www.dacoromanica.

ro
 ..gOr11"15.-

www.dacoromanica.ro
 Is-roRzg
Orasului Slatina
DE

G. POBORAN
Directorul Scoald de MeV, No. 1 Ionafcit
DIN

SLAT [NA

ED_ITIUNEA IL
MOTTO : Indocti discant et ament
meminisse periti.
(SA afle cei ce nu titiu, cA color
cart qtau, le place sIt'si educe.
arninte.)
Henault.

SLATINA

TIPOGRAFIA DE LUX pOSTICA PONSTANTINESCU & Flu

1908.

www.dacoromanica.ro
 Aceastd lucrare fiind deposit' la Academia romand, in sesiunea la-
nuarie 1910. pentru premiul Adamachi, a lost datii in studio D-lui D- At..
M. Marienescu, profesor si vechiu membru al Academiei, care ca raportor
at ei, gdsind'o interesanta ci meritorie, a presentat Academiei urmdtorul
raport, in care opiniazd ca cat-tea Istoria Ora,sului Slatina" sa fie pre-
nziatd cu suma de lei 1200.
laid in intregime acest raport :
G. Poboran, Istoria orasului Slatina, Editiunea II. Slatina 1909.
liaport de At. M. Marienescu.
Minded titlul opului e: Istoria orasului Slatina, prima intrebare e : ca
opul cuprinde oare in sine material istoric si de ce valoare e acest material ?
La pag. 20-21 se descrie vechimea orasului Slatina. Inceputui se ba-
zeaza numai pe combinatiuni de ale unor autori, dar la anul 1360 incep
uncle date docurnentate.
La pag. 50, sub titlul: Marci si peceti" de ale judetului Oltului si ale
orasului Slatina incep cam de pe la anul 1546 si continua pana la anul 1846,
cu material istoric destul de interesant si cu 9 ilustratiuni istorice.
La pag. 55, autorul arata ca. Slatina, din vechime si pand azi, s'a nu-
mit Mosie dornneasca, si ca proprictar a fost Vintila Voda Brancoveanul si
autorul insira documentele istorice, incepand dela anul 1478pe paginele
55 72,cari documente ici, colea, se refera si la istoria tarii si pentru a-
ceasta sunt si de un interes mai general istoric.
La pag. 72, sub titlul: Cea irrti mare parte, din Mo:?.ia Streharetului", in-
cepe cu date istorice din 1675, dar in ele se afla provocare la, date si mai
vechi si sunt destule, dela pag. 72 pana la pag. 102, si datele ajung pand la
anul 1867, de variate materii istorice si de folos pentru istorie.
La pag. 135, sub titlul: Istoriiintamplari" despre Slatina, sunt a-
dunate date istorice, incepand dela 1492, despre Vintila-Voda din anii 1531
1534 si apoi datele continua pana la anul 1813, can asemenea sunt de
interes (p. 145).
La pag. 216, sub titlul: Judetii cei mai vechi ai orasului Slatina",
incepand dela 1608 pand la 1905, ceva istoric in interesul orasului si al mai
multor familii.
La pag. 327, sub titlul: Clerul si bisericile", despre cler incepe abia
cu anul 1711, destul de tarziu, dar sub titlul Bisericile, avem o recompense
istorice destul de bogata In relatiune cu alte orase din Romania. Anume :
1) Manastirea Clocociov (p. 330), 2) Manastirea Streharet (p. 340), 3)
Biserica Maica Domnului (p. 345), 4) Mandstirea Schitul (Sopotul), p. 353),
5) Biserica Sfintei Treimi (p. 355), 6) Biserica Ionascu (p. 364) si alte bi-
serici. Fiacare descriere, mai pe scurt sau mai pe larg, are cateva date is-
torice, de pret istoric.
www.dacoromanica.ro
 Apoi cu referinte la manastiri si la biserici portretele vechi ale uno
Domnitori si Ctitori, (p. c.), a) Joan Alateiu Basarab cu Doamna Elena, (p.
335); b) Jupanul Dicu marelo Spatar cu sotia Durnitra (p. 337) ; c) Epis-
copul Serafim si Mitropolitul \Tarim, (p. 341); Ctitorii dela biserica Brebeni,
(p. 346); d) Copili acestora.
La pag. 373 opul scrie despre scoalele din Slatina. Si Ia acestea se
afla atare material istoric:
a) Perioada slavonismului, 1300-1633.
b) grecismului, 1716-1822.
c) romanismului, 1821-1910.
Apoi portretele invatatorilor din oral, incepand dela anul 1780, cu 10
portrete, iar la pag. 412 cu portretul autorului acestei carti, carele se nu-
mara intre profesori.
La pag. 435 un capitol: Boieri si Ciocoi", si anume mai multe fa-
milii boieresti din orasul Slatina, p. e. Familia Slatineanu, Deleanu, Gigartu,
Izvoranu, Valeanu, Milcoveanu, Ratescu, Vulturescu, Urianu si mai multe,
din cari familii s'au aratat si barbati de frunte in Romania, care au contri-
buit Ia istoria si cultura poporului roman. Dar opul nu e rnkginit numai
la aceste aduse pang acurna, ci autorul a adunat si alte date pretioase pen-
tru o monografie. La pag. 25: Topografia Slatinei cu Oltul; la pag. 33:
Navigatiunea Oltului; La pag. 49: Judetul Olt, aratat dupd statistics; La
pag. 113 Suprafata orasului si a mosiei lui, ardtatd dupd pogoane. La pag.
117: Descrierea specials a orasului ; La pag. 129 : Statistica populatiunii ;
La pag. 207: Administrarea si Justitia ; La pag. 257 : Veniturile, cheltuelile
si alte cauze de ale orasului, toate descrise cu dexteritate.
PARERE.Considerand ca opul Istoria Orasului Slatina" e lucrat cu
multa diliginta si cu studiu istoric; considerand ca opul in sine cuprinde si
monografia Orasului Slatina cu tot felul de date istorice si date statistice ;
considerand ca autorul e profesor in oral si astfel a convietuit intre impre-
jurarile ce le descrie,opul II recomand pentru premiere din premiul Ada-
machi de 5.000 lei, si propun ca autorului G. Poboran sd i se dea 1.200
de lei din acel premiu divizibil. *)

Acest raport este publicat in Analele Academiei ", Seria, II. Tom. XXXII, 1909-1910,
pag. 330-332.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ORASULUI SLATINA

PR EFATA
La int6 is edifiune

Domnul C. Istrati fostul Ministru instructiunei publice §i Cultelor al

ta'rei romane§ti in anul 1900, Intr'o scriere a sa zice:
O natiune are cloud mari datorii : I) a cunoaste trecutul, sau §i II) a
respecta memoria celor ce §i-au sacrificat avutul, activitatea sau viata lor,
pentru ea.
A'§i cunoa§te trecutul, pentru o natiune, este a'§i trage in mod logic
§i consciu linia de urmat in viitor. Intunericul va dispare pentru ea; trc-
cutut cu toate suferintele sau maririle lui ii va lumina viitorul. Aceasta e-
ste legatura istorica, 4 putea zicefatalaa faptelor omene§ti.
A nu o cunoa§te, e a voi sa faci o calatorie catre tarmii departati si
necunoscuti ai fericirei, fard busola, pe un ocean nesfar§it §i todeauna in
stare de furtund sau acoperit de neguri.
A respecta memoria eroilor, filantropilor §i patriotilor, este a se inalta pe
ea insa-'§i; este a cultiva sentimentele §i actele cele mai frumoase ; este a
incuraja, si pe aitii la fapte bune; este a plati prin recuno§tinta cele mai
frumoase insu§iri ale inimilor de elita.
Cand o natiune ar cunoa§te bine viata: martirilor, eroilor, scriitorilor,
invatatilor §i conducatorilor sal destoinici, §i ar avea cultul acestora §i de-
plina credinta in Dumnezeu, ea ar fi in fruntea altora.
Ori cat de mica ar fi ea ca numar, forta sa ar fi neinchipuit de mare;
actiunea sa -noralizatoare §i de propa§ire, rasa seaman ; buna sa stare ma=
teriala incomparabild; esistenta sa asigurata.
A fi, depinde de Imprejurari independente de noi.
A §ti sa fii, depinde numai de noi.
Acei ce §tiu sa fie,pi rar lucrul intre indivizi, dar Inca intre natiuni

www.dacoromanica.ro
 6

exista, in adevdratul sens al cuvantului : voesc, prospera, produc, sunt utili,

mai mult : sunt indispensabili omenirei. Ei,infinita minoritate,calduzesc
de fapt, majoritatea cea numeroasd.
A fi, este viata materiala (minerala, vegetala, animald).
A §ti sa fii, este viata spiriluala omeneusca.
Omul este singura fiirld pamanteascarmuneita de dorul necunoscutului,
§i necunoscutul este totul. Asti sa fii, in intelesul de mai sus, se impune
de o potrivd oamenilor §i natiunilor, ca o conditiune sine qua non a vietei
pamante§ti, in evolutiunea noastra trupeasca §i sufleteasca. Dar cati isi dau
seama de acest lucru ? Cate natiuni, cati oameni chiar, se apropie macar
de aceste sorginti sigure ale adevarului, fericirei §i ale existentei for chiar ?
Aceste cuvinte adanci ale savantului nostru, m'au fdcut ca : citind cu
mult jind Istoria Bucure§tilorlucrare monumentala a D-lui Ionescu Gion
in care, dupd cum zice Domnia-Sa, vezi traind §i sbatandu-se in luptele
vietei de acum 400-500 de ani, nu numai ora§ul intreg, ci o mahala, o
stradd, o casa, o fantand,toate istorice, toate vorbitoare", sa incerc si eu,
din condici vechi, din hrisoave,.zapise, traditiuni §i spusele batranilor, sa scot
pe cat imi va fi posibil istoricul ora§ulu. i Slatina din valma§agul vremilor.
Aceasta lucrare facutd cum am putut §i dupa cat ni'au ajutat slabele'mi
mijloace, de care am putut dispune, o supun cu umilinta aprecierilor Dom-
niilor Voastre, Onorabili Cititori, dintre cari, unii o vor mai complecta sau o
vor continua mai departe.
Ce bine ar fi, data toate orasele si chiar satele tcirei noastre, *i-ar avea
scrisa istoria for !

www.dacoromanica.ro
 7

te-va aprecieri i scrisori primite dupei, publicarea

primei ediriuni:
In feclin(a Societa(ei geografice, -tinutd in sala Senatului in zilele
de 22 si 23 Februarie 1903, sub pre§edentia M. S. Regelui.
D-1 G. I. Lahovary, secretarul general al Societatei geografice, intr'o fru-
moasd cuvantare, facand o dare de seama asupra mersului societatei, intre
altele a zis :
Ip cursul anului trecut .au aparut la not mai multe scrieri geografice
de mare interes.
Intre altele este i Istoricul ora§ului Slatina de d-1 G. Poboran Insti-
tutor,o scriere foarte interesantd, care coprinde multe notice istorice asu-
pra oraului lui Vintila Vodd.

LABORATORIUL 1 Septembrie 1901

de
Campina
CHIMIE ORGANICA
al
Facultalei de Stiinte
DIN

I3UCURESTI

Stimate Domnule
Va multumesc cdlduros pentru trimiterea lucrairei D-voastra,
pentru care ma grabesc a vä. aduce felicitarile mele.
Fie ca exemplul D-voastra, sa indemneze §i pe altii pe aceasta
fericita cale.
Rog primiti asigurarea stimei §i consideratiunei mele.

D-r C. Istrati.

D-lui G. Poboran, Slatina.

Va multumesc foarte mutt pentru buna D-v. vointd de a'mi trimite Is-
toria ora§ului Slatina", scriere atat de interesanta si folositoare. Dea Domnul
ca exemplul D-voastra sd fie urmat §i de altii.
George I. Lahovari
Presedintele Inaltei Curti de Conturi

www.dacoromanica.ro
 8

Domnului G. Poboran, Slatina.

Am citit drag Poborane, azi, Duminecd dupd pranz, intreaga to lucrare,
despre Istoricul Slatinei §i, in masura mijloacelor de informatiuni, de cari ai
dispus, n'am de cat sa to felicit pentru aceasta munca zdravand, bravo !
Iti multumesc ca. 'mi-ai trimes cartea Si sunt al tau prietin de bine voitor.
Gion.
7 Oct. 1901, Bucure0.
33, Lucaci.

6 lima re Oo in nwee gaGo Lan

Scuza-ma ca am intArziat asa de mult, de a vd multumi de amabilita-

tea ce avut, de' a'mi trimete. §i mie meritoasa D-v. lucrare Istoria Sla-
tini". Am citit-o cu mult interes, mai cu seamd ca.' era vorba de locul meu
natal ; §i am constatat munca §i studiul ce pus in aceasta lucrare, care
va face onoare, si de care toti SIdtinenii trebue sa vä fie recunoscdtori.
Cu deosebita stunt,
N. ]Dimitrescu
Prqedirdele Trib. Argos.

21 Martie
Paris 8 April'. 1902

Domnul nteu,
Am citit cu viu interes cartea D-voastra despre Istoricul ora§ului Sla-
tina". Am constatat ca a'ti avUt cuno0inta de o multime de documente in-
teresante §i ca toate asertiunile D-v. se sprijind pe isvoare autentice.
Primiti, va rog, Domnul meu, °data cu felicitarile mete si asigurarea
deosebitei mete consideratiuni.

Ion C. Filitti
A tapt de 1 ega0 tine
11 Rue de Lauriston

www.dacoromanica.ro
 9

Stimate Domnule Poboran,

Am primit Istoricul orasului Slatina", precum si Doua discursuri", in
duble exemplare, din care am facut parte P. S. Episcop Atanasie si mie.
Am cdutat sa le citesc mai intai §i apoi sa rdspund la amabila D-tale
scrisoare. Din tot cuprinsul cartilor, n'am putut prinde nici un loc, care sa
aiba nevoe de indulge*, si cea ce poate inspira unui om sincer in apre-
cierile acestor lucra'ri, e stima si admiraOunea pentru un muncitor onest.
Primeste cu calduroase multumiri si salutari prietenesti.
Archimandrit Teo fil Mihailescu
R.-Valcea, 18 August 1905.

PRIMA RIA 1905 Luna Septembrie 12

Comnnei Urbane Slatina

No. 2171

Domnule
Brosura. intitulata Istoricul orasului Slatina", primita din parte-va cu
adresa inregistrata la No. 3034, representand un interes Istoric din tirnpurile
cele mai vechi si de o vddita valoare pentru acest oral Sub-semnatul pe
de o parte, aceasta brosura, am dispus sa fie conservata in Biblioteca Co-
munei, iar pe de alta, pentru aceasta lucrare, va aducem mu4umirile noastre
cdlduroase, cu care ocazie Ira rog, a nu inceta in a cerceta inainte, de tot
ce poate interesa orasul nostru.
Primiti va rog, Domnule, asigurarea distinsei mele consideratiuni.
p. Primar, Patriciu N. Demetrescu
p. Secretar, G. Constantinescu.

Domniei- Sale
Domnului G. Poboran Directorul Scoalei de Iieti, No. 1 Ionafcu din Slatina

www.dacoromanica.ro
 PREFATA
La edit& doua

Incurajat moralmente dela editia I de multe persoane, care au stiut sa

aprecieze insemnatatea unei ast-fel de lucrari, de si erea numai un inceput
foarte slab, m'am simtit dator, fiind ca zgandarasem focul, sa, pornesc ina-
inte prin cercetari mai minutioase, spre desavarsirea planului ce'mi pro-
pusesem, de a da la lumina o istorie cat s'ar putea mai complectd, a vechiului
oras Slatina.
Pentru munca depusa in acest scop, greutatile Intampinate si sacrificiile
depuse, las sa. aprecieze Onorabilii Cititori, ca'rora trebue sa le marturisesc, ca
cu toata vechimea orasului si importanta institutiunilor lui, nu cred sa mai
fie un alt oras, despre care sa se fi scris mai .putin. Pomenirile sporadice,
pe care le-am putut afla pe la Academie, Archivele statului si diferite con-
dici mandstiresti, le datoresc in cea mai mare parte mult stimatului Domn.
I. C. Filitti, care m'a ajutat si incurajat ca pe cel mai iubit frate.
In sfarsit, dupa.' cercetari indelungate, timp mai bine de 10 ani, m'am
hotarat s'o tiparesc. Cheltuelile insa fiind prea maxi si mijloacele nepermi-
tandu-mi a le acoperi, m'am adresat atat la Onor. Minister si autoritatile
locale, cat si la toate persoanele culte, cu trecut istoric, si dare de mans,
sa ma ajute la tiparirea acestui crampei de istorie nationals local., pe care
am crezut-o interesanta nu numai pentru orasul Slatina si judetul Olt, dar
pentru tara noastra intreaga si istoria general. a scumpei noastre patrii.
Multumita dar ajutorului dat de autoritatile si persoanele particulare,
despre care voi avea onoarea a vorbi in cuprinsul acestei lucrari, am putut
zic, sa dau la lumina aceasta carte.
Vor fi greseli multe, lipsuri sume,cred. Onorabilii cititori si jude-
catori insa, ii rog sa fie ingaduitori, fata de putinele mijloace istorice, de care
am dispus, caci :
Departe de mine pretentiunea de a fi istoric, archeolog, etc., sau de a
da la iveala o opera desavarsita si cu continut eminamente nou.

www.dacoromanica.ro
 11

M'asi sim0 foarte fericit, daca mi-se va lua in searna cel Rutin, adunarea
si aranjarea unu material, pe cat de vast, pe atat de imprastiat prin aura
poporului si prin diferite acte si documente vechi.
Mu4umirea sufleteasca o am, dupa cum am mai spas, in acea, ca am
putut sa contribui si eu cu o petricica cat de mica la pedestalul edificiului
nostru national, st ca poate, exemplul acesta va gasi imitatori si in alte per-
soane, mai culte, mai speciale si cu titluri mai bogate de cat ale mele.

AUTORUL.

www.dacoromanica.ro
 Cap. I.
Diferite Slatini, Origina numelui
i vechimea oraului.

www.dacoromanica.ro
 DIFERITELE SLATINI

Aruncandu-ne privirile atat prin Cara noastra cat si prin altele inveci-
nate cu not sau chiar mult mai departate, gasim ca afara de Slatina noastra,
capitala jud. Olt din Romania, mai exista urmatoarele localitati cu acest nume.
Ast-fel avem in Ora noastra :
1) Slatina, monastire cu 23 chlugari in satul Gainesti, judetul Suceava,
zidita de Alexandru Lapusneanu la 1560.
2) Slatina, isvor imbelsugat cu pucioasa, in judetul Suceava, nu de-
parte de mandstirea cu acelasi nume.
3) ,Slatina, sat in judetul Muscel, plaiul Nucsoara.
4) Slatina, sat in judetul Bacau, plasa Bistrita de sus, pe langa care
trece si un parau cu asemenea numire, ce se varsa in Moldova.
5) Slatina, deal in judetul Putna, plasa Garlele, langa manastirea Mera.
6) Slhtineanca, sfoarh de mosie in comuna Lipia, jud. Buzau, fhcand
parte din trupul Mircesti, are ca 30 h. a., vii, livezi si araturi.
7) Slatioara, sat vecin cu Slatina, peste Olt in judetul Romanati.
8) Slatioare sunt multe sate in judetele Arges si Gorj.
9) Slatioara, monastire in jud. Valcea. Tot in acest judet se gaseste si
magura Slatiorului.
In alte taxi cunoastern :
10) Slatina, multe localitati prin Maramures si in comitatul Ung din
Ungaria, locuite de Romani si Slavi.
11) Slatina, localitate si comitat in Ungaria (Croatia-Slavonia) la Sudul
muntilor Bilo-Papuk si Djel, (Ungurii ii zic Verocze).
12) Slatinan, localitate in Boemia.
13) Slatina si Zlatitza, multe localitati in Bulgaria.
14) Slatina, localitate in Bucovina.
15) Slatina, localitate (orasel) in Temisana pe -Caul Temes, ceva mai jos
de Caransebes, locuit aproape numai de Romani, carora li se mai zice si
zvelcari din cauzh Ca femeile for poarta zavelci.
16) Slatina orasel in Slavonia (Ungaria) aproape de raul Drava.
17) Slatina, localitate intre Epir si Macedonia.
18) Slatina, sat in Serbia spre Vest, cercetat de invatatul Doctor Gustav
Weigand, Directorul seminariului din Lipsca, care ne spune ca e locuit nu-
mai de Romani.
19) Ocna Slatina in Ungaria.
www.dacoromanica.ro
 16

ORIGINA CUONTULUI SLATINA.

1) Orasul Slatina, dupa cum spun unii, ar fi de original latina, adica co-
lonie latina si prin urmare si cuvantul ar trebui sal fie tot latin. In acest caz
credem ca poate fi format din litera initiala S cu care, fie-ca Romanii in-
semnau on -ce punct strategic sau intarit, on -ce punct de trecere sau on -ce
statiune a unui drum vechi latin sau creat de colonistii romani, fie ca., find-
ca creaVunea unei colonii latine erea ordonata do cite un Senatus-consulte
si se Insemna cu 5, spre deosebire de altele, i vorba latina. Asa ca in loc
cum de ex. s'ar fi zis via latina, se zicea S-latina, de unde ar fi
putut ramane la not cuvantul Slatina.
2) Intre numeroasele triburi, in care erea impartit poporul roman din Roma,
se stie ca erea si un trib, care se numea tribul Stelatin. Se poate, ca co-
cari s'au asezat in cele d'intai timpuri pe aceste locuri ale orasului
actual Slatina, sä fi fost din Roma si sa fi fa'cut toti sau majoritatea
lor, parte din acest trib Stelatin si din acest cuvant, printr'o sincopa elimi-
nandu-se literile t si e, a ramas cuvantul Slatina, care s'a dat mai tarziu
orasului infiirrtat.
3) Scriitorul francez Waillant, care a trait in Romania ca profesor, zice ca
cuvantul Slatina vine dela vorba latina saltus, adica loc de saltare din Ro-
mania mica in Romania mare, adica dintr'o Romanie intealta I).
4) Unii mai zic, ca numele Slatinii, vine dela cuvantul latin Saline sau
Satine, adica loc de unde se scoate sare si aduc in sprijinul acestei pareri
vorba latina Saline si urmele unei cetati romane cu numele Saline, spre a-
pus de Turda in Transilvania. Cum insa Slatina nu e oras de munte si ca
atare nu s'a scos dintr'ansa nici odata sare, cade si aceasta parere.
5) A. Trib Laurian, in Istoria Romanilor a sa, numeste Slatina Stelatina
(Stela-latina) adica steaua latina, crezand poate, ca aici a fost o cetate ro-
mana intemeiata de Romani in urma cucerirei Daciei, sau poate resedinta
vre-unei legiuni romane cu acest nume. De alt-fel se stie, ca cetati intemeiase
Romanii in timpul colonizarei Daciei si dupa aceia, in tot lungul Oltului.
Din Carpati si pang la varsarea Oltului, malurile sale ereau pline de cetati
si castre romane atat pe dreapta cat §i pe stanga sa. Poate ca din aceasta
pricing pe marcile cele mai vechi ale orasului Slatina, Intre alte semne, se
gaseste si o stea, cum se va vedea mai departe.
Daca ar fi sd ramanem la afirmatiunea, ca numele orasului nostru Sla-

1) G. Barozzi, Limba rornama §i traditiunile ei, pag. 79

www.dacoromanica.ro
 17

tina, vine dela cuvantul Stellatina, atunci s'ar mai putea crede ca acest cuvnat
este compus poate, tot din vorbele stela sau stela (stet) si latina
dar cu urmatoarea explicatiune:
Ste/ sau Stela s'a numit in toate timpurile, o coloand de piatrd mono-
Eta, asezata vertical si destinata a pastra amintirea unui fapt istode, a rea-
minti un sacrificiu sau o ofrandd falcuta zeilor, sau a insemna locul unui
mormant. Aceste stele au fost in uz la toate popoarele vechi : Egipt, Asiria,
Grecia, la Roma si in toate tinuturile romane. Ele aveau destinatiuni fe-
lurite. Asa de ex. ereau stele funerare, stele religioase sau ex-voto, care
sunt foarte pretioase pentru studiul vechilor culte (religii), stele politice, care
aminteau o victorie, un tractat, o alianta, sau prin care se aduceau la cu-
nostiinta poporului legile, sau diferitele dispozitiuni ale adunarilor carmuitoare.
Aceste stele prezentau diferite forme. Cate °data ereau ca un stalp sau
coloand, ca o masa., ca un par, ca un cerc, ca un vas, ca o prismd ; unele
ornate, altele simple, dupd puterile individului, cum se fac si monumentele
din cimitirele noastre de azi. Pe toate ereau diferite inscriptiuni, relative la
cauzele care au provocat ridicarea sau punerea acelor stele.
Obiceiul ridicarei acestor stele l'am mostenit si not dela Romani si s'au
ridicat in Cara noastra in toate timpurile si se ridica si azi. Asa de exemplu,
aproape de Slatina, la Curtisoara, s'a gasit un stel de acestia din timpul lui
Matei Basarab. El e de piatra, in forma unei prisme, inalta de 1",25 si late
ca de 0',35.
Are pe dansa o inscriptie cu litere cirilice, care zice : Aceasta piatrd
s'a ridicat de robul lui Dumnezeu Matei Clucerul si jupaneasa lui Ilina, in
zilele prea luminatului Domnitor Io Matei Basarab, leat 1642.
Acest Clueer Matei 1' care a trait pe la 1600-1655, este unul din boerii
insemnati de sfat al lui Matei Basarab (1633-1654). El a fost trimis ca
sol la Racotzi Domnul Transilvaniei, pe la 1638, spre a intari legaturile de
prietenie in contra lui Vasile Lupul Domnul Moldovei 2).
6) Mai exists o legend., cum ca. cuvantul Slatina se trage dela ofemeie
numita Slatina, care sta'panea acest tinut in vremuri vechi si dela care a
ramas si mosia orasului.
7) Altii mai cred ca cuvantul Slatina, ar fi format, cum se credea a fi for-
mat cuvantul Bucuresti, din intrebarile :
Bucur esti?" = Bueurefti.

1) A cost Matei Clucerul, poate s5, fie chiar Matei Ghica, titorul bisericei din Dobrotinet, care
se vede jugravit pe dansa impreuna cu sotia sa alaturi de Matei Basarab §i
Doamna Elena.
2) lorga, 1st. Rom, vol. IV pag. 192.
www.dacoromanica.ro 2
 18

Latin egti? Sunt Latin = 'S -Latin = ,Satin sau Latina

eqti?" 'S Latina = Slatina.
Toate aceste pareri, concurd dupa cum vedem, a arata latinitatea cuvan-
tului Slatina.
Iata acum si alte pareri si probe, prin care se afirma, ca cuvantul Sla-
tina este de origin slava :
1) Slatina isi trage numele dela cuvantul Zlatna sau Zalatna, care in
limba slava insemneazd aur, cdci prin aceste locuri, in cele mai vechi tim-
puri, cutreerau nisie tigani, zlatari" sau aurari, cari strangeau aur din ni-
sipul Oltului.
D-I Slavici in naratiunea istoricd Din Batrani ", zice la pag. VIII.
Pe raul Doamnei, in sfarsit, e mai sere ses satul Domnesti, iar in fund
Slatina, unde pe acele tim-
puri se spala aur din nisipul a-
dus de rauri din munti.
Iar la pag. 155 zice :
Aur ga'sird ei in nisipul rau-
lui, aur greu, curat si galben,
podoaba nestimata si talisman
de vindecare trupeasca: o Zla-
s.
Una, cum ziceau ei in limba
lor, le daduse Bog cel darnic si
4 spalau mereu ca sa adunepraful
cel stump, si Slatina ii zic si
Scoaterea aurului din nisipul Oltului.
azi oamenii satului intemeiat la
locul acela.
lata cum se practica scoaterea sau spalarea aurului din Olt :
Spalatorii de aur, fie fort ei tigani, zlatari, romani sau on -ce .fel de natii, se duceau
pe malul raului la un loc nisipos ; acolo isi asezau niste Inas* facute anurne pentru acest
stop, intro pozitie piezisa, asa ca o imagine a ei ajungea aproape de rata pamantului, iar
cealalta, sta ridicata. Masa o aeopereau en un tol, pe care puneau nisip din rau, spalaridu'l
'Berea cu apa,' si apoi punand iarasi altul. Dupa nn time care care, clatinand tolul, aflau o
amestecaura de firicele de fer, arama, nisip si aur, pe care be puneau intr'o covatica con-
struita aflame pentru alesul aurului. Cu aceasta se alegea numb, scuturand'o mereu la un
Joe, pant, ce firicelele nenobile de praf iesan alara, spa,landu-le apa si ramanand pe fund nu-
mai prafpl de aur, find mai greu. Pe acesta it adunau prin ajutorul argintului yin 9.

1) Dupa S. Moldovan, Revista Albina an IT No. 22, pag. 685.

www.dacoromanica.ro
 19

lata si o carte de porunci' si socoteli a lui Constantin Voda Brancoveanu"

din care se vede, ca Inc .a. din vechime se scotea aur din Olt la Slatina :
1 Ianuarie 7209 (1701)
La armasi (porunca) Sa fie ispravnici si purtatori de grije poste tiganii rudari, sali pue sa
lucreze la aur, cand va fi la vreme poste vary si sa aduca aural la vreame .. . insa aur
sleit dram 600".
Voe de certare si batae", Si care den vatasi ar aven, feciori multi si marl, sa aiba, a'i pune
la bir, la scandura, ca sa nu pease celor-lalti saraci si sä aiba a punerea alti vatasi, cari vor fi

........ .......
cu capul, fara feciori . . Pe care tigan '1 -ar afla vanzand aur domnesc pe aseuns . . . ,
a'i bate cu toiage, iar pe cumparator sa'l prade, pentru un dram de aur sa'i is cease dramuri
donmesti".
Ordine si vona judetilor si voua orasanilor dela Slatina V 1 i Ocna i Ramnicul i Argesul i
Pitesti sa urmareasca pe rudari pentru datorii.

1 Ianuarie 1701.
Ca se. va fi strans vre-o-data aur din nisipul Oltului, se poate, dar cal
cuvantul Slatina, vine dela numele de Zlatari sau dela vorba Zlatna, a-
ceasta, dupd mine, este parerea cea mai gresita, caci am vazut mai sus, ca
mai exista si alte Slatini, care nu nurnai ca n'au pomenit aur pe locurile lor,
dar nu tree nici rauri prin ele sau pre Tanga ele, din nisipul carora sa se
scoa.ta aur. Si afard de aceasta, daca ar fi fost asa, atunci s'ar fi numit
Zlatna, ca orasul actual cu acest nume din Transilvania, care in adevair este
si a fost renumit in totdeauna prin scoaterea aurului, pentru care se si nu-
mea Inca pe timpul Romanilor Auraria.
2) Alta parere este ca, cuvantul Slatina vine tot dela vorba sla voila corn-
pusa: Slat (Slad) care insemneaza dulce si Una, pamant, adica pamant dulce
sau bun, cum mai avem in limba cuvintele: mlaHinet pamant moale,
foloqtina pamant mocirlos (ciorofleac).
3) Mai exista o parere, ca Slatina e cuvant slavon si insemneaza pamant
mocirlos sau mlastinos si ca probe ni se aduce cuvantul sloatei sau zloatet
ramas 'Dana azi in limba noastra si care inseamna noroi, nomol, glod, lapovita,
precum si acea, ca prin unele locuri din Transilvania, se zice Slatina la.
un loc mocirlos sau mlastinos ; si ca orasul Slatina in vechime erea foarte
mocirlos si plin cle balti si namoale, lucru, de care alt-fel, nu 'se poate indoi
nimeni, de oare-ce pozitiunea lui intr'o vale si inconjurat de toate partile de
dealuri, it facea neaparat, ca la cea mai mica ploae sau topire de zapada, sa
se umple cu noroaie si balti.
4) Mai probabil e insa, ca cuvantul Slatina vine dela vorbele slavone :
Slam-tina (sarat) si (pamant) adica pamant sarat, din care lepadan-
du-se litera m dela mijloc, a ramas cuvantul Slatina. Aceasta parere se a-
1) N. lorga, Studii si docurnente, Vol. V, pig. 356, 367.
www.dacoromanica.ro
 20

firma si prin acea ca Judetul Ramnicul-Sarat s'a numit pang acum vre-o 30
de ani, Sud Slam-Ramnic sau Judetul Slam-Ramnic, precum si prin faptul,
ca in apropiere de Slatina exista o comuna numita Dobrotinet, care este
iarasi numire slavona compusa din cuvintele : dobro care insemneaza bun
i tinet-parnantadica pdmant bun.
In unele parti, Romanii chiar zic la saramura Slatina.
De va fi existat orasul Slatina in timpul Dacilor sau de va fi fost in-
temeiat de Romani dupa cucerirea Daciei, nu se poate sti cu siguranta. Cea
ce se poate crede mai usor e, Ca Slatina ar fi intemeiata de colonistii Ro-
mani iar numele ei, e de origina slava si ar data, sau din timpul asezarei
Slavilor prin aceste locuri pe la anii 500-600 d. chr., sau mai tarziu, in
lungul ra'stimp al stapanirei avare asupra Daciei, cand acestia mai imblan-
zindu-se, invoira Romanilor si Slavilor fugariti in munti, scoborarea tot mai
catre campie; caci iata ce zice D. Xenopol: Intre anii 500-600, Slavii lo-
cuiau regiunile inconjuratoare muntilor Daciei pe dinafara (se intelege ca
pana la Slatina sau si mai jos).
Cand Avarii se ndpustira asupra lor, speriati, cautara si dansii un a-
ddpost in muntii din apropiere. Ast-fel muntii, cari erau ocupati mai dina-
inte de Romani, (fugariti de mai nainte din calea barbarilor) se umplurd
in curand si de alta poporatie de barbari conditia asema-
natoare a Romanilor si a Slavilor ii imprietini si ii apropie unii de altii ;
iar mai tarziu, dupa ce barbarii, cari le ocupase locurile dintai, se mai
ostoird, se mai imblanzira sau plecara in alte pdrti, incepurd si ei impreuna
cu toti, a se scobora tot mai catre sud, catre campie.
Cea ce ne face sa ne intemeiem si mai mult pe aceasta asertiune este
ca : vorbele sla, Una', slam, sunt vorbe slave si ca atat in oras, cat §i
iinprejurul orasului, se gasesc localitati si sate cu numiri slavone, cum sunt :
Obrocari, Grad igtea, Clocociov, Brebeni, 1,1ilcov, Dobroti-
net, Teslui, Sopot, etc.

VECHIMEA ORAKLUI SLATINA

Orasul Slatina, dupd cum am mai spus, este foarte vechi, poate cel
mai vechi din tares, de si se credea ca cel mai vechi ar fi Caracal.
Despre acesta insa a dovedit D-I Profesor N. Iorga, intr'o conferinta a
sa, timata la Craiova in ziva de 18 Decembrie 1906, ca a fost multa vreme
un sat, intemeiat de urmasii Craiovestilor, si numele lui n'are nimic comun
cu numele imparatului roman Antoniu' Caracala (211-217), dupa cum se
credea. pana acum.
www.dacoromanica.ro
 21

Cele mai vechi urme scrise despre pomenirea orasului Slatina, le gasim in cro-
nicile unui scriitor ungur nascut in Transilvania, anume Laurentius Topeltinus,
tiparite in latineste. Acest scriitor, care a trait prin secolul al XVI-lea, vorbind
despre colonistii romani din Dacia lui Traian, zice ca. pe la anul 800 d. chr.
locuitorii din Slatina si jurul ei purtau cojoace lungi de oae si caciuli
drepte in cap, iar in picioare opinci".
Roesler in critica ce o face asupra Studii asupra staruintei Roma-
nilor in Dacia Traiana" de A. D. Xenopol, zice despre cuvantul Slatina:
Acest nume, nu ne poate sill a admite, ca a intrat in limba romans inainte
de anul 1000 dupd Hristos, caci dacd ar fi mai vechi, grupul ti s'ar fi schim-
bat in ri si conchide: ca numele streine dela noi, unele, au ass forme, in
cat nici daca ar fi on cat de vechi in romaneste, tot n'ar putea suferi vre-o
prefacere; iar altele n'au suferit prefaceri obisnuite elementelor vechi din limba
noastrd, deci sunt mai noud de cat chiar unele cuvinte slave, une -ori 1)
Unii sustin, ca pe locul unde asta'zi este Slatina, a fost in timpul rega-
tului Dacilor, o cetate Daca cu numele Zeugna (Zeugma),2) care e cuvant
dac, iar altii zic ea Romanii au intemeiat aici o cetate numita Castranove.
1) -I Gr. Tocilescu, profesor universitar, spune in Istoria Romanilor a
Domniei-Sale, ca, orasul Slatina a fost intemeiat de catre Radu Negru in
timpul domniei sale dintre 1290-1314, odata cu alte orase din Muntenia ca:
Pitesti, Campulung, etc.
De aci inainte II gasim pomenit mai des in diferite acte si documente,
dupa cum vom vedea mai departe.
Se spune, ca pe la anul 1360, Voevozii din Arges stapaneau pe langa
alte tinuturi si orasul Slatina 4)
In tractatul de pace si de comert, incheiat in anul 1368, intre Vladislav
Basarab Domnul Munteniei si Ludovic Regele Ungariei, publicat intreg in
Fejer Codex Diplomaticus Hungariae aflat in original in limba latind in
archiva municipald din Brasov, se spune intre altele urmatoarele : Mai
. pe deasupra scutini pe tori negufritorii din provincia Bra-
$ovului de plata noului tribut stabilit in Slatina §i Vladislav
Domnul Munteniei porunceste cu asprime, sub cea mai grea pedeapsa, tuturor
credinciosilor sdi : corniti, eastellani, giudeei vaine$, offlciali si

1) Vezi revisia Contimporanul" an 1885 pag. 257.

2) D-1 A. D. Xenopol zice ca Cigmau ar fi Zeugna, Rosier insa ii combate §i aici, zicand ca,
Cigmau presupune un tip Cigmo probabil unguresc (Revista Contimporanul", I. Nadejdo, Martie
1885, pag. 251).
3) Waillant, sustine ca Castranova ar ft comuna Ghighiu (Gegende). Comune cu acest nume
-se Wasesc §i in Romania si in Bulgaria in dreptul Celeiului.
4) N. lorga, 1st. Rom. in chipuri si icoane peg. 91.
www.dacoromanica.ro
 22

tuturor celor-lalV, de 'ori-ce treapta din cara romaneascA., de a nu cuteza a

constrange, de aci inainte, pe nici un negurator Brasovean, IA plata vre-unei
taxe sau '130, afard numai de taxele si prevazute mai sus".
113,,

In alt tractat de comerciu incheiat intre Mircea si Sigismund se spune :

Vdmile se vor pldti in vechiul nostru oral Statina" (Sincai).
Conform art. 3, .din tractatul de alian.ts din anul 1395, incheiat intre
Mircea-cel-Mare si Sigismund Regele Ungariei, se spune: fie ca va merge contra
Turcilor insusi Domnul Rege in persoand, fie numai °stile regesti, not vom
fi datori a le da si a le 'trimite in tot-deauna din satul nostru, cu cheltuiala
lor, proviziunile necesare intr'o cdtime suficientd, oriLcand sau de cate ori va
fi trebuinta pentru a realiza, conserva sau apAra vre-o cucerire in .tara Ma-
mica. Conform acestui articol zic, se gdseste o corespondents intre acesti
domnitori tot din anul acesta, in care Sigismund scrie lui Mircea ca sd'l
astepte cu zaharele (proviziuni) si trupe- in decurandul oraq format
Slatina.

www.dacoromanica.ro
 Cap. I I.
DATE GEOGRAFICE
1) Topografie, 2) Raul Olt, 3) Legende i

Credinte, 4) Navigatia Oltului, 5) Poduri.

www.dacoromanica.ro
 25

Topografia-Situct(ia.--Orasul Slatina este coprins intre 44°, 26',

3" 5 latitudine si 42°, 1', 57" longitudine si este asezat pe partea stangd a
raul u i Olt.
Rau/ Olt. Bdtranul si legendarul Olt, Der schlechte Altfluss, adicd
Oltul bel rau, cum ii zic Nemtii, isvordste din muntii Carpati in Transilva-
nia din muntele Nagy-Hagymas, in comitatul Csik si are o lungime de a-
proape 450 de k. m.
Unii din scriitori, nostrii ca si altii straini, zic ca numirea de Olt se
trage din cuvantul aluta, care ar fi de origina daca; savantul Hajdaudin
Altum (Alto), iar Roesler') in teoria sa, spre a combate pe d-1 A. D. Xenopol
in studiul sau asupra Staruintei Romani lor in Dacia Traiand", zice ca : cu-
vantul Olt, nu poate fi dupd limba romand din Aluta, on mai bine cum
a ardtat D-1 Hajddu, din Altum (Alto).
Aceastd prefacere a grupei al in 0/ s'a intamplat in alte limbi roma-
nice, la not insd nu, deci nu se poate admite ca din Alto s'a putut face
romaneste Olt 2'.
Legende i creclin(e.Raul care este cantat mai mult, in Cara noas-
trd, care se pare ca sta mai viteaz, mai chipos, mai frumos, mai cavaler,
mai amabil, mai fermecdtor este Oltul. El fdra sfiald si inconjur, tae Car-
p* cei taxi de granit si fdrai sovdire merge si sdrutd cu drag pe 'patina
Dundre la Islaz.
Pe Olt, se pare ca natura 'I-a Inzestrat cu cele mai frumoase podoabe,
cu cele mai scumpe calitdti si ceea ce este Venus" in lumea tineretei, a
fost, este si va fi Oltul" in Dacia lui Traian. Toate popoarele barbare, care
au venit dela rdsdrit s'au stat vr'un minut aici in Dacia lui Traian, nu au
plecat, pang n'au bdut din apa cea fermecatd a Oltului", cdci in vraja lui le-a
Inpedecat, le-a tinut cate putin din cale si a statut putin de vorbd cu fie-
care din ele. Oltul este unul din raurile cele mai bogate in legende, care de
care mai: frumoase si mai fermecdtoare. Iatd cate-va din aceste legende, cre-
dit* si cantece :
Oltul si Muresul
Oltul §i cu Muresul au fost doi flacai, frati buni, care semanau unul
cu altul ca cloud' picdturi de apd. Ei trdiau amandoi prin munti, indeletni-
cindu-se cu vandtoarea. °data, asti doui frati, Muresul si cu Oltul, lacurd o
prinsoare, ca sal se culce amandoi la un loc, si care s'o destepta mai intai,

1) Roesler Robert, (Pseudonym) Julius Malfeld scriitor german (1840-18841.

2) 1. Nadejde, Rev. Coiitimporanul, pag. 253, 255 an 1885 No. 6 Si 7.

www.dacoromanica.ro
 26

sä. piece on incotro o vrea, si al d'o ramanea adormit, sd'I caute cand s'o
destepta, ca sa se vaza, care e mai destept din ei. Facurd prinsoarea s-i se
culcara unul langa altul, cap la cap.
Oltul, ceva mai sburdav ca Muresul, fu mai ostenit si adormi bustean,
de sa fi taiat lemne pe el si n'ar fi simtit. Muresul mai domol din fire, se
culca, dormi mai usor si se pomeni mai intai. Cum se destepta, pleca u-
surel de Fang frate-sdu si o lua inspre scapatat, isi apuca pas si 'si vazu
de drum. Cand se destepta Oltu si vazu ca frate-sdu Muresu nu e niederi,
si ca el a ramas de rusine, o lua nacajit tot spre meaza-zi, rasturnand in
drumul lui muntii cu brazii, facand o larma grozav de mare, urland ca un
turbat, de mare ciudd. De atunci a ramas ca. Muresu merge, merge usurel
de tot, pe cata vreme Oltul, a ramas de merge viforos, facand un sgo-
mot, cat nu se mai poate''.
Alta varianta
Traia °data un imparat, pe varful unui munte, i'ntr'o cetate cu doua
turnuri.
5i °data, i'ntr'o yard, a plecat imparatul acela la un rasboiu si nu s'a
mai intors.
Imparateasa a trimis soli in toate partile, sa dea de urma sotului ei; si
s'au dus solii, cercetand pang la marginile lumii, si s'au intors dupd vreme
indelungata, fara bucurie.
Si avea imparateasa doui copii, cari se jucau in ta'rana, cand a plecat
tatal for sa se ra'zboiasca ; iar acum erau mad si flacali de insuratoare.
Unul crescuse in turnul despre Miaza-noapte ; celalalt, in turnul despre
Miaza-zi, si erau feluriti la fire si la gandiri, dar unul si unul la chip si
la fa'pturd.
5i s'au inteles ei, sa piece de-a lungul lumii si sä. caute pe fatal Tor,
prin lume. Mama for a plans si de bucurie si de durere, cand a aflat de
hotararea Tor.
A plans de bucurie, ca are flacai aa de vrednici ; a plans si de durere,
ca se temea sa nu'i piarza. Dar 'i-a povatuit sa tind vecinic impreund, cum
in boii la jug, si vecinic drumul unuia sa fie drumul celuilalt. 5i i-a bine-
cuvantat, si le-a dat voie sa piece, si iarasi i-a sfa'tuit sa mearga in tovarasie
nedeslipita...
5i au plecat
Dar abia pardsira cetatea parintilor si au inceput sa nu se inteleagd la

11 1. Za,m-pa, Proverbe, vol. 6, pag. 239.

www.dacoromanica.ro
 27

drum, ca erau feluriti la fire si la gandire. Cel crescut in turnul despre Miazd-
noapte a apucat spre Miazd-noapte ; iar celdlalt a apucat spre partea, unde
se afld turnul in care a crescut.
Pe unul. it chiarnd 0/tut, pe celdlalt Mureptl. Si de acolo din cres-
tetul muntelui li s'a incrangat cararea, ca Muresul a plecat spre Miaza-noapte,
iar Oltul spre Miaza-zi. Si era Oltul sfdramicios si iute de fire, si a apucat
nebuneste la vale, spre ziva senind; iar Muresul era intunecat cu inima si
linistit ca noaptea pacinica, si a apucat inset spre Miazd-noapte.
Dupd catava vreme insa, pe Mures 1a ajuns dor de (rate -sau si de a-
ceea s'a intors spre Miazd-zi, sa -si afle fratele. Si nu 1-a mai aflat ; ba si-a
pierdut si calea, pi-a apucat intr'altai parte, tot linistit si cu inima pe pace.
lar mama lor, sand a vdzut ca ei s'au despartit chiar dela casa pa-
rinteascd, a alergat sa le curme drumul. Dar nu era chip sa -i ajungd, mai
ales ca ei fugiau in cloud parti. Si a plans imparateasa si a rugat pe Dum-
nezeu, sa indrepteze pe bund cale pasii baietilor ei. Si dintr'acel minut, a-
mandoui baietii s'au facut rauri si rauri au ra'mas.
Si de atunci, Oltul cel sfardmicios si iute din fire, a dat navala prin tari
muntoase si s'a asvarlit printre munti cu prapdstii si s'a afundat la Turnu-
Rosu, clocotind si isbindu-se de stanci.
Si de aceia lui i se cantd cantecul :1)
(Mule, rdu. blestemat, Cet vii mare spumegat
le-ai fcicut whine si tat,. Si cu sdnge amestecat.

Credinre. Cand Oltul urld tare, cere cap de om. Sd to pdzesti

atunci de apele lui, ca de oala rndlaiului.
Cand Oltul murmurd usor si pldcut, e seam ca va ploua.
Cand Oltul curge Iinistit, e semn ca va fi vreme frumoasd.
Cand se va ineca vr'un om in Olt, se vor porni ploi, care vor tine
multe zile.
Dupd o credintd, foarte rdspandita intre locuitorii din jurul Oltului, in
Olt se ineacd pe toata ziva sate un om sau barim dobitoc.
Oltul este cantat la ostire, este cantat in teatre, in graidini, la petreceri,
in toate locurile si in toate salile nobile de danturi si de petreceri. El este
cantat la nunti, la carciumi, la sezdtori, pe coastele cu floricele, prin codrii
si carnpii, prin poeni si prin livezi, prin holde si prin vii, la lucru si in
toate colibele taidnesti.
Oltul prin firea lui insd-si, se arata cite o-data nacdjit, infuriat, salbatic
si esind din matca sa, nu e greu sa '1 vezi repezindu-se din varful Carpa-
tilor, manios, ca un viteaz in furia lui cea mare, tarand cu sine busteni,
1) Co§bue. www.dacoromanica.ro
 28

bolovani de piatra uriasi, oameni si sate intregi pang in Dunare,

tindu'i cu prisosinta tributul, ce'l datoreste sa-1 duca in larga mare si de acolo
peste mare, sa rasard un nume de haiduc, ca acela din cantecul sau de mai jos.
Oltu le caine turbat Dar pe plavii ce 'mi aduci?
Ce vii a sa turburat Canarele de haiduci
Si cu pldvii mestecat? Si capestre de cai murgi, etc.

Oltul cu codrii si positiunea sa, cu marea sa fertilitate si fecunditate,

a fost predestinat sa produca viteji si patrioti ; si in timpuri de umilire si
degradare nationals, sa fie leaganul haiducilor, care au luat adesea rolul Dom-
nilor viteji si patrioti. Acest fapt it denota multe cantece si balade, in care
se arata, ca pe malul sau au locuit haiduci, intrati in haiducie, impinsi mai
mult de sentimente patriotice, de cat de gustul d'a se imbogati din punga
celor bogati, dupd cum se vede din cantecul de mai jos.
Frunzg. verde a bobului, cu PAtru logofatu,
Sus pe malul Oltalui, Care 'mi-a intrat in codru ;
La cetinea bradului, N'a intrat de sarkie,
La carcitama Radulth, intrat de vitejie,
Beau voinici d'ai codralui. Sa ne scoatg din robie.

*i or cat ar fi fost s'ar fi Oltul de viteaz, Oltenii, puii sai, se arata

in fala lui si mai viteji si mai pe sus de el, mai semeti si gata de a'l sta-
pani si a incaleca pe el ca pe cel mai viteaz cal de calarie, puindu'i ca
strune, nu un frau mic de piele si de fier ca la cal, ci busteni seculari, sa
salte si sal infrunte valurile cele furioase si grozave, dupd cum se vede in
cantecul de fats.
Frunzd verde de lipan.
Ca mai tine cate'un, ban
Sei tree Oltu p'un bus,tean,
Sa and duc la neica Stan, Si vr'un jupit de cdrlan.

Oltul se arata viteaz, ameninta cu moartea pe toti vitejii; dar Oltenii

nu se lash a fi invinsi si vor sa invinga si sa'i infrunte si valurile lui. Cand
Oltenii sunt inamorati de voinicele Oltence si vor sa calce peste valurile
lui, sa treaca in semn de vitejie la Oltencele lor, el li se opune, se umfla
in valuri, se varsa peste toata matca sa, se infuriaza, si ar voi par'ca de
ciuda sa tae firul amorului dintre doi indragostiti, numai ca sa fie el iubit
si adorat mai mult de cat amorezatii. Dar acestia cu rizicul de a muri,
intra in lupta cu valurile lui, isi pun trupul si sufletul si insufletiti si inzeiti
de Marie §i Cupidon, se arunca in valuri, dupa cum se vede din cantecul
urmator :

www.dacoromanica.ro
 29

Frunza verde de sipica, Fie Olin cat de mare,

ITn-te duci to mai Ionica,? Eu i1 tree ca Bunt calare,
Peste Olt" la Ibomnica. Fie Oltu cat d'adanc,
Nu te duce mai Ionica, Eu it tree ca sunt voinic.
Oltu mare, luntrea mica, Fie Oltu si varsat,
S'ai sa te ineci mai Ionica. Eu it tree ca sunt baiat.
Cum ca Oltul este fermecator si nu te mai lasa a te duce in alta parte,
cand calci pe pamantul sail, cum ca el te prinde in sanctuarul amorului sau,
ca intr'o cursa minunata si ne vazuta de ochii omenesti, se vede din fru-
mosul cantec, in care ti-s'ar parea ca un amorezat satul de viata Oltului, ar
voi al paraseascd, sa se duca in lumea larga, sa'si piarda iluziile nebune
si dorul infocat, dar nu, Oltul nu voeste, pi 'pi trimite focul sau, de'l varsa
in inima indragostitului deziluzionat, i1 aprinde din nou, cu toate incercarile
de a fugi, si iata pe bietu amorezat in neputinta de a se desparti de amorul
0/tutui, in care s'a scaldat °data, dupa cum se vede aici:
Hai Marito sa fugim. Nu m'ajunsa, doru tot.
Unde naiba sn fugim ? Trecui Oltu" jumatate,
Pe land, pe iarba verde, Dora m'apuca de spate,
Unde nimeni na ne vede ; Trecui Oltu" s'un parau
C'acum e vremea de fuga, Dora m'apuca de bran.
Pana'mi este iarba cruda, Trecui Oltu" s'o garlita,
Unde calci 111131A nu faci, Dora m'apuca de tata.
Unde sezi nu te mai vezi. M'asi duce si nu mai pot,
Hai Marito pan la Olt", Doru m'apuca de tot.
Cand pusei picioru 'n pod
Oltul este frumos in sine si placut tuturor; El inspira amorul la tineri,
barbatia la viteji si sentimente nobile la patrioti.
De aceea a fost, este si va fi cantat necontenit.
Iata o varianta intre o indragostita, care 'pi lasa barbatul, trece Oltu
si pleaca c'un altul, pe care '1 crede mai voinic.
Frunza verde lin-pelin, Hai Firico 'litre voinici.
Facui pude Rosmalin, Beui cinci si platii cease,
Sa tree Oltu" prin anini Pe Firica-o luam nevasta.
La firica lui Marin, Beui sease, platii seapte.
Sa beau o fen, de yin. Haidem peste Olt" departe.
Beui una, platii don t, Beni seapte, platii opt,
Pe Firica dane-o noun. Hai Firico peste Olt".
Beni doua, platii trei, Beui opt si platii noun,
Fa Firico, vrei, nu vrei ? Firica ne-am luat-o noun.
Beni trei, ii platii patru, Beni mug, platii zece,
Firica 'si lasa barbatul Firica Oltu" ni-'l trece,
si s'anaureza en altul. In barbat inima rece.
Beni patru, platii cinci,
www.dacoromanica.ro
 30
Foicica bobului,
Sus pe malul Oltului,
Paste calul lorgului.
Calul paste si necheazA
Iorgul doarme si viseaza.
Ce folos de visul lui,
Fetita de peste Olt,
Cu coada inpletitA 'n opt.
Te cunose numai pe port,
Pe zAvelck si pe sort.
Te genii otau tot,
Dela Peatra pan-la Olt.
Cand la Olt, Oltul vArsat
Si luntrita pe uscat.
Spune dragA, d'ai venit,
FrunzA, verde foi de plop,
Cand m'oi vedea peste Olt,
SA, dau gardurilor foc,
SA, rAmaie numai parii,
SA se 'ncepe ghenerarii,
La ce luat militaii ? Si o face militia.
CA 'mi -a luat si him si rAu,
'Mi-a luat si pe neic' al meu.
Foae verde salcioarrt,
Unde-o fi neica desalt,
Peste "Olt" la sotioarA.
Undeo fi, unde-o 'nsera,
Murgule, coaniA 'nodatA,
FA-ti picioarele grAmada,
Mai tece-m4 Oltu"-odatA,
SA'ti dau grrtunte cu vadrA
Si apsoarA nAstrApioarA,
Oltule, Oltetu le,
Sec4i-ar is voarele
Si toate paraele
Oltule" pe matca ta,
Rasarir-ar papura,
SA cosesc cu jintita (coasa),
SA nii-1 strangl mandruca.
Oltule pe malul tau,
www.dacoromanica.ro
DacA nu-'i si nu-'i si nu -t
Amorul la timpul lui.
Iorgule, gura matale,
0 oca de portocale
'To litra de seorOsoare, etc.
Pe Linde Oltu ai treed?
Eu mare cand am trecut,.
'Mi-am dat salba dela gat,
Salba mea de bani mArun0,_
Facuta de ArnAnti.
SalbA de doui galbeni marl,
FAcutA de trei primari,
SalbA de doui galbeni
FacutA de trei voinici.
Au ramas Oltencele,
Sa samene florile ;
Flori ce mi -]e -o semAna
Cine focu le -p purta!
Le-o purta tot neicuta
Florile 'IM-au infiorit,
Si neica s'a prapAdit.
Pe ce brate s'c culca,
Ce gurico saruta
N'o fi duke ca a mea
C'am un foe pe iuimioarA
Potoleste-1 surioarA.
Dar eu nu sunt Dunanezeur
Seti potolese focul thu.
C'abia potolese p'al meu
Sa rAmAie pietrile,
Sa tree cu picioarele,
Sa 'mi vad surioarele.
CreascA iarbA si dudau,
SA pasta vanatul meu ;
VanAtul sA pascA iarbA,
Noi sA ne vedem de treabk_
 31

OLTEANUL
Asta-vara am varat
Colo 'n muntele eel nalt,
Cu lunca, cu soarele
Si en caprioarele,
CA din nastere 's muntean,
Ear din botez sunt oltean.
Caprioare, surioaro,
Scu lati in doua, picioare,
Roadeti poala codrului
SA OA matca Oltului.
Oltu le! pe malul tau,
Creasca-ar earba si dudau,
Ca sa, pasca, murgul meu.
Oltule ! cane spurcat,
Ce vi; mare tulburat
Si en sang() amestecat?
Aduci plaghii si butuci
i capestrA de cal murgi
Si chiar trupuri de haiduci !
Oltule ! rau blesteniat!
N'avusi grija de peat
SA 'nghiti trupuri de voinici,
Care au haiducit p'aici ?
Secati-ar isvoarele
Si toate paraele
SA, 'ti ramaie petrele,
Sa le cake fetele,
Ca to n'ai tinut cu not
Si to -ai vandut la ciocoi!
Pe unde-a tre'ut luutrea,
Inalta-se pulbeiea,
C'ai fost ram de Oltenasi
S'ai fost bun de poterasi.
Oltenasi ai inghitit,
Poterasi ai recorit !

Tot voinici d' ai Oltului

Cum ii place codrului.

Cand 'mi- er ea Oltul turcesc,

Puteam sd ma ardnesc
Cdnd omoram cdte-un Turc,
Nu puteam banii sa'i duc.
Dar de cdnd 'mi- e muscdlesc,
Nu pod, sd met ardnesc,
Top: muscalii buldusesc
Si nici frdntd nu g dsescl).

Oltul, pe cat de grozav, de furios, de spaimantator in anumite timpuri,

pe atat este Si de capricios.
El '0 schimbd dupd gust cursul sau, de §i fara" voirrta aborigenilor Si
numai in puterea vointei i incapalinarei sale. Capriciile sale de multe on au
adus bieVlor aborigeni unora daune iar altora castig.
Pe cand in mersul sau eroic Si umflat de apele fecunzilor sal afluenV,

1) Zanne, Proverbe, vol. 6, pag. 291.

www.dacoromanica.ro
 32

sterge cu multa groaza, frumoasele holde ale unora si chiar imprejmuiri si

case de oameni; altora le lasa zavoaie, vai cu 134 de rogoaze si de trestie,
si intinse locuri, chiar pentru arat si pdsunat.
Asa se pomeneste, despre varsdrile mari si inundatiile Oltului dtn anii :
1811, 1820, 1831 etc. La 1864 Maiu si Iunie, a venit foarte mare si a
facut inundatii si stricdciurii mari, iar la anul 1887-1888, a distrus cu totul
casele si toate instalatiunile fabricei de cherestea a lui SulmeierNovac. As-
-Uzi se afla tot langd Olt in Slatina, altd fabrica, tot asap de bogata si per-
fecOonatd, a D-lui Th. Raux.
Se pomeneste din ba,' trani, ca odata acest rau, ar fi curs pe strada So-
lomon spre Rasa' it, in depdrtare cu 1 k.m. de albia actuald.
Pe strada Cimitirului (Eternitalei), pe la spatele caselor D-lui Daniel, dela
rdsdrit spre apus, dealungul, se vad urmele unui zid puternic. Nu cumva vor
fi ramasitele vr'unui zagaz vechi, pentru apararea orasului fie de Olt, fie de Sopot?
Asa dar Oltul, pe cand unora le surade, altora le rnaturd pang si ca-
sele, facandu-si vagasul chiar prin vatra focului sarmanului crestin, care poate
nici nu s'astepta sal sufere conseci*le capricielor lui. De aceea, cand cine-va
vrea sap blesteme mai amar pe un dusman al sat', invoacd dela cer visitele
Oltului prin casa dusmanului si zice:
Dai ar Dumnezeu To turmn, de porci.
Multu cu multu, Cornii s'a'ci fie de carje,
SiirAcia cu ruptu ; Caii d'alerg5.tori
Matca Oltului Pe la vrAjitori
Prin vatra focului, si porcii de unsori
0 branite de corni, . Pe la 'ncheetori.
0 herghelie de cai
Dar precum cu timpul toate 'pi revin la locul lor, in starea for natu-
rald, precum au fost odinioard, tot asa si Oltu, or-ce ar fi si or-ce lo-
curi ar vizita el, ca musafir rau si bun in acelas timp, tot 'pi revine la matca
veche, viziteazd iarasi locurile natale, patria mai proprie lui, lard sa.1 pese,
de ceea ce se afla prin acele locuri de mult dorite si de mult necalcate, si
poate panel la un punct schimbate; de aici a esit si proverbul" :
Oltul la mated
i Omul la teapd.
Cel mai mare dar, ce'l poate cine-va oferi unui amic al sau, nu poate
sd fie de cat Ottu cu totu si niarea cu sarea", sau altul suparat zice :
Mi-ai dat lucru mare, m'ai umplut de Filipe mi-ai dat Oltul cu totul si
marea cu sarea').
Ua zicatoare de provenienIa." mai noun, mai e si aceea care spune :
Aci e Oltul, aci e popa Nae".
1) C. Popes3u, Legendele Oltului.
www.dacoromanica.ro
 33

/Vaviga(ia Oltului. Oltul din timpurile cele mai vechi, s'a po-
menit in dreptul Slatinii, impartit in cloud parti: un crac spre SlatinaOltul
propriu zis§i altul mai. departat_ cu un kilometru spre rasarit,numit Beica,
iar intre ele, un. zavoi mare .si frumos. Dela 1889 insa, ramura dinspre Sla-
tina a fost abatuta de langa oral si inpreunata. cu Beica, de catre un inginer
insemnat, anume Davidescu, care in acelasi timp a facut si un pod renumit
peste Olt, cum vom vedea mai departe;
La punctul Slatina, dupa observatiunile culese cu ocaziunea construirei
monumentalului pod de peste Olt, curentul Oltului are in termer mijlociu o
lungime nu 'mai mare de 70 m. si o adancime minima de 1, m. 80. Iuteala
mijlocie a curentului a fost pand la 2, m. 900.
In primavara anului 1893, cu ocaziunea viiturei exceptionale a apelor,
nivelul Oltului la Slatina, a trecut de 4 metri d'asupra etagiului.
=

74-x.7.$7-131

.f, x_vt
-.'"t*.
aitkr.=7 '4642 :"
_
44' 11.

6u

/ 4:4 *
''..7.:T
, E 2t;....4: .7.4 T 1. --;;.17. d. 1re,zi,
t..
.11
m 11+, -C A: l

:"

:7:'-'&44-4g', -41- _,, i.,......,, :.. , a, ,),

..* ;4, 1.7. -I._, -I cLi ; 49,, i'Ll. .. .;-"*/*''.1.' ;." .0. .'r'... ei c ;----:'

46- 574_.25sc''-A--gk'70. ii ,r. _: L ,' .:.e ,. vi,irt&Iia sVv . Nr-

, -.1.

Oltul in dreptul Slatinii.

Oltul actualmente nu este navigabil de cat pentru plute, dar iata ..ce se
spune asupta navigabilitatei lui :
Cercetarile istorice facute in timpii din urma, si descoperirile istorio-
grafilor, dovedesc in mod neindoios, intrebuintarea cursului Oltului ca mijloc
de transport, in timpul ocupatiunei Daciei de catre Romani.
www.dacoromanica.ro 3
 34

Daca vom sari peste secole, dupa pardsirea Daciei de care Romani, ir ca
vom gasi pe ici colea casuri, cand acest rau, purta pe undele lui vasele di-
feritilor navalitori, ce s'au succedat prin vane si campiile Daciei, in urma
Romanilor.
Urmele cele mai vechi despre navigarea pe Olt, se gasese in intaia ju-
matate a secolului trecut. Sub imparatul Carol al VI al Austriei, s'a spart
de generalul comandant austriac, contele Steinville, stancele periculoase as-
cunse in Olt, la punctele Prodanu, Carligu si Armasaru si pe atunci treceau
luntrasii raul in sus si in jos, cu niste luntrii scurte si late, construite'anume,
din can existau vre-o doua-zeci, numai pentru transportul proviziunilor.
La anul 1784 marele comerciant din Sibiu, Porker, a proectat planul
si l'a si executat, de a intocmi cu luntri, eari circulau pe Olt si Dundre, un
comert de ferarii si fabricate din Cara cu Romania pang la Galati si M.
Neagra.
Cati-va ani mai tarziu, navigatiunea pe Olt a servit pentru scopuri mi-
litare. Corpul de armata austriac, care ocupase Romania Mica sub printul
de Coburg, in rdsboiul contra Turcilor, a fost aprovizionat in mare parte pe
Olt. Administratia military a construit in anul 1788 bastimente, pentru a tran-
sporta nutrimente corpului de armata.
De si bastimentele au fost construite pentru Olt prea late si in laturi
prea inguste, si de si seceta extra ordinary a anului 1788 a influentat nefa-
vorabil asupra inaltimei apei, s'au fa'cut in lunile foarte secetoase : Iunie, Iu-
lie, August si Septembrie, 38 drumuri si s'au transportat pe 40 .bastimente
mari si pe tot atatea mici, 7000 maji, proviziuni, nutret si lemne de foc, de
la Turnu-Rosu pe Olt 'in jos. Inaintand corpul de armata austriac, in anul
1789 in Romania mica, bastimentele construite in anul trecut, s'au dat spre
folosire pe distanta Ramnic-Slatina, iar pentru serviciul de transport dela
Turnu-Rosu pang la Ramnic, s'au construit 12 vase not intocmite mai bine.
Navigatiunea pe Olt la 1791 a incetat.
Transporturi pe Olt s'au mai fa'cut in anii 1819, cu un caic incarcat cu
200 maji de fer. Romanul negutator brasovean Gheorghe Aron, a cerut voe
la Domnitorul Al. tutu, ca sa pogoare marfd din Cara nemteased pe apa
Oltului1L. La 1835 s'a format in Sibiu o societate de navigatie pe Olt, ale
caret bastimente au circulat pang la 1844, cand societatea s'a desfintat, dis-
punand de prea putine puteri pentru a invinge greutatile inceputului.
Iata ce se spune pe la 1802 sub Mihail tutu despre Valachia si raul
Olt, de catre seful de brigadd Sebastiani inteun raport al Sall :

1) V. A. Ureche, Ist. Rom vol. XII. pag 417 418, 419, 420.
www.dacoromanica.ro
 35
Les montagnes Carpates la separent des Etats autrichienes et offrent une
cariere presque insurmontable de ce cote la. El les n'ont qu'un seul debouche,
qui est celui Lie la vallee l'Olto, riviere tres encaissee et navi-
gable, mail dont la position resseree par de hautes montagnes sur les deux
rives, est susceptible de la plus grande defense 11.
Si regularnentul organic stipula intre altele, ca o serioasd intreprindere,
facerea navigabila a unor cursuri de apa, intre care Oltul era eel dintaiu,
dar nu s'a pus nimic in lucrare.
In resbelul Romano-Ruso Turc din 1877, Oltul a fost de asemenea u-
tilizat pentru transporturi.
Rusii fusese nevoiti a porni materialul podului dela Sistov, cu calea
ferata la Slatina si de aci pe Olt in jos sere Dunare.
La Slatina mai erau si ateliere pentru confectionarea materialului, des-
tinat pentru pontoanele si podurile, ce urmau a fl coboraste pe Olt pang la
gura lui si de aci pe Dunare.
Se crede, ca data odata s'ar regula cursul Oltului si s'ar putea face na-
vigabil, orasul Slatina va deveni si dansul un port fluvial de intaiul rang
prin pozitiunea sa, si s'ar impedica si revarsarile atat de dese si de pagubi-
toare ale Oltului.
Rapoartele de tot felul ale serviciului mediCal din Slatina si chiar de
prin alte orase si sate de pe langa." Olt, sunt de fate, pentru a dovedi ca :
din cauza revarsarilor acestea, cand Oltul se retrage, raman surna de lacuri
si baltoage, can stagnand si infectandu-se, fac ca paludismul sa bantue lard
crutare aceste localitati si sä. secere in timpul verei, mai cu osebire, multe
victime.
Regularea cursului raului Olt, e o chestiune veche si Statul ungar a
urmat in dese randUri tratative cu Romania in aceastd privinta. Fostul mi-
nistru de agriculture Beth len, lucrase planurile pentru regularea partei din
Ungaria a fluviului Olt, si fostul ministru de comert Baross, avea intentiunea
sa construiasca pe malul acestui rau, un port mai mare, in partea de sud a
comitatului Sibiu. Planurile n'au rausit insa. Acum, urmand sa reinCeapd tra-
tativele, pentru incheerea unei conventii comerciale cu Romania, se va relua,
precum scriu foile maghiare, si chestia reguldrei cursului Oltului.
Poduri.Trecerea Oltului pentru oameni, in timpurile cele mai vechi,
se facea cu un fel de burdufe, cum se mostenise dela Romani, cari chiar aveau
instituit in Dacia in acest scop, un "colegiu numit utricularii; apoi cu seici
si luntrii, poduri umblatoare si tocrnai mai tarziu pe poduri statdtoare.

1) V. A. Ureche, vol. I (VIII) pag. 242

www.dacoromanica.ro
 36

Prime le poduri statAtoare peste Olt, la Slatina, au fost incepute in anul

1845, sub domnia lui Gheorghe Bibescu, care a domnit dela 1842-1848.
Aceste poduri aveau caprele de zid, iar picioarele §i cele lalte parti
ereau de bulumaci mari si lemne groase de stejar, de acea s'au si numit
podurile de lemn.
Relativ la facerea primului pod statator peste Olt la Slatina, iata ce se
spune in revista Invatatorul Satului" din 1845, pag. 25.
Publicatie No 435, anul 1845, Decemvrie 15.
Podul statator, proectat a se clAdi pe raul Oltul, in dreptul orasului Sla-
tina, se va pune in lucrare, cu ajutorul a sease zile si materialul de lemn
din pddurile invecinatelor proprietalti mandstiresti, cum si sumele trebuincioase
in bani, dupd schimbarea localitatei, wide au fost mai inainte chibzuit a se
cladi acest pod, ce se arata acum ca poate merge indoit de 4000 de-galbeni,
insemnati in raportul departamentului cu No. 5917, se vor da din capitalul
acestor sume, hotarate a se implini dela sdteni ; iar pentru taxa podului, se
va ingriji ca la vreme, sa se chibzuiascd de catre Sfat si sa ni se al-ate a sa
phrere.
D-lui Marele Vornic din Nduntru va aduce la indeplinire aceastd a noas-
tra poruncd. Marele Vornic, B. Stirbei
Podul de lemn, s'a sfarsit la anul 1847 si pentru inaugurarea lui, se
face atunci in Slatina, o mare sarbatoare.
In acest an, Vineri la 8 Septemvrie, in ziva de Sf. Maria Mica, ono-
mastica Mdriei Sale Doamna, vine aici Domnitorul Bibescu, insotit de cei
mai mari boeri si functionari din timpul acela.
Asa intre altii ereau: Intaiul boer Marele Ban si Bas-Vornic George Fi-
lipescu, Marele Ban Barbu Stirbei, Ministru Vilara, C. Filipescu, C. Herescu,
C. Cornescu, Polcovnicul Odobescu, Garbescki si Gramont, reprezentanti
streini, Aghiotanti Domnesti, multi ofiteri si alti boeri de prin Bucuresti,
Craiova si alte orase, yin zic cu totii, ca sa aziste la inaugurarea podurilor. Aici se
pregatise mai din vreme, sa li se faca primirea cea mai stralucitd. Venise
muzicile din Bucuresti si Craiova, asa ca doud zile cat au stat aici, orasul
a fost intr'o mare sarbatoare. S'au tinut mai multe discursuri, din care cel
mai frumos si mai bine simtit, a fost acela rostit de K. Stancevici, profesa-
rul scoalei normale Ionascu de aici.
Cand au fost sa ple6e, au vizitat scoalele de bdeti si fete, precum si bi-
serica Ionascu, unde a slujit pdrintele archiereu Nifon Cozianul si au ramas
cu totii foarte multumiti si incantati.
Imediat dupa terminare si inainte de a se pune in circulare podul, Marele
www.dacoromanica.ro
 37 --
Vornic A. Vilara, da urmatoarea publicgie, privitoare la taxele ce au sa se
perceapa la trecerea podului.
Pub licatie No. 4661, anul 1847, Noemvrie 26
Savar§indu-se podul statator, cladit pe raul Oltul, in dreptul oraului Sla-
tina, prin malt Ofit al M. Sale lui Voda, cu No. 546, s'au hotarat a se plati
de trecatorii pe acel pod, taxa urmatoare:
1. Care le inck'rcate, precum §i trasurile calatorilor de ob§te, fie cu cai
-cu chide sau particulari, vor plati de fie-care tragator parale 15.
2. Care le cu lemne de foc §i fan, vor plati de fie-care tragator parale 6.
3. Care le de- ob§te, falai povara, precum §i omul calare, vor plati de fie-
-care tragator parale 3.
4.. Calatorii pe jos, precum §i vitele maxi slobode, vor plati pentru fie-
care cap 2 parale.
5. Vitele mici, precum.: ramatori, oi, capre i altele asemenea, vor plati
pentru fie-care o para.
6. Toti trecatorii cu cai de po§ta, fie in trebuin0 particulare, fie in tre-
bui4 ale statului, vor plati taxa aratata mai sus la articolul I-iu, iar ola-
-cele fara pasageri, vor fi slobode de taxa.
7. Care le incarcate sau goale, precum §i oamenii pe jos, ce vor trcce
pe seama legiuitelor lease. zile pentru drumuri, vor fi aparate de taxa, pre-
cum §i transporturile i trecerile militare§ti i dorobanlii in slujba, vor fi ase-
menea apara0.
Drept acea se face tuturor de ob§te cunoscut aceasta spre §tiirrta.
Mare le Vornic A. Vilara.
Tot la 1846, cu ocazia facerei maretului pod de peste Olt Si venirei in
Slatina a Domnitorului Bibescu, s'a batut §i o medalie comemorativa. Aceasta
medalie, cu diametru in marime de 0,m 057este de argint gravata. Pe avers,
confine fara nici o infloritura, in §eapte randuri, urmatoarea inscripIie cu
litere cirilice: Podul statator pe raul Oltului la Slatina, s'au cladit in anul
1848 in zilele prea inaltatului domn Georgie D. Bibescu.
Pe revers este vederea podului. Ea s'a distribuit la 1847, cu ocazia i-
naugurarei podului.
Un original din aceasta medalie, se afla in colecp Academiei.
La anul 1864, stricandu-se cele cloud poduri de lemn,. comunicap s'a
inceput a se face iara§i cu luntrii, poduri umblatoare §i de vase, pang la
1867 cand se pun in circul4ie altele de fer. Se incep la 1865 Si se ter-
mina la 1867. Asemenea se lucreaza la 1873 unul la fel, la Milcov, pentru
calea ferata, care tocmai se construia atunci §i pe la Slatina.
www.dacoromanica.ro
 38

Nici cele cloud poduri de fer dela Slatina nu durard insa mult. La 1872
o parte din cel dela Beica s'a stricat. Peste o jurnatate de an s'a:dres, iar ;la
anul 1885, venind Oltul mare, le-a stricat pe amandoud.
In vara anului urmator yin aici 2 companii de geniu (pontonieri), care
ne fac peste Olt un pod de vase provizoriu.
La 1889 se incepe constructia unui singur pod mare de fer, pe arcuri
(boltit). Bratul Oltului de tangs Slatina, este retras prin canalizare spre apus,
mai departe de oral cu vre-o 600 metrii si unindu-se cu ramura cealaltd
a sa numita Beica, trece ast-fel acum pe subt acelasi pod.

11110 u ;ma

" 1111111 . .
.:
l'i
II
11
'11
l,

.. V. :t4._. '
4
1:.

c.;,V l \--"1"ffi
4.
,t r7'
rISitkrt 41,:r &A 2. f "4

%Vie i 41411, i1164 4YIL 1,11111 I gik ZoT

Podul actual de peste Olt, la Slatina.

Acest pod cu o lungime de 400 metri, arc patru picioare de piatrd,

iar restul este de fer in bolte si arcuri, asa ca mergand cu trasura pe el,
simti cum se balanseaza. Este construit de inginerul DavideScu. Este f oarte
frumos si solid, al doilea putem zice dupa cel de peste Dunare.
A costat 3 milioane de lei si s'a terminat in 1892.

www.dacoromanica.ro
 Cap. III.
1) Dealuri, 2) Vai, 3) Garle, 4) Geologie,
5) Climatologie, 6) Ceva despre ju-
detul Olt, 7) Marcile j Pecetiile
Judefului i Oraului.

www.dacoromanica.ro
 41

Dealuri i Vai.Dealurile si Valle, care inconjoard sau strabat Sla-

tina, fa'cand ast-fel dinteansa o fortareata naturala, sunt urmatoarele :
La Nord este ,S'bpotul. Acest deal, care margineste orasul despre aceasta
parte in toata intregimea sa, iii trage numele din limba slava si insemneaza
sipot, isvor, sau garlita, caci pe la poalele lui dinspre oras, curge o apsoard
tot cu numele de Sopot, care se varsa in Olt. Dealul Sopotul a fost in ve-
chime acoperit cu paduri marl de garnita, stejar, ulmi, -corni, meri si peri
padureti.
Mai tarziu padurile s'au distrus si dealul a fost plantat cu vii, din call
mai sunt si asta-zi cate-va, iar restul se ard sau se lasa pentru a paste vitele.
Acest deal a servit orasului in vechime si ca un loc de distractie si po-
zitiune climatericd. La poalele lui se faceau instalatiuni de laptarii si se or-
ganizau petreceri pentru sezonul de yard.
Mid cum se probeaza existenta din vechime a viilor multe si renumite
de pe dealurile SlAtinei :
a) Pe la- 1688, sub Voda Brancoveanu, traia Inca foarte batran Calu-
garul Stirbei, al carui nume nu'l cunoastem.
Cu ocazia judecarei de catre Brancoveanu a abuzurilor savarsite de
fiul sau Constantin, acesta urand pe domn pentru cele ce'i facuse, scrise
tatdlui sau calugarul, sa se gateasca tata -seu si fraVi lui Stirbei si cati oa-
meni vor putea, sa mearga sal parasca la imparatie gasindu'i villa. Dom-
nului. (cron. anonima).
Caluga.'rul veni la dile sale dela Slatina trime-tand oameni sa vaza cele
Intamplate; dar Turcii mergeau bine cu Brancoveanu, care a trirnes pe Ghinea
Paharnicul al doilea cu armasi la Calinesti unde erau adunati si aveau po-
runca ca de va gasi pe Calugarul Stirbei, sal bage in butuci si sal clued
la Tismana.
b) In raportul oficial nemtesc din 26 lunie 1731, despre privilegiile a-
vute si veniturile manastirilor din Oltenia Intre altele se spune :
Veniturile monastirei Segarcea, pe care onorabila camera fiscala aus-
triaca le a luat in primire constau:
Jenseits der Aluta hat es eine ihr dedicierte Capelle von dem Patriarchen
Samuele mit alien Guttern gehabt, mehr einen Veingarten zu Slatina vie va-
riarum emptionalium, adica:
Dincolo de Olt o capela dedicata ei de patriarchul Samuil cu toate
ce a avut si Inca o vie la Slating provenita prin diferite cumparari (va-
riarum emptionalium)1).

1) Documents privitoare la Ist. Rom. culese de Eud. Hurmuzaki vol. VI fila 444.

www.dacoromanica.ro
 42

c) Intr'un Chrisov al mainastirei dintr'un lemn din Sud Valcea, dela anul
1793 se spune:
Si tar sa fie sfintei mandstiri dintr'un lemn, sud Valcea, mild dela Domnia
mea, vindriciul domnesc ; sa ia din dealul Slatinii, sa alba' a lua sfanta ma-
ndstire din Dealul de jos, ce tine de dealul. Slatinii, insd din vindriciul, vedre
300: acest vindriciu sal ia maicele calugarite, din vindriciul, ce este domnesc,
sd'l clued la mandstire faxd de nici o opreald de cdtre vindricerii d'acolo.
1793 Mai 26 Jo Alexandru Const. Moruzi 1).
Dealul Caloianca. Acest deal situat in partea de Sud a orasului, se pare
ca'si traga numele dela Ionita. sau Ioanitiu impdratul imperiului Romano-Bulgar.
Acest stat a inceput a se intemeia prin fratii romani Petru si Asan la
anul 1106; a ajuns imperiu si apogeul sau sub Ioanitiu si a mers bine tot
progresand sub dinastia Asanizilo, pand la 1257. De act inainte a inceput
sa decada mereu. pand ce Romanii, s'au despdrtit de Bulgari, can la anul
1389 au fost supusi de Turci si statul for prefacut in provincie otomand.
Se stie deci, ea acel imperiu Romano-Bulgar se intindea si in stanga
Dundrei, ca adicd copindea si Muntenia. Se poate ca acel Ioanitiu impdratul
Romano-Bulgarilor, cdruia i se mai zicea si Kalojahannes sau Caloian adica
Ion cel bun, sa 'si fi avut resedinta in acest oral sau sd'si fi si construit
vre-un palat on curte domneasca in dealul Caluianca2).
La anul 1892-93 cand au inceput a se face sdpaturi in acest deal spre
a se construi cazarmele, s'a dat de niste galiguiri maxi de pimnite si cd-
rdmizi vechi, care dovedesc existenta unei cladiri foarte maxi pe locul acela,
mai ales cd, aceasta parte de deal, pe care sunt situate astd-zi cazarmele,
este partea cea mai dominants a dealului, formand ast-fel un foarte frumos
si important punct de observatiune.
Vorba Kalo-ioan este greceasca si insemneazd Ion cel bun. Se stie ase-
menea ca si imperiul byzantin a avut un imparat Joan al II Comnen, cdruia
i se zicea tot Calojan adical Joan cel bun.
Se mai scrie cd: fiind-ca de cand tineau oamenii minte, nici un despot
nu adusese asupra imparatiei byzantine rele atat de multe si de apasatoare

1) Ureche V. A, vol IV, (IV-lea al serii 1779 1800) pag. 196, 197.
2) La cati-va kilometri spre N. de Slatina, se afla un catun numit Curtisoara. In acest catun
'se gasese sub pamant ziduri in forma de elute cu mai multe despartituri si cotituri si atat de
mart in cat ar putea sa incapa in ele ca la 4 vacarii (2000 vaci), corn spun locuitorii.
Aceste ziduri se presupun a fi ruinele unei vechi cetatui, care se zits ca ar fi fost o a doua
curte domneasca, mai mica do cat cca din S]atina si de acea numita si Curtisoara
Mai probabil e insa, ca aceste &dui) sunt ramasite din palatele si cladlrile fratilor Puzesti.
Tot la Curtisoara, cand s'au cladit easels D-rei Z. Vladoianu, proprietara mosiei, s'au gasit
un cavou si o sums de oase, on inel cu o pasare avand o coroana in cap si o peatra cu inscriptie.
Probabil, ca sapand, s'a dat pests mmele unui cimitir vechi.

www.dacoromanica.ro
 43

ca Ioanitiu imparatul Romano-Bulgarilor. Ura generala, iscodise pentru el o

anume porecla injositoare. Gum poporului grecesc i numia faro exceptie
Svioioannes adica Caine le Ion, pentru a arata acea canibalica lacomie de a
ucide, cu care se scalda satisfacut in sangele Byzantinilor, cruzime, ce se
inradacinase adanc in toata fiirrta lui, atat prin firea sa iute si pornita, cat
st prin legaturile si inrudirea cu salbaticii Cumani. Daca in salbatica energie
erea de o seama cu cei doi frati ai sai Petru si Asan, in barbaric, asprime
si cruzime ii intrecu cu mult 1'.
Aceasta numire de Scyloioan, ne face sa ne gandim numai de cat la
vorba ce se aude in Slatina de scaloi. Aceasta vorba inseamna ceva neastam-
parat si se zice despre o persband, careia nu'i vine sd stea la un loc, care
e svapaiata, svanturatica., prea iute, prea vie, de ex. ia to uita la (ea, el)
cum sare, par-ca e un scaloi".Nu cum-va va fi o ramasita din acel Scy-
loioannes (Schiloian)) ?
Asemenea mai avem in limba noastra cuvantul schilod, pe care iarasi
putem sal comparam cu Scyloiannes, precum si vorba sca/Cumbai, cu inte-
lesul la noi, de a se stramba sau a se opaci.
Cu aceastlt, trebue sd punem in legatura si obiceiul numit Caloian sau
Scaloian on Calian, despre care G. Saulescu zice ca deriva dela Ionitiu im-
paratul Romano-Bulgarilor, caruia dupa cum am mai spus, i se zicea Caloian.
lata ce zice G. Dem. Teodorescu, in colectia sa de poezii populare ro-
mane, pag. 209, relativ la aceasta. .
Cand seceta dureaza mai .multe saptarna'ni, e obicelul, ca fetele si fe-
meile dela lard, framantand paimant galben, sa modeleze un om in miniature
numit Caloian sau Scaloian, pe care it pun intr'un mic cosciug ca pe mort,
il plang, it tamale si '1 ingroapa sau intre boji, sau la fantand, sau la putul
satului, cantandul diferite versuri . . . .
Dupa trei zile, ii desgroapa si it arunca pe garld, ca sa turbure norii
ci apele, cum sd intampla inainte de ploaie. Barbatii ard numai pana la
,ipranz in ziva Caloianului, iar dela amiazi pana seara beau si joaca la carciuma.
Fiind-ca se spune, ca acest obiceiu s'a practicat foarte mult °data de
ferneile si fetele locuitorilor de pe acest deal, de aceea poate si dealului i s'a
dat numele de Caluianca.
Tata un cantec intitulat Scaloaia" §i publicat de G. Dem. Teodorescu
in colectiunea sa de poezii populare:

1) Hurmuzachi, 1st. Romani lor, pag. 91.

www.dacoromanica.ro
 44

La hora mereu to indesi,

La razboi nu stai sa tesi.
N'ai intoarce fuiorul
Cum iti intorci piciorul.
Ziva pleci pe la vecini,
Furca tipa in maracini ;
Seara pleci pe la ogor,
Canepa sta 'n raschitor ;
Te duci la biserica,
Flacaii 'ti pun piedica.
Dupa parasirea Sopotului si incetarea vizitelor celor dese si chefurilor,
ce se faceau inspre acel deal, locasul for se stramuta pe Caluianca. Aci s'a
continuat 'Dana' acum 25 de ani.
Mai ales la Pasti si la sarbatori maxi, nu auziai, pe nimeni zicand de
cat : hai in deal pe Caluianca la Sisilica". Acolo se instalau toate comediile,
dulapurile si tateicile, cari invartiau in cantecile vioarelor, cobzelor, naiurilor
si cimpoaielor, si pe cei magi ca si pe cei mici. Pe atunci nu se intinsese
atat de mult luxul si mandria. Obiceiurile erau mai simple, mai naturale,
viata mai vesela, mai patriarchala.
Dealul Caluianca se continua pang in marginea Oltului printr'un alt deal
mai mare, numit Malta Livezii. Acest deal isi are numele dela nume-
roasele livezi de pruni, ce erau odata pe el. Asta-zi s'au sta.'rpit, remanand
numai cati-va pe ici-colea, prin grddinele oamenilor.
Acesta este dealul, de pe care, din vremurile cele mai vechi si pana as-
ta-zi, se obisnueste a se striga in seara lasatului de sec, fetele care au ra-
mas nemaritate.
De aici auziai baeti strigand cat ii lua gura si intrecandu-se cu cei de
pe Gradiste: i-auzi mare, i-auzi" iar altii de pe un alt deal din apropiere, be
raspundeau : ce 'ti-e marece 'ti-e ?"
Se mai obisnueste aici a se zice, cand cine-va s'a suparat fa'ra motiv
pe altul, spre a arata ca nu'i pasa: Eh.! daca s'a suparat, n'are de cat sa
duca sa se dea pe malul Livezii on pe Gradiste, ca'i trece".
Alt deal este Gradiftea in partea de Apus, in gura vaii, pe care este
asezat orasul.
Cuvantul acesta e de origina slava si insemneaza: magura, deal, si ce-
tate de pamant.
Cetatuia in vechime erea pazita de catane si de seful ei Castelan, care
se numeste in limba slavond "GradiSean").
1) Vezi Leta, pag. 262.

www.dacoromanica.ro
 45

Sunt mai multe localitati cu acest nume: 1) Gradistea, sat in valea Ha-
-tegului pe ruinele Sarmisegetusei, numita de Unguri Varhely. 2) Gradistea,
odinioara capitanie si azi plasa si sat in jud. R.-Sdrat. 3) Gradistea, loc si
statie de cale ferata in jud. Vlasca. 4) Gradistea, monastire in Basarabia. 5)
Gradistea, sat in jud. Muscel. 6) Gradistea, sat in Serbia, aproape de Du-
na:re. 7) Gradistea, sat in jud. Valcea, etc. Dela acestea apoi, si familia Gra-
disteanu.
Acest deal este mai Inalt de cat toate si sunt o multime de legende a-
supra lui.
Unii sustin, ca acest deal sau magura ar fi facuta de niste oameni nu-
mill Uriasi. Dupd modul insa de asezare al straturilor de pamant, ce it for-
meaza, se vede ca este un deal natural.
Acest deal, dupa cum spune si D. G. Sfintescu in Geografia sa, a fast
mult mai Intins de cat este asta-zi, dar Oltul l'a mancat mai mult de ju-
matate. Se mai spune ca, in vechime erea acoperit cu vii, dar e mai probabil
ca a fost acoperit cu paduri.
Deasupra Gradistei se intinde un platou frumos, iar pe la a treia parte
din inaltimea ei, se vede un Sant, care o inconjoara ca un brau de jur Im-
prejur. Se spune de asemenea, ca in acest deal ar fi ascunse multe comori.
Se mai spune iarasi, ca in diferite timpuri, a servit ca un cimitir, unde se in-
gropau cei morti de ciurna, holera, sau taiati de Turci.In timpul ra'sboiului
din 1877, Colonelul Gorjan, comandantul garnizoanei din Slatina, facuse in
varful Gradistei niste parapete, ale caror urme mai exista si asta-zi.
In timpii din urma, Primaria orasului a incercat sä. samene ghinda, spre
a se face cu timpul o padure frumoasa de stejar. Se zidise Inca. in punctul
cel mai inalt al ei si o cascioara mica, spre a servi poate ca un punct de
observatiune sau ca un foisor de foc. N'a dat insa nici una nici un rezultat.
Ghinda n'a rasarit iar casuta ruinandu-se, s'a distrus.
Slatina in partea de N. este udata de o garlita, care este mai totdeauna
seaca, dar care alta data venea foarte mare. Aceasta garlita se numeste Valea
Muerti. Ea trece tocmai pe unde se sfarseste orasul in partea nordica, des-
partindu-1 ast-fel de ca'tunul Proaspeti al comunei Dobrotinet si se varsa in Olt.
Aceasta. garlita sau vale, se numeste Valea Muerii, din pricing, ca acum
300 si mai bine de ani, se spune, ca navalind Tatarii pe aici, o capetenie
de-a lor mergand inspre acea vale, a vazut o femee frumoasa ca o zinc,
si s'a luat dupd dansa. Ea vazand gandul rau al barbarului turbat, de frica
a sarit de pe mal in acea apa, care tocmai atunci venise foarte mare, si
s'a inecat.
De-a-lungul acestei vai, inspre partea orasului, facandu-se sapaturi, s'au

www.dacoromanica.ro
 46

gasit multe caramizi si ramasite de zidarii vechi. Se crede ca acestea ar fi

urmele unui dig facut pentru apararea orasului, sau poate urmele unui zid,
care ar fi inchis odata orasul spre partea aceasta. Altii cred ca acolo a
fost o cetate.
Acum vre-o 14 ani, cu ocazia facerei unui pod peste aceasta vale, inginerul
d'atunci al Judetului, reposatul Sgroff, a pus de s'a ridicat o cruce de lemu
pe malul drept al acestei vdi, care se vede si asta-zi. Aceasta poate ca amin-
tire pentru el, care prevedea ca are sä moaral, sau poate ca amintire pentru
femeea, dela care isi trage numele Valea Muerii.
Dincoace de podul de peste Valea Muerii, dela fosta bariera Valea Muerii,
se mai gasia pang acum cati-va ani, o cruce de peatra, care arata locul unde
a fost taiat si ingropat de Turci Iane Iarca, tatal lui Dimitrie Iarcu, la anul
1821'1. Asta-zi nu mai exista.
In zilele noastre, catre aceasta vale sunt plimbarile si distractiunile oral-
senilor in timpul- verei. La Pasti, pe dealurile si. in crangurile inverzite de
pre langa Valea Muerii, se fac petrecerile si jocurile Slatinenilor si taranilor
de prin satele din apropiere. Aici se pot vedea atunci obiceiurile simple si
portul national, simplu si curat al taranilor, amestecandu-se cu luxul si get-
telile sarbede ale burghezilor si zisilor boeri:
In garla numita Valea Muerii, se mai varsa un parau numit Valea Ma-
ritei. Acest parau curge pe la poalele unui deal, care in vechime erea aco-
perit cu o padure batrana foarte mare si deasa cunoscuta tot sub numele de
paidurea Maritei.
Acest nume, se spune ca 'i-a ramas dela o femeie cu numele de Marita,
care in timpuri de restriste, acum 2-3 sute de ani, imbracand portul bar-
batesc, se Meuse capitanul unei bande de haiduci, cari isi aveau ascunzato-
rile printeaceasta padure. Altii zic din contra, ca acea Marita erea o cocoand
bogata, care isi gasise refugiul aci, ascunzandu-se de frica unor talhari,
cari o urmareau.
Geologie.Daca raul Oltul a curs in toate timpurile, pe unde curge
asta-zi, pe langa Slatina, mai pe langa ea sau chiar prin ea, nu se gaseste
nimic scris, dar din sapaturile fa'cute in diferitele parti ale orasului, se do-
vedeste ca : cea mai mare parte din pamantul, pe care este asezat asta-zi
acest oras, face parte din epoca secondary si a fost in vechime sub apa.
Aceasta se dovedeste prin aceea, ca in pimnitile ce s'au facut si se mai
fac asta-zi, la departare pang la mai bine de 1 km. de tarmul actual al 01-
tului, si la adancimi de 4-5 m., se gasesc busteni grosi si ragalii, foarte a-

1) Vezi Cap. -'coalelor §i Cap. Istoria.

www.dacoromanica.ro
 47

semanatoare cu acelea, ce zac mult Limp in apa, sau pe care le aduc a-

pele, cand yin mari. Uncle chiar carbonizate.
Pe langa acestea, tot in aceste pimnite, dupa cate-va straturi de parnant
'negru sau galben, se gaseste : sau cate un strat curat numai de nisip, sau
cate un strat de nisip amestecat cu pietris, on numai pietris curat,, ca acela
ce'l depun apele, cand se revarsa, sau de care se formeaza in totdeauna sub
albiele raurilor ; si apoi iar incepe pamant negru sau galben..
Cu ocazia sapaturilor fa."cute langa Slatina pe la 18731874, cand s'a
construit linia ferata BucurestiVarciorova, s'a gasit o falca de camila fosild,
ci.e mare insemnatate geologica, descrisa de D-1 profesor Gr. Stefanescu in torn.
XI, Sectia II din Analele societatei academice romane, sesiunea anului 1878.
Cu siguranta se spune ea: Slatina la inceput, nu consta de cat dintr'o
vale stramta, care se intindea cu un capat spre Apus' pana in marginea 01-
tului, iar cu celalalt spre Rasarit. Aceasta vale era stransa intre doua dealuri
(1: Caluianca cu Malul Livezii unite si 2: Dealul Viilor, Sopotul si Gradistea,
cate trele iarasi unite inteunul) mad si acoperite cu paduri. Dela Apus spre
Rasarit, terenul merge tot inaltindu-se, pana ce ajunge la acelasi nivel cu
cele (Thud dealuri.
Cand orasul a inceput a se forma, a pornit din marginea Oltului, si lu-
crul era natural, de oare-ce se stie, ca locuitorii au cautat si cauta in to-
deauna mai intai, cand vor sa se stabileasca unde-va, sä se asigure de apa.
Mai tarziu, casele inmultindu-se, au inceput sä se urce in sus spre Rasarit,
padurile sa se tae, valea sa se largeasca, si sa se indulceasca panta cea re-
pede, asa precum o vedem astazi, facandu-se ast-fel la inceput un singur
drum, cu unul sau doua siruri de case. Acest drum sau linie incepea din
marginea Oltului si se intindea catre catunul Parliti, actualmente prin strada
Bucuresti in continuare cu strada Pitesti.
Ca urcandu-se oamenii cu cladirile in sus spre Rasarit, au trebuit sa
tae panta, care mergea din ce in ce inaltindu-se, se dovedeste prin acea, ca
chiar azi mai exista case prin centrul orasului cu cloud etage, din can unul
se vede ca a fost pimnita sub painant, dar taindu-se din ce in ce parnantul,
si acea pimnita remanand deasupra, a trebuit sa fie transformata in odae la
strada.
aimatoiogia. Orasul Slatina se gaseste la o altitudine de 167,49 m.
deasupra nivelului Marei. (Gara)
In Slatina, ca si aproape in intreaga tara romaneasca, predomind o clima
continentald, prezentand oare care afinitati cu clima mediteraneeana.
Se intampla adesea, ca termometrul sa," arate o urcare de caldura, pana
la+38',5 si sa se scoboare iarna chiar pand la-36",6.
www.dacoromanica.ro
 48

Tata un tablou sau un lustru climateric al orasului Slatina. Aci se vad

toate rezultatele relative la: presiune, temperature si ploaia cazuta tntr'un
period de 5 ani (1891-95), ()Minute la observatorul stalciunei hygrometrice
Striharet, de Fanga Slatina, care este Infiinat Inca dela anul 1885.
"WM
Presi unea Tamperatura Apa dizuta
LUN IL E atrnosferi a aerului
4i in in. m.
Media Media
anotimpu rile
Max. Min. Mar. Min. In total
Ianuarie. . . . 764, 1 731, 3 11°, 5 -35°, 6 48,50
Februarie . . . 765, 3 730, 0 18°, 5 -26°, 8 25,12
Martie . . . . 762, 8 731, 6 23°, 4 -15°, 0 29,82
Aprilie . . . . 759, 1 734, 2 24°, 7 -3°, 5 40,72
Maiu 755, 1 732, 1 33°, 7 -2°, 0 52,78
Iunie . . . . 755, 0 732, 5 35°, 0 -6°, 9 83,22
Iulie 755, 0 734, 1 37°, 1 -8°, 7 29,80
August . . . . 757, 1 728, 9 38°, 5 --8°, 4 18,88
Septembrie. . . 760, 2 635, 8 34°, 1 -1°, 0 10,08
Octombrie . . . 761, 4 738, 2 30°, 0 -5°, 5 39,00
Noembrie . . . 767, 6 732, 4 20°, 8 -17°, 5 44,40
Decembrie . . . 766, 5 730, 1 13°, 8 -17°, 5 44,40
An. 767, 6 728, 9 38°, 5 -35°, 6 466,72
Iarna 766, 5 730, 0 18°, 5 -35°, 6 116,02
Primavara . . . 762, 8 731, 6 33°, 7 -15°, 0 123,32
Vara 757, 1 728, 9 38°, 5 -6°, 9 131,00
Toamna. . . . 767, 6 734, 4 34°, 1 -17°, 5 93,48

VariaVa extrema 74°,1

Geruri mari, cari au remas memorabile si de cari se pornenesce Inca din
timpurile cele mai vechi pang asta-zi, au fost : la 1458, la 1709, la 1804,
la 1871, iar la 1876 de si earna n'a fost tocmai aspra, dar a fost foarte
lung, caci a nins §i in luna Maiu.
La 1887 frigul a atins cifra de 31° centigrade.
www.dacoromanica.ro
 49

Ploi putine, cari au provocat mari secete, au fost in anii: 1784, 1788,
1809, 1866, 1899, etc., iar cea mai mare cantitate de apd cazutd, care s'a
ridicat pang la 193 m. m. 9, a fost in anul 1897 luna Maiu, cand s'au si
intamplat mari inundatiuni
La anul 1891 August in 8 a cazut o peatra sau grinding de marimea
oului de bibilica si chiar cat cele de gaind, care a cauzat mari pagube.
Vanturile, care sufla mai ales prin Slatina sunt : Crivatul, care vine din-
spre E.N. E. si Austrul, numit la noi Olteanul, caci vine dinspre Olt si
anume : dela N.S.V.
Iuteala mijlocie, cu care sufla vanturile la noi, este cam de 4 metri pe
secunda. Cu toate acestea, Crivatul une-ori este foarte turbat si poate ajunge
pang la o iuteala de 26 metri pe secunda.. Atunci este foarte primejdios, caci
desveleste casele, desradacineaza arborii, cauzand mari stricaciuni.
Cine nu'si aduce aminte cum it descrie nemuritorul poet V. Alexandri,
in poezia sa Viscolul".
Crivatul de Meazd-Noapte, vajie prin vijelie,
Spulberand zapada 'n ceruri, de pe deal, de pe campie.
Valuri albe tree in zare, se aseazd in lung troian,
Ca ndsipurile dese, din pustiul African.
Tata directiunile si media tuturor vanturilor, cari au batut in Slatina in-
tr'un period de 5 ani (1891-95).
78,8 dinspre N. 58,6 dinspre S.
201,4 N.E. 82,2 S . V.
130,2 E. 99,6 V.
70,2 S.E. 113,8 N.V.
Slatina este capitala judetului Olt.
Ceva despre JudeNt Olt.Acest judet se mdrgineste la N. cu
judetul Arges, la R. cu Argesul si Teleorman, la S. cu Teleorman, iar la
A. cu rani Olt, prin care se desparte de Valcea si Romanati.
Suprafata lui este de 2825 km. p. din cari : 140.829 hectare cultivabile
(135,000 hectare cereale) 5.200 hectare livezi, 2.878 hectare vii, 9.441 hec-
tare paduri.
Populatia intregului judet este de 148.900 locuitori, adica 53 locuitori
pe km. p., dintre cari: romani 147.711, supusi strdini 965 si nesupusi nici
unui Stat 324 ; dupa instructie : stiu carte 15.990, nu stiu carte 132.910.
Instructia : scoli rurale 109 cu 123 invatatori si 5 urbane cu 15 insti-
tutori; un gimnaziu cu 3 clase, care are 7 profesori cu 147 elevi ; scoala
4
www.dacoromanica.ro
 50

inferioara de meserii cu 3 sectiuni: tinichigerie 9 elevi, fierkie 29 si lem-

narie 21. personal didactic si practic 5, cloud cantine scolare la care iau masa
elevii sdraci; scoala inferioard de agriculture Striharet, cu 3 clase, 54 elevi,
cultivand 200 hectare.Un revizor scolar cl. I. si unul cl. II.
Cultul : 6 parochii urbane cu 11 biserici si 102 parochii rurale cu 223
biserici; la toate servesc 190 preoti, dintre care 5 lic. in teologie, 9 au se-
minarul gr. 11 si restul absolv.. ai seminarului gr. I. Un protoereu.
Justitia: 1 Tribunal si 6 Judecatorii.
Serv. telegrafo-postal-telefonic se face in 76 comune; pentru anul viitor
se va construi un palat al postelor in orasul Slatina.
Jandarmeria : 1 oficer si 74 jandarmi cu 14 sectii.
Serv. sanitar: 1 medic primar, 5 medici de circumscriptie, 26 agenti sa-
nitari, 5 moase gr. I si 7 gr. II; sunt 3 spitale: spit. judetean Olt, spitalul
Dragoesti si spitalul Draganesti; se vor construi Inca 2 spitale, tip Regele
Carol I", in Crampoia si Barcdnesti.
Serv. veterinar : 1 medic veterinar de judet, cu 7 revizori de vice.
Judetului Olt i s'a modificat de multe on limitele, cand dand parti din
el judetelor Arges si Teleorman, cand luand dela ele. Asa, partea de S. a ju-
detului Olt, numita azi plasa Serba'nesti, facea parte °data din judetul Tele-
orman, iar partea de N. a judetului Teleorman facea parte din Olt. Asemenea
o parte din N. judetului Olt este luata dela judetul Arges.
Asa de ex. se stie ca satele Salcia, Basaisti, Lita si altele, asta-zi in
Teleorman, faceau parte pe la 1790 din jud. Olt.
Meirci Pece(i. Marca judetului Olt este un Turn. Asupra pro-
venientei acestui turn ca marca a judetului, sunt cloud pareri si anume:
Unii sustin ca judetul Oltul se Intindea inainte pang
in Dunarel), coprinzand si cetatea Turnu, care in ve-
chime se numea de Turci Stari-Niukiup sau Nicopoli
inic, in dreptul careia Constantin cel mare Imperatorul
Romanilor, zidise peste Dundre un pod si ca paza a
podului zidise si un turn, si acest turn s'a luat ca
marca a jud. Olt.
Altii zic ca acel turn, marca judetului Olt, este
Judetul Olcu 1846.
luat dupd marca heraldica a Basarabilor, pe care se
vede un turn si Inca alte figuri, ca Blasoane ale vechei si insemnatei familii
de bani ai Olteniei si Domni ai Munteniei, numita Basarab.
De alt-fel se stie, ca pe la anul 1239, intdrindu-se elementul Romanesc

1) Dionisie Fotino, in cronica sa, care imbr'atiseaza anii dela 1764-1814, no spune, ca acest
judet se hotara pe atunci despre jud eu Dunarea.
www.dacoromanica.ro
 51

in Teleorman, acest tinut se anexeaza cdtre Oltenia, find cel dintai adaos
teritorial din corpul Munteniei, compensand lipsa Severinului, care era sub
stdpanirea Ungurilor.
La 1546, domnitorul Radii Paisie, cla Turcilor cetatile
Turnu, Giurgiu si Braila, care de atunci devin fortarete si
7 raiale turcesti1l.
Marcilf, orasului Slatina, dupa cum le vedem, din tim-
0 purile cele mai vechi si pand pe la 1864, atat ca pecetii
86/4 c°) ale politii Slatina, cat si ale magistratului, municipalitatii on
primarii orasului, au fost o pasare, vultur on aquila cu un
cap, cu cruce in cioc sau nu, sub diferite forme, cu aripile stranse,putin la-
sate sau intinse.
Unele mai prezinta si cate o steluta
cu 5 sau 7 raze, care ne face sa ne gandim
la cuvantul Stella-latina.
Vulturul a fost todeauna considerat
ca simbolul fortei si al majestatei.
De aceia a figurat la multe popoare ca marca on insignu
militar. Asa de ex. il gasirn la Persi si Egipteni. Romanii
au dat ca insignu legiunilor for vulturul, Inca din timpul
lui Marius (153-86) a. chr. Asta'-zi it au Prusia, Polonia,
Romania (cu un cap), Austria (cu cloud capete). Pecetia cu
vulturul bizantin o au uncle familii vechi (Manu) etc.
Pe o medalie romana de bronz din timpul lui Gordian
(238 d. chr.), batuta la Oegoe in Cilicia, cu ocazia procla- Ma gistratul orasu_
lui Slatina 1843.
marei ca zei a celor doi Gordiani, se vede pe o parte cei doi
imparati, iar pe cea lalta o aquila, stand pe un pedestal, cu aripile intinse
si o coroana in cioc. Multe monede din timpul Romanilor
prezinta pe ele cate o pasare.
In Dobrogea s'a gasit mai multe monede, care pre-
zinta pe o parte cloud capete opuse, iar pe alta o pasare
p e o ramura si inscriptia in greceste ISTRIS (Silistra).
Legenda spune ca not Romanii, am luat vulturul ca
marca a tarii, dela vulturul pe care it urmaria Negru-Voda, intemeetorul
Munteniei.

1) Eliad 1st. Rom. pag. 187.

www.dacoromanica.ro
 52

De pe la anul 1864 a inceput a se da ca marca si orasului Slatina

Cea mai veche pecetie a orasului Slatina.

tot turnul, marca judetului Olt. Acest turn,

dupd cum it vedem, a avut diferite forme
in deosebitele timpuri. Une-ori a fost conic
/Ol sau piramidal, iar alte ori cilindric, sau
prismatic, cum este si astd-zi.

Politia orasului Judecatoria Jude-

Slatina. tului Olt.

www.dacoromanica.ro
 Cap. IV.
Marginile Ora§ului, Moia Domneasca
Slatina, Inprejurimile §i Delimitarile
ei, Intinderea actualA.

www.dacoromanica.ro
 5p

Margini.--Slatina se margineste la N. cu cdtunul Proaspeti al co-

munei Dobrotinet 1) la N. E. eu cdtunul Parliti 2' al comunei Cireasovul 3) la
S. E. cu cdtunul Brebeni' al comunei Coteana si la S. cu Milcovul 6). Alte
comune limitrofe ma sunt: la E. Valea-Mare, Barca, Turia, Recea si Zorleasca,
iar la A. peste Olt: Sldtioara si Salcia.
Moia Doinneased Slating.Imprejurimile qi Delimi-
ta rile ei, llotarnicii (Ocolnicii).Slatina inpreund cu Sldtioara si
cu trupurile si partile ce le vom mentiona mai jos, formau in timpurile cele
mai vechi un intins domeniu, stapanit la inceput poate, de Domnitorul nascut
aici Vintild-Vodd, despre care vom vorbi la capit. Istoria", si de alti Dorn-
-nitori, cum vom vedea mai departe. Din cauza aceasta mosia Slatina s'a
numit pang astd-zi 1110 0a Donineascd.
Proprietari vechi pe mosia Slatina, afard de Vintild-Vodd, Brancoveanu
si alti Domnitori, au mai fost cei cuprinsi in actele urmdtoare:
1) 1178 Aprilie 3.Cu mila lui D-zeu Io Basarab cel Tandr Vo-
evod si Domn a toatd Tara Romaneasc, feciorul bunului Basarab Voevod-

1) Dobrotinet - pamant bun (cuvant slavon).

2) Numele de Parliti creel ca, a ramas acestui catun sail dela, un foc mare care o fi dat peste
aceasta parte in vechime (altul de cat acela dela 1793 cand existau Parlitii si despre care vom
vorbi) sau fiind-ca poate ca ereau locuitorit prea saraci Qi de acea li se zicea Parliti.
3) A cest nume vine dela multimea de ciresi ce ar fi fost odata, p'acolo. In unele documente
vechi se nurnea Cireasul.
4) A cest catun ca si coniuna Coteana sent locuite aproape numai de Bulgari. Numele de
Brebeni s'a dat acestui catun de sigur dela un fruntas din sat cu numele de Peni, de care nume
atat barbatesti catsi Pena (fenieesti) se gasesc multe prin aceste comune. Se poate dar sa fie format
din parttcula The (ma) si numele propriu de om sau familie Peni adica Bre-peniBrebeni.
5) Aceasta comunit pare a'si avea numele mostenit dela un rege a] Cumanilor uumit Cuthen.
Se stie ca prin aceste locuri au navalit Cumanii, un popor barbar, de vita mongola, pe la
1090, care sunt alungati de Ta,lari, pe la 1100 Unii scriitori vechi chiar numiau Muntenia Cumania.
D-1 B. Hasdeu in scrierea sa intitulata Oltenestile" la pag. 76, zice despre Cumani : Trei
sute de ani aceasta odrasia turca s'au aflat in contact cu stramosii nostri, nu numai in Moldova,
unde, zice Sincai, se numiau Pecenegi", dar chiar Qi in Muntenia pang la rail] Olt.
Dela dansii au inprumutat strihnosii nostri o multime de cuvinte pastrate Oita azi in limba.
Toate actele mosiei Coteana sunt scoase din archiva Dlui C. Brancoveanu si publicate do
0-1 N. Torga in Studii si Documente. vol. 5. 1) 1447: sic 1446 Aug. 8, pag. 170. 2) 1586 rune 7 pag.
173. 8). 1598 Innie 6 pag. 174. 4) 1618 Sept. 19 pag. 177 (Clocociov). 5) 1622 Iunie 20 pag. 179 (Clo-
cociov). 6) 1669 Mai 25. pag. 186. 7) 1677 Apr. 4, peg. 187. 8) 1679 Aug. 10, pag. 187. 9) 1684 Aprilie
23, pag. 189. 10) 1685 Iuni,3 17, pag. 190. 11) 1721 Dec. 1, pag. 195:
Doc. 85, pag. 204, (Hristea Negutittorul catre Donut, avea venitul podului si a mosiei dela
Ipotesti pe apa Oltului).
6) Mi /covul este cuvant de origina slava $i se trage, se vede, dela numele unui ]ocuitor vechi
numit Milco, la care s'a adaogat ]itera v la sfarsit spre a se forma prormmele sau numele de fa-
mine, ca de ex la not : din Ton s'a fa'cut Ionescu, la Slavi: din Ivan Ivanov, din Milco Milcov etc.
7) Laiot Basarab 1477 -1481.

www.dacoromanica.ro
 56

Datam Domnia mea aceasta porunca a Domniei meale, slugilor Domniei

meale : Craciun dela Slatina §i cu feciorii lui §i Manii §i cu fratii lui §i
cu feciorii lor, §i lui Petru cu feciorii lui, ea sä. le fie for din Streharet partea
lui Ba§ait si a lui Neagomir si partea Oancii, pentru ca au cumparat dela
Basait si dela Neagomir §i dela Oancea drept 760 aspri §i Domniei meale
au dat un cal bun. Drept aceia am dat 1 Domnia mea ca sa be fie movie
de basting si ohavnica si de nimeni sä nu se clateasea dupa zisa Domniei
meale. Iata si marturii: Jupan Dragomir al Manii i Jupan . . i Jupan
Neagoe al Borcii, i Jupan Gherghina1, i Jupan Dan Vel Vornic, i Jupan Vin
tila vel-logofat, i Cazan i Radu Paharnic, i Petru Stolnic, i State
comis, Parlitul si Patru Postelnic si am scris eu Albul in orasul Bucuresti
1478 Aprilie 3"31.
2) La 1496 Septembrie 4, Vlad Voevod Calugarul (1491-1496)
zice de calugarii dela Glavacioc : Sa be fie Branistea Domniei meale dela
Slatina ver cat este insemnata pentru ca am dat'o Domnia Mea Sfintei Mo-
nastiri Glavacioc (Nimeni nu avea voie sa intre in brani§te fard autorizatia
egumenului4).
3) La 1512 _tulle 30 Basarab Voevod °1 confirma donatiunea din
1496 Septemvrie 4, zicand intre altele branistea dela
Slatina cat este loc domneseJ.
4) La 1608 August.Cu mila lui D-zeu Io Radu Voda si Domn7
datam Domnia mea aceasta porunca a Domniei meale acestui preot anume
Carstea din orasul Siatinii si cu feciorii lui cati Dumnezeu ii va da ca
sa fie lui movie la Striharet 'insa din partea Greacai pentru ca au dat Greaca

1] Jupan Gherghina parcalabul [1480 1481, 1503 1508] este ruda cu Vintila-Voda dela Sla-
tina, de oare ce acesta este fiul lui Radu al IV Cel Mare, iar Gherghina e unchiul lui Radu al IV
Cel Mare [St. Nicolaescn doc. slavo-rom. pag. 4, 8-11, 230, 231, 239].
2) Cazan Vistierul, de care se vorbeste in acest act, este de sigur Cazan Nasturel din familia.
Nastureilor, ai carei membrii se gasesc pomeniti printre vechii proprietari in Slatina. Asa de ex.
in documentele mosiei Dudesti se spune ca: Cazan portarul Nasturel a cumparat movie in Slatina
Inca din timpul domniei lui Patrascu eel bun, care a domnit intro anii 1554-1558. Documentele
respective le poseda D-1 General Maim, fost Ministru de rasboi.
lntr'un act de delimitare si infratire intro mai multi mosneni din Coteana la 6955 [1447: sic
1447] se spune :
Hotare lacu Fatacinii Drumul Slatinii", Boerii : Tudor Nanul, Stanciul,. PashalIe'
Radu Borcea, Durnitru Spatarul, Stoica Vistierul, Soman Stolnicul, Badea Comisul, Stefan Logo-
fatul. Targoviste, Traducore din secolul XVIII [N Iorga, Studii si doe. vol. 5, pag. 196).
3) Condica Mitropolii No. 10 fila 66 si urmatoarele la arcliivele staului.
4) Condica Monastirii Glavacioc la Academia Romani.
51 Vlad V sau Vlacluta, (1510-1512).
6) Condica Mon. Glavacioc la Academia Romani.
7) Radu Serban Basarab (1601-1611).
www.dacoromanica.ro
 '5.7

ginerisau popii Carstii cloud vii si trei pamanturi si au dat si au miluit

11

Greaca dinaintea tuturor megiasilor din prejurul locului si din sus si din
jos si dinaintea tuturor oralsenilor din Slatina Inca din zilele Mihnii Voevod".
si au marturisit: Stanimir din Dobresti inaintea.Domniei meale. 1608 August'.
Alt act de proprietate dela 1618-1620.Cu mila lui D-zeu,
Io Gavriil Moghila .Voevod1 . . Datam Domnia mea aceasta porunca. Popii
Tudor cu feciorii lui ca sa'i fie mosie, ce se chiama la Strihailet si viile de
la piscul lui Brancu, Insa din funia Stoical jumatate . . pentru ca au
cumparat Popa Tudor dela Popa Manea din Strejesti . . . si marturii
au fost anume: Jipa Judetul si Visan si Stoica si Dragomir ot Slatina §i
iar sal fie Ioanii fata Radului din Slatina partea de »to0e . . .
toatei, pentru cal o au fost impresurat unchiu-sau anume Florea si au avut
para. cu unchiu-sau Florea de fata inaintea cinstitului boiarului Domniei meale
Jupan Ivascu Vel Dvornic5 si le-au dat oameni buni anume: pe Oancea Ju-
det si Stoian din Slatina si . . dela Turia de au cautat si au adeverit
cu sufletele for si au dat Ioanii ca sa Triparta toata mosia si viile si mos-
tenirea mosu-sau Andrei cu unchiu-sau Florea".
La 1614 Ghinea negutatoru din Bucuresti cumpa'ra, dela varul sau Nica
Paharnicul feciorul lui Jane Vistierul jumatate din satul Scurta, jud. Olt.
(Academ. Rom. Doc. 55 1 XLIII)
La 1662 Iunie 16 sunt proprietari de vii si mosii in Slatina: Fota dela
Deleni sin Dragusin9J, Ivancu postelnic ot Margaritesti si frate-sau Barbu
verii lui *erban postelnicul sin Radu vel setrar Stirbei 101, Preda Milcoveanul
cumnatul Ilincal a lui Papa Draganescu (tirbei)113, Radu Comisul Stirbei
(mai tarziu calugar).

toti preotii ot Slatina §i anume . .

pargari
.....
La 1664 intr'un act adevereste Stefan eromonahui ot Deleani si cu
si judetul Stait cu 12

La 1671 Avram negutatorul din Pitesti, cumpara satul Saca de peste

1) Un pamant equivala cu 7 pogoane sau 3 ha, 43.

2) Mihnea II (1577 1583, 1585- 1591).
3) Condicile Mitropoliei la Archiva Statului.
4) Gavrila Movila (1618-1620).
5) Ivasco Vet Dvornic [St Nicolaescu, doc. slavo-rom! pag. 294, 330).
6) Condica Mitropolii No. 10 si urmatoare Arch. Stat.
7] lane Vistierul [St. Nicolaescu, doe. s]avo-rum pag. 269, 271, 275, 276, 297, 298, 300, 302).
8) D. Z Furnica, Ist. Comert. pag. XV.
9) Act dela 10 Iunie 1662 la Academie.
10) Manlistirea Horezu, pachet 56, Archiva Statului.
11) Schitu dinteun lemn pachet 40 la Archiva Statului.
www.dacoromanica.ro
 58

Calmatui, jud. Olt, dela marele Ban Chirca Rudeanu* din Curtisoara. (Arch.
Stat. Buc. m-rea Cozia pach. B. netrebnic doc. 3811.)
1672 (7180) 20 Iulie.Popa Stroe ot Warnnic nepotul lui Lu-
mota Logofotul ot Falcoi da mosie popei Mainei ot alatina21.
1679.Martori mai gasim din Slating intr'un act din 1679 pe : Ni-
colae biv-judet, Dumitru Judetul, 2 Bucilca, Rustea etc.31.
1688.Se gaseste intr'un act tot ca martori: Badea sin Dumitru Mu-
sascul ot Slatina, Pantelimon sin Dumitru Budica, Ion Drdgoescul ot Sia-
tina 41.
1689 Muhl 20.Proprietar in Slatina se mai gaseste Danciu armas51.
La anul 1689 Calugarul Radu Stirbei veni la viile sale din Slatina6).
1693. Intr'un act din 1693 se gasesc ca martori: Dragusin Judet ot
Slatina, Dobrun Judetul, Oprea Pargarul, Joan Pargaru, Antonie logofat ot
Slatina 7J.
La 1696.Nicolae sin Popa" Voicu ot Tataral inching mosia Teius.
Printre martori se gaseste Nicula Cupet ot Slatina 8).
Pe la 1697 erau: Dragusin capitan ot Slatina impreuna cu fratii mei
anume . . . (alb) si Ion feciorii lui Dragoi ot tai-n.Dragusin parcalab
ot 6latina, Ilie logofat 9) . .

In 1698.Un Ilie logofat e parcalab de Siatinel.

La 1702.Papa portar ot Prooroci ; Constantin logofat ot Otetelis ;
Vladul logofat ot Cazanesti, i Mihail Logofat ot Plesoi i Dragusin logofat
Dobeanu i Dragul Jude din Slatina sunt insarcinati de Domnitorul Branco-
veanu sa aleaga hotarele monastiri Streharet.
1) D Z. Furnied, Ist. Comert.,pag. XVIII.
2) N. Iorga Mtudii si doc. vol. V pag. 187.
3) A reliiva Statului.
4) Ibid.
5) Archiva Statului.
6) 0 Leca, Familli boeresti, pag. 451.
7) Archiva Statului.
8) Ibid.
9) Archivele Statului
10) Ibid.
Ban Chirca Rudeanu Aga Jitea
Dicul Ilinca I I I

=1659 Mai 30 cu Ghencea Rasti Ghine Vistier 1644 Preda

Valeanul zideste biseriea Nf. Merisanu
....,_. 'I'reime din Slatina
Iria
Ma
,-_-Serban sin Draghici Cantacuzen casatorit a doua
oara cu A driana loalcoia.nu
IMonografia comunei Valeni do Radian.]
www.dacoromanica.ro
 in Inventarul hartillor lui Brincoveanu dela 3 Octombrie 1715
Brasov, se pomeneste si de Slatina, ceea-ce se pare ca acest oras sau catva
din el ar fi facut odatd parte din averile sau mosiile Brancovenesti :
No. 3-.tio Seint dem aeltern Herrn Sohn. Constantino per praeviam parentis
dispositionem testamentalem zugeschrieben die Landgiitter: Bodeili, Kermesar,
Seteni, Lulifui, Bolasti, Dresesti, Kerpenesti, Bersesti, Spintestili, Prescop,
Adroibi, Seke Slatina and liegendarbei alle in den gleichen Fallen zu
ruhiger Besitzung derenselben erford (erten) Documenten"
In veacul al XVIII monastirea Mdnailesti din Valcea are vii la Slatina
in dectlul de sus, foste ale lui Constantin Voda. Brancoveanu'i.
1 Decembrie 7230 (1721). Gavriila Dragdnescul Vel WO. za Sla-
tina" da cartea sa unor oameni din Puturoasa, pentru ca, avand ei pricind cu
Mariia Sa Doamna Marica, pentru movie Puturoasa, find acestia mosneni si
Mariia Sa raposatul Constantin-Voda cumparatoriu, deci Maria Sa Domnul
nostru to Nicolae Alexandru-Voda, jaluind Popa Draghici la luminat Divanul
Mariei Sale si pentru partea Jul de movie, cum ca s'ar fi impresurand, ne-
au poruncit noao cu o luminata carte a Mariei Sale, legata, viindu-ne vi o
cinstitd.' carte a Mariei Sale Doamnii Maricai, ca sa cautam si sa adeverim
pentru 1.500 de stanjini de movie a Mariei Sale, ce o avut-o cumparatoare,
sa alegem acea movie de catra popa Draghici cu fratii Jui. Noi, dupa porunca
Mariei Sale, am trimis acolo la mosiia Puturoasa, pa Stan Ceausul ot Viisoara
i pd Draghici C.eausul i pa ..itm,za judet, de Slatind i pa Garstea Logofat ot
Viisoard, de au tras mosia dupd obiceaiu pa trei locuri, find si slugele Ma-
riei Sale Doamnii Maricai la trasul mosiei dinpreuna, anume Danciul Para.-
labul i Iarcul, fiind si toti vanzatorii de fga". Se fixeaza: hotarele, se fac
some. In Cerul jaruit si din Cer la deal, pan tufe, pan garniIele jaruite,
si din lacul cu perii la vale, pan in coada valcelii Bodii, alaturea cu Valceaoa
. . . . ; pan in razorul cu zmarcul . . , la deal piezis asupra Cotenii . . ,

pan in lacul cu stejarul, din lac pd padind pan in semne". Semnaturile.

Copie intocmai dupa cea adevd.'rata 853 Fevr. 143,
La anul 1723 sunt vel cdpitani de Slatina lane si Pantazi 41.
1731 Tunic 26.Veniturile monastirei Segarcea, pe care onorabila
camera fiscala austriaca le-a luat in primire prin cedarea Olteniei Nem;ilor la

1) Documents si Regeste privitoare la Const. Brancoveanu de C. Giurescu Si N. Dubrescu

pag. 296.
2) Manastirea Bistrita, pachet 35 la Archiva Statului.
3) N. lorga, Studii si doe., vol V, pag 195
4) Arh. statului.

www.dacoromanica.ro
 60

1718, constau la 1731 in : dincolo de Olt o capela dedicata ei de Patriarchul

Samuel cu toate mosiile ce a avut si Inca o vie la Slatina provenita prin
diferite cumpardri
La 1 :lune 1752.Grigore Voda Ghica I a dat orasenilor Sleitineni
un hrisov prin care : sunt aparati de vama si de -caminarit pentru vinurile
ce vor face din viile for din dealul Slatinii . . cat si pentru cele ce
.

vor pogori in targ, fara numai vinul ce'l vor aduce la targ de prin alte parti....
Acest hrisov a fost aratat da preotii si locuitorii Slatini si confirmat de
Grigore Vodd Ghica (IV) la 14 Ianuarie 182621.
Intre anii 1777-1820 s'au mai confirmat aceste privilegii si prin alte
documente ale altor domnitori.
1775 _Tunic 7.Cartea ce s'a dat lui Dumitru dela Veli-Slatina a
lua pe tot anul dela Ocna Telega bolovani sare 20.
Davat gvmd. Lui Dumitru dela Yeli-Sla tina carele fiind gazda boerilor
si altor oameni domnesti ce merg la Tarigrad si yin deacolo incoace, au a-
vut oranduiala dela trecutii domni de au luat pe fieste-care an dela Ocna
Telega bolovani 20 precum pentru aceasta ne adeverim Domnia-mea atat din
cartile altor Domni cat si din cartea Domniei Sale Grigore Ghica Voda cu
leat 1769 Mai 20. Drept acea intarim si Domnia Mea printr'aceasta carte a
Domniei Meale ca sa," aiba." a lua aceasta sare si anul acesta vi d'acum inainte
si poruncim Domnia Mea Domniei Sale Vel-Camaras Za Ocne sa dai sarea
aceasta nesmintit i saam receh. gvmd 1775 Iunie 731.
Intr'un act din 1797, privitor la biserica Maica D-nului (Precesta) din
Slatina, pe care it vom vedea mai departe la Cap. Despre Biserici", intre
altele se spune: sd is vindriciul din dealul 61atinei ,si anunie: din valea
Streharetutui pang in valea Glocociovului 1 Julie 179741.
Intr'un act din colectia de Documente a D-lui Emanoil Bibescu dela
1809 se spune ca :
Niste oameni dela Slatina sud Olt se plang contra unor mosneni din
Scarisoara ca ramanand saraci de parinti si nevarstinizi ne-am pomenit cres-
cuti in strainatate, apoi bagandu-ne slugi pe la stapani, acesti mosneni ne-
au impresurat parte de movie cu totul". Cer divanului a li se alege" . .

1) Documente privitcare la Istoria Romanifor de Eudcxiu Hurmuzachi vol. VI pag. 494.

2) Vezi condica donmeasca, No. 103 fila 130 ]a Archiva Statului.
3) Ureche, 1st. Rom. torn. II, pag. 495.
4) V. Ureche, vol. II, pag. 100 si vol. VII pag. 335.

www.dacoromanica.ro
 61

Scrisorile ii s'au repus din vremea rezmiritilor. Cer deci carte de blestern
ca sa le arate batranii suma stanjinilor lor. Se da ordinul cerut la 12
Julie 1809. Pecetea cu chinovar a Divanului.
Satenii dau rnarturia la 22 (?) Julie semnand cu calificatia molten ",
mosteanu" 11.
Tata cate-va proprietati din Slatina vindute la Inezat in anul 1846 :
1) La judecatoria de comert din Bucuresti, se vinde cu mezat casele
cu locul for din orasul Slatina ale Pitarului Dinca." Isvoranu pentru despa-
gubirea D. Paharnic Nichita Formac, pe temei de hotarare judecb.'toreasca de-
savarsita, sineturile ca'rora case on cine le ar avea subt on -ce chip sa le a-
rate la judecatorie in cursul mezatului de cloud luni.

1 Sept. 1846.
2) La judecatoria judetului Olt se vinde cu mezat 15 stanjini mosie
din hotarul Mailati din acel judet ai casii reposatului Stoian Karstina din
Slatina pentru plata de datorie catre concipistul Polichronie Joan.
3) La aceasi judecatorie se vinde cu mezat o casa de zid cu locul ei
din Slatina a Mariei sotia lui Mincu cojocaru pentru plata de datorie catre
Costache Bozovan.

1846 Octombrie 25.

4) La aceasi judecatorie intre altele se mai vinde la 30 Maiu 1847 ur-
rnatoarele: a) 0 pravalie din Slatina pe mosia domneasca a lui Ionita Co-
jocaru. b) Una idem a lui Pand Cojocaru. c) Un razor de vie in Slatina, a
3-a parte dela Obrocari dintr'o ograda si d) o jumatate casa de barne cu locul
ei tot de acolo ale lui Stan Corbea.
5) La aceasi judecatorie se vinde tot cu mezat la 13 Iunie 1847.
Un loc sterp din orasul Slatina de un stanjin si .jurnatate in fata ulitii
si de 4 stanjini lungul al Marghioalii fiica si mostenitoarea lui Mumuleanu
spre despagubirea casii reposatului Ghenea Boiangiu dupa hotararea desavarsita.

Cat coprindea si pad unde se intindea mosia orasului Slatina in tim-

purile cele mai vechi, se vede din urmatoarele acte si documente, din care
reiese ca de Slatina tineau:

1) N. Iorga, Studii si flocumente privitoare la Ist. Rom. vol. 5 pag. 459.

www.dacoromanica.ro
 62

1) Slatioara de peste Olt din jud. Romanati ca."ci iata ce ne

spune D-1 Carianopol actualul proprietar al ei.
Am citit intr'un act vechi al stramosilor mei, cum Ca locuitorii din Sla-
tioara fusesera scutiti din timpuri foarte vechi de claca. Se vede pentru sluj-
bele de podari, ce faceau cea mai mare parte din ei pe acele vremuri. Mai
tarziu fiind supusi din nou de alti proprietari sau arendasi la aceasta inda-
torire, ei au reclamat Domnitorului de pe atunci. Domnitorul printr'un hrisov,
pe care regretam ca nu '1 posedam, le-a spus: Acei care vor a mai fi scutiti
vi pe viitor sd treacd de partea ceastalaltd a mosieila Slatina".
Tot pentru sustinerea acestor lucruri avem: actul din 1794 Martie 29
in care se spune destul de deslusit urmatoarele: Locuitorii dela Slatina de
dincolo, nu suet amestecati cu ordsenii Slatineni de dincoace de Olt".
Apoi Cartea din 27 Iunie 1794 a mosnenilor SlegliucnO of sud Roma-
nati pentru a nu fi suparati de varna dela Slatina. . .

Tata,' in intregime aceste acte :

1793 Apr'ilie 6.Io Alexandru Constantin Moruzi Voevod i gpd.
Zimle Vlachscoe.
Fiind-ca acea movie Slatioara din sud Romanati a fost din inceput dom-
neasca sloboda pe care au locuit si au vietuit Slatioreni din vechime slobdzi
vi nesuparati de dijma si de claca, care movie, cu toate ca Domnia Sa fra-
tele Domnu Alexandru Ipsilante voevod dupa volnicta ce au Domnii pe lu-
crurile donnesti slobode, a daruit-o raposatului Vornicu Stefan Pra'scoveanu,
dar iarasi prin cartea Mariei Sale din urinal pe cei vechi Slatioreni nu 'i-au
lasat supusi la claca si dijma, care movie macar ca jeluitorii prin jalba ce
au dat intai Domniei Mele au cerut si au facut iarasi rugaciune ca sa o 16.-
sam iarasi sloboda a se hrani pe dansa nesuparati, dar Domnia Mea va."zand
in condicile Divanului chrisovul si cartea ce s'au numit mai sus, nu am is-
terisit casa dumnealui Vornicului de acel har ce a avut volnicie fratele nostru
Domnu Alexandru Voda de ai face, ci ca sa nu se isteriseze nici dumnealui
Vornicului de acel har, nici locuitorii acestia sa nu se ingreuneze si sa se
nacajasca cu lucru de claca ca unii ce din inceputul for asa au trait vi s'au-
obicinuit, primind Domnia Mea aceasta din urma jalba a for ce_ ne dete, vi
poruncim ca casa dumnealui Vornicului sa primeasca dela dansi claca
in bani, adica ate un zlot de casa, dupa cum este oranduiala condici Di-

1) Sara acestui Domn a tinut in casatorie pe Cacaleteanu despre care se spune ca in timpul
revolutiunei dela 1821 Tudor vazandu-se parasit d' panduri si in primejdie de a ii prins ar fi in-
credintat lui Enache Cacaleteanu, seful tunarilor sai, sabia si cu inelul sau dinpreuna, cu un steag.
2i Nu Slatioreni, cum a inceput a li se zice dupa ce s'a despartit mosia Slatioara de Slatina_

www.dacoromanica.ro
 -- 63

vanului si obiceiului altor mosii, iar cu lucru sa nu fie suparati ; asijderea

poruncim si pentru dijma ca mai mult peste obiceiul care este semnalat ia-
rasi sa nu fie suparati, care dijma, adica a banului si a celorlalte au a da
in naturd dupd obiceiu si cuprinderea condici Divanului, iar sa nu fie su-
parati a plati dijma banului cu bani ; asijderea si pentru vamesi dupa cu-
prinderea condici care scrie cum ca, cand va vinde pamanteanul unul la altul
vite sau sema'naturi pentru hrana lor, sa aiba pace la vama, poruncim sa fie
aparati de vama pentru vite sau semanaturi pentru hrana, ce va vinde si
.vor cumpara unul dela altul. Deci poruncim Domnia Mea dumi-tale cinstit
si credincios boerul Domniei Mele Caimacanule al Craiovei, dumnea-voastra
ispravnicilor ai judetului, sa aveti acum si totdeauna a'i apara ca inpotriva
acestei domnesti a noastre porunci sa nu fie suparati.
1793 Aprilie 611.
Prea Inaltate Doarrine !
1793 Julie 2.Jaluim Mariei Tale ca noi ne aflam cu locuinta pe
mosia Slatioarei, jud. Romanati. In cata vreme s'au aflat acea mosie slo-
boda domneasca am fost si noi nesuparati si slobozi, iar de cand s'au dat
danie la dumnealui raposatul Vornic Stefan Parscoveanu, pentru claca cea
obicinuita am dat dumnea-lui cate un zlot pe an de casa cum si dijma de
fan i dela altele dupa obicei, care acest obicei s'a urmat si s'a pazit pang
in vremea obladuirei Nemtilor, iar de atunci incoace au inceput a ne supara si
a ne pune la claca cite 12 zile pe an, ca cei dupe alte mosii manastiresti
si boeresti, cum si dijma fanului sa o dam in bani. Ci ne rugam Mariei
Tale sa avem drept de a ni se pazi obiceiul ce '1-am avut, cum si pentru
vamesi sa nu fim suparati de a plati vama pe bucatele si vitele ce vindem
noi intre noi pentru trebuintele caselor noastre dupa cuprinderea catalogului,
si cum va fi mila Mariei Tale.
Robii 1Vlariei Tale: Toti locuitorii dupd mosia Sldtioara, sud Romanati 2).
Cartea din 27 Iunie 1794 a momenitor Slatineni of sud
Rom,anafi pentru a nu fi suparati de vama dela Slatina si dela Craiova, con-
form cartei ce au dela Grigorie Ghica Voevod. Ei cer a nu plati vama si ierba'rit.
Voda Moruzi vazand cartea for reinoita dela Grigorie Ghica, i-am osandit Dorn-
nia Mea mai intai spre cercetare la dumnea-lui Vel Logofatu de Tara de sus
si dupa anaforaua dumnea-lui ce ne-a facut, am poruncit Domnia Mea is-
pravnicilor judetului ca sa feed cercetare de li s'au pazit adeca apararea,clupa

1) V. A Ureche, 1st. Rom. Vol. IV (VI) rag. 347.

2) V. A. Ureche, let. Rom. vol. IV (VI) pag. 348.

www.dacoromanica.ro
 64

zisa carte si n'au fost suparati inpotriva acelei ca'rti precum au aratat ei, si
sa instiinteze Domniei Me le, dupa.' care a si instiintat Domniei Me le isprav-
nicii judetului dela 3 ale trecutului Maiu, cum ca facand cuviincioasa cer-
cetare prin vamesii vechi s'au adeverit dumnea-lor, ca pe vitele ce cumpara
dela satenii for si le tae la scaune in sat pentru al for alisveris, din ve-
chime, de ierbarit si de vama nu s'au suparat de catre vamesii Craiovei, iar
pe vitele ce au cumparat de stransura de prin satele judetului, pentru acelea
au platit ierbarit si vama, precum nici insisi ei nu au putut tagadui dina-
intea dumnea-lor in urma cererei cercetarei, macar ea numitii sateni zisera
cum Ca nici pe vitele ce au cumparat de stransura.' de prin satele judetului
n'au platit ierbarit si vama, dar fiind-ca ispravnicii judetului inpotriva instiin-
teaza Domniei Mele si mai varies ca si cartea numitului Domn nu arata ri-
tosu pe ce anume sa se apere de catre vamesii Oltului si ai Craiovei, si
numai atat coprinde adeca, ca sa aiba a se apara de catre vamesii Oltului
si ai Craiovei a nu li se face nici un fel de suparare pentru vama ; iata ne
am milostivit Domnia Mea asupra-le si printr'aceastd domneasca a Noastra
carte ii miluim ca sa fie aparati de catre numiti vamesi, a nu se supara
pentru vama de ierbarit pe vitele ce vor cumpara dela satenii for si se vor
taia in scaune in sat pentru al for alisveris, dupa instiintarea ce face Dorn-
niei Mele ispravnicii judetului. Si poruncim si voua vamesilor, suparare pen-
tru acest fel de vite sa nu be faceti c.
1794 Iunie 27.
Prea Incittate Doamne,
1791 Martie 29. Dupa luminata porunca Mariei Tale am cerut dela jelu-
itori acel chrisov ce zic ca au, si aratard o carte a Mariei Sale raposatului Grigorie
Ghica Voda cu leat 1757, de sunt ani 45, cu cuprindere ca dupa.' cercetarea ce a
facut dumnea-lui Vel Ban al Craiovei Ienache Hrisoscoleu, s'au dovedit cum
Ca locuitorii dela Slatina de dincolo, nu sunt amestecati cu orasenii Slatineni
de dincoace de Olt, nici ca sunt legati in oranduiala celor doua-spre-zece
sate ale vamei dela Slatina, nici targul dela Slatina de aceea parte nu se
face, si se porunceste printeaceeasi carte ca sa fie aparati atat de vamesii
de Olt, cat si de vamesii Craiovei; am intrebat pe jeluitori pentru ce n'au
inoit aceasta carte si dela alti luminati domni din urma? si zisera ca n'au
inoit, caci n'au fost suparati de nimeni inpotriva acelei carti, iar acum find
ca s'au foarte invechit cer a li se inoi, mi se pare ca" este cu cale ca sa

1] Ist. Rom. V. Ureche, torn. VI. pag. 643.

www.dacoromanica.ro
 65

se faca intai o cercetare acolo de catre domnia-lor ispravnicii judetului, de li

s'au pazit precum zic ei apararea si n'au fost suparati impotriva acelei carti
vechi, sr sa instiinteze 1Vlariei Tale, ca sa nu iasa pe urma vre-o pricing de
jalba despre vamesi, de care nu lipsim a instiinta Mariei Tale.
1794 Martie 29. Nicolae Filipescu, Vel-Logofat.
18'17 Octonibrie 6.Hrisovul locuitorilor Slatioreni de privelegiurile
ce au catra stapanul mosiei si cu anafora intarita s'a hotarat in urma, cati
sa fie la acest privilegiu, adica cei vechi.
Datam Domnescul nostru hrisov locuitorilor birnici din satul Slatioara,
sud Romanati, ca sa aiba privileghiu ce 1-au avut pang acum, adicd vanza-
rea rachiului sa fie sloboda la toti locuitorii pentru tot anul in toata vremea,
cum si la vanzarea vinului sa aiba slobozenie, numai dela culesul viilor pang
in ziva de Sf. Nicolae, Decemvrie 6, a se vinde vinul locuitorilor far'de po-
prire si far'de nici o dare la stapanul mosiei, iar dela Sf. Nicolae inainte sa
se vanda vinul stapanului mosiei asijderea si claca sa plateasca de cash cate
un zlot, pe an, nesuparandu-se de lucrul, iar la dijmuri sa se urmeze, cum
se urmeaza si la alte mOsii. Asemenea si podul dela trecerea apei Oltului
sa '1 aibia locuitorii pe seama lor tot-deauna si sa dea locuitorii la stapanul
mosiei pentru venitul podului, pe fie-care an cate taleri 150, deosebit sa fie
si aparati de varnd la vitele ce vor cumpara dela satenii lor si le vor taia
la scaune in satul lor, pentru alisverisurile lor, pentru-ca aceasta mosie din ye-
chime fiind fost sloboda dornneasca, raposatul Domn Alexandru Voda Ipsi-
lant intru intaia Domnie a harazit-o la raposatul Vornicul Parscoveanu2', dar
iardsi Domnia-Sa si cu alti raposati Domni din urma, au iinpartasit si pe lo-
cuitorii ce sunt sezatori pe aceasta mosie cu privileghiurile ce se arata mai
sus, ca sa fie adeca aparati de claca, dand numai cate un zlot pe an, i slo-
bozenia vanzari rachiului sa o aiba pe tot anul, si slobozenia vanzarei vi-
nului dela culesul viilor pang la Sf. Nicolae, si stapanirea podului dela tre-
cerea apei Oltului sa fie pe seama lor, cu dare de taleri 150 pe an la sta-
panul mosiei si apararea de vama la vitele ce be vor cumpara dela satenii
lor si le vor taia la scaune in satul lor, cari toate acestea li s'au dat, nu
ca un obicei al pamantului, ci ca o mild si hardzire Domneascd, pentru care
am vazut la mama lor si sineturi Domnesti, insa: carte a raposatului Domn
Alexandru \Todd' Moruzi cu leat 1794 Tunic 20, i hotarare a raposatului A-
lexandru Voda Ipsilante cu leat 1797 Februarie 15, i carte de judecata ce
s'a urmat din leat 1804 intre acesti locuitori cu raposatul Medelnicer Radu
1) lstoria Romanilor de V. A. Ureche, torn. VI, pag 643.
2) A testa este vornicul 'tefan Parscoveanu care la 1774 bind candidat la Domnia Munteniei
$i nereusind el ci Alexandru Ypsilanti, acesta ca sa '1 impace, ii harazi mosia Slatioara din Ho-
manati (Ist Roni. Laurian pag. 548).
www.dacoromanica.ro 9
 66

Bengescu, ce era stapan prin zestre al acestei mosii Slatioara, si hotarare cu

Divan a raposatului Costantin Voda Ipsilante,.tot clintr'acela,si leat 1804 Iunie
30, prin care toate acestea li se intaresc privileghiurile ce se arata mai sus;
pentru care privileghiuri viind cu jalba si catre Domnia Mea, numitii locu-
itori Slatioreni, aratand aceste sineturi si zicand dumnea-ei Ecaterina Farfaroaia
stapana acestei mosii, vanzand'o statornica la Sardarul Polihronie`, ca sa nu
li se sminteasca mila ce o au prin sinituri Domnesti, au cerut sa li se inta-
reasea si de catre Domnia Mea privileghiurile ce au avut, a carol- jalba ran-
duind'o la dumnea-lui Vel Logofat de Tara de sus, ne a facut aratare prin
anafora dela 7 ale trecutei luni Apri lie, atat de cuprinderea privileghiurilor
ce se aratd mai sus, cat si de numita mosie, ca dumnea-ei Ecaterina Far-
faroaia care a avut aceasta mosie coborata prin zestre dela raposatul Vornic
Parscoveanu, intai la maim dumnea-ei, apoi dumnea-ei a vandut-o statornica
la Sardarul Polihronie si cum ca cumpdratorul are sa stapa.neasca dreptatea
ce a avut'o dumnea-ei Ecaterina Farfaroaia, iar privileghiul locuitorilor are sa
se pazeasca cu on -tine va fi stapan, care anafora dela trecuta lung a lui
Tulle 11, cu milostivire catre locuitori am intarit si Domnia Mea, ca sa se
pazeascd privileghiul locuitorilor ce au avut.
Dupa aceea pentru mai buna intemeere a acestor privileghiuri ale for ce
se aratau mai sus ca sa se pazeasca tot-deauna cu nestramutare, am intarit
acest Domnesc al nostru hrisov cu iasusi Domneasca noastra iscaliturd si
pecete i cu credinta prea iubitilor Domniei Me le fli: lui Gheorghe Caragea Vo-
evod si Constantin Caragea Voevod,. niartori find si dumnea-lor cinstiti si
credinciosi boeri veliti ai Divanului Domniei Me le, Pan RaLiu Golescu Vel
Ban, pan Grigore Brancoveanu Vel Spatar, pan Barbu Vacarascu Vel Vis-
tier, pan Dumitrascu Racovita Vel Vornic de Tara de sus, pan Mihalache
Manu Vel Logofat de Tara de sus, pan Gligore Bdleanu Vet Vornic Tara
de jos, pan Alexandru Mavrocordat Vel Postelnic, pan Constantin Dudescu
Vel Vornic al treilea, pan Petrache Ritoridis Vel Logofat al stra'inilor pricini,
pan Iordache Stirbei Vel Vornic al obstirilor, pan Nicolae Golescu Vel Lo-
gofat de obiceiuri, pan Alexandru Filipescu Vel Logofat de Tara de jos, pan
Ispravnic Mihalache Manu Vel Logofat de Tara de sus, si s'a scris hrisovul
acesta intru al seaselea an dintru intaia Domnie a Domniei Me le, in o-
rasul scaunului Domniei Me le, Bucuresti, la anii dela nasterea Domnului
Dumnezeu si Mantuitorul nostru Isus Hristos. 1817 Octombrie 6, de Mihai
Logofat de divan.
(Iscalitura si pecea gpd) Mihalache Manu Vel Logo fat procit'.
Prea Indltate Doamne,
Dupa luminata. porunca Inaltimii Tale, ce ni se da la aceasta a-
laturata jalba a lui Hagi Enus dela Craiova, facand cercetare, vazui ca
1; Titorul bisericei din Slatioara
2) V. A. Ureehe, 1st Rom vo!. X B pag. 18(1
www.dacoromanica.ro
 67

jalba lui este pentru locuitorii ce sunt sezdtori pe mosia Slatioara din
sud Romanati, ce a cumparat-o statornica Sardarul Polihronie, fratele
jdluitorului, dela dumnea-ei Ecaterina Fariaroaia, cum ca se impotrivesc
de nu 'i fac claca, yand rachiu peste tot anul, \rand Yin dupa culesul viilor
ca trei luni, in si podul ce este peste apa Oltului, pentru care ii dau
pe an taleri 150, nu vor sa dea dijma din livezile de pruni ce au pentru
negutatorie, i dela duzii ce au, in oi, ramatori si stupi si nu vor sa dea
nimic, zicand ea au privileghiu prin luminatu hrisovul Mariei-Tale si nu vor
sa arate hrisovul sa '1 vazd si el; apoi cei vechi Slatioreni, cari sunt stiuti
cu pricina acestui privileghiu al lor, se fac stdpani si pe cei streini locui-
tori, cari se afla veniti si cari yin de le lucreaza si le clacuesc lor, iar jaluito-
rul ce este stdpan mosiei nu are nici un fobs, nici dela claca, nici dela
vanzarea vinului i a rachiului, care este eel mai bun venit al mosiei, ce-
rand pentru aceasta dreptate a se osebi cei straini din privilegiati, cere si pentru
vanzarea vinului i a rachiului pe vremea cea oranduita a slobozeniilor, ca sa
vanza vinul i rachiul, numai eel ce-I vor face din viile si poamele lor.
Pentru aceasta, din condica Divanului scotindu-se copie, dupa luminat
hrisovul Mariei-Tale, se aldtura langd aceasta, ca sa stie si jeluitorul ce pri-
vileghiu au locuitorii, in care luminat hrisov vazui cuprinzandu-se pentru
toti locuitorii birnici din Sldtioara, ca li se da privileghiu, adeca vanzarea
rachiului sa o aibd peste tot anul slobocia in toata vremea, i vanzarea vi-
nului sa o aibd slobodd dela culesul viilor pang la Sf. Nicolae, fara nici o dare
la stapanul mosiei, asijderea si claca sa o pldteasca, de casa cute un zlot pe
an, nesuparandu-se de lucru, sa tie si podul dela trecerea apei Oltului pe
seama lor si sa dea sta'panului mosiei cute taleri 150 pe an, iar la cele-lalte
dijmuri sa se urmeze cum se urmeazd si la alte mosii, insa acest privileghiu
li s'a dat nu dour spre i lua spre pilda de obiceiu, ci ca o mila si hara-
zinc Dumnezeiased, dupa sineturile ce au avut si dela luminatii domni de mai
nainte. Deci cat pentru dijmurile din semanaturi i pentru zeciuiala dela li-
vezile cu pruni, cari sunt de negutatorie pentru rachiu si pentru zeciuiala
din duzi, din care se face rnatasea, cum si dela oi i ramatori si stupi, au sa
dea dreptul mosiei dupa obiceiul pamantului, care se urmeaza la toate mo-
§iile de obste, pentru care gdsesc cu cale sa fie luminata porunca Inaltimei-
Tale catrd dumnea-lui Caimacamul i catra dumnea-lor cei lalti boieri isprav-
nici ai judetului acelor locuitori Slatioreni, ca sa dea dreptul mosiei, ne find
acestea din cele legate sub privileghiu lor, ci incd sunt indatorati ca ceilalti
locuitori, dar pentru privileghiu) ce au avut Slatiorenii cei vechi, care si cu
luminat hrisovul Mariei-Tale s'a inta..rit a se pdzi, zise jdluitorul ca nu se
impotriveste a §i'1 avea si de acum inainte, dar insa si acei vechi Slatioreni

www.dacoromanica.ro
 68

(ale cdror familii zice ca sunt stiute) in puterea privileghiului ce au cu

catahrisis, au facut zapt si pe streinii ce s'au aflat veniti mai nainte, si pe
cei ce yin luand clacd dela aceia, iar pe jeluitorul nu '1 ingaduesc a se a-
mesteca, cu care multd pagubd are, pentru aceasta luand seama vazui ca in
luminat hrisovul Mariei-Tale nu este deslusit sau pomenit pentru cei straini,
ce au venit si vor veni, on ca sa fie si ei cu acel privileghiu sau ca sä fie
indatorati la stapanul mosiei ca toti cei lalti locuitori de obste, iar pilde avem
Rusi-de-Vede sud Teleorman si Ploesti, ca sunt deosebiti privileghiati a-si a-
vea privileghiul lor, iar cei streini sunt indatorati la stapanul mosiei, ca toti
locuitorii de obste, ci cu urmarea celor vechi Slatioreni a lua claca dela cei
straini aduc inchipuire de stapanire asupra mosiei si are cuvant jaluitorul,
ca un desavarsit stapan pe aceasta mosie, caci se pagubeste; ci de va ra-
mane a fi intr'acest privileghiu si streinii, pe langa paguba jaluitorului, se
pricinueste darapanare si altor sate si silisti vechi, sa vie in Slatioara cu se-
derea sub adapostirea privileghiului Sldtiorenilor, ca sa nu facd claca si sa
alba slobozenie de vanzare la rachiu si yin pe vreamea cea oranduita, dar
fiind la mijloc luminat hrisovul Mariei-Tale, cu cuprinderea ce arat mai sus,
ramane ca de catre Maria-Ta sa se faca aceasta deslusire, cine sa. aiba mila
Mariei-Tale, cei vechi locuitori sau toti, de a nu se pagubi jaluitorul, sau
precum va lumina Dumnezeu pe Maria-Ta se va da hotararen.
1818 Fevroarie 6. Vel-Logofat.

Io Joan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar Zemli Vlahiscoie.

Ma',car ca in hrisovul Domniei-Mele, ce s'a dat paratilor Slatioreni, nu
se arata de s'au dat acest privilegiu si pe chipul celor streini, care adica au
venit si vor mai veni acolo, sau numai pe chipul acelora ce se trag din fa-
miliile celor Slatioreni, dar fiind ca privileghiul acesta nu be este dat intai,
ce avandu-1 din vechime, intariri numai ii s'au dat de catre Domnia-Mea, de
aceea fireste este deslusit, ca acest privileghiu priveste numai asupra acelora
din Slatioreni, cati adeca se trag din vechile familii, ce se aflau acolo, atunci
cand li s'a dat intaiasi data privileghiu si atat dup. cuvantul drept, cat si
dupd pildele ce ni se arata mai jos pentru privilegiatii cei dela Ploesti i cei
dela Rosii-de -Vede, hotaram ca si paratii Slatioreni sa alba privileghiurile
ce li s'au intdrit de Domnia-Mea, insd numai acele familii ce se trag din cei
vechi Slatioreni, iar nu si altii ce vor mai fi venit in urma acolo pang acum
sau vor mai veni si de acum inainte, pentru care poruncim D-tale cinstite
si credincios boerule al Domniei-Mele, biv-vel spdtare Nicolae *141.1 Caima-

1) V A. Ureche, lsr, Rom. Vol. X B pag. 234.

www.dacoromanica.ro
 69

camule al Craiovei, i Dumneavoastra boerilor divaniti de acolo si Dumnea-

voastra ispravnicilor ai judetului, ca alegand prin foae anume sub iscdliturile
Dumneavoastra numai pe acele familii ce se vor dovedi ca se trag din vechii
Slatioreni, sa dati cuviinciosul nizam, ca numai pe chipu acelora sa se
urmeze privileghiurile ce sunt ardtate in domnescul nostru hrisov, inda-
torati intru toate celelalte drepturi ale stapanului mosiei de a fi vi ei supusi
si urmdtori intocmai dupd pravilniceasca candied poprindu'i catre acestea si
de catachrisis ce ni se arata ca urmeaza de iau ei clacd dela cei straini, fiind si
aceia iarasi drept al stapanului mosiei, iar pe ceilalti locuitori Sldtioreni (bez
cei privilegiati) sa'i indatorati a fi urmatori si rdspunzdtori cdtre stapanul mo-
siei, dupd pravilniceasca condica, intru toate drepturile mosiei fdra, de nici o
osebireL.
1818 Februarie 17.
(Pecetea g p d)
Vel Logofat.
Io Joan Gheorghe Caragea Voevod i gospodar zemle Vlahiscoie.
Intocmai precum se coprinde mai jos inteaceastd anafora a dumnea-lui
Vel Logofatului de Tara de sus, poruncim Domnia-Mea, domniei-voastre is-
pravnicilor ai judetului, sa se fact urmare. 1815 Decemvrie 17.
Prea Inciltate Doamne,
Dupa luminatd porunca Inaltimei Tale, ce ni se dd la aceastd jalba a
dumnea-ei Ecaterini Fdrcasoaei, facand cercetare, m'am pliroforisit ca mosia
dumneaei Slatioarele cu adevdrat se desparte de mosia orasului Slatini, ce
este domneaSca (cu apa Oltului) i la trecerea apei stapanul mosiei are drep-
tate sa tie pod, dar fiind-ca dincoace nu este mosia dumnea-ei, se vede
ca cei lalti ce au poduri si dincolo calcd mosia dumnea-ei, se socoteste a fi
cu dreptatea mosiei de dincoace, aceeasi dreptate are si dumnea-ei sa tie pod,
ca sa cake dincoace de mosia orasului, dupa cum urmeaza si altii ce au a-
semenea mosii, ca on se invoesc de in podul in tovarasie, sau fac aman-
doud partile poduri, 'iar mai vartos ea podurile nu au vre-un pronomion, nici
zaticnire a fi cat de multe si de dese la cei ce au loc si movie, atata numai
ca se face un obstesc folos la trecatori, avand inlesnire cu inmultirea podu-
,rilor si eu scazamant de voie. la platd usoard ; de aceea a mea parere e-
ste a fi primitai cererea dumnea-ei; pentru care sal se dea si luminatd porunca

V. A Ureche Ist. Rom. vol. X B, pag. '233.

www.dacoromanica.ro
 70 --
catre dumnea-lor ispravnicii judetului, a avea aceasta voe sa facd pod, iar
flind vre-o pricina cuviincioasa de impotrivire sa instiinteze Mariei-Tale ".
1815 Noernbrie 28
\Tel LogoRit

Hotarnicia mosiei Slatina dinspre Slatioara21

Din partea magistratului orasului Slatina, s'a aratat D-1 contipist_Tache Poli-
chron, ca vechil din partea magistratului cu adresul No. 405 anul 1858 August 29,
carele aratand ca orasul n'are sineturi despre aceasta vecinatate, a cerut a se face
aceasta lucrare dupa sineturile ce va avea mosia Slatioara. De aceea vazand ca ac-
tuala stapanire a mosiei Slatioara despre Slatina urmeaza asta-zi din musuro-
iul vechiu (lit. s) din muchia baltii comun si Cu moSla Buciumeanului pe
muche in jos pana unde da in Beica (lit. t) si pe Beica in jos pana la punt
(lit. g.) si tot in jos pana la podul de peste Beica (lit. u) unde mai la vale
se impreuna Beica cu Oltu si stapanirea actuala merge prin cracurile Oltului
despre apus de Ostrovul (lit. b) si tot in jos pe cat tine invecinarea cu mo-
sia orasului, apoi prin matca Oltului cea despre rasarit de ostrovul (lit. a)
care ostrov se stapaneste de catre .mosia Slatioara, zicand vechilul orasului
ca asta este Oltu pe care orasul it cunoaste hotar despartitor despre Slati-
oara. Dar vechilul numitei proprieta'rese a mosiei Slatioara zice ca aceasta
stapanire este urmata cu calcare din partea orasului, pentru care a si pornit
reclamatie la sorocul prescris si ca Oltul eel adevarat este acela ce curge sub
malul aratat pe plan cu literile (C D E F G) si pe care este cladit podul cel
mare si ca de si asta-zi dela punt (lit. c) Oltul de vre-o cati-va ani abatan-
du-se prin garla ce a fost dela punt (lit. F) si pana la punt (lit. G) s'a var-
sat in Beica, dar aceasta (de si Oltul nu s'a abatut cu totul) find o rup-
turd, dupa pravila, aceste formate ostroave se cuvin Slatioarei mai vartos ca
pe amandoud ostroavele la cel (sub lit. B) din sus de pod si la eel din jos
de pod (lit. C) mosia Slatioara a avut desavarsita stapanire pana la anlu
1841 si ca dela 1842 din mai multe imprejurari si cu niste inchipuite pre-
texte, orasenii '1-au stapanit si stapanesc §i asta-zi, pentru care s'au si por-
nit indata judecata la tribunalul de Romanati, de unde nici pand acum nu
s'a rezultat.
Infatisind totdeodata numitul vechil si o adresa cu No. 285 din anul
1837 a administralii de Romanati, prin care se trimite comisii Casi Nanilor
de care se stapanea atunci Slatioara, relatia subcd.'rmuirii locale cu No. 430

1) V. LTreche, Ist. Rom. vol. X A pag. 896.

2) Dosar No. 26 1 1860. Primkria Slatina.
www.dacoromanica.ro
 71

din anul 1837 Maiu 5, copritazatoare de cercetarea ce a facut pentru doua

codruri de pamant din mosia Slatioara si anume : Zavoiul din gura apei
Beicii si campu moarei, care a fost lipite de trupul Slatioarei si atunci s'a
vazut sub stapanirea orasenilor Slatineni, zicand ca mergand la fata locului
i sa infatisat de vechilul comisiei cinsprezece oameni batrani locuitori din sa-
tul Slatioara, care pentru zavoiul din gura apei Beicii, au aratat ca aproape
de ani doua-zeci cand se afla si raposatul serdar Polichronie la Slatioara,
varsandu-se apa Oltului peste a ei mated, s'au rupt dintransa o garla si ar
fi ocolit pe acel zavoi si peste putin iarasi s'a tras apa Oltului la fiireasca
sa matca, pe subt malul despre Slatina, unde acum isi are curgerea iar acea
garla, au statut cata-va vreme si pe acel codru de pamant se hraneau lo-
cuitorii de pe mosia Slatioarei precum si unii locuitori de peste Olt si dau
dijmurile la proprietarul mosiei Slatioara, iar dupa trecerea raposatului Poli-
chronie in Cara nemteasca in vremea rebelionului, fiind mosia Slatioara in
slabiciune a se cauta precum impotrivitoarea vreme erea, au inceput din o-
raseni sa se araneasca pe acel codru si sa nu dea dijma, si dupa linistirea
rebelionului au dat'o cu arenda, si numitii arendasi n'au mai cautat sa faca
vre o pretentie, ramaind tot sub stapanirea Slatiorenilor, care si asta-zi se
urmeaza, de numitii.
Mergand la al doilea codru de pamant ce se zice campul Moarei, in i'l
aratard inconjurat iarasi cu o garla, care zic ca aceasta garla asa au pome-
nit-o, iar nu cu atata marine precum se vede acum, caci anul trecut o tre-
ceau copii si viten cu picioarele, iar acum pe primavara facand Slatineni
za.'gaz din malul despre Olt drept pand aproape de acea garla, care se des-
partia din matca apei Oltului, din locul unde isi avea curgerea pe langa ma-
lul despre Slatina si pe acel codru de pamant au avut acesti clacasi sama-
naturi de mei pe dansul. Micu sin Ivan si Manea sin Miu, precum si pro-
prietarii, Moara si cei lalti locuitori isi pasunau vitele pe acolo si in vremea
rebelionului s'a facut iarasi zapt de numitii Slatineni.
Din care oficiala relatie zise vechilul numitei proprietarese a mosiei Sla-
tioara, se dovedeste ca amandoua acele ostroave fac parte cu mosia Slatioara
pe care si asta-zi o poate dovedi ca s'au si stapanit de dansa atat cu. oa-
meni ce. ar fi traind din cei ce au aratat atunci cat si cu altii cu asemenea
stiinte ea le-au stapanit si inaintea anului 1821 dupa aratarile acelor martori,
dupa relatie precum si in urma acestei cercetari pand la 1842, si ca stapa-
nirea orasului cea de asta-zi pe acele ostroave s'au infiintat dela 1842 in-
coace si ca garla ce surge despre apus de ostrovul (lit. B) pe care este cla.'-
dit podul cel mic este Beica iar nu Oltul in care Beica de putini ani dela
punt (lit. F) s'a varsat cea mai mare parte a Oltului si pe care guvernul

www.dacoromanica.ro
 72

starueste prin mijloace technice a o intoarce la vechiul curs al ei sub podul

eel mare la adevarata mated. Aceasta garla ce este adica Beica si nu Oltul
zise numitul .vechil, chiar magistratul orasului o declara printr'o adresa a sa
catre arendasul mosiei Slatioara, din anul 1842 Aug. 14 No. 223, prin care
cerand a intoarce numitul niste fan care au ridicat din aces ostrov ii zice :
ca stdpanirea acestei mosii sa margineste pang in apa Beicii dupa chiar do-
cumenturile ce aveti iar nu mai mult.
Din toate cele mai sus expuse vazandu-se ca cursul apei Beica este eel
aratat prin literele (b, z, t, g, u) pant se impreund cu apa Oltului din jo-
sul podurilor si dupa cum in relatia mai sus aratata se vede ca varsandu-se
Oltul a format ostroavele ce se vdd din susul podurilor si cu toate ca s'a
tras atuncea la matca lui cea de subt mat, tot a camas garla (F G) care se
impreuna de atunci cu Beica la punt (lit. G) si prin care de putind vreme
pornindu-se Oltul s'a stramutat cu cea mai mare parte in Beica precum as-
td-zi se gaseste.
Vazand ca si garlele ce se vad din josul podurilor si despre apus de
ostrovul (lit. F) dupa relatie au fost mici in cat se treceau cu ipicioarele, si
numai dupa facerea zagazului (de care se vorbeste in relatiea sus asternuta)
varsarea Oltului s'a marit in starea in care se afla asta-zi si ca
matca cea de sub mal este mai mare si urmeaza chiar asta-zi, despartind
mai la vale mosia Slatioara de mosia Milcovului prin dreptul ostrovului (lit.
A) pdzindu-se stapanirea liniystita printeansa, stapanindu-se ostrovul acesta de
catre mosia Slatioara, zic ca pe temeiul hrisovului mai sus aratat, prin care
se determineaza cal pamantul cel de dincoace de Olt este Slatioara (iar cel
de dincolo Slatina) pe care 1-a si stapanit tot precum mai sus s'a aratat,
si o parte, adica ostrovul (lit. A) 11 stapaneste si chiar asta-zi, si numai os-
troavele de iai sus aratate se stapanesc de orasenii Sldtineni precum mai
sus s'a expus, care nu se marginesc numai pang in garld (lit. G, ul ce a-
cum vor s'o numeascd Oltul, ci tree si peste dansa de stapanesc si za'voiul
de sus (lit. h) pang in Beica, lasand in sta'panirea Slatioarei peste Beica in-
coace numai petecul (lit. I), zic ca mosia Slatioara se priveste calcata de ca-
tre mosia orasului Slatina si flind-ca a reclamat la vreme isi va cauta pre-
tentia1).
2. Cea mai mare parte din moqia Streharefului caci iata ce
se spune intr'un act din 1664 aflat intr'o condica a Mitropoliei la archiva
Statului :

1) Copie dupa cartea de alegerea mo§iei Slatioara din districtul Romanati, proprietatea floamnei
Hrisi Tisameni, operata pa temeiul autorizatii Onor Prezidentii locale cu No. 5618 anul 1851, de
inginerul hotarnic Kateluza.
www.dacoromanica.ro
 73

Adeverez eu Stefan eromonach egumenul ot Deleani si toti preotii ot

Slatina anume : . .., . . si jucietul Stdit cu 15 pargari . . . .
cum ca vrand parintele Episcopul din Buzau ca sa cumpere 0 mosie pe to
cul Slalinii ca sa faca o mandstirioard, aflatu-s'au popa Anania dimpreund
cu flul sdu Joan, din hotarul Streharetului si o au tocmit drept ughi (gal-
beni) 700.
Tata alt act din 1675 in care se spune ca niste parti din mosia oraplui
latinet, si Cireasovul din vale au fost inchinate manastirei Striharet.
Adica eu monach Teofil feciorul Sirmei feciorul Varvarei ot varos Slatin
scrisam acesta al meu zapis ca sa fie de mare credinta la mans pdrintelui
egumenului Veniamin ot sfanta manastire Streharet uncle este sfantul hr4m
(uspenie prsmia vldate nase bdte1') cum sa se stie ca am inchinat partea mea
de mosie din oral sfintei mandstiri cata se va alege partea mea si a unchiu-
meu lui Joan Vatca cat se va alege . . . Inca am inchinat partea lui
loan din Cireasovul din vale feciorul lui Stan Poliian . . . pentru-ca i-am
scris pe toti mortii miei la sfantul pomelnic . , . sa se poineneasca.
Martori sunt: Popa Joan ot Preotesti, Popa Oancea ot Cireasov, Popa
Oprea ot Curtisoard si Gheorghe din Zurlesti2).
Tot din hotarul Slatinii mai ddrueste mosie in Streharet pe la anul 1682
§i Dra'gusin ot Slatina cu tratii sai . . si Joan feciorii lui Dragoi ot
.

tarn. Martori : loanikie protopopul ot Slatina, lane logofat zna Martamastescul

ot Dalga, Marin Barniul, Craciun Faurul, Constantin 3'.
1704 Octombrie 12.La anul 1704 Octombrie 12, Constantin Voda
(Brancoveanu) insarcineaZa pe 7 boeri sa aleaga toata mosia Schitului Stre-
haret rata are de danie si de cumparatoare dela satul Belcesti dupa apa Vezii
de catre mosia lui Joan armasul . . . , sa. lipeasca aceasto." mosie pe
langa mosia ce mai are schitul in hotarul Kacsanil 1.41.
Ca orasul Slatina avea mosie vecind cu acea pe care o stapania de-a
valma Mitropolia Bucuresti si Raducan Slatineanu, lordache Slatineanu si
mostenitorii acestuia, avem urmatorul act din 1784 Julie 26:
Sfintia Sa egumenul Kir Grigore al Schitului Streharet din Sud Olt i
Dumnealui Raducan Slatineanul biv-vel clucer, prin jalba ce au dat Marii Sale
Io Mihail Costandin Sutu Voda, arata ca avand mosie in Sud Olt care trece
si in Romanati, in multe randuri au jeluit atat Mdrii Sale Alexandru Voda
Ipsilanti cum si . . . Nicolae Voda Caragea pentru impresurarea ce li
s'au facut de niste mosneni ce le zic Untdresti . . . .

1) A dormirea prea Sf. NasJatoare.

2) Condica Mitropolii la A rehiva Statului.
3) Archiva Statului
4) Ibid 10
www.dacoromanica.ro
 74

Dupd care luminatd porunca adunandu-se inainte-ne atat paratii cat si

7 martori anume : Radul Unchiasul ot Slatina Sud Olt, Vasile Unchiasul ot
tarn, Amza ot tam, Stefan ot tarn, Parvan ot tarn, Preda Sireanu ot tarn
si Udrea ot Obrocari din acel judet s'au intrebat ce stiinta au pentru acel
codru de loc cu pricing ce este in judetul acesta si raspunserd cu totii ca
de cand s'au pornenit ei stiu ca s'au stapanit de Schitul Streharetul i de Dum-
nealor boerii Sldtineni ; iar Mihai i Costandin Plesoenii paratii dela rdzmeritd
incoace ar fi inceput a se intinde, de cand si manastirea si Dumnealui Clucer
Slatineanu au inceput a cauta, unde si numitii Plesoeni fusera de fatd.
(La juramant Plesoenii n'au vrut sa jure si au ramas de lege.
1784 lulie 261').
Asemenea se gdseste in dosarul No. 804 din 12 Septenivrie 1840 al
Tribunalului Olt, proces pentru calcare de movie intre magistratill orasului
Slatina si Mitropolia Bucuresti, iar in dosarele judecdtoresti ale archivei Sta-
tului se ga'seste ea : intre anii 1845-1855 a fost procese intre Magistratul
orasului Slatina de o parte si Mitropolia Bucuresti si Casa Dvornicului Ior-
dache Slatineanu pe de ana parte, pentru cdlcare de movie.
Aceste dosare s'au trirnes la Tribunalul Olt si cuprinsul for se va vedea
din cele ce urmeaza.
Judecatoria Districlutui Arges,
Cinstita Judecatorie de Olt, pe Tanga adresul No. 3898 din 7 August
anul incetat 1839, pe temeiul poruncii cinstitului Departarnent al Dreptatii No.
2228 au trirnis in cercetarea acestei Judecatorii della (dosarul) pricinii mij-
locita intre Sfanta Mitropolie din Bucuresti si D-lui Marele Dvornic Pand Cos-
tescu 11, epitropul Casei reposatului Gheorghe Slatineanu, cu ora."senii Slatineni
dintr'acelas judet, pentru hotdrniCia facuta mosiei Streharetul din Sud Olt
spre a se cerceta si a i se da legiuitul curs.
In urmarea cdreia chemandu-se dupa randuiala fetele impricinate, i va.-
taful de aprozi, s'au infatisat la judecata inaintea noastra, insa : Sfanta Mi-
tropolie prin vechil cu adeverinta inscris : D-Iui Pitar Gheorghe Bratescu,

1) Condica Mitrop arch. stat

o. 14 1 1840 Dosar 11 I 1863 archiva Primarii Olt
1) Constandin
Costescu mare Sardar a merit inainte de 1793.
1

I I
Pang Stefan
Costescu mare Dvornic 1817 Costescu 1793
(Z. Furnica, 1st. Corneal. pag. 206)

www.dacoromanica.ro
 75

D-lui Dvornic Pana epitropul prin vechil randuit cu inscris, D-lui Gi'igore
Saulescu, precum asemenea Si orasenii Slatineni, prin vechil cu adeve'rifila inL
scris adeverita dupa randuiala Costache 'Cumpanasescu. Aratare si cerere fa-
cand sfanta Mitropolie intr'o unire cu D-lui Dvornicu Pana Costescu prin
jalba data catre Cinst. Mare Logofetie a Dreptatei in anul 1834 Fevruarie,
ca adica. Schitul Streharetul al Sfintei Mitropolii si Casa reposatilor boeri
Slatineni, avand un trup de mosie numit Streharetul, ce Inca din vechime
si pana asta.'-zi s'au stapanit cl'avalma, apoi din vreme in vreme, cotropin-
du-se de catre unii si altii vecini razesi, pana in cat orasenii Slatineni razesi
dela vale s'au mai apropiat de zidul schitului, pentru care acestia au luat
hotarnic si inginer pe D-lui Joan Prededici a face alegere in fata locului Si
se roaga cinstitului Departament al dreptatei a slobozi porunca catre pome-
nitul hotarnic ca prin carte de blestem cercetand documenturile tuturor re-
zasilor acestui trup de mosie si dazgradindu-se aceasta mosie din toate par-
tile, sa o masoare facand hotarnicia cu suma de stanjini dupa randuiala si
tot odata sa ridice si plan de starea locului si cele alte. Dupa a carora ce-
rere slobozind Cinst. Departament porunca catre cerutul hotarnic dupa povata
pravilei, au si lacut pomenitul hotarnic hotarnicia trupului acesta de prigo-
nire ridicand tot odata si harti in plan de starea locului pe care in-
fatisand-o vechilul D-lui Dvornicului Pana Costescu precum si ridicata harta,
s'a vazut scrisa in leat 1834 Julie 18, si vorbindu-se din parted. acelui ho-
tarnic ca dupa cererea ce au facut la casa raposatilar . . . . boeri Sla-
tineni si la Sfanta Mitropolie pentru Schitu Streharetu, i s'au infatisat urtna-
toarele sineturi, insa. :
7116 Octomvrie 7 (1608). De ani 226 al raposatului ba-
Iran Basarab Voevod (Nadu Serban Basarab 1601-4611) scris de un
Negoita logofatul in orasul Targovistea, dat la mana mai multor locui-
tori ca sa le fie for mosie la Streharetu toata silistea Streharetului din
camp, din dealul cu viile, din apa, din padure si pretutindenea, iar
hotar: din apa Oltutui spre Osica si pe gardul vii pe hotarul cel vechiu, pe
gardul lui Carstieas si pe piscul lui Brancu si pela cele trei movile, pela viile
Voinestilor pe trupul lui Chirca si pe trupul lui Caloean si la valea viilor
pana in drumul targului si pe hotarul cel vechiu pana in apa Oltului si cele
alte . . .

7210 Noentbrie 5 (1701).De ani 132 carte de hotarnicie a case

boeri ce zic ca au lost luati prin ravasul Domnului Constantin Basarab Voevod
Brancoveanu de Filotei egumenul dela Streharet si de mosnenii de acolo ca sa ca-
ute si sa adevereze cata are mosie mandstirea Streharetu de cumparatoare si de da-
nie si cata au mosneni de acolo, scriu ca s'au cetit tote cartile de mostenire si
www.dacoromanica.ro
 76

zapisele de cumparatoare vi de danie, s'au aflat ca sunt vase mosi marl a-

dica vase funii in tot hotarul Streharetul, din care au ales pe zapisul de cum-
paratoare si de danie patru mosi marl cu toate partile Ion de movie si s'au
dat sfintei manastiri sa le tie cu bung pace, au ramas doi mosi, adica
doud funii maxi cu toate partile for de mosie si au dat sa tie mosnenii : a-
poi tragand mosia prin trei loGuri dupa obiceiu, au aflat capatul mosiei dela
deal stanjini 450 care fac la o funie stanjini 75, care s'au ales manastirii
stanjini 300 pe funii 4, si au dat mosnenilor pe din jos stanjini 150 si pe
mijloc s'au aflat stanjini 312, care fac la o funie cate stanjini 52 si s'au
dat manastiri cite stanjini 208 pe funii patru si mosnenilor pe funii cloud
stanjini 104 si pe]a capul dela Olt stanjini 720 si s'au ales manastirii pe funii
4, stanjini 480 si sa tie mosnenii pe din jos pe cloud' funii, stanjini 240.
7210 Noembrie 5 (1701)Tot din ziva hotarnicii zapis al unui Radu
din Slatina, ginerile lui Darjil impreund cu femeia lui Dumitra si feciorii lui,
prin care scriu si marturisesc ca au inchinat toata.' pal tea Ion de mosie din
Streharet manastirei Streharetul insa jumatatea funii care se pogoara." dela
stramosul for popa Parvu si dela mosul lor Disan fratele Badi Musdscul
pentru care s'au vi intrebat inaintea acelor Base boeri hotarnici cu verii
lui anume: Tudor Perta si Dumitru i Badea feciorii Badii Musescu si le-au
dat acea jumatate de funie Tor, iar alta jumatate de funie au ramas sa o tie
numitii lui yeri, pe care danie jumatate funie au vi ales-o acei vase hotarnici
din a verilor lui si au alaturat-o Tanga a manastiri ca sä. o stapaneasca in veci.
7228 Iulie 1 ( 1720). ani 23 in urma hotarnicii, zapis al tuturor
mostenilor Strehareteni ce'l dau la mana egumenului Visarion eromonahul nes-
tavnicu mandstirei Streharetul, coprinzator ca fiind ei in banuiala ca n'ar fi
hotdrat bine acei Base boeri mosia, au fost luat si dijma, dar in urma va-
zand ca bine au hotarat, an intors dijma din acel an numitului egumen si
au ramas sa stapaneasca mandstirea pe unde au hotarat acei case boeri in-
datorandu-se a drege si hotarele pe unde s'ar fi stricat.
1781 htlie 26.De ani 50 carte de judecata ispravniceascd din
sud Romanati coprinzatoare ea dupa jalba ce au dat Chir Grigorie .egumenul
schitului Streharet din Sud Olt i D-lui Raducan Slatineanu biv vel clucer,
catre Maria Sa Mihai Const. Sutu V.V. cum si in multe randuri an fost
jeluit Mariei Sale Alexandru Ipsilanti V.V. si Mariei Sale Nicolae Caragea
V.V. pentru impresurarea ce li se face la acea mosie, de niste mosneni ce
le zice Untaresti, peste atatea scrisori i cacti de judecata ce au, zicand ca si
boerii hotarnici au oranduit de au ales aceasta mosie, care pe unde au sa
stapaneasca, precum cartile de hotarnicie arata si ei tot nu s'au supus, apoi

www.dacoromanica.ro
 77

volnicind Maria Sa pe Tudor paharnicelu, au adus la ispravnicat atat pe

parati cum si seapte marturi din sud Olt si dupa aratarea lor, ca de cand
s'au pornenit ei tot schitul si Dumnealor boerii Slatineni au stapanit acel loc,
s'au oranduit cu pitac la cucernicia Sa protopopu loan ca sal bage in bise-
rica a savarsi juramantul.
Iar paratii Mihail si Constantin Plesoianii, cand au fost sa intre cu mar-
turiile in biserica, 'i-au intors inapoi nelasandu-i sa jure, pohtind de-a lor bung
voie, ca sa remaie acel codru de loc al schitului Strehare't si al D-Iui Clu-
cerului Slatineanu, dand prinsoare ca nu se vor mai scula cu pricing asupra
acestui loc, zicand numitii Plesoeni ca sal 'si is egumenu un boer hotarnic
sa ocoleasca acel loc cu semne si sa '1 deosibeasca de catre mosia lor,
avea mai cu ternei odihna stapanirei intre dansii, s'au si urmat egumenu a
urma si au zis ca isi va lua chiar indatorire, carei indatoriri 'i- au supus si
pe Plesoieni si cei alti 11.
Dupd care prin trei raporturi infatisand porunca Cinst. Marei logofetii a
Dreptatii, Cinst. Judecatorii de Olt a vesti pe toti razesii acestui trup de mosie
a se Oa fata fiesi-care cu docurnenturile ce vor avea la aceasta hotarnicie,
dintre care manastirea Clocociovu au infatisat urmatorul document, insa :
7119 lulie 8 (1641).De ani 193 Hrisovul reposatului Matei Voda
Basarab dat manastirei Cotromuzu (Cotlomusu)21, aratand semnele mosiei Cireaso-
vul de sus, ce se razareste pe din jos cu mosia Streharetu incepand prin ho-
tarele cele vechi, din hotarul erbanestilor treci Oltu la capul Ostrovului si
merge in jos pe rau prin mijlocul ostrovului, trece peste rau si cade la lac
si imparte hotarul cu Cainestii si iar trece Oltu si merge pe rau si impute
hotarul cu Dranovati si vine la vale si desparte hotarul Streharetul, trece
lacu si merge spre rasarit pe camp si 'vine la lacul cel mare si merge pe
camp si cade la raul Muerii si merge pe parau si desparte hotarul Topolestii,
facand cercerare semnelor acelui hrisov s'au dovedit ca stapanirea de asta-zi
este cu totul schimbata :
I) Dela semnul unde zice ca iar trece Oltu si merge pe parau si im-
parte hotarul cu Dranovetii si vine la cale (drum), si desparte hotarul Ste-
haret, aici mosia Dranovetii de sus ce se stapaneste de manastirea Mamului
si de manastirea Bistrita si Vaud asta-zi pazesc pomenitele semne si nu tree
cu stapanirea peste rau ce'i zice si Beica, iar mosia Dranovetii de jos si ma-
nastirea Zlatarii sau a egarcii ce din vechime au fost tot un trup cu Drano-
vetii de sus macar de si are doua pietre ale trasurei capului in malul apei
Beicii despre apus pe Tanga drumul cel mare, una din sus ce se hotaraste
1) Acesta este in intregitne actul de care se vorbe0.e ]a pag. 73 cu aceiasi data.
2) Dela Muntele Athos, ]a care a fost inchinata manastirea Clocociov.

www.dacoromanica.ro
 78

cu Dranovetii de sus si alta din jos ce se hotaraste cu mosia Sarbii, dar in

potriva nu sta. cu capu nici intre acele pietre nici in raul Beicii ci trece peste
pietre si peste rau si face o simtitoare calcare atat capului rnosiei Streharet
cum si capului mosiei Cireasovul de sus, pentru care spre mai bung dovada
in multe randuri s'a cerut dela mandstire, atat prin Tribunalul Oltului cum
si particular a infatisa documenturile acestei mosii spre a se vedea a for co-
prindere si nici Intr'un chip mijloc de a infatisa vre un document sau ma-
car vechil la fata locului, n'au statut.
Drept aceia de temei luandu-se semnele pomenitului hrisov, urmeaza
ca sa stea capul acestei mosii Dranovetii in matca Beici precum stair si Dra-
novetii de sus.
II) La semnul unde ii zice hrisovul ca dela cale (drum) trece capul si
merge spre rasarit pe camp si vine la lacul cel mare si merge pe camp si
cade la raul muerii, acele lacuri si camp afara de raul Muerii cu totul le-au
desfiintat curgerea apei Oltului, facand tot campu lunca, mancaturi de apa
si prunduri, din care pricing nici odata nu se mai putea dovedi fiinta acelor
locuri, de cat in lunca si aproape de malul Oltului despre rasarit s'au gasit
in fiinta o piatra veche hotar despartitor intre Cireasov si Streharet. Este si
netagaduita de catre amandoua partile. Din care piatra merge stapanirea de
acum spre rasarit pela un dudulet ce este langa drumul Targului si de a-
colo sus pe deal si coboard in valea Muerii si mai merge pe vale in sus
pana unde se impreuna cu valea viilor si acolo sta capul mosii Streharetu,
iar Cireasovul mai merge pe valea Muerii in sus pana la Topilita, care si a-
ceasta stapanire de acum este cu totul inpotriva semnelor hrisovului calcand
mosia Cireasovul de catre mosia Streharetul, caci macar si de au desfiintat
curgerea Oltului acele locuri, dar in totul for este piatra din lunca dela care
urmeaza a se face linie dreapta spre rasarit la firescul semn raul Muerii ce
asta-zi ii zice si valea Muerii si apoi valea in sus pana la Topilita cu care
linie se indrepteaza hotarele intocmai dupe duhul pomenitului hrisov.
S'au cerut si bisericii Sfantului Gheorghe din Craiova sa arate documen-
turile ce are pentru mosia Sarbii, ce se razareste cu mosia Streharetul si au
infiintat urmatorul document, insa :
1784 Octombrie 24.De ani 50 carte de hotarnicie a unui Matei
Plesoianu si Ilie Plesoainu, ce zic ca au fost oranduiti din porunca armasului
Constantin Falcoianu ispravnicul din Sud. Romanati, dupa aratarea lui Marin
Untarescu, Motroc si nepotasau Nistor i de Mihai 'Plesoianu cu fratii lui Du-
mitrascu i Radu, ca sa be imparteasca un hotar de mosie ce se chiama Sarbii,
scriu ca au tras mosia prin trei locuri dupa obicei, incepand despre rasarit
din hotarul Slatinii din muchia baltii drept pe langa apa Oltului prin dru-
www.dacoromanica.ro
 79 --
mulet in marginea Beicii, stanjini 760 trasura dela mijlocul mosiei. Din ar-
ciste (lease de porumbari), dela dud unde au fost piatra drept peste lesi pane
in hotarul Dranovatului de jos, peste valcea, peste restoace, in piatra, stanjini
450 trasura dela apus la capul mosiei din hotarul Slatinii, din harldu pe
drum. pe langa hotarul Ganesei pane in hotarul Dranovetilof, in valcea, stan-
jini 420, dintre care au facut cercetare semnelor trasurii, despre raserit ce
se razareste cu mosia Streharetul si in malul baltei hotarul Slatinii s'au ge-
sit peatra in fiinta cum si in malul Beici aproape unde au fost duduletu
iarasi s'a gesit pieatra in fiinta langa drum hotar despertitor intre mosia Sarbii
si Dranovetii de jos intre care pietre se implineste si suma de stanjini 760
dupe hoternicie, dar si acest trup de mosie ca si Dranovetii nu'si margineste
stapanirea in pietrele trasurei sale sau macar in matca apei Beicii ci in po-
triva hotarniciei trece cu capul peste pietre si peste Beica si face o simti-
toare cAlcare in hotarul Streharetului. De aceia pe temeiul celor in jos ur-
meaza a se margini capul acestei mosii Sarbii in matca apei Beicii ce isi
face curgerea sa prin mijlocul metcei Oltului vechi.
I) Dupe chiar aceasta hoternicie, a acestui trup ce arata trasura capului
despre reserit pe lange apa Oltului si malul Beicii, adical pe malurile for cele
despre Miaza-zi.
II) Dupe' mai sus aretatul hrisov al Streharetului cu leat 7116 Octom-
brie 7 ce zice ea', tot aceeasi ape a Oltului este hotar.
III) Dupe cartea de hoternicie a Streharetului de mai sus cu leatu 7210
Noemvrie 5 ce zice ca au recut trasura prin capul mosiei dela Olt.
IV) Dupe' isprevniceasca carte de judecata de mai sus cu leat 1784 Iulie
26, prin care tot acest codru de loc ce este si acum celcat, iI dau in sta-
panirea schitului Streharet si a raposatului Clucer Reducan Slatineanu.-
Tot prin Tribunalul Oltului s'a cerut si D-lui Nicolae Ifagi ceaus a areta ce
documenturi ar fi avut pentru mosia Slatioarele ce se razareste cu mosia Stre-
haretul si mijloc de a infatisa vre-un document sau macar vechil la fata lo-
cului, n'au statut, care si aceasta mosie ca si Sarbii nu sta in piatra din mu-
chea balti sau macar in matca Beicii ci trece peste pieatra si peste Beica
fecand si aceasta o simtitoare calcare in hotarul Streharetului. De aceia tot
pe temeiul dovezilor ce mai sus se arate pentru hotaru Sarbii, urineaza a
se margini si capul acestei mosii in matca apei Beicii.
S'au cerut si parintelui Silivestru egumenul schitului Streharet se arate
ce documente are mandstirea pentru mosia Cireasovul din deal, ce se hotaraste
cap in cap in valea viilor cu mosia Streharetul si au infatisat cel urmetor, insa :
7210 Noembrie 6 (1701).De ani 132 carte de hoternicie a cease
boeri coprinzatoare ca dupe revasele Mariei-Sale Constantin Basarab V.V. Branco-

www.dacoromanica.ro
 80

veanu au fost luati de Filotei eromonachul dela manastirea Streharetul si de mos-

nenii of Cireasovul din deal sud Olt, ca sa aleaga si sa hotarasca partea de movie a
fiescaruia, deci rnergand la fata locului au tras mosia pe trei locuri dupd o-
bicei si s'au aflat la capul mosiei despre Streharet stanjini 844; a doua tra-
sura la mijloc stanjini 1080 si la a treia trasura la capul mosiei despre Beica
stanjini 1080, din care s'au dat sa tie mosiei jumdtate si mosnenii jumdtate.
Au facut cercetare si despre capul acestor doua mosii dar nu este nici o
banuiata de calcare, fiind valea viilor firesc hotar despartitor, urmandu-se si
pang asta-zi stapanirea intocmai dupd coprinderea hrisovului cu leat 7116 Oc-
tomvrie 7 al mosiei Streharet.
Tot asemenea prin Tribunalul de Olt, s'a cerut si ora'senilor Slatineni
sa arate ce documenturi au pentru mosia orasului ce se razareste cu mosia
Streharetul din valea viilor si pand in cotul unui zavoi peste Olt, unde se
margineste mosia orasului de mosia Slatioarele, si au dat raspuns atat in
fata locului cum si inaintea Tribunalului ca n'au nici un fel de document
pentru mosia orasului find rdpuse mai dinainte vreme, de cat au aratat sem-
nele stapanirei de acum. Am fdcut cercetare si semnelor de mai sus ardtate
ale hrisovului Streharetul si afard de semnul capului mosiei despre apus matca
Oltului vechi si capul despre rasarit valea viilor, toate celelalte nu s'au putut
dovedi. Dar in urma acestui hrisov cu ani 94, find hotdrnicia de mai sus,
aratatd cu suma de stanjini, aceasta dovedeste semnele adica dau temeinicie
hotarului vecinatatei dela deal, facandu-se trasurile in jos si unde se va im-
plini suma stanjinilor, tot deodata sunt do vedite numitele semne. Dupa a-
ceste cercetdri mai intaI am ridicat in plan starea locului si apoi de fata cu
parintele Silivestru egumenul schitului Streharet si D-lui logofdtu Stefan Don-
cea; vechil din partea manastirei Clocociovul, am facut trasura capului mo-
siei despre apus peste curgerea 01' _tiui de acum, la care puind lantu din
matca apei Beicii ce'si face curgerea prin mijlocul matcii Oltului vechi am
tras pe linie dreapta in sus d'acurmezisul mosii stanjini 720, dupa hotarnicie
si unde s'au implinit acesti stanjini la hotarul Cireasovului de sus, dupa mul-
tumirea amandouara partile, am pus si piatra hotar, din care am facut linie
dreapta despartitoare in lung spre apus Rana in matca Beicii si tot aceiasi
linie spre rasarit pand la piatra veche din lunca ce mai sus se arata ea este
hotar despartitor intre Streharet si Cireasov. Vroind sa fac si trasura mij-
locului si a capului mosiei despre rasarit la valea Viilor cu urmare dupa po-
vatuirea pravilei pdmantului, adicd fiind-ca orasenii Slatineni razesi dela vale
n'au nici un fel de document pentru movie orasului, iar manastirea Cloco-
ciovul rezas dela deal, in documenturile de mai sus, arata sernne cu totul
naturale, facute din vesnicie si tot ()data cu lumea, adicd raul Muerii ce asta-zi

www.dacoromanica.ro
 81

ii zice Valea Muerii, pe care amandoua man_ stirile Clocociovul si sfanta Mi-
tropolie pentru schitul Streharet, sunt multumite. Din care drept temei luand
hatarnicia mosiei Streharetul cu leat 7210 Noemvrie 5, an vrut sa urmeze
cu trasurile in jos spre mosia orasului, papa unde se va implini suma stan-
jinilor. Dar nici intr'un chip mijloc nu au stdtut, caci de fata aflandu-se si
orasenii, care dupa ce din vreme in vreme, au calcat mai de tot mosia Stre-
haretului la di umul targului unde trece peste Valea Muerii, au ajuns la ho-
tarul Cireasovului al manastirei Clocociovului, la un stalp de piatra in malul
vaiei ce an fost truce, ne-mai lasand mosii din hotarul Streharetului fara nu-
mai matca vaei, asemenea si tot dealul cu viile '1-au calcat pana s'au a-
propiat de zidul schitului Streharet, lasand in stapanirea manastirei numai
via cea batrana, apoi si cu o mare pornire s'au impotrivit asupra'i a nu trece
cu suma stithjinilor peste acele de dansii aratate semne ale stapanirei ie acum,
strigand in vileag ca pas de va face numitul hotarnic peste dansele, se face
si omor.
Aceste impotriviri vazand si ca de un zid marginit aflandu-se a nu putea
aduce la pravilnica indeplinire porunca cinst. marii Logofetii a dreptatei, cu
al patrulea raport au infatisat judecatorii Oltu curgerea acestei pricini, de unde
i s'au inapoiat raspuns sub No. 1430 Julie 25, ca asupra aratarei ce face
pentru protivnica urmare a orasenilor Slatineni, s'au facut punere la cale a'i
aduce intru aplicare a se afla de fata la aceasta hotarnicic si potrivit indras-
nelei ce au barfit asupra'i, sa li se flied cuviincioasa dojana cu mustrare. In
urma careia mai adastand Inca case zile, n'au vazut nici o punere la cale
de cat in lipsa D-lui hotarnic peste Olt, au aflat ca viind numitii oraseni in-
susi desinele ar fi tras mosii Streharetului, din care pricina nici intr'un chip
n'au fost ertat a face acele doua trasttri ale hotarnicii, si dupa nemulturnire
sä faca semne si apoi din sedi in sedi sa faca si linie despartitoare in lung
iar nu semne, pang cand erea hartia planului intinsa pe masa, caci intr'alt
chip nici odata nu se mai pot face acele linii, pana cand se va ridica de al
doilea alt plan.
Asa dar ne-mai ramanandu'i alt mijloc si teama fiindu'i a nu'si primej-
dui si viata, au facut acele doua trasuri dupa plan, insa la trasura capului
mosiei despre rasaritd in Valea Muerii, unde se impreuna cu Valea Viilor, hotar
despartitor a trei mosii adica: Streharetul, Cireasovul din deal, ce se lovesc
in colturile capetelor dela deal si Cireasovul de sus, ce se loveste in coaste,
din care drept d'acurmezisul mosii prin dealul cu viile spre miaza-zi pana
unde se implinesc stanjini 450, dupa hotarnicie la hotarul Slatinii ; a doua
trasura la mijloc iar din Valea Muerii unde trece drumul targului d'acurme-
zisul si drept prin satul Obrocarii in jos spre miaza-zi pana unde se impli-
rt
www.dacoromanica.ro
 -82
nesc stanjini 312 dupa hotarnicie iar la hotarul Slatini, la care aceste cite
trele trasuri se aduna peste tot in suma de stanjini 1482 si masa (media)
raman stanjini 494, iar pe pamant la aceste .doua trasuri nu s'au facut nici
un fel de semn, pentru care inalta stapanire va face chibzuire si punere la
ca]e cum sa se indatoreze a'i plati simtitoarea pierdere a vremii si alte chel-
tueli in zadar atat acum cat si anal trecut ce au fost randuit iarasi cu po-
runca cinst. Marei Logofetii a clreptatei, patimind si atunci de ca.tre numitii
oraseni asemenea impotriviri, din care suma. de stanjini dupa documenturile
ce se vad mai sus, se alege partea schitului Streharetul pe din sus pe langa.
hotarul Cireasovului de sus, insa : (adica):
1) Stanjini 300 la capul mosii despre rasarit in dealul cu viile pe funii patru.
2) 208 la mijloc prin satul Obrocarii pe funii patru.
3) 4801a capul despre apus peste curgerea Oltului de acum pe funii 4.
988 si masa raman stanjini 329, palme 2, degete 8.
Asemenea se alege si partea paratilor boeri Slatineni pe din jos de langa
hotarul Slatinii insa (adica) :
Stanjini 150 la capul mosiei despre rasarit in dealul cu viile pe funii 2.
104 la mijloc prin satul Obrocari pe funii 2.
240 la capul despre apus peste curgerea Oltului de acum pe 2 funii.
494 si mash' raman stanjini 164, palme 5, degete 4.
Iar lungul acestei mosii din Valea Viilor capul despre rasarit si pand peste
Olt apa Beicii, este de stanjini 2000, masurandu-se cu stanjinul raposatului
erban Voda Cantacuzino.
Drept aceia dupe toate cercetarile imprejurarii acestui trup de movie Stre-
haretu, ce au facut la fata locului cum mai sus se arata, care mai curat se
vor vedea si in planul ridicat, s'au dat schitului Streharet al Sfintei Mitro-
polii si epitropii casei raposatilor boeri Slatineni aceasta carte de alegere, a-
supra careia hota'rnicii intrehandu-se vechilul ordsenilor Slatineni ce cuvant
de impotrivire pravilnica pot avea, au raspuns ca sunt nemultumiti pe lu-
crarea ce au facut hotarnicul Prededici precum si pre harta ce au randuit-o,
caci nu s'ar fi asemana.nd cu fiinta pamantului, nevazandu-se insemnate in-
tr'ansa firestile semne coprinse in sineturile Cireasovului de jos si altele,
marturisind si inaintea noastra precum in raspunsurile ce au dat la cinstita
judecatorie de Olt, la chemarea ce li se facea de hotarnic, ca n'au nici un
document pentru acest trup de movie, de cat au infatisat acum un document
strein, hotarnicie adica a sease boeri cu leat 7216 Mai 28, ce au fost
luati din porunca Domnului Constantin Basarab V.V. Brancoveanu, de popa.
Cornea, de frate-sau Cazan cu verii for si alti mosneni cu loath' ceata for
din Cireasovul din deal sud Olt, spre a le alege partile for de movie dintr'-
www.dacoromanica.ro
 83

acest hotar de mostenire si de cumparatoare, unde au ales mostenirea for

funii 5 si cumparatoarea popi Cornea cu frate-sau si verii lui alte funi cinci
cumparate dela Buzesti si care fac funii 10, mosiea satului jumatate, precum
s'au fost hotarat si s'au fost ales mai dinainte cu cease boeri de catre ma-
nastirea Streharetu si s'au fost ales mosia manastiri din tot hotarul Cirea-
sovului jumatate, rdmanandu-le mosnenilor ceailalta jumatate; tragand mosia
prin trei locuri dupa obicei, au aflat la capul mosiei despre Streharet, pang
in hotarul Streharetului in stalp stanjini 422 Dintr'acestia ales'au partea. popi
Cornea de catre frate-sau si de catre verii for i de catre alti mosneni ce au
avut de mostenire si de cumparatoare stanjini 206 si le-au dat pre din jos
de catre hotarul Slatinii punand semn, ramanand la frate-sau si Ia verii lui
si alti mosneni pre din sus de catre hotarul mandstirei Streharet stanjini 462,
si celelalte cite acolo se mai coprind si care nu se ating nici de cum de
calcarea ce fac paratii jeluitorilor.
Dupa aceasta facand si juclecaltoria bagare de seams hartei ridicata fru-
pului mosiei Streharetul si semnele coprinse in hotarnicia de mai sus, n'au
tagaduit insusi vechilul orasenilor ca fac oare-care calcare, insa numai Ia
stalpul de piatra in lungul mosii, ce este hotar al capului Cireasovului ard-
tandu-ne-o chiar pe harta jeluitorilor, dar nu se impotrivesc a nu o slobozi,
din care curat s'au dat inteles ca orasenii Slatineni in adevar ne-avandu-si
documenturi cu semne de hotara publice spre a'si cunoaste catatimea mosii
for pang unde le merge, fireste s'au intins cu stapanirea in trupul mosiei
Streharetul a D-lor boerilor Slatineni si a schitului Streharet, cerand in sfarsit
vechilul orasenilor Slatineni a fi pasuiti ca sa 'si is si din parte-le hotarnic
si inginer a lucra impreund cu hotamicul pomenitelor case, margininclu-si
de sine soroc ca pang la sfarsitul viitorului Aprilie al anului urrnator sa de-
savarseascd aceasta lucrare fa.'ra alt cuvant.
Deci judecata avand in vedere atat impotrivirile ce au cercat D-lui ho-
tarnic Prededici cu nesupunerea paratilor ordseni in fata locului in desavar-
sirea lucrarei acestei hotarnicii in curs de patru ani si mai bine, precum si
propunerile de acum ale vechilului for fard vre-o dovada in-motriva cererei
jeluitorului, spre acest sfarsit chibzuind cele de cuviinta. holaraVe : ca dna.
paratii nu vor fi urrnatori cu a1pi lua hotarnic asernanat cererei ce au facut
acum in judecata, atunci dupd povata pravilii,. lucrarea fa'cutd de D. Prede-
dici prin ara'tata de mai sus hotarnicie si harta' sa rdmaie intarita cu desa-
varsire intru toata fiinta ei, la care hotarnicie cei ce vor face lamurirea sa le
fie prin carte de blestem catre martorii prigonitori in fiinta vecinilor razesi.
Avand in vedere D-lor hotarnicii si luminatul hrisov al raposatului Radu Voda
of leat 7116 in care se coprinde mai pe larg semnele mosiei. Partea insa.

www.dacoromanica.ro
 84

nemultumita se va inainta cu apelatie la cinst. Divan Civil in legiuitul soroc

de doua luni. Plata taxii ramane impartitd pe amandoua partile prigonite
pang la cea din urma hotarare in unire find hotararea aceasta si cu povata
pravilii partea a doua, cap. 3, § 2, 3 si 10.1.
1840 Ghenarie 26.
Prezident Stolnicu I. Catuneanu
Judecatori: N. Socolescu. D. Dragoescu.
Grefier C. Vladoianu.

Ai't 1811 Fevii. 28: No. 65.

Cinstitului Departament a1 trebilor din launtru.
Magistratul Orasului Slatina.
Din mai multe raporturi ale acestui magistrat, cunoaste cinstitul depar-
tament prigonirea orasului acesta cu sfanta Mitropolie si casa ra'posatului
dvornic Slatineanu, pentru calcarea, ce fdcea acesti din urn-id, mosiei ora-
sului, pe care acum o si cer a o insusi. Dar aceasta pricing fiind inceputa
Inca din anul 1839 si dela (dosarul) ei poate se afld acum trimisd la archiva
de cdtre cinstitul departament. De aceia Magistratul dupa impilarile ce cearca,
intr'un chip hotarat, a perde orasul dreptul sau, se gaseste silit a intrebuinta
descoperirea pricinei acesteia cu o intindere, pre cat sa coprinza toate im-
prejurarile, desvoltat :
Inca din luna lui Fevruarie anul 1840 infatisandu-se magistratul prin
vechil la cinstita judecatorie de Arges, unde pricina aceasta erea mutatd din
porunca, s'a dat o pregatitoare hotarare a acestei judecdtorii in fiinta si a
vechililor din partea caselor mai sus insemnate. Aceasta hotarare coprindea
cele urmatoare :
Se indatoreaza orasul a'si lua hotarnic si fatd cu D-1 Joan Prededici fostul
Inainte hotarnic al sfintei Mitropolii si al casei dvornicului Slatineanu, prin
martori si Cu carte de blestem, sa dovedeasca adevaratele semne desparti-
toare dupa sinetul mosiei sf. Mitropolii cu leatu (7116) 1608 insa cu in-
datorire a se savarsi aceasta cercetare pang la sfarsitul lunii lui Aprilie, a-
tunci viitor. Iar cand la dinpotriva orasul nu va fi urmator, atunci hotarnicia
D-Iui Prededici sa rarnale intarita.
Aceasta hotarare primindu-se de catre magistrat si vdzand ca trebuinta
cere de contribuire pe oras pentru plata hotarnicului si a inginerului i in-
tampinarea celorlalte cheltueli, a cerut aceasta dezlegare dela acest cinstit de-
li Copie ceruta de mueicipalitatea S!atina, dela jud,,catoria de Argos: la, 1862 Noembrie

www.dacoromanica.ro
 85

partament prin raportul cu No. 36 de la 8 Martie, si la 18 ale acestei luni a

si primit dezlegare raspuns, prin porunca cinstitului departament cu No. 1301,
insd cu marginire ca mai intai sa facd magistratul o deslusire, alegere, de
locurile coprinse de ordseni si de cele slobode si inchipuind o analoghie pen-
tru locurile cele coprinse, sa. o supue la cunostinta cinstitului departament.
In urma acesteia, magistratul, pe de o parte a pus in lucrare dispozi-
tiile iar pe de alta, vazand ca mijloceste intarziere pang sa se sa-
varseasca prin mdsuratoare aceasta cerutd deslusire si sorocul dupd hotararea
judecdtorii se apropia, a si tocmit un hotarnic si inginer, pe care tot deodata
'1-a supus si la cunostiinta C. Departament prin raportul cu No. 66 din 15
Aprilie si C. Judecatorie de Arges prin adresul cu No. 68.
C. Departament fdcand observatie acestui raport al Magistratului cu No.
66 ce s'a zis mai sus, ii intoarce raspuns prin porunca sa cu No. 2070 din
22 Aprilie, ca nu primeste pe hotarnicul si inginerul ce se tociniserd de ma-
gistrat, propuind ca nu se poate incredinta aceasta hotarnicie, de cat acelor
ce se cunosc de stapanire dupa intocmitele legiuiri si din incercare pentru
cinstea si desdvarsirea for asupra amandorora acestor stinte adeca de hotarnic
si de inginer ; poruncind a se trimite deslusirea cerutd pentru locurile cele.
coprinse si slobode, si dupd aceia va ingriji insusi C. Departament a trimite
oameni destoinici de aceasta intreprindere, in care va avea toatd confienta.
Insd tot deodata prin altd porunca cu No. 2074 din aceiasi zi incunostiin-
teazd magistratului, ca urmand a se mai intasrzia punerea in lucrare a ho-
tarniciei, s'a inteles si cu C. Departament al Dreptdtei, ca sa indatoreze si
C Judecatorie de Arges a primi aceasta amanare, cu care pe temeiul acesta
se va intelege §i insu-§i magistratul.
Intemeiat pe aceste temeiuri, s'a poprit magistratul din lucrarea ho-
tarnicii, si pentru ca d-1 Ion Predici hotarnicul Sf. Mitropolii, carele se
indatorase prin hotararea judecdtorii a fi fatd la aceasta hotdrnicie, nu s'a
hotarat nici atunci in tot cursul sorocului marginit prin hotararea C. Jude-
cdtorii, nici mdcar dupd soroc, iar mai vartos ca si chiar insasi C. Judeca-
torie, in loc de a trimite cartea de blestem cerutd in vreme de ca."-tre rriagis-
trat prin adresul cu No. 68 de la 15 Aprilie, scrie magistratului prin adresul
cu No. 2113, dupd porunca C. Departament al dreptdtii cu No. 1132 ce a
primit, ca prelungeste sorocul punerii in lucrare a hotdrnicii, pana se va
savarsi catagrafia stapanilor locurilor coprinse din mosia orasului, dupa ce-
rerea facutd de C. Departament din lduntru, cand atunci magistratul va face
cunoscut C. Judecatorii, ca sa trimeata instructiile cuvenite acelui hotarnic
si cartea de blestem si cand asemenea se va instiinta si Sf. Mitropolii i Casa
vornicului Sldtineanu.

www.dacoromanica.ro
 86

Dupa toate acestea dar, nici cel mai necarturar nu se indoeste de pra-
vilnicile inpedecari, ce a cercat magistratul asupra punerii in lucrare a ho-
tarnicii in cursul termenului marginit in hotararea C. Judecatorii, pentru ca
s'a poprit de insusi acest departament prin porunca cu No. 2074, s'a poprit
de C. Departament al Dreptatii prin porunca cu No. 1132, s'a poprit de C.
Judecatorie competenta, prin adresul cu No. 2113, prin care da prelungire
hotarnicii cu soroc nehotarat, !And adecd se va sdvarsi catagrafia locu-
rilor coprinse in mosia orasului ; s'a mai poprit cdci nici d-1 Joan Prededici
fostul hotarnic al Sf. Mitropolii si al Casii vornicului Slatineanu, nu s'a ara-
tat nici intr'acel termen marginit prin hotararea judecaltorii, nici in urma, in
vreme ce hotarnicia facuta de D-lui numitul, se catigorisise de magistrat si
tocmai pentru aceia se indatorase prin hotararea judecatorii a fi fata si in-
susi la hotarnicia, ce s'a Indatorat a face orasul prin cercetarea semnelor cu
carte de blestem, si s'a poprit mai vartos ca se dedese si apelatie din partea
casii vornicului Slatineanu de nemultumire asupra hota'rarii judecatoresti.
Cele pang aici expuse se ating numai de inpiedicdrile ce a cercat ma-
gistratul la punerea in lucrare a hotarnicii in chiar termenul marginit in
hotararea C. Judecatorii, iar cele ce in urma a lucrat Sf. Mitropolie si casa
vornicului Slatineanu, facand si desfacand cele ce a lucrat magistratul si in
ce pozitie se afla prigonirea aceasta find sigurul princip ce trebue a'l cu-
noaste C. Departament, magistratul iarasi imi desvolt ca desluseste precum
aici urmeaza :
La 14 ale lunii Iulie tot intr'acel an cu 44 de zile in urma inplinirii
termenului marginit in hotararea C. Judecatorii, s'a primit la magistrat adre-
sul D-lui paharnicului Gligore Otetelisanu cu No. 33, prin care da in cu-
nostinta magistratului ca fiind oranduit hotarnic din partea Sf. Mitropolii la
mosia de prigonire, sa se pregateasca magistratul pang la 15 Septemvrie
atunci viitor spre a se incepe lucrarea hotarnicii.
La 19 Sept. tot de la numitul s'a primit alt adres cu No. 150, prin
care mai prelungeste sorocul hotarnicii pana la 18 Octomvrie. In cursul insa
al acestei vremi pe cand Magistratul astepta pregatit in toate sorocul de 18
Octomvrie, fara nadejde s'a pomenit pe de-o parte cu vechilul Sf. Mitropolii
imputernicit de C. Judecatorie de Arges cu adresul din parte'i catre C. Ju-
decdtorie locala, ca sa aducd la indeplinire hotarnicia D-lui Prededici, sub
cuvant ca ordsenii n'au pazit sorocul coprins in hotararea ei, ca sa fi sdvar-
sit hotarnicia in chiar cursul vremii coprinse in hotarare, nici apelatie au dat
in potriva ci, facand tot-de-odata aceasta cunoscuta si magistratului prin alt
adres cu No. 4183 din 6 Octomvrie, iar pe de alta cu citatia C. Divan ci-
vil sectia I, sorocind pe magistrat a merge spre infd.tisare in aceasta pricing
dupa apelatia ce a fost dat casa raposatului vornic Slatineanu.
www.dacoromanica.ro
 87

Atunci dar vazandu-se magistratul inpilat la aducerea indeplinirei hotar-

nicii D-lui Prededici, cu care se luase o mahala a orasului si tot intr'o vreme
si chemat in judecata Divanuiui dupa apelatia data de nemultumire chiar in
potriva C. Judecatorii de Arges ce se cerea a se aduce la Indeplinire, iar
mai vartos pe hotarnicul Sf. Mitropolii tras din lucrare, s'a gasit silit a pune
in lucrare cele urmdtoare : adeca pe de-o parte a protestat indata cinstitei
judecatorii de Arges, prin adresul No. 254 ca sa'si traga hartia ce slobozise
pentru .aducerea la -incleplinire pang ne vom infatisa mai intai toato partile
dupa dispozitiile art din proectul cu No ca sa se judece pra-
vilnicile inpiedecari ce a cercat magistratul, iar pe de alta ca sd se prega-
teased pentru infatisare la C. Divan civil unde erea chemat, a pus in lucrare
savarsirea hotarnicii singur magistratul cu hotarnicul si inginerul luat din
parte-si la care chemat fiind si vechilul mosii Sf. Mitropolii care zice ca
are de valmas si pe .casa vornicului Slatineanu, a infatisat acesta sinetul
liniei despartitoare mosii sale de mosia Sf. Mitropolii si s'a vazut o ho-
tarnicie prin care se arata ca cu carte de blestem s'a descoperit aceasta linie
despartitoare si dintr'ansa in jos spre mosia orasului s'a dat suma stanje-
nilor coprinsi in sineturile sfintei Mitropolii pe deplin la toate trasurile
pand in mosia orasului.
Astfel dar vazand ca mosia Sf. Mitropolii are suma de stanjeni si ho-
tarat suma stanjenilor la fie-care trasura prin punturi de semne firesti si
pietre, hotare in fiinta, a si ridicat inginerul planul mosii Sf. Mitropolii, prin
linii despartitoare de vecinatatea de sus si apoi cu hotarnicul in fiinta acelui
vecin, prin chiar acele trasuri, din semnele cuprinse in sinetul Sf. Mitropolii,
s'a si implinit cu lantul pe fata parnantului toata suma stanjenilor pe de-
plin, gasindu-se calcata Sf. Mitropolie cu un trigon de vecinul de sus, iar
nu de catre mosia orasului, care trigon l'a si slobozit in stapanirea Sf. Mi-
tropolii Inca de atunci iscalind de multumire in cartea de hotarnicie si insusi
vecinul din sus.
Savarsind dar magistratul inteacest chip lucrarea hotarnicii, astepta din
cand in cand a se chema si la C. Judecatorie de Arges pentru cercetarea
pravilnicilor impedicdri ce a cercat orasul la punerea in lucrare a hotarnicii
In termenul marginit prin hotararea ei si la C. Divan civil de al doilea spre
infatisare, si ca urmare de la C. Judecatorie s'a primit raspunsul prin adre-
sul cu No. 9, in coprindere ca acea hotarare a ei ce prin judecatoria locald
s'a dat a se aduce la indeplinire .si pentru care prin hartia cu No. 254 pro-
testase magistratul, ramane in nelucrare si desputernicita, caci epitropul casii
D-lui raposatul vornic Slatineanu ce este devalmasi cu Sf. Mitropolie, in
aceasta prigonire a fast dat apelatie de nemultumire in potriva acelei hotarari ;

www.dacoromanica.ro
 88

iar de la C. Divan civil seep I, unde erea data apelatia s'a primit si cea
de al doilea sorocire in urmarea careia oranduind magistratul vechil cu plata,
de si s'a aratat la Cinst. Divan in vreme, dar dupa imprejurari a ramas
in fatisarea.
Aceasta de at doilea chemare a fost in anul 1841 si de atunci 'Dana
la Noemvrie anul incetat 1843, s'a mai chemat si in alte doua randuri, dar
asemenea nici-o infatisare nu s'a dat, cheltuindu-se magistratul in zadar.
La Noemvrie trecut a dat D-zeu de s'au infalisat pricina, insa.: vechilul
magistratului cu vechilul Sf. Mitropolii si Casii vornicului Slatineanu, cand
vechilul casii Slatineanu a propus ca de si s'a fost dat apelatie din parte'i
la acest C. Divan, dar in mina cu jalba a tras-o si ca pretinde a se aduce
la indeplinire hotarnicia d-lui Prededici in cuvant ca magistratul n'a apelari-
sit in potriva hota'rarii judecatorii de Arges si nici a savarsit hotarnicia in
cursul marginit intr'acea hotarare a ei ; tot intr'aceasta propunere a staruit.
si vechilul Sf. Mitropolii si tot aceasta propunere s'a aprobat si de C. Divan,
in potriva careia mdcar ca vechilul orasului a propus ca de vreme ce ape-
latia s'a tras apoi C. Divan nu s'ar cunoac,-te indreptatit a intra in nici un
fel de cercetare asupra acestei prigoniri, caci numai acea apelatie ii da drept
a face chernari si a judeca si ca fiind apelatia trasd, rdu si Fara.' nici un cu-
vint a chemat pe oras in judecata intr'atatea randuri.Iar mai vartos ca
nici pentru aducerea la indeplinirea celei hotarari a cinstitei judecatorii de Ar-
ges nu este in drept C. Divan a lua parte, ci numai insasi cinstita judeca-
torie ce a hota'rat pricina, care dupa proectul cu No. . este datoare a
.

infatisa mai intai toate pdrtile prigonitoare si apoi sa dea rezultatul cerut
de legiuire. Insa Cinst. Divan, ne luand in bagare de searnd propunerile ve-
chilului, a incheiat jurnal hotarator, ca judeca'toria sa aduca la indeplinire
hotdrarea ei, adica sa dea in stapanirea Sf. Mitropolii mosi cu locul de
prigonire dupd hotarnicia lui Prededici.
Aceasta este tot cursul acestei pricini si mdcar ca Sf. Mitropolie ca
multumita pe hotarnicia si alegerea facuta de hotarnicul orasului a si primit
in stdpanire, de sunt patru ani aproape, trigonul ce s'a luat de la vecinul
din sus, precum si ca mosia o are in stdpaniresi cu toata intinderea ei
intocmai dupd sinetul sau, adecd cu suma de stanjeni pe deplin si prin ace-
leasi trasuri, dar se vede acum orasul amenintat a perde o mahala din oral.
Dupa mincinoasa hotarnicie a D-lui Prededici, ce in urma tuturor in-
prejurarilor descrise mai sus intareste C. Divan civil sectia I, hotarand si
marginind pe C. Judecdtorie a o aduce la indeplinire si iardsi nu mai putin
dupa chiar singura staruinta a Sf. Mitropolii, bucurandu-se a lua din mosia
orasului si a lasa din adevarata sa proprietate, on in putere de putere sau

www.dacoromanica.ro
 89

in puterea jurnalulul incheiat de C. Divan, apoi flind-ca magistratul pe langa

cele-lalte atributiuni orasenesti, infatiseaza si persoana orasului si fiind-ca
putinta de sprijinire ce se nadajdueste de la dansul, este insusi acest C.
Departament, de aceia grabeste cu toata plecaciunea a supune aceasta relatie
la cunostinta C. Departament si se roaga plecat ca sa bine-voiasca a misca
cele de cuviinta pentru mantuirea acestei nenorociri in care se gaseste mosia
orasuiui fara nici un cuvant de dreptate. 1)
Prezidentul magistratului I. lzvoranu.

lard si cartea de blestem pentru martori, de care se vorbeste in acest proces.

Carmuirea Sfintei Episcopii Argesul.
Dupla cererea ce au facut la carmuirea Sf. Episcopii D. Prezidentul Ju-
decatorii Arges, prin raportul c'u No. 7681, a le slobozi o carte de blestem
spre aducerea la indeplinire a desavarsitei hotarari cu No. 14 anul 1840,
data de acea cinstita judecatorie in prigonirea dintre Sf. Mitropolie si casa
raposatului vornic Iordache Slatineanu cu orasenii Slatineni pentru hotarnicia
mosii Streharetul din judetul Oltului, in care hotarare se cuprinde, ca la
hotarnicia ce se va face, lamurirea sa fie prin carte de blestem catre mar-
torii prigonitoarelor parti, in ninta si a vecinilor rdzasi.
Drept aceia Sf. Episcopie scrie aceastd carte cu infricosat blestem si
groaznica, afurisenie ()supra martorit or de la amdndoud pdrtile inpricinate,
ca sa ardite in frica lui Dumnezeu si cu suflet nevcitdmat dreptut adendr ce
nor cunoaste la cele ce vor fi intrebati. Cart vor fi meirturisind aderdrul toti
nor fi ertatt si bla,gostoniti. Iar ccind cineva si, din pizma sau rciutate, in-
teres, on altd pricind, va tainaii adevdrul fi nu va arcita drept. Atunci unul
ca aceia ca un netemdtor de Dumnezeu si lepadat de sufletul sdu, proclet sa
fie si aturisit de Domnul nostru Isus Ilristos si de toti fintii parinti si pcind
nu va meituvisi adevatu/ er lactune nu. ca. area. Aceasta scrient. 2)
pecetea Episcopii No. 21, 1846 Noemvrie 5.
Secretar. Vasilescu.

Hotarnicia mosii Streharet la anul 1850.

I) Pe marginea din sus unde se invecineste cu mosia numita dupa sine-
turi Cireasovul de sus si Calugarenii a sfintei Manastiri Clocociovul, dupa
cercetarea ce am facut Inca de la 15 Iulie 1847, impreund cu D-lui Miha-
1) Dosar. Primaria Siatina.
2) Idem.
www.dacoromanica.ro 12
 90

ladle Papazolu, hotarnicul luat de D-lor frati Slatineni (a cdrora parte din
mosia Streharet se afta acum trecuta in stapanirea Dumneaei Cocoana Ca-
tinca Buciumeanca) si cu D-lui Costache Cumpanasescul hotarnicul orasului
Slatina, prin oameni cu stiinta adusi de sfintia sa parintele Egumen al schi-
tului Streharetul si de cele-lalte parti, semnelor coprinse in cartea de alegere
a hoerilor ispravnici cu anul 1779 August 28, ce mi s'a infatisat de vechi-
lul manastirii Clocociovul, find mai noun de cat a mosii Streharetul si care
se vede potrivita cu hrisovul cel vechi al manastirii, la semnul numit Valea
Muerii, chiar acolo adeca unde fusese cea mai mare prigonire Intre aceste
doua mosii la facerea alegerii de boerii ispravnici, s'a dovedit in fiinta dintre
toate acele semne nurnai Piatra numita din sus de maidanasul ce este ala-
turi cu drumul care trece de la deal de bordeiul lui Amza of Obrocari si
care acum poarta numire de Piatra din sadina, insemnata pe planul ce am
ridicat si insoteste aceasta carte de alegere la No. 3. Glodul (adeca sara,"turi)
la No. 4, locul parului insemnat si numit in marginea crangului sub deal
langa drumul ce trece de la Slatina spre Serbanesti No. 5, dealul numit
Gorganelele No. 6, in care zic boerii ispravnici pe sus pe la Jepculita si
coltul Vaii Muerii No. 7, unde iarasi zic boerii ca coboara de apuca pe
matca acelei vai in sus si de la care colt sau cot mosia Streharetul mai
merge putin pe matca vaii in sus pana unde se impreuna cu Valea Viilor
'No. 8 ; caci de acolo inainte se incepe invecinarea mosii manastirii Cloco-
ciovul cu mosia Cireasovul sau Parlitii, care acum este a manastirii Cotro-
ceni coborata de la D-1 maior I. Gigartul, urmandu-se prin aratatele dovedite
semne si stapanirea fara cea mai mica prigonire. Iar peste matca cea de
acum curgatoare a Oltului in lunca lipsind semnele din pricina stramutarii
apei Oltului, pe unde se vede .curgand acuma foarte aproape de piatra din
sadina No. 3, s'a dovedit vechea stapanire iardsi fara cea Mai mica prigo-
nire la punctul pe plan No. 2, in marginea unui drum pana in care se
opresc capetele acestor cloud mosii.
Dar pentru ca hotar capetelor acestor doua mosii dupa sineturile ce au,
urmeaza sa fie matca Oltului, am facut intrebare martorilor de acea matca
si au raspuns ca dupa stiinta ce au de la alti batrani, este acea pe unde
curge acum apa Beicii si ca de la dansa pana in aratatul drum, se stapaneste
capul mosii manastirii Clocociovul de D-ei Cocoana Elenca Ariceasca sub
nume de Aricesti, iar capul mosii Streharetul se calca de cele-lalte vecinatati
ale sale ce yin din judetul Romanati.
Si asa pe toate aratatele dovedite semne hotare dintre mosia Streharetul
si mosia Cireasovul de sus sau Calugarenii a manastirii Clocociovul, le-am
statornicit cu musuroae Inca de la 15 Julie 1847, a fi si pe viitorirne tot

www.dacoromanica.ro
 91

hotare, pazindu-se de la unul la altul liniile drepte ce se vad terminate pe

plan in chipul urmator adeca de la semnul din marginea drumului pe plan
No. 2, spre rasarit cu stanjeni 543, trecand cea de acum apa a Oltului
pand la piatra din saclind No. 3, de acolo in distanta stanjeni 608, trecand
peste Glad (adeca. saraturi No. 4) pana sub dealul numit Gorganelele in mar-
ginea drumului unde a fost parul insemnat pe plan No. 5 si de acolo in
distal*. cu stanjeni 307, trecand peste dealul numit Gorganelele No. 6, pana
la impreunarea matcii Vaii Muerii cu matca Vdii Viilor, insa de unde da zisa
linie in matca Vaii Muerii la punctul pe plan No. 7, sa se urmeze matca
hotar pana la impreunarea sa cu matca Vaii Viilor (pe plan No. 8) precum
se coprinde in cartea boerilor ispravnici.
Jar la 19 ale trecutei luni Octotnvrie cand au mai fost sorociti vecinii
capetelor mosii Streharetul, dupa cum mai sus am aratat si m'arn incre-
dintat de adevar cu chipul ce mai jos se vede la articolul 4, ca matca 01-
tului vechi coprins in sineturi, este acea pe unde curge acum apa Beicii si
pana in care am lungit capul mosii Streharetul, tot-de-odata am format si
de catre partea de mosie a D-ei Cocoanei Elenca Ariceasca, linia dreapta ce
in plan se vede de la No. 2, semnul de care mai sus am vorbit ca este in
marginea drumului pand in matca apii Beicii in malul careia despre rasarit
s'a facut semn de musuroi (pe plan No. 1) in departare cu stanjeni 311
de No. 2, pe directia pietrii din sadina. No. 3, insa n'am lungit si capul
mosii manastirii Clocociov de-o potriva cu al mosii Streharetul pana in matca
Beicii dupd cum se cunoaste din sineturile ce au, caci D-ei Cocoana Elenca
Ariceasca din partea careia nu s'a aratat nimeni la soroc, poate sa aiba niscai
drepturi pravilnice asupra stapanirii ce i se gdse§te in capul prezisei mosii
a mandstirii Clocociov si mai cu seamy ca mosii Streharetul nu i se prici-
nueste nisi -o pagubd cu nelungirea mosii acelei manastiri ci numai a refor-
mare a vecinatatii.
II) Pe marginea din jos unde se invecineste cu mosia orasului Slatina,
lipsind de tot semnele am infiintat puncturile implintrii stanjinilor a trei tra-
suri coprinse in hotdrnicia cu anul 7210 (1702) ce are aceasta mosie Stre-
haretul mai noun de cat hrisovul cu anul 7116 (1608), de care mai co-
prinde hotdrarea cinstitei judecdtorii de Arges sa'l avem in vedere, caci dupa
dansul nu ne-am putut deslusi nimic de semnele ce coprinde in lung, find
foarte vechi si perdute de cat numai pentru capete pomenind de matca 01-
tului si de Valea Viilor ce sunt in fintd si de care mai jos se arata la ar-
ticolul 2 si 3.
Pe care trasuri le-am masurat cu stanjinul raposatului Serban Vodd,
(necoprinzandu-se cu ce stanjeni s'a masurat atunci) si cu incepere din ho-
www.dacoromanica.ro
 -- 92

tarele despdrtitoare de mosia Cireasovul de sus sau Calugarenii a Sf.. mamas-

tiri Clocociovul, cele dovedite cu chipul de mai sus ardtat la art. I, fara sa
mai fie trebuinta a se da carte de blestem martorilor dupd cum in hotararea
C. Judecatorii de Arges se coprinde find netaga.'duite si recunoscute acele
semne de toate partile, potrivit cu povata pravilii pamantului de la partea II,
cap. 3 § 5, 6, 10 insa
Intaia trasura de patru sute cinci zeci stanjeni No. 450, din impreuna-
rea Vaii Muerii cu Valea Viilor in care se opreste capul cel despre rasarit
al acestei mosii Streharet (pe plan No. 8), pe linie dreapta trecand prin via
schitului Streharetul (No. 17) pang unde s'au implinit la punctul pe plan
No. 11, despartitor de mosia Slatina a orasului.
A doua trasura de trei sute doi spre zece No. 312, stanjeni din locul
pdrului insemnat si numit in marginea crangului sub deal, langa drumul ce
trece de la Slatina spre Serbanesti (pe plan No. 5) pe linie dreapta paralela
cu trasura intai si s'a implinit tocmai la o cruce de piatra din malul eel
despre miazd-zi al Vaii Muerii, despre rasarit de drumul Slatinii (pe plan
No. 12), unde se urmeaza stapanirea de catre mosia orasului.
A treia trasura de seapte sute doua-zeci (720) stanjeni peste apa cea de
acum curgatoare a Oltului, din semnul vechii stapaniri (pe plan No. 2), pe
linie dreapta pang unde s'a implinit la punctul pe plan No. 13.
Apoi pentru puncturile implinirii stanjinilor ai aratatelor trasuri, am la-
sat a se pazi hotarul cu liniile drepte ce pe plan se \rad terminate cu lun-
gimi : Cea dintre trasura intai si a doua de stj. 339 si cea dintre trasura
a doua si a treia de stj. 1179, cu prelungire de alti 40 stj. pand in apa
Beicii in care a umblat Oltul vechi si urmeaza sa. stea capul mosii Streha-
retul, dupa coprinderea sineturilor sale, precum se desluseste mai jos la ar-
ticolul 3.
Iar de la punctul tra.'surii intai a capului despre rasarit (pe plan No. 11)
sa mearga cu linie dreapta in stalpul de piatra ce se and despre miazd-zi
de drumul viilor pus la trasura capului mosii Cireasovul din deal, de la
hota'rnicia sa din anul 7210 (1702) despartitor numai de Streharet, dupa.
CUM se vede mai jos la art. 3 si care stalp dupa stapanirea urmata se 0.-
seste hotar despartitor si mosii orasului Slatina (pe plan No. 10).
N.B. Pana in aratatul stalp (No. 10) D-lui Costache Cumpdnasescu
cand s'a aflat in fata locului ca hotarnic din partea orasului la sorocul de
15 Julie anul 1847, impreuna cu unul din D-lor Madularii Cinst. Magistrat,
au propus ca sa se margineasca trasura capului despre rasarit al mosii Stre-
haretul, fdra sa'mi arate vre-un temei ci numai cu un simplu cuvant, cdci
s'ar fi gasind pang in acel stalp stapanirea mosii orasului, si ca in toata

www.dacoromanica.ro
 -93
cea-lalta intindere a lucrdrii descrisd mai sus este unit.Dar Ca sa ma poci
incredinta ca trasura urmeaza sa he pe acolo pe unde mai sus am aratafo,
am mdsurat din acel stalp pana in impreunarea Vali Viilor cu Valea Muerii,
hotarul despartitor de mosia mandstirii Clocociov (pe plan No. 8), dovedit
cu cloud acturi publice hrisov si carte de alegere ce are acea rnanastire de
a vazut insusi ca. lipseste din suma hotarnicii mosii Streharetul 47 stj., dan-
du-i cu aceasta dovada ca acel stalp n'a fost pus totodatd si de punct al
trasurii Streharetului, a careia hotarnicie nici ca pomeneste de niste aseme-
nea stalpi, ci numai de punct al trasurii capului mosii Cireasovul din deal
ce-i zice acum Parlitii, dupa cum se vede mai jos la articolul 3, ca-1 dove-
deste hotarniciile acelei mosii, fara insa sa arate ca, pand intransul ajunge
si mosia orasului ; spunandu-i tot-de-odata D-lui Cumpanasescu Ca acel stalp
it statornicesc a fi mosii Streharetul hotar despartitor si de mosia orasului
povatuindu-ma numai de figura mosii fiind precum in plan se vede ; iar
intr'alt chip ar trebui prelungita linia dintre trasura II-a si I-a, pand unde
ar izbi in mosia Cireasovul din deal sau Parlitii, dupd regulile hotdrnicesti,
ramanand acel stalp, stalp hotar Streharetului despartitor numai de capul
mosii Cireasovul sau Parlitii, a careia hotarnicie it descrie ast-fel.
Insa D-lui Cumpanasescu stdruind tot in cuvintele Domniei-sale n'a
vrut sa primeasca.' temeiurile aratate de mine.
De aceia am lasat ca orasenii Slatineni de se vor multumi pe a mea
lucrare sa, pui si pietrii pe la puncturile trasurilor ce arat ca. am facut, iar
de nu, sa se judece caci dupd povata pravilii pdrnantului de la partea II-a,
cap. 2 si 10, mi se pare ca in toed Intinderea lucrarii mele nu le mai ra-
mane cuvant de nemultumire, de vreme ce nu au nici un fel de documente.
Aceasta copie este scoasa intocmai din cartea de alegere cu anul 1850
Noemvrie 15, ce am facut .mosii Streharetul din jud. Olt, a schitului Stre-
haretului metoc Sf. Mitropolii, in care are parte si D-ei Cocoana Catinca Bu-
ciumeanca pe temeiul imputernicirii data de D-1 Prezident Cinst. Judecatorii
locala prin adresul No. 4608 din anul 1846 Noemvrie 8. 1)
Pitar Gheorghe Stravolca, Hotarnic inginer.

HotArnicia mos;i Streharet depusa .1a 1851 si coufirmata la 1867.

Tribunaiul Districtului Oltu.
Presedintia Domnului Anton Saulescu.
Membrii prezenti M. Arion.
Suplininte, Domnul Anton Fotino.
Domnul Advocat Public al asezamintelor publice din acest district, cu
1) Dosar. Priniaria Slatina.

www.dacoromanica.ro
 -94
suplica ce a dat Trib. la 3 1VIartie 1851, registrata la No. 750, au depus
spre confirmare hotarnicia mosii Streharetu din acest district ce depanda a-
tunci de sf. Mitropolie.
Dupe legitimele somatiuni adresate catre vecinii acestei proprietati de-
monstrati prin raportul Dornnului hotarnic Gheorghe Stravolga si pentru ne-
indeplinirea de procedure s'a tot amanat acest proces pang la anul 1860
Septembrie 26, cand s'a prezentat in Trib. D. Constantin Cumpanasescu,
procuratore din partea magistratului local, D. Panait Leoveanu din procura-
torii epitropii bisericii Sf. Gheorghe Nou din Craiova, precum si D. Leontie.
unul din epitropii acei biserici.
Domnul Toma Dimitrescu vechilul Doamnei Catinca Buciumeanca, dom-
nul Uta Popescu, procurator din partea Clocociovului, Domnul Dimitrie Ca-
rianopol si intrand Trib. in cercetarea procesului, despre vecinatatea cu mo-
sia Sarbi a Sf. Gheorghe din Craiova, Domnul advocat public asupra acestei
vecinatati a infatisat in urmarea jurnalului No. 545 cartea de judecata cu
anul 1784 Iunie 26, prigonirea dintre Schitu-Streharetu, cu mosnenii Untai-
resti pentru un codru de loc ce se cutropise de acei mosneni, acum pro-
prietatea ziselor mosii ; reprezentarrtii biserici Sf. Gheorghe din Craiova pro-
pusera ca acest act facand toata incredintarea ca pentru acel codru de loc umian-
du-se judecata. Atunci socotesc de prisos acea de asta-zi si prin urmare
atat actele sf. Mitropolii cat si actele bisericii i D. Carianopol prevazand
despre a for vecinatate apa Oltului, urmeaza sa se constate acest punct fi-
resc de unde a existat din vechime, cu toate ca Domnul Hotarnic in lucra-
rea sa, respectand si suma de stanjeni a Mitropolii, ciesluseste pe unde a
existat, iar pentru vecinatatea cu muncipalitatea si manastirea Clocociovu,
fiind trebuinta de sentinta Tribunalului de Arges si hotarnicia de care se
vorbeste in precedentele jurnale si in care se prevede multumirea mar lirii
Clocociovu, sa se ceard la locurile competinte ca necesare la acest proces.
Domnul Toma Dumitrescu vechilul Doamnei Catinca Buciumeanca, pro-
prietara in Streharet, a propus ea pe cata vreme punctele No. 14 si 15
din plan sunt numite in hotarnicia bisericii sf. Gheorghe pe care le recu-
noscu si epitropu, prin care se implinesc suma stanjenilor mosii Sarbi, pe
care tema a si luat hotarnicu de bal apa Beicii de acum, Oltu vechi, nu ra-
mane nici-o impedicare la rezultarea pricinii in potriva ca'rora D. Leontie
Teodoru, epitropu bisericii sfantului Gheorghe din Craiova, a raspuns ca do-
vada stapanirii sta in diata cu anul 1827 August 20, iscalita de Stamata
Plesoeanca, Dumitrana fiesa, (copie) legalizata Lie judecatoria Dolj, sectia I,
in anul 1838 Aprilie 11, care propune ca :
1) Anul 1782 Aprilie 28, cartea de imparteala facuta mosii Sarbi, coprin-

www.dacoromanica.ro
 95

zatoare intre altele, ca tragand acea mosie pe trei locuri, au gasit la trasura
dintai despre rasarit, despre apa Oltului, pe langa apa Beicii in sus din ho-
tarul Slatioara, pana in partea de mosie a Dumitanii fata Nitului si altii, stan-
jeni trei sute cinci-zeci si doi, care vine partile Domnilor Mihai i Constantin
Plesoeanu stanjeni doud-sute trei-zeci si cinci ; trasura de al doilea de la
mijloc iar din hotarul Slatioara pana in partea de mosie a mai sus numi-
tilor Unta'resti, stanjeni doua sute case -zeci si doi ; trasura a treia despre
apus despre hotarul Galesti iar din hotarul Sldtioarei pana in partea Unta-
restilor stanjeni doua-sute trei-zeci si sapte; cat pentru zdvoiul ce trece din
apa Beici pana in apa Oltului find padure, au ramas neimparWa sa aiba
a'si tine si a stapani fie-care in dreptul mosii ; iar in contra sinetului cu
anul 1784 din 26 Iunie, infatisat de Domnul Advocat, infatisa o adeverinta
din partea lui Gligore Protosinghelu Strihariteanul cu anul 7304 (11) Decem-
brie 11, coprinzatoare."
Datam adeverinta inea jupanului Mincu pentru un codru de mosie al
Schitului Streharetu, ce am avut judecata cu Plesoeanu, care codru au fost
trecut intreg de apa Oltului, nesmintit dupe cum si cartea de judecata va
aratd pret de o livadie de fan unde se lovia mosia Schitului cu a Plesoiani-
lor in capete, iar dintr'acest codru, pana in apa Beicii, sd'si caute mai sus
numitul negutator mosia."
2) Estract din hotarnicia mosii Streharetu ce se judeca, din care se vazu
tasurile mosii Salcia si
3) An. 1859, Noembrie 24, No. 29, hotararea Trib. Romanati, pro-
nuntata cu prilejul formaluirii hotarnicii mosii Dranoveti, proprietatea mo-
nastirii Zlatari, deslusind D. Leontie ca Dumnealui n'are ce sd propue
altu de cat sa se dea pamantul bisericii sfantului Gheorghe intocmai dupe
punctele si semnele insemnate in hotarnicia cu anul 1765. trecutd si in ho-
tarncia mosiei Streharetului lucrata de Domnul Stravolga.
Domnul Uta Popescu, vechilul monastirii Clocociovu, a dat protest
prin care se zice ca dupe observatia ce a facut estractului de hotarnicie
trimis monastiri, subscris de Domnul Gheorghe Stravolga, a vazut ca in
lucrarea hotdrnicii a luat de baza si cartea boerilor ispravnici cu leatul 1779
ce i s'a infatisat de cel de atunci vechil al monastirii, coprinderea acelor
estracte nu este in conformitate cu semnele coprinse in cartea Boerilor
ispravnici, precum asemenea si semnele dupe fata pamantului si pentru a-
ceste cuvinte nu poate fi multumit pe aceasta hotdrnicie, pana mai intai
cercetarea in fata locului, iar cat despre mosia orasului Slatina, monastirea
nu poate lua parte la lucrarea hotarnicii, infalisand si cartea boerilor isprav-
nici cu anul 1779 August 28, relativa la lucrarea facuta de hotarnicu Gheor-
ghe Stravolga mosii Straharetu.
www.dacoromanica.ro
 96

Despre vecinatatea cu mosia Cireasovu a monastirii Clocociovu D. ad-

vocat public ascultand aceasta a raspuns, cat pentru adeverinta ce a infati-
sat Epiiropul bisericii Sfantului Gheorghe din Craiova, din partea lui Grigorie
Protosinghelu Strehareteanul cu anul 7304 (1796). Acest act facand particular, nu
crede ca poate avea veri-o valoare, pe cats vreme sentinta infatisata cu anul
1784, se considers act autentic si dupe lege are toata consideratiunea. Iar
pentru sentinta infatisata a trib. Romanati, nu se cunoaste in drept a ras-
punde nefiind data intre Schitu Streharetu si biserica sf. Gheorghe, referin-
du-se pentru aceste motive in propunerea precedents atat in privinta aceasta
cat si a celorlalte vecinatati.
Domnu Costache Cumpanasescu vechilul magistratului, a propus ca sa
se aduca hotararea trib. de Arges si hotarnicia lucrata de dansul si hotara-
rea onorat. Ina It Divan.
Asupra acestora trib. prin jurnalul ce a incheiat a statuat ca asupra
mosii Sarbi ce'i zice si Salcia a bisericii Sfantului Gheorghe din Craiova si
despre vecinatatea cu mosia Slatioara, ca fiind trebuinta a se face cercetare
in fata locului cu carte de blestem si martori spre a se constata dace cur-
gerea apei Oltului din vechime de la data actului coprins in hotarnicia fa-
cuta de Stravolga este pe acolo pe unde hotarnicul arata, precum si Beica,
pe unde 's'a avut cursul atunci.
Cu adresa D. Membru suplininte No. 181, de la 29 August 1866, pri-
mindu-se relatiunea de cercetarea ce a facut in fata locului si sorocindu-se
partile la 19 Decembrie tend au fost la ordinea zilei rezolvarea procesului,
s'a prezentat in Trib. : D. Advocat Public, Domnul Hristache Eliade, lipsind
representantele Primarii orasului (magistratu), Domnul Dimitrie Carianopoli,
Epitropii Bisericii Sf. Gheorghe din Craiova, Doamna Elena Ariceasca.
Din partea acestor c' )1 din urinal nefiind procedura complecta, iar din
partea celor doi dintai fiind complecta si dupe apelul nominal nu s'a pre-
zentat si in baza art. 148 din procedura, intrand Tribunalul in cercetarea
procesului, acordandu-se cuvantul celor prezenti Domnul Hristache Eliade
a propus ca Domnia-Sa nu poate raspunde nimic pana mai intai nu se va
regula jurul acestui hotarnic, pentru care autoriza pe D. Advocat Public
a reprezenta si interesele sale, jar D. Advocat Public a propus :
1) Despre vecinatatea cu mosia Cireasovul a monastirii Clocociovul aceasta
fiind tot a Statului cere a se confirma hotarul conform hotarnicii si care
se incepe de la No. 1, pana la No. 8.
2) Despre vecinatatea cu mosia Parlitii a monastirii Cotroceni, asemenea sa
se confirme hotarnicia si planul de la No. 8 pana la No. 9, iar de la No. 10
si pana la No. 13 aflandu-se vecinatatea orasului Slatina cu mosia sa si
www.dacoromanica.ro
 97

Domnul Carianopol cu mosia Slatioara, de oare-ce procedura este complecta

si din parte-le nici-o contestatie nu este ridicata, ceea ce probeaza prin neve-
nirea for la infatisare, cer a se confirma indatorandu-se la spese de judecata
in suma de una mie; despre vecinatate cu mosia Dranoveti a monastirii Zla-
tari, fiind tot proprietatea Statului, sä se confirme de la punctul vazut pe
planul No. 1 la No. 15, iar de la No. 15 si pana la No. 13 isi rezerva
dreptul apararii cand se va chema Epitropii bisericei Sf. Gheorghe din Cra-
iova, de oare-ce asta-zi procedura despre aceasta vecinatate este necomplecta
precum si despre vecinatatea cu D. Elenca Ariceasca find asemenea necom-
plecta.
Domnul sub-stitut ce a ocupat fotoliul Ministerului Public, prin con-
cluziuni s'a rezumat ca pe cata vreme vecinii chemati si despre care se afla
complecta procedura, nu au fost urmatori a veni spre a'si face apararile sa
se confirme, iar pentru cei ce nu va fi indeplinita sa se aurae.
Dupe acestea complectul intrand in camera de consultatiune a pronuntat
sentinta despre vecinatatile care au fost complecta procedura, care se va ve-
dea la rand, iar despre vecinatatea cu Sf. Gheorghe Nou din Craiova si
Elenca Ariceasca, nefiind procedura complecta s'a amanat la 17 Februarie
cand 8'a prezentat ,inaintea Trib. numai Domnul Advocat Public, care a pro-
pus ca pe cat se atinge de vecinatatea cu mosia Arcesti devenita, proprietate
a D-lui Petrache Moinescu, Tribunalul prin jurnalul de la 8 August anul
1860, sub No. 695 a regulat chestiunea despre aceasta vecinatate si prin
urmare intru cat priveste pe onor. Tribunal terminand lucrarea sa, ramane
a se folosi de apel in caz de nemultumire, iar pentru vecinatatea cu Sf.
Gheorghe pe cat procedura se afla iarasi necomplecta, isi rezerva dreptul de actiune
recursorie contra portareilor ce au cauzat aceasta necomplectare de procedura.
Tribur uul prin jurnalul ce a incheiat sub No. 272, a amanat infatisarea
despre aceasta vecinatate la 25 Aprilie.
Asta-zi la termenul fixat sedinta s'a compus din :
Domnul Anton Saulescu, presedinte.
Domnul Mihalache Anion, membru.
Domnul Anton Fotino, suplininte.
Fotoliul Ministerului Public s'a ocupat de Domnul Marin Mateescu
unul dintre advocati, caci Domnul Procuror se afla recuzat si Domnul sub-
stitut in concediu. .

Dupe apelurile nominale Monte, s'au prezentat inaintea Trib. D. Advocat

Public, D. Hristache Eliade si Domnul Leontie Teodor, Epitropu sfintei bise-
rici numita Sf. Gheorghe Nou din Craiova, si mai inainte de a intra Trib.
in examinarea procesului, Domnul Leontie a dat petitiunea Domniei-sale prin
13
www.dacoromanica.ro
 98

care pune ca cestiune prealabila, 1) ca punctul de prigonire pe cata vreme se

afla in districtul Romanati, sa se rezolveze aceasta cestiune de acel Trib.
conform art. 17 din legea organizatiunei judecatoresti si 2) pentru ca in
acest proces face parte si D. Hristache Eliade, unul dintre membrii acestui
Trib. ca devalmas, conform art. 118 din legea organizatiunii judecatoresti,
sa se judece de onor. Trib. Romanati care este mai cu apropiere.
Domnul Advocat Public la acestea a respuns ca proprietatea de prigo-
nire fiind situate in districtul Oltu iar nu in Romanati, pretinde a se rezolva
de acest Trib. unde s'a regulat si despre celelalte vecinatati, conform art. 61
din procedura codului civil, iar cat se atinge pentru Domnul Eliade fiind
de valmasie cu un petec de parnant prea mic, ramane a se rezolva de alt
Trib. conform art. 60 si 269 din procedura.
Domnul Hristache Eliade a sustinut cele zise de Domnul Advocat Public.
Domnul Marin Mateescu reprezentantul Ministerului Public avand cu-
vantul a propus ca: cat se atinge de cererea Domnului Leontie de a se per-
muta acest proces la onor. Trib. Romanati, pentru motiv ca punctul de pri-
gonire se afla in districtul Romanati, din actele procesului vazandu-se ca se
afla situat in acest district, unde s'a rezolvat si despre celelalte vecinatati,
pretinde a se rezolva si aceasta vecinatate tot in acest district, iar cat se
atinge despre Domnul Hristache Eliadc ca devalmas ramane a se rezolva
de alt Trib. conform art. 118 din legea organizatiunii judec. si 269 din co-
dul de procedura civild.
Dupe aceasta complectul intrand in camera de consultatiune si avand in
vedere art. 118 din legea organizatiunii judecatoresti precum si art. 60 si
269 din procedura codului civil, a incuviintat in unire cu opiniunea repre-
zentantului Ministerului Public pe cat se atinge dreptul D-lui Hristache Eliade,
ca partas in trupul mosii hotarnicita, sa se judece la Trib. Teleorman, fiind
limitrof cu acesta si in circumscriptiunea aceleasi Curti de Apel, iar intru
cea-ce se atinge de Domnul Advocat Public, fiind-ca trupul mosii ho-
tarnicita exista in acest judet, conform citatului art. 60, s'a incuviintat a se
urma judecata si pe cat se atinge vecinatatea Sf. Gheorghe nou din Craiova;
in urma esind complectul in sedinta, a somat pe parti a pleda in fond dupe
ce s'au citat de la inceput toate lucrarile preurmate precum ;,-i relatiunea D-lui
Membru suplininte incheeata in fata locului.
Domnul Advocat Public in sustinerea pretentiunii a dat inscris pledoa-
ria coprinzatoare :
In cestiunea formaluirii cartii de hotarnicie a mosii Streharetu, de oare-ce
chestiunea prealabila s'a transat admitandu-se cercetarea in fond, viu a res-
punde :

www.dacoromanica.ro
 99

Ca nu voi putea nici-o data pune baz pe o dovadd reprodusd din partea
unui Primar, aflat sub influenta proprietarului, cand actul membrului trebue
sa insufle toata increderea si stima, caci dansul nu este de cat reprezentan-
tele Onor. Trib. si astfel sunt convins ca acea dovada, aratatoare de contra
vetate acelor afirmate si constatate de Domnul Membru se va privi ca un
act fara valoare si luat pe impresiunea unei sperante de anulare a unei cer-
cetari efectuate cu toata solemnitatea ceruta de lege.
Combat asemenea asertiunea adversarilor, ca cercetarea nu este in li-
mitele jurnalului care dispune de aceasta, fiind-ca luandu-se in observatie se
va vedea Ca Sf. Mitropolie ca depuitoare a hotarnicii, spre legalizarea conform
legii Caragea sub imperiul careia s'au nascut, cauza a fost si este privity
ca reclamanta si in aceasta calitate s'a si obligat ca cu martorii sdi sa'si
constate semnul matca Oltului, coprins in documentul sau si care se prevede
si insusi in actele partii adverse, prin urmare, cercetarea este efectuata si in
limitele cele mai stricte ale acelui jurnal.
Acura Domnilor Sfanta Mitropolie s'a constatat legalmente semnul din
documentul sau matca veche a Oltului, pe acolo pe unde si hotarnicul prin
depusa carte de hotarnicie si plan it arata pe cat si insusi actele partii ad-
verse infatisate nu yin sa arate de hotar despdrtitor intre aceste proprie-
tali in letigiu alte semne de cat tot matca Oltului si cu atat mai mult ca
prin insusi testamentul donotarului mosii Sarbi cdtre Biserica Sfantului Gheor-
ghe Nou, care l'au prezentat Domnii Epitropi, nu fixeaza de hotar al
mosii acesteia de cat matca Oltului, la capul cdreia s'au si facut trasura
aceea ce si insusi hotarnicul mosii Streharetu arata ca. s'au gasit pietrile
acelei trasuri acolo la capul Oltului vechi constatat de martorii reprodusi in
fata locului, caci negresit nu poci crede ca D-nii Epitropi care au dat de fata.
actul in puterea caruia Biserica posedd mosia Sarbi sau Salcia s'ar gandi la
Oltul curgdtor a'l privi hotar, cand posesiunea actuala este departe de
acest Olt in spre Oltul vechi, ramas asta-zi cu numire de Beica, fiind-ca
acuma numai apa aceea curge pe acea matca si pe o asemenea afirmare
ca matca Oltului este dovedita conform legii, eu va rog sa bine-voiti a face
ca sa se confirme hotarnicia intocmai, obligand si pe partea adversd la des-
daunarea de spese cauzate cu acest proces si care se prevede in lista ce
am onoare a depune.
Domnul Leontie epitropul, a propus CO. cercetarea efectuata de Domnul
Membru suplininte in fata locului nu o recunoaste, de oare-ce ducandu-se
si D-sa in ziva cand s'a efectuat acea lucrare in fata locului, nu a vazut
pe nimeni dupe cum constatd cu dovada Primarului comunei Slatioara anul
1866, August 23, coprinzatoare ca.' in acea zi ducandu-se Domnul Leontie

www.dacoromanica.ro
 100

Teodor Epitropul Sfintei Biserici nurnita Sf. Gheorghe Nou din Craiova, spre
a fi ;rata la cercetarea expusa si sezand pana pe seam nu s'au prezentat
nimeni din partea prigonitoare precum si pentru motivul, ca prin jurnalul
Tribunalului a fost Domnul Advocat Public indatorat a prezenta martorii in
fata locului pentru constatarea vechii posesiuni, ceea ce sp vede ca nu s'a in-
deplinit de D. Advocat, ci numai D. Eliade prezentandu'si actele ce a mai
prezentat la infatisarea dupe care s'au statuat a se urma cercetarea cerand
a se respecta posesiunea conf. acelor acte.
Domnul reprezentant al Ministerului Public, avand cuvantul a lasat la
aprecierea Tribunalului.

SENTINTA
Avand in vedere ca in specie este procesul confirmarii cartii de hotar-
nicie a mosii Streharetu din acest district.
Pe cat se atinge despre vecinatatea cu Doarnna Elena Ariceasca, pe cat
timp nu s'a putut constata cu ce mod se invecineste, aceasta proprietate sa
ramie aparata.
Despre vecinatatea cu mosia Cireasovul a monastirii Clocociovu
Considerand ca. Domnul Advocat Public a propus ca, aceasta fiind tot
a Statului, sa se confirme hotarul, conform hotarnicii, care incepe pe plan
de la No. 1 'Dana la No. 8.
Despre vecinatatea cu mosia Parliti a monastirii Cotroceni asemenea a
propus, a se confirma hotarnicia si planul de la No. 8 pana la No. 9.
Despre vecinatatea cu mosia orasului Slatina si mosia Slatioara a Dom-
nului Dimitrie Carianopol, ca pe cata vreme nu a venit nimeni la infatisare
si procedura find complecta cer a se confirma hotarnicia despre aceste doua
vecinatati de la No. 10 pana la No. 13.
Despre vecinatatea cu mosia Dranoveti a monastirii Zlatari, considerand
ca D. Adcocat Public a propus ca aceasta find tot proprietatea Statului, sa
se confirme de la punctul No. 1 la No. 15.
Despre vecinatate cu mosia Sarbi ce-i zice si Salcia a Bisericii Sf.
Gheorghe Nou din Craiova :
Considerand ca hotarnicul prin depusa hotarnicie arata ca lucrarea aces-
tui hotar a urmat-o conform vechilor sinete prin punctele insemnate pe
plan No. 13 si 15.
Considerand ca dovada comunei Slatioara prezentata asta-zi de Epitro-
pul acelei Biserici nu poate infirma un act judecatoresc savarsit in fata
locului de membru insarcinat si care act se vede subscris atat de partile inte-
resate, martori, precum si de preotul ce a reprezentat pe Protopop.
www.dacoromanica.ro
 101

Considerand ca prin sinetele vechi ale mosii hothrnicita se reguleazd ca

mosia Streharetu merge cu capul papa in apa Oltului si in Romanati.
Considerand ca prin incredintarea cu juramant ce a facut martorii in
fata locului, admisi si de Domnul Advocat Public, se constatd ca cursul 01-
tului in vechime a existat unde asta-zi se zice Beica.
Considerand ca aceasta a martorilor ardtare existd in spiritul actului cu
anul 1784 trecuta in hotdrnicie.
Considerand ca prin testamentul cu anul 1827 August 20, ce a prezentat
Epitropul Sfantului Gheorghe nu se reguleazd alte punte despre vecindtatea
cu Streharetu de cat tot apa Oltului.
Considerand ca sinetul cu anul 1765, reprodus tot de numitul Epitrop,
se vede ca nu este Investit cu nici-o formalitate, precum asemenea si cele-
lalte acte.
Tribunalul pe aceste motive in unire cu concluziunile reprezentantului
Ministerului Public, in numele legii Hotardste, in conformitatea art. 1 si 4
de la cap. 2, partea VI, codul Caragea si art. 11 cap. 3, partea II-a acelei
legi, ca vecindtatile de mai sus sa'si aiba urmarea intocmai prin punctele
insemnate pe plan, iar pe cat se atinge de cea din urma vecinatate Sarbi
ce-i zice si Salcia hotaraste ca hotairnicia despre aceasta vecinatate sa se
despartd prin Oltul vechi numit asta -zi Beica, iar pe cat se atinge de par-
tea Doamnei Catinca Buciumeanca, ce asta-zi se posedd de Domnul Hris-
tache Eliade in trupul mosii Streharetu, ramane a se judeca la Trib. Te-
leorman. Taxa si cheltuelile pretinse de D. Advocat Public, raman in povara
Statului, de oare-ce s'a urmat pentru regularea hotarnicii depusa.
Judecatii in lipsd Primarul comunei Slatina si Dimitrie Carianopolu au
drept de opozitie la acest Trib. in termen de opt zile slobode, cand se va cons-
tata cauza ce'i au poprit de a veni la infatisare.
Nemultumitii pe aceasta sentinta au dreptul de apel la onor. Curtea de
Apel din Bucuresti in termen de doua luni, socotite aceste amandoua so-
roace de la primirea copiei dupe aceasta sentintd.
Data si citita in sedinta publicd asta-zi doud-zeci si cinci Aprilie, anul
una mie opt sute cease zeci si seapte, orasul Slatina.
Presedinte, A. Seulescu
Membru, M. Arion Dos. No. 229 859.
Suplininte, A. Fotino

p. Grefier, St. Nicolescu.

www.dacoromanica.ro
 102

Presedintele Tribunalului Oltu

Aceasta copie de sentiqd fiind conform cu cea originals se legalizeaza.
Presedinte, A. Seulescu
p. Grefier, St. Nicolescu.
1867, Mai 3.
Asta-zi anul 1867, luna Mai 3, s'a scos copia aceasta din cancelarie
si s'a dat in primirea Domnului Cap de Portasei, spre a o da in primirea
Domnului Primar al comunei urbane Slatina. ')
p. Grefier, St. Nicolescu

3) Clocociovul
Originea numelui Clocociov.
Cum in hrisoavele cele mai vechi, Inca de la intemeiere, numele satului
si bisericii se gaseste Clococioc" se intelege ca acest cuvant se trage de la
vorba slava compusa din cloco sau clocot care se zice si in limba noastra,
cand o oala fierbe la foc cu miscare mare si sgomot, si vorba cioc care se
zice si pe turceste si insemneaza mare si mult (cum ar fi de ex. Glava-
cioccap mare) .

Asa dar cuvantul vechi Clococioc sau actualul Clocociov ar insemna

sgomot mult, fierbere mare. Aceasta origina se intelege foarte usor de aceia
cari cunosc pozipnea locului, aproape de Olt, plina de vai adanci si rapi,
cari in timpul ploilor sau topirii zapezilor si din cauza nenumaratelor iz-
voare, toate se umple de ape, ce se pornesc cu repeziciune spre Olt formand
nenumarate cascade, care cu toate fac un sgomot sau urlet asurzitor, ce se aude
din departare, pared ar clocoti ceva. Ca dovada despre aceasta se vede chiar din
faptul ca valea din jurul mandstirii Clocociov se numeste Inca din vechime
si pang asta-zi Ur/citourea" cum se si gaseste pomenita si trecuta in hotar-
nicia fa'cuta de inginerul Pizone la 1894.
Alta explicatie ce i s'ar mai putea da acestui cuvant ar fi, ca venind de la
cuvantul propriu slavon Clococi (cum ar fi Malcoci) un nume de om si in
urma caruia s'a adaogat particula ov spre a forma numele de familie Cloco-
ciov cum poate s'a format si numele Milcov din numele propriu Milco.
Satul Clocociov a fa'cut parte pang la anul 1864 din comuna Milcovul.
De la anul 1864 s'a alipit orasului Slatina si asta-zi formeaza o mahala a
lui. incercarea de a se alipi Clocociovul de oral s'a fa'cut Inca din anul
1859 in modul urmator :
1) Primaria Slatina, Dos. 4;1866.
www.dacoromanica.ro
 103

Muncipalitatea orasului Slatina

Jurnal." Cu prilejul adunarii in pretoriul muncipalitatii asta-zi 16
ale curentei, a D-lor membrii ai comisii de recensiune, a Deputatilor si a
cati-va din oraseni, luandu-se in observare starea pozitii acestui oral si in-
clindrile sale cu satul Clocociovu ce este statornicit pe proprietatea orasului
§i desbatandu-se chipul inscrierii locuitorilor oraseni de aici si acelor din
Clocociov, dupa care sa se formeze si raionul orasului, ca o chestie privitoare
in interesele orasenesti si masurile ce urmeaza a fi regulate asta-zi cu noua
inscriere a comisii catagraficesti, s'au gasit ca acesti locuitori ai satului Clo-
cociov statorniciti pe proprietatea orasului de o suma de ani, ca si orasenii
cu aceleasi drepturi si pentru cuvantul ca sunt cu casele for amestecate cu
ale orasului si de vreme ce s'au bucurat numitii locuitori intr'un interval
de mai multi ani si nepomeniti de slobozenie ca oraseni, gasim cu cale ca
sa se inscrie intr'una cu aceiasi tabla a orasului si locuitorii acestui sat
Clocociov, caruia desfiintandu-se numirea de sat, sal se inroleze intre locuitorii
oraseni, formandu-se sub titlu de mahalaua orasului Slatina, cu care chip sa
se adaoge al 3-lea mahala de culoare albastra, contribuind si ei cu ceilalti
oraseni la toate darile orasenesti de o potriva, ca unii ce au de aproape in-
clinari si statorniciti pe acelas loc al orasului, dupa care si intinderea raio-
nului orasului sa se faca cu fiinta a 3-a mahalale, precum se desluseste bd-
gandu-se si aceasta noua mahala in raion si cu acest chip si ei sa'si aiba
o raza de oral si norocul sa'si poata intampina mai cu Inlesnire trebuintele
In feluritele dari orasenesti.
Acest jurnal dar iscalit si de Deputatii orasului si din oraseni se va
recomanda administratii cu rugaziune, ca sea supue D-lui Ministru din nauntru
cat mai in grab spre aprobare si punere la cale a inscrierilor in felul aici
deslusit, cu care chip sa se poata regula numitii si in masurile politienesti.
Prezidentul mag., Gligore Obogeanu.
I Nita Ilie Perieteanu
Membrii
I Din Ion, Ilie Mihail
Director Petre Niculau, Nita Becheanu, Badea Popp, Gheorghe Ghenoiu,
P. Bujoreanu, Radu Teodorescu, Ilie Ontica, Mihalache Joan, Dined Nedelcu
Joan Ioanidu, Tudor Calamaliu, Mihalache Ionescu, Dumitrache Popescu,
Hristache Popescu, Hagi Nicolae Popp, Radut Mamuleanu, Teodor H. N.,
Nita lidrescu, Stan Maracine, Radu Dumitru, Costache loan, Marin Barbo-
vici, Nita. Constantin, Barbu Constantin, Ionita Martinescu, Badea Joan, Ni-
-colae Maracine, Luca sin Mihail, Nita Loan Sandulescu, Clued' Stefan.
www.dacoromanica.ro
 104

Ministerul prin ord. No. 1029 din 15 Decernvrie 1859, respunde :

La imprejurarea aratata prin raportul D-v. cu No. 7849, privitoare la
cererea Mouth'. de locuitorii Clococioveni, vi se raspunde ca, comisiile de re-
censiune neavand drept misiune de cat a constata starea actuala a tarii, a-
semenea cereri nu se vor putea satisface de cat cand se va intreprinde o
noua diviziune politica a tarii vi recensarea in tabelele deosebite nu va im-
piedeca unirea ambelor comune la timpul cuviincios, prin urmare va veti
conforma ordinului circular No. 933 din 29 Noembrie. 1)
Tata vi cate-va acte relative la mosia Clocociov.
1677 Mai 3.Mandstirea Clocociov la un colt din mosia Domneasca
Slatina are si movie imprejurul mandstirii din hotarul Slatinii printr'un hri-
sov ot leat 1677 Mai 3, al raposatului intru fericire Duca Voevod 2) (1674
1678).
1680 August 23.Eu Preda log. feciorul lui Petru log. ot Falcoi
scris si mart (datam) la mana Dumnealui Ghencii camaras i-am
vandut toata partea mea de movie si a fratilor mei insa mosia din Ghim-
pati . . . . Sudesti dupa apa VeZii . . . . fiind (Ghencea) vecin . . . . pe
langa mosia cu mosia Prejbii . . . . dumnealui movie. 3)
1809 Octomvrie 13.Un taran din Streharet ca de ani 45 arata
asa ca : in vremea robii se adunau ca 50 de case din satul for vi din Sid-
tioara si auzind ca au venit Turcii in Slatina au trecut si ei peste Olt
intr'un zavoi al lui Bazavan vi acest Zavoi erea al manastiiii Clocociov
Multa vreme s'au urmat procese intre Calugarii de la Clocociov vi ora-
sui Slatina precum vi cu alti vecini. Asa intre altele se gaseste in archiva
Trib. orasului Slatina, proces intre manastirea Clocociov si Paharnicul Hiotul
la 1845. Dosar No. 1886-305 din 8 Mai 1845.

4) Ca tunul ce se zice asta-zi rli(ii, caci intr'un act din 1793

Mai 13, pe care it vom vedea mai departe, unde se vorbeste de intamplarea
unui foc in Slatina, se vede trecut ca tinand de oral, mentionandu-se despre:
iscalituri indestule ale orasenilor si ale altor locuitori de la altet mahala ce
se zice Pdrlitii.
1) Dosarul Primarii No. 3811859.
2) Archiva Statului pachet 9, Doc. 11. lust* hrisovul lui Duca in copie e documenlul No. 4
din 1777 August 5.
3) Manastirea ClocoJiov pache! 11 document 17 la Archiva Statului.
4) Archiva Statului pachet 10. Doc, 4.
www.dacoromanica.ro
 105

Din hotarnicia mosii Parlitii.

Magistr. orasului Slatina.
No. 304, Decemvrie 4, 4838.
Cinstitilor boerilor si negutatorilor cei mai de cinste si cu stiinta dintr'-
acest oral Slatina.
Dumneaei C. C. Manda Gigartoaea in anul trecut leat 1837, facand ho-
tarnicia mosii Domniei-sale Parliti, ce se vecineste cu a orasului, s'au inteles
ca din hotarnicia de mai inainte urmata tot acestui trup de mosie de catre
raposatul biv-treti logofa't C. Ratescu la capul despre apus, s'a ivit o oare-si
care imprejurare, in urma careia dupa punerea la cale din partea I. judeca-
torii locale, mergand asta -zi in fata locului atat D. C. Cumpanasescu, fostul
hotarnic in anul trecut cat si cati-vasi din orasenii concetateni, ca prin ur-
mare sa faca cercare acelei hotarnicii, adica sa pue lantul din apa Cireaso-
vul unde se linpreuna cu apa Porcului si de acolo drept in jos pang in fan-
tana lui Beldiman. Dupa neunirea ce a urmat intre dansii, n'au fa.' cut nici-o
isprava, potrivit careia dupa chibzuirea magistratului, printr'aceasta cu cinste
sunteti poftiti Dumnea-voastra ca pretuind de aproape aceasta neaparata tre-
buirrta, care priveste in folosul a toata obstea orasului, sa bine-voiti a orandui
unul sau doi din partea boereasca si altii atatia din partea negutatoreasca,
adica din cei mai cinstiti si cu stiinta despre ale mosii lucruri, pe care tot-
deodata sal faceti cunoscuti si magistratului prin adresa din partea Dum-
neavoastra, ca sa se insoteasca cu prezisul hotarnic a merge la fata locului
sa faca cercetarea de mai sus coprinsa, si sa aduca stiinta. la C. Judecatorie,
fiind-ca au incheiat jurnal in asemenea deslusire, fiind poftiti D-v. ca asta-zi
sa is sfarsit alegerea aceasta, fiind sorocire si sa nu se pricinuiasca zaticnire
si sa se socoteasca abatere din prezisul jurnal.
Prezid. Magistr. sardar I. Deleanu.
Copie dupa raportul D-lui hotarnic C. Cumpanasescu, vechilul D-nei Manda
Gigartoaea, anul 1839 Aprilie 20, No. 12.
Fiind-ca la hotarnicia ce am fa' cut mosii Cireasovul ce'i zice si Parlitii
a D-nei Cocoanei Manda Gigartoaea, au aratat nemultumire C. Magistrat o-
rasenesc, zicand ca is trasura cea despre apus nu se multumeste, pentru care
pricing s'a infatisat la aceasta C. Judecatorie Inca din anul trecut leat 1838,
aflandu-ma eu vechil si hotarnic din partea pomenitei cocoane, cand atunci
prin jurnalul incheiat de C. Judecatorie mi s'a pus indatorire ca unui ho-
tarnic ca sa merg de isnoava in fata locului, unde sa fie fatal si cilenii
C. Magistrat impreuna si cu alti oraseni, ca in, vederea D-lor sa fac trasura
14
www.dacoromanica.ro
 106

acelui cap de mosie : din gura Porcului unde da in apa Cireasovului si pana
in fantana lui Beldiman si unde se va implini stanjeni 844 dupa cartile de
hotarnicie acolo vor ramane multumiti, la care urmator aflandu-mä. hotararii
I. Judecatorii, am si mers aaolo de isnoava in fata locului, fata aflandu-se
si D-lor Nicolae Halchin, D. Stefan Dondea si D. chir Ionascu Raducu ci-
lenii acelui C. Magistrat impreuna si cu alti oraseni si tot-deodata mi-au
aratat ca se multumesc sa nu mai trag din gura Porcului prin fantana lui
Beldiman ci sa trag tot prin trasura care s'a urmat cu inginerul si de vor
esi stanjenii pe deplin in stalpu de piatra ce ii este hotar si mosii Strehare-
tul, se multumesc; pentru care parere fiind primita, am pus lantul cu toti
de fata si am mers in curmezis in sus pe linie dreapta pana in stalpul de
piatra, facand masuratoarea stj. chiar D-lor, unde acolea in fata locului mi-au
aratat multumire, atat D-lor cat si cei-lalti oraseni, ca se multumesc si cal
nu mai fac nici-o pretentie.
De aceia rog pe C. Judecatorie sa faca intrebare C. Magistrat ca daca
se multumeste pe alaturata carte de hotarnicie si harta inginereasca sa isca-
leased in cartea de hotarnicie ca si eu sa poci pune pietre potrivit pravilii
pamantului de la cartea ei --ba cap. 3, 10 si 11, cand totdeodata ma vor cinsti
cu rd.spuns de urmare.
Hotarnic. C. Cumpanasescu.
Se raspunde atat de locuitorii oraseni cat si de magistrat ca se primeste
aceastd masuratoare si hotarnicie. 1)

5) Hotarnicia mofii Zorleasca

in. Prezedent al judecatorii judetului Olt
Prin plecatul acesta fac' cunoscut C. Prezedentii voastre, ca dupd che-
marea ce am facut obstii orasului prin adresul cu No. 17 de a veni fata la
capul mosii despre rasarit, unde se loveste in cap cu mosia Turia si Zor-
leasca, unde mai intai cu toti intr'o glasuire mi-au fa."cut strigare ca sa iau
cu lantul din locul copacului infierat ce este din jos de drumul humelor,
hotar despartitor de mosia Zidul ce'i zice si Brebeni, care hotar este neta-
gaduit de toti batranii orasului si vorbit in sinetul Zorleasca. Asa dar dupa
a for cerere ca sa nu le mai ramae cuvant, am mers cu totii la acel semn
de hotar de am pus lantul si cu linie dreapta am venit spre miaza-noapte
inteun drum ce merge la Recea si la Catane si pana acest semn au
esit stanjeni 830, lipsa stanjeni 36, dupa ocolnicia mosii Zorleasca, unde zice
ca drumul Recii face hotar mosii Turii, fata." fiind si D-1 Nicolae Racoviceanu,
Primaria Slatina Dos. No. 2l1838.

www.dacoromanica.ro
 107

proprietarul mosii Turia, unde imi infaAisa de vdzui hrisovul mosii Turii
din leat 7204 (1696) de sunt acum trectO de 142 de ani, coprinzator ca deosebit
de hotarul Turiei ii mai da Badi logofatu .sa fie si ocina dintre drumuri ce
este aleasa si impietrita de mosii Turiei pe din jos si vrand ca sa impli-
nese stanjeni 36, lipsa stanjenilor mosii Zorleasca, in'am pomenit ca nu
ma. ingaduesc locuitorii orasului, zicand ca. mosia orasului merge cu o limba.
de .loc pane in valea Obogii, la care neingAduire le-am zis ca. cum cestalalt
trup al mosii Zorleasca trece cu lungimea peste valea Obogii, precum si
a mosii Turii, mai vartos ca chiar hrisovul Turii zice ca mosia Zorleasca merge
la lungime cu mosia Turii 'And in ulmii cu piatra din coltul mosii cap in
cap cu mosia orasului, pentru care semne fa' cand bagare de seama, am va-
zut ca. intrd ordsenii in mosia Zorleasca in ocina de movie a Racoviceanului,
care cdlcare o fac din pietrele Turiei, ce sunt pusei n capetele acestor mosii,
pang in valea Obogii si pentru ca sa nu le mai rdmand cuvant de prici-
nuire, rog pe C. Prezidentie ca sa bine-voiascd a orandui si un boer cilen
(slen) a vedea si starea mosiilor pe fga pdmantului, precum si semnele aces-
tor mosii si stapanirea de asta-zi cat he este schimbata din coprinderea si-
neturilor, cand totdeodatd se va soroci a merge si bdtranii alesi de obstea
orasului inteaceasta.' pricing, instiintandu-ne si cu porunca spre raspuns de
urmare. 1)

C. Cumpanasescu. Anul 1838, August 5, No. 38

Cinstitului Magistrat al acestui oral.

Noi haladuitorii ordseni.
In urmarea otnoseniilor cinstitului magistrat de sub numdrul 186 si
192, mergand la capul mosii Zorleasca despre apus unde se invecineste in
capete cu mosia acestui oral, adecd la locul de prigonire, not subsemnatii
haladuitori pamanteni din coprinsul acestui oral, ne-am aflat fate la cercetarea
urmatd de cdtre D-lui Capitan Joan Izvoranu si hotarnicul D. Costache Cum-
pandsescu, care hotarnic fiind unit cu D-lui Nae Racoviceanu, sd muncesc a
insusi cu numele acelei ocina, ce nu cade in capul mosii Durnnealui Turia
ci in hotarul mosiei Recea, pentru care acum fiind in prigonire der judecata
si inaintatd pricina de sfanta Episcopie, nu se poate socoti sub pretentia si-
gurarrtii stdpanirii Domniei-sale, 'And' cand adeca nu se va desface mai intai
de sfanta Episcopie, cand si atunci de va ramane pe seama Domniei-Sale nu
o va putea sa o stapaneascd in alt chip dupe cum voeste D-lui ca sa intre
1) Primaria Slatina, Dosar 111838.

www.dacoromanica.ro
 108

cu stapanirea in mosia Slatinii lungind capul mosii Domniei-sale, ci o va

avea in pace numai precum o are si sfanta Episcopie astazi infundata.
D-lui oranduitul hotarnic C. Cumpandsescu nu urmeaza duhului din
coprinderea cartilor ce are mosia Zorleasca a Maicelor sfintei mandstiri din-
tr'un lemn, ca sa dea acei 720 stanjeni si sa deosebeasca intai aceasta suma
dupd semnele coprinse adeca de la maguricea cu piatra in jos peste drumul
humelor si pand la copacul infierat sau daca magura nu se poate dovedi sa
is din In jos de Ia copacul infierat pana unde se va implini suma stanjinilor
720 si apoi sa se intoarca iarasi ca sa dea si acei stanjeni 146 mosnenilor
Zorleceni, din drumul Recii la vale pe muchia Obogii precum cartile vorbesc,
ci impotriva, ca sa se inprepinga.' D-1 Nae Racoviceanu si in hotarul mosiei
Recea cu numirea acelei ocini dintre drumuri si intra in a orasului, amesteca
pe toti acei insumati 866 stanjini ai hotarului Maicelor si ai mosnenilor cu
cugetul precum am zis mai sus ca sa intre cu sta'panirea in hotarul mosiei
Recea, de va putea dupa cugetul ce are si cu aceasta sd'si lungeasca capul
mosii Domniei-sale cu loc din hotarul mosii noastre Slatina.
Acestea toate dupa datorie le supunem in cunostinta C. Magistrat si
plecati ne rugam ca cu luarea aminte prevazand imprejurdrile acestor unel-
tite mijlociri sa nu ramanem inpresurati de dreptul nostru ce din vechime
se stapaneste capul mosiei noastre despre rasarit cu al vecinilor razasi si
despre apus nebantuit, ci ca pe un parinte ce toata obstea a orasului aces-
tuia pretueste pe cinstitul magistrat sprijinitor unor asemenea nedreptati, sal
bine-voiasca ca potrivit caderilor ce are cunoscand dreptatile coprinse chiar
din acele scrisori ale maicilor, sa si indrepteze aceasta imprejurare cui i se
cuvine spre cuviincioasd punere la cale, caci precum mai sus ziceam ne cu-
noastem nepastuiti de catre oranduitul hotarnic. I)
Gligore Obogeanu, Ion Polihronie, Florea Cojocaru, Dumitru Nanu, Ni-
colae Croitoru.
1838, Septembrie 2.

Din actul de hotarnicie cu anul 1861 al mosii Zorleasca, ce'i zice Vies-
pari, jud. Olt, proprietatea schitului dintr'un lemn, vecina cu mosia Slatina.
Pentru aceasta proprietate s'a aratat Ia fata locului D-1 George Petrescu
Prezidentul Muncipalitatii orasului Slatina insotit de D-1 Dimitrie Socoteanu
membru, D-1 Petre Bojoreanu secretarul Muncipalitatii si D-1 Radu Teodo-
rescu deputat de mahala, chrora cerandu-le documente pentru proprietatea ce
reprezinta, mi-au rdspuns, ca documentele nu le au find trimise la Bucuresti
in trebuinta infatiserii unui proces la Curtea civila ; dupa aceasta cerce-
1) Primftria Slatina, Dos. 1 din 1838.

www.dacoromanica.ro
 109

tand hotarul ce desparte ambele proprietati vecine, am gasit hotar netaga-

duit de vechea stapanire : drumuletul numit al Clocociovului, cu incepere
despre apus din punctul unde acesta se tae de valceaua Obogii mici, hotar
despartitor de mosia Clocociovul, unde la intersectia acestor hotare am in-
fiintat un semn musuroi pe plan sub litera (I) ; de aci hotarul urmeaza spre
rasarit pe acest drumulet pang la semnul musuroi pe plan sub litera (J.) de
marginea acestui drum infiintat la implinirea de stj. 146, dati la trasura 3-a
a partii din mosia Zorleasca, proprietate a mosnenilor Zorlesti, dupa hotar-
nicia din anul 1763 Octombrie 23, a mosii Zorlesti, cu incepere din movi-
lita hotar pe plan sub lit. (K) situata in capul de miaza-zi al linii desparti-
toare dintre mosia orasului cu mosia Perea (Beria) ; ani din musuroiul
infiintat de marginea drumului Clocociov linie dreapta cu directie spre rasa-
rit la semnul musuroi pe plan sub lit. (N) situat de marginea valcelii cu
ulmi infiintat la implinirea stanjenilor trasura 2 ai manastirii despartitor de
partea mosnenilor, din care semn linia trage pe coasta vaii Obogii Mari in
jos pang in matca ei la semnul musuroi pe plan sub lit. (NI), unde se ter-
ming invecinarea cu mosia orasului, din care apoi incepe invecinarea cu
mosnenii Zorlesti pe mentionata linie. 1)
Hotarnic-Inginer, C. V. Paleologu.

6) La Est mosia orasului se intindea pang in marginile comunei Turia. 2)

Iata si actele de delimitare cu Turia.
Judecatoria jud. Oft
Casa raposatului Atanasie Racoviceanu indatorata find a deosebi stan-
jini 500 din trupul mosii sale Turia pe seama schitului Sopotu ce este
metoc al Sfintei Episcopii de Arges a luat hotarnic pe D-1 D. Costache
Cumpainasescu carele Impreuna cu Stefan Pop, vechilul sfintei Episcopii trier-
gand la fata locului in urmarea prezisei indatoriri, au intampinat impotrivire
din partea orasenilor la capul ce se loveste mosia Turia cu mosia acestui
oral Slatina si prin raportul cu No. 38, au dat in cunostinta judecatorii ce-
rand de °data si un slen de aici a merge sa vaza, prigonirea din fata locului,
dupa care prin adresa No. 2475 din partea prezidentii m'am oranduit eu
Capitan Ion Izvoranu si de urmarea ce am facut am intors raspuns sub
No. 27, pe care luandu'l judecatoria in cercetare au vazut zicandu-se ca au
cerut de la oraseni dovezi sau documenturi spre descoperirea inpotrivirilor
1) Primaria Slatina, Dosar 20862.
2) Racovicenii, proprietarii Turiei se mai numiau si Turieni.

www.dacoromanica.ro
 110

si au raspuns ca nu au dar suet intemeiati pe vechea stapanire a locului

de prigonire, iar casa Racoviceanului avand vechil din parte'i pe D. Nicolae
fiul pomenitului raposat, a infatisat documentul mosii sale Turia, un hrisov
din leat 7204 (1696) al raposatului Domn Constantin Voevod cu care au dovedit
ca aceasta calcare din partea ora'senilor este alaturi cu mosia Turia, pe care
o numeste prezisul hrisov ocina dintre drumuri, aleasa si impietrita de mosia
Turia pe din jos, dovedindu-se dintr'aceasta ca mosia orasului nu este in-
jugata cu mosia Turii pe alaturi la lungime si cu mosia Zorleasca si aman-
doua. adica Turia si Zorleasca se lovesc in capete cu mosia orasului, dupd.
care vataful de aprozi au infatisat in judecata pe pomenitul vechil cu pro-
tivnicii sai D-nu .Nicolache Halchin si D. logofatu Stefan Dondea slenul
Cinst. Magistrat orasenesc, i D. Polichronie Joan si D-1 Grigore Obogeanu
cu alti oraseni si citindu-se atat raportul pomenitului hotarnic cat si adresul
cilenului judecatorii, au raspuns orasenii ca nu se poate lungi capul mosii
Turia in cuvantul acei numita ocina, avand orasul stapanire nepomenita pe
acest codru de loc, iar D. Nicolae Racoviceanu s'a impotrivit ca nu cere
sal lungeasca capul mosiei sale Turia, dar nici sal cutropeasca ocina ce
glasueste prezisul hrisov pe care it infalisa de il vazui in copie adeverita de
D. sardar Poenaru seful sectii al. I. Divan cu data din leat 7204 cu aceiasi
coprindere ca ocina este alaturi cu mosia Turia, caci capul mosiei sale Tu-
ria tot in glasul pomenitului hrisov se loveste cu mosia orasului in cap la
amandoua colturile, sal lase si ocina tot in dreptul capului mosii Turia, iar
sa nu se intinza din capul Turii alaturea peste aceasta numita ocina in lun-
gime pang in valea Obogii. Apoi dupa cereetarile urmate atat la fata locului
cat si la judecata se dovedeste calcare din partea orasului si in povW pa-
ragrafului al 3-lea de la art. 7, cap. 20, partea b-a din pravila tariff, aceasta
calcare se desputerniceaza si ramane in stapanirea casii raposatului Atanasie
Racoviceanu, caci orasenii n'au avut sinet inpotriva prezisului hrisov cu care
sa ceara stapanirea acestei calcdri peste locul numit ocina ce se doveste ca
este a mosii Turiei, care calcare din capul mosii Turia infra pe alaturi cu
dansa pang la un loc spre rasarit si sta, si de aci inainte se gaseste tot std.-
panirea casii Racoviceanului cu trupul mosii Turia, care merge pand la ca-
pul despre rasarit injugata cu mosia Zorleasca, care aceasta dup. sineturile
ei merge si cu capul despre apus cu care se loveste in mosia orasului, de
o potriva cu capul mosii Turia sff printr'aceste cloud trupuri de mosii se do-
vedeste calcarea orasului peste acest codru de loc numit ocina pang in valea
Obogii, iar care nu se va mu4umi pe aceasta alegere, se va inainta la C.
Divan vremelnicesc in sorocul legiuit de doub.' luni.1)
Prezident serdar, I. Deleanu, Ca'pitan, Ion Izvoreanu, Ajutor, C. I. Deleanu.
I) Primaria Slatina, dosar 11838. 1838, Decemvrie 3.
www.dacoromanica.ro
 111

La anul 1846 Ian. 16, s'a facut un act pentru ca sa inceteze prigoni-
-rile ce existau de mult intre proprietarii mosiei Turia (Racoviceni, Smaran-
dache, Anica, Grigore, Nicolae) si orasenii, cum zice actul pentru calcarea
ce se facea cu mosia orasului la capul mosiei meale Turia, insusindu-si
.adica prin a D-lor stapanire din ocina dintre drumuri, despre care se vor-
beste si in hrisovul Turiei din anul 7204 (1696).
Tata si acel act de impaciuire:
Urmandu-se prigonire de judecata intre mine subiscalita cu orasenii
'Slatineni pentru calcarea ce se facea cu mosia orasului la capul mosiei mele
Turia insusind adica in a D-lor stapanire din ocina dintre drumuri despre
care se vorbeste in hrisovul Turiei din anul 7204 (1696). C. au ales'o
pe din jos aldturea cu hotarul Turiei si au impietrit'o, ne-am si judecat la
intaia instanta. Si prin anaforaua slobozita osandeste, apoi acum dupd in-
prejurarile urmate fiind sorocirea la cinstitul divan civil sectia II-a, am cer-
cetat mai intai fondurile prigonirei atat in fata locului cat si aici in pre-
se* magistratului, deslusindu-ne din documentele incalisate de mine (caci
orasul n'are nici-o hartie) si s'au incredintat caci in hrisovul pomenit mai
.sus se zice ca i se dd. lui Badea Logofatu cel de atunci stapan al Turiei
si ocina dintre drumuri, osebit de celalat hotar al mosiei Turia, precum
asemenea si din hartia Zorleasca cu anul 1763, s'au vd.'zut ca la trasura a
treia au luat din copacul infierat din jos din drumul humelor si au niers in
sus pang in hotarul Turiei, unde s'au implinit suma de stanjeni 866 si asa
au cunoscut D-lor singuri ca mosia orasului rau s'a intins a face calcare
capului ocinii pang in Valea Obogii, caci pe temeiul documenturilor acestea
urmeazd ca. Turia cu Zorleasca sa fie alaturate. Drept aceia macar ca pricina
se socotia ca si desavarsita in favorul meu, dar si eu fiind ordseanca, ca
sa lipseascd zadarnicile cheltueli ce se pricinuesc ne-am impdcat in chipul
urmator :
1) Ca D-lor orasenii sa -mi sloboaza acel cap al ocinei care mi-1 calcd
acum si despre carele s'a fa.' cut vorbirea deslusitd mai sus insd cu punctul
si firescul hotar locul cu frasinii unde este magura si piatra.
De aci se vede locul drept in punctul la piatra din drumul Recii, ce
este in maguricea unde intre aceasta piatra si firescul hotar sa facea calcare
din partea mosiei Turiei si cu aceste cloud puneri de pietre hotarul sa. mearga
linie dreaptd numai cat va .tinea capul ocinii si acolea sa se facd mdgurd
hotar si sa se pund si piatra slobozind si D-lor orasenii calcarea ce o fdceau
din dreptul acestei linii si pana in Valea Obogii si in acest chip se precurma
,dintre not tot felul de prigonire ramanand stinsa aceasta pricina pentru tot-

www.dacoromanica.ro
 112

deauna si asa para, vina, au ramas si acestea toate jos, caci cu chipul acesta
am indreptat capul mosiei pe linie dreapta precum asa se coprinde in pre-
zentul hrisov de mai sus al mosiei Turia si asa cu deslusirile acestea !pre-
curmandu-se prigonirea dintre mine cu D-lor, orasenii mi-au dat acest inscris
formulat dupa oranduiala deplina si D-lor orasenii au luat altu asemenea si
apoi tot de odata ne sorocim amandoud partile, ca la 25 ale lunei Fevruarie
sa luam hotarnic a ne linia capetele mosiilor adica si a Turiei si a orasului
prin puncturile si pietrile coprinse mai sus intr'acest inscris fa' ra catusi de
putina preschimbare.
Anica Racoviceanu
N. Racoviceanu 1846, Decembrie 1.
Actul acestei invoeli este intarit de Divanul civil din Bucuresti sectia II-a,
unde au fost fata D-lor paruciuc Ioan Racoviceanu fiul Doamnei Anica
Racoviceanu cat si D-1 Constantin Cumpanasescu, vechil cu deplina, putere ;
insa D-1 paruciuc Joan Racoviceanu din partea mumii D-lui si Cumpanasescu
din partea cinstitului magistrat al orasului Slatina, cu adeverire inscris co-
prinzatoare ca sa staruiasca la Divan a se adeveri aceasta invoiala, stand fata
si D-1 Grigore Obogeanu eel de acum prezident al numitului magistrat. ')
iscaliti K. Filipescu si altii nedescifrabili.

6) Mia5ia Ariceti
Relativ la mosia Aricesti despre care se vorbeste la pag. 90, 91, etc. iata
ce act se gaseste in Dosarul Primarii Slatina No. 39 din anul 1881.
Maica Zenobia fosta starga de la schitul Icoana din Bucuresti, pentru
o suma de bani ce datoria mie si fratelui meu Apostoi Aricescu, ne-a da-
ruit cu inscris dupa toate formele un loc langa Olt in marginea Slatinii si
care loc erea dat raposatei Zenobia de D-ei Doamna Elena Ariceasca, in
schimb pentru niste case ale numitei starite din ulita Ferichide din Bucuresti.
Fiind-ca pe locul acela auziam ca se face targul de peste saptamana
din acel oral, subscrisul in temerea de a nu se robi acel loc de cei ce'l
exploateaza azi, ramane cu respect a va ruga sa bine-yogi a opri pe cei
ce'l exploateaza, on a pune o taxa carelor ce stationeaza pe dansul, care
taxa se va intrebuinta in folosul saracilor din orasul Slatina, aceasta pang
cand ne vom inlesni a'l imprejmui sau a ridica pe dansul vre-o bina in
profitul nostru.
C. Aricescu.
1) Primaria Slatina, Dosar 1846

www.dacoromanica.ro
 113

Mosia orasului Slatina, care dupd cum am vazut, in vechime erea atat
de intinsa si coprindea atatea pamanturi, vai si dealuri acoperite cu vii, s'a
tot strans mereu spre centru, prin ciontiri din toate pailile, mai cu drept
mai fard drept, in cat asta-zi teritoriul sau se intinde peste tot pe o supra-
faca de 5264 de pogoane sau 2632 hectare impartit ast-fel : 1)

..
Pogoane
1) Suprafaa orasului propriu zis 438
2) Terenurile orasenilor 1762
3) Linia feratd . 40
4) Apa si prundurile Oltului . . 120
5) Terenurile ocupate de mahalaua Clocociov 1670
6) Apa si prundurile Oltului de la Clocociov 30
7) Terenul Primdrii .. . 1204
Total 5264
Terenul Primdrii de 1204 pogoane este impailit si el ast-fel :

c) Izlazul Ldptaru
d) Zavoiul Surdul .

e) Zavoiul de sub Gradiste

..
a) Locuri de culturd in campul garii
b) Izlaz in fata si dosul garii .
.

.
413
252
98
60
190
f) Zavoiul de la abator . 65
g) Zavoiul Menga . 82
h) Izlazul pe Gradiste . 26
i) Oborul de saptamana . 18
Total 1204

1) Duna delimitarea facuta de d -1 Inginer Antonescu Veruncula in anul 1908.

15
www.dacoromanica.ro
 Cap. V
I) Descrierea speciala a oraului SLATINA.
2) Demografie. (Date statistice).

www.dacoromanica.ro
 117

Oraul Slatina in diferitele timpuri.

Bucura Dumbrava in cartea sa Haiducul" la pag. 49, iata cum spune
.ca erea orasul Slatina pe la anul 1815.
Orasul erea asezat pe damburi in mijioc de gradini, cu care ereau in-
brdcate vagaunile ce slujiau drept ulite, Pe marginile gradinilor ereau garduri,
cele mai multe pornite spre vale. Slatina infatisa o paragind, ca on -ce oras,
in care Turcii avusesera in nenumarate timpuri conace.
-,7 _.,:-f CV: -_,...; 7 _
... ,- =
---:--- _ ---,_
-_-___-_-

-,i'L:',- '. . ,, ., ,..:74F:-: if.

.C,...4

- -

, o A' '.
',_ A
- - ,-.-.

-
It--:
:',..:,

-'
,
liTY' ''')--
'-- --,'
-' .` tAfi''2-*-',i')
-7-.IP,A4 1 '-':,,`:,
,
6
§ .

SC.
- ,
..; '''''f.'4'fro ,*"..!:16"5: ., ' ''-e 64'2' S.
r rr '1.i., .'
j ,!.., , ,,,,iiilii..'..a .
' ... '-' ...,.; ... "rZ, : ,.crf,14,.
-0.1b "ff7.c.
^7.! s' rm'S
° ^ ASIFF's
_....410 .. -
".. ..-''''' ''''
&-04,1
...,,:.
7,4
P 1 ..,.,
......
r.i. ..._ .s........
I
--'-' . - -,i; - ,'W_551A 211 4,
.....1k..., :;.; .,..
... i,, ,. ,: ..
7%;.:0,.... : ,;,'''._ ,. :1.'1' a
. '..,/,' 9,

,
.."
' ....." .'",,. .. ,

'5.1.j. S' .:1

-a. i:
't,' 444 ..1`.1;'61;'.
.,,g irv,, 1 ,o.
40 -: ,,4-15. I

;1
,,,- .%
., r
.. ,./01';',
-Fmt 1t
'5'17 ,'--aolk -'''','''
:pg ---
, . ., ,65 ,
,-t .
0 t32ra f7
j.
1 ]: .: ,frr',e. L

4 =.' r.;,2tt ik e
0- . n. : s ',
e;- ,* -E '4/F Ft!
. . [I, ''7: 114;...K.i
A .
0.7 -D- 1
HAri,,,;.. :-
rti
'''s. -
'-:511,.°,' ,2
;;LtArit."-,. -. !Slit 6 : ,- . . J
Ly
./_?-1-.7,4 .-4-.+9 I .,,- iiii;Mi-t-P.; k
° - '1,-..'A..
"S*.k- -.:' _ ..::9.--
- rr .7,
,... .

Orasul Slatina in loon.

Poetul Grigore Alexandrescu in scrierea sa Descrieri de calatorie" fa-

cute de el impreuna cu I. Ghica pe la manastirile din Oltenia la anul 1842,
oprindu-se si in Slatina zice :
Pe la amiaza sosirdm la Slatina, oral vechiu, dar cel mai anevoe de
vizitat, ce am vazut vre-o data. Risipit pe coastele dealurilor ce it incon-
joard, orasul infatiseaza o vedere inpestritata, si poate multumi privit de
departe ; insa cele mai multe case, dupd pozitiunea Ion, suet un fel de ba-
terii, care trebue sa le iei cu asalt, in pericol de a'ti fringe gatul, daca
din intamplare vei avea acolo vre-un amic, pe care sa doresti a-1 vedea.
In scurtul timp ce zaboviram acolo, pang sa ne aduca caii, vazuram pe
.noul prefect, care trecea in judet, ocolit de o ceata intreagd de dorobanti ;
.tistul sau seful for venea in urma trasurii, tiind de-asupra capului si infa-
www.dacoromanica.ro
 118

tisind fait rusine orasenilor, vederea unei mobile misterioase, ce da tuturor

sa inteleaga ca D-1 carmuitor este supus la slgbiciuni, cari it apuca adese
on in mijlocul targului."
Tata cum este descrisa Slatina la 1004, de catre Domnul N. Iorga profe-
sor universitar, in lucrarea sa Drumuri si Orase din Romania" la pag. 41-44.
La Slatina ajung noaptea. E grozav de urat si de salbatic. Un lung
drum printre felinare strambe, chioare, stinse, rupte. In dreapta si in stanga,
nimic pamant gol, ars, pe niste muncele. Dupe o lunga orbecaire in prafur,
birjelor ce-mi merg inainte, iatace ciudat mi se pareun glob de lampa
electrica, apoi altul. Se vad ceva case pe laturile drumului. Apoi iar streaja
obosita a vechilor felinare garbove.
Abia intr'un tarziu, lumina electrica apare din nou, destainuind cu crn-
zime locuri virane, case in ruing, uluci rupte,si toate acestea samanate
din loc in loc, la distante marl, pe strade, care de sigur, daca pamantul nu
va da our si pietre scumpe pentru vagabonzii civilizatiei, nu se vor urnplea
nici-o data. Vad o piata. convenabild, cu un palat frumos, care adaposteste
administratia : in fate se rotunjeste o gradinita, care ziva apare plind si ea
de praf si de o si mai trista podoaba.", burghezimea din partea locului, care,
in loc sa coase cojoace, ca putinii care au ramas in Lipscanii" Slatinei,
casca gura in haine nemtesti murdare si fac politica. Pentru asemenea oas-
peti a'pi inchide on -ce gradina,caci nu o merita.
Otelul e mare, destul de bun si curat, inlesnire, care, cum se stie, nu
se gaseste in partea si mai nenorocita a Moldovei. Vazuta ziva Slatina, ye-
chiul targ oltean, care adapostea adundrile de razvratire ale boerilor munteni,
patria lui Vintila -Voda, feciorul lui Braga, ce a fost judet la Slatina, in ace-
las veac al XVI-lea, apare deplorabil. Se matura in strada din mijloc,dar
asezarile sunt asa de multe, de raspandite, de sarace, in cat nestabilindu-se
o raze potrivita a orasului, nu se poate face aproape nimic pentru curatirea,
impodobirea, modernizarea lui. Pe lange cele cloud strade paralele, dintre care
una se terming printr'o tiganie, vrednica de numele si de locuitorii ei, iar cea-
lalta insira pravaliile, se deschid altele : unele din ele au o bung perspective,
dar nu cuprind alta de cat maidane, livezi cu totul neingrijite si mici case
umile si triste.
Dace prin aceste strade an trece tarani curati, daca s'ar inalta fum al-
bastru printre arbori batrani, daca in locul cainilor ce ratacesc flamanzi dupd
hrana laturilor, ai vedea caii, vitele si cobaile din partile harnice si bogate,
te-ai multumi oare-cum cu privelistea unui intins sat. Dar taranii ce tree,.
sunt numai oaspeti veniti la targ. Si ei, aproape toti, contribue la intiparirea
neplacuta pe care o culegi de pretutindeni. Se vad la unele satence fote te-
www.dacoromanica.ro
 119

sute cu gust, dar altele se infatiseaza numai in alb, cu un val aruncat peste
un conci ce seamana la forma cu comanacul calugasitelor, iar la coloare cu
jesul balcanic. La cei mai multi tarani, vezi imbracamintea dunareana, deo-
sebit de urata : caciula fara tugui, un camasoi lung, itari ca niste izmene
largi. Tipul, rnai regulat de cat in Valcea, mai bine croit, in ceea-ce priveste
trupul, e bulgar, greoi ; lipsesc la cei rnai multi fetele subtiri ce se afla aiu-
rea (ma gandesc la Gorj, la tinutul Sibiului, la muntii Neamtului), lipseste
statul inalt si mladios, agerimea in miscari.
Se vad cloud biserici de curand drese : una pe o inaltime a terenului,
cea-lalta mai mare, intr'o gradina, care arata Ingrijire. In biserici, Slatina in-
trece Caracalul, precum it intrece cu mult in trecut. Pacat numai ca acest
trecut a esit Inca putin la iveala. Un institutor local, de la vechea scoala
Ionascu, a adunat ceva, tiparind si o mica monografie. De la ravna lui ar
fi ceva de asteptat, dar nadejdile-mi sunt putine pentru acest oral, unde
viata bate incetinel intr'un trup amortit de multa vreme.
Slatina prin pozitiunea sa strategica intre dealuri, se considers din punct
de vedere militar ca o cetate cap de pod si ultima rezistenta a unei invazii,
ce ar intampina tars noastra dinspre cele trei pasuri ale Oltenii adica Por-
tile de fer, Lainici si Turnu-Rosu.
Din punct de vedere strategic Slatina, dup. cum am mai spus, are o
imp ortarrya cap itala.
Brialmont (Henri-Alexis) generalul belgian, ofiter de geniu, scriitor mili-
tar distins, cel mai insemnat strateg al timpului sau, cel mai abil militar in
fortificarea tarilor si a campurilor de batae ; aceasta somitate militara recu-
noscuta de toata Europa, nascut la Venlov in anul 1821, Mai 25, primi
fara a refera guvernului sau, propunerea pe care i-o facu regele nostru la
anul 1882 de a veni in Bucuresti, in scup de a elabora un proect general
de fortificatiuni pentru regatul danubian. Fie ca. Brialmont se simtise jignit
si descurajat in urma viei opozitii ce-i facuse Frere-Orban ideelor ernise in
brosura sa Situatiunea militara a Belgiei fie din alte cauze, zic dar ca
el vine de mai multe on in tara noastra inainte de a se incepe fortificatiu-
nile, (1884) ceea ce ii atrase la intoarcere punerea sa in disponibilitate, in
urma acestor deplasari facute fara autorizatiunea suveranului sau.
Venind deci in Bucuresti Brialmont a facut in 1882, un memoriu asu-
pra apararii Romanii si in 1883 altul asupra lucrarilor de stabilit pentru a
apa'ra Bucurestiul. Aceste din urma lucrari dupa cum se stie s'au inceput
la 1884 si coprind 18 forturi, 18 baterii intermediare sau mici fortine si un
cerc de 23 chilometri de desvalire (desfasurare a trupelor).
Aceste lucrari au fost conduse de generalul Z. Gheorghiu, comandant
al reg. 2 geniu nascut la 1843, mort la Focsani la 1908.
www.dacoromanica.ro
 120

In rnernoriul sau ptoectul sau asupra apararii tarii noastre, Brialmont

prevede cloud sisteme :
1) Fortificarea lIniei : Focsani-Namoloasa-Galati, acea linie lungs de a-
proape 70 km., si care inchide perfect spatiul dintre n-tuntii Carpati si Du-
ndre cu fata catre asptimea si inpetuozitatea vantului de N. Crivat.
2) Acel al doilea sistem tot atat de perfect, ba poate si mai complect
ca cel dintai, dar care nu s'a executat Inca, ar consta din formarea unui qua-
drilater de cetati intarite determinate prin orasele : Manna, Campina, Focsanii
si Galati, avand in centre Bucurestiul. Acest sistem de cetati intarite, intre
care dupa cum am zis si Slatina noastra ar ocupa un loc de frunte pentru
apararea integritatii teritoriului national, ar forma o intinsa regiune strategics,
unde s'ar asigura trupelor noastre toata libertatea de marsuri si de miscari
strategice, pentru ca sub adapostul for sa poata manevra si apara acolo unde
pericolul ar cere prezenta for sau unde greselile inamicului ar determina sa
fie atacat.
De si acest plan nu s'a pus in lucrare nici pang asta-zi, totusi impor-
tanta strategics a Slatinii nu e uitata si ca proba sunt desele manevre facute
in ea si in jurul sau si construirea celor doua." poduri de fer de :pe apa 01-
tului, departate unul de altul de abia de 3-4 km., si in curand intarirea si
transformarea el inteun puternic cap de pod cu intariri si baterii de pozitii
pe ambele maluri ale Oltului.
Inainte de regulamentul organic (1832) orasul Slatina se impartia in 4
mahalale sau culori si anume : Mahalaua Rosie, Mahalaua Galbend, Maha-
laua Neagra si Mahalaua Albastra coprinzand urnia'toarele strazi :
Str. Pietei, str. Scoalei, str. Targului, str. Spitalului, str. Sopotu, str.
Podului, str. Pitesti, str. Soselei, str. Bucuresti, str. Mare, str. Obrocari, str.
Politii, str. Craiovei, str. Spiterii, str. Dealului, str. Caluianca, str. Mica, str.
Lipscanii, str. Schitului, str. Postei, str. Pietrisul, str. Cat-muirii, str. Raducu.
Alte numiri de strade si de localitati vechi din oral mai cunoastem :
Drumut Meigurdelor sau Turnuluil (str. Garii), Linea de la
iritersectia stradei Garii cu Vintila-Voda spre Bariera Brebeni.
StPacta Dealului, (strada Canalul Sopotului), incepea cam dupa la
casele def. Sterie DUmitrescu si la deal coprinzand si ramificatiile, pe sub via lui
Suvakea si tot inainte pe muchia dreapta a vaii Sopotului, pe Tanga Fan
tana Magakstilor din coasts, unde t i ocupase ei tinuturi dupa vremuri pi.
de ad bifurcandu-se in cloud : o ramura lua directiunea spre Parliti cu racord
si Cate Striharet, iar alta scoborand in vale pe din jos de putul Ciobanului,
traversa valea Sopotului $i esia in strada Pitesti, cam in fata caselor D-lui
Marin Niculescu, unde prin apropriere se ea vechea captare a apelor ce

www.dacoromanica.ro
 121

alimenta cismeaua Seaca la intersectia stradelor Primarii. cu Bucuresti in fata

Palatului administrativ si cea din vale de la malul vechiu al Sopotului in fata
caselor D -]ui Dim. St. Daniel, pe care distanta, cu ocaziunea diferitelor sapa-
turi s'a gasit continuu in prelungire conducte de olane de pamant ars.
In Ifrime?ti, Portiune din strada Cimitirului, de la Stanica Mari-
nescu Pescaru si pana la casele D-lui I. Niculescu.
In Vlaia (Gera vaii, laia) (Vilaia),1) coprindea poligonul
limitat : proprietatea macelarului Valceleanu, Margaritoaia, locurile lui Popa
Ilie, gradina lui Nicolae Joan, a D-lui I. Niculescu si ograda lui Clued Cismaru,
pana aproape de str. Obrocari.
Strada Tulumbei, incepea dupa" la Andrei Zidaru, pe la Costica.
Dragoescu, unde a fost chiar Tulumba veche intr'un timp, de aci de vale pe
stradeluta pe la Sterianca pana cam prin fata scoalei Protopopescu, unde tot
pe vremuri a fost tulumba.
In Ciuja, incepea cam din fata scoalei Protopopescu pe strada Proto-
popescu in sus, parte din strada Vederii, pe unde au fost casele lui Constantin
Robescu, casele Th. Hristescu, pe strada Raducu, pana in strada Vintila-Voda
la fantana lui Vulturescu, cuprinzand pe Nae Barbulescu, Preotul C. Milco-
veanu etc.
Popa Raita, partea din Vintild-Voda si strada Livezilor, incepea din
Vintila-Voda si pe strada Livezilor la deal.
Oita Boereaseci, strada Solomon, de la Catedrala spre Olt.
La 1863 Raionul orafului Slatina se intindea ast-fel :
Din Olt drept pe matca vaii Clocociovul pand la hanul lui Sisilica, de
aci pe vale in sus pana la podisor in capul soselei Bucuresti, de aci tot pe
vale in sus pe marginea orasului pana la elesteul lui Parvan si tot pe acea
vale in sus pana in hotarul Parlitilor ; pe hotarul Parlitilor, pana in valea
Sopotului si de aci tot pe hotar 'Dana in valea Muerii si de aci drept in Olt')
Asta-zi conturul (raionul) sau periferia orasului Slatina, care coprinde
dupa cum am vazut o suprafata de 438 pogoane, s'ar putea inchide inteun
pentagon aproape regulat ale carui laturi ar fi : Parlitii, Brebinii, monastirea
Clocociov, Cazarma din dealul Caluianca si unirea garlii Valea-Muerii cu 01-
1) Am vorbit la pag. 42 de niste cimitire si zidarii descoperite la Curtisoara cu ocaziunea
unor sapaturi facute acum 10-15 ani. Am exprimat parerea ca acestea ar fi ramasit.e din curtile
si proprietatile fratilor &nest-A, cart odata au stapanit p'aci, Cireasovul din deal (vezi pag. 83), si
in Romanati. Partea orasului Slatina numita, Vlaia si Valea Vlaii care se intindea pe unde vazu-
ram, se poate sa fi fost tot o proprietate a unei fete a Clucerului Radu Buzescu numita Vilaia sau
Vlaia, care traia pe la anul 1600 si de la care.i-ar fi ramas numele. Aceste asertiuni se intaresc si
prin faptul ca loan Buzescu Clucer de arie, care traia pe la anul 1800, a murit in Slatina la 1805.
(D. Z. Furnica 1st. Comertului pag. 202).
2) Dosarul Primarii locale No 31 din 1863.
16
www.dacoromanica.ro
 122

PLANUL ORA*ULUI SLATINA

Legend»
1. Moara Olteanca 2. Scoala de mese-
rie: 3. Catedrala 4 Plata. Primaria ve-
che 5. Palatul administrativ 6. Spitalul
Judetlan 7. Biserica Sf. Treime 8. Ca-
sinul cel mare 9. Hotel Regal 10. Sc.
ii St. Protopopescu 11. Bis. St ?Nicolae
12. Biserica Maica Dorn. 13. Scoala
4 lonascu 14. Primaria Nona 15. Biserica
Sf. Nieolae din deal 16' Biserica de sub
'I a4 'film! qinurnwoillimuillettollingtrie
,
Gradiste 17 CazAnnile 18. G-radina Pn-
,
III bile's... 19. Idem. 20. Dealul GrAdistea.

$
.......

'41/4,
S.
, ,' a
/1 *// S( Cf.
e,p
(1111111\111%1:1.\\7, !X\ \\\',
.//z/4s,
' / 1//711471/7AkrIffiRlliggiViTilIfIfirrair ?I'S:
ii////14/ (I' \ 1\ \
iiiiirt,L.,_rnnkl'
Iii "ii PHI
)1YT
ii0 Y 1

/01/nIii '1 / ( f i I 1( 1111.1i ;41

11?/////t,z,
!i
\\00 \ \ \i\tikill 011111111////
tt , Ortatk
"
\11 f,

flOrvoRkrt
z;,/././;;;/12410,;\,1,tf\,/ 2, ci ooc \\,,:;
/,,,//,,fiono ,i3O t.,\,N
,/, ,/, Hi ",11, 1, '

co
tQ

RIUL OL r
www.dacoromanica.ro
 123

tul, iar central ar forma un amphiteatru in triunghi cu varful spre rasarit,

de baza avand magura Gradistea, latura de Sud formata de dealul Caloianca,
iar cea de Nord de dealul Sopotul.
El se poate imparti in 7 despartiri si anume : 1) Centrul orasului. 2)
Obrocarii. 3) Caloianca. 4) Sopotul. 5) Drumul Garii. 6) Clocociovul si 7)
Dealul Viilor, coprinzand peste tot 42 strade yi anume :
1) Strada Lipscani, are o lungime de 364 metri si coprinde 93 case.
Aceasta a fost si este strada sau ulita Brasovenilor, bogasierilor si lipscani-
lor, adica acelor ce vindeau mai inainte marfuri din Lipsca, caci numele de
Lipscani este numele slavo-roman al negustorilor din orasul Leipzig din
Germania.
Aceasta strada actualmente este cea mai frecuentata, caci aici sunt cele
mai multe magazinuri (pravalii) unde se desfac tot felul de ma.'rfuri.
2) Strada BueureSi, are o lungime de 965 metri si coprinde 132
case, este cea mai veche si se numeste ast-fel caci in vechime, cand nu
ereau drumuri de fer si se calatoria cu birji, aceasta erea drumul sau soseaua,
care merge spre Bucuresti.
3) Strada Ionafeu are o lungime de 270 metri, si coprinde 25
case. Aceasta strada se numeste ast-fel dupa biserica si scoala Ionascu, in
themoria fondatorului lor, Ionascu. Ea pleaca de la biserica si se sfarseste
la cafeneaua din colt a lui Nita Gabunea. (Din).
Inainte vreme aceasta strada se numia Ulita boiangiilor" sau In Pie-
trisi." Pe dansa locuiau numai boiangii si cojocarii. Pe dansa erea mai inainte
politia si puscaria, in niste case, unde aster -zi sunt ale D-lui I. Stanculescu,
cojocar. Tot pe dansa sunt si casele reposatului Savu Ion Boiangiu, pe care,
cum voin vedea la capitolul despre biserici" le-a lasat bisericei Sf. Nicolae
din targ, dupa moarta sotiei sale.
4) Strada Vintila-Yoder, are o lungime de 745 metri si coprinde
40 case, se numeste ast-fel dupa numele domnitorului Vintila-Voda a carui
patrie se zice ca a fost Slatina.
Aceasta strada incepe din strada Bucuresti, de la casele Petrache Cala-
feteanu si ese in drumul ga."rii.
5) Strada Palatului, are o lungime de 234 metri si coprinde 3
case. Se numeste ast-fel pentru ca pe dansa este situat Palatul administrativ.
6) Strada Varipate, are o lungime de 330 metri si coprinde 17
case. Se numeste ast-fel, dupa numele celui mai insemnat proprietar, care a
locuit inainte vreme aci, anume Ion Varipate, care la moartea sa pi-a la-
sat averea orasului.
7) Strada Piteqti, are o lungime de 1400 metri, si coprinde 74
www.dacoromanica.ro
 124

case, este o continuare a stradei Bucuresti si este numitd ast-fel caci inainte
vreme erea drumul spre Pitesti.
Pe aceasta stradd in partea de rdsdrit a orasului, se afld situatd grddina
publicd numitd Regina Elisabeta.
8) Strada Solomon, are o lungime de 810 metri si coprinde 51
case. Aceastd stradd dateaza cu acest nume de la 1856, caci pang atunci era
ocupatd de poalele dealului Grddistea. Nu se putea trece de cat cu piciorul, caci
ereau niste gropi si cand ploua se faceau niste noroae si baltoage, de unde
n'ar mai fi putut sa iasa un car, daca s'ar fi ratacit pe acolo. La 1856 fiind
aici Otcarmuitor sau Ispramnic Capitanul Solomon, (mai tarziu general)
feciorul Logofatului Ion Solomon, care a fost ales si ca representat al ju-
cletului nostru in divanul ad-hoc tinut in Bucuresti la 1857, s'a pus in lu-
crare aceasta sosea, care dupa numele lui se numeste Solomon. S'a lucrat la
ea aproape trei luni, caci a trebuit sd se taie inaltimi maxi din poalele Gra"-
di5tei.

9) Strada Ratescu, are o lungime de 1200 metri si coprinde 25

case. Aceastd strada se desparte din strada Garii si merge spre N., printre
vii si ese tot la gara.
Se numeste ast-fel dupd numele vechei familii boeresti Ratescu, care a
avut proprietali pe dansa.
10) Strada Obrocari,1) are o lungime de 935 metri si coprinde 85
case. Aceasta stradd se intinde din oral pang la bariera de la Valea Muerii,
de unde se continua drumul prin Proaspeti spre Dobrotinet. Aceastd stradd
se numeste ast-fel de la Obrocari adicd fermecatori sau vrajitori, caci cu-
vantul obioc insemneaza in limba slava a fermeca, a vraji, cum se si aude
chiar si asta-zi in limba noastrd zicandu-se : e obrocit" adica fermecat si
in cantecile populare :
Ce-ai facut paralele, obrocitule?
Le-ai baut si le-ai mancat, fermecatule.
i -o sd'ti plangi pacatele, prdpaditule.
In adevar si asta-zi se mai gasesc pe aceasta stradd femei, babe si mosi,
caci stiu sa ghiceascd, sa fermece, sai vrajeascd, sa dea cu bobii, sa descante,
etc., dar in vechime aceasta stradd era foarte insemnatd pentru lOcUima aces-
tor prezicatori ai viitorului si pretinsi vindecdtori ai tutulor boalelor sufletesti
si trupesti.
11) Strada Cimitirul (Eternitarii), are o lungime de 1090
1) Pe uncle asta-zi se intinde aceasta srada, inainte vreme se ved9 ca exista un sat cu a-
cest nume, caci in procesele de pe la 1837-1841, dintre orasul Slatina, Mitrop011e'si pitarii Alocu
si Nicolae Slatineanu se spune ca : Mitropolia lnase 400 de stanjeni din mosia orasulul impreuna
cu Dealul viilor si satul Obrocari (Primaria Slatina dosar 1011839.)

www.dacoromanica.ro
 125

metri si coprinde, 59 case. Aceasta strada este numita ast-fel pentru ca merge
pand la cimitirul orasului, afara din oras, spre Striharet. Inainte vreme se
numia strada Efrimescilor, fiind-ca cei mai multi locuitori de pe acolo, se
trageau apoape toti dintr'o singurd familie numita a Efrernescilor sau Ifri-
mescilor. Strada era neregulata, mlitstinoasa si foarte putin populata *a la
inflintarea cimitirului. D'atunci a inceput a se aranja si popula mai bine.
Cimitirul acestui oral este inflintat la 1880. Abia de 30 de ani si este a-
proape plin numai de rnorti cu locurile cumpdrate intransul, fard sal mai
vorbim de cele publice, unde se ingroapa saracii la rand, cari stim, ca din
7 in 7 ani se scot, spre a se ingropa altii in locul lor. Inainte vreme in-
groparile se faceau in curtile bisericilor.
La spatele cimitirului romanesc si pe un spatiu mai mic, se afla situat
cimitirul evreesc.
Tot pe strada, cimitirului, la inceputul ei despre oral, cum mergi spre
cimitir, pe partea stangd, erea Inainte posta veche, adica locul, unde stationa
inainte diligentele si postele, care faceau cursele cu caii intre diferite orase.
Aci erau .si vre-o 7 salcami si alti arbori foarte mari, cari umbriau pe su-
rugii si pe cai, cand se odihneau.
12) Strada Primeirii, are o lungime de 500 metri si coprinde 53
case. Aceastd strada se numeste ast-fel cdci pe dansa, ceva mai inlauntru,
se afla Primaria veche a orasului.
Tot pe aceastd strada se gasesc casele D-lui C. Zaganescu avocat, fost
deputat si senator. Asta -zi proprietate tot a D-lui Iliescu, deputat.
13) Strada Protopopescu, are o lungime de 300 metri si co-
prinde 14 case. Se numeste ast-fel pentru ca pe dansa este situata scoala
Stefan Protopopescu.
Pe locul, unde azi e scoala Protopopescu, fusese Inainte vreme puscd.ria
veche.
14) Strada Raducu, are o lungime de 135 metri si coprinde 4
case, incepe din str. Vederea si se terming in strada Vintild-Voda. Aceasta
strada se numeste ast-fel dupd numele rapOsatului Ionascu Raducu, care avea
proprietdti `FT dan'sa si care a lasat si avere pentru biserica Sf. Treirne, dupd
cum vom vedea la capitolul despre biserici:" Au fost trei,'Raducu in Sla-
tina : Gheorghe Raducu Mumuianu, Badita Raducu si Ionascu Raducu negustori.
Ionascu Rdducu a fost Venit de la `tard si s'a facut negustor in Slatina
in ni0e case, unde asta-zi sunt casele D-lui Theodor Raducan "fost bacan.
Ionascu Raducu insa nu Linea bacanie ci lipscanie (bogasierie) si erea eel
mai inSemnat negustor din Slatina pe vremile' acele'a.
15) Strada Galati, are o lungime de 2400 metri si coprinde 110
case. .Se numeste ast-fel flind-ca conduce la gara.
www.dacoromanica.ro
 126

Gara Slatina, edificiu mare si frumos, statie pe calea ferata Bucuresti-Var-

ciorova, se afla in partea de rasarit, la vre-o 2 km. si jumatate de oras. Linia
drumului de fer pe la Slatina s'a fa'cut in anii 1873-76.
Aceasta linie la inceput era proectata sa meargh pe valea Sopotului iar
gara sh se faca unde este asta-zi targul ,d'afard. Ce bine ar fi fost, gara ar
fi fost mai aproape si orasul ar fi luat o mare desvoltare comerciala ; s'ar
fi marit si s'ar fi infrumusetat mult mai mult. Prin staruintele insa ale oarel
caror persoane interesate, ideia prima s'a parasit si ast-fel s'a fa'cut 'cum
vedem azi.
De vre-o 12 ani, o parte din drumul eel vechi spre gard, incepand ceva
mai sus de la casele lui Selu, s'a phrasit, caci s'a facut altul mai drept si
mai spre stanga ; s'au plantat si arbori de-o parte si de alta, fhcandu-se ast-
fel si un fel de bulevard.
16) Strada Turianu, are o lungime de 300 metri si coprinde 26
case, se numeste ast-fel dupa numele lui Turianu, care a avut aci proprie-
tate casele, cari actualmente sunt ale familiei Perieteanu.
Acestei strade i s'a schimbat numele acesta, zicandu-i-se asta,-zi strada
Bailor" caci pe aci sunt niste bai de abur.
17) Strada Gimnaziului, are o lungime de 360 metri si coprinde
17 case, incepe de la biserica Ionascu si merge pang in targul d'afara sau
de saptamand, unde se face in fie-care Joi taro si obor de vite, si se nu-
meste ast-fel, pentru ca pe dansa se afla construit Gimnaziul real, infiintat
la anul 1884. Langa gimnaziu se gaseste fabrica de fhina Olteanca" in-
fiinOta la anul 1882 de catre V. Toma, S. Maracine si H. Popescu, iar
asta-zi proprietate a D-lui Al. Iliescu.
18) Strada Cdluianca, are o lungime de 650 metri si coprinde
30 case. Se intinde pe dealul cu acelasi nume.
19) 'Strada Livezi, are o lungime de 600 metri si coprinde 26
case, conduce la locuintele de pe dealul sau malul cu acelasi nume, spre
Cazarma si spre Clocociov.
20) Strada. Sopotul, (Canalul Sopotul), are o lungime de 1550
metri si coprinde 53 case. Numita ast-fel dupa dealul si garla Sopotul.
21) Strada Dealul Viilor, are o lungime de 420 metri si co-
prinde 20 case, numita ast-fel dupa viile numeroase, ce se intindeauodinioara
pe aci, din care mai exista multe inch si asta-zi.
22) Strada Precesta sau Maica-Domnului, are o lungime de 380
metri si coprinde 11 case.
23) Strada sf. Nicolae, are o lungime de 250 metri si coprinde
21 case.
www.dacoromanica.ro
 127

24) Strada sf. Treime, are o lungime de 90 metri si coprinde 10

case. Aceste trei strade sunt numite ast-fel dupa bisericile cu aceste nume
ce sunt asezate pe dansele (vezi cap. Bisericile).
25) Pasagiul sau stradela Periereanu, are o lungime de 109
metri si coprinde 1 casa, infiintata de cand s'a construit scoala Ionascu in
1898. Aceasta strada. se numeste ast-fel, in amintirea lui V. Perieteanu,
care a cedat comunei vre-o doi metri de loc din proprietatea sa, spre a
se putea forma o strada, pe care sunt situate casele sale si localul scoalei
Ionascu. Familia Perieteanu este veche si numara Inca si asta-zi multi mem-
brii marcanti.
26) Strada Gra diVea, are o lungime de 1400 metri si coprinde
48 case, trece pe la poalele dealului cu acest nume, spre partea targului de
gait. Ea se mai numeste si strada Adunatilor. Si pe aici a fost odinioara
posta veche si au existat multi vreme ruinele grajdurilor facute pentru caii
de olac.
27) Strada Abatoriu, are o lungime de 900 metri si coprinde 1-1
case, numita ast-fel, pentru ca mergand pe langa Olt, pe ea este asezat a-
batoriul, unde se taie vitele.
28) Strada Oborul sau Teirgul de afard, are o lungime de
810 metri si coprinde 56 case, pe unde se face obor si targ de saptaimand.
Pe o parte de loc de langa aceasta strada, se face in fie-care an, Inca din
vechime, la 23 Aprilie, in ziva de sf. Gheorghe, un mare si prea frumos
balci, care tine mai mult de doua. saptamani.
29) Strada Vederea, are o lungime de 190 metri si coprinde 4
case, merge din strada Vintila-Voda pana in strada Varipatie.
30) Strada Hagiu, are A lungime de 228 metri si coprinde 5 case,
este ast-fel numita dupd numele reposatului Nicolae Popp Hagiu comerciant
de bauturi, om cinstit, milos, filantrop, foarte religios si care a avut mare
vaza in acest oras. Cu cheltuiala sa a invelit o data biserica Sf. Ion si a
.infiintat un mic azil pentru saraci.
Fiul sau, actualul I. H. Popp, seamana intru toate tatalui sau. A fost
deputat de la 1892-94 si cat-va timp si primar al orasului, asta-zi continua
comerciul tatalui sau. Lang' pravalia D-sale se afla niste case, care in ve-
chime erau ale unei familii numita Barsescu si care s'a stramutat din acest
oras. Nu se stie sigur daca aceasta familie se trage din vechea familie boe-
reasca. Barsescu, originard din Oltenia si despre care se pomeneste Inca de
la 1658 prin cei mai insemnati reprezentanti ai ei : vel vistier Preda Bar-
sescu si Stroe Clucerul Barsescu ucis din porunca lui Michnea-Voda. Pe la
1700 si 1719 traia la Craiova urmasii acestor boeri : Chirca si Nan Barsescul.

www.dacoromanica.ro
 128

31) Strada Incrue4atei, are o lungime de 370 metri si coprinde

10 case. Se numeste ast-f el fiind-ca este taiata pe mijloc de' 'strada Hagiu
formand un fel de cruce. Pe aceasta strada se afla si casele repaSatului Cos-
tache Dimitriu, fost primar al orasului, om cinstit si 'cu multe calitati burie.
Fiul sau e .Mitu DimitriU fost deputat'.
32) Strada Gazinului, are o lungime de 128 metri Si coprinde'
case, merge pe langd Gazin, din strada Lipscani pana in strada Incrucisata.
33) Strada Illilcoveanu, are o kingime de 120 metri- si coprinde
3 case. Se immeste ast-fel dupe nuinele familiei MilcOveanti, care isi are
locuinta aci.
34) Strada Jianu, are o lungime de 370 metri sicoprinde 17 case,
se desparte din strada Livezi si merge pe dealul ianca:
35) Strada Cazarmei, are o lungime de 950 metri si coprinde
36 case, merge tot pe dealul Caluianca trecand prin fata Cazarmelor.
36) Strada Pie(ei, are o lungime de 264 metri si coprinde 10 case.
Pe aceasta strada sunt casele familiei Mavrodin, al carei reprezentant a fost
,

reposatul Dumitru Mavrodin, om cu vaza in oral si care a ocupat functiuni

insemnate in viata, fiind si Primar al orasului in Mai multe randuri si avand
azi ca urmasi in linie barbateasca pe fiul sau Constantin Mavrodin loco-
tenent.
La esirea catre Rasarit pe aceasta strada, unde sunt casele reposatului
farmacist Pfitner ereau inainte casele familiei Isvoranu.
37) Strada Basarabilo, are o lungime de 1950 metri si co-
prinde 23 case, incepe din strada Vintila-Voda in dreptul locului lui Vari-
pate si merge pana la Monastirea Clocociovul.
38) Stradela Protopopescu, are o lungime de 110 metri si ,coprinde
2 case, incepe din strada Protopopescu alaturi ctl scoala Protopopescu si
merge in strada Vederea in dreptul caselor lui C. Dragoescu.
39) Strada Andrei Gheorghe, are o lungime de 180 metri si
coprinde 2 case, incepe din strada Cimitirului de la Nicolae carpe si merge
pana in strada Obrocari Tanga casele lui Vasile Toma.
40) Strada MitrielineVilor, are o lungime de 275 metri si co-
prinde 2 case, incepe din strada Obrocari si merge in strada Oborului la
Marin Cinzeaca.
41) Strada Viilor, are o lungime de 580 metri si coprinde 2 case,
incepe din strada Garii de Tanga via lui Radu Sfantu si merge pana in str.
Ratescu la capul viei D-lui I. Th. Michail.
42) Strada Fierarilor, are o lungime de 320 metri, coprinde 36
case. Incepe din strada Obrocari si merge in targul de saptamana.
NO PA. Se impune o nomenclature a stradelor mai sisternatica ei mai mtionala.
www.dacoromanica.ro
 129

2) Demografia. (Date statistice).

Orasul Slatina numara o populatiune de 8028 de locuitori, dupa numa-
ratoarea sau statistica generala, ce s'a facut de catre Stat in anul 1899 in
toata. Cara.
In aceasta populatiune de 8028 de locuitori intra si cele 200 familii
_ale catunului Clocociov 1), care tine tot de Slatina, dupa cum am vazut mai sus.
Po.pulatiunea totals a Slatinii se imparte ast-fel: 4563 barbati si 3465 femei.
Casatoriti 1471 barbati si 1311 femei.
Necasatoriti 2961 barbati si 1674 femei.
Vaduvi prin deces 119 barbati si 451 femei.
Divortati 12 barbati si 29 femei.
Dupa varste populatia Slatinei se imparte ast-tel :
Pans la varsta de 7 ani sunt : 596 barbati, 605 femei.
De la varsta 8-14 ani, 535 barbati, 527 femei.
De la varsta 15-20 ani, 565 barbati, 441 femei.
De la varsta 21-40 ani, 2019 barbati, 1170 femei.
De la varsta 41-70 ani, 807 barbati, 42 femei.
De la 70 de ani in sus 41 barbati, 42 femei.
Cetateni romani 4064 barbati si 3064 femei.
Streini 499 barbati si 400 femei.
Din acesti streini cei mai multi sunt Evrei apoi Bulgari si Sarbi, apoi
dupa nurnar vin Nemti, Greci si alte nationalitati.
Dupa religie populatia Slatinei se imparte ast-fel:.
Ortodocsi 4357 barbati, 3254 femei.
Catolici 92 barbati, 91 femei.
Mahomedani 7 barbati, 7 femei.
Mosaici 106 barbati, 113 femei.
Alte religii 1 barbat.
Din intreaga populatiune a Slatinei stiu carte 2212 barbati si 1088 femei.
Nu stiu carte 2351 barbati si 2377 femei.
In privinta mersului populatiunei orasului, daca vom lua mediile nas-
terilor si deceselor pe un period de 5 ani (1893-98) si vom afla mijlocia
lor, vom vedea ca populatia acestui oral creste cu 2,5 °0 pe an.

1) A cest catnn este asezat spre Sud de Slatina, jumatate pe un deal si jumatate pe o vale,
pe o suprafata, de 200 de pogoane si este locuit numai de tarani agricultori. Asta-zi el formeaza
o suburbie a orasului.
La plants numita brustan sail lipan (Arctium) se zico pe unele locuri la not Clocociov.
In Serbia se gaseste un sat locuit aproape numai de Romani, care se °Mama Clocotcevat.
A sernenea se mai afla si in Jud. Teleerman o comuna. en numele Clocociov si alta in Muscel.
www.dacoromanica.ro 17
 130

Numarul caselor din Slatina actualmente este de 1276, toate dupa sis-
ter nou, invalite cu tinichea, putine cu sindrila sau ; multe cu cloud

etagiuri, una singurd cu trei.

Inainte vreme erau mult mai putine si toate erau construite dupd sis-
temul oriental : cu bolO, arcuri, stalpi rotunzi si ferestrele rotunde, adica in
stilul bizantin, strasinile elite mult Inainte sau scoase spre strade.
Pravaliile negustorilor aveau in spre strade o taraba, pe care scoteau
marfa si noaptea o ridicau, iar casele marilor boeri vechi erau zidite intr'un
mod cu totul special.
Tata o frumoasd infdlisare a unei case boeresti cu traiul dinteansa, cam
de pe cand nu se perduse prea mult din obiceiurile romanesti.

limicsa.nu_somm_m_

UasA boereasca din vechime

O casa boereasca, ne spune Ion Ghica, erea o a devarata cetate, un

Stat in Stat:; nici politia, nici justitia domneasca nu indrasniau sa teach'
pragul portei unui boer sau vornic, de si un asemenea drept nu erea scris
nicderi ; la trebuin0 boerul putea sa inchidd portile si sa traiasca luni in-
tregi cu familia, cu slugile si cu oamenii casei, opt-zeci si o suta de su-
flete, fard sa aiba cea mai mica trebuin0. de cei din afard ; aveau malai
si faina in hambare, camara lui gemea de tot felul de bacanii si de sara-
turi. In tiganie : franzelari, croitori, cismari. . la caz putea cu oamenii
. .

www.dacoromanica.ro
 131

din curte sa se apere in contra puterei domnesti, cand ea nu erea sprijinita

de vre-o poruncd din Tarigard.
Case le boeresti aveau ziduri taxi ca de cetate in cate patru si sease
caramizi, cu odai multe si marl, cu pimnite adanci si boltite, cu beciuri
si un rand de odai d'asupra, cu pod din strasina pang in strasind; grinzile
ereau ca usile de pod de groase ; la cheresteaua unei case mergea un par-
chet de padure seculard intreg.
Corpul principal se compunea dintr'o sald mare, de colo pang colo cu
odai in dreapta si in stanga, cu tinzi in cruci, prin care se comunica cu
cele alte parti ale edifiCiului, fie-care odae cu ferestre spre trei parti ale
lumei. Tavanurile ereau de stejar, strasina scoasa de o jumatate de stanjen
pentru adapost; curtea inconjurata cu un zid bolovanit malt si gros ; poarta
cu bolta cu cloud randuri de usi de stejar ferecat, cu foisor d'asupra, unde
paziau ziva si noaptea Arnautii.
)! Din pridvor o galerie deschisa ducea la biserica, caci fie-care casa
mare avea o biserica in curte sau in corpul casei la un colt. Asa erea o
casd de boer in secolul trecut.

www.dacoromanica.ro
 Cap. VI
Istorie.-Intamplari.-Calamitati.

www.dacoromanica.ro
 135

Istorie.In tamplari (Evenimente)

In anul 1192 toamna, pe un timp cand si Stefan cel Mare platea tri-
but Sultanului, 5000 de Turci trecura pe la Nicopole si intrara in Turn, pe
care Ungurii it asediase la 1481. De aici strAbatand Cara, patrunsera. in Barsa
dar fard Vlad '). El statea cu mainile incrucisate, pe cand o ceata mare tur-
ceased tabarase la Slatina si negustorii si oamenii cu stare cautau un
adapost in Ardeal2).
Intr'un act din 1521 se spune :
10 Teodosie Voevod si Domn (1521) scrie Domnia mea cinstitilor si
buni prietini si de aproape vecini, judetului si celor 12 pargari din Brasov
multa sanatate. Sa nu credeti cine stie ce fiind-ca m'am dus in cea parte
a tarei la Slatina; m'am dus fiind-ca Cara e mancata de partea ceasta-
lalta de acei vrasmasi precum stiti si Dumneavoastre)
La anul 1523-1521 se da o strasnica batalie in Slatina intre Radu
de la Afumati domnul tariff romanesti si intre Turci condusi de Mehmed-
Bey pasa de la Nicopole, care vrea sa faca tara pasalac si iata cum:
La anul 1521 Preda fratele lui Neagoe Basarab, pe care acesta it Id-
sase sa guverneze tam romaneasca dupa moartea sa, pana ce fiul sau Teo-
dosie se va face mare, se lupta. cu Radu Calugarul pe care boerii nemul-
tumiti cu dispositiunile lui Neagoe, it pusese domn in locul lui. Preda fu
ucis. Acura insa veni Mehmed-Bey de la Nicopole cu Turcii, bate pe Radu,
it prinde si, it da pe rnana comitelui Badica varul lui Preda, care it si ucide.
Atunci Mehmed-Bey concepu planul sa schimbe Cara in pasalac turcesc. Pen-
tru aceasta el scrise Sultanului la Constantinopole cerand sa'l nurneasca pe
dansul guvernator, mintind cal voeste si tara. Boerii insa vazand pericolul,
se stransera repede, staruird pe langa Sultan si isi aleasara domn pe Radu
de la Afumati, ginerile lui Neagoe Basarab. Mehmed insusi, infra in Cara cu
numirea de guvernator din partea Sultanului.
Radu de la Afumati auzind de aceasta, se si inarma de luptal si dupa
20 de batalii, in contra lui Mehmed-Bey date la : Glubavi, la Stefeni pe
Neajlov, la Clejani, la Targoviste, la Ciocanesti, la Bucuresti, la raul Arge-
sel, la Alimanesti pe Teleorman, la Grumaji (cea mai jute din toate purtata
cu seapte sangeacuri), la Nicopole, la Sistov, sub cetatea Poenarilor, la Gher-
1) Vlad Tepelus. (1481-1493).
2) N. Torga. Studii Si documents vol ITT, pag. XL.
3) Documente privitoare la 1st. Rornamilor de 1. Bogdan.
4) Laurian Tat. Rom. op. cit.

www.dacoromanica.ro
 136

ghita, iar la Bucuresti, la Slatina, la Rucdr si la Didrih etc.') Turcii in

fine au fost scosi din toate punctele, in care se incuibaserd si fugariti peste
.Dundre, cum spune insusi si Domnul intr'o inscriptie pusd in amintirea bi-
sericei lui Neagoe Vodd : M'a inaltat D-zeu pe scaunul domnesc, si s'au
napadit Turcii cu multe greutati, si erau sal is patria noastra., si s'a ridicat
Domnia mea si cu nobilii, multe resboaie apdrand, cate-o data fiind goniti
si cate-o data gonind, pang cand puterea si ajutorul celui de sus ne-a dat
biruinta"2).
Slatina se spune ca a fost patria Domnitorului Vintila Voda, numit de
la Slatina.
Domnitorul Vintila -Voda de la Slatina
Pe la anul 1530 traia in Slatina un boer anume Vintild, ce ocupa pos-
tul de jude sau judecator dupa cum se zicea in idioma parintilor nostri.
Se spune ca. erea din Clocociov, unde mai tra.'esc Inca si astd-zi multi
locuitori can poarta acest nume.
D-1 N. IOrga, dupd cum am vdzut mai sus, ne spune ca. s'a nascut
in Slatina si a fost feciorul lui Bragg, ce a fost judet in acelasi veac al XVI.
Simtimintele lui religioase si patriotice ereau in genere cunoscute de toti,
caci nu erea sarbatoare sd lipseascd el de la biserica si nu erea ocaziune,
in care sä. nu declame in potriva tiraniilor domnitorului de atunci Moise
Voda (1529-1530).
Dupa moartea acestuia (in lupta de la Viisoara contra lui Vlad VII' la
13 Aug. 1530) si dupd scurta domnie a lui Vlad VII (1530-1532), care
se sfarsi in undele Dambovitei, la satul Popesti, alegatorii printilor, ca sa
inceteze neunirea ce domnia intre ei, detera tronul acelui boer din Slatina,
care in contra sperantei publice, domni foarte tiraneste, fiind unul din Dom-
nitorii cei mai tirani si vdrsatori de singe, ucizand o multime de boeri. 3) Tata
ce ne spune el insusi despre omorarea marelut spdtar Dragomir, intr'un hri-
sov al sau din 7 Mai 1535 de la Arch. Statului : A pierdut averile lui cu
rea viclenie de cdtre domnia mea si Inca si capul l'a perdut."
Vintila -Voda din oral de la Slatina fu ales in local lui Vlad VII, de
taxa si lua iardsi numele de Vlad. El isi primi abia in Mai urmator 1533
steagul. El taie multi boeri. Si dupa cite se pare mai Inuit din Craiovesti.
Cand Gritti, 4) care avea tot-deauna o mie de planuri, trecu prin tara si ajunse
1) Inscriptie din 1529 pe mormantul lul 1-tadu de la Afumati in biserica Curtea de Arge4
(A. 1). Xenopo], archiva stintitic;a an. Xl.X. No. 7 si 8).
2) Locusteanu Dupe Exil Pag. 405
3) Gr. Alexandrescu.
4) Italian, favorit al Turcilor nascut la 1501. Ajuns guvernator al lingariei, OmorAnd pe loan
Czibak, revolts pe,Munteni, Moldoveni si Transilvaneni. can uniti ii distrusera, trupele, 11 prinsera,
it torturara o zi intreaga si ii ucisera impreunti cu cei doi fii ai sai la 28 Septembrie 1534.
www.dacoromanica.ro
 137

impreund cu Voevodul la Piteti, nemultumitii venird in lagdr pentru a cere

acestui om puternic la impardtie, un alt Voevod." Dar Vlad afla, prin mij-
locirea aliatului sdu NIailat, cdruia ii falcu multe Indatoriri in 1536 Si 1537.

-getzr.
A§a ca Vlad strangand oaste, fa'rd a se gandi la raspundere, inconjurd pe
Italian. Atunci acesta trebui sä permita a i se cduta in tabard, §i numai din
cortul lui se scoaserd §eapte frunt* ai boerimii, dintre acei cari aveau inalte
relatii i adusese servicii insemnate. Prin0 fury cu totii 75 §i cei mai grew
www.dacoromanica.ro 18
 138

banuiti fury inchisi in cetatea Poenari. La multi li se taiara nasul si buzele.

Andronicus Tranquillus din Tran (Dalmatia), agent diplomatic in serviciul
celui dintai Zapolia, tovaros de nenorocire si sfatuitor credincios al lui Gritti
spune intr'un manuscript din 1540.
Vinovatul pentru relele relatii dintre Vlad si Gritti ar fi fost Czibak
episcopul de Waradin inamicul lui Gritti si peste putin timp victima lui."
Prin dese solii Vlad ar fi fost castigat de Czibak, atras in comploturile
lui, mintindu-1 ca alt-fel va fi despoiat de tron, de oare-ce Gritti guvernato-
rul Ungariei vrea sa. pue Domn Muntenilor pe propriul sau fiu si ca ar sta
in intelegere cu mai multi boeri, cari ereau dusmani Voevodului. Scriitorul
mai spune ca tovarosii lui Gritti ereau nepregatiti de dusmanie in aceste
parti ; ca oastea lui Voda erea enorma ; ca tabara guvernatorului a fost in-
conjurata zi si noapte in camp deschis.... Apoi ca Vlad s'a pocait si a dat
vina pc Czibak, de care a fost impins cu minciuni la aceasta crima si apoi
fa'candu-se blind pace intre guvernator si Voevod, not am venit in Ardeal.
Si mai departe spune iar ca din parte-i privea pe Vlad reconciliatul ca pe
un hosts publicus" intocmai ca si pe Rares, al carui mare logofat intam-
pinase pe Gritti in Muntenia si ii intovarasise peste munti.
Tranquillus afirma chiar ca domnitorul ar fi fost in stare sa opriasca
pe Turci daca ar fi venit in ajutorul guvernatorului asediat la Medias."
Dupa lovitura ce o dedese dar boerilor si lui Gritti, Vlad mai zabovi
cat-va timp. Apoi in Iunie 1537 el porni sä va.neze peste Jiu cerbi, de a-
ceia cari ridicau coroana tarii in coarne." Era iarasi un sfat de macel intre
Voda si boerii lui. Dar cei -]alti ii apucara inainte si ii taiara pe dansul ')
El a fost dar pus domn de boerii din Craiova si resturnat de boerii
din Muntenia-Mare care pun domn pe Radu Paisie la 1534.
D-1 St. Nicolaescu in ale sale documente la pag. 242, spune despre
Vintila de la Slatina :
Vlad Vintila (1532-1535), se intituleaza in documente cand simplu
:

sub numele de Vintild-Voevod, cand sub titlu de Vlad Voevod fiul Radului
Voevod, cand sub titlu de Io Ventil Voevod numit Vlad Voevod fiul mare-
lui si prea bunului Radului Voevod.
El a fost fiul lui Radu Cel Mare si a avut de sotie pe Rada.
Despre copii sai nu se stia nimic. Acum in urma s'a descoperit ca la
manastirea greceasca. Lavra din Muntele Atos se gaseste zugravit pe un pa-
rete portretele lui Vintila si a fiului sau Draghici.
Poate acest fiu al lui anume Draghici sä fie acela, despre care se Po-
meneste in pomelnicul monastirei Govora si care zice : Io Ventil Voevod si
Doamna lui Rada, Io Draghici Voevod. (Acad. Rom. M. 3 No. 257).
1) N. Iorga. Ist. Rom. vol. III, pag. LII si LXXVIII.
www.dacoromanica.ro
 --- 139

Vlad Vintila domneste neintrerupt de la anul 1532 si pana la 1535.

Cand merse odata la vanatoare de cerbi peste Jiu rang Craiova, la
Bucovat si cand Meuse Consiliu cu credinciosii sdi, in ce mod sa mai stingy
niste loped, dupa ce ucisese pe foarte multi altii, i se descoperi planul si in
loc de a mai perde el pe altii, i se scurta lui insusi viata prin boerii ce-1
insotiau langa apa Jiului.
Se spune ca Vintild-Voda a stapanit mosia Slatinei, care erea un domeniu
compus dupd cum s'a va'zut mai sus, din : Slatina-Slatioara, Streharetul,Parlitii,
Cireasovul, Clocociovul, Unchiasul, Aricesti, poate si parte din Turia si Zor-
leasca. De atunci si pana in zilele din urma a si rdmas pomenit in toate
actele numele mosiei Slatina de : Mosia Domneasca."
Vintild-Voda pare a fi fost inrudit cu familia Slatineanu prin marele
spatar Stelea Slatineanu, care traia pe la anul 1560 si care este fondatorul
bisericei Stelea din Bucuresti, iar nu din Targoviste, care este zidita mult
mai tarziu de Constantin Slatineanu scoboratorul lui Stelea Spatarul. Prin
aceasta inrudire se pomeneste ca mai tarziu mosiile pe care le-a avut Vin-
tila-Voda au trecut la familia Slatinenilor.
Una din acestea anume Slatioara, pe care au stapanit-o multa vreme
Slatinenii, a trecut prin casatorie pe la anul 1740 in neamul Argetoenilor.
De la Vintila-Vodd ne-a ramas : 1) in Slatina numele stradei Vintila-
Voda. 2) Monastirea Vintild-Voda (Ot Menedec) din judetul Buzau in co-
muna Vintila-Voda zidita de el la 1532 in interiorul cetatii dupa dealul Re-
ghinari, servind mult timp si ca scaun al Episcopiei. Aceasta biserica avea
imprejur si case domne$ti care azi cunt in ruing.
Iata pizania de pe frontispiciul acestei biserici. Aceasta sfanta si dum-
nezeiasca biserica s'a zidit din temelie cu ajutorul $i cheltuiala iubitorului
de Dumnezeu Chir-Chir Chezarie episcopul Buzdului in locul celei zidite in
anul 1748 de raposatul intru fericire episcop Metodie si ddramata acum pen-
tru multa sa slabiciune, in urma celei mai dintai biserica zidita de raposatul
Vintila-roda la vechile ruine din susul acestei manastiri la leatul 7040
(1532).
S'a zidit dar si s'a infrumusetat atat pe din afara cu architecture cat
$i pe dinauntru cu zugraviala
in zilele prea inaltatului Dom.n Gheorghe D. Bibescu . . . . Teat 1846 Oct. 26.
Mo$iile daruite de Vintila-Voda acestei manastiri ereau: Faurestii, Clo-
citii, Goicelu $i Poiana Neculelor.
Aceste mo$ii mai intai au fost rapite de ceata mo$nenilor Braghegti,
(poate familia lui Braga tatal lui Vintild-Voda), care au omorat pe egumenul
Ra'sbici, au furat actele de proprietate si le-au inlocuit cu acte false, sub
domnia lui Radu-Voda fiul lui Mihnea \Todd (1611-1616) (1620-1623).
www.dacoromanica.ro
 140

In timpul lui Matei Basarab, monastirea isi revandicd averea (chrisovul

din 1643 Aug. 8), dar in loc ca de aci inainte sa inceapa a fi administrata
de egumenii ei, incepe a se administra de Episcopi, pentru care lucru Epis-
copal Serafim inscrie intre ctitorii Episcopii pe Vintila-Voda.
3). Mai existd tot in judetul Buzau in comuna Vintild-Voda, catunul
Reghenari, ruinele unei cetati foarte mare. Aceste ruine sunt numite azi
ziclul echiu. Se zice ca ar fi urmele unei cetati si palat ale lui Vintild-
Voda. Scurtul timp insa al Domniei lui pare ca nu i-ar fi permis sa faca o
constructiune atat de grandioasd si in niste locuri izolate si dificile. ')
Intre docurnentele cunoscute de Ia Vintild-Voda sunt : 10 lanuarie 1523, 2)
18 Martie 15232), 23 Mai 1524 ; 24 Iulie 1524.4)
Afard de acestea mai avem de la el o scrisoare in limba latina pastrata
in biblioteca Academiei Maghiare vi publicata de D-1 N. Iorga.
Aceasta scrisoare poarta data anuiui 1533, e adresata cdtre Stefan Ba-
tory si vorbeste despre niste oameni ai predecesorului sau Vlad despoiati
de locuitorii din Caransebes.
Despre Vintila-Voda se mai vorbeste si in urmatoarele chrisoave si do-
cumente :
7 Mai. 1535 (Arch. Stat. Episcopia Buzeului pach. 72 No. 1).
3 Aprilie 1534 (Arch. Stat M-rea Snagov pach. 4 No. 1).
1523. Divanul lui Vintila."-Voda (Acad. Rom. 38ILXX).
29 Dec. 1532 (Arch. Stat M-rea Valea pach. 16 No. 2).
1534 Septembrie 24 (Arch. stat M-rea Radu-Voda, pach. 16 No. 3 ;
1533 Fevruarie 12, (Arch. Stat. M-rea Bistrita pach. 46, No. 2).
Iatd vi pecetia lui Vintila-Voda pe care se citeste in slavoneste : Io
Vlad Voevod, fiul lui Radu Voevod vi domn."
Pecetea Domnitorului La 1862 Primaria orasului Slatina cautand
Vintila-Voda sa descopere ceva acte si sineturi privitoare Ia
mosia orasului, se adreseazd pe cale oficiald si
egumenului mandstirii Vintila-Voda din judetul
Buzau, zidita de domnitorul Vintila-Voda zis de
la Slatina vi socotit ca nascut aici.
Egumenul acestei rnanastiri comunica primarii
Slatina : ca Vintila-Voda nu este nascut in Sla-
tina ci in comuna Juresti, ce asta-zi se zice
Io Vlad Voevoda sna (fiul) lui Izvorul Dulce, movie a acelei manastiri din dis-
Radu Voevod si domn. 5) trictul Buzaul, plaiul Slanic. Tata si actul relativ :
1) Iorgulescu. Dictionarul jud. Buzau.
2) Academia Rom. dos 38JLXX.
3) Idem.
4) Arch. Stat. Episcopia Arges pach. 2 his Na.
5) St. Nicolaescu Doc. slavo-romane.
www.dacoromanica.ro
 141 --
Principatole-Unite Anul 1862, Mai 12.
Egumentil Sf. Monastiri
Vinti12-Vodit
No. 35.

Domnilor Preqeclinti,
La nota D-v. sub No. 567, sub-semnatul cu onoare
vine a va raspunde ca in aceasta manastire nu se ga-
seste niste asemenea hrisoave nici de cum, de care prin-
transa se descrie, atingatoare de Slatina, pentru motiv ca
pc timpul lui Matei Basarab s'au calcat de hoti egume-
nul acestei monastiri anume Resbiciu, pe care l'au si o-
moral, (am vazut mai sus la pag. 139, ea acestea s'au
intamplat sub Domnia lui Radu-Voda fiul lui Mihnea Voda
(1611-1616, 1620-1623); si intre cele-lalte ce i s'au luat au
fost si toate hrisoavele si on -ce hartii ale monastirii, care crez si
eu ca D-v., ca intransele vor fi fost asemenea hartii atinga-
toare de acea chestiune; insa este oare si care banuiala ea
istoria zice pentru Vintila-Voda ca este din Slatina, caci
in condica monastirii ce este facuta de alti Domni,
dupa omorarea egumenului, se gaseste locul nasterii sale
la comuna Juresti ce asta-zi se numeste Isvoru Dulce,
mosia acestei monastiri din Districtul Buzau, plaiul Slanic.
Inca va mai pot arata ceva : este acum un an, cand
a venit la mine un batran ce au fost traitor in Vrancea,
aratandu-mi ca el a vazut hrisoave de la Vintila-Voda la
unii din locuitorii Vranceni, care pe mine neinteresandu-
ma nu am facut nici-o miscare pentru dovedirea lor, acestea
sunt drept raspuns la cele ce pretindeti prin sus mentio-
nata nota. 1)
Egunien (Nedescifrabil).
La anul 1627 pe timpul domniei lui Alexandru Iliac (1627-1629) a
doua oara, se spune ca. Tastarii au facut o incursiune in Romania si au pra-
dat Ora pang in Olt deci si Slating, atat de tare in cat nu se putu res-
taura nici in 70 de ani.2)
Tata ce se povesteste in scrierea lui A. Pelimon intitulata .,Matei VV
la monastirea Sadova."
1) Dosar 30 din 1862 ]a Primaria Slatina.
2) Laurian ist. Rom. op. cit.

www.dacoromanica.ro
 142

Pe la 1650 Clucerul Stratoveanu, boer mare din Craiova, se intorcea

,,de la Targoviste cu 4 cai la o radvana.' inchisa. cu geamuri, cu un Alba-
nez servitor pe capra si un surugiu, care plesnia din bici dand gura cailoi-
sa sboare ca vantul.
Sosind noaptea la Slatina, un locuitor d'aici ce fusese servitorul
sdu mai inainte, numit Radu Pop; ii zice : boerule s'aude de hoti ca s'au
inmultit in Cara, drumurile sunt nesigure §i ar fi mai bine sa ramai noap-
tea aci.
Stratoveanu, osta§ batran, nu ii veni sa rdmae de frica unor potlogari,
cari tin drumurile, cand el a §tiut sa infrunte moartea pe campurile bataliei,
si ii zise lui Radu sal insoteasca pang la apa Oltului, de unde apoi se va
intoarce acasd. Radu isi lua armele cu dansul intocmai ca un capitan de
potera, surugiul dete bici cailor si radvana isi lud drurnul.
Abia trecuse Oltul si crangurile ce ereau pe lunca acestui rau si noaptea
acoperise campiile si padurile ca un val intunecos. Ochii Stratoveanului cdu-
tau imprejurul sau precum ai leului, cand se simte atacat de sarpele urias,
iar Radu avea urechea atintita sa auda, cand se va misca unde-va frunza.
Cand inaintase pe la jumatatea pddurei de goruni ce acoperea dealul spre
Oltet, indata ce postasul dete un bici cailor sa mearga mai iute, de odata
inaintasii se intoarsera indarat ca si cum mana rau voitoare a unor banditi
i-ar fi apucat de darlogi.
Atunci Radu isi ridica sineata 1) la ochi strigand din toata puterea
Care este acolo ?... fiind-ca in umbra cea deasa a copacilor, i se paru ca
vede niste figuri salbatice ale unor indivizi, ce inaintau ca sa inconjure rad-
vana, pe cand altii oprisera caii de dinainte. Se incinse o lupta grozava.
Cazura multi banditi dar si Stratoveanu fu lovit cu un pumnal in mana de
catre capul bandei, un grec, Ulovaid, (de la dreapta spre stanga se citeste
Diavolul) unelta de ale lui Ghinea Vistierul, Ministiul de Finante a lui Ma-
tei Basarab, care voia sa is pe fata Stratoveanului. Dupd doua luni Strato-
veanu a murit din cauza ranii ce capatase la mana.
Dupd cat-va timp Radu Popa se gdsia in Slatina impreund cu mai multi
membrii din familia Stratoveanului si facea urmatorul juramant pentru per-
derea lui Ulovaid :
Iti fac juramant pe sufletul parintilor si pe numele lui Christos, ca o
sal pandesc si un an, in toate zilele §i noptile pe calea dintre Olt si Oltet,
pe unde stiu eu ca umbla el. 0 sal omor sugrumandu-1 uite cu mainele
mele si apoi o tai romaneste cu toporul si sal arunc in Oltet. Fac
mii de juraminte; pentru asemenea talhari nu incape judecata on jalba la
1) Pupa

www.dacoromanica.ro
 143

domnie, nu incape mild. Nu ma chiamd pe mine Radu Popa ? Eu sunt popa

al lui. (Aceasta numire i se dedese de popor acestui locuitor fiind-ca erea
mult vorbitor).
Afard de moartea Stratoveanului, Radu Popa din Slatina de mult ii
pandea zilele lui Ulovaid si bandei sale, cdci tot ei fusese care atentase la
viata si onoarea familiei lui in Slatina, cu vre-o doi-trei ani mai inainte si
iatd cum :
Ulovaid si cu banda sa ducandu-se intr'o noapte in Slatina la casa lui
Radu Popa, l'a inconjurat de toate partile. Dupd ce au facut larma si au
batut tare in poartd, Radu Popa deschizand, fuse apucat de acesti banditi,
pe child capetenia for se introduse in casa, unde erea singura femeea lui si
esi tocmai cand simti ca. oamenii de prin vecindtate, desteptati, se ridicase
cu furci si cu topoare cu multimea si alergau sd'i prindd.
In anul /SOO luna Decemvrie in al doilea an al domniei (de a doua)
a lui Alex. Moruzii, Pazvantoglu a ars si jefuit Craiova.
Moruzii auzind acestea se hotdraste a pleca in ajutorul ei cu o suma
de ostasi Arnauti. La 1801 Ianuarie 5, el vine la Slatina si isi aseazd tabdra
aci, de unde scria mereu Nazirului Brailei care trecuse la Craiova, sa'si pue
Coate silintele spre a isgoni pe Pasvangii din tara.
Zilot zice ca : Mai zdbovind Vodd la Slatina, a venit apoi la Bucuresti
vesel si bucuros, ca si cum ar fi facut isbandd si ca si cum cu vrednicie
si vitejie s'au isgonit Pasvangii, lucru de tot in potriva adevarului, cdci el nu-
mai a scornit raul, iar de potolit l'a potolit D-zeu.1)
Pe la anii 1812-1818 pe timpul Domniei lui loan Caragea, a haiducit
in Slatina si prin prejurul ei si Iancu Jianu, din Romanati, dupd cum se vede
din urmatoarele cantece, intamplari si acte :
Jianu om mic de stat Gazda 'mi este in Valea rea 2).
Fara frica de pacat Aproape de Slatina
Multe case a calcat. S'acolo vom rasutla.
Haide murgule haideti Dar la gazda ajungand
Nuli mai face [Arial cret, A si auzit tipand
Hai la Slatina in judet. Si de Jianu intreband.
Si gonea mare gonea, Tine gazda nu ma da
Van ]a Olt ca ajungea, Ca ti-oi da o inalotea,
In oral la Slatina, De s'or mica toti de ea.
FLA in malul Oltulni, Dar cand Jianul fugea
La capaul podului. Potera ini-I ajungea
Mergi murgule nu soda, Si-I ducea la Caragea.
1) V. Ureche, 1st. Rom. vol. 1 t8) p3g. 170 0 172.
2) Valea-rea trebue sa fi fost Valea-mare comuna de laugh., Slatina cunoscuta inca din ye-
chine ca foarte paduroasa si ascunzatoare de haiduci.
www.dacoromanica.ro
 144

Caragea l'a aruncat in ocna la Telega la 1815. Evadand, fu prins din

nou si condamnat la spanzuratoare. Doamna Raluca se ruga pentru erta-
rea lui, pe care o si obtinu in schimbul casatoriei lui cu o domnisoara greaca
de curte, anume Suzana (Sultana Galesasca).
Iata ce se spune in Ist. Rom. de Ureche la pag. 636, 637, despre er-
tarea si casatoria lui Iancu Jianu.
Fiind-ca dupd rup;aciunea ce ne-au facut atat dumnealor ispravnicii din
sud Romanati, cat si dumnealui cinstit si credincios boerul Domniei Me le
biv Vel Vornic Costache Samurcas, vechilul Caimacamiei Craiovei, pentru
loan Jianul, de a-1 erta de relele si netrebnicele urmari ce pana acum au fa-
cut, precum si Insusi prin scrisoarea sa catre frate-sau Mihalache Jianul,
face rugaciune de a mijloci pentru ertaciunea sa, aratand ca §i-au venit in
cunostintd si in pocainta, dand fa'gaduiald, ca de acum inainte se va parasi
cu totul de necuvioasele fapte ce le-au avut, ne-am milostivit Domnia Mea
si l'am -ertat de toate gresalele trecute, si are voie de a se Intoarce la casa
sa fara a fi suparat de catre nimeni ; iar cand si de acum inainte nu se va
parasi de netrebniciile sale si se va dovedi in vre-o vina., se va pedepsi stras-
Die. I saam receh gpd.--1815 Julie 1.
(Pecetea gpd.)
Vel Logotat.
(Cod. LXXXVII, pag. 558).

Carte deschisd ciltre caimacamul Craiovei prin care. se iartci Iancu Jianui
de faptele lui cele talharcsti, prin chezqia Sardarutui Iamandi.
Zemle vlahiscoie. Cinstite si credincios boerule al Domniei Mele, dum-
neata Vel spOtare Costache Sutule, Caimacamule al Craiovei si dumneavoastra
boerilor divaniti de acolo, sanatate. Cu toate cal Iancu Jianu dupd ale sale
netrebnice si talharesti fapte, intru care nu numai °data, ci in nenumarate
randuri s'a dovedit, se cuvenia dupd pravili a se osandi la moarte, dar dupa
rugaciunea ce ne-au facut prea-osfintia sa parintele metropolit, impreund cu
dumnealor cinstiti si credinciosi boeri veliti ai Divanului Domniei Mele, pro-
valisindu-ne din partea lui para'sire de acum inainte de acest fel de fapte,
milostivire fa'cand Domnia Mea asupra lui si luandu-1 si Sardarul Iamandi
in chezasia sa, ii harazim viata lui, trecandu-i cu vederea si ertandu i toate
cele trecute greseli de pana acum ; poruncim Inca dumneavoastra, ca adu-
candu-se numitul Jianu de catre Serdarul Iamandi aici in Divan fata, sä se
citea.sca aceasta porunca a Domniei Mele, in auzul, sau ca sa o inteleaga
si sa stie cu hotarare, ca ±-1 acum inainte de-1 vom mai simti cu cea mai
mica netrebnica fapta de hotie, (fie macar si din cele ce nu se osandesc
www.dacoromanica.ro
 145

facatorii for la moarte), acolo unde se va gasi ca a savarsit acea fapta, II

vorn spanzura negresit, fara catusi de putina milostivire si dupd ce va auzi
i si va intelege aceasta porunca si hotarare a Domniei Mele, sa se faca apoi
teslim dandu-se numitul Jianu in mana Sardarului Iamandi chezasului sau,
care aceasta porunca sa se treaca si in condica Divanului de aici spre a fi
stiutd, i saam receh gpd.-1817 Aprilie 10.
(Cod. LXXXVII, fila 19 v.)
Tata si foaia de zestre 1) a Sultanei, fata pe care a luat-o de sotie lancu Jianu :
Foaia clP zestre ce s'a dat aparacoriei noastre Sultanei, sotia Iancului
Jianu Vitraru.
taleri

2.500 Adeca doua mii cinci sute bani gata.

1.000 0 scurteica de pambriu cu samur muscalesc.
150 0 rochie pambriu galbena cu olamale.
120 0 rochie de croazea.
120 ipac rochie de croazea.
80 ipac rochie de croazea alba.
100 ipac rochie alba de rips.
45 ipac rochie de stamba noud.
40 ipac rochie de stamba.
150 0 scurteica de pambriu cu cacorn.
200 Patru simizeturi.
200 Tacamul asternutului.
50 Legaturi de cap.
18 Trei parechi pantofi.
25 Cinci parechi calti.
1.000 Un sal ; este pus in foaie dupd condeiul de taleri 2.500.
200 Pentru cheltuiala nuntei.
5.990
(Cod. LXXIV, pag. 47).
Geani vornic.
La cat-va timp dupa ertarea $i casdtoria lui, Iancu Jianu fu numit de
Voda ca zapciu in jud. Romanati si la 1842 muri. De la sotia sa avu o fata. 2)
Jianu a omorat in Slatina pe Dascalul Predica la 1813 in drum, ziva
niamiaza-mare, in dreptul caselor Dumitrache Popescu, a carui familie este
cunoscuta asta-zi sub numele de Arsu. (Vezi capit. Scoalele).

1) Aceasta foae de zestre se intareste de logofetie la 21 Octomvrie 1817.

2) 0 Leca Familii boeresti, pag. 284.
www.dacoromanica.ro 19
 146

In cartea Haiducul" la pag. 49, 50 si 55, Bucura Dumbrava, zice

ca acest dascal Predica, despre care eu zic ca a fost ucis in Slatina de Iancu
Jianu la 1813 in dreptul caselor lui Dumitrache Popescu Arsu, ar fi fost
un grec Arnaut din ceata Care Serdarului Pervanoglu, care rapise pe frumoasa
Ileana Golfineanu si povesteste ast-fel despre acest omor :
Cand soarele se inaltase, Jianu si cu credinciosul sau Alexe Tiganul,
ajungeau la Slatina in urmarirea rapitorului frumoasei Elena Golfineanu.
Cand calaretii carmira la un colt, se intalnira cu un Arnaut pe care
Iancu it cunoscu indata. Era acela care ramasese seara inapoi in curtea lui
Amza dupa plecarea Care Sdrdalui. Cu iuteala gandului arunca Iancu franele
calului sau peste mainile lui Alexe, asa in cat Tiganul abia avu vreme sa
le apuce, inainte de ce s'o rupa sargul la fuga, speriat .prin smuceala primita.
Iancu sarise de pe cal si facand numai doi pasi, prinsese furios pe Arnaut,
il inhatase de gatlej si-1 aruncase la pamant, inainte de ce sa se poata apara.
Punandu-i un genunchi in piept si a-
puncand cu mina stanga, ca si cu o
ghiara, amandoua mainele arnautului,
Jianu trase cu mana dreapta cutitul
I din brau si i-1 infipse in umar.
Cane ! cane spurcat, sbiera la el,
unde este fata pe care ati rapit-o eri ?
Uncle este ? si la fie-care intrebare cu-
titul lui se infigea din nou in trupul
Ihk4-'t
i64 Arnautului culcat la pamant. Lapada-
tura a iadului, spune ! Ori iti smulg
limba din gura! Dar Arnautul era pe
jumatate mort de spaima si de dureri,
ochii ii esisersa din orbite. Alexe se
apropie cu sfiala si rase incet : Stapane,
de it onion cine 'ti raspunde ? Da, ai
Arg
dreptate ! Iancu se sculd in sus si lovin-
du-1 in coasta cu piciorul pe Arnautul
"l!ft
lungit, ii striga : spune nemernicule,
- spune pentru ce ati rapit fata ? si se
N%k.,
pleca incruntand salbatec sprancenele.
Pentru cine ? Isi tinu sufletul, ca sa inteleaga ingaimarea Arnautului, care ince-
puse sa traga de moarte.Pervanoglu...Talharule ! tipa Iancu inecat, calcan-
du-1 cu piciorul. Unde e acea dihanie acuma? Dar arnautul nu mai raspunse
nimic, era mort. De odata se auzi un vaet lung de muiere prin vazduhul

www.dacoromanica.ro
 147

linistit : Aoleo o.... o.... ! sl apoi iarasi : Aoleo... o... o... ! Stapane, zise
Alexe tainuit, o femee dupa garduri ne-a vazut. Auzi cum striga ? Aoleo....
o... o... ! se auzi a treia oara, sdriti oameni buni ! it oinoara! Omor ! Ajutor !
Haide stapane, sa. plecam, zise Alexe zorind, ea cheama pe toti vecinii in-
tr'ajutor. Vino stapane, pentru numele lui D-zeu! Haidein ! E ziva mare si
daca te prind, n'ai folosit nimic. Blestem ! scrasni Iancu sarind pe cal drept
de jos, cum erea obisnuit, fara sa intrebuinteze scdrile, cu o singurd mis-
care a muschilor sai de otel. Ei se facura nevazuti, tocmai cand o gloata
de oameni sosiau prin cotitura ulitei din dos. Pe aici, striga Alexe si sari
cu Ursul lui sprinten printr'un gard malt de catusnica si ciritis. Jianu it
urind printre gradinile de poarne pang in varful dealului. Card ajunsera sus
pe coama, se auzi in vale o impuscatura. Ne urmaresc ! zise Alexe. Pe cale
gresita, raspunse Iancu. Dar trebue sa ne despartim azi, urmele unui cal se
gasesc mai grew de cat daca sunt doi cai impreuna. Tu sa te duci la vale la
podul umblator si eu am sa tree Oltul mai pe din sus, innot.
La poalele sirului de dealuri era o padurice de salcii, pe la spatele for
curgea Oltul lucitor in albia lui lata. Si iar mai savarsi Iancu °data indras,
neata fapta, pe care o Meuse cu o seara mai inainte. El trecu Oltul de-a
currnezisul, printre undele spumegate, ce curgeau repede la vale cu toata
frica ce o avea calul sau cel nou, care nu cunostea Inca. primejdioasele obi-
ceiuri ale stapanului sau.
Cauza care a silit pe Iancu Jianu ca sa se faca din boer haiduc si sa.
lase odihna caselor sale din Caracal sere a se muta in codru, se spune ca a fost
rapirea surioarei sale Ancuta de catre Carc-serdarul Stoica, unealta lui Samur-
cas, si dupa aceia nedreptatea ce suferise de la fratii sai, provocata de ldcomia
lor. In urma acestor isbiri venite una dupa alta, a inceput o prigonire strasnica
intre cei doi frati si Iancu, care a avut ca consecinta fuga acestuia din Ca-
racal si lasarea Ancutei fara. de nici un aparator.1)
Familia lui Jianu a fost familie boereasca.', si se trage de la. Jiu, pe
malurile caruia au trait stramosii lui, incepand Inca de la 1774. Urrnasii
Jienilor sunt Cesienii.
Pand la anul 1904 nu se cunostea data nasterii si mortii lui Iancu
Jianu. In acest an, August 10, cu ocazia reparatii, ce erea nevoe de a se
face bisericii Maica Doinnului din Caracal, s'a descoperit mormantul lui Iancu
Jianu, d'asupra caruia exista o piatra cu aceasta inscriptie in litere cirilice :
Sub aceasta piatra asezata cu cheltuiala sotiei sale se odihneste oasele
17
reposatului Setrar Iancu Jianu nascut in anul 1787 si reposat in anul 1842
Decemvrie 14.
1) N. D. Poposcu. nTancu Jianu" pag. 114
www.dacoromanica.ro
 148

In ,Slatina au locuit si au avut chiar proprietati mai multi Jieni intre

care : Matei Jianu, Nita Jianu, Marin Jianu. Acesti Jieni insa, nu au intru
nimic a face cu aceasta familie boereasca a lui lancu Jianu. Ei si-au insu-
sit involuntar si pe nedrept acest supranume.
°data cu Jianu au mai haiducit si cdpeteniile sale, Mereanu, care s'a
unit cu el, apoi Haidul, Paunul, Tampa din Gorj, Paun Nicolicescu, Barbu
Rogabet Bimbasa, Patru Grecu Bimbasa, care cu totii au fost ertati la
1815. Pe la 1867 a hotit si Albulescu cu favoritii sai : Tranca si Orezeanu
de la care a ramas si cantecul :
Orezene, Orezene
Nu to mai lasi to de rele?
Eu de rele m'oi lasa
Cand mi-o suna scandura
Popa cu cadelnita.
Albulescu insa nu era un haiduc in adevdratul sens al cuvantului, adica
aparator al celor asurpriti de Fanarioti si ciocoi ca : d. ex. Codreanu, Jianu
etc., ci mai mult un hot ordinar. Auzise ca se face rasboi si t i zisese ca
tot o sa moa.ra el daca l'or lua in armata, mai bine I i aduna o ceata si
pleaca in haiducie.
El era de loc din Valcele de langa Slatina si dupa ce a facut mai multe
hotii si omoruri, a spart si jefuit diligenta (carioara).
Mta cum s'a intamplat aceasta :
In n,oaptea de 10 spre 11 Septembrie 1867, Albulescu cu ceata lui ataca
in dealul Sarului carioara (diligenta) care se intorcea din Craiova spre Bu-
curesti cu un milion de lei spre a'i varsa la posta centrala.
Conductor al diligentei erea Gheorglae I. Dogarescu, acela care in istorie
e pomenit sub numele de baiatul de pra'va.lie care a vestit in seara de 10
spre 11 Februarie 1866 pe Domnitorul Cuza despre detronare. El s'a luptat
la disperare cu hotii impuscand doi din ei, dar fiind multi, n'a avut ce le
face caci a fost si el ranit.
Peste putin timp insa s'a dat de urma lui si pandindu-lautoritatile l'au
prins si dus in Slatina, de unde apoi s'a trimis la Bucuresti.
Se spune ca. una din persoanele curioase, can venise sal vada, pe cand
era aci legat, i-ar fi vorbit aspru si rastit amenintandu-I, iar el a raspuns :
sperii ursul legat, nu veneai la el in padure."
0 mare parte din teatrul revolutiunei lui Tudor Vladimirescu de la 1821,
s'a desfasurat in orasul Slatina si iata cum :
Dupa ridicarea taberei de la Tantdreni, Tudor se indrepta spre Slatina,
cand primi aproape de Otetelisi o scrisoare a lui Iordache Otetelisanu, care

www.dacoromanica.ro
 149

it ruga a veni in grabd in ajutorul sdu la Benesti, unde o ceatd de Arnauti

ameninta viata sa si a mai multor familii boeresti addpostite acolo de frica
Arvatilor.
Dupd ce se duse si scapd viata acelor boeri, Tudor se intoarse in Sla-
tina si cu ajutorul gardei sale de pazd omoard aci pe doi capi rebeli din
zavergii, anume Iova si Enciu, care amenintase viata boerilor la Benesti.
La Slatina Tudor se opri cate-va zile. Colonelul Solomon, capitan in-
semnat de-ai lui Tudor, veni si el la Slatina in capul Pandurilor sal si in-
sotit de capitanii Iordache si Farmache, de Mihalea si Ghencea. Toti acestia
tinura un consiliu. de resbel, in care se decise ca : Tudor, capitan Iordache
si ceilalti, sa mearga la Bucuresti, iar Solomon sa se intoarcd la Craiova.
In preziva plecarii lui Solomon, sezand cu totii la masa, un negutdtor,
ce venea din Bucuresti, aduse stirea sosirei lui Ypsilante la Colintina. Tudor
se incrunta la aceasta veste si zise : Ce cautd Ypsilante in Bucuresti? Lo-
cul lui nu e acolo."
Din Slatina, Tudor, dupa ce dedese o. proclamatie catre locuitorii bucu-
resteni in 8 Martie 1821, ca sa -i trimitd din toate isnafurile cate un om cu
adeverintd inscris, ca aproba cele lucrate de el pand acum pentru binele Ord,
pleacd spre Bucuresti.
De aci inainte se stie cum Tudor Vladimirescu a fost pries si ucis.
Dupd aceasta au intrat Turcii in lard si s'a inceput luptele cu Grecii si cu
Pandurii.
La Slatina, a ceatd de Turci a fost infranta de o ceata de pandui si
de Arnauti sub comanda capitanului Simion si a lui Buluc-Baca Iovanu iar
Turcii au dat foc Slatinei, care a ars trei zile in cat foarte putine case mai
ramdsese.
La Slatina erea pe atunci prefect si sef de Panduri pentru districtul Olt,
Polcovnicul Ghelmegeanu. care avea de loctiitor pe Nicolae Gigartu, iar peste
magazia cu proviziunile depuse in casa Deleanului ereau numiti : Toma Ciungu
si lane Iarca (parintele fostului profesor Matache Iarca) si ca ajutoare ai a-
cestora, doi magazineri si un logofat Dobre. Venind Turcii in Slatina la 21
Mai 1821, au taiat pe Toma Ciungu si pe un Gheorghe Grecu in marginea
Oltului, iar pe Jane Iarca, pe logofdtul Dobre si pe Diaconul Mihai i-au taiat
la Valea Muerii, in marginea Slatinei, !) si la 23 Mai, Turcii i-au dat foc ora-
sului, cum am spus mai sus. Se mai povesteste ca au mai taiat si pe un
popa, strdmos al reposatului Popa Tudor de la Sf. loan, in clopotnita Bise-
ricei Maica-Domnului, iar pe fostul prefect Ghelmegeanu l'au ucis tot Turcii
la 1836.
In rdzboiul Ruso-Turc de la 1828, se stie ca Rusii au fost ajutati si
1) Aricescu. Ist. Revol din 1821, pag. 137, 284.
www.dacoromanica.ro
 150

de Romani sub G. Magheru si I. Solomon. Generalul rus Geismar 1), care

trecuse Oltul cu 15,000 de Rusi, se retrage la Cioroi si de acolo la Craiova ;
apoi se duce de bate pe Seraskierul (generalul turcesc) la iSlatina, ucide 400
de Turci, is 7 tunuri, 24 de steaguri, 700 care cu bucate si-1 constrange a
se retrage peste Dunare la 18 August 1828 2).
Tot la anul 1828 cu ocazia acestui rdzboi si venirei Turcilor prin Sla-
tina si prin intreg judetul Olt, a fost omorat si Constantin Setraru 3) boer
vechiu, in comuna Stoicdnesti, unde isi avea proprietatile sale. I s'a taiat ca-
pul de Turci in poala nevestei sale, care din aceasta pricing a ramas cu o
tremuratura de gat si a murit acum 20 ani, in varsta de 105 ani, CLIDOS-
cutd sub numele de Setra.'reasa. Cauza a fost ca Setraru netolerand Turcilor
sa tae lemne din padurea sa, a impuscat °data doi boi de la un car turcesc,
ce se intorcea cu lemne din padure. (Despre Const. Setraru vezi capitolul
$coalele).
Constantin $etrariu cu aceasta sotie a sa a avut o fiica, Elena Fanta-
neanu, care a incetat din viata. acum 12 ani, in varsta de 90 de ani. Fiu al
ei este D-nu Constantin Fantaneanu senator.
Tata cum povesteste Profesorul scoalei de MO Ionascu d'aici C. Stan-
ciovici, martor ocular, evenimentele intamplate la 1848 in Slatina. 4)
In Iunie 1848 aparand in orasul Slatina sarta revolutiunii si ava.nd si
comunicdri scurte de la D-nii Eliad si Tell, insotit de Iorgu Valeanu, pleca-
ram la Izlaz, unde gasind pe Eliad, Stefan Golescu, Tell si Cdpitan Plesoianu,
porniram cu soldatii Plesoianului si popa $apca la Caracal, unde carmuitorul
Gheorghe Magheru primindu-ne cu toti dorobantii adunati din judet si cu
mai multi sateni cu coase si topoare, porniram la Craiova. Holera bantuia
grozay.
Ne baricadaram in liceu. Magheru puce streji in jurul orasului. A doua
zi Eliad, din etajul de sus, prin diferite discursuri proclama si deslusia mul-
timii scopul ridicarii. Multimea ce inconjura liceul, multi inarmati intelegand,
capii cu aderarea multimii numira Prefect pe fostul Maior Haralambie.
A 3-a zi, auzind ca Radu Ruset, carmuitorul de Gorj, la Gilort cu do-
robanti, si Maiorul Stefan Vladoianu la Isalnita, ne in calea spre a ne infrange

1) Frederic Gaspar baron de Geismar general rus nascut la Severinghausen aproape de

Ahlen (Prusia) la 12 Mai 1783; mort la Petresburg la 10 Mai 1848.
2) Laurian 1st. Rom. pag. 592.
3) Setrar-boerie putin raspAndita de rangul al IL Ingrijea de tunurile si corturile armatei
sub comanda marelui Spatar; in timpul din urma exista numai cu numele. Ctivant derivat de la
atr a-cort-
4) Manuscrisul s'a gasit la scoala din T.-Jiu, poart4 data de 1883 Noembrie 18 si s'a publi-
cat de 1)-1 A. Stefule,icu in Istoria T.-Jitilui la pag. 237.
www.dacoromanica.ro
 151

cu parte de soldati din polcul al 3-lea, plecaram catre dansii. Apropiindu-ne

de Isa lnita, curierul Nicolae ne aduse stire ca Voda a abdicat. Imediat ne
intorseram pornind spre Bucuresti, trecuram prin Craiova si ne oprirdin la
mine in Slatina. Aci pe pod, preotii in vesminte si notabilii orasului ne pri-
mird cu multe onoruri. Prefectul C. Nicolescu, pregdtindu-ne un bogat ban-
chet la casinul lui Bordolo, capii refuzara si 11 facurgm la mine, unde toad
adunarea facu juramantul pe constitutie si a 2-a zi plecara. spre Bucuresti.
Aricescu era casier, ofiterul Lahovari, caznagiu si C. Romanescu secre-
tar. Valeanu ramase prefect de Olt. Eu fiind numit prefect la Valcea, refuzai,
primind numai sarcina de a ma duce cu propaganda in Pitesti. Implinindu -mi
misia, trecui in Bucuresti. Ma prezentai la Ministrul Cultelor Eliad si la Pe-
trache Poenaru, care imi spuse ca, Boerii retrograzi de vor reusi a indbusi
revolutia, pe noi dascalii ne vor exila in Indii. Intorcandu-ma la Slatina acasa,
cazui greu bolnav de holera, din care amicul meu Doctorul Lep ma. scapa.,
ordonandu-mi a pardsi Slatina si a merge spre munti in Gorj. Indata si plecai
indemnat de generalul Magheru, care tocmai atunci sosise in Slatina spre a
trece prin Caracal si Craiova la Gorj. In calitate de meimendar cu 6 cai de
posta gratis, plecai si venii la T.-Jiu. Trasei la mama Catinca, caci tata Zan-
firache murise. Holera era ingrozitoare. A doua zi se imbolnavi si a 3-a zi
muri Eufrosina sotia samesului C. Mihuletu, Pipu barbieru si altii. Eram
tare gras, cu o barba mare neagra, cu esarpa, cocarde si arme. Protopopu
Kostache printr'un bilet cu dreptate, fratie salutare si fratie" ma felicita de
buna venire. Intorcandu-i biletul ca raspuns, nu scrisei nimic de cat stersei
cu condeiul etichetele dreptate, fratie" si ramase speriat ca-I incerc, ca si
Dined Rosanu, Z. Brosteanu, Grig. Radosanu si altii.
In fine ne ogoraram, le esi din cap banuiala. Numai Vistierul, laudat,
ma. intreaba Neica! Cum o sa luam noi Ardealul numai cu cocarzi ?" Cum
ni I-a luat si Ungurii, avand in ajutor dreptatea noastra.' si pe Dumnezeu,
ii raspunsei. Mersaram apoi cu toti orasenii in zavoi. Dup. o inaltime citii
si explicai sarta revolutiei, Protopopu citi juramantul, toti jurara pe consti-
tutie primira cocarda si apoi se spanjira. Prefect era Hristodor Marghiloman.
Peste 5 zile soli si Generalul Magheru, cu vre-o 180 panduri, can sub co-
manda unui apilpisit Balceanu ca major facuse tabard la Vadeni.
Locotenenta Domneasca, compusa din Tell, Eliad si N. Golescu, primind
denuntari ca. C. Savoiu si Vulpescu ar fi capi de reactionari si ca. au toc-
miti Bulgari inarmati, a trimis ordin (eram secretarul Magherului) sa-i trimita
la Bucuresti pe jos cu escorta de panduri. Constatandu-se mai mult pari,
s'au inlaturat executarea ordinului, ramaind liberi la casele lor. Trupe turcesti
find concentrate la Giurgiu si Suliman Pasa cu Fuad-Efendi venind in Bu-

www.dacoromanica.ro
 152

curesti ca sa parlamenteze cu Locotenenta si a stabili ordinea, de catre Ma-

gheru si alti notabili, s'a gasit cu cale ca eu insotit de Plesoianu, Iancu
Brosteanu, Ionita Garbea si toti invatatorii satesti, sä. mergem Ia Bucuresti
sa felicitam Locotenenta si pe Turcii veniti. Plecaram si in Dumbrava din
campia Polovragilor, stbcarmuitorul Zamfir Pardianu, ne primi find adunati
acolo si 120 invatatori. Cei trei tovarosi plecara inainte la Bucuresti ; eu
dupa un repaos de cate-va ore plecai spre Rainnic ca sa fac de conac in-
vatatorilor avand cu mine in trasura doi invatatori cu stindardul tricolor;
in dealul zis la caramizi un subcarmuitor Straghinescu cu 12 clorobanti in-
cerca sa ma opreasca. Spuindu-i insa cine sunt si ce misie am, ordona a
ma libera. Holera erea in furie. La intrarea in Ramnic dadui peste o mare
procesiune cu moastele sfantului Gligore de la Bistrita, preotii ocoliau orasul,
trasei la un vechi scolar al meu a.'rbanica Carabanache de aci ducandu-ma
la prefectul D-nu C. Cerchez, aranjai odihna si hrana invatatorilor si peste
noapte (dupa ce ldsai instructie cum sä inearga invatatorii la Bucuresti) ple-
cai pe la Dragasani la Slatina, de unde primisem o stafeta ca sotia mea
e greu bolnava. Dupa 3 zile bolnava facandu-se bine, cu 8 cai de posta Ia
caleasca mea, insotit de Costica Valeanu ca delegat din Olt, cu steagul ju-
detului plecaram 1a Bucuresti.
Ajunsi cu lente si cocarde ne prezentaram la N. Golescu, Ministru de
Interne. De acolo esiram inaintea invatatorilor din Gorj si Olt la capul po-
dului Mogosoaei, de unde pe jos cu toti tovarosii venira'm la Palatul Goles-
tilor, unde erea curtea Locotenentii Domnesti. Multimea in curte si noi de-
legatii ne suiram sus. De serviciu al gardei erea Praporgicu *tefanescu din
Gorj. I. Brosteanu in sala tronului felicita Locotenenta printr'un disc urs
Mihalache Cioranu fost judecator in Gorj trecea intre aghiotanti. Sarutarile
si imbratisarile nu mai aveau sfarsit. Locotenenta esita in balcon fu aclamata
si felicitata prin cuvinte si urale de multirnea din curte. Statuia Romaniei
cu lanturile rupte sta in curtea Palatului, apoi muzici, soldati si altele.
Invatatorii se concediara. Seara inti'un pavilion enorm lucrat de toti dul-
gherii si tapiterii din Bucuresti, in gradina Kiself, se dete un mare bal Tur-
cilor veniti. Eream si noi intre invitati. Un bufet admirabil. La intrari san-
tinele de Turci si de ()filed Romani cu cate un epolet. Doamna Eliad foarte
isteata in limba italiana intretinea pe Fuad-Pala. Atasati pe langa mine la
bal ereau tinerii Gheorghe Politimos, Iancu Petrescu din Slatina si alti amici.
A doua zi gasindu-ne la pranz in grading la Brener, un june Vernescu cu
vocea cam ragusita facu apel sa contribuim toti de a se face Turcilor seara
o manifestare cu facie si muzici. Daduram i noi cate un sgriptor de 6
sfanti i ne facuram nevazuti. Saturati de atata alarma ne intorseram pe la
www.dacoromanica.ro
 153

casele noastre. *coalele ereau suspendate. Turcii ocupand Bucurestii avura

o incaerare cu soldatii si pompierii nostril. Mai multi morti si rdniti de am-
bele parti. Turcii si Muscalii blocara tara. Noul Caimacam C. Cantacuzin
sclaimba functionarii. La Slatina veni carmuitor un C. Niculescu de la Ram-
nicu-Sarat. Capii revolutiei se expatriara, Iorgu Valeanu ispravnicul de Olt,
ma indeamna cu spesele sale sa trecern si not la Constantinopole. De-o cam
data plecasem, dar milindu-mi familia, dupa drum ma Intorsei, dansul se
duse. Inprietenindu-ma cu ispravnicul, scapai de torturi pe mai multi inva-
tatori si pe un cirac al meu Gavrild Diaconescu ce-1 intretineam in liceul din
Bucuresti, care luand parte in bataia cu pompierii, o spartura de ghiulea ii
gaurise burta si el cu o parte din mate si cu rani legata prin paduri venise
la mine, unde prin urmare s'a si vindecat. Catre finele lui Octombrie pe
podul de peste Olt, o caruta goala luand caii fuga pricinui atata sgomot in
oras, in cat mai toti fugira sj dormira prin vii si paduri, crezand pe reac-
tionarii locali ca. Magheru de la Trojan, unde isi avea tabara, prin intelegerea
secreta cu mine, vine cu panduri sa prade orasul. A 2-a zi constatandu-se
ea toate au fost mofturi, cei speriati se intoarsera. la casele lor, insa vre-o
cati-va alergara inaintea Turcilor, si ii adusera in mars fortat pang seara cu
4 tunuri si 600 catari comandati de unul Ismail Pasa, ce vorbea si roma-
neste ca sa prinza armata lui Magheru.
Fricosi, se oprira la bariera in casele lui Caracostea, ocolira orasul pe
margini cu o surna de patrule, asezand sj tunurile in 4 inaltimi de dealuri.
Pe mine dupa cerere ma adusera. la Pasa, unde fusei si insotit de un ba-
tran Mihalache Pascu, care vorbea limba turceasca. Vai ! ce chin. Un inde-
lung interogatoriu, multime de incredintari si juraminte, asigurand cu capul
meu ca nu exista nici un pandur. Pornii cu 20 Turci cu carabinele Ia mana
pe toate stradele si dealurile orasului, dupa care asigurandu se ca nu exista
nici-o temere, trupa intra in oras. Mare parte ocupard sco1ile Si restul se
dete la cuartire, liberandu-ma sub privegherea politiei. Ma mutasem in casele
unui cismar. Peste vre-o 4 zile sosira si altii vre-o 2000 Turci sub comanda
lui Mehmet Pasa insotit de I. Viisioreanu, prefectul de Romanati, Nichita
Formak, oranduit prefect la Gorj sj altii. Toti acestia tiind un consult, de-
ciserd a merge eu la Ramnicu-Valcea in tabara lui Magheru de la Troian
intre Raureni si Ramnic, cu scrisori si poveti a se preda fara nici-o temere.
Erea un timp foarte ploios. Plecai intr'o carucioara de posta intr'o seara in-
sotit de doi guarzi, care sa ma. scoata din toate strejile ce ereau insirate
spre Dragasani cale de '12 posta. Peste miezul noptii cu chiu, cu vai ajunsei
Ia posta Zavideni, unde o patruld de panduri cu ceva maltratari ma silira
sa ma. dau jos prin marele noroi si a intra intr'o cosare cu ofiterul ce-i con-
20
www.dacoromanica.ro
 154

ducea la tabard. Cum intrai, ofiterul si altii tolaniti, imi cerura tutun si eu
le cerui o coaje de mdlai, ca eram topit de foame. Ei imi deterd o bucata,
eu n'aveam tutun.
Ofiterul era fiul unui doctor. Solomon din Caracal ma cunoscu. Eu ne-
spuindu-i misia mea si ardtandu-i scrisorile turcesti catre Magheru si Colo-
nelul Plesoianu, cu adaogire ca Turcii din Slatina au sd teach'. catre tabard,
imi deterd crezamant si imi cerura sd-i povaluesc ce sa facd? Le cerui sd
libereze pe secretarul consulatului englezesc, care vrand a trece la Magheru,
dansii it oprisera de cu seard in ploae si in noroi si ii liberara indata. Dan-
silor le spusei, pe alte cai piezise sd se intoarcd la vetrele lo si voi spune
eu Magherului. Despre ziud dansii pornird inapoi si eu in ca.'ruciorul meu
plin de apa si noroi pornii catre tabard.
Ajuns la Raureni, strejile de panduri ma primira dintr'una intr'alta pang
ce ajunsei in varful dealului cu vii, la biserica si casele lui Hrisant Egu-
menul mondstirii Horezu, gasii pe Magheru, pe Aron Florian, fostul prefect
de Dolj, pe colonelul Plesoianu, pe D. Filipescu, comandantul unei trope de
cavalerie romand si alti domni ce nu-i mai in minte. Toti remasera lucre-
meniti cand ma vazura si cand le spusei ce stiam, ce vazusem si citira si
scrisorile ce le adusesem. Peste un teas, dupa.' un consiliu ce tinurd capii,
pandurii fura concediati, prin cuvinte, lacrdmi si vorbe de consolare spuse
taberii, ca revolutia este suspendatd si ca. toti sa se inapoeze la casele for
fard temere. Un murmur general iti lua auzul. Mai multe buti cu Yin si
rachiu se detera iama! multor colibe se pusera foc! 0 alarrna teribild se
auzia din toate partile. Carduri, carduri de panduri plecau in toate partile,
asa ca. in 3 ore numai erea de cat un pustiu! Dupa disolvarea lagdrului,
secretarul carmuirii de Valcea sosi cu un vraf de pasapoarte, care le distri-
bui tutulor pentru trecerea in Austro-Ungaria. Mai multe care cu bagaje,
cu cisme si cu piei de of si de boi pornird la gran4a Caineni. Mie imi de-
terd rdspunsuri a le inmana celor ce ma trimesese. Toti capii pornird calari
catre granita. D. Filipescu incredintandu-1 ca se va intalni cu ltiluscalii $i sa
n'aibd temere porni cu cavaleria si 4 tunuri catre Bucuresti, .si la Pitesti
intalnindu-se cu armata rusd fu bine primit si tratat precum ii spusesem.
Roata 1 de soldati cu vre-o 16 butoae de praf si mai multe care cu
amunitii sub comanda ofiterului casnagiu, Petre Caramzulea, plecd spre Drd-
gasani la Craiova. Eu ramas singur numai cu o rubedenie Maioru Marghi-
loman de la Severin, plecai pe jos in tipd de lac la Ramnic, unde trgsei la
cdpitanul de post. Furduescu, un vechi conscolar al meu, unde dandu -mi
premenele, cumparandu-mi cisme de noroi si uscandu-ini hainele, a 2-a zi
cu 8 cai, pornii inapoi la Turci. Dincolo de Dragasani la Plesoi ma. intalnii
cu 2000 Turci cavalerie cu 4 tunuri.
www.dacoromanica.ro
 155

In casa proprietatii ma prezentai la Pasa, ii raportai toate de la tabdra

Magheru si dandu-i scrisorile de la capii revolutionari, imi multumi dar nu
ma liberd a ma intoarce acasd, ci ma invita a ma intoarce cu dansul in
tra.' surd. spre Dragasani. Plecaram intre cloud, siruri de Turci si in mergere
intalnind mai multe cete de panduri, nu le facu nici-o observatiune si erau
deja inarmati. Odihnind la Dragasani, strejile prinsera pe un spion trimis la
Magheru de Tache Filisanu, prefectul de Do lj, ce inlocuise pe Aron Florian.
Acest individ beat, find interogat spuse cal Laga.' rul revolutionar std pe loc
bine intarit si cu tunuri de ciresi. Turcul fricos crezand ca rain tras pe
sfoard dete crezdmant si cu 12 Turci, inoptand pe loc ma si porni inapoi,
ca sa vaz daca revolutionarii se readunase. Mergand ca o posts gasiram
soldatii roata 1 cu 16 butoae de praf si mai multe care cu amunitii sub co-
manda ofiterului casnagiu Petre Caramzulea care treceau la Craiova. Luai
intreg acest convoi, ma intorsei la Dragasani si in faptul zilei insotit de ofi-
ter, mersei la Pasa. Ne primi cu mare cinste mai cu seamy pe alter, care
spuind Pasii, tot cele spuse de mine ma concedie. Soldatilor le dete de man-
care, de beuturd si le facu hors cu lautari, dupa care ii porni la Slatina.
Cu primirea lui Mehmet Pasa la care prezentandu-ma si eu gasii acolo intre
atasati ofiteri pe Maiorul Papazoglu. Formak, care cerea 100 de Turci sa vie
la Gorj, fiind refuzat plecd singur pe sub munte dupd ce auzi ca Muscalii
apucase inainte. Turcii din Slatina plecara la Craiova si peste vre-o 10 zile
veni din Oltenia o trupd de Muscali sub comanda Generalului Gast /ort
si aduserd ca prizonieri pe profesorii din Gorj, din Mehedinti, din Craiova
si alte persoane. Printr'un bdiat la miezul noptii primii un petecut de hartie
pe care se scria : de nu esti mantuit, apard-te, da-te in ldturi" iscalit : Un profe-
sor. Aratai carmuitorului, care fiind poftit la balul dat de Gastfort, ma lua
cu dansul, ma recomanda si pana la ziva cu toti ofiterii rusi mancand,
band si jucand, adormii pe o canapea. Nobila gazda cocoana Bica Valeanca
desteptandu-ma, pornii acasd. In Slatina, nici Muscali, nici Turci, nici pri-
zonieri, rdmasai mantuit.
De la acea epoca pand pornii la Targu-Jiu, dupd chemare, cu toata fa-
milia, petrecui bine cu toti ofiterii turci. In sarbatorile de la Craciun veni la
Slatina cu tot statul sau major Omer-Pasa, comandantul suprem.
In mai multe zile inspects cavaleria ramasa a erna in Slatina. Era tras
la carmuitorul C. Niculescu, un om becher, vesel si cu dare de myna. In
toate zilele mese si banchete bogate si in toate serile baluri la Cazinu Bor-
dolo. Turcului placandu-i erea in permanents la toate, dansa si juca stos
cu gramezile de icosari de our cum si bileard. Eu eream atasatul lui. In
ziva de anul nou 1849, mergand sa inspecteze caii prin grajdurile facute
www.dacoromanica.ro
 156

anume de nuele si lipite cu pdmant, prefectul nu-1 insoti, fiind dus la o vi-
zita de placere. Turcul vazand ca cadea parnantul pe cai, caci erea moina
se infurie intr'atat, in cat intorcandu-se la cuartier, de la masa, unde eream
si eu, ordona arestarea prefectului si dupa aceea cu doi neferi intr'o carucioara
de pasta sa fie trimis la Bucuresti. Ne rugaram cu toti a'i anieliora osanda,
ne ascultd, ordond ca intr'o sanie insotit de un boier roman si 2 guarzi sa
mearga. Printr'o stafeta secreta comunicand cazul comanduirii muscalesti din
Bucuresti, cand ajunse la barierd vre-o cati-va Cazaci ii luara din rnainile
Turcilor si it puserd in libertate. Cate finele lui Februarie 1849, batrana co-
coana Catinca Cneaza muma adoptiva a sotiei mele, printr'o scrisoare urgenta
chemandu-ma la T.-Jiu, plecai cu toata familia spre a nu ne mai intoarce.
La 1849 Mai 20, cand sosi in Slatina armata turceasca intre alti co-
inandanti ai Turcilor se aflau : Ibraim pasa, Ismail pasa, Mehmet pasa, Co-
lonel Sachirbei in urma, dupd cum am vdzut a venit si Omer Pasa.
Cazarmile for ereau pe la scoli si casele maxi din oras, iar grajdurile
artileriei ereau facute de nuele si lipite cu pamant, asezate unde se face azi
targul de saptamana. Urmele for au existat multa vreme acolo.
La anul 1853-54 in timpul razboiului dintre Rusi si Turci, in Sla-
tina se gdsia un regiment de Rusi (Husari). Dupa cat-va timp trecura Oltul
si mersera in contra unei armate turcesti, ce se afla prin jud. Romanati.
Amandoua armatele se intalnira la satul Vladuleni (Dobrosloveni), unde Rusii
fura cu desavarsire batuti.
La 1851 cand ereau Rusii in tarn, trupele ion din Slatina ereau sub
comanda generalului rus Danielewski, general Liders, generalul Gastfort si
maiorul Mihailewski.
La anul 1855 a venit in Slatina si un regiment de Nemti (Austriaci),
can au stat aci vre-o 5-6 luni pang ce s'a incheiat Intre puterile belige-
rante un tractat la Paris, la 1856, prin care, Principatele romane tree sub
protectiunea celor 7 puteri mail ale Europei.
La 1855 cand au venit Nemtii Intre alti comandanti ai for in Slatina
erea si generalul Fischbach.
La 1862 vine prin Slatina si Domnitorul A. Cuza. Dupa ce viziteaza
toate institutiile publice se duce la prefectura. Aci un ordsean scoate o paine
muceda si uscata si ii spune iata Maria Ta ce paine mancam not ", Dom-
nitorul is nota si dupa cate-va zile Prefectul este distituit. A mai venit ase-
menea prin Slatina si la 1864, dar numai a luat masa in oras si a trecut
la Craiova.
Se stie ca Majestatea Sa Regele nostru Carol I., la 8 Mai 1866 a ajuns
www.dacoromanica.ro
 157

la Severin venind din streinatate ca Domnitor al Romaniei, insotit de Ion

Bratianu si altii.
La 9 Mai acelas an, ajunge cu diligenta in Slatina, trece Oltul pe
un pod umblator impodobit cu verdeata si chilimuri, (cel stabil de lemn era
stricat) is masa in oras in casele Cumpanasescu, si in ziva de 10 Mai 1866
intra in Bucuresti.
La 28 Octombrie 1868, Maria Sa Domnitorul Carol, plecand de dimi-
neata de la via D-lui Bratianu si trecand prin Pitesti a ajuns la orele 12 la
Colonesti, unde a fost intampinat la capul podului de D-1 Prefect de Olt in
capul primarilor si a o multime de sateni, din comunele invecinate, care au
primit pe Maria Sa cu eel mai mare entuziasm.
Dupa dejun Maria Sa a pornit la Slatina, unde a ajuns la orele 4.
In Slatina a fost primit de primarul urbei cu toti orasenii si o multime
de judeteni ; d'aci a mers la biserica Ionascu unde a azistat la te-deul can-
tat de protopopul judetului si cler. De la biserica a mers la D-1 Prefect unde
erea pregatit pranzul la care Maria Sa a invitat mai multe persoane din no-
tabilitatile orasului.
Marti la 9 ore dimineata, Maria Sa a vizitat cazarma de infanterie si a
exprimat multumiri sefului companiei.
De aci a mers la spitalul judetului, prefectura,
ribunal, arest, cazarma pompierilor si la scoalele
e fete si de baeti, Maria Sa a fost primit cu
mud cantate de copii si de corpul profesoral,
are a adresat Mariei Sale felicitari si urari.
Maria Sa a examinat insusi copiii din toate
clasele asupra limbei romane, geografie si arit-
metica si a ramas foarte multumit de raspun-
41 surile scolarilor. Plecand Maria Sa a exprimat
corpului profesoral multumirile Sale.
La scoala de baeti Maria Sa a fost intampinat
de o deputatiune a comerciantilor Slatineni, care
1' aurugat sa bine-voiasca a ordona ca fondatiunea Ionascu sa fie pusa in
executare. Vizitand apoi, podul de fier de peste apa Oltului, :Maria Sa a
constatat insusi inperfecta executare a stalpilor, can deja sunt in reparatie.
La 10 si 20 ore, pornind, a fost intampinat la marginea orasului de
D-1 Prefect de Romanati, care a insotit pe Maria Sa la manastirea Mamu,
unde se pregatise dejunul.
La manastirea Mamu Maria Sa a vizitat biserica si mai multe chilii
din ocolul manastirii si de aci a fost condus de D-1 Prefect de Valcea, care

www.dacoromanica.ro
 158

a venit inaintea Mariei Sale cu mai multi primari calari din comunele in-
vecinate si vizitand manastirea Slavesti, unde este inmormantat eroul Buzescu,
a vizitat apoi manastirea Serbanesti si la orele 4 '1, a sosit in Dragasani,
unde fu primit de toti orasenii cu cel mai mare entuziasm.
La pranz Maria Sa a invitat mai multe din notabilitatile orasului. ')
Majestatea Sa a mai vizitat orasul nostru in anul 1872, cand a fost
incuartirat in casele Fantaneanu si in anul 1878 incuartirat la Dr. Lapomeray,
cand a inspectat armata, ce se gasia aici si mergand la biserica Ionascu a
bine-voit a fi nas la nunta D-lui Michail Deleanu, ce se celebra tocmai atunci
in acea biserica.
La 1877 cu ocazia razboiului Romano-Ruso-Turc, Rusii au mai venit
prin Slatina, dar nu s'au oprit de cat vre-o 3-4 saptamani mai mutt spre a'si
confectiona niste material pentru poduri, pentru care si lucrau mereu dincolo
peste Olt, la Beica.
Tot atunci aducandu-se suing de raniti din razboi in Slatina, s'au ins-
tituit provizoriu 4 spitale : unul era Spitalul Judetian, altul erea in casele
Varipati, altul in casele lui Turianu pe strada cu acest nume, si altul in
casele lui Isvoranu, care erau unde asta-zi sunt casele reposatului farmacist
Pfitner. Dara totusi, neajungandu-se, pe cei mai usor raniti ii Intinsese prin
corturi, pe un camp liber, ce erea in fata spitalului judetian. Te lua groaza
si to podideau lacramile, cand treceai pe acolo si auzia vaetele bolnavilor
si ranitilor. Din Slatina au murit doi insi in razboiul de la 1877 si anume:
Spuneanu (Sapuneanu) Ion, caporal in batalionul 2 de vandtori si cari inainte
fusese calfa de cismarie la D-nu Iancu Porubski si Lixandru Ion, caporal
in Regimentul 4 de linie.
Multi au fost raniti, cari insa s'au insanatosit si asta-zi primesc pensie.
In anul 1886 toamna, se face in Slatina o manevra mare, la care is
parte si Majestatea Sa Regele nostru Carol I, care venind aici e incuartirat
in casele Pfitner.
Cele cloud' armate inchipuite vrasmase erau : dna dincoace si alta din-
colo de Olt si voiau sa apere podul de vase. Tunurile, unele erau asezate
pe dealul Gradistea, iar altele pe dealul Malul Livezi si M. S. Regele umbla calare
de la unii pang la altii spre a observa conducerea luptei. Se spune ca aceastd
rnanevra a fost una din cele mai insemnate din toate cite s'au fa.'cut pana azi.
tTn fapt destul de trist s'a intamplat la gara Slatina in ziva de 7 Iunie
1899, cu inpuscarea mai multor tarani, din pricina unor alegeri de deputat,

1) Monitorul Oficial No. 245 de Joi 31 Octombrie 1868.

www.dacoromanica.ro
ce se facuse aici cu cate-va zile mai inainte Iata cum ne descrie un jurnal
din timpul acela, aceasta intamplare nenorocita:
Dupa, declaratille oficiale, d-nu Bogdan-Pitesti facuse o mare propaganda prin comu-
nele din judetril Olt. Prin fagadueli si discursuri inflacarate, d-sa atrasese simpatia tuturor
taranilor, cari Ii credeau ca pe adevaratul salvator.
D-nu prefect Colibasanu a spus, fla d-nu Bogdan umbla cu o truce atarnata la piept
si o evanghelie in mana. Ceva mai malt : inainte de alegeri pusese pe tarani 0, jure in
biserica, in fata preotilor imbracati in sfintele odajdii, ca vor fi uniti si ca nu vor asculta
de glasul stapanirei.
Taranii s'au tinut de cuvant. Cand a fost alegerea colegiului III, ei au venit in un-
mar foarte mare. Prinzandu-se insa de veste, armata i-a oprit inainte de a intra in Slatina
si nu s'a dat voie sa treaca in oras, de cat aceia cari aveau dreptul sa voteze.
Trebue sa spunem insa ca acesti tarani nu erau de cat din vre-o 15 comune magi.
Taranii, vazand ca a cazut candidatul lor, intrara intr'o adevarata fierbere. Sub-pre-
fectii si alte persoane oficiale au spus ca d-nu Bogdan trimisese agenti prin sate si ca d-sa
in persoana a imp.rtit bath pe la" tarani, sfatuindui sa, protesteze si sa contestsze alegerea
facuta.
Se stie ca, ministrul de interne, insarcinase pe d. Nenitescu, secretarul general la mi-
nisterul de interne, sit faca o ancheta asupra modului cum se efectuase alegerea la cole-
giul I de Camera.
In urma cenerei d-lui Bogdan-Pitesti, d-nu ministru de interne mai hotarase sa se faca,
o ancheta, in aceeasi zi si pentru colegiul III.
Aceasta ancheta trebuea sa aiba', loc Sambata.
Taranii, instiintati ca Sambata se face ancheta, au plecat spre Slatina.
Inca de dimineata sosirit mai multe sate de sateni si se oprira langa garb.
D-nu prefect Colibasanu le spuse sa se reintoarca la sate]e ion, ei se opusera zicand :
Noi vrem pe deputatul nostru, alegerea nu s'a facut cu voia noastra.
Aucheta s'a amanat si cum taranii nu erau Sambata dimineata, in unman mare, nu s'a
.dat nisi -o importanta acestei miscari.
Pe de alta parte, prefectul plea, prin comune ca sa imparta bath la taranii incendiati.
A doua zi insa, Dumineca, taranii incepura sa soseasca, in grupuri compacte. Noaptea
dormira prin vagoane, pe perouul garei si pe campia care se intinde in fata garei.
Luni dimineata vethra alte cete de tarani. Numarul ion erea acum foarte mare, asa
ca, umplura intreaga cannpie. Trebue sa fi fost intro 4,000 si 5,000 de tarani.:
Soldatii regimentului 3 de infanterie din Slatina se incercara in trei ra,nduri sa-i im-
prastie, ei fura insa respinsi si aproape Nati la goana.
Vtlzandu.:se ca miscarea devine serioasa si ca dintr'un moment intr'altul se pot intampla
lucruri grave, s'a telegrafiat numai de cat sa vie armata din Craiova.
La moment pled, regimentul 26 de infanterie sub comanda d-lui maior Cernatescu ;
batalionul I de vanatori sub comanda d-lui maior Marasescu ; pleca apoi in trap fortat un
escadron de cavalerie din regimentul 1 Ciilarasi, sub comanda d-lui capitan Brailoiu si ba-
teria caliireata din regimentul I Artilerie, organizata ca cavalerie, sub comanda d-lui dpitan
Garlesteauu.
Tot in .ziva aceea sosise din Pitesti regimental 28 infanterie, iar regimental 4 erea
gata, asteptand ordinal de plecare.

www.dacoromanica.ro
 160

Diutre ofiterii superiori, in afara de cei de sus, se aftau in Slatina d-nu general Ar-
getoianu, comandautul diviziei din Craiova, d-nu Colonel Leon, conaandantul regimentului
local i altii.
La ora 1 si 20 minute sosi treuul care aducea pe vanatorii din Craiova.
Taranii, crezand ca e d-nu Bogdan-Pite0, incepura sa strige ura".
D-nu procuror lonescu ii soma atunci sa se retraa. Taranii, vazand ca sunt soldati
si ca nu e deputatul lor, cum numiau ei pe d-nu Bogdan, navalira asupra, trenului.
D-nu colonel Leon, dadu atunci ordin soldatilor ca sa-i Imprastie. Regimental 26 de-
infanterie, inainta spre multime i imparti pe tarani in doua grupe, impingandu-i pana langa
magaziile garei. Acolo, gasind n4te gramezi de pietre, se incepu numai de cat o bombardare
sangeroasa. Bolovanii sburau in aer i cadeau ca ploaia peste capetele soldatilor, can se
oprira, pe loc, neindrasnind sa mai inainteze.
De °data un capitan fu ranit de un pietroi in cap §i fata i se umplu de singe. Arne-
tit, ofiterul cazu jos. Un alt pietroi isbi in spate pe d-nu colonel Leon, pe cand in dreapta §i in
stanga soldatii se refugiau cu capetele sparte. In vremea asta soldatii incepura, sa traga fu-
curi oarbe, dar cand d-nu colonel Leon vazu pe raniti, dada ordin sa traga in tarani si
sa -i arjeze eu baionetele.
Atunci se incept' nn adevarat carnagiu. Soldatii, care iii vedeau viata lor in primej-
die, navalira asupra ta'ranilor, strapungandu-i cu baionetele, pe cand vauatorii trageau cu
pu§tile Mau licher. Sangele curgea acum in §iroae, gemetele umplean aerul, iar ranitii ea-
dean din amandoua partile, caci, taranii nu incetau d'a lovi cu pietre, cu ciomege, cu to-
poare, mar unii chiar cu revolvere.
Peronul garei se schimba intent' lac de sange, fortele annate se ingratnadeau din ce
in ce, pana caul isbutira sa, pue pe goana, miile de tarani.
Era un spectacol infiorator ; satenii fugind lasau in urma Ion morti i raniti, pe cand
in acelas tirup cute un pietroi asvarlit en desperare culca la pamant pe cate un nenorocit
soldat.
In total au fost 14 morti qi 13 raniti la spitalul judetean.
Se crede insa ca numarul acestora a fost mult mai mare, caci taranii, pe cand fugeau
luau ranitii si cadavrele, ducandri-le in satele lor.
Pe caud in fata garii se petreceau acele scene sfa§ietoare, in orag domnia o adeva-.
rata panica.
Venind vestea ca taranii an rupt cordoanele si ca navalesc asupra Slatinei, se inchi-
sesera toate pravaliile qi lumea se ascundea prin toate partile.
Nimeni nu credem ca, va putea specifica in mod absolut adevdrata cauzal
a rdscoalei. Administratia susinea ca taranii au fost instigaV, ca li s'au dat
bani si ca.' au fost indemnaii sa vie la Slatina.
Se poate, dar credinta multora este ca.' una din principalele cauze ale
miscdrei, a fost si seceta din anul acela. Dovadd despre aceasta e faptul ca
sub-prefectul Munteanu, din plasa Mijloc, a fost nevoit sa lase pe tarani,
fare voia d-rei Vlddoianu, proprietareasa mosiei Curtisoara, sa -si introducd
vitele in zdvoiul mosiei, spre a paste. Acelas lucru a fault, de altfel, si la
propria d-sale mosie, care e alaturata de aceea a d-rei Vladoianu.

www.dacoromanica.ro
 161

Fiind-ca e vorba de evenimente, sa povestim aici pe scurt si cate-va

din cele intamplate in tara noastra intre anii 1906-1907.
La 10 Mai 1906, implinindu-se 40 de ani de domnie glorioasd a dom-
nitorului nostru Regele Carol I, fiind la carma statului guvernul conservator
sub presedentia D-lui G. Cantacuzino, se organizeaza o frumoasa expozitie
jubiliara in Bucuresti. La aceasta expozitie, care s'a deschis la Tunic 1906
si care a reusit de minune, au participat pe langa toate provinciile locuite
de Romani si cate-va state streine cum au fost : Francia, Austria, Ungaria.
Expozitia a fost sub conducerea D-lui Doctor C. Istrati, numit comisar
general al ei, fost si ministru.
In anul 1907, se intampla in tara, grozava miscare taraneasca.
Aceasta miscare inceputa de prin Februarie 1907 in cate-va judete din
Moldova, pe tema pasnica si rationald, s'a continuat si intins in toata tam,
luand sfarsit in Oltenia si Muntenia, sub forma cea mai salbatica. S'a cons-
tatat, ca in Moldova, taranul revoltat statea de vorba cu acei cari ereau tri-
misi sal potoleasca, aratandu-le lipsurile si nedreptatile de care erea coprins.
Miscarea in partile acestea a fost redusa mai mult la o demonstratie, si
a trecut lard sa lase in urma doliul si groaza, care a domnit multa vreme
in mai toate judetele din Oltenia si Muntenia.
Ororile si nenorocirile cele mai maxi au calcat si cate-va commie din
judetul nostru. Taranii revoltati, indusi in ratacire de oameni fara socoteald,
condusi de ideia, ca cei cari nu se vor rescula nu vor cdstiga pdmant, tat-
mdcind in rau ivirea unei multimi de soareci din anul acesta, se indemnau
un;i pe altii, se ridicau cu miile sate intregi si distrugeau prin foc toate a-
verile proprietarilor si arendasilor, zicand ca musuroaele (conacurile) trebuesc
arse si daramate, iar soarecii (proprietarii si arendasii) goniti si omorati.
Bazati pe astfel de chimere, nu se dedeau in laturi de la cele mai maxi
dezastre, ardeau si daramau tot ce intalniau in calea for : case, bucatei vite,
unelte agricole, etc., bdtand si chiar omorand pe proprietarii sau arendasii,
cari le cadeau in mans.
Pe la inceputul lui Martie 1907, miscarea coplesind intreaga tars, te-
melia statului fiind adanc sguduita si amenintata, guvernul conservator di-
misioneaza. La 12 Martie is franele guvernului partidul liberal sub prese-
dentia D-lui D. Sturza. Acesta bazat si pe promisiunea data de partidul
conservator, ca va da tot concursul spre a scdpa tara de pericolul ce o bantue,
se pune pe lucru.
Dupd ce publica mai intai catre tarani un manifest in numele M. S. Regelui,
prin care se promite imbunatatirea soartei lor, concentreaza toata armata
permanents si rezerva, o imparte mai prin toate satele, mai ales prin cele
21
www.dacoromanica.ro
 162

revoltate, cu ordine severe sa indbuse rescoalele prin on si ce fel de mijloace

vor crede de cuviinta si in cazuri extreme chiar cu pusca si cu tunul.
Astfel, dupa vre-o cloud saptamani, se stinse prin singe si aceasta mis-
care, facandu-se o multime de victime si nenorociri, dupa o iarna ne mai
pomenita de grea.
Erea uimitor, sa vezi taranii, cum se duceau cu piepturile deschise in-
naintea armatei, avand precugetarea formata, ca in aceasta ocazie, nu se va
uza de focuri in came, fiind inselati de titre instigatori, ca armata va trece
de partea ion, sau va pastra in cel mai rau caz, un rol cu totul figurativ.
Modul cum s'au manifestat aceste revolte, locul unde si timpul cand se
produceau, invedereaza, ca ele au avut caracterul de focare aparte si inde-
pendente in fiecare comuna, ceea-ce indeparteaza ideia ca s'a facut prin imi-
tatie sau influentarea comunei vecine. Nu exista intre ele de cat un singur
cuvant de ordine ; locuitorii sa nu devasteze in comuna Ion, ci in comuna
vecina, pentru a nu fl recunoscuti, ca in cazul cand nu ar reusi sa goniasca
pe arendas sau proprietar, sa se poata scuza ca nu ei, ci vecinii le-au pri-
cinuit dezastrul.
Revoltele din fiecare comuna au avut aceeasi directive distrugerea co-
nacului proprietatei si cotropirea pamantului. In fiecare comuna, revolta s'a
nascut si produs cu acelas decor si punere in scene ; unii adunau pe altii,
cu toti se inarmau cu ciomege, tarnacoape, securi etc. Tutulor li s'a luat
juramantul in comuna lor, in fata bisericei, pe camp sau pe linia satului.
Din fiecare comuna astfel pregatita se duceau uniti, trimisi, la comuna ve-
cina, sa-i vesteascd ca sunt pregatiti si ca sunt asteptati. Toti cei ce asteptau
venirea celorlalti, aveau in frunte pe cite unul cu steag rosu sau tricolor luat
din prirndrie. Indata ce se apropiau cei din comuna vecina, cei ce asteptau,
incepeau a da semnalul de rascoala prin tragerea clopotelor bisericei, sunarea
goarnei etc., dupa care cu totii porniau la jaf si devastare. Unii aveau chiar
costume de chimbricd rosie (Ca in Blejesti), aveau panglici rosii la palarii,
alti erau imbra'cati in cearsafuri albe si cu un fel de turbane de carpi alba
la cap (ca in comuna Gratia) si multi purtau insigne in piept. Cei din Vida-
Cartojani, Crevenic, Tamdsesti aveau o lupa cu care privind chiar noaptea,
ziceau ca zaresc pe devastatorii ce yin si invitau multimea sal devasteze si
dansii.
Pe cei mai multi din vinovati M. S. Regele in inalta sa bunatate si
intelepciune i-a amnistiat.

www.dacoromanica.ro
 163

CALAM1TATI. 1) Boaie (ciuma, cholera). 2) Foamete.

3) Focuri. 4) Cutremure.
1) ciantei fi cholera. Inainte de a pomeni si descrie ciuma si
cholera din toate timpurile, sa spunern aici cote -va legende asupra acestor
boale naprasnice si foarte molipsitoare :
Exista o multime de basme si de legende, privitoare la ciuma si la cholera.,
care sub forma omeneasca, Yin sa pun in executare hotdrarile soartii. La
Evrei, moartea si ciuma secera pe osanditi sub forma de ingeri exterminatori.
Despre ciuma din epoca lui Justinian, se povesteste ca pe mare se vazusera
niste luntrii de foc, cu oameni negrii si lard, capete si on unde se apropiau
la farm, flagelul isbucnia indata.
Cand ciuma pustii Roma pe timpul sfantului Grigorie, se spune ea acest
Papa vazuse pe archanghelul Mihail, tiind in many sabia plina de singe si
stand pe rnausoleul, devenit c,astel, care poarta Inca numele de Sant-Angelo. Dar
dintre toate naratiunile despre ciuma si cholera, cea mai importanta e legenda
slava, reportatd de Hanusch, si din care putem zice ca s'a derivat cantecul
nostru popular, reprezentand Rusia ca tara de provenienta a ciumei si a cho-
lerei. Tata continutul legendei ruse :
Un Rus sta culcat sub un molift si soarcle stralucea ca focul. In de-
partare zari ceva, si se uita mai cu luare aminte, fecioara ciuma inainta cu
pasi pripiti spre dansul, inalta si invaluita in giulgiul alb, care o infasa de
la cap pana la picioare. Rusul voi sa fuga., dar stafia i1 apuca, intinzandu-si
mina cea lungd.
Cunosti to ciuma? Ii zise dansa. Eu sunt. Ia-ma in spinare si du-ma
prin toata. Rusia ; nu uita nici oras, nici sat, CdCi trebue sa dau pretutindeni,
cat despre tine, de nimic sa n'ai teama ; in mijlocul celor ce vor mud, to
vei afla in sigurante ! Si inhatandu-1 cu mainele cele lungi, ciuma i se in-
clesta in cared, iar taranul vedea stafia pe d'asupra capului, dar nu simtia
nici-o greutate. Mai intai o duse prin orase. Acolo rasunau cantece de ve-
selie, insotite de jocuri, dar ciuma isi scuturd cutele giulgiului si veselii si
petreceri perira. Ori incotro nenorocitul isi Indrepta privirea, pretutindeni in
juru-i vedea numai durere. Clopotele isi trimeteau tristul balangait, alaiurile
funebre urmau unul dupa altul fara de incetare ; mormintele nu mai puteau
incapea pe toti mortii. In fiecare sat, pe care 11 strabatea, se iviau not tipete,
fetele erau galbene, casele pustiite. Dar colo sus, pe deal, se ridica propriul
lui satic, acolo ii este femeea, acolo copilasii, acolo batranii lui parinti. Fie-
care pas, ce facea inainte, ii sporia mahnirea. De-o data insa, inclestand
mina apuca pe infioratoarea fecioara si se aruncd cu dansa in valuri. El
www.dacoromanica.ro
 164

pieri, ea scapa, dar, invinsa de o inima asa de viteaza, fugi in padure si

in munte. ')
Fiind-ca vorbim de ciuma, e bine sa aratain aici cand- a bantuit acest
flagel mai teribil omenirea si apoi tara, orasul si judetul nostru.
Ciumele cele mai insernnate sunt:
1) Ciuma lui Justinian, care secerd lumea cunoscutd intre anii 531-580,
cand orase insemnate au remas pustii.
2) Ciuma de la anul 746 pe timpul lui Constantin Copronim impara-
tul imperiului bizantin, tinu 20 de ani.
3) Ciuma cea mare sau ciuma neagra, care a venit se spune
din China, unde au murit 13 milioane de oameni, apoi a patruns si prin
statele Europei care fie-care, care a fost ajuns, a perdut o treime din locui-
torii sai. Aceasta patrundere a ei in Europa s'a facut intre anii 1346-1353,
cand s'au secerat din acest continent 24 milioane de locuitori.
4) In 1655 in Londra murira de ciuma 70,000 de locuitori. In Milan
in secolul ai XVI-Iea 190,000.
De aci inainte de si se mai iveste ciuma dar cu furii mai mici. Popoa-
rele se civilizeaza din ce in ce si incep a gasi fel de fel de inijloace profi-
lactice.
In Cara noastrd, afara de alte boale mai usoare intamplate inainte de
anul 1603, se potneneste de urmatoarele foarte grele si cu urmari destul
de triste.
In anul 1603 sub domnia lui Radu Serban Basarab, pe langd bataliile
cele multe, venird peste nenorocita Cara si un potop de lacuste, de unde ur-
mara grozava ciuma Si foamete 2).
Intre ciumele care au bantuit tara noastrd, Slatina si judetul Olt pu-
tern sa citarn urmatoarele:
1) Ciuma din 1737 sub domnia a II-a lui Const. Mavrocordat.
2) Ciuma de sub a treia domnie a lui Constantin Mavrocordat, intre
anii 1744-1748.
3) Cea d'a treia se intampla sub domnia lui Scarlat Ghica intre anii
1758-1761.
4) A patra se intampla in ultima domnie in Muntenia (a V-a) a lui
Constantin Mavrocordat intre anii 1761-1763.
5) A cincea sub domnitorul Manoil Ruset intre anii 1770-1774.
6) A sasea sub a doua domnie a lui Mihail Sutu intre anii 1792-1793.

1) G. Dem. Teodorescu, poezii populare pag 433, 434.

2) Laurian 1st. Born. pag. 430.

www.dacoromanica.ro
 165

7) A saptea se intampla in al doilea an at domniei lui Alexandru Mo-

ruzi (1793-1796), adica in anul 1795.1)
8) A opta la 1813.
9) A noua intre 1828-1830.
In anul 1783 Domnitorul Nicolae Const. Caragea, prin circulari pre-
fectilor (ispramnicilor) aminteste ca Cara incursul celor 7 ani trecuti, adicd de la
1776-1783 a patirnit: cand lacuste, cand secetd, cand piatrai, cand boale
in vite.... dovadazice elca crestinii acestei tari s'au abatut de la calea
cea bung. Domnitorul in&amna pe toti sa,'si faca datoria crestineasca, pe
langa lucrul pdmantului nu uitati biserica, liubiti pe D-zeu din tot sufletul
si cugetul vostru si-i ardtati dragostea voastra ; fiti curati de fapte rele, pa-
ziti biserica in zilele de sarbatori, cum si in zilele de lucra.'toare, intai va
faceti inchinaciunea si Wand numele lui D-zeu intr'ajutor, apucati-va de
muncd iar nu vd purtati dobitoceste ; postiti si spovediti-va, grijiti-va voi si
sotiile voastre si copiii vostrii, nu faceti de sila poruncilor noastre datoria
voastra pi inpi-va fiti cu fierbinteala.2)
Prod amatia aceasta catre locuitori erea alaturata pe langa pitacul catre
ispravnici, carora li se ordona sa infricoseze pe locuitorii ce nu-si fac datoria
de credintd, mai ales acum in post, cu juguli cu alte pedepse.
Abia se urcase Michail Sulu pe tron in 1792 si isbucneste o ciuma
grozava in Cara, care loveste destul de crud Slatina si jud. Olt. Acura
toata activitatea atat a Domnitorului cat si a functionarilor si tuturor locui-
torilor erea concentrate in conbaterea flagelului, cautand si inventand fie-care
fel de fel de mijloace, din care unele sunt de o naivitate uimitoare. Asa de
ex. : printr'un ordin din 5 Iunie 1792, Domnitorul porunceste intr'un articol,
ca preotii sa faca aiasma si sa boteze gratis toate mahalalele si in toate di-
minelele dupd leturghie, preotii sa citeasca moliftele pentru ciuma si la ve-
cernie sa faca paraclis
Mai practice erea combaterea boalei prin arderea casei si a obiectelor
uncle muria cine-va de ciuma. Dar ce ingrozitor spectacol erea pentru acei vii,
asemenea incendii de bung -voie. Dar faptele oribile ale cioclilor! Se spune ca
o fate a fost ridicata ca bolnava de ciuma si cioclii voiau s'o inmormanteze
de vie !
Iata un rdspuns la Ispravnicii Oltului pentru boala ciumei.
Am vazut Domnia mea instiintarea ce faceti pentru tamplarea molipselei,
ce s'a intamplat la satul Floru §i la satul Tetinpeni, precum ca. ati

1) V. Ureche vol. (4) 6, pag. 726.

2) Arch. stat. cond. No. 9, fila 90 verso V. A. Ureche. Istoria scoalelor cog. 46.

www.dacoromanica.ro
 166

pus treaba la oranduiald, osebind pe cei molipsiti de cei sdnatosi si ati pus
straja; pentru care scriu D-voastre si va poruncim ca intracestasi chip sä.
urmati pe acei smreduti, cate familii vor fi sa -i mutati pe toti la un loc deo-
sebit, facandu-le coliba, sa le puneti streji de jur imprejur ca sa nu se ames-
tece cu cei sdnatosi. SA.' le faceti colibele aproape de apa ; sa le oranduiti
pentru hrana lor de mancare : pane, linte, otet, usturoi si sa cdutati intai de
casele lor, sa -si ridice tot ce vor avea ; sa puneti sa le spele insisi in 3 si
4 randuri, intinzandu-le la vant ca sa iasa acea molipseald si putoare din
hainele lor, si casele lor de vor fi proaste sa puneti sal le dea foc, puindu-i
sd facd lazdret 40 de zile si dupd aceia vor fi slobozi. Asisderea si aceia
ce vor fi tost amestecati, vecini ai lor, sa-i puneti deosebit sa -si facd lazdret
si sa puneti sa-i pdzeasca slujitorii din destul, sa-i puneti sa -si spele hainele
si sa be intinza la vant ca sa le batd, sä. purtati grije de mancare si sa -si
flied lazaret 22 de zile si dupa ce isi vor Indeplini lazdretul sa oranduiti
inteadins sa-si mature casele, sa le spele, sa be cur*, sa le afume cu pu-
cioas.d, cu pacura si asa sa se mute in casele lor. Ci dar desehideti-va ochii
si urmati ceea-ce va poruncim ; oranduiti paza bung, sa nu se amestece ;
dati-le demancare, cele trebuincioase si asa urmand si pazind nddajduim la
mila lui D-zeu, ca se va curati si nu se va mai intampla nicderi si pe toatd
sdptdmana sa se instiinteze Domniei-mele de urinarea ce faceti si de sand-
tatea lor."')
1793, Martie 4.
La 1793 Martie 5, Domnitorul Alex. Const. Moruzi scrie un pitac Pa-
rintclui Mitropolit ca sa trimita pe cuviosii parinti cu capul Sf. Vizarion
(moastele) flicatorul de minuni si isbavitorul de aceasta naprasnicd boala,
prin judetele Vlasca si Oitu, unde Inca n'a lipsit destivarsit molifseala.
Iata si regulele generale ce s'au dat de Domnitorul Al. Moruzi catre
toti ispravnicii in anul 1796 Ianuarie 6, privitoare la ciuma din timpul sau
1793-96.
La tot satul si orasul din judet ispravnicii sa. insdrcineze pe preotul,
parcdlabul si doi sateni sau ordseni din cei mai de inteles, ca in toate di-
minetele sa umble din casa in casa sa intrebe de sandtate si prin vederea
ochilor lor sa treaca pe fieste-casele si de se vor gasi sdnatosi sa-i lase
in odihna caselor, iar inpotriva, de va zice vre-unul ca este bolnav, sau it
vor cunoaste oranduitii acestia ca. nu este sainatos, on de ce boala sau pa-
tima vor fi, sa se scoata acea familie la o margine de loc curat, unde acolo
sa seazd 3 zile, sa. se aleagai boala lui si cand i se va alege boala curata

11 V. A. Ureclie vol. IV. pag 733

www.dacoromanica.ro
 167

si fara de banuiala, se va intoarce iarasi la casa sa ; fereascd D-zeu, se va

sfeti ciuma, pe deo parte numai de cat sa faceti in stare zapciului plasei,
pe de alta parte sa stea acea familie acolo, unde o au scos, fara de a se
amesteca unii cu altii, iar zapcii plasii sau oranduitul, ce este la treaba a-
ceasta numai de cat sa proftahseasca la acel loc, unde pe bolnav si pe cei
impreund molipsiti sa-i ridice la loc de lazaret in paza, facandu-le toate tre-
buincioasele urmari de curatenie, dupa poruncile ce le avem date, iar borfele
ce le vor ramanea, cum si bordeiul sau casa, de va fi de stare proasta, sa
li se dea foc. Asisderea si vecinii acelui molipsit si rudele lui cu care a
avut aface, sa se scoata cu toate ale for impreund la un deosebit loc curat
ca sa se aeriseasca, sa se spele si sa se curete ei si toate lucrurile for in
cate-va zile, cu om oranduit intr'adins asuprd-le, de a'si face curdtenia aceasta
si de a nu se intalni in acele zile cu altii curati. De altd parte preotii sa
nu lipseasca a face osfestanii, a boteza Vinerea si Miercurea cu sfanta a-
ghiasma, ferindu-se a nu face ingropaciune de oameni, macar de on -ce boala
va fi, pang nu se vor incredinta bine. Precum si locuitorii Inca sa se para-
seasca de molifte si praznice cu adunare de oameni intr'aceasta vreme, ca
pomenirile si la alte vremuri on cand tot sunt primite de D-zeu.
1796 Ianuarie 6.
De cand cu ciuma din 1795-96, iata ce se spune asupra Cioclilor :
Cioclii ereau propagatorii boalei caci cu toata oprirea de a se mai ames-
teca cu lumea curata, ei tot nu se supuneau.
La 1 Aprilie 1795 Domnitorul ordona ca zapciul on cioclul, care se va
apropia de lume curata va fi impuscat. Strajile din jurul orasului primesc
asemenea ordin sa impuste pe cioclii, care ar incerca sa intre in oras din cei
alipiti pe langa. lazareturi.
Lugubra este istoria epidemiei din anul 1795-1796, cu deosebire din
cauza cioclilor descrisi de nemuritorul Manzoni in Promessi sposi." Ei con-
tinua a comite grozavii ca si in anterioara domnie. Un cioclu din provincie
cu toate ca stia ca-1 asteapta inchisoarea si moartea prin inpuscare, nu nu-
mai ca arunca pe mortii ciumati in gropi asa de putin adanci in cat ii sco-
teau de prin morminte cainii si ii mancau, dar intr'o zi trase cu ciomagul
in capul unui diacon bolnav de ciuma si care dupa parerea cioclului nu
muria destul de iute ; acelasi cioclu a fost prins in Iulie 1795, necistind con-
pul unei biete mui ibunde. (cod. XXX fila 73 verso).
Si nu erea numai unul din specia acestui cioclu, ci aproape intreaga
ceata.

1) V. IJreche. 1st. Rom. vol. IV (VI). pag. 751, 752

www.dacoromanica.ro
 168

Negutdtorul, care erea cunoscut ca avea ceva stransurd, sa-1 fi ferit D-zeu
de a se jelui ca."-1 doare catusi de putin capul, ca pe data erea ridicat cu
toata casa lui, cu toata averea lui si odata dus la lazdret, soarta lui si a
averei lui erea cunoscutd. Din aceasta cauzd nenorocitii, care aveau vre-un
bolnav de ciuma in casa lor, cautau sa-1 ascunzd on rnituiau pe agenti cu
surne, ca dansii sa-1 tan' si de muria I1 ingropau prin pivnite si prin curtile
caselor.
Judetele Olt, Valcea si Romanati infiintard o linie de apdrare in contra
ciumei d'a lungul Oltului. i)
Alta ciuma grozavd care a secerat iardsi sute de mii de oameni s'a
intamplat in anul 1813 sub domnia lui loan Caragea cunoscut chiar sub
numele de ciuma lui Caragea si care tinu 3 ani. Se spune ca orasul nostru
raindsese aproape pustiu, calci locuitorii fugise prin satele vec*ne. 11/Iuma isi
pardsia copiii si bdrbatul sotia si fugiau unii de altii de frica molimii ldsand
ast-fel pe cei atinsi de naprasnica moarte pe mainile cioclilor, niste oameni
fard cuget si fa'rd fried de D-zeu. Cioclii se introduceau ziva si noaptea prin
locuintele oamenilor si puneau mana pe tot ce gdsiau : bani, argintarii. scule
etc., fdrd ca nimeni sa indrasneasca a li se opune.
Fugia lumea de dansii ca de moarte, cdci ei luau in spinare nu numai
pe morti dar si pe cei bolnavi si ii tranteau in care sau ii tarau ca pe caini
pana afard din oral la locul hotarat pentru ingropare. Se incretia carnea pe
om auzind grozaviile si cruzimile ce faceau acesti talhari asupra bietilor
crestini cazuti in mainile lor. Mai tarziu acei ciocli veniau intovardsiti de
cite un vdtdsel randuit de stapanire si intrebau din casa in casd: sdnatosi
copii ?" Dacd respundeau : sandtosi, plecau, dacd din intamplare gresiau sd zicd
ca vre-unul nu prea e bine ceva, ceva, it si inhdtau pe sus, bun, sdravan,
nu-i mai cauta de ce ii e cojocul dupa', cum se spune de un raport al unui
slujbas de atunci insarcinat cu asemenea afaceri, in care isi da seama ast-fel
de isprdvile sale zicand : astd-zi am ingropat 14 morti, caci unul a fugit si
nu l'am putut prinde." 2)
Mea si o poruncd relativ la ciuma din timpul ciumei lui Caragea 1814.
Zemle Vlahiscoe,
Fiind-ca ne am instiintat Domnia Mea ca satul Lisa din Sud-Olt s'a mo-
lifsit de boala ciumei murind pand acum 46 de locuitor, de aceia oranduim
pe al II-lea Pita i Jane sd meargd in Sud-Olt la mai sus numitul sat si la
un alt sat de se va fi intamplat (fereasca D-zeu) sa" se fi mai smreduit pand
acum, uncle sa se urmeze a da cuviinciosul nizam cu toate trebuincioasele
1) V. Ureche. 1st. Rom. torn III (V) 431-432.
2) I.Ghica. Din vremea 1111 Caragea.
www.dacoromanica.ro
 169

mijloace spre intampinarea intinderii acestui rau si spre curatirea acelor sate
sezand acolo pang cand va da sfarsit acestui nizam, caruia oranduit porun-
cim D-v., ispravnicilor ai judetului, sa-i dati tot felul many de ajutor, inles-
nindu-i toate mijloacele cite va va arata ca sunt trebuincioase, spre a pune
in lucrare nizamul cel cuviincios. I saam, receh. gpd. 1814 Iunie 3. ')
Inca o ciuma cumplita, unita cu foamete si tot felul de mizerii, este
aceea care incepe de la sfarsitul anului 1828 dupa rasboiul Ruso-Turc si nu
se ostoeste de cat la sfarsitul anului 1830-31. Si in acest timp Slatina n'a
fost crutata, suma de morti au fost aruncati in gropi cu van in malurile 01-
tului dinspre Gradiste si sub malul Livezii, unde asta -zi este abatoriul si
unde am si gasit o multime de oase omenesti aproape petrificate. Aceste
oase le-am trimis la expozitia din 1906 si d'acolo s'au depus la muzeul
geologic din Bucuresti. Iata ce ne spune Ionescu Gion in revista noua an.
VI No. 1 pag. 34.
In anul 1830, care urmeaza dupa cumplitul 1829, s'ar crede ca ciuma
s'a ostoit. Un nou consul francez Legan, care se instaleaza in Iunie in Bu-
curesti, dupa ce a lasat la Iasi un vice-consul Moisson, nu comunica gu-
vernului de cat cazuri izolate.
In Iu lie Slatina, de care nu vorbisera pang acum hartiile consulare
e bantuita de ciuma. Orasul, spune scrisoarea din 5 Iu lie 1830 a fost in-
conjurat si izolat si se crede ca de randul acesta, capitala va fi scutita.. Frica
insa tot e mare.
Afara de ciuma, care a stins atatea vieti, orasul Slatina a mai suferit
in secolul al 19-lea si de cholera, de mai multe oni.
Cholerele generale, cari au fa'cut ravagii mai mail au fost : la 1817-1823,
1829-1837, 1848, 1853-54 si la 1865-66.
Cea mai dureroasa a fost cea de la 1848. Ea se iveste mai intai la
1847 in armata ruseasca din Caucazia, se intinde in Moscova si in Cons-
tantinopol si ajunge repede in Franta, Anglia, Romania, etc., rapind mil de
vieti. De atunci a remas si pomina de : Cholera de la 48.
Ea si-a mai aratat coltii in 1853-54, mai slab la not si cu mai multa
furie mai ales in Franta.
Asemenea foarte slab in anii 1865, 1867, 1873 si 1884.
2) Foamete. S'a constatat ca acest flagel care a bantuit de multe
ori orasul nostru, a avut ca cauze : sau o recolta proasta, sau rasboaele si
rev olutiunile. Recoltele proaste au venit ori din cauza iernelor lungi, timpuri
grele si cu geruri uscate, cum au fost in anii 1458, 1603, 1709, 1813 si

1) V- Greche, 1st. Rom. vol. X A, pag. 982.

22
www.dacoromanica.ro
 170

1871. (Se pomeneste si azi de iarna lui Marcoci, iarna lui Barnovschi, iarna
lui Hangerliu etc.,) on din cauza putinelor ploi, ce au cazut pe pamant, cum
s'a intamplat in anii : 1784, 1788, 1809, 1866, 1899 etc.
La 1887 frigul a atins cifra de 31 ° centigrade. Cea mai mare cantitate
de apa care a cazut in Slatina a fost in anii 1864 si in 1897 luna Mai cand
s'au si intamplat maxi inundatiuni. In 1897 cantitatea de apd provenitd din
ploi s'a ridicat la cifra de 193 " 9
In anul 1891 August 8, a cazut o piatra sau grinding de marimea ou-
lui de bibilica si chiar de gaMa, care a cauzat mad stricdciuni. (vezi pag. 49).
Cele mai teribile foamete, de care se pomeneste si din batrani si prin
documente, sunt cele intamplate in anii 1603, 1794-95, 1804 etc.
Ca sa ne facem mai bine ideie despre o foamete mare, sa mentionam
aici un episod despre o foamete intarnplata la anul 1804, cum ne-o descrie
reposatul V. A. Ureche :
Auzi cum plang si se olicdresc copiii nostri ? Omule, ce e de facut ?
N'au rnancat de eri dimineatd. In copae numai e nici un fir de filing sau
malai. In batatura casei n'a ramas nici urma de pasdre. In pod la ursoaica
e numai cuiul, de care atarnam la afumat slanina.
Am copt azi dimineata in spuza o turta de Mina de lemn de la feres-
treu, unsa cu unsoare de slanina, dar bietii copii au aruncat-o cat colo cat
au pus dintii pe ea. Asa graia acuma 103 ani o femeie catre barbatul ei.
Ce e de facut Mario zicea barbatul ? Om putea eel putin sa inselam foalele
noastre cu vre-o ferturd de muguri de pomi ? Dar de unde ? Ca de si e luna
lui Prier nici muguri n'a dat padurea, caci Dumnezeu, dupa ce ne-a pedepsit
cu seceta a,sta yard, dupa ce ne-au perit vitele din lipsa de nutret, apoi ne-a
mai dat si o iarna de nu s'a ridicat zapada nici de Pasti, ca sa poata bietul
sdrac a'si tine zilele macar cu radacini.
Neagra disperare coprinsese intreaga casa a lor. Barbatul gemea tologit
jos langa vatra rece ; femeia sa isi strangea cu amandoud mainile stomacul,
sa-i mai treaca sfasieturile ; iar copila5ii plangeau prin tinda si pe prispa ca-
sei. Lupei, cainele lor, a ajuns numai schelet si urld a pustiu in batatura
casei."
S'a observat de oamenii de stiinta ca atat anii rai sau secetosi cat si
cei buni sau abondenti, formeaza cite un ciclu sau o serie, urmand succesiv
unii dupa altii in serii periodice de cate 4-5 sau mai multi. Asa se spune
ca de la 1684 pang la 1692 au fost ani bun si belsug; de la 1692 pang la
1697 ani raj, 1698-1705 buni, 1765 si pang la 1776 ani raj, si tot ast-fel
alternand se urmeaza mai departe.
Iata descrierea unor stari de lucruri din Cara noastra dintre anii 1764
1815.
www.dacoromanica.ro
 171

....Deci fiind intr'acel an iarna" grea si zapada mare de 5 palme mad,

incepand a ninge de la Decembrie 5, care in minte Ca abia s'a luat pana
la blagovestenii si scriindu-se vitele pe la Ghenar n'a. putut bietii crestini sa
scape nici un cap de vita cat de mic, de marimea zapezii, ci vitele se aflau
ale fieste-caruia in batatura casii inaintea usii. Scris'a si vitele manastirilor
si ale boerilor, cu cuvant sa dea si boerii vacarit, dar pe la ei nu s'a cerut
nimic, iar manastirile au platit. Si fard zabava ispra."vind scrisul vitelor a tri-
mis catastisele la vistierie, si vel-visterul a aratat lui Voda; si vazand Voda
suma vitelor mii peste mii, s'a bucurat nesatiosul ; si tot nu-si amintea de
blestemele si lacramile ticalosilor de saraci, ca va sa vie pe capul lui ; si
indata a randuit tacsildari, si au trimis porunci strajnice la ispravnici, sa
randuiasca.' slujbasi, cat mai in graba, sa stranga de la oameni banii vacari-
tului, de -cap de vita doi zloti dincoace de Olt intr'aceste cinci judete, iar
dincolo de Olt cite doi lei de vita si randuind de la domnie inumbasiri peste
slujbasi Turci, Arnauti si alti ciocoi, si macar de erau sujbasii si mumbasiri
si crestini, erau mai rai de cat Turcii si ca sa nu scape cine-va cu cite vre-o
vita au adus taxildarii tedule adica ravase pecetluite cu rose, pecetea gos-
podu, dupa catastise fiescecare oin cu numele lui si cu cate vite si platind
ii da pecetluit, si catastisele uncle ereau la visterie, altele asemenea la isprav-
nici si altele asemenea la slujbasi. Deci presfirandu-se slujbasii cu bucurie
si cu mumbasiri, prin plasile judetelor, si mergand prin sate ca niste lupi
fiamanzi si ca niste holtei de cani lesinati, sa fi vazut cine-va nemilostivirea
Ion, si cc faceau cu crestinii, ca-i apuca de a implini banii, si dand zor cum
ai zice in zece, cinci-spre-zece zile sa se istoveasca dajdea vacaritului, oa-
menii nu prea aveau bani fiind in mijlocul ernii, targurile iarna nu ereau sa
vanza oamenii vite, vremea de coasa si de sapa nu erea sa lucreze sa cas-
lige bani sa se plateasca, bucate Inca nu prea ereau sa se vanda; ci nurnai
o seama de oameni care mai avea putere se plata. Iar slujbasii inchidea
oameni si mueri prin cosare, si ii ineca cu fumuri de gunoi si cu ardei ii
afuma si ii tineau inchisi ziva si noaptea flamanzi sa dea bani, pe alti ii legau
cu mainile inda'rat si cu spatele de garduri, si ii bateau cu bicele, pe altii
legati ii bagau cu picioarele goale in zapada geroasa, asa chinuiau pe crestini.
0 amar de bietii crestini ca plangeau si se vaetau si saracele vaduve tipau
de ger, dar nu erea milostivire la barbarii de slujbasi, ca aveau urechile as-
tupate ca aspidele si ca vrajmasii ucideau oamenii. Inca pesth Olt au si omo-
rat mumbaOii turci pe multi, din care pe unul rudele lui I-au dus la Bu-
cure§ti §i 1-au bagat cu carul in curtea domneasca sal arate lui Voda si
instiintandu-se Voda, a zis, sa dea bani CO. nu-i von omona nitninea. Iar nu
i s'a facut mila sa porunceasca slujbasilo sa." mai slabeasca pe crestini, ci

www.dacoromanica.ro
 172

zicea sa dea bani ca nu-i vor omora niminea. 0 vai de sufletul lui nesatio-
sului domn, ca. dupa ce au inceput a duce la visteria lui bani cu carele
multime multa, el se bucura. Iar boerii unii si gelepii cumparau vite de pe
la oameni pe fie ce, de faceau cirezi sa castige bani sangerati si luau boi cate
10 sau 12 lei bou ales mare, vacile cate 4-5 lei alese, iar mai de jos vite
cite 2 lei sau 3, Inca si Cate 2 zloti junci, ca oamenii nu aveau cui sa le
vanza iarna, precum am zis, ci le dau de mare nevoe ca-i munciau tiranii.
Asa dar de la Decembrie pana la Februarie 15, cu iutime si munci
grele mai istovise dajdea vacaritului slujbasii cu mumbasirii si trimeteau ba-
nii la visterie necurmat ziva si noaptea de prin toate judetele, ca venea de
la domnie cu porunci, mumbasiri peste mumbasiri si slujbasii se sileau ca
so. iasa bani sa castige si ei, sa manance carne de crestin si macar ca. a
fost porunca lui Voda sa se ia vacarit si de la boeri marl si mici,, si de la
slujbasi, dar n'au luat de la ei, ci numai de la locuitorii taxii si de la manas-
tiri, precum am spus inainte, Ca porunca a fost fatarnica, ca necum sa ia
de la boeri vacarit, ci Inca" le-a si dat bani din dajdea vacaritului, CO. nu
cum-va sa se uneasca boerii si sa dea arzoval la imparatul pentru el, si
fieste-caruia boerilor celor mari cei din Bucuresti si celor din Craiova le-au
trirnis fie-caruia cate-o punga de bani, altuia cloud si la unii inca mai mult,
precum am si vazut cu ochii, cu cuvant ca. li se da mild domneasca. 0
Doamne, multa este rabdarea to si indelung, nu rasplatesti in grab aceasta
nedreptate, Ca domnul cel nedrept ia de la saraci bani chinuindu-i si omo-
randu-i si darueste pe cei bogati si indestulati ; zice scriptura CO. Dumnezeu
este milostiv si adevarat CO. este, dar este si drept judecator rasplatitor bi-
nelui si raului.1)
3) Focuri. Focurile sau incendiile mai maxi si mai grozave, can au
distrus parti insemnate din Slatina sunt urmatoarele :
La 30 Martie 1793 and mai multe pravalii si case dupd strada Sopotu
sau cum se numeste azi Pitesti. Ca sa. ne facem o ideie despre acest foc
dam aci toate reclamele si actele de judecata urmate in timpul acela mire
par4i, par4i, administratie si ajunse pana la Domnitorul de pe atunci Alec-
sandru Const. Moruzi.
1) Anaforaua ce s'a facut in dosul jalbei orasenilor de la Slatina Sud-
Olt pentru arderea pravaliilor ce s'a intamplat la Martie 30 si au banuiala
pe un Dumitru Capitan de acolo, cal ar fi dat foc.
Prea Inaltate Doamne,
Infatisandu-se parasii cu paratul Capitan la judecata, ma. adeverii CO. cu
trei pricini pun banuiala parasii asupra Capitanului: una, caci intr'acea noapte
1) Dionisie Eclesiarhul.
www.dacoromanica.ro
 173

cand s'a intamplat acest iangan, s'a aflat Capitanul in Slatina, iar nu la ca-
pitanie la Ipatesti, al doilea, ca intru acea pravalie, de unde s'a inceput ian-
ganul, n'a fost nici foc nici lumanare, ca sa fie banuiala ca s'a aprins din
casa, iar nu s'ar fi pus foc cu dinadinsul, Si pentru ca s'ar fi gasit si pra-
valia sparta la un parete ; al treilea, Ca in cuprinsul casei Capitanului, pe o
Invelitoare de Sopron, sub niste fan s'ar fi gasit din marfa acelei pravalii,
de wide s'a aprins focul intai, deci cu cat pot aceste trei pricini a invino-
vati, iarasi cu atata pot a'l si desvinovati, pentru ca de s'a aflat intr'ace a
noapte venit la capitanie la Slatina nu pot zice ca a venit ca sa, faca
aceasta fapta, ci va fi venit ca un capitan la D-lor Ispravnicii cu vre-o treaba,
fiind aproape capitania Ipatesti de Manna sau a venit la casa lui, fiindu-i
casa acolea; a doua, caci de unde s'a facut aprinderea intai, de si n'a fost
foc si lumanare, si desi s'a gasit un parete al pravalii spart, dar de niminea
nu s'a vazut ca doar el on a dat foc, sau i-a spart pravalia ; al treilea caci
.de s'a gasit pe Sopron in curte marfa sub fan, dar poate sa nu fi fost pusa
de dansul, pentru Ca cand el ar fi furat acea marfa putea s'o ascunza in
casa la dansul, Hind mai sigurd ca nu putea niminea sa i-o calce aflandu-se
Capitan, sau putea s'o ascunza si in alt lot mai tainic de cat acolea unde
se putea gasi cu lesnire cum s'a si gasit, si se poate Si de alt-cineva sa
fi fost pusa acolo si fiind noapte nu s'a vazut de catre cineva tine a
pus'o ; deci pentru aceste pricini, ca sa se poata descoperi adevarul cu la-
murire, fiind-ca face trebuinta ca sa fie adusi la cercetare si davagii si mar-
turii, si alti caci se vor fi afland cu §tiinta ce putea da vre-o pliroforie ju-
decatei si a se aduce toti acestia, fiind multi li se pricinueste multa cheltu-
iala; de aceia parerea mea este : ca de se va gasi cu tale de catre Maria Ta,
ca cu zapciu spataresc sa is d'aici si pe parasii si pe paratul sa-i duca in
fata locului si sa He porunca. catre D-lor Ispravnicii judetului, ca sa-i adune
de isnoava pe toti caci ar face trebuinta sa -i infatiseze inaintea D-lor, sa
cerceteze cu deamaruntul toata curgerea si intamplarea pricinei ca sa se in-
credinteze de adevar si asa facand o alegere desa'varsita sa o trirnita catre
Maria Ta prin mine prea plecata sluga a Marii Tale si cand va indestula
acea alegere sa o intariti si de catre Maria Ta, iar cand nu va fi indestula
atunci sa se aduca iarasi cu totii aici de fata Si cu porunca Mariei Tale sa
se oranduiasca la criminal, de unde sa li se faca cea desavarsit cercetare §i
alegere; si parerea mea inteacelasi chip este, iar hotararea cea desavarsita
remane a se face de Maria Ta, 1793 Aprilie 18.')
Vel Spatar.

1) V. A. Ureche. Cod. XXIV fila 104. ist Rom. tom. IV, pag. 533.

www.dacoromanica.ro
 174

Io Alexandru Const. Moruzi Voevod.

Asa sa se urmeze, pentru care poruncim Dumnea-Voastra Ispravnicilor
aduca.nd.... zapciu spataresc pe amandoua partile acolea sa urmati tocmai
curn se cuprinde mai jos, 1793 Aprilie 19.')
Orasenii de la Slatina cu Dumitru Capitanul, pentru focul ce s'a in-
tamplat avand banuiala pe acel Dumitru.
to Alexandru Const. Moruzi Voevod.Cetindu-se inaintea Domniei-Mele-
si aceasta anafora.' se vazu cu bung oranduiald cercetarea judecatii Dumnea-
lui cinstitului si credincios boerul Domniei-Mele vel Spatar si poruncim Duna-
neavoastrd Ispravnicilor judetului sa aye-0 Dumneavoastrd a umbla intocmai
avand purtare de grije cu silinta pentru prinderea acestui Mihai Sarbu, ase-
menea si pentru marturiile ce sunt iscalite in adeverintele numitului Capitan ;
poruncim Domnia -Mea sa se is d'aici de la Prea Sfintia Sa parintele Mitro-
polit carte de blestem si inaintea D-voastra Ispravnicilor, sa se citeascd, ca
nurnai cand marturiile acelea vor esi mincinoase, atunci se vor intoarce aici
ca sa-si caute davaua cu deosebita judecata, iar pana atunci in toata vremea
numitul Capitan sa fie in pace, si aparat de aceasta pard cum si de care
cumvasi dupa vrenii de vor putea umbla, cu vre-o alta vrednica dovada in-
vinovatitoare asupra lui, atunci iarasi I i vor cauta. 1793 Mai 13.2)
Vel Logofat.
Prea inaltate Doamne,
Dupa al doilea luminata porunca Marii Tale ce mi s'a dat ca de is-
noava sa cercetez pricina jalbei orasenilor din Slatina pentru Dumitru Capi-
tan de la Ipatesti de pricina arderii pravaliilor, intrand iarasi in cercetare.
vazui ca din trei bLnueli ce si cu anaforaua dintai am aratat Mariei Tale
ca pun aspra-i : una ca s'a intamplat intr'acea noapte Capitanul venit de is
capitania Ipdtesti la Slatina la casa lui, al doilea, caci de unde s'a aprins
focul intai, n'a fost nici foc fa'cut, nici lumanare aprinsa ; aceste cloud ba-
nueli reman fard de nici un temei de invinovatire, find -ca de a venit la casa
lui si la scaunul ispravnicesc va fi venit si pentru treaba casei lui si pentru.
treaba ce ar fi avut la D-lor ispravnicii Ca un Capitan ce s'a aflat si ca.' de
unde s'a aprins intai n'a fost nici foc, nici lumanare, dar n'a vazut pe el.
cineva sa fi dat foc; rernane pentru al treilea banuiala caci s'a gasit pe So-
pron sub fan in curtea lui marfa. cu "ire cuvant n'au ordsenii a'§i intemeia
cererea for cu invinovatirea Capita.nului ; la aceasta respunse caci ca el in--

1) Ist. V. Ureche, vol. IV, pag. 5)),

2) 1st. Rom. U. Ureche, vol. IV pag. 535.

www.dacoromanica.ro
 175

susi a trimis pe un Ienache si Cann negustori tot d'acolo de a dat de stire

ca s'a gasit acea marfa pe acel Sopron sub fan si cand ar fi fost pus de
dansul ca un stapan ce erea al casii, nu putea sa lase pe niminea sa unable
acolo unde erea ascunsa marfa; cu toate acestea fiind-ca mai zisera orasenii
cum ca s'ar fi mai gasit in casa lui, nu in cea in care sedea el ci in alta
de alaturea unde sedea un chirias sarb anume Mihai, Inca alta marfa, niste
tistimeluri si cu acel cuvant, iardsi ca'uta orasenii asupra-i a'i aduce vina,
dar si pentru aceasta facand cercetare cu scumpatate ma pliroforisii de la
parat fara tagaduirea orasenilor, cum ca. dupa ce s'a gasit si acea marfa in
casa unde sedea acel chirias sarb, fiind-ca el indata si dosese, singur Capi-
tanul a strigat cu glas zicandu-le orasenilor alergati de prindeti pe Mihai
Sarbul ca iata ca fuge si sa nu remai eu la respuns drept dansul dar pen-
tru dansul" si a.sa l'au si prins numitii ordseni si l'a fost dat in grosul is-
pravnicesc, de unde ardtara insisi orasenii ca ar fi scapat, deci pricina vi-
novatirii asupra acelui Mihai sarbul, judecata nu invinovateste si pe capitan
de vreme ce este stapan al casei, cand isi va da casa cu chirie cuivasilea
nu poate fi chezds pentru dansul cu toate ca el si-a facut datoria pe deplin
de a aratat ca. fuge si s'a prins ; cand ar fi fost si el amestecat ar fi putut
sa taca ca sa scape ca sa nu-1 marturiseasca, ci pentru banuiala sau chiar
invinovatirea acelui Mihai sarbul remane si sa ingrijeasca prinderea lui. Si
.
asisderea sa fie luminata porunca Mariei Tale catre D-lor Ispravnicii ca sa
urmeze si D-lor cu silinta pentru prinderea lui. Pe langa aceste toate se VA-
zuse la mina paratului cloud adeverinte scrise cu iscalituri indestule ale ord-
senilor de acolo si ale altor locuitori de la alta mahala ce se zice Petrii(ii
intru care adevereazd pe numitul parat, cum ca. intru toata vietuirea lui, si
prin vremi de resmirita si rdsvratiri ii stiu si it marturisesc de om bun si
fara a se simti vre-odinioara pe urma lui fapte netrebnice si bdnueli ca a-
cestea, care si aceasta la o pricina de propunere asupra unui om si fara do-
vada este a se ajuta la dreptatea lui cu o marturie de atatia oameni ; dar
fiind-ca banuesc jeluitorii cum ca ar fi neadevarate acele iscdlituri si minci-
noase iar nu bune ale iscalitilor (cari la aceasta au cuvant a'si cere incre-
dintare de stint marturiile bune sau nu), pentru aceasta li s'au zis ca sa
scoatd o carte de blestern de la Prea Sf. Sa Parintele Mitropolit asupra acelor
marturii si sa li se dea prin D-lor Ispravnicii si atunci se va cunoaste de
sunt bune sau rele marturisirile, pe langa toate acestea se mai prinse para.-
tul Capitan inaintea judecatii cum ca in vreinea de doud-zeci de ani de acum
incolo on cand se va dovedi asupra lui vre-o vina la aceasta pricina sa. fie
raspunzator cu viata lui; ci din toate acestea cu dearnaruntul si cu scum-
patate cercetari mi se pare ca numai remane Ca'pitanul de aceasta. data la

www.dacoromanica.ro
 176

nici un fel de vina asupra acestei pricini, fara numai cand se va putea face
dovada" build asupra lui, parerea mea aceasta este, iar hotararea rernane la
multa intelepciune a Mariei Tale. 1793 Mai 13.1)
Al Ina ltimei Tale prea plecata sluga.
Ienache Vel Spatar.
2) Al doilea foc mare s'a intamplat in Slating la anul 1833. Orasul
arde aproape jumatate. Focul isbucneste de la casele fostului profesor Io-
nascu, ceva mai in sus de unde este astazi hotelul regal. Locuitorii isi lua-
sera tot si fugisera, iar bacanii, bogasierii si alti negustori isi bagase mar-
furile in biserica Sf. Treime. Batea un vant puternic si pe atunci nu ereau
sacale de incendiu ci numai cati-va tulumbagii. Apa find departe, tocmai la
Olt, bietii oameni nu puteau sa fan' alt-ceva de cat sa se roage lui D-zeu
sa-i scape, punand a se trage clopotele la toate bisericile si uitandu-se cu
jale cum nemilostivul foc le mistue avutul lor.
4) Cutreinure. Multe sguduituri de parnant s'au simtit in Slatina
dar cele mai insemnate can au fa."cut stricaciuni in oras sunt urmatoarele,
1738 lunie 15, cand se darama mandstirea Golia din Iasi.
1) Cutremurul de la 1802, intamplat la 6 Octomvrie s'a simtit si in
Slatina dar mai ales in Bucuresti unde a tinut 4 minute, cand s'a daramat
si turnul Coltii.
2) Cutremurul de la 1838, intamplat la 11 Ianuarie in ziva de Sf. Teo-
dosie s'a simtit foarte puternic in Slatina si a tinut 2 minute si jumatate.
Atunci s'au stricat biserica Ionascu, scoala si alte multe edificii.
3) Acum in urma., in anii 1904, 1906 si 1908, s'au simtit prin Slatina
mai multe sguduituri, par'ca ar fi fost niste prognosticuri ale grozavului
cutremur din Sicilia si Calabria de la 15 Decembrie 1908.

1) Cod. XXIV, fila 138. V. A Ureehe. Ist. Rom. vol. IV (VI), pag. 53.3.
www.dacoromanica.ro
 eg p. V i 1
Ethnografia sau Ethnologia, Sociologie,
Obiceiuri. Portul.

www.dacoromanica.ro
 179

Ethnografia sau Ethnologia

Slatinenilor li se mai zice si gliveittneni, bine inteles fiind-ca Slatina
este asezata intr'o vagaund (gAvaund) si se crede ca, de aceia gara Slatina
este asezata asa de departe de oras, fiind-ed. la 1873 cand s'a construit, inginerii
streini au cAutat orasul timp indelungat si negaisindu-1 au pus'o si ei unde
le-a venit for (glume).
Tot ca un fel de sarcasm, despre Slatineni, se spune ca sunt oamenii
cei mai sireti si calici, zicandu-li-se in glumd : cd in Slatina s'a flint carul cu
sireti si calici."
De altfel acest epitet se poate lua si in sens de desteptdciune. Ponoase
de felul acesta au multe orase din tara noastrd.
Sldtinenilor li se mai zice asemenea si Olteni. Aceasta din pricing ca
sunt asezati langa Olt. Dupa drept cuvant insd, Olteni se numesc numai lo-
cuitorii din dreapta Oltului, adicd din cele tinci judete de peste Olt, care au
format in vechime Banatul Olteniei, cdrora li se zice :in glumd Olteni cu
24 de mdsele" si cari diferd cu totul, atat in port cat si in obiceiuri, de lo-
cuitorii din judetul Olt si mai ales din Slatina.
Cu toate acestea Sldtinenii primesc cu multumire acest nume de Olteni
si isi canta cu bucurie cantecile lor, ca cele urma'toare :
Stint ndscut pe frunzi de fag,
Ca sa fiu la lume drag;
Vs scd,ldat de mic in Olt,
SA Ind fac viteaz de tot ;
Si's frecat cu busuioc,
SA am zile cu noroc.
Ca istetime, dibdcie, tdrie de caracter si credinta oarbd in puterea spri-
jinului personal, Sldtinenii sunt neintrecuti iar Sldtinencele au fost inch din
timpurile cele mai vechi renumite prin desteptaciunea si frumusetea lor. SA
IdsAm sa ne spund. cantecul :
Olteanca din Slatina,
Ila, ila, la. Foae verde sdlcioara,
Cu ochii cat strachina, Cand plecai din SlAtioard
Ila, ila, la. eapte mandre lesinard;
Mi-a catranit inima, Cand pusei picioru'n seard,
Ila, ila, la. Puica mea era sa moard.
Inima pardalnica.
Ila, ila, la.
www.dacoromanica.ro
 180

Sociologie.
Moravurile in trecut qi aster -zi. La 1782 Septembrie 1, Dom-
nitorul N. Caragea prin pitace catre Vel-Spatar si Vel-Aga, ordona ca :
duper ce bate toba de streaja de seara, ori-cine sa fie dator a umbla cu
felinar si numai dacd are nevoie a umbla, si sa fie dator a respunde
strajnicului si respantiasului sub pedeapsa de arestare si mai mult, aseme-
nea ameninta cu strajnica pedeapsa pe proprietarii de cafenele, cari vor per-
mite sa se vorbeasca rau de domnie in stabilimentele lor.
Relativ la societatea romaneasca, laid ce ordona Domnitorul N. Caragea
prin pitacul sau catre ispravnicii din 22 Septembrie 1782: El recomanda
ispravnicilor pe protopopii numiti la judete, ca sa fie ajutati in misiunea for
de a cerceta de podoaba sfintelor biserici, de a griji de sfintele tame cum
sa le tiny preotii, de botez, de slujba bisericeasca, de indemnarea crestinilor
la paza bisericeasca, de ispovedanii si precestuit ; apoi au si aceasta slujba :
a cerceta trebile bisericesti, adica de curvii, de hrapirea fetelor, de posatnice,
de amestecarea sangelui, de paragonicii nuntii a patra, de fermecatori, de
vrajba intre barbat cu sotia lui lea cum pe acele timpuri societa-
tea romaneasca erea lasata aproape intreaga in seama protopopilor. ')
Tata o oglinda prin care N. Filimon vedea societatea noastra in general
acum 50 de ani : Se gasesc zarafi fara capital, fanfaroni si malonesti, cari
saracesc lumea prin dobanzile for cele nemasurate, lipscani si bogasieri, cari
isi impodobesc magazinele cu marfa putreda si cu oglinzi mincinoase, si
dandu-si ton de mari capitalisti ruineaza societatea prin falimente frauduloase ;
bacani cari vand rapita in loc de undelemn, orez indoit cu pietricele ca sa
traga mai greu la cantar, si cafea amestecata cu orz sau fasole (ori vopsita
cum e azi), carciumari rnestecand vinul cu apa, macelari si precupeti van-
zand cu cantare strambe.
Am observat cu constiinta clerul (parte din). Dar vai ce dezama"gire !
Acolo, unde credeam ca voi gasi toiagul si traista, sacrul simbol al umilintei
si pietatii crestine, am gasit : invidia, mandria, lacomia si alte pacate." 2)
Astazi multumita lui D-zeu, credein ca lumea s'a schimbat. De ait-fel
se stie ca ori unde si ori cand padure fard uscatura nu e."
Find-ca vorbim de obiceiuri, este interesant sa aruncam o privire asupra
casatoriei la Romani in trecut si in prezent, pentru a ne putea da socoteala
despre taria acestei chezasii a propasirei numerice si morale a neamului nostru.
Casatoria este in adevar o garantie solider pentru inmultirea unui popor ;
aceasta este asa de clar, in cat nu mai are nevoe de argumentare. Dar ceea
1) V. A. Ureche. Ist. Scoalelor, vol. I, pag. 45, 46.
2) N. Filimon. Ciocoii vechi §i not pag . . . .
www.dacoromanica.ro
 181

ce merita o deosebitd atentiune este soliditatea acestei legdturi si durabilitatea

ei, lucru, care depinde de modul nostru de a vedea aceastd legaiturd, de im-
prejurdrile care o determine si o desfac. In timpurile mai departate, mai bune,
cum le numesc bdtranii, casatoria era determinatd de sentimentul dragostei,
era o legaturd sufleteascd. ,si religioasa, ea se contracta mai cu greu si era
aproape imposibil de desacut, era socotitd ca o legturd pe viatd. Tinerii
insurdtei se cunosteau vreme indelungatd si celebrarea cununiei, nu fdcea de
cat sa schimbe legatura de prietenie in legaturd de soti. A fost o vreme la
noi, and amorul era ceea-ce spune Sclius in De amicitia" : o prietenie per-
fectionatd."
In majoritatea cazurilor insd, cdsdtoria de azi nici nu mai seamand cu
acea din trecut.
Nimic sufletesc, nimic sfant ; totul se reduce la o asociatiune mai mult
sau mai putin comerciald. Cu un cuvant cdsdtoria este ca o afacere.
Din viata romaneascd, in special la orase, a disparut cu desdvarsire le-
gdturile dintre familii si dacd vizite se mai fac, acestea sunt pur si simplu
de etichetd, de interes, sau pasionale ca : sindrofiile si asa numitul jour-fixe.
"Mate aceste au de scop oniorarea timpului, la cei care nu au la ce-1 intre-
buinta si mai tot-deauna jocul de cacti pentru batrani si tineri, bdrbati sl femei.
Se pun une on la cale si aci cdsatorii, dar metoda este aproape acea
intrebuintata in genere de petitori si petitoare, doar ca aci rolul acesta e ju-
cat de o cocoand fard firma, cunoscutd de alt-fel ca atare, de si ea nu face
.anunciuri la gazete.
Cele mai multe casatorii se fac insd la orase prin mijlocirea petitorilor.
Acestia sau aceste dacd sunt tate, colindd toata." ziva pe la vizite, in fa-
miliile care au fete. Stiu pe din afard descrierea figurei : blonde, brund, sa-
tend., cu ochi negri, albastri sau cdprui, inaltd, mijlocie sau mignion, trusou,
case, bani numerar, etc., numdrul fratilor, rudele si situatia tor, calitdtile fi-
zice, morale, artistice si une on de gospoddrie ale fetei, limbile streine pe
care le vorbeste perfect, instrumentele la care § tie sd ante etc. etc. Acelasi
lucru it stiu si despre tineri, pe care ii cunosc de ani de zile de si nu i-au
vdzut de cat cu o zi inainte. Au in totdeauna fotografii si cacti de vizitd
din ambele parti, dupd a cdror schimb urmeaza vederea si de multe on Inca.
in acea seam se fixeazd logodna etc.
Un petitor sau petitoare care se respecta, garanteazd on and ca, cd-
satoria va fi fdcutd in trei sdptdmani. Si in multe cazuri nu da gres, lucrul
se petrece in tocmai; de aceia tandrul desperat de alte afaceri, da fuga la pe-
titoare zicandu-si : ultima sperantd.
Ast-fel de calsatorii se contracteazd mutt si usor, in carnival ca si in post.

www.dacoromanica.ro
 -- 182

E usor de inteles, ce soliditate si durabilitate pot avea asemenea castitorii.

Urmeaza in curancl deziluziile. Doamna cere servitoare, rochii, paldrii,
teatru, trasuri, voiajuri etc. Domnul nu poate lipsi de la cluburi, cafenea,
intalniri, pentru afaceri bine inteles, etc. Fondul se ispraveste, dorintele numai
pot fi implinite, asociatiunea nu mai are cost, cleci divortul. Copiii se impart
si pentru avutul topit se aduce sentinta juclecatoreaSca investita cu formula
executorie ad calendas grecas".
Sunt ce e drept si exceptiuni onorabile, dar asa de putine, in cat le
poti numara pe degete, caci chiar unde divortul nu urineaza, prea arare on
cerul casniciei e senin: vecinic nori, vecinic furtuna.
In adevar, cand casatoria era numai taina nu si contract, cand o ce-
lebra preotul nu ofiterul starei civile '), cand despartenia nu erea sau erea
foarte Brea, fericirea erea o nota ntai pronuntata a casniciei, mangde-
rea sufleteasca ce omul o simtea intre ai sai, erea mutt mai mare si sotii
nu se judecau unul en altul, eel mutt daca se jeluiau parintelui din sat si
inaintea fetelor bisericesti ura inceta si de multe on sfaturile lui parintesti
redau linistea familiei, eel putin unde sotii nu erau nici until prea patimas,
si chiar data era asa, eel intelept mai rabda si cauta sa miceasca patima
aceluia, cu care pe viata se unise sa imparta si binele si raul.
La actul solemn al impartasirei sfintei taine sotii plangeau, caci se des-
partiau de trupul familii for ei se faceau tin singur trup, si ascultau cu cu-
tremur glasul apostolului : Bdrbatul set'si iubeascd femeea, tuna a iubit Chris-
tos Biserica ; iara ferneea sri, sP. leamci de barbat !
Ascultau en cutremur aceste cuvinte, care le spuneau greutatea pasului
ce fac, sfintenia legaturei, ce leaga.
E greu sa to legi a fi pentru femee martirul, care a fost Christos pen-
tru biserica; e greu pentru femee sa se lege: Ca nu va fi incapatanata, ca_
nu va asculta pe nimeni altul de cat pe barbat. Nu e vorba in aceste cu-
vinte de teama de batae, de frica de stapanul tiran ; e vorba de teama mo-
raid, de frica de a'ti calca datoria, caci pentru aceasta barbatul se face mar-
tini' familiei.2)
Azi toate aceste nu mai sunt, ele par basme; si totusi stramosii nostri
au trait aceste vremuri si in unele pali ale pamantului romanesc, se mai
pastreaza o particica a acestui stump patrimoniu, ce merge spre pierzare.
Nemuritorul Entinescu zice intr'un loc CA: obiceiurile ce cu drag be
sfintiam noi, azi au ajuns balciuri pline de bontoane, care miroasa a gunoi."
1) lath ce zice Itiria ca ar d spus Eminescu oclath in privinta chsatoriei... Pe cand le citea
numai unul tot erea mai bine, acum de cand le citesc doi, parch de inclath §i invata regu]a de
doi 5.1 trei.
2) D. U. Ziarul Tara 1906.

www.dacoromanica.ro
 183

Care sa fie care cauza ca a apus aceasta epoca de our a vietei fami-
liare, de ce burlacii se Inmultesc, de ce femei i barbati, tinerii si parintii
au frica, groaza chiar, de casatorie?
Chiar in privinta petrecerilor, de cite on batranilor cu care vorbesti as-
tazi, nu le sboara gandul spre alte vremi, par'ca an vrea sa se mai apropie
°data de viata mai simply si mai lipsita de fatarnicie, a color dinaintea noas-
'?!7:
4

io

kV'

. ',Es= o i.e
!. r
's,
74..):;,

r I

11

4,

Fa
A3.
ef';',
1

411. -
6"kedj °
.ry .7

A r. 9
1
- -

tTr, A' -6" ."'7`;

iii,;.

"S.3 P..
r

tra. Te destepti par'ca pe alt tarter, pana Inteatiita to schimba culoarea vre-
mii aceleia de simplitate.
www.dacoromanica.ro
 184

Boerii tarii, breslasii, negustorimea si saracimea orasului petreceau cea-

suri de liniste, Dumineca §i sarbatoarea in gradinile p1 me de umbra, ce im-
podobeau orasul ; iar parintii i bunicii nostril din generatiile trecute, petreceau
F 11

0 petrecere cu lautari in timpurile vech'.

clipe ticnite adunandu-se unii la altii, cari cu ce aveau, mancand §i veselin-

du-se, in timp ce un taraf de lautari, in care Slatina a fost totdeauna nein-
trecuta, zicea pentru toti comoara de cantece batrane§ti, ce facea sd ofteze
prelung jupanesele Si jupanitele duioase. .

Azi suntem mai sensibili, mai impresionabili §i pe cand ratiunea a seal-

zut, vointa s'a slabit ; sensibilitatea insa s'a rafinat. Excesul placerilor, preo-
cupatiunile mondene, teatrele, saloanele, jucatul cartilor intr'o continua agi-
tatie, viata luxoasa etc., toate acestea fac ca tinerimea noastra si mai ales
sexul frurnos, sa devie mai nervos. Boalele vointei si ale sistemului nervos
sunt azi cu mult mai frecuente ca alta data.
Tinerimea noastra de azi se otrtiveste prin aerul ce respird: romane,
reviste, operete, cantece de cafeuri santane ; tot ce vede, tot ce citeste si tot
www.dacoromanica.ro
 185

ce aude, aduce in ochii tinerirnei noastre, in urechile si spiritul ei, imagini

obscene, can fac ca pasiunile sd se desvolte mai curand. Dacd societatea are
o mare parte de responsabilitate in depravarea tinerimei, parintii sunt adese-
ori responsabili prin slabiciunile lor, de aceastd precocitate la desfrau. 0 carte
bund, face un foarte mare bine, dupd cum o carte rea face un raiu incal-
culabil. Cei mai maxi bine-fdcatori ai omenirei, precum si cei mai maxi rdi-
facdtori ai ei, sunt cartile si cu drept cuvant, caci cine nu cunoaste, ca stint
condee mult mai ascutite ca pumnalele, stiluri mai omoratoare ca stiletele si
cerneli ce and mai tare ca vitriolul.
Otrdvirea literary cu romanele rele, e tot atat de rea ca si otrdvirea cu
alcool. Otrdvile intelectuale omor tot atat de sigur ca si cele fizice. 1)
Nu ne cunoastem in deajuns. Avem vointa slabd si schimbdcioasd. As-
teptam totul de la altii si cdutdm sa parvenim prin altii.
Trecem cu multi mobilitate de la o ideie la alta.
Entuziasmul, cu care incepem o actiune e de admirat, dar to cuprinde
disperarea, cand observi cu cata usurinta o pardsim.
Asa vorbia °data un bdtran despre poporul romanesc, addogand ca ar
dispera, daca n'ar sti de cad forta vitald se bucurd acest popor, dacd n'ar
cunoaste calitdtile rasei noastre.
Cam in modul acesta am citit ca ne caracterizeazd si unii streini : man-
dri, luxosi si gaidgiosi.
De la tineri a dispdrut respectul fata de cei bdtrani.
Pdrul alb nu mai are veneratiunea din trecut.
In orase mai ales, caci de oral vorbim, suntem once materialisti, pozi-
tivisti, realisti, simbolisti on socialisti si chiar anarhisti dacd vreti, numai
drepti credinciosi, nu! Aci cum zice poetul :
Noi nu mai credem astazi in cele nevazute.
Noi nu mai facem crucea, not nu ne inchinAm.
caci oraele, targurile,
o ele suut facute
Orice simtire mare, sA. vqtejeascii 'n oar,
Cum vantul aspru-al toamnei nsnea bietul porn !
Tata.' deci pentru ce nimeni nu se intreabd aci :
Dar care este oare a Ituuli mqtenire
si ce ramane 'n urma, celor ce nu mai sunt?
Mind in arn. inoartea, ba'tritna oruenire
Cu °rice respirare deschide un mormant !

1) Doctorul Alinovici 0 conferinta pub'icata-in ziarul Universul 1908

2) P. Botzan. Ziarul Universul 1908.
24
www.dacoromanica.ro
 186

Pentru ca in viata actuala a oraselor, nu gdsim viata pe care o cautam

si pentru ca in totdeauna cand
peste .carh un aer de morminte
Liteste-o vreme nonit cu oamenii si i noi,
E bine dar ca onml siVO mai aduc'aminte
Virtutile Val ane pierdute dintre noi.
9d vedem in ce chip parintii nostri intelegeau religia si cum stiau ei sit se
bucure de ziva, cand crestinii sarbatoresc triumful adeva'rului asupra rdtacirii,
al vietii asupra mortii?
Intr'o carticica fara pretentiuni s'a reprodus acum patruzeci de ani, cu
privire la religie, biserica si obiceiuri, cateva pagini ale unui eminent scrii-
tor roman", al carui nume cu parere de rau nu l'am ga'sit mentionat si pe
care le asternem in randurile urmatoare
Biserica erea patria si patria erea biserica; ele ereau nedespartite una
de alta. Cine adora biserica, adora patria ; cine servia patria, servia biserica.
Lumea toata trebuia sa se ierte in saptamana patimilor ; urile cata sa
se stinga si confesorii erau impaciuitorii, judecatorii de pace sufletesti.
Toata casa isi avea confesorele.
Fiecare isi aduna faptele in cugetarea lui, isi aduna chiar cugetarile
spre a-pi putea depune pe dintreg relele inaintea aceluia imputernicit a con-
damna cele de neertat, a erta greselele si a da, prin deciziunile lui, pacea
sufletului.
De la copil pan'la batran, de la sclav pan'la boer, toti trebuiau sa se
infatiseze criteriului infailibil si nemitarnic spre ertare, sau spre rascumpa'ra-
rea celor rele cu fapte bune.
Odata macar pe an, la Paste, trebuia tot crestinul ortodox sa-si recheme
faptele de peste an, sa-si faca bilantul si pe cele rele sa si le aduca el insusi,
sa le acuze inaintea confesorului.
In toata curtea, in toata casa, de la bordei pan'la palat, intra bucuria
cu santele Pasti ; si satele si orasele si capitala ereau curatite Ca pomii, ca
gradinele in reinvierea naturei, cu invierea Mantuitorului.
Opulenta isi arunca din prisoase peste indigentd; averea da pe din
afara, se revarsa peste lipsa. Caritatea cresting, eleimosina, presedea la toate
portile, la toate usile, la toate casele avutilor, la fie ce monastire, la episco-
pie si la mitropolie.
Casa milelor se deschidea si curtea domneasca se intesa de cei in lipsa.
Fiecare matroana isi avea familiile ei prin mahalale, vaduvele si orfa-
nele ei, carora se constituise tributary, datoare obligata, obligata in cugetul
ei fats cu cel ce este pretutindeni si care implineste toate, fata cu acela pe
care nu-1 poti insela, nu -1 poti ininti, nu-I poti ama'gi.
www.dacoromanica.ro
 187

Si la asemeni plati, la scadente fixate, care mai ales era Craciunul si

Pastele, la asemeni ocaziuni venia preceptul cel mare al caritatii lui Christos,
care ordona sufletelor: Ce face dreapta, sd nu stie stanga! ce va da dreapta,
sa nu vazd stanga!
Biserica erea centrul civilizatiunii, si toata familia se intrecea sa expund
in biserica enoriei sale, dupd putere, o poala de icoana, o perdea de icoana,
o cunund maicei Domninui, un ceva in fine, care, pe langa devotiunea fa-
miliei, sä mai demonstre Inc d si abilitatea degetelor fiicelor de Boer.
A !... erau avute bisericele noastre pe atunci... Fiecare din ele erea casa
de facere de bine, unde se aduceau bogatii si de unde luau sdracii.
Podoaba bisericii erea mandria familiilor. Avutia bisericei erea avutia
nationald.
In biserica invata copilul sa-si respecte parintii ; in biserica, sotia sd
onoreze si sd-si iubeascd sotul ; in bisericd, barbatul sa ingrijeasca de casa lui.
Acolo se invata, ca pe cine a impreunat Dumnezeu, omul sa nu-1 despartd;
acolo se intemeia familia, acolo se invata iubirea de patrie si de Dumnezeu."')

PORTUL
Costunua _E'erneilor.In timpurile vechi, de si moravurile ereau
simple dar ca si in alte orase maxi, Inca de prin secolul XVI, luxul patrunsese
si in so'cietatea noastra si mandrele noastre doamne, domnite si jupanite
se Intreceau care de care a straluci prin costume lungi, stofe scumpe cu bo-
gate desenuri si cu colori frumoase.
Nici un jurnal de moda, nu ne-a pdstrat modelul si tipurile gratioa-
selor podoabe, cu care elegantele noastre Domnite si Jupanite din secolii
trecuti, veniau in ajutorul gratiei for firesti ; nici un amabil trubadur
pamantean din vechime, nu s'a aflat, ca sa ne lase descrierea taliei for mid-
diata, sub un port stralucitor ; nici un artist inamorat, din vremile inapoiate,
nu ne-a schitat in vre-o gingasd pictura, chipul amantei sale, in vestmintele
originate. Redusi deci la izvoarele serbede si putin atragatoare, la foi de zestre,
la hrisoave mucede, si la portrete de biserici aspre si inegrite, ne cerem di-
nainte ertare de la acea rard cetitoare romans, care va lua in mans aceste
pagine de archiologie costumara. Am dori sa -i descrim sub culorile cele mai
placute, gratia impunatoare si grava, ce erea intiparita in conturnele drepte
si regulate ale lungilor vesminte strabune, am dori sal amintim prin cuvinte
nemerite, efectul pldcut ce produc vederei, desemnele bogate ale grelelor stofe
antice. 5)

1) Universul 2 Martie 1909

2) Al. Odobescu. Revista romans Mr. .tinegov.
www.dacoromanica.ro
 188

Unele, peste o ie de borangic purtau o rochie, rosie sau .galbena, de

maltef, de belacoasa, de dimie, de alagea, de hataia verde on de felendres
(catifea).
Peste mijloc se incingeau cu paftale.
In spate luau : feregele si binisuri de buhur, tambare verzi de sahmara
cusute cu fir, zavazuri de tafta cu fel de fel de fete, ghiordii, malotele, dulame
de lastra verde, zarpale, contesuri si mai tarziu crispeluri, salopuri, boccele, zoave
si tartanuri. In cele din urma trairam sa vedem si malacoafele, cari umflau
periferia femeilor par'ca ereau niste baloane si turnurile, cari fdceau pe bie-
tele cocoane sa mearga par'cd-ar da pe branci si sa aka aspectul unor ca-
mile, cari calatoresc prin deserturile Saharei, de unde a rdmas si un cantec :
Nu te insura vere, vere,
Ca muerea multe cere
Malacof si ghete vele.
Iar la t ara scapd usor cdci se zice :
Nu te insura vere, vere,
Ca muerea multe cere.
Cere ciur si cdpistere.
Iata cum descrie Doamna Ella Em. Savopol I) portul femeesc al Doam-
nelor, domniWlor si jupanit;elor din drile romanesti in diferitele timpuri.
See. X V.Haina dedesubt, croita larg dintr'o singura bucata de bro-
card cu flori de aur, pe fond carmin. Ca podoaba a acestei prime haine, un
galon de fir de aur bogat lucrat, cu margaritare si pietre pretioase, cade in
banda dreaptd in fata, dupa ce inconjoara gatul si orneaza de jur Imprejur
poala rochiei. Acelasi galon infasura de trei on maneca larguta sus si stramtd
bine in jos. Mantia in intregime de stofa de aur fard maneci. Pe cap, peste
parul ce cade in bucle, marama domneasca, cu mdrginile brodate cu aur si
margaritare. De-asupra coroana cu trei ramuri ascutite, impodobita in cercul
de jos cu pietre scumpe intre cloud siruri de margaritare, de la care atarna
o podoaba formata din mai multe larrturi, ce cad de-o parte si de alta
pe umeri, ornate din distanta in distanta cu diferite pietre scumpe. Cerceii
magi si greoi si pantofii rosii brodati cu aur, cu varful ascutit si Intors, corn-
plecteaza acest costum de moda bizantina, luat Inca din secolul XIV odata
cu ceremonialul, cu limba de Stat, cu arta slavo-bizantina si care s'a pastrat
in toata epoca neatarnarei noastre ca o Manta dating.

1) Tstoria portului femeesc in tarile romane. Reconstituire facuta de Doamna Ella :.Savopol,
executatik in atelierele sale de mode, rocliii §i confectiuni si expusa in palatul arielor cu ocazia
expozitiei jubiliare din 1906 Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
 189

Sec. X VI. -0 iie de panzd subtire, a carei maneci cusute cu culori

bine potrivite si sarma.' de aur si argint invAlue bratele in largele-i cute. Pe
deasupra vine rochia rosie vargata in lung si deschisa la piept de-asupra
sanului, care este acoperit de un pieptar cu dungi incretite prinse cu mar-
garitare, printre care se distinge insigna descendentilor din impdratii Bizan--
tiului. In mijloc, o cruce dreapta pe un camp de aur si margaritare, de-o
parte si alta doud cruci rdsturnate sau doud litere nedescifrabile. Imprejuul
gatului un mic guleras rasfrant rosu. Fusta in cute, e stra'mta si compusd
din cloud bucati, cusute una de alta mai sus de genuchi. Pieptarul, poarta
insa o podoaba, ce lipseste acum cu totul din portul national. E un fel de
semicerc de fir, sustinut de bentite late tot de fir, care in sus tree peste u-
meri, ca niste bretele si in jos se cobor pe solduri, sub un brau de matase
sau de zale de aur cu bogatele paftale, pe care le canta poetul poporan :
Mandru brau de aur Ca campul cu floricele,
Semanat cu pietricele Ca cerul cu mii de stele.
Pe deasupra acestor vesminte, vine scumpa dulama de serasir inflorat,
cu guler de bland, cu gdetane de aur, de-alungul pieptului si a pulpanei.
Capul poarta coroana domneasca, grea, incarcatd de aur si pietre nestimate.
Podoaba capului numita mesal, e de panzd de cana.vat frumos brodat cu
matasuri si sarma. Pe langa aceasta gateald, ce Imbrobodea capul in vechime
si pe care ne-o descrie jupanita Rada, fiica Barbului Comisul, damele si ju-
nesele din vechime ma.i purtau Inca, infipte in cositele ce le incadrau obrajii,
niste lungi si greoi cercei, cari ereau uniti printr'un lant, care se trecea pc
cap sau pe sub barbie. Un pantof rosu le imbrdca bine piciorul.
Sec. XV/LLegaturile pe cari tdrile romane le-au avut in acele tim-
puri cu Rusia si Polonia au influerrtat asupra portului. Acel al Doamnei Eca-
terina') e adevarat polonez. Rochia de brocard albasiru cu flori de argint si
aur, taiatd dintr'o singtird bucata. 0 dulama de catifea visinie, simuleazd un
bogat pieptar brodat de aur, margaritare, smaralde si rubine ce-i strang
pieptul, de la care pleaca haina, rascroita in clini, cu cute uniti cu vipeste
de aur. Manicile despicate, cad cu o gratie deosebita spre spate, Jasand sa
treaca bratele in maneci de stofa de aur, toata haina e garnisita cu bland
scumpa de samur. Figura e incadrata cu bogate tample de par auriu, adu-
nate in coade pe cap si acoperite cu o caciulita cocheta, cu fundul brodat
si bordul de samur, cu nelipsitul surguciu de pietre, sustinand o egreta bo-
gata.Marea dragoste de bijuterii si arta, cu care .se lucrau metalele pre-
tioase cu ciocanul. si in -Migraine in acele timpuri, se poate vedea, in ad-

1) Julia lul Vasile Lupu.

www.dacoromanica.ro
 190

mirabilile garnituri de paftale; salba si cerceii ce o impodobesc. De remarcat

sunt pantolii mai rotunzi la varf, scump brodati si o batiste mare in chipul
particular de a o purta cu bibiluri de jur imprejur.
Sec. XVI11.Buna, harnica ss mult incercata Doamna Maria sotia lui
Const. Brancoveanu, de ale carei bogatii se povestesc minuni, se prezinta cu
urmatorul port :
Rochia de brocard de Venetia creme, in intregime tesut cu aur si ar-
gint, stransa in jurul taliei cu nelipsita century cu paftale, o adevarata lucrare
artistica de argint aurita, unde in nenumaratele inflorituri a jour, se distinge
pajura cu crucea in cioc, insignia domneasca. 0 frumoasa garniture formate
din lanturi si lefti de aur turcesti, impodobeste gatul, pieptul si urechile.
Dulama, facuta tot dintr'o stofd veche si scumpa venetiand din mici patra-
tele tesute din aur si matase brund cu manecile largi si scurte pana la cot,
e peste tot impodobita cu hermelina, iar pieptii impodobiti cu gaetane de aur,
cu nasturi scumpi de margaritare. Haina de desubt, care in secolele trecute,
cadea drept intr'o singura bucata, acum incepe sa se increteasca in jurul
taliei, sa formeze cloud parti distincte, foi si corsaj. Deosebirea se vede si la
maneci. Partea care se vede de la cot in jos, se increteste in lungime si se
terming in jos cu voldnase, ruse, frumos lucrate in bibiluri.Pdrul tras tot
spre spate e adunat in conciu spre ceafa, acoperit de islicul de catifea nea-
gra, garnit in cercul de jos cu un galon frumos si scump lucrat in pietre,
iar intr'o parte terminat cu stele si diferite bijuterii.
Sec. XIX (1850-1860) Malacofful 4i galul.Nu putem
trece fare a ne opri asupra acestei imbracaminte, care a facut epoca.
Rochia de barege albastru, in creturi
cu voldnasele, valancienele, funtisoarele
ce ereau de n,oda. Corsagiul bine strans
in talie, e garnit in partea de sus cu
o berta ce cade pe umeri, dintr'o pas-
manterie havaiie de matase si tartamuri
de pietre frumos taiete in culoare, care
incadreaza de ambele parts o .fdsie de
matase Cu o originald broderie, fdcutd.
din paie de gr5u ce dateaza de la
1850. Maria dragala§a" de pai de orez
alba cu pana atarnand la ureche si
luibracibuintea cocoanelor din 1848
bridele de panglica scorti§orie inodate.
sub barbie, precum §i buclele din
parti (anglaisele) dau bine caracteristica timpului, pe care nelipsitul sal,
cu graVe aruncat peste brate o complecteaza .cu desdvarsire. Prin sal, se
www.dacoromanica.ro
 191

intelege bucata de stofa lung, cu care Asiaticii isi infasurau capul. Cu

aparitia bogatelor si finelor tesaturi facute din lana oilor din Tibet, in vaile
Pi1011111$101iiill,

AFPliq"'",""-,.

Imbrileamintea dintre anti .1 bo7-1859 (Nlalacot) Imbrrteamintea dintre anii 1802-1864

Casimirului, apare in Europa moda salurilor, care la inceput ereau exclusiv

din Casimir, pe urma incep sa se faca din toate stofele, de toate marimile

- -

Imbradimintea dintre anii 1872 1873 anrnura) lmbrAcamintea dintre anii 1876-1878
-

si pentru toate sezoanele, de postav, matase, batist, muselina, dantela. Ereau

casmiruri lungi si inguste, asa de fine, in cat femeile se zice ca le probau,

www.dacoromanica.ro
 -192
trecandu-le printr'un inel. In prima furie pentru sal, nu se inai separau fe-
meile de el, la preumblare, in cast, la bal. Salul erea nelipsit, din zestrea
on carei fete si costa cate doua, trei si mai multe mii de lei. Boerii purtau
si ei Saluri, cine nu stie ca acele ale lui Endchitd Vacarescu au starnit ad-
miratia doamnelor din aristocratia vienezd.
Malacofful, salul, atat de pretioase odinioara ne apar azi aproape ridi-
cule, o curiositate a trecutului, ceva care a fost odata!
Dupa cum vdzuram pant aici, in secolele trecute felul imbracamintei
dura generatii intregi si se impunea adanc in moravuri. In secolul nostru,
in clasele de sus, moda venita din Apus e atat de variata, se schimba in
mod atat de capritios si cu o iuteala atat de. vertiginoasa!
Mare este deosebirea dintre viata femeilor de alta- data si a celor de
astazi, si mai mult la not de cat in Wile apusului. Prin culele sprijinite la
poalele dealurilor, prin cetatuele si palatele din care n'au ramas pant azi nici
chiar ruine, prin chiliile monastirilor unde au trait si s'au stins atatea pa-
timi si atatea dureri, gasim pe sotiile Domnilor si boerilor, de la inceputul
istoriei tarilor noastre. Totdeauna inchise in tacutele locuinte, lucrau zile si
luni intregi, inconjurate de roabele tor, sau se devotau faptelor pioase.
Caci Domnite sau Jupanese, ele duceau acelas trai. Indeletnicirile for in
afara de viata casnica, ereau pentru monastiri si biserici, care au ramas sin-
gurele noastre monumente din trecut. Acolo inchinau ele averi, mosii si o-
doare pretioase, acolo isi sfarseau si viata de cele mai multe ori.
Broderiile si toate lucrd'rile de many ale jupaneselor noastre sunt cunos-
cute din veacul X`v si ele ne dau masura rabdarei si a vredniciei tor. In
secolul urmaor, fetele cuseau reliefuri pe tulpan, pe atlas si pe catifea, cu
ina.'tase, cu lava, cu fir, sau cu fluturi. La Constantinopol se pretuiau mai
presus de orice aceste cusaturi. (Ion Ghica).
In monastiri se mai va.d urmele rabdatoarei for maestrii, ale ceasurilor
de asteptare si de resemnare. In monastiri intrau Domnite si jupanite tinere,
silite de parintii tor, sa treaca anii cei mai frumosi, la adapostul zidurilor in-
tunecate ; si tot in monastiri, cele inai in varstd gasiau uitarea, dupa ce be
murise sotul sau copiii.
i iata pentru ce numai in locasurile sfinte a ramas putina noastrd arta
din vremurile trecute. 0 arta necomplecta, deosebita, dar care adesea ne pas-
treaza lucruri minunate.
cat de mutt simtim insa lipsa portretelor cari sa ne infdtiseze chipurile
frumoase,poate vechiul tip romanesc,al femeilor din al XV, at XVI si
al XVII veac. Caci nu putem numi portrete acele fete tragice de martire
bizantine, totdeauna la fel, care sunt zugravite pe peretii inegriti ai templelor

www.dacoromanica.ro
 193

noastre. Sunt chipuri palide de femei sff nimic mai mult. Cum erea cutare
jupaneasa sau Domnita, al carei nume scris d'asupra scormoneste atatea a-
mintiri din vremuri apuse ? Frumoasa, melancolica, cu ochii albastri sau ne-
gri? ') lata ce nu au putut, cu toata silinta tor, sa ne spuna zugravii de pe
atunci.
Nu e tot asa si in ce priveste portul sff vestminteie. Prin unele monas-
till, la Arges de pilda, s'au transcris mai cu credinta amanuntele imbraca-
mintei si podoabelor.
Din obiceiurile sff traiul casnic al femeilor de odinioard, iarasi ni s'a
pdstrat foarte putin. Singurele for petreceri ereau la nunti si la botezuri, a-
ceste cloud prilejuri de veselie in viata Romanilor. Dar si atunci tot barbatii
petreceau; femeile priveau de la o parte si aveau masa for deosebita.
Viata for ? Liniste, resemnare, adesea durere. De jupanesele noastre cro-
nica sff letopisetele vorbesc atat de putin ! Numele for e inscris mai mult in
hrisoavele de mosii, cari tae asupra traiului tor. Numai pietrele de pe mor-
minte ne mai spun cite ceva. Dar si aceste inscriptii tombale nu s'au schitn-
bat in scurta for coprindere.2)
Cu venirea Domnilor straini si mai cu seama cu veacul XVIII (1700),
se schimba viata romaneasca a boerilor tariff, dupa pilda Domnului. Ei pier-
dura obiceiul razboiului si a grijei de Cara, si due timp de un veac si ju-
matate, o viata lipsitd de bdrbatie. Portul chiar se schimba sff boerii vechi
ai ta'rii amestecati cu cei grecesti, se instrainara cu totul, infatisand o ca.dere
intristatoare.
Tot astfel se schimba si viata femeilor. Singuratatea de la tara Meuse
loc vietei de oral insa sub o forma cu totul orientala.
Calatorii straini au laudat totdeauna cu drept cuvant calitdtile femeii
romane din trecut sff ceea-ce este ciudat, de la ei avem aproape singurele
descrieri ale vietei si moravurilor de atunci.
Intre anii 1650-1660, a stat catva timp in tarile noastre un prelat grec,
Patriarhul Macarie din Antiohia. Un insotitor al acestuia, arhidiaconul Pavel
din Alep, a scris o preVoasal descriere a calatoriei lor.Femeile din Mol-
dova si din Cara romaneasca, zice el, poarta un fel de imbracaminte ce se
asearnana cu acel al femeilor trance ; parul si-1 intone in jurul capului in-
vaitit ; cu un acoperamant sau bonet alb, iar la cele bogate, de catifea tran-
dafirie ; pe Tanga aceasta ele mai poarta si un val alb. Toate arunca pe u-

1) Doua tipuri, cari au camas pana azi in popor : eel slay cu pa'rul bhlai §1 ochii albastri;
cu pkul §1 ochii negri,intaiul mai mutt la munte, al doilea mai mutt la camp,
eel oache., lath).
so gasiau la romani bine deosebite.
21 0 Leca. Domnite si jopanese romane.
25
www.dacoromanica.ro
 194

meri un sal de stofd de Alep de culoare azurie si cele mai avute un sal de
Barsal de rnatase neagra.Fetele poarta parul de asemenea impletit si infd.-
surat in varful capului dar neacoperit, in cat prin aceasta se deosebeste fe-
meea de fata nemaritatd.Vdduvele au toata imbracamintea din cap pang
in picioare neagrd ca hainele de calugarita."
Acelasi arhidiacon Pavel spune cum veneau sa is bine cuvantare de la
Patriarh boeresele, chiar rnirese si fete venite cu fata neacoperita" in carete,
si urmate de servitori si de caldreti. Ele aduceau daruri frumoase ; iar orna-
mentele de perle ce purtau, bldnile de samur, salurile cele fine se deosebeau
prin felurimea ]or.
Mai sunt si detalii de gospodarie. Asa aflam cum romancele din veacul
XVII, stiau sd pastreze in cdmdri mult timp, merele in pae si fructele in
zahar.
Mai avem si de la altii date de altfel asupra jupanitelor la inceputul
secol. XVIII, cand incepe sd se intinda mai mult viata din afard a femeilor.
Mitropolitul Antim Ivireanul, om intelept si carturar, vorbind de femeile din
timpul lui, zice: Pentru patru pacate o fac, muerile se muncesc mai mult;
adicd intai pentru ca se impodobesc si isi infrumuseteaza trupul cu vopseli,
ca sa arate mai frumoase; a doua pentru vrajile si descantecele ce cautd:
sting cdrbuni, pun lacdte si cutite si sorti ca sa -si vadd norocul, cred in
glasurile cocosilor si alte asemenea ; a treia, clevetesc si acasa si la biserica,
a patra nu se ispovedesc bine."
Mi se pare ca batranul Mitropolit nu spunea, si lucru ciudat, nici azi
dupa 200 de ani, nu ne-ar spune nimic nou...
S. lasam pe Gion sd ne descrie in stilul lui inflorit, bogatiile ce aco-
pereau pe o jupaneasa din secolul XVII: imbracata intr'o iia cu leasa .de
margaritare impletitd; cu o rochie de hataia cil flori de fir, pe cap o invd-
liturd cu acele ei si d'asupra cu islicelul cu flori de margaritare si cu pietre,
la gat cu douasprezece siruri de margaritare marl sau cu un left cu dia-
mante cu piciorusele de smarande ; in urechi cu cercei cu cite trei picioare
de diamante mari; la mani cu o pereche de bratari cu diamanturi marl roz ;
in degete cu inele cu diamante ghiorghiolea roz si roibiu; pe umeri cu o
dulamd de lastra grea, cu bland de samur, cu nasturi de aur cu diamante
si rubine ; si am uitat paftalele la brau, paftalele can ereau o comoard si
un cap d'opera de lucru à jour" in aur si pietre scumpe. i am uitat
frunzele de pietre scumpe, legate in argint, pe cari jupanita be risipea pe
piept. V'o puteti inchipui lesne, ca pe o adevaratd impardteasa byzantina,
sau ca pe o icoana pe vestmintele careia religiositatea si evlavia credincio-
silor au gramadit in nestire aur, fir, argint, pietre pretioase si margaritare."

www.dacoromanica.ro
 195

Secolul XVIII, acel al domniilor grecesti, inseamna o schimbare in is-

toria si in moravurile tarii noastre. Obiceiurile simple de alta data se trans-
formard, si jupanitele noastre care traiau la orase, urmau cele mai multe
traiul adus de Doamnele grece. Cusaturile si lucrul care addogau la farme-
cul femeilor dinainte, fura lasate numai pe seama roabelor si femeilor din
popor. Un francez, Comite le d'Hauterive, secretarul particular al lui Voda
Ipsilante din Moldova, a scris pe la 1785 despre Cara noastra. Tata cum zu-
graveste el pe cocoanele de la sfarsitul secolului XVIII: Nici-odata stand
pe scaun, rare on in picioare, corpul for pe jumatate culcat se moleseste si
pierde,vazandu-se de dimineata pana seard pe pernele sofalei,obiceiul de
a se tine pe picioare. Turbanul de pe cap, din cale afara, plecat inapoi, le
sileste sa intinda gatul ca sa-si tiny razimul... Vesnic stand jos, nici odata
incaltate, ele nu pot sa iasa din casa si mai mult se taraso de cat umbla.
cat despre mijloacele de gateala nu prey sunt de mare efect. Toata mdes-
tria de a place sta in a'si vopsi parul si genele. Sprancenele de asemenea
vopsite si bine arcuite, se imbina cu ajutorul unei vapsele negricioase care
ascunde locul dintre ele."Mai departe, el vorbeste si despre respectul ce
femeile aratau barbatilor.
E ciudata schimbarea intelesului cuvintelor in cursul vremurilor. Spun
aceasta cu privire la titlul vechi al sotiilor boerilor romani. Vorba jupan3asa"
e femeninul de la jupan, titlul neschimbat care se da alta data boerilor.
Este cuvantul zupan," pe care 11 intalnim la popoarele slave si Unguri ;
iar in Croatia si Polonia sub forma de pan" care s'a pastrat si in Mol-
dova. El insemneaza senior, stapan, domn, messire" la francezi. Inaintea
numelui boerilor se punea totdeauna acest titlu.Jupaneasa erea dar numai
sotia sau fata de boer, noble Dame" ; jupanite se zicea fetelor.
De multe on jupanesele noastre mai ales vaduve, puneau pe rang. nu-
mele lor, ca o deosebire, rangul boeresc al barbatului. Asa : Baneasa Ana,
Caplea Vorniceasa, Catrina comisoaia...
Dupa secolul XVIII, cand se schimba mai de tot boerimea noastra, ju-
panesele de pana atunci, incep a se numi cucoane.
Cocoanele din vechile neamuri ale tarii pastrau totusi si in timpul dom-
niilor grecesti o neatarnare si o nota deosebita, care esia la iveala in multe
imprejurari. Ele mai conservau traditia romaneasca si cautau uneori s'o re-
invie. ')
Costuinut barbatilor.In vremurile vechi costumul barbatilor
erea larg, oriental : un fel de camasi cu guler sau fara guler. Peste a-

1) 0 Leca Domnite sj jupanese.

www.dacoromanica.ro
 196

ceasta un anteriu dupd puterea fiecaruia : de dimie verde, on de calem-

cheriu, on de canavatd, on de selemie, on de sevai subtire, on de manitd,
on de atlas visiniu, on in sfarsit de samalagea morico, on de cutnie ca
gusa porumbului. Peste anteriu purtau fermenele de croazea pembe, sau
de and materie ; apoi o giubea de postav sau de parnbriu albastru, care
la cei mai bogati erea imblanita cu ras. Peste acestea mai ales iarna, luau
dulame, malotele si scurteici de lustre sau cate-o tatarcd rosie inbldnitd cu
vulpe de nafe, cum canta acuma 60 de ani Anton Pann la fereastra dragii sale :
Verde salcioard Giubeluta 'mi stricd
Draga Marioard Nu 'mi-e de giubea,
E destul d'aseara1 Cat de fermenea.
De cand stau p'afard. Nici de fermenea,
Strdsinica imi pica. Ca de malotea.
In picioare purtau pantaloni largi cu ciucurluc incretit, sau salvari de
bogasiu, on caravani de panzal de casal vdpsiti cafeniu, iar boerii si oamenii
cei mai bogati purtau caftane lungi, negre sau rosii cu guler de bland, min-
ter cu ranturi, ciacsiri largi rosii si peste mijloc se incingeau cu taclit sau
cu cite un brau rosu de postav, de land sau de matase tesut cu fir de ar-
gint sau de aur, dupd cum le da mana.
Ca incaltdminte, purtau iminei de saftian cu coadd si cu varfurile as-
cutite si intoarse in sus ca niste pldsi de sanie, dupd sistemul turcesc iar
cei mai salad, mesi, cu cari se ingropau si mortii saraci.
Papucii nu se obisnuiau pang pe timpul de inraurire covarsitoare a it-
sdritului. In zadar ar cduta cineva acest cuvant, de origind turceasca inainte
de jumatatea veacului al XVII. Pe atunci yin mesterii orientali ai papucilor,
cari se numiau si ei pe turceste papugii. Papugii mai lucrau si mesii sau
mestii, o a doua incaltdminte de piele cari cuprindea piciorul pang la ge-
nunchi si pe care vremea veche nu i-a cunoscut. Ei acopereau ciorapii, cari
se lucrau totdeauna in cash.
Jupanesele nu purtau papuci si mesi, ci conduri, condurasi tot de pro-
venientd turceasca cari se puneau peste terlici. ')
Coafura barba(ilor.Parul s'a purtat la noi, cand dupa datina
vecinilor crestini, cand dupd a Tarigradenilor. Pe vremea lui Radu cel Mare
si a lui Neagoe, se rddea barba, se ldsau cu mandrie mustdtile lungi si pant]
tinerilor cadea in valuri bogate. Ceva mai tarziu boerii si chiar Domnii isi
rad capul si numai un mot lung atarnd pe frunte, Intocmai ca la Rdsdritenii
de lege musulmand, cari se supun prescriptiilor Coranului. Atunci bdrbierul

1) N. Torga.
www.dacoromanica.ro
 197

ajunge un mestesugar foarte cautat si o intreaga breasla, vioae se alcatueste

si prin orasele noastre ca la Constantinopol.I)
Capul it tundeau barbatii uneori inai mult in fata si in crestet, iar la spate
si pe langa urechi it lasau ca chica si plete cat le ajungea ceafa si it acope-
reau cu fesuri si mai tarziu cu niste sepci cu cozoroace. Altii, din contra,
se radeau la. ceafa.
Ereau multi, mai tarziu, cari isi impleteau si coadd la spate. Se zice
ca acestia luaserd obiceiul de la Austriaci, can au ocupat Muntenia la 1853
si au tinut-o aproape un an. De aceia Slatinenii pomenesc si astdzi timpul
de cand cu Nemtii cu coada."
Anachrortism.Nemtii cu coada ii gasim mai tarziu in Cara roma-
neasca pe timpul imparatesei Maria Teresa 1782-1802. Pacea de la Sistov
4 Sept. 1781cea de la Iasi 1792. Nemtii cu coada s'au purtat neomenos
in Cara cu poporul roman. Apucaturile for barbare, poporul nici azi nu le-a
uitat. In cantecile noastre populare, in doine, Nemtii cu coada sunt des po-
meniti si faptele for morale pas cut pas stint infierate. Poporul mai pastreaza
si azi Nemtilor cu coada urmatoarele trei credinte : Prima : Nemtii ereau po-
recliti cu coada, fiindca aveau lira spindrii prelungita in forma de coadd ca
la maimute. A doua : acesti Nemti purtau parul impletit in coade lungi ca
la femei. Altii spun ca se numiau astfel din cauza ca purtau un fel de tu-
nici (imbracaminte) cu coada lung la spate.2)
Iata cutn se descrie imbraca'mintea boerilor si cocoaneler din epoca fa-
nariota in convorbiri literare" anul 34 pag. 895.
Costumul Domnului si al Doamnei, al boerilor si al cocoanelor din e-
poca fanariota erea aproape esclusiv turcesc ca si modul for de trai. Mai
toti boerii mergeau la Constantinopole nu atat pentru instructia ion, cat pen-
tru insusirea manierelor si a bon-tonului oriental.
Pe atunci ereau la moda vestmintele largi si flotante : salvari, albi sau
rosii (purtati de boeri si de cocoane) sau ciacsiri, adica salvari mai lungi ;
si mai ales caftanul, din stofe diferite dupa rang si purtat de la Voda pana
la ultimul curtean. Peste camasa de borangic, sau si peste ilic, boerul punea
anteriul (adaptat si de cocoane), haina cu maneci lungi si cu margini flo-
tante, incheiata cu copci, care tineau locul nasturilor si butonilor ; de-asupra
anteriului, dupa, ce se incingea cu taclitul, punea (la sarbatori) binisul, alta
haina, cu manecile despicate si imblanita pe de margini, sau (obicinuit) giu-
beaua de postav blanit cu bratele largi si scurte, (binisul si giubeaua faceau
parte si din costumul cocoanelor). 0 haina boereasca de parada, erea dulama,

1) N. Iorga.
2) Hristian N. Tapu Aga Balaceanu.'
www.dacoromanica.ro
 198

vestmantul de gala al inicerilor, purtat odinioard de.eroii sarbi.si de magnatii

unguri. Vara, boerul purta fermenea si. iarna haine bldnite, ,ca .,contes-. :

cubur. Mantaua military se nutnia capot iar cepchenul erea o,haind aseme-
nea dulamei. Salul de land foarte find, in forma _unui patrat. Jung si brodat
de jur imprejur cu fir de land coloratd, servia barbatitor de brau §i femeilor
de broboadd.

niS EII.1

-r,d9tfilAwf
.1 uf, I 1

i , 0
1 1I
I ,71-Y4 i,/ I
LI
4,141'"11
i ----1:-'--7--; .2 - 1 ;; i °
76:
'141
".---------=-_---.--77-1 --41, i''rf
5,

et.
111----- m v._ ../A. -A , I

:,f
1

.
, ... .f.,

,....,.... --.-.-----,._=-
--
m-----__;
.- -7 .,,....-_,-,. ._-_ ... --7-_--

Un boer din secolul trecut

Domnul purta un brau, ca vizirii si pasii si un hanger de our cu dia-

mante ; iar Doamna si domnitele, ca Sultanele si cadanele un hanger mai
mic ornat cu diamante. Vestmintele de onoare, date de Sultan inaltilor dig-
nitari in semn de favoare, au fost desfiintate in Turcia la 1837 ; la not caf-
tanul a dispdrut °data cu insemnarea-i onorificd, pe la 1820.
Iata, ce zice reposatul Ordsanu despre portul boerilor din vechime :
Purtau in cap islicul, calpacul, gugiumanul,
Binisul si giubeaua, salvarii si caftanul,
Taclitul, salul, mesii, papuci si fermenea.
Si anteriul mandru de sam-amalagea.
Tarabulusul falnic cu ciucuri de mdtase.
Cu fesul tras pe ceafd, cu cefe de tot rase . .
www.dacoromanica.ro
 199

Acoperamantul capului imbraca forme atat de variate. Turbanul, care,

ca sernn distinctiv al natiunei dominante, nu putea fi purtat de nemusulmani,
a fost Inlocuit cu caciuli, care de care mai inalte si mai mari; cuca si cau-
cul, ambele imprumutate de la iniceri, pe ale cdror morminte se mai vad si
azi reprezentate in piatra; cel din urrna, un fel de bonet-turban oval, cu
dungi verzi si negre. Cuca erea rezervata Domnului, iar caucul mai ales
clasei negustoresti. Dar mai ales islicul, caciula patrata si imblanita aseme-
nea unui baret dornnesc de samur purta si numele de gugiuman),
si calpacul, caciula enorma de cel putin 5 picioare in circomferintd, din cate
7-8 piei negre de miei jupuiti inainte de nastere (oile Ingreunate se jun-
ghieau spre a °Nine pielea mielului din pantecele masei). Calpacul Domnu-
lui, asemenea celui al Hanului, erea de postav galben, imblanit cu jder in
partea-i de jos. Boerii purtau si ei calpace mari in forma de baton cu fun-
dul rosu, pe cand fundul la calpacul Domnului si al beizadelelor erea alb
(o diferenta de eticheta strict observatd.).
Si de oare-ce rangul boerului se masura dupa marimea calpacului ce
purta, aceste caciuli deveniau un lux impovarator din toate punctele de vedere.
Sub islic, boerul purta tichie sau fes, scufie cilindrica din postav rosu
cu un mot alb de matase in varf: el se punea pe crestetul capului ras in
forma circulars ca la Turci. Scufia de noapte se numia ghigelac. Turbanele
si coafurele inalte (calpace, cauce, islice) au dispdrut cu totul in Turcia in
prima jumatate a secolului nostru, fiind inlocuite cu micul fes ce perzista
si astazi.
La noi, dupa adoptarea fesului esclusiv, disparu la randul sau, odata
cu Intregul costum oriental; nu insa inainte de a ti fost purtat cat-va timp
de lautari si mai persists Inca pand asta-zi la tarancele batrane din judetele
de-a lungul Dunarii.
Inceil(cimintea.Incd10.mintea cea mai obicinuita a boerilor erea :
peste ciorapii scurti, papuci tuguiati si garnisiti pe dinduntru cu piele gal-
bend (la Domn cu postav ros) sau mesi, cismulite din piele foarte find, care
veneau pang la glesne si ereau cusuti de ciacsiri.
Inainte de a intra in casa, sau si jos langa divan, vizitatorul isi lasa
papucii si se prezenta numai In mesi. La vreme rea, boerul punea sub pa-
puci, terlici, niste pantofi de postav, sau peste papuci, iminei, pantofi de
marochin galben ; iar cand calarea (ca sa faca.' o vizita sau sa se duca la
Divan), incalta peste salvari cisme rosii sau galbene de saftian, largi si scurte.
Imbracamintea cocoanelonCostumul femeilor nu difera esen-
tial de al barbatilor.
Si ele purtau salvari dar mai fini, de catifea sau gieanfes, un ilic sau
www.dacoromanica.ro
 200

pieptar mic si o fermenea sau camisol de atlas, peste care imbraicau un an-
teriu mai lung ca la bdrbati si d'asupra feregeaua, o inantild de yard, din
stoca usoard ; iarna, puneau peste binis o giubea lung (numitd si ghiordie)
cu maneci de zof sau si malotea de cacom, haind foarte scumpe, lungd
pang la pdmant si imbranita in jurul gatului (iaca) si pe marginea dinainte.
Ca si barbatii, cocoanele purtau coafuri foarte inalte garnisite cu fulii
de diamant, rubin, smaragd. Cele mai in varstd purtau fes alb si testemelul
cu bibiluri.
Turbanele, interzise boerilor, damele tinere le obicinuiau mai inalte si
stand drept in jos (iar nu Inchoate ca la Turci), asa numitele same. Dar
mai des ele purtau, ca si Doamna, islice sau cdciuli late de samur on jder,
in varful cdrora stralucea surguciul ca un buchet cu cotorul impodobit cu
pietre scumpe ; acest panas inalt inconjorat cu diamante, orna si islicul lui
\Todd, o prerogativd rezervatd suveraniatei.
Femeile isi acopereau capul cu diferite broboade mai fine sau mai groase
dupe anotimp, marame de borangic si de tulpan. si saluri scumpe, avand
tot de-o data, in loc de basmale, care serviau bdrbatilor de batiste, gevrele
impodobite cu flori si brodate cu mdtase si fir.
In picioare, cocoanele pe langd papucii incaltati peste mesi, purtau con-
duri, niste sandale cu tocuri inalte, cusute cu fir si incrustate cu sidef.
Coafura femeilor.Capul pi-1 ingrijiau jupanitele si jupanesele
noastre cu multd atentiune Inc. din timpurile cele mai vechi.
Dupd ce-si peptanau pdrul cu multd arta si isi faceau cositele, conciu,
cocul, tamplele si zulufii, cele mai tinere isi puneau cite -o maramd de bo-
rangic alba. sau galbend, cusute sau nu, dupd putere, cu fir si cu mdtase,
on zabranice deschise, on cu diferite desenuri ; cele maritate tulpanuri si
taclituri frumoase, de unde a rdmas si vorba :
Taclit Stane?
Malai Leanco ?
iar cele mai batrA.ne isi puneau in cap intai un fes ; peste el un baris si
apoi o altfel de broboadd sau testemeluri.
Suleminirea. Acest costum cu totul oriental durd pang la 1821,
cand se facu o adevarata revolutiune in imbrdcamintea cocoanelor noastre,
care adoptara. atunci portul european, pe cand boerii continuard cateva de-
cenii a obicinui costumul turcesc.
Contele Langeron care descrie aceastd repede transformare a toaletei ro-
mane dupd 1821, adaogd intr'o note din 1827: II n'y a que be fard auquel
elles n'ont voulu jamais renoncer ; leur visage est peint de touter les cou-

www.dacoromanica.ro
 201

leurs. Dresul fetei erea o modd eminamente orientala si adanc inrddacinata

in toate clasele societatii. 0 doamna pe atunci, nu se credea destul de gra-
tioasa, pang nu-si supunea figura unei adevarate operatiuni chimice ; ca isi
sulemenea fata cu alb si rosu impodobind-o cu benghiuri din plasturi negre,
isi colora in negru genele si sprancenele cu gogosi de ristic, isi rosia juma-
tatea unghiilor ; iar cocoanele cele balae, isi vapsiau pa.rul in negru cu un
fel de praf numit cana, cu care si boerii isi caniau barba, ea sa se arate
mai vigurosi (o apucdtura iarasi proprie Orientului). 0 femee astfel dichisita
isi aducea, foarte mult cu actritele din timpul nostru. La noi sulemenirea poate
fi si astdzi urmarita in toate clasele societatii si in deosebi persista ea printre
mahalagioaice. Poezia populard o cunoaste si o aminteste la diferite ocaziuni,
de ex. Despre o taranca, nevasta, balada Badiul" (Alexandri, 125):
Baduleasa mea frurnoasa.". Buze moi la rumeneala.
Mergi de graba.' 'n cea casa ; Si sprancene la cerneald.
Pune fata la ghileald, Unghiile la ghileald.

Despre o 'Waned fata mare, intr'o colinda (Teodorescu, 88) :

Iar cutare fata mare Sprancenele la negreala ;
Cu cosita pe spinare Si de hora se gatea
Baga fata la nalbeald, Si la hord se ducea
Buze moi la rumeneald,
Despre o baba, Mo§ lonica in jocul papusilor (Ibidem, 132).
Cere mai cu inima, babo, cere, Ca sa-ti cumperi suliman.
Ca 'ti trebue ristic pentru sprancene... Cere, ca 'ti trebue o leita.
IV mai trebue cate un ban... Pentru

Despre o mahalagioaicd (Marion, 152) : Sambata a sosit cumdtra Luc-

sita, si-a fa.'cut dualeta de la nimiezi. E numai murse pe obraz si olmanu-i
sta." cat destul pe fata. Si-a facut parul cret in frunte, care ii lade ca un
pamdtuf sbarlit si si-a imbinat sprancenele cu petit..
A dat pe ici pe colo si cu foita, stii asa ca sa bath' mai bine la ochi,
nu altceva.
Despre coconite (Alexandri, Teatru, 438): (Chirita.. fetelor) Veniti in-
coace de graba sa vd pun putintel rosu... is asa; si ceva benghiuri...
Nimeni n'a descris in mod mai pitoresc luxul la noi ca PrintuI de Ligne,
care in ultimii ani ai secolului trecut a vizitat tam noastra si a cunoscut
viata clasei aristocratice. Izvorul e cunoscut, dar imi voi permite sa-1 rea-
mintesc, pentru ca. e interesant. E vorba de o vizitd grin casele mari. Fe-
mei pline de gratii sed in nepasare pe divanuri, cu capul aruncat de tot
www.dacoromanica.ro 26
 202

inapoi sau rezemat pe un brat de alabastru. Barbat-ii care le fac vizite stau
mai toti culcati pe Tanga ele. 0 fusta foarte usoard, scurta si stramtd, abia
le acoperd gratioasele lor forme si o tesatura de gaza desemneaza de minune
frumoasele conture ale sanului lor. Ele poarta pe cap stora. neagra sau ro-
sie ca focul, stralucitoare de diamanturi. Margaritare de cea mai Trumoasa
albeatd impodobesc gatul si bratele lor; cate-o data acestea sunt acoperite cu
retele de gaza garnitd cu sechini sau jumdtati de galbeni. Am vazut une-ori
pand la 3000 de acestia pe acelasi vestmant. Restul vestmintelor lor orientale
sunt stofe cusute sau lucrate in our si in argint, iar bordura lor este de
blani pretioase. Ele in totdeauna in mana un fel de matanii de diamanturi,
de margaritare, de corale, care le serveste spre a'si da o contenentd ca evan-
taliul femeilor noastre. Ele se joaca cu acestea, isi conserva dexteritatea de-
getelor, ale caror unghii sunt colorate cu carmin."
Obiceiul de a se sulerneni erea foarte raspandit atunci. Iata, de curio-
zitate, reteta ingrijirii fetei. Se ungea pe obraz cu alifie vandtd, dimineata
se stergea cu albus de ou ; se aburea cu cardmizi incalzite in foc si stropite
Cu apa de salcam ; apoi se spala cu apa de pelin. Acestea be facea ca sa
intinzd pielea obrazului si sa dispara sbarciturile ; apoi se stergea cu un bu-
rete muiat in apa de castraveti, ca sä scoata petele si se spoia cu dres ca
sa dea pelitei o coloare mai alba. Dupa toate aceste operatiuni, cari n'aveau,
alt scop de cat a albi, a intinde si a intineri pielita obrazului, venea rume-
neala cea mincinoasd, cu care isi colora ()brazil si buzele, gogosile de ristic
arse, cu care isi inegrea sprancenile si plasturele cele negre cu care i i fd-
ceau course sau benghiuri false. Si care putea fi rezultatul unei asemenea
vieti de moliciune si de lux? Desfranarea.
In adevar, nici un paragraf nu e asa de bogat ca paragraful moralitatii
adicd al imoralitatii vietii de atunci. Si nu putea fi altfel. Copiii boerilor pri-
mese o instructie foarte sumara sau si dacd pierd vremea mult timp cu das-
calul, invdtamantul redus la cunoasterea formelor goale, nu be irnbogateste
de fel mintea. Educatia si-o fac in mijlocul tiganilor ; se fac marl apoi, trec
intr'o lume stricata si prefacuta, in care nu se gaseste nici-o simtire cinstita,
nici-o gandire dreapta. Primesc toate relele Grecilor, rard sa is istetimea lor.
Petrec in baluri si in praznice ; joaca toata vremea cdrti; adundrile lor stint
mojicoase si galcevoase.
Imi este foarte greu sa aduc exemple, fie povestite de calatori straini,
fie infatisate de docurnente, spre a arata cat de adanc patrunsese imoralita-
tea cea mai degradatoare in viata aristocratiei romane. Si nu vorbesc nuinai
de amoruri ilicite, care puteau sa incante mintea invdpaliata a unei femei,
cdreia ii lipseste o educatie solida si o judecata dreapta; nu vorbesc de pro-

www.dacoromanica.ro
 203

cesele scandaloase de adulteriu, acestea nu suet numai fata de exemplu unui

boer mare, care vinde pe propria lui copild generalului rus Miloradovici, ca
sä devind prezident de divan, sau exemplul unui functionar inalt, care da
sotia sa lui Kutusof ca sa-si pdstreze slujba.
In aceastd situatiune, erea foarte natural ca strainii sa ne despretuiasca
si sa vorbeasca de societatea noastrd cu cea mai mare scarba. Asa ereau
boerii si mai ales boerii cei maxi. Inainte de a sfarsi, e nevoe sa zicem un
cuvant de o categorie de oameni alipitd de ei. In casele acestor boeri traiau
ciocoii, finte obscure, slugi umilite, degradate, dar importanta ion e mare,
caci, in mijlocul coruptiunii generale si indemnati de pildele boerilor, se ri-
died prin lingusiri, prin intrigi, prin hotii si devin persoane insemnate. Cate
mutre aristocratice de azi, nu-si gasesc origina intr'un linge talere", cum
se zicea pe vremea aceia. Am vazut 'Dana acum cloud categorii de privile-
giati : Domnul si boerii. A treia categorie o forma clerul. Preotii ereau scu-
titi de birurile generale ; numai in unele timpuri au platit pentru cutia scoa-
lelor. Izvoarele straine ne vorbesc putin despre cler ; mai mult afldm in
documentele interne. Dupd aceste documente, cu cloud calitati ne apare cle-
rul ; ignorant si corupt. E interesant sa citam in aceasta privinta cateva cu-
vinte dintr'un act al unui domnitor cdtre un episcop.
Zice ca locuitorii si-au salbaticit firea si s'au nardvit spre cele rele,
unde si preotii si protopopii lor, se vede ca find prosti si fard invdtdturd, nu
au nici vrednicie, nici purtarea aceia de grije a le face mai intai pildd cu
vietuirea for si a le da apoi invdtaturile preotesti, ca de la dansii sa se in-
vete si sä. se indemne spre cele bune, a petrece pentru viatd curata si a
avea in gandul for temere, ca sa se fereascd de Dumnezeu, de fapte rele."
Astazi nu se mai poate vorbi de costum propriu al Slatinenilor sau Sld-
tinencelor. Toti l'au schimonosit. Fiecare barbat sau femee cautd sa se deo-
sibeasca." si sa Intreacd pe altul sau pe alta.
Fie bogatd, fie sdracd, cocoanele astazi se mird fiecare, cum sa faca sa
exceleze in lux si in porturi cu fel de fel de marafeturi si schimonosituri,
dupa moda franceza sau nemteasc5. Inainte vrerne tot se mai ocupau jupa-
nitele sau jupanesele noastre cu furca, caerul, tesdtura si cusatura.
Ele isi faceau singure, aproape toatai zestrea, care se compunea din : fel
de fel de carpe alese, scoarte si chilimuri cu pasdri si alte figuri frumoase,
trambe de panzd, prosoape, servete si diferite tesdturi de borangic. Astdzi
feritu-te-a Dumnezed, Doamnele si Domnisoarele noastre socotesc ca o ru-
sine si ca o injosire ocupatiunea cu astfel de lucrari. Astazi, dupa cum zice

1) G. Adamescu.

www.dacoromanica.ro
 204

D-nu I. Sfintescu Jar mai intalnesti femei, dupa cum ereau altd data, imbricate
in stofe lucrate in argeaua romaneascd. Ce frumos Si sanatos erea costumul
de casd. Atunci erea si sdndtate i bani mai multi la Romani."
Tot n'ar fi nimic, dacd femeile cel putin si-ar face singure luxul, nu si
l'ar cumpara cu bani gata din streindtate.
Sotiile noastre sd-si faca singure luxul lor, nu sä-1 cumpere cu bani
grei. Data le place si be da mina sd se impodobeasca cu vre-o haind fru-
moasa, sd pi-o facd ele, cu mana lor, asa cum numai romancele au ,stint
in vremile trecute sa se impodobeasca cu neintrecutul lor costum, care si
astazi este admirat chiar in saloanele regilor, Streinii nu-si pot satura privirea
la frumosul nostru costum national, confectionat de mainele tararicelor, deli
nu se bucurd de nici-o culturd ca femeile orasenilor.
Pentru ce dar nu-si desvoltd si sotiile noastre gustul de a'si face ele
singure imbrazdmintea lor, dupd modelele tdrancelor, dand industriei casnice
vechiul avant spre inflorire ? Ar fi acesta un lux pldcut si folositor tot deo-
data, caci am elimina moda streina, care ne ruineazd economiceste.
SA nu zicem ca cunt eftine stamburile din targ, care nu in de cat
scurtd vreme. Este eftind panza tdraneascd, ce dureazd molt Si se spald fru-
mos, ca i borangicul, care este eel mai frumos produs al industriei casnice
romane ; acestea sa tina locul matasurilor, stofelor de ocazie, straine s.i celor
4 mode de palarii pe an.

www.dacoromanica.ro
 egp. VIII.
Ad ministratie. Justitie. Pedepse. Politico.

www.dacoromanica.ro
 207

Adrninistratia §i Justitia.
In timpurile cele mai vechi, Judetul Olt ca si alte judge de sigur,
se carmuia de un dregator numit : Marele Cdpitan de judg, care erea in
acelasi timp si comandant peste 1000 de ostasi si care locuia in capitala
judetului. A remas si pang astdzi cantecul :
Frunzulita rugulet
Capitane de judet
Nu mai ma. tine 'n cote;
Pentru un pui de murgulet.
Cdpitanii judetelor de camp ereau insdrcinati cu paza hotarelor acelor
tinuturi si se alegeau de cdtre locuitorii oraselor. Ei aveau atributiuni admi-
nistrative, conrespunzdtoare pang la oare-care grad cu acelea ale Prefectilor.
Ereau insd in acelasi timp si ca judeca'tori in prima instal*, pentru cauzele
civile si militare de oare-care importantd. Puterea executive, dupd. cum ve-
dem, pe atunci absorbea pe cea judecatoreasca sau se confunda cu dansa.
Pentru cauzele mai mici erea ince cate un judecdtor do fiecare district si
care mai avea si oare-cari atributiuni municipale in interesul orasului.
Acest judeca'tor erea in acelasi timp si capul orasului ca Primarii de
azi si se numia Jude( sau Giudee. Ei ereau ajutati de 12 pargari sau
consilieri alesi de ordseni, dintre oamenii cei mai bdtrani ai orasului.
Huh' in suta a 15-a, tara erea impartitd in jurisdictiuni sau judge (12
la numar dupe numdrul celor 12 apostoli) si justitia se da de jupani sau
judi ai intregului judg, (de la cuvantul judex-judecator si pan-tot, precum
ar fi de ex. panteon-templul tuturor zeilor).1)
Inainte vreme boerii unui judet puteau sa se scoale cu armele si se
facd rdzboi cu cei din alte judge. Aceasta in vedereazd cd tam erea in con-
federatiune si fiecare judet erea autonom ca si cantoanele in Elvetia.2)
De la reforma lui Constantin Mavrocordat (1748) administratorii cei vechi
turd inlocuiti cu ispravnicii, cate doi de district : unul insdrcinat cu partea
administrative si altul cu cea judecastoreascd. Acestia din urmd judecau pri-
gonirile in prima instantd. Ei puteau judeca sau singuri sau impreund cu
ispravnicii administrativi. Ei aveau cate un condicar care fdcea slujba de
grefier.
In timpul regulamentului organic (1832), judetele se administrau sau se

1) Locusteanu.
2) I. Eliad. 1st. Rom. pag. 178.

www.dacoromanica.ro
 208

ocarmuiau tot de ispravnici sau otcarmuitori, cari atarnau de-a dreptul de vor-
nicie (Ministerul de interne). Plasile ereau carmuite de privighetori (zap-
cii) cari judecau si pricinile dintre ta'rani si proprietari si ereau insarcinati
si cu strangerea darilor.
Numirea for se facea de marele Vornic, dintre doi candidati alesi de
popor. Aceasta alegere insa se fa cea numai de forma, cad in totdeauna alesii
ereau cei suss inuti de proprietari. In Muntenia chiar ereau alesi numai de
proprietari.
Carmuirea acestor privighetori erea o adevarata nenorocire pentru tarani
si de multe on chiar pentru proprietari. Jafurile si inpilarile, fkeau indelet-
nicirea for zilnica, iar nu privigherea linistii si impartirea dreptatii. Orase le
se ocarmuiau de catre o Eforie compusa din 3, 4 sau 5 membrii alesi de.
proprietari si de capeteniile breslelor (mestesugarilor) cari se numiau starostii..
Locul unde se aduna acea Eforie se numia mai intai Casa Sfatului si
mai tarziu Muneipalitate. eful acelei Eforii ales din cei cinci membrii
numiti Cileni sau leni, se numia Prezidentul Magistratului, iar de la 1864
incoace Primarie, Primar, Consiliu comunal.
Asa dar si orasul nostru a trait multa vreme cu sfatul lui de cetateni
alesi, avand in frunte pe unul exit din mijlocul sfatului. Acesta dupa cuim
am mai spus se numia la inceput judef si erea ajutat de 12 pargari (de
la sasescul Burger). Unii scriitori spun ca seful muncipalitatii se mai numia
si Sudt.1)
Sfatul orasenesc erea dator : 1) So. pastreze un catastif al targului" in
care se insemnau toate schimbdrile de proprietate si in care se treceau poate.
actele de vanzari intregi si chiar zapisile de datorii. 2) El se ingrijia de
tinerea balciurilor, cad ereau izvorul de boggle eel mai insemnat al orasului
si ale caror date si Joe nu se puteau schimba de la o vreme, fara o invoire
din partea Domniei. 3) El culegea poate anumite gloabe de la aceia cari.
calcau orAnduelile orasului sau ale balciului. 4) In apararea cetatii, el va fi
avut fara indoiala vre-un amestec indatinat. 5) In sfarsit Sfatul §i Capetenia
orasului luau masurile de trebuiata, pentru a se strange de la orasenii ne-
gustori suma ce se datoria Domniei. Prin grija for se indepliniau si unele.
indatoriri fain, de Domn.2)
In scurt putem spune ca in vechime ispravnicii, vamesii si samesii ereau
persoanele care conduceau administralia intr'un judet.
Pe la 1803-1806 in orasele unde se mai mentinea Inca. juderii cu
cei 12 pargari, tot ei ereau si judecdtori si implineau toate afacerile justitiei.3).
1) I. Nadejde. Istoria lui Stefan eel Mare pag. 14.
2) N. Iorga. Negotul §i Mestepgurile pag- 121.
3) V. Ureche, vol. 8, pag. 518.
www.dacoromanica.ro
 209,
Judecdtoriile propriu zise se'infilryteazd de la regulamentul organic (1832)
iar tribunalele de la 1859-60.
Intre boerii judecdtori mai vechi din Slatina putem cita: pe la anu 1783
1786 sub Domnia lui Mich. $utu, pe Plopeanu, Mavrodin, Starnate, Chiriac
Rachtevon, Scarlat Isvoranu, Varlam Isvoranu, la 1793 si 1797 Toma De-
leanu, la 1801 Nicolae Cdpitan Za Dorobanti, la 1 Mai 1808 Clucer za arie
Ianachi, de la 5 Fevruarie 1809 RAtescu, la 1817 Antonache Polcovnic, iar
condicar Firica Perieteanu etc.
Tat. cum se descrie intr'o revistd administratia judetelor si oraselor in
vechime. ')
Organizatia administrative erea modelatd dupe cea turceascd. Cei doi
ispravnici on administratori din fiecare judet : unul insdrcinat cu partea ad-
ministrative iar celdlalt cu cea judecatoreascd, conrespundeau voivozilor Turci
si cadiilor : ei judecau si hotdrau, pedepsiau si arnendau, fixau si strangeau
ddrile. Asezdmantul ispravnicilor nu e vechi. Ei au fost introdusi de Nicolae
Mavrocordat, in locul cdpitanilor si judetilor dinainte, si din Muntenia, noua
organizatie administrativd, trecu si in Moldova. Ispravnicii pusi sub ma-
rele vistier ereau numiti de Domn Mid a imbrdca caftane. Cum ajungeau la
conacul on la tahtul lor, adica la locul de resedintd, ei numiau pe zapcii,
subadministratorii pla'silor, a cdror fund Tune erea analoage cu a subafilor
Turci. Departamentele administrative ereau o reproducere adoptata cu cerin-
tele locale ale calemurilor sau biurourilor din administratia otomand. Cu tim-
pul si rnai cu seamd de la 1864 incoace, se facurd schimbdri in toate ra-
murile ocarmuirei si justitiei, astfel ca neoranduelile de tot felul trebuird sd
is odatd un sfarsit. Se fa'curd legi care regulard drepturile si datoriile fiecarui
diregaitor si ale fiecdrui cetdtean, iar la 1866 dupe alegerea Priincipelui Carol,
adundrile legiuitoare alcatuira constitutia, prin care se declard ca toti Romanii
sunt egali inaintea legilor, avand toti aceleasi drepturi si aceleasi datorii.
Azi avem judecdtorii, tribunale, curti de apel si cite si mai cite, dar
mai inainte par'cd asa erea ? Asi, nu mai vedeai D-ta atata reguld §i atata
potriveald ca azi.
In timpurile vechi, dacd nu te multumiai cu judecata pe care ti-o facea
judetul, adical dupd cum ar veni azi Prefectul, apoi te duceai la Divan, eel
mai mare tribunal din tard si dacd rdmaneai pe jos si acolea, iji luai traista pe
umdr si o tundeai care case tot suparat si ndcajit.
Cum poruncia Divanul asa trebuia sd fie, ca doar aci judecau boerii cei
rnai de frunte ai tarii in cap cu Domnul si cu Mitropolitul. $i apoi si Diva-

1) Convorbiri literare an 34 pag. 882.

27
www.dacoromanica.ro
 210

nul se aduna cu multa socoteala, de ! asa-'s boerii tacticosi si cand e vorba

sa te judece apoi te judecau ei pe liniste.
In ziva hotarata pentru adunare, veniau boerii ga'titi cu ce aveau mai
frumps si se asezau roata pe langa Domn si in fata lui. Tot pe langa
Doran mai stateau si slujbasii lui de casa precum : ciohodarul, adica cel
ce ingrijia de cismele Marii Sale ; medelnicerul, adica cel ce ii turna apa
de spalat si alti multi boeri slujbasi stateau pe langa tron, caci se intampla
si avea nevoe Domnul in timpul sfatului.
Azi pe la judeca'torii si tribunale sunt : grefieri, sub-grefieri si altii, adica
slujbasi can ingrijesc de hartiile de seamli, p'atunci nu erea la Divan de cat
logofatul al III-lea, care deslega jelbile si actele si 6 uricari, adica scriitori.
Logofatul al III-lea trebuia sa stie carte nu ceva cumva, trebuia adica
sa stie a ceti si scrie bine limba slavond, ca doar pe atunci cei marl, te ju-
decau in slavoneste si prebtul in biserica tot in slavoneste iti canta, asa erea
moda, de! de pilda cum vorbesc azi boerii nostri mai mult in frantuzeste.
In vremea veche nu prea aveai parte de dreptate, mai ales in timpul
Domnilor rai la suflet, ca si dreptate ca sa dai, iti trebue inima bung si nu-
mai nitel cuget rau sa fi avut vre-un boer, apoi nu erea chip !
In timpurile acelea, cand tara noastra erea de ra.'sul Turcilor, Muscalilor
si Nemtilor; atunci cand boerii petreceau cu streinii, iar taranii ereau inju-
gati la care in locul boilor si batuti si schingiuiti ca sa dea bani, in acele
timpuri, de geaba cautai dreptate, data ereai Roman bun si curat la suflet.
Se duceau bietii tarani tocmai de prin fundul tarn, tocmai la Bucuresti,
unde erea Divanul. Se duceau cu gandul ca vor capata dreptate si data cel
Ora erea vre-un boer, apoi nu-ti mai mergea bine cat aminul, putea sa-ti
tot cante cucul in fata. Iti luau streinii tot si pamantul si casa si masa si
te lasau lipit parnantului. ')
Au fost si unii domnitori, chiar dintre Fanariati care au iubit. dreptatea

. ..........
(poate numai din gura). Asa de ex. Nicolae Mavrogheni in anul 1786 da
urmatorul hrisov :
Io N. Mavrogheni etc., D-lor boerilor ispravnici, boerilor judecatori etc.

Iata ne facem datoria si VA' aratam Dumnezeiasca porunca, dupa care

asemenea este si a noastra poruncitoare cea mai dintai vointa a fiecaruia din
D-voastre lspravnicilor sau judecatori sau veri-ce zabet a on -ce pricing a no-
rodului, sa va purtati foarte cu dreptate dupa toate si cu frica lui D-zeu si
a Domniei Noastre, sa paraseasca fiecare din cele rau obisnuite trecute ; ho-

1) C. Bondescu.

www.dacoromanica.ro
 211

tarari ; judecatile sä le faceti dupd sfanta pravila : de jafuri si de hrapiri sa-i

diafendipsiti si nu numai D-voastre sa fiti curati de unele ca acestea, ci nici pe
oamenii D-voastre, cari ii aveti oranduiti cu zapcilacuri si veri-ce epistasie
asupra satelor sa nu-i ingaduiti a jefui si fiestecare sa se multumiasca pe
ceea-ce este tachtul sau drept, fara de a se lacomi, ca aceea ce este drept,
este si blagoslovit de la D-zeu si indestuleaza atat pe dansul cat si pe fiul
lui, iar ceea ce este nedrept, este praf si ca vapaia focului, arde si nu nu-
mai nu se foloseste dintru acest fel de nedreptate agoniseli, dupa" cum ei
socotesc, ci si copiii si casele for raman la pustiire, precum avem la aceasta
pilda multe case ce s'au stins si au ramas copiii for foarte saraci. Pe locui-
tori sa-i prim4i cu buna" voire si cu blandete, cand yin la Domniile-Voastre
a se plange pentru cate ceva si la cele ce vor fi cu cale sa-i ascultati, iar
la cele fara de cale sa le dati raspunsul cu blandete, fa.'candu-i cu cuvant
si cu deslusire a urma poruncilor lui D-zeu si a pravilei, ca si insisi ei sa in-
teleaga si sa priceapa bine, iar nu fara de cuvant infruntandu-i sa-i isgoniti.
Usa sa ya fie deschisa si auzul destept in tot ceasul ; sa nu ziceti saracului
Du-te ca nu este vreme" nici sa-i tineti pe la curtile D-voastre cu zile in-
delungate pang a va gasi vreme de a va impreuna, dupa cum am auzit ca
patimeau locuitorii, pentru ca aceasta foarte mult ne turbura duhul cand vom
auzi ; luati pilda de la insine not si urmati, ca usa Divanului este deschisa.
a primi far de preget in tot ceasul pe fiecare ; si in scurt intru toate sa pa-
ziti dreptatea si buna oranduiala si cel ce va sluji bine si cu credinta chi-
vernisand si ocrotind pe locuitori cu buna ocarmuire si dreptate, sa fie lucre-
dintat si cu totul adeverit ca negresit va dobandi mila lui D-zeu si evnia
Domniei mele, iar inpotriva, vai de acela ce va calca poruncile sfintei pravile
si ale prea puternicei imparatii si ale Domniei noastre si it vom dovedi ca
a facut vre-o nedreptate, on a jefuit, on n'a pazit poruncile si povatuirile
noastre ; unul ca acela nu numai ca va fi lipsit din slujba Domniei mele si
nu va mai fi invrednicit nici-o data la slujba si mila Domniei mele, ci va
petrece si ceea-ce n'a socotit nici a gandit.1) .

Romanati
Olt
Ionita Icioglan
Dolj
Mehedinti

1) Cond. lui N. Mavrogheni. Arch. Statului No, 17. V. Urecho 1st. Scoalelor p. 59.

www.dacoromanica.ro
 212

Tata cite -va judecati intamplate si sentir* date in Slatina si judetul Olt
intre anii 1793-1795.
1) Prea InaAate Doamne,
JAluesc Mariei Tale ca acum dupa Pasti in saptamana cea luminata fa-
candu-se balciul lui Sf. Gheorghe aici in Slatina sud Olt, am mers si eu
dupa obieei de-o parte de targ cu umbrar intr'adins facut pentru a judeca
pricinile, ce se intampla in targ; si tocmai cand eu judecam pe doi oameni,
vaz viind doi feciori slugi ale d-lui Ioan Faca, si sezand langa mine zicand
ca ei au a judeca ca sunt porunciti de ispravnicul Faca ; eu cerandu-le sa
le vaz porunca si nevrand sä mi-o arate, fara numai departe citind-o, le-am
tras-o din mAna ca insu-mi sa o vaz, care iata ca o si trimisei sa se vaza
de Maria Ta. Eu vazand porunca lui Faca lucru inpotriva obiceiului si a
poruncei domnesti, am zis acelor trimisi, ca nu se poate aceasta ca sa scaz
eu cinstea si puterea luminatei cartei Marie]. Tale, ce mi s'a dat pentru aceasta
slujba, cu porunca lui Faca, ce o avea la ma.'na; ei de loc au inceput a

NOTA. Fiindca, e vorba de Icioglani sa vorbim ceva mai pe larg de dansii.

Pe timpul lui Nicolae Mavrogheni (1786). tara din punct de vedeie administrativ
erea impartita in 5 grape de judete si fiecare grupa isi avea ispravnicul sau astfel :
Slam Rai-nuie.
I Buzau ispravnic
Saac Stoian Cafegiu Imnac

lalowita
Ilfov
Ti Anastase Icioglan
Vlasca
Teleorman
Prahova
III Dambo vita Constantin lciogla
Muscel
Romanati
Olt
IV
Dolj
Ionita Icioglan
Mehedinti

Valcea
V Gorj Stefan Icioglan
Arges

Dar nu despre aceasta voirn noi sa vorbim aici, ci fihidca in timpul acesta, vedem
ca ispravnici, guvernatori sau administratori in Cara noastra, aproape intreaga, peste 4 grupe,

www.dacoromanica.ro
 213

ma injura, a ma ocara, de puffin a ramas sa nu se faca primejdie, lucru de

mirare la tot norodul targului. Pentru care ma. rog milei Mariei Tale sa se
trimita un mumbasir, om domnesc, ca sa se faca cercetare in fata locului,
in frica lui D-zeu, de D-lui Stolnicul Draghicean Otetelisanu si de D-lui *e-
trarul Nicolae Ispravnic si impreuna cu cercetarea sa is pe acel vinovat, ca
sa-mi aflu dreptatea inaintea Mariei Tale si sa nu ra.'mai rusinat in fericitele
zilele Mariei Tale, care neamul meu aceasta n'a petit -o, caci de erea sa faca
aceasta Faca, trebuia sau insusi sa mi-o fi scris, sau sa mi-o fi spus, iar
sa nu-si pue feciorii a ocara feciorii de boer in mijlocul targului, afsifisie
luminatei porunci Mariei Tale, si cum va fi mila Mariei Tale. 1793 Aprilie 28.
Robul Mariei Tale Toma Deleanu judecatorul of sud Olt. ')
adica peste 14 judete se gases° numai Icioglani, sa vedem ce origine are acest name si
cum au ajuns lucrunle, ca in tara noastra sa fie Icioglani sau urmasi de ai fostilor Icio-
glani, care totusi, sa le poarte ca pronume cel putin amintirea numelui slujbei stramosilor lor.
Cuvautul Icioglan este de origine turceasca, si se scrie mai bine itchi-oghlan si insem-
neaza copil al interiorului, copil al seraiului, copil de cash al sultanului, pagiu.
Acestia ereau niste slujbasi tineri ai sultanului, de origina crestiui, prinsi in resboae,
-sau adusi din provincii supuse sau vazale Turcilor, insk voinici si de o constitutie rohusta.
Ei ereau crescuti in scolile speciale din Pera si din Adriauopole si chiar in serai la Cons-
tantinopol. Aci, in palatal sultanulni, ei ereau eondusi de seful eunucilor albi si impartiti
in dorik odu adica quartiere : 400 iltr'ima si 200 intr'alta Aci, printr'o disciplina severa,
in care : bataia, postal, neodihna, arestul, tineau local de frunte, ei invatau : respectul, th-
cerea si supunerea oarba.
Profesorii sau khadjekii lor, le explicau coranul si ii invatau sa scrie, sa eiteasca si
sk, stie bine liniba turceasd.
Instructia lor se complecta prin studiul limbilor araba si persaua. Se obisnuian malt
Cu exercitiile fisice si mai ales en calaria. Dach vre-unii din ei ereau improprii, ori recal-
citranti, nesupusi si neascultatori, ereau goniti din serai si inrolati in armata regulata.
Aceia, can profitand de instructiunea F,Ii educatiunea speciala ce li se da, conrespondeau mi-
siunei lor, inaintau in grad si isi schimbau hainele lor de postav prin altele de satin si de
-fir. Ei spalau rufaria sultanului si priweau ca leafk, de la 5 -6 aspri pe zi. Mai tarziu tre-
ceau la, vistierio, a,poi la laboratorul de medicina si in cele din tirma la cea mai Malta ca-
mera a seraiului.
Aceasta camera se compunea din 40 de oameni sau pagi, dintre can 12 aveau cele
mai inalte functii sa tie sabia, mantaua, scarile calului, sa dreseze cainii, s'aranjeze si sa
ingrijeasea camerile de primire, etc.
Prin ei se anuntau si se cereau audientele la sultan, prin ei se trimeteau petitiunile
si tot prin ei se &demi respunsurile, vestile si ordinile sultanului.
In toate aceste ocaziuni se practica pe o scary intinsa obieeiul bacsisului (bakhehach).
Cand se iveau locuri, ei ereau pusi in fuuetii inalte prin provincii supuse sau vazale,
ca ispravnici sau guvernatori de provincii, unde si veniau cu acel titlu turcesc de Icioglan.
lata de unde a ramas si la not numele sau pronumele de 1cioglau.
Institutitinea for n'a disparut Inca nici astazi in unele parti ale Turciei.
1) Cod XXIII fila 50 verso. V. A. Ureche. 1st. Rom. vol. IV (VI), pag. 401, 403.
www.dacoromanica.ro
 214

2) Io Alexandru Constantin Moruzi Voevod.

Oranduim Domnia Mea pe Stolnicul Draghiceanu Otetelisanu i cu Se-
trarul Nicolae ispravnic, sa faca cercetare foarte cu amdruntul acolo in fata
locului prin dovezi si marturii, cari se vor fi intamplat si in ce chip se va
dovedi adevarul sa instinteze Domniei Mele inscris sub iscaliturile cate trei,
asteptand oranduitul acesta acolo porunca Domniei nide de urmare. 1795.
Mai 5. 1)
Procit Vel Logofat.
3) Prea Inaltate Doamne,
Dupa jalba ce a dat Mariei Tale Toma Deleanu judecatorul de la acest
judet Olt, aratand cum ca dupd Pasti in saptamana luminata facandu-se bal-
ciul lui Sf. Gheorghe la Slatina a mers a judeca pricinile ce se intampla in
targ si viind doi feciori slugi ale D-lui Joan Faca i-au zis ca ei au a judeca,
ca sunt porunciti de ispravnicul Faca, si cerandu-le porunca sa o vaza n'au
vrut sa o dea, fara de departe citind-o, a tras-o din mand sa o vaza
ci de loc au inceput, a'l injura, a'l ocara, putin MIA' a se face si primejdie ;
ni se porunceste de catre Maria Ta ca sa facem cercetare foarte cu de-ama-
runtul aici in faca locului prin dovezi si prin martori, cari se vor fi intam-
plat, si in ce chip vom dovedi adevarul sa instinta'm Mariei Tale sub isca-
liturile a cate trei, asteptand cu Tintila credinceriul porunca Mariei Tale de
urmare.
Dupa luminata porunca aducand pe cati-va din cei ce s'au intamplat
precum si pe vames, unde f4a find si amandoua.' par ile : parasul si paratii,
am intrat in cercetarea pricinii si ne adeveriram inteacestasi chip : Dupa ce
Deleanu a mers sa caute pricini de judeca4i, Vineri dupa pranz au mers si
paratii : un Preda Polcovnicu si un Teodosie Stegariu oranduiti de D-lui is-
pravnicul Joan Faca prin ravasul Domniei Sale, care ravas s'a vazut de catre.
Maria Ta, insa Stegariul Teodosie om al Domniei-Sale, iar Polcovnicul orn
al D-lui Setrariu Nicolae, caci D-lui nu se afla atunci aici, si dupa ce au
mers la umbrarul judecatorului, nu 1-au gasit la umbrar, fiind dus la pra-
valie, si au sezut spre a cauta pricinile de judecata, si fiindca Deleanu le-a
cerut sa le vadd porunca ce aveau, Preda Polcovnicul nevrand sa o dee o
citia singur si asa Deleanul i-a tras-o din man& iar Preda de loc a inceput
a se galcevi si a se inbranci nevrand Deleanul sa dee porunca iar celalalt
Teodosie Stegariul nici un fel de galceava n'a facut si asa acel Preda Pol-
covnicul a facut galceava cu judecatorul atat subt umbrar cat si dupd ce-

1) Cod XXIII fila 51. ibid.

www.dacoromanica.ro
 215

au scapat deocamdata ajungandu-1, a vrut sa-1 dee jos de pe cal, dupa cum
de toata." curgerea pricinei mai pe larg va lua InaAimea Ta pliroforie din ail-
tdrile ce s'au intamplat la aceasta pricing, cari aratari sub iscaliturile for le
trimesesem Inaltimii Tale dupa porunca- 1793 Mai 17.
Ai Mariei Tale prea plecate slugi Draghiceanu Otetelisanu Stolnic, Ni-
colae etraru, Ioachim Tintila credinceru.

4) Prea Ind4ate Doamne,

Dupd luminata porunca Mariei Tale, ce mi s'a dat, ca sa cercetez pen-
tru judecatorul de judet ce este datoria slujbei lui, arat Inaltimei Tale, ca
luminata cartea Mariei Tale, ce are judecatorul la mainile lui, care
este trecuta si in condica Divanului, cuprinde : ca judecatorul sa aiba a ju-
deca toate pricinile de judecati ale locuitorilor cu bung cercetare, ca sa le
hotarasca cu dreptate si sa faca hotarare inscris la mana cui se va cadea,
iar pre cei ce nu se vor odihni, sa le dee la mana soroc inscris cu zi oran-
duita spre a veni la Divan, iar inplinirea dupa hotarare sd o faca ispravnicii
judetului, la care inplinire sa nu se amestece judecdtorul; cum nici isprav-
nicii sa nu .se amestece la pricini de judecati a judeca, faca numai judeca-
torul, si ispravnicii judetului sal cunoasca de judecator si sa dee mana de
ajutor cu oamenii de slujba. Deosebit am Mout cercetare si intrebare acelor
boeri batrani, cari au statut in multe randuri ispravnici, si imi aratara ca
ispravnicii nu pot a orandui de sinele pe altii sa caute pricini de judecati,
Para de numai pe judecatorul ce este oranduit de Maria Ta; ci de vreme ce
la acest balci se vede ca ispravnicii, inpotriva urmand, au oranduit pe oa-
menii D-lor sa caute pricini de judecati, mai vartos afiandu-se facerea bal-
ciului acestuia in orasul Siatina, unde este si sederea judecatorului si a
ispravnicilor, ramane ca la aceasta pricing sa se faca hotdrarea dupa cum
va fi buna vointa a Inaltimei Tale.--1793 Mai 30.')
Vel Logofat.

5) Io Alexandru Constantin Moruzi Voevod,

, Cat pentru Toma Deleanu judecatorul de la jude.tul Olt, fiindcd nu si-a
-,purtat harzul cinstei sale, ca un judecator ce erea ; adeca clapa ce a vazut
pe acei galcevitori, sa se traga, sa faca aratare catre Domnia Mea; ci in
potrivd urmand, s'a induplecat galcevitorilor, facandu-se singur pricinuitor
de necinste, in parte, it lipsim Domnia Mea de judecatorie §i poruncim of an-
duitului mumbasir sa ieae porunca Domniei mele de la mani sa o aduca la

1) Cod XXIV fila 177.

www.dacoromanica.ro
 - 216

Domnia Mea, si ispravnicii ca niste urmatori in potriva poruncilor Domniei

Mele, la care nu putin se invinovdtesc, sa dee amandoi cate talere 50 trea-
pad mumbasirului iar pe Preda Polcovnicul ca unul ce a ridicat mana asu-
pra judecatorului celui oranduit de cdtre Domnia Mea, sal ridice in flare si
cu bung pazd sal aduca aici la Domnia Mea.-1793 Mai 31. ')
Vel Logofat.

Mai iata.' un exemplu cum se impacau pricinile :

Un Mateias Berendei Postelnicel da zapis la 9 Octomvrie 1794 (sub
Al. Moruzi) la mana lui Neagu Zapciu la plasa Oltului de jos (jud. Olt) si
la mana lui Joan slujitorul, precum sa se stie ca. intamplA.ndu-se de a fost
pricini cu frate-meu Nicolae am indrasnit de am batut atat pe Neagu Zap-
ciu cat si pe slujitor, lucru fara oranduiald pentru care a mea vind viind
mumbasir om domnesc ca sa ma. ridice sa ma. clued la Bucuresti spre a ma.
pedepsi, am cazut la pace si m'am impacat atat cu logofatul Neagu cat si
cu slujitorul. Deci sa nu mai fac alta data acest fel de urmari de care ma
leg printr'acest zapis cu iscalitura mea.2)
1794 Octomvrie 9.

Judetii cei mai vechi ai orasului Slatina au fost :

Jipa judetul 9) 1608, Oancea judetul 1620, stait judetul 1664, Ni-
colae biv-jude0, Dumitru 7) judetul 1679, Dragusin judetul, Dobrun 9) ju-
detul 1693, Dragu 10) jude din Slatina 1702, Amza 11) judet din Slatina, Oprea
Judetul 1761 *), Ilie a), judetul 1794.
Presedintii Magistratului si Primarii orasului Slatina, incepand de pe la.
1835-1836 si pana astdzi au fost : Grigore Obogeanu, N. Sisilica, G. Pe--
trescu, Mache Racoviceanu 1864-1866, Dumitru Mavrodin 1866 1868,.
1876-1878, (in (loud randuri), Costache Dumitru 1869-1870, Iosif Gardu
1871, Mann Mateescu (Parlitu) 1871-1872, C. D. Gdbunea 1872-1876,
Petre Dragoescu (in trei randuri), 1876-1878, 1878-1882, 1882-1895,
Nita Dumitrescu (Bitigasu), 1882-1883, Toma Dumitrescu, 1883-1890,
D. Protopopescu (in cloud randuri), 1890-1892, 1895, loan H. Pop, 1895,
Colonel I. Dobriceanu, 1896-1899, G. Rascovici, 1899-1900, Michail De-
leanu, 1901-1905, Popoviceanu 1905, C. Drdgoescu 1906, I. Florescu.
Intre Ispravnicii sau Otcarmuitorii si Prefectii cei mai vechi ai Judetu-

1) Cod XXIV &la 176. V. A. Ureche.

2) V. Creche, 1st. Rom. vol. III (V) pag. 480.
3) 4, F, Vezi pag. 57. 6), 7, 8, 9, 10, Vezi pag. 58. 11) Vezi pag. 59. 12) Vezi Impozite.
* Vezi pizania bisericii Sf. Nicolae din tdrg, capit. Biserici".
www.dacoromanica.ro
 217

lui Olt putem aminti : pe la 1645 sub Matei Basarab ereau ispravnici Vasile
si Oprea 1), la 1783 Ianuarie 4. Slugerul Ionitd Caia si Medelniceru Gri-
gorascu.
La 1783 Aprilie 26, Clucerul Stan.
1783 August 11, Slugerul Caramalau si Clucerul State.
1783 Decemvrie, Stefan Pitar si Mincu Falcoianu.
1784 August 27, Vintila Pitar.
1785 Noemvrie 33, Iordache Palade biv-vel Clucer za arie si Medelni-
ceru Dumitrache.
In locul for la 24 Noembrie 1785 Serdar Tudorache Tufeanu si Pitar
Stefan.
Sub Mavrogheni 1786 -1789: Dumitru Mandru si Tudorache Chescol.
La 1791 : Grigore Hrisoscoleu si Dumitrache biv-vel Medelnicer.
1792 Iunie 18 Dumitrache Stirbei biv Clucer de arie si la 2 Sep-
temvrie 1792, Stolnicul Draghicean Otetelisanu.
La 1793 'oan Faca si Nicolae Setraru.
1794 Ianuarie 25, Serdarul Dumitrache Papazogld.
1794 Fevruarie, Costache biv 3-lea (treti) logofat.
Mai 1801, Caminar Draghicean Otetelisanu si Iamandache Branco-
v iceanu.
La 1801 Julie 20, Cdminar Hagi Pascale.
1803 Constantin etrariu.
1811 Februarie 3, Serdarul Constantin Vulturescu si Medelnicerul
Gheorghe Mariuteanu.
La 1811 August 23, Serdarul Nicolae Topliceanu si Medelnicer Iordache
Tufeanu.
La 1812 Iunie 1, Uminarul Iordache Rasti si Serdarul Spirea.
1814 Tulle 16, Clucerul Scarlat Ruset apoi Grddisteanu (Scarlat).
1821, Ghelmegeanu apoi : C. Otetelisanu 1840, I. Grddisteanu 1842,
Iancu Lahovari 1843, Sc. Filipescu 1847, C. Niculescu 1848, Ruset 1849,
Scarlat larca 1850-1851, C. Balaceanu 1853, M. Cerchez (1856 Iu-
nie), Solomon (1856 Octomvrie), Toma Tarta'sescu (14 Februarie 1859),
Costache BAleanu (27 Mai 1859), Boicea Radian (1 Decembrie 1860), Costicd
Valeanu (23 Iulie 1861), Vasile Garlesteanu (Aprilie 1862), Costache Rizescu (12
Aug. 1862), Costache Manu (21 Aug. 1863), Brosteanu 1866, Mihail SlAvescu
(17 Iulie 1867), C. Tartasescu (16 Mai 1868), Anton 8dulesou (4 Februarie 1869),
Grigore Falcoianu (10 August 1870); D. Titulescu (9 Februarie 1871), Grigore

1) Vezi przania bisericii Sf. Treime, capit. Biserici.

28
www.dacoromanica.ro
 218

Falcoianu (19 Martie 1871), T. Socolescu (1 Noembrie 1872), I. Urlateanu (22 Mai
1876), C. Deleanu (10 Ianuarie 1877), loan Furduescu (22 Februarie 1877),
V. Misir (9 Iunie 1877), Joan Furduescu (28 Iunie 1877), Apostol Aricescu
(25 Iulie 1877), C. Deleanu (22 Aprilie 1878), Anton Suciu (25 Iunie 1882),
Al. Chirculescu (7 Julie 1883), I. Paladi (24 Aprilie 1885), C. C. Deleanu
(5 Mai 1886), Const. Coliba§eanu (15 Aprilie 1888), Const. Ilie Niculescu
Dorobantu (21 August 1889), Grigore Lehliu (5 Aprilie 1890), I. Polihron
(12 Februarie 1891), T. Socolescu (1 Martie 1891), I. C. Robescu (19 Julie
1891), M. Manciulescu (21 Decembrie 1891), C. Savoiu (16 Noembrie 1895),
G. Arghiropol (18 Iunie 1894), Dr. Al. Stancescu (Octombrie 1895Martie
1899), C. Coliba§eanu (15 Aprilie 1899), I. Duinitrescu (15 Iunie 1899),
Al. Varlatn (4 Aprilie 1900), M. Maraiscu (23 August 1900), Petre N. Sla-
vescu (Februarie 1901), C. Munteanu 1905, C. D. Anghel, V. Stefan.
Asupra localului autoritatilor din ora§ pe la 1868, iata ce se spune in
expunerea situatiunii jud. Olt cu ocaziunea deschiderei sesiunii ordinare a
consiliului judetean din acel an.
Localul autoritatilor, care este cel mai insemnat edificiu din acest ora§,
are trebuinta de invali§ Si ideia noastra este sa se invaliasca cu tinichea in
anul curent : 1) pentru motiv ca prin asemenea invali§ este mai bine pa.'zit
de incendiu §i 2) ca nu prin amanare sa se ruineze zidul din cauza ploilor.
In incaperile dependinte de localul judetean se afla deja: temnita, ca-
zarma dorobantilor §i grajdul, insa tot aci nefiind loc §i pentru fanarie, s'a
cerut a se incuviinta de guvern pentru acest serviciu sa se lase via de 5
§i jumatate pogoane a schitului Sopotu ce erea a se vinde, dar sa fie fa-
naria intr'o parte Si cazarma cu grajdul in alta parte, este cu totul dificil
caci se intrebuinteaza multi oameni in garda Si se inpedica alte servicii.
Opiniunea noastra ,in aceasta este ca pe local lasat de guvern pentru fana-
rie sa se infiinteze local pentru cazarma cu dependintele sale §i pentru
temnita, de oare-ce aici unde se afla astazi prin desimea tuturor inteo curte,
aerul nu poate fi curat Si sanatos §i fereasca D-zeu sa se mai nasca vre-o
epidemie cum din netericire s'a intamplat in anul 1867.
Iar incaperile ce astazi se ocupa de cazarma §i temnita, prefacandu-se
dupa trebuinta sa serveasca pentru local sub-prefecturii de mijloc Si curtii
cu jurati.
Preedinte, C. TARTAESCU.
Membrii: Chiritescu Si V. Urianu.
Secretar, N. Protopopescu.
1) Monitorul Oficial No. 246 din 1868

www.dacoromanica.ro
 219

Astazi putem sa ne falim ca avem Pa lat administrativ, local frumos cla-

dit pentru : Prefectura si Tribunal precum si un local special pentru Primarie,
Politie si Perceptie.
r , .
, 7., 07.9p-W71_,.

114

'-e;;^ --Cr

rtl...-
---,
";.:=-4,,,, i--.

At-
, ,,' .9g PrfT!Trir7777-1' -
NS', -
-c :J..- ''''J
'.-''''
=-204111 .
-_,..-jj.,.,;,-,411:Nsit -.5. .
1k =,: ---,-./ -.4:541;.?..' k .
,.....-:. eY2.-4. 1 c'; P.:1;J.; 4.-rvr
.. tir, .._ r 154'
,.,;,.. Ai.
.? i., e-..., ,,..t-,
L.....
:;11.:
;.i
..,,_, ..
.,,,,
.:,
.. 1.",`
i t,.....3,;-

,I, 4:. ''''''''''

I':- . ..,..
..fi. :,....,...,.......,,,s.

Palatul A dminist rati v.

Palatul s'a edificat de catre stat la anul 1886, fiind Presedintele Con-
siliului judetean V. George, iar Presedintele Comitetului permanent G. Sta-
nescu.
El a costat 150.000 de lei, iar Primaria s'a facut in anul 1905, cu chel-
tuiala comunei ajutata si de judet si costa 97104 lei si 96 bani.
Arnandoud aceste administratiuni cat si tribunalul si judecatoria, inainte
au umblat cu chirie prin diferite localuri particulare :
Asa de ex. Prefectura a fost mult timp unde a fost Hotel Negreanu,
apoi unde sunt casele Fantaneanu foste ale familii Linaru, in urma in casele
Valeanului situate pe locul unde este azi Palatul, iar Primaria a fost : in ca-
sele UVa Popescu, in casele Obogeanu si in urma pang la construirea loca-
lului propriu, in casele Toma Gigartu cumparate de Primarie. Mai avem ca
edificii publice: Cazarma regimentului 3 de infanterie in dealul Caluianca si
acum e vorba a se cladi pe campul de Tanga gara o cazarma pentru un
regiment de artilerie, ce va veni aici.
Pedepse.- -Pedepsele cele mai uzitate in vechime ereau urmatoarele :
1) Strangularea erea considerata la Turci ca executiunea cea mai ono-
rabila : in acest mod se scapa Poarta de Domnii romani suspecti sau haini
si un capugibasa insotit de un harap inplinia ordinul fatal.
2) Taierea capului se considera ca o pedeapsa infamanta si mai mult
Inca speinzuratoarea. Mult timp Inca in urma s'au mai vazut in varful
dealului nostru Gradistea, furcile remase din intreaga instalatiune, ce erea o
data acolo pentru spanzurat.
www.dacoromanica.ro
 220

3) Tragerea in teapa erea rezervata talharilor si furilor.

4) Taierea nasului si urcchilor o prescria codul militar turc pentru ie-
nicerii dezertori pe campul de batae.
Cei prinsi in razboi sau altminterea facuti captivi, sufereau aceasi soarta
din partea invingatorului. La not vechea legislatiune prescria aceasi pedeapsa
infamanta, rebelilor, furilor, mofluzilor (fal4ilor) etc. In special pretendentii
la tron ereau astfel mutilati de noul Domn, ca sal faca incapabili de a mai
ajunge la Domnie. Iata cate-va exemple din cronicari : Obiceiul acesta e vechi :
Baudinus vorbeste de el ca de o dating caracteristica iar Paul din Alep si
ambasadorul suedez Paulus Strasburgh iI mentioneaza adesea in cursul ca-
latoriilor lor. Aceasta pedeapsa inainte des aplicata, a lasat pang astazi un
ecou in limba : a taia nasul cuiva" e o locutiune metaforica moderna echi-
valenta cu a infrana semetia cuiva.
5) Falanga, bastonada sau bataia la talpi, practicate din timpurile cele
mai vechi in Orient (Berberia, Algeria si Egipt) de unde trecu la Turci si
de la acestia la Greci la Romani. Obisnuita in toata epoca fanariota, fa-
langa se desffinta odata pentru totdeauna sub administratiunea lui Kiselef.
Bataia la talpi se aplica obisnuit oamenilor de rand ; unii domni insa n'au
crutat pici pe boeri de o asemenea pedeapsa.: fa.'cut-au si acest obicei Gri-
Gore Voda (zice Niculcea II 388) de se bateau boerii la talpe turceste." Sub
domnia fanariota se pedepsiau astfel si brutarii, macelarij, can ereau prinsi
cu masuri false cu ocaua mica (locutiune proverbiala rerpasa in limba.) Aga
care avea inspectiunea pietei ii batea cu nuele la talpi sau ii tiptuia in
mijlocul pietei.
6) Bataia cu buzduganul si cu topuzul erea mai cumplita de cat fa-
langa si de obicei se aplica de Domn insusi.
Atunciazice Nicolae Costin (11-21)mergand vornicii de, targ Ni-
culae Ciocarlan si Ponici la Duca Voda de au cerut numai de cheltuiala ca
sa cumpere ce ar trebui de la tang ca sa facd niste cuhnii, i-au batut cu
buzduganul pang la moarte si mai ales pe Nicolae Ciocarlan, cat l'au dus
oamenii lui pang la gazda au si murit, nici un ceas dupa bathe n'au mai
putut trai iar Ponici s'au ridicat ; iar de tot sanatos n'au mai fost pana
au trait.
7) Tintuirea de stalp a brutarului, care erea prins inseland la cantar :
vinovatul erea tintuit de sfarcul urechii la usa pravalii sale, unde sta de di-
mineata pand la apusul soarelui. Aceasta pedeapsa e curat orientala si a du-
rat pana la regulamentul organic din 1830.
8) Darea prin targ erea o pedeapsa, ce se aplica sub Domnii fanarioti
mofluzilor : culpabilul desbracat pana." la brau avea rnainele legate cu o fran-

www.dacoromanica.ro
 221

ghie de care il tragea un Arndut al Spata.dei, pe cand altul i1 lovia cu nu-

iaua peste spate zicand : cine va face ca mine, ca mine sa pata" si asa it
plimba prin tot orasul.
9) Pecetluirea camasii se facea celor vinoyati de mari abuzuri sau de
o cumplita asuprire a norodului inainte de a fi trains surghiun 14 monas-
tire sau aruncat in ocna functionarului abuziv 1 se pecetluia camasa pe dan-
sul. Obiceiul erea curat turcesc : Neagoe spatarul, bascapuchehae la poarta
9. fost supus de Turci la aceasta osanda. El iiuri la 1685 is Constantino-
pol cu hainele pecetluite pe dansul.
De aceasi origine erea pedeapsa :
10) Vngerea cu catran sau p4cura peste tot trupul si expus apoi la
caldura soarelui sau la intepdtura tintarijor. ')
11) Mai ereau pedepsele jugul fi butucii. Vinovatilor li se punea
jugul la gat si butucii de maini si de picioare cum ordond ispravnicilor Ni-
colae Caragea la 1783 zicand : sa infricoseze pe locuitorii ce nu'si fac da-
toria de credinta : cu jugul si alte pedepse, iar in poezia popularul Codrea-
nul se zice :
FRinza verde de mohpr
La biserica 'd pridvor
Sta Codreanul fratior
Cu butucul de picior.
Pedepsele cu moarte se spune ca au fost desfiintate de Grigore Ghica
la 1823 dar formal prin lege ele n'au fost desfiintate de cat la anul 1849,
ramanand cum avern astazi numai 'amenzile, inchisorile si condamnarile la
munca silnica pe viata sau pe timp limitat, pronuntate prin sentintele : ju-
decatoriilor, tribunalelor sau curtilor cu jurati, dupa gravitatea faptelor.
Politica.Politica, care a inceput a se desvolta in tam noastrd mai
cu searna de la 1848 incoace, s'a condus in orasul nostru, in diferitele tim-
puri, cu mai multa furie poate de cat on unde.
Sufletele ei au fost bine inteles mai intai toti capii sau partasii miscarii
de la 1848 si apoi toti barbatii mai insemnati, cari credeau ca simt mai ro-
maneste sau ca sunt mai nationalisti de cat altii, on ca voesc mult mai
mult bine taxi, unii de cat altii.
Astfel ajunsera a se grupa mai multi in jugul cate unui cap si sd for-
meze diferitele partide cunoscute sub numele de liberati fi conser-

1) Seineanu. Cony. literare an. XXXIV, pag. 882.

2) Partidal liberai s'a format la 1834 prin I. Campineanu, Iancu Ruset, Em. Bb.leanu si Gr
Cantacmino. Ei patru formeaza la 1834 primul grup liberalnational ayiind drept tinta reforma re-
gulamentului organic.
www.dacoromanica.ro
 222

vatori sau ro0i, §i albii ; on cum se numiau in camera mai inainte

dreapta i stdnga. Astazi pe langa acestea mai exists si un ial treilea
partid numit conservator-democrat.
Cei cari au jucat un rol mai important in politica judetului Oltu si ora-
sului Slatina au fost bine inteles in toate timpurile Deputatii, Senatorii, Pre-
fectii si Primarii numiti si alesi. dupa dorinta guvernului sau partidului, care
venia la putere.
Spre a cunoaste cati-va politiciani mai insemnati din orasul Slatina si
judetul Olt, precum si spre a urmari mai de aproape mersul politicei, ce s'a
desfasurat aici in diferitele timpuri, dam aici corespondenta, ce s'a tinut de
la anii 1855 pang la 1868 intre Iancu Ionascu profesor si fost deputat si
intre alti barbati politiciani insemnati, -prietini ai sai :

..... Iubite amice,

. . . .....
Bucuresti 4 Octomvrie 1855.

Sper ca irni vei raspunde, insa printr'o ocazie particulara, prin posta
mai bine sä nu faci, caci sunt sigur ca scrisorile adresate catre mine se
deschid.
Sunt doua zile de cand Omer Pasa 1) a primit ordin de la Poarta ca sa
faca o diversiune in Basarabia cu trupele turcesti, ce sunt acum in tarile
noastre si se zice ca el a raspuns : ca nu o va face pand la primirea noilor
ordine, pentru cuvintele ca nu poate lasa spatele armatei, a carei comanda.
i s'a incredintat in mainile unor aliati, a caror purtare a fost si este foarte
problematica si pe Tanga asta, un guvern ce este foarte mult suspect inte-
reselor Turciei. Eri seard a sosit un tatar de la Constantinopol cu stiri de
la Sevastopole. Pand acum nu le cunosc, dar cei ce zic ca sunt in pozitie,

1) Omer Pasa Croat, numit inainte Mihail Latas, general turc, nascut la 24 Noembrie 1806.
mort la 18 Aprilie 1871. La 1828 dezertA, din armata uncle intrase ca cadet si se duse la Vidin
uncle imbrb,tise Islamismul si intrA in serviciul lui Hussein Pasa ca profosor al copiilor sal.
In 1834 ajunse redactor la Ministerul de Razboi la Constantinopol si sub titlul de Omer
Effendi, profesor al printului Abdul Medjid viitorul sultan. El avu rangul de capitan in armata.
turceasca apoi fu inaintat colonel.
Iu timpul revolutiunei de la 1848 in Principate, fu insarcinat sA, ocupe in unire cu Rush pa-
rile romane si fu numit guvernator al Bucurestiului. Se zice a se purta foarte bine cu tAranii.
Stia bine romA,neste si le spunea cu bine s'a, se astampere si sA, se ducA acasa, ca nu e timpul
acum pentru ce vor ei sA faca. Dupa cum am vazut la pag. 155 in anal 1848-1849, a stat Cava.
timp si in Slatina. . .

In razboiul de Orient (1853-1856), el primi titlu de .pass si fu pus in capul unei armate:
batu pe Rusi la Oltenita (4 Noembrie 1853), debloca Silistra si ocupt, Bucurestiul la 1854. A foot.
numit mai tarziu si generalisim iar de la 1867-1868 si ministru de rasboi.
www.dacoromanica.ro
 223

sa afle noutatile indata ce sosesc in capitala, zic ca stirile aduse sunt luarea
a doua fortarete din Sevastopol.
Circula in oras schimbarea ministerului in chipul urmator : Joan Fili-
pescu ministru din nauntru, Campineanu al trebilor bisericesti, Nicolae Ba-
leanu al flnantelor ; ceilalti raman dupd cum au fost pan& acum.
Stefan Golescu dupa ce a fost pornit escortat de la Rusciuc la Cons-
tantinopol, a fost inchis la Seraskierat, de uncle a facut o protestatiune foarte
,clemna in contra purtarii incalificabile a lui Omer Pasa, care it taxase mai
de rusisnic.
Adevarul e ca Turcului acestuia i-a intrat in cap sa se faca Pasa at
ambelor principate si mai mult nu.
Eri m'a asigurat cineva ca plecarea lui Eliade la Constantinopol este
pentru asta, are adica misiunea ca sa transformeze, de se va putea, tarile in
pasalac turcesc. Ce zici, ai ? IV place Patriotul. Sa nu credem insa pana nu
ne vom incredinta bine. Petitiunea ce s'a dat de tinerimea romana pentru
trimiterea armii ca sa se lupte in contra Rusilor, nici ca s'a trimis la Cons-
tantinopol. Turcii n'au interes a se face aceasta, de cat ca sa se poata zice
ca Romanii doresc pe Turci neconditionat si ca pentru asta vor sa se lupte
in contra Rusilor.
Cererea data in consiliu pentru hrana Austriacilor de locuitorii tarii s'a
refuzat.
Te inbratisez frateste,
GRIGORE (ARGYROPOL).

1858, Decembrie.
Domnul meu,
Fiindca peste cateva zile este a sosi firmanul pentru convocarea cole-
giilor electorale si fiindca timpul de la citirea firmanului pana." la alegerea
deputatilor pentru Adunare, nu este indestul de lung ca sa se poata pregati
alegatorii, a alege deputati patrioti si cu iscusinta de a reprezenta natia. in
.aceasta ocazie, mai multi proprietari mici si mari de aici adunandu-ne, dupa
consultarea ce am avut intre noi, am gasit de cuviinta ca conform exemplu-
Jui inteaceasta de aici, sa invitam si pe fratii nostril din districte ca si D-lor,
adunandu-se, sa formeze cate-o comisie provizorie de ter membrii, cari sa. se
,poata apoi pune indata in relatie cu comisia d'aici.
Misia acestor comisii este spre a se marl cercul adunarilor preparatorii
,pentru alegerile viitoare, avand de tinta unica, de a se alege deputati demni

www.dacoromanica.ro
 - 224
de increderea publica §i cari sa poata conrespunde cu inalta misie ce li se
va incredirra.
Tot de-o data vi se alatura §i uri exemplar de listele alegatorilor ce au
figurat in trecuta adunare Ad-hoc ca sa insemnati prin ele, care pot fi acum
alegatorii cu cate 1000 galbeni venit, cu cate 100 Si de la 100 in jos venit si
cu cate 6000 de galbeni capital in oral, adaogand D-v. totdeodata pe langa
cei tipariti i pe alti (ce yeti mai insemna acum ca in drept a fi alegatori),
iar in rigla deosebite obsevari," pe cati din ei poate conta partidul national.
Pentru alegatorii de la 100 galbeni in sus se intelege ca mijlocul eel
mai nemerit ce credem a fi este : a chema indata cate unul de incredere din
fiecare plasa sau plai prin ajutorul caruia sa" se tnsemneze cei ce vor mai
fi indrept a fi alegatori i pe c4i din ei poate conta partidul national, ca sa
se poata astfel cunoa§te indata i sigur uncle ne aflarn.
Toate acestea sunteti Fugati a face ca sa se indeplineasca Si sa ni se
comunice cat s'ar putea mai neintarziat tot prin ocazia ce v'am recomandat'o.
Ai D-v. sinceri frati,
*TEFAN GOLESCU, B. BOERESCU, Gr. ARGHYROPOL.
P. S. Pana la sosirea firmanului vi se recomanda cu .osebire ca acestd
lucruri sa le faceti cat se va putea de secret.
STEF. GOLESCU.

Lista de alegatorii din Slatina pe la anii 1857-1858.

1. loan Ioanid 17. Mihalache Tonescu
2. Nita Alexe Zamfir 18. Tudor Radulescu
3. Ghita." Petrescu 19. Stefan Constantin
4. Stan Popescu 20. Tache Ciuciu
5. Nita Nicolau Ciucescu 21. Ilie Nica Arge§eanu
6. Toma Gigartu 22. Nita Marin Negreanu
7. Hagi N. Perieteanu 23. Hristache Eliad
8. Ilie Angheliu 24. Dumitru Gabunea
9. Nicolae Joan 25. Alecu Obogeanu
10. Toma Eeorgescu 26. Petre Nicolau
11. Nita Ilie Perieteanu 27. LuChian Penescu
12. Nae Durnitrescu 28. Marin Mateescu
13. Sima Joan 29. loan Varipatie
14. Gligore Mihail 30. Joan Capitanescu
15. Costache Dumitriu 31. Nita. C. Gabunea
16. Costache Pop (cafegiu) 32. lancu RaduIescu
www.dacoromanica.ro
 225 -
33. Dumitru Ion Avram
34. Nastase Cojocaru
35. Niculae Vladu Sarbu
36. Ciuca Stefan
37. Nica Nicolae (cisrnaru)
38. Gheorghe Ghenea
39. Nita Joan Jianu
40. Barbu Constantinescu
41. Alecu Constantinescu
42. Din Joan
43. Ionita Martinescu
44. Radu Dumitriu
45. Florea Nicolae
46. Costache Ion Fasularu
47. Marin Petrescu
48. Radu Popescu
49. Gheorghe Joan
50. Costea C. Gabunea
51. erban Matei Cojocaru
52. Ilie Constantinescu
53. Gavrila Constantin
54. Mihalache Nedovici
55. Hagi N. Popp
56. Teodor Hagi Nicolau Pop
57. Tudorica Banicovici
58. Constantin Badea Robescu
59. Toma Dumitrescu
60. Ilie Taranu, croitor
61. Iancu Priseccanu
62. Stancu zet Dumitrescu
63. Ionita Ilie
64. Savulache Dumitriu
65. Dumitru Ion Dogarete
66. Ilie Matei Rizescu
67. Ionita Popa Nicolae
68. Joan Marin Dani la
69. Vasile Din Coaca
70. Alecu Nita" Cercelaru
71. Savu Boiangiu
www.dacoromanica.ro
72. Radu Ion Popescu
73. Dumitru A. Polihron
74. loan Munteanu
75. Vasile Urieanu
76. Teodor Gazan
77. Constantin Isvoranu
78. Constantin G. Rovinaru
79. Mihalache Alimanescu
80. Vasile Perieteanu
81. Marin Popescu
82. Costache Cumpanasescu
83. Nae Gigartu
84. Doctorul Lep
85. Preotul Dumitru Crinescu
86. Preotul Nae Crinescu
87. Preotul Nicolae Pusila
88. Preotul Tudor Negreanu
89. Preotul Gheorghe Sarbu
90. Preotul Ionascu Alimanescu
91. Preotul Tudor Alimanescu
92. Preotul Marin Vasilescu
93. Preotul Joan de la Maica D-lui
94. Preotul Dumitru Referendaru
95. Preotul Alexandru
96. Preotul Petre Istratescu
97. Preotul Tudor Popa Matei
98. Preotul Costache
99. Predtul Constantin Posulescu
100. Preotul Ilie din Obrocari
110. Sterie Dumitrescu
102. Waducan BUrdeanu
103. Gheorghe Michalescu
104. loan Logojan
105. Radu Negoescu
106. Dumitru Mavrodin
107. Nicolae Joan
108. loan Marinovici
109. Nita. Dumitriu
110. Dumitrache Petcu
29.
 226

111. Marin Scarlatescu 132. Costache Giura

112. Aristotel Gheorghiu
113. Scarlat Voinea
114. Dumitru Gheorghiu
115. Marin Ion Jianu
116. Gheorghe Barsescu
117. loan Polichron
118. Costache Gabunea
119. Stefan Danil
120. Dimitre Pamfilie
121. Costache Vasiliu
122. Michalache Ion Milcoveanu
123. Costache ClAarida
124. Alecu Polichron
125. Mache Racoviceanu
126. Grigore Mamuleanu
127. Nicolae Gheorghiu
128. Scarlat Scarlatescu
129. Stefan loan Popescu
130. Nae Ion Popescu
131. Stefan Nicolopol
A ceste 5 persoane din urma n'au dreptul de a vota pentru camera electiva
neavand inpamantenirea mare, au insa dreptul a vota pentru Consiliul Comunal.
133. Stancu Antonescu
134. Hristache Popescu
135. Luca Ba'rbieru
136. Nivi Andreiescu
137. Nita Georgescu
138. Sandu Constantinescu
139. Nita Stavre
140. Costache loan
141. Capitan Vasile Stoian
142. loan Jiroveanu
143. Simion Boiangiu
144. Costica C. Isvoranu
145. Nita Joan Becheanu
146. Stavre Gheorghiu
147. Iosif Gardu
148. Ispas Petrovici
149. Parvan Abagiu
150. Doctorul Lapomeraye

Amice,
Inca odata sa ne punem pe lucru, cad timpul ne este scurt si debe
(trebue) sa profitam de dansul.
De la o propaganda sanatoasa atarna alegerea cea buna a personagelor
ce vor figura in Divan i de la ace,5tia din urma viitorul bun sau rau al
inuturilor Moldo-Romane.
Dupa ideia comitetului Unirii s'a imprimat biletele (din can iti inchid
unul aci) can se vor subsemna de cat se va putea mai multi Si din toate
clasele i se vor trhnite comisarilor. Pentru fiecare individ trebue sa subsem-
neze cate 7 bilete adica cate unul de fiecare comisar.
Prin aceasta vom dovedi ca toate societaIile suntem inspirate de acele4
dori*. De vei avea §i to necesitate de asemenea bilete pe acolo, scrie-mi
sa'ti trimit indata. Costul a 7 bucaV pentru o persoana este 1 sfan.
Amicul tau sincer
N. A. DANIELOPOL.
www.dacoromanica.ro
 227

Bucuresti, 1859 Decemvrie 17.

Frate Iancule,
Esti Roman nu ma indoesc si ca Roman iubesti ca si mine binele tdrii
noastre. De nu aveti un om al natii, o capacitate mare, o virtute mai pro-
gresista de cat arnicul tau, adica eu, pentru a reprezenta orasul nostru la
viitoarea camera., apoi ma recomand tie amice, care ai toate calitdtile mai
pre sus, minus poate averea cerutd.
De o ai aceasta, .apoi fi fericit sd to vad ca la divanul ad-hoc Ro-
man verde si necoruptibil sustinand cu devotamentul tau drepturile patriei
in camera., iar dacd n'ai lucreazd pentru mine, care stibine ca. nu sunt por-
nit nici de patimd, nici de ambitie, nici de uratul obicei al slugdrii prin in-
demnul vre-unui patron, ci tot de acel foc care arde si in tine si care se
numeste devotament pentru patrie.
Primeste pe langa salutdrile mele si zece procese ale revolutionarilor de
de la 28 Sept. al cdror sef .te saluta.' strangandu-ti mana romaneste.
N. T. ORASANU.
CUVANTARE rostita de IANCU IONASCU cu ocazia alegerilor din 1866.
Domnilor,
Ma. simt ferice ca. ma aflu in mijlocul D-v. Astdzi mai ales cand des-
tinele cele mai importante, cestiunile vitale ale scumpei noastre patrii sunt
expuse a se desbate de toti Romanii din toate unghiurile tariff.
Domnilor, fericirea de care va. spui ca sunt transportat, nu ma. priveste
numai pe mine, WI priveste pe toti, o simtim toti, cdci de mult palpita ini-
mile noastre pentru deplina libertate a constintii, a cugetarii si a cuvantului.
Eu Domnii mei conceta4eni de si lipsesc de cativa ani din mijlocul
Domniilor voastre, dar aceasta absentia nu m'a privat de dreptul ce am de
a'mi servi patria. L'am exercitat si it exercit in Sara mea si nu mi -am cldtit
constiinta mea cu piciorul. Cugetarea mea a fost si este pentru patria mums
in general si pentru urbea Statina, in care am vdzut intai lumina, in par-
ticular si cu toatd afectiunea.
Astazi dar Domnilor viu cu deplina cunostinta, a vä. marturisi D-v., ca
sunt tot acela, care ma stiti, plus experienta, ce o da maturitatea. Va gdsesc
mai pe toti care v'am ldsat si regret din suflet lipsa acelora pe care D-zeu
i-a chemat la sine si au ldsat un gol in inimile noastre.
Domnilor, Nu sunt competinte a va ardta prin expresiuni simpatiile ini-
mii mele de amorul ce va sunt dator, de recunostinta ce vb.' conserv. Dar
Domnii mei, stiu a va. spune clar ea doresc a participa cu Domnia-voastrd
si a ma invrednici sa ma primiti ca si in trecut a fi fratele Domniilor-Voas-
tre mai mic. Domnilor, Vd" aduceti aminte prin cate evenimente trecu scumpa
www.dacoromanica.ro
 228

noastra patrie. Astdzi dupa o criza sbuciumdtoare reintrd in calea din care
o deturnase inamicii din afara ai libertatilor umane.
Astazi sa ne bucuram cu totii ca reintrd in pactul ei fundamental. As-
tazi Romania de la o margine la alta se bucura de deplina libertate a cu-
getarii si a cuvantului.
Domnilor, Aceasta scumpa patrie ne chiama la masa infratirii. Numai
sunt partide, dupa cum ne separam plina la 11 Februarie ; astfel dar suntem
astazi legati in aceleasi datorii, in aceleasi drepturi. Patria ne chiama la in-
fratirea aceia de Romani, care are a da exemple vii intregii Europi din al cd-
ruia continent face parte §i ea.
Inaltul nostru guvern, guvernul ales §i aclamat de natiune la 11 Fe-
bruarie ne-a deschis u§ile deplinei liberta4i a presei dorite de mult §i cuvan-
tului ce erea indbusit.
Ei bine Domnilor, sa cugetam liber si sa vorbim in ordinea, in limitele
rezonului ca sa darn on caruia s'ar incerca sa ne banuiasca de oameni fara
rationament, fb."ra simt de patrie, caci stim a ne folosi de libertatea cuvan-
tului. Cuvantul este Dumnezeu. El, Dumnezeu insa-si sa vorbeasca prin ros-
tul nostru. El ne-a numit fii sal ; sa fim demni de acest nume pretios. Avem
Domnilor a ne intelege frateste despre toate cestiunile, ce privesc astazi pre
prea iubita noastra patrie: Cestiunea cea mai principals pe care o simOm
toti, este a ne intruni si a convorbi cat s'ar putea mai adesea despre drep-
turile noastre ca natiune autonomy §i liber4 ; a doua este, Domnii mei, ces-
tiunea impruinutului, care §titi cat este de importantd. §i care urmeaza a se
efectua in Ceara, ca sa dovedim lumii ca §tim §i voim a fi considerati ca fa-
cem parte dintr'una din acele natiuni al carei germen de viata este sanatos.
Avem asemenea datoria, Domnii mei, a forma un comitet electoral din mijlo-
cul nostru, care sa conduca si sä reguleze intrunirile viitoare spre a putea
da si districtul Olt, barbati experti, demni §i devotati patriei pentru viitoarea
adunare constituanta..
. Procedati dar Domnilor si alegeti in constinta cum yeti bine cugeta un
comitet electoral, care pe langa greaua si importanta misiune ce va avea de
a diriga cointelegerile, sa aiba si buna vointa d'a explica si indemna pe cei
cari Inca n'au putut cunoaste urgenta necesitate d'a veni in ajutorul Patrii,
prin partea ce va lua la imprumutul national.
In capitala Domnilor, streini : Evrei, Nemti si ginte diferite, astazi parti-
cipa, caci cunosc atat binele ce'l fac tarii cat si folosul for in parte.
Sa nu ne indoim un moment Domnilor de marea si parinteasca grije
ce o are Inaltul guvern, ai carui bdrbati au dat probe evidente despre amo-
rul si devotamentul .tor catre patrie.

www.dacoromanica.ro
 egP. IX.
1. Comertul (Negot.) 2. Industriile (Me-
teugurile). 3. Piete i Balciuri
(Targuri). 4. Monede.

www.dacoromanica.ro
 231 --

Negotul (Comerciul).
In privinta negotului, foarte multa vreme, noi n'am avut prisosul, care
se. schimba, care se vinde, care t i cauta cumparatorii sau ii ispiteSte.
Potrivit cu starea noastra de propasire economics pastrata de altfel pang
destul de tarziu, multa vreme noua nu ne-a trebuit de cat lucrurile de prima
necesitate pentru traiul nostru propriu. Nu venise Inca o cultura" superioara
pentru a deschide un viitor economiei casnice a fiecaruia si pentru a inmulti
si inalta trebuintele omenesti.
Schimbari s'au adus acestei vieti pasnice de sigur abia de pe la anul
1300 inainte cand se deschide un secol nou. Mai multe schimbari la hota-
rele tarii noastre, au adus la noi negotul de transit Intre anumite parti din
Europa centrals, harnica in mestesuguri si Rasaritul cu marfurile lui rare de
mirodenii, pie bumbacuri si de matasuri. ')
Slatina Inca din timpurile cele mai vechi a fost unul din orasele cele
mai comerciale.
El erea centrul unei zone comerciale si o statie sau un representant al
tarilor vecine, mai ales pentru Ungaria, Austria, Turcia si chiar Polonia.
Am vazut la pag. 21 cum in tractactul comercial incheiat intre Sigismund re-
gele Ungariei si Vladislav Basarab, la anul 1368, negustorii din provincia Bravo-
vului sunt scutili de plata noului tribut stabilit in Slatina. Banii gasiti la
Milcov aproape de Slatina cu inscriptiunea TOMI (Constanla) dovedesc ca
zona comerciala a orasului Constanta, se intindea si pe aici avand ca punct
principal orasul Slatina. Afars de acestea, banii Genovezi cu inscriptia pe o
parte, S. GEORGIUS EQVITVM PATRONVS si chipul lui Sf. George calare
iar pe alta o corabie si inscriptia INTEMPESTATE SECVRITAS dovedesc
ca acest oral, fiind un centru comercial, erea foarte vizitat de Genovezi, care
se stie ca Inca din secolul al XIII ereau cei mai comerciali si comerciul for
si-1 exercitau foarte mult prin Slatina si prin toata Muntenia, unde prin se-
colul al XIV au fondat si orasul Giurgiu. (1356-1400). Mai tarziu corner-
ciul orasului cazu in mainile Grecilor si Armenilor numiti Gealepi.
La anul 1503 adica in pragul secolului al XVI, iata lista oraselor ro-
mane, care comerci au cu Brasovul : Bucuresti, Pitesti, Targsor, Buzau, Campu-
lung, Purcareni, Campina, Ramnic, Targoviste, Teleajen, Vaslui, Braila, Flo-
resti, Rua", Surlanesti, Manna, Gherghita, Barlad, Curtea de Arges, Su-
ceava, Rusii de Vede, etc. 2)

1) N. lorga. Op. cit.

2 Gion Istoria Bucure§tiltr pag. 444.

www.dacoromanica.ro
 232

Comerciul in vremile vechi se facea cu producte : grau, secard, ovdz,

canepd, miere, ceard, unt, boi, oi, cai, porci, piei nelucrate, lemndrie si altele iar
in ora§ se aduceau mdrfuri apusene si orientale ca : covoare persiane, atla-
suri, tafte lesesti, precum si fier, cositor, sticldrie, etc., cari, parte se opriau
aici, parte se expediau in alte orase si chiar cari. Astfel ca orasul facea si
un fel de comerciu de transit, iar negustorii cari se ocupau in special cu
anume negot se numiau : cazaclii cari strangeau vinuri si aduceau branuri
scumpe, fildes, etc., gelepi (Armeni) grane, saegii cari strangeau turme,
begliegii cari cautau furniturile de beilic, capanldii pe cari ii trimetea
capanul (targul imparatesc din Constantinopol), casapii veniti de la cape-
tenia macelarilor tarigrAdeni etc. Mai toti ereau Greci, Turci, Armeni etc.
Mai tarziu se mai ivird niste negutatori de marfa turceasca numiti Chi-
provicenii veniti din Bulgaria, din orasul Chiprovet.
Negustorii din alte timpuri se pot imparti in : negustori drumeti si ase-
zati. Cei dintai ereau mult mai multi de cat cei d'ai doilea. Ei veniau cu
carele, se adapostiau in curtea hanului cu multe cerdace, care inconjura ma-
nastira sau biserica, de la care isi lua numele si in a careia stdpanire erea.
Negustorii asezati aveau pravalii sau dughene, case la stradd, cu o sin-
gurd odae in fata. Marfurile care se expun astazi cat se poate mai in vaza
tuturor, ereau pe atunci tainuite-ascunse. Asupra ferestrelor foarte inguste,
se coborau noaptea grele obloane de lemn, care ziva se prindeau cu un car-
lig de coperise. Une-ori coperisurile se prelungiau mult spre stradd. Dinaintea
prdvdliei sta negustorul care se expunea astfel si pe el insusi. Purta in cap
slicul sau islicul inalt de bland de miel si cand trecea pe ulitd un om de
cinste si zicea o vorba.' de inchinare, se ridica si el dupd scaun si se inchina
sau se ploconia cum se zicea p'atunci.
Fiecare ulitd isi avea negustori aproape de acelasi fel : de-o parte sunt
bdcanii, de alta bogasierii, cismarii, cojocarii, brasovenii, lipscanii, fiecare dupd
breasla sa. Bi astazi multe din stradele noastre amintesc prin numele for a-
cest obicei.
Asa nurhita epoca a Fanariotilor aduse insemnate schimbari in starea
negustorilor de Sara romani sau streini asezati statornic la not si fdra nici-o
legdturd de protectie cu statul din care venisera.
Ori-ce marfa esia din tard sau chiar din oral erea supusd vamii. Aceasta
nu erea fixa, ci se hotdra dupa vointa in diferitele timpuri, fixandu-se suma
ce se cuvenia Domnitorului pentru fie-ce articol de comert.
Aceste sume se luau in bani (ducati, perperi si dinari sau bani).
Vamile dupa cum am spus ereau interioare si exterioare. In vremurile
vechi se pldtia : 1) 0 varna de hotar fixa, doi florini de fie-ce car de marfa,.
www.dacoromanica.ro
 233

si 2) Vdmile interioare si apoi negustorii ramaneau slobozi sa fan.' ce voiau

cu lucrurile ce aduceau.
Se luau Vami si pentru omul calare, pentru omul pe jos, pentru vitele
de la care etc.
Marfurile ereau taxate la carvasara conform unui tarif special numit
cand testamentul vamii din 1761, cand catalogul vamilor din 1729. Varna
insa se mai nuinia si ghiumuruc jar zeciuiala de la cantdrire (in Moldova),
mortasipie.

Industria (Mestesugurile)
In privinta industriei iata ce zice D-1 Iorga '). Paria nu s'a desfacut o
clasa stapanitoare cu obiceiuri de lux luate din streinatate, pana atunci oa-
menii din fiecare casa se imbracau cu ceea ce se lucra in ea. Din lana oilor,
din fibrele canepei si ale inului, femeile, care mostenise anumite datine de tors,
de -esut, de inflorit, Inca de la stra'bunii Traci, pregatiau vesminte de acelea,
potrivite si cu clima si cu deosebitul sirr4 de frumus* al oamenilor de pe
aici."
Industrii mai mari si sistematice, in adevaratul sens al cuvantului nu
se pomenesc a fi existat in Slatina mai Inainte.
In timpurile vechi nu erea cunoscuta de cat industria casnica, facandu-si
fiecare familie obiectele trebuincioase. Femeile urziau iarna tortul si vara tra-
geau matasea din gogosi si dapanau borangicul pe roate, numite dulapuri,
pe cand fetele din casd coseau anevato pe gherghef, sau cu ciurul : gevrele,
sangulii si bibiluri.
Pe prispe la umbra stresinilor, stau vara intinse mii de gherghefuri de
toate marimile si de toate formele. Fetele, dupa cum am spus mai sus, co-
seau in relief (anevato) pe tulpan, pe pambriu, pe atlas si pe catifea cu ma-
tasuri, cu lanuri, cu bumbac, cu catifelulfe, cu fir, cu sarma si cu fluturi.
Cusaturile romancelor de atunci nu se rusinau nici dinaintea celor de Svi-
era nici celor de Alep sj de Damasc ; gevrelele, sanguliile si bibilurile lucrate
de ele ereau cautate de damele celor mai mari boeri si chiar prin haremurile
din Constantinopole.
Cusaturile facute in casele boeresti ereau fala cocoanelor noastre si dupd
cate am auzit despre sexul frumos de pe atunci, el de si nu se infasura ca
astazi in Fail, Santili, Malina si Alarcon si de si nu purta o oca de par mort
pe cap, dar nu erea nici mai pup placut, nici mai puOn graps.
Prima'vara Indata ce da frunza, femeile cedau apartamentele for gandd-

1) N. Iorga. NegAul §i mqte§ugurile op. cit.

30
www.dacoromanica.ro
 234

cilor de matase. Printre pranzurile de foi de dud, mahalagioaicele infigeau

cativa pari in gradina si urziau tortul dobandit iarna la lumina focului din
vatra, unde se povestiau : istoria duioasa a lui Penes Imparat, hasmele poe-
tice cu in§irate-margarite si placutele ghidusii ale lui Pacald §i Tandald.'
Prin luna Iunie, maidanurile dupa malurile Oltului §i Sopotului ereau
pline de femei adunate in palcuri imprejurul caldarilor, din care trageau ma-
tasea dupa gogosi ; iar dupa ce dapanau borangicul, intrau in argea, unde
cu 4 drugi de lemn cioplite din topor, cu o spata §i o suvelnita, cu totul
primitive, isi intocmiau un rasboi, cu care parveniau a face tot felul de te-
saturi in 3 si 4 ite. ')
Mai tarziu au inceput a se arata si p'aici cate un fabricant de lumandri de seu
si de ceard, caci numai de acelea se ardeau in toate casele in vechime, ne-
fiind cunoscute §i intrebuintate lampile de cat de la 1862-1864 inainte si la in-
ceput cu unt de rapita apoi mai tarziu si cu petroleu sau gaz. Aceasta fa-
bricare se numia mungerie. A existat, si o fabrica de bere pe locul D-lui
Deleanu, dar la 1876 a ars.
Astazi se gasesc : fabrica sistematica de cherestea din marginea Oltului
a D-lui Th. Raux, o fabrica de Mind asemenea foarte sistematica, a D-lui
Al. Iliescu, una de tabacarie, alta de frangherie etc.

.`

c
:,..... ...
,F ``. ' 454.5.,
5, 5 .
- U ,, e=''
......
61;774 " .. - ' -. I, 14/113
...
..e. .
-2411%...4.

, .
........_,
-\ :''
. 4
Ilk'

.1 ti-;
--,...,..._ .

''''.
:1, 5 qi
S' -----
1, .1 qt4.7"

Moara Olteanca
Cele mai vechi industrii sau meserii in Slatina au fort:
1) Argasitul pieilor. 2) Cojocaria, care ajunsese in ora§ul nos-
tru la o adevarata perfectiune. Erea o lucrare de pacienta §i de un bun gust.
Bucatile de bland foarte mici inbinate §i cusute unele de altele cu o fineta
si o inteligenta artistica, formau un mosaic vrednic de admirare 2).
1) I. Ghica.
2) Ibid.
www.dacoromanica.ro
 235

3) Cismaria, 4) Croitoritt 0 5) Boiangeria, care da firelor si

stofelor colori vii si durabile. Cromatica romana e destul de bogata in numiri
de culori pastrate si astazi in sfera industrii taranesti.
Fiecare din aceste bresle formau cite -o corporatiune separate avandu-si
fiecare ales cite un cap numit Staroste. Asa ereau : starostea cojocarilor, sta-
rostea cismarilor, starostea croitorilor, etc.
Fiecare meserias capata de la departamentul Visteriei cite -o foae de pa-
tenta dupd modelul urmdtor : D-nul Ion Dumitru, cismar (d. ex.) din ora-
sul Slatina, hind cunoscut de mester obisnuit din corporatia cismarilor si
inumarandu-se intre mesterii de a doua stare a acestei corporatii, cu dreptu-
rile ce sunt legiuite pentru unii ca acestia. Drept aceia, spre a fi cunoscut
si ocrotit de toate dregatoriile tariff, ca unul ce este asezat la aceasta oran-
duiala, i s'a dat la mina aceasta patenta incredintata cu pecetea sfatului ad-
ministrativ si adeverita de vistierie."
Starostea de negustori incasa patentele breslelor, le da cite -o chitanta
si le versa la Primarie.
Starostea trebuia sa asiste si la toate mezaturile sau licitatiile si vanza.-
rile, ce se faceau de catre autoritatile publice. In aceste cazuri, ea trebuia sa
fie asistata de consiliul Starostiei.
Acest consiliu se compunea din cei mai de frunte negustori, cite unul
aproape din toate breslele, oameni cu cunostinte speciale despre pretul obiec-
telor, ce se vindeau la mezat.
Cismarii din Slatina, pang pe la 1866 ereau numai cismari grosi, cari
nu stiau sa lucreze de cat cismaria groasa, numita in ata. Toata incaltdmintea,
ce se lucra pe atunci aici, erea cusutd peste tot numai cu ata. Inainte vreme,
pe talpa incaltamintei se punea niste furda si huma alba, astfel, ca imineii,
de si ii luai destul de uscati in picioare, dar indata ce dedeai cu ei de uda-
tura, se muiau si se faceau ciorofleaca, pierzandu-si on -ce forma.
De pe la 1866, a inceput sa se introduce incaltamintea in cuie, lucrata
de cismaria numita subtire sau nemtiasca, si odata cu cismaria groasa, au
disparut si sculele precum si nurnirile lor, cari ereau mai toate de origine
slava, introducandu-se in locul for scule si numiri nerntesti". Asa ca cismarii
de astazi nu mai stiu ce ereau inainte: bedreag, podval, mustea, cacea, as-
tragaciu, calapod, casaci, tabanastar etc.
Mai toate acestea au astazi numiri nemtesti.
Fiecare breasla pi-a avut in totdeauna si isi are Inca si astazi patro-
nul sat'.
Asa de ex. Cismarii au pe Sf. Spiridon (12 Decembrie), Cojocarii pe
Sf. Ilie (20 Iulie), Macelarii pe Archanghel Mihail si Gavrila, Boiangii pe Ar-

www.dacoromanica.ro
 236

hanghelul Rafael, etc., pe cari ii praznuesc Inca si astazi cu multa cinste,

sarbatori, petreceri si jocuri.
La 1859 indata dupd unirea Principatelor, noul Domn Cuza-Voda la
venirea-i in Bucuresti fu intampinat cu un mentoriu din partea lui Ion
Bratianu, prin carele acesta vru sa arate alesului Natiunii deosobirea ce va
fi intre starea lucrurilor de aici si intre cea de la Moldova, deosebire, ce
fiind cunoscuta, ar cruta negresit multe neintelegeri, multe impiedecari in
mersul treburilor publice."
Memoriul fu prezentat lui Voda prin mijlocirea d-lui Dimitrie A.
Sturza, in Februarie 1859. E un document istoric de mare insemnatate. El
s'a publicat de Academia Romance si s'a reprodus in anul 1901, de d-nii V.
Bibera si Stefan Momuleanu.
Societatea in Tara Romaneasca"scria Ion Bratianueste impa."rtita in
patru clase sau categorii : Boerii eel marl, concentrati toti in Bucu-
resti si un mic numar in Craiova; boerii cei mici, raspandiIi pe toatd
SUP1-afata tarii; negufatorii f i meseriafii, concentrati mai toti prin
orase; qi reiranii plugari, ce locuesc prin sate.
Despre clasa negulatorilor qi, a meseriafilor, viitorul mare
palatin al regelui Carol zicea: Este pepiniera clasei boerilor celor mici. Ea
in toate pdrtile produce toate bogatiile, ce nu isvorasc din agriculturd si
chiar acestora le da un pret, ce nu l'ar avea fara dansa. Ea poseda toate
calitatile de energie si de moralitate, ce caracterizeaza aceasta 'clasa in toate
societatile europene. Ea poseda Inca nu numai instinctul arnorului Ebert*,
ce este tiresc unei clase de o natura democratica, ci Si al patriotismului
celui mai inalt, celui mai entusiast, pentru ca, de si in comerciul de sus
se afla multi streini, insa fiind toti de ritul Bisericii noastre nationale si
fiind veniti toti din tarile supuse Turcilor, Romania a fost adevaratul pa-
mant al fagaduintei pentru danO. Aici s'au imbogatit si s'au ridicat la sta-
rea de om liber, aici au gasit o patrie mai libera si mai generoasa, de a
carei prosperitate se intereseaza astazi atat cat §i noi, naiscuV Romani. Aceia
ce intareqte qi mai molt aceasta clasa qi o tine pe dru-
Mut patriotismului sunt meseriaqii, care sunt tofi, Ro-
mani, cu sentimente de moralitate qi patriotism, ce ar face
onoare on carei alte clase. In sanul clasei comerciante, ce a luat
o mare intindere si putere, se afla mai cu osebire, in stinianUa,
civiliza(ia romance qi num,ai cu starpirea ei ar mai pu-
tea sa mai piara civitiza is qi libertarile publice in Ro-
mania.
Astfel graia caldurosul nationalist, pe care nu'l putuse srriinti nici unul
www.dacoromanica.ro
 237

,din curentele cosmopolite asa zise umanitariste" de prin ale cuiburi revo-
lutionare, internationale, din strainatate, printre care strdbatuse dansul, ca o
salamandra, prin foc, ramaind nevatamata... El vrea s'arate lui Cuza-Vodd
ca intre neguta'torimea din Moldova si cea Olin ara Romaneasca erea si a-
tuncea o nestearsa, in veci, deosebire de elerneate- etnice ; colea, "asimilabile,
dincolo, pururea nelipinda-se de inima tarii ca de ar considera pc acestea
ca si pe acelea, sau pe acelea ca pe acestea, Suveranul ar pacatui in potriva
Romanismului. Bra'tianu recunoscand ca printre negutdtorii de sus" sunt si
straini straini insa crestini ca noistia totusi, ca clasa lor, oare cum su-
breda sub raportul patriotismului, din pricina originic ei neromeine, o in-
ta'resc fincind-o pe drumul patriotismului, meseriasii, cari sunt
toti Romani Si, de aceia nu se temea de vre-o primejdie din partea lor. Se
vede, ca in Moldova lucrurile nu stau, din nefericire, Inc ei de pe atunei,
tot astfel, de oare-ce lui Voda erea de nevoe sa i se zugraveasca deosebi-
rea intre starea lucrurilor de aici si intre cea de la Moldova..." Trebuia
sa fi fost o deosebire simtitoare, de oare-ce 'chiar si astazi, dupes 42 de
ani, Muntenia, de si furnicand de neasimiliabili, cari o cotropesc zi cu zi,
tot n'a ajuns in tanguiosul hal al nobilei ei surori, odinioara fala Orientului
european si aparatoarea crestinatatii.
Vai ! insd, vai ! nici noi, Muntenii, nu ne putem lauda cu mandrie ca
Ion Bratianu, ca meseriasii de aicea sunt to(i, Romani." Clasa negu-
tatorilor si a meseriasilor din intreaga Romanie se topeste, se starpeste, iar
cu stdrpirea ei ar putea sac piarei i eiviliza(ta i liber-
td rile publice in Bonuinia"cum o prevedea ilustrul cela prooroc
roman, care doarme, de doudzeci de ani, somnul mortei, la Florica in deal...
Organizarea negustorilor si meseriasilor in corpuri recunoscute de car-
muire, s'a Mout in veacul al XVIII si in cei doudzeci de ani de la incepu-
tul celui urmator.
In aceasta privinta a hotarat moda tur'ceascd, de care se Linea seamd in
toate pe acest timp. Aceasta moda nu erea Ins de cat prelungirea peste
inulte veacuri a datinilor bizantine de odinioara..
Negustorii ca si orice fel de mestesugari ereau oranduiti in bresle, care
se chemau la Turci esneduri.
Orice ramura de negustori erea bucuroasd sa capete o invoiald cu Vis-
teria, care ii arunca diferite sarcini si ii asigura anumite drepturi si prin a-
-ceasta breasla intra in randurile priviligiatilor, al a'celora de care nu se putea
atinge, din lacomie sau din pofta de asuprire, orice slujbas mare sau mic
_al carmuirii.
Ereau si acum negustori ca mai inainte, pe care ii atingea si bezine-
www.dacoromanica.ro
 238

nut pentru locul pe care stau si eciminaritta §i birurile deosebite pi

indatinate, dar indata ce se gasiau mai multi cu acelasi fel de marfa sau_
veniti din acelasi loc,--ei intrebuintau toate mijloacele de staruintd si de
castigare prin daruri si bani, pentru ca visteria sa bine-voiasca a Incheia cu
dansii o rupta, care nu se mai putea schimba,a face dinteansii un es-
nafo breasla, care nu se mai putea sfararna. Daca." isbuteau, acesti negus-
tori pusi la un bir anumit si inzestrati cu un fel de marunta carmuire nea-
tarnata, se numiau negustori eu hrisov sau hrisom/iri. Astfel de
negustori cum ereau Brasoyenii, Lipscanii, Chiprovicenii, ereau scutiti de.
Domn de orice concurenta in specialitatea for ; ei aveau dreptul de a se plange
on cand in potriva aceluia, care fara sa fie din ceata lor, aducea marfa de
acelasi fel din locurile de unde se aprovizionau ei, si o astfel de incalcare.
erea oprita fard zabava..
In puterea hrisovuluicartii domnesti, orice fel de negustori, bogasierii.
sa zicemcari vindeau postavul eel mai obisnuit, mdrgelarii, cari ineau
matasdrie, aveau dreptul sa ceara ca orice straini veniti cu marfa de acelasi
fel, sd nu deschida, sa nu deslege poverile §i teancurile for fard voia sta-
rostelui, ci sa fie datori in deobste a'si vinde cu toptanul cele aduse, pe care.
be desfa."ceau apoi cu maruntisul acesti negustori de lard. Venirea strdinilor
in alte conditiuni erea ingaduitd numai la balciurile mai ales cele de margine.
Institutiunea aceasta a breslelor atat la negutatori cat si la mestesugari
s'a pastrat pang foarte tarziu si dupa regulamentul organic, care nu s'a atins
de acest vechi temei al vietii negustoresti si industriale a trecutului, stator-
nicit de Domnitorii veacului XVIII.
Oranduirile acestea ale tuturor negustorilor in bresle, product de organi-
zare al veacului XVIII, de strdbatere al normelor si principiilor turcesti, ereau
indeplinite pe la 1750, cand negustorii de Cara cu starostele for judecator si
cei 24 de sfetnici ai, lui, ereau priviti ca o breasla noud". Dupa ce se lupta-
sera un timp WA' noroc si fard putinta de izbandd cu tot felul de hrisovu-
liti rasariteni si apuseni, izbutiserd si ei in sfarsit sa capete mila unui hrisov
sub domnitorii Nicolae si Constantin Mavrocordat.
Odata.' ce incetase cu totul vechea viata a oraselor de negustori, bucu-
randu-se de oare-care autonomie, odata ce puterea domniasca incalcase si
cucerise tot ce se desfasurase in afard de dansa, fireste ca asemenea asezd-
minte ereau folositoare. Prin ele s'a pastrat pang in timpurile de tot noud,
ceea-ce a fost negotul romanesc facut prin Romani.
Aceste bresle coprindeau negustori si calfe, iar calfele se impartiau in
calfe de pr.valie care vindeau, in calfe de odae care lucrau in camara din
dosul prayaliei si in lucratori de mahalale, carora li se dedea de lucru pe

www.dacoromanica.ro
 239

acasa. Calfele puteau fi inaintate la starea de tovarof si atunci ele platiau

o suma la Casa breslei, cand li se adeveria zapisul, precum platiau una mai
mare strainii, care se invoiau cu starostea pentru deschiderea unei pravdlii
noud. Mornirea si atatarea calfelor erea o vinovaitie, care se pedepsia ca si
artorisirea chiriilor. Starostele avea dreptul de a judeca, de a strange amende,
-de a hotdra fiecdruia unde trebuia sa'si deschidd prdvdlia ; el pazia si ca
prdvdliile sa" fie inchise de Pasti si in cele 12 praznice marl, hramuri ale
anului ; in asemenea zile nu erea ertat sal se vanda nici din partea streinilor
-de altd lege.
i cumpdrarea marfurilor se facea printr'un fel de cartel primitiv prin
mainile acestei cdpetenii sau sub supravegherea lui.
Pentru atatea sarcini el primia o simbrie. Sub-alternul sau, ceausul Linea
catastih de negustori si adund de la dansii contribuVa pentru visterie.
Casa de ajutor a breslei, se Linea dintr'un drept asupra marfurilor ce se
cumparau, drept care erea pus in sarcina vanzatorului.
Calfele primiau numai cate-o mica respldtire pe an. Se gdsiau totdeauna
destui, care voiau sa intre astfel in negot, stand in casa unui negustor cu-
noscut, care ii Linea cu mancarea si cu inbrdcdmintea.
Cojocarii ereau si ei impdrtiti pe la 1750 in trei : 1) Cojocari subtiri
sau prima on pray cum se zicea pe atunci.
2) Cojocarii grosi sau de cojoace proaste, cari lucrau pentru prostime,
pentru mahalagii, pentru taranii ce veniau la targ.
3) Cojocarii carpaci, can carpiau si dacd nu voiau sä platiasat o cisld
mai mare, trebuiau sa nu croiascd nici sa facd din nou.
Intre breslele mestesegarilor si ale negustorilor nu erea nici-o deosebire.
Tot asa ei aveau privileghii din vechime intdrite de Domnitori, le-
gate sub blestem de Mitropoliti, Episcopi sau dacd se intampla sä. fie vre-
unul de fatd, si de patriarchii greci ai rdsdritului. Breslasii trebuiau sa fie
de aceasi lege, cu hramul for anumit si biserica pe care o ajutau. Ei aveau
un staroste si un vataf, un sfat de mesteri, un drept de gloabd ; ba chiar
starostele putea osandi la un numar de toege chiar pang la 100. Se facea
un praznic pe an, la care fiecare da partea lui, de obicei un ort.
Se facea o pomenire deosebitd a tuturor ierarhilor si Voevozilor, cari
au intarit privilegiul. i la unii ca si la altii ereau : mesteri, calfe ei
i la unii ca si la a4ii streinul nu putea fi primit de cat dupa cerere catre
staroste si se pldtia o dare la intrarea in breasld, cand erea scris cineva in
,catastih. 0 despagubire, o heraie erea pldtitd totdeauna de cel care pal-Asia
breasla pentru a trece aiurea. Cel ce aducea marfd streind o rescumpdra
.catre breasla; streinul care venia sa cumpere marfa de la breasld da un pret
de vanzare, in ceard, pentru praznic.
www.dacoromanica.ro
 240

Cine trecea de la mestesugul cizmdriei la negustoria cismelor despagubia.

si el breasla. Streinii cari cumpdrau marfa breslei nu o puteau vinde in
oral ci pe la targuri sau balciuri; ei trebuiau sd cumpere in aceasi ma'surd
de la toV breslasii dupd oranduiala starostii. 1)
La 14 Noemvrie 1819, Al, Sutu da un nou hrisov de organizare a
breslelor:
Breasla va purta_me viitor numele de cumpan.ie si va avea un sta-
roste si Epitropi.
Fata cu visteria membrii cumpaniei se vor inscrie in cruci Gate cloud.
nume, insd de acelasi mestesug ambele nume.
Cei din o cruce se cisluiau si pldtiau darea for dupd puterea fiecAreia.
Visteria arunca darea asupra intregei cumpanii iar nu nominatim (sic).
Darea erea de 24 taleri de cruce la fiecare patru luni.
Compunerea logei va fi prin alegere. Cine va fi starostea cumpanii va
fi si Mai mare -Baca. 2)

JALBA catre DOMNIE a COJOCARILOR din SLATINA de la 18 Mai 1819

Io Alexandru *1.4u Voivod Gospodar.

Cu cale fiind anafora aceasta a d-lui vel Logofdt de Cara de jos, po-
runcim D-v, ispravnicilor ai judqului sd facei urmare intocmai precum mai.
jos se cuprinde :
(Pecetia Gospod.) 1819 Mai 18.

Prea inaAate Doamne,

Dupd luminata porunca Mari tale de la aceasta jalba a neguIdtorilor
cojocdrasi din orasiu din Slatina jud. Olt, facand cercetare ma pliroforisii ca
jalba for este pentru vamesii acelui jude, ardtand jeluitorii ca ei aflandu-se
cu pravalioare acolo in Slating de lucreazd mestesugul cojocarii, dintru in
vechime n'au fost suparali de eatre vamesii judetului pentru cumpArAtoarea
peilor dupe la locuitori' in pMfdliile lor adica : piei de miei, de vulpe si de:
jder si de altele, ci vamesii isi luau vama de la vanzdtori iar nu de la cum-
paratorii pravdliasi, iar acum vamesii trimit scaunasi de le numara peile lu-
crate prin prdvalii, ale zeciui din zece una si deosebit iar i-a mai apucat sd
pldteascd vama si pentru 400 piei negre ce le-au cumpdrat de la targul Sf.
Gheorghe prin insusi stirea si mijlocirea pal-411°r, pentru care s'au luat vama.

1) N. lorga. op. cit.

2) 1st Bora. V. Ureche, vol. XII, pag. 376, 377.

www.dacoromanica.ro
 241

de la vanzatori, facand cerere jeluitorii, cer a'si afla dreptatea, pentru care
cautandu-se ponturile vainii, nu se vazu nimic coprinzand pentru cojocarii
cumpara'tori ce lucreaza acest fel de piei, ca sunt datori a da vre-o vama
(de cat numai vanzatorii se vad indatorati prin ponturile domnesti a da de fiescare
piele vama ce se cuprinde in catalog), iar jeluitorii nu sunt datori, nici vama
a da nici searna pentru pieile ce au prin pravalie de la tine le-au cumparat
sau cand la cumparatura sa dea de stire scaunasilor, cu a'si lua vama de
la Vanzatori, caci aceasta este oranduita numai la negutatorii sureccii a o pazi
si a o urma si a o pazi la cumparatoarea vitelor, ci ca pentru un lucru ne-
obicinuit si necoprins in ponturile Domnesti gasesc cu cale cu luminata,
porunca Marii tale dumnealor ispravnicii judetului fata jeluitori cu vamesi,
sa faca cercetare pricinii si dupa cuprinderea ponturilor urmand Dumnealor,
sa faca jeluitorilor indestularea, sau fiind pricina Intr'alt chip on ca nu se
va arata vre-o parte multumita pe judecata Dumnealor cu carte de cercetarea
pricinii, sa-i sorociasca la luminat Divan ca de aci sa ii sa faca izbranire,
iar hotararea ramane la Maria Ta.
1819 Mai 17.1) Alexandru Filipescu, Vel logofat.
Pe la anul 1820 in jud. Olt ereau : 70 de mazili2) si 37 de breslasi,
can platiau dari 1792 lei pe an.
Tot pe atunci numai in Slatina ereau 36 de breslasi romani si nici unul strein.3)
Pe la 1836-1837 ereau in Slatina 57 breslasi si anume : 28 cojocari,
8 cismari, 4 boiangii, 5 croitori, 3 brutari, 3 lumanarari, 1 islicar, 1 branar,
2 barbieri, 1 tra'istar precum si alti 52 diferiti negustori.4) In acest an co-
muna primia venit de la breslasi 1746 lei.
Astazi avem in Slatina dupa informatiunile pe can ni le procura Cor-
poratia meseriasilor din localitate, 475 meseriasi impartiti astfel :
..,
, 0,:- - CALITATEA MEMBRILOR Dupa Nationaiitate
:°3

z
03
BRESLELE aa ;....
.... ....
c.4 .
.- = 1
ALTE NATIUN1

_.
c.) . ct
"rip' P
din earl se compune Corporatia m ,.,
0z
...0"
>poratia

0.) :... .2 , ...;- :,;,--.

ct ce c..: z ce

1 Abagii 5 3 1 1 5
2 Armurieri 2 1 1 2
3 Barbieri 14 6 6 2 11 2 1

4 Bldnari 6 3 1 2 6
5 Boiangii 1 1 1

De reportat . . 28 14 9 5 2511 2 1

1) Arch. Stat. Condica Dom. No. 92, fi a 79 si verso. SigiSmund Prager. Bltinaria in trecutul
tarilor romanesti pag 134, 135, 136
2) Boer' scosi din functie si mai tarziu toti cei ce se trageau din near boeresc.
3) V. lfreehe. 1st. Rom vol. Xli, pag 221
www.dacoromanica.ro
4) Matricola scoalei lonascu pe ami 1836-1837-1838.
31
 242

pe mesPrii.
CALITATEA MEMBRILOR Dup& Nationalitate

No. total

Lueratori
BRESLELE

Maestrii

Elevi si

Romani
cn, 73 ALTE NATIUNI

Patron'

ucenici
.0
..,

Evrei
din cari se compune Corporatia ziv .2. 7' .M.
4-'
. .T.,. P71 .-2 4 = co .74

Report . 28 14 9 5 25 2 1

6 Brutari 12 4 8 6 6
7 Covrigari 6 6 6
8 Caldarari 1 1 1
9 Ciasornicari 3 3 1 3
10 Cismari . 88 32 32 24 86 2
11 Cofetari 4 2 2 1 3
12 Bragagii 4 4 4
13 Cojocari 53 17 26 10 53
14 Croitori si croitorese 52 23 12 17 47 5
15 Curelari 9 4 2 3 9
16 Dogari 1 1 1

17 Dulgheri 11 5 6 4 5 2
18 Fierari 50 25 11 14 46 4
19 Giamgii 4 3 14 3 1

20 Lacatusi 2 1 1 2
21 Legator de carti 1 1 1

22 Lumanarari 2 2 2
23 Mecanic 11 10 1 10 1

24 Modiste 4 2 2 3 1

25 Pa larier 1 1 1

26 Plapumari 6 4 2 5 1

27 Rotar 9 5 4 6 3
28 Sobar 6 5 1 6
29 Sofrar 10 2 6 2 8 1 1

30 Tabacar 2 1 1 2
31 Tap 4eri 5 5 2 2 1

32 Tamplari 18 8 4 6 14 4
33 Tinichi gii 27 14 13 15 5 5 2
34 Tip ografi 9 2 4 3 9
35 Umbrelar 1 1 1

36 Vopsitor 3 3 3
37 Zidari 25 13 12 4 17 4
38 Zugravi 7 4 3 5 2
475 225 162 88 381 18 48 28

Iar comercianV avern in Slatina in total 453, dintre care 302 Romani,
42 Evrei si 109 alte hationalitati.
www.dacoromanica.ro
 243

La 1847 August 10, meseriasii slatineni se leap.' prin act scris, ca sa

se constitue in starostie, dupa modelul celor din Bucuresti. Actul e scris cu
litere chirilice si suna astfel :
Noi subiscdlitii, toata obstea cojocareasca, grosi si subtiri, ce ne aflam
trditori intr'acest oral Siatina, printr'acest inscris facem cunoscut ea astazi
ne-am unit a ne face ismasi la mestesugul cojocarii, groasa si subtire, ce o
metahirisim, dupd conditiile capitalei Bucuresti si ca vom fi urmatori a urma
cu toate cheltuelile, pang cand ni se va intari conditiile si se va pune in lu-
crarea bunelor orandueli, iar care din not nu se va tinea de conditia acestui
inscris si va cugeta ca sa nu is aceasta invoire savarsire, cdci unul ca acela
sa fie raspunzator pentru toate cheltuelile ce se va urma si spre dovada ne-am
iscalit, cei care am stiut carte cu mainile noastre, iar care n'arn stiut ne-am
iscalit prin scriitor.
1847 August 10.
Badea Pop Marin Neamtu
Hagi Dumitru Andrei Cojocaru
Stancu Cojocaru Ilie Geana
Dinca." Cojocaru Stan Cojocaru
Gheorghe Cojocaru Nastase Cojocaru
Dinu Cojocaru Marin Cojocaru Sin Gligore
Antonie Cojocaru Ghitd. Arceru
Nitu Cojocaru Paun Cojocaru Sopoteneanu
Radu Cojocaru Nicolae Cojocaru
Pavel Cojocaru Joan Cojocaru
Ionita Sin Ilie Cojocaru Dumitrache Cojocaru
Ion Sin Preda Cojocaru Nun Sin Joita
loan Sin Patru Cojocaru Dumitru Avram
Nicolae Alexe Cojocaru Constantin Zet Florea
Andrei Durnitriu
Primul staroste fu ales Badea Pop, cojocar, ca mai batran si cu cunos-
tinta de carte. Implinind trei ani, termen pe care se alegea starostele, la 1851
fu ales Stancu Cojocaru zis si Dumitrica. Dupa acesta se alese la 1854 Dinu
Cojocaru, care stia numai sa se isca.leasca ; la 1857 se alese Ionita Marti-
nescu cismar, cu cunostinta de carte ; la 1860 fu reales iarasi Stancu Cojo-
caru, care sezu in aceasta demnitate pang la 1863 August 27, cand s'au
destlintat prin lege stdrostiile si s'a predat perceptiei orasului arhiva si rolu-
rile de meseriasii patentari.

www.dacoromanica.ro
 244

Cred ca nu e lipsita de interes istoi ic urmatoarea adresd a perceptorului

orasului catre staroste, in privinta preddrii actelor de mai sus :
Anul 1863, August 26.
PRINCIPA.TELE UNITE
Perceptorul Orasu!vi Slatina
TOT c) . 3

Doinnule,
Fiindcd subsemnatul confirmandu-mai de perceptor al acestui
oras Slatina si la operatia lucrarilor pentru implinirea contributiunilor
de la patentabilii orasului de sub a D-v. starostie, urmeazd ca sa
vd predati rolurile ce ni s'au dat pentru personagiul acelor paten-
tabili si pc care d-nu prefect local, prin ordinul No. 9988, ma au-
torizeaza ca sa le primesc de la D-v., in urmarea cdruia si sub-
semnatul va invit cu onoare ca indata dupd primirea acestia sa a-
duceti acele roluri la cancelaria Onor. rnunicipalitdti, unde este
destinata Si lucrarea biuroului acestui oral, ca maine la 28 curent
sa le inaintez d-lui Prefect, dupe cerere, a'mi da deslusirile cu-
vi inci case.
Primiti, D-le etc.
Perceptor, (ss) M. UNGHEANU.

D-lui Staneu Zet Dumitried, Starostea patentarilor meseri(isi, din acest

oras Slatina.
Vedem dar ca in cele din urma statul s'a folosit de aceastd organizatie
a meseriasilor spre a'si incasa dreptul de patenta de la patronii meseriasi
prin intermediul starostelui, care percepea pe langd darea catre starostie, pa-
tenta cuvenitd statului.
Relativ la protejarea meseriei, iatd care ereau obiceiurile locului :
Ca sa poatd fi cineva mester, fa.'cea o cerere verbald catre staroste ; acesta
convoca un consiliu de alti doi mai bdtrani, de meseria respective si itn-
preund supuneau la un concurs pe candidat, dandu-1 sa lucreze la un alt
mester 3 luni, in care timp .acesta it examina asupra croelei si asupra ama-
nuntelor meseriei. Dan' reusia, erea inscris ca patentar, platea o taxa" de
trei galbeni catre starostie, dupa care i se fixa locul unde urma sa -si exercite
meseria. Prin aceastd dispozitie, vechiul sau patron erea pus la adapost de
concurenta ce i'ar fi putut-o face fostul sau lucra.tor.

www.dacoromanica.ro
 245

Noul mester erea obligat ca intr'o zi de sarbatoare sa dea bisericei 2

oca de lurnanari de ceard si una oca untdelemn, cand se oficia un parastas,
la care lua parte toata starostia. Dupa amiazi, da o masa cu lautari, la care
lua parte atat starostele cat si toti mesterii cu sotiile lor ; barbatii la o masa,
iar femeile la alta.
Aceasta petrecere dura de obicei pang a doua zi, cand fa.ceau manifes-
tatie pe strada, ducand pe staroste la domnia lui precum si pe ceilalti co-
meseni.
Ucenicul nu se angaja la un mester pang ce starostele nu decidea cati
ani sa filed ca ucenic, care termen varia intre 3-5 ani, dupe etate on meserie.
Dupa acel termen, ucenicul mai facea un an ca calfa incepatoare (sam-
brias), pentru care i se platea o sambrie dupa merit.
Daca calfa erea nemultumita pe sambria ce i se da, facea plangere la
staroste, care judeca si fixa sambria.
Conventiunile dintre mesteri si calfi se fa.ceau prin bung invoiala.
Neintelegerile dintre mesteri si calfi sau ucenici se judecau de staroste,
care amenda pe cel vinovat in folosul casei starostiei.
Starostia din Slatina avea ca patron pe Sf. Ilie, zi pe care o praznuia
toti meseriasii. De dimineata mergeau in corpore la biserica, unde ascultau
sfanta slujba, iar dupd amiazi faceau o masa comuna.
Cu aceasta,' ocazie se facea o dare de seama a casei starostiei si se de-
cidea in ce mod sa se intrebuinteze banii. Astfel se hotara a veni in ajuto-
rul bisericei pentru facerea unei reparatii sau se hotara a se face o fantana,
sau un pod in anume loc, sau se venia in ajutorul sate unor meseriasi bol-
navi si neputinciosi.
Tot intre hartiile ramase de la starostele Stancu Cojocaru e si o lista
de cheltuelile facute cu praznuirea acestei zile a carei coprindere e urmatoarea:
Foae pentru cheltuelile ce s'au cheltuit cu steagul, cu icoana si cu pras-
nuirile la Sf. Ilie, leatu 1848 Aprilie 25.
Lei Paralo
84 dramuri de fir, dramu sate 3 lei si 30 parale 315
Cheltuiala la cumparatul firului 30
Ipac pentru jugravitul steagului 130
Ipac pentru croitul steagului 11 20
Ipac tiganului pentru facut fiarele la steag 6
Ipac pentru fierul de la steag 10
Ipac pentru samara steagului 7
Ipac pentru jugravitul sf. icoane 65
Ipac pentru crucea steagului 12

www.dacoromanica.ro
 246
Lei Para le

Ipac pentru prajina steagului 2

Ipac am dat ceausului, anul dintai 40
2 oca untdelemn am dat pentru lemnul icoanei la biserica
in vale 11 --
Am dat pentru fierul din capul prajinei de la steag 2 12
4 oca faclii albe la biserica la hramul Sf. Ilie la leatul 1848
Iu lie 20 a 22 lei 88
Una jurnatate oca untdelemn a 5,22 8 10
4 sfa4 am dat pentru artose si alte maruntisuri ce au tre-
buit la coliva 9 08
4 stan0 am dat la preoi si paracliseri 9 08
7 firfirici am dat la 7 preo0 cari au venit la vizita 2 25
2 sfargi am dat la 4 tampene de lautari 4 24
111, oca dulceala la vizita a 7 lei 10 20
2 oca mastica cate 4 lei ocaua 8
1 oca cofeturi cate 7 lei ocaua 7
Ipac am dat ceausului pe anul 1849 40
Ipac cheltuelile Sf. Ilie pe 1849 Iu lie 20 120
Ipac am mai cumparat alta cruce la steag 6 30
Ipac am mai cumparat un lant la policandru la biserica 18
974 09

Existerqa corporatiunilor a fost recunoscuta legalmente, dupa cum am

vazut si mai sus, si de catre regulamentul organic de la 1832. Prima lovi-
tura ce s'a dat breslelor a fost convergiunea de la 1858, cand s'au desfiin-
Iat Coate scutirile si monopolurile de clasa, deci si monopolul breslei asupra
titlului de mester, lasand libertate calfei sa se ridice la aceasta treapt6. Indata
ce se simtea stapan pe cunostintele meseriei lui.
Se vede insa ca obiceiurile breslei ereau adanc inradacinate in inima
meseriasilor, caci cu toata aceasta lovire, breslele tot au mai existat pang in
1863, cand s'au desfiirOt definitiv prin lege. Si totusi in unele localitati au
&Inuit chiar si dupa aceasta data.
In locul breslelor din trecut, astazi avem corpor4ile.
Corporatiunea este o institutiune cu un caracter comples. In ce priveste
raporturile dintre meseriasi si meseriile lor, corporaVunea este autoritatea ad-
ministrative, poliVa si judecatoria lor. Ea este datoare sa ingrijeasca de in-
teresele meseriilor ce o compun, de inflorirea lor, de educatia viitorilor me-
seriasi, precum si de sanatatea tuturor membrilor ce-i apartin.
www.dacoromanica.ro
 247

Spre a ne convinge de toate acestea, n'avem de cat sa studiem putin

legea, in punctele ei mai principale :
Art. 55 din lege zice : Corporatiunea are de scop :
1) De a desvolta onoarea profesionala si de a mentine ordinea si unirea
Intre meseriasi.
2) De a apara interesele comune ale meseriei sau meseriilor cari corn-
pun corporatia.
3) De a ingriji de starea morala si de perfectionarea cunostintelor teh-
. nice ale lucratorilor si elevilor.
4) De a organiza ajutorul mutual printre meseriasi.
5) De a face ca meseriasii sa se deprinda a supune rezolvarea neinte-
legerilor dintre ei la comisia de arbitri.
Iar mai departe se zice : Corporatiunile sunt datoare potrivit mijloacelor
de care vor dispune :
1) Sa infiinteze case de asigurari sau sä, asigure pe membrii corporatiei
la societati de asigurare contra boalelor, accidentelor, infirmitatilor, cazurilor
.de moarte ;
2) Sa infiinteze birouri de plasare de elevi si lucratori;
3) Sa infiinteze sau sa subventioneze scoli speciale si de adulti.
Intre breslele sau starostele din trecut si corporatiile de azi este, dupe
cat se vede, o mare asemanare. Ele se constituiau pe baza unui catastih,
cum avem noi statutele, care se intarea de episcopie sau mitropolie.
Membrii plateau dari breslei, cum platesc si azi.
Aveau un fel de comisie de arbitri, in cap CU starostele, care judeca,
amenda si pedepsia pe membrii gresiti, cum avem si noi, cu deosebire ca astazi
amenzile le pronunta judecatoria sau tribunalul.
Ajutau pe cei nevoiasi, cum avem si noi azi casa de ajutor ; serbau prazni-
cele de peste an, cum avem si noi; ingrijiau de cultul religios, cum ne in-
cumba si noua legea meseriilor de a trimete pe elevi la biserica ; dar, ce e
mai mult, ingrijiau ca interesele meseriilor for sa nu fie intru nimic jignite,
avand asupra for drepturi recunoscute.
Singura deosebire dintre corporatiile de azi §i cele din trecut este ca
vechile starostii aveau monopolul titlului de mester. Daca corporatiunile de
azi au stabilit oare-care reguli, dupe care se poate profesa o meserie, a lasat
totusi absoluta libertate on cui a ocupa orice meserie, putand esi maestru
-dupa stagiul de elevie si lucrator cerut de lege ; pe cand in trecut titlul de
mester se capata foarte greu si cu marl sacrificii banesti, fara de care o
calfa putea ramane in aceasta calitate toata viata. 1)
1) M. Mandruloiu, Corporatiunile.

www.dacoromanica.ro
 248

Pinta, Targul de siiptamana, Balciul.

Pict(a orceetleti. Locul destinat in oral pentru procurarea alimen-
telor a fost in timpurile cele mai vechi in partea din centrul orasului nu-
mita Rascrucitc", unde erea si fantana lui Ionascu. Acest loc ar veni
astazi pe strada Bucuresti, prin fala gradinii Palatului si caselor lui Costea
Lambru, loc care s'a numit multa vreme piata veche" sau Rascruci."
Pe la 1866-1867, se muta la spatele caselor Gigartu, in care a fost
instalata si primaria pana la anul 1906. *i astazi plata se afla tot aici.
licirgul de seipt aindnet in orasul nostru din timpurile cele mai vechi,
Inca inainte de anul 1843 se facea Sambata, peste drum de biserica Ionascu
si se Linea fara obor de vice.
De la 1843 se muta pe ulita schelei Oltului adica pe actuala strada
Bucuresti, de la casele Gabunea de vale spre Olt si incepe a se face Joia si
cu obor prin urmatoarea deciziune a magistratului :
Targul ce se facea in gura vaii Sopotul, in respantiile a patru drumuri
si intre cinci tantani, Tanga scoala manastirii lui Ionascu, sä se faca Joia
pe ulita schelei Oltului de catre in sus de Olt.")
Aceasta hotarare de a se face Sambata mai e inotivata si prin aceia ca
sa poata lua parte si Evreii de si pe atunci nu ereau in oras de cat vre-o
doi Evrei.
Au fost timpuri cand targul de saptamana se facea pe dealul Caloianca,
alte on la intretaserea stradei Solomon cu Turieanu pe' la Nae Croitoru.
Pe la anul 1853-1854 se facea pe sub malul Livezii, pe la crucea
ciumgilor, unde se afla astazi abatoriul.
De la anul 1859 se muta unde au fost cazarmile turcesti adica unde
este si astazi.,
Bcilciul renumit de Sf. Gheorghe in Slatina, este foarte vechi, dateaza"
de sute de ani si s'a pomenit facandu-se intotdeauna in acest oral dupa
Pasti, in saptamana luminata.
El se Linea si se muta intotdeauna unde se facea si se muta targul de
saptamana, care dupa cum vazuram, s'a schimbat in diferite locuri.
Am vazut la pag. 64 cum pe la 1794 vama de la Slatina se intindea
asupra a 12 sate si targul se facea numai dincoace de Olt. 2)
Venitul acestui bald frumos a fost la anul 1833 de 1148 lei si a
avut cheltueli 58 lei,. la 1837, 1300 lei, iar in anul 1908 a produs un venit
net de 4000 lei.

1) Dos. Primarii 1843

2) V. A. Ureche. Ist. Rom vol VI, pag. 402.
www.dacoromanica.ro
 249

In tirnpurile de falt.:1-ni se mai poate, negresit, vorbi de .afaceri corner-

dale serioase la balciuri. u desvoltarea cailor de comunicatie, cu avantul
postei, telegrafului si telefonului, distantele au disparut. Centrele de popula-
tiune s'au apropiat intre ele asa de mult in cat consumatorii din toate par -
tile tarei se pot aproviziona cu cea mai mare usurinta de la negustorii sta-
bili, imprastiati de altfel pana si prin localitatile cele mai putin importante.
In astfel de conditiuni, de ce fobs mai pot sa fie balciurile,. Ca chestiune
de tranzactiuni comerciale ?; De nici unul, de sigur si numai asa se explica
degenerarea for in locuri de petreceri, din acelea, sari numai magulitoare nu
pot sa fie pentru un popor.
Balciurile si-au facut traiul. Daca totusi se mai gasesc inca si prin alte
tad, chiar din occidentul Europei, apoi acolo ele si-au schimbat cu totul ca-
racterul de odinioard. Au devenit un fel' de expozitiuni, unde negutatorii yin
cu probe de marfuri pentru a le expune si a incheia tranzactii Pe baza lor.
Asa se procedeaza la Lipsca, celebrul balci din Germania, destul de cunos-
cut in Cara noastra prin calatoriile lungi si anevoioase, ce faceau acolo alta-
data. comerciantii roman4 spre a se aproviziona cu marfurile de can aveau
nevoe. Si tot astfel e pe cale de a se face si la renurnitul balci de la Nijni-
Novgorod din .Rusia, a careia insemnatate a cazut foarte mult de cand s'a
ConStruit drumul de fier transiberian.
Daca in Rusia targurile periodice n'au disparut Inca, apoi aceasta nu se
datoreste de cat marilor greutati ce se intampina cu aprovizionarile de mar-
furl, din cauza cailor de comunicatie cari n'au putut fi inmultite si imbu-
natatite ca in celelalte.:State din Europa, suprafata imperiului fiind conside-
rabil de mare.
La not si pentru motivele aratate, s'a cerut in mai multe randuri corn-
plecta destlintare a balciurilor, Rezolvarea cestiunei in felul acesta prezinta
insa dificultati considerabile si iata de ce Avem in -card cloud categorii de
balciuri : unele infiintate inainte de 1864, altele creiate dup.' aceasta data.
Cea mai mare parte din balciurile dinainte de 1864 functioneaza pe proprie-
tati particulare si...au fost infiintate prin diferite hrisoave doMnesti ca o ras-
plata acordata prOprietarilor acelor mosii, fie pentru serviciile aduse tarei sau
domnitorului, fie pentru alte motive. In asemenea conditiuni, avem a face
cu un drept castigat, parte integranta din chiar dreptul de proprietate. El
n'ar putea sa fie desfiintat de cat prin rascumparare, fapt care ar necesita
pentru Stat cheltUeli foarte mad.
La 1864; infiintarea si desfiintarea balciurilor au fost puse in atributiu-
nile consiliilor judetene. In art. 66 din legea pentru organizarea acestor con-
silii se prevede ca ele urmeaza sa se pronunte asupra cererilor privitoare la
infiintarea, desfiintarea sau schimbarea zilelor de tang in judete.
www.dacoromanica.ro . 32
 250

In baza acestei legi s'au creiat dupa 1864 o multime de balciuri nuoi,
o bung parte din ele pe proprietdtile comunale.
Comunele din Cara pentru a-§i creia izvoare de venituri, au recurs si la
mijlocul acesta. Ele incaseaza astazi de la acest articol sume insemnate. A
desfiinta balciurile acestea, insemneazd a lipsi comunele de un venit sigur
destul de important. Greutate dar si din acest punct de vedere.
Cestiunea functiondrei balciurilor la noi preocupa de mai multa vreme
Camerile de comert si industrie din Cara, aceste reprezentatiuni legale ale
coniertului si industriei noastre. Intr'unul din congresele for trecute a fost
vorba si de balciuri. S'a discutat atunci cestiunea in mod foarte amanuntit
si s'a ajuns la o solutiune pe care o impartasim si noi.
Prin aceasta solutiune se urmareste ideea, nu de a se lua masuri pen-
tru desfiintarea tuturor balciurilor, ci numai de a se micsora numdrul for si
de a se reduce si reglementa operatiunile ce se fac in ele. In scopul acesta
ar trebui sa se suprime toate acele balciuri, cari n'ar reclama prea marl sa-
crificii ; ar mai trebui apoi ca pe viitor sa nu se mai infiinteze targuii pe-
riodice de cat numai pentru vanzarea productelor agricole, vitelor si produ-
selor de industrie casnicd. Sa se caute de asemenea ca aceasta din urrna
dispozitiune sa se intindd in limitele putintei si ]a balciurile autorizate deja
sa functioneze.
0 alta masura salutara, ce ar mai fi de dorit sa se ia, este interzicerea
in balciuri a vanzarei de bauturi spirtoase si a on -carui fel de spectacol.
Suprimandu-se aceste doua cauze puternice, can atrag in targurile periodice
populatiunea naiva, s'ar face, credem noi, un pas serios inainte catre corn-
plecta disparitiune a balciurilor, vestigii din vremurile inapoiate de alta data.')

Monede.
Banii in Slatina ca si in tam Intreaga ereau in vechime si de ai
tarii, mai intai de our si de argint si in urrna si de arama, dar urn-
blau si banii tuturor tarilor invecinate. Pe timpul lui Voda Caragea 1816
circulau monedele urmatoare : lifahmudeaua in valoare de 38 lei vechi (14
lei noi), dodecarul 12 lei vechi (4 franci. si 45 bani); funducul 22 lei vechi
(8 fr. si 15 b.), nes fiaua 4 lei vechi (1 fr. 50 b.), cercliul 3 lei vechi (1 fr.
si 10 b.), sgriptorut 2 lei vechi (75 b.), diricliul 12 lei vechi si 20 parale
(4 fr. si 55 b.), spetul 12 lei vechi (4 fr. si 45 b.), cronto lerul 14 lei vechi
(5 fr. si 20 b.), barbuta 2 lei vechi si 10 parale (80 bani), leita 20 parale.
Apoi mai tarziu incep : lascaile, paralele marunte, firfiricele de 13 si de

1) G. Christ. Universal 8 Mai 1909.

www.dacoromanica.ro
 251

22, icosarii, rubielele, irmilicii, ikilaci, iusluci, beslici 'And si caimele adica bani
turcesti de hartie.
Banii ereau in vechime mult mai rani si mai pretiosi de cat azi, incat
cu aceiasi monecid cumparai mai multe obiecte de cat astazi.
Pe timpul Fanariotilor o child de grau o cumparai cu un galben aus-
triac, ocaua de came 10 sau 15 parale, gaina sau rata, o leita (o jumdtate
de leu vechi adica 20 de parale), untul 30 de parale ocaua.
Dacd vedem insd preturi mici la obiecte pe acele timpuri, nu trebue sa
ne inchipuim ca. erea eftinatate mare ci numai ca banii ereau putini si scumpi.
Carnea si painea se dedeau din timpuri foarte vechi tot ca si astazi la
antreprenori, prin licitatie, (mezat), ca sa se vanda cu preturi fixe sau cum
se zicea mai inainte cu nart.
Pentru tderea vitelor a existat in orasul nostru pang la 1880 o zalhana
in zdvoi, care astazi s'a desfiintat, infiintandu-se in locul ei abatorul din
marginea Oltului langa.' poalele dealului Malul Livezii.
Asupra monedelor iata" ce se spune in Convorbiri literare", pag. 918
anul 34.
Transactiunile financiare in vechime se fdceau dupd o sistema. unitary
luata de la Turci si a carei unitate fictiva erea leul : arslan gurus piastrul
cu leul" nume dat la inceput talerului olandez (loewen riksdaler), apoi leu-
lui de argint bdtut pentru intaia card de Soliman (1520-1566). Leul
II.

vechi erea impartit in 40 parale sau 120 aspri (akce) numiti si lascdi iar in
vechime mangari : 114 dintr'un leu se numia ort (la turci rup), '13 tult (sau
leita) 814 zlot. 0 piesd de 5 parale (sau 5 lei) se numia beslic, de 10 onluc,
de 13 firfiric, de 20 irmilic, de 60 altmislic, de 100 iuzluc. Sumele mari se
calculau dupa pungi (Kese), o punga continand 500 lei vechi ; iar o sum&
fixd de 36000 pungi se numia hazna." Monedele marunte ereau cele mai
multe de our : caragrosul sau ikilicul avea valoarea de 2 lei (de aceiasi va-
loare erea si galbenul zingirliu), cercliul de 3 lei, nesfiaua de 4 lei, zarma-
cupul de 5 lei, timinul de 10 lei, direcliul de 12 lei, misirliul de 17 lei,
irmilicul (ca si stambolul) de 20 lei, funducliul de 25 lei si mahmudeaua
de 45 lei. Galbenul erea imparatesc sau ug numit si magiar, in valoare de
2 lei '114si galbenul venetic de 2 lei si '12. Dionisie Eclisiarcul enumard astfel
sub anul 1775, banii turcesti, can ereau in curs pe vremea lui Alexandru
Ipsilante : ortita, orti, leite, zloti, Iei, caragrosi de 2 zloti si altii de 2 lei §i
zloti de 2 Iei si jumdtate, iar galbenii in multe feluri : galbenii imparatesti ereau de
4 lei si 8 creitari, olandezi 4 Iei si 14 creitari, venetici 4 lei si 20 creitari.
Iar sub anul 1815, banii s'au suit la pretul mare : leul turcesc de cei not
50 parale, caragrosu, ce a fost 2 lei si jumdtate, acum 3 si 15 parale. Ase-

www.dacoromanica.ro
 252

menea si galbenii turcesti s'au suit la pret : stambolul 8 lei, misirul 7 lei,
funducliul 11 lei.
Tata cum sunt descrise monedele de D. Z. Furnioa: (lstoria comerciului
pag. XXVIIIXXXVIII).
Banii cari circuiau in tara ereau de la toate neamurile cari ne incon-
joara. Cursul for varia dupa timpuri. Pentru oare-care orientare de monezile,
numirea for si cursul cc aveau, darn urmatoarele .date pentru cele din secol.
XVIIXIX :
La 1611 valoarea unui galben erea de 204 de aspri.
La 1623 ereau urmatoarele monede intrebuintate in tara Romaneasca :
1 galben = 20 costande sau 200 asprii;
1 costanda-= 10 asprii.
La 1667 1692 un ughiu valora 200 de bani; catre sfarsitul anului
1692 vedem ca cursul ughiului erea scazut la 198 de bani.
La 1685 intalnim moneda talerilor, cu valoareainui taler de 132 bani.
1686 un taler valora 197 bani ;
11

1692 77 77
erea = 133 11

17
1703 ,, f 11
= 200 77

1717. ,, 11 77
=120
17
1722 17 77
= 133.3
1731 leu = 132
1736later nou = 109.9
. La 1742 erea galbenul mare de cafe 10 galbeni si alti galbeni de cite
5 galbeni ungurefe-ti.
La 1769 ereau urmatoarele moneZi :
zinghirliul cu valoarea de 2 lei ;
funducliul 7 ,, 17

zarmacliul 11 5 11 11

stambolul, erea galbenul imparatesc.

. La 1784 umbla galbenul cate taleri 7.
De la Vistieria tdrii, in Domnia lui Alexandru Nic.. *utu Vvod. Rom.,
se da urmatorul act, ca obstea sa cunoasca cursul cu-care se primese mo-
nezile la Vistierie
1819 .1VIa rtie 19. Cursul monedelor la Vistierie
Taleri Rani
14 : : galbenu Venetian; Olandez, Impara,tosc,. Frantozesc.
6: 60: adid, vase vi jumatate Krontaleru.
6: : dirk/ht.
5 : 90 : adic 5 0 un zlori (sic !) zgripsoru.
5: 60: adic 5 0 jumrttate earagrosul urdinar.
www.dacoromanica.ro
 253

Taleri Bani
3: 60 : , 3 ,, r iuZ171Cti.
3: - : ichildcu.
5: - : rubla ruseascL
2: - ecsildarul.
:

1: - sfuntieu.
:

11: 60: adica 11 ii 11, galbenu tutus.

3:

11:
8:
7:
:

:
60:
-
-
-
:
,

misirul.
:
3 0 11, raguza.
: mahmudiaoa.
fundueu.
stambolu.

2: 90: adidi 2 i 1 zlot rubiaoa.

2: 30: 1 ort nesfiaoa de Stambol.
1: 90: 1 leu i 1 zlot nesfiaoa de Misir.
p: :- 5 beflicu.
Pentru diversele monede ce circulau in tarile romanesti,cuin se poate
-vedea si din documentul de mai sus,s'a prevazut prin art. 81 din regula-
mentul organic, ca pretul tuturor monedelor de aur sau de argint ce vor
intra in Moldova (ca si in tara romaneasca), se va statornici dupa a for de
sine, curata si adevarata valoare, potrivit cu aceia a galbenului de Olanda,
care coprind.e 60 graunte de aur, 69j3 graunte de migla, in pre de 31'1, lei
galbenul sau. de 14 sorocoveti, dup0." cursul de atunci al galbenului si al
sorocovatului.
Iar prin art. 430 al Regul. Org. s'a stabilit ca monedele vor avea ace-
1as ours si acelas pret in arnandoua Principatele Romane, intocmai cu
preturilor asezate la capul Finansului art. 81.
Monedele cu cursul for in Principate in" anul 1848 ereau :
Cursul in lei la
7)
0 i.
cc c'n.
---
z
c c/2 ^

r..,' cc
r:
Galbenul lrup4ratesc . 11.85 14, 31,1, 82, 35,-
Olaudez 11,85 14, 314, 32, -35, -
Rubeaua 2,20 2.12 6, 6,11,
Funducul. de 4 rubiele
Mahmudeaua moale
tare.
.
.

.
.
. 8.80 10,8
16,24 19.15 '1,
6,67 7,18
. 24, 26,
44.'1, 48,
17,3, 19,12
Irmilicul sau icosaru vechi , . 5,26 6,5 14, 14,'1, 16,
nou 4,66 5,10 12,30 14,
Dodnecarul vechi
. .
4,51 5,61, - 12, L3,-
nou 4,04 4,151, - 10,31, 12,

www.dacoromanica.ro
 254

Cursul in lei la
73

Sfanti
L.
°0 . CD
to .7:, g W
c="I ....T.
--.
::s
m "
A.a^gix-1.

Sfantu . . .....
Reihstaler, sgriptoru

Carboava sau rubla . .

.

.
5,07
0,84
3,94
6,
1, 2,114
4,1393 10,92
13,92 12,32 16,
2,12 2,9,
12, 11,
Colonatu sau diricliu . . 5,26 6,412 14,92 16,
Beslicu . . . . . 3,94 4,1393 10,12 1-1,112
Iuluca 3,19 3,1592 8,12
Ichilicu 2,50 2,44 6,112
Crontalpr 5,64 15, --

Leul avea (la 1848) 0,37 fr. adecd 37 centime, iar parauct avea 0,09 fr.,.
aproape 1 centimd.
In anul 1852 Visteria Moldovei, prin circulara cu No. 9.758 din 6 No-
emvrie publica spre ob§teascd §tiintd, ca in urma deliberdrilor urmate in §e-
dinta Sfatului Administrativ, de la zi 1 a lunei Noemvrie (1852), monedele
ce se intrebuinteazd in ara.' (yoldova) §i care pang atunci au avut trei deo-
sebite cursuri, vor fi marginite in un singur _curs rostit in lei.
Valoarea nominald a monedelor marginindu-se intr'o singura numire,.
relaVa monedelor in fiina n'au cercat nici-o prefacere intre dansele Si a ur-
mat ca preurile obiectelor sa se margineasca in propoilie, insd numai cu-
nume, iar in fiirrta a se vinde tot dupd acela numdr de monede. Odatd cu
aceasta Ocarmuirea Moldovei a trebuit sd margineasca in proportia de 4 pa-
rale la leu preturile obiectelor de indestulare ce se vand cu nart, precum §i
toate cele ce ereau cuprinse in contracturile incheiate cu Vistieria sau cu
alte autoritdti.
Cursul adevdrat at galbenului Austro-Olandez, potrivit cu cei doi arti--
coli din regul. organ. de mai sus, nu se putea regula de cat dupd cursul
pieVi de unde provinea moneda. Dupd cursul ce-1 avea in acel an (1852)
galbenul in piata de provenientd, s'a stabilit pentru Moldova urmatorul unic-
curs :
Galbenul = 32 lei -20 parale.
Sorocovatul = 2 , 10 ,
Irmilicul =-- 12 10
Carboava = 10 20
Pol IMpPrial 54
Cursul monedelor intrebuintate in lard la 1865 erea urmatorul in corn--
paraVe cu monedele streine :
Leul se impartia in 40 de parale. Ca moneda mdruntd erea intrebuinOt
§i gologanul cu valoare aproximativa de 3 parale bune.
www.dacoromanica.ro
 255

Leul = fr. 0,37 sau 37 centime ;

Paraua = cent. 9,25.
Francul = 2 lei 28 parale.
Coltima. = para 14150.
CURSUL IN 1865 LA
In visterie Bucur. Galati Braila Iasi
Franci
Lei Par. Lei IPar Lei Par Lei Par Lei Par
Aur :
Napoleonul 20, 54 54 77 35 62 12
Lira sterling 25,25 68 68 25 88 20 72
Otomand 22,68 61 1 62
Ducatu de Austria 11,85 32 37 46 46 37

Argint :
5 franci o bucata
1 franc
5,
I, 13 21
13 21
2 2:
2 2:
Medgidu icosar . 4,5 12 11
12 11 14 17 15 14
112 Iinperialu rus 20,37 55 55 31
Carboava 3,89 10 21 10 25 12
50 copeici . . 1,9' 5 11 5 11 6
20 , not 1 3' _
10 ,, 17
37 -
Sfanticu vechi
Fiorin de cony.
0,83
2,57
2 11 2 11 2 20
___ _
10 craitari 0,41 1 05
5 ,7 0.21 23
6 0,20 22
3 11 . . 0,12 13
Colon. de la 1782

Alte monede ce umblau in vechime mai putem aminti : potronicii, bur-

lincul, polturacul-2 bani, grosul-8 bani, sustacul -2 grosi, pitacul-5 pol-
turaci, mar/aqui (cu chipul Sf. Fecioare)-35 parale, crivacul, grelsla, zar-
macupul-3112 lei, sgripOrul (gripsorul) cu vultur-8 lei, tunusul sau tunulul
14 lei, etc. 1)
Comori. Comori de bani sau scule de our argint s'au gasit foarte
i
multe in Slatina §i Inca cate nu vor mai fl ascunse. Aceasta Inca ne dove-
de§te insemnatatea cea mare, ce o avea ora§ul in vechime, comerciul cel
insemnat, ce se facea aici, bogatia i buna stare a locuitorilor, precum si
desele nenorociri, cari au cazut in diferite timpdri peste acest oral. Caci se
stie, ca Inainte cum se auzia CA. yin Turcii sau de frica unei epidemii on
molime, Slatinenii iii ingropau banii si tot ce aveau ei mai scump §i fugiau
prin satele vecine sau prin munti. Dupa ce trecea pericolul, on veniau, §i
din pricing Ca uitase local unde ii ingropase, nu mai dau peste ei, sau ca
muriau in departare de boale on taiati de dusmani, asa ca comorile rama-
neau multg vreme ascunse.

1) . lorga. Negot si Me§tesuguri, pag. 222.

www.dacoromanica.ro
 256

Cele mai multe s'au gasit in dealul Caluianca si malul Livezii, in dea-
lul Gradistea si pe arnandoud malurile garlei Sopotului.
Monedele ce umpleau mai ales cazanele, borcanele, caldarile, oalele si
urcioarele acesto comori gasite in Slatina si prin prejurul ei au fost :
1) Bani genovezi de aur si de argint cu inscriptia : S. GEORGIVS EQ-
VITVM PATRONVS pe o parte, jar pe alta INTEMPESTATE SECVRITAS
adica patronul sf. George calare ajutor la nenorocire.
2) Bani de argint, de aur, alama si arama din timpul Rornanilor cu chi-
purile Imperatorilor Septimiu Sever, Aurelian, Septimiu Geta, Gordian etc.,
precum si cu chipul lui Constantin cel mare numiti Constantinati. (Multi din-
tre acestia din urrna sunt concavi si se nurniau scyphas).
3) Bani de argint cu inscriptia Oltenia.
4) Bani de argint Polonezi cu chipul lui Sigismund si August dintre-
anii 1500--1600.
5) Bani nemtesti de aur si argint numiti ducati, galbeni si sfanti, din
timpurile imperatorilor Leopold, Maximilian, Rudolf, Sigismund, Vladislav;
Maria Tereza etc.
6) Bani turcesti de aur si argint, de toate felurile si din toate tirnpurile,_
de la cei mai mici pang la cei mai mari.
In multe locuri se spune ca.' s'au vazut jucand bani, dar multi nu in--
drasnesc a se atinge de ei zicand ca sunt jurati si pericolosi pentru cine ii
va scoate ; iar in alte locuri deli s'au vazut flacari, adica joc de bani si s'au
fa'cut sapdturi spre a'i scoate, nu s'au gasit nirnic, caci se stie ca." noaptea
se produce oare -cani flacari nu numai in locurile unde sunt ingropati bani,
dar si unde sunt carbuni, putrigaiuri de leMne, etc.

1) Posed o colectie de 400 bucati de diferite monede antice din toate timpurile, pe care leamv
prezentat la expozitia din 1906 §i pentru care am primit medalia de argint. AUTORUL.

www.dacoromanica.ro
 e g p. x.
1) Impozite (Dad). 2) Venituri. 3) Chel
tueli. 4) Buget.

33
www.dacoromanica.ro
 259

Impozite (Dan l).

In timpurile cele mai vechi darile locuitorilor ereau de cloud feluri :
domnesti si boeresti. Intre cele dintai numarau : birul sau darea pe cap,
pe care o platiau numai taranii. Aceasta dare erea anuala. Apoi zeciuelile
numite oerit, albinarit, vanarit, cablarit, caminarit etc., ce se luau pentru
oi, porci, albine, vinuri etc.
Se mai platiau si dari judecatoresti : la insuratoare, la divort etc.
Strangerea darilor o faceau boerii (samesi, vamesi, parcalabi, perceptori),
cari t i opriau si ei o parte drept resplata.
In timpul domniei Fanariotilor, darile se puneau de Domni dupa placul
for si fara nici-o reguld si rost. Ele ereau de cloud feluri darile directe cari
se numiau p'atunci sferturi si cari cresteau mereu si darile numite ajutorinte.
Mai erea o dare numita reisttra si consta din 14 parale adaos la leu,
la toate darile Incasate. Acest venit slujia la plata lefilor dregatorilor.
Tata.' cum sunt descrise darile pe la 1801 sub domnia lui Alex. Moruzi
Pe cand clasele priveligiate n'aveau sa se resimta de greutatea foametei,
taranul, dator a fost, peste ponturile clacei, sa poarte greutatea numeroaselor
dari : Desetina de stupi, gostina de oi, gostina de mascuri, pogondritul de
vii, vindriciul, caminaritul, camena, ceparitul, besmenul, dajdie de zlot, daj-
die de lei, de taleri, de galbeni, de nisi, de ialovita, de silisce, de sulgiu,
de boi imparatesti, de cai de menzil, de braniste, podvoade de chile, dajdie
de ceara, de lupi, de unt, de slating, sararitul de munte, paza de streaja,
dajdia de jold, de bile, de seici, de piei, de fan, de lemne, de carbuni, de aju-
torintd, de sferturi, de beilic la curtea domneasca si pe aiurea, de dregeri de
drumuri mari, de vama de targ, Numai mentionarn si despre netermina-
bila lista. a havaeturilor acordate cu sau fail lege la toti slujbasii, incepand
cu parcalabul satului pang la marele Ban.
Pang si regulamentul organic, care de altmintrelea numai dulce n'a fost
pentru taran, s'a ingrozit de asemenea lista si le-a desfiintat.1)

1) V. Ureche Ist. Rom. tom 1. (8) pag. 140.

www.dacoromanica.ro
 260 --

Dar, ca unii slujbasi inventau de la ei si prin ei ddri momentane pen-

tru punga for personald, cum pomeneste raposatul Ureche despre : Cartea
de bun trai", spre a se putea bucura cetatenii de libertatea de a fi buni
prietini si a se imbratisa on cand si on unde se vor intalni.
411111 III II II IIIIII1111111111111111,111111

rfi.;.1,.. 1

,
,
) i

i
1
1

.
11
e a
--
I

1(t , __ Id
1 .'-(1(') " ii., l'klk,' -

?tormii

Negtichtoril i0 primes° carcile de bun trai. ')

Modul de percepere al darilor in general, prin sistemul 0,810,2), care se a-

plica si la orase, facea pe judet adica pe primar ca sa aiba grije, sa nu se mute
din oral birnicii, pang ce nu ereau scazuti de la catastihul dajnicilor. Perce-
perea in genere se facea cu numeroase procedari. Poate se mai gasesc si
azi batrani, cari pomenesc cum bietii oameni ereau pusi la flint de potloage
si batuti ca sa-si platiasca birul.
Iatd un caz de reclamatiune din Slatina de la 1794 contra zapciilor per-
ceptori :
La 1794 Fevruarie, Ilie judetul, adica primarul orasului Slatina im-
preuna cu ordsenii, s'au jeluit lui Voda ca sunt incarcati la suma liudelor ce
poarta pe an 70, fiindcd unii din ei au fugit, unde nu se stie, iar altii au murit.
Mai sunt asupriti luandu-li-se car de olac si din cei ce au menziluri si
din cei cari n'au. Asemenea si ispravnicul for Costache biv 3-lea Logof.,
cand i se jeluesc pentru asupririle ce sufar, in loc de a'i mangaia si a le
face dreptate, ii bate si cu vina si fare de vind. Le-au mai luat si 14 oa-
meni din fruntasi si i-au facut lumanarari ai D-lui. S'au mai jeluit Inca

1) V. A. Ureche. Cairo oft. cl IV.

2) Bir repartizat pe grupe.
www.dacoromanica.ro
 261

odata mai inainte lui Voda dar jalba for a fost trimisa in cercetarea tocmai
a ispravnicilor cu pricina.
7)

Acura se mai jeluesc din nou. \Todd a randuit pe marele Vistier sa

cerceteze. Acesta insa la 15 Fevruarie propune lui Voda prin anafora, sa
trimita in cercetare la fata locului pe unul din slugile Mariei Sale si cat
pentru bataile ce le cla ispravnicul Costache, fiind adevarat, sa-i porunciasca
Maria Sa cu deosebita luminata carte a nu'i mai bate, iar pentru luarea
cailor de unii si altii cu porunca si fard porunca, sa se harazeasca la mana
orasenilor o luminata carte a Marii Sale slobodal, poruncitoare ca numai
celor ce vor avea porunci domnesti la mina, sa be dea cai de olac
fiindca in oral nu este posta Si pentru acei 14 lurnanarari ispravnicesti,
sd-i dea la bir ca sa se ajutoreze cu dansii la raspunderile oranduelilor
Vistieriei.
.. Orasenii se multumesc cu aceasta dare la bir a celor 14 insi, zice
Vistiernicul si nu mai cer alt scazamant.
Domnitorul de pe atunci Alexandru Moruzi, in aceasi zi 15 Fevruarie
1794, insarcineaza cu cercetarea (conform cererei de mai sus a Vistierni-
cului) pe un edicliu al sau, pe /onita ispravnicul Teleormanului, (Cod.
XXVII fila 25-26. 1)
Astazi darile locuitorilor sunt de cloud feluri : unele pe care le platesc
toti cetatenii de-a dreptul la termene hotarate, numite dari directe, iar altele
cari nu se platesc de-a dreptul, ci numai la anumite trebuinte si nici-o data
la termene hotarate, numindu-se dari sau contributiuni indirecte.
Printre darile directe se numara: impozitul personal, (vechiul bir zis cai de
comunicatie), fonciera, patenta, zecimi judetene si comunale, prestatii etc.,
iar printre cele indirecte avem : vamile, tutunul, timbrele si taxele asupra
multor lucruri de mancare si ba'utura.
Actualul imposit personal este vechea dare, cunoscuta sub numele de
bir si care avea drept baza imposabila persoana insa-si.
In general orice imposit se stabileste si cata a fi oare-cum proportional
cu puterea de productiunevenitulrealizat de contribuabil.
Impositul in cestiune insa din cauza asezarei lui asupra persoanei, a fost
criticat de majoritatea economistilor.
Sunt unii insa care it legifereaza, pe motivul ca statul garantand sigu-
ranta vietei si libertatea muncei, adica dand individului putinia de a realiza
.un castig, e drept zic dansii, ca in schimbul acestora, fiecare sa contribue
cu o mica dare pentru cel ce procua aceste garantii.

1) Istoria Rom. V. Ureche, vol. III (V) pag. 173-174.

www.dacoromanica.ro
 262

La not inainte de regulamentul organic birul a fost singurul imposit

direct.
El erea asezat pe asociatii de familii, in numar de patru, cunoscute sub
numirea de ludo" care asociatii raspundeau solidar de plata lui.
De remarcat este faptul ca cotitatea varia dupa bunul plac al domnului.
In 1804 pe vremea domniei lui Ipsilante erea de lei 12 pe an de fie-
care luda, iar mai tarziu sub Caragea 1810-1817, de lei 22.
Regulamentul organic legifereaza aceasta contributiune si de aci inainte
nici cotitatea si nici scutirile, cu care se lacea un adevarat abus, nu mai de-
pind de vointa capului statului.
Aceasta stare de lucruri continua pang la 1860 cand birul e inlocuit
cu contributiunea personals si cea de sosele.
Aceste imposite insa au drept baza imposabila tot persoana si anume
barbatul in stare de a munci.
Varsta de la care urma sa fie impus erea aceia de 25 ani.
Trebue observat insa faptul, ca in acea vreme gasindu-ne sub imperial
legei Caragea, omul devenia varstnicmajorla etatea mentionata.
Legea in cestiune s'a aplicat numai in tara de dincoace de Milcov, desi
ea erea facuta si pentru cea de dincolo fapt prevazut in art. 1 al ei.
Abia prin legea din anul 1863 se face unificarea contributiunei perso-
nale in ambele tari.
Aceasta lege creaza dou6 categorii de contribuabili in ceia-ce priveste acest
imposit : varstnicii,adica cei care au 25 ani impliniti si acei cari n'au im-
plinit Inca varsta mentionata; acestia din urma insa nu platiau impositul de
cat in cazul cand nu-si administrau singuri avutul for si avand si etatea de
20 ani.
Primii ereau supusi la o dare de 36 lei vechi pe an, iar ceilalti la 30 lei.
Legea in cestiune a fost in vigoare pana. la Aprilie 1877, cand contributiu-
nile personale si soselele se desfiinteaza.", Inlocuindu -se prin cea pentru caile
de comunicatie.
Tifra ei se fixeaza la lei 18 anualsi sunt supusi la plata ei toti cei
cari isi au resedinta in Romania si au 21 ani impliniti.
De observat este faptul ca varsta a fost redusa la acea prevazuta de
codul civil.
In 18 Februarie 1881 se reduce cotitatea de la 18 lei la 12 lei pentru
anul budgetar 1881-1882, iar pentru urmatorii la 6 lei.
Actualmente prin legea din 20 Fevruarie 1906, aceasta dare s'a inlo-
cuit cu impositul personal, care consta dintr'un drept fix de lei 4 si un drept
proportional asupra valoarei locative a locuintei.
www.dacoromanica.ro
 263

In dorinta de a fi proportie cu puterile fiecdrui contribuabil, legiuitoul

a prevazut ca locuintele panel la 500 lei in orasele din lard si 700 lei pentru
Bucuresti sunt scutite de dreptul proportional. Dreptul proportional a avut
fiinta panel la 1 Aprilie 1908, cand s'a desfiintat.
Inainte vreme veniturile comunei se numiau mansukuri §i se
arendau prin licitatie sau mezat sub numirea de : vanzarea mansu-
purilor."
Iatd care ereau veniturile si cheltuelile orasului Slatina in vechime :
La 1831, Venitul 2965 lei. Cheltueli 536 lei.
1832 ?I 6370 , 3942
1833 5817 , 2222
1837 8491 lei, 4 bani
7, 8528 lei, 6 bani. 2)
)3

Afard de aceste venituri magistratul orasului (Primaria) avea la 1833:

a) 12,000 lei pentru intretinerea a doud cesmele : la Crucea de pia-
tra gi la iSf. Nicolae.
b) Pentru o tulumba 2500 lei.
c) Pentru lurninat 600 lei.
d) Pentru drumuri 250 lei.
e) Pentru un spital 15,000 lei. s)
Darn aici detailat veniturile rnagistratului orasului Slatina pe anul 1837
de la 1 Noemvrie inainte :
Luna Ziva Lei Bani
1) Noemvr. S'a primit pe langa.' porunca ocarmuirii locale
de la doua caice . . . . 8
2) , S'a agonisit din speculatia sacalelor acestui ma-
gistrat pe luna Noemvrie . . . . 10 27
3) ff S'a primit de la axizarul acestui oral analoghion
cuvenit pe cloud' luni . . . . 566 80
4) Decemv. S'a agonisit din speculatia sacalelor acestui
magistrat pe urindtorul Decemvrie . . 11 105
5) 79 S'a primit de is Kir Polihronie Joan, epistatul
mazalilor locuitori dintr'acest oral, analoghion
cuvenit pe doud luni Noemvrie urmator §i

....
.Decemvrie viitor 6 86
6) S'a primit de la Matache Vlad staroste de pa-
tentari (corporati), analoghion cuvenit pe
doua." luni . . . 203
1) Mansup cuvant, tureen si insemna o functiune boereasca inalta pe timpul Fanariotilor.
2) Dosar 9 si 10 din 1837, Primaria orasului.
3) Analele academiei IV, 1, 313, 335.

www.dacoromanica.ro
 264
Luna Ziva Lei Bani
7) Decemv. S'a primit de la D-lui Kir Dumitrache Badea,
staroste de patentari meseria§i, analoghion
cuvenit magistratului pe cloud luni Noemvrie
si Decemvrie . . 47
8) S'a primit de la Neculache Zabay. parcalabul
mahalalii ro§ie, analoghionul zeciuelii de la
muncitorii plugari pe Noemvrie Si Decemvrie 47
9) 27
S'a primit de la Dumitrache Nica Hangiu, par-
calabul mahalalii galbena, analoghion cuve-
nit magistratului din banii zeciuelii de la
plugarii muncitori pe cloud luni Noemvrie §i
Decemvrie . 50
10) Decemv. 13. S'a primit pe Fang porunca C. Departament
dinauntru No. 68, banii ce s'au adunat din
exportatia producturilor urmate pe la sche-
lurile deschise in principat in cursul a 4 luni 479 74
11) Ianuarie 23. S'a primit pe Tanga porunca C. Departament
dinauntru cu No. 409, bani ce s'au adunat
de la exportatia producturilor urmate pe la
scheluri deschise in principat . . . 414 48
12) Agonisiti din speculatia sacalelor acestui . ma-
gistrat . . 13 15
13) Fevruar. 3. S'a primit pe Tanga adresul C. Politii locala cu
No. 23, folos agonisit din munca a doi ares-
tanti pentru ni§te lemne ce au taiat in cur-
sul trecutului Iantiarie . . . 1 60
14) , S'a primit de la axizarul acestui ora§, banii ca§-
tiului pe urma.lorul_ trimestru Ianuarie, Fe-
vruarie si Martie . 790
15) S'a agonisit din speculatia sacalelor acestui ma-
gistrat pe urmatoafea tuna Fevruarie . . 15 96
16) S'a primit de la un Gheorghe sin Tra§ca, rno-
rarul de aici pentru un caic de nuele ce s'a
dovedit prin eereetarea magistratului ca au
vandiat lui Popa Niculae Pusild, taiate din o-
priturile lui Toma Macelaru, Mirea Robul,
Dobre Croitorul §i Mann SpAlatelul tot d'aici 6 108-
17) " S'a agonisit din Speculatia sacalelor magistra-
tului pe aceasta lund Martie . . . 45 33
www.dacoromanica.ro
 265
Luna Ziva, Lei Bani
18) Aprilie 19. S'a primit de la Kir Uta. Pop de aici pentru ve-
nitul targului ce se face in ziva de Sf. Gheor-
ghe pe mosia orasului, ce i s'a dat prin me-
zat in urmarea poruncii C. Departament din-
nauntru cu No. 2375 . . . . 1300

19) 24 S'a primit pe Fang porunca C. Depart. dinauntru

cu No. 2498 pentru desfacerea zapisului sub
No. 11 a C. sfat orasenesc din politia Bacu-
resti, capetele cu dobanda for . . . 158 27
20) 30 S'a agonisit din speculatia sacalelor acestui
magistrat . . 28 45
21) Mai S'a primit pe langa adresul Ocarmuirii locale
sub No. 1389, banii ce s'au adunat de la caicul
reizului Gherasim ot Braila ce au popo-
sit intr'acel port pe trecutul Mai . . 4
22) 13 S'a primit de la axizarul acestui oral, banii cas-
tiului pe urmatorul trimestru Aprilie, Mai . 790
23) 9) S'a primit pe langa porunca C. Depart. dinauntru
cu No. 3228, analoghion cuvenit magistra-
tului din exportatia productelor pe lunile Au-
gust si Septemvrie . . . 29
24) S'a agonisit din speculatia sacalelor pe luna Mai 43
25) Tunic 9. S'a primit pe langa adresul C. Po litii locale cu
No. 132 banii ce s'au implinit streaf de la Nita
Sandulescu in urmarea adresului No. 118 . 25
26) YY
S'a primit pe langa adresul C. Ocarmuirii lo-
cale cu No. 1799, banii luati de la caicul lui
Capitan Manole reizul .ot Braila . . . 4
27) YY YY
S'a agonisit din speculatia sacalelor acestui ma-
gistrat pe urmatoarea luna Iunie . . 49 60
28) August 6. S'a primit pe rang adresul C. Po litii locale cu
No. 152, banii agonisiti din folosul muncii
arestantilor pe trim. August . . . 7 60
29) 31 S'a agonisit pe August din speculatia sacalelor 46
30) Septem. 14 S'a primit de la axizarul acestui oral, banii cas-
tiului pe ultimul trimestru . . . 790
31) 73 S'a primit pe Yang adresul C. Politii, folos ago-
nisit dupa munca arestantilor . . . 36
34
www.dacoromanica.ro
 266
Luna Ziva T.ei Bani
32) Septem. 14 S'a agonisit din speculatia sacalelor . . 45
33) If 11 S'a primit pe Fang. adresul No. 190, C. Politii ba-
nii ce s'a agonisit, folos din munca arestanVlor 30 90
34) If S'a agonisit din speculatia sacalelor pe Septem.
30. 46 60
35) Octomv. 2. S'a agonisit folos din munca arestanWor pe tri-
mestrul Iulie . . . . . . 11 30 ,

36) 11. S'a agonisit din speculatia sacalelor pe Octomvrie 47 60

37) ., ,, S'a primit analoghion cuvcnit din axizul pe tri-
mestrul urmator Octomvrie . . . 263 39
38) 17 Bani adunati, folos din munca arestarrOlor
7) . 7 60
39) 12
S'a primit de la d-1 Polihronie Ion, epistatul ma-
12

zililor pentru lude cease -zeci mazili dintr'-

acest oral . . . . 60
40) ,, 1) S'a primit de la chic UV, Pop, staroste de pa-
tentari corporaV pe lude faliV, doua-sute cinci
zeci, banii zeciuelii pe trei trimestruri . 1250

41) )2 1) S'a primit de la parcalabi, banii zeciuelii birni-

cilor plugari dintr'acest oral pentru 182 fa-
milli pe trei trimestre si anume Ianuarie,
Aprilie si Julie si analoghionul cuvenit pe
urmatorul Octomvrie . . . . . 455
42) lI 91 S'a primit de la Badea Balea, starostea de pa-
tentari meseriasi, banii zeciuelii pe familii
48 pe zece luni 200 . .

Total . . 8491 4

Bugetul comunei Slatina pe exerc4iul 1893-1894 prezenta la venituri

si cheltueli suma de lei 192,000 si al drumurilor 37,253, ambele exact echi-
librate, ear pe un period de 5 ani, da la venituri media de 221,797 lei si
88 bani, ear la cheltueli media de 206,526 lei si 16 bani.
La 1900 venitul axizelor erea de lei 87,938, bani 76, ear venitul ba-
rierelor de lei 57,899, bani 15.
Barierele orasului Slatina ereau :
1) Bariera Olt. 2) Bariera Clocociov. 3) Bariera Brebeni. 4) Bariera
Garei. 5) Bariera Pitesti (Par4). 6) Bariera Obrocari. 7) Bariera Oborul.
Ele au fost infiintate la 1845 si s'au desfiintat prin legea de la 1904,
de cand a inceput ca statul sa faca incasdrile axizelor si barierelor si in
schimb da anual comunei cite 111,163 lei sub numele de fondul comunal.
Astazi toate veniturile se string prin funcVonari comunali.
www.dacoromanica.ro
 267

Tata" i budgetul general de veniturile i cheltuelile casei comunale pe

exercitiul anului 1909-1910.
V 3E INT I T T.J 17.. I
Lei Bani
1. Venituri gen3rale. Zecimi aditionale asupra impositelor di-
recte. Zecimi asupra impositelor directe . . . . . 9900
2. Impositul de 1010 asupra cladirilor si locurilor virane . 3400
3. Impositul asupra permisiunilor de cladiri Si reparatiuni . 320
4. Impositul asupra firmelor comerciale, asupra cailor de co-
mert, tra'surilor de specula, omnibus, tramcar Si vagon de tramvai 2650
5. Impositul asupra dotelor . . . . . . 400
6. Impositul asupra chiriei hotelurilor, hanurilor, berariilor,

....
cluburilor, cafenelelor i gradinelor publice etc. . . . . 860
7: De la vanzatorii ambulanti . 150
8. PrestaVi pentru drumuri
9. Idem de la ambulanti .

..... .

10. Impositul asupra cailor de lux, ham sau calarie la parti-

culari .

.......
. 12000

.
700

100

..........
11. Impositul asupra balurilor, teatrelor, concertelor, panora-
melor, adunarilor cu dans in restaurante, gradini, localuri de beu-
turi spirtoase etc. . . 400
12. Imposite pentru biciclete afara de cele intrebuirqate in ser-
viciul public 30
13. SubverOunea de la Stat ca equivalent al acsizelor . 111163
14. Taxa pentru verificarea pi marcatul masurilor pi greutalilor 3000
15. Taxa pentru estractele de nastere, casatorii, cereri de di-
vort i acte de adoNiune . . 450 --
16. Taxa pentru condic*le de servitori . . . 750
17. Taxa pentru biletele de identitate . 150
18. Taxa pentru vanzarea vitelor mari in pietele Si oboarele
comunei in targuri pi balciuri . . 14000
19. Taxa pentru vanzarea ramatorilor . 1300
20. Taxa pentru vanzarea vitelor mici . . . . 1000
21. Din taxa biletelor pentru vanzarea vitelor . . . 300
22. Din procente de intarziere de la diferiti debitori ai comunei
conform contractelor . . 100
23. Pentru curaIitul latrinelor . 1000
24. PP
gunoaelor . 1600
25. ,1 laturilor . 1600
De reportat . . 167323
www.dacoromanica.ro
 268
Lei Bani
Report . . 167323
26. Pentru taerea vitelor maxi destinate consumatiunei . 9000
27. Idem a vitelor midi, miei si ezi a 25 bani de cap . 1700
28. Idem a porcilor a 5 bani de kilogram . . . . 3500
29. Idem a caprelor, berbecilor, oilor si tapilor a 50 bani de cap 750
30. Pentru cotitul vaselor . . . 100
31. Venitul cantarului de la cereale, combustibile §i materiale. 5000
32. Idem de la mdrfuri de orice fel . . . . 3500 .

33. Din taxa cantaritului si controlul painei ce se consuma in oras 11000

34. Din taxele de Ia simigii si bragagii. . . . . 1000
35. Venituri, speciale. Arenzi si chirii de la mosia si locurile
comunei . . . . 6200
36. Chirii de la gheretele, platurile si cuptoarele comunei . 17000
37. Chiria pravaliei din fata vechiului ospel comunal . . 1000
38. Chiria platurilor din piata comunei de la pi:ecupeti, van-
zatori de fructe, alimente etc. . . 600
39. Procente cuvenite Ia capitalul de 81000 lei in scrisuri fun-
ciare 5% consemnat sub recipisa casei de depuneri No. 76603
anul 1902, donat de repausata Elena Fantaneanu, a treia parte din
arenda mosiei Sinesti din judetul Olt donat de repausatul Pitar

.......
Iona§cu Raducu §i chiria pravaliei numita a sdracilor din strada
Lipscani donate de repausatul Hagi N. Perieteanu .

.
.
40. Venitul din legatul defunctului Hristache Eliad conform tes-
tamentului
41. Venituri din intreprinderi economice ale comunei in care
.
. 5936 66

intra si erbaritul vitelor maxi perceput dupe proprietatile comunei 1500

42. Idem a vitelor mici . 1200
. 400

43. Idem a ramatorilor . 100

44. Idem a vitelor ambulante . 450
45. Venitul balciului Sf. Gheorghe . 3500
46. Venitul targului saptamanal . 5500
47. Venitul oborului de cereale 1700
48. Venitul cimitirului . 650
49. Taxa carului funebru . . 100
50. Subventiune de la judet pentru curatitul latrinelor . . 1000
51. Idem de la Banca Nationale sucursala Slatina pentru 2
sergenti de paza, care vor face serviciul la acea institutiune . 1080
De reportat . . 250789 66

www.dacoromanica.ro
 269
Lei Rani
Report . . 250789 66
52. Ramasite ce s'ar putea incasa din exercitii inchise 6000

......
. .

53. Amenzi disciplinare si de contraventii . . . 550 --

54. Venitul oborului de gloaba . 250
55. Din vanzarea obiectelor si vitelor scoase din serviciul comuni 300
56. Diferite venituri eventuale 2500
57. Restituirea de la fondul fondatiunei I. Varipati a sumelor
rambursate de comuna din budgetele sale ordinare pentru chel-
tuelile in procesul succesiunei Varipati . 4000
58. Venituri din inpunerea provizorie Inca a 2 zecimi asupra
contributiunilor directe peste cele cloud deja existente conform de-
cisiunei consiliului comunal din 9 Martie 1909 . . . . 9900
59. Venituri din majorarea iarasi provisorie a taxei de la 1 010
la 4 °10 asupra venitului net al proprietatilor cu cladiri precum si
asupra locurilor virane, conform decisiunei consiliului citata mai sus 10000
60. Venituri din taxa de 10 bani pe metru patrat ca chide
zilnica ce se percepe in baza regulamentului publicat in Monitorul
Oficial No. 53 din 7120 lunie 1906 si care conform decisiunei con-
siliului citata mai sus s'a aprobat sa se extinda si asupra trotua-
relor, stradelor si locurilor virane ale comunei, ce se vor ocupa
cu marfuri si obiecte de once fel etc. 6000
61. Venituri din sporuri rezultat din inchirierea gheretelor co-
munei pe periodul 1909-1912, conform deciziunii citata mai sus 5000
Total . . 295289 66
C 3E-1 E L 'I' Xi" 3E X.... I
1.Cheltueli administrative. Datoria comunei. Anuitatea datorita
casei creditului judetean si comunal la imprumutul de 140.000 lei
facut de comuna in anul 1904 pentru construirea Palatului Co-
munal dupe contract, ca amortisment, procente si eheltueli de ad-
.
ministratie . . 11664 10
2. Anuitatea imprumutului de 600,000 lei ce urmeaza a fi
contractat pentru alimentarea orasului cu apa. si iluminatul cu
electricitate . . . . . . . . . . 35000
3. Restituirea retinerilor de 10 °10 d-lui erban Ilcus pentru
lucrarile de pavagiu pe strada Garei executate conform contrac-
tului din 20 Iulie 1908 . . . 576 20
De reportat . . 47240 30

www.dacoromanica.ro
 270
Lei Bani

Report . . 47240 30
4. Suma datoritd d-lui N. Mateescu Par log costul a 2 112 stan-
jeni lemne furnizate perceptiei circ. I Slatina in iarna anului 1906
1907 conform incheerei consiliului din 28 Iunie 1908 . 118
5. Idem d-lui Gh. Oldvinariu ca rest din costul medicamen-
telor liberate gratuite sdracilor in contul comunei in trimestrul Ia-
nuarie 1907-1908 .

.
.

.
.

. ......
6. Idem scoalei Inferioare de Meserii din Slatina ca rest din
reparatia i intreVnerea pompelor i instrumentelor pe 1906 con-
form contractului

8. Idem a ajutorului de primar a lei 175 lunar . .

.

9. RetribuOunea personalului administrativ dupe stat No. 1 13920

.
195
7. Administratiunea centrala. Onorariul Primarului a lei 350 lunar 4200
2100
180 25

10. Diurna consilierului comunal insarcinat cu actele stdrei

civile a lei 100 lunar . . . . 1200
11 . Diurna d-lor Consilieri delegati in diferite ataceri ale co-
inunei si de recensemant . 400

......
. . .

12. Spesa de cancelarie primdriei a 30 lei lunar . . . 360

13. Idem pentru oficiul de stare civild a 5 lei lunar . . 60
14. Plata registrelor §i imprimatelor necesare oficiului starei
civile . . . . . 150
15. Cheltueli pentru serviciul contenciosului primdriei i chel-
tueli de transport pentru diferite interese ale comunei . . 1500
16. Onorariul avocatului comunei . . . . . 600
17. Incalzitul localurilor primdriei yi autoritatilor pendinte . 3500
18. Asigurari in contra incendiilor a imobilelor comunei . 400
19. Plata impositelor pentru imobilele comunei . . . 1700
20. Mobilier necesar localului de primdrie §i autoritalilor pen-
dinte si repargia celui in fiinta . . . . . . . 1000 --
21. Impositul mobiliar 510 la venitul capitalului de 81000 lei
in scrisuri funciare urbane 5 °10 consemnati sub recipisa casei de
depuneri No. 76603 anul 1902 donat de rep. Elena Fantaneanu 202 50'
22. Costul registrelor §i imprimatelor conform contractului . 4998
23. Cumpd.rdri de condici cu bilete pentru vanzarea vitelor Si
de identitate, cdrti, legiuiri etc. 250
24. Abonamente la foi oficiale, la ziare i publicaVuni prin presa 200
De reportat . . 84474 05
www.dacoromanica.ro
 271
1.ei Bani

Report . . 84474 05

.........
25. Intretinerea si repararea gheretelor din piata." si a localuri-
lor comunei cum si pavarea curtei noului palat comunal . . 5000
26. Intretinerea telefoanelor si sonerii si abonamente telefonice 300
27. Subventiunea statului pentru plata personalului politiel ad-
ministrative . 34560

28. Pentru transformarea postului de ofiter clasa HI la politia

Slatina retribuit cu 80 lei lunar, intr'un post de ()filer clasa II
retribuit cu 100 lei lunar . . . 240 --
29) Subventiunea statului pentru plata materialului politiei ad-
ministrative repartisat astfel :
a) Chirii de localuri, reparatii, maturatul cosurilor, curatitul

....
latrinelor si tot felul de cheltueli relative . . lei 50
b) Mobilier si reparatiuni de mobilier . 140

.....
If

c) Spese de cancelarie si iluminat . . 464

d) Incalzit . . 400
e) Hrana, medicamente si transport arest. 60
f) Registre si imprimate I) 100
g) Echiparnentul si armamentul sergentilor de oral 3200 4414
30) Subventiunea directiunei generale a serviciului sanitar pen-
tru scopuri sanitare . . 27652

31) Pentru repararea si intretinerea pavilioanelor de la abator 300

32) Pentru sta'rpirea animalelor vatamatoare . . . 50
33) Pentru intretinerea azilului numit Fantaneanu cu 6 va.'duve
a 10 lei lunar fiecare conform legatului . 720
34) Pentru cumpararea a 6 stanjeni lemne socotit a 1 stan-
j en de vaduva pe an . . 300
35) Contributiunea de 1 010 din veniturile comunei pentru fon-
dul de epizotie . . 2200
36) Ajutor saracilor lipsiti de mijloace si ajutoare viagere din
care lei 700 venitul pravaliei numite a saracilor donat de repau-
satul Ilie N. Perieteanu si lei 400 legat de defunctul Hristache
Eliad conform testamentului . 1300
37. Pentru intretinerea copiilor gasiV . . 2500
38. Inmormantarea gratuita a saracilor . . 600
39. Ajutor comitetului incendiatilor si inundatilor . . . 150
De reportat . . 164760 05

www.dacoromanica.ro
 272

Lei Bani
Report . . 164760 05

40. Plata a trei servitori de la scoalele primare din care 2 a

cate lei 40 si unul de la scoala Clocociov a 30 lei pe luna fiecare 1320
41. Spese de cancelarie pentru cloud scoli primare si acea de
la Clocociov . . . . . . 300
42. Chiria localurilor de scoale . . . . . 2600
43. Reparatiuni localurilor de scoale si mobilier . 600
44. Iluminatul localurilor de scoale . . . . 36
45. Pentru cumpararea de carpi si imbracaminte copiilor saraci
premii la examene si carti pentru biblioteci scolare . . . 450
46. Subventia scoalelor primare pentru lucrul manual si incu-
rajarea pentru scrierea istoriei orasului Slatina . . . . 300
47. Bursa pentru intretinerea unui elev in scoala de arte fru-
moase din Bucuresti . . . . . . . . . 500
48. Subventia casei scoalelor . . . . . . . 683 73
49. Subventia de 1 10 din veniturile lasate comunei pentru casa
pensiunilor statului . . . . . . . 1300
50. Subventiunea pentru plata personalului clerical si intreti-
nerea bisericilor, Sf. Joan, Sf. Nicolae din coastd, Sf. Nicolae din
targ, Clocociov, Schitul, Obrocari, Streharet, potrivit budgetelor
parohiale aprobate de administratia casei bisericei . . . 13670

51. Retributiunea personalului cimitirului dupe statul No. 3 . 1800

52. Reparatia localurilor bisericilor . . . . . 500
53. Reparatia imprejmuirei cimitirului ortodox . . . 200
54. Pentru deschiderea mormintelor din cimitir si transportarea
osemintelor in cavou si pentru facerea cavoului . . . . 400
55. ,Serviciul de incendiu. Retributiunea personalului dupa stat
No. 4 17880
56. Spese de cancelarie a 2 lei lunar . . . . 24
57. Pentru cumparare de animale pentru serviciul pompei 2000
58. Pentru intretinerea animalelor pompei . . . 5000
59. Pentru cumparare de instrumente, unelte si obiecte, intre-
tinerea si repararea for . . . . . . . 700
60. Pentru potcovitul animalelor pompei si acelea apartinand
serviciului technic . . , 420
61. Retributiunea personalului casieriei comunale dupe stat No. 5 13440
De reportat . . 228883 78

www.dacoromanica.ro
 273
Lei Ban i
Report 228883 78
. .

62. Retributiunea personalului serviciului pentru verificarea ma-

surilor dupe stat No. 6 . 2880
63. Diurna delegatilor pentru facerea recensdmantului darilor c-le 60
64. Spese de cancelarie casieriei comunale a lei 7 lunar . 84
65. Intretinerea etaloanelor, cheltueli de cancelarie si altele . 60
66. Procurarea si repararea etaloanelor si a diferitelor instru-
mente ajutatoare, transportul etaloanelor spre verificare, imprimate
si mobilier . . . 100
67. Plata a doi padurari de la padurile, mosia si locurile co-
munei a 20 lei lunar fiecare 480
68. Cheltueli pentru facerea hotarnicii mosii orasului . 1000
69. Serviciul technic. Retributiunea personalului dupe stat No. 7 10920
70. Spese de cancelarie a 10 lei lunar . 120
71. Plata lucrdtorilor angajati provizoriu in cursul anului la
diferite lucrari . 600
72. Pentru cumparare de instrumente, intretinerea si repararea for 300
73. intretinerea stradelor si saltibritcitei. Retributiunea perso-
nalului dupe s tat No. 8 . . 13080
74. Pentru cumparare de furgoane, drogi, stropitoate, unelte
de muncd, diferite alte obiecte, intretinerea si repararea for . 1000
75. Pentru intretineri si faceri de pavage, trotuare, rigole si ca-
nale si pentru exproprieri . .
. . 3000
76. liuminatul orasului. Retributiunea person. dupe stat No. 9 . 4440
77. Costul materialului de ars, diferite unelte si instrumente
si repararea for si pentru cumparare de lampi . . . . 16000
78. Diurna gradinarului a 100 lei lunar . . . . 1200
79. Unelte si diferite alte necesare pentru gradini si repararea ]or 30
80. Plantatiuni si seminte pentru gradini . . . . 200
81. 'Plata muzicei ce va canta in gradina publica in care intra
si iluminatul fanfarei sau orhestrei anual . . 3000
82. Pentru faceri de sondage si fantani si material pentru in-
tretinerea orasului cu apd . 2000
83. Restituiri de sume rau incasate si despagubiri ce eventual
s'ar plati de comuna pe baza de sentinte sau transactii si diferite
alte cheltueli neprevazute . . 1800
84. Pentru intretinerea vitelor de pripas inchise . . . 20
De reportat . . 291257 78
www.dacoromanica.ro 35
 274
Lei Rani
Report . . 291257 78
85. Chiria localului curlei cu jurati . . . . . 300
86. Cheltueli pentru serbdri nalionale, receptiuni, solemnitMi etc. 300
87. Costul telegramelor, scrisorilor, mdrci po§tale Si porto in
diferite afaceri ale comunei . . . . . . . 200
88. Fond pentru deschideri de credite extra-ordinare i supli-
mentare . . 2900
Total general . 294957 78
Donafiunile priatite
Data cand No. recipisei sub In comptul
Numele Dona- s'a facut do- In ce consta si marimea ei care s'a consemnat carui budget s'a
torului natiunea capitalul la, . . . consemnat

Pitar Ionascu
Raducu 1854 Mai 4 In a treia parte din arenda Fiind vorba de imo- In comptul aju-
mosiei Sine§ti din jud. Olt bil recipisa de con- torului pentru sal,-
semnare nu exista raci

Elena Fanta- In 17 scrisuri funciare ur- Recipisa Casei

neanu 1902 Tunis 7 bane 5 "/ Bucuresti, valoa- de Depuneri No.
rea totala 81000 lei 76603 din 1902

Budgetul Casei fcoalelor pe 1909-1910.

V£ /NT I T CT R. I L9i Bani
1. Fondul Stefan Protopopescu. Procente cuvenite la capitalul
de 75000 lei in scrisuri funciare urbane 5 010 Bucure§ti consemnat
la depuneri, cum §i de la suma de lei 432 bani 85 in numerar
consemnata sub recipisele No. 28229 I 901, 89563 I 902, 39761 I

904, 78353 I 99, 65361 905, 22901, 3243 din 906 i 42186 I 907 3750
I

....
2. SubveMie acordatd de budgetul ordinar al comunei Slatina
pentru acoperirea anuitatilor datorite Casei de Depuneri la impru-
mutul de 45000 lei facut in anul 1887 pentru construirea loca-
lului §coalei . 683 73
Total . . 4433 73
3. Fondul Dimitrie Iarcu. Procente cuvenite la capitalul de
1200 lei in 3 scrisuri funciare rurale 5 010 §i un scris funciar ur-
ban Bucure§ti de lei 100 consemnati sub recipisa Administratiei
Financiare Olt No, 9331 I 908 . . . . . . 65
www.dacoromanica.ro
 275
Lei Bani
4. Fondul I. Varipati. Arenda mosiei S'arbi Magura pe 1909
1910 conform contractului . 37500 .

5. Sume provenind din arenda acelei mosii si a locului in-

fundat din Sprancenata pe anii precede* consemnate sub reel-
pisele casei de depuneri i Administrgii financiare Olt No. 35863,
38974 I 906, 70213 1 907, 13657, 91370 I 908 si 10060 1 909 . 71890 90
6. Venitul locului infundat din Sprancenata pe 1909-910
si alte venituri accidentale . . . . 1500
Total . . 110890 90
I-1 r]E, T-J I
1. Fondul Stefan Protopopescu. Anuitatea datorita casei de
depuneri la imprumutul de 45000 lei fa'cut in anul 1887 pentru
construirea localului scoalei . . . . . . . 3861 48
2. Taxa de 10 10 asupra venitului fondatiunei de lei 3750
cum si taxa impositului mobiliar de 5°10 cuvenit statului . . 562 50
Total . . 4423 98
3. Fondul Dimitrie Iarcu. Costul carlilor ce se vor distribui
elevilor sarmani si premianIi din comund conform legatului . 65
4. Taxa de 10 010 asupra venitului fondatiunei de lei 65 cum
si taxa impositului mobiliar 5 10 cuvenit statului . . 9 75
Total . . 74 75

5. Fondul I. Varipati. Plata onorariilor advoca4ilor conform

angajamentelor anterioare luate conform decisiunilor consiliului
comunal din 22 Martie 1906, 3 Octomvrie 1907 si 25 Martie 1909 68000
6. Avans d-lui Avocat C. G. Disescu din onorariul de 20000
lei pentru apararea intereselor comunei in procesul Primarii cu
pretinsii mostenitori ai def. I. Varipati si altii . . . 5000
7. Restituirea cheltuelilor de procese efectuate 'Dana in pre-
zent din budgetul ordinar al comunei conform incheerei consiliu-
lui comunal din 8 Decemvrie 1908 .

. . ......
9. Cheltueli de administrgie si de procese in cursul anului
1909 1910 . . 4000
10. SubvenVe acordata onor. Minister al Cultelor pentru intre-
Iinerea gimnaziului din Slatina in cursul anului 1909-1910
4000
8. Plata pasnicilor si padurarilor averei testate de I. Varipati 1400

. 25000

Total . . 107400
www.dacoromanica.ro
 276

RECAPITULATIE
VENITURI CH ELTUELI
Fondul Stefan Protopopescu 4433.73 4423.98
,, Dimitrie Iarcu 65. 74.75
), L Varipati 110890.90 107400.
115389.63 111898.73
Excedent 3490.90

www.dacoromanica.ro
 e 7N p. x I.
Comunicatia.-Drumuri.-Pote.

www.dacoromanica.ro
 279 --

Drumuri §i mijloace de comunicatie.

Orasul Slatina, ca on si ce ora§ la intemeierea sa, a avut o singura linie,
ulila sau strada asternuta sau nu cu pietris. Aceasta a fost, dupd cum am
mai spus, ulita sau drumul Bucurestilor, azi strada Bucuresti. Mai tarziu
orasul intinzandu-se, stradele au inceput a se inmulti si a se ingriji.
Astfel a inceput a se face caldaram cu scurgerea sau santul pe mij-
locul stradei, (prirnul caldaram s'a facut la 1835), apoi a se face trotuare,
caldaramul bombat si scurgerea sau santul pe marginea trotuarelor etc.
Primele trotuare cu piatral cubica s'au inceput a se face in orasul nos-
tru la anul 1882.
Trasurile propriu zise, publice, de pod, deli inventate pe la sfarsitul se-
colului XVI-lea, in orasul nostru nu s'au aratat de cat pe la anii 1873-1874,
de cand s'a pus in circulatie trenul.
Se gasiau si mai inainte carete, butci, radvane, calesti, faitoane, teleagi,
dar particulare, nu ereau publice. Lumea se servia cu carele cu boi. Chiar
mirii si cu na§ii se duceau astfel la biserica. De cele mai multe on insa se
duceau pe jos cu totii de many sau in butci (trasuri inchise) imprumutate
de la particulari.
Ereau si birji pentru transporturi mai departate, cari trageau la hanuri.
Mijloacele de transport ereau primitive intr'o epoca, cand trasurile ereau
rezervate mai mult pentru cocoane.
Organizarea regulatd a postelor in Turcia dateaza abia de la 1840, iar
la not un inceput in aceasta directiune se face abia dupa. 1850.
Carele mari de transport purtau numele de chervan si haraba, iar tra-
sura oficiala." diligenta.
In loc de drumuri de fer si telegrafe aveam postele si stafetele.
Posta se mai numia menzil iar cdruta postei olac §i avea din distantd
in distantd statiuni sau conace, unde poposiau caii de olac si chirigii, cari
transportau pe calatorii prevtizuti cu un favas de drum (tescherea) si cu un
blanchet de posta. (inam) cei din urmA fiind scutiti de ugeretul sau plata
transportului.

www.dacoromanica.ro
 280

Pentru serviciul cu poarta ereau caldrasii iar corespondenta cu provincia

o ingrijiau lipeanii (curieri analogi tdtarilor turci).
Fiecare postd avea grajduri incdpatoare pentru 40 pang la 60 de cai.
O pereche de cai nu ereau doi cai ci 4, condusi de un surugiu dibaci.
Postile aveau incaperile for pentru cdpitanul postii, pentru pasageri si
pentru surugii. Cdrute le de postd (olacele) ereau mici de lernn simplu, fdra legdturi
de fer, cu osiile unse cu pacurd ; hamurile cailor cu tot tacamul for ereau
cu gurile de chinga de sfoard batutd ; nu se vedea fer nici la hamuri. Pos-
tele se dedeau in intreprindere pe termen de 5 ani si numai cei ce se mul-
tumiau a li se pldti de teary 2 21!2 lei de cal pe o zi si o noapte, puteau
lua distantiile de drumuri, ca S. le speculeze.
Grajdurile si incaperile be fdcea sta'panirea odatd pentru totdeauna, iar
furagiul, atelagiul si cdrutele ereau in seama contracciului. Acesta primia de
la Visterie pentru 40 de cai de posta 80 de lei pe zi si apoi toate celelalte se
faceau de el. Caii i se dedeau de catre stat odata pentru totdeauna, iar
cand muria vre-unul sau devenia invalid, se inlocuia de contracciu pe seama lui.
Tot menzil se mai zicea un mic pasaport pe jumdtate de coald, tiparit cu pe-
cetia statului si cu iscalitura casierului. In acest menzil se trecea numele
pasagerului si locul unde mergea ; de erea cu ducere si inapoere, i se trecea
acest drept tot pe menzil si se inregistra din postie in postie in condicutele
capitanilor ; tot asemenenea si scrisorile, stafetele cu fulgu la pecetie, aveau
si ele menzilul lor, cu deosebire ca in menzil se trecea ceasul pornirii si so-
sirii stafetei. Aceste ceasuri pang la 1840 se socoteau dupd ceasurile turcesti.
La 1796 drumul de la Bucuresti la Slatina se fdcea in 30 de ceasuri
cu olacu.
Astfel ereau inainte telegrafele si drumurile noastre de fier, cari mergeau
cu o iuteald uimitoare.
Cui nu i-ar mai pldcea si astazi sd mai vadd Ca odinioard alergand pe-
un ses intins o postd romaneasca cu opt cai ? Caii alergau cat be apuca pi-
ciorul ; surugii (postasii) chiuiau cat ii lua gura, pocnind necontenit din ha-
rapnice si cdruta, caleasca sau radvana, ce cobora vdile, trecea podurile, suia
dealunle cu o repeziciune a drumului de fer, se apropia din ce in ce mai
mult de statia unde trebuia sa schimbe call, sa mai lase din calatori sau sa
mai is altii noi.
Tot drumul parea un vartej spdimantaitor, in care caldtorul avea prile-
jul de a'si vedea capul rupt de zece on pe ceas. Cu toate acestea la nimini
nu be erea Erica, cdci deli drumurile ereau rele, deli caii poate ereau mici,
deli hamurile poate ereau slabe, deli intr'un cuvant primejdiile ereau multe,.

www.dacoromanica.ro
 281

surugii romani ereau dibaci, ereau voinici si invingeau toate piedicile, infrun-
tau toate pericolile. Ei purtau un frumos costum special, la palarie panglici
si totdeauna veseli si voiosi, I i cantau cu drag
cantecul :
Eu sunt vestitul surugiu,
Ce'n veci calare ma duc si viu.
Prin orase si prin sate
Fete le ma stie toate,
Und'ma vad ele m'admir,
Ifni cos fluturi la chimir.
Si capitanii de posta aveau un costum pro-
priu, o uniforma asemanatoare cu a ofiterilor
rusi : in cap *aped cu galon alb si o sabie la
sold.
0 capitanie de posta se compunea dintr'un
744..s. Afkit'
, capitan, un oddias, un ceaus, un rotar si 12 su-
Surugiu rugii.
mai insemnati capitani de posta in orasul Slatina au fost : Dumitru
Cei
Capitanu, Capitan Anghel, Brebeneanu I., Nicolae Mucioiu, Joan Buzescu,
Capitan Matei etc.
Grajdurile postii in Slatina ereau instalate la intrarea targului actual de
sdptamand, in partea stanga cum mergi si pe locul ce erea viran la intrarea
strazii Cimitiru unde ereau si doi salcami batrani.
Drumul cel mai drept a merge peste Olt erea in vechime pe la Serba-
nesti adica pe drumul cel vechi al postei dintre Bucuresti si Slatina. Ulitei
sau stradei Obrocari, pe unde se continua acest drum, i s'a zis multa vreme
si chiar astazi ,;Drumul kerbeineqtilor."
Am spus mai sus ca postele se dedeau in concesiune sau arenda la
particulari.
La anul 1866 cand a venit M. S. Regele ca Domnitor in Cara, conce-
sionarul drumului Bucuresti-Severin erea Pans Olanescu, ale cdrui afaceri
mergeau foarte prost. Taxa de calatorie erea de 6 sfanti de posta pentru 4
cai mici sau doi cai marl.
Surugiul Care a dus pe Domnitor de la Severity la Ctaiova la 1866 a
fast Radu Odobac. Tot acesta a fost la Bucuresti cu un olac reconstituit in
Slatina de datre D-1 Castano, diiig. ofic.-post., pentru expozitia generals a ju-
bileului din 1906 si a vorbit cu M. Sa, spunandu-i ca el l'a adus la 1866.
Iata o convorbire cu un batran fost surugiu :
Ia spune-mi mosule cate ceva de pe Vremea olacurilor.., Dumneata tre-
bue sa stiff multe lucruri frurnoase... De mult ai fost surugiu ?
www.dacoromanica.ro 36
 282

Mosul trdgea din pipa si privia aiurea. Cand am rostit insa cuvantul
de surugiu, batranul m'a privit drept in fatd.
Erea pe la. 1834, sub domnia lui Alexandru Ghica, incepu tacticos
mosneagul, cand am intrat surugiu la posta. Pe atunci, tine se fdcea suru-
giu scapa de ostire, dar trebuia sal stea timp de sapte ani in slujba postelor.
Hanul postei erea in dosul Episcopiei. De acolo porniau in lara sapte
drumuri mari, pe cari noi le strabateam regulat, cu iuteala vantului.
Erea greu sa fi surugiu, mos Inane...
Nu erea slujba ward. Pe drum eream in totdeauna cu grijea in san.
Pistoalele la brau ereau nelipsite si pistolul arnautesc cu cocoasele ri-
dicate. Strabateam padurile chiuind si sburam ca gandul peste campie... Dar
viata noastrd erea frumoasa. Stapanirea ne platea cu 15 sau 25 de sfanti
pe lund, dupa vechime. Da tine cauta pe atunci la leafd? Boerii ereau mi-
lostivi si ne umpleau de bacsisuri.
Trebue sa fi calatorit cu multe fete simandicoase...
N'am par in cap, cati boeri mad au cdratorit in droscd cu mine.
Nu mi-aduc aminte pe toti. *tiu insd ca odata am plecat la drum cu Gor-
ceacoff, un muscal din Cara ruseasca. Tot eu am adus pe Voda-Cuzasa-
racu Ide la Ruginoasa, cand a fost ales Domnitor...
L'ai adus de-a dreptul la Bucuresti ?
Da, la palat, at alai mare. Ne-am oprit putin in Buzau, la Episco-
pie, unde Maria Sa a ascultat slujba bisericeasca. In drumul nostru, la fie-
care han de posta, astepta cite -o caprdrie de dorobanti caldri, care pornia
dup. noi in urma alaiului.
Tot eu, continua MO§ loan, am adus pe Voda Carol de la Urlatoarea,
in drumul Pitestilor, cand a intrat intai in tarn. Pe atunci eream surugiu la
cuconu Nicu Butculescu.
Mos Ion Dined surugiul e om guraliv. Cand se aseaza pe povestit e
greu sd-1 mai opresti. Tot evocandu-mi timpurile lui de glorie, batranul se
opri din vorba si ma pofti in oddita lui, ca sd-mi arate vestrnintele pe care
le purta, cand a venit cu Voda Carol in Bucuresti.
Dupd Lisa, intr'un colt, se aflau salvarii si islicul inflorat, intealt colt
pistoalele ghintuite si biciul cu manerul sculptat.
Am. auzit Ca pe vremea dumitale caii mergeau de minune.
Mancau nori, domnule... raspunse mos Joan cu insufletire. Toti caii
nostri ereau mdrunti si iuti ca vantul, cum nu se mai gasesc astdzi.
Mi-aduc aminte ca azi, imi spunea batranul surugiu, cand am Intrecut
odata trenul, in drumul Giurgiului... Pe vremea aceea eream in slujba boe-
rului Alexandru Sutu, ginerile Obedeanului. Se Meuse pentru intaia oard o
www.dacoromanica.ro
Olacul recoustituit la 1906 cu surugiul Rada Odobac.

www.dacoromanica.ro
 284

bucata de drum de fier, abia o posta, intre Daia si Giurgiu. Domnitorul nos-
tru, cu rninistrii si boeri multi, au plecat cu droscele la Daia, ca sa incerce
daca trenul umbla cum trebue. Eu am dus pe cuconul Alexandru, in drosca
noastrd cu opt cai vineti, la Daia.
Maria Sa a plecat cu trenul, impreuna cu foti grangurii... Eu am luat-o
in goana pe sosea, chiuind si plesnind din bici toata. vremea. Drosca sbura
ca gandul. Senasul meu, saracul, pe care eream calare, mergea ca zmeul
din poveste,si toti caii dupd el...
Iar cand a ajuns trenul la Giurgiu, baetii plimbau prin curtea hotelului
caii mei albi de spume. Ajunsesem acolo inaintea trenului ! Boerul mi-a zis :
Bravo, Ioane!" si mi-a dat trei galbeni bacsis.
Ai mai putea sa faci un drum ca ala, mosule ?
Mosneagul a inceput sa radd cu pond. :
Poate, stiu si eu, pana pe la Baneasa... Mai departe nu cred ! S'a
dus vremea cand stingearn lumanarea din pleasna biciului...
Cum asta, mos Inane ?
Iaca. bine... Asezam lumanarea aprinsa ca in poarta si cand ples-
neam °data, stingeam lumina cu sfarcul biciului, fard multi chibzuiala si
fara grey.
Acum, a incheiat oftand batranul, s'a dus vremea aceia! Tovarosii mei
au murit de mult, s'a schimbat rostul lumei,--iar eu abia Wept sa ma. odih-
nesc langa ai mei... I)
Nu erea gluma sa calatoresti, acum o suta de ani, cu caruta postei.
Stramosii nostri, pana se hotar-tu sa porniasca de la un oras la altul, gan-
diau si chibzuiau cu saptamanile. Si nici nu se putea altfel, cand bietul
calator stia ca va strabate campii §i paduri fioroase, care misunau de talhari
indrasneti si setosi de pradai. Pe Tanga aceste primejdii, drurnetul mai erea
expus la marile greutati ale drumului, care adesea erea desfundat de ploi si
plin de mocirla. Veniau apoi accidentele inevitabile ale carutei de posta, care,
din cauza iutelei, se rasturna prin santuri si gropi, rupand adesea oasele ca-
latorului si lasandu-1 schilod pentru totdeauna, daca nu se intampla chiar sa
lepede opincile," cum se zice, pe drumuri...
Din pricina asta, batranii nostril nu porniau la drum de cat foarte rar,
cand nevoile for reclamau neaparat o asemenea calatorie. Inaintea plecarei,
dupa ce se imbratisau cu toate rudele si prietinii, ei aveau grije sä. incre-
dinteze celor din familie testamentul, alca'tuit in vederea calatoriei, cad erea
si viata si moarte." Sau vorba veche : omul stie cand pleaca, cand se in-
toarce stie Dumnezeu..."
1) Ziarul Minerva 1909.
www.dacoromanica.ro
 285

Viata §i avutul m*ator al calatorului, care se aventura sa alerge pe

drumurile cele mari ale tarei, ereau lasate in paza celui de sus §i a... suru-
giului."
La fiecare menzilhanea, sau casa de po0a, functionau cite mai multi
surugii, dupa insemnatatea menzilului. Ei ereau tipurile cele mai originale si
mai caracteristice ale po§tei de pe vremuri.
Aceti slujba5i credincio§i, ereau toti romani neaoi, oameni voinici,
de§tepti §i sprinteni, cheflii §i de duh, dedati cu toate ostenelile §i primejdiile
drumului. Cala'torii straini, cari au strabatut tam noastra in timpurile de de-
mult, spun ca nici-o calatorie din lume nu este atat de bogata in emotii,
ca un drum fa,"cut in caruta pWei, unde rolul de capetenie i1 joaca, faia
indoiald, surugiul.
Surugii trebuiau sa fie neinsurati. Numai astfel i§i puteau ei face slujba
cu nadejde, fa"rd grije §i cu voe bung. Ei ereau slujba§i domne§ti, platiti cu
90 bani pe luna" i imbraca'minte. Pe langa leafa, vechii surugii ereau scu-
titi de dajdii. Si ca sa se cunoasca dintre birnici, Ii se da voe sa poarte un
semn de alaind cu pecetie domneasca, precum §i un mot la caciula, care ii
deosebia de slujitori. Aceste privilegii au fost acordate surugiilor de catre
domnitorul Alexandru Ipsilante, dupa cum se constata dintr'un hrisov dom-
mesc, care poarta data anului 1775.
Surugii umblau totdeauna calari. Cu hartiile inf4urate pe o mana §i
cu harapnicul lung in cealalta, ei glumiau si chiuiau vecinic, zorind caii la
drum, cari de multe on nu atingeau pamantul," dupa expresia unui ca-
lator francez.
Ereau neintrecute injuraturile surugiilor. Ei injurau in toata vremea, fara
sa le pese de mutrele simandicoase, cari ascultau din car*. Cand caii se
poticniau on slabiau din mers de osteneala, surugiul pocnia furios din ha-
rapnic §i ridica toate crucile §i manastirile. Bietii cai, cum auziau rasunand
injuraturile §i pocnetele de biciu pe la ureche, prindeau inima §i incepeau
sa se a§tearna la drum cu mai multa nadejde.
E nostima patania mitropolitului Veniamin, care calatoria °data in olac
spre Oltenia. Cu vre-o cinci perechi de cai inainta§i, inOrati la caruta. i cu
trei surugii calari pe deelate, Sflntia Sa pornise sa vada cum merge slujba
pe la bisericile Si manastirile din dreapta Oltului.
Peste noapte plouase bine §i cu toate strigatele §i chiotele disperate ale
surugiilor, olacul intrase in noroi pana la buccea. Pas de it mai scoate din
nomol cu vorba buna! Unul din surugii, vazand ca nu e chip de urnit ola-
cul, incaleca §i porni sa mai aduca ceva cai de la po§ta vecina. Dar un alt
surugiu mai batran, vazand ca se apropie noaptea Si §tiind ca drumul pand

www.dacoromanica.ro
 286 --
la menzil e prea lung, isi lua inima in dinti si se apropie smerit de mitro-
polit :
Inalt prea sfinte, zise el pe un ton rugator, eu cred ca n'ar mai fi
nevoe de cai...
Si cum sa esim fa'ra cai ? intreba cu mirare capul bisericei.
Sa ne erte cinstita fata, dar daca ne dai voe sa injuram, esim din

Bunul mitropolit a inchis ochii, pi-a astupat urechile... iar surugii, sa-
rind inteo clipa pe cai, cu pocnete de bice, cu cruci, Dumnezei si toate
manastirile de pe lume, au Ararat inima in telegarii postei Si au esit repede
la liman. 1)
Tata cum sunt descrise postele de N. Ureche in cartea sa Caruta postei:
Stramosii nostri, mai cu seamy de erea vorba de o calatorie mai lunga,
se preparau cite -va sapta'mani mai inainte de termenul fixat. Si cate discu-
tiuni, ate conciliabule !
Alegerea zilei plecarei erea temeiul unor discutiuni infocate, caci grea
erea aceasta alegere... Martia e Martia, Mercuria prea e aproape de Joi, Joi
e la mijlocul saptamanei, Vineria cine o is la drum ? Sambata este sfar-
situl saptamanei, Dumineca tot crestinul sty acasa, in familie. Ramanea Lu-
nia daca cum-va, nu se intampla ca aceasta zi sa fie a vre-unui sfant, ca
sf. Ermolau, Patapie sau Talaleu, sfinti cunoscuti ca vrajmasi calatorilor.
Gravy problema apoi erea cestiunea merindelor. Faptul neaflarei de man-
care de-alungul drumului, impunea o aprovizionare serioasa cu de-ale man-
carei. Se faceau adevarate ecatombe de pui, rate si gaste, se frigea si cativa
miei, ceva purcei, ba si un vitelus.
Ca incoronare a tuturor acestor pregatiri, de sigur ca, cele mai de multe
ori, viitorul calator isi Ikea §i testamentul.
Ziva plecarei erea o zi solemna. Calatorul erea intovarasit de prieteni
si rude, pang la cativa kilometri afara din oras, cu sgomot si alai. Ce emo-
tiune la despartire !
Ce de urari de bung calatorie inflorite si miezoase, in vechea limbd ro-
maneasca, ce avea atata savoare pitoreasca, urari neavand nimic a face cu
actualul banal francez bun voiagiu" !
Multe ereau dar impedimentele unei calatorii in trecut.
Primul, mare, capital impediment, ce se .impotrivia calatoriiloCstramo-
silor nostri, erea drumul. Timp de secole, pand"in anul 1832, data aplicarei
Regulamentului Organic, Principatele n'au avut sosele.

1) Ziarul Dimineata 27 August 1908

www.dacoromanica.ro
 287

Drumurile ereau naturale, adicd cum le ldsa si le ingrijia bunul D-zeu.

Hopuri grozave, prdpastii nenumOrate, oceane de noroi pe timp de umezeald,
nori nepdtrunsi de praf pe timp de uscaciune, iatd pldcerile care asteptau
pe calator !
Apele se treceau, cele mai de multe ori, prin vaduri periculoase, rare
ori pe poduri de lemn rudimentare, sovditoare, Bata sal to arunce in prdpas-
tia lichida.
Natura nu erea singurd ardta colcii ralutdciosi, ci si oamenii. Haiduci
viteji, ori vulgari tigani talhari, atineau cdile si jefuiau, ba si omorau fdra.
teams. Adevdrat ca pe atunci nu existau actualii jandarmi rurali, can si dacd
seamdnd uneori cu jandarmii lui Offenbach, ce sosesc toujours, toujours
trop Lard ", mai prind si Cate un talhar din cand in cand si in tot cazul, cam
pun pe ganduri pe onorabilii domni banditti.
Ce incidente, ca sal nu zicem accidente, ereau rezervate strain osescului
caldtor ?
1. Trei, patru si mai multe resturndri cu trasura, cai si conducdtori cu
-tot, de unde, ruperea a tot atatea coaste.
2. 0 inecare, aci nu pot sal mai intrebuintez pluralul, sau eel putin vre-o
cate-va bdi de picioare, genunchi sau de tot trupul, dupd adancimea apelor
strdbatute. Hidroterapie gratuitd.
3) 0 despoiare sau si mai frumos, o ucidere, dupa norocul calatorului.
Astazi muitumitO chilor ferate, plecam la o ord fixa si stim eh" vom
ajunge la o ord fixd, dupd un orar hotdrat (sal nu sicdndm asupra minutelor
de intarziere.) Pe vremuri calatorul pleca MIA a sti cand va ajunge si dacd
ii va fi dat sal revadd locul de unde a plecat. Solemnd zi erea ziva plecairei ;
solemna erea ziva sosirei. Rupt erea caldtorul de scuturdturile trasurei si de
nopti albe, asfixiat de praf, otravit de noroi, nemancat, dacd nu se aprovi-
ziona de acasd, nebdut, uneori bdtut, despoiat, toate acestea nu importau.
Problema cea grea erea rezolvitd ; cOlatorul ajunsese la destinatie.
Sd nu credem insa ca iubita stdpanire, care ne-a ltardzit astdzi cdile fe-
rate nu a avut in trecut, ganduri bune pentru cOldtori.
Din primele timpuri, de burial seams, a existat in Principate un servi-
ciu public de transport. Acest serviciu al asa ziselor Poste, care a fost o
institutie de stat atatea secole, astazi isi mai manifests meschina existents
prin cele caieva cordbii ale lui Noe, zise diligente, ce fac serviciul la orasele
care n'au Inc. statie de cale feratd. Faimoase au fost Postele romane si le-
gendare au ramas ; ele au fost admirate de toti caldtorii straini in principate.
Menzilurile, cum dupd o vorbd turceascd, se numiau Postele, ereau
sapuse unei intregi organizatiuni. In capul for au fost, dupa. timpuri, 2 a.-

www.dacoromanica.ro
 288 --
pitani cu sediul in capitald, on chiar un Hatman special. La fiecare menzil-
hanea, adicA statie de posta, erea un menzilgibap, cdpitan de posta, un nu-
mar de surugii si de bicigasi, adica oameni insaircinati cu pazitul tailor la
pdsune, plus, pentru mentinerea ordinei, unul sari doi beslii, soldati turci.
Intervale le intre statii ereau cam de 16 la 20 kil. asa, intre Giurgiu si
Bucuresti pe dist. 65 kil. ereau 3 statii : Daia, Calugareni si Copaceni. Aceste
poste ereau intretinute de domnie, on date in intreprindere. In ()rice caz insd,
functionarea for erea intemeiatA, ca multe alte institutii, pe arbitrar si anga-
rale. Instalarea unei menzilhanele erea o pacoste pentru satele din apropiere,
care fArd nici-o norma si in mod barbar si impilator, ereau puse la contri-
butie si silite a da surugii, cai si nutretul necesar. Asa se explica, ca dru-
murile treceau prin adevdrate pustiuri, satele fugind de drumuri. Un defect
capital al acestor poste a fost, ca mult timp ele nu au servit aproape de loc
locuitorilor, ci numai transportului corespondentei domnilor si ocazional, mu-
safirilor din Constantinopol, on calAtorilor strAini insemnati.
De abia, pe la sfarsitul sec. XVIII-lea, particularii puturd sa se foloseascA
de aceste poste, cu conditia de a capita o carte de inuoire. Obtinerea aces-
tei cArti fu mai intai, ingrAdita cu tot felul de greutAti, asa ca unii alergau
la fraudd, spre a evita cererea acestei carti, cum d. ex. acel Armean, care
in anul 1791, pentru a se folosi de caii postelor, fdrA a avea carte de in-
Voire, se imbracase el si sluga sa turceste. Ei fura prinsi si drept pedeapsd
Armeanul primi 60 toege la talpi, iar servitorul, in mod erarhic, 90.
Mai tarziu, cand postele furd luate in intreprindere, obtinerea cartei de
menzil fu mult usuratA.
Sa aratAm in treacat taxele ce se percepeau :
10 bani de cal pe orA, pentru curierii si cAldtorii domnesti.
15 bani de cal pe ord, de la boerii cu Caftan.
20 bani de cal pe orA, de la negustori.
Cum se vede, purtatorul de caftan erea mai favorizat deli, dese ori
erea mai putin onorabil ca negustorul !
Cei mai interesarrti din functionarii postelor ereau surugiii, oameni de-
o trainicie neaserndnatd, cu un curagiu minundtor, pe care nimic nu-i opria,
nimic nu-i speria. Vecinic cdlare, cu bung -voie la timp bun si rau, veseli si,
glumeti, ei ereau sufletul institutiunei postelor. De ei a putut zice cAlatorul
H. de Hell, in 1847: Ei sunt admirabili de dibaci si de o desinvoltura pi-
toreasca. De le-ai da armele cuVenite, ai zice ca -s niste muschetari."
SA nu se creadd insa, ea serviciile acestor neobositi slujbasi ereau re-
compensate, cum s'ar fi cuvenit.
Ei ereau scutiti de dAri, Si pentru hrana, stApanirea le harAzia fabuioas
sumd de 90 bani pe lund.
www.dacoromanica.ro
 289

De la un timp si aceasta mizerabila leafd li se taid, asa ca surugiii pre-

ferau mai bine sa se sustraga de la serviciu, luandu-si lumea in cap, fugind.
Domnitorul Moruzzi gasi drept ca., pe tang' scutirea de dari, sa li se plateasca
5 bani pe ora de cal, din ugeritul, adica din taxa calului ce incalecau. Slaba
remuneratie si aceasta!
Cu inceperea sec. XIX- lea, se iveste si un serviciu privat pentru trans-
portul particularilor, asa zisul Rufet al Harabagiilor." Harabaua se transforma
apoi in Diligenta Rudis indigestaque moles" care nu avea nimic din cali-
tatile carutei de posta.
Caci caruta de post., cu caii si surugiii sal, ra.spundea perfect trebuin-
tei, de a nu zabovi pe drumuri rele si a scurta calatorii presarate .de atatea
incidente si accidente displacute. Caruta de postd erea mica, usurica ; caii
mici dar vanjosi, de o rezistenta si iuteala extraordinara. Nu mai repetam
cele zise relativ la surugii.
Daca luam acum in revista calatorii straini, cari ne-au lasat scrise re-
latiuni asupra calatoriilor for in Tarile romane, constata'm ca in general, la
interval; de ani si secole, ei s'au unit intr'un accord touchant" pentru a
se vdicari asupra mizeriilor indurate pe tristele drumuri ce au strabatut, dar
si spre a proclama admiratiunea for pentru Postele romane.
Ce fel de calatori straini treceau prin Principate ?
Rar negustori, din care foarte putini ne-au lasat scrise impresiunile tor.
Misionarii catolici, cari cutreerau Principatele, pentru cautarea si punerea pe
bung cale a drept credinciosilor tor. Multi misionari de acestia, au lasat scrieri
pretioase in amanuntele ce au dat asupra starei Tarilor romane.
Unei clase speciale de oameni datorim ceva mai deslusite relatiuni de
calatorie prin Principate si anume ambasa dorilor, trimisilor streini extraordinari.
Prin Moldova, intre Galati-Iasi si frontiera polona sau austriaca, treceau
ambasadorii, cari de la Constantinopole se duceau in Polonia, Rusia, Ger-
mania si vice-versa.
Prin Muntenia, intre Giurgiu si Turnul-Rosiu, prin Bucuresti si Pitesti,
treceau iarasi ambasadorii straini, cari se duceau dela Constantinopole in
Austria, in Occident si vice-versa.
Acesti calatori, oarneni culti, cu moravuri occidentale, adesea ne-au la-
sat, fie ei inpi-pi, fie prin vre-o persoand din suita Ion, impresiunile for asu-
pra pitorestelor moravuri orientale intrevazute in Principate, precum si asupra
modului de a calatori, mod de a calatori cu postele romane, caci acestor in-
semnate personagii, Domnii romani le puneau cu mare zel la dispozitie,
postele indigene.
Putine relatiuni de acestea gasim inainte de secolul al XVIII-lea.
67
www.dacoromanica.ro
 290

Seniorul francez de Fourquevauls, care in 1585 trece prin Moldova,

ne spune ca s'a folosit de o caruta cum se uzileazei in aceasta tarn, asa de
mica si usurica, in cat la un pas greu, o poti lua pe umeri. In ea nu poate
intra de cat o persoand cu salteaua si merindele sale."
Aceasta ne arata caruta de posta deja in uz curent in Moldova, in a
doua jumatate a sec. XV I-lea.
Din sec. XVII -lea, gasim pretioasa relatiune a calatoriei in anul 1650,
a patriarhului de Antiohia Makarie, relatiune scrisa de diaconul ski Paul
din Aleppo.
Patriarhul cu toata suita sa debarca la Galati. Aci sunt primiti cu ono-
ruri, de trimesul Domnului moldovean V. Lupu, care le pune la dispozitie
postele si o escorta de soldati. P. de Aleppo laudd aceste poste, cu ajutorul
carora zice dansul mergerea noastra erea mai repede ca sborul unei pdsdri."
Atari poste, adaoga scriitorul, sunt in fiecare oral.
In calatoria ce face mai tarziu in Muntenia, Paul din Aleppo constata,
ca aceasta -card este inzestratd cu inlesniri pentru calatori.
In sec. XVIII-lea, in anul 1762, are loc iarasi intre Galati-Iasi si fron-
tiera austriaca, calatoria ambasadorului englez Porter, in a caruia suita se
afla misionarul Boscowich, care ne-a lasat descriptia acestei caldtorii. Poste le
moldovene continua., dupa cum vedem din aceasta relatie, a fi excelente, dar
mai vedem si cum ele ereau prilej de im.pilasi si batjocoriri a satenilor. Acestia
fug de departe din calea ambasadorului, de fried sa nu li se ia caii, carutele
si boii de rechizitie, ba chiar si persoanele lor. Iata ce zice Boscowich in
aceasta. privinta: In toata Moldova, stapanirea are obiceiul barbar de a rapi,
pentru serviciul public, tot ce intalneste in cale, fard nici-o consideratie, fait
plata, precum : boi, care, cal, ce se rapes° de la taranii din sate si de la ca.-
latorii, de pe drumurile mad. Aceste exactiuni se fac nu numai cand trece
un ambasador, ci si cand trece un curler al printului moldovean si al vre-
unui Domn strein. Asa se explicd ca un numdr considerabil de frumoase
regiuni, sari se afla dealungul drumurilor marl, sunt acum parasite, schim-
bate in pustiuri, caci toti satenii au fugit si numai la oare-care distanta de
drumurile marl Cara este locuita."
Cu multa. emotiune, Boscowich ne descrie desperarea unui biet popa,
care se ducea cu caruta la Iasi, sa vanda unt si oud. Bietul popa se arunca
la genunchii ambasadorului pi-1 roaga sa nu-i ia caii. Englezul miscat si
obicinuit cu moravuri mai occidentale, vorbeste in favoarea preotului ; seful
escortei, maimandarul, da drumul preotului, dar declard verde ambasadorului,
ca data s'o mai amesteca in dispozitiile ce ia dansul, el nu mai ia raspun-
derea unei calatorii placute.

www.dacoromanica.ro
 291

Din acelasi secol al XVIII-lea, din anul 1791, interesanta este calatoria
Contelui francez de Salaberry, in Muntenia, de la Cerneti, satul care dete
nastere in socolul al XIX-lea T.-Severinului, la Craiova, Bucuresti si Zimnicea.
Cu cata emotiune, Salaberry, descrie pe bietul satean roman din seco-
lul al XVIII-lea, atat de amarat, tratat ca o vita si totusi amintind nobila
ginte din care descinde !
La oare-care departare de Cerneti, zice Salaberry, este un munte de
14 de leghe cel mult, pentru strabaterea caruia ne trebui 3 ore. Avu aci
ocazie sa obsery caracterul acestor buni Valahi, cu care trebue sa stii cum
sa te porti. Ordonanta noastra se duse sa caute tarani, call, la inceput, se
ascunsera in padure. Dupa o adevarata haituiala in padure, aduse vre-o 12
tarani. Cand fugarii vazura, ca nu ne purtam rau cu ai for si ca impingeam
si not la roata, venira si dansii. Am numarat mai bine de 30, can ridicau
cu umerii Ion trasura, indemnandu-se unii pc altii cu strigAte nebune.
Nimic nu ma. atinse mai mult de cat faptul, ca acesti Valahi se interesau
de oamenii de cari mai intai se ferise ! Ce izvor de reflectiuni ! Un caporal,
in uniforma austriaca, pune pe fuga sau aduna ca pe niste tricoase turme oa-
meni de trup malt si avand infatisarea puterii; oameni, can ar avea chipul
unor fii ai libertatii, daca ochii for n'ar arata vadit serbirea, daca robirea nu
i-ar fi fdcut sa creada ca sunt slabi, fa.16. putere.
Ce contrast intre aceasta frica si acea figura sdlbatica, acel topor infipt
in brat', acea piele de oae murdara, dar, care aruncata pe partea stanga si
prinsa la piept, aminteste haina romand ! Acele fasii de piele, cari legate cu
niste sfori incrucisate, fonneaza incaltamintea lor, a careia noblete este astfel
intarita dar Si decazuta, on cat de departe ar fi de la incaltamintea valaha,
la acea a unui curtezan de la curtea lui August !"
Mai departe, Salaberry exclama : Cand calatoresti in Valachia, trebue
sa renurrti la superfluitape vietei. Sa te bucuri tocmai de strictul necesar,
cad si de acesta esti adesea lipsit. Sa. fii fericit, cand nu petreci noaptea prin
paduri.
Dormi in niste colibe sub parnant, pe care numai fumul le arata a fi
locuite. Valahii au grija mare de a Ingropa astfel existenta for si putinul
bun ce au, de frica Turcilor pradatori.
Iata starea de injosire la care asuprirea si tirania duc oamenii !
Intr'o seara intrara'm intr'una din vizuinele ce inchipue postele si ne
asezaram jos ! Slaba lumina a vetrei, ne Impiedica sa vedem, ca eream incon-
jurati de notabilii locului, pe care curiozitatea ii adusese. Ordonanta noastra.,
zise cu gravitate : illumina Toti repetard in cor illumina, illumina.
Ma asteptam la vre-o iluminatie, cand vazui sosind o lumanare stramba,
cocosata, adusd cu demnitatea cerutd, de notarius al locului.
www.dacoromanica.ro
 292

Dupd ce furdm bine cercetati, ni se dete voe sa ne culcdm cu gdinile,

ce trebuia sa mancam a doua zi."
Intram in secolul al XIX-lea. Cdlatorii se inmultesc. Un nou fel de ca.-
latori apace : callatorul amator, viatorul diletant. Nu numai ambasadori obli-
gati de profesiunea lor, dar si artisti, scriitori ilustri din strainatate indrasnesc,
de gust, spre a culege impresiuni si invataturi, sa cutreere tdrile Romane. Ba
gdsim si femei ca d-na de Carlovitz, imitand pe nobila englezd Lady Craven,
care in secolul precedent, 1788, falcuse drumul Giurgiu-Bucuresti-Caineni.
Printre multi altii, sa citam pe contele de Lagarde, care in 1812, a in-
treprins o calatorie de la Moscova la Viena prin Kiew, Odesa, Constantino-
pole, Bucuresti si Hermannstadt.
El debarcd in Caldrasi, unde este primit cu multi bung-vointa de tand-
rul ispravnic Bogdan. Despre drumul de la Calarasi la Bucuresti, ne spune
ca n'are nimic interesant. De la Bucuresti, pleaca spre Caineni-Turnul-Rosu,
avand ca tovaros de cdlatorie pe faimosul Dudescu, le Comte Dudesco logo-
thett-maruy, Contele Dudescu, logofdt mare, care se ducea sd petreacd sta-
giunea de ape la baile de la Baden.
Contele de Lagarde ne descrie cu multi verva pe acest boer, prototip
al boerilor munteni. Ne spune ca deli ruinat, trdeste Inca. pe credit si cald."-
toreste ca un satrap : 12 arnauti it escorteazd calare 'Dana la frontiers, ca si
cum s'ar duce sd is in stapanire cine stie ce tars. Pretutindeni i se fac onoruri ;
la Pitesti toatd boerimea ii ese inainte si ii oferd atatea dulceturi si licheruri,
cite ar trebui unei prdvalii intregi. Dudescu infundd cu zaharicale pana si
tecile pistoalelor arnautilor sdi.
De oare-ce nobilul francez si nobilul roman, aveau a cdlatori impreund
pand la Viena, timp de 20 de zile, ei se prind frati de cruce, dupd indem-
nul lui Dudescu.
Contele Dudescu, scrie de Lagarde, aruncd intr'un vas o cruciulitd de
fildes ce purta la gat, mai puce si paine si sare si imi zise repeta cu mine :
pe cruce, pe pits, pe sare, juram sa fim vecinic frati si sa ne ajutam la
vreme de primejdie."
Contele de Lagarde descrie in mod pitoresc postele romane si cu deo-
sebire drumul Cainenilor, care erea intr'o stare mizerabild, caci fusese tdiat
de Turci, spre a impiedeca intrarea ostilor austriace in Muntenia.
Pe barne sovditoare, asezate in stanci, neintarite prin nici un tier, se
trecea peste infricosetoare pra.pdstii. Intr'un anumit loc cei doi boeri au fost
nevoiti a se catara ca niste adevdrate capre pe suisuri grozave.
Ne apropiem de epoca Regulamentului Organic, in urma aplicatiunei
cdruia, Principatele .incepurd sa aibd sosele.

www.dacoromanica.ro
 293

Daca harabaua, trasura de Herasca, dilijantul public; is din ce in ce o

importanta mai mare, aceasta nu insearnna disparitiunea sau imputinarea ca-
rutei de posta, care a inspirat pe celebrul poet rus Puschin, de la care ne-a
ramas in traductie, faimosul cantec :
In faptul zilei, de dimineata
Caruta postei pe drum erea
Si surugiul, ce a sa viata
Pe cal petrece, manand striga Cf

Aceasta caruta de posta cu caii si surugii sai, continua a 'fi pricina dis-
perarei on mirarei calatorilor straini.
Printre acesti calatori, trebue sa mentionam in I-ul rand pe capitanul
de Moltke, viitorul ilustru maresal, care in anul 1835 trecu prin Muntenia.
De Moltke apreciaza calitatile surugiilor si zice ca in ziva, cand aceesta Cara
va avea o armata, artileria ei va poseda excelenti conducatori de tren, lucru
ce s'a adeverit cu prisosinta, in urma.
Avem de la calatorul francez Stanislas Bellanger in opera sa (Le Ke-
routza) o minunata descriere a cdrutei de posta si a modului de a calatori
in Principate, pe la 1836.
Tata' in ce mod topic si spiritual, Bellanger ne descrie postele romane
si o calatorie in Principate :
In nici-o parte din lume, dupa cate stiu, scrie Bellanger, nu se cald-
toreste cu mai multa repeziciune, dar intr'un mod mai putin confortabil ca
in Moldo-Valahia. Postele valache sunt de 4 leghe, adica de 16 kil. Fiecare
are cite -o statie, uncle calatorul gaseste cai de calatorit; on de trasura, on
inca bivoli, sau boi.
Ai dar, dupd plac, 4 mijloace de transport: pe jos, calare, in trasura,
sau in fine cu bivoli sau boi.
Nu vorbesc de cel dintai, nici de cel d'al patrulea ; on care ar fi si-
guranta ce prezinta, ele sunt prea economice, de aceea si costa foarte scump.
Ramane dar transportul calare sau in trasura.
Calare, esti intovdrasit de un postal, care are funestul obicei a stra-
bate spatiul Iii goana calului ; trebue insa sa te tii de el, de teama sa nu
te ratacesti si sa faci, de trei on drumul obicinuit, dat fiind, cal drumuri nu
exist& in aceasta Cara. Sosesti astfel la destinatie cu un frurnos lumbago !
Ce importa insa, daca.' ai sosit!
In trasura, intovarasit de doui sau de trei surugii, pleci cu iuteala unui
strasnic vant; nu mergi pe pamant, ci d'abia it atingi ca o randunica, pierzi
respiratia, auzul si vederea, asfixiat de praful, care te invalue din toate
partile.

www.dacoromanica.ro
 294

Vrei sa calatoresti in Moldo-Valahia ? Te duci la aga sau la ispravnicul

din orasul in care locuesti. Acest functionar te intreaba unde te duci, in ce
zi, la ce ora su unde stai. Iti da o podorojna, adica o carte de drum,
ce trebue s'o arati la fiecare capitan de postd. Platesti apoi pretul total con-
') venit su te intorci linistit acasa.
In ziva si la ora convenita, vezi aparand in fata usei D-tale un mo-
dest vehicul, acela care iti este destinat. Am zis modest cu intentiune.
Inchipuiti-va o cutie faird capac, inalta de 30 degete, larga de 2 pi-
cioare, lung de 3, asezata pe 4 roti construite dintr'o singurd bucata cu
toporul din gros su pe 2 osii de lemn. In toata aceasta constructie nu infra
un singur cui. Dupa cum vedeti ceva mai mult ca o roaba, ceva mai pu-
tin ca un car : sd -i zicem albie. Doua streanguri drept hamuri, 2 sleauri
si un capastru, in care animalul isi bagd sau din care isi scoate capul cu
usurinta, iata ceea-ce leap'. 8, 10, 12 cai la o oiste Inca cu coaja sa. Trei
din cai sunt calariti pe deselate de trei surugii, cari asteapta flegmatie cu
biciul in mand, sa fii gata. La acest moment te ghemuesti cum poti pe
patul de fan fermentat, cu care caruta, drept scaun, este umpluta ; dai sem-

.........
nalul de plecare. Atunci I-ul surugiu scoate un tipat ascutit, sdlbatec, des-
criind cu biciul cercuri Imprejurul capului si pleci fard reazam de nicaeri,
agatandu-te de marginile echipagiului tau, precum un calaret neiscusit se
tine de coama calului ce a luat-o la goana.
. . . . .

Functiunile celor 3 surugii nu incep de cat dincolo de bariere, cand

I-ul incepe sä. urle in mod aci trist, aci vesel, totdeauna discordant, pang.
ce rdsuflarea ii lipseste. Al 2-lea ii succede, apoi al 3-lea si infine cel din-
, tai incepe din nou, acompaniindu-si cantecul cu gesturi furioase, lovituri de
bice sgomotoase su evolutiuni de picioare nebune, asa ca ardoarea cailor sa
nu se poatd inmuia un singur moment. Surugiul de indata ce a dat drumul
la al sau do din piept, uita tot, sau mai bine, nu-si mai aduce aminte de
cat de trei lucruri : gatleju-i, biciu-i su caii.
Vehiculul su calatorul sunt pentru el accesorii nedemne de aterrtiune.
El strabate spatiul fard calcul. anturu, gropi, torente, stufisuri, nimic nu -1
sperie, nimic nu-1 opreste. Caii, de altminteri, Il ajuta minunat. Ei mananca.
spatiul cu o impetuozitate extraordinara.
O roatd se rupe, caruta novae, pierde echilibrul, rdstoarnd pe calator,
ii rupe coastele su totusi isi urmeaza drumul, saltand ca o minge elastica.
Chlatorul geme, cheamd, striga in gura mare dupa ajutor : degeaba! Suru-
giul n'aude, nu vede. Sosit la statue su numai atunci baga el de seama,
lipseste o roatd pi... calatorul.
www.dacoromanica.ro
 295

Cu putine variatiuni in amdnunte, dupa cum calatoria e mai accidentatd

sau nu si temperamentul descriitorului mai tihnit sau nerabdator, toti cald-
torii posteriori lui Bellanger dau o descriptie a postelor analoaga acesteia ce
citaram adineaori.
Din 1837, avem de consemnat expeditiunea stiintificd a Contelui Demi-
doff, care ducandu-se sa faca studii in Rusia meridionald, trecu prin princi-
pate. In frumosul volum ce a lasat, cu ilustratii de ale celebrului desenator
francez Raffet, Demidoff consacra 2 capitole Tarilor Romane, in care printre
altele, ne arata proasta stare a drumurilor si descrie in culori vii pe surugii.
Vorbind de drumul dintre Giurgiu si Bucuresti, Demidoff zice :
Cele doua-zeci de leghe ce aveam a face, fury strabatute cu destula
iuteald. Cat timp mergi pe terenul neted al pdsunelor, calatoria este rapida
ci usoara. Acesti cai slabi si nernancati, cari de abia sunt legati cu franghii
vechi, duc pe calatori cu o extrema velccitate. Surugiii, cocotati pe cai, au
incrucisat la mijloc fraul si iata-i urland si gesticuland ca niste desperati,
impingand la galop si far& opreald toata turina de cursieri pe jurnatate sal-
batici, tragand o singurd trasura. Une on ciudatul echipagiu se napusteste
printre erburile inalte si call profita spre a smulge din sbor cate-o burueana..
Ajunsi la statie, caii sunt deshamati ; surugiii in semn de satisfactie si pen-
tru a inviora, zic ei, pe Ducipali, le trag tare urechile si le dau drumul la
pasune."
Un alt Francez, Thouvenel, in anul 1839, face drumul intre Cer-
neti si Bucuresti, prin Craiova. Nu departe de Cerneti, caruta se isbeste de
un bolovan mai mare si oistea se frange.
Neobositul alergator, scrie Thouvenel, se opreste si cand ma intrebam
ce eream sa fac, it vazui ca se scoboard de pe cal, is o custurd ce avea la
brau, tae cateva craci de la niste arbori vecini si drege strica'ciunea, ca un
obicinuit cu daldeastea. Profitai de acest timp de odihna, ca sa incerc a'l
face sa inteleaga, ca un galop neincetat nu-mi erea pe plat. Bine, bine, dom-
nule, rdspunse surugiul, dar n'apuca sa se urce pe cal si iarasi plecaram in
goand. Din fericire ajunseram curand la postai, unde rasuflai. Aratai logof
tului postei cartea mea si acesta pregati caii si o noua caruta, caci sehimbi
echipagiul la fiecare posta. Cu tot accidentul amintit, fa.'cusem 4 leghe (16
kilom.) inteo ora si un sfert ; surugiul veni la mine cu un aer asa de mul-
tumit de el insusi, in cat, dupa cunt mi se spusese, facui cu mica cheltu-
iala pe marele boer, dandu-i un sfant. Bietul om primi bacsisul cu o bu-
curie, ce n'ar arata un postalion francez la primirea unui bacsis de 20 franci.
E nostima apoi Mania pe drumul dintre Craiova si Bucuresti :
Parasii Craiova seara, zice Thouvenel, sperand sa strdbat noaptea o

www.dacoromanica.ro
 296

buna parte din nemarginitul desert ce desparte Craiova de Bucure§ti ; dar nu

parcursesern 112 primei poste §i iata. Ca caruta in care ma svarcoleam ca un
osandit la iad, se franse in 4 bucati. Surugiul faira a se emotiona cat de
putin, ma lass pe marginea unui an §i se intoarse sa aduca un nou echi-
pagiu. Cand sosiram la malurile Oltului, erea prea pe inserate ca sal trecem
pe podul umblator : petrecui dar noaptea in caruta, unde cu multa filozofie
dormii pang despre ziva."
Cativa ani mai tarziu, in 1848, celebrul scriitor, academician francez,
X. Marmier, Intreprinde o calatorie in Orient §i trece §i prin Muntenia, urn-
bland pe drurnul T.-Severin-Craiova-Bucure§ti-Braila-Galati.
X. Marmier este foarte nemultumit de calatoria sa ; nimic nu-i place,
toate it desgusta.
Aceasta se explica u§or ; civ-ilizatia occidentala la care se adapase X.
Marmier, nu se putea deprinde cu moravurile patriarchale §i apucaturile orien-
tale, ce domniau Inca la acea epoca in Tarile Romane §i din care de alt-
minteri, multe ne-au ramas Inca.
Hazlie este descriptia oda'ei §i a bucatelor, ce-i ofera unicul hangiu din
T.-Severin. Patul este un sir de scanduri pe care sta a§ternuta o rogojina..
Cu dispret, cu ochii inchi§i, X. Marmier manta din lipia §i din ghiveciul
olla podrida" cum it nume§te el, ce-i prezinta hangiul. Se mangaia, gan-
dindu-se ca va putea petrece o noapte in tihna, singur, sä-§i odihniasca oa-
sele atat de scuturate de caruta de posts. Vai ! El avu ni§te tovaro§i de noapte,
pe cari un post de tine §tie cite saptamani, ii facuse nemilo§i !...
Mai departe, X. Marmier, ne arata proasta stare a drumurilor §i zice, ca
ceea-ce se nume§te in aceasta tara drum mare, nu e adesea de cat o simpla
linie trasa pe un teren mi§cator, cleios, pe care cea mai mica ploae it face
impraclicabil.
Plang, zice X. Marmier, pe calatorul care este obligat sa treats prin
Valahia. Cel ce nu are propriul sau echipagiu, n'are la indemana de cat 2
mijloace de locomotiune : trasuri cu chirie §i carute de po§ta.
Trasurile cu chirie (trasurile de Herasca), sunt mai toate construite
dupa acela§ model §i seamana cu ni§te dricuri. Cand intri intr'o a§a trasura,
trebue sal uiti ca ai picioare §i sa" to resemnezi a nu vedea nici cer, nici
peisaj. E§ti ca Intr'o cutie, inchis din trei parti prin perdele de piele §i n'ai
ca perspectiva in fatal, de cat pielea de oae ce acopera." spetele chirigiului.
i coasts, scump sal fii scuturat in aceste trasuri §i data timpul e frumos,
poti sa, ai norocul, sa faci o leghe la ceas ; data ploua, sose§ti cand va pia"-
cea lui D-zeu."
Civilizatiunea occidentala insa, Incepe sa patrunda. in Tarile romane, cu.
www.dacoromanica.ro
 297

netagaduitele sale bine- faceri dar si cu opera de desfiintare a pitorescului, a

poeziei datatoare de viata, a unei calatorii in plin aer, fara slid.
Deja in 1858, calatorul englez Noyes, debarcat la Giurgiu, ca sa mearga
la Bucuresti, se infunda intr'o diligenta, de care de altminteri isi bate joc :
un hodorogit coach, importat din Viena cu 29 ani in unna, pe care totusi
it prefera carutei de posta, caci nimic nu poate ft mai primitiv ca aceasta
caruta, a carei origine trebue cantata in timpurile, cand Scitii rataceau prin
campiile valahe.
Caii de posta si surugiii for inainte de a peri, ca o despagubire a aind-
ratei for vieti, au avut onoarea de a transporta de la frontiera in capitala
Tarei, pe acela care mai tarziu erea sa devind marele Capitan si gloriosul
Rege roman !
Maria Sa Domnul Carol, alesul natiunei romane, sosi in 7 Mai 1866
la T.-Severin, de unde pleaca spre Bucuresti intr'o caleasca deschisa, trasa.'
de 8 cai de posta, manati de 2 surugii, de can a ramas adanc impresionat.
11 ani mai tarziu ii fu dat Inaltului calator, sä. pretuiasca calitatile de
bravura a acestor surugii pe campiile Bulgariei !
Caruta si caii de posta, surugiii, se imputineaza, isi dau sfarsitul, pier.
Masiva diligenta isi is din ce in ce rolul mai in serios, conducatorii postali
devin o institutiune, pana in ziva cand calea ferata isi face aparitiunea, si-
nele se lungesc tot mai mult, o retea de fer tot mai deasa acopera. Oman-
tul Romaniei.
Caruta de posta, caii de posta, surugiii ? Vecinica pomenire !
i data laudator temporis acti," iubitorul de pitoresc, poetul, se tan-
guesc, sa be raspundem ca timpul a mers, secolele s'au scurs si Romania
esind din ocna in care gemea, a cerut partea ei de soare si a trebuit s'o
capete, cad din nobila ginte se trage poporul acestei Tani si are dreptul la
aspiratiuni si idealuri inalte.
Faimoase poste romane, pitoresti, da! dar ele apartin unui trecut dure-
ros, unui trecut de intunerec, de umiliri, de iobagie.
Suerul actualei locomotive, ce trece ca un fulger, are si el poezia lui :
acest suer anunta, ca Tara noastra a stiut, intr'un timp ne mai pomenit de
scurt, sa se puny in randul tarilor civilizate si ca se indrumeaza spre un
viitor stralucit de marire si prosperitate.

38

www.dacoromanica.ro
 egp. xn.
Serviciul sanita (Spitale, Doctori, Far-.
macii). Chestiuni de edilitate, etc.

www.dacoromanica.ro
 301

Serviciul sanitar.
Prosperitatea unui oral se poate deduce si din miscarea populatiunii lui.
Dacd cercetam statistica populatiunii Slatinii, vedern ca acum 30 de ani
erea de 6000 locuitori, iar astdzi este de 8031 de suflete.
Vedem deci, ca Intr'un interval de 30 de ani aceastd populatie abia a
crescut cu 2031 de suflete sau anual cu 67-68 suflete.
Dacd cercetam insd statistica miscarii populatiunii orasului pe ultimii
10 ani, gasim ca. ea nu a crescut de cat cu 97 suflete in total, adica nici
cu 10 suflete anual. Pe urmatorii trei ani gdsim :
1906, nascuti 227, morti 252, deci 25 morti.
1907 lf 238 271 33
1908 230 7) 296 97 66
Cu alte cuvinte in acesti ani populatia orasului a fost in descrestere in
mod simtitor.
Mortalitatea mai mare este printre copii, Can ocupd aproape 40 10 din
totalul mortilor.
Paludismul singur secerd aproape 45 O din totalul mortilor, apoi yin
boalele de stomac, tuberculosa, febra tifoidd etc.
Cercetandu-se cauzele acestei ingrijitoare stars de lucruri, s'a constatat
ca sunt urmatoarele:
1) Bdltile si mlastinile din vechea mated a Oltului.
2) Apa de 'Mut.
3) Locuintele insalubre.,
4) i mai pesus de toate inapoiata stare economico-flnanciard a oa-
sului si a bugetului comunei.
Spitale. Ora§ul. Slatina a avut spital Inca din anul 1797, acela in-
flintat de Ionascu Cupetu dupd Moarfea sa, cum reese din actele ce publi-:
cam in aceasta lucrare la capitolul Scoalele."
Tata unul din aceste acte de la anus 1797 Fevruarie 19, din timpul
domniei a 2-a a lui Al: Ypsilanti :
Anafora de la Radu Golescu, vornicul obstiilor si de la vel logofat
Cost. Filipescu, prin 'care arata ca la Slatina sunt randuiti epistati la spitalul
inceput acolo de Ionascu negutdtorul si nesavarsit. Epistatii au misiunea de
.a'l sfarsi.
Ei au adus pe Neaga sotia lui Ionascu si pe nepotul ei Gavrild si i-au

www.dacoromanica.ro
 302

intrebat ce venit poate avea spitalul. Ei au raspuns ca ail cloua mosii si urr
locsor langa zidul spitalului, care nu produce venit. Venitul mosiilor nu se-
stie, fiindca numai in vara trecutd le-a linut Ionascu, cand a fost seceta. Au
mai aratat ca, rdposatul Ionascu pregatise material pentru zidirea spitalului
si ca a luat cu imprumut caramicla de la Scarlat Isvoranu clucer de arie.
Biserica este facuta cu toata randuiala si are cloud oddi facute de Ionascu.
Sofia lui Ionascu a promis ea la moarte lasa danie toata averea Spitalului
si va mai face cu cheltuiala ei 2 alai, o cunie, un cuptor si o pravalioara
pe un loc ce are in targ si pe care o va lasa spitalului.
Anaforaua propune de epitropi spitalului de la Slatina, pe Toma De leartul
judeca'tor de acolo si cere sa i se ded toata averea de fundatiune. Domnitorul
aproba. ')
Neaparat ca chiar de atunci trebue sa se fi adus si un doctor, poate-
si un farmacist pentru spital si oras. Acest doctor platit din averea lui Io-
nascu, a urmat pang la 1821 si atunci din cauza resvratirii a contenit, cum.
se poate vedea din actele ce publicam la capitolele : Cesmele, Scoale" etc.
La 1833 Magistratul orasului Slatina primia de la visterie suma de-
15000 lei pentru intretinerea spitalului.2)
Pe la anul 1843, spitalul se gasia in casele Mandii Enasoaica, pldtind
chine de 500 lei anual si coprindea 15 paturi.
La anul 1850 Iulie 5, orasenii Sldtineni trimit o petitiune catre comi--
tetul de inspectiune al scoalelor, rugandu-1 a o inainta Onor. Eforii cerand
a se face un spital in oras din fondul lui Ionascu conform dietei lui."
La 11 August acelas an Eforia cu ordinul No. 685 ras-punde Comae-
tului ca : nu va putea pune in lucrare cererea ce fac 'D -nii ora§eni pentru
cladirea de spital, pang ce mai intai nu va avea in vedere testamentul re-
posatului Ionascu, precum s'a mai scris atat cinstitului comitet cat si ma-
gistratului.
La 1852 spitalul se muta la Ilie Croitorescu cu o chirie de 800 lei anual..
Mai tarziu pe la 1866-67 s'a instalat in niste case, iangd biserica Schitu,
din care unele au fost ale Rdtescului, cumparate de judet, iar actele ereau_
chiliile calugarilor de la schit, remase pustii de cand manastirile se secula-
rizaserd si calugarii ce ereau aci perise sau se pennutase. La 1872 judetul
a trebuit sa le faca o reparatie generala si aproape sa le prefaca din nou_
Asupra serviciului medical in Slatina pe la 1868, iata ce se spune in expunerea,
situatiunii jud. Olt, cu ocaziunea deschiderii sesiunii ordinare a consiliului
judetean din anul acela :

1) Spitale, Lt. Rom. V. A. Ureche, vol. VII, pag. 138.

2) Analele acad. IV, pag. 1, 313, 333, (vezi veniturile comunei).
www.dacoromanica.ro
 303

In oral, serviciul medical se compune, din un medic al spitalului si

_orasului platit din casa judeteana si un subchirurg al spitalului asemenea,
,osebit de servitori. Vorbind ins de serviciul spitalului, gdsim locul a trage
_observatiunea D-v., si asupra edificiului spitalului, care are neaparata tre-
buinta de infiintarea Inca a cloud camere, invalid si imprejmuire. ')
Presedinte, C. TARTAESCU.
Membrii : Chiritescu si V. Urianu.
Secretar, N. Protopopescu.
La 1894 se cladeste un alt local de spital frumos, mai sus, pe un loc
.cdruia i se zicea via parasitA, in dosul gradinei publice.
We. '

:4 LA.
.1761441 (4%. ,40.1
!A

7;

r .1,!L

.1' I

..;
° I

, Z

Spitalul judoteau Olt.

Acest spital s'a si mutat in noul sau local Inca din 1896, iar in fostul
sau local, s'a mutat temnita sau arestul preventiv la 1898. Spitalul intretine
'30 paturi dintre care 20 plateste judetul si 10 comuna.
Aproape tot locul unde e cladit spitalul nou si pana la localul cel vechi
a] spitalului si mult loc Inca si case, vii si altele din fata acestora, au fost
in vechime proprietatile unui anume *tefanica, Stefan Popp, care sezuse multd
vreme la EpiscOpul Ilarion la Curtea de Arges, de uncle se si pricopsise.
Acest tefanica fusese in vremea lui un fel de epitrop sau ingrijitor on
-vechil al Schitului (biserica de langd gradina publica d'aici). El stia toate veniturile
si cheltuelile bisericei si ale calugarilor. Erea foarte bogat : avea case maxi

1) Nonitorul Oficial No. 246 din 1868

www.dacoromanica.ro
 304

si frumoase, butii maxi cu vin, trasurd cu patru cai, tigani robi in curte sr
in fine sta mai bine ca cel mai de frunte boer din Slatina. A ocupat si slujbe
frumoase. Nu se poate sti insa bine cum, dar ca prin minune, acest bogatas
a mers din rau in mai rau. In cele din urma i1 coprinsese saracia cea mai
neagra, in cat ajunsese sa capete, pana la moartea sa acum vre-o 26 de ani.
0 fata mare i-a murit inainte, alta tot mare, traeste si acum ca o pusnica
si idioata fara a esi din casa, alta fata a tinut-o reposatul popa Tudor su-
pranumit Surcel de la Schit, alta traeste in Pitesti ; un fecior al lui Stefanica
a trait idiot si in cele din urma chiar nebun sub numele de Tache Bou, pana
acum vre-o 19 ani, cand a murit in cea mai mare mizerie ; iar sotia lui Ste-
fanica, slaba si uscata ca o stafie, a cersit pana acum cati-va ani pe drumuri
si prin cafenele, cand s'a indurat D-zeu si a mutat-o din acea viata chi-
nuita.
0 fi adevarat, nu o fi, dar aceasta repede transformare, aceasta cruda
lovitura a soartei, cazuta pe capul acestei familii, a facut pe toti locuitorii
din Slatina sa zica si sal creada, ca toate aceste nenorociri le-au venit din
pricing ea; pe cand steteau bine si aveau robi tigani si tiganci, nevasta lui
Stefanica punand pe o tiganca sa varue si neplacandu-i cum varueste, i-a
luat bidineaua din many si a batut-o peste ochi, in cat din acel minut ti-
ganca n'a mai vazut zi alba. Atunci ne mai trebuindu-le oarba, a gonit-o
si a ajuns cersetoare pe drumuri. Ea insa ii blestema si in rugaciunile ce.
le adresa trecatorilor ca s'o miluiasca nu zicea de cat :
Dumnezeu sa pedepseasca
Pa-1 de-a dat sa ma. orbeasca ;
Sa-i dea zile sa traiasca.'
Si ca mine sa cerseasca..
Asa Ca Dumnezeu, se vede, i-a ascultat ruga.
Doctori. Doctori speciali in orasul nostru, dupa cum am vazut, se-
spune ca, ar fi existat Inca. de la 1797-1821 si apoi de la 1832 incoace.
In general Doctorii nostrii vechi ereau babele cu descantecele si buruenile lor.
Totusi, cand vre-un boer mare sau ruda a lui se bolnaviau, nu ereau
intrebate numai babele, ci se chemau din alte parti medici streini sau cum
se zicea atunci cu un cuvant slavon vraci. Unii ereau din Ardeal, Sasi,
altii din Crimea, din Franta sau chiar din Italia, din Constantinopol, din Ger-
mania, etc.')
Ei isi preparau singuri medicamentele for sau veniau cu ele Bata de acasa.-
In vremile vechi, medicii aveau voe sa tie farmacii chiar ei insisi, pe
la 1835.

1) N. lorga, 1st. Rom. pag. 173.

www.dacoromanica.ro
 305

Doctorii cei mai vechi ai orasului Slatina au fost: Doctorul Thadeus

Navarra (1832-1842), Doctorul Bene$, Dohtorul Martinian Lep (1842), Doc-
torul Lapomeraye, Doctorul Politzer, Doctorul Bucholtzer etc.
La inceput Doctorii din orasul Slatina ereau platiti din fondul Ionascu.
(Neaparat ca in vederea spitalului ce lasase el sä se faca $i nu s'a fa.'cut
nici pang astazi).
La 1836 Doctorul orasului primea 4000 lei vechi pe an din venitul lui
Ionascu Cupetu.
Inca din vremuri vechi in orasul Slatina, afara de inoa$e particulare,
care isi practicau meseria bazate numai pe experienta, functionau $i incase
oficiale platite de administratie.
A$a erea pe la 1845 moasa Pauna Mara'cinoaica, Sultana Unghianu
(Petrescu) etc.
Farinaciile sau spirartile. Farmacii speciale In timpurile vechi
nu ereau in Slatina. Ele erau confundate cu baeacniile, caci de la acestea
se cumparau multe lucruri ce se vend azi numai la spitarii: chiar soricioaica,
argint viu, apa tare, gogo$i de dres, turta lupului, sange de 9 frati, nuc$oara
si altele multe, pe cari le mai tineau $i unii mamulari (marghidani) si chiar
boiangii.
Rana pe la anul 1835, cum am spus mai sus, dupa cum doctorii aveau
voe a deschide farmacie, si spiterii ereau ingaduiti sa dea consultatii celor
suferinzi. Nu e vorba, aceasta o mai fac ei $i astazi, cu voe, fare voe, ca sa
'si petreaca marfa (plamada, sulimanul, praful de stiubet, apa de nimica,
peatra risticului si altele), ce sa le faci, e vorba sa mearga comertul si afacerea.
Abia de la 1835 Incoace se gasesc documente, in care se spune ca incepe
sa se faca delimitarea profesiunii de medic, de cea de farmacist.1)
Farmacia in trecut a fost considerate nu numai ca un arsenal, in care se
faurea armele sanata.lii publice si private, ci si ca o institutiune eminamente
culturala de mare folos o4tesc.
Pentru acest cuvant, i s'a si acordat Inca de la inceput diverse privilegii.
Ea n'a fost de loc considerata ca o Intreprindere comerciala, care sa se
fi bucurat de deplina .libertate a comerciului.
Inca din timpurile cele mai vechi, pentru instalarea unei fanriacii, trebuia
un hrisov domnesc special, o invoire care erea data dupa o cercetare prea-
labila, dup. avizul primului medic al tarii Archi-iatrosului" cum i se zicea
in limbagiul grecizat de atunci.
Aceasta cercetare se facea pe de-o parte din punctul de vedere topografic,

1) D-r N. I. Angeleseu
39
www.dacoromanica.ro
 306

adica stabilindu-se data populatiunea din partea locului, in care erea vorba
sa se infiinteze farmacia, avea in adevar nevoie de un asemenea stabiliment,
putand in consecinta sa '1 intretina; de alta parte se facea o minutioasa cer-
cetare, data petitionarul Intrunea toate conditiunile stintifice si that& garantia
morala pentru a conduce o farmacie.
Pe atunci nu se tineau ca azi concursuri pentru obtinerea unei farmacii,
dar Ocarrnuirea avea destule mijloace de investigatiunesi nu neglija nici
unulpentru a ingriji ca infiintarea unei farmacii sa, corespundd in adevar
scopului credrei sale, adica acela de a servi la alinarea suferintelor si de a
constitui o noud etapa pe taramul stintific romanesc.
Odatd aceste conditiuni intrunite, farmacia sau mai bine zis posesorul ei,
farmacistul, obtinea toate avantajele posibile si compatibile cu probitatea pu-
blicd si privatd, pentru ca Intreprinderea sa, sa prospereze, sa fie la indltimea
ceruta, in scopul de a putea corespunde menirei sale.
Dacd conditiunile localitdtei lasau indoiald asupra putintei de desvoltare
a unei not farmacii create, Ocarmuirea nu sovaia a acorda farmacistului chiar
o leafy fixa, dupa cum se atesta prin unele documente.
Erea deci un fel de prima, pe care o acorda. Statul chiar azi unor anume
ramuri industriale.
Dar precum s'a spus rnai sus, aceasta prima. avea un caracter sporadic,
depinzand de conditiunile in care se gasia ]oca]itatea noei farmacii create.
Solicitudinea statului pentru ramura farmaceutica, se manifesta insa si
sub o forma generala. si permanentd.
Asa, pentru ca farmacistul sa poata vinde medicamentelefoarte scumpe
pe atuncipe un pret redus, se acorda o scutire de dari nu numai lui, ci
si Intregului sau personal.
*i daca se dovedea ca nici aceste scutiri nu ereau indestulatoare pentru
a usura farmacistului profesiunea, i se mai acorda avantaje comerciale : cum
e de pilda tinerea unei carciumi, ceia ce pe atunci constituia un adevarat
privilegiu.
Pe acele vremuri vechi, calitatea medicarrientelor precum si pretul lor,
nu ereau aceleasi la toti farmacistii, din urmatoarele pricini : mai intai pentru
ca pe atunci nu exista Inca. industria, chimica a droguelor, care prezinta o
oare care uniformitate a costului fabricatiunei.
Al doilea pentru ca pe atunci modul de aprovizionare cu material far-
maceutic, care conzista rnai ales din erburi, rdddcini, coji si numai putine
chimicale importate din streinatate, erea cu totul deosebit, de cel al aprovi-
zionarii farmaciilor de azi.
Fie-care farmacist fiind tinut a 'pi cauta singur toate aceste erburi, coji

www.dacoromanica.ro
 307 ---

si raddcini trebuincioase artei sale, modul acesta de aprovizionare implica

neaparat o diversitate a mijloacelor de procurare, cu alte cuvinte, pe unii ii
costau aceleasi substante o sumd mai mare sau mai mica, atat de timp cat
si de bani, de cat pe altii. Tot asemenea si pretul transportului acestor materii
prime, variand pe atunci dupd anotimp si dupa alte imprejurdri ocazionale,
ne fac fireste sa intelegem pentru ce si pretul medicamentelor varia de la o
farmacie la alta. ')
Iata si cate va acte si documente relative la farmaciile din Slatina pu-
blicate de D-1 D-r Nicolae I. Angelescu.
1) No. 6424 Primitd 5 Decemvrie
Prea Indltate Doamne,
Inca din anul 1836 am fost cerut de spiter in orasul Slatina prin fostul
Dohtor Navara si pana Intr'acest urmator an pdzindu-mi toate datoriile mele,
m'am gasit silit si de D-1 Dohtor Lep, ce se afld acum Intr'acest oral si de
oraseni, ca sa ma deosebesc si sa 'mi inbunatatesc Spiteria.
Aceasta find primita D-lui Dohtor si D-lor orasanilor boeri si negutatori,
pentru care dupd incredintare si cinstita ocarmuire si cinstitul Maghistrat prin
raporturi ma au recomandat cinstitului Comitet, ma au facut sa ma Inec in
datorii inprumutandu-ma cu bani, cari si acum sunt dator si tocmai dupa,
ce mi-am inbundtatit Spiteria, m'am vazut totdeodata departat, aducand alt
spiter in locu-mi, cat si cu Spiteria inchisd si pecetluitd de D. Ocarmuitor,
fara sa cunosc care vina a mea l'au silit asa grabit sä. urmeze aceasta, fdra
nici o porunca a cinstitului Comitet si fard sa fiu judecat sau intrebat macar.
Pentru care, macar ca din Domnii boeri si negustori ai orasului au re-
clamat cinstitului Comitet, cerandu-ma pentru D-lor si aratand toate inpreju-
raffle, dar eu ma aflu incd depArtat si cu marfa pecetluita de sunt acum
trei luni.
De acea alerg cu lacrami la milostivirea Inaltimii Voastre, sa Vd milos-
tiviti asuprd-mi, a fi dat in cercetarea cinstitului comitet si dupa vina mea,
nu numai sa fiu departat ci si pedepsit; precum si pecetluirea Spitdrii pe ce
temei D. Ocarmuitor au urmat-o, pricinuindu-mi pagubd. v i . . . iar pentru
departarea si nedepartarea mea, remane la mila Inaltimii Voastre si prea ple-
cata slug. supus a primi on -ce indatorire va pune asupra-mi cinstitul Co-
mitet cu intocmai urmare.
Prea plecat supus,
rezolutie Daniil Tucik

Dr N I. Angelescu, Acte §i Document°

www.dacoromanica.ro
 308

Noi Alexandru Dimitrie Ghica cu mila lui D-zeu Domn a toata tara
Romaneasca, Departamentul trebilor din nauntru vazand cuprinderea acestei
jelbi, va face cuviincioasa punere la cale.
1839 Decemvrie 13 Seful secsiei
K. Petrescu

No. 307
Comitetul Carantinelor
Din Printipatul Valachii
Anul 1840 luna Ghenarie 20
No. 184
Orasul Bucuresti

2) Cinstitului Departament al trebilor din launtru,

Dupa primirea otnosenii Cinstitului Departament cu No. 7371, pe Fanga
care s'a alaturat in copie jalba lui Daniil Tucik, comitetul facand cuviincioasa
bagare de seama imprejurarilor acestei pricini, se gaseste dator sa alature
Cinstitului Departament aceste doua copii : una dupd adresa a doud-zeci si
unu oraseni din Slatina, urmata catre Comitet, prin care cer pre numitul Tu-
cik de spiter in acel oral si alta dupa o deosebita incredintare ce mai cid
pitarul Nicolae Racoviceanu si Nicolae Izvoranul, oraseni, prin care sä che-
za."suesc pentru bunele purtari ale numitului spiter, cu adaogire ca data ora-
sanii se multumesc a'l avea si pe dansul de spiter, de vreme ce chezasuitorii,
cunosc de trebuinta a Fl doua spitarii, Comitetul, potrivit regulilor spiteresti,
zice, ca acesta, on Intr'un soroc hotarat sa fie Indatorat a se impartasi cu
trebuincioasa Diploma, in vremea care sa aiba in spitarie un provizor cu
diploma sau prin lucrarea unui asemenea provizor, el sal fie volnic asi avea
spitarie Intr'acel oral sub privigherea Dohtorului si raspunderea chezasilor
sai, de vreme ce orasenii, in curs de patru ani, au avut multumire de dansul
si acum Inca se multumesc a'l avea de spiter.
Aceasta fiind parerea Comitetului, potrivita.' cu regulele Intocmite pentru
spiterii, Cinstitul Departament, de se va uni cu dansa, va bine-voi a 'i in-
toarce raspuns spre cuviincioasa urmare.
General Inspector al Carantinelor linii Duna."rii
MAVRUS
Secretar, Izvoreanu.

www.dacoromanica.ro
 369 --
No. 616No. 207. Primit Fevruarie 8.

3) Cinstitului Departament al trebilor dinduntru,

Ocarmuirea judetului Olt.
Pe 'Lig porunca Cinst. Departament de sub No. 500, primindu-se in
copie jalba orasenilor d'aici si inscrisul D. Pitarului Nicolae Racoviceanu i
Nicolae Costandin Izvoranul, in pricina deschiderii unei al 2-lea spiterii peste
cea mai dinainte, de catre Daniil Tucik, sub raspunderea pomenitilor, Ocar-
muirea prin intelegere cu Magistratul, facand poruncita cercetare, cu pleca-
ciune, spre raspuns, nu lipseste a depune in cunostinta-cinstitului Departament
cele urrnatoare :
Mai inainte de a se deschide si intr'acest oral spitarie formala, care se
afla acum, dupa toata cuviinta si in stare a indeplini trebuinta obstii, erea
insarcinat Doftorul oraqului prin contract, ca insu0 sa
staruiasca intro facerea doftoriilor qi on -ce set priveasca
pe a sa respundere, care la 28 Iulie anul din urma, au dat adzes sub
No. 16, in coprindere ca pe viitorime nu mai poate fi insarcinat cu respon-
sabilitatea spiterii, ca un lucru ce nu se atinge mai mult de atributia sa, ru-
gandu-se ca sa se aduca si aici in oral prin stirea Cinstitului Comitet, spi-
terie formala., sub raspunderea unui spiter cu diploma, dupa oranduiala, cand
Ocarmuirea, tot de-o parte, ca sa nu cerce obstea orasului lipsa de acest ar-
ticol, s'au indatorat a'si mai tine insarcinarea Ona se va primi deslegarea,
iar pe de alta, au raportuit Cinst. Comitet prin No. 2569, aratandu-se pro-
punerea D. Doftorului si spre raspuns, s'au primit porunca cu No. 2208,
facand cunoscut ca s'a oranduit spiter cu diploma D. Fredirik Baitler, prin
indatoririle cuvenite unei spiterii, dupa toate normele ce randueste instructiile
spiteresti, lard sa fie altul volnic a vinde doftorii in acel oral ; iar Daniil
Tucik, ce cere acum a mai deschide al 2-lea spitarie, este fard diploma, de la
carele niciodata nu se nadajdue un rezultat si nu destul de cuviincioasa se so-
coteste chezasia a doua persoane pentru asigurarea vietii a unui intreg pu-
blic, caci mai inainte de a se deschide cea de acum spitarie aici, find o mare
lipsa de doftorii in acea ce se afla atunci sub ingrijirea acestui Tucik, in-
trebuintasii ereau siliti a alerga cu retetele pe la Craiova si Pitesti, ca sa-si
is doftorii spre dobandirea sanatatii. Acum insa aflandu-se orice lucru tre-
buincios cu intregime, toti orasenii de obste sunt multumiti, precum si Ma-
gistratu au dat raspuns, ca deschiderea celei de al 2-lea spiterii nu este cu
multumirea obsteasca, find prea indestul cea care se afla pana acum.
Drept aceia, Ocarmuirea de cata priincioasa cercetare au dobandit, nu
www.dacoromanica.ro
 310

lipseste printr'acest plecat a supune in cunostinta Cinst. Departament spre

cea de cuviinta punere la tale.
Ocarmuitor, K. Otetelisanu. Anul 1840 Fevruarie 5.
383, Secsia I, Masa II, orasul Slatina.
No. 3156. Primita 2 Iulie leat 1840.
4) Ct. K, K. Aghentii,
Inca din leat 1836, dupa trebuinta ce a fost in orasul Slatina de Spi-
tarie, am fost adus acolo de cel de atunci Doftor al orasului, ca sa deschiz
spitarie, unde in curs de trei ani m'am si aflat, intampinand toate spitares-
tele trebuinte dupa ratetile doctorilor.
Pentru purtarea mea in cursul acestei vrerni sunt indestule dovezi prin
documenturi infatisate cinstitului Coinitet, atat de la proprietari, magistratul
orasului, cat si de la Doftori ; dar alt spiter mijlocind a castiga pe langa a
sa Indeletnicire si hrana vietei mele, m'am pomenit °data' departat si cu spi-
taria pecetluita, fara nici un fel de vina, fara nici un fel de cercetare si fara
nici-o porunca a cinstitului Comitet; caci deli au oranduit cinstitul Comitet
alt spiter, dar n'au poruncit sa-mi pecetluiasca si Spiteria.
Este acum un an aproape de cand Spitaria sta pecetluita in prada mu-
cigaiului, a soarecilor si a unei firesti stricaciuni, stand inchisa si nemiscata
atata vreme.
De aceia plecat ma rog cinstitei Aghentii sa bine-voiasca a se incredinta,
din care pricing D. Ocarmuitorul, mi-au pecetluit Spiteria, neavand porunca
Cinstit. Comitet si sa se milostiveasca. a'mi slobozi marfa prin Maghistratul
orasului, cu catagrafie de cate lucruri se vor gasi stricate si pentru toate-
acelea sa-mi aflu indestularea; caci de asi fi fost si chiar vinovat dupa ju-
decata., imi primiam singur osanda iar nu si dreapta marfa mea, pe langa
care m'am stins si eu asteptandu-i slobozenia ; nici-o pravila socotesc ca nu
supune averile neputinciosilor in prada puterii celor putinciosi, ca adica pen-
tru ca au fost Ocarmuitor D. Sardarul Costache Otetelisanu si pentru ca
singur si de la sine, dupa vre-un fel de inraurie a sa, au vrut sa-mi perz eu
dreptul, nici-o nadejde alt si sprijinire nu am de cat la Cinst. Aghentie, ca-
reia ma rog cu lacrami sa se milostiviasca asupra -rni, atat pentru aceasta
prescrisd imprejurare, cat si pentru de a ma. despagubi de banii, ce am sa
iau de la unii altii, dupd ratetele doftorilor, care se arata anume prin alatu-
rata insemnare, caci rog cu supunere si rugaciune catre D-lor a'mi slobozi,
dreptul meu, cad n'arn putut alege nimic pana astazi.
Adusa la Departament de catre boeri. prea plecat supus
Daniil Tucik
1840 lunie 26.
www.dacoromanica.ro
 311

No. 4076 j 1407. Primita August 25 j 1840.

5) Cinstitului Departament din lduntru
Ocarmuirea judetului Olt.
Cunoscut este Cinstitului Departament din raportul acestei Ocarmuiri
sub No. 383, cal si inteacest oras se aft' deschisd spitdrie sub 'directia oran-
duitului de catre cinstit Comitet al Carantinelor, Spiter diplomat anume D.
Friderik Baitler, carele urmand ale sale indatoriri dupd formeie ce randuesc
instructiile spiteresti, pant acum nu s'au ivit din parte-i urmata cea mai
mica neoranduiald asupra acestei intreprinderi.
Fiind insd ca magistratul acestui oras, iar mai cu seamd Prezedentul
salt', care este si Deputat al judetului, de la a sa venire aici prin feluri de
uneltiri au induplecat pe unii din ordseni, ca prin reclamatii sa arate nemul-
-tumire asupra acestui spiter si sa ceard a se orandui cel de mai inainte Da-
niil Tucik, carele este cu totul depdrtat de cunostinta mestesugului spita'resc,
fiind mai vartos fdrd diploma, dupd cum si Cinstit. Comitet cunoaste si dupd
incredintarea ce s'au hut acum, Magistratul au si rostit a cere prin formal
raport desfiintarea celui de acum diplomat spiter.
Ocarmuirea, ca una a-, este indatoratd a priveghea pentru paza sdnAtatii
publice si catre aceasta cunoscand ca asezdmantul spiteresc este o intocmire
de care se atinge starea vietii publicului, in cat de s'ar incredinta iarasi asu-
pra pomenitului Tucik, nici-o data nu s'ar nadajdui rezultat bun, cu pleca-
ciune supune la cunostinta cinstitului Departament aceasta necuviincioasd
uneltire si dorintd a Magistratului, rugandu-se ocarmuirea, ca prin intelegerea
ce va bine-voi a lua cu Cinst. Comitet, sa fact punerea la cale nu numai a nu
se primi oranduirea acelui fdrd cunostinta de mestesugul spitaresc Daniil
Tucik, dar Inca sä. se margineasca si magistratul din asemenea uneltiri, rd-
maind eel de acum spiter urma ale sale datorii, ca unul ce este format
,dupd toata cuviinta si in care obstea ordsenilor are mai multd Incredintare
Si desavarsitd multumire.
Ocarmuitor, Spre stiinta
K. Otetelisanu Sept. I
1840 K. F.
Or. Slatina.

6) Inspectii la Spitaria Olt si alte jud*.

In revizia ce a Malt D. Marele Doftor judetelor Argesul, Doljiu si Oita,
cercetand spitdriile fata cu D. Ocarmuitori si doftorii de ocrug, au gdsit pe
www.dacoromanica.ro
 312

toate in cea mai bung stare, atat pentru proaspetele doftorii cat si pentru cu-
raIenia for si exactitatea intru toate, asemenea si cea de la Slatina a D. Bu-
goe s'au gasit destul de bung, drept aceia spre pilda celorlalO sp4eri,
Linea de-a pururea spiiariile in bung stare si potrivit cu cererea Comitetului
Carantinelor
Aceasta sa se publicuiasca prin glasul buletinului, ca acestora carom la
revizie li s'au gasit spitariile in buried oranduiala si pe'viitorime sa se afle
tot cu asemenea ingrijire.
Joan Manu. No. 5130, 1841 Octomvrie 6.

CONTRACT.

Se face cunoscut ca spitaria, ce o am avut intr'acest oral Slatina cu

dreptul ei, ce si eu l'am rescumparat de la D-lui Frederic Baitler, am van-
dut-o si eu D-lui Iosif Gardo in galbeni imparatesti 400. (patru sute), din
care bani am si primit acum 200 (cloud sute), iar 100 (una suta.), este da-
tor a mi -i raspunde dupa cloud saptamani, iar galbeni 100 sä mi-i ra'spunza
in soroc de un an de zile fara dobanda, dupa deosebitele inscrisuri ce D-lui
mi-au dat ; asa dar B.lui de astazi se baga ca si datoriile, ce le am, sa se
sileasca a mi le rafui, a caror swna se dovedeste prin lista si spre stiinta
i-am dat aceasta sub a mea iscalitura.
Joan Bucai spier 1848 Fevruarie 15.
Slatina Polcovnic Krup, am fost fatd.,
G. Polichron, am fost faca.
Asa dar, farmacistii Slatinii incepand de la 1836 pang astazi au fost :
1) Danil Tucic slay 1836-1839. 2) Friderik Baitler. 3) loan Bucai (Bugoe)
1840 -1848. 4) Iosif Gardo 1848-1870. 5) Aug. Heberling (arendator),
1870--1872. 6) Alois Pfitner 1873-1890, pe care l'a succedat D-1 Joan
Michalcescu si apoi D-1 M. Blitz.
Iosif Gardo care a fost si primar al orasului la anul 1871, (si care a.
rnurit cazand i'ntr'o noapte dupa malul Livezii, pe cand se ducea acasa) o
line pana la anul 1870, apoi o arendeaza lui Aug. Heberling, care o One
pana la 1 lanuarie 1873. In acest an o cumpara Al. Pfitner, apoi I. Michal-
cescu si astazi-o One D-I M. Biltz.
De la anul 1890 s'a mai deschis o farmacie in orasul nostru de catre
fraOi Bute. Aceasta a fost condusa mai tarziu cue D-I G. Olavinaru, iar ac-
tualmente este sub conducerea D-Iui Gr. Albulescu.
www.dacoromanica.ro
 313

Chestiuni de edilitate
1) Odile de comunicatiune ale orasului actualmente, se prezinta intr'o stare
foarte rea, stradele din centru si anume : Lipscani, Bucuresti si Ionascu cu ra-
cordarile lor, lucrari de pavage executate in intervalul anilor 1889--1892, epoch
in care multe din vechile cladiri isi aveau stalpii de sustinere si tarabele prin
mijlocul stradelor, pe atunci lucrarile de rectificare pareau a fi anormale si
daunatoare, ba chiar motivandu-se opuneri si protestari contra alinierilor, fapte
ce au cauzat uratul efect, ce se observa astAzi in centrul cel mai populat al
orasului.
Strada Gdrei. Starea rea a acestei strade se recunoaste in parte destul de
bine de not toti ce suntem oraseni, fara a mai atribui impresia vizitatorilor,
cand iau drumul garei spre a strabate catre centrul orasului, mai cu seamy
pe timpuri rele.
Strada Obrocari, asemenea o artery principald, care pe langa, ca leaga
orasul cu partea nordica a judetului, dar prin largimea si deosebitul alinia-
ment ce are, putem zice unica strada in oral in linie dreapta, mai are si
avantajul de a conduce in directiunea speluncilor vaei Marita, locuri de de-
lectare mult apreciate, sta.' iardsi intr'o stare ce lash mult de dorit.
Stradele Obor §i Obor barierd, cu racordarile Obrocari §i Grcidistea,
stradele Basarabi, lianu, etc., ne mai vorbind de suburbia Gtocociovu, au
numai denumirea de strada, dar in rea]itate, in parte, pe unele nici nu s'a
pomenit an sau bob de petris, cu toate ca locuitorii ce sunt condamnati
a le popula, au contribuit si contribuesc in mod proportional la toate sar-
cinile ce li s'a impus si li se impun.
2) Piatd, targ si oboare.Pang la ajungerea de fapt a modului cum
se va aranja piata, mici reparatiuni eventuale se pretind.
Tdrgut de sapteingdnd a se impetrui si regula scurgerea apelor.
Oborul de vile in prima linie urmeaza a fi imprejmuit din nou.
In oborul de cereale se impune de moment facerea unei fantani, pentru
care cred ca este indiscutabila necesitatea.
Aceste centre de comert trebuesc vizate cu o deosebitd atentiune, fiind
aproape unicile surse, de unde se mai extrag putinele venituri.
3) Abatorul. Acest stabiliment de mare necesitate publica, fata cu alte
orase similare, relativ sty binisor.
Singura obiectiune ce se poate face, este lipsa imprejmuirei ; cum insa
situatiunea in care sunt asezate pavilioanele si localul de administratie, cred
ca nu s'ar putea ridica de moment pretentiuni, de cat numai pur §i simplu
ca personalul aratat la acel serviciu sa intretie perfecta curatenie §i obliga-
1) La 1833 magistratul orasului avea pentru drumuri 250 lei.
www.dacoromanica.ro 40
 314

toriu de a avea o stricta privighere a aparatelor, pompelor etc., asemenea si

impetruirea curtei.
4) Serviciul de incendiu si stropire at stradelor, potrivit desvoltamentului
si inaltimei noilor cladiri construite in oral, a condus la ideia ca. pe Yang
aparatele ce mai existau de a se furniza o scara rnecanica, una pompa de
mare forta, in deosebit s'a transformat cloud pompe spre a fi transportabile cu
caste un efectiv de patru oameni fie-care.
Pentru, pompa mare necesita un personal instruit de cease oameni, iar
punerea in miscare de combatere, 16 oameni (restul de 10 a se recruta oca-
zional in cazuri critice).
Acest aparat cu personalul propriu zis de punere in mars, are nevoe
de patru cal, cele alto 2 pompe secondare, puse acum in transformare, sunt
transportabile cu caste doi cai fie-care, cu un personal instruit de 8 oameni,
iar punerea in manevrare 16 oameni.
La aceste 3 pompe trebue neaparat in termen mediu un numar de cel
putin 15 sacale pentru aducerea apei, la care necesita 15 cai, 15 vizitii con-
ducatori si minimum 5 oameni ajutori pentru umplere.
La carul de foc de un personal de 4 oameni instruiti, rechizite, scarf,
cangi, etc., necesita 2 cai.
Prin urmare, punerea in mars a acestor aparate necesita un personal
de 38 oameni instruiti si un efectiv de cel putin 25 cai buni.
Actualmente nu avem de cat un personal de 23 oameni si 18 cai, din
care dupa cum se vede, numai pe vre-o 8 cai se mai poate compta, restul
inbatraniti si defectosi.
De la acest personal si efectiv astfel cum se gaseste, se pretinde pe langa
paza de incendiu, stropitul stradelor si gra,"dinilor, transportul gunoaelor din
abonarnente, deplasari pe la piete, oboare, garzi pe la fanarii, in deosebit in-
trebuintarea tot a acestor cai si personal pentru transportarea apei la spital
pi transportul mortilor saraci la cimitir, lemne, gaz, etc., ne mai punand
diferitele deplasari, cerute de personalul primariei in afacerile corn. si a politiei.
Asemenea pentru stropitul stradelor, aparatele de stropit existente, pe
langa ca sunt insuficiente, dar din causa vechimei si usarei nu mai pot deservi
in mod normal, find furnizate inainte de 1892. ')
Dup. cum se vede din aceasta detailare, acest serviciu nu cuprinde nu-
mai pur si simplu paza averei cetatenilor in caz de incendiu, dar sunt
atribuite toate serviciile, caci on -ce ordin de la medic, veterinar, vaccinator,
verificator, ect., se comanda .1a pompieri.
Asupra cazarrnei, grajduri, soproane, remize, etc., timpul si staruinta
cred ca le va aduce la indeplinire.
11 La 1833 magistratul ormului avea pentru o tulumba 2500 lei.
www.dacoromanica.ro
 315

Pentru o buna admtnistratiune si realizarea unei bune intretineri, atat a

tuturor sculelor si instrurnentelor, potcovitul cailor, etc., prin creiarea p erso-
nalului propriu, sa se atribuiasca ast-fel ca in cadrele pompierilor sa fie obli-
gatoriu primiti si rneseriasi precum : potcovari, ferari, lemnari, curelari si unul
din grade, ca mecanic, sa aiba si atributiunea de conducerea atelierelor.
Sumele ce se platesc astazi potcovarului si intretinatorului sculelor, sa
se destine numai pur si simplu pentru materialele necesare.
In practical am observat ca acest procedeu admis si de alte orase este
ccl mai bun, rationamentul este foarte simplu, de exemplu : s'a stricat o saca,
trebue ca un pompier si un cal sa se clued cu ea la ferar sau lemnar, ur-
meaza diferite transpoarte daca e gata sau nu, in fine a terminat-o, iar om,
iar cal, etc. Prin urmare acelas personal, care sa umble de la cazarma din
mester in mester si vice-versa, ar fi mult mai rentabil ca sa lucreze singur.
5) Serviciul Technic. La acest serviciu este prevazut un personal de 7
cantonieri ; orasul are 20 chilometri de strade, ceia ce revine cite 3 chilometri
de strada de cantonier pentru intretinere, aceasta insemneaza a fi ceva numai
ca figurativ, caci daca am pune o paralela cu serviciul politienesc, se ra-
porteaza pe acel punct 5 gardisti si un cantonier ; aci urmeaza a se stabili
echivalenta intre munca brutal de intretinere a cantonierului si partea de supra-
veghere a gardistului. Unde mai punem sleitul fantanilor, masuratori, aster-
neri de pietrisi, intretineri de poduri, instalatii de felinare, etc. etc.
Daca s'ar citi bugetele anilor trecuti 1895-96-97 etc., se va vedea ca
comuna avea pe atunci intre 20 si 25 cantonieri, cu care putea forma 2
echipe : una ce lucra deslocata pe strade diferite si una in concentrare la cate
un punct de mai mare greutate, ast-fel ca pe de o parte se exigea buna in-
tretinere a stradelor, iar pe de alta sa permitea chiar de a se face lucrari
din nou.
Dupa cum se vede din aceasta expunere, bazata pe ce se vede, in loc
de progres fat& cu cerintele, am mers in regres, daca mijloacele permit, bine
ar fi sporirea acestui personal.
6) Eclerajul Orasului, se face in regie cu un personal compus din un
mecanic, 6 lampagii si un pompier deplasat.
In tot orasul sunt :
199 felinare ordinare de strada
14 lampi de masa si perete
35 lampi Vaschington
8 lampi sistem Kitson
In total 256 puncte de lumina.
Prevederea bugetard anuala pentru eclerajul orasului a fost de 18100
www.dacoromanica.ro
 -316
lei bazata pe experientele anului precedent insd prin augmentarea numaru-
lui felinarelor Kitson, diferite lucrari de instalare, cheltuelile au depasit pre-
vederile, astfel ea de la 1 Aprilie 1905 pana astazi s'a cheltuit aproape 20000
de lei, ne mai punand la socoteala intrebuintarea personalului de cantonieri
si pompieri, in plus vitele, furgoanele si sacalele pentru transportul gazului.
Relativ la acest serviciu, subsemnatul asi fi de parere ca sa se dea prin
antreprindere cu pret unitar stabilit pe punct de lumina, adica lampile ordi-
nare un pret si lampile Vaschington si Kitson alt pret, punandu-se la dispo-
zitiunea antreprenorului toate felinarele, sculele, aparatele, rezervoriul si un
local (cantonul de la bariera Oltu), obligat fiind, ca pe langa eclerare, sa ras-
punda si de buna intretinere a tot ce i s'ar pune la dispozi-tiune.
In acest sens cred ca nu s'ar mai da nastere la diferite presupuneri, ce
poate se atribuesc ca sa practica in dauna comunei.
7) Serviciza curOleniei si sabibritatil.
Se executa de 13 oameni care sunt repartizati astfel :
6 oameni cu roabe mici pe stradele pavate.
2 oameni cu 2 sacale cu boi pentru ridicarea laturilor de la 97 abonati.
1 om dat ajutor gradinarului.
4 oameni cu patru boi pentru curatitul latrinelor.
Total 13 oameni.
Acest serviciu mai este suplimentat tot din personalul pompierilor cu 2
oameni, fie-care cu cate un cal de gloaba, ce de abia trage o cotiga cu 2
roate, ca sa adune gunoaele de la 204 abonati.
Asupra acestui serviciu, de la care depinde starea de salubritate, merita
a se da putina atentiune si anume, sa se judece drept, pentru o saca de
i

laturi revive 49 abonati ; este posibil ca sa poata intretine un asemenea e-

fectiv cand de la 3-4 case a umplut sacaua? Nu se poate zi sa nu fie spa-
laturi de rufe, unde mai punem birturile etc., la care se mai adaoga ca in-
parte, tot in vasele de laturi ce le au uni abonati, isi mai iau locul si alte
materii, fara a mai descrie, lucrurile se inteleg de sine.
Ca sa mai punem in expresie serviciul ridicarei gunoaeior de la acei
204 abonati, este destul a arata, ca sa presinta revoltator, ca un nenorocit
de cal sa stea inaintea a 102 case, pentru om nu mai vorbim.
Daca pentru Indeplinirea acestui serviciu va urma ca tot primaria sa isi
is sarcina ca sal faca, urmeazd a stabili un adevarat control al recesaman-
tului si sa se observe, biurouri, birturi, friseri, etc., ce fel de abonamente
platesc sau sa se justifice cu ce mijloace, clan nu sunt abonati, isi fac acest
serviciu, nejustificand se naste intrebarea unde arunca murdariile ? Lucrul se
explica lesne, pe de oparte o eschivare de la plata unui drept de comun pen-
1) La 1833 Magistratul orasului avea pentru luminat 600 lei.
www.dacoromanica.ro
 317

tru oral, iar pe de alta compromite pe curatitori cu cate-va centime spre a

ridica cea ce nu pot suferi, provocandu-se ast-fel mari pagube, ca nici cei
ce platesc adevarat sa nu poata fi serviti si nici cei ce cauta sa Lca corn-
promiteri, provocandu-se astfel cel mai mare rau si motivand de multe on
pedepsirea a acelor nenorociti de curatitori surprinsi.
Pentru punerea in bung stare a acestui serviciu se pretinde : procurarea
unui butoi barometric, 4 cotigi not cu cate un cal, 2 sacale pentru laturi,
eel putin 3 perechi de boi si un adaos de 7 oameni.
Cu serviciul existent de salubritate comuna cheltueste anul peste 8000
lei, iar din incasari nu resulta de cat de abia vre-o 4500 lei.
La acest serviciu ar fi de inportanta infintarea unui comisar al salubri-
Old, care pe ranga supravegherea personalului sa aiba si atributiunea de a
dresa acte asupra contravenientilor. 1)
Alimentarea oraultti etc apa.Cevnele, feinteini ci pzquri. 'In
Slatina nu se stie de vor fi existat, sistematice vorbesc, pang la 1780-90. Pro -
babil ca.' pang atunci, singura apa de baut a Slatinenilor trebue sä. fi fost raul Olt
si cate-va puturi on cesmele rudimentare.
Ionascul Cupetul fondatorul bisericei si scoalei Ionascu, a fa.'cut Inca pe
cand traia pe la anii 1780-1790, o cqinecc in plata veche sau rascruci, unde
asta-zi este statie de birji, in dreptul caselor lui Costea Lambru, caci iata
ce se spune inteun act vechi :
Pe la 1850 locul de forma triunghiulara ca de 14 stanjeni al raposa-
tului Ionascu din piata veche, pe care fusese o fantana, Inca de cand traia
el si care se ruinase si parasise Inca de la 1821, s'a dat cu embatic lui
Parvan Abagiu cu pretul de 4 galbeni pe an. Se spune ca afara de aceasta
cesmea ar mai fi existat doua fantani tot din fondurile lui Ionascu si anume:
una- pe locul, unde astazi sunt casele D-lui Stefan Daniel si alta mai in targ.
Pe la anul 1850 Comitetul de Inspectie al scoalelor din Slatina, cu raportul
No. 35, cere Eforii. Sa se aduca la reparare cesmeaua, ce ar fi fa'cuta din vechime
de fondatorul scoalei si al bisericei Ionascu Cupetu, in modul urmator : A-
ceasta ruinata zidire a cesmelei, ce figureaza in piata orasului, reclama lard
tagaduirea publicului ca este a lui Ionascu, care s'a reparat si mai incoace
de catre fostii oranduiti epitropi dintre pain'antenii orasului, pana la infiin-
tarea Comitetului si a adapat pe concetatenii sai, can nici de locul ei, nici
de zidirea ei nu se ating, ajutand reinoirea ei din starea fondatorului, ce a
zidit-o si pastrand tot aceiasi nadejde, ca doar pronia va da de fata testa-
mentul lui Ionascu, care a considerat toata starea sa pentru tinerea bisericei,
a cesmelelor in bung stare si sa se faca un spital a se tine in oral, pentru
cautarea nenorocitilor bolnavi oraseni ce s'ar intampla.
1) Raportul Dlui V. Sachelaride, inginerul orasului.
www.dacoromanica.ro
 318

Si mai la urmd tie fiind de ajuns venitul mosiilor, au addugat stdpa-

nirea ajutor si s'au intocmit scoli, pang se va adauga venitul Iondatorului.
Acestea fiind imprejurdrile ruinatei cesmele, se supun la cunostiinta Inaltei
Eforii, rugandu-va a lua in chibzuire aceasta propunere, impartasind si pe
cinstitul comitet de punerea la cale ce va face in folosul acestui lora s."
Tata ce rdspunde Eforia tot in acelasi an cu ordinul No. 166.
Indatd ce s'a primit raportul comitetului, s'a luat in chibzuire propu-
nerea, ce se face Eforii de cdtre acel comitet, ca sa se aduca la reparare
cesmeaua, ce ar fi facuta din vechime de fondatorul scoalei si al bisericei
Ionascu Cupetu; fiind-cd insd Eforia cercetand toate documentele si alte
hrisoave domnesti, care dau acestui asezdmant dreptul de proprietate asupra
avutului acelei scoale si intrebuintdrii lui, nu a putut gasi nici unul, care
sa vorbeascd si de acele cesmele, si fiind-cd despre aceasta poate sd se vor-
beasca in testamentul acelui fondator, care Inca- nu este dobandit intre cele
alte documente, Eforia si cu aceasta pofteste pe cinstitul Comitet ca dinpre-
und cu D-1 Paharnicul Ionita Deleanu, unul din madularii acelui comitet,,
care a si incredintat in anii trecuti pe eforie, cal va ingriji a face sd se gd,-
siascd acel testament, sd bine-voiascd cinstitul Comitet a pune toatd putin-
cioasa silinta, a iscodi in ce maini se afld acel testament al lui Ionascu si
dovedindu'l so. instiinteze Eforia, cdci de si acel testament nu ar aduce acum
vre-o deosebita alto. autenticitate la drepturile de proprietate ale acestui aye-
zamant, ce sunt sanctionate si de vreme si de acte de legiuire, ar fi insa
de oare-care folos la asemenea imprejurairi, ce cer a da Eforia deslusire despre
cea ce ar mai putea sd se facd in folosul acelui oral ".
Mai iatd Inca 3 acte relative la cestriele :
Cinstitei Eforii a scoalelor nationale, anul 1850, No. 204.
La porunca cu No. 253, sa se puny in cunostinta Cinst. Eforii, ca tes-
tamentul lui Ionascu pang acum nu s'a gdsit, nefiind in ingrijirea obstii, s'au
ales oare-cum si s'au trimis inteascuns aci. Asa fiind aducem in cunostinta C.
Eforii lista cunoscutd, ca dorinta fondatorului a lost pentru tinerea sfintei biserici,
in bund oranduiald, pentru spital §i pentru cesmele, fdrd indoiala, precum si
Cinst. Eforie zice ca se dovedeste in alte documente ce are. Si pentru cesmele
existd cruce de peatra langa ruinata cesmea din piatd, in care precum s'au
putut citi din scris se zice : cd s'au ridicat de iubitorul de D-zeu Ionascu
Cupetu din Slatina intru a sa pomenire." Atat aceasta pizanie cat si martu-
risirea a toatd obstea aratd ca si crucea si una din cesmele ce mai exist&
pand acum sunt ale raposatului Ionascu si ca pang la infiintarea regula-
mentului s'au tinut din ingrijirea acestui wzdmant cum §i oranduirea mo-
§iilor de cate unul din boerii pdmanteni, carele la sfar§itul fiecdrui an preda
www.dacoromanica.ro
 319

socoteala la Cinstita Eforie de venit si cheltueli. $i aceasta cesmea s'au re-

Inoit de raposatul stolnicul Nicolae Gigartu cel de pe atunci oranduit epitrop,
care s'au tinut si de alti epitropi ce au fost oranduiti in urma dansului,
ale carora socoteli urmeaza a se pastra in cancelaria C. Eforii, in care scop
-tocmai figureaza fard indoiala si cheltuiala tinerii acestei cesmeli.
$i aceste epitropii s'au tinut pang in zilele raposatului Pitaru Andrei
Balseanu pe la anul 1832 sau 1833, cand au incetat epitropia pamanteana
si au inceput acei efori. $i de atunci au contenit si lucrarea acestei cesmele,
care isi are izvorul si cursul apei cu olane si acum martor este de obste
cum din temelie intocmita a fost de insusi raposatul Ionascu. Iar una din cloud
cesmele, ce a fost tot a pomenitului raposat, nici nu mai cunoaste nici zi-
direa, cotropindu-se de unii altii, dar cu cercetare se poate dovedi si locul
acesteia. Bine-voiasca dar Cinst. Eforie sä. considereze dorinta raposatului Io-
nascu, macar pentru una din aceste cesmele ce exista cu zidirea, cu izvorul
si olanele cursului apei, cum si pentru infiintare de spital macar cu 10 pa-
turi, fiind de neaparata trebuinta aceasta filantropica punere la tale. $i pen-
tru care tocmai si mai cu seama s'au jertfit acel raposat Ionascu conceta-
lean al nostru toata starea sa, impreuna cu vanzatorii mosiilor sale inchinate
-de dansul acestui asezamant, pentru care Cinst. Eforie bine-voind a se numi
administratoare, a lua toata deplina cunostinta din chiar zapisile vanzarii a-
cestor cloud mosii Salcia si Basastii catre raposatul Ionascu, zicand intran-
sele vanzatorul for ca.: se uneste cu intocmirea asezamantului ce au intocmit
cumparatorul Ionascu, si harazeste si el parte din pretul vanzarii mosiilor
pentru infiintarea spitalului si a celorlalte."
Aceasta deplina cunostinta a coprinderii documentelor o are magistratul,
pentru ca el le-a pastrat in cancelaria sa si din porunca Cinst. Eforii cu lista
acilea pe langa raportul sau le-au trimis Cinst. Eforii. $i iri vreme ce pro-
nia au adaogat venitul mosiilor, se poate tine pe langa celelalte si spitalul,
spre care sfarsit se pla.teste si doctorul 4000 lei pe an tot din venitul lui
Ionascu, pentru cautarea saracilor bolnavi oraseni, cu a carui aceasta plata
s'a asenianat infiintarea dorintii fondatorului, tot de catre epitropii orasului,
cari ar fi infiintat si spital, dar venitul nu erea de ajuns si la rasvratirea
din anul 1821 contenise aceasta plata. si s'a reinoit de insasi C. Eforie prin
cererea orasenilor, care se urmeaza si acum tot in dorul fericitului Ionascu,
si fiindcd acum s'a adaogat venitul, doctorul se plateste si este si capital
neprimit, care capital s'a statornicit de C. obisnuita obsteasca adunare pe
seama trebuintelor fondatorului Ionascu, ca cu 10 mii de lei pe an s'ar Linea
10 paturi macar in spital, bine-voind C. Eforie sa infiinteze spitalul . . .
. . . si va fi necovarsita pomenire cu multi nenorociti, can isi pierd

www.dacoromanica.ro
 320

viata lard value, neavand mijloace a se cduta si cu aceasta se respecta cu ade-

varat chiar dorinta vanzAtorului mosiilor catre Ionascu ce mdrturiseste ravna sa

..........
si a cumpdratorului Ionascu, care mosii varsd pe tot anul venitul de 2000 de
galbeni si care documente sunt indestul a ne sluji drept testament fondato-
rului Ionascu, ca acestu documente comenteazd si toata starea sa, din care
se tine sfanta biserica, scoald si doftor si din care s'ar putea tine spitalul
si mdcar o cesmea. ')

Eforia Scoalelor. Cinstitului Magistrat al orasului Slatina.

VAzandu-se cele scrise in raportul acelui C. Magistrat No. 204, in pri-
vinta testamentului rdposatului Ionascu, cu cinste se raspunde ca Eforia nu
poate indeplini cererea ce face acel C. Magistrat, fait a avea testamentul, ca
sa cunoascd dacd este legatd si cu asemenea indatoriri, caci deli se dovedeste
duo' inscriptia pietrii cesmelii cal s'a clddit de raposatul Ionascu, iardsi nu
este indestul pricing de a crede ca. Eforia este datoare a ingriji si pentru ti-
nerea ei in bung stare si pentru reclddire.
De aceea este poftit acel C. Magistrat ca on care din locuitorii ord-
seni vor sti la cine se afla acel Testament, sä. ingrijeascd a'l dovedi si a'l
arata, caci Intr'alt chip Eforia nu se cunoaste datoare a primi cererea ce face
acel C. Magistrat, fiind-ca ea se margineste la cheltuelile ce s'au urmat pang
acum in singurul folos al scoalei. Tot aceste temeiuri popresc pe Eforie a
primi si cererea ce i se face de a clddi si spita1.2)
No. 573, anul 1850, Iunie 16.
Eforia coalelor. Cinstitului Magistrat al orasului Slatina.
Eforia dorind sa afle intea cui mand se afla testamentul raposatului
Ionascu fondatorul scoalei intr'acel oral, ca dintr'acel testament sa cunoascd
data vointa cea din urind a ctitorului a fost si pentru cladirea cesmelelor,.
precum a fost si pentru scoara si spital, despre care aceasta se dovedeste in
alte documente ce are Eforia, s'a dresat cdtre comitetul de inspectie scriin-
du-i ca sa ingrijeascd pentru gasirea acelui testament, dar fiind-ca comitetul
aratd Eforii ca nimic nu stie despre acel document, Eforia pofteste acum pe.
C. Magistrat ca sa bine-voiascd a pune toata silinta spre a cduta si a afla
de cdtre care din ordseni se tine acel testament si a raporta Eforii.3)
No. 253, 24 Martie, 1853.

1) Archiva Pritnarii. Dos. No. 1 1 1850.

21 Primaria. Dos. 9, 1850.
3) Primaria. Dos. 9, 1850.

www.dacoromanica.ro
 321

Pe la anul 1833 i\lagistratul orasului primia 12000 lei pentru IntrOnerea

a cloud cesmele ale lui Ionascu : la Crucea de piatra si la Sf. Nicolae.
La 1853 se da de eforie 200 sfanti pentru a se drege fantasia lui Ionascu.
Mai tarziu se mai infintara fantana de pe strada Solomon, de Tanga
Lapommeraye, numita in vechime fantasia lui Alexe, caci la inceput fusese
facuta cu cheltuiala lui Alexe Zamfir. Langa ea erea in vechime si un han.
Dup. ea veni cea de la Schit, apoi cesmeaua seaca, tot unde e cea de
azi din fata Palatului, cea de la Jianu, cea din piatd, cea, de la roata etc.
Peste tot astazi in orasul nostru sunt peste 40 de fantani. Unele sunt cu pompe,
altele sunt cu cloud ciuturi cu lant sau roate, pe cand cele din mahalalele mai
departate sunt si acum ca si cele din vechime niste adevdrate puturi cu
cumpdnd, care dupd cum spune Odobescu, se inalta in vdzduh ca gaturile
unor uriasi cocostarci.
Unele sunt inflintate si intreOnute de comuna, iar altele din fonduri
particulare si de catre oameni milostivi si filantropi, singuri sau in asociatie
si prin colecte.
Iata ce ne spune D-1 V. Sachelaride inginerul acestui oral, despre ces-
melele din Slatina, Intr'un raport al sau catre primarie, din anul 1906.
Din timpuri, ale caror date nu se pot precisa, se vede ca populaVunea
acestui oral s'a alirnentat cu apa nu numai din fantanile ce existau, dar si
cu ape captate aduse pe conducte catre centrul orasului ; astfel, vechea cap-
tare cc a existat cam pe sub via fosta a raposatului Ionascu, astazi a D-lui
Sfir*scu, prin ale carei conducte se alirnenta pe vremuri cesmeaua seaca.
(cam in dreptul gradinei palatului) si cesmeaua de la biserica Ionascu aproape
de canalul sopotului, cum erea pe atunci, astazi cam in fata caselor D-lui
St Daniel.
Aceasta sursa a Incetat de mult, de si dupa cum se documenteaza si
prin actul de ultima vointa a donatorului Ionascu, ca Intre alte bine fa-
ceri, prevede ca din averea ce lasd, sä se alba ingrijire §i de buna oranduiala
a cesmelelor, dar se vede ca aceasta nu s'a tinut in seama.
Cauza incetdrei acestei surse nu se pate precisa : on conductele fiind
de olane rau inabinate, au permis desvoltare de plante aquatice (dupa corn
s'a observat pe unde am gasit conducta) si a rnotivat infundarea, on lucra-
rile de captarea sursei vor fi cedat vechimei, on sursa find slaba s'a epuisat.
Relativ la sursa, cu ocaziunea repararei podului numit de la Ma'galesti,
ce vine in vale aproximativ in dreapta vechei captari, facandu-se sapaturi in
anul 1894 pentru punerea cdptu§elei culeelor, s'a intampinat un isvora§ de
o putere importanta, insa facandu-se implinirile cu pamant spree a da accesul
la pod, se vede ea cu timpul isvorul pi-a reluat drumul lui natural. Mai de-
41
www.dacoromanica.ro
 322

vale de pod, paralel cu scurgerea vaii in malul drept, am gasit in continuare

Inca o conductd de olane, dar si aceasta infundatd.
Incetarea sursei de la via Ionascu a provocat transformarea vechei ces-
meli a Ratescului de la Schit, (de uncle apa se lua direct cu vasele scobo-
rand cate-va trepte de lemn) si a trage apa in o conducta transversals pe
sub strada Pitesti, pe locul ce-1 are astazi D 1 Marin M. Popa Preda, unde
s'a construit o baza si fronton de piatrd, numindu-se cesmeaua de la schit.
Aceasta cesmea avand curgerea libera, a condus la ideia, ca apele aces-
tei surse sa se colecteze inteun rezervoriu, de uncle prin o conducta sa se
repartizeze prin diferite puncte ale orasului, ca astfel locuitorii sa nu mai
tie condamnati de a se duce la apd tocmai pe sub malul livezilor, de oarece
apele ce se gaseau atunci prin fantanile din oral, nu ereau bune, de exemplu
fantana Ciufei, etc.
In anul 1875, s'a inceput lucrarile de captare pe o galerie de 15 inetri
lungime, cu blocagiu de bolovani de rau, sustinuta cu lemnarie.
Din acest rezervoriu apele s'au condus si se conduc si astazi pe o con-
ducta pana in fata Palatului Administrativ, unde este prima cesrnea, de aci
se repartizeazd o conducta pe strada Primariei, papa la cesmeaua din fata Pri-
mariei vechi, iar alts conductd o is pe strada Bucuresti pana la incrucisarea cu
strada Lipscani, unde este gura de incendiu, de aci conducta urmeaza pe
strada Lipscani pana cam visavis de casino, unde iarasi a existat o cesmea ;
insa cu timpul prelungindu-se conducta pana de vale de biserica Sf. Nicolae
din targ, s'a mutat si cesmeaua aci.
Pe aceasta distanta mai sunt 2 guri de incendiu, una in dreptul pra-
valiei sdracilor si una la coltul caselor Udrescu.
Lucrarile astfel executate, au costat aproximativ 90000 lei.In anii 1889
si 1890 s'au refa'cut lucrarile de drenagiu ale izvorului numit ciobanu si pe o
conducta de beton s'a adus in rezervoriul de la schit. Costul acestor lucrari
a fost cam de 14000 de lei.
Aceasta sursa in urrna analiselof a fost oprita de a intra in reservoriu.
In anul 1900, la un moment dat, sursa de la schit a incetat, s'a incer-
cat sapaturi in diferite direcOuni, de oarece nu se putea precisa in ce parte
este captata sursa ; desvelindu-se, s'a observat ca lemnaria ce susiinea galeria
putrezand, s'a surpat si pamanturile cazute oprise intrarea apei in galerie; s'a
desvelit complect portiunea captata, insa debitul nu mai erea acelas, fapt ce
a motivat prelungirea sapaturilor pentru desvelirea a not surse, mergand
in galerie peste 80 metri. Costul acestor lucrari a lost aproape 8000 lei,
apele ce se puteau colecta dddeau un debit de aproape 180 m. c. in 24 ore.
Aceste lucrdri in galerie sustinuta provizoriu cu armaturi de lemn, au

www.dacoromanica.ro
 323

fost lasate in suspensie !Dana In anul 1904, cand armaturile incepand sa cada
si natural surparea galeriei, au Inceput not lucrari de zidarie ; s'a zidit in parte,
ramanand Inca lucrari neexecutate si materiale aprovizionate.
Costul acestor lucrari platite pand acum intrece suma de 22000 de lei.
In cursul anului expirat, in urma avizului D-lui Inginer ef al circ. II,
s'a dispus facerea unui sondagiu in prelungirea lucrarilor de captare de la
schit, s'a perforat straturile pana la o adancime de 38 metri, Insa nu s'a
dat de nici-o sursa mai bogata, pe care sa se poata compta. Prin urmare,
dupa cum se vede din aceasta expunere, se pretinde in prima linie, con-
sultarea de oameni specialisti in materie, pentru resolvarea acestei solutiuni.

Tot relavit la edilitate iata un proect pentru chibzuirile adaogite, spre

Inlesnirea si lucrarea poruncilor stapanirii, pe vreinea viitoare la orasul Sla-
tina din 1831 Octomvrie 13.1)
Orasul Slatina este cladit pe mosie sloboda, Intindere de parnant, pe care
se hranesc orasenii fara dijina si claca, cu trecatoare pe apa Oltului, de la
care tot ei se folosesc, cu vaduri de mori, balciuri mari peste an si cu slo-
bozenia vanza'rii vinului, a rachiului, a painii, a carnii si a feluri de bacanii
fard vre-o dare.
Toti acestia, si de se folosesc cu asemenea drepturi harazite si ertate de
milostivnica stapanire, dar necunoscand binele lor, chiar de multe on se in-
tampla a muri dintransii de mici patimi si lesne de vindecat, neavand pe eel
mai prost doctor si spitarie.
Eu plecata sluga stolnicul Ca."tuneanu, am vrut sa ma fac la aceasta
pilda indemnatoare, dand de la mine taleri cease sute pe an in plata simbriei
unui doftor, dar n'am izbutit, pentru ca numai patru, cinci case de boeri pa-
manteni unindu-se au ala..turit Inca taleri seapte sute si adunandu-se peste tot
taleri 1300, nu au fost nici este putinta a se gasi doftor cu asemenea mic-
sorita simbrie. Iar cei cu stare mai insemnata negutatori, nu au primit sa se
prenumere la simbria mult trebuinciosului doftor.
Este neaparata trebuinta si vindecarea unui lac, ce este de marginea o-
rasului si din care izvorasc nu putine boale ; destuparea cesmelelor si a
puturilor orasului ; un spital de saracii patimitori pana la 20 paturi, dascali
pentru invataturi de limbi streine ; acestea a se aduce in fiinta, cu banii ce
iarasi din parinteasca milostivire a stapanirii, s'au legiuit a se strange la in-
tocmitul maghistrat al orasului, nu este cu putinta. Ba Inca si lefile cele hota-
rate slujbasilor acestui oral nu vor fi de ajuns a se plati pe deplin.
Cei mai insemnati dintre ora.seni cunoscand obstescul folds, primesc cu
1) Analele parlamentare at Romaniei torn. 11 1831-32, pag. 101.

www.dacoromanica.ro
 324

a for multumire, ca tot venitul mosiei Slatinii sa se dea in contract la aren-

dasi si fiestecare sa plateasca dreapta dijma si clack, precum platesc si cei
ce haladuesc pe mosii cu proprietari, avand contracciul acelasi drept al pro-
prietarilor de mosie si banii ce se vor prinde pe o curgere de ani, sa se in-
trebuinteze atat la cele mai sus obstesti trebuinte, cat si la alte infrumuse-
taxi orasenesti.
Toate acestea se dau in cunostinta milostivnicei stapaniri, a hotara cu
fireasca iubire de om, a for deplinire.
Ocarmuitorul jud. Olt, Stolnicul I. Catuneanu.
Secretar, N. C. Isvoranu.
Siguranfa publick. In vremurile, cand nimic numai erea sigur in
-Ora aceasta si dreptatea se impartia pe bani si pe favoruri, ne putem inchi-
pui ce fel de serviciu de siguranta trebue sa fi fost §i in orasul nostru, pen-
tru paza locuitorilor si avutului lor.
Acestea le aveau in grije Ocarmuitorii sau ispravnicii si judetii sau pri-
marii cu sfatul for ora'senesc.
De la 1831 infiintandu-se politii speciale prin orase, se numira si sluj-
basi anume pentru aceasta, ate un politai de fiecare oral, cu Gate un po-
mosnic si cloud sau mai multe ajutoare si cate 5-6 dorobanti, iar serviciul
de paza de noapte, ereau datori sal faca toti cetatenii. Cari nu puteau sau
nu voiau, trebuia sa'ai pue om in loc cu plat..
Se iau dispozitiuni ca orasul sa se inparta in cfartalu'i §i fiescare
cfartal in cate cloud vapsele (culori).
Se mai numesc afara.' de politai, de fiecare cfartal cate un ceafnic-
pristav si de toata vapseaua cate un epistat, cari aveau drept datorie a
ingriji pentru curatenia orasului, sa ,cerceteze starea sainatatii haladuitorilor
(locuitorilor), paza arestantilor, mici certuri si neintelegeri, etc.
Stint si azi batrani, can isi mai aduc aminte de strejerii pristavi de odi-
nioara, cari sezand pe la respantii strigau toata. noaptea : To, vaz, to vaz."
Legea politii s'a mai modificat in diferiti ani ; iar la anul 1903 reposa-
tul ministru de interneVasile Lascara organizat cu desavarsire politia din
Cara, intr'un mod foarte rational si sistematic. Astazi serviciul politii din ora-
sul nostru se indeplineste de : un politai, un director de politie, patru sub-
comisari, un registrator, un comandant de sergenti, doi sergenti i evizori si
40 sergenti pentru paza de ziva si de noapte a orasului.

www.dacoromanica.ro
egp. XIII.
Clerul ._i Bisericile.

www.dacoromanica.ro
 327

Clerul.
In tot timpul Fanariotilor, 1711-1821, cei mai multi episcopi §i mitro-
politi find Greci, ereau lacomi, inculti, mandri, i§i cumpdrau scaunele for
prin mari sume de bani Si nu cdutau de cat cum sd se inavuteascd. De aceia
mai toti ereau arghirofili, serosili, simoniaci, etc. §i spre a'§i scoate banii dati
pentru ajungerea in scaun, hirotoniau oameni foarte multi §i fdra §tiinta cdrtii
§i mai cu seamy fa'rd chemare.
Iatd o reclamd cdtre domnitor a unor locuitori, despre modul cum ereau
_pi cum se faicea preotii pe la 1803-1804.
Cu lacrdmi jeluim Marii Tale, ca in satele noastre, tot ce e frunta§ se
afld preot §i diacon, care milostive Doamne, la un sat se afla cate 20, 30
§i 40 de preoti §i diaconi §i se tot fac mereu. i)
Unii nici carte nu §tiu, spre a putea sluji, fait numai de frica birului
se discolipsesc, Si de vine in sat vre-un zapciu on alt slujba§ §i vede satul
mare, socote§te ca sunt mireni §i nu avem credinta la plangerea ce facem,
ori pentru scazdmant la dajdie sau pentru podvezi i angarii Si ni se pare
cal destul a r fi 5 preoti cu 8 diaconi la un sat. Ci ne rugam Marii Tale sa
.,,avem dreptate §i feciorii de preoti i de diaconi avem in bir, cd. sunt
frunta§i §i sst ne dea §i preotii §i diaconii la podvezi §i numai cand va fi
trebuintd, cate unul sä. se hirotoniseascd Si ce va fi mila Marii Tale." 2)
Pe la 1793 sub Domnia lui Moruzi, simonia in bisericd erea ajunsd
la extrem. Hiroioniile se pldtiau pe fata. §i cu sume importante. Cei ce astfel
luau darul, i§i asigurau scutiri §i folosinte nemeritate prin cultura lor. Tata
.de pilda, ploconul la care erea obligat cel hirotonit §i care plocon indemna
.pe Episcopi sa inmulteascd hirotoniile, fa.'rd nici un scrupul sau socoteald.
La inceput acest plocon consta dintr'un berbec, cloud banite orz, §ease
vedre yin, . . . oboroace de fain', 30 de gdini §i opt galbeni. Acest plocon
apoi se dete in bani Si deveni un mare abuz §i jaf, addogandu-se obliga-
tiunea pentru eel ce umbla dupd hirotonie, sa inpartd banii pe la protopopii,
logofetii §i zapcii isprdvnice§ti, ba Si pe la ispravnici.3)
Pe la 1820, sub domnia lui Al. Sutu, noul Mitropolit Dionisie Lupu,
ndscoce§te un nou mijloc de a scoate bani.
Sub cuvant ca metoacele nu ereau in bund stare, a trimis la fiecare

1) Unii s'au prins ca se facusera singuri preoti.

2) V. A. Ureche, vol. 1, pag. 309.
3) V. A. Ureche. 1st. Rom. vok III (V) pag. 29.
www.dacoromanica.ro
 328 --
cate un calugdr ca Embaticar (arendas desigur pe bani), cu conditiune ca-
jumAtate din venitul metocului, sa -1 trimitd pe fiecare an la Mitropolie.
Cu Gherasie insd, cdruia ii dedese in embatic metocul Strehare( de-
langa Slatina, ti -a gdsit ()data beleaua. Acesta n'a mai voit sa -i mai dea nici-o as-
cultare si Mitropolitul se jelueste lui Vodd si-i spune ca acel Gherasie la
:

biserica nu merge, acoluthia, dupd datoria sa ca un calugair ieromonach,

nu'si citeste, posturi nu pazeste, Vineri si Miercuri, nu stie ce va sa zica,
find zmintit la credinta si cu totul adriscos, pazind dogmele lui Epicur, care
este rusine a le grdi cineva, necum a le pune sub vederea Marii Tale
Pentru de a se isbdvi bisericile romanesti si chiar Patria de asemenea
om, ramane a se chibzui de inalta Marii Tale intelepciune, ce se mai cuvine
a se mai face, caci de va ran-lane iardsi aci, este prin neputinta a nu se-
atinge chiar sta."panirea, dupd obiceiul sdu eel intrigant si dupd gura sa ceat
neinfranata, precum si in zilele selefului Marii Tale s'au indrAsnit.
Vodd Al. Sutu n'a cutezat sa-1 loviascd direct, ci a randuit anchete asu--
pra faptelor lui la 6 August 1820. ')
Din cele spuse pang aici, putem sa ne inchipuim, cum stam acum
100-200 de ani cu preotii din Ord si in special din Slatina si jud. Olt,
dar mai bine putem sa ne convingem din urmdtoarele acte si documente :
Matei al Mirelor fost egumen al mana'stirii dealului de Yang Targo-
viste ne spune ca : astazi nu afli in aceastd Cara nici preot, nici calugar, nici
archiereu cu stiinta. de cArti ; preotii nu stiu sa boteze, nu stiu sa faca le-
turghie. Cand le vorbesti de misterele credintei, stau si se mird, ca si cum
le-ai vorbi de lucruri de pe altd lume ; barbaria for e complectd, nestiind de
cat sa mai-lance colivile si colacii ce li se aduc.2)
Patriarchul sarbesc din Carlovit Ivacicovici, fiind chemat de locuitorii
din Rasinari, in calitate de mitropolit al Sibiului, sa prezideze festivitatea ser-
bArii pentru deschiderea scoalei de acolo, rosti cu acea ocaziune discursul
urmator Io vinit la voi fiinded voi chemat la mine ; voi nu chemat la mine,
eu nu fi vinit la voi, dar acum vinit la voi si zic voud bine faceti ca, fa-
ceti scoald la voi. Dati copiii la scoald, yap.' bine, faceti domni la ei, yap-
prost, faceti pop la ei.)

1) V. A. Ureche. 1st. Born. vol. 12, pag. 32.

2) G. Ionescu. Istoria Cotrocenilor pag. XII.
3) Ist. Cotrocenilor. G. M. Ionescu, pag. XIIXIII.
www.dacoromanica.ro
 329

Biserici le.

Orasul Slatina este until din orasele cele mai avute prin marele numar
al acelora, ce si-au dat averile pentru scopuri filantropice.
Sa fim fericiti ca, poporul nostru poseda aceste virtuti. Aceasta, cred,
poate da si explicatia marei sale resistente in timpi ; caci efectul aici, de fapt,
e cauza. El e menit a ti astfel ; deci e menit a fi, va
Romanii din toti timpii au dat, au dat mult, au dat chiar fara. seama.
Stint familii, sunt ctitori, cari au desmostenit pe proprii for copii, spre
a lasa averile for pentru faceri de bine. Biserici admirabile ca stil, spitale,
aziluri pentru nevoiasi si neputinciosi, cesmele, monastiri cu prisosinta, chiar
pentru nefericiti si batrani ; de toate s'au ridicat in numar mare, din dorinta
si din averile lasate de catre oamenii
Romanii or fi avand si defecte, dar au si o mare calitate : acea de a nu
pune mare pret numai pe bunurile pamantesti.
Galantomia si quasi neprevederea Romanului, denota nu destrabalare,
dupa cum adesea ni se imputa, ci buna."-vointa, la extrem ; denota lipsa de
egoism, desinteresarea de sine, care e o calitate nobila a sufletelor de elita,
denota indulgenta si inima impresionabila la nevoile si suferintele altora ;
denota posedarea sentimentului celui mai cald, mai devinacela de a te bu-
cura tu, in prima linie, de bucuria produsa de fapta to bund, de a te emo-
tiona tu insusi mai intai pana la lacrami, pentru binele ce ai facut. Astfel
de momente alcatuesc adeva.rata viata viata sufleteasca..1)
In Slatina sunt 11 biserici si anume : 4 monastiri si 7 biserici.
1) Meinastirea Clocociov (Clococioc).2) Nu departe de ma-
halaua cu acelasi nume, in partea de Sud a orasului, inchisa intre dealuri, cu
singura esire naturala spre Olt, sta.' adancita in gandurile vremii manastirea
Clocociov, a carei umbra, imprastie un tremur nervos, o puternica remines-
centa catre trecut. (Astazi fiind in ruina e inchisa).
Aceasta manastire cu hramul sf. Archanghel Mihail, s'ar crede dupd.
pizania dinauntrul bisericii, ca e facuta de jupan Diicu vel aga la 1645 pe
timpul Domniei lui Matei Basarab, ale caror portrete se si vad inlauntrul
bisericii. Dar dupa actele de la 1618 Septeinvrie 19 si 1622 Iunie in 20, ce
publicam mai jos, se dovedeste ca. ea a fost zidita din temelie de Mihai Voda

1) Dr. C. Istrati.
2) Vezi despre Clocociov pag. 102, 103, 104.
42:

www.dacoromanica.ro
 .330 --
zis mai pe urma Mihnea Voda II; fiul lui Alexandru II, care a domnit in
doua randuri in Muntenia intre anii 1577-1583 si 1585 ')

poi

111nitstirea Clocociov

Tata aici si cele cloud' acte care dovedesc prima sa intemeiere.

Targoviste, 19 Septemvrie 7127 (1618). GaVriil Moghila2) pentru monas-
tirea Clococioc, de langa Medina" pentru jumatate din Ipotesti.
Pentru ca acel sat ce s'au zis mai sus, Ipotesti, jumatate de sat, au
fost batrana si dreapta movie si de basting, a lui jupan Dumitru biv Vel
Dvornic, apoi cand au fost in zilele reposatului Mihai-Voda,3) iar jupan Du-
mitru Dvornic au va'ndust aceasta parte a sa de sat, ce s'au zis mai sus,
jumatate de sat, raposattilui Mihai-Voda, sa-i fie dumniisale de basting; dupa
aceia Domnia Sa Mihai Voda, insusi au dat-o si au inchinat-o aceasta ju-
matate de sat, si cu rumanii calf vor fl, la sfanta monastire a durnniisale,

1) Acest domnitor a domnit la inceput sub conducerea mamei Sale Catarina .originara din
Para. Inlocuit apoi la 1583 prin Petru Cereal fratele lui Mihai VIteazul si protejatul lui Henric 3
regale Frantei, isi recapAta din nou tronul dupa fuga acestuia in Transilvania la 1585. Scos din
domnie pentru a doua oars in 1591 fu silit sa adopte Mahomedanismul spre a'si scapa viata.
Ajuns bey de Nicopole muri la inceplitul secolului XVI.
2) Gavrila Moghila 1618-1620.
3) MihneaVoda 11 (1577-1383), (1585-1591).

www.dacoromanica.ro
 331

pre carele au zidit-o si au inaltat-O din temelie, ca sa-i fie domniisale veci-
nica pomenire ; si tot au tinut .sfanta monastire aceasta jumatate de sat cu
bung pace pane in zilele Radului-Voda I) feciorul lui Mihai-Voda, iar apoi
cand au fost atuncea, in zilele Radului-Voda s'au sculat un puternic boer
anume Fotii (?) b.v V 1 Postelnic, carele au fost luat ojupanea,sca din Bran-
coveni, anuine Stana sora Predii Postelnicul, feciorul lui David Postelnicul;
si asa au. zis el atuncea cum au fost cumparat David Postelnicul aceasta,
jumatate de sat de la jupan Dumitru Vornic in zilele lui Mihai-Voda, iar
nu au fost cumparat Mihai-Voda ; apoi Cu puterea lui nu au avut cu tine
sa parasca, nici nirnica, ci au luat aceasta jumatate de sat in sila lui ; apoi
de atunci pana acuma tot au rabclat calugarii de la sfiinta monastire ; iar
cand au fost acum in zilele Domnii Meale, iar calugarii din sfanta monas-
tire si parintele egumen Mihail, ei au avut para' dinaintea Domnii Meale cu
Preda Postelnicul, feciorul lui David Postelnicul din Brancoveni si cu jupa-
neasa Stana, sora lui, pentru aceasta jumatate de sat ce s'au zis mai sus,
din Ipotesti. Si asa para ei inaintea Domnii Meale cum au cumparat tatul
for David Postelnicul aceasta jumatate de sat de la jupan Dumitru Dvornic,
iar Mihai-Voda nu au fost cumparat-o nici nu. au fost dat nici un ban lui
jupan Dumitru Dvornic. Intru aceia parintele igumen Mihail el au marturi-
sit dinaintea Domnii Meale cu. multi boeri : intai jup. Theodosie Vel Logo-
fat i jupan Nica biv Vel Logofat i jupan Stoica biv Vel Vistier i jupan Vlad
Vel Paharnic i jupan Preda Vel Sluger i Stoica Vel Comis, nepot jupanului
Dumitru Vornic, carele au fost vandut aceasta jumatate de sat lui Mihai
Voevod si pre urma au dat-o la sfanta monastire, si Inca multi boeri, marl
si mici, au marturisit inaintea Domnii Meale cum n'au vandut Dumitru Vor-
nic aceasta jumatate de sat lui David Postelnicul, ci au vandut lui Mihai-
Voda, si apoi domniasa Mihai-Voda au dat aceasta jumatate de sat la mo-
nastirea domniisale, cum s'au zis mai sus, ca sa-1 fie vecinica pomenire ;
apoi au ramas Preda Postelnicul si soru-sa jupaneasa Stana de lege si de
judecata. dinaintea Domnii Meale, cum mai mult amestec si treaba sa nu
alba de acum inainte cu. aceasta movie ce s'au zis mai sus, jumatate de sat.
Drept aceia am dat si Domnia Mea sfintii monastiri ca sa-i fie mosia, ce
s'au zis mai sus, de basting si ohabnica. Boieri : Ianachi Ban, Ivasco Vor-
nic, Teodosie Logofat, Miclea Vistier, Lupul Spatar, Mihalachi Stolnic, Gheor-
ghe Comis, Vlad Paharnic, Necula Postelnic, Teodosie ispravnic. Scrie de
graba" Neagoe Logofa't in Targoviste.Tradus de Lupul dasc. slovenesc."

1) Radu Mihnea, But lui Mihnea Turcitul (1611-1611)

2) N. forga Studii ei docuraente vol. V pa 177:
.

www.dacoromanica.ro
 332

Targoviste, 20 Iunie 7130 (1622). Radu-Vodd 1), pentru Matei Paharnic

si Preda Postelnic, fii lui David Postelnic of Brancoveani si sora for jupanita
Stana si cu fii lor, cati Dumnezeu ii va ddrui." Pentru Egotesti" din Olt,
jumatate, pentru ca easte a lor batrand si dreaptd movie si de basting, si din
ceailaltd jumatate de sat jumatate . . insd toatd partea lui Dumitru Dvor-
nic, on cata sa va alege pentru ca aceasta jumatate din jurndtatea din Epo-
;

testi o au cumparat David Post., tatal Predii Post. si al jupaneasii Stanii,

de la Dumitru Dvornic Inca din zilele raposatului Mihail Voevod drept
15.000 aspri gata, iar dupa aceia, candu au fost in zilile lui d'rbari2) Voe-
vod, au avut boiarii Domniei Meale Mateiu Paharnic si Preda Postelnic, si
sora lui Stana Dvorniceasa, para." cu calugarii de la monastirea de la Clo-
cociov, unde iaste hramul Arhanghelului Mihail, pentru acea jumatate den
jumatate din Epotesti, carea este partea lui Dumitru Dvornic, si asa au parat
calugarii de la Clocociov inaintea lui alrban Voevod, cum ca au cumparat ra-
posatul Mihai Voevod aceasta jumatate din jumdtatea din Epotesti de la Du-
mitru Dvornic, de au miluit si au inchinat-o aceasta movie la monastire la
Clocociov, si cum au intorsu Dumitru Dvornic toi banii lui David Pestelnic
inapoi, si au Minas partea lui Duinitru Dvornic pe mana lui Mihail Voevod.
Iar dupd aceia ftrban Voevod au cautat si au judecat, dupd dreptate si dupd
leage, cu toti cinstitii boiarii Domniei Sale, si bine au adeva."rit Domniia Sa
cum ca. au cumparatu aceasta mai sus zisk parte din Epoteasti David Pos-
telnic, tatal Predii Postelnic si al jupdneasii Stanii, de Ia Dumitru .Dvornic
cu bani gata, si cum ca. n'au intorsu Dumitru Dvornic banii lui David Pos-
telnic inapoi, nici au cumparat-o Mihai-Vodd, nici au avut calugarii nici-o
treaba., si au ramas calugdrii de Ia Clocociov de leage dinaintea lui Sarban
Voevod. Iar dupd aceia, in zilele Domniei Meale, in Domnia dintai,$) iardsi au
rddicat pard inaintea Domniei Meale, cdlugdrii ce s'au zis mai sus, si iardsi
pard, ca si inaintea lui a.'rban Voevod si iardsi au ramas calugarii de leage
si dinaintea Domniei Meale. Asijderea si in zilele lui Alexandru Voevod4) si
in zilele lui Gavriil Voevod, iarasi au radicat calugarii pard cu boiarii ce
s'au zis mai sus, si tot au ramas calugarii de leage dinaintea acestor Domni
ce s'au zis mai sus. Ian, cand au fost acum in zilele Domniei Meale, in
Domnia a doa in Tara-Runidneascd, iar acesti cdlugdri de Ia mandstirea ce
s'au zis mai sus, si cu Stoica SpAtariul feciorul lui Dumitru Dvornic, ei au
venit la para inaintea Domniei Meale cu Matei Paharnic si cu Preda Pos-

1) Radii Mihnea a della ()all 1620-1623 fiul lui Mihnea 11 sau Mihai Turcitul.
2) Radu Sorban Basarab (1601-1611).
3) Radu Mihnea intaia oars, 1611-1616i
4) Alexandru 1114 1616-1618.
www.dacoromanica.ro
 333 ---

telnic si cu sora lui jupaneasa Stana, si asa para calugarii la Divanul Dom-
niei Meale, cum ca au cumparat Mihai-Vodd aceasta parte din Epotesti, ce
s'au zis mai sus, de la Dumitru Dvoinic, si o au dat sfintei mandstiri, si
cum ca au intors Dumitru Dvornic toti banii lui David Postelnicul inapoi...
Am gAsit Domnia Mea cartea lui Nicola Voevod,') si cartea lui Sarban-Voe-
vod, si cartea Domniei Meale, din Domnia dintai si cartea lui Alexandru
Voevod, si cartea lui Gavriil Voevod, de ramas, cum ca totdeauna au ra-
mas calugdrii de leage ; si bine am adeverit Domnia Mea cum 'ca au cum-
parat aceasta parte ce s'au zis mai sus din Epotesti, jumatate din juma
tate, David Postelnicul de la Dumitru Dvornic, si calugarii nici-o treabd nu
au ; si au ramas calugarii de la Clocociov si Stoica Spatariul de leage
dinaintea Domniei Meale, cum. ca sa dea Stoica Spatariul, feciorul lui Du-
mitru Dvornic, calugarilor alta mosie pentru mosie, iar cu partea lui Dumitru
Dvornic nici un amestec sa nu alba." Vintila Vel Dvornic, Papa Vel Logofdt,
Hrizea Vel Vistier, Necola Vel Spatar, Vartolomei Vel Stolnic, Furtund Co-
mis, Ion Paharnic, Trufanda Vel Postelnic, Papa Vel Logofat ispravnic. Scrie
Sdrban Logofdt in Targoviste. Original slavon. Traducere de Lupu dasc.
slovenesc la scoala domneasca, in Bucuresti . . 1753."Originalul are mo-
nograma rosie si pecetea, foarte bine pastratd, aplicatd pe hartie. 2)
Legenda spune ca Matei Basarab avand luptd cu Turcii, a rdtacit prin
Clocociovul cel pdduros si cdutandu-1 Turcii sd'l ucidd, s'a ascuns in scor-
bura unui soc de acolo si astfel a scapat, apoi drept recunostinta a zidit bise-
rica si i-a inchinat mai multe mosii.
Tata pizania actuald dinduntrul bisericii :
Cu vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu implerea Duhului slant,
amin. Deci vazand si eu ticalosul ea cele pamantesti sant toate desarte si
judetul sfintiei tale Doamne este nefatarnic, smeritu-n-f am si eu cu aceasta
putinea osteneala den osardia mea de m'am nevoit si m'am indemnat in-
sumi pre mine cu cheltuiala si cu ravna Dumnezeiascd de la iniind, de am
temelit si am zidit si am radicat aceasta ruga ce se chiama. casa Dom-
nezeiasca, unde este hramul sfantului sabor al sl.ujitorului sfintiei tale mai
,,marelui Inger Mihail. Si s'au facut in zilele prea luminatului crestinului
Matei Basarab voevod si domn. Jupan Diicul vel aga si cu maica mea ju-
paneasa Mara si jupaneasa mea Dumitra si coconii miei Preda si Papa den
sat den Buicesti, cari am facut aceasta ruga si am lost ispravnic de am

1) Cine va fi fost aceSt Nicola Voevod?

2) N. lorga. Studii $i document° vol. V pag. 179.

www.dacoromanica.ro
 334

zidit si cetatea Targovistei. Am scris eu Stefan diacon. De la Adam pang

acuma 7153. i s'au inceput den luna Mai 4 zile si s'au sfarsit in August in 31.
Aceasta manastire a fost inchinata la Cotlomusu din Sf. munte."

..
=

.
it. Pit

44*, d
f4TAIII* 1Z liffiNtiN
4 1 yitfrtearoclwil 1

cortit. .*, itiA. '

WrAOfiaitt}0 , 1 poOcifito 4.'' seemlio g

': crichifitiWol ti
..
1 __......._
.
,

,4,,,.1 9 3 "--.- -,ti-, 1 :M vt.._silzi.;;:. - Arikk:

ry
, ,? ,
Ti- 4L! 4rVet
,---
___.........
.,4 . r. iy :?-i
1-,
Icriv,
, ihvtg'
pisi °.. ''
',:.
gi1.604
'

')
1:E-4:1
,ko.)er L,Y,, ,
.,.
titiCIV15
v 51111)1'1T
15,: ... t.11114,,,,.
.-h,...;., , .,. Al
of
L4:.1k!i-.pli 'L. C!..gRallo

Pizania actuala de la Manastirea Clocociov u].

La archivele Statului, Condica monastirii Clocociov, se poate vedea hri-
sovul din 1641 Julie' 8, dat de Matei Basarab mandstirii Cotlomusu de la.
muntele Atos, undo a fost inchinata mandstirea Clocociov, vorbindu-se de mo-
sia Cireasovul de sus si de alte parti harazite acestei mandstiri.(vezi pag. 77).
In actul de la 1677 se spune ca : manastirea Clocociov, la un colt din
mosia domneascd, are si movie imprejurul mandstirii, din hotarul Slatinii, prin-
tr'un hrisov of leat 1677 Mai 3 at reposatului intru fericire Duca Voevod.')
Insusi hrisovul lui Duca in copie e Doc. No. 4.
In dosarul Primarii Slatina No. 19 fila 7 anul 1861. se spune :
Mandstirea Clocociov inchinaid .ar fi avand :104 pogoane in sanul mo-
,sii orasului, adicd 76 pogoane lucrative si 26 nelucrate, dar muncipalitatea

1) Arch. Stat. path. 9 Do!. 11 din 1777 Aug. 5.

www.dacoromanica.ro
 335

nu cunoaste acea posesie. Egumenul manastirii spune ca le stapaneste de

ani nepomeniIi."
Tata si un act de la 1793 de milele ce a avut aceasta mandstire.
1793 Iunie 30. Cartea mandstirii Clocociovul de milele ce are.
Sfintei si Dumnezeestei manastiri Clocociovul, uncle se cinsteste si se
praznueste hramul sfintilor mai marilor voivozi Michail si Gavrild, ca sa fie
sfintei manastiri mild de la Domnia mea, sa aibd a lua pe fiecare an cloud

loan Matei Basarab Voevod. Doarnna Elena.

sute vedre ,vin din. vindriciul domnesc din dealul Danestilor, ce este pe mosia
sfintei manastiri; asisderea sa aiba otastina, pamantului dintr'acel deal din
clou6.7-zeci vedre o vadrd dupa obicei ; asemenea sa alba a linea si liude patru
oameni streini, pe care gasindu-i vor fi apdrati de toate oranduelile iarii, ca
sa fie de ajutorul sfintei manastiri, pentru ca aceste mill le-a avut sfanta
mandstire atat de la fraIii Domnii de, mai inainte, cat si de la Domnia Sa
fratele Alexandria. YPsilant Voevod, prin carte de la leatul 1776 Iunie 10, i

www.dacoromanica.ro
 336

de la Domnia Sa raposatul Nicolae Caragea Voevod prin cartea de la leatul

1782 Octorrivrie in 12 si de la Domnia Sa fratele Mihai Voda utul mins
cloud carti : una din domnia intai cu leat 1784 Martie 20 si alta din domnia
de pe urma cu leatul 1792 Noemvrie 29, care toate aceste cdr0 le vazum
Domnia mea cu cuprinderea de mai sus aratata.
Asisderea sa alba sfanta manastire a lua pe fiesicare an de la ocne
eke taleri 50 la vremea cand iau si alte mandstiri sa is si din balta de pe
mosia Suhai ce este dreapta a manastirii zeciuila ca vi ceilalti stapani de
movie, care si aceasta mild au avut-o de la alti frati domni de mai inainte
precum din hrisovul Domniei Sale Mihai tutu Voevod cu leatul 1784 Noem-
vrie 20, ne-am adeverit. Drept acea si Domnia Mea ne-am milostivit de aim
inoit si am intdrit milele acestea ce se cuprind mai sus, ca sa fie sfintei ma-
nastiri de ajutor si de hrand iar Domniei Mele si reposatilor Domniei Mele-
vesnica pomenire, pentru care poruncim §i la toil cati se cuvine sa fie ur--
matori intocmai a i se pdzi milele acestea nestramutat. 1793 lunie 30. ')
Acest hrisov de milele acestei manastiri s'a mai inoit si de domnitoruL
I. Caragea la anul 1813 Aprilie 28.2)
Asa dar, dupa cum vdzuram, aceasta manastire pe langa viile, padurile, milile-
si alte venituri, ce le avea imprejurul sau, mai avea si o multime de mosii
inchinate ei precum ereau : mosia Dorobantu, azi in judetul Teleorman, van--
duta aproape toata la ta'rani, Golaceasca, Uda, Domnestii, Mogosestii, Circa-
sovul, Unchiasul, Suhaia si Daneasa.3)
In dosarele tribunalului Olt No. 1932 din 1843 Iulie 9, precum si in
dosarul 2886-305 din 8 Mai 1845, se gasesc procese intre calugarii de la
manastirea Clocociov (llarion protosinghel) cu Primaria vi cu paharnicul Hiotu'
pentru mosii.
Calugarii de aici ereau foarte bogati ; aveau suma de tigani monastiresti
(robi) si in ziva de Sfintii Archanghel Michail si Gavril, cand se prasnuia,_
hramul acestei biserici, se faceau oaspete si petreceri mari, can tineau ckte-
2-3 zile.
Cu ocaziunea unor sapaturi fdcute in timpul nostru in jurul acestei,
mandstiri, s'au gasit niste monede de argint de marimea unei piese de 5 lei.
cu data de la 1663 si cu inscriptiunile urmatoare :
Pe o parte IMPER DAVET. M RG. CIVIT, un chip de rege cu_
coif in cap si chipul unui leu. Pe alta parte se vede chipul unui leu mai_
.

mare si inscriptiunea : CONFIDENT. D. N. O. NOM. MOVETVR. 1663.

1) V. Ureche. 1st. Born. vol. IV (VI) pag. 219-220.
2) V. A. Ureche. Ist. Born. vol. X-A, pag. 159.
31 Daneasa mode a Statului, fosta pendinte de mdnastirea Clocociov, care pe periodul'
1886 96 s'a arendat cu 11,710 lei anual. Arenda insa s'a scazut la 8249 din cauza unor vii ras--
cumparate.
www.dacoromanica.ro
 337

Aceasta moneda pare a fi un taler Olandez (loeven riksdaler) care va-

lora pe moneda actuala de-a noasta, 3 lei 70.
Astazi aceasta manastire find ruinata este inchisa si numai slujeste ni-
mini intransa.
Inb.'untrul bisericii S2 afla ingropat un maior rus avand d'asupra mor-
mantului o piatra cu inscriptie in ruseste, pe care intre altele se citeste:
Olonetz pole... 1767.".
Diicu Buiceseu spatar 1) a fost unul din boerii cei mai insemnati
,,A.4..:IV15.rFt = -f 'r cf. AUTO r

Ja

74
. .
u
if `
. .S '1. -..
°I° ...*" ".. ,',`,

E
..;i, 9p .
-,

:ii . ''
14, ;

tr'.itt.4211. ; 1,..,

Jupan Diicu, marele spatar. Jupaneasa Dumitra

Jupanita Ancuta. Jupaneasa Marica.
al lui Matei Basarab. A trait intre anii 1600-1658 fiind in mare cinste la
Domn.

1) Comandantul suprem al armatei sau general.

www.dacoromanica.ro
 338

Tata ce ne pomenesc cronicile despre el : Diicul Spatarul muntenesc al

lui Matei V., ce se ispitia sa fie el Domn" fusese trimes de Matei sd ajute
lui Gheorghe Stefan (1643-1658) pentru ocuparea domniei, in contra lui
Vasile Lupu, lucru ce reusi la 1643.1)
Inteun rdsboi contra lui Lupu, Gheorghe Stefan, Domnul fugar si
Diicul Spatarul muntean cdpdtase sarcina de a apdra granita.2)
Altd datd. Diicu stdtea Ia o aripa, Gheorghe Stefan la alta, in mijioc
tunuri, pedestrime de seimeni si Vodd: un smerit bdtran cu ochii de foc. 3)
La 1654 dupd ce au sezut Const. Serb. V. in scaun.... se zice ca au
fost trdgand nddejde de domnie si Diicul spatarul, carui unii din prietinii sai
facandu-i de stire ca moare Matei V., indatd au purces de la Buicesti, de
au venit, iar cand au sosit el, Constantin s'au fost pus in scaun, Vodd.." ')
Urmasul dar al lui Matei nu fu Spatarul Diicu, care isi perduse toata
trecerea pe langd o boerime rdsboinicd, prin felul cum intelesese sa se lupte
in 1653.
De altmintrelea el nici nu erea Ia Targoviste, cand se inchiserd obos4ii
ochi ai batranului Voevod Matei, ci cauta sa mange cele din urma." zile ale
unui copil al sdu bolnav de moarte.5)
Constantin se alese domn cu toate ca fusese in ultimele timpuri ale
Domniei lui Matei ldsat de-o parte, trdind la -ara in nemultumire pentru o
cearta de intaietate cu Diicul. 6)
Se pare ed. Rakotzi Domnul Transilvaniei simIia mai multd.' tragere de
inimd pentru concurentul invins al lui Constantin, Spatarul Diicu, caruia ii
mai rdmasese un fiu si pe care Doinnul cel nou it scosese din dregdtoria
lui, taindu-i 8i nasul, iar impreuna cu dansul, drumul cane scaunul dom-
nesc. 7)
Din niste stiri germane trimise de la Constantinopole si dintr'o scrisoare
a lui Rakotzi cu data de 22 Martie, afldm ca. un fiu al lui Diicu cdsatorit
cu fata unui Szalanczy trecu gran4a la inceputul primdverii, cate-va sa.'ptd-
mani dup. rnacelul boerilor cautd un adapost Ia Sibiu, in ifinutul cdruia
se gasia Diicu insusi in Septemvrie.
Pe acest fiu al concurentului din 1654 al lui Constantin, ar fi avut de
gand intai Rakotzi s6-1 faca. Domn, data Seimenii n'ar putea fi adusi la po-

1) Ancnyma val. Si M. Costin. 0 Leca Pam. boere§ti 105.

2) Iorga. Ist. Rom. v. IV, p. CCXLVII.
3) CCXVIII.
4) Sincai I11, 97. 0 J.eca F. b. 104.
5) Iorga. 1st. Rom. v. IV, CCLVI.
6) Iorga- 1st. Rom. v. IV, CCLIVPaul de Alep p. 110
7) Iorga. Ist. Rom. v. IV p. CCLXI, Paul de Alep p. 122.
www.dacoromanica.ro
 339

caintd prin sfa'tuiri si amenintdri, mai departe de cat care inijloace el nu se

hotara, de cat cu grew, sa meargd. Mai multi boeri cu o suita destul de mare
de boernasi mersera la Rakotzi in castelul Ernut pe Mures, intr'o regiune
romaneasca a Ardealului si gasira aci sau luard cu sine in cale si alti pri-
begi intre care gasim chiar pe Dieu biv Spa' tar, care n'avea prin ur-
mare nici-o parte in planurile doinnesti, ce se pun pe seama fiului sau, on
cauta sa le ascunda.1)
Cand Diicu fusese insemnat la nas, ca pretendent si plecase fard sa:si
ceara vole, Constantin numise in loc pe un nepot de fiica al lui Hrizea Ba-
nul, purtand si el acelasi nume, dar cdruia i se zicea spre a'l deosebi de
batranHrizica.
Ostasii ce nu voiau sa se supue, Inca se gandiau la pribegii banuiti ca
vreau domnia, la Diicu si Preda pentru a caror trimitere in tard se ruga din
aceasta pricing Boros la 23 August. ')
La 1658, Mare le Vornic cu cei doi frati ai sai, Spatarul Mare, Vel Clu-
cerul Diicu insusi si Vel Stolnicul, Danciul Postelnicul, ce fusese la Ra-
kotzi spre a-1 aduce asupra seimenelor, Mare le Comis si alti multi boeri furd
prinsi la Curte in Targoviste, zugrumati si aruncati Inca vii de catre Mihnea
Voda III (1658-1660), in sunetul covdrsitor al tabulhanalei (muzicei) os-
tasilor resbunatori, can ii acara in picioare, svarlindu-le trupurile prin gu-
noi, aruncandu-le jupanesele in temnita si la chinuri.4)
Dumitra sau Dumitrana sotia lui Diicu Spatarul a fost fiica lui
Pang Spatarul Filipescu si nepoata lui Manaila postelnic din Valeni.
Dintre feciorii for se pomeneste -despre Papa Buicescu biv vel paharnic
si Comis citat astfel la 1687. Dup.' asezarea pe tron a lui Serban Canta-
cuzen Voev.... intru aceste vremi si Papa Buicescu unindu-se cu cacti -va
boernasi d'ai tarii s'au dus la Odriu (Adrianopol) s. parasca pe Serb. V...
Si mergand Papa Paharnic la Vizirul cite au stiut le-au zis dar au biruit
banii (lui Voda) si l'au dat legat si pe el si pe ceilalti de i-au dus la Ser-
ban V. si pe Papa l'au ertat (au din porunca Vizirului au din rugaciunea
surorii lui Marina Filipeasca) si l'au lasat viu iar pe ceilalti i-au omorat.
Intr'un act din 1690 Papa e citat cu fiul sau Diicu Buicescu, care ca si

1) Iorga. Ist. Rom. v. IV, p. CCLXV

2) Iorga. Ist. Rom. v. IV, p. CCLXVII.
8) Iorga Ist. Rom. p. CCUMIIDiplomataria XXIII p. 233.
4) Iorga. Ist. Rom p OOXVIIICronicile tariff si Kreuss pag. 382-5 care vorbeste d9,boerii
ce s mancau de foame intro dansii, de femeile lor cusitte in saci, cu pisici s. a. Prin gura trimi-
sului sau Franciscanul Grigore, Mihnea insusi fixa la 12 numarul sfetnicilor sa,i jertfitf (Hurmu-
xaki IX' la data de 31 Octomvrie 1659).

www.dacoromanica.ro
 340

mosul sau e spatar la 1700. Fiica sa tinea pe Vintila, mare Cdpitan de

margine 1) la 1718 (Buc§anu).
Fauna Buiceasca fiica lui Diicu a fost sotia lui Draghici Cantacuzino.2)
2) Illancistirea Striharet de tang() Slatina. Localitatea
numita Striharet de Tanga Slatina pare a'si trage numirea de la cuvantul slavonesc
compus din Streha-Ret care in limba Bulgaro-Slava ar insemna Tu§a Marita
§i in adevar legenda ne spune ca p'aci a fost in vremurile cele mai vechi

,
!. t 'V.

'7 $. '1

r,;)7440,

Manastirea Striharq.
mosia §i proprietatile unei cucoane bogate anume Marita, care pe timpul in-
cursiunei Tatarilor §i-a gasit scaparea in padurile din aceste locuri. Ceea-ce
a facut ca §i toate imprejurimile sa-i poarte pand astazi numele ei.
A§a avem : Valea Maritii, Valea Muerii, Padurea Maritii etc.
Mo0a Striharet care Linea de comuna Cirea§ov, astazi impreund cu pa-

2) Const. CapitanulCronica magistr. II 32. Vezi 0. Leca. lam boor. p. 106.

3) 0. Leca. Pam. boer. p. 106.
www.dacoromanica.ro
 341

-durea si zavoiul Striharet (15 hectare), Valea Viilor (25 hectare), Secuta
(40 hectare), Zavoiul Salcia (10 hectare), Proaspeti (45 hectare) §1 Maria
(10 hectare) sunt ale Statului.
La 1864 s'au improprietarit pe mosia Statului Striharet 76 locuitori, cand
li s'au dat 342 hectare, iar din mosia Striharetul, care se vede ca in timpu-
rile vechi erea foarte mare fiind Domneasca, s'a dat pe vremuri diferite parti
la mai multi locuitori (vezi pag. 55, 56, 57).
Biserica Striharetul care a fost manastire de calugari, este zidita la anul
1671 pe timpul domnitorului Antonie V. V. din Popesti (1669--1672),
de catre episcopul Serafim al Buzaului, dupa cum se dovedeste atat prin
. . .
!"7: ,5

fo _ 1 110
Tror Tri ;

n.
,

:Ye If "V
c 141 ,k VA'
Ve(,,- tw I

lUttlirtW41:6
0"1-7
11 I V-
,,
:I 11,071i. 11 "tc , C' .

.4 .C4?1/6iffil 7, (-lb,' 1.1t4114 ,,

- it UlIffnr: J i) 144
, 't:ToCNKEA'Pzq,.4,4NTI ,
:441.,Jisf,pc wc,Ikata ;4
. , v, :401401 , peg' Taw
,, 1/4 . .lc,. 0,4$ 1,11* tfflCoil,,
ce,,,, ',raj rl -11.-CT I;Ftr
. .,

44- tqatik):44;+1 ....1.4aatiVIL6sez.:--kv,11 4. ; , ,-;

Episcopul Serafim. Mitropolitul Var laam.

pisanii cat i prin urmatoarele acte, gasite in arhivele statului Si in condicile

mitropolii:
1) Unul de la 1664 in care se spune : adeverez eu Stefan Eromonah
Egumenul ot Deleanii si cu toti preotii ot Slatina, anume si judetul Stait
cu 15 pargari.... cum ca vrand parintele episcopul din Buzeu ca sa cumpere
.43 movie pe locul Slatinii ca sa faca o manastirioara, aflatusau popa Anania
www.dacoromanica.ro
 342

dimpreund cu fiul sau Joan, din hotarul Streharetului si au tocmit drep,

ughi 700.')
2) Un alt act din 1668 August 4, al lui Serafim, pe cand erea episcop,
al Ramnicului, prin care cumpara multe vii ce se aflau pe mosia Streharet,
mosie megieseasca de la mosul lui Gurcd.2)
Tata si pisaniile sau inscriptiile care se gasesc pe aceasta mandstire :
I) Matii Bjio Serafim episcopul carele au episcopit multa vreme la
Buzau si la Ramnic putinel si s'a pristavit aci.
2) Matii Bjio Varlam mitropolitul tarei IZomanesti.
3) Cu vrerea tatalui si cu ajutorul fiului si cu savarsirea duhului scant
inceputusau aceasta sfanta manastire Adormirea prea sfintei de Dumnezeu
nascatoare si pururea fecioara Maria in zilele crestinului Io Antonie Voevod
si s'au ostenit episcopul Serafim de au inaltat-o din temelie pang s'au sa-
varsit cu toata cheltuiala mitropolitului a toata Ora romaneasca Varlam ca
sa le fie de pomenit in veci amin leat 7180 si dupa trecere episcopul Se-
rafim ramase nestavnic eromonah veci amin.
4) Prea Osfintia Sa Khiriu Khir Neofit mitropolitul tarei romanesti, cu
vrerea tatalui si cu ajutorul fiului si cu savarsirea duhului sfant imprenoi
tusau aceasta sfantd biserica Adormirea prea sfintei de Dumnezeu nascatoare
si pururea fecioara Maria din temelie si cu toate imprejmuirile dupa cum.
se vad cu toata osardia sfintiei sale parintelui losif Eclesiarhul egumenul
sfa.ntului schit Streharetu i Greci si cu cheltuiala sfintei mitropolii, prin slo-
bozenia si porunca prea o sfintiei sale parintelui mitropolit Neofit in zilele
prea inaltatului domn a toata tam romaneasca Gheorghe D. Bibescu V. V.
leat 1844 August 10.
Pe peretele din dreapta de la intrare se inai vad zugraviti : Iosif Striha-
reteanul, egumenul sfintelor schituri Striharet si Grecii, ce se titulea inai
inainte protopop Ion Buciumeanul si Prea Sfintia Sa Kiriu Kir Neofit Mi-
tropolitul tdrii romanesti.
Aceasta mandstire a fost inchinata la Mitropolie.
Iata si daniile care s'au facut in diferite timpuri acestei biserici de di-
feriti donatori si inchinatori precum si mosiile ce a avut.
La anul 1674 Caplea Buzasca cu jupaneasa Elina si cu nepotii Caplei
anume Barbu si Constandin feciorii nepotului Caplei reposatul Matei portar
Buzescu ot Cepturoaia dau .Streharetului mosia Gireapoul din deal.)
La 1675. Adica eu monach Teophil ficiorul Sirmei ficiorul Varvarei ot
varos Slatin, scrisam acesta al meu zapis ca sa fie de mare credit* la mina.
1) Condica Mitropolii. Arch. Stat.
2) Archiva statului. Episcopia Ramnicului path 149.
3) Iorga. Studii 0 Doc. vol. V pag. 187.
www.dacoromanica.ro
 -- 343
parintelui egumenului Veniamin ot sfanta mandstire Streharet, unde este sfan-
tul hram (uspenie prsmia vldate nase bdte), adormirea prea Sf. de D-zeu
nascatoare, cum sa se stie ca am inchinat partea mea de movie din oras
sfintei manastiri, cata se va alege partea mea si a unchiu-meu loan Vated
cat se va alege.... Inca am inchinat partea lui Ioan din Cireasovul din vale
feciorul lui Stan Poliian.... pentru ca i-am scris pe toti mortii mei la sfantul
pomelnic.... sa se pomeneasca.
Martorii sunt: Popa loan ot Preotesti, popa Oancea ot Cireasov, popa
Oprea ot Curtisoara si Gheorghe din Zurlesti. I)
La 1682 darueste movie in Streharet si Dragusin ot Slatina cu fratii sal
si Joan feciorul lui Dragoi ot tam. Martori sunt : Ioanikie protopopul ot Sla-
tina, Jane logofat Zna, Ma'rtamastescu ot Dalga, Marin Barniul, Crdciun Fau-
rul, Constantin.2)
La 1683 mai inching tot din Cireasov pentru Streharet Neculai feciorul
lui Velesco nepot Radului.6)
La 1702 Papa portar ot Prooroci, Constantin logofat ot Otetelis, Vladul
logofat ot Cazdnesti i Mihail logofat ot Plesoi, i Dragusin logofat, Dobeanu
i Dragul jude din Slatina, sunt insarcinati de Domnitorul Brancoveanul sa
aleaga hotarele mosiilor manastirii Striharetului.4)
La anul 1704 Octomvrie 12, Constantin Voda Brancoveanu Insarcineaza
pe 7 boeri sa aleaga toata mosia schitului Streharet, cata are de danie si de
cumparatoare de la satul Belcesti dupa ape Vezii, de catre mosia lui Ioan
Armasul... sa-i lipiasca aceasta movie pe Yang mosia ce mai are schitul in
hotarul Kacsanilor.6)
Iata si o carte de milele ce i se da acestei manastiri la 1813 Mai 5.
Cartea schitului Striharetul pentru mila de scutelnici ce are.
Schitul Striharetul ot sud Olt i parintilor calugarasi de acolo, care fiind-ca
.au avut mild prin alte carti domnesti cat si prin cartea Domniei-Sale Cons-
tantin Vodd Ipsilant, ce o vazum Domnia-Mea cu leat 1803 August 3, a tine
lude trei oameni straini si far de pricing de dajdie a fi pentru ajutorul si
poslusania schitului, pre cari gasindu-i, dupa cercetarea ce li se vor face de
,cdtre D-lor ispravnicii judetului, find intocmai sa le dea adeverinte pe nu-
mele si chipul lor, ca sa li se dea si pecetluiri gpd. de la Vistierie, a fi ne-
suparati. Drept aceea ne-am milostivit Domnia Mea de am inoit mila aceasta,
ca sa se pazeasca nestramutat, i saam regeh gpd.-1813 Mai 25.
(Coo. L. XXVII, fila 125). 6)

1) Condica Mitropolii. Arch. Stat.

2) lbid 3) Ibid. 4) Ibid. 5) Ibid.
6) V tireche. Ist. Rorn. vol. X, pag. 185.
www.dacoromanica.ro
 344

0 parte din mosia Streharecului a fost a lui Alecu Slatineanu si pe la

1843 i-a cumparat-o protopopul Buciumeanu, iar de la acesta a luat-o ra-
posatul Hristache Eliad.')
In chiliile acestei inandstiri se tinea inainte vreme si un spital iar de la
anul 1883 s'a infiintat in jurul ei Scoala practica de Agricultura. (Vezi cap.
scoalele.")

3) Maim Precesta salt Maim Dontitalui cu hramul ador-

mirea Maicii Domnului, manastire parochiala situatd in centrul orasului langd
poalele dealului numit Caloianca.
De tine si cand a fost zidita ne spune urmatoarea inscriptiune de la
intrare:

Cu vrerea tatalui si cu ajutorul fiului si cu savarsirea duhului sant ;

inceputus'au aceasta santa biserica intru hram prea sfintei adormirei dd Dum--
nezeu ndscatoarei si pururea fecioarei Mariei, in zilele prea luminatului domn
io Constandin Necolai Voevod si s'au ostenit dumnealui jupanul Nicula
bratu (frate) jupanului Jane biv Vel cdmaras za ocne de au zidit-o din te--
melie si au frumusetat-o precum se vede cu toga cheltuiala dumnealui si
s'au inceput temelia la luna lui Julie in 4 si s'au savarsit la Septemvrie in
15, de la zidirea lumii 7244, iar la anul de la Hristos 1736."
Veche dar de 173 de ani este aceasta biserica zidita de Nicula,mai
apoi paharniculSlatineanu, fratele marelui cdmaras lane Slatineanu.

1) A se vedea la pag 72-102 intirplerea mosii Strthlret. averile manastirii Streharet pre
cum §i toate acte]e privitoare la acest:ea.

www.dacoromanica.ro
 www.dacoromanica.ro
Biserica Main Dornnu lui,
 345

La 1759 Octomvrie 20, Chesarie Daponte!) insdreinat de catre comu-

nitatea manastirei Xeropotamul din M-tele Athos, ca sa vina in Iarie Ro-
mane dupa mild, dupa ce cutreera intreaga Moldova cu o bucata din lemnul
sfintei cruci in .indrime .de un cot," treculn Iara_Munteneasca, unde ajunge
pang la Slatina. Aci C-tin si Raducan, fiii marelui Medelnicer Ion Slati-
neanu, impreuna cu maica lor Stanca, inching Monastirei Xeropotamului o
parte din averea for prin urmatorul act:
Pentru aceea inchinam not biserica Adormirea nascdtoarei de D-zeu
(din Slatina), o afierosim si o inchinam la sus zisa respectabila rnandstire
spre mantuirea noastra sufleteasca si a parintilor nostri si spre vesnica a-
mintire ii dam si ii afierosim o movie, ce se numeste Berca, (Barca)
Inca o movie, ce se numeste Preotesti sau Bodoesti2) anlindoud in distric-
tul Oltului; inca un loc de 2 sau 3 binale in piaa; toate acestea astazi
impreuna cu sfanta biserica si cu casele de langa ea, cu pivri4d, din tot
sufletul si inima be afierosim cu supunere respectatei Mandstiri Xeropota-
mului si ne rugdm not cei smerii Domnului si Mantuitorului nostru Isus
Christos, cu puterea cinstitei sale cruci, cu rugdciunile S-tilor sai 40 de
martiri, sd be primeasca ca pe cele 2 oboale ale vdduvei, spre lalsarea pa-
catelor noastre si spre a afla mild in ziva judecatii.
La 6 Decemvrie ale aceluiasi an Constantin Fdlcoianu si Ilinca Bu-
zeasca, inching tot mandstirei Xeropotamului prin mijlocirea lui Chesarie Da-
ponte si care se exprimd astfel in danie:
Iata prea S-ta truce, pentru iubirea to darn 2 mosii a noastre parin-
testi si le producem cu tot ce sunt pe ele, pentru hrainul tau..rugand,u-ne
si sperand tare ca vom auzi si not ; astazi s'a facut mantuire casei acestea
si le afierosim la M-rea Slatina, care de curand s'a afierosit la M-tirea Xe-
ropotamul ; si dar eu Constandii afierosesc toatd partea, cc am in trupul
mosiei Berca, (Barca) iar eu Dumitrache toatd partea mea ce am in tru-
pul mosiei Otoesti (Otesti), care amandoud sunt in districtul Oltului, be a-

1) Kesarie Daponte, inainte de calngarie s'a numit Constantin. El si-a rant studille la Aca-
demia din Bucuresti, a fost secretar al Principeltii. Constantin Mavrocordat, a foot casatorit de 2
on dar in ambele casItorii a fost nenorocit fost nenorocit zattil de desertaciunile lumesti s'a dus
la k-rea Xeropotamul in muntele Athos unde s'a si calugarit. El a fost un s,_;riitor foarte talentat
si a scris mai multe opere cu privire la tarilo romane. Daponte .este untu din acei cglugari greci,
care exercita o influents bins-Ricatoare asupra tarilor si poportilui Roman. t3avautul francez Le-
grand, a tradus mai inulte din operile lui in limba frameza U. profesor Constantin trbiceanu a
tradus iarasi in romaneste cronica si catalogul oamenilor celebrii de Kesarie Daponte, in cronicarii
greci cum si diferite fragmente si epistole privitoare la biserica si istoria noastra nationals si pu-
blicate in diferite reviste.
2) Mosia Bodoesti e Otestii de sus, cam de 60 pogoane. 0 tine actualmente d-I Capitanescu.
_Acum vre-o 30 -35 ani a fost proces pentru ea la Curtea de Apel Bucuresti.
44
www.dacoromanica.ro
 346

fierosim din toata inima noastra spre mantuirea noastra si a pariniilor nostri,
ca sa, avein resplata vapid.,"

Ctitorii de la tiserica, Brebelll earl par a fi Slatine. nii de la Maiea. D moult,

La 1760 Martie 9, se mai inching aceleiasi manastiri ,prin acelasi Da-

ponte, de catre Ion..Postelnicul, mosia Brancovu de Tanga Ro$iorii -de -Vede,
www.dacoromanica.ro
 347

pentru sufleteasca mantuire a parintilor mei; adaoga actul si spre pomenire

neincetatd."
La 3 Mai 1760 Pan Filipescu, fost mare Serdar, promite prin mijlocirea
aceluiasi Daponte a trimite pe fiecare an la sus zisa Manastire Xeropotamu-
lui, 10 ocale de ceara alba curata, care sa arda acolo inauntrul S-tului Tern-
plu si indatoreste pe fiii fiilor, lui ca sa trimita regulat pe fiecare an cite 10
ocale de ceara, pentru ca sa pomeneased vesnic numele acestea : Panu, Ana
si parintii si fiii lor." Vedern deci ca in 8 luni de zile, Chesarie Daponte
reuseste ca sa faca pe crestinii din Slatina sa afieroseasca Mandstirei Xero-
potamului : cinci mosii, un loc de 3 binale in plata, )) un salas de tigani, o
vie, un vad de moard, unele lucruri miscatoare, cum si 10 ocale de ceara
alba pe fiecare an.2)
Dupa cum vedem dar chiar din actele de inchinare de mai sus, aceasta
biserica a fost inzestrata Inca de la fondarea ei cu mosii, vii, pravalii, tigani, etc.
Intre mosiile ei, dupa cum am vazut, se nuintirau : Barca3) de th'riga" Sla-
tina, Preotestii din comuna Oporelu, Bodoestii sau Otestii, mai multe vii dupa
dealul Caloianca si .malul Livezii, mai multe pravalii, ce platiau embatic etc.
Astfel fu inzestrata si transforrnata in manastire biserica Maica Dom-
mnului din Slatina, metoh al manastirei Plumbuita 4) din judetul Ilfov.

1) Cas3le: Radu Popescu, I. Stavre, G. Ionescu de pe strada Bucuresti, via lui R. Popescu
si casele dupa strada Lipscani de la Teodor Raducan pans la Nastasie Udrescu, au fost ale fa-
milli Slatineanu, inchinate bisericii Maica Domnulni. Una din aceste case vechi e construita cu
ascunzatoare adica cu sate doi pereti de jur imprejur si printre ei un ]oc prin care poate merge
un om introducandu-se printr'o usulita lasata in pimnita la paretele din fats.
2) G. M. Ionescu Influenta culturei grecesti."
31 Mosiile Barna si Preotestii an format un trup Satul a lost intemeiat de un Petre Parca-
labul (probabil parcalabul de Slatina). Acest Petro Parcalabul a avut doi feciori: Stan Parcalabul
si Ion Parcalabul. Ei impartira mosia intro dansii: Barna si Valea Mare. Acesti doi frati neavand
nici unul copii le-au inchinat la cate-o manastire si anume: Barna la manastirea Plumbuita si Va-
lea Mare la Episcopia de Arges.
La 1864 s'a, gasit intro aceste doua, mosii una de 77 stj. si l(2 a mini Marin Plumbuianu, care
s'a stins cu totul in bailie la Focsani si mosia i-a fost data de stat la tarani in loturi.
Actele mosiei Barna, intro hotarul Buicestilor, Marginenilor si Turia se pastreaza la minis-
terul domeniilor. Din acele ante rezulta ca aceasta mosie a fort vanduta la 16 Septemvrie 1723 de
Stanch' Berceanu impreuna, cu varul meu Stoica Jurescu i cu nepotul nostru Barbul." Dumnea-
lui jupanului lane biv capitan za Vel. ocna zet (ginere) Statie paharnic 1.eurdeanu
Apoi, mosia a fost daruita manastirei Slatina. caci un alt act, pastrat tot la ministerul domenii-
lor, cu data de 8 Mai 1769, tontine porunca lui Grigore Ghica Voevod catre ispravnicul de Olt O.
cerceteze pricina mosiei Barna a schitului Slatina. Rezolutiunea domneasca e puss pe jalba din 30
Septemvrie 1767, a egumenului de acolo Macarie.
Actele celorlalto mosii foste ale acelei manastiri nu be am gasit la zisul minister, pentru ca,
rnosiile au fost vandute, dar ca ele au apartinut, ca si alte bunuri, schitulut Slating, rezulta din
pomenitele hrisoave ale domnitorilor in favoarea acestui schit.
4) In pachetele 4 si 10, manastirea Plumbuita, la Archiva Statului, se pastreaza hrisoavele
domnesti prin car', in urma intervenirilor lui Raducanu Slatineanu, fiu a lui Jane, se confirm&
diferitele privilegii si scutiri ale bisericei Maica Domnului.
www.dacoromanica.ro
 348

Biserica a fost Inca din vechime imprejmuita cu un zid Bros i cu doud

intrari. In prima curie se afla niste case vechi aproape ruinate precum si

r; ,

dj"

..

eO
. . sI 'A
;ste';,.
°
,4 ".1i.

A,
.
s ' P-It°

J..' ":
. .. ',4!Y
,

Copiii etitorilor de la biserica Brebeni.

cateva chilioare zidite mai tarziu de Nicolae Hagiu, spre a servi ca azil pen-
tru femei vAcluve sarace, sau infirme.

www.dacoromanica.ro
 349

Azi din clAdirile ce o inconjurau n'au mai ramas de cat .niste case vechi
:aproape ruinate si cateva chilioare.
Prin secularizarea averilor manastiresti, sub domnia lui Cuza, aceasta
biserica, al carei venit se socotea la 40.000 lei anual, a trecut la stat, care
a reparat-o de mai multe ori. -AstAzi este inchisa, fiindca este crapata si a-
meninta sa cada. Ce durere pentru Slatineni si. pentru urmasii ctitorilor si
inzestratorilor ei!
Desi desigur, cAlugarii greci Statiniotaicum sunt numiti in actele gre-
:cestinu o vor fi intrOnut cum tiebuia, totusi, bine on rau, s'a slujit timp
de un veac si jumatate in biserica Precesta din Slatina si in tinda ei au in-
vatat a seri si citi romaneste fiii orasenilor de acolo. (Vezi capit. scoale).

,
0 - sr- rdCo.
L
" r

t""VT/ , fee
0 'PI
.
4" ,1101-7.; Itek
In
.7 - rvr.
o
44LA: t-T r7C.
4c
7 °C

. ci ...;;,Y10`

1'

Distal de argint (anafor)

Multe .danuri vor fi facut credinciosii recunosca.'tori sfintei si de minuni

facatoarei biserici, .dar si multe vor fi luat cu ei cei din urma egumeni slatineni.
Intre sfintele odoare vechi, ,ce se gasesc daruite din 'vechime la aceasta
:biserica, putem sa amintim urmatoarele:
www.dacoromanica.ro
 350

1) Un potir de argint (vas de grijanie) cu inscriptia in greceste care

zice: Acest sfant potir este daruit de Raducan Slatineanu Megalo comis
(mare comis) la 26 Mai 1776.
2) 0 tava de argint pentru anafura (anafor sau disc) cu inscriptia in
greceste: tu to aghismatarion ainai camomebion apotin macarimes san Co-
coanei Saftai Falcoiancai suzugontu arh: vornicu Raducanu Slatineanu afie-
roten eis toieron monastirion tis." Slatinas 1815. Octomvrie 20.care se
talmaceste astfel:
Acest sfant anafor (disc) este daruit acestei sfinte mandstiri de rapo-
sata Cocoana Safta Falcoianu sotia arhivornicului (velvornicului) Raducan
Slatineanu. Slatina 1815 Octomvrie 20.

Icoana Maica Domnului fac4toare de minuni.

3) Se mai afla o sfanta icoana de argint a Maicei Domnului care poarta_

pe margine inscriptia urmatoare in romaneste:
Aceasta sfanta icoana s'a imbracat peste tot in argint de robul lui,
www.dacoromanica.ro
 351

llumnezeu Scarlat Gradisteanu ') intru cinstea Maicii Domnului si pentru sa-
natatea fiului sau loan an. 1805.
Aceasta este icoana numita lemnul sfant sau icoana facatoare de mi-
nuni, care erea si mai e Inca si azi dusa prin multe Case la paturile bolnavilor
-spre tamaduirea boalelor si ertarea pacatelor. Tot ea erea purtata de preoti
prin. oral, ca pe o Moaste, cand ereau secete mari sau ploi prea multe cu
inecaciuni. Pentru ea venia la izvorul tamaduirii, Vineri a 5-a zi de Pasti, din
tot orasul, judetul Olt si chiar alte judete departate, suma de orbi, schiopi
paralizati, epileptici, nebuni etc., spre a se tamadui.
Mare 5i neinchipuita e credinta ce intr'un suflet inoptat si trist incape."2)
4) Tot aci se- mai gaseste 5i alta icoana mai mica de argint cu inscrip-
tia Elena Gradisteanu anul 1817."
Intre pietrele tombale dinauntrul bisericii,',afara de acelea sub care sunt
ingropati ctitorii porneniti : Nicula SlatineariLt sotia sa Balasa, se mai afla
i

una foarte mare, cu 6.inscrintie intr'o limba dasica elena,.care se traduce astfel:

Piatratombala ditiatintrul bisericii Maim Douinului.

1) Este vOrba de marele vornic Scads,. Gradisteariu, cumnatul marelui Vornic Radu S1A-
tineanu, iar tat-0,ml loan a trait §i a fust pc la 1810. ispravnic la Olt.
2) Vlahuta,.La icoana.
www.dacoromanica.ro
 352

EPIGRAMA.
Pe cine dintre nobili, o ! rnormirite, ascunzi aici ?Spune-rni!
Pe Izvoranca, §tii ? Pe Elena, strdinule, fosta sotie a celui d'al dilea
Vistiercel mai bun dintre bdrbatia lui loan zicfoarte iubitoare de
barbat.$i fiind7cd inainte de ceas §i in floarea vietei vai ! vai ! murind,.
mahnire rnultora lasd., ba'rbatului insa, de laerdmi multd curgere.!`
in anul 1785 $eptemvrie 3.

Tata §i un htisov de milele ce a avut aceasta mandstire ,in diferite timpuri ; :

Hrisovul sfintei manastiri din Slatina (Maica Domnului). 1775 lunie 28.
De vreme ce sfantul §i Dumnezeescul local din orawl Domniei mele
Slatina of sud Olt, la care se cinste*te §i se praznue§te hramul Adormirei
prea sfintei stapanei noastre nascatoarei de Dumnezeu §i pururea feeioarei
Mariei, ce este zidita din temclie de reposatul lane Slatineanu Vel Medelni-
cer §i de fratele Domniei Sale Nicolae Slatineanu, o au §i inpodobit'o cu
toate trebuintele cele cuviincioase, atat pe dinlauntru cat §i pe din afard, dupd
cum toate se cuprind in cartea D-lor de afieromata; dar Ia vremea, ce din
voia Dumnezeiasca a fost venit aci in pdmantul tarii acel sfant §i de viatd,
facator semn truce a Donmului Isus Hristos de la sfautd. Agora, de la sfanta
mandstire Xeropotamu, fiind-ca au fost ardtat ?imam §i bine§aguri aici in pas-
mantul tarii cu cre§tinescul §i pi avoslavnicul acesta norod, Dumnealui cinstit
§i credinciosul boer al Domniei mele Radu Slatineanu biv vel comis, din
ravna Dumnezdiasca s'au fost indemnat de a inchinat acest slant local la
acea Dumnezaiasca mandstire Xeropotamul pentru pomenirea numelui sail;
la care §i din Dumnealor velitii boeri s'au fost indemnat pentru inchinaciu-
nea aceasta de au miluit §i au d4ruit pe acest sfant local cu tigani, cu vii,
cu mo§ii, cu dobitoace, cine cu ee i-au luminat D-zeu, care atat Domnia sa
raposatul Scarlat Ghica ,Voda, cat §i Domnia sa.. raposatul Constantin Cehan
Voda prin hrisovul Domniei -Sale, ce se vazu de noi cu leat 1763 a fost mi-
luit §i ajutorat acest sfant loca§; drept aceia §i Domnia mea dupd rugaimintea .
mai sus numitului boer, ce Dieu catre noi, ne-am milostivit de i-am inoit §i
am intarit toate milele ce au avut, adicd apest sfant §i dumnezeesc loca§ sa
fie cu totul slobpd §i in pace de pate dajdiile cat ies pe an de la visteriea
Domniei mele pe celelalte mandstiri §i sa aiba a tine §i lude 6,.oameni streini
ca sa fie de poslu§ania sr ttjutorul acestei sfinte case §i .un cluscdt de invel-
tatura copiilor, iard§i scutit, a§i§derea sa aibd a lua vinariciul din dealul Sla-
tinii, Irma din valea Striharetului pang la valea Clocociovului, de vadrd pate
doi bani de Ia tot omul ce plate§te vindriciu, ca sa fie acest sfant loca§ de:
www.dacoromanica.ro
 353

ajutor si inta.'rire, iar Domniei mele $i parintilor Domniei mele vesnica po-
menire ; insa fiind-ca de la o vreme incoace se plateste vinariciul de vadra
pe bani 4, atunci la vremea vinariciului, cand se vor trimite vinaricerii dom-
nesti si de omul manastirii si asa strangandu-se banii sa aiba a lua pe sema
manastirii de vadra cite bani doi si vinaricerii domnesti ceilalti doi bani si
poclonul de nume, precum le va coprinde cartea noastra, ce li se va da
atunci la vremea vinariciului ; asisderea sa aiba a scuti de oerit of 250 ale
manastirii, si am intarit Domnia mea hrisovul acesta cu insasi credinta. Dorn-
niei mele :
lo Alexandru Ypsilante Voevod si cu credinta prea iubitilor mei Iii si
Beizadele a Domniei mele : Constantin Voda, Dumitrascu Voda si cu tot sfa-
tul cinstitilor si credinciosilor boeri cei mari ai Domniei mele : Pan Dumi-
trache Ghica Vel Ban, Nicolae Dudescu Vel Vornic de Cara de sus, Radu
Vacarescu Vel Vornic de Cara de jos, Pan Filipescu Vel Logofat de tam de
sus, Stefan Parscoveanu Vel Logofat, de -tam de jos, Stefan Misoglu Vel
Spatar, Ienache Vacarescu Vel Vistier, Scarlat Caragea Vel Postelnic, Dumi-
trache Racovita Vel Clucer, Constantin Geanoglu Vel Paharnic, Nicolae Bar-
sescul Vel Stolnic, Nicolae Cretulescu Vel Comis, Radu Fierascu Vel singer,
Nicolae Vel Pitar si ispravrricii : Pan -Filipescu Vel Logofat si Iordache Ma-
vrocordat 2-lea Logofat si s'au scris hrisovul acesta in anul dintai al Dom-
niei meale aici in orasul scaunului Domniei mele Bucuresti de Dumitrache
Logofat de taina la leat de la zidirea lumii 7283 iar de la nasterea Dom-
nului si Mantuitorului nostru Hristos 1775 la luna lui lunie 28. (Condica
3 fila 85 -86). 1)
Acest Hrisov s'a reinoit de mai multi domnitori urmatori.

4) Manastirea Schitul numita Sopotut cu hramul Sf. Imparati

Constantin si Elena, este asezata in partea de Rasarit a orasului, cam in
coasta vaii cu acest nume. Ea este recladita a doua sau a treia ()art de
Jupan Constantin Ratescu si -Jupan N. Mumuianu la anul 1839, dupa cum
se dovedeste prin urmatoarea pizanie de la intrare:
Doamne, cela-ce cu puterea to proslavesti pre cei ce iubesc podoaba
casei tale si locul maririi tale, primeste si acest sfant local al tau, carele intru
cinstea si slava sfantului Nicolae si a ,sfintilor Imparati Constantin si Elena
4 a sfantului prooroc Ilie Tesviteanu s'a zidit din temelie cu toata cheltuiala
4 osardia D-lui Aryan Constantin Ratescu (G.), Logofat i D-lui Jupan Ni-
colae Mumuieanu si daramandu-se intru multe randuri cu ardere de intarn-

I) Ureche 1st. Rom. Ser. II. Vol. I1, pag 100

45
www.dacoromanica.ro
 354

plarile vremii turcesti si dupa atata vreme sta nezugravita, iar traind Jupan
Raducu Nieulau Mumuianu s'au indeletnicit de au zugravit-o si infrumuse-
tat-o dupa cum se vede spre folos sufletului D-lui si s'au savarsit in zilele
inaltatului nostru Domn Alexandru Dimitrie Ghica Voevod fiind episcop Kiriu
Kir Ilarion al Argesului. Ea s'a mai invalit si jugravit, tot de jupan Radu
Nicolau Mumuianu dinpreuna cu Sfintia Sa parintele arhimandrit Neofit
Tutaianu, 1839 Mai 20, iar la anul 1896 s'a mai reparat cu ajutorul Ca-
sandrei Varipati si mai multi enoriasi.

I.

r.

1!

L.
.
A's 41
.7

anristirea Schitul nurnita Sopotul.

Dupa cum spun batranii, se zice ca Constantin Ratescu a facut biserica

Schitul din urmatoarele imprejurari :
Pe la anul 1793, Const. Ratescu- cazand inteo mare vina, se spune ca
a fost dus la Bucuresti, unde ,erea amenintat a i se taia capul, El insa sta-
rueste pe Tanga Mitropolitul d'atunci Dositei (Filitti) sa-I scape, promitand
ca va face o biserica in Slatina, o va inchina. Mitropolii si ii va.harazi mo-
www.dacoromanica.ro
 355

siile Recea si Slobozia din Olt cum s'a si intamplat. (Vezi C. Ratescu, Ca-
pitolul Familii boeresti).
In dosarul Trib. Olt No. 117 din 20 Julie 1836 se gaseste hotarnicia
mosiei Recea si Slobozia ale schitului Sopotu.
Comisiunea instituita in .1882, zice in rapartul sau catre Minister : Ju-
decand dupa stilul mai interesant al acestei biserici, ea pare mai veche de
cat Precesta."

I IFijj

Af /
% ii.

I vi ,\ \
I
, 4°1
,.. .

4
%;
) 4
.., /.,,

Jupan Constantin Ratesen. Jriplinvasa Maria.

La anul 1839 i s'a fdcut reparatie de Jupan Radu Mumuianu impreund

cu Sfintia sa parintele Nifon Tutdianu in zilele Domnitorului Alexandru Ghica.
Ea la inceput a fost schit de mandstire si metoc al minastirei Curtea.
de Arges.
A avut si chilii in care locuiau o multime de calugari.
Azi e simply biserica cu un preot si se intretine de stat.
5) Biserica Sf. Trehne.-Aceasta, sfantd biserica parohiala numita
biserica domneascd, se afld in centrul orasului. Ea este cea mai veche din oral si
poarta cloud inscriptiuni : una slavond si alta dedesubt roman. Aceasta din urma
arata ca biserica e zidita de Ghenea Vel-Vistier, in zilele Domnitorului Matei Ba-
sarab Voevod la leatul 7153 de la facerea lumei, adica la anul 1645 dupd Hristos,
iar la 1784 s'a meremetisit fiind cu totul daramata si arsd de Otomani, cand sa'u
resboit cu poarta cea Kesariceasca (Otomanii trebue sa fi avut lupta cu Rusii
la 1771), iar acum la 1851 s'a zugravit din nou si meremetisit pe dinauntru
§i pe dinafard precum se vede, prin osardia D-lui Alexe Zamfir (tatal lui
www.dacoromanica.ro
 356

Nita Alexe) epitropul sfintei biserici, iar tampla si dveriile (usile imparatesti
cat yi inchiderea anvonului ereau numai stalpi) s'au facut cu toatb. cheltu-
iala D-lui Pitar Ionascu Raducu, fost negustor, in zilele Domnitorului Barbu
D. *tirbei si sub arhipastoria lui Climent Episcopul Argesului.
In anul 1886 iarasi s'a reparat, zugravindu-se din nou si mai adaogan-
du-i-se Inca o turla sau clopotnita de catre epitropie, din venitul bisericei si

I.

1.

/
:: ,4 ..,, .1!... - ,,, Iir tx 1

. 1; ..,y/ ..,:-.
o vajjel- ... .."0: -% 111., a
#.
M1.

L -,..,, -4,...,- =i...... :_.-_.ik. ..7-1 '''' . `.-.r. in--f t .... Z .

Ap
_ n.

Biserica Sf. Treime.

s'a sfintit din nou in anul 1887 de catre Prea Sf. Sa Episcopul Ghenadie,
al carui portret este si facut in partea dreapta, cum intri, induntrul bisericei.
Ctitorii zugraviV induntrul bisericei cunt : Jupan Ghinea Vel-Vistier si
Jupanita (Visa) Florica (fondatori cari in biserica) apoi Alexe si Marghioala
Zanfir. (Acestia din urma azi lipsesc).
Tata inscriptiunea (pizanie) -slavona si traducerea ei. (Cea romaneasca a
disparut).

www.dacoromanica.ro
 357

Cu vrerea Tatalui vi cu ajutorul Fiului implinirea Sfantului Duh, si

unuia Dumnezeu inchinata aceasta sfanta vi Dumnezeiasca biserica intru nu-
mele prea Sfintei si de viata facdtoarei si nedespartitei Treimei cea de o fiinta ;
ziditu-s'a in zilele bine cinstitorului si de Christos iubitorului Io Matei Voe-
vod Basarab vi a Doamnei lui Ilina prin cheltuiald si osteneald; eu gresitul
rob al lui Dumnezeu boer Ghinea slugerul vi jupaneasa lui Florica vi copiii
for : Mihu si Mihaila vi Petal si Alexandra si Inca cati Dumnezeu le va
mai darui lor. Mai vartos cer vi ma rog tuturor : dupd petrecania noastra
a nu uita acest sfant local, ci a'l milui vi a'l intari cu toata puterea si dra-
gostea, ci astfel sa va invredniciti cereasca irnparatie a castiga si a putea
..auzi fericitul glas al Domnului, al parintelui meu: veniti de mosteniti im-
para.tia cereasca cea pregatita voud, caci se cuvine noun tuturor a o dobandi
si cu toate drepturile si bundtatile a ne indulci in nesfarsitele veacuri amin.
Scrisd luna Iunie a seaptea zi in anul 7153 (1645). Crugul soarelui 13 al
lunei 1. Ispravnici (au fost) Vasile si Oprea.')
.4..- t71/4.
,:
%----

,poilttiif. %owl 0 Li) 0,,,imotitki4A**.aitersomiiimio,414,- poi, , 0til I; WM

.:.Nd ,..

t-1,
',..
fi ifteit611:Wilif6.kilthfl altrimktroViNaP,* 11,3 9 tifpo c vii fil,'il 01114$
",
, 4 0Tri; fifciARt16:16:k4ii.16P, WO -iitfirtfii elf ii 3 *Bttiwiii'.10,1frrfie
I

1.;40411111-cAtigHiNt4141flataffa-iiUtigi,t441011,0):1-if`i:4(01)111141's
il .11%4144 )i-tillAiittiliiikilecA
till 't211116 Ori Alii 110,1rdITORt IF; ,Ictkii-gainiAti- , i tHSWID Oak
/ ,IK 1*.
1
I EtAN faci Ili 110A 111,
cd.f4 .,3 ;yr 4 I
ES,L11-111011dAirfP.014111,
iici11,11H.friakIZAA*
4 $`1,4
....-

iC-,,,:.. ,',..1..- ,.-..., ,,, ,- --- . , , .,, _ -;., :;.i.,-.7:-:'....7-:'. , ..,,:-_, J. '
Inscriptia slavona de la biserica Sf. Treirne.

Aceasta biserica erea inainte vreme inchisa de jur imprejur cu un zid

inalt si gros ca o cetate. Cu timpul insa, putin cite putin, s'a daramat de
catre epitropie si imprejurul ei s'au facut case si pravalii, din can unele sunt
inchiriate, iar altele platesc embatic, aducand astfel bisericei un venit destul
de insemnat.
Biserica are cloud clopote cu urmdtoarele inscriptiuni :
a) Clopotul cel mare. Acest clopot facutu-l'au jupan Ghinea Clucerul
i jupanita (Visa) Florica (1648), ca sa fie de pomand la biserica la Slatina
unde este hramul Sf. Troia in zilele lui Matei Basarab Voevod."
h) Clopotul eel mic Acest clopot de la biserica cea mare din Slatina
cu hramul Sf. Troita s'a prefacut de noi: Ionaseu I. Ion, I. Grigore (1793).
Aceasta biserica posedd o movie in comuna Milcovul, Casinul eel mare,
1) Tradus de D1 St. Njcolaescu.
www.dacoromanica.ro
 358

multe case si pravalii in Slatina, precum si averea lasata de reposatul Io-

nascu Raducu si de Pitareasa Anica sotia sa. (Vezi capit. de aur).
Iata si doua hrisoave de milele ce a avut aceasta biserica :
Hrisovul lui Mihail Racovita V. Vod cu data 7235-1727, relativ la
biserica Si. Treime.
Milostio Bojio Io Mihai Racovita oevod i Gospodar Zemle Vlahiskoe
davat sio povelnio gvmid, adeca (cu Mila lui Dumnezeu Io Mihai Racovita
Voivod si Domnitor a toatei sari Romanesti....
Sfintei si Dumnezeestii Biserici, din orasul Domnii mele, din Slatina,
unde este hramul S-ta Tro4a. Care Biserica este facuta si inaltata, din teme-
lia ei, de reposatul Ghinea Vistierul Bratasanu parintele Mihului Cluceriu si
al Predi vel etraru ca sa fie bucatele S-ftei Biserici si bucatele ,popilor,

"111)10)
.j,p11111

Japan Ghinea Vel-Vistier. Jupaneasa Vita.

cari pazesc Biserica in pace, de dijma de stupi si de ramatori, de vinericiu,

de oerit si de mertice Domnesti, de podvoade, de cai de olac. De acestea
de toate, de catre nimeni, nici un val si nici-o bantuiala sa nu aiba. Pentru
ca m'am milostivit Domnia mea, de am ertat bucatele Bisericii si ale popilor,
precum scrie mai sus.
Precum au fost ertata &Arita Biserica si preotii si mai dinainte vreme
de alti Domni, cu carti Domnesti de mild si de ertaciune. Precum am vazut
www.dacoromanica.ro
Domnia mea si cartea raposatului Serban Voda, cel de demult, si cartea Ra-
dului Voda Leon si cartea lui Antonie Voda si a lui Grigorie Voda si cartea
Ducai Voda, si cartea lui Serban Voda si cartea reposatului Constandin Voda
Brancoveanu, si cartea lui Stefan Voda si cartea lui Niculae Voda, facuta
de mild si inoita una pe alta. Pentru ca aceasta sfanta Biserica, de la Sla-
tina, estd facuta de reposatul Ghinea Vistierul Bratasanul, iar bucatele Sfintei
Biserici, sunt date de feciorii lui : de Mihul Clucerul si de Preda Setrariul,
pentru pomana, ca sa fie Sfintei Biserici de ajutor si de inta'rire, si popilor,
ce ,vor pazi S-ta Biserica, de hrand ; iar ctitorilor vecinica pomenire.
Si am Invoit Domnia mea pomana si ertaciunea cu aceasta carte a
Domnii mele, ca sa nu mai alba, nici un val si nici-o bantuiala de catre
nimeni..,Asisderea poruncesc Domnia mea, voua.' tutulor slugilor Domnii mele,
:care yeti umbla Cu slujba oeritului si a dijmdritului si a vinericiului si cu
alte da'jdii si orandueli, intr'acea parte de loc. De vreme ce yeti vedea cartea
Domnii mele. Iar voi toti sa aveti a va feri de bucatele acestei Sfintei Bise-
rici si ale popilor, nimeni de nimic sa.' mai bantuiasca, ca cine se va ispiti,
ca sa faca vr'un val peste cartea Domnii mele, macar veri de ce, unii ca
aceia bine sa §tie, ca rea scarba si pedeapsa vor petrece de catre Domnia
mea. Asisderea si in urma Domnii mele, pre care va alege Domnul-Dumne-
zeu a fi Domn si sta'panitorTdrii ace0a, Inca '1 pohtim pit rugdm cu nu-
mele Domnului si Mantuitorului nostru Isus Hristos, sa aiba a inoi si a
Intari aceasta mila, precum scrie mai sus, ca si ale Domnii lui mili si Danii
in urma -i, Inca sa fie cinstite §i in neam tinute, §i in cela veac ce va sa vie,
la repaosul vecinic sufletul sa-i fie. Si am intarit cartea aceasta cu tot sfatul
si credinciosii boeri cei maxi, ai Divanului Domnii mele si Pan Iordackie Cre-
-Wleseu, vel Vornic, Pan Manolakie Lambrino vel logofat, Pan Costandin Du-
descu vel spataru, Pan Grigorie Greceanul vel vistier, Pan Barbu Merisanul
vel Clucer, Pan Manolakie vel postelnic, Pan Costandin Herascul vel pahar,
Pan Matei Farcasanul vel stolnic, Pan Iordakie vel sluger, Pan Grigorie Fi-
lipescu vel pitar si ispravnic Costandin Cretulescu vel logofat si s'au scris
cartea aceasta in anul dintai al Domnii mele, aici in orasul scaunului Dom-
nii mele in Bucuresti.
JO MIHAIL RACOVITA VOIVOD
(Pecetia Domneasca):
Luna Iulie 31.-7235.
Manolakie Lumbrino vel logofat.

www.dacoromanica.ro
 360

Alt hrisov de la Grigorie Ghica, relativ la biserica SI. Treime de la

1734 Julie 12.
Cu Mila lui Dumnezeu Io Grigorie Ghica Voevod si Gospodar al tarii
Romanesti, etc. etc. etc.
Sfintei si Dumnezeestei Biserici, din orasul Domnii mele din Slating,,
unde este hrainul S-ta Troitd. Care Biserica este facuta, si ind4atd din teme-
lia ei, de reposatul Ghinea Vistierul Bratdsanu, parintele Mihului Cluceriu,
s'al Predi vel etraru, ca sa fie bucatele sf-tei Biserici, si bucatele preotilor
care pazesc Biserica, in pace de dijina de stupi, i de ramdtori, de vinericiu,
de oerit, de podvoade, de mertice, de cai de olac, de acestea de toate, de ca--
tre nimeni, nici un val si nici-o bantuiald sa nu aiba. Pentru ca m'am mi-
lostivit Domnia mea, de am ertat bucatele Bisericii si ale preotilor, precum
scrie mai sus.
Precum au fost ertatd s-ta Biserica si preo-Oi si mai dinainte vreme de-
a10 reposgi Domni, cu carti Domnesti de mild si de ertdciune ; Precum am
vazut Domnia mea si cartea reposatului erban Vodd cel de demult, si car-
tea Radului ,Grigorie Voda si cartea Ducai Vodd, si cartea lui *erban Vodd.
si cartea reposatului Costandin Vodd BrancoVeanu si cartea lui Nicolae Voda
si cartea lui Joan Vodd si cartea lui Mihai \Todd', fa'cuta de mild si de ertd-
ciune, si urmate una dupe alta.
Pentru ca aceasta, sf-ta Biserica de la Slating, este facutd de reposatul
Ghinea Vistierul Brdtdsanul ; iar bucatele s-tei Biserici, sunt date de feciorii
lui : Mihul Cluceriul si Preda Cluceriul pentru pomana, ca sa fie sfintii Bi--
serici de ajutor si de intdrire si preotilor ce vor pazi s-ta Biserica, de hrand
si de chiverniseald. Iar ctitorilor vecinica.' pomenire.
Intarind Domnia mea aceasta mild si cu cartea Domnii mele ; ca sa.
nu aibd de catre nimeni, nici un val si nici o bantuiald.
Asisderea poruncim Domnia mea, voud, tutulor slugilor Domnii mele,.
care yeti umbla cu slujba oeritului, a dijmdritului si a vinericiului, si
cu alte dajdii si orandueli, inteacea parte de loc, de vreme ce yeti vedea
cartea Domnii mele, iar voi toti sa aveIi a va feri, de bucatele s-tei Biserici
si ale preoVlor, nimeni de nimic sa nu-i bantuiascd, ca tine se va ispiti, ca.
sa le faca vre-un val peste cartea Domnii mele veri-de-ce, unii ca aceia bine
sa sties ca rea scarbd si pedepse vor petrece, de catre Domnia mea. Asisde--
rea si in urma Domnii mele, pre care va alege Domnul-Dumnezeu, a fi Domn
si stapanitor tdrii acestia, Inca 11 rugdm in numele Domnului si Mantuito--
rului nostru Isus Hristos, ca sa aibd a invoi si a intdri aceasta mild, precum
scrie mai sus, ca si ale Domnii sale mili si Danii, in. urma Inca sa fie cins--
tite si tinute in seamy si in cela veac sufletul la repaosul vecinic sa -i fie..
www.dacoromanica.ro
 361

Si am intdrit cartea aceasta, cu tot sfatul cinstitilor si credinciosilor boerilor

celor maxi ai Divanului Domnii mele. Pan lordacke Cretulescu, vel vornic,
Pan Manolake Lambrino vel Ban, Pan Costandin Dudescu vel logofat, Pan
Costandin vel spatar, Pan Grigorie Greceanul vel vistier, Pan Grigorie Fili-
pescu, vel clucer, Pan Grigorasco, vel postelnic, pan Mihalake Haristarhu vel
paharnic, pan Costandin Cantimir vel stolnic, Pan Costandin Brancoveanul
vel comis, pan Mihalake vel sluger, pan Costandin vel serdar si ispravnic
Costandin Cretulescu vel logoldt; si s'au scris cartea aceasta, in anti] al doi-
lea al Domnii mele aici in orasul scaunului Domnii mele Bucuresti, de loan
logofetelu de Divan ot Arges.1)
JO GRIGORIE GHICA VOEVOD.
Costanclin, In.alesch, rt.1 logofat.
Luna Julie 12 leat, 7242.

Ghinea Vistierul. Acest Ghinea Vistierul zis Cicala (Tucalas) nu-

mit si Bratasanu, care fusese de meserie olar la Constantinopol si care se
spune ca stia sd intoarcd trebile prin tard precum invarteste olarul roata si a
pune manusa precum face olarul, unde voeste, isi dedea nume de pe tim-
pul cand it adusese Voda Leon (1629-1633), de bun financial-, care post
inalt it ocupase sub acel Domn timp de doi ani. Unii pretindeau ca e bun
patriot. Altii spun ca Ghinea vistierul Bratdsanu erea fiul lui Radu postel-
nicul, roman iar nu grec Rumeliot, cum it declard cei mai multi istorici si
Costache Aricescu.
Odobescu in descrierea Antiquitgile jud. Romanati la pag. 197, No. 7, in
inscrisul Radului Banul Buzescu din 1646, prin care iarta de Rurnanie pe
satenii din Cerneti, zice la fine, fostau si boeri anume, ot Brancoveni, jupan
Preda mare clucer, ot Cepturoia2) jupan Preda spdtarul nepotul meu ot Bra-
taseni, jupan Ghinea clucer ot Curtisord, Chirca postelnicul ot Balotesti, Fiera
postelnicul, i Matei spdtarul ot Milcov, Ivan sluger ?"3)
Ltd cum ni-1 descrie A. Pelimon in lucrarea sa : Matei VV. la Mr.
Sadova."
Avea o fizionomie insemnatd; parul capului rosu ca cardmida, ras la
ceafd si pe frunte. Nasul ascutit, ochii spdld.citi si o cautaturd ca de viezure.
Purta o barbd respectabila, mustatile magi si un aer pios.

1) Aceste acte s'au ga,sit la biserica, §i s'au daruit Acadenni.

2) Comuna Stirbei, jud. Romanati, plasa Oltetului numita, in vechime §i chiar astazi Ciutu-
roaia sau Cepturoaia, este cea mai vecho repdinta, a Buze§tilor.
3) Analele Acadenni vo', X, pag 197.
46
www.dacoromanica.ro
 362

Ajuns Mare Vistier, se' purta imbracat numai in velur, samur si postav
de Venetia, gulerul camalsii alb ca coala de hartie si in cap purta un bonet
sau caciuld de astrachan dupa moda georgiand.
Pe acest Ghinea : criminal si urat, prin ale cdrui planuri si oameni se
sdvarsise moartea boerului Stratoveanu, cum am povestit la pag. 142, Matei
Basarab it pusese mai intai a tine loc de hatman si mai tarziu it facuse
Mare Vistier, ba se spune ca i-a dat chiar pe sora lui in casatorie.
Pentru jafurile sale, pentru viclenia si hipocrizia sa, se zice ca Ghinea
a atras atat de mult ura poporului asupra sa, in cat poporul l'a scos afard
din palat si l'a ucis in drum impreund cu armasul Radu Varzaru.
Si asa fiind turbati (slujitorii lui Matei Vodd si mai vartos Dorobantii
si Seimenii si alte cete), cand fu intr'o zi, se stranserd toti in curtea dom-
neasca ca sa ucigai pe doi boeri ai lui Matei Vodd anume : Ghinea Ciucala
4 Radu Va'rzarul vel Armas, aruncandu-le prihana cum ca ei sfa'tuesc pe
Domn ca sa nu be dea left. Si asa find ei turbati ca niste porci far' de ru-
sine se suird sus in casele domnesti si deterd navald unde zaicea Domnul
lor, cdutand pre acesti boeri, sub cdpataiul lui, sub paturi, prin poduri, prin
camdri, prin lazi, pang ii gasira si asa dinaintea lui, i-au luat cat se cutre-
mura locul de groaza lor, desbrdcandu-i de haine, bdtandu-i nemilostiv pang
,,i-au scos afard la camp si acolo i-au omorat inaintea tuturor ostilor.)
In urma celor doud acte, reproduse mai sus, gdsite la d-nu Nita Poli-
hronie, fost Epitrop al Bisericei S-ta Treime din Slatina, se desluseste ca.
Ghinea vel vistier a avut 2 fii : pe Mihul Clucer si Preda Setrar. Din Mi-
hul s'au stins descedentii, iar din Preda Bratasanu, de care vorbeste Paul
din Antiohia, sunt urmasi Bratdsenii, de si Aricescu, luat dupd Istoria
Tarn, spune ca s'a stins descendentii lui vel vistier Ghinea Bratasanu; o
nedumerire exista insd, Ghinea a avut sotie pe Florica sora lui Matei Ba-
sarab, fiica vornicului Danciu si in bisericd se vede alaturi cu ctitorul
Ghinea, jupaneasa Visa ; sau Florica se mai numia si Visa ?
Iatai aici un act in care se vorbeste despre Ghinea Vistierul :
Manul biv Vel Ban, Stroe Vel Vornic, Radul Logofat Cretulescu, Ra-
dul logofat Popescu, Mares mare-vistier, Barbul cdpitan fiul lui Danciul Pos-
telnic, Arghir al Radului, vornic Mihdlcescu, Iorga Vamesul, 'Jana' Logofatul
Mavranghil etc., dau un zapis Alimdnestilor pentru a fi liberi de rurnanie
de catre toata rudenia Doamnei Ilinei si de catre toate rudenia Ghinei Vis-
tierul, ca unii ce au fost oameni judeti. Se vanduse Doamnei lui Matei. Mih-
nea -Voda Inca pang nu erea facut hainic asupra Impardtiei, primise rascum-

1.) Magazin istoric pentru Dacia torn IV, pag. 328.

www.dacoromanica.ro
 363

pararea : sa dea bani la Domnie sa fie pentru nevoile Tarii ce se intamplase

atuncea, caci ca erea cumparat acest sat iar pre bani domnesti. Deci acest
sat Alimanesti, data au venit la curtea la Mihnea-Voila, banii n'au avut sa
dea sa se rascumpere de rumanie, ce au umblat la toti boerii ca sa le dea
bani si nimeni nu le-au dat ; ce au mers si la Ghinea Vistierul de se-au dat
de buna voe a for sa'i fie rumani cu toata mosia for si sa dea bani Ghinea
Vistierul la Mihnea-Voda, da 800 de ughi. Deci tot atuncea la zilele Mihnii
Voda luat-au Ghinea Vistierul si cu Udriste Spatarul toate ocnele si vadurile
de la Mihnea-Voda si apoi ne-au amestecat si pe noi in taina la Mihnea
Voda sa fim cu dansii sotii fara de voia noastra, la ocne si la vadure. sSi
dupa ce s'au asezat oamenii din nou si den Udriste Spatar si den Ghinea
Vistierul la ocne si la vadure sculatu-s'au Udriste Spatarul si Ghinea Vis-
tierul de au luat din venitul ocnelor si ale vadurilor talere 14.146, de
i-au mancat facut ei ce au stiut, precum chiar se au dovedit cand
s'au luat seama ocnelor si al vadurilor. Deci dintr'acest venit al ocnelor
si ai vadurilor, fost-au randuit Mihnea-Voda la niste Ovrei din Tarigard,
ce au fost datoare Domnia si -Ora pungi 35. Insa Ovreii anume Muceacin
si Ibraim Cilibi cart slujesc la Valedeaua, mama imparatului si neapucand
Ovreii sa-si is banii de Ia ocnele, de Ia vadure, caci ca au fost Mihnea-
\Todd hainie si se sculase de ucisese Turcii. Iar dupa ce au venit Maria Sa
Domnul nostru Io Gligorie Ghica Voevod, trimis-au acesti boeri ce scriu mai sus
ceausi cu hochim impara'tesc, de ne-au apucat cu stransoare si am plata Ovreilor
toti banii, talere 17,500, din casele noastre si apoi noi toti am mers inaintea Marii
Sale Domnu nostru si a tot divanul de am cersut judecata ca ce suntem noi
vinovati sa platim datoria Ghini Vistierul care au luat de la ocne si de la
vadure cu Udriste Spatarul, insa numai partea Ghini Vistierul ne-au luat talere
7088 ; si au fost si jupaneasa Ghini Vistierul de fata si vazand si ea atata
seama de bani ce au mancat barbatul ei Ghinea Vistierul, nu seau bagat
a plati, ce de inaintea a tot Divanul lepadatu-s'au de toate datoriile Ghinii
Vistierul si de toate mosiile Iui, ca sa nu plateasca aceasta datorie. Apoi nick
pre aceasta nu o am lasat, ci o am primit de se-au jurat cu mainele pre
sfanta Evanghelie cum nu i-au ramas nimic de la barbatul ei Ghenea Vistie-
rul si ne-au facut si zapis la mana noastra, cum sa nu mai aiba treaba ni-
mica cu de-ale barbatului ei Gheni Vistierul, si cu acest sat Alimanesti. Drept
aceia si Maria Sa Domnul nostru Io Gligore Ghica Voevod, vazand Maria
Sa atata peire si Mutate de bani ce ne-au cazut asupra noastra milostivitu-
s'au Maria Sa de ne-au dat toate inosiile si tiganii vistierului Ghini si ne-au
dat si pre acest sat Alimanesti tot cu tot hotarul si cu toti rumanii si ne-au
facut si cartea Marii Sale ca sä se vanza pentru aceasta datorie a Ovreilor
si sa se dea pentru partea Ghini Vistierul. Deci noi dat-am voe acestui sat
www.dacoromanica.ro
 364

Alimdnesti ca sd se rascumpere de rumanie si au facut cum au putut de

ne-au dat la mainile noastre ughi 800 bani gata, de s'au dat in datoria
Ovreilor. Scrie eu Goran Logofatul Oldnescu.Aprilie 11, in anul 1662.
Transcris dupd original, probabil in Arch. Statului de Pesacov; copie in col.
D-lui Gr. P. Oldnescu.1)
6) Biserica Iona cu. Aceasta biserica parochiala aezata pe o mo-
vilita in fata inagurei Gradistea, este cea mai frumoasa si serveste de Ca-
tedrala a orasului. Ea e facutd de Ionascu Cupet la 1782 pe timpul Dorn-
nului Alexandru Ipsilanty.

,ettesm.,:,....2....4_,_......iwkiy;
I
I

--- 7 -: '. -7 ..- : -. -. : --_ t . .

Catedrala

ti
;"-'17-4i0"
"e*

, ''Fg in'
,;Vrf r ", [",

s
LT.

1/ititT

01%

Biserica Ionascu.
Tata' pizania sau inscriptia aflata pe piatra comemorativa a bisericei.
Cu vrerea tatalui si cu ajutorul fiului si cu sdvarsirea duhului Sf. Amin.,,
Ridicatu-s'a aceasta sfantd si Dumnezeiasca biserica din temelie, unde
se prasnueste hramul Sf. Ierarch Nicolae si Marii Mucenici Gheorghe si Di-
mitrie, in zilele Marii Sale Alexandru Ipsilanty Voevod, cu blagoslovenia prea
Sfintiei Sale Parintele Mitropolit al Ungro-Valachiei Kiriu Kir Grigorie si prin
osardia si cheltuiala D-lui Jupan Ionascu Ion Sarbu Cupetu ot. Slatina si
s'a infrumusetat cu zugraveala si cu clopot si cu toate odoarele atat pe din-
launtru precum si pe dinafara dupd cum se vede, insa au mai ajutat si D-lui
Constantin Balseanu, Jupan Martin Mircescu cu cat D-zeu i-au invrednicit
1) N. Iorga. Studii Si doc. Vol. V, pag 122
www.dacoromanica.ro
 365

.ca sa fie pomenire in veci si s'a inceput acest slant local la anii zidirii 7290
(1782) Mai 13 si s'a savarsit la leatul 7295 (1787) Septemvrie 20.
La 1834 s'a reparat.
La 1843 iarasi s'a reparat, s'a ingradit cu fier imprejur la un metru
in jos departe de strasina si s'a asezat si ceasornic.

Japan Intlaca Cripetn. Juphneasa Neaga.

La 1873 s'a daramat de guvern si s'a cladit alta de zid tot in locul
celei vechi si la 1877 Noemvrie in 8 s'a sfinVt de Episcopul Ghenadie II.
de Arges in zilele Domnitorului Carol I, zugravindu-se de vestitul pictor Ta-
tarascu.
Iata un pomelnic vechi al lui Ionascu, care se pastreaza si astazi in
.aceasta biserica:
Ionascu, Neaga, Stroe, Stan, Rada, Joan, Balasa, Nicolae, Dumitrana,
Martin. (A se vedea despre Ionascu capit. Scoale si capit. de aur).

7) Biserica Sf. Nicolae din coasts. Aceasta sfanta biserica

situata pe dealul numit Caloianca, a fost cladita pentru prima data pe la
anul 1700 de mai multi enoriasi si preoti.
La 1889 s'a cladit din nou din fondul lasat de catre repausatul Iorgu
Angheliu (Anghelescu), al carui legat se afla in dosarul Primariei acestui
oras sub No. 41 din 1881, care zice urmatoarele:
Iorgu Angheliu de fel din Slatina, intre altele lasa pentru cladirea bi-

www.dacoromanica.ro
 366

sericei Sf. Nicolae din coasta cu imprejmuire si sase chilli suma de 7000
galbeni. (Din aceasta suma insa n'a ramas pentru biserica de cat 59292 lei,
bani 83). Comuna a acceptat acest legat cu Inaltul Decret No. 1993 din
31 Iulie 1881.

4
111
_

Biserica Sf. Nicolae din coasta

Tot Iorgu Angheliu a mai testat tot bisericei in anul 1879 un fond de
aproape 44000 lei iar reposatul Ilie Popescu (Pomosnic) i-a testat o pereche
de case in strada Bucuresti din acest oral pe locul carom astazi se afla
cladita Primaria. (A se vedea la capitolul de aur, biografia si testamentul
lui Anghelescu).

8) Biserica Sf. Nicolae din tdrg. Aceasta sfanta biserica si-

tuata in centrul orasului este zidita la anul 1761 in timpul domniei lui Scarlat
Ghica Voevod Domnul tariff Romane0 de la anul 1758-1761.
www.dacoromanica.ro
 367

Tata pizania sau inscriptia ce poarta :

Cu voia tatalui §i cu ajutorul fiului i cu savar§ir&a Sf. Duh s'a zidit
aceasta sfanta Si Dumnezeeasca biserica intru hramul Sf. Nicolae in zilele
prea luminatului Domn Ion Scarlat Voevod fiind inainte facuta de reposatul
popa Andrei protopop of Slatina idupa 60 de ani stricandu-se, indemnatu-
s'au robii lui D-zeu : Matei Capitan sin Oprea Judetu nepotul popii lui An-
drei, impreuna cu doi cinstiti i de bun neam boeri anume : Dumnealui Radu
Slatineanu biv-vel Comis, i Dumnealui Gheorghe Coman, Capitan erban,
i Dumnealui Manole Bra§oveanul, i Dumnealui Ion Vatafu, Brat Capitan, i
Dumnealui Matei, Jupan Ivan, Jupan Mihai, i Jupan Manea Tanase §i au
zidit-o din temelia ei Si au infrumusetat-o dupe cum se vede, la anul 1761.

Biserica Sf. Nicolae din tang.

La 1892 s'a reparat.

Raposatul Savu Ion Boiangiu lasa pentru_aceasta biserica averea sa spe-

www.dacoromanica.ro
 368

cificata in testamentul sau adiata sa, precum se vede in copia No. 11 eliberata
de Tribunalul judetului cu data anului 1876 Ianuarie 13 in urma suplicei
epitropilor inregistrata la No. 323 acel an, (a se vedea Savu Boiangiu la
capit. de aur).
9) Biserica Sf. Ion din Greidite. Aceasta sfanta si Dumne-
zeiasca biserica, ce se cinsteste si se prasnueste cu hramul Si. Ion Boteza-

y
ti

.21

Biserica Sf. Ion din Gradite.

torul si al Sfintilor Voevozi Mihail si Gavril, s'a zidit din temelie cu ajutor-
de obste al robilor lui D-zeu: Preotul Barbu Duhovnicul, Jupan Ion si altii
la leatul 1796 in zilele prea inaltului nostru Domn Alexandru Ypsilanty. S'a
reparat si zugravit la anul 1827 sfintandu-se cu blagoslovenia prea sfintiei
www.dacoromanica.ro
 369

Sale Mitropolitul Grigore. S'a invalit o data cu cheltuiala reposatului Nicolae

Hagiu, iar la anul 1876 s'a jugravit din nou cu cheltuiala reposatului Ionita
Sfetcovici. La 18.85 s'a ingradit curtea ; la 1895 s'a facut Soseaua de piatra
§i la 1896 s'a zugravit din nou tot cu cheltuiala reposatului Ionita Sfetcovici.
10) Biserica Obrocari. Aceasta sfanta biserica cu hramul Sf. Ni-
colae §i Invierea lui Lazar, a fost la inceput de lemn i cladita prin chel-
tuiala lui Marin Udrescu §i alti Obracareni pe la anul 1820-1821.
r

,
";
fit,
1

141
I, n

" ad.: °
Biserica Obrocari.
La 1877 s'a edificat din nou, din temelie, de zid, de catre mai multi
locuitori din mahalaua Obrocari, intre care Gheorghe Simion §i altii, iar in
1909 s'a reparat Si jugravit din nou cu ajutorul enoria§ilor i. altor filantropi,
prin staruinta preotului acelei biserici C. Plewianu.
11) Biserica Sf. Nicolae din Clocociov cu hramul Cuvioasa
Paraschiva Si Sf. Nicolae, s'a zidit la anul 1837 de Jupan Grigore Obogeanu,
'Fuca §i altii. Imprejurul ei este cimitirul mahalalei.
47

www.dacoromanica.ro
 egp. xxv.
Scoalele.-InvatAmantul.

www.dacoromanica.ro
 373

coalele.
Odata cu redesteptarea noastra nationald, am simtit ca pe langa biserica
mai trebue si $coalet.
Cel ce vrea sa cunoasca rostul lumeiopera divinitateisi chiar pentru
a se ruga cu temei lui Dumnezeu, trebue sa-si inalte inima si judecata. Dar
acestea se fac, in prima linie, numai prin mijlocirea cartii. Scoala deci se
impunea.
Prin scoala intelegemmai cu temeisau ar trebui sa fie astfelo bi-
-sericazsi prin bisericape Dumnezeu.1)
coala este altarul culturei.Cultura inalta pe om catre Dumnezeu.
*coala planteaza in sufletul generatiunei tinere acel capital cultural, ce
se poate privi ca o avere comund, la care toti au drept si din care toti au
sa-si is partea lor ; pentru Ca aceasta avere a eluptat-o ornenirea intreaga,
prin silinte mari, in decursul veacurilor.9)
coala este templul sfant al pacii, in care se invata maririle trecute.
In scoala se plarnadeste viitorul unei natiuni, in scoala se invata a iubi,
a trai si a muri pentru patrie.
Incercand a face istoricul scoalelor din orasul Slatina, si voind a porni
de la cele mai vechi inceputuri, este de neaparata trebuinta, sa cercetam din
punct de vedere cultural, o epoca intreaga.
Aceasta epoca putem s'o impartim in trei perioade si anume : I. Perioada
slavismului. II. Perioada grecismului si III. Perioada romanismului sau a
nationalismului.
Perioada slavismului (1300-1633). In timpurile cele mai
vechi, adical in perioada slaoismului, cand atat in biserica., cat si in cancela-
riile Domnesti, se intrebuinta ca limba oficiala, limba slava, si cultura, precum
si putinele scoli alipite pe langa biserici, manastiri, etc., ereau tot slave.
Cultura, care se capata prin acele scoli, nu consta de cat din citirea
cartilor sla vone, dupd care se facea serviciul divin in biserica si anume :
Ceaslovul, Psaltirea, Invaitarea cantarilor dupa Omoglasnic, etc. Prin acestea,
se formau diacii, de divan si piserii (functionarii necesari pentru cancelarie),
precum si aceia ce se folosiau pentru punerea pe hartie a daraverilor pri-
vate, iar celor ce doriau sa aprofundeze limba Slavona, li se dedeau patine

1) Istrati. 2) Pipo§.

www.dacoromanica.ro
 374

regule de gramatica Slavona, citirea din biblie si din sfintii parinti, pang ce-
ajungeau a cunoaste perfect aceasta limba. ')
Perioada Grecismalui (1716-1822). In periodul acesta, timp de
trista memorie pentru Romani, domnind Fanariotii peste amandoua princi-
patele, cultura cea mai insemnatd, atat in Muntenia, cat si in Moldova, erea
cea greceasca.
Toate scoalele tarii ereau grecesti, cu invatatori si carte greceasca. Asa
ca, limba greceasca domnia singura si in biserica si in saloane, adica in toate-
locurile culte. Cu ea se adapau toti fiii de boeri si cei can voiau sa ocupe
vre-o dregatorie sau sa joace vre-un rol in stat.
Ba ce este mai molt, cal acest soi de elenism degenerat, erea pe cale a
patrunde si in bordeie.
Limba romana incepuse a se corci; pang si unii dascali de la biserici
cantau cu inganfare : Aghios o Teos" in loc de Sfinte Dumnezeule." Boe-
rul roman se rusina a spune ca e Roman.
Chiar dulcile cuvinte de : tata" si mama" ajunsese a fi considerate
ca niste cuvinte mojicesti ; babacd §i nineacd le suna mai frumos la ureche.
Ba si lui Dumnezeu ii ziceni bcibacd iar nu tatal nostru" ca sa nu se
superese vedenurnindu-1 cu un cuvant asa de mojictata."
In tot decursul epocei fanariote insa, cu toata predomnirea grecismului
in sferele culte si oficiale, limba romana, care fusese deslegata de lanturile,
in care zacea pe la jumatatea secolului XVII-lea, nu inceta un moment de
a sluji ca organ de rostire, chiar endirilor mai inalte ale poporului roman.
Cultura fanariota, nu ucise pe cea romaneasc-d, care se mentinu destul
de puternica in tot decursul predomindrei ei.2)
Scoala de la biserica Maica Domnului
Pe la sfarsitul epocei fanariote, sub unii din domnitorii fanarioti mai cu
tragere de inima, s'au infiintat in multe orase scoale, unde se invata si ro-
maneste.
Asa se spune intr'un hrisov, ca pe la anul 1763, a existat o Iscoald,
cu un dascal la mandstirea Maica Precesta d'aici. Aceasta scoald a fost
infiintata de catre bunii Romani Slatineni, fondatorii acestei biserici, cari la
1759 inchinand aceasta biserica la manastirea Xeropotamos de la Sf. Munte
si daruind-o cu tigani, cu vii, mosii, pravalii etc., au pus conditiune de a
se tine pentru totdeauna intr'dnsa un dascal, de invdtd tura copiilor.
Existenta acestei scoale romanesti din Slatina este astfel asigurata si o
confirma marturiile tuturor boerilor din divanul lui Constantin M. Racovita
1) G. M. Ionescu. Infl. Cult. Grecesti pag 114. op. cit.
2) Xenopol.
www.dacoromanica.ro
 375

si anume : Pang Const. Cretulescu vel Ban, Mihail Cantacuzino vel Logofdt,
Dumitrascu Racovita, vel Dvornic de Cara de jos, Badea tirbei vel Vistier-
nic, Nicolae Caragea vet Postelnic, Constantin Catargiul vel Clucer, *erban
Greceanul vel Sluger, Mihail Ghica vel Spatar, Grigoras Balian vel Stolnic.
In adevdr, se stie ca in tinda bisericei Maica Precesta, multd vreme s'a
continuat aceasta scoald, cand cu cate un dascal special numai pentru aceasta
meserie, cand de catre un preot mai tanar, care strangea baetii in tinda bi-
sericei imprejurul sau i ii invata romaneste, ce se putea invata pe atunci,
adica sä. citeasca psaltirea si sa scrie pe nisip.
Astfel se pomeneste despre unul Popa Fiera; Dasccilul Fedeles sau Fe-
delesoiu etc.
Prima scoald dar in Slatina a fost, dupa cum am vdzut si in actul de Ia
pag. 352, acea de pe langa biserica Maica Domnului, ai carei donatori sti-
pulasera in actul de inchinare, ca sa se 'tie acolo o scoala pentru invatatura
copiilor.
C. scoala a fost dar aici Inca de pe Ia anul 1760-1763, se dove-
deste atat prin diferitele hrisoave pomenite de noi, child am vorbit de bise-
rica Maica Domnului, cat si din marturiile boerilor de mai sus.
Acum se naste insa urmatoarele trei intrebari : 1) La aceasta scoala a
fost dascalul, care se vede trecut Ia 1780 pe timpul lui Al. Ypsilanti, in bu-
getul scoalelor, cu cate 60 taleri pe an ? 2) Acest dascal a fost de gre-
ceste sau de romaneste ? 3) Pentru aceasta scoala mijloceste Ionascu pe
cand traia, catre Domnitorul Ypsilanti ca pe langa dascalul de greceste, ce
spune ca erea aici in Slatina, sä se numiasca i unul de invataturile primare
in limba patrii" sau mai erea o altd scoala deosebita de aceasta ?
Eu cred ca aceasta a fost prima scoald, de oare-ce Ionascu Cupetu moare
pe la 1795 1796 si averea lui o lasa pentru biserica, spital i cesmele, iar
in urma mortii lui, epitropii vazand ca nu e suficient venitul si pentru spi-
tal, au infiintat scoald, intre anii 1799--1800, cum se probeazd din actele ce
publicam mai la vale, relativ la aceasta scoald.
Intru cat priveste la a doua si a treia intrebare, eu cred ca la inceput,
-conform obiceiului timpului, la acea scoala se invata greceste, apoi greceste si
omaneste si in urma numai romaneste, cum s'a urmat i la scoala Ionascu.
Se tie ca pe la anul 1774-1782 domnia in Muntenia fanariotul Alec-
sandru Ipsilanty. Acest domnitordupe cum ne spune Ionescu Gion
bun Ia inima i destept la minteeste unul din acei domnitori, cari au in-
semnat ceva in progresul cultural, atat cat progres va fi putut sa fie pe atunci.
1) Vezi V. Ureche. 1st. scoalelor pag. 30. Document, pergament mare descoperit la Domenii,
-unde este inscris sub No 6423 si coprinde intarirea daniilor Slatinenilor pentru biserica Maica
. Domnului.
www.dacoromanica.ro
 376

El este unul din aceia, cari au ravnit dupa formele civilisatoare ale scoalei
si a reprezentat un curent sanatos in Ora noastra.
Indata dupa. suirea sa pe tron in anul 1775, da un hrisov, prin care se
vadeste dorul si grijea ce avea el pentru scoale si in care zice Vcizand
aceasla crestineasca tard lipsitci de inocitaturi, de stinte si de arte, care lu-
mineazci si fo!osesc pe popor, am infiintat scoli c,t1 profesori clinoscatori de
mai mute limbi, rcinduindu-le /efi si dand si ujutor si indeslulare scoodelor."
In anul urmator 1776 Ipsilanty da un alt hrisov, in care zice ca : a
simtit de neuparalci trebuintd, inflintarea, imbuncitcitirea si intretinerea scoa-
lelor din turd." Pentru aceasta da" ordin a se intlinta in ftecare oraset scoale,
atilt de limbo tariff, cdt si de limba staroneasca, pentru ca sd incete Meta
cunostinteie elementaresci nu fie ignoranti.
In urma dorintelor si hrisoavelor lui Ipsilanty, vedem ca in anul 1780
scoalele din Muntenia sunt in prosperare si anume se spune prin budgetul
scoalelor din 17 Martie 1780, ca ereau zece dascali la scoalele din orasele :
Ploesti, Targoviste, C.-Lung, Pitesti, Monastirea Arges, Rusii de Vede, Gu.esti,
Gherghita, Urziceni si Slatina. Acesti dascali .primiau fiecare leafy cute
60 taleri pe an.
Intr'un act vechi din dosarele scoalei de baeti Ionascu, se gaseste scris
ca pe la anul 1781-1782, Ionascu Cupetu, despre care vom vorbi, avand
oaresi-care trecere la Domnitor, cere si i se implineste dorinta, ca pe ldnga
daseedul de greeete ce erea in Slatina, sa se numiased gi
until de inveiViturile primare in limba patrii.
Pe la anul 1794 sub domnia lui Al. Moruzi, in cartea pastorala sau en-
ciclica canonica a Episcopului de Ramnic, Filaret, aflam ca preotii cei mai
iscusiti si mai impodobiti la invatatura .ereau indemnati sa stranga copiii si
sa-i invete carte pe la satele marl. In aceasi enciclica vedem, ca intre datoriile
protoereilor erea si privegherea asupra scoalei aflatoare in judetul respectiv,
ca sa vaza : De se sileste dazcalul cu invatatura copiilor si ce sporire fac
ei la invatatura si de li se urmeaza oranduiala sau nu. ')
Scoata de baeti Ionascu
A doua scoala in Slatina a fost scoala Ionascu, infiintata din' fondurile-
raposatului Ionascu Cupetu, pe la anul 1799-1800, dupd cum se probeaza
din urmatoarele acte si documente, privitoare atat la infiintarea ei in anul men-
tionat, cat si la mersul ei in diferitele timpuri :
1) Anaforaua iscalita de Const. Filipescu vel Vornic si de Radu Golescu
la 14 Martie 1800, motivata de jalba ce au dat Domnitorului mai multi
boeri si boernasi din jud. Olt. Acestia cer adaogarea veniturilor bisericei si.
1) V. Ureche. 1st. Rom. Vol. III (V) pag. 63.
www.dacoromanica.ro
 377

spitalului Ionascu, cum si a scoalei, cu dascal elinesc si rornanesc. Zic ja-

luitorii, cal au cercetat impreuna cu Neaga sotia mortului Ionascu si cu Ga-
vrila nepotu-sau si au constatat, ca veniturile sunt nesuficiente ca sa se in-
fiinteze spitalul si deci se maga domnitorului si boerii subscriitori anaforalei
sustin rugaciunea lor: A li se primi rugaciunea, ca in locul spitalului, din
venitul ce are acurna acea sfanta biserica, sa se intocmeasca scoald cu un
dascal elinesc si romanesc pentru invatatura si procopseala copiilor locuito-
rilor de acolo, fiind tot intru pomenirea mortului, ce au afierosit acele mili
pentru spital si mai vartos a Marii Tale; caci se Incepe in prea fericite zi-
lele Marii Tale o roada indestulata, de unde se pot adapa sa.'rmanii copii cu
invatatura si procopseald. Anaforaua cere sa se randueasca. Epitropi scoalei si
bisericei in locul lui Toma Deleanu, care nu mai .voeste a ra'manea, Epitropi
not : Nicolae Gigartu si Gavrila nepotul lui Ionascu, oameni de isprava si
cu temere de Dunmezeu. Acesti Epitropi sa ingrijeascd si de cesrnelele din
Slatina cu 100 de taleri, cari ar fi trebuit sa se dea spitalului. Domnitopul
Al. Moruzi incuviinteaza propunerea, cu care s'a invoit si clironomii lui Io-
nascu, in 18 Martie 1800. Domnitorul recunoaste importanta scoalei prin re-
solutiunea sa.1)
2) Act din 1800 Martie 20.
Vazut la inventarierea averei defunetului Vraut (ss) N. Tolueseu.
C. C. Deleann, it'd 7 Noenivrie 1890.
11 Jantu rie 1891.
(ss) Jude.
Aratarn printr'aceasta carte a noastra, ca reposatul Ionascu Cupetul, Inca
inteaceasta vremelnica viata aflandu-se si cu ravna dorind de unele placute
lui Dumnezeu sufletesti bune fapte, au zidit Biserica in orasul Slatina Sud
Olt, unde se cinsteste si se praznueste hramul Sfantul Ierarh Nicolae, la care
au facut si cate-va chilii de a fi spital spre odihna si cautarea saracilor bol-
navi cu de cele .trebuincioase, lasand danie bisericii si spitalului mosioarele
ce au avut, ca cu venitul acestora sa se pazeasca atat cuviincioasa podoaba a
bisericii, cat si oranduiala spitalului; dar pana a nu se savarsi si a se pune
in fapta acestea de insusi numitul ctitor, intamplandu-se moarte, ne-am oran-
duit not epitropi cu porunca domneasca, ca sa" sarguim de a se sa'varsi ce
va fi cusur la chilii si a se face urmarea a acei bune vointe a r4osatului
ctitor, la care, dupa cercetarile ce am facut, socotind venitul cat poate esi
dintr'acele mosii, am socotit si cheltuelile cat ar putea sa tie buna podoaba
a bisericii cum si spitalul si am cunoscut, ca.' nu poate a fi de ajuns venitul

1) V. A. Ureche. 'sr Rom. Tom. (8) pag 29.

48

www.dacoromanica.ro
 378

ca sa poata birui cheltuelile intr'aceasta. data, 'Dana child va trimete Dumnezeu

veri un alt ajutor langd acest venit ce se afla acum si de aceasta aratand
Marii Sale lui Voda, am luat de isnoava domneascd porunca si volnicie, ca
acum de-o cam data, sa se faca praxis pomenirii acelui raposat ctitor, dupd
puterea venitului, cu scoale de invatatura copiilor, spre care trebuinta am dat
aceasta carte a epitropii noastre la mana d-lui Nicolae Gigartul, pe care l'am
oranduit epistat asupra venitului si a trebuintei scoalelor si macar ca volni-
cim a fi la aceasta epistasie si Neaga sotia raposatului i Gavrila nepotul sau,
dar fara stirea si voia mai sus numitului epistat Nicolae Gigartul, n'au vol-
nicie a face nimic. Si iata insemndm mai jos ponturile si indatoram pe nu-
mitul epistat a fi urmator intocmai dupd acestea iar nu intr'alt chip.
Ponturile. 1. Dascalul Grekik carele sa fie vrednic a paradoxi si maftim
sa is simbrie de an po talere trei sute si oranduiala de mancare, de lemne
pentru foc si alte ce sunt trebuincioase si dupd ce se va intocmi scoala si
se vor inmulti copiii, sa se mai aseze alt dascal al doilea pentru chipa caruia
sa i se dea simbrie de an po talere una suta.
2. Un dascal care sa invete copiii romaneste, sa i se dea de an po ta-
lere cinci-zeci.
3. Pentru copiii ce vor fi de afara si nu vor avea parintii for mijloc a le
aduce cele trebuincioase de hrana for sau vor fi veri unii saraci de parinti,
sa li se faca oranduiala din venitul sfintei biserici, ca una ce erea indatorata
a hrani pe cei lipsiti, cand s'ar fi urmat a fi spital.
4. Oranduiala sfintei biserici sa se pazeasca." cu toate cele trebuincioase.
5. Cesmelele din oral sa se chiverniseasca cu cheltuiald de talere una
suta pe an, cari acesti bani i-au fost oranduit reposatul ctitor, a se da pe tot
anul ajutor la spitalul de la Dudesti, dar acum fiind trebuinta a se pazi
acolo in orasul Slatina si oranduiala cesmelelor, dupe porunca Marii Sale
lui Voda, banii acestia sa nu se dea spitalului ci sa se tie Cu dansii orandu-
iala cesmelelor in Slatina.
6. Tot venitul sfintei biserici, cu care este a se implini oranduelele ce
se arata mai sus, sa fie prin stirea si zaptul d-lui mai sus numitul epistat
Nicolae Gigartu, neingdduind nici pe Neaga sotia mortului nici pe Gavrila
nepotul sau a face veri-o risipa si ce prisos va ramanea din venit peste chel-
tuelile ce se arata, sa tie sub pastrarea epistatului, iar cand numitii nu vor
urma dupd cum zicem, dator sa fie numitul epistat a ne incunostinta pen-
tru toate si cand nu se vor putea implini cele mai sus oranduite din veni-
tul sfintei biserici, sa se iconomiseasca de la parintii copiilor cu ceea-ce ii
vor ajunge analoghie la acel cusur si sa se urmeze toate intocmai dupa cum
s'au pus la oranduiald si nu cum-va sa se arate biserica datoare de epistat
www.dacoromanica.ro
 379

cu cuvant ca." n'au ajuns venitul sa coprinda cheltuelile, ca nu le vom Linea

in seamy macar un ban, jar de va prisosi bani din venit, ii va avea in pas-
trare, dupa." cum si mai sus am scris.
7) Deci si D-ta numitule epistat sa fii silitor spre aceste sufletesti tre-
buinte, ca sa te faci si partas la pomenirea raposatului ctitor si sa tii ca-
tastih foarte curat, caci epitropia noastra te indatoreaza., ca sa ne arati pe fie-
care an socoteald curata si dreapta, atat de venituri cat si de daturi, acestea
scrie.
(ss) Constantin Filipescu. 1800, I\'Iartie 20.
(ss) Radu Golescu.
3) Din 1803 Fevruarie 10 avem o anafora aratand Domnitorului Constan-
tin Ipsilanty, istoricul bisericei si scoalei de la Slatina. Neaga sotia lui Io-
nascu Mazalu, ziditorul si inzestratorul bisericei si scoalei din Slatina, a cerut
de la Domnitor sa i se lase ei o vie. Ipsilanty, asupra petitiei Neagai, a in-
sarcinat pe Setraru Constantin, sa cerceteze cum sta." afacerea si daca scoala
urmeaza si in ce mod? Constantin Setraru 1) prin raportul sau din 10 Fe-
vruarie 1803 arata ca: scoala functioneaza cu &scat' nelipsiti, platiti din ve-
nitul bisericei ; ca." sunt trei dascali si anume un preot calugar grec, ce pa-
radoxeste maftim , altul iarasi grec invqand latina pe feciorii de boeri
si al treilea dasca.1 romanesc pentru copiii orasenilor. Invatatura este gratuity
si Neaga plateste prin chiverniseala sa sarnbriile dascalilor.
Ind in intregime si raportul Setrarului Constantin.
Prea Inaltate Doamne,
Dupa jalba ce au dat Marii Tale Neaga, ce au fost sotia lui Ionascu
Mazil, pentru o vie ce au afierosit barbatul sau la scoala bisericei, ce este
facuta aici in Slatina pentru invatatura copiilor de obste, fard plata, cerand
de la mila inaltimi tale a se scuti aceasta vie, ni se porunceste sa cercetam
de este acum scoala, de se invata copiii fara de plata si de sunt dascali, cari
s'au facut acum cu simbrie, cum si pentru vie, cate pogoane sunt si de
este via bisericei si a scoalei. Instiirrtam Marii Tale ca. acel Ionascu Mazil,
in viata fiind, au facut aceasta Sf. Biserica aici in Slatina cu zidarie impre-
jur si odai, inzestrand Sf. Biserica cu ceea ce i-au dat mina, facand boerii

1) Constantin Setraru, a fost fiul unui Grec din Epir numit Sariene, care cumparand mosia
zitoicanesti din jud. Oft, se stabilise aici inca de pe la anul 1790. La moartea sa o transmise unui
fiu al sau venit tot din Epir, numit Constantin Serraru, care avu de sotie pe Anghelina numita.
etrareasa.
Acestia sunt Constantin Setraru si Setrareasa, despre care se mai vorbeste in aceasta
carte ]a pag 150

www.dacoromanica.ro
 380

asezamant sufletesc, a se afla dascal nelipsit cu simbrie din venitul bisericei,

sa invete copiii fa'ra plata si acum se afla trei dascali : unul preot calugar
grec . . . altul iarasi grec, invatand feciorii de boeri si altii, altul dascal ro-
manesc, invatand copiii orasenilor. La acesti trei dascali li se da indestulata
simbrie si tain, rnaricare si lemne de foc, prin chiverniseala Neagai sotia lui
Ionascu. Am facut cercetare si pentru vie si ne-am adeverit ca sunt 18 po-
goane, 12 lucratoare, vie temeinica, iar 6 sunt saduri, cari pana la un an,
doi, se ajunge si aceea in randul viei cei lucratoare si este cu adevarat afie-
rosita bisericei si scoalei. Ne rugam ca din noianul milostivirei tale sa dobandeasca
mila ajutorului, ca sa poata urma si a tine acest bun lucru cu impartdsirea face-
rilor de bine la atatia copii, ce se afla nelipsit invatand la aceste trei scoli
si anii Inaltimei tale de la Dumnezeu multi si fericiti."-1803 Fevruarie 10.
Constantin Satraru.
Domnitorul da urmatoarea rezolutiune :
Io Constantin Alexandru Ipsilante Voevod gospod
Dupa aratarea ce ne-au lacut Dumnealui cinstit si credincios boerul
Domniei mele biv vel Vistier Constantin Filipescu, Epitropul acestei scoale,
cum si dupd instiintarea aceasta ce facu Domniei mele Ispravnicii judetului
pentru fiinta acestei scoale, ca se afla in stare, cu trei dascali, unde invata
copiii fara de plata, ca pentru un folos trebuincios obstesc ce este acesta,
ne milostivim Domnia mea si harazim scoalei atat scuteala a cease oarneni,
ce i s'au fost dat de Domnia sa fratele Alexandru Voda Moruzi, cat si scu-
teala viei acesteia.-1803, Mai 6.
4) La 1806 August 5, Vel Vist. Const. Filipescu si Radu Golescu, epitropi
ai scoalei din Slatina jud. Olt, supun Domnitorului o anafora prin care ii
arata, ca in aceste scoale urmeaza.' aproape 100 de copii, invatand tornaneste
si greceste, si ca aceste scoli nu mai au venit suficient in urma evenimen-
telor din urma, din care sa se plateasca simbrie dascalilor si hrana for si
cheltuiala bisericei si dresul fantanilor de acolo din oral. Epitropii se roag.d
a se face scoalei ulna vinariciu de la cease popoare din judetul Oltului si
a li se mai da acelor scoli si avaietul balciurilor din judet, mai harazindu-i-se
si cati-va luzi straini.
Iata acea anafora publicata de V. A. Ureche in Istoria scoalelor
pag. 97, 98.
Prea Inalte Doamne,
Cu plecata anafora arat Marii Tale, ca scoalele din orasul Slatina of
sud Olt, unde invata aproape 100 de copii greceste si romaneste, asupra
www.dacoromanica.ro
 381

,careia suntem not plecatele Mdrii Tale slugi epitropi, are numai doud mosii
intr'acel judet, de la care se adund bani gata 1000 de taleri, cdci fiind in
drurnul trecatorilor, si intamplandu-se rasvratirea trecutd, nu numai agonisita
ce are pe dansele, s'a prdpddit de catre ostasii bdjenari, ci si satul s'a ras-
pandit ; iar simbria dascalilor, ce se da peste an, sunt 920 taleri, afard din
hrana cea trebuincioasa din toate zilele a dascdlilor si cheltuiala bisericei si
dresul fantanilor de acolo din oras, cu care aceste se incarcd cheltuiala de
se fac mai mult de 1000 taleri pe an ; a avut si scoala 1300 taleri stransi
de mai inainte, dar intamplandu-se de s'au ucis doi Turci in satul scoalei
si neputandu-se dovedi ucigasii, s'a indatorat scoala, stapana mosiei, de a
dat rudelor acelor ucisi geremea pentru sat, si cu aceia s'au prapadit si mai
sus numitii bani, si incd a incaput si scoala sub datorie, atat pentru nea-
jungerea venitului, cat si pentru invelisul bisericei, ce s'a facut in trecutul
an din nou ; deci vazand, ca nu se poate chivernisi scoala cu acel puffin ve-
nit ce are, alergam la buna milostivire a Mdrii tale si rie rugam, sd bine-
voiti la acest lucru folositor obstei de acolo, a se face mild scoalei vinariciul
din sease poporase, ce sunt intr'acel judet al Oltului, care s'au insemnat mai
jos, neinchinate la alte mandstiri, unde numai acum de vre-o doi-trei ani s'a
pus oares ce viisoara si havaetul balciurilor, ce se fac intr'acel judet, insd
zece parale de pravalia mare, cinci parale de pravalia mica si cate-o para de
vita ce se vinde la obor, dupd cum asemenea s'a facut ajutor si scoalei of
Sud Gorjul, dandu-i-se avaetul balciurilor ce-1 lua; asisderea sd se hdrazeascd
:scoalei si niscai oameni strdini, far. paguba visteriei si va fi pomenirea Md-
siei Tale."-1806 August 5.
Constantin Filipescu Vel-Vistier, Radu Golescu.
Popoare : Poporul Coruna, Poporul Ipotesti, Poporul Alilapesti, Poporul
-Viisoara, Poporul Saranpoe.
Domnitorul, la 12 August a acordat o prate din vinciriciul cerut si 10
lode pentru scoala.
Iata rezolutia Domnitorului.
cat pentru acele cite 10 parale de pravalia mare si cate cinci de pra-
Atha mica, ce ni se aratd ca se is de ispravnicii judetelor, aceasta fiind ur-
;mare necanonisita.' si nestiuta Domniei Mele este hrdpire a ispravnicilor si
nu este cu cuviinta sa afierosim mild la scoala." jafurile si catahrisis)) ce se
-fac, si deci slobozim Domnia mea, de acum inainte o urmare ca aceasta,
fiind-cd numai stdpanii mosiilor, unde se fac acele balciuri, sau targuri, au

1) A buzurile

www.dacoromanica.ro
 382

a lua obicinuitul avaet al pdmantului ; lard pentru vindriciul acestor cinci

popoare, ce se arata mai jos anume: Comana, Ipotesti, Alilapesti, Viisoara
si Saranpoe of sud Olt, bine -voim Domnia mea a face aceasta mild. si aju-
tor si scoalelor din orasul Slatina, spre alsi putea intampina trebuincioasele
cheltueli, ce urmeaza a se face peste an la mai jos ardtatele trebuinte ; ii
hardzim insd, din cinci bani, cari se iau pe seama Domnii la vadra., sa alba
a lua mai sus numita scoald numai cafe doui bani, iar ceilalti sa se is de
vina."ricerii Domnesti, care aceasta mila sa aibd a strange oranduitul om al
scoalei tot cu aceiasi oranduiald, ce se urmeaza si la alte mili monastiresti;
osebit mai facem domnia mea mild la aceasta scoala, ca sa fie si lude zece
scutiti, oameni straini lard' pricina de dajdie."
La anul 1806 declarandu-se rdzboi intre Rusi si Turci, multe din scoale
se Inchid. Cu toate acestea iata ce ne spune V. A. Ureche in Istoria Scoa-
lelor pag. 99, 100.
Nu toate scoalele sunt inchise din cauza razboiului. La 1808 functio-
neaza scoala de la Slatina cu sporire. Epitropii Const. Filipescu Vistiernicul
si Radu Golescu, supun aceasta Divanului tdrii Muntenesti ;cu anaforaua
for din 27 Mai zisul an 1808, fiind Cara ocupata de Muscali. Epitropii cer
Divanului o indreptare la hrisovul, de care mai sus vorbiram, al lui Ipsilanty,.
relativ la vinariciul cu care a miluit scoala din Slatina.
Zic boerii Epitropi :
5) 1808 Mai 27.Instintam cinstitului divan, ca scoala si biserica i ces-
melele de la Slatina, jud. Olt, la care suntem not epitropi, avand oaresicare
venit, dar pentru neajungerea cheltuelilor for dintr'acel venit, caci scoala
merge spre buna rodire si sporire, dupd aratarea ce am fa.'cut Marii Sale
Const. Vodd Ipsilante, a se hdi dzi vindriciul de la 6 popoare, unde au ince-
put a se face vii multe, a primit Maria Sa. aratarea noastra si a harazit vi-
nariciul, dar insd din gresala scriitorului, de desubt la numirea popoarelor
lipseste unul si sunt cinci, care acel popor ce lipseste 8e cheamai Baldnesti,
asezat tocmai in mijlocul popoarelor celor alte, cu care se da multa zaticnire
vindriciului acestei scoale. Sa bine-voiasca cinstitul Divan a da porunca ca
si poporul acesta sa fie impreuna cu celelalte la mila scoalei."
(Joust. Vist. Rada Golescu.
Divanul, ca pentru un obstesc folos al orasului Slatina, ce este cererear
o aproba.".
6) In 1809, August 24, Domnul da in privinta vinariciului scoalei de la.
Slatina, urmatorul ordin Fiindca scoala din orasul Slatina sud Olt, prm
.

carti Domnesti are a lua mild de vinariciu de la cateva popoare dintr'acest.

www.dacoromanica.ro
 383

judet, s'a dat aceasta carte a Divanului, Medelnicerului Nicolae Gigartul, ce

s'a oranduit din partea scoalei, carele sä. aiba a umbla impreund cu vinari-
cerii Divanului sa scrie vindriciul acelor popoare, ce sunt stiute. De aceea
poruncim Divanului Domniei mele, taxildariului al acestui judet, indatd ce
se va isprAvi scrisul, banii ce se vor face partea scoalei, sd se dea in mana
oranduitului, fdrd de a pretenderisi veri-o zeciuiala sau cheltuiald dintre acesti
bani." -1809 August 24.
Sub domnia lui Joan Caragea pe la 1813 scoala Ionascu din Slatina
.continua a prospera sub epitropia Vel Vornicului Radu Golescu Si a lui Vel
Ban C. Filipescu.
In Iunie 1813 se dau Eforilor lemnele de la podurile rusesti, ca din ele
sä. se repare chiliile scoalei, nefiind de ajuns cele ce sunt pentru incdperea
copiilor ce invata carte, find doi dascali, unul elinesc si altul romanesc, unde
sunt 80 de copii la invataturd i invdtand deci i romaneste si greceste.
Epistat sau direct ingrijitor peste aceasta scoala, au randuit cei doi epi-
tropi domnesti de mai sus, pe Medelnicerul Nicolae Gigartul. Tata si actul
respectiv :
7) Jo Joan Gheorghe Caragea Voevod i gospodar zemle vlahiscoie. Dum-
nea-ta Vel Vistiere sa cercetezi si cand acea cherestea nu va fI trebuincioasa
pentru vre-o trebuinta a Domniei, sa se facd porunca Domniei Mele, catre
ispravnicii judetului, ca sa o dea pentru trebuinta scoalei.-1813 Iunie 10.
Vel Logofdt.
Prea Indltate Doamne,
Cu plecatd anafora aratam Mariei tale, ca dupd rugdciunea ce am dat
Marii Tale, s'a facut luminatd porunca catre dumnealor ispravnicii of 'sud
Olt, ca niste cherestea ce a ramas de la podurile rusesti, sä se dea pentru
facerea chiliilor scoalei de acolo, nefiind de ajuns cele ce sunt pentru Inca"-
perea copiilor ce invata carte, find doi dascali, unul elinesc si altul roma-
nese, unde sunt 80 de copii la invd.V.turd ; acum ne scrie Medelnicerul Ni-
colae Gigartul, ce'1 avem oranduit epistat scoalei, ca dumnealor ispravnicii
i-au dat numai 50 de grinzi Si cloud scanduri, iar 90 de lemne s'au oprit
de catre dumnealor, care lemne de vre-o altd trebuinta nu sunt, iar la chilli
sunt trebuincioase a se pune grinzi, ci ne rugam Marii Tale sd bine-voesti a
porunci dumnealor ispravnicilor ca sd dea epistatului i acele 90 de lemne,
spre a savarsi chiliile scoalei fiind trebuincioase, de unde vei avea i Maria
Ta mare pomenire, iar hotararea ramane la Maria Ta.-1813 Iunie 6.
Constantin Filipescu Vel Ban, Radu Golescu Vel Vornic.1)
Cod. LXXVI, fila 345.
1) V. A. Ureche. 1st. Rom. vol. X. A. pag. 397.
www.dacoromanica.ro
 384

Tot la 1813, Caragea Voda intareste din nou dreptul scoalei la 16 scu-
telnici, dupa cum se prevede in urmatorul act :
8) Io Joan Gheorghe Caragea Voevod i gospodar zemle vlahiscoe.
Dumneata Vel Vistiere, de vreme ce scoala de la Slatina a avut pana
acum acesti 16 oameni, poruncim sa i se faca cartea Domniei Mete de a'i
avea si de acum inainte.-1813 Tunic 10.
Vel Logofat.

Prea Inaltate Doamne,

Cu plecata anafora aratam Mariei Tale ca dumnealui Vel Vistierul zice,
ca numai zece scutelnici se cuvine sa aiba scoala ot Slatina ot sud Olt, unde
suntem not slugile Mariei Tale epitropi, iar nu 16 cati au avut pana acum,
adeca sease, ce i-au harazit intai Maria Sa Alexandru Voda Moruz si a fost
intarit acel har si Maria Sa Constantin Voda Ipsilant si alti zece, ce in urma
a mai adaos Maria Sa Constantin Voda Ipsilant, zicand dumnealui, ca adao-
sul Marii Sale Constantin Voda n'ar fi de zece oameni ci cu acei sease
de mai inainte a randuit sa aiba si scoala peste tot zece oameni scutiti;
asa ar fi Maria Ta, cand n'ar avea scoala 16 oameni de cand a facut Maria
Sa Constantin Voda adaos pana in ziva de astazi, ci fiindca Visteria Marii
Tale nu are nici-o paguba, caci nu sunt a se da acesti oameni acum, ci ii
are dati de mai inainte si ajutorul ce se face la aceasta scoala este spre o
mare facere de bine si pomenire sufleteasca, fiind mult trebuincioasa si
scoala pentru obstea norodului de acolo, unde este si sfanta biserica, ne ru-
ga.'m sa binevoesti Maria Ta a da luminata porunca, ca sa ramae nesuparati
acesti 16 oameni ai scoalei, dupa cum au fost, si pana acum, iar hotararea
ramane la Maria Ta.--1813 Tunic 6.
Constantin Filipescu Vel Ban, Radu Golescu Vel Vornic.1)
Cod. LXXVI, pag. 346.
La anul 1817 scoala din Slatina este pusa sub ingrijirea P. S. Episco-
pul de Arges, 2) dupa propunerea ce o fac Eforii scoalelor3) prin actul din
10 Decemvrie 1817 catre Domnitorul Joan Caragea, in care intre alte dispo-
zitiuni zic: Scoalele din cele trei orase : Curtea de Arges, Pitesti si Sla-
tina vor fi sub ingrijirea P. S. Episcopul de Arges, pastrandu-se aceleasi_
regule aratate pentru cele alte scoale din Bucuresti si alte orase.4)

1) V. A. Ureche. 1st. Rom. vo'. X. A. pag. 397 si 398.

2) Episcopia de Arges s'a inflintat la anul 1793 sub Alexandru Moruzi.
3) Nectarie, Mitropoht, losif Episc. de Arges, Constantin al BuzAului, G-r. Ghica, Constantin,
Alex. Mavrocordat, G. Golescu si Al. Filipescu
4) V. A. Ureche. 1st. Rom v. X. A pag. 413. 415.
www.dacoromanica.ro
 385

Domnitorul prin importanta sa circulare din 1817, aproba toate propu-

nerile eforilor si da ordin tuturor ispravnicilor de judete pentru intocmirea
scoalelor romanesti din tara.
Mai iata si alte acte din 1818 relative la scoala Ionascu, gasite tot la
inventarierea averii defunctului C. Deleanu la 1890.
9) Fiindca.' d-lui Banu Filipescu au dat obsteasca datorie si am ramas nu-
mai eu epitrop la aceasta scoala si cercetand acum pentru scoala, ne-au ara-
tat d-lor boerii ispramnici, cat si alte obraze de cinste, ca dascalii nu merg
bine iar d-lui Stolnicu Gigartu ne-au aratat intai ea este foarte bun si pe
urma mai cercetand l'am gasit pe Stolnicu Gigartu ca nu ne -au scris drept, cum
si alte dihonii ce pusese asupra mosii judetului si acum cercetand toate, am
vazut ca ni-au scris Stolnicul Gigartul toate un si neadevar, de aceea l'am
si scos de la treaba scoalelor si am oranduit in locul d-lui pe d-lui Cons-
tantin Isvoranu cu epitropia acestei scoale si care are a urma ponturile ce
scrie mai sus, dar fiind-ca veniturile scoalelor s'au mai addogat, am asezat
si not unu la elinica si altul la chipa si altul la Romania, dupd cum arat
mai jos cum are sa urmeze citania si a urma D-lor.-1818 Aprilie 23.
(ss) Radu Golescu.
Perilipsis') de iratu12) scoalei domnesti din Slatina pe venitul cu leatul 1818
si de cheltuelile ce s'au intocmit a se face dintr'acest irat in plata dascalilor
si altele.-1818 Aprilie 23.
Talere sau Lei
1500 Arenda mosii Salcia.
950 Arenda mosii Basestii bez zece kile grau si zece poruinb.
600 De la cincisprezece cutuleni din saisprezece find unul mort.
275 Mila vinariciului din sud Olt.
50 Chiria unei carciumi.
3375 Adica trei mii trei sute seaptezeci si cinci tot iratu, din care
s'au tocmit a se cheltui in plata dascalilor altele cele mai
jos aratate, bez trebuincioasele meremeturi ale scoalei i
cesmelii.
1500 Simbria pe un an a dascalului
240 A dascalului al doilea, bez cinci chile zaherea grau si bez ta-
lere cinci sute cincizeci, ce s'au tocmit a se da ajutor de
catre boerii pamanteni Si altii pentru masa dascalilor aces-
tora i lemnele de foc precum in osebita foae se arata.
182 Ipac la acesti doi dascali 'tot din iratul scoalei ajutor pentru
lipsa lor, peste talere cinci sute cincizeci ce. s'au hotarat a
1) Dare de seama. 2) Venitul.
49
www.dacoromanica.ro
 386
Talere sau Lei
da boerii spre iinplinirea de talere seapte sute treizeci si doi
ce vine cite talere doi pe zi.
120 Simbria dascalului romanesc pe an.
45 Simbria a trei preoti pe an.
600 Cheltuelile bisericii, adica lum'anari,. untdelemn si altele si
cheltuiala a trei prasnice cu pomenirile ctitorilor i hrana Ju-
panesei Neagai, cari bani pentru aceasta se dau in mana nu-
mitei Jupanese si prin insasi se cheltuesc, bez cinci chile
grau.
2687
688 Prisosesc din irat.
19 Ipac prisos din iratul cu leatul opt sute saisprezece si opt-
sute seaptesprezece.
707 Adica seapte sute seapte bez zece chile porumb, din care are
a se cheltui meremetul scoalei, al bisericii si al cesmelii,
invelisul unor odai de la scoala si altele.
(ss) Radu Golescu.
Io Alexandru N. i_ittt V.-v.
10) Cetindu-se inaintea Domniei mele aceasta anafora si primind vrednica
de laude ravnal a Dumnealor boerilor ingrijitori la acest obstesc folos, o in-
terim Domnia mea si poruncim Domniei tale cinstite si credincioase boerule
al Domniei mele vel Logofat de tara de sus, sä. faci hrisovul Domniei mele
cu coprinderea ce mai jos se arata.--1819 Noemvrie 21.
Vel Logofat.
Prea Inaltate Doamne,
Cu plecata anafora aratam MArii Tale, ca. un Ionascu negutatorul, spre
pomenirea sa, au sitisit un spital in orasul Slatina sud Olt, la care au si in-
chinat trei mosii ce au avut si fiindca acest spital nu se putea cauta din
pricina marilor cheltueli, s'au schimbat spitalul in scoald greceasca (?), care
de atunci si pand acum se cauta cu bung oianduiald, mai adaogandu-se si
de la nevasta aceluia Ionascu si de la alte obraze cite putina zestre, la care
scoala au si fost epitropi oranduiti de Domn reposatii parintii nostri, iar in
urma reposatilor am ramas not purta'tori de grije si chibzuind spre folosul
acestui bine obstesc, am socotit ca de trebuinta este a se face un hrisov al
Maiii Tale, in care sa se treaca toata zestrea acestei scoale dupa sineturile
ce avem, ca nu dupe vreme sa se indrasneasca cinevasi a face cea mai mica
www.dacoromanica.ro
 387

suparare sau vre-o schimbare to oranduiala, cu care se calla §i pand acum.

1819 Noemvrie 19.')
G. Filipescu, Iordache Golescu.
Perioada romanisinultti, sau a na(ionalismului (1821
1910).Cu anul 1821, un plus datator de viata incepe a bate in cor-
purile pan' acum lancezite ale ta,"rilor romane; o vointa proprie incepe a se
manifesta in poporul lor, care pana acum nu cunoscuse de cat palidul reflex
al vointelor straine.
Curentul natonal, ce se afundase tot mai adanc sub parnant in decursul
domniei straine, aparea iar la lumina, atra."gand in sclipitoarele lui unde, soa-
rele civilizatiunei. Renasterea Romanilor spre o vointa proprie, pipaita un
moment in veacul al XVII-lea si dupa care ei nazuise in decursul celui al
XVIII, putea in sfarsit sa-si is sborul in lume. Limba romaneasca, despretuita.
pand acum de lumea oficiala.", ba chiar de bung parte din clasa cea inalta,
cultivate numai pe apucatele de catre cate un suflet generos si o inima pa-
triotica, revenea iar la onoare ; ideia originei inalte, din care se scobora po-
porul roman, se inalta iarasi ca un soare stralucitor pe orizontul intunecat
pand atunci de norii strainismului. Intr'un cuvant o viata nova patrundea
in sanul poporului roman si de asta data, o viata adevarata, nu o galvani-
sare a unui corp mort, o viata ce conrespundea propriului fel al fiintei, ce
erea sa insialetiasca (Xenopol).
Dupd revolutia de la 1821 Romania intrand in vechile sale drepturi stra-
mosesti, isi alege iarasi Domnii sai pamanteni. Domnitorul Roman al Mun-
teniei, Grigore Ghica, ales acum, desfiinteaza toate scoalele grecesti si be
inlocueste cu cele romanesti.
Acuin scoala Ionascu se organizeaza si mai bine si cu anul 1823 in-
cepe a functiona in mod foarte regulat cu dascalul Gheorghe Ardeleanu, care
va ramane vesnic nesters din mintea Slatinenilor.
La 1826 la scoala Ionascu ereau. doi dascali :
1) Dascalul Gheorghe, care erea platit cu 1350 lei pe an si 2) Alexe,
care primia cate 375 lei 30 parale pe an.
De acum inainte scoala merge cu pasi repezi, catre un progres uimitor.
La 1841 urmau in clasa III-a de la aceasta scoala 22 de elevi iar in
clasa I-a si a II-a unite 91. La 1842, urmau 154 de elevi si la 1843, 189
elevi.
La 11 Octomvrie 1844, cu ordinul Eforiei No. 869, se numeste la a-
ceasta scoald profesor de L. Franceza Paul Legaud. El erea platit cu leafa.
de 400 lei pe luny si preda cursul sau, cate 4 ceasuri pe zi, doua dimineata
1) V. A. Ltreche. 1st. Rom. vol. XIT, pag. 95.
www.dacoromanica.ro
 388

si doud dupd. amiazi. Cei ce urmau cursul de limba straina, trebuiau sa pla-
tiasca cate un galben imparatesc pe fiecare trimestru.
La anul 1846 se deschide in Slatina cu autorizatiunea Eforiei si o scoald
greacci privata, condusd de un profesor Grec anume Serghiani (Seriani). i) A-
ceasta scoala functioneaza pang la 1848, cand profesorul se inuta la Craiova
obtinand de la Carmuitorul de pe atunci din Slatina un certificat cu data de
22 Decemvrie 1847, in care se spune ca a unnat cu mare silirrta, deslusin-
du-le copiilor lectiunile prin eel mai luminat metod.
La 1847 Septemvrie 26 cu adresa Eforiei No. 1006 se numeste profe-
sor de L. Francezd la scoala de baeti Ionascu in locul lui P. Legaud, Was-
sington Contemino, despre care insa se spune, ca pe la 1850 cu ocazia vi-
zitArei acestui oral de catre Domnitorul Barbu atirbei, rnergand si la scoala
si zdrind o caligrafie scrisa frantuzeste si gresita ca ortografie, l'a distituit
imediat verbal.
La 1848 toate scoalele se inchid din cauza holerei si revolutiei.
In timpul acesta incdperile scoalei ereau ocupate cu ostiri impardtesti.
Profesorii romani de pe la scoalele din tam noastra in timpul revolu-
tiunei de la 1848 sunt impartiti in cloud categorii : in acuzati de propaganda
revoiutionard si in supusi.
In privinta acelor cazuti sub acuzarea de rebeliune, departamentul Cre-
dintei cere Caimacamiei isgonirea lor, care s'a si aprobat. Intre cei isgoniti
astfel, pentru ca dupe cum se spune, in loc sa se margineasca a preda sco-
larilor moralul si invataturile trebuincioase, .s'au abatut din datorii cu luare
de parte la cauza revolutiei, a fost si V. Urzescu, care in acest timp se gasia
profesor de clasa I-a la Rusii de Vede si care la 1851 a fost numit la scoala
Ionascu din Slatina2) (vezi biografia sa mai jos).
N. Mandrea in Convorbiri" pag..899 ne spune, ca in timpul revolu-
tiunei, banii tesaurului public fury luati ca ajutor pentru propaganda si N.
Balcescu, unul dintre capii resvratirei, marturiseste ca se pldtia o retributiune
lunara la sutimi de comisari trimisi in provincie pentru a ridica poporul.
In dosarul No. 444 din anul 1848, Arhiva Ministerului de Culte, gasim
in conturile vistieriei, ca au primit leafy in calitate de comisari ai guvernu-
lui provizoriu din 1848, intre altii si urmatorii profesori, dintre cari unii
functionau in Slatina chiar atunci iar altii au functionat aici mai tarziu.
Astfel au fost : Burdeanu (cl. II C.-Lung), Matache larcu (cl. III Radu
Voda Bucuresti), N. Serbanescu-Cociu (cl. II Slatina).

1) Un fiu al sau este astazi avocat in Corabia.

2) V. Ureche op. cit.

www.dacoromanica.ro
 389

La 1849 dupa stingerea revolutiunei, koala Ionascu din Slatina si a-

proape chiar toate scoalele din Cara incep iarasi a functiona regulat inainte.
La 1857 cu ocaziunea impartirii premiilor, la scoalele din Bucuresti,
directorul scoalelor de pe atunci G. Costaforu, intr'un discurs al sau, bine
cirntit, ne spune urmatoarele despre scoalele din Slatina :
In Slatina se afla o scoala primara de baeti, compusa din 4 clase si
o scoala de fete. Fondul danuitorului Ionascu, destinat pentru intretinerea
acestor Scoli si a bisericei de acolo, a fost in anul trecut de lei 85451.
Proectandu-se insa cladirea din nou a unei biserici la satul Salcia, re-
paratiunea scoalei si a bisericei de la satul Basesti, facerea din nou a unui
zid dinprejurul bisericei si al scoalei, precum si altele, cheltuelile s'au urcat
la cifra 'de lei 148755; a fost dar silita Eforia, a veni in ajutor, din re-
Izerva anilor trecuti al acestui fond cu suma de lei 63304.
In anul acesta marindu-se veniturile,. s'au proectat Inca si cladirea unui
Pensionat de fete, (care insa nu s'a facut nici pand astazi 1910)- precum
4 'facerea chiliilor de la biscrica Ionascului, care aprobandu-se de Inaltimea
,, voastra, eforia a si pus in lucrare aste doua cladiri proectate estimp ; si se
ocupa de mijloacele de executare destul de anevoioase, ca sa realizeze cat
mai curand si cladirile proectate din anul trecut, care nu s'au amanat pang
acum, de cat din neputinta de a se gasi antreprenori. Astfel prea Inaltate
,;Doamne, fondurile scoalelor nu mai pot intampina trebuintele ce se ivesc
pe fiecare zi, 'marindu-se in proportiune cu progresul invataturilor. Dar Efo-
ria intemeiata pe inalta Mariei voastre protectiune, spera ca a for adaogire,
va fi una din cele dintai preingrijiri ale anului viitor.
Am vazut mai sus, ca reposatul nostru deputat N. C. Isvoranu intr'un
raport ce-1 face pe rang o propunere a sa in camera pe la anul 1860 zice
-despre scoala Ionascu :
Pe cand aceasta scoala la inceput se afla sub administratia Epitropiei
.numita de domn, de si venitul ei erea abia cat o a zecea parte din cel de
astazi, dar se tinea un prof6sor de limba Elena, unul de limba Greacci vor-
bitoare, un profPso' r roman, altul de limba franceza si unul de cantari.
La 1866 numa'rul elevilor si elevelor ce frecuenteaza scoalele publice
din urbea Slatina este :
Totalul in toate scoalele de ambe sexe din Slatina 392 elevi si eleve.
Din acestia :
In scoala de baeti total 251 elevi, din care in cl. I 96, in cl. II 93,
in cl. III 45 si in cl. IV 17.
In scoala de fete No. 1 total 50, din care : in cl. I 25, in cl. II 11,
an cl. III 8 si in cl. IV 6.

www.dacoromanica.ro
 390

LaZiail @Nail
kanC" In scoala de fete No. 2 to-
:i yam ! Ain ..-, 111 11111!1! Ilh tal 91 eleve, din care : in cl. I
lliridg ii, "141-7 .1' atm 17;4''47__ 59, in cl. II 17 si in clasa
:11.
Lleri. . , III-a 15.
I (LI.
11 I!
Tara. dupa lista de numarul
Lt s==.

lrhl
elevilor si elevelor din aceasta
111111111111 urbe, data de primaria acestei
.
.17.77-77
tk 1110111111111111111111 comune, sunt in oral 424
11111111111111111

11111111111111111 111 !
MeV si fete, din can urmeaza,
ON
11111111111111

11111 111111111111
1 II 1

in scoalele de bdeti si fete 121

111111 111111111

1111.111111111001
elevi de ambe sexe; prin ur-
111111011101.
1111111111111111111111
mare mai sunt a veni Inca.
11101PIIIP11111111101 303 bdeti si fete din oral.
11111P1111111111111111

11111,11111111111111111
De aici se vede ca de la
r.' .
11. 111;114111111110dlid
No. 121, ce dupa lista pri-
It
!III mariei frecuenteaza scoala,
iti 1111k I 1111, pang la No. de 392 ce deja
i
11111101,

111111110 1111PP
111

sunt in scoale, restul sunt e-

jP11;''
i. I P111111.111101111111t
III
levi de la tara.
11111011111101111,1 Iar cat pentru scoalele co-
1101111'114i1Li
11111111111111'011111
7:3
munale sunt in realitate 112,
Iii II 11110111101
101111.111111111
vacante 27.
1111110111111 Pentru elevii scoalelor co-
1[11111111111

11111.111
al
.
pf4 munale nu se poate da o re-
111111011
1 latiune exacta, insemnam insa
aci numai numarul de 3275
aproximativ.
De la 20 Septemvrie 1876
pana la 1881 August in 17,
iar se preda curs de limba
franceza la aceasta scoala de
catre D-1 Aug. Saint-Andre,
apoi de D-ra Alex. Lupescu
(D-na Stanian) pana la 1884
cand infiirrtandu-se gimnaziu,
se desfiii*azd acest curs. Pro-
fesorii ereau platiV de comuna
cu cite 200 lei lunar.

www.dacoromanica.ro
 391

Localurile coalei de brteti Ionascu

Primul local al scoalei de baeti Ionascu, dupa cum am vazut, a fost
chiliile de langa biserica cu acest nume. Pe la 1834, Petrache Poenaru, care
erea d;rectorul Eforiei scoalelor pe atunci si care a Iinut foarte mult la ora-
sul nostru, vine aici si proecteaza o cladire speciala pentru scoala, langa bi-
serica Ionascu. La 1836 localul se si termini si scoala incepe a tunctiona
inainte aci, cu inceperea anului 1837 si cu profesorul Alexandru Popescu.
La. anul 1839 iata ce sespune relativ la scoala de baeti Ionascu intr'o
cuvantare a Comisului P. Poenaru, tinuta in Bucuresti in fata Domnitorului
Al. Ghica.

Localul actual al ,,coalei de baep tansies.

La Slatina, scoala fiind inzestrata cu un venit insemnator de fericitul

Ionascu, al carui nume se va pomeni vesnic cu mu4umire de tinerimea,
ce se foloseste din a sa milostiva danie, a dobandit si zidire foarte Inca-
patoare si un al doilea profesor de invataturile clasului al III-a; aci se poate
addoga si un al treilea profesor, cand cu inaintarea invataturilor se va cere
.aceasta addogare.
La 1840, atat localul de scoala cat si biserica, stricandu-se din pricina
www.dacoromanica.ro
 392

catastrofei (cutremurului) intamplat la 1838 Ianuarie 11, li se face o repa-

ratie generald. Se mai repard asemenea scoala, la 1843, 1849, 1850 iar la
1855, pe cand Principatele ereau ocupate de Nemti iar localul scoalei erea
plin de ostire nenytiasca, pentru scoala se inchiriase doua localuri si anume :
cl. I si a II ereau instalate in casele Polihron (unde este astazi, hotel Re-
gal) iar a III si a IV., in casele lui Grigorie Mihail cismarul (azi casele
D-lui I. Mihail dupe str. Primarii).
Clasele de la Polihron insa nu pot sta mult acolo, din pricing, dupe
cum se spune, ca se intamplau scandaluri, intre baetii si fetele pensionatului
de fete, ce se afla tot acolo cu chirie.
Asa ca pe la 1855 Fevruarie 8 cl. I si a II-a a scoalei de baeti Iona scu,
se muta in niste cast*, ce ereau in curtea bisericei Sf. Treime.
Dupa tractatul din Paris 1856 Martie 30, sfarsindu-se razboaele celor
4 puteri mari, (Franta, Anglia, Rusia si Turcia) ostirile nerrrtesti plecand din
Cara, desarta si localul scoalei noastre, lasand-o cu totul in ruing.
Acum scoalei Iona scu i se face o reparatie radicald, se dau toate ta-
vanurile jos, se mai inalta toate camerile si cu anul 1857 incepe iarasi a
functiona regulat inainte, in localul sau propriu de langa biserica.
Acest local, a durat pand in anul 1894, cand s'a daramat cu totul, in
scop de a se cladi un altul.
In adevar, dupd un interval de 5 ani, in care timp scoala a fost insta-
lata parte in casele d-lui tefan Daniel, parte la Gimnaziul de aici, la 1899
Statul a si cladit un local splendid, pentru scoala Ionacu, situat pe strada
Solomon si stradela Perieteanu, care a costat aproape 120,000 lei.

Profe,sorii
Profesorii cei mai insemnati, cari au functionat la aceasta scoala, din
timpurile cele mai vechi pang astazi, au fost : Dascalul Predica ') (1780-
1813). Dascalul Gheorghe Ardeleanu (1823-1835). Alexe Marin (1826
1835). Alexandru Popescu zis Craiovescu (1837-1841). Nicolae *erbd-
nescu zis Cociu (1839-1844). Costache Stanciovici (1841-1848). Vasile
Urzescu (1851-1854). Alecu Boranescu (1854-1859). Dimitrie Micescu
(1854--1857). Nicolae Tipei (1859-1861). Stefan Nicolopol (1860-1862).
(Acesta inainte de 1860 fusese profesor aici la scoala de fete Ionscu). Iancu

1) La dascalul Predica au invatat primele spite din familii boeregti Valenii gi Delenii.
Chiar dupa moartea lui se aduceau plocoane sotii sale Ioana (Tita) drept amintire frumoasa
pentru serviciile sale. El a fost ucis in strada cum se spune de catre haiducul Iancu Jianu pe la
anul 1813 (vezi pag. 145).

www.dacoromanica.ro
 393

Ionascu (1851-1860) si de la (1870-1876). I. G. Sfintescu (1876). I.

Eliescu (1861-1862). Sterie Dumitrescu (1860-1864). I. Lugosan (1862-
1876). Raducan Burdeanu (1862-1864) (1864--1866). Radu Negoescu
(1864-1872) (1872-1893). Gheorghe Michalescu (1864-1892). Sevastian
Hernia (1869-1870). N. Julian (1877, ani). Be lu Demetrescu (1876-
1899). C. Constantineanu (1877-1879). M. Michalcea, V. Zatreanu (1889
1894). Doamnele: Daniel, Georgescu, etc.
Actualmente personalul didactic al acestei scoli este:
D-nu G. Poboran director, d-nu Paraschiv Radulescu, d-na Stoenescu,
d-na Stoika, institutori.

'Wet acurn 0 cafe -va biografil ale prolesorilor mai read,

de la aeeasta roalei.
Gheorghe S. Ardeleanu pomenit de Slatineni sub numele de das-
calul Gheorghe, s'a nascut in satul Vinti, comitatul Turdei din Transilvania,
pe la anul 1791. Erea un barbat malt si voinic. A venit in Romania o data
cu Gheorghe Lazar, care aduse cu sine o pleiada de mai multi tineri Transil-
vaneni, pe la anul 1816.
Stabilindu-se in Slatina, se casatori cu jupaneasa Constantina (Uta),
care a fost sore vitrega cu Zinca nevasta reposatului Dumitrache Gabunea.
Aceasta.' femee a tinut in casatorie 3 ba.'rbati. Cu cel dintai, un 'anume
Marin Cojocarul, n'a avut nici un copil. Cu dascalul Gheorghe, ba'rbatul cel
d'al doilea, a avut ca fiu pe P. S. Aurelian.
Ceva mai tarziu dupa. moartea Dascalului Gheorghe, nevasta sa Cons-
tantina, fiind Inca tanara si frumoasa, se marita pentru a treia oara cu unul
anume Matei Musceleanu, cu care mai avu o fiica si doi fii, anume: (Mita,
Ionita (Josef) si Marita.
La Gheorghe Ardeleanu au invatat unii din barb* cei mai insemnati
ai nostri precum: Alexe Marin, Dimitrie Iarcu, I. S. Ionascu etc.
Se spune ca erea un profesor foarte bun si isi facea cursurile in chi-
liile de la biserica, incepand de la anul 1823 pand la 1834, cand se cladeste
un local special, langa biserica Ionascu. La inceput mai erea ajutat la me-
seria sa dascaleasca si de un anume dascalul Dumitrache iar de la 1826, i
se numeste ca profesor ajutor, fostul sau elev, Alexe Marin.
Dascalul Gheorghe primia leafa 1350 lei vechi pe an iar lui Alexe i se
platia 375 lei vechi .si 30 parale pe an. Dascalul Gheorghe moare la 1835
si ca recompense nevestei sale Constantina, incepe a i se plati de dare Stat,
chiar de la anul 1836, o pensie de cate 80 lei pe fund, din care 40 lei se so-
FO

www.dacoromanica.ro
 394

cotiau pentru fiul sau P. S. Aurelian. Locuinta Dascalului Gheorghe erea

unde astazi sunt casele lui Costea Donefschi.
NOTA. Fiul sau P. S. Au-
relian, distinsul economist si
barbat de Stat roman, s'a nascut
la 12 Decemvrie 1833 in Slatina,
ca descedent in linie directs al unei
vechi familii din Transilvania, Szas-
zebesy de Szaszebes et Also-Ve-
nitze, inobilata in anul 1701 de
Imparatul Leopold I al Gennaniei.
P. S. Aurelian si-a inceput stu-
diile in tiara si le-a sfarsit in Franta,
unde s'a ocupat in special cu e-
conomia politica. Revenit in -card,
a fost mult timp director al scoalei
de agriculture de la Herastrau. A
intrat in viata politica de timpuriu
si a fost neintrerupt membru al
Corpurilor Legiuitoare.
A fost de 3 on ministru al lu-
crarilor publice si al instructiei si
/1 /I
1141 cultelor in cabinetele prezidate de
P. S. Aurelian. Ion C. Bratianu si anume in 1877,
1882 si 1887.
Odata cu revenirea la putere a partidului national-liberal, in toamna
anului 1895, a fost ales senator al coleg. I de Prahova si deputat al coleg.
I de Ilfov. Optand pentru eel din urma mandat, Camera l'a ales, in Decem-
vrie 1895, ca presedinte al ei.
In urma dimisiunei cabinetului Dim. Sturdza, M. S. Regele l'a insarcinat
cu formarea unui nou cabinet, care la 4 Decemvrie 1896 s'a prezentat Ca-
merei si Senatului.
Aurelian a stat in fruntea guvernului roman, fiind totodata si ministru
al domeniilor pane la 12 Aprilie 1897. In timpul acesta s'a rezolvat chestia
mitropolitului Ghenadie si s'a votat legea repaosului duminecal.
La 9 Septemvrie 1871 P. S. Aurelian a fost ales membru al Academiei
romane, in al carei sari a desvoltat o activitate neobosita.
Publicist de la 1859 si director al revistei Economia nationals," Au-
relian s'a distins prin numeroase lucrari de agronomie si economie politica,
ce l'au clasificat printre cei mai buni economisti ai tarei.
www.dacoromanica.ro
 395

Autor intre altele al volumului Tara noastra," descriere economics a

Romaniei si a1 volumului Bucovina," descriere economics. A mai scris :
Manual de agriculture ", Notice sur la Roumanie", o descriere a tarei din
punct de vedere at economiei sale rurale, industriale si comerciale (publicata
in colaborare cu Alexandru Odobescu) 1867: Economia rurala la Romani,
memoriu citit Academiei in 1879. Cum se poate funda industria in Roma-
nia si industria romans face cu libertatea comerciului de importatiune 1881 ,
Schite asupra starei econornice a Romaniei in secolul al XVIII, 1881 ; Po-
litica noastra vamala," etc.
Aurelian a fost membru al mai multor societati savante din streinatate;
mare proprietar, a fost membru in consiliile de administratie al mai multor
societati financiare.
In timpul guvernului conservator a 'put in Senat mai multe discuruiri
importante in chestiunea legei pentru tocmelile agricole si a conventiunei co-
merciale cu Austro-Ungaria, combatand politica economics a guvernului. Erea
protectionist al industriei nationale si interventionist moderat.
Sub guvernul sau s'a adus pentru prima oars in Parlament proiectul de
lege at Casei rurale, care a fost votat anul trecut. El a murit la 25 Ianua-
rie 1909.
A fost decorat cu mai multe ordine romane si straine precum: Carol
I," Coroana Romaniei," Steaua Romaniei," ordinul Sf. Ana", ordinul
Stanislav," ordinul Medgidiei," ordinul Legiunei de onoare" din Franta,
precum si al mai multor ordine importante.
Iosif Musceleanu fratele sau uterin (de mama) s'a nascut tot in
Slatina la anul 1844 si erea fiul Constantinei si at lui Matei Musceleanu.
Ra."mas orfan la varsta de 15 ani, fu crescut sub protectia si ingrijirea
gingase a fratelui sau P. S. Aurelian.
La varsta de 18 ani a intrat ca juncar in armata ; dimisiona ca sub-
locotenent, inbratisand cariera de agricultor sub povata fratelui sau.
Priceperea sa in arta agriculturei, i-a atras decoratiile : medalia de argint
la expozitia agricola din 1871 si cea de our la 1882 pentru colectiile de ce-
reale, animale si plante uscate.
A fost ales membru in consiliul judetian si consiliul comunal al capi-
talei si decorat cu ordinul de cavaler al coroanei si stelei Romaniei.
Casatorit in anul 1874 cu fiica Serdarului Constantin Varzaru, una din
cele mai ilustre familii din Pitesti, in a caruia case fu gazduit in doua ran-
dud. M. S. Regele, cu ocazia vizitelor sale in acel oral, losif Musceleanu a
murit la anul 1901 si a lasat mai multi copii in urma'i.

www.dacoromanica.ro
 396

Alexe Marin s'a nascut in Slatina din parinti negustori pe la anul

1810. Dupa ce invata la scoala Ionascu, sub Dascalul Gheorghe, ce se
putea invata pe atunci, se facu profesor
chiar la aceasta scoala, incepand astfel
a profesa cariera dascaleasca, Inca de la
anul 1826, cand erea abia un copil de
15-16 ani.
Pe la 1830 se gaseste trecut ca profe-
sor in bugetul scoalei Ionascu impreuna
cu Dascalul Gheorghe. Acesta cu leafa de
1350 lei iar el cu 375 lei si 30 parale pe an.
Mai tarziu pleca la Craiova, unde fu
numit iarasi ca profesor.
La 1837, cu numele de Alexe Marino-
vici, este numit ca supleant de profe-
9
sor, pentru cate-si patru clasele incepa-
toare de la Sf. Sava din Bucuresti, cu
leafa de 100 lei pe luny iar peste 6 luni,
este numit tot la Sf. Sava, ca repetitor
I Alexe Mann.
LA*.
al claselor incepatoare, cu leafa de 350
lei pe luny, cu incepere de la 1 Nocm-
vrie 1837.
Pe la anul 1844-45 este trimis ca bursier la Paris, unde invata stin-
tele fisice si chimice. Se intoarse in anul 1849 si fu angajat a traduce si
redacta cacti pentru scoalele romane, cu leafa de 300 lei pe luny, pana la
1851, cand redeschizandu-se scoalele, fu numit profesor de fisica la clasa
VII a cursurilor complimentare de la colegiul- Sf. Sava din Bucuresti. Mai
tarziu a ajuns profesor de chimie la universitatea din Bucuresti, in care
functiune a continuat pand la moartea sa la 1893, profesand astfel numai
cariera dascaleasca aproape 67 ani.

Alexandru Popescu zis si Craiovescu sau Chioru, fiind beteag

de un ochiu, erea un barbat inalt, foarte inteligent, un om integru si inde-
pendent. El a invatat 5 clase umaniore in liceul Sf. Sava intre anii 1821-
1830 si a venit aici ca profesor la 1 Aprilie 1837 de la Targu-Jiu, dandu-i-se
ca leafa 250 lei vechi pe luny.
Din rapoartele, ce le adresa el catre onor. Eforie, se vede ca erea un
om cu mult merit, caci nu voia sa stie de nimeni.

www.dacoromanica.ro
 397

El a functionat aici ca profesor 4 ani, caci la 19 Septemvrie 1841, este

mutat inapoi la Targu-Jiu printr'un ordin iscalit de repausatul Joan Eliade
Rddulescu, care erea director al eforiei scoalelor, platindu-i-se tot deodata,
dupd cum se obi§nuia pe atunci §i cheltuelile transportului.

Nicolae Serbeineseit zis Kociu, erea un barbat mare la figura, gras

si gros. El a venit aici din Campu-Lung, unde erea tot profesor de scoala
primary si cantari, la anul 1839, ca adjunct al profesorului Popescu, cu. sa-
lariul de 200 lei pe luna.
A fost i cantdret la biserica Ionacu i se spune ca avea o voce
foarte burnt
El conducea si un cor de baeti si fete de aici. La Inceput i se platia
Inca 150 de lei vechi pe lund pentru aceasta, dar mai tarziu i s'a luat, pe
motiv ca profesorul e dator sa inVete pe baeti si cantari. Nicolae Serbanescu
functioneaza aici pang la 1854 Decemvrie 11, cand este mutat iar4i la
Campu-Lung, unde a functionat pang la eirea sa la pensie.
La 1848 in timpul revolutiunei, pe cand chiar functiona aici ca profe-
sor, se gase§te trecut in conturile vistieriei ca a primit leafy in Calitate de
comisar al guvernului provizoriu. A murit in C.-Lung la anul 1878.

Const. Stanciovici s'a nascut in Bucure§ti la anul 1815.

Tata cum ne poveste§te el Insui biografia sa, scrisa de dansul Inca pe
cand erea in viata :
Eream in etate ca de cu deputatul judetului
17 ani la 1832, cand ga- Stolnicu si Cavaler Barbu
sindu-md pe bancile Co- Viivgeanu §i cu concur-
legiului Sf. Sava, (unde sul Starostei din partea
imi continuam studiile Austro-Ungariei in judet,
Incepute sub directia §i Frederic Drexler, am a-
doctrinele marelui Das- juns in T.-Jiu a treia zi
cal roman George Lazar) de Patti, unde Magis-
guvernul provizoriu al tratul compus din : Me-
Rusiei presidat de gene- delnicerul Raducan Sar-
ralul Pavel Kiselef, m'a danescu, ca Pre§edinte,
numit profesor public iar ca membrii : Medel-
pentru Gorj. nicerul K. Maldarescu si
C. Stanciovici.
Pornind din Bucure0, Neagoe Staresin, avand
pregatita koala cu tot mobilierul necesar, m'au instalat in casele respecta-
bilei batrana Pitareasa Uta Maldarescu, care ramasese cu locuinta in etajul
www.dacoromanica.ro
 398

de jos si care m'a primit si m'a ingrijit cat am stat acolo ca pe copilul
domniei sale. De la sosire si pana la Dumineca Tomei am fost vizitat de
toti notabilii orasului.
A doua zi dupa Dumineca Tomei, dupd inscrierile si clasificarea, ce
facusem baetilor si fetelor, pana aci inscrisi, am inceput scoala Norma la,
aplicand pentru incepatori metoda Lancasteriana.
Catre finele lui Iunie acelas an, Generalul Kiselef, insotit de Spatarul
Milelor pamantenesti, Alexandru Ghica, de Manolache Florescu, Iorgu Bibescu,.
Directorul unui departament si altii, vizitand scoala, prin azistentul sau Pol-
covnicul Fonton, dupa un banchet, la care am fost si eu chemat, mi-au o-
ferit o gratificatie de 120 galbeni, iar scolaritei mele Alexandrina Magheru
si altor scolari, le-au dat cadouri frumoase.
La 1834 suindu-se pe tronul Romaniei domnitorul Alexandru Ghica, eu
in onoarea acelei epoce, dresand cati-va elevi si eleve, in ziva Domnitorului
la 30 August, ajutorat intru toate de nobilul Carmuitor Clucerul Tache Ben-
gescu, Boer Craiovean, am tinut un teatru fara nici-o plata, la care intam-
plandu-se sa fie si Doctorul Mayer al Domnitorului, Ministerul de Interne
mi-a trimis un act de multumire.
La 1838, dupd ordinul, ce am primit, am inceput a pregati candidati
de invatatori si in curs de 8 luni, am instalat 170 de scoli satesti, la cari
dand primul examen vre-o 40 de elevi, Domnitorul m'a inaltat la rangul
de Pitar.
La anul 1841-42, Eforia scoalelor printr'un ordin, ce imi da, decla-
rand ca pentru interesul scoalelor din judetul Olt, ma permuta ca director
si profesor la scoala Ionascu din Slatina. In timp cat am stat aci, am sta-
ruit pe langa. Eforie si s'a infiintat un cor la biserica Ionascu, o scoala de
fete pentru invatatura si lucru de mana, in care pana la gasirea personalului
trebuincios, am dat eu insu-mi lectii gratis. Prin miscarea nationala de la
1848 suspendandu-se functionarea scoalelor, am plecat si eu in Martie 1849
inapoi la T.-Jiu, dupa chernarea parintilor consoartei mele, ducand cu mine
placuta suvenire pentru bunul trai intre locuitorii orasului Slatina si din tot
judetul Olt.
In anul 1850, noul Domnitor, Barbu Stirbey vizitand jud. Gorj insotit
de Petrache Poenaru, mi-a impus sa reiau cariera de profesor in T.-Jiu. Peste
doua luni, venind iarasi in vizita si gasirrdu-ma presedinte al Magistratului
iar scoalele instalate in bund regula, m'a inaltat la rangul de Serdar, iar mai
tarziu, mi-a satisfacut si cererea de a fi mantuit de spinoasa cariera de das-
cal, numindu-ma ca Judecator intre Magistratii Tribunalului Gorj. Intre anii
1853 si 1860, gasindu-ma ca judecator si presedinte Municipal, am staruit
§i s'a reedificat Catedrala din T.-Jiu si facerea gradinei publice.
www.dacoromanica.ro
 399

In anul 1860 ma.' numeste Inspector al Externatelor de fete, ce se in-

cepuse a se infiinta atunci si in curs de cloud luni, inchiriind localuri si co-
mandand mobilier, am instalat si organizat Externatele din orasele : C.-Lung,
Pitesti, Slatina, T.-Mdgurele etc. Personalul acestor scoale se compunea : din-
tr'o directoare si profesoard de lucru, dintr'un profesor de muzica vocald,
un doctor cu o mica farmacie si un antreprenor, care da masa fetelor."
De la 1864 Stanciovici incepe a fi ales mereu primar al T.-Jiului, pang
,la 1873, cand a trecut ca Presedinte al comitetului Permanent Gorj si a func-
tionat astfel pang la 1882, child este numit Sef de Deposit la Regia Mono-
polurilor din T.-Jiu. In 1890 s'a retras de la Regie si a fost ales iarasi
Primar al T.-Jiului, pang la 1893 Noemvrie in 3, cand moare de bdtranete,
in intregimea mintei, in varstd de 78 ani.
A luat si el parte in revolutia de la 1849 cu Tell si Magheru si a a-
,zistat la constitutia de la Islaz. (vezi pag. 150).

Ouvanlare t,inuta de Inspectorul ;solar 0. Stanciovici la examenul iseoalei de

baeti din Slatina la 29 lunie 1847.
Domnilor,

Stapanirea, carma provedintei, stdpanirea, izvorul linistei si binelui de

comun ; stapanirea, zic, avand totdeauna in vedere trebuinla de a infra-0 pe
oameni si a'i apropia pe unii de interesurile altora si pe toti in genere spre
a lucra si spre a dori acelasi bine, pe langd multe intocmiri si bine faceri,
prin care doreste a ne face pdrtasi unui viitor fericit, dupd care neamurile
civilizate multe veacuri au alergat, sprijineste si insufleteste si asezamantu-
rile pentru crestere si invalatura, doud izvoare mantuitoare din care inpa.'r-
tdsindu-se omenirea, sa inflorescd in toatd intamplarea sub ochii Dumnezeirei
si sa devie dintr'ansa duhul pacei si al dragostei,principiurile cele mai sfinte,
pe care s'a clddit fericirea fiecdruia stat in parte si in general a toata lumea
civilizatd.
Din niste asemenea asezdrninte, oamenii, pre cat au putut stdrui si pre
cat i-au ertat puterile intelectuale, inavutindu-si mintea si formandu-si inima,
.au dobandit inlesnirea de a se desbrdca de haina salbaticiei, in care la in-
ceput i-au inbracat simpla naturd.
Precum soarele se iveste in aurora celor mai frumoase zile de primavard
ca un tatd incdrcat de atatea bunuri aducand fiilor sdi, asa si obldduirea
Mariei Sale Printului Domnitor, pentru fericirea tdrii, pe data s'a ardtat bine-
-voitoare si aceastd inaltd si cu adevarat parinteascd bung-vointa si dorinta o

www.dacoromanica.ro
 400

arata neobosit de ravna in toate masurile de luminare, de obsteasca fericire,

de pace si de infrumusetare.
Si ce inima impetrita si ce minte ratacita ar putea sa se inpotriveasca
acestui prea lamurit adevar? Cine nu l'a vazut Roman in tot proiectul de
Nationalitate? Cine nu l'a vazut domn in toata inprejurarea de obladuire ?
Cine nu l'a vazut mantuitor si ertator celor gresiti? Si cine nu l'a vazut mare
ajutator si sprijinitor celor invinsi de soarta?
Obsteasca adunare din periodul acesta conrespunzand dorintelor Mariei
Sale, pe langa alte multe frumoase intocrniri, a reorganizat scoalele, marin-
du-le tot de-o data si fondurile, prin ajutorul carora taxa se va bucura de
multe asezeminte pentru cresterea si invatatura barbatilor, fetelorviitoarelor
mumesi formarea unui cler, care sa fie destoinic cu adevarat a sadi in
inimile credinciosilor crestini, principiurile sfantului moral,iar pentru aceste
mari faceri de bine, Mariei Sale Domnului, scoalele ii vor buciuma numele
pang la marginile lumii, istoria it va recomanda cu drag veacurilor viitoare
si junimea romand asternandu-i drumul cu flori, ii va inpleti cu drag dafinii,
ce-i meriteaza.
S'or fi mirand unii, de ce atata mare trebuinta de scoli, insa la aceasta
parere glasul dreptului cuvant raspunde pentru ca avem trebuinta de dre-
gatori buni, de ostasi buni, de preoti buni, de slugi bune si de patrioti buni ;
si pentru ca aceasta dintai trebuinta, nu numai noi, cari de eri de alalteri
am exit din fasele civilizatii, ci chiar cele mai inflorite neamuri, au sitntit-o
si inch o simt. Din toate acestea, trebuinta de a avea mume bune in toate
starile, este cea mai de capetenie, pentru cuvantul ca muma este tulpina
unei familii, ca muma este limanul de mantuire al nascutului sau in viata
aceasta, ca femeia e singurul Inger, ce conduce pe om de la leagan pana
la mormant, ca femeea, ca muma in mijlocul familii sale si ca Inger dra-
gastos in lume, poate ca virtutea sa o fan comuna si poate iarasi sa o
transformeze inteun monstru ingrozitor si in sfarsit pentru Cuvantul, cal omul
pe genunchele maicei sale, in mangaeri, primeste cu drag cele dintai prin-
cipiuri si cele dintai maxime de vietuire, care de multe on sunt mai taxi de
cat sa le poata desradacina spunerea celui mai carat adevar.
Orasul acesta, precum totdeauna, n'a primit cea mai mica facere de
bine, MI6.' sä se arate plin de recunostinta, asa si acum si in toata vremea,
sa primeasca a pomeni cu drag pe reposatul Ionascu fondamentatorul acestei
scoale, caci de crestineasca sa jertfa, in scoala normala pe acest an, s'au
deprins la invataturi 180 scolari si in scoala, externa de fete la invatatura si
lucru femeiesc peste 50 de scolarite.
Intr'aceste scoale Domnilor, cunostintele coprinse in programa for s'au

www.dacoromanica.ro
 -401
predat de profesori fard contenire si ostenelile s'au sfarsit de-o potrivd, dar
scolarii, unii lipsiti de mijloace, altii de indemnatori si privighetori, nu s'au
folosit toti ca unii ; pentru aceia si acum sunt rugati parintii si conrespon-
dentii, a nu ldsa acasd pe scolari sa se obisnuiasca in sistema unui molatic
si netrebuincios repaos si a nu le trece cu vederea relele purtari si pierderea
vrernii, ce o fac prin dese lipsiri. In judet se afla intocmite 107 scoale si
progresul, ce s'a vddit prin examenele satesti, din sfarsitul lunei lui Martie
trecut, dupe relatiile ce a primit scoala de la sub-revizori si. de la alesii si
preotii unor sate inteacest an, este foarte placut, cdci din 1239 de scolari,
multi s'au gasit deprinsi la cetire, la scriere, la catihism, la istoria testamen-
turilor si la aritmetica practice, cele patru operatii cu numere intregi si nu-
mere complexe, dar pentru iarna viitoare, se nadajdueste prea mult de la
ravna D-lui Carmuitor, ca sa poata." junimea sateasca sa se foloseasca si mai
mult de cunostintele, ce se predau in scoala comunald.
Iatd-ne in sfarsit dragilor scolari in examenul formal, care pentru not
profesorii este ziva, in care se infatiseaza Inaltei Adundri, ce ne inpresoard,
secerisul anului scolastic, adeca ispravile ce am putut face cu D-v. Siliti-va
dar, ca prin potrivite raspunsuri sa faceti fald stradaniilor noastre, sa man -
gaiati Ingrijirile si sperantele pdrintilor, ce va a§teaptd a va vedea intr'aceasta
frumoasa lupta si sa chemati asupra.'-va bine-cuvantarile adundrei. Mi-au pia-
cut silintele, prin care unii din D-v. v'ati pregatit a va infatisa acum ca
copii in examen formal, iar maine, poimane, ca barbati in mijlocul furiilor
ispitelor lumei.
Mi-a placut aprinsa dorinta a scolarilor: Gabunea C., Ardeleanu Petre,
Radut Popescu, Constantin Popescu, Dondea George, Plapeanu C., Lanaru
C., Polihron Dumitru, Milcoveanu Iancu, Ghiocheanu Drdghici, Radu Tache
Jugu, Selu Ionitd, Dumitru Iancu, Stan Alexe si altii.
Eu, pentru aceste simturi, parandu-mi foarte bine, va laud si va reco-
mand, iar pentru cite osteneli ajti jertfit intru imbunatatirea D-v. de la not
profesorii, primiti incredintarea Ca ne va placea tuturor si in viitor sa va
ardtdm ceea ce Inca ca copii aveti trebuinta.", iar de la Onorabila Eforie a
scoalelor, o sa primiti daruri in cdrtile ce vedeV, pe care. pdstrandu-le, va vor
sluji de cele mai dulci suveniruri in viata voastra.
Raspunsul la aceasth cuvantare, rostit de carmuitorul judetului Olt, Scarlat sau Charles
Filipescu, cu ocazia examenului coalei de biketi din Slatina, la anul 1847 lunie 20.

Doninule Inspector Stanciovici,

Ca madular si partas al veselii, de care to bucuri astazi, vazandu-te in-
conjurat de o multime de tineri, al caror viitor ai deschis si ai asigurat pa-
51
www.dacoromanica.ro
 402

rintilor numai D-ta prin ostenelile D-tale, intru ceea-ce priveste desvoltarea
duhului si invatatura morald si .sociala, ma cunosc dator zic, nu numai ca
dregator si madular al inspectiei scoalei, dar si ca Roman si patriot, sa arat
D-tale prin cuget curat si inaintea parintilor, ce stau fata la aceasta solenela
serbare, cea mai desavarsita a mea multumire, pentru osardia ce ai jertfit
si care se infatiseaza de sinesi, privindu-se inainte scolarii din clasurile D-tale
incredintate. Nu sunt dar la indoiala Domnule, ca si parintii acestor tineri,
convinsi de acest prea curat adevar si patrunsi de osardia, ravna si ostene-
lile, ce necurmat jertfesti intru indeplinirea datoriilor D-tale, nu sunt la in-
cioiala zic, ca acestia, pe Tanga sentimentele de dragoste, ce sunt prea incre-
dintat ca-'ti pastreaza, nu vor inceta a'ti da si pe viitor o dovada si mai
vie de a D-lor nemarginita recunostinta si cu aceasta Domnilor Slatineni va
mpliniti cea mai sfanta a D-voastra datorie catre un al doilea parinte al co-
piilor D-voastra.
Pe langa aceasta D-Tor 1111 gresim, socotesc, de vom arata si D-lui N.
erbanescu cea mai vie a noastra recunostinta, caci afard de povara pusa
asupra-i cu a preda cunostinte de carte in clasa I si a II., a deprins pe
multi din scolari de a cunoaste si din arta muzicei vocale; caci serioasa proba.
ce au facut-o astazi in capela scoalei, cantand scolarii intreaga sfanta letur-
ghie prea frumos si prea armonios, a dat cele mai invederate dovezi de multi
stradanie a profesorului insarcinat si cu aceasta frumoasa arta bisericeasca
si fara partinire putem zice, ca micul cor al muzicei vocale din scoala Sla-
tinii, s'a apropiat a fi de un grad cu cele din colegiul Sf. Sava, unde pe
Tanga invataturi mai desavarsite si mijloace mult mai intinse, se deosebesc
si ostenelele D-Tor profesori, se raspldtesc si se pretuesc in tot meritul Tor.
Primeste dar D-le *erbanescu din partea mea si din partea tuturor celor ce
privesc cu osebita bucurie ostenelile D-tale, multumirea acum de-o cam data,
drept cea mai vie a noastra recunostinta", iar de la inalta stapanire, care in
toata vremea aplaudd si resplateste ostenelile supusilor, asteapta fara indoiala."
cinstea si rasplatirea, ce cu adevarat o meriti.
Pe langa acestea, lauda si cinste se cuvine si D-lui Pavel Legaud pen-
tru clasul de frantuzeste, in care scolarii invata." o limba, ce ne pune in a-
propiere cu multe staturi streine, iar pe D-v. invatatorilor de sate, ca roman,
va indemn a iubi pe bunul invatator, printr'ale caruia osteneli a'ti ajuns pang
acum la gradul acesta si ca dregator va multumesc de ispravile ce a'ti facut
cu junimea sateasca." si in iarna trecuta si va fagaduesc tot ajutorul, prin
care sa va puteti indeplini datoriile si mai bine.
S. FILIPESCU.

www.dacoromanica.ro
 403

Alecu Bora nescu s'a nascut in Ramnicul-Valcei, cam pc la anul

1822, din parinti boeri. A invatat la Slatina si in colegiul Sf. Sava. El a
venit aici ca profesor de la Ploesti, la anul 1854 Septemvrie 10, cu rangul
de Pitar. S'a casatorit fiind in Slatina cu o sord a Isvoranilor din jud. Olt
si a functionat aici aproape 6 ani, pang la 1859, cand a fost distituit.
Se spune, ca avea o fire foarte iute si erea foarte Lantos, dovada nu-
meroasele raporte si reclame, ce s'au urmat intre el si Ionascu, in timpul
carora s'au si trimes mai multe anchete si cercetari de catre Eforia scoalelor.
In urma a fost si profesor de matematici la liceul Sf. Sava din Bucu-
resti, de cursul superior, pana." la moartea sa la anul 1892.

Iancu S. ionalcit si cu fratele sau Ghita, care asemenea a fost

profesor Inuit timp la T.-Magurele si in urma la Craiova, se dau de nepoti
al fondatorului Ionascu. Se spune insa ca ei au
fost fiii unei femei din casa lui Ionascu, anume
Elenca Stan Dondea.
Cu toate acestea iata un act vechi de pe la
1850, prin care se constata ca. si Iancu S. Io-
nascu fostul profesor la scoala Ionascu d'aici si
fratele sau, au fost stranepoti ai lui Ionascu Cu-
petu fondatorul scoalei si bisericei, ce-i poarta
n um ele.
Acest act este o reclama din partea lui Iancu
Ionascu catre Tribunalul judetului Olt pentru o
mostenire :
Tribunulul Judeplui Olt
lanai S. lonapu
Muma-mea Mariuta, fiica lui Dumitrache Ten-
ciulescu, ce-i zicea si Dondea, la casatoria sa in anul 1804 cu tatal meu
Marin Ionascu') a avut zestre de la acel tata al sau intre altele, prin foaie
Inscris si o suma de stanjeni de mosie din hotarul Marginenii de sus, din-
tr'acest district, pe care aceasta familie l'a stapanit pana.' in anul 1831, ne-
bantuiti de catre mosnenii d'acolo.
Atunci insa din imprejurarile vremilor, tatal meu tragandu-se din acest

Acest Marin Ionascu erea nepot de frate al lui Ionascu Cupetu Qi avea si o fiica, Elena,
care pe baza aceasta la 1852 cere de la Eforie pensie din fondurile lei Ionascu Cupetu si i s'a si
acordat cate 25 lei lunar.

www.dacoromanica.ro
 404

oral in Bucuresti, a si murit in timpul holerei acolo, iar acei stanjeni de

mosie s'au insusit de cdtre mosnenii de acolo. Minded dar dreptul de a mos-
teni pe Mariuta si sotul sau, imi este de netagaduit, de vreme ce singur ma.
trap din ei si fiindca drepturile ce pastrez asupra acelor stanjeni de mosie
sunt considerabile si primite de legi, ma rog cu supunere Inaltului Tribunal,
ca sa theme in judecata pe nurnitii mosneni Marginenii de sus si sa." se in-
datoreze a'mi slobozi acei stanjeni de mosie din stdpanire, dinpreund cu al
for venit, pentru care alatur si patru galbeni taxe." 1. IONASCU.
Alta dovada iarasi ca si Ionascu facea parte din familia lui Ionascu Cu-
petu, mai este o scrisoare a lui Ghita Ionascu adresata fratelui sdu Iancu
Ionascu in anul 1864 Aprilie in 10, in care spune :
Nene, imi pare foarte bine de amendamentul ce l'a citit in Camerd
Nae Beildnescu deputat, ca sci se .separe veniturile strdmosului nostru Ionascu
de ale Statului. Frumoosd ideie, numai dacci s'o realiza; set' se geiseascd oa-
meni de aceia, can sci conducd aceste venituri si cheltueli pe cdi drepte."
Iancu Ionascu profesorul d'aici, s'a ndscut la anul 1819-1820 si a
profesat cariera dascaleasca. 27-28 de ani. El a invatat la dascalul Gheor-
ghe aici in Slatina, apoi a fost trimis la Bucuresti, unde invdta umaniorele
la colegiul Sf. Sava.
La 1850 este numit ca profesor aici la scoala de fete Ionascu in locul
lui Sterie Dumitrescu.
La 1851 infiintandu-se clasa IV, la scoala de bdeti No. 1 d'aici, se nu-
meste el la clasa III.Pe la 1858 -59 e numit de. clasa III si a IV-a.
La 11 Noemvrie 1860 este mutat la Bucuresti la cl. III-a din coloarea
de albastru, din cauze politice.
Peste vre-o doi ani i se a.' tot in Bucuresti clasa IV-a si directia la
alta scoald.
Erea un barbat politic insemnat. A luat parte la revolutiunea de la 1848,
find in emigratie cu Tell, Magheru, Popa Sapca etc., in divanul ad-hoc si
in camera constituanta din anul 1866.
Pe la 1866-67, Ionascu este numit Revizor scolar, cum erea p'aturici
peste 4 judete : Olt, Vlasca, Teleorman si Romanati.
La 1870 it gasim iarasi profesor la scoala primara de baeti No. 1 din
Slatina, unde functioneaza pang la anul 1876 Septemvrie in 25, Sambdta,
cand inceteaza." din viatd. Se bucura de multi popularitate nu numai in oral
dar in intreg judetul.
iata o circulare a lui Iona cu din 1869 Fevrarie 14, pe cand erea revizor cedar,
Wire tnvaldtorii de model din judeple : Olt, Romanall, Teteorman psi Viqca.
Luera0 dar s., Dle Iuvatator, Cu toata bArbatia i bursa-voint4 ce trebue sa aiba on
inv4Vitor roman pentru inflorirea neamului srta.

www.dacoromanica.ro
 405
Aci sta, venitoriul natiunei noastre, in instructiunea poporului. Luminati pe copii si
pe parinti cu blandetea ceruta unui abil si bun in vatator si recompensa veti avea de la eel
ce a zis : Lasati Pruncii sa, vina la mine caci a unora ca acestora este imparatia lui Dum-
nezeu."
Vedeti dark, Domain men, ca Salvatore le omenirei s'a ingrijit de copii, stiind ca, a-
testa formeaza, generatiunile venitoare. Asa dad, si not suntem cu mult mai obligati a
pregati venitoarea generatiune, spre a putea face sa prospere dulcea si trumoasa noastra Patrie.
Lucrati zic D-lor, cu neobosire, cum puteti, spre a nu ne taxa inamicii luminei po-
porului, ca suntem candele stinse
Nu va, ordon, caci si eu fac parte din randurile D-v.; pozitiunea ce am, o datorez sa-
crificiilor mele, de si slabe, &al devotate Patriei si uumai Patriei, din copilaria mea.
Nu fiti descorajati, caci astazi avem un Domnito calduos si bine-voitor pentu info-
rirea si desvoltarea nearnului romanesc, avem consiliul permanente al instructiunei publice,
care se intereseaza de progresul ce trebue sk aduca, scoalele comunale, avem pe D-nu Mi-
nistru al lnstructiunei Publice, care vegheaza, ca instructiunea sk aduca roadele sale fru-
moasc, instructive si morale, avem in fine pe un corp didactic inaintat si pe cei mai buni
barbati din diferite time ale societatii, cari striga in adunarile generale : Instructiune si
iar instructiune sa dam poporului roman."

Vasile Urzeseu s'a ndscut in Transilvania la anul 1816.

A venit in tard impreund cu mai multi profesori distinsi. Studiile si le-a
-terminat in Bucuresti la Liceul Sf. Sava cu mare succes. La 1847 a fost
numit profesor suplinitor in timp de 3 ani la Bucuresti. La 1850 a fost nu-
mit profesor la Rusii de Vede. La 1851 a fost transferat la Slatina, unde a
stat 3 ani (1851-1854) ; pe urma la Ploesti, apoi transferat la Pitesti la anul
1856, unde a functionat mai multi ani ca profesor si director la scoala Dorn-
neasca. No. 1. In urmA a fost nnmit inspector scolar peste 5 districte. La
1867 implinind anii de serviciu, s'a retras la pensie.
A incetat din viata la anul 1879 Ianuarie 22, tragandu-i-se moartea din
ruperea unei artere.
A luat parte activa la revolutia din 1848, din care pricing a fost silit
sa fugd.
A scris in viata lui mai multe carti scolare, intre care in urma si o
gramaticd.
Erea si poet, gasindu-se la el mai multe scrieri in versuri si in proza.

Rachman Burdeanu s'a nascut in Bucuresti pe la anul 1818-

1819. A -studiat in colegiul Sf. Sava clasele primare si umanioare cite cease.
'Testimoniul si Diploma i-au fost arse in focul din Bucuresti de la 1847.

www.dacoromanica.ro
 406

Mai intai a fost 2 ani bibliotecar la colegiul Sf. Sava.

La 1847 Septemvrie 29 este numit institutor de cl. I si II la scoala din
Campu-Lung, prin ordinul Eforiei scoalelor No.
1044. La 1848 in timpul revolutiunei, se gd-
seste si el trecut in conturile visteriei ca a pri-
mit leafy in calitate de comisar al guvernului
provizoriu. Reintegrat in 1851 Octomvrie 3, in
urmarea incredintarei de capacitate ce avea, ia-
rasi ca institutor la cl. I si II de la scoala pri-
mary din Caracal cu ordinul No. 126.
Promovat la cl. III la 1860 Octomvrie 29 prin
! ordinul Eforiei No. 3115. La anul 1862 August
, in 15 este numit ca profesor provizoriu la scoala
de Mali Ionascu din Slatina. Promovat la cl. IV
in Slatina la 5 Septemvrie 1864, ca institutor
riclu can Bunk,. superior (Director).
Pe la 1868-1869 it gasim revizor pe o
si
circumscriptie de 4 judete in care intra si Oltu. A functionat si ca profesor
privat la institutul Javeloni si Raul de limba Romany si Franceza.
La 1870 a incetat din viata. A fost de un caracter violent, dar un pro-
fesor foarte bun. Cetalenii din C.-Lung si Caracal i-au multumit prin pu-
blicitate pentru frumoasele rezultate, ce le dedese cu elevii din orasul lor.
A fost autor de mai multe cacti didactice si morale, parte traduceri.

Sterie Deinetresatt zis si Stelian Demetrescu, s'a nascut pe la anul

1820-1821 in comuna Delenii din judetul Olt.
Tata' sau Dumitrache sau Duinitru Gheorghe,
de origind grec, stabilit de mic aici s'a casatorit,
cu o Romance. si a ocupat slujbe bune in ad-
ministraVe (ca zapciu) pe timpul domniei Fana-
riotilor. Dup.' ce a fost scos din slujbd, a ramas
ca profesor particular de limba greacd pang la
1828, cand a murit de ciumd.
Sterie Demetrescu a studiat in scoala din Sla-
tina, in colegiul Sf. Sava si in particular.
La 7 Fevruarie 1847 prin ordinul Eforiei No.
2430 este mutat la Giurgiu tot la cl. I si a II-a.
La 1858 Septemvrie 25 este mutat la R.-Val-
cea de cl. III §i a IV cu leafa de 400 lei pe
Sterie Dein etresca lung.
www.dacoromanica.ro
 407

La 1860 Octomvrie 28 este mutat in Bucuresti la scoala din culoarea

de negru cu salariu de 750 lei pe hind.
Tot in acest an la 26 Noemvrie este numit profesor superior de clasa
IV la scoala de ba'eti Ionascu din Slatina in locul lui Nicolae Tipeiu.
La 24 Ianuarie 1862 este delegat de municipalitatea din Slatina a lua
parte, impreuna cu George Notara din jud. Olt, la un banchet dat in Bu-
,curesti pentru primirea D-lor Deputati de peste Milcov si unirea desavarsita
a celor cloud tari surori.
Asemenea a mai fost delegat si pentru un bal, ce s'a dat in Bucuresti
in ziva de 10 Fevruarie 1862.
La 1864 formeaza in jurul sau un comitet, cu care prin liste de sub-
scriptie strang suma de lei 1200 si cumpara un tun cu toate necesarele lui,
pe care il daruesc armatei romane in numele Mariei Sale Domnitorului si a
Camerei Legislative, ca semn de multumire din partea acestui district pentru
secularizarea averilor mandstiresti.
La 1864 Septemvrie 4 prin ord. Eforiei No. 43040 este nuipit revizor
scolar cu resedinta in Slatina.
La anul 1866 reducandu-se numarul revizorilor, ra'mane in disponibili-
tate. La 7 Fevruarie acelasi an il gasim ca provizor la internatul liceului
Sf. Sava.
La 1867 este autorizat a tine in scoala preparatoare a invatatorilor sa-
testi din Bucuresti, lectiuni asupra tinerei registrelor si asupra religiunei.
La 25 Octomvrie 1868 cu ordinul Eforiei No. 12313 este numit insti-
tutor superior de cl. IV la scola din culoarea de Albastru din Bucuresti,
apoi revizor scolar in Moldova peste judetele : Roman, Vaslui, Falciu, Bacau
si Tutova. Pe la anul 1870 it gasim revizor scolar al judetelor Bacau si
Roman in locul lui B. Chirita. La 1871 e mutat tot ca revizor la Dolj.
La 1874 functioneaza for ca revizor scolar la Olt in locul lui N. Iulian,
in care an a si esit la pensie. In mai multe randuri a fost ales membru in
Consiliul Judetian si Comitetul permanent, 'Dana' in anul 1899 Iulie, cand a
incetat din viaid.
Nu s'a casatorit nici-o data si a dus o viata foarte tihnita si regulata.
A iubit foarte mult ordinea si curatenia si inainte de a muri a lasat cu limba
de moarte, ca inmormantarea sa-i fie foarte simpla si sa fie dus la locul
de odihna intetn car tras de patru boi, care dorinta i s'a si implinit intocmai.

www.dacoromanica.ro
 408

Loan LugoOan s'a nascut la anul 1840 in Transilvania in opidul

Tei us.
A studiat 8 clase gimnaziale la gimnaziul din Blaj. Testimoniul de 8
clase i-a fost iscalit de directorul Timotei Cipa-
riu si de consilierul imperial scolastic Dr. Carol
Fest. A mai studiat si la academia din Sibiu un
an si jumatate jurispruder4a. In toate parile cu
spesele sale. Poseda bacalaureat si testimoniu de
drept roman si penal.
Mai intai a fost slujba§ la Ministerul Instruc-
tiunei in Bucuresti.
La anul 1860 este numit prin concurs profe-
sor la cl. I-a si a II-a de la scoala sucursala
din Craiova.
In anul 1862 este numit tot la cl. I-a si a
loan LugoOan. II-a la scoala Ionascu din Slatina.
. La anul 1864 August 27 trece la cl. III.
La anul 1867 i se da si titlul definitiv.
Aici s'a si casatorit si a trait pang la anul 1877 Mai 13 Vineri, cand
ineeteaza din vista.
A fost un profesor cu multi stiinta si buna metoda. Cu mult foc si
dragoste preda Istoria Romani lor. A lasat frumoase amintiri la discipulii sai,
cari it pomenesc si astazi cu drag. Fiul sau este D-1 Octavian Lugosan pro-
fesor la liceul Sf. Sava din Bucuresti si D-na Irina Dr. Biltz.

Rada Negoescu s'a nascut la anul 1838 in comuna Dobrotinet,

jud. Olt. A studiat in scoala primara Ionascu
de aici, a terminat ca bursier Seminarul de Ar-
ges si a mai urmat 3 clase gimnaziale in cole-
giul Sf. Sava cu spesele sale.
La anul 1858 se gaseste ca 'institutore primar
in seminarul eparhiei de Arges.
La anul 1861 August 3, e numit inspector
scolar comunal prin examen, in jud. Olt.
La anul 1864 August 3, este numit institutor
la clasa I-a de la scoala de MeV Ionascu de
aici cu titlul provizoriu.
La anul 1867 i se da titlul definitiv.
Radu Negoescu
La anul 1872 este mutat la scoala primara de
www.dacoromanica.ro
 409

baeti No. 2 de aici, infiintata atunci, la clasa I-a si a II -a, uncle functioneaza
pand la 1877, cand tree.: iarasi la clasa II-a de la scoala primara de baeti
No. 1 de aici.
La 1893 tine clasa 111-a cite -va luni, caci ese la pensie in varste de
58 ani.
Nu s'a casatorit. De un caracter foarte flegmatic si o iabdare de tier.
A dus o viata regulata si aproape uniforma.
Totdeauna retras si nepasator de opinia publica.
Bun profesor format mai' Inuit prin rutina.

George Mic /uUescu s'a nascut la anul 1834 in Bucuresti. A stu-

diat la scoala greaca Christidi din Bucuresti 3 ani, a urmat clasa III si IV
primara de la St. Sava, cl. I gimnziala la
Radu Voda, cl. 11 si III in institutul Rau-
reanu si s'a preparat pentru examen cu
profesorul Iacomi.
La 1 Decemvrie 1860 este numit Ins-
kik Ak'
pector scolar, provizoriu, prin examen, peste
,
circumscriptia Olt.
iGr La 19 Aprilie 1861 este numit Institu-
wx
tor la externatul de aici (scoala primara
No. 1).
La 1864 este mutat la clasa II-a de la
scoala de baeti No. 1 Ionascu.
La 1872 iardsi tine clasa I-a si a II-a,
iar la anul 1877 trece la clasa III-a.
4%** La 1889 este numit de clasa IV-a si
Georg, 11irliAlvseu
director tot la aceasta scoala, iar la anul
1892 sub aceasta slujba, ese la pensie in
varsta de 58 ani si se dedica cu totul comerciului cu libraria. In mai multe
randuri a lost ales membru in consiliul comunal si in camera de comerciu
Circ. II Pitesti.
NIedaliat Inca din anul 1890 cu medalia Coroana Romaniei" in gradul
de Cavaler si resplata muncii cl. I.
Nici un caracter nu se potrivea mai bine pentru profesor de cat al a-
cestui om.
Linistit, totdeauna impaciuitor si datator de consilii bune, nu numai la
elevi, dar la ori-cine intra in vorba cu dansul.
52
www.dacoromanica.ro
 410
Inceteaza din via la 19 Septemvrie 1908, dupa o paralizie de aproape
3 ani.

Nae lutian nascut la 12. Aprilie 1848 in comuna Buteasca de jos,

judetul Vlasca. Numit Institutor provizoriu in urma unui concurs, la cl. I-a
sucursala din Giurgiu la 10 Octomvrie 1870.
Fost Revizor scolar in judetele Tecuci, apoi in Olt, Intre ani 1871-74.
In 1874 it gasim iar institutor in Rosiorii de Vede iar la 1877 Mai 13 vine
ca institutor in Slatina la scoala de baeti Ionascu la clasa II-a. Dupa o ju-
intitate de an trecc la scoala de baeti No. 2 tot din Slatina, unde functio-
neaza pand la Aprilie 1901, cand ese la pensie.
1

Demetre Belu Demetrescu, s'a nas-

cut la 1853 in Craiova. A absolvit liceul din
Craiova, a luat bacalaureatul si a urmat §i
la Facultate.
La inceput a fost numit functionar la Minis-
ter. La 1876 este numit institutor la cl. IV-a
§i director la scoala de baeti Ionascu din Sla-
tina. La 1889 este mutat tot ca institutor si
director la scoala de baeti No. 2 Stefan Proto-
popescu de aici, unde a functionat pana la in-
yfe
cetarea sa din viata in anul 1898 Aprilie.
Dornetre Bela DennAresen

loan G. Sflinfescu. Fiu de preot, s'a nascut in Rosiorii de Vede,

la 11 Martie 1850. Terminand cursul primar, in 1862 intra bursier in se-
minarul central din Bucuresti. Absolvind cursul inferior al acestui seminar
in 1866, intra ca practicant la Primaria din Rosiori. In toamna anului 1867
fu trimes din partea judetului Teleorman la ,coala Bormala Carol I," ce
se infiintase atunci din initiativa Mariei Sale Voda Carol, azi Regele Roma-
niei. In anul 1870, facand parte din prima serie de absolventi a acestei scoale,
fu numit in August acela§ an, invdator provizoriu, in corn. Magura-Laceanca
din Teleorman, dupd cererea cunoscutului mare filantrop, proprietar al acelei
comune, Vasile Papa
Dupa ce functiona aci neintrerupt pang in toamna anului 1874, in baza
concursului depus in Bucuresti, fu numit institutor suplinitor la scoala din

www.dacoromanica.ro
 -411
Dragasani, iar pe ziva de 1 Septemvrie 1875, in urma unui nou concurs,
fu numit institutor provizoriu si director al scoalei No. 2 din Slatina, de
unde fu detasat, cate-va luni, dupa moartea lui Ionascu, in anul 187r,, la
scoala No. 1 Ionascu."Dupa aceasta fu transferat iarasi la scoala No. 2,
care se infiintase de curand, in 1873numai cu doi institutori. Aci Sfintescu
lucra rasa preget pang ce putu sa o vada complecta cu 4 institutori si aye-
zata intr'un local cladit anume din fondul Stefan Protopopescu." Aci func-
tiona pang la 1 Martie 1888, cand din cauze politice, fu transferat, in aceiasi
calitate de institutor si director al scoalei din Zimnicea; dar la 1 Aprilie ace-
lasi an fu trecut numai ca institutor al clasei III de la scoala No. 3 Cuibu
cu barza" din Bucuresti. Pe ziva de 1 Septemvrie acelasi an, fu transferat
ca Institutor si Director al scoalei No. 5 Tabacari" ; iar la 1 Octomvrie
1894, trecu in aceiasi calitate la scoala No. 14 de la Malmezon," unde
functiona pang la 1 Octomvrie 1900, cand retragandu-se la pensie, se in-
toarse iarasi in Slatina, unde se casatorise Inca din Fevruarie 1876, cu fiica
preotului M. Vasilescu, cu care pana azi are 7 copil.
Sfintescu e decorat cu ordinul Coroana Romaniei," in gradul de Ca-
valer" si cu Rasplata Mun6ei" cl. II.

Marin Illiltaleea, s'a nascut in catunul Valea Mare, comuna Tu-

ria, jud. Olt in anul 1856. A urmat seminarul complect in Bucuresti.
La 14 Fevruarie 1879 a fost numit institutor provizoriu la clasa I-a
de la scoala primara de baeti No. 2 Poenaru din Bucuresti.
La 1 Septemvrie acelasi an s'a permutat in Slatina la scoala de baeti
No. 1 Ionascu.
La 29 August 1884 i s'a dat si titlu definitiv.
La Martie 1889 a trecut la clasa III-a. La 20 Noemvrie acelasi an
1

fu numit Revizor scolar.

La 1 Octomvrie 1892 trecu la postul sau de institutor la cl. IV si di-
rector la scoala Ionascu si la 15 Mai 1895 fu numit iarasi ca Revizor scolar.
La 27 Fevruarie 1901 este trecut la catedra sa rezervata de Institutor
la scoala Ionascu. In acelasi an fu transferat la scoala de baeti No. 2 din
Slatina, unde functioneaza si astazi.
In anul 1909 Fevruarie 15 si-a serbat in Bucuresti jubileul de 30 de
ani de serviciu, impreuna cu alibi institutori numiti in acelasi timp. Are me-
dalia rasplata muncii cl. I.

George Poboran na'scut in Slatina la anul 1868 Iulie 5 din parinti

oraseni meseriasi. Am invatat cele 4 clase primare in acest oral la scoala
www.dacoromanica.ro
 412

Ionascu intre anii 1876-1881, urmand Inca din cl. cursul de limba II si
Franceza, ce-1 Linea D-nu Profesor August Saint-Andre la aceasta scoala.
La anul 1882 am urmat o lung si mai bine la liceul din Craiova, unde
neputandu-m:i intretine si din cauza de boala, am fost nevoit a parasi scoala.
Venind inapoi in Slatina, dupa vre-o
doua luni de zile, am fost silit a intra
ca baiat in pravalie la d-nu Th. Radu-
can bacan, unde -am stat peste 2
ani.
La 1884, infiintandu-se Gimnaziul
Real in acest oras, din dorinta aprinsa
ce nutriam pentru studiu, am parasit
i / '
.'111}11111',114
1404
pravalia si am intrat in acest gimnaziu,
pe care l'am urmat cu multa dragoste,
i4j patru ani, intretinandu-ma din medi-
,00 7/111/.4 tatiile particulare, pe care le aveam
i %, , pe la diferite case si distingandu-ma
/14,fr
printre cei dintai elevi, ma mai ajutau
vc47".:. diferite inimi caritabile.
George Poboran Terminand gimnaziul, am plecat in
Bucuresti si depunan,1 examen la scoala Norma la de Institutori, am reusit
cel dintai. Dupa 4 ani, adica la anul 1892, terminand sr aceasta scoala si
distingandu-ma si aci printre cei dintai, m'am Inapoiat acasa in orasul natal.
La 14 Julie insa, acelasi an, onor. Minister al Instructiunei Pub lice, a-
cordandu-mi o sun,a de 400 lei, prin staruintele d-lui I. H. Popp, pe atunci
deputat, ma trimete la Sibiu spre a invata lucrul manual in timp de o luny
de zile, de unde posed si certificatul No. 70 pentru insusirea indemanarilor
necesare in sculptura geometrica in lemn, cu traforagiul si cartonagiul cu
legatul cartilor.
Dupa ce m'am intors in Cara, la 9 Septemvrie 1892, sunt numit ca
Institutor suplinitor cu salariul intreg, la cl. I de la scoala de baeti No. 1
Ionascu din Slatina. La 15 Septemvrie acelasi an sunt numit provizoriu si
la 1896, prin decretul Regal No. 4081 din 12 Octomvrie, in urma exame-
nului depus la Craiova, in ziva de 23 Mai 1896, mi se da titlul definitiv.
Cu ordinul No. 15817 din 17 Octomvrie 1895, sunt numit director al
acestei scoale, la care functionez in continu si astazi, preschimbandu-ma in
acest timp la toate clasele.
De la numirea mea in functiune si pand astazi, pe langa implinirea con-
stiincioasa a datoriilor si carierei mele dascalesti, am scris in continu diferite

www.dacoromanica.ro
 413 .

brosuri necesare si de actualitate, precum si multe articole pedagogice prin

diferite reviste si ziare.
Intre altele, am tiparit in anul 1894, cartea intitulata, Istorioare Morale",
la 1897 brosura intitulata Istoricul scoalei Ionasca din Slatina" pentru care
am prirnit in acelasi an de la onor. Minister al Instructiunei si ordinul de
multumire No. 69601125208) care zice urmatoarele : Ministerul vd exprirnd mul-
tumirile sale pentru lucrarea D-voastra." La 1899 am tiparit Controlul f i
Administrarea scoalelor in Romdnia". La 1901 am terminat si tiparit lucra-
rea mea intitulata Istoricul orasului Slatina" din timpurile cele mai vechi
pang astazi. (editia I).
La 1903 .tudiul limbei romdne in scoolele primare. La 1907 Educatia
,femeii si gospoddria casnicd.
Intre scrierile pedagogice publicate in revistele : Lumina pentru toti",
Jiul", Convorbiri Didactice" etc.. putem sa amintim urmatoarele : Jocul si
jucdriile copiilor. Pedepsele si recompensele la copii. Institutorul, misiunea 0
calitatile lui, Lumea, Introducerea copiilor in lume si stricarea ion Educa-
tiunea femeii, Minciuna, Invcitdinantul primar in Serbia si Bulgaria etc. etc.
In anul 1901 am scos jurnalul Progresul Oltului," iar incepand din
Noemvrie 1908 am redactat impreuna cu alti colegi Salba" revista didactics,
care apare de doua on pe luna.
La 20 Septemvrie 1896, dorind a ma prezenta, la o bursa, ce erea va-
canta pentru trimiterea la scoala de lucru manual la Naas din Suedia, mi
se libereazd din partea Inspectoratului scolar al invatdmantului primar si
Normal circumscriptia I Craiova, un certificat No. 374 cu coprinsul urrnator:
Se certified prin aceasta, ca d-nu Gh. Poboran, Institutor si Director
cu titlu definitiv, la scoala de baeti No. 1 Ionascu din Slatina, este sarguitor
si merits a fi primit la examenul de lucru manual pentru bursa din strdi-
natate."
Posed medalia rasplata muncii cl. II data pentru scrieri.
La expozitia generald romans din Bucuresti la 1906 am prezentat un
dulap frumos cu 400 de monede antice foarte interesante colectate de mine,
impreuna cu un studiu asupra lor, pentru care am obtinut medalia de argint.
Ca rezultat al experientei inele sociale de pang astazi, nu pot spune si
eu de cat tot cuvintele reposatului poet C. Balacescu, din poezia sa intitu-
lata Fataiitatea" care zice :
Pe la nunti, ospete, nu stiu a fi chemat,
Jar la de morti parade sent foarte cdutat

www.dacoromanica.ro
 414

si ca un a]tul iardsi care a zis ca astazi foarte adesea :

Munn to einstea w i cat ar ti de mare,
i

Din lira pAtimap, pe foarte multi ii doare.

-*Icoalele de Fete
Intorcandu-ne acum la scoalele de fete din Ora Romaneasca, din tim-
purile cele mai vechi pans astazi, vedem ca la inceput ele nu existau, sau
ereau intr'o stare cu totul embrionard. Prima scoald de fete, a lost fondata
la Iasi in 8 Noeinvrie 1834, a doua a fost infiintata prin initiative particulard,
tot cu caracter public, la Craiova in 1837 de clucerul Iordake Oteteliseanu,
a treia in aceleasi conditiuni la Bucuresti in 1843 de o venerabild femee, Eli-
sabeta Stirbei nascuta Cantacuzino, iar a patra scoald de fete publica si cu
invdtdturd gratuity a fost infiintata. in Slatina la anul 1846 din fondurile lui
Ionascu Cupetu.

'coala de Fete lonctqeu

Aceasta scoald este infiintatd la anul 1846 Iunie 1, prin sta'ruintd cd-
tre Eforia scoalelor de cdtre C. Stanciovici pe atunci Director si profesor la
scoala de bdeti No. 1 Ionascu d'aici din Slatina, cum ne spune el insusi in
autobiografia sa.1)
Insemnatatea infiintarii acestei scoale se poate vedea din cele cloud dis-
cursuri rostite de C. Stanciovici si Matache Iarcu cu ocaziunea examenului,
ce s'a tinut la fete, dupe un an de la infiintarea acestei scoale, la 1847 Julie
6, pe care le dam in intregime mai jos.
La inceput, !Dana la gasirea personalului trebuincios a predat insusi C.
Stanciovici lectiuni gratis. Dupe o lung de zile se numeste Directoare a scoa-
lei si profesoara de lucru Madame Konig, iar profesor de invdtdturd roma-
neasca sau de carte cum se zicea atunci, a fost numit Mihalache Mumu-
ianu la Octomvrie 1846 cu leafy de 80 lei pe luny.
1

Primul local in care s'a asezat aceasta scoald, la inceput ereau sa fie
casele din curtea bisericei Maica Domnului. Dar find prea ruinate, s'a insta-
lat in casele lui Marin Negreanu (astazi casele Const. Racoviceanu) cu chi-
ria anuald de 640 lei. Pe la anul 1849, se mute in casele Jo4ei Tomuleasa
(astazi casele Milcoveanu). Pe la 1850 se mute in casele lui Ioan Polihron_
(astazi hotelul Regal) cu chiria tot de 640 lei anual.

1) A se vedea la pag. 398.

www.dacoromanica.ro
 415

La 1 Fevruarie 1847, ca profesor in locul lui Mumuianu, care murise prin

Decemvrie 1846, se numeste vremelniceste la scoala de fete Ionascu cu or-
dinul Eforiei No. 163, Sterie Dumitrescu cu salariul tot de 80 lei pe luna.
Tot in anul 1847, gasim ca la scoala de fete Ionascu, se platia Mada-
mei Konig profesoara de lucru si Directrice 120 lei lunar, iar lui Sterie De-
metrescu profesor de invatatura, cate 100 lei pe luna.
Cu toate furiile cari au trecut peste -tara romaneasca, scoala de fete Io-
nascu a continuat a funcVona foarte regulat. Aceasta se dovedeste si dintr'un
raport al Eforiei scoalelor de la 18 Iunie 1849 catre Domnitorul Barbu Stir-
bei, in care se spune ca: atat in 1848 dupa caderea guvernului provizoriu,
cat si de atunci incoace, au ramas deschise cate-va scoli : intre care si una
de fete in Slatina cu o invatatoare de lucru de mana si un profesor pentru
citire si scriere platiIi din fondurile scoalei Ionascu.
La 1849, urmau numai 30 de fete la aceasta scoala si Eforia se mira
de nurnarul for cel mic si intreaba printr'o adresa, care sa fie cauza ? Pe
la 1850-1851 se gaseste profesor de carte la aceasta scoala, Iancu S. Io-
nascu, apoi iarasi Sterie Dumitrescu.
La 1851 luna Octomvrie 8, Sterie Dumitrescu fiind transferat la Targu-
Jiu, fu numit in locul lui la scoala de fete Ionascu, Tanase Constantinescu,
cu ordinul No. 1450, care sta pang la 1 Septemvrie 1852, caci din niste
fapte, ce se spune ca ar fi facut la comuna Brebeni, se departeaza din pro-
fesor ce erea si in locul lui se numeste profesor de carte le fete, la 20
Noemvrie, cu ordinul Eforii No. 1830, dumnealui Ilie Petrescu.
Pe la 1861 se gdseste profesor la scoala sau externatul de fete d'aici,
Gheorghe Michalescu. La anul 1864 personalul scoalei de fete Ionascu erea
urmatorul : Dimitrie Pamfiliu cl. III, Elena Parnfiliu cl. II si Ecaterina Pa-
naitescu cl. I, apoi D-na Caliopi Diamandescu (nascuta Cerovateanu) etc.
Astazi aceasta scoala are 3 clase si functioneaza cu personalul urmator :

D-na Marie Alexandrescu directoare, d-na M. Beletti si d-na Aurelia Radu-

lescu institutoare.
Aceasta scoala dupa cum am spus, Inca de la Inceputul ei n'a avut lo-
cal propriu si a umblat cu chirie prin diferite case. Astazi scoala se ga-
seste in casele D-lui Daniel, pldtind o chirie de 3000 lei pe an.
Iata cate-va date asupra unor profesori rnai vechi de la aceasta scoala :
Demetriu Pain filiu. Prin decretul cu No. 341, anul 1861, Febr. 7,
Eforia InstrucOunei publice Il numeste Institutor de cl. I si II la scoala de
fete din Ocnele Mari, jud. Valcea. Prin No. de oranduire 41.681, anul 1864,

1) V. A. Ureche. Ist. §coalolor, torn. III, pag. 2.

www.dacoromanica.ro
 416

August 27 si prin decretul domnesc No. 1081 este numit si recunoscut ca

Institutore de clasa III-a la scoala de fete No. 1 din Slatina.
Afard de aceste acte mai poseda atestatul de 4 clase ale gimnaziului su-
perior din Blaj, cum si atestatul de bacalaureat dupe examenul depus la
Blaj in Transilvania. Trecut apoi la scoala de baeti No. 2 d'aici si apoi mu-
tat la Craiova. Atat el cat si nevasta sa au fost de origine din Transilvania.
Elena Pamilliu. Prin No. de oranduire 10,558 anul 1862 Iulie 28,
D-I Ministru Instructiunii Publice o numeste .directrice la scoala de fete din
Ocnele Mari, jud. Valcea, iar prin No. de oranduire 41.680 anul 1864 Au-
gust 27, prin decretul domnesc No. 1081, este numita si recunoscuta Insti-
tutoare de clasa II si superioara la scoala de fete No. 1 din Slatina, jud. Olt.
Afara de aceste acte mai poseda si atestatul de terminarea claselor pri-
mare din Brasov in Transilvania.
Ecaterina Panaitescu. Prin No. de oranduire 48,013 anul 1864,
Octomvrie 5, este numita Institutrice a. scoalei de fete No. 1 din Slatina,
judetul Olt.
Afara de acest act mai poseda si atestatul de terminarea claselor pri-
mare in Giurgiu, jud. Vlasca.
Tata un raport al profesorului scoalei Normale din Slatina, publicat in
Invatatorul satului la 15 August anul 1846, relativ la un examen, ce s'a ti-
nut la scoala de fete No. 1 Ionascu, dupd 2 luni de la infiintarea ei.
Eri Joi la 1 August in fiinta a o multime de oraseni, pe care curiozi-
tatea ii adunase, peste cei intr'adins invitati, s'a facut examen fetelor din
scoala externa, cercetandu-se la scris pe table si pe hartie dupa modeluri,
la cetit pe tipar, la catechism, la scurtarea istorii vechiului testament, la ru-
gaciuni si la aritmetica. Dupd aceasta s'au infatisat adunarii 22 de gherghe-
furi cu cusaturi incepatoare, 20 perechi ciorapi savarfli, 2 glastre : intr'una
o vita cu struguri si intr'alta o ramura de cires cu roade, cate-va batiste
refecate, cu flori la colturi, cate-va tavite pentru sfesnice, cusute cu lanuri si
alte inceputuri de lucru femeesc.
Acestea toate au pricinuit o desavarsita multumire privitorilor, cari se
pareau patruni de mirare, cum adica aceasta scoala in vreme de cloud luni,
a putut sa se reguleze atat de mult si sa pasasca catre un astfel de spor
nenddajduit, iar in cele din urrnd spre incredintare, s'au pus toate fetele de
au lucrat inaintea adunarii.
NOTA. Redactia cu acest prilej face cunoscut cititorilor ca, aceasta scoalA este pentru
a inviita fetele : a scri, a citi si lucrul de mangy, Mr5, plat4, asezata, fiind din venitul bac-
Oiler raposatului lonascu, ce stint daruite scoalelor publice.

www.dacoromanica.ro
 417
Diseurs rostit dupA an on d(i la infintlrea, (;(3(alei primare (le fate No. 1 limulta lie
atu ei pensionatul de fete la .torsi 1S -1 de C. S,;Toiciovici.
Precum o noapte de ()data inconjura on si cand pe tot omul, ce a
plecat din aceasta lume, asemenea de o lume vie si luminata ne credem in-
conjurati, pe data ce am deschis ochii si am inceput a privi imprejurul nos-
tru marea fapta a lui Dumnezeu.
Si pentru ca dupa moarte, trebue sa dam inapoi creatorului lumei, su-
fletul mai carat dupe cum l'am primit, iar traind in lume, sa ne urzim vre-
melnicitatea pe niste baze conrespunzatoare unei adevarate fericiri, de aceia
s'a inceput de sine civilizatia, care spre a se face mai inteleasa si mai co-
muna intre societati a avut trebuinta de izvoare, a caror lipsa o si indepli-
nesc scoalele ; insa aceste scoale n'au desavarsirea, si inmultirea for merge
totdeauna paralel cu veacurile. De cati-va ani acum, multumita lui Dumne-
zeu, au inceput a se intocmi multimi de asezdminte si scoli pentru crestere
si invatatura, dintre care una este si aceasta, careia astazi inaintea D-voastra,
i se cere socoteala de ceea ce a produs, de cand este intocmita. Avem in-

tr'adev'ar trebuinta de o imbundtatire morals si materials si asta lipsa nu o

putem acoperi fara mume bune, de la care cu mare influents se inprastie in
lume, tot ce poate a ferici si a vdtama ; pentru ca o muma de pilda, prea
lesne poate sa formeze un ateu, un egoist, un vrasmas al binelui obstesc,
un fanatic, un fricos, o inima cruda si toate moliciunile si vitiurile unui
veac si din potriva.
Eu nu zic insa, ca nu avem si mume bune, dar nu avem destule si
pe acelea putinele nu le avem in toate stdrile locuitorilor si mai mult in clasa
nobletei, mai putine in clasa meseriasilor, negutatori si speculanti si mai de
loc
.
intre sateni, cari sunt cei mai multi intr'o Cara. Necultivarea sexului fe-
meesc, a pastrat felurimi de obiceiuri, felurimi de sisteme, felurimi de su-
perstitii si felurimi de vatamatoare inceputuri ale barbariei, sub povara carora
ele mai mult si-au plecat capul.
Libertatea si binele, de care se bucura femeile neamurilor luminate, o
V0111 alege prea lesne, de ne vom gandi la Loango din Africa, uncle femeile
nu sunt slobode a se uita asupra sotilor for si intrand foarte rar in odaia
barbatului lor, trebue sa spele patul si scaunele unde au sezut. De ne vom
gandi la damele din baia Hudson din America de Nord, cari nu sunt vred-
nice sa bea din vasul, de unde a Mut barbatul. De ne voin gandi la da-
mele Samoezilor, cari cu mare primejdie intra in casele barbatilor, ta'maind
multe zile acele case spre curative. De ne voin gandi la negrele din Africa,
can nu sunt volnice sa manance cu barbatii la masa. Dar ca Chinezele nu
sunt slobode sa iasa din casa. Laponezele au iVsi deosebite usi, prin cari
53
www.dacoromanica.ro
 418

es din casa, nefiind volnice a pleca peste pragul, pe unde a trecut bdrbatul.
Marocnesele se inching prin case si pe la morminte, iar altele nu se impar-
taisesc in viata for de bucuria sarbatorilor si petrecerilor si multe umbld in-
brobodite in public.
Aceste obiceiuri ne fac sa credein, ca femeile n'ar fi ndscute sa se im-
part4iasca de toate bunurile lumei. Fanatismul iara§i, ne-a lasat grozave urme
de cruzime intre popoarele idololatre si neluminate.
Bine erea oare ca mumele Fenicienilor sa -si jupoae copiii inaintea vre-
unui zeu. $i bine erea oare ca Cartaginesele ereau datoare sa cumpere copii
streini, ca sa-i junghie inaintea altarelor pdganesti ? $i cine oare a facut, ca
sa se strecoare si pang astazi fanatismul intre oameni ? Este invederat, ca
mai intai mumele, caci ele fac lumea si maximele for sunt mai tari de cat
sa le poata nimici invatatura.
Sa luam de pilda Tara Romaneasca : Romanii scuturard jugul idololatrii
si primird Cristianismul pe la anul 370 dupd Cristos, adica acum 1477 de
ani, si pang astazi Inca se mai vad strecurate intre datinele noastre populare,
multe superstitii §i urme de Fanatism. Cine a sa.'dit in inima Romanului frica de
stafie, de smei, strigoi, pricolici, miaza- noapte, zorild, joimarite, varcolaci,
dracul infalisat sub deosebite forme, moartea infalisatd sub figura unui
monstru negru, frica de (rnosmoane), elele si altele ca acestea ? Niminea de
cat mumele neluminate.
Cine a facut sa se strecoare intre satenii Romani atatea sarbatori ido-
lolatre precum : Circovii, Marinii, Ropotinul, sarbatoarea cailor, isbitura de
Rusalii, Macaveul ursului, Filipii liripilor, Ursatorile de la nastere, atatea Joi
si Vineri dupe Pasti si alte multe ca acestea ? Negresit clerul cel neinvalat,
de la care le-au primit bucuroase mai intai femeile.
Numai zic nimic despre proorocirile babelor si despre ideia ca nu tre-
bue sa faci cutare lucru, ca e rdu de cutare.
Prin toate acestea am vrut sa ma apropii, ca sa arat cat de trebuin-
cioasa" este luminarea prin invgaturd a mumelor tutulor popoarelor.
$i ca ar urma astazi, ca scoala de fete sa fie inbralisatd de toti ordsenii
Slatineni si incurajatd cel putin cu o vorbd bung, ca un asezarnant, din care
orasul ar avea vre-o data niste bune mume si in clasele cele mai de jos,
care de nu mai mult, dar tot vor sti sa-§i cunoascd datoriile catre D-zeu si
catre lume si sa'si carinuiasca." casele si copiii, dupa niste principuri mai fa-
vorabile societdlei.
Sporul cel pang acum dobandit in privirga vremei, de cand sa Inceput
aceasta scoala, prin vrednica de recomandat stradanie a inadamei KOnig, so-
cotesc ca va placea tutulor domniilor-voastre si na.'dd'jduesc, ca la anul o sa

www.dacoromanica.ro
 419

flu norocit, sd va.' art din partea acestei coli un spor mai presus de a§tep-
tarea pdrintilor, ce i§i incredinteaza fiicele Dumnealor intr'acest a§ezamant §i
tot atunci se va pldti cu premii Si darurile Domniei-Voastre §i silintele §co-
larilor, caci acum scopul este mai mult de a se face cunoscuta scoala §i
oranduelele ce se tin intr'ansa, de cat un examen formal.
Iata raportul Profesorului scoalei Normale din Slatina (C. Stanciovici) din 15 August
1847 asupra examenului qcoalei de fete Ionascu din acest oral. 9
Dumineca la 6 ale trecutului Iulie 1847, s'a savarsit ceremouia examenului de fete.
Indata dup. sfanta leturghie, cantata in biserica seealei (Ionascu) de micul cot al scolarilor
de la muzica vocala, pe care o ascuita multime de oraseni boori, multime de dame si ne-
gutatori, ce ereau veniti pentru examen, toata adunarea a trecut in sala scoalei Normale,
ce erea pregatita, pentru examenul feteior.
Ceremonia s'a inceput printr'un cuvant rostit de subseinnatul, prin care s'au aratat
programa invata,turilor si a luerului de *man femeese din aceasta scoala.
Dupa aceia invatatorii scoalei D. Stevie Diruitrescu si Madama Konig an zis cite -o
mica cuvantare, prin care isi arata &care sporul si inaintarea, ce an putnt face in ramurile
Dumnealor.
S'a inceput dap aceasta a se cerceta fetele la citire pe carti tiparite, la scriere dupa
model si dictando, la catechisru, istoria sfanta, aritrnetica, ode patru operatiuni cu numere
intregi, din gramatica asupra partilor cuvantului, din Geografie, Europa aratata pe harta si
tam romaneasca spusa mai pe larg de cat alte staturi ; iar pentru ra,sprinsurile fetelor, asu-
pra invataturilor elementare, rainasera toti ascultatorii multurniti.
Ispravindu-se dupa doua ceasuri cercetarea aratata, toata adunarea Isi intoarse privirea
asupra obiectelor de luau, ce ereau intinse pe mese inaintea fiecarei scolarite, asezate de
madama. invatatoare en astfel de oranduiala, in cat se incepea de la cea mai inaintata si se
ispravia la cea mai incepatoare.
Mirarea adunarii ajunsese in gradul eel mai mare, ca,nd peste o multime de lucruri
de intaia trebuinta, se vazui o alta multime de lucruri de lux cum : perne en fete de
atlas cusute en matitsuri, perne en fete de mitrino cusute cu lanuri, apoi pernite de cia-
sornice, tavite de sfesnice, pungi pentru moneda cusute eu catifelute si margele, chisele de
tutun idem, gherghefuri intinse cu grele modeluri si altele.
Dupa aceia madama Konig avand pregatite 10 eununi rio flori de tang bune, cumpa-
rate cu de la sine, a Incununat pe cele mai destoinice scolarite, in care vreme priwea si
dansa multumirile si laudele adunarii, pentru necrezuta inaintare, ce a facut cu fetele in asa
scurt timp.
Ceremonia s'a incheiat prin cuvantarea rirmatoare, ce publicam in Intregime aici mai
jns, tinuta de Matache Iarcu, ca orasean slatinean, iar impresia examenului va ramane ne-
stearsa din inimile privitorilor, ce venisera si de prin locuri departate, ca sa se afle de fata.

1) Invatatorul Statului pag. 87 §1 88, anul 1847 August 15.

www.dacoromanica.ro
 420
Crivantarea lni AIatake Iaren, tinuta en ocazia examenniiii scoalei de fete din Slatina
la 1847 In lie 6.
Domnilor gi Doaninelor,
Multumirea si bucuria, ce se vad zngravite pe tetele noastre ale tutuora, cati ne aflaru
fats astazi la aceasta ceremonie, la care ni se da prilej a vedea infiintate niste lucruri cu
taul negandite de noi, acestea zic, Stint niste dovezi neta'gilduite, cit noi cunoasteni ce sun-
tem datori, atat color insareinati cu luruinarea tinerimii cat si color ce si-au jertfit parte
san toata averea lor, pentru intocmirea asezamintelor de buna crestere.
Raposatul intru fericire Ionascu Cupetu, conpatriotal men si al D-v. al tuturor, Inca in
vista fiind si neavand mostenitori firesti, carom sa le lase averea sa, a vrut Ca sa lase dupa,
sine nisi de suflete, care sit se adape ca dintr'un szvor nescurs din scoala, ce Cu starea sa,
inca tfaind, a inteweiat-o in orasul acesta, in care noi traim astazi. lntai de greceste, dupa
duhul veacului, mai in urma de greceste si romaneste si in sfarsit numai carat romaneste,
acestea, aunt epocele, prin care a trecut aceasta scoala de la inceputul situ si panit acum.
Acest asezamant la inceputul sail a trebuit sit fie mic, ca on -ce lucru asemenea, dupa
Dioartea insa, a fonda,torului situ, toata starea sa, intrand in mainile cinstitei Efori a scoa-
Her, aceasta cu o pariuteasea iugrijire, cu Incetul si treptat, a aditogat din an in an cite -o
mica itibunatatire la scoala noastra, care acum, aceste mici imbunatatiri. stra'ngandu-se la o
lalta, fac un total en atat mai mare, cu cat la inceputul situ erea mic si neinsemnator. Din -
preunit cu mine, puteti toti sit, marturisiti, cum erea scoala noastra acum 10 ani si cum
este astazi, cum erea acum 5 ani si cum este astazi, cum erea acuma un an si cum este
astazi ?
Acuw 10 ani, nu mai departe, cum zic, ca scolar:al acestei scoli, marturisese inipreuna,
en D-v. ea n'aveam nici scoala ca lumea nici banci de sezut.
Cararnizile dupe jos, dace ereau si ace-lea, slujiau drept bitnci si mese la cea mai multi
parte din scolari, cu toata rasna si sarguinta ce-si punea singurul profesor dupa atunci, ca
sit vaza scoala dupa doiinta sa, ca sit nu fie tocmai accasta piedica, silintii celei ueobosite,
ce-si punea el Wet en scolarii, ca sit -i vaza inaintati. Adevarat cit aceasta nu putea sta acs,
caci C. Eforie inca dupe atunci a chibzuit facerea unor zidnri de scoala mai largi si mai
incapatoare si pentru scolari si pentru profesori.
Se puue in lucrare facerea lor, dar D'aptica sit se ispraviasea cladirea scoalei si cu-
trenaurul de la 1833 dete C. Eforii si mai unit de lucru cu reparatia bisericii, ce cerea si
striga si ea inbunatatire. Luand in tole din !Irma sfarsit, atat cladirea scoalei, cat si pre-
inoirea bisericii, vazuram in anii cesti din urmit infiintandu-se niste inbunatatiri la aman-
dotia aceste asezaminte, in cat chiar raposatul Ionascri d'ar ti trait, n'ar fi plant sit le face,
mai bine. La 1840, de nude erea un profesor, dupa trebuinta ce se simtia, se mai adaoga,
Inca, unul ; pentru podoaba bisericii si trainicia ei, se invali cu tinichea.
Ceea ce face Inca si mai multi podoaba scoalei si chiar orasului intreg, este asezarea
ceasornicului in tunul bisericii. Dupa, aceia mai tarziu la 1844, dupa cererea noastra se
adaega si limba franceza, ca sit scutiasca pe scolarii, ce ies din clasele de ruwaueste, a merge
pe la alto orase, ca sit invete aceasta limba. Cu un cuvant, on -ce am cerut cut buna chib
zuire de la C. Eforie, pe loc ni s'a inplinit.
Dovadit invederata ne poate fi chiar intocmirea acestui asezamant de fete, a caruia co-
remonie o serbam noi astazi si care l'am dobanclit, numai chip cererea, ce am facia In anul
trecut 1846.

www.dacoromanica.ro
 -421
Pentru ca on -ce lucru la inceputul sail este mic, dupa cum mai sus zisei de ycoala
de copii, numai departe de acum 10 ani, asemenea si acest non ayezarnant de fete cu totul
strein pana acum pentru noi, va fl ()data ca yi ycoala de copii, fala orasului yi cinstea noas-
tra a tutulor.
Nenorocit a fost °rapt nostril pana acum ysi dinpreuna, cu dansul yi noi locuitorii sal.
Duna pozitia sa cea nepotri vita, cam la mijlocul Romanii, ythn cu totii ca mai pe anii tre-
cuti, i se ameninta nenorocirea d'a nu putea fi capitala a vre -unui judet. Inalta Stapanire
insa aruncand un ochi compatimitor, atat asupra vethimii lui, cat gi asupra asezamintelor ce
se afla intransul, nu numai ca nu-1 desfiinta, ci Inca puse in lucrare yi facerea maretului
pod peste apa Oltului, spre a face mai lesnicioasa comunicatia partii celei de dincolo a Ro-
manii cu cea de dincoace yi ce e mai mult yi mai de mare interes pentru noi, ca se mai
adaoga Inca un ce colosal la frumusetea orasului Slatina.
Se infrumuseteaza, da, se intrumuseteaza Domnilor c4i Doamnelor, orasul nostru cat se
poate de malt. Comparandit-1 en alto oraye ale Romaniei, vedem ca el vine cu ayezamintele
sale indata dupa, Bucureyti yi Craiova. Pe la 1524 yi pana la 1830 n'avea nici un oray
ycoala ceva mai sistematica de cat Bucureytii, Craiova ysi Slatina.
Astazi vedem ca se Mesa cu ceasornice marl, uumai aceste trei orase yi cu cantarea
bisericeasca intocmita dupa, corul europenesc, numai doua, oraye on al nostril.
calla e vorba de aceasta ycoala externa de fete, nici un ()ray iarayi nu s'a invrednicit
a dobandi pana acum un astfel de ayezamant atat de mare de cat Bucureytii, Craiova, yi
Slatina. Trebuinta ce o shntiam yi noi pana atom de aceasta ycoala este invederata. Nu erea
destul ca o fata sa, se trimita acolea impreuna en copii la ycoala ca sa invete putintel sa
eiteasea yi sa scrie, ci trebuia pe langa acestea sa invete ysi ce e mai de neapa.rata trebuinta
pentru o femee : cusatura, buna creytere, curatenia, economia easel, la care se poate reduce
yi cum' sa taca, bucate sail a yti sa pornnciasca cum 0, se faca, cu un cavant, a se forma
femeile prin buna creytere.
Acesta e scopul pearl.' care s'a intocmit aceasta ycoala, aceasta a fost dorinta C. Eforii,
cand a deosebit ycoala de copii de a fetelor yi asta crez ca e yi dorinta color mai multi
din parintii, cari iyi dau pe fiicele D-Ior intr'acest ayezarnant. Toti ytiu bine ca mumele
fiind bine cresciite de mici, vor insufla aceleayi sentimente micilor for copii, din potriva,
data ele vor fi ram creseute, copiii for dinpreuna, cu laptele vor sage yi veninul detnorali-
zatiei yi al stricaciunei, care ca o ciuma se va intiude peste toata generatia ce se ayteapta.
Bucurandu -va astazi dinpreuna co mine de sporul ce an tacut fiicele D-v., in anul
acesta, sa ne gandim, cum am zis mai sus, la multunoirea ce suntem datori sa aratam in-
vatatorilor, ce se straduesc pentru luminarea yi creyterea tinerhnii, Cinstitei Eforii si Sta-
panirii pentru neobosita ingrijire, ce are pentru inmultirea unur astfel de ayezaminte yi in
sfaryit sa pastrain d'apururea recuuoytinta noastra, taranii raposatului intru fericire Ionaymi,
a crania suvenire ramae veynica fn inimile noastre yi ale copiilor noytri. Fie ! Fie !

)4Scoala de Fete No. 2

coala de Fete No. 2 din orasul Slatina, a fost infiirqata din fondul
aseza.'mintelor Brancovenesti in anul 1861, prin ordinul No. 658 Mai 11, de
catre Principele Bibescu Basarab Brancoveanu, ctitorul asezamintelor Bran-
covenesti, sub numele de: Externatul de Fete zis Brancovenesc."

www.dacoromanica.ro
 422

La 1 Iunie acelasi an, cursurile au inceput printr'o ceremonie religioasd,

la care au luat parte autoritatile locale, parintii elevelor si personalul didactic
compus din :
Directoare : S. Alexe (care preda lucrul de mina).
Institutor : I. Alexe (care preda stiintele).
Parinte catichet : C. Posulescu.
Scoala s'a infiintat cu cloud clase, dupa ordinul chiar al Principelui Bran-
coveanu si cu un numar fix de 55 eleve, dar nu s'au putut inscrie de cat 49.
Mai tarziu, pe langa ceilalti profesori, s'a mai adaogat un profesor de
muzica vocala, care se numia Stefan Nicolopol. Scoala s'a deschis in casele
Domnului C. Deleanu, caruia ii platia o chirie anuald.
La 6 Iunie 1861, prin ordinul No. 858, Principele face cunoscut direc-
tiunii ca voeste sa dea fetelor pi-anzul, care sa consiste din paine si un fel
de mancare sanatoasa si sa fie preparat de Directie, pentru care i se of era
700 lei pe luna si 6 stanjeni de lemne pe an.
Mancarea s'a dat insa numai de la 1 Octomvrie 1861, pang la 1 De-
cemvrie acelasi an, iar banii au fost intrebuintati pentru alte cheltueli scolare.
Printul Brancoveanu se interesa foarte de aproape de mersul scoalei si chiar
in persoana a venit de a inspectat scoala.
In luna Martie 1862, Principele Brancoveanu face o adresd D-lui Institutor
al Externatului, prin care ii face cunoscut ca pentru a asigura viitorul si
progresul Externatului, voeste sa zideasca o casa intr'adins, dupd un plan si
cere tot deodata D-lui Institutor, ca sa staruiasca pe langa Primarie, sa ce-
deze un loc liber pentru construirea localului, care sa fie in bune condi-
tiuni higienice.
Directiunea intervine pe langa Primarie, Principele face cerere directa si
catre Ministrul de Interne, dar Primaria le ofera un loc viran din curtea
Bisericii Maicii Domnului, pe care Directia it refuza, ca nefiind propriu pen-
tru scoala, caci pe timpul acela se fa'ceau inmormantarile in curtea bisericii,
asa ca, de si se incepuse aducerea materialului, dar neavand loc favorabil,
cladirea se =And, 'Jana cand in luna Septemvrie acelasi an, Ministerul Cul-
telor si Instructiunii Publice cu ordinul No.. 1554 face cunoscut, cd. aseza-
mintele Brancovenesti trecand pe seama Ministerului, scoala trece sub auto-
ritatea Ministerului si Ministerul nemai facand in. urma nici-o interve-
nire, scoala sta si pana azi cu chirie prin diferite case particulare. Pand.
la 1864 chiria se platia de Minister, iar de la aceasta data, toate cheltuelile
materiale ce privesc pe aceasta scoala, au trecut in bugetul Primarii. Pand in
anul 1863, Martie 27, scoala a purtat numele cel vechi, iar de aci inainte-
i s'a zis Externatul de Fete No. 2 si apoi scoala de fete No. 2.

www.dacoromanica.ro
 423

In anul 1864 D-na Directoare careia ii mai zicea si Institutoare supe-

rioara, incetand din viata, a fost inlocuita cu D-ra Maria Mihalescu, (prin ma-
riagiu Maria Penescu,) care a condus scoala cu multa intelepciune pang la
adanci batranete, cand a esit la pensie in anul 1894 Aprilie 1. In acest timp
a fost transferata 7 ani la Dragasani de la 1873-1880, iar scoala a fost
condusa de D-na E. Panaitescu Mereanu si de D-na Blasiariu.
In 1864 invata'mantul se imparte pe clase avand personal pe :
Pr. Posulescu la cl. I, Rozina Briott la cl. II, Maria Mihalescu la cl. III.
In anul 1870 in locul Pr. Posulescu vine D-ra Linta Teodorescu prin
mariagiu Ionescu Zisu, care a functionat la aceasta scoala pang la anul 1900.
De la 1870 pang la 1891 cl. I se uneste cu clasa II, avand Institutoare :
cl. I si a II pe D-na L. Zisu, iar cl. III pe D-na Maria Penescu. La 1891
clasa I se separa de a II si se numeste Institutoare la cl. I D-na E. Zaha-
ria (P. Radulescu) iar in 1899 Ecaterina Georgescu. La 1894 esind D-na
Penescu la pensie ia directia D-na Lucretia Georgescu.
In 1897 prin ordinul No. 10,291 Septemvrie 27, se infiinteaza si cl. IV
unita cu a treia pang in 1899-900, cand s'a transferat cl. III la scoala de
fete No. 1, iar la aceasta scoala functioneaza numai cl. I, II si a IV. In
.anul 1898 prin mutarea D-nei L. Georgescu la Rosiori de Vede, directiunea
o ia D-na Eug. Alimanescu (prin mariagiu Demetrescu,) care conduce si astazi
scoala cu persona lul didactic urmator : d-na Elena Daniel si d-na El. Stoika.
Scoala, actualmente se gaseste cu chirie in casele I. P. Sale Ex. Mitro-
politul Ghenadie Petrescu, care a declarat Primarii, ca a lasat casa prin tes-
tament pentru scoala.
Tata si biografia lui I. Alexe :
loan Alexe s'a nascut la 1830 in orasul Slatina. Parintele sau a
fost Alexe Zanfir negustor insemnat in Slatina. Cursurile primare le-a fa-
cut la scoala Ionascu" din orasul sau natal, iar gimnaziul l'a trecut la
Craiova. Putin dupa terminarea cursurilor secundare incepand sa se des-
fasoare marele eveniment istoric de la 1848, propaganda ce se facea pentru
cultura poporului romanesc, nu putea lasa rece pe tinerii, cari simtiau ro-
maneste. Multi dintre cei mai instruiti se devotau invatamantului, singura
cariera, prin care se putea aduce foloase reale tarii.
Joan Alexe a ocupat functiunea de institutor in baza concursului si a
fost numit la anul 1861 la scoala de fete No. 2 din Slatina. La 1863 a fost
transferal in Bucuresti la scoala No. 1 din culoarea galbena, unde a avut de
coleg pe distinsul institutor si director G. Eustatiu Ciocaneli, iar in urma

www.dacoromanica.ro
 424

transferat in culoarea de negru. Regretatul tata Alexe este si unul dintre pro-
motorii societatii corpului didactic.
Preocupat de deslegarea multor probleme privitoare la invatamantul pri-
mar, prin operile sale didactice, a contribuit la o schimbare a programei cur-
sului primar de pe vremuri.
Cine dintre vechii dascali nu-si aduce aminte de Conductorul scolarului."
Micul secretar," pentru toate clasele primare, Gramatica, Cartea de citire, pen-
tru toate clasele primare. Economia domestica pentru cursul primar. Econo-
mia domestica pentru cursul secundar, Buchetul upistolar, Prizonierul sau
jocuri pentru scolari, etc.
De altfel, munca si operile sale au fost apreciate si de autoritatea sco-
Jara superioard, caci la 1881 a fost numit director al scoalei de baeti No. 21
din culoarea de verde, iar la 1883, find Ministrul al scoalelor P. S. Aurelian,
i s'a conferit medalia Bene-Merenti" clasa I, distinctiune ce putin dintre

institutors o posed.

;S'coala de bcre(i No. 2 Stefan Protopopeseu"

Aceasta scoala este, infiintata in anul 1872, de catre Stat, sub Ministrul

Slatina. Scoala de baeti No. 2 Stefan Protopescu.

i4= .
.
*.slaiis-
'`i
-,-.7"-I ear, ,.
=

A
f;

..

000 ,

, t m-
10.41? 9;

;;eoala de bra ii No. 2 ,Stefan Protopopeseu"

Instructiunei Christian Tell si prin staruintele lui I. Ionascu, care erea bun
prieten al lui.
www.dacoromanica.ro
 425

Prirnii profesori au fost : D-nu Radu Negoescu si D. Pamfiliu, apoi I.

G. Sfiintescu, N. Bascoveanu, Bellu Dernetrescu, N. Iulian si altii.
Actualmente functioneaza cu 4 clase Si cu personalul didactic urmdtor:
D-nu Sp. Pretorian director, d-nu M. Michalcea, d-na S. Musoiu, d-na Dom-
nica Jiroveanu institutori.
Nici aceasta scoala n'a avut local propriu, pang in anul 1888. In acest
an i s'a clddit un local spatios si higienic, care a costat 80.0000 lei, din
fondul Stefan Protopopescu. (vezi cap. de aur).

Scoala Practices de Agriculture de la Striharef

Aceasta scoala s'a infiintat la anul 1883 de catre Stat in timpul regre-
tatului Ministru loan Campineanu.
Scoala se afla situates pe dealuri cu pozitiuni pitoresti, aproape de Sla-
tina, care fac viata scolarilor cat se poate de agreabila. Planta(iuni bogate
acoper imprejurimile scoalei si o ascund de vederea trecatorilor, facand astfel
un minunat adapost pentru elevii, cari se devoteaza studiului agriculturei,
avand deviza ex terra aurum."
Terenul de cultures al scoalei se prezinta in conditiuni excelente. Tot fe-
lul de piantatiuni ocupa acest pamant, unde elevii 'Inv* ce inseamna o cul-
tura rationales si sistematica.
Nuci, vita de vie, dudul cultivat din abondentd, apoi pomi lructiferi Si
o minunata, grading de zarzavaturi, care furnizeaza zarzavat orasului Slatina,
facand o concurenta bine sirntita zarzavagiilor Slatineni, se pot Iredea aci.
In curtea cea mare a scoalei se afla grajdurile pentru cal, co§arele de
vaci, porci, oi, stupi cu albine, etc.
Intr'un alt corp de case, se afla magaziile cu grane din recolta anulul
curent, bine pa.'strate.
Intreaga mosie a scoalei reprezinta.. prin sistematizarea .culturei si a gos-
podariei, o fermi rurali model, unde elevii se pregatesc a deveni la randul
for buni agricultori si invata ce inseamna o gospodarie taraneasca model.
Lucrul imbucurator este faptul, ca pe langa fii de sdteni, se mai afla in
scoala, ca elevi si MeV de oral, cari se devoteaza agciculturii.
Elevii gasesc aci nu numai invaltaturd teoretica" dar o practica din cele
mai educative. Pe de alta parte la se des o viata cornocli, ,ca.ci au dormitor
zurat, si spatios, au o masa buni si Ingrijire parinteasca.
Sarbatoarea, elevii merg in corpore la biserica din curtea scoalei si se
roaga lui D-zeu, astfel ca nisi sinatirnantul religios nu este neglijat aci.
Numarul elevilor se urea la 80 bursleri si solve*
54

www.dacoromanica.ro
 426

koala poseda un domeniu de 200 hectare, din care 90 arabile, iar res-
tul islaz vie si padure din mosia Striharetului.
Functioneaza cu doi profesori, un gradinar si un secretar. Cursurile
scoalei sunt de trei ani.
Primii profesori au fost : T. Cartinu, Barcianu, D-1 Drutu, D-1 Radu-
lescu, Popescu, Ordeanu, etc., iar actualii sunt D-nii Vizureanu director si
V. Procopiu.
Gimnaziul Real Radu Greceanu"
Este infiintat de Stat, in anul 1884 in timpul Ministrului Instructiunei
Gheorghe Chitu. Numele de Greceanu i s'a dat in amintirea cronicarului
muntean Radu Greceanu, care a trait intre anii 1650-1730 iar nu ca.' ar fi
facut el vre-o donatiune acestui gimnaziu.
Acest gimnaziu a fost supus la multe fluctuatiuni. Cand s'a desfiintat,
cand s'a reinfiintat, cand s'a intretinut de Stat, cand din fonduri particulare.
Pand la 1891 neavand local propriu a stat cu chirie, iar de la aceasta
data, s'a mutat in localul sau propriu, de langa fabrica de Mina, cum mergi
spre targul d'afara.
Acest local, a costat aproape 300.000 franci, iar in anul 1899 i s'a
mai tacut o reparatie in valoare de 48.000 franci. De cati-va ani umbla iar
cu chirie prin diferite case, de oare-ce in localul propriu al sau sunt instalate
Scoala de meserii si Scoala profesionala. Scoala actualmente functioneaza cu
4 clase si 8 profesori si se intretine din fondurile Varipati. Primii profesori
au fost doi : Proca (director) de partea stiintifica si Aug. Crainic de partea
literara.
Primii absolventi ai gimnaziului din 1888 au fost : G. Poboran institutor, Al.
Orascu inginer, Nicolescu Gr., telegrafist, I. Iliescu institutor, Christescu Alex.
telegrafist, Nicolescu Joan veterinar, Sava Simionescu veterinar, Popescu Joan
decedat, Birmanescu Const. telegrafist, Deleanu Const, functionar, Posulescu
Gh. Profesor de st. fisico-chimice.

;5coala mixta din Clocociov

Aceasta scoald este infiintata la anul 1897, platita de Stat si intretinuta de
comuna, are doud clase si urmeaza intr'ansa baeti si fete mai ales din ca-
tunul Clocociov si de prin mahalalele din apropiere.
Actualmente aceasta scoala se afla instalata in casele Delugan foste ale
d-lui C. Racoviceanu si functioneaza cu o singura profesoara si directoare.

www.dacoromanica.ro
 427

;Sieoctla Profesionalei de Fete

Infiintata in anul 1897 de carte Stat. Functioneaza cu 5 clase.
Local propriu nu are, ci a stat cu chide in diferite case. Acum este ins-
talata in jumAtate din localul Gimnaziului.
Functioneazd cu 8 profesoare : unele de lucru, iar altele de carte, sub
directiunea D-nei Maria Atanasiu.

koala Inferioara de Meserii

Aceastd scoala este infiintata de catre Stat Ia anul 1901, fiind la Mi-
nisterul Instructiunii D-1 Sp. Haret.
Ea coprinde specialitatile : lacatuserie, ferarie, lemnarie, rota'rie, tinichigerie.
Pe Tanga acestea se mai predau si alte meserii in legatura cu cele de
mai sus, de cAtre maestrii numiti ambulanti.
Personalul prim a fost D-nii : Al. Alexandrescu director, I. Papuc mais-
tor, lemnar-rotar, I. Cordoneanu maistor tinichigiu, Laslo maistor ferar.
D-nu G. Poboran, institutor de partea teoreticA.
Astazi personalul scoalei este urmAtorul :
D-1 D. Atanasiu director, care preda si cursuri teoretice. C. Radulescu
institutor si secretar-contabil. I. Papuc, G. Raicu tinichigiu. D. Baisan läca-
tus, Romulus Halmageanu ajutor maistor ferar si G. Ionescu vapsitor si ta-
piter de trasuri.
Pe langa aceastA scoala functioneazd si o cantina Ia care iau masa elevii
mai sAraci si silitori. Ea este subventionatA de judet cu 2000 lei anual.
AceastA ssoalA actualmente are 70 de elevi si a produs pe un period
de 8 ani si anume de la 1901 Decemvrie 1-31 Martie 1909, un castig de
35,000 lei impartit astfel :
Beneficii pentru elevi (50 °10 din castigul total) peste 16.000 lei, fond de
ajutor provenit din absente nemotivate ale elevilor 2600 lei.
Rezerva scoalei (30°10 din castigul comandelor) 9400 lei.
Beneficiile personalului (201c din castigul comandelor) 6200 lei.
coala are 5 clase si a dat pang astazi 34 de absolventi, can astazi
sunt ocupati astfel : aproape jumAtate din ei si-au deschis ateliere pe la orase
si sate, altii sunt lucratori prin ateliere particulare si fabrici, iar altii pe la
mori, masini agricole, conducatori de automobile etc.
Aceasta scoala de la deschiderea ei si pand azi functioneaza in localul
ce a fost construit pentru Gimnaziu.

www.dacoromanica.ro
 428

Metoadele de roveqt.-mu-int din cele mai veehi timpuri

pang astazi
Fiindca am spus mai sus, ca in timpul Fanariutilor mai toate scoalele
ereau grecesti si cu dascali greci, sa vedem in ce mod si de ce metoda se
serviau ei spre a inva;a pe copii.
Metoadele for de predare atarnau adese-ori de la capacitatea. dascalilor,
Dar cum dascalii acestia ereau recrutAi dintre oameni fara nici-o pregatire
prealabila, a caror cunostiace ereau foarte marginite, e firesc ca si metoadele
lot sa fi fost intr'o stare cu totul primitive. De aceia, pe timpul scoalelor
grecesti nu voth gasi metoade pedagogice sistematice. Un franceg (Pouque-
ville) spune ca pe la 1798, a vazut intr'o astfel de scoala pe dascalul gra,
stand in fotoliul sau sau pe o baled, inarmat cu varga formidabila, batand
tactul in masa Si adese ori pe spiharea copiilor fara deosebire, care i 8t pd-
rea ca nu citesc bine. Pentru eei lenesi si tamp4i, ca inboldire la inv41.-
turai dascalii greci aveau : scuipatvi, ii puneau sa tins greute4i pe mainfle in-
tinse, ii ungeau cu cerriealti, ') le bagau cat-va par din chica in niste gauri
facute inadins in pared, peste care apoi batand o pana de lenin, ii > ineau acolo
strans si fix4. Alte mijloace de core4une mai ereau: poteoctoele. Acest nume
se pare ca se da si la gaurile de Mai sus din pareV si la niste lemne sau
nuele crapate ori gaurite pana la jumatate, in care se introducea, parul,
urechea, degetul sau Inaba vinovatului si apoi se da drumtl paqilor lem=
nului, care venind la loc, strangeau pe elev intre ele, cum fac astazi unit
copii strengari cu coada pisicii; apoi butUcul, i-oata si in sfarsit falanga,
care se intrebuinta adese ori chiar in scoalele mai inane, de unde a ramas si
dantecul zis de Vasile Alexandri
S'a dus vremea cea fith-wash
Cand un dascalos grecos
Intarmat c'0 varga groasa
Paradnxa fanc.os
Aritmetiki
Ke graniatiki
ALP edo p' eki
Apel jos it intindea
Si falabga ls, picloare
Chiar din talpa ii inv4a.
Noi stim insa asemenea, ca Inca inainte de 1815, adiba inainte de a
veni in Romania 6eorge Lazfir, care facu acea radicals reforma si in literile
si in sentimentele romanesti, poporul roman isi avea scoalele lui, isi avea
1) G. M. Ionescu. Influenta Culturei grecesti. op. cit.

www.dacoromanica.ro
 429

logofetii sai, invatatorii sai, preotii sai. Cu ce metoda calauziau acei slujbasi
ai natiei, cari ne-au pastrat limba si au propagat-o, cu ce metoda zic, calau-
ziau ei o sutd si mai bine de copii, pentru ca inteadevar, au trebuit sa aiba
niste mijloace ca sa poata inpartasi invata.tura cu stop, ca sa ne poata da
atatia preoti, uitandu-ne la marele numar de biserici si atatia scriitori pe la
calemuri si zarafli. Metoda cea mai veche nu a putut fa alta de cat metoda
sau rnelodul lancasterian adicci eel mutual, in care profesorul erca ajutat de
monitori sau elevii cei mai inaintati, cari purtau pe atunci numele de fe-
datori.
Elevii sedeau in niste scaune in fata peretului, pe care ereau asezate
niste table cu litere mari sau cu silabe si de care ereau despartiti prin uiste
vergele de fer numite semicercuri.
edatorii faceau pe lodeti luatori aminte asupra unei litere in modul ur-
mator mainile pe genunchi ; priviti," apoi ordona scrierea ei, care se efec-
tua de elevi cu degetul pe niste table de nisip. edatorii observau cele scrise,
apoi indreptau greselile facute, dupa aceia dedeau ordinul indrepteaza Pri-
mare" si unul din baeti, care purta acest titlu, tra'gea cu blanita (rnala) peste
tablele de nisip, spre a le netezi, apoi se proceda la scrierea altei litere si
asa mai departe.
Aceasta metoda a fost puss in lucrare si cunoscuta in Cara romaneasca,
mai ing.inte chiar de publicatia ce i-a facut doctorul Bel si Lancaster ; ii lipsia
insa numele si D. Vilie a adus inpreund cu oare-cari observatii ingenioase,
cari au slujit la perfectia ei si numirea de invapturci inpreunatci.
Astfel in urma acelor observatii, s'a cunoscut viciul, de a nu mai se-
dea copiii pe scaune scurte si a scrie pe genunche, puindu-se in locul celor
dintai, niste scaune lungi si mai inalte, numite band si in locul genunche-
lor mesele,astfel sedatorilor, cari aveau dreptul la citire sa seaza.' pe scaune
si scolarii inprejurul lor, pe langa schimbarea numirei de sedatori, luata so-
cotesc de la dreptul ce aveau sa. seada.,in monitoris'a gasit cu cale sa
seada in picioare inlauntrul unui semicerc si scolarii inprejurul for tot ca
mai inainte.
Atunci va'tasii s'au numit monitori generali si cuvantul parazit dascal"
s'a schimbat in frumosul cuvant de invatator, care conrespunde si mai bine
cu fapta si care este cunoscut si inteles de toti. Tot atunci s'au introdus si
tablele de piatra. Sub aceste numiri not si inbunatatiri, s'a vazut push in
lucrare aceasta metoda de Serdarul Teodor Paladi in colegiul Sf. Sava si de
Dascalul Gheorghe Ardeleanu in scoala de baeti Ionascu din Slatina pe la
anul 1823-1824.
In timpurile eele vechi, pe canal se umbla cu calimarile cu coada la

www.dacoromanica.ro
 -430
brau si cu pana de gasca la ureche, se invata pe niste scripte numite tra-
tage §i se scria pe panachida adica pe o blanita acoperita cu ceara,
pe care se sgariau literile (buchele) cu un carlig ascutit. Se mai scria pe
blanite de tei sau brad lustruite si afumate bine la foc sau fum, pana se
faceau negre de tot ca tablitele si apoi iarasi se sgariau literile cu carlige de
fer sau de lemn bine ascutite ca condeile. In scoala se scria pe nisip. Ince-
patorilor li se scria buchile de dascal pe un sfert de hartie, pe care i1 pu-
neau intr'un betisor in forma de raboj si de care atarnau un condei de
lemn, cu care ucenicul arata buchile. Se mai studia si pe abecedare venite-
mai mult la inceput din Transilvania si care se numiau Azi-bucoavne
(abecedare).
Programa Invetraturilor
Materiile de invatamant la toate scoalele, in timpurile cele mai vechi
ereau urmatoarele: In clasa I se preda citire, scriere si socoteala.; in cl. II
:

elemente de gramatica, catihism si cunostinte uzuale, in cl. III pe langa cele

de mai sus, se mai adaoga si geografia iar Istoria tocmai mai tarziu a in-
ceput a se preda. Caligrafia se preda Inca din vechime, iar desenul liniar,.
s'a introdus numai de la anul 1854 inainte.
In clasa IV-a se invata : sintaxa gramaticei, istoria, aritmetica, compta-
bilitatea, religia, fisica populara, st. naturale, caligrafia, desenul etc.
Iata un program mai amanuntit al clasei a III-a din examenul formal.
de la 25 limie 1844.
DespcNirea inlai. In aceasta despartire s'au indeletnicit elevii pe acest
an, la catihism, aritmetica, gramatica, geografie (fata pamantului), geografia
civila, geografia fizica., geografia astronomica, istoria naturala si istoria ge-
nerala pana la Theodosie.
Despartirea a doaa. In aceasta despartire s'au indeletnicit elevii, la geo-
grafie (fata parnantului) si geografia civila, istoria naturala, istoria vechiului'
si noului testament, catihism, aritmetica pana la proportii si gramatica pand
la verb.
Despartirea a, track. Catihismul phna la partea a treia, aritmetica pana
la ifangerl exlusiv, la istoria naturala pana la insecte, geografia, cele 5 con
tinente, la gramatica pana la verb.
Despartirea a patra. Catehismul pana la partea a treia, aritmetica pand,
la frangeri si istoria vechiului si noului testament.
Mergerea la richita.Din timpurile cele mai vechi si pana as-
tazi s'a obisnuit in acest oral, ca toti elevii de la scoalele primare sa. mearga_

www.dacoromanica.ro
 431

la sdlcii (richitd) impreund cu toti profesorii tor, in Sambata Floriilor. Aceastd

procesiune s'a facut si se face astfel :
Vineri seara se pune vacanta de Pasti. Sambata la orele 12, toti copiii
se aduna in curtea scoalei Ionascu. Directorul prin ajutorul cator-va oraseni
filantropi, iubitori ai copiilor si scoalelor, ingrijeste mai dinainte de ceva de
ale mancdrei. Din curtea scoalei, in rand cate doi, cu preotii bisericei Ionascu,
cu cantaretii si un paracliser cu un steag (prapor) de ale bisericei in frunte,
copiii pleaca la locul destinat (monastirea Clocociov, Striharet sau zavoi). Dupa
ce fiecare copil I i taie cate un manunchi de richita, se strang .toti in jurul pro-
fesorilor. Aci li se imparte covrigi si halva, cants cateva cantece patriotice
si apoi pleaca in aceeasi regula cu preotii, care cants cantece relative la In-
trarea lui Isus Hristos in Erusalim, cand poporul ii esia inainte cu ratnuri
de finic si isi asternea hainele ca sa treaca peste dansele, cantand Osana
:

intru cei de sus, bine este cuvantat cel ce vine intru numele Domnului."
Astfel vin iardsi cu totii inapoi pang la biserica Ionascu, unde sunt asteptati
la use de un preot, care citeste o evanghelie relativd la aceasta serbare si
apoi toti copiii se imprastie la diferitele biserici, spre a le aproviziona pe toate
cu salcii, care sfintandu-se, se impart dimineata in ziva de Florii, la esirea
din biserica la toti pravoslavnicii, care se incing cu ele, crezand ea e bung de
leac si mai ales de dor de Seale si de friguri.

Generalit et(i
Acum aruncand o ochire generald asupra tutulor celor zise pang aci,
putem sa spunem in rezumat urmatoarele:
Scoala primara de baati No. 1 Ionascu din Slatina, este cea dintai scoala
romaneasca regulate din acest oral si se numara printre cele dintai scoale
din Cara romaneasca, caci de si localul s'a zidit pe la 1834-35, dar scoala
functiona in chiliile de langd biserica, Inca de la anul 1798 sau 1799. A-
ceasta este stiuta de toti batranii, din can unii traesc si pana astazi, in
varsta de cate 80-90 ani si cari au si invatat aici.
Toata lumea ii zicea, scoala mare din vale, iar in acte i s'a zis: Scoala
normala nationals din Slatina, spre deosebire, se vede, de cele din alte orase,
ca de pilda de cele din Craiova, carora li se zicea centrale, celor din Bucu-
resti complimentare etc.
Mai tarziu a inceput a se numi $coala elementara" si tocmai mai
tarziu : $coala primara."
Institutorii se numiau la inceput dascali, apoi invdtatori, apoi profesori

www.dacoromanica.ro
 --432
si tocmai in urma institutori. Celui de clasa IV-a i s'a zis pang la 1864
profesor superior.
Pe la 1838, sub Domnitorul Alexandru Ghica, care a domnit de la
1834-1842 si care se stie ca a facut multe inbunatatiri in Cara, Incepe a
se inflinta si scoli satesti si iata cum : Se da de stire, ca tine voeste sa fie
dascal la sat, sa se prepare si sal se prezinte la examen la profesorul supe-
rior din capitala judetului. Acesti aspiranti se numiau cadinda(i.
Astfel se strangeau la oral tarcovnicii si toti tinerii, can invatasera de
la vre-un popa, sa citeasca pe psaltire.
Prof esorul superior ii Inv* 3-4 luni luni de zile si apoi it examena
si care i se parea lui it insemna ca bun si it recomanda Eforiei, care il si
numia imediat.
Numai astfel se explica, cum s'au putut recruta atatia invatatori, intr'un
timp asa de scurt, cad la 1842 ereau in judetul nostru 113 scoale comu-
nale, in cari invatau aproape 2400 elevi.
Acesti invatatori se platiau de comuna si anurne, de fiecare parinte cate
ceva. Tocmai mai tarziu tree la Stat, cu lefuri de 25-50 lei vechi pe lund.
Ce fel de invatatori trebue sa fi fost? Ei invatau pe copii numai iarna, iar
vara veniau la oral si invatau ei la scoala primara.
Autoritatea cea mai mare a scoalelor erea Etoria scoalelor, care insarcina
pe unii din membrii ei cu inspectarea scoalelor si acestia se numiau Direc-
tori generali ai scoalelor.
Astfel au fost : P. Poenaru, I. Maiorescu, I. C. Maxim etc.
In orasul nostru erea un comitet de inspectiune, care erea insarcinat cu
supravegherea bisericei si scoalei Ionascu.
In acest comitet intrau 2 din persoanele cele mai notabile din oral sub
presedintia Prefectului si ereau onorifice, adica nu prirniau nici-o plata. Pri-
mii boeri in comitet au fast Sardarul Deleanu si Grigore Obedeanu.
Cu unirea principatelor si cu suirea pe tron a lui A. Cuza, se infiinteaza
Ministerul Instructiunei publice si cultelor, care lua toate atributiunile Eforii
asupra bisericilor si scoalelor la 1862.
Arhiva si conrespondenta scoalei precum si a bisericei Ionascu, a Re-
vizorilor si a comitetului de inspectiune se tineau toate la aceasta scoala.
La inceput erea un scriitor Stancevici platit cu 100 lei vechi, care Linea
conrespondenta tuturor.
Mai tarziu s'a desfiintat, ramanand si aceasta sarcina tot pe seama pro-
fesorului superior, caruia mai tarziu ca director i se platia 50 lei mai rnult..
Indata ce se infiinteaza scoale satesti, se infiinteaza si cate un inspector
sau Revizor peste mai multe judete, care aveau dreptul a-si numi cate un.
sub-Revizor sau sub-inspector dintre invatatorii cei mai destoinici.
www.dacoromanica.ro
 433

Inspectorii sau Revizorii ereau plati i cu 300 lei vechi leafd si 200
diurna si se numiau dintre Institutorii cei mai capabili, iar sub-revizorii se
platiau cu zecimi de la Invatatori si cu cate 2 lei vechi de fiecare enorias.
Este de insemnat ca mai toti profesorii de la aceasta scoala." au fost si
Revizori sau Inspectori, afard de unii Revizori streini ca unul Pretorian, N.
Simonid, Balteanu, Culoglu, Boruzescu, Bogdanescu, Petrescu, Protopopescu etc.
Profesorul superior de la aceasta scoald, avea mai multd autoritate chiar
de cat Revizorul.
Cu el conrespundea comitetul de inspectie si el da rezolutiuni Revi-
zorilor.
Profesorul superior erea dator, ca de la 16 August in fiecare an, sä Loa.-
examen deosebit si Invdtatorilor si Revizorilor.
El avea voe a inspecta scoalele de fete din localitate si pe cele din
judet on cand. Scoalele de fete cdtre ei inaintau rapoarte si apoi ei le inain-
tau comitetului de inspectie.
Lefurile veniau la inceput de la Eforie in gropuri si fara a trimite state.
Tocmai tarziu au inceput a veni prin Casierie dupd trimiterea statelor.
Profesorii de la aceasta scoald nu ereau plati i de-o potrivd. Asa de pildd
pe la 1842-43, lefurile profesorilor la aceasta scoald ereau stabilite astfel ;
Clasa I-a si a II-a unite 200 lei vechi.
Cel de limba francezd 400 lei vechi.
Profesorul superior 300 lei vechi.
In celelalte orase lefurile variau dupd marimea lor. La cele mai mari
ca Bucuresti, Iasi, etc., cu cate 100 lei vechi mai mult, iar la altele mai
mici, ce nu ereau capitale de judet, ca Dragasani etc., cu cate 50 lei vechi
mai putin.
La inceput aveau dreptul de a locui in localu] scoalei si profesorul de
clasa IV-a si cel de-a III-a, iar la caz de nu erea loc, unuia i se platia.
Mai tarziu i s'a dat acest drept nunmi directorului.
Pe atunci se stria cu Mere cirilice si se citea cu az, buche, vede, etc.,
!Dana' la anul 1852, cand se scot din uz si se introduc cele latine.
Materiile de invdtdmant se marginiau la inceput la scriere si citire mai
ales pe evanghelie, apoi socoteala si religiunea, pentru care, la mai multe
scoli, mai ales la fete, se platiau profesori speciali, numiti caticheti.
Streinii ereau si atunci scutiti de religie.
Absentele elevilor se insemnau cu cifrele : 0, 1, 2, 3 etc.
Notele se insemnau cu literile : E (eminenta mare) e (eminenta mica)
1 cu punct, 1 lard punct, 2 si 3.
Cu nota 3 ramanea repetent. Cine nu erea bun inteo clasd, se trecea
55
www.dacoromanica.ro
 434

lard vorba, chiar in cursul anului, in clasa din care se promovase. La pur-
tare se puneau notele : b (bine), p (prea bine), r (Mu), m (mediocru).
Distributia premiilor se facea la epoce nedeterminate, pang sub Pavel Ki-
selef, (1832) cand s'a fixat Sf. Petru in onoarea lui. Se tinea iar un discurs
in fata publicului si comitetului de inspectiune ca autoritate.
Premiile se dedeau pe materii, de pilda : premiul Ia Istorie, altul la arit-
metica etc.
Pe la 1852 se strigau 11 premianti si anume : 4 eminenti, 4 accesiti si
3 recomandati.
La 1863 se strigau 3 premianti cu cununa, 2 fara cununa si 5 accesiti.
Mai tarziu se dadeau 7 premii : 1 intai cu cununa, 3 al II-lea WA'
cununa si 3 al III-lea.
Cine erea nemultumit cu premiul ce i se da, putea da concurs chiar
atunci la distribuire in fata comisiunei si daca merita, se lua premiul de la
unul si se da 7a altul. Premiantul 1-iu erea purtat in scaun pe stradele mai
insemnate din oral, de catre alti elevi.
Aceasta erea recompensa cea mai mare. De atunci a ra'mas, se vede,
si proverbul care zice : Ei ! par'ca o sa ma mai pue in scaun."
La Cara ii plimbau prin sat, pe rotilele de la plug.
Invatamantul erea si atunci obligativ, dar fara amendari si nu se pri-
miau copii mai inici de 7 ani, nici mai mari de 15 ani. Dad. se primiau
mai mari, se asezau intr'o banca deosebita.
Profesorii n'aveau condici de prezenta.
Acestea s'au introdus numai de la 1861 inainte.
Cataloagele se trimeteau la comitetul de inspectie, care le iscalia si le
trimetea la Eforie, de unde se trimeteau atestate pentru absolventi.
Mutt timp s'a predat si muzica vocala la aceasta scoala., in ore deose-
bite si cu profesori anume.
Astfel ca. la 1856 clasa de muzica numara 70 de elevi si 43 eleve.
Examenul elevilor se tinea la inceput tot in ziva distribuirei premiilor,
mai tarziu se tinea de 2 on pe an, unul dupa anul nou si altul la Iunie
si cine stia toata materia unei clase la primul examen, se promova chiar
atunci in cealalta." clasa ; astazi se tine intre 13-18 Iunie si serbarea sco-
lara fara distributie de premii, se face la 25 Iunie.

www.dacoromanica.ro
 egP. XV.
Fami lii boereti ,i persoane insemnate.

www.dacoromanica.ro
 437

Boierii §i Ciocoii.
Cuvantul boer, care insemneazd un nobil, un aristocrat, o persoana din-
tr'o clasa de sus, este considerat ca fiind de origind slava si in special ruse,
in care limbd se zice boiarine §i plural boiare. El se intalneste in tex-
tele vechi slavone, sarbe si bulgare. Scriitorii bizantini numesc pe nobilii
bulgari : boiladai. Unii cred ca vine de la cuvantul turcesc bojlu (mare) ;
altii din adjectivul slay bolij (mai mare). S'a mai zis iarasi boi=lupta.
O aristocratie sau casta nobila, care s'a desvoltat asa de prodigios in
Occident, mai ales in timpul feudalismului, au avut si Romanii, Ungurii,
Boemii, Sarbii, Croatii si chiar Rusii si Bulgarii.
Apogeul boerimei sau nobletei romane, se opreste la 1700, adica pad la
epoca fanariota, cand incepe decaderea ei, pana se sfarseste in secolul nostru.
Moravurile se modified cu timpul, boerii incepand a nu mai fi adevaratii
boeri, ci satrapi streini de Cara si de neam; incepe cu timpul a se introduce
in limba pentru aceasta clasa denaturata si degenerate un nou nume de :
ciocoi" potrivit purtarii lor neumane si rapace.
Domnul N. Iorga zice despre boeri :
Odata boer insemna un sta,"panitor de mosie, care erea in cele mai
multe cazuri si un dregator al Orli sau care fusese dregator on trebuia sa fie.
Oamenii acestia au fost mult invinuiti, ponegriti si despretuiti. Li s'au
zis adesea on : schimbatori de domni, uneltitori de rascoale, intriganti, van -
zatori de teara, saracitori ai taranului, etc.
De sigur, ca n'au fost cum s'ar fi putut sa fie, dar nu trebue sa uitdin,
ca ei au aparat Cara, ca ei au carmuiro, ca ei prin scrisul lor, au fost pas-
tratori, timp de mai multe veacuri, ai gandului romanesc.
Dupd aceasta intaie categorie de boeri, a venit de pe la 1820 pana la
1880 o a doua. Ereau mind, cari isi dedeau seama cat de mult am ramas
in urma, cat este de lucrat, ce mare datorie avem de a ne schimba.
Astfel de la Voevozii Ghiculesti, de la Vodd Bibescu si Voda Stirbei,
de la Dinicu Golescu si Iancu Vacarescu, mari boeri, de la boernasii Mu-
muleanu si Eliad, de la fiul de protopop Asachi, pand la Cogalniceanu si
Catargiu, boeri mari, pana la Rosetti cu nume domnesc, pana la Bratienii
boernaSi din neam in neam, pana si mai tarziu la Sturza, la Carp, la Can-
tacuzino, adeva."rati urmasi de boeri mari sau mici, unii avand coroane in
trecutul lor, au fost tot oameni, cari au simtit pentru Cara si neam, cari fie-
care dupd cultura sa, priceperea si temperamentul sau, au lucrat pentru ele.

www.dacoromanica.ro
 438

De astfel de boeri suntem doritori si astazi ; ei au lucrat la sfdramarea

clasei lor, perzandu-si chiar averile, pentru binele tuturor.
Mai pe urmai s'a format o noua boerime, din care fac parte astazi toti
cari intrunesc urmatoarele conditii : sa alba bani sau sa.'i poata afla, sa nu
lucreze, sa dea baluri, 'mese si sa nu calce parnantul; nand se stramuta din-.
--tr'un loc intr'altul,' sa aiba lachei cu mustati rase, sa apard la sosea sau la
Capsa, sa vorbiasca urat cti lumea, sa se cite chioras la multime si intre
sine ca si in public, :sa, intrebuinteze limba de intelegere a lorlinaba fran-
tuzeascd, inVodobita cu diferite accente orientale, sa urasca in sfarsit de moarte
vulgul valahbun de 'strivit sub roatele automObilelor, de batut cu jandarmi
la manifestarile, ce-si ingadue, bun de jignit la on -ce intalnire in societate.
Scarboasa toVardsie : 'de urmasi boeresti deca.'zuti si instrainati, de fii re-
negati ai poporului, clasd sau sleahtd urata si stricatoare.1)
Iata cum descrie N. Filimon acest soi de oaineni, pe care el ii numia
ciocoi:
Cioboiul este in totdeauha si in on -ce lard un om venal, ipocrit, las,
orgolios, lacom, brutal pang la barbarie si dotat de o ambitiune nemarginita,
care eclata ca o bombd, pe data ce si-a ajuns tinta aspiratiunilor sale.
Ciocoiul sau puiul de ciocoi, ajuns om de Stat, se deosebeste de omul onest
prin mai multe fapte, dar mai ales prin purtarea sa : El nu se pronunta de-
finitiv pentru nici-o doctrind politica, nu se face adept credincios al nici unui
partidnu doara ca. are spiritul drept si nepartinitor, ci ca sa poata exploata
de-o data toate doctrinele si partidele, in folosul sau.
Amorul de Patrie, libertatea, egalitatea si devotamentul sunt vorbele sa-
cramentale ale ciocoiului, pe care le rosteste prin adunari publice si private;
dar aceste virtuti cetatenesti, de care face atata pompd, nu sunt de cat trep-
tele scdrii, pe care voeste a se sui la putere si une-ori, cand ele nu serva de
ajuns, el aleargd la streini si primeste de la dansii posturi in Cara sa.
Ajuns la gradul de mdrire, pentru care a comis toate miselifle, a suferit
toate umilintele si a declamat, fard de a be simti, toate virtutile din lume,
ciocoiul isi ridicd masca ipocriziei de la ochi si se arata lumii in mizerabila
si uracioasa goliciune a sufletului sau celui mic.
Inima lui asuprita de suferintele, de umilirile si injosirile, prin care a
trecut, devine incapabild de ori-ce sentiment frumos si uman. Libertatea presei
it supdra, cdci descoperd pacatoseniile vietei sale si nu-1 lasd sa despoae de
averi pe Stat si pe particulari ; functiunile statului le imparte la ciocoi cu
cea mai mare risipa si ca sa se poata folosi mai bine de oranduelile in ser--

1) N. Iorga. Neamul romanesc No. 60, pag. 98, an. I.

www.dacoromanica.ro
 439

vicii, isi recruteaza un ciocoi tot de calibrul sau si speculeaza printr'ansul

painea nenorocitilor functionari.
In rezumat, Filimon numeste pe ciocoi luceaferi ai vitiilor, cari au man-
cat starea stdpanilor for si s'au ridicat pe ruinele acelora, cari nu i-au lasat
sd moara in mizerie ; ei sunt putrejimea si mucigaiul ce sapa din temelii si
rastoarnd imparatiile si domniile ; ei sunt aceia, cari au furat cu sfantul din
functiunile cele mici si cu miile de galbeni din cele mari, iar dupa ce au
ajuns de si-au cumpdrat mosii si palate, stropesc cu noroi pe facatorii for
de bine.
Iata tipul ciocoiului din toate tarile si mai cu seama din tara noastra,
unde lumina adeva'ratei civilizatiuni, n'a risipit Inca norii cei grosi ai igno-
rantei etc. ')
Acest nume dar de ciocoi" a fost inteles astfel adica om rau, athlpritor, care
traeste pe spinarea altora si ca o ghionoae cu ciocul de fier ciuguleste si
ciupeste din spinarea taranilor, dupa cum sunt descrisi intr'o multime de can-
tece populare ca de ex. :
Ce folos d'asa campie ? CA platesc, platesc, platesc...
De a tarei avuOe ? Si nu ma mai raluesc,
C'adun aural cu sacii, Toate'n plata la ciocoi ;
Dach parte n'au sAracii !... Lumea nu e pentru noi.

Ca din holda ce muncesc Intr'o zi ne-a care doare

Nici un bob nu folosesc ; Plata p'aer si pe soare.
Muncesc tot pentru ciocoi ; CA cer vama si chirie
Copilasii imi stau goi. si p'a fiarei vizunie.
Plates° locul de bordei
N'au cAmase, n'au mancare ; si n'am nici mAlai de mei.
CA si biata masa 'fare. 0 ciocoi, ciocoi, ciocoi,
N'are-a toarce, n'are-a tese, Ce -om fi oar' de viva noi'.
Si din trente nu mai. ese !! . etc..."2)

Foae verde usturoi De pamant si de copii

Oleo leo spurcat ciocoi De nevasta mea diutai
De te-asi prinde 'n sat la noi Fara nici un capAtai !
De la sale sA te 'nmoi sau
De piele sA to jupoi Oleoleo spurcat ciocoi
din pielea to sremi fac Uite 'n sat la noi to astept
0 teach de mAzArac (mazdra4 MA lovesc en pumnii 'n piept.
CA to mai lAsat sarac Ca p'un lup sa te jupoi

1) N. Filimon.Ciocoii vechi si noi pag. 9, 13, 18, etc.

2) Dupa Cesar Boliac, poezii nationale pag. 15:

www.dacoromanica.ro
 440

SA, se dud, pomina Si d'acolo 'n Botoani

Din Cerneti la Slatina De la balth paua 'n munte
Si din Slatina 'n Focpai Sa picnim ciocoiu frunte,
sau
Frunzh verde barlaboi Nici in cash n'am intrat.
La moarh, la Torontoi Dar ciocoiul ca ciocoiul
Vine-un car cu patru boi C'ap 'i-e fires. qi soiul,
Incarcat cu papupi. Se dete pe laugh car
DindarAtul carului Si scoase mitre d'un bici
Arendapl satului Si 'i trase vre-o patru-cinci.
Lipitoarea dracului. Dar taranul ca Oranul
Buna vremea rah Thane Pan' i se nipple ghvanul
- Nu 'ti mulpmesc mai cocoane Dete cea pe laugh boi
- Mai Wane to qti beat Si scoase d'o tufa groasa
- Ba zhu ciocoi gulerat Tufa groasa noduroasa
De trei zile n'am mhncat Sl'i trase vre o cinci i pg.')
Nici boii n'am adhpat

Origina cuvantului ciocoi, pare insd a fi mai sigur turceascd, compus din
cuvantul : ciocmult sau mare Si of pune, adicd pune mutt Si se ex-
plied in modul urmaitor :
Tara romaneasca, pe vremuri, fiind granarul Turciei, procura grau Tur-
cilor, sau in bani gata sau in socoteala tributului, ce eream datori sa le dam
pe fiecare an.
Cantitatea de grau, ce eream datori a da, se fixa mai dinainte. Aceasta
cantitate se distribuia pe fiecare comund, care trebuia s'o inpliniascd. La stran-
gerea Si inplinirea cantitalei fixate, Turcii trimitiau funcVonarii for inadins,
ca sa aziste la mdsurarea §1 implinirea acelei cantitali.
Cum acei functionari trageau : ca chile sau gramezile din care de ex. :
din 5 luau una, on doua, sa fie cat de marl, sau sa pund in ele cat de mult,
sau cum banita cu care se masura, cdutau sa fie cat de plind, cu alte cuvinte
sa pund cat de mult, functionarii turci, cari ereau de fatd, intrebuirrtau cuvantul
turcesc de mai sus ci0c-oil adicd pune mult sau fa.' claia on gramada mare.
Cu timpul, taranii speriati, cand auziau ca yin iara§i acei functionari
turci, cari cereau tot mult, iSi ziceau : paziti-va." ma ca iar4i yin ciocoii dia.
*i de aci, cuvantul de ciocoi, a inceput a se da la toti asupritorii, cari ju-
puiau sau luau prea mult pi pe nedrept din spinarea Idranului.
Dar nu despre astfel de creaturi murdare vrem not sa vorbim aici, ci
despre adevAratele familii vechi boere§ti Si bArbati insemnaIi, cari trdind In

1) Poezii populare G. Dem. Teodorescu, pag. 295-296.

www.dacoromanica.ro
 441 --
orasul Slatina si judetul Olt, au Idsat urme neperitoare de bine-faceri, sacrifi-
candu-si averile si chiar viata pentru fericirea orasului si judetului.
Dintre acestea cele mai insemnate au fost :
1) Familia Sleitineanu. Origina familii Slatineanu este din pro-
vincia sarbeasca Mizia.,
In pecetia acestei familii, se vede o pasare si o roata cu seapte spite,
dupa cum se poate vedea si pe armele provincii Mizia. Timpul, cand s'a
stabilit in Romania si in special in Slatina nu se poate precisa.
Dupa o traditie veche, printre cei dintai membrii ai familii Slatineanu,
se numdra Stelea negutatorul, mai apoi Spdtarul, care traia pe la 1560 si
care transportandu-se de la Slatina la Targoviste, a facut acolo de lemn bi-
serica Stelea, pe care mai tarziu o rezidi Vasile Veda. Lupul, fiindca tatal
sau boor muntean, Neculai vel aga, fusese ingropat acolo. Tot acel Stelea a
zidit mai tarziu, pe la 1577, pe timpul domniei lui Mihnea al II-lea si bise-
rica Stelea din Bucuresti, in mahalaua sfantului Gheorghe vechi, uncle locuia
si Stelea Spatarul in secolul al XVI-lea.
Stelea spdtarul ii dedese bisericii sale si o mosie cumpa'ratd. in 1592 de
la jupaneasa Caplea din Peris si de la nepotii ei Calota si Badea. El mai
cumparase asemenea bisericii sale si morile de la Dalga, de la Detco Cluce-
rul. Focul de la 1847 a distrus'o cu desdvarsire. I)
Lt. Colonel D. Pappasoglu, in istoria Bucurestilor la pag. 13, pomeneste
de un C. Slatineanu zis Pappasoglu targovistean, ce a fost fondator al bi-
sericii Stelea din Targoviste; iar D-1 N. lorga in cartea sa Inscriptii din
bisericile Romani", la pag. 112, iata ce citeste d'asupra usii de intrare a
acestei biserici :
Cu voia tatalui si cu ajdorul fiului Si en savarsirea Sfautuiui Dull, adeca eu robul
si inchinatorul sfintei de viata Faciltoarei si nedespartitei sfinte Troite, Io Vasile Voevod cu
mila lui D-zeri Down al tariff Moldovei, am facut hramul Jnvierei Domnului Duinnezoului
si Mautuitorului nostril Isus Hristos, pe care inainte it Meuse Stelea negustorul" . . .
1646 Septemvrie 10.
Iar D-I St. Nicolaescu translator de actele slavice la archivele Statului,
traduce astfel aceasta inscriptie :
Cu voia tatalui si cu ajutorul &dui gi savarsirea sfantului Duh, iata eu robul si m
chinatorul sfintei de viata facatoarei si nedespartite Treime, Io Vasile Voevod en mila lui
D-zeu Domn al tariff Moblovei ; acest sfant brain Invierea Domnului Dunmezeu si Mantui-
toruini nostril Isus Christos (a Lost) Meat mai inainte de Cupekul Stelea si undo zace yi
trnpul raposatului parinte al men Nieolap, Mame Aga ; iar acunia cand imi darui Domun

1) Gion Istor. Bucuresti pag. 222

56

www.dacoromanica.ro
 442
DEnmezeu Domnia tariff Moldovii, am daramat aceasth sfanta biserid de mai inainte 'Jana
in temelie i cu ajutorul lui Dumnezeu am inceput a o rezidi in zilele fratelui nostru Io
Matei Basarab Voevod cu mila lui Darnnezeu Domn al tariff Ungrovlahiei. Si s'a sfarOt cu
voia Jul Dumnezeu in luna lni Septemvrie in 10 ni in anal 1645. A soris Apostol. ')

Familia Slatineanu mutandu-se, dupd cum am vazut, in Bucuresti, isi

stabilise si locuintele mai tuturor membrilor ei pe actuala Ca lea Victoriei,
incepand de la vale de palatul Ghica.
Tata si geneologia familii Slatineanu
Patin clucer 1650

Iane clucer
nepotul lui Paun.
Are de sotie pe Marga.

Jane, samaras
apoi monah sub numele de loan.
Casatorit cu Salomia, stranopoata comisului.
Anghel Saracinescu cel ucis de Mihnea la 1612.

lane Nicola, paharnic

COmaras, apoi medelnicer, 1723.
= Masa.
Caimacan al tarii Romanesti la 1735. I I
Zideste biserica din Slatina, 1736. Constantin Safta Maria
= Stanca Leurdeanu vel vistier =A nastase = Const.
la 1758 paharnic Argetoianu
Silioriano
I I I I I I I
Stefanache loan Joita flea fiica Radu Fannin
clucer cic. m. 1785 = Const. 1----Candescu = Scarlat mare vornic =Nic. C. Argetoianu
=Smaranda Mihalescu Grecianu =Z. Cretulescu
Cantacuzino I mare vornic Saf. F'alcoianu
I Scarlat I

I I
Mihalescu I I I

Dumitru Luxandra mare logo= Scarlat Iordache flied

clucer =156.1aceanp mare vornic mare logof. = Banul
=Elena Palada =Catinca =Despa Barbu
I
Filipescu Raco vita Vacarescu
I
I I
Costache Iorclache Barbu Niculae flick loan
clucer clucer consilier = Elena =Petro mare logofat
=El. Desliu =Anastasia la curtea Cotofeanu Obedeanu al dreptatii
Campineanu de casatie I
=Maria Constantin
Lehlin maior
Elena Creteanu

1) Revista Albina an IX No. 26, rag 698-26 Martie 1906.

www.dacoromanica.ro
 443

Aceasta familie a mai stdpanit in jud. Olt, chiar pang acum 60-70 de
ani urmdtoarele mosii :1)
1) Mosia Teimpe:11, care se zicea a Casei reposatului Vornic lordake
Slatineanu §i care s'a strigat la anul 1833,1a judecdtoria de Comerciu a 11-
fovului si a ramas asupra lui George Opran, intarindu-se mezatul de cdtre
E.x. Sa D. Prezident prin ofitiul de la 2 Ianuarie sub No. 25.

NOTA. Proprietatea, celor 2 catune : Tamponii de sus si Tampeuii de jos, in timpi

indepartati, format' un singer trup cu o intindere de 9000 pogoane.
Priu secolul XVI erea ea proprietar al acestoi mosii Tampeanu, de la care se zice tee
si-ar fi Mat numele aceste 2 catune de Tampeni. Dupe altii, se zice a
acel proprietar s'a,
numit Tampeanu (WO, loc,alitatea Tampeni, care se deriva, de la Campeni. Altii istorisesc
ca in aceasta minima mai inainte a fost stand Prefeetul (Ireptat,ei.
Pe acele vremuri, se zicea ca a facut atatea, timpene in be de cale sau eat on dru-
tuuri la judeeata. De undo repetindu-se necontenit euvantul de timpene facute aici la jude-
cata, i'ar fi ramas numele da Tampeni.
Tampeanu, proprietarol mosii din secolul XVI a lasat ruosia la trei fii ai sai, din earl,
until neavand mostenitori, a luat a treia, parte din mosie spre miaza-zi si a inchluat'o ma-
uastirei Glavacioc din judetul Vlasc,a ; jar ceilalt1 2 an va,mlut pantile for unite lei Slatineanu.
N'am putut dovedi la ce an s'au filed aceasta vanzare si cand s'a inehinat cealalta
parte ma,nastirei Glavacioe.
Propriotarul Slatineanu sta in Bucuresti si se multumia, ca venit dupe mosie, en eateva
putini Cu branza, tint, enrol, piste, miei, berbeci etc., pe earl le trimetea ingrijitorul din
duct in cand la Bueuresti.
De la, Slatineanu a cumparat mosia pe la. anul 1830 Stancin Opran, care a zidit aci si o
biserica la anal 1840 si sfintitii la anal 1842. Dupe Stancin Opran a ramas mostenitor u-
Meta sau flu Nicolae Opran. Acesta a cumparat prin licitatie de la Stat si mosia Tampeuii
de jos inchinata wattastirii Glavaciocul. Vanzarea aprobai, asupra sa la anul 1873 en suma
de lei 280,000 Banii insa, au fost luati en inprumut de la nu down Gugiu, earuia nepu-
tandu-i respunde banii, i-a luat area ruosie pe la anul 1879 pentru datorie. Gugiu a dat mo-
sia dota unet fiice a sa si aceasta a vandut'o pe la anal 1882 lui Petrovici cu suma de lei
169.000. Petrovici moue la, 1894 fara, copii si mosia rano'ane asupra nevestei si la alti
mostenitori. Acestia vand mosia la anul 1898 d-lui G. Caracostea, care o tine si azi.
Mosia Tampeuii de sus, care mai ramasese lui Nicolae Opran, dupe ce i se luase de
Gugiu, erea afectata la Creditul Fonciar Rural cu lei 290.000. N'a putut plati ratele re-
gulat si la anal 1882 luna Noemvrie, s'a vandut ea licitatie pe suma de lei 480,000, ad-
judecandu -se asupra lui Nicolae C. Dabija.
Acesta moare la anal 1884 Decenuvrie 4 si ramane mostenitori copiii si sotia sa. Dupe
ce s'au Meat. ruajori, copiii au vandut'o lui Alexandra Alexandrescu sl Ion Alexandrescu cu
750.000 lei. Mar si acestia si in 7 Noemvrie 1905, mosia se scoate in vanzare de moste-
nitori pentru esire din indiviziune. La licitatie an luat parte si obstea satului, dar ridic'an-
1) Mara de tale pe care le stapania din vechime si le inchinase manastirii Maica Domnului,
cum am vazut la capitolul respectiv pag. 347.
2.) A se vedea Monitor Oficial din 1833.

www.dacoromanica.ro
 444

2) Mosia Streharetul, vecina cu Slatina si care se intindea si in jud.

Romanati si pentru care au avut nenurnarate procese, cand cu niste mosneni
ce li se zicea Untaresti, dupa cum se vede in actul de la 1784 Iulie 26, ce
am publicat la pag. 76, cand cu comuna Slatina si cu Mitropolia, dupa cum se
vede prin dosarele Tribunalului Olt (Dos. 804 din 12 Sept. 1840). Asemenea
se vorbeste ceva relativ si in dosarele respective din 1843 Mai 14 No. 1858,
precum sib' in dosarul din 1850, ale aceluiasi Tribunal.
0 parte din mosia Streharetului fusese a lui. Alecu Slatineanu. Acesta
o vanduse lui losif eclesiarchul Strihareteanul, egumenul Sf. Schit Striharetul
i Greci, ce se titulea mai inainte Referendaru Protopopul loan Buciumeanu.

Acest egumen apoi a vandut-o reposatului Hristache Eliad. (vezi pag. 72-102).
3) Se mai', vorbeste ca ar fi stapanit in Olt si Brebenii, care azi e a Ca-
sei Scoalelor, lasata de Raducan Simonide, dar despre aceasta n'am putut
gasi nimic relativ.
In Istoria Romanilor de V.' A. Ureche, se vorbeste de cloud carti legate
la judetele Teleorman si Olt, pe la 1792, pentru un Belinasoglu turc Nicopoian,
ce s'a facut stapan pe cloud mosii : Lita (Lisa) si Cacanau din sud Teleorman
§i le-a dijmuit, ale vornicului Skitineanu.
Radu Slatineanu a stapanit mosie la Tomsesti din Vlasca.
Gheorghe si Scarlat Slatineanu fiii marelui Vornic Slatineanu fac versuri
ieroelegiace si versuri politice, in onoarea lui Nicolae Voda Mavrogheni (1786
1788).
Acest boer Gheorghe sau Torgu Slatineanu, ar fi publicat cateva poezii
in primul No. al unei foi periodice, ce s'ati incercat sa scoata la Lemberg
Racocea si Sbierea in anul 1817. Cogalniceanu sustine insa, ca n'a aparut
nici un numar din aceasta revista,", al carei nume nu se stie si ca ce s'a pu-
blicat a lost numai un conspect-plan al viitoarei reviste. ')
Tata aci cateva randuri dintr'o poezie a comisului si paharnicului Tor-
dache Slatineanu :
Iiiima! ma is mirarea nNe avand nici mangaere
Cum mai poti avea rabdarea Niei vre-o ulna la durere
,Pururea in foc arzand. De la nimelii asteptand.
In nevoi esti cufundata
Cu nadejdea departata
D'a seapa dinteast amor.
du-se prea malt pretul mosiei, s'a adjudecat asupra lui V. Leontopul en sum, de lei 1.187.000.
Peste cateva zile au revenit cu un profit, ca sa dea mosia d-lui Titus 1. Alexandrescu, ac-
tualul proprietar.
Din mosia Tampenii de jos s'a improprietarit satenii in 1864 en 750 pogoane, rama-
1) Publieistica roman t, Epoca 30 Noemvrie 1907.
www.dacoromanica.ro
 445

2) Fainilia Deleanu. Aceasta famile este foarte veche, caci dupa

cum ne spune D -1 General Gigartu '), Inca Inainte de zidirea cetatii Giurgiu
(1356-1400) poseda toata mosia, care astazi se numeste Domeniul Giur-
giului."
In judetul Olt se gaseste stability Inca dinainte de anul 1633, de oare-ce
pe timpul domniei lui Matei Basarab (1633-1654), un membru al acestei
familii zideste la proprietatea for Deleni o manastire, pe malul Oltului, intr'o
pozitiune foarte frumoasa.
Aceasta manastire nu mai exista astazi, cad a mancat'o OltuI. Se vad
insa urmele ei si conductele de apa.
Pietrele cele frumos sapate, sculptate si scrise, s'au adus la biserica cea
noua din sat. Una din aceste pietre este scrisa slavoneste iar alta romaneste,
cu litere chirilice. Iata coprinsul acesteia din urma :
Cu voia tathlui si cu ajutorul fiului si cu Inplinirea sfantului duhamin.Intru zi-
lele D-lui nostru Io Matei Basarab Voivoda si Doran fu ridicarea acestei sfinte dumnezeesti
cash, ce iaste hramul Sfetea Troith, ce s'au ridicat intru slava lui D-zeu peutru ertarea
phcatelor, intru vesnich pomeana, de acest bun cretin japan Drhgusin vel paharnic si ju-
paneasa lui Dragana si coconii lui: Gorgan, Nicola, Fota, Stana, Aspra, Anca, cu nevointa
si cu cheltuiala lui, temandu-se de respunsul judeehtii cei infricosate si de cuvintele Dom-
uului nostru Isus Hristos, ce grheste la Sfanta evanghelie : nu ingropareti avutiile voastre
in pamant, nude le putrezese viermii si le sap, furii, ce be ingropati la ceriu, undo nu le
putrezese viermii nice le saps furii. Deci find acest bun crestin aprins cu inima de Duhul
Sfant ce se zice cu fries lui Durunezeu ; cu trupul fiind de pre phmaut, iar cu miutea si
cu cugetul wand sa lAcuiasch cu Dumnezen ; avdnd caldura lui Dunmezeu intru inima lui
pusia nevointh ca aceia sa ridice aceasth sfanta si Dumnezeiasch cash denceput si den te-
mei intru numele sfintei troite ca sa -i fie de folosul a doua viete de aceasth si de ceia ce
,va sh, fie, si duph, prilojul cat i-au fost puterea o an inthrit si o an miluit cu mosii si cu
bucate si cu avero de tot feliul si o an dat pre seama parint,ilor chlughri sa fach ruga-
clam! si sa le fie de hranh si de inbrilcaminte in tot veacul intru vecinich pomeanh. Si au
fost Mitropolit Kir Teofil si egumen Serafirn, eromonah Hie of Troita.
In cetate in Bucuresti la 30 Martie 1655 Gorgan Clucerul si fratii lui
Necula si Fota flii lui Dragu$in Pei harnicul de Deleni va.'nd fra-
telui for Mihail vel Cam., pe ughi ocina la Gurguiati. Pentru jumatate din
ea : eu m'am infratit eu Gorgan cu fratemeu Mihai Camaras in sfanta be-
seareca (copii de documente din Arch. Statului in colectia D-lui Gr. P. Ola-
nescu). 2)

nand mosia en 2250 pogoane, iar din mosia Tanapenii de sus, s'au dat shtenilor la 1864 ca
irnpropriethrire 1530 pogoane, ramanaud mosia, en 4425 pogoane.
1) Vezi despre aceasta familie mai jos.
2) Iorga. Ist. Rom. vol. 5 p. 626.

www.dacoromanica.ro
 ,..-.
s.f:-.4...,..-,i,L- -.-- ,i , YP't
. I

-1.-4
4--'t ,,.i,.,;,,q1,:. --Trq.:11(,!1:t.,- '/:.7... fr"-;".riif....:...'".
L.,,I.IA,-)1,1,,, i_'1 i; -.... ',ii.1.10S.1: : r.-..r.. r. :'''
....,
4 V.,114,1-1-'4?-11-'4*-"
',)
1

t-
1

,*--L'r.',''
"
,.- s -.
____,....,..,,..,...,,..r.. kt-'----,/:...

f
k '--'.r 0111;
?-- . , r.t.... :1_,...,
r:'
;,- j 1
1 1: ' ? ; '' : su ,,,, ,
. . ..;...
% : i :;- :44;1;1 . .;;IN A' 'Af?:,..!="7:741,' ring!'

_
,4 t f4tr4:
4.4".."'''''' .k '44,-,Jy......,..40 try
.,:,It

,. , 74,,,t-
r oi..-1..g -,1.i.,
';'...,

?C. it
'..11-.1,-1-
r;
2--,--;-,.
----i- .--dir
fLrAtHet..'444:.' .ir5'"C1.1.
N.... ,"?

.i..,-;,-1 . . r'1`.? -' 41-',- ",..7.- .-

.... ,

l'ia,tra de la veeliea infinstire Deleni.

www.dacoromanica.ro
 447

rota de la Deleni sin Dragusin este pomenit ca proprietar in Slatina

intr'un act de la 16C,2 Iunie 16, ce se pastreaza la academie. Intealtul de
la 1693 figureaza ca martor Dragusin judet ot Slatina." (vezi mai sus).
La anul 1725 Ilinca Deleanca si Ancuta Grecianca nepoatele lui Din
Dragusin biv vel paharnic, inching schitul for Delenii (Olt) la Mitropolie.1)
In biserica din satul schitul Deleni care lace parte din comuna rurald.
Comanita se gasesc zugraviti ca titori : Ripon Dragusin vel paharnic si ju-
paneasa Dragana, jupan Grigore po (postelnic) Deleanu, coconu Tomita, ju-
pan Preda, jupaneasa Florica, loana, Stana, Filoftia, Catruna (Catrina) apoi
doi calugari: Elie egumenul acestei sfinte ma.nastiri si Iosif Ieromonachul.
La biserica. din Deleni se gasesc zugraviti ca ctitori fondatori Toma De-
leanu si sotia sa Joita can au zidit'o la anul 1802.
Acesta este setrarul Toma Deleanu care la anul 1793 gasindu-se jude-
cator ot sud Olt si intamplandu-se un scandal la balciul de Sf. Gheorghe in
Slatina, a fost scos din slujba (vezi pag. 214-215).
Tot acest Toma Deleanu, care capatase si rangul de setrar, a fost catva
timp si epitrop al averei Ionascu la 1797, pe cand iarasi erea judecator.
Fiind ultimul membru din familia Deleanu si vazand ca nu are mos-
tenitori, adopta pe fratele mai mare al tatalui D-lui actual General Gigartu
.anume Nita Gigartu, care lug de aci inainte numele de Nita Deleanu. Aceasa
adoptiune s'a facut cu conditie ca nici-o data el sau neamul lui sg nu pa-
raseascd. Slatina, pentru care acel Deleanu (Gigart) a si facut juramant in
biserica Ionascu din Slatina.
Nita sau loan Deleanul (Gigart) a jucat roluri insemnate in judet si
oras.
A obtinut in viata lui titlurile sau boeriile de : sardar si paharnic si a
fost mult timp epitrop al averii Ionascu.
Fii lui a fost: Costache Deleanu fost prefect 40 de zile la 1877 (10 Ia-
nuarie 22 Fevruarie 1877. Mhail, Nae si Vasile, apoi fill lui Costache De-
leanu anume:
1) Costica Deleanu fost deputat si Prefect al judetului Olt in mai multe
randuri, mort de varsatul negru la 1890, Id.sand de urmasi 3 fete si 2 baeti:
Constantin si Gogu.
2) Mihail sau Micu Deleanu in viata avand mostenitori pe: Bite (din
intaia casatorie si Nicolae si Mihail din a doua).
3) Familia Gigrtat sau mai bine Djiagurtu, dupa cum ne spune

1) C. ndica Dlitropolii. Archiva Statuini.

www.dacoromanica.ro
 448

unul din cei mai ilustri urmasi in viata ai ei, anume D-I General Gigurtu
din Craiova, este de origine tatara., de loc din Crimea.
Pe la mijlocul veacului al XVII-lea dupa staruintele familii Brancoveanu
emigreaza in Romania si se stabileste in comuna Viisoara din jud. Oltu,
unde si pana astazi este un catun numit la Gigurtu, dupd numele familii
si mai exista Inca acolo si ruinele culei si mormintele membrilor ei, de pe
cand ereau Inca Mahometani.
Dupd cata-va vreme, inbratisara Christianismul si incepura sa joace un
rol insemnat in istorie, obtinand slujbe tnalte si importante in Cara.
Intre anii 1760-1832 traia Nicolae Gigurtu. Din cauza ideilor sale in-
naintate Nicolae Gigurtu sub scurta domnie a lui Const. Hangerliu la 1797, a
fost inchis la mana'stirea Arnota. Peste sate -va luni de zile fu grapt de
Alexandru Moruzi si la 1799 inpreuna cu un var al sau Urianu, plecard din
Craiova in Bucuresti, sa se planga direct la Domnitorul de pe atunci Mihail
Sutu despre birurile grele si alte necazuri ce apasau poporul.
Pentru aceasta indrasneala, Domnitorul l'a pedepsit foarte aspru, porun-
cind a fi batut la falanga, adica a i se trage 25 de nuele la talpi, si con-
fiscandu-i si mosiile, ce i se dedese neamului, de cand se crestinase. La anul
1800 este numit epitrop sau mai bine strangator si distribuitor al veniturilor
lui Ionascu si asezamintelor sale din Slatina. Tot astfel II gasim pe Nicolae
Gigurtu, care capatase boeria de medelnicer si la 1809 si 1813, dupa cum
se vorbeste si in actele relative la scoale, de la paginile 377, 378 etc.
La 1821 iscandu-se revolutiunea lui Tudor Vladimirescu, din sentimen-
tele sale patriotice, uitand ce patise, nu numai ca iscali proclamatia lui Tu-
dor, dar inrola in armata lui si anume in ceata de sub conducerea lui lancu
Jianu, si pe flul sau Inca foarte tanar, Ionita. Gigurtu.
Mai tarziu Ionita Gigurtu capa."td, boeria de pitar si cu rangul acesta
'11 gasim luand parte la 1831 in obsteasca adunare generala de revizuire a
regulamentului organic, de sub presedentia lui Pavel Dimitrievici Kiseleff.
El este tatal Domnului General Petro Gigurtu din Craiova.
Dupa cum am mai spus si la pag. 447, cand am vorbit de familia De-
leanu, Toma Deleanu ultimul membru din Deleni, neavand mostenitor, pe la
anul 1800 a adoptat pe fratele cel mai mare al lui Ionita Gigurtu, anume
Nita, care a bunt numele de Nita Deleanu §i prin care s'a continuat §i se
continua si azi familia Deleanu. La aceasta adoptiune, Toma Deleanu a pus
conditiune, ca urmasii acestui flu adoptat, sa nu paraseasca nici-o data orasul
Slatina, pentru care Nicolae Gigartul, tatal copilului adoptat, a fost indatorat
sa depue chiar juramant formal in biserica Ionascu din Slatina.
Dintre Gigurti, afara de ace0a de care vorbiram pand aici, mai putem

www.dacoromanica.ro
 449

sa pomenim pe Serdarul Diamandi Gigurtu sin stolnicul Nicolae Gigurtu si

pe Draghicean Gigurtu (tatal reposatei slugerese Bica Valeanu) sin Nicolae
Gigurtu.
Asemenea trebue sa mai amintim ca intre anii 1836-40 se gdsesc ca elevi
in scoala de baeti a lui Ionascu din Slatina : Toma Gigurtu mart la 1879,
Nicolae Gigurtu, Aristita Gigurtu $i Costanda Gigurtu.
Dintre toti acestia, precum nici din urmasii lor, nu mai locuesc astazi
nici unul in Slatina.
4) Familia Isvoranu. Aceasta familie veche boereasca, din Olte-
nia, al cdrei nume deriva de la locaiitatea Isvor $i Isvoare, apare printre boerii
tarii din veacul al XVI.
Inca pe la 1586 gasim traind pe boer Badea Isvoranul postelnic pe tim-
pul lui Radu Voevod (Doc. Arch. stat mon. Vierosul).
In secolul XVII marele Arma$ Cernica Isvoranul, care erea ginerile lui
Draghici Cantacuzino, tinand in casatorie pe fiica acestuia Maria.
Cernica vel armas cu sotia sa Maria au avut trei copii : Parvul Isvora-
nul, din care descind prin urmasii sai, actualii reprezentanti ai familii.
Preda PostelniJul Isvoranul, care credem ca erea fiul vornicului Radu,
pieri ucis is anul 1716 de catre faimoasele Catane nemtesti.
Un document din 1734 pomeneste impreuna pe fratii Durnitru $i Dinu
Isvoranu privitor la niste mosii ale lor.
Serban Isvoranul fratele sau, boer, care la 26 Aprilie 1739, fu numit
de Turci ispramnic al judetului Teleorman. Acesta muri lard urmasi, cum
arata genealogia Cantacuzenilor.I)
Scarlat Isvoranu este citat ca vel Clucer la 1783.
Scarlat Isvoranu $i Varlam Isvoranu se gasesc pe la 1785 ca judecdtori
in Slatina.
Tot la anul 1785, luna Septemvrie 3, moare Elena Isvoranca sotia lui loan
Isvoranul al doilea Vistier si se inmormanteaza in Slatina la biserica Maica
Domnului, unde se vede si astazi mormantul in launtrul bisericii, cum intri
i

in partea dreapta, avand o peatra foarte mare d'asupra, cu o frumoasa ins-

criptie in limba greaca, veche, poetica (vezi pag. 352).
Iata o carte de surghiun la mandstirea Bistrita, a lui Scarlat Isvoranu
Clucer de arie, cu frate-sau Constantin Isvoranu si Io in Brebeneanu de la
Olt, pentru calomnie, de la 17 Noemv, ie 1793 :
Fiindca Clucerul de arie Scarlat Isvoranul, cu frate-sau Constantin Is-
voranu $i cu Joan Brebeneanu de la Olt, fara de a socoti dreptatea si pute-
1) 0. Lem Familii boereti.
57

www.dacoromanica.ro
 450

rea Divanului Domniei Me le e ca inteun chip, a se judeca si a se osandi si

pe eel paras, cand va remanea mincinos ca si pe eel parat, cand va fi vino-
vat, s'a pornit numai din zavistie si rautate, a face para. si strigari neadeva-
rate la divan chiar inaintea Domniei Mele, prinzandu-se ca de vor fi neade-
varate sa se pedepseasca ; a caror pari cercetandu-se s'au dovedit toate de-
sarte, turburand numai inteun zadar Divanul Domniei Mele, dam volnicie
sa mearga la sud Olt, unde poruncim Dumneavoastra Ispravnicilor ai
judetului, ca aducand pe cate trei numitii inaintea D-voastra, sa'i dati in mai-
nile mumbasirului acestuia, ca prin ajutorul D-v., ridicandu-i, sa'i duca la
manastirea Bistrita sud Valcea, unde poruncim Domnia Mea egumenului de
la numita mandstire, aducandu-i sa -i pue pe catesi trei inlduntrul mandstirii,
de unde sa nu fie slobozi, fait de a doua porunca a Domniei Mele si sa
dai adeverinta la mainile mumbasirului.1)
Cu pitac din 1795 Aprilie 8 si prin zapciul Ceaus al Arma'siei, se or-
dona aducerea in tard a lui Constantin Isvoranu denuntat, de ispravnicii de
Olt ca au spart grosul Ispravniciei cu slugile lui si batand si pe grosari au
dat drumul nu numai la niste tigani inchisi spre cercetare, dupa acuzarea
satenilor din satul Zanoaga, caci furasera niste borfe, ci si la un Ion hotul
adevarat.
Voda cere totdeodatd de la ispravnici cercetare bung de adevdrul pri-
cinii : sa faceti examen cuprinzator pe larg."2)
Constantin (Dined) Izvoranu erea pe la anul 1800 biv vel polcovnic si
facea parte din epitropia averei raposatului Ionascu Cupetu din Slatina.
Serdarul Nae Isvoranu pe la 1841 facea parte din comitetul de inspectie
al orasului Slatina.
Nicolae Izvoranu erea sardar pe la anul 1843, cand in calitate de de-
putat al judetului Olt, i se da o procura din partea
orasenilor spre a starui pe langa Doinnitorul Bibe-
scu pentru revandicarea averei lui Ionascu. (A se
vedea aceasta procura la cap. de aur).
La 20 Iulie 1845 pe cand se gasia ca presedinte
al Tribunalului din Slatina fu distituit pentru ca in-
sultase pe ofiterul insdrcinat cu recuzarea.
.La 1859 ca Paharnic Nicolae Izvoranu a fost ales
de judetul Olt, deputat in camera electiva pentru
Nicolae Isvoranu unire si alegerea Domnitorului Al. I. Cuza.

1) Cod. XXIII, fila 179. V. A. Ureche. Ist. Rom. pag. 540.

2) V. A. Ureche. 1st. Rom. torn. IV, pag. 553.

www.dacoromanica.ro
 451

Tot Tae Isvoranul zis Balanescu, feciorul lui C. Isvoranu (o fi fost

tot cel de mai sus sau vre-un altul) find deputat al jud. Olt la 1860, face
o propunere in camera. spre a despdrti averea lui Ionascu din bugetul Sta-
tului, cum vom vedea la capit. de aur."
Alti membrii ai .acestei familii au mai lost : Capitan Joan Izvoranu,
Michalache Izvoranu, Costache Izvoranu, Alecu Izvoranu, Marita, Victoria,
Polixenia Teodor si actualii Misu si nepotul sau Dinu Izvoranu.
Joan sau Ionicd Izvoranu fiul lui Alecu Izvoranu, a fost ucis de sateni
la 1874 la mosia sa Izvoarele din Olt. Dorobantii din Slatina, cars plecaserd
sa -lscape, au ajuns cu vre-o jumatate de ord mai tarziu. El batuse in stradd
in Bucuresti si pe Hiotu prefectul politii, pentru care faptd fusese si inchis
la Vdcdresti. Se spune ca cearta dintre ei provenise din pricina unei cantdrete.
Bdtranul Isvoranu, proprietar al mosiilor Giulesti, Chiajna si altele din
apropierea Bucurestilor, de mai multi ani se afla in judecata cu un Grec
fost arendas, din cauza unor daraveri de producte si pentru alte pretentiuni
diferite. Afacerea se infA.tisase inaintea Tribunalului, unde Isvoranul castigase
procesul.
In ziva de 10 Mai 1870, cauza se cercetase la inalta curte criminali-
ceasca.,1) unde iarasi Grecul perduse procesul. Atunci, in marea-i manie
stia, poate, ca in partea lui fusese sfanta dreptatepandi pe boer pang sa
se dea jos si pe treptele scarii, dupa ce-1 inpuscd, it lovi de mai multe ori si
cu pistolul in cap, ca sa se asigure ca viu nu -1 mai lasase. Cand vestea
despre aceasta fapta ajunse in satele semi-sarbesti, unde erea proprietarul
ucis, departe d'a inspira mahnire, ea produse o bucurie generald. Taranii se
crezura scapati ca de-o asprd tiranie, (de oare-ce se pare ca Isvoranul nu-
mai prin bundtate nu escelase) si deci se stranserd la han, ca si cum ar fi
fost vre-o zi de mare sa'rbdtoare, iar lautarii ajutati de nesciutorii sateni,
poate si de nescai-va cArturari, inprovisard cantecul urmdtor :
Frunznlitil salba [wale De dansul nesaruta0.
Isvoranul boer mare Azi asa si maine asa,
Din Giulesti pan'mai la vale Vestea de el se dncea
Din Rudeni si din Catane Din Chiajna pana 'n Ginlesti
Si pana, la Chiajua ware; Din Rudeni la 13ucuresti.
Cate fete mi-a aflat Frunzulit4 ghia0 rece
Pe toate ea le.a inselat In lung lui Mai in zece
Nici aria nu i-a sceiipat Isvoranul rau petrece
nein cat La divanul cel mai mare,
nepiscatil, II restoarna trei pistoale

1) Localul din fate bisericii Doamna Balasa,fosta Curte de Apel i sectiunea III a trib. Ilfo v

www.dacoromanica.ro
 452
Si utile 'n singe pe scare). Lies barb'ittelul tau,
Vestea Sudan se ducea. Ti Yalu am orat chiar en
La GinleVi si la Chiajna. 55 scat, lumen d'un ont ran.
Cocoa MI daeialt:a, Vestea mare se ducea,
lu tritisurri, se punea, Vrstea mare ajungea
lu Bueuresti ajungea, Toemai de la Bneuresti
La diva) ca alerga, La Chiajna si la Ginleti.
Pe scar; into se Ruin, piranimea se scula.
Sin gnra mare zicea: Seapte bitti de vin scotea.
!erte-i Dizen paeatnl Mare chef ea chefnia,
Cui mi-a ontorat bitirbatnl. Si frei zile ca-mi tot bea
Uncle Green anzia Ca scapase de durnanul,
Isvoriineei raspundea : Scapase de Isvoranul. 9
5) Familia Valeanu. Unii spun ca ar fi originara din Oltenia,
dar a avut proprietati in judetul Olt si orasul Slatina.
Slugerul Dumitrache Valeanu cel batran a avut fii pe Costica si Iorgu.
Amandoi acestia au fost barbati insemnati, a caror amintire va fi in veci pas-
trata cu drag de Slatineni, pentru inima for buna, patriotismul si dragostea
Cu care ei au lucrat pentru binele si fericirea tarii si mai ales a judetului Olt
si orasului Slatina.2)
Amandoi au fost cat au trait alesi in Camera si Senat, ca reprezentanti
ai judetului si orasului, ale caror interese le-au aparat si sustinut cu mult
foc si tragere de inima, intreaga for viata.
Dupa stingurea familii Valeanu din Slatina, Slu-
gereasa Bica Valeanu a vandut toata averea imobila
din oral si s'a mutat in Bucuresti. Costica Valeanu
fost prefect de Olt de la 23 Julie 1861Aprilie 1862,
a fost casatorit cu Maria Niculescu, iarasi familie boe-
reasca, jar Iorgu Valeanu, care a fost Prefect la 1848
si mai tarziu Ministru al Tarii, a fost insurat cu Ha-
riclia Zatreanu avand 3 fiice.
lorgn Valeanu Copiii actuali ai lui Costica Valeanu sunt: Sofia
Valeanu, Colonel Valeanu, Const. Valeanu, Major
Valeanu, Eufrosina General Baicoianu, Maria General Poenaru, Viorica N.
Filitti.
6) Familia Milcoveanu. Aceasta familie este originara din jud.
Olt, uncle a stdpanit mosia Milcovu impreuna cu Bunestii de fier din Arges.
La 1648 traia slugerul Ivan of Milcov.
1) G. Dem. Teodorescu.Colindele romfme pag. 5 si 6.
2) A se vedea cuvantarile for in camera la capitolul de our "

www.dacoromanica.ro
 453 ----

In secolul XVII, un boer Milcoveanu avu doi fii : Papa Capitanul si

Preda Milcoveanu vel vistier si mare Capitan, care erea insurat cu Stanca,
fata lui Pavlache Banul Clejeanu. Preda Milcoveanu facea parte dintre boerii
uniti cu Preda Prooroceanul si Stoica Paharnicul, cari se refugiaserd in Mol-
dova la Constantin Cantemir, mergand apoi la Poarta sa phrased pe Branco-
veanul. Acesta prinzand de veste, obtine ca ei sa fie prinsi §i apoi adusi
legati in flare si in catusi in multe randuri judecandu-i. Prooroceanul si Stoica
fury spanzurati, iar Preda Milcoveanu fu trimis la ocna si mai thrziu liberat.
Fiul vistiernicului Preda erea Constantin Milcoveanul, citat la 1702 cu
tatal sau.
Stan Postelnicul Milcoveanul trdia la anul 1774 inpreund cu sotia sa Stanca.')
Intre membrii familii Milcoveanu mai amintim urmdtorii, cari traiau pe
la anul 1830.
Stefan Milcoveanu sin Const. Milcoveanu, Ionitd Milcoveanu holtei sin
Const. Milcoveanu, Ionita Milcoveanu sin Istrate Milcoveanu, Alecu Milco-
veanu sin Rizea Milcoveanu, Vasile Milcoveanu holtei sin Rizea Milcoveanu,
Toma Milcoveanu sin Rizea. Milcoveanu.
Stefan Milcoveanul a fost tatal reposatului Capitan Constantin Milco-
veanul din Slatina, care a avut o moarte foarte tragic la 1900, fiind res-
turnat de o briscd. El a ldsat ca urmasi 4 baeti : Stefan, Constantin, Jean
si Tiberiu.
7) Familia licetescit este de loc din jud. Arges. Boerii din Ratesti
sunt cunoscuti Inca din secolul XVI. La anul 1585 trdia Vintila Paharnic
of Ratesti iar la 1595 Stanciu of Ratesti.
In timpul lui Matei Basarab trdia Ionascu vel vornic din Ratesti. Un
Stefan frate cu Chirica of Ratesti e citat ca Vladica la anul 1671.
Un Fiera vdtaf Ratescu trdia la 1687 si a zidit un schit in vel Ocna
(Ocna mare) cu sotia sa, fdra urmasi. Fratele sa.0 erea Luca vistier, dupe
cum se constata prin documente.
In secolul trecut Stefan Michail Ratescu avea flu pe Serbdnica. Ratescu
Postelnic la anul 1776.2)
La 6 Martie 1796 Vel Vistier Scarlat Ghica raporteazd Domnitorului ca
postelnicelul Ratescu nu mai poate servi ca Same§ la Olt, fiind bdtran si
bolnav, deci cere sa i se hardziased iertaciune de slujbd. Vistiernicul reco-
manda in locul lui Ratescu pe Zamfir Logofatun
Pe timpul lui loan Caragea 1815 traia boerul Ionascu Ratescu.4)

1l V. A Ureche. Ist. Rom. vol. IV pag. 648. 2) Tdem.

3) 0 Leca. Familii b,-)ere§ti. 41 Idem.

www.dacoromanica.ro
 454

Boerii Ratesti sunt zugraviti pe biserica din satul Bor lesti din Arges,
zidita de dansii.
Pe la anul 1793 sub domnia lui Alexandru Moruzi, Nicolae Gigartu,
Scarlat Milcoveanu si Mincu Vulturescu, faceau parte dintre boerii, cari ara-
tau abuzurile si cereau indreptarea lor. Asa, ei reclama la Domnitor pe C. Ra-
tescu, ca functionar abuziv si cer ancheta la anul 1793 Noemvrie 17.
Acesti energici aparatori ai poporului, declara in divanul domnesc de la
Bucuresti in fata Domnitorului, ca ei vor proba toate acuzarile ce aduc, in
naintea unei anchete serioase. Asemenea declaratiuni, se stie, ca au displacut
totdeauna guvernantilor de pe atunci. De sigur, ca divanul a cerut ancheta,
dar iarasi de sigur, ca ancheta s'a facut prin agenti devotati slujbasilor abu-
zivi sau protectorilor lor.
Si astfel, ca in loc de indreptarea abuzurilor, care in acest timp in Olte-
nia provocasera rasbunari si incendieri de case, Divanul obtine de la Moruzi
un decret de surghiunire la manastirea Arnota, a celor trei opozanti de mai
sus, cum se dovecleste din urmatoarele acte :
Zem. Vlahiscoie Minded Scarlat Izvoranul biv clucer za arie, i Nicolae.
Gigartul, i Constantin lzvoranul si loan Slatineanu de la Olt, langa davaua
lor, ce avura cu Constantin Ratescul, ce au fost Samesul acelui judet, fa.-
curd si aceasta aratare Domniei mele fata in divan, cum ca multi din lo-
cuitorii numitului judet, au patimit si acum in vremea Domniei mele jafuri,
nedreptati si pagube, de catre numitul Ratescu in feluri de chipuri ; si cum
ca facandu-se cercetare la fata locului, cand nu va fi aratarea lor adevaratn,
sa se pedepseasca. ei ; a carora aratare despre nedreptati si jafurile locuito--
rilor din vremea noastra, nesuferind-o Domnia mea a o trece cu vederea fara
de cercetare, ca on dreptate si indestulare si odihna sa facem acelor napas-
tuiti si pe jefuitori sa-i pedepsim, cand va fi adevarat sau pe parasii ce vor
esi mincinosi, care fac jalba si aratare neadevarata inaintea Domniei mele,
sa-i pedepsim ; iata oranduim Domnia mea din Divan, pe boerul Domniei
mele Ceausu de aprozi, sa ridice de aici pe Constantin Ratescu, sa mearga
la sud Olt, upde poruncim, ca oranduitul Mumbasir mai intai sa vesteasca
in judet instiintarea tuturor, ca tine jalba are asupra Ratescului, afara insa
de parele si pricinile, ce anume au ardtat aici numitli parasi, care s'au cer-
cetat aici, fard de indoiald sa-i is sa fie fata, ca sa arate la oranduitul nos-
tru Mumbasir, care dinpreuna cu ispravnicii judatului infatisand pe acel ja-
luitor cu Ratescul, sa cerceteze a fies-caruia jalba §i pricina cu amanuntul,
prin judecata dreapta si in adevar sa faca aratare in scris prin anafora catre
Domnia mea pricina anume, cu toate cuviincioasele dovezi si temeiuri ale
adevarului ; cu care acele cercetari savarsite si bine vadite prin dovezi adie--

www.dacoromanica.ro
 455

fori, far. nici un interes, sa se intoarca Mumbasirul dinpreuna cu Ratescul

aici la Divanul Domniei mele.-1793 Octomvrie 15. ')
Io Alexandru Const. Moruzi Vod.
Zem. Vlascoe : Fiind-ca Scarlat Milcoveanul si Nicolae Gigartul si Min-
cul Vulturescu din sud Olt, fara de a socoti dreptatea si puterea Divanului
Domniei mele, ca intr'un chip are a judeca si a osandi si pe cel parat, cand
se va gasi vinovat, ca si pe cel pa.'ras, cand va fi mincinos sau pornit nu-
mai din zavistie si rautate a face pail si strigari neadevarate la Divan ; chiar
si inaintea Domnii mele prinzandu-se, ca de vor fi neadevarate sa se pe-
depseasca. ; dupa ale carora pail s'au cercetat si in judet si s'au dovedit
toate desarte, turburand numai intr'un zadar Divanul Domniei mele, Dam
volnicie sa mearga la sud Olt, unde poruncim Domnia mea
D-voastra lspravnicilor ai judetului, sa aduceti pe acesti mai sus numiti
inaintea Dumneavoastra vi dupa ce yeti implini intai de la catesi trei taleri
500 treapadul oranduitului acelui mumbasir, sal dati in mana mumba-
sirului, ca prin ajutorul D-voastra sa-i duca la Manastirea Arnota sud. vai-
cea, unde poruncim Domnia mea Egumenului de la numita Ma.'nastire, sa-i
pue inauntru Manastirii, de unde sa nu fie slobod a esi far de al doilea po-
runca a domniei mele inscris si sa dea adeverinta la mainile mumbasirului.
1793 Noemvrie 17.2) Vel Logofat.
8) Familia Vulturescu. Aceasta familie boereasca este foarte
-veche. Pe Radu Postelnicu ot. Vulturesti ii aflam la anul 1648 intr'un inscris
al Banului Radu Buzescu, iscalit printre martori. Familia e originard de prin
partile Olteniei avand movie in Vulturesti.
Un Radu Vulturescu Postelnic traia pe timpul lui Brancoveanu 1713.
'Serdarul Constantin Vulturescu joaca rol in miscarea de la 1821 insotind pe
Tudor Vladimirescu. Mincu Vulturescu, fost ispravnic la Romanati, s'a res-
culat cu St. Locusteanu contra Grecilor si a fost surghiunit la Tismana. El
avu vi un frate Alexandru.3)
Intre alti membrii ai familii Vulturescu mai putem aminti si pe Mincu
Vulturescu, care la anul 1794 are judecata, fiindca a luat din judetul Arges
13 oameni si i-a dus pe mosia sa Vulturesti din Olt sa-si faca sat.4)
Serdarul Const. Vulturescu la 1809 erea ispravnic al jud. Olt.
Barbu Vulturescu holtei sin Const. Vulturescu traia pe la anul 1830
-cu venit de 2000 lei pe an.

T) V. A. Ureche 1st. Rom. vol. 3 (5) pag. 87-88.

2) V. A. Ureche. Tst. Rom. tom. 3 (5), pag, 497.
3) 0. Leca. Familii boeresti.
4) Ureche 1st. Rom. vol. IV (VI) pag. 287, 288, 289.

www.dacoromanica.ro
 456

Barbu Vulturescu avu fiu pe Grigore Vulturescu avocat, lost senator si

deputat al jud. Olt, casatorit cu Maria Slavescu, avand fiu pe Ion Vulturescu,
Niculae si Grigore.
Tot la aceasta famine trebue sa numa'ram si pe Manolache sau Erna-
noil Vulturescu, fost magistrat, care a murit acum vre-o 9-10 ani, in varsta
de aproape 90 ani si care mi-a dat multe detalii la aceasta lucrare.
9) Familia Urianu, Cel mai vechi membru al acestei familii, de
care se pomeneste in acte, este Barbu Urianu care traia pe la 1707. ')
Urienii isi aveau mosie in judetul Olt si proprietati in orasul Slatina
pe strada Prirnarii, pe unde azi e scoala de fete No. 2.
Unul din Urieni, pe .1a 1799 a plecat din Craiova, cu un var al for Ni-
colae Gigurtu, la Bucuresti, sa se planga de-a dreptul Domnitorului Mihail
Sulu despre birurile grele si asupririle poporului. (Vezi mai sus fam. Gigurtu).
Medelnicerul Dimitrie Urianu se gaseste luand parte la 1831 in Bucu- .
resti la obsteasca adunare generala de revizuire a regulamentului organic.
1) D. Urianu, darueste biblioteca sa scoalei primare de baeti No. 1 din
Campu-Lung. Pe la 1836--42 se gaseste president al Tribunalului Muscel,
deputat si membru in comitetul de inspectiune al scoalelor din Muscel.
2) Anastase Urianu care invatase 7 ani la Paris si voia sa publice un
curs de drept civil la 1843, trebue sa fie fiul celui dintai.
3) Alecu Urianu 1848-1853, se gaseste la 1834 ea abonat la Urio-
toitia lui Anton Pan.
4) Ionita si Toma Urianu au fost zapcii in Musc,e1 intre anii 1836-1844.
5) Matache Urianu a fost vataf de aprozi la Tribunalul Olt si zapciu.
6) Grigore si I. Urianu madtilari ai judecatoriei judetului Olt.
Dintre Urieni mai amintim aci si pe urmatorii cari traiau pe la 18302)
Serdarul Grigore Urianu, Treti logofat Gheorghe Urianu, Iorgu Urianu
holtei sin serdar Grigore Urianu, Dinca Urianu sin Grigore Urianu, Miha-
lache Urianu sin Grigore Urianu, Costache Urianu sin Grigore Urianu, Zan-
fir Urianu sin Nicolae Urianu, Vasile Urianu erea secretar la Prefecture la
1868
La anul 1837 invatau la scola Ionascu: Nicolae, Constantin si Catinca
Urianu.
10) Familia ll'acoviceanu. Aceasta familie a stdpanit mosie la
Turia, Recea si Zorleasca din Olt. Dupe mosia Turia, s'a mai zis acestei
familii si Turianu.

1) Vezi actelo ghsite la Neaga sop. lui Iona4cu.

2) Analele parlamentare 1831-1832, torn. IT, pag. 156-157.

www.dacoromanica.ro
 457

Ei au zidit bisericile din Turia jud. Olt, atat pe cea noud, cat i pe
cea veche.
Pe cea veche, din care n'au mai remas de cat zidurile, fiind cu totul in
ruing, se vad zugraviti : Diamandi Racoviceanu biv-vel clucer za arie sin Io-
nita Racoviceanu medelnicer 7302 (1793 Septemvrie 7), iar biserica a fost zu-
gra' vita de Raducan Tatarascu, care asemenea e zugravit pe biserica.
Despre Diamandi Racoviceanu se spune ca la anul 1804 a avut o ju-
decata la Criminalion si a fost si pedepsit, pentru ca a torturat pe un tigan
al lui, vandut Clucerului Hagi Moscu, parlindu-i picioarele cu fier ars.1)
Alti membrii din aceastd familie au mai fost : Atanasie Racoviceanu sin
Clucer za arie Diamandi (Iamandache) traia pe la 1831, cu venit de lei 1000
pe an. Nicolae Racoviceanu holtei sin Atanasie Racoviceanu, Smarandache
Grigore, Anica Racoviceanu si in urma Mache Racoviceanu, care a fost si
primar al orasului la 1864 1866.
Apoi : Manoil, Marita, Zinca Racoviceanu, la 1837-1838, invatau ca co-
pii in scoala Ionascu.

11) Familia Tufeanu inrudita cu Stirbei, dirt care pare a fi o

rainura.
La 1785 Noernvrie 24 ereau ispravnici in Slatina Tudorache Tufeanu,
i Pitar Stefan. La 1788 Tudorache Tufeanu fu numit vel paharnic de cdtre
Nicolae Mavrogheni.
Un Tufeanu erea vice ceaus de aprozi la 8 Aprilie 1804.
Pan Iordache Tufeanu vel Stolnic, se gaseste la 1813 in Divanul lui
Ioan Caragea, iar la plecarea acestui Domnitor din lard, boerii randuesc pe
Stolnicul Iordache Tufeanu vehil de Ispravnic de curte, ca sa ingrijeascd de
tot remasul la Curte dupa Domn la 1818. 2)
Pdharnicesei Zoita Tufeanca, incepand de la 1815 inainte, i se fixeazd
cate 30 taleri lunar pensie, 2) apoi Costache Tufeanu, etc.
Pe la anul 1820 trdia Stolnicul Gheorghe Tufeanu.
Pe la 1836-1837 invdta la scoala Ionascu din Slatina Ioan Tufeanu
de parinti boeri.
De la unul din Tufeni poate sa fie remas proverbul care nice : face na-
zuri ca caii Tufeanului." Se vede ca avea cai buni 5i sprinteni, cari
faceau nazuri sau mofturi, sand ii punea la ham sau esia la plimbare.

1) 1st. Rom V. Ureche tom. 8 pag. 370.

2) V. A. Ureche. Tst. Rom. Vol. X B pag. 86 Si 303.
3) V. A. Ureche, v. X B, pag. 277.
58
www.dacoromanica.ro
 458

12) Familia Vii,Foreann isi trage numele de la comuna Viisoara,

pe care a stapanifo impreuna cu Gostava.tul din Olt.
Cei mai insemnati membrii ai ei, de cari se pomeneste sunt :
1) Slugerul Viisoreanu omorat de hati la 1804.1)
2) Clucerul Barbu Viisoreanu traia pe la 1806).2)
Urmasii au fost : loan Viisoreanu, Tache Viisoreanu etc.
Actualmente traesc Gogu Viisoreanu, Virgil si Nicolae Viisoreanu.
13) Familia Plopeanu isi trage numele de la comuna Plopii-
Slavitesti, azi in jud. Teleorman.
La 1785 sub Mihail Sutu un Plopeanu boer, erea judecator la Sud Olt.
La anul 1803 se intampla proces de tutela si de mostenire intre mem-
brii familii Plopeanu si anutne intre Costache Plopeanu si unchiul sau Barbu
Plopeanu, epitropul averei si fratele tatanasau Serban Plopeanu.3)
Membrii mai vechi au fost : Alecu cel batran, loan, Mihaita, COstache
Plopeanu, care la 1837 erea elev in scoala Ionascu din Slatina si Alecu Plo-
peanu, care azi are mosie la Dudu, jud. Olt.
14) Familia Lacnaru. Aceasta familie boereasca a avut proprie-
tati in Slatina si mosie in jud. Olt si membrii ei au ocupat pe vremuri
slujbe insemnate.
Intre membrii mai vechi ai acestei familii insemnam pe : ftori (vtori)
vistier Costache Lanaru.
Grigore Lanaru holtei sin ftori vistier Const. Lanaru, care traia pe la 1830.
La 1843 erea sames Grigore Lanaru. La 1847 urma la scoala de ba'eti
Ionascu ca copil C. Lanaru, apoi Stefan Lanaru etc.
Intre cei actuali sunt Alecu Lanaru in viata cu fii sai Gheorghe, Nae
si Alecu.
15) Familia Berendei. Aceasta familie veche boereasca a avut
mosii in jud. Olt si membrii ei au jucat roluri importante in Cara si in ju-
detul si orasul nostru.4)
Intre membrii, cari traiau pe la 1830 sunt : Nicolae Berendei sin Tonga
Berendei, Barbu Berendei sin Const. Berendei, Dumitrache Berendei holtei
sin Const. Berendei, apoi Iamandache, Anica, Ionita etc.
Actualii in Slatina sunt : Joan Berendei Capitan, Grigore si Gheorghe.
Alte familii boeresti demne de amintit au fost :
Gabunea numita Antoniu. Membrii mai vechi au fost : Dumitrache,
Costache si actualul Costica Gabunea.
1) Ureche. 1st. Born. vol. 1 (8) pag. 630. 2) loiga. Stuaii sj Doe. vol. 6, pag. 510.
3) Ureche. 1st, Rom. vol 1 (8), pag. 528, 539. 4) 0. Lena. 'Pam. boerWi.

www.dacoromanica.ro
 Mavroclin, Main §i fiul sau actual Costica Locotenent.
1344mM, Nun Balseanu, par Andrei Balsanu, etc.
Sicevitesca (Joan, Elenca).
Periereanu (Vasile, Marita).
Ghiocheanu (Draghicean, Mitica si actualul loan).
Btiscoveanu (Constantin, loan).
Polichron numita Nedescu (Ioan, Alecu, Joan, Mitre etc.)
Asemenea merita a fi amintita familia Tititiescu: Protopopul Nae Ti-
tulescu, fiul sau D. Titulescu, fost prefect de Olt la 1871 si actualul sau fiu
N. Titulescu doctor in drept de la facultatea din Paris.
Din neamul Buzestilor trebue sa fi trait multi si sa fi avut mosii si
locuinte prin jud. Olt si chiar in Slatina in secolul trecut, caci in genealogia
acestui neam, pe care dupa multe documente o face D. Z. Furnica in isto-
ria Comertului. la pag. 202, iata cc se spune :
Ioan Buzescu Clucer1) de arie, fiul lui Const. Buzescu mort la Sla-
tina in Iunie 1805, avea rudenie pe Teodosie liptcanul, pe polcovni-
cul Nicolae si pe Fotache Evdochiu, casatorit cu Maria, fata lui Patru
Ilie ; au avut o fata, care a murit inainte de 1803 in varsta de 12 ani.2)
Persoane insemnate nascute in Slatina mai sunt :
Poetul Barba Paris Mei Inuleanu 1794 1836. S'a nascut in
Slatina la anul 1794 din parinti oraseni. Tatal sau avea meseria de inamu-'
lar, adica cum erea pe atunci un fel de negustor de diferite maruntisuri si
de bacanie si de lipscanie, comerciu ce se mai numia asemenea si marchi-
danie. Erea de loc din satul Bircii si roman de natie.
D-1 Iorga spune in Istoria Literaturii in veacul al XIX la pag. 41 ca :
Barbu Paris Mamuleanu erea fiul unui ciocoi necunoscut, un Momulo"
si erea grec. Asemenea zice ca erea indragit de durerile de moarte ale lui
Young.
Avea case in fata bisericii Ionascu, pe strada Solomon, unde sunt astazi
casele preotului Burca, in care seade D-1 Anton Christescu. Pronumele lui ade-
va.'rat este Mamuleanu de la marnular iar nu cum i-au zis toti scriitorii Mo-
muleanu sau Mumuleanu." El a invatat carte greceasca si romaneasca la
scoala Ionascu din Slatina, pe la 1800-1804.

1) Despre loan Buzeseu Clucerul supranumit si Papuc, zice D-1 General V. Nasturel, el nu
este Esuzesc ci Cocorasc descendinte din Paraschiva Pah. of Cocorasti, care a tinut pe Kiera t 1671
fata lui Teodosie Banul Corbeanul, ginerile lui Banul Preda Buzescu, fratele lui Stroe si al lui
Radu Clucerul.
2) Z Funned. Istoria Concert. pag. 202.
www.dacoromanica.ro
 460

Pe tirnpul acesta Dinu Constantin Filipescu, Bao'-hoer al Valachiei,

care erea numit de Domnitor si epitrop at averii lui Ionascu, venind des
prin Slatina, uncle fusese si ispravnic, ii placu baiatul, it ajuta si it lua apoi
in casa sa la Bucuresti, ca supraveghetor pe lunge copiii sai (Grigore, Gheor-
ghe si Nicolae). In casa lui Filipescu, care pe acel timp erea una din cele
mai ospitaliere uncle se intalniau toti Romanii, ba chiar si streinii de talent,
Mamuleanu gasindu-se mereu in contact cu multi invdtati, incepu a simti o
deosebita aplicare pentru literature si a se instrui singur. Ba se spune ca a
fost chiar cata-va vreme la Paris cu copiii Filipescului. Pe la 1812 Dinu Fi-
lipescu fiind exilat la mosia sa Bucov din jud. Prahova, Mamuleanu se duce
§i el acolo, unde Bade pang la moartea lui Filipescu la anul 1817.
Apoi a trait cum a putut in Bucuresti, ajutat de familia Filipescu si
de prietinii sai, pana la 1836, cand moare in varsta de 42 de ani, lovit de
o boala lunga, de grijile familiei si de cruda neavere. Cu toate astea insa, se
zice ca Mamuleanu plin de incredere in Dumnezeu, nu s'a vazut de nimenea
nemultumit sau desperat.
Iata ce ne spune nemuritorul Eliade despre Mamuleanu :
Pucini oameni au trait §i au murit ca Mamuleanu: in se'arbele cele mai suparatoare,
in boala cea mai indelungata, in neaverea sa si mai obositoare de cat boala, in sfasietoarea
,,cugetare ca se desparte de salmi familiei sale numoroase, fara, stare si fal1 ajutor.
Cine l'a vazut dandu-si sufletul, a vazut pe adevaratul crestin ; cine l'a petrecut la
groapa, a vazut fata si chipul dreptului, sand doarme.
Pentru cine l'a cunoscut, e o durere adanca a'i citi poeziile sale, cad it vede pretu-
tindinea, si nu poate fi chip mai bins nemerit de penelul cel mai invatator, de eat poeziile
,Jui, care infacipaza icoaua lui, cu trasaturile si nuantele cele mai adevarate.
Mamuleanu a fost inainte de toate poet elegiac glas cu durerecum
it numeste Eminescu, care isi revarsa jalea in versuri tanguitoare pentru ne-
norocirile patriei : Rescoala Grecilor din Fanar de la 1821 si purtarea for
neomenoasa, a inspirat poetului Plangerea Valachiei" poezie in care descrie
nedreptatile, ce i s'au facut de catre acesti streini, pe cari i-a primit in sanul
sau ca pe fii sai.
Volumele sale de poezii publicate de el pe cand traia sunt
1) Culegere sau Rost de Poezii, Bucuresti 1817 si 1822.
2) Caracterurile barbatilor si muerilor in versuri. Bucuresti 1825.
Dupa moartea lui, prin stdruinta lui Joan Eliade Radulescu, se tipareste
alt volum din poeziile lui intitulat : Poezii originale 1837."
Iata aici tristul apel, pe care Eliade it face catre public pentru tiparirea
versurilor lui Mamuleanu :
Raposatul Barba Paris Mamuleanu murind in anul trecut, a lasat o familie name-
masa de mici copii nevarstnici, baeti si fete si o sotie vaduva fare nisi -o stare, neputand
www.dacoromanica.ro
 461

_,,sa lase nimic fiilor sal, de cat un nume cinstit §i cate-va poezii netiparite, soarta mai a
tuturor, ce se uita pe sine, vrand sa slujiasca din putintele sale altora. Vaduva acestui
poet, care a dat afara mai multe poezii ale sale, inteo vreme, cand nimie nu se vedea in
literatura noastra, ueavand nici un mijloc de a'0 create nevarstnica §i numeroasa sa fa-
milie, se arata compatriotilor sai cu singura mqtenire de la sotul sau cu poeziile. tin
cre§tin s'a gasit ai le-a ai pus in tipar, dar ca sa se poata face vre-un ajutor acestei vred-
nice de toata ajutorinta familii, nu e destul sa, fie tiparita cartea, ea trebue sa se §i cumpere de
a,matori, ai negotul cartilor pana, acum nu este intins in tara noastra. Pentru care, sunt
rugati toti cap simt ca li se bate ceva in inima, caul vad nenorocirea altuia, ca ii tre-
mura buza §i i se ample ochii de lacranai, dad aud un prune ca cere paine la mama sa,
care neava'nd de unde sa 1-0 dea, ridica ochii la cer, sa alerge spre cumpararea §i desfa-
cerea acestor carti pe la cunoscutii lor.
Acest om a cantat nenorocirea patriei, a veselit pe multi cu poeziile sale, a fost eel
dintai, care a facut .pe Romani sa vaza i ei tiparite oare-sari poezii mai regulate, a alergat
plin de bucurie ca sa slujiasca la raii de oameni. Masa lui erea deschisa la multi saraci,
.casa lui a gazduit pe multi cala.tori fi e pacat de Dumnezeu, copilaii lui sa fie straini
In paanantul lor. Nu intind mana, caci nu titt sa ceara, dar fiecare tine cite -o carte a
parintelui lor, o intind la cei ce ii aud ysi zic : Ni-e foame.
Se spune ca unul din copiii lui IVIdmuleanu ajunsese om de incredere
al lui Cuza §i pe Tanga Palat dar conjuratia, ce se formase la 1866 pentru
detronarea Domnitorului, ternandu-se de el, l'a otravit.
Constantin Disescu este fiul reposatului G. Disescu, fost Grefier la
Tribunalul Olt, mai tarziu judecator Si in multe randuri cinovnic, un fel
de inspector administrativ, care umbla prin tara pentru regularea contribu-
tiunilor.
S'a nascut in Slatina la 8 August 1854. A facut studiile in Bucure0
la Sf. Sava si le-a terminat la facultatea din Paris, de unde s'a intors cu
titlu de doctor in drept.
In nenuindrate randuri alesul natiunei Si de mai multe on Ministru.
Nicolae Grimani. Pictor, nascut in Slatina la anul 1872.

www.dacoromanica.ro
 egp. XVI (CAPITOIR DE AN)

Filantropi.-Testatori (donatori, legatari).

www.dacoromanica.ro
 465

Filantropi.-Testatori (donatori, legatari).

Orasul Slatina este unul din orasele cele mai bogate in bine/40000r/.
Multe inimi caritabiie, Ia moartea lor, si-au lasat toata averea sau parte
dintr'ansa comunei, pentru binele ei si fericirea locuitorilor sal. Este dureros
insa, ca unele din acele averi neajungand la destinatie, altele luandu-se din
rnainile comunei, iar altele nefiind fost intrebuintate tocmai in scopul dorin-
telor testatorilor, orasul si orasenii n'au prea putut profita atat de mutt de
ele, din care cauza numarul acestor binefacatori se rareste din ce in ce.
Iath. aici numele si biografiile tuturor donatorilor comunei, ale caror nume
vor ramane adanc sapate in inimile tuturor generatiilor viitoare si vor fi po-
menite cu drag in totdeauna de not si de urmasii nostri :
Iona$cu Cupe(tt (negustorul) &2rbu, Mazellu.')
S'a nO.scut in comuna Lett, judetul Romanati, pe la anul 1725. Dupd
supranumele ce mai poarta, pare a fi de natiune sarb; batranii insa, cari
l'au pomenit, zic ca a fost roman.
Cand a venit in Slatina erea june, necasatorit, in varsta de vre-o 26-28
de ani si se spune ca avea meseria de cojocar. Peste vre-o cati-va ani se
casatoreste cu o fata cl'aici anume Neaga, nascuta pe la 1749.
Ionascu stabilindu-se dar aici, isi cumpara un loc, pe uncle este biserica
Ionascu si inprejurul ei, cam de o raza de 50 m. ; Incepe a face negat cu
peste, grane etc., face avere, isi mai cumpara diferite locuri, vii, pravalii si
in cele din urMa si. mosii. Se spune ca an fi gasit si bani pe locul bisericii.
Ei au avut si o fetita anume Rada. Aceasta fata, se spune, ca a fost
gasita moarta in pat, dimineata, cand s'au desteptat pariritii. Se vede ca a
fost inabusita din nebagare de seama.
Ne mai avanci alt copil si crezand poate, cum se zice in popor, ca banii
aceia gasiti au fost jurati, adica n'au fost buni si de aceia li s'a intamplat
nenorocirea cu fata, s'au devotat cu totul Ia faple crestinesti, hotarand sa
faca o biserica, spital si cesmele, carora sa le inchine toata averea lor.
Ionascu mare de dambla la o mosie a sa intre anii 1796-97, iar Neaga a

1) Istoria fratilor Tunuslii zice despre Mazili : Mai inainte toti boerii ce se scoteau din func-
tiuni se numiau mazili" (boeri fara functiune)
Constantin Mavrocordat prin retorma SA, din 1746 a facut care-care diferenta, : pe boerii cei
mari, ftinctionari sail in disponibilitate, i-a numit velqi (de la vel =mare) ; pe cei fa,ra rangnri cc
ereau de neam mare boeri de neam. Si De bo jrii mici i-a numit noblli iar pe cei ce se trageau din
neam boeiesc i-a numit mazili.
59
www.dacoromanica.ro
 466

mai trait mult in urma si inceteaza din viata pe la 1838-1839. In cele din
urma, spun bdtranii, ca se cam exaltase si se vedea in toate zilele dand ocol
bisericii, pe care mangaind-o cu mina ii zicea : fata maica" si inpartia co-
vrigi la copiii de la scoald.
Ionascu si Neaga au mai avut si rude dupa cum se dovedeste din ur-
matorul act:
Astazi 7 Julie anul 1860, adunandu-ne subscrisii iu pretoriul muncipalitatii si luand
in observare ordinal Onor. Eforii a scoalelor No. 1051 si 1647, am vazut cererea ce face,
ca sa se alcatuiasca rela,tie, dupa o cercetare formala, pentru toate persoanele ce in prezont
au pensiuni din fondul lui Ionascii sub title de rudenii ale acestui fondator.
Daca in adevar sunt rudenii despre partea barbateasca on ferneiasca si in ce grad, pre-
cum si data au stare on ba. Iar persoanele ce au pensii se insemneaza in pomenitele or-
dine acestea :
1) Elenca Ionascu. 2) Safta Coustaudin. 3) Orta,llii Safti Puriceasca. 4) Tita sora Safti.
Comitetul si muncipalitatea, atat din osebite informatii, cat si din eunostinta a doi din
batrani : Grigore Obogeanu si Dimitrie Gabunea on cunostintil buna de genealogia reposatului
lonaFpu fondatordl scoalei si bisericii de aici, incheie aceasta ancheta astfel :
Ionascu a venit aici in oral june, casaAorindu-se in urma, ; alti frati sau rudenii n'a
avut aici, de cat au figurat aici acestia si anume : Gavrila, Marin, Dumitrana, Uta.
Din Gavrila sunt : Safta Puriceesca, ce a tinut in casatorie pe un Puricescu, din care
se trag orfanii mai sus aratati de C. Eforie si Tita, sora Saftii de la No. 4, care n'a fa-
cia copii.
Din Marin frate eu Gavrila este : Elenca sora lui Stan Maniularu de la No. 1. Din
Dnmitraua sora lui Gavrila si Marin este Zamfirache Cojocarul, locuitor in Bucuresti vataf
la hanul Greoi.
Din Uta sotia lui Ionita Momuleanu stint : Safta Constantin de la No. 2, Lisaveta,
Dimitrache si Nicolae.
Despre starea lor, cat pentru cea de la No. 1, se afla aici in oral, are o casa mica,
in care lade si 1000 lei dati cu itnprumut Statului.
Pentru cea de la No. 2, aici 'fare uicio stare si nici se afla haladuitoare aici.
Pentru cei de la No. 3 si 4, ca unii ce nu se afla, haladuitori aici, aici cunoastem starea loo.
Aceasta ancheta se va trimite onor. Eforii a scoalelor, dupa cererea Mouth muncipali-
tatii din acest oral. ')
Alarita (Mariuta) si Tita, nepoatele lui Ionascu din Slatina, primiau Inca
pe la 1843 cite 20 lei pe luna, mai tarziu Ii s'a facut cate 50 lei pe lund.
Safta Puriceasca din Caracal, pe la anul 1851 adreseaza si clansa
o petitiune Eforii, rugand-o sa-i faca si ei o mica pensie din averea lui Io-
nascu, de oare-ce este nepoata de frate a lui Ionascu si sora build cu Tita,
find in acelasi timp vaduva de 7 ani si avand si doui copii.
Chiar de la aceasta data a si inceput sa primeasca cite 25 lei pe luna.
Asemenea a mai fost un Depot de Irate al lui Ionascu Cupetu, anume Marin
Ionascu, care a lasat in urma'i o flied anume Elena. Aceasta a avut si ea ince-
1) AreInva Primarii Slatina Dos. No. 35 anul 1560.
www.dacoromanica.ro
 467

pand de la anus 1852 pcnsie de la Eforie din averea mosului sau, cate 25
lei lunar.
Pentru biserica, spitalul, scoalele si cesmelele, ce lasase reposatul In-
nascu prin testament, a se intretine si infiinta in acest oral, si-au ciaruit atat
el cat si sotia sa, toata averea, ce si-o putuse agonisi in intreaga for viata :
mosii, vii, case etc.
Dorintele lor, precum si averea lasata de ei, sunt specificate si pornenite
destul de clar, in numeroase acte, din diferite timpuri.
latd sineturile (actele) gdsite la magistrat (primdrie), de /a rdposata Ju-
pdneasa Neaga sotia lui Ionascu Cupetu, fondatorul scoalelor si b;sericii cu
aceste nurne din ,Slatina,. 30 Noemorie 1839 :1)
1 Hrisov slovenesc cu anul 7136 (1628).

1 Alt hrisov care coprinde talmacirea pe rumanie a celui dintai, pentru

cumparare de tigani, rumani si mosie.

1 Diata jupanesei Neaga cu ieatu 1797 Fevruarie 17, pentru vorbirea
ca a dat zapisul ei catre fostul vornic al obstirilor Radu Golescu si fostul
logofat C. Filipescu, ca'si afieroseste si starea sa pentru facerea spitalului.
1 Zapis cu leatu 1766 al lui Isaila cu sotia sa Salta pentru o pravalie.
1 Zapis cu leatu 1783 Fevruarie 14, al lui Dumitru Teodoru cu chir
Ionascu, pentru o pravalie din targul Slatinii.
1 Zapis cu leatu 1715 al lui Joan Unchiasu catre Neacsu Matasaru,
pentru un loc de pravalie.
1 Zapis cu leatu 1783 Decemvrie al lui Costin Garlesteanu cu Zupan
Ionascu, pentru un loc slobod din capul viei.
1 Zapis cu leatu 1808 August 20 al lui Popa Preda cu jupaneasa Neaga
pentru cumparatoarea unui razor de vie.
1 Carte de judeca.ta cu leatu 1780 Septemvrie 22, pentru o pravalie
cu coprinsul ei din ulita targului Slatina.
1 Zapis cu leatu 1763 al lui Visan Stegaru of Slatina catre Ilie, pentru
o casa din ulita, alaturi cu a lui Gheorghe Balea.
1 Zapis cu leatu 1790 Iunie 2, al lui Tudosie cu Mincu Vulturescu,
pentru o casa rascumpa'rata de la Ionascu.
1 Zapis cu leatu 1790 Iunie, tot Tudosie cu pomenitul Mincu Vultu-

rescu, pentru o vie si o casa.

1 Zapis cu leatul 1707 Fevruarie 15, al lui Barbu Urianu cu jupan
Iona5eu, pentru cumpara'toarea vii din Slatina, cu alaturat zavoi al lui Istrate
Izvoranu.

1) A se vedea dosarul Primarii Slatina No. 7 din 1839.

www.dacoromanica.ro
 -- 468
1 Zapis cu leatu 1805 August 5, adeverit de ispravnic, al lui Paun BEd-
seanu cu jupaneasa Neaga, pentru un loc de langa zidul bisericii.
1 Zapis cu leatu 1720 August 4, al lui Draghici postelnicul, carte Ma-
tei paharnicul sin Gheorghe vornicul Falcoianu, pentru mosi . din satul Ba-
culesti (jud. Romanati).
1 Zapis cu leatu 7223 (1715) Mai, al lui Draghici sin Alexandru vor-
nicul cu Matei Caprin Falcoianu, pentru a treia parte din satul Baculesti.
1 Zapis cu leatul 1789. al lui Loan Falcoianu si Ilinca Falcoianca catre

Ionascu din Slatina, pentru o mosie Vieru, Cu coprindere ca au primit ca ju-

matate din pret sa fie afierosit bisericii.
1 Zapis cu leatul 1789 Martie 18, tot Joan Falcoianu cu chir Ionascu
pentru mosia Ivanesti, ce i se zice si Vieru si Baculesti de vanzare §i danie
]a biserica.
1 Idem cu leatul 7250 (1742) al lui Parvu Cantacuzen serdar cu Mi-
hai Falcoianu setrar, pentru mosia Ivanesti.
1 Idem 7222 (1714) carte a lui Neacsu pentru mosia Baculesti.
1 Idem cu leatul 7252 (1744) al Luxandri Cantacuzen cu setrar Mihai
Falcoianu, pentru toata partea de mosie din Ivanesti.
1 Zapis cu leatul 7174 (1666) al lui Chirca logofatul cu Matei serda-
rul pentru mosia Baculesti.
1 Idem cu leat 7203 (1695) al lui Radu cu Costin Pascu Barbatescu
pentru a treia parte de mosie din satul Baculesti.
Idem 7204 (1696) al lui Draghici Pascu cu Gheorge Vornicul Falco-
ianu, pentru mosia Buceniani (Bosiniani) a lui, cu Baculestii.
1 Zapis cu leatul 7252 (1744) al lui Radu Bujoreanu cu Mihai Falco-
ianu *etrarul, pentru mosia Baculesti.
1 Idem 7250 (1742) al lui Parvu Cantacuzen serdar cu Mihai Falco-
ianu Setraru, pentru mosia Ivanesti.
1 Idem cu leatu 1790 Septemvrie 20, al paharnicului Ghioca Calinescu
cu Ionascu Sarbu, pentru mosia Basasti pe apa Calrnatuiului.
Adica 27 bucati sineturi, s'au primit de D-lui serdar Ioan Deleanu pe
temeiul poruncii Cinstitei Eforii a scoalelor cu No. 1221 din 17 Noemvrie
anul 1839, c t sa le trimitd dupa glasuirea acelei porunci. 1839 Noemvrie 30.
(ss) Mai multe iscalituri nedescifrabile. (ss) Serdar, Ion Deleanu.
1 Catastih de hartiile ce s'au gasit la biserica, ce au tacut-o raposatul
,lupin Ionascu din Slatina.
1 Foae cu leatul 1797 Aprilie 10, de zapisile i cartile a trei mosii ale
bisericii, facuta de jupan Ionascu din Slatina, ce se trimisera din porunca la
Duinnealor boerii epitropi ai obstirilor.

www.dacoromanica.ro
 469

1 0 foita de zapisile ce s'au dat lui chir Ionascu cu lei 91.--Ghenarie 9.

.1 0 foita de argintaria bisericii.
1 Un pitac ispravnicesc, cum ca sfintia sa preotul popa Barbu Zugravescu
si popa Alexandru sa vie sa faca ispase de stricaciunile ce s'au facut la
-viile dupa sopot i la niste porumb. Anul 1815, Fevruarie 8.
1) 0 scrisoare raspuns pentru cautarea mosiilor cu leat 1801 Mai 17.
1 Zapis cu leat 1819 Fevruarie 10, al lui Giura lumanararul de aici
catre jupaneasa Neaga si catre Dinu Isvoranu pentru facutul unei case pe
locul ce este al bisericii.
Cartea No. 4 a jupanesei Neaga, de dania facuta bisericii in 1807, prin
care arata ca a inchinat sfintei biserici Ionascu din Slatina, unde a trait din
copil'Arie : 15 razoare de vie din dealul Sopotu pe mosia domneasca, cu pim-
nita de zid, cu chilie d'asupra si cu toate celelalte trebuincioase ale vii, cu
linul si soprul, cu livadea de telina. dinprejur ; cloua chilii din curtea bisericii,
o pravalie de langa hanisor, o bolta de piatra cu casa din dos si locul curtii,
.dupa cum se vede.
Aceasta carte este intarita de Divan la 1808 Martie 20. Arch. Stat.
Subscrisa pentru conformitate, V. ALEXANDRESCU.
Dupa cum se pomeneste si dupa cum reese si din actele amintite pang
aici, se vede dar ca cea mai mare parte a averei lui Ionascu Cupetu, lasata pen-
tru spital, cesmele, biserica si scoald, o formau cele 5 mosii, de care se vor-
beste in actele mentionate mai sus, viile din dealul Sopotul, cum se zicea
pe atunci, de pe mosia Domniasca", pravalii si alte locuri.
Mosaic, dupa cum vazuram, au fost : Ivanesti ce-i zice si Vieru, Bacu-
lesti, Busniani in jud. Romanati si Salcia si BAsesti in jud. Teleorman, dar
care pe atunci tineau de jud. Olt. Alta mosie se zice, ca ar mai fi fost
mosia Neaga, astazi Stocet in jud. Teleorman. Despre aceasta insa nu se po-
meneste in nici un document.
Pe aceasta se spune ca ar fi avut-o de zestre de la sotia sa iar pe cele
lalte le-a cumparat, pe cand erea in viata, cu multa staruinta sff greu-
tate, caci pe acel timp, dupa legile tariff, claca cineva vindea o mosie, rudele
sau vecinii aveau dreptul de 1,7-,.,'imusis, adica de a o rescun-ipara si nimeni
nu putea sa fie stapan asupra ci, de cat (WO ce actul de cumparare erea
iscdlit de rude si vecini. Intamplandu-se astfel, Ispravnicul judecatoresc de
pe atunci Obedeanu, dupa reclamatiunea proprietarilor vecini, osandeste pe
Ionascu sa dea inapoi mosiile cumparate si sa-si primiasca banii.
Sd va fie in sufletul vostru," zise Ionascu oftand, ca nu ma lasati sa
fac o fapta bung." Ispravnicul auzind aceste cuvinte, it chianta de-o parte si
it intreaba: Ce fapta bung voesti sa faci ?" Obedeanu asigurat pe juramant

www.dacoromanica.ro
 470

de catre Ionascu, ca le cumpara pentru binefaceri, intareste vanzarea asupra lui.

Dupd cum vazuram in actele sau sineturile de mai sus, mosiiie Bacu-
lesti, Busniani si Ivanesti ce-i mai zice si Vieru, din jud. Romanati, au lost
cumparate de la neanaul Falcoenilor (Matei, Gheorghe si Joan), carora li se cuvine
iarasi, ca Slatinenii sa le pomeneasca cu sfintenie numele in veci, de oarece
din pretul cumpararei de 11000 lei vechi, cat se zice ca se invoise Ionascu sa
dea, Falcoenii au spas ca sa le dea numai pe jumatate (5500), iar jumatate
afierosesc si ei localurilor de bine facere, pentru care spusese Ionascu ca le
cumpara. Mosia Basasti dupe apa Calmatuiului, azi in jud. Teleorman, a fost
eumparatd de la paharnicul Ghioca Calinescu la 1790. Despre mosia Neaga
(azi Stocet), in jud. Romanati, nu se vorbeste nimic.
Promisiunea data de Ionascu catre Ispravnic, se zice ca a fost de a,
face : o biserica, un spital cu 15 paturi, o scoala si trei cesmele in oral.
Mosiile, Inca de hi ineeput se arendau. Intre arendasi, se pomeneste de
unul Hristea Ivanovici pe la 1839, un grec Kiriazino pe la 1848-49 etc.
Pe la 1806 venitul a doua mosii ale lui Ionascu erea de 1000 taleri
la 1818 erea de 2450 lei, (Salcia 1500 si Basestii 950) iar intreg venitul averii
scoalei si bisericii Ionascu se urea la 3375 de taleri, iar cheltuelile la 2687
lei ; la 1830 erea de 4300 lei vechi (1592 lei noi) ; pc la 1833 erea de 16300
lei vechi ; pe la anul 1836 erea de 31000 lei vechi, iar la 1860 mosiile
au fast arendate de catre Stat in total cu 76400 lei sau partial, Salcia cu
36980 lei si Basestii cu 39480 lei.
Viile lui Ionascu au fost pe dealurile Sopotului si pe dreapta garlei So-
potul, pe unde sunt astazi viile D-lui Suvalcea etc., si pe stanga, de la gra"-
dina publica in sus, pe unde astazi sunt viile D-lui Sfintescu si Marinica
Vladovici (Niculescu).
Cele de pe dealul Sopotul aveau o intindere de 15 pogoane.
In vechime se lucrau de oamenii scoalei sub ingrijirea Epitropilor, cari
numiau epistati, cu insarcinarea de a strange veniturile averilor lui Ionascu.
Pe la 1847 erea epistat peste mosii un anume G. Moisescu, caruia i se
platia leafa cite 150 lei vechi lunar.
Vide mai tarziu se dau cu arenda tot celor ce arendau mosiile. Pe la
1852 se dau cu embatic de 100 lei pe an. In cele din urma s'au vandut.
Tot din averea lui Ionascu si prin urmare a scoalei si bisericei, afara
de mosiile si viile pomenite mai sus, au facut parte si o multime de case
si de locuri de pe strada Solomon si anume :
a) La 1843 se gaseste un act, in care se spune ca s'a schimbat un
loc al scoalei cu altul al Marii sotia lui Ionita Croitorul sau Maria sin Dined
Balosul, careia i s'a mai dat si 500 lei despagubire."

www.dacoromanica.ro
 -471
b) La 1844 se cumpara de la Dinul Coach un loc pentru scoala cu
1000 lei, mai schimband cu el si .alt petec de loc.
c) Mantu Costea Hagi Ion din satul Bircii, jud. Olt, la moartea sa pe
la anul 1844, lash scoalei Ionascu suma de lei 300 depusi prin mina Ma-
gistratului orasului, dar acesti bani ii luase Comitetul de inspectiune chiar
de la inceput si ii dedea cu dobanda de 10 Ia suth. La 1850 insh, s'au tri-
mis la Eforia scoalelor.
d) La 1848 s'a cumphrat tot pentru scoala si locul lui Mitroi Croitorul
cu 189 de galbeni.
e) Locul la'sat scoalei de Vornicul Radu Golescu la 1811, despre care
iata ce se spune intr'un act de la 1852 prin care Eforia scoalelor intreabh
pe Comitetul de Inspectie despre el:
Scoala avea in vale despre Sopot trei livezi de fan, ce se lhsase pang
Ia 1850 in folosul Postelnicului Ionascu, ingrijitorul bisericei si Eforia soco-
teste ca aceste livezi poate sa fie ograda, ce reposatul Vornie Radu Golescu
a fa..cut danie scoalei prin formal document cu leatul 1811 Octomvrie 28.
f) La 1851 locul de forma triunghiularh cam de 14 stanjeni al reposa-
tului Ionascu din piata veche, pe care fusese o fantanh Inca de cand traia
el, se da cu embatichiu lui Parvan Abagiu cu cate 4 galbeni pe an.
Cheltuelile ce se faceau din venitul averei lui Ionascu in diferitele tim-
puri au fost urmatoarele:
Pe la 1806, simbria dascalilor de la scoala Ionascu erea de 920 taleri
pe an, afara de hrana ion, ce se da tot din fondul Ionascu si afard de chel-
tuelile bisericei si dresul fantanilor.
La 1830 se platia daschlului Gheorghe de la scoala Ionascu 1350 lei
pe an ion Profesorului Alexe tot de la aceasta scoala 376 lei si 30 bani.
Mai tarziu (1844) s'a numit si un scriitor sau secretar al scoalei, bi-
sericei si Comitetului de Inspectie, (Scarlat Stancevici) care erea plhtit cu
cate 100 lei lunar.
La 1836 se platia : profesorul de cl. I si II 250 lei vechi pe luna; ser-
vitorul si lemnele de foc 120 lei.
Doctorul orasului 4000 lei vechi pe an; cheltuiala bisericei 100 lei pe
lung, si cate 80 lei pe luna pensie Constantinei, sotia reposatului daschl G.
Ardeleanu.
La anul 1846 numai cheltuiala scoalei Ionascu se ridicase la 1200 lei
pe tuna, caci se mai platia si un profesor de limba franceza cu 400 lei pe
lung, numit inch de Ia anul 1844.
La 1848 cheltuiala bisericei Ionascu si scoalelor de bheti si de fete Io-
nascu ereau de 2170 lei pe luna.

www.dacoromanica.ro
 472

Afara de acestea se mai platia, dupa cum am spus mai sus, urmatoarele
pensiuni : la 4 stranepoate ale lui Ionascu Cupetu (Tita, Maria, Elena si Safta)
cite 50 lei de fiecare pe luna ; Constantinei nevasta dascalului Gheorghe 80
lei pe luna; fiului acestui Petre Ardeanu (P. S. Aurelian) 40 lei pe lund.
La 1856, fondul danuitorului Ionascu, destinat pentru intretinerea scoa-
lelor si bisericei, se urea la suma de 85451 de lei.
Toata averea lui Ionascu se zice ca se evalua la 30000 de galbeni si
producea un venit anual de 2000 de galbeni. Ea se administra la inceput
de Epitropia locald, iar de la 1833 de Eforia Scoalelor.
Dupd desfintarea Eforii si centralisarea caselor manastiresti, trecu pe
nedrept si averea lui Ionascu in mainile Statului, care nu mai tinu buget
separat de venitul ei si ii contopi in venitul general.
Multa vreme, oameni cu durere de inima pentru oral, s'au incercat a
desrobi aceste venituri, insa mate silintele for au remas zadarnice.
lata cciteva incercciri propuneri de a Sc scoate averea 121i foncqcu din mainile
Statului i a se administra de mine ad.
1) Marea logofetie a biserice?.tilor. Oinstitalui Magistrat at oraptlui Slatina.
Luandu-se in cunostinta coprinderea raportului acelui cinstit Magistrat de sub No. 15,
in pricina cererii ce fac locuitorii acelui oral, a se slobozi tot venitul lui I-mason in folosul
acelui oral, logofetia spre raspuns i se da in cunostinta, ea tot venitul lonascului de la
moartea sa pana acum se lua de catre Eforia k3coalelor si nu se aduna pe an mai malt de
lei 4300. Jar dupa, osebita lugrijire acei de acum Eforii, acel venit se urea pana la lei
16000, din care se ingrijeste trebuincioasele vaduvii Neaga, toata cheltniala bisericii, se
dau pe tot anal lei 4000 Magistratului pentru inlesnire de Doctor si en banii ce-i mai ro
man, Eforia este insarcinata cu instructia publica si a tot principalului gand ce are, a cladi
in orasul Slatina incaperile trebuincioase pentru scoala li atunci dupa trebuinta, sa dea des-
voltire invataturilor. Acestea s'au Mout pe temeiurile ce se cuprind in jurualul incheiat de
catre cinstitul sfat administrativ, care erea vrednic de multumire din partea acelui magistrat,
asupra earei de acum eerere, logofetia nu s'au putut domiri. 1)
Marele logofat al dreptatii. (ss) Nedescifrabil.
No. 558, anul 1834, Mai 3.
2) 0 procurd ce dau ord§.enii Slcitineni Sdrdarului Nicolae Isvoranu la 1843 Oc-
tom) 'le 29, pentru a interveni la Domnitor, asupra averei lui Ionascu.
Raposatul intru fericire Ionascu, concetatean al nostril diutr'acest oral Slatina, dupa,
ce perdu pe una singura nascuta fiica a sa, s'a ales de moltenitori averilor sale, dragostea
religiei si fapte de obstescul folos.
Drept dovada acestora, a infiintat din temelie sfantul local, ce se numelte astazi bise-
rica Ionascu, pe care a inzestrat-o cu jertfa a toatei averei sale nemilcatoare in mosii, vii
si pravahi si tot in numele sat' a infiintat si 2 cesuaele in oral, ca sa fie pentru totdeauna
Intru aceiali buua stare a lor, sub ingrijirea venitului, jertfei bisericei.

1) Dosarul No. 558 din 3 Mai 1834. Primaria Slatina.

www.dacoromanica.ro
 473
Stiind in cele din urma. ca (DO inoartea sa, ce s'a iutamplat afara la inosie, de ape-
plexie, botarata vointa a sa (ori prin testament san dupa, incredintarea sotiei sale) a fost : a
se infiinta un spital pe cal va erta putinta, a se tined, si acesta din fondill laAat bisericei,
prin epitropii oranduiti dints oraseni ; dar aceasta hotarata vointa dand-o in cunostinta AA-
panirei, prin anafora data de care Domnul atunci stapanitor, s'au gasit cu tale ea in loc de
spital sa se infiinteze scoala, ihfiind de ajuns venitul pentru tinerea spitalulni.
Ori de va fi inliinta testanientul raposatului sail de nu (precum se vede), auaforaua
eatre Down, ce se gaseste in original si punerea ei in lucraro, dovedeste cugetul raposatului.
Dumnealor raposatii Intru fericire, Banul Constantin Filipescu si Banul Radii Goleseu
furs atunci insarcinati ca efori ai infiinprei scoalei lui Ionasen, en asezamautul urmator, adica :
1) Sit se infiinteze scoala in curtea bisericei cu 2 invatatori, until de limba elineasea
si altul de liniba noastra romana.
2) La sfauta biserica sa se, tie '2 preoti, un diacon si cantaret. Toti acestia cu sim-
brie ora,nduita, din venitul bisericei si sa se tie cestnelele in bung stare.
Aceasta, ne-o adevereaza urmarea in curs de multi ani. Apoi d-lor, numi ii efiri, °rap
duira epitrop pe raposatul Toma Deleanu, unul dintre concetatenii uostrii, cu indatorire a
strange venitul bisericei, a plati simbriile oranduite, a se tinea oranduiala bisericei cu praz-
nicile sfintelor hramuri, a se tinea cipielele in intregimea lor, a pazi cele oranduite pentru
jupaneasa Neaga sotia raposatului Ionascu si a preda din au in an socuteala d-lor oran-
duiti efori.
Accasta, punandu-se in lucrare regulat, lua de atunci scoa,la mune de scoala lui 10-
nasal, precum so zice si precmin se va numi in veci.
Oranduiala aceasta s'a dint sub eforia raposatilor boors do mai sus si pe urma sub
eforia fiilor d-lo Bann Iordache Filipescu si vornicul Iordache Golescu precum si sub epi-
tropia raposatilor wanduiti boerii orrtseni de aici si anuute : etraru Toma Deleanu, Stel-
uicul Niculae Gigartu, Biv-vel-polcovnicul Constantin Isvoranu, Slugeul Dumitrache Valeatin
pt Pitarul Andrei Balseanu.
In spatial acesta venitul scoalei ereseand treptelniceste s'a ridicat pana la lei zees mi (10000)
aproape, dar in cele din urma scoala intraud sub ocarwuirea cinstitei eforii a §coalelor natio-
nale si dupa voile constitutii, ee se infiintara in tara noastra, in curs de 12 ani. se Way,
venitul de ajunse peste case zeci mii lei (60000) ; de atunci nu mai cunoastem nici un bu-
get annal de veuitul si cheltuelile acestei scoale.
Nu tagaduinu insa, ca incaperile scoalei s'au ivaltat din non, dupa un plan ca si In
celelalte orase, en deosebire numai c1 bauii s'au cheltuit indoit mai malt de cat in toate
celelalte orase si Inca este trebuinta de meremet.
Biserica find crapata din cutremur, s'a adus aproape de starea ei dintai.
Un ceasornic, (precum se vorbeste) de 500 de galbeni aproape, s'a asezat dupa regu-
lile pcoalelor celor divots, dar in turla slabil si pentru un oras fara ciasornicar, din care pri-
(-lira de 2 ori in curs de 5 NM s'a adus ciasornicar intr'adins din Bucuresti de s'a mai
fires, si astazi sta', lima mut.
Un doctor cu plata din acest venit de lei 4000, ale carui datorii nu be cunoastem.
Acestea cunt cele ce s'au adaogat dripa, cel din non aF,;ezamant si organizatie a scoalelor,
iar din asezawantul cel dintai, pe cand venitul nu erea mai mult de 5000 lei si cu total
neinseninat, pe langa cel de astazi, ne lipsesc cele urmatoare:
a) Arnandona cesmelele, din care uneia nu-i mai cunoastem local, iar cealalta ra'masa
in mina, striga---Ionasen.
60
www.dacoromanica.ro
 - - 474
h) Profesorul Elin.
c) Odoarele bisericei, can sunt mai skrace de cat cele dintai.
Fiindea dar astazi venitul scoalei se urea peste lei 60000.
Fiindea acest venit confruntandu-se cu cheltuelile anuale de astazi, trebuesc sa ne in-
credinteze ea scoala are si un capital insemnat.
Fiindca scoala dupa venitul ei meriteaza a fi in randul scoalei de la Craiova, de aceia obstea
orasului, care se cunoaste cu recunostinta datoare coneetateanolui nostru intru fericire ra
posatului Ionascu, astazi pe temeiul dragostei de dreptate a prea inaltatului nostru Domn si
pe temeiul dragostei de soarta viitorinaei, pentru aceasta imputernicim pe d.nu Sdrdarul
Nicolae Isvoranu deputatul judeplui, in care dupa obsteasea opiniuue avem toata stima si
incredPrea, ca eu reelamatie in numele orasului nostr u, sa se infatiseze inaltimei sale si sk
ceara cele tirmatoare :
1) Reintoarcerea acestei drept al orasului nostru.
2) Adaosul despre profesori in predarea acelor stiinte, ce se urmeaza pe la scoala din
Craiova, atilt in limbo, nationala cat si in altele strkine.
3) Reinfiintarea cisuaelelor.
4) Oranduiala bisericei en serbarea, prasnicilor si titorie,estilor pomeniri dupa prasnice,
precuin si toate cele de paza din launtru.
5) lustructii de indatorirea doctorului, atilt pentru sarmanii oraseni, pentru arestanti,
cat si pentru toti profesorii si judetenii, potrivit simbriei ce primeste.
In sfarsit, fiindca astazi prin parinteasca ingrijire a prea inaltatului nostru D01110, va-
zand ca din ce in ce se reinviaza drPpturile cele cazute si se pregateste folosuri viitoritnei,
singurul princip al indeletniciiilor inaltitnei sale, se indatoreaza d-lui oranduitul organ al
obstei, ca dupa o relatie de toate imprejurarile acestei scoale, s. supue la pieioarele inalti
mei sale, cea mai din suflet dorinta a obstei, adica ca sa ceara de la insasi inaltimea sa, or-
ganizatia acestei scoale si asezarnantul ocarmuirei cei moralicesti si materialicesti, atilt intru cele
dinauntru cat si intro cele din afar., asa tocmai precuin inaltimea sa va ehibzui si va ho-
tara, precum si nu mai putin sa nu lase orasul acesta ca strein de bugetul acestei averi,
ca pang actual.
Asemeuea se mai pane indatorire ca in numele obstei orasului, s. ceara in
vederea aceasta ajutorul Prea stintiei Sale arhiepiscopul si mitropolitul acestei taxi, al Prea
sfintiei sale arhiereul Eparhiei si al d-lui Marelui Vornic, ministru din launtru, Barbu §tirbei.
Nu mai putin este dater d-lui oranduitul, ca pe data dupa infatisarea sa in urmarea
insareinarei push' asupra-i, orice nadejde de va primi, s'o supue la cunostinta orasenilor prin
cinstitul magistrat, 8pre a se impartasi toti de bucuria ce i -a ajuns.
Astfel dar fiind insarcinat d-lui numitul concetatean, i se da acest act de imputernicire
din partea obstei, adeverit de cinstitul magistrat si subscris si iscalit astazi Septemvrie anul
1843 in orasul Slatina resedinta judetului Oltu... dupa obsteasea chibzuire :
Capitau Ioan Isvoranu, Luca Mavrodin, Ion Greceanu, Pitar N. Racoviceanu, Pitar
Nicolache Halchin, Mihalache Cioflan, Contipist Polihronie Ion, Pitar lonas3u Raducu, I.
Urianu, Badita Raducu, Ion Fantaneann, Mihalache Isvoranu, Inn Perieteanu, Costache Ra-
coviceanu, D-trache Ungurelu, Costache Isvoranu, M. Urianu, Vasile Urianu, Malin Robe,
Ion Ghiochianu, C-tin Cumpanasesca, Stefan Milcoveanu, P. Manolescu, Hagi Nicolae Perie-
teann, D-trache Antonin, Ion Popp, Alecu Plopeanu, Nicolae Romascu, Matei Ion, Mihai
Barhu, Marin Nicolan, Matei Mihai Musteleanu, Costache Bazavan, Gheorghe Menga, Malin
Negreanu, Ion Cazan, Ilie Ontaca, Dinck Barbiern, Anghel Capitan, Marcu Panaiotu, Gavrila
www.dacoromanica.ro
 475
Constantin, Alexe Zamfir, Gheorghe Stavre, Alecu Polihron, Ion Alimaneseu, Gheorghe loan,
Ivan Ion, Hristea C-tin, Stance Cojocaru si D-trache Badea.
N.B. Aceasta procura este legalizata si de Prezidentul Magistratalui orasului Slatina.
sub No. 375 din 1843 Oct. 29. ,)
Propunet i ai, desbateri in, camera i senat in deosebite vreinuri
1) PROPUNERE (21 Decemvrie 18(30). Considerand ca reposatul lonascu din orasul
Slatina si sotia sa Neap prin testament au lasat averea for a se mosteni de biserica din -
tr'acest oral Slatina, numita biserica 1onascului facuta de el si a se intrebainto veniturile
fondului acestei averi numai in trebuintele locale cu facere de scoala, spital, cismele si altele.
Considerand ca, aceasta, avere administrandu-se de Onor. Eforie a scoalelor, veniturile
ei an fost separate de acelea, ale Eforii, dupe chiar punerile la dale ale casieriilor din anii
1846, 1847 si 1848, p'acest sfarsit.
Considerand ea in aceasta privinta figureaza lacrarile din dosierul cu No. 57 din anal
1860, dupe propunerile facute atunci si la anvil 1846 cn osebita espunere de motive.
Considerand is flue ca deli sectiunea de atunci respectiva si-a incheiat lucrarile ei,
pronuntandu-se asupra pomenitelor propuneri, dar. Onor. adunare din inprejurari, n'a apucat
ca sa resolve aceasta chestie.
Propunem a se lua in do isnoava consideratie si a se pane la ordinea zilei.
(Semnati) C. Valeanu,. C. I. Deleanu, I. Petrescu, A. B. Stirbei, Tcitaranu, C. Sid-
vite,scii, Pacleanu, D. Chiritescu, 1. Costescu, G. Hagiopolu, Vladimir (Mica.
2) PROPUNERE facata, in Camera de N. Isvoranul si Inca alti seapto deputati la
anal 1860.
Considerand ca scoala, si biserica 1Lii 1onascu din orasul Slatina, au mostenit legalmeute
averea lai si a sotiei sale, si fondurile acestei averi, sunt uu drept legal al acestui moste-
uitor, necoutestabil si inviolabil, ca si dreptul de proprietate al fiecaruia.
Considerand ca aceasta, scoala luand local spitalului destinat prin testament, a lost su-
pusa administratiei unei epitropii separata, numita de Domnitor, epitropie legala, dupa co-
dul nostru civil.
Considerand ca Onor. Camera in sesiunea anului 1846 convinsa de drepturile scoalei
lei Ionasca in averea lei, dupa ce a cercetat socotelile scoalei a si indatorat pe Eforie a
Intoarce in casa acestei scoale lei 88854, apoi a decis astfel :
Eforia n'a fost si nu este in drept sa aniestece same a carora socoteala priveste pe
seama, trebuintelor scoalei in parte, de vreme ce asupra acestor bani are un drept numai
de pastrare.
Considerand ca totdeauna Eforia a tinut socotelile scoalei separate cn budgetele ei
anuaie si ca en ocaziuuea iufatiserii budgetului peutru anal 1859, Onor. D. Costache Cre-
tulescu atunci Ministru de Instructiune publica, recanoscand fondurile scoalei destinate nu-
mai pentru interes local, a suprimat din sarcina cheltuelilor scoalei, cu aprobarea Onor. Ca-
mere, suma de lei 44960, ce se insusise de guvern, cu numire peutru intinderea serviciului
sanitar si suma de lei 1800 sub nuwire de analoghion la lefile advocatilor publici, in temei
ce este ilegal sa se absoarba destinatia fondurilor scoalei in ajutor general, de care locali
tatea nu se poate folosi."
Considerand ca acel buget s'a votat si s'a adoptat de Onor. Camera."
Considerand ca, si in sesiunea anului 1860 in sedinta de la 9 fume, D-1 Ministru de
Instructiune a constatat ca venitul acestei scoale de si se Oa sub Administratia Eforii, dar
1) Archiva PrinArii Slatina.
www.dacoromanica.ro
 - 476
s ocotelile ei, se tin separateen beget al au. special si ca fondurile se intrebuinteaza nu-
s,,;i

mai in intretinerea scoalei, de3laratie ce s'a 'eat ca act si s'a trecut in procesul-verbal al
acelei sedinte publice.
Noi in virtutea acestor considerante propuuem, ca pe de-o parte, sa, se scup, din bud-
getul general partea, privitoare la veniturile si cheltuelile bisericei Ionascu din Slatina, iar
pe de alta, sa se ceara Onor. Minister al Cultelor, ca conform votului adunarei din 1846
si decla,ratiile facute de guvern in auul 1859 si 1860, insotind ua budget cu totul special,
atat de venituri cat si de cheltueli, sit supue si pe acesta, la examinarea si votarea Onor.
aclunari. precum s'a urmat si in cei doui ani citati mai sus.
(Semnati) V, 0. .Ist;oranu, C. I. Deleanu, Vdleanu, I. Petresnt, P. Aldinescu, /'('-t-
tciann, B. Boeresen, G. Bosueceanu.
Comunicare Presedintelui camerei (1860 'Lillie 4).
Domnule Prepdinte,
In sedinta tinuta de adunare la 2 ale curentei, opt um membrii adunarei au facia
propunerea formulate in coprinderea urniatoare :
Biserica nuniita a lonascului Cupetu din orasul Slatina, find inzestrara en un fond
de raposatii etitori, producea nn venit fonciar pste doua mii de galbeni si care se admi-
nistreaza tie Onor. Eforie a scoalelor, zicem producea, fiindca aeuni nu stem ce produce. Onor.
adunare obsteasca, abia, cn mare ditieultate la anul 1847 si 1848 a ales la o parte venitul
acestui slant loeas si cheltuelile, deosebindu-le in tablouri separate din celelalte venituri
ale casei Onor. Eforii, dupa cum ereau awestecate, urmandu-se astfel pana, in anul trecut ;
subsemnatii ca alesi ai acelui district si ca patnanteni, cerem de la Ouor. adunare ca la
cercetarea budgetelor anului curent sa deosebeasca, atat veniturile cat si cheltuelile acestui
asezainant, lasa,nd si de aci inainte a tonna o casa cut totul separata, caci lasandu-se a
intra in casa Onor. Eforii a scoalelor, pe de-o parte s'ar face o injustitie orasului Slatina,
iar pe de alta s'ar viola vointa, fondatorului si inzestratorului acestui asezatuant nuniai
pentru acel oras."
Si adunarea a decis a se trimite in deliberatia acelei sectiuni.
Subsemnatul conform aeestei deciziuni, are onoarea a o comunica Domniei-VoastrE ea
aceasta.
(Scuinat) Presedinte. Dimitrie G Idea.
Sec,retari, Al. Florescu, Plagino, Cu ntacazin.
D-lui Preedinle al Sectiunei a I V-a bisericettsca.
liaport al 8ectiunci a 1 V -a asuz» a aezdnarintului, loatacit din Slatina.
Domnilor,
Pe temeiul adresei cu No. 420 a D lui Presedinte al Caruerei, Sectinnea 1V-a, in se-
dinta sa de la 25 lunie anul 1860, luand in deliberatinne Etta cu DD. Deputat: ai 01.11111i,
propunerea ce au facia opt din DD. Membrii ai adunarei, ca sit se separe din budgetul
Eforii scoalelur venitul si cheltuelile asezawantului 1onascu Cupeta din orasul Slatina,
chibzuit ca : socotelile administratinnei zisului asezamant, sa se examineze de o data eu toate
compturile administratiunei scoalelor publice, spre a se vedea data veniturile lui s'an in-
trebuintat conform dispozitiilor testamentare ale fondatorului acalui asezaroant.
cat insa pentru a se administra in victor aceste venituri de care insusi D-nii Oraserii,
acest punct privind la cesiiunea averilor corm-male, se va regula eand se vor organiza co-

www.dacoromanica.ro
 477

munele, iar pana atunci sa se urmeze tinerea si darea socotelilor acestei case conform vo-
tului adriM' -el de la 1847. (Semnat) Bibescu B. Brcincoveanu.
Discuiunile decisiunea secliunei Canzerei din 1860.
Astazi 1a, . . . adunandu-se sectiunea in pumar de seapte membrii sub Presidentia prea
-sfintiei sale pa,rintelni Episcop de Arges si in urma,rea decisinuei luata de Onor. Camera, a
carat toate liartiile atingatoare de averea sfintei biserici Ionascu din Slatina de la Onor.
Eforie a scoalelor prin Onor. Minister al Cultelor si Instructiunei publice, de uncle s'au
primit o concha., in care s'au vazut trecute sinetele mosiilor si alto acto doveditoare de a-
ceasta, avere, intro care s'au vaant si cele urmatoare :
La No. 4 Dieata raposatei Neaga sotia lui Ionascu Cupetu en leatul 1808, prin care
imitand pe sotul ei, arata starea ce o 1a,sa sfiutei biserici din orasul Slativa, uncle a trait
din copilarie, da'nd si inscris D-lor Epitropi de atunci, ce ereau oranduiti de dare Stapanire
asupra a.verei sotului sau.
S'a, mai vazut la No. 9 anaforaoa boerilor ingrijitori carte Doinnitorul de atunci, en lea-
tul 1819, Noemvrie 19, subscrisa de D-nii G. Filipescu si G. Golescu ingrijitori, cu urmil-
toarea coprindere:
,Cu plecata, anafora ariltain Mariei Tale, ca un Ionascu Cupetu, spre pomenirea sa, a
,sistisit un spital in orasul Slatina, judetul Olt, la care a si inchinat mosioarele ce a avnt,
,si fiindca acest spital nu se putea canta din pricina marilor cheltueli, s'a schimbat in scoala
greaca, care de atunci si pana acuma se cauta cn Mina oranduiala, adaogandu-se si de la
nevasta acestei Ionascu si de la alte °braze cite patina zestre, la care scoala au si fest
epitropi orandaita de Down, raposatii nostri parinti," cerand a se face un chrisov coprin-
zator de averea acestei biserici, intarita aceasta anafora de Doninul dupri, aeon vreme luau
Alexandra Stitt] acelasi an
In mina acestora a mai infatisat D. C. Deleann o carte de Epitropie, subsarisa de
D-1 C.Filipescu si Radii Golescu, parinti ai ingrijitorilor coprinsi in auaforaua de sus,
din anul 1800, coprinzatoare ea lonascu Cupetu in viata aftandu-se a zidit biserica
in orasul Slativa, In care a facia si cateva chilii de a fi spital, lasand danie spi-
talului bisericei mosioarele ce a avut, ca cu venitul for sa, se pazeasea atat cuviincioasa
si
pocloaba a bisericei cat si oranduiala spitalnlui, dal' pana a nu se savarsi si a se pune in
fapta acestea de insnsi numitul ctitor, intamplandui-se moarte, s'au oranduit Epitropi cut
porunca Donmeascil, ca sa sargnivsea do a se savarsi ce va mai fi la chilii si a se face ur-
marea acelai bane vointe a reposatului ctitor, In care dupa cercetarile ce au trout, socotind
venitul acelor mosii si cheituelile en cat s'ar putea tine podoaba spitalului si bisericei, an
vault ca nu poate fi de ajuus venitul si arataud Domnului de. atunci, an luat de isnoava
pormica, ca. de-o cam data sa se faca pracsis ponienirei acelni reposat, dripa puterea veni-
tului, cu scoale de invatatura copiilor,numindu-se in aceasta carte Epistat N. Gigartu
asupra venitului si trebuintei scoadelor, inipreuna si cu Neaga sotia mortului, insenmandu-se
in aceasta carte modal tinerei scoalelor si a bis.qieei, precum .si cismelile din orasul Slatina,
facute de raposatul Ionascu, sa se chiverniseasca cu lei una suta, ce ereau destinati tot de
raposatul a se da pe tot anul ajutor la spitalul de la Dudesti, care in ternciul acelui or-
din Donmese, de atunci s'a oprit a se mai da la noel spital si a se tine en dansii buna
stare a eisrnelilor.
S'a mai vaunt si votul Onor. adunari din anul 1846, in care decide ea Oiler.
Eforii, sa aiba separate socotelile, alegandu-se si o suma de bani. ce are sa is bise-
rica in suma de lei 88858 parale 39, atat do la Onor. Eforie a scoalelor, cat si de In
www.dacoromanica.ro
 478

scoala Obedeanu, netlind in drept Eforia a amesteca niste same, a caror socoteala priveste
pe seama trebuintei in parte, de vreuae ce asupra acestor bani Eforia avea numai un drept
de pastratoare.
Din toate Jar cele papa aci coprinse, de si Diata raposatnini Ionascu nn s'a gasit in
aceste hartii, insa, acele hartii in deosebite leaturi facute, dna imprejurarile cauzelor de
atunci, legate una de alta, adica cea din urma vorbind de urruarea celei dintai si toate Ina-
preuna vorbind de testamentul Iouascului si cc destinatie a fost dat el veuitului averei sale,
iar mai cu seama, sus citata intarita anafora, se face palpabila incredintare, ca. vointa, apli
carea si destinatia ce a dat starei sale Ionascu, la sfarsitul vietei sale, n'a fost alta de cat
pentru faceri de bine, cum facerea spitalului in orasul Slatina si etc., pentru care si sectiu-
nea, pe temeiul color mai sus citate cc deslusire, nu s'a putut opri a nu marturisi ca toata
starea raposatului Ionascu si Neaga sotia, sa, precum si a altor donatori, stint destinate pen-
tru faceri de spital, scoala, cismele si sfanta biserica in orasul Slatina.
Aceasta find decistunea sectiunei, se supune Cu onoare adunarei ca raportator spre
deliberare.
(Setnnati) Climent Argqiu, loan Sicitineana, Bibescu B. Brdncoveanu, N. Rucd-
reanu, C. I. Deloanu.
6) RAPORT. Domnitor Deputai,
Comitetul delegatilor compus din D-nii . . . .... .
au luat in desbatEre propunerea a 8 deputati relativa, la mostenirea raposatului Ionascu si
sotia sa Neaga, din orasul Slatina si m'a insarcinat a supune opiniuuea sa si cousiderantele
pe care a ba2,at-o.
Domnilor Deputati, este an principiu de drept, ca vointa testatorului sa tie in tot-
deauna respectata, cand ea se manifesta cu formele legate si fara violatiune de lege.
Cu. cat intr'o Cara, vointa din urnia este mai respectata, mai protegiata, cu atat mai
malt si cetatenii gasesc tin indemn mai puternic la acte asa de umanitare, ca acele ale ra-
posatilor sus zisi. A fost un timp cand acest fe] de acte uu ereau cease in Cara Romatia,_
asa protium au deveuit astazi; negresit, ca materialismul ce domneste secolul nostril, contri-
bueste nu putin la inputinarea acestor exemple meritorii ; mai pre sus de aceasta insA, nu
trebue sa ne ascundem, ca una din cauzele acestui fenomen intristator este, ca asa donatiuni
n'au fost inconjurate de protectiunea ce meritau.
Nimenea nu va putea nega, D-lor Deputati, ca aspiratiunea fiecarui om este de a per-
petua memoria existentei sale, ce spre acest finit els au localizare in sentimeutele sale ; pe
de alta parte. nimic mai drept de cat ca comuna, care a servit de leaganul nasterii unor
asa sentimeute inalte si patriotice ca acele ale donatorilor lonaseu si Neaga, sa profite cu.
precadere de binefacerile unei asa donatiuni, intru cat testatorul si-a manifestat vointa in,
asa directittue intr'un chip neindoelnic, orasenii din Slatina vazand foloasele ce trag de la,
averea concetatenilor de fericita memorie, vor gasi un lade= de imitare pentru cazul, cand
ei s'ar afla in conditiuni, ce sa le permita acte de aceasta natura.
Cetatenii comunelor invecinate, martorii buriurilor morale, de care se vor bucura orase-
nii din Slatina de la asa fondatiune pioasa, llu vor lipsi de a fi miscati catre servicii de-
fapte analoage.
Pentru aceste motive este bine, este de cea mai mare trebuinta, ca tara noastra astazi,
arid este intrata in north era, sa declare intr'un chip solonel, ca ea va, observa cu cea mai

www.dacoromanica.ro
 479
mare religiositate ultima vointa a donatorilor si aceasta sunteti D-v. chemati a face astazi,
cu ocazinuea votirei concluziunei, ce am onoare a va infatisa.
cat priveste felul donatiunei, de care este vorba, pe cat se vede din expunerea moti-
velor, ce insoteste propunerea in cestiune, ea este aceasta reposatul Ionascu si Neaga din
Slatina prin testamentul lor, se vede a fi disposat de averea for spre scopul fondarei unui
spital langa casa for din ora.sul Slatina in anul 1819. Din consideratiunea micului venit ce
provenea de la aceasta ereditate, Domnul de atunci, prin decret, a decis ca in lot de spital
sa, fondeze o scoala spre aducere aminte a donatorilor ; iar de la un timp incoace, venitul
unei asa averi, s'a inscris in budgetul de venituri ale Statului, afectandu-se numai o parte
din ele la intretinerea unei scoale din acel oral Slatina.
In vederea considerantelor aratate, Comitetul D-v. a gasit urmarea de fata injusta si
.de aceia a opiniat ca sa se invite guvernul a lua cunestinta de cuprinderea testamentului
Ionascu si a sotiei sale Neaga si data din el ar rezulta ca destinatiunea .averei for a fost
,intr'un stop de binefacere locala, atunci partea privitoare la veniturile si cheltuelile fonda-
tiunei Ionascu, sa se scoata din budgetul general al Statului si sa se aduca spre examina-
rea si votarea Onor. adunari un buget special de venituri si de cheltueli cu destinatiune to
,cala, pentru orasul Slatina.
(Semnat) Apostoleanu.

Domnule Pre§edinte,
Subserisul raportore al Comitetului delegatilor, are onoare a va supune raportul sau
relativ la propunerea, D-lui N. C. Isvora,nu din Slatina, rugandu-va, sa binevoiti a'l supune
in deliberatia Onor. adunari.
Prirniti Va rog Domnule Presedinte incredintarea inaltei mele cousideratiuni.
( Semnat) Raportore Apostoleanu.

7) Motivele de explicatie asupra propunerei.

D omnitor
Raposatul Ionascu concetateanul nostril si sotia sa Neaga, prin testament au sacrificat
averile Tor, nu pentru scoala Domnilor, ci pentru un spital Ling% biserica Tor, in ajutor si in-
teres carat local si numai pentru neajungerea atunci d'a se cladi spital si a se sustine, s'a
tratisformat provizoriu, in scoala. Aceasta transformatie se constata prin chiar Domnesc Da-
cret din anul 1819, ce se &este trecnt la No. 9 al condicei din Arhiva Eforii ; dar deli
venitul treptat s'a marit, spitalul insa nu s'a mai infiintat si a ramas scoala privata papa
astazi, sub numire de scoala lui Ionascu, in loc de spitalul lui Ionascu. Cu toate acestea,,
aceasta scoala Domuilor, are astazi un venit anual mai malt de 250 'Dui lei. Din fondul
acestui sacru stabiliment, unit iuteres local, guvernul in mai multi ani si pe fiecare an a
tras un § de lei 1800, cu numire de analoghion la lefile advoo,atilor publici, dar cand s'a in-
fatisat acestei Nor. adunari budgetul acestei scoale pentru anal 1859, alaturat pe langa,
budgetul general, de care Onor. D. Costache Cretulescu, atunci ministru al Instruetiunei
Publice si subscris de D-nii Poenaru, Costa Fern si Boerescu ca Efori, figura la venit lei
560935, destinati atat in cheltueli ordinare in suma de lei 67729, cat si in extra-ordinare,
in care se alocase pentru cladirea din non a unui internat de baeti cu un mic colesiu lei
200000 si a unui pension de fete cu chiliile bisericei lei 174500.

www.dacoromanica.ro
 480
Dar D-lor de si s'a votat si s'a adoptat de Onor. Camera, cladirile insa, au ratuas
',dna astazi, scrisc numai in acel budget, tar suma destinata pentru dausele, rezerva in casa
scoalei. Tot cu ocaziunea acestui budget, s'a supriwat D-lor din cheltuelile extra-ordinare
suma paragrafelor sus citate, ce se insusise de guvern din fondul acestui stabiliment.
Moti vele D-lui Ministru coprinse in buget pentru suprimarea acelei sume stint acestea :
este ilegal Nee D-luil sa se absoarba destinatia fondurilor scoalei in ajutor general, do
care localtatea nu se poate folosi."
D-lor va rog datiqui voe de nu minut a resuma tot capitalul scoalei acesteia la finele
auului 1863.
Venitul D-lor al acestui stabiliment fiind de lei 254.957, insumeaza pentru patru ani,.
adica 1860, 61, 62 si 63, lei 1019828, din care scazand ordinarele cbeltneli in mina de
lei 67729, suma destinata in budget, se aleg rezerva lei 748912, la care adoganduse si
rezerva de lei 374500 ramasa Ia finele multi 1859, insumeaza lei 1123412 capital carat
al scoalei, la limit! anului 1863 si dad, D-1 Ministru actual ar fi infatisat pentru anti 1864
un asemenea beget special al scoalei, asa precum s'a urn -.:.t pana la anul 1860, urma nea-
parat sa mai adaoge si venitul auului 1864, care fiind de lei 254957, se cuvine sa avem
in budget la partea venitulni lei 1376396. Acnin D-lor pentru a cunoaste si D.v. progre-
sul dobandit in raport cu venitul scoalci, va rog binevoiti a na'asculta.
Pe cand a,ceasta, koala la inceput se afla, sub administratia Epitropiei nurnita de Domn,
deli venitul ei, erea abia de a 10-a parte din eel de, astazi, dar se tinea, co no profesor de
lithba, Elena, altul de limba Greaca vorbitoare, un profesor de romaneste, altul de limba
Franceza si un caritaret; acum lima cu tot venitul scoalei, ca tot capitalul ei, in care fign-
reaza si bauli cla,ti en imprumutare la particulari si cat tot ajutorul ce a tra.s si trage gu-
vernul din fondurile sale, s'a Omit D -lor si se tine aceasta koala in calitatea tuturor ce-
lor de rand F,;coale din targuri si orase, ce se snstin numai eu cheltuiala Statului. Biserica
scoalei s'a ruinat, D-lor, s'a miscat din tenielii si abia se tine in legaturi de fier ; doria
cesmele ce purtau numele lei Ionascu si care in memoria lui adapau odinioara et imbeist-
gare orasul nostru, de mull D-lor numai exista, ele pito parasit si s'au desfiintat indata
dap desfiintarea Epitropii legala, nuwita de col dupa vreme Domnitor, conform codului nos-
tril civil ; abia D -]or se mai cunoaste ramasiturile uneia conservate pentru rusinea noastra,
concetatenii lei Ionascu si a Muncipalitatei, ca sa nu zic si a guvernului.
Cat despre dreptul legal al stabilimentului lonascu, unicul mostenitor al averii sale,
este D-lor necontestabil ea si dreptul de proprietate al fiecaruia, reennoscut si ingradit des-
pre ()rice atingere prin testamentul constatat in mentionatul decret Domnese, in virtutea
caruia totdeauna socotelile scoalei s'au tinut de Eforie separate si numai pe seama trebtrin-
telor ei ; drept recunoscut si de catre natie in sesiunea obrcinuitei obstesti adunari din anti
1846, care dupa, ce atunci a cercetat socotelile scoalei si a iudatorat pe Eforie a intoarce
in casa ei lei 88854, apoi a decis astfel : Eforia, nu este iu drept a amesteca niste sume
a carora socoteala priveste pe seama trebuintelor scoalei in parte, de vreme ce asupra aces-
tor bait eforia este numai in dreptul de pastratoare."
Cand D-lor in sesiunea anului 1860, in sediirta de la 2 Iunie, am fort depus la onor.
biurou, o proptuere tot in privinta drepturilor acestei scoale, onor. D-1 Boerescu atunci Mi-
nistru al Cultelor, a declarat ca nvenitul scoalei acesteia deli se administreaza, de Eforie,
dar isi are budgetul si socotelile separate si ca fondurile s'au intrebuintat numai la intro--
tinerea scoalei, declaratie ce s'a trecut si in procesul-verbal din acea seclinta.
Acest institut D-lor al lni Ionasen in ajutorul local, transformat in scoala in loc de-

www.dacoromanica.ro
 481

spita], desi s'ar socoti D-lor ortan, aflandu-se sub Epitropia fie a guvernului, fie sub oriee
unwire, in realitate insa, nu este orfan, caei are parinti leaitiuli pe reprezentantii natii si
chiar legea civila a tarii, prin care se stipuleaza esplicat datoriile de raspumlerea Epitropi-
lor, fara, exceptie.
Acestea stint D-lor motivele, in virtutea carora iii s'a impus indatorire de dare, wan-
datarii couceta4eni $i conjudetenii nostri, ca sit deprriem aceasta propunere la apr9ciatiunea
i justitia Dv.
8) Sedinta dept tuplor de la 1 lunie 1866.
Id. G. Valeanu. D-lor, a mai desvolta, u'aw ce, de cat a mai repeta interpelatianea
met. D-lor, lonasen a lasat o avere bisericei en indatorirea, ca en fondul acelei averi sit se
intretie mai multe institute de binefaceri precum scoale, spitaluri, etc.
Diata Iasi% nn se gaseste si Eforia scoalelor de pe atunci a dispus de aceasta aNre, care
este a eomuuei Slatina,. La 1847 deputatii do Olt an cerut de la Adunare ca, paua cand
se va litmuri aceasta cestiune, paua °and se va sti daca aceasta avere este a comunei Sla-
tiva, sa se tie socoteli exacta si separate ale acestei averi si Camera a incuviintat aceasta.
La 1861 apoi, d. Ministru ae atunci, d. B. Boerescu, a volt sa coutopeasea aceste venituri
en ale Eforii scoalelor ; deputatii de la Olt si atunci an protestat la Camera si au cerut ea
Camera sa ineuviinteze iarasi a se tine socoteli separate si Camera ineuviiutand, asa s'a si
urmat papa astazi. Actun voi sa aflu data si astazi venitul acestei averi se administreaza
separat, fiindea, de se va hotara cestiunea, ca aceasta avere apartine comunei Slatina, atunci
acea comuna are o avere lusemna,ta, foarte mare, cael, dupa socotelile ce se tin, facaud toate
eheltuelile ii ratan Inca, pe langa proprietatiie nemiseatoa,re si un capital foarte insemnat.
De aceia repet si acuw cererea met, ea d. Ministru de Crate sa tie socotelile tot separate
ale acestei averi. Coiuuna Slatina tot ar fi tacut, de ar fi vazut ca cu acea avere se lac
eel putin inbunatatirile, ce donatorul a lasat a se face ; dar, precum v'am spur, biserica e in
mine, ploua in ea si preotii n'au odajdii.
Avem axle in privinta aceasta si and Camera va voi sa hotaraseil eliestinnea, le, vom
arata. Fiindea la 1861, dupa cum imi aduc aminte, puindu -se aceasta cestiune in Camera,
d. L. Gliica a opinat ca aceasta cestiune sa, se resolve inaintea justitiei si d. C. Bosieaviu,
din contra, a zis ea, aceasta este o cestiune, pe care eati, sa o hotara,sca Camera, rog dark
pe d. Ministru al Cultelor, ca mai intai sa ne spue daek aceasta avere s'a secularizat ea a-
celea ale mouastirilor inchitrate, aceasta avere nefiind de cat a unei simple biserici de mir.
D. Ministru Cultelor. D -ior, de nu ma in el, insusi d. Valeanu a zis ca averea aceasta
etse secularizata.
D. Vcileanu. Nu main exprimat bine ; din contra, am zis ca nu este secularizata,
dar vad ca venitul acestei averi este contopit in bugetul general al statului si tocwai pen-
tru ea am vazut aceasta, am cerut ea Dana caud se va rezolva cestiunea sit se tie socoteli
separate.
D. Ministru Cultelor. D lor, aceasta avere, o gasese met din 1833 data in adtninis-
tratinnea Eforii scoalelor si acum o gases° prin bugetul votat de Camera secularizata, ca si
toate celelalte averi asemenea. Eu am primit interpelatiuuea aceasta a D-Iui Valeanu en
mare bucurie, liindca printr'ansa are a se pazi an principiu, pe care it sustiu ,si en, adiea
de a se respEcta toate testameutele donatorilor.i asi clod, dupa cum arat si in darea de
sawn, ce alatur pe lauga bugetul, ce voi avea onoarea a prezenta acestei Aduntri, ea toate
cestinnile de aceasta, natura sa se pile in desbaterea Adunarei intr'un mod genei.al, iara nu
numai pentru una stn alta din aceste averi in parte.
61
www.dacoromanica.ro
 482
Dar aceasta nu este asttzi cu putiuta a se lamuri si se va lamuri, cand va veni in
discutiune bugetele in can se coprind. Este lust, secularizate aceasta avere, o repet, ca toate
celelalte.
D. G. Vdleanu. D ion, Camera a secularizat numai averile monastirilor inchinate si
neincbinate, a secularizat averile monastirilor si chinoviDor ; averile bisericilor de mir insa
nu stiu sa se fi secularizat si nici ca a trecut prin mintea cuiva, ca averile bisericilor de
mir sa se secularizeze.
E Area adevarat ca aceste averi an fost date de la 1830 sub administra,rea Eforiei
scoalelor, insa an) spas et in totdeanna s'au tiuut socoteli separate. Cercetati bugetele pant,
la 1860 si veti vedea Asi dori dar St cunosc care este opininnea Ministerului in aceasta,
privinta si ii rot, sa vie cu uu proect de lege, prin care st se scoatt aceastt, avere din nu-
marul celor secularizate ; caci data aceste biserici de mir ar fi secularizate, atunci nu in-
teleg, pentru ce nu s'a secularizat si monastirea Cretulescu din Bucuresti.
Adunarea incuviinpaza, inchiderea incidentului.

9) Din §'edinla Senatului de la 18 lanuarie 1868.

1) C. Valeama. A doua interpelare, D-lor, este pentru scoala si biserica Ionascu din
Slatina.
Nu este nimic mai jalnic si mai trist de cat St vada cine-va mizeria,, in care se aflt
aceste stabilimente publice din Slatina ; fiindca Ionascu, care a avut o avere insemnata, a
Pasat-o numai pentru scoala care a cladit-o si pentru biserica la care a inchinat-o. Aceasta
avere pant la and 1859, data nu ma insel, a fost separate, cu bugetul ei si se dirigea de
eforia scoalelor cum area pe atunci, pe urma aceste venituri s'au contopit si s'au luat de
Stat si de uncle speram ca sa fie ceva mai bine, acum este lucrul cel mai jalnic si cel mai
trist. S'a intamplat cu ocazia alegerilor din urmt, sa vad aceste stabilimente.
Nu va mai vorbesc de biserica, pentru ca a ajuns in asa stare, in cat pant, rule ci-
neva sfantu leturghie terminate, da multuruiri lui Dumnezeu ca a scapat cu viata.
Dart acum nu discut data biserica trebue facuta din uou sau reparata.
Am cerut pectin aceasta, in auul trecut la votarea bugetului, st se fact, ceva pentru
a se repara toate stabilimentele publice, care se aftt in mint, dart in loc St se repare nu
s'a ftcut nimic si biserica s'a stricat mai mult, asa in cat este aproape sa caza. Asa este
biserica catedrala a districtului Olt. Aceasta este biserica ptmanteanului nostru, care a fa-
cut o fapta asa de mare si in reMitate numele sail este atat de jos.
Acum St venim la scoala.
In toatt taxa, scoalele sunt pentru invatamantul copiilor, numai in scoala louascu. Inca
pant, acum nu inva,ta, copii carte, fiindca este cc ce, ce nu se poate spune ; este cum zice
Romauul : at legi candle acolo si sa moara. Leinne nu stint, sobe nu sunt, in fine mizeria
cea mai mare. De acea vedeti, D-lor, ca interpelarea ce o fac, o fac mai mult de a ruga
pe d. Ministru al Instructiunei publice se cerceteze aceste cauze si tot de-o data at ne spue
care a Lost motivul de a ajuns in asa stare scoala judetului Olt, asfel in cat copiii nu M-
yatt in scoala lui Ionascu si pant azi se plateste leaft la profescri si negresit ca, ei nu
strict, nirnic, neavand local.
10) Din, *'edinlele deputalilor de la 10 0 11 Femiarie 1872.
D. C. Vdleanu. D-lor, m'am ridicat la aceastt tribune ea sa, fiu mai bine auzit, cad
voted Irma find slaba, nu pot sa fiu auzit de la loci]] men, fiincict, trebue sa string tare,

www.dacoromanica.ro
 483
D-lor, pentru cs strigA tarana repausatului Ionascu Cupetu din Slatina grin mine, care
mi-am luat sarcina de a apara ultima sa vointa si se plange in contra unor violatiuni fla-
grante, contra dreptului si echitatii. lla, mAg-ulese de ideia si speranta ca, astAzi eand win a
adresa pentru dansul plangerea aceasta, in contra ilegalitAtei si a core dreptate pentru sa-
tisfacerea constiintei sufletului situ, pentru ca sufletul nu moare, D-lor, mA giisese in KO,
unui guvern de ordine si de dreptate si in fata unei Adult Ari, tare a pus capAt mai 'minor
neregularitati si creel ca. si Ionascu va gAsi satisfacerea dreptului sae.
Trebue insrt sa vA pun mai intai, D-lor, in pozitiune ca sA cunoasteti cum sti aceasta
Inprejurare, pentru cA ea se trateazrt de malt, darA n'a gasit incA panii acum ecoul satis-
facA,tor dreptatilor sale din cauza fluctuatiunilor politice, caci de cote on a lost ca sit aibl
un rezultat aceastit cestiune, Camerele au lost disolvate. Sa va spun darA, D-lor, cum sta
averea Ionascu, ce a hotarat el si ce s'a urmat.
Acest Ionascu, care n'a avut mostenitori, a voit sA facia' cu averea lui ceea ce face
on care om de WA, constiintA, sa facA pentru localitate: creiiri de binefaeeri, spitale, scoli
si altele, si tot intr'o vreme, alasat cum are sa se reguleze averea sa. VA, voi da note au-
tentince pentru toate Cate vg, voi puce inainte. Dara mai inainte de toate vA intreb, D-Ior,
dacA se poate aclmite ca un epitrop, in loc de a urma misiunei sale, sa se tacit' stApan pe
averea epitropisitului, sa se declare proprietarul acelei averi ; data, poate fi ingaduit cu ase-
menea epitrop? Astfel s'a %cut, en toate acestea, de eittre guvernele de pe vremuri, care
iu loc de a epitropisi averea Ionascu, a schimbat fats lucrulm, facaudu-se de sinesi proprie-
tarul si posesorul ei. VA, voi citi D-lor. acte ca sA, vi dovedesc aceasta, acte care stau In
dosarul acesta inca de la 1860; caci la 1860 s'a Meat intaia interpelare in privinta aceasta,
iarasi de catre reprezentantii judetului, s'a tratat de Camera si nu a mat uici un rezultat,
din cauza fluctuatiunilor politice, caci Camera aceea s'a disolvat. De aci s'a facet la 1864
iar o propunere si iarit nu s'a isprAvit nimic. S'a Mout la 1866 si 1868 si Ina nimic.
Asa darit imi pare ca astAzi a venit timpul ca ac, asta cestiune sA fie isprAvitA, flindel
vad la guvern domni, cari au epitropisit aceasta avere ca efori ai scoalelor si apoi din domnii
deputati can stiu ca, cunosc bine aceasta cestiune, cum este domnu Costa-Foru, D-nn Boe-
rescu, D-nu C. Cretaleseu, Post ministru de culte si altii, Intre care si D. actual ministru
de culte, D-nu General Tell, cu care am lost, mi se pare itupreuna la Senat la 1868, dud
am depus si acolo o propunere a mea si iarasi nu s'a fault nimic atunci, caci s'a disolvat
si acel Senat.
Pupa ce VAleanu face astfel istoricul detailat al scoalei bisericei si averei lui Ionascu
etc., iutocmai dup. cum am vizut in diferi,tele acte si documentele pomenite de not pAngt,
aici, da citire tuturor propunerilor deputatilor si seuatorilor slittineni aduse in Camera si Se-
nat in deosebitele timpuri de mai inainte. incepand ca cele ce s'au facut in aceasta iprivintra,
In anii 1847, 1860, 1863, 1864, 1866, 1868 si in urma, incheie zicand
Ltd dart, D-lor, situatiunea averei lui Ionascu, iata cum a stat panA caud s'a ceu-
tralizat veuiturile publice si cand pentru Ionascu s'a facet o esceptitme, caci s'a ceutralizat
si bugetul easel sale, s'a bagat in bugetul statului si s'a Meat ca avere a statului, larrt nu
ca averea Ionascului.
Vedeti D -Ior, ca aceasta este o avere particulars, cu total, ca, Ionascu nu putea sa, uu
beneficieze de drepturile sale, asa precum a lAsat sa se administreze averea sa.
D-lor, duprt toate Gate v'am spa, eforia seoalelor de atunci tot a procedat sa facA
ceva, caci la 1859, eel putin, a voit incA sa fats biserica; a fA,cut deviz, a fAcut plan pen-
tru facerea bisericei si a Halms in anaortire, nu s'a Rent nimic pana, astAzi, nu s'a Mout
www.dacoromanica.ro
 484
D-ler, biserica astazi sta in parghii si se tine eu legaturi de fier.
nimic in realitate :
La 1868 ministerul de atunci a trines un arhitect Ia fata locului in urmarea punerei la
tale facuta de Eforia scoalelor. Ce s'a fiteut nu stilt, --stiu numai atat ea d. Ministru de
Interne a recomandat in tuna lui Decemyrie, anvil incetat, D-lui Ministru de Culte dorinta
si cererea exprimata de Consiliul judetian, de a se pune in lucrare facerea cismelei si a bi-
sericei, pentru can au reclamat deunazi si Adunarii, cetatenii districtului si orasulai Slatina.
Actin' cat pentru ceea ce confine averea Ionascului Yin si reelam de la D-voastra, din par-
tea lui Ionascu, ea sa prineti aceasta avere in starea primitive, conform cu voturile onor.
Adunari din trecut, pe can vi le relatai.
Felul en care a procedat guvernul de la 1860 este o arbitrarietate si o ilegalitate
contra legilor. Cant' Eforia scoalelor a volt sa amestece fondul 'onset" cu veniturile tarei,
Adunarea, ati vazut ca n'a primit de a se face aceasta si a dat nu vot, care s'a respectat
papa la, anul 1860, tend guvernul de atunci si-a permis de a pune maim pe aceasta avere,
fara drept, fitra lege, caci aceasta avere nu este in categoria averilor secularizate, ci, pre-
cum v'am probat, o avere cu totul particulara si personate..
Eir, D-lor, va rog sa puneti pe govern in lege si in legalitate.
D. G. bralianu. Nu se pate; este legea secularizarii, care trebue respectata.
D. C. Ycileanu. `'am spus, onor. D-le Bratianu, ca, astazi santeti nevricos (Ilaritate).
A fost o fatalitate pentru Ionascu, ca de cate on a venit in Camera chestinnea asta,
fie din inprejurari politice, fie din alt ceva, sa nu se poata rezolva din priciva disotvarei tor.
Acum sa alba fatalitatea ca astazi sa se gaseasca d -nu Bratianu nevricos, din care
cauza neavaud pacienta, voeste sa se treaca, cu usurinta. Stitt ca Domnia sa are s4 ma corn-
ban, insa on cat talentul oratorie al D-sale va fi de mare, tot nu va putea trece peste
niste drepturi recunoscute de mai 'unite Adunari. §"tiu interpelaeo, facuta de D-sa deunazi,
and a voit sa puna in acazatiune pe inalta curt de Casaliune, pentru ea a dat drentul
dascendentilor donatorilor, dare pentru averea Ionascu, care este cu totul de o alta nature,
si nu poate intro, in domeniul averilor monitstiresti, 'fare sa se face dreptate ?
Noi, D-:or, n'ain voit sa punem pe guvern in aceiasi pozitiune in care l'a pus biserica
Duch din Craiova, n'am voit sa-1 tragem in judecata ca sa ne plateasca si daune interese.
Cereal ca guvernul sit raniana numai epitrop, inn. nu proprietar sau posesor al acestei
averi. De aceia caret'', ca pe de-o parte, Si. se puna aceasta avere in starea primitive dupe
votul Adunarei din anul 1846, cu osebitul ei buget pentru localitate, iara, pe de alta, ca
cat mai nezabovit sa se execute facerea bisericei si a cesmelilor. Avere este destula, credem
ea se olivine si lui Ionascu o particica macar din aceia ce a beneficiat guvernul panit acum.
0 voce. Dar scoala tot greceasca sit fie ?
D. C. Vdleanu. Mai inainte a avut profesori si francezi si rowani si greet. Actin" nu
mai e scoalit, nu mai e nimic.
11) Tot de la edinla din Fevruarie 1872.
D. Minist. Culte. D-lor deputati, in archivele ministerului de Culte am gasit tale ur-
mittoare in privint,a aceasta :
In adevitr a fost un testament al lui Ionascu, prin care se diiruia averea cu destina-
thine de a se face fantani, biserica si spitale. Ati vazut din citirea actelor, ea spitalul n'a
existat nisi u data, dar in ]ocul lui s'a Eladit n scoalii, care la inceput a fost greceascA, 'DM
in junetea mea, pe cat iii aduc aminte, pe la 1825, s'a transformat in scoala romana si de
atunci si pane azi s'a continuat tot in modal acesta ; fantani tin stmt.

www.dacoromanica.ro
 485
La 1833 averea aceasta s'a Nat de Eforia scoalelor si din aceasta avere se intretinea
biserica en toti servitorii ei si scoala cam se urineaza si azi. In adevar domnilor, Eforia scoa-
lelor Linea socotelile separate, insa, la 1860 tend s'au centralizat toate casele monastiresti,
s'a centralizat si aceasta avere, ne mai tinandu-se socoteli separate. Guvernul n'a incetat
nici-o data de a intretine scoala si biserica. Este adevarat ea inca toti deputatii de Slatina
de mai multe on au agitat in Camera aceasta cestiune, dar niei-o Camera an s'a pronuntat
asupra ei. La 1868 onorabilul d-nu leanu a fault o interpelare si Ministru de atunci
d-nn Cretulescn, a facut punere la tale de a se recladi biserica, care erea in foarte proasta
stare. Devizul este facut si cheltuelile de constructie nu se sue mai Inuit de 100000 lei.
Cred ca d-nu Valeanu, tend se va vota bugetul, va veni si va, va propune inscrierea acestei
same in doua rate, platite pe 2 ani. V'am spas tot D-lor si invoc si buna vointa, a onor.
Camere, ca cu ocaziunea votarei bugetului, sami acordati sumo, de 100 mii lei spre a incepe
cladirea bisericei si treptat se vor face si celelalte imbunatatiri.
D. G. Marm. D-lor dati-mi voe sa va spun si eu cateva cuviute in privinta acestei
cestiuni, despre care onor. Domn Ministru al Cultelor a zis ea, ar trebui sa fie tratata cu
ocaziunea votarei budgetului. Mie mi se pare ea aceasta, cestiune nu are aface cu bugetul,
pentru ca e vorba de o cestiune de principiu, caste a ne intreba, data averea Ionascu intra
in categoria unei averi, care apartine Statului, sau data ea constitue un fond separat si
destinat de a fi intrebuintat pentru inbunatatirea stabilimentelor curat locale.
Fiindca onor. Camere n'a tratat aceasta cestiune nici.o data, de aceia ar trebui sa, nil
se grabeasca a inchide aceasta, discutinue, ci din contra, sa lase a se mai prelungi discutiu-
nea, pentru ca sa ne putem da bine seama despre cea-ce este de Rent.
D-lor, aceasta, avere s'a intrupat in bugetul Statului la 1860, prin urraare intruparea
aceasta nu se poate considera ea o consecinta', a legei, prin care s'a secularizat celelalte averi,
ci ea trebne considerate, carat ca o consecinta a legal comptabilitatei Statului. Cand s'a fa-
cut legea comptabilitatei, sub MiniAerui de atunci al d-lui M. Kostache, s'a intrupat toate
casele, ce ereau pane atunci separate, in case centrale si atunci s'a intrupat si aceasta, avere,
care erea administrate de Eforia scoalelor.
Acura cei iuteresati yin si cer a se indrepta eroarea facuta in 1860, adica se cere
aerial Ca aceasta avert, sa se administreze de care o eforie speciala, sa se punk in starea
primitiva si fiindca acum Etoria scoalelor an mai exista',, urmeaza a se institui o cleric
din non.
Aceasta cerere domnilor este foarte legitima, eaci ea rezultt din testamentul lui lo-
nasal, care a voit sa, face o donatiune orasuliii Slatina.
Prin urmare cestiunea aceasta nu se poate hotara en ocaziunea votarei bugetului, caci
aci nu este vorba (le a se inscrie in buget o suma mai mare sau mai mica, prin care sa
se repare biserica si scoala, ci este vorba de a se regula detinitiv si pentru totdeauna aceasta
cestiune.
In urmarirea acestei stop, am ouoare a va raga sa binevoiti a. lua in consideratinue
motiunea unnatoare :
Adunarea, invitand Guvernul a pane averea Ionascului in stare primitiva, conform
votului Aaunarei din anal 1846 en osebitul el buget pentru localitate, supusra contrelului,
Camera trece la ordinea zilei."
D. I. Agarici. Atunci voi propane si en o motiune.
D. (1. Mann. Dior, un aveti de cat sa respingeti motiunea propusa de mine, dar eu
e,red ca trebne s'o considerati ea foarte dreapta.,.

www.dacoromanica.ro
 486
D. C. Blaremberg. D-lor deputati, atat din motivele coprinse in actele, ce vi s'au ci-
tit cat si din explicatiunile date de d-nu Valeanu, cred ca, v'ati putut convinge, ca, ar tre-
bui sa se puny in starea sa primitiva averea Ionascu. D-lor, D. Vilna'', citind intregul do-
say, v'a aratat ca aceasta avere, data s'ar hotara a se inapoia unei eforii, atunci ar trebui
sa i se inapoeze nu numai aetualul venit al acestei averi, day ar trebui sa i se inapoeze si
toate sumele incasate pana arum de Stat.
Voci. Nu ! nu ! poate numai de aci inainte
D. C. Blaremberg. Daca nu se core restitnirea, atat a fondului, cat si a venitului in-
casat pana acum, atat mai bine,
Apoi D-lor am lost si eu de mai mite on in orasnl Slatina si cunosc aceasta ces-
tiune ; cunosc starea actuala a scoalelor si a bisericei si ,Still ca acele stabilimente se afla
in cea mai deplorabila stare. Cand exista o asa mina, mare de bani lasata de un donator
pentru au stop bine dete,rminat, apoi atunci nu se poate lasa acele stabilimente ea sa se
ruineze, faro ca sa so calm vointa express a cuviosului donator.
Trebue dar domnilor sa tinem coat de vointa donatorului exprituala prin testamentul
sau si sa, cerem ca sa se institue o eforie speciala, care sub privegherea Ministerulni cal
telor sä administreze aceasta avere si sa cheltniasca mai intai banii necesari pentru intre-
tinerea bisericei si a scoalei din Slatina si dad, va prisosi, atunci acel prisos sa se cheltu-
iasca si pentru intretinerea si infiintarea alter seoale, caci vointa donatorului a fost ca sa
se Neil asemenea binefaceri. Tata D-lor cum am inteles en aceasta costiune, cand am subscris
motiunea propusa de d-nu Mann, adica am inteles ca mai intai sa se intretina biserica si
scoala din Slatina si apoi din restul, ce ar mai prisosi, sa se intretina si alte stabilimente
de binefaceri.
D. I. Agarici. D-lor deputati, cred ca, cestiunea aceasta e destn1 de clara si de aceia
am cerut cuvantul ca sa va, prop :n o niotiane de ordine do zi. Tata motiunea : Camera sa-
tisfacuta deplin cu deelaratinnea d-lui Ministru asupra interpelarei d-lui Valeanu in privinta
averei Tonascu, trece la ordinea zilei." Dati-mi voe acum sa zic cateva cuviute. Este impo-
sibil ca noi sa facem alt ceva, acum, de cat (Tea ce va propunem noi. Chian din expunerile
d-lni Valeanu repetite de d-nu G. Mann, este foarte clan ca aceasta avere se administreaza
de Ministerul de Culte.
0 voce. De Eforia scoalelor.
D. 1. Agarici. D-lor s'a administrat de Eforia scoalelor pana, la 1860 si din acel an
s'a centralizat in bugetul Statului. Vedeti dar ca inainte de 1864, se administra de Stat si
veniti D-voastra astazi si ziceti sa trecem peste legea secularizarei si sa consideram ca a-
ceasta avere este in dreptul comun. D-nu Valeanu ne-a vorbit de averea maMistirei Dudu,
ca s'a, reintors celor in drept si apoi nu aveti de cat sa veniti si d-voastra pe aceasta cale
pentru averea lonascu. Dupl, cum vedeti D-lor, noi astazi nu putem face altfel de cat sa.
trecem pur si simplu la ordinea zilei.
D. G. Brdtianu. D-]or, voi vorbi mai Mai contra inchiderei discutirmei.
Cestinnea aceasta s'a tratat de 3 on in Camera si totdeauna fara succes. Astazi in
uric interpelatiunei d-lui Valeanu vine d-nu G. Mann en o motiune, prin care voeste nisi
mai mult nici mai putin de cat sa desflinteze legea secularizarii,
0 voce. N'are de aface una cu alta,
D. G. Brcitianu. Cum nu ? Daca s'ar priori motiunea propusa de d-nu Manu, atunci,
nu mai departe de cat maine, voi auzi o multime de voci cerand a se da in administrare
la deosebite eforii o multime de institutiuni, daca am crea noi azi un precedent atat de rau

www.dacoromanica.ro
 487
prin admiterea acestei motiuni, ca sa se restitue aceasta avere, care este secularizata. Eu
va rog dar sa, nu mai tincti Camera in loc si mg si pe d-nu Valeanu, data voete sit'0 Elea,
popularitati in Slatina, sa proceada in alt mod iar nn pe acest taram, care ii aluneca de
sub picioare de atata tiny. Nu mai impacientati Camera cu aceasta cestinue, caci o faceti
nemvoas11.
D. G. Cantili. D for mie mi se pare ca motiunea d-lui Mann an este de natura a da
o solutiune imediath acestei cestiuni, fiindca conform regulamentului, trebue sa mearga la
sectiuni vi sa, faca, obiectul unei legi speciale. De aceia va rog, sa bineveiti a vota motiu-
nea noastra, care propune trecerea la ordinea zilei pur si simplu.
D. N. Ionescu. D-lor, eu voi cauta sa impac §i o opiniuue §i alta, atat pe d-nu va-
1Panu cat si pe d-nu Agarici. In adevar D-lor, data d-nu Valeanu ar sustine motiunea D-sale,
ea ar trebui sa se inmormanteze in sectiuni si atunci nu si-ar ajuuge scopul dorit. De aceia
eu sunt de parere, sa ne, multumim pe declaratiunea d-lui Ministru de culte, care a zis ca
atunci, ca,'nd se va vota bugetul, va da satisfactiune dorintelor testatorului. Noi nu trebue sa
disperam de implinirea acestui fapt, caci d-nu Ministru face qi thee i prin urmare cestiu-
nea de principiu, adica satisfacerea dorintelor testatorului, find salvgardata, nu ne mai ramane.
de eat sa primirn motiunea d-lui Agarici de trecere la ordinea zilei. Se pune la vot inchi-
derea discutii i se prime0e. Se pane la vot motiunea d-lui Agarici si se prime0e.
In anul 1903, Ministerul Instructiunei Publice, administratia Casei scoa-
lelor, relativ la chestiunea Ionascu, invita iar Directiunea scoalei Ionascu, prin
ord. No. 9258 din 11 Iulie 1963, sa trimeata de urgenta." testamentul lui Io-
nascu, spre a se putea sti, zice ordinul, ce s'ar mai putea face pentru acea
scoala si biserica.
Se respunde prin raportul Directiunei No. 109 din 12 Iulie 1903, ca
toate actele relative la londurile si averile Ionascu, se gasesc in Carted
istoria oraquitti Slatina lucrata de d-1 G. Poboran directorul acelei
scoale.

loan Varipati se trage dintr'o veche familie boereasca, cunoscuta

in documente sub numele de Veripati. Asa se gaseste pe la 1784 Iunie 13,
iscalit intr'un sinet, biv vel Sluger Scarlat Veripati, ca ispravnic de Ialomita.
Joan Varipati s'a nascut la anul 1827. Stabilindu-se in Slatina fara
tats, numai cu mama sa Elenca, este inscris la scoala de ba.eti Ionascu
d'aici, la 5 Octomvrie 1837 in varsta de 10 ani, cum se gaseste trecut in
matricola anului scolar 1838-39, fila 6 No. 32, de natiune roman, de pa-
rinti boeri, avand ca corespondent pe mama sa, cu locuinta in mahalaua
galbena.
Dupa catva timp este trimis la Paris unde isi mai complecteaza studiile.
Intors in tara, pierde pe mama sa la 1855, iar el traeste pana la 8
Mai 1868, cand mare si este inmorrnantat la biserica Schitu d'aici, unde
i se vede si astazi mormantul. El lass averea sa comunei Slatina pentru
scoala, conform urmatorului testament :

www.dacoromanica.ro
 488 --
1) Cu toata, averea mea nemiseatoare ce se compune din mosia Sarbi Magari din ju-
detul Teleorinan, de un lot infundat ce este in hotarul mosii Spraticenata, precum si casele
din acest orasiu cu gradina, curtea si toate nemestiile sale, sa, se tie no stabiliment de scoala
aici in oral, cu clasuri mai inalte de cat acelea ce se invata in scoalele publice si la caz de
va prisosi din venit, sa se trimeata la facultatile din strainatate copiii, ce se vor osebi prin
capacitate si inteligenta. Iar stabilimentul sa poarte in veci numele men de Varipati."
2) Fiindca snot casatorit si am trait en nevasta mea Casandra totdeauna viata cea mai
de model si pentru ca no am hint copii, de aceia regulez c t acest stabiliment sit se for-
meze dupa incetarea, din viata a sotiei mele, avand dansa sa stapanea,sea, in bund pace si
sa se bucure de tot venitul acestei averi nemiscatoane mai sus pothenite, cat va trai, iar
toata averea mea miscatoare sa ramaie pe seams i fara a avea sa-si dea seama, nimanui.
3) Zestrea de patru mai de galbeni ce am luat de la sotia mea, de nu va voi dansa
ca sa mai ma,reasca, si sa mai intinda puterea materiala, a stabilimentului ce am deschis,
prin a'i darai si dansa, libera sa fie sa'si traga, din starea mai sus pomenita.
4) Lima fata ce am avut loan midi de am crescuto, la maritis sa i se dea de catre
sotia mea din venit cinci sute galbeni.
5) Vara,meu Mano !ache Isvoranu ii las olata pentru totdeauna, sa i se numere lei
una suta cinci-zeci.
6) Stoica Ispravnieelu, ce it am la mosie, on cat va trai si dausal sit i se dea tot-
deauna painantul trebuincios, pentru cat ii va trebui sa munceasca la sustinerea casei sale.
7) Sit mi se facia la schit din acest oral, undo doresc sit fin intilormantat, no monu-
ment cu pisanie, pe care sa fie Inscris numele men spre eterna pomeuire, iar monumental
sa, fie tocmai ca al lui Tache Bombes.
8) Trei sate galbeni, ce am a lua de la Milia lache Nedovici cu zapis legalizat de Trib.
ii daruesc sotiei D-sale, ca dansa sit se bucure de dansii.
9) Stabilimentul mai sus vorbit, indatO, ce va inceta din viata sop, mea, se va admi-
nistra totdeauna de cinci persoane si anume, trei boeri, yroprietari mani pamanteni si locni-
tori aici, intro care vor figura totdeauna pe cat vor trai si D-1 Dimitrie Mavrodin ruda si
amical casei nuastre si doi negutatori diutre cei mai avati ai pietei d'aici ; numirea acestor
mewbrii se va face totdeauna mai cu preferinta, din neaniurile Izvoranilor si Mavrodin. Ei
vor administra ca niste buni parinti, astfel dupa cum interesele stabilimeutului von couveni
mai bine. Deliberatiunile for se von determina prin majoritate.
10) La examenele anuale ce se vor face, von fi datori D nil Epitropi a preda socoteala
de toate faptele D-Tor, care vor ramarNa deschise si observate de on care vor voi, find Tiber
on nine a unmari prin on ce canal de Judecata faptele Dlor Epitropi, can se von socoti de
rea eredinta sau rea administrare.
11) 0 copie dupa acest testament verifleata dupa forma va sta totdeauna la primaria
locals spre obsteasea, cunostiuta.
12) Si astfel ca sa poata acest testament avea efectul se va legaliza de Onor. Tribu-
nal local si prin staruinta consoartei mole se von indeplini si celelalte formalitgi privitoare
la asemenea eazuri. (Autentificat Trib. Olt la No. 6 Noemvrie 17 anal 1866).

www.dacoromanica.ro
 489

;Stefan Protopopescu, nascut in comuna Poboru') din parinti ro-

mani. Tatal sau se numia preotul Marin Protopopescu, din aceiasi comuna
Poboru, judetul Olt. Du pa terminarea studiilor a imbratisat cariera de func-
,
tionar, ocupand mai multe functiuni in ca-
eirr,77"'leorr,,z(enere.,-- ,V riera administrative si financiara, iar cea din
*AI
e; urma functiune a fost aceia ca director la
r
contributiunile directe in Ministerul de Fi-
r
e nance si Casier central in Bucuresti, de unde
16. spre a se perfectiona in dreptul financiar,
a parasit functiunea, ducandu-se la Paris,
unde in timp de doui ani urmand taculta-
tea de stiinte financiare, a cazut bolnav si
cu toate cautarile a fost imposibil a se rea-
',
bilita, astfel ca. la 22 Octomvrie stil nou
1880, a incetat din viata.
Prin testamentul sau din 3 Tunic stil nou
1880 facut la Paris, intre altele dispune :
Restul de lei not 71500, din capitalul nominal,
B \1vi
representat prig titlurile de imprumut, mentionate
Stefan Protopopescu mai sus, it las primariei oraplui Slatina din dis-
trictul Olt, en indatorire din parte-i, ca venitul anual
de lei 3575, ce raporta astazi acest capital in 5°10, sau acela ce va raporta in caz de ar fi
transformat intr'o alta achizitiune mobiliara sau imobiliar, sa-1 intrebuinteze la desvoltarea
instructiunei publice, dupe chibzuirea consiliului comunal."
Aceasta donatiune va purta numele i pronumele men."
Primaria orasului Slatina intocme0e bugetul in fiecare an, cerand aprobarea adminis-
tratiei Casei scoalelor din Ministerial Caltelor i Instructiunii Publice.
Matache sau DiinUrie Iarcu este fiul lui lane Iarca, care a
fost taiat de Turci in Slatina la 1821.
El s'a nascut in Slatina la anul 1817. Incepu studiile sale in Slatina
si le termina in Bucuresti avand de profesori pe Laurian si N. Cretulescu.
La 1843 fu numit profesor la Scoala primard de la Coltea si ocupa a-
cest post pang la 1848, cand amestecat in miscarea revolutionara, fu arestat
la Vacaresti.
De la punerea sa in libertate, Iarcu s'a ocupat in special cu predarea
lectiunilor de matematica pans la 1853, cand a imbratisat cariera profesora-
tului, ocupand si functiunea de inspector general de la 1860-1863.
De la 1867 pane la 1874 Iarcu a fost Casier Contabil al Societatii Aca-
demii. El moare la 1879 Ianuarie, in Bucuresti si a lAsat in urmal o mul-
time de scrieri didactice. (A se vedea discursul sau de la pagina 420).
1) Poboru = Podbori (Podvoril= vitejie, viteaz, voinic. 62
www.dacoromanica.ro
 490

Pe rang o petitie adresata Ministerului de Cu Ite, a alaturat recipisa Casei

de Depuneri si Consemnatiuni No. 80308 anul 1874, din care se constata
ca a depus acolo 100 galbeni sau lei vechi 3200 in 5 obligatiuni rurale cu
conditiunile urmatoare
Aceste bonuri sa stea la Casa de Depuneri si Consemnatiuni, fora ca sa poata cineva
sa atinga, capitalul Tor, iar cupoauele de interese sa, se libereze la fiecare semestru in pri-
mirea institutorului superior de la koala de WO No. 1 sau Primarului local, dupa, cum
veti aprecia si D-voastra, spre a servi la cumparare de carti pentru studiu la scolarii de
ambe -sexe, cei mai silitori la invatatura si fara mijloace, constatandu-se aceste doba, condi-
tiuni de consiliul scolar."
Venitul de 65 lei se cheltueste pentru distribuire de carti elevilor sarmani si premiauti
din comuua, conform legatului, jar Primaria orasului Slatina intocmeste bugetul in fiecare
an, cerand aprobarea Administratiei Casei scoalelor din Ministerul Cultelor si Instructiunii
Publice.
lorgu Anghelescu este fiul Capitanului Anghelescu din Slatina. S'a
nascut pe la 1815. Primele cunostinte de carte si le-a capatat la scolile din
Slatina. Venind in Bucuresti intra mai intai ca ucenic, apoi facandu-si un
mic capital, deschise o pravalie de manufactura." in strada Baratiei, unde este
astazi pravalia d-lui Radu GeorgeScu, cu care a fost mult timp asociat. Prin
munca cinstita si-a strans un frumos. capital. Nefiind casatorit si-a impartit
cea mai mare parte din averea sa, in opere de binefacere.
A murit la anul 1883. In tot timpul vietii sale, a fost om muncitor,
comerciant cinstit, milos si foarte darnic, dovada testamentul sau din 18 De-
cemvrie 1879, autentificat de Tribunalul Ilfov, sectia III, la No. 2341 din
1879, in care se spune :
Intre altele 18,0, comunei Slatina pentru cladire,a bisericei Sf. Nicolae din coasta cu
imprejmuire si vase chilli suma de 7000 galbeui. (Din aceasta slunk insa n'a ratnas pentru
biserica de cat 59292 lei, bani 83). Comuna a acceptat acest legat cu Inaltul Decret No.
1993 din 31 Julie 1881.
Leaga Azilului Elena Doamna 70000 lei asigurati de executorii testameutului ; .surorei
sale Mita, Angheliu 15000 lei si la altii diferite sume.
Asigitra femeii Juji Butec o rents viagera de 2200 lei anual, al carei fond dupa
moartea Jujei sa ralliana tot bisericei Sf. Nicolae.
Tot Iorgu Angheliu a mai testat sus numitei biserici in anul 1879 un fond de
aproape 44000 lei.
Elena Flintaneanu a fost fiica lui Constantin Setraru1) si sotia mai
intai a lui Ionita. Bumbes si apoi a lui loan Fantaneanu, cari au jucat- roluri
insemnate in orasul Slatina si judetul Olt si mama actualului Domn C. Fan-
taneanu senator.
Nascuta. la anul 1815, inceteaza din vista la anul 1896.
Lasa comunei mai multe donatiuni prin urmatoarele puncte din -testa-
mentul sau :
1) Vezi pag 150, Si 379 n,ta.
www.dacoromanica.ro
 491

Art. 5. Pun mostenitorilor mei numiti mai sus, urmatoarele sarcini :"
Vor infiinta si intretine in perpetuitate patru paturi de bolnavi in spitalul orasului
Slatina, care pang la infiintarea unui spital al orasului, se vor intretine in spitalul jwletean.
Fiecare din cele patru paturi va purta d'asnpra aceastil inscriptinne : Donatiunea Elena
Fantaneanu."Bolnavii vor fi intretinuti Cu toate cele necesare, adica : hrana, rufarie,
doctor, medica.mente, etc., fora MO, ca cheltuiala unui bolnav sa, tread, peste suma de lei
una mie pe fiecare an.
Vol. inflinta in orasul Slatina un azil en cease camere si 2 culmii pentru ada'postirea
a cease vaduve, daudu-se la fiecare vaduva cite 10 lei pe lung ca existenta si Intretinere
si cate un stanjen de lemue pe iarna.
,,Se vor da dn, mii lei societatei pentru invatatura popornlui Roman din Bucuresti.
In ce priveste infiintarea in orasul Slatina a patru paturi pentru bolnavi si a unui
azil pentru cease vaduve, numitii mei fii si executori vor forma un fond, care va fi ina-
,,lienabil si ale caruia veuituri vor servi pentru scopul aratat:L-Acest fond are facultatea:
sau de al da in administrarea autoritatei publice competinte a se ocupa cu aseinenea in-
sareinari, cu obligatinne de a nn fi nici-o data detras de la destinatiunea lui, san a'l ad-
ininistra singuri, conform destinatiunei, ce i-am dat.
In acest din urma caz, numitii mei fii. an dreptul la randul lor, a delega fiecare
cate un administrator dupe moartea lor, on aceleasi sarcini si indatoriri, iar dad, se va
intampla vre-o data ea sa nu mai ramana nici un singur administrator delegat, atuuci fon-
dul in cestinne va trece de drept in administrarea autoritatilor competinte dupe vremuri.
Fondul pentru bolnavi si vaduve, se va compune : sau -din imobile sau din efecte pu-
blice. El va fi atat, cat veniturile sale s, fie suficiente pentru realizarea scopulni aratat
de mine. 0 data constituit, el. ramane inalienabil si destinat in perpetuitate scopulni, la
care este afeetat, Toate econoiniile, care vor ramane din administrarea acestui fond, se vor
capitaliza si vor servi la sporirea fondului.Ratnane bine incomes, ca mostenitorii mei nu
stint obligati a adaoga nimic la fondul, ce vor fi treat pentru aceste dna, institntiuni,
astfel c,, data in viitor, acest fond va produce mai putin, se vor reduce eheltuelil e, far.
a putea uimeui cere de la mostenitorii mei complectarea venitului necesar pentru intreti-
uerca celor don, institutiunl aratate rua,i sus.
Faeut astazi 26 Aprilie anul 1890 in orasul Bueuresti.:
(ss) Elena Fcintdneanu.
Urineaza prucesul de legalizarea Trib. Ilfov sectia de notariat la No. 2809 vol. 25
din 1890 Aprilie 26.

www.dacoromanica.ro
 492

Alexe Nicolau zis Alexe de la Brebeni, este nascut pe la anul 1830

inceteaza din viata la 1896 si se inmormanteaza la mosia sa Radomfresti din Olt.
Adus in Cara de catre RaduCan Simonide,
cumpara .mosiile Craciuneii si Za.'noaga ') in Olt si
un loc in Slatina pe strada Bucuresti, pe care
cladind hotelul regal, it lass la moartea sa Co-
munei Slatina, prin urmatoarele zise in testamen-
tul sau :
Dupe moartea sotiei mele,.hotelul regal va trece in
plina proprietate a Primarii orasului Slatina ca semn de
afectiune peutru conorapnii mei, in mijlocul carora am
trait aproape intreaga.mea, viata.
Primaria orasului Slatina, cu din venitul acestui
A.
hotel este obligata a intretine buna,.stare a orasului, ali-
Alexe Nicolau
menta,ndu-1 .cu. apa suficienta precum §i cu lumina, iar
iu timpul iernei, inaintea sarbatorilor Craciunului, sa Imparts 10 stanjeni lamne la saracii
din orasul Slatina.
Hotelul regal din Slatina va ramape in plina proprietate a orasului cu tot mobilierul
aflat inteansul in starea in care se va afla la moartea sotii mele,
Acest testament find facut din libera mea vointa, declar ca ma gasesc in toata in-
tregimea fazultatilor mele miutale si fiincl s ris astazi 29 Noemvrie 1895 de D -nu Stefan
,,Dumitnescu, in care am avut toata iucrederei., it declar ca testamentul Men, continand
dispoziiiunile ultimei mele vointe, nevocandu-se testamentul a eri 28 Noemvrie 1895.
(ss) Al. Nicolau.
Urmeaza legalizarea Tribunalului sub No. 387 din 8 Mai 1896.

Savu Loan Boiangiu nascut la anul 1817, mort la 1859, lass

comunei urmatoarele :
Toata averea mea mobila §i imobila o las sotiei mele Anica. Mai deslupse, ca ave-
rea mea imobila se compune din : o pereche case cu local lor, uncle am doua pravalii de
boiangerie (str. sf. Treime) gi 311 marfa in ele, catul de deasupra-le §i dependintele, una
pravalie cu marfa de coloniale catul de deasupra §i dependinte, una livade iu zavoi la vale
de zahana, trei locuri de aratura tot in zavoi, un loc arabil, o lumina, de aratura alaturi
cu Savulache Dumitriu, un loc de aratura lauga Dobre al Voiculesii, de care sa se bucure
consoarta mea Anica papa la sfarsitul vietei, iar de atunci, once ii va ramane le dau in
absoluta posesie bisericei Sf. Nicolae din tang, din orasul Slatina.
Epitropia va fi obligata a intretine cheltuelile bisericei, iar memoria mea se va aminti
in totdeauna la slujba sfintei biserici. Daca an ataca cineva fondul, rudele au dreptul sa
atace testamentul.
(sem.) Savu Ion

1) anoaga = Za- noaga. Cuvant slay = de picior = pentru picior.

www.dacoromanica.ro
 493

Manolache Vuttureseu, face parte din vechea familie Vulturescu.

El s'a nascut pe la anul 1812 in Slatina. A urmat cursurile la scoala
Ionascu si umaniorele in Bucuresti.
A ocupat slujbe insemnate in magistrature si administratie. Inceteaza
din viata la .1902.
Prin petitiunea adresata Onor. Primarii locale la 11 Decemvrie 1884 arata.: ca a in-
fiintat o fantana in oras, care va purta numele- sau, iar pentru intretiuerea el totdeauna in
buna stare, 'ma- comunei un fond de 500 lei, din venitul carora sa, se face cheltuelile.

Niculae ,Hagi Perieleanu frate cu Nita Ilie Perieteanu zis si

Obogeanu, dupe. tatal for batranul Grigore Obogeanu, au fost negustori lips-
cani insemnati do Slatina.
Nicolae Hagi Perieteanu este nascut la. 1811 in Slatina, inceteaza din
viata la 1869 si se inmormanteazd la biserica Maica Domnului.
El lasd comunei casele sale din strada Lipscani orin urmatorul testa-
ment facut la 1860, care zice :
: Las comunei o pravalie; -care se va inchiria si administra de dausa, iar venitul ei sa
se iinparta saracilor la Past si la Craciun. Chiria pravalii se socoteste in 500 lei anual."

Mantu Costea Hagi _roan din satul Bircii,judeV1 Olt, 1a moar-

tea sa, pe la anul 1844, lase pentru scoala IonaScu suma, de lei 300 depusi
in mana Magistratului orasului (Primardlui), dar acesti baui i-a luat chiar
de la inceput comitetul de inspectiune al scoalelor si ii dedea cu dobanda
de 10 10. La anul 1850 s'au trimis Eforii scoalelor.

Vornicul Raclu Golescu lasa scoalei Ionasqu :un loc prin urma-
torui formal = document din 1811.
Hardzesc scoalei Ionascu o ograda, ce,este situata de vale de -Streharet
cu locul ei, precum si o carciumd cu tot coprinsul ei in ,orasul: Slatina.
1811 Octomvrie in 28.
La anul 1852; Eforia scoalelor sintreabd pe comitetut 'de insoectie al
'-scbalel6r despre acest loc: in modul 'urrridtof:,
,,8coala avea in vale despre Sept Arei livezi de An ce se lasate .panala 1850 in folo.
sul Postelnicului Ionascu, ingrijitorul bisericei si socoteste ca aceste- livezi poate sa. fie.ograda,
ce reposatul Vornic itadu Golescu a facut dauie scoalei priu formal document cu leatul
1811 Octomvrie 28.
In acelas an se respunde ca : din locurile lasate de Golescu, unul (, din cele cu cari
s'a facut schimb 9 sunt in fiint0,, dar nu produc nimic.
Mai tn,rziu aceste locuri s'au dat tot in seama arendasului mosiilor lui Tonascu.

www.dacoromanica.ro
 494

Marin Jianu, cojocar, nascut in Slatina pe la anul 1827, aware

la anul 1890. Cladeste in Slatina hotelul numit Jianu, pe care it lasd co-
munei prin urmatoarele zise in testamentul sau :
Subsernuatul Marin Jianu, de profesinue comersant, domiciliat in acest oral Slatina,
dorind st-mi regulez avutul men dupA incetarea mea din viatt, pana snot en mintea in-
treagA, hott.rtsc cele ce urmeazt.
Hotelul men si via din Sulesti le va stapani sotia tnea cat va trai, exploatandu-le
cum va crede de euviintt spre a'i produce venitul necesar existentei sale, cum si pentru
plata ratelor. De acest venit se va bucura pant la moarte sau va putea si mai incoa fiind
,in viatt, chiar cand nu le va mai putea cauta, a remit* la aceste imobile, in folosul Pri-
,,rnarii orasului Slatina, care le va putea lua in sttpanire atunci rtspunzand sotiei mele
suma din actul zestral, iar in caz de va wuri sotia mea, atunci PrimAria va intra.
,,de drept in stApanirea acestor clout imobile, dupe ce va raspunde mostenitorilor, ce -i va
desemna sotia mea numai zestrea sotii lade, care este prevazutt, in actul dotal legalizat
de Tribunalul Valcea si va continua Primaria pant la achitare en plata ratelor pentru ho-
tel la Creditul Urban.
Primaria luand in sttpanire aceste imobile, va etuta mai intai ca din venitul for
sail ramburseze suma ce va fi respuns sotii aide, dupe care, venitul for it va capitaliza
treptat la casa de depuneri, pant va aduna o smut suficienta, en care st pan. construi
,un local de spital in acest oral, dupe cum va gAsi en tale consilin] comunal, care spital
pe frontispiciu st aibt, gravat: Spitalul Jianu, iar in salonul bolnavilor sa fle atarnate
,portretul men si al sotiei mele de veci.
Dupe terminarea spitalulni venitul acestor dorai, imobile, care de veci va fi preprie-
tatea spitalului, se va intrebuinta la intretinerea atator patuni de bolnavi cat va ajunge
in raport cu veniturile ce va avea, cum si pentru repararea spitalulni, cum si a imobile-
lor, astfel ca nisi -o data sa, nu se desfiinteze.
Despre inmormantarea mea cum si a ingrijirei de sufletul men, creel de prisos a mai
vorbi, caci iubita mea sotie sunt sigur ca le va indeplini cu prisos.
Si spre, a ti valabil acest testament, 1-am subscris en propria mea, want si am ru
gat si pe onor. Tribunal Oltu de l'a legalizat.
(semnat) Marin Jianu, proprietar Slativa.

Nicolae Hagi Popp, venit din Campu-Lung, iar de obarsie din

Transilvania, a fost un insemnat comersant in Slatina si un pios crestin.
S'a nascut la anul 1805 Aprilie 27 si a incetat din viaca la anul 1872
Iunie 7. Intre alte fapte filantropice, a mai invelit cu cheltuiala sa odata bi-
serica Sf. Ion si a infiintat un mic azil pentru saraci in curtea bisericii
Maica Domnului.

Hristache Eliad. Nascut pe la anul 1816, mort la 1906. A venit

in Slatina de la Craiova ca simplu odaia§ la tribunal. Apoi s'a ridicat pana.
la treapta de avocat si magistrat. La moartea sa face si comunei Slatina ur--
matoarea donaOune
www.dacoromanica.ro
 495

Mostenitorii inei vor da Primarii orasului pentru fondul milelor saracilor 400 lei a-
nual, aclicrt 200 la Craciun si 200 la, Pasti. 29 August 1906.

llie Popescu Pomojnieu, a lasat pentru biserica sf. Nicolae din

coasta din Slatina, casele sale din strada Bucureti, pe locul carora astazi
este cladita Primaria orasului.
Pitar lonaqeu licidueu impreuna cu fratii sai : Badita Raducu
i Gheorghe Raducu au fost negustori insemngi in Slatina, fii bdtranului
jupan Nicolae Raducu, care a reparat in multe randuri biserica Schitul.
Legatal Ionaru Rciducu, si al sotiei sale Anica sau Ioana naseuta Bumbes. (Dosarul
No. 10 din 1854 si No. 81 din 1878, aflat in archiva Primarii Slatina).
In acest dosar se afla copia, (WO testamental lui lonascu Raducu, trimisa de Tribu-
nalul Olt, tot in acel an 'eu No. 3506, Julie 24.Averea testata cannel. de acest pios,
plus aceia ce a mai testat si sotia sa Anica Butubes, prin actul sau dotal, la trecerea in
a dona casatorie cu Mihail Tonescu, imitand si aceasta pe primul sau sot, dupa exempla].
fericitei Neaga, s'a luat in posesiune de comuna in urma decretului Regal No. 2880, pu-
blicat in Monitorul Oficial No. 2 din aunt 1879.
Tata un extract dupci adiata lui Raducu :
Las ca sotia mea pitareasa Anica, en care am vietuit cinstit 28 de ani, sa fie de-
savarsita stapana pe toata, averea mea miscatoare si nemiscatoare, cu conditiuue ca :
1) Sa dea fratilor si surorilor mete etc., cei co nu vor avea parinti in viata, cite lei
100, din venitul averei, c4ci bani in naht nu las de cat 4000 lei, cu cari sa se intampine
cheltnelile de inmormantare, etc.
2) Pe local en toate imprejmuirile, camparat de sotia mea, cu banii de zestre, de la
Slugereasa Bica Valeanu, o las stapana.
3) Pe huge cele diu foaia de zestre, se mai coprinde un rand de case ea pravalia
impreuna cu local tor, pe cari ramane tot D-ei stapana.
4) Trupul de ruosie din hotarul Sinestii, pe apa Plapcei, impreuna, cu toate impreju
rimile si en intinderea, ce se dovedeste din actele, ce are acest trup de movie, l'am fault
danie la Biserica sr. Troild, uncle Aqui fie si inmormantarea, en acest legat :
Cat va trai sotia mea, sa is veuitul, pentru pomeui, dand si preotilor, cat ii va fi
vointa si in cumparatoare de faclii, untdelemn, etc., iar dupa moa,rte-i sa se faca zapis de
cinstitul sfat orAsilenesc, care il va Ina subt a sa ingrijire si it va arenda in presusvia sa,
cu licitatie si diu pretul ce va esi, sa faca, trei parti : o parte sa, se (lea slujbasilor, sau
preotiler bisericei, alta pentru reparatii -sau cumparatoare de faclii, etc., iar cea de a treia
sa, se popreasca in case statalui, spre a se da pentru ingroparea oanienilor sarrnani. sau
in trebuintele spitalnlui, ce va fi aci in oral, eu osebire numai, ca veaital dap analoghie
(in proportie) pe suma de 16 stanjeni, din acest trap, fiind banuiala, din niste imprejurari,
sa se dea iarasi in cumparatoare de faclii si untdelenin, la biserica din Sinesti, facuta acum
din non. fan a se vinde acest trup de movie vre-o data ohavnie, sau schimb sa-1 faca cu
cineva.
(Sem.) Pita?. Io?u-qcu Rciclucu.
Urmean semnaturile a o multime de martori ; adevereste si Protopopul-1854 Mai 23.

www.dacoromanica.ro
 496
Apoi Rdducu Nicolae, tatd1 testatorului declara ca., in caz de precedents moarte a fiului
sau, el Are nici-o pretergiune asupra averei testate.
Judecatoria jude.tului legalizeaza la No. 1, anal 1854, lunie 21.
(Sem.) Presedinte, C. Vcileanu.

In dosarul cu No. 81, din anal 1878, aflat in arhiva onor. Primarii exists, copia, dup.
actul dotal al D-nei Pitareasa Anica, satia lui Ionacu Raducu, la trecerea sa in a doua
.casatorie cu D-nu Mihai Tonescu, la 1856, Ianuarie 21, pin care lass averea de in primal
sau sot, cu adaos ca in casele ei, pomenite in diata, la No. 3, ce sant situate pe strada
Varipatie in fa4a palatului administrativ, s5. se faca, spital, care sa poarte numirea de. Tonescu."
A. treia parte din venitul mosiei Sinesti, pe anul 1885-86, inscris in budgetul co-
munei, erea de 255 lei, 66 bani si an excedent de 632 lei, 95 bani.

Stefan _P. .211ontitleanu nascut pe la 1830 in Slatina, mort la 26

Mai 1908 in Bucuresti, fost coinerciant in Bucuresti, tovaros cu Stancu R:
Becheanu, lass comunei Slatina, unde s'a nascut, 20000 lei, pentru a se in-
tretine din, venitul for cloud sau trel paturi la spital.
La biserica domneascd Sf. Treime din Slatina, unde este ingropat tot
neamul sau, lass 1000 lei pentru a se curnpdra cloud randuri de odajdii pen-
tru preoti. Toate acestea sunt specificate in testamentul sau din 25 Octom-
vrie 1904.
.

G. Caraeostea. Un membru din familia Caracostea, se spune ca ar

fi depus comunei Slatina, 200 de galbeni, dar nu se ,stir pozitiv in ce con-
ditiuni, caci n'am putut dovedi nirnic in aceasta privinta.
Fostul IViitropolit primat Ghenadie Petresen, nascut la Bucuresti
in anul 183e,, a promis ca va Jasa la moartea sa, casele sale din acest oral,.
in care este instalata scoala de fete No. 2, pentru acea koala.

www.dacoromanica.ro
 497

Adaosuri, ,Rectiacari, Erata.

La pagina 17, nota 1, se exclude, de oarece ctitorul bisericii din Dobro-
tinet este Costache Ghica, iar nu Matei Ghica, cdci iata ce zice inscriptia
dupd acea biserica :
Aceasta sfantal si dumnezeiasca biserica, ce se praznueste cu hramul
Intampinarea Domnului" este fondata de Costache Ghica cu sotia sa pe
timpul lui Matei Basarab."
La pag. 33, randul 13, sd se citeascd etiagiului in loc de etagiului.
La pag. 34, ca adaos la Navigatia Qltului mai putem spune urmdtoarele:
,Cand 014,11 a fost declarat navigabil, cu incepere dela Ianuarie 1836, s'a
hotdrat ca pand la 1838 sa se perceapd urmatoarele taxe de navigatiune :
40 parale la suta de oca de orice fel de marfa cereale si bduturi ; 20 de
parale la suta de oca de cadouni.
1 112 lei de fiecare pluta mica incarcata cu lemne si cate 3 lei de fiecare

pluta mare. Sarea erea scutitd. Marfurile incarcate pe vase de ale supusilor
streini urmau sa platiascd o supra taxa de 113 (Hurmuzaki X, 475-477).
La pag. 41, randul 16,. sa se citeascd pe la anul 1690 in loc de 1688.
La pag. 45, sd se citeasca Capitanul Em. Nicolau a falcut baterii pe
Gradiste, iar nu Colonel Gorjan.1)
La pag. 51. Tata o complectare in priyinta vulturului cu cloud capete
(bicefal) :
El insemna stapanirea lumii occidentale si orientale. Figura in armele
(blazonul) familii Comnean, ce a dat mai multi impdrati bizantini (acest im-
periu socotindu-se urmasul celui roman, ce stapanise lumea veche de la apus
la rdsdrit). Tot find ca se considera drept tirmas al imperiului roman, avea
si imperial german din evul mediu (de acolo a rdmas pand azi la Austria)
de emblemd vulturul bicefal.
In pusia s'a introdus intaia oard, cand cu incuscrirea unui tar mosco-
vit, cu o odrasld de imparati bizantini. Patriarhatul grecesc de la Constan-
tinopol, gonsiderandu-sede la c4derea Tarigradului sub Turcica reprezen-
tantul bizantinismului7 a adoptat si pdstrat pang azi Vulturul cu 2 capete ca
emblemd. In consecintd si familii, can au ocupat dregatorii pe langd Pa-
triarh au adoptat acelasi emblem. 2)

1) Obs. General Nasturel. 2) Obs. I. C. Filetti

63

www.dacoromanica.ro
 498

Astfel se explica de ce Vulturul bicefal figureaza si in pecetile familii

Man u.
La pag. 56, nota 2. Este vorba de un sat Slatina din judetul Ilfov a-
proape de Radovanul, Oltenita, iar nu de Slatina-Olt. Satul azi nu mai e, a
disparut. El figureaza insa in documente1) (M-rea Cotroceni, pach. 2, doc.
2, archivele statului).
La pag. 58, sa se citeasca Ghencea Rustea Valeanu, iar nu Rasti.
La pag. 75, randul 25, leatul 7116, sä se citeasca 1607.
La pag. 76, randul 17 si 19, in loc de MuSescu mai probabil e Mt ca.
La pag. 79, randul 27, sa se citeasca Hagi-Enus in loc de Ceaus.
La pag. 84, randul 29, sa se citeasca anului viitor in loc de atunci.
La pag. 119. Generalii Berendei si Argetoianu au condus lucrarile de
fortificatie, nu Z. Gheorghiu.2).
La pag. 121, asupra Notei 1, D-1 General Nasturel zice :
Clucerul Radu Buzescu n'a avut ca fata de cat pe Marica sotia lui
Ianacke Banul Catargiu, iar in neamul Buzestilor nu se afla nici-o jupa-
neasa cu numele Vilaia (Vlaia).
La pag. 135, Preda Banul este varul lui Neagoe Basarab, nu frate. s)
La pag. 135, randul 31, la raul Agesel (la satul Plata).
La pag. 136. Lui Vintila,' Voda i s'a mai zis si Vlad spanzuratul, fiindca
a fost spanzurat de boeri langa Bucovat.
La pag. 139, despre inrudirea familiei Slatineanu cti Vintila Voda se
exclude. (A se vedea biografia familii Slatineanu la pag. 441.
La pag. 143, nota 2, Valea Rea sau Valea Hatilor, de care spune
cantecul, este in comuna Optasi din jud. Olt.
La pag. 147:
Mai iatei ca adaos un episod din viata lui Iancu Jianu, scris de Dinca
(C.) Izvoranu:
La 1819 un prietin din .mahalaua noastra Lucaci, a cumparat huzme-
tu14) dijmaritului din judetul Oltului ; cu el am mers si eu la Slatina ca
slujbas.
Ajungand in Slatina, am gasit un prietin al meu Alecu Bratasanu, ce
erea gramatic al ispravnicului.Chitescu ; de cata-va vreme murise tatal lui Alecu
Izvoranu din Slatina si ii ramasese o stare destul de bung; erea in varsta ca
de 23 de ani si tinea masa deschisa avand totdealina lautari. Bratasanu
mergea de ,manca la dansul, al-3a luat si pe mine si M'a facut cunoscut lui

1) Ohs General Nasturel. 2) Mem

3) Obs. General Nasturel.
4) Dijrnaritul de porci §i de stnpi.

www.dacoromanica.ro
 499

Izvoranu si mergeam de mancam totdeauna la el. Alecu Izvoranu intr'o zi

ne zise : astazi mancam mai tarziu, caci astept pe varu-meu Iancu Jianu,
sa' vie s'd manance la mine.
Nu trecu mult si ne uitam pe fereastra, pe drumul ce venia de la Olt,
vazuram pe Jianu venind calare cu dOi feciori dupa dansul, cate trei ereau
inarmati. Jianu purta o pereche de pistoale inbracate cu argint si suflate cu
our si un iatagan asemenea inbracat cu argint. Ajunsera in Curte si desca-
licara la scare.. Jianu se urea sus la noi, scoase pistoalele si iataganul de
la brau si le puse pe o masa.
Sezand dar de vorbd, pand sa mergem la masa, vazui buzele Jianului
si a de sus si a de jos negre ; trasei la o parte pe Alecu Izvoranu si-1 in-
trebai, de ce i sunt buzele negre?" Izvoranu imi zise: taci sa nu -1 intrebi
ca se supura." In sfarsit trecuram in alta odae si sezurarn la masa ; noi
mancam si lautarii ne cantau, caci atunci in Slatina ereau cei mai buni Idu-
tad. Pe la sfarsitul mesei auziram pe Jianu zicand lautarilor : Cantati ma
cantecul Jianului." Lautarii incepura sa cante, incepu si Jianu sa cante din
gura. Alecu intreaba pe Jianu : ma vere pentru ce ti sunt buzele negre ?"
El ofta si zise : Cand ma bateam cu poterile rupeam fisicurile cu gura si
flindu-mi buzele plesnite de frig si de vant, mi-a intrat iarba de pusca in
buze si am ramas cu ele negre." Izvoranu ii mai zise : Niciodata vere nu
mi-ai spus ce te-a silit sa esi in haiducie ? JianU zise : ascultati se. va spui
intamplarile mele : Murind tata.1 meu, ne remase o stare destul de bung la
trei frati; eu cream cel mai mic; fratii mei nu-mi dau de cheltuiala pe cat
vream eu, trecu cata-va vreme si mg facui zapciu intr'o plasa, pe unde ereau
mosiile noastre, dar de la un zapcilic ce puteai sa. castigi atunci ?
Leafa erea 15 lei pe lung si aceia ti-'i lua ispravnicul. Zapciul nu §e
folosia cu alt nimic de cat cu gloabele, ce le lua de pe la locuitorii ce se
certau intre dansii, atunci imi fa.cui o ceata de haiduci din tiganii nostril si
plecai in haiducie. (De aici inainte se stie istoria lui Iancu Jianu.) ')
Asupra haiducului Iancu Jianu, D-1 General Nasturel zice :
Jianu n'a haiducit pentru Golfineanca, ci pentru urma.'toarea pricing :
Strangatorul de bir nu a tinut seamy de garantia lui Iancu pentru sa.-
tenii lui, ca ii a plati el indata ce va merge la Caracal sa caute parale, si
Grecul nevoind a se increde in vorbele boerului, jar boerul care se pusese
pentru oamenii lui, vazandu-se desconsiderat, pe loc a ucis pe Grec si a
plecat in haiducie cu satenii, pentru care se pusese chezas."

1) Scris de reposatul Dinca Izvoranu §i publicac in revista pentru Istorie Archeologie §1 Fi-
losofie, vol II, pag 411.

www.dacoromanica.ro
 500

La pag. 149, adaos la Re-volutia lui Tudor Vladimirescu, in Slatina.

Dupa o sedere de mai multe zile in Craiova, Tudor lasa aci pe frate-
sau cu o suma de panduri si el porni spre Slatina. Arnautii abatandu-se Ia
satul Otetelis, unde ereau Inchisi intr'o casa mare trei familii de boernasi,
inconjurard casa si incepurd sa se bata cu cei din casa, sparserd usile, na-
valira induntru, arnautii jetuira tot ce gasird acolo, omorara si vre-o doi din
boeri, dezonorard cloud fete ale unei vaduve cocoane nevarstnice: uiia ca de
13 ani si alta ca de 11 ani si plecard in urma pandurilor la Slatina.
Ajungand dar arnautii la Slatina Bulk Basa Iova si cu Mdrunte lu cei
ce dezonorasera pe acele copile, merserd si sparserd usa unei biserici din Sla-
tina luard candelile de argint, despuiara icoanele, ba chiar si Sf. potir, vas-
sara sfanta grijanie dintransul si luard potirul. A doua zi sosi si Tudor la
Slatina si se aseza intr'o cascioard mica cu .sederea, unde sus numita co-
coana cu fetele venird si se planserd la dansul, aratandu-i ca copila cea
mica de 11 ani poate o fi si murit. Tudor ii zise, asteapta cocoand ca voi
face dreptatea.
Dupa aceasta venird, preotii de la bisericd si iiaratarajaful ce au facut
in biserica Buluc Basa Iova si cu Mdruntelu, spuindu-i ca si chiar grijania
din potir varsand-o, au luat potirul.
Tudor auzind aceasta infama faptd, se cutremurd si zise preotilor sa
taca; chema doi din pandurii lui, pe care ii .cunostea mai di baci si le po-
runci: ,,cer de Ia voi ca la noapte Orin on -ce mijl.oc yeti sti, sa mergeti sa
furati disagii lui Buluc Basa lova si sa 'mi-i aduceti la mine." Pandurii se .

tarard noaptea ca serpii si luard disagii. lui lova de la capul lui unde dor-
mia si in revarsatul zorilor ii aduserd la. Tudor. Dupa ce se facu ziud mai
bine, Tudor trimise de chema pe Buluc Basa Iova. Tudor pregatise. iri casa
la dansul 6 panduri de ai lui cu franghii; veni sliova. El erea un om inalt,
trupes, se apleca cu capul sa intre in casa, fiind usa mica, pandurii prep.-
titi ii aruncara latul de gat si it sugrumara si dupa ce:-1 omorara it ba'gai'a
sub pat; dupd aceia Tudor trimise de. chema si pe Maruntelu si intrand si
el in casa, ii aruncara si lui latul de gat si sugrumandu-1 11 omorara si 11
bagara si pe el sub pat alaturi cu celalalt. .

Tudor se sculd si se gati, isi lua sabia cu dansul.si cu. vre-o zece pan-
duri cu el veni, unde ereau tabdrati pandurii si arnautii: arnautii ereadtd-
barati in stanga si pandurii in dreapta. Tudor infra intre dansii, pandurii toti se
sculara in picioare si se pusera rand; asemenea facurd si arnautii. Tudoi
intreba intai pe panduri; Pentru ce ne-am sculat noi ?" Pandurii raspunsera:
Pentru lege si dreptate, intreba." si pe arnauti si respunsera si ei tot asa.
Tudor le zise: Cel ce calcd legea si dreptatea ce trebue sa i.se facd, ?" Toti

www.dacoromanica.ro
 501

raspunsera. : Cu moarte sa se pedepseascal." Atunci Tudor trimise patru din

cei de Tanga dansul la el acasd, scoasera pe omorati de sub pat, le Ward Ca-
petele si le pusera in doi pad si le aduserd si le infipsti:a intre arnauti si
panduri; atunci spuse si pandurilor si arnautilor faptele acester doi oameni :
dezonorarea acelor doua copile, din care una a Si mu'rit; aduse disagii IuY
lova; chema pe preo0 si fata cu toti arn&utii scoase argintaria bisericii, arata
Potirul si le spuSe cum au va'rsat grijania si dete argintaria preotilor de o
dusera la biseriba.
Dupa aceasta mai sezura vre-o cloud zile aici si pornir& spree Bucuresti.1)
La pag. 150 se mai adaoga ca : In 1835 si 1836 Alex. \Todd Ghica
viziteaza administratiile si judecatoriile din tars. La Slatina vine la 1836 pi
negasind nici un judecator la post, ii da pe toti afara. (Vezi Buletintil Ofi-
cial No. 26 din 1836).
La 1836 capitala judetului Olt a lost mutata Turriu zice Buletinul
Oficial No. 5 din 1836. Va sa zica Slatina a incetat catva timp a fi capi-
tala judetului Olt.
La pag. 158, randul 2, sa se citeasca manastirea Stanesti in Valcea,
in loc de Slavesti.2)
La pag. 208 mai adaogam : Const. Cogalniceanu Ist. Rom. vol. I, pag.
263, zice : ca covL itul judef vine de la cuvantul sarbesc sudec. Judetul si
cu cei 12 purgari forrnau autoritatea oraseneasca.
Aceasta insti' utiune municipals a Poke introdusa in tarile romane prin
Ungurii, Sasii si Sarbii, cari se stabilisers, prin orasele si oraselele romane ca
mesteri de tot felul : cismari, cojocari, brutari etc.
Muncipalitatca in cercul atributiunilor ei orasenesti, se bucura de care-
care autonomie, de oarece vedem ca Domnii nu puteau dispune de proprie-
tatea oraseneasca de cat in intelegere cu consiliul municipal.
La pag. 209, randul 5, sa- se citeasca. Rachtivan in loc de Rachtevon.
La pag. 216. Intre judetii, prezidentii magistratului (primarii) au mai
fost : Serdarul Ion Deleanu 1839, Ion Izvoranu 1843 etc.
La pag. 217, randul 8, sa se citeasca Palada in loc de Palade.
Intre ispravnicii judetului Olt mai adaogam in secolul al XIX si ur-
matorii :
Pitarul Vencea 3 Iunie 1808, Iancu Fotino 20 Fevruarie 1809, Serdar
Vulturescu 8 Mai 1809, Chitescu 1819, Slatineanu. La 1905 C. Manu fiul
lui C. Manu fostul prefect de la 1863.

1) Scrisa de Linea Izvoranu si publicata in Revista pentru lstorie, Archeo]ogie si Filosofie

vol IT, pag 400
2) Obs General Nasturel.

www.dacoromanica.ro
 502

Se esclud ispravnicii Vasile §i Oprea, de oarece pe vremea lui Matei

Basarab, prefectii sau ispravnicii se numiau, dupa cum am vazut, capitani de
judet iar cuvantul ispravnic, insemna pe atunci si mai tarziu supraveghetor,
executor sau antreprenor de cladiri. De ace§tia au fost Vasile §i Oprea de
la 1645, ca i Teodosie de la anul 1618, pag. 331.
La pag. 224. Lista alegatoril'or nu e din 1857-58, ci din 1865-66.
La pag. 248, randul 18, sa se citeasca. : Aceasta hotarare de a .nu se
mai face Sambata.
Pag. 263, nota 3 Si pag. 302, nota 2, sa se citeasca analele parlamen-
tare, in loc de analele academii.
La pag. 385, nota Perilepsis = prescuriare.
Pag. 419, nota, sa se citeasca satului in loc de Statului.
La pag. 468, randul 37, sa se citeasca leatul 1796 in loc de 1797_

www.dacoromanica.ro
 503

Tab la de Materii
Paging
Prefata la I-a editiune . . 5 -6
Aprecieri si scrisori la I-a editiune . 7-9
Prefata la II-a editiune . . . 10-11
Capitolul I.
Diferitele Slatini
Origina cuvantului Slatina
Vechimea orasului Slatina
. ... . .

.
15
16-20
20-22
Capitolul IL
Topografie, situatie,. raul Olt, legende si credit* . . . 25-32
Navigatia Oltului . 33-34
Poduri . . 35-38

.....
Capitolul IIL
Dealuri si vai . 41-46

.. ....
Geologie* . . 46-47
Climatologie . . 47-49
Ceva despre judetul Olt . 49-50
Marci si peceti . . . . 50-52

Slatioara
Streharetul
Clocociovul
Parlitii
.........
Capitolul IV.
Marginile orasului, mosia domneasca. Slatina

. ........
.........
.
..
Acte vechi de proprietati, incepand de la 1478 -1847
. .

.
.

.
.

.
. 55
56-61
62-72
71 102
102-104
104-106
Zorleasca . 106-109
Turia . 109 -112
Aricesti . 102
Suprafata orasului si a mosii lui . . . . . . 113
Capitolul V.
Slatina in diferitele timpuri . . 117-119

www.dacoromanica.ro
 504
Pagina.
Importar4a strategics a orasului . 119-120
Numiri date in vechime la diferite localitali din Slatina . 120-121
Impartirea orasului.Strade . . 120-128
Demografie (Date statistice) . . . 129
Case, Case le in vechime, Case le boeresti . . 130-131
Copitolul VI.
Istorie, Intamplari
Vintila-Voda
Stratoveanu
Moruzi la Slatina
......
... ......
.

. . . .
.

.
136
136 141
142-143
143

......
. . . . .

Iancu Jianu . 143-148

Albulescu si anti haiduci . . 148

Constantin
..
Tudor Vladimirescu la Slatina si Revoluia de la 1821
etraru . .
Reyollitia. de la 1848 in Slatina
.

Turcii, Rusii si Nem0 in Siatina 1848-1855

Cuza prin Slatina
. 148-150
150
150 -155
156
156

......
. . . .

.........
Carol I de 5 on prin Slatina . . . 156-158

...........
RevoluVa Iaranilor la 7 'tlle 1899 . . 159 -160
Expoz4ia generals din 1906 . . 1861
RewoltAia -yaranilor din 1907 . 161=162
Clumei i Cholera 163-169
Faamete 169,170
0 stare de lucruri dintre anii 1764-1815 . . . . 171-172
Focuri (ineendii) . . . 172-176
Cutremure . 176

..
. . . .

Gapifolul VId.

....
Ethnografia sau Ethnologia . 179
Sociologie.-Moravuri . . . . . 180-7.187
Portul . . . . . . 187=204
Nem0i cu coada . 197

Iciogl an ..........
Capitolul VIII.
Admini§tr4e.-Justitie
Judecata cu Toma Deleanu

Judei si Pfimari, Ispravnici si Prefecti

www.dacoromanica.ro
.

.
207-211
212-216
212-213
216-218
Peaepse
Politica
....
.
505

.
Pagina

219-221
221-228
Capitolul IX.
Negotul .

Industria, Bresle
Pie le, Targuri, Balciuri ......
.. .
.

.
231-233
233-247
248-250

.....
Monede . . 250-255
Comori . 255-256
Capitolul X.
Impozite, Venituri, Cheltueli . . 259-276
Bugetul orasului de la 1837
Bugetul orasului de la 1909
Capitolul XI.

Capitolul XII.
Serviciul sanitar
Spitale
Doctori
Farmacii
.......
Drumuri si mijloace de comunicatie .

.
.

.
.

.
279-297

301
301-304
304
305
Chestiuni de edilitate publica, Fantani . . . 313 -320

Clerul
Capitolul XIII.
Bisericile
.

. ...
1) Manastirea Clocociov
2) Manastirea Streharq .
.
.

.
.
327
329
330
340
3) Manastirea Maica Domnului . 344
4) Manastirea Schitul Sopotul . . 353
5) Biserica Sf. Treime . . 355
6) Ionascu . . . 364
7) Sf. Nicolae din Coasta . . . 365-366
8) 12
Targ . . . . . . 366-367
9) Joan din Grddiste . . . . . . 368
10) 7, Obrocari . 369
11) Sf. Nicolae din Clocociov . . . . . 369
64

www.dacoromanica.ro
 506

Capitolul XIV. Pagina

Instructiunea. Scoalele
Perioada, slavismului . . 373
Scoala de la Maica Domnului . 374
Ionajcu de Baeti . 376
lonacu de Fete , 414
Perioada romanismului . 387-434
Scoala de fete No. 2 . 421-424
de baeti No. 2 424
.

de agriculture . 425

Gimnaziul . . 426
Scoala Clocociov . 426

Profesionala .
12 . 427

de Meserii
77
. . 427
Metoadele de Invdtamant . 428
Programe de studii . . 430

Genera litati . 431

Capitolul XV.
Farnilii boere0 :
Boer i, Ciocoi . . . 437-440
1) Familia Slatineanu . 441-445
2) Deleanu . . 445-447
3) . Gigurtu . , 447-449
4) If Izvoranu . 449-452
5) 9) Valeanu . . . 452
6) 11
Mil coveanu . . 452L-453
7) Ratescu . . . 452- 455
8)
9)
10)
11)
71
Vulturescu
Urianu .
Racoviceanu
Tufeanu .
.

.
..
.

12) Farniliile Viioreanu. 13) Plopeanu. 14) Lanaru. 15) Beren-

.

.
455-456
456
455-457
457

dei, Gabunea, Mavrodin, Balpnu, Slavitescu, Perfeyeanu,

Ghiocheanu, Bascoveanu, Polichron . . . 458-459
Persoane insemnate nascute in Slatina :
Barbu Paris Muinule.anu . . . 459
Constantin Disescu . . 461
Pictorul Grimani . 461

www.dacoromanica.ro
 507

Capitolul XVI de aur. Pagina

Donatori, Testatori, Legatari :
lona§cu Cupe.tu . 465
loan Varipati . . 487

....
Stefan Protopopescu . . . . 489
Matache sau Dimitrie Iarcu . . . 489
lorgu Anghelescu . . . . 490
Elena Fantaneanu . 490
Alexe Nicolau . . . . . . 492
Savu Ion Boiangiu . . . . . 492
Manolache v ulturescu, Nicolae Hagi Perieeanu, Mantu Costea
Hagi loan, Vornicul Radu Golescu . . 493

Marin Jianu, Nicolae Hagi Popp, Hristache Eliad . . . 494

Ilie Popescu Pomojnicu, Pitar Iona5cu Raducu, Stefan F. Momu-

leanu . . 495
G. Caracostea, Ghenadie Petrescu . . 496

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro