VARROZA ALBINELOR

Despre varroza s-au scris teancuri de carti si articole. Aparuta pe la noi , la sfarsitul deceniului ,
este poate cea !ai raspandita "oala si din pacate nu se intrevede o raza de speranta pentru
eradicarea ei. Boala este produsa de un acarian , Varroa #aco"soni , care ataca al"inele in toate
fazele vietii. Infestarea coloniilor are loc treptat, pe o perioada de $-% ani , ducand in final la
distru&erea acestora. In apicultura varroza a devenit prioritatea nr ', fiind i!a&inate tot felul de
trata!ente pentru a-i li!ita efectele nefaste.
(anifestarea clinica
Al"inele si trantorii prezinta !alfor!atii, puietul este pestrit, larvele !or in pozitii nefiresti, al"inele
nu se !ai ocupa de puiet si c)iar parasesc stupul, !ortalitate !are in faze avansate.
Raspandirea "olii se face prin ratacirea al"inelor infestate, furtisa&, patrunderea in stupina a
!aterialului &enetic fara certificat sanitar etc.
Depistarea "olii
La inceputul infestarii prezenta acarianului nu se face re!arcata. *entru a depista la ti!p "oala si
a sta"ili &radul de infestare proceda! in !ai !ulte feluri+ o !etoda ar fi e,a!inarea foii de control
si constatarea nu!arului de acarieni !orti si cazuti pe ea- daca in lunile iunie si iulie cad intre .-
'/ "ucati0zi, tre"uie sa sti! ca al"inele sunt in suferinta. O alta !etoda este e,a!inarea celulelor
ce contin puiet de trantor - acarianul are o predilectie pentru acest puiet si apicultorul desfacand
cateva celule poate constata cu usurinta cat de &rava e situatia. In ulti!a faza de infestare,
acarienii pot fi o"servati si cu oc)iul li"er pe al"ine si trantori daca privi! cu atentie.
1n lucru tre"uie inteles de la inceput + cand ne trata! al"inele o"tine! nu!ai o reducere !asiva
a nu!arului de acarieni, aflata la li!ita inlaturarii pericolului. In principiu,stupina ar tre"ui sa fie un
2spatiu inc)is2, insa circulatia facila a al"inelor 3pastoral, vecinatati4 nu favorizeaza aceasta stare.
5rata!ent Varroza cu Varac)et
6u"stanta activa, raspandita prin fu!i&atii, actioneaza asupra parazitilor prin contact !olecular.
Este un !edica!ent de sinteza, cu un "un randa!ent, care ad!inistrat corect duce la reducerea
!asiva a parazitilor. 1n dezavanta7 + prin !odul de ad!inistrare3fu!i&atii4, nu actioneaza si
asupra puietului capacit. De aceea cele !ai eficiente trata!ente sunt cele de toa!na, cand in
stupi nu !ai e,ista acest puiet capacit. Retineti acest lucru pentru ca este foarte i!portant.
(odul de ad!inistrare
5oa!na, la sfarsit de septe!"rie 3sau functie de vre!e4, cand puietul capacit a disparut se fac %
trata!ente. Este per!isa e,istenta unei cantitati !ici de puiet la pri!ele doua trata!ente, insa
cel de-al treilea se face neaparat fara prezenta acestuia. Intervalul intre trata!ente este de zile,
iar te!peratura e,terioara sa fie peste '$ &rade 8.
*rin urdinis, asezata pe o ta"lita, se introduce o "anda speciala, aprinsa, pe care picura!
su"stanta activa + $ picaturi pentru un corp !ultieta7at, % picaturi pentru un corp Dadant si 9
picaturi pentru un stup orizontal. Atentie la aprinderea "enzii + nu in)alati fu!ul si !ai ales
suprave&)eati stupii, pentru ca este pericol de incendiu. 5rata!entele se fac di!ineata devre!e
sau seara cand !a7oritatea al"inelor sunt in stup. Nu !ariti doza de su"stanta activa pentru a nu
into,ica al"inele.
Astfel tratate si scapate de !a7oritatea acarienilor fa!iliile vor ierna in "une conditii. In pri!avara
se !ai face un trata!ent3o sin&ura ad!inistrare4, profitand de faptul ca puietul este putin e,tins.
1nii autori !ai indica si un al treilea trata!ent dupa e,tra&erea !ierii de salca!, insa avand in
vedere eficienta scazuta, si pericolul !are de conta!inare, ra!ane la latitudinea fiecaruia daca e
"ine sau nu.
5rata!ent Varroza cu (avrirol
(avrirolul este destinat co!"aterii varozei cat si a "raulozei la al"ine. 6u"stanta activa este
2!avri:2 si se ad!inistreaza su" for!a de "enzi te,tile i!pre&nate, actionand prin contact.
*rezentarea este in role de . !, o cutie fiind folosita la '/ fa!ilii.
Dupa ter!inarea trata!entului cu Varac)et si inainte de stran&erea al"inelor in &)e!ul de
iernare, se introduc fasii de (avrirol in !i7locul cui"ului si avand &ri7a ca acestea sa nu intre in
contact cu fa&urii3pe cat posi"il4. Acestea vor ra!ane %-9 luni in cui", actionand latent prin
contact.(are atentie insa la inceputul pri!averii sa scoateti "enzile 3si pe cele cazute pe fundul
stupului4, pentru ca riscati sa conta!inati !ierea. 6e poate afir!a ca trata!entul cu (avrirol este
o prelun&ire fericita a celui cu Varac)et, astfel fiind eli!inati si parazitii care eventual au scapat in
toa!na.
5rata!ent Varroza cu Acid ;or!ic
In Occident pentru a li!ita cat !ai !ult efectul nefast al !edica!entelor de sinteza asupra
produselor stupului se practica asa nu!ita 2c)i!ie "iolo&ica2.Acidul for!ic fiind o co!ponenta
care se &aseste in !ulte ali!ente a devenit un produs preferat. ;olosirea lui de catre stuparii
ro!ani este insa la scara redusa. 5rata!entul cu acid for!ic nu se face inainte sau in ti!pul
culesului, cea !ai "una perioada de aplicare fiind la sfarsitul verii dupa ce ridica! !ierea din
stupi. 8onfor! literaturii de specialitate si trata!entele de pri!avara duc la cresterea procentului
de reziduri din !iere si ceara.
(odul de ad!inistrare
O placuta de carton de $/0%/ c! si ',. !! &rosi!e, se i!"i"a cu acid for!ic in concentratie de
</=. *entru un fa&ure standard se folosesc $ !l acid for!ic diluat, deci pentru un corp Dadant
apro,. $/ !l. Este reco!andat ca placuta de carton sa fie asezata pe fundul stupului si acoperita
cu o plasa de sar!a cu oc)iuri !ici, pentru ca al"inele sa nu intre in contact cu su"stanta
activa.5ine! placuta in stup .- zile, face! o pauza de alte zile, si apoi repeta! operatiunea de
% ori, in total fiind facute 9 trata!ente. 5e!peratura la care se face trata!entul este de '$-$.
&rade 8.
8a o reco!andare supli!entara - restran&eti pe cat posi"il cui"ul pentru a !ari efectul si fiti
atenti la !anevrarea acidului pentru ca este puternic coroziv. In ur!a folosirii acestui trata!ent
se o"tin rezultate "une fiind distrusi c)iar si parazitii din celulele capacite. Asezarea placutei pe
fundul stupului si nu pe partea superioara a ra!elor prote7eaza !atca.
5rata!ent Varroza cu !etode "io
A! !ai vor"it ca acarianul varooa are o !are preferinta, puietul de trantor - apicultorii tre"uie sa
profite de aceasta 2sla"iciune2 a parazitului si sa procedeze astfel pentru a-l inlatura - o pri!a
varianta ar fi aceea de a folosi ra!a claditoare pe tot parcursul anului si dupa ce fa&urii cu celule
de trantor sunt construiti, insa!antati si capaciti sa fie recoltati. 8ealalta varianta consta in
introducerea unei ra!e cu celule de trantor in toa!na, la !ar&inea cui"ului si ridicarea acesteia
in pri!avara dupa ce a fost insa!antata si capacita. 5re"uie spus ca aceste !etode nu ne scapa
de acarieni insa pot fi un !i7loc eficient de a !ai reduce din ei.
8oncluzii
Lupta cu acest adevarat distru&ator este o lupta de durata. Bineinteles ca !i7loacele de
co!"atere in Ro!ania si in lu!e, sunt !ult !ai lar&i. 6unt o serie de !edica!ente si !etode de
care ro!anii doar au citit. 6i!pla lor enu!erare nu ar a7uta cu ni!ic. 8eea ce tre"uie sa sti!
este ca aplicand cu discerna!ant si la ti!p ceea ce ave!, pute! o"tine rezultate "une.
Bi"lio&rafie + Literatura apicola diversa - *rospecte produse antivarroa
A5EN5IONARE > Articolul nu reprezinta decat opinia personala a autorului si nu are pretentia ca
poate la!uri in totalitate, pro"le!atica e,pusa