N r.

1 - 2 ( 2 9 - 3 0 ) , 2 0 1 0 , S e r i e n o u ă , A n u l VI I I

Publici sau pieri!

Publicaţie editată de Facultatea de Jurnalistică a Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu

SUMAR Porţi deschise la Jurnalistica sibiană

Facultatea de Foto: Adriana Glodariu
Jurnalistică din
cadrul Univer-
sităţii „Lucian
„Competenţa Blaga” din
interculturală” Sibiu
Pag. 3 a dedicat
elevilor de liceu,
în special celor
din ultimul an,
o zi a porţilor
deschise. Lect. dr. Sorin Grad prezintă elevilor studioul de radio Antena
Sibiului
Interviu cu părintele
prof. dr. Aurel Pavel Evenimentul din 11 martie a.c. a avut ca cu premii constând în cărţi oferite de Editura
Pp. 4-6 scop prezentarea ofertei educaţionale de la Tritonic Bucureşti.
cele două specializări: Jurnalism şi „O organizare frumoasă şi sper ca elevii să ia
Comunicare şi relaţii publice. o opţiune serioasă în privinţa acestei facultăţi,
Primii care au păşit prin „porţile deschise” mai ales că unii nu ştiu ce studii vor urma
au fost elevii Colegiului Naţional „Andrei după terminarea liceului. Mi-a plăcut mult
Şaguna”, coordonaţi de profesoara Maria concursul interactiv despre presă unde elevii
Popovici. mei au avut ocazia să câştige premii”, a
În afara elevilor de la liceele din Sibiu, în declarat profesoara Maria Popovici.
premieră, Facultatea de Jurnalistică a fost La organizarea Zilei Porţilor Deschise a fost
vizitată şi de cei de la Liceul „Gustav implicată Catedra de Comunicare şi relaţii
Gundisch” şi Liceul Textil, ambele din publice. Cu această ocazie, studenţii de la
Cisnădie. „Numărul de vizitatori a fost cel mai CRP au avut posibilitatea, îndrumaţi fiind de
mare de până acum. Numai elevii care au conf. dr. Ioana-Narcisa Creţu şi asist. dr.
răspuns la chestionarul de evaluare de la Raluca Soare, să-şi pună în practică
finalul turului au fost deja 100, ceea ce ne face cunoştinţele referitoare la organizarea unui
să credem că numărul participanţilor a fost eveniment.
cel puţin dublu”, a precizat conf. univ. dr. „Campania de promovare nu se sfârşeşte
Ioana - Narcisa Creţu, şefa Catedrei de aici, ci, aşa cum am mai spus, porţile sunt
Comunicare şi relaţii publice. mereu deschise la Facultatea de Jurnalistică”,
Cu acest prilej, elevii au vizitat sălile de a afirmat prof. univ .dr. Ion Dur, decanul
Poezie curs, laboratoarele de televiziune, de radio, de Facultăţii de Jurnalistică din Sibiu.
Cătălina Manea multimedia şi de presă scrisă („Sibiul univer-
Pag. 10 sitar”). Ovidiu Cobzaru
Pentru elevi au fost organizate şi concursuri Eliada Dumitru
 OPINII, COMENTARII
Editorial

Să îi acceptăm pe ceilalţi pentru ceea ce sunt

Ne naştem cu
o identitate. Nu
ne alegem unde
ne vom petrece
timpul, printre
ce oameni, în
ce mediu. Toate
se întâmplă cu
un scop, altfel
ar fi prea uşor. Automat cu naşterea
noastră avem, cel puţin în România, o
identitate regională, dacă se poate
spune aşa. Unul este muntean, altul
ardelean, altul oltean, altul moldo-
vean şi tot aşa. În afară de faptul că ne
deosebim prin obiceiuri proprii şi
tradiţii moştenite de ani, încercăm să
ne izolăm orizontul şi cădem într-o
discriminare faţă de noi înşine şi după
aceea faţă de ceilalţi. Şi, cu timpul,
acumulăm o ură insesizabilă, dar
dăunătoare. Aici mă refer la relaţiile
dintre oamenii din diferite regiuni ale
ţării.
Eu m-am născut în Craiova şi oltean-
că mi se spune. Şi nu asta ar fi cel mai
grav fapt, ci identitatea pe care mi-a
creat-o regiunea mea. Am venit în
Ardeal fără să mă gândesc că ceea ce
sunt poate deranja pe mulţi.
Nepăsătoare şi oarbă, mi-am văzut de
treabă, lăsând să se acumuleze ura şi
am ajuns să-mi apăr identitatea care a
dus la discriminarea faţă de olteni! Nu
am acum nişte procentaje de inteli-
genţă la fiecare spaţiu regional, cert e
că pe mine nu m-a deranjat niciodată
un om din prisma acestui fapt: că este
ardelean, moldovean etc. Însă eu am
deranjat, se pare, pe mulţi dintre cei
care sunt în jurul meu zilnic. Şi asta, în
ciuda defectelor mele pe care mi le
asum, pentru că provin din regiunea
numită: Oltenia. Am fost nevoită chiar
să renuţ la ceea ce ne identifică pe noi
în societate, perfectul simplu. Nu
pentru că dacă zic “fusei”, provoc
râsul, ci pentru că provoc o iritare şi
stereotipul “oltean = prost, neinteli-
gent”, mă face să cad în dizgraţie, în
ochii celor care consideră asta.
Dacă nu putem fi toţi măcar la fel,
putem să îi acceptăm pe ceilalţi pentru
ceea ce sunt. E ca şi cum ai zice: acela
e ţigan, iac! Aşa am ajuns să fiu şi eu
tratată aici, de peste 50% dintre arde-
leni. Nu este grav, este îngrijorător! Nu
am eu oare ochi şi mâini, şi cap, şi păr,
şi picioare, nu am eu oare o minte şi o
inimă?
De ce se face această discriminare?
Un om trebuie să vadă mai multe
orizonturi, însă face el aşa?
E drept, mai trebuie să ai şi o capa-
citate de a percepe anumite lucruri şi
de a le înţelege, de a le accepta. Dacă
nu poţi asta, eşti pierdut! Iar eu va
trebui să suport în continuare această
discriminare nejustificată! Doar pen-
tru că sunt olteancă! Un lucru de care
nu îmi e ruşine şi nu îmi va fi nicio-
dată!
Emilia Zăinel

Noeme

„Cine gândeşte puţin se înşeală mult”, Lucian Blaga

Eşti ceea ce gândeşti. ( proverb chinezesc)
Când toţi gândim la fel, nimeni nu gândeşte prea
mult. (Walter Lippman)
Toţi oamenii au gânduri. Când un gând se
întoarce asupra gândului, devine idee. Mulţi oameni au
idei. Când un om are o idee unică, devine filozof.
(C. Noica)
până şi faptul că realizăm această disproporţie. (A. Pleşu)
Există tineri cu minte multă şi bătrâni lipsiţi de
minte; nu timpul te învaţă să gândeşti, ci firea şi educaţia
timpurie.
(Democrit)
Nu e de ajuns să ai o minte bună. Scopul principal
e să o foloseşti bine.
(René Descartes)

Sădeşti un gând, culegi o faptă; Sădeşti o faptă,

culegi un obicei; Sădeşti un obicei, culegi un caracter;
Sădesti un caracter, culegi un destin.
(Nicolae Iorga)

Gândul suprem pe care îl putem gândi e

sursa: www.aforisme.ro
Dumnezeu. Dar e limpede că nu-l putem gândi până la
capăt. Există o disproporţie uriaşă între înzestrarea
noastră curentă şi anvergura acestui gând. Miraculos e
Maxime culese de Eliada Dumitru
Sibiul universitar Nr. 1-2 / 2010
EVENIMENT
Simpozion

„Competenţa interculturală” şi comunicarea

Facultatea de Jurnalistică din cadrul ULBS a găzduit în perioada 4 - 7 februarie a.c. simpozionul
„Competenţa interculturală”. La această manifestare ştiinţifică au participat profesori universitari, scriitori şi
studenţi din Austria, Cambogia, Olanda şi România.

Multicultural in Netherlands” (Miha-

Dialog intercultural:Gerhard Konnerth, Eugene van Itterbeek, Ion Dur,
Ioana Creţu, Dietrich Galter, Joachim Wittstock
La acest dialog intercultural au parti-
cipat studenţi şi profesori de la
Universitatea din Salzburg şi de la
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
(ULBS), precum şi studenţi din
Cambodgia şi din Olanda care studiază
la Facultatea de Jurnalistică a ULBS.
Au mai fost prezenţi, în cadrul unei
mese rotunde cu tema
„Miteinanderleben in Sieben-bürgen”
şi invitaţii speciali scriitorul Joachim
Wittstock , pr. Dietrich Galter, prof.
univ. dr. Gerhard Konnerth şi prof.
univ. dr. Eugene van Itterbeek.
Deschiderea a fost facută de către
conf. dr. Rodica Ofelia Miclea,
prorector al ULBS şi prof. univ. dr. Ion
Dur, decanul Facultăţii de Jurnalistică..
Din cuprinsul programului au făcut
parte conferinţe în plen susţinute de dr.
Udeani Chibueze („Intercultural
Studies in Salzburg”), conf. univ. dr.
Rodica Pascu („Sibiu/Hermannstadt,
Kulturhauptstadt 2007”), conf. univ.
dr. Ioana Creţu („Interferenzerschei-
nungen in Siebenbürgen”) şi prepa-
Nr. 1-2 / 2010
Foto: Sibiul universitar
rator univ. Gabriel Hasmaţuchi („The
Intercultural Communication in EU”).
De asemenea, au mai avut loc o masă
rotundă şi ateliere unde studenţii
români şi masteranzi austrieci şi-au
prezentat proiectele.
Gertrud Kerekes şi subsemnata (anul
I), au prezentat ziarele germane din
România; Gerlinde Schuster şi Bernis
Ivan au vorbit despre radioul şi
televiziunea germană din ţară.
Pe lângă aceste teme au mai fost
dezbătute şi altele precum: „Gendre”
(Mihaela Avram), „Intercultural and
ela Anghel), „Individualität vs. Kollek-
tivi-tät in der interkulturellen Kommu-
nikation” (Raluca Popescu), „Kine-
siks” (Irina Popa), „Olfactics” (Radu
Andreea), „Mimics” (Dana Cristea),
„Kinesics” (Dobrin Ariadna), „Non-
verbal communication in Asia and
Europe” (Boramey Chan), „Nonverbal
Communication in Netherlands ”
(Ditske Loos) şi „Understanding Non-
verbal Communication and Cambod-
gian Intercultural” (Chandara Sor/Kim
Oan Ung).
În ultima zi, masteranzii austrieci au
au făcut o evaluare sintetică a prezen-
tările efectuate de studenţii români în
cadrul atelierelor, apreciind comu-
nicările acestora. Masteranzii austrieci
au lăudat şi faptul că prin implicarea
în acest simpozion şi a studenţilor
Erasmus din Cambodgia şi Olanda,
întâlnirea a fost cu adevărat
interculturală .
Simpozionul s-a finalizat cu
prezentarea ofertei educaţionale a
Facultăţii de Jurnalistică şi a
scurtmetrajului „Un sâmbure de
speranţă”, realizat de studenţii sibieni,
dar şi cu o invitaţie, facută de decanul
Ion Dur, delegaţiei austriece de a
colabora cu studii la revista
„Saeculum”.
Emilia Muntean
Sibiul universitar
 INTERVIU
Preot prof. dr. Aurel Pavel:

„Omul trebuie să progreseze în săvârşirea faptelor

bune, să se roage mai mult, să participe la slujbe”
Marea sărbătoare a Învierii Domnului se apropie , iar credincioşii se
grăbesc spre Sfânta Biserică să-şi mărturisescă greşelile. Despre
importanţa acestui Praznic Împărătesc şi o mai bună descoperire a Celor
Sfinte ne-a relatat pr. prof. univ. dr. Aurel Pavel (foto) de la Facultatea
de Teologie „ Andrei Şaguna” din Sibiu.

Reporter: Cum trebuie sărbătorit spune porunca bisericească, să facă

Paştele?
Aurel Pavel: Nu numai Sărbătorile
Pascale trebuie sărbătorite sau
prăznuite într-un anumit fel. Toate
sărbătorile creştineşti reprezintă eveni-
mente care s-au petrecut în istoria
mântuirii neamului omenesc, dar şi
evenimente care se petrec şi trebuie să
se petreacă în viaţa fiecăruia, indife-
rent de timpul, locul sau modul cum ne
desfăşurăm activitatea. Aşa că pentru
noi ortodocşii nu contează secolul în
care trăim, nu contează vremurile pe
care le trăim, crizele prin care trecem,
ci Praznicele Împărăteşti şi Sărbătorile
Creştineşti care trebuie ţinute aşa cum
se cuvine. Întrucât ne aflăm în preajma
Sărbătorii Mari a Învierii Mântui-
torului Nostru Iisus Hristos – Paştele,
cu atât mai mult se cuvine o atenţie
acordată acestei sărbători. În primul
rând ni se cere ca perioda pregătitoare
să fie nu doar o perioadă de timp ca şi
celelalte, ci în această perioadă trebuie
să ţină omul post, adică să se
înfrâneze, să se abţină de la anumite
mâncăruri şi de la băuturi şi desigur şi
de la alte fapte rele ca să fie postul nu
numai alimentar, ci să fie într-adevăr
sufletesc. Omul trebuie să progreseze
în săvârşirea faptelor bune, să se roage
mai mult, să participe la slujbe, ştiind
că în această perioadă sunt o varietate
de slujbe în care ni se prezintă - teore-
tic - evenimentele legate de Marele
Praznic al Învierii Domnului, dar şi
spiritual, adică şi transfigurativ pentru
fiecare în parte. Este într-adevăr
tradiţia ca ai noştri creştini să se
mărturisească, respectiv să se
împărtăşească în această perioadă. Ar
trebui ca cel puţin de patru ori, cum
Sibiul universitar
omul acest pas spre spovedanie sau
spre împărtăşanie, ba chiar mai mult
atunci când simte nevoia. Dar din
păcate omul simte să facă acest lucru
doar înaintea Paştelui, bineînţeles
având anumite concepţii că spovedania
sau împărtăşania o dată pe an este
suficientă sau că dacă o face în
Săptămâna Patimilor, în special în Joia
Patimilor ţine mai mult sau crede că va
fi iertat mai uşor, încât omul îşi găseşte
această scuză, probabil argumentându-
şi şi indispoziţia personală şi presiunea
pe care o trăieşte din cauza serviciului,
din cauza altor motive de cele mai
multe ori subiective.
Rep.: De ce este important să se
păstreze această Sfântă Tradiţie?
A. P.: În primul rând că este
Sărbătoarea sărbătorilor şi Praznicul
praznicelor, cum spun Cântările
bisericeşti. Mai mult decât atât,
creştinismul tocmai prin aceasta este
superior tuturor religiilor, tuturor
celorlalte doctrine religioase pentru
faptul că Hristos a înviat. Nu este ca
unul dintre ceilalţi întemeietori de
religie, este Unul care a făcut minuni,
este Unul care a venit în maxima
apropiere de om, acordându-i
posibilitatea de a ajunge şi el
Dumnezeu prin săvârşirea faptelor
bune, prin înduhovnicire, prin
apropiere de Hristos. Mai ales este
evenimentul central al istoriei mân-
tuirii, este evenimentul evenimentelor
prin înviere, noi ne apropiem de
Împărăţia Lui Dumnezeu. Hristos se
face începătura învierii, adică - cum
spune Cântarea bisericească - a înviat
primul după care fiecare din noi vom
învia la cea de-a doua venire a Sa
pentru a moşteni Împărăţia Cerurilor,
împărăţie pe care a deschis-o o dată cu
Învierea Sa din morţi.
Rep.:Care este semnificaţia spove-
daniei?
A. P.: Spovedania tocmai rolul acesta îl
are de a ierta păcatele săvârşite,
potrivit credinţei noastre şi a
învăţăturilor bisericii că păcatele
împărtăşite preotului vor fi iertate.
Potrivit acelei învăţături a Mântui-
torului, fiecare să-şi mărturisească
păcatele unul altuia pentru a se elibera
de ele. Noi considerăm că omul se
eliberează, îşi şterge păcatele şi are o
altă disponibilitate sufletească.
Desigur prin împărtăşire, prin primirea
Lui Hristos, omul devine, iată, dintr-un
om păcătos până la spovedanie – prin
spovedanie şi împărtăşanie – un
purtător de Hristos, un Teofor, un
Hristofor, adică el însuşi este la acel
moment un fiu al Lui Dumnezeu în
Hristos.
Rep.: Dar a Sfintei Euharistii?
A. P.: În primul rând, taina aceasta a
Euharistiei este instituită de
Nr. 1-2 / 2010
INTERVIU
Mântuitorul nostru Iisus Hristos în
Joia Patimilor. El este Cel care iniţiază
Sfânta Euharistie sau respectiv,
Împărtăşirea cu Trupul şi Sângele
Domnului tocmai pentru a rămâne
veşnic în Biserica Sa. Adunaţi fiind în
Săptămâna Patimilor, după ce
Mântuitorul le prevesteşte apostolilor
faptul că va fi vândut, batjocorit,
răstignit, că va muri, instituie Cina cea
de taină prin acele cuvinte: „Luaţi
mâncaţi, acesta este trupul meu care se
frânge pentru voi spre iertarea
păcatelor!” sau luând paharul a zis:
„Beţi dintru acesta toţi! Acesta este
sângele Meu al legii celei noi care
pentru voi şi pentru mulţi se varsă spre
iertarea păcatelor!” şi adaugă apoi:
„Aceasta să faceţi întru pomenirea
mea!”. Adică Hristos se dăruieşte
tuturor prin pâine şi vin care, în cadrul
Sfintei Liturghii, se transformă în
trupul şi sângele Domnului. Avem
credinţa aceasta că Hristos rămâne
veşnic cu noi; Mântuitorul chiar
spunea apostolilor: „Nu veţi rămânea
singuri!” pe de o parte pentru că îl
trimite pe Duhul Sfânt, pe de altă parte
prin acele cuvinte: „Iată, eu sunt cu voi
până la sfârşitul veacurilor!”, deci
Hristos este cu noi, cu fiecare. Noi
chiar avem Sfânta Euharistie şi o
păstrăm pe Sfânta Masă a Altarului tot
timpul. Este Împărtăşania care de
obicei se dă suferinzilor sau bolnavilor,
dar prin aceasta Hristos este prezent în
fiecare biserică, în Sfântul Altar.
Nr. 1-2 / 2010
Rep.: Suntem în Săptămâna Mare.
Vin oamenii la biserică?
A. P.: Da, da. Nu putem să spunem că
există o sincopă sau că există o
delăsare a oamenilor, chiar frecvenţa
este foarte, foarte mare, cu atât mai
mult spun eu, cu cât s-au construit
atâtea biserici sau sunt acum multe
puncte de slujire şi sunt mulţi preoţi în
oraş care pot să spovedească, să
mărturisească şi totuşi avem o afluenţă
mare de credincioşi care vin şi cum
este omul de fapt sau cum poate fi
catalogat: unul vine că aşa îi spune
conştiinţa, vine să se golească, să se
reînnoiască; altul poate vine îndemnat
de părinţi, de colegi, de şcoală sau cine
ştie de ce; altul probabil vine din
tradiţie, dar în toţi simţim o dorinţă
sau cel puţin credinţa că venind în bi-
serică, mărturisându-ne, împărtăşindu-
ne ne apropiem mai uşor de Dumnezeu
şi Sărbătoarea Paştelui este o altă
reverberaţie sufletească, pe care –
bineînţeles - încercăm să o transmitem
şi celorlalţi apropiaţi şi considerăm că
am făcut un lucru cerut, dar şi un lucru
care ne aduce o satisfacţie şi o
împlinire deosebită. În primul rând cei
mai în vârstă au practica aceasta de a se
mărturisi şi la începutul postului şi la
sfârşitul postului şi atunci ei se
încadrează în grupul mare, în mulţimea
de oameni care vin la mărturisit. Dar şi
tinerii, începând de la copilaşi -
depinde cum sunt educaţi la grădiniţă
sau în şcoli - până la adolescenţi, chiar
studenţi. Şi într-adevăr este perioada
aceasta când preotul este mai des în
Sfânta Biserică, când se ocupă exclusiv
numai de spovedanie. Nu este adevărat
că nu mai vin tinerii sau că s-au
îndepărtat de credinţă.
La nivel general se simte o mică
detaşare, dar noi considerăm că
datorită preocupărilor omului sau
neechilibrării a ceea ce trebuie făcut
pentru suflet şi pentru trup. În orice
caz, nu ne putem declara nici foarte
mulţumiţi, dar nici nemulţumiţi.
Totuşi, simţim o vigoare pentru cei
care vin pentru spovedanie şi chiar şi
cei care vin seara la aceste rugăciuni,
la aceste denii care sunt destul de lungi
şi chiar obositoare de multe ori.
Gândiţi-vă după o zi de muncă omul
mai vine la biserică şi mai stă două -
trei ore seara, de multe ori în picioare
şi totuşi este o jertfă pe care mulţi o
depun şi mulţi o fac în această perioadă
şi bineînţeles pentru Dumnezeu şi
pentru ei înşişi.
Rep.: În ziua de Paşte se ciocnesc
ouăle. Ce semnificaţie are acest
obicei?
A. P.: În ceea ce priveşte tradiţia
ouălelor există mai multe ipoteze.
Desigur, unele care vin din
Antichitatea păgână, evenimente sau
tradiţii care au fost încreştinate, unele
probabil au fost iniţiate sau chiar
inventate cu evenimentul răstignirii
Mântuitorului. Se spune că una dintre
femei s-a dus cu coşul cu ouă la poala
crucii Mântuitorului, când El era
atârnat pe lemn şi a curs sânge şi ouăle
s-au înroşit şi, iată, de aici tradiţia
aceasta de înroşire a ouălelor. Cert este
că orice origine ar avea tradiţia aceasta,
este una dintre tradiţiile care menţin
vie conştiinţa că a venit Paştele, chiar
şi pentru cel mai îndepărtat om de
biserică, cel mai îndepărtat fiu al
nostru; şi acela îşi aminteşte măcar
prin ciocnirea unui ou la masa de Paşte
i se atrage aminte, i se naşte o scânteie
în mintea lui că este Paştele. Deci orice
tradiţie ar fi, orice rădăcini ar avea
această tradiţie, eu consider că este
bună şi că este ceva care ne bucură şi
împodobeşte oarecum Sărbătoarea
Învierii Domnului.
Rep.: Tradiţia spune că trebuie să
mâncăm carne de miel. Ne explicaţi
importanţa acestei datini?
A. P.: Acum ecologiştii, sau cine ştie
cine, ne-ar acuza că de ce se sacrifică
atâţia miei cu ocazia Paştelui, dar în
Sfânta Scriptură Îl vedem pe Mântuitor
simbolizat prin miel.
(continuare în pag.6 )
Sibiul universitar

(urmare din pag. 5 )
Şi s-a înrădăcinat tradiţia ca, de săr-
bătoarea aceasta, la români, să se con-
sume carnea de miel. Mielul este con-
siderat cel mai curat, cel mai pur, cel
mai afectuos animal care, prin
puritatea lui, prin gingăşia lui, ne trans-
mite oarecum ceva din sentimentele
legate de simbolul Mântuitorului. El
este mielul Lui Dumnezeu, aşa îl
numeşte Sfânta Scriptură, el este cel
care duce povara sarcinilor noastre,
deci mielul pregătit de jertfă. Într-
adevăr, ne duce oarecum şi cu gândul,
şi cu practica în Vechiul Testament,
unde tot aşa, se jertfea un miel pentru
Paşte şi era sacrificat tocmai în
amintirea plecării şi a câştigării
independenţei şi libertăţii de către
poporul evreu.
Rep.: Oamenii încă mai folosesc
salutul: „Hristos a Înviat! – Adevărat
a Înviat!”. Credeţi că această formulă
şi-a păstrat emoţia şi bucuria de
altădată sau a devenit un salut
monoton?
A. P.: Acum, dacă ne gândim că trăim
într-o lume secularizată sau într-o lume
mondenă, într-o lume ultramodernă, eu
cred că cel care îşi asumă responsabili-
tatea folosirii acestui salut o face cu
credinţă, dar şi cu dorinţa de a duce
veste aceasta a Învierii Mântuitorului.
La urma urmei, acesta este mesajul
salutului. Apostolii şi femeile când văd
mormântul gol, primul lucru pe care îl
spun, mergând pe uliţele cetăţii
Ierusalimului, este: „Hristos a Înviat!
Mormântul este gol!” Bineînţeles, în
prima fază Toma nu a crezut şi este cel
care a devenit oarecum Apostolul
Credinţei - nu al necredinţei, ci
dimpotrivă al credinţei. Eu consider că
folosirea acestui salut este făcută cu
toată credinţa, cu toată apropierea de
cele Sfinte. Acum putem să gândim şi
altfel: vor fi şi printre oameni mai
puţin credincioşi care vor folosi
probabil fie din respect faţă de ceilalţi,
fie dintr-o obligaţie. Dar nu cred că
este omul chiar atât de decăzut încât să
folosescă acest salut numai de dragul
de a-l folosi fără să aibă cât de cât o
Sibiul universitar
INTERVIU
credinţă cât de mică. noastră a oamenilor dacă unul nu face
Nu putem spune că cei care folosesc nimic i se şterge istoria, dacă
foarte des au cea mai mare credinţă, că nu are nici copii, i se şterge tot neamul,
Mântuitorul tocmai de asta în aceste ori cel care rămâne cu o faptă, rămâne
zile le vorbeşte apostolilor despre poate peste veacuri în mentalitatea sau
credinţă, credinţa care dacă ar fi cât un în conştiinţa oamenilor. Deci eu i-aş
grăunte de muştar ar muta munţii, ori îndemna pe creştinii noştri să fie mai
poate toţi suntem necredincioşi sau apropiaţi de evenimentele acestea
poate toţi avem puţină credinţă, chiar sfinte care s-au petrecut în istoria
Mântuitorul ne îndeamnă sau apostolii: mântuirii, pur şi simplu numai didac-
„Doamne ajută credinţei noastre sau tic, numai intelectual, numai învăţând
ajută puţinei noastre credinţe”. Totuşi un mod de a fi, un mod de a te
salutul rămâne unul dintre parolele comporta în această perioadă şi de ce
prin care creştinii se recunosc şi cu să nu spunem în tot timpul anului sau
care creştinii se salută în această toată viaţa noastră.
perioadă chiar până la Înălţarea
Domnului, ştiind că după aceea vine
salutul „Hristos S-a Înălţat! – Adevărat Interviu realizat de
S-a Înălţat!” Cristina Gărgălie
Rep.: Mai aveţi ceva de adăugat?
A. P.: Ei! Ar fi multe de spus mai ales
în această perioadă. Este atâta bogăţie
de învăţături, învăţăturile religios-
morale, atâta încărcătură sufletească,
atâta bogăţie de planuri la care ar trebui
să participăm şi noi sau pentru fiecare
ar trebui să vibrăm. Prin aceasta se
arată de fapt superioritatea creşti-
nătăţii, prin învăţăturile bogate.
Dacă am citi Evangheliile care se
citesc seara sau Cele care ne sunt
prezentate în cadrul slujbelor, am
vedea cum ne vorbeşte Mântuitorul
despre credinţă, despre modul de
comportare atunci când îi critică pe
cărturari şi pe farisei, atunci când
spune cum să ne comportăm pentru a
doua a Lui venire, cum vor fi judecaţi
unii, cum nu vor fi judecaţi alţii, pilda
celor 10 fecioare, cum trebuie să fim
atenţi sau cum trebuie să ne pregătim
pentru aşteptarea Mântuitorului care la
urma urmei ce este? – este aşteptarea
morţii noastre, cum să fim pregătiţi să
părăsim lumea aceasta sau dacă ne
gândim la acele cuvinte: „Omul trebuie
să fie ca grăuntele de grâu când cade în
pământ, dacă face roade, nu rămâne
singur”. Dacă nu face nici o roadă aici
pe pământ – vedeţi şi în practica
Nr. 1-2 / 2010
RESPIRO

Eliada Dumitru

Nr. 1-2 / 2010 Sibiul universitar


Seminar “la patru ace”
ABC-ul ţinutei profesionale
a fost subiectul unui seminar
susţinut de Mihaela Berciu
(foto), singurul consultant
de imagine din România
acreditat de Association of
Image Consultants Interna-
tional cu sediul în America.
Conferinţa a avut loc în Aula
Magna a Facultăţii de Litere
din Sibiu joi, 11 martie a.c..
La eveniment au fost
prezenţi studenţi, dar şi pro-
fesori interesaţi de secretele
unei imagini de succes.
În timpul celor două ore au
fost dezbătute ţinutele pe
care ar trebui să le poarte
Festivalul de nunţi “Simba
Horeca” a dorit să le
prezinte tinerilor, aflaţi în
pragul căsătoriei, alterna-
tive pentru o nuntă de vis.
Evenimentul a avut loc în
parcul Sub Arini din Sibiu,
între 19 - 21 martie a.c. şi s-
a aflat la a doua ediţie.
Au fost expuse rochii de
mireasă, costume pentru
miri, arajamente florale,
modele de tort, invitaţii
pentru nuntă, artificii,
servicii video-foto şi servi-
cii de înfrumuseţare.
Viitori miri au avut posibi-
litatea de a alege între trei
locaţii de nunţi, meniuri
standard sau personalizate,
începând de la 89 de lei.
Programul de vizită a festi-
valului a fost cuprins între
Sibiul universitar
atât bărbaţii, cât şi femeile în
cadrul unei companii sau la
un interviu pentru obţinerea
unui loc de muncă. Ambele
sexe trebuie să aibă o
îngrijire corporală impecabi-
lă, costum negru cu fustă
pentru femei, dar este
acceptat şi pantalonul, iar
pentru bărbaţi costum negru
şi cămaşă în culori pale, iar
Târg
cu suflet tânăr
orele 10:00-20:00, intrarea
fiind liberă, astfel încât toţi
doritorii au putut să viseze
la momente de poveste.
Faţă de prima ediţie, anul
acesta inedită a fost
prezenţa unui ghicitor, spe-
cialist al tarotului, al
numerologiei şi astrologiei,
care le-a oferit mirilor
posibilitatea de a-şi cu-
noaşte secretele unei bune
căsnicii.
Atmosfera târgului nu a
fost aglomerată, pentru că a
fost prezent la eveniment
doar câte un singur expo-
nent al fiecărei categorii de
produse şi servicii dedicate
nunţii.
„Este a doua oară când
organizăm acest festival în
Sibiu. De data aceasta ne-
am gândit la ceva mai spe-
cravata poate să lipsească,
atunci când persoana nu are
un post de con-
ducere. Accesoriile,
deşi mici şi nesemni-
ficative, pot să contu-
reze o ţinută perfectă
în cazul în care au
fost corect alese.
De asemenea, au fost
prezentate şi câteva
reguli elementare ca-
re trebuie respectate
atunci când două persoane,
de sex opus sau de acelaşi
sex, se întâlnesc pentru
prima dată în cadrul unei
şedinţe sau întâlniri oficiale.
Pentru a justifica pretenţiile
unei vestimentaţii corecte au
fost aduse în discuţie şi
câteva din cazurile cărora
consultantul a reuşit sa le
schimbe în bine imaginea.
cial; un maestru în artele
divinatorii, care va prezice
viitorul mirilor şi va
dezvălui misterele care stau
dincolo de căsătorie”, a
afirmat Iulia Bărăităruş,
Managerul Simba HoReCa.
„Nu juca după cum îţi cântă
alţii! este mesajul pe care îl
transmitem viitorilor miri.
Să nu mai ţină cont de gura
lumii, ci doar de sentimen-
tele lor!”, a mai adăugat
Iulia Bărăităruş.
Târgul s-a închis duminică
sera, după ce la ora 17:00,
Herra Mariage a prezentat
în cadrul festivalului o co-
lecţie a celor mai frumoase
rochii de mireasă.
„Nu juca după cum îţi
cântă alţii!” a fost şi sloga-
nul acestei versiuni din
acest an.
Proiectul a fost spon-
sorizat de Kiss FM, Antena
1 Sibiu, Rondul de Sibiu şi
Expressul Sibian.
Ana-Maria Govoreanu
Cristina Poştaru
(ATÂT DE) DIVERSE
Un exemplu îl reprezintă
Mircea, un agent de vânzări
de 25 de ani care lucrează
într-o companie mare şi care
din cauza îmbrăcămintei
neadecvate nu oferea
credibilitate. Pentru a-şi
îmbunătăţi imaginea şi a
produselor pe care le vindea
a decis să apeleze la doamna
Mihaela Berciu. După
această experienţă vânzările
lui au început să crească.
Acest seminar a fost interac-
tiv, iar persoanele din public
au putut să participe activ la
desfăşurarea acestei pre-
zentări.
Ana-Maria Govoreanu
Curăţenie în
campus
Conducerea Complexului
Studenţesc ,,Parc’’ a dat
startul la curăţenia de
primăvară, în 24 martie a.c.,
la căminele 1 şi 2.
Marcel Bâscă, administra-
torul căminelor şi restul per-
sonalului (femeile de servi-
ciu, portarii, instalatorii,
electricienii) au amenajat
spaţiul verde din faţa
căminelor, au curăţat co-
pacii, au strâns gunoaiele şi
au plantat flori.
,,Am demarat această
acţiune deoarece dorim ca
studenţii să simtă că a venit
primăvara, dar în special
pentru cei ce vor fi departe
de familie în perioada
sărbătorilor pascale. Am
dorit să facem lucru acesta
puţin mai devreme, însă
vremea nu a ţinut cu noi ’’ ,
a declarat Marcel Bâscă,
administratorul căminelor.
Roxana Gavriluţ
Nr. 1-2 / 2010
(ATÂT DE) DIVERSE

Paula Seling şi Ovi „se joacă cu focul” într-o altă eră

Au început filmările
pentru videoclipul pie-
sei „Playing with fire”
(„Jocul cu focul“) ce va
reprezenta România la
semifinala internaţio-
nală Eurovision Song
Con-test, care va avea
loc în Norvegia, la Oslo,
în luna mai.
Acţiunea videoclipului se
petrece în viitor şi
prezintă doi îndrăgostiţi
ce se duelează într-un joc virtual.
Scenele, care îi au ca protagonişti pe
Ovidiu Cernăuţeanu şi Paula Seling, s-
au filmat în trei locuri: într-o cafenea
cu decor futurist din Alba Mall şi în
studioul producătorului Edy Schneider,
unde are loc „bătălia“ muzicală, pe
când cea virtuală filmată în Sebeş, este
favorizată de ruinele unei foste fabrici.
În spatele videoclipului stă o echipă
de filmare alcătuită din 5 persoane,
coordonată de producătorul Edy
Schneider, originar din Sebeş-Alba,
unul dintre cei mai cunoscuţi
producători autohtoni de videoclipuri.
De asemenea, designer-ul cu colecţia
proprie, make-up artistul, coregraful
din Ucraina, campion mondial la dans
clasic şi modern, cei doi copii de 17,
Filmările au avut loc
între 18 şi 29 martie a.c.
şi se vor finaliza la
Viena după o săptă-
mână, unde vor fi înre-
gistrate secvenţe care
presupun o tehnologie
3D folosită şi în filmul
„Avatar“.
Este vorba despre o
tehnică prin care sunt
animate personaje com-
puterizate (doi roboţi
Foto: Radu Bucura care vor dansa în
respectiv 18 ani cu premii interna- sincron cu cei doi copii), şi nu despre
ţionale şi mulţi alţii, fac ca efectul vizual creat de ochelarii 3D.
personalul echipei să se ridice la „Este o echipă multinaţională pentru
aproape 20. că lucrăm cu profesionişti în 3D din
„Şi Paula şi Ovi au fost foarte SUA şi Germania. Ceea ce va fi cu
comunicativi, cooperanţi şi foarte totul deosebit la acest videoclip, pe
deschişi. Suntem foarte multumiţi de lângă numeroase efecte speciale şi ele-
felul în care am lucrat cu ei. Ne-au mentele 3D, este tehnologia „motion-
surprins în mod plăcut. Pe tot parcursul capture”, ceea ce reprezintă o premieră
filmărilor atmosfera a fost una jovială, absolută în România. Pentru asta
şi-au luat rolurile în serios şi am colabo suntem nevoiţi ca pe 25 martie a.c. să
-rat astfel foarte bine. Ne-am simţit ca ne deplasăm, cu întreaga echipă, la
între prieteni“, a afirmat Ciprian Boca, Viena”, a mai spus Ciprian Boca.
asistentul de producţie. Cei doi artişti au anunţat că în 29 mar-
Paula Seling a declarat că are încredere tie vor pleca într-un turneu interna-
în echipa aleasă pentru filmarea video- ţional pentru a promova piesa în ţările
clipului, cu atât mai mult cu cât i-au vecine, cât şi în Belgia, Grecia,
plăcut foarte mult ideea şi scenariul Portugalia, Norvegia sau Marea
gândit de aceştia, a anunţat Mediafax. Britanie.
Cristina Poştaru

Ora Pământului nu a reuşit să stingă E X P O Z I Ţ I E

toate luminile din Sibiu
Ora Pământului a fost sărbătorită în
seara de sâmbătă, 26 martie a.c. pe
întreaga planetă. Teoretic, aceasta ar fi
trebuit marcată prin stingerea tuturor
surselor de energie electrică, timp de o
oră, în intervalul 20:30 – 21:30, ora
României. Ca şi celelalte oraşe din
ţară, Sibiul s-a aliniat acestei
campanii, însă majoritatea sibienilor
nu ştiau de această iniţiativă sau pur şi
simplu s-au arătat dezinteresaţi. ,,Nu
cred că dacă voi sta pe întuneric o oră
voi avea peste câţiva ani mai multă
energie electrică”, ne-a spus Cristian
Baciu, un cetăţean al Sibiului.
Cu toate că s-a mediatizat această
acţiune, mulţi dintre sibieni nu s-au
conformat şi în ora rezervată
Pământului puteau fi văzute multe
becuri aprinse în blocurile din Sibiu.
Totuşi, în Capitală luminile de la
Palatul Parlamentului au fost stinse
între orele 20:30 şi 21:30. În întuneric
au rămas şi Ateneul Român, Muzeul
Naţional de Artă al României, Teatrul
Naţional, precum şi Opera.
De asemenea, alte 30 de oraşe din
ţară s-au alăturat proiectului Ora
Pământului, iar din lume 115 ţări.
Mirela Palcu
Andrei Valeriu Ciungan, student al
Facultăţii de Arhitectură ,,Ion Mincu”,
a expus 27 de lucrări de grafică la
Concept Boutique din Sibiu.
Acestea înfăţişează portretele unor
mari personalităţi care au avut o
legătură cu judeţul Sibiu, precum
Constantin Noica, Axente Sever,
Samuel von Brukenthal, Hermann
Oberth şi mulţi alţii.
Andrei Ciungan spune că a ales să-i
portretizeze, deoarece s-a gândit să
aducă ceva nou în grafică, faţă de alte
expoziţii, care au ca teme principale
clădiri sau peisaje.
Expoziţia lui Andrei Ciungan se va
încheia la sfârşitul lunii aprilie a.c..
Iuliana Paşca

Nr. 1-2 / 2010 Sibiul universitar


Debut
Cătălina Manea
Dacă am mai putea încerca, astăzi,
răbdarea unei tinere poete cu o serie
de comparaţii, menite să o situeze în
spaţiul (probabil virtual desăvârşit) al
poeziei contemporane, am invoca
unele modele din ultima generaţie
Sibiul universitar
care a mai avut un ecou publicistic şi
cultural cu potenţial de emulaţie :
generaţia 80. N-am putea sau n-am
dori să spunem că scriitura Cătălinei
Manea seamănă cu a unuia sau a
alteia, deoarece o astfel de
comparaţie, deşi ar putea funcţiona,
ar fi prea puţin măgulitoare pentru o
autoare ce, potrivit vremurilor şi
vârstelor, e bine să se considere
inclasabilă.
Dincolo de rezervele clasificatoare
obişnuite, atunci când ne raportăm la
o personalitate artistică în evoluţie,
ceea ce credem că se poate vedea încă
de pe acum este că autoarea face
parte dintre sensibilităţile poetice
rănite până la sânge, cu o reacţie
CENACLU
lirică în care se amestecă două
tendinţe grăbite deopotrivă : dorinţa
de a şoca şi dorinţa de a depăşi. Dacă
va găsi resursele pentru a prelucra
stilistic senzaţiile (care ne apar
câteodată prea recente şi dureroase
pentru a purta formulele potrivite),
vom şti să ne delectăm cu împlinirea
tuturor promisiunilor actuale : arte
poetice autoironice, un romantism
incomplet rafinat sau registrul argotic
folosit, deocamdată, pentru a masca
neînţelegerea ori uimirea.
(R. E.)
Nr. 1-2 / 2010
LITERATURĂ
Adrian Marino şi „Viaţa unui om singur”
„Viaţa unui om singur”, un titlu care se
potriveşte oricărui om într-un context
sau altul. Acest titlu este numele
ultimei cărţi a criticului şi istoricului
literar Adrian Marino (1921-2005).
„Mergând” prin vorbele oamenilor şi
cum ştiu că e în natura lumii a critica
fără să cunoască, am spune că Adrian
Marino a fost un om rău în viaţă. Un
scriitor care i-a ignorat pe ceilalţi şi
care a trăit în conul lui de umbră. Însă
adevărul se află în această ultimă
apariţie editorială, publicată la cinci
ani după moartea sa, de către Editura
Polirom (2010). Marele scriitor,
premiat cu „Herder”, rezumă în cele
500 de pagini, anii în care a fost
urmărit de Securitare, în perioada
comunistă. Pe lângă faptul că a fost
închis, acesta a trăit şi o perioadă de
şase ani izolat, la Lăţeşti. Şi chiar după
anii 1990, când sistemul comunist a
căzut, viaţa lui Marino a continuat să
fie tot mai închisă şi mai vizată
„negativ”. Personalităţi precum Nico-
lae Manolescu sau Ileana Mălănciou
Premiile „Student Creation”
Prima ediţie a Concursului Naţional
„Student Creation” şi-a desemnat
câştigătorii. Membrii juriului, Adrian
Suciu (Bucureşti), George Precup
(Sibiu) şi Alexandru Uiuiu (Bistriţa) au
ales următorii finalişti din cadrul celor
trei secţiuni:
1. Secţiunea POEZIE:
Locul I – Emilia Zăinel – Craiova,
jud. Dolj (Universitatea „Lucian
Blaga”, Facultatea de Jurnalistică)
Locul II – Ottilia Mitrea – Urziceni,
jud. Ialomiţa, (ULBS, Facultatea de
Jurnalistică)
Locul III – Octavia Sandu – Reşiţa,
judeţul Caraş-Severin
Nr. 1-2 / 2010
au fost vizate în acest volum, iar
trecutul lui, din perioada G. Călinescu
scrisă în această carte. Solidaritatea
care trebuia să existe, în momentul în
care Marino a găsit o gură de aer, în
deceniul trecut, nu a existat. Când
ceilalţi oameni de cultură din România
erau apreciaţi, chiar dacă unii
avuseseră dosare la Securitate (şi încă
mai au), deţinutul Marino a „bene-
ficiat” de refuzuri şi ură, inexplicate.
O carte care spune tot despre ceea ce
s-a întâmplat în viaţa scriitorului, din
copilărie, de la statutul de pionier, şi
până în 1999, când mărturisirile s-au
oprit. „Ceea ce mă irita şi mă jignea,
mai ales, era dubla măsură cu care
eram judecat, bârfit, suspectat etc. În
definitiv, şi alţi foşti deţinuţi politici
călătoreau: Ovidiu Cotruş (de nu ştiu
câte ori). Dar şi Al. Zub a fost bursier
Humboldt. Sergiu Al George a ajuns
chiar şi în… India. Dar N. Balotă, cu
întreaga familie, când toţi lectorii
plecau singuri? Fiul său, la vârsta ser-
viciului militar, nu s-a întors în ţară
2. Secţiunea PROZĂ:
Locul I – Octavia Sandu – Reşiţa,
judeţul Caraş-Severin
Locul II – Patrik Andrei Voicu –
Sibiu, judeţul Sibiu
Locul II – Paul-Gabriel Sandu –
Reşiţa, judeţul Caraş-Severin
Locul III – Teodor Constantin Bîrsan
– Sibiu, judeţul Sibiu
şi… nu s-a întâmplat nimic. Şi nimeni
nu s-a scandalizat. Şi pe bună dreptate.
Ca şi în cazul G. Liiceanu şi Andrei
Pleşu, şi ei bursieri Humboldt, cu stagii
în Germania mult mai lungi decât ale
mele. N. Manolescu a fost în Franţa,
înainte de 1989, cel puţin tot de atâtea
ori cât mine. Iar în SUA a fost de două
ori, chiar înaintea mea. Ceea ce nu l-a
împiedicat să mă atace violent şi
insultător, după 1989, tocmai din acest
motiv. Mi-a fost foarte uşor să
demonstrez (în Dreptatea) că, în două
împrejurări, el a fost în străinătate, în
perioada incriminată, chiar…împreună
cu mine. Aş putea continua mult şi bine
acest pomelnic (a făcut, de pildă,
cineva lista completă a bursierilor de la
Iowa?). (...) Mulţi, de fapt, călătoreau,
ca şi mine. Cartea albă a Securităţii dă
şi numărul, aproape incredibil, de
800”, scrie Marino în cartea sa.
Adevărul întreg este acolo, între
coperţile gălbui.
Emilia Zăinel
3. Secţiunea ESEU – CRITICĂ
LITERARĂ:
Locul I – P. Cătălin Ştefan Popa –
comuna Desa, judeţul Dolj
Locul II – Dina Sorin Marian Iagăru
– Piteşti, judeţul Argeş
Locul III – Roxana Sahangiu – sector
3, Bucureşti
Locul III – Cristina-Elena Pestrea –
Galaţi, judeţul Galaţi
Fiecare participant va primi câte un
exemplar din antologia Student
Creation. Concursul a fost organizat
de Casa de Cultură a Studenţilor din
Sibiu. Premierea câştigătorilor a avut
loc la galeria Habitus, marţi, 30 martie
a.c.
Emilia Zăinel
Sibiul universitar

ULBS are librărie
Universitatea „Lucian Blaga” a deschis luni, 22 martie a.c.,
o librărie proprie pe b-dul Victoriei nr. 10. Librăria pune la
dispoziţia studenţilor cursuri tipărite la Editura
Universităţii, dicţionare de specialitate, dar şi cărţi apărute
la alte edituri din ţară sau traduse. De asemenea, oferta de
carte va fi suplimentată în perioada imediat următoare,
deoarece ULBS a încheiat contracte cu marile edituri din
ţară. Referitor la preţuri, acestea nu vor depăşi 15 lei. „Nu
Primul târg de Paşte la Sibiu
Foto: Cristina Gărgălie
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Jurnalistică
Redacţia Sibiul universitar
Edi tor coor don ator: Gabr ie l H asm aţ uc hi
Re dac tor-şe f: Cri st i na Gărgăl i e
Re dac tor-şe f adjun ct: Em il i a Zăi ne l
Se c re tar gen er al d e re dac ţie : Ana-Mar ia
Gov ore anu
Re dac tor i: Eli ada Dum i tr u, Roxan a Gav ri l uţ ,
Mar ia Mi nc he vi c i , Mi re l a P al cu , An gel a
Z aporoj an
Re por te ri : Ov idi u Cobzar u, Ge r tr ud Ker eke s,
Emi l i a M unt e an, Oan a M unt e anu, Iul i ana Paş ca
Te hnore dac tor : Cr is t in a P oştar u
F otore por te r: Adri ana Gl odari u
Core ctu ră: Mar ia Is drai l ă
Sibiul universitar
(ATÂT DE) DIVERSE
vrem să facem business. Nu adăugăm nimic la costul de
producţie al acestor volume. Sunt preţuri care acoperă
cheltuielile de redactare şi tipărire. Această librărie este
absolut necesară, fiind o carte de vizită a instituţiei”, a
declarat prof. dr. Constantin Oprean, rector ULBS.
Pe lângă librărie, conducerea ULBS îşi propune ca, în scurt
timp, să deschidă şi un magazin pentru comercializarea
produselor promoţionale ale instituţiei.
Iuliana Paşca
Prima ediţie a Târgului de Paşte se desfăşoara la Sibiu, în
perioada 26 martie – 6 aprilie a. c.. Cu această ocazie, nouă
comercianţi vor vinde produse specifice acestei perioadei, la
standurile amenajate de pe b-dul Nicolae Bălcescu.
Acest târg este organizat de Fundaţia Austria Pro România
şi va fi deschis vizitatorilor zilnic, între orele 10:00 şi 19:00.
Dintre produsele destinate vânzării fac parte ouă
încondeiate, jucării, obiecte de artă, coşuleţe, decoraţiuni
florale, dulciuri şi obiecte religioase.
Ambasada Austriei va fi prezentă şi ea cu un stand, iar
câştigurile vor fi folosite pentru sprijinirea proiectelor
sociale din România.
Oana Munteanu
Adresa redacţiei: Facultatea de Jurnalistică,
str. Brutarilor nr.3, Sibiu, jud. Sibiu
E-mail: sibiuluniversitar2005@yahoo.com
Publicaţia Sibiul universitar se distribuie gratuit.
Potrivit art.206 CP, responsabilitatea juridică pentru
conţinutul articolulului aparţine autorului. În cazul unor
agenţii de presă şi personalităţi citate, responsabilitatea
juridică le aparţine.
Nr. 1-2 / 2010
ACTUALITATEA DE IERI
Mărţişoare tricolore la Sibiu
„Noii Golani” au oferit sibienilor
sute de mărţişoare tricolore în 1
martie a.c., în Piaţa Mare din Sibiu.
Acestea sunt confecţionate manual şi
au imprimată pe ele harta României
cu Basarabia inclusă în teritoriile
sale.
Aceste mărţişoare au fost dăruite, după
cum susţin organizatorii, cu scopul de
a atrage atenţia asupra faptului că
hotarele istorice ale ţării sunt diferite
de cele actuale. „În opinia noastră,
conjunctura şi interesele politice nu
trebuie să fie motive pentru a ascunde
adevărul despre trecutul neamului, iar
dacă cei de la putere nu sunt destul de
preocupaţi de prezentarea anumitor
probleme, societatea trebuie să ia
atitudine faţă de ceea ce se întamplă.
Nu obosim să repetăm că Basarabia este
Pământ Românesc şi, prin această
acţiune, nu am fost pur şi simplu soli-
dari cu cei de peste Prut – am
demonstrat că pe ambele maluri ale
acestuia există simţire românească şi
oameni care cred în anumite valori”, a
declarat Sergiu Rizea, membru al
Comemorarea lui Timotei Cipariu
Grupul „Noii Golani” a organizat o
acţiune de comemorare a eruditului
transilvănean Timotei Cipariu în 21
februarie a.c., în parcul Astra din
Sibiu. Astfel a fost marcată trecerea
a 205 ani de la naşterea „părintelui
filologiei române”.
Este vorba de o primă activitate
dedicată personalităţilor în cinstea
cărora au fost ridicate busturi în Sibiu.
Astfel de evenimente se vor desfaşura
pe parcursul întregului an. „Este
debutul manifestărilor pe care le
facem pentru a readuce în prezent
memoria înaintaşilor noştri care şi-au
dedicat viaţa unităţii naţionale şi
afirmării românilor în propria ţară”, a
precizat Sergiu Rizea, unul dintre
membrii grupului.
Cei prezenţi au depus o coroană cu
Nr. 1-2 / 2010
de la„Noii Golani”.
Reacţiile celor abordaţi au variat de
la bucurie la indiferenţă, existând o
singură persoană care a refuzat
mărţişorul. Au existat şi persoane care
au cerut mărţişoare pentru copii. „Sunt
emoţionată de o astfel de iniţiativă, e
prima dată când văd astfel de
mărţişoare. Bravo realizatorilor!”, ne-a
mărturisit Adelina Moroşan.
Alte aproape 200 de mărţişoare trico-
lore le-au fost date, pentru distribuţie şi
colegilor din Timişoara, Bucureşti,
Suceava, precum şi celor din Asociaţia
„Spirit Românesc” din Chişinău.
p a n g l i c ă
tricoloră şi flori
în memoria lui
Timotei Cipa-
riu, după care
tinerii au pre-
zentat câteva
date din viaţa
acestuia. Gavril
A briha n,
autorul sculp-
turii, a oferit
Foto: Dan Tomozei
detalii cu pri-
vire la povestea operei dezvelite pe 21
octombrie 1991.
„Iniţial am făcut un «barosan» cu o
carte în mână asemeni celorlalţi din
parc. Am fost mustrat amintindu-mi-se
că el a fost călugăr şi am modificat
totul, apoi lucrarea a stat câţiva ani în
depozit din cauza piedicilor regimu-
Filiala „Noii Golani” Sibiu a
fost constituită în mod oficial
în 15 ianuarie a.c.
Potrivit prezentării sitelui
www.noigolanisibiu.wordpress.com,
„Noii Golani” Sibiu este „un grup de
tineri cu atitudine, care încearcă să
redescopere identitatea şi valorile
poporului român, care doreşte să
readucă în vizor probleme pe care unii
încearcă să le ascundă. Ştim că schim-
barea nu vine de la sine, ci trebuie
cucerită, după cum ştim că nici
libertatea nu ni se pune pe tavă. Avem
ce să spunem, mai ales că prea mulţi
dintre noi tac. În acelaşi timp încercăm
să vorbim prin acţiuni. De aceea le
amintim şi celorlaţi (mai ales clasei
conducătoare): Vrem fapte, nu vorbe!”,
a mai adăugat Sergiu Rizea.
Grupul este unul apolitic de acţiune,
înfiinţat în anul 2004 ca urmare a
dorinţei de a prelua „puterea” din
mâinile politicienilor şi a o aplica pe
baza valorilor în care cred: libertate şi
democraţie. Printre campaniile lansate
sau susţinute de aceştia se numără:
Basarabia Pământ Românesc, Eroii nu
mor niciodată, Salvaţi Roşia Montană.
lui”, a povestit Gavril Abrihan.
Următorul eveniment va fi organi-
zat pe 1 aprilie a.c. cand va fi evocată
personalitatea lui Octavian Goga.
Pagină realizată de
Angela Zaporojan
Sibiul universitar
 CULTURĂ

Papesa Ioana, subiect de carte şi film

Încă din copilărie, ea resimte David Wenham. Ca temă, atât a cărţii,
frivolitatea celor ce interpretează cât şi a filmului, poate fi privită
eronat credinţa, asistând la con- emanciparea femeii, pentru că în Evul
fruntarea dintre diferitele concepţii Mediu femeia era considerată
religioase din epocă. Setea de inferioară. Măreţia Ioanei constă în
cunoaştere şi împrejurările o vor perseverenţa cu care îşi urmăreşte şi îşi
îndemna să renunţe la dragoste şi la atinge visurile. Ea devine o eroină
propria identitate. Ea va cunoaşte o atipică, ce creează un episod dezbătut
izolare pe cât de contrastantă, pe atât şi fără precedent. Impunându-se prin
de împlinită: tronul papal, cârma muncă, ea îşi croieşte soarta înlăturând
creştinătăţii. piedici catalogate drept imposibile.
Un mit ce abundă în presupuneri şi Odată cu trecerea timpului, negarea
o negare aproape ostilă stau la baza repetată a sinelui şi acceptarea
romanului. Să fi existat pontificatul lui resemnată a canoanelor, reuşim să uci-
În negura secolului al IX-lea s-a Ioan Anglicus între Leon al VI-lea şi dem eroii. Încrederea în idealurile de
născut o femeie care ascundea dorinţa Benedict al III-lea? Scandalul papei ieri păleşte. Motivaţiile se reduc la
de cunoaştere. Este vorba de Papesa care şi-a ascuns sarcina sub sutană este strictul necesar pentru a trece cu bine o
Ioana a cărei existenţă a fost negată prezentă în 500 de cronici, printre care nouă zi, care, sperăm, să nu ne aducă
timp de un mileniu, numele ei fiind se numără mărturiile inchizitorului prea multe schimbări. Schimbările, am
şters din istorie. O viaţă, care, Bernard Guy şi ale cronicarului învăţat, dăunează. De ce? Fiindcă ele
împotriva prejudecăţilor, a devenit Mabillon. Există o tradiţie premergă- rareori sunt aduse de eroi. Din acest
legendară. toare încoronării noului papă: sella motiv avem nevoie de ei.
Romanul Papesa Ioana, publicat la stercoraria, un anumit scaun cu gaură, Ioana este o astfel de eroină, menită
Editura All (2007) şi semnat de folosit pentru a verifica virilitatea pon- să aducă o schimbare în bine.
scriitoarea americană Donna Woolfolk tifului. Poate fi sella stercoraria o Exemplul ei este necesar, răzvrătirea
Cross, reînvie Evul Mediu timpuriu, simplă tradiţie, fără vreo semnificaţie ei, adevărată sau imaginară, arată că
pecetluit de convertirea la creştinism. aparte, sau o măsură preventivă a visele trecutului pot deveni, într-
Într-o lume în care femeia este repetării scandalului? adevăr, realitatea zilei de mâine.
restricţionată de societate, de Prima ecranizare a romanului, în
mentalităţi şi de superstiţii, Ioana regia lui Sönke Wortmann, îi are ca
ajunge să-şi înfrunte chiar şi familia. actori principali pe Johanna Wokalek şi Gertrud Kerekes
Antologie
Nouă poeţi şi nouă prozatori
Prima antologie a Cătălinoiu, Rita Chirian, sunt scriitori, critici literari,
Cenacului „Astra” din Mihai Curtean, Dan Herciu, unversitari şi intelectuali.
Sibiu (Editura Imago, Nicolaie Lazăr, Camelia Dintre aceştia îi amintim
Sibiu, 2010) a fost lansată, Silea, Vlad Stângu, Radu pe: Ovidiu Baron, Cristian
la Biblioteca Astra, în Vancu, Emilia Zăinel, Cătălinoiu, Dumitru
prima zi a lunii martie a.c. Ovidiu Baron, Andrei Chioaru, Rita Chirian,
Antologia a apărut cu Benedek, Cătălin Neghină, Mihai Curtean, Silviu
prilejul aniversării a doi Marinela Porumb, Marcela Guga, Dan Herciu, Anda
ani de activitate a Presecan, Sever Purcia, Ionaş, Nicolaie Lazăr, Emil
cenacului. Ioan Radu Văcărescu, Călin Cătălin Neghină, Daniela
Sămărghiţan şi Dragoş Popa, Marinela Porumb,
Prima şedinţă datează din 4 Varga. Sever Purcia, Alex Radu,
februarie 2008. Volumul Scopul tipăririi acestei Ioan Radu Văcărescu, Călin
este alcătuit din două cărţi este acela de a Sămărghiţan, Camelia Silea,
secţiuni în care sunt promova literatura, dar Andrei Terian, Radu Vancu,
publicate texte semnate de pentru a arăta publicului Dragoş Varga, Emilia
nouă poeţi şi nouă menirea cenaclului. Zăinel şi alţii.
prozatori: Cristian Membrii Cenacului „Astra” E.Z.
Sibiul universitar Nr. 1-2 / 2010
EDUCAŢIE

Grevă studenţească studenţii afiliaţi UNSR

din 11 centre
a reuşit aducerea în discuţie a
subiectelor precum introducerea unui
universitare din ţară statut al studenţilor, depolitizarea
vs. promisiuni de la vor protesta, miercuri, universităţilor, reprezentarea studen-
în vederea apărării ţilor în proporţie de minim 25% în
Ministerul Educaţiei drepturilor studenţilor,
cei din Sibiu îşi vor
toate structurile şi mecanismele cu rol
decizional din universitate/ facultate,
Studenţii din toată continua activitatea căminele să fie exclusiv unităţi non-
ţara au demarat o curriculară profit, accesibilitatea studenţilor la
grevă în 15 martie Şi asta pentru că în programe de mobilitate internă şi
a.c. Sibiu nu există nici o externă, anumite gratuităţi pentru
ligă a studenţilor studenţi sau recunoaşterea educaţiei
Adunaţi în număr
afiliată la UNSR. non-formale. Dintre toate acestea cea
mare la Bucureşti
Cu toate acestea se mai mare certitudine s-a acordat intro-
aceştia au protestat în
pare că greva UNSR- ducerii statutului studentului cu rol
faţa sediului Minis-
iştilor nu a fost foarte decizional în conducerea facultăţilor.
terului Educaţiei şi
bine fondată, cererile „Urmează totuşi să vedem care dintre
Cercetării (M.E.C.),
lor fiind neîntemeiate, aceste cerinţe vor fi incluse în noua
motivul fiind micşo-
astfel că fondul bur- lege a învăţământului ce urmează a
rarea fondurilor pentru bursele
selor a rămas nes-chimbat, la fel şi intra în dezbatere publică. Iar dacă
studenţeşti, care au oricum un cuantum
numărul repartiţiilor în tabere. niciuna dintre aceste cerinţe nu se va
mic, reducerea drastică a numărului de
Totuşi, reprezentanţii tuturor federa- regăsi în noul proiect de lege, nu exclu-
locuri în tabere pentru studenţii
ţiilor studenţeşti din România – UNSR, dem ideea unei noi greve studenţeşti”,
merituoşi şi faptul că nu sunt băgaţi în
Agenţia Naţionala a Organizaţiilor a afirmat Cristina Fiţ.
seamă de reprezentanţii Ministerului
Studenţeşti din România (ANOSR) şi Până acum nu a avut loc nicio
Educaţiei, informează NewsIn.
Uniunea Studenţilor din România manifestaţie studenţească naţională de
Având în vedere faptul că Uniunea
(USR) – s-au întâlnit marţi, 16 martie mare amploare. Doar centrele univer-
Naţională a Studenţilor din România
cu Petru Funeriu, ministrul Educaţiei. sitare mari au mai avut câte o iniţiativă
(UNSR) a adresat o scrisoare oficială
După cum ne-a declarat Cristina Fiţ, de protest, de fiecare dată fina-
către M.E.C., pe 1 martie a.c., prin care
vicepreşedintele ANOSR, studenţii nu lizându-se cu discuţii între reprezen-
solicită o întrevedere a M.E.C. cu
au reuşit să atingă toate punctele tanţii M.E.C. şi studenţi.
reprezentanţii studenţilor, aceasta nu a
dorite, timpul alocat acestei şedinţe de
primit răspuns. Aşadar, cu toate că
către M.E.C., fiind foarte scurt. Dar s- Mirela Palcu

Însă Medicina este cea mai

Taxe mai mari pentru studenţi
Universitatea „Lucian
Blaga” din Sibiu (ULBS) a
majorat taxele de şco-
larizare.
Decizia a fost luată în 22
martie a.c. în cadrul unei
şedinţe de Senat şi va fi pusă
în aplicare la începutul anu-
lui universitar viitor.
În ultimii doi ani, ULBS a
păstrat nivelul taxelor, cu
toate că indexările salariale
acordate profesorilor şi
costurile utilităţilor au
crescut. Taxele plătite de
studenţi sunt folosite pentru
a asigura materialele nece-
sare funcţionării labora-
toarelor, dotarea acestora
Nr. 1-2 / 2010
cu echipamente şi
întreţinerea sălilor de curs.
„La ora actuală există o
discrepanţă foarte mare între
alocaţia bugetară acordată
pentru studenţii de pe
locurile bugetate (chiar şi de
2 – 3 ori mai mult) şi taxele
de şcolarizare practicate”, a
declarat Remus Brad, direc-
torul Departamenului de
Comunicaţii şi Marketing al
ULBS.
Creşteri sunt înregistrate la
aproape toate facultăţile din
cadrul ULBS atât pentru
studiile la zi, cât şi pentru
cele la distanţă. Taxele
pentru învăţământul cu
frecvenţă redusă nu s-au
majorat excesiv în
comparaţie cu cele de la zi.
La „Arta spectacolului de
teatru”, studenţii din anul I
vor plăti 3.300 de lei în loc
de 1.800, iar cei în anii II şi
III doar 3.000. Pe când cei
de la „Teatrologie şi mana-
gementul cultural” vor da
mai puţini bani, 2.100 de lei
pentru anul I şi anul
complementar şi 1.800
pentru anii II şi III faţă de
3.000 de lei. În cadrul
Facultăţii de Jurnalistică
taxele au crescut cu 300 de
lei pentru studenţii la zi şi
200 pentru cei la distanţă.
Astfel, ei vor plăti 2600 de
lei, şi, respectiv, 1900 de lei.
scumpă.. Viitorii studenţi de
anul I trebuie să plătească
4.400 de lei, faţă de 3.800 de
lei, cât au plătit cei care sunt
acum în anul I. Majorarea
este şi mai mare pentru
studenţii din anii II-VI, unde
taxa creşte de la 4.200 la
5.300 de lei pentru „Medi-
cină generală” şi „Medicină
dentară”.
De asemenea şi cei de la
„Asistenţă medicală”, pen-
tru anul IV vor plăti cu
1.350 de lei mai mult.
Recordul se înregistrează la
cei ce vor să urmeze
„Tehnica dentară”, aceştia
vor da 5.300 în loc de 3.450
de lei.
Cristina Gărgălie
Sibiul universitar

Proiectul „Un sâmbure de
speranţă”, pe DVD
Premiera filmului docu-
mentar „Un sâmbure de
speranţă” avut loc la
Facultatea de Jurna-
listică, în data de 20 ia-
nuarie 2010.
La eveniment au fost prezenţi
producătorul de film Gunter
Czernetzky, prof. univ. dr. Ion
Dur, decanul Facultăţii de Jurna-
listică a ULBS, conf. univ. dr.
Ioana Narcisa Creţu, coordona-
torul de proiect, preparator univ.
Aniela Corlăteanu, în calitate de
asistent de producţie, Tilo
Krausse - coordonator regional
la Institut fur Aus-
landsbeziehungen (ifa), şi toţi
studenţii care au reuşit să reziste
până la finele proiectului: Eliada
Dumitru, Adriana Glodariu,
Cristina Jurcan, Alexandra
Marcu, Corina Marcu, Maria
Minchevici, Narcis Neagu,
Martiana Rus şi Angela
Zaporojan. Filmul documentar
durează treizeci şi trei de minute,
timp în care sunt „descrise” prin
observaţie nouă aşezări cu
tradiţii săseşti: Avrig, Cisnă-
dioara, Cristian, Guşteriţa,
Hamba, Nou, Şelimbăr, Slimnic
şi Vurpăr.
Proiectul s-a concretizat prin
realizarea a două variante de
DVD-uri: unul pentru cetăţenii
din Germania şi altul pentru cei
din România, diferenţa dintre ele
fiind aceea că DVD-ul pentru
Germania conţine şi materiale
bonus. Proiectul a fost finanţat
prin grantul oferit de Institutul
pentru Relaţii Externe ifa
(Institut fur Auslandsbeziehun-
gen) din cadrul Departamentului
de Externe al Germaniei.
Evenimentul a fost deschis de
către felicitările coordonatorului
Sibiul universitar
conf. univ. dr. Ioana Narcisa
Creţu, care făcut prezentarea
celor implicaţi în proiect: regi-
zorul Gunter Czernetzky,
preparator univ. Aniela Corlă-
teanu şi cei nouă studenţi
implicaţi în realizarea fil-mului.
Trei din cei nouă studenţi au
primit şi Certificat „Rubicon G.
Czernetzky” cu calificativul
excelent: Alexandra Marcu, An-
gela Zaporojan şi Maria Min-
chevici. „Colaborarea dintre Fa-
cultatea de Jurnalistică şi spe-
cialistul de film G. Czernetzky
nu se va opri aici”, a declarat
conf. univ. dr. Ioana Narcisa
Creţu.
Vizionarea filmului documentar
a adus, pe lângă aplauze,
întrebări şi impresii. Întrebaţi cu
ce au rămas în urma vizionării
filmului, spectatorii au răspuns
că le-a plăcut cel mai mult
motocrosul din Guşteriţa,
cireada de vaci din Hamba şi
copii de la şcoala de după-
amiază din satul Nou.
Preparator dr. Tiberiu Costă-
chescu a precizat că atâta timp
cât există proiecte de genul
acesta, tradiţia săsească va
dăinui prin educaţie, religie, prin
copiii de la şcolile româneşti
care învaţă limba şi cultura
germană.
Întrebat ce înseamnă pentru el
Transilvania şi tradiţia săsească,
Gunter Czernetzky a răspuns:
„Fac filme documentare în
România, de când a venit revo-
luţia şi pentru mine Transilvania
este „Toscana Nouă de Est”, de
aceea fac eforturi de acest fel.
Pentru saşii plecaţi în Germania,
revenirea în Transilvania este ca
un pelerinaj la locurile sfinte”.
Maria Minchevici
MOZAIC
La porţile deschise ale
unei lumi care nu
trăncăneşte
Foto: Adriana Glodariu
Preparator univ. Aniela Corlăteanu împreună
cu elevii în studioul tv al facultăţii
„La porţile deschise ale unei lumi care nu trăncăneşte”, este
titlul unei încercări, ce aparţine unei eleve de liceu, de a
scrie un articol despre impresiile şi gândurile dinainte şi de
la „Ziua porţilor deschise” de la Facultatea de Jurnalistică
a ULBS, care a avut loc în data de 11 martie anul curent.
Redăm textul ca atare. (Red.)
Suntem elevi în clasele terminale ale Liceului Teoretic
„Gustav Gundisch” din Cisnădie şi ne căutăm drumul
cu paşi oarecum şovăitori şi cu o mare incertitudine.
De cele mai multe ori nu ştim ce vrem să facem.
„Ce facultate are viitor azi?”, e întrebarea obsedantă
care ne macină de ceva vreme. Căutăm răspunsuri şi
sperăm să le găsim la ZIUA PORŢILOR DESCHISE
de la Facultatea de Jurnalistică din Sibiu.
De ce nu? Trebuie să luăm la cunoştinţă orice
oportunitate ni se oferă. S-ar putea să optăm pentru
ea.
Aşa s-a născut curiozitatea. Însă am plecat şi cu
anumite premise: trăind într-o lume postmodernă,
suntem atraşi de „spectacol”, de ceea ce înseamnă
tehnologie, interactivitate, audiovizual, comunicare. Şi
de aceea, concepem mediul universitar „ca o lume la
scară redusă”, unde esenţialul rămâne elementul
formativ, mai puţin cel creativ. (Dorim să ni se ofere
posibilitatea de a aplica cunoştinţile asimilate, de a da
frâu liber creativităţii noastre).
Vizita întreprinsă la Facultatea de Jurnalism ne-a
creat sentimentul că acest lucru este posibil (săli
moderne, o bază materială superioară - laborator de
televiziune, laboratoare multimedia şi de presă scrisă
şi chiar un studio de radio).
Ne-am convins? Cine ştie? Poate unii dintre noi au
înclinat deja pentru această meserie şi această facul-
tate.
Elena Monica Nep, eleva cls. a XII-a, Cisnădie
Nr. 1-2 / 2010