturii destinat5 polenizsrii. Aceast5 fntrerupere e necesari5 cici s-a constatat c5 numai timp de cinci zile persistii la albine un astfel de reflex conditionat creat, care este nevoie sil fie reinnoit pentru a avea o cont inuitate. 0 alt5 metodii mult rnai ugoarii rji rnai expeditivg, este dresajul albinelor cu ajutorul aerosolilor. Din florile

DRESAJUL ALBINELOR

,

143

DZIERZON IOHAN

plantei respective se face un extract Operatia sc executii astfel: se precit rnai concentrat, ce se pune fn par5 mai intii un sirop de dresaj cu dspozitivul de sticl5 a1 aerosolului. parfumul gi gustul florii preferate d e albine, dar in care se adaug5, fnainte V.n. Aerosoli. Se trece apoi dimineata, cit mai de a-1 servi albinelor, o cantitate de devreme pe la fiecare stup gi la fel ca 50% clorur5 de calciu. Albinele igi qi in cazul tratamentului medicamen- fac dintr-o dat5 un reflex conditionat tos, se pulverizeazg in interiorul fie- de respingere pentru culesul ecelei ciirei colonii numai 30 secunde. 0 stu- flori. A doua zi li se dli albinelor un p5rie de 120 de stupi este mobilizat5 extract din floarea ce trebuie polenizatii, sirop prin care ele igi creeazii un la cules intr-o or5. Se intimpl5 ins5 ca rezultatele ob- reflex conditionat de cules pentru acea tinute prin dresajul albinelor la pole- floare. nizarea unei culturi, s5 nu dea rezulDZIERZON IOHAN, mare apicultor tate multumitoare, ceea ce se observti german, considerat ptirintele apiculatunci cfnd ele au un cules bun de n nectar gi polen de la o alt5 plant5 a turii moderne T tara lui. A scris mult despre vista albinelor, iar in c5rei inflorire coincide cu cea care 1835 a publicat studiul asupra partrebuie polenizat5. fn atare situatie tenogenezei la albine. V.n., stabise procedeazti in mod invers: se creeaz5 lind adevgruri gtiintifice, care gi ast5zi albinelor reflexe conditionate, de re- stau la temelia cunoaqterii vietii alpulsie pentru culesul de la floarea ce o binelor. A publicat peste 400 de lucr5ri de apiculturti. preferau pfn5 atunci.

ENZIME, compugi proteici, sint biocatalizatori, deci substante organice sintetizate sau secretate de organismele vegetale gi animale, care catalizeaz5 procesele biochimice ce se produc fn organism. Ele sint produse d e celulele organismelor vii gi particip5 la reactiile de sintezg gi degradare ,,in vivo". Activeaz5 ca fermenti descompunind proteinele, gr5simile qi hidratii de carbon gi transformind aceste substante, pentru a fi asimilabile. Ele sint produse de anumite celule ale glandelor din organism gi au diferit e denumiri in leg5tur5 direct5 cu actiunea pe care o indeplinesc. De pild5: glandele faringiene ale albinelor secret 5 enzims invertaza pentru transformarea in miere a hidratilor de carbon a i nectarului. f n gugii se giisegte catalaz5, ce transform5 o parte din glucozii tn acid gluconic, dind mierei aciditatea ei natural5. V.n. Albina, prelucrtitoarele. Glandele din intestinul mijlociu -care ests stomacul albinei - secret5 o serie intreag5 de enzime, fiecare cu sarcinile ei. Acolo g5sim enzimele: amilaza (care descompune amidonul din polen sau p5stur5), proteaza (pen-

tru desfacerea proteinelor), lipaza (pentru gr6simi). Cum ins5 in polen se g5segte gi o proportie insemnata d e zahgr, in intestinul mijlociu vom g b i gi enzima invertaza, fructozidaza gi diastaza cu scopul scindgrii zah5rului brut in glucoz6 gi fructozii. f n acest vast laborator care este intestinul mijlociu se mai g5sesc gi alte enzime, care nu sint produse de glandele intestinale, ci de anumite bacterii. Acestea produc lactaza ce se ggsegte in stare natural5 gi in p6stur5. De asemenea, in intestinul gros, acolo unde se adun5 reziduurile hranei descompuse, se g5segte aceeagi enzim5 catalaza - descrisg mai sus care neutralizeazg elementele nocive din aceste reziduuri alimentare gi le fac inofensive, astfel incit albina poate s5 le retin5 in intestin citeva luni de iarn6, cind ea, din cauza frigului nu poate zbura ca s5 le evacueze. Pentru indeplinirea tuturor acestor grele sarcini, gi intrucit enzimele de orice fel se formeazg intr-un proces specific de nutritie, albinele au nevoie de fnsemnate cantitgti de polen pentru regenerarea organismului, polen care totodata inlesnegte glandelor posibili-

EVIDENTA STUPINII

145

EVIDENTA

STUPINIT

tatea unor secretii de enzime in cantit5ti corespunziitoare. 0 alimentatie indelungatii a albinelor cu zahiir le scade capacitatea de a produce enzime ; aceasta se va riisfringe implicit asupra calit5tii produsului care poate fi respins de la comercializare. Enzimele sint foarte sensibile la temperaturi mai ridicate care le distrug. De aceea apicultorii care inc5lzesc mierea granulat5 pentru a o lichefia, nu trebuie s5 ridice temperatura ei peste 40°C. Altfel va dispare din ea la inceput invertaza qi apoi diastaza, r5minind f5rii acegti fermenti, a c5ror valoare pentru consumul uman este enormii.
EVIDEN'J'A STUPINII, foarte necesar5 exploatsrii apicole, trebuie tinut5 la z i ; fiecare colonie are partida sa intr-un registru, pe 1-2 foil unde se inscriu observatiile, lucr5rile efectuate cit yi anumite situatii anormale. Dacii s-a intervenit spre indreptarea lor, se mentioneaz5 acolo gi lucrarea urm5toare ce trebuie neapjrat executatii, indicind qi data. Aceste partizi sint tinute fie intr-un registru, fie in fige separate ce stau deasupra podigorului stupilor respectivi, sub capac; dac5 figele sint perforate la margini, ele se string intr-un biblioraft gi deci se pGstreaz5 ca intr-un registru. Figele au ins5 neajunsul cii, avind anumite date tiptirite, pe care apicultorul este obligat s5 le completeze de fiecare dat5, nu-i lass libertatea sil fnscrie gi altceva decit ceea ce este previizut in formular. De aceea este mult mai practic registrul de partizi care, in partea superioar5 are urm5toarele date de completat: ce numar are colonia; ce numiir de inventar are stupul; ce tip de stup ocupii colonia; ce virst5 are matca, cu ce culoare e

marcat5, din ce linie de selectie provine. Restul paginii e doar liniat, avind numai la marginea din stinga trei linii: anul, luna, ziua cind s-a f5cut controlul, ce s-a observat qi ce lucr5ri urmeazii s5 se mai fac5 in viitor. Un a1 doilea registru pentru stupinii este agenda de lucriiri zilnice care se prezintti ca un registru intocmit pentru noug luni, de la 1 februarie la 1 noiembrie, unde fiecare zi are o paginii pe care se inscriu coloniile ce trebuie controlate in ziua respectivii. Fiecare paging a agendei are In partea ei de sus data zilei gi localitatea unde se afl5 in ace1 moment stupina, cit gi alte date in legiitur5 cu starea timpului, zborul albinelor, variatiile cintarului de control, cit gi flora ce s-a deschis in ziua respectiv5 sau qi-a terminat inflorirea, observatii care se noteaz5 zilnic. Restul paginei este numai liniat pi frnpgrtit in trei paragrafe qi anume: primul paragraf cuprinde numerele respective ale coloniilor la care este de lucru in acea zi; a1 doilea paragraf - ce materiale s-au consumat pentru exploatare P acea zi yi a1 trein lea paragraf - ce personal a fost prezent la serviciu. fn felul acesta toate lucrlrile oric5rei colonii din prisacii se tin lant una de alta, de la data cfnd se incepe activitatea stupinei pin5 in primiivarii qi pin5 se aranjeaz5 stupii pentru iernat. fn dimineata oriclrei zile de munc5, apicultorul, deschizind agenda de lucriiri, gtie stupii pe care trebuie s5-i cerceteze, iar lucrarea de efectuat la fiecare stup este indicats la partida acelor stupi. Notiirile zilnice ale recoltei realizate in stupi sau a consumului din rezervs indicate de cintarul pe care st5 stupul de control, dau stuparului indicatii

EVIDCNTA STUPINII

146

EXPEDIEREA ALBINEL.OR

pul de control a crescut., organul de control va seama de proportia norlnal5 de consum zilnic si crestwea popula1,iei stupului, orientindu-se dupci datele artitate mai sus.
ESPEDEREA ALBINELOR sail a roi-. lor-pncllet :ire n la!-5 r;spindirc in S.U.A. yi Canncin. I n !lcgiunilc i r c i ale acestor ?,Chi, se desfiinf,eaz5 stupinile la sfiryitul toaninei spre a f i reorganizate in primiivar6 din roii sositi pachet din p,iri,ile calde ale t8rii. La noi expedierea roilor p2.c.h~: s~ face d e ctitre unitiitile apicole m:vi d i n unitltile agricole de s t a t , de c5trci A.C.A. sau S.C.A.S. la cercrca t o t mzi marc a cooperativelor a g r i c o ! ~ de producf.ie ~i a pa.rt.iculariler. illl;inele se expediazti in roinite din placaj, avind un perete din pinzii met:alic,i. Hrana necesarti pentru drum se cferb in faguri, dind o mierc ctipi?icitA, sau in hrgnitoare: 2 1 sirop cu o c,oncentratie de 30% znhiir. Fiecare i.oi pachet trebuie s5 aibti o maic5 t(in6rri imperecheatci, cel put in 1,5 kg albin8, ce a fost scuturatri printr-n pilnie lasg5 in roinif5, dupti ce acestcia i s-a luat tara. Roii pot p r ~ v e n d i n nuclcele formai t e la sfirgitul verii, care, stimulate, se dezvoltl gi intrti in iarnfi cu albinil pe 5-6 intervale. Acegtia pot fi expediati cit mai timpuriu prim5G:ra. Ma.i pot fi formati in primCiv~.rri, din colonii foarte puternice, dindu-le cite o nlatcti imperechest; ce a iernat in afara ghemuiui. Se pot procura roi pachet yi v a r a ; a.cegtia, ajutaf.i cu hran5 gi trimigi la un cules tzrdiv, ajung s 5 intre in iarng destul d e puternici. La expediere ins5 ei trcbuie sti aibg 2-2,5 kg albinil, mult6 din ea fiind biitrin6.

MEiturarea alhinelor d c pe faguri
in roinita de expedif le

pentru mtisurile corespunziitoare ce trebuie s l le ia. Not5rile acestor date sint pretioase gi pentru organele d e control in stupinile socialiste, perttru a ~ t cit a crescut i productia in timpul culesului. La totalizarea cantittitilor cu csre stu-

Cfntsrirea roiului pachet la formare
(OrosI
Pall)

EXPLDIEREA ALBINELOR

147

EXPEDIEREA MATClLOR

Pentru ca roii pachet sti-gi atingti scopul dorit de beneficiar, trebuie sti indeplineascz conditia esentialti: albina s5 fie tiniirii, stintitoasti, provenit$ din colonii valoroase iar matca t i n s r l , selectionatti. La expedierea roiului pachet cu faguri, mierea s5 fie clpticitti, 65 nu fie cristalizatl. Cind se expediazti numai albinl cu hran5 lichidti, se va folosi hrlnitorul rotund din tab15 cu un- capac perforat foarte fin. In roiul pachet, format din albinti d e la o singurti colonie qi matca sa, aceasta poate fi Igsatti liberii pe faguri. fn cei formati cu albinti din mai multe colonii, matca va fi izolatg in colivie automat5 cu gerbet de zahsr, iar albinele la scuturarea in roinitti sii fie pulverizate cu o esent5 oarecare pentru a avea acelagi miros. Scuturarea in roini1,ii se face in orele de zbor intens, clici atunci in stup se g5segte numai albin5 tinGr5. Albina roiului pachet, cu faguri gi matca liberg pe ei, nu se nelinigtegte gi ajunge in conditii bune la destinatie. fn roiul pachet cu 3lr5nitor tip H i 1 1, fiirii faguri, albinele se prind de capac in form5 de ciorchine avind intre ele a t i r n a t l colivia cu matca. Roii pachet se t i n la umbra ~i rgcoare, iar expedierea la gar5 sau aeroport se face cu autocamionul in timpul noptii, cu popasuri dese pentru ca albina ctizutg sii se poatti redresa. Cind roiul pachet a ajuns la destinatie se deschide, albina se pulverizeazti cu apii gi se scuturg in stupul pregtitit cu doi faguri, gat? cllditi, cu miere gi piisturii in el g i 5-6 faguri artificiali. fntre faguri se agazg colivia cu matca, dacii a fost expediatii aga. Urdinigul se deschide putin. De a doua zi roiul va fi stimulat. Cind albinelc sint nelinigtite este o dovadg c l matca a murit gi atunci se introduce o colivie cu o altti matcti.

Se recornand5 ca scuturarea roiului pachet fn stup s5 se fac5 seara, intre orele 17-20 sau dimineata, intre 5-8.
EXPEDIEREA MATCILOR cere o atentie deosebitii fiind de rezolvat urmiitoarele probleme: 1. Pentru expedierea mdtcilor, se folosesc colivii speciale tip Benton aflate in comer!. Aceasta este ca o cutiutii cu douii compartimente destul de largii pentru a inclpea in ea 12-16 albine insotitoare, in care ele pi matca sti se simtii ca intr-un mediu apropiat cerintelor naturale cit qi hrana necesarii. Colivia trebuie s l a i b l o bun5 aerisire, in care scop se aplicl deasupra o figie d e pinz5 metalicg cu ochiuri de 2,5 mm pinz5 ce a fost ugor muiat5 P putinii cear5 t o p i t j pentru ca albin nele sti nu aib5 contact direct cu metalul ; deasupra acestei pinze de sirmi5 ceruitii se pune in sfirsit foaia de placaj prinsa fn d o u j cuigoare. In felul acesta albinele primesc pe sub placaj, prin pinza de sirmil, aer suficient, iar la sosire, ridicindu-se placajul se poate controla dac5 matca este sau nu in viatg. 2. Hrana rniitcii pentru drum trebuie s5 fie neapgrat o past5 din miere, plstur5 gi zah5r pudrri. V.n. Hrcnirea albinelor, pasta pentru miitci. 3. Albinele insotitoare se aleg din cele tinere, de 6-15 zile, gi care se giisesc pe fagurele cu ouii sau puiet de unde este luatg matca. Ele se introduc cite una, prin orificiul frontal dupg ce mai intii a fost introdusti pe acolo matca. Cind num5rul albinelor este suficient, de cel mult 16, se pune dopul la orificiul de intrare. Pe colivie se scrie adresa primitorului gi se atrage atentia personalului de la pogtti sg tinti colivia cu fata in sus qi la c61durB.

EXTRACTIA MIERII

148

EXTRACTORUL CENTRIFUG

Extractor tangential

4. Transportul. Pachetul mare, cu mai multe colivii, se face cu gipculite intre ele, ca sii permit5 circulatia aerului. Expedierea trebuie totugi f5cutii urgent, dac5 se poate, recomandat expres, c5ci altfel pogta este obligat5 prin regulament s6 predea pachetul in 24 d e ore. 0 retinere in colivie a m5tcii timp de 4-5 zile, influenteaz5 In riiu viitoarea ei putere de ouare, iar cfnd acest termen se prelungegte, chiar viata m5tcii este scurtatti. Mgtcile sosite vor fi Iiisate intr-o camer5 fntunecoas5 potrivit de cald5, ca sii se linigteascii. Ele se dau a doua zi coloniilor care au nevoie de m5tci. Introducerea mfitcilor fn coloniile respective se face cu cea rnai mare atentie. V.n. Matca, introducerea m3tcilor noi.
EXTRACTIA MIERLI.

V.n.

Mierea

EXTRACTORUL CENTRLFUC este unul din principalele aparate din inventarul apicol, f5r3 care nu se poate face stupgrit sistematic. Extractorul centrifug este creatia unui ceh, Hruska, 1865. Stnt diferite modele de extractoare centrifuge din care cele mai obignuite sin t :

Extractorul cu paner fix este compus dintr-un vas metalic exterior cu diametrul de 70 cm, cu fundul putin conic. Pe virful acestui con se afl5 sudati caseta unui rulment. Axul central, a1 cxtractorului se sprijin5 pe acest rulment, iar in partea de sus a vasului, capul opus gi p5trat a1 axei, intr5 fntr-un pinion conic orizontal, cu orificiul p5trat ; acesta este angrenat cu un a1 doilea pinion, tot conic dar vertical. Pinioanele sint montate pe o traversg de fier ]at5 de 5 cm gi groasii de I cm, prins5 pe marginea superioar5 a vasului cu dou5 piulite. Migcarea panerului fix se face cu ajutorul unei manivele ce transmite migcarea celor dou5 pinioane conice; ele invirtesc rotorul, gi datoritg puterii centrifuge, mierea din fagurii puyi in paner este aruncat5 in functie de turatiile imprimate de manivel5. V.n. Mierea. Panerul are trei sau patru panouri marginale f5cute din pfnzi metalicii groas5, cu ochi de 1 1 cm gi armatil 1 la exterior cu bare de fier rotund puse fn cruce diagonal5. Vasul are in partea de jos o cana pe unde se scurge afar5 mierea extrasg. Tipul acesta de extractor cere o munc5 dub15 apicultorului, c5ci ramele trebuie Pntoarse in paner de cite doufi ori, pentru a scoate miere in bune conditii gi f i r 5 a rupe fagurii. V.n. Mierea, extractia. Pentru fnlitnrarea acestor greoaie minuiri a ramelor exist5 un extractor tangential, a1 ciirui rotor fntoarce automat cele 4 genti sau casete fn care stau patru rame mari sau opt de magazin; fntoarcerca lor se face cInd pe o parte cfnd pe cealalt5, dupg nevoie. Cfnd manivela actioneaz5 rotorul cu o vitez5 rnai redus3 se extrage partial mierea pe prima faf5, apoi se intoarce pe a doua fat5 automat, scotind-o pe toatii din celule; fn sffrgit mai llntoarce o datii manivela qi extrage restul de miere

EXTRACTORUL CENTRIFUG

149

EXTRACTORUL CENTRIFUG

l5sat pe prima fat5. Un a1 treilea model de extractor qi care se r5spindegte din ce in ce mai mult este cel radial. f n acest extractor, rotorul este format din nigte cercuri crenelate fixate pe patru bare transversale agezate in cruce. Rotorul se sprijin5 la fund pe un rulment. fn partea de sus se afl5 un dispozitiv de dou5 pinioane conice actionate de o manivel5, asem5n5tor cu cel descris la extractorul cu paner. Ramele stau pe muchie, aqezate vertical, in num5r de 24-48 sau chiar mai multe in form5 de raze, cu speteaz5 superioar5 a ramelor spre exterior. Mierea din celulele desc5p5cite este aruncatl spre speteaza superioarg a ramelor prin puterea centrifug5 scurgindu-se spre robinetul de evacuare. Are neajunsul c5 numai ramele inguste de magazin cit gi cele ale stupului multietajat pot fi extrase stfnd pe muchie. Ramele mari - dup5 modelul Stas de la noi, dacg se pun pe muchie, la primele invirtituri se rup. De aceea, atunci cind se extrag rame mari de 4301300 mm se agaz5 in interiorul rotorului patru plase mobile fixate provizoriu cu nigte cirlige. Mierea se extrage astfel dup5 sistemul extractorului cu paner. Extractorul are gi o puternici frin5, cu ferodou, care opreqte sau numai incetinegte cursa rotorului. Aparatului trebuie s5 i se dea toat5 atentia gi fngrijirea. Se vor unge regulat cu miere In timpul function5rii toate lag5rele pi punctele de frecare ale pieselor, angrenajului qi rotorului. Pinioanele s5 nu fie prea strins angrenate, c5ci

Extractor radial

se pot sparge; frina s5 nu fie prea apropiat5 de tambur ca s5 nu-1 road5 zadarnic qi s5 ingreuieze rotatia; gentile mobile s5 fie bine echilibrate cu fagurii fnc5rcati cam de o egal5 greutate, pentru a nu se descentra. Dup5 terminarea extragerii mierii, s e spal5, se unge cu un strat ugor de ulei, care apoi va iegi la sp5lat cu ap5 cald5, iar o dat5 pe an se d 5 o spoial5 f5cut5 din 100 g benzing qi 4 g cear5 topit5 fn ea. Altii vopsesc extractorul cu o tinctur5 de bronz bogat5 in colofoniu, amestecatg cu praf alb de bronz sau aluminiu, in proportie d e 15%, ceea ce-1 conservl foarte bine. Sint in alte t5ri extractoare, bazate tot pe principiul radial, fn care ins5 n u intr5 rame separate, ci cite 4 corpuri cu ramele respective, care in prealabil au fost desc5p5cite. Astfel munca s e simplific5 gi mai mult.

FACELIA, Phacelia lanacetifolia, p1a.n:t5 melifer5 din familia Hydropl~ylaceae, este originarg din tgrile tropicale. Planta se prczintg sub form5 de tuf6 cu 15-20 ramuri, care la rindul lor se ramific5. Florilc cresc in grupe tji stau in raceme cite 6-9 flori agezate in rind ca nitjte spirale de euloare violet, c11 polen de cu!oare

Facelia

albastr5 inchisg. Ramurile de jos sint mult mai bogate in flori gi ele dau mni mult nectar decit cclc de la virf. Continutul de zahEr in 100 de flori este socctit de 27,1--32,2 m g . Productia do mierc la hectar este de 400 kg in cultura de primrivarg si 120 Icg in miri!te. Ea are o culoare galbenti deschisri, cu savoare deosebitii si cristalizeaz5 in m ~ s er? o pastri. lnflorirea & apare dupti 42-50 zile de la Insiimfntare. Dui-ata infloririi este lungti, de cel putin 25 de zile. i n terenurile bogate si in anii cu ploi bine repartizate, perioada de inflorire merge pinit la 50 de zile. In ultimii ani, gssindu-se cti planta E mas5 verde are 13% n substante proteice - la fel ca tji borceagul - facelia va intra in furajarea animalelor de fermci, in special pentru vaci, cai tji oi. lns5mintarea faceliei trebuie inceputit cit mai devreme In prim5var5, chiar in ,,mustul z5peziiU, tji se face etjalonat la intervale de 1520 zile, pentru ca albinele s5 aib5 dou5-trei serii de flori pentru cules, inaintea culesului mare de la salcim. Facelia se ins5mfnteaz5 cu sem5nAtoarea in rinduri, dac5 se poate cu directia rfndurilor N-S, pentru a avea

FACELIA

151

FAGURI

unele dintre ele fiind chiar pentagonale ; acestea sint asa-ziseie celule de trecere, adic5 celule intermediare. Cind fagurii se invechesc, iar in ei au crescut prea multe generatii d e puiet, forma celulelor la suprafat5 pare a fi cilindric5; aceasta se datoregte gulerului sau manqonului prea ingrogat de cearii cu propolis, cu care albinele consolideazii partea superioar5 a fiec5rei celule. Cind albinele unui roi natural incep s5 cliideasc5 intr-un spatiu liber f5r5 a fi indrumate de fagurii artificiali, ele pornesc din mijloc o dat5 pe 4-5 faguri paraleli, dup5 puterea coloniei si dup5 FAUURI. Fagurii pe care albinele num5rul de albine tinere, 15sind intre ii cliidesc sint f5cuf)i din cear5. V.n. faguri un spatiu liber de 10-11 mm. Ceard, factori determinanti pentru pro- Prin aceste intervale ele circul5 in ducere. stup, preschimb5 aerul necesar pentru Fagurii au celule hexagonale cu un colonie gi puiet, iar in timpul rece, diametru de 5,27-5,37 mm agezate albinele se pot aduna in spatiile dintre simetric, sprijinite unele pe altele faguri, stind strinse in ghem. Pe m8sur5 intr-o arhitectur5 economic5 qi calcu- ce num5rul fagurilor cregte, albinele lat5? pentru ca in totalitatea lor ei s5 roiului prelungesc in jos qi lateral prezinte o tr5inicie deosebit5. fn pe cei initial cliiditi, trecind apoi celulele acestor faguri albinele igi la cei din imediata vccingtate, dar cresc puietul gi depoziteaz5 hrana aceasta numai dac5 afarii g5sesc cules necesar5, adic5 mierea gi p6stura. De bun. Cind acest cules este activ gi asemenea suprafata fagurilor este ocu- roiul este puternic, in citeva zile albipat5 in cea mai mare parte, vara, de nele pot completa cu faguri un stup rntreaga colonie, .iar iarna albinele stau intreg. Pozitia natural5 a fagurilor obignuit pe fagurii din mijlocul cuibu- in stup este cea vertical5 gi paralel8. lui, strinse in ghem. Obignuit pozitia intregului lot de Majoritatea celulelor din faguri sint faguri fat5 de urdinig este perpendicudestinate oullor de albine lucr5toare lar5 pe aceastii deschidere, pentru cii in pe care le depune matca. M5sura felul acesta schimbul de aer intre celulelor depinde de specia de albine: intervalele fagurilor se poate face rnai celulele speciei Apis mellifica sint de activ. Totugi sint roi naturali, ceva rnai la 5,5 mm pin5 la 5,42 mm. Adincimea putini la numgr, care clgdesc intreg celulelor este de 11-12 mm - avind dispozitivul de faguri orientati paralel peretii grogi de 0,3 mm. Deci fiecare celul5 de albin5 lucriitoare are o cu urdinigul. fn limbaj stupgresc cind fagurii sint clsditi perpendicular pe capacitate de 0,2 cm3 in medie. Cind albinele cl5desc faguri natu- urdinig, se zice c5 sint ,,in pat rece", rali, intre celule se observ5 qi citeva iar cei cl5diti paralel cu urdinigul care nu au o form6 perfect hexagonal6 ; slnt ,,in pat cald" V.n. Cuibul. mai mult5 lumins, la distanta de 40-50 cm, pentru a putea fi pr5qit5 mecanic sau cu pr5qitoarea tras5 de un cal , lucrare absolut necesar5 , c5ci pentru dezvoltarea plantei, piimintul trebuie s5 fie afinat. fn felul acesta o tuf5 dB de la 930-1 400 flori, pe cind dacii s3minta se seam8115 des gi prin impriigtiere, abia ajunge la 130300 flori. Se poate ins5minta chiar din toamn8, tirziu, in amestec cu mugtarul, pentru o inflorire cit mai timpurie. Se d 5 o cantitate dub15 de s8mintl la ha, pentru pierderile de iarn8.

FAGURI

152

FAGURI

Cum cliidesc albinele fagurii. Observind prin geamul unui stup de observatie o mic5 colonie ce nu are acolo decit spatiu pentru un singur fagure, se vede c5 pe letigorul superior a1 ramei d e care stau prinse un numgr de albine In formgde perdea, apar primele temelii ale viitorului fagure. Sint solzigorii de cearg, produgi ai glandelor cerifere In urma unei intense hrgniri cu miere qi p6sturg. Consumul acesta bogat in hidrati de carbon, ridicg temperatura corporal5 a fiecgrei insecte in parte gi deci a micului ciorchine. Glandele cerifere incep s5 secrete dupg o trecere d e 15-18 ore de la o bogatg hrang cu miere gi pgsturg, iar inchegarea fagurilor, apare dupg 24--25 de ore d e la introducerea albinelor in noul lor stup. Perdelele paralele au o distantg intre ele de 33--34 mm. Albinele se tin agiitate in lanturi vii prinse cu ghearele de la picioare, stind nemigcate gi agteptind sii aparg in oglinzile cerifere primii solzigori. Fagurii naturali nu sint inceputi in chip unitar, ci, albinele fixeaz5 pe locul lor de agezare mici puncte, la anumite distante variate. Pe m5surl ce timpul trece in jurul acestor jaloane apar fgguragii mici, pe aceeagi linie, pin5 cind ei se ating unii de ceilalti gi formeazg temelia fiecgrui fagure in parte. Din timp in timp o lucrgtoare se desprinde gi adaugg un solzigor de cearg pe fagurele care se construiegte. Sus, pe locul unde fagurele este prins de plafonul scorburii sau de speteaza ramei - la stupul sistematic - celulele sint neregulate, groase, cu mult material, cu peretii grosolani, cgci acolo e temelia viitorului fagure. Solziqorii de cearii apgruti pe oglinzile cerifere gi intgriti cu secretiile glandelor mandibulare sint dugi sus pe gantierul de lucru, gata frgmintati gi depozitati provizoriu acolo . Ceresele pun

solzigorii la dispozitia albinelor constructoare dupg care pleacg apoi din nou sii se prindg in perdea gi sg-gi continue munca de secretie a altor solzigori. Alte albine iau solzigorii lipiti provizoriu, li frgmintg din nou cu mandibulele, fncorporindu-le o secretie a glandelor mandibulare. Secretia se evaporg imediat, iar sudura dii o rezistent6 deosebitg fagurelui in constructie. Albinele constructoare ii combing gi ii intind, formind plgcute ceva mai mari, pe care le netezesc si le fixeazg la locul potrivit, dupg care pleacg. De fndatg, apar alte albine care incep sB schimbe pozitia plgcilor gi solzigorilor pugi, le dau o anumitg inclinare, spre dreapta, spre stinga, lucreazli 1-2 minute si pleacg gi ele. La urm& fagurelergmine cu forma lui delinitivg, inchegat, cu celule bine imbinate, de forms desgvirgits . Fagurele natural este cliidit de albine odatg pe ambele lui fete. Temelia fiecgrei celule, adicii fundul ei este o micg prismg triunghiularg, cu unghiuri de 70" qi 32", ce se sprijinii unele pe altele. Prizma triunghiularii a fundului format& din cele trei romburi amintite este astfel alciituitg incit fiecare romb intrg in orinduirea bazei unei celule de pe partea opusg. Deci fiecare celul5 se sprijin5 pe alte sase celule vecine, iar fundul ei se reazemg pe alte trei celule clgdite dincolo, pe fata a doua a fagurelui. Astfel el capgt5 o trginicie deosebitg. Fagurele artificial este clgdit altfel decit cel natural; o parte din albinele cerese ~i constructoare se rgspfndesc pe suprafala lui pentru ca prin c5ldura corpurilor sg producg acolo o temperaturg de +30°C. Atunci el devine maleabil, iar albinele pot sii fr5minte particulele lui, gi s6 le modeleze dupg dorint5. Perdelele de albine legate In

FAGURI

153

FAGURI

lanturile de trupuri vii, stau ca un paienjenig pe suprafata fagurelui artificial, formind leg5turi fntre albinele cerese 5i cele constructoare. Prjmele stau in nemigcare agteptind terminarea procesului de digestie c)i transformarea hranei fn solzigori, pe cfnd secundele, lncreazti, adincesc celulele, le sfredelesc, prelucreaz5 materialul brut, il fntind, i1 subtiaz5, iar cu prisosul d e cearii de pe fundul gravat, incep sii fnalte peretii laterali ai celulelor cam cu 3-6 mm. i n acest timp ceresele tinere le pun la dispozitie alti solziqori cu care ele prelungesc acegti pereti fnceputi cu ceara de rezervii a fagurelui. Concomitent, exact pe partea opusti a fagurelui artificial, altii serie de albine lucreazii la fel. Unghiurile de imbinare a fondului triedric este de 120°, iar celulele in fagure nu au pozitie orizontalg, c h i mierea depozitatti in ele s-ar scurge, ci albinele le dau o inclinare ugor oblicii de sus in jos. In felul acesta dupii 24-25 ore de la agezarea roiului in stup, albinele pot cl5di in intregime 2--3 faguri artificiali, binefnteles dac6 populatia este numeroas5 gi celelalte conditii artitate mai sus sint indeplinite. Dacti afar5 este timpul prielnic, iar albinele aduc mult nectar, culeggtoarele nu mai agteaptti ca cele ce cliidesc s6 termine forma intreagti a celulelor, ci chiar dacii ele sfnt cl6dite pe trei sferturi din intiltimea lor, fncep sg depunii In celule mierea apoasti spre evaporarea surplusului de apii din ea. Clgditoarele insti igi vor continua opera lor. La fel se lntfmplg cu organizarea cuibului unui roi ce igi ocup6 pentru prima dat5 locul in stup. Cind cltiditoarele dau la ivealti primele inceputuri de faguri, matca n u mai agteapt5 ca celulele s6 fie desiivirgite, ci depune

Fagure artificial cu sirme montate inel

ouii agezate pe fundul lor. Albinele vor prelungi ulterior peretii, fngltfndu-i din inelul gros de cear5 care este Issat totdeauna ca un fel de material acumulat sus pe marginea fieciirei celule, c)i din care cliiditoarele trag gi prelungesc peretii. Acest mangon, sau inel gros din partea de sus a celulelor, igi are rostul stiu fn sustinerea Intregului fagure. Intr-adeviir, privind un fagure pe muche, atunci cind albinele il cl5desc, se va vedea cii, contrar de ceea ce s-a crezut, celulele sint mai groase sus pe margini, iar peretii lor, pe m6sur5 ce coboarii spre fund, sint din ce in ce mai subtiri gi atit de fragili, cu o grosime de cel mult 0,08 mm, fncit dacti nu ar avea sus ace1 inel de Pnt5rire gi sigurantg, celulele s-ar dtirfma sub greutatea albinelor.

Inclinarea normal5 a celulelor tn fagure

s n ~ dn1n108 1e qe!gq ~r~xnquo:, qaaj '! ug ad gzeaJqse:,ug as an:, ~e!:,!j!q.re am3 -ej ap saun!$~od aqSaa!~qod as Iounqv e a n q m q o s n!~osa~d a~oo!dle Ir~oqeB!lq& -m:, T, ap am!$gl o ad q!pgl:, !nla~n3ej alqn8au -no1 euwq a!nq!qsuo:, ~ n u a ~ o d al!u!8~eu1 u!p alaln~a:,p e as doas qsaae n:, puna~dmg axe:, 'rolalnlaa ~ n p u n j ~ ui - a ~ & e j u!p a$eu!:,aaug ~olaln~a:, ug aqqje aa1ue8~0al!mqsaJ gmnsuo? al!u!8~em ad !S .rep 'auxqs ad !emnu g$!utasg8 ap aIaAJe1 'eauamas~ a a nu au!f!~ds as gs aynqaq an:, aJem -!n~nqa!nd ale 1109 ane~lfJoun !!qom!m !em u!$nd 1er:,!j!qa aam8ej a p a u n ~ $ ~ o d nquad a!$oal!pa~d ap Impam qugs ~ q a a a o na gzeaqa1dmoa as a.ra!Fq u!~d s e m p !!.1n8ej !~nsunreauaqsaae ap g ~ e j ru~ , 1n103 .aqoequr $3 asu!quj alamJgs na .s!q:,u~ gzeal l e ~ q g d neln!p8unqdaap 108 un q!pg13 -0103 as !S aundmoosap as 'yzeap!xo as nes a l a ~ d ui jau1wg.x ~ o a a.aies.xaasue.xq alejux!u al!~nS!la~uJ u!p au!nmqlv ~ aIamJjs a!eq as gs y ~ g j gq!pg13 q!baJ8 am8ej a p eaunyj~od gzeadnaap a s .q -gBnj!~$uao u j !!.xa!m e a ~ a 8 e q x a !em u!aap !!Jn8ej ~ e !!$anad ad a j u a ~ -ape ugurgJ a:, 'alqm!u ~ol!~nB!1aaul BI 1n1 e$uaqs!za.r a?Qaqglsaa eaaa '1e!$ 90% -!u! ala~n8ejex!j an:, !ameJ ale ales .rol!mundap eznea u!p gzea~ofi:,!~ as -Jaasueaq alamqs 14 ale) as gqednoap JolaInla:, eaqeqpede:, gmsgm !6eaaoe eaun!$.rod na gqep o ~3 ~nsun[eau ad 'paoans as al!!$e~aua8 a:, gansgm a n epoqaK .gma;s ap aje.18~ Enop ad -!nlnqa!nd eaJa~fiaJ:,!Q eaJeqnou! el ' na a x j as !un!$~od !!ou e $e!~$1n108 ug 18 ~ e p !n~nuaIod!Q ya!m ea~eq!zodap saJex!d y 3 a n !em p u n j gmnojan el gp e[ !emnu nu :,saaJas !a ga ~nlnqdej as an:, ~ e q!pg~:, au!q aanBej un-~qu!p aqga~oqep as ~o1!mSsg sar!qaaAuI p .!1eu!8~em !!anBej UJ a.req!zodap yqe~gq 1 ~ 8 g m ~ o!Qj y n s g m o ap sun!$ g a s -rod gqle o na aqBa~noolujas !5! ~q!pg~a a ~ d eana!m aqwdap !-em ganp ps qjaap UJ ngJ a.xn2ej ap e a u n ~ j ~ ogqe~qpd nes a ~ n 8 - e ~ aJa!m g$[nm !em gdeoug gs e:, d eJolsaae !!$anad g:,ssaBunla.xd gs au!q ~.xeln!y8unqdanpg m ~ o uj a!eq a s 'e j a1 :pnlaj !em aqsa 53 g q e ~ e a!mouooa ap J O ~ aqInm !em ug a3ej aqeod as '1emqsed 1n$m!s 'aaa~m gzea$!zodap alau!qle q!ngdnqs u lnqnodsue~qBI JO a!$ae~qxa euneap?o$ an:, ug aun!$~od '!awed g el !$dm nes ' ~ o $ u g ~ap a~n~a:,q n m e gwoy~adns ezeaqads qns ap !nlar q a -n&j e sns ap eaqnd u!p ala:, amnue !g n:, ' ~ j ! p ~ nFJ JOI!J&~J ea~eaedau ~a .!juapa:,a~d !!ue u!p ah!sa:,ons a p a u !ougpe !em qlnux alnla:, aIaun gsug lugs .am!augpe -ndap 'aola~n~a:, Inpunj !S !$anad ad ap g~eospm 'qeqmoq ngs ~ n ~ a a g d g o ~pu!.'dsap !em gs qod aIau!qIe ' p u n a')!:, uxm ~nlnq!n:, 1noolC!m ug ~ Q nqe!pam! qugs na .xo$uj~qap eInla3 .wur ~ J - Z T , a p d pug:, !S aoqaeqxa BI nep as !ode !apz am!ougpe o n:, Bunre eaqsa:,e !i Jolalnla:, gnop neqs apun gp1e3 gde n, qoq axem eam!$~gug ap giej urux 2-J na g$~eua : a:, a$eqmoq u!$nd SEA U ~ - J $ U J !j!augpe $ugs !3 .alap~a:, as 'aIajm!u g~adoae aqeo$ a$eje~dns gugd a ~ d m n 'gplea alala:,gdg:, 'ajm!u !Q a a q asam ala el a1 a1nIaa UJ puj3 'eqe8 a l a r d e j g.rap!s ~ d n3 !-npugz!.taalnd y e p '!ue 2-J e ! u!p as goug a~enu!quo:, ug goseasoloj !em -uo:, Q q~pg~:, a s a ~ d o aIau!qIe p u p !-gs aqeod la f sns !em $e:,!pu~ 1ndu1!q el ~:,unqe mm J J ap aqsa - snds !em !~~r&ej eqm!q:,s e ap gIe!Jaqem aaqel me mn:, gdnp -Jolalnla:, eam!au!pv -g!q!sod am nu ~n~oq~n:,!deu p !ounqe -eaqpgla gq-eoq au!$sns an:, ' q e m ~ e p uoqaq ap gmquaa o e:, aqsa gsug 1nIauI aaej as !qoaa ro~!anSsj s a a m o n q

FAGURI

155

FACURI

.

marginile de sprijin gi se consolideazii cu cfteva puncte de sudur5 din cear5 topitti. Albinele, fn prim5var5, clcidesc portiunea de fagure artificial incastrat, lncft adeseori nici nu se poate cunoagte unde s-a fiicut lipitura gi completarea. Formarea echipamentului de faguri. Initial, o colonie nou format4 prin roire artificial5 primegte 2-3 faguri cu puiet gi hran5. Cunoscut5 fiind energia d e lucru a albinelor din roi, apicultorul adaug5 alti doi faguri artificiali in dreapta gi in stlnga celor dintfi. Cind roiul i-a cladit pe acegtia, care servesc pentru extinderea puietului cit gi pentru depozitul de polen rji p5stur8, intercaleazl fntre fagurii marginagi qi cei cu puiet alti doi faguri artificiali. fn felul acesta, datorit5 activit5tii albinelor cliiditoare, ajutate qi de un cules bun din natur5, noua colonie fgi completeaz5 intr-un sezon intregul echipament de faguri necesari cuibului, cit qi pentru depozitarea rezervelor de hran5 pin5 in prim5vara urmtitoare. Ca regul5 general5, apicultorul nu va pune niciodat5 in st,up fagurii artificiali pentru cl5dit in prim5var5, clnd timpul este fnc5 nestatornic. Cfnd culesul abea fncepe, iar timpul este cald, fagurele nou se va aqeza Entre ultima ram5 cu puiet gi rama cu polen, sau fntre doi faguri cu puiet c5p5cit din marginea cuibului. Acolo temperatura este mai mic5 iar populatia mai r5sfirat5, incit fagurele nu cedeaz5 sub greutatea albinelor clgditoare. Altfel celulele se deformeazti, iar albinele vor cl5di un fagure cu multe celule mari, de trintori. Cfnd ins5 e pus spre marginea cuibului, albinele 1 fncep, il consolideaz5 gi apoi poate 1 fi trecut in mijlocul cuibului fiir5 team5 de dilatare. Procedfnd astfel, albinele cl8ditoare se repartizeaz5 pro-

portional pe foaia de fagure, care va f i mai repede construit evitind Pngr5m;idirea albinelor pe foaie. Apicultorul va evita s5 dea albinelor dintr-odat5 prea multi faguri de cliidit, ctici altfel grupul albinelor cl5ditoare se imparte, iar lucrarea progreseazg anevoie. Pgstrarea fagurilor, trebuie f5cut5 cu mult5 grij5, fie c5 sint plini cu miere de rezerv5 pentru primgvari, fie c5 sint gata clgditi, dar goi, din cei d e cuib, sau din magazinele de recoltil, c5ci ei au o mare valoare economicg. Fagurii cu miere se sorteazii pe categorii gi anume: cei cu mici resturi de miere in celule cgpgcite; cei pe jum5tate plini gi cei fn care mierea c5p5cit5 ocup5 intreaga suprafat5. Apicultorul ii Ira da fn primivar5 albinelor dup5 nevoie; cei cu miere mai putini, dup5 ce a desc5p5cit celulele, vor servi la stimularea coloniilor, fiind pugi dincolo de diafragm5 ; cei plini vor servi la completarea rezervelor de hran5 in coloniile care au nevoie gi vor fi agezati direct ling6 cuib. Cum atacul insectelor ~i rozgtoarelor, amenin15 buna lor pistrare, apicultorul trebuie s5-i tin8 in dulapuri bine fnchise. In lipsa unui dulap, fagurii se p5streaz5 foarte bine gi in stupii goi de rezerv5. E i vor fi dezinfect a l i cu ajutorul bioxidului de sulf. V.n. Afumcitorul cu sulf. Nu se supun sulfuriziirii faguri cu miere necGpcicit5 gi nematuratii, care, fiind fnc5 apoas5, determini o combinatie a apei din miere cu vaporii de sulf, dfnd un nou produs care va intoxica albinele la consumarea mierii. Pgstrarea fagurilor fn dulap B mai poate face introducind e pe fund naftalin5, fntins5 pe o hirtie, cam 2 kg fn strat egal, precum gi alte 2 kg, sus, peste faguri, fntr-01 pungci

FAGURII ARTIFICIALI

156

FAGURII ARTIFICIAL1

de tifon. CPnd se p5streazg in stupi e suficient 100 g naftalin5 pe fundul stupului. Fagurii vor trebui aerisiti cind se redau albinelor, stind cel putin 2-3 zile afar5 dac5 timppl este uscat sau 5-6 zile in camerg, dac5 afar5 este umezeal5.
FAOURII ARTIFICIAL1 slnt foi de cearii pe care este gravat5 baza viitoarelor celule de albine lucrgtoare. Ei constituie un pretios ajutor dat albinelor care pot construi astfel faguri de bun5 calitate, la care ele rnai adaugii intre 50-70 g de cear5 pentru un fagure pus in rama STAS. Fagurii artificiali se fac din cea mai bun5 cear5, iar felul cum ei se lucreazii este descris la locul potrivit. V.n. Ceara. Totuqi, trebuie spus c5 cei rnai buni faguri artificiali nu pot atinge niciodat5 perfectiunea celor naturali cu celule a c5ror baz5 e foarte subtire gi totugi au o rezistent5 la rupere mult rnai mare decit cei artificiali clgditi. Acegtia, chiar dac5 au o grosime dubl5, adesea cedeaz5 gi se rup la transport in pastoral. De aici s-a tras concluzia c5 o data cu secretia cerii, albinele ii Pnglobeazg anumite secretii glandulare care-i dau o deosebit5 rezistent5, secretie care se pierde, prin topire, in cear5 brut5. De. aceea, avind in vedere aceast5 defectiune a fagurilor artificiali fat5 de cei naturali, se cere ca ei s5 fie f6cuti numai din cea rnai bun5 cearg, s5 fie supugi la probe serioase de rezistent5 cu anumite dispozitive qi s5 nu fie pugi in rame pentru clgdit decit dup5 ce a trecut o perioadg de citeva luni de la presarea lor. Ei trebuieprocurati inc5 din toamnil, 15sati s5 treac5 o iarnii in caban5, la ger, s5 prinds o brum5 pe suprafata lor gi abia in primgvara "uhniitoare ei pot fi folositi. fnainte de a-i fixa in rame pe sirmele

intinse, stuparul P va expune citeva i minute la soare. Aceasta le m5regte rezistenta, c5ci se elimin5 micile particule invizibile de ap5 ce le-au fost inglobate o datg cu fabricatia lor. 0 alt5 probii asupra rezistentei fagurilor artificiali o poate face orice stupar: el ia o bucat5 de fagure artificial mai mare decit o palm5. 0 tine citva timp intins5 pin5 ce se incglzegte; dac5 foaia igi lasii marginile atirnate in jurul palmei, este dovad5 c5 ei au o rezistentii redus5 ; cind fagurele se indoaie numai putin, ei sint buni. Proba se face intr-o camerii ce are o temperaturg de 20°C. Fagurii artificiali trebuie s5 fie economici, in sensul c5 num5rul lor s5 fie de cel putin 11 foi la kg, cind se folosesc pentru cuib. Pentru cei din magaziile de recolt5 sau sectiuni, ei pot fi mult mai subtiri, de 14--15 foi la kg. Faguri artificiali din alte materiale. fn unele t5ri din apus se tinde spre Pnlocuirea fagurilor artificiali din cear5 cu alte materiale rnai rezistente. In 1959, revistele franceze recomandau folosirea unor faguri artificiali din cear5, c5reia i s-a ad5ugat la topire gi o substant5 plastic5 cu care se omogenizeaz5. Se sustine c5 albinele ii lucreaz5 bine, acceptindu-i f5r5 ezitare. Ei au dou5 mari calit5ti fat5 de cei din cear5 curatg: punctul de topire este mare atingind 74"C, iar adaosul a m k i t rezistenfa la intindere pPn5 la 20-25 kg/cm2, incit albinele nu rnai modificii forma initial5 a celulelor, cl5dind deci numai celule de albin5 lucrgtoare. Pentru a avea ins5 gi ceva trintori in stupi, ceea ce este necesar pentru stimularea la lucru a albinelor, se las5 un spatiu ingust Pntr-o ram5 clgditoare pe care albinele o completeaz5 cu fagure din cearii natural5 cl5dind celule mari unde ele pot cregte un numiir redus de trfntori.

FAGURII ARTIFICIALI

157

FAGURII ARTIFICXALI

Fagurii cu o compozitie de materie plasticti nu sint atacati de g5selnit5. In Italia se fac faguri artificiali cu celule complete, dar nu se cunosc inc5 rezultatele definitive. De asemenea, in S.U.A., se fabric5 faguri artificiali f5cuti din trei foi introduse simultan intre cilindrii gravati a i presei; la mijloc o foaie cu cear 5 vegetal5 de Carnauba care rezist5 la o temperatur5 de 82°C; in ea sint introduse patru sirme ondulate d e 0,4 mm. Peste foaia de cear5 vegetal5 se lipesc pe ambele ei fete dou5 foi de c e a r j purti, subtire. Apoi este trecut5 prin valtul gravat, obtinindu-se un fagure tare, cu sirme gata fixate in masa fagurelui. fntinsul slrmelor P rame este o n operatie c5reia dac5 nu i se d 5 toat5 atentia, poate aduce multe prejudicii coloniei gi stuparului. Se foloseste sirm5 galvanizat5 de 0,4-9,5 mm diametru. Sirma neagr5 nu este recomandabil5 c5ci se oxideaz5. Sirma se intinde in sens orizontal pe 5-5 rinduri, sau 3-4 sirme orizontale gi 2 4 verticale. Ele trebuie s5 fie bine intinse, cici altfel fagurele artificial clldit de albine pe sirme strimbe gi largi se va deforma, celula se dilat5, acolo albinele cl5desc multe celule de trintor. Locul orificiilor prin care se trec sirmele trebuie s5 fie intii insemnat dup5 un gablon de carton sau mai bine d e tabl5, pentru ca sirmele s5 fie perfect paralele gi orizontale; altfel lemnul ramei se incovoaie, igi schimb5 pozitia normalii gi n u rnai s t 5 vertical in stup. Ayezarea fagurelui P rams se face n gi ea in dou5 feluri: a. fagurele este introdus in canalul de 3 mm adincime gi 2 mm latime s5pat de-a lungul gi sub speteaza superioar5 a ramei gi

fixat de sirmele intinse cu u n dispozitiv oarecare, dar r5mine jos un go1 de 6-7 mm pentru dilatarea initial5; b. fagurele nu se lipeate sus de letigorul superior ci de cel de jos pe care se sprijinti, l5sind un go1 de 6-7 mm pe care albinele il completeaz5 imediat eind incep s5 luereze la cliiditul fagurelui. Aceast5 din urm5 metod5 este rnai folositoare. fntr-adevgr, 15sarea unui spatiu jos sub fagurele artificial micgoreaz5 suprafata de folosire a fagurelui care in partea de jos nu mai este cl5dit. f n schimb in locul go1 din josul fagurelui, albinele obignuit cl5desc o portiune cu celule de trintor care de asemenea constituie o oarecare pagub5. Din contra, dac5 fagurele se sprijin5 jos, albinele il cl5desc in intregime numai cu celule de albine lucr5toare; dac5 bineinteles in stup se vor 15sa rame clhditoare cu spatii libere sus, unde albinele c l E desc in voie celule mari de trintor. Folosul mare in lipirea fagurelui jos gi l5sarea de go1 sus, sub speteaza superioar5, constii in faptul c5 fagurele cl5dit st5 pe un reazem solid pe speteaza de jos gi nu se sprijinii numai sirme de care e lipit. in cele 5-6 Fagurele artificial trebuie s5 stea bine fixat in sirmele ramei respective. fn acest scop apicultorul folosegte o plaqet6, care are suprafata cit lumina interioar5a ramei qi estepus5 peo masl. Pentru ca foaia de fagure artificial s5 nu se lipeasc5 d e plangetl, aceasta

F A G U R n ARTIFICIAL1

158

FARRAR C.L.

rapiditatea cu care se executti, sirma se acoper8 complet cu cear6, fagurele fiind astfel mai bine acoperit de albine. Unii apicultori mai consolideazri fagurii punctind cu creionul apicol d e lipit cite o picgtur8 de cear5 in 3--4 locuri pe fiecare sirm6 $i ap8sind sirma c;l linia de punctare. 0peratia in adevrir este bunri, iar fagurele este gi mai bine fixat in felul acesta.
Fixarea fagurelui pe slrme cu pintenul apicol
( A . I. R
0 O t )

din urmri se udri des cu apr?. Apoi pe ea se agazri fagurele artificial, aplicindu-se deesupra lui rama care vine astfel cu sirmele direct in contact cu suprafata foii de cear8. Fixarea sirmelor in masa fagurelui artificial se face ai ea dup6 douri metode: fn prima metod6 se folosc-qte pintenul apicol. V.n. Introducerea sirmelor in fagurele artificial in conditii foarte bune sue face $i cu ajutorul curentului electric, reducind curentul cu ajutorul unui transformator cu 6-10-15v0lti. Aceastti metodg are avantajul cg, pe lingg

1 - tablite In vinclu stnt introduse In vipca crestat&, ie$,nd cu mili,netru mai sus de nivelul I n'ei de punctsre; 2 $ipca crestat&; 3 - blocul tn care sint fixate tablitele cu Sipca respect~va

Linia de punctare pentru tixarea fagurelui in ram%:

,

FAGURI PORT-BOTC1 sau ram'e portbotci sPnt faguri obisnuiti, folositi la cretterea de mgtci dupg metoda lui H e y r a n d , infigindu-se in el suportii cu larvele fn celule. V.n. Matca, createre. Fagurii nu contin miere, sint bine cliiditi yi au o vechime de 3--4 ani, pentru ca s3 fie destul de grogi gi de culoare Pnchis5.
FARRAR C. L., de la universitatea din Wisconsin S.U.A. a contribuit mult la progresul apiculturii t5rii sale. Conduce de peste 20 de ani sectorul

Fixarea fagurelui in ram5 prin curent electric
(A. I. R
0 0

t)

FECUNDARE ARTIFICIALA

159

FLOAREA-SOARELUI

apicol din Dzpartamentul Agriculturii. Studiile sale asupra prezentei polenului in hrana de iarnii a stupului cu dou5 m5tci gi a ghemului de albine, au liimurit multe probleme care erau neclare. La indemnul siiu s-a trecut la modificarea stupului multietajat, c5ruia i s-a d a t o form5 pjtratii, deci cu 12 rame in interior, micyorind iniltimea ramei respective numai la 168mm p5strfnd astfel stupului aceeagi capacitate.
FECUNDARE ARTIFICIAL&V.n. Mat-

ca, fecundare.
FITONCIDE. Fitoncidele sint ultramicroorganisme, din lumea plantelor superioare, mult mai mici ca a milioana parte dintr-un mm care abia pot fi v5zute cu microscopul electronic. Prin substantele chimice ce le cuprind, fie chiar volatile, au propriet5ti bactericide. Fitoncidele plutesc in aer sau triiiesc pe anumite vegetale, in sucurile, in rgginile sau uleiurile lor volatile; unele stau pe riidgcini, altele pe tulpini sau pe flori ori pe polenul lor. Ele ramin acolo numai pentru o perioad5 scurt5 de tranzitie, pin5 igi g5sesc elementele din care pot triii qi se pot inmulti. fn mod obignuit aceste elemente de viat5 pentru fitoncide sint tot nigte microorganisme din lumea lor, dar care tr5iesc in corpul vietuitoarelor, cauzindu-le o serie de boli..S-au g h i t 22 de specii de plante cu efecte fitoncidice. Pulpa vegetal5 a acestor plante a fost maceratii timp de 24 ore folosind o combinatie de alcool de 96" (etilic) gi 0,9% NaCl. Produsul a fost distilat prin hirtie de filtru, ariitindu-gi astfel efectul fitoncidic. Fitoncidele sint gi pentru albine de mare ajutor. La cercetarea florilor ele sint luate de culegatoare o data cu

nectarul sau polenul acestora, sPnt duse in stup, unde fnmultindu-se pe seama anumitor bacterii primejdioase de acolo, scap5 populatia qi puietul de boli grave. V.n. Bacteriafagul, Antibio tice, Loca. Cunoscut fiind folosul mare a1 fitoncidelor in viata coloniei, apicultorul nu va agtepta ca albinele sii le descopere singure ci el insugi le va pune la dispozitia lor. S-au f5cut studii comparative in aceastii privintii gi s-a ggsit, de exemplu, cii usturoiul, ceapa, hreanu1 contin fitoncide. El recornand5 sii se dea albinelor extract din aceste plante in sirop de zahiir, ciici le prelungegte viata la mai mult decit dublu. V.n. Hrana albinelor, stirnularea cu suc de legume.
FLOAREA-SOARELUI, r5s5rit5, soreancii, Helianthus annuus L. este o plantiiuleioasii din familia Compositae originar5 din Mexic care este o bung melifer5. La noi in tar5 cultura ei ocupii peste 500 000 ha. Planta are o tulpin5 inalt5, purt5toare a unei flori mari - capitul plecat - ca un disc (calatidiu) alc5tuit din multe floricele mici; fn fiecare an din acestea se formeaz5 o siimintii. Autofecundarea pe calatidiu se face intr-o m5sur5 redus5,

FLORA MELIFERA

160

FLORA MELIFERA

c5ci anterele cu polen ajung la maturitate fn prima zi a infloririi, imediat ce floarea se deschide. Ovarul ins5 ajunge la maturitate dup5 ofilirea sacilor cu polen. De aceea fecundarea fncrucigatg d 5 rezultate bune, c5ci albina, trecind din floare in floare transport6 polenul pe stigmatul staminelor florale, asigurind astfel o deplin5 polenizare incrucigat5. Productia de seminte create pin5 la 95% cind intervin albinele. In acest scop la un ha de culturg, sint necesare dou5 colonii puternice, asezate in apropierea lanului. Glandele nectarifere se g5sesc in jurul fiec5rei flori. Nectarul se urc5 f n potir inc5 la o treime din fn5lfimea sa. Florile din mijlocul capitulului secret5 putin nectar. Productia cea rnai mare de nectar coincide cu momentul cind anterele sint pline cu polen. Nectarul este limpede, putin g5lbui qi cu un miros specific; el are o concentratie de zah5r de 0,3 mg de fiecare floare, astfel incit productia de miere ce o d 5 un ha, este in medie de 20 kg.

polen, care constitnie pentru albine hrana albuminoas5, absolut necesarl lor, dar rnai ales la cresterea puietului. Plaiurile t5rii noastre au o insemnat5 flor5 meliferti. Ea este raspindit6 prin finete, pajigti gi ptigunile de la ges, dealuri, dar rnai ales cele de munte. Acolo nu a putut s5 urce cultura cerealier5, asa cum s-a intimplat P regiunile n mai joase unde flora melifer6 nu rnai exista decit prin unele pzduri cu specii melifere, salcfm, tei etc. in livezi si in culturile plantelor entomofile. 0 flor5 melifer5 rnai bogat6 se gtisegte in Delta Dunlrii. Acolo, dup5 ce s-a terminat inflorirea salcimului, teiului gi a florii-soarelui sute de stupi, rgmin pin5 in toamn5. In lucrarea prezent5 s-au descris la litera respectivi plantele care au o mai mare insemngtate melifer5 pentru albine. Celelalte care au un potential melifer rnai redus, au fost inscrise cu caracterizlri scurte, in ordine alfabeticii, in capitolul de fat5. Ele dau bune recolte cind formeaz5 masive gi deci ocup5 suprafete intinse sau chiar dac5 FLORA MELIFEREL 81 POLENIFERA sint rilspindite, formeazg un ansamblu dintr-o baz5 melifer5 inglobeaza ar- floral melifer prefios, cum sint cele din borii, arbugtii gi unele plante spon- finetele montane. tane sau de cultur5 care secret5 necPentru completarea cunogtintelor tar in corolele florilor sau pe alte privitoare la flora melifer5 V.n. Tehp5rti ale plantei. Ele sint cercetate de nica apicold, Calendarul infloririlor, insecte in special de albine care-1 trans- luna martie. form5 in miere. De asemenea, ele dau Arbori $i arbuyti meliferi. A f i n, Vaccinium ndyrtillus L., arbust melifer, din familia Ericaceae, ce ofer5 albinelor mult polen gi nectar fn mai-iunie. Cregte in regiunile de munte. A g r i 9, burboanti, coac5z5 s5lbatic5, rgz5chie, struguri spinogi, Ribes grossularia L. arbust din fam. Saxifragaceae, inalt pin5 la 1,20 m ; are flori mici avezate cite dou5 la baza frunzelor, cu caliciul in farm5 de clopo$el, de culoare rogiatic-verzuie

,

,

t

FLORA MELIFERA

161

FLORA MELIFERA

gi cite o datii galben6 ; dau mult polen si nectar. Acesta are o concentratie insemnat5 de zahlr de 0,i-1,1 mg la fiecare floricic5; productia de miere este calculat5 la 30-70 kg la ha. Planta, desi se autofecundeaz6, produce fructe mai mari cind intervin albinele. fnfloreste In aprilie-mai. Creqte mai cu seam2 in regiuni muntoase. dar se cultivii si in ~ r i i d i n i . Pe timp favorabil albinile $1 vTziteaz5 de dimineat5 pin5 seara tirziu. A 1 u n, Co%lus avellana L-7 arbust din fam. Betu,laceae, foarte bun pollnifer. lnfloreste incepind din februarie, oferind albinelor gi nectar. A sau A al S~ g 7' L.9 pi Alnus glutinosa Gaertn., arbore din fam. Berulaceae, infloregte o dat5 cu alunul gi dii un polen foarte abundent, care are 14,34% albumins digestibil5, 3,02% griisimi gi 3,80% substante minerale. Este vizitat de albine in luna martie-aprilie. Ament,ii b5rb5teyti pregiititi de arbore inc5 din toamnii, de culoare ariimie, apar ca flori in primele zile ale primiiverii Incgrcati cu polen. 0 specie a arinului alb si negru este arinul pitic Alnus viridis Chaix. arbust de 0,5 m. I se rnai zice si aninas; el d6 polen mult. A r t a r , acer, Acer platanoides L., din fam. Aceraceae, cu flori ce stau in corimbe galbene ~rerzui, poligame, dau polen gi nectar abundent precedind cu 10-12 zile inflorirea salcimului. Productia la ha este pin6 la 200 kg miere de culoare deschis5 yi gust pl5cut ; in anumite imprejuriiri, arborele secret6 gi miere de man5. Sfnt multe specii de artar In p6durile noastre din care P afar5 de cel n descris mai sus, se aminteste artarul t6t6resc7 sau paltinul de cimp ori verigariu - Acer tataricum L. - cu
11 - A.B.C.... Apical
V O ~ .I

flori a]be Si polen; productia de miere la ha a acestuia din urm5 este eva]uatS ping ]a 800 kg. In vara d j gi de ,,,g. seafla raspin,jit masiv in toate tarn, in pgdurile de ges pi deal, pin5 la 400 nl intiltime. Dc asemenea arnintim si de arfarul american Acer negundo L., cu flori galbene unisexuate, fiind plant5 dioicii care d 5 putin dar mai mult polen de culoare brun6. Dintre loate speciile 'ins2 jugastrul, Acer campestre L., cu florile lui galbene-verzui, este cel mai rne]ifer. Produc\ja de ]a ha este c a l c u l a t ~ la aprcape 1 0 0 0 kg, iar vara, in anumite imprejurari d 6 pi miere de man5.

Jugastru

,

FLORA MELIFERA

1162

FLORA MELIFERA

B r a d , V.n. C a i s, Prunus armeniaca L., din fam. Rozaceae oferti albinelor nectar gi polen. Este foarte cercetat de albine degi productia de miere la ha este consideratti cel mult de 25 kg. Concentratia de zah5r este dimineata de 6%, la amiazg de 12% gi spre sear5 d e peste 20%. Din aceast5 cauzti florile s i n t vizitate de albine mai ales dupti amiaz5. C d 1 i n, Viburnum opulus L., arbust din fam. Caprifoliaceae prezint5 flori grupate in buchete, cregte prin p5duri f5cind flori mici gi albe. fnfloregte prelung in luna iulie dind polen gi nectar. fnrudit cu c5linul este dirmozul, Viburnum lantana L., cu flori albe, mici, agezate la virful 15starilor. fnfloregte cu 30 zile inaintea cglinului. Albinele au un cules de lung5 d u r a t i in p5durile unde cresc aceFjti arbugti in m5surg rnai mare. C a p r i f o i, Lonicera tatarica L., din fam. Caprifoliaceae este un arbust ag5t5tor melifer, dind productie de 20 kg miere la ha cu un continut de 3% dextrini, care o pgstreazi mult t i m p lichidi. Are florile albe gi albegillbui, cu fructe rogii, necomestibile. Pnfloregte in mai-iunie. C a s t a n s i i l b a t i c , castanul porcesc, castanul calului, Aesculus hippocastanum L., din fam. Hippocastanaceae. Nectarul este recunoscut de cercetatori drept primul in ordinea bog5tiei de zah5r avfnd 65-75% zaharozg, deci aproape ca mierea. 0 sing u r i floare oferi ping la 1,70 mg nectar. Mierea este transparenti, cu gust pl5cut, uneori pufin amlruie, dar se cristalizeazg repede din cauza continutului ridicat de glucoz5. Productia d e miere la ha este de 3 5 - 4 0 kg dar i n terenurile acide gi silicoase producf i a d e nectar gi mai ales de polen este

mult mai mare. Polenul de castan este bogat in proteine, 18,7%, iar grtisimile sint de 11,34%; culoarea lui rogiaticg il face distinct intre celelalte feluri de polen. fn anii cu ploi abundente - dup5 L. Roussy - in timpul infloririi, polenul castanului suferg o ugoarg alterare care dg albinelor o form5 de intoxicare - nu prea gravti - asemgn5toare cu fenomenul bolii de mai, V.n. Apicultorii, care urmtiresc productia de polen gi recoltarea lui in colectoare, nu vor face recoltgri in timpul infloririi castanului, cici in medicatia uman5, cind se face u n tratament, polenul de castan nu este recomandabil. fn unii ani secret5 gi miere de mang. fn muntii Mehedinti (Tismana), la Seieni (Baia Mare gi ling5 Caransebeg, cregte castanul comestibil, Castanea Sativa, I\iIill., cu o inflorire putin inaintea teiului, circa 2--3 stipt5mini, fiind mai melifer decit cel sglbatic. Mierea este inchis5 la culoare, uneori am5ruie gi de o calitate inferioarg, totugi foarte bun5 pentru rezerva de iernare a coloniilor, cristalizind tirziu. C ii t i n 6, V.n. C e n u g a r , arborele puturos, Ailanthus glandulosa Desf., arbore din fam. Simarubaceae. Are flori galbenverzui, asemgngtoare unui ciorchine de strugure, cu miros neplicut, de unde ii vine numele de ,,arbore puturos" ; ele revarsi din sacii poliniferi o cantitate foarte mare de polen galben, care se aFjterne sub arbore. Albinele culeg intens aceasti bogltie, care impreung cu nectarul oferit constituie un bun cules. Nectarul este secretat de organe speciale aflate la baza foliolelor. Productia de miere este mare; un ha de cenugar oferg ping la 300 kg miere. Citeodati vara, arborele mai dii nectar extrafloral, in anumite fmprejurgri favorabile. Secretia are loc dimineata.

FLORA MELIFERA

a

163

FLORA MELIFERA

hflorirea arborelui are loc spre sffrgitul verii, in iunie-august, cind i cimp culesul este sfirgit. Se plann teazii oriunde terenul e propice, fiind unul din cei mai meliferi arbori, se lnmultegte prin seminte puse la stratificat, cregte repede, dar nu tr5iegte rnai mult de 50 de ani. C i a t b r i ~ o r V.n. , C i r e s,. Cerasus avium L. hloch., porn fructifer din Sam. Rozaceae, cu multe flori parfumate ce formeazii buchete. fnfloregte in luna aprilie, lnceputul lunii mai, dind un nectar venui foarte parfumat cu un procent de 0,5-1,4 mg zahiir; productia de miere la ha este de 3 5 - 4 0 kg, fiind ugor adunat de albine. Polenul de cireq este bogat in substante proteice. C ?I o c o t i q, locutitti, nucuqoarii, Staphplea pinnata L., din fam. Staphyleaceae, un arbust melifer cu flori albe E ciorchini ce dau mult nectar. Inn floregte in lunile mai-iunie. Locul de predilectie este la munte, crescind in pfiduri gi tufiguri; citeodatii se intllnegte ?i in pfidurile de deal. C o a c ii z , pomuqoarii, gongioare, ribizli, strugurel, Ribes rubrum L., arbust din Sam. Saxifragaceae, impreunii cu coaciizul de munte, R. alpinum L. gi enigorul, R. petraeum Wulf. oferg din abundentg polen gi nectar la fnceputul primiiverii, fn martieaprilie. Nectarul coaciizului are un insemnat procent de zahiir. Productia de miere la ha este destul de mare, de 35-PO0 kg acolo unde se giisegte in plantatii masive. Frunzele se piistreazfi pentru un ceai foarte bun in combaterea diareei albinelor, in lipsa milcrigului. V.n. Diareea. .O altii varietate de coaciiz, mai melifer ca cel de mai sus este planta struguri negri Ribes nigrum L. - cu flori de culoare verzuie, pe partea intern5 rogiatice, dispuse in raceme axilare;

dau nectar gi mult polen. Concentratia de zahiir in flori atinge 1,3 mg, iar productia de miere la ha este calculatg la 30 kg. Frunzele plantei sint pliicut mirositoare, asemiiniitoare cu cele d e liimiitii. C o r c o d u a, corcodel, Prunus cerasifera Ehrh., arbore fructifer, din fam. Rozaceae, are flori albe-roz cu mult nectar, calculat la 25-40 kg miere la ha ; florile au fiecare 0,8-1,2 mg zahiir; ele dau gi mult polen, fiind mult cercetat de albine. fnfloregte in a doua jumiitate a lunii aprilie. C o r n, Cornus mas L., arbore din fam. Cornaceae cu flori galbene in formii de buchet, sint aproape cele dintii care dau polen mult gi nectar albinelor in primele zile ale primgverii. Cregte in plduri, la margini de poieni, avind fructe rogii. C r u i n, crusci, crugei, lemn ciinesc, patachinii, Rham.nus frangulu L., arbust din Sam. Ramnaceae, este un arbust melifer. Florile de crugfn sPnt

FLORA MELIFERA

164

FLORA MELIFERA

albe-verzui, ele dau polen gi nectar circa 2-3 s5pt5mini, in mai-iulie. DB cam 25-35 kg miere la ha. hlierea de crugin este galbeng gi nu se cristalizeaz5, c5ci are - ca gi cea de salcirn -un procent de dextrinii care frineazii acest fenomen. D u d a l b si d u d n e g r u , Morus alba, L. gi Morus nigra, L. din fam. Moraceae este melifer. Florile mascule bogate in polen sint foarte cercetate de albine, dupii cum vremea este rnai cald5 sau rnai rece in luna aprilie. F a g - Fagus silvatica L., arbore din fam. Fagaceae are flori monoice, cu saci poleniferi alungiti gi bogati. fnfloregte in aprilie si este cercetat de albine rnai ales pentru polenul lui abundent. F l o a r e d e c e a r c i , Asclepsias carnosa L., este un arbust agztiitor, originar din China, totdeauna verde, ce face parte din familia Asclepiadaceae. El are flori ce r5spindesc un parfum puternic care atrage albinele ce culeg mult nectar gi polen. Din aceeaqi familie rnai fac parte gi erbaceele ceara albinei, Asclepias cornuti, V.n. cit gi Asclepias syriaca L. Sint plante perene, bune melifere. F r a s i n, Fraxinus excelsior L., arbore care are scoarta cenusie din fam. Oleraceae. Pnfloregte in luna aprilie, dind mult polen, iar de pe muguri albinele culeg mult propolis. Cite o dat5 primgvara, frasinul secret5 prin coaja incizatg sucuri dulci rnai ales varietatea cu frunza rotund5, sucuri ce albinele le culeg cu pl5cere. G 1 e d i c i a , pltitica, Gleditschia triacanthos L., arbore spinos din fam. Leguminosae, cu flori mici, verzi, agezate in amenti, plgcut mirositori, care dau mult polen gi nectar, cu un procent de 56,4% zaharoz5. h o d u c t i a de miere la hectar este apreciat5 la

100-200 kg cind arborii sint rnai izolati gi bine dezvoltati. fnflore~tein luna mai-iunie la citeva zile dupii terminarea salcimului, iar infloritul dureaz5 8-10 zile. G u t u i, alimioar5, Cydonia oblongs L., sinonim cu Cydonia vulgaris Pers, pom fructifer din fam. Rozaceae. Productia de nectar la floare este de 0,40-1,41 mg cu un procent de 0,45 zah5r; cum ins5 florile sint rnai rare, ea este calculatti la hectar la cel mult 10 kg. In schimb albinele culeg din abundentil polen de la acest pom roditor, ce este ultimul ce infloregte in livadii rji leag5 fruct numai dac5 ele intervin pentru polenizare. H u r m u z, cirmiz. Symphoricarpus racemosus Michaux arbust din fam. Caprifoliaceae. Florile dau mult polen pe care-1 p5streaz5 in corole p5roase. f n special Symplwricarpus albus dg cel rnai mult polen din toti arbugtii; cum inflorirea lui tine ping la mijlocul lui septembrie albinele sint mult ajutate de acest polen tardiv in cregterea puietului de toamn5. Florile acestei specii, albe-roz dau nectar ce s t 5 ascuns la baza unei singure petale. Nectarul hurmuzului are aproape cel rnai mare continut de zaharozii, c5ci fiecare floare are ping la 2 mg. Are flori putine gi de aceea productia la hectar atinge numai 20 kg. f nfloregte in iulie-august. I a r b a n e a g r 6, negrugorul, Calluna vrclgaris L. Hull. este un mic arbust din fam. Ericaceae: La noi s-a ggsit in muntii din jurul Caransebegului gi rnai ales in Muntii Apuseni pe valea Somesului rece, in jurul RilcBtzului, la Ijar, unde este un masiv d e aproape 80 de hectare pe valea Ierii etc. Florile sint dispuse in raceme spiciforme. fnfloregte in a doua jumiltate a verii incepind din iulie pinil in septembrie. Sint ani nefavorabili ins5 cind florile nu secretti

FLORA MELIFERA

165

FLORA MELIFERA

nectar. Albinele culeg de la floare mai mult dimineata ping la amiazti, cind glandele nectarifere igi micgoreazg secretia foarte mult. Mierea este de culoare inchisfi, rogiaticii sau galbenti inchisii putin amtiruie, cu un parfum caracteristic, adesea tare. Ea se ingroagii in celule gi se scoate cu greu din extractor, datoritil procentului mare de dextrini care o face vfscoasii. Se cristalizeazii cu greu, incet dar dens, ca gerbetul. Ea contine mult acid fosforic si este foarte bun3 pentru convalescenti btitrini gi rnai ales pentru copiii rahitici. Este cam greoaie pentru digestia albinelor in timpul iernii, avind oarecare asemtinare cu mierea d e manii; de aceea unii apicultori o inlocuiesc la iernat cu alte sorturi de miere sau sirop dens de zah3r. I a s o m i e, jasminul, Jasminum Officinale L., arbust mic din fam. Oleraceae, are tulpini cu ramuri verzi, cu flori albe foarte parfumate, cu corola ceva rnai lung5 decit caliciul. Infloregte obignuit in luna iunie si este foarte cercetat de albine. I e d e r 6, iedera zfnelor. Hedera helix L. fam. Araliaceae. Dii o miere foarte aromatl, consistentii, de culoare deschisii. Botanistul van Hay a calculat c5 100 de flori d e pe o riimuricti au d a t 350 mg d e nectar. Ele secret5 un nectar abundent, lncit poate fi v6zut cu ochiul liber. Inflorirea plantei incepe in august yi tine pin3 in octombrie cind albinele nu mai giisesc alte flori. I e n u p 6 r, anoperi, cetinti, finior, ialoviit, jnepen, turtel, Juniperus communis L., arbore din fam. Pinaceae, are flori fiirii invelig floral, cele femele legate impreunti pe aceeagi coditii cu cele biirbiitegti. Arborele infloreqte in luna aprilie-mai cind albinele adunii un nectar bogat in fructozii cu 22% mai mult decit glucoza gi riimine mult

timp fluidi. Ele culeg de asemenea cu sirg polenul stiu bogat ~i uneori gi nectar extrafloral. Ienuperul este un arbore care are multe fitoncide, in special soiul cetina de negi, Ienuperus Sabina L. Se poate crede cu oarecare certitudine deci c i produsele sale - polenul gi mierea - le contin gi ele. I o v , lozi, richitii moale, riichitg puturoasti. Salix caprea L., din fam. Salicaceae. Arborele cregte in regiunile d e munte gi dealuri. Autorul a giisit iovul fntr-un masiv pe o coastti de deal f n corn. Plopana-Tutova. E l

FLORA MELIFERA

166

FLORA MELIFERA

lnfloregte in luna martie si este tot ce poate fi mai bogat in polen si nectar din toate florile ce apar in prima perioadli a primsverii. Cind infloreste este invadat d e albine d e se pare cci in el s-a adunat un roi. Stupinile din preajma locurilor cu iov, dac5 au colonii puternice ~i bine pregstite d e cu toamnii, pot obtine chiar in primlivarii o bun5 recoltii. Coloriiile se stimuleazii 8i se dezvoltg foarte binc pentru culesul mare ce urmeazii. RIierea are o culoare galbenri. aurie qi este foarte aromatti. I s o p, Hyssopus officinalis L., n~ic arbust din fam. Labialae. Nectarul fieclirei flori d i n inflorescenf 5 are 0 , l mg zahlir. Productia d e miere la hectar este socotit5 la 80-120 kg. Albinele culeg d e la isop polen d e culoare cenugie. hlierea are un gust pllicut $i aroma aleasg, iar culoarea este deschis5. Planta infloregte din iunie pin5 in septembrie. J u g a s t r u , V.n. Flora rnelifer6, artar. L t m i i o a r 5, cimbru d e grBi dinli, Thymus vulgaris L., arbust din fam. Labiatae; are flori roz, mici, puternic parfumate, mult cercetate d e albine, dind o miere foarte parfumat5. Din tulpinile gi frunzele sale se extrage thymolul ce se foloseste in combaterea pilduchilor albinelor.

Isop

L e n .n 11. 1 b o O u 1 IL i , bobitel, drob, grozamri mare, Cytisus nigrans I>., arbust din t'am. Legulninosae, ascmciniitor cu salcimul galben. D.5 ncct.ar si lnai ales polen; infloreste in iunieiulie si creste pe caoast.ele pietroase gi stincile din p8du1.i. L r! nz n c i i 12 e s c, mlGdit&,m;ilin negru, /,igustru~n vulgare L. arbusl, din fam. Olenceae, inflore~le inccpnla I,ul l l ~ n i i mai, are Slori albe cu par.l'um puternic; florile dau nlult polen, iar productia de mierc la hect,ar este d c 20 kg. I, i 1 i a c, argavan, brogtean, miil in roqu, scumpie, Syringa vulgaris I,. , arhust din fam. Olenceac, cu flori alba, 13osii ori violet deschis; dri polen alb si ceva nect.ar, dar. numai in zilele calde, cind se adurl5 mai mult in potirul adinc al Slorii gi deci iqi inalt,ci 11ivelu1,d e unde albinele atunci il pot lua cu mullti u ~ u r i n t 5 . Culesul integral al nectarului din florile d e liliac, il fac albinele atunci cind in regiune sint multi bondari ce sfisie baza florilor ki dau posibilit,iiCi albinelor s5-l adune din Sundul pot,irelor. M d c e g, riisurci, cacadir, n ~ j a , trandafir scilbatic,, Rosa canina L., arbust cu spini d i n Sam. Rosaceae, este polenifer. Totu7i albinele culeg ;i ceva nectar in timpul celor douli luni d e continu5 inflorire. M a ?L o n i a , Mahonia aquifolium. Pursch. Nutt. - mic arbust ce creste mai ales prin parcuri gi grlidini; florile dau nectar ,si mult polen inaintea multor flori in prirngvarii, fiind activ cercet'at d e albine. lnfloregte din vreme, la mijlocul lui martie sau aprilie. Produce 20 kg miere la hectar. M d 1 i n , prun slilbatic, Prunus padus L., si Prunus racemosa Gilib. ? arbust din fam. Rosaceae, cu flor: mici albe gi parfumate puternic d 5 nectar gi polen in luna mai. Cregte la

FLORA MELIFERA

167

FLORA MELIFERA

munte in locuri cu umezealg rnai accentuatg . M ci r, Pirus malus gi Malus domestics Barkh. din fam. Rosaceae ca qi specia apropiatl mgrul pgduret, M. silvestris Mill. este un pom fructifer ale c5rui flori albe-roz au ceva nectar gi mult polen, cu o duratii de inflorire mai lung5 ca la oricare pom din livad6. Pentru stupii bine populati, m5rul poate constitui chiar o oarecare recoltii in regiunile unde el este plantat pe mari suprafete cum sint livezile din jurul Dejului la Bistrita, la Fglticeni sau in p5durile Baciiului, unde miirul $i ciregul sglbatic iniilbesc piidurile in timpul infloritului. Productia de miere la ha este de 20 kg. Nectarul din flori are 0,2--0,i' mg zahiir. Mierea are culoarea galben5 deschisii qi foarte aromatg. M e r i $ o r, Pirus buccata L. arbore din fam. Rosaceae, cu flori albe sau roz ce infloresc in mai asigurind albinelor un cules d e duratii. Cregte pe coastele muntoase acolo unde este gi afinul. M e s t e a c t n, Betula verrucosa i Ehrh., este arbore din fam. Betulaceae cu flori cu amenti cilindrici inflorind in aprilie gi care dau mari cantit5ti d e polen, in special cel cu coaj5 alb5, polen de o valoare alimentarg exceptionalii. Cercetiitorii au ggsit ci5 el are 24,06% albumins digestibilg, 18,05% zahgr, 3,33% griisimi qi 2,35% substant5 mineral5. Sint specii de mesteac5n ca B. alba, B. Lutea, B. Papyrifera, care la noi sint rare, dar dau ca ! artarul - sucuri zaharoase, dac5 i li se cresteaz5 transversal coaja. Acolo unde sint asemenea varietgti, stuparii scrijeleaz5 primgvara coaja arborilor. Ei secret5 aceste sucuri care constituie pentru albine o fnsemnatii resurs5 de nectar extrafloral. M i g d a 1, bademul ,Armeniaca uulgaris Lam., pom mic,din fam. Rosaceae,

frate bun cu migdalul plsgresc, Armeniaca nana L., este pomul fructifer care infloregte cel dintii in livadg gi dg nectar qi, mai ales, polen. Productia este de 10-20 kg la ha. Perioada d e inflorire dureazg circa 10 zile. Plantarea migdalului este bine s5 se extindg mai ales in regiunea de deal, fiind un foarte bun consolidant a1 pantelor abrupte. M i e 1 a r i a, riichitarul, arborele de piper, Vitex agnus castus L., este un arbust din fam. Verbenaceae, cu flori in .form5 de clopotel dispuse la virful ramurilor de culoare violet qi citeodatg albe; ele au un miros foarte plgcut qi sint mult cercetate de albine pentru nectar qi polen. fnflorirea dureaz5 din iulie pin5 in septembrie. M o j d r e a n , frgsinitii, frasin de munte, Fraxinus ornus L. arbust din fam. Oleaceae, inrudit cu frasinul, cu flori albe, mirositoare cu petale inguste; ele stau in buchetele axiale qi terminale. fnfloreqte dup5 pomii roditori gi inaintea salcimului, dind o productie pin5 la 100 kg nectar la ha cu 30% zahiir. Creyte prin p5durile din Banat gi Oltenia pe versantii indreptati spre sud, fiind sensibil la frig.

Mojdrean

FLORA 3'IELIFERA

168

FLORA MELIFERA

M o s m o n, martochin, n5salc5, scorn nemtesc, Mespillus germanica L., din fam. Rosaceae, cu flori albe mari, terminale bine cercetate de alhine. Infloregte in luna martie. Fructele sint nigte drupe brunrogiatice. N u c , Juglans regia L., din fam. Juglandaceae, este cercetat de albine mai mult pentru polen, care este foarte abundent in amenti. Degi la nuc polenizarea este anemofilti, totugi albinele intervin gi ele, mai ales atunci cind nu g5sesc alt polen gi au mare nevoie. Polenul nucului contine 21,87% albuminii digestibil5, 2,32% gr5simi,4,10% substante minerale, cit gi 3% mg rutinii la 100 g polen. Consumul acestui polen e salutar pentru oamenii suferinzi, c5ci previne infarctele cardiace si hemoragiile cerebrale. El este bogat in aminoacizi. Arborele d 5 in unele imprejurgri gi ceva nectar extrafloral. in p5durile noastre, s-a introdus un soi de nuc cu cregtere ugoar5, nucul canadian Juglans nigra L., ai c5rui amenti au mult polen si mai mult nectar decit nucul comestibil.

P t d u c e 1, Crataegus lnortogyna i (Jacq.) gi Crataegus oxyacantha L. arbust din fam. Rosaceae cu flori albe mirositoare, ce stau in umbele paniculate; ele au mult nectar si polen; arborele incepe inflorirea cu 2-3 siipttimini inaintea salcimului. f n pgdurile cu mult piiducel se poate stringe o recolt5 de la culesul lui; mierea trebuie numaidecit recoltat5 separat, fiind foarte bun6 pentru bolnavii de inim5. 0 floare produce pe zi 0,56 g nectar cu 77,4% zah5r. Productia la hectar este evaluatg la circa 35 kg.

P c E l i u r , Paliurus spina cristi Mill. arbust din fam. Ramnaceae are flori mici, galbene-verzui, in grupe. Infloregte in iunie-august, fiind mult cercetat de albine, care E ace1 timp n nu g5sesc alt cules. P a l t i n d e nz u n t e, AcerpseudoplatanusL., arboredin fam. Aceraceae d 5 nectar gi polen devreme in primiivar5, iar in zilele ciilduroase ale rerii, in anumite imprejurjri, frunzele secretg miere de man5. Productia de miere la hectar este considerat6 200 kg. fnflorirea are loc in lunile aprilie-maiiunie. Creste in masivele din regiunile subcarpat ice. P 13 r , gort, pr5sad , Pirus saliva, Lam. din fam. Rozaceae cu flori mari albe si parfumate, ce au un nectar cu 0,3% zah5r, cu o productie de miere pin5 la 16 kg la ha, este cercetat d e albine gi pentru polenul s5u abundent. In timpul yerii, pomul dB uneori miere de man5. lnfloregte in aprilie sau in mai, timp de 10 zile, cu mult nectar de fiecare floare - 0,87--1,7. P i e r s i c, Persica vulgaris Mill. din fam. Rozaceae, cu flori alb-roz, ce apar in cea de-a doua jumiitate a lunii aprilie, dind un nectar cu mult zah5r de la 1,8 la 2,2 mg de fiecare floare. Nectarul este secretat de anumite organe speciale la codita fiec5rei flori. De aceea gi productia de miere la ha este mi&, calculat6 la 3-5 kg. Sint ins5 ani favorabili in care productia se urc5 pin5 la 10-15 kg la ha. P i n, chifgr, luciu, zetin, Pinus silvestris L., Pinus nigra A. Arn. P. strobus L., P. montana Alill., din fam. Pinaceae, este En arbore care d 5 mult polen de calitate inferioarti, iar in anii in care afidele, V.n. Lahnide, se inmultesc, dB productii de miere de mans. Au fost ani exceptionali, cind s-a putut recolta la prisgcile duse in piidurile de pin cite 95 kg miere d e

FLORA MCLIFERA

169

.

FLORA MELIFERA

stup. Mierea de mans a pinului excepteazi fatti de celelalte ca culoare gi consistentg: ea este deschisii, transparent8, fluidii. P l o p a l b gi n e g r u -Populus albaL. gi P. nigraL.dinfam. Sabicaceae, face flori in amenti lungi, cilindrici gi de culoare rogiatics, ce apar Inaintea frunzelor in martie-aprilie. Plopul cu flori mascule d l mult polen rogiatic, cu multe substante proteice. Mierea de la plop are o culoare brunii inchisii. In timpul verii, frunzele secretii miere de manii. De asemenea, de pe mugurii plopului, albinele culeg mult propolis. V.n. P o r u rn b a r, cotobei, mgrscine, spin, tirn, Prunus spinosa L., este un arbust pitic din fam. Rozaceae, foarte spinos cu flori imaculate care apar o datii cu frunzele; este un bun melifer, ciici albinelc culeg cu sirg polenul g i nectarul lui, care are o cantitate de 0,48-1,62 mg cu o concentratie In zah8r de 30% de fiecare floricicii, iar productia de miere este calculatii la 25 kg la ha. fnfloregte la inceputul lunii aprilie. P r u n , Prunus domestica L., din fam. Rozaceae, porn care la noi ocup8 mari suprafete in livezile din regiunile d e deal qi care atunci cind infloregte, oferii albinelor u n abundent cules. Sint ani cind coloniile bine pregiitite din toamna precedents, impreun.5 cu albina tiniirii in primiivarii, pot da o recolt5 d e 10-12 kg d e miere de stup, ciici productia este calculat5 in medie de 15 kg la ha, iar continutul d e zahiir in fiecare floare este de 0,53-1,62 mg. Chiar si stupii mai slabi adunii ceva fn timpul inflorit,ului gi se pregiitesc bine pentru culesurile urmgtoare; polenul de la prun este abundent si bogat In albumine digestibile. Plantatii intinse s'lnt la noi in regiunile subcarpa-

tice ca Viilenii de Munte, Muscel, Buzlu gi Baciiu etc.

S a 1 b ii m o a I e, voiniceru, Evonyrnlls latifolia L., arbust din fam. Celastraceae, cu flori verzui, cu chenar rogu, gi care dau nectar. Cregte prin pldurile muntoase, pe margini gi in poieni. fnfloregte In mai-iunie.

S a l c i m g a l b e n , V.n. S i n g e r, singerel, lemn pucios, Cornus sanguinia L., arbore din fam. Cornaceae, cu flori albe, in umbele false, late, fiir6 bractee, ce infloresc in mai-iunie fiind in unii ani activ cercet,at,e de albine pentru nectar si polen. S c o r u s. Sorbits domestica L., S. a ~ c u ~ a r i h S~ ariaL. (Cr.)dinfam. ' . ., Rosaceae, cu flori albe in buchetele, ce infloreste fn mai-iunie, dau ceva nectar. Productia d e miere la hectar este socotitii la 25 kg. Cregte prin pldurile dealurilor inalte pin5 la altitudinea d e 700-800 m.. Polenul siiu mult c5ut a t de albine are 2,35% rutind.

FLORA MELIFERA

170

FLORA MELIFERA

Cealalt5 varietate, scorugul de munte p5s5resc, produce 20-40 kg miere la hectar. S m i r d a r, bujor, bujor de munte, ruja muntilor sau trandafirag de munte, ieder5 cu flori, merigor, Rhododendron Kotschy Simk. din fam. Ericaceae, este un arbust cu flori parfumate, mici, rogii-roz, b5tind putin in albastru, ce stau ingirate pe virful ramurilor. Este o plant5 d e altitudine, ce create la noi rnai mult pe muntii Bucegi; albinele culeg nectar gi polen, pretioase amindou5, c5ci apar spre sfirgitul verii, in august, cind in natur5 sint prea putine flori. S o f o r a, Sophora japonica L. salcimul japonez din fam. Leguminosae cu flori in form5 de ciorchine, de culoare galbenti deschis5, bjtind in verzui, cu miros p l l c u t ; sint foarte melifere. Fiecare floare are 0,8 mg zahgr, iar productia la hectar este considerat5 la 300 kg. fnfloregte in a doua jum5tate a lunii iulie cind albinele incep s5 resimt5 lipsa unui alt cules. Durata infloririi este lung6 aproape 3 s5pt5mini, in care timp secret5 in mod permanent nectar. Cind florile cad pe pgmint, albinele vin acolo s5 le cerceteze, c5ci timp de inc5 citeva ore ele rnai dau nectar. Polenul de sofora contine cantitatea cea rnai mare de rutin6 din toate florile cunoscute in proportie pin5 la 25%; de aceea stuparii trebuie s5-1 colecteze gi sii-1 p5streze aparte. S t e j a r, Quercus sessilifora din fam. Fagaceae, cu toate speciile sale ca tufanul gi gorunul, cu flori in amenti: cele b5rb5tegti strins legate, cele femeiegti grupate ori izolate la subtioara frunzelor. fnfloregte cu citeva zile inaintea salcimului gi d l un polen foarte abundent, mult c l u t a t de albine, cu a t i t rnai mult, cu cit in ace1 timp se afl5 putin prin alte flori ale cimpu-

lui sau ale p5durii. Tot atunci albinele mai culeg de pe tinerele frunze miere de man5, pe care arborele o secret5 citeodat5 qi rnai tirziu in toamng, dar nu este bun5 pentru iernarea albinelor avind prea multe s5ruri minerale. T a v a I g ii, taul5, Spiraea ulmifolia Scop. gi S. opulifolia, arbust din fam. Rosaceae. are flori rosii cu alb. dind putin nectar, dar k u l t polen: T e i. V.n. ~ r a n d a f i r , gi rnai ales asazisul trandafir de lung Rosa demascena Mill., arbust din Sam. Rosaceae, cu ghimpi numerosi curbati, cu flori albe sau rogii, foarte parfumate, este cult,ivat pentru extragerea de uleiuri foarte pretioase. Aceast5 specie este cea rnai melifer5 din familia trandafirilor ,si acolo unde este plantat in masiv cum e in Bulgaria, pe valea riului Marita, el ofer5 albinelor un cules mare de nectar. Mierea de trandafir are o culoare galben5 aurie, cu mirosul pl5cut gi suav a1 acestei flori. Nu trebuie ins5 consumatci decit in mici cantittiti, ccici altfel d 5 tulburgri intestinale. T u i a u r i a g i i , Thuja picata Dor. e coniferul din familia Pinaceae care d 5 foarte mari cantitQi de polen, polen care, spre deosebire de alte conifere, este de calitate bunl. T u 1 i c h i n, V.n. V e r i g a r i u, p5rul ciutei, patachinl, salbl moale, spinul cerbului, Rhamnus cathartics L., arbust din Sam. Rhamnaceae face flori galbene-verzui, agezate in fascicule axilare, ele infloresc prelung, din rnai pin5 in iulie, oferind albinelor nectar gi polen. Cregte prin p5duri gi tufiguri. V i; i n Cerasus vulgaris Mill., din fam. Rozaceae ca gi ciregul, este un pom fructifer ce face flori albe-roze, foarte parfumate care dau ceva nectar timp de 7-10 zile, cu concentratia de zahar In fiecare floarede0,S-1,2mg. Produc-

FLORA MELIFERA

171

FLORA MELIFERA

tia de miere la ha este socotitti intre 14,4-74,6 kg. Mierea are o culoare galbenil-aurie si are o deosebit5 savoare. V i ? d d e C a n a d a, iederti cu 4 foi, jie s5lbatic5, vit5 puturoasg, Parthenocissus quinquefolia Greene sau Ampelopsis quinquefolis Michaux ori Vitis hederacea, Wild., arbust agiltltor din fam. Vilaneae ce se prinde pe ziduri cu ajutorul unor ventuze; ele acoper5 suprafete intinse d e case pe care le impodobegte frumos, dindu-le umbrti gi rgcoare. Are florile verzi, dispuse in raceme corimbiforme, atr5gind multe albine inspre toamn5, c5rora le ofer5 polen si nectar. V i t d d e v i e, Vitis vinifera L., atit cea nobil5, cit vi cea direct producgtoare din familia Vitaceae, cu flori mici, galbene-verzui, cu miros suav de rozet5 ; ele stau strinse in panicule axilare si terminale, fiind unele bisexuate gi altele unisexuate. Polenul lor bogat atrage albinele, care fac o bun5 polenizare, mai ales in urma dresajului. Experiente reugite au fost f5cute cu dresajul albinelor la polenizarea podgoriei de s t a t DriigGani, unde varietatea ,,CrBmpogia", foarte valoroas5, d5dea o productie foarte redus5 dar ea s-a mtirit considerabil cind albinele au intervenit in aceastti oper5. Vita d e vie ofer5 albinelor gi un cules de toamn5 d e la strugurii cu boabe crgpate, dar mierea trebuie extras5 imediat, c5ci l5sat5 iarna in cuib ca hranti, provoac5 uneori diaree. Z a d, larit5, larice, zad5, cris, Larix decidua Mill. arbore conifer inalt din fam. Pinaceae, care degi asem5ntitor cu bradul, igi pierde iarna frunzele. E o plant5 monoic5. Florile sale, femele qi mascule pe aceeagi tulpin5 se deosebesc prin culoare: cele femele sint

rogii, iar cele mascule verzi. Ele produc polen mult, care nu are o prea mare valoare alimentar5 pentru albine. Ele ins5 culeg de la zad mult5 miere in timpul infloririi cu un continut mare de melezitazil, pin5 la 38%. Dup5 inflorire, lachnidele ofer5 m u l t i miere de manti. Mierea de zad are o culoare galbenl ca ltimiia, uneori chiar galben5-portocalie, dar cind se cristalizeazti devine cafenie; cristalizarea se face repede, de aceea recoltarea mierii de zad nu trebuie s5 intirzie. Ea nu este bunti pentru hrana de iarn5 a albinelor, ci se valorificg bine pe cale industrial5 (hidromel sau turt5 dulce). Apicultorii au remarcat c5 in perioada marelui cules de la zad, albinele clgdesc cei mai multi faguri; se crede cti zah5rul despre care s-a vorbit mai sus produce o excitatie deosebit5 a glandelor cerifere. Z d rn o i t d , Hibiscussyriacus L., din fam. Malvaceae cu minunate flori, felurit colorate, este foarte mult cercet a t 5 de albine, a t i t pentru polen cit gi nectar. Este r5spindit5 in gr5dini gi parcuri. Este folosit gi la formarea gardurilor vii, in unele localit5ti din tar& Z m e u r 2, V.n.

FLORA MELIFERA

172

FLORA MELIFERA

In afar5 de arborii, pomii gi arbugtii meliferi argtati rnai sus, precum gi cei care, avind o insemngtate melifer5 deosebitii li s-au consacrat loc special la literele respective in cuprinsul prezentei lucrilri, mai sint citiva de o insemn5tate rnai mic5, gi pe care-i amintim aici doar cu numele lor. Astfel sint: ruginarea, Andromeda polifolia L., tisa, Taxus baccata L., T. album L., T. europeus Jacq., viscul Viscum album L. gi specia Loranthus europaeus. Cele dou5 din urm5 sint plante parazite. Polenul ce-1 dii ultima plant5 s-a identificat abia de citiva ani la noi (C. P e 1 i m o n) cu probe de miere din 13 localit5ti din tar5, iar A n a M a u r i z i o a considerat-o ca o caracteristic5 a mierii romC neqti, iugoslav5 gi ungarg. Plante melifere obignuite. A g 2 ic d, barba caprei. feregea alb5, aglice, teigor, Fi2ipendula hexapetala L. Gilib. plant5 erbacee peren5 din fam. Rosaceae face flori asemgngtoare cu spirea, albe, parfumate, dispuse in form5 de

umbelii,.paniculate; d l nectar gi polen; florile infloresc prelung din iunieaugust. A 1 b u m e a 1 d, canafi, albinite, flocogele, prescurele, siminic, studelite, Leontopodium alpinum Cass., care face parte din fam. Compositae, e o plant5 erbacee pereng, cu tulpinii micti, cu flori albe-gilbui, compuse din multe capitule; este o bun5 meliferi ce infloregte in iulie-august. A n a s o n, bgdean, p5trunjel de cimp. Pimpinella anisum L. plant5 aromatii din fam. Umbeliferae, cu flori in umbelii, cu petalele mult crestate, avind patru stamine; floarea este mult cercetat5 de albine mai cu seamii pentru polenul bogat ce-l d5, cit gi pentru nectar. Infloreete in luna iunie gi iulie. A n g e l i c ; s i i l b a t i c i i , Angelica officinalis Hoffm., plant5 peren5 erbacee, bianualii din fam. Umbeliferue; face flori albe sau liliachii strinse in umbele mari gi mici, sferice, dese gi pufoase, cu o inflorire tirzie qi de durat5, de la iulie la finele lui august. Este una din cele mai c5utate flori de cgtre albine, atit pentru miere cit gi pentru bogatul ei polen. Productia de miere la ha este apreciatii la 100 kg. A r d r i e 1, limba cfinelui, turbarea ciinelui, plesc5it5 rogii, poamele mitei, Cynoglossum offkinale L., plant5 bianualii erbacee, cu miros greu, din fam. Boraginaceae, are florile rogiat.iceinchise, 'mai rar albe. Este una din bunele plante melifere, de la care albinele culeg mult polen qi nectar; product,ia de miere la ha este de cel putin 100 kg, dar sint ani favorabili cind ea deplgegte 400 kg. Planta fnfloregte in mai-iunie gi obignuit cregte prin locuri pietroase. A r m u r a r i u, argenticg, Sibytum maritimum L. Gart. plant5 erbacee din fam. Compositae, cu tulpina

FLORA MELIFERA

173

FLORA MELIFERA

ramificatg rji cu perirjori , cu frunze mari lucioase, alburii, cu flori purpurii P form6 de capitule globuloase, inn floregte in iulie-august,. Florile sint activ cercetate de albine pentru nectar gi polen. B ti n i c 6, achinufa, Phyteuma orbiculare L., plant5 perenti erbacee din fam. Campanulaceae, cu flori albastre inchis, cite o datti albe, care sPnt, dispuse in capitule terminale globuloase. Este cercetatti bine de albine, inflorind fn iunie-august; cregte prin poieni muntoase. B a r b a c a p r e i, sa]atg de jarn5, tits caprei, Tragojogon major gi erbacee Tr. pratensis L., sint bianuale din fam. Composilae, cu flori ga]bene, de cu]oare rnai deschis6 agezate in capitule; dti nectar gi polen, cautat activ d e a]bine. fnfloregte in lunile iunie yi iulie. Creyte prin finete qi coline calcaroase. B a b a 1 u p 1 i, Crepis hienbianualg din fam. Cornnis L., positae, cu flori in capitule mari, cu involucru argintiu pufos; albinele culeg de la aceastti floare nectar gi polen. lnflorcgte in iunieiulie gi line 30 zile; 'o gtisim aproape pretutindeni fiind foarte rustic6 qi nepretentioasg. B i b i l i c & , coroan5, lalea pestritli, Fritilaria nzeleagris L., plant5 mic5 peren5, erbacee, din fam. Liliaceae, cu 1-2 flori terminale, pestrile, albe, violete sau rogii; este o plant& bun5 melifer5, care inflorerjte in apriliemai, crescind aproape pretutindeni, fiind cultivat5 gi in gr5dina cu flori a casei. Barba lupului

B o b, Vicia faba L., plant5 erbacee din fam. Leguminosae, cu flori albeverzi sau roz ptitate cu negru. Se cultivli in grtidina de legume. fnfloregte in lunile mai gi iunie, fiind mult cercetatti de albine pentru nectarul s5u bogat. f n fiecare floricic6 nectarul are o concentratie de zahAr de 4,2 mg care intrece aproape toate meliferele. Este foarte sensibil la uscGciune, iar acolo unde se irigti, productia de miere la ha atinge 250 kg. 0 specie de bob din fam.e Papilonaceae folosit6 mult in furajara animalelor este bobul calului, Faba vulgaris Moench., cu o productie de miere la hectar ce atinge 300 kg cind sint conditii bune yi cind se folosegte dresajul albinelor, iar cultura primegte ingrg$iminte fosfatice $1 potasice. B 0 s 2 a n, dovleac, Cucurbitapepo L. din fam. Cucurbitaceae este planta erbacee aggtatoare, cu flori mari galbene solitare, btirbgteyti gi femeieyt,i pe acelagi curpen. Ele sint pline de polen; avind o duratii prelung5 de inflorire, bostanul prezint5 un deosebit interes pentru apicu1tur5. B r i n d u q a, yofran galben, brindugs galben5, Crocus aureus L. din f a m a lridaCeae, est,e plantP perenl erbacee, cu flori galbene - aurii ce dau mult polen de culoareport,ocalie, foarte c5utat de albine, mai ales c5 floarea apare pe la inceputul lunii martie cind in naturti este foarte putin polen. Creqte prin poieni gi margini de piiduri. B r u s t u r, lapac, lipan, Lappa tomentosunz sau Arc~iu,m tomentosum Mill., plant5 bianualii erbacee din fam. Compositae cu flori rogii purpurii g i violete, dispuse in capitule formind un corimb, cite 7-8 flori apropiate, dau nectar mai ales in primele douli zile, cind fiecare floricic5 secrets 1-2 mg nectar parfumat. Productia de miere la hectar este socotit,ti pinti la 200 kg. Florile dau rji polen mult d e

FLORA MELIFERA

174

FLORA MELIFERA

culoare albicioas5. Are o inflorire de lungs durat5, incepind din iulie yi pin5 tirziu in toamn5. Cregte pe orice t,eren. 0 specie de brustur denumit brusturul negru, Symplzytum cordatum Wet. K. din fam. Boraginaceae, cu flori galbene deschis dispuse in 6-12 raceme la virf, este o plant5 exceptional de bun5 furajer5 pentru insilozare, dind pin5 la 300 chintale mas5 verde la hectar. Ofer5 albinelor un bun cules de nectar si polen. B u b e r n i c, V.n. B u 1 b u c i, balbor, bulbar, Trollius europaeus L . , plant5 erbacee perenti din fam. Ranunculaceae, cu o singur5 floare la virf cam de 3 cm in diametru d e culoare galbeng, cu vinigoare verzui la exterior. fnfloreste in luna maiiunie, fiind activ cercetatii timp de 25 zile de albine pentru nectar gi polen ; acesta din urm5 in unii ani este toxic pentru albine. Locul de cregtere sint p5gunile de munte. B u s u i o c, V.n. C 6 1 d ii r u + 6, candeluta, cinci clopotei, cinci coade, toporasi, Aquilegia vulgaris L., plant5 peren5 erbacee d i n fam. Ranunculaceae este melifer5 qi polenifer5; are flori mari albastre, albe, roaii purpurii, plecate in jos, cu o corol5 ca un cornet; petalele florilor sint prelungite spre virful corolelor. Acolo unde prin imprejurimile pris5cii sint bondari, acegtia preced albinele la culesul nectarului sfigiind virfurile cornetelor, iar albinele il culeg deplin realizind o bung recolt5. fnfloregte in lunile iunie gi iulie; prefer5 locurile ceva mai umbroase, dar nu prea umede. C a l c e a c a l u l u i , bulb5 de balt5, caprii nemteascg scllci, Caltha palustris L., peren5, erbacee, din fam. Ranunculaceae, cu flori galbene, cu peduncul lung, cu cinci sepale colo-

rate gi mai mult de 20 stamine. Este bun5 produc5toare d e polen, dfnd gi ceva nectar; are o inflorire de duratl, c5ci tine din martie pin5 i n mai. Uneori polenul s5u este toxic pentru albine. Cregte prin b l l t i , mlagtini gi locuri umede. C a 1 o m f i r, calamfir, calapiir, spilcu$e, Chysanthemum balsamitar L., peren5, erbacee din fam. Compositae; este o plant5 erbacee; are flori hermafrodite de culoare galben5 in capitule terminale. Florile sint activ cercetate de albine. hfloregte in august-septembrie, este cultivatg in gr5dini si cimitire. C 6 1 u n u 1 doamnei, cerentel, comanacul ciobanului, crinceg, Geum rivale L. plant5 peren5, erbacee din fam. Rosaceae, buns melifer5, cu flori galbene deschis cu vinigoare portocalii-rogii, cu pedunculul atirnztor, caliciul in form5 de clopot cu stamine numeroase, p5ros gi cu sepale erecte in form5 de lance; floarea dii mult nectar gi polen. fnflore~te in luna aprilie ti tine 20 de zile; cregte cu predilectie in regiuni muntoase, la umbra gi umezeala piraielor si izvoarelor. C a p u l c i i l u g 6 r u l u i , Leontodon autumnalis L., este o plant5 vivace erbacee, din fam. Compositae. Florile ei sint galbene dispuse in capitule erecte. Incepe inflorirea in iunie gi tine pin5 in toamnl, cind florile sint avid cercetate de c5tre albine. De la ele adun5 o miere galbenl-chihlimbarie. Florile dau mult polen. C ap u 1 a r p e 1 u i, Echium rubrum Jacq., plant5 bianual5 din fam. Borraginaceae, cu flori rogii intes, agezate in spice simple, scurte cu putine flori, are polen gi nectar bogat. fnflor e ~ t timp de 30 d e zile, din mai-iunie. e Productia de nectar la ha e de 120170 kg, iar cea a florii este pe zi de

FLORA MELIFERA

175

FLORA MELIFERX

0,62-2,10 mg cu un continut de 5 4 4 % zahlr. C d p s u n i, fragi d e cimp, Fragaria collina, Ehrh. plant5 perenl erbacee, din fam. Rosaceae, cu flori albe-gslbui, asem6nltoare cu ale fragilor (Fragaria vesca L.). Albinele culeg mai ales polenul, care este gi mai bogat la soiurile care au antene mari gi proeminente, fat5 de altele c5rora aproape nu li se v5d. Productia de miere la ha este calculat5 la 20 kg. C a s t r a v e t e, cucumgr, Cucumis sativus L., plant5 erbacee din fam. Cucurbitaceae, are flori galbene cu mult polen; nectarul e socotit la 14-15 mg de fiecare floare, cu o concentratie de zahlr de 0,s-4,2%. Productia la hectar nu este prea mare atingind 30 kg, dar avind in vedere c5 inflorirea se prelungeste prezint5 pentru stupin5 un interes deosebit. C 6 t u q e, Ballota nigra L., plants peren5 erbacee din fam. Labiatae, cu flori rogii, iar unele specii d e un albastru violaceu ce secret6 toat5 ziua nectar. Floarea produce 0,40-0,70 mg nectar cu 40% zah5r. Productia la hectar este 100 kg miere. Infloreste in iulie-august. C ci t i n 6, V.n. C d t i n i?; V.n. C d t u ~ ~ c d V.n. n , C e a p d, Allium cepa L., plant5 peren5 erbacee din fam. Liliaceae, cultivat5 pentru s5mint5, are o tulpin5 fistuloasl d e 50 cm, dreapt5, in virf cu o capsul5 mare. Cind invelipul capsulei se deschide, apare o ingrGm5dire d e flori, care se dispun in umbele globuloase. Inflorescenta cuprinde intre 200-1 000 flori mici ce dau mult nectar qi sint activ cercetate d e albine; in felul acesta se face o polenizare perfectl, iar semintele sint viguroase gi au un mare procent de

incoltire. Este necesar ca in momentul polenizlrii s6 nu se afle prin preajma lanului alte resurse bogate in polen, c5ci albinele o vor alege pe aceasta, l5sind ceapa a c5rei miros nu le prea place. Lucrarea reugegte prin dresaj mult mai bine, dublind cantitatea de seminte fat5 de cult,urile nepolenizate. Productia de miere este calculat5 la 100 kg la ha. Ea nu este prea pl5cut l la gust, deoarece igi p5streaz5 putin din mirosul original a1 plantei, d a r in schimb este foarte bun5 pentru hrana albinelor in timpul iernii. Trebuie mentionat c5 in anii cu secet5 mare in timpul infloririi, polenul cepei e toxic pentru albine, c5ci i n eterurile lui volatile se m5reste procent,ul d e compugi cu baz5 de arsenic. hflorirea tine 20-25 zile. Cintarul de control inregistreaz5 urc5ri zilnice de la 0,52 kg. De asemenea giprazuldesdmintdAllium porrum, L. dB polen gi ceva nectar. C e a r a a I b i n e i, cuisoara, Asclaepias cornuti D.C., este o plant5 peren5 din fam. Asclepiadaceae cu flori de culoare roz dispuse in umbele la subtioara florilor ce stau plecate In jos gi r6spindesc un puternic parfum ce atrage albinele. Pntr-un ciorchine sint pin5 la 80 de flori a1 cAror nectar are o concent,ratie de 1,9 mg in fiecare floare. Productia este socotitci la 600 k g nectar la hectar, dar in anii cu o umiditate urcat5 el este mai abundent. Inflorirea incepe in iulie gi tine 60 d e zile. C e b a r e a , Poterium sanguisorba L., sinonim cu Sanguisorba minor (Scop), plant5 peren5 erbacee din fam. Rosaceae, cu tulpina de 3070 cm. Este considerat5 una din cele mai melifere plante. Florile sale, asezate in capitule globuloase, la inceput sint verzi gi se fnrosesc pe mlsur5 ce

FLORA MELIFERA

176

FLORA MELIFERA

se maturizeaz5. Pe acelagi capitul stau sus flori femele, jos cele mascule si la mijloc hermafrodite. fnflorest,e la 15 mai, iar florile dureazg aproape o lunii, in care timp sint mult cercetate de albine chiar pe timp secetos. Plant a creste pe terenuri uscate si cimpii, preferind pe cele calcaroase. C h i m e n, chimion de cimp, chiCebarea mion sglbatic, sec5rea, Carum cervi L., plant5 bianualg, din fam. Umbelliferae, cu flori albe, usor rogiatice-roz asezate in umbele multiradiante, cu caliciu sudat de ovar. Sint foarte clut a t e de albine. fnfloreste timp de 25 zile in iunie-iulie in regiunile de munte unde iqi are locul de preferint5, prin p5suni t i finete si mai devreme cu o lung, in regiunile de ses. Mierea este d e culoare galbenii-aurie, cu parfum fin, nestatornic. Planta se cultiv5, ciici este folosit5 in industria alimentarti si mai ales in cea farmaceuticii. C i c o a r e, Cichorium intybus L., plant5 perenti, erbacee din fam. Compositae. Este o plantri tehnic5 ce face flori albastre, cite 2-3 capitule pe fiecare ramurii. Florile se deschid in orele de dimineatii, pe timp frumos pe o duratg de 6-43 ore ca apoi s5 se Cnchidii. Pe timp noros florile nu se deschid. Productia de miere la hectar este calculatii la 100 kg. fn anii buni e a poate atinge yi 200 kg. lnfloreste i n iulie-septembrie. Creste natural prin finete pe marginea drumurilor si cimpiei. Prin selectie s-a obtinut o plant5

tehnic5 industrialg, din riid5cinile ciireia se scoate surogatul de cafea. C i m b r u, Satureja hortensis L., din familia Labiatae. Floarea are culoare violacee sau alburie, cu macule rosii. fnfloreste din iulie timp de 4050 zile. Este consideratg o bun5 meliferg ce secret5 pin5 la 80 kg nectar la ha. La noi se ggsesc mai multe variet5ti In stare sglbaticii, dintre care Satureja vulgaris L. are aceeagi secretie de nectar ca si cel cultivat. C i m i s i r, banghiu, bgnulet, Buxus sernpervirens L. din fam. Buxaceae, are flori galbene-verzui dispuse in glomerule; ofer5 albinelor mult polen. Ea infloregte in iunie, iar fructele coapte sint foarte zemoase. Albinele luind toamna cu aviditate sucul il transform5 in miere. Cinepa codrului, dumbravnic, Eupatorium cannabinum L. plant5 erbacee din fam. Compositae, cu flori rogiatice in capitule, care sint mult cercetate de albine. fnfloreste in iulie-august preferind locurile umede. C i n s t e $, V.n. C i o c i r 1 a n, coroniste, cununi, floare de trinji, scimBschis5, unghia giiii, Coronilla varia, plantg perenri erbacee din fam. Leguminosae, cu flori albe-roz, cu virful carenei violet, asezate in umbele multiflore. Planta este bine cercetat5 de albine mai ales in terenuri umede. fn anii ploio~i dri chiar recolte bune. BerC i u c u; o a r 6, albinita, teroa incana, plant5 bianual5, erbacee, din fam. Cruciferae. Florile sale albe dau mult nectar, in special varietatea m i d , Alyssum repens, Baumgt., cu flori galbene inchise, mari, lungi de 5-7 mm, ofer5 albinelor u n bun cules timp de aproape 3 luni, c5ci incepe infloritul in iulie qi tine pin5 in septembrie. Creste pretutindeni prin

FLORA MELIFIERA

177

FLORA MELIFERA

culturi pe ling5 drumuri, prin ogoare d e toamn5. C i u 1 i n, V.n. Scai. C 1 o p o f e i, Campanula medium L . , familia Campanulaceae are florile mari albastre, albe sau roz ce sint mult cercetate de albine pentru nectarul lor, dar mai ales pentru polen. El are 19,62% albumine, 19,8% griisimi si 8,47% zah5r invertit. Planta infloregte in iulie-august g i cregte in regiunile subalpine, prin livezi, poieni $i marginile pldurilor. C o a d a r a c u 1 u i, iarba giqtelor, scrintitoare, Potentilla anserina L., plant5 perenii, erbacee din fam. Rosaceae, cu flori solitare, mari qi galbene, cu corolii de dou5 ori mai adinc5 fat5 de sepale fji cu petiolul lung la subtioara frunzelor. Are o inflorire prelungit5, din mai pin5 in septembrie. Ea este mult c5utat5 de albine pentru polen si nectar, cregte prin livezi, pgguni, mlagtini, turbiirii. C o a d a v a c i i, jale de cimpie, jale s5lbatic5, Salvia silvestris L., sor5 bun5 cu salvia de cimpie, Salvia pratcnsis L. din fam. Labiatae, cu Base floricele rosiatice-violet ca nigte clopotei dispuse in verticile. Este o melifer; bun5 ce d 5 mult nectar gi polen. Nectarul din fiecare floare are 0,07 mg zahgr, iar productia de miere la ha este de 200 kg. Planta infloregte din iunie-august 9i o g5sim aproape pretutindeni. C o c o p e i d e c i m p i e , cocoeel, cocogel tomnatic, sau viiratic, dup5 sezon, Adonis aestivalis L. ; Adonis autuntnalis L.; Adonis vernalis L. din fam. Ranunculaceae, cu flori ciir5mizii stind izolate pe un lung peduncul; ele sint activ cercetate de albine, mai cu seam5 varietatea de primgvarii, ruscuta primgvriraticti, adic5 Adonis vernalis. Aceast5 varietate care este cea mai c5utat5, are flori galbene

aurii, cu tulpina cu solzi pe e a ; infloregte in aprilie, pe cind speciile de mai sus, fiecare in anotimpul respect i v ; toate au o durat5 de inflorire prelung5, de 3-4 siiptlmini. In unii ani cu secetii mare, polenul e toxic pentru albine. Cregte cu predilectie in semsniituri. C o n d a r u l d o a m n e i , bostiinei, cgltunagi, bobidrag, nemtoaice. Tropaeolum majus L., plant5 ag8t5toare erbacee din fam. Tropaeolaceae; are flori mari galbene-rogcate, ce dau nectar qi polen timp indelungat c5ci infloresc din iulie pin5 in septembrie. Obisnuit planta creyte pretutindeni dar gi in gr5dina de lingii casii, fiind o plant5 foarte decorativii. C o r i a n d r u , V.n. C o r o a b e, busuioc de pgdure, busuioc negru, iarba neagr5, Brunella grandiflora L., Jacq. ca gi inrudita ei Brunella vtrlgaris L. adic-5 busuiocul sglbatic, sint plante perene erbacee din fam. Labiatae cu flori mari, liliachii, mult cercetate de albine. fnfloreste in iunie-august gi locul lor de predilectie sint p5durile y i coastele calcaroase expuse la soare. C o s a c i, Astragallis onobrychis L , plant5 erbacee din fam. Leguminosae, face o floare albsstruie in raceme globuloase care dau polen gi nectar. fnfloregte din iunie-august gi cregte prin livezi, islazuri, cimpii gi locuri uscate. Crucea p2mintului,brinca ursului, talpa ursului, Herachleum Sphondylium L., plant5 erbacee peren5 din fam. Umbelliferae, cu floarea in umbel5 mare gi umbelule, de culoare alb5 sau roz. Sint melifere vi mult cercetate de albine mai cu seam5 pentru polen, avind si o inflorire prelungfi din iunie pin5 in septembrie. Cregte in tufemari gi dese prin poieni, p5duri, coline, in special prin pgrtile muntoase. Este o plant5 furajer5 exceptional5

FLORA MELIFERA

178

FLORA MELIFERA

pentru insilozare, dind enorme cant i t l t i de furaj ; cind nu se cosegte prea curind gi e lasat6 s5 infloreasc5, albinele culeg mult5 miere de la ea. Se cultiv5 gi pentru protectia solurilor erodate. C r u s ci ? e a , b5rbugoar5, ggrgat, Barbarea vulgaris. Plant5 erbacee bianual5 din fam. Cruciferae, vivace, cu flori foarte mici, parfumate, adunate in racem, de culoare galben-auriu, cu patru petale cu vinigoare liliachii; puternicul lor parfum atrage albinele, care culeg mult nectar gi polen. Mierea de cruggtea, acolo unde poate fi extras5 separat, are o culoare verde galbenil, dar se cristalizeazti repede. Planta infloregte prelung din mai ping in august gi cregte mai ales prin locuri umede, prin mlagtini, malul apelor; este ins5 intilnitii gi in culturi cerealiere gi locuri intelenite.

C u p a u a c i i, volbura, Calystegia sepium L., plant5 peren5, erbacee din fam. Conuoluulaceae, face o floare alb5 in form5 de cupii, care d 3 nectar mai ales cind in noptile de var5 cade roua. lnfloregte mult timp, incepind din iulie pin5 in septembrie. fn afar5 d e lanuri ea cregte pe ling5 tufe, garduri, spinig, unde poate s5 se sprijine gi s5 ajungti la luminl. C u s c r i g o r, mierea ursului, plbmtin5ril5, Pulmonaria officinalis L., plant5 perenti erbacee din fam. Boraginaceae. Floarea este de culoare alb5strui-liliachiu, avind pistilul rogu q i apoi violet. Dti mult nectar gi este cercetatg tot timpul de albine. Infloregte in aprilie-mai. Cregte prin ptiduri, tufiguri, poieni, din regiunile colinelor subcarpatice, plticindu-i mult locurile umbrite. C u t c u r i g, bojotel, spinz, Helleborus odoratus Wet. K., plant5 peren5 erbacee, din fam. Ranunculaceae, cu flori numeroase de culoare albti, roz sau verde cu marginile roqiatice. Florile atirn5 in formti de clopotel gi apar la suprafala pgmintului de cum se topegte z5pada fiind prima floare impreun5 cu podbalul care d 5 albinelor nectar gi polen. Cregte obignuit prin

FLORA MELIFERA

179

FLORA MELIFERA

p5duri gi tufiguri gi chiar pe locuri deschise, mai ales pe p5guni pietroase. Are o inflorire prelung5, c5ci floarea tine pins in aprilie. D e g e t a r, degetgritii, degetel, ti$a oii, Digitalis lanata Ehrh., gi Dig. lutea Ehrh, D., grandiflora Mill., plant5 peren5 erbacee din fam. Scrophulariaceae, cu flori galbene ce stau in ciorchinag atirnind pe o singurl parte a tulpinii; are corola cu tub p5ros gi cu margini ovale. Este o plant5 medicinal5 care se cultiv5, fiind in acelagi timp bogat5 in polen gi nectar. Proportia d e zah5r in nectar atinge pin5 la 2,50 mg in fiecare floare, iar productia de miere la hectar este socotit5 la 100 kg. fnfloreste in iunieaugust. D e g e 1 e 1 u 1 r o s u, degetiirit5, n5pirstoc1 Digitalis purpurea L., bianual5, plant5 medicamentoasii erbacee din fam. Scrofulariaceae, asem5n5toare cu cea descris5 mai sus; cu flori purpurii. Floarea este bogat5 in nectar gi polen. Mierea recoltat5 de pe tarlalele cu degetel rogu trebuie pus5 cite putin in amestec cu alte feluri de miere, c5ci consumat5 in stare pur5, dB citeodat5 tulbur5ri digestive, vomit5ri etc. hflorirea plantei tine o lung. D i n t e l e d r a c u l u i , iarbl iute, iarb5 rogie, piperul baltii, piperul broagtei - Polygonum hydropiper L., plant5 erbacee din fam. Polygonaceae, face flori albe rogii, verzi spre virf putin rogcate, mult cercetate de albine. Are o inflorire prelung5 in iulie-septembrie gi cregte in locuri bgltoase, piraie, delta etc. D i o c, floarea florilor, ghioc, sgl5voc, smoc, Centaurea phrygia L., plant 5 erbacee peren5 din fam. Compositae, cu florile rogii-violete, dispuse in capitule ovale care dau polen gi mult nectar; stupinile din preajma locuri-

lor cu dioc dau recolte bune. Mierea trebuie lasat5 mai mult timp in stup ca s5 se matureze gi astfel s5-gi piard5 mirosul s5u initial putin nepl5cut. fnfloregte prin iulie-august, in finetele gi poienile muntilor. D r o b U S o r , boiangioaie, cardam5, Isatis tinctoria L., plant5 erbacee bianual5 din fam. Cruciferae, cu florile galbene, in corimbe, sint intinse pe toate ramificatiile. Albinele le cerceteaz5 cu sirg, a t i t pentru nectar cit ?i pentru polen. Productia demiere la ha este considerat5 de 50 kg. D u m b e t, buruian5 de spulberiituri, juggrel, sclipet, Teucrium chamaedrys L., din fam. Labiatae. Este o melifer5 pretioas5, cu flori roz, rogii purpurii gi albe, agezate in 6 verticile ce emit un parfum minunat, care imbie albinele sli ia bogatul lor nectar. Aceasta are o concentratie de 0,30,7 mg zah5r la fiecare floare, iar productia de miere la hectar este calculat5 la 60 kg. Dumbetul creste pe marginea p5durilor7 pe coastele rlpoase gi in special prin p5durile de stejar. Pnfloregte O iulie-august. n D u m b r a v n i c Melittis mellissophy llum L., plant5 peren5 erbacee din fam. Labiatae, cu flori mari, purpurii, arar pestrite, ce cresc la subtioara frunzelor sau aproape de ele, cu codita prelung5, astfel c5 floarea st5 aplecat5. Albinele cerceteaz5 bine aceste flori care dau nectar gi polen. Infloregte in mai-iunie; cregte prin p5duri gi tufiguri. E n t i u r a , ghintura, gentians, ochincea, Gentiana lutea, plant5 peren5 erbacee din fam. Gentianaceae; florile sint mari, galben str5lucitoare, agezate de la jumiitatea superioar5 a tulpinii, strinse in jurul ei la sub! ioara frunzelor ; glandele lor nectarifere sint vizibil agezate in jurul ovarului, secretind insemnate cantitgti de

FLORA MELIFERA

180

FLORA MELIFERA

nectar; de asemenea anterele au un polen bogat care contine o insemnat5 cantitate de ,,favilaLL substant5 mult cgutat5 in farmacie. Polenul adunat separat de la aceste plante in colectorul de polen, are o mare c5utare. Durata de inflorire este lung5 din iulie-octombrie. Cregte prin viiile muntilor, pe coaste, coline gi poienile p5durilor. F a c e I i a , V.n. F i l i m i c ii, c5linic5, filnicic5, giilbinele, ochi galbeni, rogioarii, Calendula officinalis L si C . arvensis L (chilimic5) sint plante erbacee din Sam. Compositae, flori galben-aurii sau galben rogiatic dispuse in capitule, care sint mult vizitate de albine. fnfloregte prelungit din iunie pin6 in septembrie. F 1 o a r e a c u c u 1 u i, cuculeas5, Lychnis flos-cuculi L. plant5 peren5, erbacee din fam. Caryophy llaceae. Are o floare de culoare roz, in forma unui panicul liber cu cinci petale gi zece stamine; dB nectar 5i polen destul de mult ca s5 intereseze masa albinelor dintr-o stupin5. Cregt,e prin finete gi poienile din psduri, infloreyte in luna mai-iunie.

F l o a r e a p a g t e 1 u i, floarea p5s5rilor, floarea vfntului, gginu~e, muscerei albi, vite, pagtite, turculet, zlac, Anemona nemorosa L. ca gi sora sa Anemona hepatica L , popilnic iepuresc, sint plante perene, erbacee din Sam. Ranunculaceae. Planta face o floare alb5 cu numeroase stamine pline cu polen; in completul ei are cel mylt 6-9 flori micute Pn form5 de stea. Inflorirea tine dou5 luni, prin egalonarea celor de pe aceeagi tulpin5, pe care albinele le cerceteaz5 pentru nectarul lor destul de abundent. Obisnuit creqte prin tufisuri yi piduri, dar a fost adus5 gi in gr5dina de ling5 cas5, unde cregte in special pe marginea aleilor pietruite. F l o a r e a - s o a r e l u i , V.n. G h e r g h i n e g a l b e n e , ruji galbene, Rudbeckia lanciniata L.. din Sam. Compositae, cu florile discului brune, cele radiale galbene, formeaz5 impreung mari gi frumoase capitule cu c0dif.e lungi. Pentru a putea d a flori mai multe, se taie in luna mai la 10 cm de la pgmint, dind din nou ramuri dese pline de flori, mult c5utate spre toamn5 de albine pentru nectarul gi polenu1 lor. Are o inflorire lung5 din iunie pin5 in septembrie. Se inmultegte singur5 prin seminte. Sint variet6fi mai mici, dar tot a t i t de melifere ca: R. nitida, R. fulgida, R . bicolor. de 0.300,60 cm. G h i o c e i, clopotei, aigori, coconei, prim5vGrite, Galanthus nivalis L., mic5 plants peren5, erbacee cu bulb din fam. Anzaryllidaceae de 8-15 cm. Are o singur5 floare alb5 ce apare de cum se topeyte zGpada, care dB ceva nectar, dar mai mult polen. Creste prin p5duri , poieni, tufiguri, pretutindeni, din ges pin5 la munte. G h i z d e i, Lotus corniculatus L.? este o plant5 peren5, erbacee dar g l cultivat5 din fam. Leguminosae ; are

FLORA MELIFERA

181

FLORA MELIFERA

flori galbene verzui in umbele paniculate cite 5 in grupe, cu carena indoit5 in unghi drept. Pe ling5 c5 este o bun5 furajerg cu substante hr5nitoare bogate, este gi melifer;, cici albinele culeg mul$umitor nectarul gi polenul s5u. Productia de miere la ha este calculat5 la cel mult 50 kg. Nectarul are o proportie redus5 de ap5, datorit5 faptului c5 pe timpul ploilor cit gi in fiecare searl, florile igi inchid petalele. Mierea de ghizdei are un gust excelent, este de culoare deschisg, b5tind putin in verzui. f nflorirea ghizdeiului are o durat5 lung5 care tine pin5 toamna pe p5gune sau acolo unde cregte necultivat. 0 prob5 de miere provenit5 din Oltenita, reg. Bucuregti, in 1948 a continut in sedimentul ei polenul de ghizdei in proportie de 65% ceea ce a dovedit contributia acestei flori la culesul de nectar. (P e 1 i m o n C). G r e g h e t i n, andrigc5, ciocul berzii, sggetica, Geranium pratense L., plant5 peren5 erbacee din fam. Geraniaceae, cu flori mari in form5 de min5 cu cinci ramificatii, de culoare albastr5liliachiu, cu cinci petale ovaler5sfrinte, avind zece stamine. Floarea emite un parfum p5trunz5tor. Nectarul siiu abundent il secret5 floarea tocmai pent r u ca s5 atrag5 insectele - in special albinele - pentru fecundarea ei, c5ci are o alc5tuire care nu-i fng5duie decit interventia din afar6. Glandele nectarifere sint la baza potirului, acolo unde staminele sint legate cu codita. hfloregte in iulie-august. Planta cregt e In tuf5 deasil, care are pin5 la 500 de flori. Nu trebuie s5 fie mai deas5 ca 16 tufe la metru piitrat, c5ci altfel secreteaz5 putin. Cregte in stare natural5 prin poieni, livezi gi mlagtini, turblrii, p5guni, finete la ses gi chiar in regiunea subcarpatic5 ceva mai halt&.

H a s m a c i u c d , Anlriscus silvestris L. Hoffm., plant5 erbaceedin fam. Umbeliferae, cu flori albe, cite o dat5 g5lbui dispuse in mici umbele, dau n nectar gi polen. fnfloregte P maiiunie gi cregte in poienile pgdurii, tufgriguri, mai cu seam5 fn regiunile muntoase. H i I i m i c a , Calendula arvensis L., din fam. Compositae melifer5, care difer5 foarte putin ca nume de Filimica avind aceleagi caracteristici, se cultiv5 pentru substanta ei tinetorial5 folosit5 fn farmacii. Ea intereseaz5 indeosebi pe apicultori prin aceea c5 tinctura de ilinic5 sau arnica se d5 acelora care nu pot suporta intep5tura de albine gi suferl de goc anafilactic. V.n. H o 1 e r G, cornuta, ghimpa, scai rusesc, spin musc81esc7 Xantium spinosum L., plant5 spinoas5 din fam. Compositae. Este c5utat5 de albine c5ci florile ei sint melifere, cu un nectar extrafloral ce apare la peduncul. fnfloregte prelung din iunie ping in octombrie si este nectariferg, mai ales dup5 ce p5mintul a prins bine umezeala ploii. Mierea are un gust pl5cut ~i este de culoare galben-verzuie. Cregt e prin locuri necultivate, inundabile, pe diguri pe marginile drumului, pe sub garduri. A fost urm5ritZi in producfie, P valea Dun5rii, la Prunn du, teren inundabil, unde P 1951 era n pe suprafete mari, iar stupii au dat o recolt5 bung. H r a n a v a c i i, Spergula arvensis L., plant5 erbacee din fam. Caryoplilaceae, face o floare de culoare alb5 in panicul terminal rgsfrint, avfnd cinci petale rotunde cu zece stamine. Este o melifer5 destul de insemnatg gi cu a t i t mai pretioas5 cu cit planta se poate cultiva pentru nutret in special insilozat.

-!w!p [yoads u! neqoau q n m aonpond :alelad no eals u! alonoa n:, aqw!noa u! riels a:, !nqlg8 aqle !.rolj na ' a v a a v p v ~ d a p s ~ .mej u!p 'aaoeq -na 'guanad ?lureid %ad ('7) w n ~ ? z o l -a3u?n wnq3uvufi3 'g$!unpu!n '[e!uwq 'euo!l!nq 'J o 1 a J v ? J vqJvI .gnaj!Iam a p laj el alsa 16 a q p !nolj ane !nln? -dej eqne! 'wnqlv wnpas a!oads el[Q .aseoou!ls !moo1 !S !nnS!jn$ '!nnpyd u!nd aqSan3 ysn8ne u! a$anolju~ .ual -od IS nelaau nnluad a!loe gzealaoaaa o alau!qle aneo ad Fnajgam o alsa 'gqelna!ued glaqrnn a p gwnoj u! !nz -naa-aq[e gqep o a?!:, 'guaq[e8 aaeoln:, a p eansolj no 'avam1nsm~3 .mej u!p aaaeqna 'guanad g l u e ~ d . m j j o ~ulnw -?xvw w n p j s 'eneoS!znaa 'gsen2 gqne! 'aqso8eap '?q 3 a J n a p v q J v I .a!ln!-a!un! u! pu!no~u! 'aseod!s!u !I; aseonla!d !nnoo[ u!nd alSan3 .ua[od 14 neloau nnluad a!?ae gzea?ao.rao o a[au!q -IQ .o!j!$u!!qS atamnu !6 au!a !-apun a p lenad~d u ~ j n d'nnoe lsn8 u n ane eaneold .au!wils aoaz !S alelad !au!o n:, g u a q p 8 aneorj o ane 'aaosqna ' p a n -ad glueld go!w o alsa ' a v a ~ v ~ n s s v ~ ~ .mej u ~ p a ~ 3 v w n p l s 'e$![n!do4 'eseo!o~o '!lu!nl a p pue!nmq 'eu!p -1~06 ' y u ~ p l o d a p V ~ J V I .ao!led -nee al!nnpad u!p apawn al!nnoo[ gnaj -and .a!un!-!em u!p !unI gnop a p d w y alSanolju! !!a lnualod n q u a d sale !ew au!qle a p g?e)aonao ? [ n u a l s 3 'gnnl -e!u!m u! !n~aneos-ean-eo~j ne g a ~ e d !j auaqle8 !S aq1-e !nolj na 'avj?sodwo3 .wej u!p aaoeqna guanad plueld .bmp z u n ~ v ~ q s n v wn2?uoJoa 'eo!n?sgaau '!n~ndn[ eqne! '?a 2 n ? 3 v q J v I V3S?JH
'U

-!rind

-aau no gqep o dnqs u! onp a1 aIau!q -1" are3 ad ao!lo!q!?ue a$ue~sqnsu!i -uoo a!ales a p !os !nlsaoe al!no[j .eq el a n a y 8 7 OO~-OF;Z a p a!$onpond o pu!p 'ean!no[ju! au!$ a!un! !!unl 1nd -w!l 703 gzealaonao o aIau!qle aneo ad anajgaux a l u e ~ dalv8oq !em alao u!p eun alsa f ale$u!p a~!a!?naa u! aseS a?!:, aqezaSe s!yasap !nn?sgqIe aneolna a p !nolj ane 'ae$e!qe7 - w e j u!p 'aaaeqna '~[enue!q p l u e ~ d V ~ J V ~ v?qvS S !e[naS 'u o I -J s ? n 1 v q J v I . u . ~' ? n l a d ~ v 8 V Q J V I -a!nqwaqdas-a!un! u!p pu!nolju! 'a!enid gSug ad 'apawn !an901 u!nd alSan3 aualod s a p !em !S neloau nep !aa!npu!l!o a q d s u! asnds!p '!!nndnnd -!!Son !no azon nes !nqlg8-qle !.rolj aosj e ~ u e ~.aeaoeuoSL1od - w e j u!p d aaoeqna ~ l u e t d v?rv3?s~ad -7 wnuo9fijod '!n[aoannd eqne! 'a ? d o J v q J v I .qsn8ne - !cur u! p pu!no~ju! aleasn al!ua!od u!nd !4 ap!ae augoo ad a&3.13 -ualod ap aneo!)ganpond alueid aqe8oq !em aIao u!p eun alsa 'aleu!mnal awaak?nu! asnds!p auaqle8 !nolj na 'gjn) u! alSana 'ava3vjs?3 .mej u!p guanad t;luqd "[I!JJ '7 wn?Jvlnwnu wnwaq -jumlaH 'e$!un!ls '!n~aneos elnn 'laagl -gm 'ngnlsgnaj '?n 1 n s o v q J v I .nol!nnb!j -nl enqwn s1 !nnpgd u!nd pu!anl 'aseol -unw apjngd !S !nnleap ad aqSano $!nu -B!qo !!ern-a![!nde eunl u!nd alSano[juj -au!q[e a p q n w qelngo u a ~ o d!S neloau gp 'jnla e l aqm!noo U! aleza4e an3 -seq[e !nolj na 'ava3vllliqdoli~v3 aw-ej u!p aaaeqna guanad gque~d v?alsqoq '-7 v2Jv11atS '!a)aj eqne! 'a-[ann8un!q8 '!au!g8 e p ~ o o'a 1 v o w v q J v I .sou!uaa alsa sosglgw 'songd ngs lnlannd -n!z - n g a7neoj gzealnuen8 :gu!nlxap gqInw puiae l n a g ~ dqsn8 no 'gs!qou! aneolna o ane gsenqxa eana!H mualod 301 a p gp nu elueld qm!qos u! :ensas !S eieau

-!s!u na a[!un!8an nnluad aunq alsa !S yseo!$ualand eand alsa nu roap 'aseod

FLORA MELIFERA

183

FLORA MELIFERA

tarul luptind In mod natural contra locei. Planta cregte in stare natural5, pe locuri d e coast5, pe ling5 drumurile gi finetele de munte. 1 m p ci r d t e a s a , brei, curcubetea, mut5toarea7 tidv5 de pgmint, Bryonia alba L. plant5 peren5 erbacee, veninoas5 , din fam. Cucurbitaceae, are tulpin5 verzuie cu circei pentru a se ag5ta pe garduri sau pe arbori.ca a5 ias5 la lumini. Are flori albe care dau mult nectar. Mierea este putin amgruie, fructele, nigte boabe negre, sint otrgvitoare. R5d5cina se folosegte si in farmacie, ca purgativ drastic. fnfloregte in iunie-iulie gi cregte obignuit pe ling5 gardul viilor. I z m a, mints, izma proast5 sau s5lbatic5, voegtinit5, Mentha silvestris L. plant5 erbacee peren5 bun5 melifer5 din fam. Labiatae, cu flori liliachii in verticile, formind spice cilindrice inghesuite. fnfloregte din iulie pin5 la jumgtatea lunii august gi cregte ling5 izvoare gi locuri umede. I z m a b r o a g l e i , izma apei, minta broagtei, busuiocul cerbilor sau izma m5ciucat5 cum se zice pe la Prundu reg. Bucuregti, Mentha aqualica L. gi M. Pulegium L. din fam. Labiate, sint plante vivace, erbacee, puternic mirositoare. Ea are floarea liliachie sau albastr5, in capitule cu frunz5 dedesubt. fnfloregte in iulieaugust gi cregte prin locuri ml5gtinoase gi inundabile, in special in Valea Dungrii, ostroave gi delt5. Planta d 5 albinelor un cules de mari recolte, atunci cJnd apele nu stau prea mult pe loc t i b5ltesc. Nectarul are o concentratie d e 40% zah5r, iar productia de miere este de 220 kg la ha. Productiile cele mai mari le d 5 planta cind a avut cel putin doi ani posibilit5ti s5-gi acumuleze substan-

tele minerale nedizolvate de viitura apelor mari. fnflorirea ei tine 45 de zile. I z m a d e c i m p , Menlha arvensis L. gi Mentha longifolia L. cu florile in verticile axilare, cu calciul in form5 d e clopot cu dintigori scurti stind chiar la subtioara frunzelor, d e aceeagi culoare liliachie ca gi speciile de mai sus. Toate sint foarte bune melifere, iar stuparii care intreprind stup5rit pastoral la izml, fac regulat recolte bune. J a 1 e :r, V.n. L 6 c r 6 m i o a r e, cercelug, clopotele, floarea turcului, georgite, m8rgsrit, sufletele, Convallaria majalis L, unica plant5 peren5 erbacee din familia Liliaceae; floarea alb5, in raceme plecate in jos, este foarte parfumat5; ap5rind devreme in pgdure, in luna aprilie, ofer5 albinelor nectar gi polen. Cregte la umbra pgdurii. L a l e a p e s I r i 1 6 , coroana impiiratului Fritillaria imperialis (M. Bieb.) plant5 erbacee, peren5, din fam. Liliaceae, sor5 bun5 cu bibilica, V.n. Face flori de culoare c5r5mizie sau galben5 cu dungi albe sau roqii-brune, ce stau dispuse in umbel5. Este o meliferii cu nectar bogat in acid ascorbic (vitamina C) dar cu o concen-

FLORA MELIFERA

184

FLORA MELIFERA

tratie de zah5r numai de 8-10%. Albinele adun5 de la aceast5 floare gi mult polen. fnfloregte in apriliemai gi creqte mai ales cultivat5 prin grgdinile de la tar5. I, ti m i i t ti, V.n. L a p l e l e c u c u l u i , aior, buruian5 de friguri, laptele ciinelui, laptele lupului, Euphorbia helwscopia L., plant5 perenii, erbacee din fam. Euphorbiaceae, florile sint galbene dispuse in umbele cu 3-5 radii, care dau nectar mult mai ales in anii cu mult5 umezeal5; atunci nectarul se vede cu ochiul liber la baza florii. Albinele nu adun5 polen de la aceast 5 plant5 c5ci e repulsiv gi toxic. Ea are o inflorire prelung5 din mai pin5 in august t i creste prin finete, imasuri gi mai ales pe locurile joase din valea Dun5rii. L 6 p t u c u 1 o i i, brustan, brusturul oii, floare de brusture amar, sora soarelui de munte, Telekia specwsa Schreib. Baumg., plantti perens, erbacee din f a n . Compositae cu tulpina ce nu se incovoaie, putin ramificat5: face flori galbene, pl5cut mirositoare, agezate in capitule mari la virful tulpinei; ele dau polen gi nectar, mult ctiutat de albine; infloregte in iulie-august gi tr5iegte prin locuri umede, pe ling5 torentele piidurilor umbroase ale muntilor. L e v d n t i c c i , V.n. L i m b a m i e l u l u i , V.n. L i m b a p e g t e 1 u i, Statice linzonium L. este o plant5 vivace erbacee din fam. Plumbaginaceae, ce tr5iegte mai mult pe locuri s5r5turoase: ea este sorg bun5 cu Sica, V.n. Este o bung melifer5 in anii secetogi, cind planta prezint5 reflexe sclipitoare pe florile ei. In anii ploiogi ea cregte mare gi cu multe flori, dar atunci nu dii nectar. La o singur5 plantg se pot num5ra pin5 la 2 000 de inflorescente

de culoare liliachie, b5tind inspre violet, cu peste 12 000 de floricele. Ele dau la secet5 un nectar abundent care se transform5 intr-o miere fnchis5 la culoare gi cu gust amgrui, care nu are ctiutare decit pentru suferinzii de boli stomacale: in schimb este foarte bun5 pentru hrana de iarn5 a albinelor. Albinele adun5 in anii secetogi peste 20 kg d e miere de fiecare stup: zilnic stupul de control inregistreazg urciiri pin8 la 2 kg in cele 10-12 zile cit tine culesul de la aceastti plant5. Cind cimpul de flori prinde o culoare royiatic5, este dovada cii secretia nectarului s-a terminat. Autorul a g5sit aceast5 plant6 pe suprafet,e mari fn locurile s8r5turoase din jurul com. C5lmiitui Jud. Br5ila. L i m b a r i ? a , limba biilt,ilor, limba broagtei, limba oii, podbeal de ap5, Alisma plantago-aquatica L. plant & peren5, erbacee acvatic5 din fam. Alismataceae, face flori mici albe sau roz, dispuse in verticile formind un racem compus ; ea dB nectar gi polen: are o inflorire prelung6, din iulie ping in septembrie gi tr5iegte prin b i l t i , locuri inundabile, piraie, lacuri. L i n a r i t a , buruian5 de in, floarea jelei, gura mitei, inigor, jale, triipiinag, Linaria vulgaris Mill., fam. Scrophulariaceae are flori galbene dispuse in raceme terminale, dense gi globular ptiroase: infloregte prelung din mai-septembrie, dind permanent nectar gi polen: ea tr6iegte pe locurile aride sau cultivate, dlrimtituri, pe lingii drumuri gi ziduri. L i n t e a p r a t u l u i , bobugor, f5seut5, fasolic5, sggetele, Lathyrus pratensis L. plant5 vivace, erbacee din fam. Leguminosae; are flori galbene dispuse intr-un racem cu multe flori, atirnind de codite lungi: ele dau nectar. Planta tr5ieqte pe pajigti, livezi, piiduri, tufiguri.

FLORA MELIFERA

185

FLORA MELIFERA

L i p i c i o a.s a , lipici, Lychnis viscuria L., Viscaria vulgaris Rochl., plant 5 bianualii, erbacee din fam. Caryophyllaceae, face flori rosii cu potir adinc, dar cu stamine multe gi antene bogate in polen ce stau fn raceme cite 5-43 la virful ramurilor. Planta este o bun5 melifer&, mult clutat5 de albine. Nectarul este cam gros, dar albinele i1 culeg ugor mai ales cind timpul este ploios dimineata pin5 soarele se infierbintli. fnfloregte . in iunie-iulie, avind numai 20 d e zile de inflorire. Ea trliiegte in mod obignuit prin pgdurile de munte, dar se intilnegte gi la ges. L u c e r n d, V.n. L u m i n i t a , iarba asinului, luminita noptii, Oenothera biennis L., plant 5 erbacee bianual5 din fam. Oenotheraceae: face flori galbene, aproape f5r5 codite, mult cerceiate de albine ce iau polen gi nectar; infloregte prelung din iunie - august si trgiegte pe locuri umede, nisipoase, pe malurile piraielor gi pe lingii drumuri. L u m i n ci r i c a , coada lupului, coada vacii , Verbascum tlzapsiforme L. Schrad., plant5 bianualg erbacee din fam. Scrophulariaceae, are flori galbene str?ilucitoare, mari de 5 cm, cercetate activ de albine pentru nect a r gi polen. Luminiirica infloregte in iulie-august, preferind locuri nisipoase, uscate, pietriguri pe coaste, dar gi pe marginea poienelor. L u p i n, cafeluta, Lupinus albus L. plant5 anualii erbacee din fam. Legumimsae, ca ~i specia L. augustifolium L., face flori albe, alteori albgstrui, de tipul celor de la salcim, dau albinelor mult polen; nectar are foarte putin. Planta se cultivl ca furajer5 gi pentru fngriglmfntul verde a1 tarlalelor epuizate. Specia d e L. polyphyllus are o productie mare d e

polen, mult c5utat de albine. Florile sint de culoare violet-albastrg, dispuse in verticile terminale, cu interiorul florilor asem5niitor papilonaceelor: infloregte din mai - septebrie. M a c, somnigor, Papaver somniferum L., precum gi forma s5lbaticii, macul de cimp, Papaver rhoeas L., sint plnnte erbacee din fam. Papaveraceae. Florile sint izolate cu codita lung5 gi perigori tari, de culori diferite intre rosu vi alb, iar altele chiar cu vinisoare liliachii; ele au stamine ce poartii anterede culoare inchisg, citeodat; chiar negre, pline de polen foarte c5utat de albine. Acest a are 14,70% zah5r invertit, 30,21% albumin5 digestibil8, 4,20% grilsimi si 3,81% subslanle minerale. Albinele il recolteazii in primele ore ale diminetii stind cite 7-8 in corola adinca a fiec6rei flori. fnfloregte in etape, de la sfirgitul lui iunie, timp de o lung. M d n e r e i d e pcidure, Lat h y r u s l a t i f o l i u s L.dinfam. Leguminosae, plant5 perenii erbacee, robustii, agiitltoare, ce se prinde upor prin circeii de lingii frunzele sale lanceolate: face flori mari, puternic parfumate, d e culoare roz dar de multe ori albastru-violet: ele sint activ

FLORA MELIFERA

186

FLORA MELIFERA

cercetate de albine, pentru nectar gi polen. fnfloregte in iulie-august. Creqte prin vii, tufiguri gi regiuni de deal. Miiseaua c i u t e i , cocorei, ghicitori, turcaleti, Ery thronium denscanis L. din fam. Liliaceae, este o plants peren5, erbacee, ce face o singurg floare la virful tulpinii, de culoare albs-galbeng, cu gase petale, avind puncte rogiatice; ea ofers albinelor destul nectar gi polen. fnflor e ~ t ein luna martie la putin timp dup5 ce ztipada s-a topit, fiind o bun5 stimulents pentru stupinile ce stau algturi in pgdure, unde este locul ssu de predilectie.

MentS

M c i t i i c i u n e , V.n. M ii z d r i c h e, borceagul, m3z3richea p5roas5, Vicia vilosa, Roth. plant3 erbacee din fam. Legumimsae i cu flori de culoare vioIet&; ele stau perechi sau izolate; altele au culoarea rogie, alb5, dup5 specie. Majoritatea nectarului este secret a t d e dou3 stipele ce se gssesc la baza petiolului frunzelor gi apare cu aproape zece zile inainte d e inflorire. Deci in cea mai mare parte nectarul de la msz5riche este extrafloral cu un continut de zah5r pin3 la 56%; atunci cind planta infloregte, glandele nectarifere ale florilor secret5 ;i ele nectar-dar cu un continut de 22% zah5r (Orosi Pall). Se consider5 c5 productia de miere la hectar este de 20 kg. Durata de inflorire este de 2-3 ssptiimini. M e l i s a ' , V.n. M e n t d, izm5 brun5, ghiazm5, giugiumg, izma de leac, minta de grsdins, Mentha piperita Huds, plants perenj erbacee gi aromatic5 din fam. Labiatae, ca gi varietgtile de izm5 Mentha crispa L. ce face flori rogii, violete, in form6 de spic terminal: este o melifer5 foarte c5utat5 de albine, avind gi o inflorire prelungit5, din iulie pin5 in octombrie. Nectarul are o concentratie de 0,04 mg zahiir, iar productia de miere de 200 kg la ha. Mierea este de culoare galbenil ca chihlimbarul, cu gustul caracteristic gi arom5 de ments, p%trindu-se mult5 vreme far5 s5 granuleze. Albinele culeg gi polen care are o culoare cenugie. M i c s a n d r a', micgunele, ~ i r o i , vioarg rogie, Matthiola incana L.R, Br. plant5 erbacee din fam. Cruciferae cu flori frumoase de diferite culori: cu miros pliicut, sint cercetate de albine. Se cultivg in gr5din5.

I

;

,

'

FLORA MELIFERA

187

FLORA MELIFERA

Din aceeagi familie este gi micsandra s5lbatic5, Erysimum Wittmanni Zaw., cu flori mari, parfumate, de culoare galbens, cu codite paroase, sPnt foarte cercetate de albine; infloregte in iunie-iulie gi trliegte in ~ e g i u n id e munte prin locuri cu stinci calcaroase. M i c g u n e l e r u g i n i t e , floare de vioar5, foaltine, giboi, viorea galben5, Cheiranthus cheiri L. plant5 peren5, erbacee din fam. Cruciferae; florile sale galbene-aurii stau In form5 de raceme la virful ramurilor: planta d 5 nectar gi polen; infloregte in mai-iunie gi se g5segte in gr5dinile de ling5 cas5. M i r u t a , limba boului, Anchusa officinalis L. din. fam Borraginaceae ca gi Anchusa italica Retz sint plante perene erbacee ce fac flori compuse, cu ciorchinagii agezati pe partea din afara ramurilor, cu un caliciu in form5 de clopot, cu sepale cu perigori, avind o culoare albastr5 spre violet-deschis. Ele dau polen gi nectar; acesta are o concentratie de 0,5 mg zahfir iar productia de miere la ha este calculat5 d e la 50-100 kg dup5 cum este timpul, priindu-i umezeala ploilor. Este o plant5 melifer5 pretioas5, cu atft mai mult cu cPt ea infloregte spre sfirqitul verii cind in cimp resursele de nectar ~i mai ales de polen sfnt pe sfirgite - incepind din luna iulie gi tine pin5 in octombrie. Cregtepe marginea drumului, prin finete, pe zona qoselelor gi al5turi de sem5n5turi. M o a r t e a p u r i c e l u i , Inula conyza D.C., plant5 erbacee bianuali, din fam. Compositae, are flori galbene agezate in capitule tubuloase; ele dau polen qi nectar, planta fiind o bun3 melifer5. fnfloregte in iulie-august qi triiegte prin locuri pietroase, aride.

M o l u r 6, chimen dulce, anason, fincen, secgrea, fenicul-Foeniculum vulgare Mill., plant5 erbacee bianualg din fam. Umbeliferae, are flori in umbel5 cu 10-20 de raze, de culoare galbenEaurie, ce sint bine cercetate de albine pentru abundentul lor polen, cit gi pentru nectar, dar numai P primele dou5 s5ptGmini de la inn florire, care are loc i n luna iulie. Mierea are o culoare galben5-deschis, cu miros de m5rar care nu este plgcut, dar este foarte bun5 pentru iernarea albinelor. Sint variet5ti de molurG s5lbatic5, mai cu seam5 in finetele d e munte, care prefer5 locurile pietroase f i cu mult5 lumin5 solar5, variet5ti care sint mai melifere decft cea cultivat5. M o r c o v, Daucus carota L., plant 5 erbacee bianual5, din fam. Umbe-

FLORA MELIFERA

188

FLORA MELIFERA

liferae, este melifers atunci cind morcovul r5d5cin5 se pune in prim5varl in p5mint pentru a da floare, careare forma unei umbele multiradiate. Albinele culeg cu sirg nectar gi polen in cele 4 sgptgmini cit tine inflorirea. Pentru apicultor insl, chiar morcovii r5d5cin5 au o deosebitl important5, c5ci r5d5cina ras5 gi apoi stoars5 bine cu o micB presl de min5 d 5 un suc dulce plin de cele mai bogate vitamine, in special vitamina A (caroten). El se poate amesteca in hrana de stimulare in special pentru preg5tirea coloniilor crescgtoare de mitci, in doze de 100 g suc la 10 litri sirop. M u r , amur5, rug de munte. Rubus fruticosus L, ca gi Rubus caesius L. sint plante din fam. Rosaceae, care au flori albe sau roz, mult cercetate de albine, c5ci nectarul are o insemnat5 concentratie de 1,9 mg zah5r. Productia de miere este de 20-50 kg la ha. hlierea de mur este de culoare deschis5 sau putin giilbuie, de o calitate exceptional5 si chiar superioar5 mierii de trifoi. Cine are o stupin5 in apropierea unei p5duri cu mur va avea o bun5 recolt5. fnflo-

reyte de la finele lui mai, ping la inceputul lui iulie. M u s c a t u d r a c u l u i , mu!cat5 de cimp, clluggrag, ochiul boului albastru - Knautis arvensis Coutl. sau K. ucrainica, plant5 erbacee din fam. Dipsaceae gi o alt5 plant6 din aceeagi familie, Floarea viiduvei, Scabiosa lucid~ Vill, sint plante melifere foarte bune. Au flori agezate in capitule radiante pe peduncule lungi: florile din margini sint de d o u l ori mai mari ca cele din mijloc, d e culoare liliachie b5tind in roz. fnfloregte timp de 45 zile, din iulie-septembrie, in care timp albinele culeg mereu de la ea, c5ci chiar pe timpul uscat de argit3 ~i secetos, albinele recolteaz6 activ yi chiar mai bine decit pe timp umed. Planta constituie un bun stimulent pentru dezvoltarea puietului la sfirgitul verii. Se g5segte prin cimpie, poieni, tufiguri, locuri nisipoase gi cele intelenite. M u , r t a r d e c i m p , V.n. N a 1 b ii , collceii babii, malang5, Malva silvestris L., plant5 erbacee bianual5 din fam. Malvaceae, cu flori mari violete, rogii, albe sau purpurii, incretite pe margini. Ele sint bine cercetate de albine; mierea are culoare alb6 gi o consistent5 deosebit5; dci mai ales mult polen. Plantelor c5rora li se pune la r5d5cin5 putin5 cenug5 - deci un ingr595mint potasic - dau si mai mult polen, prelungind fnflorirea pin5 tirziu in toamn5, adic5 tocmai cind albinele duc mai mult nevoie de aceast5 pretioas5 protein5. Albinele culeg ceva polen qi de la nalba mic5 cagul popii - Malva rotundifolia L. care are gi mai mult nectar, decilt cea de mai sus. Toate speciile au o fnflorire lungs, din iunie pin5 in septembrie.
Y

FLORA MELIFERA

189

FLORA MELIFERA

Alte dou5 specii de nalb5 sint nalba d e gr5din5, Althaea rozea Cav., gi nalbs creat5 - Malva crispus L., considerate ca bune plante furajere in special pentru siloz, c5ci contin multe proteine yi ofer5 o mas5 verde d e 30 033 - 70 003 kg/ha. Florile dau pin5 la cosire mult polen gi nect a r albinelor. Se pune neap5rat in amestec cu porumb furajer sau cu sorg zaharat, caci plantele au un conlinut slab de zah5r. .V a p , V. n. N a p r a s n i c, inchizgtoare, pfiboi cgpresc, Geranium Robert-hcanum L, din fam. Geraniaceae, plant5 erbacee; florile sale rogii, lung pedunculate, cu miros neplgcut, stau erect e ~i in parechi; ele dau nectar c5utat mult de albine care culeg totdeauna gi ceva polen. Planta are o inflorire prelunga, din mai pin5 in septembrie. Ea prefer5 locurile umbrite din poieni, tufiguri, p5duri gi dumbr5vi din regiunea montan5. iV 6 s t u r e 1, babilnic, brincut5, cardam5 de izvoare, chrenil5, creson, miiceg de balt5, Nasturtium officinale L.Br., plant5 peren5 erbacee din fam. Cruciferae; florile sale sint mici gi albe, inflorind dou5 luni, iunie-iulie; d e la ele albinele culeg nectar, dar mai mult polen. In locurile cu umezeal5 mare de pe ling5 lacuri gi b5lti n5sturelul d 5 nectar mult mai bine ca in terenurile uscate. Cregte cu predilectie pe ling5 mlaytini, piraie, izvoare. N e g r i 1 i c 5, cerugcd, chimen negru, negrosic5, negrugc5, Nigella saliva L., ca vi rudele ei chica voinicului - Nigella darnzschaena L. yi N e g r u$ a - Nigella arvensis L., slnt plante erbacee din fam. Ranunculaceae, cu flori in forma de stea de culori variate: albe, albastre, liliachii; ele dau un nectar abundent, cu a t i t mai mult cu cit plantele neputind s5 se fecun-

deze decit prin interventii din afar5, agteaptl albinele s5-i culeag5 nectarul gi polenul. N e m t i g o r i i d e c i m p , cizma cucului, gilceav5, m5rarul cimpului, toporaq, Delphinium consolida L., plant5 erbacee anual5 din fam. Ranunculaceae, cu flori liliachii, cu pinten gi stamine numeroase gi corol5 adinc5; florile sint bine cercetate de albine pentru nectar gi polen. Acesta ins5 in unii ani nefavorabili contine alcaloizi toxici. Recoltarea nectarului se face mai bine a doua zi dup5 o ploaie, c5ci umple corola gi poate s5-1 ia qi albinele cu limba mai scurt5. Plant a Infloregte prelung din mai-septembrie. Locul s5u de predilectie este terenu1 lucrat gi insgmintat cu culturi cerealiere. N o p t i c o a s a , liliacele, mirodea, micgunea, sibiog, viola de prim5var8, vioar5 de noapte, Hesperia matronalis L. gi Hesperia tristis L. sint plante perene erbacee, care infloresc la doi ani o dat5. Fac parte din fam. Cr~aciferae.Florile sint liliachii, mari gi pl5cut mirositoare, mult c5utate de albine mai ales pentru polen. fnfloreqte In mai-iunie gi creqte prin tufiguri gi margini de p5duri. N u m 5 u i t a , befele, miozotis, ochii p5sgricii, ochiul garpelui, urechea goricelului, Myosotis silvatica Ehrh. Hoffm., plant5 peren5, mica, erbacee din fam. Borraginaceae cu flori mici albastre, rogii sau albe ce sint activ cercetate de albine, pentru bogatul lor polen gi nectar. Florile fiind mici, albinele igi pudreaz5 abundent corpul cu polen in momentul absorbtiei nectarului, ceea ce se constat5 la examenul microscopic a1 sedimentului mierii. La probe de miere analizate din acest punct de vedere la noi in tar5 provenitti din com. Dorna gi Gura Humorului, reg. Suceava, s-a

FLORA MELIFERA

190

FLORA MELIFERA

constatat in 1941 c5 polenul de Myosotis era in proportie de 90 - 99% ; aceste procente sint considerate ca o dovad5 gi a culesului insemnat de nect a r de la aceste flori. Planta infloregte fn mai-iunie qi cregte prin pidurile d e munte. 0 d o g a c i, silpunariti, floarea c5lug5rului, floare de silpun, flori albe, sgpunele, Saponaria officinalis L., plantli erbacee din fam. Caryophy llaceae, cu flori roz, rnai rar albe, cu caliciu cilindric, dispuse in corimbe fasciculate. Ele dau nectar gi mult polen. fnflorest,e din rnai pin5 la finele lui iulie. Cregte prin finete umede, pe ling5 piraie ~i pgduri umbroase. 0 d o 1 e a n, guga porumbelului, nlivalnic, Valeriana officinalis L. plantli-peren5, erbacee, tufoas5, din fam. Valerianaceae cu peste 290 de specii, este vivace, are flori roz, rogii qi citeodat5 albe, in umbele terminale, pu-

Odolean

ternic parfumate, semiinind cu cele ale iasomiei; ele sint mult cercetate d e albine pentru nectarul gi polenul lor gi cu a t i t mai pretioase din punct de vedere melifer, cu cit au o duratii d e Inflorire din rnai pin5 la finele lvnii iulie. Cregte oriunde, la ljes sau munte, preferind terenurile rnai umede. 0 m a g u 1, mirul lupului-Aconitum napellus L, este o plant5 peren5 erbacee din fam. Ranunculaceae, cu flori albastre, rar albe qi purpurii, dispuse in raceme terminale. fnfloregte in iulie-august, cregte prin padurile subcarpatice. Planta este o bun5 melifer5 vi polenifer5. Polenul ins&, in unii ani nefavorabili, contine substante toxice (alcaloizi). 0 r e $ n i $ ti, V.n. Bob fi Bobqor. P d 1 d m i d 6, crgpugnic, scaiete, Cirsium arvertse L. Scop. sau C. Lanceolatum, peren5 din fam. Compositae, are flori hermafrodite, dispuse in umbele paniculate formind panicul corimbiform, de culoare liliachie gi rnai rar alb5. Ele sPnt bine cercetate de albine cind p5mintul are umiditate, culegind nectar si un polen cenu~iualbicios. Productia de miere la ha.este socotit5 intre 70 - 200 kg dup5 an gi umiditate. fnflorirea incepe in luna iunie gi tine o lung, chiar gi rnai mult in anii cu veri ploioase. Ea create prin sem5ngturi, adeseori gi in mas5 compact5; in billtile Dun5rii cregte Cirsium palustre L. Scop., in anii cind inundatiile de prim5var5 nu b5ltesc locul gi se retrag curind . P a n a z b u r t i t o r u l u i , Lunnaria annus, plant5 erbacee bianual5 din fam. Cruciferae, face flori mici, violet, dispuse in raceme multiflore fiind mult cercetate d e albine pentru polen gi nectar. fnfloregte In aprilie-mai si cregte la umbra p5durilor din munti. Ptipddia, V.n.

FLORA MELIFERA

191

FLORA MELIFERA

P cis t i r n a c, Pastinaca saliva L., d i n fam. Umbeliferae, este o plant5 erbacee aromatic5 bianual5, face flori galbene, dispuse in umbele compuse, ce sint foarte bine cercetate de albine, pentru nectar gi polen. fnfloregte in lunile iulie-august. Productia de miere la ha este calculat5 la 50 kg. Pentru obtinerea de seminte, r6dZcinile se plantea25 in ar5tur6 profund5, de preferat in locuri noi, adinc desfundate, cind planta d 5 o mare abundent5 de flori, cu mult nectar gi polen. Planta mai cregte ~i in stare s5lbatic6 pe toate finetele din ges pin5 la munte, cringuri, locuri umbroase, drumuri gi coline. P ci t 1 a g i n 6, limba oii, mama ploii, Plantago major L. ca gi cele dou5 inrudite, P. lanceolata L. ~i P. media L., adic5 pit,lagina ingust5 ?i cea moale sint plante perene erbacee din fam. Plantagineae; florile de culoare roz sint mici qi inghesuite, dind polen. Albinele culeg gi ceva nectar de la ele. Toate speciile au infloriri mult prelungite pin5 in septembrie. La munte ins5 nu dureaz5 inflorirea mai mult d e 55 zile. Cresc pretutindeni prin livezi, cimpii, finete, pgguni, locuri aride, dGrirnlturi, pe ling5 drumuri gi poteci din ges gi pin6 in regiunea subcarpatic5 . P e p e n e verde gi galben, Citrullus lanatus L. gi Cucumis melo L., plant e erbacee din fam. Cucurbitaceae, sint bogate mai mult in polen, care are multe vitamine gi aminoacizi; Vitamina B, - 7,1%, Vitamina B, pin5 la 2,5 micrograme. Apicultorii care urm6resc o recolt5 d e polen vor realiza cantittiti insemnate gi valoroase. Nectar d 5 suficient, cam 30 kg miere la hectar. Mierea este frumoas5, deschis5 la culoare ~i cu o savoare deosebit5. Pepenii, avind o inflorire prelungs, de 55-60 zile, incepind din

Floare de pepene galben

luna iulie, dau cel putin un cules de intretinere. De la culturi pe suprafete intinse se obtin chiar recolte bune. 0 floare produce pe zi 1,61 mg nectar cu o concentratie de 66% zah5r. Aceleagi atribute se confer5 in general mai tuturor bost6noaselor; douleacul, dovlecii din grldina de zarzavat, dovleacul furajer pus in porumb. In special acesta din urm5 d6 mult polen, iar nectarul este cantitativ mult rnai insemnat. Stuparii mai folosesc pepenii verzi dulci $i la hrgnirea d e stimulare a coloniei in luna augustseptembrie, atunci cind in cimp nu se mai g6sesc resurse de nectar, iar cuibul trebuie s6 se extind5 pentru a intra in iarn5 cu mult5 albin5 tin5r5. Sucul dulce a1 pepenilor zaharogi e luat de albine numai atunci cind proportia de zah5r este de cel putin 8%. E i sint t5iati in felii subtiri, iar albinele sugind zeama, o transform5 in miere. Nu este bun6 pentru hrana d e iarn5 in cuib, c6ci adesea fermenteazl. P e s m 6, m5turic8, Centaurea suaveolens Willd., care este o plant5 erbacee din fam. Compositae, cu flori galbene qi miros plilcut, ce sint reunite in capitule lungi, pedunculate; infloregte din iulie-septembrie, fiind mai mult cultivat6 in gr5dini. Este o plant 5 melifer5 foarte pretioas5, albinele

FLORA MEIiIFERA

192

FLORA MELIFERA

culeg toatii ziua cantit5ti insemnate de nectar gi polen. inrudit& cu ea est,e gi spoitorul Centaurea moschata Willd., numai c5 are florile violet-purpurii sau albe, cu miros de mosc, avind gi o inflorire mai lung5. P i c i o r u 1 c a p r e i, Aegopodirtm podagraria L., din fam. Umbelliferae, este o plant5 erbacee; face floare cu umbel5 mare, alb5 si rar rogiaticii, de la care albinele culeg nectar gi polen. Secretia nectarului nu este tot a t i t de abundenti in fiecare a n , dar obignuit de la aceastii plantii, acolo unde cregte in masiv, stuparii iau o recoltl bung. Infloregte in mai-iunie. Cregte prin p5duri, locuri umbroase gi umede. P o a 1 a S f. M d r i i, Nepeta tataria L., plant5 erbacee din fam. Labiatae. Florile sint albe, violete, asezate in jurul unui singur punct a1 tulpinii in num5r de 10-20 floricele formind un racem terminal. D5 polen ~i mult nectar. Productia de miere la ha variaz5 intre 100 gi 240 kg. fnfloregte prelung din iunie pin5 in august

Podbeal

gi cregte obignuit prin cringuri, finete gi p5duri. P o d b e a 1 sau podval, Tussilago farfara L., plant5 peren6 erbacee d m fam. Compositae; cu flori galbene, in capitul cu gulerag; este o bun5 melifer5 gi mult c5utat5 de albine. Este prima floare cu polen gi nectar in prirngvar5. Ea infloregte din martie pin5 in aprilie gi cregte prin locuri argiloase qi calcaroase, pe sub maluri, pe ling5 piraie ~i coaste. P o j a r n i !. a , sungtoarea, Hypericum perforaturn L., plantii erbacee din fam. Hypericaceae, vivace, cu frumoase flori galbene care nu au nectar, dar dau polen, pe care albinele il adunii mai ales in orele de dimineatci. fnfloregte prelung din iunie-august gi cregte prin finete, coline, psiduri. tufiguri . P o r a n i c i, poroinic, Orchis speciosa Host. gi Orchis morio L., plante erbacee din fam. Orchidaceae, cu florile ca orchideele cu cascl de un r0.ypurpuriu, cu mult nectar ce st5 in interioiwl florii, pe care albinele il recoltea25 cu mult sirg. fnflorirea are Ioc in luna mai-iunie. P o r u m b, p5pugoi, cucuruz. Zea mays L., plant5 erbacee din fam. Gramineae, este poleniferg. Polenul are 4,53% albumin5 digest,ibil5 ; 1.43% gr5simi gi 4,47% substante minerale. Adeseori cind anii sint ploiogi, miitasea porumbului secret5 un suc dulce viscos, pe care albinele il adun5. Inflorirea porumbului incepe in iunie, iar paniculul este plin cu saci cu POlen cules de albine, dar r i d e stupar g pentru a face rezerve. V.n. Polen. P r i s t o I n i c, crucea pfinii, floarea crucii, Abutilon avicene Gaert. gi Ab. theophrasti Medik, erbacee din fam. Malvaceae; florile sale galbene, fiirii caliciu, oferii albinelor un bun cules de polen gi mai putin nectar.

FLORA MELIFERA

193

FLORA MELIFERA

Planta o data insRmintat5 r5mine pe teren multi ani, oferind o mas5 verde in cantit5ti mari, bun5 pentru consumu1 animalelor la insilozare cit gi pentru culesul albinelor. Jnfloregte in iulie-august. P u f u l i r a d e b a l t t i , limbricag, zbur5toare de balt5, Epilobium hirsuium L., din fam. Oenotheraceae. Planta are flori mari, frumoase, purpurii, cu staminele erecte; sint mult cercetate de albine pentru polenul gi nectarul lor. Productia de miere la ha este socotit5 la 30 kg. hlierea este de o calitate aleas5, cu gust pljcut, cu o culoare deschis5 ca cea de salcim, fiind chiar ceva mai alb5. fnfloregte din iunie-august. Cregte prin b5lti gi in special prin Delta Dunarii, prin stufiiriguri gi o s t r o a ~ e .Stuparii ce fac stup i r i t pastoral prin preajma locurilor unde cregte masiv aceast5 plant5 obt i n recolte bune. R ti c h i 1 a n, ctilb5goar5, floarea zinelor, lemnie, zbur5toare b5rb5teasc5, Lythrum salicaria L., plant5 erbacee, din fam. I,ythraceae. Floarea se aflii in rirful tulpinii ca un spic roguplirpuriu, cu glande nectarifere ce stau in virful potirului ca un disc, ling5 pistil. Ele secret5 nectar in cantit5ti mari gi cu a t i t mai mult cu cit vremea r: mai cald5. Albincle culeg nectarul acestei planle chiar gi pe ploaie. Productia de miere la ha este de cel putin 200 kg. Planta dB gi polen abundent. Mierea are o culoare galbenG-inchis, cu gust pljcut, putin astringents. Inflorirea plantei este de durat5 lung5, din iulie pin5 in septembrie gi ea ajut 5 coloniile s5 creasc5 inspre toamnii mult puiet. Planta tr5iegte in mod obignuit prin Deltti, finete de balt5, locuri mliigtinoase, tufiguri umede etc. R a p i t d, V.n. R ti s c o a g e, V.n. Zburdtoare.

PufulitB de balta

R i d i c h e s c i l b a t i c t i , rapita de ogoare, rapita s5lbaticgRaphanus raphanisirum L., plant5 erbacee din fam. Cruciferae, cu flori albe,. cu dungi violete ce dau mult nectar 7i polen; mierea e de culoare deschis& gi se cristalizeaz5 repede; la inceput, dupii extractie are un gust putin inf.ep5tor, care ins5 dispare cu timpul.. Este foarte r5spindit5 pretutindeni in lanurile de maz5re gi griu. fnfloreg-t1e in luna iunie-iulie. R o f d t e a , crinul de balt5, finul' cgmilei, micguneaua apei, p5puric5,. Butomus umbel1atu.s L., plant5 erbacee,. din fam. Butomaceae, face flori fru-, moase roz, dispuse intr-o umbel5 mare, terminal5, care dau nectar gi polen, Infloreste prelungit din iulie-august, cregte prin b5lti, locuri mllgtinoase, pe malul lacurilor gi apelor curg5toare. R o c o i n ti, coada de gtiin5, roco$el, rocovina, Stellaria nzedia Vill., plant5 erbacee din fam. Caryophyllaceae, cu flori mici albe, axilare sau terminale, ce au caliciul din cinci ptirti obtuze; ea infloregte tot sezonul, d i n martie pin5 in octombrie, dind nectar gi polen. R o s 1 o g o 1, V.n. R o s t o p a s c ti, calcea mare,. crucea voinicului, iarba de negi, iarba

FLORA MELIFERA

194

FLORA MELIFERA

rlndunelei, plesc5rit5, Chelidonium rnajus L , este o erbacee din fam. Papaveraceae, are flori galbene, in umbele cu d o u l sepale, cu stamine lungi qi scurte; inflorirea are loc in aprilieanai. Sint activ cercetate de albine pentru polen gi nectar. Cregte pe locuri calcaroase, margini de p5duri gi cimpie. R o t 6 { e 1 e a 1 b el iarba de str5n u t , Achillea ptarmica L., plant5 erbacee din fam. Compositae,; are flori ce dau nectar ai polen; ele sint dispuse i n capitule, cele centrale, tubulare, albe-gglbui, cele marginale albe, in num5r de 8-12. Infloregte prelung d i n iulie-septembrie, prin finete gi locuri umede. R o z e t a , rezeda, zmeurica, V.n. R u q u 1 i f a, singeroas5, strugurag, Hieracium aurantiacum L., este o plant5 erbacee din fam. Compositae, are flori de culoare rogie-portocalie, ce stau in capitule grupate intr-o umbe15 la virful tulpinii; ele ofer5 albinelor nectar gi mult polen; infloregte in iunie-iulie gi cregte in regiunea alping, pe p5guni gi in locuri deschise. S a I u i e a 1 b 6, nalb5, Lavater a thuringica L., plant5 din fam. Malvaceae, bun5 melifer5, asem5n5toare cu mai toate varietatile de nalb5. Florile au culoare roz, ingltindu-gi portul deasupra frunzelor. Secret5 mult nect a r cu o concentratie de 0,12 mg de la fiecare floare, iar productia de mier e la ha este calculat5 la 200 kg. Infloregte in iulie-august, deci spre sfirgitul verii, dind astfel un cules care determin5 albinele .s5-gi creasc5 puiet 'mult gi deci coloniile intr5 in iarn5 cu populatie numeroas5 gi tin5r5. Cregte prin finete, tufiguri, sem5n5turi. S a s c h i u, hobirnac, cucunit5, foaie de fier, foi-foi, merigor, pervinc5, Vinca herbaceea Wet. I<. plant5 erbacee din fam. Apocynaceae, cu flori

albastre-violet. E o bun5 plant5 melifer5 de la care albinele recolteazti toat5 ziua nectar gi polen. Infloreate din martie pin5 in mai; are varietgti ce incep s5 infloreasc5 in iulie pin5 in octombrie. Cregte pe ling5 stinci, poieni, cringuri. S c a i, V.n. S c a r a d o m n u 1 u i, scsricea, Polemonium coeruleum L, plant5 ierboas5 din fam. Polemoniaceae, are flori albastre citeodat5 gi albe agezate in buchete corimbice, punctate cu vinisoare. Floarea dB nectar gi mai ales polen din numeroase antere. fnfloregte in iunie gi iulie gi prefer5 poienile de munte. S i c a , garofita de mare, limba boului, aptirgtoare, Statice gmelini (Willd). plant5 ierboas5 din fam. Plumbaginaceae, are flori albastre, dispuse in spiculete insotite de trei bractee, ce formeaz5 spice scurte grupate intr-un panicul mare. Este o plant 5 melifer5 valoroas5, care, ca gi sora ei limba peatelui, infloregte prelung, din iunie-septembrie, dind polen gi nectar. Ea cregte cu predilectie in terenuri s5rtituroase unde sint putine plante melifere. S i 1 n i c, coada ielelor, c5tugnic5, nejelnic5 , orbalt , pelugoas5, r5run-

Silnic

FLORA MELIFERA

195

FLORA MELIFERA

chioas5, Glechoma hederacea L., ca gi sora ei Nepta glaucoma (Benth) sint plante ierboase din fam. Labiatae. Florile sint de culoare albastrg-fnchis, cu nuante spre violet gi stau cite 2-6 la subsuoara frunzelor. fnflorirea e de lung5 durat5, din martie pin5 in rnai gi este foarte bun5 melifer:, dind o miere de culoare deschis5, cu o aroma puternic5, care rnai dispare cu timpul. Planta are o vegetatie bogat5, rnai ales cind terenul se afl5 in preajma unei ape curg5toare. Este foarte rezistent5 la frig gi apare in primele zile ale prim5verii. Cregte obignuit prin locuri urnede, livezi, poieni, fiind folosit5 gi ca plant5 medicinal5. S i n g e r i c, sorbestrea, Sanguisorba officinalis L., este o plant5 erbacee d i n fam. Rosaceae; are o floare de culoare cafenie asemSn5toare cu cea a trifoiului de munte, avind Ens5 patru sepale eliptice colorate fn rogu-purpuriu. Albinele o cerceteaza rnai ales in prima perioad6 de inflorire cind d 5 mult nectar. Polenul s5u bogat este luat de albine pin5 cind sacii se descarcti complet. Are o inflorire prelungit5, din iunie pin5 in august. Cregte prin pgduri, finete gi p5guni umede din regiunile muntoase. RBd5cina acestei plante are fitoncide de mare ajutor in lupta contra locei. fnfloregte P anul a1 doilea gi se mentine pe loc n cinci ani. S i p i c d , Scabwsa ochroleuca L., plant5 erbacee din fam. Dipsacaceae face flori dispuse in capitule cu inflorescente globuloase cu o culoare alburie-cenugiu-rogiaticg, deci de culori nedefinite gi schimbgtoare chiar pe acelagi port. E una din cele rnai bune plante melifere mai cu seam5 c5 inflorirea ei incepe prin iulie-august, cind albinele gssesc prea putine flori. Ele adun5 mult nectar din care iese o miere alb5, asemgnitoare cu cea

de salcim; floarea are gi polen bogat. fnflorirea ei tine 45 zile. Cregte pe haturi, margini de semlngturi, pe llngs drumuri, rambleurile cgilor ferate, preferind terenuri joase la cimp, cPt gi la deal gi munte. S 2 d b d n o g, brie, pomugor bgietesc, Impatiensnoli tangere L., plants ierboas5 din fam. Balsaminaceae; florile stau clte 3-4 aliituri, la subsuoara frunzelor. Ele au corola cu o petal5 mare gi dou5 mici. Culoarea lor este galbenii striilucitcare in interior gi cu puncte rogiatice pe margini. Albinele le cerceteaz5 mult pentru polen gi nectar. fnfloregte in iulie-august, iar locurile de predilectie sint p5durile d e munte, la umbra pomilor - unde este gi umezealg rnai mult5. S m i n t i n i c a , Sempervivum hirsutum L , plant5 perena erbacee din fbmilia Crassulaceae, mic5 ca port, cu flori galbene reunite in corimbe dese, este o bung melifer5; infloregte in iulie-august gi cregte pe stincile calcaroase ale muntilor. S o p i r 1 i ;a , buruiang impugcats, Veronica orchideia (Gr.) plants vivace, erbacee, din fam. Scrophuluriaceae; face flori mari albastre-violete, cu vinigoare rnai inchise; d5 polen gi mai ales nectar cu o concentratia

.FLORA MELIFERA

6 191 -

FLORA MELIFERA

~de zah8r d e 0,08 rng la fiecare florici- neacicfi ca arrrul. Sin1 ani cind Lotugi c 8 , iar productia d e rniere la ha este alhiriele cerceteazA rnai pu! in planta. ,de 40 k g ; are o inflorire prelungits din S-a ohservat cd aceasta se intimplii aprile-octornbrie g i cregte prin poieni, cind nllmeroase insecte ciiutatoare de tufisuri, ling3 psduri. nec.Lar se inm~~l!esc prea mult, incit S o v i r v , orig,an, broasca, drost s ~ a c Acu Lotul floarc:~ si nu rnai ]as& milot,' qolovirf, Or~ganunz vulgare L., si rlimir pcntr11 nlbine. In rnajoritatea maghiranul ~lajoranahorter~sis(\loncIi.) anilor ins5 ea dB m11ll nectar q i polen sint dou5 specii cu aceeasi descriere. albinelor. JIierea este narfumat5 si d e Ele sint plante i ~ r b o a s e din farn. culoare galhenii. Creste pe rnargini d e Labiatae. cu flori mici rosii., albe sau pgduri, Lufiguri, finete g i coline. Este liliachii, ce au parfurn suav g i cresct la o bun5 fisaloare pent.ru malurile risubsuoara unor rnici bractee. Se PG- poase care alunec5 sau lo spa15 apa, sesc pe pantele deluroase rnai inalte, csci riidscinile plantei formeaz'a ca o in ~ i i d u r i . in tAieturi etc. Ele sint pisls deas5 care tine bine terenul. cerc'etate de alhine tirnp indelungat, [,a 11oi se rnai cultiva prin griIdini c5ci inflorirea tine din iulie pin5 in alta specie inrudit5 a acestei planhe septernbrie. Florile dau nectar chiar g~ Solidago canadcnsis L, care este si rnai i n tirnpul d e secet5 cind alte plante sint melifer8. Florile ei sint t o t galbene, rnp crl nrlrneroase capitule galhenc aurii, uscate, producind pe zi 0,32--1,12 nectar. Concentratia d e zahiir a necta- rnici, in form5 d e racem, compacte, rului este d e 0,04 rng iar productia d e unilaterale qi plecat,e in jos. fnflorirea miere la ha este calculat8 la 100-200 incepe pe la sfirgit,ul lui irilie pin2 in kg. Mierea are o arorn3 deosebita ce se septernbrie. asearn5nii cu cea a trifoiului. S p u m e a I d , lirnba sarpelai, pasS p a n a c s 2 1 b a t i c , piciorul tele calului, stupitul cuculi~i, Car,caprei, Chenopodiunt a l b u m L., plantd damine pratensis L , plant5 vivace ererbacee din farn. Chenopodiaceae, este bacee d i n fam. Crrcciferae; florile sint plant5 bianual5 ce face flori alburii dispuse in raceme terminale, in formti grupate i n raceme ca bulggragi; dau d e cruce, cu patru petale oblovale. Cunectar, d a r mai ales mult polen, care loarea lor e roz sau liliachie; sint activ l e foloseste albinelor si prin aceea c3 cercetate d e albine pentru polen qi neca r e o inflorire prelung5 din iulie pin5 t a r . fnfloreste in aprilie-mai t,irnp d e i n septembrie. Creste oriunde pe ling3 30 zile qi cregte prin pajiqtile, finetele garduri, locuinte, terenuri cultivate si poienile urnede. s a u necultivate. S t e I i t d - ochiul boului, ruq3 S p a r c e t d , V.n. de toamnil viniit5, rug5 viniita, stelit5 S p 1 i n u t 6, m5nunchi, zrneoai- viniitii, Aster amellus L., plant2 erhac 5 , splinut5 d e aur, Solidago virga a u - cee d i n farn. Co~npositae,cu flori disTea L., din farn. Cornpositae, e o plant3 puse in capitule d e culoare albastriiperen5 cu flori galbene-aurii, strinse clescliis spre margini, cele d i n rnijloc intr-un capitul in5ltat spre virf, iar portocalii, iar cele rnai tinere, din cele d e pe margini, ca la p5p8die. E centru, inc5 verzi; sint bine cercetate foarte cercetatii d e albine pentru boga- d e albine pentru polenul si nectarul t u l sriu polen. Acesta are-o particu-la- lor care are o concentratie d e 0,04 mg ritate: dirnineata este d e culoare alb8, zahgr, iar productia d e miere la ha i a r d e la ora 10 incepe s2 se ingglbe- este d e 60 kg. Planta infloreste pre-

.

1~

.

< 7

FLORA MELIFERA

197

FLORA MELIFERA

lung, din iulie-septembrie; ea cregte pe coline, coaste, tufiguri gi locuri pietroase. S t e 1 u ? a , steaua fetei, Stellaria nemorum L., plant& erbacee din fam. Caryophbllaceae, la fel ca gi speciile St. holostea L., i a r b a m o a l e , S. media (Vill.) rocoina, amintite in prezenta lucrare; toate sint bune melifere; floarea este alb5, cu caliciu cu cinci sepale ascutite. Este activ cercetats de albine pentru nectarul gi polenul s5u. lnfloregte prelung din mai ping in iulie gi creqte la umbra arborilor in p5duri gi locuri umede. S t i r i g o a i e, strigoaie, Veratrum album L, plant5 vivace erbacee d i n fam. Liliaceae, cu flori albe gi verzui pe dedesubtul petalelor, strinse in racem paniculat. Este o bun5 melifer5 d a r in anii prea secetogi polenul s5u contine saponin5 vi devine toxic pent r u albine; de aceea acolo unde stirigoaia este in masiv, va fi necesar ca apicultorii s5 nu pun5 colectoare de polen la urdinig oferind in schimb albinelor faguri cu p5stur5 de la rezerv5, pin5 cind floarea se trece. Planta infloregte in luna iulie-august gi cregte la munte, pe finete gi p5guni. S u g e 1, V.n. S u l f i n 6 , V.n. S u g 6 r e 1, Teucrium montanum L., - este plant5 vivace, subfrutescent5 din fam. Labiatae, are flori albegzlbui, dispuse in verticile ingr5m5d i t e la virful tulpinii gi ramurilor ; ele dau mult nectar gi polen gi este cu a t i t mai pretios cu cit are o inflorire prelung5, din iunie pin5 in august. Trsiegte la munte in locuri stincoase, calcaroase. S u 1 i t i c a , falcata, suniitoarea, trifoiul caprelor, trifoi-sirm5, Dorychnium herbaceum (Will.) plant5 vivace, d i n fam. Leguminosae. Inflorescentele f o r m e a d capitule compuse din nume-

roase flori, de culoare alb5, cu form& tipic5 d e leguminoase. Are un miros foarte puternic, imb5t5tor. lnfloregte circa 4-6 stiptiimini, de la finele lunii iunie pin5 in august. Mierea are culoarea alb5-deschis, cu un gust pl5cut. S u r g u c i , cioc5nag, ciocul ciorii, nemtigori de gr5din5, tits caprei - Delphinium ajacis L., - plant5 bianuall erbacee din fam. Ranunculaceae, ce face flori albastre, cite o dat'a roz, albe sau pestrite, stau in struguragi ee atirn5 de bractee scurte. Ele dau polen gi nectar. Planta are o inflorire prelungg din iunie-august. Tr5iegte gi in gr5dina de ling5 cas5. S u s a i, iarba iepurelui, susan, tiilhgrea, Sonchus arvensis L, plant5 erbacee din fam. Compositae, cu flori galbene ca cele de p5p6die in umbel5 paniculatl gi capitule cu guleray: sint bine cercetate de albine pentru polenu1 gi nectarul lor. rnfloregte in iulieaugust gi cregte pe semsnlturi, ogoare, margini de drum. Sint multe speciii de susai gi anume: S. asper (Vill.), S. oleraceus L., S. paluster L., toate cu flori galbene, numai c5 ele cresc pe diferite terenuri in piduri, vii sau m l a ~ t i n i . S u s a n , Sesamum indicum L., plant5 erbacee bianual5 din fam. Pedaliaceae. Florile sale solitare, axilare inclinate in jos. de culoare purpurie gi p5roase la exterior, ofer5 albinelor mari cantit5ti de polen. Planta se cultiv5, fiind o bun5 oleaginoasl; la noi a intrat putin in preocup5rile agronomului, dar se va extinde. V.n. Talpa g i ~ t e i , T a 1p a u r s u 1 u i, matruna, Acanthus longifolius Host., plant5 erbacee din fam. Acanthaceae, cu flori mari roz far5 codite, cu bractee oblongovale, cu spini, penetifizi, strinse intr-un lung spic la virful tulpinii, sint cercetate de albine pentru polenul g i

l

i
1
1

o a9sa '.? v3ysnd V U V ? I O J ? N unwor, !u!*Sanur '!ua!ocl u!ad alAaa3 .aseolnqol8 unln? ''9 wngvqvl V U V ? ? O ~ ? N 3eq a~nl!den U! asndsrp l1qs !!anqle aIes -8) ' u i ! ~ e r ~ n'uoaeq '2 n u n 2 n J p a[!Jold .graj![aw s u n q alaeoj - an? .a?unru e[ a p aseoa)a!d apunigd -?sodwoj - m e j u!p ~seou!ds 'aamqaa ! 4 a[!?A!!~d urad 'apyae alseoa '!zaa ' guaaad clue[d eyz)e,rnr sn2vlnwzuo3 -!I U! alias:, ! 7snSne-a1[n! u!p albaa sdouuyag 'ala!eas ' [o8olso.1 ' ! n p u 6 -OIJU! fau!q[e a p alelnga ?[nw ua[od -.eqo!a ean!a.ew 'p 3 2 u J v 2 ?, J aelaau s p ea :asuo!an[-!!lu!8ae aIa[ .alepunu! -edas !6 !qw![ albru ea !u!8sew ad !ao[j !i a p a w n !anso[ '!ijeq gZu![ ad a@a! pu;ae 'be,ra[nS un n.1 ' ~ o ! ~ a ? uu! azunaj -gal 15 ~sndns-a![n! u! a$Qaao1jul .ua[ ! a p Flazoa o ad ?IS puaq[u8 es uaaeo[j -od eaa.1 !i 13.1 'au!q1e a p S a y n:, sap:, :azl??sodwo3. w e j u!p eseou!ds aaaeqm 'ae).>au glaa.las a[a :ao[!anmeJ [nja!A e l y')ue[d '.? s?ynv3v V U ? ; / . I V ~'ealanl '!aq aa!aajs!u~aa[nl!dna u! azea n:, a!sd!$ -eq-e8und '.ro~arr!z lu.rn!.) ' [n!uqnrun!a o ea akezaSe '!!ane-auaq[e9 !aolj aae3 'aodo.ro!r, ' E ,sr?aJo!a etIear, 'p 1 J n J elue[d :av7?sodwo3 - w e j u!p 'aa:,eq 'U'h ' p 11 121 J ? 2 1 J 1 -Ja ' guaaad ~ l u e l d'ztlJav3 v?da?uaslip -a)ea!lIn*)au v?Jv3?ynd . ! ~ q z q e8rrnd 'S ? F ? 2 J !anJo[ I !anurnap ad puiasaaa a!aqura? ; -!u!aepg~ naluad [e!sads u j 'ya!lna:, -das u! ~ u ! d a!un! rr!p 8unla.rd ali-aa -ewauj eylsnpu! u! !6 aa!so[oj aae e l -OIJUI '"9 03 a p alsa aelaaq ~ ! i > n p -LIR[,-J mapaurn ajaulj u!ad 'aolade InIeuI -0" '(uo~u?~" - 3 ) %58-(;s I?[ F U J ~ ad '!do~S utad '!anpac8 qns ad ' p a w n sun[e t. [nrra~od apun aaa!ur a p ao[aqoatl !RUI alsa [naol apun !rraputln)aad ad [nluaw!pas a[ a!donso.ra!w Inuaursxa - e o ~ d e alQaa3 .a!aquraldas ul y u ~ d !ew e[ !A leura!juo.~ 'e!ua?Io - 8 a ~ '!lBa[!ga u!p y8un[aad aa!ao[ju! o s a y .au!q[e 16 ! a l j s j o ~ eunuroa u! ?e[euuras lsoj a p alolar,.raa l l n w lrqs a13 'sns a p a01 e $333~ I ' ~ e l ~ a u U u!.jnd !em !A ua[od -azunaj uaeo!iqns e [ alntlsoa:, ' q e a a ~ d e % [ n ut.p 'au!ure~s do !B alelad !au!., n.1 riels aa awaaen u! asnds!p'aqll?~lrcpo aq[e nes !!boa !u!2aeu1 ad Izaail !.IO[J alla '!t~ndand !a013 nr, 'ana2au?8v~ aaej ' a v a ~ v u o ~ ~.~ o d u! p aaaeqaa -dog ' w e j u!p aa:,r?qaa Flueld "7 alvu wuj g?ue[d " 7 3.1vln3?m wnzto2tilod 'g.120~ -~J?JJO zunlii~ldwh~ u ! ~ ~ j !ri[ eqm! ' , -.ql 'B!aods 'yr,!s!dar[ ' 1 o 3 s o J J 'sseo[eq eq.re! '27 s v a u p 7 p J 'U'A 'po j ? ~ , ~ ; ? .sod!s!u Inuaaal .!JI?LUa o [ a i e ~ olnanl u!p pu!aajn,rd '!anwnap 'a?~a!llnaarr !an301 a[!u!p~aS u~ a p [ w !.rn~cdu; 11nu1 y a y ] ad 'ap!ae !aii:,ol diI a14aa:) .?snYne-aq -[na a s '!z~.L![ '!.rni!jnk !ua!od '!anpFd -n! rrt 1) Brrn[a,~da14o~oljirr :1 ~ 8 o qua1 u!ad 3sa.q) .a!l!ade-a!!aeur u! osaaoI.1 -od 16 a" l.1au ne(1 ' . l o ~ ; ) m ~ t~'ar?otjqns ,~j -ul .~,rearjw!.rd ul !!?u!p aIa.3 a.rlu!,rd el aael!se a [ ! 3 ! l ~ a ~ asnds!p '!!and u! pu!!j ' a u ! q [ ~a p a]el!z!h sap $u!s 'alaz -and-!!iod !B zoa !.IO[J a.Ie '!i~i!p 8-7 - u n q pu!ictIap !8un[ aj!po;, n;, 'aleru n.1 n!.j![e.) n.1 'aleloaauel 'al!Sun[e az -njmcI ~ ! u a a ~ n tlalo!,\ !.rolj na a[eno -untIj n.) ' r u . ~ 11nw i 0q a p ~ $ [ F u ; SO^ 'avamlo?~ .lur?j rrtp as.)eqaa glueid - u! !tl;~olul !ow !aoi!aad na ~ u ! d [ n ? o '7 v ~ v . 1 0V ~0O , Z',I~ ' , I W ! ; C U ~ ~ ~ , '~?arrrti;,!ur n a 'ao/u?qv7.urr?j u!p aaaeqna .? zunu 'ar,aeoS![ ' ~ . I I ? O ! ~ ',z iD .l o d o j ;1 -zlpvl s?sdoap3 'aaquaz 'a!uAeael ' !ai 'a!nq[yS-gqle - J Wlrtd!q~'gieq!ygq '3 ? u S o d v J aaeo[n., a p ualoiI !b ?a .aaa!w Y y 051 .!ua!od '!anb!jn$ a p a uq el e!j.~npo,rd.)sn8ne-a!11i! u! '!.inlfu~an u!ad alBa!g~? !A 1snSne-a!un! al&a,ro[~u~ .!.mi-!rr!r,yagrrr !i !anpFd a p rr!p rjunlaad a?6aaolji11 'a01 Inaeqnau

FLORA MELIFERA

199

FLORA MELIFERA

plant5 erbacee din fam. Solanaceae, ce este cultivat5 la noi pe anumite terenuri alese, care dau tutunuri de calit a t e bung. Tutunul are o inflorescent5 i n racem, formind o panicul5 spre virf. Florile lui galbene-verzui la unele variet5ti dau nectar, care se transform 5 intr-o miere aproape f5r5 culoare, putin acidulat5 gi chiar amgruie, care dac5 nu se desface in comer! pentru consum, in schimb este bun5 pentru hrana de iarn5 a albinelor. Productia . d e nectar in flori este mai abundent5 i n a doua jumitate a verii, c5ci inflorirea este in raport cu varietgtile. Plant a oferti gi polen abundent dar in unii ani el e toxic pentru albine, continind alcaloizii - nicotin5 gi anabazin5 in proportii anormale. T e 1 i n 6, telar, Apium graveolens L., plant5 erbacee din fam. Umbeliferue, foarte aromatic5, are o r5d5cin5 UrzicSi rnoartti comestibil5. Pentru a da flori. se infin r5d5cinile in prim5vara celbi d e - d doilea a n in ar5tur5 profund5 gi din ele august gi cresc la munte, pe stinci calcregte o tulpin5 cu muchii, goal5, inal- caroase. U r z i c i i m o a r t i i , Lamium t 5 gi ramificatg. Atunci face flori mici albe asem5ntitoare cu cele ale corian- maculatum L., din fam. Labiatae face drului, grupate in umbele mari. Ele flori mari rogii-purpurii sau roz, agezate sint activ cercetate de albine ce culeg in verticile de 10-16, cu tubul corolei nectar gi polen. fnflorirea este d e lun- indoit; ele sint foarte mult cercetate g 5 durat5 din iulie-septembrie. f n de albine pentru nectarul gi polenul stare natural5 ea prefer5 locuri &rate, lor bogat care are culoarea roz-alburie. Pnfloregte toat5 primgvara din marin special pe malul mgrii, cit gi in jurul tie-august. Trgiegte prin pgduri, tufilacului Amara, din raionul Slobozia unguri, poieni, mai ales i n regiunea d e d e autorul a g5sit-o extins5. deal gi munte. U n g u r a g V.n. U s t u r o i f ii, aigoar5, frunzavoiU r e c h e a p o r c u l u i , V.n. nicului, iarba de lingoare, vindecilU r e c h e 1 n i f d , iarba ciutei, toare, voinicica, A lliaria officinalis iarba de urechi, i a r b i gras5, iarba (Andrz.) plant5 erbacee din fam. Crutunului, jintur5, prescuraritg, verzi- ciferae. Florile sale au form5 de cruce, goar5, Sempervivum tectorum L., plant5 slnt mici, albe, in raceme terminale, perenti, erbacee, gras5 din fam. Cras- cu puternic miros de usturoi. Sint sulaceae: florile sale sint rogii, for- foarte cercetate de albine, c5ci produc mind un corimb la virful tulpinii; ele mult nectar, dar putin polen. fnflod a u polen gi nectar; infloresc in iulie- regte in aprilie-mai gi deci acolo unde

FLORA MELIFERA

-

200

FLORA MELIFERA

se afl5 in masir, este de mare ajutor pentru dezvoltarea puietului, c6ci precede marele cules din mai qi iunie. Planta tr5iegte prin locuri umbroase, umede, tufisuri, p i d u r i si gr5dini. V a r g a c i o b a n z ~ l u i ,cirdu, iarba voiniceascti, lugaci, scaiete, scai voinicesc - Dipsacus siloester Huds., plant6 spinoas6, erbacee d i n familia Dipsaceae, are o floare cu u n ghem ghimpos, asemtiniitor cu u n ou. Planta ofer5 albinelor mult polen si nectar; se socoteste cti un hectar poate da 120 kg miere. lnfloregte in iulieaugust si tr6ieste prin finete, pgduri, tufisuri, locuri necultivate, nisipoase, umede. Vci t c i n z c i t o a r e , iarba ranei, ranoloare, trifoiul racului, Anthyllis vulneraria L . , plantB vivace, erbacee, d i n fam. Leguminosae, cu flori galbene-aurii, adunate intr-un capitul rotund la virful tulpinii ; ele sint nectarilere. Are o inflorire prelung5 din mai pin5 in iulie t i t,r5ieste prin pajigti de

la munte, mai cu seam5 pe terenuri calcaroase. V e r b i n a , V.n. V e t r i c e, ferecea, mtitrise, Tamacetum vulgare L . , din fam. Compositae, perens, erbacee; florile sale sfnt dispuse i n mici capitule galbene, put,ernic mirositoare. Dau mult polen qi foarte putin nectar. fnfloreste in iulieaugust si creste pe locuri ptirtisite, necultivate. E o plants r s p i n d i t l pe suprafete mari in Ostrovul StambaGiurgeni. V i n a r i t ci, cearta casei, lavrentinti, tamiif ti, rinetics Ajuga reptans L., - plant5 erbacee care se intinde pe p6mint yi d 5 stoloni, face parte din familia Labiatne; florile sale albastre, citeodats rosii sau albe, s i n t dispuse cite 6-12 in verticale axiale, formind u n spic la rirful tulpinii. DB nectar si polen. Infloreste in mai-iunie si creste prin pajisti umede, ptisuni si ptiduri. V i n e C e 1 e , albAstrele, corobatica, dioc, neghina, Centaurea cyanus

FLORA MELIFERA

20 1

FOND DE ASIGURARE

L., plant5 erbacee din fam. Compositae, V o i n i c i c a , Sisymbrium loesce igi inall5 portul prin lanurile de selii jusl., ca gi ruda sa brincuta, Sisg i u gi secar5, are flori albastre, ce stau symbrium officinale L. Scop, plante izolate pe un lung peduncul, oferind erbacee din fam. Cruciferae, face floaalbinelor un bun cules de nectar g i re galben5 in struguragi cu patru stapolen. Chiar gi pe timp secetos florile mine lungi g i dou5 scurte, cu patru secret5 nectar, care are o concentratie pet'ale. E cercetat5 de albine pentru d e 0,2 mg zah8r; d5 o productie de 60 polen gi nectar; infloregte prelung din kg miere la hectar, cu gust plgcut, ase- rnai pin5 in august gi cregte pe ling5 drumuri, dgrimtituri q i cimpii. m5n5tor cu cel de migdale. V o r o n i c a , c5tugnic5, gutuitii, fnflorirea plantei tine o lung, din mai-iunie; creste cu predilectie in cul- ungurag , iMarru,mbium vulgare L., e turile de toamn5, dar g i pe marginea ~ l a n t 5~ e r e n 5din fam. Labiatae. in drumurilor prin locuri pietroase si s5- intregime de culoare cenugie-albicioas5, cu florile albe dispuse in verticile race. V i o r e 1 e, gsurele, zambile de ca un bulgirag cu 10 virfuri la caliciu ; cimp, Scilla bifolia L . , plant5 erbacee floarea este mult c5utat5 de albine bulboas5 din fam. Liliaceae. Florile avind polen si nectar cu o concentratie ei albastre, rar roz, formeaz5 un scurt de zah5r de 0,15-1,5 mg, iar produc. racem la virful tulpinii; ele sint prin- tia de miere la ha este de 50 k "~ fnt r e primele flori ale primsverii care iloreste in iunie-septembrie gi cregte dau albinelor nectar gi mult polen prin . locuri necultivate gi pe margini de drum. violet. fnfloresc in martie-aprilie. Z b u r c i t o a r e a , V.n. Cregte prin poieni si pldurile de la ses, fn afar5 de plantele melifere despin5 sus, la munte. scrise mai sus, precum gi cele care au V i r n a n t, ruta, Ruta graveolens o insemn5tate mai mare, dind culesuri L., plant5 erbacee lignoid5, din fam. principale si care sint descrise mai pe Rutaceae, cu tulpina de 30-50 cm, larg in cuprinsul prezentei lucr5ri la aromatic5, cu miros p5trunz5tor, cu literele respective, rnai sint citeva pe frunzele de un verde-albilstrui, cu ner- care le mentionam numai cu numele vuri penate. Are flori galbene-ver- lor: brinduqa (Crocus variegatus Hopzui, dispuse in corimbe terminale, fru- pe), brie (Meurn athamanticum Jack), mos mirositoare, care sint bine cerce- gura leului (Antirrh.inum majus L.), tate de albine pentru nectar gi polen. stevia de munte (Astrantia major L.), Are inflorire prelung5 din iunie pin5 zambila (Hyacinthus orientalis L.). in august. Planta a fost adusa l a noi din t5rile FOND DE ASIGURARE. Fondul de asimai calde din jurul Mediteranei, fiind gurare reprezint5 o rezerv5 de 5 kg c5utat5 pentru preparatele farmaceu- miere de fiecare colonie, pe care tice, polenu1 s5u continind insemnate oricare apicultor trebuie s5 o pun5 cantitati de rutinti. Este cultivat5 gi deoparte In depozit in fiecare an; in griidinile de flori. Acum raza ei de cea veche, din anul precedent, intr5 in r5spindire s-a extins gi se ggsegte cres- consum, de indatg ce alte de 5 kg de cut5 natural gi prin vii, locuri nisi- miere din noua recolt5 o inlocuiesc. poase expuse mai bine la soare, pe In felul acesta apicultorul are la dispozitie pentru un an greu o ling5 ziduri.

FOTI N .

202

FURTISAC:

r u l ; hoatele ce pleac5 din stup cu guvile pline, fiind greoaie din cauza sarcinii ce o duc, sint nevoite s5 se FOTI N., cercetgtor romAn, care im- lase in zbor, putin in jos gi apoi s5 se preun5 cu colectivul de la I.C.Z. a inalte. De asemenea, pozitia picioaintrodus la noi metoda pentru pgstra- relor este alta decit cea normall; cele rea m5tcilor iarna in afara ghemului. care pleacii cu guga goal5 au picioarele De asemenea a f5cut cu colectivul s5u intinse de-a lungul abdomenului, pe d e la S.C.A.S. studiul biometric gi cind cele cu guga plinii igi adunii pimorfologic a1 albinei romAnegti, care cioarele, ca s5-gi poat5 echilibra astfel a primit denumirea de Apis mellifera greutatea ce o poart5 in gug3, aga cum vin cele inc5rcate cu nectar. Carpatica. Dait5 colonia atacat5 are populatie FURTISAG este un fenomen din viata multii, atacul este respins, rnai ales coloniei, in special la specia italianii, cind intervine gi stuparul cu ajutorul fenomen care apare la unele atunci unei m5suri de represiune. Cind ins5 cind nu mai g5sesc resurse de cules. colonia atacatii este slab5 sau depriFurtigagul constituie o mare primej- mat5 din anumite cauze, iar atacandie pentru viala coloniilor gi existents tele numeroase, ele incep s5 se strechiar a stupinei. S-au v5zut stupine coare ugor fn stup, ca s5 ias5 curind atacate de albine hoate care in 10-12 cu prada furat5 gi in felul acesta jaful zile gi-au pierdut cea mai mare parte se organizeaz5. Colonia atacat5 incepe din colonii, iar albinele celor r5mase cu incetul sii cedeze. Dac5 in ace1 modin cauza luptelor, erau uzate, im- ment hotgritor stuparul nu intervine; b5trinite gi f5r$i puf pe torace. colonia atacat5 este destinat5 pieirii. Adeseori coloniile puternice iau Dac5 se prind unele din cele ce ies drept tint5 familiile mici gi slsbite, gr5bite si le stringem intre degete, mai ales dac5 suferii de vreo boal5. hoatele scot din gug5 o picgturii d e Cit5 vreme in cimp se g5sesc flori miere. E dovada cea mai sigur5 a hoticu nectar din belsug ele nu cautii c5i tului, iar stuparul trebuie s5 ia imeIiituralnice de a - ~ m5ri rezervele. fn diat m5surile cele mai drastice, ca i timpul culesului mare, cind albinele furtisagul s5 inceteze. nu au alt5 preocupare decit aceea ca Furtigagul intre colonii poate avea fn graba cea mai mare s5 aduc5 in Ioc si atunci cind apicultorul aplic5 stup cit mai mult din ceea ce le oferg florile, nu dau nici o atentie la alte un tratament curativ sau preventiv resurse ce se g5sesc in preajma lor. cu substante puternic mirositoare; Cind nectarul din flori este complet acesta anihileaz5 mirosul caracterisepuizat, albinele incep s5 caute ori- tic fiecgrei colonii gi deci le unificg sub acest raport ; albinele stupinelor unde a r putea giisi un altul. mai tari sau cu albine hoate pot a Oricine ar privi cu atentie zborul unei albine hoate igi poate da seama tunci cu ugurintg gi f5r8 nici o opozicii nu e normal. Ifntr-adevgr, de unde tie s5 p5trundii in stupii vecini, fualbinele culeg5toare care pleacii la rindu-le intreaga agoniseal5. De aceea cfmp fgi iau zborul dintr-o dat5, avEn- tratamentele care cer aplicarea unei tfndu-se inainte gi T sus, c5ci au guga astfel de m5suri se fac toamna tirziu n goal5 gi nu le ingreuiazg cu nimic zbo- sau primiivara devreme.

anumit5 cantitate de miere, cu care ajutii coloniile complet lipsite.

QJ !L opnjlns rala 8 O& '$reo$n yu!z n:, a l e a r p u i dnls u!p sa! are:, alau -uaq 8 OT; n3 a!$eu!qtuo:, o aDej as : r o l -!q[e 'yu!gj no srpnd roa as do:,s l s a m -ns a p gsluaur!radxa ~ue!lel! ?la$ u l 'Faels am:, e!uoIoa yyradoasap -ar o pu!soloj u!$qo as aunq !em !B a l a!nqaq 'lndaauj e ln8e6!~rnj P U J ~ -3aj3 -roqz a p e r n p u p s ad !nlnO!u!pan 'Bu!q -1-e o a3a.q aleod ?!a '!n!ur !rnO!u!prn eBu!ls !5 q d e a r p ul a1-npu1zaB.e ':,!uaj p!3s ap !rn)!:,!d 0 ~ - 8 all:, Flea a p gq!e ~s a!nqarl 'asnpaa !!ielndod n:, aueodurel nes u o j y ap !jgnnq p o p '!nlgur a p saaa$Oaa:, n q u a d al!qeBa~d$ u p ad und as do:,s p a n e u~ .elernn yuq aren alaalmu ~e!oads u l ' e q s ~ 8 u g eun 'au!qp &-2 e earaaarl a!npe8uj g s -oar:, nes e d e nn %OE; ap a!ierluan al!!uo1on e y .!a!uolo:, eaJ -uon u! a!uaj !n[np!ne ~naolnre na e!qe [a ' a q e ~ s -alnd ap 2rode.x u! s q n s a p arj .es [nB!u ~ o ~ a l e o!q r ~ l a ~ d a p u ~ ! epolaru pu!so[oj - ! p q mgaseaun as gs a q q s ala3 *a?ez!u u!$qo as aunq alreoj aleltnzau l .dnls -128~0au!q !8 an!uaalnd a!j gs al!!uo1oa u! !4 urp aolau!qle e!ie[n3a!n !4 !n[ [nSek!lrnj !rdo !4 Iuaaard e nrluad -ndn?s eaa!s!aae pzeam4n '?ez!ueS.ro .roBn !euI e ~ n w n n eqod a[ apun ap 'prrjrna p[je !4 glne:, '!aeur !cur a ~ a d e ps ro[au!qle alel!l!q!sod as e p BA '[a qns g e x ~ ~ o q zap ya!rnp !eru $13 aaaazaa !rn8ej u! eunpe !S-e j - U ~ Sy31u o n3 'sns ap !n[m earap a p e'ju!rop U! 'a[au!q1v . [ n ~ e d n l ss u n -!qnsap ar?p sor ap areur !n[nb!u!prn -caplolug adeoade atre o gaes!rd o-alul e g e l 0 1 eaaap!q:,u! 'eauaurase a a !111n9ei!~rnj !!a!njug[zap eu!a pyeol Fa -nele el yjunuaa !G asu!ad luls alajeorl spa,\ as 'sns ! ~ u ras!.r:,sap alaa u!a 'aleaele !a!uolon ate aIan u ~ parr!q -aa!?3adsaa ro~!!uo[oa -1e a l l n u !eru pre,rls ap pulls o~one a!nl!lsa.i as 5s 301 U! '~3es!.rd U! S U ! ~ !sonu!s reo[na un y8,rnmixl ps dnls ug e [ !!rn8r?j :st.[ as 'a,re?~oaaapdnp 'pujo p l u ! aa a[au!qIe ~ 8 ! [ q 0 1 -r)uv3?S ! dm!? e1 3e3!p!~ a nu p3ep '!n[nSe8!lrnj 3 gperd ape3 [a 'dnls rrn leuan?s.er e .u.,\ ?usa!$ ?!runuap .\!?!zoJs!p n!ur !nun e qe:,ele !n[ndn?s lnB!u!p,rn el ea.1 a:, !unl.rnj raun e w r n u! pula !a!i:,np -eaqde urrd u!iqo as ~iu!~i!adglseaae - o ~ d s u ! d n ~ s ap aqavdap !cur eaaa ap u! a?elInzauun;q -asrDn !$ asu!rd lu!s !i rpqoz! m[ un-alrr! nels nu ~ u ! j n d 'a[a u! pan3ul as :ae?e a3 aiao pu!3 ad yu!q[e na a,raysaradu! a p a[aalnnu 'gqae! ap a[ar!j arlu! as-npulzaie eareLr p u p ! !!4[~ ap !!un advo,rde eard !!dn)s -yde au!q !eru lajlse nz!ueZao a0.i !G! :zeSe as gu!dnls u! pula ! (ga![e?aur ro!aalu! rr!p a[au!q[e ! yde nn pl!dorls Fzurd nes uoj!% u!p " U ' A ' ~ 0 ? 3 a z o ~ d 'e?e!oju! pq.re! uu!jnd !nlnS!u!pan In1 ?do3 !nun e!j~aload qns anpj as '!rpanr -darp u! aund as rjemle !!dnls t.70 -a~du! vauaruase u! 'eareranl) sqnsap :a[aJeolpur.In I U F S [ndnjs du!l ? [ n u card au!j !4 salnn ?en[ ap a[ranspw zea Isaac U J -~,.:)cv!ad ap y s d ! ~a BJaje .re! '!!dnls go!j!raA [nr utp !dn?s r i ~ n u r! e u ~su!rtIni !j rirr ps -etInls pu!:, :no[ are !ew 1nBeQ!lan,g 1 n ~ ~e3en ! i j p u o ~n3 ' ~ z ~ a l a a u ! j [nYeE -[nSe4!1rnj Fu!uraalap as -!lrnj !G xalE!u![ as a[au!qlv .gaeic a:) nu '!!aps!rd rrdnls !io? el '8 OO~--OE;J !n[aa [ n a q U! y w n u!p e?saae .re! 'lea ap rarw ! i ~ ? r ) u e an3 ereas rewnu p~ . . -eye !n[ndn]s [naol rr! g n u as elsaae -Grnp ?Sun1 ap a.r!ug.rrl o as-npu!agd 'paele a.rr?.) lnclnls ~nssorrn.~a.r y?epO a!ine3 .y.?ss!ad ur p !!uo[o,) a l p rap,) ap !i dm!? -aad ap a[!ansgur en! e yrgj ' ~ e d n l s a.13 ap ~ i a!je~!Se ~l!nui!qoau o-.rlu~ -?a ap ro[au!q[e eaa!uyaq aqsa !n[nSeB e ~ a yjeoq r?!uo[03 -a?!apwan !b ara!w -rlanj B aaenoaoad ap pznaa ~ q 0 e ~

FOTI N.

202

FURTI$AC,

rul; hoatele ce pleac5 din stup cu gugile pline, fiind greoaie din cauza sarcinii ce o duc, sint nevoite s5 se FOTI N., cercet5tor roman, care im- lase in zbor, putin in jos ~i apoi s5 se preun5 cu colectivul de la I.C.Z. a inalte. De asemenea, pozitia picioaintrodus la noi metoda pentru p5stra- relor este alta decit cea normal5 ; cele rea m5tcilor iarna in afara ghemului. care pleacG cu guga goal5 au picioarele De asemenea a f5cut cu colectivul s5u intinse de-a lungul abdomenului, pe d e la S.C.A.S. studiul biometric si cind cele cu guga plin5 igi adun5 pimorfologic a1 albinei romanegti, care cioarele, ca s5-gi poat5 echilibra astfel a primit denumirea de Apis mellifera greutatea ce o poart5 in gug5, aga cum vin cele inc5rcate cu nectar. Carpa lica. Dab5 colonia atacat5 are populatie FURTISAG este un fenomen din viata mult5, atacul este respins, rnai ales coloniei, in special la specia italian5, cind intervine gi stuparul cu ajutorul fenomen care apare la unele atunci unei m5suri de represiune. Cind ins5 cind nu rnai g5sesc resurse de cules. colonia atacat5 este slab5 sau depriFurtigagul constituie o mare primej- mat5 din anumite cauze, iar atacandie pentru viata coloniilor gi existents tele numeroase, ele incep s5 se strechiar a stupinei. S-au v5zut stupine coare ugor in stup, ca s5 ias5 curind atacate de albine hoate care in 10-12 cu prada furat5 qi in felul acesta jaful zile gi-au pierdut cea rnai mare parte se organizeaz5. Colonia atacat5 incepe din colonii, iar albinele celor r5mase cu incetul s5 cedeze. Dac5 in ace1 modin cauza luptelor, erau uzate, im- ment h o t h i t o r stuparul nu intervine, b5trinite gi f5rG puf pe torace. colonia atacatg este destinat5 pieirii. Adeseori coloniile puternice iau Dac5 se prind unele din cele ce ies drept tint5 familiile mici gi &bite, gr5bite yi le stringem intre degete, rnai ales dac5 sufer5 de vreo boalg. hoatele scot din guy& o piclturg d e Citg vreme in cimp se g5sesc flori miere. E dovada cea rnai sigur5 a hoticu nectar din belgug ele nu caut5 c5i tului, iar stuparul trebuie s5 ia imeI5turalnice de a-yi m5ri rezervele. In diat m5surile cele rnai drastice, ca timpul culesului mare, cind albinele furtigagul s5 inceteze. nu au alt5 preocupare decit aceea ca Furtigagul intre colonii poate avea In graba cea mai mare s5 aduc5 in loc qi atunci cind apicultorul aplic5 stup cit rnai mult din ceea ce le oferi florile, nu dau nici o atentie la aIte un tratament curativ sau preventiv resurse ce se g5sesc in preajma lor. cu substante puternic mirositoare; Cind nectarul din flori este complet acesta anihileaz5 mirosul caracterisepuizat, albinele incep s5 caute ori- tic fiec5rei colonii gi deci le unificg sub acest raport ; albinele stupinelor unde ar putea gisi un altul. Oricine a r privi cu atentie zborul rnai tari sau cu albine hoate pot aunei albine hoate igi poate da seama tunci cu ugurint5 yi far5 nici o opozic5 nu e normal. lntr-adevgr, de unde tie s5 p5trund5 in stupii vecini, fualbinele culeg5toare care pleac5 la rindu-le intreaga agoniseal5. De aceea clmp igi iau zborul dintr-o dat5, avin- tratamentele care cer aplicarea unei tfndu-se Enainte gi in sus, c5ci au guga astfel de m5suri se fac ioamna tirziu goals gi nu le ingreuiazs cu nimic zbo- sau primsvara devreme.

anumit5 cantitate de miere, cu care ajut5 coloniile complet lipsite.

FURTISAG

204

FURTISAG

g terebentin5, din care se toarnii intr-o cutie goal5 de crem5 de ghete o anumit5 cantitate agezind-o pe urdinig. Emanatiile nepliicute ale lichidului ce se volatilizeazii, indep5rteaz5 hoatele. 0 bucatl de tifon ce acoper5 bine partea din fat5 gi pirtile laterale ale stupului, prinsl sub copac, llsind spatele neacoperit gi urdinigul deschis, este o mBsur5 bung; tif o n d este l5sat astfel pin5 seara, cind va fi rlsfrint la urdinig pentru citeva minute pentru ca albinele hoate ce stau in dosul tifonului s5 plece acasl, iar cele ale stupului s5 intre. Rezultatele sint foarte bune dac5 in dimineata urmiitoare, inainte de a incepe zborul, tifonul este 15sat in jos, pentru a controla dac5 hoatele vin din nou. In mod obignuit ins5 ele sint descurajate de rezultatul incerc5rilor zadarnice flicute cu o zi inainte gi nu rnai atac5. 8 Aqezarea peste cuibul stupului ho$it a unui geam, dup5 ce i s-a ridicat capacul gi podigorul, l5sind urdinigul ceva mai mic, d5 rezultate bune. Hoatele intrate, trag sus, la Iumina geamului, f5rii a mai incerca urdinisul. Acolo ori sint prinse de albinele gazde, ori, zbgtindu-se f5r5 rezultat, renunt5 s5 mai incerce a doua oar5. Seara se pune capacul la loc. A doua zi, geamul se agaz5 din nou peste corpul stupului, dar albinele hoate nu mai vin. f n cazul furtigagului provocat de hriinire, stuparul va lua urmtitoarele

m5suri: hr5nirea se va face tirziu, spre sear5, cind in prisacii a incetat activitatea albinelor. Hrlnitoarele folosite trebuie s5 st.ea sus sau deasupra ramelor. fn felul acesta, pin5 cind albinele nticliiite cu siropul luat in prip5 vor ajunge la urdinis, ele vor trece prin toat5 masa albinelor din stup, care le vor linge gi primi din acumularea mare de sirop din gugile pline. Dac5 se folosesc hriinitoare de exterior, asezarea acestora s5 se fac.5 in spatele stupilor la o treime din in5ltimea de sus a fagurilor; in felul acesta ele nu vor mai fi n5cl5ite. Dac5 hr5nirea a provocat inceputul unui furtisag, in prisac5 apicultorul s5 renunte a mai d 5 hran5 lichid5, ci s5 foloseasc5 hrana uscat5 cu zahiir tos pus in hr5nitoare speciale V.n. Hrcinirea. !n cazul epuiz5rii tuturor acestor mijloace de lupt5 f5r5 rezultate bune, se va folosi metoda capcanei. V.nCapcana pentru roi. Cu acestea albinele hoate sint prinse, tinute infometate gi apoi eliberate sau supuse atesteziei. V. n. Anestezia. fn concluzie, cercetarea stupilor intr-o perioad5 de stagnare a culesului s5 se fac5 sub cortul protector. V.n. Cortul protector. Mierea s5 s e extragii numai noaptea V.n. Recoltarea mierii, extractia de noapte. Fagurii extragi s5 se dea la lins in aceeagi noapte stupilor recoltati.

GARY E.Y. cunoscut cercetator din S.U.A., care a facut observati asupra zborului de imperechere a m5tcilor, folosind mijloace originale; a IBmurit multe din tainele actului sexual la imperecherea trintorilor cu matca.

bine, ale caror margini constituie un invelis de corpuri \7ii. Ele stau inghesuite una in a k a , formind un tot cu un centru termic. Fiecare interval are o temperatur5 in raport d e numarul albinelor; cu cit albinele sint rnai numeroase, cu a t i t c5ldura ce o produc este rnai mare. fntr-un astfel de dispozitiv desigur c5 cercul GHEM in care colonia se stringe din mijloc va avea temperatura cea cind timpul este rece ca o m5sur6 mai ridicat5 fat5 de cele din interpentru p5strarea c5ldurii in colec- valele recine, cu albine rnai putine. tiv, are oarecum forma apropiatri a Cum ceara din care sint construiti unei sfere putin turtite (elipsoidal5). fagurii este un material termoizolator, Albinele ocup5 intervalele dintre fa- ciildura produsri de centrul fiec5rei guri, stind introduse cu capul in ce- felii din ghemul sferic radiaz5 spre lulele goale de sub celulele cu miere. margini qi inlesneste albinelor s5-gi f n intervalul din mijlocul ghemului p5streze o cCildur5 corporal5 potrise afl5 cel mai mare numar de albine, vit5. Cind ele simt c5 le str5bate tn majoritate tinere, ce au cu ele frigul, se migc5 dinspre margini spre acolo gi matca coloniei. fn interva- interiorul intervalului, l5sind pe cele Iele vecine celui mijlocag, num5rul ce st5teau pin5 atunci la cald s& albinelor este din ce in ce rnai constituie qi ele, la rindul lor, coaja redus pe m5surri ce fagurii sint rnai de ap5rare contra frigului pentru cele dep5rtati de centru, incit pe ulti- din interior. Albinele din margini mii din dreapta 8i stinga r5min stau strins inghesuite cu capul introputine albine. Deci fiecare interval dus sub abdomenul celor de rnai sus. are forma unui cerc in ansamblul Acestea, ajungind la celulele cu miere, sferei, care parc5 a r fi alcltuit .din isi transmit de la una la alta aceastii felii-felii, cercuri compacte de al- hran5, care consumat5 le d 5 energie

GHEM

206

GHEM

caloricg. Aceast5 c5ldur5 organizat5 lntre intervale, ing5duie coloniei s5 treac5 gerul iernii la cele mai cobor i t e temperaturi c5reia ii poate face f a t 5 cu succes, dac5 au la dispozitie hran5 suficient5 gi de bun5 calitate. P e m5sur6 ce hrana din partea superioar5 a fagurilor se consum5, ghemu1 se deplaseazil in sus ca s5 nu piard5 contactul cu mierea. Cu cit dispozitivul de rame cu miere este m a i inalt, gi deci sus rezervele de hran5 sint intr-o rnai mare proportie, cu a t i t iernarea ghemului decurge In rnai bune conditii, iar pierderile sint minime. De aceea stupul multietajat in care coloniile ierneaz5 cu dou5 corpuri jos cuibul gi sus marea rezerv5 de hran5, este considerat m u l t superior altor tipuri de stup. Rama STAS Dadant nu corespunde In aceast5 privint5 cerintelor naturale d e bun5 organizare a ghemului, c l c i in5ltimea ei cu o lumin5 de num a i 27 cm, chiar dac6 in jum5tatea e i superioar5 se g5segte miere c5p5cit5, nu este indestulgtoare pentru a satisface nevoia de c5ldur5 t i consum, in special pentru intervalul ce-l constituie centrul sferei, pin5 l a aparitia florei de prim5vari. De aceea, pentru buna iernare a albinelor, se impune ca deasupra cuibului propriu-zis unde se gi formeaz5 cent r u l ghemului de iarn5, s5 se g5seasc5 u n magazin de recolt5 plin cu faguri c u miere. Aranjamentul din toamnii a1 stupilor s l fie astfel fZcut, ca inc5 d e la inceput centrul ghemului s5 a i b 5 contact strins cu acest depozit d e hranl. Rama central5 din magazin gi cuib s5 aib5 miere ceva rnai pufin5. Atunci albinele sint nevoite d e la inceput s 5 urce gi s 5 ocupe a t i t intervalul intermediar dintre corp gi magazin cit gi rama cntral5 din magazinul cu miere.

Obignuit albinele igi formeaz5 ghemu1 T dreptul urdinigului, pentru a n primi aer indestul5tor, rnai ales cind colonia este puternic5, cu multe albine. Coloniile puternice care ierneaz5 pe dou5 corpuri suprapuse igi organizeaz5 ghemul cuprinzind in el gi intervalul dintre corpuri. Astfel ele se pot ugor deplasa -din oricare directie, spre locul unde colonia igi are rezervele sale bogate. Coloniile siabe igi organizeaz5 ghemu1 spre peretele din fund a1 stupului, loc rnai ferit de curenti gi deci rnai cald. Cele ins5 care sint agezate cite dou5 in acelagi stup prefer5 s5-gi facl ghemul ling5 diafragma desp5rtitoare. Acolo, ghemul are pentru fiecare din cele dou5 colonii forma cite unei emisfere, cu majoritatea albinelor intinse pe diafragm5 pe ambele ei fete. Iat5, dup3 cercet5torul A. B ii d e 1, schemele ghemului de iarn5 la diverse temperaturi. In desen matca este indicat5 prin ;f , iar albinele prin s5geti a c5ror virf indic5 directia corpului albinei in ghem. - La temperatura de 0" albinele se agaz5 in dou5 straturi, inghesuindu-se spre exterior cu pozitia corpului in susul elipsei, ingrogat5 mult acolo. f n partea de jos elipsa este rnai subtiat5, albinele stau r5sfirate c5ci pe acolo p5trunde aerul in ghem. -La temperaturi sub 0" se formeaz5 Pnc5 un strat protector, in care albinele de la exterior sint intoarse spre centru, cele din stratul a1 doilea stau cu corpul in sus, iar cele din centru,-continuu in mitcare - stau in pozitii diferite. - La temperaturi foarte scgzute, 20-25"C, stratul a1 doilea dispare ; in schimb cel exterior se ingroagl foarte mult, albinele stind toate cu

GHEM

207

GHEM

capul spre centrul ghemului, expunindu-gi doar numai o mic6 parte din abdomen. Reglarea cgldurii ghemului se face astfel: albinele igi incarc6 guga cu mai mult6 sau mai putin3 miere in raport cu temperatura care se g6segte in ace1 moment in ghem. De pild6, cind in ghem sint numai 10-15"C, albinele nu pot lua mai mult de 812 mm3 miere in gugi, pe cind la 2530°C ele igi pot umple pe deplin gusile. Desigur c6 o cantitate mai mare de hran6 va ajunge mai mult timp albinelor pentru consum. Se consider6 c6 mierea dintr-o gug6 indestu]at5 asigur6 intretinerea albinei timp de cel putin dou6 s6ptiimini. Aceasta nu inseamn6 c6 la un moment d a t toate albinele au gugile pline sau toate goale. Ele se alimenteaz6 pe rind, atunci cind simt c6 rezervele din gug6 sint pe terminate, iar dac6 nu o pot face din cauza frigului, ele iau hrana prin transmisie de la cele care au mai mult in gu96. Ajutorul reciproc gi schimbul de hranil intre albinele aceleiagi colonii sint legi de baz6 in existents coloniei. Comparativ, totdeauna albinele rn6rginage au cantitatea cea rnai mare de h r a n l in gug6 fat6 de cele din mijlocul ghemului gi acest lucru este normal. fntr-adevgr, ele sint cele mai expuse frigului gi deci consumul de miere este mai intens, pentru ca organismul s6-gi poat6 avea propriile sale calorii, in afar6 de ceea ce primegte prin iradiere din mijlocul ghemului. Acolo se afl6 un centru termic afinat, cu o c61dur6 constant 5 , ce normal nu scade sub 14-15°C gi care cind in ghem depune O U ,~atinge o limit6 d e 34°C. Pentru aprovizionarea gugi]or cu miere, albinele se migcg destul de activ in ghem. S-au marcat albine pe

( 1 2 3 - diferite straturi din ghem). a - l a sciderea temperaturii extcrioare, albinele lnnoasa @emu1 f n partea de sus; b-la h e putul iern~ialbinele tinere ocupa Stratul 3 dln ghem. c-la temperatur%*toartesc%zuta stratul 2 'dispare din phemul de iarna (A. Biidel)

Reactia ghemului E raport de n temperaturil

H R A N W ALBINELOR

222

HRANA ALBINELOR

se tot ia de pe foe si sc pune pe balant5. Cind balanta va f i perfect echilibrat5 ass cum a fost cind s-au pus inifial cele 1,150 1 ap6 gi deci in amestec nu a rnai rBmas decit exact numai apa pus5 a t u n t i (crici cealalt6 s-a. evaporat) - vasul se d & de-o parte d e pe foe. Con!inutul sc r5sloarni in a l t vas curat, care se las6 nemigca! pin5 el s-a r5cit a t i t c i t poate f i t,inut intre miini far5 s i frig5. Atunci incepe invirtitul puternic a1 amestecului cu un fBc&lef. numai in acela?] hens, pin5 cind din transparent cl incepe sli sc ingroage si s% devin5 albic~os opac.. Este tocmai timpul sti fie turnat in forme. Cele rnai bune forme sint ramele goale ale unui magazin d e recolt5, deci f5r5 faguri in ele. Ramele se asazii orizontal pe o foaie d e hirtie ce s t 5 pe masri. Cind serbetul este gala ass cum s-a a r 6 t a t rnai sus, el se toarni repede in rame goale in care se las5 sri se int5reasc5 pin5 a doua zi. Fiecare ram5 d e magazin v a cintsri 2,5 kg z a h i r candi. Se pot d a o d a t a chiar dou5 rame din acestea. Un a l t mod mai precis d e preparare a gcrbetului d e zahiir candi este prin metoda cind sefolosegte termometrul, gt iut fiind c5 in functie d e concentratia lichidului, creste si temperatura d e fierbere. Serbetul candi este bine facut atunci cind termometrul adincit in masa licl~iduluila 2 c m , aratri 117°C. Din acest moment se procedeaz5 ca qi la metoda precedent5 15sindu-1 s5 se r5ceasc5, apoi se amestec5 ~i se toarn5 in formele dorite. Fiindcri nu ori ce stupar dispune d e yn termometru d e peste 100°C (dupii Orosi Pall) se poate inlocui acesta cu o mica cutie d e tabla (cum a r f i capacul unei cutii d e cremti d e ghete sau o tig5if5 cu coad5 lungs), in care se agaz5 u n strat subtire d c sulf sub form5 d e praf. Cum punctul d e topire al

acestuia corespunde aproximativ cu temperalura d e rnai sus, d e 117"C, se asa76 cutiula cu sulf pe suprafala lichidlllui in fierbcre. i n momentul cind incepe topirea prafului d e sulf, oprim fierberea si se procedeaza ca g1 in restul metodelor, intrucit siropul a ajuns la gradelc indicate rnai sus. Atunci se toarn5 in forme, asezind ramele goale pe o mas5, avind hirtie sublire sub ele. Cind in zal~cirulcandi sc a d a u g j gi o proportie d e miere, v a fi cu a t i t m a i bin^ cBci m ~ e r e ac a l d i constituie gi o hran5 superioar5 pentru albine, iar blocul ramine ma1 fraged gi nu sc intcireste prea mult. Xlicrea ce se adaugti v a f i d e 100 g pentru fiecare kg d e zahrir. Felul cum se oferli albinelor yerbclul candi este urm5torul: peste suprafata ramelor se Fun 3-4 gipci de 5-6 mm grosime pe care se v a rezema, in pozitie orizontals, placa sau plgcile d c zah5r candi. P e deasupra lor se pune o hirtie cerat5 care inlocuiegte podisorul. Perna din capac cu talag fin d c lemn a d e r i d e hirtia cerat5, gi nu permite risipa c5ldurii d i n cuib. L a terminarea lucrgrii stuparul v a avea grij5 s5 scoat5 d e pe fundul stupului cartonul gudronat d e control, s5 mliture albina moart6 gi rumegugul d e ceara aflat pe el, iar odatg curatat s5-1 pun5 la loc. Aceastri m5surri este necesarri pentru cii din placa d e z a h l r candi aflat5 sus vor cridea pe fundul stupului f5rimituri care dup6 2-3 s5pt5mini pot fi recuperate. Prepararea paslei de miere qi zahdr pentru hrgnirea albinelor se face mult rnai simplu: se pun patru p5rti zah5r pudr5 intr-un vas d e tab16 dreptunghiular, peste care se toarn5 in s t r a t uniform o parte d e miere incrilzitg bine. Se agazg cutia intr-o incapere c5lduroasg si peste 10-14 zile in-

HRANA ALBINELOR

223

HRANA ALBINELOR

treaga cantitate de zah5r a fost p5truns5 de miere, f5cindu-se un amestec absolut uniform. Dac5 in cutie, inaint e de turnarea zah5rului s-a agezat o bucat5 de celofan sau de material plastic, atunci pasta rezultatl in acest timp se scoate afar5 foarte ugor sub forma unei pl5ci gi este t5iat5 in scalupuri dup5 dorint5. Un a l t mod practic de a prepara pasta repede gi ugor milrind doza de miere, se face astfel: peste 3 p5rti zah5r pudr5 se toarn5 o parte miere inc5lzit5. Se pgstreaz5 intr-o camer5 caldl. Dup5 2 4 ore, zah5rul este p5truns de cantitatea sporit5 de miere astfel c5 el poate fi frsmintat, far5 a se forma cocoloage. Pasta trebuie s5 fie aga de consistent5, inclt s5 nu adere pe min5. La proportia sus-amintit5 ea este prea moale, dar se adaug5 putin praf de zah$ir gi se fr5mint5 ugor. Pasta astfel f5cut5 se p5streaz5 mult5 vreme in vase ermetic Inchise, pentru a se mentine fraged5 gi ugor de scos. Altfell mierea fiind higroscopic5 va absorbi din aer ap5, iar deasupra apare u n mic strat lichid. fn acest caz, lichidul se scurge gi pasta frgmintindu-se d i n nou cu zah5r pudr5, se pune la loc in vas. Pasta se d 5 albinelor intins5 pe un tifon intr-o singur5 foaie gi se agaz5 deasupra ramelor in dreptul ghemului, acoperind-o cu o hirtie cerat5. Pasta pentru hrana mdtcilor expediate in colivii este f5cut5 din miere, zah5r qi p5stur5. Aceast5 past5 are cam aceeagi component5 ca gi cea de rnai sus, ad5ugindu-se numai 7% p5stur5 scoasg dintr-un fagure, care se freac5 bine cu miere gi apoi totul se fr5mfnt5 cu pudra de zah5r pin5 se obtine un amestec consistent. Pasta se prepar5 cu 3-4 luni inainte de prim5var5 p5strind-o In borcane bine inchise g i ferite d e luming. fnainte

de a pune pasta in tuburile coliviilor de expeditia m5tcilor, ea se fr5mint5 bine intre degete; astfel se inc5lzegte putin gi se introduce ugor in tuburi. V.n. Expedidierea mcitcilor. I1 Hrdnirea de stimulare, a t i t de necesar5 pentru extinderea puietului in prim5var5 gi toamn5, este obligatoriu s5 se fac5 in localit5tile unde lipsegte culesul in aceste dou5 epoci din an. Albinele igi extind puietul numai dac5 g5sesc h r a n l in stup, or afar5 in natur5, sau oferit5 de stupar. Atunci ele hrgnesc matca rnai abundent cu Ijptigor, iar puietul se extinde in cuib. f n acest scop, apicultorul ofer5 albinelor afar5, sau in stup, o hran5 preparat5 fie cu miere diluat5 care dB rezultate foarte bune, fie cu zah5r aromatizat cu ceaiuri, fie sub form5 de zah$ir cristale care d 5 rezultate rnai hune chiar decit sub forma de sirop. fn principiu, orice fel de stimulare creeaz5 in stup o stare de excitare, de euforie gi bun5 dispozitie care are ca efect extinderea puietului in cuib. Mai mult chiar, s-a constatat prin observatii comparative cii in coloniile unde s-a intervenit cu o hran5 stimulativii, albinele aveau in gugi o mare cantitate de enzime fat5 de continutul gugilor albinelor din coloniile care nu au fost stimulate. Cum enzimele sint secretii glandulare foarte folositoare puietului, se intelege c5 in coloniile stimulate puietul va avea u n potential superior. Hr5nirea stimulativ5 nu trebuie f5cut6 numai atunci cind este nevoie, c5ci se poate ca unele colonii sub impulsul stimullrii, s5 intre in frigurile roitului. Hr5nirile de stimulare se aplic5 rnai ales la coloniile mediocre ca populatie - la care rezultatele sint mult rnai evidente fat5 de cele cu populatii mari. f n schimb observatiile au dovedit c5 in coloniile rnai puternice

HRANA ALBINELOR

224

HRANA ALBINELOR.

si cu un cuib deja extins la iesirea din iernat, hranirea d e stimulare nu are un efect asa d e spectaculos. o La coloniile cu mari rezerve de hran5, d 5 rezultate foarte bune o stimulare mecanicci V.n . Tehnica apicolci, luna martie, stimulare mecanicg. fn general, hr6nirea stimulativ5 d e prim6var6 se incepe cu 50-60 zile inaintea aparitiei marelui cules, in raport de regiune. E a se repeta toamna, pentru ca albinele s5 creasc5 cel putin 2-3 generatii d e tineret, care s5 infrunte greut5tile iernii gi cele din viitoarea prim5var5. Desigur c5 f5cind hrgnirea stimulativ5 in prim6var6 rezultatele sint mult mai evidente pentru extinderea puietului. Atunci, albinele grisesc nectar, d a r mai ales polen proaspAt, iar hrana stimulativ5, d 5 un impuls mai mare acestei extinderi. In schimb in toamn5, albinele nu g5sesc nectar si polen decit intr-o m5sur5 mult mai redus5, natura are tendint5 spre potolirea ritmului d e creatie, totul incepe s5 se restring6, matca este obositii d u p s sase luni d e ouat, iar in colonie apare instinctul d e frinare a dezvolt6rii cuibului. De aceea pentru a determina albinele s5 nu-si incetineze ciclul d e reinnoire a generatiilor si a le d a impresia cB afar5 culesul nu a incetat, se face neap5rat o hrgnire stimulativ5, cu care ele sustin puietul din cuib, f5r5 s6 consume din rezervele d e iarn5. Atunci apicultorul introduce 2-3 faguri goi la mijlocul cuibului pentru ouat si incepe hr5nirea d e stimulare care d6 rezultate bune numai in aceast6 situatie. @ Hrcinirea stim uLa&&je toamn&dri rezultate bune mai ales in coloniile cu m5tci n5scute spre sfirsitul verii. Cind ins5 apar zile in care stupul d e control de pe cintar inregistreazg urc5ri d e 250-300 g nu este nevoie s5

se dea hran6 d e stimulare, c5ci acest. mic cules este el insusi o stimulare pentru extinderea puietului. Deci stuparul trebuie s5 urm6reasc5 atent cintarul de control si intervine atunci cind sporul natural a incetat. Oricind s-ar face hr5nirea de stimulare, fie toamna sau primGvara, trebuie ca in stup albinele sri aib5 rezerve indestul5toare, singurele care le dau siguranta c5 puietul nu va r5mine f6rl hranri. De aceea, in primrivar5 si toamnci, stuparul trebuie s& fac5 mai intii o masiv5 hr6nire de aprovizionare in stupii far5 rezerre suficiente. Hrana se d 5 in fiecare sear5, citeva zile in sir, cite 2 kg, pentru ca apoi s5 continue cu o hrrinire de stimulare pin5 la aparitia culesului principal. V.n. Tehnica apicold, hranirea de stimulare, august, martie, aprilic, mai. Hrcinirea de stimulare in prim&vard trebuie facut5 cu m u l t l prudent5 incepindu-se cu cantitsti mai reduse in raport de puterea fiec6rei colonii gi extinderea cuibului. Este nevoie de o astfel d e m5surR p e n t ~ u hrana data ca s6 fie consumat5 in intregime de puiet. De asemenea, stuparul trebuie s5 tin5 seam5 si de unele zile reci care se prelungesc adesea in prirniivarti. Dacl hr5nirea cu polen sau inlocuitor de polen s-ar d a permanent in cantitsti mari, albinele consumindu-le fgi incarca intestinul prea mult, iar acest abuz va avea urm5ri rele. Excesul d e albumin6 (ca orice exces) duce la consecinte grave, dintre care aici semnaliim deocamdaJ5 numai intoxicatia. V.n. Toxicosd. f n schimb, coloniile c5rora li se d 5 hran5 suplimentar5 de stimulare, afar5 d e ceea ce a u ca rezerv6 in stup, cresc larve mai bine dezvoltate. CercetBtorul 0 r o s i P a 1 1 a g5sit c5, de pildii, in coloniile cresciitoare d e m5tci hr5nite suplimentar

-

HRANA ALBINELOR

225

- --

HRANA ALBINELOR

larvele la 3 zile sint rnai grele cu 10-32 mg, iar cele d e 6 zile sint rnai grele cu 2,09 mg fafri d e cele nehr5nite. Orice fel de stirnulare va incepe cu doze reduse, d e 200-400 g la 2-3 zile o datii, oprite dup5 o s5ptlmin5 tji reluate apoi, c5ci albinele depozit e a z l aceast5 hran5 in mod obipnuit in fagurii din mijloc, unde esle mai cald, deci tocmai acolo unde trehuie s l se extind5 cuibul. Dac,? aceastii hrlnire se face la inceput cu intreruperi, adic5 o siiptlminfi se hl5negte gi alta nu, albinele vor consuma in cea d e a doua s l p t l m i n l prisosul qi vor avea loc s5 ext8indii c u ~ b u l acolo , unde ele a r fi pus 11rana. Aceastri m5surii ins6 nu se va respecta decit in primele 2--3 slptrimini de la inceputul hrgnirii de stimulare, apoi ea se v a continua marind numlrul zilelor d e hr5nire in detrimentul celor de pauz5, ciici pe m5sur5 ce cuibul se miiregte, albinele consum6 rnai repede dozele date, pin5 se ajunge ca dupri o lun5 d e la inceperea primgverii ea s5 se dea zilnic. f n unit5ti socialiste mari operatia e greu d e fricut, de aceea se recomandl stimularea la 3-4 zile d a r cu c a n t i t l t i rnai mari. I n functie d e substanla cu care se face hrlnirea se face qi dozarea. Pasta cu plstur5, miere cristalizatii tji f5in5 d e soia degresat5, se va d a albinelor o d a t l pe s5pt5min5 cite 500 g d e fiecare d a t l . Cind ins5 se dri sirop d e zah5r cu drojdie sau lapte, dozele sint mai mici qi se d a u la intervale mai scurte. Este bine ca in prim5var5, numai in primele zile ale hr5nirii d e stimulare, s 5 se adauge in sirop cite 100 000 U.I. penicilin5 la litrul d e sirop ce se servetjte la trei zile gi cel mult de trei ori, dupa care hrlnirea d e stimulare continua f5r5 nici un amestcc cu antibiotice. Hrlnirea d e stimulare se face

in douri feluri: afar5 din stup, deci in naturli, gi in ir~teriorul~ t i ~ ~ i l l t ~ i . @ Slinlzclarea in nalurci, in afura stupului, cu polen pulbere o poate face numai stuparul carc fiind cu totul izolat intr-un Ioc perfcct adfipostit, hriineqte albinele sale lie cil p ~ l c n , sau in lipsa acesluia cu inlocuitori d c polen asezati in stupin8 putin mlri departe, feriti d e ploaie ,si vint. Polenul adunat in var5 de albine qi colect a t , bine uscat, sc pulverjzeazii fin cu ajutorul unei ripnite eleclrice. In ljpsa acestui polen se poate folosi cel d e porumb, iar cind qi acestn Iipsegte, pot fi folosiji inlocuitori de polen ca: drojdia uscala gi pulvcrizal5, lapte praf sau f5in5 d e soia degresat5 bine uscat5. C. L . I a r r a r recomandri ; in aceast5 privinf5 rnai multe formule gi anume: patru parti f5in5 dc soia cu o parte lapte praf, sau nouti pRrti f5in5 d e soia ~i o parte d e drojdie, sau gase p l r t i fain5 de soia, cu o parte drojdie furajerg pulverizat5. Amestecul se pune intr-un capac d e stup intors cu gura in sus aqezat la soare ling5 un zid cald, ferit de vint. Cu citeva picHturi d e miere puse din loc in IOC, pe suprafala stimulentului pulverizat, se atrag albinele din stupin5, care duc repede in stup aceasti pretioas5 hran5. Se pare ins5 c5 tot H a y d a k este cel care a g5sit cea mai bun5 formu15 d e hranri stirnulent5 afar& in naturA in stare uscat5, r r i n urmjtoarca combinatie: lrei parti friin6 d c soia degresat5, o parte drojdie uscalH gi o parte lapte praf degresat. e Stimularea in naturci cu sirop de miere sau de zaha'r; mierea se ofer5 albinelor diluat5 cu 56% ap5. f n lipsa mierei se d6 sirop de zahBr in proport i e d e 4C-45%. Hrana se pune l a o distant8 de 15C-200 m d e stupinil, intr-o poianl de pildure, sau ir-tr-un

HRANA ALBINELOR

226

HRANA ALBINELOR

~- .

lan cu o culturi oarecare. E a se toarnl in uluce de lemn peste care se intind betigoare care plutesc gi nu l a s i albinele s5 se inece. Acesta este cel rnai bun mijloc d e stimulare cici, in primul rind albinele au impresia unui adevirat cules, ceea ce contribuie la o stare euforici, creind in colonie acea excitatie a culesului despre care am amintit rnai inainte; atunci m ~ t c a este h r i n i t i din belgug, ceea ce se va traduce printr-o cregtere mare a numirului culegitoarelor. f n a1 doilea rind, faptul c i albinele duc in zbor rnai de departe acest pseudo nectar, ii incorporeazi in zborul de intoarcere la stup, substante organice foarte folositoare pentru transformarea lui calitativi, f a t i de cel pe care albinele il iau din hriinitorul aflat in stup. Albinele inapoiate de la acest cules intens cu gugile pline de hrani, incep s i faci dansurile caracteristice culesului ca gi cind a r aduce nectar din flori. f n stup se creeazi astfel o reactie deosebitii care determ i n l mstca s5 depuni gi rnai multe oui. Siropul de miere sau de zahir d a t albinelor pentru stimulare in naturd nu trebuie s5 fie prea dens ciici acest lucru determini albinele la furtigag; densitatea lui s i fie mici, de cel mult 400 g.la litrul de a p i . Apicultorii italieni care fac curent astfel de hriiniri stimulative dilueazi siropul orientindu-se dup5 frecventa albinelor la hrinitor: cind ele sint putine ca num5r inseamnii cd solutia este prea apoasi vi deci proportia de zahir trebuie mar i t i ; dacg vin prea multe albine gi sint nelinigtite, este semn c i s-ar putea Pncepe un furtigag in prisaca qi in acest caz se dilueaz5 solutia. Eqte bine ca stimularea in n a t u r i s i se organizeze chiar acolo unde se gtie cd va fi viitorul cules de primivari,

cum a r f i de p i l d i la pldurea d e salcfm unde obignuit se transports stupina in pastoral. f n acest caz transportul se va face devreme, dupii 20-25 martie ca stimularea s i inceapi cel putin cu 50-60 de zile inaintea aparitiei culesului mare de la salcim care este in jurul datei de 16 mai. Albinele vor putea culege in linigte siropul d a t chiar in zilele cind in alte stupini din afara padurii albinele vor sta strinse in stupi din cauza frigului gi vinturilor tari. Cantitatea totalti d a t i pe zi va fi in raport d e numirul stupilor aflati pe vatra respectivii, fgri sii depiigeasci 230-300 g pe zi de stup, a d i c i a t i t cit trebuie unei colonii ca s5 gi-1 consume f i r 6 s5-1 depoziteze ca rezervl. f n felul acesta cind va apare marele cules mierea din faguri nu Ira avea in ea nimic din hrgnirea stimulent5 cu zah5r. Operatia se face la ore fixe gi rnai spre seari, cind albinele din alte stupini mai deptirtate s-au retras spre casi, iar cele proprii il duc repede in stup gi au t o t timpul s5-1 prelucreze in cursul noptii. Desigur cd intr-o astfel de hr5nire sint dezavantajate coloniile rnai slabe, cu un numiir d e culegitoare redus, or aceasta este tocmai un bine, ciici conservi energia acestor colonii. Situatia se va echilibra ugor de ciitre stupar care la citeva zile ia de la stupii puternici cite u n fagure cu sirop depozitat gi-1 d i coloniilor slabe ping ce ele se intiresc, ajutate concomitent gi cu puiet c i p i c i t . 8 Spre toamn5 hrinirea stimulativti in natur5 se mai face yi cu ajutorul sucurilor jructelor zaharate cum sint pepenii verzi. Apicultorii sovietici folosesc anume varitsti de pepeni verzi care au un p r o c e ~ t peste 12-14s de zahiir, taie felii gi le Pntind pe sclnduri i n prisacii. De citeva ori pe zi reinnoiesc tiietura feliilor pentru a

HRANA ALBINELOR

227

HRANA ALBINELOR

pune la dispozitia albinelor alt rind d e celule cu suc zaharat. !$i la noi apicultorii din nordul regiunii Dobrogea mai ales stuparii lipoveni fac adeseori hr5niri de stimulare cu suc de pepeni, dar intr-o mic5 m5sur5. f n regiuni cu livezi albinele de asemenea se stimuleaz5 natural cu fructele prea coapte gi cr5pate. Acolo unde ins5 albinele fntr-adev5r g5sesc substante dulci gi se stimuleaz5 activ, sint regiunile viticole cu vite nobile. Viile cu produc5tor direct sfnt adeseori neglijate de albine. Strugurii bine copti au un procent insemnat d e zahgr, d e la 14 la 20%. Viespile sint premergatoare albinelor fn sfigierea bobitelor cu mandibulele lor zimfate, puternice gi ascutite. Albinele nu pot rupe pielita bobitei, mustul ce se scurge este luat cu grab5 d e albine gi dus in faguri unde este transformat in miere. Acest cules din natur5 , favorizeaz5 in toamn5 extinderea cuiburilor. e Hrcinirea de stimulare in interiorul stupului. Aceasta se face intotdeauna cind cea in n a t u r l nu se poate aplica, fie cii sint in imprejurimi alte stupini, fie c5 timpul de afar5 este potrivnic zborurilor. Albinele sint nevoite atunci s5 stea in stupi, la adiipost, gi cum totugi extinderea puietului nu trebuie intreruptii, ci din contra, mereu extins5 pentru a avea la timp culegiitoare suficiente, hr5nirea se face in interiorul stupului. Aceast5 hr5nire se execut5 in mai multe feluri: prin desc5p5cirea fagurilor agezati dincolo d e diafragm5; prin pulverizarea ramelor cu sirop printre faguri sau pe suprafala de sus a lor ridicind ugor podigorul; prin hr5niri cu sirop, cu ceaiuri, sau cu miere; cu pasta cu polen sau p5sturii amestecatii cu miere cristalizatii; cu sirop amestecat cu unele substante

proteice fnlocuitoare ale p5sturii cum sfnt: drojdia de bere, praful d e lapte, f5inuri diferite, glicerofosfat, uree gi alte substante protcice. S5 le descriem mai jos pe fiecare, pentru ca apicultorii sti le aleag5 pe cele care le convin. o Stimularea prin faguri cu miere desc6pcicilii nu este la fel cu cea descri~6 la hrinirea de necesitate. Acolo se d5deau coloniei o data 2-3 faguri plini cu miere pugi in cuib, pe cind la stimulare se pot folosi faguri cu mai putin5 miere, pe care apicultorul o desc5p5cegte din 4 in 4 zile pe o suprafat5 de 2-3 dm2 gi o pun dincolo de diafragm5; albinele, trecind pe sub diafragm5 iau mierea desc6p5cit5 yi o transport5 in fagurii cuibului formind coroane in jurul puietului. Albinele transport5 mai ugor gi deci se stimuleazii mai activ cPnd duc hran5 stimulativ5 in cuib printr-un orificiu de 1,5-2 cm diametru f5cut-la treimea inferioar5 in diafragmii, decit dac5 o duc pe sub aceasta, deci printr-un loc cu o temperaturg rnai sc5zut5, rnai ales intr-un timp rece, cind ele eziti s5 coboare. La coloniile slabe, cu putine albine, fagurele desc5pBcit se punechiar lfng5 cuib, anume pentru cii pe timp rece albinele nu mai iau mierea din partea neocupat5 a stupului qi deci hr5nirea stirnulent5 sub aceastii form5 nu-gi atinge scopul. Desc5pgcind o dat5 la patru zile cite 3 dm2de fagure, albinele vor fi stimulate cam cu 250 g de miere ceea ce este suficient pentru orice colonie. Desc5~5cirease face cu furculita special5 de descgp5cit sau cu un cutit hine ascutit gi cald. Desc5~Bcirealagurilor nu se Tra face in slupin5, ci in depozitul de faguri. Mai este gi un a l t fel de a oferi albinelor fagurii cu miere desciipilcitii: ei se pulverizeazti pe deasupra cu apti ctildu$Zi qi se aqazti culcati p e deasu-

HRANA ALBINELOR

228

HRANA ALBINEMR

pra ramelor cuiburilor. Dedesubtul lor se pun gipci pentru ca albinele s i poat6 circula gi s6 ajungi bine la celulele cu miere de deasupra lor; peste faguri se intinde o mugama sau o foaie de polietilentl, iar deasupra se agazi o saltea de tifon in care se pun paie, talag sau cilti de cinepi, ca s i t i n s de cald coloniei. a Slimularea cu sirop si drojdie. La sirop se va adiuga drojdie lichefiat5, in proportie de 50 g drojdie proaspiti sau 12 g drojdie uscati la fiecare litru de sirop. Siropul se prepars astfel: se fierbe cantitatea de ap5 necesara pentru toti stupii cesint de hrinit, socotind c i zilnic fiecare st,up va primi o dozi de minimum 200 g sirop. Se incepe ins5 cu o dozi de 100 g timp de citeva zile gi apoi se mtiregte. Se va tine seama c i pentru obtinerea unui litru de sirop cu o concentratie potrivit6, in astfel de hriniri sint necesari 650 ml ap5 gi 650 g zahgr; apa clocotiti se d i de o parte de pe foc gi se adaugi pe incetul zahirul invirtind lichidul cu o linguri lungs, pentru ca zah5rul s5 se topeasci complet ; drojdie proaspiti din cea pentru piine se frimintil separat cu 2-3 linguri de zahir tos intr-un castron de portelan sau de tab15 zmtiltuiti, cu dosul unei linguri de lemn; drojdia se lichefiazi de la sine fiicindu-se ca o smintini. Se pune apoi lingi o sobi cald5 pin5 incepe sri fermenteze, apoi se toarni peste sirop gi se pune din nou la un foc iute, clocotind impreuni 2 - 4 minute pentru distrugerea fermentilor. Se d g l a o parte t i cind este inci caldi se adaugi de fiecare litru de sirop 500 g miere putin incilzitg inainte, pentru a se amesteca bine cu siropul. Siropul se d i albinelor cald, cici in felul acesta este si rnai stimulator gi ele 1 consumi repede. Deoarece, ca orice 1

substanti albuminoidi, in afar5 d e polen, siropul acesta nu se poate pistra in bune conditii in stup, cantitiitile administrate o data vor fi reduse. Cantitatea de drojdie trebuie sg varieze in functie de perioada de hrinire impreung cu cantitatea de sirop d a t i , incepind cu 10 g drojdie ping la cel mult 50 g la litrul de sirop. e Ceaiurile stimulative nu numai cii stimuleazi, dar ele au gi proprietgti medicamentoase, mai ales in bolile aparatului digestiv, cum sint diareea, constipatia etc. Preparate separat se adaugi in sirop, impreuni cu o cantitate de miere. Ceaiurile se dau zilnic calde gi in mici cantitati; temperatura potriviti este cea a vasului cu ceai atit cit poate fi tinut in mfini f i r 5 a frige. Siropul se face d u p i formula urmlitoare: la 1,5 litri a p i co fierbe se adaugi 1,5 kg zahir care se dizolv5 rezultind deci 2 1 sirop. Separat se preparg infuzia de ceai, V.n. Ceaiuri. Se strecoarR gi se toarni in sirop; se mai adaugA douii lingurite de miere, deci cite una la fiecare litrudelichid. SA nu se faca greseala de a se pune plantele la fiert, ci turnind peste ele apa in fierbere, se va face o infuzie. In privinta plantei c o d a pricelului gi cireia prin Banat i se mai spune alunele sau sorocinR, s i se culeagg numai din cele care au florile albe, c5ci rnai sint dou5 varietiti cu flor; galbene gi altele roz; acestea din u r m i nu sPnt bune pentru ceaiurile albinelor. Ceaiul sri fie proaspit ficut. e Hranii din sucuri de legume amestecate cu sirop de zahir, d i rezultate foarte bune. Multe din ele contin fitoncide V.n., care distrug multi microbi nocivi din intestinul albinelor gi astfel le prelungegte viata. De pildi, cercetitorul N.S. K u 1 i c o v a stabilit c5 25 g suc de ceapi la litrul de sirop cu care se hrsnesc albinele le prelun-

HRANA ALBINELOR

229

HRANA ALBINELOR
a

gegte viata pin5 la 87 gi chiar 93 zile. Hrlnirea poate fi prelungitg oricit f5rg risc. Cu aceeagi cantitate de suc d e usturoi s-a prelungit viata albinelor pin5 la 65 zile, dar dac5 s-a d a t f5r5 intreruperi, durata lor de viat5 a sctizut la 13 zile. Sucul se obtine trecind leguma respectivti peste o rtiz5toare de zarzavat. Pulpa obtinut5 se preseaz5 intr-o mic5 pres5 din cele folosite de gospodine la prepararea bulionului. Sucul se trece apoi printr-un tifon gi se amestec5 cu siropul. Sucul de morcov se d 5 in doz5 de 100 g la10 litri sirop, dar cu intreruperi. e Hrdnirea de stirnulare cu zahdr tos. Zah8rul tos se d 5 intr-o cutie cilindric5 cu o capacitate de 8 litri in care se toarn5 5 litri ap5 gi 5 kg zah5r; capacul din tab15 se ingurubeazg ; el are o t5ieturii circular5 in diametru de 6 cm pe care se lipeyte cu cositor o sit5 de alamti cu 28 fire de sirm5 la cm. Peste sit5 se pune provizoriu o pinzii intinsti, rgsturnind pe palmi cutia cu zah5r yi ap5, care se clatinti bine pentru ca zah5rul s5 se umezeascZ gi s5 se decanteze pe sit5. Atunci cutia se pune pe gaura de hr5nit a podigorului, retrtigind fn prealabil plnza. Albinele sug siropul ce trece prin s i t i , hrinindu-se puietul f5rti pericol de furtigag. Sub form5 de cristale zah5rul tos se d 5 in jgheabul .ramei hr5nitor agezat ling5 cuib sau agezat pe un carton ce s t 5 peste letigoarele silperioare ale ramelor, deci sub podigor. Astfel ei pot da o data cite 1-1,5 kg zah5r pentru o perioad5 rnai lung5. Coloniile puternice PI consum5 rnai repede decit cele slabe, care citeodatti 1 chiar 1 gi elimin5 din jgheab; cu vremea ins5 gi ele se deprind cu astfel de hrinire recornandata mai ales in prim5verile reci, cu conditia ca sti

fie impachetat cuibul, iar numllrul de rame rnai redus. Albinele sltnt atrase la hranitor, stropind suprafata zahtirului cu o solutie de ap& cu miere, sau chiar numai cu ap5 simplti, dar s5 aib5 acolo o lingwitti, de miere pus8 in jgheab. Pentru completarea cu albumin5 a hranei, se adaugti 5% praf d e lapte. Albinele dizolv5 zah5rul cu secretia glandelor toracice gi faringiene, ceea ce determin5 ca in sirop s5 se inglobeze un procent de diastaze de trei ori rnai mare decit in mierea de flori, rnai ales cind zahirul e din cel cu cristale mici. Siropul acesta este asemBn5tor in mare parte cu mierea. Totugi munca de transformare a zahtirului in miere uzeaz5 albinele ceva rnai mult decit hrsnirea cu sirap, care este rnai aproape de hrana natural5. f n Germania sezonul apicol se consider5 terminat la jum5tatea lunii iulie gi stupii se hr5nesc stimulent cu zah5r cristale gi 5% lapte pulbere pin8 la 1 septembrie. In acest timp albinele preg5tesc contingente insemnate de albine tinere. Ei orinduiesc inc& de atunci cuibul de iarnl, iar d a c i rezervele nu sint indestultitoare, completeaz5 diferenta cu sirop de zahtir in proportie de 3 1 apg 2 kg zahar dind odatti 12 kg. Realimentarea o fac prin sita podigorului, pe cartonul ce stti peste spetezele superioare ale ramelor din cuib. Acest fel de hr5nire elimin5 furtigagul, iar dup5 observatiile cercet5torului american G.H . C a 1e, dat5 In prim5var5, reduce mult roitul. Aceast5 hrtinire se face mai ales pe timp cald, c6ci albinele iau zahgrul rnai repede gi rnai ales in coloniile puternice; cele slabe il, iau prea incet gi deci rezultatele stimultirii nu se prea v i d . Dupti datele publicate in revista german5 ,,BiennenvaterU nr.

HRANA ALBINELOR

230

HRANA ALBINELOR

3, 1957, reiese cii albinele astfel stimulate au crescut cu 11 308 celule cu puiet rnai mult, fat5 de stupii martori c8rora nu li s-a fiicut aceast g hrrinire. Deci s-a realizat in colonie in felul acesta 1,100 kg albing culeggtoare. Rezultate gi rnai bune cu aceast8 hrgnire uscats cu zah5r s-au obtinut atunci cind la 1 kg zahsr pudrg s-au adgugat 50 g lapte praf degresat in proportia argtatg mai sus, oferitg albinelor intre dou5 culesuri. Aceasta se intimplg intre terminarea culesului de la salcim ce are loc obignuit la 15- 20 mai gi inceperea culesului de la tei, care are loc, dup5 30 de zile. In aceastg perioadi, dacg albinele sPnt stimulate cu hrani uscat5, se mentine starea lor de activitate, iar matca nu-gi rnai mic~oreaz5 ouatul. Astfel se pregritesc albine tinere pentru culesul de dup6 tei, datoritg albuminei bogate pe care ele o ggsesc in praful de lapte smintinit, amestecat cu zali5r. e Hrdnirea de stirnulare cu lapte d 5 rezultate bune, folosind formula urmgtoare: se incglzegte 1 litru lapte pfn8 aproape de fierbere, adicg 60" f8r5 sii clocoteasc8; atunci se pune pe fncetul zah8r amestecind bine ping se dizolvii. Apoi se ]as5 si5 se rgceasc8 ping la 40". Se oferg albinelor la inceput cite 50 g, mgrind cu fncetul doza zilnic5 ping se ajunge la u n consum d e 300 - 320 g pe mBsurg ce puietul se extinde. Cind in loc de zah5r se folosegte mierea rezultatele sint qi rnai bune. Formula este urmgtoarea: un litru lapte integral proaspgt se fierbe cu u n litru apii; cind s-a rBcit ping la 30°C se adaugg un litru d e miere (1,450 kg). Se dii cite 250 g la inceput sau 500 g la d o u l zile. e Hrdnirea de stirnulare 'cu fdind de soia degresatg ~i alte substante

stimulente este cea rnai rBspindit5, in diferite formule: unii folosesc Base p5rti fain3 de soia qi o parte drojdie uscat5 bine amestecat5 gi legat5 cu miere groasg ca o pastii; altii folosesc reteta urm6toare: 1,250 kg miere, 400 g fginii de soia, 400 g drojdie uscat5 gi 1,600 kg zahgr pudrg, ca o pastg; altii fac u n amestec din nou5 p5rti filing de soia, o parte drojdie uscat5 d e bere qi zece prirti miere sau gase plrpi f8in8 d e soia, trei pgrti lapte praf smintinit, o parte drojdie de bere pulbere uscat5 qi zece piirti miere; alt amestec este fscut din 300 g fging de soia impreung cu 100 g praf de lapte, 100 g drojdie d e bere uscat6 gi pulverizatg, 50 g pgsturg sau polen uscat qi pulverizat, se amestecii cu 1,350 litri sirop, f8cut din 600 g zah3r la 1 litru apg. F o r m u l a l u i C a l e : 75 piirti fgin6 de soia degresatg, 25 pgrti po]en gi 400 g miere sau sirop dens. El hrgnegte fiecare colonie cu astfel d e turte in proportia adoptatii d e F a r r a r, dind fiecrirei colonii 3-4 t u r t e de cite 900 g in t o t sezonul, cu rezultate foarte bune. F o r m u l a l u i F a r r a r : La 60 g polen se adaug5 150 g apg, apoi 300 g zahgr gi se freacg bine pfnii la o completg amalgamare. Atunci s e adaug5 incet 150 g fain3 d e soia degresatg, amestecind totul perfect. Se obtin astfel 690 g de amestec, care d a t albinelor sub form5 de turte, puse sus, peste rame, sub podigor, ajutii sii se creascii 5 000 d e albine tinere. Cind polenul a fost rnai intljl muiat cu apg caldii Intr-un vas, qi numai dup5 aceea s-a adgugat siropul gata fgcut, rezultatele au fost gi rnai bune. F o r m u l a l u i H a y d a k : 100g polen fmpreung cu 300 g f8inii d e soia degresat5 se amestecg cu 800 g

HRANA ALBINELOR

231

HRANA ALBINELOR

sirop dens 'de zahir ficindu-se un tia lui, nu poate s l egaleze continualuat care se d i albinelor sub formi de tul gi substantele plsturii preparate t u r t i . Cu un kg de t u r t l astfel prepa- de albine din polen. Plstura zdrorat5 se obtin 6 000 de albine tinere. bit6 gi f i c u t l pulbere, amestecati e Hrdnirea stimulentd uscatd. Cer- cu miere ugor cristalizati, aga cum cet6torul H a y d a k M . a fscut s-a a r i t a t rnai inainte, rimine cel unele PncercZiri reugite de amestecuri mai bun fel de a ajuta albinele in uscate de fiin6 soia, cu alte produse primivari cind le lipsegte p6stura uscate; rezultatele fiind foarte ins- in stup. In general substantele inlocuitoare tructive sint redate in tabelul 2.
Rlloacltatea lllerltelor retete de amestecurl uscate contlntnd liilna sola asupra dezvoltiirli colonlel de alblne c f t e celule cu puiet au capacit Eficacitatea substantelor de polen Ctte celule cu puiet deschis Procentul de Procent total mai erau la Total celule celule cu puiet a1 celulelor cu terminarea puiet capacit cu puiet capacit experientei g i deschis %

Substante adgugate la faina de pentru hrana albinelor

Praf de lapte Polen Drojdie medicinal% Drojdie o b i ~ n u i t i(praf)

1 273 1238 2 400 2 150

1 046 702 1 144 2 231

2 324 1 940 3 584 3 845

1,o 2,o 2,o 1,7

1,2 1,o 1,o 2

Din datele obtinute d e Haydac se vede c i f5ina de soia in amestec cu drojdia uscati determini o cregtere de doui ori mai mare a puietului din stup, decit atunci cind se amesteci cu polen. Dar stocajul de lungi d u r a t i a drojdiei fi micgoreaz6 eficacitatea. In schimb dindu-se f6ina de drojdie cu polen, rnai ales la sfirgitul celei de-a doua gi a treia decad6 a experientei s-a dovedit c i puietul crescut, a fost d e patru ori'mai mare ca numir, fat6 de cel hrinit cu f i i n i de soia amestecati cu praf de lapte. De asemenea fiina de soia degresat6 prin dizolvare la temperaturi inalti qi uscatl, c i reia nu i se l a s i rnai mult de 5-7% grisimi, este buni, rnai ales cind se d i 'in amestec cu alte componente. F l r 5 indoiali cri oricit de bun ar fi inlocuitorul de polen gi combina-

de polen care se dau in hrana de stimulare, sint bune dacg se oferi albinelor in conformitate cu prescriptiile aritate rnai sus. Nu trebuie s6 se mireasci dozele de combinatii, cici se poate ajunge la rezultate diametral opuse. De pildi, laptele din care s-a scos smintini sau laptele transformat in pulbere, nu trebuie s i depigeasci proportia de 5% in diferite amestecuri, cici altfel devine toxic pentru albine. In timpul primriverii, pin5 apare polenul nou in flori, rnai ales cind in stup nu sint rezerve, albinele cautii s6-1 inlocuiascri cu alte produse sau compugi ce le gisesc sub formi de pulbere naturals. Ele se agati de orice bsnuiesc c i le-ar fi de folos in aceasti directie. Autorul a vizut albine avind In cogulete pulbere f i n i de la rumegugul unui fieristriiu, OF

HRANA ALBINELOR

232

I-IRI$CA

praf d e cirbune, uneori t i argilii pulverizats, fsin5 d e la mori etc. Unele din aceste substante au ceva hidrati de carbon gi azotati in ele. I I I . Hrdnirea medicamentoasd se face atunci cfnd unele colonii prezinti unele semne cri ar fi bolnave dup5 cum este cezul cu Nosemoza, Constipa?ia, Diareea, Loca etc. V. n. respective. Hrinirea medicamentoasi se face cu mare atentie. f n primul rind trebuie executate analizele d e laborator la probelede albine moarte luate din stupii prisiicii, pentru a gti in fata cirei boli ne aflim. Atunci se va aplica exact medicatia specific5 bolii respective, medicatie care la albine se dti o d a t i cu hrana, fie prin pulverizarea intregii colonii cu sirop medicamentos, ca apoi, albinele lingindu-se reciproc s i ingereze medicamentul , fie d a t direct in hrana pus5 in faguri, sau in hrlinitoare. f n s i ,si aceasti hran5 trebuie s5 a i b l yi componente care s i ajute medicamentului sii-gi atingii scopul. De pildii, in nosemozii, unde se observl c i albinelor le lipsesc rezervele de corp gras, se vor adiuga neapirat siropului medicamentos gi substante proteice. Cum ins5 parazitului Nosema apis, fn unele imprejuriri, fi convine aceasti hranli, apicultorul va adiuga in sirop gi substante care frfneazi evolutia planontilor gi merontilor V.n. Nosemoza. Aceste substante sint vitaminele, care lor nu le convin deloc. Deci in s'iropul cu medicamentul prescris se vor adiuga proteine dar gi suc de legume, i n special suc de ceapi, care are multe fitoncide yi vitamine. Aceasti hr5nire va alterna cu ceaiurile medicamentoase, care dau rji ele u n sprijin efectiv medicamentului specific din sirop.

IV. Hrdnirea de atracfie P aer n liber se practici in anumite imprejurgri gi se face tocmai pentru a distrage albinele de la furtigag; d e pildi, cfnd se face o extractie d e miere intr-un timp in care nu se rnai glsesc flori cu nectar, iar albinele il caut5 oriunde. f n atari imprejuriri, albinele sint atrase departe de stupin5 printr-o hrlnire cu sirop mult diluat, aseminitor cu nectarul, sirop ce se d i albinelor in adipitori. V. Hrdnirea de dresaj se face atunci cfnd se urm5regte polenizarea unei anumite culturi cu ajutorul albinelor. V.n. Dresajul albinelor.

HRIVCA griu negru, griu tiitirisc, titarca, Fagopyrumsagiltatum (Gilib.) sau Polygonum fagopyrum L. este o plant5 de culturl agricoll care altiidata se cultiva gi la noi, pe suprafete mult mai mari. Acum se mentine numai in nordul Moldovei. Planta face parte din familia Polygonaceae cu tulpina dreapt5, ramificat5, adeseori de culoare rogie; are frunzele terminate printr-un virf ascutit gi lung; florile sint roz sau albe, dispuse i n raceme. Ele dau polen gi nectar. Fgr5 interventia de afar5 a albinelor sau altor insecte, rimin multe flori sterile. f n schimb dupti observatiile cercetiitorilor, atunci cPnd intervin albinele, procentul de fecunditate poate atinge 95%. Productia de miere la hrigc5 este de circa 30-40 kg/ha. Stupinile trebuie aduse cu putin inainte ca sri fnfloreasc5 cultura, ciici obignuit in prima jumitate a fnfloririi, productia d e nectar d 5 70% din toata perioada, iar procentul de zahgr este mai mare. Mierea nu este de o calitate superioarii pentru consumul direct, cici se prezinti viscoasi gi d e culoare inchisl. In schimb se folosegte mult la prepararea turtei dulci,

HRUSKA FRANCISC

233

HYMENOPTERE

cgreia P d i o savoare deosebiti. De i Din acest mare ordin fac parte asemenea, mierea, desi cu o prezen- albinele, furnicile, viespile, bondarii tare nu prea aritoasi, are o valoare etc., care obignuit triiesc in asociatii alimentari de prim ordin, cici anali- mai mult sau mai putin organizate. zele au gisit c i in 100 g miere de hrig- La furnici gi albine s-a ajuns la forc5 se gisesc: vitamina C 2,s micro- marea instinctului de asociere gi de grame, vitamina P P - 130 microgra- apirare pentru viata In colectivitate V ' me, vitamina I - 130 micrograme, precum si la o minunat5 organizare vitamina B, 62 micrograme. Florile a muncii, factori care au format gi de hrigci dau mult polen care are un au cimentat coeziunea lor. In cadrul Hymenopterelor albinele fnsemnat procent de rutini, in proportie de 6,3%, ceea ce il face mult ciu- gi furnicile sint cele mai evoluate ca t a t in preparatele farmaceutice. Api- ordine ~i arhitecturi. De pildai tercultorii care stau in preajma lanurilor mitele zburitoare igi fac locuin$ele cu de hrigc5 gi se ocup5 cu colectarea etaje scobite in lemn sau p5mPnt. polenului, vor p5stra produsul sepa- Cind folosesc pimintul la construirea locuintei, il cimenteazi cu ajutorul rat valorificindu-l ca atare. Perioada de vegetatie a plantei unei salive, dindu-i o astfel de trilipin5 la inflorire este de 45-50 zile nicie, incit vremurile vitrege cu greu gi infloregte timp de vase s i p t i - le pot distruge. Sint apoi furnicile australiene, eutermele, precum gi termlni. Cultura plantei reactioneazi bine la mitele din Africa, care-gi cl5desc cuibul de 4-5 m iniltime, de par adev5o agrotehnici superioaril. rate sate. 0 alt5 specie de furnici HRUSKA FRANCISC, 1819-1888, a produc chiar miere ca gi albinele, pe n inventat in 1865 extractorul de miere, care o depoziteazi P camere s5pate in n inventie care a deschis apiculturii mari p5mPnt. Acestea trgiesc P Mexic. La mai toate Hymenopterele, mama posibilititi de rentabilitate. Pins la el fagurii se tiiau din rame gi se stor- coloniei ce se fecundeazi cu unul sau ceau pentru a le scoate mierea, ceea citiva masculi este capabil5 3-4 ani ce era o mare pierdere pentru apicultor s5 depuni o u i fecundate. La unele furnici matca triiegte chiar 10 ani, qi colonie. asigurind colonia in toat5 aceastil duHUBER FRANCOIS, 1792-1894, ves- rat5 de timp cu noi generatii tinere. t i t cercetgtor ?i entomolog elvetian, Ele au in general un instinct a1 ordicare degi igi pierduse vederea de tinir, nei ~i cur5teniei remarcabil gi chiar a adincit mult problemele vietii albi- foarte dezvoltat la unele specii; astnelor, publielnd lucrgri de o mare fel furnicile se spa15 unele pe altele, valoare gtiintific5, care gi azi slnt re- iar albinele nu permit nici cea mai cunoscute ca atare. A fost ajutat in mici necurgtenie in stupul sau pe opera aceasta de asistentul s5u Fr. Bur- corpul lor. Toate au un ascutit simt a1 prevederii, adunindu-gi fn locuinte nena. hrana chiar mai mult dectt au nevoie. HYMIENOPTEBE, sint insecte care fac Simtul proportiilor este remarcaparte din ordinul cu acelagi nume, bil. Cel a1 directiei gi distantelor este care fnseamni ,,cele cu aripi membra- exceptional gi precis. Este destul s5 se migte un stup numai cu 10 cm din noasecc

.

HYMENOPTERE

234

HYMENOPTERE

locul s5u, pentru ca albinele la rein- Acestea din urm5, ca s5 hrineascg toarcere, s i tragi exact la locul ocu- puii cu lapte ce singure nu gi-1 pot pat in spatiu de urdinig, fnainte ca produce, aya cum fac albinele, tin in stupul s i fi fost deplasat. Furnicile furnicar, in spatii anume rezervate, par& ar avea o busoli ce le-ar ar5ta nigte purici de frunzi care bine hrimereu buna directie de urmat, pe niti, excret5 un lapte, cu care fngridrumurile mereu paralele, cu unghiuri jesc qi cresc puietul in furnicar. Masculii, la mai toate hymenopteperfect drepte, iar viespile qi albinele fqi recunosc locuinta de la mari dep5r- rele sint fnzestrati cu organe sensoriale foarte dezvoltate, pentru ca din det5ri. pgrtare s5 simti femela qi deci impereInstinctul de asociere, cft qi eel de cherile s5 se faci intre perechi situate atagament pentru colectivitate, este la distante mari. remarcabil. Grija cea mai mare o au Pe scurt, acestea sint caracteristipentru progeniturg, cici ea constituie cile generale ale ordinului Hymenopelementul de continuitate. De pildi o terelor, din care de-a lungul sutelor de albini doici viziteaz5 larvele de 1 725 milioane de ani, s-a diferentiat gi alori fn 24 de ore, iar furnicile la fel. bina.

I A m A NEAGRA. V.n. N e g r u ~ . IARBA SARPELUI, ochiul mitei, ochiul

veveritei, viperins, Echium vulgare L. din fam. Boraginaceae este o plant5 vivace, erbacee una din cele mai melifere. Tulpina sa, de la 0,50-1 m este piiroasii, de culoare verde-inchis, cu numeroase pete. Are frunzele in form3 de lance cu marginile putin p5roas.e. Florile sint dioice, poligame, dispuse in raceme scurte, de culoare albastr5-deschis5 citeodat5 rogii gi chiar albicioase, cu cite cinci stamine; una din ele st5 putin orizontal, astfel cii albinele se agaz5 pe ea gi pot cu uqurint5 sii ia nectarul din adfncul corolei. Planta nu poate fi fecundatii decit prin polenizare incruciqatii, c5ci obiqnuit anterele florii ajung la maturitate inaintea pistilului. Nectarul este secretat de glandele nectarifere situate ling5 ovar gi se adun5 in fundul corolei in cantitgti mari, mai ales in prima perioadii, pin& la completa dezvoltare a pistilului. Cind culoarea roz a florilor bate in albastru, floarea e matur5 qi nu mai dii nectar. Conditiile meteorologice sfnt cele care determinii ca o floare sii producg de la 0,3-9,O mg

nectar. Media productiei de nectar in tot timpul sezonului se schimb5 In raport de timp gi de perioada de vegetatie. fn unele locuri, la timp bun, o floare produce 4,62 mg nectar, dar In anii de secetii numai 2 mg. Nectarul este limpede, incolor gi fiirii miros. Concentratia de zahiir a nectarului atinge o medie de 0,4 mg qi aceasta in leg5turii cu conditiile atmosferice. fn general nectarul florilor este mai putin bogat in zahiir ca la alte plante; totuqi procentul de zaharoz5 este superior. fat6 de alte zaharuri. Productia de miere la ha este de 300-700 kg. I n timp de secetii gi cu vinturi tari nectarul scade la jumiitate qi chiar mai mult. Produce mai ales cind dup5 ploaie urmeazii zile frumoase, cu nopti calde. fn asemenea perioade cintarul de control poate cregte zilnic pin5 la 8 kg. In 1948, la examenul de laborator fiicut la I.C.Z. s-a constatat cB polenul de n iarba qarpelui a fost prezent f proportie de 70% h t r - o probii de miere provenitii din MBieru (N5siud) dovedind prin aceasta cii In ace1 an gi in acea localitate floarea a oferit un cuies predominant albinelor (C. Pe l i-

IERNAREA ALBINELOR

236

IERNAREA ALBINELOR

Pregltirile de iernare trebuie incepute din vreme, de la sfirgitul lunii iulie prin completarea rezervelor de hranl dac5 e nevoie gi apoi prin stimularea coloniilor in cazul lipsei d e nectar in natur5, pentru a intra In iarnti cu o populatie tin5rti. La inceputul toamnei apicultorul aranjeazc colonia, tinind seam5 d e conditiile elementareprivitoare la stup,. cPt gi la populatia ce-1 ocupl, hot5rind din vreme in ce fel vor fi iernati stupii: afari, in interior, la ad5post, mon). Perioada de inflorire este in pivnit5, in perdea de stuf, in cojoc lung5 de aproape dou5 luni gi deci ea colectiv sau individual, c5ci mgsurile compenseazi crizele de cules aplrute ce le va lua aranjarea coloniei pentru fntre timp. fnflorirea incepe in prima iernare, diferti. decad5 a lunii iunie qi tine pin5 la Conditiile de iernare privitoare la finele lunii august. Fiind o plantl cu stup: mare putere de raspindire gi deci greu Fundul, care trebuie sii fie mobil ca de combitut, nu e recomandabilg in oricare pies5 component5 a lui, este cultur5. Cum ins5 ea este foarte putin necesar s i a i M pe suprafala sa infepretentioas5, putind fi fns5mintati rioarl o mica placl d e tab15 pentru gi in terenuri mai aride, uscate, pie- absorbtia umiditatii din stup in troase, rezistind bine gi la secet5 acolo, timpul iernii, care se condenseazii a r fi cazul s5 fie riisptnditil. Se numai in ace1 loc. In timpul iernii fnsgrninteazii In rinduri distantate la aceastri umiditatea genereazg o stare 45 cm pentru a putea fi pragitl. f n de sllbire organicl a albinelor tinere a cel de-a1 doilea an planta igi ia de- clror longevitate scade mult. De aseplina dezvoltare gi poate da 300menea, stuparul introduce pe fund o 400 kg sBmint5 la ha fiind folositri in foaie mobill de carton pentru control, hrana p5sirilor de curte. R6mlne pe care sii nu acopere placa d e metal teren multi ani. Planta mai are o pentru condensarea vaporilor. Carspecie asemEin5toare denurnit5 capul tonul poate fi uqor ret.ras d e citeva pzrpelui, Echium rubrum (Jac.) Are ori In iarn5, scotind provizoriu reducfloarea roqie; este mai r a r l vi mai torul d e la urdiniq; se examineazg slab& produc5toare de nectar (pin3 la rumegugul de cear5 c&zut pe el, cit 200 kglha). qi albinele moarte, pentru a constata precis felul cum decurge ierLERNAREA ALBINELOR este una din narea. cele mai fnsemnate preocupiiri ale Dac5 stupul este de tip vertical, stuparului. Este cunoscut c l , d u p l deci cu fundul reversibil, el trebuie cum vor ierna albinele, mai bine, sau intors cu partea lui fngustl in sus mai rgu, aga vor fi gi rezultatele anu- care rtimfne astfel pin5 la inceputul lui urmgtor din punct d e vedere a1 marelui cules. fn felul acesta partea siin&t&tii coloniilor gi a1 recoltei ce o d e jos a ramelor se aflai mai aproape vor da. de suprafala fundului, ceea ce permite

IERNAREA ALBINELOR

237

IERNAREA ALBINELOR

multor albine care cad iarna din ghem pe fund, s5 se poat5 urca din nou pe faguri gi s5-gi gliseasc5 un loc intre albinele ghemului. Corpul stupului trebuie s5 aib5 peretii perfect fncheiati, f5r5 cr5pAturi prin care s-ar strecura curenlii reci ai iernii, c5ci acegtia sPnt cu mult rnai primejdiogi decit un ger puternic. Un curent rece este greu suportat de orice organism, chiar gi atunci cind temperatura nu e prea coborit5. Vintul fngspregte puterea gerului. V.n. Vintul. Stupii, stind cu urdiniaul indreptat spre sud-sud-vest, vor fi protejati la exterior pe cei trei pereti, 15sfnd pe cel frontal. f n interior va avea saltele laterale, care p5streaz5 oarecum temperatura creat5 de razele solare ce inc5lzesc peretele frontal. Cum stupii au sclindura numai de 22 mm grosime, colonia din interior este influentat5 In bine d e c5ldura solar5, in zilele f5r5 vint si luminoase. Cind peretii au sclndur5 groas5, sau stupii sint construiti cu pereti dubli, colonia nu beneficiaz5 d e inciT1:leirea razelor solare decit in m3sur5 foarte redus&.Culorile lnchise cu care stupii sint vopsiti, atrag razele solare, Pnc5lzind rnai bine interiorul. Culoarea verde-inchis3 este cea rnai atractivg. Podiforul, fie c5 are o ramti incheiat5 i n care este fixat5 o foaie de placaj sau o scindur5 de 1 cm grosime,fie c5 este compus din rnai multe scinduri mobile, trebuie s5 acopere perfect suprafafa superioar5 a stupului. Salteaua de paie sau d e papur5 presat5 este obligatoriu s5 acopere in timpul iernii podigorul. In lipsa unei saltele hine f5cut5, se pot infunda capacele stupilor cu paie. Capacul stupului s5 fie ptisuit peste corp ; este d e preferat ca el s5 fie telescopic, dep5gind cu citiva centimetri exteriorul corpului de stup, pentru ca

apa din ploaie s5 curg5 ]direct jos, f5r5 s5 se rnai preling5 pe pereti. Tabla de deasupra s3 nu aib5 giuri pe unde apa ar pgtrunde in [interior; ventilatoarele de sub plafon s5 fie inchise cfnd este gerul mare. Repartizarea ramelor i n stup fat5 d e pozitia urdinigului are gi ea insemngtate in iernarea albinelor; de pild5, s-a constatat c5 atezarea ramelor i n pat cald este mult mai favorabilii pentru buna iernare a unei colonii decit cea in pat rece, dar numai pin5 in luna aprilie. Agezarea in cuib a fagurilor avind cantittiti variate d e miere, are gi ea o anumit6 regulii. V.n. Tehnica apicolci, luna octombrie. Are insemnitate la stupii orizontali alegerea locului unde stuparul hotirtiqte sit o~ganizezecuibul: spre centrul stupului sau spre una din margini. Unii stupari prefer5 s5 lase cuibul la mijloc incadrat d e dou5 diafragme reductoare, dup5 care umple golurile din dreapta si stinga cu materiale termo-izolatoare. FBcind acest aranjament se pierd o treimc din binefrcerile inciilzirii razelor solare, despre care s-a mai scris putin mai inainte. 0 miisurl practic5 privitcare la repartizarea fagurilor in cuib, este aceea c5 din toamn5 colonia trebuie agezat5 pe faguri ceva rnai vechi, d e 2 ani, c h i acegtia p5streazi4 mult rnai bine c5ldura decit cei construiti in anul curent. La repart izarea fagurilor in cuibul d e iarn5 se va I3sa un spatiu putin rnai larg intre faguri, cca. 13mm. f n felul acesta num51ul albinelor pe un interval este rnai mare, rnai der.8, ele alc5tuindu-gi un ghem rnai compact. 1~2. peretele frontal se afl6 urdin$ul mic sliperior care este, sau rotund, -cu un diametru de 2,5 cm, sau longitudinal, de 6015 mm gi t5iat in lante-

IERNAREA ALBINELOR

238

IERNAREA ALBINELOR

tul din fatti a1 podigorului. Prin el se Cercet5torul R o z o v a fticut o exeliminti vaporii de apti din interior. perient5 foarte concludentti ; prin comUrdinigul de jos se recomandg sB fie paratie, a urm6rit procesul de mortaliinchis in pariolda prea geroas3 a ier- tate a m6tcilor in timpul iernii, in ranii pin5 la inceputul lui februarie. port cu virsta lor gi a stabilit cti mtitFolosirea diafra:m?lor perfect etan- cile tinere de un an mor intr-un proye iarna, mgrginite lateral cu cite o cent de numai 274, cele de doi ani foaie de cauciuc sau de pisll, au mare mor 2,9%, iar cele de trei ani, pin5 l a insemngtate. Jos ele ating fundul, iar 10%. Starea de nelinigte ce o creeazti sus inchid golul de sub podigor. Folo- moartea mtitcii in timpul iernii, duce sind diafragmele mici care nu inchid adesea la imbolngvirea albinelor de perfect golurile, aerul cald din spa- diare3, iar colonia iese din iarn5 foarte tiul ocupat de colonie se strecoarg sltibit5. dincolo de diafragmg. Acolo, dind b. 0 popula?ie nurneroasd, tindrci peste aerul rece, vaporii se conden- $i scinZitoasd in care cel putin o treime seazti. Materialul izolator pus in golul din albine sint tinere, ngscute in stupului ca s5 pzstreze oarecum cB1- toamnti, este o garantie de bung reudura se ud3 gi devine un bloc de git5 a iern5rii. CBldura ce o creeaz.5 o colonie puternicti este cu atit mai gheatg Conditiile de iernare privitoare la normal5 in iarng, cu cit populatia este mai dens5 pe intervalele dintre colonie a. Matca tindrd, n.5scut3 spre sfir- rame, iar albinele sint mai numeroase aitul varii prezint3 o sigurant3 in in stup. lntr-o astfel de situatie plus pentru o bun3 iernare, c5ci ea nu hrana consumatg in colonia puternicti numai cii depune un num3r mai mare va fi intr-o proportie mult mai mica de oud in prim5varB fat5 de o mstcti ca raport, decit la o colonie slabti. bgtrln6 gi obositl din anul precedent, S-au f3cut in aceastg privint5 multe dar, una tin5r3 igi prelungegte ouatul experiente, gi s-a constatat c5 o comult spre sfiqitul toamnei. S-au v3- lonie redusti, de pildg, cu un num5r zut mitci tinerz care depuneau activ de 2 500 de albine, adic.5 250 g alou5 chiar la jum5tatea lunii noiem- bine,consumg numai 100 g de miere brie. fn felul aceata in primlvar5 mai putin decit una cu o populatie vor fi un num5r insemnat de doici de 2.3 000 albine adic5 de 2 kg albune, cu glande faringiene care n-au binti. Consrimul de miere este in raintrat in functie din toamnl gi care port nu numai de necesitatea de hran5 vor hrtini din plin puietul, din care a organismelor, ci mai ales pentru vor iegi albine viguroase gi rezistente. caloriile ce trupurile lor degajeazti In afar5 de toate acestea, o matcti pentru mentinerea cgldurii ghemului. tingr3 va relncepe curind ouatul dupti Deci cu cit numgrul de albine va fi o scurtl perioadl de oprire, iar in mai mic, cu a t i t consumul proportiierni mni putin friguroase, mgtcile onal v a fi mai mare pentru compentinere ou3 nelntrerupt intr-un ritm sarea lipsei numgrului necesar de incetinit. Cel mni insemnat ins5 dintre albine la mentinerea unei temperatonte avantajele acestei situatii este turi potrivite in ghem. 0 prim5 consec5, o matcg tin5rti d5 stuparului si- cintti a acestui consum insemnat va guranta c5 va trece cu bine greutfitile fi epuizarea rezervelor qi uzarea organismului albinelor. De aceea unei ierni aspre.

.

TERNAREA ALBINELOR

239

IERNAREA ALBINELOR

iernarea coloniilor mediocre se face agezind in acelagi stup dou5 colonii, intre ele avind o diafragm5 etang5 denurnit5 gi diafragm5 oarb5, fiedin scindur5, fie din pinzii dub15 metalic5. f n felul acesta consumul este mult mai redus pe unitate, iar coloniile igi imprumut5 reciproc ciildura, iegind din iarn5 viguroase. Intre conditiile bunei iern5ri :a unei colonii se enumerci gi tineretea majorit5tii albinelor din colectivitate. Cu cit acesteavor fi rnai numeroase, n5scute in toamn5 f5r5 s5 fi luat parte la hr5nirea puietului din cuib, cu a t i t tesutul lor gras este mai bogat In proteine, vitalitatea lor este rnai mare, iar secretia glandelor intestinale ce produce catalaz5 este mai abundent5, gi in consecint5, reziduurile intestinului gros acumulate acolo vor fi neutralizate d e aceste secretii glandulare. In privinta stingtgtii albinelor pent r u perioada d e iernare, este bine ca apicultorul s5 previnii bolile molipsitoare, trimitind spre sfirgitul verii la laboratorul de analize regional probe d e albine moarte gi vii d e la stupii respectivi, pentru a gti dac5 nu cumva sint bolnave de nosemoz5. fn caz afirmativ, se face la sfirgitul verii tratamentul specific cu Fumidil B pentru nosemoz5; coloniilor ce au fost in ultimele luni bolnave d e loca european5 li se d 5 streptcmicin5, pe cind celor cu loca american5 sulfatiazol. V.n. Loca. f n acelagi timp, apicultorul ia toate m5surile igienice prescrise V.n. Bolile albinelor. c. 0 just6 proportie Entre puferea coloniei gi capacitalea slupului trebuie sil fie o preocupare insemnat5 a stuparului la orfnduirea stupilor pent r u iernare. 0 colonie Itisat5 s5 ierneze in largul stupului, far5 a fi proportionat5 gi limitat5 cu o diafragm 5 reductoare, va suferi mult fn

Rcstringerea unei colonii mediocre la o margine a stupului y.i orjnduirea l~raneipentru iernare

timpul iernii de frig gi de umezealti, in afar5 de faptul c5 va consuma mult5 hran5, ceea ce va fi In detrimentul s5ntitStii albinelor. Aprecierea just5 a num5rului d e faguri ce-i va ocupa ghemul coloniei fn iarnii se face ugor dac5 fntr-o dimineat5 rece din septembrie se deschid stupii gi se numtir 5 ramele ocupate d e colonia respectiv5. Se va tine seam5 c5 o insemnat5 parte din aceste albine, fiind albine d e var5, obosite gi uzate, vor pieri curfnd. La agezarea coloniei pentru iernare vor fi 15sate numai dou5 treimi din numtirul ramelor gtisite ocupate in octombrie. Numai astfel ghemu], ocupind spatiul strict neceaar pentru o bun5 iernare, va radia din centrul sgu telmic spre margini atfta c5ldur5 incit albinele ce-1 inconjoaril sti aib5 o temperaturti cmbiant5 de cel putin 7,2"C. Radierea ctildurii ghemului va incllzi putin gi diafragma reductoare, f5r& ca ~5 se produe5 condensare d e v a ~ o r icare creeazil umiditate in stup. d . 0 hran6 tmbelgugai6 gi de bun6 calitate le trebuie albinelor pentru o bun5 iernare. Hrana trebuie sil fie bine repartizatti pe faguri, incft colonia s l nu fie nevoitti sB: se deplaseze

+

IERNAREA ALBINELOR

240

IERNAREA ALBINELOR

Restringcrea cuibului i n mijlocul stupnlui si llrana de iernare prea mult in timpul iernii sprc fagurii vecini. f n t r - a d e v ~ r ,fie stupul cit de bun 9i c d l d u r o ~ populatia cit de numeroa, sci, cu albine cit d e tinere g i siincitoase, dacci in faguri lipsegte mierea si piistura ori siropul dens de zahcir d a t spre sfirgitul verii, colonin va 'pieri. 0 ram&cu polen, sau $i msi b i ~ i edouci, puse in d r e ~ p t a in stinga celor mij~i locage, vor ajuta mult 1 i i estinderea in iarn5 a puictului. f n stupii multietajati pot f i Idsate 3-4 rame cu pcisturci. Apicultorii canadieni calclrleaz6 c5 pentru o bung iernare a unei colonii ce ouupil intregul corp inferior a1 unui stup L ~ n g a t r o t h , sint necesari 30 d m v e p5sturci in cuib. Ramele cu p5sturg nu se vor pune niciodat6 spre marginile stupului, ccici acolo se muceg5iesc. In cazul lipsei piisturii in cuibul de iarn5, albinele iai consum5 lpropriile lor

proteine acumulate toamna sub form5 dc tesn t p a s . Acest autoconsum le uzeaz5 lintr-o mssurii foarte mare, incit dup8 iesirea din iarn5 cle mai tr8iesc putin. 0 exagerat5 econornie, riiu intcleasA, $i zgircenia s t ~ ~ l ) a r u l ucare lasci i, rezerve mici de hranci in stup se va rgsfringe asupra viitorului cuib; acolo puietul nu se va inmnlti, c5ci matca este insuficient Iirdnitci iar rezultatul final a1 anului viitor se r a solda cu o product ie micci. Coloniile puternice, ;.are ocup5 zece intervale. vor avea o rczervg de cite 25-30 kg hranci. Nu este ins5 nccesar sii se lase toatci rczerva aceasta de hran6, cind colonia nu acoper5 bine cel putin 10-11 rame. 0 parte d i n fagurii cu miere $ i pilstur5 se piistreazs int'r-un dulap, cu condit,ia ca in primele zile ale prim6verii sS se introducd d e o d a t j patru faguri cu miere; restul se fnloseste pe parcurs, in mdsura nevoilor. St,uparii din alte t j r i las5 coloniilor puternice pe 12 faguri ping la 35-50 kg mierc adic5 u n corp intreg de stup multietajat plus ce mai este in 1,cuibul d e ljos. Din observatiile izvorite din practica mai multor ani s-a constatat (c5 (media consumului de 11ran:i in timpul iernii este in jurul a 6,s 1kg miere. Conform unor recomandilri mai vechi in stup nu se 1%-

Consumul d e miere E raport n de temperatura din afara stupului In cursul unui an, exprimat in calorii-zahEir: I - consumul pe un a n ; 2 - nevoia pe l u n i ; 3 - puterea colonlei; 4 - media temperaturii lunare
(A.

B il d e 1)

IERNAREA ALBINELOR

241

IERNAREA ALBINEI.OR

sau de loc faguri cu p6stur6. La controlul de fond, primiivara se g6sea putin puiet, deqi in stup se 1 b a cite 24-25 kg miere. f n 1956 s-au llsat in stup doi faguri cu p5stur6. Rezultatul m b u r l r i i suprafetelor ocupate de puiet in prim5vara urmiitoare (1957) au fost extrem de convingGtoare, in sprijinul acestei practici. Obignuit se va socoti c l o colonie puternicii are nevoie de 7-8 kg miere mai mult decit una mediocrl. De asemenea, calitatea mierii este una din conditiile principale ale unei bune ierngri. De aceea se impune ca totdeauna mierea ce se lass albinelor pentru iarn6 s6 proving de la primul cules principal gi s6 nu fie cristalizatl. Acolo unde a fost un cules de miere de man& este recomandabil s& se fac6 fnc6 din toamnl, analiza mierii din faguri. V.n. Analiza mierii, cSci e G posibil ca pe fundul celulelor s se g6seasc6 depozitatl miere de calitate inferioar6 cum ar fi mierea de manii, care va provoca pieirea multor colonii. e. Aerisirea are qi ea o mare insemngtate. Albinele din ghemul de iernare au nevoie de aer curat cu a t l t mai mult cu cit in cuib a a p l r u t puiet. A m b r u s t e r a calculat c5 printr-un urdinig micqorat pentru iernare, cu un orificiu de 10 cm2, p5trund in stup 100 m3 aer pe or6. V.n. Aerul. Cind stupii sint agezati in adipost pentru iernare, ceea ce nu se recomand5-in conditiile tEIrii noastre, trebuie organizatii o aerisire gi mai activ6, f5rl saltea d e a s ~ p r apodigorului, cu orificiile de ventilatie de la capac deschise, c5ci altfel vaporii de apii nu pot fi eliminati normal. Atunci ei se vor condensa pe peretii interiori a i stupului, mentintnd o excesivg umiditate, care este inamicul cel mai de temnt a1 unei bune iernilri. Deaceea, 1n adiipost, urdinigul de jos st% in

intregime deschis, avind instalat grgtarul preventiv contra goarecilor; urdinigul de sus va fi, de asemenea deschis, pe acolo se strecoarl vaporii d e ap6 eliminati prin respiratia albinelor. Pentru stupii ce ierneaz6 afar5 trebuie luate mSsuri ca functionarea acestui mic urdiniq superior s l fie efectivii yi in toat5 perioada ierngrii. Acestora trebuie s6 li se dea o atentie mai mare, ciici urdinigul superior se poate Pnfunda cu gheatil format6 din vaporii ce se eliminil prin el. Dac5 acest urdinig mic s-a obturat, apicultorul , lucrind cu mult6 atentie gi f l r l zgomot, trebuie sii topeascii gheata cu flacgra mic5 a unei llmpi de benzin6 sau cu un fier fierbinte. Iat6 importanta practic6 a acestui fenomen argtatti prin allturatul desen dupg A. Biidel: 1. Repartitia umezelii, dup6 o noapt e de iarnti rece -4"C, Intr-un interval ocupat de albine, dimineata la ora 9,30. 2. Fluctuatia umezelii dintr-un interval de albine, cind la ora 11,30 temperatura cregte la +1I0C. De aici se poate constata c deqi G umiditatea relativl dimineata, la ora 9, este de loo%, totugi umiditatea din stup nu atinge decit valori maxime de 50%. La ora 11,30 temperatura

Distributia umiditittii in spatiul dintre faguri, dupit cregterea continutului de vapori 'In atmosfera exterioarg stupului, in iarn3
(A. B i i d e I)

IERNAREA ALBINELOR

242

IERNAKFR

A L ~ L O R

-

Conditiile de umiditate in spatiul dintre faguri, dupa c r e ~ t e r e acontinutului dc vapori In almosfera exterioar; stupului, in iarnd
(A. B ti d e 1 )

Diagram? oscilabiei continutului in vapori de ap5 a aerului in atrnosfera interioaril $i exterioars a stupului
( A . B i i d e 1)

exterioarii atinge g°C, umiditatea exterioarii este d e numai 69%, totugi umiditatea interioarii, E locurile unde n era inainte 50% ajunge la 90-100% gi deci in aceste ultime locuri se produce umezealii prin precipitarea vaporilor. In diagrama oscilatiei umiditiitii se ohserv6 cum la cea rnai micii cregtere d e umiditate din exterior primiivara, in stup se produce o rapids cregtere de umiditate. Din cele relatate anterior gi demonstrate prin date gtiintifice, rezultil cii umiditatea este periculoasil rnai ales primavara qi toamna, cind timpul se incglzegte dupci o noapte rnai rece. Atunci se produce mai ales umezealii fn stup, datorit6 faptului cci temperatura d i n el cregte rnai incet decft cea d e la exterior. Astfel se produce, ca urmare a piitrunderii din exterior

a aerului cald in stup, o condensare in piirtile reci ale acestuia, producindu-se iimidit ate. f . L i n i s l ~ a clcsLioir;ilii a coloniei estc o conditie tie marc in~emncit~ate pentru o buns iernare. Orice zgomot ~i vibrafii prea mari nclinigtesc albinele care stau in ghem. Un soarece care circulR in voie prin stup, o cioclinitoare ce hate in pere?,ii stupului; mirosuri puternice tle gaz, benzinii etc.; un atelier industrial in direct5 apropierc a camerci de iernare; tiiierea Icmnelor in sala vecin5; o strad5, prca circulatri de vehicule grcle d i n imediata apropierc a ndiipostului; vizitele dese ale stuparului gi ciocgnirea in peretii stupului pentru a auzi reactia coloniei etc., sint cauze care determinil nelinigtea ei. Totuqi sint imprejuriiri cind coloniile nu se nelinigtesc de anumite zgomote gi vibratii chiar puternice - cu care ele s-au obignuit cu timpul. Este cazul multor stupini din apropierea ciiilor ferate, unde la ore anumite trec zeci de trenuri care transmit vibratiile prin piimint coloniilor d i n stupi. Zgomotul acesta lass nepiisiitoare albinele obisnuite cu ele, pe cind u n soarece intrat in stup le pune permanent in stare d e alarmii. Zgomotele neohignuite din stup sau dinafarii, determinii albinele la u n consum rnai mare d e hranci din faguri ; ciildura din ghem va urca peste normal; se va transforma fn rapori, fagurii \.or mucegiii, piistura se va altera, mierea se va in6cri si colonia v a suferi d e diaree ori alte boli. Dacci stupii sint tinuti in adlipost, ferestrele se acoperil, ciici lumina nelinigtegte albinele. In adiipost se intrii numai cu felinar rogu, a cjrui lumin5 diluzii nu le nelinistegte. g. Pierderile din iarnci sint rnai reduse atunci cind s-au respectat toate indicatiile date rnai sus. Ele se limi-

IERMAREA ALBINELOR

243

IERNAREA ALBINELOR

teaz5 numai la mortalitatea normal5 a albinelor rnai bgtrine, care nu au gierit inc5 din toamn5. In mod obi$nuit, in martie, cind albinele igi reincep activitatea gi se face revizia sumar5 gi cur5tarea fundurilor, nu trebuie s5 se g5seascri rnai mult de un pahar de albine moarte la fiecare stup. Acolo unde mortalitatea este rnai mare, apicultorul trebuie s5 studieze cauzele atent qi s5 ia miisuri. Se intimplg ins5 sri moarri chiar colonii intregi, de care stuparul este ~tispunztitor intr-o oarecare m5surti. Aga se Pntimpll cind albinele au fost lasate ftir5 hran5 sau cu prea putins; sau atunci cind in toamnii matca era moarti gi stuparul nu a observat; sau cind in faguri a fost miere d e man5 yi e l nu a f5cut analiza mierii; ori atunci cind hrana a fost r5u distribuit5 pe faguri, iar frigul le-a surprins $i nu au mai putut trece spre cei cu miere, de al5turi. Se socotesc drept pierderi normale 9i justificate u n procent de 2-3%. T o t ce depriyeyte acest procent este numai din vina stuparului. Este drept c 5 nosemoza face multe victime in timpul iernii. Din 1958 ins5 stuparii a u gi contra acestei boli o arm5 de luptii a t i t profilacticg, cit gi curativri $i deci nu trebuie s i rnai piard5 colonii in timpul iernii din cauza ei. V.n. Nosemoza . Iernarea afar&este cea rnai indicat5 pentru albinele ttirii noastre ctici rareori termometrul coboar5 sub -18°C pin5 la -25"C, iar gerul nu are o durat6 d e timp prea mare, ci doar 2-3 s i p t5mini. Bineinteles trebuie luate toat e m5surile de prevedere indicate rnai sus gi in plus se vor lua gi misuri d e aptirare exterioari a stupului. Aceasta se face aplicind urmitoarele mijloace pentru agezarea in cojoc individual :

Cojoc individual cu carton gudronat
(C)rosl
Pall)

Se fixeaz5 la peretii laterali gi spate cite o pern5 de papurti (ferit5 de ploaie in partea de sus) sau numai la peretele de la r5sririt gi spate dacii colonia ierneaz5 ling5 peretele dinspre apus. f n lipsa lor stupul se inconjoar5 cu carton gudronat, umplind golul cu frunze uscate; peretele din fat5 r5mine neacoperit, deci f5r6 aceastii protectie. S-au fticut experiente cu diferite metode de jernare; coloniile astfel preg5tite pentru iernare au avut cea rnai mic5 mortalitate in comparatie cu alte metode, puietul cel rnai extins pe rame yi consumul cel rnai redus de hran5. Iernarea afar5 se face ?i in cojoc colectiv. Stupii din prisacg se adun5 in rinduri de cite 10-15, unul ling6 altul, a ~ e z a t i soclurile lor la o iniilpe

Cojoc individual cu perne de paie la exteriorul stupului

IERNAREA ALBINELOR

244

IERNAREA ALBINELOR

time de 50 cm de la pimfnt, cu urdinigul de sus deschis. f n felul acesta curentii cei rnai reci de aer care circul5 in special la suprafata ptimintului, pin5 la 50 cm, nu ating urdinigul superior, iar coloniile sint ferite de ei. Sub postament se indeas5 paie sau frunze uscate. fnspre peretele nordic a1 grupului de stupi se face o ap5r5toare din gard impletit contra vinturilor, ori din coceni de porumb sau bete de floarea-soarelui; intre acest gard protector gi peretii din spate ai stupilor se indeasl paie. Pe deasupra capacelor se pune un strat gros de paie peste care se intinde o foaie de carton gudronat, care este prins in gipci de capace sau de corpul stupilor. Stupii r5mln descoperiti numai la peretele frontal. Cojocul colectiv este un mijloc foart e practic gi ieftin, iar albinele ierneaz5 bine, fiind ap5rate contra frigului, profitind gi de zilele cind soarele, inc5lzind o parte a peretelui ,frontal, rgspindegte in interior o cHldur5 favorabil5 extinderii puietului. f n cojoc colectiv, se a d u n l cel mult patru stupi la un loc. Cu multi sau putini stupi, neajunsul acestui sistem de iernare apare de cum se desprim6vgreazfi, c5ci stupii din cojocul colect i v trebuie s5-gi reia locul lor in prisac5, dup5 ce au fost despachetati gi rsspinditi pe locurile respective. Atunci apicultorul este nevoit ss-i apere de r5celile de prim5var5, care sint rnai periculoase chiar decit cele din iarn5, pentru ca s5 se dezvolte bine cuibul. Cei care au iernat ins5 fn cojoc individual, r5mln tot aga, rnai departe, fmpachetati pe locul lor pin5 apare timpul cald, iar cuibul nu se rnai poate resimti de variatiile temperaturii prim5verilor capricioase. Autorul aplic5 maltelute de papur5 sau paie la peretii exteriori, in afar5 de cel frontal. Sal-

telutele sint fixate cu cite dou5 gipci ferite de ploaie cu figii de carton gudronat agezate sus. Cunoscutul cercet5tor sovietic Ab r i G o S o V, care este un hotgrih ap5r5tor a1 ierngrilor afar5 in U.R.S.Sunde iarna este aspr5, ajunge la concluzia c5 gi consumul de miere ar fi mult rnai mic afar5, decit la iernarea in adgpost. Chiar gi apicultorii sovietici din Nord care au ierni mult mai geroase gi lungi, au Pnceput 85 ierneze stupii afar5, constatind cii au - in felul acesta - albine mult rnai sinstoase. Stupii iernati afar&, cu o bun5 apgrare cxterioarg, s-au dovedit c6 au in prim5var5 colonii foarte vioaie, cu putine reziduuri intestinale, fac zbor de cur5tenie inaintea celor ce au iernat in ad5post gi au mult puiet. De asemenea longevitatea albinelor acestora a fost rnai mare fat5 de albinele iernate in adGpost, tr5ind cu 10-12 zile mai mult. f n general, autorii r o m h i gi strgini sint unanim de p5rere c6 iernarea s5 se fac6 afar5, chiar in ierni gi localit$ti friguroase, cu conditia ca stupii s6 fie puternici, cu hran5 indestultitoare gi de bun5 calitate, feriti de vinturi tari gi bine ad5postiti la exterior gi in interior. Chiar gi autorii care au constatat c6 acele colonii care au iermat afar5 consum5 ceva rnai mult din rezervele lor de hranti, sustin gi ei iernarea afar5 g5sind c5 tocmai datoritg acestui surplus de consum, coloniile ies rnai bine din iarnii, pornind din vreme la organizarea cuibului. Iernarea fn adZipost, camere, pivni!el nu este reccmandebil5. Daci sovieticii qi canadienii ielneaz5 stupii afara cu bune rezultate, chiar gi P n regiunile ceva rnai nordice, cu a t i t rnai putin la noi nu rnai trebuie practicat6 aceast5 invechit5 metodit. S-a obselvat cri in special colcniile puter-

IERNAREA ALBINELOR

245

INABUgIRE.4

nice sfnt cele care suferl rnai mult la iernarea fn ad8post. Nucleele fn schimb e bine s i ierneze fn interior. Din cele expuse mai sus, se vede clar insemnltatea mare ce o are pentru viata coloniei gi viitorul ei, felul iernlrii. fncepind cu a doua jum5tate a lunii septembrie, d u p l ce hrinirea de stimulare s-a terminat, stuparul va fi preocupat de aceste pregitiri. V.n. Tehnica apicold, luna octombrie. Atunci cind frigul a sosit, el le d5 ultimele fngrijiri de moment. Pentru completare V.n. Matca, iernarea m5tcilor disponibile, pistrarea peste iarn5 a nucleelor. Iernarea cu Pnctilzire electric6 este inc5 In stadiu experimental. In stupin5 nu se va folosi curentul electric ca surs5 de c8lduri in timpul iernii ci ln timpul primlverilor reci, cind cuibul nu trebuie s5 fie influentat in r i u de rlciri brugte. Acest mod de iernare nu este pus incl la punct, cici sfnt aspecte care nu au fost suficient studiate. Cine doregte s5 se ocupe de aceast5 problem5 este bine s5 retina c5 in timpul iernii temperatura cea rnai bun5 fn stup este d e 0-2°C. Restul trebuie s5 fie inc5lzit de albine, adic5 pin3 la temperatura pe care o apreciazi ele ca optimi pentru o perioadi de timp d a t i . Iri cazul in care se depigegte temperatura amintiti, fncepe dezvoltarea extrem de timpurie a puietului cu unele consecinte ce pot fi gi neplhute. Curentul electric sc poate folosi la iernarea albinelor sub a l t l forms; stupii se pun la adipost, unde, prin dispozitive de aer conditionat reglate cu ajutorul curentului electric se pgstreazl o temperaturl ce se mentine lntre 0" ping la cel mult +2OC. Conaumul este mic, clci el se repartizeaz5 la un numlr mare de colonii cit fncap

intr-un astfel de ad5post. Acolo i n mod obignuit iernile sint rnai aspre, rnai friguroase.

INABU~IREA asfixierea albinesau lor, este provocatti de apicultor pentru fnllturarea primejdiei rispindirii bolilor molipsitoare, ori chiar albinele singure se asfixiaz3 in anumite fmprejur5ri. f n primul caz, operatia se face astfel: seara, cfnd toate albinele au venit de la cimp, se inchide urdinigul, se: face un loc go1 in mijlocul cuibului qi se asfixiazti colonia cu bioxid de sulf,. folosind un afum5tor special. V.n. Afumcitorul de sulf. In lipsa unui afum5tor de sulf in$bugirea se poate face foarte simplu in felul urm5tor: se despic5 la un cap5t 2-3 betigoare; fn despic8turl se introduce cite o meg5 cu sulf, din cele cu care se sulfureaz5 butoaiele pentru vin; capetele opuse ale betigoarelor se infig in pimfnt; se pune un corp go1 de stup deasupra lor ca s5 le cuprind5 ; se d 5 foc imediat megei agezindu-se peste corpul go1 pe cel cu albinele ce acoperi fagurii, albine care urmeaz5 s i fie insbugite. Stupul se acoperi bine cu o p5tur5 groas5 ca s;i nu scape afar5 vapori de sulf. 0 alt5 form5 de asfixiere proprie albinelor, are loc in timpul transportului stupilor cu faguri plini cu miers lfecip5citii, sau clnd stupul a fost uitat prea mult timp inchis, rnai ales cfnd colonia este puternicg, iar ziua prea c5lduroas5. f n atari situatii albinelenelinigtite se alimenteazil cu mult5 miere. Atunci temperatura corporal5 cregte ; evaporatia surplusului de ap5 din mierea consumatl se face intens in stup. Albinele transpirii abundent, in schimb stigmele toracice ale aparatului respirator nu mai funcfioneazg normal; aerul nu rnai pltrunde sufi-

INCHIRCIREA ALBINELOR

246

INCRUCI$ARE

cient in sacii de respirat ai insectei; axigenul din stup scade sub 5 % ; bioxidul d e carbon cregte cantitativ gi nu poate fi evacuat normal, ccici urdinigul este inchis. f n aceastg situatie, a t i t albinele cit gi puietul se asfixiazg. f n special puietul are foarte mult d e suferit. Sub actiunea c6ldurii interioare care urc5 la peste 60", fagurii incep :s5 se fnmoaie, se d5rim6, mierea curge . ~ nciclciiegte ultimele albine ce mai i riimgseserg in viati3 incit ele mor prin asfixiere. Coloniile cele mai puternice .cad primele victime. Asfixierea mcitcii este mijlocul obignuit prin care albinele Igi suprim5 matca, sau orice matcci strciing a r int r a in stup gi nu-i acceptat5 d e ele. V.n. Matca, moarte accidentalg.

INCHIRCIREA ALBINELOR sau chelirea a cgrei origine este incg necunos.cutti este o boa15 pentru care degi se fac intense cercetgri de laborator, agentul etiologic nu a fost inc5 descoperit gi .deci gi combaterea lui este frinatg. Se pare cZi afirmatiile unor autori cum c5 boala se datoregte unui polen toxic la fel ca la boala de mai - a r avea oarecare temei. Boala se prezintci la inceput, dupg cercetgrile bacteriologilor, ca o paralizie a centrilor nervogi din torace, in special din mezotorax, trecind apoi la abdomen gi prinzind cu incetul toat8 .suprafata corpului. Albina bolnavg incepe s5 se innegreascg din ce Pn ce m a i mult, pin5 ce ajunge la un negru lucios. S-au v5zut albine cu paralizii partiale, avind o mare agitatie a membrelor neatinse incti ori o intepenire a antenelor a1 cgror scapel se innegregte ; la altele antenele se string in form5 .de covrig. Albina bolnavg 'Incepe s5 .3e fnchirceasc5 cfte putin, pierzind gi p5ml d e pe corp, d e unde ii vine gi denumirea de ,,fnchircirea gi chelirea

albinelor". Desigur c5 microbii sau toxinele din organism atacti gi foliculii pilogi uscindu-i. La inceputul bolii albinele atinse nu pot recolta polenul c5ci picioarele nu mai functioneazci normal ; ele abia vin din cimp cu putin polen prins de perigorii toracelui. Apoi boala se agraveazg, iar albinele mor. Cele stingtoase, ce stau straja la urdinig, nu primesc in stup pe cele cu semne de boalg, respingindu-le de la intrare. Apicultorul va urm6ri atent albinele care sfnt indepgrtate s5 intre pe urdinig gi dacg ele se prezintti cu defecte organice, cu mici paralizii sau chelirea corpului, va lua m6suri preventive d e dezinfectare a stupului qi alte mrisuri aga cum se aratg in combaterea preventivg la Bolile a2binelor7 c5ci nu se gtie Pncti precis dacg boala este microbianil, ori fenomenele descrise sint cauza unei intoxicatii, aga cum s-a artitat rnai sus.
~NCRUCI#ARE. Prin incmcigare se fntelege imperecherea dintre animale apartinind unor rase diferite. De asemenea, notiunea de incrucigare se folosegte gi pentru a indica Pmperecherea animalelor din aceeagi rasg, ins5 apartinind unor linii diferite V.n. Hibridare. Dar din punct de vedere zootehnic, notiunea d e fncrucigare este cu totul improprie spre a fi folositii in acest ultim sens. La timpul stiu, Darwin a constatat c5 produgii rezultati din fncrucigare aveau o vitalitate sporitti, cigtigau deci o calitate suplimentarg: heterozisul sau puterea hibrid&. E l este sub aspectul rezultatelor, contrariul consangvinittitii, cgci mtiregte vitalitatea generalg, vigoarea, dezvoltarea .gi productivitatea.

vorabili din mediul inconjuritor, organisme rnai rezistente, vitalitate sposervatismul ereditar f5r5 a fi conditio- r i t l , capacitate de asimilare rnai manat5 de acesta. Observatii indelungate re, boli rnai putine, influente defavoau permis biologilor s5 trag6 concluzia rabile rnai putin resimtite etc. c5 vitalitatea ia nagtere in momentul - 0 alt5 problem5 important5 este fecundgrii, ca urmare a procesului de modul oarecum deosebit in care se contopire a celor dou5 celule sexuale, face transmiterea caracterelor in funcadic5 in momentul form5rii unei sin- tie de sex. Astfel un caracter se transgure celule (a zigotului). Deci vitali- mite in descendent5 rnai cu putere tatea nu este un factor ereditar, totugi de c5tre mam5, iar alt caracter de c5aceste dou5 insugiri esenliale ale orga- tre tat5, neexistind ins5 fn aceast5 nismului - ereditate gi vitalitate - privintai o egalitate aritmetic5. Orgase afl5 fntr-o interdependent5 relativ nismul matern exercit5 o influent5 strins5. Cu cit celulele sexuale sfnt sporitci, fiindc5 pe ling5 bagajul erernai diferite din punct de vedere ere- ditar a1 ovulului, care este considerat ditar, cu a t i t este rnai mare vitalitatea egal cu cel surprins in spermatozoid, noului organism gi fn consecint5 ele nu poate fi trecut cu vederea nici apar ca insugiri contradictorii. Deci rolul substantelor nutritive sau acuinmultind albinele in cadrul unei linii mulate in ou gi care au fost formate. ameliorate, vitalitatea produgilor sca- aproape fn intregime de organismul de, in schimb conservatismul ereditar mamei. - La albine rnai exist5 ins5 gi o cregte gi invers. La albine vitalitatea este exprimat5 alt5 categorie de influente gi anume, cele cauzate de substantele nutritive prin urmgtoarele insugiri : - 0 intensificare a proceselor bio- pe care larva le primegte spre a se dezlogice din organism datorit5 cregterii volta in albin5 maturii. Aceste submetabolismului. Cu cit aceste procese stante sint produse de lucr5toare gi i n se desf5goar5 cu o energie rnai mare, final calitatea lor e un rezultat a1 totacu a t i t gi vitalitatea este rnai mare. lit5tii calitltilor coloniei de albine - 0 capacitate sporit5 a organis- privit5 ca o unitate biologic&. Starea mului d e a se modifica gi adapta la coloniei doic5 cresc5toare, vitalitatea conditiile variabile ale mediului in- ei, se va reflecta in calitatea hranei conjurltor. Aceasti5 ,,adaptabilitateU d a t l larvelor, care va cauza apoi dezeste mult rnai important5 la albine volt5ri diferite din punct de vedere declt la celelalte animale, fiindc5 calitativ, fapt ce se va &fringe in obiectul final de ameliorat nu este final asupra productivit5tii materiaindividul (matc5, trintori etc.), ci lului biologic produs. La cregterea matcolonia de albine privit5 ca unitate cilor, colonia, prin cresc5toarele d e biologicl, format5 in majoritate co- larve, igi exercitA deci influenla ei virgitoare din indivizi lipsiti de v i a t l incontestabill. Acest fenomen a1 predominantei sexual5, din albine lucr5toare. D u p i comportamentul lor judeclm in final, ereditltii materne, sub dubla fnf5ticalitativ gi cantitativ, caracterul co- gare relevatl, hrana cuprins5 in ou5 loniei respective. gi apoi cea d a t l larvelor are o mare - 0 cit rnai bung rezistents a orga- important5 practic5 la lucrtirile de senismului la conditiile factorilor nefa- lectie, hibridare gi incruckare. Ea n e

Vitalitatea este o insugire esential5

a organismului, strlns legat5 de con-

permite adesea s5 prevenim, sau chiar re ins5, aceasti tendint5 de a roi ces 5 modific5m un caracter nedorit, In deazl qi numai atunci au posibilitatea orice caz s5-1 atenurim. Aceast5 predo- s5 apar5 in totalitatea lor insugirile minant5 nu se manifest& la fel la toti valoroase. Deci, efecte pozitive la indicii familiei respective. Spre exem- incruciyare, putem agtepta mai ales plu, in ce privegte caracterul ,,blinde- in urmgtoarele generatii hibride, cind te" sau ,,r5utateU,p5rerea aproape una- pot ap5rea toate caracterele dorite. n i m i este c5 trintorul are influentti Dacl in generatiile urm5toare se preponderents. Predominantele de al- aplici o selectie corespunz5toare a t 5 natur5 pot fi schimbgtoare, in func- p5rintilor, fie prin incrucigarea intre tie de rasele intrebuintate, ap5rind ele a diferitelor linii create, fie prin numeroase cazuri de contradictii. rehcrucigare, calititile obtinute pot La incruciyare, o mare important5 fi nu numai pistrate, ci chiar gi spopractic5 prezinta modul in care se rite. transmit in prim5 generatie caracteSuccesul in formarea yi consolidarea rele ereditare morfo-productive, fiind- hibrizilor obtinuti sau eventual chiar c 5 organismul nu realizeaz5 niciodatg in formarea unor rase noi depinde in in intregime toate posibilitiitile ere- mare m i s u r i de alegerea momentului ,ditare. f n aceast5 situatie, cind unele optim cind se opregte incrucigarea gi insugiri rimin ascunse complet, sau se trece la imperecherea metigilor ins e dezvolt5 incomplet, zicem c5 sint tre ei. Amintim c5 in aceste cazuri recesive. Acestea se pot dezvolta in trebuie aplicati pe etape o selectie generatiile viitoare, cind g5sesc pen- extrem de severi, care poate duce la tru aceasta conditiile necesare. eliminare; a 90% din materialul de Caracterele, in cazul incruciggrii, reproductie. F i r 5 un control riguros c a urmare a unei duble eredit5ti, au o In statiuni ,,sigureU de imperechere, dub15 posibilitate de dezvoltare. Cind nu se poate concepe gi nici incepe o <caracterelealelomorfe, adici cele care munc5 de ameliorare. f n anumite sis e refer5 la o insugire specific5 (ex. tuatii devine indispensabilil gi pracblindete, culoare etc.) s'lnt asem5n5- ticarea ins5m'lntirii artificiale. toare, urmagii se vor dezvolta in acefn fine, la albine, spre deosebire de lagi sens ca qi pirintii. Ins5 cind ca- restul animalelor, rareori se pot preracterele alelomorfe sint diferite, un vedea chiar gi cu oarecare precizie, singur caracter, cel dominant, se dez- rezultatele Incrucig5rilor. Numai prin volt5 in prim5 generatie, iar a1 doilea experiente fndelungate se va putea .caracter, cel recesiv, r5mine in stare stabili in functie de rasele, tulpinile latent5, de posibilitate, urmind s5 se gi liniile intrebuintate, cum se mani.dezvolte in generatiile urmitoare. festi acest fenomen, care este schimbilCa urmare a heterozisului, la albi- tor de la caz la caz. ne apar atft lnsugirile bune cit gi cele fn apicultur5 incruciggrile qi creqrele, nedorite, intre care in primul terile combinate sint posibile, nefiind rind g5sim tendinta de roire. Acest lipsite de perspectivil. Mai mult chiar instinct primar care poate fi o urmare acesta este singurul mijloc de a obtine a unei vitalit5ti sporite, domini toate rase noi, sau varietilti. Prin obtinerea ecelelalte insugiri, in sensul c i coloniile de noi combinatii gi chiar rase, selecigi irosesc toate puterile In roiuri ne- tionatorul va produce material biocontrolabile. f n generatiile urmlitoa- logic de valoare.

INTOXICATIA

249

INVENTARUL APICOL

Problemele gi posibilit5tile teoretice ale Pncrucisiirii au fnceput s5 fie examinate pe o scar5 larg5.
INTOXICATIA, V.n. Toxicoza. INVEhTARUL APICOL cuprinde toate uneltele ce apartin exploatiirii apicole. Degi in lucrarea de fat5 s-a arcitat qi explicat la fiecare notiune insemn8tatea fiec5rui utilaj in parte, totugi facem aici o concentrare a tot ce este necesar exploatiirii, pentru ca un fncepator sau o intreprindere socialist2 sii-gi poat5 d a seama de importanta investitiilor ce se cer viitoarei lor exploatiiri apicole, m5rite. 0 exploatare apicol5 nu va trebui sfi-gi procure toate cele de mai jos, chiar din primii ani. Sint unele de care se poate dispensa pentru a nu investi prea mult in aparaturii. Avind in vedere c5 fn unitiitile agricole de stat gi C.A.P. stupina, ca unitat e productivii gi economicii, este fixat5 la 100 de colonii, d5m aici mai jos o fngiruire complet5 pentru inventarul unei astfel d e stupini. S-a avut in vedere c5 o asemenea exploatare trebuie s5-gi aib5 o crescatorie d e m5tci proprie, din a cgrui prisos unitatea poate s5-gi creeze un venit suplimentar. De asemenea s-a previizut gi cazul c2 s-ar putea ca o parte din productia de miere gi cearj. s2 fie valorificatii prin industrializarea partial5 a acestei productii. Inventar de stupi qi roi 100 de roi se procur5 de la o gospod5rie d e stat sau individual5 care are acest specific, cu obligatia ca fiecare roi s5 aib5 cel putin 1,5 kg albing gi matc5, fiind expediat in pachete. V.n. Expedierea albinelor. 100 stupi sistematici, pentru a fi populati cu roii procurati plus 25-30 atupi goi pentru roirile viitoare. Dac.5

se merge in productie pe metoda roilor stoloni ori a familiilor temporare inventarul de stupi goi, incepind din anul a1 doilea a1 exploatfirii va fi d e cel putin incii 100 in care se vor face acegti roi stoloni sau familii temporare. Stupii vor fi numai din tipurile adoptate de stas, cu conditia ca in prisac5 s5 nu se foloseascfi decit numai un singur tip. Tipul de stup ales se va procura cu toate accesoriile. V.n. Stup. In general*,oricare tip de stup va fi ales pentru exploatare, va fi necesar ca in raport de efectivul de colonii ce stuparul le are, a5 posede o rezerv5 d e cel putin 50% stupi goi cu toate accesoriile necesare pentru formarea familiilor temporare. Inventar de unelte strict necesare la o stupin5 cu un efectiv de 100 colonii, plus famillile temporare. Doug cabane demontabile, avind i n vedere c5 stupina se imparte in dou5 sectii a cite 50 colonii. Din inventarul marunt se mentioneazii: douii afum5toare, douii scaune de lucru in prisac5, dou5 lldite portabile pentru pus provizoriu ramele din stup cind se face controlul; dou5 ciocane, doi clegti de cuie; dou5 dalte apicole ; dou5 perii ; patru miiqti ; dou5 creioane apicole pentru lipit fagurii pe rame; dou5 plangete pentru fixat fagurii ; un aparat pentru g5urit rame; un ibric pentru tinut ceara cald5 la lipit fagurii ; patru afum5toare de sulf; 50 gratii Herzog; 10 rame separatoare din dub15 pin25 metalic5; 100 rame cu pin25 metalic5 pentru prevenirea intoxicatiei coloniilor cu insecticide; un num6r egal de podigoare Snellegrove dupii numiirul stupilor verticali din prisac5 necesare coloniilor ajut2toare; un numiir egal de gratii verti-

INVENTARUL APICOL

250

INVENTARUL

APICOL

cale pentru stupii orizontali necesare impiirtirii coloniilor la nevoie; 50 colectoare de polen; patru termose mari pentru p5strarea liiptigorului pin2 la predare; douii tiirgi de transport; magazinele d e recolt5 pline sau goale; dou5 roinite din nuiele impletite pent r u prins roii; un extractor radial de 24 d e rame; dou5 cutite de desciipiicit ; u n desciipiicitor ; dous maturatoare ; 40 bidoane de 50 kg miere ; dou5 ciildiiri pentru a p s ; douii suporturi mobile pentru controlul stupilor ; dou6 topitoare solare; dou5 dispozitive pent r u reactivat coloniile ce stau ,,in barbri"; u n glosometru pentru miisurat lungimea limbii albinelor; un toraxometru; 15 colivii automate; 25 protectoal-e de botci; gase colivii de protectia m5tcii pe fagurele ei ; un semnalizator acustic pentru verificat coloniile iarna; trei vestibule de urdinig pentru controlul acceptiirii sau nu a miitcii; o lamp5 pentru flambarea stupilor; un cintar pentru controlul culesului; douii hr5nitoare model Jord a n pentru hr6nirea afarii, in naturz; u n aragaz cu butelie sau in lipsii lampa d e petrol pentru buciitgrie; dou5 liimpi d e luminat; vase de buciitiirie; un adiipiitor cu 2 scinduri ; lopat5, cazma, topor, fieriistrgu, rindea; un lighean de spiilat pe miini gi un mic rezervor de a p s cu robinet; dou5 15zi pentru depozitat ramele cu miere. Inventar de folosit periodic. Un cort protector, V.n. pentru operatii la controlul stupilor afarti in timpul prim5verii, ori tirziu in toamn5; una pres5 pentru saltele d e paie; un pulverizator casnic cu presiune pentru tratamentul cu aerosoli sau umplerea fagurilor cu sirop precum gi aparatura pentru extras gi piistrat liiptigorul de matcii. Inventar pentru eregterea de mtitci : 5 separatoare pentru ouatul m5tcilor

gi cunoagterea precis5 a virstei larvelor; 20 micronuclei sau stupi mici de fecundare; rame basculante pentru piistrat miitcile in 50 colivii de rezervii. Una sticlutii cu lac pentru marcat m5tcile gi mica trusii cu numere in serie pentru identificarea miitcilor precum gi utilaj miirunt: preducea, Itirgitor d e botci ; spatule de transvazarea larvelor etc. Inventar de materiale de exploatare: 150 kg faguri artificiali; 10 kg cearti brutii, pentru lipit fagurii; 5 kg slrmii galvanizat5 d e 0,5 mm pentru intins sirma in rame; 0,5 kg cuie pentru fixat capetele sirmelor in rame; medicament e pentru prevenirea bolilor: 200 g amoniac, 5 litri form01 40% pentru dezinfectiiri, 10 litri acid acetic glacial pentru tratat fagurii contra giiselnitei, 5 kg sulf pentru afumat fagurii; jumiitate de metru cub de scinduri pentru mici reparatii ; doi metri pinzii de sirmii pentru reparat cilpticele d e transport; 10 kg sirmii galvanizatii d e 1 mm pentru cusut perne gi saltele; 10-15m2 carton gudronat. Inventar pentru industrializarea produselor stupinei, dac5 se urmsregte rji aceast5 problemti. Inventarul pentru preparat hidromel. V.n. - inventar pentru extractia veninului gi ltiptigorului de matc5; - inventar pentru preparat otet din miere. V.n. - inventar pentru industrializarea cerii. V.n. Inventar pentru phstrarea fagurilor Dulapuri pentru piistrarea fagurilor in stelaje gi a mierii in maturatoare. V.n. Din toate cele expuse mai sus, apicultorul incep5tor va alege strictul necesar, urmind ca pe miisurii ce exploatarea se m5regte gi poate s5 facg

IZGONITOR PORTER

25 1

IZOLATOR

noi investitii din desfacerea produselor sii-gi completeze cele necesare. Nu este bine gi nici prudent a porni dintr-odat6 cu o stupin6 mare dacii nu se cunoaste deplin tehnica apicol6. V.n. Apicultor.
IZGONITOR PORTER este un mic aparat pentru fndepiirtarea albinelor care se folosegte atunci cind se face recoltarea mierii intr-o stupin6. Astfel se inl6tur6 scuturatul albinelor de pe ramele cu faguri ~i deci se simplific6 gi se gr5begte lucrarea scosului ranlelor din magaziile cu recolt5. Izgonitorul poat e fi inlocuit cu cadre de izgonit cu acid fenic sau benzaldehidH V.n. Cind in laborator i n t r i multe albine, pot fi repede izgonite, d a c l se agazi la cerceveaua de sus a geamului 1-2 izgonitoare. Albinele u r c i acolo rji v5zind cii au posibilitatea s5 ias6, cheami gi pe celelalte. Astfel ele se strecoarg afar; iar in laborator nu se mai intorc, c5ci izgonitoarele sint astfel fiicute, incit arcurile actioneazci numai dacg sfnt impinse dinguntru in afarl.

Izgonitor Portcr, rnontat in ~ ~ o d i s o r
(Istomina
~i

col.)

de jur imprejur cu pl6ci de gratie Hanneman, afar5 de partea superioar; p e unde se introduc fagurii gi apoi i s e atarjeaz5 un capac pentru ca matca sk fie complet izolati. Izolatorul casetri cu fagurii in el se introduce fn mijlocul cuibului. Albinele intr5 la matc6 prin gratie, iar ea, strimtorat5 in acest spatiu, depune ou6 pe fagurele mijlocae din izolator. Astfel se gtie cu precizie virsta ouZilor, sau a larvelor ce vor ecloziona din ele, cici dup6 24 ore fagurele cu ou6 se retrage gi se inlocuiegte cu altul gol. Dac6 colonia se hr5negte stimulent IZOLATOR este o caset6 metalic6 cu gi este puternic6, iar matca din izolad o u i fete ocupate de dou5 gratii Her- tor este tin6ri gi fecundti, incepe sii o u l zog sau Hanneman in care incap trei chiar din prima zi. faguri cliditi: unul cu puiet cipiicit, Apicultorul va obtine rezultate buunul cu hranl gi altul gata cl6dit pen- ne dac6 organizeaz6 acest dispozitiv tru ouatul m6tcii. Caseta este inchisii cu 5-6 zile inainte de a incepe lucrgrile ~ r o ~ r i u - z i s e . Matca. stind in izolator In acest interval ' d e timp, depune o u i in fagurele go1 gi se obignuie$te cu situatia. Atunci el se ridic5 din izolator trecindu-1 in cuib, iar in locul s6u se introduce un a l t fagure bun de ouat, curat, in care a crescut cel mult o generatie de puiet. euatul controlat Matca i1 va ocupa imediat rji deci, incepind din acea zi, apicultorul va ( b r P s i P-all) avea larve de virsti precisii.
A A

.a~!$qns pur~ls ap J I ~ aqto no !anneJ ale aIeJaqt.1 alaz un -aqads ap p8eal as la 'y$ue~n8!s mq -uad -SO'BPB qsaoe ap aquyu! neaogj urn:, '~oqeloz! qns ap e o q ~ w azaJaqga ps eo ala~n8ej~ p e o ~qod reur nu ps aIau!qle eqsaae Inlaj ul f !nlam8ej e'jejs~dns p!los pzeax!j as la V J O J ~ el ~nroqnlen:, uro j ap !m$~o:, no y1qeq ap !!Bij aq!opu! ~ ~ ! U ! ~ J E U ad !-npu!d I -11 q!jpq~unqurl( !j aqeod JoqeIozy ap

d!q qsaoy Spsuaqu! ap q!o!~o !oqpw a p a~aqbaaoo mquad aqua!o!jns pno aund ad -ap aJo ap pz u! a ~ e 3 ' a ~ n 8 e j!nun e $3.t?aquj e$ej amno n~quad a!$!z -ods!p Bane BA !asp am3 e3qew -eaJaq!Ia as ~oqeiozyq n s . a ~ n 8 e j !nun alalnlao ul %jut' as 'wo $2 ap learn -!$~pul ne am:, 'al!~nq!opu~ -nlouya ul a!eopul as a u ! 8 ~ ~ m !a~g:, e 'y[qe') u!p umwauueg a!qer8 yldur!s o n s q!nooIul !j a q ~ o dpqas~o-lnroq~loz~

JALE$ sau salvia de griiding, Salvia officinalis L. semiarbust, din fam. Labiatae, este o plants vivace cultivat5 pentru calit5tile sale melifere gi medicinale. Ea are o tulping ping la 80 cm in patru muchii, lemnoas5 la baz5, acoperit5 de perigori fini si degi de o culoare argintie-verzuie. Frunzele sint lungi, ovale, alterne. Florile sint grupate in verticile multiforme, care formeaz5 un spic terminal. Floarea are corola adinc5 gi lunguiatg, roz violacee. Glandele nectarifere dau nectar mai ales fn zilele c5lduroase gi potrivit de umede. Mierea de jaley are multe substante minerale dintre care : fier 0,53 mg, cupru 0,73 mg, mangan 0,53 mg, cobalt, 0,lO mg. Productia d e miere la ha este socotit8 la 300 kg. fnfloregte in a doua jum8tate a verii, dind o miere d e bun5 calitate, foarte parfumat3, de culoarea chihlimbarului Cultura se face prin but8aire. Se poate cultiva gi direct din siiminta ce se pune Intr-un teren perfect lu-

.

crat, bine rnliruntit, pufos gi potrivit de uscat. Se aleg pentru cultur5 locuri expuse la soare. Planta cere lucriiri culturale obignuite: plivit, pr5g i t ugor pentru aerarea scoartei p5mintului. lnflorirea incepe din a1 doilea an. 0 specie inrudita cu cea de mai sus este salvia de cfmp, Salvia pratensis L. ciireia in unele locuri i se spune tot jaleg. Are miros p6trunz5torl tulpina cu putine frunze, cu flori albastre rogii sau albe, sint dispuse cite gase in verticile, formind spice intrerupte la virful tulpinii. Cregte pe terenuri aride, pe ling5 drumuri gi ganturi, lnfloregte o lung5 durat5 de timp din mai pin5 in septembrie, dind mult nectar, foarte c5utat de albine. Asem5nStor cu variet5Iile descrise mai sus este gi jaleyul sau jale, Stachys germanica L., care are flori rogiipurpurii, dispuse in verticile multiforme, cu dintii caliciului ascutiti terminati printr-un spic. Creqte prin finete gi p5guni uscate, coline aride

gi calcaroase, inflorind din iulie pin6 in august. Mai este o specie de jale, Salvia nemorosa. Are corola lung6 de 1cm. Bracteele sint roz sau mai adesea violacee, mai lungi decit caliciul. Frunzele mai lunguiete gi ascutite, cenugii pe fata inferioar6. Des intilnit6

pe marginea drumurilor, a ogoarelor, prin p5guni. Aceast5 plant8 melifer5 ce infloreste din iunie pin6 fn septembrie produce 0,80-1,26 mg nectar pe zi, cu o concentratie de 42,5% zahsr. Productia la hectar este socotit5 intre 200-300 kg.

LABORATORUL STUPINEI este o camerii absolut necesarii pentru stupinile mai mari. f n apiculturii se folosesc multe unelte, care trebuie adunate la un loc pentru a le avea la indeminti cind este nevoie. f n laborator, stuparul, in zilele de inactivitate in stupinii, lucreazii stupi la u n banc cu citeva scule de tlmplarie, reparii pe cei deteriorati, fi revopsegte gi chituiegte pe cei vechi criipati, topegte ceara in cursul verii, intinde sirme in rame gi efectueazii alte zeci de lucriiri pe care i le impune indeletnicirea sa. Laboratorul trebuie sii fie luminos, cu ferest r e basculante, pentru ca albinele aduse in laborator odatii cu ramele sau magaziile de recoltti, sii fie ugor ,gi repede evacuate. Sus la cerceveaua superioarii a ferestrei se pune u n izgonitor, V.n., prin care albinele se strecoarii afar3, ftirti putinta de a h a i reveni . Uga laboratorului trebuie sti se deschidti f afarti. Ea are n l a mijloc u n oblon ce se ridic5 in sus, prin care se introduc magazinele d e recolt& cu rame de extras. f n exploatiirile mai mari, laboratorul, -. avind instalatia electricti, extrac-

tia mierii se face ugor cu un mic electromotor d e 2 C.P. care actioneazti extractorul, iar mierea este trimisii fn maturatoare, cu ajutorul pompelor. f n laborator trebuie sii se giiseascti totdeauna un mic dulap cu medicamente necesare exploattirii, sulf, sulfamide, acid fenic, acid acetic, apii de Javel, amoniac, cit gi citeva antialergice necesare vreunei persoane care nu suportii fnteptituri de albinti, ca: fiole de calciu, adrenalinii, efedrinti, romergan etc. sau tincturii de Calendula arvensis. V.n. Veninul albinei. In borcane mari, inchise la culoare, sau fn saci de polietilenii coloratti, se piistreazii polenul colectat d e albine in cursul anului. f n laborator se depoziteazii rame pline cu miere in stupi suprapugi, supuse tratamentelor sau deparazitiirii. In el se piistreazti o perfectii curtitenie, o aerisire abundentti, lipsitii de igrasie, ctici mierea gi polenul fiind higroscopice, se altereazii la umezealii; de asemenea sii aibti o temperaturti potrivitii pentru a putea tine mierea lichidti cit mai mult timp.

LECANII $1 LACHNIDE

LECANII $1 LACHNIDE

I!

Lachnide sugtnd mana de pe scoarta unui arbore (Imker) LECANII 81 LBCHNIDE sau decari sint dou5 specii apartinind ord. Homoptera, subordinul Coccina, care triiesc pe conifere fn special pe molid gi bradul alb. Lecaniilc n5scute in toamn5 se ascund, gi sint protejate de solzii scoartei molidului, trecind iarna sub form5 de larve, mult diminuate de inamici gi de frig. Cele care ajung in prim5var5 se inmultesc repede. Sint doug specii: mari (Physokermes picear) gi mici (Physokermes hemicriphus) . Dezvol tarea speciei mari precede cu circa 3-4 sgpt6mini specia mica. Cu aparatul lor bucal alc5tuit dintr-un puternic stilet, striipung coaja ramurilor sau frunzelor bradului alb, a molidului, a zadului gi altor specii de arbori: artarul, teiul, ulmul etc. Imediat insectele secret5 o saliva ce se Pntaregte formind ca o teav5 pe unde ele aspir5 seva

din tesuturile respective. V.n. Miere de manii. Seva contine zaharuri brute, din categoria melezitozei, dar in componenta ei se mai afl5 0,9%, compugi a z o t o ~ igi vitamine de care insectele au nevoie, pentru cregtere gi inmultire. Insectele, hriinindu-se abundent, se dezvoltii corporal de la 1-5 mm pin5 ajung la 8 mm, iar lecaniile mici pin5 la 4-5 mm. Timpul ploios gi rece le este nefavorabil, dar nu le nimicegte. A doua specie Eachnidele trec iarna sub form5 de 0118, depuse din toamnti de insectele mature ei apar in prim5varii vietuind in luna mai pe 15starii moi ai bradului gi molidului, adiipostindu-se sub frunzele lor ca acele; cind lristarii se inttiresc, ele nu-i mai pot ataca. Se fnmiltesc mult, mai ales cind timpul este cald gi cu vint ugor; atunci elimin5 mari cantitiiti de mang, dar de scurtii duratii ca timp. Ele triiiesc parazitare in grjmezi, eliminind substante zaharoase sub form5 de eruptie, provenind din seva plantelor parazitare. Cit timpul este favorabil productia este attt de mare incit pare c5 sub arbore cerne o ploaie fin5 gi dulce. Produsul zaharos devine viscos, se intiiregte repede, iar albinele nu-1 mai pot lua decit dac5 intervine un timp putin umed, o ceat& sau burnit6 d e ploaie, care-] dilueaz5. CPnd plou5 abundent, apa spa15 aceste depozite, iar culesul de man5 inceteazg complet. Numai dup5 2-3 s5pt5mini tinerele insecte, tr&ind la inceput pe seama masei ierboase a arborelui, sPnt capabile, f5r5 s5 se fecundeze, s5 depun6 o u l din care apare prima generatie. Cercetgtorii au stabilit cg numai din citeva ou3 pastrate peste iarn5 gi ferite de ger se nasc pin3 in toamn5, cinci pin5 la zece generatii,

LECANII $I LACHNIDE

257

LECANII $I LACHNIDE

ajungind la cca. 25 miliarde. Totodatii ins5 apar qi o serie de d5un5tori care frineaz5 o fnmul$ire, aga prodigioas6 care ar d6una p5durii. Incepind din iunie, cind inmultirea lor este mare gi secretia bogat5, albinele incep s5 culeagg aceast5 miere de man5, dac5 continutul de zah5r este cel putin de 8%, iar productia e insemnat5. Obignuit, bog5tia acestei elimingri este aga de mare, fncit albinele adun5 abia 2% din ea, iar restul se risipegte. Dup5 cercetltorul 0 r j e v s k i o singur5 insect5 este capabil5 s5 elimine de la 0,21 9, 10 mm8 de suc zaharat pe zi, in raport de conditiile atmosferice favorabile de specia plantei parazitat5 si dezvoltarea corporal5 a insectei. Alimentatia afidelor. Aceste insect e nu defec5, nu excretl, ci elimin5 numai zaharurile din sucul plantei care sint in tranzit prin organismul lor gi pe care nu le folosesc. Substantele albuminoide din sev5 sint asimilate de insectele respective, iar substantele rezultate sint transformate la rindul lor in albumin5 cu ajutorul anurnitor ciuperci ce triiesc in endosimbiozl in limf5 gi micetonii. Deci mana produs5 de insecte este o substant& liberg de produsele finite ale digestiei gi a fost in prealabil purificatg pe cale biochimic5 in organismul lor. Este gregit5 p5rerea c5 mana a r fi rezultatul digestiei gi excretiei acestor insecte. Dup5 observatiile entomologilor, dintre care amintim pe marele F a b r e gi L ii b o c k aceste insecte au gi protectori care le ap5r5 de dSun5tori, primind in schimb serviciile lor. Este cazul lachnidelor, care servesc man5 unor furnici de pgdure, cu care acestea igi hrgnesc puii. De aceea apicultorii care practics apicultura pastoral5 in pSidurile de
17 - A.B.C... Apicol vol. I

Afide ce iau mana de pe frunzele unei plante
(0ri;si
Pall)

molid gi zad, le urm5resc gi agazi stupinile rnai ales in locurile unde se v5d multe muguroaie de furnici, c5ci sint siguri c5 daci prim5vara este favorabil5 pentru dezvoltarea lachnidelor, cel putin in preajma locurilor cu multe furnici, unde ele vor fi protejate, stuparul va avea o recoltti bung. La noi in targ, deocamdat5, mierii de man5 produs5 de conifere prin intermediul acestor insecte nu i se d 5 importanta cuvenitg. f n Europa central5 mierea de man5 este foarte apreciat5. Va trebui ca fn viitor, atit organele de cercetare, cit si stuparii practicieni s5 se ocupe mai intens de problema gi posibili-' t5tile secretiei mierii de m a n i obtinut5 fn conditiile de mai sus, de la conifere. Alte afide. Ca gi lachnidele gi lecaniile, mai sint o serie de afide care produc man5 de pe brad gi alte plante. Astfel sEnt unele care tr5iesc nu numai pe frunze, dar gi pe alte psrti ale plantelor gi care in cursul dezvoltgrii lor igi schimbs locul gi migreaz5. Astfel sfnt Linaia piceal gi Cinaria pilicornis din ordinul Homeoptera. Pe alti arbori tr5iegte p5duchele verde a1 prunului gi caisului care migreaz5 pe trestii gi ierburi etc. Ei produc adeseori pagube importlnte. Degi la noi sint peste 100 de specii, numai putine din ele produc man5 in cantitate mare. Se h m u l tesc ex-trem de repede, totugi, dat

-++%

+

LECANII $1 LACHNIDE

258

L~IITA

fiind c6 au foarte multi dugmani $i de man5 depinde de num5rul gi speparaziti care-i distrug, nu sint un cia insectelor; in sfirgit, diferitele specii de insecte se comport5 diferit pericol. Puricii de frunze - Psyllidae se sub aspectul secretiei, in functie de pot recunoagte ugor avind culoarea starea conditiilor climaterice. verde sau galben verzuie, cu picioare LXDITA PORTATIVA, sau l5dita de subtiri. Nefiind stabili, nu produc constant man5. I n schimb larvele lucru in stupin5 este absolut nemai multor specii produc miere de cesar5 la toate lucr5rile de verifiman5 din aLundent5. P5duchii tes- care a coloniilor. Ea trebuie 85 fie togi (Coccidac) se deosebesc ugor de ugoar5, f5cut5 din P.F.L. gi avind alte specii. Masculul se poate migca o capacitate de 7 - 8 rame, d e rn5liber, avind aripi; femela ins5 nu le rimea celor obignuite, in stupins. are. Toate aceste afide dau putin Ea are un miner sau o curea de pus cules de man5. Cind ins5 In toamn5 pe urn&, precum $i un capac telescovremea a fost cald5, far5 schimb5ri pic, incit nici o albin5 nu poate s5 brugte gi ploi multe, ou5le depuse pgtrundii la fagurii din 15dit5. Cfnd trec peste acest timp de criz5, iar in este nevoie s5 se scoat5 rama cu mieprim5var5 ele se inmul!esc mult in- re din stupul ce se verificg, cu albin5 cit in luna iunie-iulie, cind nu sint sau puiet, ele se pun in l5dita de luc5lduri prea mari, ele produc man5, cru pentru moment, pin5 se termiadesea in cantitsti mari. Este de re- n5 revizia, dup5 care se scot gi se tinut c5 mana produsti de aceeagi pun la locul lor. L6dita portativ5 d e plant5 gazd3 difer5 sub aspectul con- lucru se va dezinfecta regulat, chiar tinutului gi concentratiei de zaharuri, atunci cfnd apicultorul gtie c6 in in functie de specia de insecte ce o prisac5 nu este vreo boa15 molipsiproduc. Acest fapt cauzeaz5 atractii toare. 0 va face din prevedere, c5ci deosebite pentru albine. Mana pro- bolile nu pot fi descoperite imediat, dus5 de unele insecte difer5 din ca- gi dac5 exist5 intr-un stup, se pot uza enzimelor lor care au actiuni transmite la alte colonii cu ajutorul deosebite asupra zaharurilor din su- acestei I5dite portative. cul phloemic. ~Amfgh.Lippia citriodora, arbust Din punct de vedere a1 apicultorului, este important a cunoagte ca- din familia Verbenaceae, cregte pin5 racteristica culesului de man;, fac- la o in5ltime de 2 m, fiind acotorii care influenteaz5 productia, in- peritii cu frunze ce eman5 un parsectele producltoare de man5 gi ci- fum asem5n5tor mirosului de ISimiie, clul lor de dezvoltare. Pentru aceasta care stau agezate cite trei la un loc este necesar5 organizarea unui ser- pe t u l p i n i l q l e au forma unei lance, viciu de prognoz5 gi studiu a1 facto- sint aspre*<pe fata superioarii, puntt a t e pe fata interioarg. Are f l o r ~ mlcl, rilor mentionati. Este de retinut c5 productia de strfnse la virful ramurilor, de culoare man5 nu are loc in fiecare a n ; ea se albastr5-liliachie gi sint agezate in desf5goar5 in perioade diferite; apa- spice axilare. Este un arbust din ritia gi intensitatea culesului e va- t5ri calde; cregte in America de Sud, riabil5, fiind in functie de fazele de iar in Europa, mai ales in Crimeea. dezvoltare ale insectelor. cantitatea Se g5segte gi la noi prin parcuri, i n

,f

Irl

gridinile de ling5 casi gi in jurul unor stupini mai fngrijite. Fiind un arbust melifer valoros gi avind gi o insemnat5 intrebuintare in industria parfumurilor, ea trebuie rispinditii in cft mai multe locuri, fiind ugor de cultivat, cerind numai adipost impotriva crivEitului. Se inmultesc prin butagi pugi din toamn5 sub geamuri. In aprilie sint plantati pe brazde unde rimin doi ani; apoi se replanteazi definitiv.
LAMPA CU BENZINA pentru flambare si dezinfectare este o unealtti absolut necesari oricirei stupine. Ea are un dispozitiv de pompare a aerului, pentru a crea in interior o presiune puternici. In prim5var8, dupii prima viziti, chiar atunci cind nu este boa15 in prisac5, se flambeaz5 din nou toti stupii, utilajele gi scindura adipcitorului. In acelagi scop se poate intrebuinta si o butelie de aragaz cu dispozitiv de reglare, cireia i se adapteaz5 un arziitor de tipul celui de la lampa de benzini. LANGSTROTH LL., 1810-1895 este inventatorul stupului american r5spindit in majoritatea f.irilor. La noi folosirea lui a inceput sii fie extinsii; el e cunoscut sub denumirea de multietajat. Inventatorul acestui stup I-a publicat in 1851 gi apoi a brevet a t gi rama in anul urmiitor. De atunci apicultura din lume gi-a deschis largi perspective. Cartea sa ,,A]bina gi stupul" publicat5 in 1852 gi apoi completat5 de p a d a n t , este una din cele mai bune ciifli de apiculturg, existente.

LXPTI~ORUL.Liptigorul albinelor doici este aga-numitul liptigor de matcti, o secretie a glandelor faringiene. Analizat organoleptic se prezintii ca o

materie gelatinoasl fluido-viscoasl, ce se concentreazl in raport cu Invechirea sa qi pe m i s u r i ce larva - in special cea de matcii - cregte qi consum8 din ea. La sfirgitul perioadei de maturizare a tinerei mgtci in botca ei, 15pti$orul rimas neconsumat, devine cleios, iar mai tirziu chiar se Pntgregte. Culoarea liptigorului proaspit este albgglbui. Cel ce rtimlne neconsumat pe fundul botcilor are o culoare asemanstoare cu a castanei. Uneori gi llptigorul proasptit, bate ucjor in brungtilbui, mai ales cind albinele aduc in stup cantitsti mari dc polen d e la o anurnit5 plants bogat poleniferg. Culoarea, de asemenea, se schimbg cind Iiptigorul vine in contact cu aerul gi lumina. Atunci devine mai dens, el se int5regte, ia un aspect sticlos ;i ajunge la sfirgit brun-inchis. Gustul liptigorului este acrigor, ugor astringent, ciici are un pH de 3,5-4,5, asem5n5tor intrucitva cu cel a1 sucului gastric din stomacul omului. Mirosul lui este de obicei a1 mierei provenit5 din nectarul florilor preponderente in natur5 in momentul secretiei lui: salcim, tei, floarea-soarelui etc. Densitatea 15ptigorului este de 111, deci inferioarli densitztii mierei, fapt pentru care, in amestec cu mierea pentru diferite preparate, el se urci la suprafat5 sub form5 de spurns. Alte caracteristici ale I~ptigorului sint: se descompune repede, c5ci materiile proteice gi grase, cit gi celelalte substante ce le contine, suferii schimb5ri insemnate sub actiunea luminii solare, a razelor ultraviolete, a ciildurii, fermenttirii etc. Fiind higroscopic, absoarbe cu ugurint5 umiditatea din mediul inconjurtitor, ceea ce-1 predispune la o rapid5 alterare printr-un proces de fermentare, iar substan$ele grase se rlncezesc. Lgptigorul este bactericid in culturi d e

'aaooypam !!uo~os n:, ' ~ a j q l v.!o!op a p Jgmnu aaem !em qio un eaa-e e n q u a d '1nqalnd apadaa !S q1nm purqxa !fir a:, ao!j!~o~d !a$gm n3 'ao!u~aqnd !!u -0103 !emnu !n[nd~b!qdt?[ eaaaurjqo nquad a!$onpo~d ul yund as y s :?up aq!soIoj apol -am !aaya!ao e gzeq ap aI!!d!:,u!ad :(me.18 un-aqu!p -a:,!mouoaa !4 ga!pead !em ejaed eueo!~!m e) ewe8 ui ! (meas S eun el s~~n!eB-s guld apoqam aq!a -app qeoaaaul e alesag -go e6-e 'ale% un-quyp a q ~ e d e!m e) ame~8o~o!m -ye!oads a p alaqs!aa~ ui y j n d qjoap ug ajueqsqns alaaeoqyman apuprdm qea![qnd e-s nu aep ' ~ 7 6 ~ p u g u!p aoS!qdg[ 8 OOJ s e 1 I I e 3 ! J e a S ea~npoadas la '!.r:j a l p u~ .~oQ!qda1 - q r 3 'J a y : o J 8 g d n a ( v n s !em , By OOL'J ap aqe7rqueo BUI!J~ Iequam l!qu!me me an?:, a ~ d s a p ' % T ~ ' za p -!aadxa qn~!'#q0B-S PUS3 L56J U6 t?!qT! aqeurnrlaqapau aIaD a p ~ w j e ' m n o ~ ug g~t?$ !oU e[ :$t?!$!u! ug $80~E B U ! ~ -n$s u3 g:,qenr a p !n1nao0!~dy a!Qnp auld !jnosoun:, !a:, u!p !z!oeou!ms !4 au!meq!n a p agmnu qeumasul u n -on6 '!nln~o4!~dq !!ra:,npo~d sa!uqa,& .aI!z n q e d apu!adn:, la a:, q!sg8 e-s '!nln~ob!qdg~ pdnp %en1 p u n -el aIaqle !S !a!uo~oo !a$uauodnro:, e m a l q o ~ d pu!:,u!pv .!jez!qaqu!s !S !Sndmo3 eaaez!uejao e l a p alrz gnop adnp qaq -1ooaa ,roS!qdg[ !nun !az!Ieue alaqeqnzaa -sap '!$ez!sas !J qod nu 'ale:, %3j8'~ qu!s alaqIv vqt3q100a~ qsoj e 13 a . 1 ~ 3 a p a!$rodoad u$ aohqdg~ ug !je[je el eqep !fi '!a!op ap aq!Ja8u~ JolaA !je:,~j!quapyau !findmo:, Joun emaIq -odd qealozaa e nu you! !uam!u 'ae!ys -aeI !aqsala e gju!:,asuo3 o 1?3 'qe!aea "gsyaaad qnmaoj o mane .equ!zaad as InaoS!qdgl ao !n~nqdeja q a ~ d qInm aaem us osaaoqep as !uapur$nqaad gs mnoe .surd !Jlnqoq e:, g ~ g j'gzaaoj ap !yaoqgla:,Jao ap aqnu!jo aq!aaj!p Inq -oa?aa[a !S a!je~Soqemo~:, u!~d aIaz![ -sue pu!so[oj 'nas !n[nqnu!iuo:, !amaIg -0% n:, aqeqnzaa aqsa:,v '!!j?q!~!qaaj B '3 eu!meq!a !4 .eseo!jaaju!!que eu!ure? -o.rd -eaJ!:,ugpe ul :,aaqug as !uapu!qnqa~d a p !!aoqanja:,na3 .a~uauodmo:,ajueqsqns -A y3!pe ! .a1!qn10sod![ a[au!me3!a aquazaad lugs aorS!qdg ug yo p?[JB B-s ales aolaunq eaae~qsgd13713~113!se aqsa. azgeue aqsa:,e u!.rd .aa!qeq!qua:, !ngz 'awq103aa gdnp ~!q!sod p u p : , reut ! -!oaad aoej e gayj 'a!uaqoqqued p y 3 ~ qio ~-npu~z!~!joq e m n ~ -ugdap ad - a eu!meq!ao~d 'H eu!meq!n 'dd FqeaIozaa aqsa nu p u g aae:, pmalqoad: 'ganS!s aleq!l!qeqs o azaaqsgd !-ys axes eu!uxeq!a au!juoa !em ga q!sy8 e-s ajueqsqns aq!aaj!p leqng:, ne-s eaaoe a a ' g ~ n uauraap g:,!qnadeaaq !n[ eaz -eolea '!unI gj-ZJ 'qe8untapug !em dm!? un gdnp w p '!unl qdo a p dm!$ a~!jyq!~e:, au!iuam $1 (3,7--~) aoar el qeqsgd -ales a1aquauodmoo urp aqaed o !Snsul la !4-npu!qm!qas '!o!xo+ !Snpoad pulp 'g:,e?e a1 la 'n!u!nr -rile n:, le!oads ug 'aleqaux a p a j r p n:, q:,equo:, u~ .%OJ uognq n3 aoqe~oqe1

LAPTISORUL

261

LAPTISORUL

num5rul de larve pe care doicile le iau in grij5 slnt putine, iar cantitatea de Isptigor este redus5. Coloniile care au aceast5 sarcinl trebuie stimulate atft fnainte de Pnceperea lucr5rilor propriu-zise, cft rnai ales ln timpul in care -ele sint solicitate pentru producerea de l5ptigor chiar dac5 f n stup ar fi mult5 hran5 acumulat5. Hrana de stimulare s5 fie preparatti din miere cu protein5. Zah5rul sub form5 de sirop simplu, f5r5 polen, nu are nici o influent5 asupra secretiei glandelor faringiene. Cea rnai bun5 hran5 pentru stimulare este mierea c6reia i se adaug5 20% ap5 gi o cantitate de p5sturii ori de polen. Operatia de producere a 15pti~orului va porni ceva mai tfrziu, se in prim5var8, dup5 ce timpul s-a Pnc5lzit bine, gi dup5 ce coloniile stimulate in tot cursul prim5verii au crescut cel putin dou5 generatii de puiet numeros. fn coloniile produc5toare de liiptiyor, s5 fie clt rnai putini trintori, c5ci prezenta lor stinjenegte lucr5rile. Cei existenti se separti printr-un dispozitiv special: separatorul de trintori. Coloniile alese, s5 fie indemne de orice boala molipsitoare, iar ca prevenire, la prima yi a doua hrinire de stimulare care precede cu mult fnceputul lucririlor pentru obtinerea liiptigorului, se d5 o mic5 doz5 de streptomicinii. S5 se aleag5 colonii care s5 dea larve potrivite ca vfrst5 pentru inzestrarea botcilor, colonii cu m5tci rnai b5trfne care nu se nelinigtesc cind se v5d silite s8 ou5 sub izolator. fnainte de a proceda la transferarea larvelor in 'botci, botcile vor fi date coloniei ce urmeaz5 s5 fie organizat5 pentru lgptigor. Albinele se obignuiesc cu mirosul lor gi chiar le

impregneazg ceva din cel a1 stupului respectiv fiind astfel mai ugor acceptate. Apoi se pune pe fundul botcilor foarte putin 15ptiqor7 diluat cu ap& distilat5. Botcile fnzestrate cu larve s5 fie ferite de curenti, soare, r5ceal&, pin& se dau f n grija doicilor. Mediulcel rnai propice este mediul umed gi cgldut. De aceea ele sint tinute, pin5 se terming operatia de transvazare a larvelor, fntr-un prosop umed qi cald. Barele port-botci retrase din stupi pentru recoltarea 15ptigorului vor fi ferite de actiunea nociv5 a factorilor fizici atmosferici ca: excesul de clldur5, curenti sau lumina solar5, ciici rnai ales razele ultraviolete fac sii scad5 valoarea terapeutic5 a 16ptigorului. LIptigorul r5mas pe botcile deja recoltate s5 nu fie lasat la aer, c5ci el se usuc5 gi cum fn aceleagi botci se vor pune curind alte larve, ele nu vor fi acceptatespre fngrijire de albinele doici. De aceea, atunci cind au trecut rnai multe ore gi fn interiorul botcilor urmele de Igptigor s-au uscat, este bine ca letigorul s5 fie adfncit fntr-un vas cu ap5; se clltegte apoi bine, se scutur5 de ap5, se stropevte cu putin sirop gi se pun peste ramele unui stup puternic timp de 15-20 minute pentru

a fi curgtate de albine, inainte de a se pune alte larve in ele. Din contra, d a c i operatia de recoltare a liptisorului continuti gi este urmatti imediat de o nou5 serie de larve, 15ptiqorul ce :1 mai r8mas pe botci si care nu s-a ~lscat, este in favoarea primirii larvelor de c5tre albinele doici; el constituie o nad5 care le antreneazci s5 dea larvelor l5ptisor in cantititi qi rnai mari. Recol tarea 15ptigorului trebuie sB se fac& la trei zile, d a c j virsta larvelor mutate in botcile artificiale a avut cel mult I S 2 4 de ore de la naqterea lor din ou. Dacci s-ar lua ins5 larve la intimplare dintr-un cuib, fAr5 s5 se $tie cu precizie virsta lor, recoltarea se va face la dou5 zile. Organizarea coloniei ce va procura permanent larve. Este d e mare important5 ca in lucrarea producerii 15ptigorului de matcl s5 se stie precis virsta larvelor folosite. Se vor destina deci 1-2 colonii cu matc6 de cel putin doi ani, dar recunoscut5 ca bung gi prolific8, care s5 fie deprinsri cu cel putin zece zile inainte s5 ou5 sub izolator. E a va fi schimbatg in fiecare zi pe alt5 fat5 a fagurelui. Stuparul va insemna pe speteaza superioarri a ramei data mutatiei sale, indicind cu o s5geat6 pe care anume din cele dou5 fete ale fagurelui a ouat in ziua respectiv5. Astfel el are la dispozitie sute de larve pentru mutatie, in virstl de citexa ore de la eclodarea din ou8; ele sint bine hr5nite de doici, iar consumul de 16pti~ore redus in raport cu virsta lor. Matca stupului se prinde cu ajutorul tubului de sticld, V.n. far5 a o atinge cu mina y i este eliberatl imediat pe fata a doua a fagurelui sau pe un a l t fagure go], ce a s t a t cel putin o zi la marginea cuibului pentru ca albinele

cur8titoare s5-1 ia in primire gi sli-I n~rete. Rama cu izolatorul sub care este matca, se introduce in mijlocul cuibului ling5 un fagure cu puiet necripricit, Icisind cel putin 5 mm spatiu go1 intre suprafata izolatorului si cea a fagurelui vecin din cuib; prin acest spapu albinele stupului circul5 in voie, intr5 q i ies prin gratic la matcii. Dup5 24 de ore ea este din nou mutats continuindu-se mereu in fell11 acesta. i doua metod3 de izolare a mgtcii l pentru obtineren dc larve cu virsta precisri cind stup:vlil nu are izolator, se face intr-un stup obiqnuit, in care se asaz5 fagurii in pat cald. Spre peretele din fund se orinduieste spatiul pentru un nucleu de 3 rame despcirtit printr-o diafragm5 specia15. Aceasta intr5 perfect intre peretii laterali ai s t u p u l u ~ : sus are marginea mai inaltii ping sub podigor, a c5rui luminl o inchide perfect; jos, diafragma are un go1 de 3 cm care ins5 se inchide cu o fiqie de gratie H a 72w e m a n n. Prin gratic albinele coloniei au posibilitatea s5 ia contact cu matca lor aflatg in nucleu. Fisia de gratie poate fi si mai latci chiar. Operatia se face astfel: se caut5 matca stupului, se prinde cu tuhul d e sticl5, se inchide provizoriu intr-c, colivie pin5 ce sc organizeazi nucleul. I n nucleu se pune un fagure plin cu miere, un altul plin cu miere si pristur5, ambii cu albinele ce-i acoperh; intre acestia se miturli cu peria albinele tinere de pe 2-3 faguri cu puiet necap5cit scoase din cuib, rame care se pun apoi imediat la locul lor. Atunci se introduce la mijloc, in spatiul liber, un fagure go1 ceva mai vechi, din cei deja cur6tati d e albine, usor stropit cu sirop. Deasupra, Intrerame, se pun gipci care inchid perfect golul dintre ele; matca se elibereazg

<
1

i,
1

,

in spatiul din mijloc a1 nucleului astfel format, dupii care se pune ultima gipcii. fn felul acesta ea este izolat5 in nucleu unde fiind inconjuratii de albinele tinere maturate de pe cei doi faguri, incepe sii ou5 pe fagurele go1 din mijloc. Dupii 24 ore acest f a p r e cu ouii, fiirii albina acoperitoare ~i f5rl matcii, e retras gi introdus dincolo de diafragmii in cuibul mare, sau chiar in altii colonie, inlocuindu-1 in nucleu cu un altul go1 pe care se elibereazii matca ce fusese din nou prinsii in tubul de sticlii. fn felul acesta se procedeazti zilnic, insemnind fiecare fagure cu ouii sus pe leti?or, cu o piunezii albastrii ori galben5 sau rogie, pentru a cunoagte virsta viitoarelor larve. Se va supraveghea cuibul mare ca nu cumva albinele sii cliideascii acolo botci. Botcile noi se vor strica. Apicultorul va alege una din cele douii metode de obtinere a larvelor cu virsta exact5. Cea de-a doua metod5 este mai aproape de dezvoltarea fireasc5 a coloniei. Totugi, prima este rnai expeditiv5. LuerLi preliminare. Utilaje gi materiale folosite la producerea 15ptigorului. Pentru mutarea larvelor din fagure sEnt necesare citeva sute de botci artificiale facute dincearaceamai bung. Stuparii trebuie s5 foloseasc5 in aceast5 privintii numai ceara rezultat5 de la desctip6cirea fagurilor, cind fac extractia mierei. Orice altii cearii ar putea s5 aib5 in ea urme d e propolis, care se ytie c5 inhibii, frlneaz5 tendinta albinelor de a lua in cregtere larvele transvazate in botci. Cind stuparul nu are cearii d e calitate bung pentru botci, poate folosi botci artificiale din material plastic sau chiar sticlii. Botcile din cearii se fac cu ajutorul unui gablon,

Utilaje necesare la recoltarea liiptigorului

modelator, aga cum e descris la locul respectiv. V.n. Jablon. Botcile se lipesc pe bare mobile de lemn d e 112 cm ce stau etajate in cite o ram5 denurnit5 cite 4-5 ,,ram8 port-botci". Ele se sprijin5 pe suporti, fixati in interiorul spetezelor verticale ale fiectirei rame: prima barii st; la 2 cm sub speteaza de sus, iar celelalte mai jos, din cinci In cinci cm. Numiirul botcilor pe bar5 este in leg8turl cu metoda de lucru pe care apicultorul o aplicii in producerea 15ptigorului de matc5. Dac5 folosegte metoda producerii liptigorului in stup orfanizat, gi periodic, la intervale de 2130 de zile, Iiisind colonia orfan8 cite 3-6 zile la fiecare datii, atunci el are interesul ca in aceste putine zile sii obtin5 deodatii cantittiti insemnate d e 15ptitjor. f n acest caz numlrul de botci lipite pe fiecare bar5 e mare, pin5 la 40; cum Pntr-o ram5 portbotci intrii 4-5 bare, numiirul total a1 botcilor lipite una ling5 alta pe o singur8 ram5 port-botci va fi de 160-200. Cum intr-un stup orfan se pun douii rame, o colonie orfanii va avea de crescut 320-400 de larve dintr-o dat5, timp de trei zile. Daca apicultorul folosegte cea de-a doua metodii de producere continul a 1Bptiyorului de matc5 f5r5 ca stupul sii

fie orfanizat, aga cum se va ar5ta rnai departe, atunci num5rul de botci lipite pe fiecare bar5 este numai de 15. Apicultorul d5 zilnic coloniei respective cel mult trei bare cu botci, deci 45, lipite la intervale egale pe bars. Pentru mutarea larvelor din cuib in botcile artificiale se folosegte o spatula de mutatie fiicut5 din sirm5 de otel groas5 de 1,5 mm, inclinatd ugor la 2,5 cm de la cap5tul opus, unde virful este I5tit ca o lop5tic5 gi intors orizontal. Dac5 apicultorul folosegte prima metod5 a orfaniziirii periodice a coloniilor gi lucreaz5 cu grupe de 2-3 sau 4 stupi, dup5 metoda lui I?. H a ng a n u , este nevoie ca la inceput gi numai pentru prima serie de stupi, s5 aib5 la indemin5 un numlr egal de stupi goi, in care mut5 matca i i puietul coloniilor orfanizate cu putine albine acoperitoare, aga cum s e a r a t 5 rnai jos. Pentru unificarea mirosului albinelor din colonii diferite care se contopesc, este nevoie de un pulverizator. Spre a scurta din Pngltirnea botcilor gi a inlesni recoltarea 15pti$orului din ele, se folosegte un cutit culam5 subtire, care piistreaz5 rnai bine ~i rnai indelung c5ldura. Cutitul se va incilzi in prealabil in apii fierbinte gi apoi gters cu un prosop foarte curat qi numai dup5 aceasta, botcile se vor scurta din ingltime. Este cu deslvirgire interzis s5 se inciilzeasc5 cutitul la flac5ra unei l5mpi de petrol, c5ci mirosul ce-1 lasii pe lam5 se transmite botcilor; cum acestea urmeazii ca aproape imediat sii fie din nou inzestrate cu alte larve pentru o serie nou5 de Igptigor, albinele ciirora li se oferg asemenea botci cu miros nepl5cut, adeseori nu iau in grij5 larvele oferite.

Pentru recoltarea 15ptigorului se folosegte, or o simp15 spatula de lemn, or un aparat cu vacuum - o inovatie a apicultorului F. H a n g a n u ; else bazeaz5 pe principiul de absorbtie a 15ptigorului sub actiunea vidului. Cine ins5 nu poate s5-gi procure un astfel de aparat, poate folosi o spatul5 din lemn de tei, ascutit5 la un cap5t pentru eliminarea larvelor din botci, iar la capiitul opus I5tit5 gi rotunjit5, in diametru de 8 mm ca s5 riizuiasc5 de 2-5 ori interiorul botcii ridicind astfel tot Iiptigorul de acolo. Pentru piistrarea l5ptigorului se folosegte un termos mare in care se pune pin5 la 112 din iniiltimea lui gheat5 pisatii, peste care se agaz5 recipientele cu Iiiptigor; acestea pot fi or din sticl5 neutral5, or din materiale plastice. Sint de preferat acestea din urm5, c6ci nu se sparg qi se inchid perfect. Capacitatea lor trebuie s5 fie de 30-70 g 15ptigor. In stupinile mari, liiptigorul se conservs in frigidere r5cite cu butelii de aragaz. Ca materiale necesare lucr5rilor, se vor folosi: miere pentru sirop sau zah5r in amestec cu o cantitate d e p5stur5 extras5 din citeva rame, in lipsa pgsturii, siropul se poate prepara din diferiti inlocuitori proteici; laptele praf degresat e cel rnai bun. Pentru a se parfuma apa necesarii la pulverizarea gi unificarea mirosului albinelor unite, se vor folosi ori citeva pic5turi de esent5 de melis5 sau ap5 de colonie, 20 g la litrul de apii. Cu foarte putin timp inainte de a incepe lucrarea, se pregltegte 1 g liiptigor cu citeva pic5turi de ap& distilat&; el servegte la fixarea larvei rnai ugor pe fundul botcii, iar apa distilat6 p5streazii o ambiant5 umedii. Hrana stirnulent5 pentru coloniile ce urmeazs s5 produca 15ptigor va fi

pregiititii in ziua respectivii din 300 g miere sau zahiir la 1 litru apii de riu sau de ploaie, nu d e fintin5. In ea se dizolvii gi 2 g sare d e buciitiirie gi se amestecii in momentul hriinirii cu substanta proteicii folositii; polen, p5stur5, lapte etc. Din aceastii hranii se dau cite 100-150 g dimineata gi seara, timp de trei zile cit colonia orfanizatii produce liptigor. 0 datii f5cute toate aceste lucriiri preliminare, se pot incepe lucriirile propriu-zise. In aceast5 privintii sint multe metode de lucru pentru producerea liiptigorului, dar se considerii cii urmiitoarele dou5, descrise mai jos, sint rnai practice. Metoda lui F. H a n g a n u cere lucru in exces gi interventii dese. In schimb ea supune colonia la acest efort numai o scurtii perioadii, de 3 sau cel mult 6 zile de orfanizare. Este drept cii lucrarea poate fi repetatii dupii cel putin 20 zile, cind din nou fiecare colonie poate fi solicitatii. Aceastii repetare nu e recomandatii ciici sliibegte mult potentialul coloniilor, mai ales spre sfirgitul sezonului de varii, atunci cind ele trebuie sii se pregiiteascg cu contingente numeroase de albine tinere cu care sii intre in iarnii, cu glandele faringiene nesolicitate incii. Metoda Hanganu F. de produetie a l%ptigorului.Se intocmegte un plan de lucru, stabilindu-se in raport de miirimea stupinei gi personalului disponibil -cite colonii sii lucreze pe zi, gi aceasta, de asemenea in raport cu timpul disponibil. Se pot face serii d e doi ping la cinci stupi zilnic. f n mod obignuit autorul opereazii cu trei colonii pe zi, timp de doul zile consecutive, rezervind a treia zi liberii, pentru celelalte lucriiri din stupinii. Larvele, cit mai tinere posibil, se obiin aplicind metoda descrisii mai

sus cu izolarea miitcii in stup special amenajat. lnainte de inceperea lucriirilor, cind se opereazl zilnic cu trei colonii, se pregritesc Base stupi goi de acelagi tip. Ei se agazii la o margine a prislcii putin mai departe de ultimul rind. fn prima zi se deschide stupul Nr. 1 din prima serie de trei gi se aleg din el douii rame, din care una plinii cu miere, in parte neciipiicitii, gi a doua in parte cu miere gi cu piisturti. Se inseamni cele douii rame pe speteaza de sus cu un creion colorat, punindu-le provizoriu la un perete lateral a1 stupului. Apoi se cauti fagurele pe care se aflii matca. Acesta este agezat intr-un stup din cei Vase goi de la marginea prisiicii, avind pe el toatii albina acoperitoare impreunti cu matca. Tot acolo se aduc gi toti fagurii cu puiet gi ouii, d e p e care ins& s-a periat numai o parte din albina acoperitoare. Operatia periajului sii nu se facii prea brutal, incit sii mai riiminii pe faguri albine; ele au rostul de ingrijitoare a puietului neciipiicit din acegti faguri deplasati in noul stup. Fagurii cu puiet gi ou5 adugi din stupul Nr. 1 se agazii in dreapta gi stinga celui pe care se aflii matca coloniei. f n acest stup nou se aduc gi restul de faguri cu miere, fiirii albina acoperitoare, care s-a scuturat integral in stupul lor de origine Nr.1, unde ins5 au riimas cei doi faguri cu hranii insemnati initial. S-a format astfel in noul stup un roi artificial cu matcii, puiet, hranii, dar cu putinii albinii acoperitoare, ciici majoritatea a riimas in stupul d e origine Nr. I. Roiul ins5 trebuie de indatii ajutat cu albinii tiniir5 care sii se ocupe de puiet. f n acest scop se scoate provizoriu cite un fagure cu albing tiniirii acoperitoare din 2-3 stupi vecini, avind grij5 sii nu fie intre albine vreo matcii, se pulverizeaza cu sirop gi se perie in

stupul cu roi, dincolo de diafragmti, in golul stupului. Fagurii periati se redau coloniilor din care au fost scoqi provizoriu. Albina periatii trece pe sub diafragmti gi e primitti bine de albinele roiului artificial, dar are nevoie de putin5 apti, care se toarnti in jgheabul ramei hr5nitoare. Operatia de adtipare cu apti se face timp de 2-3 zile, pin5 incep s5 iasti albinele la zbor. Roiul va avea pernii protectoare lateral gi sus, pentru piistrarea c5ldurii. 0 dat5 terminate lucriirile privitoare la acest roi, se procedeazti la organizarea pentru ltiptigor a stupului orfan Nr.1 in care au rtimas cei doi faguri cu hran5, toatti albina scuturat5, cit gi cea inapoiatii de la cules, sositii intre timp. In acest scop, in mijlocul stupului se agazii rama hriinitor cu jgheab; in celulele acestui fagure se toarnti sirop diluat. In dreapt a gi stfnga acestuia se lasii spatiu pentru douti rame port-botci; apoi sint agezati cei doi faguri cu hranii (miere gi pasturii). Cu ajutorul fumului gi cu o perie, albina ce s t 5 revtirsat5 pe peretii stupului va fi dirijatti spre acegti faguri; golul riimas in ptirtile laterale este miirginit cu dou5 diafragme etange gi completat cu perne pentru a sili albinele s5 stea numai in spatiul Ingust rezervat la mijlocul stupului. Se agazii apoi podigorul gi capacul, Iiisind colonia cel putin dou5 ore in aceastii situatie de complet5 orfanizare. Cind ele se simt a t i t de mult strimtorate, se revars5 spre iegire prin urdinig gi ocupii toat5 scindura de zbor, intinzindu-se pe peretele frontal a1 stupului, ori fac ,,barbaa sub scfndura de zbor. Se procedeaz5 apoi la fel gi cu celelalte douti colonii din pimul grup de trei alese pentru producerea liiptigorului, adicti cu colonia Nr.2 gi 3 deci vom avea acum trei roi artificiali in trei stupi goi,

pugi la marginea stupinei. f ntreaga operatie de organizare a fostelor colonii de bazii gi orfanizarea roilor noi, aqa cum s-a ar5tat mai sus, dureazii cam o or6 gi jumtitate dacti este fndeplinitii de douti persoane, din care una cu practic5 suficientti. Dupii terminarea acestor lucriiri, apicultorul introduce larve tinere de citeva ore in botcile artificiale lipite pe barele mobile. Lucrarea se face cu ajutorul spatulei de transvazare, folosit5 gi descris5 la cregterea miitcilor. Aceastg operatie cere o vedere bung gi dexteritate. Larvele se ridicg cu virful indoit a1 spatulei ~i sfnt transvazate in fiecare botci. Barele port-botci cu larve sint tinute provizoriu sub un prosop umed, ping cind toate cele zece bare sint completate. Ele se agazti in douii rame cu suporti laterali gi introduse in stupul orfanizat Nr.1, agezindu-le in dreapta gi stfnga fagurelui mijlocag cu jgheab-hrtinitor. Albinele tinere ale coloniei simtind prezenta larvelor, cheamii printr-un zumzet specific toate albinele de afar5, care incep s5 intre grgbite pe urdinig. Stupul se deschide in cea de a treia zi, cind se face gi recoltarea ltiptigorului, dar de dou5 ori pe zi se toarnii in jgheabul ramei hrgnitor, prin oriflciul de hrtinit a1 podigorului cfte 100 g d e hranii, miere cu polen. La fel se va proceda gi cu celelalte douti colonii orfanizate. f n ziua a doua se repetti operatia descris5 mai sus cu cel de-a1 doilea grup de trei stupi, adic5 cu Nr.4, 5 t i 6. f n ziua a treia nu se fac lucr6ri pentru producerea 15ptirjorului ci se indeplinesc cele curente din stupinti. In ziua a patra, dis de dimineat5, la orele 7-8, se scot pe rind toate ramele cu botci din primii trei stupi Nr.1, 2 gi 3 msturind in stup toate albinele de pe ramele cu bare port-botci. Ele sint duse In camera d e

lucru, unde, dup5 eliminarea larve- care s-a periat inainte t o a t l albina lor, se recolteaz5 llptigorul fie cu apa- acoperitoare in stupul lor d e origine. ratul de extras, fie manual, cu o spa- Astfel operatia de reorganizare a prituld. Aceleagi botci sint inzestrate din mului stup, Nr.1, ce a produs deja nou cu l a w e tinere de cel mult 24 l5ptigor in dou5 serii a cite trei zile, d e ore ca vlrst5, dlndu-le spre ingri- s-a terminat. Albina coloniei Nr.1 care jire albinelor din primul grup de a produs l5ptigor p5trunde pe incetul st,upi cu numerele 1, 2 gi 3. Deci fie- spre mijlocul cuibului ocupind fagurii care colonie este supus5 la sarcina d e cu puiet gi abia cPnd ajung la mijloc a da l5ptigor in dou5 serii consecu- vor intilni gi fagurele cu matcl, care tive a cfte trei zile. Ziua a cincea. are acelagi miros ca gi ele; ea este InSe repetg aceeayi operatie cu grupa a conjurati d e propriile sale albine din doua d e trei stupi Nr.4, 5 qi 6. Ziua stupul Nr. 7 aflate pe fagurele pe care a gasea, liberg, consacratti altor lucriri ea era; in consecintl este ingrijiti ca din stupin5. f n ziua a gaptea, se re- gi cind ar fi propria lor matcl. Stucolteazi a doua oar5 llptigorul de la pul Nr.7, care este primul din grupa primii trei stupi orfaniza3i Nr.l, 2 gi a 111-a, a r5mas orfan, dar intr-o situ3 din grupa I gi sint scogi din produc- atie mult mai bung decit cei gase din tia d e 15ptigor. Reorganizarea lor cu primele dou5 grupe, cjci pe cele dou5 cite o matcg se face in felul urm5tor: rame cu miere gi cel cu jgheab de hr5Dup5 ce s-au ridicat ramele port-botci, nit lasate in stup, se gisegte acum din stupul nr. 1 se scot diafragmele intreaga populatie a coloniei gi nu gi pernele laterale; cei doi faguri cu numai o parte din ea, aga cum a fost miere gi p5stur5 se trag la margini. cazul la orfanizarea primelor qase coToate albinele de pe ei gi cele ce stau pe lonii din cele d o u l grupe initiale. fundul stupului gi pe pereti se pulve- I n felul acesta se procedeazg tot serizeazj cu ap5 foarte putin Indulcitg, zonul, pin5 la folosirea pe rind a tutuparfumat5 cu esentil de limiie, men- ror stupilor din prisac5 in lucrgrile t 5 sau ap5 d e colonie. Apoi stupul se de productie a llptigorului. Atunci acoperg provizoriu. Imediat se proce- ultimii Vase stupi orfanizati, dup5 extragerea 15ptigorului, se unesc cu deaz6 la orfanizarea stupului Nr.7primul din grupa a 111-a - ficind cei gase roi cu mltci care s-au format aceleagi opera$ii preliminare execu- la inceperea acestor lucriri. Cind nutate cu 7 zile inainte la Nr.l din grupa mgrul d e stupi din prisacii este mic, I. De data aceasta fagurele cu matc5 coloniile se las5 in linigte o perioad5 ?i albinele acoperitoare din stupul de 20-25 zile, dupti care lucririle d e Nr.7 - dup5 ce au fost pulverizate cu producerea 15ptigorului se pot relua acelagi parfum ca gi albinele din stu- pin5 cel mult la 15 august. Aceast5 pul Nr. 1 care a d a t llptigor - se metodi poate s5 aib5 mai multe vaintroduce in stupul Nr.1, la mijloc. riante. De exemplu: in loc s5 se luDeci acesta va primi o matc5 str5in5 creze zilnic cu trei stupi, se poate lucra d e la Nr. 7 cu albinele ei,dar avind cu patru, cinci, doi sau chiar cu unul acelagi parfum ca ele, va fi ugor accep- singur, p5strind ins6 totdeauna a tatti ca gi cind ar fi fost vechea lor treia zi liber5. matc5. Stupul se reorganizeaza inteUnii stupari forteaz5 coloniile orgral primind toti fagurii cu puiet gi fanizate s l dea chiar trei serii de 1iiphran5i ai stupului Nr. 7, faguri de pe tigor, ceea ce nu este recomandabil

c5ci in cele nou& zile de orfanizare, colonia adeseori devine apatic5, epuizat5. fn seria a treia cantit5tile de 15ptigor sint mult rnai mici ca la prima serie. Apoi albinele, printr-un autoconsum insemnat de lgptigor, igi mlresc ovarele gi curind vor apare in colonie multe albine ougtoare. Este mult rnai prudent ca dup5 ce s-a obtinut lgptigor de la dou5 serii de larve, coloniile s5 fie Itisate spre .refacere o perioad5 d e 21-25 de zile, dup5 care se pot face din nou alte dou5 serii. Metoda descris5 rnai sus d 5 productii bune de liiptigor, dar are gi ea neajunsul cii scoate din productia de miere si cear5 coloniile orfanizate. Metoda L. Paurean de productie a IFiptigorului. f n problema productiei de 15ptigor se intrebuinteazg colonii puternice, produc5toare de miere, f5r5 ca acestora s5 le scad5 productia cu rnai mult de 10%. Urmind o alt5 metod5 de producere a 15ptigorului, se organizeazd trei categorii de colonii: d e pr5sil5, colonii pornitoare gi colonii doici (cresc5toare) ; de la coloniile de pr5sild se iau larvele necesare, din cele eclozionate in acea zi. Colonia de pr5sill este cea care furnizeazd larve de virst5precis5 cit rnai tinere posibil. Colonia pornitoare se formeaz5 cu 3-4 zile inainte in felul urm5tor: intr-un stup perfect curat se formeaz5 un roi cu albine tinere, f5r5 matc5, roi in greutate de 1,5-2 kg albing tinSr5. Se introduc in stup doi faguri cu miere gi polen, plus trei faguri cu puiet c5 5cit cu albinl acoperitoare. Dupl zile i se rnai adaug5 un fagure c11 puiet, clp5cit fdr5 albin5. Operatia se repetl apoi din trei in trei zile, cu care ocazie se retrage din stup cite un fagure golit de puietul ce a eclozionat intre timp. f n felul acesta, in stupul pornitor vor

?

fi permanent numai gase faguri - doi cu hran5 gi patru cu puiet c6p5cit. Albinele coloniei pornitoare vor fi zilnic stimulate cu sirop cu prot,eine sau miere cu p5stur5 (100-150 g). Unei astfel de colonii pornitoare Pi vor fi repartizate 12 colonii doici ce vor produce 15ptigor zilnic, dar gi miere, c5ci ele sint colonii normale gi au mat& fiecare. Colonii doici pot fi toate cele puternice din productie, care au m5tci din anul trecut deci in virst5 de doi ani. Seara, intre orele 18-19 se dau coloniei pornitoare barele cu 50-100 botci cu larve, lipite cite 16-18 pe fiecare bar5. Dac5 aceasti colonie este bine preg5tit5, adic5 puternic5 gi Pn acelaqi timp stimulati, ea va accepta 85-90 gi chiar 9501, din materialul dat. Dimineata la orele 7-8, acest material va fi distribuit coloniilor doici. Fiecare colonie va primi cite 1-2 bare port-botci. Acestea vor fi agezate intr-o ram5 care se introduce intre doi faguri cu puiet c5p5cit gi nec5plcit. Preciz5m c5 m5tcile la aceste colonii doici ou5 fn mod obignuit gi deci productia de 15ptigor are loc in prezenta m5tcii in stup. Imediat, in locul barelor cu botci scoase din colonia pornitoare, aceasta va primi alt material in vederea acceptririi. Seara operatia se ia de la inceput. Deci, colonia pornitoare in fiecare zi ia in grij5 doud serii d e larve, care se vor d a coloniilor doici, in fiecare zi cite una sau dou5 bare cu larve. f n ziua a treia, cind urmeazri s5 f i e p u s e la colonia doicS a treia serie de bare botci, prima serie data cu trei zile inainte este scoas5 spre recoltare. Botcile r5mase dupd recoltare, se reins5mfnteaz5, dup5 ce au fost date in prealabil citeva ore, spre curtitare, coloniei pornitoare. Se lucreazd astfel in mod continuu, in

fiecare zi, de la fiecare colonie doicg recoltindu-se una sau dou5 bare cu 15-30 botci, dup5 cite au fost date in prealabil. Deci zilnic o colonie poate produce in medie 4 grame de 15ptigor, din luna rnai pin5 in luna august inclusiv, ceea ce face o medie de 350 g 16ptisor de colonie. Larvele trebuie ferite de curenti reci, lumin5 solar5 puternic5 sau o temperaturl rnai mic5 de 20°C. Conservarea lilptigorului. L5ptigorul fiind un produs ugor alterabil, ca orice produs alimentar, trebuie recoltat fn cele rnai perfecte conditii de igien5. 0 d a t i ce barele port-botci au fost scoase din stupi, ele sfnt duse intr-o cameri curat;, f5r5 curenti, f5r5 praf , luminoasi, folosind aparate sau spatule dezinfectate prin fierbere. Recipientele de p5strare trebuie s5 fieperSect curate si fierte fn prealabil. Operatorul va fi imbrgcat fn halat curat, d u p i ce s-a sp5lat bine pe miini cu m u l t i ap5 pi sipun. Recoltarea propriu-zis5 a 16ptigorului este preced a t i de dou5 operatii: prima este scurtarea botcilor pentru ca s5 se poati lua mai ugor 18ptigoru1, iar a doua, de eliminarea larvelor din botc8. Scurtarea botcilor se face cu un cutitag curat, bine ascutit gi cald. Se poate fntrebuinta o lam5 de b5rbierit. Aceasta prezint5 avantajul c5 nu trebuie inctilzit3. Recoltarea se face or manual, cu spatula, or mecanic, cu ajutorul unei pompe de vid. La recoltarea manual5 se folosegte acea spatuli din 1emn moale, amintiti rnai inainte ce are un caplt ascutit cu care se elimin5 larva din botci, iar capiitul opus este lat gi rotunjit, vfnd litimea unei botci. I n felul acesta, spatula introdus5 fn interiorul botcii, poate dintr-odat5 scoate tot liptigorul din ea. Operatia se repet5 totugi de dou5-trei ori, pcntru ca s i

nu r5mfnG resturi de l5ptigor pe fund si pereti. Nu trebuie ap5satl spatula prea tare, c5ci botcile se pot rupe, iar liptigorul va avea in el particule mici de cear5, care nu pot fi separate si devalorizeazi la receptie calitatea produsului. Liptigorul recoltat se pune provizoriu intr-un mic recipient (borc5nas) din material plastic cu o capacitate de 60-70 g. Odat5 umplut se ingurubeaz5 capacul, se parafineaz5 gi se pistreaz5 in termos sau la frigider. Pe m5sur5 ce Ifiptigorul din botcile de pe o bar5 este extras, bara cu botcile golite se agaz5 sub un prosop ud fndoit fn dou6, pentru ca resturile de laptigor ce au mai rimas pe fundul si perejii lor s6 nu se usuce. Replantarea botcilor cu alte larue. E mult rnai bine cind la extractia I5ptigorului lucreaz5 dou6 persoane: una extrage llptigorul gi alta imediat planteazi alte larve in botcile golite. Barele cu botci replantate stau tot sub un prosop ugor umezit cu ap5, pin5 se terming plantatul botcilor ce se dau aceluiagi stup imediat, pentru a lucra fn continuare. Albinele iau cu mai mult5 grab5 o noui bar3 cu botci replantate, cind giisesc larva nouk stind in putin 15ptiqor. Dac5 cumva s-a rnai fntfiziat putin cu replantarea larvelor, este bine ca inainte de muta$ia lor fn botci, operatorul s5 p u n l pe fundul lor cu virful unui betigor foarte putin liptigor diluat cu ap5 distilat6. In felul acesta larva de pe spatula d e mutatie se prinde rnai ugor pe fundul botcei, gi ea se gtisegte de la fnceput fntr-un mediu prielnic de umiditate potriviti gi putinti hrani, pfn5 cind doicile o iau in grij5. De altfel putin liptigor va avea larva gi din ceea ce operatorul a luat d e pe fundul celulei, o d a t i cu ridicarea ei gi replantarea sa in botca artificial& Cfnd barele port-botci nu se folosesc

imediat, iar resturile de l5ptigor r5mase pe fundul gi peretii botcilor s-au uscat, trebuie neap5rat ca inainte de replantarea urm5toare cu larve, botcile s5 fie curgtate de albine aga cum s-a ar6tat rnai inainte. Dup5 noile cercet5ri, 15ptigorul incepe a pierde din bunele lui componente, chiar din primele dou5 ore de la extractie. Trebuie s5 fie. cit mai curind posibil liofilizat. V.n. Cel care se folosegte curind poate fi stabilizat pentru o perioad5 scurt5 in miere sau alcool. Sint p5reri diferite in ceea ce p r i v e te p5strarea liiptigorului in fe~ lul acesta. In orice fel de mediu s-ar face stabilizarea lui, el trebuie p5strat imediat dup5 recoltare la o temperaturg de la 2°C pin6 la 4°C. Produc5torul se va ingriji ca imediat dup5 extractie, el s5 fie pus la gheatfi sau intr-un r5citor. In gheat5 el se plstreaz5 in recipiente mici, agezat e intr-un vas mare de tabla cu capac, care st6 afundat complet in gheat5. Cine nu are asemenea posibilit5ti ceea ce este normal mai ales pentru stuparii care f5cind pastoral stau cu stupii izolati prin p5duri gi bglti, se folose~te in conditii foarte bune un frigider cu butelie de aragaz. 0 butelie tine 15-20 zile; dar trebuie ca stuparul s3 aib5 gi o altade schimb, pentru ca nici un moment 15ptiprul s5 nu ramin5 f5rci r5cire. Pentru cei care nu au nici aceast5 posibilitate, se poate pcistra 15ptigorul in termose mari de 4-5 kg cu gheat6 sfbrimat5 in mici bulgjragi, in care se afunda recipiente mici, bine umplute, gi ceruite la exterior, pentru a nu p5trunde apa in ele. Bune in acenst5 privint5 sint borc5nagele d e mase plastice cu capac ingurubat. Gheata in termosele acestea tine 3-4 zile. Cind apicultorul nu dispune de nici unul din aceste mijloace, 15ptiqorul se va transporta zilnic clt rnai

+

+

curind la baza de receptie. Din mi%surile descrise rnai sus, s-ar p5rea c5 rnai cu seam5 cgldura a r contribui la alterarea liiptigorului. Frigul intr-adev5r este un admirabil conservant, rnai ales prin aceea c5 impiedic5 inmultirea unor elemente str5ine venite din afar5 o d a t 5 cu recoltarea lui, cum sint fermentii sau bacilii, care-i diminueaz5 mult $i citeodatg chiar ii inl5tur5 cu totul valoarea lui biologic5. Lumina altereaz5 15ptigorul cu mult rnai mult decit caldura, c h i ea actioneaz5 in mod catalitic producind reactii de polimerizare, oxidare sau isomerizare. De aceea in final p5strarea 15ptigorului se face in vase de sticl5 neutr5 gi colorat5 inchis, de preferat de culoare brun5, avind dop glefuit, pentru ca substanta sci nu ia contact cu aerul. Acesta prin oxigenul gi vaporii ce-i contine, este periculos pentru buna conservare a 15ptigorului. Cu cit Igptigorul este rnai curind predat la oficiul beneficiarului spre conservare, cu atit este mai bine. Acolo el se supune unei analize cromografice foarte amgnuntite gi numai dup5 aceea, pe baza buletinului de analiz5, se achitri valoarea corespunz5toare produciitorului. Folosirea 1Gptii;orului inafaracoloniei. Analiza 15ptigorului dematcg dovodegte c5 el posed5 elemente folositoare organismului uman. Experientele efectuate in laboratoare gi clinici dind rezultate exceptionale, Ilptitjorul a inceput s5 fie folosit nu numai in alimentatia dietetic5 umang, dar gi in terapeutica diferitelor afectiuni. L5ptigorul extras din botci distribuit bolnavilor in proportii reduse, intensificfi metabolismul organic in transform5rile biochimice ce se fac in procesul de asimilare din alimentele ingerate gi transformate de ficat gi alte organe. El contine hormoni gi enzime, care au influent5 asupra

LAPTISORUL

271

LARGITOR DE CELULZ

glandelor endocrine. Vitamina H din liiptigor stabilizeazii echilibrul de cregtere a celulelor organismului gi frineazii multiplicarea lor anormalii. Acetilcolina din ltiptigor este un dilatator vascular sangvin fiind folosit in tratamentul hipertensiunii gi in hipotemii (micgorarea presiunii sangvine). Liiptirjorul contine gi un factor lipidoprotidic, care influenteazii in bine starea psihic6. Acidul pantotenic din Iiiptigor, este un aminoacid care, falosit in alimentatia copiilor slabi gi rahitici, cit gi a adolescentilor inapoiati, ajutii la cregterea gi restabilirea s5niit5tii lor. I n regimul dietetic a1 bolilor de splin5, dupB anumite prescriptii, liiptisorul este un regenerator a1 singelui, mai cu seam5 P ce privegte globulele n albe, care sint armele de apiirare ale organismului in lupta cu diferite afectiuni. Lgptigorul m5regte continutul de fier in singe gi intensific5 actiunea glandei suprarenale. De asemenea el miiregte num5rul gi dimensiunea globulelor rogii din singe iar ficatul reactioneazg favorabil sub influenta I5ptigorului. Rezultate bune s-au observat la bolnavii de astenie nervoas5 gi boli ale biitrinetii. Bolnavii se simt bine in urma tratamentului cu Iiiptigor. Puterea bactericidii a 15pti~oruluieste similar5 cu cea a antibioticelor, de aceea el dB bune rezultate in colibacilozii. Liiptigorul se recomandii in cazuri de insomnii morbide, lipsa poftei de mincare, in boli de piele, chiar cind se ia pe cale bucal5 ; P a v l i k comunic5 c,i a obtinut rezultate multumitoare in clinicii, tratind brongita astmaticg. LBptigorul a fost preparat in proportie de 1 g la 50 g miere administrat cite 200 miligrame zilnic in douii doze timp de trei ~Aptiimini. M o r e I i n i g i p r o f . A v e g n o au dovedit c8 I&ptigorul o p r e ~ t ecreqterea gi in-

multirea bacilului Staphilococus auraeus, administrat in concentratie de 7,5 mglml. In reurnatism, care are la baz5 un proces infectios, s-au obtinut rezultate satisfiiciitoare. R. Wilson a comunicat cii Iiiptigorul ajutii la refacerea organismelor slabe, in afectiunile nervoase gi a insuficientei cardiace. Liiptigorul nu are nici o contraindicatie gi poate fi luat in orice afectiune; dozele administrate s6 fie mici la fnceput, apoi treptat miirite pe fncetul pPnii la sfirgitul curei (P a g l i o t i ). Problema Iiiptigorului este Pnci in curs de studiu. Cercetstorii se strtiduiesc s5 afle elemente necunoscute la analizele cele mai amiinuntite, elemente care nu au putut fi incii sintetizate. Aceste necunoscute, fn proportie de 2,8% pot fi tocmai cele care influenteaz5 actiunea de regenerare organic5 a omului. Oamenii suferinzi nu trebuie ins5 s i vadii fn liiptigor un medicament miraculos pentru vindecRrea oricrirei boli, ci un aliment superconcentrat care ajutB organismului sii se echilibreze, iar medicii trebuie s5-1 priveasc5 ca pe un bun reconstituant organic, un bun bio-regenerator ~i regulator endocrin.

LXRGITOR DE CELULE, se folosegte la cregterea mBtcilor pentru Iiirgirea perimetrului celulelor cu larr e ce urmeazti s i fie date stupului crescator, pentru ca albinele sil creascti miitci. V.n. Matca, creyterea. Ltirgitorul se construiegte din lemn foarte bine lustruit, unul din capete este bombat gi are diametrul d e 8,5-9mm. Capiitul bombat a1 Iiirgitorului se unge cu putin5 miere, apoi, cu precautie, se introduce in celula cu larv5 pentru cregterea de matca, f5cind mereu o migcare d e invirtire.

LAYENS G.

272

LEGISLATIE APICOLA

venit din propria lui stupinii, gi nu este unul venit din altg parte. De asemenea, cind albinele dintr-o stupin5 cauzeaz5 pagubg animalelor vecinilor, apicultorul este obligat sg-i desp5gubeasc5, c5ci sint cazuri cind animalele ce pasc in preajma stupinei, intepate de albin8, pot sti moarti. fn acest caz insg, reclamantul trebuie s5 LAYENS B. (1834-1897) francez de dovedeasc5 c5 animalul nu a intrat origine, inventatorul stupului orizon- In stuping, gi cti nu a dob wit vreun tal, care-i poart5 ?i numele, a fost stup cauzind el accidentul. Regulamenunul din precursorii apiculturii siste- tele obligti pe apicultor ca s5 aib5 stumatice, publicind multe articole de pina inconjuratfi cu gard, iar cind este specialitate precum gi o foarte bun5 la stradg, gardul 5% aibti cel putin 2 m , carte ,,Curs complet de apicul tur5" ca albinele s5 zboare in sus, peste el, impreun5 cu marele naturalist G. B o n- gi deci s5 fereasc5 pietonii sau animanier. lele. In caz de accident mai serios stuparul este obligat a pl5ti cheltuieLEBISLATIA -.. 'APICOLA. f n legislatiile lile cu medicul, cu medicamentele - -. noastre vechi, cum este cea a lui yi eventualele pierderi ale zilelor de Calimachi, sint multe articole refe- lucru, cauzate de intep5turile produse ritoare la stupgrit, gi este normal trectitorului, de albinele pris5cii sale. Stuparilor le revine sarcina s6 apere sg fie astfel, cunoscind c5 la noi apicultura a fost din vechi timpuri o pe altii de neplgcerile ce albinele lor indeletnicire mult apreciatil rji 1-5s- le-ar putea cauza gi s5 fac5 astfel pinditg in popor. Legile actuale, ca vecinii sti nu aibti nici o pagub5 de agezat stuprin codul civil rji diferite regulamente, pe urma faptului c5 el ~ i - a orinduiesc raporturile dintre apicul- pina in vecingtatea lor, mai ales cfnd tori cit gi cele dintre ei gi persoanele se face apicultur5 pastoral&. f n ceea striline. De pildii este stabilit c6 in ce privegte pretinsele pagube ce albicazul cind un roi trece gardul vecinu- nele le-ar face viticultorilor, este un lui gi se agazii pe pomul ssu, acesta litigiu rezolvat de mult de toate jurisdin urmg este obligat s5 ing5duie stu- prudentele; s-a dovedit, filrti putinti5 parului sil-gi poat5 urmgri roiul ori- de tggad5, cB albinele nu numai cii unde s-ar fi arjezat, cu conditia ca sg nu nu fac vreun rgu strugurilor sau frucfi piiriisit urmarirea rji s5 nu fac5 veci- telor ce zemuiesc, ci ajut5 chiar pe vitinului vre-un prejudiciu prin culegerea cultori sii-;i valorifice mai bine resroiului. f n caz contrar, este obligat tul de recolt5. Dacg strugurii vor fi sii pl5teasc5 stricgciunea f5cut5; dac5 I3sa;i cu mustul scurs din bobitele c r l stuparul a renuntat la urmiirirea ro- pate natural, ei vor mucegli, stricind recolta yi vinul . Conflictele acestea iului, acesta revine de drept gi de fapt sint din ce in ce mai rare. f nsg in fata celui in proprietatea c5ruia a poposit justitiei apar unele cazuri, cind sturoiul; el nu mai poate avea nici o parii se prejudiciazg intre ei, prin pretentie asupra lui, cgci nu poate faptul c5 unul nu-$ ingrijegte stupii dovedi cii acela este roiul siiu, pro- bine, albinele se imboln5vesc ~i

Celulele cu larve fiind facute din cear6 noug, adici in ele nu au mai fost crescute gi alte generatii de puiet care sl-gi lase acolo inveligurile nimfale, se dilat5 pe Pncetul, ftir5 s5 se rup5 peretii viitoarelor botci ce albinele le vor forma in jurul larvelor din celulele date.

LEGISLATIE APICOLA

273

LEVANTICA

molipsesc qi pe cele ale vecinului, cauzindu-le pierderi fnsemnate. De asemenea, altii, prin faptul c5 fac unele operatii nepotrivite in sezon, creeazti o perturbare mare in stupinile vecine, iar albinele se dedau la furtigag, cauzind pagube. Altii vin in regiuni melifere qi se agazl chiar in imediata vecinltate a uneistupini, prilejuind primului ocupant pagube prin diminuarea productiei. De aceea prin regulamente qi dispozitii, se tinde la reglementarea aqezgrii stupinilor in pastoral, d u p i anumite reguli, . primind aprobarea forurilor superloare competente, a serviciului apicol raional, a sfatului popular local, a Ocolului silvic etc. Anumite comisii orinduite dintre asociatiile cresctitorilor de albine, impreun6 cu autoritatea local5 raionalii, reglementeazii aceste agezgri. De asemenea, legea sanitar-veterinarti impune obligatii apicultorilor cu stupi bolnavi, care a r putea extinde bolile molipsitoare cauzind pagube celorlalti stupari, s l se tin5 departe de celelalte stupini, evitfnd infectarea lor. Apicultorii trebuie sB obting de la circumscriptia veterinarl pe teritoriul cilreia se afl5, certificate de stinltate pentru stupina plecatti dintr-o localitate in alta, certificat eliberat cu cel mult 15 zile inaintea plectirii, care dg garantia c5 stupii au fost verificati a m h u n t i t , iar albinele nu sint bolnave. f n vederea practicgrii rationale a stuptiritului pastoral pe teritoriul t l r i i noastre qi a valorifictirii in bune conditii a bazei melifere, in tara noastrg exist5 instructiuni privind reglementarea stupgritului pastoral. f n felul acesta organizarea stupgritului pastoral constituie o atributie a Consiliului Superior a1 Agriculturii precum qi inventarierea, evaluarea gi repar-

tizarea suprafetelor pentru practicarea stupiritului pastoral. Repartitia suprafetelor, atit pentru stupinile din sectorul socialist, cit qi pentru cele din sectorul individual, se face de comisia raionalg d e stupgrit pastoral ce functioneaz5 pe lfngi sectiile raionale qi regionale ale Consiliului Superior a1 Agriculturii qi de catre o comisie Central5 in cadrul aceluiagi Consiliu Superior a1 Agriculturii. Instructiile elaborate cu nr. 205794 din 7 iulie 1959 previid componenta comisiilor pentru stupgrit pastoral, menirea lor, modul de determinare a capacittitii nectarifere a raionului sau regiunii respective conform unor normative determinate, modul de intocmire qi depunerea cererilor in vederea obtinerii autorizatiei, criteriile obligatorii in ce privegte repartizarea zonelor gi vetrelor, conditiile qi obligatiile apicultorilor legat e de alegerea gi amplasarea vetrelor, precum qi alte probleme de amgnunt. Nerespectarea prevederilor atrage sanctiuni, precum qi posibilitatea de evacuare.

LEVMTICB, aspicul, livantul, spichinat, Lavandula Vera qi speciile Lavandula officinalis (Chaix.) yi Lavandula spica L. este un arbust aromatic care cregte stufos qi ajunge dupti citiva ani ca tufti cu un diametru ping la 1 m, dacti este bine ingrijit. Arbustul face parte din familia Labiatae, avind o ingltime de 40-40 cm. Ramurile tufei sint cu patru muchii, avind frunze liniare gi alterne, cu marginile rssucite spre petiol ca sg adune apa din ploaie. Culoarea frunzelor este argintie, datoriti Inveligului plros argintiu ce le acoperi. Florile sint agezate ]In verticile de culoare albastrl. Numgrul lor, dupti cercetiitorii bulgari Radoev gi Ilievsc pot

LICHIOR DE MIERE

274

LIMBA RIIELULUE

ajunge pin5 la I miliard pe 1 000 m2, deci 1 ha de lev5nticS poate avea pin5 la 10 miliarde de flori. Productia de nectar este stabilit5 intre 500-1 000 kg la ha, dac5 cultura respectiv5 este cel putin la 500 m altitudine, c3ci in regiunea de ges d l prea putin fat3 de posibilit5tile ei. fn schimb, lavendula, hibridul intre L. Vera 8i L. spica, d 5 productie bun5 chiar gi la ees. fnflorirea dureaz3 4 4 s5pt5-3 mini. Mierea d e lev5n$ic5 este foarte parfumat5, dar pe m3sur5 ce mierea se matureaz5, parfumul se rnai diminueaz5; ea este d e culoare galben5aurie yi se cristalizeaz3 fncet gi uniform ca o alifie. Planta se cultiv5 prin stolonare.
LICHIOR DE MIERE este o biutur5 mult apreciat5, mai ales prin tinuturile germane. El se prepar5 in dou5 feluri: ori se iau 400 g miere ce se inc3lzesc ugor la un foc moale, apoi se dB de o parte gi cind s-a r5cit se adaug5 un litru d e spirt curat, ori seface cu 1litru de ap5 amestecat cu 1kg de miere ce se pun impreun5 la foc. D u p i ce a d a t in clocot, se las5 s5 se rSceasc5, cind i se adaug5 1 litru de spirt curat amestecind bine totul ; se lass astfel cfteva zile ca s3 se limpezeasc8; atunci se trage in sticle, dar numai p9n5 la nivelul drojdiei, care se las3 de o parte. LL14NB KARL 1707-1778, i~ustru naturalist suedez, este cunoscut i n special pentru lucr8rile sale d e botanic5. A f5cut o clasificare a plantelor in 24 de clase, cea rnai mare parte descoperite d e el. Foarte multe dintre ele, inclusiv cele melifere poart5 initiala sa: L. LIOFILIZARE este operatia care se face in anumite laboratoare ce au

o aparaturl special5 gi supun diferite substante unei actiuni d e Pnghetare. in vid cu o temperatur5 de minus 4050". Astfel se liofilizeaz5 produsele biologice ca: extractele hormonale, antibioticele etc. Lgptigorul d e matc5, pentru a-gi conserva pretioasele sale componente se liofilizeaz5. Prin aceast5 brutal5 actiune de inghetare rapid3 P vid, apa din produsul pus la liofin lizare se eliminii prin sublimare. Se obtine astfel o pulbere complet deshidratat5 ce se inchide fn fiole errnetice spre a o feri de aer. In ceea ce privegte l3ptigorul d e matc5 care este un produs foarte fragil gi trebuie menajat, liofilizarea prea brutal5 P d5uneaz5 i dac5 nu se iau anumite m5suri. Cercetatorul B . Belvefert liofilizeazii 1Bptigorul la o temperatur5 rnai joasg q i far5 vid.
LIMBA-MIELULUI, artitel, boroant5, Borrago officinalis L., din fam. Boraginaceae este o plant5 melifer5 d e mare valoare mult cercetatg de albine. Planta are o tulpin5 de 5060 cm. Peri aspri acoper5 tulpina ~i frunzele; ei sint higroscopiei deei iau umiditatea din aer rnai ales in timp d e secet5, ceea ce-i inlesnepte o rezistentl mare la uscgciune. Frunzele sale au form5 eliptic5, iar florile sint dispuse in panicule cu ramuri scorpioide d e culoare albastr-5; cele tinere $i bobocii slnt d e culoare roz. Este o plant5 rustic5, nepretentioas5, ce tr5iegte pe acelagi teren ani la rind, dindu-i-se doar o mic5 ingrijire cultural5 ;ea reactioneazs foarte bine la fngrtig5mint d e calciu gi fosfor, care m3regte mult productia la ha a nectarului, ce se calculeaz5 ping la 150-300 kg/ha, rnai ales la temperatura d e 25-30°C qi cind este rnai mult3 umezealg .

LOC.4 ALBINELOR

275

LOCA AMERICANA

Planta secret5 nectar suficient incepind d e la 10°C. In functie d e perioada d e fnsilmintare, infloregte d e la finele lui iunie, inceputul lui iulie, o perioadii d e 30-40 zile. Florile secretii mult nectar, rnai ales in ziua a doua, cind are loc polenizarea. Cercet5torii au giisit pinti la 12 mg nectar la fiecare floare. Nectarul este limpede, cu un procent d e zaharoz5 de la 1,21,3 mg. In timp d e secetii productia de nectar este mult redusii. I n anii cu precipitatii normale, planta produce pin5 tirziu i n toamnii, mai ales dacii cultura a fost cositii imediat dupii terrninarea infloririi, cin? liistiireyte gi dB nectar din nou. Planta oferii albinelor ?i mult polen.
LOCA ALBINELOR sau pesta, cum i se mai spune la noi, bintuia in prisiici pin5 in 1958, sub patru forme: loca american5, loca europeanii, puietul in sac qi paraloca. LOCA ANERICANA (Histolysis infectiosa larvae) sau pesta cleioasii este o boa15 infecto-contagioasii provocatii d e un microb numit Baccillus larvae (White). Acesta are o form5 d e bastonag, cu capetele rotunjite; adesea el prezintii curburi, asemiingtoare cu un burghiu, avind olungime de2,5 microni gi 0,7-0,s microni grosime.

Bacillus larvae qi sporii lui

Loca americani

Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea lui sint albuminele nealterate de ciildur5, conditii pe care bacilul le giisegte in intestinul larvelor de albine. In corpui larvei bacilii circulg cu ajutorul a n u m e r o ~ i cili ce inconioarii celula. Curind bac'llii se transformiitn spori, invelindu-se fiecare intr-o capsulii exterioarii ceroasii, care-i apgrii de influenta mediilor neprielnice. Sporii sint ovali, de 0,6-1,3 microni lungime yi au o mare rezistentii. Contaminarea larvelor se face pe mai multe c5i: albinele tinere, curstind celulele de cadavrele larvelor moarte, iau milioane d e spori pe mandibule, tromp8, picioare gi ii rgspindesc in stup. Ei cad pe mierea nec5piicit5 din faguri, care se infecteaz5. binele doici, consumind mierea transmit sporii larvelor. Acestea se infeeteaz5 pe cale bucalfi. 0 larva moartii are la 2,5 miliarde spori. $i matca e adeseori purtgtoare de bacili, care s-au g5sit qi in ou5le depuse de ea. La exterior, sporii sint transmigi de trintori, care pot intra in orice stup. Agenti de rsspindire rnai sint gi unii diiuniitori ai albinelor cum a r fi viespile gi fluturele d e g8selnitS. In sfirgit, chiar stuparul, care nu observg din timp boala, o transmite tuturor stupilor din prisacii prin utilajele fo-

LOCA AMERICANA

276

LOCA ADdERICANk

losite gi nedezinfectate, prin halatul infectat, prin miinile nespllate etc. Boala evolueazl activ in felul urm5tor: in primul rfnd atinge larvele abia eclozionate din o u l d u p l 48-50 ore. Dac5 trece aceast5 limit5 riscul e mai redus, iar cele ce au deplgit patru zile, rezistl atacului. Cum bacilul in stare vegetativl ocup5 intestinul mijlociu a1 larvei tinere, dac5 hrana primitg de larvl e de natur5 s5 frineze dezvoltarea germenului, boala nu evolueaz5. Bacillus larvae nu trliegte mai mult de vase ore intr-un mediu de Ilptigor cu o aciditate ridicatg. Cu cit cantitatea de l5ptigor d a t l larvelor de cltre doici e mai mic5, cu atit e mai redus5 aceast5 aciditate. Pe de a l t l parte, glandele faringiene ale doicilor secret5 llptigor in m5sura hr5nirii lor cu plsturl. Evolutia favorabil5 a bolii este datorat5 subalimentlrii albinelor doici cu p l s t u r i , care vor avea o secretie sc5zut5 de I5ptigor. Deci, la baza evolutiei agentului patogen st5 acest element principal, care e hrana puietului in primele 50 de ore de la ecloziune. Cercet6torul S t u r t e v a n t a constatat c5 o hran6 in care proportia de zahlr deplgegte 5%, inhibl germinarea sporilor. In intestinul mijlociu a1 larvei, agentul patogen evolueaz5 cind g5segte conditii favorabile de dezvoltare. Acolo se d l o adevlratg luptl lntre indicele fagocitar a1 larvelor care produce leucocite pentru distrugerea germenilor gi toxinele secretate de acegtia pentru a paraliza actiunea leucocitelor. Al doilea element, care ntervine pentru a favoriza sau frfna ievolutia bacilului, este c5ldura cuibului. S-a stabilit c l vara, cind temperatura este mai ridicat5, iar clldura din cuib cregte, agentul patogen se dezvoltl intens. Aga se explic5 de ce

vara tocmai coloniile mai puternice sint grav atinse de boall. Cuibul coloniei puternice are o temperaturl mai ridicatg, favorabill dezvolt5rii bacilului, iar puietul extins la maximum pe faguri fiind hr5nit cu mai putin llptigor de doicile prea mult solicitate, e ugor contaminat in mass. Infiltratia bacilului in organismul larvelor se face incet, deci evolutia bolii atinge prima perioadl de crizii in cea de-a opta zi de stadiu larvar, cind apar gi primele simptome. Albinele, adeseori, nu observl imboln5virea larvelor vi c6plcesc celulele, iar larvele mor ulterior, sub c5pGcel. Cind cadavrele iau alt aspect, miros, culoare, iar c5picelele celulelor cu puiet mort sint aparent modificate, abia atunci stuparul constatl c l o colonie este bolnav5 de loca americanfi. Privind fagurii cuibului care a ajuns la maturitate, se vede un numar de celule din care puietul a iegit, dar gi celule clpgcite, inc5 neeclozionate; fnllturind clp8celele, se va glsi in fiecare cite o larva moart5. Albinele incearc5 singure s5 deschidl clplcelele celulelor infectate de boall, dar plrlsind aceastl lucrare, se poate observa in mijlocul c5plcelelor cite un mic orificiu. Citeodat6 albinele deschid complet celule, dar cadavrul larvei fiind cleios nu mai poate fi retras, devenind viscos dup5 opt zile. La o activl ventilatie, incep s5 se usuce rlminfnd ca o pojghifii, pe care albinele o pot elimina ugor, f5rimitind-o; apoi curtit5 celula. Semnele caracteristice ale bolii sint urmltoarele: fagurele apare cu multe celule goale in elipaa- puietului ; clp8celul celulelor este adincit, perforat ; sub el se aflii cadavre de 1arve;mirosul este cel a1 cleiului de tlmpllrie incins; infltigarea gi consistenta larvelor moarte este cleioasl gi lipicioas5;

LOCA AMERICANA

277

LOCA AMERICANA

ele se scot cu greu din celule. Dac5 se introduce un beliqor In celul5 pentru a scoate cadavrul, cadavrele larvelor, vlscoase, se fntind ca un cauciuc; corpul larvei este complet descompus, tegumentul a dispsrut, iar continutul gi-a pierdut forma; culoarea larvei moarte este schimbat5; din alb5-sidefie a devenit albi-alb5struie, cfnd larva abia a murit; culoarea devine apoi treptat gri-gglbuie, cafenie, cafenie-inchis5. Larvele stau fntinse de7a lungul celulelor aqa cum au murit ; pozitia lor in celule este caracteristicii: partea cefalic5 este chiar ling5 c5p5cel, in timp ce extremitatea coda15 este lipit5 de fundul celulei. Cele moarte stau cu spatele lipit de peretii de jos a i celulelor, pe cind partea ventral5 este liberi gi st5 in fata peretilor superiori ai acesteia. C5p5celele celulelor cu larve moarte sint l5sate putin rnai jos decPt nivelul normal a1 celor cu puiet s5n5tos. Cind boala a ucis insecta in stadiul de nimfri, fn faza initial5 dup5 ciipscire, partea cefalic5 se lipeqte de marginea superioari a celulei gi pe m5sur5 ce cadavrul putrezegte, se lass din ce ln ce rnai jos. Mijloacele de prevenire gi tratare. Atit mijloacele de prevenire cit qi de tratare sfnt aproape la fel la toate formele de loca gi sint descrise pe larg la loca europeand. Ca mijloc preventiv, sulfatiazolul trebuie folosit cu prudentli, cici se pot crea suge de bacterii tot mai rezistente fat5 de medicament, el devenind In cele din urm5 ineficace. Ca mgsuri speciale curative se prescriu: sacrificarea primelor colonii care prezint5 simptome clare de boal5, cici iln felul acesta s-ar putea st5vili de la fnceput extinderea ei. Albinele se sufocri cu sulf, fagurii se distrug, iar stupul se flambeazg, se spa15 cu leqie sau cu sod5 5% cit rnai caldi gi

apoi se revopseqte. 0 mgsur5 eficace este operatia de transvazare; lucrarea se execut5 fn sezonul de cules activ trecind albinele intr-un stup nou, dfndu-le faguri artificiali, pe care-i cl5desc repede. V.n. Transvazarea coloniei. Miisurile preventive sint cele. de igienri in stup qi stupin5, mgsuri care privesc fnt5rirea coloniei, hran5, curgtenie qi dezinfectare, lucrgri binegi la timp executate, pentru cele patru forme d e loca. V.n. Bolile albinelor. Cele rnai multe cazuri de loca americanii se descoperg in septembrie qi octombrie. Atunci se poate constata cel rnai ugor dac5 o colonie este sau nu bolnavg, c5ci puietul sgngtos, fiind eclozionat nu rnai rgmin decit celule in care se g5sesc larvele care au fost bolnave qi sfnt moarte. Ca tratament in loca american5, sulfatiazolul fn proportii de 1% a d a t rezultate bune P coloniile bolnan ve, cu 1-5 larve moarte, servindalbinelor sirop medicamentos fn goluri de cules, cind nu se poate face transvazarea. De asemenea, s-au obtinut rezultate bune cu streptomicin5 0,5 g la litru fn ratii de 500 ml sirop medicamentos date de cinci-gase ori la treipatru zile interval, sau penicilin5 900 000 U.I. la litru, in acelagi num5r de ratii. Sulfatiazolul fmpiedic5 dezvoltarea bacteriilor, astfel fncPt fn cele din urm5 pier. Actiunea lui se rnai prezint5 sub dou5 aspecte: este un bun stimulent, activind puternic familiile de albine gi instinctul de curstare. Ca urmare a hr5nirii cu sirop medicamentos albinele bolnave gi fnveligurile riimase in celule sfnt mult mai repede curritate gi eliminate din stup. Tratamentul cu sulfatiazol se face tot cu ajutorul siropului de zah5r f concenn tratie de 1 1 Cfnd siropul este gata 1. f5cut se adaug5 o fioll de 5 cmS d e 20%, adicii 1 g substant5 purii la fie-

LOCA EUROPEANA

278

LOCA EUROPEANA

care litru d e sirop. 0 colonie bolnav5 d e loca american5 va primi in decursul tratamentului, i total, 3,5 g sulfan tiazol in 3,5 1 sirop d a t cite 500 ml la ratie, din trei P trei zile; urmeaz5 n deci, c5 u n tratament complet tine 21 de zile, in care s-a hrtinit colonia d e 7 ori, cu ratiile ar5tate rnai sus. Stiut fiind cti fagurii vechi au acumulat reziduuri gi inveligurile nimfale care sint medii d e cultu1~5propice pentru buna dezvoltare a microbilor respectivi, preschimbarea fagurilor se va face cel mai titrziu in a1 treilea a n d e folosintti. Toamna, familiile bolnave pot fi transvazate in stupi dezinfectati, oferindu-le fagurii clilditi cu mien? neinfectat5, proveniti d e la familiile s5nltoase din stupin5. Dupil o astfel d e transvazare, colonia se hrtinegte cu sirop medicament08 pin5 la 3 kg d a t de odat5. Distrugerea gi arderea fagurilor grav infectati este o m5sur5 de igien5; acegti faguri se distrug chiar dac5 au puiet gi p5sturil in ei. Colonia va primi ca ajutor alti faguri cu puiet gi cu pisturti de la stupii s5ntitogi, dup5 ce stupina a fost dezinfectat5, iar albinele au primit tratamentul indicat.
LOCA EUROPEANA putrificatio polibacterica larvae denurnit5 si putrezirea puietului, or pesta puturoas5,

Loca europeanii

este o boala infecto-contagioasti, care luase in stupinile t I r i i noastre o deosebit5 extindere, rnai ales intre 1956-1959. Probabil c5 au rnai contribuit la aceasta dou5 cauze: fiind considerat5 o form5 mult rnai ugoarri decit cea americanti, care era rnai activ5 atunci, nu i s-a dat o egal5 atentie. f n a1 doilea rind, datorit5 faptului c5 albinele elimin5 repede din celule larvele bolnave, deci contrariu fati? d e loca americang deac~isii mai SUS, apicultorul observ5 prea tlrziu cadavre in cuib, atunci cind boala a luat o extindere mare. Etiologia acestei boli nu este inc5 pe deplin cunoscutti, iar cercettitorii nu sint d e acord asupra agentului patogen. Cei rnai multi sustin c5 acesta este Bacillus pluton sau Streptococcus pluton. f n mod obignuit bacilul este asociat cu alti microbi saprofiti ca: Bacillus alvei (Chesehir gi Cheyne), Bacillus eurydice (White), Bacilltas orpheus (White) gi Streptocwcus apis (Massen). Asocierea streptococului pluton cu ceilalti microbi saprofiti, intr-o m5sur5 rnai mare sau rnai micri, face ca larva moart5 s5 capete un miros caracteristic. Cind mirosul indicg intrarea in putrefactie este un indiciu c i P ason ciatie a intervenit intr-o rnai mare miisur5 Bacillus alvei. Dacii mirosul este acriu, predoming Streptococcus apis. Bacillus pluton sau Streptococcus pluton este un germene imobil, polimorf, nesporulat avind dimensiunea d e 0,5 pin5 la 1 micron. El atacti puietul in stadiu larvar. El ptitrunde de predilectie in intestinul larvei, este putin rezistent la actiunsa mediului exterior gi la diferiti agenti din intestinu1 albinelor adulte. Piere in 5 minute cind este supus actiunii sodei caustice 2%, fenolului 3%, formolului 1%, sau permanganatului de potasiu 5%.

LOCA EUROPEANA

279

LOCA EUROPEANA

Rezistii la usciiciune aproape un an. Moare dac5 este expus la razele soarelui 21-30 ore. De asemenea moare la citeva minute in ap5 la 68-70°C. In schimb, la temperatura normal5 a laboratorului triiegte pin& la gapte luni, dar in larva putrezit5, cel mult pin5 la cinci luni ; in tot acest timp el rgmine sub aceeapi forms gi nu se transform5 in spori . Streptococcus pluton se rgspindegte aproape fn tvate organele. La examenul histologic a fost giisit a t i t in ovarul miitcii cit gi in sperma trfntorilor, in glandele salivare, in singe, in intestin etc. Loca europeanii se localizeazii la nivelul intestinului mijlociu a1 larvei, infectia venind acolo pe cale bucali din hrana infestati servit5 de doici. Se crede c5 gi matca ar fi uneori un mijloc de infecfie pe cale transovarian&. Agentul patogen principal, Streptococcus pluhn, a fost g5sit gi in glandele salivare ale doicilor. In situatii critice, datoritii lipsei de p5sturii sau a rilcirii puietului, germenii bolii care tr5iesc in stup 5 - 4 luni, pe faguri, pe albine, dar rnai ales in p5stur5, devin virulenti, invadeazii organismul tinerelor lame, care-5;i pierd puterea lor de rezistent5. Extinderea bolii in stup se face repede datoritii albinelor tinere care cur5t5 gi eliminii cadavrele larvelor, riispindind pretutindeni boala. Deci albinele adulte sint purtgtoare de germeni. Ca gi in loca americani, transmisia afar5 din stup a bolii o fac trfntorii, albinele hoate, diiuniltorii coloniei care p5trund in stupii infectati gi duc gi in ceilalti stupi germenii bolii. Stuparul adesea este cel rnai activ vehicul de contaminare prin migcarea fagurilor cu puiet sau hran6 intre stupii prisiicii. De multe ori evolutia bolii este influentat5 de faptul c5 fn aceeagi colonie apar gi alte boli de ex. loca

american5 sau puietul in sac. Aparitia celei de a doua forme, este cea rnai frecvent5 gi din aceastii cauzii tratamentul bolii gi rnai ales aprecierea rezultatelor tratamentelor este mult ingreuiat3. Loca european5 este o boa15 localizat5 in intestinul larvei, infectia fiicindu-se o data cu ingerarea hranei. Acolo streptococul se fnmultegte repede gi apoi se difuzeazl in tot organismul, provocind moartea larvei . In ace1 moment apar gi microbii saprofiti Bacillus alvei sau Streptococcus apis in aceeagi miisurii ca gi Streptococcus pluton, ba uneori il dep5gegte pe acesta apsrind ca dominante. Larvele sint atacate de S. pluton fn a treia zi de stadiu larvar, cind ele devin rnai transparente decft larvele siin5toase, incit se vild atunci bine traheele. In acest moment, larva atinsii de boall fgi pierde rezistenta normal&, iar segmentarea corpului este mai vizibilii. S-a observat c5 In perioada abundentei de polen, cind albinele PI consumii intens, boala diminueazii. Cum in polen, pe lfng5 substante nutritive valoroase gi de neinlocuit pentru albine gi puiet se aflti gi substante antibiotice si diferiti bacteriofagi, boala este citeodatg complet fnl5turatti. Dupii observatiile gi concluziile tuturor cercet5torilor, majoritatea cazurilor de boalii apar in coloniile slabe gi, rnai ales, cu rezerve insuficiente de hrani. Intr-adeviir, coloniile

'.?
Bacillus alvei

LOCA EUROPEANA

280

LOCA EUROPEANA

slabe sint primele atinse de boalti, c l c i ele luptti mai greu cu muncile gospodtiregti, cu cur5tarea cadavrelor, care ajutti s6 se mentin6 sau s6 se agraveze boala, precum gi cu hr6nirea puietului, c6ruia P dti putine proi teine. Loca europeang apare obignuit, prin luna mai-iunie gi igi diminueazti intensitatea spre toamn5, simptomele disptirind o datti cu incetarea ouatului. Perioada d,e incubatie a bolii este Pntre 24-48 ore, dar primele simptome se vtid dupti circa doub zile de la infectare, adicti in ziua a cincea, sau a gasea, fnaintea termenului cind larva urmeazR sti fie ctipticitti. De aceea una din caracteristicile distinctive ale bolii, este cti puietul moare, f6r6 sti fie ciipiicit, contrariu eeleilalte forme - loca americanti in care larvele mor, dupti ce albinele a u c6piicit celulele. Larvele moarte sint moil ins8 cu inveligul corpului, la inceput incti rezistent gi pot fi scoase ugor din celulele in care au murit, ftirti sti se lipeasci de peretii acestora. Tegumentul larvei moarte clnd se rupe, lasti sti curgii un lichid rnai deschis sau rnai brun, cam gros $i citeodatti viscos. Privind un fagure unde boala este rnai veche, se vor vedea in elipsele puietului, numeroase celule goale, altituri de puietul c6pticit. In unele se rnai v6d gi cadavre in diferite stadii de evolutie, dar cele mai multe celule sint goale gi curate. Albinele, de indatti ce vtid cii o larv6 este atins5, se gr6besc s i o evacueze. Cum matca in acest timp outi pe alti faguri, aceste celule rlmin goale, constituind astfel semnul caracteristic a1 bolii. Ca simptome aparente elipsele cu puiet din fagurii cuibului nu sint compacte, ci au in ele celule goale 4n m6sura gradului de infectie in colonie. Cind boala este extinsi, albi-

nele nu rnai au timp sti elimine repede toate larvele moarte, iar acestea putrezind, degajti un miros de putrefactie. Alteori mirosul este acru sau aromat, in raport de prezenta microbilor asociati. Culoarea larvelor bolnave este la inceput putin gilbuie; cind ea a murit, cadavrul devine castaniu inchis gi chiar negru, iar consistenta lui este viscoasi, dar neaderentti de peretii celulelor, aqa cum se prezint6 la loca americanii. Mijloltcele de prevenire yi tratare. Colonia puternicti este prima conditie pentru inl5turarea acestei boli. Cercetgtorii, prin lucrtiri amiinuntite de laborator, au g6sit c6 agentul etiologic a1 acestei boli se af16 in orice stup, la fel cu microbul tuberculozei pe care-1 are aproape fiecare om. Depinde de puterea de rezisten$5 individuali, iar la albine se adaug6 rnai ales cea colectiv6, ca boala s6 aparti. Rezistenta individual6 este mogtenit5 din generatie In generatie gi transmisti urmasilor ca o calitate deosebit5, demn6 de luat in seam6 in lucrtirile de selectie; cea colectivti, privind colonia in intregul ei ca un tot biologic, se creeazii datoritii faptului c6 in astfel de colonii puternice, toate conditiile de baz5 sfnt realizate. Prima conditie este o matcd bun3 gi prolific6 se depune multe ou5. Ea nu trebuie procurat5 din vreo pepinier6 fn care a bfntuit una din cele patru forme de loca. Alt8 conditie este hrana de calitate bun4 gi indestulgtoare gi rnai ales pistur5 suficientg, care este baza de construetie organic5 a larvelor. De asemenea influenteazti gi o c6ldurd normal6 in cuib yi far8 variatii cu sc5deri brugte de temperaturti gi doici numeroase gi albine harnice, care elimin6 repede orice larvii care nu are o dezvoltare normal&.

LOCA EUROPEANA

281

LOCA EUROPEANA

M5surile preventive trebuie indreptate nu numai contra microbilor aflati fn stupi, pe rame or i n celulele fagurilor. Ele trebuie extinse gi asupra stupinei. Cu ocazia transportului stupinei in stupgrit pastoral, distanta intre prisgci trebuie mentinut5 fntre 1-2 k m ; stupii s6 stea distantati unii de altii iar rind de rind la 4-5 m. Dac5 s-au gasit numai cfteva colonii bolnave, cazuri ce au fost sesizate chiar d e la Pnceput, este mai bine s5 fie distruse prin asfixiere, puietul ars, fagurii distrugi prin ardere, iar ramele stupului gi toate celelalte accesorii, cft qi stupul, bine flambate, ping devin brune. Fagurii goi, gata clgditi d e la astfel d e stupi, .pot fi folositi numai dacg slnt dezinfectati cu vapori de sulf care in combinatie cu apa ce se introduce in celulele fagurilor se transform5 in acid sulfuros. V.n. Sulful. Uneltele folosite se flambeaz5. Burdnful afumgtorului gi pgrtile lui din lemn, se spa15 cu o solutie de sublimat 10/O,. Coloniile bolnave trebuie izolate la o p5dure cu un cules bun, sau la culturi de floareasoarelui, departe de alte stupini, cel putin la 3 km, unde se aplic5 tratamentele respective. Culesul influenteaz5 favorabil diminuarea bolii. Ifn cazuri grave este bine ca stupina s5 fie m u t a t l din locul ei, cel putin pentru un timp de trei ani. S-a constat c5 sporii d e loca, chiar atunci cind sint fngropati sub brazda plugului, pot iegi la suprafat5 prin intermedlul plantelor in creqtere. Multi apicultori se mgrginesc sg trateze numai coloniile bolnave, neglijindu-le pe celelalte. Mgsurile trebuie radical aplicate d e la fnceput la toti stupii dintr-o prisac5 P care boala este evin dents, chiar dac5 pe aceeagi vatrg

se afl5 un num5r redus d e colonii bolnave. Tratamentele trebuie aplicate st6ruitor1 rnai ales in coloniile bolnave, pentru a infringe pin& la urm6 rezistenta bacililor. Folosul mare a1 tratamentului apare la coloniile care nu sint inc5 bolnave. Acolo medicamentul lucreazg ca preventiv, dind posibilitatea organismelor s5 lupte cu succes contra infectiei. Apliersrea tratamentului, valabil pentru toate formele de loca sint antibioticele. Experientele fgcute dup5 1960 au dus la concluzia c5 rezultatele cele mai bune s-au obtinut printr-o combinatie de streptomicin5 cu peniciling. Iatd cum se prepard siropul medicamentos pentru loca : Se face o cantitate de sirop de zah5r cu ap5 in proportie egali 1:I. Cind el s-a r5cit la temperatura corpului, se toarnl continutul solubilizat a1 unei sticlute cu antibiotice in proportie de 1 g streptomicin5 la 2 1 sirop. Se adaug5 gi 200 000 U.I. biomicinti 01,. Dac5 aceasta din urmii nu se ggsegte, se pune 1 flacon de 200 000 U.I. peniciling. Siropul medicamentos dens se dg in hr6nitor in trei ratii a cite 200 g de fiecare interval ocupat cu albine dintre ramele stupului. Se repet5 de trei ori din cinci in cinci zile. Tratamentul acesta se aplicg tuturor stupilor din prisac5, atit bolnavi cit qi celor aparent sgn5togi. Laboratorul de boli de la S.C.A.S. recornand5 streptomicina ca preventiv in concentratie de 250 000 U.I. la 1 litru de sirop qi 500 000 U.I. fn scop curativ, dat& ins6 fn patru reprize a clte nn litru, la intervale d e 4-6 zile, sau mai precis clte 100ml sirop medicamentos pentru fiecare interval dintre faguri ocupat de albinele coloniei ( A . P o p a ). Siro-

LOCA fN FORMh DE SAC

282

LOCA DUBLA

pul cu antibiotic trebuie folosit deodata gi trebuie dat proasptit, c5ci daca st5 nefolosit, peste 48 ore efectul s5u este diminuat. Siropul se dB in hr5nitoare seara tirziu, sau se toarn5 in celulele goale ale unui fagure agezat dincolo de diafragm5. Foarte ugor gi cu rezultate remarcabile se administreaz5 antibioticele folosind un aparat de aerosoli . LOCA b FORMA DE SAC este cea rnai ugoar5 din cele patru forme de loca. Ea este cauzatd de un virus filtrabil cu denumirea de Morter aetatulae Holmes care abia in 1963 a putut fi izolat yi examinat in laborator. Boala este favorizatti d e ploi reci gi de lung5 durat5. Virusul este putin rezistent c6ci moare in zece minute la 59°C. Soarele il distruge in Base ore cind mediul este umed gi in 4 ore cind este uscat. In larvele moarte gi intrate in putrefactie virusul moare in 5 zile. Larvele se infecteaz6, ca gi in celelalte forme de loca, pe cale bucal5, iar incubatia dureaz5f5-6 zile. Obignuit larvele adulte de 6 zile sint cele mai receptive. Transmiterea bolii in stup o fac in special albinele cur6$itoare, iar la exteriorul stu1)ului albinele hoate, dluntitorii coloniei, cit gi stuparul care nu lucreaz5 atent.

Aparent boala se prezintl pe faguri in celulele capscite gi descfip8cite; c5p5celele celulelor sint perforate ca gi la loca americanl. P u b tul moare atunci ctnd larvele ajung sd umple celulele, sau chiar in stadiul nimfal, degi infectia incepe in stare de larv5 rotund&, cind ea prime,ste hrana infectat5 de la doici. Moartea, in majoritatea cazurilor survine dup5 cdpGcire, putin timp dup5 inceperea pro~esuluide transformare nimfal5. Vn simptom caracteristic a1 acestei boli e c5 el atinge atit larvele de albine lucr5toare cit ~i pe cele de trintor; adesea abdomenul se prezintti inmuiat, transparent gi avind continutul lichefiat ; ele igi pierd culoarea yi mor. In general pe fagure se v5d putine gi rare celule cu puiet atacat de aceast5 boa15. Puietul in sac nu eman5 nici un miros mai caracteristic; inveligul cadavrului rcimine rezistent gi se poate scoate cu uyurintd din celul5. Pe incetul, cadavrele pierd din rezistenta lor, se inmoaie gi se micgoreaz5, giisindu-le pe peretii d e jos ai celulelor cu partea cefalic6 ridicatg in sus. Culoarea ajunge s5 fie neagrti gi difer5 ca aspect de celelalte dou5 forme de loca. Tratamentul este la fel ca cel descris la cele doug forme de loca, addugind la litrul de sirop cu antibiotic gi un sfert de pastild de cloramfenicol. De cele mai multe ori boala pierde din intensitate, iar coloniile atinse se vindecd spantan. LOCA DUBLA sau p a r a 1 o c a este o formti de loca de curlnd descoperitg, c5ci de cele mai multe ori a fost h a t 5 drept una din cele dou5 forme: european5 sau american5 . Dup5 indelungate cercetdri s-a reusit izolarea unui alt bacil cu totul as'em5n5tor bacilului alvei, avind cu

Loca En sac

LOCA FALSA

283

LUCERNA

Loca dubl8:
a - Baclllus alvei; b

- Bacillus

paraalvei

totul altii caracteristicii, fiind mult mai virulent decit cel cunoscut. El a primit denumirea de Streptococcus para-alvei. Simptonzele sint cu totul asemiiniitoare formelor de loca europeanti gi loca americanii; giisim pe acelagi fagure gi celule deschise cu cadavre r5spindind un miros fetid, care sint cele mai multe, cit gi din cele acoperite cu ciipgcel. Nu exist5 deosebire intre aceste trei forme, decit in ceea ce privegte gravitatea infectsrii, care atacii in mas5 stupina. Dacti apicultorul nu ia imediat miisuri, in scurt timp stupina este atins8. Tratamentul cu antibiotice dR rezultate bune. LOCA FALsA, prezintii caractere asemgniitoare cu cea europeanci dar este provocati de 'un microorganism sporulat de forma unui bastonag d e 2,5-5 microni, care piere la temperatura de 75°C in 30 minute, iar sporii la 97°C in 60 minute. Agentul etiologic incii nu a fost definitivat. Microorganismul este sensibil la tratamentul cu antibiotice in aceleagi

doze ca yi la formele de loca descrise mai sus. LOTUL APICOL este terenul destinat culturii plantelor melifere valoroase. Culturi intinse d e plante melifere insiiminfate in lot pentru productia prisiicii, nu sint rentabile decit acolo unde terenul nu poate fi folosit mai bine altfel. In lotul apicol este bine sii se cultive plante melifere perene, care nu necesitii cheltuieli prea mari, cum sint: urec,hea porcului care poate sta pe acelagi loc ping la opt ani, iarba yarpelui, melis5, nalb5, salvie, isop, ctituqnics, IeviinticZi mai ales din varietatea lavandula, busuioc, cimbrigor, bubernic etc. toate riimin ani d e zile pe acelagi teren, cerind numai lucriiri de riirire si cel mult d e ingrilgiimint mineral. LUCERNA, Medicago sativa, din fam. Leguminosae este o plant5 furajerii ce cregte pin5 la 40 cm, cu flori albastre-violet dispuse P raceme tern Plgnta are Ensemniitate minale. meliferii mai ales cind este 15satii

LUCERNA

284

LUCERNA

pentru producerea de serninte qi cjtnd Enflorirea coincide cu o perioad8 umed8. Daci cultura se irigi, mai ales dac6 terenul este calcaros, productia se urci pjtnii la 250 kg miere la ha. Planta reactioneazg favorabil la ingr8q6mintele chimice cu azot, potasiu, fosfor, dublind productia de miere de mai sus. Pe terenuri obignuite gi f5r6 amendamente product i a medie este de 25 kg miere l a ha. De aceea pe apicultori fi intereseazg numai lucerna aflati pe suprafete fntinse gi numai cind este lisatg de

simfnti. Glandele nectarifere se af l i fntre antere gi pistil, iar nectarul se concentreazg la baza ovarului. Dar numai o parte din plante (50--88%) secret6 nectar. Dispozitivul florii ingreuiaza oarecum recoltarea nectarului, cilci albina trebuie s5 fndepirteze cele dou5 petale ce formeaz3 carena, ca sg ajungg la ovarul florii qi s i o polenizeze. De aceea adeseori albina prefer8 s i culeag6 nectarul prin partea lateral&, p i n spatiul dintre aripi gi stindard.

CONST. L. H R I S T E A
Membru de onoare a\ Asociatiei Crescltorilor de Albirle din R.S. Romania

L. S. P ~ ~ D U R E A N

VOLUMUL I1
d e la litera M la Z

E D I T U R A

A G R O - S I L V I C A
B U C U R E S T I
1967

CUPRINSUL
Ameliorarea albinei locale ........ Criteriile de selectie privind colonia ( L P i l d u r e a n ) ............ Productivitatea (L. P 5 d u r e a n) Hitrnicia (L P it d u r e a n) .... Activitatea de zbor (L P i5 d urean) ...................... Rezistenta la intemperii (L P Sdurean) .................. Adaptabilitatea (L P il d u r e a n) Lipsa unei predispozitii spre roire (L P 5 d u r e a n ) S5 aiba un caracter linijtit (L. P 5durean) Si5 ierneze bine (L P i5 d u r e a n) Productia de cear5 Longevitatea 0 bun5 dezvoltare corporal& Rezistenta la boli ~i ap&rarea fmpotriva d5uniXtorilor Criteriile de selec~ie privitoare la mated 0 mare prolificitate Inceperea devreme a ouatului Utilizarea maxim&a cuibului Temperamentul neimpresionabil Vitalitatea deosebitil a mittcilor Selectia individualdl (L P il d u r e a n) Tehnica creglerii naturale dirijaUt a botcilor precurn ~i altoirea lor ....

ardcsr$ ................... .. . . . . . . . .
MAGNETUL DE APA . . . . . . . . . . . . . . . . . . MASCA ..............................

.

Y ATACIUNEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . MATCA ..............................

.

.

Pregdtirea ~i construirea botcibr .... Oul. larva. nimfa f i matca noult .... Caractere mrfologice qi fiziologice a& mlttcii faM de albine Diverse manifestltri de co mportare a mdteii O colonie n Atacul botcilor Semnalele emise sau ctntecul miltcilor ........................ Lupta fntre m5tci in scopul selectionilrii lor ...................... fmperecherea ?i fecundarea mdtcii .... Aglomerilrile de trfntori (L. P 3 d urean) ...................... Nurnarul de trtntori necesari pentru tmperecherea mgtcii ............ Fecundarea artificiatd ............ Producerea trlntorilor ............ Tehnica fecundgrii artificiale Viap mcZtcii O stup n Pierderea capaciMfii de ouat Centrolul ouatului Mowtea rndteilor .................. Creplcr~ag i selecfia mdtcilor ........

.

..................

............ ................

.

.

..........

...... ............ ........ ................

.................... . ................ .................... ....... ............ ........................ .............. ...... ...... .... .

-

A . B . C.... APICOL

-

.6

CUPRINSUL

3Iatoda I ...................... hIetodanI1-a(L. P ;i d u r e a n) .... 3Ietoda dr. Miller (111). ........... Metoda Alley ( I V ) . ............... 3Ietoda Caillas (V) . . . . . . . . . . . . . . 3Ietoda Polonezri (VI) ............ Altoirea botcilor naturale. . . . . . . . . . Pdstrarea botcilor disponibile.. . . . . . . Cresteren miitcilor i n botci artificiale d i n colonii orfanizate . . . . . . . . . . hIetoda Doolittle-Pratl ............ hletoda W. Coffey ................ AIetoda lleyrand ................ 3Ietoda Iiomanescu (L. Pridurean) 3 I ~ t o d n R . Jordan-Volosyevici.. . . .\Irtoda .roe Smith .............. 3l~loclacre?terii artificiale de milci far: orfanizarea coloniei crescatoare 3Ietoda creqterii mtitcilor direct din
011

Respingcrea m5tcii . . . . . . . . . . . . . . . Iernarea rndtcilor dispnn i b i l ~ . . . . . Icrnarca 1nZtcilor intr-un corp a1 stupulrli multietajai. (1,. I' 5 d 11r c a n) .................... Iernarea matcilor in nuclccr mijlocii ........................ Icrnarea in nuclpt3 miri de imperechere tip Fota . . . . . . . . . . . . . . . . . . Iernarea inZlcilor in afara gl~emului ..........................
~l.4'l'l~R.\~1'OI~UJ~ )l.\L.RIXIO .IN:\
l i 0 S\ . . . . ~ l l ~ ~ I I l FI<. ~ ~ ~ I N . . . . .
.......

. . . . . .

>t~ir.rsA l:I.OoI'l llIcO%1.:l.l;
\IIEKE.\

.....
I
.

........

. .
. . .

.
. .

.
.

....... . . . . . .

.....

............................

Izolarea botcilor i n colivii de protec,tie l'olosirea botcilor ................ Fortraarea nucleelor vremelnice pentrzt .......... irnperecherea miitcilor Nucleele vremelnice mari ........ Xucleele mijlocii ................ Nucleele mici .................. Nuclee pitice, nucleoli, micro-nuclee, sau micro-stupugori .............. Popularea nucleelor .............. f n ~ ~ e r e c h e r e mcitcilor d i n nuclee vrea rnelnice, s t u p y o r i de imperechere sau micro-stupu~ori ............ 17erificarea mcitcilor .............. Marcarea mritcilor ................ f nlocztirea miitcilor ................ inlocliirea linigtitg ................ Irl troducerea mci tcilor noi .......... Introducerea sub form5 de botc3 cgpgcitri ...................... Introducerea mritcilor virgine .... Introducerea mritcilor imperecheate Jletodele directe .............. hIetode indirecte .............. Metode mixte ................ hIetoda cu Regina1 (L. P a d ur e a n ) ........................

Cornpozi!ia mierii . . . . . . . . . . . . . . . . illierea extrafloralri .............. Mierea de ntanri (L. PAdurean) .... Grarzularea salt cristrrlizrrrea rnierii lichide . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Yrevenirea crisfaliziirii nzierii. . . . . . Grrtbirea cristaliziirii m i e r i i . . . . . . . . . . Lichefierea mierii grartulate . . . . . . . . Mierea cristnlizatri i n fuguri ;i folosiren ucestora ...................... Jlierea fernten tale . . . . . . . . . . . . . . . . hfiere toxicd . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Recol tarea nl ierii lichirle . . . . . . . . . . Ridicarea magazinelor de recoltz.. . . Evacuarea automata a alhinelor.. . . DescEIpacirea, extractia mierii si reagezarea magazincblor cu rame extrase Extractia de noapte.. . . . . . . . . . . . . Filtrarea gi sedimentarea mierii.. Maturarea, limpezirea ~i filtrarea mierii lichide . . . . . . . . . . . . . . . . . . Metoda canadian: de maturare a mierii ( L . PBdurean). . . . . . . . . . . . . . . . Mierea in faguri . . . . . . . . . . . . . . . . . . Mierea i n secfiuni ................ Mierea ;i irzdustrializarea e i . . . . . . . . Mierea qi falsificarea e i . . . . . . . . . . . . jllierea ca aliment ;i medicament ....

..

A.B.C .... APICOL

PACIlETE CU ALBINE?V.n.

Anestezie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SECTARUL .......................... Factorii care inflrrenfeazd cantitatea de nectar E raport cu condifiile climan lerice pi rneleorologice ............

.............................. S A I < C O T I Z A R E . \ .II.UIXI:LOI{, V.n.
S!\PII

C5ldura .......................... R5cirea brusc5 .................. Ploile ............................ Desccirc5rile electrice ............ Lumina solar% .................. lngheturile tErzii (L. P 5 d u r e a n) Vintul (L. P 5 d u r e a n) ........ Roua (L. P i d u r e a n) .......... Ceata gi negura (L. P 5 d u r e a n) Urniditatea aerului .............. Natura solului gi components lui 0 buns agrotehnic5 ..............

PAPADIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAR.4LIZIA AT.BINELOR . . . . . . . . . . . . PARA-LOCA V.n. Loca du.bhi PARATIFOZA ........................ PAR01 .............................. PARTEKOGENEZA .................. PASTORAL, V.n. Apicultura pastoralii PERICISTIMICOZA,V.n. Puiet vdros PIETRIFICAREA PIUETULUI. V.n. AS-

albinelor

........................

Expedierea

......

..

pergiloza

........................

Cornpozifia polenului .............. Recoltarea de cdtre albine apolenuluisi transportul lui .................. Transformarea polenului in piisturd pi depozitarea l u i ................ Rolul polenului i n viafa coloniei ....

PINTENUL APICOL . . . . . . . . . . . . . . . . . . PLANQETA APICOLA . . . . . . . . . . . . . . . . . . PLANUI APICOL DE PRODUCTIE . . . . PI. ATFORMA APICOLA . . . . . . . . . . . . . . . . POLENUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

.

Variatia productiei de nectar i n raport de cercetarea florilor de ccitre albine Actiunea negativd a ddundtorilor f i bolilor plantelor ................ Producfia de nectar a diverselor plante la ha ........................ NICOLAESCU N . $1 STOENESCU ......
NOSEMOZA

a . Polenul ca hran5 .............. b . Polenul gi cuibul coloniei ........ c . Polenul ; ~ matca .............. i d . Polenul gi singtatea coloniei .... e . Polenul gi iernarea albinelor .... Cantitdfile necesare de polen pentru o

..........................

...................... colonie Formarea rezervelor de polen ........
Colectarea polenului prin scuturare Colectarea polenului de catre albine
Pdstrarea polenului

Contarninarea coloniei si evolufia bolii

Sirnptornele bolii ................ Mdsurile preventive s i curative ...... Tratamenle ...................... NUCLEU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. . . NUMEROT-IREA STUPILOR . . . . . . . . . .

ln In In fn

sezonul de iarn5 .............. sezonul de yrimcivar5 .......... sezonul de varg ................ sezonul de toamnli ..............

OGLIND.4 STUPULUI ................ ORFANA ............................... OROSI PALL ZOLTAN .................. OTETAR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . OTE'TUL DE N I E R E . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Uscarea industrial5 ................ Formarea rezervelor de p5stur5 in faguri ........................ Eliminarea total5 a pgsturii alterate din faguri ...................... Inlocuitorii polenului gi a i pasturii Polenul vi p5stura fn combaterea diferitelor afectiuni umane .......... POLENIZAREA .................... POLTEEV V . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PORUMBUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PREDUCEA APICOLA . . . . . . . . . . . . . . . .

..............

PRESA PENTRU FAGURI. V.n. Ceara PRESA PENTRU SALTELE CU STUPI . . PROCOPOVICI M . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . I'ROPOLISUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

..

A.B.C

.... APICOL
propolisului en cantiliZii phtrarea lui ............ propolisului ............ propolisului i n medicind

8

CUPRINSUL

Obfinerea mari ~i Piistrarea Folosirea
PUIET

Puiet Puiet Puiet Puiet Puiet Puiet Puiet

bolnav .................... rdcit ...................... intosicat .................. E descompunere ............ n p d r b i t sau f&rnind .......... sufocat .................... vdros .......................

....................................

PUNTEA-REPER . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . P r j R I C I D E F R U N Z E . Pslyllidae V.n.

Lecaniile qi ~ a c h n i d e l e ..........

.

Diverse metodepentru formare a roiurilor artificiale .................... Roirea prin stolonare .............. Roirea prinyretragerea din stup a nucleului ajutgtor . . . . . . . . . . . . . . . . Roirea prin deplasare sau mutatie . . Roirea prin divizare .............. Roiuri de productie prin scuturare .. Roirea artificial3 intensiv5 ........ Pgrssirea completg a locuintei sub form% d e roi .................... Roirea prin extrac!ii . V.n. Expedierea albinelor .................... Roireaprovizorie .V .n . Tehnica apicold, 1una:mai ......................
ROOT A.I. .......................... ROSTOGOT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ........................... ROZETA

RACHITICA ........................ R A C N I U L D E I\IIERE . . . . . . . . . . . . . . . . R.431A C L A D I T O A R E ................ R.4JIA Dl? M h S U R A T . . . . . . . . . . . . . . . . R.AJIA D E O U A T . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . RAJlA P E N T R U P ~ S T R A R E A COLIVIIL O R CU I I A T C I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . RAPITA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . R A S E L E D E A L B I N E V.n. Albina .... REAUNVR R . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . REGINAL ............................. ............ REGISTRELE STUPINEI

ROABX
ROINITA .......................... R O I U L $I R O I R E A ................

Etapele progresive ale roitului Entr-o colonie ........................ Semnele exterioare ale roitului ...... Aparitia roiului ( L. P 3 d u r e a n) Capturea roiului ................ Introducerea roiului i n stup ........ Unirea roiurilor mai mici .......... Despcirtirea roiurilor unite E zbor .. n Identificarea roiului din colonia de ...................... origine Situatia i n stupul mamd roil ........ A ~ z a r e a roiului primar i n stupind Prevenirea roitului .............. Roirea arlificiald Bazele practice $i teoretice pentru formarea de roiuri (L. P g d u r e a n ) ............

SALCIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SALCIMUL ALE .................... S A L C r n l U L Cr.4LBES . . . . . . . . . . . . . . . . . . SALCIMUL P I T I C . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SALTEAUA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SAREA .............................. SCAIUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . scArugur, .................... . .... . . S C A U N U L D E L C C R U TS S T U P I K . 4 . . .................... SCURT ISTORIC SELECTIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SEPIIRATORUL-DGBI. U . . . . . . . . . . . . . . . . SEP'TICEJII:\ A1.EISEl.OR .......... SIROP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SOIA .................... ............ . ................ S O R G U L Z.IFIAR.\'T SPARCETA .......................... STETOSCOP ........................ STUP ..................................

Carackristicile unui stup bun .... Materiale folosite la construirea slupilor Principii generule de construire a ...................... stupilor .............. Stupul multietajat Stupul R A 1001 . . . . . . . . . . . . . . . . Stupul vertical dublu . . . . . . . . . . . . ................ Stupul orizonlal

.

STUPUL D E CONTROL ............ S T U P U S O R U L S A U X U C L E U L D E TITPICRECHERE ...................... S T U P U $ O R U L ROBIAlrJESC D E f M P E RECHERE ..........................

A.B.C

.... APICOL

9

CUPRINSUL

FTYPUL DE OBSERYATIE . . . . . . . . . . STUPUL PRESAT .................. STUPUL PEPINIER . . . . . . . . . . . . . . . . . . STUPINA ............................

Planul stupinei

..................
....

STUPINA NOBILA ........................ STUPINA INCHISA ........................ EURSTANTA DE MATCX SINTETICA SU CELUL ............................ SKLFUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SULFINA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SUPORTUL MORIL ................ SUPORT BOTCX .................... SWAJI3IERDABI J.4K OLANDET . . . . . . . .

TALPA GISTEI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . TEHNICA APICOLA (AIemenlo apicol) ....

Comportarea stuparului fafci de albine Programarea lucrlirilor ............ Executurea lucrdrilor ............ Identificarea mdtcii unei colonii . . LUNA AUGUST . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Plorn meliferd d i n august ........ Lotul apicol semincer ............ Recolturea polenului de la porumbul furajer ...................... Reactivarea nucleelor .............. Culesul mierii de man6 ............ Controlul cantitaliv gi calitativ .a1 rezervelor . de hranci ............ Hrciniri masive de completarea rezervelor Deschiderea urdinigului de iarnd ...... Reinnoirea mdicilor .............. Alegerea nuckelor ajuldtoare Cresterea tirzie de mdtci ............ Reactivarea ouatului .............. Cbldura In cuib .................. Hrcinirea de stimulure Adaosul m e d i c w n t o s contra nosemei Trierea fagurilor Sulfurarea fagurilor p q i la piistrare Procurarea fagurilor artificiali .... Ridicarea magazinelor de recolld

I d U S A SEPTEMBRIE . . . . . . . . . . . . . . . . Impulsionarea crqterii de puiet ...... Cubsul de miere i n regiuni viticole .. Extracfia mierii .................. Furt@agul ........................ Adunarea materialelor necesare pentru iernarea stupilor ................ Prepararea hidromelu lui ............ Plecarea prigorilor ................ LUNA OCTOliBRIE .............. Tratamentul contra pciduchilor ...... Contopirea roilor artificiali ajutcitori g i temporari .................... f nldturarea goarecilor ............ Reviziuirea exterioard a stupilor .... Precizarea spajiului din stup necesar pentru ghem .................. OrEnduirea hranei pi a cuibului de iarnci Pcistrarea fagurilor cu piisturd gi miere OrEnduirea nucleelor pentru iernat .... Alegerea coloniei paterne .......... Pregcitirea viitoarelor controale de iarnci ........................ Confeclionarea materiaklor de protectie .......................... Reducerea coloniilor pentru iernare la mdrimea de nuclee ..............

LUNA WOIEBIBRIE

Zborul forJat tardiv de toarnnd ...... Orinduirea exterioard a stupilor ...... Ortnduirea adcipostului de iernat Agezmea stupilor O cojoc individual n Alegerea unei colonii puternice fnsiimtnfari de toarnna f n lotul apicol

................

......

......

LUNA DECEMBRIE

........

Controlul stupilor ................ Preschimbarea albinelor Embatrtnite Linigtea deplind E stupinil ........ n fncheierea socotelilor stupinei

..................

......

............ .................

LUNA IANUARIE

....................

....

Salvarea coloniilor muribunde-infometale Observafii Enscrise E registrul de p w n tizi a1 stupinei n Apare puiet nou gi albind ttnifrd E cuib

..........................

.................. ........................

A.B.C

.... APICOL

10

CUPRINSUL

Schimarea saltelutelor umede ........ Neutralizarea efectelor nocive ale nzierii de manci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Extragerea pdsturii d i n fagurii vechi si negri ...................... Prelucrurea la rece a fagurilor. reforti?cc!i Lucra'ri curente . . . . . . . . . . . . . . . . . .
LUNA 1~EBRC;lRIT;

................

Curdtarea vetrei slupinei . . . . . . . . . . Izolarea ezterioard a stupilor ........ Alimentarea cu apd En stupi ........ Retragerea cartonului de pe fundul stupului ........................ Consumul de hrand .............. Stimularea timpurie a coloniilor .... Stimulare mecanicd ................ Lucric'ri curente ..................
LCXA X 4 R T I E

....................

.

.......... Calendarul tnfloririlor Cunoqterea coloniilor dupd aspect .... Controlul sumar .................. Revizia de fond .................. Pndreptarea situafiilor critice ...... Ccldura i n cuib .................. Mitsuri sanitare veterinare .......... Analiza de laborator ............ Cintarul de control ................ Rezerve mari de hrand ............ jntcirirea nucleelor ajutittoare Transvazarea coloniilor Refacerea timpurie a nucleelor Culesul d i n martie Observatii privitoare la arneliorarea albinelor locale fngrijirea coloniei paterne pentru Enmulfirea trtntorilor selecfionafi Lotul apicol

Cldditul fdgura,silor pentrrr viitoarea crestere de rndtci d i n oud. dupd metoda S m i t h .................... Cldditul fagurilor pentrlc ntagazinele de recoltd ~i cuib . . . . . . . . . . . . . . Intensificarea cldditului . . . . . . . . . . Primul transport i n pastoral ...... Extinderea coloniilor cu do~rcinzdtci .. Ldrgirea cuibului ................ fnlocuirea nz.citcilor necorespunziitoare Cresterea timpurie de nzdtci ........ Formarea rezervei mari de faguri c u prislurd ........................ Hric'nirea de stimulare . . . . . . . . . . . . . . Hrcinirea afard. En naturii. cu polen .. Echilibrarea coloniilor slabe ...... Mitsuri de prevenire a intozicatiei albinelor ........................ fntdrirea roiurilor temporare ...... Realizarea marii rezerve de albind zburdtoare ..................

................ ..................
....

............ ......

........

....................
......................

I.UNA APRILIE

Flora meliferd Introducerea ramelor cldditoare ...... Formarea rezervei de polen Rifsptndirea en prisacd a trtntorilor selecf ionat i Pregdtirea fagurilor de trlntori pentru coloniile paterne

.................. ........ .................... ..............

.................. Flora meliferd Cregterea mdtcilor ................ Fenomene meteorologice .......... fngrijirea lotului apicol .......... Sosesc prigoriile .................. Folosirea roiului stolon ............ .............. Prevenirea roitului Pregdtiri i n ~ r e a j m aculesului mare . fngriidirea oztatului nzcitcii ........ Crearea de spafiu pentru inarele cules fdrd EngrMirea ma'tcii ............ 1. Metoda Miller .................. 2 . Metoda lui Robinson . . . . . . . . . . 3 . Metoda lui John Long . . . . . . . . . . 4 . Metoda formRrii coloniei de strtnsur5 pentru realizarea marii productii .......................... 5 . Metoda Snellgrove .............. Valorificarea energiei de lucru a albinelor care a u roil natural ........ Intensificarea zborului la cules ...... fnlocuirea automatd a mctcii i n t i r n p u ~ culesului .................... Prevenirea blocdrii cuibului ........ Formarea rezervei de fag& cu miere

LUN;\ MA1

..........................

A.B.C

.... APICOL

11

CUPRINSUL

Zntoxicafii alimentare ............ 317 Zntoxicafii rnedicamentoase .......... 318 Zntoxicafii cu substanfe chimice .... 319 TRANSTTAZAREA COLONIEI ........ 323 TRINTORUL ...................... 324

TORAXOMETRD ........................ ........................ TOXICOZA

pentru toamnd ................ Valorificarea mierei prin secfiuni . . Extracfia mierei din luna mai ...... Formarea de nuclee ajutdtoare ...... Stimularea mdtcilor .............. Valorificarea albinei de prisos ...... fnfiinfarea de colonii noi .......... LUNILE IUNIE-IL-LIE ............ Flora meliferd ..... ; .............. Lotul apicol .................... Transportul la floarea soarelui ......... Apdrarea coloniilor de excesul cdldurii a . La stupii de tip vertical ........ b . Aerisirea stupilor orizontali . . . . . . Schimbarea anuald a mdtcilor ...... Colecturea polenului de porumb Lupla contra parazifilor gi ddundtorilor .......................... Valorificarea coloniilor ce urmeazd sd fie desfiintate ................ Completarea rezeroelor de hrand .... C u h u l gi depozitarea separatd a mierei de mand ...................... fntdrirea nucleelor ajutdtoare ........ Recoltarea l&pt+orului de mated .... Controlul stupilor ................ Lucrdri curenle ................ ............................ TEIUL

Prigonirea trintorilor ............ Bolile trintorilor ................
TRIFOIUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . TLBUL ACUSTIC .................. TUBUL DE STICLA ................ TULICHINA ...................... TURTA DE POLEN. . . . . . . . . . . . . . . . .

......

ULNUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . UAIBRIREA STUPILOR .............. UMIDITATEA .......................... UNIREA COLONIILOR ............ UXGURAS ........................ URDINIS .......................... URECHEA PORCULUI . . . . . . . . . . . . . . . . USTUROIUL ......................

VEKINUL

............................

Caracteristicile veninului Recoltarea veninului de albine Veninul i n terapeutica bolilor umane

.......... ......

VINTUL .......................... VERBINA .......................... VERIGARIU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . VESTIBULUL DE CONTROL .......... VOPSIREA STUPILOR ................

ZAHAR

ZANDER E ZBORUL A L B I m I

............................ ...........................
....................

ZBURATOARE ........................
ZMEURUL

............................

~~AcRI~, burboancs, Rumex acelosa, este o plantg erbacee din familia Polygonaceae, care are tulpina cu frunze numeroase in forms de ssgeatg, cu flori hermafrodite, verei, sau rogiatice, reunite in verticile false. Fructul este asemilnstor cu o nuc5 cu trei fete. Se cultivs in grtidini pentru frunzele sale acrigoare care impreunti cu spanacul se folosesc fn scop ali-

mentar. Frunzele contin mult5 sare de miicrig (acid oxalic) qi acid tartric. Apicultorii folosesc mgcriqul la neutralizarea efectelor nocive provocate de consumul mierei de mans, d a t s uneori albinelor ca hran5 fn iarng. V.n. Diaree. fn acest scop frunzele se culeg din var5, se pun la pgstrare in saci de hPrtie la loc uscat; in ianuarie se face o fierturti de 2 kg frunze la 10 litri ap5 gi un volum egal de miere dindu-1 albinelor cald, turnat in celulele unui fagure go1 a$ezat ling5 ghem. V.n. Diaree.
MAGNETUL DE APX, astfel denumit de A rn b r u s t e r, sau condensatorul metalic, este un dispozitiv ce se monteazi la fundul stupului spre leatul din spate ~i care constti dintr-o ffgie de tab15 de 6/20 cm ce acoperii o tCiietur8 f5cut5 pe fund la locul indicat. Cum vaporii proveniti din respiratia albinelor iarna se condenseazg acolo unde este punctul cel mai rece din spatiul stupului, iar figia de tabla va f i totdeauna mult mai rece decit peretii stupului sau fagurii mbginagi, ei vor fi atragi acolo ca de un mrignet, se vor condensa, iar apa se va scurge,

YATCA

14

MATC

ugor afarl. V.n. Iernarea albinelor /undul stupului.
MASCA pentru acoperirea fetei apicultorului atunci cind albinele sint, iritate este absolut necesar5, ptiut fiind c5 in primul rind albinele atac5 fata gi rnai cu seam5 ochii. Desigur c5 acest prim obiectiv de atac este innAscut in instinctul lor de apgrare; el le d5 astfel siguranta c5 adversarul va fi repede indep5rtat. fntr-adevsr, inteplturile la fat5 sint cele rnai dureroase gi uneori chiar periculoase, rnai ales cind e intepat ochiul care poate fi pierdut dac5 nu se intervine de urgent5. Nu este nevoie ca masca s%stea in permanent5 coborit5 pe fat5 cit timp se lucreazl la stupi, ci ridicatg pe borul pSllriei, gata oricind s5 fie l l s a t l in jos, atunci cfnd apicultorul constat5 c5 albinele sint iritate gi dispuse s5 fntepe. Se intirnpla ca zile intregi el s5 lucreze la stupi, far5 s5 lase o dat5 masca jos. Masca se face din voal mlt5sos1 rar gi subtire, negru sau numai cu o portiune P dreptul fetii, n c5ci prin aceasti culoare se vede rnai bine. Voalul trebuie s l fie destul de lung, cel putin pin5 la briu gi destul de larg pentru ca pinza s&stea dep5rtat5 de f a l l ; altfel albinele inteapa prin $es5turil, acolo unde ea este in contact direct cu pielea. Pentru a preintfmpina pgtrunderea albinelor pe sub mascl este bine ca marginea ei de jos s l fie prinsl sub hainl.

verticile; ele formeaz5 un spic, intrerupt la virful ramurilor, avind corola bilabiat5. Glandele nectarifere sint in directa apropiere a ovarului, secretind chiar de la inceputul infloririi cea rnai mare cantitate de nectar. Atit florile cit gi frunzele secret5 eteruri volatile, care, prin distilare, dau uleiuri pretioase pentru industria cosmetic%. Albinele culeg de la m3tlciune t o a t l ziua, dar cantitatea cea rnai mare de nectar o dti la amiazi. fn conditii atmosferice favorabile, deci c5ldur5 gi umiditate potrivite - planta oferg pin5 la 2-6 miligrame nectar la o floare cu un insemnat procent de zahlr. Cind este secet5, nectarul scade la jumgtate. El este limpede, f5rl culoare, avind un pronuntat parfum de I5miie. Productia de nectar la ha este considerat5 de la 150-200 kg. fnflorirea plantei dureazl 20-30 zile.
MATCA. Denumirea de matcl se dB acelei insecte din colectivitatea unei c o l o ~ i i ,de obicei unic5 in stup, care asigur5 continuitatea speciei. Numai ea este in stare s5 dea ou5 fecundate din care s5 se nasc5 albine. f n afar5 de depunerea ou5lor, matca, prin prezenta ei permanent5 fn cuib,

MATACIUNEA, busuioc de munte, roinitl, busuiocul stupului, melisi turceasci, Dracocephalum moldavia, plant5 erbacee din familia Labiatae, adeseori aseminatl cu melisa, are tulpina ramificatg de la baz5, inaltl de 50-70 cm; cregte fn t u f l deas5 avlnd frunze lanceolate. Florile sfnt de culoare albastr5-violetl, agezate in

MATCA

15

MATCA

d5 albinelor din colonie siguranta unei continuitgti de vietuire. Albinele simt aceast5 prezent5 c5ci o dat5 cu schimbul de hran5 Pgi transmit una alteia ,,substanta de matc5" pe care o secret5 glandele ei mandibulare. Lipsa m5tcii din colonie provoacii o mare tulburare. Albinele o caut5 pretutindeni; pe fagurii din stupi gi apoi pe afarg unde fac zboruri de cercetare de jur-imprejurul stupului. Dup5 2-3 ore, zarva se potolegte, iar albinele incep s5-gi cl5deasc5 botci pentru cregterea altei m5tci. 0 colonie se preg5tegte s5-gi creascg o mat& nou5 atunci cind datorit5 unui accident matca a murit sau a disp5rut din colonie. fn aceastg situatie albinele cl5desc 1-2 botci aga-zise de ,,salvareUde obicei in mijlocul cuibului - folosind larve de albine lucr5toare, care nu dep5gesc virsta de 3 zile. De asemenea ele igi schimb5 matca dac5 e prea bGtrfn5, sau are vreun defect; atunci num5rul de ou5 depus de ea fiind prea mic, secretia substanlei sale circulg intr-o m5surii insuficient5 intre albinele coloniei. fn aceast5 situatie albinele igi cl5desc botci fie pe marginea fagurilor, sau chiar pe mijlocul lor, indrumind matca, spre aceste celule; sint aganumitele ,,botci de schimbare liniftiticcL, foarte apreciate de stupar. Num5rul lor este redus la dou5 sau cel mult trei. In sfirgit, cind instinctul de reproducere a coloniei incepe s5 se manifeste, a.1binele clsdesc botci numai pe marginea de jos sau lateral5 a fagurilor, in preajma gi in continuarea puietului; la inceput botcile se Sac din cear5 reinnoit5, c5ci aceasta se modeleazii rnai ugor. Ele sint denumite ,,botci de roire", iar num8rul lor nu e limitat. SPnt colonii care cl5desc pin5 la 50-60 botci de roire pe care le construiesc in etape, la distant5 de citeva

zile intre ele, pentru ca viitoarele m5tci sB nu eclozioneze toate deodat6. PregBtirea gi construirea botcilor. Botca searngng bine cu forma unei ghinde mari, ce st5 in pozitie vertical5. Lungimea botcilor este in medie de 3 cm, avind diametrul minim de 8 mm, cu fundul ingrogat, iar capacitatea lor este de 824 mm3 (Komarou). Cind ins5 in naturti nu este cules, capacitatea lor e mai redus;, pin5 la 728 mm3. S-au v5zut gi din cele mici, care nu aveau rnai mult de 295 mm3; desigur c5 valoarea m5tcilor crescute in ele era cu atit rnai redus5. Cind albinele pornesc cregterea cu lsptigor din stadiul de ou botca se construiegte mai larg5 gi rnai lungs, in care caz se nasc m5tci m a ~ i bine dezvoltate; din , c o n t ~ a ,cind pornesc cregterea de la larva botcile sint rnai reduse. Botcile mai largi dau ~osibilitatea larvei eclozionate din ou s8 aibii chiar din primele minute o mare cantitate de hran5, ceea ce va influenla in bine dezvoltarea viitoarei mgtci. Spre inceputurile de botci albinele indrumeaz5 matca coloniei s5 depun5 oug, sau chiar ele transport5 in mandibule ou5 fecundate luate din alte celule. Dup5 depunerea oului, clilditoarele prelungesc peretii-botcii, luind forma unei ghinde putin 15rgit5 la mijloc si ceva rnai adunat6 spre virf.

MATCA

16

MATC A

Pozitia botcilor pe fagure este verticals, stind suspendate in golul din josul fagurilor sau pe laturile lor, tlar numai pe faguri din cuib. Este o pozitie specific5 cregterii de m5tci; ea este cu totul diferit5 de pozitia orizontal5 a celulelor in care stau larvele de albine lucr5toare sau trintori. fn oricare din situatiile argtate mai sus albinele int5resc botca, aducind material in cea rnai mare parte din cearti veche, deja prelucrat5, pe care o iau fie de pe marginile fagurilor, fie din orice alt loc unde o ggsesc in stup. Cu acest material ingroag5 baza celulei de botcti. Ele prelungesc progresiv peretii in timp ce larva din interior cregte, aga fel incit, in cea de a doua zi, botca are peretii de zece ori mai grogi decit celulele din faguri; culoarea lor e rnai inchis5, provenit5 de la ceara veche reconditionati, folosit5 in parte la construirea ei. In cea de-a noua zi de la depunerea oului, botca este fnchis5 cu un c5picel f5cut din cear5 gi polen, prin care albinele las5 orificii mici, invizibile, pentru schimbul aerului necesar larvei. Grija lor nu se opregte aici, ci, parc5 fiindu-le team5 c i locagul nu ar avea inc5 peretii destul de grogi gi de solizi, rnai adaug5 la exterior inc5 unul sau dou5 straturi de cearl, fn care ele cizeleaz5 desene hexagonale. Dup5 ce matca tin5r5 s-a imperecheat gi a inceput fn stup depunerea de ou5, botca este desfiintat5. Oul, larva, nimfa g i matca nous;. Dup5 ce matca a depus un ou in fnceputul de botc5, albinele doici il iau in grij5. Nu ins5 oricare albin5doic5 gi de orice virst5 are ace%st5 sarcinl, ci numai albinele doici trecute de cinci zile. Doicile, chiar inainte ca oului s5 i se desfac5 coaja, vars5 asupra lui o cantitate de 15ptigor anumit, care nu

este la fel ca cel dat larvelor de albin5 lucratoare sau trintor. Aceast5 hran5 p5trunde la embrionul viitoarei m5tci prin coaja oului, 5i-l hr6negte in mod deosebit. fn sfirgit, oului ajuns la maturitate, (de trei zile) coaja i se desface gi apare un mic viermigor alb-sidefiu, mic, apod, incit aproape nu se distinge cu ochiul liber; este larva de matcd, c5reia de indatti doicile Pi varsi din gug5 cu drirnicie, mult lgptigor. In aceastti hranti, larva incepe s5 inoate mereu cu gura deschisg gi o soarbe lacom, f5r5 ca s l o termine, c5ci doicile o reinnoiesc mereu. Ele ofer5 larvelor de matc5 aceastti hran5 glandular5 de la fnceput gi pin5 la c5p5cirea botcii, spre deosebire de larvele de albine lucrgtoare, cirora le dau din ea numai in primele trei zile din viata lor larvar5. Matca maturti, la iegirea din botc5 cintgregte 270-350 mg, pe cind o albin5 are 100 mg. Aceasta se datoregte exclusiv lgptigorului pe care-1 primesc continuu in mari cantitgti fn toat5 perioada larvar5, incit pe fundul botcilor r5mine lgptigor neconsumat. Cu cit matca va primi, in stare larvar5, o cantitate rnai mare de l5ptigor gi va fi rnai des gi bine lngrijit5 de . doici, iar acestea vor avea la dispozitie rnai mult6 hran5 proteic5 pentru a ajuta secretia glandelor faringiene, cu atft ovarele ei vor fi mai dezvoltate gi ea va fi mai prolifici. fntr-adevgr, abdomenul se extinde prin l5timea ultimelor dou5 tergite, tubuletele ovigene se Inmultesc gi se lungesc, iar greutatea corporal5 este rnai mare. CBp5cirea botcii are loc la sffrgitul celei de a opta sau a noua zi de la depunerea oului. Larva de matc5 fgi inlgturg inveligul corporal (ngpirlegte) de patru ori f prin mele cinci zile de la ecloziune din ou ;

MATCA

17

MATCA

cea de a cincea ngpirlire are loc in ziua a unsprezecea de la depunerea oului, iar cea de-a gasea - fn ultima zi, cind tin5ra matcii virgin5 eclozioneaz5 din botc5, deci In a 16-a zi de la depunerea oului in inceputul de botc5. Tesutul inveligului nimfal necesit5 dou5 zile; spre deosebire de cel al albinelor lucr5toare, inveligul nimfal a1 nimfei de rnatc5 nu ajunge pin5 la fundul botcii ; acolo r5min urme destul de insemnate din bogatul s5u osp5t de 15ptigor. De altfel o prelungire a acestui tnvelig nici nu gi-ar avea rostul, c5ci larva d e matcii primind permanent drept hran5 numai lgptigor - deci secretie glandular5 de cea mai bun5 calitate, aceasta nu las5 in intestinele ei nici un reziduu. In stadiul nimfal, de formare deplina a intregului organism, larva gi nimfa de mat& cresc ca form5 gi greutate. Este un fenomen inttlnit numai la m5tci. Cercetiitorul american Haydak M. a constatat c6 o larv5 d e matc5 in momentul c$pgcirii, deci clnd ea ocup5 intreaga botc5 are o greutate de 129 mg Pncepind de atunci ptn5 la eclozionarea tinerei rnritci din botc5, greutatea ei creste incontinuu pin5 ajunge la 270-350 mg, deci cu t d u l contrariu fat5 de larva de albin5 lucrgtoare, care pierde in aceastg perioadg 20 mg din greutatea ce o avea tn momentul c$p$cirii. Explicatia acestui fenomen este urm5toarea: larva de matc5 cgpgcitg, avind o botc5 spatioas5, larg5 gi intoarsci in plan vertical, cu depozitul d e l5ptigor in partea de sus, din fundul botcii, poate primi in continuare hrang prin scurgere, spre gura ei, at'lt cit fi cere organismul, pentru a suferi toate transformilrile organice gi a deveni o matcg buns. fn sfbgit cu don& zile inainte de eclozionarea m5tcii care are loc in cea de a 16-a zi de la depunerea oului,

Botcg de roire fn diferite stadii:
- lapti$or pe fundul botcli; 2 - larva de matca; - botca deschisk 4 - botca cBp5cita cu matca matur5; 5 - lncepdt de botca; 6 - matci ce eclozioneaza din botca; 7 - larva de matcg
i 3

botca fncepe s5 se decoloreze la virf: din cafenie-inchis5 igi schimbg culoarea spre galben5. Aceasta se datoregte faptului c5 nimfa de matc5 secrets din glandele sale mandibulare o substant5 care dizolv5 sau cel putin inmoaie virful botcii ; albinele simtind c5 ea urmeaz5 sti ias5 la lumin5, rod dinspre exterior stratul de cear5. f n feIuI acesta ele ugureazti munca tinerei mtitci, care prin acest cgpiicel mult subtiat igi introduce una din mandibule gi cu o migcare ca de foarfec5, cu ajutorul celei de-a doua mandibule, taie un cerc perfect rotund in aceast5 ultim5 barier5 ce o desparte de lumea de afar%. Zgomotul roaderii dureazii 25-30 minute, dupg care, c5p5celul r5mas prins ca Intr-o balama, impins fiind cu capul se d5 fntr-o parte, iar la marginea botcii apare tIn5ra matc5.

MATCA

18

MATCA

Caractere morfologice yi fiziologice proprii mBtcii fat& de albine. Matca are capul de formri triunghiularg, ochii ei au numai 3 500-4 000 de fatete (omnatidii) fat5 de 4 000-4 500 cit au albinele gi 9 000-9 500 fatete cit au trintorii. L a p i c i o a r e matca nu posed5 panerage de adus polen, ciici ea nu are ce face cu ele, iar cu vremea, prin nefolosire, ele au dispgrut; au r5mas pe coapse numai nigte mici semne rudimentare. A b d o m e n u 1 este niai lung, de 18-20 mm, fat5 de 10-13 mm cit este cel a1 albinei; el este ascutit mult la virf ~i nu are cele opt oglinzi cerifere la partea ventral5 prin care albinele lucr5toare produc ceara. Greutatea sa corporal5 la nagtere variaz5 dupii sezonul in care s-a n5scut ; astfel, dup5 cercetgtoarea H a r c e v a, m5tcile eclozionate toamna cintgresc rnai putin decit cele din v a r l , iar acestea sPnt dep5gite de m5tcile de roire, eclozionate in coloniile puternice. C u 1 o a r e a mltcii se deosebegte de cea a albinelor lucriitoare, dar difer5 de la ras5 la ras5. V.n. Albina, rasele. Acestea sint deosebirile aparente intre matcti gi masa albinelor dintr-o colonie. Cele rnai importante ins5 apar la organele ei interne. De pild5: C a p a c i t a t e a g u ~ e i unei m5tci este jum5tate cit a albinei, c5ci matca, fiind aproape permanent hr5nit5 cu Ilptigor, hran5 ce nu trebuie digerati5 gi nici depozitata in guq5, aceasta are o capacitate redus5. De asemenea stomacul mritcii este gi el rnai mic; in schimb corpul gras la matcl e mult mai dezvoltat fat5 de cel a1 albinei. Lantul ganglionar nervos din abdomen are numai patru ganglioni fat5 de cei 5 ai albinei. Organul cel mai de seam5 a1 m5tcii gi care genereaz5 marea deosebire fat5 de cel

a1 albinelor este aparatul reproducgtor, descris pe larg la locul potrivit. V.n, Albina, anatomia intern5, aparatul de reproducere. A c u 1 m5tcii prezint5 unele diferente fat5 de cel a1 albinelor: nu are acele cirlige marginale ca de undit5, V.n. Albina, aparat vulnerant ; e mult rnai puternic, ceva mai lung gi putin incovoiat. Cu el matca se servegte la dirijarea pozitiei oului depus pe fundul celulei, dar rnai ales cu ajutorul lui mgtcile tinere atac5 pe rivalele lor in luptele de intiietate ce se dau in colonie fn anumite ocazii, dup5 cum se va vedea rnai departe. De asemenea veninul produs de glanda veniniferg, la matcl, este secretat numai la inceputul vietii sale; dup5 citva timp, aceast5 gland5 nu-1 rnai secretg, iar ea se atrofiaz5, veninul se intkegte gi din transparent cum e la tinerete, devine brun fnchis. fn aceastl stare, matca imb5trinit5, nu mai are o armg eficient5 de atac in lupta cu rivalele sale gi astfel se explic5 de ce in luptele ce se dau intre m5tci de virste diferite, cele tinere sint totdeauna victorioase. 0 alt5 mare deosebire intre matci? si albin5, pe care nu o putem clasifica nici intre cele aparente, nici fn cele organic interioare, este mirosul siiu caracteristic, care difer5 de la matc5 la matc5, fiind un atribut cu totul subiectiv gi caracteristic. El este un produs complex a1 aparatului s i u reproducitor, cu continutul vezicei spermatice neomogen, provenit de la seria de trintori cu care ea s-a fecundat in timpul zborului de imperechere. f n acest complex intrg gi acea secretie hormonal5, produs al glandelor mandibulare gi c5reia i s-a dat o denumire generic5 de ,,substant5 de matc5". Fapt cert este c5 mirosul propriu a1 mgtcii este influentat in

MATCA

19

MATCA

parte de aceasti secretie transmisii Pntregii colonii gi care constituie unul dintre elementele de coeziune ale cornunitltii. Unii cercet5tori sustin cii aceast5 secretie ,,contine o anumit5 aroma deosebitii cu care se Pmbibii atmosfera din interiorul stupului. De indati ce acest miros dispare, fiecare albin5 simte c5 matca nu mai este in stup" (F. T i c h y). De aici se poate trage concluzia fireasc5 c5 matca e cea care imprimii mirosul siiu coloniei. Ins5 acest miros propriu a1 m5tcii este gi el influentat de alte elemente din stup cum este de exemplu lirana pe care ea o primegte de la albinele sale insotitoare. Acest miros complex formeazii o unitate precis distinct5 fntre matca din stup tji albinele din colonie, diferentiat ins5 de la stup la stup. E l este atit de pltrunziitor incit albinele coloniei respective I1 percep yi in afarti de atup, cind, de pild5, albinele sint in zbor de roire. Atunci roiul se adunti in jurul mitcii, de indat5 ce ea s-a agezat intr-un anumit loc. Mirosul mitcii virgine abia ieyitii din botc5 apare numai dupii ce a fost hr5nit5 cu liptigor. Deci cind o matc5 eclozioneazii in colonia ei, substanta de m a t 4 apare la scurt timp. Nu acelagi lucru se intimpl5 cu miitcile care au eclozionat izolat fn coliviile de incubare, in care au fost puse botcile pentru ca s5 fie ferite de atacul uneia eclozionate cu putin fnainte. La aceste tinere m5tci izolate substanta de matcii apare abia In a treia zi de la eclozionare. Cind ins5 in colivie se giisegte lingl tin5ra matc5 un grup mic de albine care o hrinesc din prima clip2 a aparitiei, substanta apare in prima sau cel mult a doua zi de la eclozionare. De aci se trage firesc o concluzie: c5 mirosul caracteristic provine de la secrefia proprie a mgtci-

lor, produs5 de anumite glande, dar intretinut5 de albinele doici ce o hr5nesc. Substanta are deosebita calitate de a fi inhibitivii pentru ovarele albinelor lucratoare din comunitate, ciirora le frineazi dezvoltarea yi deci nu pot s5 creeze ou5. Numai cind o matcii a disp5rut dintre albine, sau este epuizat5, iar substanta nu mai circulii activ intre toate albinele coloniei, ovarele lucriitoarelor fncep sii se dezvolte; dacg au larve P cuib potrivite n ca virstii, gi Pgi cl5desc botci, ovarele lor riimin inactive; in caz contrar ele continu5 s5 se dezvolte, iar unele lucriitoare chiar depun ouii, colonia devenind atunci bezmetica, V.n. De asemenea cind o matcii descinde dintr-o linie cu caractere inferioare, slabe, dintr-o colonie sgracii, ale ciirei doici au hrinit-o in stare larvar5 cu putin llptigor, matca aceea v a produce putin5 secretie hormonalg, care se va epuiza curind, iar atunci vafi inlocuitti. Uneori chiar dacii o matc5 e bun5 gi secret5 destul de multii substant%, dar are P stup o populatie n prea mare, cireia substanta ei nu ajunge s i fie imp5rtitZi suficient tuturora, albinele coloniei respective se pregltesc sii-qi creascii o altg matc5, considerind-o epuizat5 pe cea existents. Cercetltorii atribuie tot acestei substante de matcii aparitia sau n u a instinctului de roire in colonie. E i au ajuns la aceast5 concluzie v i zind c5 albinele cliidesc botci atunci cind secretia substantei de matcii se imputineazii. fn aceastii privint5 un fapt cert este stabilit, c5 matca fn prejma roitului este mai putin hrgnit? cu liptigor, iar ca o consecintg, secrktia substanfei de matc5 este micgorat5. Roitul este ins5 rezultatul unor factori multipli. Albinele ce Pnconjoarii matca g5sesc substanta pe capul, toracele,

MATCA

20

MATCA

abdomenul gi picioarele ei, o ling gi o trec albinelor vecine o data cu schimbul de hranti. Ea este impgrtitti apoi tuturor albinelor coloniei, fiecare transmitind alteia o parte din ceea ce a primit, constituind un element de coeziune, de unitate a acestui tot biologic ce caracterizeazg colonia. E suficient ca un numgr redus de albine din colonie s5 fie in preajma ei gi s5 o lingti, pentru ca toate albinele sti ia cunogtintti de prezenta sa in mijlocul lor. Repeziciunea cu care igi fac cunoscut absenta sau prezenta ei, a fost evidentiatg printr-o experientti concludentti, f5cut5 de doi cercettitori, Nixon gi Ribbands, care au dat o hranti cu izotopi fosforici numai la gase albine dintr-o colonie. A doua zi intreaga colonie, de 20 000 de albine, indicau prin radiatie cti au primit cite o piirticicti de hran5 fosforatti. Deci, o datg cu hrana primitti de albine, substanta de matc5 circul5 de la una la cealaltii in permanents, intre toate albinele coloniei gi aceasta cu atit rnai ugor, cu cit matca se deplaseaz5 destul de repede de pe un fagure la celtilalt, iar albinele din suita ei se schimbti cind ea trece pe alt fagure. Cercetiitoarea P e r e p e 1 o v a a orfanizat un stup dind coloniei orfane o hran5 extras5 din gugile albinelor luate dintr-un stup cu o mat&. Hrana fiind impgrlitii tuturor albinelor din colonia orfang, ele nu au rnai cl5dit botci gi nici ovarele lor nu s-au mtirit. Ca urmare practic5 a acestei pretioase observatii, substanla de matc5 poate fi folositii in lucrgrile de prevenire a roitului, V.n. cit ~i in frinarea manifestiirilor unei colonii orfane care ar putea deveni bezmeticci, V.n. Cercet5toarea J . P a i n e a mers gi mai departe: intr-o colonie orfanizatti c e F douii zile in care albinele incepuser5 s5 cliideascii botci de salvare, iar ova-

rele le erau deja mtirite, a introdus o simplti figie de hirtie sugativti cu care a frecat in prealabil corpul unei miitci imperecheatti, dintr-un stup vecin. De indat5 albinele coloniei orf anizate, avind impresia prezentei mtitcii, au distrus botcile, iar ovarele li s-au micaorat devenind normale. Cercetiitorii au ajuns acum sii prepare o substantii de mate5 pentru toate lucrtirile unde este necesar sti se intervinti cu ea. V.n. Substant6 pi Regina 1. Desigur cii aceastti ,,ingelareu a albinelor orfane nu poate fi de duratti; dupti 2-3 zile ele lncep din nou s5 cltideascii botci. De aici s-a tras concluzia fireascti c5 in substan@ de matcti se aflti elemente hormonale care impiedic5 dezvoltarea ovarelor la albinele lucrtitoare gi numai atunci cind ele nu mai au la dispozitie aceastg substant5 se trezegte instinctul pentru cregterea unei miitci noi. fn lipsti de ou5 sau larve potrivite fn cuib, albinele autoconsum5 ltiptigorul produs de propriile lor glande faringiene, ovarele li se dezvoltti gi un anumit numtir de albine devin albine ou5toare. V.n. Albine ouritoare. S-a observat cti albinele au o hnclinare natural5 de selectivitate pentru matca lor, in raport de o matcti str5in5 cu care intrti h contact. Aceast5 selectivitate nu se manifest5 la fel in tot timpul anului fat5 de matca proprie; de pild5 albinele reactioneaz5 rnai putin in aceast5 privintti in timpul marelui cules, c5ci atunci instinctul de acumulare a1 hranei in stup este preponderent gi in plinti desfggurare. Atunci schimbarea mtitcilor se face cu ugurint5 de cgtre stupar. Albinele dau mai putin5 atentie unei diferente ce ar fi intre substanta de mat& ce o schimbau intre ele gi aceea produsti ~i primitti de la o matcti nou5.

MATCA

21

MATCA

f n atare situa$ie totul se rezumg numai la faptul ca ele s5 nu fie lipsite de substanta circulatorie secretatg de mat& In colonie. Diverse manifestki de comportare a mZihii In colonie. Obignuit matca tingrg este o fiintg sensibilg, cgreia nu-i place lumina gi fuge de zgomot. Cu cit trece timpul qi fmbiitrinegte, se face mai greoaie in migciiri, rnai putin sperioasg qi nu se preocupii decft de lucrul s3u. Adeseori o ggsim in mijlocul albinelor depunind chiar oug, atunci cind rama este scoasg incet, f5rS a se da fum gi fir5 zgomot. A t a c u l b o t c i l o r . Cindprima matcg tingrg eclozioneazg, iar pe marginea fagurilor se rnai ggsesc gi alte mgtci in botci cgpgcite, miitci care-gi agteaptii rindul si5 iasg la luming, cea dintii iegit5 se gr5begte sti le distrug5. Dac5 instinctul de roire s-a potolit gi deci albinele nu mai au nevoie de botcile existente pe faguri, permite tinerei mgtci 85 le atace. E a le roade lateral peretii, realizind cite un orificiu mic pe unde igi introduce acul cu venin gi strgpunge cu el pe fiecare rival5 din botci, ucigfnd-o. Albinele Iilrgesc apoi acest orificiu gi eliming cadavrul celei ucise. Obignuit matca repet3 acest atac asupra a incg 2-3 botci, ca apoi albinele singure sit continue opera aceasta destructivg. Atacul tinerei mgtci pornegte dintr-un instinct de autoapgrare; ea atacg pentru a nu fi atacatg la rindu-i de viitoarele sale rivale. Nu rareori s-au viizut mgtci eclozionfnd din botci puse in colivii de protectie, care minate de acest puternic instinct, rod lateral propria lor botcg. Cind eclozionarea unei mtitci nu este consecinta unei stgri de organizare ci a uneia de roire, manifestarile noii-ngscute, vor fi altele decPt cele aritate rnai sus.

S e m n a l e l e e r n i s e 'sau c i n t e c u l m c i t c i l o r . Cind rnai sint numai 4-5 zile ping la iegirea primului roi gi deci in stup albinele doici hrgnesc deja cu liiptigor de mat& larvele abia eclozionate din ouii, matca bztrilnii devine nelinigtitg. E a mai depune putine oug, cgci albinele coloniei ii dau portii reduse de Iiiptigor; de aceea ea este vioaie pi mai ugoarg, fn vederea apropiatului zbor a1 roiului. fn aceste fmprejurgri, uneori matca bgtring produce un fel de sunete, pe care cercetgtorii le-au asemgnat cu un fel de cintec ce se repet5 cu atft rnai des, cu cit se apropie momentul plecirii roiului primar. Ping in ultimii ani (1960) se bgnuia cii aceste sunete sfnt produse numai de mgtcile tinere, care pleacg cu roiul secundar sau tertiar; cercetgtorul A l 1 a n fnsi adincind problema, a v6zut prin geamul stupului de observatie cti insggi matca bZitrinZi a roiului primar produce acest ,,cfntec". Manifestgrile ei fnsg nu se aseam&n&cu cele ale fiicelor sale care urmeazg s5 eclozioneze peste opt zile gi care sfnt mai vioaie gi mai agresive. Matca bgtrfng produce aceste sunete numai cind, circulfnd pe faguri ajunge in apropierea botcilor cu larve, pe care nu numai c5 nu le atac5, dar stg ling5 ele, uneori chiar deasupra lor. Dupg plecarea roiului, fn stupul cu botci domnegte linigte fncg 7-8 zile, cfnd din nou se aude cintecul caracteristic ptnii eclozioneazii prima matcg. Dac5 colonia nu vrea s& mai roiascg gi a doua oars, albinele lasg mZitcii posibilitatea sg atace pe surorile ei care mai sfnt fn botci, aga cum s-a artitat mai sus. Atunci ins5 cfnd colonia roiegte gi a doua oarii, albinele nu permit ca rivalele s3 se intflneascg gi nici atacul s5 rnai aibii loc. In aceastg situatie, rnai ales dacii timpul

MATCA

22

MATCA

de afar5 este potrivit iegirii roiului, multe m5tci tinere ajung la termenul de maturitate qi dac5 ar sta in botci f5r5 hran5, ar pieri de foame. De aceea printr-un mic orificiu pe care albinele coloniei il mentin deschis, doicile hr5nesc m5tcile captive in leaggnul lor, pin5 le vine rindul s5 fie eliberate. fnsii atunci aceste contrariet5ti apgrute pe deoparte intre matca tincirg nou iegiti gi albinele care nu o ]as% s5-qi ucid5 surorile din botci, gi pe de alt5 parte intre matca noug qi cele inc5 inchise in botci, ne dau ocazia s5 vedem qi s5 auzim manifest5rile de minie ale ambelor tabere. fn primul rind m5tcile inchise in botci rod pe dedesubt c5p5celele ca sB eclozioneze, ins5 alhinele inconjuriitoare adaug5 alt strat de cearii pe deasupra qi munca lor r5mine zadar11 ic5. In acelaqi timp matca tin5r5 caut5 s; ajung5 la botci, s5 le road5 V s5 i 11cid5 pe cele care-qi agteapt5 rindul la eclozionare. Cum ins5 albinele nu-i permit apropierea de botci tinind-o departe de ele, matca alearg5 pe faguri producind un sunet prelung gi agresiv: tuut ... ! tuut !... tuut !... sau alteori rnai. ascutit q i prelung: ziip! ... . ziip! ... z ~ p... El este mai putin ! grav ca cel produs numai cu citeva zile inainte, de matca b5trin5 ce a plecat cu roiul primar. MBtcile care sint inc5 in botci, r5spund cu tonuri mai slabe, cu sunete scurte, grave, infundate: rnac! rnac! rnac ! Deci cind stuparul va auzi aceste sunete prevestitoare de roit a roiului primar, f5r5 r 5 s p u n s u 1 c e 1 o r d i n b o t c i va ?ti precis c5 primul roi iese a doua zi, sau chiar in ziua respectivg. Cind se face ins5 acel schimb de sunete amintit mai sus, apicultorul va ?ti c5 acel roi este secun-

dar gi c5 stupul va roi a doua sau a treia oar5. V.n. Roilrl ,ri roirea. MItcile tinere, neimperecheate, aflate in colivii de piistrare, sau m5tci imperecheate de curind gi puse in colivii de expeditie, care stau in pachete unele lingii altele qi simt c5 in apropierea lor se gasesc alte mgtci, produc gi ele aceste sunete. Cercet5torul E. W o o d, care a studiat astfel de manifestgri a 15sat s l eclozioneze pe palma lui o matc5 nou5 din botca ce o studia; matca a iegit chiar in momentul c i ~ l dstupul roia, iar roiul era in plin zbor in prisac5; ea qi-a luat de indat5 zborul, dar curind s-a inapoiat pe palma intins5 a cercetiitorului unde era botca. Dup5 a1 doilea zbor, timp in care el a acoperit botca cu mina a doua qi a incglzit-o, la inapoierea mgtcii, ea a inceput s5 emit5 sunetele respective qi totodat5 s-a ngpustit asupra propriei sale botci incepind s5 o road5 lateral. Aceste sunete care se aud pin5 la o distant5 de citiva metri de stup, se produc numai cind ovarele le sint mai restrinse, iar sacii traheeni respiratori nu sint comprimati. Dupti imperechere, mltcile produc mai rar aceste sunete, deoarece sacii traheeni sint comprimati de extinderea ovarelor ce au luat proportii mari. S-au observat ins5 m5tci de 1-2 ani care scot asemenea sunete, dar numai in perioadele cind se g5sesc in diapauzii (perioada cind nu ou5) qi nu sint inc5 hr5nite cu l5ptiqor mai mult, pentru ca ovarele s5-qi reia dezvoltarea V i functia lor normal5. fn aceast5 situatie sunetele scoase se deosebesc de cele ale mgtcilor tinere, printr-un ton rnai grav. Se pare c5 ele sint cauzate de presiunea aerului emis prin capetele stigmatelor, concomitent cu o vibrare imperceptibili a aripilor pe sens orizontal.

MATCA

L u p t a i n t r e nzcitci i n s c o p u l s e l e c t i o n d r i i lor. In mod obisnuit, intr-o colonie nu triiiesc rnai multe miitci; rareori se giisegte in acelagi stup atit matca biitrinii cit gi cea tiniirii. Situatiaaceasta Ins5 nu este de duratii, iar cea batring va dispare curind. Aparitia rnai multor miitci intr-o colonie are loc atunci clnd dupii roirea primarii sau rnai ales secundarii, din botci apar deodatti o aerie de mtitci tinere, fie cii albinele intentionat le-au ltisat sii iasti, fie cii rtiminfnd nesupravegheate au profit a t de zarva iegirii roiului gi atunci au ros repede ciipiicelul plecind gi ele cu roiul. Cum rivalitatea fntre mgtci este atavicii, avind la bazi legea de selectie naturals, miitcile se cautii gi se glsesc ugor datoritti simtului mirosului lor dezvoltat. Atunci incepe o luptti pe viatii gi pe moarte. Ele se prind strins una de alta corp la corpgi cautg sii se sfigie cu mandibulele gi s l se strgpungti cu acul. 0 dat5 linigtea restabilitg in colonie, matca victorioasg, singurg in stup, nu rnai scoate acele sunete ascutite de luptti, ci se plimbti pe faguri, timid$, f3rii ca albinele s F i dea o atentie deosebitii, aga cum dau obignuit unei miitci fecundate. fmperecherea gi fecundarea mgtcii. Cfnd timpul este frumos, fgrti ploaie, cald de peste 18°C gi ftirti vfnt, dup5 2-3 zile de la iegirea din botcti, matca tfniirti, fie fortatti de albine, fie ca urmare a instinctului de imperechere, iese din stup pe scindura de zbor. ftgi curtitii aripile cu picioarele posterioare; igi curltg ochii gi antenele; igi piptiie abdomenul gi dup5 aceastti minutioasg toaletti, incepe primul zbor de recunoagtere.Ea dB ocol stupului, observind unele particularittitii ca sii nu gregeascti urdinigul, la inapoiere.

ftn timpul acestui prim zbor, nici un trintor nu se preocup5 de prezenta ei, c h i glandele ei mandibulare Inca nu secret5 ace1 miros ptitrunziitor pe care orice femelii dintre vietuitoarele lumii 9 are, in momentul ciildurilor 1 de lmperechere. E a zboarii fn aer gi dupti aproape un sfert de orti, cind se inapoiazti, reintrg in stup o datii cu albinele culegtitoare. Incepind de atunci gi ping clnd matca iese i zborul de fmperechere, n albinele coloniei par cii nici nu se uitii la ea; ba uneori o trateazg chiar cu oarecare brutalitate. Albinele din juru-i o imping cu capul, unele se introduc pe sub dinsa ca gi cind ar voi s-o rtistoarne, in timp ce altele rnai putin agresive o hriinesc. Aceste manifesttiri sint fndemnuri ca matca sii iasl mai curind fn zborul de imperechere, pentru care se preggtegte. Manifestlrile ei in acest timp sint ciudate. Din cind in cind igi fndoaie abdomenul, fticind eforturi vizibile. Cu aceste migc5ri exercitg un fel de gimnasticii functionalti a aparatului siiu sexual, Itirgindu-gi vulva. Cu abdomenu1 ea produce vibratii care pe miisurii ce se apropie ziua zborului, sint tot mai dese. F a t s de aceste semne care-denotti cii se pregiltegte de zborul imperecherii, albinele par tot mai binevoitoare cu tintira matcl, pe care o h r b e s c rnai des. Dupti trecerea altor 2-3 zile de la primul zbor de recunoagtere, ea este pregtititti fizic pentru actul imperecherii, ctici vulva ei s-a dezlipit gi deci organul masculului va putea piitrunde ugor in vagin. Ace1 miros caracteristic a1 rutului se creeazii in aceastii perioadii de ctilduri, datorits in special unei hrtiniri mai abundente cu I$iptigor, care activeazii glandele gi-i dti un surplus de energie. Cind vine timpul pentru zborul d e

MATCA

24

MATCA

nunt5 albinele coloniei bat activ din aripi gi fac un du-te-vino dinspre locul mgtcii spre urdinig. Cind ea apare fn pragul stupului, albinele par& ar sili-o ss-gi ia mai repede zborul. Zborul obignuit de Imperechere are loc fntre orele 11 gi 17. Majoritatea mstcilor se retin sg-1 fac5 dac5 afar5 timpul este potrivnic, noros, cu ploaie sau vint tare. Totugi sfnt gi mitci care ies In conditii atmosferice mai putin bune; acelea ins5 mai totdeauna au putin5 sperm5, sint putin prolifice, iar stuparul trebuie s5 le aib5 in evident5 pentru fnlocuire. fn conditii atmosferice nepotrivite nici trintori prea multi nu ies la zbor gi de aceea matca, in zborul sgu de fmperechere, prefer5 zile senine, linigtite, cel mult cu un vint ce abia adie. Trintorii d n t atunci in mare num5r afarg. Zborul vertiginos a1 mgtcii, dar mai ales mirosul s8u de matc5 in cglduri, pe care-1 secret5 glandele mandibulare, se rsspindegte in largul stupinii; trintorii zboarg in geupe in anumite locuri de intflnire spre care se fndreapt6 gi matca in zborul e i ; albinele culeg5toare ocolesc aceste locuri de fntflnire, pentru a nu-i stinjeni. Acest instinct de imperechere este atft de puternic incit m5tcile care ies in zbor, dac5 nu intilnesc trintori, se duc in cgutarea lor pfn5 la depsrt5ri de 10-15 km. Obignuit ins5 mai intotdeauna cind mstcile ies pentru fmperechere, se ggsesc trintori s5 se impreuneze cu ele. Acegtia fie c5 sint din propria prisac5, sau veniti din alte psrti, simt c5 a sosit ceasul mult ayteptat pentru care au fost creati. Cu ochii lor cu multe fatete, o vgd c3 se h a l t 5 repede gi zboarg fulgergtor. De asemenea sensibilitade tea o~ganului percepere a mirosului mstcii le dau de veste c5 fn fmprejurimi zboar5 o matts iegits pentru im-

preunare; ei urmeaz5 cu grab5 zborul acela, ce-i cheam5 punindu-le la incercare puterile. fn cursa aceasta obositoare, pe care matca o prelungegte adesea, ea face migc5ri de inyelare a gloatei urm5ritorilor. Uneori Pntreg grupul, matcg gi trintori urmgritori, coboar5 fulgergtor din ingltime, pin5 aproape de pgmlnt, ca apoi din nou s5 se avinte in Pniiltimi. Se pare cg natura a impus acest zbor, in special trfntorilor, pentru ca s5 se poat8 fndeplini mai bine yi mai complet actul imperecherii. fntr-adevgr, cu cit sacii lor traheeni vor fi mai voluminogi, plini de aer, presiunea asupra organului sexual va fi mai puternicg, iar actul imperecherii, va fi deplin gi bine infsptuit. A g l o m e r d r i l e d e trinl o r i. Trintorii zboar5 In aglomergri compuse din 20-300 ce au formi de comete, cu capul orientat spre matcl. Altitudinea la care zboar5 aceasts categorie de trlntori yi in general la care matca este atras5 de ei, variazg nu prea mult. Din cercetsrile lui N. E. G a r y rezult5 c& ei se mentin la in5ltimi conatante, indiferent de conditiile atmosferice. fn general ingltimea maxim5 nu prea dep5geqte 100 metri, iar cea minim6 favorabilii 10 m, degi In anumite zile, fn urmarirea mlitcii, ei coboar5 ping la 2-5 metri. fn mod invariabil, ei ee apropie de matc5 posterior gi ventral. Cfnd trintorii sint la citiva cm de abdomennl mgtcii, ei incearcg sti o monteze. Matca in zbor, prin miycsrile ei, pare s5 stimuleze pe trfntori in aceast5 actiune. Ghearele de la picioarele posterioare ale trfntorului, atfrnii la spate putin lasate in jos P n timpul apropierii gi par sB fie folosite la orientarea tactil5 a lui spre abdomenul m5tcii. Si celelalte picioare sint folosite tot in acest scop. fm-

M ATCA

25

MATCA

perecheati in aceastii pozitie ei pot zbura usor. Pentru a fi posibilii imperecherea, pe Iingii cele ar6tate mai sus, trebuie sii fie deschisii la matcii ~i camera acului. Aceasta este deci ultimul act a1 impreuniirii. Cercetiitorul G a r y E. spune: ,,dupii numeroase observatii se pot considera douii feluri tipice de comportare a mltcii la imperechere, caracterizate prin imperecheri multiple gi despiirtirea spontanii a trintorului de matcii d u p l impreunare. Prima matcii s-a imperecheat de 6 ori intr-un timp foarte scurt. A doua s-a imperecheat de 11 ori in circumstanfe care au permis sii se facii observafii amiinuntite. ' f n citeva secunde, de la inlltimea la care se afla, de cca 7 metri, s-a petrecut imperecherea cu primul trintor, apoi in succesiunea rapid6 intr-un timp de 5-10 minute, s-a imperecheat cu alti 10 trintori. fn timpul acestor imperecheri, autorul a stat chiar sub matcii gi a prins fiecare trintor, p~ miisurii ce ciidea. Pentru fiecare trintor, apropierea, montarea ?i fmperecherea au durat numai citeva secunde. Imediat d u p l ce au montat matca, trintorii paralizau - ca rezultat a1 procesului de ejaculare eliberind abdomenul miitcii din strinsoarea picioarelor gi clzind pe spate. Pe mgsurg ce se inmulteau imperecherile, camera acului se umplea tot mai mult cu mucozitiiti. Dup5 toate aparentele, dopul de mucus nu stinjenegte succesul imperecherii, de fapt, dopul ajutii la deschiderea camerei, constituind poate chiar un stimul pentru imperecherile urmiitoare. Procesul de proiectare in afara organelor genitale se petrece probabil In momentul cind trintorul, paralizat, cade pe spate, incovoierea dorsals a organelor genitale mascule permitind sii se schimbe unghiul dintre mascul

Impcrecilerea matcii

si

moartea trintorului

gi femeltl; in cele din urmii, cind trintorul rlmine suspendat de matcii, aerul prins in endofalus este comprimat gi provoacii un zgomot ca un pocnet in legiiturii cu despiirtirea perechii. fn tot cursul observatiilor, numeroase miitci virgine legate experimental, s-au imperecheat numai cu cite un trintor, f5rG pocnetul caracteristic riiminind legat de matcii. Alte imperecheri au fost considerate ca fiind intrucitva anormale, din cauza c6 nu se petrec imperecheri multiple, chiar dacii mgtcile au toatii posibilitatea pentru aceasta gi din cauz5 cii nu are loc separarea trintorului prin ace1 zgomot sau pocnet caracteristic. fntrucit actul sexnal cu un singur trintor nu necesitii decit citeva secunde, iar separarea dintre mascul gi femelii se face spontan, este probabil c5 mtitcile nu cad in mod obligatoriu pe piimint de fiecare datii cind se imperecheazii.

MATCA

26

MATCA

Numdrul de trintori necesari pentru mssurat cantitatea de sperm5 in spermatica lor care varia de la 6-20 mms. imperecherea mdtcii. Pentru buna reugit5 a imperecherii, Cum fiecare trintor nu are rnai mult m5tcile au nevoie s5 fie urmate de de 3 mm3 sperms, dar in spermatica multi trintori. Num5rul lor se ridic5 ei s-au g5sit dup5 un prim zbor de la citeva sute, de fiecare matc5 im- imperechere cantitiiti mult rnai mari, perecheatl, degi la actul de impereche- este dovad5 neindoielnics cii matca re propriu-zis5, nu particips decit s-a imperecheat cu rnai multi trintori. B. T o m s i c k g5segte c5 citiva: 5, 10, 15. Spermatozoizii de la diferiti trin- tocmai aceste imperecheri repetate gi tori intr5 in spermatic5 in ordinea variate cu trintori din rnai multe fmperecherilor repetate. Aga se ex- prissci, a dus la asigurarea unei vitaplic5 de ce in aceeagi colonie se v5d lit5ti deosebite a neamului albinelor citeodat5 albine cu alte caracteristici de-a lungul milioanelor de ani de mogtenite de la diferiti masculi. In cind sint pe p5mint. In acest fel s-a acest caz albinele sint surori vitrege asigurat heterospermia la fecundare, prin faptul c5 in punga ei spermatic5 intre ele. Zborul acesta de imperechere poate se intilnesc gameti care au o provefi uneori repetat in ziua urmstoare nient5 diferit5. gi chiar in cea de-a treia zi. Atunci Cind matca r5mine neimperecheatg, cind matca simte c5 spermatica ei nu va depune outi nefecundate, din care este complet ocupat5 cu spermatozoizi se vor nagte numai trintori. V.n. i i trebuie trei zile bune, senine gi Partenogeneza. Ele sint denumite m5tci frumose; dac5 intre timp vremea s-a arhenotoce. Aceast5 situatie se daschimbat gi ea nu-gi poate efectua toreqte rnai multor cauze: fie c5 matca zborul urmitor prea curind, ovarele s-a n5scut cu aripile nedezvoltate qi nu intr5 inc5 in functiune. Cercet5- deci nu poate s5 zboare, sau cti timpul torul Ruttner citeaz5 o matc5 care a s-a r5cit brusc gi continu5 astfel 5-6 iegit abia dup5 21 de zile in zborul sgptgmini; dup5 acest termen o matcii urmltor, f5r5 ca pin5 atunci s5 fi in- nu mai iese la imperechere, chiar dac6 ceput sti ou5 in cuib. Altii ca R o - in stupin5 se gbesc trintori. Stuparul b e r t s gi T a b e r cit g i T r j a - trebuie s5 se ingrijeascti ca in stupin5 s c o au constatat c 5 48-70% din . s5 fie trintori suficienti din cei cresm5tci ies la zborul de imperechere cuti in colonii de selectie pentru ca la mai mult de dou5 ori. Aceste zboruri zborurile de imperechere s5 ia parte repetate sint rnai rare pe vreme priel- cit rnai multi; in felul acesta se face nic5 atunci cind trintorii sint vigu- o selectie natural5 fntre ei, iar m5trogi, au avut tot timpul mult5 hran5 cile sint pe deplin fecundate gi cu proteicg la dispozitie, iar doicile le-au vezica spermatic5 plina. La citeva zile dup5 imperechere matdat ltiptigor cltva timp dup5 iegirea lor din celule, ceea ce-i face rnai ca va incepe s5 ou5. virili. Fecundarea artificial&. Oricfte m5Problema fmperecherii repetate a suri s-ar lua de cresc5torul de m5tci mgtcii a fost mult timp pus6 la in- ca imperecherea s5 se fac5 numai cu doial5. E a a fost pe deplin l5murit5 t r h t o r i valorogi din punct de vedere abia cind, sacrificfndu-se dup5 Pm- biologic, s-a vgzut adeseori, c5 mgtciperechere un num5r de mgtci, s-a le selectionate nu sint prolifice.

MATCA

27

MATCA

Imperecherea in zborul nuptial este riscantti nu numai din acest punct de vedere, dar acolo in intiltimi, matca este pinditti de ptistiri insectivore, dugmanul lor principal. Apoi chiar din cauza mtitcii se pot intlmpla accidente, ctici gregind la inapoiere giintrind in alt stup, o agteaptci o moarte sigurti. De aceea cercetcitorii se trudesc Pncti din anul 1887 s5 fac5 o fecundare controlatti a mtitcilor selectiona,te. R I I a k l e i , W a t s o n , N o l a n qi altii, englezi, americani qi sovietici au ficut incerc5ri din ce in ce mai apropiate de tel, *pin5 cind in 1955 M a k e n s e n g i R o b e r t s au inventat o aparaturi rnai potrivitti gi o metodti mai sigur5. Ca lucr5ri preliminare ei pregatesc colonii puternice pentru obtinerea de trintori gi miitci de h a l t 5 productivitate. Producerea : t r i n tori1 o r , pentru furnizarea spermei se cere imperios cunoaqterea cu precizie a originii masculului; de aceea trintorii sint crescuti in colonii cu cele rnai multe ~i superioare calittiti. E i sPnt marcati de la nagterea din celule, ca nu cumva s5 se ia vreunul care vine in stup din altti parte, pe care albinele obignuit nu-i opresc s5 intre. Zborul lor, in orele cind incep sti iasti, se face in voliere fnalte gi spatioase de tifon, sub care se tine stupul cu trintori de selectie. Dupti incetarea zborului, cei care nu-gi ggsesc urdinigul gi au riimas pe afarti, sint adunati cu grijti gi introdugi in stupul lor. Se merge a t i t de departe cu grija pentru ptistrarea unei linii pure de masculi care sti fecundeze viitoarele m5tci incft cercet5torul M a k e n8 e n , cu ajutorul bioxidului de carbon forteazti o matcti de clasa superioarti s5 depunti toatti viata numai

Aparatura necesara fecundsrii artificiale a mgtcilor

outi de trintori, devenind aga-zis5 matcti ,,trintori$tiU sau arhenotocti. Cei mai buni trfntori pentru procurarea de spermti suficientti sint cei ce au implinit virsta de 9 zile. Unii cercet5tori sustin cti gi cei de 7 zile ar fi buni, dar, Z a n d e r a gtisit c5 in primele 8 ziIe se face coborirea spermatozoizilor din testiculi in bulb, unde impreunti cu mucusul unor glande formeazti un pachet. Deci maturitatea lor sexual8 precede maturitatea de zbor, ctici apti pentru zborul de imperechere nu sint decPt trintorii de la 12 zile Inainte. fnainte de a fi foIositi, trintorii sint pringi gi tinuti in colivii in numtir mai mare, dar niciodatti singuri ci impreunti cu o matci virgin8. Aceasta le pbtreaz5 o vioiciune deosebitti, iar la ~ecoltareaspermei, ejacultirile sint depline. T e h n i c a f e c u n d d r i i art i f i c i a 1 e cu aparatura necesarg se face astfel: operatia se executti cu ajutorul unei seringi cu piston inzestratii cu gurub micrometric. fn primul rind se procur5 sperma necesarti unei prime fecundtiri, recoltat5 de la 5-8 trintori apti pentru imperechere, ~ t i u tfiind cci, degi aparent multi trintori slnt rnai bine dezvoltati, din ei putini sint cei care pot s5 fecundeze. Cercet5torul M o g e s amintegte de doi cresctitori care s-au dus la

MATCA

28

MATCA

Institutul de la Liebefeld (Elvetia) cu 100 de trlntori din cei mai buni din prisaca lor ca sii se initieze acolo de felul cum trebuie sii minuiascii aparatul de insimintat mltcile. Spre marea lor surprindere laboratorul nu a glsit decit un singur trintor apt pentru reproducere. Numai trintorii care au primit lgptigor de la doici, dup5 ce au eclozionat devin virili. Tubul capilar cu care se colecteazii sperma fiind gradat, se absoarbe din organul genital a1 trintorului - organ aproape complet rlsfrint Pntreaga cantitate de sperm5 ce o poate da. Necesarul acestei prime inocul5ri este de 2,5 mm3 ce se recolteazii de la 5-8 trintori tineri. Sperma in contact cu aerul se intiregte. Deci operatorul trebuie s i minuiascii foarte repede tubul capilar, clt gi trintorul care-gi oferii organul siiu sexual, astfel inclt sperma sii nu ia contact cu aerul, fiind recoltatii din interiorul organului. Operatia de recoltare gi ins5mlntare trebuie fiicutg fn cel mult 7 minute. f n acest timp, m5tcii narcotizatg cu bioxid de carbon (CO,) gi agezatii intr-un dispozitiv anumit, i se deschide vaginul ping la camera acului, adicii acolo unde se afl5 cele douii oviducte. Prin tubul capilar a1 seringii ce contine sperma recoltat5, se injecteazl continutul direct in apropierea oviductelor. Dac5 inocularea se face algturi, Pnslmfntarea nu reugegte. Operatia nu este greu de efectuat, dar trebuie m u l t i dexteritate gi cunoagterea anatomiei organului genital a1 mltcii. DupiI prima fnslmintare, matca, f n c i sub stare de narcoz5, este adusl fn nucleul siIu - unde se trezegte; dup5 o zi ea este din nou inslmintat5 cu o cantitate egal5 de sperm%. f n mod obignuit d u p l a treia lnslmlntare, care are loc In ziua urmgtoare,

-

o matcii poate fi considerat5 deplin fecundat5 pentru toat5 viata. Din acest punct de vedere prolificitatea ei nu ar fi mai sciizutii fat5 de miitcile care se fecundeazii natural. fn munca de selectie, intrebuintarea fecund5rii artificiale a devenit indispensabilii. Nu se pot cregte linii absolut pure, decit recurgind la aceast5 tehnicz. Vista m5tcii P stup. Dupl citeva n zile de la fecundare matca incepe s5 depunii 01.16. Tuburile ovigene ale ovarului miitcii, dupii ce ea a fost hr5nitii cu l5ptiqor de albinele tinere insotitoare, lncep a5 formeze oul, iar ele se coboarii pe traiect, in oviducte. La unele miitci pot s5 aparl lntirzieri in pornirea acestei activit i t i . Dupi observatiile fBcute, 25% din m5tci incep s5 oug d u p l gapte zile, 50% dupii zece zile gi restul de 25% dupii 12 zile. Sint miitci exceptionale care incep ouatul d u p l 1415 ore de la fecundare. Mltcile de r a s l neagrl fncep ouatul rnai tfrziu; cele de la noi - dup5 3-6 zile. fncepindu-ji deci viata normal5 de matcSi fecundatii, fiind inconjuratl de un numir de 8-10 albine doici ce o ingrijesc gi o hrlnesc, ea depune o u l d u p l posibilit5tile sale, in m5sura In care albinele ii dau Iiptigor. Ritmul acesta variaz5 in raport cu puterea coloniei gi timpul de afarl; cu clt hriinirea este mai abundent5 cu atit numgrul de o u l va fi mai mare. La inceput, unele miitci depun clteva o u l nefecundate sau pun cite doug in aceeagi aelull. Foarte curfnd ins6 ouatul ei se normalizeazg, depunlnd in celule de albine lucritoare numai o u l fecundate, cite unul in fiecare celulg. Cind matca are un spatiu disponibil destul de mare, depune o u l in cuib pornind dintr-un punct central a1 fagurelui. fnsl clnd cuibul

,

I

I

I4 I

!

MATCA

291

MATCA

este blocat cu miere sau polen la un cules bogat, albinele ocup5 repede celulele golite de puiet; atunci ouatul m5tcii nu mai are aceeagi ordine. E a trece peste fagurii ocupati cu puiet gi hran5 in c3utare de celule goale unde s l depung oulle, pe care, dac5 Pntirzie putin, le las6 adeseori s5 cadri fn drum gi sfnt devorate de albinele insotitoare. Cfnd depune ou5 matca igi p l e a d mai lntii capul in celul5, o verificl dac5 este curat3, apoi se fntoarce, se prinde bine cu picioarele dinapoi de marginea celulei gi fgi introduce abdomenul in5untru. Atunci depune pe fundul celulei un ou, pe care-1 dirijeaz5 cu ajutorul aculul, iar el se lipegte de fndat&, avlnd o materie viscoasg pentru acest scop. Cfnd matca este Pnc5 viguroas5, iar doicile o hrtinesc abundent cu mult Igptigor, ea poate s3 depun5 peste 2 000 ou5 in 24 de ore - bineinteles dup5 o anurnit5 perioad5 de adaptare. 0 matc5 prolific3 care are spatiu mare de extindere in stupi cu volum mare, clt gi faguri gata clilditi, nu e dep3git5 de culegltoare decit rareori gi mai mult din cauza stuparului 'care n-a intervenit la timp. Activitatea ei intens3 in privinta ouatului merge ascendent din primele zile ale lunii februarie gi pin5 c5tre 1 iulie, pentru ca apoi curba s5 coboare. La finele lunii septembrie sau cel mult octombrie, ouatul la multe m5tci fnceteazg pin5 in decembrieianuarie. Perioada aceasta de lncetare In depunerea ouitlor este denurnits diapauzd. E a se produce ca un fenomen natural, datorit3 conditiilor dinafar&! precum gi celor din stup. Cele exterioare sfnt in leggtur5 cu temperatura scgzutil, cit gi cu fenomenul de fotoperioadg a anotimpului; cele interioare sint legate de nutritie, in special de lipsa de hran3 bogat3 in pro-

teine. Diapauz5 Ins5 nu inseamn5 cg aparatul s5u ovarian gi-a incetat activitatea In aceast5 perioadl. Ovarele m5tcii nu rlmfn inactive, ele produc incontinuu ou5, dar Intr-un ritm redus. Organismul le resoarbe fnainte ca ele s5 ajungl 1n oviducte, iar elementele componente se retntorc prin circuitul sangvin in organism. Reluarea activit3tii elective a ovarelor qi depunerea de ou5 in fagurii cuibului, deci fncetarea diapauzei, se datoresc temperan turii exterioare P iernile mai calde, cum a fost cea din 1960-1961 clnd m5tcile au depus ou5 pin5 la 15 ianuarie, cit gi a unei alimentatii bogate in protein6 natural& atnnci cfnd stuparul a lrisat in cuib 2-3 faguri cu p5stur5. fncepInd de atunci, matca primegte din nou drept hranl numai 15ptigor in proportii firesc mtirite. Capacitatea de depunere a ouilor se intinde in timp pin5 la a1 patrulea an a1 vietii lor. S-au v5zut ins3 m5tci de h a l t 5 valoare bilogic5 privind proi lificitatea ; ~ vigoarea, care au atins chiar gi virsta de opt ani. Cresciltorul de m5tci J. Smith, Florida (S.U.A.) a plstrat o matc5 de selectie opt ani jumgtate, tot timpul activ5 gi din ea a pr5sit mii de m3tci valoroase. Obignuit m5tcile nu se pBstreaz5 in colonii mai mult de doi ani, considerind c5 atunci ating maximum de rolificitate. Totugi sint multi apicu tori care fac apiculturl intensivi gi suprasolicit5 m5tcile in cursul unui sezon activ, Incit trebuie s i le schimbe dup3 implinirea unui an de activitate. De exemplu: apicultorii care folosesc metode de stimulare natural5 sau artificial3 a albinelor in stupi multietajati extind populatia pe cite 6-7 corpuri, aga fncft anual trebuie neap5rat pregltitit crqterea unei noi mritci in corpul superior a1 fiecgrui stup. Tin5ra mat& o u l un timp sin-

f

MATCA

30

MATCA

gurti in corpul de sus, dup5 care, apicultorul, ridicind rama-separator dintre corpuri, permite ca cea tin5rti s5 coboare gi sti inlocuiasc5 definitivpe cea b5trin5 gi epuizat5, care dispare. Cind se cresc astfel de mltci tinere spre sffrgitul celui de-a1 doilea mare cules, deci cam in timpul teiului sau florii-soarelui prin luna iulie, ele prelungesc ouatul pin5 la finele lunii octombrie, dind in plus inc5 una-dou5 generatii de albine tinere fatti de m5tcile de doi ani. Din observatiile autorului mltcile de trei ani depun ou5 cel mult pinti la 15 septembrie, cele de doi ani pin5 la 25 septembrie, iar citeva din mtitcile tinere din ace1 an, igi prelungesc ouatul pin5 la 15-20 octombrie. De asemenea in prim5var5 mltcile tinere incep ouatul cu mult inaintea celor virstnice. Pierderea crspacit8tii de oust a m5tcii trebuie pus5 numai pe seama unor anumite accidente gi in special a unor boli cum este de exemplu nosemoza gi altele. Se ?tie c5 unele mtitci devin inapte dup5 o perioadti de intensti activitate gi anume atunci cind pe traiectul ovarian apar corpusculi petrificati care bareaz5 trecerea outilor. Acegtia se formeaz5 la fel ca gi calculii de la vezica biliar5 sau cea renal5 la om. Uneori glandele anexe ale spermaticei degenereaz5, iar matca depune o u l nefecundate; de asemenea cele care au trecut printr-o perioad5 de frig intens chiar numai de scurtti duratl gi apoi au fost readuse la viatti, depun o u l nefecundate devenind trintorite (arhenotoce). W. F y g atribuie o asemenea schimbare in ovarele unei mltci prolifice intoxicatiei cu nectar sau polen, ori cind i se dau faguri cu celule prea mtirite. Ou5 nefecundate pot fi depuse de mtitcile clrora li s-au infundat oviductele

cu ocazia ejacularii spermei. Este suficient ca sperma s5 ia cont,act cu aerul de afar5, ca aceasta s5 se inttireascti formfnd un dop, care nu poate fi scos decit cu o pensetl. Chiar o parte din organul de copulare a1 trintorului ar putea r5mine uneori in vagin, oprind inceperea depunerii ooutilor. $i in aceastg ocazie o interventie a stuparului, scotind cu o penset5 aceste resturi, redau coloniei o matc5 deplin fecundatg. M5tcile care se cresc tirziu in toamng, ramin uneori neimperecheate, iar in primtivar5 incep $5 depunti ou5 de trintor. Controlul ouatnlui. Apicultorul, cu drept clivint se poate indoi dac5 o matc5 s-a imperecheat sau nu. El va face in primul rind in astfel de ocazii, proba existentei m5tcii in cuib, punind un fagure cu ou5 gi larve potrivite ca virst5 in mijlocul cuibului, fagure pe care il verific5 peste 3-4 zile. Dacti albinele au pornit botci noi, va gti c5, or colonia ~ s t orfang, e or matca tin5r5 este inapt5 gi va proceda apoi in consecin1,ti. ,De multe ori acest ajutor cu un fagure avind puiet tintir determin5 o matcti imperecheat5 s5 inceap5 depunerile de o u l in cuib. fn astfel de situatie albinele vor dubla atentiile lor fat5 de ea, crezind c5 puietul adus cu ramele din alt stup ii apartine. Hr5nind-o din belgug, determing fnceperea acestui mare act din viata ei. Controlul ouatului nu trebuie s5 se fac5 prea curind. Matca t i n l r l este inc5 fricoasl, se sperie de orice zgomot gi chiar de lumina puternic5 a zilei cind se deschide stupul ; ea incepe sit alerge pe faguri, albinele, bgnuitoare la tot ce nu e normal in stup o iau drept strilinl, o prind fn ghem gi o sufoci, iar colonia rtimine orfang. De aceea cind se ?tie c5 fntr-un stup se aflti o

MATCA

31

MATCA

matc5 de curind imperecheat5, stuparul va l b a s5 t r e a d cel putin 10 zile de la termenul gtiut gi abia va deschide stupul cu cele mai mari precautii. E l nu va da fum; va lucra f i r 5 zgomot gi f5r5 a lovi rarnele qi nu va atinge gi nici freca albinele de pe o ram5 cu cele de pe rama vecin5. Apicultorul face controlul acesta f5r5 a c5uta matca; el se va multumi sZi observe dac5 in cuib sint ou5 sau puiet tingr gi dac5 rezultatul este afirmativ, el inchide stupul cu aceeagi precautie. Pe mtisurg ce timpul trece, matca devine tot mai greoaie, rnai linigtitil in migcgri, mai putin impresionabill de ceea ce se petrece in juru-i. Albinele inconjur5toare dirijeazg forma elipselor gi calea pe care o urmeaz5 matca in ouatul s5u. fn unele imprejurgri, apare evident c5 albinele constrfng chiar matca s5 depun5 ou5 acolo unde vor ele. De pild5 dac5 colonia vrea s5 roiasc5, albinele preggtesc botci pe mar inea fagurilor gi inconjurind matc ca intr-un cerc, ea depune ou5, cu sau f5r5 voie, in ele; C acest caz cregterea viitoarelor n m5tci incepe - chiar din starea de ou. Moartea miitcilor este cauzat5 de diferite situatii ce intervin in viata coloniei. E a poate fi natural5 ori accidental& Moartea naturald se datoreate in mare m5sur5 bolilor, care obignuit atac5 albinele adulte. Hrana mgtcilor f iind ins5 liiptigorul, bogat in proteine, aminoacizi, vitamine etc. ele prezint5 o rezistent5 fat5 de aceste boli. fn special nosemoza rgpune multe mitci in timpul iernii, dar mai ales primgvara dup5 inceputul ouatului. 0 boa15 caracteristicg mgtcilor care duce totodeauna la un sfirgit letal este melanoza V.n., produs5 de parazitul Melanosella rnors apis.

,

f

Uneori moartea natural5 a m5tcilor e o consecint5 a bgtrtnetei, adicg a epuiziirii ei fiziologice care provoac5 modificiiri functionale in aparatul s5u reproducgtor. Aceste tulbur5ri duc indirect la un sflrgit letal, c5ci albinele, simtind neputinta ei de a mentine colonia la un nivel echilibrat, igi cresc o matc5 noug care va inl5tura pe cea b5trin5, epuizat5 sau cu defecte. Dintre aceste afectiuni mention6m : e Obliterarea oviductelor care este o tulburare in activitatea depunerii ou5lor datoritl faptului c5 in intestinul posterior se acumuleaz5 concretii calcaroase care, ap5sind asupra oviductelor, le intrerupe total sau temporar functionarea. Degenerarea spermatozoizilor din spermatic5 care s-ar datora unui virus inc5 necunoscut. Atrofia ovarelor este o consecint5 a unui dezechilibru neuroendocrin. Actiunea apare mai des dup5 o c515torie cu avionul la mari inilltimi, sau cind micul grup de albine din colivia de expeditie n-a putut mentine pentru matc5 temperatura normal5. Ajuns5 la destinatie qi reanimat5 apare acest defect; cite o dat5 el este de scurt5 durat5. fn sfirgit gi rivalitateadintre m5tci duce tot la o moarte natural5 a celor mai sl5bite dintre ele, care sint rnai b5trine sau mai r5u intretinute. Moartea accidentalli. Cind zborul nuptial a decurs far5 accidente, dar matca, neavind puncte suficiente de orientare puse pe stup gregegte la inapoiere gi intr5 in alt stup vecin unde se afl5 o alt5 mat&, albinele nu o primesc, ci o ucid. Albinele nu ucid niciodat5 matca decit prin comprimare; una sau mai multe o urmgresc, o imobilizeaz5 gi altele vin gi se string ghem tn jurul

ei, stringind-o cu putere pin5 o asfixiaz5. Cind stuparul surprinde din timp c5 albinele s-au strins in jurul miitcii o mai poate salva, aruncind ghemuletul intr-o farfurie adinc5 plin5 cu ap5. Aceastl baie fortat5 e folositoare rnai ales pentru c5 o spa15 de veninul cu care albinele strinse in ghemule;, au improgcat-o in invalm5geal5. lMoartea accidentald a rn6tcii se datoregte uneori chiar stuparului, care deschide stupul prea curind dup5 imperechere, f5cind zgomot sau dind fum; matca se sperie, fuge pe faguri, albinele se niipustesc asupra ei gi o ucid. Apicultorul trebuie s5 lase colonia in linigte cel putin 10 zile, pin5 matca incepe s l depunii ou8 gi numai apoi s5 cerceteze stupul dac5 e cazul s5 o facci. La controlul stupului ea poate f i accidentat5, lovit5 sau chiar strivit5 o data cu ridicarea brusc5 a fagurelui; stuparul va proceda periodic la taierea tuturor f5guragilor gi cresc5turilor de cear5 dintre ramele vecine, inainte de a le ridica pentru control, pentru evitarea accidentarii m5tcii. Ea poate s5 disparii, cind stuparul cercetind fagurii stupului, matca alunec5 gi cade pe piimint, f5r5 s5 fie observat5. Pentru evitarea unei astfel de intimplgri, stuparul va cerceta totdeauna fagurii deasupra stupului deschis. Accidente asem5n5toare pot s5 se intimple cind la cercetarea coloniei fagurii sint rezemati de peretele exterior a1 stupului, unde matca s-ar refugia gi deci se pierde. Dup5 fiecare control fiicut unei colonii, apicultorul va trece peste 10-15 minute prin fata stupului respectiv pentru a privi urdinisul. Dac5 observ5 o agitatie anormalci,

este dovada caracteristicii a pierderii m5tcii la control, sau chiar a mortii sale. Matca se pierde cind la un control facut cu neindeminare, ea zboar5 de pe fagurele aflat in mina stuparului. Aceasta se intimpl5 mai ales cind el urm5regte sii prind5 matca tiniirg cu mina. Pentru a inl5tura pierderea, apicultorul st5 pe loc nemigcat, cu stupul deschis, iar matca in scurt timp se asazii printre albine, or se trage la urdinigul stupului s5u. Cu ocazia transportului in stup5ritul pastoral, matca poate fi ucis5 din cauza relei impachet5ri a cuibului. De asemenea la prima vizit5 de prim5var5, cind coloniile abia au fost scoase din linigtea adiipostului, dac5 se deschide stupul inainte ca albinele s5 fi f5cut zborul de curstare. este posibil ca matca, speriatti, sti fie ucis6 de albine. Numai dupii 23 zile de activitate a coloniei, cind albinele aduc pu!in polen, se poate face o vizit5 rnai amBnunj,it5. Dac5 apicultorul tine matca prea mult timp int,re degete si ii transmite astfel mirosul miinii, sau folosegte la marcarea ei un lac aderent ce are un miros puternic, albinele nu-$ rnai recunosc matca pentru un moment si o omoar5. De aceea in atari imprejurari este bine ca dup5 marcare matca sii fie Enchis5 provizoriu intr-o colivie automat5 de introducere, din care albinele singure o vor elibera, dup5 citeva ore. La urdinis se agaz5 pentru 1-2 zile vestibulul de control, V.n. Accidente se intimpl5 adesea mgtcilor sosite in coliviile de expediere gi pe care unii apicultori nu ~ t i ucum trebuie sii le elibereze. Ei introduc matca in colonia orfan5 impreunii cu albinele insotitoare, ceea

MIEREA

33

MATCA

ce este absolut contra oricgrei reguli de igien5 gi tehnic5. f n atari fmprejur5ri se deschide colivia de expediere la o fereastrl. Matca, ca gi albinele insotitoare, vor iegi prin ridicarea capacului pe geam, de unde ea poate fi prins5 ugor de apicultor intr-o colivie cu putin gerbet drept hranii, pin5 cind se va introduce in stup. Pentru c5 vorbim aici de transportul mltcilor, amintim c5 uneori m5tcile transportate cu avionul . l a mari inGltimi, mor in timpul drumului datorit5 presiunii gi depresiunii aerului in propriile ei organe. Chiar dac5 unele nu mor, aceste c5I5torii la inilltimi mari au o influen$5 negativ5 asupra calit5tii lor, c5ci le trebuie citva timp pin5 s5 reintre in normal. De aceea se impune mai intii ca aceste miitci s5 fie introduse intr-un mic nucleu cu albine tinere gi numai dup5 ce s-a vazut c5 ea gi-a inceput activitatea normal, s5 fie dat5 unei colonii puternice. Altfel, dac5 ea se introduce la sosire intr-o astfel de colonie, chiar dac5 albinele o accept5 la inceput, o vor ucide dup5 cfteva zile. Uciderea mltcii mai poate avea loc gi cu ocazia unirii a dou5 colonii, cind apicultorul trebuie s5 lase in stup numai una din cele dou5 m5tci. V.n. Unirea coloniilor. Tratamentele prea brutale cu medicamente, fumigatii, narcotizgri etc. pot cauza moartea mgtcii direct sau indirect, atunci cind stuparul exagereaz5 dozele sau durata tratamentului propriu-zis . fn sffrgit trebuie s5 amintim gi de o moarte aparenti, sau c a t a l e p s i e , provocat5 de stupar. Aceasta este urmarea unei tulburgri

nervoase, a unei stgri de pakalizie in care cad unele mgtci tinere, atuiici cind sint h a t e intre degetele miinii. fn atari ocazii este bine s5 nu se arunce imediat matca aparent moartg, ci s5 se astepte cu rabdare reanirnarea ei.

Cregterea g i selectis mitcilor. A rneliorarea albinei loc a 1 e . Conform legilor ereditltii, numai anumiti indivizi au facultatea de a transmite urmagilor calitltile lor bune gi aceasta numai in cazul c5 au fost crescuti in mediu favorabil. La albine exist5 particularitatea c 5 nu individul ameliorat, adic5 matca, ne dH posibilitatea s5 apreciem modul cum am lucrat. Aceasti5 apreciere se face dup5 rezultatele obtinute de totalitatea urmagilor ei, a cgror calit5ti mai depind gi de insugirile trintorilor gi a mediului in care s-au dezvoltat. La albine nu conteaz5 individul, decit in foarte mic5 m5sur5 g i aprecierea noastr5 privegte intotdeauna colonia ca un tot biologic unitar. fnsugirile rele sau bune ale urmagilor pot fi modificate la albine i n raport de insugirile trintorului cu care matca s-a imperecheat, cft gi d e influenta albinelor doici gi mediu i n care a crescut larva de matc5. fntradevsr, in urm5rirea procesului d e ameliorare a1 albinei locale, nu numai provenienta tatglui sau a mamei d i n coloniile cele mai bune sint determinate, dar gi cele a albinelor lucrltoare doici care cresc larvele de mat& sau de trintori. Colonia crescgtoare ameliorat5 transmite fnsusirile ereditare prin albinele doici cji hrana ce o dau larvelor. 0 colonie crescltoare d e soi bun cu indici de selectie superiori va influenta in bine prin albinele

-

M ATCA

34

MATCA

sale doici larvele gi le va transmite propriile lor insugiri ereditare. L5ptigerul dat larvelor de matc5 are o mare influentti asupra celulelor sexuale. Desigur c5 are insemngtate gi calitatea lgpt+orului. f n special la crqterea de mitci, albinele doici trebuie s5 aib5 hran5 mult5 la dispozitie fie in faguri, fie dat5 de apicultori printr-o hran5 bogat5 in substante proteice. fntiietatea o detine pdstura cu miere. Colonia cu individualitatea ei constituie mediul in care se perpetueazi ganeratiile. Dac6 acest mediu este favorabil, progenitura m5tcii va avea calit5bi alese. D3 exemplu, cind o mrltci de elitd e3te introdus5 Pntr-o colonie m3diozr5, tulbur5 individualitatea acestei colonii. Atunci se observ5 cum, din g ~ n e r a t i ein generatie, mssa de albine igi imbunitiittegte caracterele. La prima generatie, cara9ter2le bune ale mztcii se manifests mai putin, datorit5 faptului c l primsle larvz iejite din ou5le depuse de ea au fo;t hr5nite ds doici provenite de la fosta mntc5 ce avea caractere mediocre. Dup5 ce igi dezvolt5 propriul s5u puiet gi fiicele sale devin doici, formind msjoritatea in stup, caracterele bune ale m5tcii incep s 5 apar5; ele se acumuleazi din ce fn ce, pin5 ce intreaga populatie este alc5tuitg numsi din albine din propria sa proganitur5. In plus, cind o datii cu matca de elit5 se trec in cotonia mediocr5 gi citiva faguri cu paiet ciipgcit, care deoi a iost hrgnit in perioada larvarg de doicile coloniei bune, imprimarea caracterelor d e el& apare foarte carind in colomia mediocri. Puietul mgtcii bune v a fi hrinit de doicile ce sint fiicele ei, iar caracterele coloniei sint total gi repede schimbate in bine.

Colonia cresccitoare, care dii larvele de selectie gi tot ea le gi c r q t e , trebuie s5 fie cea mai bung din prisacti, pornind de la principiul de rentabilitate, deci de la produc$ia mare gi constant5, de-a lungul citowa ani. Ea trebuie s5 aib5 albine multe, hranti imbelgugatg, matc5 prolificg, puiet mult gi numeroase doici. Influenta acestui mediu prielnic se rdsfringe asupra larvelor crescute in conditii optime. Multe incerc5ri s-au f%cut pentru a statornici efectul determinant a1 mediului y i hranei asupra doblndirii anumitor caractere d istincte. Larvele din colonii cu trompa scut5, date In cregtere coloniilor cu tompa lungti, au avut la maturitate albine cu trompa lung5; larvele din coloniile de culoare predominant5 galbeni date la colonii crescgtoare de culoare neagri, a u imprimat albinelor culoarea lor neagr!; larvele din colonii ce c5p5cesc mlerea cu pojghibii d e cear5 lipitii d e suprafata mierii, date in colonii cresc5toare care ciiplcesc mierea cu pojghita pus5 bombat, au mogtenit aceast5 caracteristicg yi c5pScesc mierea bombat. In a f a r i d e cantitatea gi calitatea 15ptigorului primit d e larve, cresc5torul trebuie sii tin5 seam5 gi d e num5rul de botci d a t coloniei cresciitoare. Cind o colonie cresc5toare a r primi spre cregtere un num5r exagerat de larve, p x t e puterea de hranire a doicilor, mgtcile vor iegi sub nivelul indicilor superiori. fn aceastl privint5 indicii prebioase ni le dau insgqi albinele care ldsate in voie s6-gi creasc5 botci In preajma roirii, le cl5desc in etape, care obignuit nu depggesc pentru o serie mai mult de 10-12 botci. Un alt factor de mare insemnitate in cigtigarea gi transmiterea calititilor dobindite din generatie in

35

MATCA

generatie este: gimnaatica function a l l a organelor respective. Dacg unei mltci prolifice nu i se d5 spatiu larg slpre a-gi extinde la maximum ouatul, prolificitatea ei se pierde. Doicile cu glandele faringiene bine dezvoltate, vor pierde calitatea dobindit5 dac5 colonia are o matc5 b5trPn5, sau neprolificl, care abia depune citeva sute de o u l pe zi. Albinele cu glandele cerifere dezvoltate vor pier& calitatea mogtenitl, din lipsa gimnasticii lor functionale, atunci cind nu au la dispozitie faguri artificiali sau rame clgditoare unde sl-~i poatg exercita aceast5 calitate. Longevitatea cigtigatti de-a lungul generatiilor precedente, se pierde sau nu se evidentiazti. Apicultura modern5 caut5 prin toate mijloacele gi metodele, sti ajung5 ca prin selectie de mas5, ori cea individuall, sii pun5 P producn tie numai albine ale c b o r bune caractere de r a d s l fie fixate gi adaptate mediului, dind o productie din ce in ce mai mare. Trebuie s5 se meargg spre selectia albinelor locale, intrucft mediul inconjuriltor are gi el o mare fnsemnstate. Ameliorarea albinei locale este o lucrare de o primordial6 important5, miglloas5 gi care cere spirit de observatie ascutit gi tenacitate in muncl. Fixarea definitivg a unei linii poate fi considerat5 atinsl abia dup5 multi ani de muncl. Lucrarea trebuie flcuti'i in toate stupinile dintr-o regiune, clci numai astfel se poate ajunge s5 se creeze gi s5 se fixeze linii bune de albine, care r5spindite in cereuri cft mai largi, s5 ajungi4 la productii cit mai mari pe regiuni intregi, cel putin constante, d a c l nu mereu in urcare. Cfnd lucrarea de ameliorare se bazeazti pe material biologic furnizat

de o statiune regional8 ce create m€itci seleotionate, apicultorml formeazf un roi puternic de 7-8 faguri cu albina t i n i r l acoperitoare unit5 prin pulverizare cu acelagi parfum. Roiul are hran5 multii gi de calitate. Matca selectionatti este introdus5 in roi cu o colivie automat&, V.n. din care albinele o elibereazii fn 36 ore. Dup5 ce matca ameliorat5 a Inceput s5 depun5 ou5, roiul va fi ajutat cu puiet matur din coloniile productive, f5r5 albinti acoperitoare, pentru ca aceastti colonie cu matcti selectionat5 s6 fie in cele mai perfecte conditii de putere ca populatie, hranii mult5 gi de calitate, cft 5~i un stup de capacitate mare. Numai astfel matca nou5 va dovedi fntreaga sa capacitate de desfgyurare a bunelor ei insugiri. M5tcile fiice, la rindul lor trebuie sii fie puse gi ele P conn ditii optime, inlocuind pe cele btitrine care nu corespund; ele se imperecheaz5 cu trintorii superiori selectionati din prisacti. M5tcile trebuie s5 fie intretinote numai in colonii puternice P stupi n ce pot fi extingi in misura cerintelor coloniei. Dacg vor fi tinute P nuclee n a ctiror putere este redusl, rezultatele nu vor fi cele agteptate. De asemenea, coloniile cu astfel de nr3tci trebuie s l fie foarte bine populate gi bine hrlnite. Dacti este posibil, ele vor ierna perechi, in stupi spatiogi, de preferat multietajati in care incap dou5 colonii suprapuse cu urdiniguri inversate ajutindu-se reciproc cu cAldur5. Criteriile de selectie privind colonia.

1. P r o d u c t i v i t a t e a este singurul criteriu principal pe care trebuie s5-1 avem In vedere. Toate celelalte cri-

MELISA

36

MATCA

terii sint secundare, deci complementare. Prin productivitatea unei familii intelegem cantitatea total5 de miere realizat5. Aceasta se compune din mierea extras5 gi din cea 15sat5 in cuib pentru iernat gi dezvoltarea d e primtivar5. La aceast5 cantitate se :adaug5 qi cea dat5 altor familii, precum gi echivalentul materialului biologic produs. f n cazul in care a primit vreun ajutor sub orice form5, acesta, sau echivalentul lui, se scade din cantitatea de miere produsi. Astfel, se stabilegte productivitatea real5 a coloniilor de albine. DatoritB fenomenului de variabilitate, care este foarte mare la albine, vom observa c5 exist5 colonii cu cele mai diferite productii. Acestea le vom imp5rti in 5 grupe, in cazul unei stupini ceva rnai importante : a. recordiste vor fi considerate acelea ce au o productie de 160% sau peste aceasta fats de media stupinei; b. productive vor fi cele Intre 130159%; c. mijlocii - cele intre 90-129%; d. submijlocii - cele intre 7089% rsi e. slabe - cele sub procentul de 70 %, fn cazul unei stupini mai reduse ca. numgr, vom imp5rti coloniile numai in trei grupe: a. cele cu o productie peste 130% fat& de media stupinei; b. cele cu o productie cuprins5 intre 90-129% yi c,. cele ce au mai putin de 90% fat5 d e 'media stupinei. 2. H & r n i c i a la lucru a unor colonii, are, In general, ca urmare o prductivitate sporit5. Stuparul o stabilegte intrlnd dis-de-dimineat5

in prisac5, inainte ca albinele s5 porneasc5 la lucru. E l noteaz5 10-15 zile in gir pe cele care pornesc la cimp mai devreme. Aceeagi observatie se face gi seara, de ast5 dat5 notlnd pe cele care-gi opresc cel mai tirziu activitatea. 3. A c t i v i t a t e a d e ' z b o r se stabilegte pentru fiecare stup din grupa de selectie, din 2 fn 2 ore, incepind de la orele 7 la 19, in decurs de citeva zile. Se procedeaz5 in felul urmiitor: fiecirui stup i se consacrz 2 minute, in care timp se num5rg albinele care intr5 de la cules in stup. Deci in cele 12 ore de observatii, fiecare stup este urmBrit de qase ori a cite dou5 minute, adicB fn total 12 minute. Apoi se va stabili comparativ, care colonie din grupg are o activitate mai mare de zbor. Binefnteles c5 toate coloniile din grup5 trebuie s5 fie de putere egal5. Aceast5 activitate este in leg5turB cu capacitatea fieczrei colonii de a descoperi noi surse de cules gi de a trece de la un cules la altul, in cursul zilei, in functie de specificul secretiei de nectar a plantelor. 4. R e z i s t e n t a l a i n t e m p e r i i este ugor de urm5rit. Albinele culegiitoare din anumiti stupi, ies pe orice timp in prim5var5, la cules de nectar, polen yi ap5, pe cind altele nu infrunta timpul potrivnic, unele stind chiar strinse in ghem. Primele sint mai bine adaptate timpului rece, ceea ce este in folosul productivitiitii gi dezvolt5rii coloniei. 5 . A d a p t a b i l i t a t e a este posibilitatea pe care o au coloniile de a-gi organiza viata potrivit conditiilor de mediu. Datoriti marii lor variabilititi, albinele sint insecte ce se adapteazg bine mediului inconjurgtor. Cu cit sint mai obig-

MELISA

37

MATCA

nuite cu conditiile respective de mediu, cu atit aceastj actiune a lor este rnai urjoar5. Randamentul unei familii de albine este determinat de gradul adaptirii albinelor la conditiile exterioare ale mediului inconjur5tor (aclimatizare). Este rnai adaptabil5 colonia care folosegte cel rnai bine un cules bogat, dar dB gi in cazul unuia rnai slab, cea mai mare productie. Aceste patru criterii sint factori care contribuie la o sporire a productivititii. 6. L i p s a u n e i p r e d i s p o i i s p r e r o i r e , denumit5 stiintific anecbalie, V.n. Aceast5 calitate trebuie urmgrit5 de selectionator, c5ci cea rnai mare productie o dau in general coloniile neroitoare. Pentru grupa de selectie nu se pistreaz5 decit coloniile care au dat cel mult un roi la patru ani. Pistrarea acestei calit5ti trebuie urm5rit5 prin impreunarea m5tcilor crescute de astfel de colonii, cu trintori ce provin la rindul lor tot din colonii de selectie anecbalice. Printr-o serioas5 munc5 de selectie, apicultorii J . S p e c k si A. W u e 1 f r a t h au avut anual numai 100 roi la 20 000 colonii ce le posed5. Nici oamenii de stiint5 si nici apicultorii nu au ajuns in aceast i problem5 la un punct de vedere absolut identic. Unii selectionatori afirm5 c5 trebuie continuati selectia pin5 se vor crea albine absolut neroitoare, pe cind altii sustin c5 nu este bine s5 fort5m in acest sens ,,naturaa, intrucit instinctul de rgspindire a speciei este un instinct de baz5, in lumea vietuitoarelor. Coloniile, ca urmare a unei selectii indelungate in aceastg directie, primesc o serie de caractere nedorite, o vitalitate mai sc5zut8, care in final duc la o scgdere

de productivitate gi chiar la o greutate in conducerea ~i minuirea lor. In general astizi se admite c5 predispozitia la roire, fiind unul din instinctele de baz5 ale coloniei, o bun5 productivitate nu presupune o eliminare total5 a acesteia, ci numai moderarea gi reducerea ei. 7. S d a i b d u n c a r a c t e r 1 i n i q t i t , adici s5 fie blinde gi s5 intepe rareori. Aceasta este o calitate de care trebuie s5 se tin5 seama, c5ci cu albine agresive lucrul in stupin5 este anevoios gi nepl5cut. Caracterul de blindete se evidentiazg rnai ales la coloniile care reactioneaz5 bine f a t i de fum. Albina noastr5 este in general considerat5 printre cele mai blinde. De multe ori, in cursul muncii de selectie, apar colonii cu caracter agresiv. Azi se gtie c5 acest caracter se transmite pe linie patern5. De aceea m5tcile coloniilor agresive trebuie imperecheate cu trintori proveniti din coloniile cele mai blinde. Este de asemenea important ca familia s5 aib5 un caracter linigtit, f5r5 s5 se agite in stup sau pe rame in cursul controlului efectuat de apicultor, ugurindu-i astfel munca. 8. S d i e r n e z e b i n e . In conditiile climei noastre aceasta este o cerinti importanti, c5ci de multe ori albinele ramin in stup 3-4 luni f5rS a putea face nici un zbor de curgtare. Rezistenta la iernat este apreciati dup5 cantitatea de albin5 moartg, dup5 existents sau inexistenta urmelor de diaree pe faguri gi consumul de hran5. Aceast5 calitate, privit5 sub intreitul ei aspect, trebuie l u a t i in considerare. 9. P r o d u c b i a d e c e a r i i este un alt aspect a1 productivitgtii generale a familiei de albine. Apicultorul selectionator va tine in partidele coloniei respective o evident5 precis5

MIEREA

-

38

MATCA

a productiei frigurasilor clridi!,i in rama clgditoare; de ceara folosit5 la cl6ditul fagurilor artificiali da!i pentru reinnoirea stocului de faguri goi, cit si a cerii obtinute din diferitc resurse. Se vor calcula si ingrog5rile de cear5 dintre stinghiile superioare ale ramelor, cit ?i a cerii ohtinute de la descripricirea fagurilor la recoltarea mierii. Desigur cri aceasta din nrm.5 nn poate fi fricutri exact, dar dup5 cc a u fost topite c5p5celele la un loc toate, la terminarea operatiei se rcpartizeaz6 cota respect iv5 fieciirci colonii. 10. L o 12 g e v i t cc I e a este una din cele mai insernnate calitli,i care contribuie la prop5girea unei co!onii gi la productivitatea ei m5ritA. Intr3adevgr, nuniai citeva zile de viai,6 in plus a albinelor unei colonii, fa18 de i o alta, fac ca prodl~c!ia de rniere ! ptistur5 din stlip s5 se mgreascri. Se gtie cri vara alhinele an o via!: foarte scurt5, datorit5 eforturilor pe care sint silite s5 le depun5 in c6utarea $i transportarea hranei in st up. Dac5 in cele 23-30 de zile cit este media de viafri a albinelor in acest virf de munc5 o colonie are albine care vietuiesc numai cu 4-5 zile rnai mult inseamn5 c6 diferen?,a de zile se soldeaz6 cu un spor de 18-20% in stup, adic6 cu munca unui num5r de albine niscute in aceste 4-5 zile gi care contribuie la sporul productiei. Cum vara, matca ou6 2 000-2 500 ou6 pe zi, sporul de albine in cele 4-5 zile este d e 8 000-40 000 care vor fi viitoare culegstoare. Selectionatorul inseamn6 in caietul de selectie la partida fieclrei colonii din grup numtirul albinelor tinere de abia iesite din celule pe care le-a marcat pe torace cu o anumitti culoare d e lac. fncepind din a doulzeci gi cincea zi seara, el num8rti albinele ce le giseate fn stupul respectiv rezervat pentru acea zi (mai

mrllt de un stup pe zi nu se poate ohserva si de aceea in aceast6 lucrare el are nevoie sB fie a j r ~ t a t ) .Colonia care a pastrat un num;il3 mai mare de albine insemnate in comparaf ie cu num5rQloarea fRcut6 la alte colonii, va avea alhine cu longevitatea cSea rnai mare. Desig-IIP c se vor avea in vedere si A multc pierderi si accidente ale accstora. Acolo unde psist5 indoicli, cresc6torul rcpet5 inccrcarea. Cercet5toarr:i -1. A1 a 11 r i z i o g9seste c5 exist5 o strins5 corelatie intre I~rSnireaat)undentFi ~ I pristurj a unor I rolonii ~i longwitatca lor, precum B i calitatea ;i bogii?,ia in proteine a polenului folosit. In prezcnl crcsc~2toriide mBtci sint preocupa!i in problema longevit 5!ii, de o ohservatie foarte interesantii si anumc: m5tcile cele rnai prolifice si cu vitalitatea csea rnai mare, sint cele ce au fost crescutc de doici de l a inceput direct din ouri ;i nu din larve. 11. 0 D u ? ~ ( i d e z v o l t a r e c o r p o r a 1 6 . S-a observat c5, in general, intre organele albinei exist2 o intcrdependentri. Deci o albin5 rnai mare are in general fiecare organ proportional marit. Sint anumite rase, colonii qi linii, care au unele organe rnai dezvoltate decit altele. Din punct de vedere practic ne intereseazii mai..ales lungimea limbii qi m6rimea gus11. Lzcngirnea lirnbii albinelor din colonie se face cu glosornetrul V.n. Acesta se trece zilnic de l a o colonie l a alta gi se stabilegte comparativ, care din ele a u limba cea rnai lung6. Cum obignuit aceast6 particularitate este legatti d e alte organe de recoltat mgrite, cresciltorul v a mtisura cu gugometrul - capacitatea gugii albinelor din grupa d e selectie. Este o particularitate foarte pretioasl, qtiut fiind c i cele care vor avea o guy5 mai

MATCA

99

WATCA

inciipiitoare vor aduce in transporturile fiicute, o inciirciiturii mai mare de nectar, ceea ce este in folosul qi sporul productiei. Aceste miisuriitori biometrice ale limbii gi gugii vor fi completate gi coordonate cu mburiitoarea toracelui cu ajutorul loraxometrului, V.n. care pus la urdinigul fieciirui stup din grupul de selectie, indicii liirgimea toracicii a albinelor din colonii. La o albinii crescutg intr-un fagure normal cu 860 de celule pe dm2, fagure care sii nu fie mai vechi de trei ani, toracele trebuie sii mtisoare cel putin 3,85 mm in diametru. Tot ce depiigeyte aceasti miisurii, este in folosul selectioniirii. In ultimele decenii s-a adiiugat la criteriile de selectionare qi conditiunea imbuniitiitirii taliei albinei prin folosirea de faguri cu celule miirite progresiv. fn fagurii cu celule mari, larvele primesc o nutritie mai abundentii. Cercetiltorul S. Rozov a mlsurat aceste larve; ele au crescut in greutate cu 12,4% fat& de larvele obignuite, iar albinele mature cu 10,4%. Ele aveau gi gugile miirite cu 14,18% fat5 de cele din stupi martori. Dimensiunea celulelor folositi de Rozov in fagurii de cuib era de 6 mm gi deci ,,printr-o actiune dirijatii asupra organismului albinelor in procesul de dezvoltare, este pe deplin posibil ca s6 se obtinii albine cu indici economici folositori, modificati" (Rozov). Tot aici putem vorbi pi de albine ce au glandele faringiene producitoare de liiptigor mai dezvoltate. Acest lucru se stabilegte verificind botcile, din care au iegit mitcile gi apreciind 8au chiar cinttirind resturile de hranll neconsumatii ce a riimas in fundul botcilor. Stuparii, care se ocupii ~i cu recoltarea 15ptiqorului de matcg vor putea sit-gi dea seama yi mai bine de weastll caracterist,icii insemnatii pentru dectie.

12. R e z i s t e n / a l a b o l i $iV a p c i r a r e a impotriua d a u n ci t o r i I o r . Una din primele cerinte ce trebuie respectate la alegerea coloniilor in vederea selectiei este siinitatea lor. Se vor evita acele colonii care au fost bolnave, chiar dacii s-au vindecat. fn special coloniile trebuie sii fie rezistente la bolile puietului. De asemenea ele trebuie sii lupte cu succes impotriva diiuniitorilor (giiselnite etc.) Criteriile de selectie privitoare la matcl. In ceea ce p r i v e ~ t e mitcile ameliorate, ele trebuie s i prezinte: 1. 0 m a r e p r o l i f i c i t a t e , depunind puiet in elipse compacte, pe ambele fete ale fagurilor, f l r i goluri comparativ cu altele care-1 depun riisfirat gi putin. Aprecierea formei in care ele igi depun pxietul se face vizual, iar calculul suprafefelor de faguri ocupati cu puiet, se face folosind rama-rebea de misurat, V.n. 0 metodti gtiintificii in aprecierea prolificittitii miitcilor selectionate este numiirarea la microscop a tuburilor ovariene din ovarele unei miitci tinere abia eclozionati, care este sacrificatii in acest scop, tuburi in care se fac sectioniiri cu un microtom. 0 matc5 de cea mai bun6 calitate are peste 120 tuburi de fiecare m a r , deci in total 240. Cercetltorul Orosi Pall a obtinut mgtci cu un total de 300 de tuburi ovariene. fn general este consideratii bung cea cu 220 iar una obignuitii, cu 160 tubulete ovariene in ambele ovare. Aprecierea calitcitii rncitcilor in mod gtiintific se determinii: dupii greutatea in mg a miitcii; se considerg drept bung cea care cint g r q t e de la 180 mg in sus. dupll volumul botcilor in care au crescut miitcile qtiut fiind cii matca

MATCA

40

MATCA

este rnai viguroasj intr-o botc5 spatioas5 gi potrivit de lung5. Indicele volumului pentru o botc5 de matc5 bun5 este de 1 cm3; el se stabilegte cu o pipet5 gradatg, prin umplerea botcii cu ap5. d u p j numgrgtoarea t u b u r i l o r o v i g e n e a?acum am rnai spus. -dup5 cantitatea de I Z p t i g o r d e m a t c 5 ramas pe fundul botcilor dup5 eclozionarea m5tcilor. Pentru m5tcile bune indicele este de 95,96 kg. d u p 5 a b d o m e n u l m8tc i I o r m5surat la tergitul a1 treilea si a1 patrulea abdominal, care prezint5 indicele 6,19 mm. 2. i n c e p e r e a d e v r e n l e a o u a t a 1 u i mjtcilor cit rnai c11rind in prim5var5 ~i prelungirea lui cit rnai tirziu - pin5 in octombrie este o calitate de care trebuie s5 se tin5 seama la selec!,ie - gi se evidentiazl in registru. fn tot timpul perioadei, depunerea ouZlor trebuie s5 fie sustinutj gi cit rnai constant5, f5r5 a fi influentat5 prea mult de schimb5rile mediului exterior. 3. U t i l i z a r e a m a x i m 6 a c u i b u 1 u i este o calitate aleasg, dovedit5 prin depunerea de ou5 pe toat5 suprafata ramelor, pin5 la apetezele laterale qi cele inferioare, p5strind sus un briu protector de miere. Caracterul acesta valoros, reiese in evident5 rnai ales in timpul marelui cules, cind colonia are tendinta de a bloca cuibul. fntre matc6 gi colonie in aceast5 perioad5 se nagte o stare antagonist& Obligarea culegtitoarelor de a depune surplusul de miere in magazinul de recolt&, se datoregte activitgtii mZtcii gi depinde de calitZtile acesteia in a utiliza la maximum

spatiul din cuib pi a nu sc5dea in aceastj5 perioad5 intensitatea depunerii ou5lor. 4. T e m p ~ r a i t ~ teu11~ n e i m p r e s i o n a 6 i 1 a1 m5tcilor este de ascmenea o calitate. Sint rase de albine primitive ale c5ror m5tci incep s5 alerge pe faguri de cum simt lumina zilei la deschiderea stupului cit gi putin fum. De multe ori acestea cad prad5 albinelor din stup, care le ucid. .4ltele, prea impresionabile, cum sint mgtcile franceze din rasa comun5, p5r5sesc fagurele desprinzindu-se de pe el gi I5sindu-se s5 alunece in jos. 5. V i t a l i t a l e a d e o s e b i t d a nt 6 I c i 1 o r se stabilegte atunci cind epuizarca lor organic5 nu apare decit eel rnai devreme in a1 patrulea an de viat5. Aceasta nu inseamn5 c5 apicultorii trebuie s5 retin5 in mod obignuit in stupi mtitci batrine gi s5 nu schimbe m5tcile dup5 1-2 ani. Sele~tionat~orul ins5 are obligatia ca in coloniile in care urmtiregte aceste caractere, m5tcile sti fie lasate atit timp cit dovedesc c5 nu le-a scjzut prolificitatea. Este o calitate c5reia selec?,ionarul trebuie sZ-i dea cea rnai mare atentie, c5ci ea transmite urmasilor aceasti putere de via$. Aceste m5tci vor fi schimbate de ins5gi albinele coloniei prin inlocuirea l i n i ~ t i t d , cind ele cunosc cZ matca este epuizat5. Cu mult5 probabilitate matca tin5r5 va fi o demn5 urmas5, astfel c5 prin aceast5 metodg, se p5streazj intacte caracterele cigtigate de selectionator. Selec$ia individual8. Acest mod de selectie const5 in impreunarea reproducitorilor de elit5. Din materialul rezultat se creeaz5 linii de descendenti in num5r suficient, unind apoi intre ei pe acei descendenti ce au caracterele cele rnai valoroase. fn cadrul acestei munci, in primele generatii se recurge

MATCA

41

MATCA

de obicei la consangvinitate apropiatti, uneori chiar la incest, dup5 care se trece la consangvinitate moderatti. La albine, in stadiul actual, trebuie sii recurgem yi la practicarea imperecherii artificiale. Crit,eriile d u p j care se aleg reproduc5torii, in cadrul selectiei individuale sint aceleayi ca yi la selectia in masti, la care ins5 se rnai adaugi urmtitoarele : Aprecierea productivittitii familiei este ceva rnai complicat5. f n cazul in care se urmtireyte irearea unei linii, trebuie sti se cunoascti nu numai productivitatea familiei respective, ci yi comportamentul sub acest aspect a1 plrintilor, a1 surorilor gi mai ales a1 descendentilor. Trebuie s5 se urmlreasc5 gi gradul in care acest caracter se transmite ereditar yi nu intimpltitor. Tot aici trebuie urmgrit ca materialul ,,albinfiU s5 fie cit rnai omogen, in sensul cti albinele lucrltoare sii aibii o culoare cit rnai uniform& un indice cubital cit rnai asemtiniltor yi o riispindire similar5 a perilor acoperitori. Toate aceste elemente comune creeazii o premis5 de stabilitate yi uniformitate a restului caracterelor. fn general aceast5 lucrare, numiti gi selectie genealogic5, este urmtirit5 de cercetgtori in statiunile de cercetare. fn aceastfi muncl, apicultorii cu un inalt nivel de pregltire stiintifici pot veni in ajutorul statiunilor de cercetare, prin verificarea exactti a rezultatelor obtinute, intrebuintind alte metode de exploatare specifice fiec5rei regiuni. Amelioratorul trebuie sii aib5 la dispozitie un efectiv rnai important, care sl-fie suficient pentru crearea gi urm5rirea unei linii, c5ci este nevoie de un material biologic numeros. Acesta nu poate fi obtinut decit de la u n numtir mare de stupi. Pentru efectuarea imperecherilor consangvine, se va practica Pmpere-

cherea artificial5, care necesitl nu numai aparatur5 special5, dar si insusirea practicii necesare. De asemenea, trebuie rezolvatl in prealabil problema statiunilor de imnperechere. fn aceste statiuni imperecherea va fi pe deplin controlat5 si absolut sigur5, spre a rezulta m5tci complet imperecheate. Fiindcti la crearea unei linii se simte nevoia de a piistra yi creste materialul biologic rezultat in rnai multe stupini, o apreciere a productivitiitii este foarte greu de fiicut. La albine, mai mult ca oriunde in zootehnie, exist5 o interactiune de important5 capital5 intre caracterele ereditare yi mediu, fiindcl acesta din urm5 nu poate fi influentat de om. Munca de selectie astfel practicatg va duce la un progres In ce privegte uniformitatea caracterului, aparitia rapid5 a caracterelor recesive, detinute de intemeietorii de linii; fixarea caracterelor valoroase care trebuie s l devin5 ereditare; crearea unei linii de productivitate superioar5, cu caracter cit mai stabil. Tehnica cregterii nat~iraledirijata a botcilor, precum gi altoirea lor. Sint stupari care voind s5 simplifice lucrgrile de cregtere a m5tcilor superioare aleg o metod5 rnai ugoarl: colonia puternic5 ajuns5 intr-un anumit stadiu de roire igi cregte singur5 mstci, iar stuparul le d 5 roilor stoloni artificiali ce se fac in prisac5, fie altoind botcile, fie introducindu-le in stupuyorii de imperechere, qi apoi date ca m5tci imperecheate acestor roi. Acest fel de cregtere este pe cit de simp15 pe atit de bun5 in anumite conditii, c5ci atunci cind albinele igi cl5desc botci de roire o fac in perioada cea rnai prospers, adicfi atunci cind in colonie s-a dezvoltat instinctul. d e roire gi deci de inmultire a ei.

MATCA

42

MATCA

fntr-adevlr, complexul de cerinte biologice ce se impun pentru a creyte mltci bune gi de inaltl productivitate, rezistente gi pline de vitalitate, estc greu de indeplinit intotdeauna, atunci cind crescltorii aplicl metode artificiale. Dar cfnd toate elementele descrise mai inainte sint realizate, iar cresciitorul se apropie prin aplicarea lor cit rnai mult de naturl, rezultatele cregterii dirijate gi supravegheate sint cele rnai bune. Llsind ins5 ca numai colonia care este pusl de apicultor in bune conditii pent,ru roit, s l hotlrascl singur5 tot procesul de cregtere yi deavoltare pentru a ajunge la acest $el, pot surveni intfmpllri neprevlzute care Iln parte s l o compromitl. De aceea lucrlrile de cregtere natural5 trebuie dirijate cu toat5 atentia pentru a nu se face gregeli, greu plitite mai tirziu. LBsind totul la discretia albinelor, crescltorul Pntimpin5 urmltoarele neajunsuri: nu se vor putea obtine mltci controlate gi superioare; num5rul botcilor pornite de albine adeseori este mult prea mic pentru nevoile stupinii, rnai ales cind aceasta are un numsr insemnat de colonii; albinele cresc mltci numai in sezonul strict de roire; tiiierea gi altoirea acestor botci este anevoioas5; iar cel mai important din toate neajunsurile este c l albinele cresc mltci din colonii care au o inclinare rnai pronunf,atl spre roirea natural& Primlvara, cind salcia tncepe s l infloreascg, iar fn stupi albinele aduc polen gi nectar proasplt, se incep operatiile de cregtere a m6tcilor prin fortarea coloniilor din grupa de selectie. Acestea trebuie intiirite, aga inclt In ele s3 aparl rnai curind instinctul de roire. Sfnt huci metode pentru obCinerea de botci crescute natural, de albine; prima in care apicultorul ]as& albine-

lor deplin5 libertate dc lucru ?i de alegere a locului in cuib unde ele s5 creascii botci naturale; in cea de a doua, apicultorul intervine direct printr-o tehnic5 ce se va descrie rnai departe. M e t o d a I . Se alege din prisacg cea rnai productivti colonie cu cele mai numeroase caracteritici de selectie. Este bine ca matca s l fie rnai in virst5, ytiut fiind c5 o astfel de colonie intrti mai curind in stare de roire. Totuqi in cei 2-3 ani precedenti aceasta s l nu rnai fi manifestat tendinta de roire. Nu este bine sii se pr5seascl mitci din colonii roitowe, c8ci apicultorul va avea multe necazuri, munc5 suplimentarl yi recolte compromise. Colonia aleas5 va fi stimulatl din prim5var5 gi se va restringe fntr-un spatiu rnai ingust. Curind stupul se v a umple cu albine tinere, deci prima conditie spre dezvoltarea instinctului de roire este satisfticutl. Cea de a doua conditie prezen!a trintorilor buni se indeplinegte stimulind yi punind la finele lunii martie in mijlocul cuibului o ram5 goal6 fir5 fagure ariificial; albinele il \Tor clgdi cu celule mari de trintor, iar matca il va inslminta. Curind d u p i eclozionarea trintorilor colonia intrii in stare de roire, clgdind botci mari cu lame bine hrtinite. Cfnd botcile sint clplcite, apicultorul le altoiegte la colonii cu mltci bitrine sau care nu corespund (altoirea botcilor qi inlocuirea mtitcilor cu sau fiirii orfanizarea prealabilii, aceeaginotiune). M e t o d a a 11-a. Se procedeazl astfel: de indatl ce timpul permite, d u p l zborul de curltare, se incepe stimularea citorva colonii, intre care se glsesc yi 1-3 colonii crescltoare, ce sint considerate ca cele mai bune de cltre apicultor. De fiecare colonie crescltoare, se rnai stimuleazg fnc5

MATCA

43

,

MATCA

patru colonii ajutiitoare. Hriinirea se . . fn sirop se face cu s i r o ~si mai adaugti yi polen, cind existii posibilittiti. Proportia este de 112 din cantitatea de drojdie intrebuintatti. Presupunind cii stimularea a inceput la 5-10 martie, pe la data de 1 aprilie, se ia un fagure cu puiet ciipiicit gata de eclozionare, far5 albinii acoperitoare, de la ceamai puternicii colonie din cele 4 ajutiitoare qi se dB coloniei cresciitoare. Din 7 in 7 zile se repetii operatia, luind un fagure cu puiet de la altti colonie din cele ajutiitoare. Stimularea se continua tot timpul, chiar gi atunci cind in naturri apare un cules puternic de polen, dar numai cu sirop, fib5 adaus de polen sau drojdie. fncepind de la 10 aprilie se dii pe zi cite 1 kg sirop preparat din 500 g zahiir qi 500 ml ap5. fn cazul in care rji in naturri apare un inceput de cules se poate intimpla ca aceastii colonie ce este foarte puternicii, sii inceapii blocarea cuibului. fn acest caz, se opreqte stimularea, dar se reia imediat ce cintarul de control indicii un spor numai de 300-500 g pe zi. Uneori nici nu trebuie datii qi a 4-a ramii, nemaifiind necesarti, fiindcii apar primele botci. fn orice caz, cel mai tirziu la finele lunii aprilie, familia cliideyte botci gi se pregiitegte de roit. Cind In stup sint botci In numtir suficient, cu 1-2 zile inainte de a pleca roiul natural, se scoate matca coloniei, intrebuintind-o in altii parte. Cel mai bine este dacg aliituri de colonie se Pnfiinteazii un mic nucleu cu matca respectivii. Se agteaptii incii 6 zile in care timp botcile sint ciipricite; atunci pot fi folosite aga cum s-a indicat la capitolul altoirea botcilor. fnsg, cea mai bung folosire a lor, mai ales in perioada aceea de sfirgit de aprilie, sau inceput de mail const% din a impiirti fagurii

w.

coloniei crescStoare in 10 nuclee, in care, dupii introducerea fagurelui cu botci qi cu albinele acoperitoare de pe el, se mai adaugii incii un fagure cu puiet ctipiicit qi un altul cu miere ?i polen cu albina respectivii acoperitoare, luati din coloniile ajutiitoare. fn cazul in care, nu toti fagurii din stupul cresciltor au botci, cu o zi inainte de infiintarea nucleelor, apicultorul altoiegte pe fiecare fagure cite douii botci, dupii numiirul de care dispune. La infiintarea nucleelor, albinele se stropesc cu putinii apri aromatizatil. Pentru ca aceste nuclee sii nu se depopuleze este foarte bine ca stupii sii fie dugi la 3-4 km deptirtare de stupinii. fntr-un fagure go1 se toarnii putinii apii. f n cazul in care nucleele rrimin in prkaeii, urdiniple sint inchise douii zile, timp in care se asigurii aerisirea pe la fund. Dupii douii zile, urdinigul se infundii cu muqchi udat cu apii, pentru ca numai dupii o muncg rnai sustinutii albinele sii poati Pndep i r t a acest dop. Atunci vor face un zbor de orientare qi nucleele nu se vor depopula. 'In stupul coloniei cresciitoare se poate l b a u n fagure cu puiet gi o botcii ; hrana se ia de la alt stup. Albin a aflatii la cules, precum gi cea care riimine pe peretii stupului, la o astfel de colonie extrem de puternicii, este suficientii pentru a o popula. In cazul in care in momentul ridicirii mStcii fecundate cu 7 zile mai Pnainte s-a fiicut un nucleu aliturat, acela poate primi acum toatii aoeastii populatie. Colonia respectivg se va reface, devenind din nou una de productie. Bineinteles, cu aceasti metodii pot fi crescute miitci oricind in cursul sezonului, de la sfirqitul lunii aprilie ping in iulie inclusiv. M e t o d a d r . M i l l e r (111). Pornind de la aceste constatgri un

MATCA

44

MAT€ A

cunoscut cresc5tor dc mBtci din S.U.A., Rliller, a conceput o ram2 special5 in care sint lipite sus, sub speteaza superioar5 3-4 buciiti de fagure artificial, lungi de .15-IS cm, tiiiat in form5 triunghiularii, baza fiecgrui fagure triunghiular nu este mai mare de 6-8 cm ; virful fieciiruia este indreptat sprc speteaza de jos a ramei. Pentrli ca ei sii nu se d5rime sub greutatca albinelor, cind ii r o r cliidi, ace:ti faguri triunghiulari sint m5rginifi cu sirme intinse de sus in jos, dc-a lungul laturilor triunghiului, sirmc care se fixeaz5 pe aceste margini. In felul acesta fagurii triunghiulari sint bine consolidati. Rama astfel pregStit5 se introduce In cel mai bun stup din prisacri, din care s-au retras majoritatea fagurilor cu puiet, dar s-au I5sat matca gi doi faguri cu larve gi puiet cgpgcit, intercalindu-se intre ei. In fell11 acesta albinele clldesc f5guragi numai cu celule de albinii lucrltoare, Iiitindu-i pe margini gi dep5gind sirmele consolidate, iar matca-din lips5 de spatiuil gi ocup5 cu ou5 ping la marginea figiilor triunghiulare, repede cl5dite de albine. Pentru o gi mai bun5 cregtere de m5tci selectionate, lucrarea este incredintat5 la dou5 colonii; prima este cea de selectie, care cl5degte cei 2-3 faguri din rama special5 in care matca depune ou5 pe toat5 suprafata lor, iar a doua colonie este cea cresc5toare, preg5tit5 gi stirnulati cu sirop, cu drojdie, timp de 10-15 zile inainte de a-i d a larve de ingrijit, or cu p5stur5 cu miere cristalizat5 in doza zilnicii de 200-250 g. Cind in cea de a treia zi sint gata s5 ias5 din ou6 primele larve se orfanizeaz5 colonia cresc5toare, luindu-i matca gi t o t piiietul necilpgcit gi f a p r i i cu ou5; In mjlocul cuibului

se las5 un spatiu go1 cit ar inc5pea o ranis. Dupd dou5 ore dc la orfanizarea coloniei cresc5toare, se scoate rama special5 din colonia do selectie qi se scurteazii cu un culil cald si bine ascutit in5ltimca cclulelor cu ouri gi larve aflate pc marginile celor trei f5guraqi triunghiulari. Scurtarea celulelor se face pin5 aproape de fundul lor, pentru ca ouAlc s5 poatii fi vgzute. Cum albinele ar lua in creytere aproape toate larvelc de pc margine qi deci viitoarele botci ar f i ingemiinate qi greu de minuit, cresc5torul elimin6, din trei in trei, ou5le sau larvele din cellilele intermediare. Lucrarea in i~itrcgimese face intr-o camerg cald5, far5 curenti. Rama astfel pregatitti se introduce in mijlocul coloniei cresc5toare in spatiul go1 &sat cu d 0 ~ 5 ore mai inainte cind ea s-a orfanizat gi unde acum sint majoritatea albinelor tinere din colonie. Doicile acestei colonii orfane care . . glsesc chiar pe marginea celor trei faguri triunghiulari ou5 din care nu au eclozionat incii larvele, le hr5nesc cu un l5ptigor cu anumite substante de care au nevoie embrionii din ouci. Ele prefer5 s5 cl5deascg botci pe marginile acestor faguri triunghiulari care sint cruzi, de curind cl5diti gi cu ou5 ~otrivite. Originalitatea acestei metode st8 in faptul c5 lucr5rile de cregtere s-au f5cut pornind de la ou5 sau larve abia eclozionate. Adaptindu-se metoda la noile cerinte ale cregterii, lucr5rile pornesc atunci cind ou5le se g5sesc la finele zilei a treia, deci cit mai aproape de faza de larv5. Atunci albinele clgdesc botci mari, frumoase gi cu larve bine hrGnite, asemgntitoare botcilor de roire. Cind botcile acestea au ajuns la maturitate, se taie ugor de pe marginea fiiguraqilor triunghiulari qi se altoiesc
1

MATCA

45

MATCA.

in colonii dup5 cum este nevoie. Dac5 albinele au prins botcile gi de sirmele marginale, acestea se taie cu un foarfece o dat5 cu decuparea fiec5rei botci. M e t o d a A l l e y (IV). P e a c e lagi principiu de a oferi albinelor orfane larve bune pentru cregtere, flr5 a mai muta larva din culcugul sgu, se bazeaz5 metoda lui Alley, asem5n5toare in parte cu cea descris5 mai
SUS.

Tehnica metodei. Se preggtegte o ram5 special5 fixind un fagure artificial numai cu 2-3 sirme orizontale, ram5 care este datlspre a fi cl5dit5 de albinele unei colonii bune. E a se pune in mijlocul cuibului, dup5 48 ore este retras5, gata cl5dit5, gi introdus5 definitiv in mijlocul cuibului celei mai bune colonii din stuping. Aceasta va fi stimulat5 cit timp rama va fi umplut5 cu ou5. Cind din ou5 au inceput s l se nasc5 larve gi ele abia sint vizibile, se taie 1-2 figii cu celule ce contin larve. Cutitul trebuie s l aib5 o lam5 fin& bine ascutitti gi s l fie incglzit ugor fn ap6 fierbinte. Lama incllzit5 gi scoasl din ap5 se gterge pe un prosop uscat gi curat. Pentru ca albinele doici s5 poat5 ajunge bine la larve figiile se avaz5 pe muchie gi cu acelagi cutitav cald se taie 5-6 mm din inlltimea lor. Apoi cu cap5tul rotund a1 unui chibrit, se strivesc cite dou5 larve vecine, llsind neatins5 in celula ei pe cea de a treia. Partea'de sus a celulelor cu larve vii se 15rgeyte pentru ca albinele s5 poatl cl5di ugor botci spatioase. 0 dat5 terminat5 aceast5 operatie, figia cu larve se lipegte in partea inferioar5 a unui fagure gol, cald, scurt a t pin5 la jumltate din in5ltimea lui. In celulele goale ale fagurelui se toarn5 puling ap5 indulcit5 cu miere, de

care vor avea nevoie albinele doici la elaborarea bogat5 a llptigorului de matc5, in momentul cind vor hr5ni larvele din celule. Rama cu figia lipit5 se introduce apoi in mijlocul unei colonii cresc5toare puternice, orfanizat5 de matc5 gi de tot puietul sRu cu dou5-trei ore mai inainte. Curind albinele doici vor lua in grij5 aceste larve, construind botcile ce le vor ad6posti, care l a termenul apropiat de maturitatea lor, vor fi folosite de cresc5tor acolo unde este nevoie. M e t o d a C a i l l a s (V). Cercet5torul A. C a i l l a s simplific5 metoda lui Alley. El introduce un fagure artificial in cea mai bun5 colonie; albinele il cresc, matca il inslminfeaz5 iar cPnd larvele abia s-au nlscut, scurteaz5 fagurele pin5 la marginea elipsei de puiet. Apoi, f 5 r l a rnai t5ia figii ca s5 le lipeasc5, 15rgegte gi desface peretii celulelor cu larve din marginea tsieturii, I5sind un interval intre celulele 15rgite. Colonia organizat5 de matcl gi de puietul neclp5cit, avind la dispozitie acest fagure nou, de curind clldit, cu larve abia iegite gi cu celule 15rgite, profit5 de aceast5 munc5 f8cutCi de apicultor gi cl5degte botci numai in celulele llrgite M e t o d a polonezcE (VI). Se aleg trei colonii fruntage care vor conlucra pentru obtinerea de m5tci de soi bun, folosind botci crescute natural. Prima are destinatia s5 produc5 ou5 sau larve selectionate; cea de a doua - s5 fie colonie crescltoare a botcilor pin5 la maturitatea lor, iar cea de a treia este destinat5 cregterii de trintori de valoare superioar5 V.n. Trintori. Toate aceste trei colonii, dar mai cu seam5 ultimele dou5, vor fi pregstite de la inceputul prim5verii prin stimullri. Cind se apropie ter-

MATCA

46

MATCA

menu1 inceperii lucriirilor propriu-zise de creqtere, aceste colonii trebuie s l fie pline ping la refuz de albine gi puiet. Stupul in care se cresc gi inmultesc trintorii va avea pus in mijlocul cuibului, incii din primele zile ale primlverii, faguri cu celule mari. Colonia destinatii s l dea ouile va primi la timpul oportun un fagure gol, gata cliidit, in care cu un an inainte, spre sfirgitul velii, albinele au crescut 1-2 generatii de puiet. Acest fagure nu trebuie luat la Intimplare, ci ales in aga fel ca s l nu a i b l vreun miros strlin. Multi crescitori folosesc pentru ouatul m5tcii selectionate nn fagure din propriul ei stup. Fagurele s i fie cald, fie c i el a stat i n cuib dincolo de cel cu pisturii ling5 diafragmii, iar albinele 1-au curitat in parte, fie cii a fost tinut in casii, ling5 sob8 1-2 zile. E l se stropegte putin cu apii, inainte de a fi introdus in cuib. Albinele se vor gribi sii curete celulele lui. Matca il va ocupa cu ouii depuse intr-o elipsii cel putin egali ca intindere cu suprafata celor doi faguri cu care este invecinat. CrescEitorul are nevoie sii cunoascl precis virsta ouiilor. E l va trebui ca o datg pe zi, incepind de a doua zi de la introducerea fagurelui, si-1 ridice incet gi sii observe dac5 matca a inceput 36-1 insiiminteze. Pentru ugurinta acestei operatii se lasl pentru el un interval mai mare cu 2-3 mm f a t i de cei doi faguri vecini, ca sii poatii fi ridicat usor, f i r s ca matca sau albinele vecine s5 se nelinigteascii. In felul acesta in spatiul liirgit se a d u n i mai multii albinii tiniirii. Cind au inceput s i eclozioneze primele larve din ouii, se organizeazi cea d e a doua colonie - cea crescdtoare. Se ridic5 de acolo matca impreung cu tot puietul nec5p5cit qi fagurii cu ouii, orfanizind astfel colonia; cu mat-

ca ridicatii se face un nucleu aparte dindu-i faguri cu hran5 luati din alti stupi vecini. Fagurii cu puiet se m l t u r i de albina acoperitoare in propriul lor stup gi se impart provizoriu pentru ingrijirea unor colonii vecine. fn schimb, in colonia cresciitoare rimin toti fagurii cu puiet ciipicit gi cei cu hranii - miere gi pisturii. In mijlocul cuibului coloniei crescltoare se lass un loc gol, cit ar incape un fagure, in care se adun6 intre timp majoritatea albinelor tinere din colonia orfanizati. Bineinteles, colonia crescgtoare este permanent stirnulati. E a se l a s i in aceastl situatie disperatii d o u i ore in care timp doicile sint hriinite din belgug cu substante proteice qi vor avea glandele faringiene pline, oiici in acest timp ele n-au avut cui s i impart5 liptigorul, fiind ridicati din cuib fagurii cu larve nec6pEicite. Dupi trecerea celor doul ore, crescltorul retrage din cuibul primei colonii fagurele insimtntat de matca familiei valoroase, fagure in ale cirui celule au inceput s i eclozioneze larve din oui. Pentru ca larvele s i nu riceasci, fagurele este invelit intr-un prosop gi dus intr-o camera cald3. Cresciitorul taie de-a lungul fagurelui, cu un cutit cildut, douEi ferestre orizontale, lungi aproape clt este lungimea fagurelui gi late de cite 50 mm fiecare. Prima fereastrii o taie la 80 mm sub prima tAieturi. Celulele cu larve aflate in partea de sus a fiecirei ferestre le scurteaz5 la jumitate din tnsltimea lor cu lama unui cutitag foarte tiiios, cald, dar numai pe una din fetele fagurelui; apoi, cu capEitul unui chibrit, distruge cite patru larve in gir, liisind intact6 pe cea de a cincea. Cind crescitorul are nevoie de mai multe

MATCA

47

MATCA

*-

botci, poate strivi larvele din 3 in 3 celule. Trebuie ins5 s& se gtie c5, cu cjt mgtcile crescute vor fi fn numir rnai mic, cu atft vor fi rnai bune. Celulele in care larvele au fost Issate, se I5rgesc cu un 26rgitor de celule, V.n., pentru a inlesni albinelor c16ditul botcilor. Pentru ca albinele s5 nu ia in creqtere larvele aflate pe marginea opus5 a ferestrelor tiiiate, se strivesc acolo toate larvele aflate fn 2-3 rfnduri de celule. fn felul acesta albinele vor ingriji numai larvele de pe o singur5 margine, din celulele Itirgite. Fagurele astfel prellicrat este dat albinelor coloniei cresctitoare orfanizati, cu dou5 ore inainte, introduclndu-1 fn golul din mijlocul cuibului. Albinele doici orfanizate, cfnd v6d larvele gi ouille din fagurele cu celule I6rgite revarsil asupra lor l i p t i q r din abundent5, formfnd botci din fiecare celul5 lirgit5, botci ce vor sta suspendate In golul ferestrelor tiliate. Colonia va f i zilnic stimulati, pfn5 cfnd aceste botci vor fi cgpgcite. fn felul acesta albinele iau in cregtere 30-40 de botci din care vor iegi peste 12-13 zile m i t c i superioare, bine conformate gi prolifice. Altoirea botcilor natnrale. fn primul rind apicultorul va face o alegere a botcilor, altoind fn stupii orfanizati numai pe cele rnai mari, rnai frumoase gi care nu au fost lovite sau cft de putin turtite lateral, gi mai ales la virf. Ele se altoiesc fn cea de-a 14-a zi de cind matca a depus ouiile in celule. Deci botcile altoite mai au de stat in noul stup fnc5 dou3 zile pin5 la eclozionarea mfitcilor din ele. Nu trebuie 85 se intfrzie, c5ci s-au v6zut botci in care mstcile fiind bine hrlnite, gi-au scurtat evolutia eclozionind in a doua jumitate a celei de a cincisprezecea zi.

Un indice pretios pentru cel rnai propice moment a1 altoirii botcilor este atunci cind virful lor prinde o culoare rnai deschis5. Aceasta este o dovad5 c5 albinele din colonia crescstoare au inceput sii ajute viitoarelor m5tci la eliberarea lor, ridicind de pe virful fiec5rei botci stratul de cear5 prea gros. Altoirea este o lucrare destul de mig8loas5, dar nu grea. Botcile cu m5tcile gata de iegit pentru preschinlbarea celor b6trine, se pun sus, suspendate intre spetezele superioare a doi faguri din marginea cuibului fiecfirui stup. Fagurii sii fie bine acoperiti de albine. fn felul aceasta botcile stau departe de eventualitatea unui atac a1 mgtcii stupului gazd5. Cind timpul este cald gi stupii au magazine de recolt5 care sint bine populate cu albine, se pot introduce botci sus, intre spetezele superioare ale ramelor din mijlocul magazinului de recoltl. Ele se fixeazi lateral pe speteaza de sus a ramei, lipindu-le cu cearii fr5mintats bine intre deget e gi amestecat5 cu putin propolis moale. Botcile se agazi5 in pozitie ugor oblici ca s5 se poat5 observa rirfal fiecirei botci gi apicultorul s2i gtie dac5 matca a iegit sau nu. De asemenea, rama vecin5 trebuie s5 stea putin rnai lndepilrtat5 pentru ca albinele sB nu lipeasc5 virful botcii de ea, iar in a1 doilea rfnd, dac5 spatiul este rnai larg, acolo se adunli rnai multe albine, ceea ce este in favoarea bunei primiri a tinerei mltci. Coloniilor care nu aecept5 asemenea botci gi le rod lateral, li se repet5 operatiunea. Dac5 qi a doua oar5 albinele le rod, este davada c5 matca coloniei este inc5 bun5 ~i viguroasl; ea va fi Iiisat5 ping spre sfirgitul verii, cind se schimb5. Asemenea introduceri neobservate a b o b cilor fn colonii neorfanizate reugesc

MATCA

48

MATCA

numai cind albinele sint preocupate concomitent altoieate pe cea t5iatii de un bun cules gi ele nu se sesizeaz5 din colonia crescgtoare. Operatia reude aceast5 operatie anormal5; altfel, gegte numai dac5 botcile se stric5 rieste mult mai bine ca mai intii colo- dicindu-le gi ltiptigorul aflat in ele nia s5 fie orfanizat5 gi dup5 o or5 pentru ca albinele s5 nu dea de gustul s 5 se altoiasc5 1-2 botci, dar de data acestei hrane foarte apreciat5 gi care aceasta direct intr-un fagure cu puiet. apoi le deschide pofta, incit distrug Operatia cere atentie gi indeminare la chiar g i unica botc6 de selectie dat5 t5ierea botcilor, care se decupeaz5 cu de stupar. Dup5 putin timp matca o mic5 portiune de fagure in jurul tin5r5 eclozioneaz5 din botc5, dislor, ce le servegte drept suport. Altoi- truge eventualele botci din colonia rea pe locul ales se face decupind din orfanizat5 gi dup5 imperechere confagurele cu puiet o portiune de m5ri- tinua opera inaintagei sale. E bine mea gi forma suportului cu botc5 ce ca in momentul cind botcile se altose introduce acolo. Locul cel mai bun iesc, apicultorul s5 hr5neasc5 albinele, pe fagure, unde se face operatia de al- dindu-le sirop fn jgheaburile a dou5 toire, este intre briul de miere gi elipsa rame hrgnitor, ca un stimulent. De cu puiet. Albinele consolideaz5 supor- altfel, in toate operatiile de cregtere t u l botcii, iar aceasta st5 in suspensie a m5tcilor gi pin5 la imperecherea lor, in intervalul dintre doi faguri. Supor- stimularea albinelor s5 nu inceteze, ttul aplr5 fundul botcii de atacul al- mai ales cind afar5 se g5sesc cantittiti binelor. Este bine a se altoi o dat5 dou5 mici de nectar gi polen. botci, pentru ca albinele coloniei s5-gi Colonia c5reia i s-a dat o botcl este aleagl pe cea preferat5. supravegheat5 zilnic, far5 a se deschiPentru a feri botcile de distrugere, de stupul. Privind urdinigul, un stu.gtiut fiind c5 uneori ele sint roase la- par priceput poate s5 spun5 dacg alteral, vor fi protejate cu un mangon binele au primit sau nu matcl. Dacii Qe protectie avind numai virful liber, totul este in regul5 in colonie, albinele unangon f5cut din material plastic intr5 gi ies pe urdiniy, far5 ezitare. sau dintr-o plas5 de sirm5 deas5 sau Cele care nu au matc5, ies din stup gi chiar dintr-o sirm5 inf5gurat5, avind se intorc din zbor privindu-1 ca gi cind forma unei botci, V.n. Colivii, colivii ar cjuta ceva pierdut, se urcii pe peretele frontal gi au o ugoar5 ezitare, apirale. .Altoirea se face la putin timp de la dac5 s5 intre sau nu in stup, atunci orfanizarea coloniei c5reia apicultorul cind vin in zbor spre cas5. E bine ca vrea s5-i schimbe matca. In acest scop stuparul s5 foloseasc5 pentru scurt c u :o or5 inainte, se ridic5 din stup timp ace1 vestibul de control. V.n. matca b5trin5, deci colonia se or- care, ayezat la urdinigul stupului, fanizeaz5. Operatia poate s5 se facl retine pe scindura de zbor cadavrul $i concomitent dac5 o dat3 cu ridica- tinerei mgtci, in cazul cind albinele rea mltcii bgtrine, se introduce botca nu accept5 botca. Vestibulul se ridic5 chiar de a treia ciipScit5 mai ales cind iegirea din botc5 a tinerei m5tci urmeaz5 s5 se fac5 zi. La 10 zile stuparul trebuie s l verifice colonia, deschizind stupul foarte curind. Unii stupari prefer5 s l altoiasc5 incet, far5 zgomot gi f5r3 fum. E l botcile dup5 ce colonia orfan5 gi-a ridic5 ugor rama insemnat5 pe care a cladit botci. Dup5 6 zile le stric3 gi fost altoit5 botca qi dac3 vede cfi ea

MATCA

49

MATCA

este deschid la virf, va gti c5 albinele au eliberat matca; dac6 botca este roas5 la o margine este dovadi c5 albinele nu au acceptat-o, iar stuparul trebuie s5 intervin5, fie dind o alt5 botc5, ori o matcii, dar in primul rind controlind s5 afle care este cauza acestei neacceptgri. Obignuit, cauzele care determinil o colonie s5 nu primeasci qi deci s i road5 o botc5 dat5, sint: Colonia are deja o matc5 tin5r5 ~i nefecundatg, pe care apicultorul nu a vizut-o atunci cind a suprimat matca bitrinii. Sint cazuri cind in colonie tr5iesc f5r5 adversitate matca tin5r5 gi pe un alt fagure matca b5tring. Din gregealii o matc6 ce s-a r5t5cit din zborul s5u de imperechere a intrat in stupul orfanizat, pe care, in mod cu totul exceptional, albinele au acceptat-o. Colonia gi-a cl5dit ea singurs botci inainte ca apicultorul s5 fi intervenit cu altoirea botcii. Matca a murit in botc5 din vreo cauz5 accidental& Colonia a fost atacat5 de hoate. Albinele au fost surescitate de vreo furtun5 cu grindin5 ce a c5zut pe acoperigul stupului f5cind zgomot mare etc. Din cele de mai sus reiese clar c5 operatia altoirii botcilor comport5 oarecare riscuri pentru colonia orfanizatg c5reia i s-a dat botc5 gata de ieait matca din ea. Ptlstrarea botcilor disponibile. Cind cresc5torul incepe operatia altoirii, va scoate o data mai multe botci din stupul cresc5tor, pentru ca s5 nu-1 deschid5 mereu pentru fiecare altoire. Botcile vor fi tinute numai cu vfrful in jos, ferite de rAceal5 gi de razele solare. Cresc5torul va avea al5turi o cutie cu rumegug de lemn incslzit;

adincegte degetul ar5t5tor in rumegug, pune acolo un cornet ca un degetar f5cut din hirtie cerat5 inf5guratB in jurul degetului qi introduce in acest orificiu captuqit botca care st5 la c51dur5 gi intuneric. Unii cresc5tori folosesc vata, care ins5 lipindu-se pe virful botcilor, irit5 albinele coloniei in care ele se altoiesc. Cutia cu botci se duce apoi fn camera cald5, unde se face altoirea pe fagurii stupului orfan, sau se lipesc pe dispozitive mobile pentru a le putea pune acolo unde crescitorul doregte. Cind num5rul de botci crescute este mare, ele pot fi date nucleelor sau micronucleelor de imperechere formate fn acest scop. Dac5 qi aqa tot mai rZimin botci, ele se pun in colivii de pastrare previzute cu gratii Hannemann, prin care albinele unei colonii, orfanizate anume pentru acest scop, pot s5 p5trund5 gi s5 ajute la nagterea mgtcilor yi la intretinerea lor 2-3 zile pin5 se folosesc, aga cum se arat5 mai departe. Cregterea mfitcilor Pn botci artiticiale din colonii orfanizate. 'fn creqterea artificial5 trebuie s5 se urm5reasc5 felul cum cresc albinele in mod natural mgtcile de roire. Mitci bune vor f i cele care sint crescute dup5 o metod 5 apropiat5 de cea naturals, atunci cind albinele se pregltesc s i roiascs Deci colonia care va cregte mitci trebuie s s aib5: populatie numeroasi, dens5, comprimat5, cu multe doici care au l5ptiqor aglomerat in glande, gi multe albine tinere. V.n. Roire, mitcile de roire. Botcile de roire sint de dou5 ori mai lungi decit cele crescute pe dispozitivele artificiale mobile. De asemenea cantitatea de 15ptiyor rgmas in fundul lor, dup5 iegirea mgtcilor, este mai mare la cele de roire, decit la cele crescute pe dispozitive mobile cu larve mutate. Preferinta albinelor de a creyte mstci in faguri

MATCA

50

MATCA

noi, se datoreazii faptului cii ele pot modela cu ugurintii botci bune, spatioase, cu fundul bombat gi adincit aga cum trebuie pentru dezvoltarea normal5 a larvei gi miitcii. Timp d e peste gapte decenii apicultorii au folosit patru metode de cregtere artificialii a miltcilor. Primele douii au fost mult folosite cu mici modificiri far5 insemnitate, iar celelalte dou5 au un istoric mai recent. Metoda Doo little -Pratt (mutatia larvei in botci artificiale). Apicultorul pregiitegte din timp o colonie cresciltoare, ajutind-o cu puiet ciipiicit de la coloniile vecine, cit gi cu stimuliiri de sirop, aga cum s-a mai spus. Cu ajutorul unui dispozitiv denumit qablon sau modelator de botci V.n. se lac, din ceara obtinuti la descilpiicirea fagurilor cu miere, un numar de botci artificiale, ca nigte cupe. Ele se lipesc pe mici suporturi de lemn (degetare) ce stau in suspensie fntr-o ram5 denumiti ram& sau fagure portbotci V.n. fnainte de a introduce larve in aceste botci artificiale ele se dau timp de douii-trei ore albinelor coloniei cresciltoare, care le curiitl cu salivl, se obignuiesc cu ele, aga incit vor fi mult mai bine acceptate, cind n vor fi prezentate P colonie, avlnd in ele lame. Cu 4-5 zile inainte de inceperea lucriirilor propriu-zise de cregtere, apicultorul orfanizeazg un nucleu din stupinii pastrind provizoriu matca intr-o colivie cu citeva albine. El stimuleazii nucleul orfan iar albinele vor clidi botci luind in cregtere un numar de larve bine hriinite cu Iiiptigor. D u p i trei zile eliminii din botci larvele, recolteazii Iiiptigorul gi red6 nucleului matca lui. Concomitent se introduce cea mai valoroasil matci din stupin5 intr-un izolator. V.n. unde timp de 36 ore ea depune 0115

intr-un fagure curiitat In prealabil d e ciitre albine. Cind larvele incep s2i eclozioneze din ouii deci d u p i trei zile, apieultorul dilueazii cu putinti apii distilatii liipti$orul, punind pe fundul fieciirei botci artificiale o picstur5 cit un bob de mei. Apoi scoate din celulele fagurelui cu o spatulii fins din sirmii de otel larve abia eclozionate din ouii gi le pune cite una in fiecare botcl. Rama port-botci se agazii in mijlocul cuibului coloniei crescatoar e ; aceasta a fost desigur orfanizatg rnai inainte cu d o u i ore, luindu-i matca gi tot puietul. Albinele doici h&rBnesc cu Ilptigor larvele din botcile artificiale, iar ele igi urmeazi evolutia ping aproape d e maturitate, cfnd botcile sfnt folosite fie la preschimbarea mltcilor fmbitrinite din stupii ale ciiror colonii nu progreseazi5 sau la formarea de nuclee, roi-stoloni etc. M e t o d a W . C o f f e y, S.U.A., este o metodii mai e~peditivi~lucrlnd cu stupi multi-etajati orfanizind colonia de cregtere numai cu 30 minute inainte de a primi botci. Se alege una din cele mai puternice colonii din stupinil, care are multii albinii zburiltoare gi albinl tfnarti. Cu patru zile inainte o stimuleazii cu substante proteice, miere cu piisturg sau sirop cu drojdie ori cu soia. Matca cu tot puietul in corpul de pe fund se izoleazii introducind o gratie Hannemann fntre acest corp gi celelalte ce au hranii acumulati. Dupii cele patru zile de stimulare corpul superior a1 stupului se ridicii, se pune pe un fund nou, deplasindu-1 cu 30 cm in spatele corpului cu matcii, retr8glndu-se din el provizoriu fagurii cu miere ce deocamdatii se pun fntr-o 15diti portativs. Atunci, din corpul cu matci se scot toti fagurii cu puiet

MATCA

51

MATCA

inclusiv matca, mutindu-i in corpul golit ce a fost deplasat in spate. Deci se face un schimb de faguri intre corpuri. Stupul deplasat este acam ca un roi cu matcii, puiet gi hran5 gi numai cu albina tinlrii acoperitoare a puietului, ciici cea zburiitoare se intoarce la locul cunoscut. Pentru ca populatia din acest stup devenit ,,crescltorLL fie cit rnai mare, sii in fa@ lui se rnai perie albina tiniirii de pe alti 5-6 faguri cu puiet deschis luati din stupii vecini, avind grij5 ca nu cumva se dea si vreo matc5. Aceastl din urmci operqie se face nurnai ctnd albina din stupul cresciitor este incii tulburat5 de aceste schimbiiri in organizare aga incit albinele nu obaervl pe noile venite. Agezarea fagurilor in acest stup se face putin rnai distantat, pentru ca Pntre faguri sii incapl cit rnai multii albing. Se l a d ins5 intre rarne loc suficient pentru alte 2-3 rame portbotci cu larve transvazate, care vor fi curind aduse gi date albinelor pentru cregtere. Operatia aceasta din urmii se face dupii 30 de minute de la orfanizarea coloniei cresccitoare, oferindu-ise pe barele port-botci maximum 20 d e botci pentru cregtere gi stimulind-o permanent, plnti la ciipilcire. Dacii cresc5torul are nevoie de rnai multe botci, pentru ca s5 nu rnai orfanizeze altii colonie cresciltoare, o folosegte tot pe aceasta. fn acest scop d u ~ 24 de ore se scot ramele vortl boici gi se impart botcile acceptate altor colonii-gazde puternice, din prisac&, care nu se orfanizeazg. Albinele acestora vor continua munca de h r h i r e gi ingrijire a larvelor din botci . Mltcile acestor stupi-gazde vor sta In cuibul de jos, izolate cu o gratie HtUlnemann de c o r ~ u superior, unde l sfnt botcile date spre ingrijire. Pen-

Metoda Heyrand de cregterea mgtcilor

tru ca larvele din botci s5 fie gi rnai bine ingrijite, in corpul superior se urcci incii doi faguri cu puiet neciipiicit, cu albinii acoperitoare; rama psrtbotci se va intercala intre aceste douii rame. Coloniile gazde se hr5nesc intens cu sirop cu proteine. M e t o d a H e y r a n d , constii in mutatia larvei o datii cu eelula ei, metodii care a ap5rut tirziu, la aproape trei decenii dupg cea a lui Doolittle-Pratt . Se introduce cu citeva zile lnainte in mijlocul cuibului unei colonii, care are matca cea mai bung, un fagure nou cl5dit in care a eclozionat in primiivara curentil cel putin o generatie de puiet. E l se stropegte cu ap5 indulcitti cu miepe sau zahiir. Dupii 24 de ore se controleazii dacii matca vi-a depus oulle in celulele sale. fn caz afirmativ, dupg trei zile, cind

Celule din fagure eu lame tinere E ele, n fixate pe pene triunghiulare

\ #

//

M ATCA

52

MATCA

Preducea de scoaterea oului odat5 cu fundul celulei in care a fost depus (0rosi Pall)

larvele au eclozionat din ou5, se decupeaz5 cu o preducea, prin rgsucire, un numir de celule care au pe fundul lor larve de citeva ore. Celulele decupate se lipesc pe suporturi cilindrice de lemn care au la una din extremitsti un triunghi de tab15 fixat cu un cui mic. Cu un cutit putin inciilzit sau o lam5 de ras, se scurteazti din in5ltimea celulelor decupate pin5 la jum5tatea lor, apoi cu un lirgitor de celule se rbfring marginile acestora. Pana triunghiulari de t a b l i cu suportul respectiv gi celula lipsiti se infige pe un fagure vechi gol, care are deasupra un jgheab de hr5nit. Se pun numai cite 10 botci cu suporti pe fiecare fat3 a fagurelui. Fagurele port-botci se introduce in mijlocul cuibului unei colonii crescgtoare, orfanizatg cu dou5 ore mai Enainte de matcii qi puietul neciipicit. Cind botcile ajung la maturitate se retrag cu suportul lor din fagurele port-botci si se folosesc aga cum s-a artitat mai sus. Foloasele acestei metode sint evidente f a t i de metoda precedent5 a transvazlrii larvei din celula sa tntr-o botci artificials. fntr-adevgr, larvele nu mai sint zdruncinate din mediul lor natural prin operatiunea mutirii lor. In afar5 de aceasta, ele au deja 15pti80' pus acolo de albinele doici, chiar d e la eclozionarea larvei din ou. Doicile din stupul cresciitor msresc can-

titativ .gi imbun5tgtesc calitativ liiptisorul, oferind larvelor de data aceast a un l5ptigor cu anumite substan!.e hormonale, pe care-1 dau numai larvelor de matc5. M e t o d a R o m a n e s c u este metoda creyterii de mtitci f5r5 muta$ia celulei cu larv5. Se fixeaz5 un fagure artificial pe suprafata unei pl5ci de lemn format5 din mici cuburi imbinate, care pot apoi sti fie dezmembrate. Placa cu fagurele lipit pe ea, dup5 ce a fost cl5dit de albine se introduce in mijlocul cuibului cu matcii selectionat5, pentru a fi insimintat. La citeva ore d u p i ecloziunea larvelor din ou5, suprafata fagurelui este ,,aratti in lung qi curmezis cu un plug" - d u p i expresia proprie a autorului, astfel incit rgmine neatinsti cfte o celulii cu larv5 pe fiecare cuib. Cu ajutorul unui ,,piepteneCL destram5 se partea de sus a celulelor, rimase intacte intre ,,brazdeCL, pentru ca albinele doici s5 poat5 ajunge ugor la larve qi s5 cl5deasc5 botcile. Placa cu micile cuburi pe care sint celulele cu larve se ayaz5 cu fata in jos deasupra cuibului coloniei cresciitoare, sprijinindu-se pe un cadru de lemn inalt de 7 mm. Botc.ile stau astfel in pozitie natural5. Albinele iau in cregtere

Colivii colective pentru pgstrarea mBtcilor eclozionate

un mare numiir de larve, modelind frumos celulele. Metoda are avantajul rapiditgtii, precum gi a faptului c5 larvele nu sint scoase din mediul lor natural. Ca dezavantaje trebuie s5 semnal5m greutatea cliiditului qi ins5mintatului ramei speciale, precum gi a faptului c5 nu se pot cregte m5tci direct din ouii. Pentru practicarea ei trebuie unelte speciale, destul de complicate. Metoda detaliat5 de lucru, cu 'prezentarea amlnuntit5 a aparaturii intrebuintate, este descris5 in lucrarea intitulat5: ,,Sistematizarea cregterii reproduc5torilor de albine", N. Romanescu apiirut5 la Bucuregti in anul1948. M e t o d a R. J o r d a n - V o 1 o s y e v i c i, este metoda dublei transvazgri. Folosind cele trei metode de cregtere artificial5 ale lui Doslitlle-Pratt, Coffey gi Heyrand, cresciitorii nu erau pe deplin multumiti, c5ci nu toate mgtcile corespundeau cerintelor de prolificitate. Examinate histologic la microscop s-a g5sit c5 acestea aveau un numar ceva rnai redus de tuburi ovariene fat5 de m5tcile provenite din botcile de roire. La o analiz5 aprofundat5 s-a g5sit c5 superioritatea mstcilor crescute natural, se datoregte faptului c5 pe fundul botcilor naturale r5minea, dup5 eclozionarea mgtcilor, de trei ori mai mult liiptigor decit in cele crescute artificial. l n schimb s-a rnai constatat c5 larvele mutate in botcile artificiale, de multe ori sint luate in cregtere de doici abia dup5 4-6 ore de la transvazarea lor qi c5 in acest interval de timp ele st5teau fltiminde. Aceast5 fl5minzire temporar5 era In detrimentul bunei dezvolt5ri a viitoarelor miitci, gtiut fiind c5 P ordinea natural5 a cregterii, n doicile viziteaz5 gi hr5nesc de sute de ori pe zi larvele crescute natural, f i r 5 optiri accidentale.

De aceea cresc5torii de pretutindeni, in frunte cu prof. Jordan, au adoptat o modificare a primei metode de mutatia larvei, producind m5tci rnai bune ca inainte. Tehnica metodei. Larvele lipsite temporar de hran5 pin5 la acceptare, dar care d u p i trecerea celor 5-7 ore sint alimentate abundent cu liiptigor, se elimin5 din botcile artificiale, dup5 24 de ore. fn locul lor sint agezate alte larve, abia eclozionate din ou5, dar scoase din acelagi fagure. Aceste larve g5sesc in botci o mas5 imbelgugat8 de 15ptigor r5mas de la larvele precedente eliminate. Deci, ele nu rnai trec prin criza de flgminzire, se dezvolt5 normal ajungind m5tci de valoare. Aceast5 metod5 este cunoscut5 sub denumirea de metoda mutatiei duble. S-au obtinut astfel rezultate gi rnai bune, ciici aceste larve tinere cu hran5 supraabundentii sint foarte ugor primite de coloniile cresciitoare, far5 ca botcile s l fie rnai intii incredintate coloniei pornitoare. Totugi nici astizi nu s-a ajuns prin aceast5 metod5 s l se obtinti m5tci la fel de bune ca cele crescute natural in coloniile ce au roit. Analizindu-se cauzele care duc l a . aceste rezultate oarecum nesatisfgcgtoare, s-au constatat urmiitoarele: Din punctul de vedere a1 componentei, llptigorul doicilor dat larvelor de matc5 fat5 de cel pe care-] primesc larvele de albin5 lucriitoare, nu este acelagi. Analizindu-se cele dou5 feluri de 15ptiBor s-a gasit c5 cel d a t larvelor cu destiilatia iniJial5 de a fi viitoare mgtci, are in components sa mult acid pantotenic care este cel mai activ aminoacid ce ajut5 cregterii gi dezvoltgrii corporale dar mai cu seam5 a ovarelor, precum gi a hormonilor sexuali.

MATCA

54

MATCA

Doicile oferii larvelor de albine lucrgtoare cantitiiti variate de liiptiyor in raport de virsta lor, pe cind larvelor de matc5 le dau de la inceput mari cantitiiti de hranii, fiirri economie. Ouiile destinate initial ca din ele s,i se nascii larvele viitoarelor miitci, primesc un liiptigor diluat avind anumite substante care, inainte de ecloziune, printr-un proces de osmoz8, pritrunde la embrion prin porii cojii oului. In lumina acestor observatii, s-au tras urm5toarele concluzii : larvele d e 2/1 ore ce se transvazau in colonia cresciitoare erau prea in virstri; aceste larve scoase cu spatula din celulele fagurelui in care ouase matca de selectie, au primit initial - ca ou sau larvii - o hranii ce corespundea starii lor de viitoare albine lucriitoare gi nicidecum una ce obignuit o dau viitoarclor larve de matcii; oricit de repede s-ar face mutatia larvelor din celulele fagurelui unde au eclozionat, suferii d e o schimbare a mediului yi le trebuie o perioadii de adaptare la noul mediu ; pin5 la familiarizarea cu aceastii situatie nouii a doicilor gi a albinelor crescgtoare, trece o perioad5 de la 10 minute pin5 la 5-7 ore de fliiminzire ; abia atunci doicile hrjnesc larvele, chiar dac5 le grisesc nepotrivite ca virstii, pentru a fi viitoare miitci; dacii se face mutafia dublii, noua larvii g6segte in botcii un 16ptigor a ciirui dozare nu este corespunziitoare chimic tji calitativ virstei gi stiirii de larva de albin5 lucriitoare gi cu atit mai pu$in de matc5; aceastl hranii nu-i convine pe deplir~larvei nou aduse, +i adeseori albinele doici inlocuiesc aceasta hran5 cu alta corespunz5toare virstei; aceasta ins5 cere un timp in care larva nu se alimenteazg suficient.

M e t o d n J o e S n t i t h este denumitii si metoda ind~~strial: cregde tere. Fiecare stup cresciitor trebuie sS aibii la dispozitie albina tinarii din 4 -5 stupi bine populati, ocupind cel putin dous corpuri in fiecare stap, care furnizeaz5 mere11 albinii tiniir8, cit timp f i n operatiile de crevtere. La aplicarea acestci metode se foloseste: 0 colonie de selectie, produciitoare de ou& d~ lrirstR precis:. Ea ocup5 1111 stup cubic tip Dadant clr i 2 rame, care stan in pat cald, avind in peretele din spate un orificin de hrrinit de 23 mm diametru, cu un hriinitor exterior. 0 colonie pornitoare a larvelor eclozionate in viitoarele botci. Ea este orfanii, organizatg c11 douii ore inainte de a i se da larvele abia eclozionate, asa cum se T-a ar:t,a rnai jos, avind grijg de ele numai timp de 24 de ore. Pentru fiecare colonie pornitoare se rezerv5 2-3 colonii furnizoare de albinii tiniirri, care se schimb5 periodic pe miisurii ce inainteaz5 in virst5. 0 colonie de crevterc! care are gratie Hannemann la urdinig. E a este foarte puternicii gi cregte larvele ce le primegte de la colonia pornitoare pin5 la maturarea lor.. Toate aceste colonii sint stimulate, iar cei 4 - 5 stupi furnizori le alimenteazii permanent Eu albing tiniirri pe miisura nevoilor. Unii cresciitori mai folosesc qi alti stupi pentru botcile matme, dar numai atunci cind numsrul lor este prea mare gi nu mai au loc in st,upul de creqtere. Acegti stupi sint denumiti ,,stupi de finisare". Tehnica rnetodei. Se pregiitesc la inceput rame speciale de ouat. Se iau rame obignuite gi se completeazii golul lor cu o sclndurg groas5 de 20 mm,

MATCA

51 5

MATCA

in mijlocul cjreia se taie cite un drep- care albinele celor dou5 compartitunghi cu latura orizontal5 de 210 mm, mente pot s5 circule gi s5 transporte iar ingltimea de 130 mm. Golul r5mas in cuibul mare hrana din hr5nitorul in aceastii scindur5 va fi ocupat de un exterior. Cind dup5 3-4 zile albinele s-aa mic fagure artificial lipit cu cear5 pe margini. In luna aprilie se intro- obignuit cu acest dispozitiv, se prinde duc aceste rame ling5 cuibul unei co- matca coloniei cu tubul de sticl6, V. lomii. Cind ele vor fi cladite, se retrag n. gi se tine provizoriu la c5ldura gi se p5streaz5 pin5 se incep lucr5rile corpului intr-un buzunar. Atunci se de cregtere a m5tcilor. Fiecare colonie golegte de rame compartimentul mic cu matc5 selectionat5 destinat,? s5 dinspre spatele stupului, se scuturj furnizeze ou5, TTaavea cite dou5 rame in go1 albinele tinere de pe 3-4 rame cu puiet, se introduce la mijloc de acest fel. Se desfac din cuie citeva rame de o ram5 cn puiet c5p5cit cu albina ei stup, ale caror speteze superioare s5 acoperitoare, incadrind-o cu dou5 rame aib5 pe fata lor inferioar6 un jgheab speciale de ouat din cele completate cu (nut) longitudinal adinc de 3 mm. In scindur5, dar cu figuragi cl5diti mai acest n u t se intoarce marginea unei de mult. Atunci se elibereaz5 matca figii de fagure artificial lat5 de 60 m m ; din tubul de sticl5 In acest compartifigia va fi consolidat6 cu cear5 topitl. ment mic, care se acoper5 cu un podiSpetezele cu figii se dau albinelor, al5- gor din P.F.L. Matca ocup5 cu o u l turi de cuib, pentru a fi cl5dite; apoi cei doi f5guragi din ramele infundate, se retrag gi se plstreazl intr-un stup neavind alt loc disponibil. Se hr5negte stupul de dou5 ori pe zi, cioc5gol. Colonia ce vroduce ou5 selectionate nindu-1. se organizeazg cu cel putin do& s5pD u p l trei zile se retrage fagurele t6mini inainte de inceperea lucr5ri- cu puiet din mijloc, indepartind incet lor de cregtere. E a trebuie s k fie pu- albinele gi matca de pe el, dar llsinduternicii, cu cel putin 3,5 kg albinl, cu le in acelagi compartiment mic; fagumatca cea mai bun5 din prisac5. Ra- rele retras este inlocuit cu o speteazii mele stau in stup in pat cald. Prin cu figie de fagure nou ]at5 de 60 mm, orificiul fgcut in peretele din spate, cltidit5 mai de mult. Pe speteaz5 s e colonia se alimenteaxii de doul ori pe inscrie data introducerii acestei fEgii. zi cu cite 100 g sirop bogat in protei- Matca, in lips5 de spatiu, ocup5 cu ne, oferit in hr5nitorul exterior. Cind ou5 figia. Dup& 24 de ore speteaza cu se dii siropul, stupul se cioc5negte pu- figie avind ou5 proaspete, se retrage tin, pentru ca albinele sl-gi formeze din compartimentul mic cu matcR gi se trece fn compartimentul mare, i n un reflex conditionat de hriinire. Cu 3-4 zile inainte de a porni la mijlocul cuibului. fn locul ei se pune cregterea m5tcilor stupul se imparte pentru ouat alt5 speteazl cu ffgie d e In doua compartimente neegale - fagure cl5dit. fn felul acesta, apiculcel de la peretele din spate avind un torul va avea in fiecare zi o serie spatiu de 3 rame, ce stau in larg, iar de larve abia eclozionate din outi, c5ci cei de-a1 doilea 8 rame plus o diafrag- operatia se repet5 zilnic. Cind s-au implinit trei zile gi din mti etangii Intre ele. Diafragma etangl are fnsl in partea de jos o figie de ouiile depuse de mat& In primul f l gratie Hannemann ]at5 de 3 cm, prin gurag cu speteazl, care se afl5 fn com-

56

MATCA

partimentul mare incep sri eclozioneze larve, se orfanizeazii stupul pornitor. Orfanizarea lui se face cu dou& are inainte de a incepe sii eclozioneze larvele si anume: intr-un stup go1 cu fund, podisor si capac, se agazii la mijloc un fagure gat,a clridit in a ccirui celule se toarnl apii indulcitri. In dreapt a si stinga lui se lass loc s l incapii cite o ramri, iar dincolo de acest spatiu se a~azAdouii rame cu hran5: una -cu miere in stinga si alta cu polen in .dreapta. Spatiile laterale sint mfirgin i t e cu dou& diafragme. Popularea ca albinci tincirci a stupul u i pornitor se face scotind disponibilul de albinl din stztpii furnizori. Acegtia au fost permanent stimulati; mitcile lor au ouat intens; ele a u ocupat ambele corpuri de stup cu faguri c u puiet, dar in ultimele zile au fost coborite in corpul inferior, despiirtite d e cel superior cu cite o gratie Hannemann. f n felul acesta, crescritorul cind are nevoie sii ia albinii tinririi ca sri populeze stupul pornitor din stupii furnizori, ia oricare fagure de sus acoperit cu albinl, ai o scuturii in stupul pornitor, fiind sigur cii nu d l acestuia gi vreo matci. T[n partea superioarl a stupului furnizor se ridicii zilnic cite u n fagure c u puiet ciipiicit flr& albina acoperitoare inlocuindu-1 jos cu altul gol; deci, sus, vor ecloziona mereu albine tinere care sint cele mai bune viitoare doiei. Stupii furnizori de albinl tinirri dau celui pornitor atita tineret cit este nevoie gi anume: d a c l se dau spre pornire 50 de botci, trebuie s l se scuture in pornitor cel putin 2 kg albinii t i n l rri. Pentru 75-100 botci, trebuie s l fie acolo cel putin 3,5-4 kg albinii tingrii. Albinele tinere scuturate Pn stupul pornitor stau acolo cu urdinigul in-

chis 2-3 ore, dar cu orificiul de ventilare de la fund deschis, cit gi cel de la capac. Albincle scuturate sint n6cl5ite de miere si desi provin din 23 stupi, ele, lingindu-se, se infrgtesc. Dup5 trecerea celor d 0 ~ ore se des5 chide stupul cu colonia producjtoare de o u l , ce are speteze cu figii cu larve care abia eclozioneaz5 din 0115. Spetezele sint duse in camerg caldii. Din fiecare fiaie de fiiguras lat de 60 mm, se taie de-a lungul cel putin patru fisii inguste, fiecare cuprinzind de la un c a p i t la celiilalt un sir de celule cu larve ce eclozioneazii. Operatia se face cu un cutitas cu lama fins, incglzit in apci fierbinte; fisiile inguste triiate, se lipesc cu cearl topit5 turnati5 pe gipci subtiri. Se scurteazg pinii la jumiitate inriltimea celulelor, iar cu o micri spatul5 se eliminri larvele din 4 in 4 celule. In felul acesta albinele vor forma botci numai din celulele care au larve in ele; botcile vor fi mari, frumoase, lungi ~i ugor de luat d e pe sipcl. fntr-o ram3 goal5 port-botci se pun numai d o u l astfel de gipci cu larve ce abia eclozioneazii. Ele se asaz5 la distant5 de 6 cm una de alta; golul de sub speteaza ramei port-botci, c i t vi golul de jos, de sub cea de a doua gipcri cu larve, se completeazri cu cite dous figii de placaj. In stupul pornitor plin cu albinii tinririi se introduc aceste d o u l rame port-botci cu larve, agezindu-le in spatiile goale, in dreapta gi stinga fagurelui mijlocas, ce are apri indulcitg in celule. Acolo, in stupul pornitor, riimin numai 24 de ore. lnainte de a se implini acest termen se organizeazii stupii cresclitori sau de finisare; coloniile ocupii cel putin cite d o u l corpuri cu populatia lor. Atunci din stupii cresciitori se ridicg mgtcile, orfanizindu-i. Pentru a fi

MATCA

57.

MATCA

siguri c5 au albin5 tin5r5 suficient5 se introduc in fiecare zi cite doi faguri cu puiet gi albina acoperitoare din stupii furnizori ; albinele acestea sint pulverizate cu o solutie de ap5 mierati5 parfumati, care se d l gi peste albinele coloniilor gazde. f n fiecare stup cresc5tor se introduce zilnic numai cite o ram5 cu dou5 gipci port-botci cu larve gata de ecloziune, retrigind din margine un fagure cu hran5. Ramele port-botci scoase din stupul pornitor se introduc in coloniile crescgtoare impreung cu albinele doici ce le acoper5 gi care au fngrijit pin5 atunci larvele din botci. Pentru ca s5 nu se creeze neliniqte intre albinele stupului cresc5tor) gi cele noi sosite, acestea din urm5 se pulverizeaz8 cu ap5 parfumat8; la fel se pulverizeaz5 gi albinele din fagurii vecini. A doua gi a treia zi, cind vine rindul s5 eclozioneze celelalte larve din fiyiile puse in pornitor, acestea se introduc fn alti stupi cresc5tori gi nicidecum in cei ce au deja in cuib cite o prim5 ram5 cu botci. Abia in a patra zi de la prima operatie, deci cind in primele rame portbotci sint deja botci c5p5cite) se pot introduce in primii doi stupi cresc5tori alte rame port-botci cu larve gata eclozionate, scoase din stupul pornitor; aceste rame ins5 se agaz5 separat de prima ram5 avind intre ele un fagure despirtitor cu puiet c5p5cit. Dup5 alte trei zile primele rame cu botci din primii doi stupi cresc5tori se retrag definitiv, botcile sint mature, iar ele se distribuie la nuclee sau micronuclee de imperechere, or direct in stupi cu mitci batrine spre preschimbare. fntrucit stupul pornitor pierde astfel zilnic albina tin5r5 ce se d 5 o dat5 cu ramele port-botci cu larve gata de

eclozionare, el va fi ajutat din 4 in 4 zile cu cite un fagure cu puiet masiv c5p5cit1 cit gi cu albinele acoperitoare luate din alti stupi puternici. Dac5 in stupi nu mai incap astfel de rame, se scutur5 albina tin5r5 de pe 2-3 faguri cu puiet necgp5cit in fata urdinigului stupului pornitor, cici aceast 5 albin5 fiind tin5r5 este bine primit5. hletoda 15s5rii larvei in propria sa celul5, pe faguri noi, ale c5ror celule pot fi ugor modelate fn botci bune, mari gi spatioase, este mai aproape d e natur5. Folosind aceast5 metod5, intotdeauna, dup5 ce m5tcile au eclozionat din botci, se va mai vedea pe fundul lor o cantitate de Isptigor deshidratat, galben yi cleios, ceea ce este o dovad5 c5 larvele de matc5 au fost hr5nite din belgug gi in consecint5 au iegit m5tci de calitate superioar5. Un prea mare num5r de botci d a t e unei singure colonii crescltoare, s e r5sfringe in r6u asupra calit5tii m5tcilor iegite. Numai buna intretinere a m5tcilor care sint hr5nite din belgug cu miere gi p5stur5, or sirop de zah5r cu drojdie ( V . n . Hrcinire) determinl o euforie. in colonie, incit primesc ugor botcile pentru pornire sau finisare. Botcile acceptate de albinele stupului pornitor gi date coloniei de finisare vor fi verificate dup5 24 de ore; cele care sint mici, lovite, botite etc, se vor elimina pentru ca doicile s& nu hr5neasc5 viitoare miltci far5 valoare. Rama port-botci s5 aib5 pe speteaza sa superioar5 insemnat5 cu o sigeat5 indicatoare pozitia ei fat5 de mijlocul cuibului, pozitie ce nu trebuie niciodata schimbat5, iridiferent de cite ori va fi scoas5 rama. Celelalte rame cu botci se agaz5 in dreapta sau stings-

MATCA

58

MATCA

primei rame, despcirtite de ea printr-o ramd cu puiet c&pdcit. Minuirea lor se va face cu toatii atent.ia, f5r5 lovituri, zdruncinituri, evitind verificiirile in zilele cu vint. De asemenea trebuie ferite de razele puternice ale soarelui, ciici toate acest e manipuliri gregit fscute, provoacii moartea tinerelor larve de matci, mai ales cind nu au ajuns la c5picire. lMulti crescitori preferi, cind o serie de botci sint cipicite, s5 le ridice din colonia de finisare dindu-le pentru pbtrare la 1-2 colonii orfane din prisacci; aceast5 operatie se face ca o prevedere, c5ci sint colonii de finisare care nu mai vor sii creascii alte botci, dac5 v i d cii au botci deja c5p5cite in stup. Finisarea botcilor in corpul a1 doilea a1 stupului desp5rtit prin gratie, nu dii rezultate bune. Colonia de finisare trebuie s5 fie independent5, puternicii gi orfan5, cu albine care circulci in stup fir5 impedimente gi alimentat5 mereu cu hranii gi cu puiet c6piicit. Ramele cu port-botci se pun numai in corpul inferior. Coloniile orfane gi care au multe doici, a r a t i o deosebit5 inclinare spre crestere de botci frumoase, cu larve bine 1lriXnite; de aceea atit stupul pornitor cit gi cel de finisare sint orfani. D q i cregterea aceasta artificial5 se face in sezon cald, totugi toti cei trei stupi folositi la producerea de ou5, la pornirea cregterii larvelor cit gi la finisarea botcilor, trebuie sri fie bine impachetati, pentru ca nu cumva coloniile s5 se resimt5 de o eventualri rricire brusc5, fie in timpul noptii, fie ziua. Rlatcile crescute in conditii vitrege nu dau rezultatele agteptate, calitatea lor fiind influentatii mult de lipsa ~ t i l d u r i i tji alimentarii bogate.

Metoda creFterii artific i a l e d e ntcitci, f 6 r d o r f a nizarea coloniei cresciit o a r e . E folositci mai mult in Germania la stupi model Zander, asemiiniitori cu cei multietajati de la noi, cit gi in cei orizontali. Colonia cresccitoare se conduce in aga fel ca la momentul potrivit aproape sii intre in stare de roire, f5r5 ca sii-si fi clldit incri botci. E a se stimuleaz5 permanent cu hranii proteici. In stupii orizontali se pune o diafragmii etangci, avind la mijloc o porliune de gratie Hannemann, formind deci dincolo de ea un compartiment redus pentru cregtere ca gi la metoda Joe Smith. Dacii se folosegte o gratie intreag5, ea va fi acoperitii pe o suprafat5 mare cu o foaie de carton, pentru ca albinele din micul compartiment de crestere s5 se simt5 mai izolate. Compartimentul mic se 'organizeaza astfel: ling5 gratie se aduc doi faguri cu puiet ciipiicit, ling5 ei se agaz5 rama port-botci care are sub speteaza superioarii o figie de fagure artificial, iar la 6 cm sub ea - gipci avind pe ele botci cu larve. Dincolo de rama port-botci se pune un fagure cu puiet nec5piicit pentru a se atrage acolo un numap mai mare de doici, urmat de un fagure cu hranii (miere gi pisturi). Fagurele trebuie s5 fie cliidit in ramiihranitor cu jgheab. fn compartiment u l mare se agazri cuibul ling5 gratie, urmat de fagurii cu miere. Pentru ambele compartimente, albinele se servesc numai de urdinigul compartimentului mare. Cu stupii verticali sau multietajati se procedeazg la fel. Din cuibul de jos, desp5rtit de corpul superior cu o gratie Hannemann in parte acoperit5 cu carton, dar I6sind un spa+ liber la mijloc, se ridic5 doi faguri cu puiet c5pricit; se lasii loc pentru rama port-

MATCA

59

MATCA

botci; se aaaz6 ling&ea pentru a atrage albinele o ram5 cu puiet tfnsr, plus hrana care este prea suficienti acolo. f n aceast5 situatie, stupii crescitori orizontali sau vert.icali se las5 24 de ore, in care timp multe albine din cuib se urc5 in corpul de sus. Se izoleaz5 atunci cele dou5 corpuri cu un separator dublu din plnzi de sirm5, dar numai timp de o or6. Se recomand5 ca operatia s5 se facii seara. Albinele se simt orfane, iar cind dup5 o or6 se dB o ram5 port-botci cu larve foarte tinere - aga cum s-a ar5tat rnai fnainte - albinele iau in cregtere de indatg 10-12 larve gi clidesc botci. DupB o or5 se scoate separatorul dublu, se inlocuieate cu aceeagi gratie Hannemann care a fost acolo cu o or5 inainte gi totul intri in normal. Albinele doici vor creyte botci bune, din cele deja pornite, f5r5 sfi roiascii, iar fn a zecea zi de la transvazare se folosesc botcile cum s-a ar5tat rnai sus. Metoda cre;terii mcitc i l o r d i r e c t d i n ou. (Metoda Orosi Pall Zoltan.) S-a b i nuit totdeauna, gi s-a confirmat mereu, c5 in cregterea natural5 gi in timpul cfnd o colonie se preg5teate de roit, albinele iau in grij5 in primul rCnd oui, pentru a-gi cregte m5tci gi fn a1 doilea rind larve potrivite ca vfrst5, c6rora le dau un anumit Iiptigor echivalent calitativ cu virsta. fntr-adevir, acelagi remarcabil cresc5tor Joe Smith, amintit mai sus, precursor a1 lui Orosi Pall, a observat gi a scris inc5 din 1926, c5 albinele care vor si-gi creasc i m&tci de roire, deci cele mai bune pun in jurul citorva ou5 o picituri de Iiptigor. Acesta st5 acolo fir5 s5 aib5 contact direct cu el. L&ptigorul este pus cu putin timp inainte sil aparB larva din ou. Tot acest cresciitor a mai observat ci% albinele au predilectie s i creasc5

botci mari pe fagurii noi, a c5ror cearii maleabilli este ugor de modelat pentru preggtirea unor botci largi, fncip5toare gi voluminoase. Aceasta dovedegte c5 atunci cfnd albinele vor s5-ai creasci mitci, gi in special din cele pentru roire, ele ingrijesc nu numai larva, ci gi oul este luat in ingrijire spre sfirgitul zilei a treia pi deci, la eclozionare, larva se va g5si din primul moment in prezenta 15ptigorului. Dacii ins5 ele iau in cregtere larve mai mari de o jum5tate de zi de la ecloziune, valoarea lor este c11 atit rnai scrizut5, cu cit larva luat5 in griji va fi mai mare ca virsti. Deci .15ptigorul dat de doici larvelor destinate a fi viitoare mitci, este de la inceput diferentiat, fat5 de cel dat larvelor de albin5 gi trfntor. Dovada cea mai evident5 in aceastii privint5 este c5 miitcile provenite din astfel de larve au la picioare inceput de cogulete gi perii, asemBn5toare albinelor lucritoare. Aceasta dovedegte c i ele nu au primit in primele 12 ore I5ptigor special pentru a deveni viitoare mgtci, ci Iiiptigor pentru larve de albine lucritoare, care le-a determinat aparitia acestor accesorii pentru recoltarea polenului. Ba, ceva mai mult, larva de matc5 h a t 5 cu intirziere in grijii, va ajunge matci cu un minus de potential a1 organelor sale sexuale, fn raport cu intirzierea survenit5 in hrinirea sa cu 15ptigor calitativ special. Toate acestea duc neapilrat la concluzia c i trebuie s i se gBseasc&o metod5 potrivitl psntru ca In cregterea de mitci s i nu se porneasci de la larvii, ci de la ou, coloaia fiind preg5tit5 la fel ca la roire. Acest lucru a fost dovedit de 0 r o s i P a 1 l care, d u p l citiva a ~ de fncerc5ri, a stabilit dei finitiv tehnica ei.

M ATC A

6) 1

MATCA

Tehnica metodei. Pentru a obtine ou5 de virstg precis%, 0 r 6 s i a adoptat in parte metoda lui J. Smith. E l preg5tegte stupul gi ramele aga cum s-a descris pe larg la metoda precursorului s5u; Cregterea m5tcilor direct din ou in ultimul s5u stadiu, cu foarte putin timp inainte ca larva s5 eclozioneze din cauza acestuia, are o insemn5tate deosebitg. fntr-adevgr, daci s-ar da albinelor ou6 mai tinere care ar trebui s i agtepte rnai multe ore pin5 apar larvele, l5ptiqorul pe care ele il vor g5si la iegirea din ou5 va fi vechi. E cunoscuts regula de conduit6 a doicilor care prefer5 s5 hrgneascg larvele vizitind celulele de sute de ori pe zi. Toc-. rnai pentru ca 18ptigorul s5 fie mereu proaspgt, ele fac aceastg stzruitoare munc5 de hrgnire. Pentru a obtine lgptigor cit mai proasp5t necesar acestor ou6 gata s 5 eclozioneze, 0 r o s i P a 1 1 porneste mai intii la o cregtere de miitci obignuit5, cu cel mult o zi inainte gi anume: pune larve tinere in botci artificiale gi le incredinteazg unei colonii primitoare. Albinele doici vor lua i n grij5 un numar oarecare din ele, depunind in botci o cantitate de 15ptigor corespunz5tor virstei fragede a acestor larve. Dup5 24 de ore de la acceptarea lor, in care timp albinele au yi modelat botcile, orosi Pall elimin5 larvele gi le inlocuiegte cu ou5 cit rnai virstnice, adic5 rnai aproape de aparitia larvelor, ouii pe care le transplanteaz5 pe patul de liiptigor a1 larvei eliminate. Pentru scoaterea ou5lor din celule f5rg a le migca, ci mutindu-le cu propriul lor pat, este nevoie de un mic dispozitiv denumit preducea, V. fig. pag. 52. Acesta are un diametru de 3 mm, cu o margine tgioasg. Mai intii s e scurteaz5 din ingltimea celulelor

ping aproape de baza lor; apoi, umezind preduceaua pentru ca s5 nu se lipeascg de cear5, se apas5 pe fundul celulei cu OU, t5indu-se prin rgsucire o rondelg de cear5 cu oul lipit pe ea. Cu virful unui ac se scot rondelele din preducea gi se agazg pe o coal5 de hirtie. Cind s-a scos un num5r necesar de ou5 cu rondelele respective, crescgtorul se ocup5 de rama port-botci cu larve puse acolo cu 24 de ore inainte. Larvele sint luate din locul lor cu multg atentie pentru ca 15ptigorul pe care stau s5 nu se intind5 in botc5 rnai mult decit locul ocupat pin5 atunci; In acest scop se folosegte o penset5 fins. Cind toate larvele sint eliminate din botci, pe patul de I5ptiqor se agazg in fiecare botcg o rondel5 cu ou, infigind virful acului in marginea rondelei. De Indat5 ce aceast a a luat contact cu 15ptigorul se lipegte pe el si r5mine pe loc. Rondelele, avind un diamstru de 3 mm, aproape cg acoperii l5ptigorul de pe fundul botcii; totugi rnai rgmine o margine ce o inconjoarii. Acesta or este indep5rtat de albine gi in acest caz ele, lingind 15ptigoru1, pot deplasa rondele cu ou care cade (gi de aceea sint oarecare pierderi de botci in aceastg metodg), or, ,,i1 depun in jurul oului, ca in jurul unei insule, gi apoi acoper5 rondelele cu un strat subtire de 15ptigor. Obignuit 15ptigorul vechi r5mine pe loc, iar rondelele se incrusteazg intre stratul cel vechi gi cel nou de 15ptigorU. Iat5 deci cum, prin aceast5 metod5, se imitg natura gi se realizeaz5 cea de a doua conditie natural5, in care albinele pun I5ptigor proaspgt si adecvat in jurul oului pe care ele yi-1 preg5tesc pentru cresterea viitoarei m5tci. Desigur c5 stuparul trebuie s5 lucreze cu o mare precizie de timp in aceastl

MATCA

61

MATCA

metod5, astfel ca transplantarea oului cu rondela lui s5 nu se fac5 cu multe ore inainte de ecloziunea larvei din ou, c5ci atunci gi 15ptigorul pus in jurul oului se tnvechegte. Chiar dac5 doicile nu ar pune acest Itiptigor in jurul oului, cum se fntimpl5 adeseori, ci numai in moment u l cind oul se desface yi larva eclozioneaz5, metoda se aseam5n5 cu felul i n care se nasc m5tcile de roire, cici larva are la dispozitie hrana din- primele minute. Autorul metodei a obtinut rezultate bune, folosind fie o colonie crescgtoare orfanizat5, fie una in care matca este prezent5 in stup, dar retras5 intr-un mic compartiment din el. In acest din urmg caz, ea rgmine rnai departe in micul compartiment, cu trei faguri - ca la metoda Joe Smith - adic5 unul cu hran5 gi alti doi gata cl5diti dar goi, unde-gi continu5 nestingherit5 ouatul. Cel mult, se ridic5 din colonie matca numai pentru cPteva ore, cind se introduc pentru prima dat6 larvele in botci. 0 dat5 ce albinele au inceput s5 hr5neasc5 larvele date, matca se retrocedeaz5 compartimentului ei. Cind se face mutatia oului in locul larvelor, nu mai este nevoie de ridicarea m5tcii, c5ci albinele sint obignuite cu situatia. Rezultatele obtinute de 0 r o s i P a 1 1, folosind metoda cregterii m5tcilor pornind direct din ou, intrec oricare din metodele aplicate gi descrise pin5 aici; mgtcile sint mari, de 30,5 mm, cu abdomen lung, cu multe tuburi ovigene gi mare greutate corporal$ - 224 mg fat5 de 203 mg. E drept c5 metoda cere o preggtire tehnic5 deosebitg, iar procentul de m5tci crescute este rnai mic decit la alte metode. In schimb, rezultatele in productie ale acestor mgtci sint

remarcabile. Tinind seam5 de rezultatele obtinute cu mgtci de cea mai mare valoare crescute din ou5, fn comparatie cu cele crescute din larve, metoda lui 0 r o s i P a 1 1 trebuie extins5, dar simplificatg. Totul ar fi foarte ugor gi simplu, dac5 albinele singure a r fi puse in situatia s5 ia in grijg ougle in pragul ecloziuni larvelor. I n felul acesta larvele vor primi din prima clip5 a vietii lor hrana cea mai potrivit5. Izolarea botcilor in colivii de jxbtsctie. Stuparul cresc5tor de mgtci, va avea totdeauna un disponibil de botci peste nevoile stupinei sale. Botcile lasate pe loc, f5r5 protectie, a r fi atacate de prima matc5 eclozionat5. Cresc5torul le v a introduce, inainte cu 1-2 zile, pe fiecare in cite o colivie