Revisto muzeelor

2-1983 si monumentelor

http://patrimoniu.gov.ro
 COLEGIU.L DE REDACŢIE

dr. Lucian ROŞU, redactor-şef, Gavrilă SARAFOLEAN, re-

dactor-şef adjunct, Ion GRIGORESCU, Maria IACOB, dr .
Mircea MUŞAT, Elisabeta RUŞINARU, Doina TARHON

Redactori :

Ion GRIGORESCU, Maria IGNAT, Anghel PAVEL, Elisa-

beta RUŞINARU, Decebal ŢOCA

Prezentarea grafică şi tehnică: ·

Corneliu MOLDOVEANU

Corectura asigurată de serviciul de corectură al l.S. l.A.P.

(Intreprinderea de stat pentru imprimate şi administrarea
publicaţiilor)

Redacţia: Calea Victoriei nr. 174, cod 71101, sector 1, Bucu-

reşti, telefon: 50 48 68. Administraţia: Intreprinderea de stat
pentru imprimate şi administrarea publicaţiilor, Piaţa Scîn-
teii nr. 1 ,' cod 71554, sector 1, Bucureşti, telefon 17 60 10,
interior 1405. Abonamentele se fac la administraţie - prin
poştă sau virament , l.S.l.A.P. (Intreprinderea de stat pentru
·imprimate şi administrarea · publicaţiilor), cont 64 51 50 22 8
B.N.R.S.R., Filiala sector I, Bucureşti şi la oficiile poştale
sau difuzorii de presă. Costul unui abonament (10 numere
„Muzee" şi 2 numere „Monumente istorice şi de artă"), lei
400 anual. Pour l'etranger ; ILEXIM - Departamentul ex-
port-import presă P.O. Box 136-137, telex 11226, Bucureşti,
str. 13 Decembrie nr. 3

Tiparul executat la Intreprinderea poligrafică Sibiu

I 40 sso ·1 I Lei 75 I

http://patrimoniu.gov.ro
CONSILIUL CULTURII ŞI EDUCAŢIEI SOCIALISTE

revista muzeelor si monumentelor

>'

- - - - - - - - - Nr. 2•1983 - - - - - - - - -

- - - - - - - - - - - ANUL XIV - - - - - - - - -

http://patrimoniu.gov.ro
Coprrta I

Mun ic ip iul Iaş i , zo na ce ntr ului istor ic, l" ro n tul vest ic a l str ăz ii Ş tc [a n cel m are. Vedere
asupra m ărtu r iil or de a rhitec tură d in seco le le X I V-XV II , descop eri te c u p r il ej ul săprt t u r il o r
arheo log ice r [ecLuate î n a nul 1982.

Co11 c l·t:a a ]\'-a

P ladt decorat ivft cu c i ~ m ca ( 14 x 40 cm ), rea liz ată d in m arm ur ă a lb{t , da t ind d in a do ua jum ă ­
tate a secolului a l X VIl-lea . D vscoper itft - îm pre un ă cu bazi nul, de m a rmur ă, a l c i şm ele i
ş i cu Luh ur ilc (din pastă cera mi că) n ~ ccsarc c i rc ul aţ i e i ap ei - în vatra istor icft a laş il o r
(sftp[rturil e a rheol og ice efectua le, în a nul 197G, p c [ro ntul sudi c a l străz ii C. Neg ri , v izav i de
B iserica SL Sav.1) . Este cca m ai vcclu op e ră de gen c un oscută, p în ă acum , în va Lra i stor i că
a Ia~ il or.

în m eda li on : vas neoli t ic (c iv il izaj:ia Cucu ten i, sub faza c ultu ra l ă B2a (3000 î.c. n. ), des-
coper it în vatra i stor i că . Sft p ă tu r il c arheolog ice efectuate în decembrie 1 97 ~> pe teren ul
perim etric a l „Case i D osofte i" .[•otogra[ i i, arheolog N. N . Pu şcaş u

„llovista mu zee lo r şi monnnte n l:e lor - Monmn c nl.c istori ce şi do arl:'i " cont.inu:'i „nul c linul Comis iunii i\fo1111111 e nl.e lor ls toritm", fmula t în 19011

http://patrimoniu.gov.ro
 MONUMENTALA UNIRE DE . LA 1 DECEMBRIE 1918
up ă
D dup rt
U nirea Moldovei cu Muntenia (1859) , dar mai a les
cucerirea indep endenţe i , România dev ine tot mai
mult centrul lupte i de eliberare naţi o nală a românilor din toate
provincii le anale în că sub stă p în ire străină. Ca urma re a
acestu i pro ces, scur t timp duprt ·cucerirea indep end e n ţe i are
loc co nstituirea Part idului Na \.ional H omân din Transil-
va nia (1881) , iar în 1884 Ioan Slav ici la nsa în zi a rul „Tri-
buna" de la S ibiu faimoasa dev izft „Soarele romiinisnwlui de
la Bucu reş ti rllsure" . Co ndi ţ iil e istorico-politice a le lupte i de
eliberare na \,ion â lft erau în si\. g rele dat or i Lf1 ,·ec in ăt[1 ţ:i i imp e-
r iilor as upriloare; co ntradi cţ ii le din tre acestea favorizau nu-
mai par~ i a l dezvol Larea luptei n aţ i o nal e româneşt i. În 1883,
R omânia a co ns id erat 1wccsar srt adere la a li a nţa sec retă cu
Germania :;; i Auslro-Unga ri a , pentru a-ş i as igu ra echilibrul
poziţ i r.i sa le în re l aţ iil e inLe rn a ţ, ional e. Aceasta a făcut ca
rolul principal a l a ri rmfi rii id ealului Jl a~ i o n a l s[1 revină în
primul rînd opini e i publi ce, m.ase lor p opulare .
Socia li~ ! ii român i par t idul politic a l c lasei mun citoare din
H omânia , a u s us \.inu t c11 ·tfiri c id ea lul d csftvîrş irii unităţ. ii
p olitice . „Voim Dacia Wjll c: 11111 ea f'u , (iindct1 i.storia ş i drep tul ,
tradiţiun ea ş i plebiscilul , lrernl11l ş i prezentul ne dau dreptul
de a aspira la o Dacie Romclnll'' - declara publi ca\.ia socia-
1isti\ „Dacia viitoare" (1883).
Prin crea rea partidului polii.ic a l clasei muncii.oare din
H omfm ia (18113), p rin intens ifi carea ac i iv itf1\.ii miş că rii socia-
lis t·e din Trans il vania , s-au creat ş i co ndi\:i i orga niz ato rico-
poliLi ce penlru a[irmarea crcscî11drt a contribu\.ie i întregi i
mişcă ri socia li s te rornâneşli la lupta p entru d esăv îr ~ i rea uni-
tă\, ii na ţ i o n a l-p o liti ce a p oporului romfrn .
U n m omcnL important a l lu ple i d<· elibera re n aţ i oua l ă
l- a co ns titui t mi şcarea m e moran<li s l. ă din Trans ilvania
(1802 - .1 891) ca re a p rilejuit o impres ionantr1 so lid arizare a
român il or din toa le provin ciile , precum ~ i un pule rnic ecou
int r rnational . Mo ment nl culminant a l acţ:iu nii memoran-
diste l-a r ep rezentat declara i.ia e n e r g i că, h otărîtf1 rostită de
dr. Ioa n Ha\.iu la procesu l memorand i ştilor de la Cluj (mai
1 8~M), la care reg imul oprimator încerca zadarn ic să judece,
sii run ă în di scuţi e însăşi ex istenţa românilor; dar rep lica
f e rm ă a dr. Ioan Raţ. în a răsunat ca un puternic avertisment:
„Existenta un ui popor nu se discu t ă, ci se afirm<!!"
La s [îr ş i tul seco lului a l XIX- iea ~ i în ccpulul seco lului a l
XX-iea arc loc o înăsp rire accenl ua L[1 a as upririi n aţ i o nal e a
român il or din provinc iile afl alc sub d o mina~i c slr ă in ă, ceea
cc duce ş i la inl ens i[i carca s irn\.i loare a lupLei el e eliberare
na ţ. i o na lă.
Soc i etăţ i le cullnral e de p e înlreg cuprinsul p ămî ntului
ro mânesc, mari le personalită\i ale şt ii nţe i ş i cu\Lurii româ-
n eş ti - în t:runte cu Nicolae Iorga, Octavian Goga, V. A .
Urec hi a, V. L11 cac iu , A. D . Xen opol ş.a. - se af ir mă în
p rim ele rînduri a le lup te i p cnlru unita te naţionalrt .
La în cep utul seco l11lui a l XX-iea , dezvo lta rea social-
eco n omică ~ i po li t i că a ridi ca t în fa\,a na\.iunii ro mâ ne n ece-
s i tal.ea in exorab ilrt a des[iv îrşir ii un it ă ţ ii sl:.i l.al e, a e lib eră rii
tuturor prov inc ii lor rom ~rn eş ti afl ate sub s t ă p în irc străină ş i
unir ii lor cu 'Ţara. 11omunia a particip at - în Hll0 - 1918 -
la primul r ăzbo i mondial pe!ltru cauza sa dreaptă - reun i-
rea într-un s ingur sl~1l: puternic ş i ind ependent a l t uturor ro-
mfmil or. În lu pte le pentru apărarea pămîntului patriei îm-
potriva ocup an\:i lor mi li L a ri ş l i ge rmani, în timpu l primului
r ă zb o i mondia l , pentru sa lvgardarea uniLă \.ii şi i ntegrită ·\:ii
ter itoria le, oşt il e romune, masele popul are d in întreaga ţarri
au înscris la M5răşti, M5răşeşt i, Oituz ş i în mu lle a lte lo curi
pagini nepieritoare de eroism ş i abnegaţie , de spirit de j ertfă
şi patriotism fi erbinte, imprim înd lu ptei lor un caracter
popu lar n aţ. ion a l.
http://patrimoniu.gov.ro
ALEXANDRU PORŢEANU
Prrtbuşirea ţar ismului , viclor ia revolu\:ie i soc ialiste din
Rusia au răsunat ca un înd emn înfl ăcărat la lu pta pentru
realiz area asp i raţi il or de libertate ş i autodeterm inare a le
t ulu ror popoarelor lumii. Lupta p op orului român se în cadra
organi c în mişcai·ea pop oarelor pentru autodeterm in are naţ.i­
onalrt ş i în li'ilurarea d o minaţiei străine. Ea a avut un caracter
larg, burghezo-democraLi c, anlrenînd clasa muncitoare, \ăr ă­
nim ca, intelectua litatea, celela lte for\;e sociale ş i politice,
întregul popor.
în cadrul lu ptei p entru Unire a activat :;; i o pulerni că mi ş­
care a românil or din st r ă in ătale , formată clin priz onieri de
r ă zb o i , personalităţi poli li ce ş i cu I turale, mii de vo luntar i,
care s-au organizat în comitele naţionale, în uuită p milita re,
au publicat num eroase reviste , gazete, broşuri , a u mobilizat
opin ia publică inle rn aţ ională ş i cercurile polili ce i11flu ente
a le vremii în sprijinul cauz ei naţiona l e româneşt i (în Rusi a,
Fraff\:a, Italia, Anglia, S .U .A., Suedi a ş.a.) . Prinlre fnmtaşii
acestor acţ.iuni: Octavian Goga, Vasile Lucac iu , Trai an Vuia ,
Take Ionescu , Vas ile Sto ica, dr. I. Cantacuzino ş.a . Volun-
Larii ard elen i au participat la luptele de la Mărăşeşt i.
Pr imul m oment dec isiv, care a deschi s ca lea v icto ri oas[1
a lupte i pent ru Unire, a fost isto ri ca d ec l araţ i e de autodeter-
min are a n::rţ iunii romun c din Trans ilvan ia de la 18 octom-
brie 1918, rostită în chi ar in c inta Parlamentu lui de la Buda-
pesta - simbol a l opr im ă rii n aţ i o n a l e - de ci\t re deputatul
Alexandru Va id a; a ceastă d e cl araţ i e fusese re dacta tă de
Vas ile Go ldi ş ş i ap robală de Comitetul Naţional Ro mân în
şe d iffţ a de la Oradea din J 2 octombrie . „ Pe temeiul dreptului
firesc că fi ecare nafiune pouie dispune, /! o lări s ingură ş i liber
de so arta sa, na(izmea românei din Trnnsilvania doreş te să f'ac ă
acum uz de acest drept , ca liberei de ori ce înrîuriri s tr ăin e s<I
h o tărnsc ă singurii aşezarea ei pri.ntre nafiun.ile libere, precum
şi stabilirea leg ăturilor de coordona re a ei cu ce lelalte naf iuni
libere. Organul naţi o nal al na(iunii române nu re cunoa ş t e
î ndrep lăf i rea aceslui parlament ş i aces tui guvern scl se considere
ca reprezentanle ale n a ţiunii rnmiine, ca sr'l lloaW reprezenla
la conwes ul genern l de pac:e interesele nafiunii române, ciJci
apărarea intereselor ei - naţiun ea română o poale în credinţa
numai unor {ac/ori designa(i de propria ei adunare naţional ă .
A rarei de organe le deler1a le de ad Ll/1 area n afion a l ă S(/11 alese
din mijlocul să u , nimeni nu poa le fi îndre ptăţit se'i tr ateze ş i
s<l h o l iirască în treb uri care se refe r ă la sit ua/ia politicll a n a.li-
uni i române. Toa te deciziunile care s-au lu ai ş i s-ar face fără
aprobarea acestor organe, le declarăm ca nule şi f'ără valoare,
care nu le agă întrn nimi c: nafiunea ro mână. Nafiunea română
care trlii eş te în monarhia austro-ung anl aş teaptă şi cere - dupll
multe su f'e rin!e de veacuri - afirmarea ş i valori zarea dreptu-
rilor ei n es lr ă mutale ş i inali enabile la deplina 11ia(l1 naţională" .
Era firesc ca o asemenea dr c l ara~ i e să procl 11 cr. un mare ecou
în toate cercu rile po lit ice inlrrne ş i externe, precum ş i în
op inia publi că a ep oc ii. Această hot ă rîre i sto ri că va fi trans-
pusă în r ea li tate pr in cursul irez ist ibil al luple i m aselor
popu lare pentru U nirea cu 'Ţa r a .
În n oaptea de 30/31 octomb ri e izbu cnea rcvo.l u ~ i a bu r-
gh ezo-de m oc ra t i că, iar în dim im·a·\,a z ilc i el e 31 octombrie
lu a fiinţ ă Cons iliul Na·\ ional R omân (devenit c îteva zi le m a i
Lîrz iu Consi liul Naţ.iona l R om ân Cen tra l , cu sed iul la Arad).
E semnifi cativ faptu l că nrnnifestul care an unţa acest eve ni-
ment a fost publicat într-o e di ţ i e specia li'\ a gazet e i soc ia li ste
r o mân eş ti „A d e văru l ", pr im ul orga n de presă a l Cons iliului.
E l era infrl ul at „H evohr\:ia a învins". După cc arăta d'1 „E uropa
es te în flăcări. Popoarele subjuyate au scu turai jugul robiei de
clascl. ş i de rasă . Epoca apăsăr ii naţi o nal e a /r ecul ş i toate popoa-
rele dispun lib er de soarta lor", manifestu l trecea în r evi stă
s uccese le lupte i de elilJerarc na ţio n a l ă a popoarelor din fosla
m onarhi e ş i preciza: „Românii din Ungaria ş i Transilv ania
şi-a u w nsli luil Consiliul Naţiona l Român ca uni cul for care
reprezinlcl ooinfa popornlui rom1în .~i se bazeaz(t pe lib ern hulii-
rîre asigurnliî de curentul uremii ;~i de uoinfa popoarelor lib ere.
Trup ele român e, prin delega/ii lor , s-au allllural Consili ului
Naţional Român , în care îşi vor trimite exmişii (reprezentan-
ţ:i i - n.n.) lor. Consiliul Nafional Român al n aţi unii române
clin Ungaria ;~i Tran silvania s-a constit uii la 30 octombri e (st il
n ou) 1918, din exmiş ii Comi tetului parliclului naţional rnmân
şi din exmi ş ii Comitetu lui central român al .Partidului social-
democral din Ungaria.
Jixm(~ii Comitetului partidului naţional romiin sînl unnă­
torii: T eodor Milwli, Vasile Goldiş, Alexandrn Vaida, Ş t efan
Cicio-Pop, Aurel V lad, Aurel Lazăr. Exmi.~ii Comilelu lui cen-
lrnl al Partidului social-democrat sînl um11/lorii: Ioan Flueraş ,
Iosif .Jumanca, Enea Grapini, Bazil S urdu , Tiran A lbani,
Iosif R enoiu.
Consiliul naţional rumân sl<l pe baza prinripiaW a lib erei
di spo ziţii asupra sorţii lor a nafiunilor , pri11 cipiu fi x at de pre-
zidentul Wilson ca o co ndifi e a păcii lumii şi primii alîl de par-
tidul najional român cîl şi de partidul social-demo crat ş i rccu-
nosw l din partea r epr ezentanţ e i oficiale a monarhi ei ş i a Unga-
ri ei, de asemenea ş i de Consiliul najional maghiar. Ca najiune
lib erti dorim să ne î nloui1răşim în [răf eascr1 armoni e cu toa te
ce lelalte najiuni lib ere". (semnează) Cons iliul Napona I Uomâu.
Lupta p entru U nire lua, aşadar, un caracter revoluţ:ionar
ce se va m a nif'es La ca ata r e în tot cursul lunii noi embri e 1918;
totodată, ea avea în că de l a încep ut la rgi reve rbern\: ii inte r-
na\:io na le .
P c înLrcg teritoriul T rans il van ie i s-au format co ns ilii
jud eţe ne , loca le ş i gă rzi na\: iona1c , ca organe a le une i la rg i
miş că ri r evo lu ţiona r e burg h ezo-democrati ce, care act iva u
sub co nducerea Co ns iliului Na\:ional Român Central. În mani-
festu l lansat la 7/20 noiembri e 1918 , pentru pregăt irea m a rii
adunăr i d e la Alba Iulia , se arăta: „Mersul irezistibil al civi-
li zaf.i ei omeneş ti a scos şi neamul nostru românesc din în lun e-
ricu l robi ei la lumina co n.~ liinf ci de sin e [ . ..] vrem sil lrilim
alllluri de ce lelalle na fi uni ale lumii, li beri şi indep end enţi " .
Hotărîrea i sto ri că a U nirii a fost luată într-o atmosfe ră
ele pute rni c rnL uz ias m d e căt re Ma rca Aduna re Naţ:ionarn
ca o rgan politi c r eprez entativ a l întreg ii n aţ: iuni române din
Trans ilvania , formată din 1228 deputaţ:i a l eş i prin voL unive r-
sal de către cer c uri Ic electora Ic sau clescmnaţ: i de to<1 Ll' i nsti -
tuţ'.i i lc româneşt i din Transilvani a . Adunarea populară a ce lor
pesl.l' 100 .000 de români, veniţ i clin toate păr\: ile, <1 primil
h o L[1rîrea Unirii eu însul'l eţ: ire de nede sc ri s, ca ş i adun ă ril e
loca le ale cel o r rărnasi acasă.
J\l ă Luri d e c unosc ~1\. i oa meni politi c i şi frunta ş i ai mişdrii
na\:ionalc ca Gh. Pop ele BăseşL i , Vasil e G o lcli::; , Alexan-
dru Vaida, militanţ: i ca dr. P etru Groza, Em il Tsa c, repre-
z c ntanţ:i ai bi se ri c ii etc „ au parti c ipat ş i 150 de tlc lcga \:i
a i soc i a l-democraţie i române, rcprez c ntînd aproape 70.000
d e munc itori o rganizaţi. „A u rilmas înlip<lrile w litere de aur
în marea carte a istori ei pairi ei - s ubliniaz[1 L ova ră ş ul N icolae
Ceauşescu - aceste wvinle ale Rezolu li ei de la A lba Iulia:
«A dunarea nafionaW a tuturor român.i lor din Transi luania
şiBanal ... adunafi prin r eprezentanţii lor îndr epli'iţiţi la Alba
Iulia în ziua de 1 decembri e 1918, decreleazcl unirea acestor ro-
mâni şi a tuturor lerilori i lor lowile de dînş i i cu R omâni a»" .
Cu pri lejul celei de-a 60-a an ive rs ă ri a U nirii clin 1918,
secretarul g(•n cra l a l partidului , Lova r i'işu l N ico lae Cea uşes c u,
arăta : „Desfăşurar ea evenimentelor islori ce demonslreau/ în
modul ce l mai categori c faptul cc/ Unirea nu a fost efec tul un ei
înlîmplări , rodul un ei simp le conjuncturi favorabil e sa u al înfe-
legerilor inlervenile la masa lralaliuelor , ci rezultatul luptei
h oiă rîloare a ce lor mai largi mase ale popornlui , w1 aci de pro-
fundă dreptate nafionaill , realizarea un ei ·, concordanfe legice
între realii alea obiectiv(( şi drepturile inali enabile ale poporului,
pe de o parte şi cadncl najional cerni w s tring enţă de aces te
realităţi. Tratatul de pace închei al ulterior n-a fli.Cili decll sil
consfinţeasc<I starea de fapt e.xislenlti, situaf.ia creaW ca urmare
a luptei mase lor populare din România şi din Transiloania, a
întreg ului no:slru popor".
* **
P ost e ritaLca Un irii a dovedit ş i dove deş te lot mai mult ,
pe m ăs ura trecerii timpu lui , m ă reţ: i a înfăptuirii d e acum 65
d e ani , ca ra cte rul legic al fonn ăr ii ş i cl esăvîrşirii statului
http://patrimoniu.gov.ro
n aţ i ona l uniLar independent , SU \ Trn 11 român. Prin în['[tp tu -
ire a prcYccl crilor esc1rţiafr însc ri se în <1cl ul U nirii , România a
intrat într-o nouri epoc r1 a ex is tc n\l'i sa le . s it 11înclu-sc pc 0
treaptă superioa ră a a f'irm f1rii sa lt• în pl a nul n·la\iilor i 11 t·erna-
\:ionak. U nirea a av ut cons e ('inţ:e clini.re ce le mai J'nvorabilc
în toale dom e nii!(• v iclii socia le, eco nom in', p oli tice , cultu-
rale , constitu ind princ ip a lul f'al'tor clina mizan t al C'vo lut ic i
soc i e Lăţ: ii român f'~t i în a nsa mblul c i. J •ă ră rea li zarea l'adru.lui
naţ:ional-politi c unitar nu a r fi f'os L r os ibilă dc zvo lLarea <ll'Ce-
lerată a forţ e l or de prnduc ţi e - pînă la nive lul ce l mai înalL
at ins în 1938 - , nu ar fi fost pos ibil ă dcz,·o!Larea misci'irii
munc iLoreşti, re voh1ţionarc ş i d cmo cra Licc - (' a rc a rnl1~1inat
c u fă urirea Partidului Co munisL R om lrn ( 1!121), cu maril e
lupte soc ia le co ndu se d e co muni ş Li în peri oa da i11te rbrlică - ,
nu ar l'i fost po s ibil ă înfl orirea l'iir[1 rrcccclent a c ulturii na t io-
nal c, a puterii c rcatoa n • a popo rului rom â n în LoaLe d o m e-
niile vi cţ.ii materi a le ş i spiritual c .J•ăr ă Uni rea din 1918 nu ar
fi fost pos ibil ea R om â nia s ă-~ i a firm e rn al.îLa c l orven\: ă id en-
titatea proprie ş i rolul d e prim plan în promovarea un o r prin-
c ipii noi în rclaţ:iilc inLc rn a\: ion a le , pcnLru co la J10rare, pcnLru
apă.raren păcii , p e ntru n•sp ec Larea drl'.pLului Luturor s tatel or
indil'e1•e nt de mărim( • sa u for ţ[t. U nirea din 1918 a reprez en-
tat punctul dt• ref er inţ ă p e ntru tot ceea ce a urmat în istoria
poporului rom â n , pî1t ă asLăzi; ea a trebuiL să fie co n so lid ată,
clezvoltaW, co ntinuaLr1 d e noil e roq:e a le prooTes ului soc ie-
Liiţii r o mân eş ti a LrcbuiL să l'i e mai a les apărată în !'aţa tutu-
ror p c ri co kl o r ca re o am e nin\:au , a trebuit , trebui e siva Lrr-
bu i întoLd ea una af'irmată ca una din ce le mai p u te rni ~c coordo-
na te a le ex i stcnţc i n oas Lrc n<r\: iona le . L im i Le le d e clasă în ca re
au co ncl'pul Jrnrglwz ia ş i m oş ierim ea rea liz area pra ct i că ::~
cadrului s l.atnl p c de plin unitar , sînL ev ide nte; clar, aceste
limiLe au icşiL la iv ea l ă mai a les dup ă 1918 ş i nu nu putut di-
minua importanţa marii în[f1 pLuiri istori ce a întregului popor.
De a ltf\'l , dupii rnm se ştie, toate clasele ş i catego riil es oc ia l-
politicc c rnu inte resate în realizarea U nirii; ro lul principal a
reveniL \ărfrnim ii - marea majoritate a p opula\: ie i - , mun c i-
tor im ii - [or\,a cea mai înaintată a n aţ iunii - , intelectua li-
tăţii - ca re a da t l'Xprcs ie ş i a a firm at în mod tradi ţ: i ona l ,
.î n întreaga 110<1 s tr:'.i is torie n aţ: ional ă, maril e idealuri ale uni-
tăţii na\:io nall' - , cel o r mai d e se mnă personalităţ i a le luptei
pentru de sl1vîrş irea uni Uiţ:ii polit ice . M oş i erime a, a flată în
a ccentuat de clin , îş i va rcstrîngc treptat şi vizibi l pozi\:iil e
d e cla să, îndeosebi dup il reforma agrară din 1921 ş i după des-
fiinţarea partidului conservator. Resturil e acestei clase ana-
tronice vo r mai co ntinua să afecteze, într-o an umită m ăs uril
stru cturile soc ial e a le ~, ă rii , să a lim enteze forţ:d e d e dreapta '.
fiind în C<'lc din urm [1 d efinitiv înlăturate scurt timp după
inceputul revoluţ: i c i de elihr·rnrc· soc i a l ă ş i naţ: i ona l ă . Burghe-
z ia - de lonlc categoriil e (desigur, c u nuanţăril e co resp11nz ă ­
toare) - , în preajma anului 1918 ş i un a numit t imp dup ă
Unire, avea înrf1 ck îndcpl init un a numit ro l în ceea ce pr.i-
v eştc întreg irea u1Lităţii politice , în consolidarea aceste ia ,
fiind p uternic inte resa tă în rea lizarea statului naţional pe
d eplin unitar , atît din pun ct d e vede re eco nomic , cît şi poli -
tic , prin aportul eco nomi c a l t<•riLoriilor ca re s-a u reunit l'U
'fara în 1918 , prin omoge ni za rea poziţii lo r sa le f'a \: ă de pu te re,
prin posibilitatea accesu lui întreg ii burghezii la puterea poli-
tic{1 în noul ca dru s tatal. Aceste t:aracter ist ic i şi-au pus am-
prenta p e întregul proc\'s a l integ r:Ir ii ş i unificării admin istra-
tive , leg is lat ive , instil.uţ:ional e, in clu s iv în ceea ce priv eş Lc
noil e regrup ă ri pol iti cc· şi adoptarea orientări l or politice co-
respunzătoare în no ile co ndiţ: ii. Prin dialect ica evoluţi e i
soc ial-eco nomi ce ş i politice spec ifi ce din ţara n oastră, ea pi-
·ta li sm ul , orînduirca burghrză din R om ânia, îşi va aecelern
dezvolta r ea fina l ă ş i d ec i inu I incv itab ii p înă la ('p u iz a rea res ur-
se lorp rop ri i, a măs urii maxim e i d ezvo lt ă ri. R olul rundam ental
în cristalizarl'<:i acestui rcu om cn definitoriu a l isto ri e i contem-
porane l-a îndeplinit lu pta revolu ţion a ră a proletariatului
sub eo ndu ce r('a P .C .R . Docum entele d e partid - opera secre-
tarului general a l pa rt idului , tova r f1 ş ul Ni colae Ceauşesc u -
lu cr i'i ril e isto ri ogra fi e i român eşt i dem onstreazi'i cu pr<' gna nţă
fapt ul că U nirea din 1918 a însemnat o premisă i stori că ese n-
ţ i a l ă a în seş i f ă uririi Pa rt idului Com uni st R om fm.
* **
P utem sp une ast [1zi , din p ersp('C'tiva timp ului , că l'ăr ă
Unirea din 191 8 nu a r Ji fost pos ihil [t ni c i marca rcvolutie
de eliberare soc i a l ă ş i n aţ i o na l ă d ec l a nşală î n A ug us l 1944,
a că r l'i ex pli caţ i e istor i că rundamcnlal5 rez id ă în toate a cumu-
l ă ril e ca uzale din p eri oa da in terh<' li că , C<'-Ş i a u punctul d e
pornire în crea rea ca drnlui stata l pe deplin unitar. Aceasta
dove d eşte, o dată mai mul t, co nlinuilatc:i procPs ului istoric
ascendent a l socielăţ". ii româneş li , acce lera rea sa c·o ns iderabi l[t
în epoca c onte mp ora n ă, d ezvolta rea conlinu [t :i lradiţi il or
revolu t iona re a le pop orului româ n.
Cea dintîi h otă rîr c e n erg i că a rrYo lu ~ i<'i de e libe rare na ~io ­
na l ă ş i soc iaHi, a ntil'a sc ist ă si a ntiimp e ri a li stă - întoa rce rea
a rm el or împ ot riva h itl eη is1;rn lui - a asigura t a I unga rpa rn-
trop itori lor fascişt i ş i eliberarea te ritoriului ornpat dl' hor-
thy şt i , :mularl'a odiosu lui di cta i de la V.iena . D up ft an ii ra re
a u îns(•m1w t C('a m a i g rea p eri oacl":'i din isto ri a nat iona lf1,
popo rul rom â n în rrunte c u comuni ş Lii <1 înscris una din cele
mai înillţ: ătoan· p:igini în a naici(• Juple lo r sa le 1wntr11 libe r-
tate ş i drepta I:('. Izh î ncl a i ·tor ic[t :i r e v o l11 ţ iri car(' <1 drst his
·O nou ă e r ă î n is loria pa tri e i m1N1 la ba:a ci , ca lnloldeauna ,
1111ilalea naţi o n alii , ridicată la 1111 ning va lor ic superi or c[('
parlid. Tratatelr d e pace , ca re a u pc cC' tluit înrlw i(' rca cele i
d e-a d oua rnn rl a gra ţ ii m ondial e, a u consl'inţ. i t p entru a doua
oal'll, juste\:ea ap ci rtenen(:e i Transilvnnil'i Ia s la t.ul na\.iona l
unitar, s uveran ş i indep endent român. Tnteg rit·at en Lt• ri to ri -
<il[t a patrie i, unilatca de vo inţ [t a înt.r('gul11i popor , indepen-
d e llţa ş i s uveranitatea d e stat ş i-:t u impus î n a nii soe ia I ism ului
nu numai tă ri a intang ibilit il\:ii , a in v i o l ab ilit ă ţii lor ca al ri -
hule ({c[initorii a le st.at ului soc ia li s t, c i a u dobindil. se nsu ri
incomparahil ma i prorunde, ma i înalt(' l'a\.8 de perioa da inler-
lwli că, î n Loate pl a nuril e vie\.ii soc iale : în crea rea , co n oli -
darea irevers ib il i\ şi co ntinua d ezvo lt.a rc multilal.C'ral ă a cco-
nomi C'i soc ia li ste - t emrlia r e a l ă a depline i ega li tă\: i in drep -
t uri a t ut u ro r fiil or patri e i, ff1ră d('oseh ire dr n aţ i o n a litate ,
î n crqtc rea fără precedent a nivelului de• trai a l înLreg ului
popo r , în pnrti c ipan•a sa co nşti c nL ă la ('O ndu ce rea soc i etă ţii ,
in neînct'lata d ezvo llare ş i p e rfecţio nare a s istem ului nostru
p oliti c, a d cm ocra ţ: i e i soc ia li ste, î n înrl orirca - el e asemenea ,
făr[1 prcce denL - a vicţ".ii noastre spiri t ual e, a cullurii na ţ, i o­
na le , a puterii de ('rrati e a ma se lor. iar ca un co rola r firesc,
·('a o refl ect.are a înlreg ulu i proces n· Y o lu ţ i ona r am intit. - în
c r eşte r ea , ca ni c ioclaUi pîn[t ac um , [t conştiinţ"ei soc ial e, a
co nş tiinte i n a ţ: i ona l e, r e , ·o luţi o n arr , în afirmarea puterni ci'\
a uni tăţ ii na \: iunii noastre sor ia li s le. Pc acea s t:'i lrnzu , gî ndi-
rca soc ial-p olii ieă româ neasc[t a zil el or noa s tre a at in s culmi
n e bănuit(' ni c i chiar la începutul r evo lu "ţ: i e i , s int.et izînd , la un
înal t ni ve l d e resp o nsab il ilate p e n t ru dest inele pat.ri c i, între-
g ul tezaur a l trad iţ: iil o r noast.re istori ce, r cv oluţ: i o nar e, ceea cc
as i g ur ă ş i desc ifrarea p erspc•ct: ivcl or , a drumului n oslru către
v iitorlll comunist a l tă rii , inclusiv depftşir e a unor grc ut ă\; i
generale d(' imp actul unor fa ctori (•xtemi. Exp resia cuprinz ft-
loare, pr o rund ă ş i de la rg or iz o nt, el e ine stim a bil ă va l oa re
pra ct i că, a g îndirii soc ial-p oli tice r o mâneş ti contempora ne
o reprez int[t vasta op er :i a tovarăş ului Ni colae Cea u şescu.
N um a i dalorilil v icto riil or isto ri C'e a le poporului rom ftn în
('O nst ruirca soc ia li sm ului a d cvrnil p os iliil ii. a l"irm a rca H. omâ-
niei soc ia li ste p e pl a n in t:crna\:io nal la cel e m a i înalte cote
va lorice, mora le ş i pol ii ice, în primele rînduri ale lup tei
popoare lor p e ntru liberlale , indrpcnde n\:[t , pent.ru dreptaLc
ş i progres, p entru colab orare ş i p a ('c , P(' nl.ru pre întîrnpina rea
unui n ou conflict mondial.
R eîntorcînclu-ne în t imp , putem rea firm a cu spor ită mîn-
drie patrioti că, comunistă, că ma rea U nirea clin l918 rămînc
de-a pururi în is toria româ n ească drept ja lo n principal, unul
http://patrimoniu.gov.ro
din t re m oment.e le ce le mai luminoase al e vi eţ ii nepieritoa re
a a cest ui popor , a că rni str[t lu cir(' se proi ectea z ă la inl'init.
R ăm î ne to('ma i elf' aceea ca o îuda tori re sac ră a tut uror gene-
raţi il or ele a se lumina pururea la a ces t inepuiz abil iz vor de
în văţăm in te al e Lrec utului ş i p rez en t ului.
* **
Cum es t.e firesc, un moml'nt ele al.a re dim ensiuni ş i r eve r-
b c raţ: ii în t imp ne-a Jrtsat o impr es i o nantă moşte nir e istori o-
g ra l"i că, do c um e ntar ă, ce se cere neî ncetat îmbogăţită. Tot
astfe l sta u lu cruril e s i în ceea ce p ri veste r efl ectarea m arii
înfăptuiri islori te ele'acum 65 d e a ni în' muz ee , g rija p entru
conse rvan' a ş i spo ri rea patrimoniului cultural naţional , a
monum entel or istor ice ş i a rt ist ice legate ele marel e evenim ent.
Este un adevăr unanim rnnoscut că toate aceste m ăr tur ii a le
t rec u tului , sau a le JHe·ţ uirii acestu ia, sî nt m eni te a îndeplini
ne înceta l o func·\,ic creatoa re, s limulatoare, nu num a i în plan
c ul t ura l- şt iinţ ifi c, c i încl('osebi în acela edu ca tiv d e ma să ,
al c ul t ivării patri ot ismului , mai ales în r înduril e tinerel or
ge ne rnţ ii , prin aq:iunea coo rd o nată - ş i d e o ca litate tot m a i
lrnnă - a tutu ror fa cto rilor impli caţ i din dom eniul politi co-
idl•ol og ic , cul tura l-edu ca t-iv, din învăţă mînt ş i şt iinţă. Eva-
luînd acest adevă r ş i în persp ect iva devenirii , a d ezvoltă rii
sa le, putem aprec ia ci:'! acesle nobil e Jun cţ: ii form at iv-educa -
t ive îş i vor spori neîncetat m e nirea ş i co ntribuţ i a lor la mode-
la rea om ului , a co n şt iin"ţ:e i rPvolul io na rc, ceea ce in c umb ă
de p e acum o răsp und e re deose bi tă . in privirrţa muz eel or ş i
easclor m rm or ia ie s-a u ohţ inu t r ea li zăr i de seam ă . „Marea
U nire" este prezc nLă în toate maril e muz ee a le ţă rii; d es ig ur
este ş i va fi întoldca una loc mai mult pentru îmbogăţirea
muzeisti că. a aceste i pa gi ni memorabil ' a istor ie i na ţ i o n a l e,
1w n tr u rel'l ecta rea e i ma i nu a nţată, m a i dif e r e nţiat ă . AvC'm
un M uze u a l U nirii la Alba Iuli a a l că rui prol'il df'di ca t U nirii
din 1918 este opera an il or soc ia lism ului. A rost d est inată c ir-
cui t ului muzeal Sala U nirii , is tori ca sa l[1 a roste i Caz ine a
ofiţ,e ril o r din cetatea U nirii unde s-a întrunit Marca Ad una re
Nat iona l[t, orga nul poli Li c rep rczenta t iv ca re a hot ă rît „U nirea
pe vecie cu România" . Au fost r esta urate alte m onu-
m ente ş i create unele noi - în primul rîncl sta tuia lui
M ih a i Viteazul - în complex ul muzeal d(' la Alba Iuli a ş i
în a lte l oca li tăţ i clin ţa r ă (C luj-Napoca, Oradea, SL Gheo rg he,
Ara d etc.) . Muz eele ş i casele m emori a le s-a u bu cura t ş i se bu-
cură şi t' ie d P ate n ţ i a c uv e nit ă (casa m emori a l[! „A urel Laz ă r "
din Orad ea - d eoca mdată marcată num a i prin tr-o pla cf1
comem orat iv f1 - , Casa m em o rial ă a M ureşe nilor din Bra şov,
Casa memorial ă „E mil Isac" din Cluj-N apoca, Muz eul „Octa -
vian Go•Ja " d e la C iu cea, ('asele memorialr d e la Ş i şeşt i ş i
B[t seşt i , lega t e d e num ele lup tăto ril o r Vasil e Lucac iu ş i Gh .
P op dr Băseşti ş i a ltele) . Aradul aşte a pt ă încft să Ii e împodo-
bit cu lă caş u r i d emne de rolul s~i u în înfăptuirea U nirii (pa la-
t ul „Tribune i", a l „Românului " , sediul Cons iliuiu i Na ţ i ona l
R om ân Centra l ş .a .). Nu numai oc hiul , c i în primul rînd min-
t ea ş i co n şt iinţa cet ăţea nului R omân ie i soc ia liste s-a u ob i ş­
nuit a întîlni în num eroase l oca li tfiţi a le tă rii o se ri c d e monu-
m enle, mai vechi sa u mai noi , d edi cate - d e pild ă - inde-
p end enţei , primului ră zboi mondial sa u revo lu ţ i e i d e elib erare
soc i a l ă ş i nation a l ă . Da că în p eri oada inte rb e lic ă ol' i c i a li tăţi l e
vremii nu a u avut s ufi c i e ntă g rij ă pentru ev ita rea une i an u-
mite slc reot ip ii a m onum en te lor d e acest gen , îndeosebi în
l oca lită\. il e rural e, ar fi oa re atît de g reu ca astăz i , cu res urse
m aterial e şi m a i a les morale loea lc , nu n ea p ă rat cosLisitoare,
să presăr ă m p e înt ins ul patri(' i m onum enlc a le U nirii? Dar
un marc m onum ent a l U nirii în Ca pitala lă rii ? Tot astf<'l în
Banat - lc1 Timişoara , Lugoj, Caransebeş, Orav i ţa ş . a . - , în
Huned oa ra - la Petroşan i , Orăşt i e - , în Bihor ş i M ara mur eş ,
în Sătma r ş i Să l aj, în Ap useni ş i în Tara Ilîrse i, la Făgăraş
ş i S ibiu , în Mureş ş i la Bistrq: a -N ăsă ud , la Turda ş i S ig hi-
şoa ra , la Med i aş, Top liţ a ş i R eghin etc . e le. - ad i că în toate
cele patru zări a le m a rii ce l ăţ, i istor ice a nea mului românesc
care es lc Transilvania. 1n întinsa zon ă exlraca rp at i că - nu-
cleul politi co-istorie în jurul căru i a s-a r ea liz at U nirea -
posibilită ţil e erea-\.ic i monum enta le ş i muz e ist ice s înt to t
alît d e ·rnt iuse. D esigur , unele impli că eforturi mater ia le, nu
se pol rea liz a toate dintr-o dată. A nu uita îns ă ni c i odată
această îndatorire faţ,ă d e îna intaş i , raţ; ă ele noi ş i faţ ă d e vii-
torime rrirnîne una din coo rd onat ele moral e ese nţi a l e a le p oli-
licii noastre culturale, ale socialismului.
 CONSERVARE-RESTAURARE
DE LA RESTAURAREA URBANISTICĂ
LA CREAŢIA URBANISTICĂ CU CARACTER SPECIFIC*
- - - - - - -- - -- - -- - - -- - - - - - - - - - - GHEORGHE CUIUNSCJII-VOHONA
R e~tnumrea
ŞI 11011.
ca reglementare a imui raport între vechi
R esta urarea s-a ni:iscut ca o tc hni\' ă d esti na t ă s ă conserve,
adică să întreţină, s[1 r epare ş i să consolidez e m onum entele .
Dup ă sta bilirea acestei prime relaţ.ii, tehni ce, <·u obie\'Lul ,
evo lu ţ i a r esta ur ă rii cfrtre coll st ituirra unei şL iin\ c :1 fos t un
proces lent ş i contradi ctor iu . Rudimente de teorie , ap[1rute
p c baza une i practici empiri ce, maturate sub înrîurirea ci im a-
tului spirit ul al v remii , a u da t r esta ur[1rii ca racterul unui
ansamblu d e operaţ. ii tehnicr s us\:inutc d e un s iste m de impre-
sii cul t urale, lipsit d e stab ili tate, s upu s unor rev izu iri peri-
odi ce. La rîndul ei, tehnica resta uri:ir ilor 11u a <'Voluat ditrc
o tehnologie proprie, lip s indu-i inte rfere nţ a s istem atiz atoa re
cu o şt iinţ. ă const ituitu, c i mai (' Urînd C'ătrc o parakhnologi<'
cu caracter et erogen d ec urg înd din alte ş t iinţ c \'a arheologia ,
co nstr u cţ iil e, fizi ca ş i chimia .
Totuşi, din mom entul d eb ul.ului resta u rării , la începutu l
secolului a l X I X -iea , ca intervcnţ.ie d elib<'rat[i . eu prilejul
sa l vă rii ş i rea bili tă rii unui uria ş patrimoniu a rhitectural ,
eleme ntele teoret ice cri sta liz ate au ge nl'rnt prin a!' umul ar e
ş i sa lt uri o succesi une d e conccp \.ii , doctrine, şco li al e c[1ror
precepte, preluate cont inuu pe un plan supni or , au st imul at
proces ul progresiv al g îndi r ii în acest do11wniu . Teor ia restau-
r ăr il or însă nu a făc n t ÎJH'Ll suficient ni c i s ub aspc!'tul auto-
definirii sa le în rapo rt c·11 aH.c' d ome nii a le ş i iinteJor tehni ce
si soc ia le s i nici în ceea C<' priv<' ste ev ickn1 i('l'<' a s i formaliza rea
~m o r st ru ~turi (const:rntc del'iuibil<- tl'Orc·tic), co;1di\ ii necesare
p ent ru ca un domeniu să capete s ta tut d(• şl iin\[i.
Stad iul actua l a l acestui proces d(• const ituin· permite•
consi d erarea restaurării ca una dintr<' dis!'iplinele lehn ici lor
sp iritua le care t inde s5 se contureze !'a o şt i in\ [i soc ia l[i, deoa-
r ece se raportează la un domeni11 rcprezentînd un act d e inst i-
t uire umană, totodată ca o şti i nţă socia l[t de rang interpre-
tativ, datorită ponderii importante a component.clor sa le s u-
biective. Practi ca ş i teoria rc sta m i:iril or permit dega.i.ar ea
unui ş ir întreg de constante c· 11 nn grnd de sta bil ilaie rel at iv,
r epreze ntînd principii , concepţ ii ş i norme, trad i ţi i şi olJice iuri ,
http://patrimoniu.gov.ro
practici d e l:1rg[1 r[isp îndire, m e n tclli Uiţ i , prejudcei:iţ.i şi feti-
ş uri c ircum scr ise m ed iului cul t u ra l a l fi ecă re i epoc i, conjunc-
turilor sp i rit uak , I iniil or d irc c toa rc cc acţ i oneaz ft în ideo log ic .
Aceas t ă sil.uan' a domeniului rcslcniri:ir il or p c pa li erul
subi ec t.iv a l practicilor soc ia le exp li că ş i sc himb ă ril e rad ica le
produse în evolu\:ia eoncep\:iil or, ş i reconsid erările periodice
a le unor proc eduri co ns id erate prrimate, ş i co nfruntăr il e v ii
între !;iCo li ş i pcrsonalit[iţ.i care, toate, duc la o diversifi ca r· a
practicii r es la urii ril or în pofida te ntat iv el or un or documcnLe
normative sa u a un or d ia rte inl'ernationale (expres ie a nevoii
de obieet iva re a proces ului de resta urare) de a alinia demer-
suril e, a intrnduce „o rdine", a sta tua norme universa l vala-
bile.
Aflîndu-ne în fa \a unor abo rd ă ri di stincte, survenite cu
prilejul res l.;.1ur[1rilor postbelice din ~ara noastră, care, deşi
se excludeau n·c iproe, reclamau fiecare o poziţie co nsecve nt
ştiinţific[! , avînd de daL r ăsp uns şi neces ităţ ii de a furniz a
învă ·\[imîntu lui U<' specia litate nu n111:nai o isto ri e a concep-
ţiilor ş i o dezbatere d e idei ilu strată prin a na li z e de caz, dar
ş i o disciplină s ln1 cturat ă ne-a m st r ă dui t d e a d espr inde
din proces 1il d P n •s laurn re lcgitii\:i care, indiferent el e poziţiil e
teo reti ce ş i d e exper ien\:a practică a r esta urator u I u i, să- l ob l igc
să aq.ioneze într-un s ing ur Je l posibil. E fortul d e cluratii ,
dep us în acest sens, ne-a condu s la ev iden\.icrca une i singure
constante , unei s ing ure comp onente ob iective a proces ului
d e restaurare: inclt>pendent d e voinţ'a sa în momcnlul în ca re
rcstaura ·1or11l inlnvine as upra unui monument , ci solu\:ioncnz[t
un raporl între vC'e hi ş i nou.
Aceast ă constatare· ne-a condus Ja d efinir ea l'<'sLaud1rii
ca o r(•gk m entare spec ifică a un u i raport între vL·c:h i ş i nou ,
în care ve\' hiul este r eprezentat d e subs lanta o ri g ina l ă a
mouumcntu lui , ia r noul de substanţa in c lu să d e restaurator
în operă . Aspectul cantitaLiv a l raportu lui între vechi ş i nou
clcfinc ştc, în ord inca crescătoare a in tervenţ i e i substa n \:e i
noi , nal ura lucriirilor d e r esta u rare (elib era rea, r eî ntregirea,
rcco nst it uir<'a ş i in ova[ ia) , iar aspectul ca litat iv, poziţiil e
teo r<'li ce ~de di vl' rse lor ~co li (ca d e pildă: ce riffţa co n servării
2
l.J 11 mod rr onat el e a î11\ elcge
vn loril' icarca monumentelor c u carac-
ter dr unicat a condus, î n a doua
jumă t ate a seco lului trecut, la dega-
jarea Domu lui clin M il ano (1) şi a
cated r ale i NOtre Dame cl in Paris (2)
în sensu l d cmo lii rii arnlJinn\c i lor
co nstru il e co 11 sti l11i lc istorir.
* Tcmft distinsă Ia cca d e-a
doua B i enală mondia l ăel e arhi-
tectură, INTERAHCI-1'83, de l a
Sofi a , c u premiu l pentru teor ie şi
cri ti că ti c a rh itectură .
 -·--···

111 proce s ul r c c o n s Lru c~ i ci posLb c li ce a oraşe l or, para le l cu r cco n sli -

tu iri id en Lk l' , s-n co11turnt 111 clodoJo g i,1 r ccons Lr uc\ il' i s cl ccl i ,·c.

\' J\HŞOV I J\ . Jl ccon s lru c \ie se l cc Li vii a in s ul e i din inLl'l'iorul pic\ei

ccnLralc a ca rti e rului owc M iasLo ( 3) şi a arLcrei No w.v Sw ial (4) .
4

t·uLuro r c lape lor ex iste n-\.c i unui m onumcnl sa u co ns idera rea
une i c lape ca optim ă , a r e întreg irii v izib ile sa u inv iz ibill' , a
urmări ri i une i uni tă'ţ i s lilist ice sa u plastice) .
H.ap o rlul între vec hi ş i nou co mp o rl ă cî lc va Lrcple difl' -
renţ i a Le interve nind înL re co mp onente le orig ina le păstralc
a le unui m o nument ş i ce le ca re r <'p rcz i11Li:'1 rl'inLreg iri ş i rc-
const iLuiri între compone n tele isto ri ce co nsc rvaLl' ş i resta ura-
t e ş i ce le ca re sî nL creaţ ii.l e res la ura l orului , induse in rompo-
nen\.a m on um e ntului în proces ul va lorifi d rii sa le. înlrc m o nu -
m enl ş i amb ian\:a sa co n s truilă arJat{t în co nlinu ă Lransfor-
m a rc , înt re to La li Lalea monum e ntel or di[uzale în s il sa u ron-
tituincl zone înch cga le c u caracln is to ri c ş i no ii(· ca rLi C'I'<'
a le a~ezăr ii .
Concep e rea resta ur ă rii ca o r<'g lcrn e 11 Larl' a rap o rLu I u i
între vechi ş i nou p e rmite slru c lurarca d isc ipline i ca un s is-
tem car e i nclude o fund amentare i slo ri că , o us lre d e n oţ: iuni
ş i caLegorii cu ca re o p e reaz ă, un C'Omparl itn l' nl teo re Li c ş i
unul m etodol og ic, p ri v ite, p c d e o parL<', ca o îns umare a
expe ri e nţ e i , pc de a llă part<', ca un proc<·s de •labora re ele n o i
teze teoretice ş i metodol og ii . P rez(·nt ul d<'mcrs v izcazi:i acesL
din urmă aspect.
Geneza unei di ci11line de gr:mi!:l între rnstaurnre ş i siste-
matizare : res taumrea urbanis til·:I .
Preluînd ideea <l'encroas[t, fund amc nlată de Revo lu ţ i a
fra n ceză, a păstrftrii monum entel or eulturii t rec utului , seco-
lul a l X IX- iea a a du s o co nlribuţ: i e extrem d e bocrată în
d omeniul cvo lu\:iei co n cepţi ilor ş i metodologii l or de restau-
ra re a m o num e ntel or, fără a r e uşi si:'t rea li zeze pasul d e l a
co ncep e rea ca m o num enL a ob iec lului izo lat, l a atribuirea
aceste i ca li tăţi un o r a nsa mbluri urba ne zone, centr e ş i chiar
oraşe întreg i. Sta Lutul de monumcnl isto ri c, acorcl aL iniţi a l
numai vesL ig iil o r a nLi c hiLă \. ii , a fost ex lins t reptat asupra
întregului patr imoniu a rhiLceLura J, indi fe rent de datarea şi
st ilul c l ă diril o r , ri:irnînî nd însă limilat numa i l a ope re c u
ca ra cte r d e uni ca l.
Exacerb a rea imp ortantei monumentelor de prim rang,
co ns iderate izolat, co n c r et iz a lă în preocuparea de-a l e restaura
ş i pune în va l oa re, a condu s, în cu rsul cele i ele a doua jumătăţi
a secolului a l XIX-lea, l a înl ătura rea amb i anţe i istor ic
co nst itu ite a uno r monumente rep reze ntative pentru a crea
în jurul lo r spat ii amp le, o rga niz a Le în scopul as i gurăr ii per-
ceperii monumentelorîntr-un fel, considerat eronat mai favora bil.

\'J\HŞOV J A . ln ci nLn d e zidu r i. d t·111 011laL:I d l' a11Lor iUi\ik ora ~ ului ln seco lul a l XV IIl-l ca, 1·cco n st rui Lă după doc u m e nLc ar h eol ogice şi
iconografice concom it c11L cu S t:.1n· J\ li ::isto (5).
GDAN I<. F::i \.adclc rccons Lruil l' , o ri c ntaLc d lre U lil:a D lu ga , ln s p n Lc le că ro ra s- a u cd il'i cat l o c uin ţ e de caracte r co nLcmpo r ::i n (6).
DUDA PESTA . C l ăcl ir c - p l ombii. in vccl1 ca cclaL c a B 11rl c i, lnsc ri s:I in volum et ri a masivu lui co n sLruiL is Lo ri c(7).
VA I .';)OV TA. N ucle ul 111 ccli evn l Sl::irc Minslo rcconsLr11iL icll'nlic (S) , avl 11 d la poale le s::i lc ca rti e rul l\'[ a ri enslaclL (9) , reconstruit sc lecLiv, p er-
cep tibil co n com it c11t c u vec hiul ora~ .

5 7

1tl I

8 !l

.:1
"

http://patrimoniu.gov.ro
 În acesL sens cs le dată ca l'Xem p lu crearea unor ampl e spal ii
libere olu"ţionalc arhilctlura l în .iurul Domului got ic din
Milano sau în f:r\:a Cate dralci olrc Dame din Par is, prin
sacrHicarca unui fond conslr uil , de importanlă is tori cii, ca re
consL iluia mnbiall'!a aceslor monum(•nle. 1n mod s urprinză­
tor, tocma i Cam ill o Boito, fondatoru l coneepl ici, is t.ori ce" cfc
resta urare, arh itect neogotic pr in fo rm a\ ia sa, a rol cel ea rc
a elaborat un proiect p cn lrn pia1a cc urma sii ia na ş len· în
jurul Domu lui clin M il ano, în sl ilul pc c·arc-1 prol'csa , fii nd
însă înfrînt la l'Oncurs de cătr e a rhi t•l' tul lcnaoni , a uto r al
unei sohr\:i i plastice cu carac ter cclecl. il'. Dărî m a rra unor
consL rucţii m edievale clin care a rez ultat spa\iul amp lu d in
faţ.a parvis-u lui caledra le i par iziene a fosl legală de• lu crări l e
de urbanizare a oraş ului (1852-1870), sub di recţ i a baronu lui
Jiaussmann , înt.r-o v reme cinel V ioll cl-Lc-Duc rcslaura bise-
rica. Cu tot ca ra clerul eronal al aces tor inlcr vcn( ii , l'le mar-
c h ează apariţia ideii reglementăr ii raporturilor î nlre monu-
mente ş i mediul l or amb iant ca o componl'ntii a v alorifidirii
aceslora.
Dezvol tarea oraşe l or europene la : l'îrş i lu l seco lului al
XIX-I a ş i începutu l secolului a l XX-iea, nu a fost favora-
bi l ă conservării cart iere l or islor icc . Alunl' i cinel fond ul l or
construi L nu a fost demolat pentru a face l oe un or ('()flStrucţ. i i
noi ele a u cedat, parţ i a l sa u integra l , Juncţiilc obş t eşli pe
care l e îndcpl in ea u od ini o:nă un or noi ansamb luri repre-
zentative. CîLcva decenii au treb uit să ·treacă prntru ca, în
1931 , Charta de la Atena, primul document inlern::r\ ional cu
caract r normat iv în domeniul restaurărilor , să enun\ e Leza
respcclăr ii fizionomici ş i ca racteru lui vechil or o raşe, în-
deosebi în zone le unde se află monumente a !' ă r or amb i an( ~i
trebuie să const it uie obieclul unor prrocupări spec ial e de
conservare şi resta ura re. ' c conlura , aşada r , idcen ră monu-
menle le is torice , s ub aspectu l pe rceper ii l or l'. Lei ice Lr ă i esc
în slrînsă l egă tură cu nmbia n( a l or ca re, cn înslişi an• vn loa re
de monument is·tor ic. # de departe , încîL nu a u ros t n•con trnil e numai elăd iril e dis-
Totu ş i naşlerea restaurlirii urbanistice, ca disc ip I in ii
de gran i( ă între re Lalll'area monumenl •l or ş i s islemal izare ,
ca ramură a şt iin\ci res t a ură ril o r şi caz p a rt icul ar a l rr n ovă r ii
urbane , al une i cînd obiect al acesteia devin ce ntre , carl icre
sa u oraşe isto ri ce, a fost un rezullal a l at itu dinii lu ate de
omen ire l'n(ă de daune le aduse patrimoniu lui monumental
islori c de că tre ce l de a l doil ea război mondial. Res t·a urarl'a
urb an i sl i că rcprez i nlă reglcrncnlarea raportului între vechi
ş i nou la sca ra ansamb lului is lori c urban.
Spajiu I urban , 1110111111w11t i. I.or i1·.
ccesi lalea n•rnnslru c \.ic i carlicrc l or is t ri cc distruse ,
pcnLru a cnza popula( ia ră masă fiiră adăposl, legalli ş i de
clo ri ll'\a popoa rel or cfr a-ş i vedea măcar o parlc din ope re le
cu lturii l or na\ionale reed ifi cate a st imul a t puternic acţ iu ­
n ile de rccons tnw(ic ini\i a le în Loale ţări l e a le căro r oraşe
avuscser:'i de sufrril. de pc urma distrugerilor răzlrniului .
Un ro l imp ort ant, te ore ti c ş i me todo log i<' , î r1 acpunea de
r ·facere a ca rti ere lor istor ice di tr use, l-a jucat expc ri cn~a
po l oneză. Dorilld ca, paralel cu reface rea cad rului real de
v i aţă, să întărească S'Jtl im cn tul etc contin uitate cultu ra l ă în
conşti in\:a i s t o ri că n poporului, resta urato rii polonezi au
recurs , în unele caz uri , la o rcc onslrue(ic integra l ă, rl"p in să
de conccp·pa dom inan t.ă în r sta ura re îna inlc d e războ i ,
concepţ.ie născuL:1 în ·t ăr i bogate în vesl ig ii antice , cons l'in\,il.ă
de Ch a rla resta ură ril o r ele la Atena.
Ca rt ie rul Slarc Ji aslo, care reprczentas' la un moment
dat întreaga ex t·ensi une a Varşov i r i m edievale cuprin se el
inc inta d e z iduri , distrns într-o propor\ i ' de HO%, a fost inte-
g ra l rccu ns lruit „a l ' id cn tiqu e", în baza re l evee l or Fac ulLăţi i
de ::irhil.ccl ură. în st• ns ul ulili zihi i t uluror procedee lor de
constr u cţ i e ş i fini saj lraclilionale l'arc conc urase r ă la rea li-
za rea edifi c iil or orig in a le. Dor inţa de reed ifi care a mer s atît

10 11 12

11

U l .l\ I . C liicl iril e r·t•rn 11 s l r11i lc. rc luincl arnpl:i -

sa 111 r 11l11l ~ i vo lu mu l rr lor cli sp:i nrt e. lirrlill-:rz:i
p ·rct•pcrl'a rnlcclra l •i. rl'l'clilîncl si lu n[i:1 spec il'i<':i
prnlru spa \ iul oraşelor rrrcclicvn le P<'l'lni( indu-i.
în sc hirnlJ , sii don1i11<· prin nrn sii ş i in:'\l\imc
:1 rr sa 111Ll11I urba n (10 . 11 . 12).
T TTGAHT. C l;icl irilc rrco rr s l.rui 11• obl 11rcn -
zii. as1·11H•ncn ce lor di sp:'\nr l c, ima g inea unor 1110-
numcrrlc , prl'giilind' l'fl'cle cir si rr·pri zii, s:iu. dirn -
polrivii , vn loril'i ci\ c aprlrlc ele pcrsp1•ctiv:i as upra
unor (fo rrrirrnnlc rccd il:il e lnlr -o l'ncluni conlcm -
pornn:'l ( I :~. 1'1) .

http://patrimoniu.gov.ro
lrusc de oc up :.m \ii J1 az i ş li , c i ş i z idurile de inc inl:i al• vechii
Varşov ii , dcm onlate de rătrc auloril :1 \ilc oraş ului in secolul
al XVI II- iea, el oarcec l'rîna u d czvollarC'a urb e i <'are se ext in-
scsc în afa ra ccn lurii dr f or tifi caţ ii.
Dar cos lul ridi cal a l unor ascme 11 ea inl c1 vcnţi i , insufi-
cienţa măi luriilor cfocmn cnta r e, il rg itimit atca r e dilării
unor so luţii fun c·\.iona le dep ăş ile, c:naclerul conlrovcr ·at al
„r e învi Prii " unor opere de ar1ă di s·trn se a 11 file ut ea , în cadr ul
a ltor acţiun i de re con s lru cţ ie , să-ş i fa e[t l o!' ~1bale ri d e la o
reedi tare idcnl i că, se mnel e unei abo rd :i ri selcel iYr .
CHi diril e d e l oc uil reco11slruilc în „S ulrnrb ia Crarovianii",
I<rakow skie Przcdmcsc ie, udiac<lllii 11uclcului m edi eva l a l
Vmşoviei , păs1rează n umai ima g inea t<xlerioară a edifi ciil or
dispăru te, recon ti"luilă dup f1 ·ta bl ourilt' piclonilui veneţ i an
Cana ll ct.Lo. Lip sa doeumrntclor pri v ind aspel'lul medi eval
a l el ă diril o r s ilu atc d e- a luna ul a rkre i s lrftveeh i nord-sud ,
rowy wi a l. , a condu s la recon st ituire a înfă(i şil rii p c care
acestea o cilpfrlascră la înccpulul secolului a l X l X-lea, în
perioada el as i c i ~m ului . Pcnlr u a rerdi·ta spati11l arlcrc i au
fost r~construi l e corpurile se m Le, orientale rălr c s lracrn a le
clă dirilor d e locuil în f o nn ă d e L, dar s-a re nunţai la re edifi-
carea t'O rp uril or lung i. dcsrnş urale <le-a lung ul unor c urţi
îng u. le. astm c11ea unor culoarr , părăsindu -se vechea parce-
lare. Jn ce ntrul is loric a l oraş ului Gdan ·k au fost rcconslruitc
sa u rdnlrc g ile faţade i • că lle ~ Lra di\ al e cl ă dirilor de l oc ui t
di stru se sau ava riat e, în spate I r că r ora s-au edifi <":1t. construc-
t ii d e Ja ctur ft conl.rn1porană. Cu ac c~ L prilej, în int erioru l
ins ulel or , o dinioară oc upa te exces iv de consl r uq ii , s-a u
a m e na jat spaţii libert', plantate .
A ·emenea abo rd ă ri a u condus la eons liluirca une i m eto-
do log ii de r ccon st.rul'\ ie sc l cc l ivă ca re se pr('ciz ea.ztt C'a o ree di -
tare gra du a l ă a componen tel or s1nrtlurii urba m', eşa l o nală
pc Lre i lrep lc , bazal ă pc fop lul eă în nw ul evohJ"!i c i oraşe l or
se produc e frecvent o dis oc iere între compo1wn lr le oriz onta le
ale s lrutlurii 111hane (a mpla sr. m cnlul masive lor r oH. lruilc,
reţea ua lradală, lolizarca), mai s labil c, ş i componente le
e rlicalc ( fondu l conslruil) , s upu se unei înnoiri continui .
M ' lodol ogia reconstruc\.ic i ·elect ive v ize ază cu precă dere
m a rca ma să a co n s lrn cţ: iil o r de rînd , akăt uil e îndeoseb i din
l oc uinţe <'arc form ează amb i anţa cl ii diril or reprezc nlat ivc
reconstrui Le d e rcgu lă , identic.
Pr ima t reapfft a reco n lrurţ"i e i sc lcc live eonslă în. reedi-
tarea amp lasamcnle lor , a vo lume trici , a proce deel or tradi-
ţ i onale el ' conslrucţ i e ş i a farl urii s lilisti cc a fa\:ade l or, fără
a rceonsti"lui ima g inea co ncr clă a clădirilor di sp ă rute , rcnun-
pnd11-se Lotodati\ la organ i ză ril e funC"ţ: i ona l e p erimate . În
carlierul ow e Iia sto, dezv oll at în seco lul a l XV- iea la
nord faţ"i\ dr vec hiul o raş, S tare l\L ias lo, o ins uHi Lrap czo id a l ă,
conslruili\ în intc;riorul unei p icţ c de fmm ii drc plung hiulară, a
fost rc conslrui"lă' se lec ti v , fiind rcfi\c u tc numai corpuril e
orien tale către pi a ~ă , aprox im ativ pc alini erea vechil or
fron1uri , rcz ullînd un mnsiv care, văz u t din ex leri or , rced i-
teazi\ s ilunţ: in a nlrrioar ă s ub a p cc lul volum elr ie i, scă rii , ş i
drrora ţ i e i fa1adelor. Carl. ierul Mari cnsladt , cons truit în jurul
anu lui 1762 p c malul Vis·t11lei , ca o aşezare indep eudc ntii , in
im cdiat·a vec inii lal e a nu cleului m edi eva l a l Varşovie i , fiind
p erceput din numeroa se poz i\.ii panorami ce împreună c u ora-
ş ul vce hi , a I' ost n•conslrn i t, rcf ăc îndu-se idrnlic , în eonfor-
m i la Le cu vec hiul l or aspec t , num a i c îLeva clădiri; în res t ,
noil e edificii nu pil s lrcază de cît amp la am e ntul (partia l ) ,
alinierea la stradil , volumetria , Sl'ara ş i clemenle de pla st i că
cu caracte r cl as icist a le im ob il el or di struse .
Cca d e a doua treaptă a reconsl 111 cţ i c i elec tive p ăst re ază
amp la sa mrntul ş i volumetria rl ă dirilor di sp ă rute , dar orga-
nizarea run c \: i ona l ă, melodcl · ele cons l.ru c\.ic ş i expres ia
p la st icii eap ă lii un carac te r conlrm po ran, cca din urm ă amen-
dată de un le a luzii sl ili ·tice. Pc platoul vec hiului ora .
B uda, ele-a lungu l lra se 11l11i s Ldizil or U ri , T a rnok , Fo rtuna ,
· l ăd iri -p l om b ă complcleaz[t goluril e provocate d• opcra-
ţ" iunil c mililarc rccd itînd conlinu ila l"ea vo lum etr icft n m as i-

15 17 16

18

r." BECI . I in\ a pr im ărie i ( 15) ş i s lrndn dl'

acces că lr r 1\ lnri c 11 kirch c (Hi) i ş i r ccap i\ I :1 co nL11ru I
prin aşcz:ircn noil or ciudiri la a lini cn·a [ronluril or
rcl ifi c iilor dislrusc; l n sc himb , o zo 11 i:i i11Li11 sii , ini c -
g ral r ec:o n s truiU\ , lşi pi erd e v c he a lrnmi\ s lrndal:I ,
p:'islri11cl doar o sca r ă co1111mi'1 vo lu111 c lri c i l 11trcgu lu i
o r aş (17) .
În co nd i \iil c u nor di s lru gl'r i 1uasiv!', rcconslrnc -
ţia oraş lor 1IAMBURG ( 18), FHAN l<F RT Al\!
MA lN (19). n · S ELDORF (20) cnpi:i l:'i aspccl de
r e mod elare sau de r cslru ·Lurnrc, dar preocuparea
vcnlr u va lorificarea 111onumc11Lcl or o mcn\inc ln cad rul
rcslaurării lll'ban islicc.

19 20

http://patrimoniu.gov.ro
 L O NDH A. P rin oc up ar ea t crc-
11urilor ră m ase lib ere, ln urm a bom -
ha rdam cntclor, prin cli\diri d e t ip
„zglri c-nori '', d eş i se m cn\ in c vechea
Lr:.imă s tr a dal ă, ce ntrul medi eva l
london ez, Cit y, 1·econs trui t !n peri -
oad a mod e rn ă, !ş i modific ă r a di ca l
s tru ctu rn s pa \i a l ă s ub as pectul s il ue-
t ci (21).

21

vel u r co ns LruiLr ş i riLmul l'ro nLuril or s Lratlalc. În o rw;; ul Ulm ,
reedifi ca rea c l ă diril o r ca re l'o rm eazli cadrul cate dra le i ş i
p rim ă ri e i , ambele rcsLa ura Lc ide n t ic , r ee diLează ampla sa-
m entul ş i vo lum e Lri a celo r dis Lruse p [1s lrînd ş i r c l'l ex ul uno r
a m p renLe s Lilis Li ce. În o raş ul StuLtga rt , unde a u fost r c în t re -
g iLe m onumen te re prczl' nl at ivc cum s înt Alles Sc hl oss ş i
S Lil't skirch e, el ă d irilc n o i, dl· fac tură co ntemp o ra nă, înLn·
ca re ş i c l ă direa prim ă riei. r<· luînd a mpl as11 m c11lul ş i vo lumul
cl or dis p i"1ruLl' , ree ditc•:1z f1 rap ort urile m ase i c i ă di r il o r ck
22
rînd c u d ominant.el e o ra ş ului m edi eva l ş i efcc Lele de p e rs p ec-
ti vă rcz ulla le .
A Lî t la Ulm , c ît ş i la S LuLtga rL , d eş i a proa pe înLreg ul
cadru a rhiLcc Lural es te n o u , d eş i fac lura pl as ti că a n o il o r
c l ă diri es t e co nLemp o ra nfl, m e n ţ in e r ea va l o ril o r ca nLiLa Livc
a le s p aţ iului urb a n , a vo lum e tri e i m as ive l or co ns LruiLc , a
pl a nim c Lri!'i cl ă diril o r ş i a s p a \iil or Jib pre ş i , în co n sPc in ţft , a
rap o r t uril or dinLrc sp a \.iul co ns truit ş i ce l l ib e r , din t re c l[1-
cliril c· m o num e n ta le ş i cele d l' aco mp a ni a m e nt. comuni t [t
2Ci

N um cro::ise in sc r\ii <Ir cl ă diri co ntc111porn11 c în

zo nele ist ori ce a le un or o r a~l', prin efectul d e mol ă rii
co ns lru c \ ii lor prcc:<is lentc, p:1s tr c nz ă vo lu111 cl.ri a ş i
sc:1n1 aces lorn , gr nerind noi v al ori d e n a tur ă run c\ io-
na lt1 ~ i es te ti că: VENETJA. C l ă diri d e locuit Pl'
che iul Lun ţ(o Zutterc (22); Y ORK. Sediu d e ban c:'i
in prl' njm a u11 ci bi se ri ci goti ce (23); EDlNB UHCTI.
C l ă diri d ·loc uit p c H oya l Mil e (2 1): VIL N IUS. Cl ă­
diri dl' lo· uit c u ma ga zin l a pa rter (25); S l G lll -
Ş0 /\1 1 /\ . Ori ci ul P .T .T . H. lu „ Ora ş ul d · .J o ·'· (26) .

11 25

10

http://patrimoniu.gov.ro
v iziLaLorului impresia d<' a se găsi iul r-o zoni\ C'U caracl.N
isLor it , ceea ce, de fnp I eorcs1n111de rl'a Ii tă! ii .
Cea de a Lrcia l.rcapLă n rcco ns Lruq,iei selrcLivc nu pă s Lrca ­
ză nici r eţea ua sLradalft, nici amplasamcnLul dădirilor, c i
numai earacLerisLicile vo lum e"lrice şi scara, comune între-
g ului oraş istor ic.
La LUJwck, cu l'Xcl'pţia pic\,e i prim[1ril'i ş i a cîlorYa Lrascc
de stradă, no ile co nstru cţ ii , din zona amp l ă inlegral recon-
struită nu păstrează nici a mpl asamentul , nici dimensiunile
vec hilor clild iri , dar prin voJmn eLria ş i sca ra lo r , precum ş i
prin cîteva s ugest ii de plastică , rcprczrntînd forma s impiifi-
cat[t a cel o r mai răspîndite trăsături de sti l (p ini oane, anca-
dramente, placaje d e cări\midă), ele rcrn ns lituic• cnracter ul
raporturilor plastice între m asn c lădiril o r rez ickn! inic ş i
dom inantel e monume1rt ::d e.
AceasLă a treia trcapLă a rcco 11s truqi e i selec tive repre-
z intă o zonă de frontier ă dintre n'sla11rarca urbanisti că ş i ceea
ct· const itui e renovarea o raşe lor. La J lamburg, Frankl'urt-am-
Ma in ş i Dlisscldorl' nu fos t insc ralr noi e lemen te de scară
în structura oraş t1lui fără. a se păr[tsi preocupa ren d e a conserva
raport.urile armonioase cu eomponrnlele istorie<· sa lvga rdate.
La Londra, ca ş i în caz ul altor oraş<', in procesul dezvoltării
post.bel ic c apare în mod c•videnL refuzul de n împăca sca ra
noilor insl'r(.ii eu sca rn c lap elor anlerioar<' ale dcz,· o ltăr ii
ornş uiui , ml'dicvală ş i modernă.
'foale actsl.c din 11rm ă int erv 1' n\ ii S<' înC'adrcază în cate-
gor ia luer ăr ilor de remodelare sa u rc s lru cturn rc. Ele pot ră­
mînc în cadrnl res taurării urba nisL ice numai în razul în care
reglementarea raport11rilor între vec hi şi nou urmfire şte asi-
g uran'n unui s Lal11t special rno1111mentrl or is tori ce.
C.l IAHT RES. In zonn Co11rroiri1• nsnnnl:1, 11oil c clild iri , pcrccp-
libilc odnlil c 11 cn lcd rnl n, păstrează vo lum ' lri n ş i scnra crlor vechi
(3 1) ; AVIGNON. O insulă drmolnti' ('Sit· ocupată dt· c l ă ti iri cn rc preia u
scara ş i jocul de volum e al insuklor lnVC'ci unlc (27) ; VICENZI\. Pc
ar tera Co nlra Porla Pnclo vn , c l ădi ri noi reiau di\'iziunca fa\ ndc lor ş i
porlin1rilc carac l1• ri s li ce si lu n\ ic i prccxistl'ntc (28) ; BUOAPESTA.
27 28
http://patrimoniu.gov.ro
Expc ri c n\.a românească a rcconstruc~iei in urma distru -
ger ilor provocate ele opera~ iunil c militare include întreaga
ga mii de so luţii dispuse pc ce le t.rci t rep lc . Ln B u cn rcşli,
A lh c ne ul Român avariat ele lJOmbarda mente a fost rc coHsl i-
tuiL idenLic , reeonstruc(,in co rpului ce nLra l al ll ni vers ilă\; ii
păstrează volume tria ş i aspccLcJc de dl'La liu a l<' clf1clirii a rhi-
tectului Alexandru Or[tscu numai sub raportul perceperii
dinspre strn d ă, amp la sament.ul Opcr(•i Romfuw a [osl ocup at
de un bloc d e lo c uin ţe, noua clădirr a Op rci fiind e difi cată
în allă zonă urb ană, iar Ca lcn Gr ivi\e i ş i Pia\a Găr ii dl' Nord
a u fosl reeonslruite ca un ansamblu contemporan ca scarft,
asprC'L şi Iuncţionalilate.
Abordări s imilare s-au impu s cu prilejul va ·Lei aq iuni dl'
rccclil'i ca rc în 9raşelc a [P c lal.e dl' seismul calaslro fal clin
martie 1977. AsLfe l , la Bucureşti , cl ăd irile ele Lip „ bloe"
di struse de cutrem ur , construite între ce le două r ăzbon Îl'
mondiale de-a lung ul succes iunii d e bui varde care const itui e
artera principală nord-sncI a oraşului ş i pc str ăzi paraleli' ,
a u JosL înl ocu ite prin blocuri de lo cu in ţe noi care păslrcazft
amplnsamentul ş i gabaritul l or.
• xpcrienţa ap li că rii metodologici reeonsLruc\:ie i sclect iw
în opera de rdacC're postbelică permite enull\area urm ătoarc·­
lor concluzii: Obiectul măsurilor de resLaurarc urbani st icii i1t
oraşele avariate în cursu l opc•ra\.iu11il or de r ăzbo i a fosl spa-
(,iul urban. Luînd ca pund de plcrare no\.iunea filozofiră
de spaţ iu , spaţiul urba n poate fi definit ca oco nLinuiLa Le ma-
terială a spaţ iului co nstruiL ş i a celui liJJe r (masivele cons-
truite, pieţele, s trăz ile , spa \.iilc plantate). Cînd s• a firm ă ('ii
un cl'ntru, o zonă urban[t sa u un oraş întreg cle\.in ca li Latea
de monument istor ic, trebuie î nţ.e lc s că purLătorul acesL('i
P rin Lemă , Jlolelul llillon rcpclil volum clr ia şi lncorporcazil cumpo-
ncnlc nlc unor clil diri nfl:il c ln s larc ele ruin:i (29 , 30) ; CRA IOVA .
C l ă diri noi , ed ifi ca te pc nrlcra principarn a oraşului , pc locul unor
cons lru c\j i nvn rint c dl' c utremur , s ngercazil diviziuncn front uril or
spccifidt zon elor H·adi\ ionnlc ncguslorc~li (32).
2!) :30
ll

ca li tăl i es te sp aţ: iul urban , iar restaura rea urbani sti că est e
recons LiLui rea une i a numite fo rm e de co nt inuitat e (i ros ite,
altera te) a sp aţ i11lui urban.
SJHtţiul UJ'han ca ]>cnnancn!ă.
Metodol og ia ree di tăr ii pl anim etri ei , volum etri e i ş i a că­
rii s p aţ iului urJJa n , co ntura tă în p roces ul reco ns tru cţ i e i selec-
t ivea o raşe l o r di t ruse de r ăzb o i , a fost a pli cată în anii p os t-
beli c i cu p ril ej ul renov[tr ii unor zone istori ce care n-a u sufe-
r it r igo ril e r ăzbo iului , îu scopul a · a n ă rii sa u sp oririi po ten-
ţ i a lului l or Iunc\:ional .
D in tre numcroa ele exempl e, rez ultat al de m o l ă rii deli-
berate a unor co ns tru cţ:i i ş i a înl ocuirii l or prin cl ă di r i apro-
p iate ca vo lum ş i sca r ă sa u a rm onizate sub acest asp ect cu
a nsa mblul din ca re fac p a rte, semnifi cative p entru conse rva-
rea sp aţ iului urban ş i toto dată va loroase prin aportul lor
estetic s în t clă di r il e de locui t înscrise în front ul che iului
L ungo Zattere la Ve n eţ i a, sed iul une i b ă nc i edifi cate în
p reajma unei bise ri c i p arohi ale la York , o libră ri e d i s pu să
pe cheiul rîului Dcrwent în ace l aş i o raş, cl ă diril e cu ca racter
m imet ic inserate p e traseul că ii R oya l M ile sa u edifi ciile
cu caracter m odern din ca rt ierul New Town din Ed inb orough ,
cl ăd i r il e de l oc uit incluse în cr ntrul isto ri c a l o raş ului V il-
n ius , t ocm a i în p a rtea opu să a E urop ei , ofi ciul poşta l inserat
la S i ghi şoa ra p c t rase ul străz ii princip a le de t ranzi t a „Ora-
ş ului de Jos" , bloc ul de l oc uinţă-pl omb ă de pc m alul C ri ş u­
Jui Repede de la Oradea .
Prelu area m o d a li tă ţil o r de. reeditare a sp aţ iului urb an ,
cont urate cu prilejul acţiunil or de reco ns tru cţ i e se l ect ivă ,
este ş i ma i cv id en L ă în cazul în ca re interve nţ iil e au av ut drept
obiect ansa mbluri sa u zo ne ist orice înt inse.
În car tie rul de loc ui t Courroir ie din Charlres, s it uat la
picioarele celebrei catedrale, în afara in cinlci istorice, de-a
lun gul curs ului ml ăş li nos al r îului E ure, pcn Lru a me n ţ in e
A 11 sa111b luri rc1 ifi ca t e pl' terenuri libere preia u for me le spa\ ial e
car::ictc ri s li c~ o r aşe l o r
ro rlili catc i sto ri ce a lgeri ene: S l D l FE H UC l I.
Ansamb lul hnln cnr E f. Ria d (:1 :1 ) ş i an sam blul ba ln ea r Hl\tc l du P ort
12
http://patrimoniu.gov.ro
/
raport urile v izuale cu cated rala, loc uin \:elc insalubre au fost
înlocuite cu edifi c ii no i care p ăs trează volumeLri a ş i sca ra
lor . La Av ignon , în a pro pierea CasLelului Pap il or, pc locul
u nei insule dem olate, a l că tui te din loc u in \,c a u fost cd ifi-
cate cl ă d i ri de locui L moderne, care re iau vo 1u metria, scara
ş i j ocul plas tic al fa ţa d e l or c l ă diril o r de fac lur ă i s l o ri că s itua-
te de cealalLfa p a rte a s trăz ii , în insule învec inat e . La Vice nz a,
de-a lun gul că ii de acces căt re cenlru l medieva l, ConLra
P or ta Padova, co nstru c\:ii demolate au fost înl oc uite cu clrl-
diri de locui t care re iau port icu rile pa rte rului ş i rilmul fa ţa­
delor corcs pun ză L o r vechii l o liză ri. La B ud apcs la, pc a mpl a-
sa menlul cîtorva c l ă dir i cu caraclc r istori c, în vec in ătatea
Caled ralei î n coro n ă rii , a fos t cdi[i cat hoLclul Tiil Lo n , ca re
me n ţ in e cu s Lri c Lcţe vo lumetr ia clrtdiri lor demo la Le, in Le-
grînd unele comp onenLc ale aces lora . La Craiova, ş irul de
c l ă diri de locuit , cu m agaz ine la p ar Ler , amplasa l de-a lungul
s tr ă zii princip a le, re ia div iziunea f aţa d e l or carac teristicfa
pentru p arcelele îngu ·te ale unui ccnlr u co merc ial tra di ţ i o n a l.
N um eroasele interve n ţ ii ca re v i zează conse rvarea sau
reedi tarea s p aţ iului urb an isto ric pun în evi d e n ţă urm ătoarea
concluzie: d acă fo ndul construit a l o r aşe l o r , ţ in î nd co nt de
perisabililalca ·a, es lc s upus în m od obiec Liv unor înn oiri
continue, s p aţ iul urban , purl ăto rul ca lit ăţ ii de monument al
organismului urban, pr in m e n ţ in e rea sa u reed ita rea valorilor
sa le cantitat ive din ca re rcz ullă o a numi tă ca liLaLc, un anu-
mit spec ific, p oate d ă inui veş ni c .
Analiza mo d a li tăţ il o r de ab ord are a resta urăr ii s p aţ iului
urb an arun cft o lumin ă s p ec i a l ă as upra monum nlului isto-
r ic de a rhi tcc lură în ge nera l. Spre deosebire de operele de
a r tă conservale în mu zee, ca re s în t cn t iLăţ i rela liv st abile,
monumente le isto rice de a rhilect ur ă re prez intă un p roces.
Supuse a cţ iunii dis lru clive a mediului , p e rim ă rii fun c·ţ i o­
nale, ele devin obiectul unei înn oiri continu e ş i î n săş i resta u-
rarea lor constituie o s ubstituire a s ub sta n ţe i ori gin ale cu o
s ub stan ţă n o u ă, orga ni za lă iden t ic sau se lecti v.
34
pcrccpu l din p reaj m a ce lui clinlîi (34) ; DJEM lLA. Aşeza r e ag ri colrl
coop e ra ti s t ă (35); GHA R DAÎA. Oraşu l inter zis Be ni l sg ucn (36) tiJJie
pen trn spn\ iul urb a n trncli \.io nal.
 MOSCOVA. Silu eta medieva lii , dclcnninală de
turnuril e Kremlinului şi nu meroase biserici parohiale
a fost anih il ată de clczvollarea pc verti ca l ă a oraşului,
iar intenţia de a o reed i ta prin impl anta rea aşa-n umi ­
telor „c l ăd iri înalte", ridic::il c în ::ini i '50, p ar c a fi,
'1::1 r în dul ei. parţial compr om i să de dezvolta rea ullc-
ri oa r ă a o r ::iş ului şi moclifici'trilc inler vc nilc î n siluct::i
sa (:17, 38, 39, 40).

~17 40

39
S paţiu l urban , Jll"Otanonist al s11ccificu lui oraşe lor . Deşi adoptarea principiilor unui urb anism „liber" a cond us

O lcgr1Lurf1 in L irn ă poal. · reuni rC's laurarca urb anist ică ş i
c reaţ ia urb a n i s l.i că în l.r-u n p rocC's 11 n ic de d esl"::\şu rare. Relua-
rea anurnilor l cg il.ă~i ale genezei ş i dezvo l lftrii s p a"ţ iului
urha n islori c, cu pril ej ul re n ovăr ii rad icale a unor vechi
zone urbane sa u a slru cl1irf1rii de noi zone amplasalc p c tere-
n uri libere, poale ·ă le co n[erc o arn prcnlft proprie, spec ifi că
iar orga ni smului urb an în ansa mblul srtu un caracler de con-
t inu ilale ~ i de unilale. Î n an umit e lirnilc, mclodologiilc
născ ulc în domeniu l rcsla urr1r ii urbanist ice pot fi lransferalc
domeniului c re aţ i e i . Praclica urb a ni ·Licft mondialrt oferă o
ma rc var ietale ele so lu \.ii ca re aşlcap lfa o ge neral izarc leoretidi.
I n Algeria, reţeaua el slaţiu ni turistice, dar în aceea~ i
măsură ş i aşezări l e clestinale cooperalivelor agr ico le împru-
m utrt caraclerist ici ale ag lomera\:iil or lradi\.ionale ele tip
„qasbah" s ub aspeclul densităţii , al joc ului vo lumelor , al
că rii şi al cont inuilăţ ii spaţ i ale. O abordare dif e ri tă o o r eră
acţ iunile de sistemalizarc , de clupft războ i , ale oraşu lui Mosco-
va unde, prin in te rmed iul a~a- numilc l or „c l ădiri înalte", s-a
făcut tenlativa de a reedita, la o scară spor i tă, silu ela medie-
val ă atenuată, ca efect a l d ezvo lt ăr ii oraş ului , în epoc ile
modernă ş i contemporan ă .
Experie n ţa urbanismului românesc contemporan pre-
zintă numeroase exemp le de as imil are a unor l cg il[tţ i pc baza
cărora s-a structurat spa\ i11l urban tradiţ i onal.
Importantele sarcini canLi tativc, legale ele creşterea popu-
laţiei oraşe l or, prilejuită de dezvoltarea economici, cît şi
raţi unile econom ice, care impuneau limi tarea la max imum a
demo l ărilor, au făcut ca în primele două decenii de clupă cel
ele-al doilea război mondial oraşe le din România sr1 se dezvol-
te, cu precădere, în afara perimetrului lor istoric, pe terenuri
libere sau pe scama unor zone periferice slab construi te.
la struclurarea unor spaţ ii urbane diferite ca facturft de tipo-
logi ile spa~iului trad i ţ i o n a l , ce nlre le istorice şi cxLcns iunile
con temporane sau zo nele rcslrucluralc ale un or oraşe cum
sînt Suceava, Galaţi, Piteşli, Slalina , Cluj-Napoca, Sf.
Gheorghe , Deva, Braşov beneficiazft ele un anum it caracler
de continuitate sp aţ i a l rt , rezullat al rezo l vării judicioase a
relaţiilor funcţionale, dar ş i a unor aspecte de plastică urban[L.
La Deva, zonele noi urbane dczvollalc în afara perime-
t rului istor ic, ca ş i nou l centru obştesc, consti tui t în strînsă
l egătur ft funcţ i onală ş i pe aceeaşi axă de co mp oziţie cu ve-
chiul centru civic, au preluat raporlurile plastice ale vech iului
oraş şi al centrului si:1u cu cetatea s iluată pc o înălţime domi-
n antă ş i, totodată, specificul pregnant al acestei core l aţii.
Raporturile spaţ i a l e ale zonei ele extens iun e a oraş ului
Braşov către şesu l Tftrii Bîrsci cu centrul medieval a l ora-
ş ului , cu toate modificftrile de scar[t care apar, transm it sen-
zaţia organicilă"ţii. Tolodală , amp lasarea noului ansa mbl u
a l Institutului Politehnic pc platoul ridicat al unei co line
reia modalitatea ele ocupare a ter itoriului de către c itadela
aşeza l ~t pe „Dealul Cetă"ţui i" învecinat ccnlrului istoric, iar
implantarea unor clădir i de locuit pe acesl clin urmă deal
continuă un proces început odată cu secolul nostru.
Preocupăril e privind rcstrîngcrea perimetrelor oraşelor
şi a sporirii clensită"ţii, manifestate cu pregnanţă îndeosebi
încep înd cu deceniu 1 anilor '70, care au determinat apro-
pierea reconstrucţiei, d es făşurate pînă la acea dată în zone
periferice, de centru, au impus, totodată, măsuri l or ele siste-
matizare condi·ţii legate ele necesitatea păstrării şi valorili-
cării tramei stradale existente cît şi a unui fond construit
preţios şi o solu·ţionare a noilor spaţii urbane în strînsă legă­
tură, sub aspect funcţional şi plastic, cu spa"ţiul urban istoric.

13

http://patrimoniu.gov.ro
 H UCUHEŞT J. Aclivilalca de l'\'COns Lru c \ic , <ks-
filşurală dupii seismul din martie 19i7, c·on scrn'i valo-
ril e c:rnlila liv c ale s p a ţiului urban . Cl:'id iril e noi de
pe Bel. N. Diilcescu (41) reproduc gabari I.ele ce lor pn'i -
IJu ş ilc. Cu acesl prilej au fo sl „ploml ale" şi Lcrcnuri
virane sa u ocupate de amenajări provizorii de p c
Bd. G-ral GIL Magheru (42) ş i Cnlca Victori i (43, 44)
inlrcagn inlcrvcn\.ie că p ăti nd carac lcrul un ei opera \ii
d e d efiniti va re a unui ansamb lu a cil rui închegare s-a
dcsl':'işurat in d ecu r s ul unui secol.

1ncununarea un ei ase menea orienLări es lc il11 s Lrată de
rcconslru c~ia inl .cgra l ă a zonelor centrale a le un or oraşe ,
ceruHt de dezvo ltarea for\,elor el e producţie ş i de creşte rea
demografică, recons Lruc\.ie în proces ul căreia a fost în lo-
cu it fondul construit aproape în totalilalea sa, bin c în~c l es,
cu excep ţ i a monum ente lor istorice ş i a unor c l ă ci iri valoroase
sub aspect funcţ. i on a l ş i estelic. Reconstrucţia vetrei isto-
rice a oraş ului P iaLra Neamţ, în trecut un tîrg cu s lru ctur ă
afînată, a căpătat aspec lul un ei reslructurări radicale, care a
negat ş i vechea reţea stra d a l ă ş i scara vechiului fond construit.
To Lu ş i , degajarea acropolei pe care s-a dezvo ltat curtea dom-
nească, e dificată în vre mea lui Ştefan ce l Mare, de clă dirile
p araz itare care îi obt urau imaginea, a va lorificat acest monu-
ment sub aspectul perceperii sale ş i a reedilat, în mod practic,
relaţiile sale spaţ i a Ic de od in ioarfl cu oraş ul. Reconstrucţia
integrală a oraş ului Suceava a co nstituil , în schimb , o remo-
delare a stru cl urii ex iste nle, în sensul că s-a p ăstrat ş i tra-
ma s Lra d a l ă cu unele îmbun ătăţ iri de ri goare, ş i amplasa-
mentul masivelor co nsLruile. AceasU'i rcrnoclclare a ac·ţionat
exclu siv asupra scăr ii fondului consLrui t, .alcă luit din clă­
diri de locuit, modil'icînd, în anumile lirhite, raporlurile
preexistente ale marii mase a construcţiilor urbane cu domi-
nantele istorice păslrale mulţim ea turlelor ş i a t urnurilor
difuzate pe suprafaţa înlregu lui ccn Lru istoric . Meritul prin-
cip a l al so lu ţ i e i adopLate , cu importan te co n sec inţe penlru
p ăstra rea spec ifi cului acestui orga ni sm urban , reprezentativ
pentru tra diţi a medievală românească , co n slă în grefarea
noului fond constru it, asemenea celui vechi , pe Lerenul în ,
formă de amfiteatru răsturnat, orientat către Cetatea de
Sca un , fapt care conferrt siluete i oraşului, la care participă
verticale med ievale ş i cele conlernporane, ace l aş i caracter
detaşat, generînd o imagine plină de mobilil'at e .
Bogr1ţia în co nsccin \e pen Lru o ev olu\ ie s paţ, i a l ă spec if'i că
a vechilor oraşe o co ns li t ui c edifi ca rea de noi ansambluri
civ icc rcprezen lativc. în l'un cţ i e de tip ologia sLru cLuri i spa-
ţ ia l e a oraşe l or , noil e ce nt re s-au amplasat l'i c în afa ra peri-
metrului istoric (Baia Mare, Bistri\a, Deva, S ibiu) , fie s-au
cons l.ru it prin reslruct urarea sau remodelarea un or zone
situate în vaLra islo rică a oraş ului (Piteşti, Tîrgovişte ,
uceava, Vas lui , Focşa ni , Tg. M ureş) .
Dacă în cazul unor ora şe ca Baia Mare sa u Bislri ţa , înzes-
trat e cu un ansamblu cenlral mediev al închegat, noil e ansam-
bluri rep rezentative, el isp use în afara in cintei , ofer ă core l aţ ii
funcţionale ş i plasti ce so hr\,ionale cu m ă i es l.rie în raport cu
spa \.iilc cen lralc istorice ş i o co ntinuitate remarcabilă a sce-
nariului arhitectural , implantul <l e noi ansa mbluri monu-
ment·alc în însăşi slru clura ve trelor islori ce al e unor oraş e
ca Pil eş ti , Focşani , Vaslui ş.a. a reprezentat un proces de
integrare complex , din care a rezultat o rea lit a le s pa ţia l ă
n o u ă, în m r1s 1iră să joa t:c un rol organizalor în rcstru cLurarea
Lreptală a unor organi sme urbane , suscept ibile de a-şi ridica
gradul de coez iune l'un cţ i o nalrt ş i es Lc Li că. Clădiri vechi şi
noi sîn l. adesea lr ga le în Lr-o co mp oziţi e un ilară, cl esăv îrş ind ,
în un ele caz uri , un proces de cons tiluire spa\. ial ă a unui centru
oh ş tcse conturat la în ceputul secolului nostru , dar ră m as
nedefin ilivat.
Reglemrntarea rapor Lu lui între vechi ş i n ou reprez intă
un demers comun şi restaurării urbanis t icc ş i creaţ i e i urb a-
nislicc. În restanrare , rap or tul înlrc vechi ş i nou constiluie
nn ra port de coex istcn\,[1 între dourt ca ntităţ i , între s ub stan ţa
veche ş i ·ubslan \:a n o u ă care se .co mpletează asigurînd uni-
Latca plastică a obiec lelor ş i a ansamblului. Atît t imp cit
reo'lementarea rapor luril or între vechi ş i. nou se păstrează
în limilele restaurf1rii de reîntregire sau reconstituire, eâ

14

http://patrimoniu.gov.ro
 DHASOV . F orrnu -
le sp ::i \i a l ~ t r::i cli\i o na lc
p entru d czvol lnr ca o-
r aş ului ln p ,·ri ond clc
rn ccli cva lc ş i m ode rn e
î ş i gilscsc r ăs nn c lul i n
mod ul d e impl antare a
ln s lilulrrlui Po lilchni c
p c un pl n lou ridi cn l ,
c il ş i ::t un o r cl:1 diri el e
l onr il pc Dea lul Ccti'i-
\ li ii (45).
45
47
· t f1Y il eş l e Lc ndin\ a d 1lrr o n e în te La lf1 modifi ca re a c l ă diril or
·i a s p aţi 11lui urb a n ş i l'ix eazil o s iLua \:ic soco Lil. ă o ptim ă.
Dei nclal il cc se I.rece la re modela re sa u la r cs trn cturare î ş i
fac loc as pc(' lc el e in ova \i c , d r nca~ i c urh a nis li că. Î n crea-
ţ ie . reg lc me nLa rca ra po rl u lui î nl re vechi ş i n ou ca p ă L [1 11n
caracLc r din a mic. luLe r vcn\i a c rea\i e i modi(icft fo rma s p a-
ţ i ul11 i u rba n, grn c rînd co n Linu u un nou mod de ra p o rLa re a
n oului la vechi , a un e i rca liL ă \. i ca re se co ns LiLui c la o rca li-
l a lc prccx is lc n L[1. Chi a r a Lun c i c înd o ase me nea rap o rtare
t i r scş Le, fiind Yo rb a el e s Lru c Lurarca un or o rga nis me urb a ne
no i , vec hiul cs Lc as imil a t s ub ro rm a tr a diţi e i , a di că a unui
a nsamblu de va lo ri apa rţinînd trecutului care este transfe ra t
în co nlernp oran e ila Le. Ial ă de cc so lu\:ionarea raportului în t re
v echi ş i 11 011 p oa l e deveni s ursa el a b o r ă rii un or noi v a lori
u rb a nisti ce de n a lură r11n c \i o n a l ă !j i es lc ti c[l.
Bilan\111 urmi trorclizări s11.."<'l'j1lihilr d1• r11·on1·rs.
Primind, c11 pes te cl o uii dece nii în urm ă, însr1rcin a rea si\
pre dea un c urs de res t a urare a mo num e nlclo r is t o ri ce, a uto rul
p rezc n Le i re I a lă ri a i n Lui l. nC'ces i La Lca ca p ro tecţ i a m onu men-
te io r sfi-:;; i l ă r gească prog ra mul de l a co nse rvarea p ielrelo r
vrc hi , la co nsPrva rea s pcc i[icului urh a n, care poa l e s upra-
v ie t·ui din co lo de M1inuirea subs l.a n\.e i ma teria le clin care s înL
co n~p u sc clădirile. Mc rg înd pc urme le info rma ţiil o r fa pLi ce,
cîL ş i a un o r gcneralizi\ ri Leo rc Lice publica Le pîn ă l a acea
<ială (rccrrns Lru c\.ia p o Lb e li că a oraşe l o r dis truse îş i spu sese
în m a rc m ăs ur ă cuv înl.ul ) , a uto rul a întrep r in s numeroase
cfll ă l o rii el e s Lucliu în \.(1ri elin Lrc i co n t ine nte ş i a în ce rcat
ă se în sc ri e în proccs u l d e e lab orare L eo re Li că a un e i el isc i-
p l in c a res l a ur ă rii urb a 11is Licc în curs de cons Li l ui re . R odul
aces lui c[o r t de teore tizar e îl reprezin tă l ecţ iil e, confer in-
ţe l e, co muni că ril e, ra p oa rte le l inule la diferite reuniuni
http://patrimoniu.gov.ro
P IATHA NhAMT. Citncl eln vrrrn ii lui .. lc fa n ce l Marc !ş i r egă­
seşte vec hil e sa le co ncli \ ii de l'Xistc n\ ă s p ::t \. i a l ă, p ri n efect ul de gajă rii
sa le d e co n s lru cţi i p:1 raz ilarc î n p roces ul r cslr u cl ur ă rii zone i cc nl ra k n
o r aş ului (46).
SUCEAVA. S ilu cl:i o r aş ul ui i n î n Lr cg irn c rcco r1 s lnri l se ck zv o ll i\
clu p[t ace e aş i lcg iLn lc c u s ilu cln o r aş ului rn ecli c vn l , prin d is pun erea
noil or vc rli cal c pc Lr cplclc re lief ului î n rorrn i\ d e a rn[ i lcalru (47) .
HA JA MAHE . Vcrli ca ln n o ult ri p::il n l po li lico-a clmi nis lrn li ,· se a [l [t
in r czo n a n \ă c u vcr li ca lclc islo ri cc :il r ora ş ului ş i c u l rad i\ i ilt• ::t rhil cc-
l ur i i pop\ rla r c el e lcrnn (~ 8).
48
pe p la n n a~ i o n a l ş i inLe rn a~ i o n a l, c ît :;; i o se ri c de materia le
publi cate p e ca re le re d ă m sc lecL iv m a i j os·* . Ele , loa le, re-
prezintă LrcpLe lc un e i e lab or i\ ri lco rcL ice, ro rmu la lc Sll CCCS i\· '
în Limp , co ncen Lra le în m a te ria lul el e t: ap .
E num erarea care urmeazi'.1 co nsl il 11 ic un h i l a n ~. prin ca re
au torul se mn a l ează c ititorului teze le tco rel icc a că r o r pa l.c rni-
t::i Le s i-o as u m ă: def in irca resla ur ă rii ca so lu ţio n a rea unui
rap o rl î11Lre vec hi ş i nou ; dcfin irca s p a~ iu 111 i u rb a n ea o con-
t inuiLa Lc a spa ţ. iului cons lruiL ş i a ce lui lib er; co ns ide ra rea
s p aţ iului urb a n ca pur Lă l o r a l ca lit ă \ii de mo r1um c nl isto ri c
ş i , în co n sec in ţă, ca obi ect a l rcs l a ur ă rii priYil e ca o rer di La rc
a un e i a numiLP fo rm e el e continuil a lc a s p aţ iului urb a n ;
prec iz a rea ca Legori i lor de res t.a u ra re a sp a \.i ului u rba 11 ; cn un-
ţarea m e locl olog ie i rcco ns Lru c \i e i sc lec liw ş i a LrcpLcl or
aces lc ia; co ncep erea m onum e nte lo r de a rl f1 ca en L iL i\ ~i re la-
tiv s t a bil e ş i a mo nume nle lor de a rhi LccL ură ca proces; ses i-
za rea c ap ac ită ţii s p aţ iulu i urb a n de a s uprav ie \ui s uh s L a nţci
ma teri a le a c l ă diril o r prin recdiLar ea rap or Lurilo r can LiLa-
l.ivc din t re co mp one n tele sa le; pos ibilila lca d e tran sfer a
l eg ită ţil o r ge neze i ş i evo lu ţ i e i s p aţ iului mb an istori c î n
p roces ul s tru ct ur ă rii s p aţ iului urb a n co n te mp ora n ca s u rsă
a sp ecifi c i tă \ii aces tuia; prec iza rea r ap or turil or inlim c cu
car acter d ialec li c ca re p ot lega r cs La ura rea u rh an i st i că ş i
c re a ţ i a urb a nis li că înz est r a Lă cu un car ac ter sp ec ifi c .
A u to rul cs lc p e deplin co n şL ic nL dt în treagă aceas t ă te nta-
ti vă d e t eor e tiz are cs le s u sce ptibil ă d e a fi p e rf ecţ i o n ată
a LîL sub asp ectul d ezvftluirii de n oi )alur i ş i co nex iuni a le
fe n om e nelor a n a Iiz a te, cî t ş i s ub r a portu I f o rmul ă ril or.
Ori ce t eo re tiz a re a re un ca rac te r ist ori c, în sen s ul ca p ac it ăţ i i
sale de a evolu a , reprezen t înd un proces desc his , nelimi tat ca
ş i c un oaşte rea 'in a nsa mblul c i , î n m ăs ură să p rogreseze
co nlinuu .
15
BIBI,IOGl1AFIE SELECTlVĂ DlN CONTRIB U'fIILE TEOH E TICE
ALE AUTORULUI
• Centrel e istorice ale oraş e l o r, E ditura Tehnicii, Bucur eşti , 1967 .
• Sauvegarde et mise en va leur des siles d'in terel architectural el historiqu es
en /ani que conlribulion a11x ac livit es du centre des villes, î n „La reno-
vation urbainc", Ra pport sur Ies travaux du dcuxi emc sieclc cl'etud c
de la CEE, Volum e II, Nations Unies, New York, 1970.
• l,'evolution d es conceplions de restaura/ion el Ies tendences actuelles,
Rapport aux XIII-emc Congres Intcrnation al d e l'Histo irc d e la scic1h
cc, Moscou, l.8-24 Aout, 1971.
e La prolecllon el la mise en valeur des ens embles hl sloriques urbains (dans
le cadre d e la renova/ion urbain e) en Roumanie , Rapport :\ la Reunion
du Comite p erman ent des Sites Historiques urbains de FTHUA T,
Liibcck, septembri e 1973.
•Raportul dintre vechi ş i nou , te mă m ajo ră a arhitecturii contemporan e.
R e pere penim o disciplină a restaurării urbanistice, ln „A rhitectura "
4 /1975.
llESUJ\lE
L'Espnce urlrniu comme rno11un1c11t de culture. Ayant cornme poin l
d e depart la categorie philosophique el e I 'espace, l ' auleur dcl'i11it I 'cspaec
urb a in comme Ia continuite materi ell c de l 'espacc constrnit e l d e celui
li bre, constitu ec spontancmcnt ou deliberement , dans Ies co nditions d 'un
ccrtain mili eu physique ct social. L'cxt cnsion du sta tut d e monument
historiqu e des objets archi tccturaux isoles a l ' cspaec urba in ct, commc
suite, la n aissan cc de la r est aurntion urbain c com m c discipline ele fron-
ti ere entr c lu r cstauration et l 'a m cn agcm ent des vill cs fut la conscqu cn cc
de l a r cconstruction du patrimoin c hi storiqu c urba in d H ruit pcndant la
clcuxi emc gu crrc mondi ale . Selon J 'av is de l ' autcur, la r esta uration r c-
prcsentc unc r cglcmentation specifiqu e du rupport cnlrc I ' ancien et Ic
nouvca u , dans Jeq uel l 'unci en represcn t c la subst ance origincll c du monu -
ment, tandis qu e Ic nou vca u es t l a substance integrcc pur le restauralcur
dans J' rewvre. L ' a$pect qu antitatif ele cc r apport Hablit, dnns l'ordrc de
I 'accroissemcnt d·e la substance nouve ll e, la nature des trav a ux de resta u-
ration (degagement, rcintegra tion , r econstitution, innovali on), I 'aspec t
qu alitatif definit di!fCrcntes positions theoriqu c's .
D an s le proces~us de l a r ccon s1ruction d 'apr es-gucrrc, purall elem cn t
a la restauration „a l 'identi q u c" ele ccrtains en semblcs urb ai ns (Stare
Miaslo de Varsovi e), on est arri ve a I 'acloption d ' un c meth odolog ie d e rccon-
stru ction selective fond cc sur le fa it qu 'a u co ur s de J 'cvolution urba in c
se produit frequ cmm cnt un c dissociati on ent r c Ies co mpo sants h orizontaux
de la structurc urb aine (le reseau str ada l, l e loti sscmcnt, I 'e mpla ce men c
des cdificcs), plus sta bles, ct Ies compo sa nt s v crti caux (I es massifs con-
strui ts) soumis a un rcnouv ell ement continu ei. Celle melh odologie s'cs t
preciscc comme un e rcedition gradu ell e des composants d e l ' cspace urb ain
cchelonnee sur trois degres. Sur le premi er dcg re on r cprcnd l ' cmpl acc-
m cnt et le styl e de s fac;ades des cdifices detruits, mais on r enonce a I 'or-
ga ni sat ion fonctionnell e et aux t cchniqu cs traditionnelles (I es qu arti crs
Nowe Miasto ct Maricnstaclt d e Varsov ic); sur Ic deu x iem c dcg re on main-
ti ent l ' empla cement et l a volumetri c des bâtim cnts, mais on elimin e
!cur r evl\tem ent styli stiq uc (I es centres de B ud e, Ulm, Stuttga rt); sur
Ic troisieme d cg re, qui r eprese ntc Ic p assagc de la rcs tauralion a la reno-
vu tion urba in c, on conserve scul cment l'cch ell c de J'a nci en fond s bâ ti ,
mais on rej ettc Ies com posants h orizontau x ele lu stru cture mbainc (le
centre de Lubcck).
L'reuvre immen e de r econstr·uction cl 'apres-guerrc :i determine des
mutation s considerablcs dans Ies conceptions sur la n ature du monument
ct ele la rcstauration. A la difference des reuvrcs d'art conservecs dans Ies
mu sces, l cs monuments d'architecture ct d'urb anism c, soumis a l' action
destru cti ve du mili eu , au v icillisse ment fon clionnel sont l'obj et d'unc
rcnovatio n incessante et mllme leur rcs taura lion dcvient un c subslitution
d e la substancc originellc avcc un e sub sta11 cc nouvell e, organ iscc d'un c
http://patrimoniu.gov.ro
• Conservarea s pec i{ic11lu i o raş e lu, ln „Mcnun :rnt c istoric e ş i ele a rt ă", ·
2/1976.
•Restaurarea urb a ni s ti că. Gen eza un e i discipl i11 e d e graniţă între restau-
rarea m onumentelor şi sis tem atiza re, ln „A rhitectura " 4/1976.
• .A rhitectura conlem po rar.â ln cont eix t i sto ric urban, 111 „Mon um ente
istoric e ~i d e art ă", 2 /1978.
• L'espace urba ine co mm e 111u1111111en t d e cu/ture, Rapport au 16-emc Con-
gres Inlcrn ,1 lio11 a l de I ' I li stoirc el e lu Scicncr , B uca rrst, Aout , 1981.
• .Ai:.hiled11rn, âcl d e crea /i e ş i pa ce .De m ers ul res laurnloril or şi Ci'ea toril or
de ctrllit ec t11nl î11 favoarea ind e nlil ă /ii ş i co ntinuităţii . Stmin arul In-
lcrna\ ion al de Ar hil cc lură , B ucureşli, decembrie 1982.
• Doe la r es taura tion urbain e â l a crea lion 11r/Jai1;e, Rapport a l a 11-eme
Bicn'nalc Monclial'c ele I' Arc11itccturc, TN TERARCll '83, Sofi a 6-12
juin 1983.
NOTĂ
Jlu str a \iil c fotogrn fi cc cu rxcrp\ia fi g urilor 5, 6 şi 8 slut r ealizate
el e a utor, Ju cr :'iri lc d e la borator fiind cxec ulalc de FLOHENTIN OIŢĂ ,
membru AAF.
Lu intocmin•a lcx lului a u co ntribuit s lu dc nţii - arhit cc \i CLAUDIA
N l'fESCU şi I<AZIMIH I<OVACS.
m aniere idcn liq uc ou se Icc li vc. E.cs m u vrcs el ' art, patrimoinc des nrn sccs,
so nt d es cntitcs rt•lal.ivrmcnt slab les, Ies monum cnts d'architcclurc ct
d ' ur ba ni snw r cprcscnl.c11 t un proccss us.
J}espncc urbain commc 11crmu11c11cc. La 111Clhodologic ele la repris e
de ln plnnimetric , d e la volum etric et el e l'cch cll c de l' cspucc urbain
acquisc pendanl la rccon stru clion des v ill cs detruitcs fut appliquec par
la suilc i\ l':issa inissc men t ou r cmod cla gc des zon cs hi slori q u cs qui n 'ont
pus soufferl Ies ri gucurs d e la gucrrc. D e nombrcu scs intervcntions de cc
gcnre - parmi h•squcll cs l'assaini sscmc11t de la zon e resi clcnli cllc
Courroiric de Chartres, Ic rcmodcl agc d'un Ilot prcs du Châl ca u des Papes.
â Avignon , la rcconstruction parlicllc du traj ct Conlra Porta Padova de
Viccn cc ct l ' cd ifi cal.ion de l ' hOtrl Hilton de B udapcs t - m ettent en
ev idcncc la con clusion sui virlrtc: l'csp acc hi storiqu c urba in , par Ic main-
1.icn 011 la r ceclili on ele srs valcurs quantita lives, clcsq ucll cs s'cnsuit une
ccrta in c qualil e, 1u1 c cc rta i11 c spccifi cile, pcut survi vrc it la substauce
ori gin cll c des b:î limcnls so umi s :i des renouvcll cmcnl s conti nu cls, pcut
ctrc ct cmcl.
J.'espacc mbal11 ~omme 11ro1n11011i s1e de 111 spt\ciricilii des villes. Un
lien i11timc pcut rc1111ir la l'C's taura ti on ur ba i11 e ct la crcatio n urb aine dans
un devcloppmcnl unitairc. La repri se de ccrlaiuc s lois de la gcnese ct de
l'cvolution el e l'cspacc 11rbai11 lii storiqu c, it l'occas ion de la s lru cturation
des zon cs urbain es devc loppccs sur dt•s tc rrain s librcs , cn dchors du peri-
me tn· hi sloriqu c, 0 11 dr la renova lion r ncl ical c des Vil' ill cs zon es, peut Jeur
donncr 1111 l'ad1rt propn„ ~ pcc ifi que. lnndi s qu ' i\ l ' org:rnism c urh ain, dan s
son cnsrmble, un ca radM e de con'lini1it e el d' unit c.
U n lrn t pa rei! r cvclc l'1·x pcri cncc aclu cll c de div ers pays, a in si qu c
l a praliqu c rournnin c co nccrn ant l es solution s des rnpports cntrc !' orga-
ni sme urbain hi sloriquc el s••s cxt c11 sio11s cnn\.c>rnporaincs, autant qu c
d e l a va ste gn111rn1! ti c cns ol'frrl s pm· !' integ ra • ion cir 1' n11cicn e l d u nou-
vcau dans l' i11leri c11r d1's p crim clrrs hi sloriqu cs d es vi ll cs (B ucar est,
S i ghi şoara, Cluj-N apo cn, T!:(. Mun• ş, Pileş ti , P iatrn-Nca m\ , Suceava ,
B r aşov etc.) .
La r cg lcmc11lalion du r::l)iport entrc l'a ncicn el Ic nouvca u est un c
ac lion comm111w tl ln rc sta urnlion ct :'t la crcalion urba in c. Dans la r est uu-
ralion , le rnpport e11l.rc l':rn cic11 el Ic u ouvcn u signifi c un rnpport de coexis-·
t cncc de dcux q·unnlil es; dans la cr ea t ion, ii s'agit d 'un rapport cl ynumiqu e,
d'assimi lnlion de l'a ncien so u s ln for me d e la trndition , la prcmisse d e
l' inno va li on. Dnn s cc sens, Ic rnpport cntrc l' anci en ct Ic nou veau p eut
dcvenir la sourcc des nou vcll cs va lcurs urbain es el e naturc fonctionnell c
ct esthHiqu c. En parlant des problemes de la r cstauration urbain e, la
pre senlc clc marchc t en le de trouvcr Ies voies d ' un c cr ea t ion urba ine ori gi-
11cll c, fond cc sur la co nsidcrn li on de l'cspacc ur ba in commc protagonisle
ele la specifi citc des vi ll cs .
TRANSLAŢIA CASEI MEMORIALE „ANTON PANN"
DIN ORAŞUL RÎMNICU VÎLCEA
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - lnfl . EUf.EN IOUDĂCIIESCU - - - -
A
ce ntral ă a o ra şului Rîmnicu Vilcea
I ns-aanul 1982 zona
bucurat de aLcnţi a edililor care, în cadrul acţiunilor
de s isLematizarc, s-au preocup at de găs i rea unor so luţii optime
în vederea păsLrării specifi cului , a personalită'\:ii oraş ului.
ArLcra ele circula\:ie Ş Lirb e i Vodă, ce face l egătura oraş ului
cu sta\:iun ea balneoclimaterică Olăneşti, a fost s upu să unor
importante lucrftr i el e m odern iz are ca re a u urmărit l ărg irea
arLcrei de la 7 m la 21 m şi realizarea de loc u in\.e noi.
În aceste împrejurări inLra în demolare l ocuinţ.a clin sL r.
ŞLi rb ci Vodă nr. 18, în care a trăit scriiLoru l şi muzicianul
Anton Pann, auLoru l „Poveşt ii Vorbei". An alizîndu-se mai
mulle var iante asupra p os ibili li:1 ţ ii m e n ţiner ii in a mbian\.a
Cnsn m cmorinl:1 „A nt on Pn nn "
orn şulu i a acesLci case-muzeu , s-a opLal. JPnLru so lu\.ia de
translare, pe un no n amp lasame nt, a c l ă di ri i. rezo lv înclu-sc ,
în mod 11 I cel mai corespu nz ător , a l îL păstrarea aute n tică a
clftclirii, cît şi eliberarea terenului necesar realiz5rii noii
artere de circula'\:ie.
Casa din secolul a l XVIII- iea reprezintr1 o construcţ i e
tipică de veche arh i tectu ră din zona Vîlci i ; orga niz ată ca
muzeu , adăposteşLe cu grijă ob ie cLe personale ş i lu crăr i clin
opera lui Anton Pann .
Construcţia , prevăzulă cu demisol ş i parLer, are dimen-
siun il e de 10 ,35 x 7,35 m şi pridvorul de 3 ,70 x 3,75 m. Pînă
la nivelul part·ern lui , a fost rcalizaU\ din zidărie ele bolovani
http://patrimoniu.gov.ro
ele rî u , peste care s-n cxec ut al 1111 planşru din grinzi ele lemn;
pere~ii ex Lcr; or i sî nt din paiantă, iar acop er i şul din şiţ[t.
Pridvorul clin s l îlpi de lemn c rrstaţi conferă case i 1111 farmec
deosebit.
Pe baza de·ta liului d . istcmat izare elaboraL de CenLrul
de proiecLări jud eţea n Vîlcca - arh. Ben a Liviu - s-a
întocmiL 1111 proiert pentru tran slarea c l ăd ir ii , urmăr indu -se
rezolvarea 11rm ă l oare l or probleme:
- deplasarea c:on s tru c~ i c i pc o dislaffţ::\. de 37,80 m -
în s upr a fa ţă de 180 m :;; i grc11La lr ele 170 Lonc - în condi\:ii
de d ep lin ă s i gura n\ ă , avî ncl în veder sLarca avansată de
uzuri\ a un or clr men Le a Ir cli:id iri i ;
- deplasarea pc o ca lc cu 11 % pa nLă, avînd în vedere dife-
ren \.a de nivel între poz ipa ini\:ialrt ş i cca [inalrt de aproxi-
mativ 1 ,50 m, p entru a fi r limin a lc lu ri:irilc sup limentare
lcgnlc de r idi carea c l ă dirii ;
- deplasarea cons l ruc\.ic i , sub un unghi de 37° faţă de
ax Ic pr in cip a le a le case i ş i de axa v iitoarei artere, pentru a se
ob\.in c aşezarea c l ă dirii paralel cu noua arteră şi a se evita
cl'rrtn area un ei rotiri.
Din lu crări l e p,regăLiLoarc ale proiectu lu i, menţionăm:
- cxeclrtarca unui s is tem de grin zi d in beton armat sub
p l a n şe ul de peste subso l ;
17
 lmn gini d in limp 11l translnPc i rno1111m1·nt11lui

PANN

~ ------

LEGENDA '
CD·~...,...n.~A.,,_

® .,,...,_....._, -~.

http://patrimoniu.gov.ro
 I I I
I I
' '

-193
~
i~Q,
t ·~ ..sr.....

t: ir
-r
113
99

_@_
"'"'
">

' 5tJ . -:.u.r

l'!
\O
I

-~
--,
_J
' -,
so G
I
~ - _J
J 99

::,
'
~_9~- l-'? LJ oll I

I I
6
~~
.$()
- #>
~i
I
II r-
L_ ~ ·1 .1

I \-----
L-- - -
") J

j PLAN I
I
~----
~ I r------
I r--- I
PARTER I t· ---

~
-ţ_--+-- ...J_ _ _ oll

~
I
I
----
\

''

~-
' -3l'CI •.VQ

350
V -J

Pl an rn frnj grind:! de subzidi re

.:s"' 1„ror11 1~ ~1
„ ·n I
CI:
Lm•!I ·
Greutatti G1·u111Hte
.... 1111 h11 c:11:1
I 1otal:1

I elO 7 , :Jr. 2 77 , lH U:il"i ,112

2
:I
ci O
el O
Hl,r.o
1, 00
li
lll
I 111 , :10
10 , GO
1190 ,4 0
Jll9 , HO
1 c lO 10,r.o 2 77 , 91 lă5 , H 2
r; c lO 12 , 00 li ll7 ,:W 11117 , 1;o
(; c lO 10 , 00 IOG , oo lMll , OO
7 dii 1:1 , 00 1
111 1:.17 , 110 r.r. 1,2 0
I I
TOTA I. I~ li :171111,H

P l nn como li darc provizori e

- realizarea fundaţiilor pentru sistemul de s usţinere
p în ft la montarea utilaju 1u i de transport;
desfacerea zid ă ri e i de fundaţii pe tot cont urul co nst ruc-
\.ici ;
compactarea terenu lui ş i niv el::lrea cu o pantă de 4%;
rea lizarea că ilor de rulare din Lraversc de lemn şi şină
Lip C.l• . pe un pat el e piatră spartă ş i b alast;
- montarea căru c i oa re l o r de tra nsport cu elemente varia-
bile pentru m enţin erea într-un pl an perfect orizonta l a con-
st rucţi ei;
- real izarea fuudati ilor peirl rn staţ;ia de tragere şi mon-
tarea tro liilor electrice·.
ln cadru l lu crări l o r finale , după verifi căr il e as upra execu-
tării corecte a celor pregăt itoare , inclusiv a măsurătorilor
topografice, s-a trecut la executarea propriu-zis ă a depla-
să rii. Construc\ja a fost depl asată pc o distanţă de 37 ,80 m,
cu o v iteză de 6,5 m/oră-6,8 m /oră, durata efectivă a depla-
sării fiind de 5 ore şi 40 minute.
Proiectul a fost elaborat de ing. E ugen lordăchescu, la
care au ma i colaborat: ing. Pop Gabriela, s. ing. P etre Con-
staulin escn , ing. Fi lim on lno cc nţ iu , in g. Stă n escu Corne l.
' Lucrarea a fosL e[ectuată de Întreprinderea jud e ţ.cană
de conf ecţ ii metalice Rîmnicu Vîlcea , cu sp rijinul 1.C.E.D.
Bu c n reşti.
Vo lumnl redus al lu crări l or , dar de tehni citate, a nece-
sitat un număr mic de muncitori , utilizîndu-se 6 - 8 în medie
zilnic, care, t imp de aprox im ativ 42 zile, au realizat această
translaţie a monumentulu i.
Se poate aprecia lu crarea ca o realizare deoseb iUt, av înd
în vedere faptu I că o construc\:ie cu o vechime de peste 200 ani
a fost pos ibil să fie translaU1 la o di stanţă apreciabilă , rnră
să sufere ni ci cea mai m i că avarie.
Procedeul aplicat, de deplasare a co n st rucţiil or, se consi-
deră o inv e nţie brev etată, oferind posibilitatea ca monumente
ale trecutului poporu lui nostru să fie conservate fără a împie-
dica dezvoltarea imp et uoa să a construcţiilor contemporane .

19

http://patrimoniu.gov.ro
- - - - - - - - S T U D I I ŞI COMUNICĂRI--------
MĂRTURII DE CIVILIZAŢIE ŞI URBANIZARE MEDIEVALĂ
DESCOPERITE ÎN VATRA ISTORICĂ A IAŞILOR
NICOLAE N.
15 decembrie 1981 , sub ce rinţe le
tică,
Lînamului înfrtp t uirii p rogra-
şi
municip al de m oderniz are dezvoltare urb a nis-
ce nt rul Ias ilor - pe front ul vestic al Stefanstră zii
cel Ma re - a fost' dccl a nşa lă execu ţ i a excavaţiilor ne~esarc
fundării unor co nstru cţ.ii de o mare a n vergură arhi tecto ni că ,
a căro r eşa l on are p l a nim etri că urma să ocup e , p otrivit pre-
co niz ărilo r pro iectului întoc mit, to t terenul cuprins înt re
imobilul magaz inului „Mat erna", blocul Uniunii jud eţene a
coo p eraţ i e i meşteş u găreşt i , corpul „F" al c l ă diril o r Instilu-
t ului Politehni c ş i front ul sudi c al s trăzii C l oşca (Pl anşa I).
ln pofid a faptul ui notoriu că respec livul teren co in cide unei
p o rţiuni cons iderabile din aria vetre i istorice a o raş ului ş i
cu t oate că el est e învec in at unor presti gioase monumen te de
a rhi tect ură m edieva l ă (în a căror z o n ă de protecţ i e se ş i a fl ă
efectiv înco rp orat) 1 , lucră ril e de excav a ţ i e începu te la data
ma i sus sp ec ifi cată s-au d esfiiş urat v reme de 15 zile, fără să fi
fos t a nunţate Oficiului jude \:ea n Ia ş i a l p atr imoniului cu l t u- fti l so lului:
ral n aţi ona l ş i fă ră să fi fost dubl a te, în că de atun ci, de cuve- \-'f
nita s up raveghere arhco log i că 2 • î n tot aces t inler val , lu cră- '°'
ril e - opera te în ritm alert, cu util aje meca niz ate de mare
p rodu ctivi ta le, puse în acţiune pe tre i fro nt uri de lu cru , cu
ac tivitate co n co mi tentă ş i neîn trerup tft t imp de 24 de ore
zilnic - au cuprins ap roape tre i păt rimi din s uprafaţa t ere-
nului spec ifi ca t ş i a u ava nsa t în solul acest 1ia pe o adîncime
medie de 3 m , pii lrnnzînd as Uel pîn ă în m asa p ă r ţ ii superi-
oa re a s tratului de argilti h o l oce ni că .
Graţi e un or împrejurftri salutare, în dimin eaţa zilei de
1 ianu a rie 1982, a m put uL lua c unoşt in\:ă, la faţ,a locului , de
s urv enirea rea li tăţil o r ma i s us e nunţate3 ş i , Lot a Lun ci , a m
p rocedat la o ate n li'i exa min are a s lructurii so lului pe toată
des făş u rarea fro nt uril or limi trofe sp aţ iil o r să.p ale aco lo p în ă A.)
la acea datf1.
Demers ul nosl ru , continu at cu in s iste n ţft p în ă în seara I(
zilei de 3 iauu a rie, s-a so ld a t cu co ns lata rea că solul terenului ,
in trat în raz a ck exe cu ţ i e a ex cavaţiil or, de1>0zitează mă1·turii
:11·hco 10!1 ice de o marc di ve1·s itate , între care ş i vesti11iile unor
foste cons tJ'ucţii monumentale din ziclăric de piatră , toate
aceste mărtul'ii îiiml clatomte unei intense si continue locuiri
de l\pOcă medie vală 4 • ' de olărie, cu turaţie lentil , din p astft ce ramicft - cu co n ţ inut
. Av înd în vedere b o gă ~ia m ăr turiil o r p rezenLc în so lul tere-
nului spcc i[ica L, precum ş i faptul că valoarea lor doc umen-
tar[t - efec livft - susci ta din plin interes u} ce r ce t ă ril o r nece-
sa re a tî t c un oa~ Le rii istorici la ş il o r , cît ş i c un oaşterii evolu-
ţ i e i civiliza \:iei medievale ro m âneş ti , am procedat - imedia t -
la orga niza rea ş i efectuarea unei s usţinute campanii de cerce-
ta re ş i salvare a respec tiv ului dep ozit arheolog ic , în acele
sec toare de t eren în care solul nu fu sese încă dislocat, p înă
în 1n omcn t ul in Lcrven ~ic i noastre, ele excavaţii le necesare
înfftp tuirii p rog ram ului edililar.
Lu cră ril e de salvare ş i cercetare s-au efectuat sub auspi.:
ciile Of iciului jud eţean Iaş i al p atrimoniului c ultural -n aţi o­
nal , s ub condu ce rea şt iin ţ, ifi dt ş i op era \, i on a l ă dire ctă a se mn a- început ul ultimului p ă t rar a l secolului al X TJJ-l ca ş i care
t arilor preze ntăr ii de faţă, cu mun ca p atri otică a t ineretului
ieşea n - îns umînd un cuantum de 32 OOO ore/om m an op eră -
20
http://patrimoniu.gov.ro
Memori ei profesorului nos tru I on Nes lor , fo11da-
ioru l şco lii de arheologie rom â n ească medi e11alll
PUŞCAŞU, VOICA-MARIA PUŞCAŞU
în tot decursul inlcrva lului ca lendaristi c 4 ianu arie - 20 au-
gust 19825.
Terenul supu s cer cetă rii noastre se îns cr ie în aria vetrei
is tori ce a la ş il o r. Învcc inîndu-se direct cu limita n ordi că a
incinte i Mitrop olic i Mo ld ove i ş i Sucevei, el es le s itu at la mar-
ginea de vest a d es l'ftş ur ă rii Lerase i care d o m i n ă - cu o în ă l­
ţ ime de aproape 20 m - curs ul r îului Bahlui , la 500 m nord-
vcst de a mplasa ment ul foste i C ur ţ i d o mn eş li şi, respectiv ,
la 480 m vest de ampl asa mentul ansa mblului de a rhitec lur ă
medieva l[( Go lia .
Cel mai vechi ol'izont de mărtul'ii :uheolouice ex is lent în
aria terenului cercetat se a fl ă direct la limita s up eri oa ră a
stratului de humus (a cărui m asă - de culoa re brun ă - su-
prap une ,~p o zilul de arg il ă h o l oce ni că ) ş i îns umeaz[t mm ă ­
toarele c nlit ăţ i , clar distincte, a Lî t suh raporlul ma teriali-
tăţ ii , cît ş i sub rap ortul dispunerii ş i exlens iunii lor la f aţa
- ve:tre de fo c amenaja le chia r la faţa s Lratu lui de humu s
ş i în aria că rora so lul prezin tă un ava nsat grad de ca lcin are
pe o gros im e de 5 - 6 cm . Ap roape de reg ul ă, aceste vclre sîn t
suprapu se ele lentile de ce nu şă, în masa cărora am co nstatat
prez e ll'ţa un or ose min te de p ro v e ni e U"ţă animalf1, vftdind urme
datorate unor acţ iuni de fr acţ i o n are in te n ţ i o n a l ft , p recum ş i
urme manifes te de ardere;
- vesti „ile unei l oc uin ţe, scmiîn gropa lft în so l ş i a drre i
s tructur ă - realizatr1 din le mn ş i p a i a n tă - s-a pr r1 bu ş it în
stare in cand esce n tă, datoriLrt s urvenirii unui in cendiu (vezi
Pl a nşa IT, 2). Co ndi ţ iil e de p ăstrare a r [l!nft ş i\:elor acestei
l oc uin ţe ne-au îngftduit constat area cft ca fu sese dotatf1, în
interior, cu un cup to r menajer amcnaj a l chi a r la nivelul par-
doselii , s ub fo rma unei alveole să p aLc în so l ;
frag menle de vase în lnrniud carac Leris Li cil c t ip olog ice
specifice o l ări e i produse la finele seco lului al X III-lea şi la
început ul secolului urmr1to r. P rez en ţ a unor atare fragmenle
a fos t cons la l a tă a tît la sup rafaţ,a s u s -m e nţi o n ate l o r vetre, cîL
ş i pe p a rd oseal a l oc uin ţe i. l n t otali latea lor, accs lc fragmcnle
provin de la vase (oale-b orca n ş i străchini) modelate la l'Oat:a
b ogat de nisip gros ier - :u·s ă reducător ş i vă dind , în unele
cazuri , o p rttrundere n e unit: o rm ă a a rderii în masa p aste i.
Suprafaţa vaselor a fos t decoralft prin inciz area unor linii
în val ş i, respcc liv , cu benzi de ase menea linii , p aralele, dis-
puse - orizonta l - pe um ă ru 1 vaselor (în cazul oalelor b or-
can) ; precum ş i cu cres tăt uri inciz ate pe buza vaselor (în ca zul
străc hinil o r).
R ea lit ă \, il c apar\.inînd acestui prim ni vel s lra Li grafi c ş i
ca racterisli cilc Lip olog icc înlrunile de ma teri alul cc ran~ i c,
descoperi L în co n el i \:ii le de stra ti[ ica re mai s us spec ifica te,
atestă cf1 aria terenului supu s ce r cetărilo r noas lrc inlrase în
raza d esfăş ură rii unor procese de locuire e fec ti v ă în că de la
a evolu at aco lo - neîn trerupt - pîn ă că lre s fîrş i t ul celui
ele-al doilea dece niu al secolului 11rrn f1tor.

;..
nord
- ·--spre Gala ta
Planşa J - Po r ,! i1111 e rlin pl anul zo n t> i cenlra l c a oraşu lui
Jl - Sec /om/ în ca re au /'o;l execu/ale ln crări de cerce lare
alvare arltco/ogil'li (ii iWllt((ri e-20 angusl 1982) ; B -
111ar1a:inu/11i „l\ / a lcrna"; C - Sediul Uniunii Jude/ene a Coopera /ie i
J\l eş /eşuo ăreş li ; JJ - Corpul ../-'" (( / clădir il or 111slilulului polile /111i c (/'os/ul
pa lal Milwil S !11rza - 18'14); 1 - A nsamblul de ar hil cc lură m ed i eva l ă
Trei Jcra rlti (1 039) ; 2 - Biserica S{. JJum ilrll -Balş (1690); 3 - A n sam -
b/11 / de mon1.unen/ e de arltilec l11 ru din inci nla M. ilmpoli ei Mo ldovei şi Suce-
ve i (s ec. XV I!f -X JX); d - Im obilul Co11siliu/11i Popll /ar m1111ic ip((/
Iaşi ({oslul pala ! llosel-Ho:nova 11u - 1 830); 5 - Im obil u/ 'l'ealmlui Na-
ţio nal ( lfJ0 3); G - imo bilul Co nsi/ iul ll/ Popula r n i jude/nlu i Iaşi. J/uslra-
/ia adiacen l ă ar lico /11l11i de {a/ci a f'os l rea /i :(( lci as lf'e/: Pla n şe l e 1-lV , de
N. N. Pu şcaşu şi .Io. .Ia 11i ; Pla11ş c / c V - X \r.t. de V . M. P11şl'aş11 ; imagin il e
fn logmf'ic c d e J\". 't.'. P11şrnşn.
f.el de-al doilea nivel arh eolo!Jic co nslatat - ş i clar deli-
milal - în te ren se s uprapun e în mod nemijlocil ce lui an te-
r ior descris s i însu mcazft urm ăloa rc l c e lemente si co mplexe
materiale, to~t.e Lranşanl dist in clc în ar ia ş i în pr~filclc să p ă­
turilor de ccrccla re:
- vcslig iilc unor l oc uinţ.e a le căror struclnri , alc:ituil.c
din !!finzi de lemn , fu seseră tencuite cu paslă de pămînt, ia r
pardoselile in l.crioare rea l iz ale din arg i lft nivc lat fa ci irecl la
faţ.a so lului ş i bălută rn maiul (p cnlru amp lasa rea acest.or
locu in ţe, vcz i Planşa Jf , 4);
- veslig iil e unui cel il'i ciu eclez iast ic Nlllslruitdin zidărie de
11iatl'ii. Din a l cătuirea acestuia se ma ip ăs t..rea z ă doar unele seg-
mente a le z id ăr ie i ş i priml' Ic asize d iu sl ru ctura z icl ăr i c i c l evaţ i-
ci, care co n[ig u rează la sol o porţiune co n clud entă din d esrnş u ­
rarea planului încăp e rii a Ila rului (P l a nşa III , 1) . Nolăm con-
statarea că fundaţia ace:tei con tru cţ ii scc'ţ i o ncază compl exul
vestia iil or l oc uinţe i scm iîng ropate în sol , care func!:ionase la
finele secolului al XIII-iea ş i la încep utul secolului a l XIV-
iea . La exter iorul s u s-me nţ i ona t.ului edi[i ciu , imed iat la baza
z id ăr iilor în căper ii altarului , a fost constataUt ex i stenţa une i
porţiuni din desfăşurarea unui trotua r , alcătuit din lespez i
de piatră, p e s uprafaţa că rui a am descoperit o m onedă cpi-
grafă de arg int, el iu seria groş il o r ern iş i de Moldova în timpul
domniei lui Alexandru cel Bun, 'nâl nte de anul 1408;
http://patrimoniu.gov.ro
- vetre arncnajale la sol în vederea extmgerii fierului
din m inercu, peste care se suprapun depozitări cons istente de
cenuşă, sfărîmătură de pămînt ars, sfărîmătură ş i bul găr i de
material fondant calcinat 11înă la vitriîicare , precum ş i nume-
roase Jupe de zgm·ă feroa să (vezi P l anşa II , 1). Multiplele
clemente materiale păstrate din fosta alcăt uire a acest.or vetre,
1\tiliz ate efectiv îrl scopul redu cer ii fierului din minereu , pre-
cum ş i reg imul s lrat ificăr ii l or probează alîl amenajarea l or,
direct la faţ;a solului, curînd dup ft momentul dezafectării prin
incendi ere a lo cu inţei din lemn (clăditft - prin sem iîngropa re
la sol - la sfîrş it ul secol ului al X III-i ea ş i car e fu neţ; iona se
pînă l a încep utul secolului urm ător, deoarece groapa l oc uinţe i
este umplu tă efectiv - la partea ei s up e ri oară - chi ar cu bună
parte din masa ~·cz iduuril or material e generate pe Limpul
fun cţ:ion ăl'ii respectivelor vetre), cît ş i încetarea funcţ i o n ă rii
acestora dnpă o îndehmgată vreme de efectivă ş i intens ă uti-
lizare - î ntr-un moment imediat anter ior zidirii edi[i c iului
de cult. Aceasta, deoarece m ortarul de va r scurs la sol , pe t im-
pul cl ăd irii lui, s uprap une (şi încă pc zo ne m ar i) dispers ia de
cenuşă, pfamînt calci nat şi s fă rîrn ăt ur a de zgură feroasă rămasă
pe nivelul ele că l care încă din t impul d es făş urări i procesului
de producţ;ie ce vizase extracţ; ia fierului, în cuprinsul r especti-
velor instalaţ: ii. Cu toate că vestigiile ţ; inîncl de fosta alcăl uir e
materială ş i ele fun cţ; i o n area acestor velrc a u [ost dizlocate -
în m are parte - clin so l , cu prilejul unor intervenţii practi-
cate acolo în răst impul secolelor XV - XV II , amp loarea r e-
m arcab il ă, intens itatea e[ect ivă ~i durala co n s iclerab.ilă a
funcţionării lor ne-au [ost ilustrall• chi a r de proporţiile „ha l-
de i" în care a fosl depozital pămînlul ulilizat ca „izolanl ter-
mic" pc Limpul d esfăş ur ăr ii procesului de producţ. i e. Ca lc inat
pînă la slacl iul transformăr ii lui în z1iurf1 vilroasf1 - ş i co nţ i­
nînd î n că r ez iduur i de fi er - , acesl p f1mînt a l'osl depozilat
direct pe ni velul de că lcar e ex islt· n t. atunci in Lcreu şi la o dis-
ta nţ ă ele cca 40 m n orcl-vesl faţ.ă de a mpl asa mentul vetre lor
la care ne referim , co nst it u inel o ma să g.roas[1 de 15- 40 cm,
pe o ar ie de 850 mp. La baza acest.c i ha lele am constatal pre-
ze nţa cîtorva fragmente ele vase înlnmincl caracteristici pro-
prii cera mi ci i ele la începutul Sl'co lulni a l X l V-lr.a, iar la
s uprafaţ;a e i - devenită nivel ele cfil carc - a fosl descoperi-
tă o moneclft epigraîă de argint emis[t în vremea domni e i lui
l aşi
şi Alexa ndru ce l Bun, înaint<' de anul 1408. J\şa cum vom arăta
Jm ob i/nl la momentul cuvenit, exa minan .: a slf1rilor de fnpl , corespo n-
dente a mpl asă rii ş i funcţ;ion~trii acestor inslalnţ'ii , privite în
co relare cu Loatc celela l te rcalităţ: i l inînd de l ocu irea co nt inu ă
în secolele XI II - XV II a t er enului s up us di scuţ; i c i iln s lrează
în s i't ş i din:unica efectivă a dl~s îi'1 ş 11ri'1rii ş i orgaui1.i'1rii formelor
con cl'etc sub care ·-am :m iîcstat acolo lo cn il'ca , pe toa Lft dura La
acestui in terva l istori c. În a[nr[1 , însfa, de sublini erea srmn i-
fi caţ; i e i lor istor ice, se impune, tolodată, ş i s ublini erea faplu-
lui că toate m ftrt uriil e ca re alestft practicarea r educer ii fieru-
lui din minereu - cu implicaţiile p c care ca le im p unea, ş i
încă într-o vrem<' cert s incr onft cele i <l e a d oua jum f1Lrq.i a
secolului al X I V- iea ş i p r imil or an i ai secolului urm ător - sîn t
cu atît mai d t·mn c de o sp or itft atcnţ: il' , cu cît ele ne pun în
ev id e nţă - p enlru prima oarr1 în ca drul Luturo.r cercetăr il or
a rheolog ice cl'ccluatc, pîn ă în prez ent , în vetrele o raşel or me-
di evale ro m â n eş ti ş i , în că m a i mul t, chiar în condiţia snq11'in-
dcdi ins lal:tţiilor de 11roîil uccesa1·c lH'oductiei (dec i, 1·11 110.- i-
bilitatea de a l·nnoa ş te , acmn , în ăşi tehnologia lH'Ollrie dp s fă ­
ş nrării ci) - tomnai rcm'arnahila :un11Joarc ş i evid1mta intens i-
lat,e cu c:uc a cea s tă a ctiv itate , de un 111·onunţat 1·araet.e r mcş­
tc Ş U!Jăre sc, se în mna ' în :msamhlul activ .ităpi econom Îf•e
1
s u s ţinute la la ş i în ' 'a.tra aşezării 0
·La toalc areslc m ă r turii , şi tot în cup r in sul arcslui al doi-
lea orizont arheologic, se a d a u gă ş i alte compl exe arheologi ce
ca, de pildr1:
- vest ig ii ale unui cu11toraş amenajat în Ye1lerea topidi
metalc1o1· 11eîe1·oase, în vec in ătatea că ruia a u fost descoperile
d o u ă cr euzete ele topitorie, unelte, chiar produse finite ş i de-
şe uri: toate spec ifi ce activiUiţii unui atelier specializat în
11roducerea bijutel'iilor ş i a 11odoabelor vestimentare (vez i
Planşa II , 3) ; .
- grop i de mare cap ac itate, num eroase, sfap ate adînc în
sol ş i umplute apoi - treptat - cu ce nu şă, cu r esturi ale ac-
tivităţii menajere ş i ale diverselor act ivităţ i de producţ;ie;
- unelte, produse finite, ca nt ităţ; i notabile ele produse
secundare ş i deşeuri, care atestă practicarea unor intense
21
 Strada Ş te fan ce l Mare
~nord
c.
1 - Vetre amenajate la so l în vederea reducerii fierului din minereu ("mijlocul secol.u lui al X I V- Zea -
al XV-lea); 2 - Amplasamentul lo c uinţei semiîngropate la sol (sfîr şitul secolului al Xlll-lea - începutul secolulu i al XIV-lea); 3, -
Cupto raş p entru topirea metalelor neferoase, aparţinîncl u nui atelier d e bijutier (sfîrşitul secolului al XIV-Zea-începutul seco lului al
XV-Zea); 4 - Aria. acoperită de vestigiile locuinţelo1· cu structură din l emn, rid i cate în decursul seco7.el01· XIV şi XV ; 5 - Suprafaţa
pavată cu dale de piatră (sfîrşitul seco lului al XVI-Zea); 6 - Zidării de piatră aparţinîncl edificiilor construite, succesiv, în decursul
secol.elor X I V-XV II (vezi etapizarea constru c ţiilor în planş a a III-a).
activităţi m eşteş u găreşti spec ia lizate în produ cerea ceram ic ii ,
în prelu crarea fi eru lui, a metalelor neferoase , osului , pietre i,
lemnului ş i pieilor;
- obiecte din ceram i că, foarte num eroase ş i de o mare
diversitate, păstrate fi e întregi, fi e fragmentar; t oate vă dind
tehnologii specifice ateli erelor de producţ,ic din mediul urban ;
- monede din seriil e celor em ise de Moldova, în vremea
domniei lui Petru I Muşat (1375 - 13!)1) ş i în anii domnie i lui
Alexandru cel Bun (1400 - 1432).
Stările de fapt observate în aria şi în pro[i]elc săpăturil or
efectuate, tipologia materialelor ceram ice ş i cron olog ia mone-
delor descoperite probează că toate materialele cuprinse în
acest nivel arheologic sînt dato rate unei locuiri omen eşti ce
s-a reinsta lat acolo nu mai thziu c•a mijlocul scwo1n1ui a]
XIV-iea, evol u înd - în cond it iile de sfă şul'ării unor intense
activităţi de producţie , cu un 111·01mnţat f'a1·:wtermeşteş119ăre . c
- pînă în momentul surven irii unui violenl incendiu care a
distrus integral locuinţ el e din lemn ş i a ava riat irrmediahi1
edifi ciul eclez iastic. Monedele descoperite la baza stratului
de cenu şă, cărbune ş i chirpic ca lcinat - s lrat generat ca ur-
mare a m enţ i onat ului incendiu - îndrepU\ţesc, prin cro-
nologia lor , concJuzia că respectivul sin istru a avut loc în
vremea domniei lui Alexandru cel Bun, la o datrt im ed iat ul-
terioară anului 1408. Precizăm că moneda ep igrafft m oldove-
nească - emisă între anii 1400 - 1408, ş i descopcriH1 chiar pc
trotuarul ce înconjura altarul sus-p omenit ului edifi ciu eclez ias-
tic - era suprapusă chiar de masa de ce nu şă ş i cărb un e (în ca re
am constatat prezenţa a unor num er oase piroane şi C'uic , toa t e
din fier) căzută, la sol, în t impul arderii ş arpante i clădirii.
Cel de-a] treilea orizont de mărturii uheoJ011icci constatat
în teren do c um e n tează activitatea unui şant i er de co nstru cţ:ie
ale cărui lu crăr i a u încep ut cu dem olarea zidurilor răm ase în
picioare ale edifi ciului ec1ez iast ic, di strus de incend iu , ş i cu
o operaţ i e in s i ste ntă de nivelare a tuturor neregulari tăţ il or
terenului, cauzate de prăbuşirea l oc~1inţ:elor arse. I u crăr il e
a u cont inuat doar pînă ]a sta diul realizării funda ţ i e i ş i a une i
porţiuni (prim ele 3-4 asiz e) din stru tura cleva(:ie i unui al
doilea ed ifi ciu monumenta l din zid ă ri e de piatră, în alcătu­
irea căru i a era in c lus ă - organi c - ş i o sală de 11hm circu-
lar cu 1liametru] de 15,20 m (vezi Planşa III , 2). Sistate în cft
în acest stadiu al exec u ţ i ei lor , lu crăr il e de co n st ru cţ-.ie apu-
caseră să genereze la so l o dep un ere co nsis te ntă de morta r ,
pe suprafaţ.a căreia am descoperit douft monede m o ldoveneşti:
prima e mi să în vremea domni ei lui Alexa ndru ce l Bun , după
anul 1408 ; cea de a doua, în ti mpul dom ni ei lui Jlia ş I , între
anii 1432 - 1436. Precizăm fap tu l că ,ş anţu] s:lpat. în vederea
fundării acestui al doilea edificiu 1lin zidărie a intersectat '
ş i a dislocat 11arţiaJ masa fundal.foi construcţiei ecleziastice
distmse de incendiu ceea ce probeazft raportul de categoricft
succesiune între ce le d o uă co nst.ru c\:ii , co ncretizate aco lo
prin structuri indiv iduale din zidărie atît sub aspectul d es f ă -
22
http://patrimoniu.gov.ro
P l a nşa a II-a - laşi 1982.
Zona centrului istoric. \11•s-
tigiilc de locuire m edi eva l ă
descoperite pc fr ontul ves-
tic a l strl1zii Ş t efa n cel Marc.
B
~ 1.
~ 2.
[!._] 3.
prime le decenii ale secolului
ş urării planim elri cc , cît ş i în privin\:a mod ului de clădire
în ope r ă a maLerialelor comportate de rea lizarea lor.
Cel de~al 11atrulea orizont Hl'heologic constatat, de aseme-
nea , în tere n suprap un e direct pe ce l ma i s us descris,
fiind a l cătui t din slral ifi căr il e generate ş i r ămas e la sol pe
timpul cu nslrn irii , fun cţ:io n ă rii ş i distrugerii , tot pl'În in-
cendiu, a unui nou grup de lo c uinţe - eu structuri din
lemn - pe ale căror nivele de călca re s-au descoperit,
în curs ul săpăt uril or, numeroase mon ede mold ove n eşti,
em ise în Limpul domniilor vo ievoz il or Ştefan al II-iea,
Petru a I II-i ea , Ştefa n ce l Mare , Bogdan a l I II-i ea ş i Ştefa n
a l IV-iea. ln teme iul cro nologiei acest or monede (care aco-
peri'! în/regul infern al istori c wprins în/re anii 1435 - 1527),
se impun e concluzia C'ertă că s u s m effţ i o natul grup de locu-
in\ r a fun c \,ionat - pe amplasamente s ituate chial' în ime-
diata vec in:Hate a :t.id:lriilo1· edificiului a c:lrui construire
J'uspse deja sist.at:I - cu în cepere încă din dece niul a l IV-i ea .
pînă în cursul celei de a tre ia deca de a seco lului urm[1tor 7 •
Peste stratifi ciir il e dep use în această nouă fază de loc uire,
în trerup tă tot prin in cendiu , intervine masa unui stl'at -
gros - de pămint ni\'elat , 11e s upmfaţa cărnia a fost consta-
tată (in anumit.e z01w) prezenţ.a unui pavaj din lespezi de pia-
tră amenajat pe o arie de cca 8 mp (vezi Planşa IT , 5) ş i da-
tînd din ulti mul pătrar al seco lului al XV I-i ea, aşa cum
p rob ează cronologia monedelor descoperite at ît la faţa, cît şi
la b aza acest ui pavaj.
Strat111 de pămînt nive la t - ş i marcat de prezenţa men-
\.ionatu lui pavaj - este s tră1nms de zidării de fundaţie ţinînd
de ee Ie două edificii monumentu le , fiind suprapus nemij lo-
cit chiar de strntifidr ile intervenile pe timpul const rnirii,
fun cţ i o n ă rii ş i d emo l ăr ii acestora. Zidăriile păstrate - şi
contro lab ile, în d 1, pe aproape tot traseul lor efect iv - dove-
desc că cele do11 r1 edif icii se jux tap u seseră în teren, p rin ado-
sa re, pc unul şi ace laş i alini amenl, fa~adele lo r de est ş i
vest - coresp o11d entr laturilor lun gi ale di spoz i ţiei plani-
metrice - c011fi gurînd fro n turi rectiliniare, cu o desîăş urar·e
continml 11e o hmnime de cd 1mţ.in 75 m , orientate pe direcţ i a
nord-sud (vez i Planşa III , 4 ş i 5) . Cronologia num eroaselor
mon ede descope rile probeazft că primul dintre aceste două
corp uri de co11struc \.ic , ş i anume ce l s ituat în secto rul sudic
al aliniamentului astfe l conf igurat, a fost zidit curînd dup ă
amil 1636 (deci, în v remea domniei lui Vasile Lupu); ce l de-al
doilea corp fiind zidit, la rîndul lui , pîn [1 la finele ace luiaşi
seco l. Mu !t ipie stări de fapt, ev id ente în că în teren , demon-
strează că a mbele corpuri de c l ă dire au fost demantelate -
s imullan - în cad rul un eia ş i aceleiaşi operaţ. iuni de demo-
lare, care a fost efectuată pînă la un nivel s ituat imediat sub
cota pardoseJilor încăperilor de ]a parter, corespunzînd, ast-
fel , nivelului celei de a patra asize din masa zid ăr iilor ele-
vaţiei ambelor con s l.rn cţ.i i. În temeiul cron ologiei monedelor
descoper ite la baza stratului de moloz, depus în t impul exe-
 Stracla
"''"
' nord
H-tnnJi,
[,
:: :;
I I
:: : : i:
I I I I
1 I I I
1
I I I
j tl
---- - - - - -- -- ---- - -- -- - - - - - - - • 1
- ------ ------ --- - ---- --- _..,.
1 - Ziclării pă s trate clin edificiu l ec leziastic cons tr u i t l a
secol ulu i al X I V -Zea; 2 -
circ ulară, constru i t în timpul. domniei lui Ale:randru ce l Bu n; 3 - Aria coincicl entlt es alonării planimetrice a pivniţe i a parţinînd ed·i -
fic iulu i ziclit în prima jumătate a seco lului al XVII- Zea; 4 - Zidării care configu rează p l anul ac luiaş i edificiu; 5 -
din pi. vniţa ed·i .ficiulu·i. construit în cea d e-a dou a j umătat e a seco lului al XVII-Zea; 6 - Zidării interv enite în t er en du pă anu l 1700;
7 - Limita şanţului în care a fost fundată pivniţa edificiu lui construi t imediat după anul 1636;
cuţi e i d e m o l ă rii ,
prec um ş i în teme iul rea li tr1ţ il o r conse mnale
grafi c în p la nul l aş il o r în loc mit de in gi nerul Miha il
Hodocin în anul 1843 8 , ni se impu ne co nclu z ia că acţ iunea
de demolare a [ost î n l'ăpl ui lă în curs11l pr ime i jum ătăţ i a seco-
lului al X IX -iea, înain le de a nul înt ocmi rii p la nului a mint it,
foarte p rob abil , ca ur mare a un or d egra d ă ri provocate la z idr1-
riile ce lor dou f1 edil'i cii de seisme le din anii 1802 ş i 1838 .
Tot în ari a terenului cerccla l a Josl co nstatată ş i p reze n ţa
a două conducte de aducpnne a apt~ i 11otnbile. Ambele co ndu cte
- realiz ate din Luburi cera mi ce asa mbl ate cu morla r de v a r
ş i înglobate în cofraje de p rolccţ i e co n[ ccţ i o n a t.e din că r ă mid [t ­
an huwţiouat. înci"t în 1:11rs111 Cl'le i de-a doua jumăt:lti a seco-
lului al XVII-iea ; aceasta , înt rn cîl şa n\urile în car<' ele au fosl
insta late sîn l să p ate chi a r ele la l' a \:a un e i stra ti[i cft ri cc inle r-
venise la sol în că în p rima jumrtta te a seco lului a minti t , fiind
dt p ă. c uit c de o m asă de pf1m înt„ ni vc lal în zo n ă ma i înain te
de sf îrş i t ul ace lui aş i seco l, foar te pro babil chiar în timpul
săp ăr ii so lului pe nl ru [und a \i a piYni\ c i cc· lui de-a l doil ea
edifi ciu monum cnl a l clft dit , to i a l.un ei . P rec iz ă m cft a mbele
condu cl.c, f ăc înd pa rlc din lr-o re\ca uni cii de alimenla re, se
înscriu în ari a terenului afl at la sud ş i sud-vet de zidurile
fa ţa d e l o r dinspre sud ş i Ycs t , a le ce lor d o u ă c l ă diri co nslruitc
în cursul secolului al X VIT-lca, tuburile conduclelor fiind
îngropate la o adîn cimc de 0 ,8 - 1,10 111 , f aţă de ni ve lul de
d 1lcare e:xislc n L alu nci. E Ic a u în cclal sft fun c\:ionezc d alo ri lă
co lm a lă rii lor cu nis ipul an t:renal, în decursul t impului , de
c ir cul aţ i a apei. Ca p larea aceste ia se H\cca, cu foa rte marc pro -
babili la te în bazine spec ia l a menajate la b aza pan lc i dea lului
Copou , afl a l la o di sta n ţf1 de circa 300 m - s ud - de ar ia
te renului cercetai. în 1982 .
F ireş le, se cuv in a fi cnun\:ale un cie prec iz ă ri relati ve la
caracteris licile fiecă rui a din t re edificiil e medievale cu stru c-
turi din zidăr i e de pia trr1 c l ă di le, succes iv, în răs limpul seco-
lelor X I V - XV II (alît cil aceste caraclcri sti ci a u ma i pulut
l'i remarcat e în urm a analize i elemenlelor materia le co nserva te
î n că în so l), precum ş i un ele oportun e aprec ie ri cu priv ire la
fun cţ i o n a lila lca lor co n st ru c ti v - a rhit ecto ni că ş i la se mnifi ca-
ţ i a i st o rică .
Din stru clu ra ed ifi ciului cc lez iasl ic demolat în urm a de-
grad ăr il or dalo rate in cc nd iu lui su rve n îl în a nii domn iei lui
Alexandru ce l Bun se ma i p ăs lrca z ă - aşa cum a m spec ifi cat
deja - numa i p or ţiuni din zid ă ri a ca re co nfigura s p aţ iul
in cf1perii a Ilarului; zid ă rii le ce lorlalle în dlperi , atit cît mai
ră m ăsese rr1 dup ă demolarea o perată în p rim a jum ă tate a seco-
lului al XV-iea, a u fost di sloca te în mome nlul să p ă rii cav i-
Ht ţ ii , de mari di me ns iuni , necesa re co ns lruirii pi v ni ţe i corpu-
lui de c l ă dire zidi t în pr ima jum ălalc a secolului a l XV II-iea
(P l a n şa III , 3 ş i 7). Ca ata re, s-a ma i p u tu t constala doa r d i
alta rul , larg de 4,75 m , av usese o des frt ş u rare 11hmimetrică
penta!JOnală , atit la interior cit ş i la exterior , aşa cum o pro-
bează t raseul zid ă riil o r în că p ăstrate ale aces te i în că p eri ş i
Ştefan ce l Mare P l a n şa a III-a - l aş i, zo na
centrului istoric. P la nul şi
2 "' etapizarea m ăr tu r iilor d e
n rhi tcctură m ed i e va l ă des-
coperi te pc frontul vest ic
a I st r ăz ii Stefa n crl Ma re
('1 i a n uar i ~ - 20 a ug ust
1982) .
B
• 1. []J 4.
~ 2. [ZJ 5.
[1] 3. 06.
--- 7.
sfîrşi tul
Z·idării păstrate din edificiul cu s ală
Zidării pă s trate
co nservate num a i pînr1 la n ive lul p ri me lor as ize d in stru ctura
foste i eleva ţ ii. Z i dăr iil e altarului (avî nd o gros ime de 75 -
78 cm) fusese ră consolidate cu grinzi de lemn , rectangulare în
secţ iune ( 18 X 12 cm) ş i îmbinate cu piroane mari, de fier.
Pard oseala lui fusese rea lizată din dale de cără mid ă p ătrate
(20,0 x 20,0 x 4„5 cm) d isp usc - în ş iruri liniare, cu rosturi inter-
calate - pe u n s lra l de p ă mîn t spec ial ni velat. Faţadele edi-
Jiciulni fusese ră decornte cu discuri ceramice s mălţuite, aşa
cum o pr obează preze n ţa unui ala re disc (perfect circul ar, cu
f aţa li să, smă l \,ui l[t, cu s m a l ţ de culoare verde, ş i lips i tă de
orice alL eleme nt orn a mcnlal , vez i fi g. 10) descoperit ch iar în
masa moloz ului că zu t ş i stratificat la so l în moment ul demo-
l ăr ii zid ă ri e i e l evaţ i e i . J\tît cît s-a u ma i p ăstrat, as izele din
paramen tul e levaţ i e i p un , clar, în ev id e n ţă fa p t ul că edifi-
ciul a fost t encuit la interior , cu un strat unic de tencuială
banală - re aliz ată din mortar de va r ş i nisip - pe faţa că­
ruia se d is ting , încă ş i acum , cel puţin cinci s11oiri efectuate
cu lapte de var , dovedind , astfel , in re laţie cu celelalte s tări
de fapt constatate aco to , o aprec iabilă durată de fun cţionare
efectivă a lăcaşului , piuă iu momentul iu care cons trucţia
lui a fost de teriorată de incendiul care i-a curmat ex is tenţa,
curiud după anul 1408.
Din corelarea stăr il o r de fap t ma i sus e nun ţate cu const a-
tă ril e reFeri toare la carac terist icile t ip olog ice ale edificiului
eclezi as lic ş i cu o b servaţ i i le refe ri toare la regimul ordon ă rii
v est igiil or acestui a în sui ta strat ifi căr il o r dep ozi tate la sol
(Loate aceste strat ifi că ri f iind marcate de prez e n ţ.a monedelor
deja amintite) rez ult ă că zidirea edificiului în s peţ[t a fos t efec-
t u ată în tr- o v reme a n ter io ară anilor 1400. Ca atare, acest
edificiu se înscrie in seria celor mai vechi cons trucţ.ii eclezias-
tice m edievale cunoscute , piuă acwn , pe teritoriul Moldovei9,
e l fiind - totodată - ş i cel mai vechi lăcaş de cult , iu seria
ce lor cunoscute , pină acum , pe teritoriul Iaş ilor 1°. E ste,
la fe l , în t ru totul demn de subliniere faptul că m ă r turiil e ca re
pun în ev iden ţ f1 s o lu ţ i o n area arhitectonid t a a ltarului edifi-
ciu lui în di sc uţ i e prob eaz ă - î n că pentru o v reme an teri oa ră
anului MOO - aplicarea une i formul e de plan , cara cte ri s tică
arhilectur ii ecleziastice gotice la o con st ru cţ i e cu s lructu ră
clin z id ă ri e, înf ăpt ui tă în m o d a lităţ i spec ifice arhi tecturii
biza nt in e ş i care v ă d eş le, în mod indubilahil , u t ilizarea unui
procedeu de decorare a f aţade l o r , propriu l ă c aş u ri! or de cult
zidile în mediul c i v iliz aţie i bizantine.
Or , luînd n otă - a ici - de co nstruirea ş i fun cţ i o n area
e f ect iv ă î n vatra mediev alrt a la ş il o r - în crt în preaj ma .anilor
11 00 - a unui a ta re ed ificiu de cul l, cu stru ctură arhi tecto-
ni că rca lizatr1 din zi d ăr ie ş i înt runind caracteristicile tip olo-
gice ma i s us î n Htţ işatc (ele însele capabile să ne ilus treze va-
loarea ca lilativr1 d eose bi tă a operei ş i , ca atare, caracterul
e i realmente reprezentat iv) , sub liniem - ca foarte imp ortant,
sub rap or tul semnifi caţiil o r lui istori ce multiple ş i majore -
tocmai faptul că li'tcaşu1 fusese zidit încă dintr-o vreme a evo-
2:>
http://patrimoniu.gov.ro
 luţiei aşezăl'ii me<lie vale ie şene nu c u mu lt ulterioară momen-
' norg tului constituirii ş i Ol'fJ:rnizării statu lui foudal a 1 Mo Ido vei.
-- ' Od aU1 co nstatatf1 aceas L ă s Lare de fap t este cu atît ma i
,/
/
,/ '
r!
d
d e mn ă de tot in te res ul cercet[ll'ii el e specia litate, cu eîL ea 1mne
în ev idenţă nu numai s im ilitud i1rna , ci chiar s i11 c1·011icitattm
unei atare forme de acti vitate edilit.ar:i , des îăş urnt:i alune i
în vatra i storică a Ia ş ilo1·, cu cea des fă ş mat::i în vetrele a şc ză­

~ ~ rilol'. m edie va le de la Baia , Siret ş i Succa va 11 • În ve Lrele aces-

'
I
"I
I I
I
I
'
,,
I I
I
I
/\,--l
I I \
~ tora, fen omenul ac Livi Ui \:i i edilita re , orien Lat în clirecţ:ia rea-
liz ării edifi ciil or reprezentat ive, era el îns u ş i implica t rea li-
t ăţ il or unui p roces istoric, co mp lex - de n al ură economi d 1,
soc i a l ă, p o lit ică ş i c ul t u ra l ă - , care impuls iona u , direc \.io-
d'
fJ ~ n a u ş i definea u în săş i ev olu \.ia soc ieU'i \:i i m o ld ove n e~ Li în acea
v reme, ca soc ietate deja a jun să la sladi11l împlinirii organi-
z ă rii de t ip sta ta l. A ceastă stare ele [ap t ne co ndu ce la p resu-
punerea cii ş i al te aşez ă ri din t e ritor iul Mo ld ove i (din se ri a
celor pe care Ic şt im ) în scrise pe făgaş ul urb aniz ării , fi e chi a r
ma i în a inte de anii 1400 , fi e în cursnl prim ei jum ă l ă \: i a seco-
lului urm ător, să [i în reg istrat, la rîndu- le, în c ă el e a lun ei,
prezen\;a, în ve trele lor, a un or edifi cii de cnl t (construit e [i e
din zid ă ri e, fie clin lemn , ceea ce nn excludea rea lizarea arhi-
tect oni că m o num e n ta l ă a acestora din urm ă ) tocma i în conse-
c in ţa un or facto ri de comanda men t s imil ari ca sorg in te, sens
de ac ţ,iun e ş i e[ect celor care aclivaserft ş i în cazul la ş il o r.

o s
F ireşte, ră mîn e doar ca viitoa rele ccrcetf1ri arh eo logice să
a dn că co nfi r m ă ril e de rigoare . As lfel , în a[a rr1 de aşez ă ri le
cu profil urban medieva l ex istente atunci pe wrsul N istrului
ş i p e vă il e aflu e n ţ il or acesluia (e num eraţ:i el e la nord către
sud , princip alii aflu enţ, i sînt: Ră ut ul , Bîcul , Botn a ş i Cogîl-
nicul)12 , avem în vedere p os ibili talea ex isten\,e i vestigiil or
un or atare edificii în v et rele aşezrir il or medi eva le de la Adjud ,
B acău , Bîrlad , Botoşa ni , fo arte prob abil ~ i în vetrele aşez ă ­
rilor el e la Cotnari , Ga la \:i , Hîrl ă u , ap oi în vetrele aşez ăr il or
de la Piatra Nea mţ , Roma n (ma i c11 sca m ă) , Tîrgu F rum os,
Tîrgu N ea m ţ, Tîrgu Ocnei , T îrgu Tr o lu ş ş i Vasl11i , ale căro r
atestă ri docum ent are , în docum entele si în relaUtrile medie-
(. - c
Cn Im vale scrise , cob oară pîn ă în prima ju;11[1t at e a seco lului al
xv~~~ ş i , în 11nele dintre cazurile ma i s us enum erate, chi ar
pîn ft în a doua jum ătate a secolului anteri or. Cît priveşte
Pl n n şa
a JV-a - l aş i Hl82 . Zon a centrului istoric, fro ntul vesti c a l s tr ăz ii
Ş tefancel Marc . Releveul p iv niţe i edil'ieiului co nstruit l n p rima jum ă t a te
vatra m e di eva l ă a laş il o r , "avem _în vedere ş i p os ibililatea ca
a secolului al XV JJ-l ca . P lan ş i scc \:iuni. v iitoarele să p ă l11ri ş i in terven\:ii de cercetare a rlwo l og i că ce

. '
. . . .
,,

·I

__ c ,

/ / / / /
'/ / ////

' /... / / / , / / / /
/ / ' ///// /
/ / / ' // // / /~

///// // // / / / /

/// / / / / / / / / ////) A7
Pl:rn şn n V-a - l aş i , zonn / / / / / / / , / /
·'' / o o
cen trului istoric, frontul ves- / / / // / / / / / / o o ,,
"
()

ti!! al str ăz ii Şte fan cel Ma rc . / ////// //// o o o o

P rofilul stratifi că rilor ş i zi d ă ­ ' / / / / / / / / ,' / / / /
o o o o () o
/ /// / /// / / o o o o o o
riilor m edi evale interveni t e / / / / ' /
/ o o o o o o
- su ccesiv - la sol ş i intrat e
' / / /,' / / (l o o " Q

l n r aza de cont r ol a să p ă turi ­ / / // / ... / / / / / , o "o o o " o o

lor executat e ln ari a Casetei / / /, // / /// •' / /o o o o " o o o o
nr. IX. Pl anul de secţ i o nar e / / ' / / / / / / / o o o o o o o (l NESAPAT
/ / / / / / // / // / o o o o o o o o o o 1pd1er de siguran(aJ
(orient at pc dire cţ i a nord -sud) / / / o o o o o o o
o o o
coincident cu ma lul estic al o o o o o o o o o o o o o o
caset ei. "
7 - Stra t virgi n d e argilă ho l.occn i.c1'l (cu loare ga l b enă); 2 - St rat de humus (cu/.oar , br unrl ) pc su prafaţa ciiru i a in terv in fragm ent e
de v ase prod u se l a f i n ele seco l.ului a l Xll I - l ea şi la î nce pu tul seca lulu ·i u rmăto 1· ; 3 - Strat d e p ă mînt <.: on ţi. nîn d ce nuşă .~ i granule de
cc'frbune, în m asa căruia au fos t descoperi te fr agmente de v ase din ce ramică, d i n a ci.ou a jumăta t·p a secolului a l X I V -Zea .~ i o monedă
c> mis ă d e P etru I Mu ş at (1 374-1 391 ); 4 - Stra t de pămînt amestecat cu s fă. rî m c1tură. abund entă el e c·hirpic calcina t , ce nu ş ă ş i cărbune
d e lemn, cu ie ş i piroane de fi.er, .fr ecventP. fragm ente d e vase clin a doua jum<l.tate u secolu lui a l X IV-Zea ş i în ce putul secolulu i al
XV-lea; ;, - St rat de mortar scurs şi so lidif icat la so l în t i mpul fundării ş i zill'i rii parţi a l e a primu l.ui ed ifi ci u monu m ental cu sa lă
r·ircul.arii., a ciiru i construire a fos t î n c epu tă înainte de an ul. 1432 ( vez i în 1·<'1m·zentC11'NJ. !/rafi r·cl a profilu lui zcl d:(ir i.i l c marc at.c cu indi -

http://patrimoniu.gov.ro
cative l e A 1 - fundaţia şi A 2 - elevaţia) ; 6 - Strat alcătuit clin sfărîniătură d e chirpic calci.nat, c e nu ş ă ş i cărbune de l emn, prove-
nind d·i n structura lo cuinţe lor clădite după anul 1435 şi distruse de i n cendiul survenit înain te de fin ele ce lui d e-al treilea d eceniu
al secolulu·i al XVI-1. ea; 7 - Groapc'i ump1.ută cu pămînt ş i r esturi ale a c tiv ităţii m enaj er e, din prima jumătat e a secolului al XV I -Zea;
8 - Strat ele pămînt nivelat, conţinînd - în amestec - sol brun, argilă, cenu şă ş i granule d e cclrbune vege tal, oseminte, ce rami c ă;
9 - Lentilă - cu ex tensiune lo cală, de suprafaţă 1· eclusă - al cătuită din prăfuială şi granule d e mortar; JO - Strat d e pămîn t, cu struc-
tură a ranulară şi d e culoare ce nuşie, nivelat la sol în ultimul sfert al secolului al XVI-Z ea; 11, 12, 13 - L entile d i stinc te, alcătuite
clin mo l oz d e zidărie însu m ate masei unuia .~i ace luiaş i strat, gen erat în timpul execuţiei operaţiunii ele pregătire a zidăriilor răma se
încă la sol clin structura e levaţiei edifi ci ului cu sală circulară (notat în r eprezentarea grafică a profilului, cu i ndicativul A 2). care fu sese
cons truit - doar parţial - mai înni.nte ele anul .l432. Res pectiv a o p e raţie pr eg ătitoare , re alizată imed'iat clupe! anul 1636, a constat
în d emo larea asizelor d egradate ale z idăriei edificiului cl i n secolul al XV -Zea şi în r eali zare a unui nive l orizontal pe care a fo st clă­
dită e lev aţia ecli/'iciului construit clupă anul 1636 (zidăria notată, în r eprezenta re a grafică a profilului, cu i nclicati ve le B 1 şi B2); 14-17,
19-20 - Stratificări ale masei ele pămînt nive lat şi comprimat în vederea realiză rii co t ei d e n ive l, necesară amenajării pardose lii
încăp e rilor edificiului construit clupă anul 1636; 18 - Lentil.ă cu extensiune lo cală, av încl suprafaţa ele mici dimensiuni, alcătuită
cl in scursură ele pas tă d e v ar .~ ·i interv e nită la sol cu prilejul t en cu i rii e lev aţie i ed"i[iciului construit clupă an ul 1636; 21 - S paţiu
î n care s tratificările arheo logice au fost d is locate cu pri lejul lucrări. lor de Pxcavaţic operat e în absenţa suprave gherii arheologice ( 15-
3 1 d ecembrie 1981 ); A 1 - fundaţia şi A 2 - porţiuni clin elevaţia edificiului monumental cu sală c i.rcul.ai·ă, zidit mai înainte ele anul
1432; B 1 - Zidc1rii clin moloane de piatră ele cari e ră ş i B 2 - zidărie cu parament clin btocheţi d e piatră făţu ·ită . Masel e ambelor zidării
ţin organic d e structura e lev aţiei edifi ciului monumental - cu sală circularii - constru'it curîncl clupă an u! 11i36; X1 - X 2 - Dire cţia
malului estic al caset ei ele cer cetare nr. IX, coinciden t cu planul v ertical î n care au fn st secţionate s trati ficări le arheologi ce marcate
în r ep rezentarea ora['i că a profilului acestui mal.

.
,-----
1 . .
"I
-- -- - - ·- - -- ·
'î
- ·-- -- -- - · - - - - - - - -
I \ )])

I Cz

2•

SP/Jl/UL
PIVNITEI

I I 1 I I
1 11 111 1 1 11:
I I I I I
1 1 1 1 1
1 1 1 1 1 1
I I I 16 : I I t:
11 1 1 ,11 I
o o
o o o o o ~~ I : I'. 1: I:
o \ '. !:I: 1
' I I (7
o I 1, ·o--=o~
o o I I
I
o o

o (•

Plan şa a VI-a - Profilul stratifi că rilor ş i zidăriilor m edie vale consta ta te în sec to rul care a mai î ngăduit r ealizarea un ei sec ţiuni prin
într ea ga suită a com p lexelo r arh eologice înse riate, s uccesiv, la sol ~ i da torate: loc uirii ante rioare fund ă rii edifi c iului eclezias ti c ; zidirii
a cestu ia (mai înainte de anul 1400); d is truge rii lui p rin . ince ndie re (c uri nd dup ă anul 1408) ş i d e m ol ă rii e l ev aţie i lui; fund ă rii ş i zidirii
parţial e . pînă la anul 1432, a elev aţi ei primului edific iu c u sa lă r o tund ă ; loc uirii te r e nului în tot răs timpul cuprins între anul 1432
ş i s fir· ~ itul d ece niului al 111-lea a l secolulu i al XVI-lea; a c ţiunii de n ive lare a te re nului , efec tuată în timpul ultimului sfe rt al secolu-
lui a l XVI-l ea; zidi rii (dup3 a nul 1636 ), fun c ţi o n ă rii ş i d e mol ă rii celu i de-al do.ii a edifi ciu c u s al ă rotun d::\ ; int erve n ţi i l o r efectuate
în teren dup ă a nul 1840 ; 1 şi 2 - V ezi s t ra t'i[i c ăril e n otat e cu n r . 1 si 2 , î n profilul prezentat în pla n.~ a a V - a; P - Pojghi ţă ele a rgilă
compr i mat ă spre a î nde plin i Ju nc ţia ele par d os e ală a lo cui n ţ e i cu s tru c tură sen iiîng ropat ă l a sol; 3 - Pră bu ş itura pere ţilo r lo cu'inţei
semi.î ngro pat e Za sol; 4 - Ma să ele păm.în t nive lat, cu p·1·ilejul fun clă ri i zidului altarulu·i ed i ficiului ec l eziastic; A 1 - fundaţia şi A 2 -
e l ev aţ ia zidului es t ic al încăp P. ri i altarului ecliflciului. ecl ez ia stic; 5 - Mortar de v ar scurs ş i solicl ificat la sol în timpul fund ă rii si
zid i ri i ed ificiului ec l ezi.asti.c; 6 - St r at ele pămînt n i ve la t pe aria încăperii altarului, în veder ea montării pardosel ii aces tui a; 7 .:_
Pa·rclos eala altarul.ui, al că tui tă clin cărămizi. patrate (20 X20 X 4 cm), d i spu se în ş iniri paralel e, pe }'aţa u n ui st r at subţire el e mor tar; 8
- Stra t ele ce nu ş ă şi că rbu ne , gene rat în t i mpul arderii ş arpa n t e i edifi ciului ec l eziastic ş i de m o lării e l ev aţie i acestui a ca urm are a
clegra dă 1 · ilor prov ocate ele incencli.1,1.; 9 - St r at el e arg i.lă nive lat la so l î n t i mpul fundării primului edifi ciu cu s ală c ir culară ; 10 -
M orta r ele v ar-nisip scurs şi solid ificat la sol în timpul zidirii pr i m ului ed ificiu cu s ală circulară; B 1 - fund aţi a şi B 2 e l eva ţ i.a pri-
m ului edifi ciu cu s ală circulară , construi t (parţial în aint e ele an ul 143 2; 11 - Strat ele pămînt nive lat , în ciecler ea pr e gă!iri'i ter enului
pentru am plasar ea lo cuinţe lor cu st r u ctur i clin l em n , c lă d it e clup ă a nul 14 35, în vecină tat e a zidă rii. l o r pri rnulu·i edi ficiu cu sală ci r cu -
lar ă ; 12-1 5 - Vezi sp ec ifi caţiile făc ute sub nr. 6 ş i respec tiv 8, 10 şi 13, p entru prof'ilul r epr ezentat în planş a a V -a ; 16 - Um p!u-
tu l'ă ( argilă am es t ec at ă cu p ămîn t cenu şiu) turnată î n ş anţm· ile el e timpul lu c r ări.l or de zidă rie a ce lui ele-a l do'ilea eclij'iciu cu s al ă
~ d up :! anul 163 6; 17 - Mortar d e var gc1irg şi solicl i fi._c at la gnl în f u nciar e a ziclur'ilo r l'imitroj'e pivn·i ţ ei edificiului cons truit ·i m ed i at
!ii circulară; 18-2 1 - Stra ti f'icăr i datora te a cţ iunii ele cons truire a su s- menţ ionatului. edificiu . (Vezi s tl'a ti fi căr i! e marcate c ti nr. 14-17 s·i
19-20, la prnf i.lul 1·P. prezentat î n planşa a V-a); C 1 şi C2 - V ezi no taţiile făcute sub indicative l e B 1 .~i B 2, ibidem; 22 - Umplutui:ă
( argil ă a mes teca tă cu pămîn t cenu ş iu , moloz şi resturi ale a c tiv ităţ'ii menajer e) d e pu s ă în s paţiul u nor g ropi sc1pate clupă m omentul
clemolăl'ii ce lui ele-al do'ilea ed'ifi ciu cu s ală circula ră; 23 - U m plu tw ·i'i nive lată pes te ex tr adosul pivni ţei ; 24 - V ezi s p ec ifi caţii le fă cute
su b n r . 21 , profi.lul 1·P. preze ntat în planş a a V-a; Y 1-Y2 - Di r P.c ţia planului (ve rti cal) ele sec ţionare a strati f icclrilor arheologi ce ş i ziclă­
rii lo1· marcatP. în r eprezentarea grafică ele faţă; niv elul orizontal d e 1 ·eferin ţ ă f o losit la măsurare a şi raportar ea cotelor ele profunzime
a l e aces tui profil es te iclent i.c cu ce l f o l osi t pentru m ăsur ar ea şi ra porta re a cl epunerilor consemnate în profilul cl i n planşa a V-a.

25

http://patrimoniu.gov.ro
 se vor efc cLua în ariile cc lo rl a !Le secLoare de Leren încorporate
în perim e Lrul aceste i. vetre, în că din vre mea m a rca lft de mij-
locul seco lului a l X IV-i ea şi de cea a seco lului urmfttor , sft
ne ofere rn f1rLurii mate ri a le ca re să documenteze chi ar ş i ex is-
ten \a unor alLe edifi cii de cu l t (cu strucL uri Ji e din zidrtrie,
fie din lemn , ba chi ar ş i mixLc ca înLocrnirc individuală) .
AccasLă posihilil.at e esl.e cu a tît mai mulL sco nl ab il ă, cu cît ,
in[ormatiil e ol'erilc d e s urseh' medi ev ale sc rise s i de lradiţ. ia
o rală indi că prez enţ.a vesl igi il or un or a larc edii"i c ii chiar pe
loc uril e în ca re au ros t zid ite - ş i se află , acum , în cr1 în l'iin\:ă
- biseri cil e co nsl niil.c în inle rva lul d elimit at de mijl ocul
secolului a l XV-iea ş i de fin ele seco lului al XV IT- lea (acest
din urm ft m oment rnarcîncl începulul unui proces manifest
d e ex Lindcre a veLrei oraşu lui , din co lo de limilele teritori a le
existente pînft alune i) . P enlru a nu invo ca aici decît un s in-
gu r exemplu - din ser ia num e roa să a ce lor ca re ar putea fi
cil.ale - ne vom re[e ri la evenlua litaLea ca vi itoarele săpftt uri
a rh eo log ice sft aLesle ex isten\.a ves ti gi il or unui l ăcaş de cult
ma i vechi ca mijlo cul seco lului a l XV-l ea , ş i înl ocuit, în anii
14!)1 - 1492 , p c unul ş i ace la ş i amp las ament, d e biserica cu
sLrn c lură de zidărie, acum în cft în fiinţ[t, ele la SC.Nico lae
Domnesc, ~i care a înd eplinit - a~a cum bin e se şli c - fun cţ ia
de cape l ă a cur\.ilor d o mn eş ti din Ia ş i , consLruiLe, la rîndul
lor, în că din v remea domni e i lui Al exandru cel Bu n 13. Or,
to cma i de aceea , es Le de presupus ca ed ifi c iul ecleziastic zidit
aco lo în anii 14!)1 - 1492, cu l'unc\.ia de cape l ă a cur\.il or d om-
n eşt i , sfi [i înlocuit, a lunei , o cape l ă mai veche (l'oarLe prob abil
toL din zid fll'ie) cores punzînd etapei de fun c\.ionare a res-
p ec Liv e lor c urţi în tot r [1 st im p ul scurs de la momentul înle-
me ierii lor pîn ă în a nul 1491 .
Sa n sc le lil· re peta re, l n laşi , n caz uril o r 'i n cur e bi se ri c il e c onslruilc
!n se~oil' l c XVI -X\111 s-n u s uprnpu s Vl' e;ti g iilor unor ed il'i c ii d e c ul t
mai \'l'l'hi, cr cse, c11 nlîL rnni 11111ll. cu cit m a i pul cm in vorn un ascmr 11 en
r:1z , c hi nr s ub bru c fi c i11l r cz ullatrlor 11nor ce r ce tări nrh eo log ict' d ej a cl'cc-
111nlc: cs ll' vo rb a de bisPrica l'osle i Mănăsli ri Sf. Sava. Zicli l ă ln anu l
1625 , s lructurn clin zidt1 ri c• n accslc i bi se ri c i se s uprapun e veslig iil o r unui
l'os l r clirici11 rc lezins li c (lol cl in zidăr i e). c l;1 dit im edi at clup ă nn ul 1583
s i c:Hl' a s ur eril. s ub n rcl's i lull'n r e m edi erii unor g rave ava rii provocalc
cit co mporlarea ll l'co n·s pu11 ză lo a rc n so lului , nola bil e modifi că ri d e ordin
conslructiv. opLrall', ln ri11clul lor. i11 n inl c d e an ul 162 fi. Fă r ă s:'l mni vor-
bim d e l' nplul . ct rl consl:1 l ul , cii î n săş i Cl'a d e a cloun biser i că zidil ă aco lo
n s11re ri l. s i t•n , c 11ri11d dup:1 rnorn e nlul c o11 s lruirii , lransl'orm ă ri el e m a r c
tll1\' cr g 11r ă·- atiL i11 pri v in\ a comparti111cn l ări i inte riornlui , cî L şi în
p ri vin\n s is lrn 1ul11i cit· cl esc:i rcn re a bol\ilor (imb 11n:'.\Lă\il , c 11 acel pri lej,
pr in 111orlifi c :1rl'n di sp un e rii in s pn \iu n clcmenl c lor cil' sprijin ş i c hi ar
p r in s 11plinll•nl n re:1 num:1rul11i nccs lora) - clin ca r e n n ·zullul , pr ac li c,
o nou :"1 slr 11 c lur:"1 a i11ln·gii co nsLru c \ii. se nsi b il dil'erit<i , ca ror111ulă , d e
ctn r ta li zalii in a nul '1625. Or. \inind co nl ş i el e nccstr tra11sl'orm ă r i , se
pon'lc nrirnrn - c u dl'p li11 :1 indr e pl ă \ir c - c:'\, pc· unul ş i ace l a ş i nmpln sn-
rncnl. nu inll' l'\'en il , r ca lm cnlt• - în s uprapu1H' l'l' s u cces i vă - nici mni
rnull . ni c i 11 w i p u\i 11. Cll'c îl Lrc i b ise ri c i . c u s lru c luri indi v idu a le n e t
cli sli nc l l'. lndil'ncnl el e rnplu l c:1 !Jiserici lc d e zid cc rcl·Lall- de noi ln in c in-
·1a asrzămin lului m o n a hal el e 1:1 s r. Sava s-a u do vc dil n fi npa r\inul scco -
klo1: X \'l s i :\V 111 ~ - dl'ci unui in terva l isloric mai r ece nl ca v r c m ra
in cnre v alrn rn ccli cvn l:'.t :1 l a şilor î 11 co rpornsc cclil'i c iul erl cz ins li c z idit
auspiciile domniei, ca ins tituţie s upremă în icrm·hia statului
feudal. Aşa cum am arălat, în temei ul multiplelor dovezi
arheologice , zidirea acestui edificiu cu sa l ă circ ul ară, fi e ş i
numai parţial înf[1ptuită , es te cert raportabilă anilor domniei
lui A lexandru cel Bun, fiind de pres upus că s istarea lucrr1rilor
de construcţie va fi fost cauzată, poate, chiar ele deces ul Yoi e-
vodului, surveni t la 1 ianuarie 1132. O atare raportare cro-
nol og i că a edificiu lui impli că jud ecarea func\:jonaliLăţ: ii
lui , or icare va fi fost aceas la, în corelare cu faptul , dej a
şt iu t, că Lot în vremea d omn iei lui Al cxa ndrn ce l Bun a u fost
zidile la Iaşi ş i cur \:ilc domnes ti 17 • În ac1~s 1· sens, initierea
con!>trnil'ii ctlil'iciulu.i ne apare c;1 o nouă tlovatl:'i a străda~1iilor
efective ale domniei tic a (:onl'cri laşilor , încă tle atunci , JH'll-
ronativti s11eciaJe În Ol'!Janizarea Statului feudal al J\foJdovcilB;
ceea ce nu exclud e ci, clin contră, indi că posihilitalca ca a c ~ iu­
nilc susţ inute de Alexandru cel Bu n sfi fi fos t anlicipaLe, Ia
Iaşi, chi ar ele înainta ş ii lui la sca unul domniei ţării. As u-
pra aces tui aspect, ce se cere do cumentat - între a ltele -
şi pe temeiuri de ordin arheo log ic ne asumăm obligaţi a d e a
stăru i în cadrul un e i interven\.ii aparte .
Edific iul cons lruil: în prima jumfttate a seco lului a l XVll-
lea se c aracte rizează prin dimens iunil e amp le al e planului
(cel pu\:in 43 x 26 m), prin cl ezv oll.a rea lui pe l.re i nivele -
pivniţă, parte r ş i e taj1 9 (vezi P I H n şc l e HI şi IV) - şi prin
exec u ·~ia deosebit de îngrijilă a zidă ri e i fa\:ade lor , al ciu·or
parnmcnt fusese rtializat tlin hloehcţi ele piatră făţuită, întru-
totul icl en tic i - ca format , ci im ens iona re s i ca m a n ier[t de
prelucrare - celor observaţi de noi în zidă ;· i a pivniţei «edi-
ficiului cu sa l ă gol i că » ex islent în in cinta fostei măn ăs tiri
i eşe n e Trei Ierarhi ş i constr uit , împrcu n [t c11 celelalte clă­
diri a le m ă n ăs tirii (inclu s iv inc inta eu tumul 1un·ţii ) , în
an ii 11)37 - 1639, de că tre voievodul Vasile L upu 2 0 . De .a ltl'el,
2

~
in prcn jm a nnu lui JtlOO - . in vo nlu l cnz n i rn o11um e nl r lor cer ce l ate el e
noi in in ci11Ln ro s lului aşezii111inl monah a l d e l a Sf. Sav n rs ll' d e mn d ·
!nn•gi s1rn r c p cnll'll l'i\ loc mai concli\i iil' . d cjn c uno sc ul l', n lc n ·c o11 st l'l1-
i1·ii lui n e a lrn g a le nt.in - prin clo vrz i el e n c l:'igiicluil - :1s upra pos ibili-
1 ă \ii ca pr a l'li carc'll nces l ei pr oce(luri (z idir ea s lrn c lu1·ii un or n o i l:ica ş uri
de cull rlircc l p l'sl.c vesligiil c unor c l ăc'.l iri rn a i vec hi ce în dcpli11i sc ri1
ncrenşi fun c \ i ·ş i ca rt· se p erisa se r ii) să se ri r e p c lnl in vn lrn o r aş ului s ub I
imp e riul 11n o r 11111Hipli r:1 c t or i cil- co mancl a mrn t, d e fC' lul cel o r ca re inlc r-
vt· 11i sc ri\ in cnz ul nc\ iu11il o r d e r eco n s lruqi e opcrale 'la bis eri ca d e la
S I' . Snvn. O c n lll'cl , Lo \ i ncc ş ti r:1 elo ri n ' -a11 rost pu~i. c u p ri sos in\ :'\ 111
cv ickn\ i'\, ·10L c u pri lejul c r cc lu ă 1· ii săpăt urilor el e ce rce ta r e excc ulal c
nco lo, di111pr c ună c u lon ·i r in sl rum c nla \.iil c d e o rdin Le h11i c co mporlnlc
<ir r e: ili zn n·a r espr c li\' e lo r lu cr ă ri d e r cc on~tl'l1c\i e, î111':1p luilc în c ondi-
l iil l' s urm o 11l ă rii un o r cl il'i c ull:'\ \.i :1p r on p c cn ş i d cco n ccrtnntc 15 •

Hcl'erindu-n c la ce l de-a l doil ea edi[iciu din zidărie de

pi a'lrf1 a[lal p e t e renu l cercetat la laş i în a.nul 1982, s ubli-
ni em ca semni[ica liv ft p rezenţa în alcăl u irca lui arh itecto-
ni că a m r nliionaLci săl i circu lare de prop or\"ii mon umenlal c 10 .
Facem o atare s uhlini e rr, cu a li t m a i mnlt , cu cH , în sta diul
actual a l d oc um enLa\:ie i de sp ec ialitate, ctlifieiul arc un net
caradl'I' dt' uni cat , în seria tuturor co n s trncţiilor cnnosc ul.e
pînă acum 1·a existente pc t eritoriul Firilor române în 1u·imclc
trc i dl'Cl'n ii a le sceo ln lni al XV- !ca , ş i chiar )lentru o vreme
ultel'ioară . F ir eşte, este el e consid erat faptul cft un 111·011ram .
P l ~rn şn a \ ' 11 -n - U 1H'llc d csc op (• ril r in ull' li crnl cil- produ ce re n b iju lc-
v izîncl rea lizal'Ca mmi ctliliciu tic o asemenea am]l loare ş i cu riil o r , ca r<' n run c\ io n aL in cl'pincl din ultinw lc d ece nii a le seco lului a l
atare pari i e ulară so luponarc arh itecton icft - Jll'O]ll'ie doar X I V- lea , d escoperite l n 1982.
eonslruc!iilor din mcdinl :ul1itcct111·ii auli ce - nu putea fi 1 - crc11:c l d in graf'il. c iln cn l a l în po s t ă ce r amicei: 2 - nico1Ja/ ă d e biju -
i11iţiat ş ipu. în 011cri'1 la acea vrem!' , tlcSi!Jur , decît numai s uh ti er ; 3 - c i ocan de f'i cr ; d - cr c11: cl din /'on l ă .

26

http://patrimoniu.gov.ro
am p !oa rea şi fas I 11 oasa ţ inu lf1 ca 1i La Li vă de rea 1iza re a cd i[i-
c i i lo r la Iaşi, în vre mea lui Vas il e Lupu, presupun ca însu ş i
edif ic iul monumental, asupra că ruia stăruim aici, s[1 fi fost
consLrnit sub a uspiciile direc te a le voievodului sa u sub influ-
e nţ a c limaf.11 lui emulator 1wnerat ş i 11romovat de acti\I itatea
edilitară a domnului ţ. ării. Notăm în mod specia l co ns lalarea
c[1 în săş i compartimentarea interioară a edifi c iului - deose-
bit de co mpl ex[t - a fos t rezultat:\ ş i prin includerea , deli-
herată , în s tructura acestuia a unei s ăli ci rcu lare , conîi!1urati'1,
ele a ce as tă clat:l , p1'in refo los irea inlef11':l lă a ziclăl'iilor llăs trnte
înei'1 în sol ş i ţinînd de alcătuirea c li'1dirii cons truit e, Jill ace-
laş i loc, în 1n·irna jumătate a !'ecolului al XV-iea (vezi P l a n şa
III , 2 4 ). Această co nstatare impli că judecar ea atî L a fun c-
ţi o nalilăţii edifi c iului zidit în prima jumăt ate a seco lului a l
XV JI- lea, c ît ş i a ce lui construit - doar parţial - în seco-
lu I a l XV-iea ca realităţi datorat e unor prograrr.e arhiLec lonice în
bunf1 parle similare. Avînd în vedere monum cnl a li talca indi s-
c ut abi l ă ş i execu\.ia remarcabilrt a edifi c iului zidii în prim a ju-
m ă lal e a secolului a l XVlI-lea (curî nd dup[t a nul 1G3G) ;
în corp ora rea să lii de plan c ircular ş i de m ari dim ens iuni în
în sf1 ~ i comparLim enLarea lui inl cr io a ri:i ; prezen\a unei pi\'niţe
el e mari dim ensiuni cu o so lu\.ionare spa\ i a l -a rhitec t o ni că
vădind, la rîndu l e i, o frapanL[1 monument a li tate şi o exe-
c11\i e d esăvîrş it ă a zid ă riil o r ; apoi, vecinătatea lui cu ansam-
blul conslruc\.iil or monurn e n"lal c, de epo cft m edieval[( (seco-
lel e XVII - XVIII) a[latc în incinta reşedinţei mitropolit:me ,
loal c acestea n e îndrepL ăţesc să presupun em cft respec t iv ul
edifi c iu a av uL o fun cţion a litate majoră ş i că a ţ.inul , la acea
vreme, de însăşi alcătuirea ansamblului arhil.eclura l al s us-
p ome nite i reşedinţe. În atar e postură a funcţ i onaliLă'\.i i lui ,
sala c irculară va fi fos t, în seco lul al XVII- iea, însă ş i sa la
n ecesa r ă unor întruniri ca re trebuiau să se d es l'ă şoa re într- o
a I m os l'er[t de fast , c u p a rti ciparea vlăd i căi ş i a unui num eros
aparat înso ţ. itor21 , înto cmai aşa cum va fi fost n ecesa r ă -
sub întrunirea unor cond i ţii de so lu\.ionare p l animetrică şi de
dim e nsionare în tru tot ul similare celor înf ă ptuite efecL iv în
seco lul a l XVII- iea - şi în cazu l ce luilal t. edific iu monu-
me nl a l , a că rui zidire fuses e în cepută ş i doar parţ. ial r ea li-
zaLă, pe ace l aş i loc, în an ii de s fîrşit a i domni e i lui Alexandrn
~--7~
3 __L j
4
2 - - -
6 7
ce l Bun2 2 • În fine , ră mîn e doar să adăugfim fapLul că sala
t:Îl'l'nla1·:1 din interiorul l'dificinlni zidit în 111·irna jnmiHatc a
S<•colnlui al X\Til-lca llrezcnta atmwi o lml'doS l'ală realizată
din dale J'cctaunularc (d e mari dimensiuni, ce l pu ţ in 10 X 50 cm,
Mnfet·ţîonalt~ din marmură. P e rfect ecarisate, pi esă cu piesă,
~ i l'[t\uil.e cu o îngrijire re mar cabil ă, dal ele (de un a lb ima-
cul at.) fus eseră monLal e pe un s lrat de ra mbl e u (argi l[t com-
primată prin bater e cu m a iul) nivela t ş i dublat - în suită -
de 1111 s lrat gros din p as l ă de var, destinat sft satisfacrt priza
op lim i'i, la so l , a co rpului pard ose lii. Spre a se ev ita deniv e-
la rea f eţe i acesteia din urm ă (dat o rilă unor event ua le tas rtri
ne uniform e a le stra i.ului de r a mbleu) , dou r1 ziduri vertica le şi
pnralC'le, funda te viguros în adîncimea so lului , co mparLi-
menLnu - în trei secloarc - aria c ir cu l ară a în căpe rii , fiind
dispuse, imediat sub nive lul pardoselii, spre a prelua în
sa rci nf1 o bună parte din gr c uLaLea mase i acesLeia . Prezenţ. a
http://patrimoniu.gov.ro
ce lor două „ziduri-radie r" ne al.rage al.e n~i a, îns f1; ~ i asupra
pos ibilită ţ ii ca e le sr1 fi av ui. ş i fun cţ ia de a 1 pre lua sa rc ina
unui grupaj de sLîlp i sau co loane ca re vo r fi sp rijiniL -
prin interm ediul un o r arce dez id frri c amorsate acesLora - s is te-
mul de bolLire a l încf1p crii , înLr-o formul ă de so lu ţ. i onarc
capabi l ă să s urmonteze difi c ullă\.il e impli cate de îns ăş i
am11la deschide1·e a s paţiului să lii. Precizăm crt un [ragmc nt
din fus ul un e i co loane (rea liz a t ă din piatră de La lie ş i avînd
diam c Lrul scc\.iunii de GO cm) a JosL descoperit în masa depo-
zitărilor generale de demolarea edific iului. Hămîn c srt adrtu-
găm c[1 modul exec uţi e i pardoselii srtlii c irculare şi c le mc nl c le
con crete care i nd ic[t bol Lire a spa \,iul u i aces Ic i să Ii , di mprc u nr1
c u m11ll e alte stări de fapL co nsla lalc în stru c lura întregii
c l ădir i , aLîL cît se mai p ăs lrea z f1 asLf1z i , ilu streazr1 - în afară
el e vr1d i tu I ca r:\ctcr m on u mcn La l în Lrun i L de a ceas La - ca li-
taica rc marcabil f1 a e x ec uţi e i Luturor lu c r ă rilor de co nslru c ţ. i c
ş i , impli cit , pregfrtirea prol'cs ionalft super i oară a m eşl.l'ril o r
car e a 11 rca liz aL opera (asupra acestui aspecL vom mai r(•v e ni).
Vestig iil e cele i de a d oua co n stru c~ ii c l ă dit e îu seco lul a l
XVTI-lea probea z{1 că slruclura e i in c lud ea 1re i nive le; spa-
ţiul pivn i ~ci era comp a rLinwnl.at în (~ inci tra\lce }l:Hall'le ,
hoHite îu lea!fiÎU pe ele mente de spr ijin ca re a r a l ă Iosla co m-
par l im e nta re co mpl exă a par terului (vezi Plnnşa li! , 5).
Datorit ă prr1buşirii zidu ril o r acestuia în go lul pivniţe i ş i
dislocftrii pră buşilurilor , cu pril ejul ex cavaţ iil o r el'ecLual e
în decembri e HJ81, comp artim en Le le parte rului ş i, r es pect iv,
ce le a le etajului nu mai pot Ji e lu cida te. Totu ş i , m onum enta-
li tatea rea l ă a acestei constru cţ ii se poate dedu ce din anver-
gura plannlui pivni·ţe i ş i din so luţi o n a rea sp aţiului aceste ia,
precum ş i din gros imea ziduril or ce o delimilau. S p a ţiul era
caract e rizat consLrud iv-arhiLccto ni c de o vo lum eLrie inle-
r i oa ră ge n eroasă (rez u I Lată din asambl ar ea pil elor de spri-
jin, a a rce lor şi pînzelor de zid ăr i e a le b o l ţi l or care finalizau
co mpozi\,ia), riLmată d esăv îrşit , cu efec lc de pl as li că arhitec-
to ni că demn e el e a fi co ns id erate monum e nta le„ Adăugăm ş i
constatarea un e i execuţii efectiv în g rijite a zidftric i în co rpo-
rate în structura g l oba l ă a oper e i - atîL c ît mai cs le ea acum
controlabilii v izu a l - - nu numai la 11ive lul fosLe i e l evaţ ii a
co nsl.rucţ. i e i (d in alcătu irea că re ia se mai p ăs treaz[1 doar
• P l a n şa a VIII-a - Bijuterii
I şi podoab e vrs lim cnlar c d es-
co peril e in a nul 1982:
J - cerce l co n{ecfi onal din a-
liaj de aur ş i argin t, descoperii
î11 atelierlll de producere a bi-
a
jL1l criilor aflai în {un c/i c (fn a-
-- ~-~-
inle ele muri U0 8): 2 - nasture
cu decor {iligranal , co11{ec/ionat
din argin t poleii cu CLLlr (seco-
lul al XV I-iea, înainte de amil
(- / I 1 580): 3,7 - in e/csigi/are din
CJ
l\J bronz (a doua jum:./late a seco-
._. /ului al XV- iea); 4 - in el
3 din aliaj de aur , aryinl şi cu -
3 pm cwînd şa lonul poleii c1.1
...... „.„ platină: exemplarll./ a (ns/ dl's-
I
coperil în ale/i erul de producere
I a bijulerii/or , i'nainte ele 1408;
@ 5 - inel din bronz (secolul al
XV I- iea); G - inel si!]ilar din
bron ~ (a doua jum ă tat e a seco-
/1.1/11.1 al XV- iea).
prim e le asize), c i chiar ~i la niv e lul pivni\ c i. L a ambele
aces lc nive le a le d es f ăş ur ăr ii co rpului c lăcliL , p aram e ntele
zidăriil or prezinLă. o riLmic il a l.e a rosturilor care m a r c h ea z ă
clisl in e l o rdonarea as ize lo r în o p e r ă, conferindu-l e un apare iaj
manifest , cu el'ect decorativ. B loc uril e din piatr ă de ca ri eră,
în gr ijiL f[tţuilă , accentueaz[t - cu un efec L pl as Li c scontat,
fireşte, de m eşte rii construcLo ri - rigurozitatea e xecuţ i ei
zidări il or ca r e male rializ ea z ă co rpuril e pil e lo r şi arhivolte le
arce lo r in clu se organic în slructura s istemului de b oltire .
R efer in du-ne la pivni\:e lc ambelo r co nstrucţii c l ă dite în
secolul al XVIJ- lea, se cuvine specificat şi faptu l că de la
baza zidurilor lor de căt re vest, coresponclcnlc d esfăşurării
lor în so l , porn ea, în cazul fiecăreia dinLre pivni\:e, cite o
ga lerie ce se îns cria, în profunzimea solu lui, pe o distanţă
de 25 - 40 m. Respectivele ga le rii - largi de 1,80 m , pîn ă la
2,10 m - erau consolidate cu cămf1şuie li din zidări e de pia-
27
tr ă, înlru totul ca fac lurrt ce le i an a le în stru ctura pi v ni\:elor ,
şi preze nta u , la rîndul lor , b olt iri în l eag ăn , cu o d es fă ş ur a re
co ntinu ă, dis pu se în se ns.ul direcţ i e i s p aţ. iului h o lli t. Aces t.a,
la rîndul lui , p orn ea în p a nt ă c hi a r de la haza co rpului pi v ni-
ţe i, înscriindu-se (c 11 o orie n ta re Ves l-Esl) în m asa sl ratului
de a rg il ă v irg in ă p e o di s l a n\: ă el e cca 8 - 10 m , p e n t ru ca,
m a i a po i, s{t continu e, pe o rizont a l ă , în m asa ace lui aş i s t rat .
Zid ă riil e corpuril o r acestor ga le rii a u fost dis loca le, în să, din
so l - în cea m a i ma re p a rle a lor - în lun a d ecembrie Hl81 ,
p e Ii mp u 1 cxecu \.ie i excava \:i i lo r a nteri oare ce r cetă ril o r noastre .
De un rea l inlc res d ocume ntar s înt ş i obs ervaţiilti tifectuatti
cu llrivire la tehnica de cons t.rncţîti pusi't în e v icfontă cfo vesti-
giilti s tructurilor clin zidăl'ie cores1nmzînd fitici'irnia cliutrti
cele patrn edific ii monumentalti . în -a f a ră de stăr il e de fap t
dej a prezentate pîn ă a ic i, se cuv in a [i înf ăţ i şate, în conli-
nu a re, a li c c îteva co n sta l ă ri în gă dui te el e sta diul actu al a l
co n se r vă rii zid ăr iil o r con s lru c \.iil or medi eva le la ca re n e refe-
rim , tocm a i în virtulea fa p t ului că ele în trun esc caracte-
ri s ti c i a le tehni c ii de rea lizare ca re ne ilu s lreazrt \:inuta cali- I I",~~•._"\
t at ivă e levată ş i propri e ac li v il ă \:i i fi ecft ruia dint re şa nli e re l e
de profil impli calc în rea liz a rea celo r palru cdiJi cii co nstrui te
în răst impul seco lelor X IV - XV II. As lfe l , an a liz a respect i- „;;I ( o::'. kt>-_.________=, --- 1.
velor zid ă rii n e- a impu s, de pild ă, constata rea ca lităţH re- „-;:: .·; : I
,„
'~ ~ \
,,
marca hi le a exe c uţilli operaţ. itmilor ele fnnclarn. Şa n ţ. uril e ele 1,
1
\1,,
funda ţ i e p ăt rund în so l travcrs înd m asa humu s ului ş i coh o- ""
rînd , ap oi , în pro [unzim ea s tra t ului de a rg il ă h o l oce ni că pîn ă ""
la cota el e nive l ca re as igura gradul de rezisle n ţă n ecesa r pre-
lu ă rii , în co ndi ţ ii oplim c, a sa rc inii global e a m ase i zid ă riil o r
con st ru cţ i e i. În l'un cţ i e de ca ra cLe risl ic il c stru cturii stratului
d e ar o· iltt holoccni cf1 a flal în zo n5, şa n\. uril e d e f und a ţi e a u 6
a d î nc im c ca re v a ri a z ă între 1 ,5 ~ i 1 ,8 m , ajun gînd un eo ri
l
chi ar pîn ă la adîn c im Pa de 2,20 m , J' aţrt de cola ni velului de
cr1ka re m edi eva l. l\1asa zid ă ri e i fund aţ i e i umple co mplet
gahari l ul şa n ţ. ul11i - pîn ă la Iirni la s upe rioar Et a acestuia -
fiind realiz a lft prin t urn a rea LrPptatrt a m orta rului (a lc[t t uit
din pa s l.rt dl' va r a mes tecaLr1 c11 nis ip. că ră mid ă pisatrt ş i
chi ar ce nu şă) ş i prin ord ona rea cu îng rijire a moloa ne lo r ele
pi a Lr ă el e ca ri e r ă, di spu se aco lo în as ize ori zontale ş i co mpl et
în ecate în m asa Ii a nt·uJui t urn a l clin a bund e n ţă în şa ffţ„ Prin
obtura rea in tegra l ă a şa u~ului ele l'uncla \:ie s- a oh\.inu t, impli-
c i t, o diminu a re a p os ibilil: ftţ il o r el e pe netra re la ni ve lul ş i ,
res pec tiv , în m asa fu nel aţ i e i a ape lor pro v e ni te din prcc ip i-
1a \.i i le a tm osl'e ri ce, pre întîmpinîndu-sc, î n acest mod , al î t l l :lll ş a a I X -a - O bice le din m ela i (prim a jumăt ate a seco lului al XV-iea)
desco perite tn a nul 1982; 1 - capac de căd e lnif ă, di n bronz; 2 - bta f de
d eg rad a rea z i dă ri e i din sol s ub acţ. iun ea di sLru cLi v5 a c iclu- sf'c ş n ir·, din fi er .
ril or n a Lura lc de în g h eţ-d c z gh e \, c ît ş i im e rge n\.a urn pzelii
în m asa e l eva~ iil or co n stru cţ i r i. De a ll fc l , ap ăra rea de um c-
co nso lid are a fund a \.iil o r a l'os l observal[t el e no i, în mod
zea Et a fund a \:iil or a fost unn [1ril ă ş i prin a mes teca rea în
frecve nt , Ia stru cturile un or co n s lru cţ ii m edi eva le din T ra n-
lianl a pra fului de crtră mid ă ş i a ce nu ş ii , în doze b in e in t ui te
s il vani a , ce rce l a le c u pril ejul săpăt uril or arheo log ice pc c::irc
ş i apli cale în în săş i rc \:cla rno rLa rnlui. În caz ul edil'i c iului
le-a m efec tu at î n a nii HJ61 - 1071l. Ca, de pild ă, la : fund aţ i a
construi t în a nii d omnie i lu i Alexa ndru cd Bun . ca ş i în
in cinlc i ş i [und a \:iil c t urnu r il or Cetăţii Fftgăraş ului (seco le le
ca rnril e a mbelor cd il'i cii co ns lrui tc în seco lul a l XVII-i ea,
XV - XV II); fund aţ. iil e celor d o u ă inc in te co nce n t ri ce a le
fun cla'ţ. iil e vă d esc u t ili zar ea unui in ge ni os p rocede u de co nso-
Ce L ăţ: ii So imu ş ului , p e M ureş, lîn grt Lip ova (seco lele X III ş i
li da re a s lru cturii lor , a pli ca t chia r în l imp ul exec u ţ i e i
X IV - XV II) ; funcl a~ iil e i nc inte i ş i funcl aţ. iil e t urnuril or
lu năr il o r de cons lru c \:ic prin în glob area în m asa res r ec live lo r
f or l ifi caţ i c i o r a~ ului Se b eş- A lb a (seco lele X IV-XV I); funcl a-
fund aţ ii a unor a rce de zid ă ri e (fi e cu c im p ul urnplu t co mplet,
\i a inc intei fort if icate a oraş ului S ibiu (seco lele X I V - XV II) .
t ot cu z idrtr ie, fie cu c îm p ul go l), aces le a rce fiind p e rfect
Dată f iind cons latarca la Iaş i a unei m o el a li faţ i el e co nso li-
c inlratc . Bo l\.arii cl in pi atd1 a i arhi vo ll elor a rce lor a u fost
d are a zidrtr iilor fund aţ iil o r , s imil a r ă înt ru to lul cele i înlî l-
a jn s l· aţ i cu o d eose bi tă g rij ă în m om en tul asa mblttrii lor ,
ni le ş i la co nslru c \:iil e din T r a ns ilva ni a, ma i s us ci tate, ave m
în aşa l'el î ncî t, p r in coniciLatea lor , să se în scri e op t im î n
în că o clovadrt a c ircul a \:ie i m eşter il or construc tori în t e ri-
d esfăş 11 ra rea curb urii se mic ircul are a z id ă ri e i . l\1a i rn u l l,
t oriile T ra ns ilv anie i ş i Mo ld ove i , ca un a dintre fo rmele el e
di spoz i ţ. i a arcelor în m asa fund aţ iil or ni se ura l ă a l'i fos t
m a nifesta re a schimburil or c ultura le ex is tcnLe în t re cele
judicios rezo l vată. Aceasta întru cî t ele in terv in , de reg ul ă,
d oui'i Leri to rii în seco lele XV - XV ll.
tocma i în acele sectoare a le fund aţ i e i în ca re sar c in a gc nera lft
el e m asa e l evaţ i e i înregistra un c n:rn tum ca nli lal iv sp orit , Cîl p ri veş t e l'und a \.ia edificiului eclez iasl ic const rui t la
ca urma re a s uplim e n tă rii dim ens iunil or ro~ pect i ve i z id ăr ii la:;; i în p reajm a a nil or 1400 , rea minti m că ca prez in tă urm ele
(în în ă l\: ime ş i în gros im e) , ori ele c île or i o ase men ea t rata re l' oş lil o r l ira n ~ i cli n le mn ca re î nd e plini se ră fun cţ i a el e cle-
dim e n s i o n a l ă s11 p lime11tar[t era im p us[t de caraclcr isticil c me nte de co nso lid a re, co nl'orm :: te rnului în t îlni t în s lru clu ra
p c care t reb u ia u s[t le în l runl~ască unele din t re ele men le lc ce lor ma i mul te clin lre m onum c n lc lc el e arhi lectur[1 m cd icvaEt
stru ctura k1rhi tecto nicc î nco rp ora le fun cţ i o n a l în e l evaţ i a ce rce tate pîn ă în prezen t p c te ri Lo riul ~ă ril o r româ ne :;; i ca re
cdil'i ci ului ş i care dezvo l tau - fir •şlc - p res iuni ma i ma ri. î şi a u ori g inea î n te hni ca el e co n slruc ~i e p racti ca t ă el e m eşt er ii
Spre a nu dezechilibra op era , aco lo unele inte rven ea u cu hi za nl.ini.
in ev i tab ili tate, aceste p res iuni t reb uia u să fie transm ise De mn ă înlTu to lul de o re lev are s p ec i a l ă rs le ş i cxl•c ufia
corpului funcl a \.ic i p ri n difu zarea lor cît m a i un ifor m p os ibil. . s lrncturii e levaţiei [i ecă rui a din"lre cele pat ru edificii m onu-
As Lfc l d isp use, arcele el e descărcare prelu a u sa rc in a g l oba l ă, men ta le rece n t descop erite . Atît cî t s- a u m a i păs lrat în că
o descomp unea u î n f racţ iuni ş i o cl istribui a n echilib ra t în în so l , z id ăriil e e l evaţ iil or acesLora prezin tă gr os imi va ri ab il e
m asa funcl a \:ie i , î nd eplinind fun c \:ia de „ra di er" (di spoz i tiv în tre 0,80 m ş i 1 ,20 m . La slru cturil e ce lor d o u ă edifi cii cl ă­
el e rpparl.i ţ i c a s::i rc inii ). O ni.arc in ge ni nnsă mod a lil alc de cl il e , su cces iv , î n dec urs ul seco lului a l XV II- iea , dim ens iona-

28'

http://patrimoniu.gov.ro
rea în !1ros ime a zidăriilor (d e rrg ulă mai marc ca 1 m a lun ei
c înd e le materia liza u faţa d e l e, ş i se nsibil apropi ate de 1 m atunci
cînd este vorb a de cele care co mp arl imc n ta u inte rioare le
parlc relo r) ne o f e r ă do va da d ezvo ltă rii mase i lo r pe o în ă l­
ţ im e d ec liv m a i m arc ca ce a sLrict n ece s a r ă rea liz ă rii parle-
rnlor co n slru cţ iil or în s p eţă . Ca ala rc, esle de ad mis ex i s t e n ţa
a înc[1 unui ni ve l - ce l a l c lajului. Căci, fireşle, numai în tr- o
.atare po st ur ă s- a impu s, ca ob li gatorie , respectiva gros ime,
conslatatft în cazul z id ăr iil o r de la parLcr. Făr ă să mai vorbim
d e n eces itatea co n Lraca rtirii împingeril or co nsid erabil e (atît
p e ve rti ca l ă c ît ş i p c dircc \,ii ob li ce) generate de g rc u Latea
mase i s is temului d r bol Lire, ob li gal"iv itate ce va fi fost ~ i ea,
d es ig ur , avul[t în ve de re el e că lre m cş Lcrii co nstru clo ri în
rnomenlul co nceperii şi rcalizf1rii co n s trn cţ i e i. AccasLft ip oteză ,l .„
es le s u sţ inul t1 de o înLr eagă s uit [1 de eleme nle malcr ialc ş i
d eta lii cu fun cţ ii sL ru c Lural-con s trn c tive . Ca , de pildă: s11-
plim e nlarea gros imii z iduril o r p c a numite zo ne a le d csfrt ş u­
r ă rii lor, prez e nţa baz e lor pil e lor un or fosle arce-dubl o uri,
.„:·"' '
prezenţa unor fragm enlc clin fu s uril e un or coloane, bazel e . f, . . . · /

un or foşt i slîlpi , observ a te la zidă riil e ele eleva \,ie ş i av încl
adesea co res pond e n ţe el'ec Livc c hia r la nive lul funda\.iilor.
ToaLe acrslca n e prob e ază, toLodaL[1 , că ş i în dl p eril c de l a
parten' le ce lor elo11 f1 co n sLn.1 c·ţii prezenta u - ca ş i în caz 11 l
pivni\;elor (und e bol~ilc, semic ilindri ce, se mai p ăstr ează
înc ă, fie în p a rLe, fie integra l) - boltiri în l e agăn , nicidecum
plan şee . Modu l in genios în care an [ost co ncep ut e ş i în[f1pL11ite
structuri le edificiilor supuse dis c uţi e i se regăseşte în alcă­
t uirea p a rterului edificiului co nsLrui t în prima jum [1tate a
seco lului a l XVII-i ea, cu în că p e ri bol t ite în l eagăn , care
inte rve neau acol o ca s uprap use zonei corespond ente eşa l o ­
nării subtera ne a spa ţ iului pivni\,e i, de o aşa mani e r ă, în c ît
direcţ i a o·en e raLoarc i se mi c ilindrului lor să fi e oricntatft
transvc rs;l , în raport c u el irccţ ia ge ne ra Loarc i se m ic i Ii ndrn lui
<:arc acoperft spa\,iul pivniţ.c i (a ccas tft boltire a pivniţe i fiinc~
.acum integ ral p ăs trată ş i tolal co ntr o labil ă) . Asl.fel , în s u ş i
modul de pre lu are în sarc in ă a împin geril or gene rate de bol-
ţ il e pivni\:e lor ş i de cele a le în că perilor parterului de ci\ Lre
:z idurile limi trofe spaţ iil or bolLite în co ndiţ. ia un e i opLime
·echilibr ă ri staL ice a întregii structur i c l ă dite , n e o fer ă dovada
unei gî ncliri ingin ereşti (în cca m a i propri e accep\i un c a
1w\,i11nii ) care precedase acL11l de co ns Lru c p c ş i la care se
:adf1 uo·a , în suiLi\ , o excc uţ, i e a 111 rri\ri lor de o re m a r ca bil ă
<:aliL; tc; v[1diLă - la rîndul ci - nu num a i în caz ul edif ic iu-
lui m onume ntal c l ă dit im cdiaL dup ă a nul rn :~G, c i ş i în cazu-
ril e ee lor la l tr. co nsLructi i m ccliev a lC' din zidă ri e a l · că ror v esL i-
o·ii le-:1rn putut ce rce l.a.' As tre i , exa mina Le sub rap o1'Lu l modului
~xrc.11~ic· i lor indi v iduall', toa te ce le pat ru edifi cii n e pun în
·ev id e n\: ă : o d es f ă) urarc p c rl'ect rcc Lilinic a zid urilo r e l evaţ i e i ,
în rep li ca ce le i constataLc la co rpul fund aţi e i , ceea cc dove-
-d cştc· o b un ă stă pînire a procedee lor de Lrasa.i ele către execu-
tanţ ii lu cr [trilor; o 11niformil.aLc cl'ec tivfl a grosim ii z id ă riil o r
pe toL trase ul lor; un p a ra le li sm n ea b ă tut a l ziduril o r omo-
loage ca re material iz au [a\,ad clc ş i în că p e ri le în co rp ora Le în
:a l căL uirca fi ecă re i a dintre cele patru cH\ diri ; o o rtogo na liLale
.a un g hiuril or maLc ria liz atc de col\uril c cdiJic iil or ~ id e coJ\,u-
ril c încrtpe ril o r î ncorp oraLc aceslorn; o c i11Lra re l'i'iră c usur a
'j)Î nz clor de z id ă ri e ş i a arcade lo r din a lc[1Lu irca s is te me lor ci ~
bo l t ire, co ns LataUi , de reg ul ă, o ri de c î te ori b ollir il c se 1m11
p ăs Lrcaz[t in teg ral sa u într- o m i\s urfr care ma i îng udui c exa-
minarea a lcfrtuirii lor d e d e la liu. La toa le accs t·c caracLc-
-ristici se adaugă calitatea optimă a execuţiei masei zidăriei ,
-ca o p e ră în s ine . Al cf1Luilc, de regulrt , din m ol oan e de piatrrt.
<le ca ri er ă (ex trase din dep oz itele naL11rale d e g res ie ca l caroasă
.afl a le, d in abund e n ţă ş i de o bună ca li tate, în co ns bt11\.i a
·d ea lului „Re pedea", s it ua t în apropi erea la ş il or), <i,j usLa te
în <r riji t eu c ioca nul s i cu d alLa, î n mom e nLul clădi rii lor în
o ' ' , (" - .
-O peră ş i dispuse în as ize legale cu m orta r de :rar 111 ~ ~an~ t
reţe Lă inLerv in , ca ş i l a fund aţ ii , în d oze ce n1 se a raLa ]UdL-
dos gradate , pa s l' a ci var , nis ipul ş i prafnl de cărfun id ă) ,
·zicl iirli lc prcz inLft o ma să co mpa c Lă în ca re se distin g dou[1
:Secţ iuni : mi ezu l prop riu-zis al z icl ur ie i (avînd în com p o n e n ~fl
m oloa ne el e pial.rfl spa r L ă ş i un co nţ, inu t de mortar bin e dozat
pro ce n L11al) ş i para mc nLclc l a te ra le a le m ase i z idit e. ln a lcfl-
t uirca aces tor paramenlc, bl oc uri de p i atră in te rv in într- o
-0 rd on arc ' vă di t în<rriji tă , clin car r rez nll.[1 or izo nl a li ta lea
n . .
as ize lo r , o bun ă g rad a re a g ros imii lor în rnport cu gros im ea
sLraL uril o r ele li a 11L int e rferente, o riLmi c iLa Lc a a pare ia,i 11lui
.. '. 'i-l
---"'~
- -::.__ ·--
2
1 3
·. · . · . ·..„„ .....·.
· ··.
„•.:
Plm1sn a X-a - U nc!Lc clin fi er ( mijlocul seco lului ni X I V-i ea - prim el e
d eca d e nlc ccolu lui n i XV- i ea), d esco perile i11 n11ul 1982 . 1, 2 - ră:u i­
lnare uliliza le la prelucrarea p ieilor; 3 - dallll 11 /ili:al cl la prelucrarea
p i circ i.
şi, în co nsl'ci n\,[1, un pronun\,aL cl'ec L decorat iv a l aces tuia.
P ri v it ă în t otalitate, masa de material în co rporaLfl în ce le
d o u ă p a rame nte prez in tă o grosi me ec hiv a l e nt ă - în meci ic -
cu d o u ă cin c imi clin g ros im ea g lobalfa a fi ecă rui z id; rcslul
de Lre i c inc imi l"iind co ncre LizaL ele mi ez ul zid ă. ri c i ea rc este,
în fapt , un l'cl de „c mple clo n" . De a llfe l , însă~ i o a Lare pro-
p o rţi o n a re dim e ns iona l[t a gros imii ce lor d o u ă scc~ iuni , ra-
p o rtată la nros im ca tota lrt a zidfaric i , pun e în e vide n ~ă , la
rîndul ci, c;pac iLaLca a uto rilor ope re i de a so lu ţio n a judic ios
s trn c L11 ra mat c ri a l[1 a accsLc ia. ln !'inc, prcc izft rn ci't Lua le
zid ă riil e de r lcva \,ie \.inînd de sLruc Lura incli vid 11 a lft a l'i ecf1-
rc ia clint.re l"C' le patru co nsL ru c \.ii m onum e n Lale mcclie\'al e
s upuse aici cli sc u ţ, i e i prczintft , atî L c îL s-au m a i p f1s lral î n că
la so l , param e nt e care înl.rnnesc co nd i\,ia 1111c i ri guroase ve rLi-
ca liL ăţ, i , pe LoaLă cl esfft~ u ra rca l'e \.elor v iz ibile, a~a c ur~ n c- a.L~
proba l vc ril'i că ril e cfecLuatc de no i , în amăn un ţ im e. Excep\ n
el e la accasLfa regu l ă pre zinL ă do ar acele sectoa re a le d cs 1' [1 ~ u ­
r ăr ii mase i zidăr iil o r clcva \,ie i care au s ul'cr iL în dec urs ul
t impului o pierdere a echilibrului lo r staL ic, f ie ca urm a re a
un o r t raum at iz ări, fi e dato rit ă ce d ă rii loca le a fund a \ ic i , ca
urma re a in s ul'i c i e nţe i sLab iliL rt~ i a so lului.
O insis LenLft g rij ă penLru reali za rea în h11n c co ncli\,ii a
lu c r ăr il or el e co n st ru cţ ii es te cv id e nl. ă :;; i în ca zu l cxcc u\,ie i
am enajrl'l'ilor cu ro l fun c \,io nal o pera Le în inter io rul ş i la cx Lc-
ri ornl m c n ţ i on aLe l o r cclil'icii , în cu clin mo me nl.111 cH\ clirii lor .
J\LîL c îL si aco lo und e s- a u rn a i pfasl ra L pîn ă acum, tc nc11iclile
inte rioa r~ - c[cctualc c11 pastă de va r gras a mcs t •cală c u
ni s ip fin - s înt n etez ite min11\,ios, p e [a\,a z id ă ri e i , fiind apli~
catc înLr-un s LraL s uficie nt. el e gros (1,5 - 2 c m) spre a acope ri
ş i atenua, c ît m a i mulL pos ibil , 11 ş oa rl'l e n c re g ul a riLă ~ i a le
p aramentului atît cît fusese r ă d e in ev itabil e p c timpul clă­
dirii materia lului de consLrn c \.ie în o pe rr1. St.r a lul de te nc u-
ial ă a fost ap licat pe cîmpul ve rti ca l a l z icHi riilor pîn[1 la o
cotă de nivel cc cob ora, ck reg ul ă, sub h aza fosLelor pardoseli .
narnhl c ul nive lat, s pec ia l , la inte ri o rul î n c~1p erilor cons tru c-
\ iil o r , sp re a prel ua sa rcin a pa rd ose lil o r , prcz inLrt un acccn-

rl2

http://patrimoniu.gov.ro

' ·.~.
'. .
.i .~.
E
E 1
·~
I .
Pl anşa a Xl-a - U nelt e clin fi ~r , descoperile în a nul 1982; 1 - seceră;
2 - lamei de secu re; J - f'ragmenl ele cu/ilo aie; 4 - coso r ( /o ale piesele
clalea:li din secolu l a l XV- iea); 5, O - cu/ il e (s eco lele XV-XYJ).
t uat grad de co mprim are, ohţi nuL prin balerea ins isLenUt
cu maiu 1, în aşa fel în cît să oficieze cuvenita iz olare Lcrm id t
ş i să poaLft preînlîmpina ascendcn~a um eze lii so lului în spa-
\:iu I loc uibil. Respeclivul ra mbl eu este a lcfrt ui t chiar din masa
a rg il ei extrase clin so l p e l impul săpă rii şa n~ uril o r [und aţ iei .
La exlcriorul co nstruc pil or , în scc lo arele de tere n imediat
pc rim el.ri ce aces tora ş i chi a r la baza eleva\ iil or , co n s t a t ă m,
de regulă, ex i s l e nţ.a unui strat de arg il ă comp rim aL[1, av înd
!'al.a amen a:j ală în pantă spre a înlesni îndepărtarea apelor
pruvenile din precipita\jile a lm osferice, ev ilîndu-se, as LFel ,
pr1tn1nderea lor în masa ziclririilor. ln acelaşi scop, în zonele
im edi at învecinate fa~adelor co n sLru c"ţ, iil or au fosL amenajate,
tol ln pantă , trotuare ş i chi ar rigol e din lespez i de pialră~ 3 •
Chi ar la inl.eri oru l un eia dintre in ::~ pe1iic in corpora le în ecli-
fi c iul zidit cur înd dup ă anul 1636, la nivelul pardoselii -
ş i pe toată s uprafaţa acesteia - a fost co n sta t ată prezen\a
unui in gen ios dispoz it iv alcătuit din dal e reci.angulare de d t-
r ăm id ă, cu stru clura vilroasă, monta'lc pe un strat gros de
morlar , realizat s ub forma unei „cuv e" con cave, de Lipul celor
cun oscute în interioarele edifi ciil or de ep ocă rom a n ă ş i care
îndeplin eau fun cţ i o n a liL a l ca de „ implu v ium". Concc lat or-
gan ic la „cuva" astfel a m e n aj ată - ş i co ns lruiL chi ar la
ni\' e lul cel ma i cob orît al su pra l'e \e i aces te ia - un ca nal
clin zidrtrie de piaLră , am en aj ai - la rîndul lui - în panLă
a cce n tu ată, con du cea direcL la exleri orul':edif'i ciului , p enc-
"lrînd masa zidului faţadei acestui a de cii lre wsl , la o cotă. de
ni "el echi va lentft c11 cca a nive lului de că lc a re (':-; is lent alunei
la cxtcriorn l co nstru cţ i e i , pavat ş i el, Lot în pan Lt1, cu dale
de piatr[t. Ev icl cnL, r cspec Liva in s ta la p c avusese rnrnirea de
a înlesni scurgere a a pelo r pluviale cumulat e de s upra[a\.a marc
a învelitoarei corespon cl cnlc şa rpanLe i Pclil'ici11lui (reamintim
că acesta avea o eşa l o n a re planimel.ric[1 de 11.;) x 2(\ m) , a le cf1i
rci pan Le vor fi fost şi e le rea liza IP , la rîndul lor , de o aşa ma-
nieră, încît s[t dirij eze flu x ul apei ciiL re go l11l i11 că p e rii dol.a le
cu di spoz ilivul mai s us descr is. Spcc il'i d 1m do a ta re instala-
30
http://patrimoniu.gov.ro
ţie arc carac ter de uni cat, cla că avem în v ede re edifi c iile de
arhiLecLudi mecli evaUt din Moldova inlrale pîn[t în prezent
s ub eo ni rolul ce rce lf1rilor de spec ialii.al e .
Am slii ruit m a i sus înLr-o atare cl eLa liaLă p1nenl.are a ca- i
racLerisLicilor ce lor paLru edifi c ii monum ent a le - s ub ra-
porlul tip o log ie i lor arhileclonice indi v idu a le, s ub ce l a l mo-
dului lor de rea lizare L chni că, în privinţa amenajf1rilor ş i
dota \.iilor cu rol fun cţ ional , prec11m ş i în expun erea ip otezelor
cu referire la fosla lor fun cţ i o naliLal e, înlruciL socoti m că va-
loarea lor docum cnta r[i este cu aLîL mai d e mn ă de o cuve niLft
alen\ic , cu dt se ş ti e d 1 monument.ele de arhileclură medie-
val[1 prtslrale - fi e inLegra l ş i aflaLc în d1 în fiinţi'.1, fi e doar
s ub l' o rrnă de vest igii conse rvale în so l - în vclre lc oraşelo1
med ieval e din Mo ldova a u inLrat, pîn ă acum , mai puţ. in sul>
in c id e nţa ş i cuprind erea sa Li s f ăcă L oare a cercetftril or de specia-
liLal.e. Imp orLan\.a docum enlarlt, reală, a celor prezentale a ici.
s p oreşlc cu alît mai mulL , cu cît, excepLîncl vestigiile edi-
fi c iului el e cul t cu nsLrniL înainlc de anul 1400, m ă rturiil e ma-
terial e aparţ.inînd celorla lLe edi[i cii zidite în seco lele XV -
XV II ne pun în ev id c n\. ă manil'esUir il e con cre te a le ac i ivi-
tiiţii edilitare medi evale din Moldova, împreun ft cu un e le as-
pccle important e a le cvo lup e i l'enomcnului arhilec l.u r ii mol-
d oveneş ti la acea vreme, într-un d omeniu cc nu mai ţ.inea de
arhitectura cu profil str icL eclez iasL ic, ci de dom eniul arhitec-
t urii la ice, pre clominanLă ca pondere , ş i solicitată, din plin,
în realizarea constru c\:iilor repreze ntative . Aşa cum probeazlt
m ărt urii le arheologice înfă ~i~ale pînă acum, acesle con-
slru cţ ii fu seseră so luţ i o nate la un nivel ca litativ prin nimi c
mai prejos ce lu Î Întmnit de O}lel'e le de :uhitectUl'ă med ie va l(i
cu llll atare 1n·oîi I funcţ.iona 1 ş i datornte şantierelor de coustt·uc-·
ţii active alunei în centrele urbane ale marilor stale din Eu-
1·opa. TotodaL[i, mărLuriil e, s uhsl a n~i a l e, de arhite ctură me-
clievalrt m o num cnl a l ă cu structuri din zidih·ie descoperite r e-
cent la laşi ne atrag ate n\.ia asupra rezerve lor - i a l ă, plenar
îndriLuiLe - ce se impun . în co ns id erarea pretinsei valori
docum entare a a[irma\.iilor exp li cite făcute de unii dintre cii-
l ăto rii străi ni , în relatările lo r cu referire directă la caracle-
rul co n stru cţ. iilor laice ex istente în vatra la ş il o r ev ului mediu;
a[irmaţii care se dovedesc a fi exagerate, în bun{t m ăs ur ă, atuncii
cînd aceş lia prez inUt laşii seco lelor XVI-XVII fie ca un oraş.
alcătu i t numai clin locuin\.e cu slru cturi din lemn ş i cu o înfă- )I
\. i şarc în tru totul mod est[1, fi e ca o aşezare lips iLă de dot aţi i
cît de cîL sa li s l' ăcă loare în pri v inţa salubrităţii spaţ iului lo-
cu iL ş i di s p o nibil ă - a longo - atît sinistrării prin in cen-
diere, cît şi ravag iilor provocale de molime 24 . l1 1·onunţ. atul
raracter s ubiectiv al unor atare afirmaţii lleiorntive2s este pus.
în de11lina lui evidenţii nu numai d1~ mărtu1·iile de arbitectmft
medievală la care ne 1·eîcrim aici. E le se adaugă, doar, cup on-
de rea lor doc um en larft d e mn ă de toată atenţ.ia, în s uiLa allot-
rnărLurii s imilare, ·ţinînd , la rindul lor, de a lc[1 tuirea un or
l'oslc edifi c ii monurnenlale cu sLru cturi toL din zid ăr i e (orga-
niz ate pe dou [1 ş i chi ar p e trei ni vele) datînd, r espectiv, din
int erva lul secole lor XV I - XVII, descop erite ş i an a liz ate de
n o i, ami'inun\jt, cu pril ejul execuţ i e i săpăturilor de ccrccl are
arheologică în anii 1975 - 1981 , în alte sectoare de teren
in el usc deja - la vremea s u s -m e nţ.io n ate lor seca le - în cuprin-
s u I zonei centrnlc a vetrei lu ş ilor evului mediu ş i corespondente
acum d esl'ăşur ăr ii străzilor C. N egri , A. P anu , frontului estic
al slrăzii Ştefa n ce l Mare (chi ar vizavi de aria terenului cerce-
tat în a nul 1982), precum ş i în zon a esp lanad e i Pa la Lului cul-
turii2n. În te meiul acestor m ă rturii , disponibile acum unei
exa min ăr i în corob orare, ne socot im deplin îndreptăţ. iţi să
al'irrnăm - în cuv enita resciziune a afirm aţ iil or p eiorative
cu referire la ·ţinula activitf1\.ii ediliLare medievale, d esfăşu­
r ată la Iaşi, precum ş i a inte rpreLăr ilor de ordin istoriografi c
întem eiate pe atare afirmaţii ş i care î ş i mai găsesc în că locul
în un ele lu cr ă ri de spec ialiLaLe, chiar ş i în cele de d ată mai
rccen tă 2 7 - că asemenea edil'i cii , cu J'un cţ.io n a lită ·ţ i prin ex-
ce l e nţă lai ce (atestate, în un ele caz uri , chi ar de d ocum entele
medi eva le scri se), con cret iz aLe prin viguroase s lru cturi din
zid ă ri e, de o mare a nve rgur[t a d esf ăş ură rii lor planimetrice
(ni c i o d ată mai mi că ca 20 x lO m) , cu e l evaţ ii organizate
aproap e tot mereu pc d o u ă nive le (acestea avînd , la rînclul
lor , o comp a rtimentare intc ri oar[t p o lipartilă ş i judic ios ca-
d e n\. a t ă, fun cţ. i o nal), do La Lr, cu pivni\:a, tot din zidărie, ş i

P l a n şa n X ll -n - A rrn a mc n t , cc:ltipa n1cnt. c u ulili tn lc mililnră ş i p il' sC
<1c hnrnn şa m cnt d eco p eritc in a nul 1982; 1 - pinten (s eco l el e X l \/ - X \ ' ) ;
2-5 - sl111e/i ; O - piesă d e h a m a.~a me nl di n f'i er; 7, 8 - aplice d e ham a-
şa m e nl , cli n cupru (/oa l e p i ese l'e da l ează din secolu l al X \ ' -l ea).
1 4 ...
P l a n şa n X [Il- n - Pies e d e feron eri e, clin seco lele X J V-X V, d escope ri Le
în a nul HJ82; 1 - p iro11 -piuo l p en tru /> alama rt e uş ă: 2 - :livor ; 3 - ap li cll
penlrn bm asc ll d e uşă; 4 - lacă t .
http://patrimoniu.gov.ro
înlrun inel so lu ţ i o n ă ri s p a \,i a le co mplexe ş i ge neroase în des-
f ăş urare a lo r de ansamblu , d es f f1ş ur are a l că lui U1, un eori, chia r
din d o u ă nivele ::; ucces ive disp use în profunzimea so lului ş i
din care se ra mifi ca u - l'i c p c o riz o n tală, fie în panlă desce n-
d e nt[\ - ga le rii de lun g imi nolabile, co nso lid ate cu zidării
robusle, Lot din pi al ră , ce le că m ăş ui a u gabarilul). Toate
aces te cd il'i c ii , vf1d ind de l a lii de ordin co nslru ct iv- arhi tcc-
tonic so luţi o n ate adesea înlr- o manier ă rea lm cnle arl isL i că
(ne rel'c rim al.ît la va loa rea p last icii re marcabil e a spa \:iului
a rhilec loni c, cît ~ i la ţ inul a exec u\:ie i prol'ilalurilor carn deco-
r a u che narele clin pialr ă de lalie a le u ~ il o r , l'e rcstre lor , a poi -
la fe l - c hia r ~ i la elcme nle le din pi a lră ca re marca u soc lu-
ril e ş i co rni şe l e ) era u prezc nLe - cu o n ola bil ă fr ccve n ţ[1, ha
c hiar ş i cu o cl e n şr1 a mpl asare în lcre n , un eori - în seco lele
XV l - XV IT , în va tra o r aş ului , co1tîcrind , as tfel , s t.rncturii
!1lohale a a ş ezării o înîăj:i ş are s 1lec iîic mhan(1 28 • Ele ne ÎH!li'uluie ,
deci , o recons tituire V('l'iclică a imaninii Iaş ilo1· evului mediu ,
sens ibil cliJ(')'it [1 ca li tat.iv el e cca ca re se cl egaj[1 - înlr-o co n-
sider a r e „a d li tera m", dur ne ~onformă adevi'1mlui istoric -
clin ap rec ier il e ş i re l ală rilc 11nora din tre călr1l or ii s lrăini care
vizilează laşii ce lor două secole . S ubi ec livitatca vr1 diL[1 a
un or ase men ea aprecie ri - clerulanlc în repe tarea o b st in ată
a se ns ului lor peiorativ, alune i ci nel e le 1rn s înL s upuse c riti c ii
ş liin\jfi ce el e ri goa re (c ri t i că posibilă acum , d a l ă fiind tocmai
va loa rea do c um e n ta r ă l'c rm[t a m [tr Luriil or ele ordin arheo lo-
g ic) î ş i va fi avuL des igur , în bună m ăs ur ă, motivări, tot at ît
el e s ubiec tive , chi ar în in sal is[ac \:ia cren cra tft d e n e re u ş i ta mi-
s inn il or purLaLc la Iaş i d e către aulor ii rc l a lărilor în s p eţă,
inleresa\:i , adesea, în a so li c ila ş i ob \.ine el e la domnia Moldo-
ve i , r ez id cnt ă a lu nc i la Iaşi, privileg ii [ic d e ord in eco no-
mic, fi e de orcl in polilico-clipl ornalic, oneroase şi ::;tră in e i n-
Lcreselor \: ă rii ş i reJuzalc - or i de cîlc ori a fosL n ecesar ş i
p os ibil - celor impli ca ~i p erso na l în o[ icierea unor atare
so li c ilă ri.
Cit priv eş Lc d ota\:iile m e ni Le să a::; igurc în valra laşilor co n-
di ţ iile cse n\,ia le necesare sa lubri tf1ţ ii spaţ iului et:ecl iv loc11il ,
r ă mîn c <loa r să adrw gfa m faptul că în a r ară de condu c tele
in sla lale în vede rea ad u cţ iunii apei potabi le, în că din a doua
jum ătate a seco lul u i al XV Tl-l ca, ~i desco pe rite în sectorul tere-
nului ccrcetal în a nul 1982, mai ci i s pun c m ş i ele a l le dovezi mat e-
rial e ca re ne alcsLă insla larca a încr1 un e i ase me nea condu cLc,
ce rusesc opc raLft în că. în dec urs ul r ăs limpului clinlre finele
seco lului al XV I-lea ş i mijlo cul seco lului urmălor; acesle m ăr­
turii fiind adu se la z i c u prilejul să p ă lurilor arh eo log ice
cl'ec lualc frt a nii Hl7G - l97\'J, în a ri a ş i în vccin[1tatea monu-
mcnlelor medi ev ale el e l a SI'. Sava 20 • Căl re fin ele seco lului a l
XV JI-l ca, r esp ecLiva co nclu c lă - a l căt uil ă clin tuburi cera-
mice c u un gahar it n o lahil (0 14 cm) - era în plin[\ l'un c~ iun c
ş i a lim enta o c i ş m ea c11 o l' ast u oasă traLare arhilec lonicft. In
a l că tuir ea aces le i c i ~ m c l e inte rve neau clouf\ cle me nLe distin c te,
tral a lc în marmur ă a l b ă, se u Ip la Le v ir l uos: o cuvr1 în că păl oa r c,
d e l'orma un e i va l\' e de sco icf1, pr evăz ut [\ c u necesarul orifi c iu
el e eva c ua re a [lu x ului d e a p ă cxcecl enlar ca pa c ilă \ii c i ~ i o
pl :1e f1 cfrcorat ivf1 (în ca re ('l'a în sc ri s or ii' ici ul n ecesa r ·p~nirii
je tului de api\) dl' co rat.r1 î n ma ni era „ rondo hosso" cu un moLiv
fl ora I cc se r ăs l'i r ă - într-o graţ i oasă 111 i ~ca r c, p e rfect sim c-
t ri cft ~ i ec hilibra t[( - cli.n cali ciul unc·i oe noch oc cu g îLul
prelun g ş i el e o rnrft n ob lc \e , ::; ilu e l a accslc ia însc riindu -se cl e-
suvî rş i t î n ce nt rnl în Lregi i co mp ozi\.ii - ca ligra[iată ca o
mu z i că cc evocă murmurul undelor de apă - cc înv c l cşlc
ca lci s upr a f a~a , în [orrn ă de cvanla i , a întreg ii plftc i. Ambe le
pi Psc a 11 [os l cl csco pcrilc înlreg i 30 (vez i r eproduce rea pl ăc ii
ci:;; rn elci, pecoperlaa lV-a). În tr-o ata re so lu ~ i o nare art isl i că -
întru loLule ga l abi l ă ca li tal iv cu cca a opere lor el e gen existente
at un ci încc l cmn id esea m ă dinlrcce ntre l c 11rh a n e ale E uropei -
i n l<' gra l.[1 prcsLig ios 11 l11 i ansa mblu de arhi Lec lur[t d e la Sf. Sava
(intr-o v reme im ediat u1Le ri oa rf1 v iz ilf\l'ii acestuia d e călre
Paul el e All'p. în so \itorul paLriarhului Macar ie a l An li ohi ei 31 ),
l'un c \:ionn la Ia ş i aceasUi c i ş m ea în loat ă so rnp luoz italea ş i
n o bleţ ea c i , i n că la !' in ele seco lului a l XV TI- lea, ş i doar la
cq.iva p aş i cli stan ţft~ de i mpun ăloare l e cdil'icii clin in cin ta
Trei Ierarhil or, î n ambianţ.a d a n tel ăr ie i cc decora toată d es-
l' ăş u ra r ea fa\,aclclor m aiestuos ului l ăcaş clilorit de vo ievod ul
Vas il e L up u in cc n l rul in c inte i, n ici prea departe de cele
d ouft ed ifi c ii mon 11m e nt.alr a Ualc alu nei î n fiin ţă în aria cer-
C<" Lnl[1 ele no i p c fro ntul Vl'Stic a l acl ua le i sl r ăz i Ştefan cel
31
 • •• • ~· •• , f
.'
..··.-.„:. ·..„ )',.
Pl anşa n X l\1- n - l\lojnr din m a rmurii , folosil ln proclu ccrca pulberilor
c u ulililal c L chnol og i că (sc·co lul al X\1.11-lea).
lVlare , n egî nd - împre un [1 cu acesLe m onum enLe ale v r emii ,
şi cu mt11l e all.ele , asemăn[1loare, păstrate încă în a ria vcLrei
ist.orice a o r aş ult1i - tocma i prelinsa lip să a atmosferei urb a ne
a l aş il or ep oc ii. Lipsă ac t1z a l ă, Hlră înclrcpl[tţire, d oar el e cei
n e di s puşi s[t recunoască aco lo prezcn\a unor efective atribu te
de urbanii.ale, chi ar cl acă întrucîlva mai pu\.in numeroase,
totu ş i r e ma rcab ile în malerialilaLea preze11\.ei lor , ş i cu
nimi c inl'e ri oa re ca lilaLiv ce lor a[lal.e în meL ropolele e uropen e
căro r a aceş Lia le Jriceau - ca misionari trimi ş i în cetatea sca-
unului domni ei JVIoldovei - ofi c ii el e crc clin\: ă.
Privind ş i a n a lizîncl vestigiile cclil'iciilor m onum ent a le
descoperi le la Ja~i în a nul 1982 în cuveni ta lo r co re lare cu
ce lc lalLc mf11turii - multiple - de a rhilec lur ă descoperile
de n o i în decursu I ani lor 1975 - 1981, la care se cuv in a fi a d ă u-
ga le ş i ce le care alesl.rt prezen\.a co n strucţ iil o r cu caracte r
lai c 'in corpora le - s ucces iv - în alcăt uirea ansamblului ar-
hitec t urii C urţii domneşti de la laşi, în I.ol rnsl impul seco le-
lor XV - XV11 32 , precum ş i ce le a le in c intel or din zidărie de
pi a lrrt conslruile în secolul a l XV II-le a ş i car e împrejmuiau
ş i for tifi ca u ansamb luril e de arhitectură monumentală m ona-
hal:-1 ex islen le în teritoriul loc uii. a l oraş ului ş i în im edi a te le
lui împrejurimi , ·\ inîncl con t , apo i , ş i el e num ero asele const ru c-
ţii m onum e nt.a le încorporaLe în respectiv ele ansamb luri (ca-
sele d o mn eşli, clădiril e egumen il or, cuhniil e - ca cca ele la
Cc l ă\ t1i a - , arh ond ar icurilc şi trapezele , apo i chi a r ~i un e le
dintre cl ă diril e care înd ep lin eau Iunc~ia ele locuin\ c a le ob~Li­
ilor monahale), avem d e m onstraLă măsura acliv il ă \ii ed ili-
tare . de o remar cabilă amp loar e , cl es [ ăştna ·t ă în cup rin su l
la ş il o r ev 11l11i mediu ele resp ec ti vele ~:mL i crc el e co nsLrucl)e
spec ia li za te în rea liz a rea unor ope re de gen. Or, Loc.m a i acest
fapl es te el e re"ţinut ş i cons id era t , sub ev id enta si ben efi ciul
va lor ii 111i do cum entare majore, înl.ru cîl. el n e' cl~rnonslrează,
cu prc gn an\ă, polen~i a lnl remarcab il a l acL i v il ă \ii ccl ililarc,
de : rn~t1ral [t a lun ei pc teritor iul laş il or ş i ori en l a rea e i cl'ecl.iv ă
în s op ul în[ ăpL uirii unor conslruc\ii r eprcze nl aL ivc, cu [un c-
~ i o n a li l.5ţ. i indiv idua le clisLincl e ş i Lot pc a lî t el e mulliple în
clivns it a tea lor. Accast:"i activitate eonst.ilnia tocmai una clin-
t n• pJ'ine ipa Ic le forme ele reală ş i iJ1 I cn!':I ma 11 il'l's tare a 1u·occ-
s 11l11 i dezvoltării a şe zării cir la la ş i în S(•ns': urban a:cc11cl1•nt.
Or, tocm a i în lumin a semni.[ica liC' i s us-me ul io na telo r m ăr­
t urii - înLre care cele cles co perit d de no i pc L~ re 11ul ce rce lat
la J a~ i în anu I 1982 se ci isl. in g prin marca tul caracter rcp r czcn-
La l iY - se pun e în cl eplin r1 ev id en \i:i nu num a i a nver g ura un or
a \ are oper e de ge n , c i ş i ca liLa lca exccpl;io11al [1 a e.-..;ccu\ie i lor.
T o t. o dat ă ş i im p licarna în ac \.iun c a un o r mu lLipli fa ct ori de
co rn :rnclarn e nt - s il.u aţi în pos l11ra ele so li c il an\ i ş i benef icia ri
a i lun[irilor - înlre care rcc un oa~ l e m , la rînd, însr1 ~ i ob~tea'
urbci ieşe n e (în cazu l ccli[iciului z icliL în preajma anil or 1400),
ap o i domni a ţări i (ne r eferim la ccl il'i ciul z idii. , d oa r par ~ i a l ,
im ediat în a in Lc de a nii 1432 ş i rnrnas p e loc pînrt în seco lul a l
32
http://patrimoniu.gov.ro
Planşa a X \'-n - l.'ra g 11w nl clin co rpul unui va~ decorai· c u o prolom:i
c irc ularii marcn l :I cu stc111a Moldovei , descoperil p c pnrdo~enln loc ui11\ c i
nr. 2, c li\cliltt i11 sc·colul al Xl\'-le:1 ~ i di s lr11 să ele in ce ndiul s u1·v1•11i l în.
\Tt·nwa do11111i 1• i il1i i\ l c~:1nclru c<· I Bun, cur'iJHI ci u pă :rnul J 108.
XVll-l ea, cî nd a fosL încorporat. în sl. ru c lura unui no u palat .
pus alunei în ope r ă), îna]\ii rc prcz e nLan\i ai c lerului ş i rcp re-
zcnlanţ. ii marii boierimi (avem î11 vede re ce le d o uă ecl it:i cii-
p a la lc zidile în c urs ul secolului a l XVII-lea). Act.ul crca \:ie i
arhiLecl.onicc impli cai. ac livil [1\.ii edilitare sus\:inule în Mol-
d ova secole lor X IV - :X Vl l ni se arală a fi [osL solicitat atunci
- în mod rea l ş i c u o n o tabil ă Ire cvcn~ă - sfa salisl'acă cc-
rin\ e le înfăpLuirii unor programe de arhileclnră , rcp rcze nla-
tivc, de o co n s id erab il ă eliv c rs il.al e ş i car e au impu s: diversi-
l'i carca so lu~i o n ă ril o r arhilc c lo nic c s ub form ule multipl e si
de o remarcab ilă ţinuUt a rea liz rtr ii lo r ; o co nlinuil nle efec li\;tL
a act ivi l.ă \ii de creaţ i e car e a favorizai. îrnbunălă ţ.i rea ex pc rien-
\c i profesionale a celor ca re con cepea u ş i în[ăp t uiau lu c r ă ril e
comand ale, precum ş i o str[1danic a ID C)Leril o r , mereu ev id e nt ă
prin îns eşi rezultatele c i , de a integra judicios fiecare edifi c iu
n ou construii. în co mpoziţ, i a d e. ansamblu a spaţ. iului arhiLec-
ton ic conf igurat de co ns tru cţ ii le preexistente în aria veL rel o1·
de locuire .33 Din co re larea consta l ă ril o r despr inse în urma ana-
lize i m ărturiil or de a rhileclur[t monument.ală prczenlale aici ,
al.îl. cu cele re i eş it e din exa minarea vesl.igiilor unor num eroase
cdil'i c ii descoperil e la I aş i în ultimii opt ani , cît şi c11 ce le el es-
coper ilc în cuprinsul a nsa mbluril o r de const ru cţ ii p e ca re le-am
cercetat în anii 19G0 - 1982 pe ter it oriul ţăr il or ro m â ne (se-
co le le XlII - XV Il) , rez ull r1 o concluzie d emn ă de s ublini ere .
prin îns ăş i imp or lan\ a c i , în jud ecarea reali1ă\ilor ist.orie •
ca re caracteriz ează evo lu\.ia fenomenului arhitecturii medie-
vale din Tiornânia. Anume aceea d 1 ac i.ul cn·a l iei nrhilcc to-
ni ce - înţel es s ub rapo rtul ce lo r d o urt lat uri ,' indi so lubile .
care îi defines c escn\.a ( im agi nar ea opere i ş i rn a tni n liza rea e i.
prin lu c rliri de co ns lru c\.ii ) - a fost , în primul rînd , un verii.a-
bil cl'orl de irnagi 11 arn a spaţ iului arhit ectonic ~ i a v iit oarei.
lui m odaliL[1\i de concret izarc . Dec i , o an ti c ip ar e - o „ pro-
iectare" - a vo lurn e l.rie i fi ecăr t1i ecl il'i c iu ş i a rilmului d es l' ă­
~11r r1rii lui tridim ens ionale, a compa rlim c11Lft rii inte ri o rului.
aces tui a ş i a d eco rării lui , în inlen\.ia de a i se spori va loarea
pl as ti că, prec um ş i o im ag in are a slru c lurii implicate de în sr1 ş i
rorm ul a so lu\i on5r ii spaţ iului a rhi teclo11i c an v iza j al. Acest.a
l'iind în \e lcs în dubl a 9i indi so lubila lui vale n\:rt es l c Li că:
a lît ca cnLilale de si n e sl.ăl.ătoa re, cît şi ca clemc nL inl ·gral.
unui m ediu spa\ ia l , socotit ş i el , Lol ca o r ealii.a le a rhilecLo-
ni că clel'inil.i:i de o valo ar e plasLi că ) i a căre i globa lil aLc -
co nc ret izaL[t fi e în cuprin s ul t1n ei ve i re loc uit e, l'i c în cadrul
imu i ansamb lu coe re nt. d con s lru c \ii integ ra le un ni pro rrra m
- treb ui a sr1 t:i c, la rîndul e i , lo L me re u , r egînclil [t ş i r cso lu-
\i onalft s ub r ap or t. ul compoz i\i c i sa le, o ri de cîtc ori se cerea
ca ca sr1 în corporeze 11 n nou cel i[i c iu . N i se impune, la fe l , con-
s l a larea cr1 ce i impli ca \i în r ea li za rea opere i ele arh iLcc turrt erau
prcocup a \i c[cc li v de ob~ in e r ca un or a num e concli\.ii - cu
valoa re de r eg ulă - ca pabil e să irnpun i'1 o an um e dirijare a
perceperii fi ec ărui edificiu, în raport cu mediul ambiant în
care acesta urma s ă fiinţez e . Apoi, în suita efortului de imag i-
nare a opere i comand at e, inlervenea , fireş te, efortul de mate-
ri alizare a aces te ia prin lu c r ă ril e de co n s lru c ţi e care implicau
interv e ll"ţ ia unui şa nli e r. C onsta tă ri mulliple rezulla le în urma
săpăt uril o r de cercet are a rh eo l og i că opera Le de n oi - ex haus-
· vor fi ro st ma rca le a lil di s p oz iţi a pl a nim etri cii. pr ec um şi cl ezvo llai·e a
t iv, ş i care au viz at o c un oa~ l e r e cît m a i p e rlin e n tă cu pu-
tin ţă a procesului c re aţ ie i în dom eniul a rhitecturii medievale
din Ro mâni a - la un num ă r de pes te 130 monum ente el e arhi-
tec Lură (cele ma i multe din t re ele fiind înco rp orate unor an-
sa mbluri de c onsLru c·ţ ii , coeren te ca progra m ş i în cadrul că­
rora să p ă luril e au put ut cuprind e integral a lcă tuire a fi ecă rui
ansa mblu în p arLe, in clus iv manif estă ril e cl atoraLe locuirii
ş i fi in \ ă rii t u Lu ror acestor a nsa mb lu ri în epo ca meci i ev al ă )34 -
nc-au condu s la con cluzia d t mcş tcdi constructori implicaţi
iu exec uţia nemijlocilă a lucl'ăl'ilor de ş antier erau chiar cei
care c oncepu s eră (pro iec tas el'ă) opere le în s peţă : actul de
cxccuţ. ic fiiiul înfăptuit în h•mciu l uno1· J> lanuri dil'inu itoa1·c
:11l-l1oc întocmitc 35 •
Între rnullipl clc caz uri ca re ne-a u oferi t co n s t a t ă ri co nclud1, ntc ln
a lare pr iv inţ {t - c·a l n silş i r eve latori e sub ra port ul c un oaş te rii s tadiului
eft•cti v atin s d e evolu\ia arte i co n s tru c ţiil o r l a rom â ni in do u ă ela p c
istori ce de rr ferin\ ă (sec ol el e X \' -XV l ş i , ap oi , cel urm ă t o r) p c tem ei ul
cxpc ri cn\ e i ac11mul a lc, fi reş t e, l n d ec ur sul t im pului - pu te m sp ec ifi ca
a ici, dacii ne vo m refe ri doa r la r ea lit ă ţil e din Mo ldo va, d o u ă caz uri (ele
nefiind - to tu ş i - s in g ur ele in voca bil c i n ser ia ce lor con clud ente, chi ar
ş i într- o a t ar e pr opu st'\ r cst ri cţ. i c co n ve n ţ ion a l ă a exe m p lifi că rilor ). P rimul
l's te ce l a l reco nstruirii integra le a bi se ri c ii Mă n ăstirii Put n a. ac ţiun e
ope r a t ă ln a nii 165:3- 1662, exact pc a m p lasa·m cntul ed ifi c iului ec lezi asti c
cu run cţ i o n a lil atc d e necrop ol ă d omn casci\ c l ă di t el (' Ştef a n ce l Ma rc ş i
zidi l aco lo în an ii 1466- 1469, ş i cnre înrcg i s lr asc - îndt m a i i na i n le el e
anul 1653 - o deg ra d are ire medi ab il ii a stru ctur ii fun da \ iei mo num entu-
lui , irn pun 'i nd d em ol area elcva (i c i ş i r eco ns truirea aces teia pc rundaţ: ii
n oi ca re r ep eta u - 'i ntocma i - pl anim etri a co n s tru c \i ci pr ccc d c nt c~ 6 • A l
d oil ea caz est e ce l a l b iseri c ii foste i Mă n ăst i r i Sf. Sa vn clin l aş i , und e
edifi ciu l ecl ezi as ti c ini\ ia l , cons lruil ime di at ciu pi\ a nul 1583 - ş i în tru-
nin d o stru ctur ă cons lru c liv ă a rhit ectoni ci\ d e Lipul „cru ce greacă î nscri-
să" - a fo st integ ral d emolat intr-un m om ent im edi at anteri or a nului
1625 ( tot d ato r i t ă un or grave şi iremedi a bil e dcgraclil ri s urven ite la z i dă­
ri a funcl a ţ ic i) , ci fiin (l recl ăd i t aco lo - pe a mpl asamcnt11l c on stru c ţ ici ini-
ţi a Ir , da r pc fund aţ.ii no i, su bord on a te und s nln~iouări :ll'hilcc touicc
umil diferite de cea a cl:idirii demola le - , lu c r ă ril e el e rcconstru c p c
fin a lizlndu-sc î n lun a m a i a a nului 1625 ş i fiind ex1·c ut a tc - î n tocm a i
aşa cum ne spu ne cx pli c il tex tul un cia dinlrc ce le tr ei in sc ripţ i i vo ti ve
(in co r p or ate or ga ni c în par a mrntul ex teri or a l corpului ed ifi ciului ) - s u b
co ndu cer ea rn a ist.rului şe f („rrpo-roµ O(crrnpov ", si c 1) G h!'org h c din Co n-
sla nt inop oJ:l7. S ub hc mfi c iul f a ptului că săpă lmi lc d e cer ceta re efect uale
în cnz uril c a m be lor rn onu mc nt c a u pulul c uprind e ln ra zn execu\i ci lor
ntil într eaga a ri e in te ri oară a edifi c iilor su p use co ntrolului ar heo log ic,
cil ş i terenul l n co njur ă tor acrst ora , nrn putu t con s tat a că, d e fi eca r e d a l ă,
lu c r ă ril e el e r econ s lru cţi c fu sese r ă n evo ite să se co nfrunlec u o s ui b\ el e
m ari d ifi cu lti\\ i . E xl rem d e nu mrroasc, de o n a tur ii fo a rte el i ve rsil , d eo-
SP bi l d e com plex e î n pri v inţ a co ncuren\ ci rn a nifcst ii rii lor . co ncrc lc,
]le unul şi acel aş i lo c, p rec um ş i d e un ex tre m carac ter res tri cti v 'i n cc
p ri veş te pos ibilit ă ţil r efect ive el e im ag in nr c ş i d e ·inf ă p t uin· a no il or
slr uc lur i m enit e sil înl ocui ască pc cele ma i vech i (care erau d et eri orate
iremedia bi l, ş i a u fost de m olat e, apo i, î n inte n \ia rcco n s lruirii lor , chi a r
pc a mp l asam ent.ul î n care ele fii n \. a se r ă) - aces le difi c ul tă ţi ni se ara l ă
a Ji fos l surrn on ta le eJcc li v, ln ca z uril e a mb elor m o num en te, ş i î n că la
un n ivel rem a rca bil d e ef ectu a re a lu c r ă ri"lor d e recon stru c\ ic, in c unun nt c
de o dep lin ă r e u ş it ă3B. Or, o asemc11 ea r e m a r c abil ă p e rform a nţ ă nu nr
fi fost pos ibil ă , d es igur, declt cu c ondiţi a ca m eşte rii , impli ca ţi in opc -
rnrcn actului d e rec on s lru c·pe, să fi di spu s efect iv d e docum en te grafi ce,
cu car act er de „r eleve u ", în car e s ă fi fost co nsemn ate, cx ac l - sub ra p or-
tu l d esf ăş ur ă rii planim etr ice ş i sp a p al e - t oate ell' menlcle din a lc:Huirca
slru d uril o r d eja a v ari a te ş i d cmol nle !n ved er ea refa cerii , prec um ş i
toa lc s t ăril e d e f apt , cu con cr etiz are m ateri ali\, inlcrv cnitc în a ri a d cs-
f i\ş u r :l rii ac\iun ii de r eco n stru cţi e p î n ă î n m o m entul d cctu il rii aces teia ,
ma i cu sea m ă a acel ora în scri se i n pr ofun z im ea m ase i so lului ş i - ca
at ar e - in control a bil e v izu a l (vechi zid ă rii d e Junda \:ie, co n s tru c ţiil e
mormintel or , locuril e gropil or c u di ve r se rosturi fun e\.ion alc ş i umplute
cu m ase d e p ămî n t su sce p ti bil e d e o e v e ntu a l ă ta sar e c u erect p a razi t ar ,
in acele caz uri ln ca re zon ele am pl asă rii lor l n ter en ar fi urm at să suporte
- ad ese a , c u o bli gat iv itate - d escăr carea sa rc inilor stati ce a le noil or
http://patrimoniu.gov.ro
z id ă rii cc t r l' bui a u să fi e p u se ln o pcr{t etc. Aş a cum ne-n u d emon stra t
r ca lit il ţi lc e on s ta la tc c u pril ejul l'xcc u\i e i s ăp iH uril or d e cercc larc cfcc -
lual e 'in c uprin s ul fi cc :'\ rui a dintre ce le dou ă m o num ent e adu se in di sc uţ ie.
op er a rea lu cr(trilor el e reco n s lru cţ ic a r fi fos l - l'a in săş i - intp os i bil ă.
f'ă ră C:i;is / enfa p r ea/a bil ă Ş i (I 1111 CÎ Cl doua l!Cl /c yo rii dt do cumente WHfil•e
- 1:11 valourn efoctlv1'i «le „11roicc le", s pecial lnlocmil.c - în ca re, d es ig ur ,
î n s p a ţiu a s tru c turil or co rnpo rl a lc cl1• zicli n·a noilor edifi c ii clcs linalc să
inl oc ui ască fun c ţi o n a l slru cluril c pe ri sa le ş i co rcspo nd cnlc. pi nă a lun e i.
c l ă dirilor pr ccc tl l'l! ll'. S pcc ifi c:l1u cii să p ii luril c a rh eo log ice dcc lu al!o d e
n oi la P ulna s-a u so lcl al, inl rc all clc, c hi a r c u d escop erirea un or 111 itr lu r ii
lll a lcri al c d eose bi t d e ma nifl's lc ş i co nc lu dl' nt l', ca re nl'-:l U ilu st rat m odul
în care a u f ost ope rate in f aţa solului ( fireş te la c u vc niln sca r (t i m pu s{r ci l'
m iirim ca opere lor ele ar hit ect ur ii) a lil g rafi erea pl ailim elri ci 1·cliri ciului
eclez ias ti c co n strui l' in fi nii 1466 - 1460, c il şi g ra fi cre:.t pl a nim etri ei Cl' lui
d a lora l lu c r ă rilor de r cco n s lrucţi1• in fil ptuilc aco lo in anii 165:.l - H)(i23n .
De a llfl' I, c ur enla utili za re in riis tim p ul sec ol elor X \' -X \'11. a un or
cr oc hiuri . ş abl oa n e diri g uito are ş i m a triţ e . into cmilc in prcn l:ib il . pe ntru
inf :'i pluircn un or opl' rc de o cf cc li vă va loa re arti sti cii ş i n că r or l'Xcc uţi c
- fi e i11 uni cat. l"i 1· i n seri c - n n eces ita t resp ec tare a un or m od uli dim en-
s io nali sa u a un or co ndil. ii el e ri g uroz ilalc, nti l in pri v in l, a rC'a li ză ri i
ca ra ctc r·is li c il or for mei lor g lo lrn lc, c il ş i în cca a rca li z:i rii deta liil or
(c u r ost s tri ct run c\.iona l sa u c u ro st cl1·c·ora li v. ş i întrunin d - adesea -
un g ra d no ta bil d l' co mplex it a te s ub ra p ol'lul inlegriir'ii orga ni ce a aces -
to ra în op e r ă) - ne cs le a l1' s l a l ă (în moci repc la l ) de o l a r gă ş i d iversi't
gamă d e· produ se d a tora te m cş l c ril o r clin Mo ld o va ev ului rn C'cl iu şi inlr a l l',
nc u111. s ub co 11lrolul cc r cl'lă rii , g r a ţi e d escope riril or a rh eolog ice. Hl'a li za lc,
n· sp cc li v, î n krn n, os, pi a tr il, fi er ş i a ll e m etale. prec um ş i in cl' r a m ică
(asup ra lor vom reve ni l a mo men t ul c u vc11i l chi a r î n cuprin sul inl cr vc n-
\i C' i el e fa ţ ă), l nlrunind o rema r cab il ă ca.lila lc a exec uţi e i lor . l ua lc aces t e
ope rc n c pun în cv id e nţ i\capac i t a tcaauto r i l or lor clc a eo ncc pc - n1i nln l -
ope ra ş i d e a co11fi!Jllra 111·ni"ic, s 111"c r eallzare, în condiţia sl:l11lniril efe c-
ti ve a (Hoccdeclor 1iro111·ii d«' sc nului nco me l.ri e ş i 1k.se n11lni ornamcnlal.
Or , toc m a i s ub aces l r a p ort , în Lem ei ul a na li zei unui co nsid erabil şi di ve r s
fo nd d e mărturii ma teri ale cc ne sînl di sp on i b il e ac u m Cl0 rcetă ri i (p rec i-
ză m cii ave m sub co ntrol - cl'cc li v - mii de pÎ!' sc, cu o rea lii va loa re
doc um cnla ri't , recolla lc în co ndiţii care n e-au o feri t pos i b ilil {1 ţi de at ri-
buire cron o log ici\ in d ub ita bil tt) ca urm are a s<\ p ă turil or a rh eo log ice efec-
t u a le in an ii 1959 - 1983 , n i se impun e conc luzia că crorLul c r eaţ i e i i n
d omeniul arhi tec turii , a rte.lor d ecora ti ve , înt ocma i ca ş i in d ome niil e
cel orl a llc ac li v il il \i m eş l cş u gă r q li - p rac li ca lc iii n1 ed iul u rb an -s-a
d csfilş urat î n Mo ldova , 'in seco le le X V - :\. V I I. la un ni ve l de cfo c liv1'i şi
111·01111ntar11 11rr1fe si11 11alihtle, cn rc n eagă - s u b male ri nlit nlca ş i multi t u-
din ea op erel or , cil' va loa r e arli s li c:i m ajo r ă, pc ca n · c i Ic-a ge nera l -
pre lin s ul ca ra c ter „ve rn ac ul ar " a l crca \i c i mccl icYa lc r o m â n eş ti i n
Mo ld ova .
în ceea ce pri veş le c reaţia în domeniul arhitcctlll'ii mo-
numentale din aceas tă zoni't a ţăl'ii , co n c re liz ată p r in nu-
meroase opere de gen rea li zate - de o a b so lu tă ş i f recve nt ă
reg ul ă - fi e la so licitarea domnului \:fi rii , fi e la so licita rea
repreze n ta nţ il o r de sea m ă a i iera rhic i soc ic Lf1Pi feud ale, sau
la cca a ob şt il or oraşe l o r (d ar Lold ea un a sub necesara ş i ine-
v ilabila co ndi ţ ie el e a inves li , în ac tul co n st ru c ţi e i , mijloace
mat eri ale ş i efor t um a n în p rop or\,i i ca nt ita live m ajore),
aşa- z i s ul caracter „vern acular" al acrs lc ia - carac le r p e care
unii cercetăto ri se g ră b esc să-l acce pte ş i , chi a r mai mult
să -l ac rediteze 40 - nu C'slc a ltceva decît r ez ul ta tul une i inter-
pr etă ri gr[ibite a rea l iLăţ il or istor ice . At unci c înd ae Lul c r ea ţi e i
arhi tecto nice 41 v iz a fie în u.\ pluirea un or edifi cii (cu e nt i-
t ale de s ine stătăt oa re), !'ic înl'ftplu in'a un or ansa mbluri
coerente de edificii sub ord on a lc un or fun c ţ. i o n a li tăţ i-p ro­
gram care scon tau, între altele, tocmai l'calizal'ca monumen-
talităţii ş i valorii 1·cprczcntativ1• a operelor în s 11cţi'1 - ci
compo1ta , cu o inevitabilă obliuativitalc ( ş i , clcc i , în mod
axiomatic), un cons iderabil cuantum de efectivă ş i majo1·i'1
11rofos ioua li ta te a ce lor imp Iicaţi în conce11el'ea ş i înfăptuirea
luc rărilor de !Jen. Aceasta, incliîcrcnt de fat>tu l că c I bene-
fic ia sau nu l1c11cficia de 1>rcccdcnţa unor opere cu valom·c
de mode I, la care s ă se 1wati't raporta, ş i de la care s ă se poată
iJispira; indiîcl'cnt ele faptul că era nevoit s ă-ş i ins uş eas ci'1
si si't s intetizeze - în cadrul unui efort ca1·c rămiuca în esenţa
Îui şi tot mereu un proces de 1>crmanc11tă revizuire ş i 01>timi-
zarc a cx11cl'ieuţci de Ill'OÎil - unele clemente 1u·ovcuite din
33
exverienţa po1,orană a unui mediu de c ivilizaţie ş i a unui
etnos, ac mnulată în privinţa depl'ÎmleJ'ii de a construi.
Cît priveşte l ocu inţe l e cu stru cturi d in lemn - aLît cele
clădite ş i fo los ite în etapa ele v i eţuire precedentă in cend iu-
lui surveni t in a nii domniei lui A lexa ndru ce l B un , cît ş i
ce le raportab il c etape i de v i eţuire ulterioa rrt m e n ţ i o n at ului
sinis l ru , putem preciza dl ele avea u o com part im e ntare intr-
rioară care însuma - de r egu l ă - nu mai pu~in ca două
încăperi, şarpantele lor fiind învelite cu ş indril [1. Dovez il e,
în această privin\:rt, ne-a11 fost ofe rite el e prczcn\.a resturilo r
carbonizate - căzute la so l pe Limpul arder ii şarpante l or şi
învelitorilor - ş i straWicatc pc nivelele de că lcare în momen-
tu l surve nirii fiecăru i a dintre cele dou rt in ce ndii ca re au
di strus structu r ile tuturor aces tor l ocuin~e. Jn masa sus -p o-
menitelor dcpozitrtri de ce nuş rt a rost co nstatată prezen\:a,
de r eg ulă , a cui elor el e fi er cu ca re rusesc prinsrt ş indrila în
cîmpuril e înveli tor ilor ca ş i preze n~a p iroane lo r (ele dimen-
s iuni n otabi le) cu car e fllses cr[t îmbinate clemente le de dul-
gherie din a l cătuirea şarpantc l or42.
Cu referire la organizarea ş i dotarea interioarelor aceste i
ca tegorii de construc\.ii , es te el e fă c ut pre c izarea - înteme-
iată p e constatarea unor mrt rturii su fi c ient de concludente -
că unele dintre încr1per i erau previiz utc c u c uptoare de uz
menaj er , insta laLr chiar la nivel ul pardoselii , vetr ele acestor
c uptoare f iind placate uneori c 11 dale ele gresie. F r ecve nţa
cahl elor - păstrate în stare fragme ntară ş i . uneori, ch iar
întreg i - în masa dep unerilor datorate clistrug;•rii prin infla-
mare şi prăbuş ir e a sus-pomenitelor locu i1r\:e, atrstă prczenţ:a
efectivă a sobelor din ca hl e în interioarele caselor . Datorită
acţiuni l or de dislocar e a clcpoz it:ă ril o r c u se mnificaţi e docu-
me ntară arheo l og i că, surven i te în mod repetat, sub diferite
neces itflţi de fo losi re a terenului, nu am mai putut avea
posibilitatea să surpr indcm, in si lu , priibu ş iril c strnclur il or
foste l or sobe constr uite clin ca hl c, ca re functionase ră în
cuprinsu l in tn·ioare lor acrstor locuintc. 1n to~te caz uril e
acestora clin ur mi\, pardosea la co nsta 'din tr-un st rat de ar-
." ~·:.•(fi"·,,
·~„~~-,:
-·
Pl anşa a XV I-a - Cn hl ă de sob:"t. din primele d1·cc nii nlr secolului ni
XV-iea. Reconst it uirea grn[ i <.:ă a decoru lui unei atare p iese n l'osl f ăcul:'.t
pc baza cl emcnlelor d e decor a num eroas e l' rngmcn lc d e cahl :'\ - făcl nd
parlc din alcă Luir ea unor exC'mplarc d ist incte, dn r nvîncl acel aşi tip d e
r eprezentare i <.:ono gra fi că - descoperite pc p latfor ma alc li crului de pro-
ducer e a ce rami cii , ce rcetat tn inci n ta foslci Mă n ăsti ri Sf. Sava (săpături
arheol og ice efect uate ln an ii 1977-1970).
34
http://patrimoniu.gov.ro
g il ă adusă şi ni ve l ată cu îngrijire, pe toaUt aria dispoz i\:ie i
p lan ime trice a fiecărei clădiri în parte, respectivul s l rat
fiind comprimat , aşa cum am m a i spec ificat, prin bat ere
insistentă cu maiul. Imediat s ub prăbu~itura materiale lor
care alcătuiau corp urile acestor co ns trucţ ii , am mai putut
descoperi
•
piese de feronerie - toate vădind o execuţie înori- b
Ji tă - de t ipu l ce lor utilizate ca garn itur i la u ş i , fe r ~stre
ş i mobilier. Asupra lor vom r eveni ,şi stăru i tot în cup ri nsul
prezenUtrii ele faţă . Cu referire la amp lasarea l ocuinţe l or în
Leren - sub rezerva ob li gaţie i de a ins ista mai ,i os asupra
prec izftr ilor de rigoare privind modul el e orga ni zare pe t errn
a procesului de locuire - avansăm, deocamdată, co nstaLarca
că între co nstrucţ ii erau reze rvate spa\ji libe re, nu mai lun gi
ca 20 m, corpuri le co n strucţi il or fiind dispuse în a lini ere
u ni că. O atare a liniere intervine , într-o repetare mai mult
sau mai puţin riguroasii, şi în cazu l gropi lor de clepoziLare
a resturilor act i v i L[tţ ii menaj e re; grop i amp lasate în te ren,
de reg ulă, în zona situată la vest de a lini amentul locuin\:c-
lor . În umplutura respectivelor grop i , alcătu ită, în mare
parte, clin cenuşă, am putut constata, frecvent, boabe ele
g rî11 carbonizat , sîmbur i de f rn ctc (strugur i, c ireş, a lun şi,
c hi ar, pie rsic) , cui e, c ioburi ele sL iclrt (în [oa ie), pojg hi ţă
clin const i tuţ. i a un or spoie li rea liz ate cu lapte el e va r , zgură
de [ier, extrem de multe osem in te (de porc, ovine, bovine,
precum şi ele păsări , un ele ca lcin ate, a ltele n11). 1ntr ucîL
pe nivelele ele că l care a le eta pei de vieţu i re imed iat a nte-
rioare in cendiului surven it în anii domni e i lui A lexandru
ce l Bun, am desco perit unelte produ se fin ite, prod use sec11n-
clarc, deşe uri şi chiar resturi cl in alcătu irea unor in sta l aţii
văd ind practicarea pc loc a llllOr act i v ităţ. i m eşteş ug ăreşt i
spec ia li za Le - respectiv - în separarea fi erului clin min e-
reu, în prelucrarea fie rului şi în prelucrarea metalelor nefe-
roase se impnnc co nclu zia că locuin\.cle în speţă fu n cţ i o­
nas e ră ş i ca ateliere ele procluc~ie a le unor meşteş u gari (vez i
p l a n şe l e VII-XVI ş i fi g. G- 12, 16-24, 29-30, 32 - 31,
:-rn). Faptu l că în masa debl eu lui rezultat - s i nive lai. în
teren - cu prilejul săpftr ii cavit[1ţi l or necesar~ z idirii p iv-
ni\.clor ce lor dou{t edificii monumental e construite în cursu l
seco lului a l XVII-i ea au fost a n trenate, l ao l altă, atît frag-
mente (de dimensiuni n otabi le) clin a lc[rtu irea grătarelor
unor cuptoare 1le ars olă1·ie , apoi - la fel - „c r ăi(e" şi dc-
ţ;c nri l'ăma se de la arderea ş :ll',ic 101· de pro1luse cc1·amice, cle-
monstreazft că săpătu ril e efectuate atunci au dislocat cl in
so l ş i instal aţ iil e unor ata re cuptoare, care vor fi l'unc\:ionat
în im edi ata vec in f1tatc a locu in\:e lor cu structu ri di n lemn,
fie în eta pa de v i eţ uire a nterioarri incendiului mcnţion al,
fi e în cea ulte rioară acestuia.
Atît cît a putut [i prelucrat pîn[t în prezent - spre între-
g ire şi a n a liz ă - malerialul ceramic recollat în terenu l cr r-
cetat rcflcctrt, la rî ndul lui , ţ. inut.a cali tativft notabilă a act i-
v i tf1ţ ii meşteşugăreşti în rftstimpu l seco lelor X IV -X VII: în
sensu l crt acest material se dovedeşte a fi fost produs - fără
vreo excep \:ie - in ca1lrul unor tehnologii de clabomrc s11c-
cifice atelierelor de profil , a ct ive în mediul urban , fiind de
notat ab se nţa, realmente totală, a prodm;c lor cernmicc mode-
late cu m îna sau la roata de olărie cu turaţie lentă , 'in masa
st ratificărilor 1latoratc locuirii terenu lui in toată vremea ulte-
rioară mijlocului secolului al XIV-lca. ln slrati[ i căr il e dato-
rate loc uirii di n seco lul a l XIV-lea ş i clin primele decade
a le seco lului următor se co n stată predominanţa cant itativă,
frap ant ev id entă, a produselor el e o l ăr i e realizate din pa s tă
ce ramică, l'i c cu grenu l fin , fie cu gren ul gros ier, ş i :u să 1·edu·
dito1· prezentîncl caracterist ici t ip ologico-forma le ş i moda-
1i tă\. i ele ornamentare propri i cerami cii moldov e neşti cenu-
ş ii , c un oscută ca prezent[[ - de reg ul ă - în cupr in su l aşe­
zăr il or urbane ele epocft muşatin ă43. Se cuvine, însă , speci-
ficat faptu l că alribu irea cro n o l og i că a materialelor apar-
ţ inînd sus-mell'~ionate i categor ii el e produse ceram ice, şi reco l-
Late pe ar ia terenu lui la care ne referim, b eneficiază, de
aceastrt dat ă, p entru prima oar[t în cadrul tuturor descoperi-
ri lor arheo log ice efectuale la Iaşi pînrt în prezent, ş i el e con-
diţia descoperirii lor în cadru l unor complexe arhco lo!Jicc
marcate de prezenţa unor monede l~m isc chial' în vremea dom-
n iei Jui Pet.i·u I ~luşat .

Ci l privr ş le cerami ca arsă n:ritlan/ , aceasta a fo s t desco-
pc ril [1 în cuprin sul co mpl exe lor arh eo logice de la fin e le
sccol11!11i a l XIV- lea, fiind ev id e nl c dou ft s l ăr i de fapL: c re ş­
t erea LrepLaEt a fr ecve i1ţe i e i în masa depun erilor inLerv enitc
în tot decursul seco lului a l X V-lea ş i preze nţa - în masa
respectivelor depun eri - aLîL a o l ăriei smă l ţu ite şi decorate
în Lehnicile champ leve ş i sqraf'illo, cît ş i a cah lelor. Accslea
din urmă - deosebit de num eroase - au fost descoperite
aU I întregi, cît ş i în stare frag mentarrt (n es mălţ.uiLe ş i smă l­
ţuil e) în cuprin s ul comp lexelor arheo log ice datoraLe loc ui-
rii din secole le XV - XVII, ş i se caracterizează printr-o
ornam entare - de un nivel art is tic remarcabil - rea liz aLă
prin fo losirea unui repertoriu motivistic ele o foarte l argă
diversitate .
O menţi un e aparte comportă descoperirea unui fragment
el e Yas ceramic - afl at pe pardoseala unei l ocuinţe clin
scria ce lor distruse de incendiul survenit în vremea dom-
niei lui Alexandru cel Bun - decorat cu stema Moldov e i,
înso \ i l ă de o legendrt grafiată, cu caractere unciale, în Ii mba
latin[t (vezi Planşa XV ş i fig. 11)44.
D imp reună cu materialele ceramice clin categor iile mai
s us enunţate, toate <le 1n·o vcnicnţă lo cală , au fost descoperile -
în l r-o cantitaLe mai redusă, dar care se impune totu ş i ateu-
ţ i e i sub raportu 1 ates Lării înscrierii aşezării ele la Iaşi pc
făgaşul unor rela\ji economice ş i cu lturale ele o largrt am-
plitudine geografică şi cultura l-isLorică, oricare va fi fost
intermedierea un or atare relaţii - şi o serie de produse ce-
ramice , de lu x, provenite prin import. Unele dintre acestea
se dovedesc - prin factura lor - a fi produse în atelierele meş­
teri lor cer amişL i din lum ea oraşe l or bizantine (secolele X III -
http://patrimoniu.gov.ro
Fig . .l - Vedere aeriană
as upra complexu lu i m[u·-
turi il or d e arbiLccLur:"t mc-
cl i cva l ă (s ecol el e XIV -
XV l I) ckscopcritc Jo. Iaşi,
zon a centr ului istoric, p e
fronlu l vestic al străzii
SLefan cel Marc, 111 anul
i 982 (in stad iul execuţi e i
s ăpături lor pini\ la data
d e 8 mai).
XIV; a llclc, cerL databil e în seco lul a l XV- iea, provin din
mediul c ivilizaţi e i polon o-ball ice. P entru vremea seco lelor
XVI - XV II , conslalt1m prezenţa ceramicii produse în ate-
li erele de profil clin Imp eriul otoman, mai cu seamtt a celor
clin Jznik ş i Kuta hi a (pentru piesele ceramice de import,
vez i fig. 4 a-b , 9 , 32, 39, 40 a-b). O m e nţiun e aparte o com-
port ă descoperirea unor fragmente de vase, clatînd de la mij-
locu l seco lului a l XIV-iea si întrunind caracteristici speci-
i ice produselor ceramice elabora Le de atei icrele din Horezm
(vezi fig. 9).
R e \.inîncl semnificaţ i a documentară a prez enţe i acestor
produse la Iaşi , în limitele cadru lui cronologic enunţat, se
cuv in e să fie remarcat to cmai vo lumul cantitativ covîrş itor
a l produselor ele gen, fie de lu x , fie de uz comun, datorate
activ i'tă'ţ.i i meşterilor moldoveu i, activitate ce se vădeşte
a fi fost so li citată din plin.
Prnct ica r ca efe c tivă eh im· în Cllfll'insul Jnşilol' evului mc1Iiu a nuoi
inlt•n s11 11ctivilii!i nrcştc ş u!fiirc ş U s 11ccializ11te in 1noducl'rca cemmicli, de
nmrc scrii' , este nl.cs lal:'.i - lncii 111mtru unii domniei lui Alexandru cel
linu - de un g rup de c inc i c uptoare utili za lc la a rd erea o l ă ri e i ş i ce rami-
c ii clecorali vc , toat e ţ.i nlnd ele activitatea unuia ş i ace lui aş i aLcli er de
profil şi descop e ril e c n pril ejul ampl e lor săp ă luri ele cercetare a rhe ologică
cfcc lirnlc de noi î n anii 197G- Hl7\l pc aria fos tului ansamblu 1fo al'ltitec-
hml me1lfovală Si'. S1n1a (co nstl'uiL cu încep ere din ultimul pătrar a l seco·
!ului a l XV I-iea şi s ituat pc fronlul nordic al actua le i s lrăzi C. Negri,
Ia o cli shm\ ă ci· 4GO rn NNE fa\.ă el e a mpl asamentul foste i Curţi domneşti
ş i , respectiv, la o distan\ă ele 520 m ESJ.:. faţă de amplasamentul obiec-
Livului cercetat l n an ul 1982 pe frontul vestic a l actua lei străzi Ştefan
cel Marc). Su rprin se î n co ndiţii de s lr atifi carc şi conservare concluclente,
35
ş i d:llalc fc rrn pc t c rnci uril c repere lo r c rouolo g ice o l'cril •el e un nu 111 ăr ele
pcslc patru zeci mon ede inll'l'ccp lalc - pi csii c u pi cs:'l - chi a r î n d epu-
ne ri le clnl orn lc fun C1 io11 ă rii 111 c n\i o na l u l u i alc l ic r . aceste c in c i c uplonrc
(fieca r e p rczenli nd , i 11 pa rl e , cn racll'l' isl ic i 11c l clifc r e n\i nl c sub r apo r tu l
modul u i ele co ns ln rc \i c) 111ai con \irr ca u înc:'i î 11 11 10 111e n lu l d esco per irii
(nli l in inlc riorul cn rne rc lo r ele :t r eiere a şa rj e l o r , dl ş i ill spa \iul şnn\ u ­
ri lor ele a lim e nlar e cr r 111alerinl co 111bu s libil a fo ·a rc lo r lor ) „c ri\ j\ c "- lri potl
confcc(ionnl c din pa s l:'I C'er::tmic ii, v nsc ş i ca h le i nlre g i ( un c ie s rn :'\ l ţuilc,
n l k lc u cs m:'il(uilc ) . precu m ş i 11u111cronse deşeuri r ă mase pc loc ele la
pre lucrnrl'a ulliml'lo r şarj e de producţi e. J\ccsl c mărlu r ii prob cnzii o
n111p l:I cli v cr si l'i c:1rc - sub raporl1 1I dcslinn \iil o r J'uu c \ionnk ş i s ub cel
n i rcn li zilrii forn1:1l- li po log ic c - n p ro du selo r , d e marc se ri!' , clabora lc
ck rt·s pccl iv u l ale l k r , loalc v~cli nd o arclnc o x id n 11 L:'I o p e rat:"\ la ni vc 1u ·1
uu o r concli\ii ci!' o hun ii cn lilalr. Cons lruilc - de r eg uli\ - pri n s:l parca
Fig . .Z - \ 'l· dl'n~ nc ri n11'1 :1s u prn a n sa mb lului să pătur i lor ar h eo log ice
c l'cc l11 n l e 1u in terv a lul l n oie m brie 11)77 - 30 apr ili e 1978. p c Jronlul
sudi c a l sl r ăz ii 1\11 nslas iL' Panu , ter e nul s ilu a l î n iin cd iala vec in ă t n lc a
n mpl asn m entu lui c ur\il or domne ş ti . În ar ia excc11\i e i acesto ra (2500 mp) ,
nu fos l cl cscoper ill' mărtur i i s uhs l a n\i a lc d e locu ire cl n Und din epoca c iv i-
lizn\i e i mol iti ct C uculen i (fnza c ul t ura l s tili s ti că C uc ul cni B); d in seco-
lele l i.c.11. - l e. n . ; lll - I\I c. 11. ş i X l\' - XVl ll .
şi mnc11 n ja r1•a 1·hiar în prnhm z im ra s ulului a s 11aJiilor 1•ores 1nrn z:l lom·c
ş a11!11rilor 111• alimcnlan• 1·11 mah•1·lal t•o mhus lihil , lo1·arclor, p1·('(·11111 ş i a
e:1111H~lor tll• mtlcrc a ş :u·]c lor , loall' nces lc cinc i c uplo a re cra11 dispuse
- pri 11 g ru pn rrn l o r p c o s 11pra rn \:1 d e rnn x i 11111111 :10 mp - i 11 l'i rnpu l
1rnei ,.p lu lfornw" dt 11wri d ir11c 11 s i1 rni (a pronpc :l 50 mp ş i c u g ro s i1m·n el e
~O r m ). J\ ce ns la cl in 11 rr 11:i ru sesc spcc in l u rn cm1ju l ă - la rindul l' i -
cli rcc l p c ni ve lul el e c:1 1tn rc exis lcnl al un e i ln so l, prin ni vc la rcn ş i co m -
primnren p c loc n 11n11i slrn l ma s iv ele n r g i l:"i , biilul ins is lrnl 1.: 11 lll a iul ,
s pre n rcn li zn . ns lfL•I, o bună izo la re l l' rmi că <l c uptonre lor. 1\ lulli p lc le c le-
lllenlL' ninl c r in lt• (obs1• rvn lc t.: lnr) 11 c-n11 i ncl icn l , î ntre a l tele , şi faptu l c:'i
pln lfo r111 n J'u sest• fo losilii c iliar tn lot ci • eln lnre î n ae r l ihl' r n produse l or
ce ramic e (p r r lu cra lc hi r onl>'i s:1u - respl'cl iv - mod c lall' c u li pa nrl ),
în vc cl cnn n ecesa re i ust.:ii ri n pnslc i nccs lorn , inn inll'':ctc rno111 c nlul n r clc r ii
lor pr im are in c upl o r ; la fe l, şi cn rnmpă el e · Ln la r c a r es p ec tive lor prodnsc ,
! n vede r ea r:.ic irii lor co mplcl L' ci up i:\ L'XL'c u\in n rcll'l'ii pr im a r e , prcc 11111 ş i in
vcdl'J'ca ce lo r clou :"i J'n z<· d is lin t.:le cit· 11 scnrc , ambe le n1·cesn r c clup ă n 11 go -
harcn pi eselo r ·c rn mi cc şi după baclijona]'{':l lo r c 11 s lrnlul ele pa s l ii prl'pa-
rn l ă cl in oxid 111c la lic, ca r urm a s:"i se t ra n s form e î n s mn l\ pc timpu l exc-
cu p c i ce l •i clc-n doua opcrnţ iuni de ardere , co mporla l:1 de te hn o logia în
spc\ă . ifai 11111 ll , i111ccl inl ling:'\ accs lc cu ploa r e , ş i c hi nr l n su prnfa \ n
sus-me nţi o n a te i p la lformc , s -n clcscopcr il 1111 ling oll de f)lllmb , s ub formd
11nui ca lu p c ilin dric (i n grc ulnlc ck 1 ,100 k g ), p rec um ş i lrc i v c lrc el e ro c
cc fu sese r ă a m c nnjnlc spec ia l , î n 11nprlns ul c:irorn mn s urprin s lnrnl'l1inrl
din co1·ptu·il c un o r oa le 1lc cahl:i , ro nfinhuf alit plumh n rn lali c, cil ş i oxill
d e 11Jumh fonu al ş i a!llulinal dtinr la i'n!a reziduului m c lali e ceea t.:c n e-a
3G
http://patrimoniu.gov.ro
proba[ - c u loali\ cc rlilu d in cn el e ri goare - rnpl11l c:1 m cş l.c 1· ii ccra mi ~ li
îşi JH'Otl11 cc:111 c i în ş i ş i oxidul ti c plnmh n ~ccs ar cxcc1q.it•i 0 11eraf.iunii s nHil-
! niril pro1lusc lor ce rnmi <·c, 11rin 11r:"i,j irca, 1(h·cct in a er liber , pe vetre le
lot ns li'e l am ~ na .lale , a Jl l11111hului m ~ tali c. p cc i[i c:'\ m că o a lnr c cl r srn pc-
rirc', dep li n r cve la lon r c , e s te , clcoc:imcla ti\ , prima d e nccsl !'c i, î n scri a
tuturor ce lor efectuale pînă î n pre ze nt p c inlreg ul ter itor i u ro m â nesc
pnit.:nrpalic ş i conC11 rc11lc c uno aşlcr ii tehn o l og iilor medieva le î n domeni ul
produce r ii cc rarn i('ii . Dc 111nă , Jn fe l, el e inte re s , L'Slc ş i consla ln rea cii
pla tforma ele l'Lalarl' n produse lo r c er am ice. c uptoru· Ic disp use în a rin
aces te ia , p r ecum ş i v c lrclc ulili znl la produce r ea ox idului metalic ,
1'1 rscsc rii amc naj:il l' ş i J'uncţion nscri\ î n im •d in la vcc i nă ln lc a un e i locnin! c-
·alelie r tfc 11rn1·i dinrn ns iuni (cons lnrilă din g r in zi d e l e mn , cornpn rli rnl' n-
lali\ în c e l pu\in clou(t î n c ăp e ri , Lc n ~ u ilă ing riji l ·u morla r ele pumî nl ,
dolnlă la inte rior c u o parclosca lii rca li znli\ cl in ar g ilă insislc nl compri -
F ig . J - la ş i . zo n a cc 11Lr1d11 i isto ri c , J'ront ul s udi · a·l s ldt z ii C. Neg ri ,
aria Lerrnului s ilual v izav i d e a 111plnsn rn e 11L11l ~lă n us lirii S J' . Sava . Vede r e
J nJ'\ i nlă asupra ves ti g ii lor edifi c iil o r z iclilc , s 11 ccesh·, in i11l cr va lul a nilor
1571 - .1625 ş i d c rnolnlc ln a nii 1802 ş i 1837.
malii la so l, lot pr in balere c 11 maiu l. ş i p rL·vu zul il ln exlt•ri o r c ir 1111 Lro -
lu nr - im c cl inl pc ri111dri t.: - r cn li za l cli n cin ic de p ia l r:1 dt• ri 11 ) . As tfe l
ak:"ilui1 ~ i ai'lat in plin:'i îunt·f iuut', î11ci1 dinlr-o nrm c inwtlial :rnlc rioară
crini tlt•-al treil ea 1J'cr1•11i11 al sl'1'o l11l11i a l XV- ll•a , nt.:cs l n lr li c r ci(' produ c\ ic
ccrn mi c:"i ş i - a co nli1111 n l nc li v il a lca pc 101.: ul r csp<'c li v - rdilci ncl11 -şi suc-
ce siv insta ln\ iilc - pinii in v n · mcn cl'lci dc -n doua clccn cl c a seco lului
ur111 :1lo r , c încl a rost clezn l'!'Cln l prin in cr nclicrc . De allfr l, !ol a co lo s-nu
ma i pu lu l obse rva 111ulli p lc s l:l ri ele fnpl ca re 11c-n 11 probat c:"t a l li c n rl
! n spe(ă ş i -n !'X lln s, c u lin 1pu l, in s la la\iil c ş i nmc naj :"i ril e c h iar d in co lo
el Ji111ilc lc a r ic i te renului cnrc n p ulul intra cfrc li v in r:1zn c11pri11clc rii
si'\ păl11rilor ele 1·c rcc lnrc cfccl11n lc in a nii l 07Ci - HJ7\l. Or ic 11111 , 111·i11 c1·0-
n o lo!Jia momc nlnlui inifial al hrncJiou:"irii lui , af·cs t ate li er 1lc 11rn1[u c!ic
c1•ramici1 t'Sh', tl1• o(•amtf:1l:I, C'C l mal vc1·Jti at e li e r lll Cll' icval tic 1111 alarc
111·0!11 , i n sc ri n l 11 l11 ror cc.lo r d escop e r il e pin :'\ nc 11111 in n rin vet rei is lori cc
a la ş i l or , ş i p cn lrn ca r e di spun c 111 el e o cl n lnrc rer rn :ic r eclil n li\ 15 • Mcn-
\ ion:'\ n1 şi fnplu l c:"i ncl'sla nu cm in g 11 r 11 l nlc l ic r de o a lare cn lcgoric care
n fun c po1rnl in zo na te r enului mnrcnl nc11111 de lrn sl' nl acl uall'i sl ri\zi
C. 1cg ri (L rn sc 11 cc co in c id· un e i bune po r\.iu11 i di n va lra is tori c:"\ a l a ş i ­
lor ). As lfcl. t.: u prileju l inl rv e n\ iil o r ele suprnvrgh el' <' , ce r cetare ş i sa lvar e
a rh eo l og i că cfcc l un lc d e 11oi pc limpt rl cxcc11\i ei nrnp lc lor exeava\ ii nece-
sa r e infăJ)lu iri i lu e r u ri lor c di l ilnrc opcrnlc î n nn ii Hl75 - 1\l78 p c n rnbcl c
frontu ri limitrofe st r ăzi i nminlile. nm pu lul observa L'xis lcn\a vesl ig iilor
unor mult iplc in s ta l n \ii de n r s ecra mi că, a ci:irn r cl a tn rc a pu lul fi s in b i li lă,
p c bazn a na li ze i str atig rafi ce , p c lcmc iu l repere lor ci r i nt.:acl r:uc c ro no lo-
g icft o ferite el e tipo log ia mnlcri alc l or ccrn llli cc , dive r se ş i nb1111cl cnlc,
d escop e ril e î n co nţinutul fi ccii l'llin d inlrc aces te compll'xc ş i , uneori ,
chi a r pc Lc rn c i11J c rono lo g ic i mon ede l or mccl icvn lc int rrcr p la lc. De pi lelii•
 Fi{/· „; - l ' n q.( 1111·11Lr cil' Y:\,l' . cln lin cl dl' 1:1 s fi r ş il11\ ,;,·c n-
\11\ui a l X I JJ- 1"u ş i in cc p11L11\ Sl'Co \11\11i 11r 111:1Lor, ci L·s<:o -
pnilc ]Jl' p :1l' do sl'al :1 l o ~ ui 11 \ c i sc mii11 gropa l c in so l.

Fig. 4 a. li - Arnforelii (i n ă l \ im L· n f1. fi r·rn. dia rn ctrul ma x i m 3,R c 111 ), cl i n pa s lă cera mi cii finii ( de cul oa r e gii l b 11 ic), ncopcrili\ c u sm nl \. m at (de culoar e
br u ni'\). Pi es a. d i n scco \11\ ni X lll - lcn , n rost cl l' sc opcrili'\ in d ep un er il e d a l oratc locuirii de l a f in el e secolului a l X lll - \ra ~i in ccpul ul seco l u lu i
urm i\ Lo r , cc r cl'ln l c ·în anul HlR'..l pc fl'Onl 11\ vc• 0ti c ::i i slriiz ii Ş L dnn Cl' i i\Iarc. Inscr ipţi a ş i r eprezenl[iri l c mnr ca l c pc co r p ul pi ese i d cno l ii d t aceasta
ru sesc f o l o s ilă ca Yas p c11 Lr11 pă s lrn r cn 111irului ş i ci\ p r ov in e el e l n un sn ncluar al Sf. Varvara. a că ru i cx i s l r n ~ă - in n1 edil 1l c i v ili zapc i b i zant in e -
<'s l e nlcs l n l ft p en tru prim :1 oa r i\. prin nc1·st l' xcmp l ar c\1•sc o1w ri l Jn f nş i (ci'. op ini a arheolog ului bizanlin isl M. T eoc h nr i s, A l ena). Piesc\1~ cit: in ve nta r
~rh r o l og i c, r eJ) rodu sc ln ilu sl.rn \ in n1·Lico l u l ui el e r ::q ă, lJr' n l ru ca r e nu SL' s p ec ifi că Jocu l d esc oper irii , pro v in clin a1·in Lrrenului ce r ee l n l in anul 1!)82
.PC rronLu l ves li c ni st r ăz ii Ştdn 11 c1· l M .irc'.

V <' fron\11 \ s11cli c n i str :lz i i - c: l1i a r 1wsl<- tlr11 11 1 dl' inlrnn:i :1d 11 :i l:"1 în
im: in t:i n nsn 111bl11\ui co 11: l r11 q i i lo r 11 a•cli< V:J le ele l:.1 sr. Snv:i , la o clisl:.m\ ii
·( \c [>8 111 sud rn\:1 ele a 1np las::tllll'nt11 \ nlc \i c ru l u i ma i sus descr i s - am
p 11L11t ol> sc r va ş i ana \ i zn, i ncii 111 in 1111nr ic -rcbr11a 1· ic Hl 7G , ves ti g ii l e unui
.n n1 p \u c uplor el e a rs onle ş i ·nil l c, c:n c \'un c \ ionn se l :i 111ij loc11 \ seco lulu i
~ I :-\:.V- lea. C'1 m cr n el e a rd em fi şa rj l' l or , cl i n :i l c:ll ui rca ace sl 11i c11p\01·
- n111p11 taL pnrlin\ el e şnnl ul f1111el a \ ic i 11·11ui ecl ifi ci 11 c 11 piv ni\ ii. z iclil
.c ă lr c
\'in ele scco \11\ui a l X \'1 - \cn - prl' Zl' ntn 11n \'or mn t tl0 p lan rccln11 g11-
l ar a c11r11 i lal ur<L lt.111.gă m :1s ura .2,Jj 111 . Deşe uril e 11\Li111c i şa rj e de p r o-
·duc\ ie - r ăma se ch iar p c g r ăt a ru I c 11 ptoru lui - v:1 cl ca u o ar d ere de o
r c111a r cnbi l ii ca lita te, fiind , lonlc, s11 1il l\u it c; un el e elinlr c e l e pr eze nlincl
·O cl ecor a\i'e cxcc 11ln lii î n l chni ca s11ra[illo a l l e le o ckco r n \ ic cxcc ulnlii î n
Jchni cn c/1amp l e11c . \'es lig i ilc unui g r11p el e ce l pu\in şa pt e a ta r e cupt oare ,
î nso \ilc d e cl o 11 ii vcl r e 11Lili zn\ e Jn procl11 cer ca ox irl11\11i d e p lumb n ecesa r
m ă l \. uirii proclu sc l or ce rn111 icc, nu ros \ obscrvntc ~ i :i nali znle, 'i n feb ru ari e
10 77, loL pc rronl11 \ sudi c ni sLr liz ii l a ca r e n e rcfni111 şi la o cli sl nn\ii ele
1GU m cs l el e amp l nsa 111c nlul cuptorului i 111ccl ia l 111n i sll s c it nl, î n n r i a
<!Xcc u\:ici excnvn \iilor ef cc lua\ c p entru fund area imo bi l ulu i J-ln \e lor noi
.a l e ora ş ul11 i . în po ricla cl c ranjnm en tel o r provo ca l e c u pril c:jul u nor r cp c l a l c
inlervc n\ii cit' clnli\ mai r ecc nlă, s-a pulul pr ec iza foplu \ că ce le şap t e
.c uplon r c run c\.iona sc r:1 si111 11\ Lnn . l n a clo11 n jumiit n l c a secol ului al XV - lcn ,
.aşa c um o aLes l ii clou,1 111 o nc cl e ( 1111n e mi să el e Mo l dovu , in limp ul domnie i
lui Şl C'fan ce l l\ l a r e; ecn l a lt ă cmi s,1 el e ne«ntul U nga riei în Limp11l lui
J\'lalc i Co r v in) desco perit e 'i n c t· n11 şn 111nsnll1 l a gura unuia di n t r e cupt oa r e.
O a l a r c cl a ln r c S<' s11s \inc c11 ni.îl mai mull, c u cit, toL aco l o , i1n cclinL
p es te cl epoz i lu J el e vest ig ii da torn L [1111 c \.ion 5rii suspomcni tc.i in sLa Ja \ii,
:!i -a descoperi t o por\illn c di11 pn r clo sca\a el e lu t compri mat nu nei lo cuin\ c,
<l islru sii prin in cc ncli c r c. Pc Jn\n aces tui „c upon" ci• p nrclo scn lii, im ed iat
'S Ub ma sa de ce nu şă ş i chirpi c ca l c ina l , prăbu ş it ă .5 i r:'\mns ă pc l oc ca urm are
:n co111b11slic i b î rnc lor el e lt·nrn clin slru clu rn p er c\i l or ( trncu qi c u pnsUt
<le p ii mint ), a m surpr i n s o 111011rclii emi sii el e l ' nga ria în limpul r egelui
V l acl i sl nv lI (.t iJ!)0- 15 16).
Î n noi c 1nbri c 1 !1 75, p c l'ronlul n ordi c a l ac;e\e ia.) i s tr ~zi , i11 ter enul
:s iLunL v i zavi de L11rnu l inlr ă rii î n in c inta ~ l il n ăs tirii Barboi , sii păl11ri l t•
-c xcc 11\ a l c i n ve der ea rapnra\ i i lo r la pi v nq.n 111w i l oc1 1i11\ l: r ecen te nc-n11
p ril cj11il co ns\nta r ca cii şi î n ace l l oc run c \ ionase, i111 cdiaL ciup ii mij locul
seco l u\11i n i X \' -kn ş i pînă ci\ tr c in ccplltu l Sl'Co lului urm3 Lor , o a m p lii
insta la\jc el e a r s oa l e şi ca hl e. Vcs lig iil c nc1·s l c in n u co nsLituiL obicc Lu l
:ac \.iunii el e cc r ce l a r c .~ i sa l va r e. s11s\.i nuli\ de co!f1born turii Tn stiLulu l ui el e
is tori c ş i a rh eo l og ic „ A. D. X cnopo l " (a p r i l ie 1 !JS:l).
Am s l ă ruiL î n preze nla rca m ă r l uriil o r rncn\i ona Le în tru-
<CÎL ele se î n s um ează fapl ic m ărluriil or simi lare rcz ul la l.c
pr in să p r1t.uril c de ce rcetare cfecl ualc la Iaş i în a nul 1982,
pc lcrcnul s ilu a l la frontu l vesl ic al s Lrăz ii Şlefa n ce l Ma rc,
c.are p rob ează prez enţa cfec livii , ş i aco lo, a unor a ta re r eali-
Lăţi de o imp o rtanţă d ocum enla ră rn. a,i oră în c un oaşte rea
apro [und aliJ ş i în judeca rea st ad iului real at in s a tunc i de
practicarea ş i dezvo l tarea m eş t eş u g ului. produce rii cera mi-
cii pc le riloriul vc lrc i m edieva le a oraş u lui , ca un a d int re
formele mu l lip le a le di vers ifi că ri i acliv illt\i i eco nomice dcs-
J ăş ura te în acea vre me pc a r ia res pec ti v u Iu i lcr iloriu.
O p rim ă sta re de fapl pu srt î n dep lin ft ev i d c n\.ă de loa le
aceste m ă rlurii es lc aceea că p rodu se le ceram ice - abun-
dente, d e o marc divers ilalc ş i de o exec u ~i c ca li Lati vă rcrn ar-
cab il[t - , descop erile pe Lercnul cerce lat la Iaş i în a nul
1982, alîL cele surprin se în asoc iere cl ircc lă cu elementele
mate ri a le ca re d oc um cnLează ce 1'La [un cţ i onare a un o r in s ta-
lalii uLilizalc la a rd erea un or a la re produ se, precum ş i ce le
surprin se pc ni velele el e că l ca r e clin inleri oa rele ş i cx ler io-
rul loc uin\.elor d is truse de incellCli ul surve nil în v remea dom-
nie i lui Alexa ndru ce l Bun , s înt întrn totul s imil:He s ub
!'aportul d es tinaţiilor lor îun cţionalc ş i în pri v inţa caract1•ris-
tic ilor ti1H1lo!1icc incliviclualti, produ selor cl csco pcril• chi ar în
cuprin s ul in s la la \.i ilor de a rs cc r a m i c.ă, d alînd din pr ima
jum ălatc a seco lului a l XV-lea, descop erile în a ria in c in l.e i
rno11umenlelor medi eva le el e la S[ . Sava. D e asemenea, s î n L
sim il are ş i cu cel clatîncl LoL el e aLun ci , descoperi le în co mp le-
xele arh eo log ice din zona cc ntra l[1 a ve Lre i medieva le a ora-
ş ului , cer ce la te în a nii 1975 - 1981: în sccLoarclc ele teren
li miLrofe s tră zi l o r A. Panu , T rei Ierar hi , Ş t e fan ce l ]'\fa re
([ronLul cs Lic a l std1z ii , la in Lersec\.ia cu s Lrada Dobrogea nu
G herea , p c loc ul fund ă rii b locului „C in a", prec u m ş i pc ce l
a l [unclr1 rii b locului „Casa Că r ţ. ii" ), ap o i în aria esp lanadei
P a latului cullurii , în zona p erim cl ri că Tea trului de vad,
zona im ob ilului Halelor vechi , ar ia fun d ă rii cel i[ ic iu lui H a le-
lo r no i, zona p asa,iului subtera n din P ia \.a U n iri i ş i în rnullc
a l l.e pun cte si lualc pe ambele fronturi a le s lr ă zii C. Negr i.
Se a les l ă, asl[c l, p entru v rem ea la care ne refer im atît c la-
horarea aces tor 11rocln:c chiar pc terit.oriul a ş ezării m cdic-
,·al c de la la ş i , cît ş i comerc ializarea lor acolo : 11re a : at.is-
l'a ce cca mai marc parte a s olicitărilor im1rnsc de v i eţ uir ea
in cadrul vetre i ora ş ului. Ma i mult , ce r cclă ril e efectua le el e
noi în anii 1974 - 1981 p e teritoriul actual al jucle~ului laş i ,
în vetrele 111101· a şezări medievale - ca, el e p il d ă, la Dobro-
văţ, B r [li eş li , Corn a rna, Cotna ri , Hîrli:\u , L un ca Ci urii , Mi-
ro lava, Mogoşeşli-S irct, Mun celu el e Sus , Osoi, Sc înle ia,
Tî rgu Frumos - ne-au pri lejuit descoper irea, în ve t rele
Luluror acestor aşezăr i , a unor produse clin ce ramid , clalî nd
tot clin prim a jum ălatc a seco lului al XV- iea ~ i id entice ca

37

http://patrimoniu.gov.ro
faclur r1 ce lor descop erite la l aş i . Se d oc um enleaz [t as lfc l ,
p en Lru v rem ca resp ec ti vă, o orienl arc şi o el im ens ionare a
c ua nLumului produc\i c i globa le elaborate el e m eş1erii ccra-
m î ş i i i eşen i , nu num a i în Jun c \ ic d e o li c it ăr il c locuiLoril or
aşcz ftrii de l a Ia ş i , c i ş i în Iun c \ie de cerin\cle unui „hinLcr-
land" rural , de o amp loare t e rit o rial ă notabilfl , ş i a că rui
p opula"\i c va ri so li cit a L, în primul rînd , ·toL ]a ş il or acele i
vrem i, nu numai produse de Jacturr1 ccra micf1, ci ş i alt e pro-
du . e el aborate de m eş t er ii cel orla lt e bran şe diYCrsc ale pro-
duc\ ic i mc ş lc ş u gă rl'~ti, pentru ta re av em , de a ltfel , mul-
tipl e a tes tfl ri d oc um e nt are , to L cil' ord in ar heo log ic .
O r , toc mai aceslc sli:\ ri de fapt , privile î n co re la re: l'rec-
v e n\a n o l a bil ă în terit o riul m ed ieva l locuiL al l aş il or a in s La-
l at iil or de pr od uc er e a cer a mi c ii ; a mpl oa rea co n s id era bilă
a in s t a l a ţiil o r ele pr of ii ; prcze n\ a !' lemenLclor m ate ri a le care ne
p roh ea z[1 prep ara rea c hi a r în cuprin s ul ate li ere lo r mc şLc ril o r
F i(!. a - Frn g 111n1l c d l! \' :JS<' , din pnslii ccra 111 it:I c u g r„nul fin , nr ·fi rnd u-
ci1Lo r . ckscopc rilc h1 c uprin s ul co niµi l' Xl„lor urh co lo g icc daln lc c u 111011cdii
c111i s:i ln an ii domni ei lui Pl'tru I l\ lu ~at ( l :l75 - t :l9 t ).
ceramiş ti a m at e rialului n ecesa r înl'[\pLuirii opera\.iunii de
sm fd \ u i re; frecvenţa n otab ilrt a pi eselo r s mftl \uit c; \inu La
calilaLiv[1 rem a rcabil [1 a prod uselor el e gen , aLîL s ub aspcc-
Lul Lehn olog iil or p e care le a tes tfl, cîL ş i în privinţa rea liză­
rii lor arLislice; numărul marc a l m ă rLuriilor m aLeria le care
prob ea ză tlesfoccrea Şi utilizarea l'eSpectivc lor lll'OdUSC atit JlC
lcr itoriul cores11ondcnt extens iunii vetrei mctlie va Ic a orn-
şu 111 i cit ş i în ariile unor uumeroasc aşe zări medievale din
a c era ş i vreme , tlispersale in jurul la ş ilor pc llJI lcritol'iu de
o exlens iunc nolabilă; num ă rul m a re de piese rnonclare -
apro ap e to a Lc daLîncl din anii domn ie i lui J\ lex andru ce l
Bun - fie ş i numai cele descope rile în cuprin sul depun e ril or
ţ iuind ele fun cţ iona rea ate lieru lui de p1'oril identifi caL ş i
cercelat în incinLa consLruc\.iil or m edievale· de la s r. Sava,
comporLr1 o aten \.ie spcc ial r1. E le n e înl'ăţi şea z r1 , c u prcgnan\.ă,
o rea litate înreg istrată d ecliv de stad iul pracl icr1 rii ş i dez-
v o lt ă rii meşLeş u g ului producerii cera mi cii în laşii primelor
d ecenii ale seco lului a l XV- lea , punînclu-ne t o t o d aLă, în
d e plină cviclen\.ă to cmai unul dinLre aspec te le de o imp or-
tan \ ă capita lii car e clcl'in eau ea1'a<'ter11 I mlmn a I activităţii
economice des fă şumlc alunei in valrn accs lc i a ş ezări. Anume
acela c:1 producerea ceramicii depă ş ise din 11lin s ladiul mcş-
38
http://patrimoniu.gov.ro
lcşuuului t'as nie , dzind clahorarca 1mei am1llc , divcrs iiieale
şi s us ţinulc 111·oduc·ţ: ii de marfă , des I ina1:1 să s ali.'facă neces i-
tăţile mrni pieţe larHi ş i din 11liu actiVt!, ca re angaja ş i me-
diul ru ra l în schimbul el e va lori mall'rialc int e rm ediat de·
mon ede 41;.
CîL prive ş t e ce rami ca din specia ce nu ş i e, p rez cnLă - în
ca ntiLăţi notabi le ş i ne t preclominanle în rapo rt cu cea arsă_
ox iclanL - chi a r în curs ul co mplexelor a rh eo logice cl escope-
pe riLe pc aria Lc rc nului cc rccLal la Iaşi în anu l 1982 , ş i sLra-
lifica lc la so l în v remea anlcrioară anu lui 1100 (a ş a cum
prob ează c rono log ia mon edei emise de Pc t ru T MuşaL, desco-
p e rit ă în asociere cu aces te produ se), nu avem înd o ieli cfL
ş i ca va fi fosL proch1s[1 el'ec liv, t ot la Iaşi . Aceasta, cu a Lîl
mai mult , cu cîL prezen\a produselor cera mi ce arse rcdu-
d tor a fosl. obscrYa tr1 fre cvent , în anii clin urm ă, ş i în co n-
\ inul.11 I depuneril or a rh eo log ice d a l.înd clin a d oua jumiHaLc-
a seco lului a l X lV- lea ş i prim ele de ce nii ale seco lului urm ~\
Lor, cont ro late cu prilejul cfc cLuiirii să păLuril o r ele ce rcc larc-
ş i inLcrvcn \.iil o r de sa lvare arhco logicft , in umi mull.c sec-
toa1·e ale vetrri ora ~ 1il11i nwdicval. De pildă , pc rronLul sucii ·
a l sLrftzii A. Panu , î n Le renul oc up a L acum de co n.-Lru c \iil
a nsa mblului hoLcli c r , Ş t e f an cel Mare" ; în zona amp lasa-
mentului „Case i D oso ft e i" .; i în actua la in c int ă a Biseri cii
Sl'. ico lac Domnesc; în scc Lorul p erim e lri c co nstrucţi ei
T ea Lrului de Ya ră; în aria expl anacl e i P a latului culturii ;.
a p o i, în zona Lc rc nului marca t el e traseu l s Lr ăzii Tre i Ierarhi;
p c fro 11Lul es ti c al sLr[1z ii ŞLe f an ce l Marc; în ar ia fund ăr i i
„C ase i Căr\.ii" , în terenul din jurul edi l'i ciului Cons iliulu i
p opular jude\ean ş i în ar ia fund ăr ii imobilului ,Ci na" . F i-
rc ş Lc , r f1mîn e d oar ca \'Îiloa re le săpftlur i arh eolog ice sft ad u că
la zi chi ar ves Li g iile in s t a l a~ iil or ulilizat e la el aborarea pro-
du e lor ceramice arse re ducăto r , spre a n e ofe ri , as lfel , chi ar
co ndi\:iil e s tudi er ii , ş i mai ins is Lcn t cl ecî L s-a putu t erec lu a
aceasta pînă acum , a Lehn olog iil or practica Le a lun ei în sco-
pul obţiner ii produ se lo r cerami ce de atare ca legorie .
InvenLarul arheolog ic a lc ăt uit clin pi ese d e m eta l - nurn e-
1oasc ş i c u [un cţ i onal ilăţ i ele o mare diversitate (unelte, ob i-
ecte ele ceh ip a m cnl mi Ii Lar ~ i accesorii ele harna şa ment , bijuterii ,
accrsor ii vcst im l'n ta,rc , rc cuziL~1 d e cu lt, sig ilii ş i m onede chim·
ş i mi c i instrum e nle muzi ca le etc .) - ele ·cop crite în cuprinsul
compl exel or arheol ogice cer ceta te în anu l 1982 , a fosL deja
s up u · unor prim e lu cră ri ele laborator în vederea co nservă rii .
ra pL ca.re ne-a ravorizat o seric de observaţ. ii uLil e c un oaşte rii.
semn ifi caţ, i e i lui d oc um entar e. Fir eş Lc, avem în vedere posi-
bililat ca ca accsL inventar să sporcasc[t în urma co ntinu ării·
ş i ex tind erii să pălurilor arheologi ce pe terenul angajat ce r-
cetăril or începulc în an ul 1982, ceea ce va impune r elu a rea
dis cuţ:i e i asupra resp ectivelor ca Legorii ele vestig ii în ca drul
' unui raport final. ToLuşi, dale fiind cerLitudinea datării nu-
m eroasel or pi ese îns um ate acestu i fond documentar, precum ş i
fe rmi tatea observaţiilo r efectua le în t impul cxcc u ţ, i e i anali-
z el or ncces i La Le d e 1uer~u· ilc d e conserva re, p utcm enunţa, înc ă ele
pe acum cîteva consLaLăr i ş i aprec ier i referiLoare la unele asp ect e
intercsînd c unoa şterea cvoluţ ic i m eşteş ugurilor p e t er itor iul
la ş il or, în d ecurs ul secolelor XIV - XVII. AsLl'cl , referindu-ne
l a pi ese le d e m etal , datînd din a doua jumătate a secolului
al XIV-l ea ş i din prim el e dece nii ale celui urm ăto r , c onstatăm
o seri e de realităli. În primul rîncl numărul r emarcab il al aces-
tor piese ş i varietatea l or t ipolog i că. Apoi, multiplel e stări
el e fapt ca re ne rac , în mod repetat, dovada produ cerii pi esel or
în ca drul unor insLa l aţ: ii ele profil amenajate chi ar în ar ia
t erenului r ecrnt cerce LaL ş i a le căror v es Ligii sîut însoţite
acol o ch iar de uneltele uliliz atc în procesul produ cţ, i e i. La fel,
faptul că p e lîngă piesele confecţ ionate din fi er, cele reali-

„ a c tiviLă 'ţil c m eş teş u gă reş ti cu pro[il cli s Linct. Ajunse în că de
.F i g. 7 - Pra g m r nlc ck vase din cc r n mic :"t a r să r c clu cii lor, d escope ril e pc
l li ~c lul de d il curc corcs p o11tlc nl ru11 c (.io n ii rii loc ui11( c lor c li\cl ilc i11 u d o u a
j11111 5Lnlc n seco lului n i X l\1 -'lcn ş i cli s lru sc el e î11 cc n cl iul s ur ve ni t c urin d
cl up iI a nul 1-lUl:L
.za le din m e Lal c neferoase, chi ar ş i din m eta l · n obil e (a rg in t,
n ur , a li a.i ele l or ş i pl aL ină) d eţ in o pondere ca n t iLa Li v[t noLa-
.b il ft, d cm ons trînd o exec u ţ i e rca lm enLe .re mar ca bil ă . Avem
:a s tîcl dovada J>cremptorie , ş i la un !Jrad de s uh s tanţialitale
11entl'll prima oară ohţ. inut in caclrnl eercetiirilor arheolonicc
·<e l'cctunte vin:'\ acum la Ia ş i , a d iver ·iîiciirii me ş teşnnnrilor
s11ec ia lizate în tHelucrarea metalelor , 11ra('ticate atunci în valra
Ia s ilor , la un nivel de Jll'OÎCs iona litate •~ l cv at. Aşa cum clcm ons-
tr~az[1 m ă r tur iil e d escop eri te, m eşteş u garii i eşe ni utili za u
·-c ure n t, la acea v reme, mulLipl e, ingenioase ş i co mp lexe Leh-
n ol og ii. Ca, d e pildft: rcd.uccrca metalului din minere u , d acf1
n e r eferim la !'i er; p relucrarea acestui a JH'in · fo1·;jare ş i chiar
lll'in turnare; Lrata rea pi esel or produ se 11rin JHOceclenl hl'IL-
11:'\rii , spre a p reînt îrnpina rn g inirea acest ora p c timpul u Li-
li zăr ii lor; topirea metalelo1· nefol'Oa se în cuploare sp ec ia l
.a mc nnja Lc, [ol os indu-se o ga m Ct ele crcuze Le car e ni se araLft a
l'i fos L a clapLate în m od ad ecvat cer inţel or imp u se d e m anipu-
l area mase i metali ce în cli vcrsck faze ale proces ului topirii
( Lopirca p ro priu-z i să în cuplor , or era\;iunea epur ă rii - p~· in
.a b so rb ţ i e - a gazelor din m asa m et alului to piL, izolarea ter-
mi că a aces tui a - spre m en\;increa [Juidi Ut\;ii lui - p în ă î n
mo rn enLul turn ă rii în form ele t ip ar ) ; alierea metalelor î n con-
<l it ia c un oaşterii m o cl a liL ăţ ii ş i m omentului d e eu tex ie; uu·-
na,rca lor Îll titllll' ; îmbinarea elementelor COHll1011Clll.e vfo sehH
1netalicc , Jll'in nituire şi chiar Jll'in utilizarea procedeului hri-
zurii ; c izehll'ca aceslora - atunc i cînel era caz ul bijuLcriil o.r
ş i pi es el or d e r ec u z ită ves Lim enta r ft - prin ş p ăl'ţ ui.r e, s ub~; i c r c,
~ J ef uire, gr ava re, p o inso nare, ş ta n ţ are, Iii ig rana re, prec um
~ i exec ut ia clementelor d e d ecor chiar prin corodare î n m ediul
~c id ; polcit·ca 11icse lor co nfecţ i onate din m e tal comun , cu sLrat
d in m eLa l n obil; emailarea unor pie se ş i 1·ltiar înîi·mnusc ţarca
Io r prin î nea st.ra 1.·ca 11ictrc lor )lreţioa sc ş i sem i111·eţioa s c , t ra Lnte ,
la rîndul lor , tll'in :: Icîuirn , îaţetarc ~ i n1·av:ll'c.
R. ă m înc sft ad ă u găm cft num eroasele ş i d iverselc pi ese elin
m e ta l, descop erite în compl exele arheol og ice înseri ate la sol
în d ecurs ul intervalului cupr ins înt r e mijl ocul secolului a l
X V-iea ş i finele secolului a l X VII-l ea, înt runesc caractcri s Li c i
a le m odului de prelucrar e individu alft ca re pun p lenar în ev i-
d e Jl'ţ ă p ract i ca~·ea c ur entă a t ut uror tehnol og iil or rr~ a i su s spc-
c i[i ca te, d e această d a tă s ub b enefi c iul unui m ani fes t spor de
ca li ta te î ntem e iat tocm a i p e opt imi zarea - vi z ibil ă - a
ex p e ri en ţe i profes ionale, acumulaLă d e m eşter i p c p arc urs ul
u t ili ză rii frecvente a acestor tehnol og ii , în că dintr-o v reme
a n tc· .ri oa r ă mijl ocului secolului a l XV-lea . Or , fără d oar ş i
p oate, tocm a i în această privinţă a co n s tatăr ii av ansului r ea l
î nreg is L.rat d e în treaga exp eri e nţă d e p ro du cţ i e cx is Lc ntft în
d omeniul act i v ităţ il or m eş teş u gf1 reşt i sp ec ializate, în că m a i
îna in te ele mijlocul secolului al X V-l ea în prelucra rea curen tă
a meta l el or , ne s t ă ca pr ob ă ob se r va ·ţ i a fer m ă că uneltele p ro-
ces ului d e pr o du c·ţ i c î nr eg i straseră m o d a li tăţ i d e so ltrţ i o n arc
http://patrimoniu.gov.ro
tip ol og i că indi v idu a l ă Judi c ios adapt~te ~ u a nL~1mului ele _ex i-
ae n\:ă, comp or tat de e xec uţ i a op era ţiunil or ş 1 t ehnolog iil or
fmpli catc ele proces ul de produ c·ţ i e spec i[i c fi ecă re i a clin t.re
atunc i la sta diul unor so lu ţ i o nă ri t ip ol og ice op t im e, une i Lele
nu m a i înr eu i s Lr ea z ă m o dil'i căr i ese nţ i a l e în Lo t cup rinsul vre-
m ii ul Lt'ri o;r c secolului al X V-i ea . Această stare de fa pL,
co nstata hil ă ele reg ul ă în caz ul unelte lor r ecen t dt"scop eri te
la Ia ş i , nu este n ic idec um exp res ia une i stagnăr i a evo lu ~ i ' i
util a jului d e p ro du cţ i e, c i, din co ntr ă , ca l' s tc tocma i clem o1ts-
Lrat i ~1 co nv inO"fttoa re a împlinirii evohr\; ie i lui pî nă la cua n-
tu1~ul m ax im~ i Iune\ i o nali tăţ i . Cît pri ve~ Le Lehn ol og iil c pu se
în ev id eU"ţă ele inventa rul arheo log ic r ecent descope ri t, ·onsta-
Lă m că ş i ele a .iun s~scr ă la ni ve lul de v î.r[ înrcg is L.rat la ~1 cea
v n 'rr1 c d e însăş i cx'p<'ri cn \.a pre lu crăr ii m e La le lo.r î n mediul
c iv ili zat ie i urb a ne m edi eva le din E uropa . AsLfcl , re'ţin ate nt„ia
p rezcn ~;~ cf'ccLivă ~ i frecvc•ffţa, în î ns u ş i cuprins ul co m plex rl or
a.rheol oO' icc cerceta te în a nul 1982, a unui .rep ertoriu dr u11l' l te
vari at Ş i într u Lo Lul spec ifi c act i v i tă ~il o r m cşteş u g[1rc:7L i
rea l men te di vers ifi ca le - ş i impli ca Le el i rect - î n do me 1u 1.d
p re l uc r ă rii m c La lclor. Aces te ac Li v i tă\: i v iza u , p c lîngă )l l'O-
clu ce rra u Lil ajelor ·str ict necesar e chia r d es [ ăşu rftrii l or ca
a La rc, co nl'ecti ona rea unel telor n ecesare d es l'ă. ş urăr ii celorl a lLe
act iv i tăţ i rn eŞtcş ug[treş ti , net diferi Le d e m e.ta lur~ i e, c~ ele p_il -
el ă : pre lucra.rea lemnului , os ului ş i co rnului , a p1 e Lrc1, apo i a
p ic i lor, Lext ilcl or , paste i cera mi ce, p recum ş i a uneltel or nece-
sar e d es f ăş urăr ii act i v i tă ţil o r sp ec ifi ce eco nomi ci agrar e ~ i , Ja
fel , ocupa'(: iil or casni ce. As Ll'el , p utem sp ec ifi ca, în primul
rîncl . [ recvc nţ; a instrume nte lor uLiliz aLe la top irea mase i mc·ta-
li ce : cr euzetele - cu forma, ap roap e d e regul ă, Lro n co ni că,
co nfec(;iona tc clin l' o ntă, din pulb ere gros i e r ă de gr a fi t ao l ome-
ra tă s i c im e n tată în tr-o m asă , .Jueli c i os d ozată. clin p astă ccra -
m i că: trata tă t ermi c spre a întruni c: uvc niLele ca ra c Lc.ri sL ic i
d e r cf'rac l.abiliLa Le (de [ap t un „ca rh orund"); aceste cre uze> Lc,
din p as L~t d e gra fi t fiind sp ec ial a d apLatc sp re a puLea înl c~ n!
at î t a b so rbţ i a gazelor pa raz iLare ing urg ita te de m a~ ~~ m eta l1 ca
p c Limpul op eraţ i e i de topi.re, cît ş i izolar ea Lcrm 1ca a ~11 .r L<~­
lului dej a topi t, în scop ul d e a i se p ăs tra tr mpc'ra Lu ra :7 1 tlu1-
di tatea op t im ă pîn ă în m omenLul Lurn ă rii lui în cochiliil e
t ip ar el or de modelar e. Cele clin p ast ă cer a i:ii că au ? ?o rn po-
ne ntă boaată în carbur ă. de s it ic iu, sp re a ! 1 se spori , 111 m od
a clccvaL, "'gra dul ele r efra c Lihil itate ş i durita te . Dou ă aL_a rc
cr euzete, ele mică ca pac iLat e (cc a. 400 -500 cm ) , u n ul con[cc-
·ţ i o nat clin f o nt ă t urna Lă, av înd [ornta ele b ol h c mi s~ ~r ic ş if i în~
prevăz ut c u c uve nitu l „ mu şc iu c" necesa r sc ur ~?ru mct~ lulu!
topi t, e l ă l a lt co n[ecţ i o 1rn L din c im en t ele gra l1 t :;; 1 ele l ol"lna
tr o nco ni că ( p ăs Lra t doar în star e fr ag me nta r ă ) au fos t cles copc-
r itc cl1iar în CU[ll'ins nl unui c up tor aş ele to]lit metalul , cc fu sese
a menajat s ub fo rma une i alveole a clînc ite, eh iar în masa unui
s trat de a r u il ă , puLerni c co mprim a t ă la sol , ş i ca r e înclepl mt'a
nu nu ma i f~nc ti a de izo lar e Lcrrnică a r et.;prcti ve i insta l aţ ii , c i
ş i [1111cţ i a de p ~r elosra l ă a une ia dintre l oc uinţel e af late în func-
t ir îna inLe ele pr od ucer ea ince ndiului s1irvc nit în v remea clom-
;1ic i lui A lex andru cel B un. Imedi at lîn gă me n ţ i onat ul c up tor ,
ca re p rezenta •.rrme ele ardere a p e reţ il o r pîn ă la sta diul un e i
avansate v i t rifi că ri , chi ar în c uprins1tl hald e i de ce nu şă (amc-
najatii aco lo sub forma une i g ropi , spec ia l pr eze rv ată în masa
s Lrat ulu i ele a rg M1) , s-a dcscoper it o m o n e dă m o l dove nească epi-
qraj'(i , e mi să în t impul d omni e i ac~s.~ui vo i_e".o~ •. _îna in_tc d e
a nul 1408 , îrnp re unft cu unel te sp ec 1f1cc act1 v 1t a"ţ. 11 unui aLc-
li er sp ec ia lizat în pr oducerea hijuLcr iil or. ?c pil_d ă, cj oca nul
uLilizat la op era ·ţ i a s ubţ i erii m ase i m eta li ce p r m şp al\: ull' e;
o ni covalrt ele mi c i dimens iuni ş i d e fo.rm ă p aralelipip ccli dt,
pr cvăz u tft cu pintenul tr onco ni c nc~esar a m or săr i_i;_c i .î.n rn a~a
unui bu t ucel (sta Liv) ele l emn; un fragment de tlJ a dm alca-
t.11irea une i foste p ensete din fi er ; precum ş i cîtev a fragm ente
de t oEt clin cupr u ş i de tol ă. din arg int; bul găraş i mi c i ele_clo-
rur ă ele am oniu (purtînd urma co ntactării re p et at e cu c10ca-
nul ele 1ip i L), gr a nule de col ofoniu , p erl e ele st a u iu , s [ ăr îm rt tură
ele oase ca l c inate, s l' ă rîm ătură de calcar calc inat - p în[t la
v iLril'i ca rc - ş i purtîncl r ez id uuri ev iden te ele m etal aglu t i-
nat cu masa ca l ca r oasă ; ap o i gra nule d e d trbune 'm inera l ş i
()'ra nulc el e m a naal în c ă neco mbus tionatc , l ent ile mi c i d e
~L icl ă solidifi cată ~ ca a tare - dup[t o topire p real a bilă ;
prec um ş i pulb er e d e pi at r ă c u a rţoasă, în tr-o cant itat e noLa-
bil ă . în tru to tul concluden t chi ar î n priv in ţa pro filului sp ec ia-
39
liz [irii res pec livului atelier es le un inel descop erit iol în ma sa
cenu ş ii dep oz ilale în su spom enita h a ld ă de rez iduuri. E l se
vă d eşte exec ulai dintr-un a lia j m eta li c Lriparlit (cupru ,
arg inl ş i a ur) aYînd pr evăz ut un Hicaş în vederea încas lr ării
une i pi e lre . Acl'st l ăcaş fu sese - la rîndul lui - 11olcil cu
un ·Lntl !P'OS de llhtlină <lup ft o p ole ire prca labilrt cu un s lrat
de a ur. Molive le dccora live - con cc nlraic pe supra[aţa ex-
ter i oară a l ăcaşului r especliv , ş i de o fineţe n1mucabilă, în[ă­
ţ i şî nd g hirland e meandrice ş i spira le - sînt cxec ulai e direct
l a ra ţa straiului d e plalin[t, printr-o ex c izit' cl'ectu a l[t d e
o aşa ma nicr[t în adînc im ca acestui stral , încîl să pună în de-
p lin f1 ev ickn\.[1 Lo ·mai c ul oa .rea ş i lu c iul md.alic dis lin ct al
s l.ra lului de a ur , a l'l al imedial d eclcs uhl. F orm a inelului
a fost ohţ. inul.ă prin prorrclcul turn ă rii ş i nu prczinl[t han1ri
sau excrescc n'(:e paraz ilarc cuv e nilului aspect es let ic, ş i nici
urmel e opera·\.ie i de polizare; ceea ce d ove d lŞte ri ncţ.ea execu-
ţ i e i tip a rului în care a ros t obţi nuL ri pi esa, precum ş i acu.ra-
tl'ţ.ea opcra \.ie i de polizare , în caZlll în ca re anas tă o p cra·ţ i e
a rost rcalmenle necrsa r ă ş i a r ri rosl, L o tu ş i , rxec uiată , ca
a Lare. inlrcaga p iesi'i parc a ri rosl a h a nd ona tr1 - probabil, ca
r ebut - înlru eî t a l veo la dcs lina Lr1 încastrf1r ii pi e lrei nu
o mai co n~inc, ni c i evenlua le le sa l e r ez iduuri , a că r o r
preze nt ă , eît de c ît manirc s lă, a r ri rost ohliga lorie , în cazul
F i(/· 8 - F r ag111l'llL el e Lip sie smă l(ui Lă (cu pi('ior srn11cl. ck l' o rm ă irw-
l nr <i). cl ccorn L:i i11 Lchnicn „ d ra 111p leve ". d cscoptri l pt• parclosl'n la un c ia
cl inlr c l oc ui11\ c l u di sLru st' <'IP in ce ndiul s 11rwniL c11rl11rl d11pi1 n 1111i 1~0 8 .
('[to alare pialr i'i a r fi rosl deja 111 o nl a t[1 î n o peri'i. in acee aş i
h a ld ă am clcscopcril ş i doui"1 \l't'Î!Jh1•1t', ('Onl' ecţio n ale din barr1
d e bronz banal (a li a j de cupru ş i sla niu ), pc f aţ:a dl r ora apar
i111prim a l.e - chiar p e Limpul r ea li z[1.ri i p.rol'ilului barei -
d ouă linii para lele ca .re 111 arche azft a dînl' , pe loa trt rircuml'crin-
ţa , supra l'a(:a exteri oa r ă a nmb el or piese, lntr-o vă dil ă in te n-
1ic d e s um ară d ecora r e . Sp re mcn\ inerC'a forme i inela re a
r espectivel or verighete , capete le bare i ci in care ele nu fost.
co nf ecţio n a le - prin opera \ ia de înco,·o ie1·l' circu l ară - si nt
l'C1111itc , Ja pun ct.ul de eoula1·t , prin s udură 1•xccutată in lch-
11ica „l1riz11rii" , cccn t'l' impunea - t u ol>liga li\'ilnle - u1i-
lizarca 1Jorax11l11i (b o ratu l de sodiu ) sa u a a l Lor compuşi pl'.
h a z ă de m e la lo ide . Dacri ne gî nd i111 di prorP deul s ud ă rii
piesel or de bronz - d eş i c unosrnl încf1 ci in vr em ea c iv il i-
zaţiei Lraco-gelice - nu mai es l.r nLcslat·, pini\ în prezl'lll ,
prin mărluri i arh eol og ice , în t ol inll'rva lul is to ri c, de a proapC'
doui\ mi lenii ş i jurnăl ale, sc urs de a lune i, ales tarca pracli-
că rii lui în atclicrnl ie ş ean capătă o imp o rta11ţ fl doc umentar[t
de prim or din , în s ludierea Lehno log iil or şi evo ltrţi e i artei
toreut ice medievale pe ter it or iul Mo ld o\'C i. Aceasta , întru cît
este şt iul că r ea lizarea s udurii pit•sc· lor mc trili cc alc[1l 11i lc din
bronz, ş i efccl u a l ă prinlr-1111 al.are procedeu , co mp o rlă rea le
difi c ull ăţ i care dec ur g din însflşi complexitrilea nnsamh l11l11i
fenomene l or fizi ce ş i chimi ce impu sl' de d cst'riş ur area fir cascft
a procesului de su duri'i. Prnr t ic ri r rn aces t 11 i pr occ clcu prcsup unc
40
http://patrimoniu.gov.ro
c unoa ş lerea d oza jului clem entelor ma teriale ş i opcraţii l o.r
produ ce rii cl'eclu lui sco nla l. Ca d e pild ă : gradul d e tempe-
rat.ură slr icl necesa r exec uţ i e i lu crăr ii (variabi l ,la rîndul lui ,
în fun cţ i e d e natura ş i proporţia canlilativă reală a cl em en-
telor eh im ice asoc ia Le în masa pi ese I or d e bronz supuse un e i•
atare operaţiuni de s udură, de mărim ea s upra l'eţc l o r d e ' con-
Lact ş i d e rugoz itatea lo r cl'ecl ivi\, precum ş i de gra dul acura-
teţei exec u ţ i e i d eg r e să rii lor prealabi le, de g re ulatea piesclo1-
s upuse operaţiei ş i de num ă.rul rea l a l evenlu a le lor Lopiri ş i'
so l id if'i căr i , a nter ioar c op era ţ i e i d e suda re), inte ns ita t ea.
m odul , mom e nlul ş i durata necesa re i a lim c nlă ri cu ox igen
atmosferic a punctului d e rea lizare a s udurii , p e tol timpul c ît
in ca nd esce nţ.a m ase i m cla li ce trebuie să ava n seze ş i apoi s[1
regreseze pînă la r ăc ire tota l ă, într-o gra da r e ce se cerc con-
dusă cu extr em rt ate nţi e ctc . 47 . Aceas la , înlrucît, fi e ş i numai
neco nl'onnitatea doa r a unuia dintre aceşti multiplii p aram e-
t ri co nc ur enţ; i ar imprima evolu\:iei procesului d e sud ură °'
cvoluţ.i e a li e na lor ie, ca re ar condu ce la eşecul op era'(: ie i , com-
p romi\:înd , totodată, chia r piesa supu să unui atare tra la m ent ,
~Liul fiind rap tul că repetarea opera \:ie i - p e unul şi acel aşi
loc - eslc LoLa l exc lu să 48 • Aşada r , reuşita unui a la re proce
de sudură depi nd e, în Lo la lă m ăs ur ă, de el imina rea obliga-
tor ie a oricăre i ahaler i d e la condi\:ii lc virtua lilă \: ii lui _
Or , în caz ul a mb elor ver ig hete descoper ile în c uprinsul ate-
lier ului prczenlat a ic i , ca es lc rea lm e nle indiscuiab il ft pro-
hîndu-nc, as ll'Pl , ni\' elul ca p aritflţ ii profesionale rema rca-
bile a m e~tc rnlui ca re a efectuat operat ia d e s udură .
Revenind, în să, la exemplil'i carca di ve rsit ăţ ii un e lle lor
ulilizale de meşterii impli caţ i în pre lucrarea mela lc lor la
Ia ş i , ş i acti\'i chiar în a ri a Le renului care ne preocupă a ici.
se cer e num eraLe, în co nlinu a re, ce le lalte calego rii ş i sort i-
mente de un e lt e. Asll'el , înlre aces lca, pute m se mn a la preze n ţa
ce lo r ulilizale, respecl iv, la exec u\.ia operaţ iunil o r d e sec-
\.ion a re, mod ela re primară ş i - apoi - de ajustarea în de-
1a liu a ma se i meta li ce, ca de pild ă: c iocane de forjă (două
exe mplare); d ă l ~i (trei exe mpl are); un p erforat·o r de t ipuP
dorn ; mnlliplc ca lupuri ele g res ie utiliz a bil e fi e l a ş l e fuirea
supral'e\e lor pieselor de mela i , fie la ascuţ i c rea sec\:i un ii
muchi il or ace lo r un e lte dcs lin ale exec uţi e i di verse lo r ac\:iu ni
de Uticrc (vezi p l anşe l e V - VJT). Toale aces tea au fost exe-
cutate în co ndi ţ ii ca re v iz aser ă în m od vădil ş i se so ld ase r ă
cu o b ţ in e rea c uve ni Lei lo r „ma n eab ilit ăF ' , pc Limpu l cîL
urm a u a fi folosite. Cu excep \.ia Ju sl rui toa re lo r - co nfec-
ţ i o n a t e din g res ie, ş i care prezinlă o masă cu gra nul aţ i a dife-
rit ă de la o pi esă la a lta - în res L, ce le d eja e num erate sî nt
co nfecţ i o n ale din fi er. M ullc dintre ele a u fost Lrala le prin
procedeul brunclrii s pre a nu rn o·ini în Limpul c ît e rau folosit·e_
Fig ..? - Frng111r11L dr vas din pas t:i ('t•ra111ic:1 fin ii . cit• culoa r l' cast.a -
11i c-roşca l fi.P i t·sn. da Linei d1· l n 111 ijl ocu l st·co lu l11i a l :\: I \ ' -lc:r, :1 pro v1·n il
prin irnp orL din m ediul cc nlrclor cit· olărit• rJ ; n zo11<1 I I Ol'l'Z11 1ul11i .
Nulip sC' sc, c i, din conLrri , sînl rrccvl' nte , uneltele ş i pro-
du sele neces it a te de prn ct icar ea celor I a l te act iv ităţ i m cşteş ugă ­
re şl i (p re lu crarea le mnul 11 i, os ului ş i ·ornul u i, a p ictrc i, pic lei ,
fibrel or ş i p rodu se lor Lcxli lc). Dinlre acestea, pute m c ila: dou r1
Sl'Curi d e lip c las ic; un fra g me nt dinl.r- o fostă l a mă d e Les t ă;
o lam[1 de fi e răs lră u de Lipu l „coa d ă de v ulpe"; o l amă de
„c u ţ. it oa i e" c11 respec t ive lc mîncre, prevăz ute, c îl c unul la

Fig. JO - D isc ce r ami c smiil\ ui t (s 11 pra l' n \ a c u cli::inw lr11l d e 9 c m ; în ii l-
ţ im cn p i ci orului el e nmo r sare 7 t' m) . clin scr i a ce l or cn r c ckcornu l' a\.acl el c
cdil'i c iului eclez i nslic z i d iL lnnin l c d e n1111l 1'100.
f iecare dinLre ce le d o u ă cx Lrc mil ă~ i a le la m •i , la ca re e le
s în t arL ic ulate şi solid a re î11 un g hi drc p L; cl o u rt d ă l\i ; dou [t
s l'rrcle le (unu l s implu , cc l ă l a !L s pira li c, a mbele bran şa bil c
la un clisp oz i Liv ele Lipul „coarb ă"); Lre i cl ă l Liţc clas ice (cu
l i:\ i ~ ul d e Lip „ p a n ă s impl ă"); un r ăz uiLo r ct1 două mu c hii
ac ti ve, el e t ipu l Iamri; d o u ă r ăz uil oare de Je lui ce lo r fo los it e
frecYen t la o pera \.ia înclep[trLi:\ri i resL urilor d e ca rn e ş i apă­
rului d e pc supra [c \cle pic il or supuse prc lu c ri:\ rii ; împ un gă­
·t oarc; ace; c ui e ş i ·\:i ntc nccc·sarc lu cră ril o r d e Lîmpli:\r ic;
p iro:rnc i1Liliza-ic în h1 cri:\ril e ele du lg h er ie; nituri , el e d im cn-
s i1 111i ma i mar i sa u ma i rn ic i ş i scoa be toate co nf C'c1; io nat c clin
l'ic r'. U nel e d inLrc unelLek de ~copcr iLc Yi:\ de sc asn mbl ar ea lor la
mîne rc - pr in n i Lur i de fi er , ])a c hi ar ş i prin niluri ele ara-
rn ft - în aşa [el încîl să poaL~i l'i les ne rn:rnipu la lc. Di n sc ri a
unelt e lor co n fecţionate - Lo t clin fier - în scopu l ul ili zăr ii
Jur la e:xeetr(,ia l uc r ăr il o r ag ri co le pul em ciLa : o lam{t
ele coasri, pi:\sLr ati:\ în sLa rc frao·mc n Ladt (pn r·Lca corespon-
d entă zonei d e a m orsare la coporîc (coci iri şLc), d i mpreună
c u p ·d un c ull1l ele î n măn u şarc la aceasLa clin urmă; un Irag-
mcnL a l lamei u ne i secer i ; tm „cosor" el e Lipul ce lor u Lil i-
za le înclcobş l e la Lă i atul corz il or de vi ( ă d e v ie; ş i , în J'in c,
un frao m cnt. clin lama unui h î rlc ţ. T u Luror acestora li se
a cl a ugft o î nl r eagi:\ recuziLft spcc ifi ci:1 acLivil ăţ il or casni ce:
l a me de c u\,iL , cloLaLc la mîn cr cu J răse l c din os sau din
lemn, ş i prezentîncl, în un c ie caz uri , chi ar ga rniLu r i clin
c 11 pr11 (ma n şoane, ap li ci decorn tc, m ăc iulii term in ale, ni-
·t 11ri); d ou [1 l acăte car e, pr ivi te în p a rte, î nf ă ţ: i şcază o a l că­
l ui re inge n i oasă ş i co mpl exă, dile ri Lrt el e l n unul la ce l ă l a lL ;
un foa rfece d e cr o i t texti le, prczcntîncl ce le d o u ă in e le n ece-
sare manipul ării , co nfecţ i o nat e p rin s uhţi crea ş i , r esp ec Liv,
înd o irea c ireu larr1 a ext re rnil ă \: ilor ce lo r dou ă la me, asa m-
b l at e - una , la cea l a lL ă - pr in tr-un nit ş Le mu i t c u în gri-
j ire ~ i capabil să as igure c uve nita mobilitate a acestora , p e
Lim p ul utiliz ăr ii. Frecven te sînt , apoi, c le ment e le el e fero-
n e ri e, clin seri a ce lor a pli ca t e, ca garni tur i m eta li ce, p iese lor
d e t.î mpl ări c clin sLruct ura loc uin\ c lor ( u ş i , fc res Lre, c he-
pengu ri) ş i a m ob ilierului cas ni c, ca d e p ild ă: i vă r e l e şi p l ă­
c ile d e broasc[1, pivo luril e ş i l agă r e l e co mp or Latc d e raba-
terea u ş il or ş i fercsL r e lor; b a lama le le; bare le la me lare d e
con so lid ar e a e le mcnLe lor el e Lîmpl ăr i c; ţ inLc l c c u cap ul
p lat ş i co l ~arc l e: U n e le clinLrc aceste piese prez inL ă c lem e nt·e
d e circar r ea liz ate, d u pă caz, prin co ntorsio n a re, ş p ă l ţu ir e,
i nc izie ş i p o in so n are, Lra f'orare ş i chi ar pri n profil a rea un or
sec t. iu n i î n că elin timpul execu \,i e i forj ii ri i. N u lipsesc ni ci
ob iec tele uLilizabil c în înt.re \:inc rea l inu te i ş i ig ien e i co r-
poral e : la m e le d e bri c i, spatul e d e c ur ăţ ir e a un g hiil or ş i
spaLul e d e c ură ţ ire a p av ilionului auric ul ar. Din seria obiec-
te lor co nfecţ ionate, tot clin fi er , mai putem m e nţion a: un
pin Lc n d e că l ă ri e, ca re mai conservă înc ă l ăcaş ul de asa m-
blare a rozet e i; c îteva catara me ş i c îteva ap li c i din ser ia
pi eselor d e h arn aşament; potco ave p entru caba lin e şi bovine;
http://patrimoniu.gov.ro
numeroase sf1ge \,i bit'a c ialc, !oa l e c u pint e n d e î n mă nu şa rc
el e t ip c11i , c hi a r ş i dou ă mi c i in s lrumenLc muzi ca le („ clrîm-
hc" ). Hă m î n e doar ca l<·s l arca, prin cuYe nil c lc a n a lize el e
la born lor , deja progr a m a le, as upra Lul1Ho 1· caLcgo riil or d •
pi ese co nfc c \,io nale din fi e r , să n e o l'e re Loa lc d es lu ş iril e pos i-
hil c, spre o cîL mai inl i111 ă c un oaş tere a carac ter istic il or
aces t or produ se: ron~ inulul rea l d e [i e r me ta li c ~i co n ce n-
tra \ ia ele ca rb o n ; evc n Lua l c hi a r zo na t er it o ri a l ă a prove ni c n-
\e i mate ri e i p rime; gra dul duriLă ~ii m ase i meLa li ce prc· lu-
cra te· m o daliLă lil c în ca r<' a u fus! prc lu craLc di ve rse le pi ese
aLun ~i c înd pre ,l una rca lo r prin [o r,i a re (sa u ş i prin fo rj a n•.
'in s uit a a lt or moel a lit rq.i de p rl· lu crarc dccluall' c u pre a la-
hili La le) nu ne es Le saL i st'ăcă 'lur ele cv icl e nl i\ din î n să~ i in l'ă \. i­
şa rea pi ese i , la o:,s im p l[1 exa min a re v i z u a l ă. F ireş t e, î n l'un c \;ie
d e rrzull a te le un or a ta re a na lize ,·o m p ut ra p roce d a l a c la-
sarea ş i jude ca rea aces t o r picsr pe nilnii el e o rdin s lalisLi c
ce vo r av(' a în yed e re: co mp o 1w 11\ [l ş i s Lru r l ura inl i111 r1 a me-
talului; proYc ni e n~a lui ; te hn o log iile ş i ca li LaLea exec uţi e i
o pcra~ iunil or el e pre lu c rare; d ece la rea caz uril or d e rec up e rare
F ig. 11 - Frng 1n nl. d i n corpul Hn11i Y :1s . ckrnrnl cu o prnlumii c ir c u lnră
mn r coLCt cu sl c 111 a i\Io l rlo \' ei , cll' scopc ril i1 1lr-o loc11in! ~ ri:ldil:"t ln secol ul
ni X l \'- lcn ş i clisl ru sii el e i11 ccncli ul s11r,·c1 1i l l11 :1i11tr ci · n11u l l 108.
~ i rdo los ire a 1m1sc i met a li ce; gradu l ele 11 z 11rr1 ci p iese lor
ca mm a re a [o los irii lor clcc l iYC' ş.a . Toate accs lca, în sco-
p ul ob \.incr ii , a pro l'uncl f1rii ş i nu n n~ f1 r ii Lu lu rorobserva~i il or
ş i co n c lu z iil or, î n că pos ibil e, d e a căro r mu l t ip lft ş i realrt
va loa re d oc u mentară - sconLah il i:\ - 11u aYc m a ne îndo i .
Î n seri a tu Lu ror rn ă rLuriil o r rccc n L d esco p erile ş i ca re ne
a lcslft d ivc r s i[i ca r ca rcalri a acl i v i Lă\, il o r d e pro l'il m eşteş u­
găresc, s înL aproape la fe l d e num er oase pi ese le co n[ecţ i o­
nalc clin os ş i co rn , ca ele p ild ă : 11n c ltc le (î mpun găLoare, răzui­
Loare, spa lu Ic, ca lupuri-Lampon, uLili zab il c un e le d in Lre e le
la m od e larea ş i .l ustruirea, spre d ecorar e, a produ se lor ce ra-
mi ce în stad iul p regă Lirii lor penLru arde rea în c uptor , pre-
cum ş i la pre lu crarea pie ilor , Î ll [az a cură\: irii lor înainte
d e c uvc ni La argăs ire, ia r , m a i apo i , în raz a e·xecuţ: i c i netez irii
ş i lu struirii , clup ă o p rea l a bil ă us car e a lo r); pi ese ţ inîn cl
d e rccuzi la a eli acc n l.ă vesL im e nl a (i e i ( nasL uri , ag rafe, a pli c i ,
mărge l e, ca Laram e) ş i el e înl.re\.in er ca \inuLe i co rp ora le (p iep-
teni , garni tu r i a le ag r a [e lor d e prin s păr ul ); e le mente co m-
p o nenLc a le uD or piese c u alcăt uire maLe ri a l ă ma i co mpl exă
(prăse l e d e c u\:i t, rnîn er c d e înm ă nu şa re, p l ăc uţe d ecor ative .
m a n şoa ne in e lar e, c lc m cnLe Lub ul arc). Deşe uril e rez ult a te în
tim pu l pre lu c r ă rii un or aLarc piese (oase sec \.io naLc doa r
par \i a l cu l'i e r ăs Lr ă ul , ş i abancl u na le clator i Lă rebut ă rii aces-
te i faze pr im a re de p re lu crare, aşc hii , rum eg u ş ş i ;pa n el e
os ş i ele corn , rcz ulLa le ca urm ar e a oper a \:iunilor el e sec \:io-
n arc ş i a ju star e a m aLerie i p rim e), consLata Lc, în ca ntităţ i
notab ile, în con\.inu tu l co mplexe lor arh eo log ice d esco perite,
prob ează pre lu cra rea pe loc a un or atare p iese, el e o exec u ţie
în g ri jită (ce v izase efectiv o b ţ in e rea „ m a n ea bili tă \:ii " lor
optim e, în caz ul unc lLe lor, ş i chiar preoc up ări e[ecL ive el e
r ea liz a re arLis Li că, prin d ecorarea lor , în caz u I ob iec Lelor
41
 de rec uziL ă vesL imcnLa r ă mai cu sea mrt). E recte le dccora-
·t ivc erau obţ inu te, la rînclul l or , prin practicarea unor t eh-
nolog ii prec um str unjirea, polizarea, forarea (c u burghiul)
ş i traforarea, exc iz ia ş i in c iz ia, imprimarea e [ ect i vă a moli-
vc lor d ecoraLivc c u maLri ţe din meta l (care se ap li ca u în stare
in ca nd esce nL ă , la s upra[a \.a obi ecte lor de os, în t impul exe-
c uţi e i faz e lor fin a le a le pre lu c r ă rii lo r).
ln a[ară de unei Le le a căror t ipo log ie ind i v iclu a l ă do c u-
me nLeazrt ea în săş i practi ca rea meşteş ugului pre lu c r ă rii pic-
t rei ( d ă l \,i ş i c iocane, r ăz uiL o are, fr ecătoa rc u t ili zaLe la op e-
r a \ ia de polisa.i) ş i p c lîn gă m ă rturiil e o[e rite d e în săş i tra-
t a rea pie tre i (!'i e ca ma Le ri a l b a nal uLilizat - c u marc fr ec-
vc n\. ă ş i în marc ca nLitaLc - la zid irea ecli[ic iilor monumen-
t a le, l'i e ca m a te rial necesa r rca li zrtr ii unor piese ar hi tcc-
Lo11 icc: ancadramente, pro[i le d e soc lu ş i ele co ru i şft , b rîuri
decorat ive), o întreagă se ric de ob iecte - co n[ec \,ionaLc tot
ci in piatră. , ş i c tL fun cţ. i o n a li trt\. i cl i[critc , d e la caz la caz -
ne p un , ele ase me nea, î n plin ă ev icle n\: ă, pract icar ea inte nsrt
ş i div e rsi[i ca L ă a s u s mc nţi o n a Lului m cşLcş u g în tot r ăs Lim­
pu l seco le lor X IV - XV II. Mu lt e clinLre aceste piese sî nt
us lc ns ile necesare acL i v i tă\. il or de prelu crare a m cLa lcl o r ,
cera mi cii , os ului ş i co rnului , ca de pildă: ca lupurile de g re-
s ie folosite la poliz a rea produse lor, prec um ş i la ascuţ ir ea
H1 isului une lte lo r de tot fe lul. O seamă dintre aces te obiecte
dii{ p i aLră s înt une i Le de 11 z cas ni c ( rîş ni\,c, f'recătoa re, zd robi-
toare, supo r ţi de vatr ă). Au fosL clescopcriLe , fi e întreg i,
fie în s ta re de conse rvare fr ag me nLar ă, o se ri c de r ec ipi c nLe
confcc\:ion aLc Lot din piaLrrt, m a i clur ~t , de t ipul ce lor fo lo-
s ite ca m oj are în ob\,inc rea - prin pis a re ş i frecare insisten-
tă - a diverselor ca tego rii el e pulberi ş i p as te n ecesare în
Fi(/. 12 - F ra g 111 cnL d in tr-o pl acă cr ram icii, nesmă J\uil i:l , dcscopc l'i l ln
llllll d in locu in\ <' i<' cl ihlile ln a doun j11111 ă lnte a ~cco lului a l X tV-Jca, ş i
in ce nclial c înninle el e a nul 1408. P l nca înf[i~ i şa - foar te pl'ob nb il - scen a
„ S{'în l 11l (; ft cor(Jltc ucigînd ba l au rul " în vnl'innta ico no grafi d t, mai co m-
p lexii, ca l'c in c ludcn ş i p el'so nnj !ncol'onate în co mp oz ip a scen ei. Pc
suprafn\ a pl:kii era irnpl'im n lă ş i o in scripţi e , din nl c:l l'ei tex t se m ni
piis ll'cnzii d oru· douii lilcl'c , l'ctln lc 111 g ral'ic s l avo n ă: f ... J I.n E
http://patrimoniu.gov.ro
t e hnolog iile curente producerii şi preparării substanţelor co lo-
rante , în ş le [uirea metale lor prin abraziune; în pre lu crarea
prea lab il ft a maLeriale lo r n ecesar e, ca ing redi e nte, în compo-
ne n ţa a mestec uril or necesa re exec u ţ i e i smă l ţu irii produsel or
ceram ice (nis ipuri boga te în s ilice, oxizi m e La lic i) , prec um
ş i în componen\:a amestec urilor - prep a rate clup ă di[critc
r eţe te el e dozaj - ca re e rau rluicliz ate prin topire spre a se
asocia c himic ş i a realiza c rccL ul de co lo id itaLe ş i caracter is-
ticile de culoare, opac itate sa u tra ns pare nţ ă, st r ă lu c ire sa u
chi ar aspecLu l mat al mase i e mailurilor d eco rative.
O me n ţ iune aparte o co mp ortă un aLarc m oj ar, d esco-
p erit în co ndiţii ele depoziLa re care prob ea z ă certa lui utili-
zare în prima jumă t ate a seco lului a l XVII- iea. Co nservată
în întreg ime, co nfecţ ion a t ă din marmurrt, L ă i ată şi ş l du iL [t
cu o îngrij ire re marcabil ă (vezi Plan şa a X III-a) , resp ect iva
pi esă prez inL ă la exter ior o [ o rm ă tro n co ni că pronun\:at ga l-
ba trt (convex); iar l a in Ler ior o fo rm ă ele ca li c iu h e mis [eri c
a că rui s upraf aţft se vă deş t e a fi fos t ş lefuită c u mult ă ins is-
Lc nţ ă. L a inter iorul ca li ciului s-a putut o bserva preze n ţa
un or rez iduuri ele ta lc pu lverizat. Aşa c um se ş Li e, pulb erea
fin ă el e Lai c e ra între buinţată, încă din a nti chi tate, prec um
ş i în e poca me di eva l ă, ca produ s [a rm aco Lc rap eu Lic , prec um
::; i în prepararea l'a rclurilor , 111u; ori , ş i la „ pudrarea" supra-
fc \.clor inLe ri oare a le va lve lor coc hiliil or-Lipar necesa re în
m ode la rea m e La lclor prin pro cede ul tu rnări i , spre a co nt ra-
cara infiltra rea mase i meta lului fluid în p o rii s upr a [eţe l or
interio a re a le va lve lor coc hiliil o r ş i sp re a înles ni , asLfe l ,
cl e L aşa rca acestora din urm ă el e co rpul pi ese lor rczullaLc
prin turnarea, mode la rea ş i răc i rea masei meta lice în res pec-
t ivele cochilii , ev iLîndu-sc, toLocla L ă, degra d ar ea fe \.e lor ac-
ti ve a le t ip a rul ui . Nu încape înd o i a l ă că aLare m oj are vo r fi
[ost u t ili zate în o b ţ in e rea pulbe rilor , din dive rse co nclimc nLc,
p recum ş i a p as telor n ecesare pr epa r ă rii a lim entelor .
În fine . se c uv in e spec ifi cat ş i ra pLul că o serie ci inLrc
p iese le co nfoc\:io naLc clin pi atră a 11 fost produse spre a fi
fo los ite ca proiec tile ele b a li s t ă în ec hip ame n t ul co mp or Lat
el e act iv iLaLca a p ă r ăr ii militare.
Hămînc sft aMlllgăm că o bi ec te tinîncl ele catego riil e m a i
us e nunţ ate a u l'ost descoper ile 1111 num a i în c uprins ul com-
p lexe lor a rheo log ice cer ce l ate la Iaşi în a nul 1982, c i ~ i în
c uprinsul dep 11ner il or arheo log ice clin ~triil c a l tor sectoare
a le ve trei medi eva le a laşi l or , ce rce lat e în ul timi i an i. În
masa acl'sl.or s l rati[icrtr i, s-a putu t obs erva, adesea, chia r
preze nt.a d eşe uril o r ( le ntile co ns istente d e s [ ărîm ăt ur ă , aş­
c hii ş i pra[ el e pi a Lrft) rămase pc nive le le de că l ca re, chiar
în loc urile în ca re a fosL pract ica t r1 prelucrarea pie Lre i ca ele
pi ld ă : incinta m onume nte lor ele arh i tectură mcdieva][t d e
la S f. Sava ( pc nive lul d e că l care ex is lc nt Ia so l în ulLimc lc
decen ii a le seco lului a l XVI- iea); es pl a nad a P a laL ului c ul -
Lur ii , în zo na per ime tri că a nsa mblului de co n sL ru cţ ii a l C ur ţ ii
dom n cş l.i (pe ni ve le le el e că l ca re ex iste nte la so l în seco le le
XV, XVI , XVII - XV III ).
În c u\·e nil a în cer ca re de a caracte ri za mod ul v i eţ uirii în
v atra laşi l or seco le lor XIV - XV II , soco Lim n ecesar r1 o reca-
pitular e s inLet i că a stări l or el e fap t ev id e n ţ iate d e an a li za
m ă rturiil o r rnaLcrial e intraLc s ub co ntrolul recente lo r s ftpă­
t uri ar heo logice e[cc Lu a te în zon a c i ce ntr a l ă, tocmai d a to-
riLă faptu lui crt o core la re a acestor sLări de fap t condu ce la
desp rind erea a d o u ă. as p ec te ele o r ea l ă imporLaffţă în apre-
c ierea gradu l ui cl czvo lL ăr i i ci v i Iiza\,ic i medievale orăşe n eşt i
în spa\:iu l est carpa tic a l ţăr il or r om âne, re liefînclu-i va l e nţe
ca li tative s imilare ce lor proprii urb anismu lui europ ea n a l
vrem ii . Înainte ele t oate c impun atenţiei frecvenţa ş i m onu-
m cnLaliLatea edifi ciil or cu s tru c turi z idi te. Aceasta c u at ît
mai mu l t, c u cît esLe de a d ă ug at prec izarea că prezen\:a cons-
tru cţ iilor ele o atare categorie în vatra oraş ului era dep arLc
ele a Ii avut car ac Lerul ele excep \:i e , m ai cu ea m ă în vre mea
ulterioară mijl oc ului seco lului a l XV- lca (ne refe ri m la con-
sL ru cţ iil e clin z id ăr i e caracter iz ate prin so lu \,ionări a rhi Lcc-
to ni cc de o a nv e rg ur ă cons icl erabilft , a căro r p reze n p în tere-
nuri le limi trofo actua le lor străz i Anastas ie Panu ş i C . Negri
n e-a fost atestată Lot prin vest igii , ca ş i în zo nele ce lor d o u ă
frontur i ale străz ii ŞtcCa n ce l Mare). Ap oi , la fe l , cons tata-
rea unor preocupări efective care v iza. ' ră rea lizarea con[or-
t ului în spaţ inl l oc uit , ca el e pi lclr1: dimensionarea cons id era-
biW a încăp e ril or lo c uinţelor cliidiLc din lemn, exec uţ"i a în-
gr ij it[1 a tencuie lilor pere\:ilor, ca şi cea a pard ose lilor , în
inlen\ ia vădită a obţinerii unei bune izola\-ii termice ş i prc-
întîrnpinării igrasie i; dotarea înc ăpe rilor locuinţ e lor cu sobe
de ca hle ele o remarcabilă realizare a rti sLică, precum ş i ates-
tarea uz an I,ci d e a înfrumuseţa fa\.a de le şi in ler ioare lc edifi-
ci i Io r cu plăci ceramice caracterizate prinLr-un amp lu reper-
Loriu iconografi c; frecvenţa pieselor de feronerie, adesea
decorate, utilizate ca garn iLu ri el e tîmplăric în caz urile u şi­
lor . fcrcs Lre lor ş i mobilierului; amenajarea nivelelor de că l­
c;ire perimeLrice consLruc\,ii lor cu trotuare clin dale de piatră,
polcC'i ci in argilă comprima t ă ş i cu rigole el e evacuare a ape-
lo r rezultate din precipita\:iilc aLmosferice; ordonarea jucli-
cioasf1 în te ren a gropi lor spec ia l amenaj ate în vederea cl epo-
z ilf1rii resLurilor act i v iL ăţi i menajere, şi, mai cu sca m ă ob-
turarea acestor gropi, ciup ii umplere, cu ecrane izolaLoare
din a rg il ă compr im aLă, spr a îrnpicclien dcgnjarea în spa-
ţiu l loc 11il a gnzc lor genera le d e d escom pun erea malcriilor
o r g~111i cc; ame naj a rea , încft din seco lul al XVII-lea , a t'Ond11c-
Lelor dr a li menLa re cu apă polabilă ş i prolcjnrea lor, în so l ,
prin că rnin r din z id ărie, spre a le as ig 11ra durala fun cţ i onă rii
ş i spre a p rcîn l impina pfll rund erca în co ndu c tl' n i 111p11ril[1-
ţilor; dotarea un or ar tere sl rad alc, încă înainte de an ul 1700,
c11 c i şme l e de uz public , a căror I ralarc co nsLrucL iv-a rhi-
·tec:lonică, de o c lcvaL[1 ~inuli:î arlistică, accc nLua va loarea
eslel i că a fondu lui cd iliLa r , co nl'cr indu-i un plus de spec i[i-
cilate urbanii. Toa le accsLea pun în ev id c n\ [1 carac te rul S] c-
Fig. 13 - P l acă ceramică (18,5 x 10,8 cm) nesmăl\uiti't, daUncl din pri-
mele decenii ale secol ului al XV-lea, descoperită l a suprafa\a platformei
pe care func·\.ionau cuptoarele atelierului medieval de produc\ ic ce ra-
mică cer celat în incinta Mănăstirii Sf, Sava (ln ani i 1977- 1979),
http://patrimoniu.gov.ro
c ific urban ni loc uirii medievale în vatra laşilor. Corclîncl
accslc reali Lăţ i , a Lîl c u frecve nţa marc a ob iectelor de metal ce
ţinen u de r ec uz iLa n ecesa ră v i eţ ii casn ice, ~i, mn i a Ies, c u frec-
VCU'ţa bijuteriilor din metale nobile, apoi c u ca liLatca inven la-
rului ob iecte lor din ce rami că (fie ele produse desL inate uzului
ci;i mun , fi e salisface rii un or pretcntii de lux, a lestate Loc-
mai I rin frccvcn[a considerabilă a ob iec Lclor din aceaslă
caLegori c) c îL ş i numărul marc a l descoperirilor moneLare
e[cc Lu a lc în cuprinsu I co mp le;xc lor ar he o log ice, ne ilus Lrcază
un al doilea aspect. Anum e, posibilităţile materiale nola-
bile a le popula~iei laş il or, pe m ns ura înlesnirilor co nfcriLe
de poziţia soc ial ă a fi ec[1re ia ci inlre ca tegori ile aceslei popu-
laţ ii: meşlcşuo·arii, neguslorii, s lujba ş ii Cur\ ii clomn cşL i şi
boierii. Or, s ub rap-prtul accsL ui as r ecL, ni se cv id en"ţiază, Lot-
o dat ă, miJs ura rea lrncnl e consiclernb il ă în ca re însăşi acLi-
viLaLea rneşLeşugărească cl esl'ăş mnLă în valra laşilor re u şea
să as ig ure, prin a mpl oarea ş i diversificarea product.ici, 111111-
Liplcle catego rii de .bunuri materiale necesilatc ele v i e ·ţ-. uirea
populaţiei oraş ului , la un nivel ca lit at iv rea lm enle urb an.
O cli sc u~i e apa rle o compor tiJ, însrt, a llc cîlcva dinlrc
aspcc lele care inlcrescază cu n oaşlcrca evo lu\jci rncşleş11g11ri­
lor ş i crea \ici artistice, prC'cum ş i cu n oaşterea organizări i
locuirii în vatra oraşului, privilc ca forme ele manil'esLare
ale c i v iliza~i ei meci ieva le româncşLi p(' teritoriul Mo ld ovei ,
şi asupra ciJrora vom formula - în ce le ce lmneazr1 - doar
cîlcva dinLre npreciC'rile pc care Ic socoLim îndrepLă~iLc în
urmn ana lize i reccnLc lor descoperiri.
Cu referire e · presă la mcştcşuuul 1n·clucriî.rii lcmnu.lui -
pc lîngr1 atestarea cc 1t ă a practid1rii lui în domeniul con l'ec-
~ionăr i i rnu ltip le lor elemcn Le ele el ulgherie şi ele tîmp l ărie
a le edi fi ci ilor ele zid ş i l ocu inţ elor cu strucLur i din lemn,
precum ş i în domeniul confec \. i o n ări i pieselor de mobilier
(care nu mai pot inlra acum sub con lro lul direct a l actu lui
cerce l ăr ii , dccîL numai sub forma reslur il or carbonizaLc,
s urprinse în cuprinsu l comp lexe lor a rh eo log ice clin ambianţa
locuinţelor disLrusc de in cend iu ) - se impun e să Iie mcn-
·ţionată şi doeumenl.arca aces tui rncştcş un pc teritoriul vetrei
medievale a orasului în domeniul conîcctionării tiparelor
uti Uzate la mode Îarca pas lei ceramice 11en1r{1 }H'Oducc1·ca cah-
le lor şi }Jlă c ilor ornamentale rnrn·alc. Descoperirea în mare
număr a un or atare produse ele ge n (păslrale f ie înlregi, fie
în s larc Iragmenlară) pune în cv icl en\ii o l ra lare plasticf1 ce
iluslreaz[1 poLcn~ialul major a l arlei ci 'corative i eşene în
seco lele XV - XVII aLî L s ub raportul varictă~i i efect ive a
Lemalicii reprezcnLărilor, cîl :;; i în privinţa diversităţii reale
şi larg i a motivelor d ecorat ive (realizalc în tehnicile meplat
ş i rondo-bosso). RcspecLivelc piese v in tocmai în sprijinul
constatiJr ii forme a utilizării unor aLare tipare în Lehnologia
producerii cahlelor ş i plăcilor decorative murale şi confcc-
ţiona Le, în prealabi I, ele mcş Leri i specia liz aţi într-un atare
gen ele prelucrare arl i stică a lemnului. Se pune, totodată,
în ev idenţă nive lul profesional realmente e levat a l meşteri­
lor care con fecţ i onau tiparele - matriţă, în speţă. Execu-
tate, de rcguliJ, din lemn (înlocmai aşa cum ne indică chiar
urme le fibrelor malerialului din alcătuirea valvei ştampante,
imprim ate ş i ev idente pe faţa pastei respectivelor produse
cerami ce) tiparele în di scu-ţi e fac dovada un e i bune stă­
pîniri, el e că Lre autorii execuţ iei lor, a procedeelor impli cate
ele sc ulpLarea e le mcnLc lor el e decor , ca acţiune operată în
ce le dou ă tehni ci de gen : cea n cgaLivă şi cea pozitivă.
Meşlerii implica\.i în producerea Liparelor ele moclclatce-
ramică Jac, astfel, dovada un ei bune stiJpî nir i a clcprinclerilor
lega le de 1n·actica desenului 1rnr geometl'Îc ş i de cca a desenului
omarnenlal. Aceasta înLrn c îL sculphuca feţei Jllăcilo1· valvelor-
tipar im1llif·a fll':tfierea 1n·ealabil:I , pe fe~ele respectivelor plăci
de lemn, netez it ad- ho c, a motivelor decorative (geometrice,
florale, zoomorfe ş i antropomorfe) in corporate în ansamb lul
reprezentărilor care urm a u să marcheze fa-ţa activă a matri-
ţe i , în cuve nita reclnre n egaLivă ş i , apoi, faţa perceptibilă a
p iesc i cera mice40 . La constatarea frecvenţe i temelor decorative
alcătuite din molivc geometri ce, care pun în evidenţ ă tocmai
aspect ul mai s us e mmţ;at, adăugăm constatarea că multe din-
tre cahle le descoper ite d e n oi la Iaşi sînL d ecora le chiar cu re-
prezentări care înf ăţ işează edificii de arhitectură şi ansambluri
el e atare edificii (văzute ele front). Unele dintre respectivele
43

Fiy. 1J - Fr:1 /.l llll' 11 L cil' c:1hl:'i ( 11.5 10 c 111 ) ll !'s 111 i:i l\11il:i. clnLi11cl clin
priml'll' cl l'l'l' llii a ll' Sl'l'O l11lui :i i X \ '- l1·a. cll·scope riL pe 11ive l11I d e c :i lcn r c
l'On·spoml,·nl f1111l'\io 11 i\rii lol'11i11\l' lor cli s lrll M' c] p in c l'llcliul s 11rve ni l dup:'i
:11111 I ·1 I ()8 .
Fiy . JJ - F r :ig nH·nL clinlr- o ra hl i:i : m ă l \uiLă. cl1· lipul
O::tlă obl11rnl:i CU plac:i a juralii (2 J. 5 X l :J.5 X 1() c.rn).
clnlincl clin prima j11111:1lalt· :1 seco lului a l XV-ll' a. cl esco-
pcriL ln arin ll'rrnului Cl' l'Cl' l a l pc Lra sc ul axului s lr ăz ii
A. Paliu , sl'tlo rul inn' cinal „C:1sei Dosol'll•i" (siipă lmil c
d e CNCeln 1·r dcclualc ln ia rn n :1nil or J 975 - HJ76) .
pi ese d a le ază din pr im e le dece nii a le seco lului a l XV-I 'a ezi
fi g . 13); a li ele clin eco le le XV I - XV IJ (\' ez i fi g . 37) . Ceea ce
jus tifi dt înLreb area da că - nu c um\'a - eroehiurilc ş i plan-'
ş eic clid!J11itoarc nccc:are cxc1:11jici lucr:ll'ilol' de arhil<'clură
(ca piese a căror prea labil ă înt oc mire a fos L probaL[1 de s tă rile
de fapL dl'j a prezenlaLe) ,·or Ji fos t grafi a lc, ş i elr , înt ocma i ca
şi drsen e le premergă toare sc u lpt 11rii fc\.e lor tiparrlor de m de-
lat ca hle ş i plă c i decorative ci in cerami că, tot JlC t:lblii d1~
lc·mn , cu s uprafa\a trat a tă în a~a fel în cît si'i fi e c ît mai plan ft
ş i mai n c le clă pos ibil. Acc'.ts la, cu alît mai 111111l c u cît - ·ub
multiJ I Ic av antaj<' co nferite de un a tarr moci ele a proced a -
cxcc 11\ia dese nului (co n s ider a t ă ea opera\ ie în s in e) va fi rost
realrn cnle favori za lii în mullc privinţe , fa~ă el e eve ntual a ci
pract ica re p e p e rgament (sa11 chi a r ;; i pc hîrti c, in cc pîncl el e
la o a num e \'rcme) . Placa ele lemn Îll!Jăduia ş tc·1·111·1·ca nrai'icri-
lor 11r1• ş i1t• fără a 1:om11romit1• c·alitalea s uportului (ca în razul
clcgracl i:i rii pergamen tului ş i a hîrti e i, a lun e i ci nci se impunea
rad ie rea g rcşe Ii lor de trasaj); I rasaj u I, odată efr c l uaL , pu tca l'i
accenl uat prin zgirie re c u ac ul , s pre a dc\'eni aslf'c l m a i dura-
bil; pla ca ele lemn fiind ri g id ă ş i n cclcl'ormabi l ă, aşa cum erau
p e rga mentul sau hîrti a mcdin · a l ă (s ub ac\ iun ea umezelii sa u
us că rii s 11praexcl'si\'C'), trasajul iş i pă s tra rigurozitatea dirn e n-
s ion i'ir ii lui . l\Iai 1111ill , piesa drsena l ă p11iea [i ckc 11p a lii, prin
lral'orare ş i pulea dl'\'l'lli ,as t[el „~a /J/011 lll' ~t· sar in cazu l lu ·ri:i-
ril ord ep ielri:iriecare co mporlau şi elelrasaj11l - pe p iaLra uli-
liz a t ă ca materie primă - a prol'ilaluril orearc se cereau d ă ll11 -
ile. Să nu uit:lm , apoi , c:I în s ă ş i tch110Io11ia 111edicrnli"l a lm·rări ~
lor tipo!fl'aÎic·c i'oloSNl pl:lci ş1am1i:1111t• din l1•11rn! Dt·c·i, Lo c mai în
ehes li1111 ea cc ne re ~in e aici ale n\i a, admi terea e,·r nt11 a lil [1\ii
utilizării plan şe l o r de a rhit rc t11rr1 desena le pe pl:ki de le mn
Fig. lG. a - ;\lincr din os ( lun g im e 6.5; di a m c lrul max im 2,5 cm). r ca liznL prin s lrunjir e
~ i exc izi e; b - P laci'\ cl eco rnLiv :'i clin os (7.5 x11 c m ) c u cl eco rnl rl'nli zal prin in ciz ie ş i c·xc i-
z ic. i\ mlwll' p icSl' n u l'o s l clt-scopl' rilc in una di11L1·c loc uin\clr cliielil c ln cc n ck-n cl o u n
j11m:ilaLC' :i s eco lulu i nl X l\'- lca.
s ub co nferirea avanLaj c lor dej a e num eral e - nu va fi ele Lre-
cuL cu vederea. În aLare eve nLualil aLe, am avea, în tru cîlva ,
ş i o exp li ca \ ic pl a uzibil ă a l' aplului J o lri\'il. cii rui a 1111 ni s-a 11
mai p ă Lral , pînă acum (ca rn ărlurii conlrolab il e) alare el cu-
m nl c, ci n a lur ă ă s use i! din plin inLc res ul ccrcclftrii el e
specia li La Le50 .
http://patrimoniu.gov.ro
 Î n Lc m ei ul m ă rLuriil o r prcz c nl a le , suco lirn că însuşi :u~lul
-crea! ici rneclfo\'a le româncşl i d iu .M olclova , în do11wniu I :lJ'h i-
tecturii şi în ecl al artelor plas tice decorative , t·arc~ aveau eîm(l
·d e aplicare în a.-hitcctura monnmc•nlal:I , era un acl de s or-
ffinte ş i ele esl'ni:I )H'edominant urban:I, f'onstiluimlu-se ci
'ins u şi ca una dintre dovezile ma.~OJ'I' , ea imporlan!:I, ale cn1-
h1jici urbane de U11 1·omf11u•s1·, ean• 1rnlru11a atunti dez\'ol -
lf.arNl aşcz:'irii d1• la la ş i, s uh rn11lli11lcll• Pi i'ormc d1· 111ani-
f 1'Sl:1r1• ; do ve zi pc ca rl' le c·o ns l a l f1111 ~ i î n a llc d o menii ale
p rnclucţil'i c ull11ral-a rlisli ce.
Fire~l.c , llll ('OIJ[Csl.ii111, ni c ic um , rapLu l c[1 aciui crca~i<'i ,
in s usrne n\i o nalcle d o m en ii a l<' produc\ iei cullurnl -a rl is l ÎCl',
impli ca - într-un g rad m a i 111ull sa u m a i pul. în pronun\al -
11rch1c·ran•a unor valori 111·0,·pnilc din 1111•di11l ei\'ilizat iei rurale
(î n\.c l e as ă ca re a lii.a le is t o ri cf1 a nlcri oa r i:i c ivili za \iei ul'lrnn c
:ş i ca „ !'uncial" a l co n ·lil11irii a cl's lcia clin urm f1). F ă r ă a mini -
mali za imp o rL an \a p0Lrnţial11lui cil' crPa\.ie al c i\'ili za\.iei
1rurale !'i i aport.ul rea l a l a cesteia în evo l11\i a inlrcgii c iv ili-
:za ~ii m e di ev al e rom f1ne ţ; li , aH· m îns [1 în \'Cde rc l' ap lul -
p e ca re n o i ii co ns icl c 1·fim cscnţ-ial în s Ludicrca ~i în\cl<'gcrca
j)roduc\.ici medi ev ale a .bunurilor malcriale ~ i c ullur <ilc -
d'i lrans i'c·rul miorilor t•rcafiei a fost - ~i în eazul is lorici
medievale a ~11aţiul11i f'aqrnlil' - 1111 lll'otcs în ear1· a (ll'edo-
:aninat, s uh raportul cantit:tpi şi di1·1·t·!Îl•i rirf'ula\ici miorilor ,
.încă din momcnlul malurizării ci\"ilizatiei mediernle ~ i
1 2 3
5 6
9 10 11
13 14
'inscJ'iel'Îi s oril•l:ll ii ron1fi111•sti la ui\'l'lul oraqaniz:lrii dl~ 1.i11 s la-
tal - i'luxul n1iorilor e11Îl11rale !fCJu•ral1·· de mNliul urhan,
.' tqwrioare calitativ , în e irf'11la(i:1 lor , de la ora ş f'ălre mediul
:hes c; ele la un an um e o raş că Lre, hinterl a ndul " să u 51 Aceas l a
în co r ol ar ul Luturor fe nome ne lor - d e esc n\ ă eco n o mi cii,
oc i a l ă ş i implic iL c nlLur ală - ca r e lega u orqanic ce le• d o u[1
medii el e c iviliz aţie indi so lubil e, clar net di s lin c Lc 52 • Or ,
intcrcs îndu- n e a ic i rca liL ăţi l c c iv ili za \i c i medieval e rom f1-
n eşt i , luîncl n oLă ele însăş i va loarea particip ă rii uncia dinLrc
~o n sL itu c nL l e e i l a înl'i'ipLuirca pa.Lrimoniului va l or il or majore
<:laLo ra Lc c rea ~ie i a rhiLee Loni ce clin spa\:iul p c ri carp a Li c,
respccL iv, ele parLi c ip a rea c i v ili zaţ i e i de profil urb a n , ca
~1enerato:uc de cîc•ctivă 11 ~·olesionalil.ate alît în domeniul
prnd u c \ici m a Lcriale c ît. ~i în ce l a l prnclu c ţi c i c uliura le,
luînd noLă, la fel , d e l'orrn e lc el e m a ni[csLare a le c iviliza~· i c i
<Hii~c n eş li în Ja ~ ii seco lelor XJV - XVIT, ni se impun e o
a lLii co ns LaLare d e o majoră sc mni[i ca \i e is l ori di, ş i c u co n se-
c in\ c i1111 orLanl.c d e ordin mcLod o l og i co - şt iin\· iJ:i c . An um e
acrea cri în'i11Şi aci.ul Pl'IHl\iei în dom eniul arhitef'lul'Îi monu-
mentale - C'oncrelizat:I lll'in struc lnri de zid:hie - lllL 1ioalc
http://patrimoniu.gov.ro
Fiy. J ,\' - Dub n1 gro s d e ar gi nl (:l\'c r s ş i l'l'Vc r s). t111 i s de J\lolclo va î n
\'l'Cm ca clo11rn iei lui .\il' xa 11clrn ce l 111111 ( l400 - 14:32) , dupi't a11 11I H08,
rl csc op l' ril pl' pl:1ll'or111a c•.uplo,trl'lor 111c li cv::i lc cil' :trs ccrn111ic:I . cc r cl'lalc
i 11 i11('i11l :1 l'o sll'i ~l:illi\ s iiri sr. Sav :1.
li des11rin~ dt• ohli!1ath·i1a11·a prol1•!· .:Îonaliz:lrii , c hi ar da cf1 e l
a l'osL so li ci l a l sft se m a nil'cs lc, ~ i s-a mani[c LaL în m ed iul
rural (o alare COIJ(li(.ic a cl es l' f1 ~ uriirii lui nu impli că nicid ec um
înl'i\pl u irea in m oci „vc rna c ular", c i din co nLr[1 - ca s-a so ld at
c 11 a ngajarea operelor , co m a nclal e s pre rea lizare aco lo , p c
Fi{/· 77 - l\ lo11 ccl c d e ar g int din
scr ia ce lor l52 d e p iese tle sco pcrilc
î n c uprin sul co 1npkx l'lor arh eolo gice
cc r cc Ln l c 111 ::i nul 1982, emise d e :
1. Pclru I l\ lu şn L (1375- 1:391); 2-G.
i\ lcxanclrn cC' l B un (1400 - 'J t\32).
t'Xe mpl::irel c de l a num cr ck 2-3
fiin d anlcrioarc anului 1408; 7. Jlia ş
I (U:l2 - l l :l:l ; 1435 - 1'136): 8 . Pc Ln
Jl l\[uşnt ( 1tl47); 10. Ş l c /' a11 a l IV. ~ 1 ~•1
( 1.517- 1527); 11 - 12 . Si g i smund 11~
\'n s:i (1587 - 16:12); J:J. G u sLn v A cloll:
(16 l1 - l 6:12); 1<1. mon cdi'1 e mi s ă în
seco lul ni X\' f- l ca d e l111 pc riul
O lonrn n .
l'i.îga~ ul sLimul ii rii ~ i e l evă rii prcLc n\iil or co rnandilaril o r ,
alunei c înd acc ~ Lia erau rcz id c n\.i în m e diul să l esc) ; c hi ar
dac ă elaborarea opere lo r el e a rhiLec lur:i î ş i pule a găs i unel e
s ugrslii ş i pun cLc d e pl eca re în produ c \ia c uli.ural -a rLisLi c[1
p opular[1. Ca şauticr al mwi aelivităp solif'ilatc !':I realizeze
opere mon111nenlale , eu s trnctud de zid:hic, ~anticrul de arlii-
lretnră - privii l'a loc de l'lahorare a 011c1·ci ş i de înl:'ipl.11irc a
1·r1•aţÎl'i de !l<'n - era , 11rin în,;ăşi al'livilat<'a lui ~i 1Hin operele
1·cznll.al.e din a1·1·sta, un ş antier urban ; oricine i-ar j'i : olicilat
lue1·ărih•, orieînd în lim11 şi oriunde rnr fi fost în1:111luite <'le.
N u esLe d e loc înLîmplălor Lo c mai l' ap lul cii ce le mai vechi
l' o rm c de m a ni[cs Larc a le ac l.i \' il i.'i \.ii el e co ns lru c \ii ca r e au
ge n erat. p c l c riLoriul l\Io lcl ovci - l a Yrcm ea ev ului m e diu -
opere 1:11 s tru r·turi de zid:lric datcazr1 din epoca în car e cvo lu ~ia
soc icU'i\ ii m c cli cval c rnmâncşLi din Mo ld ova ş i civ ili za~ia c i
sos is e ri.'i , el'ccLiv, la stad iul d ezvo lt ă rii dr earactcr stata l şi
car e a avut c a eîect ap:ui\.ia ş i dez vo ll:uea ornş 1i111i ( implic it ,
a1mriţia ş i dezvoltarea m:rniie: l:'irilor tÎ\'ilizapei urbane );
clup ă c um 1111 es t e delo c înLîmpl f1L or chi ar ~i l' aplul cf1 cele m a i
vec hi op e re d e aLa rc g c n - e unosc ul e, pîn i.'i acum , p e Lcri-
45
t or i11 l rom â nesc aflat l a cs L d e ·C a rpa~i - s înL preze nte ,
el e reg ul ă . l'i c în v e lre le o raşe l o r m ediev al e co nstituit e toc mai
în v re me a im ed ia L ulterioarft m om en t ului cons liluirii s la-
t 11!11i mo ld ov en esc d e Lip feud a l, l'i e în „ hinterlandul"' acrs-
Lora. Ca , d e a!Lfe l , ş i în te ritoriil e Tra ns il v anie i ş i T ă rii
n o 1n ~1 11c ş l.i. N ece sa r isto ri ceş t e , în co nseciff\a apari\i e i s la-
tiil11i ş i o r aş ului , ş antierul de cJ'l'ape îu domeniul arhileclurii
connel izalc 11dn ..- lmclm·i de zid:hie a fost un şantit•r de s or-
!Jilll!', forrna!ie ş i rczidt•n!:I. ul'l.ian:I. , c·a loc i s lorit~ ş i Nt rl'ali-
1a11• cullurală în sine. Şi cum „arhHcclura monumentală '"
în\ e l easă ca arhil cc lură, în ge n e re , es te o atitudine [a ţă d e
mod ell'l e prcex is tr nl e (or iund e ar l'i ca nt on a le aceste a is lo-
ri ce ~l e ş i geogr a l'i c), prec um - în m od prep ond eren L - ş i o
a1i111di11e i'aţă de comanda s ot:icl:l.ţii în tare m1 s e de~i':l ş u:uă ,
în si:iş i ori g in a liLaLea ilCLului el e crca \;ie - în\ c leas[t ca I a pl
ş i g rad d e r r alizare - î ş i a rc t e me i1il în a l ii ud inea ş i în
co m a nd a unui sp a \iu geog ral'i co-i s Lori c: rec lc , .î n cazul re a li-
t ă\ il o r is t.o ri ce ca re ne preoc up ă a ic i , în a liluclinca ş i în co-
m a nd a soc i c l ă \· ii medi ev a le rnm â n rş Li din Mo ldo va, în sc ri sft
( aşa cu m o d crn onsLrcaz[t în seş i r ecc nlclc d escop eriri a rh eo lo-
g ice efcc Lu a lc l a Ia ş i ) p c J ti gaş ul m a nifcsli:'1rii urban e, în
m ediul aşeză ril o r pa Lron a Lc d e proces ul urb a ni ză rii. Ca cl'cc L
a l un e i a Li t uclini la \[t el e m odele ş i l'a\.ft d e c om a nd a soc ială ,
c , ·o lu\i a l'r nom c nului a rhil.ec Lurii mo nnm e nta lc medi eYa ic
din .i\ lolcl ova a l'os l , c 11 p re p o 11d e rr n\ ă, o r e alital c impul s io-
n a t t1 i s l o ri ceş l c d e cvo lu\ia c iYil iza \i c i urb an e ş i d e se ns ul -
ca lil a liv s up e ri o r - a l d ez v o ll.ă rii co nţin11 L ului aces te ia în
cl ec 11rs ul Limpului. C11 aLîL m a i mul i:, c u cît in s LiLu~i a s uprc m[t
în s isle mul o rga ni ză rii s oc i e tă \ii l'e ud a lc - d omni a - ş i ce i
m a i mul\i dinlrc r epn•ze nl an\.ii a para lului el e s La t , în a ltul
c ler , o hun [t pa rLe a m a rii b o ie rimi. l'ă r ft drcg[rlorii , ncg us Lo-
r imc<i ş i p ă Lurn mr ş l eş u ga ril o r î n s L ă riti îş i avea u rcşc din\; a
în me diul urh a n , cons li Luind , l o t o d a l ~1 , ca Lcgo ri a cca m a i
rn1m e r o a să a ce lor car e comand a u ~ i finanta11 înl' ă pLuirea
ope re lo r d e a rhiLec tură reprez enta Li v[t la niv e lul t1nor pro-
g r a m e d e a mpl oar e, ceea ce a înl es ni t (prin în si:iş i n a tura
divcrs[t a s o li c ităr il o r , frecv e n\;a ş i ne înl.re rup c rca ca d cn\.c i
lo r î n Limp , ca ş i prin p o Le nţi a lul r es urse lo r m a te ri a le a nga-
j a te în ac tul d e cons lru c \.ie, precum ş i prin ga ran\ia ceri.e i
lo r clisp o nibililă \: i) continuitatea aclivilăţii marilor ~ anticrn
pe dnrate de tim11 cons iderabile. În accslc co ndi\ii au d cv cniL
p os ibile - că p ăt înd a mpl oa re ş i b e ne fi c iind . de as ig ura rea
mal cr i a l ă n e cesa r ă - r cp e La re a e xp('ri enţ. e i d e p rn [il , s int e-
tiz a re a , verifica r ea ş i opl·imiz a re a e i , favorizîudu-~e 11roces ul
de c reaţie sul1 1i:1t1·011a1 n I unor factori s l im 11 lalori 1~ are i~ i
a\'l':lll ci înş işi cîm1111 l de :ic! iune s au 1rnnctu I de ]1lc1•are -
c u Jll'Ccădcrc - în mediul urban. Din aceste s t ă ri d e f ap t a
cl ecnrs în săş i neces ilatea 1·eziden!.ei - fll'tl]lOJHlcrl'ltl - ui·ba-
ne a ş antierelor de con s tt·ucţii , în ţe lt' s e ca o rgani s me că rora
le reven eau în sa rcin ă con cep er ea ş i înfăptuire a op e re i d e
a rhite ctur ă - p c m ă sura p rog ramului co m a11d a L, ce l m a i
ad ese a în m ediul urban - şi , L o Locl a L ă, însu ş i prilc.!111 nclului
46
http://patrimoniu.gov.ro
crc•a!i(•i dt~ s11c1·iali1atc , s olicitat acolo (sau de acolo) mai
frec nnt ca o riund e în al Lft par Le . la l ă de ce se i mp un c nece-
s i La tea inlc n s il'i c ării să p ăt uril o r arh eo log ice ori e nLa le să adu că.
la lumin ă - c îl mai mulL , c î t mai n ·pcde c 11 pu l in\. ă - măr­
turiile 1:011cr(•{(• dalornlc adivil:l.jii cdililarc ş i ercaj'ici arhitcc-
tonjce medicrnlc aflate 11c tcJ'Îtoriul orm:elor. Studil•rca si;
înfclcfJ('l't•a manifos l:lrilur Ienmnenului arl;itccturii medievaÎe
r1rn1f111cş't.i , lips ilft d e p cs ibiliLa lea co ntrolului c uprin zător·
as upra un o r a ta re va lo ro ase m ă rturii ş i o JJ lig a t ă pîn i.\ ac um
să se ca 11lonezc , ce l m a i a d esea , în a na li za uno r op e re d e gem
ex teri oare (ca loca liz a re) mediu lui urb a n medi ev a l - în cazul ,
că rui a co n s l a l ă m , ial ă, ş i la Ia ş i , c[t s- a co ns lruiL mul t .
utili z înclu-se frecve nt. slru c luril c din zid ă ri e, la un g ra d el
prufr s io na liLa le ş i d e izbutire r e m a rca bil , în co ndi ţ ii d e:
judi c i oa s ă inLegr a rc a op ere lor în s tru c tur a ve lre i loc ui te ,.
s l r uc lur ă înţ e l easă - în că d e p e at un e i - ca form ă d e m a le-·
ri a lizare a val o rii sp a \.iului arhitec toni c co resp o nd e nt. î ntre-
g ii a ş e ză ri , în so lu ~ i o n a rca v al o rii sa le plastice d e a nsa mblu -
\O r Ji ne vo il e să emil f1, în co ns cc in\ ă, jud ccă \i ş i a prec ie ri'.
de va loa re, prec um ~ i co nc lu z ii , neco nform e înlrn to lul r ca li-
lf1\.ii is to ri ce ; s l ri.\ in c ( 'inLr-o m ă sudt ma i mi că sa u ma i mare)'
d e în săş i cse n\.a rca lil ă \il o r s tudi ate, c hiar da6 1 - prin capa-
c iLafr a d e a a nti c ip a co nc lt1 z ii , d oa r p c t e m e iul un o r jud ecă \. i•
\inînd de log ica is lo ric i - s-a r inLui va loa rea fen o me nului
î n s p e \ ă . l"cuomc111d cJ'l'a!iei arhilcctonicc , luat ca ohit•ct all
l't'l'Cet:1rii is l.oriO!Jra!'ice , î ş i dt•zvăJuie - Jllcn:u şi cu toată con-
eludenJa - 1rn tfn(ia lu I 11ru111·iu , în întna!Ja lui n1 lenJii , cai_
11otcn!ial de u1•n , ! 11ccific , ca SCJJ'!Jinte, ca mod ş i !Jl'ad de·
ino\'are anum il , mai c u ·cam:I neo Io unde a produs Otlerc f ic-
intcnrate 01·!1ani1:ită _!ii 111101· a_11s aml1lul'i coercnlc de ediîici ii
~i destinate s:I s ali s l'ac ă foncJional cei·inj;c]e unui anume pro-
!P':Un cum plex , fi e în corp o ra t e la m o me nte d iie riLc un or-
F ig. 19 - S igiliu d e plumb
(0 2 ,6 c m ; aver s ş i rever s), d es-
co p eri t la b aza s lra lului ni vela t
l a sol s i n l că lui t d in rnnsa de
ce nu şă ~ i c hir p ic cn lcin n l, r czul -
ln lc ca urm a re a pr ă bu ş irii p crc-
\.ilor loc uin\ clor cli s lru sc d e in -
ce ndiul s ur ve nit c urind ciup ii
a nul 1'1 08 , r rs pcc li v ul s trai. fiin d
s upra pu s - la rîuclul lui - de
slrn cl11ra p Drcl osclil or l oc uin ţ.e ­
lor c l ăClilc irn ccli nl clup[1 a nul
1435 .
a nsa mbl11ri d e arhi tec lură , a c ăr o r alcătuire gl o bal ă ş i a
c ă ror evo lu\.ie (în t er e n , prec um ş i în d ec urs ul timpului) a u
fos L p at ro na l e (din co lo d e h azardul a paren t, s a u p osibil , nu-
m a i pîn ă la o a numit ă limi tft) d e legile mult ipl e ca re impu-
neau a Lîl o rga niz a rea c î t ş i d ez v ol Larea une i aşez ă ri: înţe­
lea să s ub r ap ortul o rg ani c il.[1ţii fondului const ruit, c ît ş i s ub
ra po rtul inl.e rd c p e nd e n ţc i fun cţ, i o n a lităţ il o r car e d efin eau
pro gramul a ccs lui a . D es fă ş ural în ala rc condi\;ii el e aplicare
la obi cc l , pre c um ş i înlr- o al.arc m od a litate d e abord are în
s'ludiu a reali tă pl o r c rea(,ic i a rhitee Lo ni ce, efortul cei·cel:hii
de s11cc ialitate (îns umînd în d csfft ş ura re a lui ş i efortul ce rce-
t ă rii a rh eo logice, orient at în sens ul c un o a ş te rii re ali t ă ţ ilor
d e a rhitec Lur ă, prec um ş i în ce l al c unoaş terii m a nifes t ărilor
d e loc uire în cadrul că rora au fiinţ at oper e le d e ge n , cee a ce -
daU1 l'i i ncl toc m a i in Le rd cp e nd c n ţ a s Lrîns ă înt r e acestea ci in
urm ă ş i cc le lallc m a nifestări ale proces ului d e lo cuire - se
impun e c u o in ev itabil ă obligaLivitate, s ub raport m et odolo-
g ic) cs t;e deplin favodzal. El p oa le astfe l - ş i are obligaţi a -
s ă se instituie a colo ca ac t co ncurent teoriei ş i practicii arhi-
 ţ inu La ca lila Liv ă a produ cţ i e i ş i c reaţ i e i de pro fil. Se pune
as tfel în ev id e n ţă - ş i , î n că, în mod repC'Lat - faptul că
a ces te a ct iv il:l(i î.,i furnizau realmente - uncie , altora -
utilajul , materii I(! 1u·imc ş i chiar ex11cl'Îcn~a concl'Cl:I în pl'i-
v inja lt•hnolo!JÎÎlor 111·01·e: ului proflucţ ici. Dep lin ci if iea-
1oa re (ş i nu s in g ure le in voca bile ca m ă rlurii probaLor ii ) în
acesL se ns fiindu - ne, de p ild ă, re l aţ iile s t abi li lc - ş i d e o
imp o rt a n ţă ese n ţ i a l ă în p ri v in ţa co nsec in\ e lo r înreg is lrale
a ti l în produ ce rea bunurilo r mate ria le, c il şi în dome niul
c reaţ ie i a rli sl ice - inLre ac tivitaLea se parftrii mela le lo r d in
min e reu ri ş i ce le s pec ia liza Le î. n pre lu crar ea m e lai ·lor , în lrc
m eş t eş u g ul on f'rc~ i o n fl rii l ip a rc lo r cli n le mn necesa re pro-
du ce rii ce rami c ii deco rati ve ş i acL iv italca ccram i şl iJ o r , înLre
ac ti v il a lea şa n L i e r , l o r de a rl1ilec lur ă ş i m eşleş u gu ril e cl in
d o me niul arLe lo r cl rcoraL ive (sc ulplur[t în p iaL rft, prod ucerea
cera mi c ii o rn a mc nla le murale, a p iese lor d e l'cro neri c cu
fun cţ i e cl eco ra li v[t ş i a pli caLc e le menLc lor de lîrnplăr i e a le
co n s lru cţ iil o r) . Apo i, la fel ele co nc lu denL , Lo l în privin\a ce lor
a duse a ic i î n di sc u ţ il' , cs Lc l' apl 1il d l'r ccv errţa pra c Li tii rii de-
se nul11i orna me nlal (a ce lui wo me Lric, mai c u seamă) , impli-
ca t ă dr produ c t.ia în do me niul arle lo r deeo ral iVL', con sL ilui a
1e me iul eapaciL[1\:ii m cş Le ril or el e a î n Loc mi p lan ur il e şi
mache te le necesa re î n l'ăpt 11irii ope relor el e a rhi Leclu rii (Yez i
rea li Lă~i l e di sc ut.a le în nota 50) . O r , Lo m a i cl'ec Li v ilatca
o li c i tăr il o r - c11 ca r acLcr de rec if) roc i La le, pînă la un an umi t
grad , nolahil , de man il'es t a rc - s ubscr ise fapt ic sc himbului
de bunuri materiale ş i de cx pcricn(.:1 (.(•hnoloni că înlrn branşe l e
s 11crializate ale aeli v it:lţii de 1u·oduc! ic ş i cr caji c - ca proces
is to ric rea l menlc, ş i [re cvenl aLesla l el e mărturii l e ar heo lo-

F ig. 20 - nhl ii nes 111 :1l\ ui l:1 el e tip ul onlii obt ura l :1 c u p lnci\ p lin ii (20,5 x
22 c m ) clall nd d e la mijloc ul s1·co lului a l X \' - ll'a, d cscopt• ril ă i11 111iu clin
.l ocuin\ clc co n s lrui lc cluJ ii n nul 111:l5 .

~ccL urii zi lelor n oasl rl' , accs La fiind - în ul Lim i:i in s lan\ ă -
ill na cl inlrr ce rin\ e le maj o re ale î n săş i ra\ iunii lui de a l'i: a lîl a
l imp cîL ce rcr ta rea i sLo ri ogra l'i că - lu alft î n gr ne re - rsll',
<ea î n suş i , unul cl in Lre principale le insL rum C' nLe de ac \iun C' în
mode la rea ş i op timiza rea prczC'n t u lui , ca lrcap l[i s prC' v iil or
, i spre progrrs soc ia l. ÎnsLri:iinaL - prin cvr ntu a la neî n\.e lc-
'"ere a me nirii lui rea le - de va loarea p re mise lo r lui is lori cc
î ntr- un s pa~iu de v i c~ uire ş i ci\·iliza \i e (î nţ elese ca cl'ccL iw
·v a lor i de rcl'crin\ i:i, ca te me iu ri d e ac Lual i:i aL itucline ş i ci r
<lc \.iun e soc i a l ă), acL ul co nt e mp ora n a l c rea[ iei arhi LccLon ice
îş i va dcsca lil'i ca ubs ta n\ a ş i va loa rea, va î nc.Jlca ş i in sa t is-
'.face coma nda soc ia l[t a rcs pcc Li v ului mediu el e c ivi li za \i c,
])ruLa liz îndu- i „ l' orrna me nlis" co n•s pondenLă ş i se va so ld a -
.adesea, fir eş t e - cu a li e na rea m odului d e v i aţă a l r rspcc li-
v ului mediu : degraclînd u- i co n\inulul ş i fo rm e le fireş ti el e
v iiLoa re rnan il'es lare, săr~ie indu - 1 de pos ibililaLca netes:u e i
lui ca p ac i Lă\ i de a l'avo riz a l r ă irilc ş i as f)ira\iil e, d r a imp11n r:
<>mult1i l'ircşl il c rcac~i i uman e, po:ili 11e, î n cadru l compo rt H-
mentu lui să u soc ia l. De a ic i Loema i (~ i în u!Lim ă ins la n\ 5),
importanta ccrcct:lrii - n~s pc c l:lrii ş i \' alorific ării :J<; luak• -
:a patrimoniului i: toric de c1·capc arhite c toni c ă româncase:I
e a mis iuni ş i (implicit) 1u·ofos iimi de ercflin!:I r eve ni le ac um în
arcin a t u turor ce lor impli ca \.i în cNcctarca is torici :u·lului dt•
<:rcap(: ş i 'in profesarea lui a c tual:"i ; ambele a ci inni fiind de
Fig. 21 - C::t ltl i't acopcri lă c u s m a l ~ gal ben (27 x 27 c m), dalînd de la
c on!'> idcrat - 'inactuala lor ra~hmc de a fi , ş i luate 'in parte -
111ijlocu l Sl'to lului al XV-ka, ctcscopcri l i\ ln un a dinlrc locu in\ l e conslru-
ca moda li li:j\.i d e acţ iu ne SJlcc ilicc, da r inseparabile , d e parli- ilc clupă <111u l ltl:.l5. Exemp lar r ci nlrcg i l.
c ip are, imp er ios n ecesară, Ia o atitudine: arhitcc tuni româ-
nca c ă a evului c ontemporan .
g ice - dl'mons frcaz:I or!1ani c ilal.ca ei\'iliza(ici urbane d in
1n lumin a ana lize i mărlurii lo r m alc ri a le \ inînd de ci iver- Moldont secolelor Xl\/ - :X\'ll, 1m•cum ., i <'apac ifal.ca ci real ă
s iLalea activ i tii \.il or mcşle ş u gă r eş Li prcze nL alc aici , reiese de a ge nera Ya lo ri , s imilare, aci sea, ce lor a le c i v iliz aţie i
c lar Locma i ace l raporl cfecl iv de co n lu crare ( m a i puţin m a rilo r te nlre urb a ne clin Europa, în cad rul t111ui acliv
inLn1L pînrt ac um s ub eo nLro lul cerce Lă rii el e pec ia liLalc ş i lrn ns l'er infern el e cxpe ri e n\.ă, sLabilit î nL re ·~cL i v il ă \. ile m eşLc­
deoseb i L d e importa nt în c [cc li v iLa lca ş i polen\.ia li la tea lui ş u gi:ircş t i c u profi I d isLi nc L ş i înscrise unui avansat grad ele
de a ne d ezYă lui fenomene le inLe rn e proprii pro ces ului c rea- pro l'csio na li laLc. Mai mu ll, Lot în Lemc iul a na lize i m ărt uriil or
ţie i med ieva le româneşL i clin Mo ldova) : fabilit inlrc rnulfi- a rheologice , remarc ă m că însăşi aceasLt'1 exper i enţă se d ove-
11lclc a ct i v it:lp mcş tcŞ U!J:lrcş ti c n profil el is Linct - şi proprii de ş t e a l'i [osL, a desea, de o indubiL ab il ă proven i entă autohtonă,
mediului mban medieval - înscrise al une i în îns ăş i s ubs l a n( a c u profunde r ăd ăc ini în istoria civi liza\:ici spaţ iului dun ă­
procesu lui produceri i bunuri lo r mal ria lc şi bunurilor c ul - rca no-carpal ic53. Ca fenomen cfecLiv demonstrabil prin valo-
turale generale de r espeeL ivul m cli u : în se n ul cl e mo n s lrării ri le materiale ~i cultural-a r LisLice pc care e l le-a generat -
capaciU:i~ ii rea le a accs lo r acLiv i Lă\: i de a-ş i susţ in e, reciproc, unei' cl inLre e le întrunind chi a r ca li tatea d e rea lizări cu va loa-

47

http://patrimoniu.gov.ro

Fig. 22 - F rag 111 l' nl (25 x 10 cm ) eli11lr-o p lacil Cl'rn nii ci'i el l'co ra li vi\. nco-
pcr il i't c u s m a l ~ ele c u loa r e cas la ni l'. elalind el e la mijl oc ul seco lu lui a l
..'\.V- lea . P il'sa infil\ i şa SCL' ntl „S j'in/11/ G./1turg il c 11tiyî n cl bala11nil", filcînel
pa r te eli11 cll'corn \i a mura l ă a 1111ci loc uin\ c 111 onumL' lll a il' .
c iv iliz a\.ic i româneşl i , pr iv iL î11 co mp ara\ ic cu ce l a l civi li-
zaţ i e i e uropene; spec i[i c iL a Lea va lor il or culLura lc ge nera le d
civ iliza ţia s pa\iului ca rp a ti c; vo lumul , in Lc ns iLa lea ş i direc-
ţi il e el'cc li\'(' de ma nil'csLa rc a le rl'o rLulu i angaj a l în scop uF
in o , ·ă rii ; c.a pacil a lca cl'o rlului de Cl'ca\ic de a r ăs pund e cc rin -
\c lo r co manclci soc ia le, la un a num il moment istor ic, prec um
ş i rea lul raport ci<' va loa re 1· x is ll' nt î ntre mode le le oferit e de-
civi liza \i a lumii medi eva le (în ge ne re) ~i rPz ull a tclc dai.o ra le
c[orlului de ree laborare (as imil are c u1L ura l5), rapo rlab il ,
fapli c, spa \.iului c ivil iza\:ie i rom ~111 eş li . Apo i, î nregis tra rea
caz mil o r de si 11c ro ni c ilal e i s t o ri că înl re rca li z[J ril eel'o rLului
de i; re a~ i c, d es l' ă~ ur a l în spa~ i1il c i iliza \.ie i r o m â n eş Li ş i
rcaliz[Jrilc mediului c iv iliza\.ic i c 11ropc nc, pri v i Lc s ub rapo rtu f
m a nil'es tft ril or proprii modului de v i a \ ă urban , în d omen ii le·
care îi co nfi g ura u co n ţ inuLul (produc\ ia b unu ri lor maLr rial e
~ i circula \.ia lor, produ c ~ia c ultural-arti s li că, organiza rea
Yi c ~ii ş i loc uirii , cu rcfl ec Larea tuturor accslo r ca tegorii în.
„ l'orm a me nli s'', î n ideo log :a po pula\.iei c iLad in r, în apara Lu l
de Lran smiLe re a expc ri e n~ c i soc i e l ă ~ii urb a ne de la o ge ncra \.ic-
la a lLa). Adă u gă m că să p ăL urilc arheo log ice cfec lu a Le în ulLi-
rn ele tre i de ce nii , în vc Lre lc unora clinLre aşeză ril e rn cdi cva k·
o r ăşe n cşl i clin Homâ ni a, se co ns Litui c, pr in rcz 11llal elc ohVi-
nu tc, în Lot aLî lea temeiur i el e in Luirc a mulLiple lor sal. isfa c\i i
care a r p u Lea dec urge, sub raporL docu mc n lar , elin lr-o orie n t::m~
î n conLinu a re a el' or tului ce rce L ă rii de spec ia li La Le tocmai în sensuf
c un oaşLer ii as pec le!or mai s us cnun\ a le . P ie ş i num a i fap lu J1 1
că int ens ifi ca rea ac \iunilo r de ce rceta re a vcL re i l aş il o r ev ului
mediu , p rin silpă Luril •ar heo log ice cl'ccLuale î n ullimii op!
a ni , s-a so lcl aL cu descoperirea unui co ns iderabi l fond de
măr i urii in tcn's înd atîL c uno aşte rea istori e i acesLu i oraş r
cîL ş i cun oaş l e rea urb a ni smu lui medieval românesc 54 (între
ca re CC' le rezu I ta Ir ci in săpă I uri le î nf ăpl u i Le în anu I ]!)82 - tre-
cu Le a ici în revisl[1, doar spre o 11r.-limin:u:1 valori l'i ca re şt iin\. i­
fici.i - se co 11sLi lui e în dovezi ale uLiiiLă\ii eforl ului depus) nc-
con [ cră o indisc 11 L:ibil ă ccrL i Lud in e. Anume, aceea că in tcnsi-
l'icarea săpă lurilor arheo logice în vcLrclc celorla ll c oraşe
meel ie,·a le clin lcriloriil c \ ă rilor române, sub int!'nţia cu noa ş­
teri i aspeell' lor mai s us l'ormu latc, \'a prilej11i descoperiri şi
consla l ft r i m ul tiple. Căei, l'irC'şLe , s 11b co ndj\ia un ei a lare
orien t ări le malice şi sub eondi l, ia 111H'i angajf1ri ele l'ronL (cîl

Fig. 2.J - Cn llli\ 11 cs 111 i"il~11ilii (21 X 18.:) rn1), de la 111ijlocul s(·eo l11lui a l
XV-lcn. ckscopl' rili\ în zo na în\'ccinnU :11npl::tsu 1nenlului C ur\ii uomnc ş li ­
Înl'il\işcnzi\ lc111:1
„Ts11s / lC cruc e", clocu 1m•11LaLi\ - ]Jc•11lru p 1· i111n oarii - ii t
iconograrin rn hl c lor metl it·,·alc , cll'scoperile pi11li ncu111 pc leriLori11I Hom :l-
niei.

Fi{J . .~3 - FrngmrnL cil! ca hl i't (20.5 x JO cm), ncsmăl~u i Lă, d::tL'i 11 cl de la
mij loc ul seco lului n i XV- lcn, c u rcp rczcnL::trca Le me i „11Iclusina", pcc ifi că
iconogra fi c i d isc uril or ceramice el e pc fa \ ndc le biseric il or zidi te ln limpul
clonrn ici lui Ş Lrl'an cel Marc ş i ca re ne npnTc ac um, p c11 l.r u p rim a oa r ă,
1111' :1\ işati\ ş i pc s upr::t l'::t\a u11c i ca hl e el e sobă .

re el e proLoL ipuri , dec i ca rac ter ul el e in ova~ ii (vezi so lu \.io-

m1rca bolL iril or de Lip moldovenesc; ne rel'c rirn , apo i, ş i la
i1n cle J rocccl uri ţinînd ele Lehno log ia cxLrac \:ic i Ji crulu i cl in
min ere u , a le s laLc ele m ăr turiil e rcccnL descop er ile la Ia ş i ,
ş i ca re vc r co nsLitui ob ic ·tul unei prezc nL ăr i apa r Le) - aces L
transfer ~in ea tocmai ele ese n ţa c i vi li za~iei oraşe l o r clin Mol-
dova ace le i vrem i. S Lucl iaL sub raporLu I aspec telor lui ele
fond şi de de La liu, aşa c um e le ilu sLraL de mf1rLuriile arhco-
l o~ i cc şi el e inform a \:iilc o[criLc de izvoarele is lori cc scrise,
loL m a i mu lL dispo nibi le ac um cer cetăr il or de sp ec ia litate,
rcconstiLu it - în judc că~ il c noastre - t ocmai în trrnc iul
mărLur iil or clatoraLc eiec Livitil \ ii lu i is L01: ice, corobo raL cu
ansa mblul celor la lt e rea li tă\ i ţ inînd de e en ta c i v îliz a~ i e i
o r ăşen eşt i med ieva le din ţăril e ro mâ ne, îns u ş i acl'sL ·1ra ns[er
intern el e exper i e n\. ă sLabiliL înLrc mulLiplcl · ac li v iL ă \. i
rneşLeş u gărcş ti - urbane ca csen \ ă, m a niJ'esLarc şi rez ulLa Le
concret e - va clocumenLa simi li Lud in ca procese lor inLcrn e
( im p li c iL s irniliLudin ca r ez ulLaLc lor concrc le pc p lan ul crea-
\ iei) a le ev o lu \.ic i civ iliz a \.i ci med icva lc urha ne ci i n Rornâ n ia
cu procese le înregisLraLe, al un e i , el e evo lu\i a c i v ilizaţiei
11rbanc a E uropei. InLcres înd, fir cşLe, a ic i - cu înLrcvilzule
pos i bi li tăţi de rea l ă demonstra re - cîLev a asp ccLe, asupra
c5rora soco Lim că se cere or i e nL a L ă cc rcc ta rPa, toate el e un
major interes istorio!Jrafic. Anume: potcn\.ia lul el e crea \i e a l

48

http://patrimoniu.gov.ro
 Fig . 25 - 1:n1g m c nl d l' p l acă
cl ccornli d d e so b:I (mijl oc u l
seco lului a l X \ '- lca), cl csco-
p cri l inlr- un a clin loc uin\ L' IC
c lii cliL L· ci up ii anul H:!5 .

F ig. 26. a - Frag m e nt d e vas

clin p:is l:l ce rami ci\ a rs:1 ox i-
11 :111L (inccpulul seco lului n i
X V-iea); b - c - Frag m e nt e
d e vase clin p a · L ă cl' r a mi că
s m ă l!uil ă (a d o u a ju111 ii l:itc a
seco lului n i X \ ' - lra) .

m a i mulle aşeză ri medi eva le urb ane in clu se prog ramului
cer ce lf1 rii ş i să p f1 Luri cît. m a i euprinz [1Loare p os ibil , pe ari a
fiecă re i v e lre în p ar Le !), vo m putea deca nton a cer ce Larea
ist.or iog raf i că de s ub li mi Le Ic impu se de ca ra cleru l lac unar al
in[orrn a \,iil or ist ori ce scrise ş i din pl a nul inluirii a d evă rului
ist ori c. pri v ind rnullc dintre aspec tele evo lu ţ i e i o raş ului
mcdieY a l în prilc române, co nferind efor t.ului cc r ce L ă rii
el e sp ec ia liLalc Le mc iuri docum e nt ar e de ordin arh eo log ic ş i -
impii c it - capa c it a t.ea elf' a c uno aş l e r e alit [1 ţ il e c i v ili za ·ţ i c i
me di eva le a spa ţ. iului car pa l..i c ş i fen omenele car e i-a u chfini t
cu în ce pe re în că de la mijl oc ul seco lului a l X IV- iea, această
loc uire s-a ma nifes t.a l prog res iv, s ub form e de ma nifes t.are
mulliple, în co ndiţiil e d es fă ş ur ă rii un or intense ş i di vers ifi cate
ac tiviL ă \. i de produ cţ i e a l că ror pronunţ a t. carac lcr m eş t e­
ş u găresc ţ in ea - în ultim ă in s L a n\.ă - de în săş i ese n\.a feno-
menelor eco nomi ce ş i soc ia le spec ifi ce cons Liluirii ş i evo luţ, i e i
ag l o m e r ă ril o r um a ne în sc rise, a l un e i, în proces u I urb a-
niz ă rii. Cum în ari a ace lui aş i te re n au fos L c l ă dit e - s ucce-
s iv - , în dec urs ul seco lelo r X IV - XV Il , p a Lru edifi c ii mo-
num ent a le ci in z i dă ri e el e pi a tr ă - cu car ac Lcri s Lic i a rhi tec-

F ig . 27. a - Ca hl ă a cop erit ă cu s m a J\ verd e-s idefiu (17,5 x 17,5 cm ) clin a d oua jumiilale a secolului a l XV- Jca, d eE co p c ril ă !n umplutura unei
grop i m en a j er e, co nt e mp ora n ă fun c \i o n ă rii locuin\ cl or c l ă dit e clup ă a 11UI 1435; b - Frn i;:m cnt ci r ca hl ă (9,5 x 9 cm ), s m ă l1uită cu s malţ ga lben , d in
HCccrtş l v r em e, d esco p erit ă p c nivelul ele că l c:ir c al lccuin\ clor c l ă dit e clup ă :inul 1435.

cvol 11ţia în planul une ia dint r e constitu ente le e i de
urbanitatea ş i c r eaţ i a acest e ia.
* f e st ăril e de locuire astfel con cretizate a col o d eţ ine au - sub
Revenind asupra re alităţilor d oc um entare mai sus pre-
zenlale se desprind e, în primul rînd , concluzia c ă aria t ere-
nului cerce tat el e noi , în anul 1982 , intrase în raza unei locuiri
efect ive încă de la fin ele secolului al XIII-lea6 5 ş i că, mai apoi ,
ba ză: t oni ce spec iJi ce ca legoric i co n stru cţiilor reprezentative -
ş i cum t o t aco lo a u fo st i11st a lale, în că din secolul al X VII-iea ,
condu c·te de a ducţiun e a ap e i p ot abil e, d e n o t ă că toate mani-
ra p ort ul fun cţi o n a lită '\'ii lor - o p ond ere majoră în stru ctura
aşez ă rii m edi eval e el e la Ia ş i . în sprijinul un ei at are con-
cluzii int ervin e ş i const atarea că dispun erea în teren a locuin-
ţe lor cu s tructuri ci in lemn precum ş i a edificiilor din zid ă­
r ie el e piatr ă (dimpreun ă cu to at e a m e naj ă ril e efect uate la
sol ş i afer ent e - respectiv - fiinţării ambe lor cat egorii

49

http://patrimoniu.gov.ro

F ig. 2 8 - Fra g mrn l ci l' c ahl ă , cl ati11 cl clin a
dou a jum ă l a l e a . c·eo lului al :\: \' - il':i.
de cons Lru c\ii ) a u fos t co ndi\.ional c de criLcrii obi e li,·e ce
ţ inu se r ăaco lo - î ncft clin curs ul seco lelor X IV - X V - de
conri gunn ea Lrept a li:i, ş i Lo t ma i m a nifes t ă, a un e i or d o n ă ri
slra da lc în s tru ctura aşeză rii ; ord on are m a r ca l ă ş i ma i ferm
de în săş i d esfăş ur a re~1 fa( acl elor ce lor d o u ă edifi c ii m onum en-
tale co ns lruil e î n curs ul seco lului a l XV II- iea, în eşa l o n a re
Fig. :JO - Pl acă cera mi că n cs m ăl\ ui tă (19,5 x 19 cm), 'tt in a d oua jurntt late
a secolului a l XV-lca . P r ov in e d in s lrat ifi că ril c in stal a \ ici de a rs cera mi că
Clcscop eri tc î n in cinta Măn ăst irii S f. Sava (cer c L ă ril e efcc lt ta lc ln a nul
1979). Î n fU \i şcază lu ptători tăta ri , fiin d s in g ura r epr ezent ar e, d e accs l fel ,
c unoscu'lil pi n ii acum , în iconog raf ia medieva l ă rom:'mcască .
.coţ1Linu ă, pe un fro n t cu o lun aim e de ce l ]Hi-ţ in 75 m5°. Oro
chi ar acea L ă rca liLa tc - î nLru Lo Lul spec ifi că modului de
'co ncr Lizarc ş i orga ni zare în Lcre n a î n săş i loc uirii î n vc Lrc le'
_a glomer i:i.ril or um a ne el e Lip urb a n - o d a tă în s umaLă, [apli c,
.cc lorl alLc reali faţi is Lor ice m an ifos ta Le s ub rap ort. arheo logic
ş·i constatate ele n oi în ari a Lcrenului la care ne referim -
d ove d eşte şi ma i mult, prin cant itatea ş i s ubsta n ţ i a li tatea
5(')
http://patrimoniu.gov.ro
Fig. 29 - Ca hl ă n es m ă l\u ­
i tă (26,5 X 26,5 cm), clin a
d oua jum ă La Lc a scc0Jul11i
a l XV-l ea . P ro v in e Cl inlr-o
loc uin\ ă cl a L n Lă cu mo11 cd .:
moldo v c n cş li emi s 111 v re-
m ea domni ei lui Stcfa 11
ce l Ma rc (sil p ii turi'l c. efec-
tu at e î n a nul 1975 p c te re-
nul s tr ăz ii A. Pa nu ) Hepre-
zentarea este s in gura de
aces t fel in iconogra fi a me-
di eva l ă ro m â n ească, cc rrc-
·t ntă pî n ă ac um . F ra g-
mente a le unor cahl e c u
reprczcnL:l.ri s imil a re a 11
m a i fost d escoperi L ln
cup toar ele in s tal aţ ie i d e a rs
cer a mi că, ccrcc l::tlc î n in -
ci nla l\Ui n:'\s lirii Sf. Sava
(ca mp a nia clin ::i 1111I 1978) ,
precum ş i 111 c uprin sul cl« -
pun cril or a rh eo log ice cer-
cetate ln ::i nul 1982 pc
frontul vcs li c ::i i s lrftz ii
Ş lcfan ce l l\[a rc.
eleme nLelor ma Lcria le, de rc [c rin ţă., ca re î i acrc cliLcază va-
loarea docum cntar rt, a tî t a ngaj area cfcc Livă a aşez ării med ie-
Ya lc el e la la ş i în pro ces ul un e i rea le evo lu ţ ii de p rofil o r ă­
şe n esc, în că de la mijloc ul seco lului al X IV- iea, cît ş i ni vel ul
unui ev ident sta diu de matur izare al acest ui pr oces în
v remea a nilor domni e i vo ievodului A lexa ndru ce l Bun , cînd
co ns La t.run că la ş i i d eve ni se r ă cen t ru act iv de p ro du c~ i e m eşte­
ş u gă rească di ve rs ifi ca t ă, cc nLrn de co rner\: ş i ce nLru de co n-
tro l va ma l , sediu vo ievoda l ş i - în co nsec in ţa t u t uror accsLor
ca liL ăţ i - loc de mani fcs Lare c fec Li vă. a une i ac Li v it ă.ţ i edili -
tare cu forme de realizare a rhitec t o ni că de o rema rcabiirt
a nverg ur ă, pc m ăs ur ă să de note în săş i implica rea d omni e i
ţf1rii în ini ţ i rea ş i s u s ~inc rea ac ti v it ăţ ii în s p eţă .
,( S ub linierea - în unanim acord (ş i la care ne ra lie m , C ă r ă
rczcrn) - a impor La n tclor rep ercus iuni înrcg is Lrate de cvo-
lu\ ia aşezării el e la Iaş i ca urmare a insLiLuirii c ur ţ il or dom-
n cş li în va tra aşeză rii , în că. clin v re mea lui A lexandru ce l
B un , iar - ma i ap oi - ca urmare a ridi că ri i acestor c urţ. i la
ran gul el e prin c ip a l ă rcşc din\: ă a domni ei ~ ă rii ş i de capi ta l ă
a st a tului fe udal moldovenesc, a fos t frt cuL[t - cu î nte me ieri
d oc umcn Lare inel isc ut abile - în rep e LaLc rîncluri (n otă m
co n Lr ibu ţ.iil c conf. uni v. dr . A l. And ro ni c cele ale p ro f.
un iv. dr. doc. C. Cihod aru , dr. V . Ciurea ş i ale conL univ.
V. Nea rn~u) . No i vo m sublini a a ici - în să - un alt as p ct,
asupra căr ui a nu s-a pu Lu t ins ista înclcaj uns, el fi inel trecu t
un eori chi ar cu vederea, ş i p e care îl soco tim imp or tant î n
evo lut.ia p roces ului is Lori c ca re a p atro nat dezvo ltarea laş i­
lor , ca aşezare m e di eva l ă urb an rt. Anume, ace la care se l asă.
î n Lrevăz u t - î n că de p c ac um , în te meiul descoper iril or
arh co logi c efectuate p e ter itoriu 1 vetrei mediev a le a o r aş u ­
lui , î n ulLimii op t ani - că îns ăş i stabilirea curţilor domneş ti
la laşi , pl'i vită suh raporlul 011!im1ilor domniei de a institui
în ora ş un alare organism al organizării slatulni , va ii fost
cu s igunmtă <lctcnninată (ş i.. , nu in mică măs ură) de îns uş i
avansul pc care 'i I înregistrase <lczvollarea aş ezării ieş ene pc
11lanul unor aspecte de es enţă. lll'han:l. (în pri v in ţa produ cţ i ei
bunurilor ma teri ale ca ş i în ·cca a co n c retizăr ii modului de
v i aţă ş i de locuire) , în rap or t cu a lLe aşeză ri din zo n ă . Căc i ,
fireşte , d acă nu ar fi fos t aşa , opţ iunea d omni ei , î n sensul
m a i s us p omeni t ar fi fost or ie nLatrt, des ig ur , spre or icare
din t re ce lelalte aşczft ri ale zonei care în t runeau co ndi ţ ii de
ordin gcogra[i c şi de a lL p rofil (amplasarea î n r ţca u a a r tere-
lor de co mer ţ , con cenLrarea d emog ra fi că , perspectivele rea le
a le unor anv izaj aLc p os ibili tăţ i de înscriere o ptim ă în s iste-
mul ele a p ă. r a re a teritoriului ţi:irii , ş i - el e ce nu ? - chi ar

valoarea mediului amb ien ta l , sub raportul posibilită~ilor
lui de va lo rificare u rbană a loc uirii , sim ilare ce lo r întruni Le de
aşezarea el e la Ia ş i (ele p ild ă, aşezarea el e la lllincea) . Desig ur,
o ri('nLa Lc în viilor, înLr-o aLarc dircc\.ic de investigare a rca li-
Ur\ il or i Lorice. săpăL uril c arheo log ice nu vor Ii lipsi Le el e
rczu!Lal' conc ludente. Va l'i pos ibilă , astfel, o judecare a
vo lu\i e i laşilor ev ulu i mediu, chi ar ş i sub ben eficiul scontat
î1 1 aLar' privin~ă , înLru LoL11 l demnă de interesul ccr celi'irii
is Lo riogralice. Aceas ta cu aLîL mai mult , cu cît slucl ierca
in lcr co ndiţion ăr i i în Lre fcnonwn u 1 cr isl.aJizihii ·ta tu lui fe uda l
a l l\l old ovei şi ce l a l mb an i zăr ii medi eva le î n te riLoriul est-
·arpaL ic rezervlt cercetăr ii unul dinLre ce le mai pasio n anLc
cap ilolc a le isLorici româ nil or. Anume, desluşirea concl i~iil or
obiccl i ve ş i a modului în care soc ic Lalea acestu i spa \'lu re lu a -
Fig. 33 - Cană (in ltl\im cn 9,5 cm ; dinmelrul Fig. 34 - Fragment dt' cahltt nrsmăl \u it ă (20,5 x 11 cm) din secolul al
maxim 8,5 cm), din secolul al XV I-lcn . XV I-iea.
clup ă o vr eme el e un mileniu , în con diţii noi , cu un poLen-
ţi al 'i nnoit ş i , de accasLă d a l ă, sub semnul deplinei izbutiri -
o ex pcr icn \ ft a le cărei încep uturi coborau în preziua cons Li-
tu irii st at ului d ac ş i , deci , în vre mea în care davele clin zona
cursu lui Bahluiului, între care o putem înregisLra ş i pc cca cic-
la J aş i , tot în l r meiul recenLclor descoperiri arh eo logice.
făceau paş ii căLre înscr ierea lor în urbanizare ca ş i ce le lalLc
aşezăr i clin teriLoriul c iviliz at. ie i dacice.
Angaj a Le a ici doar într-o primă în cer care de analiză, a l
cărei caracter preliminar ţ in e, f ără doar şi poate, de însăşi
intrarea lor rcccn tă su b atenţ. ia acLulu i ce r ce t ării, şi considerate
fie numai sub raport ul s us e nunţate lor privin ţe, el e oportun[\
va lor ifi care şt iinţ ific ă, mărt Ul'iile materia Ic descoperite la
http://patrimoniu.gov.ro
Fig. 3 1 - F ra g rn cnt de ca hl ă (17 x l 5,5 cm)
n cs mlil\uită , di11 a do uu jum:llatc a secolului
a l X \ '- lca, dcscopcrit:l ln anu l 1976 (săpătu­
ri]· dec tu a te pc s trada C. Ne gri).
Fig. 32 - \'a s din cao lin smi\l\uit (înă l \imea
16,8 c 111 ; din me trul max im 12,8 cm), cu clcco-
rnl ap li ca t p c Llll rond a lb-verz ui ş i ref lexe
m eta li ce, r ealizat ln c ulorile vcrctc-1nchis şi
ga lben-verz ui . P iesa , p rov<' 1ti li't d iu mcd i.ul
civ ili zn\ici polono-balli cc, a fost descoperită
'î ntr-o locu in\.i\ cl ăd it [t \n seco lul al XV-iea
(săpă turil e cfcc lu atc ln a nul 1978 pc frontul
suci ic a l s tr ăz ii A . Pan u , zona lnvccina l ă a mpla -
samentului Cur\ ii domneşti).
Ias i în anul J9H2 inlcr vin eu JIOlenpalul lor probaloriu (ampli-
Ji~at de ponderea canLi t.aL iv[l notabilă, el e larga clivcrsiLatc a
maler i a liLă~ ii lor intrinsece, de corespondenta lor unor mul-
tip le aspecLc ale manifcsLării conţinutului ş i conL inui Lăţii
pro cesului de locu ire pc o marc duraLft de timp, tocmai într-un
lemn cc ni se clo,· e drş le a fi fos t încorporat efectiv în în · ă şi
zona c N1lrală a \'elrei isloJ'ice a oraşuhti, precum ş i de însăşi
co ncludcn~a conclj\.iilor de dcpoziLare şi ele ordonare s ucces ivii
la so l, s ub care e le ne-au [osL disponibile ana lizei) în s uhslan-
ticrea notahil:'i. . i s alulat·ă a s urse lor documcnlare arheolo!Jicc
Î>e temeiul c:'i.ro;·a au fost ÎOJ'Jnulale ş i a vansate - 11în(t acmn
- aprec ieri ş i judecă!i , c u valoare de conc luzii , al.Îl cu i·eiel'ire
direc tă la fenomenele istorice pro1nii evoln~ici laş ilor J>e făga­
şul urlianizării medievale , cît ş i tu referire , în uencre, la is-
loJ'Îa Ol'aş eloi· medic mic din înlrerrul svaPu l'omânesc cxtrncar-
pali('07 eunJcrincl , aslicl , un binevenit SJ>Ol' de temeinicie,
11recum şi )HJ S ihilită!i efective de 1n·ccizarc ş i nuanfal'c a celor
mai mulle dinlrc euncluziile deja Jormulalc. Apo i , la fel, o
inel icare a ace lor in LerpreLăr i - cl ej a avansate în unele studii
ele spcc ia litale - şi Ia care se impune să renunţăm, sub con-
statarea n econformilăţ ii lor cu realităţile istorice intrate în
cîmpu l a Le n ţ i e i cf orturilor el e investigare arheologică . F ireşte,
o rediscutare aici fie şi numai a conc luziilor deja formulate
cu referire la evo ltrp a laşilor ca oraş medieval ar d epăşi in-
tenţ. i ile ş i ca drul intervenţiei de fa\:ă . Aceasta cu atît mai mult,
cu cît o atare încercare ne este deja posibilă cuvenindu-se
să fie operată in extenso ş i într-un ca dru aparte, cu îndreptă-
51
\ilc şa n se d e a ngaja re ş i rezolvare a un e i probi maLi c i de
ordin isLoriog rafic mult. mai c uprinz ă l oa rr de c îL cca ca re a
put11L sla pî11 ă ac um în alcn\ ia investi ga\ ii lor ci<' spcc ia litalc.
AceasLa nu numai p c tem e iul m ă rturiilor maLerialc descope-
rile la Iaş i în anu l I ~)82 , ci chi a r pc Leme iul necesarei inLeg rilri
în a naliz ă ş i interpre t are a acesLora din urmă dimpre un ă c u
vo l11min os 11l fond de mărturii ş i inl'ormaţii de profil arh eo logic
reco ltat e atîL ca 11r1n arc a să p ă Lurilor sisLemal. icc s i ce rcetare
- c11 o marc raz ă ele c uprind ere spa \ i a l ă - <:'fe ' l11 ;Le sub con-
du ce rea noa s lr ă pc Ler iLori11l vetre i is1ori cc a o ra ş ului în Lot
dc c11rsu l a nil or 197:) - 1981 , C'Î l ş i ca urm a re a mulLipl e lor
ac\ iuni el e insi s lcnl iJ s up raveg he re ş i sa l va re ar h eo l ogică s us-
ţin ute , loL ele n o i. c u prilej ul amp le lo r lu cră ri ed ilii.are opcraLc
în r[1s Limpul ani lo r mcn~iona\i ş i ca re a u co mp ort.al inlerven-
ultimii ani - va spori cu mult mai mulL fondul inf ormaţi il or
de caLegorie arheologi că privind unul clinlre ce le mai irnr or-
tanl.c şi captivante aspccLe, el e fond, ale c un oaşter ii ist.orie i
paLriei : cvol u l ia oraşe l or m edievale.
*
* *
Preze nt.arca cleLaliatrt a t11Luror acestor descoperiri , el'ec-
tuată de noi în caclrul nn or şecl in~e orga ni zaLc chiar la şa nti e­
rul ele cerceta re - c u parti c iparea unor specialişL i ele marc
notoric La le alît din dom e niul dis ciplin e lor ccrccLăr ii is tori ce,
cît ş i clin clorncni11l acLivit.ăţ ii prole c \:ici paLrimoniului c ul-
tural n a ţionaJ5 8 - a condus la r ec unoaşLerea unanimă a Ya lorii
documcnlare deosebit e şi la s ublinierea capa c it [1~ii lor de a
pune în evidenţă. nu numai conLin11iLalea re ală a locuirii m '-

Fig. 36 - F rn gmcnL ( 1 8. ~ X 16. 1 cm) cli11lr-o pl ac:'\ cc r :i mi ci:i n cs111 ii l\uilit

(d e la rin e le seco lului a l X \1 1-l ca) cnrc inl' ă \i şa s lema o r aş ului m N li cva l
l::işi, acca s La fiind cca mai vcc ltc r epr eze ntare a s l cm c i In ş i l or , în sc ri a celor
c unosc uLc p î n ă ac 11111 . i :nigrncnt c a le un or p l ăc i s mă l ţuilc, c u r ep r eze nt ă ri
s imilnrt', ş i da t în d din :i cc c aş i v r em e, a u mai fos t cl cscopcrilc in zona învc-
t· inată nmp Jasamcntu lui Cu r\ii domn eş ti (s t radn A . Panu ) ş i p c t cr c 11ul
invcci n at in c inte i ~l ă nă s lirii Go li a (s ln1dn Sfi r ă ri c i ).

F ig. 3 5 - Cu lilil 11 l·s 111 ă l\ uil ă (18.'i x Hi cm) d e ln J' in c il' seco l ului :il
:XV J- lra ş i in ccp ulul seco lulu i al X \ ' 11 - il'a . cks<'opcrilii i11 n1111J 1979 în
' 'l'C i11 t1t n l ra i11cinlr i l\Jii n ils lirii Go lin .
Fi{/. 3 7 - Ca hl ă ( l\J ,:J x 1:L,l c 111 ) n cs111fl l\ui l :I . clin seco lul a l X \ ' 11 - lca.
Exc 111plar<' s i111iln1·c a11 J'os l cll' sco pcrile i11 multe zo n e ale Vl· Lrc i ora-
ş ului ltH'di cvn l . prccu111 ş i i 11 i11 c i11ta /lli\ n ilslir ii Dobro vil \ . jude\ ul la ş i .

ţii inci ·iw în sol , pe ar ii de o cx lc nsiunc co nsidcrabiHi - co in -

cid e nte - aproape de reg ulă, un or mull.iple zone de inLercs
docum entar maj or - ln c uprinsul sus-me n\i onal ului lc ritori u
(vez i nola 2).
A l'laL ac11m înlr-1111 ava nsat. sLadiu de pre lu crare ş i analiz [t
d e laborator , spre o va lor ificare ş tiinţHică ex hau sLivă, rnl11-
minos 11l material arheologic n•zultat ca m·rnm·e a i11 sis tcntului
efol't d.e ceJ'c<•lare : n ·Pnnt în ultimii opt ani pe teritoriul vetrei
istorice a Ja ~i lor însumeaz:\ rniirtul'ii materiale ale vieţuirii
uma11c în acrst 1CJ'ilol'iu, dntoratc mmi iJ1tenal is toric de cinci
milenii , probînd - prin s ub s Lanţialitalea şi , r es pect iv , prin
cores pond enţa lor cro nologi că - e Lap e ele con Linu iLat e efec Liv ă
ale procesului lo c uirii , exLinse pe foarLe mari clura Le ele timp,
ş i care d c nol. ă o pers .i st.e nţ ă a pro cesului în s p e \~ ă cu atît mai
d e mn ă de o 11 ve niLă alenţie , cu cît acesLc c lap e ni se araLă co-
responclenl.e, în fapt , unor orizont.uri c ultural-isLori ce el e o
importanţă capiLa lă în dezvo ltarea generală t\ civiliz a\:i c i sp a-
ţ iului ca rpato-clun ărean. ConsideraLc în ansamblu, sub b en e-
f iciul înLrunirii cfccLivc a unor atare co ndiţii , m ă rturiil e
malcriale adu c în aLen~ ia cc r ce L ării - g r aţie us-rn ·nţi na-
t ului cforL - d emo nstrează, c u pr cg nall'ţ ă, impli carea aşeză­
ri i d e la Iaşi în co n ţi nutul ş i rit.mul evo luţi e i proceselor islo-
ricc csen \ ia lc care a u patronat ş i au d efinit dezvolta rea isLor i crt
a soc i eLă\i i um a ne ş i a c i v iliz aţ i e i accs Lc ia în c uprin s ul între-
gului spa-~ iu pericarpatic. între aces t e m ă rlurii , cele ale epocii ·
m edievale d e\jn - s ub raport cantitaLiv - o pond ere majo-
ră54 . Nu n e îndoim crt o continuare - el e a ici î nainlc - a sf1-
pături l or d e cercetare în vaLra istoric[1 a aşezăr ii ele la Iaş i
fie şi numai în ri tmul execuţ i ei ce lor deja efecl ua le aco lo în

52

http://patrimoniu.gov.ro
F ig . 38 - Cn lil i\ (18 x 15 cm ) n cs rn ă l\uil :'i. clin seco l ul :ii XV IT-l cn . Exl'm-
]J l n r c similare (s m ă l\uil c ş i ll L's m ă l\uilr ) n u ros l cl cseop crilc in mulli p l c
:z on e nl r v c lrci orn ş u'11i meclil- v nl. prl' c nm ş i in in c i11Ln M il nii slirii Dobr o-
văţ, :iucl c \ul la ş i (sii p ă lurik arh l' olo g icr eft·t·Lunl<' î n a nii 1 97~ - 1 975 ,
1 979 , 198 1) .
F ig. 3.? - F rn g m cnl el e tipsi e cu fund i11 c l:1r . clin l" a inn\ ă Lurcl':1sci\ (n•11 -
t rul el e procluc\i c el e l a Jz nik ), din sec olu l :ii X \"1 1- lea c u lccond reali za l
î n nu n11\<' el e Yc rd c ~ i roş u . n pli ca l c PL' rond an i .
·d i eva lc în că d e la Jincl c seco lului a l X lll- le a - înLr-o zo n;J
în sc ri să cfec liv în ari a ve Lrc i is lori rc a o r aş ului - c i ş i inl r n-
ita te a ş i ~inul a ca lit a li vă r e m a r ca bil ă a manir es l ă ril or
.a ccs le i loc uiri , în Lo L r ă ·Limpid seco lel o r XI V - X VI I: ca ex-
pres ie preg n:rnL ă a î ns u!j i pro ces ului urb a ni ză rii l aş il or în ev ul
m ediu ş i a evo lu \.ie i c i v ili za ţi ci ro m â n e~ Li p c Lc ri Lori ul M o ld o\'ei
p în ă la s t a diul a Lins a lun e i ci r d ezvo lt a rea. c iv ili za ţi e i e urope ne -
în gen re. Ma i mull , s-a a prec iat. în d eplin i\ un a nimi La l că -
p rin vec him ea, co rnpl rx il a Lca ş i rn o n11111 c nL n lil a Lea lor -
m ărL uriil c el e ar h i Lee Lu r ă rn r d ie Ya l ă r ece n L cl escoi cri Le ln L
de o imp o rL a n\ ă cl oc umc n la.ril nrn j o r[t î n t uclie rea rvo lu riei
u rb a n .is mului m edi eva l ro m â nesc, e le co ns li t uincl , L0Locl a. Lr1 .
dovad a p e re mpLoric a v i g u roz iLă\. ii orcra nizil rii oraş ului „ i,
http://patrimoniu.gov.ro
f-'ift · 4 0 - Frn gm c· nlL· ll l C' 1111or pl ~'\c i cl rcoraLi vc 111urnl c, clin rninn~tl
( ..c inii ") . c u ornn111n1la \ie p o li cromi\ . proclu sl' in n Ll' li cr c lc clin lmp criul
0Lo ma 11 ş i dnlillll <.lin Sl·co lul ni XVll - Ica , descop eril e i11 n nii 1 977 - 1 978,
i n zo na Lcrr1 1ul11i in vec innl nmplasam c nL11lui Cur\ii clo rnn cş li.
impli c il , a sl a t.11lui în l\folclo v a e vului m ediu. fn l"L1n c ţic el e
toa te a ees Lc cons id e rc nlc - la p ropun e rea Oric iu lui j ucl eţea n
a l paLrimo niul11i c ulLural na\i on a l - Co mil.e Lul cxccuLi v a l
Co ns iliul 11i Popul a r Jud c \c a n l aş i a so li c il a L fo rurilor d e d e-
c iz ie ş i a ob\.inu t înma Lri c ularca a ns amblului accs Lor m ărLLlrii
d e a rh i Lec turrl med icv alrt în Li s I a b un LI r i lor el e p e t eritori LI 1
R. S . H o rn â nia care fa c par te clin p a Lrirn oniul c ult.u r al-n aţ io ­
n a l , s uh caliLa Lca ele „ l'ezcrvaţie al'hcolo!1ic[t <'li caracter 1ie1·-
11rnnent'·59. T o L la. p ropunerea s u s- me nţi o n at ului ofi ciu ş i l a
rc co rn and 5ril e Co mis ie i Ce ntrale a Pa trimo niului CulLu ral
Na lio na l (r ăc ulc în şe clin\.a el e co ns Ltlt.arc ş i av izare clin 15 iu-
n ic 1982) a u f os L h otărît e co nsc rvar ea pc loc a ves tig iilor d e
arhiLed ur ă m e di eva l ă ş i proLej ar ea lor prin realiz area în ter en
' a un e i co nstru c \ ii c u oso lu~i o n ares p a \.i a l a rhitec L o ni că judi c ios
inLcg r a Lă a nsa mblulu i urb a n is Lic ac Lua l a l ccnLrului oraş ului.
Cons Lru c \i a va as ig u ra pos ibili L ăţ i op time ele v iz ionare a accs-
lora, dimpre un ă u o expoz i\.ie p erm an e nLft, î n care va fi eta-
la L, spre cuYeni La va lor i[i ar c mu zc i s Li că, înLregul maLcri al
a rheo log ic r eco i Lat c u pril ejul s5 păturil o r ele cercetar e efec tua le
î n z o n ău 0 .
53
 'I nf npluirea a ces lu i rrog ram d e co nse rv are ş i cv id cn\ iere
a mi:i rLuriil or c i, · ili za ~i c i medi ev a le ro m â n eş li d ecop eril c \a_
Iaş i în a nul 1 98~ se va so ld a c u in cludne a î n ac t11 a la s ln1 c-
luri:i 11rba nist ic[1 a ce ntrului is Lori c a l o r aş ul11i , s ub h (' ncf ic iu ll
spo ririi s pec ifi ·il i:i\ ii s ubs l a n\ c i sn le , a în ·[1 unui ob iec ti v cul-
Lu ral- is Lori c c 11 mulLi pfr ,·a lc n\ e d oc um e nL a rr ~ i de un rxccp-
\io na l p o lc n t. ia l cclu ca Li v- pa lri oL ic . O atare înf i:i pLuirc se v a.
acl[111 ga, c u d e plin a\'a ns d e (' a lil a lc ş i ca î nci:i 1111 exe mpl u
de mn el e a l c n~i l' ş i de urm nL , în sc ri a un o r iz buLil r încr rd r i:
s imil are efe ' Lu a le în d ec urs ul ullimil or o pL a ni - Lo L în ce n-
tru l is lori c a l Jaş il u r - und e a u fost d ej a co nsc rYa Lc p c loc:
~ i <ili c m i:i r L11 rii d e c iv ili za \ ic ş i arhiLecL urft urb a n ii m e di evală
de o va loare d oc umr n larl\ m a j oră , d escop e ril e î n 111Li111i i
a n i01 . Fin a liza te as Lic l î n Lc re u , accs Lc cc rcdi:i ri - ac um în
s lacl iul un e i i111in c nl c va lo ril'i cf1ri şL iin ~ i[i cc - î ş i cl ovc dcs
impli ca rea cfcc li \'tl ş i l'ircasc[t î n î n s u ş i pul s ul v ie \ ii ac Lu alc a.
oraş ului care a l' os L - aşa c um s puu ea m a r e ic is lo ri r icola
Iorga „ ... mai mult dt·cit. o foarlc ilus tră capil.al:'i a Moldo ni" .•
Loc m a i p e ntru Ia pLul c[t „ „. 11rintrc zidul'ile sale s :'îl:'î~luiese
comori de arl:'î ş i de is t.ode najională , Jle care uici o alt:'î url.Je.
Uomâniei de azi 1111 le (lOSed:'î cu atit.a îmbel ş 1111are". Jn a clmi s i-
b il {t (fi e chi ar ş i s ub invoca r ea p ond erii cicc Livc a cc lorla lLc-
olJ \i gaLi v ităţ i , f ir ş Li , co rn por Late d e exerci tar ea ac Lului ccr-
ce Li:i rii arh eo log ice în ge nere), o abse n ~ă clin cîmp u l st ră d a­
niil or n ecesare şi s Lr in gcn t pr ioriLare ac um la Iaş i spre cer ce-
tare ş i păs Lr are a va lorilor unui a t are ines Lim abil pa Lrirn o ni Lm
cu lLu ra l- is Lori c a r Ji ec hi va l e ntă c u ig n orarea s Lat uLului ci
a rh eo log şi c u cca a pri v ilegiului el e cc L[1\.e an a l aces Lui o ra ş _
Ca va Lră a une i s Lr ă\'ec lti civ iliz a \ ii şi c ulluri ro m â n eş Li , la ş i i
ofcr[1 nu num a i te renul un e i inLensc so li c iL ă ri a cfor Lului cer-
ceLăr ii is Lori og ra fi cc c i , toLo d a l ă, co ndi ~ ii op tim e înf i.i pLuir iii
ac Lului ce r ce t ăr ii , ca re d ec urg din tr- o înle lcgcre ş i s prijinir ~
a lui d e către to \ i ce i î n scr i ş i - cu o a dmi ra b i l ă cl ă ru ire -
în f ro n t ul cu teză Loarc i înle me ini cir i prczenLc a V IITORUL U l
CETĂŢ II . laş ii: ora ş ul ca re a împlini L, la 6 oc Lombr ie 1983„
c inci s ule şa pl czcc i ş i c in c i d e a ni , d e la cea m a i veche at es-
Fig . dl - Bi j11Lcrii ş i pod oabe ve s li111 r11la rc: in el di n a li aj ci r a ur , a rgin t La re scrisă în Lr- 11n cl oc um cn L m ed ieva l ro m â n esc.
şi cupru (pr od us !n a in lc de anul 11108); nnsl ure c u de ·or l'ili [lrn na l, co n- Ce le el e m a i s us, ca p r im ă sem n ăturii d epu să pc un anga-
fcc\ iona l clin a rg int şi poleit cu a ur (secolu l ni XV l -k a) . am bele p iese a u
fosl d esco peri te ln compl exele a rh eo logice ce rce late j)e s tra d a !) trfan cel jam en t în Lru cercetarea isto ri e i un e i m ar i vetre urb a ne el e ci-
]\fare, ln an u l 1982; cer ce i ele ar gin l (seco lul al XV 1-lea) cl in inventnr ul
tez:rnruh1 i el e mone d e ş i J ij uteri i (180 p iese), cl escopcr il in a nul L981 , v ili zaţ i e ş i c ul Lu r ă ro m â n ească, de către Loţ i ace i pr in a d tror
!11 pr ajmn J\.l ănă Urii Ar one::mu, jud c\ ul la~ i ; copci d in nrginl aurit t in e rească v r edni c i ' a u d cveniL î nd ato rire ş i Japl ă p aa inil
(sfirşitu l secolu lui ni XV ll-lca), dr scoperilc in anul 1076 l n monnl n lul
nr. 72 d in necropola a fl ală ln in ter iorul bi l'r icii M:l ni:is lir ii Sf. SaY:1. d e fa \i:i.

NOT E - p c ax ul s triiz ii A nas tas ie Pa nu ş i l n zona csplm1a cl c i Pa latulu i

1 Te renul inlr a l in r azn ex1·n 1\ il' i L 'X cavu \iil or ch cl tl11şn l c la 15 d e-
cemb ri e 1981 cs le !nvcc in a l a n sn m blului monu11Hnl l lor ele :1rhi trc lur i'l
d in inc inla J\litropoli ci Moldove i ş i Suceve i.
2 Po lri v il r eg lem e nt ă ril o r s1a bilite p ri r1 Dl'c iz ia 11r . I 1 1 1 / ~ I feb ru a r ie
1977 - emi sii d e Co n siliul popul a r ju dt•\ um I nş i , la soli c ilan a O J'i e iulu i
j ud e \ ea n n i pu t.r imon il1lui cultu ra l-11:1 \ io na l - p 1•1'MJ:J lll' il' ju ridi ce ş i fi zice
hend iciare a le t uluror ca tegoriil or d e l11 e rări ca n · Sl' cer cxee 11tn tc p c
tcr iloriul jucJ e·ţ. ului ş i p c ce l al muni cipiului la ş i . ş i t ure co111 purl ft s :lpă ­
Luri in sol sa u moclifi cii ri t r rn sier c - in c iclrnt r 1n lu1·11uril " s ilu nle pc
ari a c·e nt r elor i st ori ce ş i î n zon ele d e prol rc \i c a frr n 1lc rn ollu111 l'll l<' lor
el e a rhil ectură vech e - tlll obli ga \i a să am111\ c sus.;mrn\i o1wtului ofi ciu
lu cr:i ril e r esp ec ti ve î n că din eta p a î ntocmirii docum ei1/a (iil or /e/Jnfr e ll l' C<'-
sar c ucestor lu cr ă ri sau cel pu\ i11 c· u :rn ci <• zik mai înai11L1· d e tcrrn cm1l
ca lenclari s li c preconi zat p entru int'l'l)l'l'l'::t lor, S])re n p ull'a J'i orga ni z:1Le
ş i cf ec lualc, l n timp util , c uv r11il l'k intl' rvc n\ii d e cc rl' dnn· ş i sa lv:ll'c a
mii rluriil or arh eolog ice cx is trntc in sol (l'f. B ul etinul fi e i:JI ni Cons iliu -
lui po1rnlar jud e\ can la ş i , nnu.l 1977. nr. X, 1, p . 44 - 48 ) . Potri v it r cg lL'-
m c n l ă rilor s ta bilite prin an a s t:I ti l'c izic, in ultimii a ni , au fo s l or ga niza te
ş i efec tu at e el e n oi - s ub nuspieii'Je rn cn\i on a lului ofi ciu - lu cr:1ri de
ceree lar e s i saiv an: la 11n num ă r d e zt·1·c ob icc li vc, d e inlcl'(' s clocu111 1' 11ta r-
a rh eolo gic; silu at c p e t eritoriul vr lrci is tori ce n l aş il or , ş i la care a u J'osl
ef c l11 nl e să p ă turi s is lemali ce cl1• sp ec ialilale pc s uprafl· \ e cc i n s um e a ză
9 800 mp. Aces tor a li s-a n d ă u ga l o in s i ste nt ă ş i n ri ntrerupt i:i c·n111pm1i e
de sa lvar e a rl1 col og i că cfretu a ti't ck noi - s ub a11 spi c iill' : 1 cl' lui nş i ofi c i11 -
l n caz uril e m ultora din t re săp':i turil e l'omport n1c cl1· lu ern ril 1• eclilitnrc
cxccu lat c î n an ii 1975 -1 98 1, ca d e pilcl :i :
c ullurii. pc u n lr as ni cu o lun g im e t o tal ă el e 700 m , c u pril ejul rrp rofi -
Ji\ rii gabaritului rq clci s u b ter a ne d e cmia li zarc;
- !n t eren ul p eri mctl'i c ediJi c iul'ui H alei v ed1i a oraş ului , p c m 1
t rnse u cu o lun gim e total ă d e '160 m , cu prilejul lu c r ăril o r de d olarc s ub-
tc nm ă a zon ei (ca n a liz ă ri , ca bluri el ectri ce ş i t el efoni ce) ;
- p c frontul s ucli c al s tr ăz ii Costa ch e Negri ş i în axul aceste ia, c11
p rik:iul fu n d ă rii unor im obil e ş i in st a l ă rii d oLa Pilor urba ne sublt•rane ;
- !n ari a fu n d ă rii edifi ciului H alei noi a oraş ului (s l.l". Anas lasic
Panu );
- in tere nul pc•rim etri c Teatrului d e v ar ă ;
- ln a ri a fundării edifi ciului „Case i Că rţii " ş i i n ari a l'uncl ăT ii blo-
cului „Cin a ", arnb ele pc frontul cs·ti c al străz ii Şt efan cel Mm·c, precum şi
pc frontul ves ti c al acrs lr i str ăz i , ln sect orul coin cid cnl ampl asa mc11Lului
fo st ei in cinte a a nsamblului d e arhit ec lură m e di eval ă Trei Ierarh i ;
- în Lcrenul p erim etri c in cintei an sa mblului d e a rhilec lură m edi e-
va lu Gol ia , p c un tra seu d e 500 111 , cu prilejul monl ă rii condu c telor sist e-
mu Iu i el e t crmoJi ca rc ;
- l)C latma es li că n Cheiului Bahluiului , in sec torul corespond ent
Palatului culturii ş i !n sectorul c uprin s lnu·e „Podul R o ş" ş i „Podul Tran-
c u ", cu pril r jul lu er ii rilor d e r efacer e a r e \clei d e ca n a li zar e ş i de am cn·aj are
a t ere nului , cfcc lu at e a colo p c un tras u d e 800 m ;
- în zona in cinlci an sa mhlului d e arl1itcctură m c (li cva l ă B m·novschi ,
unci e lu crăril e noas tre s-a u sold a l - intre altele - cu efectuarea r ele-
veelor pi v ni\ clor fo s tel or con s t.ru c \ii m ed ievale, din secolul al XV II-i ea,
co nserva t e indt in profun zim ea solului ;
- in ari a fund ării imobilului Dircc \.i ei jud eţe n e de Ra dio ş i T elev i.
ziun c (Bulevardul lnclrp cn dc n\ ci, la inter secţi a cu st rada George E nescu)-

54

http://patrimoniu.gov.ro
 Eforlu l compor lal de Loalc :iccs lc intcrvcn\ii a insumal un c u:rn -
:t um glob a l d e 1 800 OOO orc /om - 111nnopcră , cfec lual c în şan li c rc l c d e
·ccrcclarc, supraveg her e ş i sa lvare arhco log ic:'l - prin mun ca pnlrioli că
.a t in e r e lului i eşea n , in ca drul un e i mohiliz ă ri care a ben efi c iat el e spri -
j inul cond uceri i juclc \.c n c ş i co ndu ce rii 111uni c ip n lc a org:rniza\.iil or U niu-
n ii Tineretului Connrni s l ca şi d e s prijinul forurilor local e d e co ndu cer e
<tin rc \ca ua ln vă \ărnînlului univ cr silar ş i in vă \ ă minlului mediu. pr ec um
·ş i de ce l n i co m e nduirii Garnizoanei mililarc - l aş i.
:3 S pcc il'ic:l111 dt în lol c ursul lunii d cn mbri c 1981, am l'os l nnlrc-
111 a\.i în ex ecuţ i a unor in te r vc n\ ii ele sa lva re a rh co lo ţ.l i c[t necesare - ş i
u r gc nl c atun c i - p c Lcrilo riul jud eţ ului l aş i .
4 În c urs ul ::inu lui 1958 , c u prilej1d d ccl u ă rii s>i păturilor necesar e
fundilri i imobilului U niunii judcţ c nl' a coopcrn\.ici m cş lt'Ş tq,lă rcş li . :1u
'fosl d cscop<' rilc ves li g ii d e locuire m e di eva l ă (ce rami că . zg ur:'\ şi ob iecte
·de fi er) dalind d e ln fin e le seco lului al X l\' - lea ş i in cc pulul secolului urm :'i-
to r. Cf. A l. A ndroni c ş i E ltg. Ncam\u , Ce rce t ă ri arh eologice pe lerilori ul
·o raş ului la ş i 1n a nii 19 5G- J.% 0, în „A rh eo log ia Moldov e i" (î n co nlinuar e,
/\. M .) , Tl - lll. 1964 , p. 4 15.
5 Mun ca în şa nli<• rul d e ce rcetare ş i snhnr c n l' osl o r g an i za lă - z il -
111ic - pc dou ă. sc himburi de lu c ru. n rile 7 orc. i\ lob ili za r ca tin er e lului
la ncrslc lucr ă ri a fo s l cl'r c luală c u s prijinul Go rn ilc lului juclc \can l aşi
.:1 1 P.C.n„ Comilclulu i jud <' \c an n i .'f. C„ Co milclul judc \cnn pcnlru
·c ul lură ş i e ducaţi e socia li s l ă, prec um ş i cu sprijinu l decm wlului Facul -
tăţi i el e Ts lori c şi F ilo zofic ş i dt•canalu l11i Facullă\ii el e Co nslru cţ ii clin
-Ce nlrul U niv er sitar l aş i , că rora Ic ncl11 cc n1 c u vcni lc lc mul\umiri. Tol-
-0dntr1. m c n\ionilm n ic i - în mod sp ec ia l - sp rijinul ef ic ient nco rdaL. in
·o r ga ni za rea campaniei ele cc r cc l[tri , el e eo ni'. uni v. Vasil e Cr is linn, d ecanul
l'ac ullă ţii d e l s lori c ş i F il o1.ofi c şi el e conr. uni v. nr h . Nico lae Po nrm -
Jlesc n , ş dul Scc \i c i de nrhilcc lură a Fac ulW\ii el e C on s lru c ţii .
I n c ur s ul accslci co mpanii nu fosl :
- exam in ate - tlupă o r:'lzuirc prealabil ă - l'ronluril c limilro l'e
t uluror s pa\iilor cl cjn cxcavn l c oco lo pin ă Jn data el e 1 inmLnr it• 1982.
inLruciL el e înlr un en u - în mod forluit - co ndi\ia unor prMilc (cu
desfăşu r ă ri clim c n s ionn lc notabile) prin m as a clepozilu lui nrh co lo <ic;
- ccr cc lnl c - prin să pare cxcc ulolă num a i c u ş paclul - toa lc p o r -
~ iunil c el e sol. însumi ncl 800 mp , în că ncclislocntc ele excava\ ii ;
- d ega jat, r ea du s l a zi ş i cerce lat. i 11Lreg ul nnsnmblu el e ziMu·i i
011cdi cvo l c păslrnl înc:'\ în Lc r cn , cşo l o n nl p c o nri c el e 1800 mp (vezi cşn­
fo nnr ea lui , în Planşa a JTl-n) ;
- ob\.inule inl' or ma\ii s ubstnn\inl e rdcr iloa r e la n l că tuin·n d cpo -
:z itului arh eolo g ic. Se c uvin e să fi e s pec il'i ca l fnplul că p cr tu rb a\iil c cnu-
:zn tc în profunzim ea solului , c u prilcjnl unor n •p c lnle inlcr vc n\.ii ţininct
<Ic a m e n a j ă ri le urb a ni sti ce rfecl u nlc î n 1rllirnek două ·cco l • şi , mai c 11
:seam:'\, cli s l ocări l c de mari prn'por\ii dntornlc cxcav n\ iil o r cfcctrn1te acolo
la fin el e nn 11l11i 198 1 nn făcllt impo s ibil ă r eali zarea î n săpătu rii d e ccr-
oee ta r c n un ~ r prol'il e car e să fi înlrunit condiţia opl im il n unei d cs f:'\ ş ur:'\ri
<:onlinu e pri n to a lil n ri a s lr::tlifi ciir ii ma se i clcpozilul 11i nrltcologic. Cn
.ata r e, n m fosl ob li gn \i sii n e re zumăm la o cfec lu a r c n s5pălur il or de cc r -
-cctarc, î n respecti va arie, ş i l a o r ea lizare a c uvc nilcl or profi lc doar p e
1.ron soanc cli sconlinu c, ş i nlîl cil accs l c Lronsoan e mai per111itc;w execu-
ţ ia unor opcrnţ- iu11i el e s 'c ţion a r c şi co nlrol în s upraf aţă.
U n a lL se ·Lor al accs lui t e ren , s ilu nt la limila nordi că a slrăz ii C lo şca .
:a fost s upu s unor să păLuri ci ce r cet a r e a rh e o l ogică, în r ăs limpul lunil or
ma i-iuni e 1982 . s ub co ndu ce r ea unui colrcliv d e spcc i n li şli n l că luil clin
-col a bor:ilorii Tnslilulu lui d Js lori c şi A rh eo lo g ic „ /\ . D. Xe nopol "- J aşi .
G Prczc nlnrea (le lali ali\ a nccslor descoperiri ş i di ·c ulnr ca - in
oex lcn so - n se mnifi ca \ ic i lor istori ce, co 11sti lu ic o bi ect ul un e i inler ven-
ţ ii a p a r te . C f . N. N. Puşcaş u , Nleş l eş 11gul m edi eval als e parării fi eru/ lli
<lin min ereu şi practicarea lui p e leriloriul 11e frei istorice a laş ilor (s ecol el e
' IV -XV). în lumina m tlr lu riilor m a t erial e d escoper ile CLL pril ejnl siipcl-
illrilor orheoloriice ef ectuale în anii 19 75- 1982 (sl ucliu în m a nu sc ri s).
7 S p ec ificăm ci:\ loc uin\ cl e nparlcncntc ncrs l c i el np c de v ic \uirc se
<: şn lonau , cfccliv , pro a ri e mull mai mar c cl ccît cca inlraL ă s ub co 11Lrn l11l
:s ăpături l or noastre el e ce rceta r e, a şa c um o d c nolă un ci e s l:l ri el e fapt .
'° bser va l c, fr ec vent, î n ta l u zuril e cxcnva\ii lor cxcc ulntc acolo în d ece m-
b ri e 198 1. Acestea nu di slocat i n să; în marc pnrl c, vcs li g iil c r espcc li vcl or
!ocuin\.c (vezi , infra , nota 42).
8 Vezi Planul drumului ap elor cap italei redicol (si ·I) în anul 18J3
~ i pus în aplica/i c el e domnitorul prinfu/ 1\1iliail Slur: a, lilografia l la ln sli -
l11 l11l Al bin ei, 1 857, înlo cmil de l\lf ihalik de Hodoci n. Un exe mpl a r lilog rn-
nat a l aces tui plan se a flă prtsl rat la Muzeul d e Ş liin\ c Nn lurnl c din b ş i .
:s ub incli n li v ul i\I. 1. N . 203.
9 No lăm că b iseri c il e de ln Dol h cş lii i\fnri ş i de l a Giul cş li (nm br lc
!PC t eritoriul jude ţului Su ceava) prez in lă. de nscm cnr.a , a ltare c u d•sfă ş u -
1·ar c pla11im ct ri că poligona l ă. atît l a inl<' rio r , cit şi l a rx l erior , altarul
cel e i de l a G inl cş li fiind în sii flan cat de controforturi . PcnLru planim c lri n
ţ; i c ronolog ia monum cnlului d e la Dolhc,şlii Mari , vez i R e p ertoriul m onll-
menlelor ş i ollieclelor d e arlă din !impui lui Ş le{an ce l Mare (lnLocmit sub
1· cdacţ i a prof. JVI. Bcrza) ; N. Gr i goraş, Date ş i observa(ii asupra lln ui vec hi
11101111menl d e a rhilec lură feLLclalcl din J\llo ldova (Dol/i eş tii Nla ri) , în „B11l c-
tinul Monumcnt(l.]or I stori ce", (în co nt inu a r e „13.M . T. "), XI: T, 1972. l.
ip. 10-44, î n ca re a utornl nrgum cntrnză în cadrarea cr onolo g i că· n ed ifi -
c iului în vremea domni ei lui A lexa ndru cel Bun. Monumcnl ul de Ja .iu -
lcşti - cunoscut g r at ie cer cetă ril or arheol og ice cfc c tunlc în 1981 cfc Lin
Bă trh1a , Adrian Bătrlna ş i Ştefan Scorlanu - dntcnză de· l a s fir ş ilul
:secolului a l X IV -i ea ş i a îndeplinit fun cţ ia d e ca p e l ă a c urţii ncclui (lclo-
minus JuJa , ~, m e nţionat , într - un docum ent din 1384, în cn litnlc de mar
bo ier, m c mbrn în s falul domnesc, apoi inlr-rn1 documenl cxlc'rn clin 6 m a i
138(, ca primul dintre marii boi eri car .g ir ează omagiul lui I' clru I M u şnt.
depu s l n Liov în f aţa regelui Vladi slav ·n l Poloni ei. C I'. L ia BăLr in n, A dri a n
Bălrînn ş i Ştefan Sco rţ a nu , A n sa m/J/111 r eşe dinţ e i felldale de la GiLL/ eş t i ,
jlld . S11ceava, în „Cc rcctltri a rh cologi tţc - Muzeul el e I stori c a l H.S.R .",
VI, 1983, p. 82-9 1, fi g . 1, notele 6-7, cu trim ilcr il c Jn documentel e is l o-
1·icc m c nţionnt ' (pu.bli cntc d ~ Mihai Costăcli csc u , Do cum ente 111n ldo11e-
http://patrimoniu.gov.ro
ne ş li î11 a i11/ e d e Ş l e f'an ce l l\Jorr . voi. TI, la ş i , 19:12, cioc . 162, p . 602 , precum
ş i ln „ Do c um c nl ~l Homnnin c I fi sto ri ca ", (in continuare „DTil.I "). 4\ , :\[0·1-
dov n, vo i. I, doc. 1 , p . J - 2).
LO Cel e mai vec hi l'clific ii tl<· c u l t cunoscul c p c Lcrilo riul la ş il o r pin ii
la datn cfcc lu :'l.rii cc rcclilrilor l a car e ne nfcrim aici , e ra u : Bise ri ca S I'.
ico lac Domn esc (1,t!Jl - 1492) ş i Hi se ri ca c u hrnm u I A clonnirca (ltl 9:1).
Vez i 1 • S loi ccsc u. R e p erlorUll bibliografic ol loca lilii(ilor Ş i 11101111me11lclor
mcdi e110/ e din l\ l o ldo11a , B u ·t11·rşli. 1974, p . 467- 1170 ş i , rcspccliv. p. ·132 ,
pentru biblio grafia fi cc:'\rnia clinlrc nc<'s l c clo11i\ 1n onu111cnlc.
11 Hadn T co doru ', \fcc lril c bise ri ci din Baia. în „S luclii ş i cc 1 ·cl'lă ri el e
istoria nrlc i" (in conlinu arc. „ '.C.l.A. ") . nrt:'\ p la sli c[t, l\J7:1 , nJ'. 1 ; Tlori a
Teodoru. Goniri bufii la s ludiu.l ori!Ji nii ş i e110 /1L(i ci planului lri con c în M o l-
dova, în „ ll.i\l.I. '', XXX IX , 1970 , 111'. 1 , p . :ll - 36; . •ri g ornş ş i I. Ca-
proş u. Bise ri ci .~ i m ănâsliri vec hi din l\ loldoua pînri la mijlocn/ seco l11/u i al
X 1'- / ea. Bu c· . , E d . Mcr icli nm. 1968 . p . :10 - '.l3. '19 -50 ; M. l\ lnlc i . /\ I. H.ă­
elulcsc u . .<\I. A rtimon . Bisericite d e piatră d e la Sf'. l)wnilm clin S uceava ,
î n „SLuclii ş i cc1·cct,'\ ri el e is lori c veche " (in co nli1i u:11", „ .C.l.V . "), HJti9,
nr. ·L p. 5 '1 l - 561J.. :
12 N. S loi ccsc u, op . cil .. p. 168- 172 , 172- 177, :169-372; ~[. Coslil-
clte sc u . Dowmen le moldo'v e n eş li îna i n le d e .) lef'an cel 1\1 ore, \'O l. JI, Docu -
111c n Lc ex l r rn e . l a ş i. 1\1:32; p . fi:10-6:n; N. lorg:i, S llldii isluri ce as11pra
C hili ei ş i Ce lrlfii Alb e. -B uc „ 1\lOO, 418 p.
13 Al. A ndronic , E ug. Nt':i m\u , i\L Dinu . „ ăpli lnril e a rh eb logice de
Io C11rlert dumn easc<t din la ş i, în „A rheo log ia i\ lo lclovci ". v „ 1967 , p .
201 - 202. n .cn mintirn c:I cx i sten~n c ur\ilor domn eş ti clin Inşi es l c alc s lată
de d oc urn cnl11l e mis l a S u ccnva. d e cancchiria clomni c i· \ ă rii , la 8 oc l orn-
brir i.t:J1J ( .,Doc um e nln Homanin c Tfi stori cn". A. Molclov:i . vo i. f, cioc.
m . 1:H, p . 187 - 188)
1 4 Vez i incli ca! iil c clin nola 111'. :37 , infra .
15 C f. nota nr . :n, inl'rn .
16 H:lminc în c:I in prog ramul co nlinu ă rii cc 1·cc lil rilor nll'::ls lr · ca să
fi e prc c izn lil Lo :i l ă des /'ăŞL1rarea p la nimetri ci cc lorlall e î nccl1i eri 'ce /in u .•erti
cf'cc li11 d e alcrl.!u irea co n slrucfi ei Ş i care se ar /i c11lau res pec lioci scl li circul are.
17 Vez i, s uJ ra . nola nr . 1:L
1 s Tot în sc 11 s ul n l csti:\ri i unor n l n rc prc•ocupitri , n e a 1b r c ca scmn i-
fi cn li v ş i fapl ul că însă ş i domnia norninnlizn în ş ii - la anul :1.408 - î 11
srr ia p rin cipalelo r ora şc- Lir g uri a le \ăr · ii (S u ·cava, C Lnt ca Albă , Ti gl1in a
ş . a.) încl riluilc să p c n:c::i p [t vnmn mi\rl'urilor trnn sporlatc d e n eg usto rii
<lin l.iov , p c Lcriloriul Molclov c i, în cad rul comcqult\i d e Lran zit ş i ca re
urmau n f i v inclute în „ ţinulu l tăl:lrcsc ' ·. Vez i pri v ile g iul com erc ia l aeo r-
clal el e A lc xn ncln1 ce l Bun - ln 6 oc Lomhri c 140R - neg uslorilor lio ven i.
publ ica t ele M. CosL[tc h csc u . op. c il„ p. G:J0 -637.
19 Exislen\.a unui <·L::ij. suprap us parlcnrlui . se po ale deduce din în săş i
rlirn c ns ionarcn zidurilor parlrrnlui . Acolo und e se mni p ilstrcază i11d ,
nceslcu pre z inlă o g ro sim e d e 105- 110 c m . Apoi ş i ctin n l t · l' •1pt. MiirLu -
r iil c răm ase în sol d e l a sch el a uliliznl:'\ în timpu l luc r ă rilor d e co11 s lru c p c
prnbrnzi\ c ă s lilpii d e l emn clin ~il c:huircn. sc he lei nvcau diamclrul - el e
r rg 11l ă - m a i marc ca 40 c m. Desi g ur . o alnrc dim e ns ionare a clcmcn Lc lor
d e lemn s-a impu s s pre a p errnilc cxec u\ia oprrn\ici d e z idir'·c - în condi -
\ ii d e s i g uranţ:I - la o in:l l ţi m e mni m a r c ca ccn pr o pri e co ns lrnc\iilor
prc v :l z ul • numni c u parl c r .
21l C L N. SLo iccscu , op. cil ., p . 480 -485 .
2 L In stalarea ş i funcţiom1r ca la la ş i a sea1111u lui M ilropol ic i. Moldo-
ve i . încă rn n i înaint e de an1ul 1600 (l'ir cş t c ca o conscc in\ ii a mutării la
laş i a scnunul11i domni e i ţăr ii ) n e rslc nles lal ii d e izvoar el e 111 d icvale
sc ri sl'. A s lfe l, încă în anu l 159:3, milropolilul Moldo ve i oficia fr ecve nt
sluj be în Bi c ri cn Sf. N icol ae Domn esc, aşa c tim n e r e l a l c ază că l ăto rul
rn s Trifon Korobc ini kov care v izita at unc i în ş ii . C f. Că l ă lori s lrclini in
Tărilr Jfo m â n e. vol. JlT, D uc .. l!l71. p . :152 . /\censlă s tare d e fapt î ş i va
fi nvu l moli vn rca în aceea c:1 - pin ii ln anu l 159:! - nu fus ese c l ă dit
î ncă ln l aş i un t·dificiu c nrc să fi put11tînclcp lini , d c-s in c-stă l itlor , 'ftm cţ i o­
nn li lntca d e calcd rnl ă mil r opo lilan ă, impunindu -sc, în consccin\ ă, cfcsri:\-
ş urnr c n cer e moniilor re li g ion sc , l a cnrc parli c ipa în s u ş i miLrop o l iLul l ă rii ,
l n B is cri cn S f. N ico la e Dom ne. c, ca însăş i un ed ifi c iu cckz ia s ti c reprezcn-
Lati v. în cn lit alcn c i ele capc li\ n c m!il o r domn eş li din In ş i. ridi cate, înaint e
el e nu ul 159:3 . la rangnl el e r eşc din\ ă n scaunul'ui domni e i. Pc nlru cel e pri -
v ind s labi li rrn cnp iLnlci Moldovei la la ş i (cu rnullipl c rcl' c rinţ c la surse le
docunwnlnre scri se). vez i D. C iurea . la ş ii 1n seco lul a l XV-iea. F i:rnrea
capi/ril ei. oclivilă (i economice , sla li s li ci d emografice edi li/orc. în ,;i\[itro -
polin i\ Tolcto,·ri ş i S uct'Vc i" . XXX TT[ (în conli nu arc. „i\[.M.S ."), 1957,
nr. 8-9. p. 148- 1'19 : V. LHtm(u . S la /Jilir ea cap i/ale i Moldovei la Ia ş i ,
l n „AnnlPk Ş tiin\ifi cc nlr U ni vc r s iL:'\ \ii „A l. I. C u zn" - ln ş i , (c ital ln co n-
Li11\1nre A.U .C .T.). sc ri n nouă . sce \in lTl. Ts lori c. Lom X lV. 1968 . p. lH-
123. c·n d o u ă Lab ele n n c"'a lc; Idem. cnp ilolul c 11 ace l aş i titlu în I storia
nraş 11l11i laşi. vol. T. (cd ila l sub îngrij irea prof. 11ni v. Consta nlin Cihodnru
ş i G h eor gh e Plalon), E d . Junimea. Iaşi , 1980 . p . 82-86 .
Cu tonlă s lilrln nb sc n\ :l a un or inforrnn\ii m r dirvnl c c ri sc, rcf crilonr c
la infiriparcn ·_la Inş i , încă ln vrcm c::i an ilor domni e i lui A l xa nctru cel
Bun - n unui organism , d e ran g s up erior p cnclinlc d e aparatul or ga ni-
ză rii Yic \.ii bi sr ri cc şli. pre supun em - înlcmcin\.i p c o sc::ună ele fapte
inlrnlc în nlenţin non s lr:'\, şi p c car e Ic v om înf ă ţi şa în cadrnl un e i v ii-
lonrc inlcrvcn\.ii , npnrtc - cfccluarca încă d e ntun c i, ş i în ca drul unui
prog ram mai l a r g d e consoli daJ·e a or ga ni z:'\ rii s tatului feudal m oldo vean
s us\ inul el e ci:\ Lrc s u s- m cnţionalul vo ievod, n unor d em er s uri - c u conse-
c inţ e inlrucilvn ses izabile - Loc rnni în sensul in s tituirii ş i fa Ta şi n unui
:i l a re orgnn is m clcri c nl . C ll co nlribuţii ()io ccz an c. cr. N. N. Puşcaş u , Fap te
ş i co nsidera {iwii relativ e la vec himea r ea l ă a inslilllirii .~ i preze nfci forLLrilor
orguni zâ rii clem lui Mo lclooei, 1n laşii evLLlui m ediu. Excurs arheologic(slu-
cl iu î n manuscri s). \' cz i ş i nola nr. 22, infra.
C il priv eş lc în să edifi c iul zid iL a colo c urincl după anul 1636, nu cxclu-
~lmn - Lolu ş i - pos ibili tnlca ca nccs ta să fi av uL o destinaţie eminam ente
Ini c ă, ş i ca el să J'i in (lcplinit, ca atare,. fun c ţi a ele palat a l un.uia dintt·c
marii boieri rczi(l nţi alune i la Taşi ş i învcs li ţ i c u drcgă lorii în ap a r at ul
ele stat. p c lin g ă scaunul ctomnici ţă rii. În nlare po Lur ă, sal a circ'ul ară
va fi pu lnl îndeplini aco lo fun c ţ i a unui sa lo n etc nn ri proporţii , r ezo l -
55
 va t - sub raport arbit r ctoni c - ln m aniera ncd or saloane , d e tipul „ro-
Londtt ", întilnite ln uncie casc boi c rc ş U zidite 'i n l aş i după anul 1·775 (pen-
tru nccstca , v ez i Dan B ă dăr iin şi Ioan Ca proşu, la ş ii 11ec flil or zidiri, E d.
Junim ea , laşi , 1974 , p . 330 şi urm.); sus-rncn\ionatul an fiind socotit cn
mom ent d e h1 ccpul ni un e i „, „ . v eritabil e revolufii ln ari a arflil ec toni că''
( s ubl. ns .) prnc li ca lft la acea v r em e ln vatr a orn ş ului , şi cnrc nr fi fo sl ,
se pres upun e, con s1'c in\ a unor soluţionări , d e un nt nr c ge n , d atorate nc ti-
vil ă \ ii la Jn ş i a m eş t e rilor constructori VP ni ţ i de p cslc holarele 'ţării (cf .
loc . c it. ). Or, r cpnind con s lntarca prczcn\ ei s ă lii circul nr e ln lnsăşi orga-
ni c ilaten edifi c iului la car e n e rc!'crim , pr1·cu)11 şi datarea frrm:'i a momcn-
Lului z idirii lui , se impun e con cluzia c:1 s oluţionnr c a spaţiului nrhit ec loni c,
cores ponden t să lii , nnti cipn , cu circa 200 el e nni , o at ar e solll'\ionnrc. Mai
m uit I l-l enminli111 const atnren no as tr ă că în s ăşi trnnspunt'r cn - inl cgra-
l :i - ln fnp t a ncest c i s oh1\ionări fu sese op1' ral:i - arnlo şi alun e i (curînct
dupfl anul 1630 ) - prin r efol osirea , deliber a t ă, 1n opl'r:'\ a zidăriilor ră­
mn sc ln c:'i în sol şi care confi g urau planimetria sălii circ ulare - dispusă
exa ct p c n c ela ş i lo c - :in compartin11•11tar ca cdifi ciul11i r11011um l· nLal a
c ărui zidir e fu se se ln cl·p11t ă ln c ă clinL1·-un 111011a nt im ediat nnl crior anu-
lui 1432 . Ca atare, atîl s us- po1n cnita ipot rz:'i privind p rove ni cn\n - clin
afara g r a niţ e lor Moldove i - n m e şt e ril o r constru ctori a cti v i la laşi ln
vr em ea u11rri o:ufi nm1lui 1775, c it şi p r cs upun !'rilc cu ref erir e lu . orginlen
11 za n\ ei el e a in corpora - :ib ia d oa r el e ntu11ci - nt arc s ăli c•u plan cir-
c ul ar ln comp:ulimcntarc n unor edifici i mon11mcnt a lc.; cu func\ionalil a lca
d e locuin\·c boi e r eş ti se cer r ccon sicl crnt c ln lu111inn st ă rilor el e fnpt puse
în cv id e n\ ă - iat fi, înc ft p entru o vrr mc c u mult ant crioanl anului 1775 -
<I c recentele s:1 p:lt11ri arh eolo gic e, aJlat e în obi ectul int crv r n\j ci de foţii.
22 Ibidem.
21 N. N. P u şcaş u , Dolâri materiale ş i amenajâri adi acente, de ordin
constmct( v, tinÎJl(/ de f'un c ţi onalită/il e edificiilor ~ i ansamblurilcr de arlii-
l cc t 11 ră con slrnil e pe lcriloriul f' ârilcr I?<:mâne în epoca m edieva lii. Contri-
buţi a arheologicll la cerce tarea istori ei art e i constru cfiil or în R omânia. Stu-
diu i n manuscri s, în so\it d e o a mpltt do c um c ntaţ ie grafi cii şi foto graficii·.
24 „C iil:ltori străini de s pre Ţ:1 ril e H om îrn c", voi. III , Buc., 1971 ,
p . 183 (F ox ; în so\ilorul lui Jclarri c Cn vc nclisll); Jbid cm , YOI. IV , B uc. ,
Hl ?:! , p. 101 (Tomn so Albcrti ); Ibid em , voi. V. , B uc ... 1973, p. 74 -75
(Ni colae Bars i), p. 116 (secr etarul anonim :il soliei polone conduse d e
J cr zy Kra sin sld), p. 281 (Pnul Bck c), p. 328 (Marco Bandini) , p. 408 (Ch a r-
les ci l' .Joppecourt) . Notăm c:'i ln unel e ca zuri - chiar ln cuprinsul infor-
ma \ ii lor furniznlc de unul şi nc el n şi c ăl ător str:'iin - inkrvi11 , d e ln para-
grnr la p a ra grnl' , contradi c \ii în sen sul r e cunoaşterii indi1·ecl c n e xistenţ e i
ccli l'i ciilor la ice din zid:'iri c (vezi , d e ex emplu , secretarul anonim ni soli ei
pol onl', P aul Dl·kc, :Marco B nndini ş .n . ).
25 N . N . Pu şcaşu , E dificii monumenlalc cu structuri din zidclrie, c lă­
di ri ş i lowinfe cu strucl11ri de lemn , re/ea slradalcl , amenajllri cu rol f'1m c-
fio na l ş i elemente de «mobilier slraclal » datî nd din epoca medi evalei, incor-
pora le în s pa/i11l locuii a l I aŞ il o r secol elor XI V-XV JJI ; Jdrm , O pro-
blemei a ce rce t ă rii procesului 11rboni :li rii m ed ie11a/ c a l aş i/r r: rai crt11! „f'or-
lui/atc" - „premeditare", în materializo rea ş i slm cturnrea spa /i11/11i arhil er-
lo nic (! lobai al 11elrci o ra ş ului (~eco / e/e _\'J V-XV lll) . /\ rnbt•lc sl11clii se
a fl u in manu sc ri s, f iind î n ~o FtL' ele rd cvrc ş i fot ogrnfii .
2u lbicl cm .
27 D e pildă , a p1Tc ieril c - c u rderil1• la rond11l loc uin\ clor construite
ln \'l'ln·l c aşc.z:'i rilor mcdi evn lc rorn il n rş ti ş i la orga ni zarra ncrst orn ln
s lrn c t 11rn nşe z ::i rii - f:k u'il' d e conf. rn1i v. nrh . GIL Curin sc lli in l11 cra rea
Ceutre/c istoric e a le oraşe l r. r , B'uc11rr ş li , 1!J67, p. 32, 34; lclem , Conscn 1w ·ea
speci f'i c11/11i o r a ş d·o r . 1nnoire11 /i11:d11/ui co ns tr11il urban . u11 proces logic. „H c-
v is la mu zee lor ş i monum entelor - Monum ent e ·is lo ri c1· ş i d e a rtă" , nr . 2,
1!J 75 . p . 27-28. i\st 1r1c1H' a aprec ieri np :1r şi 'in trnl a ll' lc el e istori e. \' cz i
„ Is toria Ro rn :î ni c i", vol. JIT , B u c 11r cş li . 1964, p. 679 .
zş CI'. s l11cliil c cila lc ln nol a 25, s upra; npoi , N. N. Pu şc a ş u ş i Voi ca
Mari a P u şcaş u . 1lrfiil ec tur ă monum e nta/ ~1 ş i urbanilale in l aş ii secolelor
XI V- X V II , în lumin a nHl rluriilor m ateri ale reco i/ale din ceffe l ă ri/ c arli co -
log icc (anii l !J7'1- l 983 ) . (comunicar e î n munu scri s)
2!1 C I' . N . N. P uş caş u ş i Voi ca Ma ria P u şcaş u , J\1 ârt11rii arli eo logice
relali11 e la 11ccliimea in stala/ii/or de adu c(i un e a oi;e i po tabile în 11atm medi e-
valii a l aş il o r. (con11111i care în manu scri s, în so\it i'i cit· zece pl a n ş l' grafi ce
ş i el e o pt folo ~ r n fii ) .
:JO C I'. N. N . P u şcn ş u , „O op erii m agistral:! d e sc ulpturii din secolul n i
X \'ll -l C'a, d esco p e rită în va tr a is lori d a la ş ilor c11 prile:jul 1·x1'c1J\i ci si\ p ii -
turiJ or el e ccrc cln rc a rh e ol og i că cfcc tu n'LP ln a mil 1976" (co111uni cnrc ln
ma nu sc ri s, ln so! it ă el e p atru pl a n şe grn1'ir c ş i trei fol ogral'ii ).
, ~ l ".(~ăl ă tori s lr :l ini de spre T:l ril c l\ om1lne", voi. JV, Bu c u1·<· ş ti , 1970 ,
p . .\.J-3:.i .
n Ve zi , n ota nr . 2, suprn ; prntr11 ccnstnw\iiil' tu rn rnctcr In ic !n cor-
pornle - s\1c ces iv - ln an samblul c11r\il or dcrn nr ş li din In ş i . vez i Al.
Androni c, E ug . Nl· am\u . M. Dinu , op . cit „ p n~si m ; N. Stoirt SlU , op. cil .,
p . ·1 07- 41 :3 (p('Jltru bibliogr afia afrrcn1 il problimr·i).
3~ N. N. Pu şc a ş u, Topo s, fun c /iona/ilă (i-program , spo/i11 arfiil eclonic,
pl as lit·ă monum e nlal ă ş i structuri în e11o l1.1/ia arllitec t11rii m edi e11ale runâ-
n cş t i in M oldo11a seco lelor X JV- X V II I ; Jd em , Edi/'ltii cu entitate de sin e
sldtclloare Ş i ansarnbluri coerente de edif'icii , 111 arhitectura 111edie1m lci din
T âril e J/omân e (secolele X II I-X V JJI). Conlribufii arh eolr.yir e i11 temeiu I
ce rccl<irii a cinci sprezece ansambluri de arhil e tlur ă; Idem , Premi.1·c istorice,
factori detcnninan/i Ş i rezultat e în dezvollarea arhil ect11rii m edi l'1:a/ e ron â-
n eş t i în Moldova . Impli ca/ii în melodo/ cf1ia ş i melodica cCrt'(' /cirii arhcolc-
gi ce a operelor de arhilccturâ; Jd em, Activitatea edili/ară. ronwndilari şi
benefi ciari de l11crciri, m eşt e ri români şi m eş t e ri strâini . e xp <~ ri c nfa auloh-
to11r1 ş i ex p e ri e nţa împru11111lalll , empirism ş i oîndire creatoare în înfă ptuirea
opere lor de arltilec lurâ m edievalii ln Mold ova ; fc. X 1V - XV111 . Acl st studiu ,
cslc întem eiat p c informaţiil e istori ce, cl akl e oferit!' <'l e izvoarel e Ppi gra-
fi ce me di eval e şi p c rniirluriil c nctivilii\ii şa ntfrr c lor (f<o constru cţie ; Idem ,
Şanti e rul medieval de con stmc /U (lipiri de luaiiri . ope ra /Ullli ,· prcceduri
ş i lcli11ologii) privii ca obi ec t al ce rcetârii arheohgiic; l<'lt m , J\llârturii ma-
teria le al e schelelor şanti e re l o r medi evale implicate în t o11strui1 ca sau recon-
struirea edificiilor monumentale de er-c1â. Curstatâri şi /!ropun cri cu privire
56
http://patrimoniu.gov.ro
la optimiza rea e~·cc u/if' i sâ1:illu rilcr de cerc etare î11 ca:uri/ e de ab se n/ă a zi-
d ă riil o r eleva{ii/1. r ; Jd cm , L emnul ş i f. ll mî11tul , piatra, materi ale clin cera-
micâ ş i elem e11te dr· m'e tal , în istOJ' ia co nstruc(iilor la români (anli chilale şi
evul m ediu). Studii l n 1r.:rnu ~ ui s, l11 so\itc de ampl e documrnt a \.ii grafi ce
(relevee, cnrto grmm· şi cli :igrn me sinopt ier), bul e Lin e d e a naliz ă ş i m11T1 c- •
roase foto grafii.
34 Ibid em.
:35 N. N . Pu şc n ş u , M lir/11rii arheo logi ce ref'crilcare la cf'cc ti11itatea 11/i-
li: ă rii plam1rilcr şi i nstrum cnfclcr graf'ir e în înfii ptui1 rn operelcr de arbilec-
turci m edi e val ă din l\loldu ;a scccl clcr X' '- X\'11. (co m1mirnre ş liin\· ific ii
î n rnnnuscri s).
36 N. N. Pu şcnş u , Informare as 111ira sclp â111rilor de cercetare ar h eologică
ef'ecluale la M linăs /i1 w P11t1:a în a1;ii J!J(;.?- l Vi O (fo s o\ită el e un plan cu
con se mnnrra etapc'l or ti c constrn c \ ie ş i a modific ă rilor 'iJucg istrat c de mo-
numen t Intr e a nii 14 70 - 1785) i11 „B ukti11ul Monum ent elor lstori cc",
anul XL ÎJ , ~ . n u c 11rrş li, 1973, p. 70 -72; Jd cm , „Momen/11/" Putnu
( U06 -1469) în cvo /11/i a bisericilor m l'di eva le d e lip triccr;c din Moldo11a,
comunic a re SU,5ţ i1111tă la Scsi11nrn ş tii n\.ific:'\ n Direc ţi e i l\fonumcntelor
I storice , Bu c un· ş ti , ianu a ri e 1973 (cf. ..B .M.I. "., m . 4 , 1973, p. 70 - 7 2 ) ~
:1poi , o con se J1l)l'qrc n cxpumrii sus\inut c d e noi - cu r eferire la r cz11lta-
telc cerccti\1;ii· ~· 111 şc din\a el e protocol cl r sfil ş ur a l<'i chiar la monument în
anul 1971 , în aceeaş i 1mJJli ca \i e, :i nul X I ., nr . 1, 1971, p. 78 - 79; prec um
ş i c omunican~ n 11 oastr(t - s u s \inută ln octombri e 19 75 l a In stitutul de
is tori c şi arl1 colo g ie „A. D . X enopol " Tnşi - s ub titlul : B iserica n ecrop o l ă
a l\Jll mlslirii Pu tn a. F11n c /i o nalilăfi- p ro oram , slrn ct11râ ini/ia/â , strucl11rit
r cron s lruilă (constatcl ri arli eo logice , im p li ca/ii de ordin istoric ş i prop11n eri
privind metodologia inv es tig ă rii prin scl p clluri de cercetare a edificiilor de-
a rflil c clură ec lez ia sticii· m~di eva lâ).
37 I r ntru t exl1•l c pisnniilorvoli vc vez i N. Dos sios, Stmliigreco-romane,
fasc ico la II, In sc ri p ţiil e g r eceş ti pllstrate în capitala M oldcvci, Jaşi, 1902 ,
p . 0 9 - 73; N. lor ga , li1sc;·ip/ii ş i însemn âri din bis'erit i/ c Ia ş 11 l11 i , B ucureşti ,
1907, p . 25-30; Jd cm, S tudii ş i docu'm enl e, X V, p . 1 :3 7 - 1 ~2. P entru r> j
d escri er e a mo1111men1ului (privit - Ins:! - ln st adiul anteri or r czulla -
Lcl or obţinut e prin t·x ccu \ia săp ă t milor d e cer cet ar e ş i a inv es ti ga'ţ' iilor ).
efectuate, tot d e noi , la slrnctura şi ln parnm cnlcl c e l eva ţ i e i lui) v ezi Dan
Bă drtră u ş i Ioan C n p roş•u , op. cil. , p. 168 -1 70. P entru bibliografi a c ompletă
priv ind monum ent ele ş i istorin acestui a şcz ămlnt mon a hal, vezi N. Sloi-
cescu , op. c it ., p. 471- 473. O prezentare mai v ech e a arhitecturii bi se-
ricii p:ls Lrnlc acum ln fiinţ ii , însoţită d e plan , s ec ţiuni ş i ima gini foto-
grafic e, o dator:'\1u lui G. B alş , d. Bis'c.r i cil c ş i mănlls t.lril c moldoµen e ş/i'
din veacuril e al X V II-i ea Ş i al XVIII-i ea, Bucurrşti , 1933, p. 86- 90,
fi g . 11 5- 122. Pe ntrn t oa te prcciziiril c relativ e l a tipologia ş i cronolo g ia
bi sericii ini\ialc a m ă n ăstirii , la preface ril e suferite d e biseri ca p ăstrau
ac um , precum ş i l a mărturiil e de loc uire urb a nă dallnct clin secol ele XV -
X V I , d l'scop erit c 111 nri n in cinte i acestuia , Yczi : N . N. Pu şcaş u ş i V. M„
Pu şcaş u , Rai;ort /lrelimi na r a.wpra sâ fl li lurilor de cercetare ar!ieoloyicil ef'ec-
lu ate î11 anul l !J77 in biserita Ş i inc inta /'os iei m ânăs tiri Sf. Sa1Ja din laş i ;
l clem , Sâp llluri de cerce tare arli eo lng icâ, inlcrn c11/ii de f)rol ec /i c ş i sali!are-
a palrimoniului arlieo lcgi c, ac /iu n i de i r/e nlif'i ca rc-e~·Fe rli :: â ş i relc1Jeu la
ed ifi ciil e cu ca rac ter de mo1111111ente a le arliitec lurii m edi eva le, c/'ec t11al e pe
ter iloriul vetrei i storice a Ia ş il c r în interna /ul 21 f'cbm ari c 1978 - (J marti r:
197V. H nport )ll'l' ii111in a r (rr cl nct at ln 18 .J'll. :1979). A mb e! · r aponrle a u
fo st l na intnt c D ircc\il'i (' C011 omi cc şi n p atrimoniului cultura l n aţ ion a l
di11 C.C.E.S.; Td c111. Cc rcctâri arheo logi ce ef'cclu ate în anii 1.976- 1.979 la
bise rirn ş i incinta Mclnâs tirii ·S f. Sava din l aş i. Conlribufii la c unoa ş l er ca
11rba 11ismu/ui Ş i arhit ec turii pe ler.iloriul Mo ldove i în secolele XV- XVJI
(111 a11u scri s, ln w\ it el e o ampl ă do c um e nt ~r\i c grafi că ş i foto g r a fi că ) . Carac-
Lcrul p a rti c ul ar , v ă dit antohl on , - întrunit de tipolo gia celor dou ă edifi-
c ii Cl'rcc lat c de n oi 111 in c int a Măn ăstirii SI'. Sav a - constrni tc cn parti-
c ipnr cn 1111or m eş t e ri strfi in i la ac tul d e con stru c p e (f ă r ă a fi , în să . total
exclu să ş i ]larli c iparen unor m eş teri autohtoni , sub ordon a \i aces tora) -
m • pun e ln cv id c11\ :1, ln condi\i a un ei efe cti ve cuno aş t eri a m odului 'lnfăp-
1.uirii op c1·l·i ş i n ca liHt\ii exec uţi e i sa le, tocm a i r aportul r eal între nivelul
cn· a \i ci arhil ect o11i cc clntorale acti v il ă \ii şa nti ere lor condu se d e m eş t e rii
s tr :'.1ini ş i ni'vclul cr cn \.iei dr gl'n datorat ă acti v iti'i \ii d e profil a m e şt e rilor
Iocn li „ Acest r ap orl d emon s1r c n ză ava n sul înregis tr a L d e a cti Yi ta te a m eşt e-
ri lor con s tru ctori din sp a \inl romi\n rsc, co mp a rat ă cu era a m eş t erilor
s tr:'\ ini ch ema \i s:'i cons trui nscii în t erit oriul est -cal']in li c . lJ n at are avan s
ne rs tc d r mon s'lra l ş i de qt•c ul - bi1H'cun m c11t - înH gis1rnt el e lu cr ttrilc
ş anti e rului condu s el e un m eş ter venii cli11 nfar a grani\ clor Mold ove i (bi s-
tri\ ea nul Ioan Zidaru) , în enz ul clă d irii primei bi seri ci, C ll hramul s r.
Du111iln1 , la Su ce:iv a , d e c:'\lr c voi evodul P etru Rareş. Se şli c ci\ aceste
lu cr ă ri s-au sold at c11 pr ă bu ş ir en c onstru c ţi e i zidite; a ş a cum n e nt c stă
111 :'i rt 11 ri il e ist ori ce scri se (1 530-1555) gm erat c de cnzul în spc·\ ă - deve-
ni l motiv d e 1iti giu Intre cti t or ş i m eş l<'r - prec um , la fel , n e atest ă să·pă-
turik nrhrnlo giec efectuat e ncolo ln ce plnd cu anul 1967. Cf. M. D . Matei,
A l. H ii dulc sc u, Al. Artimon , op . c il. , p. 541-565 ş i , ln m od spec ial , nota
nr . 8(i . În seş i avariil e l11rcg istratc de structura primei biseri ci el e la Sf.
Sava - laşi ni se a r ată a fi fos t datorat e - ln bună măsur ă - faptului c ă
m e şt e rii (cert prov e niţi din m ediul sud -est e uropean) nu se a chit a s e ră -
în mod opli111 - el e sa rcin a lor. in tn· alt ele ş i p entru faptul - ce rt constn-
tnt d e noi , p c timpul cx ecu\iei să pilturilor d e cercet ar e - c:1 nu cunoscu-
sr rfi ln mod s a tisfăc ă tor cara cteri sticil e solului ln aria ampla sam entului
cel i fi c iu lui p e care îl zidi s er ă acolo.
:Js N. N . Puş ca şu, Con struirea, amplificarea şi reconstruirea edificiilor
mo11umentalc, ca form e co ncrete de manife stare ale activităţii edili/are şi
creati11ilâ {ii medi eval e rc mdn eş ti în dcmeniu I arhitecturii (s ecolele X I II--
X V 1 lJ ) . Anali ze şi co nclu zii pe temeiu/ mârturiilor material e descoperile cu
prilejul sc11: ăturillr arheo/igi1 e ef'ec/11ate ln anii 1960-19 83, ln cuprinsul
a cin cisprezece an sambluri cfr arhitecturâ mccli eva/cl din Tran siloania , Mol-
do1m ş i '.{ara R cmâneascâ. Studiu ln ma1111 scris, ln so·\it d e pl a nş e grafice
(pl anuri , src \iuni , d etalii ale strnc1urilor con structive) şi dC' foto grafii.
:m N. N. Puş caşu . Mcl rlurii arlico/ogice referi/care la efectivi/alea uti•
/i;<lrii planurilor ş i inslrumcntelor grafice în înfciptui1 ea or-creier de arhitec-
t11râ mcdi cvall1 din Moldova scco lc /u X V -'XV II. St1:diu ln m anuscri s
ln so \it d e planşe grafice şi de foto grafii. Id em, studiul citat la supra nota
nr. 38 .
40
O atare insislrntă înccrrarc este f tic ut:I de \"asil e Driiguţ !n arti-
colul inlilulat „ Une form e r epr esen/a/ive de l'arcliit rc tur e f!crnac11/air e: I es
forli/'ication s pop11/aires du moyl'll âge" în „nrvistn muzeelor ş i monun~cnlc ­
lor - Monum ent e istorice şi de a r tă" , XLVJlI , 1979, p. G0- 72. 4 planşe
(planmi ş i o s1• cţ:ium• ), 17 imagini foto in cluse !n t ext. A utornl aduce
în oiscuţi c un numeros fond de opere ale arlii/rc/11rii m edi eva l e român eş ti
- /oa l e cu. str11 c/11ri d e zic/tui e - in{iîp/l.li/e pc l cri/ori11l /iîrilor r cmdn c în
ră s timpu/ seco lelor X JV-XVJJ , ş i pc care le consic!1•ri1 datorate unui
efort de cna \jc arhit1ctonică „vernau1lar ă" , !n\t' li gin d prin necasta:
„ „ . o arhi/eclunl fâr<I arhilccl, sau , în a/fi term eni, 111/lihc/wa care expr im((
(ant c:ia artiştilor popu/a1i ş i capaci/alrn lor d e a rc:o/i:a sinr111ri probleme
de ordin cons/r11ctiv ş i omanll'nlal, ((i Jii planmi la milime/111 ş i în afal((
/11/d c i 11n11i specialis1" (op . cil„ p . 60 , cu s1 bi. ns.). V.D. pune, astfel, p c
st•n11H1 unui efort ele crca \ic :llhill clo nică. rns \inut in n:odalită ·\il c ir.ai sus
c il:i Ic. mm iitoarc'lc ca lr r orii ele rro111 ' JJ:< nl c: consln: cţ ii clin zid ă ri e înfăp­
tuite in scco lrl c XIV-XV I pc lcri1oriul Transilvani1•i (Ţara Binci; zona
Sibiului î mpr e un ă cu văile Cibimli11i şi Hirt itfci11i11i, p!r1ă l:l nor d ele
vakn V i şc i ; Bazinul Tîrnavclor, zona w tc lor sec ui eş ti , p c Ollul superior
ş i dt•prcsiunilc Mun\ilor Ciucului; zona Bistri\ci şi ren a l\lurcşlll11i sup e-
rior ). ln scria căro ra înca dr ează bisl'l'icilc avincl în s ln : c tură clemente de
fort.il'icarc; apoi, atare biserici împH' j1r. 11ik cu .incinlc ele z.icl dotale cu
turnuri de npilrnrc; precum ş i t<•lii\i propriu-zi ~ c . toate constniitc Ja ini-
ţ.inl iva populapci săteşti , l'ie în vntr:i 11~ o r aşcz:'iri. fi e în preajma nccstora .
La ca te go riil e mai sus e numera te alt• monumcnlclor tran si lv ă n ene , a utorul
a da1 1g:'i 'i n cliscu\i c: fortifien\iile un or m:'\niistiri clin Mol dova (Hli1icca ,
Bogdana , năcl u c anu , B urduj1·ni ) şi clin Ţara Românrasc :I (Topo lni\a ,
Crnsna, Govora, Po lovra g i) ; turnurile clopolni\c ale unor biserici clin
I aş i („Adormirea l\laicii Domnului" - zi s ă „Barnovschi", p entru care di\ ,
greş ii. , hramul „Sf. Maria", şi „Sf. Ioan"). prr cum ş i ce l al bisericii Mă n ăs­
tirii Birnova, ct• lc ak bisericilor rn ă năstirilor Sinl1aia şi Segarcea; bise-
ricil e cu clc nwntc ele fortificare n-ai compltxe (Topor<iuţ.i, Sf. Ioan Bolc-
ziilornl din Iaşi , Precista clin Galn\i); bisericile - c ulă de la Cerneţi şi
Braniştea; în fin e, 'i nlr,•aga se ri c a culelor clin Oll<'nia. Sînlc m în/111 totul
d e aco rd cu \l.D„ în privin\a faptuh1i c[1 întreaga sc ri e a n:onmr.1•nlclor
discutate în articolul domni e i sa le est e d e mnă ele interesul deo seb it al
ce r cetă rii istorio grnfice su h aspectul capac it ilţ ii el e a irflc·cta, „„. su b
form e specifice şi pentru circ11111swn/e istoril'e şi cn ndi/ii lo ca l e" , frnom<'nul
cvoh1 ţ i<'i arhitcl'lurii fortificate subscris unui ad mi1 nh il efo rl n i poporuJ11i,
în „do rin/a ele lib ertate" şi că ele , monumentele rrflccl:'i „ târ i a de carncter
şi capacita /ca de crea/ic a llnlli lnlrer; popor". La fel , cu nprec icrra autorului
c:1 to a te aceste rno nnrncnt c „.„ con f'e1â p eisaju/iii r cmân e.\ c o notă unicâ,
f'clcînd o l egd turi1 sfrîn sâ. indiso/11/Ji/ll în /re, 11111 şi nat111â, înlrt prezcn/ ş i
viilor„." (cf. p. 72, în înch ckren :irlicohliui). Avem î 11 să r eze1vc asupra
m odu h1i în care V.n. !nţr l c gc să inl crpr rl<'ze scmn iJi ca\ia ma j oră n aces lor
mcnrnmcntc, ca documente ale cvo ltr\ ici ar hit ect urii mcclitvalc clin Romf1-
ni n. Între stăril e de fapt cc se cer a fi ayutc în v edere i'n jud ecarea scm nifi -
ra\i c i istori ce a fondului de n~ orn r me nlc adus în di Ec11\ic el e ciilrc m rt or ,
socoti m ca escn\ialc urm ă'loarc l c a specte: J. Fap tul C'ii nct>ş l c rnom1m entc
sî n t înfăptuite cu structuri de z id ăr i e caract er izate prin so lu ţio n ă ri con-
stnr ctiv-arhit rct oni cc co mplexe şi de o marc diversitate în privin!a rea li -
zării lor plastico-arhilectoni1.:c. 2. hi marca l or majoritnl c el e fac parte
din a/câluirea unor ansambluri d e arbilec/1.1H"t caracteri za te prin program e
compl exe în a căror s11mâ de frm cf i onaWă/ i , cea de f'or lif'i care d efin e o ponder e
ma jorii. 3. E le sînt realizate la comanda comu nit ăţ il or săteşti (cazmilc
monumentelor ci in Transllvania), la coma nda domnilor \iirilor române, Jn
cca a marii boi erimi , prec11111 ş i ln comnnda boierimii mi c i ş .i mijl oc ii
(forl.ifica\iilc m{Jnăslirilor şi n1lclc c11 sp e cificaţia că acestea din mmil
ţin el e ce l mai lîrziu or izon ! cronologic , în c \ · ol u ţia arhitecturii tuturor
monum cn'lcl or la cal't' se r e ferii V.U. ) . 4. Mult e dintre monumen te le citate
sî n t înfiipt uil c în vetrele orasc lor meci i<•vn le , sa u în imcd ia tn vecină­
t a le a acestora (b iser ic il c Sf. Sn~a , Sf. Jo an Boteză tonrl ş i Adorm irca Ma ic i i
Domnu lui , tonic în l aş i , b ise ri ca Prec ista in Gnln\i. m ănăst iri it' 1-llinccn
şi Blrnovn , în inwcliata ap ropiere a J nş il or: B ur d uj<•'nii. în aprnp il'rea
Su ccYc i). Zicl ireu lor se s it uează , su JJ raport crono lo g ic , lnlr -o vn·me în
c:nr - la laşi, în pr imul r încl - se clrsfă ş ur n din plin o amp lii a ct ivit a ll!
cel i Ii lari:i sus\ innt ă, Ia comanda domnilor ·\urii - Pe tru Şchiopu I, M iron
Bnrnovschi, Vnsilc Lupu - şi în c lim n lul un e i nlmoskrr n u !ict' : la fe l,
la comancla marii h o ierimi, prc c11m şi la c11mnndn orf1şcnim i1 'i nsti\ritc.
Acr nst:'i si l11 nţic impli ca prrzi· nţn ş i act ivi Lalea la I aş i a unor mari şa nti ere
ci (' c nn s trucţii. r·u echip e de mcşl c ri sp('(·iali za\ i. Dintrr aceştia. măcar
cl' i cn rc nu înfiip tu il comtrtrc\iiJ c a11sam!J lul11i el e arhit e c tur ă nl mănăsti­
rii Tr e i Ierarhi nu pol fi ignorap şi se impune să avc n 1 in vcrkrc - c u
pr ec<'i c!Pn· -pos ibllit nlca ca nctivitalea e dilitară p c t er it or iul on1şullli şi
î n împrej urimi să fi b c: ndi ciat de meşterii care ş i -au ad us con trilnrt ia In
amp le le l uc r ări necesitate de !·nfăplu ir ca prcsligios11lui nnsambln ele
arh itect urii . Cu r efe rire dir e ctă la fortificaţ.ia Milnăslirii Hlincca, soco lit :I
de V.D. ca r ezu lt at al unei crealii arhitectoni ce vernacu'l are , este ele rea-
minlit un fapt . A num e, activitatea ele constrncţ ii ckct1rn l ă acolo sub
a usp ici il e lui Vasile Lupu şi a lr. lui Şlcl'ăn i ·! ă Lupu, ca ac tivit a t e nlestatil
documentar (cf. sur se Ic istor icc indicate ele b ib l io grn fia nco1rnm cnt ului ,
dată ele N. Sloiccscu, op . cil„ sub vo cea Mă. n ăslir e a I-I/incea). 5. P rin
crono lo g ia lor , t oa le monument ele ad use de V.D. în di scu\i c ni sc aratii
a l'i fost opere zidite to cma i în momentele istori ce caracte ri zat e prinlr-o
a c livitale e dililară, desfăşurată pc multiple şantie r e (cu a t estare clocumcn-
tnr:I certil), antrenat e în înfăp tui rea unor lucriiri ele marc anvergur{J, care
vizau fi e ridicarea, fi e a mplifi carcn unor ccHqi , la coma nda puterii cen -
tra le în s lat. ln Transilvania, de pildă , cetăţi l e ele Ia Deva , Hunedoara,
Şoimu ş, Cluj, Tg. Mureş; apoi, fortificaţ .iil e v etr elor unor oraşe de scamă
ca Braşovul, S ibiul , S cbcşul , Clujul ş i Alba Iulia. Pc seama fortificării
o r aşe l or tran si lv ăne n e nu poale fi pu să - aşa cum conside ră V.D. - num a i
o „în 1.: uraj arc " (cf. op. cil„ p. G3) a obştiilor săteşti în a-şi fortifica vclrel c ,
ci - clupă opinia no astră - chi ar o partic ip a re a mul1ora dintre m eşte r i i
ş i echipe le de co nslru c\ ii ca re activau şi la înfăp tuirea fortificaţiilor orăşc-
http://patrimoniu.gov.ro
ncşli, Ja lu cr ă ril e ntccsare zidirii sistemelor defensive co mandat e ele co mu-
nit ă ţil e sillcşti. Dncii aclmilem că populaţia sătească mobilizat:'\ în exec uţia
lucr ă rilor şan ti ere l o r antrenate în zidirea sa u amplificarea cetăţilor rega le .
precum şi a fortifica\ iilor orăşeneşti, spre a !ncl cplini munc i nccalifi ca lt', ar
fi avut prilej ul sii se ca lifi ce acolo şi sii devină o „a rmată <Ic co nslrnc lori "
(cf. op. cil„ p. Gl ), alunei trebui e s:I admitem că ce i cn lifica·\i p c ucpslc
şanl icre înregistrau nu numai o bună priceper e în r ea liza rea co nstruc\ ii lor
de zidărie cu J'1111 c·\ionalil::1le dt·f'ensivă, ci ş i s/a/11/u/ co nferit meş /c 1ilor
cal ificafi. Aclivitatca în domeniul co ns lrl' c \iilor e ra în evu l med iu supus:"1
- ca şi alte activilii!i mc· ş t eşugăreş li - 11nui regim s ta tutat , anume :
cel al bres lelor . E l nu put ea fi eludat, şi nimen i nu se pulen erija, f:'\rii
riscuri, în posh11a ele 1onstn,c:tcr, fării a fi fost acc(•ptat în breas la de
profil. l'\u es te !nlîmplător faptul că l11 c rărilc el e conslruc\ ii de Ia Bist rica
fortificată din Cluaştcrf (com. Saschiz, jud . Mmcş) sînl consemnalt! de
insc rip·\.ia - c'a t a tii cu ::inul 1524 - şi e· xi slt' nt ă la zidăria corului bi seri -
c ii, sp unîml exp l ic it. c:'\ nspeclivclc ]rerări a11 fost înfliptuil e. in a nul
menţionat, ele meşl c rul s i ghi şorcn n Ş lcl'an U n ga r (cf. E. Sigcrus, Siebcn-
burr;i sc lrw c li si~ll; c l\i1cJ,1rn iuHn , S ib :u . H24 , p. 11 ), cn n tarC' , de un me ş l c r
orâşcan. Jn scrip\.in este cunoscută lui \' .n .. clon~ nin ~a nfer:I la c·a (op.
cil „ p . Gil), fă ră a tra ge î nsă finnsra co nc lu zie. potrivit cii rt'ia p n1 licipa-
r ca 11 · c·ş t c ruh1i clin S i gh işo:irn , la lu cr:1r•le ele e li:d ire n bis• n1.:i i fortificntc
din C loa ş t e rf , va fi avut - in n •plicii - part iciparca unor rnc•şleri 1·on-
s tr11 clo ri prnvcni\i cli11 şa ntil'r e le de cons t1uc\ii a c livc în ora şe . la h1 1.:ru -
ril e ele fortificn1 c 1cirnnclnte dr cornu nit ii \il c sii l cş ti . G. Cu toat e cii :ic li -
vi'ln'lea dr fortifi care cl r 5făşurnlti 'in Tran1,.ilvania , p>n:1 in srrn lul nl Xlll-
lca . î nt eg islrnsr o hurn'i rxpc~·i< 11\Ci în clo nw niul în f:lp lu ; r ii fortifir.aliilor
ele lrm n şi p~minl (cf . Ghcorplw A nghe l. Ceh"t{i m cd i e1mle din Tnwsilvania ,
Buc„ 1972 , p. 25 ), nu se pont e pn·s11pun c că ncliv ila ten cksf:'\şura tii dL'
co munit ă \ilc sii l cşli tran s il v:!rn 11c 111 vr<ll'na r ca lizt'lrii forlifi c::i \ ii lor cu
s lru c tmi de 1icl şi - nr fi p11l11l găs i - 1n patrimoniul cxpcri en \C'i construirii
fortificaţiilor ele lt mn ş i p ă mh1l - su gestiil e necesa re şi forrnulrlc prc-
supu be de so luţion area spaţiului a rl1il<·cton ic şi cit• so ln\iona rea structuri-
lor de zidări e, atunci <:i nel obştiil e să t eşti pro('cdau la înfiipluirca unor
forlifiraţii 1iclit c . Singw11/ punct comun intre cele două ca tego rii el e for-
lifira \ii c·rn doa r fun cţ ia defensiv:'\ . Legile obiective can· conclucenu rca-
l1zar ra s tn;d urilor de zidărie, rrnlizana spa\ iului arhitectonic, precum şi
lnfiipluirca plasticii 1r.o nmn cn lal c a co n sll l!c\ iil or zidi te , !n cnz ul in ca re
programul vi7a şi funcţionalilii\i defensive, era u a lt e le dccitcelccnrccon-
cl11ctn u rn lu\.io nan a unei forlifica\ii ele lemn ş i piimint, oricll el e co mpl exă
ş i cc claborntii nr fi fost nlcătuirra une i ata r e fortifica\ii. Spec ifi c it a tea
a ch1lui ele imnginarc şi de !n f'i' pluirc a fortifica\iilor cu s tru ct uri ziclilc
(1ra i cu sr amf1 atu n ci cinci fun c\ion a lit n tca de fensiv:'\ se însuma unui
]ll'(J gram ir.n i comp lex, v izînd na li 1arra 1111ui ansa mblu ele co nslnr c \ii
ele lipul „bi se1i câ î n .'O(il/1 de in cin l â f orlifi calc"t şi î11conju1aliî de acea sta") nu
îngâduia , c i, clin conti:I , cxc h :c\a 111cclalită\il c de în fă ptuir e a dispozitive-
lor cldrnsivc c11 s lrr c luri de lrn' n ş i păminl. Privite, fi ecare in pnr te ,
for lifira\iil c zidit e în Transi lvania , la ini ·ţi:iliva (comanda) com 11nilă\ilor ,
sii l cş t i, ni EC a 1 a l ă în rnp tuit c la 11n not ab il nive l ca lit ativ , care pune în
evidcn\ă o ver ifica l iî e ~: pcr i cn / ll î n ma /e1i e, o ş liin !ă ele a r ea li za a tare .
pro gr a me . N imic nu dov e clcşle (pri v ind u-l<' ) un LV<'nl1:a l stad iu de „prima .
e xpe ri e nţ ă" , ele„. ,;tal on:uc " în irnag innrc:i ş i inf{lpluircn soln\iilor; c i,
cli11 con tr ă, o bunii cun oaş t ere a Irgi lor spnţ.iului :nhitect on ie . o reală
capaci t a te de a in, agina ş i infiiplui st n :c turil c implica te ele so luţi o narea
spa\ ia l-arh il1 c lonicil, o bună cxrcu \ ic a zicliir iil or , prrnrm şi o notabilii ,
r chilibra rr în tn· ciL1n lii k cu func\i e d e cora ti vă şi pla sti c a de a n sa mblu a
opere i, ca nali1at e pcretptibi l:i. Tot11I c Jiltrnt rl c o ses izabil:'\ „ econo-
mi e" a mijl oacc ·lor c!t· p ;prcsie plastici\. Se simte „rnlnn " m e ş t e rului pro-
l'cs ionis·t , cc la ·1a lp 1 Ju 1~ c· n!iei, ph1 ă ln ml'ch ca ele sns a şarpa 11Lc i.
7. Popula\in sa telor mc clitYalc l ransi.lvănen e n fos t - clcs igur -
co1r. and i!ara i111 or a taJ e ope1e di' r e1ilabilc: c1ca/i c arliifrc/onicâ, 1rn î n să ş i
in făp tuil oarca lor n cmijloci1il. Expc r it 11\ n popul a ţ ie i medi ului ru ra l î n
c oncepe rea şi cons t r ui na edi f ic iilor şi ama mh lur ilor de nrhi'l r1· t11rii se reclu-
c ~ n la dcprinclcna de a î nfilpt1 1i cons tn:c\i i ele lem n , Îi! cac/111 / unui ef ori .
d e crea {i c a1/litcctonicri f'iiui arh il cc/i şi {<li(/. planuri , ace s t moci ele realizare
fii11cl pos ibil , istor ic eşte , ln t c1'f" c• i11l unor c ircull!s lnn\ c - proprii numai
mediului· rural - care d e term i na se ră fo1m ular c::i ş i î nfilp tui rca, )lină la
nivelul cir s in'lc zii , a un or pr ogrnme e·c vi1nu - e u o covlrşi t onre pr ecădere
ş i o marc l'n cvcn\il eclil'ici11l loc 11i n\ii. Des igur , 1111 ntnrc mod el e ela bo -
rare a openi d<• :Hhilrcturi'i nu pu tea fncc fa\~1 11m1i efort de crea \i c care
ş i -ar fi propus: renli znrca unor co n strnc \i i cu s tru cturi z idite , dc s tinn le si\
s a ti s fac ă cer in\clc 1mui ])ro gram nr hit ccto11ic mai <'Olll])kX ca ce l a l locu•
in\ c i r ural e şi care s:1 aibă va loare plastică monum entalii, spre a putea fi
repre ze nt ativ; s:1 c l:1borczc rn lu\ io nii ri el e ord in pl astico-arhitectonic ş i
el e ordin constrnctiv difcri'lc , în cazurile în care pro gr amu l era diferit,
el e la o construc\ ic la al ta; să snUsfacil cer in\a el ivers ifi căr ii soluţionărilor
arhit ecto ni ce în cad rul 11nu ia şi acc h1inşi lip de program (o d ivers ificare
tipologici\ a construcţiilor dc s tinntc uneia ş i ace l e iaşi func\ionalităţi) şi
so lu ţion:1ri, d iferit e ca fonr,11Ji\ , :ilc structmilor ele z id iir ic , p c potriva
cer in\c lor impuse ele i n siiş i el ivcrs ifi cnn a carac teristicilor spa\ iulu i arh it ec-
lo n ic prcconi7a t ; sii imagineze ş i sii înfăp tui ască o ordonare optimă a
detaliilor cu fun c\ ic d e co r at i vă în an ~ amblul compoziţ. i e i plasticii fiecărei
opere el e a rh it c ct ur ă cc se cerea t rampusă în fapt. Aceasta, cu atit ma i
mult, cu cîl„ leg il e arhi'l r ctmii de zici sî nl - de la o a numit ă ş i inevitabilă
limită - total di fe rit e ele ce le pro})rii arhit ectur ii de lem n, atit în pri-
vin\n posibilităţilor de r ea l izare a spaţiu lui arhitecto ni c, cit şi în privinţa
posib ii it ăţ ilor el e înfăpt. u irc a st ructur ilor coma nela te ck co nfi gm area lui .
Efectul p last ic a l masei de zidăr i e , c l ă dit ă în op cr :'i, rezo lvarea multiple-
lor probleme ele sta t ici\ impl icat<' în so lu ţio narea unei s tru cturi zid ite
(oricî l ele simp l ă ar fi putut Ji aceasta în cazul unui spaţiu arhitecto ni c
propus), stab iii r ea r eperelor ca lit at ivc ş i cantitative in car e trcbu ia să se
înscrie strnctma oper ei, spre a putea configma spaţ iul a rhitecto nic propus
ş i sp r e a-i putea co nfer i V3loarc plastică , precum ş i problemele implicate
ele t ehnol og ia ş i de e:xEcuţia lt: crărilor ele ş a nti e r , impunea u efortului de
c reaţi e sarci ni tot a l diferit e - 1r,uJt ma i numeroase ş i mai complexe - în
cazul e l abo r ă rii co n stru cţi ilor de zidărie de cit în ce l al c l abor ă r ii co nstruc-
57
 \iilor de le mn . Datorită ::iccslci in cvilnbilc stă ri de fapt, cxpl'ril'n\.a ::icu-
mulală de populaţia sntc lor tran s il vă n e n e in dome niul ) nfăpt 11irii ::irhi-
l<' c l11rii de le mn, cn toate că ca era apronpc ge nc ralizal:1 la nive l de mns:i
'l n rindul populaţiei rurale, 'in caz ul const ru cţ i e i lo c 11in\.c lor ,ş i devenise
,,meş teşug popular", în caz u I co nstr uc pilor de c ult c u slructur:'i de le mn,
1rn se putea s ubs titui - ni cic um - ce le i solicitate de r ealizarea arhi-
l•e c turii de z id ; indife n·nt ele faptul că aceasta din urin ă îşi putea găsi ,
uneori , unc ie sugest ii şi puncte de plecar e în soluţionările ace lor pro gr a me
de arhilcclură c 11 structuri de le mn , continge nte - cil de cit-.cc lor pre-
coniza te unei conc r e tizări prin conslruc\ii zidite.
li. în lo ali't is toria c i v ilizaţ iilor lumii , nrhilccturn de zid s-n imp11s
ca pcrpcl11um n ece sarii datorită faptului di ca îngăduia realizarea unor
programe repr ezentative, d inco lo de limite le p os ibilită \ilor real e ale arhi-
ll'cl11rii ele le mn , ntît lu privinţa realizării pl astic ii monum e ntale (a spa-
·1i11lui , în primul rînd) , c it şi î n privinţa garanţ i e i dăinuirii ope r elor î n
timp . Ş i aceasta, c u nlî l mai mult. c u cit însăşi cer inţa dăinuirii în timp
n operei de arhitectură (şi a mesajului ci) cs lc o funcţie omniprezentă i n
formularen tuturor pro g rame lor de arhilrctură imagi nate şi înfăptuite în
dec ur sul inl1'cg ii istorii a um a nită \ii. Co ns id e r a t ă în raport c u arhitcclma
ele le mn , cca tl'e zid a av ut - in privinţ a sal isfuccri i cc rin\.c i dăinuirii
operelor - un avans J1olărîtor , înt ru c it !'ra s ingu ra ca re oferea posibili-
fft\ i mai mnri. Ea a impu s însă, prin insfi ş i spcci{i citalea modalilă/i/or
rt1/ăp luirii sa le, şa nti e rul ele co nst ru c\ ii , specia lizat, dec i şi m eş terul spe-
c ia lizat - arhilec/111, inel\ din monwnlul în rare a apărnl ce rinţa înfăp­
luirii co n s trucţiilor zidite ş i clcslinale sn ti sfaccr i1 unor 1;rogramc r cprc-
zcntnliv e . Anuml\, în c ă diu momentul apariţiei s talului , ca formă sup c-
rionrii a organizării soc ic lii\ ii. In cazul arhitec turii monumc nln lc zidit e,
vizîucl .rca lizarc::i unor programe r epreze nta tiv e, însă ~ i no\iunca de şanti e r
„xcludc un mod „vcrnacular" ni înfăptuirii lu c rărilor de constru c \.ii , exclu -
de inl c r vc n\ia „ mcşll'rUhti popul a r" şi modului lui de ac(.iun c în procesul
n cn\ ic i. fo istoria şa nti e relor med ievale de nrllileclură - nngnjatc în
î nfăptuir ea construcţiilor de zidării' (inclusiv cele cu stru c turi defensive) -
nu a {ost po•ibilă inlcrvcn fia m eş te rilor populari, ci nu'ma i inte rvenţia me ş­
terului specia li zai, a d\ ru i capac itate profos1ona l ă impli ca un anumit niv e l
calilnliv, fiind s upus ă unui permanent proces de sel ec ţie ş i de promova r e
a realei co mpctc n\.c. Monumente le co nside rate de V. D. ca r czullate a le
unui efort de e laborare (sa u de reelaborare a mode lelor) „vcrnaculnr",
prin însăşi vnloarca r e mar cabi l ă a soluţionării stru c turilor ş i pl as ti cii
lor , con t es t ă - e le însele - o atare categorisire, co n sli luindu -se în m ă r­
turii nl e mrni proces is lori c, act iv p c teritoriul ţărilor române 'in lol
decursul seco le lor XIV- XVII. Acest proces n patronat sclccţin potci1 \.in -
lului el e cr eaj. ic situind11 - I în planul crea \.ie i arhileclonicc culte. Rezul -
ta le Ic I 11 i pun în ev idcnţă nu numai nive lu I deoscb i tal op\.iu ni lor co mand i-
lar ii or , c i şi nive lul ca p ac ită'ţ ii profesional e a cxcc ulan ţ ilor opere i de
nrhill'Clură. F ie eonrnnă, fi e ge nială în form e le ci de manifestare, spre
n se p11len întruchipa î n opl're de arhileclură , neca „fa ntez ie c r ea toare şi
cnpac ilalca de a so lu\.iona „„.pro blem · de ordin constrn c liv şi orname n-
tal. .. " (op. cil. , p. 60; din nccas l ă for mul are a lui\/. D. obse rv ă m că
flomnia sa tr ece - prea uşor - c u vederea locma i spaţiul nrhil.ectonic ,
!'li loall' că(') csl.c c lcme 1i lul r'se n\ial ca r e d e fineş t e opcrn de a rhit ectură ,
istoria arltilcc lurii fiind, cn ins:'işi . istoria modalilă \. ilor ele solu\ionarr a
spaţiului arhitc c lonic I) !rebui a să se subordoneze filierei tuturor c tnpclor
ohligalorii al e procesului crca\1ei, ori de cilc ori ncl·sla viza elnhornrcn
conslru c \ ii lor d!• zidărie cu vnlo::tre arhitrctonici'i . Fiind ca tegorie pcrpe-
tuum obligatorie a h1 s u ş i actului crc· t1'\i e i, hi caz ul nrhil!•cl11rii de zici ,
f'anl e: ia /r ebuia slÎ {i c rod11l mun cii unui specia list , sâ se co11.crcli zcze în
n ota/ii pr cm c rgă toar1• ac/illnii de rnnslruc/i c şi s!Î se înln1c/1ipe:e în. opera de
ar/Jitect11râ prin ef'ort11l unor con structori s1>ecia/i:a/i în a în{âptui structuri
şi clemente decorali11e - subordon ate 11alorii pla s tice a s pa/iu/ui ar/Jitec/oni c-
cu mijloace le material e (.~ i prin modalită /il e) proprii ar/Jitccturii ele zid .
Şi că aşa a şi fo s l, s l:i ca dova d:1 - după opinia noaslrii - 11n anume fapt
istoric, ele neignorat. Anume , ace la că salci e 111!,d icva le transilvăne n e ca re
au coma ndat zidi r en ş i au beneficiat Ja un mom e nt dat - in condiţii ele lo c
şi de timp cu totul cxccpţ iona Ic - de co nstruirea unor ansnmbluri arhi-
tectonice, zidite spre a satisface fun cţiom1lită\i defensive, nu au mai
rep etat ini\iativa d e n înfăptui edificii d e zidărie (ori ca re ar fi putut fi
utilitatea accslorn) în vremea ull e rionr ă r cspcctiv ul11i mom ent , chiar şi in
zonele teritoriale în ca r e piatra ele co ns tru cţ.ie era disponibilă î n ac eeaşi
măsură ca şi lemnul . Excep ţiil e rare de la această sta re ele fapt sînt - toate
- raportnbil c vremii f ina le a ev ului mediu ş i t.in de condiţionări mult
diferite de cele proprii m ediului rural î n sccolcic XIV - XVII, fiind dato-
rate accentuării st ra tifi ci'i rii sociale a populaţie i. Avem astrei încf1 o dova d:1
că salcie transilv:!ncnc în vetrel e că rora co nstată m pr czc nţ. a nnor edificii
şi ansambluri de a rhil cc lură mon11111 cn lal ă, zidite în secolele XIV- XVII
ş i deslinalc unor rost11ri defe n sive, nu fo sl impli cate în ac lnl co nstruirii
aces tor nnsambluri doar î n pos tura co 111anclitarul11i de operă, 1111 lnsă ş i
în cca ele cx cc ulnnl ne mijloci t ni accsleia. A lte ca tegorii de const ru cţi i
c u str11c l.11ri de zidări e ca r e să fi vizat f11nc \. i o nalilăţi diferite de ce le a le
programelor ele arhilcclură ec l ez i as ti că şi de arhitectură c u rosturi defen-
sive n11 au mai fost - istoriccs lc - necesa re în med iul rural medieva l
transilvă nean , iar pop11Jaţ.in acestui mediu nu a rnaj fosl nevoită Să SC
orie nteze în însuşirea cx pcricn\ c i proprii modului 'in.fi\pl11irii unor atare
co n s lrn cţ ii. Proven ic n\ a m cşlt• rilor co n s truc tori solicila\i el e populaţia
sătească să cxcc11lc lu cră ri necesare î nfăpt uirii programelor de s trn cl mă
zidită s pr e a Jnd cplini fun cţ ionalită \.i de fe ns ive, în vrn111ca a nterioan'i
anul11 i 1524 , cs lc - de a llfcl - pusă în ev icl e nţă de î n săş i inscripţia care
co nse mn ează , ex plicit . p articiparea unui meşte r co uslrnclor - orăş ean -
la zidirea bise ri c ii fortificate din Clonştcrf-Saschiz, tocmai că lr c fine le
primului sfert al sccol11l11i al XVI-i ea . Adică, !n ccn mai Urzic vreme î n
ca r e ma i pute m înreg istra mani{eslarca fcnom c nnlu i cloliir ii vetr e lor
unora dintre salcie transilvăne n e c u zidiri dcs linatc func ţionalilăţilor •
defensive; ş i c u toate că a ces t fcnonwn l nrcg is lra sc - pinii atunci , p c
t eritoriul Tra n s ilva ni ei - o vechime de aproap e două S!'Co lc, î n răslimpul
cărora popula ţin med iului rmal ar fi pulul sos i (dacă a r fi fost , înlr -adcv:l r ,
necesar ) la c ua ntumul de cxpc ri l' nţ.ă cerut de înfăptuir ea n e mijlocită a
58
http://patrimoniu.gov.ro
lu c ră rilor ele co n strnc\ ii spec ifi ce a rhilectnrii zidite. De cc nu s e mn cnză
opera înfăptuită l n Cloaştcrf , în a nul 152'1, nn m eş ter - „popular ca pa-
bil să r ezolve singur probleme de ordin constructiv şi decorat.iv" prove-
nit fi e c hiar din C loa ş t c rf , fi e din lBrman, fi e din Uomorocl , Bi crtan,
Mcrgh ind eal etc? A di că, tocmai un m eş ter din acea pretinsă - dar
in existentă - pl e iadă ele co nstrn ctori clin m ediul rural pc scama că rora
V.D. pun e r ea lizarea op er elor de ar hitcct un'i m e di evală 'mo numental ă for~
li fi ca tă , pr eze nte în vetr e le sns-.m cn\ionatclor sa l e ş i ca r e ar fi fosl iurăp­
tuitc - potrivit opini e i domni e i sa le - în condiţiil e de elaborare proprii
arhitect uri i „vcrnac ul a r c".
Înlr11cil V. D. în ca drcnz:'\ in cn l!· gori~ fc n<Jml' nului nrhilee lmii for -
lifi cn\·iil or - claloral.c 11n11i mod de rea liza re „vc rnacul a r " - nume roase
monum ente z idit e pc teritoriul Moldove i în sccol11l n i XVfl-l cn şi a fl ate
î n inlc r cs11I ce r cetăr ii de spccia lil alc toc mai in virt11lrn [npl11l11 i că accs ll'a
ţin ele o ac tivitate ed ilitarii de o ma r c amploare şi de 11n e fort de c reaţi e
n o tabil prin î nsăş i ca litatea t nfăpl11irilor lui. înlr11cll zidirea respect ive lor
monum ente cs lc c onte mporană cu activit.nlea şa nti ere lor de co n str u cţii
a testate prin mul lipie m ă rturii ele arhilcc lură lai că- monume ntal ii - in-
trate s ub con lro l11l cc rcclărilor nrhco lo g icc efectua te î n ultimii a ni pc
tc rilori11l vetre i istori ce a Iaşi lor , to ate i1np 1mind o judcca r ' a lor în ra port
c u ce lelalte rea lizări ale ar/Jileclurii unei clape de ref erin/â în dczvollarcn
artei medi evale din s p aţ. iul ext raca rp alic n i \ărilor romil.nc - socoti m nece-
sa r ă rea mintirea unor realitr1ţ. i de nd r<'CUl c u vederea. Toate mon11m c nlc lc
moldoveneşti citate de \/, U. ca rez ulta te datorate „ inte rpr e tării libere"
de c<'ilre „cons lruclori populari" a un or „m ode l e aulice" (c f. op . cil., p. 6Q)
si ni ope re majore a le arhill'ct11rii monum e nta le, r cprczcnlntive, desti nate
unei f1111 c \ionalil.ă(i defensive ş i in c lu se un or programe co mpl exe. Cu
excepţ i a inc intei Mănăstirii Bo gdann, e le sî nl - de r eg ul ă - opere
î nfăptuit e la co manda domnilor ţării sau a m em b1· ilor familiilor acc•s tora.
T urnul - clopotni\ă , zidit în im ed iata vec inălnte a ctitor ic i i eşe n e din anul
162Q datorată lui Miron Bnrnovschi , es te - d e fapt - turnul de poarl ă al
unei incint e de : id , ca r e nu a ma i putut fi co n st ruită dato rită tragicului
s fîrşit d e domnie ni ctitorului J\lfâ nâslirii B::irnovschi. Acolo nu este vorba
doar de o biserică , c u o ctopotni\ă adiacentă aces teia, c i de un - notoriu -
n şc ză m î nt mona ha l (ci'. bibliografia dată d e N. Sto iccscn, op. cil. , s ub vocen
Ia şi - Nlâ ni'is lirca .Barmmsc/Ji ). Şti ind că Barnovschi-Vodă a fost implicat
în î nfă ptuir ea impr es iona ntei fortil'i ca\ ii a Dragomirnci - ca r e s-a putut
ridica Ja nivelul une i solu\ionări arhitectural e c n valoare de „model aulic" ,
tocma i datorită fapt ului că lu c ră ril e d e zidire a s u s- m enţio n at ului s istem
defens iv a u fost efect uate Ja comanda unui domn d e ţar:l şi s ub „tu t e la" Jni
Annstasie Crimcn, virtuos m eş ler-arlisl al acele i vremi - , a r fi imposib il de
crezut ca toc mai co manditarul fortifi ca ţi e i Dragomirnci să fi apelat la ser-
viciil e unor co ns tru ctori „po pulari" atunci ci nci comanda zidirea ( la doi
paşi distanţă de insuşi sed iul domni e i ţării , chiar în valrn capila Ic i Mol-
dovei) a in c inte i preconizate î n sco pul apărării pomc nil11lui aşcză mînt
monaha l clin Iaşi. N11 c r ede m că Miron Barnovsc hi -Vo d ă, co ma nclitarnl
lu c rărilor de fortificare a Drago mirn c i, si\-ş i fi dorit ca fortificaţia co ma n-
dnli'i de c i în scopul apărării c titori c i lui din laş i să nu în lr11ncascii .~i ca,
ln rindul c i, prin so luţion a rea n rhitcc loni c:'i, valoarea de „model aulic"!
E lc me nl e le de fortificare pn,zc ntc la biserica Mănăstirii. Birnovn , ca ş i
in c inta forlificnl:1 de acolo , si nt opera lu cră ril o r unui şantier, d e cca mai
bun ă ţinută profes ion a lă, ca re a fost act iv la comanda a doi domni ele
ţar ă : Miron Barnovschi ( înainte de anul 1629) ş i E ust rnli c Dabija. Fina-
liznl!• inc:! mai ina inle de anul 1607 (cr. biblio gra fi a clatr1 de N. Stoiccscu,
op. cil. , s ub vocea J)lfrlnăsii rea Ilimova) , s 11s-pom c nitc le lu cră ri vor fi fost
- c u sigurnn\:1 - rodul aclivil:'i\ ii m eş te rilor impli ca ţi, mai apoi, î n
r cco nslru c \ia bisericii Măn:istirii Pulna: incep 11tc la coma nda lui \'asilc
Lupu , continua le la cca a lui G heorghe Ştefa n (c lilorul Mănlislirii { orli/'i -
calc de la Caş in ), şi inchdalc prin g rija lui Euslrntic Da bija, ce l p c care
îl ş i im 'i nmormintat la Birnova , î n anu I 1667 „. Nu ponte fi - nici cn m -
înl.impl:Hoare s imililudin ca mani e re i cxecu\i c i lucr:'ir ilor el e pi ct r:i ric de
ln biserica Putn e i şi de la cca a Birnovei , şi - la fe l - s imilitudinea
ca raclc ri s li c ilor plasticii spa\.i11l11i arhitectonic, la amb e le 1nonumc nlc .
N u p11lc m judeca sc mnifi ca \:ia bise ri c ii Birnovei (ca op e ră el e arltill'clmă
reprczenlativ:I) ig norind faptul că ca este integ ra lii aco lo - orga nic -
11n11i pro gram arhitectonic co mpl ex ca re insumcază şi inc inta for t ifical:l
a mănăstirii (z idită tocmai in prea jma oraşului laşi, ca pital ă ele! ţa ră)
şi nici faptul ci'i in c inta Birnovc i prczinl:'i - ca ins:'lşi - ca ra c ter is ti c i
ale sollJ\. ionării sale, prec um ş i multe de talii de cxcc uţ. ic, s imilare ce lor
prezente la fortificaţia Dragomirnc i. Ca, de pild{1 , modul solu\:io n r1rii
s pa\.iul11i a rhilcclo nic al incăp c rilor aflate la e taj e le lurnuJui por(.ii incin-
lci de la Birnova , organizarea c ircu l aţie i la accslc lnci'\p c ri , sol11\.io nnr ca
comunic:irii lor c u drumul de strnj:l dispus la partea superioară a z iduri -
lor c urtine lor in c inte i, uncie cletnlii a le execuţi e i lu c ri'\rilo r de pietrărie
e le . ; toate a idomn , ca formulă de rea lizare, ce lor lntilnitc la turnul intrării
î n in ci nta Dragomirnc i. Dacă ig norii m a tare stări de fa pt evidente , îndal:1
pute m ajunge la - n~avc nila - co n ~ luzi c că fortificaţia Dragomirnc i
cs lc ca î nsăşi o „inte rpre tare lib e ră", de ca rac te r „vernaculnr" a unui
al l - evc ntua I - „model au I ic ", de cătr e nişte „co nstr uctor i populari " care
nr fi ig norat n ecesitatea utili1.ă rii „p lanurilor la 111ilimotr11" şi n e di spu şi
s:1 fi e com pl exaţ i de „tu te la " lui Anastasie Crimca.
Apoi, nu trebuie uitat că zidirea Bisericii Sr. Ioa n Bote zălorul din
Jaş i este r czu I la tu I I u c ră r ilor unn i şa nti c r cnrc n construit str uctura r cspcc-
Livu Iu i cel ificiu „pînă la f erestre", sub co ma nda lui Voclii B a rnovsch i (inai n-
tc de a nul 162Q) şi care a finaliznt lu c r ă ril e - in c lu siv sis te mul defe nsiv
i ncorporat aco lo părţii sup e rioare a clcva \:ici monumc ulului - sub aus-
piciile ctitorului Tre i Ierarhilor (in a nul 1635, cînd mache ta ansnmblului
ed ifi c iilor de la Trei Ie rarhi va fi fost ca însăşi în l11 c n1) . P e n t ru crono-
lo g ia c lape lor lu c r ăr ilor ele zidire a Bisericii Sf. Ioan Botczătorul, înfăp­
tuite chi a r în vntra oraşului de sca un domn esc, p e ntru c uno aşte r ea c tito-
rilor ş i a c ronologi ci actului de const ru cţ i e , n e sta u la î ncl e mîn ă re l a tăril e
- expli c ite - a le pi saniei rnonume nlului (cf. N. Iorga , lnscripfii , II ,
p. 136; G. B a l ş. op. cil., p. 121 ). Eslc exclus ca Vasil e Lupu - c titor al
unui amplu program de artă c ultă şi de zidiri, bun organiza /or a l uno r
şn nlic rc d e co n st ru cţ ii active !n mnlt.e locuri pc tc riloriul ţ:ării - sfi 111t
 fi npclal chi nr ln meşterii căram le clntora închc ir rra zidirii ele la Sfint11l
loa n. a tunc i cînd coma nd a î nfăpluir c a inc int e i fortificat e de Ja Trei
Ierarhi, a cărei lnfăj i şa re li a p ă rra lui Paul din Akp „[ .„] ca o n ta-
tc [ .„ Jî nconjurată cu ziduri d e pintră" (cf. .Călător i ~trăini", voi. VI, B uc„
1!)76 , p. 47); şi a căre i fund aţ i e ne-a fo s l sub co nlrol în dimin ea ţa zilei
de 1 ia nu ar ic 1 !)77.
Turnul bi se ri c ii Sf. Sava din l nşi es te zidit - prin adornre - Ia
cipul bi sericii , inainle ele anul 1Gt3. Go luril e !J1p•stc, care s t1 t pung
zidăria e l evaţiei , nu sînt m elcrc:c, ci doar simp le dnd1ideri a l uiror rcsl
cs lc doar ce l de a l ăsa lt:rnina să păt1'l'ndă în si::a\i11l case i scă rii , lnsc ri s in
g rosimea zidului c ltv a \i ei a cestui t111n, sp rc a înluni acces ul in lncil pcril c
c l:ijl'ior constn1c \i e i. Zidirta bi ~r ricii - tflc t1 ală !nanul 1625, Jn 200 m
cli :d n11\:i ele C11r1tn c'rir11ca su:I - rs lc op era unui m eş t e r constructor gr ec,
vcnil ln laşi chiar din oraşul care a fost n şe dill'\a împăraţilor Biznn\u -
lui (cf. i nscr ipţia din flrţ ac'a vestică a bisericii, ca r e clă m11rclc, ca lilat rn
şi proY1 n ifn ţa constnctorului : ,.... Gluor1)1c din Co nst a nti 11q·o1, prim
mcşl<'r" - 7tpo-rop.occnopov - (cf. N. Dossios , loc . ci l. ) - dt c i, de n1
meşlt· r arhitect venit d in oraşu 1-au lă im per ia t ă ca r e a gowia t „n· c dele
a uli ce" a rhit ec turii cull c clin tre i co ntinent e. înscri se ev ului c ivi lb a \i e i
mcclieYa lc. Ce le două goluri care s tr:i pun g z i dă r ia 1ronrm1 n i ului Ia ptr tu1
supe r ioa ră a faţad e i lui vestice, i1111clial sub nive lul c orni ~ t i, nu sînl
me/ere:ele lllllli sistem def ensiv, ci a u fl. nc\ia de a înle sni ilrminaHa cafnsu -
Jui bi sl' ricii. Ele sîn l , c:c altfe l. singurck goluri ele ac1st fel l n scria tuturor
celor (de o consicll'rabilă .~ i gc n c roa ~ă !Urgi n'. c) care străprn g z ic 1i' ri a fa\a -
dclor 11: 01wmcnl uh1i (ferestre le ş i inlr ii ril e). Cît desp re in c i11 1n Eoi;cln-
nc i, firqt e că so Ju ·ţion a rea c i era o int erpre tare a so luţioni:iril r r în fă ptuit e
Jn s isteme le defensive ale n:a ri ltr amarrb Juri ele a1 hil celm i' 1'. c la 1'1 tna,
Molclovi\a , Prc bota , Slatinn, St'CLVj\a şi Dra go mirna. Nu îmi\, o intrr-
prctnr(' prla „liheni de îngrădirile cancanclcr", a~a c11111 co ns idua \', D.
(op. cil ., p. 60), lnlrncll a colo inl c1vt ni se - în so luţi o nan a, s implifi cnlt1
înlrucilva, dar cred in c ioa să mod e le lor ofer it e de fortif i ca ţiile
~ t ·i; -m r n\i o natclcr ama n:bluri de a rhi't cc: tur ă - i;n „rn non " ca re nu
lHil en fi ignora t nici C:: c ce l n·a i „J=o pul ar meşt er". Anrn'.c , ace la (ă i:: os i-
bili Ui \ i Ic cornanditarulu i lu crăril o r m cc sare zidirii inc iniei Bo g():; m· i (ca ş i
ln cazuril e zidirii cc lorlall c incinte mănăstireşti , fortificat e la ini\ iativa
boil' ril or, clar rare ca fapte i stori ce în ter itoriile ţărilor r c 1r âm) , prcc1•m
ş i s ta tutul soc ial a l boie rimii , în raporturil e acesteia cu domnul /l rii (i nţ c­
lcs ca repreze nt a nt s11prem a l krarhi e i sla tull: i fn :da l) i1rptim au - fin ş­
t c - anume co n sec inţ e în î n seş i propof'\.iil e, so lu\ ionana ş i înfăpluirlfl
siste melor de arhit ec tur ă cl e f(nsivă ccn a n datc cc ho ier i, spre apărare a
cl ilorii lor acestora . Nu put r m pr e linel e incintelor fo rtificat e de la Bog-
clnna sa u de la Schitul Hadîmb11l (cli'lorit de boierul rani I-Jadin' bu I şi
a fl nl în teri toriul a ctual a l jud. Iaşi) s ă arate ca fortifica pil c ele la St:cc -
viţn ş i Dragomirna , după cu m nu put e m pret ind e fortificaţiilor de Ia
P rej mer ş i Hon:orod să arate ca ce le de la caste lul din Hunedoara w u de
la cl'ln tea Dev e i. Chiar clacă aceasta a r fi ge nerat „probleme serioa se" ş i
dificultăţi postume in clasarea tipolo g i că a c it ate lor op ere de arhillclun1
dcfe n s iYă, caracterizate to cma i de vari e tatea so luţion ă rii parti cu lr. r c a
fiecăre ia dintre ele! Prin activitatea lor, maril e şan ti ere de cons tn: c ţii ş i
ele arhit ec tură active la comanda aulică vor fi ge nerat, într-ad evăr „o ar-
m a tă ele constr uc tori" (î n aceas tă privinţă suh sc ricm opiniei lui Vas il e
Dră g uţ). Potenţialul de fanl ez ic ş i capacitatea de a r ezolva proble me de
pl::tslică monum e ntală (spa ţiul arhitccloni c) ş i stru cturi de co n s tn: cţ ii ,
probkmc de organb.ar c a efortului co nstruirii eelific iilor de zidări e
(ori ca r e ar fi fost pro gramul lor ), sporeau , cu fi ecare lll(' Şlcr
nou r:n lifi ca t , se subordonau leg ilor ş i e tapelor - efortului
c rca ţil'i de profil, şi ge nera u : nu o d(•pr ind erc ele
ignora ncccsitalea m eşterului aihilrct ş i cca a ulilizării planurilor la
milimt'lru ; c i, din contră , o con linuă profrsionalbarc , o multiplicare ş i
o diver s ificare a s oluţionă ri lo r. Dec i, t oc n~ ai con seci nţ e l e fire şti a le pro -
fesiona lit ăţ ii şi ale procesului se l ect ă rii şi prorrovării co mpctrn\ c i. Ne
opune m ca tegoric opinie i lui V. D„ potrivil căreia ado pt area unor crifrrii
de ordin „cronolo g ic şi tipolo g ic" în studierea fortificaţii lor sat e lor tran s il -
vănene a r implica întî mpina r ra unor „probleme se ri oas<'", caic a r cit cu rge
tocmai clin „va rie ta t ea e xtraordinară ele expresie" a so luj.ioniiril or ee ord in
plastico-arhitectonic ş i el e ordin co ns trn c l iv, ronstatatc la n:on111n1 nt ek
î n di sc u ţie (cf. Vasile D1 ăguj , op. cil., p . 60). Chiar c u o atan• „cxl rn -
ord ina ră varietate de ex pres ie". (ibidc m), nu vedem nici o „problcm:i
s t• r io a să " ln a proceda - după re gulil e c lcn:(ntar c care C'ondu c exerc iţiul
cla sil rii lipologicc a r ea lit ă ţilor a1hi1c cturii, în gc·ncrc - Ia adoptarea
nnor c-ri'l erii ca re au făcut faţă tuturor î11ccrcli.rilor se1icasc ele a c lasa , tii::o -
lo g ic , pină ş i cele mai compkxe ş i mai insolit e soll11ion1i ri - dl' 01din
plastico-a rhit ectoni c şi ele ordin co nstru ctiv - inii at c în a 11 n\ ia cc·rcd:1-
torilor de istoria arhit ecturii. De la menhiri şi clolmeni pini.\ la E~cur ia I:
el e la m egaronpină Ia Catedrala NOtre Dame ; de la lo c uinţa semilng ropnl:I
în sol pînă la e difi c iile cu „ să li go tice" ale Dra gomirnei, Cclil1 uii ş i Tre i
Ie rarhil or ! De cc , cu m, cil şi Ja coma nda cui, anume ? 1ă fi fost. mccsnr
ca însăşi zidirea unor opere majo r e ale arhitecturii monum( nl a lc (B lrnova,
c!e pildă , cu fortifi ca ţia c i), în vremea ce lui de-al XVII - ha seco l de ei1
carpatic, să fi implicat - ca ese nţial ă ş i n ea părat so li cilah iiă , de l'iilrc
coma nd ila rii operelor timpului- .int erve nţia unor const11.clori depri n ş i
a lu c ra „fă r ă arhitect, pla nuri la milimetru şi în afara tutel e i u nui splcia-
list ", chi a r în acea „ ... epocă arli s lică " - de neuitat - a tVo luţici 'fcno -
rn enulni arhitec turii, ln care constatiim interven/ia pl enaiă a crea /i ci c1;l/c
şi a virtuoasei profesionali/elfi in toate cele/al/ e domenii al e artei medi eva le
român eş ti din Moldova ?.. . Nu cr edem ca tocmai Miron E a rnovschi (<•oman-
cl i Iaru l Jn cră r ilor de fortifi ca re a Drago m irne i, ctitor a J Mănăstirii Ei mova.
vliislar din însăşi spiţa ace lor Movile şt i care comandaseră zidirea forti -
fi cnţi1' i ctitoric i lor dl' la S i : cev iţ a), nu crccl un ca to crr.a i Vasil e Lupu
( purt ă torul unui a mplu pro g1a m de cultură , î n văţă tură ş i zidiri de o înaltă
ţinut ă arti s l ici'i), nu c1Cc'u11 că Dn bija \'o d ă (cl'I irnplical ln fin a liznrea
reco nstruirii biser ic ii P utne i ş i în finali za rea zidirii mănăstirii fortificate
a Birnovc i, unde ii aflăm şi pifllra de mormînl!) să fi prefer at o a lt ă
moda lila le de lnfăptu ire a operelor de arhitectură spre ca r e n ăzui se ră ,
in calitate de comanditari şi or ga nizatori ele şanticrc, după alt e modali-
http://patrimoniu.gov.ro
tii\ i, clrci l ce le impu se de c rra \ia arhite c toni că 11'.ajoră : l'Vicl c nl, cca c11llit I
în istor ia Molc!ovei , s1colul n i XVIJ -Ica n fo slace l scco tal l\ v11l11icarpa/ic
in ca re s- a sc ri s - si cu lit eră de zid, înt oc1r.ai asn cum s-a scr is cu lile ră
0
de ca rt e - „De Ia Hâ111 ne trn ge m I". în cvolu(ia fc nornl'nu lui arhitec-
t u rii ron- t\ neşti , înlr·o Molc'.ovă a secolului al XV JJ -lla , sub co manda
co nştiinţ e i ron~ a11i t ăţii c ivilizaţiei ş i cullurii spa \.iului c:i rpali c, t oţi
acl'şti domni de \ a ră - ş i c lit ori de cultură - NU PU T EAU UITA că în-
sc ril'na c ivilb.a \ ici ve tre i lor is toric e î n orbit a c iv ilizaţ i e i unuia dintre
· ce le ma i mari impe r ii a le is tori c i um a ni tă ţii s-a înf:ipluit sub ·1n s ă ş i scm-
nă'll1Ja rnui ar/1i/ccl. Ce l care a /11/elal - cu pl a nul ln m i n ă - aşeza rea
fi ecă rei pieire de 1omani/a/c î n zidăriil e podului şi castrului de Ia Drobeta ,
cel implicat - tul ca arhiltcl - în implantarea Co lumnei , la doi paşi
de Ll1poaica cc s lr ilj ui l'ş l e Cap itoliul , î n lmăşi vntra nn ş tl'l'ii operei lui
\ ' itruv iu. Nu puit 111 uita ni c i noi ncestu1 . atunci cind jud ecăm se mnifi -
caţia op<'rc lor cil' arhi'll c l111 ă mtclilvnlă di n Ho n:i\ n ia, intr11 c îl sludierea
cYo luji ci fcnon'. tnului a 1hiltclurii ş i st udi t rea le gă turii româ nescului tre-
cui Cil prezentul s iul incla toriri cc implidi n sp1clul fn\:'1 de op era de arhi-
tectu 1il V( (h C si nccluialu1ana va lorii sn lc do c11mentarl'. Firl'şl c, dcs i
m e rit ă , nu 1xli~ dt ni înt 1tl~ ă ri le de ir. ai sus - acu m ş i ai c i - la s tudi c rc'a
opcrC'i or c1c a 1hil 1c l u1ă 1 ncli1vală d in O tl ( nia , incll•siv culel e, zidite
inr cp ind Cil suolu l a l XVI1 -l1 a , lol su b patru11aj11l legilor arici medi c/Jal e
w/i e. în s tr ăcn n ia 1 ne i nal c î nţ c l q;t ri a lc~ăturii intre trecu t şi prezent,
llU putem forţa i n t c rprC'l ă ri lc ncas lr c ş i nu put1•m dim inu a rla ta s1·mnifi-
ca \il' a c:ccumt nt e lor is'lo r ice , de dra gul unui concep t ina plil:ibil s tucliullli
nnlilă\i : cr a1hi'llclurii JTcelitval c n:o nument a lc cl in Pomf1 11ia.
41 Cu firrnr c (difiei11 111onu1111ntal nou zidit - şi izblltit sub rnporlul
solu\icniuii (irr.pl ic it suh cel ni ma\lriali7ării operei) - , lu cră ril e d e
concrpnc dt şi cclclnlt e ro nc urrn1 c r rn lizării open·i in spr \ă sini -:-. i.n
rs rn\ a l or - lu c r ă ri el e en•a\it· nrhit c ctonică , fi e ş i 111i'ma i d atorilă în su ş i
faptului că - d e fi eca re dată, chiar ş i in co ndi\i tt preexistenţei unor opere
el e ge n , c u valoare d e mode le inspirntoar c şi utiliz ab il e ca a tare - actul
el e construcţi e (în\ clrs ln toaHi complrxitakn lui , ca ac l el e ima ginare
prc-alabil:1 ş i ca act d e materializare a or ic ă rui edifi ciu lu at ln parlc) este
nevoil s,ă se confrrn1tr, rralrn cnll' , n1 o scamă de probleme noi , impuse d e
p rctrn\iil c comanditarului , d e co ndiţiil e locului und e se conslrui c şlc, de
c ir cum bt a njrll' cadrnlui nm bi ant ln care va fiin\a noua operă ş i de ex i-
grnţ r l c mom(nlului în car e se co n strui eş t e (i nţ c l es ca momenl cronologic
~ i . mai a ks , ca 1111J111ent i s l~ ri c). l n difennl , chi ar , de a se m ă năril e lipolo-
gico-fo1mak, p os ibil e oricind ş i oriunde, p c care Ic-a r pulca întruni m a i
multl' edifi c ii , la o atentă analiz:'i. fi ecare 'i n parle ni se arat:i ca întru-
nind :m umi t c particularităţi d e r ea liz ar e, care li co nf e ră o personalitate
n• z ult ntă fapti c ca urmare a unui efort di s tin ct d e elaborare. Ca atare,
inclifurnt de npctana. ade sea co nst a tabil ă, a solll\iilor d e concepere şi
de nmt rri aliz arc a ficcilrui cdil'iciu , infăptuiren lui rst c - înlr-un grad
mai mult sa u m ai puţin pronun\ at - un act de c r e aţi e a rhit ecto nică.
An1pra tuturor ac1 s tor nsp cctc st iiruim l n st udiil e noa s tre, spec ifi ca t e
111 notele 23, 25, 28, 33, 35, 38, 39, supra.
42 Depozităril e d e vc·sli gii corrspo11d c11lc ace stor foste locuin\.c au
fost intcrs(c t atc ş i disloc at e d e o aseme nea manil'ril , c u prilejul repeta-
tdor interv u1Pi prac ticat e i n sol i nlr-o vreme mai rccc 11L ă ca secolul al
XVl-lrn (dar mai cu Hllmă în sr eokl e XIX-XX) , încil ne-au rnai fost
rli ~ p c ni b il c acum - sprr d rc tuarea obsr rvaţi ilor d e ri goa re - doar por\.i-
uni mici din fosta rxll 11 si11 n c a suprafeţei ren ie a pardoselil or aces tor Jocu-
iff\<', supr ap u se Cline·[ d e m asa stratului de cen u şii , C'ărbun e ş i chirpic cal-
cinat , cănrtă şi rii ma u1 rc olo ca 111111 r. r c a di stru ge rii - prin ince ndi ere -
a pncţilor. În funcţie de p n•ztn\n - clnr m m iif cs tă - ş i el e frec v e nţa
a 11J1or at are porjiuni , s-a putut observa , t o lu ş i , în condi\ii de indubitabil:!
co ncludrnţ:i , fap t id că lou1in\rl c ocupau ş i marcau , sub raporlul ampla-
să rii lor, o z onă d e o (•xlu1s iun c no'labil il allt ln cuprin sul ar ici terenului
cerce t at ele noi , cit ş i în sect oare le im cdinl invl' c inak acestuia , la fel d e
no ta bil:i fiind ş i fr ecve nţa lor. Ma i mult , s-a putut observa ş i fapt ul că
am pl asa rea lor pc t cn n co nfi g ura - în an saJnblul :f i e c ă ruia dintre cele
două orizon turi di s tinct e d e vieţuir e - un nliniamcnt orientat p c direcţia
nord-H1rl , în c o ndiţia în ra re al ini nmentul core spond ent m11 pln să rii locuin-
ţ e l or din l"lapa rl c· v it' \ uir c a nt e rio a r ă in cendiului survenit in vremea a ni-
lor d c1n1i C'i lui Al ex andru crl B un fu s1se rrpcta l , aproape ln locmai, p c
unul ş i ae ll nş i Joc , in etapa d e vi e ţuire im ediat ullc rioar ă acestui incen-
diu .
43 Vezi M. D . Ma tei, JJ ie grauc k cramik 11on S1.1 ceal1 a 1111d einige archiio-
log iu he Prob/rrr:e de r 11 vui 1 5 Jh. in der Moldav , în „Dacia ", N. S„ VI,
1 962 , p. 357 ş i mmăt „; E lena Busuioc, Ceram ica de uz co mun n cs m ă l/ui/li.
din Mo/dcra , Ed. Ar c d. H .S.H„ Bmu nşti , l!l/5 , p. 26-48.
44 Con si clrra \iuni privind multiplele şi importantele sem nifica·pi d e
ordin istoric nt c a cr stei drscopuiri tlll fo st dt•ja formulate de noi , în comll-
nic arrn O rep rezentare a steme i Moldoce i rn l egend~I in li,mba latină , din
vremea dclnniei lui Alc xar;dru ce l B un , descoperilcl cu prilejul săpă turilor
arheo /cg iie e{ect11ale la J oş i , in C11:11l 1 982, susţinută , la 23 noi embri e 1982,
l n Sesiu nea ş tiinţif ică or ga nizată d e Complexul muzeistic Iaşi. Ne r ezu-
măm a nota aic i faptul că prin ac eastă descoperire putem supun e atenţiei
cercetărilor d e ~pec i a lit ntc cca m a i veche r eprezentar e a stem ei Molctovei
cun os cută pînă acum în scria celor pc care le ştim marcat e pe obiectele
m edievale de fa c tură ceramică, ca fiind - · totodatil - ş i una dintre cele
mai vec/ij. reprezen tlă ri al,e respec lircl"i steme , inso,/iti! de o legendli. grafică în
limba lalir.ă, ln afara celor pc care le mai ş tim marc at e p c aversul mone-
d elor fm isc de Moldova în srcolel e XIV-XV. Caracterul h eraldic al r e-
prezentării rare march ea ză suprafa\ a piesei, exccu'ţla l'ntru totul r emarca-
bil ă a acesteia şi , m a i cu seamă, lege nda - n e impun concluzia că va·s ul
din care provine fragm entul ceramic, lfl care n e r eferi:m , făcea parte din
recuzita n ecesa r ă d n·făşurării unor manifestări d e protocol la Curtea dom-
n e a s că din In ş i , ln anii d o'm niei lui Alc'xandru cel Bun , sa u din r ecuzita
nece sa r ă d esfăş urării unor at11rc m:mifrstări - in afara Crn;ţli domneşti -
car e presupuneau , lnsă .• Invocarea p erso nalităţii domnu!ui şi calitatea lui
ci c suH rnn a l ll'ritori11lui, d e reprezent ant suprrm a l ierarhici statului
feud al .
59
 45 Vrsligiile unor rostc nlclicrc de produ cere n ceramicii au mai fost
d rscoprr ik şi în alte zone a le vetrei m edi eva le a faşilor. Un cuptor pre-
văz ut cu gr:Har a fost d escoperii in stracln Filimon Si rbu (terenul înma-
tric\ilat la nr. 7) , fiind b1rrgistral d e căt r e descoperitori (arheologii r\1.
Andmuic , E ug. Nl•:11n\l1 ş i Stela Cheptea) s ub nr . 2 / 196 l. La inter iorul
lui s-,1u co n s lalnt fra gnwntc el e ortic dnUncl clin seco lele XV-XVI; un a ltul
n rm. l de scoperit in strad a G. Pcry (în terenul înmatriculat la nr. 5), con-
\inind - la interi o r - fra gnwnte de cn hl e dnlind clin aceeaşi perioadă.
Apoi. in zonn tere nului Pieţ e i U nirii , a fo st d escoperit un grup d e alte
as!•ntrnl'rt t.1 r nptonre (uncie. si mpl e, altel e pr cvă zuln c u g răi.a r sp rijinit
fie pc un pi lmi. fi r pc un p crclP d esp:'\r\ i lor, cru ţn l i n masa de p fimi n t
lnl"i\ pc timpul sfipiirii - in so l - a spa \.iului corespondent fo cn rului). În
rnnsa d e pămint car e a nmplut s p aţi ul inter ior a l acestor cuptoare a rost
co nstntnt ă prrze11\.n unor fra gme n te ele produse ceramice d a tinct din scco-
kk :\.V - X\'11 , pc teme iul c ărora ccrccliilorii, c ita ţi mai sus. co nsid er ă
C"i\ întregul complex datează , în co nscc in\.ii, din acrstc secole. CI'. Al.
Andr011i c, E ng. Ncnmţ. u , Stela Chcplcn , Ccrccll/ ri arll color1icc pc teritoriul
ora.~u/ui laşi în anii 1961 - 1967, „A.l\l.", lX . 1980, p. 109, 11 3, 116-117.
Î11 afnrii el e uncll· n'zcrY c pc care le avem în privinţa faptului că regimul
el e depozitare a p:1mintului el e umplutur:i , rnvi11at sau nivel at acolo ,
111 spa\ iul înc:i1wrilor rcspcc tiYclor c uptoa re, dimpreună cu matcr inlul
nra111ic. cksigur, antrenat cu 1111 a tare prilej - ar pute a refl ecta fid el cro-
nologia renii\ a instala\.ici suspomenite (şi aşa , d es tul de largii), ni se parc
Intru totul surprinzătoare şi de n eacce ptat afirmaţia f ;'\c ută explicit că în-
tn·g ul complex ele ,·cs li gii al e in sta laţi e i în s p eţă s-a r co ns titui acolo ca o
clovnd:i a un ei .,prim e clap e de dc:110/larc a lîrrtul11i m edi eva l la şi" .. . „îna-
in/f rlc instalaffa Cur(ii domneşti" in oraş şi în care „procesu l d e urbani zare
111.1 se cristali :asc încâ "; necastă „ primă c lapă" ... „dalînd clin seco lul al
X l\' -/e(I " s ub co n cludcnţa a „toale descoperirile arllcolortice da/îmi din seco-
lu I al X IV- /c(I de 1ic teritor iul ac tual al o raşului laşi " ( ?, I) . O atare expli-
c it:'\ al'irma\il' la Al. Andronic, laşii pî11â în secolul al XVlf-lca în lumina
dcscope ririfor or/l cv lo{/ÎC:C. „ Crrcdă.ri istori ce" (scria Comp lex ul n111zci s lic
l aş i ). nr. 1 , 1!170, p. 95.
E l'c·etiY , nu vcd1'm c um c nptoarel e el e a rs cer ami că d esco p er ite acolo ,
ş i datate in seco lele X\' - XVll - e le const.ituinel , aşa cum ni se spune
„1.1n adc'vârat carli cr al olarilor ... în preajma rwclcului ini/ia/ al tîrgului
feudal " (ef. loc. cit.), .,care docwncnl ca:a în acest f el o bogalcl şi varialcl pro-
duc/ic on1şcn cas"c1 " (ibidem) - s-a r putea co nstitui ca clovncl{1 a unui pro-
ces istori c rnportnl cronologic (chiar d e c:'\ lre A l. Andronic , prin afirmaţii
expli cite) srcolului ni XIV-iea. H ea lilalcn es te, în fond , alta I Pin:\ în anul
1970, d11d !\I. A ndroni c i11toc111ca s11s-me11ţ. ionatul arlicol , cercetăril e arhe-
ologice 1111 disp11111' nu el e m:irturii arheologice co ncludente - ca cele des-
coperile rccrnt în Yal.r:t laşilor -şi can· si\ fi cloc umcn tat. n cnpiirat, electivi-
t atea tllll'i .. prime etap e a dc:110 1/ârii lirgului m cdic/Ja/ laşi " . Fie şi num ai
in virtuka raptului c:1 ceramica de r:tctur ă urbană dcsco p eritfi pină ln
r es pl'c livul an pe teritoriul vctn·i oraşului - ş i databilă în secolul a l
XIV-kn - nr fi putut fi , rvl'ntunl , provl·nitii , at un c i şi acolo, clin alt cc n-
trn de prorlu c \k decil ·1aşii : o ntare cuvenit:\ rczcrv:I impunindu-sc tocmai
datorită faptului cit pi11:"1 în nn11l 1970 nu fu scser:'\ cl(•scopcrite - interi-
toriul v etrei oraşului - v1•stigiil e unor in s lala\.ii ele produs ce rami c{[ m a i
vechi ca mijlocul sl'colul11i a l X V-lea şi ni c i allc m ă rturii materiale ca re
s:i fi atl'stnt - prin natura , ponderea cn nlitaliv ii şi cronologia lor - cl cs fă­
·şu rnrea la la ş i a unor :wt.ivit:lţ.i m cş tcş u g :"1reş ti , difnitc de cca a produ cerii
'arlicolclor clin ccra 111i c:"1, într-o vreme mai vech e ca mijlocul sus-menţio­
natului secol. Hcalcle m:'\rturii ale proccs11lui urbaniz:lrii la laşi ln seco-
lul al X lV-l ra. vădind int•!n sita tca şi consecinţele unui atare proces, între
altei\>, chiar şi pc plan edilitar , precum şi notabilul grad ele maturizar e
a acestuia. inc:"i pin:I în primele d ece nii ale secol ul11i al XV -lca, au fost
o ferit e . prin co ncluziil e ob\.inute, abia cf'lo săp:'\turilc arheologice efect ua te
la Iaşi în anul 1982.
~6 N. N . Pu şcaş u şi V. M. Puşcaşu, Praclicarea me şlcş11{111l11i ceramicii
în seco lele X f V - X \!'I li La laşi , proelucţia şi piaţa ci ele desfacere, în lum i na
mărturiilor re:.ullalc clin cercelârile arl1colo{Jicc ef'cclua/c în anii 197 5 -19 82
(studiu în mnnuscris , înso\·it ele o ampl:I clocum cn ta \.ie grafic:'\ şi fotogra-
fică).
47 Tn g. min er V.Cimpoiaşi tchn. mini er N. N. P uş caş u , E.~pcrime n­
lc-lcst vi:încl o'ptlmi:area operaţiei c11phlrii rirtiele a pieselor din cupru şi clin
1>ronz'(cmin ctc, garniluri de carcasâ şi a/le or{Jw1calc 11lila}elor miniere) prin
procedeu I bri :11rii. Hcfcrat s1isţinut în Ca bin et ul ele op li mizare a tchnolo-
-g iilor mini er e, din Bazinul carbonifer Com:lneşti , Mina „Leorda ", Comă­
IH'Şti , 18 octombrie HJ J.9 (manuscris depu s în arhiva sus-menţionatului
cab inet).
48 Ibid em.
49 N. N. Puşcaşu şi V. l\ L Puşcaşu, Tiparele mcrlicvalc utilizate în
înorlelarca ca ll/clor, clisc11rilor ş i plăcilor ceramice nwralc, mârlurii ale evo-
luţiei arlclor plastice în România (seco lele XV~XV lll) , (articol în ma-
nuscris, însoţ.it de o a mpl ă ilu straţ i e graficii şi fotografi că ).
so cr. studiului c it::it în nota 39 , s npra . În ceea cc priv eşte r ea lit ăţ il e
raportnbilc ce lei de-a clou::i jum :'\ t iiţ. i a seco lului a l X V IT-ka , o bunii do v adă
că m eştc· rii şa nti ere lor el e constrncţii, din Mo ldo va , ·!lliliza11 - in reali-
zar ea lu cr:lrilor coma nda t e - machete minuţioa se de t'clificii, precum ş i
schiţe , pe cnrc tot t' i Ic i nlocmcn u , n e este ol"crilii ele l etop is eţ ul lui Jon
Neculce. ln cnp itolul rd cr itor la .,Domnia a doua a Ducâi-Voclâ ce lui Bă­
.t rîn " (noiembrie 1668 - 10 nu gust 1672), a liăm c:I ln vara ce lui de-al
ţre il e a an a l domni ei lui Duca_(deci, în anul 1672), la ce rer ea marelui
y izir, domnul moldovean trimite p c m eş terul Gli gori e Cornescul (sic), care
era .,n c miş din (inului Ilollin11lui", l a Ce /alea Camcn i/a , cu mi s iun ea de a
întocmi n machclâ a celâ ţii . necesa r:'i însu ş i rnarclui vizir ln pr egăti r ea
ca mp a ni ei militare care viza - Intre altel e - c ucerir ea suspomenitei
forlifi ca \ii , de o impor tanţii stralegică botărltoar e în a le:'\tuirea s istem ului •
dert'nsiv al Rcgat11 l ui Poloniei. Ori entarea lu i Gh eor gh e D uca in a incr e-
clinţa o atare mi siun e lui GI-i gorie Corncsc ul era motivată - a şa cum ne
spu n e lot trxtul lctopisc\ului - de ra ptul că t rimi su l domnesc slăpinea
cl cprineterea ne cesar ă . fiind „ ... f'oarl e m eş t e r de scrisori şi sâpâluri la pclrc
ş i la a /le l11crllri ... " (Cf. Jon Neculce, Lctopisc/1!1 '{ârii Moldovei şi O samâ
GQ
http://patrimoniu.gov.ro
ele· cuvinte, ed iţia Iorgu Iordan, Bucurrşli, 1955, p. 131, cu subl. n s .).
SatLsfăcînd mi.6iunca primit!'\ , G li goric Cornescul „ ... au făc ui chip c cMţi i
Camcni/ii ele ceară , cu toate tocmelcle ci clinlm1lru şi dcrw{arâ" (Ibidem , c11
sub!. ns.). Deci, o machetă detaliată a intrcgii fortificaţii. Amploarea şi
complexitatea fortificaţiei de la Cameniţa, prec um şi minuţiozit atea eu
care rusesc r e produsă cetatea ln macheta întocmit:'\ d e m eş te rul moldo-
vean , reies - cu toată limpezim ea - tot din not:l'\.iil e cronicarului ca re
lnrcgistrca ză reacţia sultanului in mom entul in care acesta a intrat în
poses ia lu c răr ii lui G ligori c Corncscu l : „ Şi o au lrimis l a împârâ/ic , de o
atl vâcl:ul, ş i nrnlt s-au mirat de m:lrimca ci, cc era ci in sînyurâ starea
loc11/11i , cu apa ş i cu slînci ele pialrâ împrcgiuriu , minunai locu. Şi mai 111ull
aceasta au î ndemnatu p c Împiirâtic de au vinil la Camcnifâ"; apoi , la fel,
din conscmnnrcn faptului că mareic vizir - „Chiopăriiliolu " (A hm ed
kopriilii ; 1661-1676) - a socotit de cuviinţă să ccan'\ domnului l\!olclo-
vei, în scris , s:I nu se angajeze singur într-o cam panie d e c uceri r e a cct:"1-
ţi i, prevenindu-l „ ... cii-i pre mare C(/m eni{a Şi n-a pule-o lua" , co nsid e-
rent potrivit că ruia însuşi s11 lta n11l (Mahomed al IV-i ea) va condu ce, in
vara ace luiaşi an, campania : „au purces cu oşti scl vie asupra Târîi L eşeş ti,
să dobînd cascâ vestita cctal c Camcni/â" (ibidem, s ubl. ns.). Or, luind notă
etc relat:lrilc lui Ion Neculce, atragem alcn~ia asupra unui fapt. Însăr c ina­
r ea el en întocmi macheta Camcni\:ei, şi d e care G ligori e Cornescul s-a ac hi-
tat pc mă s ura satisfacerii unor cx igcn\·c cc nu vor fi fost minime (din
moment cc tocmai etc r e u ş ita lu crării lui dcpinclca, în bună parte , insăşi
reuşita asediului cet:iţii) . era încre din ţat:'\ m eşter ului moldov ean ·i n vara
anul11i 7180 (1672). Adie:'.\., tocma i î n v remea cinel zidirea Măniislirii f'o r-
li{icalc Cclâ(11ia , c /ilori a lui Ollcoryllc D11ca, era în plină c11;-cc11/i c (cf. tcxt11l
s lavo n al pisani ei turnului intr ă rii în incint'ă şi te xtul grecesc al pisaniei
zu g r ăv it e d cnsu•pra lintoului intni rii in pronaos ul bisericii, clin a căro r
coroborare re zultă e:l lu crii ril c începuseră înainte d e 10 iuni e 1670 ş i cit -
în anul 1672 - se aflau într-un slncliu ava nsat. Pentru t ext e le m cll'\.io-
n·a t elor pisanii , vezi N. Iorga, In sc ripţii ... , voi. H . p . 337; N. Dossios,
op. cil. , p . 79. Deşi lu cr:l ril c la turnul porţ.ii se încheiaseră pinii la 10 mai
1670 , iar cel e de la biserică pîn{1 în toamna anului 1672, fundarea ş i zidi-
r ea celorl a lte co nstrucţ ii clin in c intă - Casa Domnească , edific iul c u
sa l ă go tică şi cuhnia - s-au efec tuat după ridi carea in cintei ş i a biseri cii.
O atare constatare n e-a rezultat din a naliza orclon:'.trii la sol a s tratifică­
rilor datorate activităţii şantierului m ed ieval , p c ca re le-a m putut observa
în timpul e x ec uţi e i să păturilor d e coborî re a ni ve lului de că l ca re în in c int i1'
operate in a nii 1964-1965 şi 1966, cu pril ejul r est aurării măn ăs tirii.
Coinciclenţ.a acestor dou{1 stări ele !'apt ne determină s:"t împărtăşim opinia
cer ce tătorilor care consid er:\ că zidirea a nsamblului d e arhitectură mcdic-
val:1 ele la l\lăniislirca Cetăţuia, c u impresionanta lui fortifi caţ i e, s-a efec-
tuat s ub conducerea meşterului G ligori e Cornescul, deja aflat in serviciul
lui G h eorgh e Duca , alunei ci nel aces ta din urm:! hol:'\ r:"tş te trimiterea m eş ­
terului in mi siu nea ele la Cam e niţa (CI. C. Bobulescu , Gligoric~ Co m cscu l,
arllil ecl al Mânâslirii Celâ(uia , în „M .M .S.", XXXIV, 1958, nr. ll-12 ,
p. 872-881; V. J3rătul cscu, A rflilcc tul molclovcan din seco lul al XVII-i ea,
Gligori c Corn esc11l, in ..1\1.M.S.", XXXVI!. 1.961 , nr. 9-12, p. 701-703;
C. Turcu, C îl cva preci:â ri în lertâlurll cLL iW i1nâslirea Celcl (uia , in „M.M.S .",
Xf:.V !fl , 1972, nr. 7-8, p. 550 - 551; ve zi şi Dan B:'\ch'\riiu ş i lon Caproşu ,
op. cil. , p. 2:34 , în care autorii dau, lnsă , numai ca foarte probabilii, soli-
c itarea serv iciilor m cştcrnlui Gligoric Corncscul la zidirea fortificaţiei
m:1năslirii. Priceperea m eş te rului G ligori c Corncscul in execu\:ia lu c rărilor
de construcţ. ic şi. arhit ec tură , precum şi in lntocinirca unor machet e şi schiţ. c
pr emergătoa r e lu cr:"1rilor ele şa nti e r , va li fost - d esig ur - preţ. uită d e
co manditarii unor asemenea 111crări. Dovada n e este ofcrit:1 de faptul că
în săş i semnă tura acestuia marchează (fiind dfilluil:'\ cu toată claritatea
necesa rii une i lect uri indub ita bile : „Gliyoric Corncsc11l ;.) lu crăril e de resta u-
rare infăptuilc ln anii 1682-1683, s ub anspiciilc voievodului Şerba n
Cant::icuzino, la dou:"1 prestig ioase monumente de arhitectură din Tnra
Homf111easc:i: Biserica episco pală clin Curtea etc Argeş şi Biserica Doamnei
din Bucureşti (un hrisov ele la Şerban Ca ntacuzino , clatind clin 15
a u g ust 1682 şi referitor la lucrăril e d e restaurare c[ccl uate atunci la Bise-
rica cpiscopallt n Mănăstirii Curtea d e Argeş , prin grija domnului mun-
tean , sub suprnvcghcrea lui Dona Pcpano, vezi Gr . Tocilescu, Biserica
cpisco palâ a Mclmlslirii Curtea de Argeş. Bucurcşli , 1886, p. 52; apoi notiţa
dală el e A l. T . Dumitrescu în ,.Buletinul Comisiunii Monumentelor I s to-
rice ", VII , 191-i. fns c. 27, ]l. 720. Pentru participarea lui Gligoric Corncs-
c ul la lu c răril e ele restaura re e fec t uate, sub coma111:1a m e nţionatului domn,
la ambel e monumente c itate, vezi P. Constantinescu-laşi, Influ cn( c ale
arllilccturii 11ccili ruseşti asupra vehii arllitccl11ri ro'mân cş li , Bucureşti, 1951,
p. 139; C. Bo bul csc u, op. c il. , p. 875; C. Turcu , op. cil. , p. 551; Dan
Băd~'\riiu ş i Ton Cnproşu , op. cil., p . 234).
51 Pentru raporturil e d e ordin economic ve zi : Mircea D. Matei , Obser-
vaţii în lcrtcl lurâ cu raporturile economice dinlre oraşele m ed ieva le ş i salcie
situa te în î mprejurimil e acestora (r ca lilâ(i clin '{ara Românească şi Moldova),
ln „Studii şi ce rcetă ri d'c istorie vech e şi arheologic", 29, 1978, p. 365 -
38,L Problema nla\iilor cultural e stabilite între oraşul m edieva l laşi şi
satele din împrejurimile acestuia (secol ele XlV-XVIll) se afl ă în prc-
oc upiiril c nons lrc Inc:'\ el in a nul 1974, i n cadru l temati c ii ce rcetăr il or arheo-
lo gic<· crcct uate alil i n va tra istoricii a oraşului (anii 1975 - 1982), cit ş i
111 ve t re le unor sale m edievn le situate în lmprcjurimilc acestuia pc o r n ză
d e aproximaliv 45 .km . în a rara unor sond a je şi an ch e te a rh eologice ef ec-
tuat e la faţa so lului in cuprin s 11l vetrelor unui n11111:'ir d e opt sntc m cclic-
valc, m e nţionăm s :"tpăturil c d e cercetare erectuatc in vatra aşeză rii d e la
Dobro viiţ (seco lele X -XII , X IV-XlX. aşezarea n1 c di cv::t l ă fiind pre-
ce dată d e o a lt ă aşeza r e clin secolele 11 - TV c .n.) , executate i n an ii 197,1-
1975, 1979-1980, p c supra[eţc care îns um ează 1300 mp . Obs er v aţiil e ş i
c on cluziil e prih•juitc d e aces te ce r cetări ş i r eferitoare l a s u s-m cnţ. i onalu l
aspect constit ui e obi ec tul unui nrlico l a fla t în pre găt ir e .
52 Pa rti cip ar ea mai mult sau mai pu\;in cvidcnl!t, şi la un anum it
cuantum de cl'ort, a populaţiei clin mediul rural l a lu crări l e d e şanlic 1·
comandate spre în făptu ire acolo - !'i c in cazuri le zidirii edifi c iilor mon11-
Q1en la lc di n a lc:'iluirca aşezămintelor monahal e ( in clu s iv forti[icaţiilc
a cestora, uneori) , fi e în cnzuril c zidirii retă \. ilor n ecesare a p ă rării tcrilo-
 riului , precum ş i în caz uril e reşc din\. c l o r nol>iliarc ( un eo ri , in clu s iv , for li-
fi ca \.iil c acestora) avea, d es ig ur , doar carnc lcrul un ei co nlribu ţ ii d e mun că.
Pond crcn dornin a nt:i în înfăptuirea oprrci de arhitcclură (concepţia şi cxe-
c u'\ ia), pcsle cccn cc ţ.in ea d e formular ea programului fun cţ i o n a l co ma n-
d a t d e n eces ităţil e ş i opţiunile beneficiarilor, o av enu , însă , nC'l ivitalen
m cş lc rul11i şi ac tivitatea echip ei lui. imprimind - în m:1s ur:l covi rş itor
pr e cumpănitonrc - crcn\ iei a rhitec loni cc gradul d e reu ş ită cn operă in
s ini'. Aceas ta nu impli ca, ins:'i , obli galivilntcn ca opern de arhilccturţt să
fi e infăptuil:1 dup:'i all1· m od nlit ă \i d e elaborare ş i de 1•xcc11\ie. cttrc să fi
fosl difer i le - m:1car şi întru cilvn - dr ce le impu se, d e reg ul ft, ln cazu l
infăpluirii c i ln m ed iul urban . Fireşte, ... donr ntil: en drul , locul („to -
posul ") co ndiţionau - pîn :1 l a un mrnmc grad - s oluţionar ea s pa ţ iului
arhitectonic indi v idu a l co respond ent opc1·ei ş i în ca drarea accs luia in me-
diul nmbiant - chi ar ş i al unei ci nci lu C'r:lril c c·rn u î nf ă ptuit e in m ediul
rnrnl - izbulirca co n crc lizării lui ţinincl , în 11llirnă instn n\.i\, d e g rad ul
vrofesionnlită\ii ş:rnt i e rului ca re 'in1':1pt ui a 01wra de ge n , în l'unc\:ie d e c u-
antumul l'forlului d e elaborare inv cs lil. Oriunde ş i ori ci ne! - înlr-11n
atare co mpl ex proces d e ela l>or:ire şi d e concreliz nrn a operei - nu era
posibil , nici cum , un moci d e nc\.iun e d e genul „cl ntatului fără parlilură ,
după ... urech e". Se cer ea u c un oş lin\ c teo1YliC1' d e pl ns li că arhilectoni co-
s pnţi a lă , de stntic:i, prec um şi asupra comporltirii rnatl'ri a ll' lor de co n-
s tru cţ i e in div er se le s tru c turi co ns lru c tiv c. ci t ş i deprinderi practice e{ec-
li11 pro{esionali:alr , o nnumc ri g uron s11 procesualitate a exec uţi e i lu c r ă ­
rilor , di sciplin:i d e acţiun e .. .
5 3 Cu privire la aulohlonin necstei cxpcri cn\ e, cil :i 111 nic i doar 1111
e x emplu a c:ir ui co n c lud c n\· ă nu mai poate fi pu s:'\ la incloinl i\. Pe rfor -
11rnn\.a ob\.inl'rii t cm]Jcrnlurilor d e ordinul sutelor - şi chi ar mi ci - de
g rncle. n ccesar:'i I n prnct icarea t ehnologiilor scpar:'\ ri i şi pre! u e r ă rii m ctn -
lc'lor, prov enea clin e xperienţa ce rami ş tilor; aceasta provenind la rindul ei,
i stori ceşte, din st r ă mil c nnrn ş i n elntrerupla cxp r ri cn\:i acumulată, ]Jîn i\
ta vremea seco lelor X 11 I- XV, ln sp a ţ. iul p ericnrpati c ş i pretutindeni exi s-
te nt ă - pîn ă a lun ei. C hiar ş i ex)Jeri cn\.a co rnportalil d e exec u ţia zidăriilor
1111 mai trebnic privit ă ca st ri ct - ş i nen)Jiiral - J>rownită (la vre mea
e vului m ediu şi, m ai cu s c amă , în mom entul co nsolid:'\rii stnt ului feudnl
ş i co ns tiluirii modului d e via~:l urba n româ nesc) din afara s p aţ.iu lui )Jeri-
carpnlic. Aecas la intrucît, la accn vreme , mai C'rau inc:i ex istente, cu frec-
venţă - ş i ev idcnle în că la fnţa so lului - minele {urti{ica/iilor rrlman e cu
lr11cl11ri din z id ă ri e, )Jrcc um şi ruin ele unor edifi c ii monum enta le d e ace-
laşi gen , ca ce le d e ln Ap11lu1n, Napoca, Drobctn , prl'c um ş i cele din f<Jst elc
oraş e romnn c al'lalc in s pn\.iul Dobrogei; apoi , 1n Mold ova. ce le de la Bar-
boşi şi care nu vor fi fo st - poa l e - si ng urele co n s tru cţi i dl' accsl gen
afla le 111 rrs))t'c li v ul t criloriu. Henrninlim c:'\ sinl fn·cv1~ nl c cn zuril c - dPjn
<:unoscute, şi prea mulle pentru a fi citate aici - in ca r • chinr co nstr,uc-
torii ml'dicvali clin spa\jul cnrpnti c spolinscrt1, efectiv. din zid ăr iil e ed ifi-
ciilor 1·omnn c matcr inl c d e co nslru c'ţ i c, spre n Ic reutiliz a; şi , d es ig ur ,
-0dat:'i c u acrs lea, 1111 num a i malerial elc d e con stru ci:ie, ci ş i - înlrucîtva,
m ăcar , o bum'i şi veche cx peri cnţ:i d e gl' u ; ('C nu poale fi ignoral:1 ncum
totuşi , în juclecarea originii artei ş i l.el111icii conslru cfiilor din z idări e la ro-
mtmii e1J11!11i mediu , cu tot hintusul - int ervenit i'sloricestc - între ncli-
vitaten d e co n s trucţ ii cl l'sf1iş urntă în spnţiul enrpalic la 'v rem ea l'iinţ.ării
}Jrovinci ei roman e (care n ge ncrn l , acolo, rezultate concrc lizatc prin cl:l-
<lirca un or mullipl c edificii c u s tru ct uri d e zid:'\ri e: c f. studiil e citnte în
nota nr. ::l4, s uprn) ş i ac tivitatea , c u rezultate similare - nceca ele a zicli
s tru cturil e edifi ciilor -. dcsf:işurat:i , ln vremea ev ului m ediu , in sp a \:iul
p er ica rpati c.
5 4 Fo ndul d pscope ririlor arh eologice cfcctuntc, in nnii menţionaţi ,
p c nria vetrei istori ce· a la ş ilor , î1ircg istrcnz:'i următoarel e cat egor ii:
- vestigiile a 1!l edificii cu slru ct uri de zidi:iric şi a 23 clădiri c u stru c-
turi d e lemn. co nstruite în ră stimpul srcolclor XlV- - XVII ş i carn ctr rizatc
prin so luţ. ioniiri nrhitcctonice el e o anvergurii notabil :i ;
- m ă rturiile materi a l e \inlnd de a l căt uirea, individual:'i , a ce l pu\in
:JO inslalaţ: ii s]Jccificc activiti\ţilor m c·ş t eş u g:'\ r cş li , cu profil distin ct ,
dcs f:\ ş urntc p e teritoriul oraşului în intervalul Sl'Colclor Xl\1-XVIll ;
- ]Jt's lc 200 unelt e, ţiuind de un foarte lar g şi (livers r ep ertoriu lk
funcţionalităţi , fiind d e r em ar ca t predominan\n num e ri că n un eltel or
<:o nfcc \.ionnte clin mct n l, p e ntru tonti\ vrem ea secol elor XIV - XV II ;
- ]>este 1100 moned e m edi eva le (cuprn , nrgint, nur) emi se, ln inter-
valul secolelor X I V-XV lll , de cele rn n i mul te clinlrc cen tre le e mit ent e
acti ve atunci ln statele m edievale ale E urop ei. lntrc acestea. moned cll'
<Ic provc ni e nţ.ă mold ove n ească d cţ. in o pondere numerică notabilă, aflat e
in a lcn\·ia cer cet ătorilor cnr c au ca obiect c uno aş tcrl'a r cn lit:1\.ilor eco no -
mi ci mon etare n ţi\rilor româ n e în ev ul m ediu. Mai mult ca două trci111i
<lin acest fond monetar se d atorcnză unor clcscopcriri efect u ate - pies:'i
e u pi esă - ln cuprinsul compl exelor ş i depun er ilor arheologice , un eori
e hi nr l n m asn zidăriilor unor co n s tru c \ji , r estul fiind d escoperi te în con-
diţii d e tezaurizare. U nel e dintre pi esele monetare l nsum nle :iccstui fond
se datorcazi\ un or emis iun i cc nu era u cunoscute p i ni\ î n p rezent;
- bijuterii şi podoab e vcs linll' nt nrc (din nwla l co mun , din a rgin t ,
aur ş i bilon, arm ate un eo ri cu piclrc prc \ions c sa u scmip r cţ i oasc). E le se
in su m ea ză unui fond d e ]>este 3.50 asemenea piese , un el e - ş i nu p u\.in c
ln num ăr - f iind dato rate pr od u cţ i ei autohton e, ba chi nr şi un ei produc\ ii
în mod ce rt i l'Şe n c;
- obiecte d in metal comun , c u fun cţ. i ona li t:'\\i divCl'sc (recuz ili\ de
c ult , r ec u z i tă d e ulil itatc cas ni că , recu z i tă ad'in cc nl ă vesti m e n taţiei.
cl e m en te d e gn rni t ur ă al e pi esel or dl' mob il ier, pi ese d e h a rna şa ment ş i
d e echip amenl militar , chi ar şi ins tn1m c11k muzicnk, acC'asl'i\ catC'goric
în s umîn d mni mull ca do u ă sn lc de exe m p lare:
- ob iecte clin ce r am i că , fi e de uz gos podiirc sc, fi e d in cn tego ri n ce lor
c u fun c !i onalitntc de co rativă (calil e. plii ci şi discuri m11 ralc) , preeum
ş i din ca lcgo ri a in vc nlar11l11i ceramic d e lu x . Păs trat e. fi e i ntreg i, fi e în
stare frn gme ntari\ , nccstc pi ese conslitui c ac um un fond d e p es te dou ă
mii exe mpl a re dntornlc - î n cca mai marc parte - produ c \.ici cern mi ş­
lilor i eşe ni . Multe dintre el e întrun esc condj\ia d e exe mpl are rari s im e
sa u cca d e uni ca t . fi e s ub rapo rtul sol u \.ioniirii tipolog ico-formale , f ie in
http://patrimoniu.gov.ro
pri v inţa tehnolo gici 111 cadrul ci\ rorn au fo st )Jrodusc, fie in privinţ. a ico-
nografici şi 111 oda litil\ii de r cnliznre a clem ent elor de d ecor ;
- un număr de p este 100 obi ec te din os , cor n , pi alră co m'\rn i\, m a r-
murft, rcc ipicnlc şi obi ec te din s ti e l ă;
- pi ese ves lim cn ta rc din mater.i nlc lcxtile (ţesăt uri din fibr e de
m ă l ase, lin ă, fii·e m etali ce ), fi e s irnpl c, fi e brodate c u Jir de aur şi d e
arg int, descoperile în sta re d e con servare buni\, datorită m ediului in ca re
s; au piistrat (morminte dotale cu cavo uri di n zid[tri c).
La ca lcgoriilc m :1 rluriil or materiale e num era te se ada u gă un co n si-
dcrnbi l in venta r arh eolog ic, care doc um entcnztt loc uirea ve lrci is lori ce
n l aş il o r în cpocn c i v ili zaţ. i c i c ncolitice Cuc u tc ni ( faza cullura l- s lili stici\
„B"), apoi l n secolel e 11 i.r .n. - 1 c. n. , lll-JV c.n. (complc.x c de locu ire
dn lalc c u m o n e d ă) ş i din seeo lt-le X ll -Xll l.
Toate aceste m ărt urii , imprc ună c u num eroasele s l ă ri de fapt puse
ln e vide nţă d e si\pi\turilc a rh eo lo gice, co nstitui e un a m p lu tcznm de
inform aţie, indi spe nsab il c unoa şter ii istor ici laşilor , s ub multipl e as p ec lc
intercsîn ct ln ce l mai inall g rad cercetarea el e spec ialitate. Ca , de pildă,
c unoaşte r ea prccedcnlt' lor c11l l 11ral-istori ce, d ctcnnin anlelor şi dinnmicii
p rocesului d e loc uire' in epoca medi eval ă , a modului l n ca re :iccsta s-n
lnfh·ipat, ext ins şi intensificat aeolo , în tot decursul d ă inuirii lui ; c un oaş ­
terea formelor a e li vitiiţ ii d e produc\:ie, dimprcun i\ c u te hnolo gii le de pro-
fil în cadrul cil rora ern prac li cntii accas l.tt nctivitatc, sub formele e i co n-
cr ete d e m anifestare, în vatra oraş ulu i; cunoaşter ea r am urilor ş i inten-
s ită\. ii ac tivili\ (.ii schimburil or de bunuri materinle practicn te acolo ,
dimpreună cu provenienţa L>unurilor inlrale ln c ircuitul pi elei ; cunoaş t e­
rea intensitil\:ii c irc ulnţ i c i monelarc , a J>rov c ni e nţ c i şi ponderii ca ntilat iv c
n fi ec:'irc ia dintre categoriil e mon etare ca re intermecliau schimbul valori-
lor malcrinl c inlrnte l n circuitul pi c \.ci, l n funcţie de modul în car e se
r efl ectă r esp ecti vele realităţi de ordin eco nomi c in d cscopl'riril e arh eo-
logice cfcetualc p c teritoriul ora ş ului ş i în Îln]Jrejurimilc lui ; c unonştcr ca
compon entelor structurii soc ial e şi struct urii etni ce a le populnţ.ici laşilor
ev ului m ediu , p c te m ei ul cle m entelor m nleri ale c u sc mnil'i caţ i c cultur:il-
arl1 c ologică; c unon ş tcrcn sl:'irilor de fnpt care car ac teriz a u stru cturn nşc­
zării m edi cva lr, a poi factorii ca re nu impus co ncr ctiznr ca c i in d ec ursul
timpului ş i fun cţ ionalilăţ il c indcplinite de cn (categoriile dr co nstrucţ.ii
ş i ordon ar en lor ln spaţiul locuit, orga niz a rcn c ire ulnţi c i in vatra aşe z ă rii
ş i con ex iun ea r c\:elci s trada le c u s istemul ruti er al tcr iloriului , dot aţ iil e
matcrinlc ş i amenajările cu rol funcţional în nsigurarea co nfortului ş i
s::i lubrit:'i\ii spa\:iului locui t etc.); c uno aşte r ea activitl1ţii cdi litnr e, dcsfă­
s urntă ln vatra ornsului. c u mnnifcsti\ ril e c i co ncrete in domeniul arhitec-
turii civile, milit~rc şi eclez iastice, cu r en li ză ril e care ilustrează alit
evoln\.ia cre aţ i e i nrhitcctoni cc romiin eş ti , cit şi <'O'ntribuţin in acest do-
m eniu a şa nti e relor d e construc·\.ii nclivc ln la ş i ; d ecelarea ş i c uno aşterea
clem ent elor mat erial e şi shi ril or d e fapt care r e fl ectă rela\:iil c oraşului
m cdi cvn l T:lşi c u „hinlcrlnnclnl " si\u rural , precum ş i cu m ediil e c1·c civi-
lizaţ.ic şi cultură ale lumii m cdi cvn lc ·111 gen ere: c nnonşt c r ea vic•ţii spiri-
tunll' ş i n gradului inscri erii aces tui oraş in nnsnm blul c r eaţie i ş i produ c-
\:ic i c ullurnl-arti sticc medievale clin \:ă ril c romi't nc.
Fireşte, d cscopcririk arheologice efectuate la Iaşi în ullimii opt a ni
îngăduie o redi scutare a concluziilor d eja formulate c u privire l a elezvol-
tarcn ornsului ln evul mediu , de această <lat ă s ub nvansul unui cons ide-
ral>il spo~ d e informn\·ii.
55 Apreciem lnsă c:1 mărturiil e materiale datorate acestei etape de
l ocuire, ferm doc um e nlată i n t erenul l n cnre n e referim , sînt c u mult
mai sub sta nţi al e ca cele ll ntn lc tot tn secolul al X lll-l ca şi d escoper ite,
în că din anul l!l61. , p c aria amplasamentului C urţii domneşti (pentru
vestigiile de locuire d escop er ite acolo şi datate in secolul al X llJ-l ca, vezi
Al. Andronic, Eug. Nea m\:u ş i l\L Dinu , op. c it. , p. 180, 193-194, 197 ,
l!J8) . A]Jrccicrca noastri\ arc in ved er e nu numai canlitalca efectivă ş i
diversita tcn mi\rturiilor de l oc 11irc din seco lul a l X! IT-lc-a desco perite in
l !l82, c i ş i va loarea (k plin probatori e a caracleri s li c il or lipologicc ale
materialului cera mi c , în t e meiul cilrora se impun e o atare raportare crono -
lo gic:'\ a î ntreg ului orizonl d e Y es li ~ ii. Cu alil m a i mull c u c it co1npl cxc lc
a rh eolo gice inclu se acest ui orizont s inl s uprapuse ne mijloc it el e cl cp11n crca
datat u c u mon ccl:'\ clin seco lul al XlV-kn . iar pcslc aceasta inlcrvin i n
s uilă cclcla llc s t rn tificiîri , toate datate , la rindnl lor, cu mon ede. Vc·s ti-
giil c dntorate locuirii din seeo lul al XI ll-l ea ş i d e la in cc putul secolului
urmi\tor, rece nt descoperite la I nş i , împreuni\ c u cc ll' dnlatc in S<'eolul al
XlII-lcn ş i ckscopcritc ln anul 196 1 pc aria ampl as:l rii Cur\.ii donrneşti,
documcntcnzii o locuire d e un indi sc utabil caracte r rum! , pu si\ ln ev id e nţ ă
d e caracteri stic il e mnjorit:iţii ele111cntclor maler ia lc ca pabil e să ilu s lre zc
ni velul calitatiY al modului de v ie\uire in c uprin sul aşcz:'i rii . l ntru cit
chiar ln c onţinutul aces tui ni ve l a rh eologic lnrrgislrăm prezentn unor
m a leria le ceram ice ş i obiecte importa nte din mediul civ iliz aţie i bizantine ,
ave m dovada că nş c znrca de. ln la~ i era inscrisă, î n c:I d e la s firşi tul seco-
lului al XHI-l ea ş i începutul seco lului urm:1lor , în tc ndin \:a unei d es-
prinderi llin modul de vi c \·uirc inlru lotul rural : pentru cn mai apoi , c u
in ce perc d e ln mijloc ul seco lului al X IV-l l'a ş i pîn:"t eiltre primele decenii
nil' s1·co lului a l XV-ka, aşczn ren sii Fnl'ft paşi hotăritori călrc un mod d e
v ie \.uir e urb a n.
56 Dep lin eonclude nl:i chiar în pri v inţ a cn rc ne rc\:in c nic i atcnţ. i a,
o :i la re cnnstatnrc m·- a rez ul tat d in în suş i faptul că slmcluril e corespon-
dente f'i ccrl rLL ia din/r e edificiil e cl<lditc pe ac-c i loc, sw·cesi1J. în decursul seco-
lelor X I V-XV J! . in lernin rea lm ent e - slib rapor /11/ a mpl asă rii lor în
teren - lol mereu pc 11n11/ .~i acelaş i amp lasa ment, în condi(ia unui evident
reg im de grupare .~i alinie re, in sliluil încă din scco /111 a l X IV-iea şi repe tai,
mai apoi, în seco lele urmă/oa r e (vezi P lan şe l e li , 111). Tributar un or rca-
lit ăţ.i c u mull an terioare seco lului ni XVll-l cn, aces t front - r econ fi g n-
rnt şi acccnl nnt , acolo, prin î n săş i j uxtap un crca celor două edifi cii - nu
crn atunci (tccît d oar un man i fest segmenl însumat fr on tu lui de că ire ves l
al 1111ei arter e stradal e de o ex tensiune d im e n sio n a l ă co n s id era bil ă (aproap e
0,G k m ) , ca re l nco rporn sc. 111 a l căl uir ca ci, i n că pi n i\ la a nii 1639, ş i zidu l
curtine i es ti ce n in e intc i ele ln Tre i Ier arhi , cu mo111!111 cnlal11. l l11rn de poartă
in clu s ch ia r in rl esfiiş u rarea d e o lun gim e notnbilil (apronp c 70 111) a respec-
ti\'l1lui zid . Aceast ă in cl u d ere ş i nlini cr c sl nt at cs latc de fundaţ i a z idului
61
c 11rl i1wi , păslrnlă încă în sol şi obscrvatil de noi cu prilejul supravcghicri
săp:lturilor tl'l·ctw1l c, ln clcccmbric 1976 - innuarie 1977, pc frontul
V<'slic al str:iz ii Ştefan ce l Marc, chiar în acel loc, IJ1 scopul re novăr ii
re·\ e Ici mockriH' ele ca na I izarc . lncl uderca zid ului estic n] incintei Mănăs­
tirii Tre i Ierarhi 111 desfăşurarea frontului ves tic al arlerci stradale a duse
a ic i în di scu \it· este atestată ş i de planul laşilor , întoc'mit ln anu l 1843
(le in gi 1wrul l\li h a lik d e I-Jodocin (vrzi st:1ira. n ota 7). Pcnlrn cronologia
zidirii cons lr11c\iilor el e la Trei lcrarhi, vez i bibliografia dată de N. Stoi-
ccscu. op. cil .. p. 480 şi urm. Tot în sen su l unei atare consi derăr i a reali-
t:1\ i Ior as upra că rora stăruim aici, ne apn rc cn hT!ru totu I co n el ucl cn t ş i
fnptul c:I însuşi trasc11! acestei mtere stl:aclalc, coinc id ent lrn scuh1i act unici
slr:lzi Ştefa n c!'I Marc, er a orientat (Jlc dircc\ia cardiJ1alci nord- sud) !11
aşa fel încll ;:1 condu că spre ansamblul el e arhitectură al Cur\ ii domneşti,
care f11sc·se co ns lruit, l a rîndul lui , în primn jtilllătat c n seco lului al X\'-lca ,
p c 1111 amplasament ca r e i11rcgistrasc manifrst;'\ri ele locuire medievală înc[t
clin sc·colclc X.III - XIV (pentru aces t e mi\rturii ve zi Al. Andronic, E ug.
Ncftm\11 , l\ L Dinu, op. cil „ p. 180, 198 - 200). Ni se ev idenţia ză astfel
- inU\ , oda t ă mni mult - tocmai fu1ic-\ionalitatca prii1cipală îndeplinită
efectiv el e această reală „ arteră strnclală " (nrnrcntă manif<•st de 1l1săşi
alinierea , c u dect de front, a tuturor construq.iilor ln care ne-am referit
n ic i) în s tructura global:i a aş<• zilrii medi evale de la laşi , ş i anume: Intre
mult e allck , înlesnirea ş i dirijarea cireul:r\ici spr e Curtea domn ească.
Totodată , se cv icll'np ază ş i faptul cil ins:'işi cc n stru irrn Cur \ ii domnrşli
(cf. supra, nota 13) a fost unul clinlr c principalii factori care au impus
accentuarea fronturilor ş i perpetuarea rcspcctiYci arter e strad ak, ca
r ea li tate insumntă stru cturii nsezării 1nr :1 rn ai înainte de momu1tul insta-
lării reşedinţ e i voicvottalc. Hămlnc si\ :-:di\ugil m nic i că tocmai necastă
arteră strada lă ne apare menţionatu la lnşi , sub d enumirea ele „U liţa
lliare" (s ubl. ns.), în iz voa rel e mcdil'Yal e scri~c , a căror cronologic acoperă
int ervalul secolelor XV-XVJT (vezi citarea lor in I storia oraşului Iaşi ,
voi. l , apărut suh îngrijirea prof. univ. Const:mtin Cihodaru ş i prof.
un iv. Gh eor ghe Pin ton , Ed itura Junimea, lnşi , 1!J80, p. 73, 98, 113,
11 5). Însăşi acensUt denumire cm , d es igur, o consecin /ă fir ească a fiw cţic ­
nalilâ/ii îndeplinite atunci de arlera s lrndal ă în spe /tl , cit şi conf'igurclrii
spa fi11/u i ei arhileclonic care însuma se - în af'ară de corpurile dcli{iciilor
prc: cnlale de noi aici - Ş i alte conslruc /ii. An11i11e, ce le din alcătuirea pri'n-
cip aldor „rur/i" ale boierilor sla bilifi Î/I laşi, mai cu seamă dtzpă statornicirea
în oraş a scaun11/1.1i do'mniei {ării (referiri privind aceste c urţi , la Dan
Bi\d :'ini u şi Ioan Cnproşu , op. cil„ p. 93-94 ş i passim). De altfel, exis-
tenţa efectivei a unei complexe re/e le strada le în structura vetrei laş ilo r evului
m ecti11 l'ste atestată chiar de planurile oraşului întocmite in secolul ni
X\I J Jl-l cn, ca ncfi inel , ln acra vreme, fir eşte , d eclt expr es ia unor stări de
fapt mult mai vechi. Acestea ne slnt atestate atlt ele vechea toponimi c a
str{u ilor ornşului , c1t şi de rrpctatelc desroprriri :uhcologicc rezultate ca
urm are a săp{1t urilor arheologice cfrctuate, pc a rii de o mnre cuprindere
(wzi supr a, nota 2), în diversel e sectoare ale vet r ei laşilor (pentru
planuri!!' oraşului - d atînd rcsprctiv, din anii 1769, 1781 ş i 17190- vezi
reprod ucl'rilc date d e Dan Bi\clă ri\11 ş i loan Cap roşu , op. ci t „
p. 282-283 , 285). Mer itul de a fi atras atenţia as upra prcze nţ. ci
trnrnt•i strad:tk , ca clemen t fun c·ţionnl al organiz:'irii locuirii in ve-
trele 11rban c mcdicvnl c din ·ţările romfrne , precum şi meritul de n
fi sf'mnal at imporlan\ a documcntarli a acestei prezenţe 111 judecarea
C\'0!11\it'i oraşrlor medievale din Homi\nia - in senLs ul un ei similitu-
dini c 11 formell' proprii urb a nismului mcclicvnl european - r ev in e
st udiilor Eugeniei Gnccnnu, consacrate urbani smului medi eva l romi\11rsc
şi pr e zen t ă rii monografice n tmer ansambluri urbane mcdi evak din Mol-
dova şi Tnrn Rom:î:iwnsci\. \Iezi, E. Grrceanu, Un probleme actuc/: l'urba-
nism e medi e11al en Ro11manic. in „Rcv ue roum ninr d'his1oirc", XVTJJ,
HJ7!) , nr. 1, p. 13:J-153; id em , Ansamblul urban m cd ieiwl Botoşani , Bucu-
rl'şli. 1981, 170 p.; id em , Ansamblu/ urban m edieval Pileşti , Bucu-
r eşti. 1!)82, 162 p.: id em, Ansamblul urban medieval Roman, ln manu-
scris. Toate aceste studii - însoţit e de documente grafice şi fotografi ce -
sint l'lnboratc cu a ngaja rea in discuţie n un ei vaste şi dense informa\.ii ,
rcintcrpreh1tă de E u gC' ni a Grcceanu ln baza propriilor cercet:lri d e trn'n
ş i a investigării documentelor cartografic e. Aceloraşi studii Ic rev ine ,
inln· altl'le, ş i m r ritul notabil ele a fi valorificat - ln zi - rczultatl'lc
ccrceliîrilor arh eo lo gice efectuate ln vetrele istori ce mai s11s-nminlitc,
d e n fi privit n·nlitii\ile urbanismului m ed ieval din sp:rţiul extraca rp atic
în conl nrc cu cele proprii oraş e lor medievale din Transiiv:mia precum şi
nwritul ele n fi sublini at nec es itatea şi importan\a va lorifici\r ii mom1-
mcn tc lor ele ar hit ect ură medievală păstra te în vetrclr centrelor istori ce
clin Homilnin, ca documente nlc urbanismului mctlirval şi ca rlcmcntc
ele specifi c itate ln structura actuală a oraşelor patriri.
57 Pentru contr ibuţ.iil e aduse de cercetarea is1oriografi c:1 nllt ln
c uno aşterea evoluţ. ici m edi eva le a laşilor , cit şi ln cunonşkn·a fcnonwnu-
I ni urhnnizării medievale pc teritoriul ·\ărilor rom i\nl' , 1n afnrii de studiil e
c itate în cuprinsul articolului d e f a \ă , vezi bibliografia d a tă d e N. Stoi-
cesc11, op. cil. , sub vocea l aşi , p. 30 1-407 . Apo i: N . Grigornş. De.~prc
oraşul moldoven esc în epoca de formare a slat11/ui {cuc/al . în ,.S t11dii ş i cc rec-
t ăr i ş tiinţifi ce ", Inşi, seria l sto ri c, Xl, 1960, l , p. 83-97; C. Cihod nru ,
Constiluirea statului {w da/ moldoven esc şi lupta pef!tru reu lirnrra inde-
pend e nţei lui , voi. c·it „ p. 63 şi urm ăt.; C. Şrrban, C onc eo /i on I/ mtlho-
des dans l't!lude de l'histoire d1s vi/lt s nud d ooles roumnilll'~, 111 " N ou-
vcllrs Hudes d'histoirc", III, l9!i5, p . 445 - 457; C. C. Giun' se u. TiTguri
sa u oraşe şi c e tăţi 1110/dwen e ş!i din sec. al X- lea pină lu mijh c11/ sr-
co/11/ui al XV I-i ea, Bucurf'şti, 1!l!i7. (capitolul ccn sn nnt ornşului l aş i ) :
Şt. Olteanu, Comer/u/ pe ter itoriu/ Moldovei ş i f'ării Ifomâ1;eşli în seco-
lele X-X IV , in „Studii-RC'vi s lil el e istori c" (ln con linuarr , c ilrtt „Studii"),
tom 22, 1969, 5, p. 849 - 874.; N . (.r·igoraş. Une le aspecle priJJind breslele
din oraşe le moldov e n eş ti in seco lele X.VI-XVIJJ, tom C'i1., p . 1103-1125;
C. Şerban, Geneza ornşe/or m edi eva le rumî n eş li , în „S111clii şi articole de •
i stori c", a nul XlV, Bucureşti, 1969 ; idem, Despre c11/l11ra or1/şeneoscă în
ţâri/e române în evul m ed iu , în „Studii ", lom. 25, 1960, •I. p. 743-764;
Al . A ndronic, laşul pînă în seto/ul o l XV JIJ-/ ea, tl'~il dl' tloclornt (rezu-
mat ), Cluj, 1070; l\!lircen D. Mnlei, S/11(/ii de islori e orâ~1· 1 11aM'll m edirnalâ,
62
http://patrimoniu.gov.ro
(Moldova, sec. X I V - XVI), Suceava, 1970, 181 p ; Şt. Olteanu, Premi-
se le majore ale procesu/11i de co nstituire a o raşe l o r m edi e1Ja /e d e la es t
şi sud de Carpaţi, ln „Studii", tom 25, 1!l72, 5, p. 933-950; M. D .
l\lntci, Q11 elq1 ies problimes conc1•rna nl Ies d t buls <le la vie 11rbain e
ml'<lit 1Ja/c dans Ies Pays roumaincs, în „Vor-unei F riihform en cler curo-
piii~chen Stadt irn l\li tl cl:i lter ", J1 (Abhandlungcn cler Akadem)c
cl rr Wissenschafkn în Gu ttin gc n , P hil. -hi st , kl. D.F. 84, 1973,
p. 277-288; idem , Prcd11c/ia ş i scl1im1bul de mlirf11ri în {a:a de cris talizare
a 11ie(ii urbane din f'ara Jl omâneasccl şi Moldorn (sec. X 11I -X J V ) , î·n
„S tudii ş i ct'I'c ctări el e istoric veche şi arheologic", 27, 1976, 3, p. 3!i9 - 376;
C . Ci hodaru ş i V. Neamţu , cnpitolclc rderitoarc la evo luţia lnşilor în.
cnil mediu , in l slc·ria oraşului la ş i , p. 41-351; E 11g . Nram1u , V. Neamţu
şi S. Cheptcn, Oraşu 1 111edie1Ja l Baia în secole le X'lV-XV 11. Cerceillrile
arheologice din anii 1967-1976, E dilurn Junim<·a, la-şi, 1!l80, p. 9-147 ;
Re nath c Mohl cnkamp , Re{l.eclions concernant lesde buisde Ir: 11ill!ede Vas lui ,
ln „A m1 nrul lnstitut'ului el e istoric ş i arh eo logic „'A . D. Xcnopol", Iaşi,
:\.\'Jll , 1981, p. 1-18; \I. Sp in ei, Moldova în seco l ele XI-XIV, E dit11 rn
şli inţ.Hi ct'i şi e11ci c lop c dică. BucurC'şti, 1982, p. 218-225.
'.lntrucit studiul de fa\ă mrngajenză in discuţi e descoperiri :irhrolo gic e,
precum şi unel e prohkmc privitoar e la evoluţia mel)trşug·urilor mcdiC'valc ,
ca forme sp ec ifi ce ale activită· ţii econo'm icc, de profil urban, în laşii
secolelor Xl\1-X\'ll , menţionăm următoar el e contribuţii - funda-
rncntnlc - aduse la cercetnrca istorici meşteşugurilor pc teritoriil e ţărilor
ro1n[mc: N. Iorga, Istoria industriilor la rcmiin i. Buc wl şl i , 1927, 224 p .;
Ş t efa n Pasc u, . M e ş t eş 11guril e în Transilvania pinc1 in seco /111 al XVI-iea,
Bucunşti, 1954, 378 p.; Ştefan Olteanu, Meş t eş uguril e din 1110/dora î11
seco lul al X 'V ll-/ea, ln „Studii ş i materiale el e istori c medic", lll, 1959,
p. 101-132; Ştefan Ollcnnu şi Constantin Şerhnn , Nleş leş uguril c din
f'ara Româneasccl şi Mo ldova în cm / m ediu , Bucunşti, 1969, 460 p .. cu
indi car ea bibliografici d escoperirilor arheologice, cfrct uatc pini\ ln anul
apariţiei lu cră rii ş i diate ln obiectul inv es ti gă rii economi ci meşt eş u gă­
rrşl.i medi evale din spu-ţi ul românesc ex tr:i c:i rpnti'c; Ştefan Olteanu ,
Meşteşugurile în j'ara Românească şi 1110/dova în secolele X-XY 1 I , Bucu-
reşti, 1969, 242 p , '.lnlocrnircn unui r epertoriu ni d escoperirilor arhcologicc-
intcresi nd cercetarea istori c i m e şteş u g urilor p c tcritorrul României stă in
preocu piir ilc noa stre, acestea fiind ori entate, c u precădere , asnprn d csco-
prririlor interesîncl cercetarea cxtrac ţ.ic i miniere şi sep arăr ii metal elor,
ln epoca antică şi în cea medievali\.
58 Organizate - ln solicitarea noastră - cu sprijinul Comitetului
executiv al Consiliului popul ar judeţ. cn n Iaşi, Comitetului judeţean d c-
c ultmă şi e ducaţi e socialistă, precum şi cu sprijinul insistent a l condu-
cer ii Consiliului Culturii ş i Educaţiei Socialiste, dtrorn le ad uce m aici
mulţ. umirile noastre, nceste şedinţe de prezentare şi analiză a clescop cririlol"
efectuate l n terenul la care ne referim s-au d esfăşurat nslfel:
- la 16 f eb ruarie '198 2, cu particip ar ea conf. univ. \lnsilc Cristian,
decan al Facultăţii d e istori e ş i filozofic n Universităţii „A l. I. Ci.izu'"
- laşi; conf. uni v . dr. Vasile N eamţu , de ln aceeaşi facullate; prof. Ion
Arhip , director ni Complexului nrnzeiiltic faşi; dr. Al. Andronic , cer ce-
tător ştiinţific consultant la Institutul d e istori c şi arheolog ic „A . D.
Xcnopol" - faşi ; SLLla Ch eptea ~i Rodica Popoviei, cercetătoare princi-
p ale ln acelaşi in~l ! lu t :
- la 18 f:/> bmaric 19 82 , rn participnrrn dr. Mircea D. Matei, şef d c-
sccţ i c la Institutul de arheolo gic din B ucure ş ti ; co nf. uni v . arh . A ureli an
Trişcu , secretar ni U niunii arhitecţilor din R.S.R „ membru al Comisiei
crnlralc n patrimoniului c ul1urnl-nnponnl ; arh. Gheorghe Sion şi ing.
Ghcorghr Filipescu , r('fcrcn\i el e sprci:i lit a tl' la Direcţia economid'i şi a
patrimoniului cullmal n n\ ional din C.C.E.S.; prof. dr. Pavel Florea,
preşedinlelc Comitetul11i de cultură ş i cclucnţ i e socialistă ni judeţ: ului
la ş i ; conf. univ. arh. N icol a e Porumbrscu , şef al secpci d e arhitectură la
Facultatea cit• co n st ru c ţii clin In stitutul politehnic „G h. Asachi " - Iaşi~
- la 8 iuni e 108 2, ttr participarea tovar i\ş il o r : Ion Gălct ca nu , secrctm-
cl c stat ln Consiliul Culturii şi Educa\ici Socia li ste, ca re a condus dezba-
terile; pro!'. dr. d oc'. arh. Grigore loncscu, membru al Comi s iei ce ntrnl c-
n patrimoniului cu ltu ra l naţional; dr. A ndre i Aricrscu; nrh. Gh. Sion,
tlr. arh . Cristian l\loise scu ş i in g. Gh. Filipescu, r cfrr en\.i de specialitate ln
C.C .E.S.; prof. Jon Arl1ip, director a l Compl ex ului muzeistic laşi; prof.
ctr. Pavel F lorr·n, preş e tlinkle Com itetului de c ultur ă şi e ducaţ.ic socialistă
a l jud e ţul11i laşi ; co nf. un iv. arh. Nicolae Por umbc scu d e la lnstitutul
politelrni c - laşi;
- la 15 iuni e 1 982, în ca drul şe dinţ ei de cons ultare ş i avizare a.
Comisiei central e a patrimoniului cultural naţional, desfăşurată la Bucu-
HŞti, la Clll'l' au fost invitaţi şi dclcgaţ. ii Direcţ. i e i cir arhitectură şi siste-
rnatiz:irc n C.P.J. la şi şi ai Ins titutului judeţ e an Iaş i, de cercetare ŞL
proi ectare in constru c·ţ ii.
Protocoalelf' ş i nolcle el e sintrză întocm ite cu prilejul acestor şcdinţc­
de prezentare şi ana liz ă se află înregistrate in dosarul specia l întocmit
ş i depus la arhiva Oficiului jud e ţ ea n la ş i al patrimoniului cultural n aţ io­
nal , sub grn C' ri c11l „Centr11l istoric ol municipiului Iaşi , ce rce f.ări/ e arlieolo-
f/i ce din strada .5te{an cel ·Nla re, campa nia c m1lui 1!)82".
Ne revine plăcuta îndato rire elf' a aduce mulţumirile noaslrc tuturor
celor mai sus-mcnţionnţ.i, prntru a1f'nţin acordată obiectivului aces tor prc-
zrnlilri ş i , mai cu sca mă , tovarăşilor: conf. un iv. dr . \'. Cr isti an , conf.
univ. arh. N. Porumbcscu , I. Găklcanu ş i prof. dr. P. Florea, p entru
sprijinul direct ş i efi cient acordat efectuării lucrărilor ele cerceta re.
Pr e zentări periodice nlc r cz ultatC'lor acestor cercetă ri au urni fost
efect uate de noi !n decurs ul interv a lului februarie-august 1982, cu pri-
lejul unor ş e dinj.e organizate ad-hoc , ş i la care nu participat factorii locali
de r ăs pun ckr c implic a ţi în organizarea , proiectarea şi execu\.in lucrărilor
de conslruc\ii şi s istema tizare. urbanistic ă nflntc ln cur s pc aria zon ei
care I n c orporează teren ul cercetat ele noi acolo în anu l 1982 (conducerea
Direcţiei j ud e·ţ.e n e d e s istematizar e, co nducerea Consiliului popular muni-
cipal laşi, Trustul judeţean de construcţii, lnstitutul jud eţ.ea n de proiec-
tare ş i cercetare, Grupul Intreprinderilor de construcţ.in ş i gospodărirea
locuin\ elor - lnşi) . Rezultatrle acf'stor c ercetă ri a u fost comunic at e. d e
noi ş i ni prileju] uncr inlcrwn\ii publicate, încft ln anul 1982, 111 rc\ cn ua
 <Jrgnnclor ccnlrnl c şi locitl c d e presă , prec um ş i in cad rul unor l'l' p c lal ·
prezentări în em is iunil e postmilor d e r adio şi tc·it'viziunc. Acestora li
s -au adăugal ample acţiuni de popularizan· organizate direct la şanlicru l
de cercetare , cu parliciparea tin eretului ş i cadre lor clin rc\eaun lo ca l ă n
lnvă\ămînlului uni versitar ş i lnvii\ămlntului m ediu , a tinerelului din
instituţii , fabri c i şi uzin e, precum şi a unui lar g public.
09 c r. soliciLarca făcută d e Com ill'lul exec ut iv ni Consi liului popu-
lar jucll'\l' llll l!lşi ş i ad resată (sub nr. 4:390 /.1982) Co mi s iei cc11trnl c n p a tri-
moniului cultural nup o nal , prl'Curn şi acordul comisie i - l a res pcc Li,·n
·solicilarc - în adresa d e confirmare a C.C.E.S . (c u nr . ():J00 /21 m a i 1982).
s uh s1·111 ni'tl11ra Lovnrăşl'i minislru S uz a na Gftdcn. Antbrk doc um ente
p:lslrntc in nrhiva Oficiului judr\ran al pnlrimoniului cullurnl n a \.ionnl.
<losarnl - Prot.ocoalc şi ndrrs c referit.oa re la ccrcclări l c arh eologi ce ei'l' C-
tuak la la ş i ln 1982.
ou O bunii pnrlc din ncesl 1naterinl a rlwolo gic a fosl dl'ja pr!'zenlnt
<d up:1 o prealabilă rrstaurn1·1„ el'rctuată 'în lunil e au gust - noiembri e 1982 .
dr specia liştii Lnboralorului zonnl I nşi, pPntru re sl:111 rnn•a patl'i111011iuh1i
<: ullurnl nnpon nl) în cndl'ul unei :.m1plP l'Xpozi\ii cn re n insumnl un fond
de apronpc 800 de cxponalr. Orga niz n lii (sub conduCl'l'en ~tiin\. ifi c:1 a sub -
:scmna\ilor) în spa\iul un e ia dintre sălile part erului Pa latu lui Culturii .
;iccnstă cxpozi\ic n fost acces ibili\ publicului în inlel'va lul 2:3 noi embri e
1982 - 10 aprili e 1!)8:3.
01 O primă acţ. iun e dl' acest fel n rosl rcnlizali't (4 d!'c. Hl75 - 2() fcbr .
197()) pc frontul sud ic ni slri\z ii Anastn sit· Panu , 'în zona csp lan ndci Paln-
i.ului Cullurii , nnd·e a fosl co nse rva li\, in sol , {unda/ia u.n ei ampl e conslruc-
fii din seco lul al XV II-i ea, care (inu se de alt:ă luir r.a por/ii de intrare în
incin ta cur/ii domn eş ti . Lucrăril e d e conservare an fost prikjuilc de exe-
.cuţ ia săpăturilor ne cc sarr inslnlării unui co lector subteran d e canalizare
(0 1.10 111) . În fun c \i c ele co ncli\.iill' loc ului - care implicau un tra se u
·Ohligaloriu nl şnn\ului comportat de instnlaren tubului co lC'ctor - , respec-
tivei!' s:1pilturi ar l'i urmnl si\ sec\ionezr mn sn fund n\ il'i nwdi cvale pr tonl:1
;idincinwn lnscri erii ncC's LPi a în sol (-1 ,20 m şi - 'l ,5 111). Spre n c\·il a
o atare situapc, la in s istcn\n ş i sub conducerea non s lră , s-::t proccdnl ln
:să parea unui Lu1wl lun g de 12 m , care n străbătut solul pc sub talpa fnn-
<ln\.iei fo stei conslruepi medievale şi ln carr a fo st monlal tubul c :n1alizării.
·flancat de clemente din be ton nl'mal , spre a nsi g urn stabililnl cn rnnsci
:respective i funda\ii.
în octombrie Hl77, pc frontul s udi c n i str:'.tzii C. Neg ri , vizavi el e
actuala incintă a 1non11111e11trlor d e ln S I' . Sava , au fost l'fccluale lu cri\ri
<le protcc \i c şi conservar<' cnrc nu avul ca obiect un ansamblu de zidării ,
-eşa lonai.. pc o arie d e 800 mp ş i d e o i1111ln·s iona11L:'i monumcJtlalital e,
·ţinind de un prim edifi ciu zidii în anii .157!1 - 1 583 la co1111rnda 1wicuodul11i
Pclm Şchiopul ş i , r es p ec tiv de 11n al doil ea cdif'i ciu construii , î.nlre anii
1600-16 Z5, spre a lndeplini fun cţ ia d e „Cn ravanse1·a i" (han) adiacent
:gospodăl'i c i susamintitului aş c z:'imînt monnhnl. Dl'scop1•ritc în dccc•mbri c
1975. c u prilejul cxcc u\.i!'i cxcava\iilor n ecesare fundării unui bloc d e
locnin\e şi cercetate - integrnl - prin săpături arheologice (() circ.
197()-15 oct. 1977), mărluriilc de arhitrl'lură nwdi evn l ă ex istente acol o
:au fost ncopcrilc c u ca rton asfallat şi cu pămînl , urmînd să constiluic
<1bicctul un ei viitoare ac\ iuni de valorifirnre muzeist ictt (ciupii o solu\i e
llJ~SUME
Les fonillC's nrchcologiqucs miscs cn reuvre pnr ! 'O ffice dcpartem cn-
'lal dn patrimoinc c ulturc•l prca lnblcm cnt ;\ 1'amenagcmcnt urbnin d ·
l aş i et prntiquccs d.11 4 jnnvier au 20 aoli l 1982 ont c u pour obj ct l 'Cludc
'integral e d ' un terrain d ' un c supcrfici c de 1800 1112, sitnc dans J'aire du
<:cntl'c historiqu c d e la viile (planc)IC' 1).
A cettc occasion, on a mis au jour des cnscmbl cs al'cltcologiqu r n
realiscs succcss ivemcnt. entre k X lire rt Ic XVI le si ccle , datcs au moyl' a
-des obscrvntions stratigrnphiqucs, de la typologic d es matcriaux ccrs-
miqu cs rccoltcs ct, surtout, par lcs 152 monnaics clecouvcrtcs dans d es
}lositions de dcpiit co nclnanles.
Les cnsembl cs dc limites, nnalyscs el dates sont , dnns l'ordrc tic lcur s
s up crpositions successiVl's , lcs su ivants:
I. Un premi er nivcn u nrchcologiquc defini pnr Ies vcsligcs d ' un c
liabitalion a dPmi cnfouic dans Ic sol ct par des foycrs appartrnnnt :i
un e Clape d'habitat datant de la fin du Xlll c sicclc et du debut du XlYc
<planch es IT , 2; \11) , la forrnation marqu ec par Ic sigle „P " c t la mnsse
d'cboul cm cnt n ° 3 .
li. U n dcuxi cmc niveau nrch cologiqur corrcspond nnt t\ un habit al
attestc d ' un fa~on certa inc au milieu du XIVe sicclc, qui sera intcrrompu
par un inccndic s urvcnu sous Ic rcg nc cl 'Alcxaudru Ic Bon (1400 - 1432),
plus prcciscmcnt apn\s l'ann cc 1'108. Cc nivcau est clCfini par:
1. Des vestiges d 'habitations a slructurcs d e bois, anprcs clesq11clle s
sont apparu es des trnccs d 'instnl Intions, de memc q 11 ' 11n mobilier vari e
{outils , produits fini.s ct dech c ls), attt•stant la pratiqu c d'un c acliv ile
artisanale intens e ct va ri ce, specialiscc dans l'cxtrn clion c1·11 fer des min c-
rais ct la metallur gic resp ec liv c, ninsi qu c dans la m eta li ur gie des metaux
non fcr rcux , I ' industri e d e l ' os, du bois d e ecrf ct du cuir , cnfin clnn s
ln prodnction ccramiquc (p lanchc II, 1, 3 - 4). Les vcstigcs des nornbrcu x
foycrs a ronetion d e „fou rncaux" Ic volum e cons ielcrabl c des dech cls d e
production dcposcs su r Ic so l, sous form e cl ' un c couchc compacte, ele 15
~• 40 cm d 'epaissc ur sur unc supcrficie ele 850 m , la chronolog ic du mate-
riei ccra miqu e, ainsi qu c cell e des mo nnai cs decouvcrtcs autant dans la
mass c qu'a la su rfacc ele la ditc co uch e prouvcnt qu c l 'cxtraction du fer du
mineral y n etc particuli ercm cnt int ens e ct qu 'c ll e a dure plus de 40 an s,
avant l 'a nncc 1408. li conv icnt de m cntionncr cga lcm c nt les cns cmblcs et
Ic mobili er archcologiqu c dus :rn fonction em cnt - jusqu'a la dnte c i -
dcssus - d ' un ate li er spec inli se dans Ja produ c tion des bijoux l'L des
http://patrimoniu.gov.ro
a flată ncnm în studi u) în cadrn l dcCinilivării lu cr:'i l'ilor d e sistematizare
a zonr i. P entru lnfăpluirca acest ui program s-a rcnnn\.nl la nmplnsnm c nlul
preconizat iniţial p entru bloc ul de locuin\.c.
Excnvaţ. iil c cfcc tunlc în vnrn anului 1978, vizind l:l.rgircn şi r c tra-
sarcn slrăz ii A nn'stn s ic Pan u, ln sectorul c upl'ins înlr c c l ăd irea Şco lii d e
muzi că ş i imobilul Ilnl clor noi a le oraşului, ln zona im ediat lnv ec inată
fostri Mănăstiri Ba rnov sch i. n e-a u prilejuit ctescoperirca un ei amp l e
.pivni/c din z idări e de piatră . organi:alcl în prof'un : im ca solului (le dnuâ
nioei<' s11pra(luse (pen tru s lrnclura şi amploarea nivrl \t lui s uperior ni
pinti\ ei, Yezi imagin ea folo g rnl'i că din fi g. 58). Săpătu ril e arh eo log ice
efec tuate a colo (10 iuni c- rn au g ust) şi inf ol'mnţ iil c oferite d e clo c u111l'lttcl c
m edic·vnl c scrise ne-n u condus la concluzia cii aceas t ă pivni/ă /inu se t/e
aici/lui r ea unui edificiu monum ental : id il ' câ tre anii Jr; oo, aflat o vl'cm e în
slăpinirl'n m a relui lo gofăt Cch a n na c ovi\ă , iar - 111 a i npoi - in pro-
priclalcn cl'o ni cnrului Grigore U rec h e (vezi: Catalogul doc1.1111e11/el or mo l-
dovcn e-5 /i din .Arhiva ce nlrală a S talului . voi. lI I, 1653-1675, nuc„ Hl68,
cioc. 557 , p. 135 ş i do c. 1:Jii L p. 293; Istoria oraşului laşi , vol. c il.. ll.
91.-92, 191.-192, 273-27,1). In poridn raptului că o bună po1·pun c din
spa\iul pivniţ. c i se nl'lă siluaLă în so l, direc t s ub linia d e c ir c ul a \i c a trnm-
vai11lt1i şi cu toate că edilii preconizau „ „ . di>locnl'ca z id'ă l'iil or limi t rof e
s paţiului pivniţ e i ş i umpl erea a ces tuia c u rambl eu co111pri11t::tt , spre a
îngădui fin ali zal'ea lu crărilor cclililarc ş i reluarea c ir c ul aţ. i ci ln zonă . s ub
garn n\in slnlJi lil:'iţii terasam entului străzii ". nu fo s t efect u a le cu,·c nil c
lu cr:'iri de conservare a monumentului. Con form propun!'rilor noastl'c şi
ln Lemci11l unui proiec t întocmit d e in g . R. Onofrci (colabol'ator al in sti-
tutului i eşean d e pl'oi cc tarc l n conslru cţ ii) , s-a pro ce dat l a o izolar e hidro-
fugi\ :t structurii pivni\.ci (dup~'i o pr ea l a bilă rcs la urnrc a z id ă riilor , în
sectoare le in care ele s uf eri seră degradăr i) şi s-a că ptu ş it ex tradosul bolţii
ncC"s tcin cu un rnd.i cr d e b eton nrmal sprijinit p c o ramă de grinzi din be -
ton , di spuse p c ziduril e limilrol'l~ spa\iului boltit. Întreg ul s iste m d e
prote cţ i e, dispus im ediat sub stratul d e asfalt al străz ii , a fost r ea li zat 'în
nşa fel In ci t să supo rlc circula\ia rutier ă la coc fi c ienlul d e s i g uranţă sta -
bilit d e norm ele le ga l e în vi goare , c u n·fcrirc ln r c \·ca u a stradală a centre -
lor urban e. D evenit acces ibil î n urma a cestor lu c rări , spn\iu l piYniţ. c i
urmcnz:'\ să fi e nmcnajat, s pre a lndcplini func\: ion a'litiiţi muze isti ce,
potrh·it 1inei soluţion ă ri aflate nc um in st u d iu ş i ca re va f i rea liz ată c u
pril1•j11I rxccnpci lu c răr ilor de co nslru c \·ii programate în zo nă.
Ample lu crăr i d e rcstaul'arc - angajate lncă din anul 1978 - sî nt
pc cn lc cl'c a fi c ul'ind în che iate la monum e ntele medieval e din inc inta
fostei mănăstiri SI'. Sava. T e mati ca şi proi cc lul accs tOI' lu c r ă ri au ben e -
fi c ia t de fondul informapilor n ·zultntr c u pril ejul săpăt urilor al'h co log icc
rfec tuatc acolo în an ii 1977-1980 . Vestigiile c uptoare lor m cdi crnl "' de
nrs ccrnm i că, ckscopcrilc 'în aria d e c uprindere a pom enitelor săpăt uri ,
an fo st prot1•jalc ru l' ol ir d e polietil e nă , strnl el e nisip şi p:'lrnint, ln inte nţia
nn ei Yiilonrl' valol'ifi di ri muz eistice.
Sp ec ificăm că - la so li cital'ca no1str ă - Oficiul jud e ţean ni patri -
moniului cultural nn\·ional a propus , ş i a obţ. inut im ediat , in cluderea
mărluriilor de arhit ec tură m edi evalii , supus e s u s-me nţionatelor lu cr:'iri
d e conserva re, în Lista bunul'ilor el e p c teritoriul H.S.R. care fa c parte
din palrimoni.ul cult ural na\ional.
obj cls tlc parure vcstimcntairc, rea lis cs cn allingcs de metaux nobl cs o u
d e m ~ taux comm uns, attcs tant Jn prntiqu c de Jn clornrc ou m cmc du pln -
tinn gc (voir pi. Vll , l - 1 , ct pi. VIII , 1 , 4 ct la bagu c de ln fig. 37).
2. Ll's vcsligcs d'un c eg li sc antcri c urc :\ 1400, sul'fisants pour rcve ler
h· plan du san c tuairc, poly gonal nutnnt t\ l ' intcri e ur qn't\ l ' cxtcric ur
(plan clt c JTT , 1), eglise qui rcprescntc Ic plus ancien edifice du culte cn
maconneric ntlesle jnsqu 'it cc jo ur sur I c Lerriloire etc la viil e. A noter
qu1: lc· plan d e cc sanctua ire, proprc :\ l 'a rchitccl urc gothiqu c, est assoc ie
:\des modcs d e r ea lisa lion , tnnt ele la struct urc qu c etc lu ctecoration des
murs. qni npparti cnn cnt f\ I 'archilecturc r eli gicus c byzantinc.
I fl. U n nivcn u qui nttcs lc l 'aclivitc d'un chanti cr ele construction
p endnnt la troisi c mc cleccnni c du X\lc sicc le, ciont Ies ri!sultats se rcsu-
m en t ii la co n struction particll c d 'u n edifice monum enta l , cga lcment
l'n mai;onncri c, cornpn·nant cntr c aulres une salll' ii plan circ ul nir c, de
15 ,20 111 <le diamCLrc (pla nch c l IT , 2). t.'ini tinli vc etc la constr uctio n d'un
lPI ed ifi ce, qui tant par so n cnvc rg ure quc par ses ca ractcristiqu es archi-
tcctnral es constituc un cns uniqu e pnrmi toutcs lcs co nstructions medic-
vaks co nnu cs jusqn'it cc jour sur le tcrritoirc des pnys roumains, n e pou-
vait proced cr que d e l ' initiativc du prin cc, en l' cs1lece Alexandru Ic Bon,
clont la mort, Ic lcr janvi cr 1432, n sans doutc determine l 'intcrruption
des travaux avant Jcnr ach cvem ent. D e tontc facon , l'init iativc d e Ja
constru clion d ' un t el edif ice s ur le territoir c de la viil e ele la ş i - it une
cpoqne ou Ja Cour princicre Cta it construite s ul' cc rncme t crritoir e -
nttcs t c Ic souci du pouvoir princier de eon rcrc r a cctte villc des attributions
spec inlps dans l 'organisation de l'E tnt moldave. ainsi qu ' il ressort cl 'aill eurs
nussi des soul'ces documcntair cs ccritcs (mcntion de la „douanc ele Inşi"
cn 11J08, et de la Cou r princ icrc d e Iaşi cn 1434 .)
rv . U n quntricm e nivca u nrch co logicf11c, defi ni par des vestige s
rl ' lrnh ita lions c.i1 bois ct d e cel'tn i'ns d e lcnrs amcna gl'm cnts , qui ont fonc-
tionn e d epuis le mili eu du XV c si eclc ju squ c v ers la troisiem c deccnn ie
du s icclc su ivant, quand ccs constru ctions ont etc detruitcs, cll cs auss i,
pnr 11n inc cncli c (p l anchc 11, 4).
V. U ne couch c rnassivc d e d cbhlis nivcl cs, marqu ee a sa sudacc p ar
un pnvcmcnt d e da ll cs arnenagc au co urs d u d erni er qu art du XVIe si ecle
(p lan ch e JJ, 5).
Vl. Des llllll'flille s d e pi cl're fi gurant l e plan de d cux edificcs 111011U-
111 l' lltau x co nstl'uits au X\'Ilr s icc lc ct dcrnoli s s imulLnncm cnt au X IXc
63
sieclc , cn raison sans donl c des dcgât s irrepara blc s provoqu cs p ar lrs trcm-
blcmcnts d e t crrc de 1802 ct d e 1838 (plan ch e Jl I, 4 .:.__ 5). Ccs Cdifices
constituai cnt nn front continu, d ' un c lon gucur tot ale de 75· m , el comprc-
n a ient clrncun troi s nivcaux: d e vasks cavcs . un rcz-dc-ch a ussec ct un
ctage . Le premi er edifice, construit p cu aprcs 1636. e tait carnct cri se par so n
ampl eur. (43 x 26 m ) ct par la com plcxite d e sa compartim cntalion int <\ri curc
(planchc III , 'I), du c rn p arti c a u r cmploi de li bCr e des rcstcs d e murail ks
d e 1'Cd ifi cc ii sa ll c c ircul a ire bâti sur cct n npl acc m cnt dans l a troisi cmc
dcccnni c du XVesicclc. Ce fait montr e qu 'a ntant !'edifi ce bâtiparticll ement
ju sq u 'cn 1.432 qu e celui const ruit - integra lement - juste apr cs 163(i
vi sa icnt ~\ sa ti sfair e des prog rammes arch itccluraux a fon ctions s imila ircs:
edifi ccs rcpresent a tifs (palais) pourvus d 'a mplcs sa ll cs eirculaircs dcslinecs
a desreunions et des c<\rcmonies auxqu c ll es pr cnaicntpart d es p crso nnalites
de marqu e ct lc ur suite. La sa li c c irculair c de I 'edifi ce construit p eu a pr cs
1G3Ci avail des voOt cs portant sur un system e d e co lonn cs el un pawm r nt
cn dall es de marbr c. L es cavcs des dcux cdificcs dn XVIJ c siecl c ctaicnt
voC1tccs c11 bercea u et co 1111nnniquaie11t avec 1111 r cseau d e gal crirs so uter -
rain cs aux parois a pnrc111cnt de picrr e, el e 1 ,5 - 2 111 d e lnrgc ur ct 1.8 - 2 111
d e hautc ur , :\ traces rcc lili gn rs el e 25 ;\ 40 m de long. A l 'cxccption d es
fondc111 e nts de l 'cg li sc nnl cri cur e :'! 1400. ca ra cteris(s par lin e factur c sc m-
bla bl c i1 ce ll e propr e anx co nstru elions by zant.ines, Jcs Jond cmcn ts d es
troi s autres edifice comportcnt un e facturc pa r e il lc n ce ll e qu e l'on
r eli!Yc souvcnt dans Ies co nstrn c tions e lc Yc cs cn Transy lv::mi c a ux
X\'c - X VJ Ic s iccles .
Les structurcs des qu atrc ecl i[i ccs mo nnm cnt au x fouill es dcrni er c-
mcnl a laş i sont d ' un c qu ali tc rr marqua))ic. Les rnurs el e ] 'edifi ce bâ li p c u
pr i:s 1636 se distingucnt par Icur parc mrnt de hlocs d e picrre eq uarri s
av ec gra nd so in , qui rapptllcut cc ux el e l '«c<lificc ::\ snll e got.hiqu c1, co11-
stru i t vers 1640 d ans I 'e nc cintc du mon ns tcr e d es Trois-J-li crarques el e
Inşi.
Les ha bi lntions ii ~tru c lur e d e bois - a ut ant ccllcs ant eri curcs :\
1,108 CJLIC ccJJes post<\rit•llf' CS ii 14 35 - elaiC'Jlt pOUl'VlJCS d e planch ers CU
a rg il e forkrn cnt lrn Uue , de compartimrnta gcs int cri curs :'! 2 ou 3 pi cccs,
d e conv crt urcs el e b ardc a u x ct de pocks rn ca rrc a u x d e tcrre cuill'. Le
b o is d es port cs ct des fr11etr rs c ta it gnrni el e fer for gc souv cnt a gremcnlt\
d ' un rcpcrtoir c va ri e d 'elcmcn ts dccornt ifs r calises par in c ision , matri c;agc
Oli cvida gc.
De multipk s obscrv at ion s faitrs ii I 'occa sion dr s fouillcs ele 1.982 aidcnt
:\ fa ir c connaîlr c le mo de d 'o rgn nisation d e I ' h ab itat d ans le cad re de l a
locnlitc .
Du XlV c a u XV lle si ecl c et a to utes l cs Clapes d ' h abi t.at m ention -
nec s, a uss i bicn lcs maisons cn bois qu e Jcs ccliJiccs monum enta ux cn
m ac; onncric ont etc elc ves sur l r m cme empl ncr mr n l q11i , ori entc dan s l a
dir1·c li on nord- sud , corr cspondait n1.1 fr ont oucst cl ' unc artere menan t i1
.l a zon e d e l a Cour prin cicr e, dans le cad re cl ' un r esca u rou t ier qui es t pre-
J'i g11re d a ns l a s1.ruct urc t1c la local itc d es aYant le X\lc s ieck .
a uss i par .lcs pla ns d e la vill c d e ln fin ch1 XV II c sieclc ct du sicclc
suirnnt). Cc front s'est en corc acc cnluc a u XVIlc s iecl c par la con-
s truclion des Mificcs monum cnta u x :jouxtnnt s elcvt's i1 p::ll'tir de 1636.
Lrs t cmoi gna gcs ar chcologiqucs rrc11i•illi s dnn s ln zone Jouill ec cn
1982 monlrrnt quc ccttc zo ne coi11 c id a it av C"c Ic cent r e d e la loca lite ct
Clnit l e s icgc d e J'on clion s cl ' import anc e maj curc d ans l a st.rn ct11rc de l 'cs-
p acc h nb ite, bc ncfi eianl potll' ccttc rais011 el e so in s p art icnli crs cn cc qui
co 11 ce rn c Ie s amenagcm cnt s e l Jcs d otali ons. qui sont cl ' u11 carac tere
ncllcmcn l ur ba in : co11d 1.1it s d 'aclduc li on d 'r au potabl c ri gol cs pcr -
mc'l.l::m l I 'e vac uatio n rn pid c des c•a u x Ilu v ialcs . troUoirs l ' ll d a lll' s ci(~ pi el'l'e,
ele . L'enlrcti cn d es co ncli t ions d e salubri le dan s l 'fs]Jacc h a bite est attcst e
p ur k s rn cs url·s pri ses pour le d epot d es ord1.1rrs ml\ nagcns, cons isl ant cn
fosses spec ialcm cnt cr c usecs ct bo uche(s , 1.111 c 1ois r cmp lics, p ar des ccr an s
iso ln Lr urs ci 'arg il e Jortem cn t compr irn cs. L 'edifice bfi li p cu a p ri> ~ 1 G36
co rnprrna it en o ut rc un cspncc servant d'impilw ium.
La production cconomiquc com prcnait, des a va nt 1'108, 11n c ga mm c
var ic·c cl'activitcs {1 ca ract ere 11cttcm cnt a rt isana l, drst in ec s a satisfairc
nutan t k s bcso in s ele la vi ile qu c de l'n rr1c rc-pays ru ral d'1111 e rxtc nsion
co ns iclera ble.
Des a ct ivites a rt isanalcs a ussi d iY crsrs q uc n om hr cu scs, surtout d u
domnin c d e l a rn ct a llurg ic . ~ont. il lu strccs pa r un o utill agc a fonction s
mullipl cs. Get out illa gc Ctait parvenu , d es ava n t Ic rni l ir u du X\lc sieclc,
;\ sn t isfa irc lcs ex igcnec t echn olog iq11 cs r csp ect i vcs. Les t cchnologies
n doptces a Iaş i cla ns Ic pro ccssus d e ln pr odu cLi on ava icnt a ltein t un
d eg rc cl'expcr ien cc qu i ne Ic cecla ilcn ri c11 il ce lui eh- la civ il islltion m bain c
conll'rn]lo ra i11C· cl 'a utrrs p ays d 'E urnpt·. L rs vrst igts clcs in stall a ti ons d e
produ c t.i on ct:rarn iq u · - four s cr eus<\s d ans Ic so l, group (:s da ns 1111c a irc
d e p lat cs-formes d 'isolnti on th ermiqu c c·n arg ile comprimcc, a ~ soc i es ii
cll's foycrs el e produ ction sur ks li cu x d es ox y clr s m ct a lli qucs i1cccssa irrs
pour l 'cmaill agc d e l a c(:r am iqu e - ct lrs diHen nll:s cat cg orics d es pro-
d 11il s r csp ect ifs p r 011vcn t l 'evid mce de deu x r ca lit es: l ' uti'li sation de ln
t cc l111i q uc de la combustion r cdudri cc ju squ c VU's l a "fin d u X IVc s icc lc
c t la generali sation d u procede d e l a combusliou ox y dnnte jusque vers
Ies an11 ecs 11 110, Ies prodnits emaill es acqucrnnl nvrc le t cmps un c prc-
pond crancc tonjour s plus grand e. La production d" i!crarniq ue deco ra ti ve
(cn rren u x d e poclcs ct pl aqu rs el e dccorntion mur::1lc) n ;1Ue in t, d es le
http://patrimoniu.gov.ro
mi li eu du X\' c s icc lr. un niY ca u q ualilali[ rcm arquablc . allcste par la
t cchnologi c so ign i•c ct la haut c t enu c artistiquc d e ccs produits, trcs varies
tant sou s Ic rnpporl d es th cmcs iconographiqucs (I es un es a vnlcur d e pro-
t olyp cs) qu c d es motifs cl ecora lil's (ge omctrique s, florau x, zoomorphcs ct.
a nlhropomorph es). A cOte d es prod ui ts ccramiqu cs d'u sagc commun ou d e
lux e r ca liscs par lcs ccramislc s Jocaux . dont fa variete t y pologico-fonction-
nell c duran t la p eri od e compri sc cntre k Xll Ic l't Ic X\' IJ c s icclc est ii
souli g ncr , sont appnrus cgn ll' ITl l'll t cl(' S prod uits ccrmniqu cs cl nborcs dan s.
l 'ambiance de ln c ivili sa tion byz:111ti11c (r.l atanl el e la fin du Xll lc s icclc
d du d e but du Xl\'C' ) . dans l'Cllc d e la civ ili sn tion polono-balliqu c (XVe
s icc lc) ct dans lcs alc li ers de· l 'E111p irc ottoman nctil's au X\' Jlc s iec lc (Ies
ccntrl's d ' lznik rt ele Kut ahin ). Outrc ces procluit s cl'irnporta·tioJI. Ies 152
monn a ics m h1 icYnl!- s cl ecouwrt l·s n u cours des fo11ill es (emi ss io11 s molel a-
Ycs , po lon ai sl's, 0Uo111nm•s , hon gro isl'S l'l au stro-l1011groi scs) ntl('st cnt un c
netivite comm crcinl c considernble dt·s ln fi11 c·u :Xlllc s ieclc , qui ira en
s 'accrntuant du XlVt' au X\' lk sicc lt' .
L 'a mplcur el](' niv ea u q ua lit ati f dl'S ac'liviles cdilitain s. rcve lcs pm·
ln r eali sa tion d e pro grnmm cs cl ' nrchi'll' c lurc rcprcs(' ntntivc , nux solulions
l.Jicn ela bor ccs ct d ' un c r cmnrq1inbl c div cr s it e ty polog iquc , temoig11l'nt de
la prcsencr t'1 la şi des le Xl\l c s icclc c·t tout p arti culicrcrnrnl clu X\' c an
XVll c s icclc d e ch anti crs de constrn ction conduits pnr des specin li stcs.
parvcnu s ·a un niw:rn profcss ionn c l p o11 va nt so ut en ir 1n co mp araison avce
celui de le urs confrcres cl c•s ct n tres nrbain s du rrstc de !' E urope. Autant
Ies exigcnces des cli cnt s (Ic prince, l rs grn nd s l.J oya rd s el la h a ulc bonr-
gc oisi e) qu e I 'netiv ite des ch a nti ers, qu i m a nifest e ;) la fois l a conlinuit e
ct la freq ucncc dr s commanclcs, ont toul n at urcll cmc nt stimul c v ivcm r nt
la crea tion ar chit cct urale d 'cdific cs r cprcscnta tif s. rn mn ~onncric . 1'c nga -
gc nnt d rs I!' d ebut du X\'c s ilk lc dans Jn voi e d ' un e ev nluti on il caractere
urb a in prononcc.
Les t crnoignag(•s ar ch eolog iques rccucilli s i1 la ş i Jor s d es r cch crch cs
d e 1982, qui vicnnent s'n jout er i1 cc nx mis nu jour a u co urs d es campa gn cs.
d e 1959-.1961 ct de cc u x , benuco up plus intcnses . el e ccs huit d crniercs
n nn ccs, a ttcst ent la t enrJancc, perccptibl e Ms la Jin du XJ.ll c s iec lc. a sor tii-
dcs l imitcs d'un m ode d ' habit al rural ; puis , au cours d e la secu nd e moiti &
du Xl\l c s icclc, I 'c xislcncc ct ' un procC\5 su s mnnifrs tc d ' urbani sa lion qui
parvicndra a rn aturit c dunmt Jrs trois p rnnicrcs dcccn nic s clu s irel e Sll i<-
van t, l orsq uc I 'on con stat e qu c lnşi Cta it d cvc·nu ;\ l a fois l e sicge d'nn c
acti v it e economiq1 1e ii cara ct er e a rti sa n a l rn arq ue et 11111ltiform c, un centre
commerc ial , un po int dou a ni cr , (a lt cst e a uss i par lcs so urces ccr itcs), cnfi n
un c v iil e oii se deployait une intens e activite cclilitai r e ct culturc ll e-arti st i-
qu c, ncttcm ent ori cnt cc vers nn c limat de raffincm e11t inspire a la fois par
Ies init iativcs pri11ci crcs et par ce l Ies el e ln noblcsse, du ha ut clcr ge et des
couchcs a isccs de la population urbain c. L 'etablisseme nt d ' u11e Cour prin-
ci crc i1 Iaşi d es ava nt 1.434 . ains i qu ' il r cssort dcs t <\moi gnages a r cheologiqn e
qn cs r ecoltes en 1960 - 1 961, puis la pr omoti on ele cett c vi il e a u ra n g el e ca-
pita le de Ja Mo lela vic vers Ic dcbul el e la sccon dc moitic du XVlfo s icc lc
ont stimule vivcm ent le p rocess 11s d ' urba ni sation .
L 'a va nce par rapport aux autrcs etabJissem ents rea lise par Iaş i dan s
le cadre du proccss11 s d ' urban isa ti on n determine J'insti t uti on ele Ja Cour
prineicrc da ns cetle vill c d es ava 11t 1432 (a ins i qu' il est attest<\ par Jcs
t cmoi gnagcs arch 6olog iqu es mi s au jom cn 1960 - 1961) ct l e tra n ~ f ert du
s icgc du pouvo ir princier, ele Sucea va il la ş i , vers de debut de la seconclc
mo iti e du xv n c s icc lc, ce q ui a sti mul (\ a son tolll' p u.i ssammcnt l e phc110-
m en e d ' url.Janisa li on.
Etant do nnc Ia va !cur docu menta ir c majcur e des vesti gcs d 'edificcs.
monu m enta 11 x mi s a u jonr da ns J'a ir c du Centre hi storiqu c ele laş i par Jes
fo nill cs arch colog iqu es de 1982 (vo ir P I. ct fi g. 1) , cen x-c i ont etc homolo -
g ues cn tant quc r eser ve ar chco lo g iqu c ;1 ca r act ere p ermanent , dans le cadr e du
p a lrimoi nc c uJ t ur el-nat iona l ; ii a etc decide qn 'ils so icnt co nservcs „in s itu"
el protcges par t111 e co nstni ct io n int egr cc judic ieuscmcnt dans J'cnscmbl c
nrchitcc lural du ccnlr c de la viil e. Les travaux r csp ectifs ser ont cxecutcs
npr cs J'ach cvc mcnt des fouillcs a rcheo logiq ues cn l !J83, conformem cnt a 11 11
projcl s pec ial el 'or cs el dej i1 e labore. L ' interi cur de cette cons lru ctio n
(c on ~ u c el ta nl q uc sa li c i1 ou vcrt ur c u n iqu e) sera dote et amcna ge de ma-
ni er e a sa ti sfa ir t: en m cmc tcrnps lcs fon cli ons d 'un cspacc destin e ii
1·cxpos ition , daIJS l 'a mbi a ncc dir ect e des vcs l.i ges d 'ar chit ec lur c medi eva le,
pr es de tro is miil e pi eccs a rch col og iqu cs, faisa nt toul cs parti c du fond
r ccuc illi ~\ J'occas io11 des fouillcs de sauvclagc ct d es r cch crcb cs methodi -
qncs pratiqu ccs a u co urs des co mpa gncs ele 1975 - 198:.l s ur le t crritoir e d u
Centr e histor iqu c d e J nş i , qui ont fail co nnaitr c l 'e voluLi on de l 'lrnb it at
s ur cc t crrito ir · f1 trn vc rs : l 'epoqu c cncolithiqu c (cultur c el e Cucutcni , p has c
cullur cl lc s ly li stiqu c B. JlJ C mill cna ir c av. n . c.) ; Ja p (~ r icd e ro mpri sc cntr c
Ic li s icc lc av. 11. c . ct Jc J\' s ii:clc d e n . i\.; ! 'et ap e cl 'cvo luU on pr e- urbn in c
du s ile med ievn l (XIJ! e s iec lc ct d6bul cin XIV"), J'etn p e d ' urban isation
pro g ress ivc (X l\1 °- X\111 ° s ii'c lc). La r ca li sn li on d e cc p rogrnmm c - dans
Ic cadre d e la m ise en va lcnr ac lu cll c du Centr e hi storiqn c el e l aş i - vicn-
drn s 'ajoutcr i1 quatr cs a utr cs act ions clisti nct cs, r eccmm cnt r ca li sccs, qu i
ont cu pour h ul la co11scrvnti o11 in situ des vcst iges appnrtencnt ;\ des edifi-
ccs monumcnla ux d 'architceturc medi eva le (XV Je- x vn ° s ice lc) dccoi1-
vcrts clnns Ic l erritoir c sus mcnti onc ;\ l 'occasio n des Jouill cs de sa u vetagc
el tlc r cchcrch c archeo log iqu c pratiquecs a u cours de ecs a nnccs, sur un c
sup crfi c ic totale de pr cs qu c 1.0.000 m .
CONSIDERAŢII ASUPRA ARHITECTURII ŞI URBAN 'SMULUI ORAŞULUI
TÎRGOVIŞTE ÎN A DOUA JUMĂTATE A VEACULUI AL XIV-LEA
alorilii , pc de o pnrte , sii p ft t uril o r nrh eo log ice iar , p c
D d e a lla , l11 c r[1rilor de s istema tizare ş i reco n s tru cţ i e a
oraşu 111 i Tîrgov i ş tc , ca re an fiic11L pos ibil e num eroase obser-
vaţ ii , astăz i sînlem în posesia a o seric d e c un oş tin\ c care pri-
vesc elcmcnt·c nlc 11rbanis n111l11 i ş i arhi·tecl urii oraş ului în cursul
v\'acului al X l V- lea , ca ş i al aJ-to r sec tonrc al e c ivilizaţ, i e i
ş i c ulturii malc ri a le d\'zvoltat c în rr spccl iY a perioadă 1 .
Cum lu c răril e de eo nstrnq ii şi <•diliU1rc a u acoperit în
su[icirnl.[1 mfisurft s upral':r\a ora~ului , nl[1L11ri de siipăt urile
arheologice, ca re s-a u desl'iişurnL pe s upral'e \c re strînse -
Cu rtea Domn eascft ş i SLclca sa u în ali c pun cte (vezi nota 1) -,
inf orma('iile d obî nditc pol Ji soco l.il c a alcf1Lui o bază statis-
1 Ce l' cd:i l'i :Hh colo g ict' s-au rfrd ual la ol>it·t·tiYl'it• d1· rnni jos :
- Cul'lcu Domnl'asd : N . Constantinl's<"ll . Con lrilm/ii arheologitc
OS ll/Jf'll. Cur/ii Domn e şti din 1'îr!Joni~l e ( .1rl'olf/1• .\' 11' - X V 11) , „Studii şi
ccrccl:'\ ri d e istorie vcclw", 15. l!J6'1. 2, p . 225 -2-10 (in c·on linu arc, N.
Conslanlincsc u , „Con lribu/ii „. ") ; N. Con~t n ntino< 11 ~ i C. l onr sc u , Asupra
l1<rbila/11l11i urban de la 'f'îrgm1 i .~ l e 1111/c 18.91. Rt•pe rc· clin 1111 /ra Cur/ii Dom-
n eş ti , „S tudii şi cr rccUi ri dt• istoric Vt' dll' ~ i nr lu ologii"'. < H , 1980, 1, p. 53-
7f> ş i bibliografin di11 nolflc t - 6; N. Co 11 b tn11tim· ~rn. J/apurl asupra sclpil-
/11ril or arheo loyil'e din a1111l 1.981 de /11 C11rtca JJunn easu'i din Tîryovişt c .
- Zonn „S tetea ": Gh. 1. C::111tac11zi110. G. l\lihăn111. Cri st inn i\'loi-
sescu. !J ale preliminare 11s1111r11 l'Cf'l't:lă ril ir 1'f'l'1'111a lc la 11momblul rmlnilsti-
resc S !elt?a. „ ~t11din Va lat h ica ''. Tir g oYişl<'. !Uill. p. 17 :1 - 178; Gh . I.
Cnnla c uzi no, Vec hea bis1:riui Si c/ea din Tîm1,1;i şl <'. ..) 1, vi~ ta 11H1zt 1 lor ş i 1110-
numen lclor - Mo11mn r nt c is tori n ş i ci C' nrt:i ". 1!)7,1. I. p . :!!J- 42; C. lo-
11csc 11 , Un aspect nec11nosc11l al reia/ii/or moldo-11111ntc11 c. Ctitori i din timpul
domniei lui Ştr:/'an ce l M are la Tîrgo11işl c, „Valarhicn", Tir govişlc, 9, 1977,
p. 345 - 351; C. ron esc u , R ecente cerc e tă ri la on.w11111!/11l .,S tl'/1•«" din Tîroo -
11 i ş t e. Probl em e d e arltil el'l1ul1 , com1.111ican· la silllpozio 1111I : „M.onu1m11t<·
<k n1·hil cdur:I in co nt extul aetivit:llii dt· O('J'oti1·1· ş i v:i lor il'i carc a pa -
ts imoniul11i c11lt11rnl nn\ iunal" . Cîmp ul1111 g - Curlta ele Argi~. 11-14 tk-
ee mbri c 1981; Gh . I. C::ml:lt'u zi110, P. Diaconescu , G . Mi h:lesc u, Rapoar-
tele asupra săpă turil o r arheolcyice ele la Co mple:wl „S/e/r11" din anii 1{)8 0,
198 1, 19 8"2; id em , Ce rce tări arheologice în :una l' e nlrală a oraş 11/ui Tîrgo-
viş l e (a11sam/J/1.1l Sie/ca ) , com unidiri ln ses iunil e anua le d1· n11ioart e de la
Braşov, 26-28marli c 198 1 ş i Vnslui , 25-28 rnnrli e 1982; ar h . C. lon f sc u.
R es taurarea, co nse rnarca şi 1111ncrca în 11aloare a Compfel·11/ui monumen tal
„Sie/ea" din '.l'îrgo11i ş t e, :s111<1i11 de J'1111dam e11tare, proi ect l.P.J. Dlmbovi \ n
nr. 3000 /245 1, 1081 ; Gh. L Ca ntnc11zino , V echi etap e ele lol'l1ire în zo na
ansamblului „Sic/ea" din Tîrgo11 i ş l <'. ,.l\lluzrn l N:i\io1rn l de istoric , Cercet ări
arheolog ice" , Bucureşti, 198:3, p. 225- 2:30.
- bi seri c il e: Sf'. Ioni că, vez i P. Di:irn11t' sc11 , Cc rl'l' liiri/1• arheo lcaice
de la Biseri ca SJ'. I onică din Tirgo11 i ş t c , ,.Do t l'lu nta Vnl :H hi ca" 6, 1974 , p.
77-82 ş i rapoartele d e stlp:ltur i cl'ect un l1· 'in :mii 1!1 77 ş i H)79 ; Tî rgu lui
ve zi I. Chicidc::mu , Săpâ t11ril e arh eo /oyice de la bi scr irn Tîry11/11i (Tîrgo-
uiş l c ), 197 2, Raport preliminar, „Scri pt a Vn lachicn". 4, 1973, p . 169-178;
il'.lem , Biserica Tîrgului (Tfrgovişl e ) , Ra po rt prc/i111 i11ar asupra ce lei de a
doua campanii de săpă l 1.1ri ar heo loyir c, „Chronic a \laladiit:a", 5, 1973, p.
75 - 80; idem , Un cuplo r de ars oale descoper ii la Tîrgou i ş t c . „Val achi ca",
9 , 1977, p. 513-521; Gear tog lu: vrzi Gh . T. C:rnlacuzino, J?aporl prelimi-
nar asupra ccrcelclrilor arheolog ice c{eclu alc in 1972 la Biserica Gear loglu
cli n T îrgovi ş t e in m ss . ~Hhi vn c.c.E.S. - D.P.C.N .; Catolinl, vez i Gh.
I. Ca nta cu zin o ş i G. Mi h:lcscu. No tei p rc li111in ară os11pra ce rc etăr il o r arheo-
logice efec tu ale în perioado 2 iuli e - 17 a11r1u st 197d in '.f'i rgo11 i ş / e - p ia/a
c c nlra lă , 1n mss. o.rh iva CCES - DPCN şi inforrn a\ii G . Mih:lrscu , cărn.ia li
rnul\umim ş i pc accnsli\ c:il c; Sf'. (;h eorg!tr , Htf:'lturi efct:lna·tc in 1076,
cu inform a \.ii in cdit C' , d e c:ltrc G. Mih i\c sc11.
- Şcoa l a. e l em e ntară n r . ef - cc rceti\ri L . . i T. i\ ill fi t':t , l!l SO; T. Mu sei\
în l982. ined it e ;
- S tr. M. Ba sarab nr . JJ. c1'1Ttlii ri d<tlll:li r dl' l.. O:mccn !11 1072,
h1cdite;
- S tr . N. Bă l cescu nr . 139 , ctrct1frr ill' lui G. MiJ1 :1rHu ş i P. Di aco -
nesc u, 1!J78 , in cd i le.
Lucr:'l ril c d e cons truc\ ii prczrn tind interes prn tru p robi! mă sî nt cele
<lin zo na ccnl.ra1 :1. d e lfl Coopc rati vfl „Ari a poplil:iră'' (str. N . Bă lc escu) ,
de ln Gri1dinn zool ogic:\, ş i o sc ri e de lucr ii ri de n·\clc ed ili ta re .
http://patrimoniu.gov.ro
J\rh. COHNEUU lONESCU
Licii , suficient de pre ci s ă , în s lujb a c unoaşter ii , m fica r în linii
mari , a probl eme lor p ri v ind oraş ul , co nsLrn cţiil e ş i niv elul
ge neral de manifes tare cu!Lura l ă în veac ul a l XIV-iea (bin eî n-
ţeles ş i începutul ce lui de-a l XV- lea - s fîrş iLul epoc ii lui
J\11irrea ce l Bătrîn).
Cercetări l or d e la CurLea Don111eascii, în primul rîncl , Ic
rev in e meritul d e a fi cv iclen\:ia l ş i det erminat reg istrul strati-
gra fi c, crono logic ş i tipologico-stilistic , ca s is tem de re ferin\: ă
p e ntru restul informa-\,iilor ş i observaţi il or p e ca re Ic-au pri-
lej ui t toate ce le lal te lu c rări , din or ice ca t·ego rie vor fi fosL ele,
din actualul p erimetru a l oraş ului 2 •
Pe t eritoriul ora ş ului veacului a l XIV-i ea, id entificat
as tfe l , se înregistre ază un moment de disLrugere prin ince ndiu
genera l , casel e ş i ce le lal te comp lexe sî nt arse , în jurul lor se
întind , pînă la oarecare disLa .n ţii. urmel e s ubsta n ţ i a l e a le in-
cen diului. Momentul a fost daLaL cu monede emise de Mircea
ce l Bătrîn în prima parte a d omn ie i3 ş i de Sraţim ir - \:aru l de
la Vidin 4 • El corespund e cr ono log ic acţiunii de pradă şi pus-
tiire întreprinse de Baiazid Ildîrîrn cn ocazia bătăliei de Ia
Rovinc din 10 octombrie 1394-, cînd o ser ic de aşezări a le Tării
Româneşti a u ci"1zu t vict imă urgiei azap ilor şi akîngiilo1.o.
lntrrpretarea acestui incendiu masiv la scara oraş ului , care
i-a tulburat ex i stenţa, ca opera lui B a iaz id 6 coresp und e rea li-
i ii \ ii arh eo ldgic c el e pc t eritoriul întregului oraş.
Sub liniem cii moned e le descoperile în complex ele arse sînt
1:rperu 1 fundamental; a lături el e ele s t [1 rnaterialu l arheologic
unitar , tipic veacului a l XlV-lea 7 • Documentele nu pomen esc,
în afară de acesta , d e ni c i un alt eve nim ent cu aştfc l de co nsc-
c in\ e în areastă perioadă.
Vorbind d e oraşu l Tîrgovişte deosebim astfel oraşu l ante
1391, trec ut prin incendiul amintit 8 ş i oraşu l care a ren ă scut
d11p[1 ace ea, cu noua sa ca li tate de a doua capita l ă a Ţării
H ornâneşti 9 , cro110logic fiind plasat în ultimele momente a le
veac ului a I X JV- len şi în prim ele clin începutu I ce lui de-al
X\'-lra 10 .
Prima jumf1tat e :.1 veacu lui al X IV-Jca 1rn a fos t pînă acum
cl ar d ocumentatii, deşi este el e presupus că a şezare a ex ist ă
undeva încă n es urprin să.În orice caz, noL ăm că în zona Stelea
o l oc uinţ ă desc o p e rit ă în 1978 co nţine pi ese de in ventar ase
2 N. Constantim sc u , Con trib u(ii ... ; N. Co nstantin escu ş i C. lon escu
op. c il. p. 53 -75.
3 N. Constantincr.cu ş i C. l oncEcu , op. cit „ p. 56, 57 ş i 67 -68.
4 Mon edel e au fost idrntificat~ de Octavian lli rscu , că rui a îi mulţu­
mim şi pc ace astă cal c.
5 N. CoustaulinfECU ş i c . l onrEc u , op . c il„ p. 67-68; Laonic Chal-
cocondyl , Expiineri istcrir c, Eu n 1n şti, 12 f 8, p. 63 - 6'1; Aurel Dccei, Istoria
Im periului O/eman pînă /a 16/J6, Bucureşti, 1978, ]) . 38-40 ş i 65.
6 \ ' czi nota 5.
7 Matni alul mhcologie Ee !11c :: dll r 1 ii în lntrc gime lu tipologiil e ca-
racteri stice cele i (!c. a doua j i:rr ă 1 ăţ i n , cr. (uJui al XlV-lea din alte Jocuri
ale T:lri i Rom!\neşt i: Zimui cea, Făcui ul lui Soart', Coconi, Cozia, Basa.rah-
Dolj.
~A urel Dccci, op . cit„ p. '1 9, notn 2.
9 N. Ccn1rn1 iJH UU şi a1h. C. JcncE rn , cp. cit „ p . 53 şi nota 46 .
10 Stilistic, h1c cp utul veacu lui al XV-ie a, pîn ă l a sfîrşitul rpoeii lui
Mircea cel Bătrln, a parţin e sistemului cultural al v eacului al XIV-lca .
Vezi ş i N. Con stautine scu, Coconi, Un sa l din Cîmpia Romdnă în epoca
lui J\11 ircea ce l Bă trîn , Bucureşti, 1972, p. 72, 107-144 şi uota 11; R . Th eo-
clorescu, Un mileniu de aJ'l ă la Dunărea ele J os, Bucureşti, 1976, p. 153-
155, 233 - 234, 294.
65
 ţ

~- · ···
F ig . 1. P lan ul oraşului
ac tual Tlrgoviştc cu indi-
carea oraşului <'.lin veacul
al XIV-leu r econstituit
(haşurat).
... 1 - Bi serica S f. Gh eorghe;
2 - Biserica 1'îrgului; 3 -
Coopera tiva Arta popu-
lară ; C. D. - Curtea Dom-
nească; S.1' . - Complexul
Stelea;M.1'. - Complexul
Mitropoli ei; I.U.P. (In-
treprinderea de utilaj petro-
lier); s trăz i : N .B. - Ni-
colae Bălcescu (fos tă Calea
Domnească) ; N . - Narci-
se lor ; C.B. - Constan tin
Brîncoveanu; C.C. - Ca-
l ea Cîmpu lungului ; G.C .
- G. Coş bu c; S .C. -
Şanţul C e tăţii ( „Cetatea
Tî rgovi ş l e i"), 1645-1646;
linia pun c tată = limita
p erimetru lui construibil
ac tua l.

Fi g. 2. P la nul ora ş ului Tirgo -

viştc, reconstituit, d in a do u a ju- 1 ,.
mătat e a v eacului a l X l V-lea (ha-
050100 200 300 400 SOOM
ş urat : extinder ea pos t 1394) . L.J..._J - _ _t___J _ _j - -=d
Cu linie în.lreruplă - zo nă necwwscult). sn re Coo peralitHL „Ari a p9pu /arcl" . Cifrele reprezi nt ă repere din ora.~1L/ ac /11a /: 1 - zo11a blocurilor A 3- A 4 ; 2 -
teritoriul vii19arei Cur/i L Domn eşti ; 3 - lerilvriu / tJi ilorn/11.i co mplex 11wn.11menla/ S ie /ea; 4 - Pia /a „ Doi brazi" ; 5 - Şcoa l a nr. 4; G - Biseri ca S f'. Ioni că;
7 - Lice'.L/ Jen ăc hi/ ă Văcărescu; 8 - Cooperalioa „ll rlct po1mlară " ; !J - Consiliul popular Jude ţ e a n ; N. 8 . - s ir . N. Bă lcesc u ; N. ( B ) - str . Na rcise lor,
fostă a Bărăfi e i ; C. C. - Ca lea Ci111pulu11gu/ui ; p n11.clelc repre:i11.lll /o cui11/e /e din veacul al X I V-iea desco perile; B I S - Biserici din oeacu/ al X l \f- lea ; A -
zona a te/i emlui de prelucrat ararna; F - ale/i eru./ de prelucrai f'iem / ; c 11. lini e în lr e rnplă s ub/ir es-a i11dical trase u/ s tr ăz ii N . Băl cesc 11 (Calea Domnească), după
e:r;linderea în seco lul a l XV (- /ea a C urţii Do nw e~ li : cu /i11i e i11 /re rn p l ă mai gro asă - conluru/ Cur/ii Domneş ti dill seco lul a l Xl' l - /ca; cu linie onc/11/alil -
co nlul'll/ Cur/ii Do11111 e.~ li a lui Mi rcea ce l Bă lr i11 (pc limila ş an/ului de apărare ).

măn f1Loare ce lor din nive lu I cca . 1340 Basarab I de la Cu r tca
de Argeş 11 (fig. 2). Iden t ifica rea une i monede aflate pe podeaua
l oc uin ţe i , peste care, ulterior, s-a ridicat o bise ri că clistrusr1
în 1394 12 , va arăta d acă într-aclevr1r aparţ in e ac.:es tui timp. De
asemenea, în cursul ca mp a nie i de ce rcetăr i din 1981 de la Cur tea
Domnească, în sectoru l de nord-ves t s-a u găs i t cîtcva frag-
mente ceramice purtate, asc mr111[1t9arc ce lor elin prima parte
a veacului a l X IV-lea ele la Curtea de Argcş 1 3 • Acestea, duse
ele ap ă în tr- un şa n ţ de dimens iuni destul de mar i, exec utat
în a d oua jumătate a vcac1ilu i al X VI-lea14 , uu puteau proveni
decît de la o gospo d ă ri e s itua tă des igur în zonă , poate la vest,
sub actua la stradrt N. B ă lc esc u sau în c u rţ ţlc d e vizavi. Un
fragment ceramic ascmrtnător, purtat, a fos t' găs i t în 1971 în
zona actuale i pi eţe „Doi Brazi" (fig . 1)15.
l i C11 ::rnn log ii ş i , Jn C uh ca, i\!la r an111rc;ş , cca 1,330-l:l ·IO , v ez i. Ha d u
PoJJn, O so b ă d e ca !t/ e -o a l ă la Culica - J\lla ra nwrcş, Studii ş i ccrcc li\ri
d r istori c v ech e, 2 '1. 4 . HJ73, p. 674 , fi g . 1 b, J, h.
1 2 P. Dim:un cse u , C. loncsc n , Ce rce tă r i ar hco lor1ice în :;ona /'o sie i strâz i
„'Uapsodi ci" din Tir11ooişle - 13iscrica St elea 1iec l1 c 1, Material e şi ccree liiri
a rheolog ice, Orad ea, 1979 , p. 35:1-354, 364- 365, 366.
J:3 N . Const a nlin escu. Raport asu pra săpă. l ur ilor a rheo log ice de la
Cu rtea Domneascâ di11 Tirr1011 iş l e, clin an 11/ 1!J81.
14 Ibid em .
li> l nlr-1111 şn n\ p entru rc \cle edilil:ire, in spatele res taurnntului „Doi
Dniz i'·.
Urme le v eac ului al XIV-iea depisLate ocupă o s uprafaţă
de cca. 60 ha , într-un perimetru a lung it, relativ paralel cu
albia Ialomi\:e i. Oraş ul s- a dezvoltat în lun gu l albiei maj ore
a rîului , lung ş i îngust. Parţial el s-a întins ş i pe s up ra f eţe
aflate p e tereas a inferi oa ră (fig . 1).
Marginile oraş ului id ent ificate, aşa cu m s-a a r ătat mai s us,
plead1, aprox imativ , clin zona Biser icii Sf. Gheorghe (începu-
t ul sec . XVI) , merg spre S-E, de-a lungul străzii N. Băl­
cescu (fosta Calc Do mnească), str. Narciselor (fostă a Bă ră­
ţiei) , traversează str. C. Brîncoveanu, pc o linie relativ para-
l elă cu str. N. Bălcescu, la distanţa de cca. 200 m ele aceasta,
în zona Telefoanelor (Ia vest de Biserica Tîrgului -- cca .
1650); se apropie apoi u şo r ele str. N. Bălcescu,
str. Rapsodi e i (fosta Arastaua), slr. C. A . RoseLti, Magazinul
Mondial", trave rsea ză str. N. B ă l cesc u la cca 100 m S-E de
~tr. G. Coşbuc a poi urm ea ză lini a de cor ni şă a terase i I a lomi ţe i
în lungul foste i s trăzi a Tabacilor (azi str. Cpt. Andrecsc u) pe
linia C ur ţ ii Domneşt i , coborînd apoi p e terasa inferi oară, în
zona Grftdinii zoologice, pîn ă spre podul Mihai Bravn şi ur-
cînd p c terasa superioarr1 , pentru ca s[t se închid ă la Biserica
Sf. G heorghe.
Nive l de seco l a l XlV-lea a ma i fost descoperi t în zona
atelierelor Cooperativei „t\rta populară" (fig. 1), în extrema
de sn d-est . Nu a fost ce r cetată s upra f aţa d inLrc accasE1 zonă

66

http://patrimoniu.gov.ro

®J
35
~
1 25
I I
2-7 22.
'°'TELÎEe
I I
--- -- - - 2.3 24
--- ---
wws• - - - -
--- --- - - - - - - - --- ---
O 5 10 15 20
i__l_!_J_L...L
Fi g . :~. lpokzil nsuprn lo liz:i rii în zona J oc uin ~c l or ckscoperilc pc a mpl a-
s:1111 cnlcl c· blocuri lo r A:.! ~ i A1 clin :i du ala z o n ă central ii. Slr. . Bă l cescu
l" Slt· n·prc·zcnlnl:1 c u lini e întreruptă .
F ig . .f. Loc11in\a l B /1976 ( nr . 2 in listil) :
a - plan ; b - sis lcmu/ conslr11cli11 ; 1 - tal pâ ; :l - slilpi; 3 - grinz i
p este slilpi ; :t - podi n ă du/api ; 5 - perete blm e; O - lip itură lui ; 7 -
gr i nzi principale; 8 - per el e l oa: bc ln pi11nifă; 9 - duşumea în pivni f ă ;
10 - podea Iul în casă ; 11 - g roapă în pivni{ă , penim co /cc/a l ape fl u-
viale; P - pantă 2- 3 % penim scurycr ea apelor.
şi marg inea de S - E a oraşului indicată ma i sus pentru a şti
da că ea forma un trup separat sau era terminaţia oraşului
prelungit pîn ă acolo.
Sul1.Jiniem că în cx leriorul acestui contur, în actualul
perimetru al oraşului, nu au fost observate în c ă clemente
materiale a le veaculu i al XIV-iea.
AcesL oraş lung ş i îngust (fig. 2) era străbătut ele o serie
de uliţe . Dintre acestea, str. N. Bălc es cu (fosta Ca le Domneas-
dt) , care şi astăzi este artera prin c ipală, era axa pe care în
veacul al XIV- iea s-a stru cturat oraşul. Într-adevăr, ca este
borda tă de o seric de l oc uinţe p e ambele păr ţi . Cota ci ac-
tuală ca ş i cca de dinainte ele modern izare sînt în niv elu l
de că lcare aflat la complexele din veacul al XIV-iea.
Cu ocazia e xe c utării colectorului de ca nalizare în dece-
niul trec ut , această stracrn a fost s c \:io nată pe toată lungi-
mea.
Astfel, s-a putut observa lipsa or i că rui complex şi nivel
arheolog ic cu excepţia unui humus ş i a unor urme de pietriş.
Aceasta este situaţia de-a lungu I întregii str:Izi, cu excepţia
tronsonu lui din dreptul Cur ţ ii Domneşti, unde , sub actuala
stra dă, se ami locuinţe , gropi şi nivel din secolul al XIV-lea.
In corespondenţa cu această situaţ.ie, cercetările din 1976
de la Cu1tca Domneascii au pus în ev iden ţă strada veacului
al X IV-iea, în inter iorul Cur\:ii actua le , dar în exteriorul
ce l i a lui Mircea ce l B[11:rîn16 . Ext ind erea ansamblului în
~
veacul al XVI-lea s-a făc ut f iiră îndo i a l ă prin expro priere,
inclu s iv prin înghi\·irca s Lr ăz ii vechi ş i crearea une ia oco li-
toare dup [t in cin ta C u rţ ii . Examinînd planu l străz ii de la
Casa d'ltalia pîn[t Ia T rihnnal es l·c v i zibi l ă f o rţ area traseu-
lui cu o bucl ă în accsl. lu c.
1 19 Alte stră zi ale veac ului a l X lV- lea cl eoca mdaL[1 nu se
21 cunosc ; ele au treb ui t lotuşi s~ ex iste . U na clin ele a fost
I 18 în zona Bisericii Tîrgului, pe ntru c[t o l oc 11in\: ă d es c oper ită,
I în 1973, aici , la 220 m de Calea Domncasc[t17 , av 'a nevo ie
de un acces. Mai era Ca lea Cîmp ulun gului , a l căre i ampla-
sa menL iniţial în oraş ul vechi este astăz i ncprcc iz al.
În amonte , Calea Domnească se co ntinu ă cu drumul
care merge pe va lea s up er i oară a Ialomiţei spre Transilva-
~
I
40
J__j
SOM nia, iar în aval'.cu cel care du ce spre Tîrcrşor ş i s udul Fi rii.
Relief ul oraşului era des igur aprox imativ plat , cu o pantă
ge n era l ă ·lab [t pe clireq,ia c urrrcrii rîu lui ca ş i către acesta.
N i ve l ăr ile constatale la Curlea Domnească 18 11u pot fi prea
însemnate, avînd în vedere că a mplas ament ul C ur ţ ii era în
vec in ătate a co rni şe i s pre terasa inferio ară a rîului ş i 6t rest ul
oraş ului, ca şi exteriorul lui , este situat pc terenul plat care
poale fi văzut ş i acum , pc fîşia dintre r îuril e Jalom i\:a ş i
Dîmbovi ·ţa.
Desigur, riclicînclu-se un a nsa mblu de oarecari propor\:ii,
a fost n ecesară o sislematizare verticală, probl e m[t care la
o gospodări e el e tîrgove\: nu se punea.
Teritoriul oraşulu i era străbăluL el e albiile unor curs uri
de ap rt nep ermanente care inLrau în Ia lom i \:a, ci in care se
cunosc astăzi d o u ă: Valea Braşov 1tlui ş i M.ilioara , desfiin-
ţate. Se mai vorb eş te ş i el e un a l trei lea, pc ca re unii cerce-
tăto ri îl id e n t ifi că cu Va lea Braşovului ş i anum e , Tîrgovi ş­
t io ara19 .
E gre u de şt iuL da că a ex is tat. o zonif icare . Oricum , cup-
toarele de oale ş i cahl e (vezi ma i j os) s înt amp lasate spre
ma rgin e .
Fi ~. 5 . Gronpn d ~ J'11nda\i l' n 1J locul11i A:J O. Se obs1•ry ;l u11 l"uptor (C)
şi grop i mena jere (X) .
O problem[1 imporla ntă esle el e n iLalea mai marc a lotu-
r ilor , care se consLaLă ce l pu\.in în zona blocurilor A3 şi A4
(fig. 3); loturil e sînt mai în guste ş i mai lungi , ceea ce a con-
dn s probabil la ideea co mas ării sau s11prapun erii un or piese
altădatf1 separate .
Această clensilate, c n probleme le corespunz ăLoarc de orga-
nizare a lotu lui ş i a co nstru cţ iilor , este rez ultatul unui anume
fond soc ial-economic. În zona blocurilor A3 ş i A4 s-a întîl-
nit cea mai mare ag lomerare de complexe de epo că . Casele
erau pe loturi de cca . 15 m , ce l pu\.in in zona blocurilor A3
ş i A4 (fig. 3). Mu lte le gropi menaj ere şi urm ele unor anexe
gospodăreşti găs ite în zone le d in spre fundul loturil or (fig.
6), ca şi amp las area case lor în aprop ierea s trăz ii , dar nu în
straclfl, sugerează ş i ipoleza asupra organizării gospodăriilor:
cas a la stradă, anexe în spate, variabile el e Ia gospodărie
la gospodări e , iar în fund, probabil , grădina.
10 N. Con s lanlincsc11 , I/aport asupra ccrc c l ă ril o r arheo logice desfăş u­
rate l a. Curtea Domn eas1·t1 di 11 Timoviştc in an ul J!J70, mss. aflnl Jn lnsti-
h1tul d e Arheolo g ie.
17 Jon"Chicidcanu , op. cil „ 111 „Chronicn Vn lnchic:i ", 5, 1073, p. 75-
80.
18 N. Constantinescu, Conlribu/ii „„ p . 225-235.
19 Cristian Moiscscu, '.fîrgoviş/e~ !Ylonumen l e i storice ş i de cu l ă, Bucu-
reşti, 1979, fig. 16.
67
http://patrimoniu.gov.ro

F ig. 6. Eleme nte ş i 111aterit1lc din consl ru c \iil e !'Clei ci r-a doun :i urn i"1ltl[i
n veac ului a l X JV -Jca;
a - balama sau element de grilaj de fi er de la o u şă a locu i11{ ci 11r . 2.~;
b - cc1rămidă (w altă destina/i c decî l zicliJria) , proveni/11 din locuin{ a 11r. 2/J ;
c - că rclmidă de pardosea l ă, smă l/ui/ ă în verd e oliv-ycllbui şi d"rnrală /!rin
amp rentare, ele la bi serica cu 111onni111 e de clregiltori a{/ alil în al'l11a/a :onci
S ic/ca.
În p erimeLrul arătat mai sus au fost descoperile Lre izeci
ş i nou ăde l ocu inţ; e, dou ă biserici , cinci cuptoare ş i încă douiî
semnalate prin deşeuri, o zonă de ateliere de prelucraL ara ma ,
un atelier de prelucrarea fierului (fig. 2) , diverse alelicrc
meşteşugăreşti cu alte profile. Ele reprez intă numai o micii
parte din toLalul care a mobil at suprafa\.:1 oraşului; o altf1
parte a clispf1rut în excava\.iilc exec uLaLr pentru lucd'trilc
de construcţ;i i.
Dăm mai jos lista lo c uinţ.e lor şi a ce lorlalte construcţii
el escoper ite20 :
J,oc 11 in l c
1. Curtea Domueascr1, secţ. VII - l!)(il; 2. Curte a Dorn-
n ească (C.D.) , lo cuin\:n 1 B - 197u; 3 . C.D„ sec \ . 21\ -
1976; 4. Biserica Tîrgului. 1973; :1 . Pia\.a „Do i Brazi·', l'osLa
gospodltr ie Petculescu , 1971.I ; ti . Id e m , în spalel <' restauran-
tului; 7. sub biserica ve che din zona Stelea; 8. C.D. lîn gr1
zidul de in c inL[t sud; 9. îu fa \.a Cuq:ii Domue.;ti, suh sl radă,
1971 ; 10. în fa ţa l'os lc i Întreprinderi de re\:c le c lecLr icc
(I. R.E.P.). 1971; 11. C.D „ sub casa Dionisie Lupu; 12 . la
Biserica c a t o li că; 13 . Biserica Stclea, sub sir . Dr . lWarcovici;
14. Jd em. est de bi se ric ă, 1981; 15. ld e m , s ub casa de lîn gă
turn 1982; 1G. Id e m , î n spaLelc Casei pensionarilor. 1982;
17. Id e m , î11 sp a le lc bl oc ului LR.E .P.; 18. în col\:ul blocului
A3D; 19. ş i 20. sub lirniLa blocurilor A3D - A3E; 21. s ub
blocul A3E; 22. s ub blocu.I A3F; 23. sub blo cul A3F (L.1) ;
24. Idem. L3; 25. Td em , cu farfurii orie ntale; 2G. Stetea ,
nord-est de nr. 1!'i; 27. bloc A4, locuin\.a 1;': 28. Id e m. loc u-
20 P cnlrn locuin\ clc: el e la Curtea Domn ească, \'cz i: nr . l: N . Co nstnn -
ti11 escu, Gv11trib11 fii.. „ p. 234; nr . 2 ~i 3: N . Consta nlin csc u, C. lon csc u,
op. cil„ p. 55-75 ; nr. 8, .U : N. Constantinescu , Raport asupra ce rcelririlor
arheologice de la C11rtcu Domn ească din 1'irgo1Ji ş l e din anul 1079; nr. 33,
34: ld em, Ra1wrl asu pra cercclclrilor de la Cu r/ea Domneasccl clin Tîrgovişle
din anu l 19 81 ; nr. 4: I. Chi cid ca nu , op. cil „ 111'. 7: P. Diaconescu, C. lo-
11csc u, op . cil „ p . 353-354; nr . 12 : Gh. I. Ca ntacuzino , G . Millă csc u , op.
c il .; pentru ce l<· din zona Slelca, (nr. D, 14, 15, 26), vezi Rapoartele de .
săpă turi de dupâ 197·8 şi Com11 11icăril c din nota „1" ş i Gh. I. Cantacuzino,
op. cil „ CerceH1ri arh eologice, 1983; m. 29: T. Muscă . P entru c uptoare
de ars oale: nr. 4 ş i -5: I. Clticidcanu , Un cuplor de ars oale„„ „Valachi ca",
9, 1977, p. 513 - 521; celela lte lo cuinţ e ş i cuploare, descop erite pe' şa nti e­
r ele de co ns lru c \.ii , a u fost identificate şi ccr cc la lc de. arlt. C. Ion escu.
68
http://patrimoniu.gov.ro
in\·a ~ ; ~\). ~co ala 11r . „,; 30. î11 spaL<' ll' C.P „T. DîmhoYila ;
31. Liceul Ic11[1chi\:il Viî cr1rC'sc11. ca 11aliza re i11Lcr11 a l ; 32 .
Id e m , în s palr ; 33. C.D„ secto r A . 1981 ; 311. lckm , la s ud
de 33; 35 . cana li za re bloc i\31• ; :16 . hl ol' A3D, supra pu si.i
a !Le ia mai vechi ; :~7. hlo c i\3E, co l\:; 38. în curl ea Trihu-
nalului j11d c \.can , Hl83; 3!). Coopc raliva „A ri a popularii",
1972 .
lHsc.rici
1. în zona Sle lea fo 70 111 s ucl-cs l ele biserica lui Vas il e
Lupu , cles co pc r i l.ft în 1!)78 ; 4 . s ub J3 isr r ica · r. l o 11i d 1 (cerc .
P. Diaconescu , no ta 1) .
Cu11toarc de ars oa Ic
1. în lun ca Ialomiţe i , c u ocazia co nslruirii c; r ă dinii zoo-
logice ; 2. şa nţ de reţe le la C.P ..J. Dîmbovi~a , 1970; 3.Îll
groapa fund a \:ie i peutru m acaraua şa nLi e rulu i Magazinului
„M unte ni a", 197G; 4 . la Biserica Tîrgului; 5. Ia Piaţa „Doi
Brazi" .
Atclicn• de 111·clurral ricrul şi arama
Fie r: la Şcoa l a nr. 1 1; aramă: în zo na blo cului A3 2 .L.
Cuptom·e cu alte df•s liJ1api
Mai mulle, la L ice ul Icnă c hi\. ă V ăcă resc u şi la blocul
A3D 22 , în form ă de t run chi el e piramidr1 <: li baza m arc sus,
deschis e, c[1ptu ş il c cu bolovani.
Case le, alcăluilc c u o anum e ş liin\ ă a problem elor sLrnc-
turii construcLive, rnull.e avîncl pivni ţă 23 dcn o lă un anum e
rafiname nt stru c Lural (fig. 4). Uncie de l.alii a le aceslor co u-
slruc\.ii s u ge rează reflexe ale unei anum e c ir c ulaţii a infor-
m aţ; iil o r de a rhiL ccL ură2 4 •
U n aspect imporLant este ce l a l so lu ţ i e i de încălzire a lo-
c uin\ e lor. T oaLc loc uin\.e le ante 13911, cun oscute pînă ac um ,
se îue ă lz ea u c: u sobe d i11 lut ş i cahle, ce l pu\ in une le din e le
c uprin z încl ş i ame n a j ă ri pe n Lru p regr11.it u l rnîn căr ii 2 5 . L a
multe d în aceste so be, ca hlele (fig. 7, 8 a, 8 b) era u ca hle
oa l ă sa u erau s măl\: uiLc ş i decoraLe cu s ubiecte anLropomorfe , I
r..;;-
zoomorfo (l'ig . 7 a , h), geo mcL ri cc (fig. 8 b) ş i vege Lale stili-
zaLc. palml'l.c , foarll' diverse , rod al unui anumit nive l c ul-
tura I.
1n cercetarea noastrr1, am încercat ş i o reconst it uire a
co lţ;ului înci:lperii cu soba din loc uin\:a 1 B / 197() (nr . 2 în li sta
noastră).
Soba în seco lul a l XIV-lea este exp res ia unui anum e cos-
rnopoliLisrn. a inLerna\:ion a lismului aceste i epoci2 6 • Oraşele
au fosL tolcleauna mai cos mopo lite. Se şt ie că soba a apărut
în Alpii c lvc\ ie ni ş i auslrieci în cursul seco lelor XII - X JTT 27 ,
de und e s-a răsp încliL ş i spre est , ajungînd, în prima parLe
a veac ului al X IV-i ea, şi în mediile fe udal e ş i popu lare oră­
şeneşti rorn â ne~ti2s.
Oraşul era angrenat în schimburi com er cia le ş i c ulturale
extern e . Î11 pivniţ,a 11ue i l oc uin ţ;e, de pe amp lasamentul
2L Scs izal prin gro pi ane xe Î11 care Sl' a finu malerinl<· n ·zult.atc din pro-
crş ul tehnol og ic (fi g. 6) ; fologrnliil c nu ros t cxrc ulntc d e arh. Cris li a n FI.
22 S-u u d esco perit puu·u l'Xl· mp larc in 1.977 i1t groapa d e f11nd n\,i c n
să lii de g i11111 ns li că :i li c« ul11i şi un cxr rnpl nr pe lalura d e norei a bloc ului
A3 D. in nnul 198"1.
2'1Fi\ră :i Ic socoli n11nlo g ii . a n1i11lim u1wk n·alilti\i c lno grafi cc pi\s-
t rntc ln secolul 11os lru , l n sp ec ia l l n Tam l la[ eg ulni. 'finului l'tldurcnilor ,
M un\ii Apu srn i . unci e gospodii1·iil c \ ără n rş ti cl"lr mai vechi s inl pav ilio-
nnrc, fi ccar · run c \ i un l' , i nc l us i v pi v n i \a , rslc l n clă dir«a scpnrnti"t. Î n com u-
na Hun cu. jud. Dimbo v i\n . se 111ni l nl l ln rsc ..pimnicionre c u IJcc i", -
co11struc\ii avînd ln s uiJ ~ ol b1 ·1·itil gos pocl ă ril· i iar deasupra solului o că­
n1ară: n Pirnni c io~1ră ".
24 N. Co ns tn11ti11 ('seu. C. lo11 csc u, O/! . cil. , p. 58, 6:.l. ri g . 5 .3, 6.3 şi 6.5.
25 Ib idem. p. 6:J ~ i fi g. O.
20 Ibid em , p . 64 - fi 5. fi g. 8, plHnşa 1.4 ~i 1. 5 , prceum şi cnhl c lr: solJc i
ciin locuin\.a nr . :11. Pe ntru cultura ş i inlcrnn\io nalismul \"!'ac ului al
XJV-lra vezi , r:: ,1zva 11 Thcodorcsc u, op. cil „ p. 15:1 -155, 233-234, 29'1.
27 Roscm nri c Frn 11 z, Der Kachelo/en. Ents lclw ny unrl kun slgcsc /Ji chtliche
Entwilrlung von M illelallcr bis wm Ausgang des lOussi:ismus. Graz. An slria,
1969, p . 1'1 -18 .
· 28 Sobel e c u cald e reprezintă un sislcm mni cfi cicnt de lncălzirc; au
rahdarncnt mai riclical şi pos ibililatc d e stocare a ener gici. AC<'s la este u11
motiv, credem, pcnlru car e soc ietatea româncnsdi n veac ului al XIV-i ea
I- n as imilat ş i I- n d ezvoltat 111 form e originale ş i p cJ'So nak.

f scrie de lu crăr i 33.
Fig. 7. Cu ltl t· dl' sobă:
a, b - din soha locui11/ c i 11r. 31. dtrnro l c r11 1110/i11 :00 11 wr{: c, ci - ca ill c
oa/li ( c - luc. 111'. 3.1. d - lo c . nr . .~ I ): e - rn/i/17 disc 111 yroop11 uncxâ a
III/ Iii Cll{l for Îl/ :O llU b/oc11/11i - 1l J /J fot·11i11( c/ c 18. :!l; f' - sec {itlll e {Jl'ill
cah! ll 11 0/a /1/ „ a " .
b loc 11l11i A3. di s p ă rntă în 13\J I , înLr-un mi c co mparLim enL
co nsLruit din le mn . s uprapu să de o a lLa ridi caLă l a sc urli:i
v re me' d11p [1 ac1'ea. a u fo:sl gfts ite Yase cera mice de p rove ni c nţ.ă
o riental ă (l'i g . 9 b) . nr lc fragmente de vase s m ă l ţuite ş i
sgraf i tale găs i Le îu el ifcr iLe loc uri în o r aş, par a proveni din
cent re bizantine. Ca hlele c u ca\'a leri că l ă ri , ce le cu subiecte
zoomorfe ş i cu compoziţ. ii de vrejuri ş i g hirl a nd e, ca ş i co m-
pozi\:iil c sobe lor. ref lecUt anumil r lcgftL11ri aL.ît cu ce ntrul
cît ş i c u r ăsă riLul E urop e i.
U nii Lîrgovcţ i ş i m eşteş u ga ri era u ~t i11L o ri el e ca ri c. As t-
fe l , o larul a utor a l frum oase i sl. răc hin i clcscopcrilc în 1961
s ub 1'11ncl a\ ia Biseric ii Domnql i, a sc ris pe vas o pis:t ni c
în s la\' o n ă: (To) an a scris lu11n m artie S„. 2 fl.
În lo t. acest oraş, întreg ul fond co ns LruiL a fost din lc nrn
(î n fig.1 b p rez e n tă m o va ri a nl ă ele reco nst ituire a s is lC'm ului
co ns lru cliv a l locu in("c i t B /1976 nr. ~ în li stă; clupă cum se
st ie, lemnul a fost materi a lul de co n sl rn cţ i e ca racter is Lic
Ş i ge nera l a l ev ului m ccliu 30 . o s in gură excepţ ie : biser ica
din actua la zonă te lea, care a av uL soc lul din zidăric31,
spre de ose bire el e cca cons I ruilă in legra l din le mn ele la Sf.
Ionică 32 • A pari ţ ia consLru c \iilor de zid în lumea le mnului
29 N. Co 11 sla ntin cscu, Co11 Ir i!iu /ii „ „ p . 234 ş i fi g. 6; N. Co ns lanlin cscu ,
C. l om·scu, op. c it. , nola 32.
~o Corin a N icolescu, Case. conace , 11ala l c vec h i romftneşli , B u c ur eş ti ,
1979, p. 18; Jacques Le Go ff , C if!ili rn fi a Occidc11 /ul11i M edieva l , B u c ur eşt i ;
1970. p. 280 .
31 \' cz i n ot a 12.
32 P. Di aconesc u. op. c il „ „D ocum r nta Valachi ca". 1974 , p. 77 -82
ş i rapoartele din 1977 ş i 1979 pln scaztt ln veacu l a l XV-iea, clndprob cle
arh eo log ice apa r ţi n vrac ului al X IV-l ca.
http://patrimoniu.gov.ro
esLe apanajul claselor co nduc ă Loa rc ş i al statnlui, p e o a nu-
mită treaptli a d ezv o ltării. Această bi se ri că a av ut pardoseala
din că ră mizi s m[tl ţ uitc şi n es măl ţ uite, decorate cu motive
geometrice ([ig. G c); în jur s-au descoperi t morminte de dre-
rr[tto ri , acoperite cu les pez i de pi atră .
Lipsesc d eoca md ată ver ifi căr il e necesare pentru a se putea
stab ili exact în ce proporţi e creşte r ea or aş ului , după mutarea
capitalei aici , . -a rncuL prin m ăr irea d e n s i tăţi i ş i în ce m ăsură
prin ex Lind crca s uprafe ţ e i. Din ce le ce s-au putut constata
pînă acum. s-a r părea pr e pond e re nl ă prim a ca le. Este de pre-
s upu s di, dup[t dramaticul eveniment din toamna anului
1394, oraşul nu s-a refăcut dinLr-o dată . E l re n ăştea odată cu
împ linirea actului juridic de creare a noii capitale, din care
izvora ş i no ul a nsa mblu de c l ă diri a l primei Curţi D o mneşt i.
*
* *
Curtea D omneasdt cs Le a p a ri ţ i a principa l ă pe plan urb a-
nistic şi arhitectura l dup ă înfiinţarea capitale i. Problemele
ci a u fost ·tudi aLc ş i prezcntaLe. Ea a f ăc uL obiectul a o
Vom sublinia numai dt planul să u este o creaţ i e m e ntală,
rodu I unei conccpţi i organizate şi în d eplin ă stăp înire a pro-
b leme lor co mp oz i ~ ional e, pc un amplasame nt d at, în cadrul
un or co ndi ţ ii precise impuse de beneficiar - conducerea
statului. Ana liza pl a rrnlui ansamblului este în m ăs ură să
ev id e n ţieze o ser ic de leg i ş i reguli care au stat la haza orga-
nizării compoz i ţ i e i. ig ur că ea a fost so lu ţionată în co res-
po nd e n ţă c11 caracLcr istici lc a mplasamentu lui , dar nu aces-
tea a u constit uit !'ac torul dete rminant. Autoru l , sa u a utor ii ,
în ultim ă in sLa n ţ~t Domnul , au dom in at problemele cu multă
personali LaLc (cum esLc ş i firesc la un conducător el e m ăr i­
mea lui M ircea ce l Băt r î n). Amp l asată în ce ntrul o ra şu lui
vechi , pe un Lcrc n m[trg ini t p c o l atură de corn i şa Ialomiţei,
pc cea opusă , dr Calea Domnească a timpului, iar latera-
lele de zona de locuit a oraşu lui , Curtea D o mn ească nu s-a
al'lat în marginea .'a de sud, cum s-a c rcz ut 34 •
A mpl asamentul a fost obţ inu t prin ex propri ere probabil,
de v reme cc înainte aco lo fus ese ră gos pod ă rii particulare.
în orice caz, în amp lasarea, conceperea ş i co nfig urarea C ul"ţ ii
ş i-a pus ampre nta vo inţ a D omnie i ş i , în ori ce caz, ea a ex-
p rimat perso na li LaLca statului muntean .
ln concluzie, în ulLima Lrcime a seco lului a l X IV-lea
loca li tatea TîrgovişLe, in urma traus f onnăr il or interne . atin-
sese sLadiul de oraş 35 . Această co nstatare, dovedită de desco-
p eririle de pc t eritoriul Curţii Domneşti, din o raşul a nte
1394, a căpătat co nfirmări no i prin desco peririle din ce le-
lalte zone a le ora ş ului , în s pecial , din zona ce ntr a l ă . lu această
s i tu aţ i e, vedem oraşu l Tîrgovişte al ce le i de-a doua jum ă­
tăţi a veacu lui a l X IV-lea, încadrat în concer~ul gen:r~~
socia l, cultural , eco nomi c, ş i , de ce nu , ş i politic al Ţ aru
Româncş li în proces ul de d ezvoltare ş i pe rsona liz are astruc-
turilor sale ca s LaL36 •
Cetăţenii oraşu lui Tîrgovişte puteau fi la c urent cu infor-
maţia c ultura l ă extern ă, d eopotrivă cu cea vehiculaLă de
co na\:io nalii lor; unii puteau să înveţe carte. Î n aceste ~on­
diţii , aplecaţi asupra producţiei de bunuri necesare asigu-
rării nevoilor v i eţ ii , le imprimau acestora însuşirile ş i ~inuta
tc hni dt ş i art ist i că co res punz ătoa re unui nivel profes i o n ~ l
şi c ultural ridi cat, fie că era vorb a de co nst ru cţ ii , fie de ola-
ri a smălţuit ft (fig. 8 c, 9 a, c, d) , uneo ri cu inscripţii, f! e
de cahlele cu sub iec Lc dive rse (fig. 7 , 8 a, b) ş i de sobe le 111
care se folosea u, ş i nu în ulLimul rîncl , că era vorba ~c
însuşi o ra ş ul lor, dtc i structu rile urb a ne co nsLiLuic una d111
ce le mai profund• ş i ma i se mnificaL ivc creap i ale co lec-
tivităţii .
:ia !'..:. Co 11 slu 11Li11csc u, Co nlribu{ii . .. ; N . Co 11 sl::mlincsc u, Cri stian Mo i-
scsc u, Cur l ea JJomn cascci di n TirgoviŞl e, cdi\.ia u doua , Bucureş ti. 1969 ;
Arh . Cris t ian Mo iscsc u, P rima C urt e Domncascti din Tîrgouişl e, Buletinul
Mon urn cnlcl or l slo ri cc, 1, 1970; N . Sloi ccscu , Cri s ti a n i\fo isesc u, Tîrgo-
v i şlea şi 111onu 111 e11l e/ c sal e, B u c ureş ti , Hl76; Cri st ian Mo iscse u, 'l'irgouişl e,
Monument e is tor i ce ş i de a rici , Bucureş ti . 1979 ; N . Consta ntinesc u, C. lo-
ncscu . op . c il „ p. 53-56, pcnlrn a nu k cila d cc'il pe ce le m a i r ece nte.
3•1 Vez i nola ::J3, m inu s ultim a pt1\Jlica\ic.
35 N . Consta ntin escu , c. l onescu, op . c il„ p . 55-56 .
3G Hăzvan T hcodorcsc u, Bi : an/ . Balccmi , Occidcn l , l a in ce puluril e
cu llurii m edievale romltncşli ( secolele X -X I V) , B u c urc şli , 1974, p. 131-
162; N. Con slnn lin cscu, Vladislcw I , l:lucureş li , 1979, p. 45-60 ş i 153-
160.
69
Fig. 8. Ceramică din a doua jum ă t:llc a veacului al XlV-lca :
a - piesă orname11lală, smălţuită în verde la partea superioarei de la coro-
name11lul sobei (locuin/a nr . 31) ; b - c a/llă smăl/uilă in 11crdc, decorată
cu motivul cvadrilobilor con centrici (locuin/a nr. 31) ; c - {ar/i1ri c smăl/ui/ă
Şi sgra{itat ă (locuinţa nr. 24 - blocul Jl3).
Adăugăm că noţiunea de „urban" pentru veacul al XIV-iea
la noi trebuie privită allfel de cea oJJişnuiU:"l aslăzi. Mode-
lul oraşului central şi vest-european nu ,roate fi aplicat şi
nu s-a aplicat la noi . De altfel, ci nici nu este singurul model.
Problemele vechilor noastre oraşe trehu ic judecate în reali-
tatea lor distinctă de a celor de unde s-a d ir uzat în vremurile
mai noi conceptul de o ra ş.
JC ESU MJ~
L'articl e offre un e im:igc, sou s le ra pporl de l ' urlJ:rni sme ct de l'arclli -
tcclure, de la vill c de Tlr govişt c dans la sccondc moiti c du x1ve sieclc .
Celte image a etc rendu e possible pnr lcs fouillcs archcologiques praliqucc s
dans diffcrcntcs zoncs de la ville acluclle dtmrnl la p(:riodc 1961 - 1982 ,
ninsi quc par Ies invesligalions failr s sur Ies ebanlicrs de co nstruction .
E n corroborant lcs rcsultnts des fouill cs par Ies nouvcllcs docum ·n-
tnires, on a pu conslalcr qu 'cn 1394 , aprcs la bnlnill c de llovine cntrc l e
princc Mircea l'Ancicn et Ic sultan Bayazid «la Foudrc», a l 'issue de la
ca mpagne de dcvnstalion men ee par celui-ci t•11 Valacltie, I ' t11ic des prc-
miercs victimcs a ele la villc de Tlrgovişlc, qui f'ul inccndicc intcgral c-
ment. Puis, enlrr Ies mmccs 1397 el 1400, l:i viile a Ctc reconstruite, de-
vc nant la secondc capital e de la Valnchi c. C'cst alors qu ful rnnstruitc la
premiere Cour princi erc, fortifice.
li ressort des rechcrchcs portant sur lcs vcs li gcs anlericurs a la dcslruc.:-
lion de 1394 que la viile s'Clandait sur une supcrficic d'environ 60 ha, sur
la tcrrassc supcri cur de la riviere de lalomi\a, ct qu~\!lle nvn it unc forme
. nllon gee, parallelc :\ la rivi ere. Parmi Ies rucs, 011 ii constate que la rue
Nicolae Bălcescu (la «!'ţ u c P rinci crc» d':rntrcfois) cxislail des Ic x1ve
siecl e et coustiluait alors I 'axe principal de la viile.
La vill c Clait bC1Lie cntieremenl Cil boi s, a I 'exccplion <.l ' 1111c cglisc ou
ctai cnt cnlcrrcs Ies fonctionnnir cs d'Elnt, qui avait un soubasscmenl ele
ma~onnerie et un plancbcr de briqucs dccoralivcs, cmaill ccs ou non .
On a mis nu jour ju squ':\ prescnt: 38 bnlJitalious, clcux cglises, un
atelier de mClallurgie du fer, un uutre de mCLnllurgle du cuivrc, cinq fours
http://patrimoniu.gov.ro
Fig. 9. Ol:iri c din locuin\clc de pc nmplas::uncnlul blocuri lor A3 - A4:
a - {ar{ur i ~ din lowin/a nr . U; b - {a r{uri c de provc11ien/ă ori e ntală din
locuin/a nr . 25; c - c up ă cu picior inelar, într-o an exe} a l oc uinţ ei nr . 37;
d - {ragm cnl de s trnd1in ă decorai c it motiv ~oo mor{ (groapă pe leriloriul
blocului 21 5) .
înainte de a încheia, o menţiune: în toate împrejurftrile
în care se vorbeşte de Tîrgovişte , p l uteşte o întrebare: care
era sLatutul anterior al localităţii, care erau caracteristicile
sa le înainte de a doua j umiHate a veacului a l XIV-lea ş i
care este v chimea sa37 • La această întrebare , în lipsa preci-
zărilor ştiinţifice necesare, s-au dat răspunsuri genera Ic ş i
vagi. E ste o prohlemrt care neces it[t studii aprofundate , rvi-
den t în spec ial pc ca le<i ce r cetăr ii arheologice.
de poleril', divtrs fra gmrnls d'alcliers artisannux, nn abondnnl 11101Jillcr
cen rniquc, ccmp n n; nt d1 s pi eccs d ' importntion. etc.
Les lrouvn ill cs demontrcnl Ic nivcau elev(: ele civilisalion el ele
cultur e mnteridlc de la viile avanl sa dcstruction cn 1391 , attesle par la
qunlitc l:rnl dis structun s qu e des plallS d!'s lrnbilntions, par cell • des
poelcs (inventcs, nin si qu 'il 1sl co nnu , dans Ie s Alpcs suisses el autriebien-
nes aux xne- x111c sicd1s) , pnr ln beaulc des carrcn ux de poeks cmail-
les el d cc or( s ele s11jet s nn01rop o111orphcs, zoomorphcs, v(:gCLaux, gcomc-
triqu cs, nins i quc par celle de la ]loterie l mni llce el sgraffilee. Les habi-
ta n1s - 11111• parti1· d'oJlr~ 1•ux au moins - snva icnt lire el ecrirc (on a
trouv(: unc ~c u c il e avcc ii1~rriplion). l', a viile 1•ntrctcnait de s rclalions
cco norniqu es el cullurcll1 s a,·1·c I 'etr:rngcr, ainsi qu c le prouvcnt Ies cxcm-
plaircs de ccrnm iquc d 'importntio11 el cerlains dCLail s de s construclions.
E n rnison du nivcnu di.: dcnlopp cmenl qu 'cll c nvait ::ittcint :'1 la fin
du x1ve sicclc ct de s avanta g1·s cl1' sa posilion gcographique, la viile fut
compri sc dans la strategic poliliquc ct mililairc claborcc par Ic gouvcr11c-
mrnt priucicr et , dans lcs toulcs dcrnicrcs annces de ce siccle, clev int la
capitale <.I c la Vnlachie, :l la place de Curtea de Argeş.
37 în :inul 1980, la Şcoala ur. 1 a fo st descoperit un niv el de locui re
aparpnlnd secolului al X-lea (cerccl:'iri L. ş i T. Muscu).
ANSAMBLUL MONUMENTAL CODRENI DE PE VALEA
(JUDEŢUL CĂLĂRAŞI)*
- - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - llr. arh . CIHSTIAN MOISESCU----
nii de domnie a i lui Mat e i Basarab , prin marele nu-
A m ăr de m onum ente ridicat e, prec um ş i prin v arietatea
problemelor cu car e m eşterii constru ctori a u fost co nfruntaţ i
în materi a liz area a mplului efor t ctitoricesc, re pr ez intă, f ă r ă
înd o i a l ă, o perioad [1 de v îrf în a rla de a construi a munte ni-
lor, ca ş i a uneia din creaţ iil e orig in a le a le arte i ş i arhitecturii
rom â n eşt i.
în schimb , în ce le douri dece nii ş i jurn ăta lc care a u urm at
încheierii do mnie i lui Mate i Basarab ş i pîn ă la instaurarea,
în anu l 1678, p e sca unul Ţăr ii R o m â n eşt i a lui Şerb a n Canta-
cuzin o, care ma rchcaz[1 in a ugura rea î n evo lu ţ i a cult urii
noastre a ceea ce , s ub o de numire ge neridt, esle c un oscută
ca fiind ep oca brîncove ncasd1. a ri a ş i şt iin ţa co n st ru cţ iil o r
nu s-a u remarcat î n general prin r e a liză ri de inleres maj or.
La num r1rul r edus a l rno numcnLe lor co ns I rui te în epoca
re.spcct i vă co mp ara Li v c u cca an Lcr ioa rri , se obse rv ă că aces-
tea sî nt, cu r ar e exce p·ţ ii , de dim e nsiuni ma i mo des te , d ato-
ri tă un ei co njun cluri po li tice ş i eco nomi ce ncfa yorabilr ,
caracteriz ată prin intens ifi ca rea lupt e lor din tre diferite le fr ac-
ţ iuni b o i er eşt i urmate ele o instabili LaLc a domni e i ( la co n-
du cerea ţăr ii sc per ind[1 nu mai p u\i n de opL d om ni), a i ci:ire i
ca ndid aţ i so li citau rc prtaL in tcn ·e ntia Po r\:ii oto mane ş i ,
prin aceasta , as um a rea un or o bli gaţi i f iscale s up lim e ntare .
Î nlre cele aprox im a li\· 30 dl' monum e nte sa u a nsa mbluri
monumenta le ridi ca te inlrc Hi51 ş i 1G78 , sc n um ără ş i ce l
a l fostului schiL Codre ni . Sit uat la cca 4 0 km sud-t' st de B u-
c u reşL i . în lu ciul cî mp ie i n e m ă r g ini lc a Bă r r1gan ul11i Mosl i ~­
te i,pc ma lul vr1ii ~ i lacului cu ace l aş i num e,a nsa mhlul mo m1-
rn ent al de care ne oc ur ă rn . apar \, in ă l or ac um de sa l ul Co-
dreni . co mun a G u r h r111r~L i. jud eţ- ul Că l ăraş i , 1111 a făcul pîn fL
în p rcze n l obi ectul u11 o r sludii de la li aLc de spec ia liLaLc,
<l eş i , prin ca li t[1! ile sale a rhilccl ura le. e ra î ndrepLăţ i t cu
p ri sos inl ă .
Î ncepu Luril e acestui mc~ n u mc n t. cunosc ut în doc ume nt e
şi· sub num ele de 111 ă n ăsl irca de pc Mosl i ş l c „ în loc ul cc se
c h ra m ă Mi.i r c 11k şl i " 1 • sa u s uh ace la de m ă n flsl irea de la Măr­
c ule şti, pol fi da la lc î 11 a nii! IGG I . cînd a fost z i d i tă di n chir-
p ic i el e P a n Do na Pepa no2 • bo ier el e ra ngul a l do il ea, ap ro-
p ial p ri c le11 a l s tolni cului Co nsta n t in Ca ntac uz in o cu ca re
se afl ase la Ve n cţ" i a în 1GG7 3 .
· Salul Co dre ni ~ i 111 o~ i a rcs p ec li Yă cu loc ul h ă răz i t v ii-
toa rei ct ilorii Iu scsc r[L c ump ă rat· c de Do na 1 cpa no î ncf1 din
a nul lG4G, iuni r 10 . du pft cum aflrt rn din hri so YLil dom nesc
de î n tăr ire e mis el e ca ncelari a lu i Ma le i B asarab , de Ia fr a-
te le să u Ghin ea ş i de la Isa r c up e~ til. aceşt i a aYincl u-lc la
• D1·sn1c l1· ş i folog ra[ iilc cn rc il11 s lr l'ază nrlico lul d e fn \ iL c11 txccp\ ia
ce lei c 11 111c11\i11nc s p e c i a l ă . a p ar\in au to rului .
J J\rh . S I. Bu c „ F ond 111-rca lJrcu/11. l la 1111l Grec i .~ i scllil. Codreni. Y ! /
14. ori g. ro m ; pcn trn l.Ji hli ogrn ri a monum cn l ului ş i un el e d nle p ri ,·ind
isto ri cul sf1u . vez i N . Sloiccscu . !Hb liogra{ia loca li ltlf ilor Ş i 111or111111en tclor
feuda le <l in Jl omlÎ nia, l. Tara Homfm casc ă . vo i. I, Craiova, 19î0 . .P · 185.
2 N. l or•ra, Opc rclr lu i Co 11sla11fi11 Ca 11lac11 :ino, B u c urc~U. 190:1 ,
p. 1:3 - 18. D ate csen \i nl •, p r iv iml i11 te mcicrca sch itului ş i 'î nzestra rea lui ,
sl nl cup rin se 111 „dinta" ctitoru lui. intocmil ii în limb a grcact1l n 12 septem-
b ri e 1677 ş i trampu sil i n limb n rom ii n ă de s tolni c ul Con s tant in Ca n ta -
c uzin o „p entr u pri eteş u g ul ş i ru găc iu11 ca Hlct1lorului ci" (op. cil „ ·loc . c it. ).
3 N . Ior ga . S ludii ş i cloc11111c11le c 11 priv ire la l sloriTt J?o mlÎ nilor, vo i.
XX I, p . 94 .
http://patrimoniu.gov.ro
MOSTIŞTEI
rîndul lor. tot prin c ump ă ră loare de Ia S im a stolniceasa,
soţ ia lui Stroe Buzesc u4 .
L a a proape un deceniu ş i jum ătate dup ă prima z idire din
chirpic i a monument ului , ct itorul se hoUirăşte să fac ă „ m ă­
n ăstire stă tătoare de zid î n tr- ace l aş i loc, fiind apro ape de
fîntînă ş i de h e leşte u , . . . ca să f ie primi toare că lătorilo r t utu-
r or ş i s tr ă inil o r. .. "5 .
Ş i dup ă cum se p rec izcaz[t în aceeaş i „ di ată" a lui D on a
P epano din anul 1677 , „această m ă n ăst ire .. . pent ru multe le
întîmpl ări ş i mu tări a le v remuril or s-an zidit cu z ăstămpuri
dupre vremi , cîte cit ş i cît a u put ut„. Î ntr- acestea d ară v remi
ce zidia rn ş i lu cram la m ă n ăst ire •. . s-a u s meredui t în m ă n ăs­
t ire de la b oala c iume i ş i murind ş i de n zid a ri unul, noi
apoi , dînd loc urg ii , am fu g it de aco lo la 16 ale lu sep tcmvri e,
la a nul... 1675"" .
Luînd în co ns id eraţ i e a lî t d ata în tocmirii „diate i" d e
căt re ctitorul să u - 12 sep te mbr ie 1677 - , prin care î ş i
î nz estreaz ă aşez ă mîn tul , c ît ş i data pisanie i bisericii , und e
se a[l ă m e nţ i o n at a nul 71 85 (lG76-lG77) , fă r ă z i ş i lun ă .
p ute m co nchid e că lu cră rile era u termin a te în toamn a lui
1677 iar l ăcaş ul fun cţ i o n a co nf orm cl es Lin aţ i e i sa le, clin mo-
m ~ n t ce se a min teşte „egume nul cesta de ac um" 7 •
· Ansa mblul M ă n ăst irii Co dreni era în această p rim ă faz ft,
du pă c um ateslă un d oc ument din a nul 1G80. „înco nju ralrt
cu ziduri ş i înfrumu seţată; în mijl oc biseri ca iar î mp rejur
case ş i pi v niţă, c l ăd i te t rainic clin pi a tră ş i a lte chilii" 8 ,
av înd o f î n t în ă d ecorat iv ă cl in pi at r ă . Pe lat ura d e vest a
incinte i, către d rumul ce co bora la Dunri re prin Obil cşt i ,
se af la un t urn c l op ot ni ţă p revftz u t cu metereze p ent ru a pt1-
ra re.
În crt el e Ia în cepu t acest schi t avea nu num a i fun cţ i a de
a şcză mîn t re lig ios, c i ş i de Ioc pentru p op as destin at drum e-
ţ il o r oste n iţ i , dup ă cum se ara tă chi ar în pisanie : „Po htiml't
pc toţ i c reşt inii , p e că l ăto ri , să e n t re în ceas l ă casr1„ . ş i si'i
m ă nî ( n)ce bu cate ş i vo i p ă rinţ il o r p oh t(i)mu sri p rimi p cu
ce a Mi ruit Dumneze u„ . 71 85" 9 • E ra , aşa d a r , un schi t-co-
nac , a di că loc de ad ă p os t, o dihn ă ş i p op as pc drumul oco li-
to r, d ar ma i s ig ur, ce t recea ele la Bu c ureşt i căt re D nn ftre , spre
a se evita ra ia ua t ur ceas c ă de la G iurgiu .
în co nt inu are, ave m une le ş liri d oc urn en lare legate de
starea p reca ră a monument ului , ma i în lî i, la 14 octombri e
1683 , eînd mi t rop olitul T eodos ie afirma cr1 „ ias te ap r oap e
srt se strice" 10 , ap oi, la s fîrş i tul secolului u rm ător , din 3
m a i 1799 , unci e se a r ă t a 6 t d ator it ă r ~t zb o iului ru so-turc
clin anii 1768 - 1774 . fusese pustii tf1 ş i a rsf1 iar că lu gă rii
o morî ţ i , ncces itînd urge nte rep ara \:i i11 , care s-a u ş i exec utat.
4 Ibid em , vo i. \ ' 1 . p . 9'1.
5 N . Jo"r ga. Ope rele l11i Constan tin Cu n lacm in o, l oc. c it.
r. Ib idem .
~ I bidein .
8 J\rh. St. B uc„ Fond m-rea B radu , X I V/ 15 (d ocum en t clin 1680 ,
m nr lic 1).
9 V. D ri'tg hi cra nu , Curţil e do mn eş ti br i n covc n cşli . IV. Cur/i .~i co nace
f'lirimale. „BCM I". anul IV, 1911, p . 50 .
JO J\ca d . R .S. R om frni a, XXX/114 .
n Arh .. St. B uc„ m ss. nr. 140, f. 59. Este vorb a d e o a nnrora eiitr c
d om nul Ţă rii H omii n eşti , Al cx nn dru Moruzi.
71
, -----------------
40

1 o 1 2 3 4 ~M.
I
I
I
I
I
I
I

li 1

o s 10 15 20'Tl\..
• • SEC.XVil
~~~_.__~___......__~~ ~SEC. XV II I
F ig. 1. P la nul d e situ a ţi e al ansa mblului F ig. 2. B isc ri cn, plnn ş i sec ţi e Jon g itudim1l:1
1 - biserica; 2 - turnul de in trare; J - casa
egum en e ască; 4 - {întina

1 o '1 5 IY1.
Fig. 3 . Biseri ca, vedere din spre nord -ves t cu pridvoru l nd:luguL Jn sfir - Fi g. 4. Jl isc r icn, l'a\a da l::il era l ă d e sud
şitul secolului ni X. Vll 1-lc:i. Fotografi c din rondu l .DinT\ it·i i\lonumen tl'lor
l sto ri c

Ansamblul . chitului Co dreni era alcătuit înc ă d in rno-

rnenlul cons lrnirii sa le dintr-o i ncintă dreptungh i u l ară în-
chi sr1 cu zidur i el e apftr:ue, m ăs urîud cca 30 x50 me lri ,
în mijloc ul că re ia se afla biserica, pe latura de vest t urnul
de inlr:ne, care servea ş i drept clopotni'ţă ş i ca loc el e a pă­
rare, ia r pc latura de s ud o mi că dar zveltă casă eg um eneascli
(l'i g. 1). Alle co ns trn c \ii , desti nate chilii lor că lu gă reşt i , s-au
afl at in mod sigur pc !al ura de nord a in ci11 te i .
D ~ i de d imens iuni rnodes le, I.oale cele trei componente
pr incipa le a le a nsa mblului - b i cr ica, Lurnul-clop o lni 'ţă ş i
casa eg um cneasL:ă - prin va loa rea lor arhitectura Hi, m er i tă
o :ma li ză dela liati'i .
Monumenlul cel mai important, biserica, av înd un p lan
mo nonaval, era eompus în l'orm a sa ini'ţi a l ă num a i dinlr-un
naos ş i ah ida altarului. Naosu l era fragm entat în sensul
axului longitudinal în Lrc i Lrave i , prin intermed iul a două
arce transversa le robus te . Traveea centra l ă, mult mai spa-
ţioasă decît cele ad ia cente, este s11pra înă lt ată printr-o Lurl ă
sc undă, al căre i tambur sem icili ndric, boltit cu o ca l otă ap la-
ti za tă, pr i meşle lumina pr in in term ediul a opt ferestre.
Celelalte doui't tra vc i, separa Le de lravcca ce ntral ă prin

72

http://patrimoniu.gov.ro
 u şor decroşat , pe cî ncl la partea s up e ri oa r ă zidăria se încheia
cu o co rni şă l:orm atrt elin cftră m iz i profila Le în sfert ele cerc
(cavet), pesLe car e era u di sp use trei ş iru ri de c[irăm i z i cu vîr f
(f iu" 5). Ferestrele turlei sî 11 t subl inia 'Lt' de arhivolte, pcsLe
care se ridică corn i şa, asc m[mr1toa.re cu cca a corp ului con truc-
ţ i c i . Descriind exter iorul bisericii, nu pul.cm Lrcce cu vederea
. un aspPcl de parlicular interes al arhitecturii sa le . Este vorba
de forma perl'ect c ilindri că a Lamh urului turlei , deci cu sec-
ţ iunea orizonta][\ c ir c ul a r ă atît in interi or c it ş i în exter ior ,
care îi co nf eră o înf'[tţ:işa.1 T ap ar Le , am putea sp unc s ing ul a r ă ,
în peisa,iul vechii a rhiLec Luri munteneşli de zi d , poate insp i-
raL[1 d in cea a monumentelor ·imila1" aparţ inînd m ed iului
ud-d un ă r ea n al Macedonie i bizantine , d in ce nlre le art i:t ice
de la Arta, Kasl.o.ria ~ i Sa lonic , de unde îşi va l'i Lras o hîrşia
cl iLorul 12 • '
1n ceea cc p.r i vcşle p las Li ca dccoraLivu , a Lcnţia ne esLc rc-
t inu Lă de ancadramentele ferestrl'l or ori g ina re , păsLrate num ai
în traveea de est a naosu lui ş i în drcpLul pasLol'oriiJor13 , rca-
li zaLc dinLr-o s ingură da l ă de pialrrt Lra f' oratrt (f ig . G). Anca-
dra mentul u ş ii de intrare se remarcă , la rîndul să u , atît prin
p.rezen\:a a do i şe rpi dispuşi pc înăl ·ţ im ea monLanţ: il or , cît ş i
a două r oze le a n ale la b aza acesLora (fig. 7) . Ambele moLive
dc cora Livc a u fost inspirat e, l' ă r [t îndoială, din ce le uLili zate
Fig. 5. B iseri ca, Yrdcr e a l' ::t \ ncki el e s ud
î n mod curent ele sc ulpLura in lemn a arhiLecLur ii populare
ro m â ne şt i. Restul prot:i laturii linLoului ş i m o nLanţ il or se asea-
mănă pînă la idenlita Le cu eleme nLek uLili zaLc în m od frcc-
ve nL , la acea vrem e , în sculplura monumcnlaEt din piatră a
rd ifi ci ilor de cult.
Trecînd m a i depa.rte la analiza.rea arhitectu rii t urnului
ck intra re, care dupri cum am a r ăLa t m a i s\Js, îndeplinea şi
rolul ele cl o p otni'\: ă ş i loc de refu g iu ş i apărare, trebuie a r ătat
că avea la nivelul parterului o fonnr1 prismatică din ca re se
dezvolta la etaj un corp cu secţ iunea octogonală (fi g. 8) .

l 2 /\supra or ig inii lui Dona] ' <p a no, ş tiril e de ca re clis]Juu c m s inl d eo-
se bi L de să r ace. C u c:x ct'Jl\ in ll'IH' i si n gure precizări p c ca re c i i n s u ş i o face
i11 Lcsla m cntul clin J 2 st' p'lrmbric 1677. unci e al'irrnă că Lonle cite l asă
măni\slirii c:i 1nzcstrnre „sî nt J' iicut c ş i c i ş li ga l c ele mine , af'ar denlr-o
păr ti c e a ele ocină ce mi- au r âm as el e la păr in( i" (s ubl. noa s lr i\) nu cu no aştem
a l te inl'orm a\i i clocum cnlarc, accns l a dovedind nu num a i ori g in ea s::t mo-
cl cs l i\. clar şi fapt ul că ce l pu\ in l' U o gcn cr n \ic mai inainlc n eamul său
se lmpt'i mlntrni sc in Ta m Ilomfi ncnsrt1 .
i:J A ncad rnm c nl c le l'cr cs lrclor l rnvc ii cc nlrnle a naos ului . p r c um şi al u
ce lor tr e i .ferestre ale absid e i a lL!1r ul11i . rrpnz inU\ inlcrv en \ ii nl e c l apei
el e co ns lru c \i e de la s l'irş i t ul seco lului al XV'lll-l ea. Cl'lc clin ax ul trnnsvcr-
~ a l a l n aos ului au in c iza le pc linlouri lcxl ul unui infricoşă lor blestem pcnlrtl
ce l cc Ic Vil in sl ri\ in a (N. l or ga. Jn scrip(i i clin bisericil e llcmiini ei , I , B u c„
J 908. p. 7).

Fig . 6. A n c::t clr nmcnt clc ferestrelor originare (Ic pc fa\ncl n ele s uci n bisericii
F ig . 7. A nca clrnmcnl ul u ş ii d e inlrnr c

cîLe un <i r c L.ransversa l s u s·~inuL de pil aş Lri ma s iv i, sînt aco-

peri le, la rîndul l or , cu b ol·ţi se m icilinclri ce transversale
Jnl.rer uptc p e linia axului l ong iludinal de cilc o ca l otă semi-
s [ er i că. J\.Lît lip sa zidulu i d es p ăr~ ilor dintre naos ş i pronaos
cît ş i alciHuirca naosului în m od ul descris m a i sus, co nf eră
aces lui m onum enl , prin orig inaliLatea r ezolvur il or planimc-
Lric e ş i s Lr uctura le, ca r ac Lerul de unitat în ca drul evoluţi e i
a rhit ecturii v \•chi româneşti. 1n s fîrş il , absida a ltarului , înca-
dralft de cele două nişe a le p astofo riil or ş i hollită cu un semi-
c ilindru încheiat sp.rc est cu o se mi ca l otă, nu r eţ in e atenţia
pr in vr eun detaliu caraeteri s Li c .
· Dacă în aceastft primă faz [t, drep Lunghiul în ca r e se înscria
eonslrucţ i a la exterior m ăs ura cca 6 X 13 m c Lri , în ullimii a ni
a i secolului al XV III-l ea biser ica a fost amplificată cu ap roap e
şap t e m etri , prin a d ă u ga r ea că lr c extr emila Lca vest i că a
unui pronaos şi a unui pridvor , fi eca r e clin aceste noi compar-
t im ente fiind boltit cu o calotă s u s·ţ inuLă la tera l de puternice
arce ·mi cilindri ce long itudinal e (fig. 3). Cu acest pri lej, zidul
de ve tal biseri cii ini ţia l e a fost d esfiin'ţat ş i înlocuit cu două
co loane din z id ăr i e, iar an ca dram entul de piaLdt a l fostei
intrări a fost montat în zidul mai n ou care desparte pronaosul
de pridvor, unde, dealtfel , se a fl ă ş i în prezent.
D ccora'ţ i a exteri oa ră a bisericii, în faza sa iniţială, era
extrem de s impl ă (l'ig . 4). Pe fondul a lb-gă lbui al tencuielilor,
se detaşau atît un brîu m ed ian alcătuit din zimţi de ferăs Lră u ,
care înc ingea perirnetral monum e ntul , cît ş i ancadram entele
ele piatră ale u ş ii de intrare şi ale ferestrelor. La partea infe-
r ioarf1 , singurul decor îl constituia soclul înalt, de cca un m etru ,

73

http://patrimoniu.gov.ro

Fig . 8. T urnul d e iirlrnrc, ve d ere n l'n\.ad c i d e csl
1 o 1 2 3 4 5 M,
I o ser ic de elcm enLe novaloarc, ce se co ns titui e în Lotalila l c ca
Fig. 9. Casa L'g um 1· 11 l'fl~ti\, p lanul bec iurilor
Fil.ră a intra în a l te dctalii 14, \'Oll1 mcn\i ona s11m ar d oar
clemcnLd e care o parLicular iz eaz[t in conLex t 111 a l Lo r cons Lru c-
ţii de a cel aş i ge n ~ i d in a ceeaş i cpod. intre acesLca, sc mna Eun
di sp11ncrra 11 ~ ii de acces la sca ra ce l'ac iliLeaz il k gii tura între
l4 Se 11111 a l ăm ·tolu ş i u11 clc ascm:'\nări el e cl c lnliu lnLrc corni şa b iseri c ii
şicea a lurnului el e in lrnrc, prec um şi între lralmca fcres lrclor, s ublinia l e
cu arhi vollc, cx is lr nte a li t J::\ lurla bi seri c ii c il ş i la c:rn 1cra clopolclo r
turnuhli .
http://patrimoniu.gov.ro
pa.rLcr ~ i eLa j , care se a U ă amp lasatft în inLeri ornl ga n•„ ului
inLr ăr ii , pc latura sa de sud. U n a l t elem ent apa.r Le îl co ns Li-
Lu ic cx i stc nţ:a a şap Lc rn terczc evazate la in Lcri or, care s Lr ă­
pung Lot alîtca [cţ c din cele opt a le prism e i cu secţ iun ea ocLo-
go na l ă a eLaju lui 15 • Atît forma gen era l ă a vo lumului
Lumului de iul.rar e, cit şi prezenţ:a meterezelor, cxccpLînd ,
f ircş le, d i[er cn\:a prop orţ iilor, mai r eduse la Codre ni , ap rop ic
acea.-tă co nstni4 ie de cca . imilarft di n ca drul Mănftstirii
B rebu (cca. 1650).
1n s [irş it , d eş i de dim ensi uni rcd't1sc (drepLunghiul rx lc.r ior
măsoa r ft doar cca . 7 x 16 m c U·i) , casa cgum cneasch este una din
rarele co n s Lru cţ ii din Ţara H.omâ n cască di spuse pc Lrc i ni vele,
între car e, din cele cunosc ute ca [iind an ter ioare acestu i mo-
num en t, am intim casa domneascft ridi ca tă de P e tru Cc.rcd Ja
T îrgov iş tc (1 584) ş i casa celor doi fraţ i Nă s tu.rc1 , Udri ştcşi
Cazan, de la II c reş Li (1M5).
La nivelul b ec iurilor, se r em ardi disp une.rea g îrli c iului ,
111globat ca la nici un alt exemplu cunoscut în Ionn a drepLun-
ghiul ară a c onsLrucţici, prin car e se fa ce accesul , mai întîi în-
t r-o în căpere acoper i Lă cu o bolt ă ele t ip lll cel or cu muchii ic-
ş i tc apoi într-o a doua înd tpc.rc, de dimensiuni mai m ari ,
h ol t iLrt cu un sr mi c ilind ru long it udina l , r itm at de un a rc
tra n ·versal m edian (Iig. 9).
La nivelul p a rterului , d ispunerea în căp erilor , dal oriLft
d epuneril or mas ive de p ă mînt ş i m oloz ex is Lentc în preze nt,
nu poale [i în că pr ec izat ă . Putem a[irma, din intcr pre la rea
urm clo.r păstrate p e monument , că înc ă p erea dinspre c ·t era
acop erit ă c u bolţi c u p enctral ii susl inutc de un st îlp ce nLral .
La etaj, unde ex ista , se pare, o sa l ă de mai mari dimens iuni ,
p oa le o Lrap eză, acoperi rea se r eali za prin interme diul unui
pl a n şe u c u g rinzi din le mn.
Am lncc.rcaL în cele expuse ma i s us să în l'frţi~ă m va loa r ea
d e rxcepţ. ie p c ca r e o pr ez intă a cl'st ansamblu în evo lu ţ: i a ar-
hitecLu.rii româncşli. Deşi , clupă cum ar[1 Lam , d e dim ens iuni
reduse , J i:i .r ă a se remarca prin amploarra propor\;iil or sa u pr in
bogă\. ia os te nLa Livă a d eco raţi e i , ce se va face s imţ ilă din plin
în ca drul arte i şi arhilecturi i hrîn c oveneşti, monum e ntele
ca r e a ld\ Luicsc ansamb lul fostului sc hit Codre ni inLcrv in cu
o co nLribuţi e maj or ă la îmbogftţirca vocabularului a rhitec-
t urn I a u Lohton.
Ş i din acest e m ot ive, se impu11c e:a monumentele comp o-
nente ale aces Lui ansamblu , a Uate înlr-o stare de gravh ş i
:wansală degradare - cu excepţia Lurnului ne intrare - să fi e de
urgc n\,ă sa lva Le ş i integrate c ircuitu lui cullural ş i turisti c .
J5 JVlctcrczcle r cs pcc li vc au dcvcnil vizibil e la cx lcrior , ca urm a re a
rc·s laur ă rii
accs lu i monurn cnl prin grij a Co mi siunii monum entelor is lori cc,
in anul 1926. Sin g urul monum ent din cele ca re compun ansa mblul Co-
dreni , abordat în literalurn ele spcc ialitalc, cs lc Lurnul de inlrarc (N.
G hika- Budl' ş li , Evo lu(ia arhil ec lurii in M11nl c11ia ş i Oltenia, Ill, veacul
al XV JT-lca , B u c ure şti , 1933, JJ'. 81, p l a n şa CCC l , und e este publi ca t re-
lc\'C ul co11 lru c \i r i ş i o fotogra fi i: în a int e d e rcs lnurarc).
PORTRETUL UNUI BOIER ROMÂN LA MĂNĂSTIREA XENOFON
DE LA MUNTELE ATHOS
- - - - - - - - - - - - - - - -- - -- - - - - - - - - - - - - - - - UJ\ nu
M de vesL a pcn111sule1, spre capatul c1 dmsp:re
ă năst irea Xe~10 fon ~e la J\1 unL_clc A ~h~s se a fl ă
pe coasta
nord. Ea se
numf1r[1printre cele m a i vec hi m ă n ăst iri ale . SfînLului i\if unte,
fiind întemc i ată , co nform tradiţ:iei, de sfîntul Xc nofo n în jurul
a nului 1070. Pentru istori ogra[ia no astră, Mănfist irca Xenofon
prezint[t un interes deosebit prin faptul că, spre deosebire ele
num eroasele mănăstiri athonitc ce s-au bu curat de spr ijinul
domnilor români , fapt atestat prin n enum ă ra te docum ente,
precum şi prin mărturiile concrete conservate la faţ: a l ocului
(porlrl'l.c ctitor i ceşt i de dom ni ş i de d om niţ:c, biserici, t urnuri
de apărare ş i alLe cl ă di r i din ca.re nu puţ:ine cu inscr ip ţ. ii or i-
g inale , m a nu scr ise , căr\: i ş i ob iecte ale cultului , unele de mare
valoa re şi pe care figurează deseor i chipul donatorului) , spre
deosebir e dec i de atîtea m ă năstir i bo gate în m ărturii ale d ăr­
ni ciei domnil or munten i sau m old ove ni 1 , ca , Mfinăstirea Xe-
nofon, pr ez intă particularitatea de a fi fost tot atît de gener os
ş i de consecvent ajutorată, însă aproape exc lusi v de un neam
de b oier i: neamul mar ilor boi eri Craioveşti din Oltenia; ş i
aecasta neîntrerupt, t imp de cin ci ge n craţ: ii su ccesive, începînd
cu fraţii Barbu, Pîrvu , Danciu ş i R adu Cra iovescu pînft la
Matei Basarab, descendent ş i el din Craioveşti pe lini e feme-
iasdi.2 . iu gos lav Dj. BoskoviC 8 , c<ne d.e scrie acesL „superb portret"
Printre aceste ajutoare se numără ş i constru irea - sa u mai
probabil numai renovarea ş i pictarea - unui paraclis, cu hra7
mul Sf. Dimitrie, care, în anul 1544 , a fost incorporat în Bise-
rica Sf. Gheorghe, clădită la acea claiă pentru a fi n oul catho-
1icon al m ănăst irii3. Faptele sî nt cunoscute prin relatarea
lui Ioan Comnen , m edi c la curtea lui Constantin Brîncovea nu ,
care, cu prilejul că l ăto ri e i sale la Muntele Athos - întreprin-
să din iniţ: iativa domnului va lah în 1698 - , notează di Mănăs­
t irea Xenofon „are şa pte paraclise şi deasu pra wwi paracli s
sîn t : uyrăvifi urmei/orii boi eri : Barim , Dan ciu vornic, Pîrvul
şi Radu" 4 • Între t imp picturil e respective au dispărut, distruse
sa u po,a le, numai acoper ite ele straturile succes ive ele var , iar
din cele şapte paradise m enţ: ionat.e de Comnen doar .d o u ă
s-au păstrat, cel cu hramul Sf. Dimitrie care ne intereseazi't
ş i paraclisul Sf. Lazăr. D e notat că Ioan Comnen, ale că rui
observaţ: ii se dovedesc a fi întotdeauna de o remarcabilă
exactit ate ş i precizie, spune că sînt zu grăv i\ i „ş i (subliniat de
noi ) urm ătorii boieri ... ", de unde se p oate deduce că era u
pictate probabil ş i alte personaje, poate m embri ai aceluiaşi
neam de boieri.
Deosebit ele interesa nt însft este faptul că pc peretele exte-
rior vestic al paraclisului Sf. Dimitrie, mai la sud de fosta
intrare astup aHt cu zidărie în timpul construirii Biser icii Sf.
Gheorghe, al căre i zid sudi c se propteşte în ea, se a fl ă portretul
în fresdt al unui boier din care num a i cap ul s-a păstrat, îm-
l P entru o privire de ansa mblu a problemei, a se co nsulta si nteza lui
T. Bodogae, A jutoarele româneşti la mă n ăs tiril e din . S f întu/ M unte A thos,
Sibiu. 1940, prccu'm şi a lbumul editat de Virgil Cândca ş i Con sta ntin
Simion seu, l\!font A thos . P r esences roum a in es, Bucureşti, 1979.
2 Vezi H. Crc \ can u, Tradilions de familie dans Ies donalions roumaines
m1 Mont Athos, ln volumul colectiv „Etudes byzant incs ct post-byzan-
tincs" , J, B u cureş ti , 1979, p. 141-147.
3 Astăzi mănăstirea ar c un nou cath ol icon daUnd din a nii 1820.
4 10:111 Co rnn cn, IlpocrXUV1J-r&:prnv -roo &y(ou ilpou<; -roo AOwvo<;•
Snngov , 1701, p. 125 (Ediţ.ia C. Erb icca nu , „Hev isla teolo g i că" , hişi , I ll ,
1885, p. 228).
http://patrimoniu.gov.ro
CUErţ'EJ\NU
preună cu inscriplia „jupan Preda" . Pe acelaş i p erete exter ior
vestic al paraclisului sr. Dim ilric , deasupra fostei int rf1ri,
se dist ing resturile unei compozi\;'ii ffw-înd, parte din aceeaşi
faz ă picturală cu p ortretul ş i reprezentî nd 11ramu'l ·h]scricii,
compoz iţ i e tăiată drept la mi,jl oc de noul zid a l Bisericii Sf.
Gheorgh e; prec izare impo rta n tă Jiind că d ovedeşte cu ce rti-
t udine că a nsam blul de pictură din care făcea parte po1tretul
jupanului Preda a fost executat înainte de încorporarea pa-
raclisului St:. DimiLrie în Biserica Sf. Gheorghe, deci înainte
de 11 septembri e 7053 (1544); d ala figu rează în pisania din nao-
su l noului edifi ciu care co nsemneaz[t săv îrş ir ca lu c răril o r de
zugrăvire a aceste i încăperi (mai pu\.in abs id ele) 5 . Restul bi-
ser ici i (absidele ş i nartexu l) a fost pi ctat mai Lîrziu, dup ă cum
reiese pc de o parte dinlr- un adaos la pisania din 1544, p.e de
alL[t parte dinlr- o iu scr ip ţ: i e din nartex cu data octo mbrie
7172 (1563)G, care îl desemnează amî nd ou[t ca iniţialor al
acestor lu c r ăr i şi „clilor 11 011" pc Neagoe banul (mare ban al
Olt enie i la 15G0- 1562), împrcunrt cu so\.ia sa Anca, nepoată
de f ii că a lui Radu Cra iovescu 7 .
Dar să revenim la portretul jupanului Preda , sem nalat
pentru prima oară la noi în :,i nul 193!) de dttre arhitectul
ca al unui b ărbat ,;cu frunt ea înalil'i ş i lată , w ochii mari de
culoare închisă,. Cil pomejii u.~or proemi n e nţi , cu nws lafă s ubţire ,
Cil bllrbia energi cii, cu gîlul lung, c1 .1 pllrnl castaniu căztnd în
plete frum os ondllla/e de o parte ş i de alia a obrazului". Exe-
c u ţ ia esle de o mare fine\e ş i deli cate \.c a co loritului , ce con-
tribui e să dea fi gurii Pxpresia luminat[t a unui om al Renaş­
terii. În drep l ul cap ului se c it eşte cu u ş u r in ţ:ă in scripţ:ia în
caractere chi ri lice, bine pă slrală : „Jupan P reda". E ditorul
atr ibuie corect porlrctul unui boier româ n din seco lul al XVI-
lea, dar insufi c ient de documentat asupra istoriei noastre
medi eva le ca să- l p oată identifica cu s i g uranţă, el ezit ă între
ce i doi b oier i cu num ele de Preda mai cunoscu\:i ai vremii:
Preda Buzesc u şi Preda Cra iovescu (pc care îl crede frate cu
Barbu, Pîrvu, Danciu ş i Radu ş i văr c11 Neagoe Basarab). Is-
toricii români care au menţ,ionat ulteri or portretul l- a u atri-
bui t cîncl primului din aceşt i doi b oier i, cînd ce lui de al doilea.
Tieluînd problema dup ă studierea portretului la faţ:a lo-
cului , în toamna anului 1981 , am ajun s la concluzia că por-
tretul jupanului Preda de la Mănăslirea Xenofon îl reprezintă
în mod neînd oielni c pe Preda Craiovescu, fiul lui Pîrvu Cra-
iovesc u ş i frate cu N eagoe Basarab, .mare b an al Olteniei în
5 Despre rm·npun en din pisanie, a l ă lmi de că lu gă rii mănăstirii că rora
se datorează piclurn, a arhon\il or va lahi Contos (la Comn rn, Doukas)
vorn ic cu frat ele să u Hu ciu , problemă nelămurită 1ncă p c deplin, vezi ctis-
c u\j a l a H. Crcţeanu, op . cil. , p. 145-14G.
6 L 'abbe Duch csnc, Bayet, l\!fcmoire sur une mission au Mont A thos,
P<ir is, 1876, p. 309; cJ. N. lorgn, J\ll unl el c A thos în Lcgăt11ră cu /ările romtine,
,.i\nn lclc Acad emici Hornâ n e. Memoriil e Seej'ici Istorice", „AAHMS I ",
11 ° seric, t om 36, 1913, p. 43.
7 Decriptarea a lit el e com p ete nt ă p e cit tic ingenioasă a numelor
stilcitc de p c cele două inscripţ.ii - „Milmanos " pc pr imn, „M ilkomanos
c u so\ ia sa Aga" p e ccn de a doua - se datorcaz[1 is loricului ·Andr ci Pip-
pidi, că ruia ii mul\umim, textele astfel r est ituite aduclnd o n o u ă verigă
111 lnn\.ul ac\.iunil or ele ajutorare a mănăstirilor de 'l'::tmilic Xc nofon de către
boierii Cra io vcşti.
s Dj. Boskov ic, Du nou veau au Mont A thos, „Bul etinul Comisiunii
Monumentelor Istorice" Bucureşti , 1939, p. 64-69 .
75
 perioada 10 a prilie 1520 - 11 i1ilie 1:) 2 1, 11 e is în ac e l aş i an 1521
în curs ul luplelor penlr11 domnie cc au urma l morţ ii lui N ea-
goe I3asarnb 9 . Jd cnlil'i ca rea se înle me iazft p c argumcnle mul-
t ipl e, ex pu se pc lara înlr-o a llă l11 crarc 10 , anume pc loc ul oc 11-
pat el e p orlrcL în cadrnl arhilec loni c, p e co nlex tul i sto 1~ i e
(carac terul pregnanl ele ct itori e el e famili e a Craioveşlilor
p e care îl prczint i:i Mi:in~tslirea X c noron), prec um ş i p c izbiloa-
rea asem~1na re a chipului jup anu lui Preda cu ace la al lui
Nearroe Ba. arab, aşa curu apare accsla în cun oscul11l tablou
ctito ri cesc (a s lăz i la Muzeul de A rlă al H.S.R .) de la biseri ca
fostei Mănăsl iri Curl ca el e Argeş ş i , po a le chiar ş i m a i con vin-
·gător, Îll portretul domnului împre un ă cu Ji11l său T eodos ie
clin sa la S in odu lui a Mănăsl i r ii Dionys iou ş i p e inlc ri o rnl
ca pa cului chivoLului din a rg inl auril cu m oaşte l e s rîntul11i
NHon din aceeaş i m ă nt1 s tirc 11 .
Portretul ele care ne-a m oc11p al în prcze nlul sludiu nu co n-
s titui e singura repreze ntare a unui bo ie r ro mâ n la Munte le
Alhos. Esle c un osc ut ă piclura din M [rn ăs tirca Valopcdi pe
ca re, a l ăL uri de Vasile Lupu, apare ca co-c litor , prezenlînd
m ode lul bisericii , ş i l ogol'ă lul C'To li a12 . Tre bui e me nţi o n at~t
el e asemenea preze nţa p e o i coa n ă a m ă n ăs lirii [. Pave l a
„doi băr ba! i încă tineri CLL mus li.1 !i mici, fără. bar bă , în haine
îmbogăţite cu blanti", cu inscrip~i a „blagovca rnîi knia z i",
p e ca re a ulorul descoperirii îi socoteşte „doi boieri valahi"l:J ) i
pe ca re no i, pc baza strt nsc lor l egă luri a le Cr a i ov eşti l or ş i
cu m ă nă s lir ea Sf. Pave l , am opinat crt ar putea fi doi b oieri
tot din acest nea m (de pi ld ă Preda ş i Pîrvu II sa u Barbu IlT)14 .
T impul prea sc urt pe trecu t la fonte le Al hos nu ne- a îng ă dui t
9 Vez i N. Stoi.Cl'SCU, 1Jic(io 11 ar al m arilor drcgiUori di n rara nomâ-
Nlo ldov·a, B u c ur c~ Li , 1071, p. 113.
1/ C(I S('i/ .~ i
JO I~. C r cţc m1p . Le porlrail de „joup cw Preda" du monasLere de Xf> no-
p llnn (M.ont Ail1os) , l n .,Hev ue Ho um a in c tl ' ili s loir e", t. XX !l, juillrl-
-scp lr mbri e 1983, n° 3, p . 261 - 26G.
l1 A mindou ă sl nl rep rodu se l n albumul lui V. C:'t ncl c:i ş i C. S irni o-
m scu, op. cil .
12 l\ lnr·c u Bczn , Urm e ro111â11 cş li î11 fllls<lri/111 ortqclo x, D u c ur cş li , 10:37,
p. 42.
13 Di . Dosko vic, op. cil ., p. 68.
14 H . Cre\c::m u, Tradili ons de fa mili e... , p. 14 7.
RESUJUE
l i s'ng il du porlrail ;\ frcsq ue d ' un «joupnn P reda », idenlifi e par l 'nu-
t cur comm c 1 r ed a Cra iovcsc u, fr crn pui ne du princc va lnqu c Neagoe Basn-
rab , grnnd bnn c'n 1520-1521. La pe inlure, qui fai sn it parLi e d'un ense m-
76
http://patrimoniu.gov.ro
srt co n stată m da că s-a r m a i a l'la ş i alte r cprczc nt ft ri de acest
fe l.
Ceea cc însă crede m că se poa te afirma cu s i g uran ţă eslc că,
pîn rt la dovada co ntrarie, p or tre tul jup a nului Preda d e la
M ă n ăst ir ea Xenoron c s ing ura r epreze ntare incli sc u ta bil[t a
acest ui [rate mai mi c a l lui Neagoe Basa rab.
Pictura cs lc n e relu şată ş i , dupft aproape c in c i s ute de a ni ,
înlr-o remarcab il {t stare el e pro s p e ţim e . Ca li tatea ş i fa ct ura
e i s înt de ase menea din ce le mai bune, .puLîndu-se în ca dra
în şcoa l a p ictor ilor creta ni care , „mai ales în seco lul al XV 1-
lea, cm conlinual lradi ţiile Pa leologilor , decorînd mari ansam-
bluri la Nlu nlele A thos, la Meleore ş i în Balcani" 15 •
Cit priv cş lc datarea porlretului, s ingurul cleme n t cert est e
a nLcri oritalca faţti ele anu l 1541, cîncl para cli s ul Sf. Dimitrie
a rost în co rp or a t în nou a cl ă dir e a Bise ri cii S f. Gheorghe. Cu
Lit iu de ip o lez{t se poa le pres upune că porlrc lul a fost exec uta t
în v rem a domniei lui Neagoe Basarab , î n să în a inlc ele 10 apri-
lie 1S20, căc i dup ă a ccaslă cla Ut a r fi l rebuit ca in scrip ţ i a să-l
dese mneze pc Pred a cu tiLlul s ă u ele mare h a n . Portrclu l se
în cadra probabil î nlr-un ansamblu cc cuprindea portrclclc
fra\.ilor Cra i oveşl i me n ţ i o n a le de Comncn , precum poale ş i
ace lea a le lui N eagoe Basarab şi d o mniţ.e i Mil i ţa. N u trebui e
totuşi exc lu să posibi litatea ca porlrc lul să fi fosl exec utat dup ă
m oa rtea 111i N eagoe B asarab ş i a lui Preda , el e pi ld ă ele ci:itre
Barbu III Craiovesc u , fiul lui Preda , m a re ban în a nii 1531-
1535, ca re a făcut elanii m ă n ăs lirii Xc noron , cunoscute prin-
t r-un hrisov ele înt ă rire e mis de M ihnea III Radu la 1 m a i
1G58 16 . Ar fi lcnLant , în acest caz, să alr ibuim lu crarea cunos-
culu lui pie la r Tco la n Crc la nul (care nu trebuie con[unclat cu
i lw tru l picl or bizantino-rus Teofan Grecu] , clin secole le X IV -
XV), acli.v la m ă năstiril e Marca Lavr[t ş i Staro nikila clin Mun-
te le Ath os în per ioa da 1535 - 154 61 7 •
15 M. Cil nlzidaki s, A . Graba r, L a pcinlurc bu:.a11/ine el dtL hcwl moyen
âge. Pari s. 1965 , p. 35 .
.IG R. Crc \canu. Tradilions de f'amil/ c.. „ p. 11 ·1 - 11 5 .
17 G. Mill et, Hec hcrcil es su.r l' iconograp hi c de l'!Evangi/ e aux .\l 'Ve
xv o el _'\,V JC siec/es, Par is, 1916, p. 657-659 ; V . Ci"ind cn , C. Simion cscu ,
op . cil . . p. 12 .
)llc d e porlrnits d es boy:uds Cra iovcscu , di sp aru mai s allcsl6 par un lex le
litlerairc , rs l d'cxccll cntc qualilc e t se s itu c dans la mcill curc p i:rio d c
d e l '6col e creto ise.
 PROCESUL DE URBANIZARE A LOCALIT ĂŢll CĂLĂRAŞI
o ns~ituirca oraşu.lui român esc a ?u110_sc'.1t o varic_Latc
C el eforme, eşa l on1ndu-se pe o perioada 1nd elungata ce
îşi are începuLnrile în fe ud a lismul Limpuriu 1 şi care se mani-
festă, cu pregnan\. ă. , şi în zi lele noast re. Procesul ele urbanizare,
manifestat anterior statelor fcucla le2 , a fost lega t în ese u ţ{1
d e actul ele producţie m e şteşugărească ş i ele n egoţ, ele organi-
zarea aclministraLivă spec i(i c{t colectivităţilor orf1şcneşLi 3 •
Ce le mai mull.c din actualele ce nt.re urb ane îşi au începuL11rile
-ca tîrguri zonale sau de va le, care, în urm a une i evolu\.ii
<lcseo ri lenLc şi ind elungate, au atins stadiul de oraş. În
.aceasl.ft mare catego rie se înscritt l ocalită\: il e: Tîrgovişte ,
Bucureşti, Iaşi, Cra iova ş .a. Un grnp de atare tîrguri-oraşe
.au înregistrat, mulLă vreme, o ex ist e nţă leta rg icft, deseo ri
:stînj enilft de evenime nte nep ri e lni ce provocate de numero a-
se le conrn cte militare. U ne le dintre e le au pe ndulat timp de
.seco le între stadiu l de tîrg şi faza superioar{t de oraş. Eslc
eazul U rziccnilor , al actual e lor oraşe Hoşiorii de Vede,
C.· ăeşL i , Motru, Drobeta-Turnu Severin e tc . Sînt vechi oraşe,
ehiar foste reşc din\.e voievodale, care au involuat deve nind
:sa te, cum este cazul Gherghi"ţci, Tîrgşoru lui, dup ă cum istoria
a consemnat dispariţia totalft a unor foste oraşe: Piua Pietrii ,
Cornăţcl, Ester din Dobrogea, ca s[t nu ma i vorbim ele Vicina,
puterni c ce ntru urban dunărea n. · să-s i slabi lească numele de Călftraşi 11 . Din 1778 la Călrtraşi
Crono logic, procesu I de urban iz arc s-a d es făşurat continuu ,
.avîncl totuşi un c ie cla pe mai accentuale cum sînt, de exe mplu ,
:seco lele XIV - XV în timpul cărora î ş i f.ix cază începuturile
aproape toate maril e oraşe româneşLi el e dincoace de Carpa\:i4
:sau secole le XVJIT-XIX cîncl din g rnpul tîrgurilor se vor
ridi ca noi oraşe. 1n această categor ic se înscrie şi oraşu l
Că l ăraşi. IsLoriog rafia românească privi Loare la această loca-
lita l.e d ato r ează mult dr. Pompei Samarian, autorul un e i
va loroase monografii co nsacrate oraşu lui ele pe Borcea . În
pofida fapLului că au trecut p este 50 de ani ele la apariţia,
în Bucurcşli, a IsLorie i oraşului Că l ăraşi 5 , nu putem spune
dt s-au adăugat, în această jumătate de veac, date fundamen-
tale noi privind geneza vieţii urb a ne la Gtlftraşi. Cele cîteva
:studii, tipărilc în ul t im ele dece nii , s-au referit, cu predtclerc
la istoria satului Lichireşt i , aşezare me nţ:ionată în actele
:scrise pe la 1595 . Descoperiri le arheo logice , făcute c u prcpo n-
<lerenţ:ă de specialiştii muz euln i elin localitate, ar ată că
teritoriul ocupat în prezent de oraş se înf ăţ i şeaz[t ca o sLr i1-
veche vatr[t de lo cuire uman[t6 • În ·mod cert, în p e rioada în
<:arc se constituia statul feudal 'fara R omân ească, în acest loc
ex ista o aşezare a cărei importanţă a sporit pc măsura c reş­
terii in terese lor domni ei pentrn p ft mîntul românesc dintre
Dun ă re şi Mare. Din a cea vreme ş i pîn ă în secolul al XIX-iea,
chiar în c o ndiţiile ext in derii autoritrtţii o toma ne în Dobrogea
1 Stcfan Olteanu , Premisele m ajore al e proces11/11i de con s /iluirc a ora-
0
şe lor m clli c11a lc la c·s l şi s11d de Carpafi , „St11Clii", tom XXV, 1972, p. :MS.
2 P. P. Panaitesc u, Orn.~cle , în Via/a {eudaltl în 'fara R omânească şi
Moldova (sec. X l V-XV li) , J311cureşti , 1957, p. 414.
3 Dinu C. Gi urcsc u, Tara Româncasccl în seco lele XIV-XV, Bu cureş li,
1973, p. 207.
4 Panait 1. P < 111ait. ÎncepulurUe ora.iului D :1 c 11rcş/i 111 l11mi11a ccrcc-
lă rllor arf1cologicc, in „D u c urcş li ", V, 1967, p . 8-fl.
5 <lr. Snmarian Gh. Pompei , „Tslor ia oraş11lui Câlăraşi" , Bucur eşti,
1931.
f· 6 Cele mai multe din aceste m:1rlurii se găsesc în colecţ iil e Muzeului
judc\.ea n Călăraşi.
I
http://patrimoniu.gov.ro
dr. PANAIT I. PANAIT - - - - -
loca litatea ce s-a numi t Lichircşti a îndeplinit rolul ele vad de
trecere , atît pentrn so liile sau şta fetele cl o mn eş Li , cî.t şi p ent ru
populaţia românesctt ele pe amb ele părţ. i ale Dunăr ii şi b ri! ţ ii
închise el e Borcea. Ea f ăcea parle dintr-un g rup el e aşezăr i
p lasate p c cursu l D u n ări i ş i B orce i, sate vec hi cu o putcrni cft
dezvolta re eco n o mi că 7 • Prezenta în ace la ş i Limp o p articula-
ritate a parte lcgatft d e [un cţ ia el e lo c de l egăt ur ă cu puter ni ca
cetate-oraş de la Durostorum ş i , de aici, cu reşeclinţ:cle su l-
ta na lc de la E dirnc sau Istanbul.
Înc[t de la s fîrs it ul seco lului a l XVTI-lea moşia Lichireşti
a in trat în stftpini;·ea m1re lui s pfita r Mihai Cantacuzino care
a închin at-o b o lniţe i sa le ele la Co l ţea, primul spital din
Tara Românească (fapt co nfirm at de d ocumente emise în
~ni i 1721 - 1722)B. Evenim entul acesta a avut r epercu s iuni
co ntra dicto rii asupra evo luţi e i a)ezării pe parcursu l a peste
150 de ani. Ca fapt pozitiv rc \:inem mfts ura , luat ă la 2 iunie
1731 , de a se mu ta tîrgLtl d e la Ste lni ca la Lichireşti 9 , ca ş i
dreptul acordat că l ă raşilor- şta [cta ri , la 25 mai 1722 , el e a se
stabi li pe moş i a pc care avea sft se dezvolte l oca li ~a t ca ce va
prelua numcle ele Cftlăraşi to. Ca atare, din prima J 11m ătatc a
seco lului al XVUI-lea a;;ezarea Li c hire~t i î ş i accentuează rolul
de tîrg zonal, t inzîncl , căt re a doua jum ă tate a acestui veac,
se ~ tabileşte centrul unc ia din ce le şapte pl ăş i ale fostului
judeţ Ialomi ţa ele ca re d epindeau 16 sate. Tot aici î ş i avea
scaunul că pit ă nia Lichircşti l or, cu rol important pentru
controlu l si pro tecţ i a drumului ele trecere în Dobrogea . Răz­
boaiele ru~o-turce din 1769, 1787 , 1806-1812 au creat mari
rrreu tă ţi locuitorilor ci'il ă răşe ni ş i ce lor clin sa te le ia lomi\:ene12 •
Procesu 1 de dezvo lta re econom ică a fos t stînj e nit, fapt reflectat
si în modul în car e este co nse mnată loca litatea cu prile jul
~ izite i un or oaspeţi m oldoveni sau st ră.ini. Se vorbeşte ac um
des pre „Că li'iraşi tîrguşo r în malul Dtlllltrii" . Războiul din
1828 a co nce ntra t ma ri trupe ruso-turce, Călăraşii avîncl misi-
nnca de a a d ă p ost i ce l pu ţ in şapte mari generali \; arişti . Se
vede Lot mai mult justc"ţea p oruncii clomnitornlui Alexanclrn
Moruzi clin 10 iunie 1795 conform că re ia ep itropia Mănftstirii
Co l ţea er a c h e mată să „fa ci'! un hi'inişo r la Lichi reş li pentru
co n ăci rea ciUălorilor în şe de rea şi a zapciului cu neferii rîncluiJi
de pazt1" 13 •
Pinii în p reze nt tlll b enc[iciem ele d ate privind aspcctu l ,
co mponcn\:a soc iarn ş i dcmog rafidt a tîrgului-oraş Călăraş i
la înccpuLul seco lului al XIX-lea. Ştim, conform unui - ~~t
de vînzare, din 10 dece mbrie 1816, că ex ista „uliJa cea mare" 14 ,
-=:;;J
7 Panait I. Panait, Vecllimea aşeză rilor sclleş li de pe bratul Borcea in
„Eontica ", Co n s tanţa , 1971, IV, p . 379-384.
s F lor e nţa Jva nin c, Conlri/m/ii do cum cnlare la o mo şic ialomiţ eană in
secol ele XVII-XVIII; Licllireşti, in „Ia lomiţa. Studii şi comunicări",
Slobozia , 1077, p. 105 .
9 Dr. S:unarian Gh . Pompei , op. cil„ p. 34 .
10 lbidcm , p. 28.
1l În E fem er ide le sale C. Cn ra gca nola, in 1780, că a trecut prin satul
Lich ircsti ca re se num eşte Ctt1:1raşi. Co Dtclc Dawer co n se mn ează în li sta
0
J oea li tă \jlor ialom i ţen e „Ka larosch au Lichireschti".
12 Es le d e J'Ct11ll l'Cat chi ar incctarca bi lei ului ele la Călăr aş i in perioada
1829- 18:33 co nr. Milni Cotc ncsc u, Bilciuri şi lîrguri ialomiţene în p erioacla
nnilor 183 1-1818, in „lalomiţ. n", Slobozia , 1977, p. 113.
13 Arhivele Statului Bucureşti, Co ml. XXIX , f . 73.
1 4 dr. Swnrian Gh. Pompei, op. c il „ p. 223.
77
aflal[1 „din josul iîrgului" 15 • Pc accasUt strad [1 Cilibi Andro-
nach i ş i un asociat· al său tra;1sformaseră casa în han dotat cu
„grajd mare, pivni(ă dedes upl , bă cănioară deas upra ş i în lăuntru
douâ odiU cu tindă , w cămară ş i af'art1 orzărie cu perefii de gard
si inuelitoare c11 trestie". Valoarea acestui han era de 500 tl.
Dintr-un a lt zapis , emis la 1 ianuarie 182G, aflăm despre
cx isLcn \a unei cafe ne le ş i a trei pr ăvă lii „Lot în rînd , în (ală
douâ odăi , Lin grajd împrejmllil c 1.1 curte"Hi. Încă din 1732
existau cîrciumi und e se vindeau v in ş i rachiu 17 , sînl atesta\i,
de asemenea, negustori ele vrie ş i el e cereale . În 1820 sînt
menţionalc trei cîrciurni „în spinarea lîrgulLLi Căl<lraşi" pre-
cum şi prezeff~a unor cojocari clăcaşi care tăiau miei p entru
pici 18 . A sporil mereu transportul el e mărJuri pc Dunăre, portul
Cftlăra ş i dobîndind o importa11!:f1 majoră . Cîncl în 1829 s-a
e lab orat „Aşezăm întul caranlinelor ş i al oboardor de schim-
buri" , rolul aşezăr ii d e la gura Borcii a fost şi mai bin e con-
turat. Aşeză mîntul autoriza constituirea a zece carantine şi
a ş::wt c oboare ele schimburi. 1n arL . 3 sînt indi ca te caranti-
nele el e ci. I care er:rn: Gala\,i , Brăila, Călăraşi, Giurgiu,
Islaz ş i CalafaL. în timp ce în calC'goria inferi oară se încadrau:
Piua Pielrii, Zimnicea , Cerneţi ş . a. 1 ~. Conform lcg:uirii res-
pec t ivc , o caranLină de rang superior beneJicia de aportul unui
comisar, al unui untercomisar, unui cinovn.ic doctori cesc, de
cel a t re i slujitori şi doi cio clii , dec i opt leJ'cgii 20 . Se cerea,
în ace laşi timp, ridicarea unor c lădiri speciale, cu cel puţin
opt camere. ln 1833 un raport al Comitetului carantin elor
f ăcea cu noscut marii Vornicii sta diul lucrului dulgherilor şi
zidarilor la conslrucţia carant in e i Ci'i lăra ş i21 . în august acelaşi
an se aproba suma de 250 le i penlru asigurarea lu cdtrii res-
pecth·e22.
Stabilirea carantinei ş i spargerea monopolului otoman
prin Lratatul de pace el e Ia Adrianopole au stimulat circulaţia
mărfttrilor autohtone. La rîndul lor , fostele centre de raiale
Brftila ş i Giurgiu au cunoscut un pulernic reviriment. La 28
m a rt ie 1830 se raporta publicarea şt irii pentru ce i ce voiau
s[1 - ş i facf1 prăvălii şi casc în oraşul G iurgiu 23. Concomitent
cu acest proces portul G1Wraş i , ca ş i Olleniţ: a, înregistrează o
vie acLivitate . Din condica de venituri a taxelor portuare,
încheiată la 7 februarie 1835 , rezultă că s-au încasat, pentru
anu I precedent, 3471 le i24 , unor ncgusto~· i ca Ion Ostroveanu,
Vasile Ostroveanu, S Loian Ostroveanu sau Popa Neculai,
aceştia pltttind cîte 1 leu şi 20 el e parale. 1n schimb, pentru un
transporl de 50 ocale de tutun turcesc, adus de Ivanciu Sava,
se percepuseră 100 ele lei . Din lista rcspectivft rezultă că, în
183,l, au inlral: prin portul Crtlăraşi 5GO ocale ele tutun clin
care 4GO ocale Lu tun româncsc25 • Unele cantităţ:i s-au vînclut
·p c loc, aşa cum reiese din înscrisul făcut pentru cele 50 ocale
tutun t urcesc aduse ele l vanciu Vasile „de au uîndu t aici în
Clilâraşi"2 6 • Negustorii care intrau cu mftrfurilc lor în portul
Călăraşi era u loca lnici clar şi de la Silistra, Brăila, din „Tara
Turcească". Se ev icl enţ iaz[t chiar o pondere a negustorilor
brf1i leni. Numai în 1831 portul Călăraşi a fost vizilat de
Hl negustori , unii dinlrc e i, ca Mandache băcanul, Tudor
bftcanul, Jvanciu Vasile, Popa Nicolae ş . a . , fiind localnici.
Cît priveşte varietatea mărfuril or vehiculate, , concludentă este
siluaţia portului Olteni\:a care, .î n aceeaşi p cr ioaMt, înre-
g ist ra produse de căvăfie, păcurr1, tutun, peşte, prec um şi
grîu, seminte de in, fasole, I in te, cev i ş, orz, lemn etc27 , arli-
co le care în mod sigur se în tî ln eau ş i în portul de la gura Bor-
cii. Aceastft circulaţie de mărfuri se refl ectă ş i în cuantumul
15Din jalba lui Constantin Sta ncu ş i alţi 1:l ncg u\ fttori din tirgul
C:'i liira ş i
pentru o uH cion ră r eies cil ş i în acest oraş se co nstituise un nu cleu
conw rc ial. A rhivele Statului Buc urcş li , Ministerul Lucrărilor Publice
52 /JS.l\J, f. '1-5 .
JG cir. Sainarian Gb. Pompe i, op. cit. , p. 22,L
11 Ibidem , p. 215. ·
i s Ibid em , p. 212-213.
10 Arh. Stat. Duc., Vornicia din /iiunlru , 5 A, 1829, r. 16 v - 20 v.
2o Ibid em, f. 25 .
21 Id em , 2009 /18:33, f. 75.
22 ibidem, L 52.
2a Ideln, 21 A./1830, f. 13.
zq Id em , 4202 /1834, f. 1.
25 Ibidem.
26 ibidem , J. 2 .
27 ibidem , nr. 7, J. l.
78
http://patrimoniu.gov.ro
taxelor de sl.at , în t imp cr ven iluril r Lîl-gului Urziceni , fosL[1
re ~e din~ ă de jude!", ele ]a 1 noic mbril' 1831 pînă la 1 no iembri e
1835 , însumau 56G9 lei !!i 23 p ara le28 , co nstaLă m că , în acelaşi
timp , la Gllftraşi suma se ridica la 8057 lei ş i 98 parale 2 9 •.
Erau laxe luaLc pentru mărfuri de abagerie , b[tcănic, căvM i c ,. ~
cojocane, hmnbăcărie, tutun, cc rt•ale e ll'. Deci, cînd !ai
18 aprilie 1833 s-a hotărîL Lransfcrarca capitalei jud eţ ului
Talornita el e la Urziceni la Cftlăraşi, accasL[1 11011i'i reşedinţă
era mult mai puternic[t eco norni ceşLc 30 . Ca a lare, act ul acesta
administrativ d e acum un veac ş i jumftlalc a JosL dete rmina t.
de raţionamente eco nomi ce bine co nLurat t• şi 1111 de prctcn-
ţ-iile auLoriU\ţilor ruse , aşa cum ern naL aprecia dr. Samarian31 •
Aslăzi, sînlem în măsură să id e nlifi că m o parte din neg us-
Lori i ş i me şteş ugarii c[tlăr ă~cn i din primele de ce nii ale seco-
lul ui al XIX-iea aşa cum rez ult[t din d ocum ente in edite,
lega le în special de lupta lor co ntra abuzurilor E[oriei spi-
Lalelor32. De fapt , acest aspect constituie una clin parlicula-
rit ă \,il e dev enirii urbane laCălăra ş i. Oraşul a evo luat lent.
pc moşia închinat[t aces tei in s litu\,ii Jcudale, închistală î11
m ăs urile ei , abuzivă prin practicile băn eşt i la care supunea
pc călărăşeni. Din l83G ş i pînă în 1852 s-a clesfftşurat o aprigă
luptă între obştea din Călăraşi ş i Eforie. Localnicii cereau
cumpărarea loc ului ocupat de oraş sau plala unui embatic,
în timp ce eforii ş i slujbaşii lor se străduiau din răsputerii
pentru m e n ţ in e rea raporturilor de c lăcă ş i e . Din acest punct.
de vedere Călăraşul a avut enorme prejudicii spre deoseb ire de
G iurg iu , Olteni\:a, A lexa ndria und e actul de slobozenie a
rost mai u şor ob\:inut. La Călăraşi au rost necesa ri 16 ani
de repetate plîngeri, arneninţ:ări, che ltuieli de tot feluL
În fruntea acestei bătă lii sociale au stat m eş teş ugarii şi negus-
torii semnatari ai r epc lal clor jalbe trimise Domniei. în cca
din 25 februarie 183G „pentru punerea în orînd11ială a oraşului
Călăraşi" se arnUt că rolul comerţului „care naşte be lşugul"
este asigurat „tuturor celorlalte oraşe de pe marginea Dunării
şinumai Lîr.r;ul nostru Că liîraşi au rămas pînc1 astăz i în aceiaşi
pozi(ie de mai nainte" . Acest fapt, s ubliniaz ă semnatarii,
„ne îndiîrt'1gn ea:::ă Lot mijlocul incinillrii folosului ce s-ar putea
aduce dintr-Lin loc aşa de îndemînalic prin plutirea apei Dw1t'1rii
lîngă care este oraşul" 33. Documentul esle semnat de Hăducanu
Ceauşescu, ele un mare număr d e negustori ş i meşleşugari în
frunte cu starostele lor Mina Ioan „cu to.alc1 obştea aceşlui tîrrr
Căli'iraşi" 3 4 . Plîngerca trimisă Vorniciei din l ă untrn ajunge Ia
domnie dobîndind rezoluţia ş i pecetea în roşu a lui Alexandru
Dimitrie Ghica , apoi la Eforia Coq.e i. Efectul a fost minor,
rapt cc i-a determinat pe că lăreşeni s[t revin[t, în cursul ace-
lui aşi an, printr-o nouri jalb[1 prin care se angajau„a ne uinde
nrice am avea să răscumptirăm locul acesta pre care locuim" 35 •
În final e i îşi ex primau speranta unui răspuns favorabil ară­
tînd, totoclat[1, dt sînt hotărîţi să-şi găseasdt un alt sălaş de
trai în caz el e refuz. La G mai l 83G mare ic vom ic aducea la
cunoşliu\. a ocî rmuirii jude\:ului Ialomiţa că or[1şenii au trimis.
pi.în gerea lor , co nsid erală de înallul dregător atît în folosul
slatului cîL şi al obştei3 6 • La rîndul e i, Eforia răspundea că
pentru luarea m[1surilor cuvenilc esLe necesară ridicarea
planului oraşului şi al moşi e i , dar lipsa fondurilor face impo-
s ibil ă o atare lucrare37. Plîngerile obştei cftlăreşenc erau pe
deplin îndreplă\,ite, fiind cunoscute de către organele el e stat
de atunci. Îndt clin 1836 , Departamentul treburilor din
lriunlru , inform at că aclminislnr\ja Eforiei spitalelor percepea
Laxe necuvenite, a sugerat întocmirea une i ev idente clare
pcnlru locurile „pc1 care se . află clădite prăuăliile orăşenilor''. 38 •
2s id em, 2662 / 18:15 , f. 62.
20 Ibidem , f. 60 v.
30 În 1833 loca litatea Urz icc 11i n avul 11J1 wnit de 951 l ei ş i 6 p arale
ln timp cc la C:'\liira~ i , ln cxerc i\iul 110irmhr it' 1833 - noiembr ie 1834,
5-au incnsnt 6663 lei ş i 2:1 pnrnk. A rh. Stat. Bucure ş ti , Vo rnicia, 4521 /
1833, r. 3.
:n Panait 1. Panait, Lupta sa l'C/or de p c Rorcea 1'mpotri1Ja re laţiilor
fwdal e clin scco /11/ XV'lll , ln „ Jalomqa ", Slobozia , 1977, p. 101.
32 Sn rnarian Gh. Pornpei , op. cil ., p. 57.
:i:J Arh. Stat. B uc ., Vorni cia . „, 1182 /1836 , r. l.
:i4 Jbic/ em , f. 2.
35 Ibid em , f. 6.
36 Ibid em.
37 Ibid em , r. 17.
 Se ajunseS(' , aşa c um rez ult ă dinLr-o plîngc rc d i n 13 febrna-
r ic 1837, ca la o m arfă în val oare el e 500 el e le i să se ccarii
J1av act el e 300 el e le i „ [iinel cft ce i m a i mulţi clin no i ave m pr[t-
vă 1ii le dt rnasc de la ptirin/ii n oş lri ~~ i al/ii au muri i .~i au râmas
prt111llfiile la so(ic ş i ncauînd cap it al a pun e dou adâ le în chiriem
p e cÎ /e lei 150 ·>·i .?00 o prii.ucllie" 30 . La 5 ma i 1837 es Le î n a inL ată
o n o u ă j a lb ă î n n11rn ek lulu ro r loc ui tor il or în ca re se exp rim [t
dl accsL o r aş, v iz i tat de d o 11 ă o ri el e vo d ă Alcx a ndrn G hi ca,
„se c un o aş t e prea nenorocii'' . Crd i\ rc• şe nii implora u scoa l<·1·ca
·de s 11b a 11l o rita tcaE[ori ci , arăLî nd ci\ poz j\:ia geogra l'i că per mite
izvo r el e hog i\~ i e aLîL s l. ă pînirii c îL ş i o r ăşe nil o r , ia r b a nii
-0 b~inu~i pol ol'eri [ost ului s l ă pîn p os ibiliLaL('a de a c 11mp ă rn
o altft m oş i c . AsLfc l , oraş ul , ri\ mînîncl s lob od , .,s-ar înf'nunu-
"e/a ş i întinde mai 11îrlos" 40 , el e nu , că l ă reşc nii u rmî nd să rl ece
.„oriunde or uedea", unsprezece !'am ilii fiind dej a fugare . J a lb a
-cs Lc sc mnaL[t de „noi lo(i lÎrqoue(ii aces tui o rii.şe l Că l âraş i " .
D in L.oatc aceste re pe tate de me rs uri r ez ul t[t o s i tuaţ i e imp o r-
ta n tă privind strn ct ura ş i prov c nien\:a o r ăşe nil or c[tl ă reşe ni.
În peri oada 1835- 1837 icl c nLil'i că m prezc n\:a a Gl d e neg us-
to ri p ortua ri , negusto ri loca lni c i, m eşteş ugari, s itu a·ţic , rnră
îndoial ă, in comp le L[t. C un oaşte m d t la ridi ca re a clădirii
•carantin e i au lu c rat tîmplari ş i zidari dintre ca re numai p e
]oniţ [1 z iclanil îl n o minalize ază d oc11me11Lcle v re mii. U nii
neg usto ri apa r ş i ca poseso ri de p r{tvălii în uli ţa marc ş i
drept c li e n ~ i a i văm ii portuare . Num[ll'ul ce l mai mare rev ine
.a clu c[itor ilor ele mărfuri prin schela că l ă r ăşa n ă, c ifra d at::i
pent ru 1835 fiind de 19. U rmează bă ca nii în num ăr de 14,
a poi cojoca rii ş i cro ito rii c îte 7 de fi ece branşă, b [trbi e rii 5 ,
a b ag ii 1 , c is m ar ii 3, briigarii 2, brutarii 2, bogasie rii ş .a. Este
drept c[t unii , cu m e ra Sa rnoi][1 , erau bră ga ri cl ar ş i brutari.
D ec i în a nii 1835- 1837 în Ci\li\raş i î ş i d es[~i ş 11 ra u ac Li vital ca
-cel pu ţ in 12 m a ri caLcgor ii el e rne ş l.cr i ş i n eg u\: ăLo ri la care se
adăugau plugarii , zarzavagiii, pescarii , cîrciu marii , măcelarii
~~ .a. Oraşu 1 h cncf ic i a , aşa d ar , el e o str u c tură u r b a n ă Lcmein ic
.co n st i t uită. N ucle ul îl alc[ituiau oa me nii locului cărora li
:s-au a l ătu rat puterni ce ş i r epetaLe co n t ige nLe elobroo·ene, în
:s pec ial din S il istra ş i Os Lrov . La 6 iunie 1836, o p et iţi e a
locurilor clin Dîrstor căt re „Prea înalte ş i bunule Domn al
n os lm" ex prima hotărîrea lor n eschimb ată să vin[t „în mijlocul
j'ra(ilor no:~lri creş tini" fiind co n v in ş i că „micul o raş Ci:ilii raşi
<le azi se va f'a ce, dar ă nu cu muli mai mare decîl lJrii.ila, cel
puf in cîl dfnsa prin mulf imea locuitorilor noi" . Se mn ata rii ţ in e au
să prec izeze că Ic este c unosc ut Că l ă raşul „de muli , 111!zîndu-l
<'Ll ochii n oş tri şi nu-l deose bim de S ilislra ş i de împrejurimile
c i" 41.
Ibid em , f . i!O-:ll .
38
]/!idem , r. :14-:Mv .
3V
40
Ibid em, f. 30.
41
Sn mari an G il. Pompei, op. ci l. , p . 226-227. O nlt:'\ cer er e se ex pe-
di ază din Sili str a l a 17 iuni e acel aş i a n 18:36. Arh . Stat. B uc„ Vo rnicia„. ,
4482 /1836, I'. 15 Ş i 15 V.
RESUME
E n se fondanL sur (lcs docnm cnts d'archi vcs in ed its, l 'autcur anal ysc
la m ani ere dont se sont cristallisc s lcs t rait s urh a ins de l a viil e de Că l ă ­
rnşi , t cll c q u 'cll c s '<'st d cveloppcc l\ p artir d'un bourg au x xv n1e-x1xe
siecl es. L'etude m et cn lumicre l a contrilrnlion d es ar t is:in s ct des m ar-
chands , ccux de l a zon e portuairc notamm cnt , nin s i qu c d es coll cctivites
hmn nincs vcnu cs de localitcs dobroudji cnn cs Ostrov ct S ilistra. La co n-
http://patrimoniu.gov.ro
O alLi't ce re re, înai11tatft la J 3 [cbru n ri c 1837, cslc semnată
de peste 110 el e c:i pc tc 'd e [am ilii care n 11 veni t el e 30 el e a ni
din :S ili sLro.. Se mnau Gheo rg he cava ful , DumiLn 1 c oj ocaru,
fua n b [1ca n11 , S trn ~ b ăr bi e ru! , .:\fono lc b iicanu , To m a bruLar ~; '.,
R acl 1t băcanu d a r ş i c î ţ i va g rec i, bul ga ri ş i c hi ar turc i42 • L o tul
predominant m aj oritar rev in e româ nil o r s ilis Lrcni d in vechiul
. o r a ş d obrogea n în că din primii a ni ai seco l11l11i a l X TX- lca43 .
P roces ul a co nt.inuat ş i în d ece niil e urm ăLoa rc . l n ser i ·oa rca
î n tocm itfi l a 17 iuni e 183() pe n t ru domniLo rnl T ă rii Româ-
n cşL i se arat[1 că r c Lri.ig înclu-sc oş til e r u s eş t i se r cv in l' la o
m a i vech e ce re re prin cal'C s ilis Lrc nii îş i m a nifcs La u d or in ţa
de „a trece .~ i noi înş ine CLL lo cuin/ele în lîrgul Călclraş i " . Ce i
11 se mn aLar i, dintre ca re 11nii e ra11. ro mâ ni , a l!:i i av în cl nume
s lav izat, cc rca n as igurftr i cft Efor ia v a vinel e trup ul d e m oş i c
oc 11pat de o r aş în'.aşa !'e l înc:ît pi aţa t îrg ului ş i is laz 11.l v i le lor
s[t apar ţ in ă o r ăşe nil orH . N 11 c un oaşte m momentu.I sos iri i lor
în Că l ă raş i clar, la 5 m a i 1837 , o j a lb [t se mnatrt, ele dala ace asta,
el e 24 el e s ilistre ni de m asca at itudinea de legat ului F l'o rie i ,
Grigo re P oc na ru , ca re nu- ş i res pect.a cuv întul în l eg i\l: ur ă cu
r ăsc 11mp [1rar e a. terenu.lui t îrgu lu i45 . Ca aLarc, în per ioad a
1800- 1837 , ce l puţin 65 d e l' am i li i el e s i I is Lren i s- a u s Lab il it
în Crtl ăraş i co ntribuind la dez vo l tarea act i v i tă'ţ ii urb ane a
l oca li ti\ţ ii.
S i t uapa o r aş ului el e pe Borce a e xprim ă, în cea mai pro-
fund rt st ru cturlt , ra p orturil e de p e rm a ne nL ă l egă tură între
r o m ânii d e pe a mbe le m a luri a le D un ă rii. Localni c i Sqll a d op-
tivi în Cii l ăraş i , loc uitorii ş i- a 1r strî ns rînclurile, opuuînd u-se
c u h o Lărîre asupririi fe ud a le. De [apt , s lob ozirea C[tl [tra ş il o r
rcprezinL[t unul din ce le m a i a ce rbe e xe mple ele e m a nc ip ar e a
aşczi\r il or urba ne româ neşt i. Nu m a i r idi ca rea comu n ă a
r e u ş i t sii . zcl run c ine cerbi c ia Efo ri e i. U n prim pas s- a făcut
în 1839 c înd , arendînclu-sc mo ~ i a Lichirc ş ti, s-a r edus la
jum ă LaLe c ua nt umul d ă ril or loc uiLo ril o r 4c;. Are nd aş ul co ntro la
în <.:o nLinuare c îrc iumile, hă c[rniil c, cuptoar e le de pîin e,
scaunel e de ca rn e, co n form Reg ulamentului Organi c, ce le-
lalLc ocupaţ ii fiind s lohoz iLe 47 •
În po fid a Luturor acesto r gre utăţ i înde p ă r tate , Ia 3 iulie
1852, cînd p rintr-un ofis domnesc loca li tatea Că l ăraş i îş i
cl obî nd cşte drcpLul de stăp înire as upra m oş i e i sa le 48 , aşezarea
aceas t a , s lrîns legatrt de salba el e sate ce o în conj oară, a înre-
g istrat o c ontinuă dezvo l tare , as ig urînd totodată o l eg[ttură
pennan ent[t între românii ele p e am be le m a luri a le b ă trînului
flu v iu.
42 Ibidem, f. 34 - 31 v . .
43 O lnsemnarc aştc rnul :'\ pc fil a un ei Psa ltiri de dtrc Hăd u c n nu
Ce auş escu arnt:1 cfl în a nul 1809 s-a fă c 11L Că l ăr nşu l cu l oc uito ri etc l::i Si-
li stra cf. Sa m nrian Gh. Po mpei, op. cil „ p . 285.
44 Arh. Stat. B uc .• Vomicia .„ , 11182 /18:16, f. 15 -15 v.
·15 Ibid em , f. :!1- 31 v.
46 Ibid em , r. 73·.
47 Ib idem , r, 82
48 Sa m ar ian Gh. Pompei, op. cil. , p . 285.
clu sion qui se clegage d e cc ri ch c materi ei es t qu c l 'Ctablisscmcnt du cb cf-
-licu d e l 'ancicn dep artcm cnt d e falomi ţa ~\ Că l ă r aş i , p ar d ecr et princicr
du 18 nvr il 1833, a He det er mi ne pa r l ' importa ncc cconomiquc de l a lo-
calitc, d cvcnu c le centre urb a in l e plu s importa nt d e l a partie sud-es t
d e l a \ ' nl achi r.
 DIN PATRIMONIUL ARHITECTURAL
CASTELUL HALLER DIN COPLEAN (JUDEŢUL
A cele
şeza rea în ca re mai poa Le fi v[1zu L as Lăz i unul dinLrc
mai inLcr csa nLc cas Lclc rococo clin Transi lYania se
afl ă pc malul drepL al Someşului, la cca . 8,8 km n ord-vest
de oraş ul Dej, pc drumul naţ. ion al spre Baia Mare. Toponi-
micul lo ca liLăţ ii parc să deri ve de la num ele familiei Kaplyon,
aşezatft în acest l oc înLr-o pl'ri oa d ă neprecizaHt cxact 1 . De-a
lung ul vremii numele l oca lităţ. ii a înreg istrat, dup ă cum re-
zul Lft din docum entele m edi eva le, unele variaţii morfologice:
la 1348 Koplyon, la 1356 Koplyan , 1476 Kaplyan , 1553
Kaplyan 1607 Caplon, 161 5 Kapl ian , 1625 Kappl ian ş i 1750
K ap jon 2 •
Dup[t m oartea rege lui Andrei a l III-i ea (1301), neamul
Kaplyon, pi erde pr opr i eLăţ il c resp ect ive în favoarea vo ie-
vodului trans ilvănean Ladislau Kan (c. lL.90 - 1315). Dispari-
ţ i a vo ievod ului face ca proprietatea să-şi sc himbe din nou
s Lăp lnul, ajungînd în posesiunea regelui . Dr atunci urma srt
fi e administrată de fi sc . Împotriva acestei h otă~· îri se ridică
dcsccndrnţii neamului K ap lyon care-ş i revendicft drepturile
în fata Adunăr ii obşt ii n ob ililor , \:inutrt între 8- 10 mai
13-18 la Tu.rda 3 . Repetatele demersuri ale urm aş ilor familiei
am inLite înrl'gistrcazrt de fi ecare daHt eşec, propri etatea ră­
rn lnîncl pe mai departe în stăp înirea ngarn . În :mul 1405,
Cop lea nul , ca re aparţ. inea cct.ăt ii Cice ului , ajungt' în posesia
fam i 1iei Banffy, o dată cu în stăp înir ea acesteia asupra fort ifi-
ca \: ie i. La 1467, Mat.e i Corvin scoate din drepturi pe banffy-
n eşt ii in v inui "ţ i de trădare ş i acor dă cetatea Cice ului , împreu n[t
rn proprietiiţ. il c e i (dec i ş i Cop leanul) , familiei Szerdahely 4 .
Sprl' sl:îr~ iLul vl'acului, Ci ceul cu saLele apaJţinătoare a fost
una dintre feu dele dărui te ele Matei Corvin lui Ştefa n cel
!\lare, d om nul Moldovei. În 1553 Coplcanul apar\:ine în conti-
nu a re ceLă!" ii Ciceului , dar dup ă doi ani n' gele Ferdinand îl
df1ru i lui V ill e i Ioan . R egel e Ioan al II-lea d onea zft acest sat
a l eetăt ii Ciceului (înt re timp dcmantelat.ă) lui Bocskay
Gheorghe. S igismund Ba lh ory reîntăreşte, la 15!:JO, dreptul de
propriclaLe al acest e i r~ milii , dar Mihai Vitcnul d onea zrt
satu l lui Raţ Gheorghe , un cc m and a nt din aJmat.a sa. În
anul 1603 efcme;rul principe hansilv an Mo ise Sec uiul împJăş­
tic o "labără a p artiz anului lui Basta, a dun aH1 în pnajma
Cop ll.'anului. Pr incip ele BocEkay Ş L cfa n tiamm ite pri n t csta-
m<'n L(l 606) satul Cop lea n lui Bân!Iy Laszl6 ş i 1-l all er Gheorght•.
Înln· l e07 ş i 1Gl5 Copl rn nul era în st. ă p î nirca f~ mili e i Haller.
Din „c ur ia Kaplian" com an dantul Hall er Gheorghe trimite,
la 18 iuli e 1G25, o Ecri soare de sc utir e". Documentele de la
1 K{tdâr J uzscf, T:i g11 nyi K{troly He lh y L{1sz lo , S:o l r:ol.:-Dobo ka116 rm c-
() 1J e 111011oan1p'h iaja , 1\' , Dej, 1901, p. 198.
2 ibidem.
3 ., ... Sim io11 cel Nla re şi vll rnl scl u 11.larh ald, î n num ele Ier înşişi ş i
în numel e lui P etru , {iul lu i Pet ru , şi al cc /ori a /t e rude a le ill' di11 1;ec. n111 l
l (op/onu s-au plîns acelu i dem n wie 1.u l (Şlt ft n n .11 .) ş i OJ:O i obş ti i 11oast1 c,
cli moşiile lllllllit e Coplc an , Ci /du Şi Ct'.şciu Ş i ce le <C {i ii de ele li se cuv in
lor prin drept de moştenir e ş i au fos t d in vechi me ale 111ai1 : l oşilu /i r , dor câ,
{ ă rll de nici o vinci a ace lora aces te m oş ii 0 11 {r.sl co trq, i/c ş i instHli1:a/e de
la înainlaşii lor d e eli tre J. adislau , /'os tu/ 1;oiei:cd al Tra11 s ilco1:ici Ş i lei acum
5 în l /inul e în s l ăpi nir e de rege" . (Docume nt e priv i1;d l slf.l'iu IlunOni ei, vra ~
c ui X lV , C. T rans il van ia, vol. lV , Ducurr ş li . 1958, p. <128 . m. 6 17).
q l<ăd{tr J. , Tagl\ ny i, IC, H6Lh y L., op. cil. , p . 109.
5 J bidem , p. 200.
80
http://patrimoniu.gov.ro
CLUJ)
începu Lu] şi de la mijl ocul secolului a l XV III-iea înrl'gistrcazii
ca stăp îni a i do meniului pe ma i mulţ.i membri a i famili ei
Haller: Glir orgl1c , Paul, Anton, Ioan ~ i PeLru 0 .
Castelul actual, a l'l at într- o avansalft sta re el e clegr aclarl'
a înlocuit, în a doua jumftLaLc a secolului al XV III~lca, u1~
co na c fortificaL despre a căr ui ex i sLc nţ ă ne inl'o1meazr1 destul
ele exact lnucnlarul din 28 n oiembri e 1729 înLocmit de Hettcgi
Ş Lefa n şi I.rsai Ş Lefa n , asesor i ai com iLatului Solnocului
interi o.r 7 • 1n l ite:ratura de spec ial iLaLe s-a acreditat ideea
co n s tru cţ i e i castelului rococo în anul 1725, s up oz iţ".i e inexactrt
care nu este con [i.rmată de textul izvor ului amintit m a i sus „
clin care rezulHt doa r ex isten \:a vechiului conac, la care, pro-
bab il , la încrpuLul secolului a l XVIII-lra, se vor fi fftcut unc-
ie rc paraţ: ii.
Cona cul anului 1729 er a a p ărat de o c u rt in ă patrulaterft cu
turnuri c ircul ar e ava nsate pc co lţ: uri (F ig . 12) şi de un şa uţ
de a p ăra re u,mplut c11 apft din pîrîul Căşciului ce curgea prin.
apropiere . După re se trecea de poarta c ur ţ ii exter ioare şi de
podul ele pesLe şan\:ul de apăra.re se ajunge la poarta din piatr[t
desc hi să pe la t ura est i că a zidului de in c intă . În preajma pa-
sa jului p or~ ii , sp re Yest, se aflau casa d ă r ăba n\: il o r ş i o c l ăd ir e
mai mică folosită drcpL carcr r ă . Spre est se ridi ca u încă p eril e
ce a d ă p osteau pe juzii c ur ţ. ii. La est de pasa jul por ţ ii se zărea
o scarft ce mijlocea accesul spre foişorul cu fili gorie înzestrat.
cu două clopote . Deasupra pasajului poJ"ţ ii se desfăş ura °'
sa l ă mai mare (plalaf'orma hâz), luminată de d ou ă ferestre cu
a n ca dn~m e nLele clin piatră. A l ăt uri ele ca, tot deasupra por-
ţ-ii , t•xista o în că p ere ob i ş nuită cu o s ingurrt fereastră ş i un că­
min din ca hl e ve rzi zmfllţ. uite . În vec inăta tea s udi că a acestei
cam ere se afla o înC"ăpcre mai mi că ş i wnhl ătoa rea . Căil1 inuri-
le acestor încăperi erau legate de dou ă hornuri ce asigurau ven-
t ila ţ i a ş i evac uarea fum ului. Pe latura vest i că, Urbariul con-
sc.m na Jrnc ătă ria co na cului , ap oi J)astionul de col\., p e dou[t
nive le, de p lan hexagona l (sic!) , în ca re parternl servea drept
cas[t a bucăLarilor, iar eta jul ca încăpe re a preoţilor. Accesul
la această cam erft era m ijloc iL de o scară de lemn . Su s, în.
l'ata u ş ii , se a [l a un cerdac . Dincolo de bastionul amint it ,
spre sud , era o m agazie ele cerea le cu prispă, ridi ca L ă pe stîlpii.
de lemn. În cont inu are, l ot p e latura s udi că, în apr opi er ea.
z idului de in c intă,cra u bruL[tri a ş i disti leria de v in , a d ăpost ite-.
înLr-o clrtd ire d t· p ia tră . La capătul zidului de in c intă a l aces-
te i ]aluri sud ice se înftl'\·a al doil ea bastion hexagonal (sic!)
de piatră , p e două nivele, cu parterul folosit la depozitar ea
butoa ielor de varză murată ş i eta jul cu o d est ina ţ i e neprec i-
zaLă . Mijl ocul latur ii es ti ce a inc inte i era st ră puns de o u ş[k
sec und ară, cc se deschidea spre pîrîul Căşe iului a [iat în v ec i-
n[ttate. Lateral de aceasUt u şft, p c latura estică, se zărea r emiz a
p entru cele şase ca l eşt i . La capăt ul latur ii se înălţ a a l tre il ea
bast ion hexagona l (sic!) de piatrrt, pe dou ă niv ele, und e
par lerul e ra fol os iL în fun c \ie el e trebuinţ. e l e gospodrlJ'iei ,
iar etajul ca în căpere de locuii , Jumin atft de trei Icrestrc
cu anca d ra m ent e de piatră. Pc la l ura de rni azrtnoapte, a l ă-
1uri de bastion se deschid ea o u ş~1 ce ducea spre curLea păslt-
6 Ibi de m , p. 2UJ.
7 B. Nagy Ma r g it , ' 'â1ak, kao!CI ui;J;, udwrhâ:ok a l :ly!J a r (ig i ck lâll6k
B uc urcs li , 197:3, p. :378 .
 din vechiul edil'i ci11 , a (os l cons lrui t cl up ă m i.i! ocu l seco lului
a l XV III- iea ş i i spr ăv i t îna inte de a nul 1771, term en ante
qucm cert p ril ejui i: de se mn ăt u ra a u togr afă a pi ctorului lVIa-
t hi as Vcress, ce a decorat î n acea vreme in ter ioarele no ului
e difi c iu.
CasLc lul de la Coplean a d optă un pl an recta ng ul a r co m-
'pact0, (Fig . 1, 2, 3) di fer it de ce l a l caste lelor din peri oada
Re n aşte rii cc avea u cur ~ il c in teri oare comp leL închise, d a r
deosebi t ş i faţă de p la11ul mul tora dintre cas lelele baroce
tra n s il vă n e n e, înz es l rate cu tre i ari p i di sp use în fo rmrt de
U sa u pav ili oane pe co l ~uri (cast ele le clin Bon\:id a , D umb r[t-
v ioar:a, Co rn eşti , Sî npaul , Hoclo d , .Jibo u , Ş in ca i e tc .) . Acest
pl a n a-1 caste lului clin Co p) '[lll prezin tă în s{t un ele in adve r-
te n ţe exp rim ate , prin inega li li:\!,i în dim ens ion area faţa d e­
lor de mi ază zi ş'i mi ază n oap te, ale că ror lungimi măsoa ră
18 ,65 m ş i respectiv, 22,00 m. Faţa d e l e el e apu s ş i de răsă ri t
a u deschid erea de 2G m, dar ş i a ic i dim ens ionarea panouri-
lor fro nt isp ic iului p r in c ip a l este dil'eri ti:i (F ig . 4-5). Fa \:ada
r ăsă rit ea n ă d ez vă lui e şapte axe la p arter ş i op t axe la e Laj
(F ig. G). L inia faţa d e i a fost. în tre rup tă de reza lit ul une i
terase-loggia cu patrn co loa ne mo noli t, av înd b aze înalte ş i
capite lu r i ioni ce, ş i cu do ur1 co loa ne angaj ate; ce s pr ijin {(
11 11 antabl amen t v iguros . Terasa era p rote j ată de o înve li-
t.oare in for mft de b a ld achin acope ri tă .c u ş i ţă, separată de
aceea a m arelui aco p er i ş mansard at.
D in drept ul co l oa uc lor cc spr i.i i n ă ter asa p o rn eş t .e scara
de p i a tră a por t icului ce p recede i.nt ra rea în castel. Ce le t re i
2 .oa

Fi g. 1. Cas l1' iul Halkr clin Co pl c·n n. P ln11 p:trl l' r .

r ilor. Din co lo de a ce a s t ă u şă se înlind ea u , pÎ11 [1 la ce l de a l

patrul ea b as ti on , grajdurile cona cului , co mparLirn entate în
patru b oxe, acoperi te cu în ve li Loa rc de ş inei ril ă. U lt imul
bas tion (sic!) el e pe a ceas t ă l at ură n ordică n fost construit
de asemenea din pi a tră; la part e rul să u se p ăs tra carnea,
iar la eta j sl ă nin a.
Î n mijl oc ul c u rţ ii p[itra Le se în ă l\ a 1111 co nac marc din
pi at r ă preced at, pe latura de mi a z ă n oa pt e, de 1111 frum os o
prid vo r sculptat în lemn , cu o am pl ă sca ri'i de• s t.e.j a r , cu ra mpe q
N
pc ambele latu r i , ce proteja in tra rea î n im obil , marcati'i 0l
de 11n ancadram ent de piatră . D in co lo df' u ştJ , p rim a în că p ere
de pe la tura el e cs L a J'osL bo l t it.fi, lumin a t ă dl' d o11 i\ l'erestre
ş i în că lzi tă el e un c:i rnin din cahl e ve rz i. Î nd pc rea de pe !a-
l ura s uci id era ase m ă n ătoare cu prima ('a rnn[1. A lfrt uri de
aceasta, spre vest , se in tra în sa la ce a mare, <:a n• co muni ca
cu în c5 perea de pc la t.ura s u d i că ş i cu prid vo rul ease i. În
aceas t ă în că p e re ex is t a u 11 n căm in d in ca hl e v nzi , un scr in
penln1 pa hare ş i o Lrihun ă p entru o rc h estră . În că p e rea era
lumin a tr1 de d out1 fe res tre din s ticl ă cu cer cevele el e cos i tor,
iar deas upra avea un frum os tava n din grinz i ş i sc îndu r i
el e lemn . La vest el e acea s tă sa lrt a fost înreg i s Lrată ca.sa /'e le-
/or, o în că p e re la fe l el e mare, bo lti tă ~ i înzes t ra t ă la faţa d ă
cu un mi c cerd ac. F iecare d int re î n că p e ri era în l egă tură 2.G oo
n e mijl oc ită cu cîte o umbl ăLoa re . La cap ăt ul ves t.i c a l c-.:r-
cl ac ului mare se afl a scara el e acces la bu cătăr i e. O ca m er ă F ig. 2. P la n e1nj .
el e lemn la c::i re parterul se rvea ca pi v ni ţă d e za rzavat a fost
a lip iUt case i fete lor. Camera stăp înului era bo it il ă ş i lumi-
n ată de d o u ă fe restre . A ici ex ista un că min cu ca hl e verzi , u ni Lăp de b ol W a ve la, cc acoperă po rli cul , se s priji nă, p rin
amenaj at deasup ra un e i ni şe el e p i atră pent ru foc. Pe latura inlcrm ccliul un or a rcc-dublou , pe d o i stîlpi mas iv i ş i do i
est idt a acest e i în că p er i se a lip ea o că m ă ru ţă b o l ti t ă, înzes- p il a~L ri auga j a \,i p e reţ il o r latera li , uni \;i prin arce. semi-
Lrată cu o l'e reast r ă, rez er vată p ent rn p ăstra rea 11 nor lu cru ri circ ul a re .
ma i de preţ, conserv atorium bonorum intem or11m" 8 . Hcg istrul sob ru a l pa rlernlui (un H ochp arterre) scoateş i
I• fll'ă să ma i in s is tă m asup ra celorl a lte aspect e, p rec i ză m ma i p regn a11L în ev icl f' n ţ[1 bog[1ţ i a d ecorat i vă a etajului. U n
că In vent arul înreg i st rea z ă ş i a lLc anexe a le conn cu lui aUatc soclu m as iv din pi at r ă ecar isată protej ea z ă pa r tea infe ri oară
în a fara z idului el e in c in tă: g ră d i n a ş urii , spre rn me , oco lul a faţa d e l o r. Tot la parter front ispi ciul prin c ipa l a fost art i-
pen tru v ite, grajdurile v i ţe il o r, coş a r iu ele mă l a i , groapa cul at cn lcse ne în ru stica, practicate în gros im ea tencuie lii.
pentru g h eaţă etc . F ieca re axă prezin tă c îte o fereastră cu an ca dra ment ul seg-
P::ircurger ea acestui m a Lcri a l documenta r ne ev id enţ i a z ă me ntat (c11 urec hi ). De tip ase m fll1 ător s în t ş ( ancad ra meute le
fă ră echi voc fa p t ul că ed ifi ciul rococo d e azi eslc a l t.ul cl ecît gea muril or ş i a le u ş ii p or t icului . Ce le p atru co l ţ u r i a le c l ă­
conacu I descr is în Urbar iul din 1729 . N oul cast e l ca re, p ro- d irii erau pro Lej a lc d e cîte o pi at ră ta mp on î n form ft ele
babil , a înco rp orat, în perim etrul ş i st ru c tura sa, o p arte vo lu t{1, c i o pli tă dintr-un bloc monolit.
s Tex tul acest a repr e zi n t ă doa r o l rn clu c1·r c• ])ar\ inl:i n U r bari ului d in
anul 1729, pub li ca t de cercc t ă t onrca B. Nagy Mnr gi t (v. B. Nagy Mnr gi t , o Grigor e Jo11escu , istor ia arflil ecl11r ii în llomlin i a, B u c ur cş li , J I,
Varak, kastel yok, udva rhti zak ... p. 303-307). 1965, p. 25 1-252 .

81

http://patrimoniu.gov.ro
 ce le de piatră, ponderea adnd-o însă aici cărămida. Bolţile
rl vela şi sem icilindrice cu pene l raţii de la camerele parteru-
lui, cîL ş i bolţil e ::;cmicilindri ce ale pivniţ e i. sînt din cără­
midă . Socl ul caste lului. înalt ele t .70 m şi pietrele Lampon
a u l'os l exec ut ate dintr-o gresie \'Crzuie, dar ce lela lte lucrări
'1-9 6 0
de plastică eleco rativ[t (a ncadramentele [creslre lor şi u ş ilor,
frontoane le, sco icile a lexandri ne, capi lclele zoomorfe, bus-
turile ele turci, boboc ii de laur) a u fost ciop lite într- un ca l-
8
IJ ca r de culoare ch•sc hi:sft , de ca litate mai bună.
+4 6 o
V- Co loane le cu J'u ::;u l cilindric perfect ş le fui t a u fost înco-
ro nate cu capitel uri ionice de o calitate rcmarcabitrt prin
c plasticitatea lor. Ce le patru co loane lihere cît şi cele două
~ co loane angajate sprij in rt un antablament masiv de piatră,
alcftluit dintr-o ar hi travă profilată în planuri drepte şi retra-
geri succesive, o friză lipsită de deco r şi o cornişă viguroasă.
În coresponclen(°.a fiecărei coloane, antablamentul apare
înlr-un uşor rezalit. Baluştrii. atît cei de la rampa scării,
cît şi cei de la terasă, sint destul ele groşi, dupft t ipicul tran-
silv[u1ea n, şi multiplu profilaţi. Rezemătoarea care încheie

Fig. :J. Scc \ium"

ln privinţa organiz ării spaţ iului interior al parterului

notăm , pc latura sudică, trei încăperi tăvănite, dispuse în
anfiladă. Dintre aceste încltperi doar camera sud-estică co-
munică cu porticul, celelalte fiind deschise spre cele două
saloane mari din axa centram a clădirii.
La exterior, un ciubuc lat desparte registrul inferior de
cel superior al etajului. Distribuţia axelor etajului este ase-
mănătoare cu aceea a parterului , dar ornamentica desfăşu­
rată a ici , în limitele fiecărui panou, a beneficiat de o atenţie
sporită. Lescnelor rusticate de la parter le corespund la etaj
pilaştrii încoronaţi cu capiteluri zoomorfe şi cu baze bogat
profilate sprijinite pe planu l oblic al ciubucului (Vig. 13).
Ca o anomalie planimetri că trebuie să remarcăm , că latura
nordică a fa ţa de i principale (cca 8 m) este mai largă decît
pandantul e i sudic (cca 6 m) , cu aproape 2 m. Art icularea F ig. 4. Imagine din sucl-l'st.
cu pilaştrii este marcatrt num ai la nivelul etajului fa\:adţi
princip a le. Fiecare panou astfel delimitat a fost s trăpuns
de o fereastră cu ancadramentul .,cu urechi". Coronamentele
ce lor 28 de reres trc ale faţadelor etajului marcate de sprîn-
cene de cornişe „bomba te" a u fost împodobite cu scoici monu-
mentale ş i cu motivul capetelor de t urci, alternat cu ce l al
bobocilor d ' la ur (Fig. 10). Pînă la incendiul din anul 1920
castelul era acopcriL cu un monumental aco p er iş în m a nsar d ă,
cu învelitoarea din ş indril ă (Fig. 11). Pe pantele piezişe de
nord şi el s ud se deschideau lucarne ele fo rma oeil-de-boef,
iar muchia de s us a aco p e ri ş ului era stri'tpuns[t în dou ă locuri
ele co rpurile prismatice ale ce lor dou ă hornuri alungite ele
cări.imi d ă, hornur.i cc as ig ura u vc ntil aţ: i a şi evacuarea rumu-
lui prinlr-un sis te m specia l (modern pentru acea perioadă)
ele hote ş i tuburi ci· tcracoU:i amp lasa te în g rosimea zidurilor.
Doc umentele fami liei Ilaller cît ş i alte acl.c de a rhi vă nu
ne-au dezvăluit pînă în prezent numele arhitectului sau pc
cel a l meştcrnlui constructor. Analiza sLi li st i că formală coro-
borată cu cercetarea comparal.ft, în care se p un a l ăt uri unc ie Fig. 5. l rn ag i ne din sud-\'cs l .
modele analoage, ar repreze nta doar un prim pas în rezvol-
varca acestor necunoscute.
Materialul de const rn cţ ic este cel ob işnuit. la caste lele ş irul baluştrilor este de asemenea pro fil ată. Distribu\.ia ba-
de pc Valea Someşul ui. La parter s-a folosit cu precădere luştri l o r şi
a parapetului terasei se face în [unc\,ie de un număr
piatra. Ac um cî nd nu mai ex isLft tocurile de u ş i , se poate impar de c leme nţi. De la capăt ul Lc rasci dup rt fi ecare oTup
cerceta in vo ie zid ul masiv în ca re piatra c ioplit ă a fost c l ă­ ele şapte baluştri urmează un mic stîlp cu sec! iun a planft
dită cu un mortar a cărui prizft tcmcinic[t: dovedeşte c~tlit a­ pătrată (0,25/0,25 rn), cc se a (J ă în corespond ·n\·a un ei co-
tea lui cxce l entă1°. Grinzi mas ive din lemn ele stejar îmbracă loa ne a parLernlui. Î n s Lîlpii de la cxtrc rni tăti au fost încas-
şi protejcazft muchiile zidu lui aco lo unde se fix au tocurile trate şi barele de fier a le acoperişului tera::;ei. decorate cu
de uşi. La zidu l Lajulni as izele de cărăm id ă a lterncazrt cu cartuşe clin fier forjat. Pl'rclclc din Ca\.a terasei prez in tr1
patru axe (uşa latera l ă diu zidu I nord-eslic a ro L deschisrt
ullerior), model Lipie pentru arhitectura Lra11 s ilv ă nca n [1 (vezi
lO Mater ialul de conslruc\ ic al castelului v::i fi fo st comp letat ş i cu castelul din S înrniclăuş , pa latul Banffy din Cluj-Napoca
blocuri de piatr:1 scoase din z idul castr ului roman d · la Căşci. aflat la
cca 2,5 km de co n sl ru c~ i ::i llall c r cşli lor. Clteva inscrip~ii latine, o lespcclc ş.a .) , care preferă numftrul axelor cu soţ spre deosebire ele
şi o stcltt funcrar[t. lnchinată p[trin\.ilor săi de A ureliu s Co tcs din ala E lec- cl ădiri l e din E uropa Centrală und e la reza litul fronloanc-
to rum (sec. 111), a u aj un s de la Coplca n ln p atrimoniul muzeului muni- lor sau la in trî ndul loggiilor se fo losea numărul impar ele
cipiulu i D ej (v. Kădar J„ Tagfoyi IC, RCL hy L., op. cil ., p. 204; I. I. axe.
Hussn, l\1aleria lc epigra[icc ln muzc1.1l raional Dej, i n „Activitatea Muze- Registrul s uperior al faţadei castelului ne oferrt, din
elor ", Clu j, 195G, p. 128-131). puncl de vedere morfologic, solu\.ii inedilc, am puLea s pune

82

http://patrimoniu.gov.ro
 care se înal(ă aceste sc uipi uri se co mpun dintr-o îngem[rnarc
de ro ai IIc-uri exprima le prin Ir- un amestec de semne abstrac-
te, de cu rbe în formă de C sau S, îmbucat una în alta în chip
de fla cărrt care se . ub\.iazii în flrt cii ruic , in scint.ei, în forme
florale ce se răsfiră uneori în chip el e petale.
Fa[adelc latera le de s11d ş i de nord (Fig. 7, 8) marcate
' la e taj de c ite şase axe, nu sî nt articulate cu pilaşlri, clar de-
cornl ferestre lor, dispuse două dlc două, es1c identic c11 cel
al deschiderilor frontispiciului principal. Nu c unoa ştem deco-
rul lat.urii apusene di truse de im:endiul din anul 1920, dar
se parc că ornamentele cc o î11[r11musc\a11 erau asemănătoare
cu re le de la ferestrele cclorlal1 e fa[ade.
Împrejurnl ed ificiului, sub şarpa ntă , se desfăşura o cor-
n i şrt viguroasă, :!ntllt ipl u profilat 5. Tot în nccst loc, de pe
c o lţurile pilaştrilor latera li se desprind pitoreşti suporturi
pcnlrn felinare, din f.ier forjat , ce descriu nişte volute capri-
cioase (Fig. O.).
Pivni!a caslelului , cu înlrarca marcată de un ancadra-
Fig. (i. Fa\.ad:l princip:il:i. ment de piatră în arc semirirc ular deschis sub aripa dreaptă
a porticului, se desfăşoară sub întreg parterul (cca. '100 m2).
Beciul comparlimenlnt este acoperit cu bol!·i în l eagăn, .iar
pereţii exteriori sînt prevăzu\ i <·u mici luminatoare. Anca-
dramente de pia tră, în arc semicircul ar, cu muchiile teşite ,
marchează întrările comparliment.elor.
Interioarele astelul11i, acum aflate într-o deplorabilă
st.arc de conservare, au beneficiat de la început de o ntcuţie
deosebită în ceea ce priveşte ornamentarea lor. Camerele
partcrnlui aveau pînzclc hoJ!ilor împodobite cu stucaturi ce
descriau motive în formă de vrejuri \'cgetalc, rocaille-uri,
capete de putti , bla;wanelc ele alianţă ale proprietarilor şi
diverse motive geometrice .(Fig. 14, 15, 16). Încăperile eta-
jului, la care se ajunge nrcî nclu-se scarn largă de piatră ame-
najntă în coJ\,ul nord-estic al edifi c iului , erau Loalc Lăvănite.
Linia de întîlnirc a pla[onnlui c11 pereţii laterali ai acestor
ca mere era uşor c11rbaU1. Capătul inferior al acestei curburi
se spr ijinen , în cazul sa lonului de onoarr, pc o cor ni şă puter-

Fig. 7. Fn\adn nordid .

unice , în repertoriul decorativ al arhilC'cl11rii lo<'alc. Pilaş­

trii care comparlimeutează clajul (1-j-4), cu bazele lor alcă­
tuite din cnvete, liste le şi toruri , zac pc C'iubucul viguros ce
desparte cele dou[1 nivele . Corpul înall ~ i neted al pilastru-
lui se aflrt înlr-un conlrast marcant cu capilelurilc care-l
încoronează, de o exuberantrt bogr1\ie decorativr1 (Fig. 13) .
În partea inferioară a capit.cl 11 l11i au [ost. srnlptatc patru
frunze cărnoase de acant; pc frunzel e interioare se an ă un
ogar de vînătoare, cu capul ridicat şi botul întredeschis. Pe
spatele cîinelui s zăreşte un ~oim, iar c•xlremil[1ţilc supe-
rioare ale capitelului au fost marcate de alic două frunze
de acant ce servesc drept soclu la cit.e o perech e ele grifoni.
Abace profilate încoronează ca pitelurile , iar s ub fiecare
dintre ele se rîn<luiesc delicate ornamente rococo alcătuite
clin împletituri de panglici marcate de cîte o rozetă. Fig. 8. Fn\:ida sudicii.
Ancadramentele de piatră ale etajului sînt decorate la
col\.urilc superioare şi pc suprafaţa lintelului cu frunze sti-
ni că, multiplu profilată. ncor i co)\,ur i le de sus a Ic acestor
lizate şi rocaillc-uri. Din pf1cate, aceste motive decorative,
camere erau marcate de scoici decorative realizate în stuc.
atît de asemănă Loarc cu stucaturi le co ntemporane , au fost
parţial martelalc, probabil odată cu schimbarea Locurilor Lucrările de amenajare şi de împodobire ale camerelor
de la ferestre . Segment.ele care arliculeazft lateral timpanul caste lului s-an făcut înninlc de anul 1771 , din inj\jaliv a lui
frontonului au o profilare LreplaLă , ceea ce Ic conferă aspec- Haller Ioan, acelaşi care, înainte de anul 176G , a dispus con-
tul unor persiene minia tu rizate. Pe accs Le segmente zac sprîn- strnirea monumentalei por\i de la caste lul clin Gîrbon (jud.
cenele de cornişe de tip „bombat". Profilul acestor sprîncene , Sălaj) vegl1cată de statuia lui I-Jcrculc.
asemănător cu cel întilnit la frontoanele unor case din Gherla, Cunoaşterea şi recouslit.uirra cel pu\:in par\ ială a decoru-
prezintă în secţiune plană o înşiruire ci muluri compuse din r ilor ce împodobeau odi,nioară camerele caste lului 11e sînt
listei, dusină, listei, cavctă, tor şi din nou 11n listei. ln tim- facilitate de un manuscris intilnlat Descriptio caslelli Kap-
panul acestor frontoane au fost plasate uriaşele scoici ale- jonensis, un fel de inventar, redactat în anul 1795, de Orosz
xandrine, cioplite cu multJt măiestrie , articulate de cartuşe, Mihai, cn prilejul transmiterii testamentului lui Hallcr Ioan,
vrejuri fitomorfe şi rocaille-uri. Timpanul frontonului cu
toate ornamentele în~iratc mai sus a fost sculptat dintr-un
11 Mmrnscrisul })/istrnt odinioarii in urhivn Bistricii rom:1110-catolice,
bloc monolit (Fig. 10). Alternativ fiecare sprînceană de cor- din Coplcan , a intrat, ln cele din urm:) , ln posesia Bibliotecii bisericii
nişă a fost încoronală cu cite o urnă în formă de boboc ele r om:mo-calolicc din Dej. Lucrnrca rslc .,rninliti'i şi de Bir6 Vcnccl, Veress
laur sau cite 1111 cap de turc, adosate pereţilor. Soclurile pe .Jl!Jatyas, ln „Mlivcszcttiirtcnc ti Ertcsilii ", Bud:ipcst, 2, 1960, p. 119.

83

http://patrimoniu.gov.ro

Fig. 9. Orn a mcnle in pi a tră ş i porLJ'c•lin nr . Faţad a nord -cs li
lui din Coplean .
Fi g. 10 . Coron a mcnl dr fercas 1J·i"1 la lo gg ia castelulL1i din Coplcan (dc La-
liu).
nep o\.il or să i clin parLca [ratelui Paul 11 . Accns l ă l) escriplio
stabil ş L cu cxac Lil ale loc ul î n că p 'rii cu J're ·cc, în pl a nim e-
tria cas t clu lui , ală Luri de în că Lrci ca me re decorat r , drs Lina t e
membrilor a propiaţ i ai familiei. AsLfel, la nr . 1G se a [la înc ă ­
perea sLăpîn e i casLc lului , iar în vecinrt LaLca accs Leia , l::i nr. 15,
s-a am e najat l:amera fetel or. Camera s tăp înulu i era nceea de
la nr . 11. Despre încăp e rea s Lăpî ne i se scria : „ în ace aslll c am e ră
exista o uşă ce comunica cu camera nr. 14 (ca m<'ra so\;11 lui n .n .) ;
o uşă cu dn uă canaturi exe cuta tă din lemn de tei , aco perit cu 1111
strat de lac de culoarea :>coicii (a lb-s icl el".iu , 11.11.) asem ii nălo r cu
cel de la ce lelalte uş i. lnc ăpc rea avea dout1 qeamu ri cu rame si-
def'al e, prolej ale, ca .~ i celelalte qeamuri , dr persiene. 1n ca m eră
e:r:isla o so bă de t e r acotă de forma un ei /urle, din cahle albe cu
flori , sprijinili't pe palrn picio cu·e, w :> uporl de melal ; alimenla-
rea sobei se /'t1cea printr-o nişă special am enaj ală în a{ara ::;idului .
Pavimentul camerelor ern di11 lemn de brad. P ere(ii case i pre-
cum ş i co mişe le sale de stuc erau pi ctate în culori /'e luril e" ~ • •
D espre forma u ş ilor şi a ferestrelor puLcm să n e [a ce 1~ 1 Q
'idee urm ă rind descrierea făcută de Inventar camere i nr. 14:
„ Uş ile tle aici erau prof'ilale ş i prevăz ute în patlea s up e rioal·ă
cu un fronton bollii (în arc semicircular, n .n .) ; aveau dowi
canaturi prolrj ale (jos n.n.) de plăci de aramă şi se roteau pe
şase balamale fran ceze . L emnul de lei din care erau confecfionat~
uşile a fost acoperii cu un slrat de lac de culoare side/i e. A liă uşă
pe arcuri plianle mascale era împodnbilă cu oglinzi, iar deasupra
încoronală de un f'ronl on boltii (în arc semicircu l ar n.n.). Zaru-
rile cu două mînere şi cheile de .aramă erau de provenienţă fr an-
ceză . Geamurile ca cîie ş ase ochiuri de sţiclă au fost prinse cu ba-
12 Ibidem.
84
lamate 11opsite În culoarea cen usic si întărite cu cîle JO collare
de metal , f'ra11 ceze, prinse în co~ilo'r . Deschizil!oarele de ar~mli
ale feres trelor aveau forma unor baloni /'lorali' . As tfe l aces te
tocuri el e uşi ş i ele rercstrc împodobite c u reJic[uri d e J'acL ură
rococo. sobele din tera co tă albă cleco raLe c u rocailJe-uri gra-
ci le şi mobilierul de e poc ă, Loate const iLuiau un ca dru adecvat
pentru pi cLuril c a legor ice r ea liz ate în an ul 1771.
Scenele pi c l a le se clcsUişurau p e recLangul i ele pînz[1 c u
dimen s iunea dr 1.20/1,00. F ieca re a lcgorir a l'osL înscrisă
într-un caclr11 p o triviL comp us clin roca illc- uri ş i v rejuri [ito-
morfe clin sLuc . În căperea care adăpostea pi cL uril e a aparţinut
mamei lui Halle r Ioan , Barbara Cs{1ki. Trei dintre p ereţii aces-
tei camere de 6/5 m a u fosl îns uO e~ i! i de pe rsonaj ele şi peisa-
jele agr es lc, c.laboraLc c u minuţia proprie mini at urişlilor de
pictorul cluj ean MaLhias Veres (1748 - 180())1 3 care, în conso-
nanţft cu concep\".ii le artisti ce ale barocului tîrziu s i al e roco-
coului , a rec ur oarecum la un limbaj c ifrat, la o r~prezentarc
simbolică a celor cin ci s imţuri orncneşL i: Gaslul, Mi rosu l , A uzul ,
Văzul şi P ipăilufl 4 .
·ă a castelu-
În prima sccni"1, GllS /ul (G USTUS) a fost imag iu at sub chi-
pul unui personaj îmbrăcaL înLr-un costum din e poca lui
Ludovic a l XV-iea, c u o pălărie cu borurile largi p c cap, cu
o tunică de cali rea „â la fra111;aise", v estă, apoi pantaloni
strîmţ i pînă la gc nun c h i (culolle) şi panto[i cu catarame maril 5 •
Călătorul îşi apropie g ura, însetat, de marginea unui bazin,
unde apa se oferft privirilor prin sc lipirea argintie a j etului
sau a strop il or transparen\.i.
În cea el e a doua secve n\. ă cc rcprez inLk't J\lliro:>ul (OLI~ AC­
TUS) , ce i doi că l ăLo ri ce poarLă cocheLe le costume a le epocii
(unul clinLrc p e rs onaj e a rc o frumoasă păl ărie „a la Marbo-
rough " ) a u fosL plasa~ i înr-un peisaj mai comp lex, punctat
de copa ci cu tulpin a în a ll ă, încorona~i de un frunziş bogat,
desen at c u obstinatrt minuţie. Un co nac cu un s in crur cat, înco-
ronat el e un acoperiş mansardat, şi ni şte atenanse se întrev ă d
Ia lini a orizontului. Alte eîtcva p e rsonaje m ă runte, risipiLc
ici-colo în spaţiul inLermcdiar, con f e r ă mişc a re scenei. Prin
gesLica e l ocventă a celor două p crsonnj e clin primul plan ,
artistul ne sugerează cheia simbo lului propu s: că l ă torul clin
p arlea · Lîn gă o f eră el ru 111 e \ ului din fa \a I u i Lab ac de priza L
Fig. 11. Cast elul Iînll r cliJl Coplc an ln a inl r de incendiul clin nnul 1!}20.
1 3 Jn Jcgă Lur ft cu pi clorul cl uj em1 l\ la l11ia s \' c1·css a se vedea: B ir6
1 Vcnce1, op . c il ., p . 118 -122; N ico lae Sabă u. 1\!fatl1ias Veress un pi cior
clujean din seco /11/ al XVJJJ - lea , „S tudii ş i comun i că ri d e i sto ria :ulei"
(ln continu are, „SCJA") 1, 1970, p. 113- 121 ; idem, 1\!frilhias V eress res lau -
rnlor , l n „Acta Mu: ci Napocc nsi s", XV , Cluj-Napocn, 1979, p . G59-GG8 ;
B. Nagy l\ largit, li cncszanaz es barokk Erd elyb cn, Bucureşti, 1970, JJ. 251-
252, 298-299, 323, 328-329; idem, Sli/11 sok , mi!vek „m cs lcrek , Bu cure şti,
1977, ·p. 102, 113, 154, 172, 173.
14 De altfel in arta transilvfm eană cx is li"t ş i exempl e m a i tirzii - pa-
latul Banff y din Cluj-Napoca - unde ln progrnmul iconogra fi e, mul t mai
l aborios dcaltm inlcri , s-a r ec urs l a o sca m ă de al egorii cc vor să r epre-
zinte lntelepciun ea, Forfa, Mu zica şi Po ez ia, Vî11âloarca, Bin ele şi Răul ,
apoi ce le pairu orc ale zilei, ce le pairu el emente, cele pa lm ano timpuri , şi
ce le patru conlinente, un microunivers material ş i spirilu al ca imagine prc-
clil ectică a omului secolului al XVIII-iea (v . Nicolae Sabău , I conografi a
decorului plastic al palatului Ban/'{y din Cluj-Napoca, în „File d e Istoric",
B i striţa, lV, 1976, p. 483-498).
15 Marg uerite Coppcns , L e costume au XV JJI 0 siecle, Brux·ll cs, 1978,
p. 4- 5.
http://patrimoniu.gov.ro
 Fig. 12 . nul clin turnuril e vcc l1iului conac, Lrnns- F ig. 1:1. A. chuchbaucr. Cap itel cu motiv e zoom orfe şi vegetale (clc la liu ) la cast elul
formul în srcol ul ni X \' 111 -ka. Hall cr clin Co plcan.

clinlr- o Lah ac h c r ă p c ca re o t in e în mîna slî n gă ([ig. 17) .
l n cca ele a tre ia scc nil, /\ uzu l (AUD!TUS). all e două per-
so uaje şi-a 11 lipi t urec hea el e pi\mînt asc ulLîncl Lropotul unor
ca i ce-ş i poart ă că l ii rc\: ii u1Hl<-Y a în fund a lul tabloului.
În cea ele a palra irnagin(' în c hi11 a l.[1 a legori e i Văzului
(VJSUS), un bărbat , îmbrăcaL în acc la~ i cos tum c[em inal al
epocii , ne atrage aLc n\i a as 11pra un11i l'rnm os 111 o n11ment co-
lnemoraliv, ciop liL în pialr[1 , p c care se desluşcşLc iu~crip( ia
„Math. Veres 1771 ".
U ltima sceni't ce vrea srt rl'pn·z inlc a lt·go ria s imţului Tac-
til (TACTU') acl11cc î n prim plan din nuu clou ~ personaje. de
dala aceas ta a ngaj ale într-o co 11\'ersa( ie asu pra rn lităţ ii mate-
rialului din care au l'osl co nfc c li o naLC' tunicile lor d e califea.
Împrej 11r11l personaje lor se desfft~oarft 1111 p e isa j co lorat agre-
mcnlat de aceiaş i copaci înal\i , co pia\ i parcf1 ele pc stampe le
ch ineze, cu frun z iş 11l măru n L sdi lclaL de lumina irizată .
tc nti c itatea numa i în caz ul în care do c umenle no i de ar hi vă
le-ar sp rijini . C un oaşte m o seamr1 de ar hil ec~ i sau m eşter i
construclori act ivi în această perio a d ă ele mijloc a seco lului
a l XV III-i ea, clar cărora, după p ă re rea n oastri't, nu li se poate
atribui , cu o probabilitate m a i m are, co n cepţ i a formal ii-
planimet rică a caste lului : J. E . Blaumann (1733 - 1780) clin
Boblinge n (WUrttemb e rg),stab ili t clup ă 1755 l a ibiu ar hilec-
t ul palalului Blnffy clin C luj -Napoca, co nsL rui L î ntre anii
1774 - l 782L 7 , Fr. G id tner, ace l „K ays. KUnigl. For t i[i calionc
Mau re r Paller", constructor ul case i Rcday ( 17G9) din C lu j-
Napo ca ~ i a l bisericii a rm. cat. (1783), din Dumbr ăve ni 1 8 ;
P. Gr imm r, cel care a co ndus lu cră ril e de consL r ucţ" i e ale m a-
n ejului ş i g ra jdului(l7 52-17 53)casle lului cli·n Bon\ icla, apoi
pe ce le a le h a nului clin Răsc ru ci 19 ; GoLtf r iecl Tfarlm a nn ( +
1789), s up raveg helor de con s Lr uc \.i i , anuaj aL pc ci i VNse şa n Liere
trans il vănene, l a caste lul clin H odocl ş i la ca · Le lul Ban ff y

De ·ig ur, aceste picluri d e fa cL urft rococo a u atra atenţia elin C luj -N apoca2° ş i Pau 1 Sch micit, „e:r Rauari a ciui I ale T6 /cz
m ti ~L ilor ş i i. tori c il or. A u fu ·L văz 11t c de TG1 d{1r J., Toth Şt.
( ID2G - 1927) , Bi r6 .J.. ( I D13) ) i E nt.z G . ( l 9B) 10. Compoz i ţia
tc hilihr ală, c romali ca n a Lural ă, firea scă. analom ia graciE1
( lo ng ilini e) a fi aur il o r , minupa e lc m c 11Lc lo r co mp oncnle a le
peisaju lui ş i put erea d e cxp t"s ic juv c nil f1 au cleLcr min aL o
u na nimilalc ele păre ri fa vo rabil' asupra ca liL ăţ ii pi cluril o r .
N u vo m mai in s is la asupra d eco rului ce înl'rumu se \ a ce-
lelalle încăpe ri , pre c izî ncl doar ci\ în r e p erLor iul d e orn amc nlc
pre ·u mp ă nr a u moLiv c le fl ora le ş i vi'gcla le re da c LaLc î n Lr-o
pc n ul a\ ir finii , d e. cn m ă run L ş i o p8l c· Lii d e c u lori s urclini-
za te.
Hcvcnincl la plan1JI mon u11wnLu l11i a\'C'lll impre.s ia că ace.s-
t.a, ffacînd absLracţ i e ele lo o·g ia-Lc r·asri spriji ni tă el e f'rumoas c lc
co loane ioni e, a r pule a f i Lot aLîL de bine co nl'uncl al. c11 re l e-
veu l une i cas o r ă~e ncşti, ceva mai ampli\, din seco lul a l XVIIT-
- lca . Dislr ibui rca came re lo r în pl a nul pa r le rului ş i a l eLaj ului
s-a făcul dup ft Lipic ul b a roc, in axa cc n Lrallt sa loane le de onoa-
Fig. 1•1. Ornn111l'nl vegetal ln stuc.
re, c u s paţi11 I mai generos, lalera l , la miaz [tz i şi la 1niaz ă noaplc
î nc ă p e ril e m e mbri lor famili e i sau camerele de oaspe~i, mai
mici , dispuse îu aul' il aclă, clar ş i în lrg ă tur ~i ne mijloc i l[t cu
17 Victor l ol h, Joh ann Eber hard D/aumann, l n „Kor rcspondenzblaU
sa loane le pomenil.c. Pi n ă a ic i n imic n eo bi ~nu il. No uLalca
l'lir icbcnblirgischc Landeskunde" XXXVJ I l (19 15), p. 19 ; Bir6 J „ A
p rin ca re caslc lul ll a lle r îş i reve nd ic[[ un loc aparle în ar hilec-
kolozsv6ri Bcw{{y -pa lola cs lervez6 m es lere Joli cu111 Eberliarcl Blaumann'
t ura c iv il i.\ clin Transilvani a se exprimă în viz iun ea insoliLă
Clu j, ln „E rclel y i T u domănyos FC1zctek", nr. 63, 19 33; Nagy Marg il ,
de Lralarc o rn a m e ntal ă a faţad e l o r ~ i a inlc rioarelor. Nu c un oaş­
Un ele aspecte din istoricul construirii palatului Ban {{y clin C luj , ln „SCIA",
Lcm nume le ar hi tectu lui , a l ace lui a care a desenat planul [ a~ 2, 1959, p. 105- 120; Mircea 'foca, Contribufii la cu n oaş te rea arhilecturil
ţade l o r ş i nic i m J.car p ~ c I a l m eşte rului co ns tru c lor sub clujen e din perioada barocu/iii lîrziu ln „Studia Un iversitatis Babeş-Bo ll yai"
~ up ravcg he rea că rui a s-au decl uat lu c r ă ril e . Pînf1 în prezent Ser ies 1-IisLoria, 1, Cluj , 1967, p. 38, 45, 51; N icolae Sa bău, I conogra fi a .„
mate rialul d e a rhiv d. nu a [o t prea darnic în acest sens . Deo- 1) . 483-484.
LB Avedi k l:,ulucs, Srnb:zd !cir. Erzsebe luaros monogra{iaja.Szamosuj-
camdată se p o t ava nsa d oa r un e le supoz i ţ ii , ca re, ca or ice
var, 1896, p. 97; Bir? J„ A ge nryeszeg i T ele/ci-kastely, Budapest, 1938,
păreri bazate p e nişte repere a p are nte cu m ar fi chi ar ş i acelea p. 92; B . Nagy Ma rgit, Reneszansz es barokk .. „ p . 301.
reprczcnLate d e a n a l iz a st ilist i co-fo rm a l ă, ş i-a r co nfirm a a u- 19 Bi r6 J„ A bonczhidai Ban{{y-kas lely , în „Erdelyi tudomănyos
f!izet ek" Cluj, 1935, p. 22; B. Na gy Margit, Reneszansz es barokk .. „ p. 304.
·20 Bi r6 J., A kolo zsvari S ze nl Mihă.ly-lemplom barok em/ekei , Cluj ,
16 B ir6 Vc ncel, op . cil„ p. 120. 1934, p. 25; B . N.igy Margit, Renes za ns z cs barokk . . „ p. 304 .

85

http://patrimoniu.gov.ro
 Fig. 15. Fra gment de decor vegeta l în st uc (deta liu ).
Fig. 16 . F r ngm c11 t de ck cor cu rocn ill c şi blazon u l fnmili l'i U nllc1-.
Fig. 17. A. Schuch bau cr . Cap de Lurc di n decorul ncclui n ş i c::islc l (n cum la l nslil.ulul ck arte plns l icl·
I. Andrccscu din Clu j-Na poca).
oriundum" 21 , ce a pl ă nui t ş i a construil biser icil e din 'fcln a
(1783) ş i Prtdurenii R eghinului (1 785)22 , ap oi cona cul famili e i
Bethlen din Şo imu ş11l :Mi c (Od orh ei). Paul Schmid t a condus
ş i lu cră ril e de constru c\,ic a le pa lat ului To ld a l::t gi din Tg.
M u reş ş i a le caste lului T clcki din G orn eş1i. Une le anal og ii
fo rm a le ar pu tea fi avansate în legă tur ă cu p a latul T oldala g i
(1759 - 1762) din T g . Mureş, al că rui plan a fos l co nce put de
arhi tectul de ori g in e fran cez ă Jea n L uidor23 , num e pr<'a pu\,in
cuu osc u L în literatu ra n oas t ră de spec ia li La Le.
Aces t t ip de fa1:ad ă2 4, cu ax ele în num ă r par, ne d ezv ă lui e
ace le a ş i e lemcnlc de art iculare a le front ispi ciului , compu s('
din lcsc ne r us licalc la p arler ş i pila ş trii în co ron a \.i cn capi-
te le co mp oz ite la etaj, re înlîloilc, pu ţ i n m a i Lîrzi11 , la cas te-
lul din Coplean . O oareca re id entita te se ex p r im ă ş i prin
t ipul de sprîn ce an ă de co rni şrt „ bombată'' a fronlonului fe res-
tre lor sa u pr in reliefu r ile antropom orfe pl at e din Limpa nu l
acestor corona mente, re li cfuri a[late într-un a cord p erfect cu
ce lela lte orname nlc în stu c ce agre m enteaz ă fronlonul prin-
cip a l a l faţa d e i , clar cont urat pe fund a lul înt unecat al acope-
r i ş ului mansard at .
Legătu ra diut rc cele do uă constru cpi , în limite le id enti-
tăţ: il or fo r ma le, ui se p are ş i ma i ev id enlă cîncl priv im la ce le
cin ci busturi de t urc i c:ire în coroneaz rt lu carn ele elipso id a le
şi frontonul în arc semi circular. Acest ornament antropomorf
aşa de pi toresc, înt îlniL la edifi c iil e civ ile sau în p a rcuril e
castele lor ş i să lile palatelor europene , va c îş li ga noi v al enţe
în rep ertoriul orna men t icii prin aluziile ev id ente la lup ta înde-
lun g ată du să împot riva perico lului olom an. Modele le p omeni te
au fost r elu a te, recrea te ş i diversificate în busturile care în co-
ron eaz ă frontoa nele fer estre lor cast elului clin Coplea n (fi g.
18). Nu ştim c in e a im ag inat acest e modele, c un oaşte m în
schimb nume le ace lui a care le-a c iopli t în calcarul a lb-cenu ş iu ,
sculp torul J\ ulon Schu chb auer (1719 - 1789) 26 , dup li cum re-
21 B iro .J. , 1l gern yeszegi T eleki k a slcl y, n ota 213 l n p . 95.
22 Ib idem , p . 27 .
23 I<c lcm.c n f, ajos a fos t primul car e a atra s a tcn\ia asupr a nu melu i
acrstui arhitec t, pr obnbil de ori gin e f ran c11ză , istori cul cluj ea n a ex tra s
:i.ccslc su mare da le <'l inlr-o car te de socoteli a :m ul~1i 1743, P •h t rn l ă odi-
n io a ră in Bibli oteca fa mili ei Tclcki din Coru nca. Ară turi de pl anul pa la-
t ul u i Toldal ag i din Tg. M ureş, B ir o J . a a tr ibui t nccst ui arhit ec t nite
d o u ă planuri p c care le-a afl a t in biblioteca amintită mai sns (v . l< clcmcn
Lajos, A k olozsvari grof 1'o lda laghi es J(orda•lld z, tn „Muvcszeli Salon ",
1927, nr . 5, p . 5- 12 ; Biro .J ., A gernyeszegi T elekik aslC / y, p . 26, lO(i; idcn1.,
A koronka i '.l'o lda lag/Ji -kaslcly , in „Păsz lort ti z " , XX l V, nr. 2, p. 67- 71).
24 Cu mi ci modifi căr i acest model d e fa ţ ad ă. a fo st r clun t de maes tr ul
conslr nctor al pal atului clin T g. :Mureş , P nul Schmidt, lnlr-nn pl an pcntrt\
con acul Tcfoki de la Soro şli n (Bi r o J., A ger11yeszegi T eleki-J(astely, p . 41 -
42, fig . 16).
25 N icolae Sabăn , DC/' D ildhauer A.nlun S c/w rhbm 1er , Clu j, 1979,
p. 23 .
.8()
http://patrimoniu.gov.ro
z uit ă din plîngerea adrc. a l[t de ates ta G ubrrniului din Sibi u
(11 iuni e 177'1 ) , prin care so li cit a impunerea la plat ă a proprie-
t arnlui palaL11l11i din T g. Mureş , To lda la ghi Laclis la u , p entrn
suma res lan tă de () t a ll'l'i cc reprezent a u p arlc din va loarea
lu c r ă ril o r de pi e lr[1rit• cfcr lual c el e r ec lam ant 'in urm ă cu
14 ani26 • lndubilabil il n/oni11s L api cida a rea liza t ş i ce le 14
bus lu r i de turci de la cas telul din Coplca n. de da la aceasta în
n i ş t c t iparc forma le ce se aprop ic de forme le rococo ului. Sc u lp-
1oru l cluj ea n a fos t îns:I doa r 1111111 dint re m eş terii cxecuta n ţ,i
a i ornamenti cii de pialri'i a fa\ackl or . N u es te ex c lt1 s~1 p os ibi-
lit a te a ca planmilc cas te lului ~ i nle l'a\ adclor si't a p a rţ. in ă unu i
arhiLcc Lsau macstrn co ns lruc.:l or al cli rui nume rli min e î n că un
La ini c semn de în1rrbnre, pon te un a rhil cc l de [c iul lui .J ean
L11id or ~ i l'l un 11 rc11n osc 11L, c.: arc a im ag inat ni ş l · fa\.a dc atît
de originah', ci:irora nu Ic găs im an a log ii s l ilis lico- fonn a lc
conclud en le .
În priv in ţa anal ogiil or J'or111all' nr mai p11le a [i invocate.
aşa d11p r1 cum s- a mai afirmat în lil<'rnlurn mai v ch e de spc-
c inlil a le, un ck ap ro pi eri d · a lcli r rul de pi e trli ri e care a act i-
vat p c ş:rnli e rul de co n stru c ţi i a l Gh erl e i ba roce27 • Cap etele
de turci î ntîlnilc a ici (fos tele ('USC ] a z lort'i ş i Socol), sprîn ce-
ncle de curni ş[t „b ombalt"'' sa u in :.ico ladr1 , front oa nele de pi a-
Lr[t a le ferestrelor , decoruril e în form fl de r oca ille, frun ze
de acant sau form a tipidi a capite lmil or ionic e, decorul în
reli ef pl at. de pc pil aştr ii p or\.il or C'arosabil e ş i fo rm a stucat u-
ril or ar repr eze nt a t.o L al îtea exem p le di n ş irul cărora să
a legem cwntualel e an a logii .
Zil J3i r 6 J „ A k o/ozsvar i S:r nl M i/1a /y- lrn1p /0111 .„, p. 79.
27 D 1• prin ll1•c1·ni11l p:i tr11 n i seco lului a l XV IJJ - lt•a , nl1·li crnl local
d · pi c trăTi1· . c·c lu crn l n sti111l lr n cliţ.icm;:i l „n ornl Lrnn sil vll n " (l\i• nn ş l crca
lî rzit•) va fi înl oc uit d • l1 oik a teli ere de zid :l ri e ş i pidr:lri c în co mp o n e nţ a
r ă r o ra inlr:tu 1 n rş lrri . cu 1in r:1 cl rrl' gc·rmn n i. p rov e n iţi din A uslri n, Cehi a.
l\llora v in ş i U ng:H·ia . !:; l:irc:i ace a st a de lu cr uri se v a m e n ţ in e p î n:l ln sfîr-
ş i lul Vl':tcului l'ln <I m c· ş lnii aul ohloui iş i nc i ş li gă loc ul p ierdui , înl oc uind
pc cei s lr:, ini . Matr irolch! (le IJO"li·z, c111111n ic ş i decese ale parohi r i r omnno -
cntoli cc, di n Gh n la inrcgis lrl'az:l ln nr bri cil c rcspcc li vc n11m clc acrstor
m eş te ri str:li ni , ocu p ::i ţi :i ş i un eori locul lor !l e p r ov eni e nţă . N um ă rul des-
tul de 111:irc a l m r ş t c ril o r do\'<d rş h' o nc li v il a lc deosebi t de fc hril ă pe
şa nli c r c l r civ ile de cou slrn c\ii din o rn ş . in perio ada 1710- 178 0. (IUnyni
E ln ncr, JI 1·fgi S :om osrij va r i e111/ fl.c i , ln „A szamosujv(1ri „Ormcny Mu -
ze um ltir lenc lc", zarno sujv(1.r, 1!!07, p . 116 - 119 ; Nicolae . nbă u , Glt er la,
Aspec te is lor ico-arli sli1 e al e d czi:n ll 1i 1ii urm i oraş /1(11 0c, c!l unmi car c s u s ţ.J.
n ul ă la col ocv iul „J\fo1111m m le el e nrl 1il cc lunI l n con tex tul a ct.ivit:~ \.ii de
ocro tire şi va lorificare c ulturnl -c du ca li vă a pa lrimoniului cultural n nţ.i o­
na l ", Chnp11l ung J\lu sccl ş i Curtea de A r geş , 11 - 14 decembri e 1981 ; .Ma-
lricul a B ap li snw /is P arocltiac S: amosu ivaricn sis a !I II. PP . F rnn ciscan i 5
Jl es iden/iae D eesien sis Consl'r ip la , r / Srnmos Uj-Vari ens is Co11ti1111 ala"
A r1110 „. J/ epu ralae Sa /11/i s MCCDXXX J ", Arhivel e Slnl ulu i Clu j-Na poca ,
Fond Starea Civ il :! , Mat r il'ok, 1H /9).
 Ceea ce particu l arizează însf1 Cop Iea nul estC' a taşameutul
său - insolit în peisajul arhitectural civil al acestei zone
- faţ.ă de varianta slilislic[t a rococoului. Abandonarea co-
loanelor şi a pilaştr i lor, care nu mai subzislft decît în faţ.ada
principaH\, constitu ie o adevfarat[1 noutate pentru o construc-
ţie clădită încă în pl i nă perioadă barocfl. l•aţade l c laterale
se caracterizează prin simplitatea compoziţiei; por\iuni mai
mari invilfa pr iv irea să alunecr pc suprafa\.a netedă. Deschi-
deri le se mu l tiplică. Impo r tanţa lor rste mai m ult decît evi-
dentă; esenţ ialul părţii decorative este asumat de ritmu l
ferestrelor, ferestre le fiind de t ipu l rel mai frecvent al epo-
cii, de formă „bombată", după denumirea de alune i, adidt
traseul frontonului l or este .în segmente cu o uşoarf1 curburr1 .
Spaţiile d intre ferestre sint alît de înguste încîl persianele
(o invenţ i e a ace lei per ioade) deschise se ating, astfel că,
pe lin ie orizontală, v in să îndulceascft r itmul strf1pungcrilor ,
confer ind întregului alura unei unduiri.
Arhitectu l anon im a imaginat nişte faţade cu o ornamen-
tică de o tandrft voioşie rococo. D in întreg ansamblul drco-
rativ de sco ici alexandr ine , rocaillc-uri, vrejuri fitomor[e,
PATRU TIPURI DE CASE CONSTRUITE LA IAŞI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1Jllli\1ESTUlJC: 1-'LO Hl N - - - -
ră ,
I storia arh itecturii a demonstrai din toate t impu-
rile , economia, tehnologia, modul de organizare a so-
{· ietăţii umane au inDueuţat ş i determinat înfăţişarea pro-
d ucţ: iei de arhitectură.
'lnrnsforrnările care s-au produs în viaţa socială şi politică
a Prinripatclor române, odală cu descompunerea feudalis-
mului şi trecPrea la noile re l aţ. i i capita l iste, se rnanifestrt
în arhiLeclurfi pr in apariţia clasicismului care ia locul Renaş­
lrrii promovate în secolul precedent. Spre mijlocul seco-
lu lui al XIX-ll'a, în arhitectura ţ: ă rilor române, îşi fac apa-
r i( ia uncie rnanifl's luri al<- curentului romanic, ce merg spre
firşilul st·colului, l<1 l'orml' arhite ·to nice eckcticc , prezenll'
î11 ariiiLL'('l.11ra înln·g ii Europl'.
Un rol irnro.rtnnL 111 dC'zvoltarc•a arhitecturii clasicismului
l-a <l\' Ul o rt1~u l la~i. undl' curentu l se manifestă în primul
C:asu Angh el. Colo:111clc cc se
înallă .
http://patrimoniu.gov.ro
motive florale şi geometrice, doar busturile de turci, prin
dispoziţia lor atît de pronunţată, sînt păstrătoare ale unei
tradiţii baroce. Şi aici însă arhitectul a găsit un modus vi-
vendi prin contopirea forţel or respective: baroc şi rococo, o
unitate prin compromis.
. Recurgînd la limbajul alegoric specific epocii in care s-a
clăd i t castelul din Coplean, privit dec i în perspectiva antro-
pomorfismulu i vitruvian, am putea spune despre această
construc\·ic, la fel ca despre oricare dintre acele clădil'i ce
aparţin rococoului, că a fost gîndită în chip de corp de fe-
me ie28. La fel ca la omul rococou lui, înfăţişarea acestor edi-
fici i nu ne seduce ci ne farmecă. Din acest punct de vedere
cazu l castelului clin Coplean reprezintă o excepţie pentru
arhitectura civi l ă:. a secolului al XVIII-lea din această parte
a Românie i, îndreptată mai mult spre tipologia formală
barodt , cu forme le ei înclinate spre tens iune.
28 J. Philippe Ming uct, Estetica rococoului , 1Jucur1·şti , 1973, p. 161
şi vassim.
rînd în arhitectura c ivilri , ca re I J'('l'l' pc prim ul plan ca preo-
cupare î11 domeniu l eonslrucţiilor . „C lasicismul " moldove-
nesc se caracterizeazr1 prin drzvollarca planului casei ţără­
neşt i din regiunea de Ş<'S , îmbr[1C'alr1 ( ' li dccoraţ. ii ele faclur[1
neoclasică, cuprinz1ncl casl' cu parLC'r , cu parter supraîn[tl-
ţal sau cu etaj.
Planul casei boi e re şl i , hazal pe prinripiul simclrici, arc
încăperile dispuse de o parll' ş i ck a!La a unei săli-vrslibul.
Aceste constr ucţii nu exce lau printr-o dccora~ie intC'rioară
sau exter ioară abundrnLă , cl('m entu l universal folosil la
decorarea [aţ.ade lor l'iincl ordonau(.a de dil'crile tipuri care
preziulrt un fronlon triunghiular clasic. Acest Lip de cons ln1 c-
'ţii definl'şte o primi't clapf1 în arhitectura ieşeană a sernl ului
a l XTX-lca , care mc•rgc· pînf1 la lT 11irca Principalelor.
spr ijin ă p c o bnz[t
Casa X cnopol.
87

Casa G hi ca . Loggia de l a claj ul c l :J clil'ii
Cnsn G b icn. Mo li vc CI cc ora livc
A doua c lapă, cca de după Unir e , cînd o ra ş ul î ş i pi erde
prerogativele ele t:ap i ta l ă a Moldove i, se c an1 cle riz ează prin-
Lr-o încet inire a ritm ului ele co nstru cţ ii. C l ă diril e a ces te i
perioade reflectă s tarea de fapL ş i de sp iril a ir şr nilor , ele
păstr încl dispoz iţ i a pl a nim ctri cft tra diţional ă , <·u o gamă
orna m cnLa l ă ex Lrem de r e du să.
Spre sfîrş itul secolului al X TX-1ca , în cea de-a Lrcia c lapă ,
oraş ul este revitalizat, rcfăcîn du - e sub toate aspccLelc. Clă­
d irile noi re fl ectă cot ilu ra ca re se m a nifes tă în gusturile
fam iliil or boi ereş ti i rşc ne, ş i a nume incl cp ărtarea de cu ltu ra
or i en ta l ă îu favoarea cr lc i occ identale . S Ludiil c ş i că l ă Loriil c
făc ule în ap us înclreaptrt prderinlclr ·pre o arhiLecLură ecl ec-
t i că, insp irată în sp ecial de cea fra n cc·ză. Astfel , în accastii
pe rioadă , se observă introdu cerea unor clem ente noi în arh i-
tectura i eşea nă, atît în ceea cc priveş le planul cîl ş i în do-
meniul d ecoraţ iil or . P lanu l încep e să-ş i piardă rigurozita-
tea s im e trie i , cara cteri t i că fiind mutarea inLrării din ax ul
principal, înlocuită fiind de o terasă. ln paleta d ecoraţ iilor
neoclasice încep să aparrt ş i o seric de elem ente baroce.
Cercetăr il e efectuate de Oficiul patrimoniulu i cultural
na\jonal din Iaşi au dus la relevarea unor clăd iri m a i ptrţ i n
cunoscute .S9 . ~~ reprezenla t ive pentru. Lipul d e locuinţ e
construite le făşt în secolul al X IX-iea: : casa Angh el , casa
Xenopol , casa Ghi ca ş i casa Racoviţă, fi ecare d in lre acestea
încadrindu-sc unui grup tipol og ic aparte.
Prima grup ă tipolog id t cuprinde casele cu parter supra-
înălţat, cu pridvor în ax ul m edian al clă dirii. D in această
gr up ă face parte casa Anghel co nstruită d e famili a boieri l or
Anghel în prima jum ătate a secolului al X IX-~ea, casă cc
evocă cel mai bine aplicarea elem entelor arhitecturi i neocla-
s ice pe tructura vech ii case ţărăneşti moldovene. Construită
pc un singur nivel , dup ă r igorile s im etr iri , are încăperile
dispuse de o p arte ş i ele alta a unui vestibu 1, din care se p ă-
88
http://patrimoniu.gov.ro
Lrundc indl'pcnclenL in l'i ecar.c . încă pl'l'L'. in forma actuaEt
nu se dis Linge nici un spa!.iu ca r e ă dom inc fun c! ional pla-
nu l , ş i anume ace l . sal on înLîlnit la rnaj oriLaLc•a cH\d i:ri l or
din ae ca · L[t perioadă. Ca m ere le ele primire ş i d e l oc uiL s îut
k ga Lc p rinlr-o S C'.~ ră eu înci.\pc ri lc de se rv iciu , a f'l a Lc la dem i-
so l , în jumftLaLca de nµ.rd .a clf1 dirii. ·
Casa îşi p ăsl r('a ză for m a o ri g ina l ă , modificări s ufer ind
doa r Ş a r pa nt a a dn•i ma m ă a fost probabil mai înallă.
Fa \acle l<' s inl t.ra ta lt• in s til n eo clas ic, cu un restrîns rep cr -
Lor iu de l'iemen tr <lccura l Î\'C' , grup a Le a proa pe toate pe fa·ţa­
delc nord ş i s ud a fl a lr sp re cele d ouf1 s tr ăz i ce înca drau cl ă­
direa. E km cntu l .d orn ina nl î I re p rcz i n Lă pridvo ru I, ma rea t
de un f.ro ol on Lriungh iul ar clas ic. s u s ~inut de palru col oa n e
de secţ iun l' lril ohati\. De rema rcaL f' apLu l că acest tip ele
coloa n e nu se mai inlîln rşte la nici o allă co n sL ru cţ ie ex is-
Lentr1 în prezent la Iaşi.J"i\rr1 ea piLr l , d oa r c u o aba că s ub-
\:irc, col oa nele se sprij inft pc o h a z ă Ina I U\ . Uşa ş i ferestre le
n u un ancadrame 11L er se regă. · l'ş l e ş i la co rni şă.
' u praînă )\ar ea p a rtrrnlui es te un proce dru fr rcve nt în
arhitcclun1 ie ş ('an ii a ;icc::;Lci epoci , unn ă rindu-S l' a lît crea-
rea unui uspecl nrnntrllll' rtl<il cîl. ş i cîşligarra unui s pa ţ iu de
serv ic iu .
Cas:i l larnv i \:1
1) Îll t irnpl iir i;i \'l'dll' Sl' mai pi\s lr l'aZă Cl'a de )a u şa prin-
l'ip ::i )[1 ş i dl' la f' en ·s ln', ( lulll'n tr lc scu lpturale folosite aici
înLî lni nclu-st' în man· 1111m i\r la t implăriil e ronsLru c\ iil or din
se c·ol11l a l XlX- lca din la ş i .
A d oua gn 1pii Lipo l ogică o f'onn l.'nfl casl.' lc rn b olt ă penLru
tr ăs uri , !'lc>nwnL s pl'ril'ic a rhite ctur ii ie ş en<' din secolul
al XV lll-lr:i preluai ş i de ;uh ilrrLura secolului uJm ă t or.Bolta
pentru lnls uri es tl' ns tl'r l dim r n s i o na ·t ă, încîl perm ite acce-
sul unu i a tr laj , cu v iz itiu JW capră. Apa ritia act>s tui t>lcmcnt
a rhilcclonir trl'l>llÎl' pusii în k gă lu .r il cu ex igc n\ ele Loi erimii
d(' a piişi din casă în Lrii s ur ă rări\ a Ln' C'c' prin ce l mai mic
sp::i\:iu clrscopl'r it ş i supu s inttmp criil or. Aces tei grupe de
ronstru ct ii îi a1rnn im· rasa XcHopo l în ca re a l ocuit o per i oa d ă
savantul A . D. Xrnopo l , a t'l ată pc s tr . Fr. Engcls nr . 9 .
Con ·truil ii la mij lonil secolului al X l X-lca , cu parter
ş i e taj , tasa Xcn opol are un pl an ce respectă ş i el rigorile
s im e1ri(' i. incăpt>ri l <' l'i ind grupate identic la cele do u ă ca-
Luri - de o p::ir te !;> i dr nlt a a unei să li mediane , ce core•p m1cl c
la part n vesl il111 l uh 1i ; acesta cup rinde ş i scar::i d e on oare,
în d ouii r ampe in cga lr. La e taj, sa l onul cel mare este prelu n-
g it pl.' sLr bolt a de tr:Js uri. Înciiper il e de serv iciu , grupate
·toL pc clou rt n iwl c în spa te lr clăd i rii , a u o a H ă tratare p las-
t ici\ , indicînd cons truin•a l or înlr-o e tnprt mai recentă.
Clăd irea pils lreaz;1 1'01ma orig inali'i. Fa\n d ele, t ra t ate în
stil ncoclas i<: , au un repert or iu decora ·t iv redu s, cl ăd ir ea
avînd un aspect gcnrra 1 greoi.
în cea de-a tre ia gruprt t ip ol og i c~t se încadrează cl ă diril e
la care elementul tradiţional est e încii prezent în tratarea
planulu i, clar se fac e p11ternic s im 'ţ, it ă influ en\.a arhitecturii
ecl ectic<' în dornrniul decorap il or. Rcprezentat ivrt p entru

teriz e az ă
' dreaz ă ş i casa Ra cov ită, c onstruiLă la s [îrş i tul secolului al
Lilob n\i ni capitcl c corinlit c înc aelr1nd fu rstrr le ncc ll'in ş i casc . ·
uccas L[t ca tegor ic de cl ă diri cs le casa Ghi ca, o clădire ma i
veche, rcconslruiLft în forma ac Lual ă de că lr c logol'ăLul Al e-
xa ndru Ghi ca , spre mijl ocul scrnl ului al XIX-i ea.
C l ă direa, cu p arLcr ş i c Laj , rcflc cLînd puLemi c inl'lu enta
arhiLe cLurii occidentale , se înscrie într-un Lip cu Lolul aparlc
de co n s Lru c·ţii civ ile urbane , cc posed ă săli hipos Lil c . ln pre-
zent , la Ia ş i mai ex istă doar o c lădire de aces L fel, de o l'a c-
t urft mai modestă şi anum e casa R osetti-R ozn oYanu .
R csp cctînd rigor il e simeLril'i , pl anul - aproap e pă L.raL -
cs Le imp ă r~it de un ax m edian , cu în că p e rile di spuse iclcnli c
la cele două ca turi. Planul pa:rlcrnlui est e dominal de sal a
hip os lil ă, ale cărei coloane creează - da torită luminii .reduse
- un joc de umbre ş i lumini. Prin alegerea ac esLui mod de
a deeora ves tibulul , arhitectul a urm ă rit m ă rir e a efec lului
de m onumcnlal , aceslui spa ·ţ iu l ăp1 inclu-i- se aria funcţ io­
na l ă . La etaj, s~1lii hip ostil e îi corespunde un salon oval.
P c ]a lu ra de nord , dato.rilă Lram ei stradal e, s-a a d ă ugat un
spa · ţ iu trap ez oidal , care la c Laj form eaz ă o loggie, ce repre-
zin tă un clcmcnl de influ e nţ ă muntea nă . Etajul es te marcat
el holul bogal decora l cu s lucaturi , ce se deschide sp re l ogg ic.
Gam a d ec orativă deosehil de l a rgă folo s ită la casa Ghi ca
cup r inde motive fl orale, zoomorfe şi antropomorfe , precum
ş i ordine arhitectoni ce cl as ice combinate cu clemcnle ba-
rocr .
e p i:is trcaz[l tîmplări a ori g inală a u ş ilor ş i feres lrelor,
pa rchclul ş i balustrada din holul de la et aj. T ot a ici , înca-
drînd u şa sa l onului , se găsesc d o u ă mari oglinzi ve n cţ;ie n c .
Faţa d el e sînt tralale în s lil neoclas ic, avînd ca elem en t
dom inanL ordona nţa de coloane compozite , de pc f a ţada
p r i nc i pa l ă care su sţ ine un fronton triunghiular clas ic, de-
cora L cu m otive baroce. Un handou împarte faţa da, p c întreg
perim ' Lrul , în dou ă reg istre orizontale , cel sup eri or fiind
ma i boga t decora t.
UE 'U l\lf:
E n prcsc nt an t lcs qu atr c t ypcs de m a i ~ ons de l aş i du x ixe siecle
nou s passon s en r ev uc l 'arehi 'llctur c urlrni n c civil e, plus prceiscmrn t lcs
ma iso n s appnrt rn nnt aux b oyard s de cct1 e epo quc.
An point de vu e el e l 'arcbilectm c 0 11 p cut cli v iscr l 'evo luli on de cctte
v illc cn qu ntre etap es (l e cl evcloppcme nt cli sli nct cs. Nou s, po uvon s
considercr i a premi er e et a})C ju squ 'a l 'Uni on des Prin ci})3Ut es, qn an d 1 'nr-
ch i lcclure el e la v iil e a un e evoluti on n ormale sur l a li gn e clrs m1cicm1 cs
tra clili ons. On continu e m nintcmmt l e develo ppcmrnl de l 'arcl1it cct ure
«cl a iq uc» mold ave, c:.uacteri scc p ar l 'ampliJi cati on du pl an de l::i
ma ison paysann e el e l a region d e pl ain c, av c des deconrli ons d 'un e fa c-
t ure nco-cl ass iqu e. Le plu s ou vent, crs constru c'Li ons au rrz- de-
-ch nussee, ou au r ez- dc-ch au ssce s urh a u ~ ~ e, ~o nt raracteri sers p:u· lme
di spo ili on sym etriqu e des pi ccc s d 'un e p art ct el 'a utre d 'un v esti bul e.
Gcncralcment ellc s u e se di stin gucnt pa s par un e cle roration interieure
ou cxtcri eure trcs rieh c, I 'elem en t general est l a di spos ition des col on -
ncs de divers t y p cs qui souti enncnt un fr ont on tri an gulaire rla ss iquc.
Unc tell e rnai son, con struite au debut du x 1xe sicclc, est l a mai son
Ang/le l , 27, rue Barboi.
:t::i dcux iem e etap e, apres l 'Union des P rincip autes, qrnmd la v ill e
http://patrimoniu.gov.ro
Cca de-a patra grup ă tipolog i că de co ns lrucţ ii civ il e carac-
arhitectura i eşea n f1 de la fîrş itul secolului a 1
X IX-lca ş i începutul ecolului al X X-iea ; cli.iciirile din a ceas-
tă p erioad ă încep si'i se desprind ă din rigurozitatea di spoz i-
ţ i e i planimetri ce tradiţ ionale , prezenlînd toloda tă o seri c
de idei novat oare, atît în Lralarea s lri ctă a planului , cîl ş i
a tipului de clcmenlc dccorali vc . 111 ace aslă grup l1 se înca-
X IX-lea de către famili a boierilor Racoviţă .
Pl anul casei es te împ ă rţit s im clri c de o lungă s al ă ml'di a-
n ă, cu inlrarc pl as ată laLeral , spre deosebire de pl anurile
prczenlalc îna inte, la care inlrarea se gă s c a în ax ul des im e-
t ri e .
Casa î ş i p ă str e az ă form a ori g inal ă, înlc rv cn~ iil c ullcri oa rc,
u ş or vizibil e cla,Lm·iLii tra li'irii pl asli cc cleoschiLc , cons La u
în a dău ga r e a pc la tura de nord a clou[t în că p e ri cu fun cţ iuni
di[eriLc . Se di s ling cu clarilatc zonele ele primire , grup ate
în jurul vestibulului , o p arLc dînd sp.rc Lerasa de fa c lură
haro cft, ş i cele de ser v ic iu , aCl a Lc de o p a.rle ş i de a lLa a unui
cul oar m edian .
C l ă ci irea prez inl ă un hoga t r ep crloriu dec orat iv, a Lîl în
inLcri or cil ş i la ex lerior . Un elcmcnl parli cular îl repre zintă
folos irea ornam cntati ci di[crite la Ji eca.rc în c ăpere de pri-
mi.re . A ·Ll'el , per c'ţ ii vestibulului sîn t d eco ra ţ: i cu s til ob aţ i
cu capi tel corinti c, cu o c orni şă b og at ă ş i l'ronloa ne triunghiu-
larc dea supra u ş ilor. O în că pere arc pereţ ii ş i ta vanul Lap e-
t at <·u lambriuri , iar o alla es lc deco.rată cu grinz i de lemn
aparent. Allc ornam ente fol os ite sînl chrnarcle cu rosel e în
co lţ uri sau hrîi c cu m oti ve geomelri ce, cu m otive fl orale
sau geometri ce.
F a~a cl el e sînl Lrata le în ace la ş i stil eclecti c. Faţ- a da prin-
c ip a l ă es te m ar ca Lă de o t eras[t b a ro că, cu dou ă rampe - un
clcm enl nou , frecvent în arhitec t ura i eşe an [\ clin jur ul anil or
1900. F er estrele sînt încadrate de s tilob aţ i cu capitel com-
pozit , cc susi; in frontoane t riunghiulare. C orni ş a , bine p ropor-
ţ ionată, es te ritmată de mi ci console . În axul faţade i prin-
c ip a l , pes te linia c orni şe i , se profil eaz ă un fron t on ele fac-
tură b a ro că . Inlrarea este m a rcală ele o ordona n'ţă de coloane
comp ozite cc su "ţin un fronton triunghiul ar clasic.
Din st adiul arhitecturii urbane i eşe n e din secolul al
X IX-le a p entru care reprezentative sînt ş i acest e p atru casc -
se p oate concluziona că, la fel ca înt reaga arhi tectu ră clin
Moldova ş i Tara Românca că, a ceast a s-a a nat ,.sub semnul
interpretării ş i al imilă rii de stiluri is loricc" , cla ·icismul
fiind curenlul cu ce i m a i muJ·ţ i a d ep ţ i.
Casele m enp onat e m a i sus au p ăstrat în bună parte stru c-
t ur a tr a clil:i o n a l ă m o ld o v e nească, îrnprumu t încl unel e ele-
m ente din arhitectura culluril or învec in ate, dar prelu a te în
m od cr eator ş i a daptale crustului ep oc ii.
As Lfcl de constru cţ ii , av înd iniţ i a l o va l oare s lri cl ulili-
ta r ă, ca p ătă as Lăz i o va l oare ·1il Lura l ă , imp orta nt ă pentru
slud .iul istorici ş i arte i ele a construi la r om âni .
de Jnş i perd scs prcr oga ti ves de ca pit ol e ele l a Mol dnv ie, cs l caractcrisee
par le n lard tmc nt d u deve lop p cmcn l de tou s lcs el onrnin cs d'act iv itc, y
ccrn pr is lr s con st rncti ons . Les eelifices r efl ct cnt l 'etat d 'espr it des babi-
t m1 t s. E ll cs gar dc nt rncore l a di sposili on pl ani metriqu e trad itionn clle,
rnais l cur decoration est extr @mcmcnt red uitc. Caracter istiqu c p our cel le
etap e est l a ma i son Xenopo l , 9 rn c F l'. E 11 gels.
Une t roisiemc et ape a la fin clu x1xe siecl c r cleve un e vill e r ev it::ilisee,
rc clrr ssee aprcs l a rou pe morale n~ u c. Les co11 stru ctions refletcnt Ic t our-
nnnt du gof1t des fami ll es des boyard s, l 'eloi gncmcnt de l a cullur orien-
"lale pour le rappr oc h rrn ent de cell e occidentale. C'est un e ar ch it eclure
eclcctiqu c, in spir(e de cell e fr nn ~a i sr. On con st ate des elements n ouveaux
t ant cn cc qui con cern e le pl an qu c l a decora tion. Le plan com mence
ii perdre sa sever e symctri c, au li cu de l 'rntree il y a mainten ant un e ter-
rassc. Sur l a pal r tt c cl rs decoratiollS n eo-cl assiqucs surgisscnt des decora-
tion s b ~ r c qm s . R elcva nt rs pour cctt e etap e sunt l a maison Gbica, 35 rue
Cuz a \' o d ă , f t la ma i son R aco vij ă, ru e 23 Ao1't.
On pr ut nfirmrr qu e lrs rn a ison s des b oyarels ont conserve l a str'ucture
lrncl iti onn cll e rr:oldnvi cnn e fmpnmt ant qu elqurs elem ents des cultures
Yoi siJrn rs adapH s a11x co11dition s sp cc ifiques rourn ain cs du derni cr siecle·
89
VILA MATHILDA DIN BUCUREŞTI O LOCUI NT Ă „FIN DU SIECLE"
Î'n Bucurcşlii anu lui 1897 , la înt relă i erca strftz ilor
! Oţetari ş i Ilaliani:i, pe Jocul din dreapta biseri cii , lu a
sUrş it ridicarea l oc uinţ e i Malh il de i Luchian 1 , sub îndruma-
r ea arhitecLului N . C. Michăcscu 2 , as istat la d e coraţii ele
arhitcclul A . Clavel s i de p ictorul Stefan Luchiana vftrul
comanditare i. ' ' ' soa n ă umhlală, care a cerut a rhitectul ui să co mpun ă o casă
l~ rumos înscrisă în peisa ju l înc onjurător, în arhitectura
învccinală, l'oarlc bine p ag ina lă în sp aţ iul c u rţ ii, vila Ma-
thilda ni se înl'ă \: i şca z ă ca un im obil rcprczenlaliv în prorrra-
mul clădirilor de locuit diu Bucureştii ultimului dec:uiu
al secolului al X TX -l ea.
1 Mn thi ldn Luc h inn n ăsc ut ă în 1861 la ;u ln \.i , fii ca A il' xn ndrin c i
l\1oYil i1 ş i n lui G h eo r g h e Lu c hi a 11 ( l'ra Lc lc lui Du 1nilru Lu c hi a n - tnl ă l
p ic iorului Ş ld a n Luchinn), ciisă torilă Hădo i , 111 anul 1881. , a r e Lrc i fii ce:
n) 10 11i cn l ~ădo i n ăsc ulil in 1885 , c:\sălorită la Paris c u Ma rtclli C h nu -
t a ur cl. c1 tă\rni e f rn n ceză. st udin ă Jn So rb o na două li cen\ e (fil ozo fi e ş i
~ tiin\tk n n turak ) . diY or( tnz:'i , rev in e în \.nril , re ia ce t ăţe nia rom â n ă , mo a r e
l n l!J :l5 ('19 cit- ani) ;
b) Emi li a Hădoi n:"isc ut{1 in 189 1. căsă to r it ă c u No nu Odese u , divor-
ţ a t ă, reY in e ln 11um t le ele Hăcloi : l'stc în v ia \:"\ (a re 92 d1' a ni ). De \ in c
cca 1nn i nw rc pa rt1• ele b unuri ~ i acte de la Mathilda Luchian (mnma
sa) ; n clo n a l :'lln zc ului cl1• A rt :'i n i n..S. H. don:! Lnb louri exec utate el e
Şt J a n l.ul1 1 i ~ 1 1 rcpn·zc ntincl p ortret u l i\ta lhild c i.
c) Fl ori C'a H ă d o i n ăsc uL:1 in 1887 , c:'isii loriti'i e u Pa u l r„vro ni , d cec-
<'lntă la Pa ri s l n Hl7 9. i\ lal hild a Luchinn cli\·01·\caz:I l n a nu l 1898 ( un an
dup ă t1rm im1n·a ca c i). Ln k rm i n:i r cn l' clil'i c:1rii c l ădi rii - 1897 - l\lo-
thild a fiind într- un ni:11·c i111pas fin a nc ia r (c hl'llui c li lc ·o n s tru c \i e i d e p ă­
ş indu -i hu gr tu l) ln c h i ri ază casn lui Băicoianu de l a Cr cd ilul fun c ia r , a p oi
ministrului B:'\ cl :1 r ă u . l'ns ibi li l ă \ilr ~ l a l1 1 ilcl c i în co ntinuu r egr es au o hli -
gat -o să , ·In el :"\ casa (i n c·r11·1· nu l oc ui se ni ci mă c ar o z i) gc m·ralului A rthur
\':'\ itoinnu co 11for111 netu l ui d1· vinzarc-c u111p iira r c nr . 446 /2 . IV. 1020.
I rtali11 fa (nd :I p r in c ip n lil
Ji:i \ a cln p 1·i 11l' ip:1 l:i
" '"
t 11 1non og ra 1 n ~ \ ri :\ c u pict uri ele Ş ldan L uc hian
90
http://patrimoniu.gov.ro
l\lA lUA ~J J\ TI CU
R ea l iz ată în st il ec lcc l ic, cl ă direa are o personali ta te
proprie, care r e fl ectă atît interesul p eulru curentele apusene
la mod ă, cît ş i l egăt ur a cu tradi\:ii le vechi ale arhitectur ii
rornâneşl i . Privind faţa d a fră mînta lă, delo c nea rmon ioasft
a acestei c l ă diri , ne imag inf1m capricii le a m[iLrioa nei , p er-
pe gustul c i ş i să reflecte moda vremii; de la a fi o ca să co n-
fortabilă ş i fun cţ i o nal ă, a mers pîn ă acolo încit să c upr i ndă
spa ţ ii de primire ca re să epatez e p c ori c ine i-a r t.rece pragul.
Din p ăca te , l\fathi lda Luchian, căsătoriH1 Rădoi,
nu a putut să se hucure de casa visa Lă . înglodată în
2 JVfa lhilda Rădoi coma nd:'\ :i r.hilcc tu l ui N. C . Micllăcs c u proi ccl ul s i
l'Xcc u\i a case i din str. O~ e t a ri nr . 2, co nform act ului nr. 17904 /1896,
l'Xlrn s din A rhiv e i statu l u i, fo ndul P rim ă r i a Bucure ş ti de und e s-a u
obţinut ac t el e şi cel e şa pte plan şe (desen e ori g ina le) se mnale d e N. C.
Mi c h:icscu , 1896.
A rhitl'l'l u l r o mfi n N. C. Mi c h:'icsc u (1863- 1934) s lulli ază l a Şcoal a d e
drumuri ş i poduri din B u c ur eş ti pin ii în ·.1887; c ontinu ă s t u dii le l a ]~ co l e
de Bcn ux /\ rls - ate li erul d e arhilcctun'i a l lui Gu adct; rcl nLors l u ţară
ia pa rte activă l a mi şca r ea p entru apărar e a monumente lor n::rţion a l c ş i
ori en tarea călrc o arhite c tură român ească .
În toate lu cră ri l e sa le ca ut ă s:"\ uti l izeze cl e mentele ar hitec turii Lra-
cli\ionnlc , co ntribuind la promovar ea s tilului ro111 â 1H' sc .
Dintre luer :"i ril e lui aminlim : Pa lntul r un c \ionari lor Pu b li c i clin
P ia \ a Victori e i (asl:'iz i di sp:'i l'llt), Catccl ra la de l a S ulina , Tr ibun a lul d in ~
T ir g o v i ş l e , casc parti c'ul a r c, ~co li l'lc.
:J Conform nl'irma\ ii lor c ri.Li c u lui el e islo ri a ar lei Th eodor E nescu ,
impli ca n ' a lui Ş tef an Lu c hi a n 1n pi c tura d ec orativă n inlcri on rc lor nccs t c i
casc l'S ll' a tc s tatii ş i prin l'nplul că: ex i stă o s lr1n să l cg:Hur ă etc ru denie
c u co nianditara Mathi ld n L11 chi :rn Hădoi; era hun pr ict1•n ş i colnh ora tor
n i ar hitec tului 1. C . M i ..:h ăl'SC U ; L11chi a n se a n gaj a să în ln a nlr cp 1· iză
lu c r ări d e .. :11grcluire ş i vopsire" . c um rl'i csc dintr-o sc ri soa r e cii lrc Din u
Miha il , p r ntru r ea liza rea pi c turilor d eco r a ti ve la p a l nLu l ncl'Sl ui n d in
C rniovn (ns t ăz i d i s părut) .
u şn ci r· la iul rnr c Drt:1 liu s tu cn lurii s imbol n111 z il':'i clin s ufrugc-

Drtnli11 s ln c::it ură -o rn nmr nt lo c ci r l nmr.ii în „c::i m r rn
dlrl'i l:ivnn s- :1 gă sit piC'L1ir:l ~ 111> z11g 1 ăvrH l ii
Pl acă ornnm cnlalil crrnm i că (cnhli'i
tera co t ă)
dalorii , ca a vînduL casa generalului Arthur Yăitoi a nu 4 în
anu l 1920.
\" olumelria c l ă dirii ş i alcătuirea planului, concqrnt de
N. C . M i c hăcscu , nu sînt întîmplfttoare , ele ră spunzînd
unui deziderat. Ocolind d etaliile , partiul schematic rczulLft
din combinarea a două pătrate inegale (a lese asLfel p e ntru
că , probabil , corespundeau solic iLări l or impuse de echi libru l
stat ic) , a l ăturate unei suile de spaţ:ii desfăşurate pe un ax
pcrp<"nd icul ar, asemenea navei une i c l ădiri de cult.
Funcţionalitatea planului este ev id entă: o judicioasă
dispunere a spaţ:iilor de zi şi de noaple , un raport convenabil
între incăp eril e de reprezentare şi cele cu caracter dom estic.
Arh itectu l răspunde astfel cerin\;ei beneficiarului ele a oferi
o imagine cl ară, de a trezi vizita toru lui o impres ie ele l'asL
ş i spectacol în că d e la inlrare . Aceasta se juslifică prin com-
poziţia nuanţ:ată p e axe ş i echi librul spaţial a l celor două
sa loa ne jucînd rolul unui cap de p e rspectivă după traversarea
1101 ului princ ipal.
4 Ac1'sln dr(inc imobilul in proprictnl r ş i ro·lo sin\:1 e"XclusiY:i :1 l" f1111i -
Ji ci su le pînă în n11t1l 1952.
Accesu l în c l ă dire es l e acuzal în pl a n ş i raţad[1
prin sca ra
m o num e nlal ă cu duhlu sens. Din vestibul , trecerra se face
grndal ş i aseendcnL spre holul ccn L.ra l ce co nduec spre cu-
p lul de sa l oa ne , piesele de m a j or ft imp o rlanţ ă ale ease i.
Arhileclul ::i încercat ş i a .re u ş iL sft sr parc !'lu x ul c irc ula-
("ici d r holul ce nLral , în aşa fel 'i n cîL acl iv il::iLe<1 divcrs ifi caLă
.să se poalf1 clc s rnşu.ra co nco miLcnl. , fără s tînj e niri . J\sLfel ,
în ::il'ară ele ce le dou ă sufragerii , imecli aL la i11ln1re , separat
ele fluxul maj or al casei,a fos l a rnpla saL biroul - pi esă cnuLft
la acea e pocă ele mai lO"~i proprielarii cu stare. Bine propor-
ţional ş i ornamenlal cu o hogală ipsoseric , eu pen•\ii îrnhr ă­
ca ·\.i în la rnbriuri , cu pictură pc tava n 5 , biroul eomuni(' i'i.
prinL.r-o u şă cu od aia rorn:'.ineascfr in ea.re. de ascme nl'a , se
reia decora\ ia de. ip so nic ş i pi c lu.rft pe La v an 6 .
În a.ripa opu să biroului s înl a mpla salc dou [t inc r1pcri:
oda ia turcească, a\'î ncl t' lrmc nte ele decora\ Îl' o.ric· 1tl al i'i , şi
clol'lnil orul , l'rum os ş i binr propo1\i o na t ,co n\:inînd un Lavan
p ie La l în înlrcuirn c 7 •
ln im ediala apropiere St' a t'l ă a 11cxcll' , ol'icii le şi grupu-
rile sa nilarc , lega le a lît de c i.rc ul ~r\ ia rnajor[t cîl ş i d l· cca
a familiei. Es l c de m e n~iona t inlcn: s ul prc zc nt al dC' 6 1lre
arJ1 i Lccl. în alcălui.rca prog.rarnului locu in\·ci pc 11Lrt1 a ne-
x ele o· ospoclărcşli , separînd l'oarle n c l parlca d e primire de
p ar lca d e cx ploala.rc a a ccs lora. AsL[el , la s ubso lul cl ă dirii ,
r o n~ :î n rnsd" P l' ni
judi c ios împăr\iL , se artă s pa ·~iilc ci r dl'p oz ilare pi v niţe -că-
man , spaţii de înlrcţ:incre-sp [tlătorii ş i bucătăria. Aceasta.
în s upral'aţ. ă d e 35 mp , con~inc o sobă din plă c i ceramice;
cu talul dco seb iLă , avind mai multe fun c ~iuni , este pliLa
0 Tavanul ncc s lci încăpu·i n l'Cn\inul ini\io l p i c tur ă p c inlrcnga s u-
prafa\:'i ; nu cuno:1ş l1m sul.Jirc·tu l rnmpozi\iri d c·c nrc· 1· ~ fa cerc eta rea din
:1 1 ma rt ie 198:l, sondajele dcrhia le, î·n prezenţa piclorn lui Paul Gh crnsim
ş i a unor spec i alişti d e la lm tilulul d e istoria artei : criti c ul dr arlă Theo-
dor E ne scu ş i istorinil d e art ă Crzara lVlu c ni c, 11u au gi'isil u11n c el e răz uire
a p icturii.
De a sr mcnea au cl'rcti.rnt ccrcc• tări Oficiu l p1 ntru patrimoniul c ultural
nn\ ionnl ni municipiului Buc un ş ti : ::irh. Brăcăcrscu, istori · Huxandra
D1·m ctn sc u, ist or ic Doina Malinovsc hi ; Muzrul d e Arl:i al R .S.R. - labo-
ratorul ele rcslaurnrc - r rstaurntor t\lic c Polacliru , constntindu-sc că
lav:rn ul n fo s l ra şc hetat c u ş p ac lul iar pictura lnl:HurntiL
6 Cu ocazia aceloraşi cc rcrtări ale rnmisici mai sus amintit, s-a
clr scopcril Ja sondaje ci\ tav t•1rnl conţine pictur ă gr ncralii c u un subi ect
compoz iţi e pc douii ffXC - patru medalioane el e tip antic lnconjurate d e
onwmenlc ve getale ~ i I lora lc.
7 „C u o compo:i (i e al egori că (incadrală de panouri mici de s/11c ca
pic/ură florală la in terior) , popu/ală cu amoraşi (unii din ei fin in mîini
arcul şi sclgeala) , un nud f eminin ce s lă p e o ghirlandă de flori ş i o tînărd
c11 roc hi e de voal puriînd în /ira( e un amoraş" , cital din Petre Oprea , art.
„ Vila Nla lhild a", în „B ul etinul m.onun1cnlrlor istorice" („ll.M.I. ") ru·.
4 /1973.
91
http://patrimoniu.gov.ro
 \

\
\

' I
\_ „ .... ... ~

r·-
'It -

'J_ Piau silun\i c, cu nmennjarc teren ş i in c inlă - propunere de r es-

_I__ taurare; a utor proiect: Maria Mnrcu, 1982

Plan nmpl nsnrn cnl cu propuncrcn de nlin ici·e; a utor proiec t : nrh. N. C .
J\Iichăcscu, 189fi prnlru propriel:ll' llfothilcla Luchinn H:'ldoi

!I-- ~ , u - - l i - - - i. 4'-«
,,__ _______ „,, ----------
Ţ

i.-----.51 ~ !i---+-->f\
I
[ cS;oaf41:o~
"·

j~
?-=-....:::= ====::ii ""'
•'

Plan parter. Autor p roi ect : ar il. N. C. Michăcscu, 1896 pcntrn propri eta r Plan subsol , Autor proi ect: nrh. N. C. Mich::icscu , 1896 p enlru proprietar
Mathilda Luchian R:'ldo i Mathilda Luchian Rădoi

92

http://patrimoniu.gov.ro

~~ţ;,fct
J::<rtA.. O, o1 • ~ o"6
Plan fundaţii. A utor proil'ct : nrh. N. C. i\lichi\rsc11 , 1896 pentru propril'tar
Mnlhi lcln J.uchi:in f\ădoi
S ecţiune transversală. Autor proiect: nrh . N. C. i\Iiclu1cscu , 1896 pcnlru
propri eta r Mathilda Luchian Rădoi
(cca. 1,20 mp) ca şi cele trei cuptoare, dinLre care unul ·u
vatră, prevăzuUt cu o uşă rulou de mari dimensiuni. în partea
superioară, soba are un bazin ele mare capacitate pentru
apă caldă.
Tot în subsolul clftclirii se poate observa o piesft mai rar
întîlnită: camera chelarului (pivnicerului), amplasată sub
odaia turcească, avînd o arhitectură mai îngrijită şi comu-
nicînd, prin două u ş i în formă de ogivă, cu pivniţ:a de vinuri
şi cu coridorul de acces la casa scării. Ca o rezolvare teh-
nidt special rt, amintim singurul planş eu-tavan din lem n al
subsolului, format clin grinzi ele lemn aparente, cu tăvă nuial ft
la partea superioară, care constituie chiar stratul suport a l
http://patrimoniu.gov.ro
·rr.:;::;:=:=====:;::~====~~/;,,,,,....i: l -:-~~~-~~~~~!
I
I
I
I
I
Plan etaj şi aco periş. A utor proirct : arh. N. C. Mich[tcscu, 1896 p c11Lru
proprietar i\la Lh iltl'a Luchian R:lcloi
pardoselii ele parchet clin odaia turcească. Etaj ul parţial al
clădirii a fost gîn<lit în exclusivitate pentru viaţa particulară
a familiei , compus din trei dormitoare, cu acces printr-un
degajament denivelat la grupul sanitar şi baie, această zonă
putîncl s[t servească la cazarea oaspeţilor, ofer indu-le un traseu
separat de cel al familiei, fără· interferenţe de circulaţie.
Preocuparea pentru Jast şi spectacol este evidentă şi în
arhitectura interioară. Aceasta se observă chiar din mom en-
tul intrftrii , primirea făcîndu-se printr-un vestibul larg, bine
propoq.ionat ca re, duplt urcarea celor cîteva trepte de mar-
mur[t, m[trginite de un parapet ornamentat cu baluştri,
adnce vizitatorul în fa\:a unei fil e de patru coloane cu capi-
teluri, între ca re sînt montate uşi cc con\;in geamuri bizotate,
clPoscbit de ingrijit executate, şi avînd înscrise, în m edalioane,
eh ip uri Ir am [i trionilor .
Odată trecut[t [ila coloanelor, ne afl[t1n într-un hol 8 mare
(2G mp), [rum os ornamentat cu sLucatură la tavan, îmbră­
cat în lamhriuri de stejar şi tapet de mfttasc roşie care, prin
şase uşi, conduce ci r c ulaţia în în căperil e dispuse într-o orga-
nizare bine studiată.
Cele două sufragerii somptuoase (42 ş i respectiv 33 mp)
comunic ă între ele printr-o uşft în patru canate, realizată clin
lemn cc încadrează vitralii cu desene geometrice. Fiecare
sufragerie conţin e cite o nişă d esprtrţ ită de spa\:iul propriu-:zis
al su[rageriei printr-un arc susţinut de clouft coloane terminate
cu capiteluri ornamentate şi prcvrtz ut în cheia lui cu un m eda-
li on cu figur[t um ană . 1n pardosea la de mozaic a nişei din
stî nga Jigurează num ele amfitrioanei şi annl construcţiei
casei: „Mathilde 1897" .
8 Cu ocazia d ecapărilor, executate ln prezenţa comisiei, s-a desco-
p erit că holul co n\:ine (sub l ambriul ele lemn montat perimetral pe pereţi
în anul 1922) o decor a \.ic pictată avind ca subiect parţial un m edalion
ornamental ln centrul căruia cs le înscrisă o corabie cu pinze. D ecaparea
arată că şi acest hol a avut la origine decorapi mural e pictntc.
93
 Sul'ra ge ria din stînga con!,ine o b oga tă ornarnenLa\ ie de I c

sLucatură, vopsită în tonuri de auriu , proporţional pagina tă

p e cimpul tavan ului. 1n centru l lui tronea zri ansamblul orna-
~
', \ i'l_A_~ \') l\ A~
]i
\ ' ;,..1F-""'l;.!""' - 1 •1
m enLal p entru locul de l a mpă, de o form ă e lip soidală, cu /'!~~~
dim ens iuni n eo bi ş nuit de mari (aprox imativ 2,00 x 1 ,GO m) .
P c scara frum os de cora tă cu ansamb luri simboli ct', cuprin -c
între acestea, vizitatorul d e s c op e ră cu bu curi e panourile cu
im agin i florale pictate de Ştefan Luc hi an , a că rni stmn ă Lur ă
CT[i\
i/

~=---===-
-----4:::~~t...:::::..

-
mm
se poate încă d esc ifra 9 •
'=\i~·i;:or:n:,-u-r.ruu-~~u~11~~~~~~~~~~
Sufrageria alăLuraUi, cca clin dreapLa , înfălis('ază o cern- ~l..~'.Ţi
: ) ~~
pozi ţ i e alegorică p c între g tavanul în ca drată ele o l'oa rte bo- ./~5 ·'':'~~
gată sca l'ă de ip soser ic cu caset e şi fri ze ornamentale vops ile ~ OOO ·j O
în _tonuri el e a_uri u :.i mar°. închis. ".Pe un ~e r azuriu se ~be ngui_e efiI.
~~::f:-~--i:,.
c1j1va amoraşi, unu pur/inel coroniţe de / Ion pe ca p , wr a/[11 .liTi niJîi.MIIT§t1~ ~ • "' ·_-;-,"
fi e ducind cuşu l efe de flori fi e 1mprăş tiind {/ori , zeci de f'luluri de •-=i' ~·
diu erse culori roind în jurnl lor" . ~1iijf
Se remarcă preocuparea decoraLorului în caz ul compoz i-
ţi e i tavanului, de a elimina ornamentu l de la locul de lamp ă ,

O Publicate de Petre Oprea în .. D11kt i1111I monumrnt clor is lerkl' ",

nr. -1/10 7:3, prin care se atrslii sc mniH11ra lui Ş tefan Lu chian.
De nscmcn ca acrnstă afi rnm(i e c.stt- lnt:ir il ă dt• criti cul 'T'hl'odor Fa~ada principal:\ . Autor proiect: arb. N. C. Mich ăcsc u 1896 pentru pro-
E nescu cu ocaz ia ccrCl't:lrilor c·fcclua lc la l" n(a loc ului. prictnr Mathilda Luchian Rădo i

Fa\:ada prine ipnl:i şi Jnlcr al il. Hclevcu, 108 2

Fa ţada posterioară şi latera lă rel eveu, 1982

94

http://patrimoniu.gov.ro
 Sl'cţ iun c l ~i
Ansamblul de st ucat urii , loc de l runpă
<:entral , l ăsînd astfel compoziţia să se citească în întreaga ei
frumuseţe.
Este interesant de sub liniat că ele la sca fa ornamenta l ă de
ipsos , cc încadrează compoziţ ia tavanului, coboară p e pere[ i
pa nouri pictate cu scene de vîn~ltoare ş i cîmpem;şt i , rea li za le
în altă mani e ră decît tavanu l, ce se opresc în lamb riul din
Jemn de păr sculptat cu multă măiestrie.
În că p erea a avut ini ţial o sobă de ceram i că a c[1rci arJ1 i-
tectu ră nu o c unoa ş tem deoarece , astăz i , ca se al'lă monlală
într-una ci in înc ă p eril e de la etaj sub a I U1 form ă : de rem arcat
însă es te p laca central ă (38/45 cm) a sobe i, rcpreze nl'incl
rea lizarea în ceram i că smă l ţ uită, de o e\cep \ion a l ă c<i li tate ,
a rep lici i dup ă tabloul „Ruperea poli fei împrumu tului de sial
,de la Sedan de ciUre Hol.\t:hild, in pre :·e11 (a (wniliei f'< '11 alt:" .
Menţionăm, de asemenea, că ce le două ferestre mari cu v itra-
lii geometr ice v in să întregeasc[1 în ch ip reuşit a nsamblul
.art ist ic al aceste i incăpcr i.
Prin proi ectul de resta urare-ame najare . v il a „\iaL hilcl a·'
urmcazf\ să bencfi c ie1 c d e ampl e l ucr~1ri la inter ior ~ i C\ leri ol'
·care vor ad uce monumentul la s tarea lui inip a l ă; iar penLru
.a-l conserva ş i val orifica, acesLa urme ază să p,l'imeasd1 o
·nouă dest inaţ i e şi a nume aceea ele club ce ntral ele şa h . În
http://patrimoniu.gov.ro
sl'c\i un c 2 r eleve u, 1982,
din sufra geria cu picturi d e Luchian
at:cs l mod se pune în c ircu ilul p 11blic un bun ele patrimoniu
c 11 ll.11 rn l n aţiona l .
DaLoriU\ tm l' i f(:' ri c ite co inc ide nţe, programul ini ţ i a l con-
st ruit a l im ob ilului funcţ ionalitatea pl a nurilor c l ădir ii la
loate trei nivelele pe rmiL ame najarea respectivului c lub
t: u spaţ. i i ş i fi ux Ieh noi ag ie în co ndiţii aproape perfecte, scopul
fina] l'ea l iz în du -se C ll minime intervenţii (deschiderea unor
u şi. Cl'ear pa unor grupur i san itare s upli mentare).
La subsolul cl[1dirii se vor amenaja zo na de serv ic ii a nexă :
cc nlrala l cr mic ă, grupur il e san itare, bufetul, să li de antr e-
namcn lc ~ i sL11diu penlru şa hi şti.
C<'a mai va loroas[t parte a c l ă dirii, parteru l, va fi în în-
lrcgimc dc sL in at în spec ial co mp et i ţiilor şahi ste cu p ublic.
În a mcnajal'ea i ntcr .i oar ă s-a stud iat adaptarea mobilieru-
lui ş i dotăril e în contextu l arhitecturii bogat decorate, astfel
încil: în final acestea să se înscrie perfect în cacl.r u, f ăr ă a
afecla va loarea monumentului .
În propune ril e ele amena jare exteri oară, proi ect ul preve de
nearea de p os ibili tăţ i ele desfăşurare a act ivi tă'ţ il or şa hi ste,
de . pec ia] ilate ş i a manif estăr il or c ultural e specifice, astfel
ca acest in teresant monument a l Bucureşt iului sfîrş i tu lui de
veac să. se inc lu cl:i in c irc ui tul cultural contemporan.
95
CASA „IULIU ZANNE" DIN CAPITALĂ
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - -- HAN ZAMOHA - - - - -
Con ll'xt istoric
n Bucurcşli i s l' îr~ilu lui v eacului a l XIX-lca , de-a
t lung ul drumurilor principale , dincolo ele barierele care
delimitau zona ce ntrală , c a l ă lurau mereu <rospodih ii ale
negustor il or mih·un\i ş i ale m eseria ş il or pr ip f1 ş i ţ i d e curînd
în C apilală. Prin l ot iz ăr i inlens ive ş i c o ns lru cţ ii ma s ive
ele casc , Lercnurilc libere di spăr ea u , l ocul maidanel or fiind
luaL el ' frumoa se ş i cura Le gos podării , înconj ura Le de grf1clini
!i i li vezi .
' „Nlalwlaua Sili ves lrnlui se întindea spre dreapta Cilii
Moşilor (Podul Târgului d e-a r ară)
pesle Hanul Pili.~ie anului ,
la „Ca fenea ua cu zece mese" dinspre aclualul Foişor de {oe , iar
în Linga pe lingt1 Bănicli Chirisligiul dinspre sir . Toam nei pe
la gura T-1 aznalei l'as lramagiilor sub mahalaua Precu petii -
vechi injurul bi seri cii cu ace /asi nume iar de ai ci pînll la bari erli .
mahalaua S(inlului Jon care ră ;. b e a pin ci la ohornl cel marc" .
Imobilul studiat este amp lasaL la intersecţia s trăz il or
Franzelari (st.radr1 c are -ş i p ăs treazr1 num le ci in jurul an il or
1870 cîncl aic i a fun c'ţ i onaL prima franzelări e din B u cureş ti,
a lui loni\ ă Cocătoru) ş i S il vestru ( l'ostă Sol on p în ă în anii
Hl40).
Inaintc de 1850 , în aceaslft zon[1 erau ]oluri - grrt clini
foarte m ari precum cele ale lui A lt in B ahi c, care în 1853
vinde „terenul cu o pereche de case" lui Mihail.Apcar Agcmolu .
Terenul va I i di v izat ş i vîndut de moşte nitori lui Hagi Pan-
el e] i , Vie lor Baboi ş i E ugen ic i Fr. Dame (l 803 - 1894).
Propunere arhilcc 1111·a lă in ipa li\
iu an ul 1894, in baza a u tor iz aţiei elibera Le el e Al. Orf1 scu ,
s ul.Jd irectorul lu crăr ilor tehnice al Pl· im ă ri c i Bu cureşti (nr.
54 5/24 sept. 189;1) , în str . Salon la nr. 2, Secţiunea 2 , ocolul
II , vor Ii co ns lr uilc, la prop r ietatea Eugeniei Fr . Dame ,
„case cu douii elaje din zid masiv acoperite cu metal'' , cu, veranda
clin arip a dreaplii w soclu de zid ~i în sus giamlâc în fier" . Se
t'X ecut[t cu aceas lii ocaz ie !'i i împrejmu irea cu „gard cu zăilrele
<laie la rindea .~i vo psite cu rnloare de uleiu. Bulumacii 1·r1r fi
aseda{.i pe di11 r~ w1lrn" (autori za~ ia 592/2G noi mbrie 1894).
A ncnd ram cnl ş i dccorn\ic fr r cns lr ă
Ocla liu r a \ n d ă, acces prin cip a l
9G
http://patrimoniu.gov.ro
Alini er ea a l'osl fixa lă clin slr . l·ranz clari la;) m clin ax
(pc aceeaşi l ini c cu casa Y ec ină , p r oprielar Vi clor Baboiu) ş i
din s trada Sol on la 5 m clin ax ~ i 2,80 m din bordura tro Lua-
rului el e bolova ni , co l ~ul avîncl o te ş ilură de :i,OO m. Locuinl.a
era compu să ci in cinci cam er e mari (s ufragerie, salon, bibli o-
tecă, dormi Loare) d esen · ite de un hol en Lral cu o frumoasă
scară interioară , ale că re i d esene au fost , probabil , concepu te
de L ecornptc du Noi.iy . Holul a ceste i scăr i ~ i su frager ia sînL
p lacate, pc înfil( im ea de 1,80 m , cu lambr iu conlinuu, intre-
rupt, pe a locuri, cu piese ele m obilier; ex i stă, de asemenea ,
frumoa se v itrali i, posibil adaos ult~rior a l urma ş il or familiei
Dam e .
D ecoraţ i a în căper il or era rea liz ată cu sca fe ş i ornam nte
din ip sos, iar pc p lafoanele a dou ă încăper i suprapuse (su fra-
geria ş i bib li oteca) aut grinzile d e lemn cît ş i spa1:i ile dintre
ele era u pictate cu simboluri flora le ş i celeste .
încă lzirea era asigura Lă prin sobe de teracotă ornamenlalc_
Într-o ar ip ă secundară s înt încăp eril e anexe r ezolvat e pc
pa tru nivele (pivn iţ- ă, bucătăr i e, ba ie sp rtl ători e ş i ca meră d e
serviciu). P odul era neutilizat.
Această lo cuinţă a fost conccpuLă p entru o fam ili e de veni -
t uri m edii alcălu ilă din tre i ge nera-ţii. Zona în care a fost
construi Lă, tipol og ia de program a doptată, r ezolv area parti-
ulu i ş i a deta liil or , pozi ţ i a soc i a l ă a proprietarului, nivelul
malerial a l acestu ia , compoziţ i a partiului ş i plast ica faţadei
înt elem ente care dc lermină clasarea acestei conslrucţ ii în
rîndul celor de va loare arh itecLurală m edi c, sp or ită de con 1-
derarca e i într-un ansamblu locat iv om ogen.
Mod iricăd în timp
Creditul Funciar U rban , d or ind să a:jute muni c ipalilatea
bucureşteană îu op era ei de s istema tizarc ş i să pună la înde-
mîna cetăţenilor locuinte m a i potriv ite trai ului p e care îl
doreau, a început o intensă activitate con tru ct ivă . Astfel ,
fami li a D am e, pr in împrumuturi su cces ive execută diver e
lucrăr i de îrnbunătă'ţ ire a cont'orlului imobilului prin mansar-
darea par~i a l ă a p odului (1900 - 1903), încă lzirea centr a l ă
Mc«folion dccorntiv
Vcchc:1 so hi\ <I c giili l <·u vn lr:I şi c uplo r

D eta liu cttplor (vrc h ra l.Ju c:'Hi\ t·ic)

-
.-. „ ' -
·. 7 : ·. . .

Sobii ornam cnlală -sa lon Coro 11 :1111cnl sol.J i\

irnobil11lui , iluminatul <· u gaz ac ri<tn ş i apo i inLrodurerea
curcnLulu i clcrLri c .
În 1929 (cou[orm autor iza·\ ic i nr. 708 s) arh. E. Doncaud
va construi „ un adaos (ca m er ă ele ba ie) din zid la elaj aşe­
za t ă pe pilaş tri din zid ări e " . Mod ifi carea s tructuri i fom ili ale
determină ncccs i taLea consLruirii unui acces secunda~-,
rezolvat ş i constru it de arh . Sorin Ahnunov ic i {1931 - auto-
rizaţ .i a nr. 13909). În această per i oadă se cons trui eş te o 1 iv-
niţă adiacentă perimeLrulu i cli'\ dirii , uLilizaliî · ini\,ial drept
cra m ă .
În 1934 , în urm a unor l ucrăr i el e m odifi ca re a traseelor
stradale d in zoni.i , conslr uc\:ia cs Le împrejm uit [i cu gard' d in
[i er.
D upă . na~iona l izare, în petioada 1950 - 1980, sînt exe-
cuLate d iverse lu crări de înt retfo cr e ş i r eparat ii curente,
imob ilul fiind locuit în comun .de m a i mi.il te fam.i lii. Spaţ iil e
ini ţ i a l e a u fost comp arL im entaLe, fol os ite în d iJ'ePite scop uri.
Aceas ta a dus la o deg rada re paf"\.ia li.i a ckmcnLc l o.r ele l:ini-
. aj inLcrior ş i a decorcr[i ei .
lnicrvcnl ic pro1m s ă
Constru cţ i a locuill'\ elor soc iale la exLeri orul ora şe l or,
dcr lasarea permanentă a barierelor oraş ului ş i exLinderea
z01wi cenLralc , s tab ilirea unor r ezeJva ·\.ii arhit ectura l<' impun
alegerea u'n or noi că i de p unere în va l oare a fondu l ui constru it
ex isLent.
Centrn l trebuie r ecucer it ' ş i aceasta se poal!' r<'aliza .pr in
amenajarea unor loc11 inţ e de lu x în aceste zo ne cu l ocu ire
~1:acli \. ionali.l.
Imobi lul , înreg istrat a moniuneut ele arhitectură pc l isla
C.C.E..S„ poziţ: i a -41 B. 20, est e o casă memorial ă, cun osc·u tă
s ub denum irea ele „casa Iuliu Za!rnc." 3.
· · Fiindvorbacleunmonument care ş i-a p ăstrat dintotdea una
fun ct iunea ini·ţ i a l ă ( fun cţ i e · dinami că în ca re p r im ează utili-

97.

http://patrimoniu.gov.ro

Fa\adă dinspr e g r ă din ă (proiect arh. Dan Zamora)
Distribu\.ia
tarul), factura şi amploarea intervenţiilor vor diferi faţă de
cele solicitate de un monument de larg interes.
R eaducerea serei de flori (faţada S-E) la aspectul ini-
ţial, eliminarea accesului secundar din faţada S-V (şi astfel
restabilirea cehii ibrului compoziţional al acesteia), dezafec-
tarea coşurilor improvizate, lărgirea terasei şi construirea
unui parapet corespunzător, deschiderea golurilor ele geam
din vestibul cu completarea şi restaurarea vitraliilor, Jefa-
cerca acoperişului băii adăugate de arh. Doneaud şi rezol-
varea în mansardă a unei noi băi suprapuse peste aceasta
la care se va adăuga refacerea tuturor ornamentelor de faţadă
şi a tîmplărici distruse de vreme, toate sînt procedee prin
98
care m onum entul poale fi pus în yaJ oa rc în fronlul slradal
divers, clar echilibrat al acest e i zone de locuire tradiţionalrt.
Comprimarea spaţiului interior (conceput iniţi a l pentru a
deseJv i o fomilie clin trei generaţ ii) , renunţarea la o serie de
adaosuri ineste tice şi rămase în t imp fără funcţ iune, evitarea
construirii în exteriorul „carcasei" de noi volume au de-
terminat obţinerea în acelaşi spaţ: iu închis-consls uil a
dou ă lo cuinţe pentru t re i generaţ ii fiecare, una rezolvaH1
cu cohabitarea acestora în acelaşi apartamenL de cinc i camere
ş i alta rczolvaLr1 în d o u ă apartamente suprapuse de dou ă,
respectiv trei ca mere. ApartamenLul de cinci camere, rezol-
vat p e parler ş i etaj , utiliz ea z ă parţi a l o seric de încăp eri
pă strate identic (holul de dislribuţie cu scara inter ioa ră ,
sufrageria) ş i posed ă doUtri de co nfort ma x im (bucătă ria
indiv iduaEt şi două brii ventilate ş i iluminate na lural).
Proiectul de renovare a casei a fost elaborat în cad rul
D. G.D.A.L.
Spaţiul construit , oglind ă a capac ităţ il or fizice, m ental e,
sociale ale familiei, co nstitui e acel mi cr ocosmos în care arc
loc comuni carea înlre generaţii. Astl'el, comuni carea inter-
spaţială, l egăt uril e înlre încăp eri şi între acestea şi un spaţ;iu
general de distribuţ i e şi reg rup are, rezolvare de partiu carac-
ter i st i că l ocuinţe lor de s fîrş it de secol din Bucureşti, au fost
pă stra te ş i reluate în rezolvarea apartam entului de tre i ca-
m ere din m a nsardă.
Accesul independent la apartamentul de trei camere şi
două camere poate fi asigurat printr-o sca ră de servi c iu. Toate
.
:.
I
I
I ....
.;
I
!~ ~ ~
'rl=ir==tt=i'n-r~=--~~~
Ea! EB
r-,;t,r.--,._,..-""""',1 !AA ~~i
"'1VliC Sl'll-1.M"\''-.-------- - - - - - - - - - - - ·
spaţiului interior (proiect arh. Uan Zamora)
cele tre i apartamente pot beneficia de cite un garaj cu spaţii
anexe, rezolvat în curtea imobilului prin reamenajarea şi
extinderea pivniţ e i exterioare şi a terasei apartamentului de
la parter.
Astfel de inte rv e nţii aplicate nu numai monumentului
de arhitectură ci şi clădidlor cu valoare ambientală din jur,
susţinute şi de o schimbare socială, de ridicare a calităţ, ii şi a
gradului ele cultură al noilor utilizatori, duc la menţ: iuerea
unui specific al locuirii tradiţionale în Bucureşti, menţ:i­
nînd în timp valori estetice, istorice, morale şi poate, nu în
ultimul caz , servind la protejarea sentimentelor de aparte-
nenţă la „loc" a ce lor cc convieţuiesc dintotdeauna în zonă.
http://patrimoniu.gov.ro
PIESE DE ARTĂ DECORATIVĂ LA O CASĂ MONUMENT DE ARHITECTURĂ
DIN CRAIOVA

J~ . ANClJTA-HUŞINAHU

inte grată ambianţa un fronton cu lu ca rn ă, marcat de o arcadr1 o rna m entală ce

Pc s lra<la Lolru
clă diril or
I u id in Craiova , bin e în
din jur , se rnnslruia , imediat dup f1anul1900 , ritmează cu cea a intr ă rii , de la parter, dom in[1 întreaga com-
un monum ental edi[i ciu , dup ă p lanuri le arhitectului Dimi- poz 1 ţ i c ar hitectural ă .
Lric Maimarolu (1859 - 1926), a utorul unor va loroase op ere Ace l aşi st il eclect ic se observă în bogaLa arhit ect ur ă inte-
rea lizate în Bucureşli ş i în ·\.arf1 1 . rioară a case i: col oa ne cu cap itele compoz ite, la parter, pla-
Destinată a fi locui11\.a une ia din.Lre familiil e av ute (pro- foan e casetate sa u pictate , în armoni e cu ton uril e luminoase
pr iclar: Gog u Vorvorranu) ale Cra iovei ele la s fîrş itul seco- ale p ereţ. il o r l a mbri saţ i în stuc auriu etc .
lului al X IX-lca ş i încep utul seco lului nostru - perioadă înf ăţ: i ş area exter ioarr1 ca ş i c 'a i nter i oară, modenatu ra,
în care se manifestft o or ientare a g us lului claselor dominante ş i chi ar expres ia cTrcoru lui , amena jarea m ob ili erului , cum
spre Occ idcnt 2 , în ceea ce pri veş t e so luţ; i onarca plasticii se va ve dea în ce Ir ce urm eaz ~1, toate se u nr c înlr-o s u gest i vă
arhitectu rale a noilor rl ăd iri - , co n s tru cţ ia ra ioveană a
fosl c oncepută, ra ş i palatul cc adăposteşte Muz eul ele artă
sa u Univ ers itatea din accla~i o raş, în spirilul academismu-
lui de şcoa l ă francezii, prel'erîndu-sc clcmenlclc eclect ism ului ,
form e insp irate de arJr i Led u ra E urope i ace lui t im p 3 .
Corpu l central , care p une în ev id e n\ă intrarea, u şor de-
cro~at ~ i mai înalt dcC"ît ar ipile laLeni lc , c·u mici console ş i

J O i ploma l a l Şco lii el e :i r ll' l'r11m o:1se clin Pnr is.

Oper el e c un osc11t c, p r ui<' C'lrrle d e nccsl ar hil r!' l. si nt J a latul Mari i
Ad unări Naţ i onn l c (1907) ş i Casa Ccntr:11:1 n Arm:i l ' Î (1!J12) <lin Cap it ală.
Sp re <l l'osc bire d e r liid ircn Case i Cc11tralc a /\nnall' i eare cnk hi ază faţada
Operei din Par is a lui C h a rl es G arnil•r ( 182!i - 1808). co n s Lruc(i n crn io-
vcan:1 es t e . se pa r c. cca mai r e u ~ il il 111 c r:1n• n nnst 11i ~1rhilt· cl.
În :i l'nrii el e ncrstc c•dil'i c ii. n l' i:ihora l proi l'clc i11 : / l11c u re ş /i pcn l1"u
H isc ri c:i /\ r mc n1·asr :i ş i ci ll'\'a loc11 i11 \l' în s tr :1zile C. /\ . J\o sl'l li , Bnt i ş l c i
ş . a.; Tr. l\Jăgure/c pen tru His('J' ica S I' . ll :1rn l:rm l>ic ( Lilllpla execu tată d e
sculptoru l Bnb ic ş i p i<'l n t i\ el<· Luchi:111 ). a t':'i n ·i p ict11r:'i a fosl r eali zată
ele C:. Pclrrsc u , ~i p c11lr11 sp it a l : Jl / rxa n dr i a pentru sp it al.
2 G ri go re Jon <'sl' u , Arh it ec tu ra p e l rr ilor i11/ J?om<1n i ci d e-a /11ngu/
vr(l('11rilo r . E clilurn /\c:1d< rnil' i H . S . Holll:inin , 19, 2 , p. 5:l8.
:i Jb iel c m . · Plafon cnsc tnt h1 su frn gc ria de l n p:irlc 1·

Fa\adn ch'i elirii p ru it•dntc el e a rh. D . Mn inw-

rolu l n !nccpl1t1d scco lut11i

Sc n1111 şi fo t o li11 cnpilonnl e c11 pie le cit• Cu r-

dob:i

99

http://patrimoniu.gov.ro

Ca ncklnb ru dl' 1\ lu rn no (l'ln jul J) Co nd (·la brn cli11 cri s l nl el e Dol'tn in (rl:1j ul I)
Vns japonrz (sec . X l X); d eta liu
armonic , ca re ne fac să credem că a u fost influ e nţ:alc de con-
ccpţ. ia estctidt a arhitectului Dimitrie Maimarolu4. .
4 Es te, dealtfel , e un oseu L[t ln rl nd ul s p ee i a li ş lilor pri cep erea a rhi-
tectu lui Mairnaro lu î n co ncep crcn p a r tiu lui , 1n di s pun er ea judi c i oasă a
plnnurilor. E fec tu a rea ş i a s tudiil o r el e mate m at ic i (la B u c ur eş ti , promo-
ţ. i a 1881) i-a l' nc il i Lat r ed a rea „lin iilor m ari ale un ei co mpoz i fii de p lan
c 11 o prec izie Ş i o clari/a le n eo bi ş nuit e" (vez i T. T. Soco lcscu , F resca arhi-
lcc {ilor cari mi lucrai în România în epoca mode rnă 1800-1925, vo i. I ,
p. 266).
Pe ntrn ob ~ in er ca u nci. a rmon ii s li Ii s li ce cu r ezol va rea ş i a asp ec telor,
de plas ti cii, î n caz ul cirtdirii cr a io vene, arhi tect ul a s upra veg heat toate
lu cr ă ril e, pen tr u a cii ror rea liz a r e ş i -a asoci a t , prob ab il , co lab orarea unor
a rhitcc p ş i decoratori d in \.arlt ş i s tr ă in ătate, aşa cum a proced at l a r ea li -
zarea edificiilor Case i Central e a A rm atei ş i Pal a tului Marii Ad un ări
Naponal c. Sp re exe mplu , pentru construirea Cas ei Ce ntral e a Armate i,
100
http://patrimoniu.gov.ro
~I..\.
·I
·~1.---·„
•I
Lamp:1cl:ir ele Mu rnn o. a rta 1900 (e laj I)
\ "as japonez (sec. X IX)
Acces ul de la parLcr la claj se !:ace printr-o monum ental ă
scară interioară din marmură, de un m arc d ect plastic dato-
rită p oz iţi c i c i ş i ornamenti cii.
Opulenţa ş i lux ul de altădată ale l oc uinţe i , az i bine între-
ţ inu tă prin gr ija proprietarului actual , care ne fac să le intuim
de la primul co ntact, trădeaz ă emfaza ş i dorinţa de epatare a
celor care, la începutul secolului, a u an imat-o . Această impre-
sie este imediat accentuată şi de mob ilierul de epod t,
păstrat în p a ~te, se parc, de la con · trncţia ca ei , adaptat, în
a lu crat c u a rh . Mont kon (p entru ra~adii), iar p entru inter ioa re c u h. Do-
n ca ud ş i a rh . A l. Tomescu , apo i arhitec ţii fran cez i Cll a pon , Trano y ş i
Cayo n , sau arhi tecţ ii germani Poper ş i Hc idekc . P enlru Pa la tul Marii
Adu n ă ri Naţ ion a l e n lu crat proi ec tel e la Pari s 1.n cola borare cn a rhi tecţii
So lotarcff ş i Bertrand, la cxcc upa faţad e i asoc iindu -l p c Donca ucl .
maj orita te, la nevo il e rC'a le cer ule d e a m ena j ă rile s tili s ti ce
ş i , bin e înţ; e lC' s, de s p a ţii.
î n di sp oz i ţ i a cmn crl'l or de l a p a rter se rem a rcă s ufrarrc-
r ia, o sa l ă mure , drl' p l unghiul a ril, cu pl a fonul p revăz u t cu
: .t 1'
--.
t
' rem ar cabil e p r in e l ega n ţa pr o p o r ţ iil o r , prin deco rul, [ru-
I:
,. 1
,. ~
. '.1
G ht' ri clo n . Şco al a l ln li n n i\, Sl'CO lul X lX
chesoa ne din care r ăs p î nd eş Le lumini difuze un frumos ca nde-
la bru ele brn nz, exec utat d up ă m oda a nului 1900. ln această
înci:1 p cr e se găsesc p iesC' I<' de m obili er m us iv ş i greo i d e ste-
j a r , de cul oa rea r ăş inc i , a lc ă tuind s ul"ragC' ri a case i. La gra va
ş i somptu oasa C' IC'g::m\ ri a in teri orului aceste i în căp e ri con-
tribui e în sp rc ia l hul"clul din d o u ă corpuri , m as iv , cu s up ra fe ţ e
curbatl' , lu c ioasl' , a mintind de m obilel e în s tilul R e n aş te rii
gcnn a n c, C' l ' se fabri ca u în ca nl.il ii'~i m a ri în ale i ie rele bu-
c ureş t e n e d e spec ialit ate d in pr imii a ni a i veac ului n ostru ,
apo i scr ia de. ca unc ş i fotolii ca pi tona l e în pi e le d e Cordob a,
oferind o t ra ta.re pa ri ic u l a r ă (g hirl a nd e cu frun ze ş i pilsă ri ,
c iop li te în lrmnul din s p ă ta re l e fotoliil or).
H olul ma rc de l a etaj respir ă o a tm os feră ve ·c l ă, de clc-
gant[i ş i fas t , dato r ită a rm oni c i cul or il or luminoase cc o
dcgD j ă p a nouri le Luca le , el e a p ărî n d ca un a n sa mblu p oli -
crom , cu sce ne pi c tate ş i m a i ales plafonul (pi c tura ş i orna-
me ntele), toate cxpr imînd personalitatea a rti stului decora-
to r , încl cmînarea pract ic ie nil or ca re Ir-a u I.ra tat.
D in a ces t h ol se acce de în c iteva sal oa n e d ispu se în a nfila-
di:i , în care v iz ila l orul , spec ia li s l sa u am at or de a rtă,
are p os ibil iLat ca s[i a dm i.re d iferi Le obi ec te de a r tă deco-
ra li vă care , în gc1wral, „rc{/ ec /(1 nu numai siliri ale uiefii
http://patrimoniu.gov.ro
omul11i social , ci o uimi/o are în căr că tură de idei" 5 • Adrni1r ă
astfel m obil e îmbrăcate în tap iserii f ine de mă tase ţes(d'ă;
s tr ~ilu c i toa re l runpi de cristal , vase j ap onez e d e un deosebit
efect decorat iv . Jn prim a î n căp ere, din s tînga , atenţ i a este
a t rasă ele uri aş ul ca ndelabru din cri stal d e Boemia, a le cărui
ţ urţuri r eva r să exces iv de str ă lu c i toa r e lumini p este s p aţ iul
1\ u prea m ar c ce ar fi t rebuit să fi e potri v it p en t ru aceast ă
n rancli oasă l a mp ă . Dula puril e, ·ca unelc ş i m ăs u ţe l e din lemn
vopsit în a lb c u a uriu. împrumut ă elem ente din r e pertoriul
car acteri s Li c s tiluril or Lo ui s al X V-iea (ma i puţ in liniil e c urbe
~ i co ntr ac urb e sa u m ot iv ul fl oril or nest iliza t e, ma r g inile uş or
onclulale) ş i L oui s a l X VII- iea (pi ci oare drepte, orna mentate cu
bronz uri cize late, lini a în d emi-cer cle),a p oi p edim entul car e
încoro n ea z ă dul apur ile, toatca răt înd că este vo rba de o împlet ire
de e leme nte clin clHeri te st iluri ca re, ca ş i-n arhitectară, este
sp ecifi cft eclectismului , influ e n ţat, î n faza lui fin a l ă, de
Art n ouvca u.
Do ufa pr eţ i oase vase ja p oneze împ od ob esc în căp e r ea;
muse ~e a ş i m a i a les co lori tul em a iluril or, f iind data bile la
sfîr ş i tul seco lului a l X IX -i ea (p e rioad a Me ij i, 1868 - 1912);
m ode la te cu mi ga l ă, e le înfăţ işează sce ne al e v ieţ ii co tidie ne
sa u scene istori ce din seco lul a l X I-l ea, c u refo rire la p eri oa da
F uj iwara. Um erii vase lor sîn t m o d e l aţ i diferit, unul c u
leul budhi sl Shi shi K irin , iar a lt ul c u deco r av im orf.
în a d oua î n că p e re, m o bil a tă c u mul t g ust, pri v irea este
at rasă as up ra a ltor p iese de m obili er de aceeaş i f ac tur ă, r em a r-
cî ndu-se a ici un frum os parava n ajurat. O m e n ţ iune s p ec i a l ă o
face m p en tru p re ţi os ul la mp a da r de M ura no (arta 1900), a l
cărui sup ort a fos t imag inat ele a rti st sub l" orm a. unor ra muri ,
între care est e pr ez entă p asă r ea Ibis. S ilueta de li cată a la m-
p a da rului ca ş i to nurile ca lde a le crom a ti c ii m ot ive lor fl ora le
ale candela brului , Lot de cri sta l de Mu ra no, d a u frumu seţe
ş i a tm os f e r ă el e inLimi tatc sa l o n aş ului.
1n s fîrş it , a l t re il ea sa l o naş m en ţ io nat es te împ od obit c u
pi ese de m obilie r „E mpire", a le că ror e lem e nte : lemnul acaj ou ,
un ghiuril e drepte a le ş if o ni e rului ş i com ode i, bro nzuril e a urite
ca re a nim ă s uprafeţe l e, împrumu trt un ca ra c te r sever ş i sobru
în căp er ii lumina te de o l a mp ă E mpi re . E le sînt copii a le a ces-
t ui stil , r e uş i te, care, ca toate m obil ele vechi , cî t de simpl e
ar fi ne p a r ex p res ive, „naturale, sa vuroase ş i sănăt oase" în co m-
p araţ i e cu „mobilele modem e, perfecte ş i pr e ţi oase, aproap e
în loldea un a ar li{i cia le, farda le .. ." 8
Bunul g ust, minu ţ i a ş i prec izia exec u ţ i e i , m ateri a le le
scump e, ele ce le m a i feluri te ese n ţe lemnoa se, bine puse î n
op e ră, ne [ac să ne gîndim , cum a m m e n ţ i o n at m a i s u s, că
a rhi tectul D imitri e Ma im a rolu nu e st ră in ş i de p ro iec ta rea
m ob ili erului , bin e în~ e l es exec uţi a efectuînclu-se cu unii p rac-
ti cie ni l oca lni ci ş i a lţii a duş i clin apusul E urope i, cătr e a le
că r e i cure n te art istice la m o d ă, fa milia lui Gogu V orvorca nu
nu putea să nu se s im tri at ra să .
5 G uill a urn c Jn n nc:i u , Oic lionn aire des sl y les, Li lJ rairi c La ro ussc,
Pnr is, 1966 , p. 5.
o Hobc rl O uc h cr , Carac lerisliqu e de., s/ yle s. Co l ecţ i a „La g r a 111m n irn
d es s l v k s " . E cliturn F l:1 111111 nri o 11 , P a ri s, 19 11. p. 148.
7 lbi clc m , p . 170 .
8 G uill fl llll1 C .Ja11n cn11, r.e 1110/Jil i cr {ranya is, Co l ecţ i a „Q 11 c sn is-jc",
P ari s , 104 1, p . !°">.
ELEMENTE DE DECORARE A PALATULUI MITROPOLIT AN DIN CRAIOVA
1
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - P E T R E Ol'IlEi\ - - - -
raşul
O lului al XX-iea o mare dezvo ltare
Craiova înregistra în primul deceniu al seco-
urbanistico-ed i litară,
construindu-se unele din ce le mai reprez entative . c lădiri o[i-
ciale ş i particulare pentru o perioadă de mai bine de o jumătate
de veac: Palatul administrativ (1907 - 1910) de arh. Petre
Antonescu, casele Dinu Mihail (1900 - 1907) de arh. Paul Got-
tereau , case le Ghizdăvescu, Cioroianu, Romanescu şi Vorvo-
reanu, ca să nu c ităm decît pe ce le foarte cunoscute. Tot la
acea vreme urbea se înfrumuseţea prin amenajarea Parcului
Bibescu (1901 - 1903) ş i a parcului pădure Lunca Jiu lui 1 .
1 D a t ele d e rnni su s s1n l l11ale din vol1111111l J\ r/ clc 11/a sti<' r in Oltenia
182 1 - 1944 de Pa ul llczcanu , Cr:iio va 1980.
Scenă milolo g ic<1 pe pl:1fonul holului 111 nre el e l a e taj
102
http://patrimoniu.gov.ro
Locuin\:a moş i eru l ui şi [run l aşu l ui l iberal loca l, Gogu
Vorvoreanu, actua lmente Casa Mitropo liei Olteniei 2 , nu
numai cft n-a suferit de-a lungu l vremii nic i o modif icare el e
la intrarea e i în fo l osinţă, dar îşi p ăstreaz[t intac lft decoraţia
inte rio ară ş i , caz extrem el e rar , ş i cea mai mare parte din
ca ndelabrele şi mobi lierul cu care a fost înzeslraUi iniţial.
Inter ioru l c l ădirii este fastuos ş i eclectic decorat . Re\.inem
la parter monum en La la scar[t de marmur ă albă ce se bifurcă spre
e taj , avî nd la ambele capete ale ba lustradelor cîte o sc u l ptură
în bronz cizelat: femei ţ. inînd fiecare în cîlc o mină un lam-
padar din lujeri , simbo lizînd, cea din stîuga, Pămînlul , iar
cea din dreapta, Jl pa. Ele sî nt opere le scu lptoru lui fran cez
Lequieu.
La etaj, în marele h ol, extrem de decorat, însă cu ele-
ga nţă , se remarcă pic t uri le mura le: pe p lafon, o sce n ă mitolo-
gicft încadrată pc dou ă lalera le, la inter secţ i a plafonu lui cu
pere\.ii , de şase scene redind fi ecare cî te un aspect din ocup aţ iil e
poporului nostru .
Scena mitologică , d esfăş u rată pe o mare s upr afa ţ ă drept-
unghiulară ~ i aflîndu-se la o m a re în ă lţim e, se priveşte in co-
mod şi cu grru s lînd în picioare; ea se poate vedea m a i bine şi
răr ă efort doa r cî nd ai p ăş it p e ultimele trepte ale scării ca să
ajung i la etaj. Co mpozi ţ ia , al căre i subi ect este insp irat clin
mitologia greco-ro man ă, înUi\jşează la centrul ei pe ze iţ a Juno-
na sau Aurora con du cînd pc bo lta ce rească o t:va dri gă trasă de
lebede. In jur p lutesc pc nori mai mu lte grupuri ele pulii ş i un
bărbat ţ inîncl în braţe o fem eie. O restaurare mai in si s ten Lă pe
alocuri , cu unele retuşuri ma i puţin reuşite ş i vizibil e, efec-
t ual[t î nt re 1955 - 1960, nu schimbă prea mult aspectul ini~i al
al lu cr ării, credem opera picloru lu i F rancisc Tribalski (1863 -
Hl31) , polonez de origine, stab ilit la Cra iova, und e a ş i muriL 3 ,
ş i ca re, cr rt , a cxec uLaL întreaga decora\,ie murală a t uturor
încupcri lor.
Pe p erete le de pc lnlura s Lînaă a scenei mitologice se a fl ă
trei semi lun etc . Pe cca cen tra l ă c te redată o scenă înf ăţ i ş în d
Lrei grup e de fem ei lut:rînd în timpu l secerişului. In lune ta clin
sLî nga, es te prezentat nn aspect din îndeletnicirea vit i co l ă,
iar în cca clin dreap tn , o femeie stropind flori, pri vită de altele
2 Co 11 s l :111 li11 . fiul ·c i 111: li 111 nrc ni lui Gogu Vorvorcan u . n d onat
cl:i clirca c11 I.ol rnollilicrnl ' xis trnl Milropolici Ollcnici
3 ' "'Z i l'a ul Hv z1•:11111. o p . vil .
Scene 1nf:1\ i şi nd mun c i a g ri co le
 Sce111· cu aspec te diu ac li v i lalrn i ncl us lrialii

Sc ulpturii clcco rî11d scarn inte rioa ră C l anţă

două. Toate Lrei scenele ne evocă \'iaţa salului cu îndeletniciri
din a nol impuril c primăv e rii , verii ~i Loamnei.
Pe ce l ă lal t perele, de pe latura dreapl[t a sce nei milolo-
gice, alte tre i I u nete, pandaul ce lorl a l Le , reprez iolă sce ne din
viaţa muncil or il or. În lunela din cc nlru , Lrei grup e de munci-
tori lu crea z ă avînd dreptfunda l zidurile- şi-coş ur il e une i fabrici ;
în cea din slî nga, un grup de b ă rb aţ i ş i o femeie, înconjuraţi de
numeroase ş i diverse scul e ş i piese meca ni ce (chi ar ş i un te lefon)
iar în cca din dreapla a fl ă m două g rupt.ţ r i de b ă rbaţ.i , lucrîn d
pe un şa nti er rut.ier. Arlis tul a dori Lsă ne reprez intc de această
d a tă aspecle din v iaţa muocilor il or din i11dustrie. Aceslc şase
lu cră ri , co ncep u te uni ta r, compoziţi o n a l şi cromatic, respectă
ma i puţin ce rinţ.e l c picturii murale , fiind încărcate de multe
detalii , în ge nul picturil or de gen, atit de mult tratate de
pictor ii mlin chc nez i de la sfîrş ilul seco lului a l XIX- iea. E le
sî nt, prin exec u ţ i e şi co n cepţ i e, opera unui a ll artist, decît
Credem că dacă proprietarul Gheorghe (Gogu) Vorvoreanu,
cu toate că a stud iat dreptul în Germania la Heidelbe1 g, a
av ut un cuvî nt greu ş i hot ărîtor în privinţa stilului co nstruc-
ţiei clădirii, în schimb soţ i a sa, F lori ca 4 , pictoriţă de flori şi
peisaj e cu studii de specialitate urm ate neregulat la Bucureşti
ş i Miinchen, s-a insinuat în ceea ce priveşte decoraţ i a inte-
rioară ş i , de ce nu , poate dind ş i ideea asupra sub iec telor aces-
tor picturi.
Mai semna l ăm pentru decoraţi a sobră, plafonul casetat
ş i ansamblul ·stucaturilor din sufrageria de la parter, precum
ş i o rnam e ntaţia e l ega nt ă a u şi l or, d in dou ă ca nate, avînd
frumoase c l a nţ e cize late.
4 l\'lu llc inc:1pc ri au pc p ere ţi tal>louri ale ar ti ste i înf'fq i ş î11d ]ll'Î -

Francisc Tribalski , sau poale acestea sîn l. de el, dar nu şi com- sa je el e 11rn11tc clin \arii ~ i buch ete l>ogat c d e fl or i . m a i toall' n"di zall· ln
poz iţia a l egorică pictată în a lt sp iri t. a nii l 907 - l910.

IIE SUi\ IJ~

:t,c Pa la is metropolitain d e Craiova es t un fort intercs.sant monume nt ralion in ter ie urc du 111onumc11l : p einl11rc mural e, slu cs. mobili er el monu
'1 'arc hi tccl urc, ('O nstrui t ci 'a))rcs l cs plan s d e 1'arch it ' etc Din1 i tri e Ma im a- mcn ls cl'a r l. On rerna rq uc su r to u t la p einlurc des p la fond s, con s islanl cn
ro l u au deb u t du XXc siccl c, dans l 'csp ri tdel'acaclcm ismedc l'ecolc fran - scc nes m y tholo giqu cs, a in s i q u Ic decor cl cs paroi s c t Ic mobili er , rea li se
Cfa isc. Les autcu r s des deux Ctudes s'oec upent principal cmcnt d e la deco- pa r d rs alc li (•rs s pcc ialiscs , sous Ic s ignc el e l 'cclcc lis rn c

103

http://patrimoniu.gov.ro
 OPINII
REZERVAŢIA ORĂŞENEASCĂ „CALEA MOŞILOR", IPOTEZĂ DE STUDIU*
şi creaţ:ia
Ca în toate domeniile
ral-urbanistică
de activitate în
ipotezele teoretice trebuie
arhitectu-
verHicate
pe cale practică. Reconsiderarea formulei de rezervaţ ie
orăşenească („Revista muzeelor ş i monumentelor - Mo nu-
m ente isto ri ce ş i de artă" nr. 1/1982), adaptată la co ntextul
particular al o r aşe l or din România, se cere în mod ob li gato riu
controlată în cel puţ in o s iluaţie reală, chi a r d acă a fost
acceptată principial ele unii [actori in teresaţ i. Aslfel, o datft
cu difuzarea articolului men\.ionat, s-a afl at de ex i sle n ţa a l Lor
studii simil are între ca re ş i unul privind „Co nserva rea un or
zon e urba ne ce ntra le de va loare i stor i că în muni c ipiul Cra io-
va", e laborat de un grup de loca lni c i di spersaţ i în ţ a r ă. Conl'ir-
marea formulei propu se de r ezervaţ ia urb ană a căpătat un
caracter in edit în sensul că un grup de profesori ele li ceu , eco-
nomi şt i , in giner i ş i tehnicieni, medici ş i uni versitar i, ataşaţi
urbe i natale, v in cu ide i ~ i so luţ.ii de stringenlă actuali tale
pract i că ş i ev id e ntă va loare cul t ural ă pe ca re mu l ţi a rhiLecţ. i ş i
edili le ignoră încă; t ribu tar i une i co n cepţ ii „consumisLe" ş i
prom ovî nd un urb a ni sm „a utor i tar", aceşt i a din urm ă în\:eleg
ş i ap li că politica de in vestiţ ii a stat ului într-un mod perso-
nal , ca re nu se înscrie cu co n secve ntă ş i fermilate în s istemul
de dezvo l tare arm on i oasă a tuturor l oca l iLăţ il o r ţăr ii.
In co ntext t rebui e r e lev a Lmeritu 1rev is Le i „A rh i tec tura"
care atrage frecvent ate n ţ i a as u prav a Ior ii patrimoniului c l ă dit
ş i amenajat a l o r aşe l or ş i asupra m odului de protejare ş i uLili-
zar e gospo d ărească a acestu ia . O co n tribu ~ i e ac li vă ş i de Ia rg
orizont aduce „RevisLa muzeelor ş i monumentelor - Mo-
numente istorice ş i de artă", ca şi revistele „A r La", „Con-
tempora nul" , „F l acă ra" care anal izrază va lori le caclru lt; i
* Studiu de concurs înto c m iL de o uLori, în cnclru l I . G. D. J\.L . , îm -
p r e un ă
c u stud . a rh . N. Barb u p c ntrn Bicnnl::i mondialii ele ::i rhil ccturti
de Ja So rin , 1083 .
104
http://patrimoniu.gov.ro
P. llEHER, D. ZAMOili\
cl ă dit din diverse o r aşe, se nsuril e v izibil e or i ascunse a le
arhiLecLurii lor spec ifi ce . Ş i nu în ulLimul rînd se cer am intite
eforturile p e rscvcrei~tc ale specialiştilor din cad rul Direc-
ţ:iei eco no mi ce ş i a patrimouiului cu ltural n aţ i o n a l din cadrul
Consiliului CulLurii ş i Ed uca \.ie i Socia liste şi din a lte insti-
tuţ ii interesate de dep ista rea ş i cercetarea va lorilor arhitec-
t ura l-u rb a nis li ce, va lor i care vor face obiectul unei liste
lărgite a monum e nLelor de imp o rlan ţă co n t in e nt a l ă, repu-
bli ca n ă ori locali:\ ş i ca re va cuprind e, l'ără îndoială, nu puţine
zone o r ăşe n cş Li c11 rcg im de rrz er v a ţ i e.
* **
J\ccasLf1 cfcr vcscc n\: ă el e prospectare în plan teoretic,
dovedind preocu parea a num eroase inst itu\ji ş i g rij a sporit ă
a s p ec iali şt il o r faţă de v iitorul Lrecutului urbanistic a l ţăr ii,
se cere acum Lrcc11lă prinlr-o prim ă ve rifi ca re ş i anume întoc-
mirea unei sc hi ţ. c el e proiccl pc un amplasament rea l. Tere-
nul ales cuprind e zo na veche a Ct1ii Moş ilo r (înLre Bulevardul
Republicii ş i Ca lea Că l ăraş il o r) , zonă ce o analizăm în ipo-
lcza cons id e r ăr ii c i ca rezervaţie orăşe n ească cu fun cţ i e de
rev ita liz are istoricft. Evi dent este doar o ip oteză de studiu
care poate fi spr ijini tă de o serie de argum enle clar ş i discu-
tată pe baza a llor co ns icl cra\:ii. Criteriul principal a constat
în a mcnpnc bogtiţia , var icLatca ş i v îrsta subslan\:c i constrnite
a l'lal.c în pcrimclrul cercelat, în conse ns - des igur - cu
definirea rczcrva\.ici orăşe n e şL i , aceea de compo n entă a orga-
nismului urban încercînd s[1 păstreze într-o form[1 v i ab il ă
slruct uri caracLN istice ale principalelor faze de dezvoltare
a le acesLu ia .
Delimi larea zone i Căi i foş il or s- a făcut ci in p1111 c t de ved e-
re isloric, urba ni sL ic , csLct ic ş i chi a r scnL im cn la l. Cupr in-
Propu nere d e r enovare urban ă n
Lnmsonului vechi nl Ctdi Moş il o r
 r.e:A.see Avrosvze, rotl!'/slfe
TKAsee ~HVAt, ro~t.flfE

....
llUJll

-
reASEE PIE'TONAlE
ACCeJ"E PIETONALE
l'li?ON7Vel CLAt>ITE

*eo ALl/'IE NP/ Tli!! P<l8UCA IFEG'f'fCA

MON<llfEH?F Ali?TA l/"1:8ANA
HONl/lf6NTE C(,l/..Ţ
W.~ Dclaliu din propunere

Dc laliu privind dispuncrrn maselor cm1 s lr11iLc

zîncl o par te din [osLul „tî rg dinăuntru" ca şi din „tîrgul

de-afnră", ea concen trează scgmenLe ele vechi stdzi comer-
ciale (începutul Căi i Moşilor), grupuri de case boiereşti (la
răs~trit ele sLr. ~r. Vineri), prima loLizare proiectată (Ia nord
Dl'lnliu ele n · ll' fl slrnelal:i si pnrrc larc de Biserica Sf. G heorghc Nou), fundături cu vile burgheze,
Dcsl'i\şurnrc pc slracla A rrn cncascii blocuri de raport, case muncitoreşLi ş.a. Aproape pe fiecare
stradă se află o clădire trecută în lista monumentelor, ceea
ce înseamnă peste 40, fără a socoti şi clădirile susceptibile de
a fi cleclaraLe bunuri ele patrimoniu. între ele se numără mo-
numente a le evulu i mediu tîrziu (în majoritate clădiri ele
cult) clar şi multe monumente laice şi religioase ele Ia înce-
putul perioadei capital iste moderne. Sînt de amintit hotelul
„Patria" sau Liceul „Kretzulescu", casele de negustori clin
str. Jacques Elias, Palatul Ministerului Agriculturii, Iocuin-
ţ.e proiectate de Cristofi Cerchez pe străzile Remus şi Mîn-
tu leasa, c l ădirea lui Horia Creangă din str. Caimatei. ln
afara acestor obiective risipite, multe se concentrează în
lungul axului Căii Moşilor începînd cu ansamblul „Bărăţia"
cont inu inel cu frontul (descompletat) dintre eseu arul Sf.
Gheorghe şi bd. Hristo Botev, cu piaţeta Bisericii cu Sfinţi
(în vecinătatea căreia a fiinţat Tîrgul de-afară) şi terrninînd
cu casa Harnangiu şi hanul ,,Solacolu".

105

http://patrimoniu.gov.ro
 \\T/\fiD
\l
__..&„.'Ll....,.__~_o_
Jcent re d e la culţure! 2 com plexe de
sud-est europ eenn~
rs crvilisatîon
lb a lcanique

t>e rspecliv:'.\ - cl c la liu

1. Hc:olo arc 1·c11 /ru al cui/urii su d- es t
r11ropc11 c; :t. 1·011111/cx o/ l'ioili :a /i ci ba l-
ca nil'C

D rs ri1 ş urnn · a ha nului Sol nc olu

]-fanul So lneo·111 - rnrll''l i11lt·ri o:ir•i

T criLoriul dclimilat pentru sLucliu cupri nd e cîLcva b loc uri

cu specifi c a mbi c nL al ca cel clin jurul Cu lm c i vec hi , cel
clin vcc in ăl.a l ca Bisericii cu S[i n\:i sa 11 ce l d esfăş urat pe sLrada
MînLuleasa, im or Lali zaL[t de Mircea Ei iadc în nuvela omon im ă .
Ş i din epo ci no i., cum ar fi cea inte rb e li c ă, s-a u păstrat un le
zon cu atrn o [er ă pecială precum in tra rea PicLor Vcrmont
sa u sc ua rul und e se inte rsccLează s Lrăzile Mî nLul easa şi
Mircea Vodă cu Calea Călăraşilor, în t imp ce arhi L ctura
actu a l ă se înscrie cu cîteva reuşite precum sed iul de birouri
din Cavafii vechi , hote lul ,Modern" ş i blocurile ele locuit
dinlrc s Lrad a Co lţ e i ş i scuarul Biseric ii 'caune.
Ccrcet înd istoria se co nstată că memoria loc ului a înre-
o·istrat numeroase informaţii legate fie de starea iniţial ă a
amp lasamcnLului (p rez e nţa Bucureştioarei sau a b ă l ţ ii de
lîn gă biseri ca Răzvan), fi e el evenimente mai mult sa u mai
puţin imp or Lante. Astfel, în acest perimetru a fun cţ i onat
Tîrgu l d e-afară unde era ş i loc ul de exec u ţie a conda mn aţi lor .
Tot aici s-au tabilit diverse p opu l aţ ii (bulgar i , s îrbi, armeni ,
grec i , evrei etc.) plecate clin locurile de baş Lin ft din cauza
as upririi otomane. (SLrada Armenească ex i stă ş i az i , clar a
fost ş i „U li ţa care v ine de la sîrbi"). Nu e , deci, de mi ra r c ă
în aceste părţi ale Bucureşt il o r ş i-a u avut lupL ăto rii bulgari

106

http://patrimoniu.gov.ro
Cas:I lra di\ion arn
Ca sa H nrn ::m giu -
pen t r u incl c pc nd e 1r\ f1 unul clin se diile lor imp ort a nt e (fl a nul
Solaco lu). Pe Calea M oş il o r a u ex is Lat , cluplt c11m se ş lic , se-
diile un or or ganiz a \.ii p o liti ce (Bl oc ul Mun c iLoresc Tă ră n csc,
1925) ori s- a u consumat ewnim cnlc deosebit e (in casa clin
Calea l\ioşil o r 103 a u av ut loc şc din\c co ns pira tiv e p c nlru prc-
0[1tirca in s ur ec ţi e i din a ugu s L 1944 ).
Cc poale fa ce s is Lc m a Lizato rul în fa\.a un e i ase men ea
m oş t e niri car e, de fap t, se rc g ri s cş t c în mult.e a lLe zo ne a le
Bu c 11rc ş til o r pîn ă la „ in elul de vîrsUt 1940"? R ăs pun s ul rc-
z11lt ă, fă ră echivoc, clin c uYînLul preşe clinLc lui H e publi c ii
Soc ia li s te Rom â nia , Lovară ş ul Ni co la e C e au şe sc u , la o întîl-
ni re de lu crn c u condu cer e a prim ă ri e i Capilal c i , cu arhitec \;ii
ş i pro i ec ta n ţ ii car e se oc up ă de si stem a lizarea municipiului :
„Pe primul plan u.l pre ocupărilor arhilec filor ş i proi ec lanfilor
bu cu reş t e ni trebuie să slea păs lrare a specif'icului oraş ului aş a
cum s-a dez voltat în lungul uremii , folosind la maximum /ol cee a
ce o fe ră conslru c/ iile ş i s lrăz i le aciuate. A ceasW reali/ale lrehuie
se/ co ndu c ă la o co ncep/ie unilarll de proiec tare, care să aibă în
vedere analizarea s tradă cu s lradă , casii w c a s ă , pentru folosirea
a toi cee a ce ex i s tă în prczcnl bun ş i valoros din pun ci de vedere
constru ctiv ş i eclililar , evitîndu-se la max imum posibil demoW-
rile, ris ipa de spa/iu ş i modifi carea arhitec lonicii lradi(i onale
a or aş ului ' ' .
J\:;a d ar , in 'lcr vcn\ia as up ra z o ne i, depa rt e de a avea un
carncler p as iv (transt'o rmîncl-o înLr- un m11 ze u) sa 11 agr esiv
(re ons lru inel-o prin ş te rge r ea a m1rn e roase în se mn e a le is t.o-
ri e i), va trelrni să fi e de n a lur ă ge rmin a ti vă, fac ililîncl p c
cî l p os ibil re m em or area trecutului ş i a d ez \' o ]L ă rii o r aş ului .
T reb ui e dec i să se facă ape l l a ace l tip el e inle rve n 'ţ ii pc ca re
uni i p r o f es i o ni ş ti îl n urn esc eh irurg ic urb a n ă . A ceasUi co mp o-
n en t ă r e la ti v t în ă ră a ştiin~ c i urb ani s tice ab o rd ează c u m a i
mu ltă aten\.ie ş i cl e li cate\:e s u bs l anţa cons trui tă ş i a m e n a jată,
ciccc pLînd ca v al oroase nu num a i m onum entel e uni cat e, dcir
ş i o parte î nse mn a t ă clin c l ă diril e de ser ie car e fo r mează de
fa pt oraş ul. E a înc ea r că să rev itci lizezc zon e le vrch i prin
red ist ribuirea fun c pil or a ctu a le în sp aţ iil e ex iste nte a cl:.i p t a le
sau complct a le priu o p e rnţ ii spec ifi ce (L ra n s l aţ ii , cx Lind eri ,
s u pra e t a j ă ri , rea lini eri , cor ecturi vo lum c lri ce).
ln zona a l easă pent ru studiul el e caz problem a capilali:i
c nsl[1 în reve nirea l a v iLa lita Lca ş i coeziun ea el e a lt ă d atfl
pr in r eco ns id r a rca ph1ri va l n tă a t1n or centre ş i a xe germi-
1ia t ive prec um Ca lea M oş il o r , cl ecă zuL ă t r eptat clup ă pre lu ar ea
Yechil or a le fun c \ii de către bul evard e le R epubli cii ş i J\nul
J 848.
J n scopul re inLeg ră rii zo nei în c ircuilul vita l a l Ca pil a lci ,
p ri ma problem ă con stă în stabilirea sch em e i int eri oa r e ş i a
http://patrimoniu.gov.ro
d etaliu d e int rar e
l egă LuriJ o r ex le ri oa re de c ircul a \ ie. Pornind de la prin c ipiile
c nun\ a Le în a inlc, s-a în ccrca L rez o lvarea c ircul a \ ie i în cul oa-
r e le s lrad a le ex is le nle . P c magis tra le le ş i s lr ăz ile prin c ip a le
ca re deJimiLcazft zo na (B el . Rrptibli e ii ş i Bel. A nul 1848 ,
Ca lea Că l ă ra ~ il o r , s l.r. Ş L. Ş Lcl' a n ) c irrnlii c u precă d e r e mij loa-
ce lc de Lra nspo rL co lc c Li\' . Travr rs arPa Lc riLo riului se reali-
z e ază p e slr[1z i exi s te nte c u tram\' a iul (pe un c irc uiL ine lar)
ş i a ul.obuzul (pc un Lrase11 sc 11rt). H es l11J str ă zil o r , Jormînd
„oc hiuri " r e laLiY egale în rc \ea , s înl. a ree tat c c ir c ula~i c i m e-
cani ce incli v idu a lr (c u a ut o mo bilul ), cu se ns dublu ~i s implu.
A cest e „oc hiuri " s trad a le l.ra\' c rscaz i:i ax a pi c lon a lă a C ă ii
Moş il o r ce le i Yce hi la int e rv al e re la liv ega le (era. 80 - 150 m)
fac ili t incl a cces ul de a proviz io na re ş i parca re a (la so l ori
în s ubLc ra n) L a n ge nt ă la zo nl'le dr in i..c rcs . (i\se rn c nca pa rcaj e
s înt pos ibil e ci " a menajat l î ngf1 Pi a \a D eceb a l , în vec in ă Latea
h ot e lului „Mod e rn" ş i în spa lcle fos l.~ilui ha n So lae olu ) .
* **
Fă ră înd o ial ă, p robl e m a r sc n\. i a l ă o co ns liLui c rev ilali-
zarea Că ii Moş il o r , s pa \ iu u;·b a n de Yech c lra di\.ie, a fec tat în
înLreg im c pi e lo nil or. Seg me nLul dinLrc buleva rd e le H.epu-
bl ic i i ~ i Amil 1 48,c u trase ul lui und11i os ~ i profilul Lran svc r-
sa l sc him bă Lo r , se c ar ac te riz ează printr-o m ar c va ri e tat e
Ju nq i o n a lă ş i co mp oz i\ io na li.i, e up rin zî nd ş iru ri de magaz ine
în j urul m agaz in11Jui „ 1falern a", o fil ă el e mi c i a Leli erc ( lîngă
D isp cccraL ul en erge ti c nrr\i on a l), 11n tro nso n c u han11ri (înLre
Bi cri ca cu S finţi ş i h a nul So laco lu ) î11 ca re se inlcr ca l ează
g r11pmi de l oc uill'ţe m a i vechi ~ i m a i n o i . I magin ea s l ra d a l ă
est e cîncl co mp ac t.Ci cîncl perfo ra t ă, a lini e rea sr m o difi că în
pcnn a n e n ţ[1 în [1lţim ea va ri ază de l a pa r ter la zece e taj e
(h ote lul Mo dern) . Pentr u studiu s- a emis ip o Lcza ca, în a l'a r a
c îtorv a exe mplare , si:i [il' p ă s Lra te t oa te c Eidiril c av înd v a loa-
r e de uni ca t s au ce le p rin ap ar tcn cn\ [1 la g rup , impl an tă ri le
n o i fiind 1oatc de factur ă n e utr ă.
Trec î ncl la di spun er ea tracli 'ţ i o n a l ă a fun cţ.iil o r o ră~e­
n cşti s- a av ut în v e der e cr eare a el e zone c u fun c ţii prep ond e-
r en Lc . As lfe l , în jurul Pi c 'ţc i Deceb a l se va accentu a carac-
tc rnl co m er c ia l p rin păs l ra rea ş i ext ind erea mţe l e i el e m aga-
zin e . Segrr: ent11l urm ă tc r (cli11 v ec in ă t atea Bisericii Ră zvan) a
ad f1pos Lit Limp de decenii mi c i ate li er e de înallă sp ecia li-
zar e. A ic i e arr în veder e rev i La liz area art elor api icat e ş i a
meseriil or arli st icc . Intre seu arul Biseri cii cu Sfin ţ i ş i h o le lul
„Modern" se p oa t e ex tind e fun ct ia de cazar e cc mpl ementară
un e i z on e aclminis Lrative şi de p rest ă ri el e servicii. ln fine ,
ulLim11l seg mcnt cu cenlrul lîn gr1 ];a nul Solaco lu ar căp ăta
lin co mplex caracte r cul t ural unci e, date fiind antecedentele,
10/
 Ac lunlul Sl'Cli u a l AGVPS
s -ar puica g rupa o se ri r d e ins l ilu\ii d e coo perar e zo n a l ă
a u ş i-a r s l ab i li sc di1il i111p o rLanLe doL ă ri publice . (Av înd î n
ved ere ac("c 11L11 a rc a preoc11p ;i rilor Je<>'a lc de c unoa ş l c rca şi
clil"u za rca inl'o rm a \iil or pri v ind s ucl-cs L11l e u ropea n , inLc rcl c-
pcnd e n\ a p o li Lic[1 , econom icf1, c ulLural ă a co lccLiv iLCt\:ilo r
o mcne ş li clin aceas t ă parLe a g lo lrnl11i , a ic i îşi găseşLe un
a mplasa111enl aclccvn l „Ce nlrul cu l L11 rii ş i c ivi li zaţ i e i h a l ·::i-
nice"). 1nlrcg ul lra se u . in c luzînd Le ale a ces lr nu c lee el e inLe-
res, va [ i prcsii ral c u pun c te şi co mpl ex e d e a li111 c nta ţ i e pu-
bli cii, o ferind c 11 pre că dere prod 11 se lr a cliţi o n a l e loca le .
·:+> * ,, ,
O dat [t cldinil c 11 a m ii n1 1n\im r pro[i lul fun c \.iona l a l
f icc[1ru i Lron so n se p oa le l re ce la sLabilirca capac iLă\.i i :pa-
ţ.ia l c a zonei prin insL iluirca unui rcg ulamcnL ele co ns Lruc(i e
ş i ulili za rc . i\ el': l a s-a Lracl us p rin pre c iz ar ea un or al inia me n-
te . i î nftl\:imi de co rniş[1, a un o r gaba ri L• el e c l ăd iri ş i spa~ ii
libere, prin s ugera rea u nor cli s p oz i\.ii p la nimc lri cc o ri rezo l-
văr i vo lu mel ri ee . Penlru a pe rm iLe uL iliza rca ş i gospo d ăr irea
efi c ie nL[t a ro ndu lui co n sL ruiL ~ i amenajaL se ce rc îns ă asigu-
ran:- a unui cadrn l"in anc iar aclecvaL ca re să impunft r es Lri c \.ii
de l"o l osi n\ ă a c l ă diri l o r p ropri c t a Lc el e s Lat ş i si"t aco rd e c rc-
cliLc p entru înLrcţ in e rca l oc uin~c l o r propri c lalc perso n a l ă .
Toa lc inlcr vc npilc (conslrucţ ii no i , translrtri d e c l ă diri vec hi ,
ex tind eri) au fie un carac Lcr ne uLrn , Ii c p ăs Lreaz ă ar hi tccl u ra
o ri g in a l ă. Gradul d e cxp loalarc a l terenu lui es Le mai marc
dccît ce l act ua l dar se p[tstrcaz [t în limita care nu a [eclcaz[1
a ld 1tuirca s p ec il"i că a zo n e i n ic i m [tcar î n ceea cc pr i vcşlc
L'a rli ck l"l' l resc n k un c h y polh csl' cil" lr:wai l q ui pr rn1 l'l el e so ull'nir
q u c· l \ u 1c ic1111 r '1rler c co 111111 r rc ia lc d e B uca rl' s l , .,Caka Moşi l o r " , co ns lilu c
1u1 ·zone ck resc r vc 11r bninc. Les c ril crcs Clab lis pa r ks :lllle ur s lc nd cnl
a mn in l cnir 'ln ri c h csst•. la va ri ete el I 'n ni: ie n11cl i'.: d es co 11 s lru c li ons si Lu ccs
dans le p •ri mCLr c c lucli c, a savo ir Ic lron <;o n compri s c11 lrc Ic Bd. d e la
Rcpubliqul' rl Cnlr::t Cil l f1rn ş il or . D a ns ks inll·r vc nli ons porlnnl s ur ce lle
http://patrimoniu.gov.ro
s ilu e la ele ansamb lu (e le m ' nL va loros ea urmare a ocupării
un e i pă r ţ i a co rni şei Dimbov i\.e i).
Sl udiul ş i-a prop us, între a lle lc, pre luarea rc \.e le i s lra-
dal c Li p ie medi eva le ş i a par ce l ă rii co nlemp o ran e, c le mc n le
imp o rLa nl c în red a rea almos[e re i s pcc il"i cc. Deş i · rcşlc coe-
[i e ie nLul de uLilizarc a le rc nului , di s pune rea 111 asc lor co n-
s Lr ui lc. co mp actiI, înş irni Lă o ri di spc r saLă, nu cs Lc a l Lcrată,
·cea cc pc rmiLc mc npo narca vo lu m c lri c i, a co n t inui Lăţ ii
s pa\i il o r li b e re, a n c prcvăzulu l u i imag inil o r urb a ne . Se
s l aL ucazr1 asL[e l va loarea s pa~iului ca m o num c nL , în speţă
a s p a \.iulni lracl i ţ i o n a l din oraşe i • mo ld o-va la he turnaL în
a numi Lc J'ormc c u a nurnile gab a rile. Loca lizarea accs luia
î n Bucureşl i se rca li zcaz ft prin s ublini erea p er s pec li vc lor
pe rso na li zaLc ş i pun e rea î n ev id e nţ ă a prin c ip a le lor unicale
a le zo ne i (Biser ica Hăzvan ş i B iser ica c 11 S J'in ţ i , h ol c l ul
„Mo d e rn '· P ia\a Decebal , co mplex ul So laco lu ş . a . ).
în ge nera l , sL ud iul el e caz a co n[irmal un c ie ip olezc Lcor c-
li cc e mise ini\ial , cl a r a cv ide n\.iaL ş i o se ri c el e aspecte (con-
st ru cl iYe, lco·is lat ive, fin a nc iare , edilit a re) ca re se cer cl eta-
li ale . A dmi\înd c::-t, în m od cx p erimenLa l s-ar Lran sp un e în
rea liLa Lc un asem nea s lucliu , vor in lerv e ni f ă r ă îndoi a l ă ş i
a l le pro ble me neaşLcplaLc. Î n ro nd , abordarea unor zone clin
oraşu l vechi es lc prin c ipi a l cli l'eril[t el e co n s lru c ţia p c lcren
l ib e r: ca ce re pr cgă Lirca compcte nL ă aLî L a proi i:!c laffţ il or cît
ş i a rea liza Lor il or !:1 s pirilu l r es pcc l 11lu i atît faţă de îna inL aşi
cît !-j i faţ ă el e ur maşi. N u n u mai Lrcc 11Lul a r c nevo ie d e un
viilor , dar ş i v iilo rul a r nevo ie d e un trecut.
zo ne <l I 'oc~as i on d e la sys lc 111 alisalion urbnin r l'L dl' sa 1·cinlc ' rnlion dans
Ic c irc uit viLn l de l a Ca pilall' , Ies ::rulcu r s prnpo sl' nl qu c l ' on c lablissc
a ula nL u n sc hema in lcri c ur qu c ce lui cks liai so n s ex le ri c Ul'l'S ele Ja c irc ula-
li on e l qu · l 'o n so uli g nc h's arac lc rcs sp cc if iqucs d e ln zo ne par la mi se
C \1 cv ickn cc d e Sl'S l' onclions j)l'Cj)Oncl cra nles.
 ---------INSTRUCJIE-EDUCAJIE--------
AMENAJĂRILE MUZEALE CENTRE POLARIZATOARE
ALE ACTIVIT ĂŢll CULTURAL-EDUCATIVE
ADHIAN
•
re\u irea cl eosebilXl ':tc ordaLă de pa rtidul ş i sLaLul nosLru
P . ş Liinţe l o r soc ia l- po li t ice, cercetăr ii ~ i va l orif i că rii
patrimoniului . na\.iona l , evide n ţieri i trecuLu lui isLoric al
poporului român , a avut ca rez ulLat o dezvoltare re marca-
bilă a inv estiga ·ţiilor ar heo log ice, o îmbogăţire substan\.ialr1
:ş i re l eva n tă a zestrei edifi c iilor noastre muzea le, ca ş i o pro li-
ferare a amena j ări l or muzeale pe întreg int.insu l paLrie i.
A firminclu- se tot mai plenar ca faci.ori de preze rvare ş i valo-
rificare şti in 'ţi l'i că a dovez ilor perma n e nţe i mil e nare a popo-
Tului nostru în vaLra sa i sto ri că, muzcrle ele arheo lon-ic , ist.o rie
:ş i ame n a jări l e muzea le in .-it11 ş i- au as um at, Lotodată , menirea
nobilă de a polariza inleres u 1 mase lor , de a r ăsp und e set.c i ele
-c un oaştere a d ifer ite lor categori i de public , devenind adevă­
rat e ce nt.re de emu la\;ie sp iritu alil, de cduca\:ie patrioticit ş i
·c ivi c[t.
Ca prcl uti nd c ni în \: ară, pe pămînlul aLîL ele bogat în
vest igii a rheo log ice ş i istor ice al Dobroge i - Dac ia Pont i că,
c um au numit- o pe drept Vasile Pârvan ş i S imion Mehedinţ i -
-cerceLăr ile el e arheo log ie ş i ist.orie au condus la descoperiri
-elocvente, efor turile spec i a li şt il or, cu conc urs ul apropiat
.al oameni lor acestui pămînt , au dus la prezervarea, î n muzee şi
.amenajări în aer l ibe r , a unor monume11Lc ş i vesL ig ii de va loare
in est im ab il i\. P rin grija orga nelor loca le, a cond ucer ii înseşi
.a parliclulu i ~ i s ial. ului , ConsLan-\.a a deve ni t ce ntrn arheo lo-
_gic ş i ist.orie de renume n aţiona l ş i in Lc rn a\:ion a l. M uzeu l rle
i storie na{iona l ă ş i arheolo_qie r ca l izrază d est in a~ i a, prec um
va l e n ţe l e ş i amp loarea c uvcn i Lc, in c l ăd irea m o num e ffială a
fos te i Pr im ăr ii , d in Piaţa Ovid iu, in mij locu l une i ar ii spe-
.cifice, ele inLeres arh eo log ic ş i t.uri:tic , marcată ş i de parcurile
.arheologi ce am e najate pe fa lcze lc slr[tj u i Ic o dini oa r ă de co loa-
n ele im punătoare a le metropol e i tomitanc. După c um se
:ş L i e, în imed iata vec in ăLate a Muzeu lui nostru se a [Jri Edi-
j'icilll roman w mozaic, descoper i t î n a nul Hl59 , edificiu dal.înd
din seco lul IV e .n „ reco nsLitui L ş i r edat circ uitu lui pub li c
în an ii soc ia lismu lui ca o dovadă a vic\:ii în[JoriLoarc a por-
tu l ui a n Lic şi a perma n e n~ei daco-romane la Pontu l sLîn<r.
Inaugural în mai 1977, la împlin irea unui seco l de incl epe n-
<l c n ţă ş i suveranitate a României, 1 \llonwnentul triumf'al de la
Adamclisi, restaurat cu sim ili autoporLan\:i la pa rametri
rea li a i imaginii l ui or igin a re, co nstiLui c, prin monumenta-
litatea ş i semnificaţiile sa le, un11l dintre oh icc livele cu l tu-
ra le ele cea mai l argă atractiv it ate clin ţ.ara n oast r ă. Mo nu-
mentul restaurat, împreună cu J\lluzeul Tropaeum T rai ani, ce
.adăposteşte piese origina le (metope, co loane, l'ragmenLc de
structurft etc„ ), ş i c u s ui ta de eclHici i ev id e nl iate în pe rim e-
tru l ce tă~ii oferă v iz itatori lor un întins ş i va loros comp lex
.arheo logic, un cad ru propice medita"(:i e i , contactu lu i cn izvoa-
re le istorie i româneşti. Cum est e şt iut. , imag inile de pc m eto-
pele edif iciului înă l ţat în anu l 109, clin por un ca î mp ăratu lui
Nerva Traian, a l ăt uri de im agi nile de pe Co lumn a înă l ţat[[
la Roma patr u ani mai t îrziu , consti tu ie clocumenLc de prim
rang a le istorici noastre , a d evă rate cronic i în p i atră a le ge-
neze i ero ice a na-ţiei. La poale le Monumentu lui de la Adam-
clisi, definit ele descop er itorul său Grigore Tocilescu „acllll
de naşt ere al poporului român" , a înflor it Civit as Tropaensis
http://patrimoniu.gov.ro
Hi\ DULESCU, OCl'AVIAN GEO H GESCU
„Ccta Lca trop ae nilor", l eagă n a l îng e mănării dintre roman i
ş i dac i, înLr-un n on gra i ş i o nou[1 civ iliz a\:ie,
De o a t racţie deosebit ii se bu c ură ş i amenajări l e muz ea le
de la Manga l ia , H istria, Cap iclava. Mu zeul de arheologie Call alis
r e liefează contin u itatca de viaţ ă ele la străvec h ea aşezare rre to-
dacic[1 , a l'latrt la g ura l ac ului numit. c înd va Ccrb at is sau Acer-
batis, la cetatea înte meiată de dor ien ii ci in Heraclcea Pont i că
în seco lul VI î.e .n„ ajunsă vest i tă prin personalităţile c ulLu-
ralc pe care le-a dat, ca şi prin prac ticarea comerţ ului , meş­
teş u gur il or şi, mai cu seamf1, prin c ul t ivarea arte lor, prelun-
gi ndu- ş i viaţa ş i l'aima pîn[t în ev 11 l mediu cîncl portu la ne le
o amintesc sub numele Pa nca lia, Panga la, Bangala, apo i
Manegalia (de unde n umele oraşu lui ele az i). Inaugurat în
vara anului 1978, noul spaţ iu muzca I de l a Manga l ia oferă
v izitatorilor mărturii grăitoare a le întrepătrund e rii civi li-
za\:iilor a n t ice pe pămîntul dobrogea n ca ş i reperele neces are
înţe l eger ii că l ător i e i în timp de la Ca ll at is la Pangalia sa u
Mangalia , ce le d ouă nume definind o s ucces iune, crcclcrn, nu
atît materială , cît ideat icft. Î n fin e, în această s u cci ntă
înşiruire a amc naj[1r ilor muzeale de care dispune m nu
pute m om ite Nluzeu l de la Ilistria, rea me najat într-o
n ouă clădir e î n vara a nu lui trecut, care comp l ei.cază
inLeresanta exp unere i.n ae r libe r a vestig iil or cetă\:ii, siste-
matizează in[orma·!;ii lc ş i ofer[[ spaţ iu adecvat unor preţioase
exponate, prezc nLîml în ace l aş i timp o imagine cupri n zătoa re
as up ra v ie\:ii dra mati ce a vestitei cetă\. i a că r ei zonft de influ-
t• nţă se înt ind ea de la aşezăr il e autohtone el e la Tarivcrcle,
Nunla ş i ele„ în nord, pînă la gura (sa u insula) Pcu cc (cum o
alcsLă Horolh esia lui Ma niu s Labcr iu s Maximus) . Un nou
m11z e u , in stalu nascendi, se prcl'igurează acum la :M edgidia,
oraş s iLua t pc va lea Ca rasu, aj uns în prezent la circa G5 mii
d r locu itori, n od ferov ia r şi viitor po r t de Lranzit p e Lrasc ul
Cana lului D t1n ft re-Marea Neag rfa . Acest Muzeu de la Nledgidia
va centraliza do vez il e co n ti nui tăţ ii el e v i aţă maLcrial fl şi
sp iri tua li\ din zo na vă ii Caras u , mărturiile privitoare la aşe­
ză ri le el in at:ras tă vatră circ u mscrisft în Lrc Cc rn avoMt (vechea
Ax iopo lis av încl în prea jm ft c imitirul ele la Co l umbia D„
unde a fost clcscoper it[1 perec hea de l'igurinc Gîndi torul şi
f'emei a sa, cap odopere a le artei neolitice, fortifica'ţia romană
din sec. IV - VII c. n . de pc clcal11l H in og etc.) ş i a nsamb lul
rnp est ru de la Basarab i.
Aşadar , l a Constanţa, Adamc li s i, llisLri a, Manga lia, Cap i-
dava , ş.a . avrm ac um ccli[ ic iil e m uzeale c~a ş i muz eele în
aer I ihcr la a cf1ror n cces ita Le s-au refer it, cu f icrb inte patr io-
tism, ilu ştri înaintaşi ca Gr igore Toc ilescu ş· i Vas ile Pârvan.
Cu 61 d e an i în urmă , V . Pârvan, în art icolul Probleme de
arheo logie in România , arăLa: „Explorînd cu sis l emă Dobro-
gea, România işi va avea pe propriul ei teritoriu mari muzee
i'.n aer liber pentru civili za/ia e lenică şi epoca clasicti, elenis-
ticii. ş i roma n ă; civili za/ia greco-romană şi traco -rom ană; arhi-
tectura profanii romană şi bisericeascii veche bizantină [ .. .].
Sc'ipînd Histria pînă la capiU ş i exp ropriind diferitele dc'irîmă­
turi [ ... ] care acoptir la Nlangalia vechea Calla tis, vom putea
avea Grecia, Italia ş i Africa la noi acasă". Acest vis al savan-
tu l u i Vasile Pârva n ele a fi înf ăptuită valorificarea tezau
109
rul11i a rh eo logic a l D ob roge i , d e a f i re d a t u acC' a s l ft zes LJ'l'
m f1 r caFi a tr<' culului , c iJ'cuitului c un oaşte rii p ub li ce - cslc
o r e<1 lit al(' a m z icC' o rra lil.a'LI' „ în acţ iune" , P ' ca re n e s l.r[t-
dui111 să o punem în lumin ă, să -i asig uri.i m u n dru m larg 'in
c 11 g l'l l' ie ş i s im 'ţ". ir ea oa m e nil or.
* uorii de p uhl ic , Ii i1td J a l 'za lc l' it· pr i n lXp unui 11 111l al,c d e
r\ pc lul a clr cs~1 L d e pr cşe dinL (' k Tic pulJ l 1c 11 , l ovar[1ş ul
N ico lae Cca u şcsrn, la ce l de-a l doi le a Co ng res a l e du ca ţi e i
p o l iL ic(' ş i c11'Lmii soc ia li s te ele a !'ace din c un oaş t cn·a ş i .v_alo:
r ili rarea ist.or iei p a tri e i o for ţă v il', în nc·t. iunc, c<.1pa hil a sa
rnn lri hui c la ridi ca r ea nivt·lului d e coH;; Liin \[I ş i el e cu11 m1ş­
t l' J'l' a l m nselor, n e on on ~~ z[1 ş i n e a nga j eazrt pkna.r p c Io( i
l'l'i cc lu c r ă m î n a ces t. d om e n iu (a rh eol og i , is t or ic i , rn uzro-
gra fi , :rcs Ln un 1Lori ). î n .î nl r<'aga rP ţca d aş l' d rn i nt e şi ar.n e-
n aF1ri mu zea le din jud e·(ul Co ns ta n\ a a cl evc· 111L o l.n1 d 1( 1e
orgn ni zar('a une i Jnrg i p a le Lt· d e ac ţ iuni cu carac ter ş i i_ inţi l' ic ,
c ui tura I , educativ, m e ni Le s5 corn; Lilui c ins lrum t• nlt• ele emu-
la ( ic spi r itu a li"\, ele c du ca ţ. i e p a Lr i ot i că ş i c i v i că, ele rc licl'ar c
a v a l oril or Lreculului în lurn ina p rc z enLulu i , a um a n ismului
soc ia li sL. Dd inind ese nţ.a r · l aţ ic i î n lrc um a ni smul sot: ia li sL
ş i Ya loril e ş LiiJl"ţe i ş i cult.urii , L ovn r ăş ul N icolae Cca u şcst: u
spunea: „ R e ali zăm un umanism nou , în care pe prim plan
sld omul , sliî. socielalea, sllî preo cuparea de a face ca popr. rnl
nostru s ă du că o v iafă demm1 , Slt aibii acces ul lib er la foal e
cu fe ri rile ş liinţ e i ş i wllurii ş i , lolodaltt, s ă se a[i rm e el în s uş i
ca un creator acliu a lot ceea ce es le mai bu1t a/îl în dom eniul
maleri al , cîi ş i în domeniul ş liinJ e i ş i culturii" .
Îndriluile să luminez e co nş tiinţa oam enil or , să l e îmb o-
găţ e as c ă sfera c un o a ş te rii, am en a j[1ril c muzea l e ca ş i m onu-
m c nlel e înseş i sîn t foruri ş i d e op o tri vă m ă r t urii p ii slr ă to ar e
a le acelui „ foc sacru " a l co n v i eţ. uirii , p crm a ne nţ" e i ş i prog re-
s ului uman , evoc încl m er e u mitul prote ic al lui P romete u.
F asc ina \:ia l on1rilor ş i ves Li g iil or a nti ce , l' o rţ a probatori e a
d ocum e n tel or în pi atră, a obi ect el or ce rel ev ă p erm a ne nţ a
efortului uman, cît ş i prop aga r ea î n vă\: ă minlc lor , a sen surilor
luminoase ce l e s u g erea z ă a tîtca cxpo1ia-t e cfau va l oa r ea aces-
t o r a m e na j ă ri , as i g ur ă vi a bilita Lea lor. E le v in în întimpi-
n a rea asp cctul u i as imil a n t a I ac t ivi tă ţ ii intc l igen te, ră spund
nr ccs ilăţ ii d e a ş ti , d e a ccr cc La , d orinţe i ele certitudini , ele
frum os ş i a spira ţi e i spre progr es . Îmbina rea expuneril or , cu
întregul l or haga .] d e ş tiinp p opul a riz atr1 , d e ide i , c·u mij-
l oace lt'. a udi o-v izual e ( pr o i ecţii d e di afihn e sa u filmi ce, înre-
g is tril ri ma g n et ice , efc. ct e ele s unet ş i lumin ă e l.c .) duce nlît
la ev ita r ea prczenU1ril or t erne , m onoton e, c îl. ş i a cel or prra
în C'flrca Le, a rlifi c ioa se - cx p eri c'nta confirmînd n cccs ila tea d r
a re liefa esenta d e a oferi ide i ori enta ti ve , d e a ins ista as u-
p ra cxp on atel'01'. imp orta n te , ca ş i a supra acel ora cu un grad
cfr a tTac Liv iLa Le m a i m ar c la o ca tegorie sa u a lta d e publi c .
G hida j ele col icli cn e, expuneril e orga niz ate conform un or
..,.ra l'i cc, în cola b ora re cu comitet e s indi ca le snu a l e U.T. C.
odin întreprinder i ş i in s litu ţ i i , part ic ip a r ea m uZPog ra l"1l or
n oş t r i Ja ~1cţ iuni conju ga te cu U ni ver s ita t ea c ultur a l- ş Liin­
ţ, i l' i c:i, cu clulrnril c „Fcmina" etc „ în oraşe ş i sa t e, orga ni -
za r ea f)' ecve nLft d e exp ozi ţ ii - uneor i d e expoziF i cu ca r ac-
ter it inera nt - s înt d oar o p arle din acti v ităţ il e cultural-
şt iinţ- il' i ce ş i edu cative s u sţ inut e cu continuit a"le d ~ ci:i Lr ·
co lect ivul Muz eului. A co rd ă m o a te nţ" ic d eo s e bit ă co nlu c r ă ­
rii cu or ga n('] e ş i or ga niz al iil e s indical e, de ·tin er e l , a le pi o-
nier il or ş i şo imil o r p a tri e i , cu acti v ul pol ili c d in unil flţ ilc
mili ta r r, cu ca drel e dida cti ce d in şcoli şi li cee, din în vă ţ- 5-
mi ntul s up eri or , pentru a·tra gcr ea unui num ă r sp orit. d e viz i-
ta t or i a i uni tă ·\: il or muz ra l e, ca ş i d e p a rt i cipa nţ- i la ac \:iunih·
în t reprinse . D eosebit d e fru ctu oasă s-a doved it , d e-a lung ul
anil or, cola b or area c u uniLă"ţ il e miliLa r e, ţ u o rga niz a ţ: iilc d e
t ineret, a le pi oni eril or etc., lc cţ iik ist ori ce cu so ld a ţii sa u
fes I i v i tăţ il e ele primire a cr a vate lor cu t ric ol or , d ezba t eril e
p t· tem e d e istori c a p a tri e i sa u con cursuril e tP ma ·t ice ( ' li
t ineretul din şco li ş i întreprinderi fiind m o d a lit lrţi d e cdu-
ca (i e c ulLur a l-p atri ot i că organizate fr ecven t la se diul Muz e u-
lui , c ît ş i în cadrul celorlall.1' aşez ă minte muz eal e d e can:
di spunem , am enajate p e lingă s ituri le arh col og il'c'. T Prn c ca :
Jnd rp e nclenţa - dim en s iune isto ri cii a p op orului rom fm , Pro.-
ccs ul ctn oo·cn eti c rom â n esc clinlrc Ca rp aţ i , Duni.'i rc ş i l\far(' ,
E di fic ii m o num ental e din cetăţ il e anti ce ş i sunnifi ca\ ia lor ,
P e r m a n e nţa d e vi aţă m a t e ri a l ă ş i spiritu a l ă a r om frnil or în
11 0
http://patrimoniu.gov.ro
Dobrogea, Ilr om e nLe d in is t.or ia lu pt.e i r c vo lu~ i o n a r c a cl ase!
munc it oa re , D <'zvo l Ln r cn p a r t id ului c lnse i m 11nt: it oa r r d in.
R omâ ni a î n p eri oa d a 1893 - 1918 , Pagi ni din ist.or ia g lo-
ri oasr1 a P a r Licl ului Co mun is t. Româ n , l lo1r1 r îr il e ist.o ri ce a le
co ngr esel or TX , X , Xl , X ll ale pa;Li d1ilu i ş . a. s-a u hu curaL
d e ~1n vi u i n Ll' l'l'S :;; i el e o largu p aJ Lic ip a rc a clil'l riLe lor ca l.e-
gl1 ic!a j" c Lcrn a l icc, l' ie pri n cfczhaLe.ri, con curs 11ri lcm aLice,
s imp oz ioa ne r lc . . ·-a u dcl' Lu n L în m î n ă r i de ca .rnt'Le de m em -
bru al U.T.C. la s<'lliul l\luz e ului cu p r ilej ul îm p l i nirii a
GO d e an i d l· l a c·rc·area U .T .C . (1\-J m art ie 1982) , Z ill'i T ine-
r e lului (2 mai), z ill'i a n ivl'rsa r c n înLr m eic r i i P.C.n . (8 ma i) ,
a u l' os l. orga n iza le cxpozi"\,ii t em a t ic e , s im poz ioa nt• ? î n.-o \ ill'
ck r ecita luri d e muz id i ş i poezi e p n Lri o L ic~i c u pr ilejul împli --
ni r ii a 20 dl' an i de l a înch e ierl'a coo p e r at i v i ză rii agr ic ulLl\l'i i
în Ro m â ni a s i a 25 ele ani de la înt:h e it•rt'a c i î n D oh rogea ,
z il e i Rep u bli ~ ii , an iversării a 50 ele a ni d t' la lup tP.J c munc i-
t oril or c d l'ri ş Li ş i p e Lr o li ş Li clin 1933, în mul Le a lte pril ejur i _
O seri c d e ar tiuni n •m a r ca bil e orga nizaLc în co la b ora re cu
Scoa la in terju ~frţea nrt d e p a rt.id (exp ozi ţ ii , s impoz ioa ne ) au
~v u L ca ob icc Li v a ni ve r sa n· a z i le i d e naş tcre a sccrc I.a rului
<> Pner a l a l p arLidului n ostru , l. ova r ăş ul N ico lae C l' n u ~esc u „
~eli cl'a n· a co ncepţiilor sa le n ova t.oa re p oliti ce , is lori cc ş i eco-
n omi ce, a co ntribu\:ie i sa le inestim a bile la cauza p ăc ii ş i co la-
b or i.'i rii î nl.re p op oa r e .
Ca clrnl p ropi ce o rga niz ă rii unor ac ţiuni ampl e ofe rite d e.
m ediul natu ra l ş i cfc am enaj5ril c muz eal e la m onum e u te l
a rhcoJon·ice d e la Co n s la nţ.a, Ili s lri a , Ma nga lia , Capidava şi
Adam clisi n e-a condus la col ab or a r ea cu institu'\: iil c d e arLă
ş i sp ectaeol e, m a nifest ă rile între prinse av înd ele p e ac um O·
lu11 11ă s i f'rumo asă t racfi\:ie . Astfel , î n că d e la începutul d ece-
niului ' 7, co lab or area cu T ea t rul d e d ra rn 5 ş i com edi e clin.
Co ns tan ţa a du s la r ea liz a rea un or recitaluri de poezi e la
E difi c iul rom a n t:U m ozai c, ra ;; i la reprez enta r ea în ac ~­
l ih cr , p e fale za p ort.ului turi s ti c T orni s, a dram elor anti ce
„Med eea" şi „ Higenia în T a urida " . TreptaL , cola b or ar ea s-a
extins, a rti şti ai t eatrului sus-numit , ca ş i sol i şti ai Teatru-
1u i 1iri c, v a l orosul cor „Vox Mari s" din C ons tanţa pa rli c i-
pîncl la sp ec tacolele org aniz at e la Hi stria , A damclisi , la
E difi c iul r om a n cu rn oza ic etc . Astfel , înt re 23- 31 a u g u st.
1978 a d ebut at tra diţiona la m a nifestar e Serile teatrului anti c,
cuprinzînd sp ecta colul-monLa j „L egendele Atrizilor" oferi t.
d e T eatrul d e dram ă ş i com edie C onstanţa la J-1 ist)'i a ; r ec ita-
lul r orului „Ma dri ga l" ş i un a l t ul d e pOPzi c ş i muzic ă (în cola-
b orare c u R .T. V .) au r epurtat suc cese în amhi a nţ n evoca-
t oar e a m onumentului d e la Ad a mcli s i , ia r sp ecta colul cu
pi esa „Fîntîn a Blanduzi l' i" d e V . A le csa ndri s-a ţ inut în
sa la pi c ta t5 a muz eului n ostru , dup rt c um un a lt sp ecta col
cu pi esa „Oedip sal va t " ele R a du Sta n ca s-a d e sffiş urat în
cadrul E dil'i c iului rom a n cu m oz a ic . PcnLru a d a alte ex em-
pl e, la ed iţ i a Se ril or d e te atru a nti c din 1982, T eatrul din
Bra şov a prezent.al pi esa „M unle le" d e D. R. P op escu
în ca drul in so lit d e la Ch e il e Dobroge i; Corpul d e h a lcL al
Tea trului liri c din Co nsta nţ a clri reprez e nlaţ ii adccvaLe la
A d am cli s i, p c a ce l aş i pl a t.ou , s LrăjuiL ele M o nur~1 r nlul t riun'.-
[a l Trop ae um T ra :ia ni , a p ă rînd so li ş li d e op er a , act on-rcc 1-
l.a t ori etc .; l a M uz eul din Co nsta nţa s-a d esfăş ura t un r ec i-
La l d e p oez ie ş i muzi cft s.u s"ţ inuL d e Irina R ăc hiţ canu , D a vid
Oh a n cs ia n ş.a „ p o<·z ii le fi ind r cc ilat.1: d e r egr etatul act or
co n s l.i.'inţea n R om e] S l ă n c i ga l. A ceste c cliţ. ii nu f ?st î1'. soţ: i~e
d e col ocvi i cfr s f ăş uraLe în sa la p i ctată a Muz eului d e 1st on c
na ~i o n a l i"\ ş i arhe ol og ie . . _ _ _
în înch e ierea acestui sum a r exc11rs us , 1rebu1 c sa a rat.am
cft o cola b orar e cc o d orim în conLinu a r e de Jrnn au g ur , cc
s-n dc s l'ă şurat sub bune a'u spirii ani d e-a rînclul , este cca
dinlre muze ul n ostru ş i Cc nLrala d e turi sm „Litora l" . E x -
cursiile or ..,.a niza t e rn turi şti rom â ni ~ i strktini la edifi c iil e
ş i pa r c urile a rh eo log ice din Cons~a nţ,~~' Ilistri ~ , Ca ll ~t i s ,
Ad amcli s i au co nt inu a i s i în accnsLa vara a a nului 1983 sa se
fa ci.\ prezdnte . D orim r~a liz a rc a unor exc~rs ii t em a ti ce P.e
tra see car e s[1 cuprind f1 B asa rnbi -Ce rnavod a- R a s ova - C ap1~
clava, litora lul rom fm csc , p în f1 la Ma ngalia ş i A lb eşti , o m a i
rre(·v cnlf1 progra m a r e a <'xcurs iil or la A_cla m clis i , a tît. prin
C1·nt ra la „Lit oral ", d t ~ i prin B.T .T. Jn ceea cc pri veşte
or n·a n.iz an·n d e m a nifest 5ri compl ex e , instituţia noastră îş i v a
sp~ri eforturil e în ve d er ea co nlu crării cu toţ: i fa ctorii edu ca-
ţ i o n a li în an' as 1 ă direc ţi e .

ÎNSEMNĂRI UE LA ŞElllN'fA UE LUCRU A COMISIEI CENTRALE
\ PATRl.MONUJLUI CULTURAi„ NA'.fIONAJ_, (APRILIE 19113)
În ap rili e 1\J83 n nv11l loc şc tlin\n cil' l11 cr11
.a Co ini s il'i ct· nlrnl c a palr imnniulu i c1ill11rnl
nn \ ionnl , î n c adrul ci\ rl'i a, pe baza d oc 11 ml'Il-
Lnţi c i prczc n ln l c, a u fo s t p u se în cliscu\ic ş i
aprobate, c u sugestiile şi irnb1111 ă t ă \iril c p ro -
puse, o se ri c ele proicclc c u pr iv ire l a co nsc 1·-
var cn ş i r cs laurar cn unor 1n onumcntc ş i n11 sn 111-
lJluri isto ri ce clin Cnp i lală ş i cl in \.ari\.
Dinlrc accslc pr o iccll' 111c 11\io11iiin p · cele
<: 11 referire la :
l. l11Lcg rarcn n 11 sa mblului v oi evodal (B uc u-
r eş ti ) iii zo n a islo ri cii a C1 1r\ii Vechi ş i în
l)ci sn jul urbM1 co ntc111porn n c u dccl11a rcn unor
lu cră ri etc rcparn\ii c urcnlc la un c ie porţiuni
:-i le n n sn 111blului , reslm.1n1 1·c::i ves ti g iil or pcrion-
d c i 1ui Pălraşcu cc1 B un Clin nrip:-i n fl n tă pc
lr. Sonrc lui ş i m cnţimr ea fn\.:-ide i co nslru c\ ic i
de secol X IX h1 fro11Lul slrăz ii , n111<·11 :i j a rcn
unui muze u el e a rh l'o logic la parlcr, i:i r cl l'n~u ­
prn acest ui a n unei fa \ aclc cu o Lcr::isCt în prim
vlan. apo i prol<' .i arcn vcs li g iilor împolriv,1
umicliUi \ii. legarea nu c le ului pa la Lului c u
mon11111l'nlc lc nrh co log ic·c in ae r liber ş.a . ;
2 . Hcl'a cc rca z iduril o r el e l u Cu ru ru 1Jc1·c
·<lin s lr . lavropo lcos, co n sl' r va ren ş i n ·sln 11 -
Tnrc:1 inleri on1lui , cupr in zîn cl pi ct uri ti c sfi r ~ i l
<Ic secol X lX , sl 11 cal11ri , consol e ş i lnmb riuri .
l ii mpi ş i v i Lrnli i;
:J . Jnlc g rnr ca Prcl'ec lurii Clin S ig h el u J\'ln r-
mn\ici i11 c irc uiLul co nlc mporan , pr in va lori-
l'i cn r cn aces lui 1nonumcnl m cclievn l cn 111 1ilnl e
.c o111crcinlă ş i el e ali111 c 11ta \i c p u!Jli cii. Lunii rilt•
]J r cviiet rczolvnrca l 1n or aspecte le gate ele slru c-
Lur[1, crom n li c,1. n u11or clcla lii al e c ur\ii inl('-
Tionre ( unel e se vor !'ace amenajări cu o nmbi-
rn1\.:1. mod e rnă) prcc u111 , ş i n probl eme lor cc
1\ in etc i11 stal n \ii ş i co mbu stib il ;
CEA DE„A DOUA BIENALĂ MONDIALĂ DE ARHITECTUHĂ,
INTERARCH 'U3, DE LA SOFIA
Înlrc G ş i 12 iuni e a.c. s-n u drsfi\şurat
'i n cnp ila l n Bulgariei lu c r ări l e cel ei ele a II- a
B ienale Mondiale ele Arhilcclură or ganizate
:s ub eg ida Uniunii lnlcrnn\ion a lc a A rhilcc \i-
lo r, a Fcdcrn\.ie i Monclinl c n Oraşe l or î nfl'lt\ i Le
:ş i , ln cali talc ele guzdft, a Un iunii J\rhitcc \.ilor
Bul gari.
U rmărind să Ji c o panorn111i\ a nrhilcc lnrii
oeonlcmporanc prin t ema sa (Ic b ază - Arhi-
•t cclurn societăţilor urbanizate - B ie n ala a
1c uprin s următoarel e nrnniJcsli\ri-con cur s dotate
•C U pre mii: o ex poziţi e de pro iect e ş i r ealizări
•C U p es t e :370 el e lucri\ri col ective ş i incliv idu al c,
1un Sympos i11m d e teorie ş i cri t idt ele a rhi tec-
tură c u t ern a „Arhilcclura - prezent ş i viitor "
-c u circa 90 el e rapoarlc, o ex poziţi e el e căr\.i
c u 80 de titluri , un festiva l ele film e etc a rhi-
CRONICI-INFORMA III
·1. Co n s oli cla rcn ş i rcsLn urar rn par ţ iali\ a
Cns l r lul ui d e ln L ăza r ca (j11clc\u l Mureş) , ln
sp ecia l t cnninnrcn o hi rc ti vc lor în cep ute prin
avizu l dnl in 1078. ln ca re se adau gă lu c r ăr i de
unl('najiiri, d e tlrc11nrc a apel or , pcnlru ncope-
rircn p r ovizorie n p ivni(.ci etc . ;
5 . R ccxnminnrcn proiectu lui propu s pc11-
- Iru s is lcmnli za r ca C ur\ii Domm·ş li clin C urtea
<il' J\ r gt'Ş;
6. l. u cr ,l ril c ele r efacere n pridvo rului bi-
seri c ii i\ f ă nii s tirii Ti s mana , proi ect ul fiind so li-
c ilal d e pictur ile lui Dobro111ir cli n pronaos
ca re sî nl nfcctnlc de procesu l d e d eg radar e
tl alorat umiclit:1\ ii , microc lim aLu l ui um ed n i
zo nr i ; s•· prr ,·rd1· i 11l ăl ur,1r rn <lc g rndări i monu-
1nc11l1i'l11i şi pr in te nc uire, clar o lcncu i a lă de
l'resd , cu casc lc-m a rl o r ca re sii arate proces u l
d e ref ace re a 111 011 u111 e11L u lui .
În cern cc pr i \'l' Ş lt' pro icdu l prczc11lal el e
I 11 sl i l.11 L11l Pro iect. B11c 11r cş l i, pe 11Lru s is lc ma-
Liznre:1 C:1 ii Mo şi lor. p c Lro11 so11ul B-d11l Hepu-
b li ci i - Bisc ri cn . r. Gheo rg h e \' cehi , n u nv uL
loc v ii cliscu\ ii ~ i obsc r v,1\ii pc11Lru găs ir ea
ce lor 111ni !Jun c s ol 11\ii el!' n ·111 odc lnr c n :iccslci
il11porLanlc s i vecl 1i nrlcrr· lrn c ur cş l e n e . S-n
s11 grr nl c:i v i ilor11l proiecl, cnre s ă fi e rcc o11 CL'-
p11L şi l 111bu11,1·1ii \il. sii c up rin tlii o n11a li z,1 lu
f:i\:i loc ului n ed ifi c iil or î nlregi i zo ne , p entru
piislrnrrn ob icclivrlor c u vnlonrc docu111e11L::11·-
is l orie:I clar ş i s pe c iri c-i.ubnn:'l , pcnl r11 marcu-
rrn 1111 r i vn lor i co 11s lil.11il(' n oraş ului ş i pii s lrn-
re:i ide ii el e ·10Liz nr e a en rli e rului bu c ur eş tea n ;
el e nsrmrn en proic c l 111 sii n ib:'\ i n vcclf'rc s l udi c-
na ea la s lrac1,1 să !'i c co n st ruqii c u va loare el e
r r prrzcnta r c, a fc lul11i c11111 LrclJ 11i r sii se 1nţc­
kn g:'t islor in urh ilel'1 11rnl ă ş i p enlru n l lc zon e
urbane· ( in spnl c lc cl,lclirilor c 11 fnţackle vec hi
t ccl urii c u t ema „Arhill'c lura ş i soc ic lat a
umană ", un Forum n i Li11 crl'Lului cu t e ma
„l'vlisiun ca nrh ilctlul11 i ln tl ezvolln1·pn socic-
tă\ii ", un concurs „HUMA 2000" n\'l net ca
ob iect o id ee nrhitrclurală cn s imbol a l viilo-
rului 11\n a nil ă \ii.
În calilalc d e 111c1111Jri ni Co milctului el e
onoa re, ni Cornilc lului inlr rnn\ionnl d e or ga -
11iz:-irc, ai juriilor int e rnaţi on ale. cn oaspe\i şi
ca part ic ipan\ i l a co nc urs uri nu l u al p nrlc I a
B i e nală prrsonalit:l \i d e senmi\ ale a rhilccturii
conlrrnporane, practicieni ş i tcor c lici cni, ca
rl a plrncl el e la Hoz , pr eşedi nt el e U niunii InLc1·-
na\ional e n J\ rhitec \.ilor , Pierre Vago (Frnn\:a )
ş i ,Jn i RaL:m Bhalla (lncli a), pr cşeet in\:i et c
onoare ai UlA, H enry Sscnloogo, pr cşc dinl cl c
Uniunii Arhilccţi l o r Africani, Jorge Glu sberg
http://patrimoniu.gov.ro
p iistrntc , pol ex ista m a i multe cln j c); npoi
kg,llurn nrltileclon i c-i s tori că a Cii ii Moşilor
c·u ni te nrl.crc, aslfe l ca zonn d e rezervapc
urban ă stt fi e de plas a tă , ln acest caz, ş i pc
c:-il c:-i Călăraş i , pentr u o va lorif icare comp lcxCt.
ln aceeaşi şedinţă etc lu cru a Co misi e i ~- n
prczenlat o informare asuprn sta d11ilui ş i co n-
\ inulului lm!Jogăţit a l liste i monum e nte lor
isto ri ce, li s l:'i cc pune acccnle p c r eze rv a \ ii
l1rl.Jnn e ş i obicclive c ivil e ca re Lrr bui c ocrotite
ca urm a re a s islc m a tiz ă rii; acţ iun ea de depista-
re co ntinu ă. pînă acum cxistî n d p este 500 etc
prop un eri d e in c lu dere în lista m onum e ntelor.
S-n prczc nlnt, d e ase m en ea, o informa r e
ns upra planu lu i nn\ion a l el e să păt uri a rh eo lo-
g ice, cfobornl de Co nsiliul Cullurii şi Ed u-
caţ i e i Soc iali s le şi Academ ia etc Ştiin~c Soc ial e
ş i Poli t ice, pc baza propun erilor venilc ele la
institu\ii lc rnuz ca lc ş i in s litulel c d e cc rcc L1r i,
plnn di sc utal în emirul şedi n ţe i d e la P l oieşti,
din m ru·ti c 108:3, a Co mi s iei nr h o logi cc, care
a ş i cl'cclual 1·rp :Hliz:lril c ele silpii.L uri. J\.ccsle a
p ri vesc, in prin c ipal , ctcsfftş urar ca unor lu Tilri
ele cc rcc la rc ,1 rh eo log idt p c opt dinlrc marile
şa ntiere d e co nslru c \ii , pc 2 1 şanti ere p enlru
s l11di cr ca nnl.ropo gc nezc i ş i a evo lu ţ i e i co 111u-
n i lă\ilor pr imi t ive p c Lc ritori11l ~iirii noaslre,
5:~ şa nli (' r e p entru cercetarea c ullurii rnatcri.ale
şi sp iriln nl e a Lra co-gc to-dacilor ş i m11llc
al Le le .
În lcgiilură c u ce r cetarea arh co log id din
'1ces l a n , in ncec nşi şc tlin~ ft s-a propus ca o
rn 111i s ic să meargă, ele m gc n\ă , pc şa nti e rul
d e co ns Lrnc\ ii etc pc Va lea Hăcătiiului (jud e -
\ ul Braşov) 'i n v ed er ea sa l. vă rii i111porlanlc lor
ves li gi i dacice din zo nă.
ELlS 1\TIET I\ l\:VCU'fA-HUŞlN . \ll U
(A r gc nlinn) , Car l A 11boc k (Auslria) , Jacqu es
Depclscna irc (Bel gia) , T.ub cn Ton c v (Bu l garia),
Hcn Suzuki ş i Ki s ho Kurokav a (Japonia),
Rod llakni (Marca Br itanic), Jc( Molin an r
(Olanda), Felix Candela (Span ia), Ju.rii G n e-
dov ski ş i A. S. Kosi n sk i (U.R.S.S.), Nathan
S il vcr ş i J\. C h11rchil (S.U.A.). Fccîcrnţia Ora-
şel or Înfră\. itc a fost r cpr czc ntal ă de pr eşe din­
t ele acrstcia, primarul orn ş ului Madrid, H cn-
riqu c Ti crno Galvan . Din parlca auto rităţilor
\fo•ii gnz et ii au luat parte l a lu crăr il e Bienale i
G h eor g hi Jorclanov, v i ce pr eşe dintel e Cons iii u-
lui d e Miniştri, prcşcdi nlcl c Com ite tului p cnLru
Cullură, ca pr cşedinlc a l Comitetului de Onoar e
nl Bien a le i, Ştefan Slainov, vice-min istru a l
Construcţ. iilor şi al Arhitcclurii, Ghcorghi Stoi-
lov , pr eşe dintel e Asoc ia \i c i Arhitecţilor ş i
111
a lţi rcprczcntnnp ai unor foruri g uvc rn :111ll'11-
l de şide s pec ialitate.
intre· <'l' i pcsle 700 ele pnrticipanţ.i din 3G
dl' \:"1ri din E uropa , c1' k două Amer ic i, As ia şi
Africa , nr hi tcc\.ii rom,i11i au rcprczl'nlal, în
rîndu l oaspl'ţilor, gr upul cel mai num eros.
Contr ibuţ. ia lor efectivii ln manifestările Bie -
nalei a constat din cinl'i proi cc lc, cinci dir\ i
de ar hit ectură şi c in ci ('omunicări pn zrnlatC'.
În cadrul cxpoz j\i e i de proiC'ck, in com-
parlimcntul nzcTY:1l h1cr iir il or c1 1 tnnc le gate
de consc rv nrl'a moşt.tnirii arhitl'durak , l'('stau-
r arca mo1111n11·11telor ş i rtnov nl'l'fl urb anii, s-a
detaşat. prin co n cep ţi e ş i prezentare , lu crn rl'a
co lcc \i Yului DGDAL din Bucurcşli (autori
Dnn Zamorn, Pl'lre Derl'r ş.n.) 1nlitnlat:'\ „La
voix des l1111·e lrcs'', pn·z1•nl111d o propunl're d l·
n :novare a unui tronson al Ci'ti i Moşilor di11
Bucureşti .
În cxpozi\ia că r\ii de arhilcct11r<i n11 rost
prczcntntc lu r r ă rik: „Centre c ivice ş i ;trliitec-
lura clăcl irilor pluri{uncfiona/ e d l' Cosma ,] Ul'O\",
Arl1ilec l11ra ele pe leriloriu l llomân ici ele-a /1111gu l
vea curil or de Gr igore l oncscu , precum şi cfu·pl c
clnbornte de Gheor ghe Curin sc hi - Vorona , I sto-
ria universa l ă a arhilca lu rii (vo i. 2) şi Istoria
arhilcr:/urii în România, roate apii nrk duŢJă
1980. Cu prilrjul cliscu\iiJor 111 l cgătu ri't cu
r apor tul j uriului inlcrna\ional , Mclodi Klasa-
nov , dircctond Instilulului ele istoria ş i teoria
nr tr i a l Academici d e Ştii n\ e ni H. P. Bulgaria ,
n cvidrn\.i at lu crăril e din urm tt, e lo g iind şcoa l a
româneasci\ de ist or ia ş i t eorin ar hit l'ct urii .
ln cad rul Syrnpos iu111 -u lui au fost urm ă ­
rite cu at~n\ie şi interes comunican·a „l-cc (i a
arhitecturii anonime" n Cornclil'i Bcrind nn ş i
com uni carea „O interpretare a reia/i e i Aloclem
- Poslmodern" a lui Mihai Op riş .
Din co nl'irman·a cea mai cv idcnt:l a valo-
roasei pnrticipiiri r omfmrş li la Binialn i\ lon-
dială de Arhi\ !'c lurtt o con st itui e premiul
)ll'lltru teorie ş i cri ti ci\ el e nrhit cct ur ă acordat
d e ci\Lre juriul inkrnn\.ionaJ (preş e dinte Jorge
G lu sber g, Arge ntina) ar hitec tului Gheorghe
Curi11schi \'oronn pentru comuni ca rea c u tema
„lJc la restaurarea urbanislict! la c rea ţia urba-
n is li ctiu.
A lt e cin ci premii rgnk ca Ynlonrc n u fost
clistrilrnik arhilcc\il or A. S. Kosinski
(U.H .S.S.) , .JOM'P Muntnnoln Thornbcrg (Spa-
11ia) , I·rn nS'.ois Lombard (Frnn \a). NalhaH Sil -
\'l'J' (S .U.A.) , A. Marclc r (U .H .S.S.).
Pc Ungă dczbaterr ~ cou lribu \ic i a rhitec -
turii ş i urb ani sm ului ln so lu\ionarl'a marilor
http://patrimoniu.gov.ro
probleme social-L'conom.icc ale lumii d e az i,
din toate eompartimcnkll' Bienalei a răzbătut.
c u putere prcocuparra arhitecturii contempo-
r an e de· a crea u11 mediu mai ndcc\'al cerin\ c-
lor <·stclicc nlc popoarelor, rnni le gat de [!·a-·
di\ iil c lor na\ionalc. P(Jlrimoniul ar hitec turali
ni trecutului a fost prl'zt'nl. in cad rul B ienaki1
nu numai prin p ri sma Cl'ri 11\ r lor armoniu'irii1
noului , s u b nspl'cl fun c \ion nl ş i plastic, la,
realitatea prl'l'Xisknt:'\ , c i ş i ca Lrad i\i c, cn un.
transfer co n ş ti ent de va lori ale trec utului 1111
co nkmpornn c itnlc' . ACl's te dom'i ipost aze ale
palrimoniului a1·hit rctural , ca realitn tc obil'C-
tivft ş i cn oh icct a l u1wi se lcc \ii creatoa re, au
1·rprczenla t cou \ inutul de bazi\ a num eroase
proiecte, cii r\ i, filme ş i com uni că ri l a Sy mpo -
si um. E le au fo st prczPntc l n tontc co ntribu\iil c
citate nlc nrhi\cc \ilor români. Şi est e st·nrn ifi-·
caliv !'aptul că ln ncen marc dpzbatcn: teore-
t i că care a fost Symposi um- ul de teori e şi cr i-
ticii , devenit centrul polarizator al Bienale i,
laurii ofcri\i de juriul intern n\ ioH a l au marcat
tocmai acele contrih uţ. ii (p rintre care şi cca a
compatr iotului nostru) care se pot cscu\i nliza
prin formul a: „Patrimon iu - preluare crea-
toare; tradi ţ i e - crcn\ ic originalii .
1101\IEO HĂ U
 SUMAR • SOMMAIRE • SUMMARY • COJ].EP>t<AHHE
3 - Alexandru PORŢEANU. Monumentala Unire de la 1 Decembrie
1918 e L 'Union monumentale du ier Decembre 1918 • The monu-
mental Unlon from 1 December 1918 • MouyMeHTaJibHOe Boc-
coe11;HHeHHe 1-ro 11;eKa6p.Fi 1918 r
CONSERVARE-RESTA URARE
6 - Gheorghe CURINSCHI VORONA. De la restaurarea urbanistică
Ia creaţia urbanistică cu caracter specific • De la restauration
urbaniste a la creation urbaniste a caractere specifique • From
the town-planning restoration to the specific townplanning crea.-
tion • OT rpa11;ocTpoHTeJihHOD: pecTaspaqHH K coa11;auu10 rpa-
AOCTpOHTeJihCTBa co cne'IH<f>H'ICCKOM xapaKTepOM.
17 - Eugen IORDĂCHESCU. Translaţia casei memoriale „Anton Pann"
din oraşul Rlmnicu Vtlcea • La translation de la maison-musee
"Anton Pann" de Rlmnicu Vllcea • The translation of the „Anton
Pann" memorial house from the town of Rlmnicu Vllcea • Tpauc-
JIRQHR naMeTHoro 11;0Ma «AHTOH IlaHH» B ropo11;e PblMHHKY-
BhlJI'IR
STUDII ŞI COMUNIC~RI
20 - Nicolae N. PUŞCAŞU , Voica-Maria PUŞCAŞU. Mărturii de civi-
lizaţie şi de urbanizare medievală descoperite in vatra istorică a
laşilor e Temolgnages de civilisation et d'urbanisation medievales
decouverts dans le centre historique de Iaşi • Proofs of mediaeval
clvilization and urbanization discovered in the historic precincts
of jassy • Cs1111;eTeJihCTBa QHBHJIHaaqHH H cpe11;HeseKosoro
rpa11;ocTpOHTeJibCTBa OTKpblTble B HCTOpH'leCKOM O'lare Rcchl.
65 - Corneliu IONESCU. Consideraţii asupra arhitecturii şi urbanis-
mului oraşului Tlrgovişte in a doua jumătate a veacului al XIV-iea
• Considerations sur l 'architecture et l 'urbanisme de la viile de
Tlrgovlşte dans la seconde moitie du x1ve siecle • Remarks on
the archi.t ecture and town planning of Tlrgovişte in the second
half of the XIV-th century • Ilpe11;noJIO>KeHH.ll 06 apxRTeK-
Type H rpa;11;ocTpOHTeJibCTBe ropo11;a TbiprOBHWTe DO BTOpoD:
DOJIOBHHe XIV-ro B.
7' Cristian MOISESCU. Ansamblul monumental Codreni de pe
valea Mostişte (judeţul Călăraşi) • L 'ensemble monumental de
Codreni, dans la vallee de la Mostişte (departement de Călăraşi) •
The Codreni monumental pile on Mo~tiştea Valley (Ialomiţa
County) • Cpe11;HeBeKOBblD aHcaM6Jih Ro11;peHH B AOJJHHe
MocTHwTe (yea11; RJJOMHqa) . .
'1(; - Radu CREŢEANU. Portretul unui boier romA.n la Mănăstil'ea
Xenofon de Ia Muntele Athos • Le portralt d'un boyard roumain
au Monastere de Xenop)lon du .Mont Athos • The portrait of a
Romanian boyard at the Xenophon Monastcry on the Athos moun-
tain • IlopTpeT pyMhlHCKOro 60.11puua n A<f>OHCKOM MOHac-
Thlpe RceH04'10H . · .
7'i - . Panait I. PANAIT. Aspecte privind procesul de urbanizare a loca-
lităţii Călăraşi (secolele XVIII - XIX) • Aspects concernant le
processus d 'urbanisation de la localite Călăraşi (XVIIle-x1x•
siecle) • Aspects of the urbanization process at Călăraşi (XVllith -
XIXth centuries) • HeKOTOphle TO'IKH apeHHR o npoqecce
yp6auHaaqHH ropo11;a H:mapamh (XVlll-XIX BB.).
DIN PATRIMONIUL ARHITECTURAL
80 - Nicolae SABĂU. Castelul Haller din Coplean (judeţul Cluj) e Le
château Haller de Coplean (departerrtent de Cluj) • The castle
Haller from Copiean (county Cluj) • 3aMOK XaJIJiep Ha
Ko nmrn (l\Jiy>Kc1rnD: yeai:1).
http://patrimoniu.gov.ro
87 - Florin BUIMESTRUC. Patru tipuri de case construite la Iaşi ln
secolul al XI~-lea • Quatre types de maisons construites a Iaşi
au x1xe siecle • Four house types built ed in Jilssy during the
XIXth century • qeThlpe BHJia AOMOB nocTpoeHHhle a Hccax
B XIX BB. ·
90 - Maria MARCU. Vila Mathilda din Bucureşti - o loc'uinţă „fin du
siecle" •La villa Mathilda de Bucharest - une habitation "fin
du siecle" • The Mathilda villa in Bucharest - a „fin du siecle"
building • ,Il;a'la MaTXHJIIJ;a B By~apecTe - 1rnapTHpa «fin du
siecle» .
96 - Dan ZAMORA . Casa „Iuliu Zanne" din Capitală e La maison
„Iuliu Zanne" de Bucarcst • The „Iuliu Zanne" house in Bucha-
rest • ,Il;oM «IOJIIO 3aHHe» B CTOJIHqe.
99 - Elisabeta ANCUŢA-RU.ŞINARU. Obiecte de artă decorativă la o
casă monument de arhitecturii din Craiova • Objets d 'art decora-
tif dans une maison monument d 'architecture de Craiova • Objects
of decorative art în a Craiova building representing a monument
of architecture • Ilpei:1MeTbl ):leKopaTHBHoro HCKYCCTBa B
Oll;HOM p,oMe - apxHTeKTypHLitt naM.llTHHK Ha KpaHOBhl.
102- Petre OPREA. Elemente de decorare a Palatului mitropolitan
din Craiova • Elements de decoration du Palais metropolitain de
Craiova • Decorative elements of the Metropolitan Palace in·
Craiova • 3JieMeHThl p,eKopaqHH MHTponOJIHTaHcKoro 3aMHa
a RpaHOBhl.
OPINII
104- P. DERER, D. ZAMORA. Rezervaţia orăşenească "Calea Moşilor".
Ipoteză de studiu • La reserve urbaine „Calea Moşilor". Hypothese
d'etude • The „Calea Moşilor" town reservation. A study hypo-
thesis • ropo11;cKa11 peaepBaqH.11 «l\aJI.11 MOWHJIOp». fHnOTea
Hay'leHH.11 .
INSTRUCŢIE - EDUCAŢIE
109- Adrian RĂDULESCU, Octavian GEORGESCU. Amenajările
muzeale - centre polarizatoare a le activităţii cultural educative
• Les amenagements de musees , centrcs de polarisation de l 'acti-
vite culturelle-educative • The museums - polarizing centres of
the cultural educative activity • Myaeil:Hhle 6JJaroycTpo ttc1•sa
- qeHTphl nonyJI11pHaaqHH KYJihTypuo-socnHTaTellhHOtt Jie-
.11TeJ1hHOCTH.
CRONICI - INFORMAŢII
111- Elisabeta ANCUŢA-RUŞINARU. 1nsemnări de la şedinţa de lucru
a Comisiei centrale a patrimoniului cultural naţional (aprilie 1983)
• Notes sur la seance de travail de la Commission centrale du
patrimoine culturel national (avril 1983) • Notes on the workshop
of the Central Commision of the National Cultural Patrimony
(A:pril 1983) • 3aMe'laHHR o pa6o'leD: aace11;aHHH ~eHTpaJib·
uott RoMHCCHH KyJJbTypHoro HaqHOH8JibHOro naTpHMOHHR
(anpHJib 1983 r .).
111- Romeo RĂU. Cea de-a doua Bienală Mondială de Arhitectură,
INTERARCH '83, de la Sofia • La seconde Biennale mondiale
d'archltecture ,„INTERARCH '83", de Sofia • The second World
Architecture Biennial Exhibition - INTERARCH '83 in Sofia •
BTopa.11 BceMHpua.11 BHeHaJia no apxHTeKType, INTERARCH
83, a Co<f>HH .
 2-1983
MONUMENTE ISTORICE ŞI DE ARTĂ

http://patrimoniu.gov.ro