Istoria Informaticii Românești Vol. I&II - Prefața

2
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI

APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT
OAMENI, INSTITUȚII, CONCEPTE, TEORII ȘI TEHNOLOGII
Lucrare dedicată Centenarului Marii Uniri din anul 1918
În memoria acad. GRIGORE C. MOISIL, fondatorul informaticii românești

Conținutul articolelor din acest volum nu reprezintă în mod necesar și
punctul de vedere al editorului. Interpretările și opiniile pe care le
conțin articolele aparțin exclusiv autorilor și nu angajează cu nimic
răspunderea editorului sau a editurii.
Reproducerea integrală sau parţială, cu scop comercial, precum și alte

fapte similare săvârșite fără permisiunea scrisă a deţinătorului
copyrightului reprezintă o încălcare a legislaţiei cu privire la protecţia
proprietăţii intelectuale și se pedepsesc penal și/sau civil în
conformitate cu legile în vigoare.
Autorii articolelor din acest volum pot valorifica parțial sau integral
propriile contribuții, fără a cere acordul editorului, doar prin indicarea
corectă a sursei.
ISTORIA ADEVĂRATĂ ȘI RELEVANTĂ ESTE DESCRISĂ DE CEI CARE AU TRĂIT-O
Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii
A c a d e m i a R o m â nă
MARIN VLADA
(editor coordonator)
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI

APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT
OAMENI, INSTITUȚII, CONCEPTE, TEORII ȘI TEHNOLOGII
VOLUMUL I
Capitolul 1
Contextul internațional la apariția și evoluția calculatoarelor
Editura Matrix Rom, București

2019
REFERENȚI ȘTIINȚIFICI:
Acad. Prof. Dr. Mihail-Viorel Bădescu, Preşedinte Divizia Istoria Ştiinţei (DIS) -
Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST), Academia Română
Prof. Dr. Eufrosina Otlăcan, Vicepreşedinte Divizia Istoria Ştiinţei (DIS) - Comitetul
Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST), Academia Română
Copertă: Sigrid Iuhas, Bogdan Jugureanu; DTP: Marin Vlada
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Istoria informaticii româneşti: apariţie, dezvoltare şi impact: oameni,
instituţii, concepte, teorii şi tehnologii / ed. coord.: Marin Vlada. -
Bucureşti: Matrix Rom, 2019
2 vol.
ISBN 978-606-25-0494-6
Vol. 1. - 2019. - Conţine bibliografie. - ISBN 978-606-25-0495-3
I. Vlada, Marin (ed.)
004
MOTTO
„Informatica restabileşte nu numai unitatea matematicilor pure şi a celor aplicate, a tehnicii

concrete şi a matematicilor abstracte, dar şi cea a ştiinţelor naturii, ale omului şi ale societăţii.
Reabilitează conceptele de abstract şi de formal şi împacă arta cu ştiinţa, nu numai în sufletul
omului de ştiinţă, unde erau întotdeauna împăcate, ci şi în filosofarea lor.”
„Aproape toate meseriile pe care cineva le va practica în viitor, de la inginerie la muzicologie,
de la fizică atomică la turism, de la istorie la medicină, vor folosi calculatoarele. Calculatoarele nu
merg singure, ca să meargă trebuie să aibă oameni pricepuţi să le mâie. Ca să ai oameni pricepuţi,
trebuie să îi înveţi: Ce?”
Gr. C. Moisil (1906-1973)
Fondatorul Informaticii din România,
Computer Pioneer Award of IEEE
Mediile din natură sunt guvernate de Limbaje. Omul a inventat calculatorul, limbajele şi
ştiinţele pentru cunoaştere. Prin intermediul calculatorului se prelucrează informaţiile şi
cunoştinţele. Pentru reprezentarea şi prelucrarea informaţiilor calculatorul utilizează limbajele
artificiale. Acest fapt dovedeşte că limbajele au fost inventate nu numai pentru comunicarea
informaţiilor, ci mai ales pentru prelucrarea lor. Prin urmare, Limbajele sunt instrumente ale
gândirii, iar ştiințele sunt modele şi reprezentări virtuale ale cunoaşterii.
M. Vlada, eLSE 2005, CNIV 2010
Informatica a devenit o ştiinţă deoarece utilizează metode, tehnici şi instrumente proprii pentru
investigarea obiectelor şi proceselor pe care le defineşte şi cu care operează. Tezaurul ştiinţific al
Informaticii este rezultatul unor simbioze de cunoştinţe şi cercetări provenite şi de la alte ştiinţe
(matematică, cibernetică, microelectronică, fizică, chimie etc.), şi care prin metode şi tehnici
proprii, şi utilizînd echipamente speciale (sisteme de calcul, dispozitive input/output) prelucrează
informaţii şi cunoştinţe pe care trebuie să le interpreteze, să le transforme şi să le comunice.
M. Vlada, Informatică aplicată, 2012

AUTORI
1. Adrian Adăscăliței, 392 9. Grigore C. Moisil, 110

2. Mihail-Viorel Bădescu, 13 10. Stelian Niculescu, 18
3. W. K. de Bruijn, 159 11. Eufrosina Otlăcan, 14
4. Nick Doiron, 102 12. Gheorghe Păun, 67
5. Mihaiță Drăgan, 361 13. Dragoș Vaida, 186
6. Juraj Hromkovic, 71 14. Ion Văduva, 16
7. Valeriu Iorga, 300 15. Marin Vlada, 21, 60, 71, 189, 212, 225,
8. Angela Ioniță, 344 307, 329, 385, 392
C U P R I N S G E N E R A L
Cuvânt introductiv ...................................................................................... 13

Prefaţă și argumente ................................................................................... 21
1 Contextul internațional la apariția și evoluția calculatoarelor ............ 57

1.1 Conceptul de Computing – istoric și evoluție .............................................. 60
1.2 Cronologia tehnicii de calcul – istoric și evoluție ........................................ 85
1.3 Raport „ACM Curriculum Committee on Computer Science”, USA, 1968 . 110
1.4 Raport „Situația și perspectivele evoluției calculatoarelor”, Europa, 1966 . 159
1.5 Arto Salomaa in the History of the Romanian Theoretical Computer
Science ........................................................................................................... 186
1.6 Apariția și evoluția sistemelor de calcul ...................................................... 189
1.7 Apariția și evoluția societății informaționale .............................................. 212
1.8 Apariția și evoluția limbajelor de programare ............................................ 225
1.9 Apariția și evoluția sistemelor de operare .................................................. 307
1.10 Apariția și evoluția bazelor de date .......................................................... 329
1.11 Apariția și evoluția rețelelor de calculatoare ............................................. 361
1.12 Ideile inovatoare ale apariției sistemului Internet ................................... 385
1.13 From recursivity to the Turing universal machine and Horn clauses ...... 392
Bibliografie generală ................................................................................... 410

Lista cărților de informatică din perioada 1955-2000 ................................ 417
Index autori ................................................................................................ 435
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 11
SECȚIUNI ȘI AUTORI
CAPITOLUL 1
1.1 Conceptul de Computing – istoric și evoluție (M. Vlada, Gh. Păun,

Juraj Hromkovic) ........................................................................................... 60
• Șiințe: dezvoltare, evoluție, schimbări ..................................................... 61
• Domenii majore în Computing ................................................................ 63
• Etape în evoluția Calculus și Computing ................................................. 65
• Scurtă istorie a Informaticii (Gh. Păun) ................................................... 67
• Cum trebuie predate matematica şi informatica? Schimbarea trebuie
să pornească din universităţi (Juraj Hromkovic) ..................................... 71
• Dezvoltarea Computing: concepte, etape și aspecte de evoluție ............ 71
1.2 Cronologia tehnicii de calcul – istoric și evoluție (M. Vlada, Nick Doiron) 85
• Preistorie – antichitate ............................................................................. 85
• Medieval – 1640 ......................................................................................... 86
• Perioada 1641 – 1949 .................................................................................. 88
• Perioada 1950 – 1999 ................................................................................. 93
• Perioada 2000 – 2017 ................................................................................. 99
• The Computing/Computer Museum ....................................................... 100
• First digital computer used, by country – This list is incomplete
(Nick Doiron) ............................................................................................ 102
• Prezicerea viitorului tehnicii de calcul (computing)............................... 108
1.3 Raport al „ACM Curriculum Committee on Computer Science”, USA,
1968 (Gr. C. Moisil) ........................................................................................ 110
• Partea I: Domenii și tematici. Descrierea generală a cursurilor.
Programe de instruire universitară a specialiștilor pentru diferite
grade și activități. Conducerea și organizarea instruirii
• Partea a II-a: Orientarea și cuprinsul detailat al fiecărui curs.
Bibliografie adnotată
1.4 Raport „Situația și perspectivele evoluției calculatoarelor”, Europa, 1966
(W. K. de Bruijn) ............................................................................................ 159
• Evoluția și situația actuală a numărului de calculatoare instalate și
comandate și compararea acestora în diverse țări europene
• Gradul de prelucrare automată a datelor în diverse ramuri de utilizare
• Ramuri angrenate în prezent sau în viitor în automatizare
• Perspectiva dezvoltării pieței de calculatoare până în anul 1975
• Necesarul de specialiști legat de creșterea numărului de calculatoare
în Europa de Vest
• Concluzii, hărți, diagrame
12 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
1.5 Arto Salomaa in the History of the Romanian Theoretical Computer

Science (Dragoș Vaida) ................................................................................. 186
1.6 Apariția și evoluția sistemelor de calcul (M. Vlada) .................................... 189
• Generațiile de calculatoare (computer systems) ..................................... 186
1.7 Apariția și evoluția societății informaționale (M. Vlada) ............................ 212
• Cele 4 valuri ale tehnologiei societății informaționale............................ 212
1.8 Apariția și evoluția limbajelor de programare (M. Vlada, V. Iorga) ............ 225
• Computing: Computer System = Hardware + Software .......................... 225
• Limbajele sunt instrumente ale gândirii: gândirea algoritmică .............. 228
• Conceptele de Proiect și Management, concepte ce au revoluționat
științele, cultura și dezvoltarea societății omenești ................................ 232
• Utilizarea calculatorului și rezolvarea problemelor ................................ 240
• Exemple de programe în diverse limbaje de programare ....................... 243
• Grafica pe calculator, geometria computațională și realitatea virtuală.. 277
• Impactul utilizării calculatorului – noi abordări în rezolvarea
problemelor .............................................................................................. 283
• Câteva aspecte privind activitatea în utilizarea limbajelor de programare
(V. Iorga) ................................................................................................... 300
1.9 Apariția și evoluția sistemelor de operare (M. Vlada) ................................. 307
• Principalele etape în dezvoltarea sistemelor de operare......................... 305
• Pionierate în domeniul elaborarii sistemelor de operare........................ 308
• Tipuri de sisteme de operare .................................................................... 320
• Tehnologia Cloud Computing .................................................................. 324
1.10 Apariția și evoluția bazelor de date (M. Vlada, A. Ioniță)............................ 329
• Concepte, tehnologii și evoluția Bazelor de Date.................................... 326
• Baze de date deductive – Trecerea de la „informație” la conceptul de
„cunoștință” ............................................................................................. 327
• Sisteme de Baze de Date şi Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date
(A. Ioniță).................................................................................................. 344
1.11 Apariția și evoluția rețelelor de calculatoare (M. Drăgan) .......................... 361
• Introducere și argumente ......................................................................... 361
• Teoria grafurilor și tehnologia informației .............................................. 363
• Rețeaua Internet ....................................................................................... 368
• Internetul în România .............................................................................. 376
1.12 Ideile inovatoare ale apariției sistemului Internet (M. Vlada) .................... 385
• Argumente şi context privind dezvoltarea Internetului ......................... 385
• Idei inovatoare şi pionierii Internetului................................................... 388
1.13 From recursivity to the Turing universal machine and Horn clauses
(M. Vlada, A. Adăscăliței).............................................................................. 392
• Contribution of Romanian scientists to the appearance of electronic
computers ................................................................................................. 392
• Calculation Theory and Cybernetics ........................................................ 397
• The first examples of a recursive function which is not primitive
recursive: W. Ackermann and G. Sudan.................................................. 402
CUVÂNT INTRODUCTIV
PARTEA I
În anul 2018, Academia Română a inițiat „Programul Academiei Române de

sărbătorire a Centenarului Marii Uniri”. De asemenea, Academia Română, prin Divizia de
Istoria Științei a Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (DIS/CRIFST),
a organizat Ciclu de conferințe “Istoria matematicii şi a informaticii în România”, în
perioada ianuarie-noiembrie 2018.
Alăturându-ne acestor inițiative și programe, Proiectul național ROINFO

„Realizări românești în domeniul Informaticii” 2018-220 (pagina web:
http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info), coord. de MARIN VLADA, și-a propus să elaboreze
studii și cercetări pentru a descrie și explica „fenomenul” apariției, evoluției și dezvoltării
informaticii în România. “Acest demers nu poate fi complet și cuprinzător, fiind un început,
decât dacă avem în vedere diversitatea de variabile în timp și spațiu. Suntem conștienți de
faptul că studiile vor fi caracterizate de subiectivism, fiind vorba de oameni, evenimente,
instituții, procese, teorii și aplicații, metode și tehnologii, evoluții și schimbări etc. De
asemenea, demersul nostru este cu atât mai oportun și major, având în vedere faptul că încă
mai există în viață oameni de știință, profesori, cercetători, ingineri, economiști etc, ce au
trăit în deceniile ’50-’60, când se consolida informatica pe plan mondial și, când s-au
construit primele calculatoare electronice din generațiile I-III” se arată în obiectivele acestui
proiect de o mare complexitate.
Pentru elaborarea volumelor acestui proiect s-a lansat un apel la contribuții, în
luna mai 2018. S-a așteptat de la un public larg aceste contribuții ce au putut fi: articole și
opinii, studii ale unor concepte și teorii, evoluția și dezvoltarea unor programe pentru
dezvoltarea învățământului de informatică, evoluția și dezvoltarea industriei de
calculatoare din România, descrierea unor evenimente prin poze, scheme etc. A rezultat un
cuprins de teme și subiecte structurate în 12 capitole, discutate cu autorii de articole:
http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/iir.
VOLUMUL I intitulat „Contextul internațional la apariția și evoluția

calculatoarelor” abordează următoarele teme: Conceptul de Computing-istoric și evoluție;
Cronologia tehnicii de calcul-istoric și evoluție; Raport al “ACM Curriculum Committee on
Computer Science”, USA, 1968 (Gr. C. Moisil); Raport “Situația și perspectivele evoluției
calculatoarelor”, Europa, 1966 (W. K. De Bruijn); Apariția și evoluția: sistemelor de calcul,
societății informaționale, limbajelor de programare, sistemelor de operare, bazelor de date,
rețelelor de calculatoare; Ideile inovatoare ale apariției sistemului Internet; From
recursivity to the Turing universal machine and Horn clauses.
VOLUMUL II intitulat „Contextul național privind fondarea și evoluția informaticii
românești” abordează următoarele teme: În anul centenar 2018/2019, întâlnirea generațiilor
de informaticieni; Ștefan Odobleja, precursor al Ciberneticii și al Informaticii; Contribuția
românească în teoria algebrică a automatelor (Gr. C. Moisil); Grigore C. Moisil, fondatorul
informaticii românești; Solomon Marcus, matematicianul de frontieră și al
interdisciplinarității; Victor Toma, pionierul construirii calculatoarelor românești; Tiberiu
Popoviciu, unul din fondatorii informaticii din România; Dan D. Farcaș, matematicianul
pionier al rețelelor neuronale; Etape în fondarea și evoluția informaticii românești;
Instruirea în știința calculatoarelor, perioada 1955-1970; Rolul Academiei R. S. România în
dezvoltarea informaticii în țara noastră (Grigore C. Moisil); PLUB (Programming Language
of the University of Bucharest)-un proiect al anilor ’70 la Centrul de Calcul al Universității
din București (CCUB); Teze de doctorat românești de informatică, cibernetică și
calculatoare; Programe și strategii de informatizare în România.
Volumele sunt bine structurate, redactate îngrijit și oferă un tablou general privind
apariția, consolidarea și dezvoltarea informaticii din Romania, abordarea realizându-se
conform conceptului de Computing, ce astăzi caracterizează mașinile de calcul
(calculatoare) prin componeta hardware și componenta software. În concluzie, sunt de
acord cu publicarea volumelor în forma actuală.
PARTEA a II-a
REFERAT privind lucrarea
“ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEŞTI. APARIŢIE, DEZVOLTARE ŞI IMPACT. Oameni,

instituţii, concepte şi tehnologii”, Editor coordinator Dr. Marin Vlada
Aceasta se prezintă ca o lucrare amplă, o carte în două volume: primul volum este
intitulat “Contextul internaţional la apariţia şi evoluţia calculatoarelor”, al doilea referindu-
se la “Contextul naţional privind fondarea și evoluția informaticii româneşti”. Vom găsi aici:
o istorie a ştiinţei calculatoarelor în lume; o istorie a introducerii informaticii în şcoala
românească; mărturisirile celor care au creat istoria domeniului, prin implicarea în
dezvoltarea informaticii româneşti, a celei teoretice, dar şi a construcţiei de calculatoare.
În decursul anului 2018, un seminar de Istoria Matematicii şi Informaticii, dedicat
Centenarului Marii Uniri, organizat de Divizia de Istoria Ştiinţei a Comitetului Român
pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii al Academiei Române (DIS/CRIFST), a dat

ocazia unor specialişti să prezinte activitatea desfăşurată de-a lungul anilor, ca
informaticieni la Facultatea de Matematică – Informatică, la Centrul de Calcul al
Universităţii din Bucureşti (CCUB), sau la Institutul de Fizică Atomică, (IFA), prin care au
contribuit la formarea generaţiilor de matematicieni – informaticieni şi de ingineri. Acest
seminar de la Academia Română a fost şi un impuls pentru alcătuirea prezentelor volume.
Ceea ce prezicea Profesorul Grigore C. Moisil cu peste 60 de ani în urmă, spunându-ne că
“toate meseriile […] de la inginerie la muzicologie, de la fizica atomică la turism, de la istorie
la medicină (vor folosi) calculatoarele”, se realizează astăzi şi în România. Facultăţile de
matematică şi cele inginereşti au pregătit specialişti, atât pentru utilizarea şi construcţia
calculatoărelor, cât şi pentru dezvoltarea teoriei informaticii.
Cu programul de învăţământ pentru disciplina numită Informatică, pentru care a
militat profesorul Moisil, reuşind să-l impună în facultăţi şi în Centrul de Calcul al UB,
iniţial condus de marele profesor, s-a ajuns în situaţia că “Astăzi, în România, industria
software şi tehnologia informației sunt considerate ca fiind dintre cele mai dezvoltate şi
performante sectoare” (citat din carte, vol. I, capitolul “Prefaţă şi Argumente”).
Performanţele şi importanţa informaticii pentru economia românească au la bază
un mare număr de cercetări, din care au rezultat concepte şi teorii ştiinţifice originale,
reflectate în cele 144 de titluri date în bibliografie şi în cele peste 400 de cărţi de
specialitate, publicate până în anul 2000 şi amintite la sfârşitul cărţii.
Editorul, Dr. Marin Vlada, cu peste 40 de ani de activitate în domeniul dezvoltării
software-ului şi cel al învăţământului superior de informatică, fiind şi autorul majorităţii
capitolelor, a studiat şi cercetat peste 15 ani “fenomenul” informaticii mondiale şi pe cel al
informaticii româneşti.
Istoria Informaticii româneşti şi a eforturilor celor care s-au implicat în dezvoltarea ştiinţei
de care beneficiază întreaga societate, merită a fi cunoscută. În plus, parcurgerea paginilor
celor 2 volume este o lectură cuceritoare, nu doar pentru specialişti ai domeniului,
reprezentând şi un act de cultură generală. Editorul promite și alte volume. Recomand
publicarea celor două volume în forma actuală.
Prof. univ. dr. Eufrosina Otlăcan,

Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei al Academiei Române
PARTEA a III-a
Prof. Dr. Ion Văduva1,

25 aprilie 2019, București
Este un efort lăudabil din partea prietenului Marin Vlada, un fost student și
doctorand eminent al meu, de a întreprinde această muncă notabilă și serioasă, de a colecta
date și a le intrepreta, despre Istoria Informaticii în România, care cuprinde o perioadă de
peste 60 ani. Sunt date despre instituții, unități de cercetare, constructori de calculatoare
românești, conferințe, colocvii și simpozioane, și ce este mai important, despre oameni
(oameni de știință, profesori, cercetători, ingineri, economiști etc.) care și-au dăruit multă
energie pentru dezvoltarea informaticii și a învățământului de informatică în România. În
acest sens, figura centrală este Acad. Prof. Grigore C. Moisil, un adevărat vizionar, căruia
volumul de față îi dedică multe pagini și aprecieri binemeritate. În anii '50 Gr. C. Moisil a
ținut primele conferințe legate de apariția și dezvoltarea calculatoarelor, a adunat în jurul
său specialiști, ca ing. Victor Toma (primul constructor al calculatoarelor românești din
seria CIFA de la Institutul de Fizică Atomică – IFA), profesori din București și din țară, care
au devenit ulterior pionieri în învățământul superior de calculatoare, sau cercetători în
domeniul informaticii.
Printre realizările lui Moisil, care au demarat începuturile informaticii la noi,
remarcăm ca deosebite: contribuția românească în teoria algebrică a automatelor (inițial
prin logica matematică: 1933/1934, apoi prin teoria algebrică a automatelor: 1949),
înființarea Secției de Mașini de Calcul la Facultatea de Matematică și Fizică din București
(în anul 1959) și înființarea Centrului de Calcul al Universității din București (CCUB), în anul
1962. În cadrul Catedrei de Algebră și Logică de la Facultate și la Centrul de Calcul, ce
funcționa în facultate, au crescut și s-au format primele cadre didactice care au predat
primele cunoștințe despre mașinile de calcul, din care menționăm pe Prof. Leon Livovschi,
Prof. Constantin Popovici, Prof. Paul Constantinescu (primul Director adjunct al CCUB),
apoi asistenții (deveniți ulterior profesori) ca: Octavian Bâscă, Horia Georgescu,
Adrian Atanasiu, Nicolae Țăndăreanu, Virgil Cazănescu, Luminița State, precum și primii
cercetători ai CCUB ca: Stelian Niculescu, Maria Lovin, Sofonea Liviu,
Petre Preoteasa, Matei Bogdan și alții, pe care nu-i mai amintesc și care sunt bine
menționați în volumul de față.
Către sfârșitul anilor '60 s-au realizat progrese importante privind dezvoltarea
informaticii în țară prin dotarea cu tehnică modernă de calcul (calculatoare SUA din seria
IBM 360/30, la CCUB, la Întreprinderea „Tractorul Brașov”, la ASE București,) și un
calculator englez ICT (International Computers and Tabulators, devenit ulterior ICL -
International Computers Limited) la Direcția Centrală de Statistică, pentru prelucrarea
Recensământului General, din anul 1966.
În iulie 1969, datorită unor neînțelegeri cu Comisia Guvernamentală de informatică
(dominată exclusiv de ingineri!), Acad. Gr. C. Moisil a demisionat de la conducerea CCUB.
Întrucât eu mă întorsesem din Anglia cu o diplomă de Master of Science (by Research in
1
Prof. Dr. Ion Văduva, promoția 1960, Facultatea de Matematică-Fizică, Universitatea din București,
succesorul acad. Gr. C. Moisil la conducerea Centrului de Calcul al Universității din București (CCUB), cu
doctorat la acad. Gheorghe Mihoc și Master of Science în Automatic Computation la Institute of Science and
Technology, Universitatea din Manchester din Marea Britanie.
Automatic Computation) obținută la Universitatea din Manchester, am fost numit Director

Tehnic la CCUB, în februarie 1970, Director fiind Acad. Nicolae Teodorescu, Decanul
Facultății de Matematică-Mecanică. Urmând sfaturile înțelepte ale Acad. Gr. C. Moisil, am
continuat planul de dezvoltare pentru CCUB din toate punctele de vedere, urmărind în
special direcțiile moderne de cercetare și ideile lui Moisil privind utilizarea calculatoarelor
electronice în rezolvarea problemelor din întreaga economie.
Persoane vizionare, Acad. Gr. C. Moisil, împreună cu Prof. Mircea Malița, pe atunci
Ministru al Învățământului, și-au pus problema dezvoltării învățământului universitar de
informatică. La Institutele Politehnice erau secții de Automatică, unde se învățau în special,
probleme hardware despre calculatoare. Întrucât, subsemnatul era Conferențiar la
Facultatea de Matematică și deținea (part time) funcția de Secretar științific la Ministerul
Învățământului cu probleme de informatică, am primit sarcina, împreună cu D-l Prof.
Dragoș Vaida (Director în Minister), să proiectăm și să elaborăm un program de
învățământ de informatică. Acad. Nicolae Teodorescu, Decanul facultății, a fost entuziasmat
de această idee. Împreună cu colegi din facultate și cu alți colaboratori am alcătuit un plan
de învățământ care cuprindea cursurile de bază ca: limbaje de programare, baze de date,
tehnici de compilare și compilatoare, tehnici de elaborare a algoritmilor, metode numerice și
cursuri de matematică necesare. Erau prevăzute ore de Curs, Seminar și Laborator, scheletul
disciplinelor de bază fiind păstrat și astăzi. Pentru a fi pus în aplicare, acest program
trebuia să aibă aprobarea Consiliului Profesoral al Facultății de Matematică.
Un fapt puțin cunoscut este următorul: după expuneri ale conținutului cursurilor,
făcute de mine, câte o oră în cel puțin 5 ședințe lunare de Consiliu Profesoral, planul nu a
fost aprobat. Deși unii profesori influenți, în vârstă, susțineau acest demers (de ex. Prof.
Mihail Neculce), multe cadre didactice, majoritatea tinere, ripostau că se „modifică profilul
facultății”! Mai mult, vociferau că ne amestecăm cu inginerii! (ca fiind un lucru rău). Deși,
argumentam că Informatica, pe lângă conținutul practic, are un fundament matematic
deosebit, majoritatea cadrelor didactice manifestau repulsie față de acestă idee. Printre
cadrele didactice existau unele slogane ca: „informatică=trombomatică”. Supus la vot, în
toate ședințele de Consiliu Profesoral, planul a fost respins. La ultima ședință de Consiliu
Profesoral, din luna iunie 1972, cînd s-a supus din nou la vot, foarte mulți membri ai
Consiliului Profesoral au ieșit din sală, cvorumul fiind asigurat de o singură persoană,
regretatul Acad. Prof. Gheorghe Marinescu, care s-a abținut și, astfel, planul a căzut la vot.
Întrebat de Decanul Acad. Nicolae Teodorescu de ce se abține, Prof. Marinescu a răspuns
calm: „nu am înțeles”.
Cu toate acestea, Planul de învățământ a fost transmis prin D-l DragoșVaida la
Ministrul M. Malița, care a emis Ordinul de înființare a Secțiilor de Informatică la Facultățile
de Matematică din cele 5 Universități din țară, începând cu vara anului 1972. După acest
episod Ministrul Mircea Malița a fost schimbat din funcție. Conform acestui plan de
învățământ prima serie de studenți a absolvit informatica. Apoi, în anul 1973, planul a fost
reformat în sensul că primii 2 ani de facultate formau un trunchi comun, care prevedea în
primii doi ani un singur curs comasat de Bazele informaticii cu 6 ore pe săptămână de Curs,
Seminar și Laborator. Mai mult, durata studiilor de 4 ani a făcut ca ultimul semestru din
anul IV să fie mai scurt cu o lună, necesar pregătirii de către studenți a lucrării de
diplomă/licență. Cifrele de școlarizare la informatică au scăzut în cinci ani, de la 60 la 25.
Prin anii 1976 s-a introdus un an de specializare (anul V), dar care funcționa numai cu 10
studenți. Totuși, Sectia de Informatică a funcționat anual cu 25 dintre cei mai buni studenți,
deoarece absolvenții acestei secții erau cei mai căutați pe piața muncii, la Centrele de
Calcul, Institutele de Cercetări etc. În perioada 1972-1992 s-au elaborat cursuri consistente
pentru disciplina „Bazele informaticii” de către toți titularii, din care se remarcă manualele
publicate în edituri de prestigiu, de către Prof. Leon Livovschi și Horia Georgescu, cursul lui
Nicolae Țăndăreanu, precum și manualele de exerciții scrise de O. Bâscă și Petre Preoteasa.
Pentru disciplinele predate în anii III și IV, titularii cursurilor au elaborat manuale
consistente pentru toate disciplinele de informatică. Situația aceasta s-a menținut până
după anii '90. Până la urmă, Consiliului Facultății (format majoritar din matematicieni
puri), a ajuns la o concluzie, și în anul 1992 a schimbat denumirea Facultății în „Facultatea
de Matematică și Informatică”.
Azi, în facultate s-a micșorat mult volumul Secției de Matematică. Secția de
Informatică are un plan de învățământ modern și, în plus, funcționează și o Secție de
Tehnologia Informației (domeniul de licență Calculatoare și Tehnologia Informației –
inginerie de 4 ani), înființată de departamentul CREDIS-IDD (învățământ deschis la
distanță) al Universității, în anul 2005. În anul 2011 această secție a fost transferată la
Facultatea de Matematică și Informatică, ca urmare a noii Legi a Educației Naționale –
apărută în anul 2011, și prin pensionarea conducătorului acesteia, Prof. Dr. Marin Popa.
Prin urmare, astăzi funcționează în facultate cele 2 secții cu profil de Informatică,
foarte căutate de studenți și anume: Secția de Informatică (Licență Informatică – 3 ani) și
Secția de Tehnologia Informației (Licență Calculatoare și Tehnologia Informației – inginerie
de 4 ani). Cea de-a treia Secție este cea de Matematică-Informatică, mai puțin căutată,
deoarece în cei 3 ani de studii, nu se poate asigura o pregătire solidă, iar la modulele de
MASTER (de 1-2 ani), cifrele de școlarizare sunt mult reduse.
Fiind onorat de participarea ca autor la acest proiect național, alături de alți pioneri
ai informaticii românești, mulțumim tuturor autorilor ce au raspuns inițiativei prof. Marin
Vlada privind elaborarea unei Istorii a informaticii românești.
PARTEA a IV-a
Prof. Dr. Stelian Niculescu2,

15 aprilie 2019, București
În anul 1968, acad. Grigore C. Moisil – atunci, Director al Centrului de Calcul al

Universității din București, a acordat un interviu pentru Radio România, în sala
calculatorului IBM 360/30, ce era în expoziție la Centrul de Calcul al Universității din
București (CCUB) și care urma să fie achiziționat de țara noastră. La acest interviu am fost
prezent și eu în calitatea de angajat al CCUB. „Acum vreo 37 de ani (adică în anul 1931) am
început să învăț matematica de la început. Începutul înseamnă Logica matematică. De
Logica matematică, am aflat acu’ vreo 19 ani (adică în anul 1949, de la ing. Leon Livovschi,
devenit ulterior Profesor la Facultatea de matematică a Universității București), se aplica la
automate și automatele cele mai importante, cele care joacă un rol mai viu în lumea noastră
2
Prof. Dr. Stelian Niculescu, promoția 1962, secția „Mașini de calcul”, Facultatea de Matematică-Fizică,
Universitatea din București, student al acad. Gr. C. Moisil și cu doctorat la acad. Solomon Marcus.
de astăzi, sunt calculatoarele electronice. Iată de ce m-ai găsit astăzi aici” (lângă calculatorul
IBM 360/30)” spunea profesorul Gr. C. Moisil.
Anul trecut, în primăvara anului 2018, când am aflat de la prof. Marin Vlada, că a
demarat proiectul ROINFO (Romanian Informatics) privind „Istoria informaticii
românești”, imediat mi-am amintit de activitatea mea de la Centrul de Calcul al
Universității din București (CCUB) și că, am avut șansa vieții mele de a fi în preajma acad.
Gr. C. Moisil, chiar în perioada de pionierat a informaticii românești. De asemenea, i-am
mulțumit prof. M. Vlada pentru inițiativa sa, deoarece era mare nevoie să se descrie și să se
explice „fenomenul informaticii românești” așa cum îi place lui să definească această
perioadă de pionierat în domeniul informaticii din România.
Proiectul național ROINFO (2018-2020) „Realizări românești în domeniul
Informaticii” – un proiect complex și ambițios, își propune să elaboreze studii și cercetări
pentru a descrie și explica „fenomenul” apariției, evoluției și dezvoltării informaticii în
România. Personal, ne-am întâlnit de mai multe ori pentru a discuta despre obictivele
volumelor „Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact. Oameni,
organizații, evenimente, rezultate și tehnologii”. A reușit, în urma apelului de pe pagina
Web a proiectului ROINFO (http://c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info), să organizeze „Intâlnirea
generațiilor de informaticieni”, în ziua de 23 august 2018, la o locație din apropierea Casei
Universitarilor. De asemenea, pe 9 ianuarie 2019, cu ocazia zilei de naștere a lui Gr. C.
Moisil, la Facultatea de Matematică și Informatică din Bucuresti – amf. S. Haret, a reușit să
organizeze „Omagierea lui Gr. C. Moisil” (http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/gen-info) prin
evidențierea contribuțiilor acad. Grigore C. Moisil la construirea primului calculator
românesc CIFA 1 – de la Institutul de Fizică Atomică (IFA) – Măgurele, București, și la
apariția și dezvoltarea informaticii în România. Cu această ocazie, mulțumim prof. M.
Vlada pentru că, în prezența unui numeros public – profesori, cercetători, matematicieni,
informaticieni, fizicieni, chimiști, economiști, sociologi etc. (unii cunoscându-l direct pe
profesorul Moisil), miercuri 9 ianuarie 2019, în Amfiteatrul „Spiru Haret” al Facultății de
Matematică și Informatică, s-a organizat o conferință de omagiere a academicianului
Grigore C. Moisil.
La acea conferință, am relatat ca la începutul anului II (1958), am remarcat un afiș
la avizierul din holul facultății care anunța reluarea Seminarului „Teoria algebrica a
mecanismelor automate”, coordonat de Profesorul Gr. C. Moisil. În cadrul Seminarului se
dezbăteau teme precum elemente logice ale calculatoarelor, dispozitive de memorie,
echipamente periferice etc. La seminarii a fost prezentat Proiectul CIFA (Calculator al
Institutului de Fizică Atomică București) Ing. Victor Toma. Proiectul a fost prezentat de
Profesor la Congresul matematicienilor de la Dresda în 1957. A fost bine apreciat și în plan
internațional (G. R. Stibiz: Toma Victor, «Proiectul calculatorului CIFA»), Math. Review,
Junne, 1958, pag, 698). Mi-a făcut o mare plăcere sa întâlnesc colegi cu care am lucrat în
anii de pionierat în informatica din România.
România a fost prima țară din Europa de Est (după fosta URSS) și în primele 10 din
lume care și-a construit cu forțe proprii un calculator electronic, primul calculator fiind
CIFA 1, în anul 1957 (anul acesta – 2019 se aniversează 70 de ani - crearea IFA, la Institutul
de Fizică Atomică (IFA) – Măgurele, București). Menționăm că, recent, a apărut articolul
3
M. Vlada, Proiectul ROINFO 2018/2019 – 60 de ani de informatică românească, STUDII ŞI
COMUNICĂRI / DIS, vol. XI, 2018, Academia Romănă.
În încheiere, remarcăm structura volumelor I-II: cap. 1. „Contextul internațional la
apariția și evoluția calculatoarelor”, cap. 2 „Contextul național privind fondarea informaticii
românești”. De menționat este faptul că autorul, încă de la început, a declarat că abordează
subiectele din punctul de vedere al conceptului de Computing - istoric și evoluție
(hardware și software).
Lucrare este dedicată Centenarului Marii Uniri din anul 1918 și este elaborată în
memoria acad. Grigore C. Moisil, fondatorul informaticii românești. Sloganul proiectului
RONFO: „Istoria adevărată și relevantă este descrisă de cei care au trăit-o”.
Fiind onorat de participarea ca autor la acest proiect național, alături de alți pioneri
ai informaticii românești, mulțumim prof. M. Vlada pentru inițiativa elaborării unei Istorii a
informaticii românești, și pentru utilizarea diverselor metode și evenimente în a atrage câți
mai mulți autori, care să descrie evenimente, oameni, apariția unor instituții de
informatică, rezultate obținute în utilizarea calculatorului, schimbări și progrese în
instituțiile de învățământ, introducerea utilizării calculatoarelor în toate domeniile
economice etc.
Toate aceste descrieri și explicații sub sloganul „fenomenul informaticii românești”
vor fi, în viitor, un reper important pentru generațiile viitoare privind înțelegerea apariției
și dezvoltării informaticii din România.
***
3
M. Vlada, http://studii.crifst.ro/doc/2018/2018_04_05.pdf, http://studii.crifst.ro/2018.php
PREFAŢĂ ȘI ARGUMENTE
„Calculatorul este o unealtă, ca stiloul, ca maşina de scris, ca telefonul, ca

automobilul. Îl întrebuinţezi de câte ori ai nevoie. Calculatoarele din universitate
sunt cele mai rentabile economic: dau oameni pricepuţi. Cât costă un calculator?
Foarte mult, dacă nu ştii să umbli cu el. Mai mult decât un Rolls-Royce. Dar dacă
ştii lucra cu el, îşi scoate preţul în doi ani. Care este investiţia de capital care se
amortizează în doi ani?"
Grigore C. Moisil în Vom vedea – Ştiinţă şi umanism, „Contemporanul”, 1973
„Analfabetul viitorului nu va mai fi cel care nu ştie să citească, ci cel care nu ştie să înţeleagă”
Alvin Toffler
„Omul, când nu înţelege, e contra”

Acad. Grigore C. Moisil
„Ne naştem cu nevoia de a învăţa şi cu ea trăim pe tot parcursul vieţii. Este pentru fiinţa
umană ceea ce este respiraţia pentru corpul uman."
Acad. Solomon Marcus
Astăzi, în România, industria de software (SI, Software Industry) și

tehnologia informației (IT, Information Technologies) sunt considerate ca fiind
dintre cele mai dezvoltate și performante sectoare. România are venituri din
industria de software, astfel: anul 2014 - 2,42 miliarde EUR (o creștere de 13% față de
2013); anul 2015 - 2,74 miliarde EUR (14% față de 2014). Creșterea estimată pentru
următorii 3 ani: 11%. Cota exporturilor în veniturile industriei: anul 2013: 60%, anul
2014: 65%. Până în anul 2018: +70%. Ratele de creștere ale exporturile anuale
pentru ultimii 3 ani: +17% (Sursa: Andrei Pitiș, ANIS, „Romanian Software and IT
Services Industry”, ANIS-PAC, Iunie 2015). Sectorul IT a ajuns să genereze 6% din
PIB-ul României, fiind „starul” economiei din ultimii ani. De exemplu, în anul 2018,
salariul mediu (aprox. 6.500 lei, 1450 Euro) din acest domeniu a ajuns să fie de 2,4
mai mare decât salariul mediu la nivelul economiei naționale (sursa: Ziarul
Financiar). Conform rapoartelor de bilanț realizate periodic de Institutul pentru
Tehnica de Calcul (ITC), evoluţia industriei româneşti de Tehnologia Informaţiei
şi Comunicaţiilor (TI&C) este analizată ca ansamblu al sectoarelor Software şi
servicii TI, Hardware şi Telecomunicaţii. Analizele și rezultatele industriei TI&C

sunt bazate, în special, pe prelucrarea datele de bilanţ ale celor peste 21.000 de
firme TI&C din România (în anul 2010). De exemplu, distribuția, pe județe, a
firmelor de software & servicii, în raportul din anul 2011: București – 5.518 firme,
Cluj – 1.143 firme, Brașov – 747 firme, Timiș – 741 firme, Iași – 510. (Ref.: Mircea
Vuici, Industria TI&C în România 2008-2009, 2009-2010 (ani de criză), Institutul
pentru Tehnica de Calcul (ITC), Rapoarte 2010, 2011).
Prezentele volume ale Informaticii românești a fost concepute și realizate
ca rod al celor peste 15 ani de studii și cercetări privind „fenomenul” informaticii
mondiale și cel al informaticii românești, precum și a celor peste 40 de ani de
activitate dedicate de noi în domeniul dezvoltării de software și cel al
învățământului superior de informatică. Conținutul volumelor descrie cu claritate
modul de înțelegere a evoluției informaticii atât la nivel internațional, cât și în
România, prin trăirile și experiențele noastre în studiile și cercetările de
informatică.
De asemenea, este elaborat prin descrierile și mărturiile diverșilor
specialiști din România – oameni de știință, profesori din învățământul superior și
preuniversitar, matematicieni, informaticieni, cercetători, ingineri, economiști etc.,
unii dintre aceștia trăind chiar vremurile de început ale informaticii românești,
mijlocul anilor 1950. În final, volumele publicate cuprind Istoria informaticii
românești scrisă de cei care au trăit-o.
În anul Centenar al Marii Uniri din anul 1918, dedicăm aceste volume celor
peste 60 de ani de informatică românească.
Am avut în vedere următoarele 8 aspecte, evenimente și obiective:
1. Perioada 1934-1942, când la Universitatea din Iași, profesorul Grigore C.
Moisil se ocupa de «Logică și teoria demonstrației» și propunându-și «să
învețe matematica de la început», studiind la «minunata bibliotecă» a
Seminarului matematic din Iași, cartea lui Hilbert și Ackermann, dar și cele
3 volume Principia Mathematica ale lui Russel și Whitehead, cu trimiteri la
Principles of Mathematics. „În primăvara 1935, T. Kotarbinski, profesor la
Universitatea din Varșovia a ținut la Iași 3 conferințe publice și o scurtă lecție
la Seminarul Matematic asupra scrierii fără paranteze a lui Lukasiewicz. De
la el am aflat despre logicile cu mai multe valori ale lui Lukasiewicz” (Sursa:
Grigore C. Moisil, Contribuția românească în teoria algebrică a automatelor,
în AMC (Automatică, Metrologie, Calculatoare), Ed. Tehnică, nr. 13-14, 1970).
2. Perioada 1953-1955, când România era pe locul III, după USA și URSS,
privind activitatea de cercetare în teoria circuitelor de comutație (Sursa:
Grigore C. Moisil, Activitatea Centrului de Calcul al Universității din
București, Contribuția românească în teoria algebrică a automatelor, în
AMC (Automatică, Metrologie, Calculatoare), Ed. Tehnică, nr. 13-14, 1970) –
a se vedea graficul de mai jos. Din grafic, se poate observa că în perioada
1938-1949, doar URSS și USA erau reprezentare prin număr de articole în
acest domeniu. De remarcat, numărul de 37 de articole din URSS și doar 8
din USA. În anul 1954, România a făcut un salt semnificativ ocupând locul
III în lume.
3. Anul 1954 - Seminarul de „Teoria algebrică a mecanismelor automate”
condus de Gr. C. Moisil (din anul 1954). „În 1949 logica matematică în țara
noastră avea un trecut. Aceasta a făcut posibilă abordarea aplicațiilor ei în
studiul circuitelor de comutație. Publicasem în 1949 un articol în care arătam
cum nu se poate separa cercetarea matematică în două, unele capitole
prezentând interes pentru întrebuințarea lor în fizică și tehnică, altele nu.
Puțin timp după apariția acestui articol un tânăr inginer, Leon Livovschi 4, a
venit să-mi arate câteva articole din revista sovietică <Electicestvo> și să mă
întrebe dacă instrumentul matematic utilizat în acele articole nu era tocmai
algebra logicii. Astfel, am venit în contact cu cercetările sovietice asupra
utilizării logicii matematice în studiul circuitelor de comutație. Matematica
românească era pregatită să abordeze această problemă” – Gr. C. Moisil.
4. Anul 1957, când la Institutul de Fizică Atomică (IFA) București - Măgurele,
un colectiv coordonat de ing.
Victor Toma a construit primul
calculator românesc CIFA-1
(Institutul de Fizică Atomică
de la Măgurele a fost înfiinţat
în anul 1956 din Institutul de
Fizică al Academiei, fondat în
anul 1949 sub conducerea
savantului Horia Hulubei, care
a fost şi primul director IFA. În
anul 2019 se aniversează 70 de
ani de la înființare).
5. Acad. Grigore C. Moisil este
singurul om de știință român
care a primit o recunoaștere
internațională în domeniul
Computer Science, prin
medalia „Computer Pioneer
Award” of IEEE Computer
Society (1996) pentru „For
polyvalent logic switching
circuits”. Medalia i-a fost
înmânată doamnei Viorica
Moisil, soția lui Mosil, la 15
aprilie 1998, cu ocazia
4
Ulterior, a devenit profesor de informatică la Facultatea de Matematică, Universitatea din București, Ref.:
M. Vlada, „Leon Livovschi, un pionier al informaticii românești”, http://www.c3.cniv.ro/?q=2015/leon, 2015
ceremoniei ce a avut loc la Palatul Elisabeta - București. Dintre cei prezenți

au fost Barry Johnson, președinte în acel an al IEEE Computer Society,
Michael Elliott secretar general IEEE, Mihai Drăgănescu, Solomon Marcus,
Vasile Baltac și un numeros public (a se vedea imaginea de mai jos-sursa
imaginii prof. V. Baltac).
6. Anul univ. 1959/1960 (update: 4.04.2019, inițial – în unele surse, era anul
1960), când la Facultatea de Matematică și Fizică – Universitatea din
București, acad. Grigore C. Moisil a înființat secția „Mașini de Calcul”, ce era
urmată de studenți în ultimii doi ani de studii (în acea vreme studiilor la
matematică durau 5 ani).
Despre începutul informaticii românești, vom aminti următorul eveniment,
unde s-au menționat „izvoarele” informaticii românești. Recent, în anul
2013, în amf. Spiru Haret de la Facultatea de Matematică și Informatică, la
întâlnirea aniversară a promoției 1978 - Informatică, acad. Solomon Marcus
(1925-2016) a făcut observația că Informatica în Romania își are izvoarele,
mai înainte, prin anul 1954, când s-au pus bazele secției de „Mașini de
Calcul”, prin cursul liber „Teoria algebrică a mecanismelor automate” ținut
de acad. Grigore C. Moisil. De asemenea, a amintit că, în anul 1956 Grigore
C. Moisil devine președintele Comisiei de Automatizări a Academiei
Române, iar ulterior, în anul 1965 devine președintele Comisiei de
Cibernetică a Academiei Române. Prin urmare, după opinia noastră acestea
sunt momentele și evenimente de început ale apariție și dezvoltării
Informaticii românești. În imaginea-document de mai jos, de la întâlnirea
promoției 1978 - Informatică, acad. Solomon Marcus se află în rândul 1, al
doilea, de la stânga la dreapta.
7. Volumele au fost elaborate din dorința de a descrie relevant și cu dovezi

evenimentele desfășurate de-alungul vremii pentru înțelegerea corectă a
evoluției informaticii românești, atât pentru contemporani – care au trăit
etape ale informaticii românești, cât și pentru generațiile viitoare de
informaticieni. În felul acesta, în viitor se va înțelege mult mai ușor evoluția
unor teorii, metode și tehnologii din domeniul Informaticii și al Tehnologiei
Informației (IT).
8. De asemenea, un alt obiectiv esențial al volumelor este să evidențieze
recunoștința noastră pentru eforturile și preocupările profesorilor noștri de a
ne ajuta să înțelegem atât componenta de teorie, cât și componenta
practică în utilizarea calculatoarelor – chiar în perioada când în România
nu erau calculatoare. Recunoștința noastră este și pentru multele generații
de informaticieni, care prin activitatea de dezvoltare hardware și software
au contribuit, de la început la dezvoltarea informaticii românești. De-
alungul vremii, unele din aceste eforturi au fost realizate și cu mari
sacrificii, ținând seama de contextul științific, tehnic, economic, social și
politic al anilor ce au trecut de la începutul apariției informaticii în țara
nostră, și pînă în zilele nostre.
În lume, Informatica (Computability theory, Computer Science și Computing) a
apărut odată cu susținerea tezei de doctorat de către matematicianul englez Alan
Turing5, în anul 1937, când au aparut ideile precursoare ale Computing și ale
proiectării și dezvoltării calculatoarelor electronice (Computer System). Acesta este
considerat fondatorul Informaticii și al Inteligenței Artificiale introducând
fundamentele conceptului de calculabilitate pentru o mașină de calcul (computing
machine, mașina Turing/Universal Turing machine-UTM) (conceptele de Proces de
calcul și de Algoritm pentru o mașină de calcul). Mașina Turing este capabilă să
proceseze o gramatică nerestricționată, ceea ce implică și faptul că este capabilă să
evalueze expresii din logica de ordinul I într-un număr infinit de moduri. Acest
lucru este demonstrat prin intermediul calculului lambda (λ-calculus). Aceste idei
ale lui Turing l-au influențat pe matematicianul american John von Neumann
pentru elaborarea așa-numitei „arhitecturi von Neumann” a calculatorului modern,
în anul 1945. De altfel, știm că cele mai importante proiecte pentru construirea
calculatoarelor electronice, în perioada 1940-1970, erau proiecte militare secrete.
Domeniile Informatică și Tehnologia Informației (IT) (dezvoltarea de
software și dezvoltarea de calculatoare) sunt rezultatul preocupărilor oamenilor
pentru Computing și care includ proiectarea și construirea de sisteme hardware și
software, pentru o gamă largă de scopuri (adaptare după The Association for
Computing Machinery (ACM), Computing Curricula 2005, Computer Science
6
Curricula (ACM, IEEE)-2013 ):
1. procesarea, structurarea și gestionarea diverselor tipuri de informații
(dezvoltarea și prelucrarea bazelor de date) și cunoștințe (prelucrarea
cunoștințelor oferite de Inteligența artificială),
2. efectuarea de studii științifice cu ajutorul calculatoarelor,
3. crearea de calculatoare inteligente (sisteme inteligente, sisteme expert),
4. crearea și utilizarea mijloacelor de comunicație și de divertisment
(dispozitive electronice), stocarea, găsirea și strângerea de informații
relevante pentru un anumit scop uman etc.
În prezent, conform ACM 2012, Computing cuprinde 12 domenii majore: 1.
Hardware; 2. Computer systems organization; 3. Networks; 4. Software and its
engineering; 5. Theory of computation; 6. Mathematics of computing; 7. Information
systems; 8. Security and privacy; 9. Human-centered computing; 10. Computing
methodologies; 11. Applied computing; 12. Social and professional topics.
Mai recent, conform ACM & IEEE 2013 privind Curriculum Guidelines for
Undergraduate Programs in Computer Science7 există 18 domenii de cunoștințe
(CS2013): The Knowledge Areas are: 1. AL - Algorithms and Complexity, 2. AR -
Architecture and Organization, 3. CN - Computational Science, 4. DS - Discrete
Structures, 5. GV - Graphics and Visualization, 6. HCI - Human-Computer
Interaction, 7. IAS - Information Assurance and Security, 8. IM - Information
5
1937–1970: The "digital computer", the birth of "computer science": In 1937, while at Princeton working on
his PhD thesis, Turing built a digital (Boolean-logic) multiplier from scratch, making his own
electromechanical relays (Hodges p. 138). "Alan's task was to embody the logical design of a Turing machine
in a network of relay-operated switches ..." (Hodges p. 138).
6
Computer Science Curricula, https://www.acm.org/binaries/content/assets/education/cs2013_web_final.pdf
7
Computer Science Curricula, https://www.acm.org/binaries/content/assets/education/cs2013_web_final.pdf
Management, 9. IS - Intelligent Systems, 10. NC - Networking and Communications,

11. OS - Operating Systems, 12. PBD - Platform-based Development, 13. PD - Parallel
and Distributed Computing, 14. PL - Programming Languages, 15. SDF - Software
Development Fundamentals, 16. SE - Software Engineering, 17. SF - Systems
Fundamentals, 18. SP - Social Issues and Professional Practice.
Cele două domenii - Informatică și Tehnologia Informației, se influențează
reciproc, având în comun sistemele de calcul (computer systems). Aceste
calculatoare și echipamente electronice sunt dintre cele mai performante, pentru
informatizarea și virtualizarea activităților din toate domeniile vieții științifice și
tehnice, economice, sociale etc.
Menționăm câțiva dintre factorii care au contribuit, în România la nivelul
de dezvoltare actual al Informaticii și al Tehnologiei Informației (IT) (dezvoltarea
de software și dezvoltarea de calculatoare) – 6 exemple:
1. Inițiativele și eforturile științifice ale unor entuziaști - oameni de știință,
profesori, cercetători, ingineri, proiectanți etc. (Ex.: Anul 1962, Grigore C.
Moisil înființează, la Facultatea de Matematică, Centrul de Calcul, cu statut
de Laborator pe lângă Catedra de Algebră condusă de Gr. C. Moisil, ce va
deveni Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB), primul cu
acest profil din ţară și care va avea un rol important în formarea de
informaticieni în România).
2. Viziunile, strategiile definite și implementate de cercetarea românească în
domeniile Informaticii și ale IT (Ex. 1: Publicarea la Paris - Librairie Malonie
a cărții „Psichologie consonantiste” (The Consonantist Psychology) (1938,
1939) de către Ştefan Odobleja (1902-1978), medic militar și filosof, membru
post-mortem al Academiei Române, azi, considerat părintele ciberneticii
generalizate; Ex. 2: „Asocierea domeniilor Logică – Automatică –
Informatică: Profesorul Gr. C. Moisil mi-a spus că această asociere îi exprimă
viziunea asupra informaticii”. Dragoș Vaida, Informatica în România -
primii ani, 2015; Ex. 3: contribuțiile acad. Tiberiu Popoviciu, director al
Institutului de Calcul din Cluj al Academiei Române, azi Institutului de
Calcul „Tiberiu Popoviciu”).
3. Programe naționale de pionierat privind utilizarea tehnicii de calcul (Ex. 1:
Anii 1966-1967, s-au creat Comisia Guvernamentală pentru dotarea cu
echipamente de calcul şi automatizarea prelucrării datelor, Consiliul
Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie (CNST), Institutul pentru Tehnică de
Calcul (ITC), „Primul program de informatizare în România”; Ex. 2: Anul
1970, s-au înfiinţat Institutul Central de Informatică (ICI), Fabrica de
calculatoare Bucureşti, licenţă franceză (anul 1968) IRIS 50 - Felix 256/512,
calculator de generația a III-a).
4. Adaptarea și schimbările învățământului la toate nivelele (gimnazial, liceal,
universitar, postdoctoral) pentru integrarea acestuia cu cercetarea și cu
piața muncii (Ex. 1: Anul univ. 1959/1960, Grigore C. Moisil înființează secția
de „Maşini de calcul”, La Facultatea de Matematică și Fizică, inspirat de
Congresul internaţional al matematicienilor români de la Bucureşti, din
anul 1956. Specializarea „Mașini de calcul” era organizată în ultimii 2 ani din
cei 5 ani de studii; Ex. 2: Anul 1971/72: se înfiinţează secţii de Informatică8 la
Bucureşti, Cluj, Iași, Timişoara (profil universitar); profil tehnic:
Calculatoare şi automatică, profil economic: Informatică economică
(„revoluţia informatică”); Ex. 3: Perioada 1962-1975: la Facultatea de
Matematică, Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca s-a înființat
secţia de „Maşini de Calcul”, unde s-au predat primele cursuri în domeniu,
unul în anul IV, „Maşini de calcul” de conf. Kiss Ernest şi „Programare în
limbajul FORTRAN” de profesorul D. D. Stancu; în anul 1975 s-a înfiinţat
Centrul de calcul al Universităţii, având ca director pe profesorul Grigor
Moldovan).
5. Organizarea manifestărilor științifice și editarea de publicații de profil
pentru schimbul de idei științifice și pentru promovarea metodelor și
tehnicilor de cercetare în domeniile de profil (Ex. 1: Anul 1967: Colocviul
Internaţional „Tehnici de calcul şi Calculatoare”, cu participare
internațională, organizat de Universitatea din București - la CCUB, ASE şi
Institutul Politehnic din Bucureşti, sub egida Consiliului Național pentru
Știință și Tehnologie, în colaborare cu Academia Română și Asociația
Oamenilor de Știință, cu sprijinul financiar din partea Guvernului
României; Ex.2: Anul 1968: Prima carte românească în acest domeniu a fost
„Calculatoare Universale şi Teoria programării”, publicată de profesorul
Costică Cazacu de la Iași, apoi, în anul 1971 apare cartea „Calculatoare cu
program si teoria programarii” la Ed. Științifică și Enciclopedică; Ex. 3: Anul
1979: prof. Călin Ignat, fost rector la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, ca
director al Centrului de Calcul al Universităţii, iniţiază INFO Iaşi (cu această
denumire până în anul 1991), primul Simpozion naţional de Informatică şi
introduce noi direcţii de cercetare precum: Metode formale, Procesarea
limbajului natural etc. De asemenea, prof. Călin Ignat introduce pentru
prima dată în facultatea de la Iași cursurile de Inteligenţă artificială și
Inginerie software).
6. Colaborarea științifică și tehnică la nivel internațional pentru dezvoltarea
învățământului, cercetării și a pieței de muncă (Ex. 1: în anul 1967 s-a
înființat CEPECA (Centrul pentru perfecționarea cadrelor de conducere din
întreprinderi din București), înființat pe baza unui acord tripartit dintre
Guvernul român și două Agenții specializate ale ONU, Programul Națiunilor
Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Biroul Internațional al Muncii (BIM); Ex.
2: Perioada 1975-1982, colaborare cu UNESCO la Cursul Postuniversitar
Internațional „Informatică şi Matematici Aplicate în Cercetarea Ştiintifică”,
desfășurat anual la CCUB, Facultatea de Matematică – Universiatea din
Bucureşti, și la care s-au instruit persoane din țară și din străinatate).
8
Din mărturiile prof. dr. Ion Văduva, ce i-a urmat lui Gr. C. Moisil la conducerea CCUB, aflăm că a elaborat
planul de învățământ pentru secția de Informatică, și l-a supus aprobării Consiliului Facultății de Matematică,
de mai multe ori, deoarece nu întrunea numărul de voturi necesare. În final, chiar cu lipsa unui vot, planul de
învățământ a fost prezentat ministrului Mircea Malița, care l-a și aprobat (nota ed.).
Termenii de Informatică și Tehnologia Informației (IT) au apărut la

momente diferite și au evoluat în funcție de dezvoltarea domeniilor de hardware și
software. Mai înainte, pe plan mondial a apărut termenul Computer Science, în
perioada anilor 1940–1950 (devenind o disciplină academică), când avea loc
proiectarea și realizarea calculatoarelor electronice (computerul modern).
Termenul de Informatică este o combinație între „informație” și „automatic”
semnificând prelucrarea automată a informației, impus mai ale în spațiul european.
În Germania, în anul 1956, omul de știință Karl Steinbuch a inventat
cuvântul „Informatik” publicând o lucrare numită „Informatik: Automatische
Informationsverarbeitung” („Informatics: Automatic Information Processing”).
Termenul englez de Informatică este uneori înțeles ca însemnând același lucru cu
cel de Computer Science. În Franta, în anul 1962, a fost introdus termenul
„Informatique” de către Philippe Dreyfus, alături de alte traduceri-Informatics
(engleză), propuse independent și simultan de Walter F. Bauer și de asociații, care
au fondat Informatics Inc. În Europa, în acea perioada a anilor 1960, s-a introdus
termenul „Informatica” (Romania, Italia, Spania, Portugalia, Olanda), și care se
referea la aplicarea și utilizarea calculatoarelor pentru stocarea și procesarea
informațiilor.
În România, termenul de Informatică s-a impus, în deceniul ’60 ca urmare a
inițiativei acad. Grigore C. Moisil, care a înființat secția de „Mașini de calcul” la
Facultatea de Matematică a Universității din București. Va urma, în anul 1971/1972
(ca urmare a insistențelor lui Moisil asupra ministrului învățământului din acea
vreme, matematicianul Mircea Malița), înfiinţarea secţiilor de Informatică la
Universitățile din Bucureşti, Cluj, Iași, Timişoara; profil tehnic: Calculatoare şi
automatică, profil economic: Informatică economică. De asemenea, o influență au
avut și cărțile informaticianului francez Jacques Arsac (1929–2014), Professor of
computer science at Paris VI Pierre and Marie Curie, Founder of Institut de
programmation de Paris (1967); Jacques Arsac, Système de conduite des
ordinateurs, Dunod, 1968; Jacques Arsac, La Science informatique, Dunod, 1970,
carte ce a fost tradusă în romănă, în anul 1973: J. Arsac, Informatica, Editura
enciclopedică română (traducere și prefață de Constantin P. Popovici și Petru
Năvodaru), 1973.
Evidențiem faptul că la Iași, profesorul Călin Petru Ignat şi-a dedicat
întreaga activitate didactică, ştiinţifică şi managerială înfiinţării şi dezvoltării
Informaticii la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Profesorul Călin Ignat
a îndeplinit funcţii de director al Centrului de Calcul, şef de catedră, decan şi
rector al Universităţii. De remarcat este că în anul 1992, Catedra de Ştiinţa
Calculului de la Facultatea de Matematică a devenit prima și unica facultate de
Informatică din România.
Expresia „Information and Communication Technologies" (IT&C),
„Tehnologia informației și a comunicațiilor” (TIC) a fost utilizată de către diverși
cercetători în anii '80, iar abrevierea IT&C a devenit populară după ce a fost
folosită într-un raport de către guvernul britanic (autor Dennis Stevenson), în anul
1997 și, când a fost revizuit Curriculumul Național pentru Anglia, Țara Galilor și
Irlanda de Nord (anul 2000). Evident că, după anul 1990, este vorba și de apariția și
de aplicațiile sistemului Internet și ale tehnologiilor Web.
În vederea aderării la Uniunea Europeană, începând cu anul 2005, în
România s-a implementat procesul Bologna în învățământul superior, studiile de
formare incluzând domeniile Informatică (3 ani Licență, 2 ani Master, 3 ani
Doctorat), precum și Calculatoare și Tehnologia Informației (4 ani Licență, 2 ani
Master, 3 ani Doctorat), unde specializarea Tehnologia Informației este inclusă
pentru profilul inginerie (4 ani licență). Astăzi, în Europa, termenul de Informatică
reprezinta atât Informatica teoretică (Computer Science), cât și Informatica
aplicată (Informatics). Astăzi, există în America domeniul Computer Science apărut
în perioada 1950-1960, dar și domeniul Informatics, care a apărut mai târziu ca
urmare a utilizării calculatoarelor cu aplicații pentru toate domeniile de activitate
(Exemplu: The B.Sc. in Informatics Analysis, training, software, and data
management services for Harvard Faculty of Arts and Sciences, Harvard
Informatics, https://informatics.fas.harvard.edu/).
În istoria dezvoltării științelor au existat și confruntări, competiții,
provocări, atât între oamenii de știință, între diverse organizații și instituții, cât și
între diverse țări sau regiuni. Ca știință, Informatica (Computer Science) nu a fost
scutită de astfel de aspecte. Spre exemplificare este de menționat evenimentul din
ziua de 4 octombrie 1957, când în URSS a fost lansat în spaţiu cosmic, satelitul
Sputnik (83.6 kg), primul satelit artificial al pamântului, şi când liderii SUA erau
îngrijoraţi de un prim atac sovietic, ce ar putea fi un atac preventiv. A fost
momentul când, la Departamentul Militar al Apărării SUA au început mai multe
proiecte de cercetare secrete. Ca o reacție, în SUA, la 31 ianuarie 1958 a fost lansat
Explorer 1 (14 kg), primul satelit artificial lansat de SUA, fiind al treilea după sateliţii
URSS Sputnik 1 şi 2. Astfel, au fost urgentate activitățile pentru construirea
calculatoarelor electronice în vederea cuceririi spațiului cosmic.
De asemenea, în anul 1944 - pentru scopuri militare și de aparare, în secret
a început proiectarea calculatorului EDVAC (Electronic Discrete Variable
Automatic Computer), la Laboratorul de cercetare balistică (Ballistics Research
Laboratory), folosind raportul de cercetare coordonat de matematicianul maghiar
John von Neumann, raport ce va deveni baza arhitecturii calculatorului modern –
arhitectura von Neumann (a se vedea The von Neumann Architecture of Computer
Systems, First Draft of a Report on the EDVAC, John von Neumann's 1945, publicat
în anul 1981). Calculatorul a fost livrat în anul 1949, dar cu toate acestea, din cauza
unor probleme, a început să funcționeze după doi ani, fiind păstrat în serviciu până
în anul 1961.
Și în Romania, în procesul de apariție și de dezvoltare privind calculatoarele
și Informatica - în perioada interbelică, în perioada comunistă, în perioada de după
revoluția din anul 1989, au existat diverse evenimente, confruntări și conflicte,
competiții și schimb de idei, între diverși oameni de știință, între instituții, între
diverse proiecte sau strategii de dezvoltare. România acelor ani, înainte și după cel
de-al II-lea Război Mondial, era conectată la activitatea științifică și tehnică privind
apariția noilor științe Cibernetica și Informatica, prin eforturile științifice ale
comunității mondiale, la construirea sistemelor de calcul (computer systems). În

deceniul ‘60, România era considerată între primele țări din lume (după SUA,
Anglia, URSS, Germania, Franţa, Japonia, Austria, Olanda, Italia, Danemarca)
privind cercetările și eforturile pentru construirea calculatorului electronic. Școala
românească de matematică9 s-a dezvoltat sub influența matematicienilor români,
ce și-au susținut doctoratele cu prestigioși matematicieni din Franța, Germania,
Italia. De exemplu, matematicianul Gabriel Sudan (1899-1977) a publicat în anul
1927 (înaintea lui W. Ackermann, 1928), prima funcție recursivă ce nu este primitiv
recursivă.
În anul 2018 s-au împlinit 40 de ani de la moartea lui Ştefan Odobleja
(1902-1978), medic militar și filosof, membru post-mortem al Academiei Române și
80 de ani de la publicarea la Paris, de către Librairie Malonie, a cărții sale,
„Psichologie consonantiste”, 1938, 1939 (The Consonantist Psychology). Odobleja
este considerat părintele ciberneticii generalizate. Noua știință a fost numită
Cibernetică, în anul 1948, după ce, 10 ani de la apariția cărții lui Odobleja,
matematicianul american Norbert Wiener publică „Cybernetics or Control and
Communication in the Animal and the Machine”, carte apărută în același timp la
Paris și New York. Se poate afirma că Cibernetica a contribuit la apariția primelor
calculatoare electronice, după anul 1945, și la dezvoltarea Informaticii (Computer
Science) și a Inteligenței artificiale.
În argumentarea unor evenimente și schimbări, amintim doar câteva
exemple – 8 exemple, fără să detaliem (acestea se vor regăsi în cuprinsul prezentei
cărții):
1. Perioada 1933-1934 – În anul universitar 1933-1934, la Universitatea din Iași
Grigore C. Moisil (1906-1973) a ținut primul curs de Logică și teoria
demonstrației. „Pe atunci nu-mi închipuiam nici eu, nici alții în lume, că
algebrele lui Boole și logica matematică ar putea avea alt rost decât să
permită o analiză mai adâncă a raționamentului deductiv. Iar despre logica
lui Heyting, cea a lui Lewis, cele ale lui Łukasiewicz, era foarte greu să încerci
să explici cuiva că ele nu erau un <joc pur> sau, în cazul cel mai bun, o
încercare de răsturnare a fundamentelor matematicilor” Gr. C Moisil, 1970.
2. În anii 1950, Gr. C. Moisil a fost figura cheie în promovarea informaticii și a
ciberneticii în cercurile academice, universitare și liceale din România.
Acest lucru se întampla într-un moment în care România a fost puternic
influențată de dominația politică sovietică. În acel moment, dicționarul
oficial filosofic, tradus din limba rusă și publicat în anul 1953, descria
Cibernetica ca o „știință burgheză reacționară îndreptată împotriva clasei
muncitoare”. În ciuda acestui fapt, Moisil a folosit autoritatea sa științifică
pentru a încuraja personal oamenii de știință români să construiască
9
„Știinta calculatoarelor, în țara noastră își are originile în anume preocupări ale matematicienilor. ...
Matematicienii din țara noastră au înțeles că dintre diferitele tipuri de automate finite, calculatoarele sunt fără
îndoială cele mai importante” Gr. C. Moisil, Activitatea Centrului de Calcul al Universității din București
(CCUB), AMC nr. 13-14, 1970
primele calculatoare românești, care au apărut în perioada 1957–1961 (sursa:

https://www.computer.org/web/awards/pioneer-grigore-moisil).
3. „Chiar înainte de punerea în funcţiune a calculatorului CIFA-1, prof. Moisil a
sesizat necesitatea activităţii într-un domeniu nou, al programării
calculatoarelor, şi în acest scop a susţinut repartizarea la I.F.A. a unor
studenţi merituoşi ai Facultăţii de Matematică, din seria anului 1956 făcând
parte D. Vaida, I. Zamfirescu şi N. Moldovan, iar din seria următoare G.
Martin, B. Cristoriu şi alţii. Sarcina matematicienilor nu era deloc uşoară: ei
trebuiau să identifice problemele care puteau fi rezolvate folosind mijloace
automate de calcul, să stabilească algoritmi corespunzători pentru calculul
numeric, să programeze problemele în cod maşină, cum se lucra în acea
perioadă, şi să rezolve efectiv problemele propuse. În plus, trebuiau să ţină
cursuri de programare cu beneficiarii, pentru ca aceştia să-şi soluţioneze
singuri problemele.” Ing. Victor Toma, Discurs la Academia Româna la
aniversarea a 90 de ani de la nașterea lui Gr. C. Moisil, 1996.
4. Se pot aminti eforturile profesorului Grigore C. Moisil pentru înființarea
Centrului de Calcul al Universității din București (CCUB), anul 1962, pe care
l-a condus în calitate de director până în anul 1969, când și-a dat demisia în
urma unor reproșuri adresate acestuia la o sedință de bilanț de la Comisia
Guvernamentală pentru dotarea cu echipamente de calcul şi automatizarea
prelucrării datelor. Trebuie să scoatem în evidență rolul primordial pe care
l-a avut acad. Gr. C. Moisil în promovarea informaticii din România, prin
organizarea unor cursuri privind utilizarea calculatoarelor, aceste cursuri
fiind organizate la CCUB și la sediul mai multor instituții. De exemplu, în
Anexele I și II ale articolului „Activitatea Centrului de Calcul al Universității
din București” de Gr. C. Moisil, din revista AMC, nr. 13-14, 1970, se poate
observa diversitatea de cursuri și de instituții privind activitatea de utilizare
a calculatoarelor electonice. Cursurile (anexa I-15 cursuri, anexa II-30 cursuri)
s-au desfășurat la sediul următoarelor instituții, în perioada 1963-1969, când
Gr. C. Moisil era director al CCUB: Centrul de Calcul al Universității din
București (CCUB), Institutul de Matematică al Academiei, Institutul
Energetic al Academiei, Observatorul Astronomic al Academiei, Institutul de
Mecanica fluidelor al Academiei, Centrul de Cercetări Aerodinamice,
Ministerul Petrolului și Chimiei, Ministerul Construcțiilor de Mașini,
Ministerul Căilor Ferate, Ministerul Forțelor Armate, Academia Militară
București, Institutul Politehnic București, Institutul de Construcții București,
Facultatea de Matematică din Iași, Institute de Proiectare, ISPE, IPROMET,
ISCAS, CEPECA, IPACH, CSCAS. Centrul de Calcul al Universității din
București a funcționat la mai multe locații, inclusiv la Facultatea de
Matematică, până în anul 1993, când din diverse motive ale conducerii
universității, a fost desființat. Imediat, după anul 1989, rămăsese cu statutul
de dinainte de anul 1989, și anume, acesta era organizat și funcționa prin
autofinanțare (statutul de autofinanțare a fost instrodus după moartea
acad. Gr. C. Moisil – după unii, fiind o inițiativă chiar nefericită). Până în
anul 1993, CCUB a rezistat financiar printr-o sponzorizare.
5. Din analiza unor referințe, inclusiv din mărturiile profesorilor Ion Văduva și
Constantin P. Popovici, aflăm de eforturile și obstacolele acad. Grigore C.
Moisil în demersurile lui pentru apariția și dezvoltarea informaticii în
România. În anul 1972, s-a transferat la Facultatea de Filosofie10 (unde a
ținut cursuri de Logica Propoziţiilor, Fundamentele Matematicii şi Cercetări
Operaţionale), deoarece Decanul de atunci și Consilul profesoral al
Facultății de Matematică, nu au fost de acord cu inițiativa sa de a invita
diverși specialiști din industrie și din cercetare pentru a ține unele cursuri
de informatică la Facultate de Matematică. Gr. C. Moisil începe un şir de
lecţii cu tema "Matematică pentru Ştiinţele umaniste", în cadrul
Laboratorului de Semiotică al Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii
din Bucureşti. Gr. C. Moisil introduce în România studiul traducerii
automate. Publică lucrări despre ceea ce el denumeşte gramatica mecanică.
6. Dezbateri şi clarificări pentru elaborarea programului strategic de
informatizare a României (primul program de dotare a economiei cu
tehnică de calcul), hotărâre a CC al PCR (aprilie 1972) „Perfecţionarea
sistemului informaţional economico-social, introducerea sistemelor de
conducere cu mijloace de prelucrare automată a datelor şi dotarea economiei
naţionale cu tehnică de calcul în perioada 1971–1980”.
7. În perioada în care a fost Ministrul Învățământului (februarie 1970–
octombrie 1972) Mircea Malița (1927-2018), profesor la Facultatea de
Matematică-Mecanică, a înființat la Universitatea din Bucureşti
„Laboratorul de Cercetări Prospective”. Matematicianul Mihai Botez va scrie
un apreciat curs de metodologie a studiilor de prognoză şi va fi numit
director. Mihai Botez, ulterior, devine un cunoscut dizident al regimului
comunist (în anul 1988 primește azil politic în SUA). În anul 1974, la
propunerea Federației Internaționale a Studiilor asupra Viitorului,
Laboratorul de Cercetări Prospective, coord. de Mihai Botez, devine
„Centrul Internațional de Metodologie a Studiilor asupra Viitorului și
Dezvoltării”, afiliat Universităţii din Bucureşti. Ca urmare a unor decizii
adoptate după cutemurul din anul 1977, influențate politic, Centrul condus
de Mihai Botez a fost desființat, iar Mihai Botez a fost angajat programator
la CCUB, în perioada 1978-1981, apoi matematician la secția „Studiul
Sistemelor” coordonată de Solomon Marcus.
8. Cu sprijinul prof. Mircea Malița, Solomon Marcus înființează secția „Studiul
Sistemelor” la Facultatea de Matematică-Mecanică, ce inițial a funcționat pe
strada Mihai Moxa (într-o casă boierească), iar apoi, imediat după
10
„În anul 1971 părăseşte Catedra de Teoria Algebrică a Mecanismelor Automate pe care o deţinea din 1967
în cadrul Facultăţii de Matematică şi trece la Facultatea de Filosofie şi Drept, unde va preda cursuri de Logica
Propoziţiilor, Fundamentele Matematicii şi Cercetare Operaţională", Oana‑Lucia N. DIMITRIU,
Academicianul Grigore C. Moisil, întemeietorul şcolii de matematicieni, STUDII ŞI COMUNICĂRI / DIS,
vol. VII, 2014, pag. 327-345. (Notă. Prof. A. Atanasiu declară că acest lucru se întamplă în anul 1972)
cutemurul din anul 1977, s-a mutat la etajul IV în clădirea Facultății de

Matematică-Mecanică. Secția „Studiul Sistemelor” condusă de S. Marcus s-a
mutat de pe strada Mihai Moxala la etajul IV, în clădirea facultății. „Cauza
reală a evacuării noastre era de ordin politic, aşa cum s-a putut verifica
ulterior. Informatori care să semnaleze Securităţii starea de spirit de pe
Mihail Moxa nu au lipsit, iar cutremurul din martie 1977 a fost urmat, după
cum se ştie, de un al doilea cutremur, al declanşării mişcării Goma, care a
pus puterea comunistă de la noi în faţa unei situaţii fără precedent.”
Colectivul de Studiul sistemelor avea posturi de cercetători și a funcționat
până în anul 1987, când personalul a fost transferat la CCUB (în anul 1984
erau 6 cercetători: Gheorghe Păun (azi, academician), Mihail Horia Botez,
Monica Tătărâm, Rodica Ceterchi, Marius Pop, Vasile Drăgan).
Un rol important în dezvoltarea domeniilor Informatică și IT l-au avut și îl

au, atât învățământul superior, ce formeaza specialiști cu înaltă calificare, cât și
învățământul preuniversitar, ce deschide tinerilor noi orizonturi privind utilizarea
calculatorului în activitatea de formare pentru piața muncii. Astăzi, în România,
există doar o singură Facultate de informatică, și anume, cea din cadrul
Universității „Al. I. Cuza” din Iași (total studenţi: 1579, cadre didactice titulare: 40,
cadre didactice asociate: 45): „Înființată în 1992, Facultatea de Informatică este
singura din România (precum și Departametul de Informatică de la Universitatea
din București - nota red.) care are planuri de învățământ comparabile și
compatibilizate cu cele ale universităților de tradiție în domeniu, menite să asigure
viitorilor absolvenți cunoștințele necesare în domenii „fierbinți” ale informaticii.” -
http://www.uaic.ro/studii/facultati-2/facultatea-de-informatica/.
Evidențiem câteva aspecte din evoluția acestei facultăți – 4 exemple:
1. În perioada 1958-1960, profesorul Adolf Haimovici a iniţiat o serie de
conferinţe de „Matematici aplicate şi Informatică”,
2. Apoi în anul 1960 a ţinut primul curs de „Elemente de informatică”.
3. De asemenea, în anul 1961, profesorul Costică Cazacu introduce în
cursul său de „Matematici Complementare”, elemente de Teorie a
programării şi Teoria jocurilor.
4. În anul 1962, cursul de „Maşini Calculabile” a fost adăugat la curricula
Facultăţii de Matematică. Prima carte românească în acest domeniu a
fost „Calculatoare Universale şi Teoria programării”, publicată în 1968.
 În ultimii 10 ani, la Facultate de Informatică din Iași, se pot evidenția

rezultatele de excepție obținute de studenți la competiții mondiale (e.g.,
Imagine Cup 2009 – singura clasare pe locul I a României, la secțiunea
Software Design, echipa coordonată de prof. Sabin-Corneliu Buraga),
concursuri importante precum ACM International Collegiate Programming
Contest sau inițiative de genul Google Summer of Code etc. Inițiative mai
recente, unde sunt implicați mulți studenți sunt: „Stagii pe Bune”
(https://stagiipebune.ro/), Innovation Labs (https://www.innovationlabs.
ro/), Codecamp (https://codecamp.ro/), How To Web (https://www.

howtoweb.co/) etc.
 Despre informatica clujeană și Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca

– cu contribuții în dezvoltarea informaticii şi industriei de software din
România: „Clujul a fost al doilea oraş în care s-a construit un calculator.
Meritul revine academicianului Tiberiu Popoviciu, director al Institutului de
Calcul din Cluj al Academiei Române şi profesor al facultăţii noastre. Printre
calculatoarele construite la Institutul de Calcul din Cluj se numără: Marika
(1959), DACICC-1 (1959–1963) și Dacicc–200 (1968). Calculatorul DACICC-1 a
fost construit cu tuburi electronice, tranzistoare şi memorie cu ferite de către
un grup de ingineri (Farkas Gheorghe, Bocu Mircea, Azzola Bruno) şi un grup
de matematicieni care au scris programe în limbaj maşină pentru acest
calculator (Emil Muntean, Liviu Negrescu, Teodor Rus). Calculatorul Dacicc-
200, a fost primul calculator din ţara noastră complet tranzistorizat”.
 Despre Informatica de la Timișoara. Modele de calculatoare de generația I
și II au fost realizate la Timișoara, sub denumirea de MECIPT (Mașina
Electronică de Calcul a Institutului Politehnic Timișoara) – MECIPT-1 în
1961, MECIPT-2 în 1965 și MECIPT-3 în perioada 1967–1974 (nefinalizat,
preconizat a fi echipat cu memorie cu ferite de 4 K cuvinte pe 38 de biți.),
fiind construite de un colectiv format din Wilhelm Löwenfeld, Iosif
Kaufmann, Vasile Baltac, Dan Farcaș, Gavril Gavrilescu și Ștefan Mărușter.
Trebuie menționate aplicațiile realizate pe acest calculator: pe calculatorul
MECIPT-1 s-a proiectat cupola pavilionului central al clădirii „Romexpo”, din
Piaţa Presei Libere – București; La calculatorul MECIPT-1 s-au listat tabelele
care au plecat direct pe şantier pentru turnarea betonului în Barajul de la
Vidraru. S-au făcut simulări pentru o posibilă Hidrocentrală pe Dunăre, cu
bulgarii, în zona Izlaz-Somovit, s-a realizat controlul statistic al calităţii
producţiei pentru uzinele Electromotor din Timişoara, s-a dimensionat
reţeaua de apă a municipiului Arad, s-au făcut calculele de rezistenţă la mai
multe clădiri înalte etc. Ca lucrări de cercetare, s-au calculat turaţia critică şi
profilul paletelor la turbinele hidraulice, care se făceau la Uzinele Reşiţa, s-
au calculat și listat nomograme pentru mărimile de stare ale aburului, s-au
calculat diagramele pentru dimensionarea arcelor încastrate, cu aplicaţii în
construirea barajelor în arc, s-a studiat efectul unor impulsuri (în particular
al trăznetelor) asupra reţelelor electrice şi a transformatoarelor pentru
Uzina Electroputere Craiova etc. Surse: http://www.marketwatch. ro/
articol/3558/ Calculatorul_MECIPT-1/ https://ro.wikipedia.org/wiki/
Istoria_informaticii_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia
Un alt moment important în Istoria informaticii din România are loc în

anul 1971, când se înfiinţează secţiile de Informatică la Facultăţile de Matematică
din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, secţii care au primit sarcina de a pregăti
informaticieni pentru viitoarele Centre de calcul, ce urmau să se înfiinţeze în toate

judeţele ţării. La Institutele Politehnice se înfiinţează secţia de Calculatoare şi
Automatică (profil tehnic), iar la Facultăţile de Ştiinţe Economice, secţia de
Informatică Economică (profil economic). Numărul studenţilor de la secţia
Informatică în anul înfiinţării a fost de 75, cu 50 mai mare decât la fosta secţie de
Maşini de Calcul. În anul 1971, la Cluj s-au înfiinţat un Centru de Calcul Electronic
Teritorial şi o filială a Institutului de Tehnică de Calcul din Bucureşti, iar în anul
1975, la Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Matematică, s-a înfiinţat Centrul
de calcul al Universităţii, având ca director pe profesorul Grigor Moldovan. Acest
centru avea personal propriu şi se autofinanţa prin prestarea de servicii pentru
toate universităţile din Cluj-Napoca. Centrul universitar Cluj-Napoca devine, pe
linie de învăţământ şi producţie, un reper important pentru dezvoltarea
informaticii din România. Sursa: http://www.cs.ubbcluj.ro/facultatea-de-
matematica-si-informatica-rol-fundamental-in-dezvoltariea-informaticii-si-
industriei-software-din-romania/.
 Despre Facultatea de Matematică și Informatică, Universitatea „Transilvania”

din Brașov. În anul 1971 s-a înfiinţat Universitatea din Braşov (devenită
Universitatea „Transilvania din Brașov”, în 1991), prin comasarea
Institutului Politehnic cu Institutul Pedagogic de 3 ani (înființat prin ordinul
nr. 1829/19 august 1960). La înfiinţare, Universitatea a fost constituită din 8
facultăţi, printre care Facultatea de Matematică şi Informatică (învățământ
de zi de 4 ani, înființată prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1285 din
15 octombrie 1971, cu un an suplimentar de specializare). De la înființare și
până în prezent facultatea a cunoscut o serie de restructurări care au
presupus diverse combinații de specializări, fiind denumită succesiv:
Facultatea de Matematică și Informatică (1971-1974), Facultatea de Științe
(1974-1978), Facultatea de Matematică (1978-1990), Facultatea de Științe
(1990-2002). Din anul 2002, facultatea și-a recăpătat titulatura (și implicit
destinația) inițială. Facultatea reprezintă o componentă de tradiție a
Universității Transilvania din Braşov (Ref.: Monografia Universitatii din
Brașov, 2017).
În timpului mandatului de ministru al învățământului (1970–1972) al prof.

Mircea Malița au inceput discuțiile atât pentru pregătirea în domeniul informaticii
și în utilzarea calculatorului, cât și privind înființarea unei facultăți de informatică.
În acest sens amimtin:
1. Raportul redactat de Grigore C. Moisil în anul 1971 (semnat de Moisil la 11
februarie) „Propuneri privind invatamantul informaticii la Facultatea de
matematică a Universitătii din București” (vezi M. Guran, Monografia
informaticii în România, 2012, anexă)
2. Raport Gr. C. Moisil, 27.01.1973 „Învățământul informaticii în Facultatea de
Matematică” 1973 (petiție adresată prof. Ionel Bucur, decanul Facultății de
Matematică), Reproducere după Viorica Moisil, A fost odată ... Grigore

Moisil, Bucureşti, Ed. Curtea Veche, 2002 – https://www.scribd.com/doc/
296395184/Raport-Informatica-Grigore-Moisil-1973.
Menționăm că în studiul nostru am găsit și informații eronate: „La
Universitatea din București, în octombrie 1965, Grigore C. Moisil11 devine șeful
catedrei de „Mașini de Calcul” de la Facultatea de Matematică-Mecanică unde
preda Capitole Speciale de Mașini de Calcul și Teoria Programării, precum şi
„Algebra logicii şi aplicaţii”. Prin documentare, am aflat că Andonie George Șt. a fost
inginer, ce a scris mai multe cărți despre isoria matematicii în România, dar nu a
fost profesor la Facultatea de Matematică. În anul 1966 a scris vol. II, unde apare și
Gr. C. Moisil, an în care și-a sărbătorit 60 de ani de viața. Știm, și acest lucru apare
în multe referințe că, Gr. C. Moisil era șeful Catedrei de Algebră din anul 1955 până
în octombrie 1967. În anul 1967 apare Catedra de „Teoria Algebrică a Mecanismelor
Automate”12, ce va fi condusă de Gr. C. Moisil, desprinsă din Catedra de „Algebră”,
ce va fi condusă de Gheorghe Galbură.
Profesorul Gr. C. Moisil a sprijinit pe tinerii absolvenți să meargă la studii în
străinatate pentru pregatirea în domeniul informaticii și să se formeze în utilizarea
calculatoarelor electronice. Vom da doar câteva exemple: Stelian Niculescu –
absolvent al secției „Mașini de calcul” promoția 1962, bursă IBM în anul 1968 –
„Școala IBM” din Sindelfingen, Germania Faderală, destinată formării experților în
pregătirea cadrelor pentru informatică și, anul 1970 (bursă C.I.I.), „Compagnie
International pour l’Informatique” (C.I.I.) din Paris, destinată formării experților în
pregătirea cadrelor pentru informatică; Chirică Laurian Mircea, bursă de studii în
USA; Alexandrescu Anca (căs. Bărsănescu), bursă de studii în Franța; Sofonea Liviu,
bursă de studii M.Sc. în USA; State Luminița, bursă de studii în USA; Căzănescu
Virgil Emil, bursă de studii în Franța etc.
În cele ce urmează trecem în revistă etapele esențiale în evoluția Catedrei
de Informatică de la Facultatea de Matematică - Universitatea din București:
 În perioada 1972-1975 funcționează Catedra de „Logică matematică”
având ca șef de catedră pe prof. dr. Constantin P. Popovici. După
raportul din anul 1971, redactat de Grigore C. Moisil și adresat
conducerii facultății „Propuneri privind învățământul informaticii la
Facultatea de matematică a Universității din București”, acesta s-a
transferat la Facultatea de Filosofie (unde a ținut cursuri de Logica
Propoziţiilor, Fundamentele Matematicii şi Cercetări Operaţionale);
după spusele prof. A. Atanasiu acest lucru s-ar fi petrecut în anul 1972.
 În perioada 1975-1979, se va numi catedra de „Informatică și analiza
aplicată” condusă de acad. Nicolae Victor Teodorescu, directorul CCUB.
11
Andonie George Șt., Istoria matematicii în România, vol. II, 1966, pag. 394 (se pare că este greșit acest
lucru, după declarațiile mai multor profesori. Nota red.).
12
Notă. Ce apare la nota 4 pare în contradicție cu ce scrie Moisil: „Catedra care îngrijea de activitatea
Facultații în domeniul calculatoarelor era catedra de algebră, care în 1967 s-a scindat într-o catedra de algebră
(șef de catedră Gh. Galbura) și o alta de teoria algebrică a mecanismelor automate (șef de catedră G. C.
Moisil)” în Activitatea Centrului de Calcul al Universității din București (CCUB), 1970, AMC nr. 13-14.
 Până în anul 1984 exista Catedra de Informatică și Probabilități

condusă de prof. dr. Ioan Cuculescu.
 După revoluția din anul 1989, în anul 1990 se înființează Catedra de
Informatică, șef de catedră prof. dr. Ioan Tomescu.
 În anul 1993 Catedra de Informatică s-a despărțit în două catedre de
Informatică: Fundamentele Informaticii (șef de catedră prof. dr. Virgil
Căzănescu) și Informatică (Teoretică) (șef de catedră prof. dr. Ioan
Tomescu). Din mărturiile prof. Virgil Căzănescu și prof. Adrian
Atanasiu, de fapt Catedra de Informatică teoretică se numea simplu,
Catedra de Informatică.
 În anul 1997 existau două catedre de informatică: Fundamentele
Informaticii (23 cadre didactice, șef de catedră prof. dr. Virgil
Cazanescu) și Informatică (31 cadre didactice, șef de catedră prof. dr.
Ioan Tomescu). În schimb, în volumul „Lista lucrărilor științifice ale
cadrelor didactice și cercetătorilor din Facultatea de Matematică”
(Decan V. Preda), Editura Universității din București, 1997, apare
tipărit Informatică teoretică.
 În anul 2000 existau două catedre de informatică: Fundamentele
Informaticii (21 cadre didactice, șef catedră prof. dr. Alexandru
Mateescu) și Informatică (18 cadre didactice, șef catedră prof. dr. Ion
Tomescu).
 În anul 2002, la Universitatea din București apare denumirea de
Facultatea de Matematică și Informatică, cu durata de 4 ani.
 În anul universitar 2005/2006 începe implementarea procesului
Bologna cu desfășurarea celor 3 cicluri de studii: studii de Licență (3
ani), studii de Master (2 ani) și studii Doctorale (3 ani).
 În anul 2011, ca urmare a apariției Legii Educației Naționale, s-au
înființat Departamentul de Matematică, respectiv Departamentul de
Informatică, definite ca structură de organizare a facultății.
 În anul 2015, la Facultatea de Matematică și Informatică (Decan conf.
dr. Victor Țigoiu) - Universitatea din București existau 88 cadre
didactice (conform listei personalului cu drept de vot pentru alegerea
modalității de desemnare a rectorului - http://www.unibuc.ro)
organizate în Departamentul de Matematică (48 cadre didactice) și
Departamentul de Informatică (40 cadre didactice). Comparativ, dacă
în anul 2000 existau 8 catedre, ce cuprindeau 127 de cadre didactice, în
anul 2015, existau 88 cadre didactice în 2 departamente (48 cadre
didactice de matematică, respectiv 40 cadre didactice de informatică).
De asemenea, se poate compara cu anul 1997, când existau 104 cadre
didactice de matematică (în 5 catedre) și 54 cadre didactice de
informatică (în 2 catedre).
 În anul 2018, la Facultatea de Matematică și Informatică (Decan conf.
dr. Radu Gramatovici) - Universitatea din București existau 43 cadre
didactice în Departamentul de Matematică și 52 cadre didactice în

Departamentul de Informatică.
Chiar și în sinteză, activitatea didactică și de cercetare din Informatică nu

poate fi reprezentată complet, dacă nu se evidențiază și următoarele aspecte –
unele chiar recente (studii și cercetări, cursuri, școli doctorale, inițiative, proiecte,
evenimente etc.; observații ale prof. Sabin-Corneliu Buraga, Iași):
 rezultate românești în teoria limbajelor formale (Gh. Păun, C. Calude,

T. Jucan, V. Căzănescu, A. Atanasiu, Gh. Ștefănescu, V. Mitrana, D.
Lucanu etc.); conferințe recente, Working Formal Methods Symposium
(FROM), 2017 și 2018 organizate de ICUB (The Research Institute of
the University of Bucharest), Facultatea de Matematică și Informatică –
Universitatea din București și Facultatea de Informatică din Iași.
 cercetări românești de calculul cu membrane (membrane computing) și
modele computaționale moleculare (Gh. Păun, G. Ciobanu, V. Mitrana etc.)
 metode formale în ingineria software (D. Lucanu, Fl. Ipate, A. Ștefănescu
etc.) – The 10th International Workshop on Software Engineering for
Resilient Systems (SERENE), simultan cu 14th European Dependable
Computing Conference la Facultatea de Informatică din Iași.
 algoritmi genetici și calcul evolutiv – ECODAM, Evolutionary
Computing in Optimization and Data Mining (D. Simovici, V. Mitrana,
H. Luchian etc.)
 studii și cercetări privind rețelele Petri (T. Jucan, F. L. Țiplea etc.)
 cercetări de Inteligență artificială la RACAI (Institutul de Cercetări
pentru Inteligență Artificială “Mihai Drăgănescu”, înființat în anul 1994)
(D. Tufiș etc.)
 procesarea limbajului natural – EuroLAN (The Summer School on
Biomedical Text Processing, inițiativă a prof. Dan Cristea; D. Cristea, D.
Tufiș etc.); Human Language Technologies Recearch Center, Facultatea
de Matematică și Informatică – Universitatea din București
(http://nlp.unibuc.ro/), ce organizează International Conference on
Recent Advances in Artificial Intelligence (RAAI) - din 2017, și Solomon
Marcus seminar in Computational Linguistics.
 seria de cercetări și conferințe RoCHI (anul 2004, Prima Conferinţă
Naţională de Interacţiune Om-Calculator, cu contribuția lui Ștefan
Traușan-Matu); anul 2000, primul curs de Interacțiune om-calculator
inițiat de S. Buraga; anul 2004, prima teză de doctorat în domeniul
realității virtuale, autor Dorin Mircea Popovici, Universitatea „Ovidius”
din Constanța.
 cursuri, ateliere și articole de tehnologii Web (începând cu anul 1999 și
continuate în perioadele 2001–2007 și 2010–2013) (S. Buraga).
 Web semantic și date deschise (open data) – (anul 2004, prima teză de
doctorat din România cu această tematică, S. Buraga); prima
monografie disponibilă.
 grupul român de suport pentru educație cu Open Source – ROSedu
(Răzvan Deaconescu etc.).
 dezvoltarea și utilizarea programele Open Source - Școala de Vară
„Informatica la Castel” (GNU/Linux, inițiată în anul 2003, de
Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad în colaborare cu
Facultatea de Informatică din Iași; S. Buraga, M. Jalobeanu etc.).
 sisteme încorporate (embedded systems), dezvoltare de Open Source
Internet of Things – de exemplu, proiectul Wyliodrin inițiat de
Alexandru Radovici, Școala de vară IP (Ideas&Projecs) Workshop,
ințiată în anul 2005 (http://www.ipworkshop.ro/).
 securitatea informatică (contribuții teoretice ale prof. Țiplea; sistemul
românesc Bitdefender; evenimente și conferințe recente Defcamp,
inițiate în anul 2011, https://def.camp/; organizații de profil: Centrului
Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO),
înființat în anul 2011, https://cert.ro/; Asociația Națională pentru
Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI), http://anssi.ro/; concursul
european „European Cyber Security Challenge”, http://www.
cybersecuritychallenge.ro/).
 Bioinformatică, biomedicină, informatică medicală (G. Ciobanu , V.
Mitrana, A. Păun, A. Ștefănescu, M. Mărușteri etc.)
În anul Centenarului Marii Uniri din anul 1918, organizațiile publice din
România au ințiat diverse acțiuni de celebrare a evenimentului istoric realizat de
români în anul de grație 1918. Aceste acțiuni se doresc a fi un omagiu pentru
eforturile deosebite realizate de națiunea română în toate domeniile vieții
economice, sociale, științifice, tehnice etc. Inițiativele și eforturile, de-alungul
anilor, au fost realizate de mulți înaintași în toate activitățile lor, de aceea, astăzi,
avem o datorie patriotică pentru ca aceste modele, succese și realizări românești să
fie transmise ca „tezaur” generațiilor actuale și celor ce vor veni, să fie cunoscute și
pe plan mondial.
Proiectul ROINFO „Informatica în România” (Romanian Informatics) își
propune să elaboreze studii și cercetări pentru a descrie și explica „fenomenul”
apariției, evoluției și dezvoltării informaticii în România. Fiind un început, acest
demers nu poate fi complet și cuprinzător decât dacă avem în vedere diversitatea
de variabile în timp și spațiu. Suntem conștienți de faptul că studiile vor fi
caracterizate de subiectivism, fiind vorba de oameni, evenimente, instituții, procese,
teorii și aplicații, metode și tehnologii, evoluții și schimbări etc.
De asemenea, demersul nostru este cu atât mai oportun și major, având în
vedere faptul că încă mai există în viață oameni de știință, profesori, cercetători,
matematiciei, informaticieni, ingineri, economiști etc., ce au trăit în deceniile '50-

'60, când se consolida informatica pe plan mondial și, când s-au construit primele
calculatoare electronice din generațiile I-III. „Anul 1960: apărea prima profesie -
programator calculatoare electronic; Anul 2018: sunt standardizate 23 de profile
diferite de profesii IT și 40 competențe profesionale. Peste câțiva ani cererea de
specialiști IT în Europa va fi cu 1 milion mai mare decât oferta.” Prof. dr. Vasile
Baltac, președinte ATIC (Asociația pentru TIC din România), prezentare susținută
la deschiderea Conferinței Naționale de Învățământ Virtual (CNIV), ediția a 14-a,
Universitatea din Craiova, oct. 2016.
Am lansat acest proiect cu speranța unor contribuții din partea mai multor
persoane privind: articole și opinii, studii ale unor concepte și teorii, evoluția și
dezvoltarea unor programe pentru dezvoltarea învățământului de informatică,
evoluția și dezvoltarea industriei de calculatoare din România, descrierea unor
evenimente prin poze, scheme etc.
Astăzi, Informatica face parte din categoria științelor exacte: Matematică,
Fizică, Chimie, Informatică, fiind cea mai noua știință cu impact revoluționar
asupra tuturor domeniile societății omenești, în particular, românești. Este
sugestiv să prezentăm principalele etape privind apariția, evoluția și dezvoltarea
informaticii – 6 etape:
1. Deceniile '30-'40 – apariția și consolidarea științei sistemelor –
CIBERNETICA; Noua știință a fost numită Cibernetică, în anul 1948, după
ce, 10 ani de la apariția cărții lui Odobleja, matematicianul american
Norbert Wiener publică „Cybernetics or Control and Communication in the
Animal and the Machine”, carte apărută în același timp la Paris și New York.
Cibernetica a contribuit la apariția primelor calculatoare electronice, după
anul 1945, și la dezvoltarea Informaticii (Computer Science) și a Inteligenței
artificiale. „Ulterior, în 1960, am participat la Congresul internaţional de
automatică I.F.A.C. Din delegaţia română mai faceau parte doi specialişti,
Hanganut din Cluj şi Popov din Bucureşti. În cursul unei excursii organizate
cu acest prilej, l-am cunoscut pe Norbert Wiener, întemeietorul ciberneticii,
ştiinţa care era mult atacată în presa sovietică, pe teme ideologice, fiind
considerată o pseudo-ştiinţă americană.” (International Federation of
Automatic Control (IFAC13), was founded in September 1957 -
https://www.ifac-control.org/) Victor Toma, 1996.
2. Deceniile '50-'60 – apariția și construirea calculatoarelor electronice din
generațiile I-III; apariția sistemelor de operare și a limbajelor de
programare; primele cercetări și rezultate în teoria limbajelor formale și în
13
IFAC is the global organization for the accountancy profession dedicated to serving the public interest by
strengthening the profession and contributing to the development of strong international economies. IFAC is
comprised of over 175 members and associates in more than 130 countries and jurisdictions, representing
almost 3 million accountants in public practice, education, government service, industry, and commerce.
Inteligența artificială; România acelor ani, înainte și după cel de-al II-lea
Război Mondial, era conectată la activitatea științifică și tehnică privind
apariția noilor științe: Cibernetica și Informatica, prin eforturile științifice
ale comunității mondiale, la construirea sistemelor de calcul (computer
systems). În deceniul ‘60 România era considerată între primele țări din
lume (după SUA, Anglia, URSS, Germania, Franţa, Japonia, Austria, Olanda,
Italia, Danemarca) privind cercetările și eforturile pentru construirea
calculatorului electronic.
3. „Campania Moisil” de informatizare a României anilor ’60-’70 – Grigore
Moisil a gândit un proiect transformat într-o acţiune naţională privind
„matematizarea României” și utilizarea calculatoarelor, Moisil fiind cel care
a avut ideea introducerii liceelor și facultăţilor de informatică în România,
și o iniţiativă foarte importantă – de a crea un Centru de Calcul la
Universitatea din Bucureşti. În felul acesta, la acea vreme, România era una
dintre cele 10 universităţi din lume care aveau un Centru de calcul.
4. Deceniile '70-'80 - apariția microprocesorului și trecerea de la sistemele de
calcul de tip batch (tehnologia cartelelor perforate, cartele Hollerith) la
sistemele de calcul interactive (generațiile IV-V); apariția limbajelor de
programare pentru baze de date, grafică pe calculator, inteligența artificială;
apariția sistemelor de operare pentru rețele de calculatoare; apariția
primelor sisteme expert (inteligente); desfășurarea proiectului japonez
pentru construirea calculatorului inteligent de generația a V-a; Apariția
primelor mari aplicații de sisteme informatice, apariția primelor sisteme
expert în diverse domenii: medicină, chimie etc. Performanțe deosebite ale
sistemelor de operare destinate sistemelor de calcul (PC și rețele de
calculatoare): sistemele de operare Windows, RSX 11M, Novell etc. Perioada
de consolidare a gândirii algoritmice și dezvoltarea gândirii obiectuale
(Object-oriented Programming – OOP.
5. Deceniile '90-2000 – apariția rețelei mondiale de calculatoare (sistemul
Internet) și a tehnologiilor Web 1.0 și 2.0; apariția sistemului de operare
Linux, apariția motoarelor de căutare Google; apariția limbajelor de
programare HTML, Java etc., apariția tehnologiilor ASP, PHP, MySQL etc, a
platformelor Content Management Systems (CMS), Learning Management
Systems (LMS, e-Learning) etc. Apariția telefoanelor mobile: mobile device
(handheld computer)- LCD flatscreen sau touchscreen.
6. Deceniile 2010-2020 – apariția primei generații de iPhone (mobile phone) cu
sistemul de operare iOS – anul 2010, apariția primul smartphone (handheld
personal computer) cu mobile operating system (Android), apariția
tehnologiilor de imprimare 3D, apariția tehnologiilor Touchscreen – Tablet
computer (portable personal computer) și iPad, apariția tehnologiilor de
Realitatea Virtuală (Virtual reality, VR) și a tehnologiei 3D - AR (Augmented

Reality), apariția paradigmei Cloud computing, apariția tehnologiilor
multiple – Internet of Things (IoT).
Câteva date despre Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii

din Bucureşti creionează contextul în care aceasta a apărut și s-a dezvoltat. Încă de
la înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, în anul 1864 (în anul 2014 s-au aniversat
150 de ani de la înfiinţare), Matematica a funcţionat ca secţie în cadrul Facultăţii de
Ştiinţe. Informatica s-a studiat încă din anul 1959, când a apărut ca specializare,
secţia „Maşini de calcul” (ultimii 2 ani din 5 ani de studii), urmănd ca în anul 1971 să
fie concurs de admitere pentru specializarea Informatică, iar din anul 1974 să
continue concursul de admitere pentru specializarea Informatică (în anul 1973 a
fost concurs de admitere, în comun; după anunțarea rezultatelor, în luna august,
fiecare candidat admis a primit o scrisoare în care era înștiințat să opteze pentru
Matematică sau Informatică).
Istoric: date importante (Ref.: http://mvlada.blogspot.com/2013/03/):
1863 – sunt înfiinţate Facultatea de Ştiinţe şi DECANI

Facultatea de Litere (prin Decretul Domnitorului Facultatea de Matematică
Alexandru Ioan Cuza, nr. 967/8 octombrie 1863) şi Informatică din Bucureşti
1919-1923: Gheorghe Țițeica,
1864 – se înfiinţează Universitatea din Bucureşti (prin decan, Facultatea de Științe
decretul domnitorului Al. I. Cuza, nr. 765, 4/16 iulie 1925–1926, 1932–1939 şi
1864) 1948-1951: Simion Stoilow,
1948 – are loc reforma învăţământului, se înfiinţează decan, Facultatea de Științe
Facultatea de Matematică şi Fizică 1951-1960: Gheorghe Mihoc
1962 – are loc separarea în Facultatea de Matematică- 1960-1972: Nicolae Victor
Mecanică şi Facultatea de Fizică (ambele funcţionand Teodorescu
în cladirea Universităţii din Bucureşti, din centru, 1972-1975: Ionel Bucur
intrarea D) 1975-1984: Cabiria Andreian
Cazacu
1974 – are loc schimbarea denumirii în Facultatea de 1984-1989: Nicu Boboc
Matematică, iar Facultatea de Fizică este transferată la 1989-1992: Nicolae Radu
Campusul „Măgurele”, inaugurat în anul 1975 1992-1996: Ion Colojoară
1996-2004: Vasile Preda
2002 – are loc schimbarea denumirii în Facultatea de 2004-2008: Ion Chiţescu
Matematică şi Informatică 2008-2009: Ştefan Dragoş
2011 – are loc transformarea catedrelor în două 2009-2016: Victor Ţigoiu
departamente: Departamentul de Matematică și 2016-2020: Radu
Departamentul de Informatică Gramatovici
FOTOGRAFIE DOCUMENT (sus) – O pagină din istoria matematicii românești,

Facultatea de Matematică și Fizică – anul 1958 (https://www.facebook.com/ssmr.ro/)
Fotografie personală de la acad. prof. Ioan-Iovitz Popescu primită de prof. Cristian Calude: în primul
rând, șezând, de la stânga la dreapta: Gheorghe Brătescu (fizician, prodecan), Alexandru Froda,
Viorica Ionescu (curs de algebră), Octav Onicescu, Miron Nicolescu: în spate, în picioare, de la stânga
la dreapa: Solomon Marcus, Gheorghe Gussi, Valentin Poenaru, Grigore C. Moisil (aplecat), Ciprian
Foiaș, Marius Stoka, Gheorghe Mihoc, Ion Cuculescu, Tiberiu Roman, Nicolae Dinculeanu, Caius Iacob,
Mocanu Petre, Petre P. Teodorescu.
Date comparative privind evoluția procesului de admitere: anul 1987 vs. 2018.
Admitere la Facultatea de Matematică Admitere la Facultatea de Matematică și

anul 1987 Informatică - anul 2018
Numărul de locuri pentru admitere – Numărul de locuri pentru admitere –
sesiunea iulie 1987. sesiunea iulie 2018.
Învățământ la ZI: Informatică (I=14, N=11), Învățământ cu frecvență (IF, 3 ani):
Matematică-Mecanică (I=16, N=9), Domeniul de licenţă: Matematică
Matematică (I=65, N=100); Învățământ la (Programele de studii: Matematică,
FF: Matematică (I=1, N=39); Învățământ la Matematică–Informatică, Matematici
SERAL: Informatică (I=2, N=23), aplicate) buget: 132, taxă: 68; Domeniul de
Matematică-Mecanică (I=2, N=23). licenţă: Informatică (Programul de studii:
Învățământ de scurtă durată (3 ani) Informatică) buget: 215, taxă: 79; Domeniul
Matematică-Fizică: (I=13, N=62), unde I= de licenţă: Calculatoare și tehnologia
încorporabili, N=neîncorporabili (începând informației (4 ani, Programul de studii:
cu vara anului 1974, cei care erau admiși în Tehnologia informației) buget: 75, taxă: 25.
învățământul superior, după admitere, Învățământ la distanță (ID): Domeniul de
efectuau stagiul militar obligatoriu de 8 luni, licenţă: Informatică (Programul de studii:
după care, în anul următor, urmau cursurile Informatică) Taxă: 75.
la facultate).
În România, preocupările pentru dezvoltarea unor școli de calculatoare și

de informatică, pentru dezvoltarea industriei de hardware și de software, au făcut
ca oamenii de știință și specialiștii români sa fie din ce în ce mai apreciați în lume.
Chiar dacă, în țările puternice ale lumii (SUA, Anglia, URSS, Germania, Franţa,
Japonia, Austria), proiectele de construire a calculatorului erau secrete, eforturile
oamenilor de știință, ale specialiștilor români, erau concentrate atât pentru
utilizarea teoriilor științifice în definirea circuitelor electronice, cât și pentru
realizarea de calculatoare romanești.
Un rol major în toate aceste eforturi l-a avut matematicianul acad. Grigore
C. Moisil, azi considerat fondatorul informaticii românești. Gr. C. Moisil a pus
bazele şcolii de algebra logicii, a teoriei algebrice a mecanismelor automate şi a fost
fondatorul studiilor de logică polivalentă şi logică nuanţată, care au ajutat la
realizarea primelor calculatoare româneşti. Astăzi, Romania se poate mândri că, în
jurul anului 1960 era a 8-a țără din lume care construia calculatoare electronice și
că, în perioada 1970-1980 a existat prima strategie de dotare cu tehnică de calcul,
prima informatizare din România – pentru care Gr. C. Moisil a militat încă din anii
1960. Acesta a fost nu numai un vizionar pentru domeniul informaticii, dar a
mobilizat oamenii de știință și specialiști în aceste eforturi comune: matematicieni,
fizicieni, ingineri, economiști, sociologi, psihologi etc.
FOTOGRAFIE DOCUMENT (mai jos) – O pagină din istoria informaticii
românești, Facultatea de Matematică-Mecanică – anul 1968, acad. Gr. C. Moisil la
pupitrul calculatorului IBM 360/30, Centrul de Calcul al Universității din București
(fotografie personală Stelian Niculescu).
Alături este medalia „Computer

Pioneer Award” (IEEE, 1996)
decernată lui Gr. C. Moisil – „For
polyvalent logic switching
circuits”, singurul om de știință
român care a primit această
recunoaștere internațională.
„Certificatul de naștere" al
calculatoarelor este teza de
doctorat (1936) a lui Alain Turing,
prin ideea mașinii universale (deci,
programabile, date + programe scrise în același loc, pe bandă) și teorema de
existență a unei asemenea mașini. John von Neumann a declarat explicit că a fost
influențat de ideile lui Turing. Dar, nu e nicio contradicție cu matematicianul român
Gabriel Sudan, ce și-a dat doctoratul cu David Hilbert. Eu vorbesc despre „pre-
istoria” informaticii (românești), căutând rezultate care astăzi pot fi citite ca fiind de
informatică. De pildă, Teoria limbajelor formale este parte a informaticii teoretice;
șirurile Thue și extensii ale lor sunt studiate mult în Teoria limbajelor formale - iar
șirurile Thue au fost introduse la începutul secolului 20 (ca rezultat al iterării de
morfisme pe V^*). Asta înseamnă că Teoria limbajelor formale are începuturile acum
120 de ani, fără ca asta să extindă informatica însăși până acolo (chiar dacă, la 1900,
Hilbert vorbea despre rezolvarea „mecanică”, deci algoritmică, a ecuațiilor
diofantice, apoi a întrebat explicit „ce înseamnă a calcula mecanic?”)” acad. Gh.
Păun, iunie 2018 (Sursa: http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/cifa-mecipt).
Discipolii acad. Grigore C. Moisil de la Facultatea de Matematică și
Informatică din București: Solomon Marcus, Sergiu Rudeanu, Leon Livovschi,
Dragoș Vaida, Ioan Tomescu, Ion Văduva, Constantin P. Popovici, Virgil Emil Căzănescu.
Urmașii ideilor și continuatorii inițiativelor lui Grigore C. Moisil, pionieri ai

informaticii românești: Gheorghe Păun, Cristian Calude, Adrian Atanasiu, Horia
Georgescu, George Georgescu, Octavian Bâscă, Ileana Popescu, Luminița State,
Nicolae Țăndăreanu, Tudor Bălănescu, Alexandru Mateescu, Radu Nicolescu, Ioan
Roșca, Gheorghe Marian, Denis Enăchescu, Stelian Niculescu.
Mai târziu, după anul 1990, mulți specialiști în informatică și în

calculatoare au participat la activitatea unor companii renumite sau la activitatea
unor proiecte internaționale majore. În multe situații se zice că „La compania
Microsoft, a doua limbă vorbită este Româna”.
Pentru rezolvarea problemelor complexe și dificile din cadrul proiectelor
internaționale participă o diversitate de oameni de știința și de specialiști din
multe domenii: matematică, informatică, fizică, chimie, biologie, psihologie etc. De
exemplu, evidențiem finalizarea proiectului genomului uman „Human Genome
Project” (HGP) din perioada 1995-2005. Proiectul HGP a fost un program
internațional de cercetare colaborativă al cărui scop a fost reprezentarea completă
a cartografierii și înțelegerii tuturor genelor ființelor umane, http://150.uaic.ro/
personalitati/informatica/sorin-istrail/. Toate genele noastre sunt cunoscute ca
„genomul uman” (genome). The Human Genome Project – https://www.
genome.gov/12011238/an-overview-of-the-human-genome-project/. Aprilie 2003 -
50 Years of DNA Celebration, https://www.genome.gov/10005139/50-years-of-dna-
celebration/. În imaginea de mai jos remarcăm și participarea oamenilor de știință
români: Sorin Istrail14 și Liliana Florea.
14
http://150.uaic.ro/personalitati/informatica/sorin-istrail/
În zilele noastre, după anul 1995, deja au început cercetări pentru

schimbarea de paradigmă privind evoluţia calculatoarelor: Calculatoare moleculare
(Molecular Computers, DNA Computing, inventator Leonard Adleman - 2002
Turing Award) şi Calculatoare cuantice (Quantum Computers, Peter Shor –
Massachusetts Institute of Technology (MIT), 1994). În câţiva ani, calculatoarele
noi (Quantum Computer) de la IBM, Google şi Microsoft vor accelera descoperirile
din domeniile chimiei, medicinei şi ştiinţei materialelor (Ref.: http://www.
nextbigfuture.com/2017/03/in-few-years-new-quantum-computers-from.html).
Calculatoarele cuantice vor fi mai puternice decât calculatoarele
convenţionale, pentru probleme de rutare eficientă, pentru logistică, pentru
companiile de cartografiere, noi forme de învăţare automată, inventarea de noi
produse, teste de diagnosticare îmbunătăţite. Primele calculatoare cuantice
universale vor fi utilizate în chimie pentru simularea de molecule şi reacţii.
Simulând efectele cuantice care modelează structurile şi reacţiile moleculare,
aceasta este o problemă naturală pentru aceste calculatoare, deoarece puterea lor
vine de la datele de codificare în aceleaşi stări cuantice dificile. Componentele care
alcătuiesc computerele cuantice, cunoscute sub numele de qubiţi, pot utiliza

procese cuantice mecanice pentru a executa comenzi rapide de calcul imposibile
pentru o maşină convenţională. Recent, la 4 martie 2016, oamenii de știință de la
Massachusetts Institute of Technology (MIT) au creat primul computer cuantic cu
cinci atomi, cu potențialul de a sparge securitatea sistemelor tradiționale de
criptare.
OBSERVAȚII
MOTTO: Istoria adevărată și relevantă este cea descrisă de cei care au trăit-o.
Nevoia unei istorii a Informaticii românești.
Un volum care să cuprindă Istoria informaticii românești, de la apariție și

până mai recent, necesită un efort dificil și laborios, având în vedere diversitatea de
aspecte ce trebuie studiate, astfel încât să apară o descriere cât mai reală și cu cât
mai puține elemente subiective în interpretarea informațiilor și ale acțiunilor.
Mărturisim că aceste aspecte de istorie și de evoluție, ne-au preocupat începând
din anul 2003, prin inițierea proiectului CNIV (Conferința Națională de Învățământ
Virtual, „Noi tehnologii în educație și cercetare”) la Universitatea din București – 4
ani la Facultatea de Matematică și, apoi în turneu la cel mai reprezentative
universități din România. Inițial, în demersul nostru, pentru a întelege evoluția
informaticii la Universitatea din București, am luat în considerare activitatea
noastră din domeniul informaticii, dar am ajuns la concluzia că, nu vom înțelege
apariția și evoluția informaticii, dacă nu vom analiza acțiunile și măsurile așa cum
s-au întâmplat în realitate: evenimente, decizii la nivel guvernamental, măsuri de
schimbare și adaptare, fapte și inițiative ale unor oameni de știință, mărturii și
explicații ale unor fapte petrecute în diverse etape, întâmplări și diverse
contexte etc.
În unele descrieri este posibil să apară greșeli sau confuzii: de exemplu, în
unele referințe apare că secția „Mașini de calcul” (2 ani, anul 4 și 5) a fost înființată
de Moisil în anul 1959, și în altele, anul 1960. Prof. Stelian Niculescu mărturisește că
anul corect este 1959, dânsul fiind a II-a promoție, ce a absolvit în anul 1962. De
asemenea, denumirea de Catedra de „Informatică Teoretică” apare în cartea tipărită
în anul 1997 „Lista lucrărilor științifice ale cadrelor didactice și cercetătorilor din
Facultatea de Matematică” (Decan V. Preda), Editura Universității din București, în
schimb, din mărturiile profesorilor V. Căzănescu și A. Atanasiu, denumirea reală
este Catedra de „Informatică”. De asemenea, cu ocazia redactării acestui volum, am
găsit și greșeli în unele referințe studiate: de exemplu, în Andonie George Șt., Istoria
matematicii în România, vol. II, 1966, pag. 394 apare că „Moisil a devenit șeful
catedrei de Mașini de calcul, în anul 1965”, fapt ce este greșit după declarațiile mai
multor profesori, în anul 1965 Moisil fiind încă șeful catedrei de Algebră.
„Proiectul unei istorii a informaticii în țara noastră, evident, este de mare
complexitate din cauza multitudinii de instituții și de orientări științifice implicate,
nu în ultimul rând, și din cauza întrepătrunderii și interacției cu matematica,
biologia, chimia sau fizica, de exemplu (a se vedea „At the intersection of computer
science with biology, chemistry and physics - in memory of Solomon Marcus”, eds.
Gh. Păun, I. Petre, G. Rozenberg, A. Salomaa, Theoretical Computer Science, 701,
2017 și „100 Romanian Authors in Theoretical Computer Science”, eds. S. Cojocaru,
Gh. Păun, D. Vaida, Ed. Academiei Române, 2018)” Dragoș Vaida, august 2018 –
mesaj e-mail.
O istorie pentru un proces, eveniment, concept etc. poate fi o descriere mai
simplă și care să ofere coerență, unele legături și explicații cu diverse concepte și
termeni. În schimb, „Istoria informaticii românești” nu poate fi tratată matematic
în termeni de teoremă sau teorii ce necesită definirea de ipoteze și concluzii. Se
poate porni de la definirea sau de la ideea că, ISTORIA este reprezentarea
cunoștințelor pe care o persoană le are prin diverse căi și metode pentru a explica:
evenimente, decizii, procese, evoluții etc. Astfel, Istoria este la fel ca ÎNVĂȚAREA.
Învățarea este evoluția în timp a cunoașterii spune Roger Bohn. Istoria despre ceva
este evoluția cunoașterii despre acel ceva. În final, cititorul prezentului volumul va
trebui să facă legături, să-și explice unele aspecte descrise, să înțeleagă unele
decizii descrise în carte, să compare unele rezultate cu altele, să caute modele de
urmat, să tragă concluzii și să-și elaboreze unele obiective viitoare. Să caute greșeli
în decizii, să înțeleagă unele măsuri și programe urmate la un moment dat prin
desfășurarea de evenimente și evoluții. E posibil ca, uneori, cititorul să caute
ipoteze și să obțină concluzii din studiul celor descrise. Istoria este cu oameni, prin
urmare istoria este ca omul, cu bune și cu rele, cu urcușuri și cu coborâșuri. Doar
unii oameni au curajul să înfrunte aceste adevăruri.
Am putea să ne imaginăm cum s-ar scrie ISTORIA INFORMATICII
ROMÂNEȘTI peste 50 sau 100 de ani? Ce s-ar întâmpla dacă nu am face acest efort
astăzi? MULTE CUNOȘTINȚE S-AR PIERDE PE DRUM! De aceea am pornit de la
un Motto: Istoria adevărată și relevantă este cea descrisă de cei care au trăit-o!
CONCLUZII
La sfârșitul „aventurii” și al „spectacolului” privind înțelegerea fenomenului

de apariției și de dezvoltare a Informaticii românești, putem să afirmăm cu
certitudine că, nu credeam să aflăm atâtea aspecte, procese și evenimente
deosebite, ce au condus în final la o Informatică românească cu care România se
poate mândri. Bucuria și satisfacția împlinirii unor căutări pentru aflarea unor
răspunsuri la multe întrebări (unele de acum 40-50 de ani), ce s-au conturat pe
parcursul studiului și cercetărilor noastre, sunt asemănătoare acelui spectacol de
care spunea acad. Solomon Marcus, când compara bucuria realizării unei
demonstrații a unei teoreme cu trăirile de la un „spectacol de teatru”. Am trăit acel
spectacol prin finalizarea unor descrieri din volumele prezente și vrem să
transmitem aceste trăiri, nu numai contemporanilor, dar și celor ce în viitor vor să
înțeleagă și să se mândrească cu realizările din Informatica românească.
În studiul parcurs pentru înțelegerea apariției și dezvoltării informaticii în

România, am aflat că Grigore C. Moisil a urmat 3 ani cursuri de inginerie – secția
construcții (cu examenele promovate), simultan cu cursurile de la Facultatea de
Matematică, pe care le-a continuat – doar pe acestea, obținând doctoratul în
matematică cu teza de doctorat „Mecanica analitică a sistemelor continue”, în anul
1929. Parcurgând acei ani de pregătire profesională atât în inginerie, cât și în
matematică, poate de aceea matematicianul Gr. C. Moisil a fost atras și preocupat
cu pasiune de aplicațiile logicii matematice în diverse probleme din practică (prin
discuții și colaborări cu ing. Leon Livovschi și alții, era perioada dezvoltării
aplicațiilor din domeniul automaticii și calculatoarelor), ajungând la Teoria
algebrică a mecanismelor automate – pentru care a fost premiat „Computer
Pioneer” de IEEE Computer Society. Perioada 1932-1942, petrecută de Gr. C. Mosil la
Universitatea din Iași a fost „rampa de lansare” privind aplicațiile logicii
matematice în știință și tehnică. În anul 1970, Gr. C. Moisil a propus Editurii
Tehnicii, în revista AMC nr. 13-14, publicarea unor articole privind Activitatea
Centrului de Calcul al Universității din București, Contribuția românească în teoria
algebrică a automatelor etc., evidențiind că, în anul 1955, România era pe locul III,
după USA și URSS, privind activitatea de cercetare în teoria circuitelor de
comutație. În perioada 1938-1949, doar URSS și USA erau reprezentare prin număr
de articole în acest domeniu. De remarcat, numărul de 37 de articole din URSS și
doar 8 din USA. În anul 1954, România a făcut un salt semnificativ ocupând locul
III în lume. Cu această teorie a promovat construirea primelor calculatoare
românești și utilizarea calculatoarelor electronice la rezolvarea problemelor din
activitățile practice ale oamenilor.
Trebuie să menționăm relatarea lui Victor Toma despre organizarea
Congresului Internaţional de Matematică, ţinut la Bucureşti în anul 1956: „În
aceeaşi perioadă au avut loc în ţară numeroase manifestări ştiinţifice, atât cu
caracter naţional, cât şi internaţional. O manifestare deosebită a şcolii matematice
româneşti a constituit-o Congresul internaţional de matematică, ţinut la Bucureşti
în toamna anului 1956, la care au participat mai mulţi matematicieni renumiţi de
peste hotare. În calitatea sa de preşedinte al Societăţii Matematice din România,
prof. Moisil a avut un important rol organizatoric. Între altele, a organizat pentru
participanţii la congres vizite de informare la laboratorul de calculatoare electronice
de la I.F.A. Măgurele. Calculatorul CIFA-1 era deja construit şi urma să intre în
funcţiune câteva luni mai târziu, în aprilie 1957. Pentru mulţi dintre matematicienii
ale căror preocupări erau eminamente teoretice acesta era un domeniu nou şi vedeau
pentru prima dată un calculator electronic.”
Astăzi, în proiectele internaționale și naționale, participarea în echipe
mixte – matematicieni, informaticieni, ingineri, fizicieni, chimiști, biologi, psihologi,
pedagogi, economiști etc., poate conduce la obținerea de rezultate utile și necesare
societății, ca urmare a rezolvării diverselor probleme ce implică metode, teorii,
algoritmi, inclusiv utilizarea sistemelor de calcul performante, acestea fiind
aplicate printr-o colaborare în cadrul proiectelor. Probabil, în anul 1962, aceste
deziderate l-au condus pe Gr. C. Moisil la necesitatea înființătii Centrului de Calcul
al Universitatii din București (CCUB). Viziunea, crezul și spiritul lui Gr. C. Moisil au
influențat gândirea celor ce i-au urmat ideile în anii în care în România au apărut
calculatoarele și au fost utilizare la rezolvarea de probleme ale societății, așa cum
prevedea Moisil.
Așa cum domeniul Computing cuprinde aspectele hardware și software, tot
așa și domeniul Informaticii cuprinde dezvoltarea aspectelor teoretice de Computer
Science (știința calculatoarelor/informatică teoretică), în cooperare cu aspectele de
software pentru rezolvarea problemelor complexe din toate domeniile vieții
societății. Acad. Mihai Drăgănescu definea Ştiinţa şi tehnologia informaţiei ca fiind
„domeniul multidisciplinar al ştiinţei și tehnologiei care stă la baza societăţii
informaţionale şi care cuprinde substratul fizic al informaţiei, telecomunicaţiile,
calculatoarele, software, sistemele informatice, informatica teoretică și teoria
informaţiei, Internetul, tehnologia Web, automatica și teoria sistemelor, precum și
aplicaţiile specifice în cele mai diverse domenii: economie, sociologie, medicina
electronică, biologie informaţională, filosofia informaţiei etc.”, Adunarea Generală a
Academiei Române din 24 noiembrie 1998.
În volumul coord. de acad. Florin Gheorghe Filip, Civilizaţia Românească
(coord. Victor Spinei) - Ştiinţa şi tehnologia informaţiei în România, Editura
Academiei Române Bucureşti, 2018, acad. Gheorghe Păun realizează următoarea
abordare privind pagini din istoria informaticii teoretice românești: „va rememora
totuşi o serie de momente semnificative din evoluţia domeniului în ţara noastră.
Vom merge în trecut până în „preistoria” informaticii (teoretice), chiar înainte de
constituirea „ştiinţei calculatoarelor” în lume (preiau sintagma curentă, computer
science, folosită în limba engleză), invocându-l pe Gabriel Sudan, cel care, în 1927,
producea – fără a avea această intenţie, pentru că nici terminologia nu exista pe
atunci – primul exemplu de funcţie recursivă care nu este primitiv recursivă,
insistând apoi asupra celor doi fondatori ai informaticii (teoretice) româneşti,
Grigore C. Moisil şi Solomon Marcus, ajungând în zilele noastre, la multitudinea de
contribuţii ale informaticienilor români la cele mai diverse direcţii de cercetare active
internaţional”.
În anul 2013, cu ocazia celor 110 ani de la nașterea lui Gr. C. Moisil, Prof. Dr.
Cristian Calude concluziona: „Moisil a fost un remarcabil cercetător, care a excelat
în introducerea unor noi idei, metode şi direcţii de cercetare, un profesor
neconvenţional, care a inspirat, motivat şi încurajat un număr mare de tineri care au
devenit la rândul lor matematicieni de valoare, creatorul unor şcoli româneşti de
matematică, în special în mecanica solidelor, logica matematică şi informatică,
susţinătorul aplicaţiilor matematicii în alte domenii, promotorul relaţiei privilegiate
dintre matematică şi informatică şi, ca o consecinţă naturală, cel care a contribuit
cel mai mult la introducerea informaticii în România (în viziunea profesorului
Marcus, campania de alfabetizare computaţională a lui Moisil a fost analoagă cu cea
de alfabetizare dusă de Spiru Haret)”.
Astăzi, Grigore C. Moisil este cunoscut prin activitatea sa științifică
transdisciplinară, contribuțiile sale la fondarea și dezvoltarea unor școli pentru
dezvoltarea științelor, promovarea teoriilor și metodelor matematice în rezolvarea
problemelor pentru societate și, mai ales promovarea apariției unei noi științe -
Informatica, prin utilizarea calculatorului în multe domenii ale științei, tehnicii și
societății, încurajarea elevilor, studenților și tinerilor cercetători pentru a milita și
a înțelege că „matematica face parte integrantă din cultură, iar valorile umaniste
sunt indispensabile oricărui om”.
Ca exemplu personal, din experiența noastră, evidențiem faptul că formula
ariei unui domeniu simplu conex (aria unui poligon oarecare – azi este cunoscută
chiar de elevii olimpici la informatică și apare în geometria computațională), nu am
aflat-o de la cursurile de matematică sau de informatică, ci de la un inginer topo-
geodez, în anii 1980, în cadrul colaborării la un proiect (contract) în care se
realizau calcule inginerești și reprezentări grafice pentru desene tehnice și unde se
utiliza calculatorul și masa germană de desen automat Digigraf (perioada 1981-
1983, Contract ROMPROIECT pentru lucrări de amenajare a desecărilor în unele
zone agricole din Irak).
Dacă Matematica nu ar fi fost, „nimic nu ar fi fost”: nici zero şi nici fizica,
chimia sau arhitectura, nici roata şi nici calculatorul, nici tiparul şi nici telefonul,
nici Informatica şi nici Cibernetica. Dar, faţă de toate aceste entităţi materiale
inventate de om, Matematica îl ajută pe om să gândească toată viaţa, să creeze şi
să‑şi imagineze, să iubească natura şi pe semenii săi, să fie emotiv şi curajos, să fie
consecvent şi ordonat, să viseze şi să fie fericit.
Vom încheia cu vorbele rostite și scrise de acad. Grigore C. Moisil „Eu nu vă
conving, eu demostrez” şi „Omul, când nu înţelege, e contra”, iar aceste ziceri le
folosea şi acad. Solomon Marcus: „Universalitatea gândirii matematice a fost
interpretată de unii autori ca o pretenţie a matematicienilor de a institui o
hegemonie a matematicii faţă de celelalte domenii ale cunoaşterii. În fapt însă,
universalitatea matematicii este complet echilibrată de aservirea ei faţă de celelalte
discipline”.
„Matematica îşi extrage probleme de peste tot. Am putea chiar spune că cele mai
interesante aspecte sunt cele care apar la interfaţa matematicii cu restul
lumii. Spre această zonă mi-am orientat o bună parte din cercetări” acad.
Solomon Marcus, Discursul de Recepție la Academia Româna.
„Noi învăţăm în general o matematică făcută din rezultate disparate, dar fără
a cunoaşte contextul lor istoric. De foarte multe ori, învăţăm teoreme, fără a
afla la ce întrebări s-au constituit ele ca răspuns. Cred că era bine să realizăm
un echilibru între cele două stiluri, să demonstrăm şi capacităţile tehnice ale
matematicii, dar şi capacităţile ei identice şi culturale. Din păcate,
matematica pe care noi o cultivăm şi în predare şi în cercetare, de prea multe
ori ascunde ideile, dacă ele există, şi uneori, stai şi te întrebi, dacă ele există.”
S. Marcus, Dimitrie Pompeiu, personificarea matematicii de finețe (A
mathematician of the fineness: Dimitrie Pompeiu), RPSS serie nouă, vol. 3,
nr. 3, 2014, p. 232-238.
MULȚUMIRI
În lunile iulie-septembrie 2018 au avut loc mai multe întâlniri la Casa

universitarilor „Întâlnirea generațiilor de informaticieni”, contributori la volumul
“ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI” – Proiectul național ROINFO dedicat
Centenarului Marii Uniri: „Realizări românești în domeniul Informaticii" –
http://c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info.
Pentru observațiile, discuțiile, sugestiile, criticile, ințiativele și contributiile
efective la conținutul acestui volum, cu multă recunoștință, mulțumim următorilor
(unele din discuții au avut loc la Casa Universitarilor, în lunile iulie-august-
septembrie, cu ocazia „Întâlnirii generațiilor de informaticieni”): Dragoș Vaida, Ion
Văduva, Constantin P. Popovici, Stelian Niculescu, Dan Farcaș, Grigor Moldovan,
Virgil Emil Căzănescu, Ioan Tomescu, Adrian Atanasiu, Ileana Popescu, Denis
Enăchescu, Mihail Cherciu, Nicolae Popoviciu, Tudor Bălănescu, Radu Nicolescu,
Marian Gheorghe, Radu Homescu, Eduard Rădăceanu, Florin Boian, Rareș Boian,
Ion Ivan, Virgil Chicernea, Gabriel Orman, Sabin Buraga, Emil Cătinaș, Victor
Felea, Grigore Albeanu, Angela Ioniță, Adrian Adăscăliței, Radu Jugureanu, Ion
Roceanu, Cătălin Radu, Valeriu Iorga, Marius Marușteri, Mihai Jalobeanu, Florin
Ilia, Ion Radoslovescu, Gabriel Popescu.
Întâlnirea de lucru de la Casa Universitarilor, JOI, 23 August 2018, ora 18.00,
imaginea de jos: Prof. dr. Stelian NICULESCU, Dr. Mat. Dan FARCAȘ, Prof. dr. Ion
VĂDUVA, Prof. dr. Virgil CĂZĂNESCU, Prof. dr. Adrian ATANASIU, Prof. dr.
Nicolae POPOVICIU, Prof. dr. Marin POPA, Prof. dr. Eduard RĂDĂCEANU, Dr.
Fiz. Radu HOMESCU, Dr. Mat. Lucian SPIRIDON, Dr. Mat. Gheorghe RADU,
Conf. dr. Eugen ZAHARESCU, Prof. Mat. Radu JUGUREANU, Conf. dr. Marin
VLADA (+ Prof. dr. Virgil CĂZĂNESCU – venit ulterior).
Întâlnirea generațiilor de informaticieni – Grigore C. Moisil, omagiat

în Amf. S. Haret, Facultatea de Matematică și Informatică – 9 ianuarie 2019.
Conferința de omagiere a acad. Gr. C. Moisil privind înființarea secției de
„Mașini de calcul” la Facultatea de Matematică. Miercuri, 9 ianuarie 2019, în cadrul
proiectului ROINFO, la Facultatea de Matematică și Informatică, la 60 de ani de la
înființarea secției „Mașini de calcul”, s-a organizat o conferință de omagiere a
academicianului Grigore C. Moisil. Evenimentul a avut loc începând cu ora 12:00 în
Amfiteatrul „Spiru Haret” al Facultății de Matematică și Informatică (str.
Academiei, nr. 14). În cadrul conferinței au fost prezentate secvențe audio-video
care să reflecte personalitatea profesorului Grigore C. Moisil și, a fost făcută o
prezentare a lucrării „Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact.
Oameni, organizații, evenimente, rezultate și tehnologii”, ce este în curs de
elaborare pentru publicare, iar participanții la eveniment au aflat mai multe detalii
cu privire la cariera și la viața academicianului Grigore C. Moisil.
Printre participanții la conferință s-au regăsit persoane care l-au cunoscut

pe vizionarul ce a introdus informatica în România: prof. univ. dr. Ioana Moisil,
prof. univ. dr. Stelian Niculescu, dr. Dan Farcaș, prof. univ. dr. Vasile Baltac, prof.
univ. dr. Afrodita Iorgulescu, prof. univ. dr. Eufrosina Otlăcan, prof. univ. dr.
Nicolae Popoviciu, prof. univ. dr. Radu Homescu, prof. univ. dr. Eduard Rădăceanu.
La conferință s-a scos în evidență că prin ideile, direcțiile și acțiunile lui Moisil,
sintetizate de: colaborarea cu ing. Leon Livovschi în utilizarea algebrelor Booleene
la studiul automatelor cu contacte și relee (anul 1949); publicarea cărții „Teoria
algebrică a mecasnismelor automate” (1959); înființarea secției „Mașini de Calcul” la
Universitatea din București (1960); înființarea Centrului de Calcul al Universității
din București (CCUB) (1962); dotarea cu un calculator american IBM 360/30 la
CCUB (1968); înființarea de secții de Informatică la unele universități din România

și apariția liceelor de informatică (1970), profesorul Gr. C. Moisil și-a capătat
statutul de fondator al informaticii românești.
În mesajul său conf. dr. Radu Gramatovici – Decan, a scos în evidență
personalitatea acad. Grigore C. Moisil și rezultatele remarcabile în domeniile
matematicii și ale informaticii. „Vă mulțumim că participați la acest eveniment
dedicat lui Moisil. Mulțumesc prof. Vlada pentru organizarea de amploare a acestei
întâlniri pentru omagierea acad. Gr. C. Moisil. De asemenea, să-i mulțumim pentru
inițiativa de a scrie o carte despre istoiria informaticii românești, deoarece această
istorie trebuie cunoscută și recuperată. Anual, la 10 ianuarie - ziua de naștere a acad.
Gr. C. Moisil - la Casa Universitarilor se întâlnește „grupul Moisil”, discipoli ai lui
Moisil și unele persoane ce vor să-l cinstească în acest fel pe marele savant, care în
anul 1996, post mortem, a fost decorat cu medalia „Computer Pioneer Award of IEEE
Computer Society”. Avem datoria și răspunderea de a cinsti cum se cuvine memoria
acad. Gr. C. Moisil, creator de școli cu care România se mândrește. Vă invit ca în
fiecare an, la 10 ianuarie, să cinstim memoria acad. Moisil”.
O mulțumire specială adresez Prof. Dr. Grigore Albeanu (București), Prof.
Dr. Adrian Adăscăliței (Iași), Prof. Dr. Ion Văduva, Prof. Dr. Stelian Niculescu, Prof.
Dr. Adrian Atanasiu, Prof. Radu Homescu, Prof. Radu Jugureanu (București) și Dr.
Emil Cătinaş (Cluj-Napoca), cu care am avut multe discuții și analize privind teme
și proiecte ale utilizării calculatoarelor și ale metodelor și tehnologiilor oferite de
Informatică și de IT, în rezolvarea problemelor din proiecte, inclusiv din domeniul
educațional. Abordarea de direcții oferite de Computing (a se vedea ACM –
Association for Computing Machinery 2012) și implementată în prezentul volum,
este concluzia acestor discuții.
28 August 2018, Constanța, Marin Vlada, Universitatea din Bucureşti, membru

Update: 01 Decembrie 2018, titular CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi
15, 23-27 Mai , 17 Iunie 2019, Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii), Academia Română
Bucureşti

Istoria Informaticii Românești Vol. I&amp;II - Prefața

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istoria Informaticii Românești Vol. I&amp;II - Prefața

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2

ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI

OAMENI, INSTITUȚII, CONCEPTE, TEORII ȘI TEHNOLOGII

Lucrare dedicată Centenarului Marii Uniri din anul 1918

În memoria acad. GRIGORE C. MOISIL, fondatorul informaticii românești

Reproducerea integrală sau parţială, cu scop comercial, precum și alte

ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI

Editura Matrix Rom, București

Copertă: Sigrid Iuhas, Bogdan Jugureanu; DTP: Marin Vlada

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

I. Vlada, Marin (ed.)

„Informatica restabileşte nu numai unitatea matematicilor pure şi a celor aplicate, a tehnicii

M. Vlada, eLSE 2005, CNIV 2010

M. Vlada, Informatică aplicată, 2012

1. Adrian Adăscăliței, 392 9. Grigore C. Moisil, 110

Cuvânt introductiv ...................................................................................... 13

1 Contextul internațional la apariția și evoluția calculatoarelor ............ 57

Bibliografie generală ................................................................................... 410

1.1 Conceptul de Computing – istoric și evoluție (M. Vlada, Gh. Păun,

1.5 Arto Salomaa in the History of the Romanian Theoretical Computer

În anul 2018, Academia Română a inițiat „Programul Academiei Române de

Alăturându-ne acestor inițiative și programe, Proiectul național ROINFO

VOLUMUL I intitulat „Contextul internațional la apariția și evoluția

REFERAT privind lucrarea

“ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEŞTI. APARIŢIE, DEZVOLTARE ŞI IMPACT. Oameni,

pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii al Academiei Române (DIS/CRIFST), a dat

Prof. univ. dr. Eufrosina Otlăcan,

Prof. Dr. Ion Văduva1,

Automatic Computation) obținută la Universitatea din Manchester, am fost numit Director

Prof. Dr. Stelian Niculescu2,

În anul 1968, acad. Grigore C. Moisil – atunci, Director al Centrului de Calcul al

„Calculatorul este o unealtă, ca stiloul, ca maşina de scris, ca telefonul, ca

„Omul, când nu înţelege, e contra”

Astăzi, în România, industria de software (SI, Software Industry) și

servicii TI, Hardware şi Telecomunicaţii. Analizele și rezultatele industriei TI&C

ceremoniei ce a avut loc la Palatul Elisabeta - București. Dintre cei prezenți

7. Volumele au fost elaborate din dorința de a descrie relevant și cu dovezi

Management, 9. IS - Intelligent Systems, 10. NC - Networking and Communications,

Termenii de Informatică și Tehnologia Informației (IT) au apărut la

comunității mondiale, la construirea sistemelor de calcul (computer systems). În

primele calculatoare românești, care au apărut în perioada 1957–1961 (sursa:

cutemurul din anul 1977, s-a mutat la etajul IV în clădirea Facultății de

Un rol important în dezvoltarea domeniilor Informatică și IT l-au avut și îl

 În ultimii 10 ani, la Facultate de Informatică din Iași, se pot evidenția

ro/), Codecamp (https://codecamp.ro/), How To Web (https://www.

 Despre informatica clujeană și Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca

Un alt moment important în Istoria informaticii din România are loc în

informaticieni pentru viitoarele Centre de calcul, ce urmau să se înfiinţeze în toate

 Despre Facultatea de Matematică și Informatică, Universitatea „Transilvania”

În timpului mandatului de ministru al învățământului (1970–1972) al prof.

Matematică), Reproducere după Viorica Moisil, A fost odată ... Grigore

 Până în anul 1984 exista Catedra de Informatică și Probabilități

didactice în Departamentul de Matematică și 52 cadre didactice în

Chiar și în sinteză, activitatea didactică și de cercetare din Informatică nu

 rezultate românești în teoria limbajelor formale (Gh. Păun, C. Calude,

matematiciei, informaticieni, ingineri, economiști etc., ce au trăit în deceniile '50-

Realitatea Virtuală (Virtual reality, VR) și a tehnologiei 3D - AR (Augmented

Câteva date despre Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii

Istoric: date importante (Ref.: http://mvlada.blogspot.com/2013/03/):

1863 – sunt înfiinţate Facultatea de Ştiinţe şi DECANI

FOTOGRAFIE DOCUMENT (sus) – O pagină din istoria matematicii românești,

Admitere la Facultatea de Matematică Admitere la Facultatea de Matematică și

În România, preocupările pentru dezvoltarea unor școli de calculatoare și

Alături este medalia „Computer

Istoria Informaticii Românești Vol. I&II - Prefața

Istoria Informaticii Românești Vol. I&II - Prefața