COPILĂRIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI AȘA

CUM AM TRĂIT-O EU.

AMINTIRI, DESCRIERI ȘI EXEMPLE

“Programare cu răbdare”
Bacău, 2019, 6 aprilie.
Colegiul Național “Ferdinand I”,
Amfiteatrul “Solomon Marcus”

P ro f . u n i v. d r. S T E L I AN N I C U L E S C U ,
Absolvent al Facultății de matematicá a
Universității București
Secția ”Mașini de calcul” - promoția 1962
We b : w w w. ste l i a n n i cu l e sc u .ro
s t e l n i c [ a t ] ya h o o . c o m , n i c u l e s c u s 9 37 [ a t ] g m a i l . c om
DIPLOMĂ (UNIV.) “MAȘINI DE CALCUL” 1962 – SECȚIE
ÎNFIINȚATĂ DE ACAD. GR. C. MOISIL ÎN ANUL 1959
Este ora
10:51
Dragi colegi de-mprejurare,
Am o bucurie mare,
Știind că faceți programare,
Nu oricum, ci cu răbdare,
“Dirijați” de Proful care,
E tobă de programare.
E IT-ist cu faimă mare,
În țară, peste hotare.
El este Pătruț Bogdan,
Remarcabil moldovean,
Vă spune unul Stelian
Tot IT-ist, însă oltean.

Ș-acum pentru fiecare,

Salutare cu răbdare !
De la IT-iștii olteni
Pentru IT-iștii moldoveni.
 E-poșta
ecologică

Programare cu
răbdare
CĂSUȚA POȘTALĂ
 Iată ce am găsit în căsuța poștală !

C U P R I N S - Programul Conferinței
1. Profesorul Gr. C. Moisil: 2. Profesorul Gr. C. Moisil: unde,
Părintele științei calculatoarelor în cînd și cum l-am cunoscut
România. Interviu (Radio, clip )

3. Moisilisme 4. Teste tip problemă

5. CONCLUZII & Video Moisil 6. DISCUȚII & Feedback

 Dragelor și/sau dragilor (viitori IT-iști)
aici de față vă mărturisesc că sunt … ?

Bucuros Un oltean
IT-ist
Onorat “B O I E R”
De ce nu,
Încântat
Programator
Emoționat Cu
Recunoscător Răbdare.
 1. PROFESORUL GR. C. MOISIL

Profesorul Gr. C. Moisil,

părintele științei
calculatoarelor în
România (fondatorul
informaticii românești)
 Grigore C. Moisil (10 ian. 1906 – 21 mai 1973)
C MATEMATICIAN
P
I R
(din naștere, mărturisire proprie) O
N
ACADEMICIAN F
S E
T CERCETĂTOR S
I O
M PROFESOR R
U
Inițiator de Școli Românești și L
M Părinte al Științei calculatoarelor în România. U
E I
OM
M
(în cel mai pur, sincer, frumos și omenesc sens al cuvântului) M
O
fondatorul Informaticii (Computer Sciences) în România O
R
I
I S
A I
L
 IATĂ DOVADA CĂ MOISIL ESTE PĂRINTELE ȘTIINȚEI CALCULATOARELOR ÎN ROMÂNIA,
FIIND RECUNOSCUT, ÎN ANUL 1996 (POST MORTEM) ȘI ÎN PLAN INTERNAȚIONAL
COMPUTER PIONEER AWARD OF IEEE COMPUTER SOCIETY
IEEE,WWW.IEEE.ORG,
HTTPS://WWW.COMPUTER.ORG/PROFILES/GRIGORE-MOISIL

REF: HTTP://C3.ICVL.EU/2018/GR-C-MOISIL
 Grigore C. Moisil
(10 ian. 1906 – 21 mai 1973)

INTERVIU
ACORDAT ÎN1968 PENTRU RADIO ROMÂNIA CULTURAL LA
Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB),
în sala calculatorului IBM 360/30 (la care am fost si eu prezent).
Prezentat ca exponat până la sfârșitul anului 1968, urmând ca la sfârșit
de an să fie cumpărat de Centrul de Calcul al Universității, în caz contrar
va fi vândut altei instituții bucureștene.

Sursa youtube (8,26 min., sunet mai slab):

https://www.youtube.com/watch?v=BJgv9WeqiTM
 Interviul a constat în 13 intrebări.
Reporterul : Cum ați devenit matematician ?
Profesorul:
 “Matematician? Matematician am fost întotdeauna.
Poate că vrei să mă întrebi CÂND, CUM și DE CE
am început să mă ocup de mașinile de calcul?
 Acum vro 37 de ani (n.a., adică în 1931=1968 – 37) am început să
învăț matematica de la început. Începutul înseamnă
Logica matematică.
 De Logica matematică, am aflat acu’ vro 19 ani (n.a., adică
în 1949 = 1968 – 19, de la Ing. Leon Livovschi, devenit ulterior Profesor la
se aplica la
Facultatea de matematică a Universității București),
automate și automatele cele mai importante, cele care
joacă un rol mai viu în lumea noastră de astăzi, sunt
calculatoarele electronice.
 Iată de ce m-ai găsit astăzi aici” (lângă calculatorul IBM
360/30).
 Transcrierea celor 12 întrebări scurte ale reporterului,
cu răspunsurile și mai scurte, “marca” Moisil.

1. Care este idealul Dumneavoastră de fericire?

R: Să trăiesc între oameni care judecă corect.

2 Care este virtutea preferată?

R: A nu avea niciuna.

3. Pentru care greșeli aveți mai multă îngăduință?

R: Pentru ale mele.

4. Ce apreciați mai mult la prieteni?

R: Lipsa de dușmănie.

5. Ce vă indispune mai mult la prieteni?

R: Lipsa de umor.

6. Ce apreciati mai mult la Dumneavoastră?

R: Dragostea de paradox.
 7 Care este principala trăsătură de caracter a Dumneavoastră?
R: Speranța, speranța de mai bine.

8. Ce detestați mai mult decât orice?

R: Să ma obligi să spun cum vrei tu.

9. Care este deviza Dumneavoastră?

R: Să nu te îmbeți cu apă rece.

10. Care sunt personalitățile istorice pe care le apreciați cel mai mult?
R: Oamenii de știință.

11. Ce ați fi vrut să fiți?

R: Ce sunt.

12. Care este ocupația Dumneavoastră preferată?

R: Profesor.
 OMAGIU
Profesorului Grigore C. Moisil
Cu tot respectul mărturisesc,
Profesorul Moisil a fost o “floare rară”, Crescută-n “Câmpul Românesc”,
Cu dragoste de Știință, Om și Țară.

A fost un OM de omenie, Atâta timp cât «viețuim»,

Cu zâmbet și cu gând curat, Pe P R O F E S O R U L U N I C
Ne “injecta” adevarata bucurie, Mereu să-l pomenim,
Iată un “bun” ce EL ni l-a lasat. MEMORIA să i-o cinstim.

Am avut in Facultate Blând, modest și priceput,

Un Mentor strălucit, În tot ce EL făcea, era corect.
De-al cărui sfat am avut parte Și de noi toți EL era perceput,
Și care MOISIL s-a numit. Ca OM ce tinde spre perfect.

La cursuri era foarte-atent, Profesor greu de egalat,

Preda cu competență mare, Pentru că EL ușor “cupla”,
Ca să-l “trateze” pe student, Chiar și cu cel neavizat,
Pentru a-l “pune pe picioare”. în tema pe care-o trata.
 Părintele

ȘTIINȚEI CALCULATOARELOR ÎN ROMÂNIA

Creator de Școli
 Matematică

 Teoria algebrică a mecanismelor

automate (Computer pioneer Award of
IEEE, 1996)

 Logica matematică

 Lingvistică matematică

 Mecanică

SUA, URSS
ROMÂNIA
Gr. C. Moisil Alte țări

(1906 – 1973) Anul1957

 “Pentru noi, o carte de matematică modernă
va conține întotdeauna și surâsul lui Moisil.
Acel surâs de neuitat, a cărui absență e ca o
cicatrice a inteligenței. Una dintre acele
cicatrici de pe chipul încercat al inteligenței
care ne aduc aminte că există oameni pe care
iubindu-i, ne scutim de tristețea de a orbecăi la
întâmplare. Dragostea pentru ei ne luminează
drumul.”
Octavian Paler
România literară, 15 mai 1981
2. Profesorul Gr. C. Moisil: unde, cînd și
cum l-am cunoscut
 CONTEXTUL
ȘI
PERIOADELE DEZVOLTĂRII INFORMATICII

Totul are un început:

perioada 1950 -1960
 Perioada 1957 – 1962

 CIFA-1 primul calculator românesc, realizat la IFA (Institutul

de Fizică Atomică din București), căruia i-au urmat CIFA – 2,
CIFA – 3, CIFA-101, CIFA-102,CET-500.
 Au urmat alte calculatoare românești MARICA și DACICC la
Institutul de Calcul Cluj, MECIPT la Institutul Politehnic
Timișoara și altele în țară și în București.
 Înființarea sectiei “Mașini de calcul’ la Facultatea de
Matematică din București (1960).
 Înființarea “Centrului de calcul al Facultății de Matematică
din București” (1962), devenit ulterior CCUB.
 Perioada 1962 – 1970

 Au fost achiziționate IBM 360/30 la CCUB (1968) și IRIS-50

(1970, de la CII Franța, intrat în dotare la Fabrica de
calculatoare din București).

 Primele cursuri postuniversitare și postliceale organizate

de CCUB (începând din 1965), director fiind acad. Gr. C. Moisil.

 Calculatorul FELIX C-256, microcalculatoare PC-uri (HC-85,

TIMES) și altele.
 PROFESORUL MOISIL A FOST MENTORUL MEU
ÎN PERIOADA 1957-1973
Marea șansă a vieții mele profesionale a fost aceea de a
mă fi aflat, încă de pe băncile facultății, în preajma
Profesorului Gr. C. Moisil, “un om ca nimeni altul”, părintele
informaticii teoretice românești.
 1957 - 1962 : STUDENȚIA - Facultatea de matematicaă Secția Mașini de calcul, prima promoție.
 1962 – 1970: FACULTATE și CCUB - activitatea la Centrul de calcul al Universității Bucuresși.
 1971 – 1973: transfer la ICI - ca efect al celor două specializări: Școala de experți IBM, în RFG,
Sindelfingen, RFG, 1968 (cu bursă IBM), Școala pentru experți CII, Paris, 1970.
Pregatirea căpătată la cele două perfecționări a condus la transferarea mea la ICI, ca Șef al grupei de
Experi instructori pentru IBM și CII. În plus, pregătirea căpătată mi-a permis să scriu primele două căriți
menționate în continuare, cărți pe care le-am publicat la propunerea și cu sprijinul Profesorului Gr. C.
Moisil.

Stelian Niculescu, Noțiuni de informatică, Manual pentru

școli profesionale și de maiștri, Editura Didactică și
Pedagogică, 1971.
 Stelian Niculescu, Inițiere în FORTRAN, Editura Tehnică,
1972 (manul utilizat în licee, facultăti, la cursuri
postliceale, cursuri postuniversitare), cu prefață a
Profesorului Moisil.
EVENIMENTE - PERIOADA STUDENȚIEI 1957-
1962
 La începutul anului II (1958), am remarcat un afiș la
avizierul din holul facultății care anunța reluarea
Seminarului "Teoria algebrica a mecanismelor
automate", coordonat de Profesorul Gr. C. Moisil.
 În cadrul Seminarului se dezbăteau teme precum
elemente logice ale calculatoarelor, dispozitive de
memorie, echipamente periferice etc.
 La seminarii a fost prezentat Proiectul CIFA (Calculator
al Institutului de Fizică Atomică) Ing. Victor Toma.
 Proiectul a fost prezentat de Profesor la Congresul
matematicienilor de la Dresda în 1957. A fost bine
apreciat și în plan internațional (G. R. Stibiz: Toma
Victor, «Proiectul calculatorului CIFA»), Math. Review,
Junne, 1958, pag, 698).
 ROMÂNIA A FOST PRIMA ȚARĂ DIN EUROPA DE
EST (DUPĂ FOSTA URSS)
 România a fost prima țară din Europa de est (după
fosta URSS) și în primele 10 din lume, care și-a
construit cu forțe proprii un calculator electronic,
primul calculator fiind CIFA 1, în anul 1957 (anul
acesta – 2019 se aniversează 70 de ani -crearea IFA,
la Institutul de Fizica Atomică (IFA)– Măgurele,
București).
 Contribuții: Acad. Gr. C. Moisil și Ing. Victor Toma
MOTIVAREA PARTICIPĂRII LA SEMINAR
 La seminar participau matematicieni, ingineri,
economiști, biologi, muzicieni, studenți și profesori,
reuniți în diversitate, de o manieră cum numai Profesorul
putea s-o facă.
 După câteva participări pasive la seminarii, mi s-au
conturat cel puțin 3 motive care m-au determinat să
devin repede fan activ al grupului creat de Gr. C. Moisil.
 Cele 3 motive:
1. personalitatea profesorului Gr. C. Moisil,
2. dezbaterile în diversitate, formă și conținut,
3. România pe locul 3 în lume în domeniul Teoriei
algebrice a mecanismelor automate (statistică
publicată - în 1956 de Profesorul rus M. A. Gavrilov)
PARTICIPARE ACTIVĂ DIN ANUL 1959
 Din primavara anului 1959 am început să particip
activ la seminarii și să beneficiez din plin de îndemnul
și ajutorul Profesorului.
 Primeam diverse materiale bibliografice pe care le
studiam și le prezentam în rezumat la Seminar.
 Profesorul Gr. C. Moisil, dar și colegii cu mai multă
experiență, ne acordau nouă studenților tot sprijinul.
 La inițiativa Profesorului, în 1960 s-a înfiintat «Secția
Mașini de calcul» prima secție de acest tip din țară,
în cadrul Facultății de Matematicaăa Universității din
București.
 Lucrarea de absolvire am întocmit-o sub îndrumarea
Profesoruloi Gr.C.Moisil și am susținut-o în anul 1962.
ACTIVITATEA LA CCUB (CENTRUL DE CALCUL AL
UNIVERSITĂȚII DIN BUCUREȘTI): 1962-1970
 La absolvirea facultății (1962) am fost repartizat la
Catedra de Algebră a Facultatii de matematică a
Universității București (Șef catedra Prof. Gr.C.Moisil),
ca «aripa Mașini de calcul», din absolvenții
 Anca Alexandrescu-Bârsănescu,
 Stelian Niculescu,
 Constantina Lulea-Ioan,
 Alexandru Teodorescu.
OBSERVAȚIE.
În acele vremuri erau întortocheate căile financiare și
acceptarea noului. Era nevoie de mult timp de lămurire
și de trasee din cele mai sofisticate pentru a putea
«naviga printre nodiști papuri.ti ai vremii»
 A URMAT CONSTITUIREA ECHIPEI DE START A
CCUB (ANUL 1962)
 Profesorului Moisil - ca Director CCUB, împreună cu
Conf. dr. Paul Constantinescu,
Anca Alexandrescu–Bârsanescu, Constantina Lulea-Ioan,
Stelian Niculescu, Alexandru Teodorescu, cercetatori
matematicieni
 Maria Roceric-Lovin, inginer electronist,
 Ion Filotti, inginer electronist,
 Dorin Radulescu, tehnician electronist,
 Olga Vițu, șefă cabinet,
 Ina Barac-Niculescu, operator calculator.
CCUB: MAȘINI DE CALCUL - PRIMA PROMOȚIE, 1962)
Absolventii secției Mașini de calcul (ani IV-V)..
1 Anca Alexandrescu - Bârsănescu
2 Constantina Lulea - Ioan
4 9 2 5 1 8 3
3 Stelian Niculescu
4 Alexandru Teodorescu
Ingineri electroniști
5 Maria Roceric-Lovin
6 Ion Filotti
Tehnician electronist
7 Dorin Rădulescu
Operator calculator
8. ina Barac-Niculescu
Șefă cabinet
9 Olga Vițu
Din fotografie lipsesc
7 6
Profesorul Gr.C.Moisil
Conf. Paul Constantinescu.
Foto in Str. Negustori nr. 9
 DEBUTUL NOSTRU (1962) - AM ÎNCEPUT “LUPTA” CU
ATRAGEREA UTILIZATORILOR

 „ Mânați” de Profesor și de entuziasm, am început colaborarea în

diverse domenii de activitate (fizică, economie, muzică, biologie etc.).
Dintre primele aplicații menționez trei.
în Fizică (Facultatea de Fizică), în Biologie (dr.Grigore Ghika), în Muzică
(colaborând cu Aurel Stroe și Stefan Niculescu, Profesori și
Compozitori de renume).
 Cea mai frumoasă și autentică descriere a muncii de pionierat la CCUB rezultă
din cateva extrase din prefața scrisă de Gr. Moisil, la cartea publicata de mine
Inițiere în FORTRAN, Ed. Tehnică, 1972,
“… Stelian Niculescu, unul dintre primii studenți ai Secției Mașini de calcul,
la absolvire a fost unul dintre primii patru cercetători matematicieni ai
Centrului de Calcul al Universității din București. Sunt zece ani de atunci;
îmi aduc aminte de munca dusă în odăitțle din Str. Negustori 9 …”. Gr. C. Moisil
 CITATE DIN PREFAȚA SCRISĂ DE GR. C. MOISIL
 “Trebuia să descoperim o meserie nouă, să aflăm ce
înseamnă a programa la calculator. Știam că vom avea
un calculator; la IFA, calculatorul CIFA 3 care se construia
pentru Centrul nostru de calcul și Maria Roceric,
casatorită Lovin, inginer, asista la construcție pentru a ști
să-l întrețină și să-l repare. Matematicienii Centrului
trebuia să raspundă la întrebarea: Ce trebuie să facă un
matematician la un Centru de calcul ? … Centrul de calcul
a căutat, încă din 1963, să învețe pe alții Știința
calculatoarelor.”
 “Stelian Niculescu a predat numeroase cursuri din domenii ale
Știintei Calculatoarelor, cel mai recent fiind cel pe care, în primavara
și vara 1972 l-a predat la ICI, unde s-a transferat în 1970 (anul
înființării ICI) …. E bine ca Stelian Niculescu și-a strâns într-un volum
lecțiile sale despre FORTRAN: sunt lecții lung gândite, în care e vizibil
faptul că autorul are o bogată experiență de muncă la calculator … “.
APLICAȚIA DE FIZICĂ – REZOLVAREA DE SISTEME DE ECUAȚII

 Din puncul de vedere al informaticianului, era vorba de

rezolvarea unor sisteme de ecuații algebrice liniare.
 Programul a fost scris în colaborare cu colega mea
Anca, utilizând metoda Gauss. Rularea programului pe
calculator, a fost un ghinion, am avut parte de feste de
tip fiabilitate.
 Cum termenul de predare era critic, pentru a nu
compromite colaborea, am rezolvat sistemele manual,
având grija să redactăm programul și rezultatele așa
cum le-ar fi furnizat calculatorul.
 Situația a fost salvată, beneficiarul fiind încântat (dar am
cam fost «penali», că să nu pierdem un Prim beneficiar).
 APLICAȚIA DE MUZICĂ – ALGORITM ÎN ALGOL ȘI EXECUTAT PE
CALCULATORUL POLONEZ ODRA

Despre piesa Laudae-2, compusă de Aurel Stroe.

 Algoritmul a fost elaborat într-o restricție a limbajului ALGOL și rulat pe un
calculator polonez, ODRA (aflat în expoziție la Centrul de calcul al Universitatii
Bucuresti, prin anii 1966-1967).
 Găsirea unei soluții (care, în fond însemna baza piesei muzicale, imaginate
de compozitor) a durat mult mai multe ore decât mi-aș fi imaginat.
Au fost 2 motive.
 1. Primul este acela ca nu am putut demonstra ca problema (cu cerințele de
fier ale compozitorului) este rezolvabilă (ceea ce m-a condus la a găsi o cale
de căutare a unei soluții, cale, am constatat ulterior, care este de fapt,
metoda Backtraking, de care la acea vreme habar nu aveam, inventată în
1977 și apărută la noi după 1985).
 2. Al doilea motiv pentru care timpul de răspuns a fost mare s-a datorat
vitezei de calcul mici din perspectiva actuală dar, totusi, mari la acea vreme.
 APLICAȚIA DE BIOLOGIE – ALGORITM DE CLASIFICARE A MICROBILOR
 Aplicația privind biologia a însemanat colaborat cu dr. Grigore
Ghika în probleme de clasificare a microbilor. Preocuparile în
domeniu taxonomiei erau o noutate în acele vremuri (1963-65),
iar colaborarea a condus și la publicarea unei lucrări în Anglia
(Paul Constantinescu, Gr. Ghika, Stelian Niculescu).
În acea vreme, prin viziunea Profesorului Gr. C. Moisil, pe lângă
Programarea calculatoarelor (Limbaj de asamblare, FORTRAN,
COBOL etc.) se predau și
 Notiuni de Algoritmi și metode de reprezentare,
 Teoria grafurilor,
 Analiza numerică,
 Programare liniară etc.
 ROLUL ACAD. GR. C. MOISIL LA FONDAREA
INFORMATICII ROMÂNEȘTI
 Gr. C. Moisil a ajutat să se realizeze Convenția ce a intervenit între
România și Bulgaria în anul 1963. Aceasta prevedea ca Bulgaria să
reproducă CIFA-3 (calculator românesc) începând cu anul menționat.
Pentru reușita colaborării partea română a acordat părții bulgare sprijin
tehnic, documentație și pregătirea unor cadre.
 A organizat expoziția la Centrul de calcul al Universității din București
(anul 1968) cu calculatorul IBM 360/30. Pe acest calculator s-au
realizat multe aplicații si s-au pregatit mulți specialiști de diverse
specializări
 A organizat cursuril postuniversitate (din 1965) la sediul CCUB și la sediile
diferitelor instituții (CSCAS, IPROMET, Ministerul Chimiei etc). Prin contractarea
calculatorului IBM a oferit părții române 9 burse la una din Școlile IBM din Europa
(Anglia și RFG). Pentru aceste burse au fost înscriși 24 de candidati. După o
selecție au ramas 12. A venit reprezentantul IBM (domnul Dauer). Prin teste tip
grilă reprezentantul IBM a selectat 4. Dintre cei patru au plecat în RFG, cu o
oarece întârziere, doar doi (Moraru Florian de la Institutul Politehnic din
București, Catedra de calculatoare și, Eu de la CCUB.. Ne-am întors tot doi (s-au
pierdut 8 burse, ceea ce nu au înțeles chiar și cei de la IBM.
 BUCURIA ACHIZIȚIONĂRII SISTEMULUI DE CALCUL
IBM 360/30
 Bucuria a fost mare: când, exact în ultim zi a anului (1968, adică la limita epuizării termenului de
expunere, după care Sistemul de calcul IBM urma sa fie retras, dacă nu se achiziționa), s-a reușit
(grație insistenței și efortului depuse de Profesorul Gr. C. Moisil) ca IBM 360/30 să fie cumpărat și
să rămână în dotarea Centrului de Calcul al Universității din București.
 A fost utilizat cu eficientă mulți ani, pentru multe generații de utilizatori și pentru multe generații de
studenți de la Facultatea de Matematică (până în anul 1975, când a venit FELI X C C 256). Trebuie
să menționez că, deoarece era sfârșit de an financiar, dacă nu se cumpăra calculatorul, se pierdeau
niște fonduri financiare considerabile,
 Iată de ce Profesorul a făcut eforturi deosebite pentru ca Sistemul IBM să treacă din regim de
expoziție în regim de proprietate a Centrului de Calcul. S-au dus lupte grele, mai ales cu factorii
financiari ai vremii. Împreună cu Profesorul G. C. Moisil am avut bucuria nemăsurată a obtinerii
documentelor de a rămâne proprietari ai Sistemului IBM, chiar în ultima zi a anului 1968.
 FAN AL TESTELOR IBM: Achiziționarea Sistemului de calcul IBM 360/30 a constituit pentru mine un
prilej de bucurie în plus. De ce ? Pentru motivul că am fost selecționat, alături de Florian Moraru de
la Institutul Politehnic din București, prin teste tip IBM, pentru a urma cursurile de Instructori
(Formatori de formatori) la Școala IBM din Sindelfingen (RFG) în 1968. Cu această ocazie am
devenit fan al testelor IBM, teste care erau de tip grilă sau de altă structura. Fan sunt și acum, dar
numai dacă sunt concepute de specialiști în domeniu și dacă se desfășoară în “context ecologic !”.
 Grigore C. Moisil
Constantin P. Popovici, Matei Bogdan, Nicolae Popoviciu, Ing. Maria Roceric (Lovin),
Petre Preoteasa și Stelian Niculescu.
 Gr. C. Moisil
Stelian Niculescu, Petre Preoteasa, Nicolae Popoviciu, Constantin P. Popovici,
Maria Lovin (Roceric), Matei Bogdan
Imagine document
Gr. C. Moisil
Nicolae Popoviciu, Stelian Niculescu, Conf. Constantin P. Popovici,
Petre Preoteasa, Maria Lovin (Roceric), Matei Bogdan
Imagine document
 3. MOISILisme
01 Logica ne dă mijloace de a insufla altora convingeri pe care nu le
avem.

02 Minciuna presupune studii superioare adevărului.

03 Cel mai mult îmi place să mă întîlnesc cu şefii mei care au

ieşit deja la pensie.

04 Nicăieri nu este mai bine decât în altă parte.

05 Un idiot bogat este considerat, în primul rând, bogat, egal cu un

idiot sărac.

06 Politician e unul care strigă. Diplomat e unul care tace.

07 La egală distanță între Polul Nord și Polul Sud se află interpolul.

08 Nimeni nu-i modest degeaba.

09 Cele mai mari moşteniri le primesc, de regulă, oamenii bogaţi.

10 Cine nu ştie să facă nimic e gata să facă orice.

11 Memorie prea bună nu lasă destul loc noutăţilor.

12 Vorbim despre sănătate mai ales când suntem bolnavi.

13 Prietenul la nevoie te cunoaşte.

14 Nici un profesor de logică nu a ajuns prim-ministru.

15 Un musafir care pleacă este întotdeauna binevenit.

 4. TESTE DE TIP PROBLEMĂ
 PROLOBLEMA 1
Se dau trei numere natural nenule (x, y, z), al căror
produs este 36 (xyz=36).
Nu vă dau suma, deoarece nu v-ar fi de folos.
Numerele pot constitui laturile unui triunghi,
if (le ghiciți)
then (vă premiez)
else (mai vorbim)
end
 OBSERVAȚIE. Dacă sunteți prea mulți rezovitori mă
consult cu profesorii Bogdan și Marin, la nevoie,
chiar și cu voi.
 PROBLEMĂ CONCURS
 PROLOBLEMA 2
Se dă un număr de 5 cifre diferite de zero
n=xxxxx
4 3 2 1 0

1. Selectați cifrele de rang 0,2,4.

2. Să se afișeze informația necesară pentru a deduce
dacă mulțimea cifrelor selectate este egală sau nu cu
muțimea {1,2,3}.
3. Să se folosească cel mai mic număr de
IF-uri, cu minimul dintre cei 6 operatori relaționali.
 Concurs
Rapid cu premii … pe măsură !
01. Interpretați denumirea Concursului (fără
programare cu rabdare).
02. Ce ți se pare cel mai greu în clasa I-a?
03. Cum se cheamă liftul în Japonia?
04. Un ins dă mâna cu Stelian și zice: mă
cheamă Dan. Ce răspuns credeți că i-am dat ?
05. Între doi pomi A,B este o distanță de 10 m. O
vrăbiuță zboară de la A la B în 10 s. Dacă un pas
al ei măsoară 2 cm și îl efectuează într-o
secundă, în cât timp parcurge distanța între
pomi, fără a zbura deloc.
06. O intrebare de Istorie ?
07. Se consideră schema Corespondentul ei
realizată cu 13 bețișoare. numeric.

X X I II 23
Nu implică II Nu implică 2.00
VII 7
Să se transforme într-una corectă folosind
aceleași 13 bețișoare.
Iată soluția:

X X I II 22
II 3.14
VII 7
 CONCLUZII & DISCUȚII
 "Informatica restabileşte nu numai unitatea matematicilor
pure şi a celor aplicate, a tehnicii concrete şi a matematicilor
abstracte, dar şi cea a ştiinţelor naturii, ale omului şi ale
societăţii. Reabilitează conceptele de abstract şi de formal şi
împacă arta cu ştiinţa, nu numai în sufletul omului de ştiinţă,
unde erau întotdeauna împăcate, ci şi în filosofarea lor."
(Grigore C. Moisil)"
 "Se ştie că o idee începe prin a fi un paradox, continuă prin
a fi o banalitate şi sfârşeşte prin a fi o prejudecată." (Gr. C.
Moisil, "Contemporanul", 1970)
 "Pentru Moisil, Matematica a fost mai mult decât un domeniu
de cercetare. A fost un mod de a vedea lumea, de a-şi trăi
viaţa. Avea capacitatea de a injecta gândire matematică în
orice fenomen pe care îl observa." (Solomon Marcus)
 RADIO ROMÂNIA REGIONAL IAȘI, 2015
 Grigore Moisil - vizionarul care a introdus
informatica în România | EU aleg România
(2015)
 Evocarea lui Gr. C. Moisil
https://www.youtube.com/watch?v=ciG9P
UjsSIs
 Să aveți o viață
“guvernată” de Axioma:
în orice
AZI
să aveți binele în
ascendență și răul în
telian descendență față de
IERI.
Niculescu
“Programare cu răbdare”,
Colegiul Național “Ferdinand I”
Amfitetrul “S.Marcus”
Bacau
6 aprilie 2019
 Este ora
10:51

MULȚUMESC
PENTRU ATENȚIE!