ro
www.cimec.ro
CONSILIUL JUDETEAN VASLUI
MUZEUL "VASILE PARVAN" BRLAD
AG'I'A
MVSEI
nl'I'OVENSIS
1
Editura Sfera
Brlad,2006
www.cimec.ro
Coperta: lect. univ. dr. Corneliu Beldiman
Univ. "Dimitrie Cantemir" Bucureti
www.cimec.ro
C U V N T NAI N T E
Mircea Mamalauc
www.cimec.ro
CUPRINS CONTENT
Mircea Mamalauc Foreword
Mircea Mam<lauci Cuvnt inainte
.
ANIVERSRI
Mircea Mamalauc Muzeul b/Jrladean fntre trecut I V11lor
. e:;: _ The museum from Brlad between past and
Nicoleta Arnutu Secia de arta la a 90-a aniversare a muzeului :eta Arnautu Tho SectJon of artat tho 9ff' anniverssry
of
:::';; amalauca Alexandru Ioan Cuza f epoca sa subrecl 32 Mircea Mamalauc -Al. Ioan Cuza and fus age- subject
pormanont exh1bition
of a
ART
trk lrflt
exh/btttOn of
losi/JS<J,.. mothodS of knowledge of the
ti/..crld'l cngrawngs
1 11 ho lllfltl Art today
.
161 ,..U11II Voleu Contomporary art vs the Classic Museum
170 CAU+in Gheorghe- Represenling the national and international
conttmporary arl tendencios in tho Romaman musoums
ti M IJ TIC
-
MEMOIRS
Laurtn,lu Chitfac Atflwtntso fu/Iacov Antonovc i i de cercetare i 175 Laureniu Chlrlac The lacovAntonovici's activity of rosearch
pt'QJQJ4lfl e monumunto/oc religioase din zofla BJrladu/ui and protoclion of the religious monummts from tha BMad area
Olga Rusu Contribuii bdrllJdone 1 vaslufel76 fa dezvoltarea
p.drimon uJu1 Muzeului uteraturii RomAne dm lai
-
182 Olga Rusu The contribution of people from aur zone to the
davolopment of the hentage of Romanian Literatura Museum from
lai
185 Alina Rotaru The manuscnpts of George lvacu's Collaction
-
Alina Rotaru- Manoscriso din colectia scnilorului George lvacu
Elena Ilie Persona/Jt3(i blirllJdene pa axa timpului 188 Elena Ilie The personalitias from BArlad viewed on the tima axis
Ioana Coereanu Corospondontb Perpessicius-Goorge 191 Ioana Coereanu Correspondence betwean Perpessicius
Turoveanu G. Tutovoanu
Lucian Vaslliu- Iubire, celesta i torestra 194 Lucian Vaslliu OMne and teffestrial love
-
Trgu Mure Musoum from Tdrgu Mure
Angelica Curllca Dato comparative privind compoziia 200 Angelica Curlllca- Comparative data on lho qualitatlve
calitativlJ a eplbiozei substratulul dur din zona Modern, In ami composltion of rocky-bottoms opiblosis, from Modem Beach In
1994 i 2004 1994 snd 2004
Oancs lstvan, Oancs Franclsca, Angela SAplcan- Studiu
privind evaluarea potenialului turistic i de agrement al zonei
204 Danes lstvan1 Oancs Franclsca, Angela Splcan Study -
conceming the assessment of toun'slic and pleasure potential of
rargu Lapu Tdrgu LSpu ama
www.cimec.ro
M U Z E U L BRLDEAN NTRE T R E C U T I VI ITOR
Mircea Mamalauc
Anul 2004 reprezint pentru Muzeul .Vasile Lund ca reper o perioad de mijloc dintre
Prvan" Brlad, dar fr ndoial i pentru municipiul momentul intemeierii i zilele noastre, mai exact anul
Brlad un moment major cu mulliple semnificaii 1 958, muzeul brldean dispunea doar de 2- 3 ncperi
afective i spirituale. Puine sunt muzeele din ar care i era in posesia unui patrimoniu care nu depea cu
pot marca implinirea a 90 de ani de existena, care se mult 2000 de piese.
pot bucura de o asemenea srbtoare, mulle din in acest moment ns muzeul dispune de un
muzeele rii infiinndu-se mult mai trziu, in general in patrimoniu de sute de ori mai mare dect ceea ce exista
anii '40-'50. in anii de inceput, iar din punct de vedere administrativ
La 10 aprilie 1 9 1 4 se puneau bazele acestei este in posesia a 7 imobile. in mare majoritate cu
institulii de ctre o mn de entuziati iubitori de cultur destinalie expoziional.
de pe aceste meleaguri, in frunte cu Gh. Constantin Anul 2004, an cu profunde semnificaii pentru noi, a
Rmniceanu, colonelul Petrescu Tocineanu, preotul fost sau mai corect spus este extrem de bogat in
Iacob Antonovici, 1. Pallady i cu concursul i realizri fiind probabil unul din anii cei mai reprezentativi
importantul sprijin acordat de filantropul Stroe in istoria instituei.
Belloescu, cel care prin donaia sa, constnd in aa Este un lucru binecunoscut c in acest an muzeul
numita Cas Na\ional, a asigurat primul sediu al brli!dean, ca urmare a intrrii in posesia unor noi spai
muzeului. expozi\ionale, a fost in msur s deschid nu mai puin
inceputurile, ca orice inceputuri, au fost mai dificile, de cinci expoziii permanente, Brladul transformndu
dar an dup an, genera!ie dup generae. muzeul a se, putem spune intr-un anumit sens, intr-un adevrat
crescut, s-a dezvoltat ajungnd in acest moment la un ora muzeu, sau mai corect spus intr-un ora al
nivel administrativ i patrimonial la care intemeietorii cu muzeelor, ilustrnd nc o dat, dac mai era nevoie,
siguranl nici nu visau. vocaia Sd cultural. La expoziiile deja existente (de la
www.cimec.ro
Sediul Central i Casa Sturdza) s-au adugat personalitate care a marcat mai bine de trei decenii
europeanul Pavilion Marcel Guguianu cu inegalabile existena instituiei a fost regretatul arheolog i director
valori de patrimoniu naional i universal, precum i Vasile Palade, de numele su fiind legat dezvoltarea
expoziiile de tiinele naturii, Personaliti brldene, fr precedent a muzeului In timpul directoratului silu i
Cuza i epoca sa, Cabinetul numismatic, expoziii fr ndoial impreuna cu colaborutoni s 1 nsigurat
gzduite de un edificiu. relativ nou c rP 11 Intrat OI, 1 ali patnmom 1 tl dmtmstr liV d In aproximativ
curilmlln UI 2000 d ti p t 100 000, d In 2-3 ncperi la
1 t 1 ul nt 1 tv 1
n ernnfi<Jtive au fost contribuiile
Jhtl e1re .,i-au pus intr-un fel sau altul
1 mpr l-1 P' duvenirea instituiei i a enumera aici
Plf. n d n rr.-1 profesorilor Alexandru Sidecaru, Gabriela
11 (.i Corduneanu, Mircea i Mihaela Anton, lvas Manuela,
poCJ hll muwulul Clapa Gheorghe, Fnic Ursu, Ionescu Mihail, Donciu
p In r zulot .1 munc11 lor i in Maricela, Georgescu Mihail, Chiriac Laureniu i fr
nttln contact cu preocuprile colegilor indoial enumerarea ar putea continua cu ali specialiti
mut lin htU\11 do cultur care inc !i desfoar activitatea in muzeu i m
O r mmlc d1n ceea ce s-a realizat in decursul celor gndesc la excelenta profesionist in domeniul
nouA doconiJ de existen nu ar fi fost posibil dac arheologiei Eugenia Popuoi, la directoarea acestei
m litu1a barldean nu ar fi beneficiat de aportul unor instituii in ultimii 17 ani, dna NicoletaAmutu, la care se
oameni deosebii care au fcut i fac cinste acestei mai adaug o pleiad de muzeografi mai tineri sau mai
instituii. puin tineri despre care sper c se vor putea face referiri
Lista celor care ar merita s fie amintii in acest elogioase de ctre cei care vor urma sil duc pe mai
context, este extrem de lung, cuprinznd nume cu departe prestigiul i tradiia acestei instituii.
rezonan In viaa cultural a Brladului i nu numai. Vorbind de implinirile ultimilor ani, eventual a
Dac pentru primele decenii de existen, informaiile ultimelor dou decenii trebuie spus c dezvoltarea a
noastre sunt lacunara, acestea incep s fie din ce in ce continuat intr-un ritm cel puin comparabil cu cel din anii
mai bogate o dat cu anii '40 - '50, de cnd avem '60- '80. Astfel in ultima perioad de timp instituia a
informaii despre activitatea unor specialiti ca Miu intrat in posesia sau administrarea unor noi spaii lucru
Davidescu, Gheorghe Popescu, cunoscutul custode al care ne-a permis valorificarea in mai bune condiii a
anilor '50 Dumitru Taraz. Dar fr ndoial o patrimoniului deinut, rspunznd intr-o manier
www.cimec.ro
cuviin i respect, o atmosfer propice tririi unor stri cu marile transformri generate de evenimentele din
emoionale inalte, un spaiu i un tratament pe msura iama anului 1989.
cerinelor sale. Astfel tot mai mult ntlnim in vorbirea curent
De asemenea calitatea de bun gazd a muzeului termenul de muzeotehnologie , care i propune s
nu trebuie s sufere adaptri sau degrevri dup sublinieze noua tehnologie care a intrat i se folosete
statutul politic sau social al celor care ne viziteaz. tot mai mult de ctre muzeu. Devenim cu fiecare zi ce
Una din categoriile socio-profesionale creia trece tot mai dependeni de aparate i maini, de
trebuie s i se acorde o atenie sporit este fr ndoial "tehnologia de vrf pus in slujba exerciului muzeal.
elevul, muzeul fiind obligat s-i organizeze i s-i Banda sonor, infochiocul, calculatorul , au devenit
adapteze activitatea i in funcie de nevoile i aspiraiile mijloace aproape comune, att de necesare adecvrii
acestei categorii. Publicul colar de vrst medie i discursului muzeal.
mic rmne nc statomicul destinatar al mesajului Dar deasupra oricrei activiti cu caracter muzeal,
muzeal, lui destinndu-i-se diferite tipuri de impuls. Fr cuprinse n cele trei funcii majore care definesc
ndoial muzeul nu se poate substitui colii, dar acesta existena oricrui muzeu precum i a muzeului ca parte
va putea utiliza spaiile sale in scop didactic, iar formele a unui ntreg (sistem sau reea de muzee) stau
in care muzeul poate veni in intmpinarea nevoilor colii elementele de productivitate, eficacitate i eficien,
sunt multiple i variate, cum ar fi: Vizita organizat la succesul sau eecul muzeului contemporan precum i a
iniiativa colii, Vizita organizat de responsabilii celor celui din anii care vor veni se cuantific dup numrul de
dou instituii (profesor-muzeograf), Ora de curs, vizitatori , acetia fiind singurii care pot oferi date reale
desfurat in coal cu material didactic muzeal, Ora asupra nevoii de a funciona a muzeelor. In acest
de curs desfurat in muzeu sub conducerea context muzeul nostru in anii ce vor veni i va concentra
profesorului, Lectorate, simpozioane etc. Prin eforturile spre a se transforma intr-o instituie util i
intermediul activitilor enumerate precum i a altor necesar comunitii in mijlocul creia i desfoar
activiti muzeul poate intregi actul de nvmnt activitatea, dar n acelai timp va incerca s reprezinta
realizat de ctre coal ntruct orice proces de nvare un punct de atracie i interes pentru vizitatorii strini.
care pleac de la obiecte este infinit mai persuasiv dect Doresc s inchei scurtul meu excurs in devenirea
teoria pur. muzeului cu apelul iniiatorilor nfiinrii muzeului, apel
Este adevrat ns c noi ncercm i in parte chiar care i astzi cu unele mici adaptri este la fel de valabil,
reuim, s ne adaptm din mers noilor realiti, evolum ca in urm cu 90 de ani: .pentru a continua dezvoltarea
ns nu att de rapid pe ct am dori pentru a rspunde acestui muzeu, pe lng c vom face un apel ctre
ct mai bine noilor transformri economice-sociale i conorenii i conjudeenii notri, vom solicita sprijinul
fr ndoial culturale la care societatea este supus in necesar de la onor Consiliul judeean , onor Primria
acest moment. Schimbrile de multe ori ocheaz, oraului Brlad, de la onor Prefectura . . . precum i de pe
uneori fiindu-ne greu att nou ct i publicului s ne unde se va gsi de cuviin".
acomodm cu noile idei i practici. Muzeul i specialitii
si fac i vor face eforturi constante pentru a ine pasul
8 ------ cta ri
www.cimec.ro
S E CTIA
'
D E A RT LA a 9 0-a AN I V E R SA R E
A M UZ E U L U I BRLD EAN
Nicoleta Arnutu
www.cimec.ro
reprezentat, crend o imagine cu semnificaii ample in
planul expresiei psihologice.
Portretul exceleaz printr-un desen precis, s.fsinut
de o palet de brunuri i griuri colorate, care ne
dezvluie acuilatea i simul de observaie al artistului.
Dimitrie HArlescu imprim portretului un aer
monumental, exprimat prin figura distins, un a>rp
filifonm, intr-o inut dreapt, in poziie eznd, cu un
oval al feei dominat de o brbie ce exprim hotrre, cu
ochi ptrunztori, inelegtori i, mai ales, is<X>diton.
dnd chipului o not aspr, glacial i chiar orgolioas.
Realizarea de excepie a acestui portret
demonstreaz c artistul nu arii avut o pasiune simpl i
trectoare fa de acest gen, care, din nefericire, nu tim
nici ce component i nici ce traiectone ar fi putul avea.
dator trecerii in nefiin a artistului, in unma actului
voluntar asumat al sinuciderii, in anul1923, cnd se afla
la un liceu din Tecuci.
in perioada ct a stat in Brlad, incurajat de prieteni
i mai ales contient de faptul c aici se ana un public
amator dar i avizat de expozii de arta. Dimitrie
Hrlescu hotrte s organizeze prima expoziie
personal.
in arhiva muzeului se an un singur document care
nu este altceva dect o not contabil unde sunt
cuantificate toate cheltuielile fcute cu organizarea
expoziiei artistului, expoziie care a avut loc intre 30
mai-7 iunie 1908.
Caracterul strict economic al documentului, lipsit
de alte detalii, ne determin s emitem ipotetic, in
coroborare cu alte infonmai din presa local a vremii, c
Sunt bine cunoscute relaiile de prietenie dintre
aceast expoziie ar fi putut fi organizat fie la Librria
artist i familia dr. !sac Vainfald, in casa cruia D im itrie Funmuzache, unde artistul expunea frecvent caricaturi,
Hlrlescu poposea adeseori, ca dealtfel i ali fie la Librria Petrol, unde aveau loc asemenea
intelectuali, pentru a participa la intruniri pe teme literare expozii. aa cum ne mrturisete, de altfel. i Nicolae
sau audii muzicale.
Tonitza n scrierile sale i unde precizeaz c la Brlad,
ln semn de apreciere i recunoatere fa de lsac elev fiind, a vzut pentru prima dat, in vitrina Librriei
Valnfeld, de indrgostitul de literatur care semna cu Petrol, un portret care 1-a impresionat foarte mult.
pseudonimul Paloda, i de implicarea acestuia in viaa
Faptul c artistul, abia dup aceasta expoziie
spiritual, D imi tri e Hrlescu ii face un cadou
primit bine de pres dar mai ales de publicul
confratelui. un bun cunosctor al artelor romneti i nu
brldean, se hotrte s participe cu lucrri la o
numai, o lucrare din creaia sa, unul dintre cele mai bune
expoziie organizat de Tlnerlmea Artistic, la
portrete cunoscute ale artistului. ln aceasta lucrare Bucureti, la Ateneu, participare care semnific i
Dimitrie Hrlescu a avui ca model pe colega de debutul expozional pe plan naonal, demonstreaz c
cancelarie de la Liceul Codreanu. profesoara
Nathalia artistul a dorit mai nti s se confrunte cu acel public
Drouhet, care a fost i directoarea Extematului brldean interesat, care i-a dat impulsul de a merge
Secundar de Fete din Brlad, pension nfiinat in anul
mai departe.
1857 de mama sa. Profira Olivari.
In evoluia seciei de art, fenomenul constirii
Portretul este data! 1909 i in partea stng jos are
coleilor, ca i activitile dedicate publicului au
o dedicaie: .. .. . il nos amis Wlnfeld sincere consUtuit obiective prioritare pentru to cei care
affactions". rspundeau de existena muzeului i care au reuit s
Aceast lucrare a fcut parte din colecia familiei
atrag nu numai persoane i personalit. potenali
Vainfeld, pn in anul 1931, cnd proprietarul dr. lsac mecena sau cunosctori ai importanei existenei unei
Valnfeld o doneaz muzeului cu convingerea c instituii de cultur in cadrul unei urbe, dar au avut i
valoarea creaiei acestui pictor nu poate fi valorificat
colaborri fructuoase cu o serie de asociapi culturale
dect intr-un muzeu.
existente la acea data in ora.
Privind acest portret, ulei pe pnz, este
Astfel, Societatea Academia BArliideani.
convingtor faptul c artistul a fost interesat de
infiinat la 1 mai 1915, s-a remarcat in viaa cultural a
persoana pe care o considera demn de a fi
oraului de la bun inceput. deoarece ctitorii acestei
10
www.cimec.ro
societi, poetul George Tutoveanu,
folcloristul Tudor Pamfile i preotul
filosof Toma Chiricu (tatl dr. Ion
Chiricu, cel care in anul 1982 a
donat oraului in care s-a nscut un
valoros tezaur de art, concretizat intr
o Colecie de art comparat) au adus
in cadrul eztorilor organizate de ei o
sene de personaliti ale culturii
romneti, ale cror nume le gsim
printre cei care au fcut donaii pentru
muzeu.
In acest sens, menionm
evenimentul din debutul anului 1917
cnd Ac a d e mia B rl d e a n
organizeaz mai multe actiuni la care
invitat a fost Al. Vlahu, preedintele
de onoare al societii, i care a avut
prilejul de a cun oate eforturile
Intelectualilor brldeni in a constitui
coleciile muzeului.
Credem c scriitorul Alexandru
fost condiionat de un portret adevrat, unde inspiraia, tehnica, ochiul i
Vlahu a neles, cu aceast ocazie,
sentimentul au fost perfect armonizate.
eforturile localnicilor, pe care le-a i
Cunoscutul critic de art George Oprescu, in lucrarea
apreciat, deoarece s-a hotrt s
.N.Grigorescu, maturitatea i ultimii a n i ", editat in anul1970, aprecia
doneze o lucrare valoroas din creaia
acest portret ca "... o oper remarcabil, de la sfritul carierei
pict orului Nicolae Grigorescu
Lucrarea este un portret al tatlui
artistului, ... tratat in aceeai manier energic, cu aceleai lungi
scriitorului, preotul Nectarie Vlahut
trsturi de pensul, pstoase, ca i portretele de evrei pe care-i
un portret cu mare valoare sentim n: pictase cam cu douzeci de ani mai inainte". Mai departe, autorul
compar acest portret cu primul autoportret al art1stului, cel anat la Muzeul
tal pentru scriitor, considerat ca o
Zambaccian, lucrri care exceleaz prin maniera de execuie i unde
.icoan sfnt sufletului meu", aa
artistul: .... devme aproape brutal in realismul lui, tocmai aa cum a
cum precizeaz in actul de donaie,
fost adesea in capetele de evrei"
datat 1 O ianuarie 1917, i de care se
La acest portret exist i dou schie preliminare, anandu-se una in
desparte donndu-1 muzeulUI.
expoziia deschis in incinta Mnstirii Agapia i una in Casa memorial
Gestul de a dona o lucrare cu
Alexandru Vlahu, din aceeai localitate.
semnificaii duble de preuire, in primul
In ambele schie, realizate tot in ulei, artistul a pictat o compoziie
rnd c il reprezenta pe tatl su la
general a portretului, de unde-lipsete plenitudinea, omogenitatea i
vrsta de 100 de ani i, in al doilea
rnd, pentru c era opera unui foarte
bun i apreciat prieten, N. Grigorescu,
ne ndreptete s credem c
Alexandru Vlahu nu numai c a
neles efortul intelectualilor brldeni,
dar i ceea ce a vzut 1-a mulumit,
dorind ca in rndul lucrrilor expuse in
sala mare a Casei Naionale s
figureze i portretul druit de el
Portretul este pictat pe o mic
planet de lemn, e privit din fa i
puternic luminat din stnga, destul de
pstos, mai ales in tratarea feei,
prului i brbiei, in contrast cu
vemntul negru, care este redat in
faete uor ieite din duetul pensulei,
in timp ce fundalul este lins.
Acest portret il inscriem in rndul
acelor opere ale lui Grigorescu in care
atitudinea artistului fa de model a
www.cimec.ro
Corobornd aceast informa cu cea existent
intr-un referat Intocmit de casierul societi. datat 16
octombrie 1928 i prin care solicita aprobarea
cheltuielilor fcute Cu ocazia amenajrii Bibliotecii
i Muzeului cum i a cureniei localului. .. , putem
aprecia c evenimentul inaugural a avut loc intr-una din
zilele din intervalu11-15 octombrie1928.
Sub aspectul provenienei lucrrilor din expoziia
deschis in anul 1928, putem preciza c datoritA
eforturilor asociaiei, Ministerul Cultelor i Artelor
transfer la muzeu, in perioada 1926-1928, un numr
insemnat de lucrri, la care se adaug i donaile fcute
de Prefectura Tutova i o serie de oameni politici care
reprezentau judeul in parlamentul rii.
De remarcat c Ministerul cultelor i Artelor
ncepnd cu anul 1926, periodic, pn in anul 1948,
cnd muzeul devine instilue de stat, trimite in transfer
lucrri de pictur pentru pinacoteca brtdean.
Toate lucrrile ale cror autori se regsesc in aflul
de popularizare al expoziiei deschis pentru public, la
sediul muzeului de la Casa Naonal, ncepnd cu anul
1928, sunt i astzi in ceea ce noi am numit fondul
primar. Conform afiului amintit, organizatorii au
selonat lucrAri adunate pn in anul1928, o selecie
compus In mare parte din nume deja consacrate din
care am prezentat pe N. Grigorescu, D. Hrtescu i S.
Tarasov, urmnd s-i prezentm in continuare pe to cei
nscrii in afi.
in anul1968, muzeul brldean in colaborare cu Muzeul Gheorghe P etrac u figura in aceast expozie cu
de art Constana a prezentat publicului o ampl un portret, o lucrare de dimensiuni mici, rednd chipul
retrospectiv. ln ziarul timpului Vremea Nou, soiei artistului, un cap de epresie, realizat in perioada
cunoscutul prof. Constantin Parfene a scris un amplu 1925-1927, des ntlnit in repertoriul restrns de
articol elogios la adresa epoziiei, apreciat drept cel modele al artistului.
mai mare eveniment organizat de muzeu pentru Nicolae Tonitza era prezent cu dou lucrri, in ulei,
publicul larg, dup anul1948. provenite, ca i cea a lui Gh. Petracu, prin transfer de la
Asociaia infiinat in anul 1928, care trebuia s Ministerul Cultelor i Artelor, In anul 1927, un portret
gseasc soluii pentru continuarea activitilor de la intitulat Sclava i un peisaj Zi trist la Balele.
muzeu i bibliotec, dar i de imbogire a colecilor, Portretul reprezint chipul unei tinere fete, in poziie
s-a remarcat, in primul rnd, prin activitatea eznd, cu minile aduse In poal, proiectat pe un
epoziional a seciei de art. fundal cu elemente florale stilizate, ceea ce confer un
In arhiva muzeului eist un afi tiprit prin grija relief deosebit figurii adolescentei. Vestimentaa In
asociaiei, sub forma unei foi votante, puin mai mic nuane de rou, contureaz o rochie simpl ca material
dect formatul A4 i care poputarizeaz epoziia de i croial.
art a muzeului. Condiia modest a adolescentei este subliniat de
Acest afi este important pentru noi, deoarece ne coafur, un pr negru, ingrijit pieptnat, cu code
permile s stabilim profitul tematic al expoziiei. In afi strnse la spate. Prtn trsturile feei, cu fruntea
se preciza: Vizltai Sala de art a Casei Naionale acoperit de un breton, sprncene frumos conturata,
oStroe Beiloascu. Tablouri de mari maetri: ochii alungi i, nasul fin i buzele care marcheaz o gur
Grigorescu, Loghi, Bulgra, Theodorescu..Sion, i o brbie ce exprim mult voin, artistul ne pune in
Petracu, Tonltza, Stoica, Bncil, Tarasov, faa unui chip tnr de adolescent cu bogate triri i
Hrlescu, Severin, Skeletty etc. etc. in continuare, sentimente, in ciuda poziei cara semnific un moment
amatorii erau ntiinai l: expozia era deschis zilnic, de linite, de relaxare.
inclusiv smbt i duminic. Portretul este semnat, dar nu este data!. In schimb,
Despre inaugurarea acestei expoziii aflm dintr-o pe verse lucrrii, este o insemnare autograf, scris cu
invitaie special tiprit, care s-a pstrat in arhiva negru, cu nominalizarea lucrrii, semnAtura artistului
muzeului, i de unde anam c evenimentul a avut loc la: sub forma Tonitza i anul 1926. Dei nu am gsit-o In
o ra 2 d.a., fr ins a avea i precizarea zilei i a
cataloagele vremii, credem c aceasta ar fi putut s
anului. figureze intr-o epoziie a artistului sub un alt titlu, de
unde in anul 1926, Ministerul Cultelor i Artelor a
13
www.cimec.ro
'i
------------,
Drscu, pentru a-i numi doar pe
o parte dintre cei care in perioada
dintre cele d o u rzboaie
mondiale, au constituit grupul
artitilor de frunte ai picturii
romneti moderne.
Cu certitudine, in expozia
de la Casa Naional a figurat, la
inceput, lucrarea - Un soldat
con se mn at, care sub aspectul
tematicii se incadreaza in suita
acelor lucrri realizate, lr1'
perioada 1 9 1 6-1918. cnd artistul
a fost mobilizat i numit alturi de
al artiti pentru a crea opere cu
tematic specific de rzboi, in
scopul nfiinrii unui muzeu
national.
Lucrarea. de dimensiuni mici
www.cimec.ro
Petru Bulgra era prezenl in
ox,o; o11 probabil cu doua lucrri, un
llOIIul , un pci<lJ. ambele venole prin
tr n&lllr lnaonto de anul 1 928.
Atlo lui, al crui talent a fost
d coperi! pe bncile col i i
b.l\rldene. unde a fost coleg cu N.
Tonitza, a avut o cu totul alt
traiectorie dect a fostului su coleg.
Portretul de femeie, ulei pe
carton, datat 1 92 5 , denot o
experien plastic unde observaia
are la baz unicitatea sentimentului
i subiectivitatea artistului, in faa
modelului, regsi! in repertoriul
tematic al epocii, o btrn de origine
rrom, care i poate ctiga
increderea in a i ghoci prezentul dar
mai ales viitorul.
Spre deosebire de acest portret,
in peisajul care red un col din satul
Simila, situat la periferia Brladului,
fost domeniu regal, apare limpede c
pictorul contempl natura cu un sen
timent de incntare, bucurndu-se
cnd izbutete s rein jocul inefabil
al luminii pe tremurul frunziului,
reflexele roietice ale acoperiurilor
dominate de turla bisericii, in bogia
unui decor vegetal scldat de lumina
verii.
www.cimec.ro
parte din grupul artitilor cu studii
academice fcute la coala de art,
infiinat de Gh. Asachi, din lai,
numrndu-se printre primii artiti
romni al cror talent a contribuit la
promovarea artei in acest co de
ar.
Al t u ri d e a l i profesori
brldeni, T. Gtzulescu pred
gratuit, timp de patru ani ( 1 87 1 -
1 8 7 5 ), l a co a l a " N o r m a l i
Principele Ferdinand", fiind unul
dinlre fondatorii acestei coli de
bieji, care a inceput s funcioneze
din anul colar 1870.
In arhiva muzeului , in Fondul
Paul ConstanUnescu, se afla o
relalare interesant a unui fost elev al
artistului, datat 1 673, i unde elevul
preciza: .A venit i ziua examenului.
Sala era decorat cu ghirlande de
flori i portrete ... cnd intrai in sala
incadrabil in arta romneasc. Privite sub aspectul provenienei, o parte de clas ii fcea impresia c te afli
dintre acestea provin prin lransfer de la Ministerul Cullelor i Artelor, o intr-un adevrat Salon al artei.
parte au fost achiziionate pe plan local i o alt parte, penlru care, din lips T. Gtzulescu, maestrul, avea
de documenle, nu putem s ne pronunm. Existena aceslora, coroborata un gust in decoraia clasei care i-a
cu locul de provenien, ne ndreptete s conchidem c prezena impresionat pe elevi i i-a fcut s
acestora se datoreaz acelui gust al oficialitilor, care. dispunnd de duc la coalele lor aceast
fonduri, fceau achiziii pe care apoi le transferau muzeelor. ndemnare i acest sim al
Din acest fond am ales un numr de civa autori ale cror lucrri le prezentrii fa de public".
vom prezenta in continuare, i ale cror preocupri se leag de instituia ln fondul primar exist un numr
muzeal brldean sau/i de coala brldean, unii dintre ei meritnd a de 6 lucrri semnate de artist, dintre
fi cunoscui. care un autoportret, singurul de altfel
Printre acetia se numr The odo r Gt(z)ulescu ( 1 844-1 932), al cunoscut de noi pn in prezent, un
crui loc de origine posibil s fie Brladul, dar care cu certitudine, ncepnd autoportret din tineree, data\ 1 868,
din 19 octombrie 1 868, il gsim ca magistru de desen i caligrafie, cu 1 0 la vrsta de 24 de ani, un dublu
ore, l a renumitul Liceu .,Gh. Roca-Codreanu " . Credem c artistul face portret reprezentnd chipurile a doi
cunoscui profesori, Ion Avramescu,
director al colii nr. 2, intre 1 864-
1 881 i praf. Mihai Leon, director al
colii nr. 1 , intre 1862-1887, aa cum
scrie artistul pe lucrare in partea de
sus, o icoan i alte trei portrete ale
cror modele nu le-am putut
nominaliza.
Lucrrile s e m n a te de T.
Gtzulescu sunt o mrturie ce
demonstreaz c in secolul al
XIX-lea nceteaz tradiia medieval
religioas a artei romneti, ducnd
in acelai timp la naterea primului
sUl laic.
Toate aceste portrete, despre
care nu avem nici o mrturie
documentar privind originea lor in
fondul muzeului, se caracterizeaz
prin uoare stngcii de desen,
atitudinea rigid a celui portretiza!,
AI.P. Skeletty, Biserica lipoJ1e11eas(: din lai
lipsit de naturalee i consisten
18 ------ ei uUro
www.cimec.ro
Filarmonic din Brlad", societate care a organizat
multe concerte cu un repertoriu bogat din muzica
clasic, universal. In aceste concerte dr. lsac Vainfeld
cnta la vioar. De asemenea, n gsim pe dr. lsac
Valnfeld ca membru fondator al Societi ..Academia
Brldean" i care a susinut foarte mult muzeul.
Wolfinger Siegfried (n. 1 909 Brlad - m . 1 982
Nevilly , Frana) este un alt artist care figureaz in fondul
primar al pinacotecii cu trei lucrri, un portret (tu) i
dou peisaje (ulei).
Artistul face parte dintr-un grup de tineri brldeani,
colegi de generaie, compus din Cristea Ionescu
( 1 9 1 0 - 1 948), Ion Peiu ( 1 9 1 3- 1 944), Gheorghe
Portase (sec. XX) i Vasile Avram (sec. XX). ale cror
talente au fost descoperite i cultivate de dasclii
brldeni in perioada studiilor liceale.
Existena, in perioada fonnrii lor colare, a
expoziiei de art cu caracter pennanent dar i a
expoziiilor cu caracter temporar, credem c a avut o
influen benefic constituind un stimul in a continua
studiile de art.
Aa se face c pe toi aceti tineri, cu excepia lui
Vasile Avram, ii gsim in documentele timpului ca
studeni ai Academiei de Art din lai i Bucureti.
W. Siegfried a fost elevul lui Ion Theodorescu
Sion, la Bucureti, in timp ce Ion Peiu, Cristea Ionescu
i Gheorghe Portase au fost elevii lui Nicolae Tonitza,
la lai.
material, cu chipuri reci, impasibile, plasate intr-un ln anul 1 930, W. Siegfried, Cristea Ionescu i
spaiu neutru, abstract, de culoare neagr.
Aceste trsturi ale lucrrilor semnate de T.
Gtzulescu sunt specifice portretului laic de evalet
romnesc, de secol XIX, diferit tipologie fa de
modelele occidentale.
Diferit ca sUl i manier fa de portretele lui T.
Gtzulescu este un portret de brbat, semnat de Brun o
Mihescu, care este realizat mai mult dup modelul
occidental al portretului.
Despre autor tim, conform mrturiilor cunoscutului
coleconar dr. Marcel Vainfeld, c era originar din
Brlad, a fost elev la Liceul ,.Gh. Roca-Codreanu " ,
talentul su fiind descoperit de pictorul Stavru Tarasov
in perioada 1926-1928, ct artistul a stat la Brlad. Dup
aceast perioad, Bruno Mihescu s-a inscris la
Academia de Art din lai, pe care nu a reuit s o
tennine deoarece a murit foarte tnr, de o boal
incurabil.
Lucrarea semnat de Bruno Mihescu este
interesant sub dou aspecte, mai nti ca valoare
portretistic, realizat aa cum am artat, mai mult dup
modelele occidentale, i sub aspectul modelului pe care
1-a avut artistul.
Cel portretiza! este dr. lsac Vainfeld ( 1 877-1 947),
care a fost proprietarul i apoi cel care a donat aceast
lucrare pinacotecii. lsac Vainfetd se numr printre
personalitle Brladului, acel intelectual rasa\ care a
fost pasionat de muzic nc din tineree, cnd, student
fiind, a nfiinat in Brlad. in anul 1 898, .Societatea Bruno Mihescu, Portret - dr. /sac Vainfe/d
19
www.cimec.ro
Vasile Avram sunt semnatarii unei cereri prin care inspirate din zona Tumu Mgurele, acolo unde Cristea
solicitau direC\iunii muzeului aprobarea de a organiza o Ionescu s-a stabilit ca profesor de liceu, au figurat in
expozie colectiv: " . . . ln sala micA a "Casei expozia personal, organizat artistului de Societatea
Naionale" pe perioada 5 octombrie - 20 octombrie Academia B ilrl dea n a , reinfiinat in anul 1 990, in
1930', document aflat astzi in arhiva muzeului. c o l a b o r a r e cu F u n d a i a M O r. C o n s t a n t i n
Existena acestui document este o dovad clar a Teodorescu", l a Gale riil e N.N.Tonilza, cu prilejul
faptului c, pe lng expoziia permanent, organizat srbtoririi pictorului la implinirea a 80 de ani de via.
in Sala mare a Casei Na ionale, cei care se ocupau de La vemisajul acestei expozitii, cunoscutul profesor
muzeu, au rezervat in topografia spaului aa numita universitar. scriitor i traductor C.D.Zeletin, in calitate
.sal mic" dedicat aciunilor temporare. de membru i de preedinte de onoare al relnfiinalei
Cererea a fost aprobat, expoziia a avut loc, in social culturale, a omagiat personalitatea artistului i
timp ce lucrri ale acestor artiti au intrat in fondul a celui care a fost membru al Academiei Brllldene, in
seciei. fiind i un bun prilej pentru amatori s fac prima perioad a aclivili acestei societi, intre 1 9 1 5-
achiziii i donaii. 1 957. De altfel, aa se explic i faptul c, in anul 1 930
Este posibil ca dou din cele trei lucrri existente in societatea a achizionat un peisaj care a fost donat
fondul seciei cu semntura lui W. Slegfried, respectiv pinacotecii.
un portret i un peisaj, ambele lucrri de grafic, datate Despre Gheorghe Portase, in urma documentrii
1 930, s fi fost prezente in expoziia organizat in acest noastre pn in prezent, tim c a fost elev la Liceul
an la sediul muzeului. Despre cea de a treia lucrare, un "Gheorghe Roca-Codreanu" i c a participat la
peisaj, ulei, data\ 1936, nu tim i n ce condiii i cnd a expoziia din 1 930. Lucrarea, un peisaj, ulei, a fost
intratin fondul pinacotecii. achiziionat de muzeu, conlra unei sume de 2600 lei,
Dup aceast dat, W. Siegfried va deschide o aa cum este menonat in actul de achiziie, semnal
expoziie personal la Viena, in anul 1933, urmat, la intre reprezentanii muzeului i autor.
intervale relativ scurte de timp, de expoziiile din anul Lucrrile semnate de W. Siegfried, C. Ionescu, 1.
1934 1a Paris i 1 936 1a Bucureti. Peisajul in ulei, datal Peiu i G. Portase, existente in ,fondul prima(,
1936, posibil s fi fcut parte din aceast expoziie. dovedesc respectul pentru o anumit direcie a
incepnd cu anul 1936 va fi scenograf ia mai multe realismului vizual, care le-a permis celor patru artiti s
teatre din Bucureti. Tn anul 1 957 expune la cunoscuta atace valori ce le stteau aproape de suflet i care i
Galerie Bemheim din Paris. Va rmne in Frana pn trgeau seva din valorile cromatice i constructive
la sfritul vie(ii sale. specifice picturii romneti din primele decenii ale
Ion Pe iu provine dintr-o cunoscut familie din secolului al XX-lea. ce nu contrazic prerogativele artei
Brlad, proprietarii unei rmportante tipografii, unde figurative.
ncepnd cu secolul al XIX-lea s-au tiprit cea mai mare Din fondul primar de lucrri am selecionat un ali
parte a publicailor brldene. grup de artiti, Go ri Grlgore Mircescu (1 885-XX),
Dup expo,ia de grup, din anul 1 930, Ion Peiu Vasile Velisaratu ( 1 895- 1 978), Ion Niescu (sec.XIX
deschide la Casa Naional prima expozie personal XX), Leon 1 . Viorescu (1 885-1936) i Honoriu
in anul 1 933 i ultima expoziie personal in anul 1 937. Creulescu ( 1 897-1977) ale cror lucrri provin prin
Viaa i-a fost curmal ladoar31 de ani. donaii, ca urmare a demersurilor ntreprinse de Nicolae
Din creaia acestui artist, in fondul seciei de art, Simionescu.
exist dou lucrri, un peisaj, aquarel, data! 1 930, Nicolae Simionescu nu este altul dect primarul
lucrare achiziionat din expoziia care a avut loc in liberal al Brladului, cel care, in 10 aprilie 1 91 4 , in
acelai an, de ctre cunoscuta societate cultural calitatea pe care o avea. semneaz, alturi de
Academia Brldean i donal muzeului. Mai exist profesorul preot 1. An tonov i c i , profesorii Gh.
o lucrare, un studiu, cap de btrn, in tehnic mixt, C o n stantl n e s c u -R m n i c e a n u , D . Petre s c u
donaie fcut muzeului, in anul 1 935, de familia tefan colonelul 1 . E m . Pallady i Gh.
To c i n ea n u ,
Galin, din Brlad. Alexandrescu, deputat i profesor de liceu, actul care a
Cristea Ionescu, cel de al treilea membru din consfinit nfiinarea muzeului.
grupul care a expus la muzeu, in anul 1930, dei s-a Mai trziu, in calitate de deputat de Tutova, N.
nscut la Focani, a urmat cursurile liceale la Brlad i Simionescu, dincolo de problemele politice, ct timp a
in perioada 1 933-1938 a fost elevullui Tonitza la lai. stat in Bucureti a fcut cunoscut pinacoteca i
In patrimoniu se an patru lucrri, un peisaj in ulei, interesele acestei institui, reuind s conving o serie
intrat in anul 1930, un alt peisaj, donat in anul 1 953, de de colegi parlamentari s fac donaii de art muzeului.
un colecionar brldean stabilit in Bucureti, prof. Atitudinea lui N. Si mione scu are la baz nu numai
Remus Caraca, care de altfel, in acelai an, a donat acel spirit civic dar mai ales erudiia sa, fiind un om care
muzeului i o important lucrare din creaia pictorului iubea i frecventa. in Bucureti, in limita timpului
tefan Dimitrescu, un peisaj inspirat din zona disponibil, intruniri le din cadrul Fundaiei Carol !, alturi
Transilvaniei. de generaia de tineri, considerai ullradota intelectual,
Ultimele dou peisaje, cu tematic marin, compusa din M. Eli ade, E.M. Cioran, Eugen Ionescu,
www.cimec.ro
Constantin Noica, Petru
Comarnescu i ali.
De altfel, despre profilul cultural
al lui N .Simionescu amintete chiar
Petru Comarnescu, in Pagini de
Jurnal, ediia 2003, unde autorul
crii relateaz c, in data de 1 2
februarie 1932, a susinut i n cadrul
Fundaiei o conferin cu tema
.. Americanism i europenism in
cultur'", la care, aa cum ii prezint
autorul, au fost prezeni toi acei
intelectuali ultradotai, printre care
figureaz i N. Simionescu, singurul.
de altfel. nominalizat de autor, cu
funcia pe care o avea, de deputat i
locul de origine, Brlad.
Gori G. Mircescu figureaz cu
un peisaj cu tematic marin, o
lucrare in ulei, nesemnat, nedatat.
in actul de donaie, data! 1 928, Gori G. Mircescu, Peisaj - La plaj
deputatul C. Ornescu, in calitate de
donator, precizeaz att titlul ci i interbelic. In peisajul afla\ in colecia noastr, intreaga structur a imaginii
autorul lucrrii, infonmaii luate de noi este diluat in efemeritatea luminii. extras din specificul impresionist.
fr nici o rezerv. Leon 1. Vi ore scu figureaz cu un peisaj, ulei. semnat i nedatat.
ln aceast lucrare. artistul s-a Autorul a fost coleg cu Nicolae Tonitza, in timpul studiilor de la lai. in anul
lsat influenat de lucrarea lui 1 925, particip la Expoziia pictorilor moldoveni stabilii in Bucureti, unde
Georges Seurat intitulat Duminic expune alturi de Gh.Petracu. C. Bacalu, t. Dimitrescu, N .Tonitza i Gh.
de var, expus in anul 1 886 1a Paris Zamfiropol. expoziie al crei afi a fost realizat de N . Tonitza. avnd ca
i care a insemnat apariia unei noi element central cunoscutul ..Cap de bour"". in presa vremii, Nicolae Tonitza
tendine in art, neoimpresio-nismul. a scris cteva cronici. apreciind, in mod special, balcicurile semnate de
Lucrri semnate G. G. Mircescu fostul su coleg L. 1. Viorescu.
au participa\ la Saloanele Oficiale din Ultimul artist din acest grup este Honoriu Creulescu, autor a dou
anii 1 926-1928, ca i din 1 943. in lucrri, ambele achiziionate chiar de deputatul N. Simionescu i donate
presa interbelic au aprul o serie de muzeului.
cronici la adresa artistului, intre care
i cteva semnate de N . Tonitza, care
aprecia in mod deosebit paleta
artistului.
Despre Ion Niescu, pn in
prezent, din bibliografia parcurs nu
am gsit nimic care s jaloneze ci
de c\ persoana sau artistul. in fondul
primar deinem un portret semnat
nedatat, provenind ca donaie in anul
1931 din partea unui al\ deputat
bucuretean. D. Arreanu. Portretul
exceleaz prin sinceritatea de
exprimare a autorului aflat in faa
unui model.
Peisajul intilulal Pe malul
Dmboviei, ulei pe carton, este
semnal cu brun Vily, semntur ce ii
aparine pictorului Vasile Velisaratu.
artist care a fost student la Academia
de Art din Bucureti. A debutat cu o
expoziie personal in anul 1 9 1 3 .
dup care a participat c u regularitate
la Saloanele Oficiale din perioada
www.cimec.ro
Artistul este originar din comuna Topalu, Neam.
unde a vzut lumina zilei la 24 octombrie 1897. A fost,
apoi, student la Bucureti, la clasa profesorului G. D.
Mirea, frecventnd i cursurile Academiei de pictur,
condus de A.G. Verona. A fcut cltorii i studii in
strintate, mai ales in Frana i Italia, declarindu-se un
admirator al renaterii italiene i clasicismului.
In anul 1 926, in Sala Crii Romneti din
Bucureti, deschide mpreun cu Virgil Condo l u o
expoziie considerat prima manifestare, unde artistul
proaspt ve nil din strintate a expus cea 1 00 de lucrri.
Critica timpului aprecia aceast expoziie, ca pe o
reuit, considernd c cele 100 de lucrri reprezin t :
" ... opera contilncioas i de o semnifi c aie plin
da ori gi n al itate a unul spirit pu tern ic i c u noi
resurse creatoare" (ara de Jos, III, 2-3, 1 926). In
acelai an, N. Tonitza, mult mai exigent, semna o
cronic la Salonul Oficial (Universul Literar, 22), unde
aprecia c artistul: " .. . p l utete inc intr-un aclectism
nebulos. Nu e li p sit ins de gingie in expre s iva i
pictural ieftin".
In anul 1 938, Honoriu Creulescu devine profesor
la catedra de pictur a Academiei de Art din lai. Postul
a fost scos la concurs de N. Tonitza, care. in calitate de
rector, s-a adresat cu o petiie Ministerului Educaiei
Naionale condus la acea dat de Victor larTlflndi, datat
18 ianuarie 1 938. pentru a se aproba ca examenul
pentru ocuparea unei catedre la lai s nu se mai tin la
Bucureti, ci la lai. La acest concurs, in premier inut
la lai i nu la Bucureti, a participat i Virgil Condoiu.
Lucrarea intitulat rnci torcnd. din creaia lui
Honoriu C re u lesc u , este o compoziie de interior, cu
dou rnci. unde artistul a fost preocupat mai mult de
punerea in valoare a motivului cultural al lucrrii i
anume indeletnicirea casnic de a toarce a celor dou
23
www.cimec.ro
studeniei a frecventat, in paralel, i cursurile de art in
mod voluntar, fr a fi inscris. In fondul secei exist
dou lucrri, dou autoportrete pastel, care nu se
deosebesc cu nimic. In ambele, nedatate, autorul se
prezint cu un chip de maturitate, in poziie frontal. trei
sferturi.
Faptul c ambele lucrri, absolut identice, ajung la
muzeul brldean prin transfer de la minister, reprezint
o oarecare curiozitate. Cert este c, in anul 1 937,
artistul a deschis cea de a 5-a expozie personal la
Bucureti, unde posibil s fi fost prezentat unul dintre
autoportrete care a i fost transferat. Cealalt lucrare
figureaz in documete ca fiind transferat cu un an
inainte.
In anul 1 928, in fondul pinacotecii intr singura
lucrare existent in patrimoniu, pn astzi, semnat de
NicolaeVennont(1866-1932).
Lucrarea red chipul unei tinere in costum naional
surprins intr-un peisaj. Compoziia. sub toate
aspectele, dovedete influena pe care a avut creaia
lui N. Grigorescu asupra unor artiti.
Paul Scorescu (sec. XIX-XX) figureaz in fond cu
dou lucrri, intitulate .Constanttnopole-Mormntul Paul Scortescu, Peb,aj Constauti11upoleJ
lui Eyub" i .Geamie", compoziii monumentale ce rein J\/ormlintul lui Eyub
atenia prin constructivismul specificcezanian.
Lucrrile, probabil, au figurat in expoziia personal confirmat de faptul c, in anul 1 948, muzeul este
organizat la Bucureti, in primvara anului 1 922, la declarat instituie de cultur de stat, sub numele de
Maison d'Art, unde a expus mai multe lucrri inspirate .Muzeul mixt Brlad", trecnd in subordinea Primriei
din cltoriile fcute in Italia i Constantinopol. Brtad.
Prezentarea mai mult sau mai puin complet a
structurii f o n d u l u i primar d i n componena
patrimoniului secei de art, ne d posibilitatea s
conchidem c aceast structur ilustreaz, de fapt, o
epoc, cu valori, cu nonvalori, cu nume rmase in
anonimat. cu talente virtuale dar secerate de un destin
necrutor, cu tot attea forme de exprimare care dau,
practic, specificitatea i direciile de dezvoltare ale artei
romneti din perioada interbelic.
Cert este c, pn la apariia perioadei care anuna
declanarea celui de-al doilea rzboi mondial, muzeul i
pinacoteca au fost prezente active in viaa cultural a
oraului, existen i activitate susinute grae tuturor
celor care au neles c muzeul nseamn i colecii,
deci un patrimoniu.
Deoarece informaiile despre pinacotec i muzeu
din perioada din preajma celui de al doilea rzboi i de
dup lipsesc, putem doar s presupunem c in tot acest
timp a existat preocuparea pentru asigurarea condiiilor
de securitate a patrimoniului adunat in cei peste 25 de
ani de cnd s-a nfiinat muzeul brtdean.
Pentru perioada ce a urmat dup incheierea celui
de-al doilea rzboi mondial, organizarea muzeului i
pinacotecii, cnd, cum i cine s-a implicat in aceste
activiti, sunt lot attea ntrebri ce rmn,
deocamdat, fr rspuns, din cauza lipsei
documentelor de arhiv.
Cu toate acestea, suntem convini c in acea
perioad de dup rzboi, special i confuz, a aprut o
Paul Scortescu, Peisaj - Geamie
nou generaie care s-a ocupat de muzeu, ipotez
24 ------ ctaei ut
www.cimec.ro
Dup schimbarea statutului muzeului, Dumitru ieeni au avut posibilitatea s-I consulte.
Taraz este primul director care, aa cum gsim in Lucrrile semnate de aceti artiti se constituie
cteva documente ce s-au pstrat, s-a confruntat cu intr-o mrturie ce demonstreaz c in secolul al XIX-lea
lipsa de spaiu de la sediul "Casei Naionale", ceea ce nceteaz tradiia medieval religioas a artei
1-a determinat s fac o serie de demersuri pentru romneti, ducnd in acelai timp, aa cum am mai
obnerea unei noi locaii. artat, la naterea primului stil artistic laic.
Demersurile ntreprinse s-au soldat cu un succes, Toate lucrrile se ncadreaz in genul portretului
in sensul c, ncepnd cu anul 1955, muzeul primete laic, gen fa de care societatea romneasc, ncepnd
ca sediu o parte din corpul de nord al cladirii ce a cu secolul al XIX-lea. manifest un interes deosebit. in
aparinut Prefecturii de Tutova, o cldire mare i defavoarea portretului votiv.
impuntoare prin stilul eclectic neoclasic, spau mprit De altfel, portretul votiv de tradiie bizantina, pe
cu mai multe instituii. care arta medieval romneasc 1-a cultivat cu
ncepnd cu anul 1 955, muzeul a reuit, pe etape, predilecie pn in secolul al XIX-lea, va coexista o bun
s ctiga i s ocupe ci mai multe spaii din aceast perioad de timp, alturi de portretul occidental laic.
cldire, culminnd cu anul 1976, cnd a preluat toat Aa se explic faptul c in portretele artitilor
cldirea. Aceast nevoie acut a spaiului a dictat, amintii. intrate in fondul muzeului, cu excepia celui
practic, evoluia muzeului, sub aspect expoziional i nu semnat de Gheorghe (George) Siller, gustul pentru votiv
numai. persist, cu toate noutle aduse de portretul de evalet
Trebuie s menionm un lucru foarte important, i occidental, gust manifestat pentru poziia vertical a
anume faptul c ncepnd cu anul 1 955 la muzeu vin modelului, portrete duble i adeseori nsoite de texte
specialiti cu studii superioare, mai ales in domeniul care definesc titluri, nume etc. texte asemntoare
istoriei i tiinelor naturii, arheologi i biologi. pisaniei.
Anul 1 955 este momentul care marcheaza pentru Portretele semnate de Niccolo Livaditti i de
prima dat in existena muzeului inceputul etapei cnd Gheorghe Lemeni, la care adugm i pe cele
se pun bazele tiinifice in tot ceea ce implic bunul semnate de Teodor Gtzulescu, despre care am vorbit,
cultural. i care exist in fond nc din anul 1 928, exemplific
in acest nou context al existenei muzeului cu cele foarte bine c in timp ce, in aceast perioad, arta
trei sei. arheologie-istorie, art i tiinele naturii, european se afla in plin maturitate, in arta
seca de art este cenureas. unde, abia in anul romneasc portretul mai avea de strbtut o etap
1968-1970, va veni un specialist care se va ocupa in pentru a putea pierde din amprenta portretului votiv bine
exclusivitate de toate problemele seciei. apreciat in epoc i. mai ales, preferat de comanditari.
Pn atunci, ns, specialitii existeni au Spuneam c portretul de femeie, intitulat Sperana
desfaurat o ampla i competent activitate privind
refunconalizarea spaiului primit i deschiderea
expoziii lor pentru public.
La doi ani de la primirea spaiului, in anul 1 957.
muzeul brldean, numit acum Muzeu l "Vasile
Parvan-. denumire ce o poart i astzi, i deschide
porile pentru public, cu trei expoziii permanente, cte
una pentru fiecare sece. pe baza unor tematici noi i cu
un mobilier expoziional realizat la cerinele acelei
perioade.
Expozia seciei de art a primit cel mai mic spaiu,
respectiv 1 -2 sli, ponderea revenind secilor de
arheologie i naturale.
Cei care s-au ocupat de soarta secei de art
probabil c au selectat din fondul existent lucrrile
semnificative care au i fost expuse in acel spau foarte
restrns. De asemenea, s-au preocupat i de creterea
patrimoniului. Aa se face c, in anul 1959, in
patrimoniul seciei intr un lot de lucrri de art
romneasc, provenit prin transfer de la Muzeul de Art
din lai.
Acest lot a fost constituit de specialitii muzeului din
lai, in cadrul cruia remarcm lucrri semnate de
Nlccolo Llvadltti ( 1804-1859), Gheorghe Slller (1 842-
1 880) i Gheorghe Lemenl (1813-1 848), artiti ale
cror lucrri au contribuit la modific!lri structurale in
fondul existent, fond pe care, probabil, muzeografii
25
www.cimec.ro
preciznd c lucrarea se a n a in Pinacoteca din lai
Sub aspectul provenienei, l u crarea a fos t
achiziionat de Ministerul Cultelor i Artelor, transferat
in anul 1 910 la Pinacoteca din lai i, in anul 1 959, l a
muzeul brldean.
Tn fondul transferat de la lai fgu reaza
un an grup
de lucrri, din crea1iile arti t ilor:
Gheorghe Panaiteanu
Bardasare (1816-1900), C.D. Stahl ( 1 844-1920),
Ema no il Panalteanu-Bardasare ( 1 850-1935). Vasile
Ravicl (sec. XIX-XX?), Gh. Popovlcl (1 859-1 933) i
Octav Bncil (1 872-1944). Aceste lucrri au imbogt
fondulseciei cu alte orientri din arta romneasc de la
sfritul secolului alXIX-lea i primul sfert de veac XX
Absolvent al colii de Art d i n lai, Gh.
Panaitaanu-Bardasare, devenit apoi profesor i
director al colii care 1 -a format, este prezent printr-un
portret, in care artistul l-a avut ca model pe doctorul in
medicin Ioan Iancu Lochmann, d intr-o familie
ieean ai crei membri au fost portretiza de artist.
Acest portret se ncadreaz in creaa artistului specific
epocii academismului din arta romneasc. Portretul,
de form oval, surprinde, pn la detaliu, asemnrile
zice cu modelul, unde accentul este pus pe rangul
nobiliar al personajului i cu o monumentalitate
specific, tipic fotografic.
Lucrarea a fost transferat la lai de la Ministerul
Cullurii i Cultelor,in anul 1 945, pentru ca peste 1 5 ani
s fie transferat in coleciile muzeului brldean.
in ceea ce n privete pe D. Sta h i, pictor academist
din pleiada artitilor ieeni, este bine reprezentat in
27
www.cimec.ro
s aducem omagiul i pretuirea noastr pentru ta cei
care au gndit i au realizata insmuie de cultur i, in al
doilea rnd, pentru a putea urmri ce au fcut
generaiile urmtoare.
De la bun inceput trebuie s precizm c muzeul
brldean, fiind un muzeu mixt, cu ordonator de credite
o primrie dintr-un ora mic i nu prea bogat. nu a
beneficiat de nelegerea c trebuie s aib specialiti
pentru fiecare sec\ie in parte, intr-un numr
corespunztor, deoarece acetia sunt singurii care se
pot ocupa de o institue de cultur att de special cum
este cea muzeal. Aa se face c, in perioada 1 970-
2004, sea de art a avut un singur muzGograf care a
trebuit s rspund de lot ceea ce insemna existena i
activitile specifice secei.
Cu toale acestea, secia a supravieuit i am
aprecia, chiar foarte bine, devenind una dintre cele mai
active secii ale muzeului.
Dup cunoaterea foarte bine a componentei
fondului care a fost clasat. inventarial, fiat etc. conform
normelor, am trecut la intocmirea unor programe cu
obiective i finalit\i foarte concrete.
Mai nti, ne-am orientat ctre achiziii din creaia
artitilor consacra din perioada interlbelic, apoi am
canaliza! eforturile noastre pentru constituirea unui fond
de art contemporan romneasc, dup o
documentare foarte atent .
Deloc de neglijat a fost atitudinea noastr fa de Primele noastre contacte cu colecionarii au
coleconarii particulari, atitudine care, pe parcursul inceput cu dr. Marcel Vainfeld ( 1 9 1 7- 1 990), unul dintre
anilor, s-a dovedit extrem de benefic pentru secie, cunoscuii colecionari romni, care a lcui o pasiune
deoarece o parte dintre aceti colectionari au devenit pentru arta oriental i extrem oriental, ca i pentru
donatori i adevrai parteneri culturali ai sec\iei. arta european, pentru carte, aa cum e firesc in cazul
unui coleonar erudit cum era Marcel Vainfeld i, nu in
ultimul rnd, pentru muzic. De altfel, pasiunea dr.
Marcel Vainfeld i erudiia sa se explic prin aceea c
s-a nscut in casa dr. lsac Vainfeld, aa cum am artat
deja in studiul nostru, unde exista un climat cultural
elevat.
Colecionarul Marcel Vainleld a cunoscut foarte
bine patrimoniul muzeului, dar, mal ales, a neles rolul
i importan\a instituiei muzeale. Aa se explic faptul
c, in anul 1 98 1 , doneaz o parte din importanta sa
colee. un grupaj de piese de art decorativ i cteva
de art plastic, creai artistice provenind din India,
China, Japonia, Persia, lran, Turcia, fond care a dus la
prima mare modificare a patrimoniului sub aspectul
structurii coleciilor i a domeniilor.
In anul 1 976, cu prilejul unui simpozion dedicat
aniversrii a 90 de ani de la naterea lui Nicolae Tonitza
organizat de secia de art a muzeului, a participat ca
invitat i praf. Raul orlban. Cu aceast ocazie, pentru
prima dat, praf. Raul erban ne-a vorlbit despre un fiu
al Barladului, profesorul universitar dr. Ion Chiricu, la
acea dat directorul Institutului Oncologic din Cluj.
De asemenea, ne-a vorlbit despre calea praf. Ion
Chiricu, despre inteniile colecionarului de a face o
donaie i, mai ales, profesorul Raul orlban s-a artat
dispus de a facilita deschiderea unui dialog intre
colecionarul lon Chiricu i muzeul brldean.
29
www.cimec.ro
Constantin 1), Stahi, Vatto moart Prune
personalitatea prof. George lvacu 3500 de bunuri ct are patrimoniul muzeal, nc d e pe planet
i cealalta de a unui alt fiu al secei de art in anul 2004 A urmat o perioad de cteva
Brladului, ing.col. lon Negoescu, o -1 Toate energiile au fost luni, cnd cldirea a fost testat
colecie axat p e medalistic i canalizate pentru materializarea m i c ro c l i malic, dup care, pe
istorie militar. acestei Importante donaii, care parcurs u l anului 2004 , s-au
Aa a luat fiin la Casa presupune" crearea unui spaiu desfurat m a i multe etape, care a u
Sturdza. imobil clasat monument, special. deoarece secia i muzeul, culminat c u luna iulie 2004, moment
ncepnd din anul 1993, un muzeu in general, erau in criz total de cnd Pavilionul expozional Marcel
de colei. unde s-a rezervat i un spaiu. Guguianu a fost inaugurat, intrnd
spau pentru aKe activiti specifice. Grae nelegerii din partea in circuitul muzeal naional.
ln anul 2000, ca urmare a ordonatorului principal de credite i Aceast importanta realizare
creterii i diversincrii connutului in mod special a inelegeTii din anul 2004 n viaa seciei de arta,
fondului de art contemporan. a manifestate de ing. Ion Manole. in alturi de toate celelalte care s-au
fost posibil ri d e s c h i d e l'!'f' o calitate de preedinte al Consiliului petrecut in ultimii 30 de ani din
expozie de art contemporan Judeean Vaslui, s-a finanat existena acesteia, au fost nchinate
r o m n e a s ca cu ca r a c te r ridicarea unei cldiri speciale pentru acelor generaii de intelectuali care
p e rm a n e n t , unde au fost / donaia Marcei Guguianu. ncepnd din anul 1 9 1 4 s-au ingrijit
seleconate cte una sau dou De asemenea, am avut sprijinul dar au i luptat pentru ca oraul
lucrri din creaa a peste 100 de Primriei Brlad, care a oferit cu Brlad s aib un muzeu.
artiti consacra. generozitate locul cu cea mai bun Anul 2004, an declarat jubiliar,
In circuitul expoziional au fost poziie pe harta oraului pentru a se cu prilejul implinirii celor 90 de ani
organizate cinci expuneri de autori ridica o cladire ce avea s de existen a muzeului, a fost
dedicate artitilor Elena Ua adposleasc donaia Marcel srbtorit la secia de art cu o
Chelaru, Costin Neamu, Paul Guguianu. sesiune tiinific cu tema .Prezena
Neagu, Corneliu Vasilescu i Marcel Toate eforturile s-au finalizat cu artei romneti contemporane pe
Guguianu, in semn de recunotin proiectarea unei cldiri de ctre simezele muzeelor naionale la
pentru substanalele donai fcute arhitectul Nicolae Vericeanu, un bun inceputul mileniului trer, in cadrul
muzeului. prieten al artistului i cunosctor al creia Pavilionul Marcel Guguianu a
Cel mai important eveniment operei acestuia, precum i ridicarea fost prezentat ca studiu de caz.
expoziional in viaa seciei a aprut conslrucei definili'{at in anul Toate realizrile din anul 2004
in anul 1 997, cnd MarcelGuguianu 2003, cnd 'a fost predat de reprezint incheierea unei etape din
revine acasa, fcnd o nou oferta constructor muzeului. Aceast existena seciei de art i, in
de donaie a creaiei sale, cldire este singura construit in acelai timp, Inceputul unei noi
concretizat in peste 300 de piese u ltimii 1 00 de ani la Brlad, cu etape, in cadrul creia muzeul i va
cares-au adugal la fondulde peste d e s t i n a i e i f u n c i o n a l i t a t e srbtori centenarul, din anul 2014.
30 ------- cta UM
www.cimec.ro
Pavilion Expoziional .. M.Guguianu"
Aspecte din expoziia permanent.
www.cimec.ro
Alexandru I o a n C u za i epoca sa s u b i ect
Alexandru Ioan Cuza a fost fr ndoial ocupat diverse funcii publice in Moldova, mul
una din personalittile marcante ale istoriei dintre ei remarcndu-se prin destoinicia i
neamului romnesc. Pentru Brlad i brldeni, corectitudine.
Cuza reprezint ns, cu mult mai mult i In ceea ce privete locul naterii viitorului
aceasta pentru c viitorul domn al Unirii s-a domnitor in literatura de specialitate a existat
nscut la Brlad fiind membru al acestei decenii de-a rndul o vie controvers, i acesta
comuniti i probabil cea mai important pentru c trei localiti revendicau apartenena
personalitate politic provenit de pe aceste domnitorului la una din cele trei comuniti. Este
meleaguri. vorba de oraele Ga lai, Hui i
AL. I .Cuza a vzut lumina zilei pe 20 B r l a d , co n t r o v e r s a n c h e i n d u - s e p r i n
martie 1 820, dup cum spuneam, la Brlad recunoatera Brladului ca loc a l naterii
intr-o veche familie moldovean din prile domnitorului. in favoarea Brladului pledeaz
Flciului. Numele Cuza apare pentru prima dat patru documente greu de combtut : Diploma de
in documente la anul 1 630, iar dup aceast studii emis la Paris, Almanahul de la Gotha ,
dat mai muli descendeni ai acestei familii au Certificatul de deces intocmit la Heidelberg de
32 ....... iu
www.cimec.ro
Imagini din sala "Alexandru Ioan Cuza i epoca sa"
www.cimec.ro
este fr ndoial cea care surprinde micarea 7 ani de domnie Cuza i colaboratorii si, printre
u nionist brldean, micare care a contribuit care i un brldean - M . K. Epureanu, au
la pregtirea i realizarea cu succes a Unirii. elaborat o serie de legi care vor aeza Romnia
Este un lucru, in general, bine cunoscut c pe baze noi, moderne.Aceste transformri
Comitetul unionist brldean a fost dup profunde sunt creiona te i in cadrul expoziie i
comitetul de la lai cel mai activ i bine m gndesc la documentele care fac referire la
organizat. din el fcnd parte o serie de reforma agrar, la reforma electoral, la
personaliti locale, cum ar fi M.K. Epureanu, s e c u l a ri z a re a averilor m n sti reti , la
Constantin Kostake, Emanoil Costin, Ioan transformri le majore din cadrul armatei i multe
Popescu, lorgu Radu, Andrei V.lonescu i alte msuri care vor face din Romnia un stat
enumerarea ar putea continua.Comitetul nou, demn de secolul XIX. Reformarea societii
brldean a organizat in mai multe rnduri romneti iniiat de Al. 1. Cuza i continuat in
intruniri la care au participat Alecu Cuza, Mihail vremea regelui Carol 1 au pregtit terenul
Koglniceanu, Costache Negri, intruniri care se evenimentelor care se vorderula la sfritul sec.
desfurau intr-o oarecare clandestinitate al XIX lea - cucerirea independenei de stat a
avnd in vedere c autoritile cutau s Romniei, iar ceva mai trziu, la inceputul sec.
zgzuiasc micarea unionist. Prezentm in XX, desvrirea unitii naionale.
cadrul expoziiei o serie de imobile in care au Din nefericire pentru istoria neamului
avut loc asemenea intlniri. De un mare folos romnesc epoca Cuza se va sfri mult prea
ne-au fost, pentru ilustrare micrii unioniste devreme i prea brusc i fr ndoial nedrept
brldene,materialele oferite cu generozitate de pentru cel care i-a pus priceperea, voina,
doamna profesoar Monu Elena, motiv pentru puterea de munc, corectitudinea in slujba rii,
care dorim s-i mulumim i pe aceast cale a propirii ei.
Avem in vedere indeosebi manuscrisul lucrrii Expoziia se dorete a fi un omagiu adus
monografice a fiului lui Constantin Kostake, marelui domnitor, dar in acelai timp i un act de
Lupu Kostake contemporan cu evenimentele de justiie pe care noi brldeni trebuia s-I facem
la 1 859, precum i foarte multe fotografii in care in memoria celui mai impotant fiu al su. Fr
apar imobile ale unor fruntai u n ioniti ndoial intreprindere nostr este absolut
brldeni, imobile in care acetia s-au ntlnit modest fa de meritele marelui nostru
pregtind Unirea. nainta. Cuvintele rostite de prietenul i
Deasemenea in cadrul expoziiei am cola boratorul s u , M i h a i l Kog l n i ce a n u
incercat s surprindem prin cteva documente, ilustreaz pe deplin afirmaia noast. Astfel
unele dintre ele inedite, momentul dublei Koglniceanu spunea, cu prilejul funeraliilor
alegeri, precum i activitatea domnitorului i a generate de decesul prematur al Domnitorului,
colaboratorilor si privind recunoaterea c " atta timp ct va avea ara acesta o istorie,
deplinei Uniri. Extrem de preioas este cea mai frumoas pagin va fi cea a lui Al 1 .
telegrama de felicitare pe care i-au trasmis-o Cuza".
brldenii domnitorului cu prilejul alegeri sale la Nu doresc s inchei mica mea intervenie
lai i Bucureti, document care se regsete in fr a aduce vi mulumiri tuturor acelor care intr
expoziie alturi de alte mrturii la fel de o form sau alta i-au adus contribubia la
interesante.Am incercat s ilustm inclusiv materializarea proiectului nostru. Este vorba de
activitatea diplomatic generat de actul colecionarul bucuretean Emil Pucau, D-na
energic al romnilor care au hotrt s eludeze profesoar Elena Monu, Postul de televiziune
hotrri le Congresului de la Paris i s realizeze local Telev-Sat, Arhivele statului-filiala lai,
Unirea aa cum i-o doreau ei. Muzeele din lai, Ruginoasa, Bacu, Galai,
Dei relativ scurt, domnia lui Al. 1 . Cuza Vaslui.
a fost plin de importante prefaceri, Romnia de
la 1 866 nu mai semna cu cea de la 1 859. in cei
www.cimec.ro
GN D U R I LA C EAS AN IVERSAR
Alina Rotaru
36
www.cimec.ro
Valori consacrate ale l"eraturii sfritul mileniului doi a determinat pe cva dintre scriitorii brldeni,
romne naionale, de origine prezeni la Sesiune - Constantin Dimoftache Zeletin, Ion Hobana, Simion
b r l d e an sunl prezente n Bogdnescu, Lucian Vasiliu - s fac noi donaii pentru imbogrea sau
eKpoziie cu manuscrise fotografii i reinnoirea documentelor eKpuse.
cri (Cezar lvnescu, Constantin Alturi de noi, la aceasta manifestare, au fost primarul oraului - ing.
Dimoftache Zeletin, Ion Hobana, Constantin Constantinescu, preedintele Comisiei de Cultura - dr.
Lucian Vasiliu, Simion Bogdnescu, Constantin Teodorescu crora le aducem mulumirile noastre i contm in
Mircea Coloenco, Olga Rusu), mare continuare pe sprijinul oferit pentru tot ceea ce nseamn act de cultur.
p a rte prov e n i te d i n don aiile Publicului brldean ii adresm i pe aceast cale o invitaie pentru
scriitorilor. vizitarea eKpoziiei permanente i, totodat, cu riscul de a ne repeta, gsim
Inceputul lunii septembrie (zilele necesar s spunem c eKpoziia constituie un prilej pentru desfurarea
de 3 i 4) a prilejuit ntlnirea ctorva
personaliti brldene (stabilite in
Brlad sau in alte localiti din ar) i
muzeografi de la muzee din lai,
Brila, Vaslui, Brlad, ntlnire
concret izat i n S e s i u n e a de
comunicri cu titlul Muzeul - factor
deter m i n a n t in cercetarea i
valorificarea patiimoniului - domeniul
memorialisti. Ideile care au stat la
baza desfurrii Sesiunii au fost
legate de contribuia personalilor
brldene, i nu numai, pentru
definirea i dezvoltarea culturii locale
i naonale, precum i promovarea
valorilor autentice privind evoluia
cultural a Brladului. Te mele
participanilor s-au pliat pe tematica
sesiunii, n sensul c au fost
prezentate o serie de lucrri legate
Acad. tefan Procopiu, de Dimitrie
Taraz, Octavian Vasile Stoica,
C o n stantin P a rfen e , V a l e n t i n unor activiti cultural-educative - simpozioane, lei de muzeu, lansri de
Silvestru, Pamfil eicaru, Benedetlo carte i mini expoziii temporare. De asemenea, vom veni i cu alte
de L u c a . Vizitarea expoziiei documente legate de personaliti brldene din alte domenii - tiin, art,
permanente Brladul cultural la istorie " dat fiind eKtinderea spaiului expoziional al seciei.
37
www.cimec.ro
S c u rt i storic priv i n d Secia d e ti i n e l e N atu r i i
d i n cad r u l M u ze u l u i " Vas i l e P rva n " B rl a d
Laureniu Ursachi,
Cristina Elena Carata
www.cimec.ro
tiinelor naturii. acelai timp, atragerea in circuitul public a coleciilor
.' Aceste evenimente au permis nfiinarea aflate in proprietatea colecionarilor privai./
.
Seciei de tiinele Naturii, perioada pregtirilor i Deasemeni, s-au reluat colaborrile cu muzeele de
realizrii primei expoziii a secei cu tematica - profil din ar, i nu numai, prin realizarea unor
"Evoluionism, petrografie i faun local" - schimburi de expoziii itinerante. /Enumerm doar
desfurndu-se in intervalul 1 953- 1 955, fiind cateva din genericele temelor expoziiilor temporare
panotat in aripa nordic a cldirii centrale a realizate dup aceast perioad: .Pietre preioase i
muzeului. / semipreioase "; " Trofee cinegetice din colecia
Dintre muzeografii care au contribui in mod muzeului i colecii particulare"; .Falsuri i uz de
deosebit la formarea i constituirea patrimoniului falsuri in natura; "Reptile exotice vii", Predicia
cultural al seciei amintim pe: praf. Al. Sidcaru, seismelor i protecie anii seismica, Tehniconia -
prof. V. Palade. arheolog E. Popuoi, praf. M. V. Popa marturii muzeale" etc.
i alii. r--in 2001 seca primete un nou spaiu la
Dup anii 1 960, expoziia pennanent a demisolul cldirii din str. Republicii, nr. 239. Aici este
seciei este reorganizat, cuprinznd de ast dal organizat noua expoziie permanent a secei cu
doar elemente de faun local, expuse dup metoda tema .Flora i fauna din judeul Vaslui".
sistematic. Muzeul .Vasile Prvan" i in spe Secia de
Dup 25 de ani de la nfiinare Seqia de tiinele Naturii a trecut prin diferite perioade de
tiinele Naturii primete un spaiu nou la Casa evoluie, din cauza evenimentelor din plan social,
Sturdza, cldire intrat in patrimoniul muzeului in economic i chiar a factorilor naturali - seisme.
1 978, spaiu in care activitile seciei s-au Astfel, de-a lungul timpului, palrir'noniul
desfurat pentru scurt timp. Urmeaz o lung seciei a cunoscut un sens ascendent, dar i
perioad de stagnare din cauza lipsei muzeografilor descendent privind numnui de piese din patrimoniul
in domeniu i a unui spaiu adecvat realizrii unei muzeal al seciei, spre regretul nostru.
expoziii permanente, bunurile culturale fiind pstrate in cercetarea sa, praf. Mihail Virgiliu Popa
in depozite. amintea de prezena unui numr de "261 piese in
- Din 1 996 secia i reia activitatea prin Colecia de geologie acestea fc1ind obiectul
organizarea unor simpozioane i expoziii temporare mineralogiei, petrografiei i pedologiei" i fiind
cu diverse tematici, punandu-se accent pe colectate de muzeografi din diferite zone ale rii
valorificarea patrimoniului muzeal propriu i, in (Carpaii Meridionali, jud. Neam i jud. Bacu).
www.cimec.ro
Fragmentele osteologice fosile prezente in unde se pot observa diferite plante i animale
patrimoniul seCiiei au fost descoperite in arealul caracteristice: cucul, mugurarul cu penaj viu colorat,
Podiului Brladului. Detenminarea acestora a fost grangure care prezint dimorfism sexual, etc.
fcut, in mare parte, de praf. univ. Macarovici i prof. Diorama, .Ecosislem de pdure" - vara,
univ. Olga Necrasov. Tn prezent, colecia s-a prezint specii de psri n penaj de var: eodobetut'll
mbogit cu aproximativ 1 00 de piese, noile , galben, muscar, cinteza de var i mamifer.
descoperiri fiind: un molar de Gomphoterium i un .Ecosistem de balt" - vara, cu psri
premolar deAi icomops simiorrense( Lartet). specifice zonei de lunc a Prutului;
O colecie nou este cea de CuriozitiJi ale .,Ecosistem de pdure" - toamna. Red un
naturii reprezentat de concreiuni grezoase, aspect din pdurile caracteristice teritoriului nostru,
calcaroase i feruginoase, trovani i martori de prin care se evideniaz relaia trofic de tip prad
eroziune colectate din aflorimentele deschise in prdtor.
straturile de nisipuri kersoniene i meoiene din Dintre mamiferele omnivore se remarc
Colinele Tutovei i Depresiunea Elanului. Prin MISTREL/L vnat in iama anului 1 9 1 5, de ctre
morfologia lor extem, aceste piese imit forme de Horaiu Eremie, in pdurile din locali latea Epureni
via i obiecte create de om, ..sculptorul" fiind, ns, jud. Vaslui i declarat trofeul anului 1 9 1 6.
natura. .Ecosistem de ru"- iarna, evoc viaa animalelor in
Colecia de ornitolog i e i m a m i fere acest anotimp.
naturalizate nregistreaz astzi un numr modest de Ultimele dou diorame - .,Psri rpitoare de
piese, o parte din ele fiind naturalizate de prof. zi" i .Psri rpitoare de zi i de noapte" - surprind
Dimitrie Taraz i Ion Ciot . opoziia intre cele dou categorii de psri, ca aspect,
Colecia de malacologie cuprinde 2064 regim de hran i, totodat, protecia unora dintre ele,
molute recoltate din: Delta Dunrii, litoralul datorit rolului lor in meninerea echilibrului in cadrul
romnesc al Mrii Negre i luncile reelei hidrografice ecosistemului.
a Podiului Brladului de: praf. Dimitrie Taraz, Sunt expuse o serie de cuiburi i ou, dintre
Mircea Anton, Mihaela Anton, Gabriel a Corduneanu care se remarc cuibul de pigoi pungar, boicu,
i ali muzeografi. sturz, rndunic, cuiburile fiind uneori adevrate
Colecia Preparate umede cuprinde peti, opere art.- --
-
amfibieni i reptile conservata in formal, piese . ln SALONUL CINEGETIC sunt prezentate
colectate, in marea lor majoritate, de muzeograf trofee de cerb carpatin, cerb loptar. col de mistre i
Alexandru Sidcaru i arheolog Eugenia Popuoi. blnuri de urs in scopul de a ncnta, informa i educa
Secia mai cuprinde o colecie de plante publicul vizitator.
superioare i inferioare herbalizate prin presare i Colecia de roci i minerale cuprinde
uscare, aparinnd unui numr de 40 familii recoltate eantioane colectate att din depozitele sedimentare
din toate tipurile de ecosisteme ( pajiti naturale, ale Podiului Brladului, ct i din faciesurile litologice
pduri, lunci i locuri de srtur). ale Munilor Carpai, cristale i flori de min din zonele
Noua expoziie permanent a Seciei de metalogenetice ale rii noa__l;tre __
tiinele Naturii din cadrul Muzeului ..V. Prvan" Paleofauna din Pliocen i Pleistocen este
realizat sub genericul .,FLORA I FAUNA DIN reconstituit prin fragmente osteologice fosilizate,
JUDEUL VASLUI" este conceput ca un complex care provin de la diferite specii de mamifere ca:
studiu monografie al judeului, privind flora i fauna rinocer, cal, proboscidieni, bour, zimbru, urs, etc.
actual, elemente osteologice fosile din paleofauna Proiectul expoziiei permanente a fost
pliocen i plaistocen, trofee cinegetice, roci i intocmit de muzeograful Laureniu Ursachi, iar
minerale. panotarea expoziiei s-a fcut sub coordonarea
Tn expoziie sunt prezente apte diorame, din tiinific a doamnei profesor Ileana Crciun, expert
care cinci reprezint o copie fidel a mediului natural in domeniul muzeelor de tiinele N<_\!Jiik.
caracteristic zonei, surprins in cele patru anotimpuri, In noile condiii, preocupriie specialitilor de
penlru a inelege bogia floristic i faunistic, la Secia de tiinele Naturii sunt orientate ctre
frumuseea locurilor i cteva din legile fundamentale mbogirea i diversificarea patrimoniului muzeal,
ale naturii: diversificarea ofertei de activiti temporare pentru
- unitatea organism-mediu; public i implementarea ideei c .Ocrotirea naturii nu
- interaciunea organismelor intre ele. este o problem a naturalitilor ci a omului nsui"
Tn cele cinci diorame materialul biJOfc'este Academician Emil Pop.
organizat in ecosisteme:
Diorama - .Ecosistem de pdure" -
primvara, surprinde privelite a pdurii de amestec,
www.cimec.ro
Imagine de ansamblu din expozia penmanent a
Seciei de tiinele Naturii
Sala de paleontologie
Muzeul a cunoscut in existena sa mai multe perioade de evoluie, suprafa de 360 mp.,
ncepnd cu prima i ultima expoziie a lui N. Tonitza in oraul natal, in 1 9 1 4, piesele fi i n d expuse
i ajungnd in anul 1 953 cnd ia fiin Secia de tiinele Naturii graie intr-un sens unic, dar
donaiei unei valoroase colecii de roci, fosile i elemente de zoologie, din dispoziia lor urmnd o
partea Asociaiei de Vntoare Brlad i prin munca de cercetare i succesiune log ic i
colectare a primilor muzeografi. i n t r - o s t r n s
nceputul modest al seciei, redus la activitate de cercetare a interdependen. Este
bogiilor naturii din zon i la conservarea bunurilor aflate in patrimoni u , a surprins opoziia intre
cptat amploare prin activitatea primilor muzeografi: V.Ptracu, Velicu, Al. simplu i complex, intre
Sidecanu, etc., care, urmnd exemplul naintailor, au rspuns prompt particular i general, intre
acestor necesiti acute de valorificare a frumusei lor naturii. n incercarea vechi i nou (att in ceea
de a duce mai departe acest filon de tradiii, Muzeul . Vasile Prvan", la ce privete organismele
implinirea a 90 de ani de existen, a organizat o serie de expoziii pe scara evolutiv, ct i
permanente in cadrul fiecrei secii. Secia de tiinele Naturii a realizat mijloacele de punere in
expoziia permanent sub genericul "FLORA I FAUNA D I N JUDEUL eviden a acestora).
VASLUI", a crei vernisaj a avut loc la data de 16 mai 2004 i la care au Avnd In vedere faptul
participat personaiit locale i specialiti in domeniu. c, muzeul trebuie s
Expoziia este conceput ca un complex studiu monografie al prezinte valori i nu
judeului cuprinznd elemente de paleozoologie, elemente litostratigrafice, obiecte, el fiind creat ca
flor i faun caracteristic zonei, trofee de vntoare. in realizarea acestei instituie autorizat ce
expoziii s-a linut cont in primul rnd de spaiu destinat acesteia. El are o a re d r e p t s c o p
incntarea, educarea i
instruirea publicului
vizitator, Secia tiinele
Naturii prin realizarea
expozitiei permanente,
caut, urmnd exemplul
1nai ntailor, s valorifice
in cele mai bune condiii
t i i n i f i c e i
muzeotehnice bogatul
teza u r al naturii din
aceast interesant zon
a M o l d o ve i , judeul
Vaslui.
i n a c e a s t
expoziie sunt puse in
eviden: poziia judeului
pe harta rii, bogiile
naturale subterane i
42 ------ cta ei u
www.cimec.ro
totodat a l c t u i r e a
s c o a r e i terestre ,
lmportanra luristic i
cultural a acestei zone.
Dei este amplasat intr
un spaiu modest ca
suprafa .. FLORA I
FAUNA DIN JUD EUL
VASLUI" ca expoziie
permanent este unic n
Moldova i ndrznim a
spune unic chiar in
ar.Unicitatea acesteia
este dat de principiile
care au stau la baza
acestei expoziii .
Pentru a delimita
zona pe c a re am
reprodus-o i pentru a
privi in ansamblu judeul
am expus in prima sal
de talie mare i vnat in pdurile de la Epureni din judeul Vaslui in anul
h a rta g eografic a
1 9 1 5 i devenit trofeul anului 1 9 1 6; psri: g rangur( Orio/us orio/us),
acestei zone.
mtsar(Bombyccilla garrulus), cintez aiFringil/a coe/ebs) . mierla ( Turdus
U n i c i t a t e a
merula), m ugura,-tPilyrrhu/a phyrrhula), sturz ( Turdus sp. ), botgros
acestei expoziii este
( Coccosthrautes coccosthrautes), gaia ( Garru/us glandarius), buha(Bubo
susinut de un element
nou pentru muzeele de
bubo) etc.
tiinrele naturii: diorame
Diorama ..Ecosistem de balUl " i .,Ecosistem de ru" ilustreaz
frumuseea zonelor acvatice alturi de cele terestre.Sunt cuprinse speciile
d e sc h i s e . Principiul
de rae slbatice(Anser sp.), corcodei (Podiceps cristatus), strc rou
unitii d e timp, d e loc.
(Ardea purpurea), tipice zonei, in diverse posturi ilustrand, astfel, aspecte
este unul din principiile
din viata acestora. Dei dioramele sunt deschise starea lor de conservare nu
care stau la baza
este afectat, acest lucru fiind evitat prin implicarea direct a personalului
expoz i i e i , n a t u ra
calificat. Prin renunarea la sticla protectoare oferim vizitatorului o copie
caracteristic judeului
fidel a naturii, dar creem i senzaa prezenei in natur. Acest lucru este
fiind surprins in cele
intrit de prezena materialului vegetal original, de mijloace audio moderne
patru anotimpuri i in
care redau cntecul melodios al psrilor dar i sunetul creat de factorii
d i ferite momente a le
climatici. Specificitatea i unicitatea acestor diorame const i in renunarea
zilei. Sunt prezentate
ecosisteme terestre:
la fotocopii prezente mai ales in planul 11 al dioramelor i inlocuirea lor cu
material autentic, crend astfel i senzaia de profunzime.
"Ecosistem de pdure"
Exist, de asemenea, dou vitrine de mrimea dioramelor tot
primvara, vara, toamna,
deschise care sunt denumite in concordan cu piesele expuse: .Pasari
iarna, in c a re sunt
rapitoare de zi i de noapte" i .Pasari rapitoare de zi", subliniind antiteza
surprinse elemente de
intre cele dou categorii de psri, i necesitatea protejrii lor. in dou vitrine
flor (pdure de foioase
situate paralel cu dioramele sunt prezente cteva piese din Colecia .Cuiburi
cu specii de fag, carpen,
i ou<!! " care pun in eviden caracterul constructiv al acestor vieuitoare, de
lei, plop, etc.; vegetaie
multe ori cuibul fiind adevrat oper de art ( piigoi -Parus major).
lerboas), dar i de faun
Un alt principiu care st la baza expozitiei este cel tiinific,
caracteristice: mamifere:
organismele fiind prezentate in biotopul in care triesc, dispoziia lor in
c p r i o r ( C a p re o f u s
cadrul ecosistemelor subliniind cteva din legile naturii: relaa prad
c a p r e o l u s ) ,
prdtor, influiena factorului antropic asupra naturii. Se evideniaz rolul de
bursuc(Me/es me/es),
a proteja oule i puii, ele fiind simbol al perpeturii speciei, i de asemenea
m i s t re( Sus scro fa )
se explic printr-o plan migraia psrilor ca adaptare a acestora la
specia din expoziie fiind
condiiile climatice, la necesitile de hran, cretere i perpetuare.
43
www.cimec.ro
ln salonul cinegetic sunt expuse pentru aflorimentele depozitelor sedi mentare ale
publicul vizitator blnuri de urs( Ursus arctos), Podiului Brlad-Mluteni. lana, \vett, Mluteni,
coarne de cerb carpatin(CetVus elaphus) i cerb etc.
loptar(Oama dama ), coli de mistre(Sus scrofa), Expoz i i a " F L O RA I FAU N A DIN
toate rcnd parte din colecia l u i N.Ceauescu i JUDEUL VASLUI "este una dintre cele mai noi
fiind la n oi in custodie. realizri, ale Seciei de lii n lele Naturii din cadrul
Vitrina ..Curioziti ale naturii" cuprinde Muzeului vasile PNan "-Brlad, in ceea ce
piese a l c tuite din co n crei u n i g rezoa se . privete cercetarea i valorificarea patrimon iului
ferugi n oase, cretoase, trovanp i martori de muzeal. Am incencat s facem o prP.zentare
eroziune, colectate din Co l i n ele Tutovei i sistematic pentru a ajuta vizttatorul s-i
Depresiunea Ela n u l u i . cu fo rm e deosebite mbog e as il bagajul de cunotine cu unele noi,
modelate de natur, ele i mitnd obiecte create de obiective, m at eri a l izata in piesele autentice
om sau ae forme de via. Aceste piese prezente n expozle. Realiza t sub indrumarea
demonstreaz nc o dal simul artistic i estetic doamnei profesor Ileana Crciu n , un adevrat
al n aturii, iar din punct de vedere tiinific expert in dome n iul muzeelor de tiinele Naturii,
evideniaz procese fizica-chim ice aceast expoziie rspund 8 nvoii de a cunoate
postsedimenta re. vizitatorului de toate vrs tele i din toate categoriile
In patru vitrine sunt expuse cteva socio-profesionale. i c:onstituie cea m a i nou
eantioane de roci mag matice, metamorfice i realizare a Seciei de tiinele Naturii din cadrul
sedimentare, cristale i fragmente de flori de min Muzeului .Vasile PtVan " in domeniul cercetrii i
colectate din ara noastr i d i n alte zone ale !umii. valorilicrii patrimoniului muze a l . Aflat la un nou
toate fiind doar o mic parte din Colecia .,Minera:e inceput i intr-o continu ascensiune, secia caut
i roci". s susn, in continuare, prin activitile sale, cele
Datorit spaiului, n doar trei vitrine sunt trei funcii de baz ale muzeului: cercetare,
expuse elemente din Colecia "Paleonto/ogic" valorificarea p atrimoniul u i i educarea publicului
(seciu nea paleozoologie ) repreze ntate de vizitator.
fragmente osteologice fosile provenite din
44 ----- ctaui tu
www.cimec.ro
Prelucrarea osului i cornului n gravetianul oriental din
spaiu l carpato-nistrean: resurse, repertoriu, ocupaii
M. Brudiu
45
www.cimec.ro
principal a oamenior era i in anumile situaii (dalta)
cand aezarite erau in apropierea unor rauri mari au practicat Att in aezarea de la Lespezi (Bacu, v. Bistria), ct
i llH<Idill!l i la Crasnaleuca i Cotu-Miculin (Prut) precum i la Moldova
Pentru fiecare dintre cele doua ocupatii oamenii s-au V, Cosul i Corrnani IV" prelucrarea oaselor 1 coarrl81or
folosit de utilaje adecvate (specializate). Materialele pentru avea loc in mici ateliere din complexul de loculre.
realizarea uneltelor de vntoare au fost lemnul din mediul In bazinul Prutului aceast activitate este bine
inconjurtor, dar i coarnele i oasele, rezultate din consumul reprezentat pn In prezent la Stinca-Ripiceni In primele trei
vnalului, sau in timpul toamnei i al primverii. cnd coarnele nivele." Apoi, la Crasnaleuca-Staniste i in toate nivelele de
se desprind anual (alternativ la masculi i lemele).' locuire de la Cotu-Miculin
Dependenta omului paleolillc de drterile categorii de ln valea Bistriei mrturii ale acestei activilli sunt la
roci a avui un caracter permanent i reprezint un adevr sigur Buda i Lespezi.
dalortta neperisabilil(ii acestora. Dar unellele de piatr nu ar ln schimb, in bazinul mijlociu al Nistrului aceast
fi fost produse dac nu erau utilizate la prelucrarea altui activitate este foarte bine atestat la Molodova 11," Molodova
material- lemnul, din care s se realizeze unelte pentru vnat. V, Cosui, Kormani etc.
Chiar dac ar fi Folosll unele lauri sau capcane. Piesele din os i com pot fi clasifocate dup
unealta pentru atac, destinat s rpun animalul preferat funcionalitate, astfel:
trebuia s Fl8 realizat din lemn, care ns este un material 1) Unelte uU!jzate pentru vnat: 11
perisabil. a) Sula(fig. 1/3,5)
Vnatoarea ca surs principal de alimentaie ii mai b) Lancea (fiQ . 1/1 ,2);(f1Q. 413)
oferea i o materie primA-<>Sul, cornul, fildeul . Dei calitile S!!!ili! este o tij ascuit la un capt, care era ataat
fiZice erau superioare lemnului, era totui o alternativ, ca la o tij dinlemn.
resurs economica. era o tij cu una sau dou caneluri dispuse
Folosirea cornului i a osului a devenrt eficient cnd allemativ, care se ataa la o tij din lemn.
comunille paleolilice au descoperit procedeul asamblrii Ambele erau ulllizate in lupta de aproape, sau prin
unor piese din aceste materiale cu lemnul sau piatra. aruncare la distan .Lancea ptrunzind in corpul animalului
Dar mai intili sa urmrim poslbllrtile de obtinere a producea hemoragie extern i dup o urmrire scurt, putea
cam ului de ren. Paleontologii' au artai c renul, att mascuiul sucomba.
ci i femela. poart coame care se desprind i apoi cresc 2) Unelte utilizate pentru pescuit":
anual dar in sezoane diferite la fiecare sex. ln acest fel cornul a) Harponul
poate fi olblinul permanent din vantoare in sezonul cnd era obinut dintr-o plac dreptunghiular
comul ajunge la maturitate (in zona bazilar se pstreaz tranat din cornul de ren, apoi ascurt la un capt, iar la
resturi din craniu), sau cules din mediul nconjurtor, cnd se cellatt, avand form oval. Pe prile laterale au fost
desprinde. realizate, cu burinul eate doua perechi de coli dispui oblic cu
Paleonlologii ne mai atenoneaz c renul sufer de varfurile spre baz. In jumtatea inferioara se ana cte o
cldur nesuportnd o temperatur mai mare de 1 2 'C, cnd perforalie (fig. 211 ,2)
se dezvolt in cile respiratorii unii parazii (Oedamagena Harpoane, asemntoare struclural se cunosc la
tarand1l. Renul se retrage instinctiv, spre locuri adecvate Moldova V (fig. 514) i la Cosu\i" (fig. 4/1 ).
climatlc.6 Renul constituie un pre\tos indicator dimalic" ne In ceea ce privete harpoanele de la Cotu-Miculini
asiguraAlexandra Bolomey.' ca marturii arheologice privind inceputurile pescuitului pe
Resturile de locuire din valea Bislriei de la Lespezi teritoriul Romniei, trebuie sa fac precizarea c au devenit
au fost datate cu C 1 4 la 16.000 ani', la Cotu Mi culin( nlv. V a obiectul unei dezinformri in leratura arheologic din ara
fost datat la 1 88 10 ani 300 GrN-12668, Iar niv. VII 21140 noastr. Aceasta realitate pleac de la Alexandru Punescu,
120 BP GrN 5094. La Cosaui" lng Soroca, pe Nistru nivelul care in lucrri aprute in Frana sau in volumul aprut sub
1 a lost data! ia 1 7200 300 ani (GIN 4146) nivelul al llea ia egida Academiei Romne" privind paleoliticul Romniei,
18200 500ani(GIN4148). prezint corect autorul i lucrarea de unde pleac informa\ia
In mediul glaciar din spaiul carpato-nistrean au tra (textul i piesele desenate de autor), in cadrul textului, dar, in
i alle specu de animale precum equide i Bos/Bison, ori Bison explicaa de la plana 6 in care este prezentat un vrf de lance
Priscus Boj, care intr-un numr mai redus au fost gsite ta din corn de ren, cu dou caneluri, precum i cele dou
Colu-Miculin-Crasnaleuca (Prut) sau Moldova V." Cosaui." harpoane, explicaia se incheie cu A. Punescu.
Prelucrarea osului i cornului se efectiua cu ajutorul Asemenea procedeu a general denaturarea
uneltelor din sUex, avnd un caracter special adecvat cum informaiei, anume c A.Paunescu este sursa documentara
este burinul, cu o serie de variante. Apoi, gratoarul (rzuttorul), pentru harpoanele de la Colu-Miculinp. Unul din cel care preia
piesele cu enco (scolbituri). gratoarele, strpungtoarele i informaa din plana amintit este Cristian Schuster". Astfel,
plcile de gresie pentru lefuit. nsuirea unor lnforma\ii eronate din contextul unei plane
Tehnicile de prelucrare a oaselor i coamelor in zona putea fi evitat de Cristian Schuster dac citea textul din tratat,
Prutului i Nislrulu i au fost: insa nedocumentandu-se corespunztor a colporta!
1) prin adncirea unei incizii pn era dezinformarea inillat de A. Punescu.
perforel peretele dens. Secionarea cu burinul prin incizie se b) Ostia (fiQ. 3/B)
fcea pe mal multe pri ale osului. In felul acesla se obneau O alt pies utilizat la pescuit a fost - A fost
buci cu suprafaa puin curbat, care puteau fi aplatisale prin realizat lot din com de ren, mai subire, avnd dou perechi
indepriiarea marglnllor.Uneori prin lovituri exterioare se de col i dispui alternativ (fig. 213)
puteau obpne achii lungi dar inguste, care prin lefuire 3) Alte categorii de unelte obpnute din partea de la
deveneau varluri rotunde sau plate (lentilorme in seune) baza cornului de ren:
de tip spatul; a) ciocanul (fig. 5/2)
2) prin lovituri perpendiculare", care se putea b) ciocanul tamcop (fig. 3/A)"; fig. 611-3)
realiza cu ajutorul unor achii lamelare masive; Spre deosebire de ciocan care se obinea din captul
3) pe o plac de gresie" sau cu ajutorul bazllar (care se desprindea din craniu), ciocanul lmcop era
lamelor retuate lateral, care au produs slriaiuni pe suprafaa o unealt compusa. Avea lonma lereiT i la unul din capete se
pieselor; introducea un vrf din silex, cptand dou funcn: pentru lovit
4) o tehnic aprut In aceast perioad, prezent i i pentru spart gheata.
in magdalenlanul occidental a fost perforarea cu burinul Avnd in vedere c apa Prutului era mult timp
46
www.cimec.ro
lnghe\ata, cu ciocan ul trnacop se fcea copca , cu ciocanul 5. Olga Necrasov i M. Bulai-tirbu , op. cit, p.9; Alexandra
"" lo"ea petele in cap (som nu l) in mo mentul scoaterii din Bolomey, op. cit.. p . 284
apa. 6. DA Sturdy, "Reindeer Economies in /ce Age Europe",
O varia nta de tip secure din corn de ren a fost utilizata Ph.D.Diss.univ.Apud Alexandra Bolomey, p.283
I n toate cele trei zone ale cuurii gra"etiene (Bistria, Prut, 7. I bid em
Nistru). Partea ac1iv se ob\inea din amenaja rea p rimei ramuri 6. Maria BiUri Ciortescu, Viorel Cpitanu , Marin Crclumaru,
(raze) de la captul p roxima! i putea a"ea lat ura activA in Ca rpica , XX, 1989. p.27
aplasat (secuna )(fig. 212) sau conic (de tip pic)(fog. 213). 9. M. Brud iu , In "XIII International Congress of Prehistoric
Alte ti pu ri de obiecte din os i corn sunt and Protoh/storic Science", Forii-ltaly, 6114 Seplember
a) lllc!Y! . a"nd lorma unui con pre lu ngit 1996, 1 , Abslract. voi. 3, ses.8, p. 209
(fig. 412) utilizat in prelucrarea pie or in "e derea asamblrii 1 O. Ilie Borzia c, in "Le Paleolithlque al Neolithiqua da la
acestora la imbrcmlnre i incljminte; Roumanie en contexte european ", lai, 1991, p. 56-71
b) - ob\inuta dintr-o achie masi" 1 1 . A.P. Cerny . "Paleotnicina stojanka MolodovaV", Kiev,
de la oasel e membrelor. sau prin de taarea unei porjiuni din 196 1 , p.45-154, fig. 20,4517
com. Era preiucrata la un ca pt, unde marginile i vrfu l erau 12. M. Brudiu, "Le trevail de /'os al du bois da renne dans le
AICU!ile (fig. 4/4) paleolithiqua superieur de la zone du Prut
Numeroase coarne i oase masive au urme de Moyen . Repertoire typotogique" in "La genltse el
prelucrare neterminat, incizii, tieturi cu u nelte din silex. iar l'evol ution des cultures paleolith iqu es sur le terriloire de la
alte le sunt resturi rezultate d in uzura uneltelor. Roumanie", lai, 1987, p. 73, ldem. SCIVA. 45, 1 994, 3,
Bone and horn reworking during Eastern G ravettia n in the a rea between the
Carpath ians and Dniester.Resources. repertoi rs. occupations
Abstarct
The author presents the resul! of lhe rewoli<ing of bones and h oms in three areas situaled in the Bistria , the
Prut end the Dnister valleys , which had been intensely inhabited since the Palaeolilhlc. These settlements belonged
to lhe easlern Gravettian of lhe Pleniglac iar (25.000-1 8.000 BP).
The reworkl ng of the horn d epe nded on the presence of lhe reindeer which was discovered al
Buda a nd Lespezi (The Bistrl\a Valley), al Crasnaleuca and Cotu-Mi cul inli (the Mlddle Prut Valley), al Molodova V
and Cosu (The Middle DniesterVally).
The p rincipal types of lools made or reindeer horn were the ha rpoons and the hammer or the
pickake used forfish lng in the frozen rivers.
Other tools made of reindeer horn were lhe lances with lnclsions (incisions for blood d ra inage ) which had
everal variants:
a) lance s with bilateral incisions
b) lances wllh a lateral incision
Sharp points for skin assembling were also made of bone.
Bone and ho rn were rewoli<ed by the use of silex tools, too (burlns, scrapers) and by polish ing.
The cultural characteristlc of the Gravettian in lhe area between the carpathians and the Dniester had a
unlque character and reftects an elevaled capacity ofadaplation to the e nvi ron menl.
47
www.cimec.ro
OBIECTE DE PODOAB N EOLITICE TIM P U RII DIN
MATERII D U RE ANIMALE DESCOPERITE PE TERITORIU L
ROMNIEI: BRTRI
'
D E OS
*
Corneliu Befdiman
**
Diana-Maria Sztancs
Universitatea CreUn Dimitrie Cantemir, Facullatea de Istorie, Splaiul Unirii Nr. 176, Sector 4 040042 Bucure 53,
Romania; cbeldiman58@yahoo.com.
Universitalea Lucian Blaga, Facuttatea de lslorie i Patrimoniu Nicolae Lupu, Bd. Victoriei Nr. 5-7, 550024 Sibiu,
Romnia.
48
www.cimec.ro
de os .a. (Beldiman 1999. cap.4-12). ceramic; lemn; o materii dure animale: valva de molute
In 1 999 ne propuneam elaborarea unei necesare aquadulcicole sau marine fosilelsubfosilelde vrst
serii de studii i articole rezervate valorificrii sistematice a holocen, aparinnd speciilor: Spondylus gaaderopus L.,
artei mobiliere paleolitice, precum i a obiectelor de Pectunculus bimaculatus, Pectunculus glycymarls L. etc.;
podoab i de port neo-eneolitice. Pn acum au fost os; corn de cerb; materiale /ilice: calcar, mannur, ist.
publ icate mai multe lucrri de acest gen (el. supra, 2, gresie, serpentin .a. (Beldiman 2000a; Gabor Rezl 1995,
bibliografia citat apari nnd autorilor prezentului studiu). p. 525; Stankovic 1 9 9 1 , p. 86, pl. IV; McPherron, Srejovic
Lucrarea de fa reia discutarea problematicii 1988, p. 334, fig. 1 1 .3/m-o; Hitler, Nikolov 1 997, pl. 12511
generale legate de br(rile din materii dure animale, 23; Coma 1973: Lazarovici, Kalmar 1995, p. 1 55, fog. 30/4,
tni(tate pnn publicarea pieselor din oorn de cerb (Beldiman 6). Subliniem cu acest prilej descoperirea unicat, n
2000a). Ea i fixeaz drept obiectiv etalarea oomplet, in aezarea neolitic Umpurie de la Grdinile, a dou
premiert!. a datelor asupra brri lor, rar atestate, realizate fragmente de brri de lemn (Nica 1983, p. 4 1 -46, fig. 113-
dintr-o materie prim care, la prima vedere, nu se preteaz 5 i fig. 4/2); in situl respectiv se mal semnaleaz prezena
la realizarea unor astfel de artefacte: oasele lungi de altor dou piese de podoab de acest gen, din cam de cerb
mamifere. (Nica 1 9 8 1 , p. 3 1 32, 36, fig. 3110 i 514; Beldiman 2000a,
p. 69-91 , g. 612-3; Beldiman, Sztancs 2005f; Beldiman,
4. B rri origine i evoluie Sztancs 2005h).
Brrile se prezint in varianta masiv sau sunt
4.1. Paleoi/Hculsuperior fonnate din dou/mai multe buc(i i aparin att tipului
Piese de podoab corporal, ataate, de regul pe .inchis", respectiv au fonna unui cerc sau ovoid complet,
brae, antebrae sau la incheieturile minilor, br(rile din ci i tipului _deschis", corpul lor acoperind 112 sau 3/4 din
materii dure animale sunt atestate cel mai devreme n circumferina unui cerc i prezentnd dou capete. avnd
cadrul culturilor paleoliticului superior european. Ele se morfologie identic sau diferit.
impart n dou mari categorii: bnl!lrl alciltuite din Dat fiind gradul inalt de dificultate tehnic, durata
e/emen/emulliple (cochilii de saa ici, melci, dini perforai de mare a execuiei i, in unele cazuri, dificultatea procurrii
animale), fiKate pe un firlfobr din materii vegetale sau materiilor prime sau a produselor finite, br(rile din materii
animale (piele. pr): atribuirea lor funcional este cert dure animale sunt mai pu(ln frecvente in raport cu acelea
numai in cazul descoperiri lor insitu din contexte funerare; realizate din materiale de origine mineral.
bnlllri avnd forma corpului circularti, semicirculanl sau Se cunosc i descoperiri care atest producerea
ovalar, Inchisa sau deschise, masive sau formare din artizanal, in serie standardizat a acestor podoabe (cele
dou sau mai multe segmente (Barge-Mahieu 1 99 1 : realizate din marmur i scoica Spondylus gaederopus) in
Buchsenschutz, Gaucher 1 988, p . 1 54-155; Binant 1991 , cadrul unor centre specializate, de unde se difuzau pe
p 851 00: Taborin 1974; Taborin 1 993, p. 304315;). calea schimburilor; citm, in acest sens, descoperirile de la
intre cele mai vechi br(ri masive inchisa, Kovacevo, Bu lgaria (aleliere pentru producerea br(rilor
confec(ionate din filde de mamut, se numr exemplarele i a mrgelelor din marmur) (Demoule, Lichardus-ltten
fragmentare descoperite pe teritoriul Belgiei, atributle 1994, p. 635-636), Dimini, Grecia i din aria grupului
cullurii aurignaciene; ele se dateaz la circa 25.300 510 neolitic timpuriu Blicquy, rspndit pe teritoriul Fran(ei i al
BP. (I.R.P.A-203) - in cazul sitului in peter de la Spy i Belgiei (ateliere pentru confec(ionarea brrilor din plci
circa 23.460 500 B . P. (I.R.PA-20 1 ) -Grotte de la de isl i serpentin) (Cahen 1985, p. 133134, fog. 6181 2;
Princesse( Oile 1974, p. 232233, fog. 13; Lejeune Hauzeur, Lowette, Jadin 1992, p. 105107, fog. 6-7/1 3;
1987, p. 7 - 1 7 , fig. 5136-38; fig. 1 1 18). In inventarul celor Cahen, Caspar, Constantin el a/ii 1993, p. 24, fig. 6-8;
doua morminte celebre de la Sungir' (Rusia) se aflau att Bumez-Lanotle, Caspar, Vanguestaine 2005).
br(ri formate din elemente bate pe un for (dini perfora(i), Existen(a unor centre specializate nu excludea ns
ci t 20 de brri din filde de mamut. Aezarea de aici a confec(ionarea local a brrilor, in cadrul curent al
fost dlat la circa 24.430 400 B.P. (GrN-5444) i 25.500 activiti domestice din diferite aezri i arii culturale
t200 B.P. (GrN-5425), fiind atribuit fazei recente a culturii (piesele realizate din lut ars, lemn, os, corn de cerb).
KostenkiSungi sau Kostenki-Streteckaja, contemporan
cullurii gravettiene din Europa Central i de Sud-Est 5. Efectlvu l i tipologia brliirllor din materii
(Koztowski 1 992, p. 44-45). Alte piese atribuite culturii dure animale descoperite in Romnia
gravettiene, confec(ionate din filde, avnd corpul de
forma tubular, cu secunea lat. fiind decorate cu motive In cadrul tipologiei recent elaborate pentru IMDA
oeometrice gravate sau avnd corpul ingust, cu sec(iunea paleoliUc, epipaleolitic, mezolitic i neolitic Umpurie
rectangular, biconvex sau circular se cunosc din din Romnia, br(rile aparin categoriei/grupei tipologice
aezarile de la Mezin, Ucraina (Boriskovskij 1953, p. 282, III G (Podoabe . Br(ri) (Beldiman 1 999, cap. 4; Beldiman
fig. 1 4 1 142; Kozlowski 1 992, p. 76, g. 86); Cosau. 2000a). Artefactele din grupa tipologic III G sunt atestate,
Republica Moldova (Borziak 1 993, p. 334-335, fog. 3145, in mod diferenal, cadrul culturilor neolitice timpurii
13), Cskvar, Ungaria (Kozlowski 1992, p. 72, fog. 77). Stareevo-Cri i Vinea, faza A. Efectivul cunoscut
actualmente (2005) numr 14 piese, care provin dintr-un
4.2. Neoliticultimpurlu numr de 7 situri: dou dintre ele sunt localizate pe teritoriul
In cadrul primelor culturi neoliUce din Orientul Olteniei (Circea i Grdinile), alte doua pe teritoriul
Apropiat, Anatolia i Europa, brtarile se ntlnesc relativ Banatului (DrobetaTumu Severin i Gomea), dou in
lrocvent; ele se conlec(ionau din materiale diverse: Transilvania (Ciuj-Napoca Gura Baciului i Cerior), iar
49
www.cimec.ro
unul in Moldova central-sudica (Trestiana) (vezi fig. 1 i domina din punct de vedene numeric ( 1 1 ) . cele apar1innd
tabelul nr. 1 ). 6 din1re siluri apa<1in culturii Stareevo-Cri, i ar culturii Vi nea, faza Afiindin numar de 3 (vezi tabelul nr. 2).
unul culturii Vlnl:a. Piesele atribuite cuKurii Stareevo-Cri
Tabel nr. 1 Brlllri neolilice mpuru din materii dure animale descoperite in Romnia: efevul, contextul de
provenienl i bpologia.
'i''
.;,, ,.
Locrea/ Nr.
lndJCativul Contextul
' Situl -'' Tipul Nr. Cultura 1 total ' .
? ,-1 piesei descoperirii
Inventar piese
1 97 1
III G2 Seciunea 1
CRH 25 ICSU STC
Crcea a3 N ivelul !
. Ha n u ri" Gro a 1 2
CRH 1 97 1
CRH 26 III G2 ICSU STC Seciunea 1
Nivelul !
1 979
Gr din ile III G2 Seciunea 1
GRI 1 0 ICSU STC
..Islaz" GRI a2 Nivelul !
Groa a 6
Cluj-Napoca
1968-1 970
III G1
Gura GBC/1 5 MNIT STC Caseta B-81
a
Bac i u lu i Nivelul !
GBC
Cerior
III G11 MCCH,
..Petera CRCII 1 0 STC 1 999 Nivelul !
I I I G4 c 1 40
Cauce" CRC
1 987
I I I G2 Sec unea VI
SCUI I I 26 MIAMB STC
a Caroul 29 -
0,35 m
Drobeta- 1989
Tumu III G2 Secunea VI
SCUI 1 1 27 M IAM B STC
Severin - a1 Carou l 65 -
4
Schela 0,60 m
Cladovei 1 987
SCL III G2 Sectiunea VI
SCUI I I 28
a2
MIAMB STC
r
Ca oul 39 -
0,80 m
III G1
SCUIII 32 MIAMB STC Neprecizat
f4
Trestiana III G2 MIB, Sector C
TRS/1 62 STC
.La Stroe al 8749 Locuin!a 3
2
Beloescu" III G2 MIB, Sector C
TRSII I 20 STC
TRS c 8771 Locuinl!! 5
I I I G1
MBM, r
Ca oul 5-
GCS 105 N 1 1 92 VNA 0,70 m
e4
Gomea A 1 5 .386 Bordeiul 24
.Cunita de III G2 MBM, 3
GCS 106 VNA Neprecizat
Sus" GCS !l A 47.580
III G1 MBM,
GCS 107 VNA Neprecizat
f4 N 1 630
Total 14
ICSU: Institutul de Cercetri Socio-Umane al Municipiului Bucureti; MtB: Muzeul de Istorie Vasile
Academiei Romne, Craiova; MBM: Muzeul Banatului Prvan, Barlad; MNIT: Muzeul Naonal de Istorie a
Montan, Reita; MCCH: Muzeul Castelul Corvinilor, Transilvaniei, Cluj-Napoca; STC: cultura Slartevo-Cri;
Hunedoara; MIAMB: Muzeul de Istorie i Art al VNA: cultura Vine.. .
www.cimec.ro
Tabel n r. 2 Brri neoliticetimpurii din materii dure animale descoperite in Romnia: apartenena cultural.
Clasificarea tipologic a br\arilor din materii dure descoperite. Ne propunem s revenim, in viitorul apropiat,
animale adopt criterii diferite. redate in tabelul nr. 3. Ea nu asupra subiectului brrilor din materii dure animale cu un
are un caracter rigid, definitiv i complet, avnd in vedere amplu studiu de sintez exhaustiv.
efectivele mici care au stat la baza elaborrii sale, Dat fiind faptul c majoritatea absolut a pieselor din
consecin a rarilii apariiei unor astfel de artefacte. Din materii dure animale este fragmentar (inclusiv una dintre
numrul total de 14 piese, opt au fost realizate din com de cela analizate cu prilejul de fa - SCUIII 28), rolul
cerb. patru din valve de lamelibranhiate i dou din os. funcional de brri al unora dintre ele se poala susine,
Se constat faptul c unele dintre criteriile de deocamdat, numai ipotetic, pn la descoperirea unor
clasificare aplicate in lucrarea noastr anterioar exemplare intregi. Nu putem exclude posibilitatea ca unele
(Beldiman 2000a) au fost modificate datorit revizuirii dintre ele s fie segmente de pandanlive semicirculare sau
datelor disponibila i a accesului la piesele recent carliga (piese de centur? - Giirle/hakan?).
Tabel nr. 3 Brri neolitice timpurii din materii dure animale descoperite in Romnia: criteriile clasificrii tipologice.
in condiiile strii da conservare precara a pieselor provenind din lot altea situri. lnserm in continuare datele
din materii dure animale (descoperite in majoritate asupra contextului descoperirii lor, descrierea i analiza
absolut fragmentare, consecin probabil a distrugerii parametrilor specifici.
intenionate sau sub aciunea factorilor tafonomici), lista
tipurilor, a subtipurilor/ variantelor/ subvariantelor nu poate 6.1. Drobeta-Tumu Severin - Schela C/adovel,
avea dect caracter provizoriu, putnd suferi remanieri mai jud. Mehedinl
reduse sau ample. Ea se poate lrgi i restructura prin
apariia unor exemplare intregi sau fragmentare care Aezarea pluristratifical este plasat la circa 7 km
combin criteriile/atributele deja decelate sau care in aval de ieirea Dunrii din sectorul Cazanelor, pe
prezint alributenoi. teritoriul sud-vestic al municipiului Drobeta-Tumu Severin
(fig. 1 ). Ea ocup o pol'liune lung de circa 1 ,5 km a primei
6. Repertoriu terase a Dunrii, strbtul in partea de vest de cursul unui
prau i avnd o nalime de 6-8 m faa de nivelul Huviulul.
Efectivul total al brrilor de os neolitice timpurii Cercetrile s-au desfurat cu intermitene in perioada
cunoscut la ora actual numr numai dou exemplare, 1 965-1990 sub conducerea dr. Vasile Boronean (Institutul
51
www.cimec.ro
de Arheologie al Academiei Romne, 1 965-1975: Muzeul Stratul atribuit culturii Starrevo-Cri are dou niveluri i
de Istorie i Art al Municipiului Bucureti, 197 5- t 998). Ele este gros de circa 0,30 m: este desemnat de noi cu sigla
au avut, de-a lungul timpului, caracter de salvare, silul fiind SCLJIII. Nivelul 1 a fost atribuit fazei a 11-a, iar nivelul 11
ameninat de creterea nivelului apelor lacului de fazelor a llla -a IV-a ale culturii Starevo-Crl. ln cuprinsul
acumulare al Hidrocenlralei .Porile de Fier" 1 i de slratului neolitic s-au cercetat mai multe complexe de
eroziunea continu produs de Dunre. lntre 1991 i 1996, locui re de suprafa i adncile (bordeie), recuperndu-se
spturile s-au desfurat prin colaborarea OJ dr. Clive un bogat inventar ceramic. litic cioplit i leruit. artefacte
Bonsall (University of Edinburgh). care a condus o echip aparinnd IMDA, resturi paleofaunistice etc IMDA
pluridisciplinar internaional. Rezultatele cercetrilor au descoperit in aezarea mezolilic i in cea neolilic
fost prezentate in rapoarte de cercetare, lucrri de sintez. timpurie (Starrevo-Cri) de la Drobela Tr. Severin/Schela
comunicri. articole, studii, ca i in lucrarea de doctorat a Cladovei nu a beneficiat in c de o valorificare exhaustiv;
dr. V. Boronean. Publicarea monografic detaliat a de-a lungul timpului. autorul cercetrilor a sustinut diverse
descoperirilor a ramas ns un deziderat, astfel c pentru comunicri sau a publicat rapoarte de cercetare, articole.
materialele (publicate sau inede) provenite din sit nu studii de sintez, capitole ale unor lucrri monograr,ce, in
dispunem intotdeauna de date complete privind descrierea care matenalele au fost prezentate selectiv, de multe ori cu
i contextul de provenien. date insuficiente unei anal1ze coerenle. Materialele se
Stratigrafia aezrii include trei uniti principale, pstreaz in coleciile Institutului de Arheologie Vasile
dup cum urmeaz. 1. Slratul epipaleolilic, superficial, a Prvan din Bucureti al Academiei Romne, ale Muzeului
fost desemnat de noi cu sigla SCUl. 11. Stratul mezolitic, de Istorie i Art al Municipiului Bucureti i in cele ale
gros de circa 0,70 m. plasel la o adncime de circa 1-1 ,20 Muzeului .Porilor de Fier" din Drobeta Tr. Severin
m. a fost desemnat de noi cu sigla SCUI I . Descoperirile din (Boronean 2000 - cu bibliografia mai veche: Bonsall,
aezare au prilejuit dr. V. Boronean definirea culturii Lennon, McSweeney 1997: Bartosiewicz, Boronean,
mezotitice pentru care a propus denumirea de Schela Bonsall el a/ii 1998: Lazarovici 1 9 84, p. 64-7 1 . 1 03:
Ctadovei-Lepenski Vir, dezvollat in mileniile 9-8 B.P. III. Punescu 2000, p. 439-453: Stuparu 1 994).
SCUIII 28 III G2 a2
MIAMB
52
www.cimec.ro
cu lupa i la microscopul oplicde mic putere. cioplit din silex i alte roci locale; topoarele lefiuite
(dreptunghiulara, trapezoidale, calapod); piese de cupru.
6.2. Gornea, com. Slehevla,jud. Cara.Severln Cel mal bogat material paleofaunistic din staune aparine
subfazei Vinea A2. Bovinele domestice domin (Bos
In hotarul satului Gemea au fost depistate circa 40 taurus); alturi de ele este prezent specia slbatic (Bos
de puncle arheologice. reprezentand situri preistorice, primigenius); urmeaz ovicaprinele. suinele i cervldele
romane, prefeudale i feudale timpurii; dintre acestea, (cerb i cprior).
nou au fost cercetat sistematic. Una dintre cele mai Observaiile stratigrafice din situ! n discuie au
importante aezri neolilice se aft la circa 25 km in aval de permis definirea evoluiei fazei Vinca A n trei etape i
oraul Moldova Nou, la 3 km vest de satul Liubcova i la 2 precizarea unor sincronisme ntre aceste etape i alte
km sud de satul Gemea, in punctul numit .Cuni\3 de Sus" descoperiri, ca i sincronismul de lung dural cu faza
(fig. 1 ); ea este plasat in de presiunea Liubcova din Starcevo-Cri IV, petrecut pe un spaiu larg din Europa est
Denleul Dunrii, pe terasa mijlocie a nuviului. la poalele central i din Balcani. Cronologia absolut propus de dr.
dealului Cunia. Oriental spre sud. aceast teras, Gh. Lazarovici pentru faza Vinca A este urmtoarea: A1 :
cuprins intre paralele Valea Gomii i Ogaul Cuniii, 4500-4250 b.c.;A2; 4250-4000 b.c.;A3: 4000-3750 b.c.
avea iniial o lung1me de 1 ,5 km i o lme de 1 km; in Materialele descoperite n aezarea de la Gomea
prezent. limea ei s-a micorat la 700 m, prin amenajarea .Cunia de Sus" se pstreaz, n majoritate, n coleciile
lacului de acumulare al Hidrocentralei .Po11ile de Fier" l. Muzeului Banatului Montan, Reia; loturi mici sunt expuse
ln punctui ..Cunia de Sus" cercetrile arheologice n muzeele din Moldova Nou, Gornea i la MNIT, Cluj
s-au desfurat in perioada 1968-1960 i n 1969, sub Napoca.
conducerea dr. Gheorghe Lazarovici (MNIT), cu finanarea IMDA nu a beneficiat nc de o tratare detaliat; ea a
Muzeului Judeean Cara-Severin (astzi Muzeul fost menponat n termeni generici in diverse lucrri de
Banalului Montan. Reia. Au fost executate 53 de sintez sau figureaz in cataloagele unor expoziii. Se
seciuni. suprafee i casete, insumnd o suprafa menioneaz un bogat inventar specific, din care fac parte
excaval de circa 1600 mp. Aezarea neolitic se intindea i numeroase obiecte de podoab: mrgele cilindrice de
pe circa 20 ha. avnd dimensiunile aprox. de 500 x 400 m. os; pandentive din fragmente de oase lungi; piese
Pe leras s-au gsit urme sporadice de locuire Starcevo confecionate din oase umane, intre care .un cap de femur
Cri, fr complexe (fazele liS - IVB). S-au descoperit i perforat pentru a fi purtat ca amulet, fragmente de oase
explorat peste 50 de complexe (locuine de suprafa; perforate"; brri din valva scoicii Spondylus gaederopus
bordeie; gropi: de provizii, de imprumut pentru construcii .a. Publicaiile in care se prezint IMDA de la Gomea
extragerea l utului. menajere). In zona central a silului. .Cunia de Sus" nu au furnizat date suficiente pentru a fi
stratul de cultur depete 1 m grosime, cuprinznd utilizate intr-o analiz coerent, conform metodologiei
exclusiv depuneri ap3'11nnd fazei Vinca A. Au putul fi actuale a cercetrii. Artefactele au fost pa'1ial accesibile
Identificate. pe baze stratigrafice i tipologice, trei sub faze studiului direct in coleciile Muzeului Banatului Montan.
de evoluie (A1 -A3). Reia (Lezarovici 1977; Lazarovici 1979; Mantu 1 995. p.
Dintre descoperiri se evideniaz ceramica, foarte 226,Anexa 1, nr. 1 O; El Susi 1 996. p. 36-39 - cu bibliografia
caracteristic pentru fiecare subfaz; bogatul utilaj lilic mai veche).
53
www.cimec.ro
neregulat!!, datorit esutului spongios afectat de acestei din urma perforaii. ln zona de jonciune a celor
fasonarea prin cioplire, reclaj i scobire (fig. 6. Segmentul dou conuri sa conturat un prag, care micoreaz
terminal stng, scurt i gros, are form convex neregulal diametru! interior(llg. 7/3-4).
in plan i seciunea blconvex est metric (anatomic i de Urmele de uUiizare se concretizeaz in delomnarea
fasonare; el reprezint o poriune a calului femural (g. prin tocire supe rficial a marginilor interioare i exterioare
7112). Segmentul terminal drept, lung i sub!ire, ale perforaWor. ca i a esutului spongios de pe faa
quasirectiliniu, are form trapezoidal Tn plan i seciunea inferioar (fig. 711 -4). Brara se ataa probabH la
convex-concav (anatomic i de fasonare) (fig. 713-4). incheietura minii cu ajutorul unei fibre (nur) de origine
Ambele segmente sunt perforate transve.,;al. vegetal sau animal (fig. 8).
Perforaa captului stng este de form circular in
plan i tronconic in profil, cu pere!ii concavi; ea este 7. Analiza i sinteza datelor
amplasat excentric spre stnga; a Fost executat de pe
faa inferioar i alezal superficial pe faa superioar (fig. In privintacontextului de proveniena i a starii de
7/1-2. Perfora!ia captului drept este de form circular Tn conservare, se consta t c ambele piese au losl
plan i bitronconic asimetric in profil, cu perei rectillnii, descopere in cuprinsul unor complexe de tipul locuintelor,
mai ampl pe faa inferioar, afectnd ciru 2/3 din una probabil de suprafata (locuina 2 - p ies a SCUt i t 28),
grosimea captulul respectiv; ea este amplasat excentric alta de Up bordei (Bordeiul 24 - piesa GCS 1 05). Piesa
spre stnga i a fost executat bilateral - ini j iat de pe fata SCUfii 28 se pstreaz in stare fragmenlar (ciru 113 din
inferioar (fig. 713-4). circumferin), iar piesa GCS 105 este intreag.
Parametrii morfometrici sunt exprimai in mm. Materia prima este reprezentata de oasele lungi de
Dimensiunile piesei sunt urmtoarele: diametru! exterior bovine: metapodul probabil de vil domestic pentru piesa
70; diametru! interior 55; lmea captului stng 29: SCUIII 28 i femurul de vit domestici! sigur determinat
grosimea captului stng 8; limea pof1iunii centrale a (Bos taurus) pentru piesa GCS 105.
corpului 47; grosimea pof1iunii centrale a corpul ui 31 : Oalele morfomelrice (dimensionate) permit
limea captului drept 11 25; grosimea captului drept 6. conturarea unor concluzii legate de rolul funcional.
Perforejia segmentului terminal stng: diametru! exterior Dia metrul interior redus al brri lor (55-60 mm s ugereaz
pe fala inferioar 1 1 ; diametru! interior 5. Perfora !ia folosirea lor ..clasic" (prin ataare la incheietura m inii) de
segmentului terminal drept: diametru! exterior pe fata ctre indivizi avnd un diametru re lativ mic al pumnului i al
superioar 6; diametru! exterior pe fala inferioar 7; incheieturii.
diametru! interior4. Dabitajul, ca prim verig a .lanului operator a
In privina etapelor de fabricare, analiza urmelor implicat recurgerea la procedee relativ simple, precizate
pstrate permite formularea urmtoarelor observaii. mai ales prin studierea detaliilor morfologica ale piesei
Debitajul a inclus prelevarea epifizei femumle, care s-a GCS 1 05. Capul femural a fost prelevat prin percue
realizat probabil prin percue direct, respectiv prin lovituri directlfraclurare, utilizndu-se probabil un toporlitic.
aplicate transve.,;al cu ajutorul unei unelte litice masive. In cadrul secvenei fesoni!lrii se poate accepta
cum este, de exemplu, toporul lilic l eluit. Detaarea existena mai multor etape, dup cum urmeaz. In cazul
epifizei i a capului femural s-a fcut pe o linie oblic unind piesei SCUfii 28. regularizarea suprafeei corpului,
calul femural i micul trohanter. Fasonarea a urmrit modelarea i regularizarea segmentului terminat s-au
amenajarea concav a fe!ei inferioare i regularizarea objinut prin abraziune oblic i lransversal pe substrat
segmentelor terminale, pentru a permite ataarea rugos dur fix (plac de gresie) i mobil (galetlung de gresie,
probabila e p i esei la incheietura minii. Fasonarea s-a avnd secunea oval sau circular). Un exemplu care ni
realizat prin percu!ie direct transversal, viznd se pare concludent pentru ilustrarea acestei etape tehnice
indepArtarea esutului compact sub!ire, dar foarte dur, al il ofer modul de Fasonare (reconstuit experimental) a
calului i al capului femurel; urmele de impact liniara. brrilor din cochilii de scoici din aezarea culturii
scurte, transve.,;ale, grupate, se observ pe marginea feei Harappa (circa 2000 i.Chr.) de la Balakot. Pakistan (Dales,
superioare, in partea posterioar central (fig. 715. Kenoyer 1977, p. 13-19, fig. 5-14). Piesa a fost finisat pe
lnlturarea !esutului spongios s-a facut probabil prin raclaj intreaga suprafa, recurgndu-se la procedeul polizrii pe
sau scobire cu un ti liUc. Regularizarea marginilor i a substrat flexibil mobil fin, respectiv prin frecarea cu o
extremitlor segmentelor terminale s-a ob!inut prin bucat umed de piele sau de material texUI. Ope raia a
percu!ie direct/retuare inve.,; (aplicat de pe fala condus la estomparea sau eliminarea aproape integral a
superioar spre fala inferioar); aceasttl din urma opera!ie urmelor specifice de fasonare (striuri de abraziune) i a pus
a condus la apari!ia morfologiei lor specifice sinuoasa, in eviden textura specific a esutului compact
vizibil mai ales la marginea stng a segmentului terminal (compacta) sau spongios (spongiosa) al metapodului.
drept (fig. 713-4). Importana documentar deosebit a piesei in discue
Perforarea s-a executat prin rota!ie conUnu, rezid in atestarea aplicrii deformrii plastice a osului prin
probabil cu ajutorul unui sfredel. Perfora!ia segmentului tratament termic. O astfel de situaie a mai fost constatat
terminal stng este tronconic in profil. executata de pe in cazul pi proximale (mner) a dou linguri-spatule
fala inferioar in !&sutul spongios i alezat superficial pe descoperite in aezarea Startevo-Cri de la Dudetii
faa superioar (fig. 711-2). Perforaia segmentului terminal Vechi, jud. nmi (Beldiman 2000c , p. 1 72-177, fig. 4/DVM
drept are forma bitnonconic asimetric in profil . mai ampl 12 i fig. 5/DVM 16). Pentru problema deformrii plastice a
pe faa inferioar. Striurile elicoidale, specifice rotaiei materiilor dure animale vezi i Bolomey, Marinescu-Bncu
rapide a vrfului litic perforant sunt bine marcate pe pereii 1988. Piesa GCS 105 a fost Fasonat prin percue direcl
54 ------ cta ri UM
www.cimec.ro
transversal, raclaj, scobire, retuare invers, perforare semicirculare sau crlige (piese de centur? -
prin rotae continu unilateral i bilateral cu ajutorul Glirtelhaken?). Este de remarcat, InsA, faptul c
sfredel ului. pandantivele curbe realizate din cam de cerb (segmentul
Piesele analizate pstreaz indicii superficiale bazat al axului) sau ae materii prime prezint, de regul,
interpretabile ca urme de folosire. ln cazul piesei SCUl li perforaii sau canelurl pentru fixarea firului de suspendare,
28, urmele uzurii func\ionale se concretizeaz in lustruirea aa cum am precizat mai sus. ln plus, datele regsite in
i toci rea suprafeelor, ca i in prezena unor microstriuri publicaii nu sunt intotdeauna prea clare, nedispunnd
rare, dispuse aleatoriu. Piesa GCS 1 05 prezint nc de studii speciale dedicate acestui gen de descoperiri;
delormarea prin tocire a marginilor interioare i exterioare astfel c nu putem avea certitudinea c piesele din materii
ale perforaiilor, ca i a esutului spongios de pe fala dure animale redate in desene sau fotografii sunt intregi
inferioara. Ea se ataa probabil la incheietura minii cu sau fragmentare.
ajutorul unei fibre (nur) de origine vegetal sau animal. Analogiile cele mai apropiate ale piesei SCUIII 28
pe care le-am putut identifica in literatura consultat sunt:
a. Rolul funcional. Analogii. Concluzii segmentul de brar din cam de cerb descoperit la
Grdinile-.lzlaz", jud. Olt, atribuit culturii Starrevo-Cri,
Ca i in cazul brrilor din cam de cerb sau din faza IB (Nica 1981, p. 31-32, 36, fig. 3/10 i 5/4; Beldiman
valve de scoici, in privina rolului func(ional al pieselor 2000a, p. 70, 90, fig. 6/3); trei piese fragmentare provenind
analizate remarcm dou situa! ii distincte, din punctul de din situi de la Karanovo, Bulgaria, atribuite neoliticului
v e d e r e a l a m e n a t r i l u n or d i s p o z i t i v e d e timpuriu i publicate ca piese de centur (Giirtelhaken);
suspendare/ataare. dintre acestea, dou sunt din corn de cerb i una din
In primul rnd, piesa SCUIII 28 nu pstreaz urmele metapod de bovine (Hiller, Nikolov 1997, p. 279-280, pl.
unor amenajri specifice pentru fixarea prin suspendare, 12711 O, 15-16). Morfologia schematizat evoc artefactele
foarte frecvente In cazul pandantivelor - de exemplu, o de podoab decorate cu prolom zoomorf, probabil de
perforaie transversal sau un an!canelur pe arpe, cum se constat in cazul unui ac de os de la
c1rcumferin, aa cum se observ pe unele artefacte Lepenski Vir(Srejovic 1 969, fig. 79).
descoperite in alte arii de rspndire a culturii Starrevo Pentru piesa GCS 105 nu am identificat, pn la ora
Cri (Kulzian 1944, pl. IX/6; Srejovic 1 969, pl. X i XIV; actual, analogii in literatura consultat. O brar
Trogmayer 1989, p. 311 -313, fig. 1/4 ). Circumferina piesei realizat din valva scoicii Spondylus gaederopus, de form
in discuie. ca i a multora dintre piesele similare din corn semicircular, avnd extremitile perforate se cunoate
de cerb sau din valva de scoici, pstrat in proporie de din descoperirile de la Drobeta-Turnu Severin - Schela
circa 112 - 1 13, sugereaz faptul c este vorba de obiecte Cladovel (piesa SCUIII 32). fiind atribuit culturii Startevo
avnd forma general circular sau oval i un diametru Cri; o alta, de acelai tip i din aceeai materie prim,
interior peste 40 mm, ceea ce le face apte pentru utilizarea provine de la Gomea-.Cuni!a de Sus" (piesa GCS 107) i
ca brri. aparine culturii Vine&, faza A- vezi tabelul nr. 1 (Beldiman,
In al doilea rnd, piesa GCS 105 prezint un Sztancs 2005h). Utilizarea ca materie prim a segmentelor
dispozitiv de suspendare (dou perfora\ii transversale, de femur (inclusiv capul femural) este atestat in cuurile
plasate la extremiti), aa cum este i cazul altor artefacte eneoliticului i ale epocii bronzului european: este vorba,
descoperite pe teritoriu l Romniei, realizate din valva de ns, de oase umane. iar artefactele realizate nu fac parte
sco1d (vezi tabelul nr. 1 ). Aceste piese au fost purtate, din categoria podoabe lor (Camps-Fabrer 1 993).
loarte probabil, ca brlri. Artefactele analizate in cuprinsul studiului de fal
Cele expuse mai sus se constituie in argumentele documenteaz pentru antichitle preistorice din regiunile
principale (alturi de unele analogii foarte apropia le, oferite noastre existen\a unui tip nou al grupei obiectelor de
de p1esete realizate din materii dure animale sau alte podoab din materii dure animale, respectiv br\rile de
materii prime - ceramic, materiale litice etc.) care susin os. Aceasta este incadrarea tipa-funcional ipotetic pe
incadrarea tipoiogic ipOtetic a arteladeior discutate cu care o susinem pentru artefactale analizate i pe cara am
ocazia de fa in grupa bnl(l!lrilorde tip deschis. incercat s o argumentm de o manieri pertinent in
Dat fiind faptul c majoritatea absolut a pieselor din rndurile de mai sus, pe baza datelor disponibile.
materii dure animale este fragmentar. inclusiv una dintre Subliniem cu acest prilej, in incheiere, raritalea
cele analizate cu prilejul de fa (SCUIII 28), rolulfunc\ional obiectelor de acest tip, ceea ce le sporete valoarea
de brar al acesteia din urm se poate susine, documentar. Totodat, ele par a fi prezente exclusiv in
deocamdat, numai ipotetic, pn la descoperirea unor etapele timpurii ale culturilor Startevo-Cri i Vine&,
oxemplare similare intregi. Nu putem exclude posibilitatea putnd avea, astfel, valene de indicatori crono-culturali.
ca unele dintre ele s fie segmente de pandantive
Bibliografie
55
www.cimec.ro
dure animale in paleo/iticul supetior, epipa!eolilic i neoliticul anual a Muzeului Vasile Prvan Brlad, Edia 1. Valen1e
timpuriu pe teritoriul Romniei, tezll de doctorat, lnsblutul de ale cercelrii patrimoniului cultural naonal, Brlad, 1 7
Arheologie Vasile Prvan al Academiei Romne, Bucureti seplembrie 2005
BELOIMAN 2000a - Baldiman C., Obiecte de podoab 811'-IANT 1991 - Binant P., La Pnlhistoire de la mort. Les
neoiiUce timpurii din materii dure animale descoperite pa premierespultlJres en Europe, Paris
teritoriul Romniei: br\ri din cam de cerb, BMG, 5-7, 1999 BOLOMEY, MARINESCU-BlLCU 1 9BB - Bolomey A.,
(2000), p. 31-45 Marinescu-Bncu S., lnduslrla osului in aezarea cucutenlan
BELDIMAN 2000 b - Beldiman C., Industria materiilor de la Orgueni-Oslrov, SCfVA, 39. 4, p. 331-353
dure animala in aezarea neolilic timpurie de la OudaUI BONSALL, LENNON, MCSWEENEY 1997 - Bonsall
Vechi (jud. Timi), Ane/86, 7-8, 1 999-2000, p. 163-191 CI., Lennon R., McSweeney K. elalii, Mesolilhic and
BELDIMAN 2005 - Beldiman C., Zoo-symbolism and Early Neolilh<: in the lron Gates: A Palaeocietary Perspective,
E a rly Neolithic p o rlable ari in Romania, i n JEA, 5, 1 , p. 50-92
hbp:l/arheo logie .ulbsibiu. rol membrifclcarcea. htm BORISKOVSKIJ 1 953 - Boriskovskij P. 1., Paleout
BELDIMAN, SZTANCS 2004a - Beldiman C., Sztancs Ukralny. fstariko-arheologiteskie ocerki, MIA no. 40,
D.-M., lnduslria materiilor dure animale in cadrul culturi' Moscova-Leningrad
Startevo-Cri din sud-veslul Transilvaniei: o lingur-spalul BORONEAN 2000 Pa/eolithique superieur el
descoperil In Petera Cauce, sat Cerior, cam. Lelese. jud epipaleolilhique dans la zone des Portes de Fer, Bucureti
Hunedoara. CONiniana, 8, p. 27-56 BORZIAK 1 993 - Borzlak I.A., Les chasseurs de renne
BELOIMAN, SZTANCS 2004b - Beldiman C., Sztancs de Kosoioutsy, site paleolilhique lardir plusieurs niveaux. sur
0.-M .. Consideralions sur les objets de parure en matieres le Dniestr Moyen (Rapport pnllim1naire), L'Anthropo/ogie
dures anlmales du dep6tde Hbeti, dep. d'lai, Roumania, (Paris), 97,2-3, p. 331-336
in Gh. Oumitroaia (coord.), Cuculeni. 120 ani de cercetari. BRUDIU 1980 - Brudiu M., Prelucrarea oaselor i
Timpul bilenului, Colocviu internaional, 21-24 oclombrie coamelor de ren in aezarea paleolitic de la Cotu Miculinli
2004, Centrul lnlernallonal de Cercetare a Culturii Cucuteni, Uud. Botoani), SCIVA, 31 , 1, p. 1 3-22
Muzeul de lslorie i Arheologie Piatra Neam1. Rezumate, BRUDIU 1967 - Brudiu M . , Le travail de l'os el du bois
Pialra Neam1. p 26-30 de renne dansle Pahlolithique superieur de la zone du P r u 1
BELDIMAN, SZTANCS 2005a - Beldiman C .. Sztancs Moyen. Rpertoire lypologique. in V Chlrica (sub red.), La
D.-M., lnduslria preistoric a materiilor dure animale din genese el l'evolution des cuflures paMofilhiques sur le
Petera Cauce. in S. A. Luca, Cr. Roman, Dr. Diaconescu. H. lerriloirede fa Roumanie, B i b 1 i o 1 h e c a
Ciugudean, G . El Susi, C. Beldiman, Cercetari arheologice in Archaeologica lassiensis 1 1 , lai, p. 73-86
Petera Cauce (//) (sat Cerior, cam. Lelese, jud. Hunedoara), BRUDIU 1 994 - Brudiu M., lnduslria cornului i osului
Universilatea Lucian Blaga Sibiu, Institutul pentru in paleoliticul superior din nord-eslul Romniei, SC/VA, 45, 3 ,
Cercetarea i Valorificarea Patrimon i u l u i Cultural p . 273-282
Transilvnean in Context E u ropean. B i b l i otheca BRUDIU 1 996 Brudlu M .. ContribuUons l'etude de
Septemcaslrensis V, Sibiu, p. 1 55-254 l'art paleolilhique en Roumanie, in C. Pereo. C. Giunchi (sub
BELDIMAN. SZTANCS 2005b - Beldiman C .. Sztancs red.), Xlfl International Cangrass of Prehistoric and
D.-M .. Piese pre istorice de podoab descoperile in peteri Prolohisloric Sciences. Forli. Italie, 8-14 September 1996. 1
hunedorene. Corviniana, 9, p. 41-80 Abstracls, The Sectians, Forll, p. 209
BELOIMAN, SZTANCS 2005c - Beldiman C., Sztancs B U C H S E N S C H UTZ. G A U C H E R 1 98 8 -
0.-M., Piese de podoaba preistorice descoperite in peteri Buchsenschutz O., Gaucher G., Bracele1, in A. Leroi-Gourhan
hunedorena, in http://arheologie .ulbsibiu.ro/ membri/ el (subred.), Dictionnaire de la Pnlhistoire, Paris, p. 1 54-155
cv%20beldiman.htm; http: il arheologle.ulbsibiu.rol santierel BURNEZ-LANOTTE, CASPAR, VANGUESTAINE
hunedoara/ plese_filesl frame .hlm 2005 - Burnez-Lanotte L., Caspar J.-P., Vangueslaine M.,
BELOIMAN, SZTANCS 2005d - Beldiman C., Sztancs Technologie des anneaux en schiste dans le groupe de
0.-M .. Technology ar perforation in the Prehistory of Romania: Blicquy/Villeneuve-Salni-Germain Vaux-ei-Borset
animal teeth omaments and their imitalions, in lntemational (Hesbaye, Belgique): interferences de sous-systemes
Congress "Prehistoric Techno/ogy" 40 years /ater: Functional techniques, BSPF. 102, 3, p. 551-596
studies and the Russian /egacy, Museo Civica di Sloria CAHEN, CASPAR, CONSTANTIN el a/ii 1 993 - Cahen
Naturale di Verona, Universa degli Studl di Verona, Verona, D .. Caspar J.-P., Constantin CI. el a/ii, Dix ansde progres dans
223Aprii2005,Abstracts, p. 99-101 la connaissance du Neolithique ancien en Halnaul et en
BELDIMAN, SZTANCS 2005e - Beldiman C., Sztancs Hesbaye, in J. Barlel. J. Barthelemy, R. Brulet el a/ii (sub red.),
D.-M .. Perforated Teeth and lmitaUons in the Eneolithic of L'erchl!!ofagie en Regian Waflonne 1980-1990, Dossier de la
Romania: the Deposits, in 51h lntemallanal Meeling of the Commission Royale des Monuments, Ses el Fouilles, 1 ,
/CAZ Warked Bane Research Group, August 29 - Seplember Namur, p. 20-25
3, 2005, Ve/ika Tumavo University, Abslracts, Veliko Tumovo, CAHEN 1985- Cahen D., L'Exploitatlon des materiaux
p. 5-6 lithiques au Neolilhique ancien. in A. Mathis (sub red.). Les
BELDIMAN, SZTANCS 20051 - Beldiman C., Sztancs atefiers de tai/le du silex dans la nlgion d'Aubel, Catalog de
D.-M., Prehistoric Omaments in Osseous Materlals rrom expozilie comentat, Service de Prehistoire de I'Universlle de
Romania: Bracelets (Eay Neolithic), in 5th tntemaUanal Liege/Commune d'Aubel, Liege, p. 13 135
Meeling of the /CAZ Worked Bane Research Group, August CAMPS-FABRER 1 993 - camps-Fabrer H., L'emploi
29- September 3, 2005, Veliko Turnovo University. Abstracts, d'ossements humains durant i'Holocene sur le pourtour de la
Veliko Turnovo, p. 6-7 Mediterranee occidentale el dans les Pays voisins, PAM,
BELDIMAN, SZTANCS 2005g - Betdiman C., Sztancs 2 , p . 65-117
0.-M., Industria materiilor dure animale in preislorla COMA 1973 - Coma E.. Parures neolithiques en
Transilvaniei: descoperirile apa<llnnd epocii eneolitice de la coqulllages marins decouvertes en terroire roumain, Dacia,
eua-.Gorgan, cam. Ciugud, jud. Aiba, Apu/um, 42, p. 27-52 N.S., 17,p. 61-76
BELOIMAN, SZTANCS 2005h - Beldiman C., Sztancs DALES, KENOYER 1 977 - Dales G. F., Kenoyer J. M ..
0.-M., Bnlri nea/il/ce timpurii din materii dure animale Shell Working al Ancient Balakot, Pakistan, Expedition, 19, 2,
descoperite In Romnia, comunicare prezenlal la Sesiunea p. 1 3-19
56 ------- i tu
www.cimec.ro
DMOUlE, LICHARDUS-ITTEN 1 994 - Demoule J. ROMAN, PAUNESCU 1996 - Roman P., PunescuA.,
P., lichardus-IHen M., Fouilles franco-bulgares du se Ostrovul Corbului. 1a. P. Roman, Istoricul cercetarii.
neoltthlque anclen de Kovacevo (Bulgaria du Sud-Ouesl). SSpSturile arheologice i stratigtafia. 1 b. A. Punescu,
Rapport pretiminaire (campagnes 1986-1993), BCH, 118, 2, Locuirea mezoliticS de tip Schela C/adovei, voi. 1 , Comisia
p . 561-645 lnlemaonal penlru Sludlul Pre- i Protolstorlel Balcanilor a
El SUSI 1996 - El Susi G., VnStori, pescari i Academiei de llln!e din Heidelberg i lnslilulul Romn de
cresclltori de animale in Banatul mileniilor VI T. d. Ch. - 1 d. Ch. Tracologle al Minislerului lnv!mnlulul, Bucurell, p. 141-
Studiu ameozoologic, Museum Banaticum Temesiense, 147
Bibllolheca Hislorica ei Archaeologica BanaUca III, Timioara SREJOVIC 1969 - Lepenski Vir. Nova praistorijska
El SUSI 1997- El Susi G., Analiza resturilor faunlsllce kultura Podunavl'u. Belgrad
din aezarea de la Livezile-.Baia", in H. Ciugudean, Cercetari STANKOVIC 1991 - Slankovic S , Neolilsko nasel'e na
privind epoca bronzului i prima vllrstll a fierufui in lokalitelu Blagolin Kod Trslenika, ZbornlkNM, 14, 1 , p. 79-88
Transilvania , Conlribuii de G. El Susi i 1. Al. Aldea, STUPARU 1 994 - Sluparu C., Noi descoperiri
Bibliolheca MuseiApulensis VII, Aiba Iulia, p. 45-64 arheologice la Schela Cladovei, Drobeta. Buletin tiinlific
GABOR R!OZI 1995 - Gbor Rezi K.. Neolilhlc Clay lrimeslrial, 1, 1 , p. 4-6
Trinkels. CommArci1Hung, 1 994-1995, p. 5-25 SZTANCS, BELDIMAN 2004a - Szlancs D.-M.,
GEORGIEV 1981 - Georgiev G. 1 . , Die neolitische Beldlman C., Piese de podoab din materii dure animale
Siedlung bei C:avdar, Bezirk Sofia, lzvestija Solia. Cultures descoperile in Pelera Mare, sai Cerior, com. Lelese, jud.
prehis toriques en Butgarie . 36, p. 63-1 09 Hunedoara, Corviniana , 8, p. 97-109
HAUZEUR, LOWETTE, JADIN 1992 - Hauzeur A., SZTANCS, BELDIMAN 2004b - Sztancs D.-M.,
Lowelle Ch., Jadin 1 . , Ensemble rubane, bracelel en Beldiman C., Podoabe preistorice din materii dure animale: o
ceramique el ceramique du limbourg a Grandville-Sous la mrgea de Spondylus sp. descoperil in Pelera din Bordu
Molie , Chercheursdela Wallonie, 32, p. 101-111 Mare (sai Ohaba-Ponor, com. Pui, jud. Hunedoara), RevBist.
H1LLER, NIKOLOV 1 997 - Hiller SI., Nikolov V. (sub 18, p. 9-21
red.), Karanc vo. DieAusgrabungen im Sudsektor 1984-1992, SZTANCS, BELDIMAN 2004c - Sztancs D.-M.,
voi. 1-11, Archologisches lnslilu1 der Universl Salzburg, Beldiman C., L'industrie des malieres dures animales dans le
Archaologisches lnslilut mit Museum der Bulgarischen sile appartenanl a la cullure Cuculeni de Mrgineni, dep. de
Akademie derWissenschaflen. Sofia, Salzburg-Sofia Bacu, Roumanie, in Gh. Dumroaia (coord.), Cucuteni. 120
KOZLOWSKI 1 992 - Kozlowski J. K., L'art de la ani de cercet!Jri. Timpul bilanu/ui, Colocviu internaional, 21-
Prehistoire an Europe orientale, Paris 24 octombrie 2004, Cenlrul lnlema!ional de Cercetare a
KUTZIAN 1 944 - Kutzin 1., A Krds Kuttura. DissPann, Cullurii Cuculeni, Muzeul de lslorie i Arheologie Pialra
Series 11, No. 23, Budapest Neam, Rezumate, Pialra Neam(, p. 34-35
LAZAROVICI, KALMAR 1995- Lazarovicl Gh., Kalmar SZTANCS, BELDIMAN 2005a - Sztancs D.-M.,
Z , Din istoria Transilvaniei (mileniul VI i. Ch.) . Guta Baciului, Beldiman C., Luca S.A., Ciut M.-M., Bone andAnllerArtifacls
Muzeui Na!ional de lslorie a Tra ns i1vani e i , of lhe Co(ofeni Cullure, Lale Eneolilhic: Recenl Discoveries
Bibliolheca Musei Napocensis XI. Cluj-Napoca from Transylvania, Romania, in 5th lntemational Meeting of
LAZAROVICI 1 9 77 - Lazarovici Gh., Gornea. the ICAZ Worked Bona Research Group, August 29 -
Preislorie. Muzeul de Istorie al jud. Cara-Severln, September 3, 2005, Veliko Tumovo University, Abslracls,
Caiele Banalica 5- Seria Arheologie, Rei!a Veliko Tumovo, p. 8-9
LAZAROVICI 1979 - Lazarovici Gh., Neoliticu/ SZTANCS, BELDIMAN 2005b - Sztancs D.-M.,
Banatului, voi. 1-11, Muzeul de istorie a Transilvaniei, Beldiman C .. Prehistoric Omamenls in Osseous Malerials
Bibliolheca Musei Napocensis IV, Cluj-Napoca rrom Romania: Pendanls, Disks and Perforaled Teeth
LAZAROVICI 1 984 - Lazarovicl Gh., Neoliticullimpuriu (Co!ofeni Cullure, Lale Eneolilhic), in 5th International
in Romnia. ActaMP, 8, p. 49- 1 04 Meeting of the /CAZ Workad Bona Research Group, August
LEJEUNE 1987 - Lejeune M., L'art mobilier 29- September 3, 2005, Veliko Tumovo University, Abslracls,
paloolilhique et mesolithique en Belgique, Artefacls 4, Veliko Tumovo, p. 9-10
Treignes SZTANCS, BELDIMAN 2005c - Szlancs D.-M.,
MAKKAY 1990 - Makkay J., Knochen, Geweih- und Beldiman C., Podoabe din materii dura animale aparinnd
EberzahngegenstandederfrUhneolilhischen Koros-Kullur, culturii Coofenl descoperite recent in Transilvania,
CommArchHung, p. 23-58 comunicare prezenlal la Sesiunea anual a Muzeului
MANTU 1995 - Manlu C. M., Cleva considetalii Vasile Prvan Brtad, Edla 1. Valene ale cercetrii
privind cronologia absolut a neo-eneolilicului din Romnia, palrimoniului cultural naional, Brtad, 17 seplembrie 2005
SC/VA, 46, 3-4 ,p. 21 3-235 TABORIN 1974- Taborin Y., La parure en coquillage de
MCPHERRON, SREJOVIC 1 988 - McPherron A., I'Epipaleolilhique au Bronza ancien en Franca,
Srejovic D. (sub red.), Divostin and the Neolithic of Central GalllaPr(; histolre, 17, 1 , p. 101-179
Serbia, Deparlmenl of Anlhropology, Universily of TABORIN 1993- Taborin Y., La parure en coquil/ageau
Piltsburgh/Narodni Muzej Kraguevac, Pittsburgh Peltlollthlque, XXIX" Supplement a Gallia Prehisloire, Paris
NICA 1981 - Nica M., Grdinile, o nou aezare a TERZEA, BELDIMAN 2003 - Terzea E., Beldiman C.,
neolilicului Umpuriu in sud-eslul Ollenlel, ArtlO/t, 1 , p. 27-37 Pelera nr. 1 din Dmbul Colibii: dale paleontologice i
NICA 1 983 - Nica M .. Obiecte de lemn descoperile in arheologice, RevBist, 11, p. 33-43 .
aezarea neolllic limpurie de la Grdinile O ud. OII), ArhO/t, 2, TROGMAYER 1989 - Trogmayer 0., Friihneolhische
p 41-46 lmportgegenslnde aus dem Marosmundungsgebiel, in S.
OTTE 1 974 - Oile M., L'induslrie osseuse Boknyi (sub red.), Neolithic of South-Eastem Europe and ils
ourignacienne de la Grone de la Princesse a Marche-les Near Eastern Connections. International Conference
Dames, Province de Namur, Belgique, But/SRB, 85, p. 232- Szolnok-Szeged 1987, Budapest, p. 311-313
233
PAUNESCU 2000 - Paleollticu/ i mezofntcu/ din
spaiul cuprins intre Carpai i Dunare. Studiu monografie.
Bucureli
57
www.cimec.ro
Abrevieri bibliografice
60
www.cimec.ro
Fig. 3 Br1ar de os - piesa SCL!lll 28: vederi generale.
Fig. 4 Br!ar de os - piesa SCL/111 28: detalii: 1-2 fala superioar, extremitate; 3-4 fa\3 inferioar, extremitate
i scc1iunc.
61
www.cimec.ro
Fig. 5 B rtar de os - piesa
GCS 1 05: l parametrii
m o r fo - d i m e n s i o n a 1 i
( fa to); 2 p a ra m e tr i i
morfologici d e baz ai
tipului III G 1 e4 (brar
cu cxtremitlile
perforate); 3 parametrii
m o r fa - d i m e n s i o n a 1 i
(desen); 4 originea
spccilic i schcletic a
materiei prime (femur de
bovine); 5 localizarea
anatomic a piesei fmite.
62
www.cimec.ro
Fig. 7 Brar de os piesa
GCS 1 05: detalii: 1 perforaia
captului stng, vedere pe
faa superioar; 2 perforaia
captului stng, vedere pe
faa inferioar; 3 pcrforaia
captului drept, vedere pe
rata superioar; 4 perforaia
captului drept, vedere pe
fata inferioar; 5 vedere a
corpului pc faa superioar.
63
www.cimec.ro
PRELUC RAREA CAN I NILOR DE M ISTRET' N CULTURA
PRECUC UTENI , N LUMINA DESCOPERIRILOR D E LA
TRGU FRUMOS (JUD. IAI)
Nicolae Ursulescu.
Luminita BEJENARU,
Vasile COTIUG
65
www.cimec.ro
cu un aspect deosebit fa de prima tehnica. prin care mari dimensiuni, curbate. fie pe plcute decupate, de
rezulta doar plci. form dreapt sau aproape dreapt.
2.c. Dacu parea. In unele cazuri, cand se urmrea In prima cateoorie se ncadreaz . in primul rnd,
obnerea unor piese de dimensiuni mai mici, di n plAcile ase plAci, dintre care trei perforate (nr. 22. 24, 75). cu rol
mari se decupau anumite suprafee, care, ulterior, erau de pandantiv (pl. t412-4), iar alte trei (nr. 7, 70, 41 ) . fiind cu
fasonate (pl. 11 11). Cele mai frecvente par sa fl fost baza rupt (pl. 15/1-2). nu tim dac au fost sau nu
plcuele extrase din lata mediat a dintelui (pl. 1 112: nr. perforate. Surprinde faptul ca. dei exist cteva defense
20), acest proces fiind favorizat de structura peretelui in intregi, nedespicate (nr. 3, 4 .a . ) . nici una nu a fost
aceasta zon. Plcuele extrase din faa lateral a dintelui transformat in pandantiv. prin perforare (pl. 1 513-4), aa
apar mai rar (pl. 1113: nr. 58). cum s-a constatat in mai multe culturi neolitice i eneolitice.
3. Fasonare a. Fasonarea impl icA totalitatea ca de exemplu in cultura Hamangia". Tot din plci s-au
operaunilor prin care eboa este transformat intr-o pies ob nut dou spatule (nr. 20, 32). prin lefuirea i rotunjirea
finit (podoab, unealt sau arm). In principal. !asanarea pri proximale (pl. 1 1 12. 4), iar intr-un caz (nr. 1 1 ) - un
imphca lelulre i, doar in unele cazuri, ascuire i/sau rcitor. prin lefuirea prii distale (pl. 14/3).
perforare. Dintre piesele realizate pe plcute decupate, in
a. l efu irea. Se realiza in principal prin lefuirea afar de pandantivul (nr. 88) i aplica (nr. 21 ) la care ne-am
suprafeei interne i a marginilor. Suprafaa extern referit deja (pl. 1 4/1 , 6), menonm un vrf cu dou muchii
necesi1a leluire doar in cazul plAcutelor extrase din faa tioase (nr. 26). pe care se observ urme de uzur (pl.
lateral a dintelui . care este uor canelat in sens 1 31 1 ) i trei rzuitoare (nr. 27, 66. 78). obnute pnn
longitudinal (pl . 1 211 b, 2a). ascu\irea laturii anterioare, spre partea distal (pl. 1 312-3).
lefuirea se realizeaz, in general. prin frecare O menune aparte merit o piesa perfect lefuit
longrtudlnal. Gradul de lefuire difer de la o pies la alta, pe toate prtile (nr. 19) i parial zim\al pe o latur (pl. 1 6 ) .
urmrindu-se atenuarea denivelri lor dintelui, uneori A fost descoperit i n nivelul al ti i-lea, deasupra locuin1ei nr.
ajungndu-se pn la aplatizarea total a suprafeelor. dar 2. Este un fragment al feei interne a unui canin in ferior
sunt i cazuri cnd rmn denivelrile (mai accentuate sau dreapta. cu baza tiat transversal. marg1nile leluite (cea
mai slabe) din structura dintelui. La piesele bine lefuite se posterioar rotunjit, iar cea opus ascut) i captul
acord atene tuturor marginilor. Astfel. laturile lungi sunt distal (apical) rotunjit pnn lefuire. Fasonarea a fost fcut
rotunjite sau chiar ascuite, iar caplului proxima! i se prin frecare longitudinal. Pe margnea ascut au fost
corecteaz marginea neregulat, rezultat In urma realizati 12 zimi superficiali. crestai spre marginea distal.
fracturril caninului. In dou cazuri (nr. 20, 32), prin Piese similare, descoperite la Trpeti - jud. Neamt".
lefuirea marginii proximale, s-au ob1nul spatule, la care Pulineti 1 - jud. Soroca" i l a Luka Vrublevetskaja, pe
partea distaiA a fost mult subiat, devenind, probabil. un stnga Nistrului", au fost interpretate ca i nstrumen te
mner (pl. 1 112. 4 ). pentru decorarea ceramicii cu iruri de puncte - decor
b. Asculrea. Se realizeazA de obicei spre partea despre care se credea anterior c ar fi fost realizat cu
proximal a dintelui (pl. 1 212). unde peretele este mai pieptenele sau cu o "roti' dinat"'.
subire, dar, uneori, era ascuit i partea dinspre var!. Prin Intr-o categorie aparte se ncadreaz piesa cu
ascuire se obineau tiuri sau rzuitoare, dintre care seciune triunghiular (nr. 8), obinut prin lracturare
unele prezinta clare urme de ntrebuinare (pl . 1 3 : nr. 26. 27, frontal, care prezint o lefuire perfect pe latura de baz .
68. 69). foind vorba, probabil, de un leluitor pentru ceramic (pl.
c. Perforarea. A fost constatat la ase piese (pl. 10/2). Aceast presupunere este intrit i de modul de
14), dintre care cinci (cu un singur orificiu) au indeplinit rol prelucrare al captului piesei, care pare s fi servit drept
de pandantiv. O singur pies (nr. 21 ) prezint dou orificii rcitor.
(pl. 14/6), fiind vorba probabil de o aplic. Din cele apte CAutarea de care se bucurau caninii de mistre
perforaii, trei s-au rupt n dreptul orificiului (pl. 14/2, 3, 6). pentru prepararea unor artefacte explicA de ce, extrem de
iar patru s-au pstrat intregi (pl. 14/1, 4-6). Orificiile au fost rar, probabil in lipsa materiei prime adecvate, s-a apelat la
!Acute dup lefuirea plcii, indeosebi la partea proximal, inlocuitori, precum caninii de porc domestic - acetia
mai subire. In cinci cazuri s-a practicat perforarea neavnd, ins, calitile originalului. In lotul de materiale de
circular, unidirecional, dinspre Interior spre exterior, care dispunem avem trei piese de acest fel (nr. 9, 1 0 , 8 1 ),
rezultnd un orificiu cu form tronconic, iar intr-un caz (pl. dintre care primele dou cu urme probabile de intervene
1 4/3) perfora rea a fost realizat bidireonat, astfel c antropic - amndou fiind descoperite in acelai conlext
orificiul se prezint sub forma a dou trunchiuri de con, arheologic (locuinta nr. 12 di n nivelul al ti-lea). La ambele,
dispuse cap la cap. Orificiile au diametre maxime intre 4 i debitajul primar a fost de tip oblic (pl. 1 515, 6). Una dintre
6 mm. Grosimea peretelui in dreptul perforaiei oscileaz piese a fost spart longitudinal, obnndu-se o plcu,
intre 2 i 5 mm. care nu a fost ins fasonat pe partea interioar (pl. 1 5/6).
D. Artefacte (tipologie i funcionalitate). Cealalt a fost spart longitudinal medio-posterior (pl.
Din totalul de 90 de piese la care s-au constatat 1 515), probabil pentru extragerea unei mici plcute; ceea
urme de intervenie antropic, considerm ca circa 113 a ce a rmas putea s fie prelucrat in continuare. De
ajuns in stadiul de produs finit. Dintre acestea, jumtate remarcat c ambele piese au lungimi destul de mari (59 i
erau in stare atat de fragmentar, Tnct nu s-a putut 72 mm), ceea ce le face comparabile, ca dimensiuni, cu
determina funca pe care au indeplinit-o. In 17 cazuri erau unele artefacte de mistre.
piese intregi sau fragmentare, dar determinabile din punct
de vedere funcional. Piesele au fost lucrate fie pe plci de
67
www.cimec.ro
le travail des detenses de sa n gll er dans la cultura Precucuteni ll la l u miere des decouvertes de
Trgu Frumos (dep. de lai)
- Resume -
La premiere partie presante le !ieu que le sanglier et sa chasse occupaient dans la vie et les croyances
des anciennes communautes. L'article met en discussion les decouvertes de defenses de sanglier de l'hab1tal
eneo!lthlque ancien de Trgu Frumos, appartenant a la 111-Sme phase de la cultura Precucuteni. Dans les SIX
horizons d'habitation de l'agglomeration, datee approximativement 3900-3700/3600 b.c. (non-calibre) ou 4800-
460014500 CAL B.C., on a enregistre 95 defenses de sanglieret trois canines de porc domestique 11 s'ag 1t d'une
de plus grandes collections de pieces de ce type, ce qui permet une descnption plus detaillee de certe categorie
de pieces, ainsi que la presentation de quelques consideraliOns d'ordre plus general. On decrit les etapes de la
chaine des operations hces du travail des defenses de sangl1er (dbitage prima1re, fendage, decoupage,
faconnage: polissage, aiguisage, perforation) et on essaye d'etablir quelques roncUonnahtes de ces pieces:
plaques non-perfores, plaques-pendentif, plaques-appl iq ue, instruments pour le travail et la decoratlon de la
ceramique (spatules, racloirs, grattoir-polisseur, instrument dentele), pointes (de fleche ?). On arrive a la
conclusion conformement laquelle les pieces obtenues du travail des defenses de sangher ont servi surtout
comme des parures et pour le travail de la ceramique. Tenant compte de grand nombre des decouvertes el de la
repetition de quelques procedes technologiques, on avance l'hypothese de l'existence d'un atelier pourle travail
des defenses de sanglier - atelier encore non.<Jecouvert Uusqu' ce moment, on a louille une surface d'enwon.
2000 m' d'une agglomeration qul s'etend approximativement 1 O ha).
Casa
o
1 &ub1la 1
1 pthuly!nr 1 1
'1( 1 il5 llul 1
Sil c:r_ -:_:;
Beci 1 Ptulul nr 2 1
S\'11
Cantar D
\
SECTOR B
1(
1 Platform
., Pi
\ lulul nr. J
1
1 Ptulul ur 4
1
)(
[ Ptulul nr. 5
1
:!:
1 r.
'
r.
"
1 Platform
o
c
1 JI[11Uh.!lS: 1
l
SECTOR C
Patului nr. b
,..,.,._
.___ __ -...bf,.;
.,
1 Plalfonn5
1 ,,
'::-t
Ptulul nr. 7
J --- -ii;:v
-.......
. VI
1 11 Ptulul nr. 8
J
1 ,,
1
'
Ptulul nr. 9
1
X: - Stlp electric
1 \\ Ptulul nr. 1 0
)(
() SO m
..
)lcta ei l:uto\?en.sis 69
www.cimec.ro
r--+4-t--t-i
L....s. "
L....
Pl. 4. Trgu Frumos. Planul sectorului
A, nivelul l i .
... o
_.a;
<..
.lf==
4 ...;o,
?=di m
O Suprafele spate
Carouri nespate
Groap
Vatr
- Directia amprentelor bmelor din podea
71
www.cimec.ro
S u p rafee de erodare de ntar
Canin superior,
dreapta
Muchia
a nterioar
1'1. 8. Debitaj: desprinderea dintelui ( 1 ) prin fractuarc ircgular (2), oblic (3) i transversal (4) .
b c
3 4
1
1
1
1
a b
' 1
....
1
1
1
a
b
2
------ 77
www.cimec.ro
2
3 4
Pl. 1 3 . Piese ascuite.
4 5
www.cimec.ro
2
5 6
Pl. 1 5 . 1 -2 : plci ncpcrforatc; 3 -4: dcfcnse intregi; 5-6: caniniinferiori de porc domestic.
81
www.cimec.ro
I nd u stria corn u l u i in aezarea c u cu te n i a n d e l a
D r g u e n i -Os trov
Alexandra Bolomey,
Silvia Marinescu Bilcu
Precizam i cu un alt prilej cum preistoricienii din Baza cornului, imediat deasupra pivotului, este
lumea ntreag recunosc in prelucrarea osului i a cornului nconjurat de un inel de excrescene, denumite perle,
crearea unor ade"rale .i ndustrii" similare celor ale pietrei, care formeaz rozeta. Cornul are un ax principal sau
ceramicii, melaleloretc. prjin. de pe care se desprind, in funcie de specie i de
Totodal reamintind c .industria' osului de la vrsta animalului, un numr "ari abil de raze secundare. B
Drgueti a vzut lumina tiparului in limba romn se termin prin cupulil sau coroan.
(SC IVA, 1988. 4 . p.331-353) vom prezenta aici doar La cerbul rou (sau carpabn) razele secundare sunt
problemele legate de prelucrarea cornului intrucl ea a (de jos in sus): raza ochiului, raza de ghea. raza mijlocie
constituit doar un sub capitol al volumului Drgueni (2000, i coroana. Coroana poate fi in form de furc , palm.
p. 779) publicat in limba englez i difuzat cu precdere lopat i dubl.
de Wasmunlh Verlag in slrintate, motiv pentru care Creterea coarnelor incepe la 8-10 luni la cerb i la
credem a nu fi mutil i publicarea unei "ariante romneti. cprior.
Cte"a precizri i nouni biologice cu aplicai in La cerbul adult. ctre sfritul lunii februarie, coarnele
arheologie sunt necesare. se desprind i cad. Curnd dup aceea (in martie-aprilie),
Se cere insistat asupra faptului c in limba romn pe seama pivotului incepe sa creasc un nou rnd de
uzual cuvntul cam se folosete fr discriminare coarne. care ajunge la dezvoltarea maxim in luna iulie. ln
pentru trei forrnauni deosebite, in timp ce in multe alte toat aceast perioada coamele sunt moi, slab
limbi eJ<ist tenmeni distinc. Cele 3 noiuni menionate mineralizale, cu suprafaa aproape neted i sunt
sunt: 1 . in"eliul sau teaca cornoas de la coarnele acoperite cu o pieli! cu rol protector i trafic, denumit
bovinelor, ovinelor. caprinelor etc. Acesta este, ca i axul catifea. Aadar, coarnele cerbilor omora din primvar
penelor de psri, unghiile, nveliul copitelor etc., un pn in iulie nu se preteaz la prelucrare sau foloSire, fi1nd
deri"at mineralizat al straturilor profunde ale pielii. Datorit nerezistente. Ele se recunosc lesne dup aspectul neted i
structurii sale se dezintegreaza foarte repede post greutatea redus.
mortem. aa nc\ nu se gsete niciodat in aglomerrile O seciune transversal printr-un corn pune in
arheologice; detaate in mod deliberat curnd dup eviden\ dou zone distincte: o zon central, cu esut
moartea animalului, tecile comoase au fost folosite ca spongios, i un inel exterior de esut compact, similar celui
recipiente de but sau ca ornamente ale coifurilor cu din diafiZl! oaselor lungi ale corpului. lnoepnd din luna
siguran cu cel pun 1000 ani i.d.Ch. dar posibil i mult iulie, esutul compact ocup intre o treime i o jumtate din
inainte. 2. Procesele cornulare sau axele osoase ale diametru! cornului, conferindu-i o duritate deosebit de
bovinelor, ovinelor, caprinelor. Acestea sunt apendice mare.
frontale pennanente prezente la ambele sexe ale specii lor Cnd minelralizarea este complet, caUfeaua i-a
respective. Ele apar la o vrsta lnar i cresc in incheiat rolul, ea se desprinde de pe pielea capului i,
continuare in lungime i in diametre pn la maturitatea nemaifiind hrnit, se usuc treptat, se scurteaz i
animalului, dup care urmeaz numai o ngroare a rmne atarnata de ramificaiile coamelor. Pentru a scpa
pereiar. Ele sunt formale din esut osos modificat, puternic de aceste "zdrene, animalul ii freac coarnele de
vacuoliza Iar la Interiorul lor ptrund, pe distane mai mari trunchiul arborilor. Aceasta frecare provoaclj o /ustruire a
sau mai mici in funcie de specie, caville sinusurilor vllrfurilor ramurilor, deseori confundati! cu lefuirea In
frontale. Procesele comutare sunt de regul sensibil mai urma folosirii in activiUJi umane. Mai cu seam la cprior,
scurte dect tecile cornoase care le acoper; in timpul viei ale crui coarne sunt mai scurta i mai puin ramifreate,
animalelor cele dou formauni sunt legate intre ele prin acest lustru natural poate fi foarte intens i nsoit de
structuri fibroase i elasUce: prin dezintegrarea acestora zgrieturi imprimate de scoara copacilor.
dup moarte. teaca devine independent faa de ax. 3. Dup perioada rutului (octombrie-noiembrie) apar
Coarnele cervidelor (cerb rou, cprior, cerb loptar, ren, semnele premergatoare cderii coamelor. o dung
etc.) sunt apendice frontale ciclic caduce, care se dezvolt discret iniial, devenind treptat tot mal vizibila datorit
pe dou excrescene denumite pivoi sau pe pediculi. Cu fenomenului distructiv din esutul osos care intervine la
excepia renului, la care ambele sexe au coarne, la limita dintre peduncul i rozet. Cu fiecare desprindere de
celelalte cervide se gsesc numai la masculi, ca un coarne pivoii pierd cea 2 mm din inljimea lor, aslfel incat
caracter sexual secundar, a crui aparie i dezvoltare vrsta animalelor se poate aprecia dup acest criteriu.
este sub controlul hormonilor proprii sexului. Suprafaa de desprindere a cornului (=medalion) este plat
Deoarece coarnele cervidelor au fost mult folosite din sau convex.
preistorie i pn in evul mediu, (iar la Drgueni ele sunl Vrsta optim a cerbilor roii este intre 3 i 15 ani,
destul de numeroase) vom insista puin asupra unora din cnd au o perlatur bogat a rozetei i a intregului cam.
caracteristicile lor. Aceasta depinde insa de starea de sntate a animalului,
82 ------ i u
www.cimec.ro
abundena hranei, natura solului, etc. La animalele nu exist pn in prezent lucrri de evaluare exhaustiviJ a
varstnice (peste 15 ani) coarnele incep s se simplifice, s industriei cornului de cervide, dei lucrri destinate unor
se subeze , putnd ajunge ta forme de-a dreptul bizare anume piese nu lipsesc, dup cum in toale lucrrile
(=monstruozitll(l). referitoare la o aezare sau cultur sunt menionate i
La cprior. cidul este similar: coarnele cad n ilustrate uneltele cele mai spectaculoase. Numai din
octombrie; noul rnd i lncepe creterea prin noiembrie, motivele expuse ne vedem conslrni de a lua drept model
dar coarnele raman moi pn in martie; de prin luna mai lucrrile de sintez privind industria cornului in neoliticul
sunt complet compactizate. Avnd o durat medie de via din vestul Europei. (A.Billamboz, 1977) ncercnd o
mai scurt ( 1 2 ani), vrsta optim a cpriorului este intre 3 evaluare cantttativ i tipo-luncional ci mai complet a
1 6 ani. celei de la Drgueni-Ostrov. Considerm cA,
Reconstituirea folosirii de ctre oamenii vremurilor deocamdat, nu este cazul s menionm asemnri sau
preistorice i nu numai, a cornului de cervide, pretutindeni diferene fie in aria Precucuteni-Cucuteni-Tripolie, fie in
unde conditiile de med 1u au permis vieuirea acestor alte arii culturale apropiate geografic, pentru simplul motiv,
animale se conlund aproape cu inceputurile cercetrilor deja subliniat, c nu am putea s ne referim dect la
arheologice. Aceasta pentnu ca de pild, harpunele .baton obiecte finite i nici acelea toate anterior recunoscute, ca
de commandement" etc. din com de ren pentru paleoliticul s nu mai vorbim de absen!a oricror referiri la tehnicile de
superior i mezoliticul (nord european). harpunele, prelucrare.
spligile perforate . etc. pentru epipaleoliUc/mezotitic i Debitarea coarne/ar. Din totalul exemplarelor
neolitic nu puteau trece neobservate. Dar lnumuse! ea coninnd regiunea bazei cea. 80% reprezint coame
unora dintre obtecte. ingeniozitatea realizrii lor au czute. Artam la inceputul acestui capitol c procesele
impresionat atat de mult nct au concentrat atenia honnonale din perioada nulului (octombrie-noiembrie)
descoperitoritor in defavoarea unei serii intregi mai puin provoac o desicare a esuturilor din coarne. aa inct ln
spectaculoase ca fonn . Din acest motiv mue dintre ele momentul cderii lor (ianuarie-februarie) sunt uscate i
au trecut neo bservate, cu toate c utilitatea lor in viaa de zi grele, motiv pentru care s-ar putea s fi fost preferate ca
cu z, a populaiilor preistorice era mai mare, dei materie prim.
modificrile lor evolutive pot renecta mai bine solile Majoritatea regiunilor bazate au proporii modeste
creatoare cutate i gsite, in slarit, dei frecvena lorinlr (diam. rozetei =6-7 cm: a razei =3,5-4cm), dovedind vrsta
o aezare cercetat poate da indicii de caracterizare tnr a animalelor de la care provin. Exist ns i cteva
economic (i social) a locuitorilor ei. Exemple simple exemplare "capitale", indicnd vrsta optim de dezvoltare
sunt revelatoare: intr-o aezare temporar se vor gsi a coamelor (6-10 ani) - diam. rozetei =7-9; 8-9,5 cm (fig.
obiecte finite (pu!ine) pierdute sau/i abandonate, nu i 4/6; 6/3; 9/3, 8).
deeuri de prelucrare; intr-o aezare stabil de lung Cele mai intregi exemplare pstreaz regiunea
durat, deeurile de prelucrare. pstrate ca materie prim bazat i axul spart distal fa de raza a treia i inaintea
vor intrece numrul pieselor intregi, inc utilizabile, luate cupulei tenninale. Dar i asemenea piese, ca i aproape
de locuitori in momentul prsirii aezrii. Intr-o asemenea toate segmentele, fie ele proximale, mediane sau distale,
aezare o cldire in care numnui de rezerve, deeuri I au razele secundare ndeprtate chiar de la baz, sau la
piese in curs de prelucrare este deosebit de mare relev o mic distan de ea. Aa se explic de ce peste 40% din
locuin\-alelier. deci un locuttor a crui indemnare il eantion n constituie razele secundare. segmentele i
desemna ca un meteugar n prelucrarea cornului. varturile de raz. Cifrele din tabelul nr. 1 trebuie
Referindu-ne aici i acum exclusiv la neo-eneolitic considerate orientative i nu luate in sens foarte strict, ele
vom sublinia c fenomenul de neglija re a exemplare!ar de avnd doar menirea de a reflecta reprezentarea diferitelor
corn ,oarecari" a fost general. Dar in lrile stabile socio pri ale cornului in unna debitrii lui. Aa de pild razele
economic i/sau cu respect fa de descoperirile tenninale, chiar izolate sau sub fonn de vrfuri se
arheologice, asemenea piese au fost contiincios pstrate recunosc uor prin aplatizare i textur; in consecin ele
In coleclii. Astfel, studierea tor a putut fi reluat acum mai au fost numrate ca atare. In schimb pentru a marca mai
pu\in de trei decenii i interpretat in lumina cunotinelor bine numnui destul de mare de perei, chiar i civa pere
acumulate crora li s-au adugat descoperirile din noile de ax din regiunea median au fost socotii separat.
spturi executate cu metode mai precise, un mai bun Principala/a tehnici de prelucrare. O bun parte din
echipament optic de investigare, folosirea replicilor tehnicile descrise de A.Billamboz (1977, p. 100-104) se
experimentale, etc. Aa s-a recunoscut existenl3 unei recunosc i pe eanlionul de la Drgueni.
adevrate .industrii" a cornului i au putut fi reconstituite 1. Secionarea in sensul aunii perpendiculare sau
tehnologia folosit. stadiile intermediare de prelucrare, oblice pe fibrele cornului a fost practicat in primul rnd
chiar identificarea unor obiecte utile trecute pn recent cu pentru dabitarea cornului in segmente,
vederea (A.Billamboz. 1977). a. Pencuia lansat, ca operaie rapid i puin precis
Faptul c in sud-estul Franei, o bun parte din este recunoscut mai ales pe secionrile zig-zagate (fig.
Elveia i in sud-vestul Germaniei condiile de ngropare a 3/4; 10/5: 1 219).
multor stauni neolilice au favorizat pstrarea cozilor de b. Percuia aezat sau aezat cu percutor a fost
lemn care impreuna cu piesele de com i cele litice fonnau destul de des folosit Tncepnd cu desprinderea cornului
adevrata unealt, a fost un mare avantaj in nelegerea de pe !rontai (fig. 6/2 = 1214) pentru desprinderea razelor
funciei multor obiecte. Tol astfel s-au putut unnri evoluia secundare (fig. 212 = 9/4), pentru secionarea loialA sau
diferitelor unelte, momentele apariiei unor fonne noi etc. parial a axului (fig. 4/1 = 11/1 ) sau pentru capetele
(A.Billamboz, 1 977). ingriji te ale plachetelor (fig. 6/8 = 9/5; 7/17).
Pentnu neo-eneolilicul din estul i sud-estul Europei c. ,Sciage au silex" se recunoate frecvent pe razele
www.cimec.ro
seo.mdare (fig. 1 5119: 1 615). 0.2. Corn intTTJg. c u incercare de desprindere
d. Secionarea cu sfoar ud i nisip. Unele seciuni. longitudinal, razele secundare suprimate. Spre deosebe
deosebit de nete, au putul fi parclicate astfel . dar fap1ul ca de toate celelalte piese pe care suprimarea coarne lor s-a
sunt i lustruite poate estompa de fapt o tiere prin .sciage' fcut prin forjare, pe aceasta suprimarea lor a fost foarte
(fog. 5/4 = 12/3: 1 1 12). ngrijit, urmele activil1ii de suprimare fiind evidente; la
e. ..Splint and groove technique", motenit din raza ochiului operaia a fost fcut prin subtierea bazei (ca
paleolillc, este singura tehnic aplicat numai asupra pentru ascuirea unui creion); eliminarea urmtoarelor
axului longitudinal, pentru prelevarea unei baghete. Dup dou raze s-a realizat pnn incizii transversale repetate sub
amenajarea a dou profunde nluiri practicate de-a bifurcalia terminat, spargerea axului fcndu-se oarecum
lungul fibrei, prin lovituri puternice se scoate partea oblic, interiorul lui golindu-se de tesut spongios, marginea
cort cal intermediar (lig. 318 = 13/6). fetei celei mai avansate subindu-se sigur prin lovire, dar i
2. Decorticarea - operae de nlturare a stratului prin folosire (?). S-a realizat astfel o lingur-scaf. Pe faa
cortcal rugos, executat prin percue aezat. median in tot lungul axului i pn la vrful ciotului de raz
3. Evidarea - constnd in nlturarea spongioasei se a ochiului s-a inceput tierea unui an1 adnc pe una din
face cu ajutorul unei unelte de sileK printr-o micare de nuirile naturale ale cornului. Intrebarea este dac piesa
rotae a minii. a lasi folosit cu extremitatea distal (ED) sau nu. Urme
4. Perforarea se opereaz de regul pe axul evidente de folosire (cu excepa vrfului) neexistand.
transversal dup o prealabil decorticare, cel putin a zonei presupunem c piesa ar putea fi in curs de prelucrare. Pe
ce urmeaz a fi gurit. suprafata .nucal" a cornului se observ lovituri de tiere
5. Lustruirea se aptic unui numr limitat de obiecte I care au contribuit la fracturarea axului. dar marginea
ea elimin completperlaa i rugozittile naturale. subtire realizat pare a fi efec t ul unei a uni dinspre canal
Prescurtri R = raz: ED = extremitate distal: EP = spre exterior, dei acestea nu se disting. De aceea este de
extremitatea proximal: bnuit c la suberea marg1nii respective ar fi contribuit
D = diametru! mare; d = diametru! mic lolosirea .vrfutui" piesei. O a doua intrebare este dac
anul .cioplit" urmrea despicarea longitudinal total a
Analiza induSiriei cornului din statiune. cornului sau un simplu an1 de scurgere. Dar pentru ce?
Circumferin!a rozetei = 205 mm; D x d baz = 73,5K69 mm
Ne vom opri numai asupra unor piese mai (fig. 113 = 1012).
semnificative. 1.0. Fragmente de coarne din regiunea bazei.
O. Coama intregi. Aa cum artam mai sus termenul 1.1 . . . . . ... ... i raze secundare suprimate.
desemneaz piese cuprinznd baza i axul pn dincolo Corn drept czu t , raza ochiului suprimat pnn
de R3. ln toate cazurile ins, chiar i pentru piesele tinute subtierea bazei (ca la ascurea unui creion); raza de
pentru materie prim, toate razele secundare au fost ghea suprimat prin incizii transversale repetate. Axul
suprimate prin tiere transversal i percutie. Toate spart transversal imediat deasupra razei de gheat
ilustreaz faze succesive de prelucrare, urmrind probabil (spargere veche?). Raza ochiului se desprinde chiar de la
acelai scop. Vom reveni insa asupra etapelor de nivelul rozetei, aa nct msurarea acesteia este
prelucrare i a finalizarii lor. problematic. Pertele dezvoltate; conturul baze1 ovoidal.
O. 1. Coarne intregi cu razele secundare suprimate. O excrescen\ (ca o perl) chiar pe suprafa1a de
Una dintre piese este un corn drept pe pedicul, provine de desprindere a cornului. Circumferinta baz = 200 mm; D x
la un mascul matur avnd o sutur front>oparielal d rozet = 69x59 mm (fig. 211 = 9/1 ).
consolidat i pedicul scurt. Toate cele trei raze, ca i Cam drept czut. Proporii mici. Perlele rozetei
bifurcatia terminat au fost suprima te prin tieturi - sprturi nelormate sau desprinse post-mortem (?) anterior i
neregulate. Alte amenajri nu s-au fcut. Circumferin lateral. Raza ochiului lrnt prin forjare la o bun dislanl
pedicul - 140 mm; circumferin rozet = 247 mm;D x d = de baz. Raza de ghea abia schitat. sub form de
B5x73mm. ingroare. Deasupra ingrorii axul a fost tiat prin incizii
O altA pies este un corn stng czut. Raza ochiului transversale repetate. Circumferinla bazei = 150 mm (cu
este forte aproape de rozet. Rozeta este foarte rugoas, uoar spargere recent); D x d rozet = 50x(44-45) mm
chiar eKuberant pe marginea median i nucal, in (fig. 314 = 1 219).
schimb, inexistent lateral. Caracter individual? Cauze Cam drept czut. Proporjii corespunztoare unui
biologice? Suprimat? Nu se observ nici un fel de incizii adull Raza ochiului s-a pstrat pe o bun parte din
sau percutii in zona respectiv, a crei margine este parial lungimea sa, iar spargerea este recent. Partea nucal a
neted, parial vertcal, parjial oblic. Din aceast cauz bazei cornului i axul ndeprtate sigur, cel putin parjial, din
baza cornului nu este circular sau subcircularll . ci ca i vechime, dar parc i adaosuri recente. Spongioasa e
cum i-ar lipsi un segment de cerc. Nici imaginea la vidat. Probabil pies intermediar. Nedimensionabil.
s\ereomicroscop nu lmurete mai bine cauza acestei Exist i piese pe pedicul cu o porjiune proximal din
structuri ciudate. La nivelul bazei razei ochiului se gsesc corn. una provenind de la un animal foarte tnr, are baza
lovituri de "vrfiuire ca pentru ascurea unui creion. Raza razei mai ingrijit tiat prin lovituri succesive (fig. 1 1 18).
de ghea( comparativ foarte sub re) este frnt neregulat. 1. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . i incercare de perforare.
Le raza a treia s-a incerca\ o tiere transversal evidentiat Corn stng czut - pies de proporjii relativ mici.
de o ntuire clar pe trei plrimi din circumferinta bazei, Raza ochiului tiat la o anumit distanl de baz - tierea
dar ulterior raza a fost frnl neregulat prin forjare. fcndu-se transversal prin incizii repetate. Raza de
Asemenea i bifurcatia terminat. Circumferinta bazei ghea\ a fost tiat chiar de la baz prin incizii similare.
rozelei = 225mm; D x d baz = 78x6B mm(fig. 114 = 1011 ). Axul frnt transversal la circa 60 mm de raza de ghea,
84 ------ ctai u
www.cimec.ro
prin sub\ierea baze1 (ca la ascuirea creionului). De la regiunea bazei cornului, procedee folosite pe coarnele
remarcat c61oale 16ieluri/e au losl. fi!lcule cu o mni!l foar1e "intregi" (compar cu fig. 112 = 9/12 = 1 0/4) pentru
sigu. La baza cornului, deasupra rozetei, in dreptul razei obinerea recipientelor. Evident nu avem motive de a
ochiului pe ambele fee, la ece/ei nivel se an zone de afirma c in aceste cazuri scopul urmrit era acelai.
rcire a compactei, ceea ce a dus la tergerea 2. O. Fragmenre de ax.
rugoziltJori la o uoar depresionare a zonei respective. 2. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . .fr raze.
Se urmrea numai aceast depresionare pentru o ligatur Fragmentele care reprezint aceast categorie nu
mai stabil? Sau aceasta va fi fost (dupii cum presupunem) sugereaz obinerea unei forme anume.
inceputu 1 aciun ii de per1orare7 Piesa pare arsa la capetele Una dintre piese are la ambele capete tietur oblic,
tiate ale axului i razei ochiulu1. Baza Circulara. perete net, dar nu in acelai plan. Pe una din feele fragmentare
forte reliefat. Cincumfenn baz = 168 mm; D x d rozetll = se afl un ir longitudinal de incizii puin adnci dar late i
58x48 mm (fig. 3/6 = 1 212). neregulate. probabil fr un scop anume (fig. 1 215).
Un ali cam drept czut, raza och1ului i raza de Menponm i un alt fragment de ax lung, aproximativ
gheal tiate de la baz cu deosebit grij (inainte de R3), de deasupra razei de ghea pn la baza bifurcee
de asemenea t1at pnn percue i fractura re. Sub rozet s terminale. Nu avea R3. Suprafaa este forte poroas. toata
a inceput nlturarea rugozit!ilor (prin percui), piesa fiind spargerile sunt aproximativ transversala dar neingrijita
pregatit probabil pentru perforare. Splig sau aralru. (fig.1 3/9).
Circumfenna baz = 290 mm; D d rozet = 9b75 mm De asemenea exist i piese care au fost ingrijit tiate
(flg. 416 = 1 113). cu sfoara la ED, dar rupte din vechime la EP - spongioase
1 . 3. . . .1 perforate. golit (fig. 215).
Cea mai semnificativ pies este un aralru dintr-o Un astfel de fragment cu inceput de despicare
baz de corn pe pedicut, partea activ de form conicii a longitudinal pe ambele fee provine din zona dintre raza
fost realizata pnn sub(ierea peciculului. Perloraia larg (3 de ghea i R 1 sau dintre R3 i blfurcaia terminat.
cm diametru! interior), oblic transversala ampl st la Proxima! spargerea axului este perfect transversal,
nivelul R1-R2. care au fost indepartata prin cioplire. Alcul, conturul axului in acest punct fiind elipsoidal. Spargerea
pastrat pe o lungime de 20 cm., are ED spart neglijent. razei secundare este recent. Spargerea distal a axului
(fig. 518 = 1418). este pa<1ial veche, pa<1ial recent. Pe toat lungimea
O a doua pies este o baz de corn czui. R1 a fost fragmentului s-au practicat dou nuiri longitudinala
ndeprtat prin tiere i percu(ie. Axul perforat urmrindu-se nlturarea unei baghete din cortex (lat de
transversal. D1n nefericire piesa este fragmentar. 17 mm), operaie care nu a reuit, dect par1ial. Pounea
Supralaa de desprindere a cornului este parial lustruit rmas, delimitat de cele dou anuri, prezint
(fig 312 = 1 216 ) . numeroase urme de percuie. Spongioase a fost
1 . 4. . . . . . . . . . . . . . .. 1 cu inceput d e tiere a axului. ndeprtat la ambele capete, dar nu pe toat lungimea
Corn czut de la animal de talie foarte mare, R 1 i R2 fragmentului (fig. 3/8).
ndeprtate de la baz prin tieturi transversale succesive 2. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . i cu raz.
asoc1ate cu percutii. Portiunea de ax pstrat a fost diferit O pies provine de la un animal mare cu R3 tiat
lucrat pe cele dou fee; pe faa intern (median) transversal forte ingrijit, baza palmetei (empaumura)
peretele a fost ndeprtat prin tieturi longitudinale; pentru spart. Spongioase razei 3 ndeprtat, operaie fcut
desprinderea plachetei dorite, la baza ei s-au aplicat parial i la EP (fig. 4/3 = 1 1/6).
taieturi transversale i percuii. Pe faa externa (lateral) Un alt exemplar are axul ingrijit tiat transversal sub
prin ciopliri succesive practicate din direcii opuse, R3, care este ns spart recent. Distal axul este spart
perpendiculare pe lungimea axului s-a adncit compacta neregulat. Spongioasa ndeprtat pe toat lungimea. Pe
cornului. in vederea frngerii lui Jransversale. De remarcat ambele fee laterale ale axului, nuiri longitudinale
c dopresiunea rezultat nu se afl la aceeai nivel cu adnci dovedesc intenia decuprii unei plachete (fig. 4/2 =
!i\1etura transversal de pe fala intern, ci intr-o pozia mai 1 0/6).
d1stal. Tol pe faa extern, sub sprtura transversal se 3. O. Poriune de perele din ax, despicat longitudinal.
observ portiuni scurte de anuri longitudinale. Pe o Despictura este foarte ngrijit, cu formare de muchii
lrt11me perlele au fost ndeprtate. Ar putea fi eventual un feele plate, cu striuri longitudinale (fig. 7/4 = 1 417).
topor-decan in curs de prelucrare. Circumferina bazei = 3. 1 . Parale de poriune de ax (probabil dinspre baz)
60mm: D d = 84x72mm (fl!l. 411 = 1 1 11 ) . despicat longitudinal, cu exteremitatea proximal curlat
1 . 5. . . . . . . . . i cu jgheab. i subiat pentru a putea fi prins intr-un mner:
Baz de corn pe pedicul. provenind de la un animal extremitatea distal tiat transversal i ascuit cu
foarte mare. Prin .groove and splint technique" s-a ajutorul silexului, are un aspect ,nefinisat". Pare a fi fost
IndepArtat jumtatea superioar a unei bune pf\i din R1 i pregtit pentru a fi transformat intr-o dalt de mari
poriunea corespunztoare din ax, indeprtndu-se par1ial dimensiuni (fig. 6/B = 9/5).
opongioasa s-a obinut un fel de jgheab. Faa posterioar a 3. 2 . . . . . . . . .cu o raz ntreag.
uulu1 a fost neregulat cioplit (fig. 811 ) . Piesa conine R3. Peretele axului a fost tiai
O alt baz de corn (dar czut) provenind de la un transversal imediat deasupra razei, tietur mai pun
o111mal de talie mic, a fost tiat similar cu p1esa precis spre captul proximei al cornului. Pe peretele
tocedent. Faa inferioar a R1 i faa posterioar a axului axului, spongioase uor adncit. Vrful razei este frnt
o u fost tiate oblic. Spongioase a fost complet nlturat recent (cel puin par1ial). Este evident c raza a fost folosit
ubmllndu-sa astfel un jgheab deschis la ambele capete (probabil la spat), deoarece pe o bun parte din lungimea
(fig. 812). Ultimele dou piese repet pe segmente limitate, sa striurile naturale ale cornului au dispArut, in locul lor
85
www.cimec.ro
aprnd i striuri de uzura (rg. 4f7 = 1 1 /5). tiat transversal; sub tietur se afl nume roase
3. 3. .. . . . . . cu o raz fragmentara din impresiuni de decorticare i lustru de folosire. Spongioase
bifurcaia terminat. razei - parial evidata. Piesa seamn cu un pistol (fig.
O pies (de la oo animal tnr) are raza pstrat 1217).
pat1lal, peretele axului deteriorat; spongioase neadncit 4.2. .. . . . . . . . . . . . . . cu razele tiate.
(fig. 3f7 = 1313) in timp ce o alta a avut peretele axului Una dintre piese are o razll l.iatlfrnl neglijent (fig.
despicai longitudinal. suprafeele create prin daspicare 3/5) celei de-a doua i s-a retezat numai vrful prin percLJ1ii
lustrue i cu s triuri longdinate, spongioasa pe alocuri repetate, in timp ce altui exemplar provenind de la un
adncRa , raza fractural(fig. 311). animal tnr i s-a retezat transversal una dintre raze, cea
3. 4. . . . . . . . . . . . . .cu baza unei raze. de-a doua avnd un .blseau' i lustru puternic de uzur pe
Peretele pastrat din ax are strict lungimea bazei razei. Faa bombat. Spongioasa complet evidat:i in zona razei
Spargerea distala e ste transversal. mai ingrijita; tiate i a palmelei i inceput de evi dare spre cea de-a
spargerea proximal este aproximativ transversal. doua raz. A folosit ca palmator(?).
ciopt. Raza a rost spart foarte aproape de baz prin Mai multe piese au razele tiatelfrnte prin percuie,
achiere (ca la ascuirea creionului). Interiorul razei a fost la una dintre ele se vd unmele putemicelor lovituri dale
gol de esut spongios, fr s se perforeze ins i atalia o raz ct i la EP.
spongioasa axulu i . Suprafeele create prin despicarea 4.3 . Topor de mn' realizat din zona de bifurcaie
axului sunt foarte netede. cu slriuri longitudinala pe toat raz-ax. Tierea axului s-a f:icut in sens longitudinal.
lungimea lor. Piesa destul de intens ars a fost in mod cert aceast regiune reprezentnd extremitatea distal a
o pies intermediar .gaine a ailelle'(6f7 = 13/B). piesei, ca extremitate proximal fiind folosit raza. Dei
Pi es Similar. mai prost conservat dect eficacitatea .toporului este problematic, dat fiind c tiul
precedenta . motiv pentru care observatiile sunt mai vagi. su este formal din esut spongios i compacta aferent,
Raza secundar are i spargeri recente; captul distal al unealta a fost intens folosit (fig. 1 315 ).
axului are i crust aderent . ceea ce nu permite observaii 5.0. Raze (fig. 415: 5/6-7; 7/5-9, 1 4 , 16; 1411 : 1 5/6, 9;
asupra spargerii; captul proxima! al axului a fost spart 1611-3 etc.).
neregulat. Pe una din fee mai exista o nuire inlenonat 5. 1 . Cu vrf natural. Dovezi categorice de Folosire a
(?) nceput i abandonat (?) , scpri ale silexului(?) in vrfutui nu exist. Pe unele apare ns la vrf a "Faet',
timpul prelucrrii. Pe aceeai fa piesa este intens ars la care s-ar fi putut forma i in mod natural. prin frecarea
brun-rocat-negricios; parial cu lustru (fig. 6/6 = 1 31 1 1 ). coamelor de pomi. Un exemplar are vrful .Ieit" cu puin
Un alt exemplar pstreaz o mai mare parte a spongioas vizibil. un altul are vrful foarte lustruit i in
peretelui din axul spart longitudinal. Suprafeele create prin form de lam (dei oompactizarea sa nu era total).
despicarea axului sunt netede i cu striuri longitudinala. Cteva piese sunt arse (716, 1 4 ; 15/6).
spongioase din loc in loc e vidat sau adncit. Raza a fost 5 . 1 . 1 .Raz cu EP cu unme de percuie i ardere, ED
tiata ingrijit aproape de la baz (are i o achiere produs spart neregulat, oblic. Pornind de la EP, intr-a poziie
probabil in momentul fracturrii razei). EP spart recent; ED latero-intem, s-a procedat la o despictur de 56 mm
uor rotunjit (fig. 511 = 1 3f7). lungime, cu o lrgime intre 3-6 mm practicat pentru
Printre piesele mai deteriorate menionm un perete fixarea unor piese de silex. ln acest mod se obinea o
de ax cu baza unei raze (probabil R1 ) cu o crust puternic unealt compus de lipui .SECERILOR" (fig. 611 = 1311).
(fig. 615), precum i un perete de ax. segment terminal cu 5.2. R1 tiat din ax, EP ingrijit tiat i amenajata
baza razei trei. Aceeai tiere longitudinal a axului prin relativ ovoidal, lefuita de jur-imprejur, lustru puternic de
,splint end groove technique": captul distal al peretelui uzur. ED cu "biseau dublu. de asemenea cu un intens
rotunjit. spongioase uor adncit. Baza razei puternic lustru de uzur in zona dintre cela dou 'biseau -uri. Destul
ciocnit prin folosire. de probabil va fi fost folosit ca "retuor" de mari dimensiuni
Astfel de piese sunt destul de frecvente In lotul de la (fig. 1211 ). Astfel de piese. dar cu vrful rotunjit i
Drguani, unele ins sunt simple rateuri de prelucrare. numeroase urme de uzur in tot lungul razei curat de
4.0. Zonede bifurcaie. rugoziti, se mai afl in colecie, dar in stri mai proaste de
4.1 . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . cu raze. conservare.
Un exemplar provine de la un animal tnr avnd 5. 3. Raze secundare cu vrf rotunjit. Nu este forte
doua raze terminale cu vrfurile foarte ingrijit tiate clar dac aceast rotunjire nu poate aprea i in timpul
transversal i marginile lustruite. Axul saprt neingrijit vieii animalului prin frecare. Unele au ns cte o faet
("Pratie") (fig. 1 1 12). ("biseau"), o pies este aplatizata i cu striuri rugoase slab
Blfurcae termlnal da la un animal matur/btrn cu marcate (fig 716 = 1 5f7). Prezint interes un exemplar al
razele asimetrice. Una este scurt i conic cu un .biseau crui var! nu este propriu-zis rotunjit ci dar tocit. El are i o
simplu, lustruita i ou vrful atenuat prin folosite, cea de-a faet minuscul; strict vrful este ars i lustruit (flg. 7116).
doua este lung, aplatizata i lat, cu un .biseau" puternic Morfologic, raza are un traseu ondulat, textura suprafeei
(fig. 5/2 = 1 1{7). poroas, in seciune, compacta este groas.
O alt pies de la un animal tnr are tot dou raze: O serie dintre aceste piese au fost atinse de foc.
vrful uneia are un .biseau' dublu, cellalt este compresal. 5. 4. Vrfuri de raze cu o tieturA oblic ("biseau").
Pa una dintre fee piesa este perforat, pe cealalt numai Tieturile se prezint sub variate aspecte: lungi, nele,
inceputul operaiei de soobire a compactei (fig. 513 = regulate, sigur inlenonate: neregulate, adncile cu aspect
13112). nefinisat, sau scurte, neregulate, mai degrab spargeri
Un foarte interesant exemplar are prima raz i accidentale, ort cu aspectul unor "faete". Majoritatea au
amors din R2. Captul distal al primei raza a fost ingrijit rugozit, adeseori slab marcate, unele au urme de ardere
86
www.cimec.ro
(destul de probabil neintenionat), o serie dintre ele au Sunt lungi intre 3-7 cm, foarte ingrijit tiate i finisate
spongioasa evidal. la ambele capete, unele dintre ele au fost complet
5. 4. 1 . Vrfde raz cu ED frnl I EP iiat ingrij i decorlicale (fig. 2/5). Piesa cea mai lnlreag a fost
marginea pulin lefuit, alenuat prin frecare. Decorticat; decorticata pe aproximativ dou treimi din lungime,
la EP spcngioasa indepartata pe o poriune scurt. Avnd formndu-se astfel un prag intre aceast poriune i
in vedere c ED are unne de uzur este probabil s fi fost suprafaa natural a cornului (fig. 7/15 = 1 5/1 0).
pnns ntr-un rnaner(fig. 715= 1 512). 5.8.2. Segment de perete de raz perforat
5. 5. varturi de raza cu dou sau mai multe tieturi transversal. Capetele sparte nesemnificativ (fig. 16/1 0).
oblice ('biseau'), unele dintre acestea putnd fi alturate 5.8.3. pies ornamentat (?) fragmentar. tiat tot
sau in planuri opuse. Aceas t prelucrare tinde in mod dintr-un fragment de raz, decorticat, are o profilare
indiscutabil la ob nerea DLILOR. Semnificativ;!! in acest inelar foarte ingrijit tial (fig. 1 6/9).
sens est e o foarte frumoas pies finit.
5. 5. 1 . DLTI. Un vrf de raz loarte bine lustruil, I.O. VARIA
are EP spartllrant (pnn folosire) iar ED cu "biseau dublu Pornind de la observaiile fcute pe coarnele "intregi"
asimetric, mai lung pe faa conve i muchia dallii Ieit. privind stadiile de pregtire, cu precdere a regiunii
Pe cele dou fete oblice se pstreaz numeroase bazilare a cornului, avnd ca rezultat forme adecvate unor
1mpresiun 1 transversate (fig. 1511). recipiente, ne-a fost facil nelegerea oblinerii acestor
5 . 6. Raze secundare cu vrful indeprtaVsuprimat, piese.
operae care in unele cazuri pare a se datora mai degrab 1. 1 . Recipiente. Acestea se realizau deci prin mai sus
folos.,ii i nu indeprtrii intenionate. In alte cazuri menionatele stadii succesive de prelucrare a coarnelor
fndeprtarea s-a fcut prin loviturkioplituri evidenta i intregi. stadii pe care le redm mai jos.
neregulate, sau chiar tiere circular, in rest sprtura aste a. Intr-o prim faza s-au nlturat toale razele
atfll de neregutat, nct pare o fractur ntmpltoare secundare (prin lieri transversal a i percuie ), pstrndu
poatechiarnatural (prin clcare). sedoaro parte dinR1 (fig. 1/3-4; 9/1; 1 0/1 -2).
5.6 1. Indepartarea vrfului razei s-a fcut prin b. Prin percui repetate evidente. baza presupusului
ciopluri regulate (care au produs un lustru local), corn de masacru i s-a dai un profil convex, oarecum neted,
punndu-se n evidenl spongioasa. Prin captul proxima! similar suprafelei de desprindere a unui corn czui (fig. 1/2
s-a procedat la indepMarea spongioase! (fig. 717 = 1 5/3). = 9/2).
Se disting o serie de piese: Ed cu margini rotunjite i c. Perlele rozelei s-au nlturat prin lieri, percuii
lustruite prin folosire (scormonire?); vrf ndeprtat prin i/sau leluire (fig. 1/2 = 9/2 = 1 0/4).
reteza re transversal, fr dovezi de folosire; ED cu aspect d. Prin "groove and splint technique", aplicat in
accidentat (neregulat) dar foarte lustruit; cu cioplituri lungul an\urilor naturale ale cornului, s-au ndeprtat
evidente pentru ndeprtarea vrfului, dar suprafaa de pe perelii anterior i superior (fig. 1/2 = 9/2 = 10/4 ).
care s-a despnns este neregulat i nefolos. O serie de e. S-a procedat la ndeprtarea ingrijil a \esulului
piese din pricina sprturii recente a EP nu pot fi ncadrate n spongios de pe toat lungimea cornului (fig. 1 /5 = 9/3).
nici u n tip. Dat fiind forma recipientelor anterior gsite la
5. 7. Raze secundare cu vrful suprimat pe o poriune Drgueni (A. Crimaru. 1977, fig. 39/5) i in staiunea
mare. Sub mpririle se refer la poriunea distal. Cucuteni A2-A3 de la Izvoare - Piatra Neam (fig. 15/5)
5.7.1 . Tiere distal lransversal sau aproximativ presupunem c aceste operaunl destul de elaborate
transversal, spongioase ndeprtat (scobit) incepand unnreau pregtirea cornului in vederea obinerii unor
do la cap tu/ distal, pslral la captul proxima/, care are recipiente cu uoul sau dou "ciocuri" din regiunea bazei
marginile rotunjite parial (fig. 514 = 12/3); sau spongioasa cornului. Totodat, din restul axului se puteau confecliona
complet n deprta t pe toat lungimea piesei (fig. 2/4 = alte obiecte utile (spatule, placheta. ele.).
1 515). une ori cu tierea dislal extrem de ingrijil, 1. 1 . 1 . O astfel de pies cu dou "ciocuri" (din pcate
rugozitalea ndeprtat i evi dare complet. Exist i piese lragmentar) obnul dintr-un corn de animal lnr a fost
cu spongioase nendeprtat. Toate au rugozil mai ales recuperal la Drgueni din umplutura unei gropi (fig. 6/4 =
la captul dislal. 15/4).
5.7 . 1 . 1 . Piesele trebuiesc considerate: "recipiente" 1. 1. 2. Pahar (?) cu conturul gurii ovoid/elipsoidal
corculare, teci, manoane, manere (fig. 2/4; 5/4; 1213. 5; (8Bx65 mm), pereii foarte subliri (21 -25 mm). In mijlocul
13110; 1 5/5). postamentului (fundului) decor de impunsturi dispuse in
5.7.2. Spargerea distal neregulal (intenlionat sau dou cercuri concentrice. Aceleai impunsturi fine i
nu?). i aici s-ar putea face subimpriri in funcie de deasupra fostei rozete complet nlturat (fig. 8/3 = 1 5/1 ).
ospectul poriunii proimale cu sau fr unne evidente In. = 57 mm; d. bazei = 7Bx74 mm; circumferina rozetei =
(c1oplituri) de pregtire a taierii. Dar cum partea proximal 242 mm. Este cea mai remarcabil pies de cam din
nu este activ, iar ele nu au fost folosite (neexistnd nici un slaiune i a fost lucrat pe baza cornului unui animal
1ndiciu de pregtire a lor) orice subimprjire ar fi lipsit de matur.
oons. Este totui posib ca la cateva piese s se fi 1 . 1 .3. Dou fragmente de recipiente (funduri) de
Inceput/incercai indepartarea spongioasei la unul sau la contur ovoid (56 x 43 mm i 60 x 43 mm), provin de la
ambele capete. Unele nu au rugozilli. dou sunl pulemic animale tinere, date fiind dimensiunile reduse In
01platizate. comparalie cu ale piesei precedente. Ambele pstreaz In
Curba intern a uneia are un ir de mici incizii interior impresiunile de silex cu care s-a cural
rugulale. spongioasa, fr s se mai fi procedat la o netezire (fig. 2/3;
5.8. Segmente de raza (gaines f tenon) = dopuri. 7/10; 1 5/2-3).
87
www.cimec.ro
11.0. Linguri. V. O. Bagheta.
11.1 . D intr-o baz de corn de di mensi uni modeste, a V. 1 . Dou piese de c ontur drept. decupate una din
fosl liata a cupul-lingur d in care se p bt reaz o parte peretele de ax (fig. 1 6/12), alta din perete de raz (fig. 1 6/B)
din cu i din toart. Pe ambele fee ale toii, i in au putu t fi folosite ca retuoare (A.Billamboz, 1 977, fig.
interiorul cuului, se observ striaiile l ongitud inala de 4014).
decortica re. Nu este exdus, ca in cu rsu l tierii ma rgin ilor V.2. Tot din peretele de ax s-a realizat o bagheta cu
piesei fini sarea s fi euatinlruct acestea (m argi nile) sunt captul mai ingust, slab rotunji t i cu impresiuni ca de
sparte neregu lat (fg. 7111 = 1 5141. grosimea perelor = 2-4 naluor. Captul opus este l it, cu muchie dreapt,
mm; lungimea fragmentu l ui = 77 mm. puternic lustruit prin folosire (fig. 1 6/ t 1 ).
11.1 .2. Un alt tip de l ing ur a fost lucrata dintr-o VI. O. Achii.
placheta! perete. S-au atenuat rug ozi lile feei externe pe Vl.1. Foarte numeroase su nt a chii lelde eun de
mner, poriunea activ!i (fragmentar) fand decortical pe prelucrare .
ambele fee, aa incat faa intern a esutului spongios V1.2. Nu l ipsesc nici fragmentele de piese a cror
formeaz un cu puin adncit (fig. 7112 = t414). Lung. lorm i d eslinaie nu o putem preciza .
frag. = 14,3 mm; l. max. = 32 mm.
1 1 . 1 .3. Fragment de cu putnd proveni d e la o pies In ceea ce privete repartia substanelor dure
sim ila r . EMteriorul decorticat i l ustruit. interiorul adncit animale in cadrul aezrii trei loo.m se i ndi vi dualizeaz ca
prin evidarea complel a es utu l ui spon gios. Urme avnd o mare concenlrae de obiecte (i deeuri) de os i
p uternice de uzur (fig. 1518). Lung. trag. = 75 mm; l. corn: locuinele 14, 15 i 16.
max. = 35 mm; gros. max. = 5 mm. ln locuina nr. 1 4 pe l ng apte lespezi destul de
O alt p1esil de acelai gen a fost intens folosit; ED a mari (o parte din ele av nd aspect de rnie nefasonate)
cuul ui fiind lustruit i tocil pe ambele fee, cea se aflau 14 lopoare de silicolil (Intreg i sau fragmentare) in
e><lerioar avnd brbituri i slri u ri late i ad nci , de uzur. diferite stadii de prelucrare, ase vrfuri as cu e de os
Pare a fi lu cra t cu ea pe materiale abrazive (fig. 711 = (printre care i o pies in cu rs de fin isare) i 1 1 piese i
1 6/13). Lung . frag. =81 mm; l. = 29mm. fargmente de corn, unele in diverse stadii de prelucrare
Aceleiai categorii ii va fi apari n ut i un exe mpl ar, (di ntre care menionm un capreol "monstruozit" i un
care ns pri n dimensiuni, curbur longi tudi nal i manon destinat unei herminete). Este neindoielnic c
transversal indic un p erete de raz secundar (fig. 14/6). intre topoare , piesa de os nefin isal i lespe zi eMisl o
Lung. frag. = 1 1 2 m m ; l!i. max. = 24 - 26 mm. co relaie , primele fiind lefuite pe cea din urma. Care este
Dintr-o li ngu r (?) realizal pe com decorticat, s-a expli caia restului de obiecte de os i corn in numr relativ
pstrat d oar cuul. Faa extern plan-convex, cea mare pare mai puin d ar, dei i aceste piese ar fi putu fi
intern uor concav, concavitatea p;!istrndu-se p n la fin isate tot cu ajutorul lespezilor abrazive.
gur. Toate margin ile sunt rotunjite , vrful lingurii este uor i in inventa rul locuinei nr. 15 piesele de corn (intregi
lustru it. Spargerea s-a produs imed i at sub ingustarea cozii i fragme ntare) ocup un loc importan l , aici descoperin du
(fig. 7113 = 16/14). Lung. frag. = 48,5 mm; l;!i. max. = 24 se 26 astfel de obiecte.
mm; l . gurii = 20 mm Loc ui na nr. 1 6 era una dintre cele mai mari din
111.0. Spa tule aezare. In proximitatea ei se afla loc ui na 16 bis (la mai
111.1. Din co rn decortical care pstreaz numeroase puin de 2 m di stan ) pe podeaua, fr;!i brne a creia
impresiuni longiludinele de silex, car e trdeaz zcea un bul g re mare de silex in curs de prelucrare,
reproducerea intenional a grosimii peretelui . s-a realizat inconjurat de apte nuclee fragmentare, ase percutoare,
o frumoas spatul . Piesa are ambele capete oarecum achii (129 mici, 36 mijlocii, 14 mari ), diverse lama, dou
rotu nj i te, dar unul d i n tre ele este dub lu fa de cellalt. "chasse-lames", trei fragmen te de corn ( folosi te), dou
Captul mai alt a fost activ, el fiind i mult ma i subire . 40 raze secundare, precum i o coast de bour cu o zon
mm de la captul lat, faa inlem este perfect plat; restul apl atizat.
piesei este foarte slab concav, iniial asimetric, spre captul Printre chi rp icul locuinei 16, sub el i de jur mprejurul
ingust - aproape s imetric (fig. 713 = 1 415) . Lung. frag. = 167 l ui s-au gs it peste 50 de piese i fragmente de coama
mm; l. max. = 26 mm; l. min. = 11 mm. ( parte din ele nesate intr-o groap puin adncij), patru
Nu ar fi e xclus ca i piesele prezentate la 11. 1 . 3. S fi piese de os flnisate i trei "czluri" de prel ucra re. Motivul
fost folosite ca spatu le -l in g uri . apropierii dintre cele dou cldiri-ate lier, ale cror funi
IV.O. Placheta. sunt a tt de dare, ni se pare suficient de elocvent pentru a
IV. 1 . Plachel din pe rete de ax de corn mare, cu ED nu mai necese co me ntarii .
rotu nji l;!i i mai lat decat EP. esu tul spon gios aproape Cele dou "ateliere" al turate di n l ocuinele 16 i 1 6
ters, ca i rugozilile din zona ED (fig. 14/2). Probabi l se bis (ca i acela d in locuina 1 4 ) ne-ar p utea eventual
inten\iana obnerea unei spatule . indreptfi (cel puin in actualul stadiu de publicare a
IV.2. Din te hni ca "groove and splinl", frecvent folosit descoperi rilor) s emitem, cu prudena de rigoare, ipoteza
la D rgu eni - Ostrov, dup cum s-a constatat pe coarnele unor me teri specializa care lucrau unelte de cam (i
intregi , fragmentele de ax, etc., a rezultat o serie destul de poate i de sile - vezi bogAia acestui utilaj - cap. V) i
numeroas de placheta, fie din pereii de ax, fie din perei i pentru schimb.
de raze. In general nu numai marginile lor longitudinala, ci
i capetele rotunje i/sau trunchiate sunt ingrijit realizate,
uneori chiar lustruite. Este greu de precizat dac
reprezenta u "ebauches" pentru spatule/linguri, sau dac
erau destinate altor operaii (fig. 7/2, 4, 1 7; 14/3).
Bibl1ografe 5. Flg. 5 Piese de com. 1 ,8, dinloc. 16;3, din loc. 15.
6. Fig. 6 Piese de corn. 1, secer din loc. 14; 2, calol
A. Blllamboz, 1977 =A. Billamboz, L'industrie du bois de fragmentar; 3, din loc. 16; 4, din gr.28; 8. din loc. 15. Scri
cerf en Franche-Comte du Neolithique et du debut de diverse.
fAgedu 8ronze, Galia Pn!histoire, tom 20, 1977, fasc.1 7. Fig. 7 Piese de corn. 1, din gr. 22; 5, din loc. 10; 6-7, 14, din
2 SCIVA. 1988 = Alexandra Bolomey, Silvia Marlnescu gr. 1 5; 8, din gr. 14; 9,16 din loc. 16; 11-12, din gr. 27.
Bncu, Industria osului In aezarea cucuteniana de la 8. Fig. 8 Piese de com. 3, goblel din gr. 15; 4-5 delalii de
Dmgueni-Ostrov, SCIVA, 39, 1988, 4, p.331-353 prelucrare.
3 A. Crimaru. 1977 =A. Crimaru, Dmgueni. Contribuii 9. Fig. 9 Piese de cam. 2, din gr. 35; 4. din gr.34 din loc. 16; 5,
la o monografie arllao/ogic, Bacu, 1977 dln loc. 15.
Drgueni, 2000 = Silvia Marlnescu-Bncu, Alexandra 10. Flg. 10 Piese decom.2, dln loc. 2;4, dlngr. 35.
Bolomey, Dmgueni, A Cucutenian Communlty, 11. Flg. 1 1 Piese de corn. 1, din gr. 22; 2, din gr. 34 din loc. 16; 3-
Bucureti, 2000. 4, 8. din loc. 16.
12. Fig. 12 Piese decom. 6 , d in loc. 16; 7, din loc. 17.
Legenda Hgurllor 13. Fig. 13 Piese decom ( 1 ,3-12) ; i os (2). 1 , din loc. 14; 10, din
loc 16; 12. dln loc. 15.
Fig. 1 Piesede com. 1 , din gr.34dln loc. 1 6; 3 din loc. 2. 14. Fig. 14 Piese de com.4-5, din gr. 27; 8, din loc. 16.
Fig 2 Piese decom . 2 . din gr. 34 a loc. 16; 3, din gr. 17; 15. Fig. 1 5 Piese de corn (5 din aezarea cucutenian de la
4.din loc. 14 ; 5 din gr. 15. Izvoare). 1 ,6, din gr. 1 5; 2, din gr. 17; 4, din gr. 28: 7, din gr.
Fig. 3 Piesedecom. 1-3dinloc. 16. 14.
Fig 4 Piesede com. 1, dingr.22; 5-6, din loc. 16. 16. Fig. 16 Piese decom(1-6, 6-14)ios (7) .
www.cimec.ro
2
Fig. 2 Pi ese de corn. 2 din gr. 34 a loc. 1 6; 3 din gr. 1 7 ; 4 din loc. 1 4; 5 din gr. 1 5 .
96 ------ ctanNMi tu
www.cimec.ro
Fig. 8 Piese de corn. 3 goblet din gr. 1 5 ; 4-5 detali i de prelucrare
.
99
www.cimec.ro
------
3
Fig. I l Piese de corn. 1 din gr. 22; 2 din gr. 34 a loc. 1 6; 3-4, 8 din loc. 1 6.
100 ------- }lcta ln"o5ei "tutcroensis
www.cimec.ro
Fig. 1 2 Piese de corn. 6 din Joc. 1 6; 7 din Joc. 1 7.
-- 101
--
www.cimec.ro
Fig. 1 3 Piese de corn ( 1 ,3- 1 2) i os (2). 1 din loc. 1 4; 1 0 din loc. 1 6; 1 2 din loc. 1 5.
www.cimec.ro
Fig. 1 4 Piese de corn. 4-5 din gr. 27; 8 din loc. 16 .
www.cimec.ro
-"
' '
. .
. ...;
2
3
- ,_
5
6
c
..
,,.
'"'
/
11
------ 1 05
www.cimec.ro
UNELTE DIN CORN DE CERB DESCOPERITE N
AEZAREA CRNICENI-HOLM 1 1
Ruxandra A/aiba,
fu/lan Grdinaru
108 ------
www.cimec.ro
ramiflca!ie eate o perforare oblic, nu perpendicular, in primele faze mciulie pentru a putea fi mai uor !inul in
dreptunghiular, apoi cilindric" . mn" .
In staunile cucuteniene i tripoliene, din
Consideraii. Funcionalil!ile uneltelor realizate din corn de cerb toale fazele, materiile dure animale din care s
trebuie s fi fost multiple. R. Vulpe menioneaz din inventa rele aezrii au lucrat artefacte de os, corn, mai ales de
de la Calu. astzi Piatra oimului-Horodile un fragment de topor - cerb, denlie. cochilii .a. au fost preferate mai
bard, lucrat tol din corn de cerb lustruit, perforat cilindric, transversal. ales pentru rezistena ridicata a acestora, In
Totodat, prezint i un aU fragment, probabil neterminat, tiat in form raport cu prelucrarea relativ uoar, prin
de prism", ce s-a vrut a fi fost un ciocan lnc neperforat. Piese cioplire, lefuire, ferestruire, sfredelire. Cel
perforate transversal, cu un capt convex i altul lefuit se gsesc i la mai des s-au lucrat coarnele maturizate,
Gura Vii-Silite". Prin retuarea longitudinal a conului se ob!ineau i lepdate toamna. Coarnele detaate de pe
alte piese, intre care una descoperit la Trpeli-Rpa lui Bodai, dar cu craniul cerbului omorat nu aveau rezisten!a
vrful rupt, s-a apropiat de forma pumnalului, la fel ia un capt cu o mic celorlalte. Prezen!a uneltelor lucrate din
LISTA FIGURILOR
Fig. 1. CArniceni-Ho/m 11. Unelte din corn de cerb: 1 planta tor; 2 brzdar din corn de cerb. Civilizaia Cucuteni B,.
Fig. 2. CArniceni-Ho/m 11. Brzdar din corn de cerb - fotografie. Civilizaia Cucuteni B,.
Fig. 3. CArniceni-Holm 11. Pies din corn de cerb degradat. Civilizaia Cucuteni B,.
Fig. 4. Crniceni-Holm 11. Pies din corn de cerb degradat - fotografie. Civilizaia Cucuteni B,.
Fig. 5. Crniceni-Ho/m 11. Splig din corn de cerb. Civilizaia Cucuteni B,.
Fig. 6. carniceni-Holm 11. Splig din corn de cerb - fotografie. Civilizaia Cuculeni B,.
Summary
The presence of tools created from antler or roebuck horns, of dlfferent ages and slzes, in the Cucutenian
settlements of ali phases. come to show that Cervus elaphus was common around the Cucutenian sites, and also
nearthe Crniceni-Holm 11 site, situated at the rightofthe Middle Prut, i n the central Moldavian Plateau.
1. Planterworked from a limb, with a broken end , and another with a chipped and smoothed top (fig. 1/2;
L_= 1 96 mm; 0, = 28 mm). 2. Rutterworked on the main horn (fig. 3-4; L = 2 1 4 mm), "relatively graei!, showing
than on dropping the individual was at aproximately the second elimination". as S. Haimovici shows in the adjoining
study ( The analysis of fauna material from an Archaeozoological point of view), taking in consideration, most of the
times, the probabie age of the animals these come from. At the base of the pole a transversal perforation can be
observed, of cylindrical shape, created at the point where the arbor meets the limb ofthe base and polished cut eye.
3. Fragment of lost horn, masive, perforated but degrated (fig. 5-6; L = 1 82 mm), results after S. Haimovici !rom a
specimen at the fifth or sixth etimination of the horn". 4. Too/, may be a short scoop, but mass1ve (fig. 5-6; L = 159
mm), was worked on a base frabment of a mature specimen, "that was at about the fifth or sixth elimination of the
horn", as S. Hai movici states.
UST OF FtGURES
------ 113
www.cimec.ro
UN PAN DANTIV DIN SCOIC I O U N EALT PENTRU
PRELUCRAT OSUL DESCOPERITE N AEZAREA
GUMELNITA
'
A1 DE LA NSURTEI
'
- " POPINA 11"
Stilnlc PANDREA,
Viorel STOIAN,
Costin CROITORU
BIBLIOGRAFIE
Pandrea et al. 1 999. Pandrea, S., Sirbu, V., Neagu, M. Cercetri arheologice in aezarea gumelniean de
la fnsurei- .Popina /",jud. Brila. Campaniile 1995- 1999. lstro X: 35-70.
Pandrea, Vemescu 2005. Pandrea S., Vemescu M. Cteva observaii referitoare la raporturile dintre cultura
Guimelnia i cultura Precucuteni. Cultur i Civilizaie la Dunrea de Jos XXII: 263-278.
www.cimec.ro
IN SURATE!
Judetul Braila
"Popina 1" si "Popina Il"
Scara 1 :500
/ '
/ 7
./
Poplna 1
,..
1:
B
o._.1i=:=2-3cm 1 =:::i2...3cm
O ..i:
i.
0
-.:::-.
1
:::=
2 3cm
FIG. 2 nsurci - "Popina Il"; 1 . Pandantiv din scoic; 2. lcfuitor pentru unelte din os
1 . 1ntroducere
2. Contextul descoperirii
Petera Cauce de la
Cerior (CRC) prezinta in sala
principal un consistent pachet de
sedimente, de vrsta holocen,
nederanjat p r i n i n t e rventii
anlropice mai vechi sau recente.
din care s-au recuperat
numeroase vestigii de locuire
preistorica. Au lest decelate, pe
baze slratigrafoce, opt etape de
ocupare, marcate printr-un numar
corespunzator de niveluri: nivelul
1, atribu cuKurii Stareevo-Cri,
fazele IC - IIA; nivelul 11, atribuit
culturii Turda; nivelul III, atribuit
culturii Petrell; nivelul IV, atribuit
culturii Tiszapolgr; nivelul V,
atribun culturii Bodrogkeresztur;
nivelul VI, atribuit culturii Cotofeni;
nivelul V I I , atribuit culturii
Wietenberg; nivelul VIII, atribuit
evului mediu. Situl plurislratifocat
din Petera Cauce este, pn in
prezent, cel mai reprezentativ
exemplu de loculre preistorica in
mediul endocarstic din estul
Muntilor Poiana Rusc, oferind
cea mai consistent i variat
s e c v e n t a d e s t r a t i g ra f i e
arheologica de lip cavemicol in
situ din zon. ln acelai timp,
acest s a oferit prilejul derularii
analizelor complexe
m u l t i d i s c i p l l n a re a s u p r a
materialelor recuperate, prin
initierea colaborArii cu specialiti
din diverse domenii (arheologl, Fig. 2 Podoabe din materii dure animale aparinnd culturii
speologi, geologi, mineralogi, Cotofeni descoperite recent n Transilvania: pandantive sau
a r h e o z oo l o g i , c e r c e t t o r i mrgele amenajate pc canini de cine (CRCNI 3-4) - vederi
specializati i n tratamentul statistic generale, de detaliu i reconstituirea ipotetic a modului de
al datelor, in studiul IMDA i al
ataare pc fir.
industriei litice etc.); rezultatele
acestor colaborri s-au
concretizat in cele dou volume al cu bibliografia).
monografiei situ lui, recent editate, Petera din Bordu Mare de la Ohaba-Ponor (OPN) este binecunoscuta pentru
ca i Intr-<> serie de articole i materialele de epoc paleolltlc, foarte importante, descoperite in anii '50 de catre
studii (luca, Roman. Diaconescu colectivul condus de Constantin Nicolescu-Piopor. Sondaje restrinse a executat in
2004; luca, Roman, Diaconescu, peter i Alexandru Punescu in 1983, 1 986 i 1994, iar explorrile speologice periodice
Ciugudean, El Susi, Beldiman din anii '80 i '90 au permis recoltarea allor materiale paleonlologice i arheologice.
2005: Beldiman, Sztancs 2005a - Deasupra unui pachet de sedimente, cantonnd resturi consistente databile in paleoiHicul
------ 119
www.cimec.ro
analizate provin din cercel4rile efectuate
in perioada 20()().2004 (Ciut, Gligor.
DaisaCiul, Rabsllber, Kolbe 2005 - cu
bibliografia; Be!diman. Sztancs 2005c;
Beldiman, Ciul4, Sztanc:s 2005 - cu
blbliogralia).
3. Obiective. Metodologie
Tabel nr. 1 Podoabe din materii dure animale apal'\innd culturii Co\ofeni descoperite recent
in Transilvania: tipologia i dislribu\ia cantitativ pe siluri.
Tipuri i efective
Sltul Dinti Rondel perforat Cochilie Total
Pandantlve
perforal i materii prime perforat
CRC 2 1 3
OPN - 1 - - 1
SEG 2 2 3 - 7
Total 4 3 3 1 11
3.1. Dini perloral artefaclelor pe u n suport texlil sau d e piele (probabil vemnt).
Alte unme de folosire sunt localizate la nivelul perfora\iei, pe
Doi canini inferiori de cine (CRCNI 3-4, lip III A2 h) ambele lele: aceasta are conturul uor defonmat in jumtatea
(fig. 2), provenind de la acelai individ. descoperi\i in Petera proximal (superioar) i puternic tocit. cu marginile rotunjite.
Cauce. nivelul Co\ofeni. pstra\i in colec\iile Muzeului Astfel de unme lipsesc pe restul circumferin\ei, care i-a
Castelul Corvinilor)) Hunedoara. Sunt exemplare intregi, in conservat aspectul ob\inut prin perforare; este de luat. astfel.
stare de conservare excep\ional, avnd lungimea de 36-37 in considerare ipoteza fixrii verticale pe fir a piesei ca element
mm. Suprafetele pieselor sunt cele anatomice; singura de colier - mrgea (Luca, Roman, Diaconescu 2004, p. 78,
pol'\iune unde se constatA interven\ia tehnic este baza pl'\ii 238, pl. Vllf7-8; Beldiman 2004c; Beldiman, Luca. Roman,
apicale, unde s-a practicat cte o perforae bilateral, de Diaconescu 2004, p. 85-91 , 469-475; Beldiman, Sztancs
fonm circular in plan i bilronconic simetric in profil, avnd 2005e, p. 1 65, 239-240, pl. XXXIV-XXXV).
pere\i concavi. Debitajul se refer la prelevarea caninului din Canin inferior drept? de cine (SEG/11 16, Up III A2 h)
maxilarul inferior, probabil prin fractura rea acestuia. folosindu (fig. 3), descoperit in situl de la eua-.Gorgan", in inventarul
se metoda percu\iei directe; pe suprafe\e nu se observ nici un L5, pstrat in colecliile Universillii 1 Decembrie 1 918 Alba
fel de urme care s poa fi puse in legtur cu extragerea prin Iulia, Facullalea de Istorie. Apal'\ine subfazelor lllb-lllc, etapa
alte procedee tehnice. Fasonarea ia in considerare de locui re A. Este o pies fragmentar. cu lungimea ini\ial de
prepararea, pe ambele fe\e. a pol'\iunii pe care unma s se 33 mm i cea pstrat de 31 mm; lipsete vrful coroanei, al
execute perforarea prin n\uire axial/oblic superficial, cu crei smal\ s-a exfoliat in vechime; iar suprafe\ele sunt
ajutorUl unui vrf litic; scopul opers\iei a fost acela de a asigura afectate discontinuu de coroziunea rdcinilor de planle
fixarea vrfului cu care s-a executat perfora\ia, evilndu-se ierboase. Este un pandantiv sau element de colier. element de
derapajul acestuia, frecvent intlnil in cazul perforrii pieselor anfilaj cu dispozitiv de fixare sub fonma unei perfora\ii
mici, dure i cu suprafe\e convexa; unmele operaei au fost proximale dispuse central. Nu se constat unme de debilaj
pal'\ial eliminate prin realizarea perfora\iei respecUve. A unmat (extraC\ie din maxilar) i de fasonare. Inainte de realizarea
perforarea bilateral simetric prin procedeul rola\iei perfora\iei s-a procedat la prepararea superficial a
allemalive a unui vrf litic i alezarea perfora\iei prin rota\ie suprafe\elor prin abraziune axial i transversal. Perforarea
rapid. Opera\ia a conferit morfologia uniform circular este bilateral asimetric decalat, efectuat prin rota\ie
perfora\iei i a generat unme tipice sub forma striurilor rapid (continu) cu ajutorul unui vrf liUc fixat intr-o tij de
elicoidale pe perelii concavi ai acesteia. Dia metrul exterior al lemn sau al sfredel ului cu arc. Pe perei perfora\iei se observ
perfora\iiloresle de 5 mm, iar cel interior de 2 mm. striuri elicoidale specifice. Diametrul exterior al perforaei este
Unmele de utilizare sunt localizate pe suprafe\ele de 4/3,5 mm, iar cel interior de 3,5/2 mm. Ca unme de uzur
rdcinii (fala extern i Intern), care au aspectul tocit i remarcm tocirea fin i rotunjirea marginilor perfora\iei
lustruit. Prin examinarea cu lupa binocular, pe aceste (Beldiman. Sztancs 2005c; Beldiman, Ciut, Sztancs 2005, p.
suprafele nu se constat existen1a striurilor fine. scurte, 30-3 1 , 52. pl. 7/SEG 11 16).
dispuse aleatoriu. Urmele de tocire i lustru sunt inlerprelate Canin superior drept? de porc mistre sau cemivor
ca generate, probabil, prin utilizarea caninului ca obiect de (SEG/11 14, tip I I I A2 e) (fig. 4), descoperit in situl de la eua
podoab, fixat prin suspendare pe o fibr oarecare. probabil .Gorgan", in inventarul L5, pstrat in colec\iile Universit\ii 1
fie de piele sau fir textil, lal/cu diametru! de circa 2 mm. aa Decembrie 1 9 1 8 Alba Iulia, Facultatea de Istorie. Apal'\ine
cum sugereaz diametrul lnterior al perforaliei. Acest mod de subfazelor lllb-lllc, etapa de loculre A. Este o pies
ataare a determinat micarea continu i frecarea fragmentar, fracturat in vechime i recent la partea
Fig. 5 Podoabe din materii dure animale apartinnd Fig. 6 Podoabe din materii dure animale apartinnd
culturii Cotofeni descoperite recent n Transilvania: culturii Cotofcni descoperite recent n Transilvania:
pandantiv pc fragment de defens de mistrc1 (SEG/11 pandantiv pc fragment de defens de mistrel (SEGm
1 5 ) - vederi generale i de detaliu. 32) - vederi generale i de detaliu.
1 22 ----- ctai u
www.cimec.ro
dispozitivului de suspendare s-a fcut prin perforare bilateral
asimetrtc (mai ampl pe faa superioar) prin rotaie rapida
(continu) cu ajutorul unui vrf lltic fixat intr-o tlja de lemn sau
al sfredelului cu arc; slrturt elicoidale specifice se observ pe
pereii perforaiel. Aceasta este dispusa excentric spre
marginea dreapta; nu se observ urme de preparare
prealabil a suprafeei de amplasare a perforaiei. Diametru!
exterior al perforalei este de 3 mm, iar cel interior de 2,5 mm.
Urmele de utilizare sunt reprezentate de toclrea fina i
rotunjirea marginilor perforaiei, ca i de fracturarea
accidental/! la nivelul perforaiei, probabil in timpul utilizllril (al
fixarii piesei pe fibr) (Beldiman, Sztancs 2005c; Beldiman,
Ciut. Sztancs2005, p. 30-3 1 , 52, pl. 7/SEG 11 15).
Pandantiv pe fragment (perete) de canin de porc
mistret (SEG/11 32, tip III B3) (fig. 6), descoperit in situl de la
eua-..Gorgan", in inventarul G7. pstrat in coleciile
Universitii 1 Decembrie 1 9 1 8 Alba Iulia. Facultatea de
Istorie. Apaf1ine subfazelor lllb-lllc. etapa de locuire A. Este o
pies ntreag, avnd lungimea de 7 1 mm. in stare de
conservare bun; pe fee se observ depuneri discontinue de
oxid de mangan. Obiectul are form general trapezoidal/l
asimetric in plan i curba (anatomica) in profil, cu margini
curbe. partea distal tocit, extremitatea distal ascuit i
perforaie mezio-proximalll, dispusa uor excentric spre
marginea dreapt; suprafeele sunt parial modificate tehnic.
Debllajul s-a realizat prin prelevarea caninului din maxilar,
probabil prin fracturarea acestuia din urm. apllcndu-se
percuia direct/despicarea; a urmat prelevarea unui fragment
de perete al caninului prin acelai procedeu al perculei
direcle/despicrii. Fasonarea a fost intens; constatm:
modelarea extremitll proxlmale prin retuare Invers;
regularizarea superficial a feei superioare i a marginilor prin
abraziune axial i oblic. Pe pf1ile respective se observ
serii de strturl dispuse axlal, bine marcate, estompata prin
toclrea produs in timpul folosirii. Perforaia este asimetric,
mai ampl pe faa inferioar, executat bilateral prin rotaie
rapid (continu) cu ajutorul unui vrf litic fixat intr-o tij de
lemn sau al sfredelului cu arc; slrturlle elicoidale specifice se
conserv pe pereii perforaiei, ele fiind estompata prin
aciunea fibrei de ataare (tocire/rotunjire margini i pere);
perforaia are form oval i este dispusa uor excentric spre
marginea dreapta; nu se observa urme de preparare
prealabil a suprfeei de amplasare a perforaiei. Diametru!
Fig. 7 Podoabe din materii dure animale aparpnnd exterior al perforaei este de 7/6,5 mm, iar cel interior de 4/3,5
culturii Co)ofcni descoperite rcccm n Transilvania: mm. Urmele de utilizare sunt localizate att pe suprafee i
pa ndant i v pe segme nt de raz de corn de cerb margini (locirea i rotunjirea acestora), ci i la nivelul
(OPN/lll 1 ) - vederi generale, de detaliu i perforaiei (tocirea i rotunjirea marginilor i a pereilor
acesteia in timpul utilizrii - al fixrii piesei pe fibr. Tocirea
reconsutuirca ipotetic a modului de ataare pc fir.
intens a pf1ii distale i a exlremilii distale poate indica insa
Universitii 1 Decembrie 1 9 1 8 Alba Iulia. Facultatea de i utilizarea piesei ca unealt (vrf pentru perforarea pleilor?)
Istorie. Apaf1ine subfazelor lllb-lllc, etapa de tocuire A. Are atmal la gt in timpul folosirii, ipotez pe care nu o
form general curb (anatomic), exlrematea distal excludem i asupra creia ne propunem a reveni cu alt prilej,
ascuit i perforaie proximal. Suprafeele sunt paf1iat pe baza unor date recente din literatura intemalonal/l
modificate tehnic. Este o pies fragmentar, fracturat in (Beldiman, Sztancs 2005c: Beldiman, Ciutll, Sztancs 2005, p.
vechime la partea proximal - la nivelul perforaiei. avnd 30-3 1 . 52, pl. 7/SEG 1 1 32).
lungimea pstrat de 48 mm; in resl, starea de conservare Pandantiv din com de cerb (OPN/111 1 , tip III 86) (fig. 7).
este foarte bun. Etapa debitajului a insemnat prelevarea descoperit in Petera din Bordu Mare de la Ohaba-Ponor, in
caninului din maxilar, probabil prin fraclurarea acestuia din nivelul de locuire corespunzator culturii Coofeni, pstrat in
urm aplicndu-se percuia direct; a urmat prelevarea unui coleciile Muzeului Castelul Corvlnilor Hunedoara. Piesa
fragment de perete al caninului prin anuire axial i percuie este intreaga, realizat pe segment terminal de raz de corn
direct; marginile au contur neregulat; marginea stng de cerb (probabil raz de coroan), avnd lungimea de 74
poart urmele operaiei de nuire axial, Iar marginea mm. In scopul conservrii, artefactul a fost acoperit cu un strat
dreapt pe acelea ale fracturllril prin percule direct. de lac. El prezint o fisur de deshldratare axiala larg, in
Fasonarea a fost superficiala, urmrind regularizarea dezvoltare, care afecteaz/l feele pe aproape toatll lungimea
suprafe)elor prin abraziune axial i oblic. Amenajarea lor. Prelevarea segmentului respectiv (debltajul) s-a fcut prin
3.3. Rondele
Fig. 8 Podoabe din materii dure animale aparinnd culturii Co!ofeni descoperite
RondeltJ pe fragment recent n Transilvania; 1, 3 rondel pe fragment de valv de scoic ( Unio sp.)
de valva de scoic de apa (SEG/U 1 7) - vederi generale i de detaliu; 2 originea materiei prime.
dulce Unio sp. (SEG/11 17, tip
III E4) (flg. 8). descoperit in din circumferint este constituit de marginea anatomic a valvei, prezervata special in acest
silul de la eua-.Gorgan", in scop in timpul opera!iei de debilaj i fasona re; restul circumferintei are contur sinuos, rezultat
stratul de cultur, pstrat in prin debitaj i fasona re. Perfora!ia are contur neregulat rezultat in urma aplicrii procedeului de
colec!iile Universillli 1 perforare prin percu!ie indirecta sau presiune cu ajutorul unui vrf (lilic sau de os). Debilajul s-a
Decembrie 1 9 1 8 Alba Iulia, realizat prin prelevarea (decupa rea) unul fragment de valv probabil prin percu!ie indirecta sau
F a c u l t a t e a de I s t o r i e . presiune aplicat succesiv cu ajutorul caplului unei lama lilice; piesa urmtoare (valv)
Apane subfazelor lltb-lltc, ilustreaz elocvent aplicarea acestui procedeu. prin perfora!ia liniar specific pstrat.
etapa de locuireA. Piesa este Fasonarea a urmrit regularizarea marginilor prin abraziune axial i oblic. Amenajarea
pstrat fragmentar, lipsesc central a dispozitivului de suspendare s-a fcut prin perforare de pe fala superioar,
mici porpuni ale recurgndu-se la perculie indirecta sau presiune, cu un vrf liUc sau de os; aa cum s-a
circumlerin!ei. exfoliate subliniat deja, marginile de morfologie neregulal specific indic recurgerea la o asemenea
recent; forma sa este oval solue lehnlc. Dia metrul perforatiai este de 5/4,5 mm. Urmele de utilizare nu sunt decelabile
neregulal. Ea reprezint un (Beldiman, Sztancs 2005c; Beldiman, Ciut, Sztancs 2005, p. 30-3 1 . 52. pl. 7/SEG 11 17).
element de anfilaj tcnd Valva de scoica de apa dulce Unio sp. perforata (SEG/11 33, tip V A2 c) (fig. 9/1, 3),
parte, probabil, dintr-un descoperita lnsltul de la eua-.Gorgan. in inventarul G7, pstrat in colecliile Unlversitl 1
colier. cu dispozitiv de fixare Decembrie 1918 Alba Iulia, Facultatea de Istorie. Aparine sublazelor lllb-lllc, etapa de locuire
pe fir sub forma unei perforalil A. Pies intreag; lipsesc mici poriuni ale circumferintei i suprafetei externe, exloliate recent.
dispuse central. Diametru! Valv de form oval neregulat. cu morfologia anatomic in bun parte ne modificat, avnd
piesei este de 22120.5 mm. diametru! de 48,5128 mm; perfora!ia are o lungime de 12 mm, llimea maxim de 1 ,5 mm i
S u p r a fe l e l e p s t r e a z ltimea minim de 0,5 mm. Ca urme de intervenlie lehnic prezint o perforalle liniar, plasata
aspectul anatomic excentric transversal. Piesa folosea drept materie prim pentru extragerea fragmentelor In
nemodificat tehnic; circa 113 vederea confec!ionrii rondelelor/mrgelelor discoidale plate perforate central. Perforalia de
Note:
Universitatea Lucian Blaga.
F a c u l t a t e a d e Istoria i
Patrimoniu Nicolae Lupuo, Bd.
Victoriei Nr. 5-7, 550024 Sibiu,
Romnia.
Universitatea Cretin Dimitrie
Cantemir>, Facultatea de
Istorie. Splaiul Unirii Nr. 176,
Sector 4 040042 Bucureti 53,
R o m n i a
cbeldiman58@yahoo.com.
Universitatea 1 Decembrie
1 9 1 8, Facultatea de Istorie,
Str. Nicolae Iorga Nr. 13 Alba
Iulia, Romnia.
Bibliografie
www.cimec.ro
Alba, Apulum, 42, p. 27-52 Roman Cr.. Diaconescu Dr. . Cercei/Iri arheologice in Petera
BELDIMAN, SZTANCS 2005a Beldiman C., Sztancs Cauce (/) (sat Cerior. com. Lelese. jud. Hunedoara). Cu
D.M., Piese preistorice de podoab descoperite In peteri contribuii de Eugen Oandea. Cosmin Suciu i Corneliu
hunedorene, Corviniana, 9, p. 41-80 Beldiman, Universitatea Lucian Blaga Sibiu, Institutul
BELDIMAN, SZTANCS 2005b Beldiman C., Sztancs pentru Cercetarea i Valorificarea Patrimoniului Cultural
O.M.. Piese de podoab preistorice descoperite in peteri Transilvnean in Context European, Bibliolheca
hunedorene, in http://arheologie.ulbsibiu.ro/ membrii el Septemcastrensis IV, Sibiu
cv%20beldiman hlm; http: 11 arheologie.ulbsibiu.ro/ sanliere/ LUCA, ROMAN, DIACONESCU, CIUGUDEAN, EL
hunedoara/ piese_fileslframe.hlm SUSI. BELDIMAN 2005 Luca S. A., Roman Cr., Diaconescu
BELDIMAN. SZTANCS 2005c Beldiman C .. Sztancs Dr.. Clugudean H.. El Susi G .. Beldiman C . . Cercetri
D.M., eua, com. Ciugud, jud. Alba, Punct: Gorgan. Date arheologice in Petera Cauce (//) (sat Cerior. com. Le/ese,
privind industria preisloric a materiilor dure animale, in M.V. jud. Hunedoara), Universitatea Lucian Blaga Sibiu,
Angelescu; 1. Oberlander-Tmoveanu; FI. Vasilescu (coord.), Institutul pentru Cercetarea i Valorificarea Patrimoniului
Cronica cercetrilor arheologice din Romania. Campanie Cultural Transilvnean in Context European, Bibliolheca
2004. A XXXIX-a Sesiune na(ionalil de rapoarte arheologice, Seplemcastrensis V, Sibiu
Jupiter-Mangalia, 25-28 mai 2005, CIMEC, Bucureti, p. 370- NICOLESCUPLOPOR 1957 Nicolescu-Piopor
374 C. S., anllerul arheologic Ohaba-Ponor (reg. Hunedoara. r.
BELDIMAN, SZTANCS 2005d Obiecte de podoaba Haeg), Materiale, 3, p. 41-49
neolitice timpurii din materii dure animale descoperite pe PUNESCU 2001 Punescu A., Pa/eolitlcu/ i
teritoriul Romaniei: brri de os. Anuarul Muzeului Vasile mezo/lticu/ din spatiul transilvan. Studiu monografie, Bucureti
Prvan Brtad. 1 . 2005 (sub tipar) ROMAN 1976 . Roman P. . Cultura Co(ofeni, lnsmutul
BELDIMAN, SZTANCS 2005e Beldiman C., Sztancs de Arheologie, Biblioteca deArheologie XXVI, Bucureti
D.M., Industria preistoric a materiilor dure animale din SZTANCS, BELDIMAN 2004a Sztancs D.M.,
Petera Cauce, in S. A. Luca, Cr. Roman, Dr. Diaconescu, H. Beldiman C.. Piese de podoab din materii dure animale
Ciugudean. G. El Susi. C. Beldiman. Cercei/Iri arheologice in descopele in Petera Mare, sat Cerior. com. Lelese. jud.
Petera Cauce (//) (sat Cerior. com. Lelese,jud. Hunedoara). Hunedoara. Corviniana. 8, p. 97-109
Universitatea Lucian Blaga Sibiu, Institutul pentru SZTANCS. BELDIMAN 2004b Sztancs D.M.,
Cercetarea i Valorificarea Patrimoniului Cultural Beldiman C .. Podoabe preistorice din materii dure animale: o
Transilvnean in Context E u ropean. Bibliotheca mrgea de Spondylus sp. descoperiti! in Petera din Bordu
Seplemcastrensis V, Sibiu, p. 1 55-254 Mare (sat Ohaba-Ponor, cam. Pui. jud. Hunedoara), RevBist,
CIUGUDEAN 2000 Ciugudean H .. Eneoliticul final in 18, p. 9-21
Transilvania i Banat: cultura Co(ofeni, Muzeul Banatului, SZTNCSUJ 2004 Sztncsuj J. S .. The Aeneolhic
Timioara Hoard al Anud. A review of the available finds, in Gh.
CIUT , GLIGOR. DAISA-CIUT , RABSILBER, Dumilroaia (coord.), Cucuteni. 120 ani de cercelilri. Timpul
KOLBE 2005 Ciut M.M., Gllgor A., Daisa-Ciut 8., bilan(ului, Colocviu lntema(lonal, 2124 octombrie 2004,
Rabsilber Th., Kolbe E.. eua. com. Ciugud,jud. Alba. Punct: Centrul Internaional de Cercetare a Culturii Cucuteni, Muzeul
Gorgan, in M.V. Angelescu; 1. Obeander-Tmoveanu; FI. de Istorie i Arheologie Piatra Neam, Rezumate, Piatra
Vasilescu (coord.), Cronica cercetrilor arheologice din Neam, p. 25-27
Romnia. Campania 2004. A XXXIX-a Sesiune nationa//1 de SZTANCSUJ 2005 Sztancsuj J. s . . The Aeneolithic
rapoarte arheologice, Jupiter-Mangalia, 25-28 mal 2005, Hoard al Ariud. A review of the available finds, in Gh.
CIMEC, Bucureti, p. 367-369 Dumilroaia (coord.), Actele colocviului Cucuteni. 120 ani de
LUCA, ROMAN, BAl COAN 1997 Luca S. A., Roman cercetri. Timpul bl/an(ului, Colocviu intema(lonal, 21-24
Cr.. Baicoan M .. Materiale arheologice din peteri ale octombrie 2004, Centrul Internaional de Cercetare a Culturii
judeiului Hunedoara (1), Corvlniana, 3, p. 1 132 Cuculeni. Muzeul de Istorie i Arheologie Piatra Neam, Piatra
LUCA, ROMAN, DIACONESCU 2004 Luca S. A., Neam (sub tipar)
Abrevieri bibliografice
Apu/um Apulum. Acta Musei Apulensis. Muzeul Na ianai al Unirii, Alba Iulia
C/MEC Institutul de Memorie Cultural Ministerul Cullur1i i Cultelor. Bucureti
Corviniana Corviniana, Muzeul cr:Caslelul Corvinilor Hunedoara
Materiale Materiale i cercetri arheologice Bucureti
RevBist Revista Bislri ei Complexul Muzeal Jude ean Bistri a-NAsud, Blstri a
omond Speomond. Revista FederaUei Romane de Speologie, Bucureti
Lista figurilor
Fig. 1 Podoabe din materii dure animale apartnlnd culturii Coofeni descoperite recent fn Transilvania - localizarea stturilor. 1 Cerlor-PeJ(era
Cauce; 2 Ohaonor- Petera din Bon::lu Mare; 3 eua-.Gorgan.
Fig. 2 Podoabe din materii dura animale aparjnAnd culturii Co1ofenl descoperite recent In Translvania: pandantive sau mtrgele amenajale pe
canini decaine (CRCNI J.4)- vederi generale, de detalbJ i reconstituirea lpoteUcl a modulul de ataare pe nr.
Fig. 3 Podoabe din malerii dure animale aparinnd cullurli Co1ofenl descoperite recent in Transltvania: pandantiv sau mArgea amenajal(l) pe
canin de taine (SEG/11 16)- vederi generale oi de detaliu.
Fig. 4 Podoabe din materii dure animale aparlnlnd culturii Coofeni descoperile recent in nansitvania: pandantiv sau mAigea amenajat(l) pe
canin de cine (SEG/11 1 4 ) vederi generale i de detaliu.
Fig. 5 Podoabe din malerii dure animale apar'\lnlnd culturii Coofenl descoperite recent Tn Translrvanla: pandantiv pe fragment de defensA de
mislrel (SEG111 15) vederi generale i de detaliu.
Fig. 6 Podoabe din materii dure animale aparinlnd cullurli Colofenl descoperite recent in Transilvania: pandanUv pe fragment de defensl de
mislrel (SEG111 32) vederi generale i de detaliu.
Fig. 7 Podoabe din materii dure animale apal'llnAnd cuiiurii Colofenl descoperite recent in Transilvania: pandantiv pe segment de razA de corn de
cerb (OPN/111 1 ) vederi generale, de detaliu i reconstituirea ipolelic.l a modulul de ataare pe fir.
Tabel nr. 1 Podoabe din materii dure animale aparinnd eullurii Co!ofeni descoperita recent in Transilvania: tipologia i distribulla cantltallvl pe
situri.
ru
sur canlne de chien {SEG/11 1 6) - vues gnerales et dlltails
tvore
Fig. 4 Pa res cn matibres dures animales de la cultura Coofcnl dcouvertcs reoemment en Transylvanle, Roumanie: pendeloque ou perle
sur d9fense de sanglterou canine de carn (SEG/11 14) - vues gl:lnerales et detaus
ru
nl!
Fig. 5 Pa res en matleres dures animales de la cultura Cotofeni dt1couvet1es rcemment en Transylvanie, Roumanie: pendeloque ou perie
sur defense de sanglter (SEG/11 1 5 ) - vues g rales et details.
Fig. 6 Parures en matii:lres durcs animales de la cultura COtofeni decouvertes r6cemmcnt en Transylvanie, Roumanie: pendeloque ou perle
ru
surdtHense de sanglier(SEG/11 32) vues g6rales el df)tails.
Fig. 7 Pa res en matieres dures anlmales de la cultura Coofenl decouvertes Mcemment en Transylvanle, Roumanie: pendeloque sur
andouiller perfor. bois de cert (OPN/111 1 ) - vues gt1n6rales et d6ta11s . proposilion de reconstltuhon du mode d'atLache
Fig. 8 Parures en matires dures animales de la cultura Coofenl dtk.ouvertes r6cemment en Transylvanie, Roumanle: 1, 3 rondelle sur
t1
fragment de coqullle de lameilibtanche ( Unlo sp.) (SEG/11 17) vues gn rales el dlltaits; 2 origine de la matiere premlre.
ru
Fig. 9 Pa res en matibres dures animales de ia cultura Coofeni decouvertcs rcemment en Transylvanle, Roumanle: 1, 3 coqu llte de
lamelllbranche (Un/o sp.) (SEG/1 1 33) - vues generales et dlltalls: 2coquille de lametlibranche {Unio sp.) (SEG/1134) - vues generales.
Fig. 1 O Parures en matieres dures anlmales de ta cultura Co!ofenld6couvertes rcemment en Transylvank!, Roumanie: pendeloque ou perle
sur coquille fossile de Conus fuscoclngulatus (CRCNI 12}- vues glmrales et dtails, propositionde reconslituUon du mode d'altache.
Aceast tema a stat in alenlia Printre oasele de animale aflate la suprafata cenuarelor, unele sunt prelucrate Tn
noastr i cu ocazia unor studii mai unelle. Cele mal tntlnile unelte sunt omoolatii crestatj, considerai de unii ..rboaje
vechi'. Materialele descoperite i strvechi uor portabile folosne desigur, la inerea evidenei caracteristic cresctorilor de
publicate se an in colecliile Muzeului vite"' ori instrumente pentru btut firele la rzboiul de esut sau folosite in procesul de
Vasile Prvan" din municipiul Br1adl. prelucrare a piei te,-&. Omoplaii crestai ... constituie una din trsturile fundamentale care
Cercetrile de suprara definesc coninutul culturii Noua''. Cert este ca omoplaii erau tinui in mn de capatul rupt
efectuate in aezrile situate in i folosii dinspre mn spre zona circular a pArlii glenoide cu zi mii, pe zona longitudinal.
Depresiunea colinar HorinceaEian Muli omoplai au zimii puternic tocii ca urmare a unei intense folosiri. Pentru realizarea
Prul dar i pe Valea Br1adului au dus acestor unelte erau folosili omopla(i maM de bovine (fig. 1 12, 3: 211 : 4/2. 5: 511 , 3: 6/1 -4 ; 7/1 ,3;
la descoperirea unui bogat material de 9/3, 1 1 / 1 -2: 1 7/4, 6, 7-8), dar i omopla\i mici de ovine cum sunt cei de la Pepeni - Cerchez
oase prelucrate, care vine s (fig. 1 5/6) i Rai . Hulubl (fig. 15/1 ). Din aezarea de la Rao - Hulub! provine o copil de cal
completeze colec1ia descoperit crestat (fig. 1 5/2).
anterior. aducnd noi elemente in acest lmpunqatoarele sunt de asemenea destul de numeroase. Confecionate din achii
domeniu (vezi harta). de oase tubulare, apofize spinoase, se ntlnesc in toale aezarite: Giurcani -N (fig. 213: sn:
C e rc e t r i l e n o a s t re se 7/5): Floreni Mgeana (fig. 215-6; 5/1 4 ; 8/3, 9): Rai- Huluba( (fig. 3/6); uletea - Bri!eni (fig.
adaug altora m a i vech efectuate d e 5/9, 1 51: L(eti-Srata (fig. 7/4); uletea-ipole (fig. 9/4 1. prevzut cu incizii transversale i
Ghenu\ Comanl, Titus Udrescu. N. oblice; Murgeni - Oila (Jig. 8/4); Giurcani SV (fig. 9/2); 1 6/6, 9); Pota Elan (fig. 9/7; 1 0/5:
Zaharia, M. PetrescuDmbovila i Em. 1 1 /3-5, 7; 16/1); Horga-Pod (Fog. 1 2/1-21: Popeni-Cerchez (fig. 1 2/2. 5; 1 5/3, 7); Zorleni
Zaharia. Adrian C . Florescu Fntnele (fig. 1 7/2): Halta Dodeli (Fig. 1 7/3). lmpunglorul de la Giurcani (fig. 1 7/1 ) este
Harta aezrilor
aparinnd cultura Noua,
din partea de sud-est a
judeului Vaslui, unde s-au
fcut descoperiri.
1. Pota Elan
2. Valea lui Darie
3. Urdeti
4. Pepeni-Cerchez
5. Giurcani N
6. Giurcani S
7. Rai-Hulub
B. Murgeni-Oita
9. L!eli-Srata
1 O. Floreni-Mgeana
1 1 . Epureni-oldneti
12. uletea-Brieni
1 3 . Horga-Pod
14 . uletea-ipote
1 5 . Halta Dodeti
1 6 . Zorleni-Fntnele
www.cimec.ro
confecionat dintr-o tibia, iar impungtorul dublu de la Pota Elan ipole (fig. 5/12). In aezarea de la Giurcani N s-a descoperi! o
(fig. 1117) este confecionat dintrun canin de mistre. pies da os cara se pare c a fosl plsea de cu1n (fig. 515).Armai
fmpunglorul-pieplene confeciona! dinlr-o apofiz, descoperi! la fi de prezentat nite oase tubulare seqionate dintr-o tibia,
Horga-Pod (fig. 1211 ), esle unic In aria culluril Noua. S-au descoperila la Pepeni-Cerchez (fig. 13/3-4) i o reprezenlare
descoperi! dou lmpungloare din corn de cerb la ulelea-ipole plaslic zoomorf lucrat pe o falang medie de cal. Fa\8
In curs de prelucrare i la Urdeti (fig. 1216). anterioara reproduce schemabc un cap de animal, probabil de
sunt lucrate din oase tubulare, retezate la unul berbec (flg. 16/4). Piesa a fosl descoparil la Giurcani SV i
sau ambele capete. Aceste tipuri de unelte erau folosite pentru seamn cu o reprezentare plastic descoperitA la Giurcani Nzs..
fixarea impungtoarelor de bronz, lama de silex. dli de piatra Cele aproape 1 30 de piese provenite din 16 aezari
sau os. Mnerele se inllllnesc in aezrile de la Rai-Hulubi! (fog. dovedesc o adevral induslria a osului la starnul epocii
3/4; 14/5); Giurceni N (fig. 5/8), in curs de prelucrare i (fig. 14/7); bronzului, cu o larg palaiA de utilizare. Sun! obiecte salva1a din
ulelea-ipole (fig. 7/2); Floreni-Mgeana (fig. 7/6); L\e cercelri da suprafa\. Mulle au disprul prin degradare dalolil
Si!rala (fig. 7/8); Urdeti (fig. 8/6); Pepeni-Cerchez (fig. 1 3/8); lucrarilor agricole. a intrrii rn contact cu factorii atmosferici i
Epureni-Soldneli (fig. 14/1, 3-4); Giurcani SV(fig. 16/5, 7). foarte multe continu s existe nederanjate in situri.
Pentru locuitorii de la sraritul epocii bronzului osul a
Alaturi de rusaiolele de lut, in aezarile Noua sau gasit rmas cea mai important materie primA pentru realizarea
i fusaiole de os confecionate din capete de femur, cu bazele uneltelor. Pune sunt uneltele de silex i piatr, iar cele de bronz
faelale i perforate. Menionm pe cele descoperite la Floreni sunt rare i de cele mai multe ori descoperite in depozite.
Mgeana (fig. 5/4), fragmenlar; Giurcani SV (fig. 5/13), cu simbol
solar, Valea lui Dane (fig. 1217); Epureni-Soldneli (fig. 14/2), In Nole:
curs de prelucrare; Pepeni - cerchez (fig. 1 5/4); Pola Elan (fig.
1 611); Halla Dodeti (fig. 1 7/5). Fusaiole de os ce s-au descoperi! 1. Marin Rolaru, Noi descoperiri de la sfritul epocii bronzului
la Grbov\,,, TAvdrli,J, Ulmu1J. tn bazinul Elanului, Thraco-Dacica, IV. nr. 1-2. Bucureti,
Dltite-rzuitoare conslilu o altA categorie de unelte. 1983. p. 72; Coslachi Buzdugan, Marin Rolaru, In
Sunt confecionate din achii de oase tubulare, din oase late sau Anlichil!ile Elanului, 1 997; Marin Rolaru. Gheorghe
din msele de bovine. Asemenea unelle s-au descoperit tn Gherghe, Aezarea de la sfritulepocii bronzului de la Rai
aezrile de la Floreni-Mgeana (fig. 2n), cu incizii transversale Gura Huluba(, comuna Murgeni, jude(ul Vaslui, Elanul. nr.
(caneluri) penlru o priz mai buna; Pola Elan (fig. 4/4), de form 30, mai2004, p. 1 , 9- 1 1 .
lriunghiular sau (fig. 10/1, 3, 6; 1 6/3); Epureni - oldneli (fig. 2. Piesele au fost preluate de Muzeul .Vasile Prvan" din
9/5); Pepeni-Cerchez (fig. 9/6); Rai-Hulub (fig. 9/1 ), municipiul Brlad Tmpreun cu intreaga coleqie conform
confeclionata dintr-o msea de bovin. Asemenea unelte se unui invenlar de 1024 de piese arheologice pe dala de 24
intalnesc frecvent in aezrile Noua. ianuarie 1 978.
Pieoteni-rzuitoare reprezinl o categorie de unelte 3. Ghenu\ Coman, Slalomicie, conlinunale. Repertoriul
confetlionate din coaste de animale, cu zimi mai laii sau mai arheologic a judeului Vaslui, Bucureli, 1989; Ghanu\
mruni, realizai din captul osului sau pe partea lateral. Se Coman, Marin Rotaru, Obiecte de lut a. pialr' i os de ls
inllnesc in aezrile dela Giurcani SV (fig. 2/2): Urdeli (fig. 7/7); sfarilul epocii bronzului i fnceputul epocii fierului
ulelea-ipole (fig. 8/1 ); Horga - Pod (fig. 12/4 - 5); Pepeni descoperite tnjudo(ul Vaslui, Memoria Anliquilalis, 1981, VI
Cerchez (fig. 1 513,8). VIII, p. 58-72;
sunt confecllonate din oase lungi (tibii). la care 4. Titus Udrescu. Descoperiri arheologice tnjumdlslea sudicS
sunt executate oritici de prindere, prin care trec nite curele, care a Moldovei cu privire la cultura Noua, Carpica, IV, 1973-
se leag de picior. Prezentm pe cele descoperite la uletes 1 974. p. 17-42;
ipole (fog. 4/1); Giurcani SV (fig. 4/3); Giurcani N (fig. 7/9). In 5. N. Zaharia, M. Pelrescu-Dmbova. Em. Zaharia, Aezri
aezrile din zon s-au mai descoperit patine la Pota Elan, Rai din Moldova. Do la paleolilic pn In secolul al XVIII-lea.
Hulubt i Popeni Cerchez'4 dar i de la Cavadineti' i 1970(Bucureli).
GArbov". 6. Adrian C. Florescu. Repertoriul culturii Noua - Coslogeni din
Secerile Tuoik. mai puin numeroase provin din Romllnia. Aezri i necropole, Clrai, p. 467;
aezrile de la Giurcani SV (fig. 1/1 ) , cu 6 guri de prindere i 7. I.T.Dragomir, Maleriale, 6, 1959, p. 467;
dou de la Pepeni-Cerchez (fig. 8/5; 1 3/7). Sunl confecionale din 8. M.Pelroscu-DAmbovia, SCIV, 4, 1 953, 3-4, p. 455:
oase late i prezint urme de folosire Tndelungat. Sunt ntlnite i 9. Adrian C. Floroscu. ArhMold, 2-3, 1 964, p. 159 i nolele 42,
in aezri le de la uletea ipote '', Andrieeni11, GArtlDV\,.. 43;
sunt prezente in aezarea de la Pota Elsan (fig. 10. Ibidem, p. 159, 171
3/5; 11/8), dar s-au descoperi! i la Pepeni - Cerchez, ulelea 11. Adrian C. Florescu, Repertoriul. . , fig. 145A/2;
ipolem, GrbovJ''. 12. Ibidem, fig. 145A/1;
Arsicele-slefu/toare s-au descoperit in aezrile de la 13. Ibidem, fig. 1 45A/3;
Floreni-Mgeana (fig. 214 ) i Pola Elan (fig. 10/7). Sunl 14. Marin Ro1aru, op. cit., fig. 7/1 , 3, 10-1 1 :
asemi!nloare cu cele descoperile la GArbov\". Un leluilor s-a 15. 1 . T Dragomir. Sapaturi/a a rheologice do la Cavadineti,
descoperi! la Rai-Hulub\ (fig. 1 3/6). Maleriale, VI, p. 454 i unn.
Razujtoarele-slefuitoare sunt confeqonate din coaste 16. Adrian C. Florescu. op. cit., fig. 148-149;
de erbivore. dar i din oase lubulare. S-au gsi! la Pola Elan (fig. 17. Marin Rolaru, op. cit., fig. 7/14;
10/1 ); Rai-Hulub (fig. 3/2); ulelea -ipole (fig. 8/2) i Murgeni 18. AdrianC. Fiorescu. op. cit. , fig. 1 19/1;
Oi,a. Aceste obcte se intalnesc in multe aezri Nouan. 19. Ibidem, fig. 1 1 9/3-5;
Un confeconal dintr-un os lung s-a descoperit 20. Marin Rolaru, op. cit., fig. 218: 4/13; 19, 24;
la Rai-Hulub (fig. 1211 ) i seamn foarte bine cu brzdarul de la 2 1 . AdrianC. Florescu, op. cit. , fig. 1 37/2-3;6-7: 9-15;
Grbovl- 22. Ibidem, fig. 145A/4, 8
0 provine din aezarea de la Giurcani M. (fig. . 23. /bidom, fig. 1 31/7-8;
1 213). i n aezarea de la Pola Elan s-au descoperi! dou l!Ml.lri 24. Ibidem, fig. 146/2;
lriunghiulare cu peduncul (fig. 5/1 0-11). Dou 25. Coslachi Buzdugan, Marin Rolaru, Reprezentri
din canini de mislre provin de la Giurcani N (fig. 512) i ulelea- antropomorfo i zoomorfo din epoca bronzului. Revisla
muzeelori monumen1elor, nr. 4, 1983, p. 62-67, rog. 214.
130 ------
www.cimec.ro
UNELTE DE OS DIN AEZRILE ,.NOUA" SITUATE IN Bona tools from ,.New" settlements placed In
PARTEA DE SUD-EST A JUDEULUI VASLUI the South Eastern slde of Vaslui district
Rezumat Resume
Cele 130 de piese de os reprezenlale provin din 16 aezAri .Noua" The 130 presenled pieces of bone proceed from 15 .New"
rAspAndile pe Valea Elan ului i a BMadului i au o largi palel de settlemenls spread on 1he Elk Valley and Bariad Valley end lhey
utilizare. Acestea dovedesc el ia sfritul epocii bronzului osul a have a wide pelelle of usa. Those certify lhal al 1he end of Bronye
rAmas cea mai important materie prim pentru realizarea Epoch, the bona was the mosi important eaw material for the
unellelor. manufactura of tools.
USTA FIGURILOR
1-laUnd WII.ri N<a.a din panea de sud..l a,iucle\ului Vaslul...-s..uftasldeampertrt ---
lJf18IID do 111 deamperilll la Pota Elan 1-2 omopa.
Pl_t
F'1111 . 11
Unele dem: 1 omoplat cnwa; 2 plepta"._n\.zuitor:J, !t-6lmpunglloa'e;4 8tfCtaefui\or: 7 UM-rtzultorQ.I
Fig.t deos:1 10C11Ke "Tup*.';2-Jomcrnla1i: (l2, Giurcani'SV:3,PofUEian)
Fig.2 crest.ti; J-5 lmpungAioare: 8 pieptene-rlzuilor: 7
tlcilil (1.3 Giurcanl N: 2.7 GhJn;ani S-V:4-6 Flcnni-Mageana) irnpungltor dublu: 8 ac
Flg.3 Unelle ela os (2-3, 5-8)fldeaNn (1, 4): 1 1mpungltotlnCUB ela Pf81u:2rlzUitor; 3 pieptena din coud: 4 Fig.12 Unetladeo,(15. 7 ) $i co m (6): 1 1mp.lflg.:llor ?lpiept-;2
m. 5 ac: lllmpun;AICircin qchlede01 (1 ulelea-ipale: 2, 4, 6 Rai-Hulubll: 3, 5 Po?la E._,) Tmpungator dublu: 3 spllltol!i: 4-5 pioplont 6 lmpung6tor din
Fig.4 UneRe ele os: 1. 3 1l8tfne de os: 2. 5 CIITIDfl
l !i a.1lll: 4 dalt.ldrultor din trawnenl de os lat {1 - ulaloa comdecerb: 7 rusaioUI; {1. 4-5HcltgaPod: 2-JGiurcani N:&
Unkl,li; 7 Valrsa lui Oarie}
1. Jomplaicrw: 2. 1 2 llmUiale dinCIInln !Jemislre: 4. 1 3 1UYiofo deOI: 5plheade OJt: 6dllll-fbul
ipolo;2.5 -Rai-Huluhlt; J - Giutalni -SY:4- PCI'fii! Eian)
Fig.S l :lar Flg.13 Unelle decn: 1 brl.r.dar deos: 2, 5 1mpun'iJMoa!11: 3-4 oue
7.9, 14. 15llt: B com de ndez..t 10. 11 varturidos.lgeti(1.3,9. 15- ulelea-8rtieni;2,5. 7. seclon.lte: 6 loful1or; 7 sec.eti "Tupik: 8 mAner: 9 spatull
8 fCUII -N;II- Epweni-okfAne?li; 10. 11 Po$.. Eian;4, 14 -FkWni-M6geana: 12- IAetea..ipot; 13- ( 1 . 8 RaiHulubat 2-5. 7-8- Popeni-C-erd.z: 9 t.Ugcri
Giurr.iiin i-SV) Oo!ol
Fig.& Omoplatl deiCOp&ttllle PQJta E'-' FJU.14 Unalle de os: 1. 3. !t- 7 1me: 2 !u!aioll ln wrl de
unena oooe: 1 . 3 omoplatioesmli; 2.6,8mlneru /U!panlruac:a:4.5a!oanl ; 7 pie:9palinl(1 preluo-llre; 8 obled de utilitale neprecil.aiA ( 1 -4 - Epureni-
- RsiHulubl\: 2 uletu-ipclle: Epumnt-oldlne$1i: 4 L.A\eJti-SArlttl;l 5. 8-9 - Giureari N: 8 Fklreni okllne$ti: 5, 8 - Rai-HtoluWi 6 - !Miea-Brlleni: 7
Fig.7
UST OF PICTURES
Dnlwing bonl 1 Tho map of nlfemenls belonglng 1o lhe NcMie C1JIIunl
from lhe South-Easlem sJde oi 'llalul i dlllrld. lllltle,. havt
lleonmadlldiiCO"ttJrlol
3
manufec:tl.rrwd ;8CJbtectofnoapedfic8\lon use(1.41-
oldpne:fll; 5, 8 - Rai-Hulublt 6 - !Jetu-&tilerJI: 7 -
GlwcenlN)
F'rg-15 Bone loGia: 1. e danted ahi:Udera: 2 twNso' hool
dented:3.8: -4 spirde clsc; 5 , 7 plnc:tw-a (t,
21W:3.8PotlaElen)
F1g_16 Bane !Oall: 1 ..... dllc:; 2,6. 91*'1d*S: 3 Chllel; 5, 7
Fig. l . Unelte de os: 1 secere "Tupik"; 2-3 omoplai -
Ag.17 Buneluola: 1,3pWhers;4,8,8.Sihaulden:5
crestai; ( 1 -2, Giurcani - SV; 3, Pota Elan) li*'dt cbc ( 1 - GiuCIIni N;2,4.8- ZorWII.f':3,5,
7,8-H... )
------- 131
www.cimec.ro
2
7 : ::)
t"
:.:-
5 6
Fig.2. Unelte de os: 1 omoplat crestat; 2 pieptene-rzuitor; 3, 5-6 mpungtoare;
4 aric-lcfuitor; 7 dalt-rzuitor cu incizii
(1 ,3 Giurcani N; 2,7 Giurcani S-V; 4-6 Floreni-Mgeana)
www.cimec.ro
"
.
u
=
-
:::-.;:::
.
: -
, D - - 5
Fig.3. Unelte de os (2-3, 5-6) i de corn ( 1 , 4): 1 mpungtor n curs de prelucrare; 2 rzuitor;
3 pieptene din coast; 4 mner; 5 ac; 6 mpungtor din achie de os
( 1 - uletea-ipote; 2, 4, 6 - Rai-Hulub; 3, 5 - Pota Elan)
www.cimec.ro
Fig.4. Unelte de os: 1 , 3 patine de os; 2, 5 omoplati crestati; 4 dalt-rzuitor din fragment de os lat;
( 1 - uletea-ipote; 2, 5 - Rai-Hulubf; 3 - Giurcani - SV; 4 - Pota Elan)
--
134 -- J.cta mosei uto'Oensis
www.cimec.ro
6
Fig.5. 1 , 3 omplai crestai; 2, 1 2 amulete din canin de mistre; 4, 1 3 fusaiole de os; 5 plsea de
cuit; 6 dalt-rzuitor; 7, 9, 1 4, 15 impungtoare; 8 corn de cerb retezat; 1 0, I l vrfuri de sgei
( 1 , 3, 9, 1 5 - uletea-Brieni; 2, 5, 7, 8 - Giurcani - N; 6 - Epureni-oldneti; 1 0, I l - Pota Elan;
4, 1 4 - Floreni-Mgeana; 1 2 - uletea-ipot; 1 3 - Giurcani - SV)
1 36 ------
www.cimec.ro
o 5
Fig. 7. Unelte de os: 1 , 3 omoplai crestai; 2, 6, 8 mnere 1 tub pentru ace; 4, 5 mpungtoare;
7 pieptne; 9 patin (l - Rai-Hulub; 2 - uletea-ipote; Epureni-oldneti; 4 - Leti-Srata;
5, 8-9 - Giurcani N; 6 - Floreni-Mgeana; 7 - Urdeti)
. :.
:. . :
: .. '
\1: 1i:
9 10
8
Fig.8. Unelte de os: l pieptene-rzuitor; 2 rzuitor; 3-4, 8-9, l l impungtoare; 5 secer "Tupik";
6 mner (tub pentru ace); 7 fusaiol de lut; l O dalt-rzuitor
( l -2 - uletea-ipote; 3, 9 - Floreni-Mgeana; 4 - Murgeni-Oita; 5 - Pepeni-Cerchez; 6, 8 - Urdeti;
7 - Giurcani S-V; 1 0- 1 1 - Epureni-oldneti)
;:-..
.....i.
-
--
. .1. .. ... ,
.
.:
:
..
\:; .
,, . .. . .. .:.
.
. -;;. : . . ,y
. :t-:-( :.:. :
.
1
.
/"'. ...i. :.
. . '
:.-::. . 1
.
..
-- -
--
-- 141
www.cimec.ro
-
. !. :: ::
. .. .
-----
'
.
l .
<
. . '='
.: . , :
;:-. _ . ,-:
:. . :.
. . - ;.
. 2
--
-
..
- ...
: i'
Fig. 12. Unelte d e o s ( 1 -5, 7 ) i corn (6): 1 impungtor i pieptene; 2 impungtor dublu; 3 spatul;
4-5 piepteni; 6 mpungtor din corn de cerb; 7 fusaiol;
( 1 , 4-5 Horga Pod; 23 Giurcani N; 6 - Urdeti; 7 - Valea lui Darie)
142
www.cimec.ro
6
0.- .
8 8
7
Fig. l 3 . Unelte de os: 1 brzdar de os; 2, 5 mpungtoare; 3-4 oase secionate; 6 lefuitor;
7 secer "Tupik"; 8 mner; 9 spatul
( 1 , 6 - Rai-Hulub; 2-5, 7-8 - Popeni-Cerchez; 9 - Murgeni-Oia)
- ;':-: C
4
H"
Fig. l 4. Unelte de os: 1 , 3, 5-7 impungtoare; 2 fusaiol in curs de prelucrare; 8 obiect de util itate
neprecizat ( 1 -4 - Epurcni-oldneti; 5, 8 - Rai-Hulub; 6 - uletea-Brieni; 7 - Giurcani-N)
1 44 --
-- }kta )1)-osei l:utcroensis
www.cimec.ro
- ,.
...:
..{:
T
{
.
,.... ... .
{t,:.
Fig. l 5. Unelte de os: 1 , 6 omoplai crestai; 2 copit de cal crestat; 3, 8 piepteni rzuitoare;
4 fusaiol; 5, 7 impungtoare ( 1 - 2 - Rai; 3-8 - Popeni-Cerchez)
. .-: f
:.
--
:
"""' . --
2
:>
: :-
Fig. l 6. Unelte de os: 1 fusaiol; 2, 6, 9 mpungtoare; 3 dalt din achie de os; 4 reprezentare
zoomorf; 5, 7, 8 mnere ( 1 -3 - Pota Elan; 4-9 - G iurcani - SV)
146 ------
www.cimec.ro
- .: : -
,; ' ' :-
< ,
.. .. :. ,,
t :.-il
::. . _:
:
MWfi 'Va
--
Jlcta 1\h>sei "tutO"Oensis -- 147
www.cimec.ro
Satu l tra d it i o n a l ro m n e s c ,
Aurei Istrati
------ 149
www.cimec.ro
perioad care conine germenele creaiei sale originare. Dincolo de aceasta, ns, diferenele
ulterioare, artistul a fost asimilat perioadei interbelice. temperamentale i-au spus cuvntul. Creaa lor s-a
Personalitate complex, vdind deopotriv indreptat spre poli opui: unul al linitii i al meditaei
chemare pentru tiin i art, uculescu s-a indreptat profunde . Brncui i cellalt al nelinitii obsesive i al
spre cea din urm pentru c, singular, raunea nu-i misterului uculescu.
oferea rspuns la struitoarele ntrebri pe care "In pictura lui uculescu, afirm Gabriel
curiozitatea i firea sa nelinitit i le puneau asupra Liiceanu, se joac de fapt drama modemului care pus
vieii. s acioneze in lumea larg a societii civile, a uitat de
Dup un debut in care recunoatem influena legea sngelui; pe scurt, drama celui care, trind
organic asimilat a creaiei unor mari maetri ca extrema gestului totalitar sau a individualitii
Andreescu, Luchian, Petracu, pictorul s-a indreptat supradimensionate, i-a pierdut fiina tribal ca lume
ctre resursele originare ale tuturor marilor noastre cal m a consensurilor interiorizata".
izbnzi spirituale: folclorul i stilistica popular. Aceast Urmai direci ai colii ieene, care au avut ca
intoarcere, pun obinuit pentru un om care strbtuse mentori pe Octav Bncil, tefan Dimitrescu i Nicolae
deja drumurile cunoaterii raionale a lumii, s-ar putea Tonitza, artiti precum Mihai Cmru, Costache
s-i afle explicaia in aceea c uculescu, lund Agafiei, Petru Hrtopeanu, Victor Mihilescu-Craiu,
contact cu marile realizri ale artei moderne romneti Clin Alupi, Nicolae Popa, Otto Briese .a., au abordat
i de pretutindeni (Van Gogh, Gauguin .a.), a intuit c o natura ca pe o realitate la scara umanului, fr a avea
formul artistic care se mai vrea a fi viabil in contextul orgoliul de a fi in "spiritul timpului". Ei au dat, prin fora
unei lumi din ce in ce mai raionalizate i mai incoerenta
pe plan spiritual trebuie s se intemeieze pe un act de
ruptur.
De aceea, asemenea lui Gauguin, el s-a
detaat in mod deliberat de izbanzile artei culte, pentru
a-i regsi sinele intr-un trecut cultural ndeprtat, al
crei sens lumea noui'J n pierduse. Referitor la acest
lucru, Gabriel Liiceanu remarca faptul c, acestea
(tablourile totemic-simbolice ale artistului) .Nu sunt
evocllrl nostalgice, ci Invocri traversate de sensul activ
al recuperrii".
Se poate spune astfel c, apropiindu-se de
stilistica artei noastre populare, el incerca s-o retriasc
"in spiritul furitorilor ei" (Petru Comamescu). in acest
scop, el i-a ieit in ntmpinare cu firea sa nelinitit, cu
izbucnirile vulcanice ale temperamentului su, Clin Alupi, Cas n vie
rupndu-i echilibrul pentru a-i resi fora elementar
originar. "Raiunea, spunea artistul, a dirijat o pictur talentului lor, strlucire simplitii i viabilitate spiritual
senin senin ca scoarele romneti. Pictorul secret tradiiei acestor locuri.
din mine a visat la altceva - la misterul cosmic". O evoluie aparte, de o manier vizibil
Artistul depete, aadar, in mod contient, contaminat de spiritul modem, o au artiti precum Dan
prin sublimarea motivelor, limitele slilizrii populare. Nu Hatmanu, Adrian Podoleanu, Corneliu Ionescu, Val
trebuie uitat ns c el a putut s exploateze infinilele
resurse ale artei populare, abordnd-o cu mijloacele
artistului modem.
Creaia sa traverseaz trei perioade mai
importante: folcloric, totemic i, in fine, ultima aceea
a semnelor sau a simbolurilor. Ppua, troia, vasul
figurin, covorul popular, alturi de motivul psrii i al
fluturelui, ca i privirile unor ochi care ne fixeaz, vor
constitui leitmotivele operelor maturiti sale artistice.
Tablourile sale ne ntmpin cu o cromatic vie, de o
for neobinuit, ce-i dezlnuie nestvilit energiile
asupra retinei noastre.
Ion uculescu ocup un loc aparte in pictura
romaneasc. Pentru ndrzneala viziunii sale, pentru
faptul de a fi ridicat unele date folclorice ale noastre pe
planul universalului, el ar putea fi aezat alturi de
Brncui. Cei doi artiti se ntlnesc in intenia comun
Otto Briese, Cas din arul Domei
de a revitaliza arta prin intoarcerea la formele ei
------- 1 51
www.cimec.ro
A urei Istrati
The exhibition proposes t o return to the original roots in a n evocation ofthe traditional village seems a s a
spiritual mould of Romanian art.
The genuine artoffolk craftsmen, combining in an intimate mix the useful and the beautiful, also proves the
continuity of the Romanians on theirs lands.
It is true, its ritual symbolic function gat lest in time, and the same goes for the utilitarian one, in mos! ofthe
cases. Yet, the folk art is stili ali ve, due !o ils aesthetic function.
The essentialized geometric shapes and motifs, the chromatic vitality, the amazing capacity !o
spontaneously de fine, through simplifying lines, belngs and thlngs, a native tendency to animate surfaces using
rhythms, preserving unaltered the unity and expressiveness of the ensemble, are aesthetic arguments in front of
which the senslbility of modem man cannot stay sti li. Although in the folk art the form-function and form-tradltion
relations Iim it the possibililies of renewing the language, acquisltions have continuously appeared in this field.
Yet, they have been integrated only after they suffered the merciless selection of time and only once they were
accepted by the community they were destined to. Skillfully and with dedication carried out, these daily usage
items echoing the faraway Neolithic, the Daco-Romanian epoch or the Byzance, are testimonies of the
Romanians' capacity to synthesize various influences on the fundamental mould of folk civilization . These
aesthetic reference points deeply fixed in the Romanian conscience are sublimated in the cult art.
In the works of Nicolae Grigorescu, the painter who definitively reoriented Romanian art, the grea!
rhapsoden> of Romanian lands, the village becomes the fundamental source of creation. The tradition he
inaugurated will be subsequently continued and enriched by tefan Luchian, Nicolae Tonitza, Gheorghe
Petracu etc.
Deliberately different from the festive character quite often cultivated up to ostentation by the uninspired
imitators of Grigorescu's painting, Cam il Ressu imposed in the Romanlan art a new vision meant ta communicate
the dramatic dimension of life, accepted sinea always with dignity and firmness by the Romanian peasant. By its
art, we become the witnesses of a creative act of synthesis within which classical, reallstic principles coexist wilh
the intentionally naive deformations as well as with the decorativism invested with symbolic valences suggested
by the folk painting. The artist thought that, in orderto achieve its own aesthetic features, Romanian art needed to
go back to the sources, to the tradition. folk art being to his eyes the key element In finding out genuine
aestheticformulas. a bie to produce an authentic renewal (Ressu's Manifest Program in 1 9 1 0).
Strictly delimited from the smnatorist idilism, his vision imposed in the Romanian art a new typical image
of the peasant, a vigorous and lasting perception a bie to produce new hypostases ofthe archetypal dimension of
the Romanian peasant, as it happened in the works of tefan Dimitrescu and Dimitrie Ghia.
Like Ressu, Corneliu Baba was the one who explored the depth of human soul, evoking in "Resting in the
Field", as well as in his "Suppers", the dramatic dimension of rural life.
The direct successors of the school of lai, whose mentors were Octav Bncil, tefan Dimitrescu and
Nicolae Tonitza, artists such as Mihai Cmru, Costache Agafiei, Petru Hrtopean u , Victor Mihilescu-Craiu,
Clin Alupi, Nicolae Popa, Otto Briese etc approached nature as a reality at the human scale, without showing
any ambition of being "in the spirit oftime". They gave, by the force of their talent. brightness to the simplicity and
spiritual viability to the tradition ofthese places.
A special evolution, in a manner visibly contaminated by the modem spirit, is the one of artists such as Dan
Hatmanu, Adrian Podoleanu, Corneliu Ionescu, Val Gheorghiu. Liviu Suhar. Nicolae Matyus, Mircea lspir. Ioan
Gnju. Valeriu Gonceariuc, Dimitrie Gavrilean. In their creations, they develop a new direction of the art of lai,
wlthin which the real is transformed by the genuine coat of symbols.
The comparative method which was used enabled the link between the objects themselves and between
folk art and the cultured art regarded on the whole.
This was made without altering the uniqueness of the exhibits.
In the opinion of the museographs (curators) Aurel Istrati {The Art Museum) and Marcel Lutle (the
Ethnographical Museum) the exhibition best promoted the patrimony ofthe two museums.
1 52 ------
www.cimec.ro
Co l ecia " D r. C o nstanti n Teo d o rescu " - o p a g i n d i n
istoria a rtei conte m pora n e
Doina Rotaru
inc de la inceputul secolului trecut, Hegel spunea c. s-i ocupe locul firesc in expresia muzeal a evoluiei artei
prin calitatea sa de lrezorier al valorilor cullurale, muzeul se romneti.
impune ca factor de prim ordin al contiinei sociale. A te descurca in hiul de direc!li i curente ale artei
Instituia muzeal, erijat in depozitar al comorilor contemporane. bazat pe revoluia rapid a mijloacelor de
artistice datorate secolelor anterioare de creaie, s-a bazat exprimare, devine o intreprindere extrem de anevoioas,
pe o decantare a valorilor operat pe un timp extrem de dar nu lipsit de curaj i implicaii sociale, estetice,
indelungat, limrtndu-se la a oferi publicului aceste opere cu interpretative. Fenomenul artistic contemporan, procesul de
valoare stabilit de tradiie, publicul fiind constrns la o inaintare al vieii plastice, al modulurilor creatoare, al
acceptare pasiv, plin de respect religios fa de o ierarhie constituirii formelor artistice sunt mai rapide dect facultatea
imuabil a valorilor. marelui public (a acelui public pentru care, in linii generale,
Una dintre problemele de mare interes rmne arta prezint interes) de a se adapta psihologicete ritmului
atitudinea pe care trebuie s o adopte muzeul la de creaia vertiginos de apariie, de succesiune a noului.
artistic contemporan, receptivilatea acestuia fa de Arta nu este un conglomerat de soluii, reflectate in
complexitatea fenomenului artei contemporane, maniera de forme felurile, nici un inventar de teme i subiecte, i,
a propune noi valori, fr temerea de a se dezice la un indiferent de generaie sau orientare estetic, artitii se simt
moment dat de o valoare propus recunoaterii sau de a solidari in demersul lor creator general. Ei decid s-i
race cale ntoars in considerarea unor fenomene. invecineze operele cu scopul deliberat de a sublinia nu att
Este greu s se discearn intr-o realitate imediat i de divergenele de viziune sau opiunile stilistice i
mare mobilitate, dar nu trebuie s uitm c arta noastr complementaritile, ct mai degrab necesitatea de a defini
contemporan este purttoarea unor pereniti ale un .spirit al timpului".
spirilualitii romneti, ea este argumentul cel mai viu al De aceea, redeschiderea expoziiei d e art
conlinuit!ii unor tradiii culturale i. prin urmare, ea trebuie contemporan .Dr. Constantin Teodorescu" pe simezele
1 /
/ 7
www.cimec.ro
Muzeului Judeean Vaslui, are semnifica\ia i importan\a maestru - discipol, ceea ce i-a conferit o anume coeren
unui oportun eveniment cultural. in spaiul artistic al arhitectural, de edificiu stilistic unitar, in ciuda diversiti
Moldovei, o asemenea iniiativ valideaza o opune i tematice i a strii de spirit care genereaz aceast
confirm o vocae. Opiunea se refer la exigenele diversitate.
limbajului plastic modern, pe linia unui sincronism europen, Colec\ia ofer ceea ce am putea numi .un echilibru al
vocava are in vedere disponibilitatea pentru dialog cultural a alternanelor", in ambian\a acesteia desluindu-se tendine
unui mare colecionar: doctorul chirurg, Constantin i orientri diverse, solu\ii tradiionale, dar i provocri
Teodorescu. specifice ce uzeaza de instrumentarul plastic modem.
Colecia, donat nc din 11 martie 1989, se dorete a fi Aspira\ia ei la modernitate nu contrazice, in nici un
izvort nu att din necesitatea implinirii imediate a unui caz, conliin\a unei continuit\i stilistice, nu ignor
orgoliu narcisist. c\ din dorina adnc resimt a stabilirii semnificaiile ideilor pe care se cldete specificul
unor inevitabile i judicioase ierarhii valorice a fenomenului spiritualitii de totdeauna a lumii romneti, dei
artistic contemporan. majoritatea lucrrilor stau sub semnul afirma\iilor maestrului
ColecVonarii au fost i sunt aceia ce vin in intmpinarea Corneliu Baba: .Vin de departe, de la captul de inceput al
receptrii fenomenului complex al artei contemporane. secolului, cnd Cezanne mai tria, iar Picasso nu sfrmase
Acetia nu se mulumesc numai sa guste i s aleag lucrri nc forma, i m-am nscut ca s fiu pictor realist. Prin
de art, ci, prin alegerea fcut, ei joac un rol pozitiv in tradiie, prin educa\ie, prin temperament i gndire m
succesul micrii artistice a timpului, asumndu-i riscul consider posesorul unui registru nelimitat de nelegere a
nelegerii unui fenomen nc prea apropiat de noi pentru a valorilor artelor plastice, indiferent de manier i tendine.
ngdui cuprinderea lui intr-o perspectiv a certitudinilor. Piclez ns ca mine i doresc s m recunosc prin calitatea
Dei se situeaz prin excelen sub semnul unui picturii ce o fac i emoia ce o pol transmite".
provizorat al valorilor, in ciuda precaritii sale, coleciile de Succesiune de propuneri viznd particularilVIe viziunii
art contemporan au o valora real de instrument de artistice, cele 170 de lucrri de pictur, grafic i sculptur,
cercetare i cunoatere, dovedindu-i eficiena in expuse in cele cinci sli ale muzeului, confirm existena
actualitate, sub lriplul aspect al dimensiunii sociale, unor mrci stilistice inconfundabile, avnd ca punct de
interpretative i inovatoare. plecare pe maetrii Ion lrimescu i Corneliu Baba pn la
Dr. Constantin Teodorescu i-a alctuit colec\ia Sorin Dumitrescu, Mircea Dumilrescu, Drago P\racu,
asemenea compunerii unui concert: a luat un motiv, 1-a Vasilian Dobo, Suzana Fnllmaru, TeodorVian i al\ii.
dezvoltat, s-a oprit i 1-a dezvoltat in corelaie cu rela\ia Dar semnificaia cultural a unei expoziii nu se las
, l
devenind semn. pat de culoare intens, a crei relae cu
motivul real e aluziv sau metaforic, sistemul de conolai
e -0 ! j'i :.
... _ ..
.. r .,..j
l" t'
instituinduse in felul in care il foloseau emblemitii Evului
- ;: Mediu. Emblematic este corola unei non. grdina
-.1
suspendal, petala cu nfiare fantastic, inftorescena
'- larg deschis care capteaz lumina (Ion Gheorghiu). inima,
form ce concentreaz sensurile universului uman, astru
ce guverneaz micrile intregii lumi (Ion Nicodim), silueta
unui monument bizantin umanizat (Gheorghe 1. Anghel),
germenele vieii - fragila. puternica smn (Sorin
Dumilrescu). tendina spre esenializare a lumii. dublat de
un rafinament al culorii i o caligrafie desvrit a
desenului (Vasile Kazar). crearea unui spau paralel cu cel
descifral din suma notelor calificative cu care punctezi pe
real, impresia de intindere i adncime sub semnul arcului
participani: varietatea expoziiei poate fi. in schimb. un
care ordoneaz sensurile sau lumea apocaliptic stpnit
indiciu cu privire la mutaiile de concept i viziune ce se
de prezena sumbr a corbului (Corneliu Vasilescu), jucria
anun in cuprinsul fenomenului plastic. polivalena
- elementul ludic prezent intr-o lume grotesc (Ilie Boca),
expresiei artistice impunndu-se ca un argument puternic in
lumea lui Vasile Grigore unda totul - obiectele, aerul,
favoarea nesecalei capaciti de surpriz i evocare a artei,
lumina. umbra, prezena uman - sunt culoare de o
precum i a satisfaciei unei mplinite curiozilti spirituale.
senzualitate aparte sau cea a lui Ion Pacea, unde soluia
Orice colecie are valoarea un i previziuni
st1hsllc este aceea a unei simplificri severe a formei.
comprehensiva. cuprinznd un anume demers plastic. a
preluat din sugestiile artei populare.
unor artiti care i-au asumat decisiv mijloacele de expresie
O constanta de alt natur este aceea a imaginarului
exlrase din arsenalul artei moderne, adecvate viziunii
fantastic, in care fantasticul nseamn .o intrerupere a
proprii, identiti inconfundabile. trecute de cutrile fireti
ordinii recunoscute, o nval a inadmisibilului in irul
ale inceputului.
inallerabilei !egaliti cotidiene" (Roger Caillois).
Unii prin respectul comun fa de virtule desenului i
Pictura lui Florin Niculiu nu reprezint proiecii ale
ale culoru, ca modaliti semnificative de reprezentare a . .
VISUlUI, ale stno 1ncont1ente. Compozia lui are o coeren
raporturilor artistului cu universul realului (cu toat
care d existenei subiective o valoare egal cu aceea a
diversitatea stilistic a operelor. a evoluei necontenite,
existenei obiective in care fiecare detaliu e plauzibil In
uneori imprevizibil a artitilor, mai presus de trsturile de
planul realului, dar relaile dintre ele ascult de o att logic,
directii
temperament. ce produc un sistem de inlerferenle, de
aceea a poeziei. La Sabin Blaa efectul suprarealist se
suprapuneri i delimilri). se proiecteaz cteva
produce prin crearea atmosferei unei ,.vrste de aur
esentiale.
indefinibil spaial i temporal", poate un .illo tempore" sau o
in primul rnd, colorismul i luminozilalea, constant a
lume dinlrun alt univers. dar a crui retoric decurge din
sensibilitii plastice romneti, un colorism care opereaz
d esenul exact i redarea secvenial, aproape
pe scara valorilor. anmoniilor. a trecerilor gradale de la un ton .
Cinematografic a gestului personajelor. Pe de alt parte.
la allul i care se regsesc deopotriv in suculena
Tiberiu Nicorescu ne propune o viziune suprarealist . dar nu
rgurativului ct i in expresia abstract. aceasta din unn,
a unei morfologii a fantasticului, ci a unei dialectici
pornit de la simplitatea sever - la inceputurile ei de
existeniale suprarealiste. Marcel Chimoag, un artist la
esen bizantin - pn la epurarea drastic de cert
care ideea capt fonna emblematic a alegoriei, intr-o
factur abstracionist.
sintax de lip romantic, care se asociaz cu simbOlul
Pictura lui Constantin Piliu, Gheorghe 1. Anghel sau
heraldic al Renaterii timpurii, ne propune un repertoriu al
Ion Nicodim - graflsm pur care traduce o puritate de
simbolurilor prevestitoare de primejdii. susinut de fora
sentiment - se situeaz sub semnul ordonrii geometrice i
expresiv a desenului. ncercnd. dup cum mrturisea. s
tonde s subhnoeze ceea ce. in crearea frumosului, apal'\ine
creeze pentru sine ... i pentru oameni. condiyile unei
nu numai sensibilitii, ci deopotriv i raiunii.
dephne responsabiliti ale istoriei sale". Lumea
Descoperim un rafinament al culorilor in surdin
fantasmelor, a visului de data aceasta, este prezenta In
(Gheorghe 1. Anghel, Ion Popescu-Negreni, Ion (Alin)
lucrrile lui Drago Plracu. iar Mircea Dumilrescu
Gheorgh1u, Tra1an Brdean, Ilie Boca, Sorin Oumilrescu,
evolueaz de-a lungul unor coordonate expresioniste. cu
Iacob Lazr, Adrian Podoleanu. Iacob Lazr), al culorilor
d1screla implicayi constructive, cu adnci semnincai
potolit sonore (Ion Pacea. Ion Sliteanu. Corneliu
metaforice.
Vasilescu, Elena UChelaru) sau un colorit de maxim
In "?ea ce privete lemele abordate, in colecia .Dr.
sonoritate (Vasile Grigore. Ion Pacea, Iulia Hlucescu). pe
Constann Teodorescu", peisajul, In calitate de iconografie
to1 un1ndu-r o muzicalilate a luminii i culorii. intuia de a
a unei geografii culturale, este omniprezent, afirrnndu-se
compune cu ele, intr-un dozaj perfect al raporturilor. Acest
ca unul dintre cele trei genuri principale, alturi de porfret i
sim desvrit al msurii. aceast capacitate de organizare
natura moarta. crora li se adaug peisajul intim (interiorul
i echilibru, in gradare ca i in contrast, in potolit ca i in
camerei de locuit sau colul de atelier).
ntens, in static ca i in dinamic, in simetrie ca i in asimetrie,
Putem remarca dou direcii, una mai discret, care a
pOi obine
prezent in numr preponderent in cadrul colectiei, de la
lecia esenial a economiei de mijloace cu care
maximum de expresie a maestrului Corneliu Baba, care
aparine unui spau al clasicitii, la cele ale lui Traian
Brdean, care au ceva .din materialitatea unui basorelier, la
cele gracile, spiritualizale ale lui Constantin Piliu (elev al lui
Alexandru Ciucurencu, desenator de anvergur , colorist
rafinat, fidel sintaxei figuralivului), Ion Popescu-Negreni, Ion
Pacea i Vasile Grigore. Concluziile lor, evident diferite,
porneau de la aceeai aspiraie de a stabili caracterul pur
pictural al realului.
Interesul colecionarului se manifest i sub un alt
aspect, acela al artei sacre, subliniind c , sub raport estetic,
icoana (pe suport de sticl sau lemn} se integreaz
sensibilitii moderne. Ea reprezint pentru contiina
contemporan cel mai important document plastic care
reflecl lumea spiritual a ranului romn din Ardeal
www.cimec.ro
inspirate din costumul Egiptului Piesele create de cei doi
antic, desfurat sub genericul tineri erau intr-adevr de o mare
"Egyptian couture, conceput i diversitate a efectelor plastice
coordonat de un specialist al folosite i cptau preiozitate prin
muzeului m p re u n cu d ou picturalitatea lor. prin reliefurile i
studente d e l a arte plastice. Acestea adncirile practicate, prin calitile
au realizat doua colecii foarte tactile dezvoltate i prin reperele in
diferite ca stil i material, au arta informat i a copiilor.
conceput pi e se vestimen tare Penltu a pune in valoare
moderne, dar cu trimiteri reale spre acest experiment de o
zona istoric anunat. Pentru spontaneitate i de o luciditate
crearea cadrului adecvat au fost cuceritoare, a fost nevoie ns de o
expuse i cteva lucrri de mari concepie m u zeografic ce
dimensiuni inspirate din pictura decurgea din nelegerea relaiei
egiptean i care fuseser realizate dintre obiecte i ocuparea expresiv
de una dintre autoare. A fost a spaiului destinat lor. S-a imaginat
implicat i secia de balet a Liceului o intreg scenografia pentru a
de ArtA, micarea scenic mnd valorifica cele 200 de borcane
conceput de un c a d r u d e pictate cu imagini irepetabile,
specialitate al liceului. Pentru intr-un asamblaj coerent i sugestiv.
Nantes, in cadrul unui Congres
realizarea costumelor au fost S-au folosit rafturi, drapaje, astfel ca
Internaional de art modern.
folosite materiale nu foarte scumpe, suita de obiecte s se situeze la
Demersul lor - borcane pictate din
dar exploatate i ngenios prin diferite nivele in sala de expunere,
care s-a realizat o instalaie - se
prelucrarea plastic. s ocupe i s dinamizeze spaiul.
inscrie in estetica postmodern,
D e i p o a t e p re a o Deschiderea expoziiei s-a
imbinnd referirea direct la
manifestare monden, in esen bucurat de un numeros public,
obiectele reale cu cea a tehnicilor
aciunea "Egyptian couture" a fost dominat de tineri de diferite
tradiionale. Obiectul transferat In
cu adevrat o modalitate d e profesiuni. Ea a fost nsoit de un
zona artistic este unul dintre cele
educaie vizual deoarece a pus simpozion, in care au fost expuse
mai banale, dar cu conotaii foarte
accentul pe ideea c un costum orientrile muzeului in direcia
precise in practica vieii noastre.
trebuie privit ca o oper de art. El promovrii experimentelor i s-au
Borcanul (cu murturi, cu conserve,
este un ansamblu de forme, culori, borcanele trimise studenilor de prezentat mai multe eseuri legate
materiale ce se supun unui echilibru de semnificaiile dezvoltate de
prini), devine un element sugestiv,
plastic i bineineles bunului gust. expoziie. Cu aceeai ocazie, a fost
evocator pentru toat suita de
Spectacolul realizat a fost o urmrit un film realizat de studeni
habiludini construite de-a lungul
modalitate de a stimula fantezia de la secia foto a Universitii de
timpului intr-o societate obinuit s
creatoare i in aceeai msur o Art i Design din Cluj- Napoca.
supravieuiasc, s intmpine
cale eficient de a antrena publicul, De altfel. in colaborare cu
ostilitatea vremurilor, prin grija
de a face cunoscut i mai bine Universitatea de Art i Design din
continu pentru proviziile necesare
neles spiritul artei contemporane. traiului; toate acestea sunt implicaii Cluj-Napoca, Muzeul de Art
Important in astfel de manifestri a Vizual Galai a organizat in anul
simultane dezvoltate de proiectul
fost i faptul c o bun parte din 2 0 0 2 o e x p o z i i e i n t i t u l a t
celor doi studeni. La celalalt pol al
spectatori au devenit colaboratori ai "Producie 2002", care a pus in
demersului tinerilor creatori se an o
muzeului, pentru buna desfurare valoare cele mai noi tendine din
preocupare pur plastic: tehnica
a spectacolului; in acest fel, muzeul picturii pe sticl, cu numeroasele ei invmntul de art clujean, cu
devine pentru ei un loc familiar, pe ex pe r i m ente i n teresante a l e
posibiliti de abordare.
care nva in acelai timp s-I s e c i i l o r d e p i c t u r , textile
Simbolistica atribuit obiectului ce
aprecieze ca deintor al unor valori contexturi i sculptur.
se afla in atenia lor este i aceea,
ale spiritului. Sub genericul "Studioului
curent, de conservare; in acest caz
Un alt tip de manifestare a tnrului plastician" s-a deschis in
conceptul este extrapolat din
fost "Temps elastiques", realizat in o c t o m b ri e 2 0 0 3 e x p o z i i a
domeniul cotidianului in cel al artei;
200 1 . in cadrul Muzeului de Art "Rmie" a Dimei Fabiana,
obiectul este innobilat de o
Vizual de doi studeni de la student la secia de pictur a
destinaie superioar, de a inchide
Universitatea de Art si Design din Universitii Naionale de Art
ermetic o pictur. Obiectul cu
Cluj-Napoca: S ilvia Costin si Bucureti. Tema expozitiei avea
n s u i ri co n t i n g e n te s e
Bogdan Teodorescu . Practic, ca punct de pornire genul tradiional
metamorfozeaz astfel intr-un
expoziia organizat in muzeu a fost al naturi lor moarte, dar interpretarea
spaiu impregnat de subiectivitatea
o repetiie", o "avant-premier" se situa tot in zona postmodem.
artistic.
pentru experimentul realizat apoi la Supradimensionarea motivului,
Du ring the nearly four decades ofexistence the Museum ofVisuai Arts from Galati has had numerous
programmes of museum pedagogy forlhe artistic training of young people, and programmes of promoting the
works ofyoung artisls.
Regarding lhe first category we can mention activities such as: the participation of the Museum of
Visual Arts al lhe lntemational Symposium "L'Europe des Fleuves - Paris, 1992 (wilh a balle! show on the
expressive rhylhms of Ravel's Bolero", as lhe resul! of the cooperation wilh the Arts Highschool from Galati)
and a series of shows presenting clothing design inspired from history of costumes. One of the mosi
singnificant shows was named " Egyptian couture" (modem clolhes inspired by the costume of the Ancient
Egypt ), created in 2001 by two students from Plastic Arts; lhe museographical (curatorial) coordination
emphasized the idea that a costume must be looked upon as a work of art in space.
The work of the young plasticians was promoted by shows situated in the post-modemistic area
("Temps elastique" 2001 ; the exhibition "Remains of the student Dima Fabiana, 2003) and by the
cooperation with the University of Arts and Design from Cluj- Napoca, having in view the emphasis on the
latest trends ofthe painting, sculpture and tapestry learning in Cluj-Napoca ( the exhibition "Production" 2002)
Laura Dumitrescu's exhibition "Labyrinth", 2005, explored the graphicalness of materials in an original
way, covering various techniques: tapestry, objects included in lhe "hand made paper" technique and
installations. The young artist had an excellent cooperation with the coordinating museograph (curator), as
objects needed to be arranged adequately in lhe exhibiting space in order to render correctiy the artistic
message of the exhibition.
Consequently, the museum needs the dynamism and the creative enthusiasm of young artists.
Nevertess, when promoting these programmes, the museum must stick to ils professional authority, selecting
lhe authentic values, without neglecting lhe above criteria.
160 ----
www.cimec.ro
B i e n a l a l nternat i o n a l de
Florin SICOIE,
Directorul Muzeului Judeean
de Arta Prahova
Deintor al unui bogat patrimoniu d e art valoare naional legat prin via i oper de
romneasc de secol nousprezece i douzeci, Municipiul Ploieti. in 1 993, cu ocazia organizrii
Muzeul Judeean de Art Prahova, cu cele dou Retrospectivei de Pictur .Iosif lser", Muzeul
secii ale sale, Muzeul de Art din Ploieti i Muzeul Judeean de Art Prahova a lansat ideea iniierii unei
Memorial .Nicolae Grigorescu" din Cmpina, ocup bienale in domeniul gravurii. Din raiunile invocate
un loc aparte n peisajul muzeal din ara noastr. Tn mai sus, manifestarea a fost aezat sub auspiciile
contextul vieii culturale romneti actuale, in care acestui artist interbelic, n a crui oper gravura a
teoria sincronismului, promovat de Eugen deinut un rol major. Tn cadrul celor cinci ediii
Lovinescu, i gsete o dat mai mult validarea, desfurate pn acum (1 993 - 1995 - 1 997 - 1 999 -
Muzeul Judeean de Art Prahova ncearc nu numai 2001 ), importana manifestrii s-a accentuat
s-i mbogeasc i s-i pun n valoare coleciile conti n u u , att prin creterea numrului de
existente, ci i s continue tradiia de reflectare a participani, ct i prin evoluia ascendenta, din punct
fenomenului artistic contemporan. de vedere cantitativ i calitativ, a lucrrilor nscrise n
Arta contemporan i gsete o tot mai mare concurs. La ediiile trecute au participat mai bine de o
diversitate de exprimri artistice. in acest context, sut de artiti din Romnia, Belgia, Canada, Frana,
ntlnim, de la o ar la alta, formule artistice care se Germania, Italia, Macedonia, Moldova, Polonia,
difereniaz printr-un fond cultural specific, prin Rusia, Slovacia, Spania, Suedia, au fost expuse mai
asumarea rapid sau lent a celor mai moderne mult de 400 de lucrri i peste 50 de opere premiate
tehnici artistice i materiale. Pe acest fundal devine au intrat n coleciile Muzeului Judeean de Art
deosebit de important schimbul de informaii artistice, Prahova.
de unde oportunitatea organizrii de aciuni
specifice, de tipul simpozioanelor, taberelor de B i e n a l a I n t e r n a i o n a l de G r a v u r
creaie, bienalelor sau trienalelor dedicate anumitor Contemporan .Iosif lser" este singura manifestare
genuri de plastic (arte decorative, sculptur, de acest gen din Romnia i constituie una dintre
gravur, grafic ele.). Activitile promoionale cele mai interesante modaliti de cunoatere a
focalizate asupra artei contemporane i iniiate de tendinelor actuale ale gravurii universale. Ea se
instituiile muzeale rspund unor obiective specifice, adreseaz tuturor artitilor romni i strini interesai,
cum ar fi caracterul programa tic, abordarea tiinific indiferent de vrst, este deschis tuturor tehnicilor
a documentrii i organizrii, promovarea donaiilor de gravur i se finalizeaz printr-o ampl expoziie
din partea artitilor n scopul mbogirii patrimoniului dotat cu premii. Distinciile sunt acordate, in urma
i stimularea cunoaterii profesionale reciproce ntre unei jurizri profesioniste, de instituii i organizai
artitii romni i strini. precum Ministerul Culturii (prin Direcia de Cultur,
Acestor tendine le rspunde i Bienala Culte i Patrimoniul Cultural Naional Prahova),
Internaional de Gravur Contemporan .Iosif lser", Consiliul Judeean Prahova, Primria Municipiului
aflat, n anul de graie 2005, la cea de-a VI-a ediie. Ploieti, Uniunea Artitilor Plastici din Romnia,
Istoricul acestei manifestri derulate sub egida Societatea Colecionarilor de Art din Romnia,
Muzeului Judeean de Art Prahova pornete de la Muzeul Judeean de Art Prahova, ca i de diveri
faptul c pictorul, desenatorul i gravorul Iosif lser sponsori. Operele premiate, dar i o mare parte din
( 1 881 - 1 958) este unul din artitii romni de mare celelalte lucrri prezentate intr patrimoniul Muzeului
Surnrnary
Contemporary art is characterized by a great diversity of artistic expressions. We find, from one
country to another, different artistic formulae, due to the specific cultural background and to the capacity
of assuming the most up-lo-date artistic and material techniques. The promotional activities referring to
contemporary art, which has been initiated by museums, have some specific goals, such as the
programmalic feature, the scientific approach, the purpose of promoting donations from the artists and
developing professional relations between artistfrom Romania and abroad.
This is the case of 'Iosif lser" International Engraving Biennial, organized by Prahova County Art
Museum, which is now al lhe 6" Edition and have a large international participation (over 1 00 artists from
28 countries, exposing over 200 works). We must also remark a multitude of skills and of artistic
expressions.
www.cimec.ro
indiferent de nivelul lor de instruire, etnie, sistem politic, tablouri specince - intre altele pe cele ale lui Gilbert &
identitate cultural, etc. George (1988), Enzo Cucchi (1 990), Louise Nevelson
Departe de a fi in criz, producia de art i ( 1 99 1 ) i Cindy Sherman (1 994-1995) - pentru a promova
gsete Jocul sub umbrela aceasta, care o accept i o filosofia mrcii.'
susine in toat diversitatea ei in cadrul aceluiai model Legitimarea sub protecia pieei suprastatale a
de .puzzle" modem, dar mult mai tolerant i simultan de existenei simultane a numrului extrem de mare de
data asta, ce poate suporta orice demers orict de expresii artistice, cu toat acoperirea pe care o ofer
excentric sau .cuminte" ar fi el, pentru c el i va gsi cu estetica nvingtoare, nu linitete in mare msur
siguran consumator. Procesul de estetizare la care este vechea problem a polemicilor aduse in prim plan de
supus societatea o face s rspund pozitiv la procese ctre modernitate, adic care-i Arta? (cu A mare) Cum e i
i metode de lucru cu simboluri i concepte, pe care arta a firesc, ea nu poate fi linititl!i pentru c emiterea de
dovedit c le stpnete, i care servesc cum nu se judeci estetice care s separe ceea ce credem c ar
poate mai bine nevoile de .marketing" in condiiile unei putea fi art de ceea ce credem ca nu ar putea fi . apar1ine
lumi care, dup modelul cybemetic i cu ajutorul lui, omului ca rezultat al unor sentimente eterogene care
aaz o interfa conceptual intre realitatea fizic a seamn dup prerea lui Thierry de Duve cu cele pe
lucrurilor i consumatorii lor. Astfel, banii nu mai sunt reali care se ntemeiaz dragostea'. Deci, oricum ar fi, va
ci sunt accesai prin cri de credit, lumea virtual a "net" exista o Incercare de recunoatere a .artei adevrate"
lui intermediaz intlniri i .chat"-uri care-i dezvolt un intr-o produce care astzi poart numele de artistic i
limbaj propriu, Intre oameni aflai la mii de kilometri se legitimeaz astfel datorit faptului c uzeaz de
distan. simulatoarele i jocurile pe computer ofer o aceleai metode, tehnici i limbaj (pe care arta i le-a
aciune intermediat i cu acelai grad de virtualitate, i asumat din momentul in care a .terminat-o" cu
nsi procreerea devine un concept care poate fi presupusele inteni de expresie strict retinal) i care
satisfcut in laborator, in eprubeta. Pe piaa actual acoper, dup cum spuneam, de la genuri artistice noi
produsele se vnd avnd acoperirea conceptual a cum ar fi banda desenat sau arta media la industria
.brand"-urilor ca in cazul produselor Nike la care se .enterteiment" -ului, .advertise-ing" sau campanii
refer Marius Babias: .Ce rol joac lumea mrfurilor in electorale i publicitare, pn la forme artistice clasicizate
formarea identitar a corpurilor ne-o arat conceptul - ca pictura, sculptura, instalaia, arta conceptual etc.
brand de _cyber - sport" al concernului Nike, care s-a Acceptarea global a acestora de ctre societate ca
transformat dintr-un productor de pantofi de sport obiecte i subiecte de consum, adic marf destinat
intr-un productor de simboluri. Imperativul cyber - diferitelor nivele de instruire i gust nu rezolv integral
sportului a fost confecionat in .techlab" - ul su din problema critic a evalurii lor. Modemismul. de la
Oregon. La deschiderea Niketown la Berlin in 1999 apari!ia lui, a influenat condiia existenial i atitudinal
spaiul urban era folosit ca brand. Nu te lsa folosit de a individului. Indoiala .cartezian" combinat cu .educaia
oraul tu. Folosete-i tu oraul" suna moto-ul de atunci. revoluionar" promovat de spiritul modem i cu
De curnd strategia de marketing s-a ndeprtat i mai democratizarea societii care ctig din ce in ce mai
mult de propriul produs .techlab"-ul, ntind spre subiectul mult teren, a dus la o nou atitudine general, cu un
nsui i spre transformarea lui intr-un .corp virtual". caracter contestatar evident, care s-a manifestat din plin
Propriul produs - .sneaker", cel care a realizat in anii '60, '70 i se pstreaz in continuare. O dat cu
transcenderea valorii sale de ntrebuinare - era destinat acest spirit revendicativ, modemismul las motenire i
unui mediu de u@zatori cu o reprezentare paramilitar a confuzia axiologic. De fapt, ceea ce ingreuiaz,
corpului. Nu trebuiau cumprai pantofi de sport ci opiuni ncepnd cu apariia (i mai ales cu acceptarea)
de .lifestyle" i oferte de sens. Nike a construit imaginea impresionismului, funcionarea unei judeci estetice
sportivilor cyber in linia in care a fost construit Lara Croii, coerente i clare este distrugerea consensului cu privire
al crei .corp techno" face amalgam cu capacitle la ceea ce este sau ce trebuie sa fie art, care acionase
spirituale. Cerinele sportive, ca perseveren i for, au pn atunci.
fost cuplate cu inteligena cyborg - lui ca model teoretic al Tn Jocul acestei pierderi, care a determinat
noii subiectiviti formate ca marf . . . Acest .corp virtual" .glceava" asupra adevrului artistic, a artei i neartei,
revendic totalitatea social; el colonizeaz protezele postmodernitatea aduce Intr-un sens mpciuitor
procurate i simulrile electronice ale adevratului corp i nounea de .alternativ". Cred c dac ar trebui s definim
il subjug; el constrnge capacitile percepiei la postmodemitatea intr-un singur cuvnt acesta ar fi
principiul halucinrii.)' i arta este folosit (ca mijloc de alternativa. Acest concept, chiar dac nu clarific
limbaj expresive-persuasiv, sau ca .subiect-obiect") in lucrurile, mcar le linitete i lncearc s acopere
strategiile lor economice: .i se afl aici - ca o incununare manifestrile artistice complexe care se desfoar azi
a consumului de libido-uriaul magazin, aproape sau care au avut loc de-a lungul timpului. Astfel,
compatibil cu conceptual art, .Comme des garcons". Tn simultaneitatea nlocuiete succesivitatea distructiv a
spatele mrcii infiinate in 1 969 de Ray Kawacubo st un polemicii modemiste Jiniare.
complex program estetic care cuprinde mod, art Tn aceste condiii, in care, datorit schimbrii de
plastic, design i marketing . .,Comme des garcons", care paradigm cultural, criteriile estetlce de evaluare
organizeaz in magazinele sale expoziii de art apannd oricrei perioade de dinainte ating gradul de
contemporan, folosete in campaniile publicitare relativitate la care nu se mai pot impune categoric, ci pot fi
1 ----
www.cimec.ro
doar operaionalizate efectiv, iar criteriul nou al pieei 2002, p.332
primitoare . permisive i globale, care sasface "poporul" M.Babias. Subiectivitatea - marf. O povesre
nu reuete s depeasc, cel puin in parte, un anumit teoretic, !dea Design &Print Editura, Cluj, 2004, p.15
nivel, capacitatea de a discerne arta de nonart din toata M.Babias, Subiectivitatea - marf. O povestire
producia artistic realizat cu aceleai mijloace, devine, teoretic, ldea Design &Print Editura, Cluj. 2004
sau o chestiune, care ine mai mult de cultivarea unui p.103
..organ cu ajutorul cruia s poi .naviga printre M.Babias. Subiectivitatea - marf. O povestire
tendinele care se manifest in jurul nostru, s accesezi teoretic, ldea Design & Print Editura, Cluj, 2004,
dup nevoi criteriile pe care le cere analiza cerut de ctre p.40
demersul in cauz i s incerci s stabileti nivelul de Thiery de Douve, Kant dup Duchamp. ldea Design &
pia la care consideri c se face disncia intre art i Print Editura, Cluj, 2003, p.34
restul produc ei artisce (aceasta ar presupune dorina i Thiery de Douve. Kant dup Duchamp, !dea Design &
p
conditiile necesare unei insiruiri in domeniu) sau Print Editura, Cluj, 2003, p. 1 1 , Marcel Mauss, Manual
acce tarea fr rezerve a ideii c tot ce se produce sau D'ethnographie, Paris: Payol. 1 971 , p.B9.
este asumat sau promovat ca art trebuie luat ca atare, i ldem, p.16. RichardWollheim, Art and its Objects,
s-ar putea baza pe definiii de felul: .Prin definiie, o oper New York: Harper&Row, 1 966, p. 1 .
de art este un obiect recunoscut ca atare de ctre un "Este evident c interogarea ontologic a artei se
grup"' a lui Marcel Mauss sau pe felul in care Richard poate ivi din alt parte i c nu trebuie neaprat fcut
Wollheim rspunde la propria intrebare: .Ce este arta? in limitele logicii. Celebrul text al lui Heidegger,
Arta este suma sau totalitatea operelor de art"'. .Originea operei de art" , atac deliberat, prin
Realitatea artistic actual, departe de gndurile invluire i in mod subversiv, acest cadru conceptual.
pesimiste sau nu ale celor care anunau de la Hegel Rmne totui un fapt c, o dat ce o teorie a artei
incoace moartea artei, reclam din partea celor interesai incearca s se fundamenteze pe o ontologie, are
un efort in plus in cercetarea fenomenului i a asumrii deseori tendina s o fac pornind de la distincia
unei judeci estetice cu privire la art, fie el chiar i numai predominant din filosofia analitic dintre ontologie i
din punctul de vedere al unei eleci personale. epistemologie. in care i se d prioritate celei dintlli.
Intrebarea "in ce condiii este ceva art ?" preced
D.Harvey, Condiia postmodernitii, Ed. Amarcord. "de jure intrebarea "in ce condiii este posibil o
Timioara, 2002, p.15. cunoatere a artei?".
D.Harvey, Condiia postrnodemitii, Ed. Amarcord,
Art today
We are witncss to n grate numbcr ofartistic manifestations that take place vcry fast and are very hard to follow in spite ofthc
expl osion ofinfonnational means. Dcsidc thc speed there also is rhe sunultaneous cxistcncc ofa growing numbcr ofd ITeren t artiStiC
pathsJ medias and lnngunges, old orncw, that try 10 asert thcmsclvcs and thnt try 10 provc their right to exist and be recogni:zcd.
Thts artistle state that wc havc to get mto contact w nh ts callcd postmodernism, and although it was promi.sed by the "ptlp
t
<Jrf' currcnt in the '60 and maybc even foretold by thc ''Dada movemcnt'', it blooms in thc la e '70 and early '80 along with the
consumcrist society. Postmodernism is pcrceivcd as a rcaction agJmst modernism and ts posiuvist totalitarism. According to David
l larvcy n comes aftcr thc changes ofthc culturnl pnradigm that appcar duc to the ovcrucumulation crisis that startcd in lhc late '60, duc
t
to wbich the imc and space dmcnsJons where put undcr thc continuous prcssurcs of c rculation and accumulation of capital, which
drcw n vcry strong re.1clion from thc esthetic and cultural prodw.:c. Thus "esthetics triumphcd ovcr cthics as. a central po mt of soc1al
<Jnd intcllcctual issues . . . ". Reaction to modem mani festntions to some or late modem reflex to othcrs. but sure ly with a high csthetic
\alue, postmodernism ofTers an artistic production which, under the namc ofan, sums mam fcstations ranging from thc academi c levei
ro
to commcrcial or "undcrground", from class1c fonns to vulgar oncs, from ..rap" to Bach, from thc com1c strip to the painrings of
moted in a "puzzle" which rescmblcs a Babel
rt s
Balthus or Kiefcr or from installations to thc sophisticated sculpture of Paul Day, alt p
tower of a i tic n'lcnns. The possibility of the cxistence and simultancous functioning (ahcrmllive) of such n higb number of
pcrfomtance:, considcred artistic is assurcd by the consumcrisi market thal "cats up" and promotcs any type ofproduction ou the basis
that it ''-'III sun:ly tind a consumcr. Far from being in acrisis. thc: production o fan finds it'i place under this umbreila, which accepts and
supports 11 in ali its divers i ty in tbe fashion ofthc samc modem ''puzzle", but more tolerant and simultancous this time, which can
withstand any try, howevcr ccccntric or "cha.src" it may be, thc artisuc lnnguage ncvcr bctter serving thc publicity needs of n highly
csthctiscd society. In thcsc conditions, whcn tbcre is no more consensus regarding an axiologica! cya luation and the mackct cannot
fully substiruted itsel fto it, artistic reJiity, far from the pessimist thougbt:. ofthosc who prcdictcd thc dcath ofart rrom Hegel onwards,
requires an extra cffon fonn thc oncs interesled in thc rcscarching ofthc fenomenon and i n thc understanding ofnn csthcllc J Udgcmcnt
regardmg an, eavenjust from the polnt ofvicw of personal ehoice.
Not :
1 . D. Harvcy, Conditia postmodemtll, Ed.Amarcord. 2002, p.332
in acest an, p e 2 6 octombrie, Muzeul d e Art din vechilor i mai noilor nume din circuitul artistic i asta in
lai srbtorete 145 de ani de la nfiinarea primei condiiile unui public din ce in ce mai debusolat in faa
Pinacoteci Naionale. Esle, poate. un prilej de analiz a invaziei imagistice. A aprut, astfel, un gen aparent nou,
intregii activiti de-a lungul timpului, dar mai ales. arta contemporana, gen tradus prin altfel de exprimri
constituie un moment de rscruce, de privire spre viitor, dect cele deja digerale de marea mas a publicului
prin asumarea schimbrilor impuse de cerinele unui cunosctor. Imagine obiect, instalaie i ready-made, ca
public lot mai divers, dornic de noutate, de spectacol i arta video sau petiormance-ul, au inceput s fie noile
vizual. Desigur, protejarea i valorificarea patrimoniului, mijloace de expresie din ce in ce mai utilizate de ctre
ca funcii de baz ale muzeologiei noastre, au constituit artitii tineri, alturi de cei care deja aveau experien in
i constituie. de la un an la altul, prioriti in realizarea acest teritoriu inainte de anii '90.
calendarelor de manifestri expoziionale. Tn paralel, Privit, la inceput, de ctre mediile
muzeului nostru i-a fost solicitat, nu de puine ori, conservatoare c a o tentativ d e anulare i chiar
colaborarea la unele proiecte, fie cu caracter distrugere a valorilor autentice aflate in patrimoniile
educaional, fie proiecte temporare ce ncearc muzeelor din Romnia, patrimonii supraponderate. in
mediatizarea unor artiti clasici sau contemporani, din mare parte, de arta prolet-cultisttl a anilor '60 , '70 si '80,
sfera artistic romneasc sau internaional. Dac ar fi arta contemporan ii ctig in scurt timp adepi mai
s enumerm doar cteva din manifestrile organizate ales in rndul tinerilor, laul fiind un centru artistic
in ultimii ani, ar trebui amintite, pe lng expoziiile universitar cu veche tradiie. in acest context, inevitabil
retrospective cu piese din patrimoniul muzeului - de altfel, anul 1 999 este momentul in care Muzeul de
retrospectiva Otto Briese, "Alexandru Ciucurencu i Art i va deschide, in mod oficial. porile acestui gen
discipolii si", "Gravura contemporan romneasc", de manifestri. Festivalul Internaional Periferic ajungea
cele in colaborare cu instituii de profil din ar - "Tablou deja la a 3-a ediie, primele dou avnd ca loc de
de familie " - Cella, Costin i Lisandru Neamu, desfurare Centrul Cultural Francez din lai.
expoziiile Paulei Ribariu ( Templul i padurea), Ion
Grigore, Paul Vasilescu sau Dan Constantinescu
(Zidurile memoriet). La acestea se adaug colaborri cu
instituile culturale strine, dintre care amintesc
expoziile itinerante "Monumenla Romaniae Vaticana",
"Arheologie urban", mpreun cu Centrul Cultural
Francez i Goethe Institute, expoziiile de grafic Max
Klinger, Ruprecht Geiger sau Kathe Kollwitz (in
colaborare cu IFA Sibiu i Goethe Zentrum), "Lumini
interioare - Veneia", expoziie de fotografie i sculptur
organizat cu sprijinul Institutului llalian de Cultur,
"Artiti contemporani din Israel", Festivalul culturii
japoneze, precum i seriile "Magic Pencil" i "As is
When", dezvoltate i ca programe inter-active de
educaie muzeal, organizate in colaborare cu British
Council.
in paralel, muzeul devine cadrul oficial al unor
altfel de manifestri, cu un alt specific dect cel amintit,
specific pe care mai toate instituiile de profil din ar i
din zona rilor foste comuniste i-1 atribuie dup 1 990,
an in care, pentru culturile din aceast zon a Europei,
a aprut un oarecare sentiment al marginalizrii i asta
mai ales datorit tendinei de raportare la cultura din
vest, fie ea european sau de dincolo de ocean.
Schimbarea contextului politic i social a determinat,
totodat, o prbuire, pe alocuri, a unor ierarhii valorice
din mediul cultural romnesc. Aici a intervenit muzeul,
cu un rol determinant in reaezarea pe criterii valorice. a
www.cimec.ro
Organizatorul i curatorul festivalului, Matei Bejenaru, rilor de Jos, precum i Prefectura Departamentului
artist vizual i lector universitar in prezent la Facultatea Marne din Frana, care, prin intermediul CCF din lai va
da Arta Plastice, Decorative i Design din lai, a ales ca organiza in cadrul muzeului a 5-a edie a festivalului,
locaie muzeul, alturi de spaiul fostei Bi Turceti i a, devenit intre timp Bianala de Artl!J Contamporanl!J.
deja c u n os c u to l u i , C C F ( p e n tru s e ci u nea Expoziia s-a intitulat "lnteacii" i a prilejuit intalnirea
performance). Astfel, Galeria d a Art contemporan din cu 6 artiti francezi din Departamentul Mame -
cadrul muzeului devine, in acel an, gazda unor artiti Clementine Treu, Cecile le Talec, Jean-Michel
romni contemporani a cror activitate era deja Hannecart, Francois-Xavier Leloumelle, lvan Poliart i
cunoscut in ar i in afar, artiti ale cror proiecte Christian Lapie - expozipe ce a insemnat totodat
s-au reunit sub titlul " Corespondena", proiecta punerea in paralel a dou exprimri plastice - cea
desfurate in cele 7 spaii existente, spai ce urmeaz, oarecum tradional, la congruena cu noile concepte
fiecare in parte, a se individualiza din punct da vedere ale artei contemporane europene (nu intmpltor,
conceptual Dan Perjovschi, Teodor Graur, Lia deschiderea s-a fcut in zona de trecere a Galeriei de
Perjovschi, Cristian Alexa, Marilena Preda-Sanc, Art contemporan iaean spre spaiul destinat
Joszef Bartha i Matei Bejenaru. Bienalei).
Urmtoarea ediie. a 4-a a festivalului, s-a De remarcat faptul c, pe lng susinerea
intitulat " Cartografieri personale" i a prilejuit financiar despre care vorbeam, arta contemporan a
reintlnirea cu Teodor Graur. cu ali artiti romni, unii beneficiat in aceast perioad de o puternic
dintre acetia activnd deja in strintate - Dan mediatizare in pres i televiziune, fiecare ediia fiind
consemnat prin apariia unui catalog realizat in condii
grafica deosebite, la care se adugau, nu in cele din
urm, textele i articolele unor critici i curatori de art
din Romnia i strintate.
Muzeul de Art din lai ajunge astfel s se
bucure de recunoatere Internaional i in ceea ce
privete deschiderea spre scena artei contemporane.
Mul artiti i curatori strini sunt fascinai i totodat
interesai s dezvolte proiecte artistice i curatoriale in
spaiul generos al Palatului Culturii.
Astfel c in 2003, ediia a 6-a a Bienalei a
dezvoltat un proiect conceptual ce a cuprins ca locaie
toale cele 4 muzee din cadrul palatului. Cu titlul generic
"Coluri profetica - despre viitol', curatorul invitat al
bienalei, Anders Kreuger, critic de art independent din
Mihaltianu (Berlin), Alexandru Patatics, Calin Man, Stockholm, fost director al Institutului Nordic pentru Artl!J
Cristian Alexa (New York), ci i cu doi artiti din Ungaria Contemporanl!J (NIFCA) cu sediul in Helsinki, a
- Gabor Gerhes i Peter Hecker, cteva dintre proiectele conceput i dezvoltat acest proiect special pentru oraul
acestora dovedindu-se ins a fi doar reacii vizuale lai, un ora ncrcat de istorie, de tradie. care trebuie
spontane sau simple a(r)titudini, izvorte din dorina de ins, dup prerea acestuia, s priveasc i s
a relaiona neaprat cu cadrul oficial al muzeului. dialogheze cu viitorul, dal fiind situaa limit in care un
Intre timp, in lai, arta contemporan ctig ora de provincie din Romnia se auto-percepe la un
teren, dar mai ales susinere financiar din partea unor moment dat din cauza situaiei socio-economice i
instituii puternice, cum ar fi Centrul Internaional pentru politice.
Art Contemporan, Bucureti (CIAC) sau Pro Helvepa. Ideea de col, ca metafor topografic,
Acestora li se adaug, in 200 1 , Ambasada Regatului combinat cu ideea de profetic, dincolo de semnificae
religioas, iat dou componente ale unui concept in
in 2003 s-a reuit participarea tuturor muzeelor din County In Franca, with works belonging to the contemporary
artlsts In this reglon, gathered under the name of
cadrul complexului, precum i integrarea unui spaiu
14/ntersectlons". In 2003, the year when the festival becomes
mai puin convenional, in circuitul expoziional. Din the 8/enna/e, the guest curator Anders Kreuger (Sweden)
pcate, nu avem semnale pozitive pentru ediia din proposes a theme whlch wlll detennine the large amount of
2006, Palatul Culturii nemaifiind solicitat, deocamdat, partlclpating artlsts to develop their projects within the rooms
pentru a gzdui proiecte din cadrul bienalei. Este, belonging ta ali faur museums in the Palace of Cultura;
moreover. part of the exhibition circuit was also a less
intr-adevr, un efort administrativ i financiar destul de
conventional space, located on the building's last floor.
mare, dac avem in vedere greutatea cu care Consequently, the achievement after this latest editlon was that
societatea romneasc in general, are deschidere spre the classic, traditional museum space, which was previously
evenimente culturale din care nu se ctig dect la alt inactive when related to contemporary arl, became an area
nivel dect cel al beneficiului material imediat. Clasic where various means of expresslon met, belonging ta another
sau contemporan, tradiional sau activ, muzeul nu va aesthetlc genre, an area in which artsts of diverse creative
structures, coming from different regions, succeeded in
lsa niciodat poarta deschis spre tendine anarhiste,
changing a neo-gothic, extremely expressive building,
aa cum s-a insinuat, nu de puine ori, de-a lungul architectonically speaking, into a unique gallery. The Art
acestor manifestri. Arta, ca i societatea romneasc Museum in lasi succeeds, at the same time, to enter the circuit
in general, a avut i are nevoie in continuare de o of contemporary art manifestations that take place in Europe
perioad mai ndelungat pentru a consuma astFel de and ali ovar the world.
------ 169
www.cimec.ro
Reprezentarea tendinelor artei
contemporane naionale i internaionale
in muzeele romneti
- probleme de estetic i expunere
sesiune de comunicri, 1 7 septembrie 2005
Ctlin GHEORGHE
critic de art i teoretician
Abstract:
Arta contemporan este diferit interpretat in practica muzeal i in discursul teoriei artei postmodeme. Cu toate acestea,
muzeele occidentale au inleles necesitatea aplicrii unor tactici i strategii de atragere a publicului, combinnd design-ul
expunerii cu ocuparea plcul a timpului liber. Muzeele din Romnia ncearc s se acomodeze la discursul i praclica
intemaional, pentru a putea avea acelai succes de public. Recuperarea retrospectiv prin cercetare ar trebui astfel dublat de
o analiz prospectiv prin crearea condiliilor unei receptri care s nu se lase incomodate de canaane.
Contamporary art is differenlly interpreted in lhe museum practice and in the postmodern art theory. Spite this situation, lhe
Wastem museums understood the necessily to apply taclics and stralegies to atlract the audience, combining the displaying
design wilh the pleasanl spending ofleisure. Romanian museums try ta adapl lo the international discourse and practice, for lhe
same success in audience attending. The retrospective recovering by research should be doubled by a prospective analysis
which would crea le the condilions for a recepton untroubled by canons.
Arta contemporan este un fenomen care se manifest dup manifestrile tipic americane ale expresionismului
sub forma mai multor medii care solicit expunerea in abstract.
diferite tipuri de spaii: de la obiectele i instalaiile
expuse in spaii nchise neconvenionale pn la in marea ei parte, stilistica artei din Romnia este
expunerea in spaile deschise publice: periormance influenat de evoluia fenomenului artistic occidental.
uri, interveni. lucr;}riin situ. in aceste condiii, majoritatea lucrrilor expuse in cadrul
.secunilor de art contemporan" ale muzeelor
Discursul instituional muzeal propune, intr-o ordine romneti pot fi ncadrate stilistic in curentele
istoric i cultural, promovarea departamentelor de avangardei istorice (impresionism, expresionism,
art contemporan, considernd contemporan suprarealism, abstracionism) ori ale avangardei
producia artistic a artitilor care au activat dup cea americane (expresionismul abstract). Foarte rar pot fi
de-a doua jumtate a secolului trecut i a celor care mai vz u te lucrri din zona avangardei post-belice
triesc in timpurile noastre. (conceptualiste: body art, graffiti art, land art),
manifestate mai curnd in alte spaii.
Teoria a rtei p o s t m o d e r n e , n s , consider
contemporan arta care exprim experienele tematice in ceea ce privete singurul muzeu cu specific
i stilistice de dup produciile avangardei istorice. In contemporan din ar, MNAC, acesta i-a propus ca, pe
unele cazuri se vorbete chiar i despre ceea se lng nelegerea muzeului ca loc al retrospeciei i
ntmpl in perioada post-greenbergian, respectiv de conservlirii unor valori puse continuu in discue. s
www.cimec.ro
poat fi vzut i ca laborator, in care arta se manifest Problemele de estetic sunt legate. in primul rnd, de
ca proces i nu doar ca produs al contemplrii i impactul vizual i de experiena estetic a vizitatorului.
refleciei. Vocabularul esteticii este un amestec de elemente
Astfel, imaginea sa devine aceea de muzeu In progres, psihologice i economice, de la problema percepei. a
care, pe tang arhivarea i gestionarea coleqiilor, i reprezentrii , a memoriei i ateniei estetice la
propune s participe la o acune de sintez a artelor problemele de produce. distribue i consum cultural.
contemporane prin activarea dialoguh.ii intemaonal i
intrebuin!area aplicaiilor noilor medii.
------ 171
www.cimec.ro
Informaia documentar devine mult mai important Atunci cand vorbim despre diseminarea actelor i
dect estetica, punndu-se accent pe comunicarea produciilor artistice contemporane se poate vorbi i
reacilor fa de aspectele formale sau cele de coninut despre o problem concurenia/, cat vreme apar
ale artei. mereu noi insUtui care suplinesc muzeul, ca spaiu
privilegiat expoziional.
Majoritatea muzeelor i construiesc site-uri i editeaz Astfel, in Occident, anumite institui bancare ori de
cartoline, cataloage, casete video i DVD-uri. Pe site-uri asigurri nfiineaz propriile lor colecii i sisteme de
apar, de cele mai multe ori, forumuri de discuii intre cei finanare a evenimentelor artistice.
ce viziteaz expoziile. Cataloagele devin subslitute ale In Romnia funcioneaz, ca i in Occident, iniiativele
obiectelor de lux, aparnd adesea ca accesorii independente, respectiv nfiinarea fundaiilor i
intelectuale pe msuele din camera de zi. Cultura poate galeriilor.
fi neleas astfel i ca industrie a schimbului de
argumente i a stilului de via. In pofida criticilor insUtuonale, muzeul poate rezista
printr-un discurs orientat spre cercetare i acomodare la
Un alt factor determinant in selectarea lucrrilor care noile cerine ale publicului.
formeaz coleciile de art contemporan este piaa de
arUl, influenat, in cazul fluxului de opere in Occident,
de finanatorii priva. iar la noi in ar, nc de Stat.
Dan Acostioaei
--
-- 173
www.cimec.ro
cldire inlr-un modem cenlru de art contemporan propuse de studeni (vizionri, expozii. discui.
cu spaii penlru expoziii, conferine, arhive de art ateliere) i aciuni educative iniale de profesioniti,
contemporan i penlru rezidena artistice. precum i intenVa conslruirii unui modul profesional
prin proiectele propuse de curatori i artiti deja
fonna in practica artlsUc. tniVind, de asemenea, un
poiect de cartografiere artistic a contextului regional,
III. Galeria Vector Galeria Vector isi propune sa realizeze o expertiz
cultural a scenelor artistice din regiune, organizllnd
IV. Revista Vector arhiva VAD (Vector Art Data Bank), o banc de date
artistice regionale (lai, Cluj, Chiinu, Kiev, Plovdiv,
Galeria Vector este un spaiu artistic non-profit, care Belgrad. Novi Sad etc.), ce va conine date despre
expune i dezbate art contemporan in contextul artiti, instituii i proiecte.
cultural, social i politic, fiind, in acelai timp, o
platfonn care, alturi de Bienala Periferic i Revista
Vector, susin i dezvolt scena artistic
contemporan local.
Prinlr-un discurs de analiz estetic i critic (social,
politic, cultural, instituional), Galeria Vector Asociaa Cultural Vector
activeaz proiecte de atitudine poetic i social, Cuza Vod 41. et. 1 , lai
respectiv de rezisten fa de ineria cultural prin tel/fax 0040 232 237486
interpretarea i prelucrarea artistic a infonnaiei email: vector_cartier@lai.astral.ro
relevante din perspectiva viei contemporane. La www.periferic.org
baza programului expozi\ional se afli! intenia http://www. vec\or-<:artier.ro
dezvoltrii unui modul educaional: prin proiecte
The Vector Cultural Association was founded i n the year 2001 by a group of young artists,
philosophers and sociologists from lai.
The Purpose of the cARTier project is to create a community cultural space in the Ttrai a rea
from the city of lai, as a place of reconstruction for the social links and to involve the
inhabitants i n the cultural life of the community.
The Pe riferic B ien nale a contemporary art event organised in lai one of the most important
from the counlry and even from this region of Europe. Since it's first edition, in 1997, Periferic
has gathered artistic attitudes connected to the CENTRE-PERIPHERY relationship and created
an independent artistic context in lai. The most important locations of the exhibitions, debates,
conferences and workshops of the Biennale in lai have been since now the Goethe-Zentrum ,
the French Cultural Centre, the Turkish Bath and the Palace o f Culture.
The Vector Gallery is a non-profit art space, that exhibits and debates contemporary art in the
cultural, social and politica! context, being at the same time a platform that, together with the
Periferic Biennale and Vector Magazine, sustain and develops the local contemporary art
scene.
In problema cercetrii, protejrii i conservrii Acest lucru a dus la hirotonisirea sa ca arhiereu (in 1 9 18).
monumenlelor istorice din zona Brladului cea mai Nu mult dup aceea, a devenit chiar episcop al Dunrii de
important contribuie rmne cea a episcopului Iacov Jos (in 1923) i apoi al Huilor (in 1 924). In paralel. el a
(Ioan) Antonovlcl (1856-1931), de altfel i principalul desfurat o nsemnat activitate cultural-tiinific, fiind
autor de referin al scrierilor despre aceste edificii. De membru i secretar al mai multor societi culturale, dar i
fapt, ceea ce a fcut Nicolae Iorga pentru istoria naional unul din fondatorii muzeului brldean i al revistelor "Ion
i pentru cunoaterea multor biserici i mnstiri din !ar a Creang" i "Miron Costin" din Barlad.'
reuii s fac Ioan Antonovici pentru istoria zonei lns, cercetarea atent a monumentelor
Brladului i a monumentelor sale, aa nct - din acest religioase, precum i publicarea unui material documentar
puncl de vedere - episcopul poate fi considerat un fel de bogat despre acestea au constituit principalele activiti
"Nicolae Iorga al Brladului". Nu degeaba renumitul istoric care I-au propulsat pe Iacov Antonovici ca membru
la socolil pe Antonovici ca fiind "unul dintre marii episcopi corespondent al Comisiunii Monumentelor Istorice (pentru
care merg pe drumul lui Melchisedec".' Intr-adevr, prin judeul Tutova). iar dragostea sa pentru oraul Brlad 1-a
tria credinei i prin devotamentul fa de biserica local, determinat s fac cercetri istorice i arheologice in
prin dragostea sa fa! de !ar, prin priceperea i, mai ales, aceast zon, strbtnd imprejurimile, de unde a adunat
prin munca depus pe trmul culturii, Iacov Antonovici preioase date. Astfel, a adunat i a copiat documente,
reprezint una din cele mai luminate fe!e bisericeti i un planuri. inscripii i nsemnri pe care le-a sistematizat i
bun istoric al locurilor. publicat sub form de studii i culegeri tiinifice. In
Nscut in satul Similioara (din comuna Bogdana, neobosita sa munc de cercettor al edificiilor religioase
lostul jude Tutova). Ioan Antonovici a urmat aici i, apoi, la locale i prin natura profesiei sale, Iacov Antonovici a tiut
Brlad cursurile colii primare, dup care a frecventat s imbine arta descrierii unui lca de cult cu veridicitatea
cursurile Seminariilor teologice din Hui (intre 1 872-1876) datelor arheologice i istorice ale acestuia, cu scopul nobil
i lai (1 876-1 879). Cu un consistent bagaj de cunotine, a de a pune in valoare monumentul i de a-i reda mreia
intrat in slujba bisericii i a colii, devenind in timp un epocii in care a fost construit.'
adevrat apostol al locului. in aceast dubl ipostaz, de Vasta oper a lui Iacov Antonovici' reprezint deja
pstor sunetesc i de profesor la colile din Brlad. a un preios tezaur. al culturii romne, constituind - in acelai
muncit cu mult druire i pasiune timp de patru ani. Totui, timp - cea mai important contribuie la cunoaterea istoriei
nu s-a mulumit cu studiile pe care le avea i a urmat meleagurilor barldene i cea mai elocvent preocupare
cursurile Facultii de Teologie din Bucureti ( 1 885-1 889). pentru monumentele religioase din zon. Deocamdat,
Pe lng acestea, a mai urmat i pe cele de limb i scrierile acestui episcop nu au fost egalate din punct de
literatur greac i latin, dar i pe cele de filozofie. vedere calitativ i cantitativ de ali istorici ai locurilor, ceea
pedagogie i psihologie. Dar cel mai des, din dragostea sa ce nseamn c ele rmn principalele lucrri de la care cei
pentru studiile istorice, a frecventat cursurile de Istoria interesai pot incepe studierea regiunii i a monumentelor
romnilor, de arheologie i epigrafie - toate predate de sale religioase medievale.
cunoscutul profesor Grigore Tocilescu, de care-I lega o Pentru importana intregii opere istorice-literare i
profund afeciune. Leciile acestuia i-au folosit la pentru rodnicia cercetrilor sale, Academia Romn 1-a
identificarea datelor din teren i la descifrarea actelor premiat, in 1 906, odat cu editarea monografiei Istoria
medievale.2 comunei Bogdana i cu participarea sa la Expoziia
Cu o bogat experien in studiul istoriei i al general a Romniei de la Paris cu diferite lucrri,
roligiei, Iacov Antonovici s-a reintors in Brlad cu aceeai manuscrise, documente i monede vechi, fapt pentru care
menire didactic i pastoral, aclivnd ca profesor la Liceul organizatorii I-au recompensat cu medalia de aur i cu
-codreanu", coala Normal de biei i fete, coala placheta de colaborator. Mai trziu, in 1912, el a fost din
Secundar Profesional de fete, dar i fiind institutor, nou premiat de Academia Romn pentru lucrarea sa
d1acon. preot. protoiereu la mai multe biserici din ora. Documente blirlddene (primele dou volume). Dup
www.cimec.ro
aceea, avnd deja statului de membru corespondent al timpului; proprietile funciare din comuna; starea
inaltului for cultural-tiinific, in 1 9 1 9 devine membru de economic, religioas i moral a locuitorilor zonei;
onoare al acestuia. tocmai ca o recunoatere a valorii i bisericile de aici ele. Dup cum vedem, un studiu de istorie
muncii sale. social i cultural aproape complet. muncit timp de 19 ani
Iacov Antonovici i-a fcut debutul scriitoricesc cu i care pare s ne introduc in lumea veche a satelor i a
lucrarea Geografia comunei Bogdana (Bucureti, 1 889), credinelor religioase ale locuitorilor lor. Totul prezentat cu
ntocmit la indemnul lui Grigore Tocilescu i alctuit srguin i competen. uneori, poate chiar riguros.
dup planul Societii Geografice Romne, sub auspiciile In privina edificiilor religioase din comuna
creia a fost iniial publicat (in "Buletinul" acesteia, Bogdana, Anlonovici le descrie mai ales pe cele vechi (din
tomurile 3 i 4, 1888). Cartea este compus din extrasele pcate, cam sumar), apoi red documentele acestora.'
acestor tomuri i are trei capitole privind geografia fizic, Astfel, sunt menionai ctitorii bisericilor. evoluia istoric a
economic i poliUc. in ultimul capitol despre geografia acestora. precum i proprietile lor, fr a omite daniile i
politic sunt abordate i probleme de organizare scutirile de dri pe care ele le-au avut. Tabloul este intregii
bisericeasc a comunei Bogdana. cu parohiile i cu situaia obiectelor de cult i a crilor sfinte pe care le
monumentele ei religioase. Astfel, autorul amintete de un adpostesc." Odata cu studiul celorlalte lcae de cult ale
act de la 1665, unde este menionat "popa Bugu!a ot comunei, autorul revine cu mai multe amnunte asupra
Vsteleti"', considerat drept ctitorul bisericii din anii 1680- bisericii "intirim" din Viteleli (1680-1700), despre care
1700. Construcia a fost identificat in teren de ctre precizeaz ca era din bme i nu se afla sub alt biseric."
episcop, prin urmele de brne gsite pe vatra vechilor Se amintete i de un lum-clopolni pe care I-ar fi avut
Vileleti, in punctul "inlirim" (la sud de actualul sat acest edificiu." in sfrit, lucrarea respectiv mai cuprinde
Bogdana). De asemenea, tot acolo, Iacov Anlonovici a (la Anexe) actele referitoare la istoria comunei i la satele
descoperit i urmele unui cimitir medieval, cu puine vecine i, nu in ultimul rnd, un memoriu al lui Alanasie M.
morminte. Se pare c la aceast biseric din Vileleti Marincescu (membru al Academiei Romne) privind
(dintre rpa Sitarului i cea a Gdesei) veneau ortodocii toponimia zonei. n
din satele vecine, erbneti i Suceveni.' Aadar, cartea - O alt scriere a lui Iacov Anlonovici - FraJil
care mai prezint i alte trei biserici din comuna Bogdana Gheorghie i Necu/ai Roca-Codreanu (Brlad, 1908)
(din secolul al XIX-lea) - se constituie intr-o scriere de este important pentru cercetarea monumenlelor
semnalare a edificiilor religioase, dei are un cu totul ali religioase din zon, cci ea semnaleaz, prin actele
caracter. De fapt, menirea apostolic i pasiunea pentru publicate. cteva edificii medievale de acest gen. Sunt
istorie I-au determinat pe Iacov Antonovici s imbine, in amintite i ctitoriile familiei Codrenilor, chiar dac multe din
cadrul operelor sale, noiuni i informaii din toate ele aparin secolelor XVIII-XIX, cum ar fi biserica de la
domeniile, dar neaprat despre viaa bisericeasc i istoria Fruntieni (din 1 752), biserica de la Dealu-Mare (din 1765,
unei zone, indiferent dac lucrarea se refer la alte refcut apoi in 1913), schitul de la Micle (din 1 760-1 762,
probleme. dar neterminat), biserica din Vleni (din 1 8 1 9) i, mai ales,
Pe baza acestei scrieri geografice i prin biserica reconstruit a schitului Grjdeni (la 1 820)." Tot din
valorificarea eficient a actelor privitoare la trupurile de familia Codrenilor sunt i ctitorii unor monumente
moie ale rzeilor din comuna Bogdana', Iacov Antonovici religioase din secolul al XVII-lea, cum ar fi: mnstirea
a reuit s edileze una din cele mai bune monografii de sat Bisericani (recldil in 1629 de catre postelnicul Matei
medieval, poate unica la acea vreme. Este vorba de Roea), mnstirea Grjdeni {recldit intre 1 685-1687 de
lucrarea Istoria comunei Bogdana (Brtad, 1906), ctre stolnicul tefan Cerchez, inrudit cu Codrenii), prima
premiat, de altfel, de Academia Romn. Aceast oper a biseric din lemn a Fruntienilor (construit la 1685 de
ramas, chiar i acum, o bun i complet prezentare a Mafiei Roea) i, mai ales, biserica "Sf. Dumitru" din Brtad
evoluiei istorice a comunei respective. Ca i la celelalte {anle 1692, lot ctitoria lui Maftei Roea). " Interesant este
scrieri, Iacov Antonovici explic - nc de la inceput - faptul c lucrarea prezint i documente referitoare la alte
munca sa pentru adunarea informaiilor din teren, precum lcae de cult (de exemplu, bisericile "Domneasca" i "Sf.
i imensul efort de a le sintetiza, pe baza interpretrii Ioan Boteztorul" din Brlad, cele din Balumireli i
corecte a documentelor zonei. Autorul a mprit lucrarea in Slreineti)", precum i acte care atesta existena unor
13 capitole mari care trateaz: geografia i starea fizic a coli bisericeti {la bisericile "Domneasca", "Sf. Dumitru" i
comunei, inclusiv tradiiile pstrate; antichitile gsite i "Vovidenia" din Brlad i la bisericile din Fruntieni, Dealu
dovezile care atest locuirea permanent a acestui spaiu; Mare i Vleni)." Aadar, aceast monografie de familie
satele i ctunele comunei; populaia i starea ei social; reprezint i o necesar semnatara a unor edificii
organizarea administrativ, judiciar i financiar; religioase din zona Brladului, avnd o contribuie
evenimentele istorice, detaliate i puse in legtur cu important la cunoaterea multora dintre ele.
mrturiile tradiionale, documentele gsite i cronicile Unul din valoroasele studii de monumente pe care
------ 177
www.cimec.ro
mai important act din acest volum este cel din 1495, emis din Brlad, dar i de altele mai vechi referitoare la istoria
de tefan cel Mare, prin care se hotmicete trgui oraului sau la satele din jur (actele dateaz din anii 1 434-
Brlad." DacA pentru veacul al XVI-lea nu s-a pstrat nici 1793). Cele mai multe tiri se refer la neamul Duculetilor,
un document pentru Brlad. in urmtorul secol epar ase o familie boiereascA care a jucat un rol esenial in viaa
acte i nou rezumate ale altora. Oricum, multe din aceste lrgului Barlad, cu muli membri in administraia local."ln
mrturii istorice au disprut sau au fost distruse in timpul privina semnalrii edificiilor religioase din spaul amintit,
invaziei turco-ttare din 1 7 1 1 ori in timpul marilor acest volum este bogat in informaii, mai ales ci! multe acte
cutremure. Majoritatea lor se refer la administrarea vechi au ca martori preoi din satele nvecinate oraului, iar
oraului, la judecile dintre pri i la numele celor care se multe biserici sun\ menionate ca atare. Este vorba de mai
ocupau cu judecarea cazurilor." Pentru monumentele multe lcauri de cult, dintre care cele mai importante sunt:
religioase din zon, volumul este mai puin important, dei mnstirea de pe Lahova (1444), biserica din Mrtineti
semnaleaz cteva biserici din imprejurimile Brladului (1 599). mnstirea Grjdeni (1 599), bisericile din Cojani
sau anumii preoi din acest spaiu, cum ar fi: biserica veche ( t 603) i Cortleti (1 636), schitul Ftciuni (1667),
a Frunlienilor ( 1 685), Gavril - preot domnesc din Brtad "mnstirea" Strmba (1670), bisericile din Crjoani
( 1 667), preotul Chiriac din Brlad (1665 i 1 667), biserica ( 1 685). Romneti (1 686) i Brlleti (1691), scMul
mnstirii Floreli ( 1 686), biserica mnstirii Bursuci Chilieni (1698) etc." De asemenea, nu trebuie omise nici
(1 682), preoii lgnat i Simion din Brlad (1 700), biserica cele peste 30 de nume de preoi i clugri ai acestor
mnstirii Rchiloasa (1 697) etc." Volumul mai cuprinde i edificii religioase, dovad a unui cretinism popular
o "Tabl a msoritii trgului Brlad din 1815", foarte efervescenl." Mrturie istoric de o mare valoare este i
important pentru cunoaterea structurii urbane a acestui descrierea pe care episcopul Marcus Bandinus a fcut-o
ora. bisericilor i credincioilor din Brtad in anul 1646
Al treilea volum al Documentelor Mrladene se (publicat in volumul descris aici, dar dup Codex
refer la actele de propnetale ale familiei Pldetilor, Bandinus editat de V. A Urechia): "Locuitorii acestui ora
importante i pentru cunoaterea edificiilor religioase sunt romni, armeni i unguri. Biserica catolicA e lucrat,
medievale din zona Brladului, cAci multe din ele se aflau fr mult meteug, din bme i e acoperit cu 'ogoz.
pe moiile Pldelilor. Acest lucru a fost surprins i de Preot lipsete. Se ntreine un dascAl tocmi! cu o leaf
cAtre autor, cel care a observat importana acestor acte foarte mic; acesta aduce la cunotina credincioilor
pentru cunoaterea satelor medievale i a bisericilor lor: srbtorile i posturile ce urmeaz s le in i cnt
"Toate actele din acest volum sunt de un mare pre\ nu ungurete cnd ei se adun la biseric i citete lot in
numai pentru cunoaterea familiei Palade. dar mai ales aceast limb Apostolul. ( ... ) Schismaticii (adic,
pentru oraul Brlad, a cArui via a fost i este strns ortodocii) au 8 biserici: dou de piatr, celelalte de lemn;
legal de aceea a satelor apropiate sau mai ndeprtate din acestea din urm dou s-au drpna\, iar patru se afl
din judeul Tutova. Publicarea i aranjarea lor in grupe. pe in fiin pn astzi. Sun\600 de case i 5000 de oameni In
sate i pe moii, cu bisericile i inlirimurile lor vechi, va fi de Brtad."" Aadar, o elocvent mrturie despre construciile
un real folos pentru intelectualii de la sate care vor religioase din acest ora, precum i o bun descriere a
intreprinde scrieri de monografii asupra comunelor edificiului catolic (singura, de altfel). De fapt. trebuie
respective, avnd la ndemn o parte din materialul istoric remarcat cA acest volum este destul de consistent in
necesar: Printre monumentele religioase semnalate In informaii referitoare la viaa bisericeasc a zonei
acest volum amintim: bisericile din Rdeli (162 1 ) i Brladului i, in acelai timp, este unul dintre cele mai
Bcani ( 1640), biserica de lemn din satul Strmba ilustrative pentru lcaele de cult de aici.
Cetuia (1670), biserica din Suseni (1 677), mnstirea In fine, al cincilea volum din Documente brladene
Bursuci (1 682), biserica din Bleti (1691 ), mnstirea este i el important pentru bisericile din zona Brtadului,
Bogdni\3 ( 1 691). biserica din Ceucani (1699) etc." De deoarece cuprinde numai acte cu caracter cultural-religios.
asemenea, exist i multe meniuni ale unor preo din Cu subtitlul de Diverse, acest tom este rezumat chiar in
satele de pe lng Brtad (peste 20 de nume)." Ca i la prefa, iar autorul i adaug i informaiile sale personale.
celelalte scrieri ale lui Antonovici, consistena informaiilor Astfel, volumul include: 1. Condicele de socoteli ale
istorice nu este suplinit cu descrierile de ordin arhitectural Bisericilor "SI. Nicolae (Tuchil)" i "SI. Voievozi" (pe anii
ale lcaurilor de cult, dar acest lucru poate fi pus pe 1827-1861); 2. colile de pe lng bisericile brldene (In
seama nespecializrii in acest domeniu a autorului. anul 1 847); 3. Rspunsurile epitropilor cu privire la datele
Oricum, publicarea actelor care atest existena unor zidirii bisericilor din Brlad (cerule de Protoierie in 1872); 4.
biserici este mai mult decl beneficA, cci monumentele in Din Sinoadele Bisericilor Brldene; 5. Diverse tiri." Ca i
cauz au putul fi mai bine cunoscute. la celelalte volume anterioare, cel de fa conine anexe (cu
Cel de-al patrulea volum din Documente o list a numelor de biserici i preoi), att de utile in munca
brladene se ocup de actele emise de olluzii i prgarii cercettorilor de monumente religioase." De un mare
www.cimec.ro
ctitorilor respectivi, fr a omite i descrierea lor." Cu toale mai bun limba romaneasca legturile de tol felul ale unei
c aceast descriere este sumar i cu puine elemente de societati adorabila in armonia ei rara pretenii. cari de
detaliu arhitectural, lotui ea este compensat prin folos au Ieit din aceast truda binecuvntata i, astfel,
publicarea unor fotografii mal vechi ale bisericilor niciodat amintirea celui amintit cultivator al istoriei
schiturilor. Nu lipsite de importan sunt i actele (grupate neamului su nu va disparea, i spre lauda hamicului
pentru fiecare monument religios), mai ales c ele nu printe care iscodea izvoarele, s-a cautat i s-a gsit in ele
reflect numai un scurt istoric al acestor sfinte lcauri, ci i taina vieii romneti care a fost. Aadar, iat prinosul de
o situaie economico-financlar a lor, cu toale proprietile recunotin i respect al contemporanilor pentru cel care a
pe care le-au avut in timp." Oricum, lucrarea reprezinta un gndit permanent la pstrarea vestigiilor de credina ale
studiu ulii pentru cercetarea bisericilor din zon, intrucat zonei Brladului.
conine i acte referitoare la alle lcae din acest areal
(bisericile din Bogdana, Cosleti, Srbi, Bogdneti etc.). NOTE
La Iacov Anlonovici, dragostea i respectul fa de
trecutul istoric local au fost ingemnate cu preocuparea 1. N. Iorga, Episcopul Iacov Antonov/cl, in "Neamul
pentru protejarea i cercetarea monumenlelor religioase romnesc", XXVII, Bucureti, nr. 212 ianuarie 1932, p.
4-5.
din zon. Astfel, in baza legii pentru conservarea i
2. Pentru a cunoate viaa i activitatea episcopului Iacov
restaurarea monumenlelor istorice i in calilalea sa de Antonovici, a se vedea urmtoarele lucrri: V.
membru corespondent al Comisiunii Monumenlelor Urscescu, Slrblllorlrea P.S. Iacov Antonovicl,
Istorice, in Raportul pe anul 1914, el propunea urmtoarele episcopul Huilor, cu prilejul impliniri/ virstei de
70 de ani la 18 noembrie 1926, Hui, Tipografia
msuri (pentru judeul Tulova): inventarierea i
Corlateanu, 1929; Constantin P. Beldie, Viaa i
folografierea luluror obiectelor de art; intocmirea unui scrierile Episcopului Huilor, Iacov Antonovicl,
album al bisericilor din jude "pn mai sunt nc in picioare Brlad, Tipografia C.D. Lupacu. 1932; Traian Nicola,
unele din vechile lcauri sfinte de lemn sau de zid"", Colegiul Naional "Gh. Roea Codreanu" Blirlad
150 de ani, Barlad, Editura Adisan, 1996, p. 107-109;
semnalarea i conservarea movilelor mai importante (pn
Maria Popa, Ioan Antonovicl i monumentele
la efectuarea unor spturi arheologice); popularizarea istorice din aparhia Hullor, in "Acta Moldoviae
legii monumenlelor istorice la biserici, coli i primrii; Meridionalis", XXI, Vaslui, 1 999-2000, p. 466-494.
aezarea pietrelor cu inscripii in pridvorul bisericii din 3. Traian Nicola, op.cit., p. 106.
4. Maria Popa, op. cit., p. 466.
Floreli ele.
5. Opera literar-istoric a lui Iacov Anlonovici cuprinde
In cadrul aceluiai plan organizat de protectie, lucrri de o mare importan pentru zona Brladului,
conservare i restaurare a monumentelor istorice, dintre care amintim: Geografia comunei Bogdana
neobositul episcop s-a impus i prin punerea bazelor din plasa Tergu-Simila, judeul Tutova, Bucureti,
Stabilimenlul grafic Socecu i Teclu, 1669; Istoria
primelor muzee locale din Moldova sudic (la Brtad,
comunei Bogdana din plasa Simila,judeul Tutova,
muzeul de istorie 1-a organizat cu obiecte arheologice i Brlad, Tipografia George V Munteanu, 1906; Fraii
colecii numismatice, iar la Hui a creat "muzeul arheologic Gheorghie i Necu/al Roca-Codrlanu, fondatorii
al Eparhiei"), dar i prin descoperirea unor vestigii Liceului i coalei Secundar&-Profeslonale de fete
din Blirlad, Brtad, Tipografia George V. Munteanu,
arheologice in zon (la Bogdana, Similioara, Punlieni i
1906; Notie istorice i tradiionale despre Schitul
cetatea de pmnt de la Brlad)." ln sfrit, apreciindu-i Magarlu din judeul Tutova, Brlad, Tipografia
munca neobosit in studierea, popularizarea i protejarea Modem, 1 91 1 ; Documente blirllldene, voi. 1-V,
monumenlelor istorice din judeul Tulova, Comisiunea Brlad i Hui, 1911 -1926; Cetatea de pllmlint de la
Blir/ad, in "Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice
Monumenlelor Istorice a hotrt s-i publice lui 1. (BCMI)", VII, Bucureti, 1914, p. 13-15; Mnstirea
Anlonovici amintitul Raport in revista sa de specialitate, Floreti din plasa Slmlla, judeul Tutova, Bucureti,
mulumindu-i in mod public pentru interesul de care a dat Atelierele grafice Socecu, 1916; Carle pastora/il
dovad in nfiinarea muzeului din Brlad i cerndu-i ctre clerul i cretinii din Eparhia Hul/or, Hui,
Tipografia Corlteanu, 1 924; fn slujba bisericei i a
scuze pentru c, la cererea sa, din lips de fonduri, nu a coa/el (1880-1923), Hui, Tipografia Corlleanu,
putul fi sprijinit financiar activitatea de protejare i 1926; Neamul Roca-Codreanu. Testamentul unul
restaurare a unor monumente religioase din zon." nobllromln, in "Rzeul", nr. 4, Barlad, 1926, p. 129-
Dup o via de om, imaginea sugestiv pe care a 1 32; Documente de ale foastelor schituri Orgoetil,
Bogdllnia, Plirvetii, Cllribail i Mnzaii din
surprins-o Nicolae Iorga despre Iacov Antonovici (in judeul Tutova, Hui, Tipografia C011a1eanu, 1 929;
necrologul din 2 ianuarie 1932) rmne una de esen, cci Ion/ii Tit/na (printele /oanlchle), ctitor al turnului
marele istoric nota: "La Hui, in casa lui de crturar, s-a de pe lng biserica Sf. Gheorghe i al bisericii Sf.
stins episcopul Iacov Anlonovici. Cnd avea timp liber, Haralamble i Mina din Blr/ad, in "Tribuna
Avnlenilor", iulie-septembrie 1943, Bartad, p. 1 -14;
vldica Iacov nu cauta emoii politice i nu strngea banii Note Istorice i tradiionale privitoare la bisericile
care nu se coboar in pmnt. ci scotea din lulca de din judeul Tutova. voi. 1-11, Hui, 1901-1931
rzei hrtiile pe care diecii de odinioar insemnau in cea (manuscrisele 1 26 i 3 1 6 de la Direcia Judeean a
www.cimec.ro
Arhivelor Na!ionale lai). Brladului i alte acte vechi de prin secu/ii XV. XVI,
6. Ioan Antonovici, Geografia comunei Bogdana . . . , p. XVII, XVIII i XIX, BMad, Tipografie Constantin D.
41. Lupacu, 1 924, p. 53-121 (sunt peste 50 de acte
7. Ibidem, p . 42. referitoare la marea familie a Duculetilor sau emise
8. ldem, Documente privitoare la trupurile de mole de acetia).
ale rzeilor din comuna Bogdana, plasa Slmlla, 34. Ibidem, voi.IV, p. 2-158.
jud. Tutova, in "Vocea Tutovei", 1 8 iulie-19 decembrie 35. Ibidem, voi.IV, p. 2-183.
1898. Brlad, p. 4-5. 36. Ibidem, voi.IV, p. 92-94.
9. ldem. lstoria comuneiBogdana . . . , p. 281 -296. 37. Ibidem, voi. V - Diverse acte cu caracter cultural
10. Ibidem. p. 301-306. religios de la bisericile i colile din zona Tutovei, Hui,
11. Ibidem, p. 341 . Atelierele Zanet Corlteanu, 1 926. A se vedea i
12. Ibidem, p . 342. Prafaa.
13. Ibidem, p. 356-408, unde sunt redate peste 280 de 38. Ibidem, voi. V, p. 105-117.
documente privitoare la comuna Bogdana, la satele 39. Ibidem, voi. V, p. 82.
nvecinate, precum i un memoriu toponimie al dr. 40. Ibidem, voi. V, p. 83-103.
Athanasie M. Marinescu. 4 1 . Constantin P. Beldie, op. cit. , p. 3 1 -38.
14. l d e m , Fraii Gheorghle i Neculal Roca- 42. Ioan Antonovici, Mllnllstiraa Floreti din plasa
Codrianu . . . , p. VIII-XI. Simila,judeul Tutova. . . , p. 1 - din PrefaS.
15. Ibidem, p. VII. 43. Ibidem, p. I II-V.
16. Ibidem, p. XXXII-XLVI. 44. Ibidem, p. V-VIII.
17. Ibidem, p. XLVII-L. 45. Ibidem, p. XI-XII.
18 ldem, Notie istorice i tradiionale despre Schitul 46. Ibidem, p. VIII-XI.
Magariu .... p. 3-4. 47. Ibidem, p. XXXIII-XXXVII.
19. Ibidem, p. 6-7. 48. Ibidem, p. XVI-XVIII.
20. Ibidem, p. 8. 49. ldem, In slujba bisericii i a coalei (1880 1923) ... ,
21. Ibidem, p. 9. p. 24.
22. N i co l ae Iorga, op. cit. , p. 5. 50. Ibidem, p. 36.
23. Ioan Antonovici, Documente bilridene, voi. 1 - C!lri 51. Ibidem, p. 85-88.
domneti de scutiri, acte de proprietate, inscripii i 52. ldem, Documente de ale foastelor schituri
insemnilri, adunate de la bisericile din oraul Brlad, OrgoeU/, Bogdllnia, Pllrvet/1..., p. VIII.
Brlad, Tipografia Neculai P. Peiu, 1 9 1 1 , p. l. 53. Ibidem, p. III-XI.
24. Ibidem, vol. l , p. 11. 54. 1bidem, p. 1 -125.
25. Ibidem, voi. 1. p. 1 -280. 55. Ioan Antonovici, Raport a, b, c, in Anuarul Comisiunii
26. Ibidem, vol. l , p. 286-390. Monumentelor lstorice, 1914/1915, Bucureti, 1 9 1 5, p.
27. Ibidem, voi. il - Actele de proprietate ale Casei Obtiei 94-95.
trgului Brlad, Brlad, Tipografia Neculai P. Peiu, 56. Ibidem, p. 94; ldem, Cetatea depmntde la BIJrlad,
1912, p. 1-4. in "BCMI", VII, Bucureti, 1914, p. 13-15.
28. Ibidem, voi. i l , p. 21-49. 57. ldem, Raport a, b, c . . . , p. 95; ldem, Note istorice i
29. Ibidem, voi. il, p. 56- 1 1 6 . tradiionale privitoare la bisericile din judeul
30. Ibidem, voi. III - Acte d e proprietate d e ale moiilor Tutova ... , val. 1-11 (unde prezint msuri minime de
Pldeti, Brlad, Tipografia Constantin D. Lupacu, protejare a unor monumente religioase).
1 91 5, p. l. 58. N. lorga, op. cit, p. 5.
31. Ibidem, voi. III, p. 1 - 1 55.
32. Ibidem, voi. III, p. 28-30 i 52-189.
The acUvlty of Iacov Antonovlcl of research anei
33. Ibidem. voi. IV - Acte de la muli oltuzi i dregiltori ai
------ 1 81
www.cimec.ro
Contribuii brldene i vasluiene la dezvoltarea
patrimoniului Muzeului Literaturii Romne din lai
0/ga Rusu
ara de jos a Moldovei, inima ei - Brladul, precum prietineasc dragoste + Iacov A.Brldeanul" i cu
i alte localiti tutovene i vasluiene, au o contribuie iscalitura lui Gh. T.Kirileanu.
nsemnat in dezvoltarea patrimoniului Muzeului Tn anul 1 982, la 26 aprilie, ca urmare a cererii de
Literaturii Romne lai, cu cei 12 satelii literari ai si. transfer din partea Complexului muzeistic lai,
i aceasta datorit, pe de o parte, transferurilor de prestigioasa istituie brldean, Liceul "Gh.Roca
la anumite inslitui. precum i donaiilor de la diverse Codreanu" transfer, la Casa "V.Pogor", 1 35 de
personaliti. valoroase c i reviste, intre ele manuale de
Biblioteca "Stroe Belloescu din Brlad, prin gramatic, algebr, pedagogie, cursuri de istorie
transfer, intregete colecpa de carte veche universal semnate de August Treboniu Laurian,
bisericeasc. prezent in cea mai mare msur la A.D.Xenopol, Simion Bmuiu, I.M.Melik, Letoplseele
Muzeul Mitropolit "Dosoflei", cu: Antologhion, Psaltire rii M o l d ovei ( 1 84 5 - 1 8 4 6 ) , tiprite d e
slavo-romn (1 680), Sinopsis (1 757), Evangheliar M. Koglniceanu, Etymologlcum Magnum Romaniae
din secolul al XIV-lea. La acelai muzeu, care mplinete de B.P.Hasdeu, Descrierea Moldovei de D.Cantemir,
35 de ani de existen, sunt expuse multe din donaiile ediia princeps a traducerii semnate de C.Negruzzi, in
familiei Antonovici, la loc de cinste fiind cele ce au 1 835, Treizeci de ani sau viaa unui juctor de cri,
aparinut lui Iacov (Ioan) Antonovici (1856-1931), trei dintre volumele Scrieri complete de Iacob
cunoscut pentru activitalea sa de protoiereu de Tutova Negruzzi, Editura Socec, Bucureti, 1 893, V.A.Urechia
( 1 900-1902), vi car al eparhiei Huilor, sub numele de Istoria coalelor de la 1800-1864, tom 1, 11, 1892 i
Brldeanul ( 1 9 1 8-1 920), arhiereu, vi car al Mitropoliei multe altele ce se afl etalate in biblioteca Muzeului
Moldovei ( 1 921-1923), episcop al Dunrii de Jos (1 923- "C.Negruzzi" de la Hermeziu.
1924) i al Huilor, din 1 924 pn la moarte, devenit De la Bogdnia, jud. Vaslui, din 1 973, instituia
membru de onoare al Academiei Romne in 7 iunie noastr deine Vieile sfinilor pentru toate lunile
1 91 9. Astfel: Triod de Coresi, Sfnt i Dumnezeiasc anului, ce sunt expuse in aceeai bibliotec. Descifrnd
Evanghelie, Bucureti 1 682, Apostol, Bucureti 1 683, inscrisurile de pe paginile acestor cri anm: "Aceast
Hronicul romano-moldo-vlahilor, lai 1836, Psaltire, Sf. carte iaste a noastr, Luchian ieromonah duhovnic,
Liov, 1643, Octoih, 1 81 6, Horonograf, 1837, pot fi anul 1834, oct. 3" (pe Vieile Sfinilor pentru Juna
vzute in vitrinele Muzeului Mitropolit "Dosoflei" alturi aprilie), .25. 1 . 1 894 - Iacob Dumitru, paroh, com.
de 12 din cele 22 de icoane din colecia unui alt cunoscut Bogdnia" (noiembrie), .Aceast sfnt carte iate a
colecionar "cetean de onoare al municipiului Brlad", noastr, Luchian ieromonah duhovnic, 30 oct. 1834"
medic i om de teatru - tefan Bucevschi, descendent al (iunie), "S se tie cnd au trsnit in biseric la leat
pictorului Epaminonda Bucevschi, prieten cu Mihai 1 854 . . . " (august).
Eminescu, de la care Muzeul "M.Eminescu" din Copou De la Vaslui, Adrian Mitru doneaz 57 de numere de
are masca mortuara a poetului, executat de sculplorul inventar, in 3 iunie 1 982, donaia coninnd c.
Filip Marin, precum i pe cea a lui C.Dobrogeanu reviste, manuscrise ale unor poe ieeni i vasluieni,
Gherea. fotografii ce au apari nul fratelui su, ziaristul Valer Mitru
Intre cele 57 de numere de inventar provenite de la ( 1 9 1 2-1 980), cel pe care Aurel Leon il numea "prietenul
familia Antonovici, la Muzeul "C.Negruzzi" de la de zi i de noapte al tipografilor" i care a lucrat in
Hermeziu, comuna Trifeti, judeul lai, se afl redaca revistei "Cronica". Printre ele, i o carte a unui
C.Negruzzl povestind copiilor, ediie de Octav Minar, profesor din Vaslui, V.I.Cataram, Sunetul Junlmll:
ce are pe pagina de titlu consemnarea: "Agli Vasile Pogor, lai 1 942.
Antonovici, cls. III, L.I.R" (Liceul lorgu Radu, n.n.), Tot de la Vaslui provine o panglic tricolor, care nu
precum i cri bisericeti i carte veche romneasc, este de fapt nici donaie, nici achizie. dar se afl in una
titluri cu care am reconstituit, in parte, biblioteca familiei din vitrinele Muzeului v. Alecsandri" de la Mirceti. Tn
Negruzzi. 1 928, cnd Academia Romn inaugureaz Mausoleul
La numrul de inventar 24 73 in depozitul de valori de la Mirceti, mutnd sicriul lul V.Aiecsandri ce fusese
al Muzeului Literaturii Romne lai se aH Mnstirea depus in 1890 in grdina conacului, la manifestri
Floretl din plasa Slmlla, Judeul Tutova; studiul particip, alturi de delegai ai scriitorilor, membri ai
istoric, hri, ilustraiuni, 1 9 1 6 , cu consemnarea Academiei Romne, mulme de oameni, intre care
autorului: "Hui, 4/22 ianuarie 1 920, Domnului Gh. sergentul de la 1877 cu nc nou dorobani din Vaslui,
Kirileanu, bibliotecar al Casei Regale, - in semn de care depun pe sicriu o panglic tricolor. Cu prilejul
www.cimec.ro
lucrrilorde restaurare din anii 1 992 de la Mirce. cnd Mircea i Sergiu Coloenco - de la care avem cri cu
s-a deschis cavoul in care se afla sicriul lui V. Alecsandri, autograf, manuscrise, fotografii -, precum i numeroase
alturi de osemintele prinilor si, aduse de la biserica lucrri de art plasc semnate de George Pacu, lulian
SI. Sipridon din lai i ale Paulinei, sopa scriitorului, s-a Teodor Giurc, Vasilian Dobo, MariusAdumitroaie, .a.
gsit panglica tricolor care, restaurat la Laboratorul intre scrisorile aflate in manuscris din patrimoniul
de la Complexul Naional Muzeal "Moldova" din lai, a Muzeului Literaturii Romane lai, exist dou scrisori
devenil exponat de muzeu. lat c pe lng achiziii i adresate de deputatul de Vaslui i vicepreedintele
donaii legatul dorobanilor, ca omagiu pentru poetul Camerei, membru (din 1 928) al Partidului Naional
care le-a cntat vitejia, a devenit un exponat ce intr in rnesc, Petru Andrei ( 1 8g1 -1 940), sociologul,
palrimoniul unui muzeu fr nici un act. filosoful i omul politic ieean, al Huilor, Iacov (Ioan)
Numeroase sunt ns actele de donaie ale Antonovici, el nsui devenil senatorin anul morii sale.
brldenilor i vasluienllor intrate in fondul de valori ale Interveniile din cele dou scrisori demonstreaz
instituiei noastre semnate de: Cezar lvnescu, Crisan implicarea senatorului de Vaslui in rezolvarea unor
Simionescu, Lucian Vasiliu, Ion Enache, Traian Nicola, probleme ale bisericii. Dm in continuare textul celor
Stelian Babei, Simion Bogdnescu, lorgu Gleanu, dou scnsori (i nv. 1 g8 3 11 -2 ):
.--_______.:..________.:..________,
'j.,'-'\" N':" ,q 2'f
lai, 2 Noiembrie 1929 t S5.,;..4
P Sfinte Printe
P Andrei
Deputat de Vaslui
Dupa tradiionalul i cretinescul nostru obiceiu va urez pentru sfintele sarbStori i anu/ 1930 multa sanatate i
voie buna. Doresc sa avei pentru a pAstori muli ani pe credincioii de sub ingrijirea spirituala a Prea Sf. Voastre.
O data cu acea.sta urare pe care vil rog s-<J primii de la un adevarat fiu sufletesc, vil anun cil coala de
agriculturil din Dobrov!l a fost mutatil in altil parte, iar localul ei va fi pus la dispoziia Prea Sfiniei Voastre, pentru a-1
utiliza in scopul bisericesc indicat de D-voastr!l. Dupil s!lrb!ltori voiu merge la Bucureti pentru acest lucru.
Sil mil iertai dacil imi permit sil vil rog ceva, dar tiu cil Prea Sf. Voastril e bunil i adtlnc inelegiltoare, de
aceea indrilznesc sil vil fac o rugilminte al cilrei scop e tot satisfacerea nevoilor sufleteti ale unor cretini. E vorba
de parohia din Mnjeti, jud. Vaslui. Preotul G!llucil, parohu/ acelei biserici, trebuie sil iasii /a pensie acum, eSei
dupil cum tii, e in imposibilitate de a oficia serviciul religios din cauza bStrilneii. Pentru aceastil parohie se
prezint!l candidatul Petre Capril, care am convingerea cil vil place i Prea Sf. Voastre, cilci e un om de isprava i va
ine sus prestigiul bisericii noastre stilmoeti. Eu v!l rog din suflet sa binevoii a-1 hirotonisipe dtlnsulpentru aceasta
parohie. Vil rilmtin recunosciltor. fnc!l o dalti va rog sil primii felicittiriie mele pentru noul an i sil fii ncredinat de
devotamentul fiului D-voastril duhovnicesc. PetruAndrei. Vice-Preedintele Camerei.
Manifestarea, incadrndu-se Zilelor Europene ale Patrimoniului, tema " Memoria celor care au trecut . . .", ne-a
indemnat s ne aducem aminte de instituiile i personalitile care, contientiznd sentimentul de apartenen la
valorile umanitii, ale ri i , ale regiunii. ora ulu i lor, au contribuit la imbogirea i diversificarea patrimoniului nostru
naional.
Rezumat
Alina Rotaru
Nscut la 24 iulie 1 91 1 , in comuna Cereli, din fostul naional " . Activitatea de teoretician i ideolog a lui
jude\ Tulova - actualmente jude\UI Galai, George Alexandru Macedonski este marcat de elaborarea
lvacu a absolvit coala elementar in Cereti, apoi sistemului estetic al simbolismului in cultura noastr. Aa
Liceul ,Gh. Roca-Codreanu" din Brlad, iar studiile cum spunea i George lvacu in studiul su -
universitare le-a facut la lai, mnd liceniat in 1 933 in .Macedonski, in dubl calitate, de poet i simbolist, se
Litere i Filozofie. De-a lungul anilor a desfaurat o ocup teorec exclusiv de poezie inlroducnd noiunea
activitate laborioas i ca profesor dar i ca scriitor. A de logic specific poeziei i subordonnd acesteia
colaborat la ziarul .. Lumea " , nu inainte de a fi redactor al logica judecii critice". Trebuie reinut aspectul c
revistei anlifascisle .Manifest", care in 1 936 a fost Macedonski este primul care a dat definiia simbolismului
suspendal. Alturi de G.Clinescu colaboreaz ca la noi, susinnd c simbolismul este poezia viitorului i
secrelar de redacie al ,.Jurnalului literar" pentru un singur reducnd la zero celelalte micri literare care se
an ( 1 939-1 940), in 1 940 ..Jurnalul literar" fiind suspendat. manifestau concomitent: realismul i naluralismul.
Din caracterizarea fcut de Acad. Zaharia Stancu Desigur c aceste concepii inovatoare emise de
(preedinte al Uniunii Scriitorilor, in 1 974) cu prilejul Mcedonski au fost contestate de junimiti i
numirii lui George lvacu ca membru corespondent al smntoriti.
Academiei R.S.R. reiese c George lvacu s-a implicat in articolul cu titlul .Dascli iluminiti, ctitori ai colii
atl in ziaristic, scriind la ziare ca ..Romnia literar", naionale", George lvacu s-a oprit la Costache Conachi,
.Victoria", .Revue Roumaine", .. Romanian Review", boier moldovean cu tabieturi orientale, care .in timpul
..Arcades", ..Contemporanul" ele., ci i in activitatea de cnd nu vorbea pe un ton caustic i rece, intorcea intre
promovare a politicii i ideologiei existente in acele degete nite mtnii din boabe de ambr, dup obiceiul
vremuri. moliciunii orientale i pstrase i vemntul oriental,
Nu este cazul s insistm asupra acestor momente astfel c vzndu-1 jumatate culcat pe divan, infurat in
pentru c scopul este acela de a surprinde cleva din cuiele caftanului su de mtase i ale ubei de blan,
ideile pe care George lvacu, i nu numai, le promoveaz calm i aproape nemicat, in afara minilor care se jucau
in manuscrisele pe care muzeul nostru le deine prin mainale, in repaus, cu ochii numai mici i cenuii, care
donaie, prin bunvoina Raluci lvacu - mea strluceau din mp in timp, i cu buzele care se stngeau
scriilorului. eslompnd un surs, aceast figur batjocoritoare i cu
Majoritatea manuscriselor sunt din perioada 1 940- lotul european fcea cu atitudinea, costumul i
1 9 50, coninnd comentarii asupra operelor sau mlniile un contrast ciudat".
aclivil!ii literare ale unor scriitori de marc, precum i Dup prezentarea in amnunt a acestui portret,
vederi de ansamblu in ce privete drumul urmat de George lvacu se preocup de Coslache Conachi,
literatura romn. poetul. Anm astfel c, din cele o sut de poezii, publicate
Un vast material, lipsit de finalitate din pcate, este cel la lai, in 1 856, de ctre fiica sa Caterina Vogoride
despre Alexandru Macedonski, ca teorilician literar. Conachi, marea lor majoritate sunt de natur erotic i cu
Acest poet va accentua orientarea estetic generat de o pronuna ta expresie preeminescian.
.Junimea", dar intr-o viziune modern, afectiv, in ce privete .,Corespondena lui Proust" a lui Mihail
innoitoare. Iniiator al revistei ,Literatorul" (care aprea la Sebastian, aceasta este o analiz asupra modului in care
20 ianuarie 1 BBO), Macedonski va direcona ideologic autorul a reuit s prezinte succint o bibliografie a
cenaclul .Literatorul" (1 ianuarie 1BB3) al crui preedinte corespondenei lui Proust, s fixeze personalitatea
era V.A.Urechia, cenaclu frecventat de creatori de covritoare a mamei lui Proust in opera i
orientare modernist, care au publicat in revist, reuind corespondena lui, s identifice elementele structurale
s concretizeze o tendin important in literatura ale marelui seriilor francez (construcia operei, tehnica
noastr. Ultimele dou decenii ale secolului XIX sunt stilului, elementele de strategie literar). Informaiile pe
importante pentru c este perioada cnd Macedonski i care ni le ofer George lvacu sunt succinte, reuind ca
precizeaz coordonatele eseniale ale concepiei sale in fraze scurte s ne prezinte structurat cercetarea
critice i ideologic-artistice. Prin ,.Cursul de analiz intreprins de Mihail Sebastian in legtur cu Marcel
critic", Alexandru Macedonski inscrie o etap Proust. Aftm asfel c scrisorile lui Proust au fost
importanta in evoluia ideologiei literare romneti, regrupale in colecia ngrijit de Robert Proust i Paul
punnd problema raportului intre .. universal" i .naional " , Brach, editat de librria Pion sub titlul .Corespondande
cu argumente din sfera psihologic-estetic, care se va generale de Marcel Proust"; colecie ce numr ase
contura mai trziu ca noiune definitorie a ,specificului volume aparute intre 1 930-1936. Tot din articolul semnat
www.cimec.ro
P e rs o n a l iti brilene i brldene
pe axa t i m p u l u i
Elena Ilie
Braila i Brladul, Brladul i Brila . . . se pol stabili, in Acestuia i se adaug participanp slalomici la edinele de
a/ara coordonatelor geografice (i anume pentru Brila, Uulul nceput ale Academiei - Victor Ion Popa, /. M. Racu, Donar
drum al lailor ce trecea inevitabil prin lrgul Brladului i Munteanu, Vasile Voiculescu.
reciproca. cltorii ce-i alegeau drumul Moldovei spre VIctor Ion Popa, Maistorau/ui Aure/ ucenicul lui
Silislra. legau in cltoriile lor Brladul de Brila), evidente Dumnezeu Cronica vremii i vieii lui V/a/cu, Bucureti,
leglurl spirituale, intre care cele din domeniul lileraturii, in Fundalia pentru literatur i arta .Regele Carol li", 1939
genere. pot reliefa intlnirile pe asemenea traiectorii a unor Pe fila de gard: ,domnului Perpessicius. 1care-a fost cel
barldeni, prin natere. adoplie sau aflnil!i spirituale cu unul mai nduiotor 1 de cald judecAtor al scrisului 1 meu, cu
dintre cei mai reprezentalivi clitori de destine literare i nu dragoste ii inchin 1 aceasta carte. in care sA vadA 1 mai mult
numai, disputat de brileni i de intreaga cultur romaneasca gindul ce m a indemnat! s scriu decit chipul cum am lizbuM.
deopotriv - O. P. Perpessicius. Ne-am oprit in intreprinderea Victor ton Popa!
de laii! la acele personalitli a cror activitate poate fi VIctor Ion Popa, SfirleaztJ cu fofeaz, Bucureti, Editura
circumscris vestitei i inediteiAcademii brldene. Adeverul S.A., 1936
Dintre cei trei fondatori ai sociellii brladene, de larga
intindere cultural, cu potrivita titulatur de Academie -
'
George Tutoveanu. Tudor Pamme i Toma Chiricul -.
regsim in impresionanta bibliotec, a marelui crturar
Perpessicius, pe primul din aceast enumera1ie, pe George
Tutoveanu. cu una dintre cele mai subslan!iale i calde
dedicalil.
G. Tutovaanu', Logodnica lui Vifor. Edilia a 11 a. Bucureti,
.Curentul", 1936;
Pe fila de gard: .Prietenului meu. 1 Iubitului Maestru 1
Perepssicius. 1 Pentru care vrednicia strtJmoeasc 1 nu'i
numai o poveste: 1 G. Tutoveanu.- 1 Bucureti. 1 15 Mai, 1
1946.-.
l'i' C{.
/ ) 1
.
Pe fila avanl-litle: .Lui Perpssicius 1 cel care a fost mai
.) """J
- ingaduitor1 decil loijudectorii mei. Pentru c 1a tiut sA vadtJ
puintel i dincolo 1 de viaa mea liberfJ 1 recunotin, 1 Victor
,/ 11 Ion Popa 1 1936 mai
1. M. Racu' La Usieux, cu sfinta Tereza, Bucureti,
Editura O. Bianchi, 1 943
Pe fila de gard: .Domnului 1 Perpessicius 1 cu aceleai
sentimente 1da afecla i stim 1/. M: Racu 1 1943, 20 iulie'"
1. M. Racu, Amintiri i meda/ioane literare, BucureU,
Editura pentru literatur, 1 967.
Pe foaia de titlu:
.Domnului1 D. Panaitescu 1 hamicului i competentul1
/ . italienizant i cu sentimente 1 de simpatie i consideraie 1
statornice . / /. M. Racu 1 1967, iunie
1. M. Racu', Poeme. Bucureti, Editura pentru literatur,
1967
Pe fila avanl-lille: Domnului 1 Perpessicius. 1 Criticului
literarcare 1 a avut pentru producia mea beletristictJ statornice
1 atitudini generoase i 1 cuvinte de buna apreciere 1
incurajatoare. 1 Poetului fantezist, de o 1 delicet finee i de
inge- 1 nioase evocri intime/ Admiraie, afecpune 1 i vie
..-----,
cl4 preuire, pe cara 1 i le exprim i cu prilejul acestui tragic. cintec
de 1/ebadtJ (.zic fumei nu adio, iau lira i m ducj 1/. M Racu
.-i"J"./4-- 11967, 9 decembrie
Oonar Munteanu. Simfonia viepi, Sonete', Imprimeria
www.cimec.ro
academic/anului 1 i literatului superior, 1 cu admirat/una. 1
omagiu./Donar Munteanu 13 mai 1958"
1. M. RACU Vasile Volculascu, Destin, Bucureti. Editura Cartea
Romaneasca, 1933
Pa fila de gard': .Domnului Perpessicius, 1 o coldiald
aminre pentru poet/ V. Voiculascu 1 1 933"
AMINTIRI Din acaasl panoplla a personalitilor Academiei
fi Mrlddana nu lipsesc reprazenlani ulllmei generaii: G. Ursu,
MEDALIOANE LITERARE Ion Popescu, Constantin OjmoflacheZeleljn
G. Ursu, G. lbrtJilaanu i Bdrladul, contributia la fonnatia
spirituala a marelui critic, FIJIUceni, lnstijut grafiC .M.
G. S A C O V l A
Saidman", 1 939
G. lliRAlLEANU
Pe fila de lillu: . Lui Perpessicius, 1 Omagiu da admiratia 1
criticului literar. 1 Acest alb miJijior. 1 G. Ursu, 1 Praf. Uceul
Nicu Gane, IFSIIicani
G. G. Ursu, pe fila avant-tille, a volumului Versuri, George
'
Tuloveanu , Bucureti, Editura penlru literatur, 1968:
j;"
G. Ibrileanu % ).:,.?4
..r-."t?; "'-..
;j f'tlmJi/Mt<b' lfA.)70/iM i Brladul
t'?r7J,a,,/UJ,... e.4-LJ.Jr:r1 (Ud.. )tJM!'C,-If. U..tcu.'. Contribujle la formaia spintuall a nuarolul crit:c.
0 ?/f!J.Jj '"
;/JtJ-JIM fntl/lifW."...,_
ZILE DE AUR J mu lf.r3
- 939 -
NSTITUT GRHr .!'of. llt.fO.J\
gam larg s calitilor, de la prietenie, admiraie, pn la care i-au legat numele i activitatea de Academia brlildeanil
respect profesional, este corespondena. In patrimoniul pun in valoare legturile profesionale ale autorilor cu criticul i
.Casei Memoriale D. P. Perpessicius" exist. din pcate, doar istoricul literar D. P. Perpessicius i totodat le dezvluie pe
o parte a corespondenei lui Perpessicius. in varianta cele umane, de cald i stalomic prietenie. Se constituie
xerografiilor. Este vorba despre un numr de scrisori adresale astfel inlrun material documentar, profitabil pentru istoria
lui C. D. Zelelin i una adresal lui Ion Buzdugan. Aadar. cultural de patru decenii (1 930-1970) a dou orae: Brila i
personaliti de sorginte brilean i brldean se regsesc Brladul.
crora se adaug extrase, colec1ii de reviste i ziare. xerocopii reveal the human ties, of warm and laslingfrienship. These
2. in fondul D. P. Perpessicius exist i Sonete. (Editura make up a documentary that is valuable for the cultural history
.Bucovina" 1. E. Torouliu Bucureti, 1 938), fr dedicaie, dar of about four decades ( 1 930-1970) of the two cilies: Brila and
cu semnul propriellii lui Perpssicius i cu semnele Brlad.
caraclerislice nu doar ale citirii, ci i studierii critice a poetului.
Referitor la acestea. crilicul consemneaza: .. . . . Sonete
190 ---- -- -- --
--5ei m
ct a --eM
www.cimec.ro
Coresponden Perpessicius - George Tutoveanu
Ioana Coereanu
Cele patru scrisori pe care le facem acum publice i care (poet consemnat in Istoria Literaturii Romne de G. Clinescu
fac parte din fondul Perpessicius al Muzeului Literaturii la simbolili pag. 701-702). De asemenea. observAm c i
Romne lai sunt adresale. la dale derile. poetului bridean poetul tefan Petic se an la acel moment in alenpa
George Tuloveanu. Textele lor nu acoper un interval de timp preocuprilor lui Perpessicius. Titlul comunicrii, tefan
care ar putea aduce un plus de infonnalii referitoare la Pe tiei in lumina noilor manuscrise. sus\inut la Academie.
existenla semnatarilor pe o perioad ce ar reui s ofere aduce lmuriri asupra celor patru caiete manuscris aHale in
conexiuni ample el furnizeaz secven1e disparate ns patrimoniul Biblioteci Academiei.
elocvente asupra unor preocupri ale celor doi scriitori. La distan\ de mal bine de un an, textul scrisorii care
Plicurile i mrcile potale confer informa\ii asupra incepe cu .scumpe i venerale domnule Tutoveanu", din 27
lraseulul acestor mesaje plecate din Bucurell, de la domicilii Decembrie 1953. se refer la un alt sonellrimls spre publicare,
nu diferile. strada Romn 1 22 sau Eminescu 122. dar care .poema inedit Strmoii, dimpreun cu traducerea in
ondic faptul c a fost schimbat doar numele strzii unde locuia francez a aceluiai Grigore Slceanu.
e:pedilorul. adic Perpessicius. De data aceasta comentariul asupra tlmcilorului
Comentm in cele ce urmeaz textele scrisorilor in devine reparator.
ordinea lor cronologic. Textul scrisorii din 27 iunie 1 954 aduce din nou in
Prima dintre ele. cea din 12 septembrie 1 948, an in care discu\ie memoria poetului tefan Pelic, printr-un larg
Perpessicius este ales membru corespondent al Academiei, comentariu asupra omagiului in versuri pe care Tutoveanu n
expedial din Bucureli repulalului .glorios veteran al poeziei dedic poetului sus amintit.
romneti . G.Tuloveanu, este un rspuns ntrziat al Gndurile i comentariile transmise constant de textele
criticului comentnd o stare de fapt din cadrul redactiei revistei celor pentru scrisori dovedesc att participarea lui
Vla\a Romneasc din al crui comitet de direc\ie. ales in Perpessicius la via\a literarA a confrailor si scriitori, dar, in
1948. tcea parte i Perpessicius. Comentariul aduce in la\a acelai timp, dezvluie severitatea blnd, delicat
cititorului i aprecierile criticului asupra sonelelor semnate de preveniloare a criticului. fcnd evident sensibilitatea i
George Tutoveanu, sonete ce urmau s apar in revista sus noble\ea suneteasc ale acestuia.
amintit. Nici una dintre scrisori nu comunic banaliti
Urmtoarea epistol datat Bucureti, 16 August 1 952 conven1ionale, ci demonstreaz consecven1a comunicrii
(an in care Perpessicius public .dup o trud monumental" intre poet i critic, de asemenea. fidelitatea colaborrii; stilul
volumul IV al operelor lui Mihai Eminescu) pstreaz aceleai comunicrii expeditorului este constant inconrundabil pe
date marcate pe plic, iar textul ei, care face referire la sonetul parcursul textelorcelor patru scrisori.
onedil Moldova mea. comenteaz, de fapt, munca de Dialogul epistolar dintre poet i critic scoale la Iveal
traductor de limb francez a unul tnr i prieten poet, profunda nelegere a fenomenului poelic, dar i a naturii
Grigore Slceanu, recomandat cndva de Al. T. Slamaliad umane. a sensibilit\ii i fragilil\ii poetului in general.
Rspund cu apreciabil ntrziere scrisorii dvs., in care ai anexat trei sonete pentru .Via\a romneasc" i explicaia e
urmtoare:
Epistola a sosit intr-un timp in care loii boierii erau plecai in concediu - in\eleg pe cei care hotrsc in gospodria Vieii
romneti", secretarul de redac\ie i ajutorul su,/ Cicerone Theodorescu i dr. Sorin Grossu/lar din comitetul de direC\ie. cei cu
greutate: N. Moraru, Zaharia Slancu, Ion Clugru. Din pricina aceasta dou luni l mai bine nu s-a inut nici o edin la redacia
revistei, dup cum tol din pricina asta, abia acum este moii numrul 3, ntrziat peste msur i care va aprea, poate In
octombrie. Cci am uitat s v spun: lucrul in redaC\ie e de natur colecliv. Totul se citete i se trece prin ciur i prin drmon, In
comun. Ceea ce aduce inlrzieri fatale i justificate.
Am predat acum cleva zile sonatele la redac\ie i, de bunseam. c vor H discutate. Nonnal ar fi s spun c vor fi i
publicate. nu numai pentru c sunt ale unul glorios veteran al poeziei romnati, dar i pentru c sunt cu adevrat frumoase i, pe
doasupra, chiar actuale/ d.p. sonalul inchinat Pcii/. Dar enigmele unei redacpi de o compozi\ie atl de eleroglit, sunt infinite i,
de multe ori. impenetrabile. ln orice caz, la discu\ie voi lua parte i fiP sigur c voi vorbi cum se cuvine- afar de cazul c, ilumina
de duhul sfnt, nu va mai fi nevoie.
Altminteri, m bucur c duce\i o via de in\elepl, in sihslria dvs. fericit, cum spune\i, i c ave\i rgazul i senintatea de
o grava. cu savant migal i art, sonete din ce in ce mai perfecte. Bucuretiul, cum li\i. nu ngduie astfel de aplicauni. E i
motivul, poala, pentru care poezia. afar de cea militant i inrolat in br1gzi, nu prospeiaz in clipa de fa.
Dorindu-v sntate i voie bun, in lucrul dvs . s rog s primili salutrile mele cordiale i devotate.
Al dvs.
Perpessicius
------ 191
www.cimec.ro
Bucureti, 16 august 1952
Am primit, cam de multior, sonetut dvs. inedMoldova mea, insot de dou versiuni franceze, ale tAnrutui nostru amic 0i
poet Grigore Slceanu. De opera sa de tlmaci de pe rumnie in gala-roman 0Uam cte ceva de la prietenul AJ.T. Stamatiad
care-I apreciaz foarte mult truda aceasta de transvalsare lirica. Cu un sfert de secol t mal bine in urm, cred ca i-am publicat i
eu in Universul Literar un lung text din Hugo, ceva din Napoleon. Mamintescca era un lucru quasi-quam.
E cert ca traducerile sonetutui dvs. nu sunt deopotriv de izbutite, amfJndou. La dreptul vorbind in amindoua sunt efecte ce
lipsesc celeilalte tlmciri. De pild: Au temps queje revais au bois donnanl e preferabil lui Au temps que je donnais au fund du
bois sans fin din sonelul ce incepe cu versul Ma be/le Moldavie . . . . infintt superior, in detalii i ansamblu celui ce incepe cu Ma
Moldavie .a.m.d.
C, indiferent de rezerve, tlmcirile rmn un lucru de valoare, nu mai e nevoie s subliniez. Dar, \in s adaug o
constatare, pe care o socotesc fundamental i care mi-a fost cu osebire plcut s o vd verificat la una din intrevederile cu
Stamatiad, clruia i-am citit sonetul dvs.
Nu v pol comunica mai simplu i mai convingtor totodat, emo\ia pe care mi-a transmis-o Moldova mea, in ciuda micului
ei leagn de 14 versuri i a cuvintelor sale att de cumin\1. E o pagin de antologie i, de bunseam, unul dintre cele mai
frumoase din sonetele dvs.
Stamatiad era de aceeai prere i acordul acesta m-a umplut de bucurie.
A fi vrut s v comunic i de pe atunci bucurii, dacA nu egale, cel pun nzulnd spre ale dvs., dar tot ce s-ar putea spune e
prea trist i parca fr orizonturi. I e pcat c anii trec i cu ei se duce i entuziasmul.
Cu titlu particular v informez c am \inul inainte de vacan, la sea a VI-a a Academiei, o comunicare despre tefan
Petic TnluminfJ noilormanuscriselcele4 masive caiete antoare la Academie. pe care le-am depnatcu atene/.
Dorindu-v o vacan\ fructuoas in odihn i-n poezie, v rog, scumpe domnule Tutoveanu, s primi expresia devotatelor
mele sentimente.
Perpessicius
Sunt cam multe zile, de cnd am primit de la dvs. o poem inedit Strmoii dimpreun cu traducerea lui Grigore
Slceanu, in franuzete. lnc de atunci mi-am fixat impresiile i am intuit frazele de rspuns, inct, v rog s m credei i s mfJ
ierta\i. pstrasem convingerea c v-am i rspuns din timp la epistola dvs. Acestei convingeri se datoreaz, in parte. i
inlrzierea rspunsului meu.
Poeme dvs. e cu adevrat frumoas, emoionant i evocatoare. ParUcularitile ei de stil, cu alte cuvinte podoabele ei ies
i mai mult in relief confruntate cu stihurile tlmcirii franceze. Grigore Slceanu e un meteugar mai mult dect meritoriu . El se
strecoar cu destul abilitate printre Charybdele originalului i d intotdeauna o traducere Huenl i quasi-corect. E cazul i cu
Strmoii. Ca n alte ale sale experimente din trecut, ns, i indeosebi in piesele emotive, el suplinete prin corectitudine
formal i printr-un parnasianism har extrem, toate acele blazoane proprii i particulare fiecrei limbi in parte. Lucrul se vede i
mai clar in ultimele dou strofe. unde .la bande des cymes" este i nu este zporul cocorilor, ce se pornete toamna, unde .mon
ancien etre" este mal puin sugestiv dect visul din Mttni i, mai ales, unde Je chant des bergeres e aceva dect doins de la
stni. Era, oare, preferabil s foloseasc /a doina care i-a avut larma pe vremea lui Alecsandri? M indoiesc c ar fi fost mai
sugestiv decit Ceahlul, transfigurat inlr-o entitate geografic de spe\ cehoslovac. Cit despre .hotnogii de straj', nici urm
n-a mai rmas din ei in .sentinelele la pnd" cari bareaz ndrznelile ,des temps du noir choses', tlmcire 0i ambigu i
inexact pentru .din vremuri tumultoase"l n-ai fi de prere s spune\i: din vremi tumultuoase")/. Concluzia tuturor acestor detalii
e una singur: c te dificulti se ridic, attea din ele, Insolubile, in drumul tlmcitorului de poezie! I totui, citita, cu nesocotlrea
originalului, versiunea Slceanu e nu numai cursiv, dar, i valoroas i amgitoare.
Dar frumuseea ar fi s nu v mai fi scris aceste lucruri intr-o epistol anterioar. In cazul acesta, folosesc prilejul s v
exprim, i cu prilejul Noului An i cu acela al srbtorilor, sentimentele mele de admiraie pentru activitatea dvs. poetic,
neobosit, i s v doresc sntate i ani muli i rodnici.
V mulumesc, cam trziu, dar cu aceeai emo\ie din clipa primirii, pentru mult frumoasa oi mai ales nobila poemfJ ce-ai
inchinat memoriei lui tefan Petic, i pe care a avut amabilitatea s mi-o comunicai i mie la implinirea unei jumt de veac
de la trecerea lui in rndurile dreplor.
192 --------_.--
www.cimec.ro
Dar dac poema izbutete s evoca In primele trei strofa i grae numai referinlelor la UUurile operei sale, esenla i
caracterele acestei opere, strofa din unm, a patra, imi pare una din cele mai ingenioase. de vreme ca acumuleaz odat cu cal
mai elocvent act de juslilie, din cte n-a cunoscut acest damnat al ursitoarelor i unele din cale mai sugestive imagini poetica. E
ca i cum a11 fi zidil elegantei stele funerare, ce ali inllat memoriei lui tefan Petic, un soclu durabil de marmur neagr ca
pentru cavalerul negru ce a fost in scurta-i trecere prin vial, in care ali grava! ins, in litere de aur unele din cale mai simple i mai
consolaloare adevruri (i pentru care v-a cere ingdulnla s le repet, apsnd ca pe grave pedale in locurile cale mal
sensibile):
Tu dormi, uitrii prad, i lama o s vie
S-ateamll pe mormntu-tigtoria-i pusUe;
Doar ea, cu multmal bun, din neguri/e-l reci
Prin ipatu-i de-arcuuri, te-aplllnge-n veci de veci.
Este limpede c simpla dvs. palm i ar fi ajuns s umple cu generosu-l omagiu adncul abis al indiferenlei oficiale. lns
cine s se mai gndeasc la cai rposa (cine-i de vin c merg aa de iute, a!undndu-se in uitare? Ni s-ar putea rspunde?)
cnd ziua de azi n-ajunge ( . . . ) slipudiate sau laureale, inumerabile, ca dup dou anotimpuri la fel de umede?
A prins, desigur. de veste de exislen1a unei gazele literare al crui prim rost ar fi s prznuiasc pulin i datele memorabile
ale literaturii romne.
Jumtate de veac de la moartea unul liric de delicatelea lui tefan Petic, ce prilej mai bun pentru a condamna acel trecut,
care 1-a stors inainte de timp i 1-a pus la remorca .generoilor" cari ei, srcu!ii, nu s-au jucat cu democralia. Dar cine s
inleleag marile leclii ale istoriei? In nici un caz papagalii celor cteva formule-talisman cu care oblojesc toate operaliunile. V-am
spus. cred, c mai anul trecut, cnd mai aveam oarecare vagi contacluri cu E.S.P.l.A. am descoperit. intr-un anteproiect de
antologie a poeziei de la origini pn azi. c ar fi urmat s apar anul acesta un compartiment de ciumali. ca nu trebuiau s
figureze . . . i Petic. Se va fi reparat de-atunci incoace? Nu mai tiu nimic. Poema dvs. mi-a reamintit c i eu am prezentat mai
acum vreo 2 ani, la una din seciile Academiei, o comunicare despre ..tefan Petic , in lumina noilor manuscrise care a interesat
pe unul i pe altul, intre altele i pe preedintele Uniunii Scriitorilor.
C manuscrisul n-a ieit din ( . . . ) mucede ale lnslilulului nu e dect prea firesc. Dar s nu abuzez. V mul!umesc deci din
nou. cit mai clduros cu putina i v doresc lung i verde sntate care s favorizeze cit mai multe poeme asemenea cel ora ce
mi-ai fcut cinstea s-mi comunica'i.
Cu cele mai bune sentimente
Devotat
Perpessicius
REZUMAT
Gnduri le i comentariile transmise constant de textele celor pentru scrisori dovedesc a ti participarea lui Perpessicius la
viala literar a conlra!ilor si scriitori, dar, in acelai timp, dezvluie severitatea blnd, delicat prevenitoare a criticului fcnd
evident sensibilitatea i noblelea suneteasc ale acestuia.
Nici una dintre scrisori nu comunic banalli conven!ionale, ci demonstreaz consecvenla comunicrii intre poet i critic.
de asemenea fidelitatea colaborrii; stilul comunicrii expeditorului este constant inconfundabil pe parcursul textelor celor patru
scrisori.
Dialogul epistolar dintre poet i critic scoate la iveal profunda in\elegere a fenomenului poetic, dar i a naturii umane, a
sensibilitlii i fragilillii poetului in general.
RESUME
Les pensees et les commentaires transmis constanlemenl par les textes des quatre lettres
prouvent egalement la participalion de Perpessicius a la vie litteraire de ses confrere, les ecrivains,
mais, en meme temps, ces textes devoilent la doux severile, delicate prevenante, en faisant ainsi
evident la sensibilite et la nob lesse de l'esprit du grand crilique.
Pas une de ces qualre lettres ne nous communique des banalites convenlionnelles, mais
prouvent la constance de la relation enlre le poele el le crilique, et surtout conslance de
communicalion enlre les deux. Le style du textes de l'expediteur rest conslemenl inconfondable.
Le dialogue epistolaire, poete-critique. met au jour la profonde comprehenlion du fenomene
poelique de meme que la profonde comprehenlion de la nature humaine.
------ 193
www.cimec.ro
I u b i re , c e l est i terestr
Lucian Vaslliu
In codul nostru ancestral exist i o vreme a pomenirilor Turtureanu). berladnicul nostru dionisiac a intrai, de june,
(amintiri. aduceri - aminte ). in hora cenacliera, spontan de la Vaporul anilor '60,
In pomelnicul vratic, Stelian Baboi e aezat, precum o gzduit de neuitatul "navigator" Constantin Liviu Rusu,
pies de ah, pe tabla (in ptratele invizibile) a foii de scris. nsoit de inepuizabila doamn Olga ...
Acum. dup un timp de la nlarea sa la ceruri (1 iunie "Vaporul" (ncpere, habitaclu idealist ). cu "Titanul"
2004 ), cu loc de veci oferit gratuit de PrimAria lai la Baboi in prim plan, i-a nsu mat, intre alii, pe Mihai Ursachi,
Cimirui "Etemitatea", am putea reconstitui profilul moral i loanid Romanescu, Eugen Andoni, George Bli,
scriptural al autorului numai din titlurile crilor publicate: In Cristian Simionescu ...
billaia soarelui (1967), Prima iubire (1977 - dup zece ani Mulle legende ale lailor din acei ani deja mitologiei i
de tcere editorial), Convorbire lllrzie (1991- ali interval ateapt cronicarii, in formula memorialist-anecdotic a
amplu i de aspr recluziune} , Priveghiul profefilor, "Junimii" din vremea lui Titu Maiorescu, lacob Negruzzi, Ion
R e c ulegere fn a m u rg . Iubirea p e p a m a n t , Creang.
Cutremuriltoare/e adevaruri despre o m i lume. . . La una dintre srbtorile devenite tradiionale, de Snta
Prozator, dramaturg i eseist, spirit volubil, metafizic, (Sfnta) Paraschiva (Parascheva, pre grecete ). la
ludic deseori (.Sunt cel mai mare prozator al tuturor primria bahluian, Stelian Baboi a primit premiul "Vasile
timpurilor!"), Stelian Baboi (nscut la 12 septembrie 1938, Pogor". Constat acum, trziu c premiatul jovial ii semna
in localitatea Mnzai a fostului jude Tutova. actualmente junimistului Pogor - fiul, prin inuta-i volubil, spiritul
Vaslui) a pornit pe drumul fril intoarcere, dinspre Brlad coroziv. prin accentele civice... Mult s-a bucurat atunci
spre Braov (studii liceale), cu un episod timiorean i cu autorul Priveghiului profeilor, aa cum aveam s remarc i
un final de (aproape) imbatabil ahisl lilerar la lai, unde a la primirea distinciei de "Cetean de onoare al
fost student, metodist la Casa tineretului, redactor la municipiului Brlad" (anul 2004 ).
"Flacra Iaului", director la Casa de creaie, profesor Poate nu ntmpltor. bunul Dumnezeu ii repartizase
(iubit) de liceu, lector universitar la Institutul agronomic, locuina ultim in cldirea fostului i redescoperitului hotel
confereniar doctor... "Binder", cldire de patrimoniu cutremurat de dou secole
L-au cullivat, in chip special criticul literar Virgil Cuitaru de istorie, situat n coasta actualei piee "Eminescu
i mai ales in ullimii ani poetul Cezar lvnescu (prin editura (Fundaiile Regale), pe latura fostei strzi Dimitrov. Acolo,
Junimea"). in interioarele fascinante ale celebrului "Binder" se
La rugmintea lui Stelian Baboi. am avut ansa dup consumaser inubliabile inllniri politice, culturale, boem
eruditul Ioan Petru Culianu, s parcurg dactilograma superioare ale junimitilor, de la I.L.Caragiale la Teohari
romanului nuviu, epopeic, Priveghiul profeilor. Carte Antonescu... Muzeul Literaturii a aezat, ntr-o zi de
nucitoare, scris la allitudini estetice rare, in mulliple Bunaveslire, o plac amintitoare pe zidul scoroji!, n
registre, uznd de un lexic prodigios, sadovenian, un op in prezena, intre ali a preotului Dumitru Merticaru i a
cheie "narativ" sud-american, esenializat. pitoresc. enoriaului Stelian Ba boi. . .
greu confund abil. I n ultimii ani d e via pmnteasc, scriitorul i btuse
Din pcate (cum se ntmpl deseori in lumea crare spre parcul caselor Pogor-Brtianu, ca loc de tihn
nedreapt, ullrasubiectiv a artelor - de odinioar i de i reflecie: "Luciane, adu-mi un numr din Dacia literar
astzi), romanul nu a fost s apar la timpul cuvenit, ci doar i un pahar cu ap de ... Junimea, aici, pe banc. Eu m
in anii notri de harababur asumat. deplasez din ce n ce mai greu .. . "
Statornic susintor al prieteniei, conviv inepuizabil al Iubire, precum in ceruri, aa i pre pmnt!
maratonului ahistic i cultural din redacia de altdat a
revistei "Cronica (intre martori, poetul Nicolae
Su mmary
Prose writer , playwrigbt and essayist , Stelian Baboi let us gived birth to 1 2
scptember 1 938 , to Mnzai , the county Vaslui (tbe old county Tutova) captured the
attention of many literary critics - special bis in Virgil Cuitaru and Cezar Ivnescu .
His works can outline easily his moral and scriptural profile of Stelian Baboi :
"In the beating sun" (1 967) , "First love" ( 1 977) , "Late conversation"( I 99 1 ) , "The
deathwatch Prophets" , "Love on Earth", etc.
In the year 2004 , Stelian Baboi received the distinction of "Citizen honorable
of town Brlad'' .Stelian Baboi abandoned us and resting now to Iai , in the Eternitatea
cemetery.
Muzeul de tiinele Naturii din Trgu Mure determinare i, la unele, de revizuire, precum i numrul de
posed o bogat i valoroas colecie de plante inventar sub care se regsete specia respectiv in
exsicate. in lucrarea de fa sunt prezentate 83 de Registrul de inventar al Muzeului de tiinele Naturii din
probe de briofite, insumnd 67 de uniti sistematice Trgu Mure.
(50 de specii, 1 2 varieti i 5 forme), ce aparin la 51
de genuri, 36 de familii l 3 clase. Conspectul specillor
Analiza numeric a materialului briologic i a
raportului cantitativ intre unitile sistematice 1. CL. Anthoceratopsida
consemneaz pentru clasa Anlhoceralopsida, o
specie, pentru clasa Hepaticae, 10 specii i o varietate Fam. Anlhocerolaceae
i pentru clasa Musci, 39 de specii, 1 1 varieti i 5 Anthoceros punctatus L. - jud. Neam; intre semnturi,
forme. lng pdurea .Peste Recea" i satul Unghiu (cam.
in tabelul de mai jos prezentm statistica Dragomireli); alt. cea 370 m; 25 VII 1 948; leg. el det. C.
laxonilorde muchi din colecia muzeului. Papp; HM 1 0562.
numr de:
uniti sistemalice
familii genuri specii varieti forme
ANTHOCERATOPSIDA 1 1 1 -
HEPATICAE 10 10 10 1
MUSCI 25 40 39 11 5
total 36 51 50 12 5
Din tabel rezult c grupul cel mai bine 11. el. hepaticae
reprezentat este cel al Muscilor cu 55 de laxoni.
Colecia a fost achiziionat de la Grdina Fam. Aneuraceae
Botanic a Universitii .Babe-Bolyai" din Cluj Riccardia pinguis (L.) S. F. Gray - jud. Braov; in rpele
Napoca i face parte din "Flora Romaniae Exsiccata" a calca roase numite .Prpstii", lng Zmeti; alt. cea 1 000
Herbarului Universitii. Speciile au fost colectate din m; 10 VIII 1 921 ; leg. et det. M. Peterfi; HM 9639 sub
diverse zone ale rii: judeele Alba, Arad, Arge, Aneura pinguis Dumortier
Bacu, Bihor, Bistria-Nsud, Braov, Buzu, Cara Fam. Melzeriaceae
Severin, Cluj. Hunedoara, lai, Ilfov, Maramure, Metzgeria furcata (L.) Lindb. - jud. Cluj; in pdurea .Fget",
Neam, Prahova, Sibiu i Suceava, precum i din lng Cluj-Napoi:a; alt. cca600 m; 21 lX 1 921 ; leg. et del. M.
nordul Bucovinei i din Cadrilater, intre anii 1 9 1 5- Peterfi; HM 9758.
1970. - jud. Maramure; pe stnci umede, lng Peleritea (com.
Pentru sistematica i nomenclatura briofitetor Vima Mic); alt. cea 300 m; 29 IX 1 923; leg. E. 1. Nyaradi,
s-au ulilizat lucrrile ( 1 , 3, 5, 6] din bibliografie, de!. C. Papp; HM 1 0030.
rezu l tatul fiind actualizarea sistematicii i Metzgeria pubescens (Schrank) Raddi - jud. Suceava;
nomenclaturii unortaxoni. Piatra ibu, lng cam. Crlibaba, in pdure, pe stnci
Datele tiinifice au fost traduse din limba umbroase, sol calcaros; alt. cea 1 000 m; 1 1 IX 1923; leg. el
latin. Localitile au fost reactualizata. det.A. Muhldorf.; HM 9754.
Materialul briologic a fost determinat de Fam. Hygrobiellaceae
specialiti consacrai: Al. Barza, M. Guuleac, A. Anthelia Juratzkana (Limpr.) Trevisan - jud. Bistria
Muhldorf, C. Papp, M. Peterfi, E. Plmad, P. Pteancu Nsud; pe marginile umede ale lacului Lata, sub vrful
i Tr. tefureac. De asemenea, Tr. 1. tefureac i C. lneu, sol granilic; ali. cea 1 920 m; 1 4 V111 1924; leg. etdet.A.
Papp s-au ocupat i de revizuirea determinrilor Muhldorf; HM 9634.
anterioare a unor specii de muchi. Fam. Cephaloziaceae
in continuare prezentm conspeclul speciilor Cephalozia bicuspidata (L.) Dum. - jud. Cluj; pe stnci, pe
de muchi din colecia muzeului, pentru fiecare crare, M-ii Capul Dealului, din belug, Feneel?; alt. cea
evideniind habitatul, altitudinea pantei (la 800 m; 24 VIII 1 9 1 5; leg. et det. M. Peterfi, rev. C. Papp;
majoritatea), data recoltrii probelor, numele HM 1 0029.
persoanelor care s-au ocupat de colectare, F am. Lophocoleaceae
www.cimec.ro
Chiloscyphus polyanthus (L.) Corda var. rivularis Moldovenesc; alt. cea 1 300 m; 1 3 1X 1 923; leg. A. Muhldorf.;
(Aut.) Loeske. - jud. Hunedoara; in locul numit HM 9641 subT. pal/ucida (L.) Hedw.
,.Kisbarlang", 1ang Ohaba-Ponor (com. Pui); 10 VI Fam. Polytrichaceae
1 918; leg. el det. M. Peterli, rev. C. Papp; HM 1004 1 . Pogonatum aloides (Hedw.) P. Beauv. - jud. Neam1: pe
Fam. Plagiochilaceae drumul dinlre Poiana Schitului i M-tele Curturele, sol
Plagiochila asplenioides (L.) Dum. - jud. Bihor; in nisipos; ali. cea 400 m; 8 VIII 1 948; leg. et det. C. Papp; HM
brdet, deasupra staiunii climaterice Stna de Vale; 1 0630.
alt. cea 1 1 00m; 21 Vll 1 937; leg. Al. Borzaet sociis, det. Polytrichum formosum Hedw. -jud. Suceava; pe pmant, in
Tr. tefureac; HM 1 0629. regiuni subalpine, Masivul Raru; alt. cea 1400 m; 12 VII
Fam. Grimaldiaceae 1 924 i 6 Vlll 1 926; leg. e\del. C. Papp; HM 10039.
Grimaldia fragrans (Balb.) Corda - jud. Alba; pe Fam. Fissidentaceae
pmanl, M-ii .Piatra", Cheile Rameului, sol calcaros; Fissidens adianthoides Hedw. - jud. Cluj; in locuri inierbate
alt. cea 1 250 m; 2 XII 1 940; leg. T. Bunea, det. Tr. 1. cu lufiuri, in corn. Ciurila; alt. cea 650 m; 25 1V 1 923; leg. E.
tefureac; HM 9209. 1. Nyaradi et E. Pop, det. C. Papp; HM 1 0033 sub F.
Fam. Conocephalaceae Adianthoides (L.) Hedw.
Conocephalum conicum (L.) Dum. - jud. Hunedoara; Fam. Ditrichaceae
pe sol, in valea Scmaul, lng Dumbrvia (corn. Ceratodon purpureus (L. ap. Hedw.) Brid. - Ucraina;
llia); alt. cea 280 m; 23 IV 1 943; leg. et del. P. Pleancu. Cernui, in pdure M-tele elina, sol humic, comun; alt.
rev. Tr. tefureac; HM 10564. cea 500 m; 10 V 1 923; leg. el del. A. Miihldorf.; HM 9755
- jud. Prahova; M-ii Bucegi, pe sol, in valea Jepilor, sub C. purpureus (L.) Brid.
deasupra staiunii climaterice Buleni; ali. cea 1 1 00 m; Ceratodon purpuraus (L.) Brid. var. europurpuraus Moenk.
29 1V 1 940; leg. P. Cretzoiu, det. C. Papp; HM 1 0563. jud. Cluj; valea Ciurilei, 1ang corn. Ciurila; alt. cea 650 m; 25
Fam. Lunulariaceae IV 1923; leg. E. 1. Nyradi el E. Pop, det. C. Papp; HM
Lunularia cruciala (L.) Dum. - jud. Cluj; in culturi 1 0032.
umede, lang Cluj-Napoca; alt. cea 350 m; 18 VII Fam. Leucobryaceae
1 91 5; leg.et det. M. Peterli; HM 9757. Leucobryum glaucum (L. ap. Hedw.) Schimp. - jud.
Fam. Ricciaceae Hunedoara; in cerete, pe pmant, 1ang Orlea Subcetate;
Riccia fluitans L. jud. Cluj; in .Lacul Deu", deasupra alt. cea 400 m; 31 VIII 1 943; leg. el det. Al. Barza, rev. Tr. 1.
corn. Chintu (corn. Chinteni?). mpreun cu Lemna tefureac; HM 921 7.
minor l. i Lemna trisu/ca L.; alt. cea 480 m; 6VII 1 939; Fam. Pottiaceae
leg. etdel. E. l . Nytm3di et t. Peterli, rev. Tr. lefureac; Barbu/a unguiculata (Huds.) Hedw. fo. apiculata (Hedw.) Br.
HM 10565. eur. - jud. Cluj; in pdurea .Fgel", Cluj-Napoca; alt. cea 600
- jud. Neam; in locuri mllinoase, in pdurea .Peste m; 28 1V 1 92 1 ; leg. M. Pelerli, del. C. Papp; HM 1 0034.
Recea", lang confluen1a rurilor i potul i Recea; alt. Synlrichia subulata (L.) Weber & Mohr - jud. lai; pe
cea 360 m; 15 VII 1 948; leg. et det. C. Papp; HM pmnl, in pdurea Bmova; alt. cea 400 m; 1 O VI 1923;
1 0566. leg. et det. C. Papp; HM 10035 sub Tortula subulata (L.)
Hedw.
III. CI. Musci Tortella tortuosa (L. ap. Hedw.) Limpr. - jud. Prahova; in
fget, pe stnci sllicloase, deasupra Azugi; alt. cea 1 00 m;
Fam. Sphagnaceae 8V1 1 94 1 ; leg. P. Cretzoiu, del. Tr. l . tefureac; HM9214.
Sphagnum palustre L. var. pal/escens Wamst. - jud. - jud. Suceava; in pdure, Masivul Raru, in rpe
Suceava; rezervaia complex Poiana Stampei, spre calcaroase; alt. cea 1 300 m; 1 3 IX 1 923; leg. el det. A.
staliunea balneoclimateric Valra Domei; alt. cea 910 Miihldorf.; HM 9756 sub T tortuosa (L.) Limpr.
m, 26 VII 1936; leg. S. Forstner, det. Tr. tefureac; Tortula papillosa Wils. ex Spruce - Ucraina; Cernui, pe
HM9210. arbori fructiferi, intre exemplare de Orthotrichum pumilum
Sphagnum quinquefarinum (Lindb.) Warnst. - jud. Sw.; ali. cea 250 m; 1 0 IX 1 923; leg. el det. A. Miihldorf.;
Bistria-Nsud; in "Mnslireni", lng Mureenii HM 9759.
Brgului (corn. nha Brgului); alt. cea 750 m; 1 5 IX - jud. Cluj; Cluj-Napoca, Grdina Botanic a Universitlil
1 946; leg S. Forstner, del. Tr. tefureac; HM 9218. .Babe-Bolyai", pe trunchiuri; ali. cea 400 m; VI i Vll 1 92 1 ;
Sphagnum squarrosum Crome - jud. Arge; in Cheile leg.et det. M. Peterli; HM 9760.
Argeului, lilng .Tunel"; ali. cea 800 m; 4 XII 1 940; Weisia splachnoides Thunb. - jud. Bistria-Nsud; pe
leg. P. Cretzoiu, det. Tr. 1. tefureac; HM 9216. marginea mloas a lacului Lala, M-lii Rodnei, sub vf. In eu,
Fam. Andreaceae sol granic; alt. cea 1600 m; 14 VIII 1 924; leg. et det. A.
Andreaea nivalis Hook. - jud. Hunedoara; M-ii Miihldorf.; HM 9638 sub Dissodon splachnoides (Thunb.)
Retezat, pe pietre silicioase, udate, din rezervaa Grev. eiW.Am.
natural .Adptoarele Caprelor"; alt. cea 2150 m; 1 5 Fam. Grimmiaceae
IX 1970; leg.et del. E . Plmad; HM8831. Rhacomitrium hypnoides (L.) Lindb. fo. robusta Lindb. - jud.
Fam. Tetraphidaceae Maramure; in vrful Mlilor ible, in locul numit .Dealul
Tetraphis pe/lucida Hedw. - jud. Suceava, in pdure, in ars", sol lrachilic; alt. cea 1650 m; 1 VII 1923; leg. E. 1.
Masivul Raru, pe lemn putred, lilng campulung Nyaradi del. c. Papp; HM 10036.
Probele au fost prelevate de pe digul de nord al pljii Modern din Constana. Aceasta este o zon in care
att impactul antropic ct i cel natural sunt foarte puternice.
Exist o scurgere ce provine de la restaurantul zorile"" aflat pe falez (scurgere care nu este recunoscut
ca atare), se face plaj, iar in aceasta zon apa are o adncime foarte mic astfel inct temperatura apei sufer
modificri semnificative de la un anotimp la altul, pe timp de iarn pe pietrele ce alctuiesc digul se formeaz ghea.
in timpul furtunilor. valurile sunt foarte puternice, putnd rade efectiv toata epibioza de pe stabilopozi.
Material i metod
Prezenta lucrare se bazeaz pe studiul calitativ a 80 de probe (45 in 1 994 i 35 in 2004) prelevate din
ifralitoralul superior, caracterizat de biocenoza midiilor de piatr. Zona de prelevare este reprezentat de digul de
nord al plajei Modern din Constana.
Probele prelevate au fost aduse in laborator. Aici au fost supuse unei examinri preliminare la binocular,
pentru a se determina (pe ci posibil) speciile care la conservare se strng i nu mai pot fi determinate, iar speciile
de talie mai mare au fost conservate pe specii sau grup de specii, pentru un studiu ulterior, mai aprofundat.
Rezultate i discuii
In urma determinrilor efectuate au fost identificate urmtoarele specii:
www.cimec.ro
Dup cum se observ din tabelul de mai sus,
Speciile bentale identificate in zona plajei Modern
din Constana in anll 1994 respectiv 2004 in 2004, pe lng speciile ntlnite in mod obinuit:
Nr.
crt. Specia 1 994 2004
COELENTERATA
HYDROZOA
1. Obe/is genicu/ata +
(Johnston, 1 847)
ANTHOZOA
PLATHELMINTHES
4 Tetrastema sp. + +
NEMATODA
5. Nemalode + +
POLYCHAETA
6 Exogene gemmifera + -
(Pagensl. , 1 862)
7. Fsbricia sabei/a (Ehrbg . , 1836) +
8. Nereis rava +
9. Nereis zanata + +
(Malmgren, 1 867)
1 0. Nereis fucata +
MOLUSCA
LAMELLIBRANCHIA
15. Mytilus gsl/oprovlncialis + +
(lamark, 1 8 1 9)
16. Mytilaster lineatus + +
(Gmelin, 1795)
GASTROPODA
17 Middendorfis caprearum +
(Scacchi, 1 836) Hediste diversicolor
BRYOZOA
18. Conopeum seurati + +
(Canu. 1 928)
CRUSTACEA
CIRRIPEDA
19. Ba/anus improvisus (Darwin) + +
AMPHIPODA
------- 201
www.cimec.ro
nu au mai fost regsite in probe : Nereis fucata
Obelia geniculata
a. vedere dorsa/a
Exogene gemm1fera
Janua pagenstecheri
b. vedere venira/a
Middendorfia caprearum
vedere dorsala
Stylochus tauricus
In concluzie, putem spune ci!J observaiile fi!Jcute, arattl ci!J, pe substratul dur ce alci!Jtuiete digurile de protecie ale
plajelor, se observi!J o uoara redresare a biocenozei caracteristice, printr-o cretere (este adevtlrat ci!J destul de
redustl) a numi!Jrului de specii existente aici.
Acest lucru se datoreaztl faptului ctl in ultimii ani presiunile antropice au inceput stJ scadi!J, iar comunittli/e bentale
au inregistrat o uoar.tJ imbuni!Jti!Jire. Cu toate acestea, ele rtlm!m inci!J fragile, ca i ce/e/alte biocenoze marine.
BIBLIOGRAFIE
GOMOIU M.- T, 1976 Modifici!Jri in structura biocenozelor bentale de la litoralul romi}nesc al M;}rii Negre. Cercetilri
Marine, IRCMConslana, 9 supl. : 119-142.
GOMOIU M.- T, 1981 Soma problems conceming ecologica/ changes in the Black Sea, Cercetari Marine, IRCM
Constanta, 14: 1 09-127.
TIGANUS V. , DUMITRACHE C., 1995 Sur la diversite actuel/e de la macrofaune bentiques du /ittoral roumain.
Rapp. Comm. lnl. merMedit., C/ESM, Monaco, 34:45.
DUMITRACHE C. & colab., 2004 The presant state of benthic communities in the Romanian coasta/ waters.
Cercetari Marine, INCDM Constanta, 35: 61-75.
Abstract
lt's essentially to know in the mosi detailed way the structura and function of ecosystems for understanding
the laws that govern them.
So only this knowledge provide us information for maintaining and preserve the ecosystems.
The marine coastal areas suffer from the mosi numerous and various anthropic pressures. Hence, ils
biocenosis reflect these in the highest degree on their structural and functional level.
It is benthos the barometer that records accurately the changes caused by anthropic factor and climatle
modiftcations, in aquatic ecosystems.
Between '70-'90s when eutrophication 1 pollution detennined al gal blooming and hipoxia, the biodiversity and
populations size in the benthal associations which were commonly abundant in some areas diminished.
The mentioned data revealed that on the stony subslratum (rocky-bottom) of protection dams there's a slighl
reconstruction of the characteristic biocenosis by enhancement (quite a small one) of species numbers.
Though on this area the anthropic pressure has diminished the benthal communities have yet remained
fragile as the other marine biocenosis.
------ 203
www.cimec.ro
Studiu privind evaluarea potenialului turistic i
de agrement al zonei Trgu Lpu
Dancs lstv;in,
Dancs Francisca,
Angela Splcan
www.cimec.ro
r e p rezentate de isturile micacee declararea lor oficial, respectiv amenajarea i
muscovitice, biotitice - i cuaroase, care apar ntreinerea ct mai grabnic a lor.
ca stncrii slbatice pe pantele Dealului
Rzoare.
C a n to n a t e n z o n a e ru p t i v i
metamorfic sunt bogatele zcminte filoniene
neferoase deAu , Ag , Cu, Pb, Zn, Mn, Se, Te, Sb,
Ge.
Minerale deosebite i roci care ncnt
ochiul i inima au fost adunate de locuitori i
colecion,ari, expuse i n muzee (ex. Muzeul de Bibliografie:
Mineralogie Baia Mare) i ar putea fi pstrate i
in oraul Trgu Lpu. Dintre minerale, mai - D. Aichele - M. Golte-Bechte - Mi virit itt?
semnificative ar fi: antimonitu l, calcopirita, Viragkalauz 1 991
y a l e n i t u l . s fa l e ri tu l , bari t u l , m a rc a s ita , Bott Rozica, Rus Dumitru - ara Lpuului,
rodocrozitu l , pirita, sideritu l , aragon itu l , Editura Corvin, Deva 2000
arsenopirita, calcozina, gipsul, anhidritu l , Crciun Florentin, Mircea Alexan & Carmen
auripigmentu l. calcita, malachitul, realgarul, Alexan - Ghidul plantelor medicinale
rodonitul etc. uzuale, Editura Recoop, Bucureti 1 998
in principal, asupra reliefului au acionat Cucu Vasile - Atlasul judeelor din RSR,
ageni endogeni i exogeni. Dintre ultimii, factorii Editura didactic i pedagogic, Bucureti
climatici i apele au determinat procesele de 1978
eroziune fluvial, dezagregare i alterare. Erdely (aut6terkep - Magyar
Rezultatul acestora este imaginea de ansamblu t e l e p ii l e s n e v e k k e l ) t e r k e p e e s
deosebit. Zonele impdurite, cu ltivate sau cu helysegnevtara - Offsett es Jatekkartya
lnee sunt domoale, privite din orice vrf sau a Nyomda Rt, Dudapest 1 995
dau impresia nemrginirii. Mac Ion, Budai Csaba - Munii Oa, Guti,
Doar n zonele n care apar la zi recite, ible, Casa editorial pentru turism i
ntlnim abrupturi, perei nclinai pn la cultur .Abeona", Bucureti 1 992
vertical , chei, stncrii, n aflorimente naturale, Dr. Matyas Vilmos - Utazasok Erdelyben,
in cariere, n haide sau pe suprafeele afectate Editura Panorama 1 990
tot mai intens de eroziunea solurilor (n urma Nicolae Meszaros - Fauna de molute a
despduririlor, defririlor, punatului excesiv). depozitelor din nord-vestul Transilvaniei,
Formaiuni noi, aluvionare se formeaz EdituraAcademiei RPR 1 957
actualmente n albia rului Lpu i afluenilor Pellant Chris - Kozetek es asvanyok,
si. lubitorul de natur poate urmri i aici Egyetemi nyomda, Budapest 1 994
transformrile ce se produc de la an la an i Charles C . Plummer & David McGeary -
poate coleciona roci i minerale lefuite in forme Physical Geology - Wm. C. Brown
deosebite: opal, jasp, agat, cuarit, granat, etc. Publishers, Sacromento 1991
Potenia lul natural al depresiunii i Rdulescu Dan, Dumitrescu Radu -
imprejurimilor ar putea fi valorificat eficient prin Mineralogia topografic a Romniei, Editura
constituirea unor rezervaii i parcuri naturale, Acad RSR 1966
monumente ale naturii sau chiar a unor spaii Patrimoniu - Buletin al Oficiului judeean
ocrotite. Unicitatea peisajelor, a unor specii de pentru Patri m o n i u C u ltural N aio n a l
plante i animale, ecosistemelor, cmpurilor Maramure, Anul l. Nr. 2, 1 998
fosilifere impun concretizarea faptic prin
------ 205
www.cimec.ro
Redactor tiinific: Mircea Mamalauc
Secretar tiinific: Oana Carciug
Traduceri: Gabriela Dumitrac
Culegere text: Marieta Caradin Focneanu
Tehnoredactare: Bogdan Artene
www.cimec.ro
www.cimec.ro
www.cimec.ro