-

ANALELE BRAILE1
e , - REUI5T DE CULTUR) RE5101-19L -
Inregistrat la Trib. Brila, sectia I, cu No. 20394/1938
FONDATOR : ING. GH. T. MARINESCU

.
- ,
)
,r`i

TA_

V,

APARE TRIMESTRIAL
ANUL XI. - Nr. 2-3 4
Aprilie-Septemb. 1939
www.dacoromanica.ro
-
Auul XI. Nr. 2-3

g,ANALELE BRAILEI"
REVIST DE STUDII *I CERCETARI REGIONALE
ABONAMENT111. PNU AL : 240 lel pentru particularl
500 911000 lei pentru instItuill, blrourl,

- Oricine rellne-un mnnr, se considera prin aceasta

abonat pe mil fn curs si e oblfgat a plti abona-
mental.
- Abonamentele, manuscrisele, crtile pentru recenzit,
schimbul de publicatil st corespondenta privitoare la
redaclia st administrajta Analelor Briler. se vor
adresa directiel rev/stet: Ing. Oh. T. Marinescu,
str. Baia No. I., BrIiila.
- Reproducerea fra indiearea isvorulut,este opritd.

www.dacoromanica.ro
Anul XI, - No. 2-3. Aprilie - Septemvrie 1939

ALELE zR ILO
- REUIST DE CULTLIR=1 REG1OHFICA -
InregIstrat Trib. Br8ilo, Seclio cu No. 2039411938

FONDATOR : ING. GH. T. MARINESCU

COMITETUL DE CONDUCERE

RADU PORTOCALA PAUL DEMETRIAD

Fost MIntstru Inginer Inspector General
Fost DIrectorul Docurtlor Braila

GH. T. MARINESCU
IngIner

DIRECTOR
Ing. GH. T. MARINESCU

APARE TRIMESTRIAL

MAMA 41 AMiNISTRATI
Inginer CH. T. MARINESCLI Sir, Mel 1, Brills

Costul abonamentului 240 lei pe an. - Pentru institutil de Stet gi

particulare, birouri, etc. 500 gi 1000 lei.
www.dacoromanica.ro
 ANALELE BRAILEI
Anul XI. - No. 2-3. Apri lie - Seplemyrie 1939

CUPRINSUL
STUDII
D. V. TONI Dragostea l Grija do Locul Natal si
Subsecretar de Slat la Educalla de Locul In care tresti.
National&

Prof. VASILE BANCILA Orage Dun Arena.

CONST. I. UNTARU Rldicarea Portului Br Aila.

I. VARTOSU Condlca locultorilor Bra Ilei la 1837.
D. KARNABATT Brila care s'a dus... Br Ha care se
duce.

Dr. C. PAIZIS Doctorul Conduris.

Redactionale & Administrative.

www.dacoromanica.ro
 DRAGOSTEA $1 GRIJA DE LOCUL NATAL
$1 DE LOCUL IN CARE TRAESTI 1)
de D. V. TONI
Subsecretar de Stet la Educe lia National''.

In drama so, Ifigenia In Taurida", Goethe pune In gura

eroinei sale aceste cuvinte: Aproape de tarrn rgmn zile Intregi,
cautnd din suflet tam Grecilor si la suspinele mele valul nu aduce
decal gemete surde.
Nenorocirea celui care, departe de parintii sgi, de surorile
sale, duce o viala solitara.
Gndurile ti ratacesc mereu aproape de casa parinteasca, unde
Inaintea lui pentru Intaia data soarele a stralucit pe cer ; unde, ju-
cndu-se cu copiii de aceeasi vArst, dulci legaturi, din ce In ce
mai stranse, li uneau".
Simtamntul marturisit d3 lf:gcnia lui Goethe, dragostea de
locul natal este neindoios unul din cele mai vechi, mai adnci, din
inima omului.
pe lame fiint omeneasca, al cgrui suflet sa nu aiba
radacini Infipte antic in coltul de pmnt unde s'a nascut,
Nostalgia locului natal le urmgreste toata viata, ori unde i In
orice Imprejurgri Iti va fi dat salt trgesti zilele.
Chiar i cele dintgiu gnduri i simtiminte, in care ti-ai scl-
dat sufletul dupa ce ai venit pe lume, vor ramne vii In amintirea
ta vor lumina Intreaga existenta. .

Fr numr sunt pentru aceasta marturiile - multe - ale

unora din cele mai alese figuri ale umanittii.
Ce inima n'a tresarit - spune Chateaubriand In Rend", la
sunetul clopotelor din locul natal, al clopotelor acestora, care au
trematat de bucurie asupra leaganului sau, care anuntarg venirea
la viata, care insemnarg prima babe a inimii sale, care-i vestirg In
toate locurile dinprejur sfanta bucurie a tatalui, durerile i bucuriile
intense ale mamei. In visarile In care ne scufuncla sunetul clopotu-

1) Ne faeem o deosebitit cinbte i pliicere et publiciim frumoasa conferintt, cu Etta de mill

sus, pe care a rostit-o la Radio, d. minist91 D. V. Toni.
lioviela noastrit, de 10 ani neintrerupti, se sdrilduepte sr. 1ini vie iutirea briilenilor pentru ore:
pill pi judetul lor pi st, intlreaset aceaett iubire min o cunorptere sistematiel a vietii pe care istoria a
urzit-o in eoltul noetru de tart.
Se Intelege atunei eilt de multumili enntem et constattm et insupi Statul rotan, prin glasul
Itutorizat al conduettorilor oficiali, in noua lui organizare pi In sphituI cel non de eare e animat, duet
Constitutia din 1938, probagi aceleapi idei pi tendinte de Inritilleinare in medial local, Mei pentru
cari lupttin pi noi on eredintt, de attta timp, - G. T. M.

www.dacoromanica.ro
4 D. V. TONI

lui din locul natal se gAsete totul : religie, famine, patrie, leagAn pi
mormAnt, trecut i viitor.
De departe, din tri strAine, marele scriltor rus, Ivan Bunin,
se Intoarce cu gAndul asupra copilAriel sale, trAitA Inteun sat din
Rusia centralA I comunicA In pagini minunate impresiile uitate.
Dar amintirea lui Creangl al nostru, despre Humuletil lui, cu
Ozana cea frumoasA i !impede curgAtoare, in limba lui minunat de
simpl i frumoasA, cine nu le cunoate 1 nu le-a gustat farmecul?
Ca *1 ei, ca i marl! scriitori, noi toti ne amintim de locul
naterli 1 copilAriei noastre, ori pe uncle dupA aceea viatA ne-a
purtat paii...
Nu-I destul InsA sl-i pAstrAm amintirea.
CAtre locul acela avem datorii de Indeplinit.
Indeplinindu-ne anumite datorii cAtret el, ni le indeplinim fall
de Patrie, cAci locul natal este patria cea micA, i orice vom face
pentru aceastA patrie micA, pentru pAmAntul unde ne-a surAs IntAiu
viata, unde poate nu numai pArintii notri, ci multe rAnduri de Ina-
intai au muncit, au visat, au muncit i s'au bucurat, In cimitirul
cAruia stau Ingropate osemintele lor, vom face pentru patria cea
mare, pentru pAmAntul Intreg al strAmoilor i al fratilor notri de
acela sAnge, aceeai limbA i aceeai lege. A-ti iubi locul natal i
locul unde trAeti i a-ti iubi patria, sunt doul sentimenle ce nu se
pot des:Al.
Fiecare dintre noi trebue sl se socoteascA un datornic MO de
locul sAti natal.
De acolo, dela el am cApAtat doar Intelegerea pentru lumea
InconjurAtoare, limba ce o vorbim, ideile i sentimenteie ce ne c-
lauzesc, toate puterile noastre trupeti i sufleteti.
Dela el, 1 prin el, ne-am ImbogAtit cu Intreaga motenire a
strAbunilor, dela el 1 prin el, am primit comoara de gAndire i
simtire a generatillor dinaintea noastrA, comorile spirituale adunate
de veacuri.
totui multi, foarte multi, uitA aceastA datorie. URA i se
desintereseazA de locul unde au plecat, uitA pe cei de acasA, ultA
frumoasele datini i obiceiuri ce le-au IncAntat copilAria, uitA coala
In care un cins tit i vrednic InvAtAtor le-a deschis mintea cAtre
lumina InvtAturii celei curate, uitA bisericuta veche poate de veacurl,
pe a cArei pereti ochii lui mirati au privit odinioarA chipurile sfin-
tilor i Ingerilor ; uitA tovarAii de joacA i de isprAvl de altA datA,
dintre cari unii acum sunt bieti oameni nedjiti i apAsati de nevoile
vietil...
GrealA de neiertat 1 pAcat sAvAresc acetia cari au acoperit
cu cenuA in suflet un curat 1 bogat isvor de fericire I au rupt cea
mai puternicA legAturA cu pAmAntul Patriel, cu mortii a cAror mo-
tenire trebue s'o continuAtn i s'o cretem, cu neamul lor.
Sunt nite desrAdAcinati, nite rAtAcitori fArA reazim l fArA
orientare pe drumnrile existentei.
www.dacoromanica.ro
 DRAGOSTEL ql GRLTA DE LOCTIL NATAL ql D LOCTJL IN CABE TRAEri es

DacA trAim in (mill, in satul sau in orasul in care ne-am

nAscut, sA rAmanem crediociosi traditlilor 1ocaIitii, si-1 pretuim
amintirile l legendele, sA-i cinstim mortil i datinele, sA-i respectAm
monumenteie.
SA facem apoi ca sA se pAstreze amintirea celor cari i-au fost
binefAcAtori ori fii de mare vrednicie si sA stAm de pazA la pas-
trarea tuturor darurilor cu care natura l-a impodobit, sA indemnAm
sA contribuim la necontenita lui infrumusetare.
SA-i ajutAm Institutille cele pentru suflet, ca i cele pentru tn-
grijirea i intArirea trupului, sA le sporim puterile prin danille noastre.
Sa fim frati buni cu top] cei cari trgesc impreunA cu noi, sA
ne trudim pentru inAltarea lor tot mai sus cAtre civilizatie i culturA,
sA fim sftuitorii cinstiti pentru treburi i infptuirl de bine obstesc,
elemente de armonie i solidaritate. lar dacA imprejurArile vietli ne-au
indepArtat de pAmantul natal, dacA o chemare poruncitoare sau in-
teresele Trii ne-au asezat in altA parte, de ori uncle ar fi lubirea
$i grija noastrA sl se indrepte mereu panA la sfarsitul zilelor, cAtre
locul celor dintalu vibratii ale fiintei noastre.
Pi lde mari ne stau inainte.
Dragostea si grija pentru locul natal, ca i pentru locul unde
trAesti, j datoriile ce ai fat de ele, trebue sl fie astAzi insuflate
mai ales tineretului, speranta zilei de maine.
StrAjerla, care - asa cum creatorul ei, Mare le Nostru Rege
a tnteles si a hotArat, - trebue sA urmAreascA integrarea copilului
roman in sufletul Neamului su, l trebue sA4 lege cat mai mult
si mai strans de morti si de pAmaidul Patriel, si-a pus in program
creearea unei noui stAri de spirit si in ce priveste credinta i inte-
resul fall de locul i lumea in mijlocul cArela a apgrut in lumina
vietil.
Faptele ce au sAvarsit strAjerii - mii i mii de fapte pentru
infrumusetarea i buna oranduire gospodAreascA a unui imens numAr
de localitAti - dovedesc ce rAsunet adanc a gAsit in sufletul co-
piilor nostri Indemnurile ce Ii s'au adresat i bunele indrumAri ce
li s'au dat cu stAruintA i entuziasm. StrAjeria nu s'a mArginit insA
sA facA numai o inscriere a incA unui punct de program, ci a pAsit
imediat, asa cum e metoda sa, la actiune.
FlacAra s'a aprins sf plpae puternlc.
SA veghem ca ea, din ce in ce tot mai vie, sA lumineze
cile marilor datorii, pentru ca necontenit sd se inmulteascA slabele
puteri aie fiedruia, prin puterile colectivitAtii nationale. i Patria
noastrA sl fie asa cum o doreste si cum ne cere sA o tinem sus
in ochii lumii, Regele nostru : o unitate morall desAvarsitA, susti-
nutA de mange amintiri ale trecutului, de solidaritatea fiilor sal sl de
aceeas1 fermA credinta in viitor.

rfipro.
www.dacoromanica.ro
 ORASE DUNRENE
de VASILE BANCIL-it

Cu 'Aura rornaneasca in epoca moderna seamana, Oda la

un punct, cu un altoiu de vita de vie, adus din locuri straine pi
departate si asezat la noi. La inceput, el e strain, dar, cu tim-
pul, imprumut ceva din aroma pamantului nostru i, in cele din
urma, da nastere la o noua vadetate, care nu mai este exotica
ci, daca nu autohtona, dar autohlonizata. Valorile culturale pe
cari le-am importat mai ales in secolul al 19-lea, au stat multa
vreme in cea mai mare parte deasupra, ca ceva parazitar ori
ol:corativ, n'au fuzionat cu spiritul nostru. Acum Insa incepe sti
se faca o sinteza intre sufletul nostru vechiu i motivele aduse
de aiurea. Asistrn la un proces vadit de autohtonizare a crea-
tiel culturale pe meleagurile noastre. Aces! fapt se vede si din
constiinta, cu care ineepem s vorbim de specificul nostru: In-
cepem in adevar sa lu'am in primire ceeace e al nostru, sa in-
venlariem i sa cunoastem cat mai bine bogatiile noastre sufle-
testi i fizice, pentru ca sa facem din ele tot atatea forte si
forme, sau macar material-Lid, prin cari s ajungem la o repre-
zentare eulturala a lumii, care sa nu fie o copie a ceeace au
gandit i simtit alte popoare, ei un produs inedit al complexu-
lui nostru spiritual. Sunt multi astazi la noi cari analizeaza tea-
&Muffle sufletesti ale realitatii romenesti ; sunt multi ca.ri cer-
ceteaza trecutul ca sa descopere tot ce a lost mare si semnifi-
cativ pentru viitorul nostru in oamenii cari au trait, cari ne-au
fost stramosi i parinti ; sunt multi acei cari contempla geogra-
fia actuala a WU, pentru a vedea tot ce e frumos i plin de
potente in ea, pentru a o admira in sine, dar' i pentru a o con-
sidera ca un cuib al viitoarei culturi romanesti. In acest proces
de intrare in noi nine, in acest proces de intoarcere la noi si
de valorificare cat mai completa i cu un fel de mandrie le-
gitima a ceeace ne apartine, se distinge deci i inclinarea de a
cunoaste pamantul nostra si asezariie omenesti, ca o nota in cu-
rentul (In autohtonizare al culturii romane. E adevarat ca aceasta
www.dacoromanica.ro
 OROE DUNIRENE

inclinare a fost inlesnita, pe deoparte, $1 de greutatea cu care

se poate merge astazi peste hotare, pe de alta parte, $i de ma-
rea moda a turismului contemporan, care, impreuna cu sportul,
alcatuiesc cele mai evidente caractere In stilul de viafa al omu-
lui actual. Totu$, e in gustul i bucuria de a vizita i cunoa$te
inffisarile pamantului r3manesc cu tot ceeace energia noastra
a putut cladi deasupra, $i un inceput de demnitate autohlona,
care trebue prefuit in toata valoarea $1, mai ales, in toata sem-
nificafia lui pentru ceeace nadajduim ca are .sa produca intr'un
viitor nu tocrnai indepartat.

lath' de ce vorbim acum $i noi despre ora$e dunarene.

Aceste orase, despre care vrom sa vorbim de data aceasta,
sunt numai doua : Braila $i Galati. Aceste nume sunt atat de
mult asociate impreuna, beat e firesc sa vorbim odata despre
amandoua, desprinzand cateva caractere de ansamblu a$a cum
ar face-o meditafia unui drumef, iar nu un geograf sau un isto-
ric de meserie. Braila $i Galafi, sunt aspcia4e in mintea ori cui
a trecut prin $coli, pentruca amandoua aceste ora$e sunt por-
turi la Dunare, far dupa unii, chiar oarecum porturi la mare.
Pentruca sunt aproape unul de altul, cladirile mai inalte, lumi-
nile i co$urile marilor fabrici ale localitafii vecine putand fi
vazute de orice galafean sau de orice brailean, daca-$i alege
anume perspective. Pentruca aceste doua ora$e au in ele ceva
major, spre deosebire de multe din celelalte ora$e romane$ti.
Localitafile urbane ro m an e$t i amintesc de cele mai multe
ori satul, satele ori targul sau iarmarocul din care s'au nascut.
Chiar $i Capitala noas:ra pastreaza ceva din aceasta infafi$are
in ciuda blockhausurilor", cari se ridica trufae sau absente
deasupra vechilor ograzi $1 gradini bucure$tene. Prea adesea
ora$ul rornanesc este, ca sa generalizam ceeace a spus un strain
de vaza, un fel de sat mare in care st un mic ora$. Din cauza
aceasta de altfel, ora$ul romanesc se tot intinde, atunci cand e
in plina vitalitate, nerespectandu-$i marginile, cu toate masurile
pe cari le ia autoritatea. Cad satul sou targul nu cunosc mar-
ginea definidva, ele cresc in suprafafa, pe cand adevaratul ora$
cre$te mai mult in sus $i in orice caz printr'o noua structurare
a lui, asa ca sa permita densitafi din ce in ce mai marl. Braila $i
Oalafii insa nu arnintesc atat de mult satul sau targul. Nu e in
ele nota minora a targurilor romane$ti. Daca la inceput au fost
www.dacoromanica.ro
6 VASILE BNCIL.A.

ai ele targuri i sate, dar azi si de multi vreme s'au indepar-

tat de stadiul acesta. La Braila a fost un sat mizerabil, care
statea in marginea celatii turce0i ; tot asa, dupa razboiul cel
mare, s'au adaogat unele mahalale. La Galati, mai ales, maha-
lalele margina5e sunt mai numeroase i mai provizorii, mai pu-
tin orasenizate. Cu toate acestec, Braila si Galati au aspectul
major si citadin al oraselor bine intemeiate si prin aceasta ele
pot fi pus in aceeas categorie.
Dar Braila si Galati se mai asociaza impreuna 'Inca pen-
tru alte cauze. Astfel, ele au intrunit inauntrul lor, Braila mai
mult, Galatii mai path', atilt Occidentul c'ett i Orientul. Vestitii
negustori genovezi veneau pang in partite acestea i treceau
chiar in susul Dunarii, iar dupa pacea dela Adrianopole, in 1829,
Occidentul a inceput iarasi sa-si trimeata corabiile i apoi va-
poarele lui in apele acestor orase. Orientul la randul sau, 'Ana
la Asia ndeprtat i misterioasa, si-a adus aici stofele, miro-
deniile i pretiozitatile lui ciudate, impreuna cu oameni aproape
din toate rasele i culorile. Galatii n'a fost niciodata nici area
de oriental, nici atat de amestecat i nici fired de occidental
ca Braila. El n'a facut parte din raia" si in cea mai mare
parte a ramas, dupa cum vom vedea, orasul Moldovei, mai
autohton si mai romanesc decat vecina lui, Br a il a. 'Totus
ecourile Orientului i Occidentului au fost i la Galati
- la ele adaogilndu-se si elemente cari veneau din Nord
din Polonia i dinspre Baltica - asa ea din acest punct de ve-
dere, european asiatic, Galatii si Braila pot fi puse alaturi.
i
Dar ele mai pot fi puse alaturi si In ceeace priveste originea
lor. Caci la amandoua, ace asta origine se pierde in negura ai
legendele timpurilor. Istoricii, apoi facatorii de etimologii" pi
de sarade, autorii d3 controverse 0 de teorii, au gasit tot f elul
de origini - unele mai stralucite sau mai indrasnete decat al-
tele. Noi, cari nu ne putem amesteca in tiinta plina de farmec
0 de capcane a istoriei, ne oprim la teza celui mai autorizat
dintre istorici, dupa care Galatii vine din ssatul lui Mat" sau
Galac", iar Braila, din satul lui Braila" ori Brae". Aceste
sate au devenit cu vremea porturi, Galatii pentru a satisface
nevoile de comert ale Moldovei, ale drumului care venea din
Polonia i mergea in Sud i spre Asia, Braila pentru a satis-
face pe acelea ale nordului Dobrogei, ale Asiei mici, ale Bra-
sovului si ale propriilor locuitori ai Munteniei rasaritene.
Acestea sunt apropierile ai asemanarile. Cele douii orase
www.dacoromanica.ro
 011AE DIINAMENE 0

dunarene, Braila si Galati, au ins& vazute mai deaproape,

vidualitafii aparte, provenite din particularitafi uneori foarte
deosebite.
Mai intiu, in ceeace priveste imprejurimile. Braila e ase-
zata intre' Brgan i blfiIe Dunarii, cart constitue doua rea-
Mali de un specific puternic.
Cmpia Brailei cuprinde, in apropiere de raul Buzau, o
increfitura de pmnt, careia faranii i spun buza Barganului",
o expresie pe care insusi regretatul George Valsan nu o cunos-
tea cnd i-am spus-o si se hotarise sa o studieze. Barganul
acesta brailean, sau mai bine zis prelungirea Baraganului pro-
priu zis, nu poate fi considerat ca un loc gol de frumuser,
cum 1-a caracterizat cineva. Din contra, intinderea lui pe care
privirea aluneca, s'ar zice, pana dincolo de rnarginile globului,
da celui care are rilbdare sa-1 infeleaga, sentimentul singura-
tafii cosmice, un sentiment atilt de greu de produs In spafiul
modern, de obiceiu foarte populat. Braganul acesta e peisagiul
cel mai nimerit pentru a sugera i hrani intuifi infinitului calm
Iar cnd se potriveste ca privirea s nu intlneasca nici sat,
nici arbori, nici macar o movi1, ci numai iarb, holde sau po-
rumbisti succedndu-se inteo fastuoasa identitate 'Ana dincolo
de orizont, bucuria infinitului materializat oarecum, printr'o rara
magie, inaintea ochilor tai, e la maximum. Iarna, cnd totul e
acoperit de zapad, Barganul da chiar un sentiment, pe care
I-am putea numi astronomic : toat cmpia alba i nesfarsita
parca este o unlash' tipsie de argint strlucitor, care ar putea
la un moment dat sa se apiece inteo parte $i s te lanseze in
spafiile interplanetare....
Balta Brllei nu e in fond peisagiul monoton, care plicti-
seste pe unii turisti grabifi, amatori doar de confort, de pitoresc
ief tin i, pentru circumstanfa, de gustari picante sau de adeva-
rate chiolhanuri pantagruelice cu ciorba pescareasca si crap la
profap. De fapt, balta Brailei, cu Filipoiul, cu Rugava, cu minu-
natul lac $erban, cu multele ei privaluri, cu aleele "sau boschetele
de slcii, of era celui ce o priveste de pe malul gradinii publice a
Brailei ori mai ales de pe munfii Dobrogei, un desen foarte va-
riat. La fel de variat e fauna si flora, cu miriadele de pasri,
cari au cnd ceva cochet, cnd ceva apocaliptic, cu turmele de
bovine sau de oi, iar uneori cu rmtori pierdufi i aproape sal-
bticifi - ori cu plantele acvatice printre care se deosebesc
www.dacoromanica.ro
16 VAS1LE 11INCILI

nuferii, ce-$i intind la suprafaf a apelor frunzele late $i "rotunde

asemenea unor receptoare vegetale ale luminii... Balta Brallei
alcatueste aproape un unlearn" de pitoresc profund. peste care
domina insa un sentiment precis : acel de a te crede la ince-
putul lumii, cnd apa era peste tot $i duhul lui Dumnezeu se
purta peste ape. Prezenta misterului $i sentimental geologic al
arhaismului lucrurilor, al primordialifti lor, nicaeri nu sunt mai
depline decal in aceasta imparatie lichida, care e balta, atunci
cnd e inecata de revarsarea fluviului...
Imprejurimile Galatilor sunt altfel. Judeful Covurlui nu e
aproape o crnpie, a$a cum ar fi cineva inclinat sa creada
daca ar privi .hartile geografice. Ci e plin de dealuri $i coline,
uneori of erind chiar nuante de peisagii carpatice. Partea dinspre
Prut, deasupra lacului Brate$, e o regiune care, in timpul ma-
rilor ploi, devine un senin de apa $i care ar putea fi numita o
farti sau chiar o civilizafie a stufului. Peretii caselor se fac din
stuf, acoperiprile se fac din stuf, gardurile se fac din stuf, pana
pi aracii la vie sunt adesea tot din std. In aceasta regiune
peste care se intindea odinioara Bratepl, a pescuit odata Petru
Mara, Petru Rare$, caruia legenda i precizeaza chiar locul
uude poposea cu carele de peste.... Iar inspre Siret, imprejuri-
mile Galatilor cuprind araturi si podgorii altadata mai bogate,
$i vai in care se rasfata ochiurile de apa.
Alte deosebiri intre Braila $i Galati sunt in ceeace priveste
ora$ul Insu$. Braila are ceva militar $1 geometric. Ea a fost
multa vrerne o cetate, iar planul ei regulat este renumit in toata
fara. E oarecare asemanare intre strazile acestui ora i casa
unui paianjen. A$a cum acesta stie sa utilizeze forma locului pe
care 1-a gasit $i fese o plasa regulata, Braila $1-a dat, prin
Kiseleff $i brin Slatineanu, o dispozifie in semicerc a strazilor,
ca si cnd toate acestea ar voi sa irnbrati$eze centrul sau locul
unde era cetatea. Strazile ei mai seamana $i .cu niste brate ar-
cuite, ce si-ar inmuia degetele in apa galbue a Dunarii.
Locuitorii Brailei, afara de cei cari erau de mai inainte ai
afara de cojanii ce vin din judef, au fost, dela o vreme, levan-
tinii, mai ales grecii, apoi romnil ardeleni, cari au fost in cele
din urrna inlocuiti de evrei. Nina la razboi, a fost in Braila
o mare bogafie, care avea ins mai intotdeauna o nuanfa de
distincfie. Acum grecii au saracit, negustorii ardeleni au dispa-
rut in mare parte din comerful ora$ului i brailenii mai intre-
www.dacoromanica.ro
 OhAs DIINIMEN 11

prinzatori incearca adesea sa-si faca un rost in alta parte.

Magaziile de cereale din port, cari ar putea sa alcatuiasca ele
insesi un mic oras, sunt goale i ferecate, ferestrele cafenelelor,
altadata plina de lume, stau ca niste ochi de orb, oamenii cari
au ramas pe loc isi mesleca zilnic marasmul, iar pe largul bu-
levard Carol, mare cum nu e nici o artera in Bucuresti, huie
vantul pustiu, aducand cateodata miros de baIta...
Galafii nu e nici militar i nici geometric. Tiglina, care-I
margineste inspre Braila, a fost odata intaritura roman& dar e
prea mult de atunci. Iar relieful i strazile lui sunt foarte felu-
rite. Galafii are deal, podis, vale, numai munte nu are. Strazile,
nu surd doua la f el. Unele dreple, allele sinuoase, unele largi,
allele stramte cat o ulicioara medieval& cateodata avand chiar
trepte. In Braila terenul e neted ca o planseta, iar multe strazi,
cum ar fi Rahova, Stefan cel Mare, Grivifa, Mihai-Bravul, Ro-
siori, aproape ca nu le pofi deosebi una de alta. Mai mull :
daca la Braila vrei sa cumperi un loc de casa, nu-1 gases%
in general, decal de 400 demetri patrafi, pe cand in orasul vecin,
sunt curfi de toate formele i marimile. La Braila e triumful
geometriei, la Galafi e triumful organicului. La Braila nu e pi-
torese ori nu e un pitorese de arnanunt. La Galafi e in primul
rand ceva pitorese. Braila e un oras aerisit, batut de vanturi
si cu o curafenie, care are avantagiul c cel pufin in parte se
intrefine singura. Galafii e mai ingramadit, mai surprinzator,
cateodata mai risipit i cu o curafenie mai greu de intrefinut...
Apoi oamenii Galafilor sunt mai sociabili. Afara de mulfii
straini, cari au venit mai ales de la razboiu, ei sunt moldo veni
de basting sau din Moldova de jos. Braileanul, exceptand pe
levantini si pe evrei, are o sociabilitate mai sobra, mai mat&
El are parca ceva din aerul Baraganului. care traieste mai mult
in natura decat in istorie... Galafeanul e mai Brie, mai saritor,
se distreaza mai mult cu poezia inofensiva a ideilor. Braileanul
e mai refinut, mai greu de entuziasmat, mai ingineresc ca struc-
tura. Pe scurt : la Galafi e psihologie moldoveneasca - i asta
spune destul... Galafli si Braila sunt - atat de aproape l totus
sufletesle ele n'au fuzionat. Inteun fel, Braila e mai aproape
de Buzau, de Ploesti, de Calarasi, tar Galafii e mai aproape
de Iasi. Galafenii au venit deseori la Braila ca sa se plimbe,
brailenii s'au dus deseori la Galati pentru nevoi administrative
si juridice, dar cei dintaiu au ramas mai mult moldoveni, iar

www.dacoromanica.ro
1g VASILE BANCILA

cei din urm mai mult munteni. Ins4 oprirea nemtilor, in 1917,
intre Braila si Galati, a subliniat parca un hotar intre doua lumi
de semnificatii.
In sfarsit, in capitala Covurluiului, devenita acum capitala
de finut, e mai multa vioiciune economica. La un moment dat,
dupa rzboiu, era chiar foarte multa. Se produsese atunci, prin
imigrare, o adevrata inflatie de populatie. Ga lath fac si import
0 export. line le masuri administrative se pare ca. sunt in fa-
voarea lui. Deaceea el nu are caracterul agonic, pe care-1 fad
unii acum la Braila. Strada Domneasca a Galatilor are ceva din
micarea l belsugul Caii Victoria din Bucuresti, asa dupa cum
casele boieresti de pe aceea4 strad au ceva din bulevardul
care duce la Copou, in Iasi.
Istoria pomene0e de multe i patetice lupte i concurente.
0 astfel de lupta de intrecere a fost 'hike mantle porturi ale
lumii. S'au concurat si se concureaza porturile Mediteranei, ale
Oceanului Atlantic, ale Pacificului. La noi, a fost o lupt intre
porturile din sudul Basarabiei si Braila - un mare Domn mol-
dovean a facut chiar un baraj la Chilia ca s nu mai poata
trece corbiile spre Braila - a fost lupta intre Braila, Galati
i Constanta si, in sfar0t, una intre cele doua mari porturi du-
narene. Viata e lupt, iar economicul i politicul mai ales nu
prea cunosc duiosiile i concesiunile morale. Si totu, intre
porturile romnesti n'are de ce sa fie intrecere pe viaf i pe
moarte. Fiecare poate deservi anume interese economice. Iar
tarziu, mult mai trziu, cnd noi vom fi un popor de cel putin
cincizeci de milioane de locuitori, Braila 0 Galati vor fi poate
nu Capitala Tarii, cum au visat unii, ci un singur ora legat
prin poduri, funiculare, sosele, cheiuri i parcuri, sau vor fi dou
orae infratite in aceeas lupta de ridicare a romnismului prin
negotul continental. Atunci, i chiar mai inainte, regiunea aceasta
a baltii Brilei va fi declarat poate parc national al Tarn, iar
Braila 0 Galatii vor fi ca doi frati gemeni sau ca douii perle
strlucind pe salba imparateasca a Dunarii...
VASILE BANCILA

www.dacoromanica.ro
 RIDICAREA PORTULUI BRAILA
de CONST. I. UNTARU

Presedintele Camerei de Corned din Braila, d. G. Ciurea,

a expus, Inteo brosura de informatie, ccauzele decaderii por-
tului Braila. Pacostele de natura comerciala cari s'au abatut
dela o vreme asupra acestui oras, atat de Infloritor odinioara,
$1 astazi aproape o ruin& le cunoastem cu totii, fiindca, mice
s'ar spune, suferim cu totii din cauza lor : atat cei marl dela
conducerea tarii, cat si cei mai umili din randurile lucratori-
br din docuri. Muncitorii braileni, fie cu bratele, fie cu min-
tea, Incep sa paraseasca locul lor de ba$tina, Indreptandu-se
care Incotro vede cu ochii, spre limanuri mai promitatoare.
Acest lucru nu se mai pomenise pana mai acum cativa ani,
cand Braila era, nu numai pentru Romania, dar i pentru
strainatate, un centru de imigratiune, jar nu de emigratiune.
$i la fel cum la evrei cunoastem de secole cazul cjidovului
ratacitor, tot asa si la romani Incepem sa avem dela un limp
Incoace cazul cbraileanului ratacitor.
Ar fi totusi o eroare de tactica politica, cu efecte dau-
natoare singenismului national, daca s'ar cauta sa se arunce
Intreaga responsabilitate pentru mizeria care a lovit astazi
Braila, numai decat In spinarea guvernelor noastre, acuzan-
du-le c s'ar fi dezinteresat cu totul de soarta acestui oras.
Au facut si ele ce-au putut si cand au putut, In cadrul lima-
tatelor lor mijloace financiare de call dispuneau i cad tre-
buiau sa fie distribuite In dreapta In stanga, pe Intregul
teritoriu In suferinta al tarii. Daca Braila a fost candva un
centru atat de Infloritor, a fost In parte si fara o solicitudine
prea Indatoritoare din partea guvernelor noastre ; bar daca
astazi decade din cauza unor insuficiente proprii, va continua
sa se ruineze, cu tot sprijinul acelorasi autoritati de stat. Este
poate o consfatare dureroasa aceasta, Insa adevarata i utila
pentru brailenii cari, In loc .sa caute solutii salvatoare, in afara
de urbea puterile lor, sa vada mai bine ce se poate face
efectiv s imediat acolo, In casa si cu fortele lor. Este bine ca
noi, brailenii, sa ne trezim odata la realitate, sa ne dam seama
de ceeace este posibil si de ceeace sunt promisiuni politice
irealizabile, cu toata bunavointa $i buna-credinta acelora cari
le-au facut. Procedand astf el, sa iesim din faza discursurilor
www.dacoromanica.ro
14 CONST. I. UNTARU

de protest si a memoriilor inaintate guvernelor, situatie n

care ne complacem de atata vreme, si sa pasim cat mai
-
curand - si mai ales cu propriile noastre forte la realizari,
ori cat de modeste ar fi acestea la Inceput.
Considernd situatia astfel, nu inseamna resemnare sau
defetism din partea noastra. Dimpotriva. $i pentruca prea
mult se vorbe$te de la o vreme de cauzele cdecaderii por-
tului Braila, o sa ne luam ingaduinta sa ne ocupam ac putin
si de ceeace s'ar putea face in conjunctura economica actual&
pentru .zridicarea progresiva a acestui centru comercial.
Este adevarat ca cea dintaiu si cea mai de seam cauza
a depresiunli generale In care se gseste actualmente portul
Braila se datoreste reformei agrare, ale cal-6 efecte asupra
productiunei cerealelor le cunoastem cu totii ; deaceea, n'o
sa mai insistam asupra lor. Este insa o eroare de a se mai
incerca sa se intoarca mortul de la groapa, preconizandu-se
o altfel de repartizare a pamantului agricol sau alte metode
de productiune intensiva, astfel ca Romania sa poata exporta
1.000 000 vagoane cereale anual, cum este normal, jar nu
180.000 vagoane cat exporta astazi, ceeace este prea putin.
Este, dupa cum am spus, o aberatie aceasta, fiindca problema
este privit numai sub aspectul ei technic. Ori, ceeace este
adesea posibil din punct de vedere technic, nu e intotdeauna
posibil si din punct de vedere comercial, cum este in cazul
de fata, - adica din punctul de Vedere care primeaza pentru
ca o ibtreprindere sa poata fi viabila. Chiar si surplusul nostru
de cereale, mult - putin cat e, nu-1 mai putem vinde astazi
peste granita decat cu enorme prime de export, sustinute fie
direct de comerful de import, fie de bugetul statului. Ce se
va intampla oare atunci, cand, pe spinarea economii natio-
nale, va trebui sa valorificam pentru export, nu 180.000, ci
1.000.000 de vagoane cereale, produse In mod nerentabil In
raport cu pretul mondial ?
Este o eroare ceeace se spune la noi, ca cerealele ro-
manesti nu se pot vinde peste granita, fiindea nu sunt de o
calitate bun& Fapt este ca granele noastre, fie de calitate
inferioara sau superioara, sunt prea scumpe in raport cu sor
turile similare produse in tarile extra-europene. Ba ceva mai
mult : am vazut recent la cea mai mare bursa' de cereale din
lume, la Baltic din Londra, porumb produs de negrii din
Africa Central& nu numai de o calitate superioara porum-
bului romanesc, dar si la un pret mai ieftin decat al celei
mai proaste calitati de porumb de la noi. Din acest cleste,
productia de cereale n vederea exportului, nu numai din
Romania, dar si din alte tari agricole europene, nu mai poate
scapa astazi. Noi metode de prelucrare intensiva a Oman-
tului n vederea cultivarii de cereale pentru export, nu numai
ca va scumpi pretul de cost al acestora in loc sa-1 iefteneasca,
www.dacoromanica.ro
 BIDICAREA PORTULUI BRAILA 15

dar aceasta operatie mai presupune si mari investitii de ca-

pital, pe care chiar daca 1-am avea astazi, ar fi o eroare
daca 1-am investi Inteo intreprindere devenita iremediabil
nerentabila in ultima vreme, la noi, In Romania.
Dupa cum putem constata, prin urmare, soarta orasului
Braila a fost strans legata si determinata de recenta schimbare
in regiunile de productie si n centrele mondiale de desfacere
ale cerealelor. Deplasarea centrelor de gravitate la acesti fac-
tori a scos din echilibrul lui si portul nostru dunarean. Dar
soarta orasului Braila se mai identifica In parte $i cu a Ro-
maid: intregi, ca tara prin excelenta agricola. $i, dupa cum
odinioara portul Braila era acela care dadea tonul in comer-
tut de export al Romaniei Mici, la fel $i acuma tot Brailei i
revine misiunea sa gaseasca drumul pe care sa conduca
de azi Inainte noul export al Romanie: Mari, export adaptat
de asta data la actualele conditiuni economice nationale si
internationale.
Acum aproape 60 de ani si mai bine, cel mai important
articol de export al agriculturii daneze si olandeze erau ce-
realele. Pe la 1870 -1880, pretul cerealelor scade insa verti-
ginos pe piata mondiala din cauza marilor cantitati expediate
in Vestul Europei, fie de catre statele din Est, fie de catre
Write extra-europene. Fermierli danezi s olandezi au fost
atunci destul de Intelepti ca sa se adapteze imediat noilor
conditiuni, importand cereale ieftine din afara pentru hrana
animalelor lor In scopul desvoltarii unei puternice industrii
alimentare de export. Astfel, din nevoile de odinioara, au
fost puse bazele puternicii industrii alimentare daneze si a
celei de zarzavaturi olandeze a timpurilor noastre.
Situatia de acum 60 de ani a Tarilor de jos este situatia
de astazi a Romaniei Braila are o enorma regiune de balta
plirta de resurse, care ar putea deveni un al doilea f en-olan-
dez In Europa. Braila mai are s un hinterland imens, minu-
nat pentru cresterea vitelor. In loc de spargatoare de ghiata
care sa lancezeasca notta luni pe an, jar trei luni de iarna sa
sparga ghiat a, pentru a lasa sa curga la vale saracia portu-
lui, In situatia lui actuala, mai degraba un abator pentru
exportul de carne sau instalatiuni frigorifere pentru exportul
de legume si fructe, asa cum au italienii la Verona. In loc de
aeroplane comerciale si noi silozuri pentru cereale, mai bine
un vapor puternic de linie, prevazut si cu cateva comparti-
mente frigorifere, care sa lege in mod regulat portul Braila
cu Londra.
SB mai contribuie $1. brailenii, sa mai ajute si statul s
atunci, pe ruinele until fost centru cunoscut pentru comertul
esclusiv de cereale, va incepe sa se ridice incet, Meet, un alt
0raS, comercial, angrenat n cadrul si ritmul noilor conditiuni
economice ale pietli mondiale. De altfel, desi poate nu ne
www.dacoromanica.ro
ie CONST. 1. UNTARU

clArn perfect de bine seam astAzi, pare totusi cA ne aflm

pe calea cea bunA. Braila a devenit de cativa ani un centru
important pentru exportul de fasole si mazAre - export care
se poate desvolta si mai mult pe baze sAnAtoase, In viitorul
apropiat.
WA' drumul de isire din mizerie. Este poate lung si spi-
nos, Ins este drumul cel bun. SA nu ezitam, deci, de a porni
cu un ceas mai devreme, fiindcA ceeace a fost odatA cu ex-
portul de cereale al BrAilei n'are s mai fie poate niciodatA.
Este zadarnic de a Incerca s mai salvezi un muribund clela
sfarsitul lu firesc. $i incepem, prin urmare, o nouA viat, tot
astfel cum au f Acut si olandezii si danezii acum vre'o jumA-
tate de veac si mai bine, si Dumnezeu n'o sA ne lase sA
pierim I
CONST. I. UNTARU.

www.dacoromanica.ro
 TREI CATAGRAFII PENTRU BRAILA ANULUI 1837
de I. Viriosu

Cu prilejul irnplinirii unui secol de la a doua num5r5toare

a populafiei orasului Braila, publicam in paginile ce urmeaza
trei statistici nominale intocmite in 1837, cuprinzind locuitorii
aflatori in oras, pltitind impozite vistieriel1).
Cea dintai din aceste catagrafti noteazia pe tofi locuitorii
orasului, afaril de negustori i meseriasi ; a doua se ocupti cu
negustorii meseriasi, cu prvlii i fara pravalii ; iar a treia ca-
tagrafie, deosebit de importanta, ne arata numele streinilor cari,
atrai de mirajul noului oras, locuiau i exercitau o meserie la
Brhila. Strainii sint venifi de pretutindeni, in majoritale greci, si
stau supt ocrotirea a sapte sta(e. Pentru acesti streini slabilili
la Brila, ni se da nu numai localitatea de unde vin, data chid
vin, ci i locul nasterii lor.
Statisfica aceasta, prin prisma unei infelegeri sociologice,
nu trebue considerata numai o simpl5 insiruire de nume, ci ar
putea constitui, pentru o mare parte din locuitorii acestui oras,
motivul unei tradifii br5i1ene ameninfata &A se stinga. Sentimen-
tul de continuitate i solidaritate Mire generafii va fi prezent in
acest interval de 100 de ani. Oenerafiile cari s'au succedat sint
si cete cari au creiat viaf a orasului, din clipa in care vechea
cetate-raia Ibrila este retrocedata administrallei rominesii. Ele
intruchipeaza inceputul si spiritul unei tradifil or5senesti la Bra-
ila, spirit si tradifie care n'a putut fiinfa supt vechea adminis-
trafie a raelei fumes&
Aceasta a doua cata grafie 2) intr5 in prevederile Regula-
mentului Organic 8).
La Braila, din 1829, a avut loc o miscare a populafiei cu
muff mai pronunfata decit in celelalte orase ale Munteniei, pen-
tru faptul sa cetatea 1briIa, ajunsti acum un oras liber, even
la indernina, pentru comerf, o cafe de comunicafie cu Oriental
pe apti, ieftin i scurta. Posibilitalea de munc5 si cistig a a-
tras in chip magic multa fume, care la aceast5 data, 1837, se
regaseste ca populafie stabil5 a orasului. Aceast5 populafie e-
terogenti, venitti nu nurnai de pe meleagurile frii, dar si din
toate colfurile Europei, inteun report numeric destul de insem-
nat, a pus baza marei familii or5seneti la Braila. Acest fapt ne lasa
() Catagrafille aceslea an fosi extrase din calagrafia generala a Neelulai l orasulu,
Braila, elate in Arhivee Sialului din Bucuresii.
(Cf. 2) Prima caiagcafie, la Braila, s'a Meal in 1828, ladalli cu reepatarea IfbertiAlt orasului
Mih. Popescu, Caiagrafia locuitorilor i a uenitului din Jud. Brila in 1828, in Analele(lriliter. .
3) De la aplicaree Regulamentulut Organic, catografille s'au repels! din '7 in 7 ani, fijad
4
ceruie de arl. 90 din aceasia legiuire.

www.dacoromanica.ro
1a ION VIBTOSIT

putinfa sa intrevedem $i stares economica in care ora$ul i

reincepe viata.
In acest an, 1837, ora$ul Braila se gaseste impa'rfit in trel
desparfaminte administrative : Malta/aim Bisericti Vechi, a Belve-
decului i Matialaua Armeneascci '). Toate aceste desparfaminte
ale orasului dadeau vistteriei un numar de aproape 1500 con-
tribuabili, in majoritate populafie &gawk Se mai adaogii, in a-
fara de acetia, negulatorii $1 meseriasii, care constitutau aso-
ciafia breslelor brailene, apiiruta atunci pentru prima data, in
chip oficial la Braila.
Breslasii duceau, in mare parte, destinul comerfului din
ora$. Ei sant stabiliti permanent la Braila, platesc irnposit visti-
eriei, sunt constituifi in 22 de bresle, au ca staroste pe Ori-
gore AMare, dar numai o parte din ei au $i
Bresla$ii braileni erau in nunair de 172-, cam de 19 ori
mai pufin dect breslasii pe cad ii avea ora$ul Bucuresti in
anul 1832 2).
Breslele brailene erau urmilloarele comisioneri, croitori,
bogasieri, cojocart, cizmart, btleani, marchitani, boiangii, abagii,
drciumari, addrari, herari, pescari, matrapazi, brbieni, cajegii,
bragagii, dogari, dulgheri, brotan l mcelari.

A treia statistica, aceia a supusilor straini, ne prezinta po-

pulatia de imigrafie, inteun strat compact, populafie care cre-
dem ca a facut ca orasul Braila sa indeplineasca rolul unei
puternice Academii Comerciale practice pentru Tara Romineasca.
De aceasta tradifie comerciala se va lega multa vreme si
renumele orasului3).
Acesti streini incep s soseasca Inca din anul 1832. In
1837 ei se gasesc numericeste inteo proporfie de 114 fala de
cealalta populafte impozabila.
Spicuind aceasta statistica, gasim urmatorul raport nume-
ric distribuit pe nafionalitififi: 6 italieni, 2 ungureni, 2 armeni, 7
nemfi, 18 ovrei, 13 ru$1, 5 bulgari, trei basarabeni (?), 6 braw-
veni, 1 stirb, 2 lehi, $1 360 greci.
De le aceasta data, colonia greceasca se va constHui fa-
te() breasla puternica de negustori, cunoscuta dealungul seco-
lului XIX sub denumirea de Compania Negufatoreasca" avnd
legaturi strnse cu alte doua centre comerciale puternice de
la Bravy i Sibiu.
ION IARTOSII

I) Mahalaua Blserlcil Vechl Mee 578 locultori Impozabill; Mahalaua Bekederului, 636;
let Maholaua Armeneascel, 5(j9.
2) Cf. Stull Virlosu, Ion Virlosn al Horia Oprescu, Inceputurt Edillare. 1830-1832, p 131-
223. Bucuresti, 1936. (Arhivele Bucurestl'or, 2).
3) SS nu 0.5m eS tof la Braila, al In legaiura cu Inlensa activitale comerclala de dug'
1829, apare ziarul
www.dacoromanica.ro
 pc:INDIC/5,
de toil locuitorii orasului Brila ce s'au gasit la al 2-lea
catagrafii din anul 1837, gall din negufatorii meseriasi cu
pravalii si fiirS pravalii supusi la plata de taxa carii s'au
clasificarisit prin deosebita condica.
MAHALAUA BISERICII VECHI Zamfira a lui Hie.
Preofi tn shift?" Stana Vadana.
Mariuta Vaduva a lui Lazarin.
Preotul Dragomir. Baba Mariuta Vaduva.
PMrascu. Rada Portareasa.
, Petre Nastasia Sava.
Irina N./Adana.
&tali de cilrfl tmprdteei Tudorita Gheorghiu.
loan Matrozu. Pena \Warm.
Ertafi de mahalale Zamfira A/Adana ce-i zice si Zuharia.
loana Ciortanoaia.
lonit Ciolacul. Sofia Vaduva.
'flume Lazar ce-i zice si Valcu. Pena a lui Hie.
Neacsu sin Constandin Mei Ros. Ileana Vaduva.
Stan erban. Alexandra Vadana.
Maud lache Plescaru, brat Banica. Zeina a lui Stoiciu.
Radu Baroneru si dohtoru. lordana Vadana.
Dinu Olteanu. Baba Stanca.
Mo Lefterache. Antoana V duva.
Stan Ciolacu. Chirit Vadana.
Ion Friptu. Maria Vaduva.
Voicu Schiopu. Stratira Vaduva.
Nicola Dulgheru. Hristina a lui VIlcov.
Mos Petre Olteanu. loana Gobolcea.
Stoian sau Stan Ivan Ciolacu. Canna a lui Pascu.
Constantin Vieru Ciortan. Tudorita Vadana.
Vasile Stoian. Zmaranda Vaduva.
lene Dediu, Bdienari cu sorocul netnplinit
Caludi Sirbu. al asidosii
Florea Pascaru
Vac luve
Dumitru Dulgheru.
Usta Dobre Dulgheru.
Gherghina Carabatioaica. Tanase sin Andrei Sarbu.
Luxandra Palicioaia. BA lase Mesimvrianos.
Nedelea Olarita. Sava Stoian Eschi Zaarafu,
Maria a lui Vasile Cazacu. Birnici de capitafie
Paraschiva Vadana.
Stanca Vadana. Nicola Sirbu Carutasu.
www.dacoromanica.ro
 20 GOND1CA LOCII1TORILOR BRA1LEI LA 1837
Costache Ghiorghiu.
Bucur fiul lui Mihai.
Niculai Vgtgselu Vizitiu.
Caraghiorghe Dragoman
Grigore Cazacu.
Stefan zis Sava Croitoru.
Chiriac sau Chirea Arabagiu.
Lepgdatu Dulgheru.
Tudorascu sin Toader ot Omega.
Gheorghe Dobre Dulgheru.
Mincu sin Cralin Sisrbu.
Andrei Dulgheru.
Petcu Cojocaru sin Radu Bcanu.
Stoica sin lancu Vgtafu.
Constandin Velea.
Bratu Croitoru.
Matache sin Voicu.
Mihai Mocanu sin Stoica Cafegiasu.
Stefan Pgstramagiu Tesitu.
lstrate loan Purcea si State.
Gheorghe sin Radu Rotaru.
Scarlat sin Serban.
loan Moroianul,
Radu Bgrbieru.
Radu Juggnaru Juratu.
Badea Filote Cgpitneanu.
loan Bulgaru.
Gheorghitg Crgstez,
lene sin Paraschiva.
Decu sin Stoica Dicianul.
Trifan sin Marin Croitorul.
Dinul sin Nica.
Stancu sin Nicolae Feteloae.
Neagu Gobolcea.
Jusar Vtafu Pescaru.
Hie sin lordan.
Mihalache zet Trifu Dulgheru.
Toader sin Albu Grama.
Velicu sin Petre Moldoveanu.
Tudor sin Petre.
loan sin Petre Brat Tudor.
loan Focsgneanu.
Ni Gheorghe Somnaru.
Panait al Dobritii Vgdana.
Petre sin Panait Chipiliu.
Ion Cioclu.
Manea sin Stoian.
Petre sin Stoian.
www.dacoromanica.ro
Dumitru zet Gavrilg lanama.
Gheorghe sin llie Butoi,
Sandu Crestez.
lene Cgpitneanu Sipociu.
loan Moraru Moldoveanu.
Radu Ciocan Juratu sin Ene Cg-
pitgnean.u.
Coman Diea.
Dumitru sin Necula.
Necula sin Pascu Casapu.
Zamfir Cojocaru.
Radu Bou.
Ion Tutuianu Mocanu.
lordache Mocanu.
Manea Concer.
Anghelut sin Ene.
Pang Cuca, la pgrintele Dragomir.
Serban Durbaca.
Petre zet Zeles Sirbul.
Sava Cioclu.
Costache H. Pascale.
Stefan Cioarg-Mlndrg.
Petre sin Gheorghe Boiangiu.
Cristian sin Stan Cgrutasu.
Apostol sin lordache Sacagiu.
Negoit sin Lupu Sultana.
loan Schiopu Plkintaru.
loan sau Ene Croitorul Lungul.
lonit sin Lupu Sultana.
Eftenie Manole.
Tatu Dragoman.
Dobre Valcea.
Coman Otelea.
Marin Miroslav.
Lepdat sin Constandim
Tudorache zet loana Vgdana.
Nicolae Brbierul sin Petroiu.
Stefan Manolit Moldoveanu,
Ion Schiopu, vgtgzelu, zet Popa-
Rmaodsuc.ovici
lancu Moscovici si azmaru Evrew
Strul brat lancu Moscovici.
Z a m fir Holteiu. -
Costache slugg la Minovici.
Moise sin lancu geamgiu, ce-i zice
pi Bohov.
Velicu Dogarul.
Hristea Bcanu Cazanll.
 WN YIRTOSt7
Dima sin Velicu Dogarul.
lordache Zimblaru.
lonit Piroca i Teodor.
Hristea Claw!, brat Stan Olarul.
lonit Mazare.
Anghelut sin Udrea Pescarul.
Dumitrache Capzulea.
Simion Rusul,
Panait Logofatul.
Stolca Sin Marin Casapu.
Voicu sin mo Lefterache.
Chitu Pscarul sin lfrim Sacagiu.
tefan Petcu.
Ivanciu Arabagiu.
David Brilg.
loan Drgqin I Draghiciu.
Dumitru Ciobotarul.
Ivan Brill
Stan Giuret.
Stolan Lungul.
lenache CrAciun Ctrciumarul.
Gheorghe Giuret.
Draghiciu Paraschiva.
Fiorea Lupacu.
Tudor sin Stoicea Ceapctnul.
Vasile sin Pascu Brgarul.
lenache Untdelemn
Gherghian sin Constandin.
Procopie Pescarul.
Ion Bogdan.
Tnase sin mos Nitu Sonmarul.
Costache lorga' ot Vdeni.
Neagu Crivt.
Radu Oprisan.
Costandin Zgan.
Dan Agurid.
Ghiorghe Rotarul.
Constandin Bechierul.
Dobre Srcil.
Enache Dragomanul.
Nicola Sin Hie Pitarul.
Arhip sin Nedelcu Pescarul.
Nicola Dulgheru lambolu.
Dumitru sin Tudor Dulgherul.
Paraschiva sin MiricA Croitoru.
Costandin sin Anastase Caramaltu.
Tudor Mititelu Mruntelu.
Tudor Vilcu.
www.dacoromanica.ro
sl
Mihalache sluga lui Manolache
Roat.
Nicola Sirbul.
Zenciu Hie ti zice i Zaharia.
Gheorghe Tinichengiu.
Constandin Bril.
Tudorache Ceapan CojocaruL
Constandin sin Alexandru Blnarul.
Marcu sin Ptrvu Boiangiu.
Mavrodin Cojocarul.
Nicola Vt4elu zet Stoica asapu.
Lefter Bacanul.
Stanciu Nicola Cavafu ginerele MA-
tsarii.
Nicola Turcul.
lenia sin Apostol Pilici.
Ion Pitarul Moldoveanul.
Niculae Gheorghe Croitorul.
Mihai Braoveanu Galava.
Dan sin Stan Galava.
Gh orghe Sultan sin Constandin.
lonit sin Necula PlAcintarul.
Tudor Cinju.
Adam PirocA Caecciu.
llie Brutarul, la brutria lui Geva-
nache.
Blas Gheorghiu Cojocarul.
Bratu Ctrgiu zet Ivan.
lacov sin Neculai Glveanul.
lacomi sin Adam.
Lazr Berbec Pescarul.
Dumitru sin Constandin Giuharia.
tefan Dulgherul.
Gheorghe Ciortan sin loana Cior-
tnoaia.
Gheorghe sin Vasile ce-i zice si
Ghioga.
Dumitru Grecu i DrAgoman.
Sava Dragomanu sin Necula Pes-
carul.
Matei Mititelu.
lonit sin Manole VtAelu Croitoru.
Gheorghe Ciobotar, brat Lazr
Marincea.
Vilcu sin Gheorghe.
Dumitru Pirpitiu.
lenache Cazacu.
Neacu i Constandin Norocea.
Grigore Ivan Molorosian.
 AA COND1CA LOCU1tORILOR 13RAILgl LA 188I
Vasile Moldoveanu.
Mihai Holteiu Moldoveanu.
Alexandru sin Costea Sirbul.
Gheorghe sin Serban Cdrutaul.
Andone Stoiciu Croitorul.
Veliu sin lordana Vddana.
Tudor Sacagiu.
Tudor Telegagiu.
Dumitru Gheorghiu.
Grigore lenovici Sacagi-Baa.
Neagu Vt5elu.
loan Mo-Soare.
Grigore sin Neagu Dineat sau
Gheorghe.
Stanciu Casapu.
Sunan Hahan.
Nicolae sin Todorache.
Dinu sin Mihalcea Bizdr i Roibu.
Dobre sin Dinu Pdscaru sau Cro-
itorul.
Dumitracu sin Marin Sasu.
Manea sin Marin Sasu. _
Simion Rusu zet Mihalcea Ultu-
reanu.
lene Brina
lonit Vizitiu.
Anton Pescaru sin Ion Vtafu.
Stroe Done.
Coman Voicild.
Gavrild Ichim Cdrutau.
Stoica Ganu Dicieanu.
Stanciu sin Stefan Pescarul.
Stan Ciortan sin Stoica Pescaru.
Manolache sin Cordache.
Vasile sin Gheorghian Cdrutaul.
Ion Mruntelu i Mititelu.
Ivan Lungul, tovardul lui Stroe.
Ion Ungureanul i Dorobantu.
Marin sin Stancu Giuleald.
Ghenrghe sin Matei Pescarul.
Nedu Pitarul sluga lui Hie lorda-
novici.
Sava Secaru sin Dumitru Pescarul.
Stan Podarul i Portarul.
Vasile sin Petre Olteanu i Cazacu.
Toader Glteanul.
Prvu sin Stoica Ciortan.
Fendu sin Constandin Pdscarul.
www.dacoromanica.ro
Gheorghe sin Matei Pescarul.
CAlin sin Albu Pescarul ce-i zice
i Casie.
Petre Cojocaru ce-I zice i Ra-
chierul.
Neculae sin Diea.
Miu sin loan Moldoveanu.
Dobre Vilcea.
Stan Tudorache.
lordache Tudor Muncitoru.
Toma Circiumarul.
Urmuzache Dragomanu i Umu-
rache.
Stefan sin Nicola lamboli.
Nistor Moldoveanu sin Ion Pescarul.
Neculit Dragomanul Croitoru zet
Lupu Petcu.
Lit Calafacciu 1 Pescarul.
lonit a lui Stanch'.
lstrate Cojocarul.
Dinu Cioroiu sin Mihdild.
Costandin Cioroiu sin Mil-ad Cio-
roiu.
Chiru Abagiu.
Gheorghe sin Nitu Pliant!.
ioni Stoenescu.
Ivan Velicu Slizleanu.
Vasile Duca brat larnandi.
Stanciu Petre Cazanll
Raiciu Dobre Sumnali.
Gheorghe Mincu Filip.
Todor Angheli lamboli.
Isaac Lemberciu.
Vasile Teodor Pulolu Vanall.
Panaiotache Chenargi.
Dimitrie Dimitrovici.
Constandin sin Zele Dimitriu.
Constandin Dobre Grdinarul Tir-
noval.
Haralambie Gheorghiu Varnall.
$mil sin Leibu Sefer Ovreiu.
Cozma Cojocarul zet Vlad.
loan Croitorul Neamtul Botezat.
Simion Lazarof.
Manolache sin Vasile Cazanul.
Stanciu sin Gheorghe Cfobotarul.
Petre Ganea.
Moise Heim Simha.
 ION VtRTOSII
Hristea Panu.
Acic Agop Armeanul Croltorul.
Hristu Velciu Cazanli.
Gheorghe Cioncu Cazanll.
Nedelcu sau Decu Holteiu.
lonill Hristea Curcu.
Stefan Zelescu Brgarul.
Radu Nedu Cojocaru Cazanli.
Gheorghe sin Ion Ciobotarul.
lonit Brbierul.
Costache sin lonit Cofetarul.
Gheorghe Calfa de cojocari.
lenache Suncali Covaciu.
Dr Agoi Nnovici.
Stan Turtoi Vtse lu.
Ivan Benderleanu i guardianu.
Gheorghe Castrino.
Artan Armeanu sin Hagiu i telar. Petre Canache Cojocarul.
Tnase Doiciu Ballnalu.
Triandafir sau Zamfir Miloerbu.
Vasile Mindroiu.
Stanciu Cojescu.
Sava sin Zele Zgazanli.
David Herscu Timplarul.
Gutruan TimplaruL
Herscu Sacagiu.
Herscu Telaru.
*mil Ciobotarul.
llie Evreiu i C6rutasu.
Leibu Croitorul.
Herscu Geamgiu.
Chirit Manolache Pescarul.
Mihel Geamgiu.
Simion Vizitiu.
Radu Vtse lu.
Bajenariii cu reispundere
p junzdtate
loan Hangiu.
Toader Coliban.
Pulio Toma Crmidarul.
Stoian sin Hie Bogasierul.
Gheorghe sin Stoian Sirbu CAM- Calude Croitorul.
midar.
Hristu Dumitru.
lenciu sin Raiciu.
Birnu Tcu.
lancu Ciobanu ce-i zice i Gufciu. Stoiciu Cristu Burlacu.
www.dacoromanica.ro
2a
Nicola Cioban i Gufciu.
Dinu Penu ce-i zice i Delicloban.
Dobre Stoian Sirbu, drciumar.
Stoian Nenul sin Velul.
Micu Tnase i Dulgherul.
Toader Prohoer.
Petcu Cavlac.
Stoian Dumitru Sirbul.
Zele Sirbu.
Stoian Dumitru.
Stoian Peiu.
Mincu Gospodin i Circiumar.
lenache Dumitru Artiguceanu.
Anagnoste Mihail.
Apostol brat Mihale ghiuzelvelea.
Nicola A lexache.
Manolache Stamate Brutarul,
' loan Nicolof.
Dinu Mihail
Stoian Hristu lambolu.
Marinciu Tenovici.
Hristu sin Iane,
Nedelcu Iamboli si Nenciu.
Donciu Ghenu Ciobotarul.
Petre sin Stoian Cavafu.
Ruse Ivanovici.
Stavri Dimitriu.
Ivan Argintarul.
Dumitru CavabatlI.
Nicola Marin.
Petre Zeciu i Canciu Cazang.
Nedelcu Stan CardmIdarul.
Dimu Curte.
Panaiot Anastase.
lanache Babaian.
Toader brat lanache Babaian.
Vi liu Gradinarul zet Nenu.
Nedu Pav lu.
Enciu Staiu.
Stoian Be Hu.
Ivan Gheorghe.
Tif on Ciobanu.
Stamate Chiriaciu.
Dumitru Ceapciorul.
Tanciu Radovici.
 24 COND1CA LOCUITOBILOR BILA1LM LA 1837
wimmaaassammsemumSEIN

Gheorghe Nicolova Slimleanu. Stefan Ivanovici.

Dinu brat lie lordanovici. Stoian Toboarul i Costolul.
Ganciu sin Necula. loan Heleciu.
Ivan Ciobotarul. Ivancea lanache Ciobotarul Car.
Dima Dobre Moldoveanu. nabalf.
Dobre Stoian. Zote Caracaceanu.
Usta Avraam Curte. Ghenu Stoian Bogaslt.
Petcu Stefan Arabagiu. Mirciu Veliu BArbierul.
Gherghe Ghiandolu. Ganea Dogarul.
Se le Munti. Dracu Candiu.
Petcu Ganciu. Dimitrie Costea Ciobotarul.
Stoian Petcu. Polihromie Dumitriu.
Nicola sin Ganea Arabagiu. Ruse sin TAnase Abagiu.
Donciu Strbu Cantargi. Nicola Dobre. zet Tudorcea Paras-
Caro CArutaul. chiva.
Vilcu TAnase. Tone Tudor Cizmarul.
Sterie sin Stoian. Mimi Dobre Bogasierul..
Paruse Mihale. Costandin Gheorghiu Cojocaru sau
Nicola sin Petre Costea.
Nicola Antone. Chiriac Zamfir.
Ivan sin ChiritA %/Adana. Dimitrache Teodoru.
Dumitru &Luna Gheorghe Stan Croitorul.
Nicola Mitu. Zelq Gheorghe Cilingir i Covaciu.
Zeciu Samna It. lvanciu Stan Covaciu.
Zelesehi Ctnu. Tudor Baca PlAcintarul.
Costandin Dobre. Hristodor sau Hristea T.. Sliznalt.
DrAgan Oeiu. Gheorghe Cirenghi Varna It.
Ghemu Peiu Ttrnovali. Tudor Dulgherul.
Tranclafir Nicola. Sudifi
Lane Gradiu. Peiu Arndutu politii.
Nicola Bogdan. Tudor Dumitriu.
Seve Slave. Zaharia Giurcan.
Gheorghe Pangearli i Cercenco. Gheorghe Parascu.
Nedelcu Gheorghe. Conslandin Lupoiu.
Ciciu Dimitrie sau Ctnciu. Nicolae Gheorghiu.
Dumitru Grecu. Nicola Langada.
Dragnea V/ lcu. Lefter Adam Casuciu i Caradino.
%/Hui Slrbu. Stamatache Nicolau.
Nenciu Petra. Gheorghe Dimitriu Mitaru.
Barba TAnase. lanache Lefler Cusuciu Becel,
Nicola SArbu Carnabatlf, Gheorghe Carateodor.
Veliu Carnabatll. Mihalis Vasiliu.
Grada lane. Melentie Cafegiu i BAcan.
Vi lean Penciu. Draco C hiriacos.
Dumitru Gheorghe lamboli. Usta Nicola Gheorghiu.
Colin Dulgheru SArbu lamboli. Gheorghe Usta Nicola.
CApitan Niculi, ce au fost ipocapitan. Anagnoste Nicola u.
Donciu Hristea Balinoglu. Constantin Reizu.
www.dacoromanica.ro
 ION VIR1'6811 es

Gheorghios Cochinos. Costandin Dimitriu.

Tnase Avramiu.
Lutu Sterie si Arghir.
Be lu Drgoiu.
Andone Celengir si Theodor,
Nicola Arvanitis. loan Nichita.
lacov sin loan Nichita.
loan Mihalache.
Petre Cozma sau Cazmir,
Cozma Anghel.
Dumitru Grecu.
Mihale Grecu.
Mastor lane.
Alexandru sin loan si Ivan.
Theodor Anastasiu.
Lefter Constandin.
Mihale Pascaros sau Apostol Va-
siliu.
Teodor Gheorghiu.
Dumitrie Theodor.
Calude Lufturgos.
Theofanie Gheorghiu Mesimvrianos.
Mrgrit Dulgheru zet Nica Cas-
kciu.
Pasha le Chiriacos.
Apostol Tnase sau Vasiliu.
stefan Hristodor Mustaca.
Preoti In slujbA
Boeri de nearn
Ertati cu cArtile stpanirii
Ertati de mahalale 24
VAduve 36
Sotir Reizu.
lenache Vasiliu.
Ion Costandin sau lvanciu.
Sotir Dragomanu.
lane Stamate.
lane Gheorghiu.
Teognot Anastasiu.
Ivancea Munti.
Stavrache Constandin.
Chiriacos Dirnitriu.
Dracu Fotache.
Panaiot Pandelis.
Nicola Cojocaru Obadiu.
Petre Stefanovici Ciobotarul.
lacomi Dimischianos.
Haralambie Gheorghiu.
loanis Diamandi.
Tanase Diamandi.
$mil Herscu Casmar.
lenache H. Vasililiu.
Ilias Paltur Croitorul.
llie Popescu.
Iene Spit-1u, aprodu malorosianu.
Gavril Vlasie Aprodu.
lonitA sin Stoica.
Ioni Conu.
3 BAjenari cu sorocul Irnplinit 5
1 Birnicii de capitatle 309
2 Bjenaril cu rspundere pe
jumtate 131
Suditi 66
Fii de neamuri postelnici 1

Peste tot trei preoti In slujb, un boer de neam, doi boeri cu

artile stpAnirei. dou zeci i patru de ertati de mahalale, trei zed si
sase vAduve, cinci bjnari cu sorocul neImplinit al asidosiei, trei sute
nou birnici de capitatie, una sut trei zeci i unu bjnari cu rgspun-
dere pe jumtate, saizeci i ase suditi i un fiu de neam.
D. Fil1coianu
M. Cimpulungeanu
Secretar, G. Mrcineanu.

www.dacoromanica.ro
 16 0ND1CA LOCITITORIL011 BRAME! 1.887
NNE...mail

MAHALAUA BELVEDERULUI Simion Rusul.

Preofi tn slujci Alexei Theodor.
Ivan Morarul.
Protopopu Neagu Simion Semicen,
Preotul Scarlat. Moise Ivanov.
Ivan. Vasile Ichim.
Preofi jrd slufbc1 Carpo Vasilenco.
Leontie Preocopie.
Preotul Precopie. Gherasie Artinovici,
&tali de mahalale Grigorie Vasilovici.
Nicolae Moldovea nu.
Panaist Theodosiu lonit Moldooveanu.
Chiril Buzdugan. Grigore Oancea DascAlu.
Timoftei Daniilov. Axentie Tac.
Gavril Curcanu. lonit Vleanu.
Nitul Ciocirta. lrimia Ciolacul.
Widuve Petre BA lic.
lacov Vasilenco.
Marghioala a lui Triandafil. Petrut sin Dima.
Despina Vaduva.
Chira Vaduva. Birnlci de capitalle
Paraschiva VAduva. Gheorghe sin Costandin, fost slug
Tarsita VAduva. la Carapa.
Venetia VAduva. Nedelcu sin Tan SArbu.
Anita VAduva. lvanciu Gheorghiu.
Doichita VAduva. Mavrodin iuzbap. .
Acsenia Vdana. State CazanIt Chutau.
Bajenarl cu sorocul netmplinit Spiru Cavafu.
Anastase sin Apostol Dragomanu
al asidosli Costandin Plpumaru.
Gheorghe Crutau i Stan Bo lu. lvanciu slug la Tudor Sebe.
Simion lacov. Vasile Necula Varna If i Sarandolu.
Vasile Nazarenco. Neculae Spiridon.
llie Vasile Moldoveanu. Tudor Gheorghiu.
Stefan Saviesco. Stan sin Costandin Zgan.
Anton Dumitresco. Gheorghe Varna It.
loan Martenco. lordan Abagiu sin LazIr Croitoru.
Simion Carpenco. Hristu sin Matei Croitorul.
Sava Egorof. Costandin Zidarul.
Theodor Dehtereu. lane Petre Moldoveanu.
Ivan Vasilenco. Manole sin Luca.
Moise Corchenco. Stoian Slrbu lamboli.
Vasile Docenco. Costea Novae.
Macar Dosico. Petre sin Colin Gospodin.
Anton Romanesco. Miho Muncitorul.
Petrov Rusu. Gheorghe Muqat Carciumarul.
Sava Acsentie. Vitan Vian.
Prochip Sevicenco. Dimitrie Cazafigi.

www.dacoromanica.ro
 ION VIETOSII a>
maisidsatie .111MMEMMIC

Carana Armeanul. - Ion Atanasie.

Nicola Bou Negru. Nicu Vasile.
Maxim Petrov. Gheorghe Ciabac Arabagiu.
Vasile Moldoveanu. Nicola Vlaicu Strbu.
Ivan sin Neagu Ungureanu. Andrei sin Tnase.
Andrei Apostol. lordan Curte lambolt.
lvanciu Paleolog Circiumarul. Ruse Todor.
Ptrvu Dicianu Ctreiumaru. Ghenu Calimerisiotis.
Prohov Egorof. Dumitru sin Stamate.
llie Andrei Filicopolu. Lefterache Alexandru.
Pavel Davidov. loan Ungureanu.
Ivan Timafeef. Stan Olteanu.
Ivan Mateef. Stefan Ciurarul,
Canofon Vasilief. Axentie Ciurarul, la Teodorovici.
lchim Maxileef. Chirild Vasile Beiu.
Hie Ivanovici sin Simionof. Petre ArmAelu.
llie slugd la Tudorache Apostol. Sandu Onesea.
Andrei Arabagiu ce-i zice i Gutd. Trohim Bociu.
Ivanciu Croitorul Andozlu zet Du- Colin Andrei.
mitru. Stefan Dimbu.
Gheorghe sin Stefan Vdtdelu. Nicolae Dristoreanu sin Petre A-
Ion sin Nicola Sasu i Mocanu. rabagiu.
Ivan Policciu. Petre sin Petre Mumoiu Mocanul.
Theodor sin Ivan fiul Babei Micha. Hristea Ivan Sucarhe.
Nestor Ciobanu i Mocanu. Stoica Mutd Cas.
Sava sin Gheorghe Ghenoiu. Nita Casapu.
Stanciu sin Stefan Mocanu. Sanciu sin Toader ce-i zice fi
MilMild Mat Gros. Neicu.
Costache sin Dumitru Fospi, fecior
la Canton. Radu Berbee.
Gheorghe Buda ce-i zice i Ene Costandin Ivan Cdrmidarul.
Buda. Dined Podarul.
Nicole Calea. Stoica sin Mihalache Arabagiu.
Gheorghe Stan Boald. Vasile Nitd sin lonit Ttarul.
Nichita sin Stoian Brapveanul. Dumitru brat ego.
Toader Mocanu sin Gurd Largd. Lavrentie Cernof.
Costandin Norocea Arabagiu. Ivan lvanovici.
Radu Gurd Largd. Clin Bojor.
Dragomir Gut-A Larga, brat Radu. Procopie sin Arsenie Vddana.
Nica sin Serban. Lacto Ivanov Cazacul.
Mo Vele Stamate Arabagiu. Stefan. Marcof.
Lupu sin Neagu. Simion Sideref DascAlu.
Stefan sin Neagu Tugui. Cozma Prohimov.
Toma Ciobotd. Namentu Grigorief.
Thine Rotarul. Simion Ivanov.
Gheorghe Papugiu. Latap losif Rusanof.
Deciu anea. Mihil Timoftev.
Tudor Grdinarul. Elisei lvanov.
Petre zet Hristodor lambolt. Nichifor Timoftev.
www.dacoromanica.ro
 telletce LOCIIIMRILOR BRAILM LA 18g/
Avram Sarvarof.
Miron Petrof.
Terentie Martinode.
Andrei Pa lmu Lipoveanul.
Grigorie Vierul.
Dumitru Ganciu Eschi Zaarali.
Petre sin Stoian Abagiul.,
Marin FofeazA Giulealg.
Ion Fofeaz Neamtu.
Oprea Fofeaz.
Panaiot Merimvrianos.
Luchian Terentie.
H. Stefu.
Panait sin H. Sterfu BAcanul.
Siropolu Pitarul Varna liu.
H. Tote lambolt
Petre H. Nedelcu.
H. Ivan H. Nedelcu.
Gheorghe Petre Fenergiu.
H. Dobre Arnuchianul.
Nedelcu Dinu.
Pasha le zet De les Dimitriu.
Teodor Mihail.
Teodor Seve.
Dumitru Panoit Boiangiu.
Gheorghe sin Panait.
Pendu sin Dumitru Boiangiu.
Tota Gheorghiu lambolu.
Dima Moshu Hama lu.
Grozu Mamul.
Dacimitu Crmidarul lambolu.
Gheorghe Ganciu.
Avraam Pashu lambolu.
Stoian Atanasie de la Canzanlic.
Tnase Gheorghe ce-i zice si Pa- Curte Raiciu.
raschiva.
Uzum State Dulgherul.
Dinu brat Popa Ivan.
Sevu Stanciu.
Banu sin Calciu.
Nicola Panu Cavarnallu PlAcintaru.
Anghel Gheorghlu.
Chiriac Nicolau Cavarnali.
Hagi Ivan sin Hagi Stroe.
Ptru Paraschivu.
Nicola Popa Ion.
Ivan Sancolu.
Stoian VAlcu Carnabatllu.
www.dacoromanica.ro
Gavril Lovieanul.
Marcu Ivanciu.
Bdjenarii cu reispundere
pet jumcItate
lordoan Starostea de pescarl,
Ivanciu Vilcu Carabatlf.
Colin Gheorgbe CarabatIL
Pasha le Cearicci lamboli.
Gheorghe lfciu.
Sava lufciu.
Drgan Grdinarul.
Toma Mocanul.
Deli Tudor sin lane Dulgherul.
Zecu loanis.
Toader lordache.
Vasile Baltac sin losip.
lacov Petrov Coliban.
Vasile Petrosanu.
Grigore sin Andrei Casa.
Stanciu Mocanu sin Stefan.
Ghit a lui Gheorghe Ungureanu.
Curte Dimitriu.
Tnase Dimitriu Covaciu.
Ivan Dimilriu brat Tnase.
Tone Petre.
Todor sin Tone CojocaruI.
Caravilcu Carnabatli.
Gheorghe Petre Ardeneli.
Ruse State Cavarnalt.
Vilcu State.
Stoiciu Stoian Abagiu.
Petre Todor lamboli.
Hristo Todor lamboli.
Usta Ivan Curte.
lanovris.
Ion Sprinceand.
Luchian Irimia.
Anghel sin Constandln Tiganul.
Andrei Hagi lambolt
Stoian Bogdan.
Stoian Manole Bozati.
Nicola Varghinezoglu.
Cucer Dedu Vilcu.
Mitu Lazr Dulgheru-
Petre Mocanu.
Dumitrascu Anghelescu Degerat.
Vlad sin Cons. Maianu si Cap lea.
 ION VIRTOSU 29

Hie sin Stan Tutulanu!, Nicola Mandragi.

Oprea sin Stefan Mocanul. Nicola Gheorghiu, muncitoru me-
Stanciu sin Velciu Od Map. simvrianos.
lenciu sin Gheorghe Mecet. Dimitrie Nicola.
Dinu sin ApostoL Mrgrit Lefter Reizu.
Vasile sin Ion Pescarul. Pascale Chiriacu,
Stefan sin Ion Orciumarul. Gheorghe Hamanll.
Ghica sin Dinu Botoc. Fotea Apostolu.
Filip sin Ion zet Ohica. Dracu Emanoil.
Stefan Morarul. Tnase Panaiot.
Dumitru sin Vasilache. Tnase Scarliu.
Gheorghe Radu Ciocirlan. Nicola nepotul lui Tnase Scarliu.
Neagu Radu Ciocarlan. loan Chiriac Arentasul.
Ion Vasilache. Zelios Petratos.
Ion sin Radu Cioctrlan. lane Diamandoolu.
Voicu sin Negoit Priceputu. Costandin Tnase.
Hristian sin Dinu Batog. Gheorghe Dimitriovici.
Hristu Hagiolu, ce face dragomanlic
Suc lifi Ion Constandin.
Gheorghe loan Gheniti. Costandin Mupli.
Spiru Zulea. Nicola Cupli.
Tnase Zulea. Constandin Cupli
Vanghele Zulea. Costandin Costandopulo.
lordache Manuil Gaganulea. Dimos Macridache.
Chiriacos Mesimvrianos. loanis Alecseolu.
Teodorache sin Lefter Reizu. Costandin loan.
Dimitrie Dragoman. Gheorghe Nicolau.
Stefanis Teodor.
lije Popovici. Apostol Gheorghiu.
Polihronie Dimitriu. Mihail Cazrilovici arclumaru.
Gheorghe Mavrodin Stefan Hermu.
Teologu Hagi Ilie. Mihail Pitropuleama.
Gheorghe Sinovici. Triandafil Mavrodin Mesimvrianos.
Dorofei Cosmin Lipoveanu. Alexandru Adam brat Contrat.
Gheorghe Zack Nicu Arghilopalu.
Apostol Drapu Cotroplu. Chiril Mihalov.
Peste tot trei prei preoti In slu1bA. unul fr slujbA, cinci ertati
de mahala, nott vAduve, trei zeci 1 gase bAjenari cu sorocul asidosil
neImplinit, una sut tret zeci i unu birnici, nott zeci *i opt bAjenari
cu rspundere pe jumtate i cincizeci i trei suditi.
D. Fillcolanu
M. Cimpulungeanu.
Secretar, G. Mrcineanu

www.dacoromanica.ro
 so CON JICA LOCUITORILOR BRAME] LA 1837
MAHALAUA ARMENEASCA
Preafi tn slujb
Preotul Vasile.
&tali de mahalale
Mihalache sin Gheorghe Caraghica.
Serban Sima.
Gheorghe sin Sirnion Cimpoiau.
Vduve
Anghelina Vadana.
Baba Pana VAduva.
Dimcea Vdana.
lenuta Vadana.
Baba loana VAduva.
Bjenari ca sorocul nemplinit
a asidosiei
Pavlo Zlate.
Nicola Zlate fiul lui Pavlo.
Zecu arutaul.
Birnici de capitafte
Gheorghe Dumitru nepotul lui Zele. Cozrna Vilcu zet Vlad lane.
Vilcu Hag! Dimitriu.
Murat sin Serapion Eranozolu.
Marinciu Chenargi.
Nicola Radu Iambo'i.
Costandin FocOneanu.
Grigore Papa Panait Iarnboll.
Sapsi Hahamul.
Banu Lungu sin Panait Juratul.
Ganea Cazseanu.
Maciu sin Drgan Tirnava.
Nedeliu brat Stoian Deciu.
Dimu Teodor Anhilino.
Gheorghe Sirbu Cazanli.
lancu Luca.
Sebe Mincu lamboli.
Gheorghe Tabacovici.
Ionit Beliu.
Diamandi Luca Slimnalf.
Anastase sin Vasile Anastasfu.
Bercu Sfartman larcu.
Ducu sin Stoian.
Nichita Ivanov,
Vasile Cozmin Bilaiof.
www.dacoromanica.ro
lusepis Izmir Hu.
Tone Gheorghiu ce-1 zice 1 A-
lexandru.
Agapie Popa loan.
Ivan Mincu sin Hagi Beliu.
Dumitru sin Vasile Brbierul.
Dumitru Ivan Cazangiu.
Dinu Radu lamboli.
Be lin Colin lamboli.
Chircov Meirecl Armeanu.
Perdos, ginerele lui Cheireci Ar-
nreanu.
lanache Cantaragi.
lane zet Costandin Paraschiva.
Tnase Cantaragi.
Stanciu al Floari VAcluvi.
Lefter, slug la Fatuta Talianu.
Hristu Dulgheru lamboli.
Cpitan Tnase Popescu i Popa
Vasile.
Gheorghe sin Vasile Ttmpeanu.
Petre Minciu.
Panaioti Sevi.
Ghorghe Sevi.
Ivan Tnase Varna lf.
Niculae Stahie Gur Du lce.
Panaiot 1vanovici, brat Chiri IA.
Mo Dobre, Vtelu.
Sandu Petraru i Zidarul.
lane Guardianul.
Tudor Slave, ba Ceamagi.
lergorof Bericov.
Leonte Rusu Cervenechiu.
Roman Tudoresco.
Toader Buruian.
Dionisie Maneof.
lonit Petrov.
Petre Rotarul.
loan Dnil.
lvanciu Nicola.
Dirnu Reapt Crutau.
Vasile Vflcu, dulgher.
Paruse Ivan zet Darchiolu.
Vflcu Gheorghe.
Contrat jubenco.
Sava Belciuc.
Tudor Tobaru.
 ION VIRTOSII
IMENmMormli
Grigore sin Andrei.
Ivan Olarul i Nichita.
Vilcu Stoicu.
Gheorghe Dobre Dulgheru lamboli. Curte Vasile lamboli.
Moshu Holteiu Haman if.
Sebe Zele Iandosiu.
Tnase Pavel Pescaru i Cordo- Vasile Anastasiu lambolu.
neanu.
Gheorghe sin loan Sirbu.
Petre sin loan Bozalichiu.
Neat* sin loan Bozalfchiu.
Marin sin Stan 'Mild.
Stefan Moldoveanu.
Mihai sin Lupu Ciu.
Leizer Nahman Zarafu.
Radu sin Costandin VIAceanu.
Stan Gropeneanu.
loan Lungul Olteanu.
Toader Usan.
loan Daminda Neagu.
loan zet Toader.
Toadersin Grigore.
Dumitru Strbu Casapu.
Petru sin Crupcea.
Tedor lvanov.
Filip Trifan.
Simion sin Diaconu Gheorghe.
Dobre sin VIlcul.
Ionit Lujr.
Petre sin Aldea.
Vasile Turcan.
Paraschiva Grozea.
Petcu sin Radu Bdcanul.
Mir an Petrov.
Simion Teodorache.
Gheorghe Vlaicu Graur.
Beijenart cu rspundere
pa jumeitate
Hagi Agop Topticolu.
Egna Evanez.
Zele Dimitriu sin Chiuciul.
Stanciu Colin sin Nicola Abagi.
Istrate Simion Abagi Cazanli.
Hagi Veliu Carnabatli.
Hagi Nicola, Penu Nicola.
Serapian Eranozolu.
Nicola Gelu Slimnalf.
www.dacoromanica.ro
81
Mirciu Cavlac.
Stoian Deciu Dulgheru lamboli.
Pavel Cafegiu.
Hristodor Anpheli.
Nicola Dumitru lamboli.
Lurnan Ganciu Dulgherul.
lvanciu sin Stoian, tovarul lui
Trif u.
Trlfu Nicolau.
Siciu sin Ivan.
Doiciu Dimo Slimnali.
Dimitrie Costandin.
Nicola Gheorghiu Cavarnall.
Peiu Gheorghiu.
Hristu Gheorghiu.
Lefter Papa loan.
Gheorghe sin Mitu lamboll.
Usta Anton Lurte lambolt.
Casip Avadis Armeanu.
Constandin Parascheva.
Paruse Sasuzoolu.
Mimi Dobre Bogazierul.
Stamate Bogasierul, sin Nicolaie
Arnuceanu.
Hristu Ivanolu Ceaciroolu.
Dobre Pescaru Dicianu Abagiu.
Gheorghe Dedoviciu.
Nicola Popa Panaiot.
Naciu lanache sin Dumitru Cr-
midaru.
Nicola sin Costandin Babadoa.
Mihale sin Ene Nicola.
Gheorghe Petre Tanciu.
Ivan Todor Gosi.
Gospodin Vasile.
Tudor iPascu.
Zele Vilcu Arabagi.
Vlad lane.
Costandin Nicola.
Mihale lane Provadall.
Alexe Adam.
Tnase Petru.
Petre Haralambie aruta.
Mihale Nicola Dulgherul.
Dinu Mirciu.
A/Mu Cruta lamboli.
 82 CONDICA LOCUITOEILOR IIIIAILE1 LA 1837

Dimofte Arnutu Fa. Sudift

lanache Ching Ir.
Ivanciu Draciolu. Anghelace Zamfiridis.
Andon Stretan. Nichifor Covaciu.
Gheorghe lordan. Dumitru Polizu.
Stefan Gheorghiu Provadalt. Nichif or Cozmicenco i Covaciu.
tefan Bonoghu Provadalf. Nicola Casapu fi zice i Sotir.
Vasile Coliban. Dumitru Pastramagi.
Dediu Mihu. Ion Liciu.
Nicola Tanase. lane Tnsiu.
Velciu Hristu. Ion Brileanu.
Teodorachis David. CAlin Brasoveanu,
Mitu Ruse. CAlin Sotir Casapul.
lenu Dobre. Zeiniu Ii zice i Zaharia Draga.
Neicu DaFiu. Ivan Draga, brat Zeinul.
Ganciu Neicu. Mani) Sfartman.
Dedu Dinu. Zmil Vanbergu.
Petre Dinu. Mihu loanis Cazangi.
Nicola Dinu. Mihalache Ghinzel Veleat.
Vilcu sin Gospoclin. Zaharis loani.
Coiciu Sfrbu Scortreanu. Hagi Mendici.
Gosciu Sirbu Scorpreanu, Gheorghe Diamandoolu.
Ivanclu Nicolae. lane Ghialama.
Tudor Dimitrie. Costa lalama.
Costandin Dimitrie. Chiri l lvanovici.
Ganiu sin Ganciu Cazanli. lane Cup li.
Nicola Dumitru lambolf. Gheorghe Cup li.
Dobre hie lambolf. Dumitru Crutau.
lane Sava Camburolu. Duca Crutau.
Vflciu lorgu. Nicola lane Samna If.
Tnase Ivan Slimnall. Pendu Mihu.
Sotir Cavafu. Diamandi Mavromat.
Andrei Vflcu Timpoiau. Sideri Zeliadu.
Nicola Nedelcu Carnabatli. Costandin Sfetapcu.
Mihiu arciumarul i Sacagiu. Anastasi Gheanto.
Usta Ivan Dobre Dulgherul. Gheorghe Hristoforu.
Toma Chiurtolu. Nicolae Anastasiades.
Tudor in Mitu lambolu. ['Ian Faranga.
loan Caramang Hamann. Marcache Mihalopulo.
Gheorghe Nicola Provadall. Vasile Hagi Banaloglu.
Demin Sfrbu lambolu, Gheorghe Carapan.
Grigore Vasile Must*. Vasile Paleologu,
Panait Penciu Chiurciu. Anghel Pavlidi.
Gheorghe Satfrolu. Constandin Chiasta.
Hagi Ivan Hagi Rade. Mrgrit Veloni.
Tone Mih lamboll. Dimitrie Gheorghiu Mazaviri,
Panaiote Anastasiu, brat Dracu. Nicolai Cutali.

www.dacoromanica.ro
 CONDICA LOCU1TORILOR BRAILEI LA 1837 33
NErcastammmoneumas

Sculi Hagi Asian. Limberi Ghiorghiu.

Diamandi Vasilache. loan Bastache.
loan Licheardopulu. Gheorghie Sfetatiu.
Gheorghe Giavelu. Mihel lzdrail.
Hristofor Anastasiu Petala. Andrei Magheri.
Marcu Disuda. Teodor Ivanov sin Mistrachim.
Mihail loan Folianos Zaharia Dracu.
Pavel Rubini. Velis Dracu.
Chiriac Gheorghiu. Fotin Apostolu.
State Schiostru. Jurman sin Stefan.
Petre Galano. Dimitrie Apostolu.
Sirnali Hristoforu. loan Musliu.
Costandin Mavromat. Mihail Neranzopulu.
Ivan Iliad. TAnase Nazaret.
Nlcolae Armelino. Panaiote loan.
DimitriePapa Costandin. Panaiot Pandele.
Teodor Mavromat. Gheorghe Mis.
Anghel Hristu Canovici. loan Vendura.
Naum Petru. Costandin Nicu.
Marin Strati. Gheorghe Ciacfru.
Stavrachi Hagi As Ian. Dimitrie Popa Anastasiu.
Leontie Zarlenti. Dimcea Trtase lovani.
Sfetratie Teodor. Nicolae Dima Csiche.
Panaiot Scambadia. losif Gaer.
Haralambie Petala. losif Vaintraum.
Costandin Gheorghiu. loan Diamandopulo.
Panait Tomaitis. Teodor Dimitriu Gramba.
Gheorghe Vasiliu Paleologu. Ivan Boneschi.
losif Covaciu sin Matei. Golescu Hagi Hie.
Gheorghe Covaciu sin Matei. Panait Popa Stamatopulu.
Constandin Mihail. Teodor Stefan.
loan Dimitrii. Dimitrie Boiangiu.
Nicolae Tgnase. Istrate Simion.
Vasile loan Vela. Asadul Chircoi Buiclfu.
Hristu Vlasipulu. Pav lu Saiser.
Hristu Ciacrul. Teohari Panaiot-Bechirhargi.
Nicolae Su. Sandru Pavlovici.
Martiros lsailov. Frant Sat ler.
Gheorghe Carafca. Dimitrie Paruse.
Sofi Hristodulu. Dimu Tramba.
Antonie Fatuta. Mitu Gheorghief.
Moscu Anagnosti. loan Antoniu.
Apostol Vlasopulu. loan Dimitriu.
Costandin Anastasiu. Stavri Costandin.
Gheorghe Stavrache Mavrodin. Nichita Matei.
Antonie Saras. Dumitru lambolu.
Teodor Melanovici. Isaac Grambertu.
Meletie Alexiu. Leibu *efer.

www.dacoromanica.ro
 34 ION VIRTOSII

Naum Vechil Hargiu. Mihail Dalovici.

Nicolae Dima, loan Atanasiu.
Dimitrie Costandin Fgrava. Nicola Dimitriu.
Hristu Rudolf. Teodor Teognost.
Toma Dimitriu. loan Orstea.
Hristea Dimitriu. Gheorghe Atanasiu.
loan Vasiliu. Mihail loan.
Ioan Dracu. Duca Petru.
Costandin Sotin. Dimitrie Hristodulu.
Dimitrie Costandin Zgrava. Nicola Cotopan.
Hristu Rudolf. Mihail Loizo.
Toma Dimitriu. Tudor Tucloref.
loan Vasiliu. Mihail loan:
loan Dracu. Hie Sneger.
Costandin Sotir. Simion Leibu.
Hristea Hagi Anghel. Maer Elvasamer.
Costandin Copci. lancu Niverean.
Teodor Stefani. Emanoil Mihail.
Dimitrie Costandin. Dimitrie Costandin.
Dimitrie Ghiorghiadis. Hristea loan.
loan Dimitriu Cupli. Stan Antoniu.
Simion Dimitriu. Heilu Vasimberg.
Emanoil Gherrnan. Andricu Aeshil Hargi.
Gheorghe Lemoni. Samoil Haimovici.
Arghir Steriapolu. Hailu *erboiu.
Adam Diamandi. Constandin Teodor.
Costandin loan. Man sin Velcea.
Ghersel Sluman. Dimitrie Csamotocu.
Tnase loan. Gheorghie Atanasiu.
Dumitru Dragomir Grdinarul. Teodor Pashu. *tefan Chirul.
Janache Hristea. Mihail Puli.
Vlad Brasoveanu. Tnase loan.
Avram Her. Stoica Sideri.
Hie Sefer, Zaharia Eliad.
Sterie Bogsart. Nicolae Eliad,
Dracu Anastasiu. Ivan Neculai.
Gheorghe Emanoil. Toma Petru.
Micu Teohari. Anastasie loan.
loan Mihail Stateli. Petre Dimitriu.
Costandin Derman. Gheorghe loan Hangiu
Mihail Costandin. Dimitrie Gheorghiu.
Tnase loan. Petre Triscoti.
Simu Teodor. Iacov Avraam Salis.
Costandin Alexeiof. Mihail Hristodulu.
Gheorghe Panaiot. Chiril Mihail.
Alen duli Nicolau. Pricopie Samoilovici.
Teodor Gostandin. Petre Pasilescu.
Simion tefan Aprilovici. Marin Cimcam.
www.dacoromanica.ro
 CONDICA LOCIIITORILOR BRAILDI LA 1857 35

lvanciu Simionovici. Giurovici Italianul.

Ivan Prodescu. Andre ltalianu.
Nicola Vlad. Nicolae Brasovea nu.
Nicolae loan. Simion Simionovici.
Anastasie loan Contopinez, loan Minovicip
Gheorghe Mincu Holteiu. hie Popovici.
Costea Stamatiad. Boeri de neam.
Erimia Teordor.
loan Lefterie. Stroe sin Serban. Cu sinetul Prin-
Matei Siganfechi. tului Grigorie Dimitrie Ghica, de
Stanciu Gheorghiu. ,
la leat 1823, Martie.
Chiriac Ivan Artndaul. Fii de neamuri.
loan Ghiorghiu. Hie Vrabiescu. Logo-fat de divan cu
CA lin Amabaghiu. cartea d-lui loan Caragea de la
Gheorghe Nicola. leat 1815, Ghenarie 1.
Pavel Formancofeni. Mavrodin Margarit. Din Bucureti,
Sfetatie Constandin Mecuris. s'au aflat slujind vataf la ma-
Panait Petala. ghistratul oraului de ani 7.
loan Papazoolu. Petrache Lefcopulo. Dupa jalba ce
Vasilache Beliu. au dat cinstitului departament,
loan Ghimba. a au fost ipodrecton la Caran-
Emanoil Baldoridis. tina oraplui, cinovnic asupra ex-
Dumitrie Tigoni. portatiei i camara din partea
Nicolae Margarit. foOilor contracci al otcupului oc-
Anastasie Anastasiadis. nelor.
loan Hagi Procopiu, ce-i zice iIonit. Dascalul Nicolae Tafta. Cu ates-
*tefani Chiriac. tat din partea orsenilor de la
loan Teoharis. leat 1837 lulie, ca 'afiandu-se pa
Petrache Hagl Avraam. lInga enginerul d. major Arcu-
Dionisie Dedomanul. dinschi, s'au al-Mat cu credinta
Dionisache Cabadia. la indatoririle sale, si altu din
Manolache Roata. partea d-lui maior, tot dintr'acel
Hie Perdichidis. leat Aprilie 21, In care It arata
Vasilache Scurtu. ca au fost In slujba dumisale cu
Teodor Teodorovici. Indeletnicire de inginer la tre-
Teohari Coridia. buintele oraului Braila, adeve-
Capitan Franguli. rite : cel dintti de maghisfrat supt
Costandin Stefana Cafegiu. nr. 475, iar cel de al doilea de
Nicolae Simu. ocIrmuire, cu Nr. 5553.

Pete tot un preot In slujb, trei ertati de mahalale, un boer de

neam, cinci vaduve, trei bajenari cu sorocul asidosiei neImplinit, una
,suta patru birnici de capitatie, una suta doi bajenari cu raspundere pa
umtate, doua sute opt zeci i ase suditi i patru cu deosebit caracter.
D. Fglcoianu M. Cimpulungeanu.
Secretar, G. Mracineanu. Preot Vas5le sin Mihai.
www.dacoromanica.ro
 CONDICA
de fog negufStori meseriasi cu prZiOlii si fail reivalii,
locuitori In orasu acestui judef, care s'au gasit la al doilea
catagrafie din anul 1837.
Comisionari. Radul brat Vladul.
Niculae Petuleasa,
loan Vlasopolu. Cunea sin Clnea.
Toma Ignator Hristea Moar-bun.
Polihrone Triandafil.
Triandafil si Polihrone. Cojocari.
Andrei Statia.
Constandin Nicolau Pan. Tudor Pene.
Sale Dumitriu. Anghel sin Radu.
Andrei Fatuta. Petre brat Anghel.
Prail Bohor. Vasile sin Mitru.
Kaim Avram. Danciu sin Cheven.
Vasilache Iconomu. Nit sin Stanciul.
Gligore Ahtaru. David sin Dumitrache.
Gheorghe Stefan. Vasile sin Pencu.
Tudor Apostol. lonit Moarl-bun.
Lambru sin Polihrone. CAlin sin Dima Moar-hun.
Apostolache Steropol. Cizmari.
Chirit sin Mihai.
Panait Const. loan. Costandin Mitu.
Stoian sin Gherghe.
Croitori. Nstase sin Gherghe.
Manole Mitrofan. Beiceinii.
Dache sin Gheorghe Strati lat.
loan Schiopu. Velicu Haralambie.
Marcu Ororeinl. Gheorghe Cealamandru.
TAnase Greeu sin loan Mocanu. Anghel Petrovici.
losof Ovanez. lordan zet Chilici.
Stan Olaru.
Bogasieri. Dumitriu sin Mihai.
Radu Lungu sin Gheorghe. Constandin sin Lupu.
Manole sin Apostol Chiliciu. Raiciul sin Hristea.
Sarban sln Nedelcu. Marchitani.
Dan MIndroiu Vizireanu.
Gheorghe Zipa Moar bun. Martian Gudinof.
www.dacoromanica.ro
 CONDICA LOCUITOILOR 1311AILE1 LA 1837 37

Grigore Vesnicov. Nicolae Nichifor.

Rahov Sernicov. Vasile sin Gheorghe VrsAtureanu.
Si mion Vesnicov. Lazr Marincu.
Stoica al Vadanii.
Boiangli. Novac Mitrofan.
Costan din Tiscoveanu.
Dobre sin Pene. Tnase Gluret.
Petre sin Petre. Balica Par lat.
Abagii. Anion sin alin.
Tnase al Manii.
Cenu sin Gheorghe. Costandin Anion.
lordan zet Botrocan. loan sin A postol Dragomann.
Chirild Busurcd.
Ctrciumari. Timotei Busurcd.
Costan din Vasile. Enache Busurca sau Anania Busurcd
Marin Buzild. Mitre Ivanov.
Dincd brat Mihai. Stefan Borisof.
Apostolache Ursaru. Ionitd Timpuriu.
Todorce a Paraschiva. Nitul Cofa Dragomanul.
Gherghe Cutorlahu Cotaru. Hristea zet Marin Burild.
Moise Gotman. Sava Ivan o v.
Fdtul Dobrii. Nitu sin Dima Chitoiu.
Constandin Oproiu. Cozma sin Sava.
Marcu Don ciu.
Costan din Lazu. Matrapazi.
Dumitru sin Gheorghe.
Mihai Adetu. lordan Lungu sin Musat.
Gherghe Nutat. Tudor Fluture.
Mihai Caragica Cotaru. Vasile Tim peanul.
loan Mititelu. Petrache Hie VIA': loin.
Du mitru Enache Toader sin Zaharia.
Gherghe loan TIntara. Dumitru Dinu.
Stefan sin Petre. Nicola sin Vasile Cap-bun.
Matei Botrocan.
Cetiddrarl. Hristina Stoian Ciuper ca.
Hristea Steajaru.
lonit zet Oproiu. Tudor sin Chircov.
Herari. Stefan Grigorie.
Ivan Alexief Capatov.
Mihail Cusniciov. Marin sin Dumitrache.
Pescari. Stefan sin Barbu Grdinaru.
Ion Grigoras Mihalcea.
Mihai Chiriac. Marin sin Anion.
lordache Bdrcin. Constandin Grigora Mihalcea.
Dima Moard-bun 6. Alexan dru Grigora Mihalcea.
Angh el Negoit Starostea. loan Nichita Circhild.
Enache Buticd Gutoiu. Ivan Dnild Groianul.
Joan Mtsaru. Balica sin Velcea,

www.dacoromanica.ro
 39 ION VIRTOST1

Stanciu Olaru. Simigii.

Sima Bumbalac.
Mihai Filote. Dima PlAcintaru.
Dnild Mustat-albd. Bragagii.
Onufrie Ghenof.
Alexeiu lordache. Gheorghit Turcoiu.
Dametie Mustat-Albd. Petcul sin Petre.
Tudosie ArmAelu. Ion sin Stan Cadiu.
Petre lordache. Mincu lordan.
loan sin Petre. Dogari.
TAnase Popovici.
Bucur sin Bucur *aitan. Toader sin Dumitru.
Stan sin Niculae Filote.
loan sin Ivan Lungu. Dulgheri.
Gherghe sin Bucur Saitan. Savu Placintaru.
Donciu sin Penciu GrAdinaru. Ivan Bratslavu.
Mihai sin Ion Circil. Ene Bobe.
Bratu sin Paraschiva Flueraru. Paraschiva Dulgheru.
Iorciache sin Radu Crcnel. Ivan sin Nicolae Turtoi.
Tudor sin Niculae Chitoiu. Dobrica Bercu.
stefan sin Pavel Degeatiu.
Brutari.
Brbieri.
Pavel Pistol.
Tudor sin Stoian.
Florea sin Vasile. Mcelari.
Cafegii. Ivan Alecu Actaru.
Vlad sin Drugan.
Constandin Bavieagu. Constandin sin Neagu Abagiu.

D. Facolanu.
Starostea Corporatiilor.
M. Cimpulungeanu.
Grigore Ahlare.

www.dacoromanica.ro
SUpusii curfilor streine locuitori ht orasul Br Itila si
satele acestui judef, cu arnare de Wale Imprejurtirile lor
si, care s'au gasit la al doilea catagafie din anul 1837.
1 Gheorghe Hristoforu, grec1), embor2), britanic3).-Cu pasa-
portul- gheneralicescului consolat din Bucuresti Nr. 142, leat 1836
Ghenar 15, Nscut la Sirigos.
2. Nicolae Anastasiad, grec, embor, britanic. - Cu pasapor-
tul gheneralicescului consolat din Bucuresti Nr. 113, leat 1837,
Mai 1. Nscut la Sirigos.
3. Ion Faranga, grec, embor, austriac. - Cu pasaportuI ghe-
neralicescului consolat din Bucuresti Nr. 3961502, anul 1835, Noem-
brie 1 NAscut la Zemona.
4. Marcache Mihalopulu, grec, embor, britanic. - Cu pasa-
portu ambasadorului din Constantinopoli Nr. 51, anul 1831, Octoin-
brie 24. Nscut la Itac.
5. Vasile Hagi Bacaloglu, grec, embor, prusian. Cu pasa-
portul consulatului din Bucuresti No. 1751307, anul 1837, Ghenar 1.
-
Nscut la Danzic.
6. Gheorghe Carapan, grec, embor, britanic. - Cu pasapor-
tul gheneralicesculul consolat din Bucuresti Nr. 220, leat 1836,
Martie 4. Nscut la Aghia Mavri.
7. Vasilie Paleolog, grec, embor, elen. - Cu pasaportul ghe-
neralicescului consolat din Bucuresti Nr. 200, anul 1837. Decembrie 2.
N6scut la Lebro ; inftisand i alt pasaport grecesc In care zice cd
este nscut elinesc.
8. Anghel Pavlid, grec, embor, elen. - Cu pasaportul ghe-
neralicescului consolat din Bucuresti Nr. 146, leat 1836, Ghenar 20.
NAscut la Argos.
9. Constandin Ghiast6, grec, embor, rus. - Cu pasaportul
excelentei sale gheneral si cavaler Tuscov de la lzmail Nr. 5630,
leat 1833 August 13. Islscut la Damina.
10 A/W.0dt Veloni, grec, embor, elen. - Cu pasaportul
gheneralicescului consulat din Bucuresti Nr. 26, leat 1835, Martie 18.
Nscut la Andrianopoli.
11. Dimitrie Gheorghiu Mezaviri, grec, embor, austriac. - Cu
pasaport din Viena al cantalariei Ungarii Nr. 874, leat 1836, De-
cemvrie 10. Nscut la Tesalonichi.
12. Niculae Cutali, grec, embor, elen. - Cu pasaportul ghe-
neralicescului consolat din Bucuresti Nr. 128, leat 1836, August 8,
Nscut la Andro.
1) Calificativul nt3i, pus dup nvunele fieclrui snpus stain, 'ma natioualitatea.
2) Calificativul al doilea (emu e aici embor) aruk indelel =tack,
3) Calificativul al troika, arat supulenia.

www.dacoromanica.ro
46 ION VIRTOSU

13, Costandin Diamandidi, grec, embor, britanic. - Cu ade-

verinta de Incredintare a consolului rusienesc din Galati Nr. 110,
leat 1837, Septembrie 14, ca s'a dipozitarisit pasaportul la acea
cantalarie. Nscut la Patma.
14. Sculi Hagi Asian, grec, embor, elen. - Cu pasaportul
consolatului din Galati Nr. 277, anul 1836, Ghenar 5. Nascut la Siva.
15. Diamandi Vasilache, grec, embor, britanic. - Cu pasa-
portul gheneralicescului consolat din Bucuresti Nr. 151, leat 1836.
Ghenar 16. Nscut la Sirigos.
16- Ion Licherdopulu, grec, embor, britanic. - Cu pasaportul
gheneralicescului consolat din Bucuresti Nr. 173, anul 1836, Ghe-
narie 20. Nscut la Chefalania.
17. Ion Chiriac, grec, embor, austriac. - Cu pasaportul ghe-
neralicescului consolat din Bucuresti Nr. 312, anul 1836. Octom. 1.
Nascut la Odesa.
18. )Gheorghe Tiavel, grec, embor, britanic. - Cu pasaportul
gheneralicescului consolat din Bucuresti Nr. 7, anul 1835 Martie
31/13. Nscut la Corfus.
19. Hristofor Anastasiu Petala, grec, embor, rus. - Cu atestal
Nr. 1219, anul 1832, lulie 6, al Nacealnicului de la lzmail, prin care
arata pa pomenitul Decoleschi, secretar al Statului.
20. Marcu Desuda, grec, embor, elen. - Cu pasaportul con-
solatului din Galati Nr. 3011835, Mai 12. Nascut la Micon. .

21. Mihail Ion Fochianos, grec, embor, britanic. - Cu bilet

Nr. 83/1830 Iulie 31, supt iscalitura fostului consolat din Bucuresti.
Nscut la Patmo.
22. Pavel Rubin, grec, embor, rus. - Cu pasaport prin care
se arata Decoleschi secretar, Nr. 4756 I 1831, Oct. 20.
23. Carichi Gheorghiu, grec, embor, britanic. - Cu patenta
gheneralicescului consolat din Bucuresti Nr. 190/1836, Ghenarie 20.
Nscut la Chefalonia.
24. Petru Galano, grec, embor, eIen. - Cu pasaport al con-
sulatului din Galati Nr. 423/1836, Maiu 11, In dos vizat da amba-
sadorul din Constandinopoli. Nascut la Sira.
25. State Sichiastru, grec, embor, britanic. - Cu patenta ghe-
neralicescului consolat din Bucuresti Nr. 170/1836, Ghenarie 20.
Nascut la Peloponez.
26. Surmali Hristoforu, grec, embor, britanic. - Cu patenta
gheneralicescului consolat din Bucuresti Nr. 188/1836, Ghenarie 20.
Nscut la Zachimi.
27. Costandin Mavromat, grec, embor, elen. - Cu pasaportul
gheneralicescului consolat din Bucuresti Nr. 250/1835, Decembrie 23.
Nascut la Micanonia. Avand si alte doctimente frantozesti.
28. Ivan Iliad, grec, embor, britanic. - Cu patenta ghenera-
licescului consolat din Bucuresti Nr. 208/1836, Ghenar 29. Nscut
la Micon
29. Nicolae Armelino, grec, embor, austriac. - Cu marturie
Inscris a aghentului de aici, Nr. 94/1837, Dechemvrie 2 : coprin-

www.dacoromanica.ro
 CONMCA Loam:nub:al, BRAILEI LA t837 41
01.101,

zatoare ea la 1832 viind aicea s'au tnnecat corabia perend si pa-

saportul, scapind numai cu trupul. Nscut in Bucudecatera.
30. Dimitrie Papa Costandin, grec, embor, elen. - Cu patenta
consulatului din Galati Nr. 274/1836, Ghenarie 5. Nscut In Sira.
31. Teodor Mavromat, grec, embor, elen. - Cu pasaportul
gheneralicescului consolat din Bucuresti Nr. 25011835 Decembrie
24. Nscul la Micon. Si cu alta patenta a vice consululiii de Franta,
din Galati, Nr. 13611836, Ghenar 5, prin care Intareste pa numitul
de adevarat sudit, i cu alte docomenturi frantozesti.
32. Diamandi Mavromat, grec, embor, elen. - Cu asemenea
bagare 4e seama cu cel din susul lui, fiind frati.
33. Sideris Z. Eliadi, grec, embor, britanic. - Cu patenta
gheneralicescului consolat din Bucuresti Nr. 216/1836, Ghenarie 11.
Nscut la Aghia Mavra.
34. Costandin Efstatie; grec, embor, - Cu pasaportul ghene-
ralicescului consulat din Bucuresti Nr. 256/1836, Ghenarie 2. Nscut
la Costandinopol.
35. Anastasie Cheampo, grec, embor, rus. - Cu marturia
aghentii din Galati Nr. 94/1837, Oct. 17, coprinzAtoare pa pasaport :
s'au trimis la Odesa pentru intarire. Nscut la Odesa.
36. Anghel Hristu Canoviciu, grec, ernbor, e1n. - Cu pasa-
portul gheneralicescului consolat din Bucuresti Nr. 139/1835, lunie 28.
Nscut la Agrafa.
37. Naum Petru, grec, embor, britanic. - Cu patenta ghene.
ralicescului consolat din Bucuresti Nr. 115,1836, Ghenarie 17.
Nscut la Saida.
38. Marin Strati, grec, embor, elen. - Cu pasaport de la
Atena Nr. 8342/1835, Februarie 5/17. Nscut la Atena.
39. Stavrache Hagi Asian, grec, embor, elen. - Cu pasa-
portul ambasadorului din Constantinopoli Nr. 678/1833, Decemvrie 6.
Nscut la Siciava.
40. Leontie Zerlenti, grec, embor, elen. - ldem Nr. 182/1835,
Aprilie 10. Nscut la Hio.
41. Efstratie Teodor, grec, embor, elen. - Cu pasaportul ghe-
neralicescului consulat din Bucuresti Nr. 205/1837, Decembrie 5.
Nascut la Zmirna.
42, Panait Scambavia, grec, embor, elen. - Cu pasaport din
Constandinopol Nr, 52011837, August 17. Nascut la Mitilini.
43. Haralambie Petala, grec, embor, britanic. - Cu patenta
gheneralicescului consulat din Bucuresti Nr. 17711836, Ghenarie 20.
Nscut la Itac.
44. Costandin Gheorghiu, grec, embor, elen. - Cu pasaportul
consulatului din Bucuresti Nr. 285/1837, Ghenarie 2. Nascut la'Salona.
45. Panaiot Tomaidis, grec, embor, elen. - Idem, Nr. 199/1837,
Noemvrie 30. Nscut la Constandinopoli.
46. Gheorghie Vasiliu Paleolog, grec, embor, elen. - Idem,
Nr. 204/1838, Decembrie 3. Nscut la Mitilini.
47. losif Covaciti sin Matei, talian, embor, austriac. - Cu

www.dacoromanica.ro
 ION vixtosit

papportul guberniei Dalmatiei Nr. 30/1837, Februarie 13. Nscut

la Praha din tinutul Dalmatiei.
. 48. Gherghe Covaciti sin Matei, Talian, embor, austriac. - Idem,
Nr. 182/1833, Martie 16. Nscut la Praha.
49. Mihalache Ion Ghinzel Veleat, ungurean, embor, austriac.-Cu
papportul din Braov Nr. 571/1837, Februarie 8. Nscut la Brapv.
50. Costandin Mihail, grec, embor, elen. - Cu papportul
gheneralicescului consolat din Bucureti Nr. 52/1837, Oct. 21. Nscut
la Zituni.
51. Ion Dimitrie, grec, embor, britanic. - Cu patenta consu-
latului din Bucureti Nr. 122/1837, Aprilie 17. Nscut la Constan-
dinopol.
52. Nicolai Tnase, grec, embor, elen. - Cu papportul ghe-
neralicescului consulat din Bucureti Nr. 30/1836, Oct. 30. Nscut
la Mesolonichi.
53. Vasilie Ion Vela, grec, embor, elen. - ldem, Nr. 411737.
Nscut la Sira.
54. Hristu Vlasopulo, grec, embor, britanic. - Cu papportul
ambasadorului din Consfandinopol Nr. 200711829, August 4. Nscut
la Parga.
55. Hristea Ceacirul grec, embor, britanic. - Cu patenta con-
u, grec,
Ghenar 29. Nscut la Elada.
embor, britanic. -
sulatului din Bucuresti Nr. 211/1836, Ghenar, 29, Nscut la Paseso.
56. Nicolae Idem, 210/1836,

57. Zaharia loan, grec. embor, elen. - Grmtic, cu paa-

portul ambasadorului din Constandinopol Nr. 275/1835, Oct. 24.
Nscut la Tinu.
58. Martiros Isailof, armean, lipscan, rus. - Cu papport de
la ChAinoy Nr. 2192, Aprilie 29. Nscut la Chiinov.
(59. ,Gheorghe Carafca, grec, embor, britanic. - Cu patenta
consuratului din Bucureti Nr. 11911836, Ghenarie 1. Nscut la (tam
60. loan Andrianu grec, embor, elen. - Cu patenta consula-
tului din Galati Nr. 13/1835, Aprilie 30. Nscut la Argos din Moreia.
61. Sofi Hristodulu, grec, embor, elen. - Idem, Nr. 26311836,
Ghenarie 3. Nscut la Scopel.
62. Antonie Fatuta, italian, embor, austriac. - C u papportul
ambasadorului din Constandinopol Nr. 628/1831, Decembrie 22.
Nscut in Dalmatia.
63. Mosc Anagnosti, italian, embor, elen. - Cu papportul
gheneralicescului consulat din Bucureti Nr. 4611837, August 4.
Nscut. la Argos.
64. Apostol Vlastopulu, grec, embor, britanic. - Cu papportul
comandantului otirilor britaniceti din Corfus. Nr. 625/1825, lunie 2.
Nscut la Corfus.
65. Constandin Anastasiu, grec, embor, elen. - Cu pasapor-
tul de la Galati Nr. 221/1837, Februarie 18. Nscut la Argos din
Grecia.
66. Gheorghe Stavrache Mavrodin, grec, embor. prusian. - Cn

www.dacoromanica.ro
 CONIMCA LOCIIITORILOR BRAILEI 1831 di

patenta consulatului din Bucureti Nr. 228/1837, Martie 18. NAscut

la Chefalania.
67. Antonie Sarao, italian, embor, britanic. - Cu paaportul
Ministrului din Constandinopol Nr. 94/1834 August 2. NAscut la
Mesina.
68. Teodor Melanovici, neamt, embor, austriac. - Cu paa-
portul K. K. consulat din Bucureti Nr. 116/1837, lunie 17. NAscut
la Crontat.
69. Tanase Panaiot, grec, morar, elen. - Cu papportul con-
sulatului de aid Nr. 40/1837, August 27. Nscut la Cazmis.
70. Meletie Alexiu, grec, bAcan, elen. - Idem, Nr. 26/1836,
Noembrle 14. NAscut la Amurgo.
71. Limberi Gheorghiu, grec, bArbier, den. - Idem, Nr.
29/1837, August 11. NAscut la CArpenis.
72. Haralambie Gheorghiu, grec, mariner, elem. - Idem, Nr.
53/1837, Oct. 23. NAscut la Micon.
73. loan Bastache, grec, comisioner, austriac. - Cu pappor-
tul ambasadorului din Constandinopol Nr, 11411831, Apri lie 14.
NAscut la Zagra.
74. Gheorghie Efstatiu, grec, matrapaz, elen. - Cu pappor-
tul de aici Nr. 20/1837, Aprilie 16. NAscut la Schiat.
75. Sotir loan Adriopulu, grec, matrapaz, elen. - Cu paa-
port din Galati Nr. 37/1837, Aprilie 10. Nscut la Corint.
76. Mihel Izdrail, ovrei, drciumar, prusian. - Cu patenta
consulatului de la lai Nr. 10311836, Noembrie 5. NAscut la Iai.
7 Andrei Megari, grec, negutAtor, britanic. - Cu patenta
ghenetcescului Consolat din Bucureti Nr. 197/1836, Ghenar 21.
NAscut la Zachint.
(78., Gheorghie Megari, grec, circiumar, britanic. - Idem, Nr.
189/18-36, Ghenarie 30. NAscut la Zachint.
79, Dracu Emanoil, rus, dragoman, rus. - Cu patenta con-
sulatului din Bucureti Nr. 167/1836, Noembrie 28. Nscut la Che-
falonia.
80. Teodor lvanof sin Mistrani, rus, muncitor, rus. - Cu bilet
din Galati supt iscAlitura pomojniculul consolatului Nr. 21/1836,
Noembrie 28. NAscut peste Nistru la satul Coznitia.
81. Zaharia Turcan, rus, muncitor, rus. - Idem, Nr. 13/1837,
Martie 11. NAscut la Frumuica din Basarabia.
82. Mihai Turcan, rus, muncitor, rus. - Idem, Nr. 31/1837
Oct. 28. NAscut la satul Frumuica.
83. Zaharia Dracu, grec, circiumar, elen. - Cu papportul
de aici Nr. 35/1837, August 27.. Nscut la Agrafa.
84. Velos Dracu, grec, dragoman, elen. - Idem, Nr, 39/1837,
Oct. 22. NAscut la Agrafa.
85. f otin Apostolu, grec, arinda, britanic. - Cu patenta con-
solatthuridin Bucureti Nr. 13511837, Ghenarie 14. NAscut la Serigos.
86. jurman Stefan, grec, muncitor, elen. - Cu papportul
cunsulatului din Galati Nr. 29/1836, Oct. 20. NAscut la Scopelu.

www.dacoromanica.ro
AA ION V111T081:1

87. Dimitrie Anastasiadis, grec, matrapaz, elen. - Cu pasa-

portul de aici Nr. 28/1837, lunta 14. NAscut la Mesa lone.
88. loan Musli, grec, dragoman, elen. - Cu pasaportul con-
sulatului din Bucuresti Nr. 28/1837, Oct. 19. NAscut la CArpenis.
89. Mihail Neran Zapulu, grec, cafegiu, elen. - Cu pasaportul
d-lui loan Rizu de la Atena Nr. 9980/1835, Sept. 8/20. NAscut la
Sirigos.
90. TAnase Nazaret, grec, cafegiu, elen. - Cu pasaportul din
Bucuresti Nr. 3/1837, Februarle 8. NAscut la Sira.
91. Panait loan, grec, cafegiu, elen. - Idem, Nr. 27/1837,
lunie 13. NAscut la Sorzopoli.
92. Panaiot Pandeli, grec, Wan, elen. - Idem, Nr. 137/1836,
Oct. 3. NAscut la Patra.
93. Gheorghie Mis, grec, matrapaz elen. - Cu pasaportul
consulatului de aici. Nr. 24/1837, Aprilie '30. NAscut la Sira.
94. loan Vendura, neamt, cizmar. - Cu Vadenbuch sau carte
de drum de la Arent, supt pecetia i iscAlitura magistratului de acolo
din 1826, August 3 ; supt Nr. 21080. NAscut la Bosanovita, din
Boenia.
95. Nicu Arghiropulu, grec, matrapaz, britanic. - Cu patenta
gheneralicescului consolat din Bucuresti din leat 1836, Ghenar 16,
Nr. 1.5.4.,NAscut la Pacto.
96/Constandin Nicu, grec, matrapaz, britanic. - Idem, la
toate,..N.rt 153.
971 Gheorghie Ceadrul, grec, matrapaz, britanic. - Idern, la
toate Nr. 185.
98. Dimitrie P. Stamatiadi, grec, grAmtic, elen. - Cu pasa-
portul consulatului din Galati Nr. 344/1836, Februarie 17. NAscut
la Andros.
99. Dimitrie Nicolau, grec arendas, elen. - Idem, al consu-
latului din Bucuresti Nr. 49/1837, August 31. NAscut la Agrafa.
J002 Dincea TAnasiu lovani, grec, rnatrapaz, britanic. - Idem,
Nr. 20011836. Ghenarie 21. NAscut la Aghia Mavra.
101. Niculae Dirnache, rus, matrapaz, rus. - Cu atestat supt
Nr. 1440, al polcovnicului si cavaler Zaleschi, comandirul polcului
al 5-lea Cerno Wolschi" din anul 1830, Oct. 29. NAscut la Odesa,
i cu bilet al consulului din Galati din leat 1837, Oct. 3, In dos
adeverit supt Nr. 23. CA are voe a stArui la orasul BrAila.
102. Constandin Costandopulu, grec, matrapaz, elen. - Cu
pasaportul consului din Iasi NI% 129/1837, Februarie 18. NAscut la
la Husi in Moldovia.
103. losef Gaier, ovreiu, circiumar, austriac.- Cu pasaportul
consului de aici Nr. 1111837, lulie 3. NAscut la Carpenis.
104. losef Vaintrau, ovreiu, zaraf, austriac. - Idem, Nr.
970/1835,, August 11. Nscut la Brota In Galati.
(105.'Zalo Petropulu, grec, dragoman, britanic. - Cu patenta
Nr. 3t4f1836, Sept. 1, al consulatului din Bucuresti. NAscut la
Aghia Mavra.

www.dacoromanica.ro
 CONDICA LOCIIITORILOR BRAILE1 LA 1837 45

106. Dimitrie Polizu, grec, muncitor, elen. - Cu pasaportul

consolatplui din Bucuresti Nr. 12/1836, Sept. 8. Nscut la Carpenis.
107, Ivan Diamandopulu, grec, circiumar, britanic. - Idem.
Nr. 14/1836, Noem. 2. Nscut la Chefaionia.
108. Teodor Dimitriu Tramba, grec, plugar, britanic. - Cu
patenta Nr. 180/1836, Ghenar 20. Nscut la Aghia Mavra.
109. loan Bonescu, talian, dohtor, austriac. - Cu pasaport de
la Zmirni din anul 1836, Aprilie 5, al d-lui baron Dateste, consulul
de acolp, supt Nr. 361/83. Nscut la Pavia in Italia.
110, Teologu Hagi Hie, grec. matrapaz, britanic. Cu patenta
ghenerUcescului consolat din Bucuresti Nr. 229/1837, Martie 18,
Nscut la Itac.
111. Petre Cozmin, bulgar, circiumar, rus. - Cu biletul aghen-
tului din Galati, fr numr. Anul 1838, Sept. 13. Nscut la Silistra.
112. loan Mihalache Basarabean, basarabean, circiumar, rus.
ldem, Sept. 26, leat 1837. Nscut la Rosu din Basarabia, iinutul
Achermanului.
113. Panaiot Papastamatopulu, grec, bcan, britanic. - Cu
patenta gheneralicescului consolat din Bucuresti Nr. 112/9/1837.
Nscut la Misolonci.
114. Dima Macridache, grec, matrapas, elen. - Cu pasapor-
tul consolatului de aici Nr. 46/1837, Oct. 3. Nscut la Carpenis.
115. Teodor Stefan, grec, matrapaz, elen. - Idem, la toate
Nr. 47.
116. Dimitrie Boiangiu, grec, circiumar, rus. - Idem, Nr.
196/1831 Oct. 27 ; al exceleniii sale gheneralului Tuscar, nacealnicul
lzmaiulului. Nscut la Calomata din Moreia.
117. Strate Simion, grec, abagiu, britanic. - Idem al conso-
latului din Bucuresti Nr. 3611834, Februarie 2. Nscut la Anatula in
Grecia.
118. Asadur Chircov Buiuplu, armean, lipiscan, britanic - Cu
patenta gheneralicescului consolat din Bucurestl Nr. 132/1836, Ghe-
narie 14. Nscut la Maltamiu.
119. Gheorghie Dimitriu, grec, bogasier, elen. - ldem, Nr.
50/1837, Fevruarie 1. Nscut la Motoni din Moreia.
120. Pav lu Seizer, neami, spiier. - Cu pasaportul ambasa-
dorulu' din Constandinopoli Nr. 126, lunie 1. Nscut la Brasov.
21. Teoharie Panaiot Vochil hargi, grec, arendas, britanic.
Cu pa enta gheneralicescului consolat din Bucuresti Nr. 164/1836,
Ghenarie 17. Nscut la Itac.
122. Sandru Pavlovici, neami, croitor, austriac. - Cu pasu
de la Caizil Vasarhi Nr. 48;1831. Nscut la Raina in Austria,
Sept. 9.
123. Frani Sandler, neami, zidar, austriac. - Cu pasus de la
Bistrii din Austria, Nr. 3311831, Sept. 2. Nscut la Buda in Ungaria.
124. Dimitrie Paruse, grec, tamplar, elen. - Cu pasaportul
oonsolatulni din Galati Nr. 305/1836, Ghenarie 7. Nscut la Nacso.
www.dacoromanica.ro
46 ION VIRTOSU

125. Dinu Dramba, grec, surecciu, elen. - Idem, al conso-

latului din Bucuresti Nr. 51/1837, Oct. 2. Ngscut la Carpeni.
126. Niculae.' Gheorghiadis, grec, morar, elen. - Cu pappor-
tul de aid Nr. 28/1837, lunie 27. Nscut la Dobrogea.
127, Mitul Gheorghiof, bulgar, dulgher, rus. - Cu biletul
aghentului din Galati Nr, 49/1837, Noembrie 4. Nscut la Andrianopol.
128. loan Dimitriu, grec, matrapaz, elen. - ldem, al consu-
latului de aid Nr. 9 j 1837, lulie 1, Nscut la Corint din Moreia,
129. loan Dimitriu, grec, matrapaz, elen. - ldem, al conso-
latului din Bucureti Nr. 40111837, Dechembrie 2. Nscut la Agrafa.
130. Stavru Costandin, grec, bgcan, elen. - Idem, al conso-
latului din Galati Nr. 300/1836, Ghenarie 7. Ngscut la Tripolita.
131. Nichita Matei, basarabean, muncitor, rus. - Cu biletul
consulatului din Galati, fgrg numr ; anul 1837, Oct. 1. Nscut la
Valea Pgrului din Basarabia.
Q32. Dimitrie Hagi Hristu, grec, lipiscan, britanic. - Cu pa-
tenta consolatului din Bucureti Nr. 114/1837, Mai 1. Ngscut la
Eptanisos.
133. - Dimitrie lamboli, grec, dragoman, elen. - Cu patenta
aonsolatulni din Galati Nr. 171/1835, Sept. 3. Ngscut la Gea.
134. Nichifor Coracu, rus, herar, austriac. - Cu patenta de
la lai a consulului Nr. 7753!1836, lunie 7. Ngscut la Belacgrniti,
la Bucovina,
135. Isaac Grimberto, ovreiu, dciumar, austriac. - Idem, Nr,
35/1833. Mai 13. Nscut la Zaliscic In Galitia.
136. Leibu afer, ovreiu, rachier, austriac. Idem, Nr.
39/1836, pril 26. Nscut la Sadagura In Bucovina.
37. Naum Pechil Hargi, grec, avocat, britanic. - Cu patenta
gheneraricescului consolat din Bucureti Nr. 222/1837. Ngscut la !tn.
138. Costandin loan, grec, dragoman, elen. - Idem, a con-
solatului de aici Nr. 15/1837, Martie 25. Ngscut la Carpeni.
139. Niculai Dima, grec, matrapaz, elen. - Idem, Nr. 14/1837.
Nscut la Carpenis.
140. Dimitrie' Costandin Sgraf, grec, rachier, eien. - Cu pa-
tenta gheneralicescului consolat din Bucureti Nr. 20/1836, Sept. 29.
Nscut la Tino.
141. Hristu Rodov, bulgar, dulgher, rus. - Cu biletul aghen-
tului din Galati Nr. 44/1837, Noembrie 4. Ngscut la Nicopoli.
142. Toma Dimitriu, grec, circiumar, elen. - Cu papportul
gheneralicescului consolat din Bucureti Nr. !6/1836, Sept. 25.
Nscut la Agrafa.
143. - Hristu Dumitriu, grec, pietrar, britanic, - Cu patenta
gheneralicescului consolat din Bucureti Nr. 139/1836 Ghenarie 14.
Ngscut la Parga.
144. loan Vasiliu, grec, dragoman, elen. - Cu patenta con-
sulatului din Galati Nr. 25711835, Dechemvrie 30. Nscut la Micono.
145. Tgnase Chiriac, grec, dragoman, elen. - Cu patenta
consulatului din Galati Nr. 28511836, Ghenarie 5. Nscut la Micon.
www.dacoromanica.ro
 CONDICA LOCUITORILOR BRAILEI LA 1837 47
MMEMIIMMILIMCIZZVE=11463.1na

146. loan Dracu, grec, circiumar, elen. - Cu patenta consu-

latului de aici Nr. 38/1837, August 27. Nscut la Agrafa.
147. Costandin Sotir, grec, matrapaz, elen. - Cu patenta
consulatului din Bucuresti Nr. 23211836, Ghenar 2. Nscut la
Misolonghi.
148. Hristea Anghel, grec, matrapaz, elen. - Gu patenta con-
sulatutuLde aid. Nr. 1911837, Aprilie 16. Nscut la Carpenis.
149. Costandin Copci, grec, circiumar, britanic. - Cu patenta
consuului din Bucuresti Nr. 15811836, Ghenar 16. Nscut la Corfu.
150. Teodor Stefani, grec, dragoman, elen. - Cu patenta
consuiatului de aici Nr. 131837, lulie 4. Nscut la Carpenis.
151.. Nicolae Cupli, grec, matrapaz, britanic. - Cu patenta
constilattflui din Bucuresti Nr. 155/1836, Ghenarie 16. Nscut la
Corfuz.
152. - Gheorghie Dimitriu Cupli, grec, matrapaz britanic,
Idem, Nr. 156,
153. Dimitrie Costandin, grec, dragoman, elen. - Cu patenta
consulatului de aicea Nr. 1011837, lulie 3. Nscut la Carpenis.
154. loan Hagi Gheorghi, grec, matrapaz, elen. - Cu pasa-
portul consulului din Galati Nr. 23611835, Dechembrie 4. Nscut la
Saraga.
155. Niculai Manda, grec, dragoman, elen. - ldem, Nr.
153/1835, Augusf 20. Nscut la Maitron.
156. Niculae Sotir, grec, mcelar, britanic. - Cu patenta con-
sulatulul din Bucuresti Nr. 23311836;lulie 11123. Nscut la Mesolong.
157, Dimitrie Gheorghiade, grec, matrapaz, elen. - Cu pasusu
consulului de aici Nr. 23/1837, April 28. Nscut la Tino.
158, Ion Dimitriu Cupli, grec, muncitor, elen. - Cu patenta
consulului din Bucuresti Nr. 157/1836, Ghenar 16. Nscut ia Corfuz.
159. Simion Dimitriu, elen, muncitor, elen. - Cu pasusa con-
sului din Bucuresti, Nr. 55/1837, Oct. 29. Nscut la Calamata.
160. Emanoil Terma, grec, cofetar, elen. - Cu patenta con-
sulului din Bucuresti Nr. 203/1837, Dechembrie 3. Mscut la Halchida.
161. Gheorghie Lemoni, grec, mesit, elen. - Cu pasusul con-
sulului din Bucuresti Nr. 273/1836, Ghenarie 4. Nscut la Mitilin.
162. Arghir Steriopolu, grec, dragoman, elen. - Idem, Nr.
399/1836, Aprilie 6. Nscut la Mesolong.
163. Adam Diamandi, grec, dragoman, elen. - Cu pasusul
din Galati Nr. 25911835, Dechemvrie 31, Nscut la Mosolong.
164. Zaharia loan, grec, circiumar, elen. - Idem, Nr. 281/1836;
Ghenarie 5. Nscut la Schiato.
165. Costandin loan, elen, bucAtar, elen. - Cu pasusul con-
sulatului din Bucuresti Nr. 2/1836, August 23: Nscut la Zitun.
166. Niculai Gheorghiu, grec, dulgher, elen. - Cu pasusul
din Galati Nr. 18/1836, Sept. 27. Nscut la Patra.
167. Gheorghie Nicolau, grec, dulgher, elen. - Cu pasusul
gheneralicescului consulat din Bucuresti Nr. 13/1836, Sept. 207,
Nscut la Patra.
www.dacoromanica.ro
48 ION VIRTOSU

168. Ghiersel Ghlman, ovreiu, sticlar, austriac. - Cu parul

supt Nr. 60 al arnbasadorului din Constantinopoli din Anul 1830,
August 28. Nscut la Galitia.
169. Tnase loan, grec, circiumar, britanic. - Cu pauul supt
Nr, 1M/10/1837, Sept.; al gheneralicescului consulat din Bucureti,
Nscut In Serigo la Sptanisoe.
170. Polihronie Diamand, grec, bAcan, britanic. - Idem, Nr.
1130 0/1835, Aprilie 3. Nscut la Misolonghi in Grecia.
171. Triandafil Hristu, grec, circiumar, britanic - Idem, Nr.
5/1834, Martie 13, Nascut la ostrovul Aghia Mavra.
172 Dimitrie Dragomir Grdinar, roman, brarvean, austriac.
Cu pauuI Nr. 27/1837, Ghenarie 17, al gubernii de Cladiupole.
Nscut la Brapv.
173. Iane Hristu, roman, brarvean, austriac. - Cu pauul
Nr. 418/1831, Sept. 8, al ghenAralului Comandii de la Sibii. Nscut
In Brapv.
174. Vlad Brarveanu, roman, brarvean, austriac. - Idem,
Nr. 473/1831, Martie 10. Nscut la Skele.
175. Avram Hert, ovrei, rachier, austriac. - Cu parul supt
Nr. 1265/1836, al consolatului de la Iai, Sept. 16. Nscut la Brodi.
176. Hie Sefer, ovrei, rachier, austriac. - Cu patenta Nr.
278/1835 al consolatului din Iai, Martie 8. Nscut la Sadagura.
177 Sterie Boceari, grec, negulator, britanic. - Cu pausul
Nr. 11i I 1837. Martie 13125. Nascut la Sant-Mavra.
178. Dracu Anastasiu, grec, negutator, britanic. - Cu paurl.
consolatulni din Bucureti Nr. 121/1837, Aprilie 5. Nscut in Odesa.
179. Nicolae Langada, grec, mesit, elen. - Cu parul supt
iscAlitura vice consulului din Galati, Nr. 6/1835, Aprilie 25. Nscut
In Sandorin.
180. Gheorghie Emanoil, grec, Wan, elen. - Cu pauul con-
solatului de aici Nr. 12//1837, Februarie 18. Nscut la Andros.
181_ Nicu Teoharie, grec, negutator, britanic. - Cu pauul
din Buctireti Nr. 14511836, Ghenarie 15. Nscut la Serigo.
182. loan Mihail Statelis, grec, mesit, prusian. - Idem, Nr.
364/1835, Ghenarie 1. Nscut la Dantic.
183 Costandin Derman, grec, mesit, britanic. - Idem, Nr,
120/15/1837, Aprile 5/17. Nascut la Odesa.
184. Mihail Constandin, grec, Wan, elen. - Idem. Nr.
1/1837, lulie 811. Nscut la Hio.
185. Dragon Fotigo, grec, dragoman, elen. - Cu patenta
consolatului din Galati Nr. 301/1836, Ghenarie 7. Nscut la Poro.
186. Calin Arabagiu, roman, circiumar, austriac. - Cu par
de la Galati Nr. 1432/1836, Mai 24. Nscut la Brarv.
187. Tanase loan, grec, slug, elen. - Idem Nr. 315/1836,
Ghenarie 14. Nascut la Misolonghi.
188. Dinu Teodor, grec, matrapaz, elen. - Cu naps de aici,
Nr. 19/1837, lulie 11. Nascut la Odesa.
www.dacoromanica.ro
 COND1CA LOCIIITOBILOR BEAILEI LA 1837 49

189. Costandin Alexei, gree, circiumar, britanic. - Cu paps

din Bctiresti Nr. 212/1836, Februarie 4. Nascut la Pacheps.
190. Gheorghie Panaiot, grec, carulas, elen. - Cu pasus de
aici Nr. 35/1837, Augost 27. N6scut la Corint.
191. Tanase Avramiu, grec, cafegiu, elen. - Cu pasus din
Galati Nr. 32211836, Ghenarie 16. Nscut la Constandinopoli.
192, Afencluli Nicolau, grec, muncitor, elen. - Cu pasus de
aici Nr. 18/1837, Apri lie 14. Nascut la Carpenis.
193. Teodor Constandin, grec, circiumar, austriac. - Cu pa-
tenta consolatului din Bucuresti Nr. 152/1836, Ghenarie 16. Nscut
la Andro.
194. Simion Stefan Aprilovici, bulgar, comisioner, britanic. -
Cu pasusul consolatului din Bucuresti Nr. 23511836, Ghenarie 1.
Nscut la Dantic In Prusia.
195. Oheorghie Diamandi, grec, dragoman, elan. - Cu pa-
susul ghenralicescului consolat din Bucuresti, Nr. 8/1836, Sept. 8.
Nscut la Carpenis.
196. Gheorghie Nicolau, grec, muncitor, elen. - Idem Nr. 11.
197. Elefterie Adam, grec, mariner, elen. - Cu pasusul con-
solatului din Galati Nr. 24211835, Dechemvrie 7. Nscut la Andros.
198. Nichifor Cozmicenco, neamt, ferar, austriac. - Cu pa-
susul ambasadorului din Constandinopoli Nr, 185/1831, Mantle 25.
Nascut la Cernauti din Bucovina.
199. Dimitrie Costandin, grec, dragoman, elen. - Cu pasusul
consolatului din Bucuresti Nr. 3211836, Oct. 30. NAscut la Tripolita.
200 Nicolae Margrit. grec, muncitor, elen. - Cu pasus de
aici Nr 3611837, Augost 27. Nascut la Carpinis.
, 201. Alexandru loan, grec, dulgher, britanic. - Cu patenta
consofatului din Bucuresti Nr. 163/1836, Ghenarie 17. Nscut la
Sirigo.
202 Mihail Dabovici, neamt, grarnatic, austriac. - Cu pasus
de la Triesti Nr, 113/1833, Mai 22. NAscut la Triesti.
203. Mihail Petropolu, grec, matrapaz, elen. Cu pasusul ghe-
neralicescului consolat din Bucuresti Nr. 5411837, Oct. 10. Nscut
la Carpenis.
204. loan Atnsiu, grec, dragoman, elen. - Cu pasus de
aici Nr, 14/1837, Mantle 25. Nscut la Carpenis.
205. Niculaie Dimitrie, grec, muncitor, elen. Cu pasusul con-
206. Teodor Teognosti, grec, cornier, elen.
28311836, Ghenarie 15. Nscut la Sira.
-
solatului din Galati Nr. 318/1836, Ghenarie 15. Nscut la Misolong.
Idem, Nr.

207. loan Cirstea, transilvnean, cioban, austriac. - Cu pa-

tenta de la Brasov Nr. 563611836, lunie 6. Nscnt la satul San
Pietru din Transilvania.
. 208. Gheorghe Atansiu, grec, muncitor, elen. - Cu paps
de aid Nr. 1611837, Julie 4. Nscut la odesa.
209 Atanasie Diamandi, grec, croitor, elen. - Cu pasusul
consola , din Galati Nr. 30311836, Ghenarie 7. Nscut la Patra.
www.dacoromanica.ro
50 ION VIRTOSU

210. loan Diamandi, grec, croitor, elen. - Idem, Nr. 302.

211. lacov Grmtic, ungurean, mcelar, austriac. - Cu pa-
susul gheneralicescului consolat din Sibii Nr. 181/1836, Ghenar 27.
Nscut la Fgras,
212. lane Ghiolama, grec, muncitor, elen. - Cu pasusul ghe-
neralicescului consolat din Bucuresti Nr. 7/1836, Sept. 7. Nscut la
CArpenis.
213. Dimitrie Costandin, grec, muncitor, elen. - Cu pasusul
consolatului de aici NI% 49/1837, Oct. 21. Nscut la Basarabia.
214. Mihail loan, grec, muncitor, elen. - Idem, Nr. 48/1837,
Oct. 3. Nscut la Agrafa.
215. Duca Petru, grec, carutas, elen. - Idem Nr. 211837,
lulie 1. Nscut la Costandinopoli.
216. Dimitrie Hristodulu, grec, crutas, elen. - Idem, Nr.
411837, lulie 1. Nscut la Costandinopoli.
217. Nicolai Gheorghlu, grec, dogar, elen. - Cu pasusul
consolatului din Galati NI% 28711836, Ghenarie 5. Nscut la Nasco.
218, Dimitrie Teodoru, grec, cornier, elen. - Idem, Nr.
29811836, Ghenarie 7. Nscut la Andra.
219. Stefan Cristoforu, grec, cornier, britanic. - Cu patenta
consolatului din Bucuresti Nr. 279/1836, Ghenarie 15. Nscut
la Micon.
220. Ion Alexe, grec, circiumar. elen. - Cu pasusa consola-
tului de aici Nr. 146/.1837, Ghenarie 15. Nscut la Corfus.
221. Nicolai Codopan, grec, matrapaz, elen. - Idem Nr.
29/1837, lunie 14. Nscut la Carpenis.
222. Anastasie Codopan, grec, matrapaz, elen. - Idem, Nr.
30/1837, lunie 14. Nscut la Carpenis.
223. loan Costandin, grec, morar, elen. - Cu pasus de la
Galati Nr. 307/1836, Ghenarie 8. Nscut la Misia.
224. Mihail Loizo grec matrapaz, elen. - Idem, Nr. 308/1836,
Ghenarie 18. Nscut la Carpenis.
225. Costandin Moseni, grec, matrapaz, elen. - Cu pasusul
consolatului de aid Nr. 5/1837, lulie 1. Nscut Exarti.
226. Tudor Tudorof, rus, muncitor, rus. - Cu biletul conso-
latului din Galati Nr. 33/1837, Oct. 18. Nscut la Bolgrad din
Basarabia.
227. Mihail loan, grec, matrapaz, elen. - Cu pasusul conso-
latului de aici Nr. 3511837, Oct. 19. Nscut la Carpenis.
228. Nicu Gheorghiu, grec, matrapaz, elen. Idem Nr.
4511837, Oct. 3. Nscut la Megara.
229. Hristea Nicolau, grec, matrapaz, elen. - Idem, Nr.
47/1837, Oct. 21. Nscut la Megara.
230. Hie Snegher, ovreiu, croitor. - Cu adeverinta din 27
lulie 1837 a consolatului elinesc de alci, prin care arat ca dup
porunca cons. din Bucuresti prusienesc, i s'au luat pasusul i s'au
trimis acolo artndu-se de sudit prusienesc. Nscut la Chinisberg
In Prusia.
www.dacoromanica.ro
 CONMCA LOCUITORILOR BRAILEI LA 1837 51
amnsmilmaceenza.. 11112.11111.17311=SECain

231. Samuil Leibo, ovreiu, croitor, prusia. - Cu patenta cons.

din lasi Nr. 172/1837, Nscut la Pozne din Prusia.
232. Maer Elvaserman, ovreu, croitor, prusia. - Cu patenta
cons. din Galati Nr. 213/1837, Ghenarie 1. Nscut la Brasla din
Prusia.
233. landl Niverson, ovreiu, croitor. - Asemenea precum de
la cel de la Nr. 230. Nscut la Poizna In Prusia,
234. Emanuil Mihail, grec, muncitor, elen - Cu pasusul cons.
de aid Nr. 28/1837, Augost 11. Nscut la Scapelo.
235. Dimitrie Costandin, grec, cgrciumar, elen. - Idem Nr.
34/1837, Augost 22. Nscut la MesoIong.
""-- 236. loan Mihail. grec, matrapaz. - Idem, Nr. 38/1837, Oct.
19. Nscut la Nigripon.
237. Hristea loan, grec, matrapaz, elan. - Cu pssusul conso-
latului de aici Nr. 34/1837, Oct. 19. Nscut la Carpenis.
238. Stan Antonin, grec, matrapaz, elen. - Idem Nr. 36/1837,
Oct. 19. Ngscut la Megara.
239. Stamate Nicolau, grec, mariner, elen. -- Cu pasusul con-
solatului din Galati Nr.286/1836, Ghenarie 5. Nscut la Amargo; avnd
mai Inainte potentg fratozeascd a consolatului din Galati din 1836,
lunie 13, WA numr.
240. Costandin Atanasiu, grec, morar, elen. - Cu pasusul
consolatului de aici supt Nr. 43, anul 1837, Augost 30. Nscut
la A tena.
241. Hai Veisinberg, ovreiu, croitor. - Cu adeverinta ca
acelui de la Nr. 230, din leat 1837, Oct. 30.
242. loan Dimu, grec, matrapaz, elen. - Cu pasusul conso-
atului de alci Nr. 4111837, Oct 21. Nscut la Carpenis.
243. Andricu Vechil Haris, grec, arendas, elen. - Cu pasusul
consolatului din Galati Nr. 223/1835, Noemb, 19. Numitul a artat
c sade la satul Pistroiu, unde nu s'au Inscris. Zice cd Inplinindu-s
sorocul moii, sau aici vine s se aseze, ori In al parte, dup al
sn enteres.
244. Apostol Vasiliu, grec, mariner, elen. - Cu pasaportul
consolatului din Galati Nr. 306/1835, Ghenarie 8. Nscut la Sira.
245. Teodor Gheorghiu, grec, mariner, elen. - Idem, Nr.
293/1836, Ghenarie 6. Nscut la Sira.
246. Solomon Haimovici, ovreiu, sepcar. - Cu adeverinta ca
a acelui de supt Nr. 230. Leat 1837, lulie 29. Nscut la Puzna.
247. Haim Serban, ovrelu, croft or, britanic. - Cu patenta
consolatului din Galati Nr. 62/1837, lunie 1. Nscut la Ovrano din
Englitera.
248. Costandin Teodor, grec, dragoman, britanic. - Cu pa-
tenta consolatului din Bucuresti Nr. 202/1836, Ghenerie 21. Ngscut
la Costandinopoli.
249. Vlnan Velciu, grec, rn uncitor, elen. - Cu pasaportui
consolatului de aici Nr. 51 /1837, Oct. 21. Nscut la Constandinopoli.
250. Dimitrie Esesamatol, grec, muncitor, elen. - Idem, Nr. 50.
www.dacoromanica.ro
52 ION VIRTOSII
41100.7270.70.3...3- "ACact WS= man' 7.1EXIAVS4-1. el....L.FIC.Ciar

251, Gheorghie Atanasiu, grec, tufecciu, den. - Idem din

Galati Nr. 270/1836, lanuarie 4. Nscut la Misolonghi.
252. Teodor Pascu, grec, dragoman, elen. - Cu pasusul con-
solatului de aid Nr. 40,1837, Oct. 20. NAscut la Carpenis.
253. Ion Vasiliu, grec, cfrciumar, den. - Idem, Nr. 39. Ns-
cut la Megara.
254. Sterie Chiru, grec, cIrciumar, elen. - Idem, Nr. 38.
NAscut la Carpenis.
255. Mihail Pull, grec, Mean, elen. - Cu pasusul ghenerali-
cescului consolat din Bucuresti Nr. 19/1836, Sept. 25. NAscut la
Basarabia.
256. Teodor Elefterie, grec, cIrciumar, elen. Idem, din
Galati Nr. 29211836, Ghenarie 6. NAscut la Mesemuria. Ins acelas
pasaport al tata-sAu incetat din viat.
257. Anagnosti Nicolau, grec, mariner, elen. - Cu pasusul
consolatului din Galati Nr. 27811836, Ghenarie 5. Nscut la Aria.
258. Panaiot Anastasiu, grec, mariner, elen. - Idem, Nr.
27511837, Ghenarie 5, NAscut la Scope],
259. loan Gheorghiu, grec, cioban, elen. - Cu pasnsul con-
solatului de aici Nr. 5211837, Oct. 22. Nscut la Carpenis.
260. Anastasie loan, grec, drutas, elen. - Idem, Nr, 3711836,
Dechemvrie 21 Nscut la Mesolonghi.
261. Stoica Sideri, grec, dragoman, den. - Idem, Nr.46/1837,
Oct. 21. NAscut la Carpenis.
262. Teodor Dima, grec. dr ago ma n. . elen. - Idem Nr.
1711837, lule 4. Ngscut la Carpenis.
263. Zaharia Eliad, grec, dulgher, elen - Cu pasusul ghe-
neralicescului consolat din Bucuresti No. 3/1836, Ghenarie 1. NAscut
la Nasco.
264. Niculai Eliadi, grec, dulgher, den. - Cu pasusul conso-
latului din Galati Nr. 197/1835, Oct. 16. NAscut la Nasco.
265. loan Nicolau, grec, dulgher, elen. - Cu pasusul conso-
latului de aici Nr. 24/1837, Ionic 4. NAscut la Carpenis.
266 Toma Petru, rus, dulgher, rus. - Cu biletul consolatului
din Galati Nr. 32/1837, Oct. 28. Nscut la Bolgrad.
267. Anastasie loan, grec, cfrciumar, elen. - Cu pasusul con-
solatului de aici Nr. 17/1837, Julie 4. NAscut la Carpenis.
268. Petre Dimitriu, grec, muncitor, elen. Idem Nr. 4811837,
Oct. 21. Nascut la Agrafa.
269. ,Gheorghie loan Hagi, grec, matrapaz, britanic. - Cu
patenta consolatului din Bucuresti Nr. 20711836, Ghenarie 29. NAs-
cut la Aghia Mavra.
270. 'Mime loan Hagi, grec, matrapaz, britanic. - Idem Nr.
163/1935, Augut. Nascut la Aghia Mavra.
271. Gheorghie Dimitrie, grec, cIrciumar,lelen. - Cu pasusul
coasulatului din Galati Nr. 8411835, Iulie 1. NAscut la Carpenis.
272. Dimitrie Gheorghiu, grec, cIrciuMar, elen. - Idem,
Nr. 86. www.dacoromanica.ro
 CONDICA LOCIIITORILOR BRAILEI LA 1887 83

273. Evanghelie Gheorghiu, grec, circiumar, elen. - Idem,

Nr. 85.
274. Teodor Dimitriu Docu, grec, cgpitan de pote, britanic.-
Cu patenta consolatului din Bucureti Nr. 119/14/1837, Augost 15.
NAscut la Eptanisos.
275, Costandin Lupoin, basarabean, dulgher, rus, - Cu bi-
letul polcovnicului de volintiri Leprantie Nr. 683, lunie 30/1829.
NAscut la Potavra peste Prut, i cu biletul cons. din Galati Nr.
30/1837, Oct. 25.
276. Petre Triscoi, rus, morar, austriac. - Cu patenta aghen-
tului din Bucureti Nr. 2149, 1834, lulie 30. Nscut la Ragusa.
277. Leizer Hert Gaiser, ovreiu, cizmar, austriac. - Idem, Nr.
129811834, Iulie 30. NAscut la Stanislav din Galitia.
278. lacov Avram Sale, ovreiu, croitor calla, austriac. -
Idem, Nr. 513/1836, Nemvrie 1. Ngscut la Feteran din Galitia.
279. Eliat Poltura, ovreiu, croitor calfg, austriac. - Cu pa-
uul K. K. din lai 102311836, lunie 27. Ngscut la Brodi din Galitia.
280. Mihail Hrisfodulu, grec, arenda, elen. - Cu pa supl
consolatului de aici Nr. 32/1837, Julie 15. Ngscut la Mesolong.
281. ChirilA Mihail, rus, pescar, rus. - Cu patenta aghentului
din Iai Nr. 1811836, lulie 24. Ngscut la CHmutu din Bucovina.
282. Pricopie Sainoilovici, rus, cojccar, rus. - Cu biletul
consolatului din Galati Nr. 20/1837, Martie 3. Ngscut la Basarabia.
283. Petre VaAlescu, rus, muncitor, rus. - Idem, Nr. 37/1837,
Noemvrie 3. NAscut la Bender.
284. Merioricincom, rus, muncitor, rus. - ldem.
285. Ivanciu Simaocinovici, sIrb,12Acan, rus, - Idem Nr. 3/1837,
Fevruarie 7. Ngscut la TIrnova.
286. Ivan Brodesco, rus, muncitor, rus. ldem Nr. 7/1837,
Martie 14. NAscut In Rusia la satul PArlita.
287. Pashale Chiriac, grec, croitor, elen, - Cu pasupl din Ga-
lati Nr. 341(1836, Fevruarie. NAscut la Micona.
288. Cozma Belsaiov, rus, muncitor, rus. - Cu biletul aghen-
tului din Galati Nr. 36/1837, Noemvrie 3. Ngscut la Basarabia.
289. Nicola Vlad, bulgar, circiumar, rus. - ldem Nr. 52/1837,
Noemvrie 8. NAscut la Eschizaara din Bulgaria.
290. Nicolai loan, grec, dragoman, elen. - ldem, Nr. 24511835,
Dechemvrie 17. Nscut la Nivadia.
291. Anastasie loan Contopinez, grec, muncitor, britanic. -
Cu biletul consolului elinesc Nr. 3011837, lunie 14. NAscut la lzmail.
292. Dumitru Gheorghiu Holteiu, grec, dragoman, elen. -
Idem, Nr. 23/1837, lunie 8/1. NAscut la Clitra la Agrafa.
291 Gheorghe Mincu Holteiu, romn, dulgher, elen. - Idem,
Nr. 8/1837. lunie 811. NAscut la carpeni.
294. Anastasia loan grec, negutAtor, britanic. - Cu putenta
consolatului de aid Nr. 231/1837, Martie 24, NAscut la Teserniere.
1/3. Cstea Stamatache, grec, clrcimar, rus. - Cu biletul sta-
rostei de aid, fail numgr, din armi 1837, Oct. 27, Intru care arat

www.dacoromanica.ro
64 ION VIRTOSI7

c ar fi avut paps, cu Nr. 634, de la Novergia, Malorasia, care

I-au trimis spre !noire. NAscut la loanina.
296. Eremia Teodor, rus, muncitor, autsriac. - Cu pasus de
la Lemberg din leat 1836, tulle 28. Nscut In Basarabia. R.ArnAind
cu acesta fiiu-sgu Eremia, cci tatas.Au a murit.
--- 297. Spiridon Zulea, grec, negustor, britanic. - Cu patenta
gheneralicescului consolat din Bucuresti din leat 1836, Ghenarie 20,
Nr. 169. Nascut la Parga.
298. loan Elefterie, grec, corAbier, elen. - Cu pasusul ghe-
neralicescului consolat din Bucuresti Nr. 282/1836, Ghenarie 5. Ms-
cut la Livadia.
299. Anagnostie Anastasiu, grec, bAcan, britanic. - Numai
cu adeverinta consolatului de aici a are Igsat pasusul la consolatul
din Galati spre !noire ; din anul 1837, Sept. 29. Nscut la Odesa.
300, Grigorie Hristane, grec, grdinar, austriac. - Cu pasus
rusesc de la Odesa, coprinzAtor a este supt protectia austriaceasc
din leatul 1834, Sept. 30. N6sout la Prodi In Beligrad.
301. Matei Siganosic, ceh, cizmar, prusia. - Cu pasusul con-
solatului din Bucuresti Nr. 249/1830, August 18. Nscut la Pozni
In Lehiia.
302. Costea Gltialama, grec, matrapaz, elen. - Idem, Nr.
10/1836, Sept. 8. N6scut la Carpenis.
303. Stanciu Gheorghiu, grec, matrapaz, elen. - Idem Nr.
9/1836 Sept. 8. Nscut la Carpenis.
304. Pavel Formancovechi, ceah, croitor, prusia. - Idem, Nr.
163/1830, lulie 4. Nscut la Poznia.
(305.55nase Scarlat, ceah, cIrciumar, britanic. - Cu patenta
consolatulai din Bucuresti NI% 20911830, Ghenarie 29. Nscut
la Corfus.

Acotia nu s'au aredat la comisie, jiind dusi dupd ale lor enteresuri.

306. Gheorghe Parascu 322. Teodor Anastasiu

307. lonache Lefter Caicciu
308. Gheorghe Carateodor
309. Mihale Vasiliu
310. Usta Nicolai Gheorghiu
311. Gheorghe Usta Nicola
312. Costandin Reizu
313. Gheorghie Cochinos
314. Lutu Sterie ce-i zice si Arghir 330. Chiriacos Dimitriu
315. Antonie Ghelinghiru
316. Nicolai ArnAutu
317. loan Nichita
318. loan sin loan Nichita
319. Dumitru Grecul
320. Mihale Grecul
321. Mastor lane
323. Lefter Costandin
324. TIMM MosImurluos
325. DOM BIM Ill Inn CIE111
326. Costandin Dimitriu
327. Sotir Reizu
328. lane Stamate
329. Ivancea Mungiu.
331. Nicola Cojocaru Lobadin
332. Petre tefanovici Ciobotarul
333. lacomi Dimiianos
334. Haralambie Gheorghin
335. Smil Hertco Caimberg
336. lenache Hagi Vasiliu
337. Gheorghe Ivan Ghemitiu

www.dacoromanica.ro
 CONDICA LOCUITORILOR BRAME LA 1831 55

338. Ivan Adam Curba Semigiu 372. lane Gheorghiu

339. Vanghele Zulea
340. TAnase Zulea.
341. Dracos Chir. Mesimvrianos
342. Ilia Popovici
343. Polihronie Dimitilu
344. Gheorghe Sicoviciu
345. Dorotei Cozmin Lipoveanu
346. Gheorghe Sachltu.
347. Apostol Dracu Cotropli
348. Dimitrie Nicola
349. MArgArit Lefter Reizu
350. lane sin Mrg grit Reizu
351. Gheorghe Hamann
352. Nicola nepot lui TAnase Scar lo 386. Nan Teoharitu
353. Zelos Petrapos
354. Gheorghe Dimitriovici
355. Costandin Musliu
356. Costandin Cup li
357. stefan Teodoru
358. Apostol Gheorghiu
359. Mihail Chhirllovici Circiumr rul 392. Vasilache Scurtu
360. $tefan larcu
361. DIEM! MOM MINIMS
362. Alexandru Adam brat Codrat 395. CApitan Franguli
363. Anghelache Zamfiriadis
364. Dimitrie Pastramagiu
365. loan Liciu
366. loan BrAileanul
367. CAlin Braoveanul
368. CAlin Satir Casapu
369. Manu Sfarztnan
370. $mil Baemberg
371. Milea loan Cazangiu
373. Hagi Mogirdici
374. Chirill Ivanovici
375. Nicolae lane Slimnaliu
376, Pendu Mihail
377. Efetropie Costandin Mecuris
378. loan Papazolu
379. Vasilache Bqliu
380. loan Timba
381. Emanuil Balduridis
382. Dimitrie Zigoni
383. Anastasie Anastasiadis
384. loan Hagi Procoplu sau IonitA
385. Stefani Chiriac
387. Petrache Hagi Avram
388. Dionisie Dedornanul
389. Dionisache Cavadias
390. Manolache RoatA
391. Hie Pardichidis
393. Teodor Teodorovici
394. Teohar Caridia
396. Costandin Giuvana Cafegiu
397. Nicolae Simu
398. Giurovici Italianul
399. Andrei Italianul
400. Nicolae Braoveanul
401. Simion Simionovici
402. loan Minovici
403, tie Popovici
404. Panaiot Petala

Sudifi ce s'au 0st1 prin satele judefului Brgila.

405. Ion $andru Brebenel, ardelea, plugar, austriac. - Cu
biletul aghentului din Br Alta Nr. 102, anul 1837, Ghenarie 16. NAs-
cut la SAcele.
406. Gherasim Boropcenco sau Luchian, rus, &gar, rus. -
Cu papportul gheneralicescului consolat din Bucnreti Nr. 180 anul
1832, Mai 17. Nscut in Basarabia.
407. Strohim Bericenco sau Trofim, rus, plugar, rus. - Cu
biletul consolului din Galati Nr. 176 leat 1837, Februarie 12. NAscut
in Basarabia.
408. Ivan GialA sau Rupcenco, rus, plugar, rus. - Cu biletul,
idem, Nr. 177 anti!, 1837, Februarie 12. N Ascut in Basarabia.
www.dacoromanica.ro
88 ION VIRTOSII

409. Ivan Belicenco, rus, plugar, rus. - Cu biletul, idem Nr.

26 anul 1837, Mai 17. Nscut In basarab:a.
410. lurcu burlacu, rus, plugar, rus. - Cu biletul, idem Nr.
10 anul 1837, Martie 17. Nscut in Basarabia.
411. Tudosie Burlacu, rus, plugar, rus. - Cu biletul, idem
Nr. 25 anul 1837, Februarie 12. Nssut In Basarabia.
412. Eftimie sin Simion Scutarul, moldovean, plugar, rus. -
Cu biletul starostei de Focani, f. n., anul 1837, Sept. 7. Nscut In
Basarabia.
413. Nicolae sin Slmion, moldovean, plugar, austriac. - Cu
bilet asemenea din anul 1837, Ghenarie 14. Nscut la Bir lad.
414. loan Grdinarul, moldovean, plugar, austriac. - Cu bi-
letul starostei BMW Nr. 1094, anul 1837, Ghenarie 12. Nscut la
Fulticeni Moldovii.
415. Grigore sin Rusin, rus, austriac. - Cu biletul starosti
de Focsani din anul 1837. N.Iscut la Isaccea.
416. Demcul Marchitanul rus, plugar, rus. - Asemenea.
417, Timoftei, rus, !Agar, rus. - Cu biletul consolatului din
Galati Nr. 46 anul 1837, Noemvrie 6. Nascut In Rusia.
418. Radul Gheorghe Prvul, ardelean, plugar, rus. - Cu bi
letul starosti de Focani, 1836 Februarie 14. Nscut in Braov.
419. Gheorghe Solomon, ardelean, plugar, austriac. - ldem.
420. Stan sin Radul Bogdan, ardrlean, plugar, austriac.-Ideml
421. Ion Cirstocea, ardelelea, plugar, austriac. - Cu biletu.
starosti Brili Nr. 106, anu11837, Ghenarie 20. NAscut la Trlungini.
422. Ion Gofleac, ardelean, plugar, austriac. - Cu pasaportul
consolatului din Bucuresti Nr. 127711837. Nscut la satul Mindra.
423. Stanciul sin Dinul, cei zice i Constandin, ardelean, pin-
gar, austriac. - Cu biletul starosti de Focsani, Nr. 59, anul 1836
Mai 6. Nscut la satut Lungu.
. 424. Nit chian, ardelean, plugar, austriac, - Cu biletul sta-
rosti Brili, anul 1837, Dechemvrie 29. Nscut la chei.
425. Radu sin Radul Clinciu Furciu, ardelean, plugar, austriac
- Cu pasaport din leat 1836, Ghenari 17, Nr. 5691 revizuit de la
vama Santului. Nscut in Sacelea.
Dou zeci si unu cei din sate sucliti.
Trei sute cinci cei din orasul Brila cu documentri.
, Peste tot patru slte dou zeci i sase suditi aflati In ora1.11 i
satele judetului BrAila. Una sut ce nu s'au artat cu documenturi
fiind dui pentru ale lor enteresuri, cari in urrn s'arat.
D. Flcoianu
M. ampulungeanu
Secretar, G. Mracineanu

www.dacoromanica.ro
BRAILA CARE S'A DUS.,. BRAILA CARE SE DUCE 1)
FIGUR1 DISPAIIDTE, FIGURl NEDITATE. ALISTOCRATIA INTELECTUALA A ORAWLIII IN
ARMONIA PCLITICEI, POEZIEI I MUZICEL 0 PERLA. A ELOCIrENTEI ROMANE
AL. DJUITARA MINIS nar, ORATOR, ZIARIST. POET *I PICTOR.
de D. RARNABATT.

Fiu al Brailei, unde i avea fieful electoral, Al. Djuvara,

prin talentul. activitatea si situafiile politice ce le-a avut, a de-
Vasil sfera provinciala, fiind o personalitate stralucita a politicei
farii, o perla a elocinfei romanesti, un talent de Intaia mana.
Deseori deputat al Brailei, Al. Djuvara a fost ministru al
Justifiei in guvernul prezidat de D. A. Sturdza, apoi ministru al
Industriei si Comerfului, iar in 1909 ministru de externe -a
fost ministru inteo epoca in care portofoliul era legitim ravnit
de vre-o suta de oameni de elita intelectuala i sociala, In care
un Oh. Panu nu a putut fi ministru, in care politica numara o
pletora de valori, adevarafi mad proprietari de idei", dupa
spirituala expresie a lui C. Anion.
A fost Insa mai mull decal un simplu ministru, ori card
valoare Infalisa inaltul port in acele vrernuri : o podoaba a ora-
toriei, un autentic talent, un prestigios artist.
Titu Maiorescu, atat de rezervat in aprecieri, atat de sgar-
cit In elogii, cu prllejul discursului rostit de Al. Djuvara in
1887, la discufia raspunsului la Mesaj, a scris despre aces! dis-
curs : Ca forma literara discursul e unul din cele mai fru-
moase din cate s'au finut in Parlamentul roman i ca miez unul
din pufinele insemnate ale acestut Parlament".
L'arn auzit deseori vorbind, in Parlament, la Intruniri pu-
buice - in deosebi in sala Dacia - la banchete politice, fiind
fascinat de magia lui verbala, dia a carei feerie fasnea fosfo-
rescenf a intelectuala.
i ciudat, acest mare orator era lipsit de mijloacele fizice
necesare genului. Ca statue& ca Infafisare nu avea nimic impu-
nator. Era mititel, slab, palid, plapand si firav.
1) Manzi Cnrentul" a Scut Ji a publicat o anchela la Brlila in 1936. Redactorul ziarului, d.
D. Rarnabatt, a evocat an un deosebit talent Vieata Ballet i oamenii ei reprezentativi de la inceputul
secolulni nostru. Evocarea aceastit merita ag fie reprodus6 in paginile revietei noastre, care are menirea
al adune la un loe tot ce se poste adanci cnnoaterea vietii brdilene 1
ing, G. T. M

www.dacoromanica.ro
S8 D. RARNABATT

Glasul nu avea registrul impus de oratorie : era voalat,

suferind uneori de extinctiuni vocale, vecine sincopelor. Si to-
tusi... totusi, banuind insuficientele fizice, a:Jost un mare orator.
Nicl istoricul Demostene nu avea presligiul fizic, ce l'a avut
un Mirabeau, cu toata slutenia lui.
A fost un mare orator fiindca forta lui intelectuala era
pusa in miscare de clocotul interior, de un temperament sensi-
bil, vibrant, impetuos chiar, gasindu-si expresia inteun ritm
comunicativ i impresionant, in accente, cand lirice, cand ful-
geratoare, in plastice imagini literare.
Imi amintesc de o magistrala executie aplicata in Camera
junimistilor. junimistii aveau talente, nu aveau insa forta elec-
toral& Proportional nu ar fi putut obtine astazi necesarul de
doi la surd. Totusi figurau in Parlament. Era o opozitie miluita,
ceeace nu o impiedica sa se dedea la un aspru criticism verbal
al guvernului. Situatia aceasta anormala 1-a facut pe Al. Djuvara
sa le strige in Camera inteun fulminant discurs : Sunteti niste
cersetori fudui" - expresie care a prins in acea epoca.
Imi mai amintesc de cuvantarea lui de adevarata arta, in-
suletita de miscare i lirism, scanteind de imagini, improvizata
la un banchet dat la Ramnicu-Sarat in cinstea lui Ion I. C. Bra-
tianu, wf al partidului liberal, sef al guvernului. Sala era impo-
dobit cu chilimuri romanesti, vechi i noui - o armonie de
vii culori, pitoresc si archaism evocator. Oratorul a pornit de
la aceasta tema : chilimurile, vechi isvoade, in care cronicarul
anonim, geniul neamului si-a scris poezia i povestea, pentru
a-gi extinde ochirea scrutatoare, pentru a-si revarsa verva lirica
asupra situatiei politice si sociala a vremei, sfarsind cu inchi-
narea cuvenita sefului. Al. Djuvara a fost mare orator, fiindca
in afara de nativitatea talentului, ca i fratele lui, Trandafir,
era o fire de esenta literara i artistica.
A fost un stralucit ziarist. A sells la ziarul ,,Romanul" sub
conducerea lui Take lonescu si C. Dissescu. A fondat ziarul
L'Etoile Roumaine" (1885-1888). A publicat versuri i poezii
in Literatorul" lui Al. Macedonschi i in Revista Literara" a
lui Th. M. Stoenescu si St. Velescu.
Al. Djuvara - fapt putin cunoscut - a fost in liner*
pictor. Student in drept la Paris, a expus la Salonul oficial un
tablou care a fost remarcat. Ar fi putut fi un mare pictor. Dar
ce putea da pe acele vremuri pictura in tam romaneasca unui
Mar legitim ambitios ca Al. Djuvara.
AL Djuvara nu-a avut boeria situatiei sociale si sufletulai
unui Th. Aman : nici patima, c bsesiunea, halucinatia artei unui
Grigorescu, care pornind, umil iconar a ajuns eel mai mare pictor
al uleiului.
S'a aruncat cu toata vigoarea inteligentei i pasiunea tern-
peramentului in politica. A fost de cateva ori ministru. De-ar
fi facut pictura ar fi ramas de la el ceva mai mult, mai d .ra-
bil, poate regale...
www.dacoromanica.ro
 BRAILA CARE S'A DUEL. BRAILA CARE SE DUCE S

0 GLORIE LOCALA.: CHR. I. SIMOTTI

Inteligent, cult, bogat prin mo$tenire, generos $1. bun, du -

cand un trai larg, cu casa ospitaliera deschisa prietenilor per-
sonali, ca $i personalitafilor politice ale farii, care veneau pe
aci, Chr. I. Suliotti a fost o adevarata glorie locala, amintirea
lui ramtmand vie si astazi intre braileni. Intelectual distins, a
%cut politic, ziaristica, atat in presa locala, cat i hi presa din
Capita la, ca i literatura.
Doctor in drept, cu studiile universitare la Paris $i Geneva
- apoi doctor in litere $i filosofie de la Berlin, Suliotti a intrat
in magistraturai pe care o parase$te pentru a se consacra politicei.
A fost $ef al partidului conservator din Braila, in mai multe
randuri deputat, de doted ori primar al oraplui, imparfind leafa
lui la saraci.
Pentru a ne da seama de insusirile intelectuale ale acestui
orn de elita $i umana i sociala e suficient sa citam titlul catorva
din nurneroasele lui scrieri : Suicidul $i Duelul, Filosofia Drep-
tutu!, Compedium de Philosophie, Despre Metafizica" (ramasa
in manuscris).
A colaborat la Literatorul" lui Al. Macedonschi publicnd
intre alte studii de politica $i filosofie : Stiinf a politica a Omu-
lui de Stat". Ochire asupra istoriei $i filosofiei Logica", etc., etc.
Umanist excelent, perimat de poezia clasica a tradus direct
din limba elina mai multe fragmente din Iliada".
Casa lui din strada numita astazi General Praporgescu,
fostul cartier Saint-Germain al oraplui, casa cu scara de mar-
mora de Carrara, care a costat pe vremurile acelea 60 mii lei,
era faimoasa in toata Braila prin luxul interior, pentru viala ce
se ducea acolo, prin distincfia oaspefilor.
Aci trageau tofi frunta$ii partidului Conservator. Aci au
fost gazduifi, intre alfii, Gh. Gr. Cantacuzino (Nababul) Take
lonescu, Gh. Manu.
Spre sfar$itul viefei, Suliotti, poate simfind apropierea morfii
timpurii, poate din curiozitatea intelectual a unei minfi ispitita
de toate marile probleme ale vremei, poate datorita faimei ce
o dase spiritismului Hasdeu in fara noastra, a facut numeroase
experienfe spiritiste, and casei sale un nou prestigiu. La unele
din aceste sedinfe a participat $i marele nostru chimist dr. Istrati,
intimul lui Ha$deu care la fel cu marele savant Charles Richet
si ilustrul chimist englez Wiliam Crooks, credea i practica
spiritismul.
Cincinat Pavelescu, pe acele vremuri magistrat in Braila,
eternul trubadur $i eternul oaspete, participa la aceste $edinf e...
cu epigrame inofensive i madrigale $agalnice inchinate frumoa-
selor cucoane, care faceau $1. ele spiritism. Cincinat se mulfu-
mea sa faca spirit.
-
Suliotti a murit In anul 1908 in vrsta de 54 ani In plina
eflorescenfa intelectuala, in mijlocul bogafiei, luxului, stimei
www.dacoromanica.ro
60 D. EARNABATT

generale a concetafenilor lui, in mijlocul aristocraticelor desfa-

tari de ordin intelectual i material, lasand unanime regrete.
Destinul are justifia lui imanenta : daca da totul cu o mana,
apoi cu cealalta mana la totul repede inapoi. Aitfel ar fi deses-
perant pentru acei carora nu le-a dat nimic.
POETUL COLONEL TIT SERRXNESCU. - POETUL I CEL C111E I-A PUS ROMANTELE
tU MUZIC, SENIORUL SOCIAL CAVADIA SE INSPIRA DELA ACEIASI MUZA.

Vasile Alexandri scriind o prefata volumului de versuri

zitatea lui -
a lui Carol Scrob - a facut-o i p'asta in noblefea i genero-
spunea de Carol Scrob ca. are doua virtu% doua
mandrii : aceia de a fi ostas, aceia de a fi poet.
Definifia s'ar fi potrivit mai bine, s'ar fi potrivit de minune
lui Th. Serbanescu. A fost un adevarat ostat, un bray, fiindca
la isbucnirea razboiului Independenfei, fiind prefect de Cahul,
demisioneaza din acest post si merge pe campul de lupta.
A fost un adevarat poet, poet delical, sensitiv, sentimental,
cantaref al iubirei - un stranef)ot al lui Heine, fara pointa insa.
Romanfele lui, puse in muzica, au facut epoca. Au urnplut
cu armonioasa lor rezonanfa sufletul vremei, Or. Ventura, care
nu era numai un eminent ziarist, faima venerabila si spirituala
a profesiei noastre, ci si un excelent muzician, a facut muzica
romanf ei lui Th. $erbanescu.
Doui ochi am iubit in a mea viatei !
S'a intamplat inca ca Ventura sa aiba un ochi evident al-
terat. $i a tunci ironia populara a parodiat astfel versurile :
Doui ocht am iubit in a mea viatei !
Unul chior i altul On de albeate !
Se canta i muzica serioara, se canta i parodia, ambele
bucurandu-se de o egala popularitate.
Cele mai multe din poeziile lui $erbanescu au fost puse
in muzica de bunul su prieten George Cavadia.
Il revad pe Cavadia in Parlament : figura de simpatie, cu
parul mare, carunt, ondulat pe spate, incadrata inteo barba se-
nioriala, figura iradiind inteligenfa, bunatate, bonomie vesnic
surazatoare. Un adevarat boer al vremei, artist innascut, muzician
fin si pasionat.
Romanfa lui Th. Serbnescu Sarutul" push' in muzica de
Cavadia a vibrat prelung, staruitor cu accentele ei duioase, in
sufletul generafiei de pe atunci.
Ah, le-am seirutat odatei i cnd ale noastre buze
Cu ateita amor i foc Tremurnd s'au desprtit
bleed luna spimntatei Paseirea cnta in frunze
Privind s'a oprit pe loc. Soarele ardea cumplit.
www.dacoromanica.ro
 BRAILA CARE S'A DUEL. BRAILA CARE SE DCCE 61

...Am transcris versurile din memorie. Regret c nu pot

reproduce si melodia care-mi umple eu rezonantele ei indepar-
tate urechia, asa cum ecoul undelor marine starue s vibreze
inteo scoica.
S'a intmplat ns un lucru straniu, amintind in proza si
egoismul modern ceva din spiritul academlilor platoniciene. Poetul
si muzicantut iubeau aceiasi femee. serbdnescu fcea versurile,
inspirate de ferneea-muza. Cfcadia, i exprima dragostea pen-
tru aceiasi femee, punandu-i-le in muzic.
Cel preferat a fost poetul... Dar prietenia intre poet si
muzician nu s'a stricat.
Poetul Th. 5erbnescu era unchiul d. prof. I. Petrovici,
fostul ministru.
...Braila care s'a dus... S'a dus cu ea, nu numai atata
bogatie, ci i atata aristocratie de vie& atata farmec i poezie I

www.dacoromanica.ro
 DOCTORUL CONDURISI
de dr. C. PMZIS

Sunt dator st exprim mull regretatului meu confrate recu-

nostinfd pentru primireu frateased si dezinteresafd ce-a facut-o
unui tartar doctor, acum 42 de ani cand am venit in acest oras.
Am gasit in el un adevarat frate mai mare, care m'a condus
in practica medical& m'a sprijinit in primii mei pasi ca i in-
totdeauna, onorndu-m s.i fiu colaborator el doctorul desa-
vOrsit, distins si cu renume.
NOscut acum 88 de ani in cea mai mare din insulele Io-
niece, in insula marinimosilor Chefaloniei dup expresia lui
Homer, a isprvit la Athena studiile sale literare i medicale
inteun mod stralucit.
In urrn la Paris capt doctoratul in medicina i infra ca
asistent la Sainte-Anne.
Dar natura lui setoas l impingea mereu la studii largi
superioare, literare i istorice si in acest scop frequenta bi-
bliotecile mari de acolo.
Mai arziu it gsim la Roma si Vatican, ocupandu-se cu
studiile istoriei eclesiastice si ale dreptului canonic,
Cultivat in spiritul autorilor clasici, nu se desprtea ni-
ciodat de preferatul lui Platon cel divin, la care gOsea o mare
desftare sufleteased, studiind principiile lui i folosindu-1 ca
isvor de inspiratie pentru numeroasele sale articole, care in-
tretineau pagini intregi in diferite reviste grecesti de pe vremea
aceea. Boa la care l'a firm! in cas ultimii 15 ani, i'a oferit
prilejul s se intoared cu si mai mult ardoare la studiile
lui preferite.
Doctorul Conduris ca medic era foarte edulat ; era insd
prea dezinteresat si bun cu suferinzi ; reusia totdeauna s tan-
prastie pacientului scepticismul, intrindu-i sperantele de recon-
fortare prin felul lui de a vorbi incet cu tact si cu bland*.
E si acesta un secret al reusitei, sigur mai mare deedt dife-
ritele medicatiuni cari - vai - adesea ori dau gres.
Ca presedinte luase permanent al comunitatei elene din
acest oras, a fost acela care daed nu cu mijloace materiale
1) La moartea doctorului Conduris, SCUM 5 ani distinsul nosLru concelgtenn d. dr. Paizis A
eerie frumoasele rtinduri de mai sus. Le publieam si noi, ea sit ilustrAm mai ales rolul important ce
Lau jueat greeii n vista socialli a BrPilei, atat prin culture lor, cat si prin indeminarea lor comer-
ciala. Rolul aceste reese foarte bine pl d n analiza catagrafiei co o publiedm in volumul acesta a
Analelor
lug, G. T. M.
www.dacoromanica.ro
 DOCTORTM CONDURIS 63

proprii, insa cu meritul sau de a convinge a stiut sa indrumeze

bogatasii de dinioara, membrii ai comunitafei, cu coli diferite
infrurnusefarea bisericei pe care gasind-o aproape simpla, a
reusit sa o impodobeasca in interior, asa cum se vede i azi.
Comunitatea elena si-a gasit in el marele conducator, talentatul
reformator i neobositul servitor.
Ca orn de societate cine nu-si aminteste cum era cautat
si venerat ca un adevarat invafat, prefuit pentru vocea lui li-
nitit, pentru spiritul sau scanteietor. Era un adevarat maestru
al conversafiei unde excela prin prezenfa sa de spirit uimitoare
si humorul lui sanatos.
A iubit Romania ca pe propria sa patrie.
Mt gandesc daca in starea in care se gaseste in ultimul
timp elementul grec din oras ca numar i valoare, n'ar fi nimerit
sa spun, c acela ce relateaza Plutarc, cum ca Romanii, au
considerat pe Filopirnen, ca ultimul grec caci dupa el n'a mai
fost alt grec dernn de acest nume, ma gandesc, zic, daca nu
cumva se poate spune acela lucru despre doctorul Conduris,
cel pufin pentru orasul acesta.
Inima lui a incetat sa mi bard dar spiritul lui ales pa-
rasind un trup obosit va phi pe calea unei meritate odihne.
Dr. C. PAIZIS

www.dacoromanica.ro
 REDACTIONALE & ADMINISTRATIVE
- Cu toate greutafile vremurilor de azi, perseveram a
tipari mai departe Analele Br Oiler.
Tradifia celor 10 ani de munch culturald al Analelor
Beal. lei" ; nu ne dau voe s pregethrn romanese.
E o datorie moral fal de cultura 0 sufletul romtinesc sii
nu slhbeasch incordarea silinlelor de cultura, chiar atunci cand
grijile de rasboi se shill-1g in jurul nostru.
Fiindca. pentru apararea patriei, e necesaril eel pufin tot
attit pregatirea sufleteasch, cat este necesar preglirea mate-
riala. *i. noi lucram cu credinfa eh' revista noastr indeplineste
o funcliune de intrire a sufletului.
- Rugrn pe tofi prietenil 0 abonafii nostril sh ne dea,
mai ales in momentele acestea grele, tot sprijinul lor.
- In toamna aceasta, vom organiza un nou ciclu de con-
f erinfe la Br Ha.
- Ruggni pe top .cei ce poart date despre trecutul bra-
ilean, sa ni le comunice.
- La 1 Decembrie va apare Analele BrOi lei", Nr. 4 I 939,
ultimul nurnar pe anul acesta.

www.dacoromanica.ro
elm APRUTE SUB AUSECILE ANALELOR WILE" :
1. Albumul Brilei Veche" de [fig. Oh. T. Marinescu.
2. Colectia Documente privitoare la.Brile - Vot. I.
3. Brdila Veche - Schita a evolutlei istorice, din antichitate piing
In sec. al XIX, de Ing. Gh, T. Marinescu.
4. Cei dintedu ani (1928-34) de reorganizare ai Brilei, dup elibe-
rarea de sub Turci -de loan C. Filiti.
5. Era nou -de M. Manoilescu.
6. loan Penescu, - Animator al Brilei Culturale In prima jum-
tate a sec. el MX-lea, -de I. Vartosu.
7. Activitatea Portului Brila in 1931 faftY de anii precedenfi, de
Ing. insp. G-ral Paul Demetriad.
8. Catagrafia locuitorilor fi a venitului din Judelul Brdila in 1828
de Prof. Mih. Popescu.
9. Asocialia Absolvenfilor $coalei Superloare Camerciale de Bdieji,
istoric i expunere a activitAtii -de Mih. Trufw,
10. Cadre! fizic al Brdiki. de I. Beincil.

www.dacoromanica.ro
 - " ,

"
)
-.6 /1

_ ;,

-
........ ..

, r
s
- 3 - ' __.S."_,=.
- - `-- - ' -1.., ' __ ...... ., ...:
-, -
- ...- - -_.... 7".

;.:
- ' - .---..A-
,.. ,i, .
. _
-
, , -'''
.
-
:1 .
-
-

A
'

--
? .- ' NI " -----, .> '-
__ ,
. .
- --,,,,, -
._ .,
, ..J .-`,-1- ,k__,-, 4 __ 7., -- --- 7 A".
-
_ - : :.
'
1
-,. h

,
.
' ' -1 ' z., - ' ,....,.. / 7"
',I.
5
. '
3
' ' ,- .
.
: ' - 7' .--'
. r .-. , rs , ' -.-7/
,

7-
" -r-
;-e-
-- --.71
:_,Z

.
.61 ,

DUNARMA
-

INSTITUT DE ARTE GRAFICE

.57
.= BRAILA

, .
,\f ,
-
" -r

-
-Iv

.r
-7 I! ..'
. % -'-. ".
4 7
\ .7 ..-

,,' -
-,
"ii
-,5

-s
- .-
,
- e

. -
-

Pretul, Lei www.dacoromanica.ro