COALA CU CLASELE I-VIII IOAN SLAVICI -revist colar-

ORADEA Mai 2010

CUVNT DE NCEPUT

n sfrit un alt numr al revistei colii noastre.. Un nou numr ce reflect strdania voastr, aptitudinile i competenele voastre pentru activiti altele dect cele cuprinse n orarul zilnic,sau,chiar si acestea, dar nsuite ntr-un mod mai plcut i accesibil vou. Este meritul vostru c aceast revist exist, dar e loc i de aprecieri pentru toate cadrele didactice i ceilali factori educaionali care, cu devotament i pricepere tiu s valorifice ceea ce e bun, pozitiv n fiecare dintre voi.Paginile revistei sunt oglinda muncii voastre dar i a momentelor plcute de recreere, de destindere, de petrecere a timpului ntr-un mod util, n armonie cu obiectivele voastre colare i personale. Implicarea voastr n diverse activiti extracolare i extracolare v ajut s asimilai cunotinele care s v fie de folos n via; s fii mai buni mereu, voi niv, dar i cu cei din jur; s dezvoltai relaii de prietenie cu ali elevi parteneri de activiti ct i relaii corecte, de bun sim i respect cu adulii. V urez implicare continu i serioas n activiti care s dea natere altor numere ale revistei noastre ORIZONTURI Doresc ca revista colii noastre s fie o oglind a activitilor din coal, un mijloc de a evidenia creativitatea, posibilitile de cunoatere, autocunoatere i de asemenea, de mprtire a experienelor deosebite. Este revista noastr stimai colegi, este revista voastr dragi elevi, este revista tuturor acelora care au ceva de spus spre a ne fi de folos ! Coordonatorul revistei, Prof. Buzulic Brndua

GNDURI . . .
Trim ntr-o lume nebun, iresponsabil, plin de caractere i triri care de care mai controversate. Vi se pare ciudat c trim ntr-o astfel de lume att de plin de griji i de nevoi, o lume att de agitat? Vi se pare ciudat c am uitat s zmbim i s spunem oamenilor o vorb bun? Ei bine, am cunoscut i oameni care n pofida greutilor tiu s zmbeasc, tiu s danseze i s aib o vorb bun pentru semenii lor. Sunt ei DASCLII care atunci cnd intr pe porile palatului numit COAL uit de griji i nevoi i triesc clipe de neuitat alturi de micuii sau mai mriceii prini i prinese crora ei le spun ELEVI. Elevii i profesorii sunt sufletul colii, lor alturnduli-se prinii i uneori bunicii, ei sunt personajele fericite ale acestei poveti. coala, acest spaiu viu i atrgtor, cu momente mai plcute sau mai puin plcute va rmne n amintirea voastr ani i ani la rnd. Aici avei ansa de a nva lucruri noi, de a aprofunda, de a socializa i de a v descoperi pe voi niv. Uneori vi se pae un chin, dar ce uor este s avei lng voi suflete calde i calme, care cu mult tact, rbdare i pricepere v fac ederea la coal mai plcut. i tot ei sunt cei care v cluzesc paii ntr-un univers complicat la nceput, dar totui atractiv i interesant, ei v sunt modele demne de urmat, ei sunt cei care v ajut s v cunoatei mai bine. Ei sunt dasclii votri.... tmplarii care splnd un lemn murdar de noroi, fac din el mobil de lux, dup cum spunea Petre uea... ei sunt fabricani de oameni. coala este o obligaie, dar mai curnd o datorie, orict ai dori s fugii de coal este imposibil, ea este poarta spre un viitor mai bun. S nu uitai niciodat vorba ai carte, ai parte, facei totul la momentul potrivit i profitai de oamenii minunai care i avei lng voi, care v nconjoar cu dragostea lor necondiionat. i de asemenea s nu uitai c nu nvai pentru coal, ci pentru via. V doresc deopotriv, vou dragi elevi, dascli i prini ai colii cu clasele I-VIII ,, Ioan Slavici,, din Oradea, mult sntate, via frumoas i fericit. Cu consideraie, prof. Rodica-Mihaela Turca Inspector colar ISJ Bihor

Toi cei care ne-au vizitat n ultimii ani au fost de acord c unitatea noastr de nvmnt poate fi considerat ca o coal cu bune practici . Ne propunem pentru perioada imediat urmtoare continuarea bunelor iniiative i punerea n practic , cu succes , a ideilor novatoare care s transforme coala ntr-o coal cu adevrat incluziv care accept orice copil din comunitate , indiferent de mediul social , cultural , geographic, comunic permanent , deschis i pozitiv cu familiile copiilor ;pune accentul pe progresul individual , mai degrab dect pe comparaia ntre elevi ; instituie norme de disciplin bazate pe respectul reciproc ; ncurajeaz prinii s se implice n viaa colar ; implic activ toi elevii n activitatea la clas ;ia msuri pentru reducerea manifestrilor segregaioniste ; distribuie resursele colii n mod egal , pentru ca toi copiii s aib acces la ele ; ofer activiti diverse i flexibile care s promoveze elemente din cultura i tradiiile tuturor copiilor ; promoveaz spiritul de solidaritate ntre toi copiii , ca membri ai aceleeai comuniti ; ncurajeaz activitile de cooperare interuman i dezvolt aciuni de parteneriat inter-instituional .. i toate acestea pentru c practica demonstreaz c coala incluziv constituie un mediu educaional care ofer mult mai mult dect o simpl echitate formal . Director, Prof. Lucia Obreja

DivErsitatE

Cu toii ne-am dori s trim ntr-o lume liber de orice inhibiii sau discriminare.. Noi, profesorii, am vrea ca toti elevii notri sa isi poata urma visul si s realizeze n viat tot ceea ce -i doresc. Dar pentru aceasta ei trebuie in primul rnd sa nvee s iubeasc lumea care i nconjoara i tot ceea ce presu pune ea. Doar ca lumea aceasta a nceput s cunoasc forme noi de discriminare, de rasism. Discriminarea doare i poate lsa urme care dureaza o viaa, urme care afecteaz elurile pe care le avem, ambiiile noastre, dar i alegerile pe care le facem. Cum am putea pregti copilul s fac fa acestor provocri? i putem nva cum s respecte diversitatea, cum s fie mndrii de ei nii i de motenirea lor etnica. Copiii trebuie s nvee i n coal i n familie s respecte i s preuiasca oamenii indiferent de culoarea pielii, indiferent de handicapurile pe care dintr-un motiv sau altul le pot avea, indiferent de limba pe care o vorbesc. Concepia despre lumea n care triesc ncepe s se contureze nca din gradinia. n con tinuare a ncerca s ofer cteva sugestii prin care profesorii i-ar putea nva pe copii despre diversitate: S-i nvm pe copii s fie critici n ceea ce privete prejudecile i discriminarea S rspundem ntrebarilor i comentariilor copiilor chiar i atunci cnd suntem luai pe nepregtite. Dac copilului nu i se d rspuns la ntrebrile despre diversitate, el poate considera acest lucru ca fiind tabu i va evita cu alte ocazii s se destinuie. E important s ascultm cu atenie copilul i s ne adaptm rspunsurile n funcie de vrsta i personalitatea lor. Copiii vor s tie de ce oamenii sunt diferii i n ce msura aceste diferene i afecteaza. S nu-i lsm pe copii s fac remarci rasiste, naionaliste far ca noi s intervenim. Trebuie s ineleaga de timpuriu c poreclele cu tent religioas, etnic , sexual ranesc i sunt gresite. S ncercm s oferim copiilor posibilitatea de a interaciona cu ali copii, diferii de ei, deoarece, este bine tiut faptul c , copiii, nva cel mai bine din situaii concrete. Cu ct copiii neleg mai profund importana apartenenei lor la o anumit religie, etnie, categorie social, cu att vor nva mai profund, vor nelege mai bine i se vor adapta mai uor n diferite situaii sociale. i vor cldi astfel bazele unei lumi bazate pe respect, curiozitate, umanitate i tolerant. n coala noastr vom ncerca, att profesorii ct i elevii, s depaim barierele ce par s ngrdeasc mbriarea ideii de diversitate prin proiectul naional care se desfoara n coala noastr ncepnd cu luna ianuarie, 2010 Prof. Daniela Chiper

CONCURS COALA FARA VIOLENTA

Miercuri, 25 martie 2009, de Ziua Poliiei Romne, ncepnd cu ora 14.00, la Liceul Teoretic Onisifor Ghibu s-a desfurat concursul coala fr violen. La concurs au participat peste 200 de elevi din cadrul a 50 de instituii de nvmnt bihorene, n grupuri de cte patru elevi din clas ele V VIII i cte ase din clasele IX - XII. Elevii au avut de parcurs dou probe, una teoretic care a constat ntr-un chestionar cu 10 ntrebri cu tematic preventiv i una practic, n cadrul creia concurenii au avut de re alizat un moment artistic cu un mesaj nonviolent, a explicat purttorul de cuvnt al Inspectoratului judeean de Poliie Bihor, inspectorul Alina Dinu. n urma celor dou probe, la categoria claselor V VIII, locul nti a fost ocupat de coala cu clasele I VIII nr. 16, pe locul doi s-a clasat coala cu clasele I VIII DACIA, ambele din Oradea, iar locul trei a fost ctigat de coala cu clasele I VIII Constantin erban din Aled. colile cu clasele I VIII din Bunteti i Bratca au fost recompensate cu meniuni. Toi participanii au fost rspltii cu premii, diplome i alte recompense, a mai spus Alina Dinu. Pe locul al aselea s-a clasat echipajul colii Ioan Slavici din Oradea: Ghee Adriana, clasa a VII-a C, Rezmuves Marcel, clasa a VI-a A, Cioczanu Narcisa, clasa a V-a A i Marian Sorin, clasa a IV-a A. . Iat cteva secvene de la aceast activitate:

DA, SE POATE!!!!!!!
Printr-o munc asidu de nvare, sprijin didactic si psihologic, lund locul 1 la faza judeean la disciplina Educaie Tehnologic, am demonstrat trufailor c coala "Ioan Slavici" poate deveni un brand. Lsnd la o parte "chestiunile politice" a putea spune c deplasarea la Clrai(oraul gazd al etapei naionale a olimpiadei) mi-a prezentat noi orizonturi i mi-a modificat profund gndire i sistemul de valori. Dup un drum lung i obositor, dar care a meritat efortul, am ajuns n micul ora danubian. Cazarea reprezentanilor tuturor judeelor s-au fcut la internat. Probabil v voi distruge ideile preconcepute spunndu-v c internatul a fost intr-o stare excelent (pn s ajungem noi acolo). Deschiderea festiv, o festivitate marcant prin munca depus de organizatori, mixajul de talent & munc i prin melanjul de diferite genuri artistice, a fost precursorul Probei Scrise. n ziua imediat urmtoare s-a inut proba scris a olimpiadei, dup care program - de voie(atunci am vizitat oraul, iar centrul su se impune prin stilul arhitectural i prin prezena fluviului, totui un element complementar). A urmat o zi liber, miercurea, n care ne-am relaxat cu o excursie pe Dunre(cu vaporul) n care am trecut i grania.Mini croaziera a fost satisfctoare i de o experien memorabil. Ah! Ce -a n-a da pe nc una?!... Ziua s-a ncheiat cu o scurt vizit la Grdina Zoologic, urmat de "particulariti"(prin "particulariti" se nelege fotbal n internat, deranjarea tuturor "locatarilor" prin lovirea uilor paralele cu mingiue, glgie, zarv terminat ntr-o camer a fetelor undeva n noapte, unde au avut loc de la altercaii la declaraii de dragoste).Joia ne-a rezervat Proba Practic, urmat de momentele plecrii noastre(din motive strict obiective). Ne-am luat rmas-bun de la "tovarii de tapaj" i am plecat spre Bucureti. n capital, metropola Bucureti, n Gara de Nord am aflat rezultatele finale.Ne/mulumit oare dup caz. La Clrai programul a continuat cu Festivitatea de Premiere, urmat de o petrecere insatisfctoare i tern (din relatrile celor prezeni la ea), probabil, datorit "absenei Bihorului". Cltoria a fost extraordinar(am cunoscut o multitudine de oameni si locuri noi), inefabil. Experienele trite au fost unice, iar ca s i dai seama trebuie s le trieti. Elementul fundamental al esenei acestui voiaj rezid n persoanele prtae la acea realitate, parc plsmuit, care au constituit sarea i piperul. Sunt partizanul concepiei conform creia "Nu tii pn nu ncerci". n consecin, ncearc!! Nu da atenie glasurilor conjuncturale, ci mergi pe drumul tu! Strduiete-te i vezi cum e! NOT: Atenie! Gustul acesta(al olimpiadelor & rezultatelor) creeaz dependen. Sevrej.Ai tupeu?! P.S. : Eu l-am gustat. Sunt dependent. Se pare c sevrajul ncepe s se fac simit...

Autor & personaj: Marius Bondar

AM DRUIT DIN SUFLET

La coala cu clasele I-VIII ,,Ioan Slavici,, Oradea, dir.prof. Lucia Obreja, se afl n derulare Proiectul ,,Pai strategici pentru mbuntirea accesului la educaie al copiilor romi,,coordonator prof. Buzulic Brndua, proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013,Investete n oameni. Fundatia Romani CRISS Centrul Romilor pentru Interventie Sociala si Studii a primit finanare nerambursabil pentru implementarea proiectului. Proiectul urmreste reducerea riscului de prsire timpurie a colii n rndul elevilor romi i neromi. Proiectul are n vedere dezvoltarea unor programe integrate de implementare a metodologiei privind interzicerea segregrii colare a copiilor romi. Obiectivul proiectului const in dezvoltarea strategiilor privind desegregarea i educaia intercultural n sistemul de nvmnt prin care s se asigure prevenirea prsirii timpurii a colii a copiilor romi i neromi, dar i egalitatea de anse n procesul educaional. Conform Planului de activiti, n luna februarie s-au desfurat activiti n cadrul atelierului de mrioare, sub ndrumarea d-nei prof. CIONTO FLORICA. Mrioarele confecionate au fost oferite mamelor n cadrul serbrii de 8 Martie organizat n coal dar i btrnilor de la Azilul de btrni din Velena (cminul Fundaiei Consistoria Efrem Beniamin") . Alturi de mrioare elevii au oferit fructe, dulciuri i le-au ncntat cu cteva cntece. Momentele create au fost de o mare ncrctur emoional att pentru btrni ct si pentru copiii notri.

DIN CREAIILE ELEVILOR NOTRI

PROF. MAN CRINA LUMINIA O noua primavara Am obosit numarand zilele de iarna, Am obosit in noptile impenetrabile Cautand fara rost silogismele uitate Prin ceata alba a drumurilor senile. Toate par azi invelite in lumina noua, Urletul lupilor a devenit o simfonie Pentru aducerea stropilor de roua, Pe un ghiocel alb,plin de melancolie. Imbratisat de o umbra ma trezesc, O orga parca desfrunzeste amintiri, Stele renasc si fara ceata ne citesc, Versul cald de primavara din priviri. Arborii isi alunga singuratatea, Nasc freamatul mugurilor pe ramuri, Chiar si furtunile isi scad intensitatea Cand totul e o iubire adusa pe valuri... IUHAS CARMEN(Cls.a VIII-a A) Ramas bun
Astazi,mi-am luat ramas bun... Nu sunt mai bun,dar nici mai implinit. Am sperat si-am privit spre tot ce mi-am dorit, Dar azi imi iau bun ramas,caci nu mai cred in nimic. Astazi, mi-am dorit sa fiu iertat Pentru tot ce am crezut,nu pot fi uitat Pentru tot ce am iubit,nu pot fi condamnat. Pentru orice privire ce-ar sta sa m-asculte, In clipa, m-as regasi si-n momente prea multe. Dar, nu m-ar face mai bun... Azi,imi iau ramas bun. Astazi m-am pierdut in iluzii care M-arunca de unde-am venit, fara scapare. Inauntru e rece,afara e frig, A fost odat,dar nu spre a fi amintit. A fost atunci cand era doar iubire A fost odata,dar n-o sa mai fie... Sunt mai rece, dar nu sunt mai bun, Aici ma opresc si imi iau ramas bun.

Poezie de primavara Pasarile canta pe crengi inverzite Fluturii se-ngana de pe flori pe flori, Tainic trec prin aer soapte fericite Cat cuprinde ochiul,ceru-i farde nori. Dulce primavara,drag vis de iubire! La zambirea-ti blanda,iarna a plecat Cat era de lunga,plina de inghetat, Dar tu esti in lume...totul e uitat! Ce-mi vorbesti tu inca de vremuri trecute? Inima nebuna ,uita de dureri. Si de-acele zile in lacrimi pierdute... Iara primavara e, buchet de mangaieri. N-auzi cum sopteste fiecare floare? Iubirea domneste de- acum pe pamant O,iubiti cu totii,grabnic frunza moare! Grabita, se intoarce iar inspre mormant. SUSTREAN GHEORGHE(Cls.a VIII-a A)

Paste... Pastele a revenit, Mama mea s-a chinuit, Curatenie e in casa, Oua rosii sunt pe masa. Si eu m-am pregatit, Ca sa ma duc la stropit. Dar PASTELE...e Iisus, El pe Golgota s-a dus. Ca sa moara pentru noi, Dar, a treia zi a-nviat, Pacatul nostru s-a iertat, Si toata lumea a scapat... Noua,viata ne-a dat!!! HORVATH FRANCISC(Cls.a VII-a C)

CIUTA FLORIN (Cls.a VIII-a A)

sa nE mai si Distram putin

DalE lui Bogdan

ce are iepurasul coada scurta? (prelucrare dupa o legenda braziliana)
Odata,pe cand pisica avea coada scurta si iepurele lunga,aceasta prinse ciuda pe iepure.Asa ca,s-a hotarat sa-i fure coada.Intr-o noapte,pe cand iepurasul dormea,pisica a mers cu un cutit si i-a taiat coada.Pana cand iepurasul s-a trezit,pisica si-a lipit coada furata,si a inceput sa se faleasca in fata acestuia: -Nu-i asa ca-mi sta mai bine mie cu coada? El,smerit, i-a raspuns: -Ba da,dar daca imi vei da mie cutitul ,iti voi lasa tie coada mea pentru totdeauna! Se invoira.Iepurasul,a mers la plimbare prin padure cu gandul : nu mai am coada,dar am un cutit,si imi voi lua alta coada,sau chiar ceva mai bun ! Merse el cat merse,si pe drum, a intalnit un batran care facea cosuri,rupand nuielele cu dintii.Batranul i-a zis: -Iepurasule ! nu-mi imprumuti cutitul tau, sa termin cosurile de facut,ca eu rup nuielele cu dintii si mi-e tare greu ? -Bine ,zise iepurasul,dar sa te grabesti ca nu am toata ziua timp la dispozitie ! I-a dar cutitul si, a asteptat sa termine.Batranul termina de facut cosuri de doua ori mai repede. Cand era pe la sfarsit cu cosurile,s-a rupt cutitul.Vazand acestea, iepurasul i-a spus indignat batranului : -Mie, nu-mi foloseste un cutit rupt,asa ca pastreaza-l si da-mi mie unul dintre cosurile tale ! Invoiala se facu.Iepurasul a mers si a mers mai departe,tot asa singurel prin padure gandind : nu mai am coada,nici cutit,dar am un cos si pot sa-l schimb pentru ceva mai bun .Pe carare, a zarit o femeie care culegea trifoi in sortul ei.Ea,vazandu-i cosul i-a zis : -Ce cos frumos ai !Nu mi-l imprumuti si mie,te rog,sa strang trifoi in el ? -Bine,zise iepurasul,dar sa ai grija de el ! Cum a terminat de cules,s-a rupt cosul.Iepurasul i-a zis bietei femei cu suparare: -Mi-ai distrus cosul!Bine,nu mai conteaza acum!Vad ca ai cules mult trifoi,de s-a rupt cosul,asa ca da-mi mie o parte din trifoiul tau si am sa te iert! Femeia cazu la invoiala.Iepurasul porni iar la drum.Dupa ore intregi de umblat pe cararile padurii si fara nici un rost(caci nu gasi nimic mai bun decat coada lui)i se facu foame.Trifoiul arata foarte bine.Asa ca l-a mancat pe tot si a fost chiar delicios. De atunci, nu s-a mai pomenit iepuras caruia sa nu-i placa trifoiul si, nici iepure cu coada lunga. Ce invatatura ati extras dragi elevi?Astept raspunsurile voastre! (BONDAR BOGDAN, clasa a V a C , Prof.Crina Man) .De

Gnduri de rmas bun

Adesea mi vin n minte amintiri i gnduri frumoase despre un loc cald i plcut unde aveam o familie numeroas. Da, asta nseamn pentru mine coala : familie, prietenie, o a doua cas. Sunt attea lucruri pe care le-am descoperit, le-am nvat i le port cu mine mereu. Dei sunt n aceast coal doar din clasa a III a, m-am bucurat s-o am ca mentor i ndrumtor pe doamna Buzulic Brndua, persoan care m-a ambiionat s nv mult i a avut mereu ncredere n mine. Pind spre viitor am intrat n clasa a V-a unde l-am ntlnit pe domnul diriginte Boescu Gheorghe, o persoan foarte bun la suflet pe care nu l-a schimba pentru nimic n lume, ali profesori minunai care mi-au cluzit paii spre o nou etap a vieii precum i colegi noi de care m-am ataat foarte repede i alturi de care am parcurs un drum plin de peripeii. Drumul gimnazial a fost unul parc neateptat deoarece am avut parte de lucruri noi i multe ncercri. Am participat la multe concursuri de ecologie, sportive, de creativitate i perspicacitate unde, mpreun cu colegii mei, am obinut diplome. Orele erau frumoase deoarece mbinau leciile cu puin distracie i glume. Excursiile erau minunate pentru c tiam cum s ne distrm i eram mereu curioi adresnd ntrebri, ateptnd rspunsuri pe care nimeni nu ni le putea da deoarece trebuie s le descoperim singuri. Cursurile de majorete i de dans unde profesoara i colegii rdeau de felul meu de a dansa ca o balerin vor rmne o amintire de neuitat. Cu durere n suflet m despart de aceast familie i coal dar o voi pstra mereu n amintire oriunde voi ajunge i sunt mndr c am nvat aici. Rmas bun coala mea drag... rmas bun dragi profesori i colegi iubii !

Sabu Denisa, Clasa a VIII-a C PROF. Gal Diana

Denisa si Mihaela, clasa aVIII a C

ConCursul : musChEtarii CarrEFour

INV. MARA DANIELA INV. BODEA IOANA INV. DARABAN MARIA PROF. COSEREANU MIHAELA PROF. ANTON CRISTINA

S-a descoperit un talent!

Se numete Bianca Benea, este elev n clasa a IV-a A i practic scrima de un an de zile. Luna decembrie 2009 i-a adus medalia de aur i cupa la o nou ediie a competiiei internaionale de spad, Cupa "1 Decembrie" desfurat la Satu-Mare . Rezervat sportivilor cu vrsta cuprins ntre 10 i 16 ani, competiia este una tradiional, depind deja 30 de ediii. La categoria 10 ani fete - scriu ziarele - s-a impus ordeanca Bianca Benea. Aceast tnr talentat a reprezentat o surpriz plcut, care, dup evoluiile bune de la ultimele concursuri, ar putea deveni viitoarea Ana Maria Brnz. n finala categoriei, Bianca a ctig at cu 10-2 n faa Melaniei Pfeipfer (Satu Mare). Alte trei sportive de la CS Criul Oradea au "prins" finala categoriei: Demjen Erika (locul 5), Banto Cintia (7) i Lavinia Neme (8). Dup rezultatele obinute de sportivele de la CS Criul Oradea, se prefigureaz o generaie de excepie pentru coala feminin de spad. .

Categoria 10 ani biei a consemnat o dominare categoric a sportivilor de la CS Criul Oradea. Podiumul a fost 100% ordean: 1. Biro David, 2. Dominic Olar, 3. Daniel Ivan. O alt prezen ordean pe podium s-a consemnat la categoria 12 ani biei, Daniel Neme clasndu-se pe locul 3. La doar 11 ani (vrst la care este vicecampion naional), Daniel a demonstrat c este pe o pant ascendent. La aceeai categorie, Saldobagy David a ocupat locul 5.

Felicitri tuturor sportivilor! Felicitri antrenorilor!

DIN CREAIILE ELEVILOR NOtri

Dragostea e mai presus de toate
Dragostea a rasarit,intr-o zi cu soare, Intr-o zi de martie cu multa nerabdare, Pe malul unei ape cu unde cristaline, Doi tineri si-au unit doua destine. Ei au sperat in acea zi, Ca vesnic impreuna ei vor fi, Si speranta lor s-a implinit, Iar azi, o tin de neclintit. Aceasta dragoste mareata, Va tine o intreaga viata. Ei doresc o viata fericita, Oricarui cuplu cu dragoste nemarginita Cu care ei au continuat, Si pana astazi nu s-a destramat. Si mai au credinta ca va tine, Pana la a mortii venire. Si daca se mai poate, Chiar si dincolo de moarte.

Dati-mi voie sa va spun ca poezia nu e un exercitiu de sentimentalism,ci un exercitiu de autocunoastere. Este ceva indispensabil,esential si de neinlocuit.Scrii un vers si eliberezi universul din interiorul tau. Fiecare poezie este o autoinitiere in dificila meserie de a exista. Poezia este o parcurgere a drumului catre sine,este un mod de a-ti ajusta socotelile cu realitatea.Traim pe fuga,fara sa fim stapani pe aspiratiile noastre.Traind asa devenim sclavi. Poezia este utila pentru ca schimba ceea ce e urgent,in ceea ce e important...ne umanizeaza! Deci,.dragi elevi daca v-am convins, va urez "Spor la scris!!!" Prof.CRINA LUMINITA MAN)

SABAU ANCA(Cls.a VIII-a A)

Dac-as putea... Dac-as putea sa mai cant inc-un vers, As fredona cea mai dulce cantare... Dar totul se pierde,totul s-a sters Si pentru mine,soarele nu mai rasare! Oare?!zbiara inlantuita dureros inima Tu,suflete,nu mai vrei sa vezi lumina? Nu vrei sa lupti,nu vrei deloc sa stai, Fata-n fata cu dusmanul ,si in el sa dai ? Sa dai !ca daca nu,el sigur asta o va face Ridica-te!sau vrei in continuare la capace? Vrei palme dupa palme,chiar vrei sa plangi Cand ai in tine puterea sfanta sa-l alungi? Te-auzi ce indrugi?ti-e frica...hai invinge !!! Vrei sa fie usor, cand pretul tau e sange Ce-a fost varsat pe deplin, curat,nevinovat, Si totusi ca sa te aiba...totul a indurat ! OMUT OVIDIU(CLs.a VIII-a A)

Noptile verii Luna si stelele,seara se ivesc, Ele stralucesc,noptile le-nveselesc. In noptile verii,greierul canta, El zburda-ntruna, si ne incanta. Noptile-s calduroase,verile-s frumoase, Ploile-s racoroase,ele-s bucuroase. Lumina lunii ne atinge usor, In miez de noapte,spunandu-ne parca... Somn usor !!! KOVACS CASANDRA(Cls.a VII-a C)

REZULTATELE COPIILOR NOtri

Locul I ctigat de echipajul colii IOAN SLAVICI, Oradea, format din elevii:Moga Maria ( IV D), Marian Sorin ( IV A), Bondar Bogdan ( IV D) i Moldovan Radu (IV C) ,coordonator:instit. Coereanu Mihaela, pentru creativitate, sim artistic i spirit de echip dovedite la concursul de creaie Eu i Orelul Copiilor desfurat cu prilejul Zilei Internaionale a Copilului. 1 Iunie 2009

La concursul de desen: Muzeul vzut prin ochi de copil, meniunea I, SABAU GEORGIANA

EDUCATIA FIZICA
n anul colar 2009-2010, 4 elevi ai colii noastre din clasele gimnaziale au participat la Crosul Municipal din Competiia: Olimpiada Naional a Sportului colar, desfurat n Bile Felix. Bora Sebastian, Bondar Marius, Sabu Denisa i Ciorda Bianca au foarte bine pregtii de d-l prof. de educaie fizic Kocsis Tihamer i cu partea de organizare m-am ocupat eu. I-am ndrumat i susinut pe elevi, ei reuind s participe cu succes la aceast competiie, ctignd calificarea pe mai departe la faza judeean care se va desfura n primvara acestui an. Mai multe profesoare i nvtoare din coala noastr particip la proiectul Pai strategici pentru mbuntirea accesului la educaie al copiilor romi. Din cadrul profesorilor participani fac i eu parte, prin dou activiti sportive realizate n lunile aprilie i mai. Voi organiza un meci de fotbal ntre prini i elevi, un campionat de fotbal ntre bieii din clasele a V-a i nu n ultimul rnd un concurs de alergare de vitez ntre fetele de a V-a. PR OF. SIMUT BEATRIS

INTEGRAREA EXPERIMENTULUI N ORELE DE TIINE ALE NATURII

Lecia s-a desfurat n cadrul Comisiei metodice, la clasa a IV-aD.Metoda didactic folosit n desfurarea leciei a fost experimentul, iar cu ajutorul acestei metode am reuit s aduc elevii n faa realitii, s studieze pe viu, s fie n contact direct cu realitatea sau cu substitutele acesteia determinandu-i s nvee prin descoperire. Metod de explorare a realitii experimentul - are o deosebit valoare formativ, ntruct dezvolt elevilor spiritul de observare, investigare, capacitatea de a nelege esena obiectelor i fenomenelor, de prelucrare i interpretare a datelor experimentale, interesul de cunoatere . INV. MARA DANIELA

MINTE SANATOASA N CORP SANATOS !

Importana sntii e cunoscut nc din antichitate i transmis pn n zilele noastre prin dictonul ,,Mens sana in corpore sano!, de aceea am considerat c e necesar ca nc din clasele primare elevii s beneficieze att de educatie pentru sntate ct i de educaie ecologic, n vederea unei dezvoltri armonioase . In cadrul Proiectului de Parteneriat Naional Minte sntoas n corp sntos elevii clasei pe care o conduc au participat n anul colar 2008/2009 la activiti extracolare care au avut drept scop atingerea acestui deziderat. Prin activitile pe care le-am desfurat am ncercat s aduc mai aproape micii colari de natura nconjurtoare i familiarizarea acestora cu metode simple de observare i cercetare a calitii mediului nconjurtor. n primvara anului 2009, elevii claselor a II-a A i a II-a D au participat la activitatea de ecologizare a malului stng al Criului Repede. S -a dorit astfel o modificare comportamental de tip afectiv-volitiv, prin dezvoltarea i manifestarea unei atitudini responsabile fa de mediul n care trim. Abia cnd au nceput s strng gunoaiele copiii au neles ct de nepstori sunt oamenii fa de natur.

Aceste aciuni au continuat i n anul colar2009/2010 n jurul colii noastre, alturi de ali colegi, acum n numr mult mai mare. Prof. Anton Cristina

PROIECTUL CETEANUL
Project Citizen / Proiectul ,,CETEANUL ,, este o metodologie inovativ de predare a educaiei civice ce este recomandat profesorilor care predau cultur civic la clasa a VII a, n baza Protocolului de Colaborare intre Ministerul Educaiei i Cercetrii i Institutul Intercultural Timioara, in cadrul programului CIVITAS - un program de schimburi internationale in domeniul educatiei civice initiat si coordonat de Center for Civic Education, S.U.A. . Cursul se adreseaz cadrelor didactice care predau cultur civic la clasa a VII a i este organizat n colaborare cu Casa Corpului Didactic. In acord cu principiile metodologice promovate, cursul este orientat preponderent spre aspecte practice i presupune experimentarea diferitelor etape mai nti n cadrul unor sesiuni de formare i ulterior la clas. Elevii clasei a VII a C, coordonai de doamna profesor Buzulic Brndua au realizat un proiect cu titlul CINII VAGABONZI considerand ca acestia sunt o problema ce trebuie rezolvata a cartierului, a orasului nostru . Impactul activitatilor desfasurate pentru realizarea panourilor, pentru prezentarea acestora in fata altor colegi a fost deosebit dar mai ales ca au invatat cum functioneaza diferitele institutii, au devinit atasati ideii de cetatenie active, au avut ocazia de a se implica la nivelul comunitatii pentru a invata despre probleme specifice ale comunitatii, au invatat sa lucreze in grup si nu in ultimul rand si-au dezvoltat abilitati de investigare si comunicare. (informatii suplimentare http://www.intercultural.ro/citizen)

PRIETENI MICI SI MARI

Anul colar 2009-2010 ne-a gsit n clasa a IV-a. Fiind mai mari i mai nelepi, elevii clasei a IV-a B, sub tutela mea, au decis s i ndrume pe cei precolari spre educaia colar. Am considerat c ar fi un scop nobil s i ajutm pe copiii din grdini s afle mai mult despre coal, i chiar despre noua lor nvtoare, s se pregteasc pentru un nou stil de via. Pornind de la aceast idee am conceput un proiect cu educatoarea grdiniei Ioan Slavici, Bakr Gabriella. Am stabilit c ne vom ntlni n fiecare lun, i vom lucra mpreun n cadrul unor activiti variate.Activitile propriu-zise au nceput n luna octombrie, cnd elevii clasei a IV-a au citit o poveste celor mici, demonstrndu-le un atuu a colii: abilitatea de a citi.Apoi copiii de la grdi ne-au vizitat i au asistat-participat la o or de limba romn.Cu ocazia srbtorilor de iarn ne-am adunat s comfecionm invitaii de Crciun, iar n ianuarie am lucrat la un colaj, pe tema Iarna. Perioada Carnavalului ne-a inspirat i dup confecionarea mtilor am inut un bal mascat. n martie am cntat de Ziua Femeii, iar de Pati urmeaz s vopsim ou. Vremea bun ne va scoate i pe noi n aer liber, n mai vom ncerca s promovm un mediu mai curat prin colectarea deeurilor din curtea colii. Sperm, c prin aceste activiti att cei mici, ct i cei mari au nvat ceva. Dei scopul primar era familiarizarea precolarilor cu viaa de coal, proiectul implic mai mult: respect fa de ceilali, toleran fa de cei mici i nepricepui, bucuria de a lucra mpreun, ntro echip. Sper ca n viitor s mai avem parte de astfel de proiecte, care nu numai copiilor, dar i nou profesorilor ne-a adus mult deliciu i rsf. Uitai-v pe poze dac nu m credei! Prof .Nagy Ibolya

DIN CREAIILE ELEVILOR NOtri

PROF. MAN CRINA LUMINIA Tragedie Am cunoscut odata,o mica floare Si-am cunoscut ceva odata-n vant, Se inalta cuminte din pamant, Spre soarele stralucitor din zare. A fost stropita de roua diminetii, S-a avantat sa vada ce e nou pe lume, Ea inca nu stia ca florile sunt bune Pentru a fi taiate,spre-a oferi atentii. S-a pus pe plans, dar vaza era muta... Si in tacere,ea auzea durerea ei cernuta. Acum vroia,si jur ca nu vroia prea mult, Decat sa se intoarca in locul din pamant. Simtea din amintiri cum vantul adia, Ar vrea acum sa simta,iar a se-i juca. Simtea parfumul pur,dus peste campii, Dar clipele incep a-i se parea stranii. Ceva se-apropie din umbra,o incolteste... Apoi, priveste si suspina,ca se-ofileste Aude pasi tacuti,dar nu vede nimic in jur... Si nefiinta da pe langa ea,un ultim retur. OMUT OVIDIU(Cls.a VIII-a A) Natura... Peste tot ceva se-ntampla, Codrii,dealuri se framanta Totu-n jur inmugureste, Firul ierbii inverzeste. Ciocarlia ne incanta, Cucul numele si-l canta, Randunica a sosit, Si tot zboara neoprit. Raze palide de soare, Mangaie floare cu floare, Petale aramii,galbene,caramizii Chemand glasuri de copii. GHIURO BENIAMIN(Cls.a VII-a C)

Cugetari...De la mic la matur Zilele trec neincetat... Iar eu incep sa ma gandesc, Cum am fost odat Mic,micut,cat un gandac ! Acum ca ma maturizez Incep sa realizez, Cat de crud poate fi... Sa somez ! Sper ca intr-o zi, Sa pot si zambi, Serviciu de-mi voi gasi, Salar bun,sa am ce risipi !!! PETRICA SEBASTIAN Cls.a VII-a C

AGRESIVITATEA SCOLARA

O PROBLEMA GLOBALA A ZILELOR NOASTRE

n mod tradiional, coala este locul de producere i transmitere a cunoaterii, de formare a competenelor cognitive, de nelegere a sensului vieii i a lumii care ne nconjoar, de nelegere a raporturilor cu ceilali i cu noi nine. coala trebuie s profileze caractere, s-i educe tnrului plcerea de a nva, dorina de a reui i de a face fa schimbrilor. Sunt deja cincisprezece ani de cnd violenele din mediul colar fac obiectul a numeroase cercetri i studii, fiind un subiect comentat pe larg n presa naional i local.Violenele au devenit subiect de cercetare n sine inclusiv la nivel internaonal. A vorbi despre violen acolo unde ne ateptm s gsim cele mai bune condiii pentru formarea i dezvoltarea armonioas a personalitii poate prea un fapt cel puin neverosimil. Literatura de specialitate n domeniul agresivitii colare red numeroase cauze care pot contribui la problematica violenei n mediul colar, astfel putem surprinde: - Mediul familial reprezint, cea mai important surs a agresivitii elevilor. Muli dintre copiii care prezint un profil agresiv provin din familii dezorganizate, au experiena divorului prinilor i triesc n familii monoparentale. Echilibrul familial este perturbat i de criza locurilor de munc, de omajul ce -i atinge pe foarte muli prini. Prinii sunt confruntai cu numeroase dificulti materiale, dar i psihologice, pentru c au sentimentul devalorizrii, al eecului. Astfel, ei nu mai sunt sau sunt puin disponibili pentru copiii lor. Pe acest fundal apar apoi probleme familiale foarte grave care-i afecteaz profund pe copii: violena intrafamilial, consumul de alcool, abuzarea copilului, neglijen, la care se adaug i importante carene educaionale lipsa de dialog, de afeciune, inconstan n cerinele formulate fa de copil (treceri de la o extrem la alta, de la permisivitate exagerat la restricii foarte dure), utilizarea mijloacelor violente de sancionare a copilului pe motiv c: btaia -i rupt din rai. Sunt i prini i nu puini care privilegiaz n mod exagerat relaia afectiv n detrimentul rolului educativ pe care ar trebui s -l aib n raporturile cu copiii lor: nu le impun nici un fel de interdicii, de reguli, emit puine exigene i caut s evite conflictele. Aceast absen cvasitotal a constrngerilor (n afara colii) l va determina pe elev s adopte n coal comportamente de refuz a exigenelor profesorilor. Mediul social conine numeroase surse de influen de natur s induc, s stimuleze i s ntrein violena colar: situaia economic, slbiciunea mecanismelor de control social, inegalitile sociale, criza valorilor morale, mass-media, disfuncionaliti la nivelul factorilor responsabili cu educaia tinerilor,lipsa de cooperare a instituiilor implicate n educaie. Pentru fostele ri comuniste, creterea funcional a violenei n general, nu numai a violenei colare este pus pe seama unui complex de factori precum: liberalizarea mass -media ( prin intermediul creia se fac cunoscute fapte violente ce erau trecute sub tcere n regimul comunist), lipsa exerciiului democratic, creterea libertii generale de micare prin democratizare, slbirea autoritii statului i a instituiilor angajate n respectarea legii, accesul la mijloace de agresiune (arme).Conjunctura econonic i social provoac anumite confuzii n rndul tinerilor, care ncep s se ndoiasc de eficacitatea colii, de utilitatea tiinei. Valorile tradiionale vehiculate n coal - munca, meritul, efortul cunosc o eroziune vizibil. Un mediu social n criz (criza locurilor de munc, criza familiei,criza valorilor) afectez profund dezvoltarea personalitii copilului. Trsturile de personalitate ale elevului sunt i ele ntr -o strns corelaie cu comportamentele violente. Astfel, ntre factori psihologici implicai n etiologia infraciunilor prin violen putem meniona: trsturi de ordin egocentric, diminuarea sentimentului de responsabilitate i culpabilitate, instabilitatea emoional, slbiciunea mecanismelor voluntare, de autocontrol. La aceste trsturi individuale se adaug probleme specifice vrstei. O atenie deosebit trebuie acordad perioadei adolescenei, care au loc transformri att n plan fizic, psihic i social. Cunoaterea cauzelor privind manifestarea unor comportamente deviante n mediul colar este absolut esenial, deoarece numai n acest fel se pot realiza programe de intervenie eficiente privind combaterea acesteia, de ctre psihologii colari, iar la toate acestea se adaug o comunicare i o colaborare adecvat ntre educatori , nvtori, profesori i prini. PROF. PSIHOLOG: CBU CRINA

BIBLIOGRAFIE: Atkinson &Hilgard , (2005 ) , Introducere n psihologie , ediia XIV a , Editura Tehnic, Bucureti Eibl-Eibsfeldt, I. (1995), Agresivitatea-uman-studiu etologic, Editura Trei, Bucureti; Ferreol, G.,Neculau, A.,( 2003), Violena-aspeste psiho- sociale, Editura Polirom, Iai; Neculau, A.,(2004), Manual de Psihologie Social, ediia a II -a revzut, Editura Polirom, Iai

Primii paSi pe trmul sportului de performanta.... SCRIMA sau ... Cum s devii un bun muschetar...
n perioada 1-5 iunie 2009, la Craiova, s-au desfurat Campionatele Naionale de scrim (spad, masculin i feminin), ntrecere rezervat celor mai mici dintre competitori: muschetari (10-11 ani) i copii (12-13 ani). Au participat i sportivi de la CSM Criul Oradea, printre care i apte elevi ai clasei a IV-a A de la coala cu clasele I-VIII Ioan Slavici, Oradea, institutor Mihaela Coereanu, ( fost floretist ! ). Echipa bieilor, compus i din Neme Daniel, Sabou Andrei i Ivan Daniel, a reuit s cucereasc medalia de aur pe echipe, (10-11 ani), iar medalia de argint la individual biei, a cucerit-o Neme Daniel, devenind astfel vicecampion naional. Acelai succes, la feminin, l-a avut Delean Timea, vicecampioan naional, iar medalia de bronz a fost cucerit de colega ei, Fulop Larisa. Gyongyosi Andreea s-a clasat pe locul V, participant fiind i Neme Lavinia, mezina echipei. Rezultatele obinute de aceti copii reflect munca i druirea lor de zi cu zi, sub atenta ndrumare a antrenorilor Nicolae Ille i Alexandru Nyisztor. A fost o competiie dificil afirm antrenorul emerit Nicolae Ille. S-au prezentat sportivi de la 14 cluburi din ar. Copiii neau fcut o surpriz plcut! Mai ales c unii practic scrima doar de un an de zile! Este o performan foarte bun pentru ei: dou medalii de argint, una de bronz i aurul pe echipe la biei (10-11 ani). Prof. Mihaela Coereanu

A fost odat ca niciodat ... o idee: tii voi ce este scrima?... "Scrima este ahul la 100 km/h". Ianuarie 2008 - Prima ntlnire cu marii campioni: Alexandru Nyisztor i Arkosi Bertalan

Larisa, la vremea cnd nu tia c va cuceri bronzul

Levi i povestea mnerului spadei

Adriana

Vali , antrenorul i pregtirea pentru asalt

Primul asalt, n sala de clas...

Aa a nceput povestea micilor muschetari! .

O parte dintre viitorii campioni .... ...A urmat o vizit la Sala Sporturilor Antonio Alexe, din Oradea, la un antrenament al celor mari....

nclzirea, privit de pe margine... Asaltul , plana, tua, concentrarea, victoria .... Octombrie 2008: Am participat ca suporteri la Campionatul de spad rezervat seniorilor, desfurat la Oradea, unde echipa Criul Oradea s-a clasat pe primul loc, iar la individual, antrenorul celor mici, A. Nyisztor, a devenit din nou campion naional! A trecut de-atunci un an. Antrenamente, disciplin, febr muscular, renunri, ncurajri, eecuri, victorii... Iunie 2009 : primele medalii i srbtorirea lor alturi de direciunea colii i colegi:

MAMA, FIINTA CEA MAI DRAGA PE PAMANT

Dragostea mamei sprijinul meu mi amintesc de primii ani ai vieii cnd eram o feti mic i drgla privit cu atta gingie de ochii mamei cei senini. Primii pai i-am fcut alturi de ea cu mare ndrzneal. Dou mini mari i calde m ncurajau i nu m lsau s cad. Erau locuri frumoase, plcute mie i m minunam de orice vedeam. Mama radia de fericire! Am petrecut lng mama zile cu soare ce-mi luminau fiina. Ciripit de psrele, miros de flori mbttoare m mpresurau, cntecele ei m legnau. mi amintesc cu emoie de prima zi de coal. Eram n curtea colii, cu ea alturi. Nu voiam s o las s plece de lng mine. Sunetul clopoelului m anuna c voi fi elev sau colri. Dragostea mamei a fost sprijinul meu. Cu glasul ei tmduitor m-a convins s pesc n lumea cunoaterii unde o alt ,, mam ne atepta cu drag. Era doamna nvtoare! Am devenit o feti silitoare care nu i-a dezamgit mama. Anii au trecut, eu am crescut, iar mama s-a luptat n via ca s nu duc lips de nimic. Cu dragostea ei mi oferea tot ce e frumos i bun! Nu exist dragoste mai mare ca dragostea mamei!

Sabou Andreea clasa a IV-a A Prof. Cristita Luca

Mama o duminic fr sfrit!

Sunt acas n camera mea drag - ,,coliorul meu de Rai, cum mi place s-i spun. M pregtesc s scriu o compunere despre mama. Deodat n minte mi rsun vorbele frumoase ale nvtoarei mele care obinuiete s ne spun versuri sau povestioare: ,,Orice mam e anume cea mai scump de pe lume! mi pregtesc cele de trebuin pentru scris i atern pe foaia de caiet cel mai frumos titlu pe care l tiu:,,Mama mea o duminic fr sfrit! ncep aa: ,,Pentru mine, duminica este pacea, dragostea, bucuria, ziua dat de Dumnezeu Atotputernicul i Creatorul nostru ca s-l preaslvim, s ne odihnim i s ne ntlnim cu cei dragi n jurul mesei. Cui nu-i place Duminica? Ai observat c, indiferent de anotimp, soarele este mai prietenos duminica? Apoi trec la cuprins i scriu : ,,Mama mea e fiina care aduce pacea. Lng ea simt linitea i sigurana. n braele ei m-a legnat, cu glasul ei m-a ncntat. Cele mai calde cuvinte cu drglenie de la ea le-am nvat. Cu dragostea ei am crescut nvnd ce este binele i rul. Bucuria din ochii ei rsare precum o floare, primvara. O vd, ca prin vis, spunndu-mi c Dumnezeu e n tot i n toate! Ce dreptate are! Dumnezeu a creat lumea n apte zile, mi amintesc din orele de religie. Noi, oamenii creem i zidim n fiecare zi prin faptele noastre. Draga mea mam are nevoie de odihn acum. Tocmai a suferit o operaie. Eu i sora mea avem grij s nu-i lipseasc nimic. Cnd era sntoas nu tia ce e odihna! Acum noi - dou surori de isprav, ne adunm forele i ne strduim s facem totul bine. Numai aa o putem ajuta pe mama! Ea ne strngea pe toi n jurul mesei. E timpul s nchei compunerea. Din tot sufletul meu scriu: ,,Orice copil i iubete mama spunnd ct de frumoas e, mai ales la tineree. Chiar i atunci cnd voi fi mare, pentru mine, Mama e: Duminica mea fr sfrit!

Kis Salomea clasa a IV-a A Prof. Cristita Luca

ZIUA PORTILOR DESCHISE MARTIE 2010 POLITIA MUNICIPIULUI ORADEA

PROF. MATEI GABRIELA PROF. BOESCU GHEORGHE ELEVI DIN CLASA aVIIIa A i a VIII a C

S luptm mpotriva violentei!!!

Propuntor: prof. Anton Cristina , prof.Buzulic Brndua Data: ianuarie 2010 Locul de desfurare: sala de clas Scop: formarea i dezvoltarea deprinderilor de comportament civilizat care s optimizeze integrarea n social pe baza respectului i a toleranei Obiective: s neleag ce nseamn violena;s cunoasc nite metode de prevenire i de combatere a violenei,s exerseze comportamente civilizate n situaii speciale, s realizeze desene si stegulete cu slogane de combatere a violenei n coal; Resurse umane: elevii,cadre didactice, invitati:consilierul educativ al scolii, prof. Matei Gabriela, agenti de proximitate Bohus Petru si Mocanu Petre. Descrierea activitii: In cadrul Proiectului National Dincolo de curriculum elevii claselor a III-a si a VIII- a C au participat la activitatea destinata combaterii violentei in coli. Copiii au urmarit cu mult interes materialele video prezentate, luand atitudine si exprimandu-si opiniile fata de acest fenomen ingrijorator. Alaturi de cadrele didactice, politistii din cadrul Politiei Comunitare s-au implicat in aceasta activitate menita a intari siguranta in scoala noastra. La sfarsitul intalnirii elevii, mici si mari, au pregatit stegulete pe care au notat sloganuri de stopare a violentei in scoli. Rezultate: expoziia, consolidarea relaiilor ntre elevii din ciclul primar si cel gimnazial, diminuarea actelor de violen elev-elev

Violena

nate

violen!
din coal!

S exmatriculm violena

Violena ne las fr grai s rupem tcerea! Nu violena ne face mai puternici! Spune nu violenei n coli! Fii inteligent, nu violent! Violena este arma celor slabi! Respectul nu se impune cu pumnul! Stop violenei verbale!!!

Mainile sunt pentru a acorda ajutor NU pentru a fi violent!

Violena o lecie ce nu trebuie nvat!

SANATATE SI CULOARE
In cadrul Campaniei pentru Promovarea Normelor de Igiena Personala si a Mediului Inconjurator elevii clasei a II-a A, inv. POPA MARIA, a desfasurat activitati de vizionare a materialelor informative, privind poluarea mediului incojurator. Elevii au ramas impresionati de dezastrele ecologice produse de omenire. Au fost sensibilizati de imaginile in care vietuitoarele au suferit de pe urma pungilor de plastic aruncate cu indiferenta la gunoi . Ei au ramas surprinsi si de drumul pe care-l fac pungile de plastic catre mare prin canale si conducte, plutind pana aproape de Cercul Artic la nord, iar la sud, pana chiar in Antarctica. La sfarsitul acestei activitati toti copiii au tras concluzia ca este bine sa folosim la cumparaturi o simpla sacosa de panza, refuzand de la comercianti banala si tot atat de periculoasa punga de plastic.In multe tari pungile de plastic au fost interzie ca masura de protectie a mediului inconjurator. Elevii celor doua clase au primit si informatii si despre alimentatia sanatoasa, facandu-se cunoscuta piramida alimentelor. Folosindu-se de toate aceste cunostinte, copiii au putut sa-si sabileasca un meniu zilnic in care ei singuri au hotarat ca dulciurile sa fie in cantitati cat mai mici. O alta activitate in cadrul acestei campanii a fost realizata sub forma unui concurs de desene, avand ca tema: Sa pastram natura curata ! Au fost selectate cele mai reusite lucrari ale copiilor.

Anderco Anemona, Clasa a II a A

Sabau Darius, Clasa a II a A

PARTENERIAT SCOALA-FAMILIE
Inv. Maria-Marillena Daraban Relatia scoala-familie este un subiect des abordat in societatea actuala. In U E parteneriatul scoala- familie este aplicat pe scara larga si parintii sunt implicati in toate actiunile si activitatile scolare. In acest an scolar am luat bobocii de la clasa IC ,si am incercat ca acest parteneriat sa fie unul bilateral, parintii sa se implice in activitati comune, sa propuna modele de activitati care ar dori sa le facem impreuna si sa le placa sa participe la aceste activitati.

Inca din octombrie 2009 am demarat acest parteneriat, intr-o sedinta cu parintii am anuntat activitatile pe care intentionam sa le desfasuram majoritatea parintilor au fost incantati. In octombrie impreuna cu parintii l-am sarbatorit pe mezinul clasei pe Santi. Toti copiii si cativa parinti au participat alaturi de familie. Astfel parteneriatul nostru a demarat cu succes. In decembrie parintii, mai precis mamicile au lucrat impreuna cu copiii un desen de Craciun la o ora de Educatie plastica. Copiii si mamele au fost incantate de ce cum au reusit sa lucreze impreuna , cum s-au completat reciproc si au vazut ca pot face astfel de activitati de pictura si acasa. De Craciun la serbarea scolara deja parintii se cunosteau mai bine intre ei , au colaborat pentru aceasta sarbatoare si ne-am simtit bine toti impreuna. In februarie am avut o sedinta cu parintii impreuna cu psihologul scolii, prof.Cabau Crina la care au completat un chestionar referitor la parteneriatul educational scoalafamilie si rezultatele au fost favorabile. Parintii sunt palcut impesionati de participarea la aceste activitati. In martie inainte de Serbarea dedicata lor MAMELOR am lucrat impreuna martisoare si felicitari, am impodobit festiv sala de clasa.

Aceste activitati au fost deosebite si am avut de castigat toti, atat copiii cat si parintii care sunt incantati de ce au putut realiza alaturi de copiii lor. Pana la sfarsitul anului avem un calendar cu mai multe activitati comune printre care : Vizita la Gradina Zoologica, Mami ne citeste o poveste, Impreuna la spectacol, Picnic la iarba verde, Ecologizam impreuna. Trebuie sa pregatim astfel parintii cu atat mai mult cu cat noile orientari legislative sunt ca parintii sa participe activ nu numai la astfel de activitati ci si la conducerea unitatilor de invatamant. Dar sunt oare pregatiti acesti parinti sa intelega sistemul educational, isi cunosc obligatiile ? Consider ca este nevoie de instituirea unui sistem de formare a parintilor care sa asigure un transfer de cunostinte, experiente si exemple de buna paractica din partea educatorilor. Parintii trebuie educati si responsabilizati in legatura cu viitorul copiilor lor, cu rolul lor si al scolii in formarea acestui viitor

PROIECT NATIONAL ,,DINCOLO DE CURRICULUM,,

http://www.dincolodecurriculum.lx.ro/materiale
Clase implicate: a III-a D si a VIII a C, prof. Buzulic Brndua i prof.Anton Cristina Tema lunii martie: Oameni si locuri-prezentarea meleagurilor natale Titlul activitii: Oradea, locul meu natal Data: 30 martie 2010 Locul de desfurare: cabinet de geografie Scop: stimularea interesului copiilor pentru cunoaterea locului natal Obiective: formarea i dezvoltarea unei atitudini de bun cetean, n spiritul educaiei moral civic s dovedeasc spirit de cooperare n lucrul pe grupe s cunoasc oraul n care trim i a caracteristicilor lui cele mai importante Descrierea activitii: La aceast activitate, elevii clasei a VIII-a C au fost adevrai profesori pentru colegii lor mai mici din clasa a III-a D. Au pregtit cu mult atenie materialele informative despre oraul lor natal i i-au invitat pe micii colari n cabinetul de geografie pentru a le fi ghizi n turul imaginar desfurat n timp i n spaiu.Informaiile dobndite au fost structurate n posterele lucrate pe grupe. Au fost trecute date geografice i istorice , instituii culturale i administrative, personaliti marcante ale oraului natal, Oradea. D-nele prof. Buzulic B. i Anton C. au fcut completri i precizri la materialele vizionate.La sfritul activitii, fiecare elev, mic sau mare, s-a simit mndru c este cetean al frumosului municipiu Oradea. Drept rsplat pentru munca depus i interesul manifestat n cadrul acestei activiti, elevii au primit diplome de merit din partea d-nelor profesoare.

..

8 MARTIE 2010
ORGANIZATOR :CONSILIER EDUCATIV PROF. MATEI GABRIELA

PROGRAMUL ZILEI DE 8 MARTIE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Corul colii - gimnaziu Dans : Savetuca a VIII a C Cntece de primvar Tokai Dansuri de societate a VIII a A, C Cntece pentru mama mea ciclul primar, sectia romn Cntm i ne jucm Prezentarea modei de primvar - a VIII a A, C Clasa I A se prezint

CORUL COLII

Dans SAVETUCA

.PARADA MODEI PREZENTATA DE ELEVII CLASELOR A VIII a A SI a VIII a C

CANTECE DE PRIMAVARA
CLASA I A - prof.Cosereanu Mihaela CLASA a III a D prof. Anton Cristina CLASA a II a C prof. Gaspar Monica

PROIECT EUROPEAN MULTILATERAL COMENIUS

BETTER SCHOOL, BETTER LIFE, BETTER FUTURE Prezentarea proiectului Titlul proiectului: BETTER SCHOOL, BETTER LIFE, BETTER FUTURE O scoal mai bun, o viat mai bun, un viitor mai bun Partenerii: Polonia - Finlanda - Germania - Grecia - Romania Slovacia Turcia OBIECTIVE GENERALE: Pentru profesori: schimb de experiente, idei, metode de invatare aplicate in scolile partenere lucrand cu copii: cu probleme la invatatura-anul I, copii talentati- anul II, copii cu probleme comportamentale-anul III Pentru elevi: cresterea confidentiei in sine, abilitatea de a recunoate propriile lor fore i slbiciuni, reducerea nivelul de stress, creat de activitatea colar i lipsa stimei de sine; Pentru parinti: sunt invitati sa participe, sa observe, sa comenteze progresul copiilor lor; REZULTATELE PROIECTULUI PRODUSE FINALE: PAGINA WEB: http://www.vsvaterstetten.de/comenius2.htm , 3 filme DVD realizat de elevii scolii: SCOALA MEA, ORASUL MEU, TIMPUL LIBER vazut prin ochi de copil, CD colectia povestilor si a planurilor de lectii , BROSURA CULINARA - cu retetele mancarurilor traditionale din cele sapte tari participante

IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRE SCOLII NOASTRE n cadrul proiectului au fost organizate multe activiti pentru elevi; Prezentri: - prezentarea rilor participante pentru elevii colii (ase ntlniri) Concurs: CINE TIE MAI MULTE DESPRE RILE PARTENERE? Cercuri: - de actorie unde elevii cu CES i nu numai au nvat actoria folosind metoda pedagogia dramatic

Cor

Ateliere de lucru manual i desen

Cerc de dans popular ( dans pop. romn, maghiar, rrom)

Au fost realizate trei filme de elevii scolii.Primul film a fost realizat de copii cu CES cu titlul Scoala mea. Al doilea a fost realizat de copii talenta i cu titlul Ora ul meu.Al treilea a fost realizat de copii cu probleme comportamentale, au prezentat cum petrec ei timpul lor liber. Titlul filmului este Timpul liber. n cadrul ntlnirii profesorilor din trile participante la scoala noastr, elevii scolii au organizat din munca lor de la ateliere, o expozitie la Teatrul de copii si tineret Arcadia, unde a avut loc si un spectacol sustinut de ei. La acest spectacol copiii au artat talentele lor prin scenete, cntece si dansuri nvtate la diferite cercuri.Au mai participat la orele demonstrative tinute de profesorii din strintate.Toti elevii din cele trei categorii si-au gsit activittile la care au luat parte cu mare plcere.

EFECTELE ACTIVITATILOR DESFASURATE Satisfacia profesorilor pe plan professional prin schimb de experiene i idei prin munca n echip. Satisfactia printilor fat de activittile desfsurate n scoal si de progresul copiilor lor. Scderea continu a gravittii abaterilor disciplinare si diminuarea violentei in scoal. Cresterea confidentiei n sine, abilitate de a recunoaste propriile lor forme si slbiciuni. Reducerea nivelului de stress, creat de activitatea scolar si lipsa stimei de sine. Cresterea tolerantei si a simpatiei prin munca n grup. Asigurarea egalittii de sanse si eliminarea diferentelor sociale si etnice. Integrarea mai usoar a copiilor cu CES n colectivul clasei. Interes pentru studierea de limbi moderne. O mai bun reputatie a colii.

Echipa international la coala IOAN SLAVICIOradea Prof. Malan Katalin, coordonatorul proiectului

MICI TALENTE IN DEVENIRE

Clasa a II a A Inv. Hirte Dorina

BIBLIOTECA

LOC DE SANATATE PENTRU SPIRIT

Cartea are calitatea de neinlocuit de a fi cel mai stimulator instrument de informare pentru gandirea omeneasca. Cinematografia, radioul, televiziunea, internetul, desi implica o participare emotiva crescuta,sunt forme mult mai pasive -mintal- decat cartea. Cartea presupune o reconstructie,un efort,o activitate intelectuala. Cartea dezvolta intelectul,nu-l sleieste. Cartea dezvolta raspunderea personala. Fiecare carte este o lupta,un proiect la sfarsitul caruia se poate spune:am inteles-o(sau: nu am inteles-o) . Numarul de carti tiparite,difuzate,numarul de cititori ai bilbliotecilor,continua sa fie indicii primordiali de masurare a culturii unui popor. Biblioteca este,, institutia de cultura prin excelenta,,. Bibliotecile, ca detinatoare ale tezaurului de cunostinte si ca centre de difuzare ale acestora,sunt verigi ale culturii in orice timp si societate,continuind sa fie si in epoca contemporana,izvoare de cultura. Este cunoscut faptul ca de la aparitia televiziunii si a calculatoarelor,numarul de carti nu a scazut , ci,dimpotriva, a crescut de patru ori.Asadar,in viitor cartea va fi in continuare principalul mijloc de invatare, de educatie,de creatie si cercetare.Bibliotecile isi pot asuma cu adevarat un rol educativ pentru ca principala lor menire este de a pune la dispozitia utilizatorilor resursele documentare si informationale necesare precum si instrumentele si metodologia de utilizare a lor. De asemenea ,isi pot asuma un rol de manager al cunoasterii,intrucat sunt structuri intim legate de ceea ce inseamna,document .informare , cercetare. Biblioteca scolara reprezinta o institutie integrata in structura de organizare a unitatii de invatamant care ofera un anumit volum de resurse pedagogice informationale necesare elevilor si cadrelor didactice in functie de programele de instruire si de perfectionare metodica. Gustul pentru lectura se formeaza printr-o munca asidua si permanenta a factorilor educativi(familia si scoala). Pentru a fi eficienta,lectura necesita nu numai indrumare ci si control. Forma de indrumare cea mai des folosita este povestirea. Orice plimbare poate fi un motiv pentru un anumit fel de lectura;cea a semnelor de circulatie,a comportamentului,a culorilor, a reactiilor celorlalti. Orice calatorie prin si in afara localitatii,este de asemenea un prilej pentru a povesti istoricul locurilor,pentru impresii. Prin activitatea sa bibliotecarul scolar participa la realizarea obiectivelor sistemului de invatamant,in ansamblul sau,precum si obiectiveducational pe etape de studii si profiluri de invatamant. Colectiile bibliotecii sunt puse in valoare prin expozitie de carte,afise, imprumut la domiciliu.Prin afise si panouri se expun titlurile si autorii de carti. Scoala noastra afiseaza prin intermediul bibliotecii,un panou tematic, lunar,prin marcarea zilei de nastere a unui scriitor, poet. La intrarea in biblioteca, se face o expozitie detaliata cu datele bibliografice,fragmente din opere, fotografii cu scriitorii respectivi.Aceasta activitate are ca obiectiv informarea elevilor si cunoasterea marilor scriitori,care au avut un rol substantial in literatura romana.In luna martie au fost afisati marele povestitor Ion Creanga,si poetii Nichita Stanescu si Elena Farago,considerata una din cele mai bune poete pentru copii . Panoul se reactualizeaza lunar,postarea lui pe coridor fiind ideala pentru elevii care asteapta sa intre la cursuri intre doua serii. De Ziua Copilului avem in plan un concurs de desene pe trotuar cu creta colorata ,o vizita la biblioteca judeteana,la sala de lectura pentru copii,si un concurs tematic pentru executarea celui mai bun semn de carte. Comparativ cu anul anterior ,am reusit atragerea mai multor copii de etnie rroma,la imprumut de carti,trezirea interesului pentru lectura,prin diverse activitati;jocuri de proverbe si ghicitori,difuzarea unor povesti pe calculator,in timpul recreatiei mari,sau intre cele doua serii de ore,dimineata-dupa masa.I n acest an scolar ,implicarea parintilor in ceea ce priveste imprumutul cartilor de citit de catre copiii lor,a fost mare,in sensul ca au monitorizat cu succes aceasta activitate,si au ajutat copii de clasele Ia si a II-a sa se integreze mai usor in randul celor care citesc.Invatatorii si profesorii au avut o activitate sustinuta,au trimis copii pe parcursul intregului an scolar,la biblioteca.

Bibliotecar, Stefanut Ruxanda

CALATORIE IN TIMP
S nu-i educm pe copiii notri pentru lumea de azi. Aceast lume nu va mai exista cnd ei vor fi mari i nimic nu ne permite s tim cum va fi lumea lor. Atunci s-i nvm s se adapteze. (Maria Montessori Descoperirea copilului)

Problematica educaiei dobndete n societatea contemporan noi conotaii, date mai ales de schimbrile fr precedent din toate domeniile vieii sociale. Accentul trece de pe informativ pe formative. Educaia depete limitele exigenelor i valorilor naionale i tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanitii. Astfel, fr a nega importana educaiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul c educaia extracurrricular, adic cea realizat dincolo de procesul de nvmnt, i are rolul i locul bine stabilit n formarea personalitii tinerilor. nvmntul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic i socioafectiv, pentru o ct mai uoar integrare social. Complexitatea finalitilor educaionale impune mbinarea activitilor curriculare cu cele extracurriculare, iar parteneriatul educaional, ca set de intervenie complementar, apare ca o necesitate. Activitile extracurriculare ocup un loc important n programul elevilor mei; ele sunt o modalitate de a nscrie coala n viaa comunitii, de a lrgi orizontul de cunoater e al copiilor, de a le stimula curiozitatea i sentimentul de apartenen. Continund o traditie, n Sptmna Patimilor, am vizitat cu elevii mei Expoziia intitulat: Cltorie n timp din perioada Postului Mare organizat de Posticum Oradea. Centrul cultural Posticum cultiv identitatea de om, om religios i om intelectual; devine centrul n care diverse religii i culturi se omogenizeaz prin evenimentele multilaterale. Filosofia i activitatea asociaiei/uniunii se autodefinete ca pe un spaiu de tip cultural, politic, social i sufletesc al ntlnirilor recurente ale tineretului ordean religios. Expoziia de senzaii a prezentat acele sentimente, manifestri umane al crora sinceritate, totodat divinitate poate fi luat drept exemplu i n viaa noastr. Elevii au avut ocazia de a nconjura mgarul", de a lua parte la Cina cea de tain", de a se ruga n grdina Ghetsemani", ca i prin aceasta s devin ct mai real personalitatea lui Isus. Astfel am fcut cunotin cu momentele principale ale suferinelor ndurate de Isus Hristos.

Activitatea i-a dovedit utilitatea din mai multe puncte de vedere: -elevii au ieit din mediul n care-i desfoar activitatea timp de 4-5 ore pe zi; -au inteles sensul Srbtorilor Pascale; - au trit momente biblice de neuitat; -deplasarea le-a reamintit reguli de circulaie i de comportament civilizat n locurile publice ; -vizita a impus un anumit comportament :sa asculte,sa vorbeasca politicos etc. -elevii au dobndit noi cunotinte despre Srbtorile Pascale;

prof. Semendi Ibolya Monika

FIECARE COPIL ESTE UN ARTIST

Fiecare copil este un artist.Problema este cum sa ramana un artist atunci cand creste mare.(Pablo Picasso) Cel mai desavarsit artist, poate fi descurajat de critica sau de indiferenta celei mai desavarsite nulitati.Pentru a inflori,o inima de artist are neaparat nevoie de caldura aprobarii si aprecierii si,chiar de stralucirea admiratiei. Fiecare om are un talent ascuns,sau o aplecare pentru a face ceva bun.Important este sa descoperim acest talent si sa-l cultivam. Elevul Gyongyosi Norbert,din clasa aVII-a C,este un bun exemplu pentru proverbul popularbranza buna in burduf de caine.Chiar daca intr-ale scolii,nui prea place sa se evidentieze(decat ca si personaj comic care da tonul glumelor si momentelor umoristice,sau tine isonul colegilor,asa,ca sa nu ne plictisim la scoala),Norbert adora sa ilustreze prin grafica ,diferite imagini,portrete ori caricaturi.Astfel,ma vad obligatain calitate de diriginta ,sa apreciez talentul si efortul pe care l-a depus in realizarea portretelor marilor clasici ai literaturii noastre. Sa nu uitam,dragi colegi, faptul ca datoria noastra a dascalilor,este aceea de a obseva,sprijini,orienta si extrage tot ceea ce este mai bun din elevii nostri.Nu stim niciodata ce talenteascunse,zac prin clasele noastre!

Felicitari,Norby!!!
.prof.Crina Man

Elevi cu care NE MANDRIM BONDAR MARIUS

Ca n fiecare an, n luna aprilie se desfoar Olimpiada Naional de Educaie Tehnologic. Pe o vreme mohort, ploioas lotul de elevi olimpici din judeul Bihor se mbarc n microbuz cu destinaia OLIMPIADA.

coala noastr are marea cinste, ca i anul trecut de a-l avea participant la Olimpiada Naional pe elevul Bondar Marius din clasa a VIII-a C, iar ca profesor nsoitor al lotului olimpic pe doamna prof. Cionto Florica. Cu inimile fremtnd de emoie i cu gndul de a obine o diplom, echipajul s -a mbarcat n microbuzul cu destinaia Satu- Mare. n ziua concursului elevii din toat ara atern pe foaia de concurs tot ceea ce au acumulat de-a lungul orelor de cursuri, cu mult munc individual, demonstndu-i cunotinele, aptitudinile, deprinderile formate, imaginaia i creativitatea. Elevul nostru, cu mult druire, perseveren, cotiinciozitate i mult trud a reuit ca la sfritul olimpiadei s urce pe podiumul laureailor obinnd locul 4 pe ar, adic meniunea I, cu media 9,20 foarte aproape de prima medie care a fost 9,45.

Te felicitm, Marius! Ai reuit ca numele colii noastre s se fac

cunoscut n toat ara. La Olimpiada Judeean, elevul Bondar Marius a obinut n ultimii doi ani premiul I iar elevul Bondar Bogdan din clasa a V-a C a obinut la proba scris locul I cu media 9,70 i meniune dup proba practic. Deci cu att mai mult ne mndrim cu asemenea elevi care demonstreaz c la o coal mic se obin rezultate deosebite, c profesorii depun efort uri susinute n pregtirea elevilor. Amintirile frumoase rmn n sufletele noastre dup terminarea Olimpiadei Naionale nu numai prin premiul obinut ci i prin activitile deosebite desfurate pe parcursul celor patru zile petrecute n judeul Satu- Mare i Maramure: excursie la Spna la Cimitirul vesel, vizitarea n Negreti- Oa a muzeului de art i a muzeului satului cu popas la Smbra Oii, vizionarea de spectacole de muzic instrumental, vocal,dansuri i obiceiuri oeneti i maramureene. Noi, profesorii ne mndrim cu asemenea elevi i ne dorim ca i ali copii s ia exemplul lor.

Prof. Florica Cionto

FEURDEAN ROXANA

20 martie 2010, zi de frumoasa amintire pentru elevii participanti la faza judeteana a Olimpiadei de Religie, desfasuratla Colegiul Naional Avram Iancu din oraul tei. Amintirea rmne frumoas, nu doar prin competiia realizat ntre colile din jude ci i prin programul de suflet realizat la frumoasa Mnstire Izbuc, aezat ntr-o vale pitoreasc la adpostul munilor Bihor i Codru Moma. Aplecai asupra filelor de concurs, elevii au druit tot ce-au strns n sufletele lo, din Scriptur, din nvtura i educaia oferit de dascli i prini. Cu mult druire i pasiune , elevii notri i-au deschis zgazurile minilor , au aternut pe hrtie patosul pentru trirea n voia lui Dumnezeu , exprimndu-i dragostea i recunotina pentru Creatorul lor , dar i pentru prinii i profesorii lor care se strduiesc s nvesteasc n ei cele mai alese valori morale tiind c investiia n spiritul uman este singura care rmne peste veacuri , singura care are consecine inepuizabile. Aadar , coala noastr a fost reprezentat cu cinste de eleva Feurdean Roxana , clasa VI-a A care a obinut nota de 9,70 , situndu-se pe locul I , la faza judeean a Olimpiadei de Religie. Nu pierdem din vedere nici rezultatele obinute la faza pe sector unde eleva Feurdean Roxana i colega ei ule Rebeca , au obinut nu punctaj foarte bun , 90 puncte , respectiv 89 puncte din 100 puncte posibile. Felicitri fetelor! Ct mai exist mini curate i inimi deschise pentru Dumnezeu mai exist speran pentru omenire. ai urcat , drapelul coliiI.Slavici Oradea pe treapta de sus a podiumului. i acum un sfat pentru tine i toi care seamn smna adevrului n ogorul inimilor: , cei ce pun mna pe coarnele plugului , s nu se mai uite napoi. Prof. Dasclu Lenua

Bravo, Roxana !

oratoriul maria imaCulata

Dintre membrii Oratoriului Maria Imaculata fac parte si elevi ai Scolii Ioan Slavici din Oradea. Oratoriul isi desfasoara activitatea pe langa Catedrala greco-catolica Sfantul Nicolae- Parohia I Oradea si are ca indrumator spiritual pe paintele Doru Popovici. In cadrul oratoriului au loc intruniri saptamanale ale copiilor si tinerilor pe grupe de varsta, unde, ei desfasoara activitati recreative, culturale si spirituale. La deschiderea noului an de activitati, sarbatoarea a adunat in curtea Liceului Greco-Catolic peste 50 de copii si tineri, elevi ai mai multor scoli, dornici de a fi impreuna, de a se juca si de-al cunoaste pe Dumnezeu. Parintele Doru Popovici a sfintit incaperile oratoriului si pe toti cei prezenti. Printre invitatii permanenti ai copiilor si ai tinerilor este clown-ul Floricel de la Caritas Eparhial Oradea care da mereu o pata de culoare si veselie. La sfarsitul anului trecut, Oratoriul Maria Imaculata a fost gazda grupului de tineri din Baia Mare a Fundatiei Sacro Cuore, insotiti de Sora Claudia Cufoian. Acest schimb de experienta s-a dorit inca de la Intalnirea Natioanala a Tineretului Catolic din vara anului trecut, atunci cand cele doua grupuri s-au cunoscut si au descoperit ca functioneaza pe aceleasi principii. Tema intalnirii a fost Sunt prieten cu toti cei ce se tem de Tine si care pazesc poruncile Tale (Psalm 119,63). Cei 19 tineri din Baia Mare au fost asteptati cu multa caldura de fratiorii lor din Oradea dintre ei si elevi ai Scolii Ioan Slavici din Oradea. S-au organizat activitati de cunoastere, o prezentare a activitatii Oratoriului si un atelier de confectinat bratari. A urmat vizitarea orasului si a studiourilor Radio Maria unde tinerii au fost asteptati cu mult drag. Chiar daca timpul a fost destul de scurt s-au legat multe prietenii iar acum in primavera acestui an 2010 membrii Oratorului Maria Imaculata intre care si elevi ai Scolii Ioan Slavici urmeaza sa petreaca un sfarsit de Saptamana la Baia Mare.

Prof. Simona Popa

ALIMENTAIA SNTOAS PENTRU COPIII NOSTRI

Asistent medical Toma Mariana
A hrni bine copiii este o necesitate. ns la baza unei alimentaii echilibrate i sntoas stau o serie de cunotine teoretice i practice care, n mod paradoxal, dei omul se hrnete dintotdeauna, evolueaz i sunt departe de a fi pe deplin elucidate. n alimentaia copilului trebuie s se in seam att de necesarul de calorii, ct mai ales din ce fel de alimente le oferim aceste calorii, de aceea necesarul caliti este foarte important de respectat. Astfel trebuie avut n vedere aportul de proteine /glucide/lipide/ap/sruri minerale/vitamine i oligoelemente s fie respectat. Cteva sfaturi utile pentru alimentaia copilului n familie: alimentaia este bun cu ct este mai variat prelucrarea alimentelor s fie igienic i corect un meniu echilibrat trebuie s conin toate grupele de alimente (carne/ore/proteine vegetale, lapte i derivate de lapte, fructe i legume, cereale, paste, alte zaharuri, ulei,unt,ap Regimul exclusiv vegetarian nu acoper nevoile nutriionale ale unui copil se poate admite un regim eco-lacto-vegetarian dar foarte bine structurat i supravegheat. Masa de diminea este foarte important pentru copii iar la ora 10.00 ar trebui s aib deprinderea s mnnce fructe. Masa de prnz este principal i consistent deoarece copiii i desfoar maximum de activitate n cursul dimineii. Legumele crude sau fierte (dup preferin)sunt necesare pentru c aduc un aport de vitamine, minerale i fibre. Dup-amiaza se poate oferi copilului o prjitur de cas sau fructe, iaurt, iar seara masa va fi constituit din mncruri uoare. Merit s ,,pierdem,, mai mult timp n buctrii gtind mncare proaspt i astfel ,,ctigm,, pe termen lung: sntate pentru copiii notri.

Coala ioan slaviCi COALA MULTICULTURAL

Trim ntr-o lume multicolor, ntr-un mozaic de structuri, de culturi. Gndim, vorbim, vism altfel. Suntem cu toii diferii i tocmai acest lucru ne face unici. Tocmai aceast diversitate cultural, religioas, lingvistic, economic d culoare i sens lumii contemporane. Coabitarea pe acelai teritoriu a mai multor culturi, religii i etnii presupune iniierea timpurie n multiculturalitate i diversitate. La coala Ioan Slavici Oradea acest proces are loc n fiecare zi, la fiecare activitate, prin implicarea activ a profesorilor, care armonizeaza acest proces cu scopul educaional al colii . n cadrul orelor de educaie intercultural, tinerele Stefanie Laus i Nikola Schmidt, voluntare n cadrul Micrii Tinerilor pentru Pace, completeaz armonios culturile ce interacioneaz n spaiul colii noastre: romn, maghiar, rrom si german. Sosite tocmai din Germania, Stefanie i Nicola particip la orele de curs, implicandu -se activ n transmiterea valorilor europene: toleran, respect, egalitate de anse, pstrarea tradiiilor i aprarea diversitii culturale. Prof. Anton Cristina

n ajunul Crciunului
Ateliere de lucru n vederea confecionrii decorurilor de Crciun cu copiii cu C.E.S. din clasele a II-a B i a III-a B organizate de profesorii de sprijin:Rvsz Enik, Erddi Enik.

Varga Larisa, elev clasa a II-a B, ,,Pictatul este munca mea preferat.,,

Rezultatele muncii noastre la atelierele de lucru

29-30 APRILIE 2010 ZILELE SCOLII ,,IOAN SLAVICI,,

Organizator prof. Matei Gabriela

1. Concurs de gastronomie prof. Ciontos Florica

2. GAITELE DE ALEXANDRU KIRITESCU Prof.. Matei Gabriela si elevii din clasa a VIII a C

Autori:
Ciordas Bianca Nicoara Mihaela Sabau Denisa Osvat Lorena Capota Melania Rostas Baronita Bondar Marius Ghetie Adriana

Felicitari si succes in continuare !

3. Cntece pentru copii, clasa I A

Prof. Cosereanu Mihaela

4. Dansuri,

clasa a IV a A

Prof. Luca Cristita

5. Dansuri tiganesti,
Prof. Chiper Daniela

clasa a VIII a C

6. Jocuri de copii
Prof. Malan Katalin si prof. Semendi Monica

7. Dansuri populare
CLASA a III a A si a III a D Inv. Popa Maria si prof. Anton Cristina

8. Corul scolii
Prof. Galea Rodica

9. CONCURS DE DESENE
Prof. Vasile Gheorghe

10. Concurs ,, SEMNUL MEU DE CARTE,,

Bibliotecar Stefanut Ruxanda

11. Desene pe asfalt, clasa a II a A

inv. Hirte Dorina

12. Concurs ,,IOAN SLAVICI,,

Organizatori prof.Man Crina si prof. Cosma Cosmina

13. Srbtoarea colii n aer liber

Sfarsitul lunii aprilie este asteptat in fiecare an cu mare nerabdare de elevii scolii Ioan Slavici Oradea deoarece sunt Zilele Scolii. Si in acest an in 29 si 30 Aprilie s-au desfasurat la nivelul colii nenumarate activitati cultural-artistice si sportive mult indragite de copii. In localul de pe str Clujului nr 229, vineri 30 Aprilie a fost o zi aparte pentru elevii claselor I-IV C . Ziua a debutat cu o prezentare in Power Point a vietii si activitatii literare a mentorului spiritual al scolii, scriitorul Ioan Slavici urmat de prezentarea povestei Zana Zorilor si intrebari si raspunsuri pe aceasta tema. Activitatile au continuat in curtea scolii, care a fost impodobita adevat , cu spectacol al grupului vocal Allegria si trupa de dans ritmic. Ziua a continuat cu diverse intreceri sportive si distractive precum Concurs de biciclete, Alergare in sac, Manaca marul primul!, Oul in lingura,Meci de fotbal. Toate doamnele invatatoare Daraban Maria-Marillena( I C), Gaspar Monica(II C), Ianosteac Anca (III C) si Racean Ramona (IV C), au participat alaturi de elevi si i-au incurajat pe parcursul intrecerilor. Elevii au fost rasplatiti cu premii si diplome in functie de rezultatele obtinute. Unii au fost incantati pentru ca au primit doua sau mai multe diplome, dar toti au fost bucurosi cand au fost premiati.Ziua s-a incheiat cu dans in aer liber si picnic general. Aceasta sarbatoare va ramane in memoria copiilor ca o zi deosebita cu atat mai mult ca si vremea a fost de parte noastra si ne-a lasat sa ne sarbatorim asa cum ne-am planificat. INV. DARABAN MARIA

14.. Tinere talente - Concurs muzical Prof. Galea Rodica

HAMZA ANDRAS PICTOR PE STICLA

ENGLISH JOKES
Toms mother had four kids: Andy, Ben, Cody andwhat was the fourth? What is greater than God and more evil than the devil? The poor have it and the rich need it. If you eat it you will die. What is it? What happens when you throw a green stone in the Red Sea? What is the purpose of school? Without school there werent any holiday. It gets wet.

LETTER-RIDDLES 1. What letter of the alphabet is an insect? 2. What letter is a part of the head? 3. What letter is a drink? 4. What letter has got a lot of water? 5. What letter is a vegetable? 6. What is the end of everything? 7. What comes once in a minute, twice in a moment but not once in a thousand years? 8. Why is U the happiest letter? 9. Why is T like an island?

a. b. c. d. e. f. g. h. i.

Because it is in the middle of fun. B (bee). P (pea). The letter G T (tea). The letter M. I (eye). C (sea). Because it is in the middle of water.

Prof. Serfezeu Nar

COPILUL SI UNIUNEA EUROPEANA

Ediia a II-a Concurs de creaie plastic MOTIVAIE : Aflat la vrsta ntrebrilor i nconjurat fiind de multitudinea informaiilor, copilul de vrst colar mic filtreaz totul prin puterea sa de nel egere. Desenele izvorte din sufletele curate ale copiilor sunt o prticic din capacitatea lor de exprimare, mici ferestre deschise spre Europa i spre lume. Formarea i stimularea imaginaiei creatoare nc de la o vrst fraged va avea efecte benefice asupra formrii personalitii copilului. OBIECTIVE: Identificarea i cultivarea gustului pentru frumos, a sensibilitii estetice; Stimularea i educarea potenialului creativ al elevilor; Cultivarea disponibilitilor artistice ale elevilor prin activiti extracolare prin care i vor dezvolta potenialul artistic; Promovarea educaiei estetice n coal prin diverse forme de exprimare; Manifestarea sentimentului de apartenen la cetenia european. COMISIE DE JURIZARE - directorul colii: prof. Lucia Obreja - director adjunct: prof. Brndua Buzulic - prof. de desen: Vasile Gheorghe - consilier educativ: prof. Gabriela Matei - responsabil programe i proiecte educative: prof. Coereanu Mihaela( organizatorul concursului)

FELICITRI TUTUROR PARTICIPANILOR !!!

ClasamEnt in Culori
CLASA I

III
Cojocariu Abigail Barabas Sara Bara Cristina Teuca Debora Paca Ioana

IV

I
CLASA a II-a

II
Costea Vlad Mezea Sebastian

I
Gal Rebeca

III

II
Csomos Diana Belenei Tania

Toma Alexandra

Buie Corina

IV
CLASA a III-a

II

III

Sabu Darius Cola Mihaela Jurca Daniel Teuca Cosmin Duma Iunesa

IV

Buie Andreea

Benea V. CLASA a IV-a

Matea Alin

II

Ra Raul IV B Szabo Kassandra Drban Denisa Gal Cristina Akom Al.

III

IV

Mezea Denis Kiss Salomea

Ra Angelo IV B

COORDONATORUL REVISTEI PROF. BUZULIC BRNDUA COLABORATORI PROF. MATEI GABRIELA PROF. ANTON CRISTINA PROF. CIONTO FLORICA PROF. CHIPER DANIELA

ISSN 2067 9181

NOT : Responsabilitatea asupra originalitii materialelor aparine n exclusivitate autorului.