Romania in Cifre 2014

START
INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ
Coordonatorul publicaţiei:
Tudorel ANDREI - Preşedinte
Coordonatorii ediţiei:
Dan Ion GHERGUŢ - Vicepreşedinte Pentru informaţii, cumpărarea publicaţiilor
Gabriel Petrică JIFCU - Secretar General şi contractarea de abonamente, vă rugăm să apelaţi la:
Ilie DUMITRESCU - Director Biroul de Diseminare a Datelor şi Publicaţiilor Statistice al INS
Adriana CIUCHEA - Director General (Tel.: 0213181871; 0213177770; 0213181824/ interior 1278, 2479),
Doina BADEA - Şef Serviciu
(http://www.insse.ro)/ e-mail: datestat@insse.ro
Responsabil de publicaţie: Birourile de Diseminare ale Direcţiilor Judeţene de Statistică
Doina BADEA - Şef Serviciu (http: // www.[ nume judet ].insse.ro)
Editura ”Revista Română de Statistică”
sau Librăria ”Ion Ionescu de la Brad”
Autori:
Adriana CIUCHEA, Doina BADEA, Silvia PISICĂ, Andoria Cristina IONIŢĂ,
(Tel.: 0213181842/ interior 1073, 2254)
Andreea CAMBIR, Lavinia BĂLTEANU, Ion FLORESCU, Nina ALEXEVICI, şi la e-mail: rrs@insse.ro
Ioana DIMA, Mihai GHEORGHE, Liliana PINTILIA, Florica CÎRSTEA,
Lucia Cecilia SINIGAGLIA, Liviu GHILENCEA, Florentina GHEORGHE,
Daniela ŞTEFĂNESCU.
Tehnoredactare şi machetare:
Doina BADEA,Gabriela Melania PODBEREŢCHI, Elena TUDOR,
Andreia MESTEACĂN, Genia MIHOC, Rodica-Elena SOLOVĂSTRU,
Daniela BUCUR.
Pre-press şi tipărire:
Direcţia Generală de IT şi Infrastructură Statistică
Direcţia de Editare a Publicaţiilor Statistice
Coordonatori:
Gheorghe VAIDA-MUNTEAN - Director General
Vitty-Cristian CHIRAN - Director
Rodica-Elena SOLOVĂSTRU - Şef Serviciu
Publicaţie electronică:
Daniela BUCUR - Consilier
Foto: Vitty-Cristian CHIRAN - Director
Coperta: Alexandru POPESCU - Consilier
Institutul Naţional de Statistică

B-dul Libertăţii Nr.16, Sect.5, Bucureşti
Telefon: 0213181871; 0213177770
F a x : 0 2 1 3 1 2 4 8 7 5
e-mail: romstat@insse.ro Vă rugăm
h t t p : / / w w w. i n s s e . r o RECICLAŢI
INS 2014
Reproducerea conţinutului acestei publicaţii, integrală sau
parţială, în forma originală sau modificată, precum şi stocarea într-un sistem
de regăsire sau transmiterea sub orice formă şi prin orice mijloace sunt
interzise fără autorizarea scrisă a Institutului Naţional de Statistică.
m a I 2 0 1 4
Utilizarea conţinutului acestei publicaţii, cu titlu explicativ sau
justificativ, în articole, studii, cărţi este autorizată numai cu indicarea clară şi
precisă a sursei.
ISSN 2066 - 4079 ISSN-L 1222 - 8818 Tiraj: 132
Dan Ion GHERGUŢ - Vicepreşedinte Pentru informaţii, cumpărarea publicaţiilor
Gabriel Petrică JIFCU - Secretar General şi contractarea de abonamente, vă rugăm să apelaţi la:
Ilie DUMITRESCU - Director Biroul de Diseminare a Datelor şi Publicaţiilor Statistice al INS
Adriana CIUCHEA - Director General (Tel.: 0213181871; 0213177770; 0213181824/ interior 1278, 2479),
Birourile de Diseminare ale Direcţiilor Judeţene de Statistică
Responsabil de publicaţie: (http: // www.[ nume judet ].insse.ro)
Doina BADEA - Şef Serviciu Editura ”Revista Română de Statistică”
Autori: (Tel.: 0213181842/ interior 1073, 2254)
Adriana CIUCHEA, Doina BADEA, Silvia PISICĂ, Andoria Cristina IONIŢĂ, şi la e-mail: rrs@insse.ro
Andreea CAMBIR, Lavinia BĂLTEANU, Ion FLORESCU, Nina ALEXEVICI,
Daniela BUCUR.
Coordonatori:

Telefon: 0213181871; 0213177770
F a x : 0 2 1 3 1 2 4 8 7 5
e-mail: romstat@insse.ro
h t t p : / / w w w. i n s s e . r o
Vă rugăm
RECICLAŢI
INS 2014
m a I 2 0 1 4
precisă a sursei.
ISSN 1222 - 8818 ISSN-L 1222 - 8818 Tiraj: 153

UNIUNEA EUROPEANÃ
FINLANDA
SUEDIA
ESTONIA
LETONIA
DANEMARCA
IRLANDA
REGATUL UNIT LITUANIA
OLANDA
BELGIA GERMANIA POLONIA
LUXEMBURG REP. CEHÃ

SLOVACIA
FRANÞA AUSTRIA UNGARIA

SLOVENIA
ROMÂNIA
CROAÞIA
PORTUGALIA ITALIA BULGARIA

SPANIA
GRECIA
MALTA CIPRU
CUPRINS
Prezentare generalã
Populaþie
Piaþa forþei de muncã
Veniturile populaþiei
Câºtiguri salariale
Cheltuielile populaþiei
Consumul populaþiei
Locuinþe
Protecþia socialã a ºomerilor
Asigurãri sociale
Asistenþã socialã
Sãnãtate
Educaþie
Culturã
Preþuri
Conturi naþionale
Investiþii
Agriculturã
Silviculturã
Activitatea întreprinderii
Industrie
Energie
Construcþii
Transporturi
Comerþ internaþional cu bunuri
Comerþ interior
Servicii de piaþã
Turism
Justiþie
Statisticã internaþionalã
GRUPAREA JUDEÞELOR, PE MACROREGIUNI ªI REGIUNI DE DEZVOLTARE
MACROREGIUNEA UNU
Nord - Vest Satu Mare BOTOªANI
MACROREGIUNEA DOI
MARAMUREª
SUCEAVA Botoºani
SATU MARE Baia Mare
Suceava MACROREGIUNEA TREI
BISTRIÞA-NÃSÃUD IAªI
Centru Zalãu MACROREGIUNEA PATRU
NEAMÞ Iaºi
Oradea SÃLAJ Bistriþa Piatra-Neamþ
BIHOR CLUJ
Cluj-Napoca MUREª
Vaslui
Cluj-Napoca
Târgu Mureº Bacãu
HARGHITA
Miercurea Ciuc BACÃU VASLUI
Arad ARAD ALBA Nord - Est
Alba Iulia
Deva COVASNA
SIBIU BRAªOV
Timiºoara Sfântu VRANCEA
Gheorghe GALAÞI
Sibiu
Vest TIMIª
HUNEDOARA
Braºov Focºani
Galaþi
PRAHOVA
Legendã Reºiþa Râmnicu
ARGEª
BUZÃU Brãila
Tulcea
Târgu Jiu Vâlcea BRÃILA
Târgoviºte Buzãu TULCEA
Oraºe CARAª-SEVERIN
Ploieºti
VÂLCEA DÂMBOVIÞA
Drobeta GORJ Piteºti
Turnu Severin
Municipii ILFOV
IALOMIÞA
Slobozia
MEHEDINÞI
CONSTANÞA
Reºedinþe de judeþ Slatina

BUCUREªTI
CÃLÃRAªI
Sud - Est
Cãlãraºi
Craiova
Constanþa
DOLJ
Judeþe Alexandria GIURGIU
Giurgiu
OLT TELEORMAN
Regiuni de dezvoltare
Sud - Vest Oltenia Sud - Muntenia Bucureºti - Ilfov
PREZENTARE GENERALÃ
Poziþia geograficã a României
Punctul extrem Judeþul Longitudinea Latitudinea

(localitatea) esticã1) nordicã
Nord Satul Horodiºtea Botoºani 26o42’05” 48o15’06”

Sud Oraºul Zimnicea Teleorman 25o23’32” 43o37’07”
Est Oraºul Sulina Tulcea 29o41’24” 45o09’36”
Vest Comuna Beba Veche Timiº 20o15’44” 46o07’27”
1) Dupã Greenwich.
România este situatã în centrul geografic al Europei (sud-estul Europei

Centrale), la nord de Peninsula Balcanicã, la jumãtatea distanþei dintre
Coasta Atlanticului ºi Munþii Urali, în interiorul ºi exteriorul arcului Munþilor
Carpaþi, pe cursul inferior al Dunãrii (1075 km) ºi cu ieºire la Marea Neagrã.
Centrul geometric al þãrii este marcat de intersecþia paralelei 45oN cu
meridianul 25oE (la 100 km N-V de capitala þãrii, Bucureºti).
Suprafaþa totalã a teritoriului este de 238391 km2.

Totalul graniþelor României însumeazã 3150 km.
Vecinii: Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Ucraina ºi Ungaria.
Litoralul românesc al Mãrii Negre se desfãºoarã pe 245 km, între gârla
Musura (graniþa cu Ucraina) ºi localitatea Vama Veche (graniþa cu Bulgaria).
Organizarea administrativã a teritoriului României,

la 31 decembrie 2013
Numãrul judeþelor 421)

Numãrul oraºelor ºi municipiilor 320
din care: municipii 103
Numãrul comunelor 2861
Numãrul satelor 12957
1) Inclusiv municipiul Bucureºti.
ROMÂNIA ÎN CIFRE - Breviar statistic

RELIEFUL ROMÂNIEI
Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea
medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea joasã, a
câmpiilor, luncilor ºi Deltei Dunãrii. Caracteristicile principale ale unitãþilor de
relief sunt proporþionalitatea (31% munþi, 36% dealuri ºi podiºuri, 33% câmpii ºi
lunci) ºi dispunerea concentricã a treptelor majore ale reliefului.
Principalele altitudini muntoase

Denumirea Denumirea Altitudinea
vârfului masivului Judeþul vârfului
muntos muntos (m)
Moldoveanu Fãgãraº Argeº 2544
Negoiu Fãgãraº Argeº, Braºov, Sibiu 2535
Parângu Mare Parâng Gorj, Hunedoara 2519
Peleaga Retezat Hunedoara 2509
Omu Bucegi Prahova, Braºov, Dâmboviþa 2505
Apele curgãtoare ale României sunt dispuse radial, marea majoritate

având izvoarele în Carpaþi, principalul colector al acestora fiind fluviul
Dunãrea, care strãbate þara în partea sudicã pe o lungime de 1075 km ºi se
varsã în Marea Neagrã.
Principalele cursuri de apã

Denumirea Lungimea cursului de apã Suprafaþa
cursului de apã ( km ) bazinului ( km2)
Dunãre 1075 332501)

Mureº 761 27890
Prut 742 10990
Olt 615 24050
Siret 559 42890
1) Fãrã afluenþii care formeazã bazine de ordinul 1.
Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale rãspândite în toate unitãþile

majore de relief, de la cele glaciare în etajul alpin (Lacul Mioarelor - Fãgãraº
la 2282 m), la limanele fluvio-maritime (Lacul Techirghiol la 1,5 m) ºi lacuri
antropice.
Denumirea lacului antropic Judeþul Suprafaþa Volum1)

( ha ) (mil. m3)
Porþile de Fier Mehedinþi 70000,02) 2400,0

Ostrovu Mare Mehedinþi 7920,0 800,0
1) La nivel normal de retenþie.

2) Între confluenþa Nera – Dunãre ºi baraj (dupã datele celor douã hidrocentrale).

Principalele lacuri naturale
Denumirea lacului natural Judeþul Suprafaþa Volum 1)

( ha ) (mil. m3 )
lacuri în circuri glaciare: Bucura Hunedoara 10,5 0,5

lacuri în cratere vulcanice: Sfânta Ana Harghita 22,0 0,6
lacuri în depresiuni carstice: Zãton Mehedinþi 20,0 1,0
lacuri de baraj natural: Lacul Roºu Harghita 12,6 0,7
lacuri în crovuri: Ianca Brãila 322,0 1,6
limane fluviatile: Oltina Constanþa 2509,0 60,0
limane fluvio-maritime: Taºaul Constanþa 2335,0 57,0
lagune marine: Razim Tulcea 41500,0 909,0
lacuri de luncã: Brateº Galaþi 2111,0 30,0
lacuri din Delta Dunãrii: Dranov Tulcea 2170,0 21,7
1) La nivel normal de retenþie.
Resursele minerale utile ale României sunt variate: petrol; gaze naturale;
cãrbuni, în special huilã cocsificabilã, cãrbune brun ºi lignit; minereuri
feroase ºi neferoase; zãcãminte de aur, argint, bauxitã; mari rezerve de sare,
precum ºi o serie de resurse nemetalifere.
O categorie aparte a bogãþiilor de subsol o constituie cele peste 2000 de
izvoare de ape minerale, cu valenþe pentru consum ºi tratamente
medicale.
Ariile protejate, în anul 2013

Categorii de arii protejate Numãr Suprafaþa (ha)
Rezervaþii ºtiinþifice 45 24654
Parcuri naþionale 13 316872
Monumente ale naturii 206 15413
Rezervaþii naturale 671 324182
Parcuri naturale 15 772810
Rezervaþii ale biosferei 3 664446
Zone umede de importanþã internaþionalã 19 1089448
Arii de protecþie specialã avifaunisticã 148 3698732
Situri de importanþã comunitarã 383 4147368
Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.
Rezervaþii ale biosferei, în anul 2013

Denumirea Judeþul Suprafaþa
rezervaþiei rezervaþiei (ha)
Total 664446
Delta Dunãrii Tulcea, Constanþa 580000
Retezat Hunedoara 38047
Rodna Maramureº, Bistriþa-Nãsãud,
Suceava 46399
Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.

Temperatura aerului, în anul 2013

grade Celsius
Maxima absolutã Minima absolutã
Staþia Media anualã anualã
meteorologicã anualã Val. Data Val. Data
înreg. înreg.
Satu Mare … 1) 38,1 9.VIII -10,1 8.I

Suceava 9,0 32,8 29.VII -18,2 10.I
Oradea 11,8 38,0 29.VII -11,9 10.I
Iaºi 10,8 34,2 22.VI -15,9 29.I
Cluj-Napoca 10,0 36,3 9.VIII -11,4 9,10.I
Târgu Mureº 10,2 36,7 9.VIII -17,8 8,9.I
Bacãu 10,2 36,2 29.VII -19,1 10.I
Timiºoara 12,3 38,4 29.VII -10,2 10.I
Deva 11,0 37,6 29.VII -12,2 9.I
Sibiu 10,2 35,0 29.VII -14,3 9.I
Vârfu Omu -1,3 16,5 29.VII -24,0 8.I
Galaþi 12,3 35,5 14.VIII -13,1 10.I
Târgu Jiu 11,7 38,2 29.VII -10,1 9.I
Buzãu 11,8 34,4 30.VII -14,1 10.I
Calafat 12,8 39,8 29.VII -8,0 2.I
Turnu Mãgurele 12,6 37,2 14.VIII -11,5 9.I
Bucureºti-Filaret 12,5 37,4 29.VII -12,7 10.I
Constanþa 13,2 31,6 28.VI -10,1 10.I
1)… = Lipsã date (Observaþii incomplete în luna septembrie 2013).
Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie.
Precipitaþii atmosferice, în anul 2013
Staþia meteorologicã Cantitatea anualã (mm)
Satu Mare 679,9

Suceava 508,6
Oradea 596,3
Iaºi 678,8
Cluj-Napoca 631,6
Târgu Mureº 558,4
Bacãu 581,3
Timiºoara 622,3
Deva 685,7
Sibiu 725,9
Vârfu Omu 999,8
Galaþi 560,0
Târgu Jiu 851,3
Buzãu 629,4
Calafat 529,7
Turnu Mãgurele 520,7
Bucureºti-Filaret 619,5
Constanþa 528,3
Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie.

POPULAÞIA
20020074 locuitori, la 1 ianuarie 2013 (populaþie rezidentã);
Densitatea populaþiei: 84,0 locuitori / km2, la 1 ianuarie 2013.
CAPITALA: Municipiul Bucureºti (1883425 locuitori, la 20 octombrie 2011,

momentul de referinþã al Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor),
împãrþit în ºase sectoare administrative. Prima menþionare documentarã a
fost în 20.IX.1459, ca reºedinþã a lui Vlad Þepeº.
Devine capitalã a Þãrii Româneºti începând din a doua jumãtate a
secolului al XVII-lea ºi capitala României din anul 1862, fiind cel mai important
centru politic, economic ºi cultural - ºtiinþific al þãrii.
ORAªELE PRINCIPALE: Bucureºti, Cluj-Napoca, Timiºoara, Iaºi, Constanþa,

Craiova, Braºov, Galaþi, Ploieºti, Oradea (conform rezultatelor definitive ale
Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor din anul 2011).
Oraºul situat la cea mai mare altitudine medie este Predeal (judeþul
Braºov) = 1060 m.
Oraºul situat la cea mai micã altitudine medie este Sulina (judeþul Tulcea) = 4 m.
PORTURI PRINCIPALE:
– la Marea Neagrã: Constanþa, Mangalia;

– la Dunãre: Moldova Nouã, Orºova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia,
Turnu Mãgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniþa, Cãlãraºi, Cernavodã, Hârºova,
Mãcin, Brãila, Galaþi, Tulcea, Sulina.
AEROPORTURI PRINCIPALE: Bucureºti (“Henri Coandã”-Otopeni ºi “Aurel

Vlaicu”-Bãneasa), Constanþa („Mihail Kogãlniceanu”), Timiºoara („Traian Vuia”),
Cluj-Napoca, Iaºi, Craiova, Arad, Bacãu, Baia Mare, Oradea, Satu Mare, Sibiu,
Târgu Mureº, Suceava, Tulcea.
LIMBA OFICIALÃ: limba românã.
ZIUA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI: 1 Decembrie.
DRAPELUL ROMÂNIEI este tricolor, culorile sunt aºezate vertical în ordinea

urmãtoare, începând de la lance: albastru, galben, roºu.
FORMA DE GUVERNÃMÂNT:
Republicã, conform Constituþiei adoptate în anul 1991 ºi modificatã în anul
2003;
Puterea legislativã: parlament bicameral (Camera Deputaþilor ºi Senatul);
Puterea executivã: guvern, condus de un prim-ministru desemnat de
preºedintele þãrii;
Preºedintele þãrii este ales în baza rezultatelor alegerilor generale prin
scrutin universal pentru un mandat de 5 ani.
MONEDA NAÞIONALÃ: „Leu”, cu subdiviziunea „ban”.

Cursul monedei naþionale este stabilit zilnic pe piaþa valutarã interbancarã,
moneda de referinþã fiind euro. În anul 2013, cursul de schimb mediu era
4,4190 lei/euro.

POPULAÞIE
Populaþia rezidentã pe sexe, grupe de vârstã
ºi medii, la 1 iulie locuitori
2010 2011 2012 20131)
Total 20246798 20147657 20060182 20020074
Pe sexe
Masculin 9856669 9805108 9770353 9761480
Feminin 10390129 10342549 10289829 10258594
Pe grupe de vârstã
0-14 ani 3201789 3190889 3162246 3139609
15-59 ani 12537426 12457716 12367841 12318331
60 ani ºi peste 4507583 4499052 4530095 4562134
Pe medii
Urban 10922169 10878099 10823218 10790541
Rural 9324629 9269558 9236964 9229533
1) La 1 ianuarie.
La 1 ianuarie 2013 populaþia rezidentã a României a fost de 20020074 locuitori,

din care 9,8 milioane bãrbaþi (48,8%) ºi 10,2 milioane femei (51,2%).
Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale soldului migraþiei
externe, au fãcut ca populaþia þãrii sã se diminueze, în perioada 1 iulie 2010 –
1 ianuarie 2013, cu 226,7 mii persoane. Structura pe vârste a populaþiei poartã
amprenta specificã unui proces de îmbãtrânire demograficã, marcat, în
principal, de scãderea natalitãþii, care a determinat reducerea absolutã ºi
relativã a populaþiei tinere (0-14 ani) ºi de creºterea ponderii populaþiei
vârstnice (de 60 ani ºi peste). La 1 ianuarie 2013 comparativ cu 1 iulie 2010, se
remarcã reducerea ponderii populaþiei tinere (de 0-14 ani) de la 15,8% la 15,7%
ºi creºterea ponderii celei vârstnice (de 60 ani ºi peste), de la 22,3% la 22,8%.
Populaþia adultã (15-59 ani) reprezintã 61,5% din total, în scãdere cu 219 mii
persoane faþã de 1 iulie 2010. În cadrul populaþiei adulte a crescut ponderea
grupelor de vârstã 25-29 ani, 35-39 ani, 45-49 ani, 55-59 ani ºi a scãzut cea din
grupele de vârstã 15-19 ani, 20-24 ani, 30-34 ani, 40-45 ani ºi 50-54 ani.
Vârsta medie
ani
2010 2011 2012 20131)
Vârsta medie a populaþiei 39,7 39,9 40,0 40,9
1) La 1 ianuarie.
Vârsta medie a populaþiei þãrii a crescut de la 39,7 ani (1 iulie 2010) la 40,9 ani
(1 ianuarie 2013), vârstã medie ce caracterizeazã þãrile cu o populaþie „adultã”.
Populaþia femininã, cu o vârstã medie de 42,4 ani a fost ºi la data de 1 ianuarie
2013 mai îmbãtrânitã decât cea masculinã cu 3,2 ani.

POPULAÞIE
Evoluþia natalitãþii, mortalitãþii ºi a sporului
natural al populaþiei
2010 2011 2012 2013
Miºcarea naturalã a populaþiei (date absolute)
Nãscuþi-vii 212199 196242 180714 176013

Decese 259723 251439 253716 246825
- Decese la o vârstã sub 1 an 2078 1850 1806 1669
Sporul natural -47524 -55197 -73002 -70812
Cãsãtorii 115778 105599 107760 107507
Divorþuri 32632 35780 31324 28507
Rate1) (la 1000 locuitori)
Nãscuþi-vii 10,5 9,7 9,0 8,8
Decese 12,8 12,5 12,6 12,3
- Decese la o vârstã sub 1 an 2) 9,8 9,4 10,0 9,5
Sporul natural -2,3 -2,8 -3,6 -3,5
Cãsãtorii 5,7 5,2 5,4 5,43)
Divorþuri 1,6 1,8 1,6 1,43)
Notã Nãscuþii-vii ºi respectiv decedaþii din anii 2010 ºi 2011 includ toate
evenimentele înregistrate la oficiile de stare civilã din România (petrecute în
þarã ºi în strãinãtate).
Nãscuþii-vii ºi respectiv decedaþii din anii 2012 ºi 2013 nu includ nãscuþii-vii ºi
respectiv decedaþii din strãinãtate.
1) Pentru perioada 2010 - 2012 s-a utilizat populaþia rezidentã la 1 iulie a fiecãrui
an, estimatã în condiþii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale
Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor - 2011.
Pentru anul 2013 s-a utilizat populaþia rezidentã la 1 ianuarie, estimatã în
condiþii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensãmântului
Populaþiei ºi al Locuinþelor - 2011.
2) La 1000 nãscuþi-vii. 3) Date provizorii.
Natalitatea, mortalitatea ºi sporul natural al populaþiei

Rate (la 1000 locuitori)
18 Natalitate
17 Mortalitate
16 Spor natural pozitiv
15
14 Spor natural negativ
13
12
11
10
9
8
0
~
1985 1990 1995 2000 2005 2010 2013
Notã: Pentru perioada 2002 - 2012 s-a utilizat populaþia rezidentã la 1 iulie a
fiecãrui an, estimatã în condiþii de comparabilitate cu rezultatele definitive
ale Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor - 2011.
Pentru anii 2012 ºi 2013, nãscuþii-vii ºi respectiv decedaþii nu includ nãscuþii-vii
ºi respectiv decedaþii din strãinãtate.

POPULAÞIE
Natalitatea, prima componentã a miºcãrii populaþiei, a înregistrat o scãdere. În

condiþiile în care, pe termen scurt ºi mediu, nu se poate aºtepta ca mortalitatea
sã contribuie semnificativ la reducerea scãderii demografice din România,
natalitatea rãmâne singura componentã asupra cãreia se poate acþiona cu
rezultate eficiente. Redresarea natalitãþii poate avea efecte pozitive ºi de lungã
duratã.
În anul 2013, numãrul de nãscuþi-vii cu reºedinþa obiºnuitã în România

(176,0 mii) a scãzut cu 4,7 mii faþã de anul 2012.
Mortalitatea - ca a doua componentã a miºcãrii populaþiei - a rãmas relativ

ridicatã în România. Creºterea continuã ºi semnificativã a nivelului acestei
componente trebuie luatã în considerare în perspectiva demograficã a
României.
În anul 2013 au decedat 246,8 mii persoane cu reºedinþa obiºnuitã în România,

cu 6,9 mii persoane mai puþine decât în anul 2012. Numãrul deceselor sub 1 an
la copiii cu reºedinþa obiºnuitã în România, înregistrate în anul 2013, a fost de
1,7 mii decese, mai puþine cu 137 decese faþã de anul 2012.
Evoluþia cãsãtoriilor ºi divorþurilor
mii
210
189,2
180
149,4
150 134,3
120 115,8
105,6 107,8 107,5
90
60
36,3 35,7 32,3 32,6 35,8 31,3 28,5
30
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Cãsãtorii Divorþuri
În anul 2013 comparativ cu anul 2010, numãrul cãsãtoriilor a scãzut cu 8,3 mii,
în perioada 2012-2013, scãderea fiind mai puþin accentuatã, de 253 cãsãtorii.
În anul 2013 numãrul divorþurilor a fost de 28,5 mii divorþuri, în scãdere cu

4,1 mii faþã de anul 2010 ºi cu 2,8 mii faþã de anul 2012.

POPULAÞIE
Populaþia pe vârste ºi sexe, la 1 ianuarie 2013
Ani
Masculin 100 Feminin

95
90
85
80
75
70
65
60
55
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
250 200 150 100 50 0 0 50 100 150 200 250
mii persoane mii persoane
Piramida vârstelor reflectã cel mai fidel cronica generaþiilor, evidenþiind

disproporþiile în structura populaþiei, pe vârste ºi sexe. Reducerea numãrului
populaþiei tinere a îngustat ºi mai mult baza piramidei vârstelor.
Efectele demografice ºi economice ale acestei evoluþii se vor resimþi în timp ºi
vor atrage schimbãri la nivelul diferitelor subpopulaþii (populaþia ºcolarã,
populaþia de vârstã fertilã, populaþia în vârstã de muncã).
Primele zece oraºe ale þãrii, dupã numãrul locuitorilor

cu reºedinþa obiºnuitã în România, în anul 2011
Nr. Oraºul1) Numãrul

crt. locuitorilor
1. Bucureºti 1883425
2. Cluj-Napoca 324576
3. Timiºoara 319279
4. Iaºi 290422
5. Constanta 283872
6. Craiova 269506
7. Braºov 253200
8. Galati 249432
9. Ploieºti 209945
10. Oradea 196367
1) Municipiul (reºedinþã de judeþ).

Sursa: Recensãmântul Populaþiei ºi al Locuinþelor - 2011.

POPULAÞIE
La 1 ianuarie 2013, în mediul urban locuiau 10,8 milioane persoane,

reprezentând peste jumãtate din populaþia þãrii. Din cele 320 municipii ºi
oraºe1), 86,3% aveau o populaþie sub 50 mii locuitori, reprezentând 18,3 % din
populaþia þãrii ºi 33,4% din populaþia urbanã. Oraºele mari (cu peste 100000 de
locuitori) deþin 29,8% din populaþia þãrii ºi 54,3% din populaþia urbanã.
La 1 ianuarie 2013, în mediul rural locuiau 9,2 milioane persoane, reprezentând
46,1% din populaþia þãrii. Comunele1) cu populaþia cuprinsã între 1000 ºi 5000
locuitori au reprezentat 80,8% din numãrul total al comunelor.
Gruparea judeþelor ºi localitãþilor dupã numãrul locuitorilor 1)
2010 2011 2012 2013

Judeþe - total 42 42 42 42
Sub 300000 6 6 6 6
300000 - 499999 19 19 19 19
500000 - 699999 10 11 11 11
700000 ºi peste 7 6 6 6
Municipii ºi oraºe - total 320 320 320 320
Sub 5000 21 21 22 22
5000 - 19999 198 199 199 198
20000 - 49999 57 56 55 56
50000 - 99999 20 20 20 20
100000 - 199999 13 13 13 13
200000 - 999999 10 10 10 10
1000000 ºi peste 1 1 1 1
Comune - total 2861 2861 2861 2861
Sub 1000 82 81 82 87
1000 - 1999 598 609 604 618
2000 - 4999 1724 1708 1707 1688
5000 - 9999 429 434 436 432
10000 ºi peste 28 29 32 36
1) Date provizorii; date calculate prin metoda componentelor folosind surse de date
administrative pentru migraþia internaþionalã.
Durata medie a vieþii, pe sexe (ani)
69,2
2007 76,1
69,5
2008 76,7
69,7
2009 77,1
69,8
2010 77,3
70,1
2011 77,5
70,7
2012 77,9
1) 71,2
2013 78,3
0 20 40 60 80
Masculin Feminin
1) Date provizorii.

POPULAÞIE
În anul 2013, durata medie a vieþii a continuat sã creascã, valorile actuale (date
provizorii) au fost de 71,2 ani la bãrbaþi ºi 78,3 ani la femei, fiind superioare celor
din anul 2010, atât pe total, cât ºi pe sexe. Durata medie a vieþii a crescut cu un
an la populaþia femininã ºi cu 1,4 ani la cea masculinã. Femeile au o duratã
medie a vieþii mai mare cu 7,1 ani decât bãrbaþii.
Migraþia internã
2010 2011 2012 20131)

Structura fluxurilor migraþiei interne urbane ºi rurale,
determinate de schimbarea domiciliului (date absolute)
Total 458995 324626 372197 350556

Din rural în urban 96201 66784 74470 74023
Din urban în urban 140301 97235 106724 108370
Din rural în rural 89441 63594 72620 65453
Din urban în rural 133052 97013 118383 102710
Rate 2) (la 1000 locuitori)
Total 22,7 16,1 18,6 17,5

Din rural în urban 8,8 6,1 6,9 6,9
Din urban în urban 12,8 8,9 9,9 10,0
Din rural în rural 9,6 6,9 7,9 7,1
Din urban în rural 14,3 10,5 12,8 11,1
1) Date provizorii.
În anul 2013 ºi-au schimbat domiciliul în interiorul þãrii, 350,6 mii persoane.
Ca ºi în anul precedent, fluxurile migratorii din urban (în rural ºi în urban) deþin
cele mai mari ponderi în structura migraþiei interne.

POPULAÞIE
Cetãþeni români care ºi-au stabilit domiciliul

în strãinãtate numãr persoane
2010 2011 2012
Total 7906 18307 18001

Pe sexe
Masculin 2917 8527 8174
Feminin 4989 9780 9827
Pe grupe de vârstã
sub 18 ani 1062 4746 4787
18-40 ani 5029 9572 9572
41-60 ani 1562 3191 2968
61 ani ºi peste 253 798 674
Dupã þara de destinaþie

Australia 81 112 92
Austria 569 1089 1032
Belgia 46 129 154
Canada 858 967 846
Franþa 405 663 660
Germania 1399 2014 1907
Grecia 133 160 162
Iordania 16 139 93
Israel 62 2857 2290
Italia 844 1906 2097
Marea Britanie 264 251 301
Republica Moldova 349 254 212
Spania 882 3352 4605
S.U.A. 1086 1350 1073
Ungaria 266 514 355
Alte þãri 646 2550 2122

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ
În contextul procesului de tranziþie economicã, piaþa muncii din România a

suferit transformãri semnificative sub aspectul volumului ºi structurii
principalilor indicatori de forþã de muncã. Acest proces s-a caracterizat prin
reducerea populaþiei active ºi a populaþiei ocupate, prin menþinerea la valori
relativ constante a ratei ºomajului. Criza financiarã însã, debutatã începând, mai
ales, din a doua jumãtate a anului 2008, a avut efecte asupra structurii forþei de
muncã, aducând concomitent cu reducerea populaþiei ocupate o accentuare
a fenomenului de ºomaj.
Dacã pe parcursul ultimei jumãtãþi a anilor ’90, populaþia activã se menþinuse la

valori ridicate (de peste 11 milioane persoane), noul mileniu a debutat cu o
scãdere importantã a valorii indicatorului. Ulterior anului 2002 populaþia activã
a oscilat în jurul valorii de 10 milioane. În anul 2013, populaþia activã numãrã
9977 mii persoane, din care 96,4% aparþin grupei în vârstã de muncã (15-64
ani).
Populaþia activã, populaþia ocupatã ºi ºomerii 1)

mii persoane
2010 2011 2012 20132)
Populaþia activã - total 9965 9868 9964 9977

- Feminin 4416 4411 4418 4409
- Urban 5538 5563 5553 5552
Populaþia ocupatã - total 9240 9138 9263 9247
- Feminin 4128 4112 4137 4119
- Urban 5032 5072 5078 5058
ªomeri BIM1)- total 725 730 701 730
- Feminin 288 299 281 290
- Urban 506 491 475 494
Notã: Date estimate la momentul cercetãrii statistice, în funcþie de numãrul

populaþiei disponibil anterior estimãrii realizate dupã criteriul reºedinþei
obiºnuite; recalcularea indicatorilor de forþã de muncã se va realiza în
perioada 2014 - 2016.
1) Conform definiþiei internaþionale (BIM-Biroul Internaþional al Muncii).
2) Date provizorii.
Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).
Dupã o creºtere continuã înregistratã în perioada 2005-2008, din anul 2009

populaþia ocupatã a început sã scadã, ajungând în anul 2011 la cea mai micã
valoare înregistratã (9138 mii persoane). În anul 2013 populaþia ocupatã a fost
de 9247 mii persoane, în scãdere faþã de anul precedent (9263 mii persoane).
Dintre persoanele ocupate, 55,5% sunt bãrbaþi. Pânã în anul 2002, majoritatea
populaþiei ocupate a reprezentat-o cea din mediul rural. Începând cu anul
2003, cea mai mare parte a populaþiei ocupate îºi are domiciliul în mediul
urban, respectiv 54,7% în anul 2013. Categoria salariaþilor predominã în rândul
populaþiei ocupate, respectiv 67,8% în anul 2013.
Numãrul ºomerilor - conform definiþiei internaþionale (BIM) - a fost în anul 2013

de 730 mii persoane, în creºtere faþã de anul 2012 (+4,1%), dar aflat la egalitate
faþã de anul 2011. În anul 2013, din numãrul total al ºomerilor, 25,7% erau tineri
(15-24 ani).

Structura populaþiei ocupate, dupã statutul profesional,

în anul 2013 1)
12,2%
Salariat
18,7% Patron
Lucrãtor pe
cont propriu 2)
1,3% Lucrãtor familial

neremunerat
67,8%
1) Date estimate la momentul cercetãrii statistice, în funcþie de numãrul populaþiei

disponibil anterior estimãrii realizate dupã criteriul reºedinþei obiºnuite.
2) Inclusiv membru al unei societãþi agricole sau al unei cooperative neagricole.
Populaþia ocupatã, pe principalele activitãþi ale economiei

naþionale mii persoane
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2010 2011 2012 20131)
Total 9240 9138 9263 9247

Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 2780 2612 2682 2634
Industrie 1944 1951 1959 1957
Industrie extractivã 96 85 82 83
Industrie prelucrãtoare 1646 1672 1684 1687
Producþia ºi furnizarea de energie electricã
ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 126 115 110 99
Distribuþia apei; salubritate, gestionarea
deºeurilor, activitãþi de decontaminare 76 79 83 88
Construcþii 705 681 695 692
Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul;
repararea autovehiculelor ºi motocicletelor 1134 1165 1205 1209
Transport ºi depozitare 444 434 433 460
Hoteluri ºi restaurante 180 185 186 194
Informaþii ºi comunicaþii 126 128 154 152
Intermedieri financiare ºi asigurãri 132 145 140 127
Tranzacþii imobiliare 19 18 16 19
Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 159 170 168 180
Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi
de servicii suport 154 157 159 182
Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri
sociale din sistemul public 471 466 467 455
Învãþãmânt 385 392 376 354
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 403 402 386 386
Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 50 56 59 57
Alte activitãþi ale economiei naþionale 154 176 178 189
populaþiei disponibil anterior estimãrii realizate dupã criteriul reºedinþei obiºnuite.
1) Date provizorii.
În anul 2013, faþã de anul 2012, repartizarea populaþiei ocupate pe sectoare de

activitãþi ale economiei naþionale indicã creºterea numãrului persoanelor
ocupate în tranzacþii imobiliare (+19,0%), activitãþi de servicii administrative
(+14,6%), distribuþia apei, salubritate (+7,3%), activitãþi profesionale ºi ºtiinþifice
(+7,1%), transport ºi depozitare (+6,2%), hoteluri ºi restaurante (+4,5%).

Structura populaþiei ocupate 1) din sectorul privat,

pe principalele activitãþi ale economiei naþionale
CAEN Rev.2
%
100
90
30,5 31,2 33,0 33,5 34,2 Servicii
80
70 9,3 9,0 8,9 8,8 8,8 Construcþii
60
50 24,4 23,0 23,3 22,9 23,0 Industrie 2)
40
30 Agriculturã,
20 35,8 36,8 34,8 34,8 34,0 silviculturã
ºi pescuit
10
0
8,5 8,5 9,42010
2009 2011 2012 2013
Notã: Sectorul privat include formele de proprietate: privatã ºi cooperatistã sau
obºteascã.
1) Date estimate la momentul cercetãrii statistice, în funcþie de numãrul populaþiei
disponibil anterior estimãrii realizate dupã criteriul reºedinþei obiºnuite.
2) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer
condiþionat ºi distribuþia apei, salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de
decontaminare.
Ponderea ocupãrii în sectorul privat se menþine în ultimii 5 ani ai perioadei

analizate 2009-2013 în jurul valorii de 80%. Atât în anul 2013, cât ºi în anul 2012
din totalul populaþiei ocupate în sectorul privat, 66,1% îºi desfãºurau activitatea
în industrie, construcþii ºi servicii.
În anul 2012, numãrul mediu al salariaþilor a fost de 4442,9 mii persoane.

Numãrul mediu al salariaþilor a crescut pe parcursul anului 2012 cu 94,2 mii
persoane comparativ cu anul precedent (4348,7 mii persoane).
Creºteri semnificative s-au înregistrat în activitãþile: industria prelucrãtoare,

activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport ºi construcþii.
Distribuþia salariaþilor pe sectoare economice în anul 2012 aratã cã, 60,5% se

regãseau în servicii (sectorul terþiar) în scãdere cu 0,6 puncte procentuale faþã
de anul 2011 ºi cu 1,3 puncte faþã de anul 2010. În sectorul secundar (industrie
+ construcþii) lucrau 37,2% din total salariaþi, cu 0,6 puncte procentuale mai
mult decât în anul 2011, respectiv cu 1,2 puncte procentuale mai mult decât în
anul 2010.
Ponderea numãrului de salariaþi care ºi-au desfãºurat activitatea în ramurile
agricole (sectorul primar) a fost de numai 2,3%, situându-se la nivelul anului
precedent ºi în creºtere cu 0,1 puncte procentuale faþã de anul 2010.
Sectorul privat reprezintã motorul economiei româneºti, absorbind cea mai

mare parte a forþei de muncã salariate.
În anul 2012, ponderea salariaþilor din sectorul integral privat a fost de 67,9%, în
creºtere faþã de anul 2011 cu 1,7 puncte procentuale.

Numãrul mediu al salariaþilor pe principalele
activitãþi ale economiei naþionale
mii persoane
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2010 2011 2012
Total 4376 4349 4443

Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 95 98 104
Industrie 1237 1259 1296
Industrie extractivã 67 64 64
Industrie prelucrãtoare 999 1028 1064
ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 73 70 68
deºeurilor, activitãþi de decontaminare 98 97 100
Construcþii 337 334 356
Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; repararea
autovehiculelor ºi motocicletelor 752 753 758
Transport ºi depozitare 258 256 255
Hoteluri ºi restaurante 108 108 115
Informaþii ºi comunicaþii 106 110 118
Intermedieri financiare ºi asigurãri 101 99 96
Tranzacþii imobiliare 27 27 25
Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 126 127 130
Activitãþi de servicii administrative
ºi activitãþi de servicii suport 181 198 226
sociale din sistemul public 1) 210 193 188
Învãþãmânt 380 364 361
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 366 333 321
Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 53 51 54
Alte activitãþi de servicii 39 39 40
Notã: Pentru anul 2013, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2014 .
1) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (Ministerul Apãrãrii Naþionale,
Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaþii etc.).
Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã.

Numãrul mediu al salariaþilor din sectorul integral privat 1),
pe principalele activitãþi ale economiei naþionale
CAEN Rev.2
mii persoane
1600 1572 1558

1458 1503
1400
Agriculturã,
1200 1077
1010 1056 silviculturã
1000 973
ºi pescuit
800 Industrie 2)
600
362
Construcþii
328
302
302
400
200 74 Servicii
60
74
65
0
2009 2010 2011 2012
Notã: Pentru anul 2013, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2014.
1) Inclusiv proprietatea integral privatã ºi proprietatea integral strãinã.
2) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer
condiþionat ºi distribuþia apei, salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de
decontaminare.
ªomerii înregistraþi 1), dupã nivelul de educaþie

mii persoane
2010 2011 2012 2013
Total ºomeri 2) 627 461 494 512

din care: femei 264 204 211 216
Primar, gimnazial, profesional 442 321 347 356

din care: femei 164 127 131 134
Liceal ºi postliceal 135 101 110 120
din care: femei 71 53 57 60
Universitar 50 39 37 36
din care: femei 29 24 23 22
1) La sfârºitul anului.
2) Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã.
Numãrul ºomerilor înregistraþi la Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de

Muncã (ANOFM) a avut o evoluþie descrescãtoare pânã in anul 2012, dupã care
a înregistrat o uºoarã creºtere, ajungând la finele anului 2013, la un numãr de
512 mii persoane.
Rata ºomajului înregistrat la finele anului 2010, reprezenta 7,0%, dupã un an, la
sfârºitul anului 2011, scãzând semnificativ la 5,2%.
În urmãtorii doi, ani rata ºomajului înregistrat a crescut uºor, la 5,4% în anul
2012 ºi la 5,7% în anul 2013, tendinþa fiind crescãtoare în continuare.

Numãrul ºomerilor înregistraþi ºi rata ºomajului
mii persoane %
1000 10
7,8
800 7,0 8
709
7,1 627 5,7
600 5,2 5,4 6
6,3
494 512
4,4 461
4,0 403 4,9 5,1
400 368 4,9 4
4,4 302
3,9 264
204 211 216
167 187
200 2
368 403 709 627 461 494 512
0 0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Numãrul ºomerilor Rata ºomajului - total1)
înregistraþi - total
Numãrul ºomerilor Rata ºomajului - femei1)
înregistraþi - femei
1) Anul 2013, date provizorii.
În perioada 2010 - 2013, bãrbaþii au fost majoritari în rândul ºomerilor

înregistraþi (57,9% la sfârºitul anului 2010, 55,7% în 2011, 57,3% în 2012,
respectiv 57,8% la sfârºitul anului 2013).
Numãrul femeilor ºomere a scãzut în anul 2011, comparativ cu anul precedent,
dar, în ultimii trei ani s-a încadrat pe o curbã uºor ascendentã.
Rata ºomajului 1), pe grupe de vârstã, sexe ºi medii (%)

2010 2011 2012 20132)
Total 7,3 7,4 7,0 7,3

Sub 25 ani 22,1 23,7 22,7 23,6
25 ani ºi peste 5,8 5,8 5,6 5,9
Masculin 7,9 7,9 7,6 7,9
Sub 25 ani 22,3 23,7 22,3 23,5
25 ani ºi peste 6,3 6,3 6,1 6,5
Feminin 6,5 6,8 6,4 6,6
Sub 25 ani 21,8 23,8 23,2 23,9
25 ani ºi peste 5,1 5,2 4,9 5,2
Urban 9,1 8,8 8,6 8,9
Sub 25 ani 30,5 32,4 31,8 33,3
25 ani ºi peste 7,4 7,0 7,0 7,4
Rural 5,0 5,5 5,1 5,3
Sub 25 ani 15,3 16,7 15,9 17,1
25 ani ºi peste 3,6 4,1 3,8 3,9
obiºnuite.
1) Conform definiþiei internaþionale (BIM-Biroul Internaþional al Muncii). 2) Date provizorii.
Rata ºomajului conform definiþiei internaþionale (BIM) - calculatã ca proporþie a

ºomerilor în populaþia activã, a înregistrat la nivelul þãrii valoarea de 7,3% în
anul 2013, în creºtere faþã de anul precedent cu 0,3 puncte procentuale ºi în
scãdere cu -0,1 puncte procentuale faþã de anul 2011. Rata ºomajului BIM
înregistratã în anul 2013 se situa totuºi cu 1,5 puncte procentuale peste cea din
anul de debut al crizei economico-financiare (5,8% în anul 2008).

Rata ºomajului BIM a crescut faþã de anul precedent, atât pentru bãrbaþi cât ºi
pentru femei. Astfel, pentru femei s-a înregistrat o ratã a ºomajului de 6,6%, în
creºtere cu 0,2 puncte procentuale faþã de anul precedent, iar pentru bãrbaþi,
rata ºomajului a fost de 7,9%, în creºtere cu 0,3 puncte procentuale faþã de anul
2012.
În anul 2013, rata ºomajului în mediul urban depãºeºte semnificativ rata
înregistratã în mediul rural (8,9% faþã de 5,3%).
Tinerii în vârstã de 15-24 ani sunt persoanele cel mai grav afectate de
fenomenul ºomajului. Astfel, în anul 2013, rata ºomajului în rândul tinerilor a
fost de 23,6%, cu diferenþe semnificative pe medii (33,3% în mediul urban, faþã
de 17,1% în mediul rural). Valoarea acestui indicator a fost de 5,9% pentru
persoanele în vârstã de 25 de ani ºi peste.
Rata ºomajului 1) de lungã duratã, pe sexe ºi medii (%)

2010 2011 2012 20132)
Total (12 luni ºi peste) 2,5 3,1 3,2 3,4

masculin 2,9 3,4 3,4 3,6
feminin 2,1 2,8 2,9 3,2
urban 3,2 3,9 4,1 4,4
rural 1,7 2,1 2,0 2,2
Tineri (6 luni ºi peste) 13,0 15,0 13,9 14,2

masculin 13,8 15,3 14,1 14,1
feminin 11,8 14,6 13,5 14,2
urban 17,8 20,8 19,4 20,4
rural 9,1 10,3 9,8 9,9

obiºnuite.
2) Date provizorii.
Rata ºomajului de lungã duratã (ponderea ºomerilor, aflaþi în ºomaj de 12 luni

ºi peste, în populaþia activã) a fost de 3,4% în anul 2013, în creºtere uºoarã
comparativ cu cele înregistrate în ultimii doi ani (3,1% în 2011 ºi respectiv 3,2 în
2012). Pe sexe, acest indicator a înregistrat în anul 2013, valori de 3,6% pentru
bãrbaþi ºi 3,2% pentru femei, iar pe medii, de 4,4% în mediul urban, faþã de 2,2%
în mediul rural.
Rata ºomajului de lungã duratã la tineri (ponderea ºomerilor în vârstã de 15-24

ani, aflaþi în ºomaj de 6 luni ºi peste în populaþia activã) a avut o evoluþie
oscilantã în perioada analizatã, ajungând în anul 2013 la 14,2% (cu 0,3 puncte
procentuale mai mult faþã de anul precedent, dar cu 1,2 puncte procentuale
mai mare comparativ cu anul 2010).

Incidenþa ºomajului 1) de lungã duratã (%)
- ca proporþie în total ºomeri 1)-
2010 2011 2012 20132)
Total (12 luni ºi peste) 34,9 41,9 45,3 46,4
masculin 36,9 42,6 45,1 45,3
feminin 32,0 40,9 45,7 48,0
urban 35,2 44,3 48,2 49,1
rural 34,2 37,1 39,2 40,8
Tineri (6 luni ºi peste) 58,8 63,4 61,1 59,9
masculin 62,0 64,8 63,2 60,1
feminin 54,1 61,5 58,3 59,7
urban 58,4 64,2 61,0 61,4
rural 59,6 62,0 61,3 58,0
2) Date provizorii.
În perioada 2010-2013, incidenþa ºomajului pe termen lung (ponderea

ºomerilor de lungã duratã în total ºomeri) s-a încadrat pe o pantã ascendentã.
Valoarea înregistratã în anul 2013 a fost de 46,4%, în creºtere cu 1,1 puncte
procentuale faþã de anul precedent ºi cu 4,5 puncte procentuale faþã de anul 2011.
În mediul urban, indicatorul a avut valoarea de 49,1% cu 8,3 puncte
procentuale peste cea înregistratã în mediul rural.
Rata de activitate ºi rata de ocupare, pe sexe ºi medii (%)

2010 2011 2012 2013
Rata de activitate
Total 63,6 63,3 64,2 64,6
Masculin 71,5 70,7 72,1 72,7
Feminin 55,8 56,0 56,4 56,5
Urban 63,1 63,9 64,2 64,7
Rural 64,4 62,6 64,2 64,4
Rata de ocupare
Total 58,8 58,5 59,5 59,7
Masculin 65,7 65,0 66,5 66,8
Feminin 52,0 52,0 52,6 52,6
Urban 57,3 58,2 58,7 58,9
Rural 60,9 58,8 60,7 60,7
Notã: Date calculate pentru populaþia în vârstã de muncã (15 - 64 ani).
Date estimate la momentul cercetãrii statistice, în funcþie de numãrul
În anul 2013, rata de activitate a populaþiei în vârstã de muncã (15 - 64 ani) a

fost de 64,6% ºi a înregistrat niveluri mai ridicate pentru populaþia masculinã
(72,7%, faþã de 56,5% pentru populaþia femininã). Pe cele douã medii de
rezidenþã, indicatorul a avut valori apropiate: 64,7% în urban ºi 64,4% în rural.
În anul 2013, rata de ocupare a populaþiei în vârstã de 20-64 ani a fost de 63,9%,
în uºoarã creºtere faþã de anul precedent (63,8%), aflându-se la o distanþã de 6,1
puncte procentuale faþã de þinta naþionalã de 70% stabilitã în contextul
Strategiei Europa 2020.
Rata locurilor de muncã vacante este unul dintre indicatorii care exprimã
cererea de forþã de muncã ce se manifestã pe piaþa muncii. Rata medie anualã
a locurilor de muncã vacante a fost în anul 2013 de 0,72% (în creºtere cu 0,13
puncte procentuale faþã de anul precedent, dar în scãdere cu 1,34 puncte
procentuale faþã de anul 2007, an în care rata locurilor de muncã vacante a
înregistrat cea mai ridicatã valoare).

Rata locurilor de muncã vacante, pe grupe

majore de ocupaþii (%)
Grupe majore de ocupaþii 2011 2012 2013
Total 1) 0,64 0,59 0,72
Membri ai corpului legislativ ai executivului,
înalþi conducãtori ai administraþiei publice,
conducãtori ºi funcþionari superiori 0,38 0,37 0,46
Specialiºti în diverse domenii de activitate 0,67 0,70 0,97
Tehnicieni ºi alþi specialiºti din
domeniul tehnic 0,65 0,71 0,78
Funcþionari administrativi 0,58 0,46 0,63
Lucrãtori în domeniul serviciilor 0,48 0,45 0,53
Lucrãtori calificaþi în agriculturã,
silviculturã ºi pescuit 0,24 0,50 0,47
Muncitori calificaþi ºi asimilaþi 0,51 0,36 0,43
Operatori la instalaþii ºi maºini;
asamblori de maºini ºi echipamente 0,90 0,84 0,88
Muncitori necalificaþi 0,85 0,71 0,87
Notã: Începând cu anul 2011 s-a trecut la noua clasificare a ocupaþiilor conform
H.G. nr. 1352/2010 privind aprobarea structurii Clasificãrii Ocupaþiilor din
România (COR 2008) – nivel grupã de bazã ºi în conformitate cu Clasificarea
Internaþionalã Standard a Ocupaþiilor (ISCO-08).
Sursa: Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã vacante.
Rata locurilor de muncã vacante, pe activitãþi ale economiei

naþionale (%)
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2010 2011 2012 2013
Total 0,59 0,64 0,59 0,72
Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 0,85 0,84 0,34 0,35
Industrie - total 0,67 0,81 0,72 0,88
Industrie extractivã 0,05 0,04 0,06 0,14
Industrie prelucrãtoare 0,77 0,90 0,77 0,93
ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 0,14 0,11 0,10 0,13
deºeurilor, activitãþi de decontaminare 0,54 0,86 1,11 1,37
Construcþii 0,53 0,44 0,29 0,24
Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; repararea
autovehiculelor ºi motocicletelor 0,24 0,32 0,27 0,28
Transport ºi depozitare 0,47 0,61 0,44 0,50
Hoteluri ºi restaurante 0,12 0,41 0,33 0,33
Informaþii ºi comunicaþii 0,76 0,89 0,61 0,59
Intermedieri financiare ºi asigurãri 0,84 0,77 0,89 0,85
Tranzacþii imobiliare 0,16 0,45 0,41 0,52
Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 0,62 0,45 0,54 0,72
Activitãþi de servicii administrative ºi
activitãþi de servicii suport 0,59 0,79 0,60 0,58
Administraþie publicã ºi apãrare;
asigurãri sociale din sistemul public 1) 1,17 1,09 1,20 1,98
Învãþãmânt 0,17 0,16 0,24 0,40
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 1,10 1,05 1,27 1,22
Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 0,88 0,83 0,93 1,67
Alte activitãþi de servicii 0,29 0,37 0,41 2,21
Sursa: Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã vacante.

VENITURILE POPULAÞIEI
Veniturile totale ale gospodãriilor
2010 2011 2012 20131)

- lei , lunar pe o gospodãrie -
Venituri totale 2304,3 2417,3 2475,0 2559,1

- procente -
Venituri bãneºti 83,9 81,7 82,4 83,5

Contravaloarea veniturilor în naturã
obþinute de salariaþi ºi beneficiari
de prestaþii sociale 1,9 1,8 1,9 1,8
Contravaloarea consumului de produse
agricole din resurse proprii 14,2 16,5 15,7 14,7
1) Date provizorii.
Sursa: Cercetarea statisticã a bugetelor de familie.
În perioada 2010-2013, principala sursã de formare a veniturilor totale ale

gospodãriilor a reprezentat-o veniturile bãneºti, în scãdere de la 83,9% în anul
2010, la 83,5% în anul 2013. Veniturile în naturã înregistreazã în aceeaºi
perioadã o tendinþã crescãtoare, ajungând în anul 2013 sã reprezinte 16,5% pe
seama, în principal, a contravalorii consumului de produse agroalimentare
din resurse proprii (în creºtere cu 0,5 puncte procentuale faþã de anul 2010).
Structura veniturilor bãneºti, în anul 2013 1)

- total gospodãrii -
4,2% Salarii brute ºi alte

drepturi salariale
Venituri din
27,2% agriculturã
Venituri din activitãþi

neagricole
independente
3,4% 61,3% Venituri din prestaþii
sociale
3,9%
Alte venituri
1) Date provizorii.
Sursa: Ancheta Bugetelor de Familie (ABF).
În anul 2013, salariile ºi celelalte venituri asociate lor au format cea mai
importantã categorie de venituri, având ponderea cea mai mare în veniturile
bãneºti ale gospodãriilor (61,3%), în creºtere cu 0,5 puncte procentuale faþã de
anul 2012. O pondere importantã în structura veniturilor bãneºti ale
gospodãriilor o reprezintã veniturile din prestaþii sociale (27,2%, în scãdere cu
0,8 puncte procentuale faþã de anul 2012). În schimb, veniturile din agriculturã,
veniturile din activitãþi independente ºi cele din proprietate au o pondere
scãzutã în veniturile bãneºti ale gospodãriilor.

CÂªTIGURI SALARIALE
Dacã prima decadã a ultimelor douã decenii a fost caracterizatã de instabilitate

economicã, puternic influenþatã de nivelul ºi evoluþia ratei inflaþiei, cea de a
doua decadã a fost marcatã de încheierea perioadei de tranziþie cãtre
economia de piaþã. Astfel, începând cu anul 2003, se observã un reviriment al
valorii reale a câºtigului salarial, nivelul atins în anul 2007, depãºindu-l, pentru
prima datã dupã ’90, pe cel din anul 1990 cu 11,8%. Valoarea maximã s-a
înregistrat în anul 2008 (130,3% faþã de anul 1990), în anii urmãtori, trendul fiind
uºor descrescãtor.
Câºtigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitãþi

ale economiei naþionale lei / salariat
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2010 2011 2012 20131)
Total 1391 1444 1507 1622
Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 1024 1044 1093 1204

Industrie 1388 1470 1541 1641
Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi
termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 2671 2787 2904 2907
deºeurilor, activitãþi de decontaminare 1256 1333 1388 1444
Construcþii 1125 1247 1193 1289
repararea autovehiculelor ºi motocicletelor 1166 1227 1305 1414
Intermedieri financiare ºi asigurãri 3200 3435 3587 3786
Activitãþi profesionale, ºtiinþifice
ºi tehnice 1915 2061 2216 2575
ºi activitãþi de servicii suport 940 966 1030 1111
sociale din sistemul public2) 1968 1909 2102 2273
Învãþãmânt 1380 1316 1371 1477
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 1226 1210 1315 1456
Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 1103 1076 1148 1250
Alte activitãþi de servicii 824 852 929 1015
1) Date provizorii, exclusiv câºtigurile realizate de salariaþii din unitãþile economice
cu mai puþin de 4 salariaþi.
Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã (perioada 2010-2012);
Cercetarea statisticã lunarã asupra câºtigurilor salariale (anul 2013).

CÂªTIGURI SALARIALE
Indicii câºtigului salarial real
1990 = 100
%
140 130,3 123,6 126,8
130
120 128,3
110 121,3 122,5
97,4 111,8
100
90 81,5 78,3
80 72,7 89,5
66,5 63,9
70 58,9 58,4 59,4
60 70,8 70,8
59,1 62,4
50 56,2 57,0
~
0
2010
2011
2012
2013
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
1999
Notã: Anul 2013, date provizorii.
În anul 2012, indicele câºtigului salarial real faþã de anul 1990 a fost de 122,5%,
în creºtere cu 1,2 puncte procentuale faþã de anul 2011.
În anul 2013, indicele câºtigului salarial real a crescut (4,3 puncte procentuale)
faþã de anul precedent având valoarea de 126,8% (date provizorii; sunt excluse
din sfera de cuprindere unitãþile economice cu mai puþin de 4 salariaþi).
Câºtigul salarial nominal mediu

brut ºi net lunar, pe sexe
lei / salariat
2163
2098
2007
2200
1948
1906
1848
1814
1786
1775
2000
1312 1700
1581
1800
1530
1466
1468
1405
1424
1600
1349
1348
1312
1308
1310
1264
1400
1095
1200
981
1000
1222
800
600
400
200
0
BRUT NET BRUT NET BRUT NET BRUT NET BRUT NET BRUT NET
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Bãrbaþi Femei

CHELTUIELILE POPULAÞIEI
Cheltuielile totale de consum ale gospodãriilor
2010 2011 2012 20131)

- lei , lunar pe o gospodãrie -
Cheltuieli totale de consum 1486,43 1532,29 1614,10 1670,04
- procente -
Produse agroalimentare ºi
bãuturi nealcoolice 41,0 41,7 41,9 41,4
Bãuturi alcoolice, tutun 7,7 7,6 7,8 7,8
Îmbrãcãminte ºi încãlþãminte 5,4 5,0 5,0 5,2
Locuinþã, apã, electricitate,
gaze ºi alþi combustibili 16,6 16,3 16,7 16,7
Mobilier, dotarea ºi întreþinerea locuinþei 4,0 4,0 3,8 3,9
Sãnãtate 4,5 4,7 4,3 4,5
Transport 6,0 6,0 6,1 5,9
Comunicaþii 5,0 4,7 4,8 4,7
Recreere ºi culturã 4,0 4,1 3,8 4,1
Educaþie 0,7 0,6 0,6 0,5
Hoteluri, cafenele ºi restaurante 1,3 1,3 1,3 1,5
Diverse produse ºi servicii 3,8 4,0 3,9 3,8
1) Date provizorii.
În perioada 2010-2013, produsele agroalimentare ºi bãuturile nealcoolice au

deþinut ponderea cea mai ridicatã în totalul cheltuielilor de consum (41,4%), în
creºtere cu 0,4 puncte procentuale faþã de anul 2010. Tendinþa crescãtoare se
menþine ºi dacã acestea sunt asociate cu cheltuielile pentru locuinþã, dotarea ºi
întreþinerea acesteia (de la 61,6% în anul 2010, la 62,0% în anul 2013).
În anul 2013, cheltuielile pentru consumul alimentar au deþinut, pe ansamblul

gospodãriilor, o pondere de 36,2% din totalul cheltuielilor bãneºti de consum.
În medie, pe total gospodãrii, ponderea cheltuielilor pentru mãrfuri
nealimentare a fost de 34,4%, iar cheltuielile pentru servicii au înregistrat o
pondere de 29,4%.
Structura cheltuielilor bãneºti de consum, în anul 2013 1)

- total gospodãrii -
29,4% 36,2%
Produse alimentare
Produse nealimentare
Plata serviciilor
34,4%
1) Date provizorii.
Sursa: Ancheta Bugetelor de Familie (ABF).

CONSUMUL POPULAÞIEI
Consumul mediu lunar 1),
la principalele produse alimentare ºi bãuturi
U.M. 2010 2011 2012 20132)
Carne proaspãtã kg 3,103 3,079 3,143 3,187
Preparate din carne kg 1,068 1,023 1,038 1,031
Grãsimi kg 1,219 1,201 1,196 1,193
Lapte litri 6,186 5,962 6,062 5,870
Ouã buc. 13 13 13 13
Zahãr kg 0,754 0,741 0,732 0,745
Cartofi kg 3,488 3,465 3,480 3,314
Legume ºi conserve din legume
(în echivalent legume proaspete) kg 7,382 7,597 7,575 7,617
Fructe kg 3,557 3,399 3,389 3,449
Apã mineralã ºi alte bãuturi
nealcoolice litri 4,859 4,571 4,542 4,489
Bere litri 1,112 1,077 1,125 1,205
Vin litri 0,942 0,864 0,874 0,876
Þuicã ºi rachiuri naturale litri 0,218 0,217 0,205 0,206
1) Cantitãþi medii lunare pe o persoanã (din gospodãriile individuale).
2) Date provizorii.
În România, consumul de carne ºi preparate din carne se situeazã la un nivel

relativ scãzut comparativ cu standardele din þãrile dezvoltate. Consumul
mediu lunar de carne proaspãtã pe o persoanã a fost de 3,2 kg în anul 2013.
Împreunã cu preparatele din carne, acesta se ridicã la 4,2 kg lunar, ceea ce
înseamnã un consum mediu anual de 50 kg pe o persoanã.
În anul 2013, consumul de bãuturi alcoolice ºi nealcoolice a reprezentat în

medie lunar pe o persoanã 4,5 litri apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice, 1,2
litri bere, 0,9 litri vin, 0,2 litri þuicã ºi rachiuri naturale. Comparativ cu anul 2010
aceste niveluri au fost mai mici astfel: la apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice
cu 7,6%, la vin cu 7,0%, la þuicã ºi rachiuri naturale cu 5,5%, cu excepþia celui de
la bere care a crescut cu 8,4%.
Înzestrarea gospodãriilor cu bunuri

de folosinþã îndelungatã
bucãþi / 100 gospodãrii
2010 2011 2012 20131)
Aparate audio 82,7 81,1 83,8 82,3
Televizoare - total 138,4 138,9 143,1 144,5
Frigidere ºi congelatoare 80,0 78,9 80,9 78,1
Combine frigorifice 41,1 42,7 44,1 47,0
Maºini de gãtit cu gaze 95,3 95,5 96,0 96,4
Maºini electrice de spãlat rufe 75,3 76,3 78,7 78,9
Aspiratoare de praf 63,8 64,0 66,4 67,3
Maºini de cusut 20,6 20,8 21,1 20,4
Biciclete 27,5 28,4 30,1 31,2
Motociclete ºi motorete 1,1 1,0 1,1 0,8
Autoturisme 28,6 26,9 27,2 28,5
1) Date provizorii.
În perioada 2010-2013, înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã

îndelungatã a crescut la majoritatea produselor. Din anul 2010 pânã în anul
2013, înzestrarea gospodãriilor cu frigidere ºi congelatoare a scãzut cu 2,4% pe
seama creºterii înzestrãrii gospodãriilor cu combine frigorifice (cu 14,4%). De
asemenea, înzestrarea gospodãriilor cu televizoare a crescut cu 4,4%, iar cea cu
aspiratoare de praf ºi maºini electrice de spãlat rufe cu 5,5%, respectiv 4,8%.
Înzestrarea cu bunuri de folosinþã îndelungatã este influenþatã atât de

resursele financiare ale gospodãriilor, cât ºi de acumulãrile din anii precedenþi,
precum ºi de oferta de bunuri de pe piaþã, din ce în ce mai performantã tehnic.

LOCUINÞE
Evoluþia fondului de locuinþe
2010 20111) 20121)

Fondul de locuinþe (mii) - 8428 8468 8506
proprietate majoritar privatã (mii) 8233 8272 8308
Camere de locuit (mii) - 22011 22168 22319
proprietate majoritar privatã (mii) 21662 21817 21963
Suprafaþa locuibilã (mii m2) - 330008 333349 336522
proprietate majoritar privatã (mii m2) 324318 327588 330655
Locuinþe terminate - total 48862 45419 44016
- din fonduri private 45983 43062 40436
Notã: Datele pentru anul 2013 vor fi disponibile în luna iulie 2014.
1) Date provizorii.
Fondul de locuinþe ºi-a pãstrat trendul ascendent din ultimii ani, înregistrând
8506 mii locuinþe la sfârºitul anului 2012. Dupã forma de proprietate, ponderea
cea mai mare din fondul locativ existent la sfârºitul anului 2012 o reprezintã
locuinþele aflate în proprietatea majoritar privatã (97,7%).
Locuinþe terminate, pe medii
70 67,3
65 62,5
60
55
47,3 48,9
50 45,4 44,0
45
34,7 31,1
40
35
23,5 26,1 25,4 24,0
30
25
20
15
10
23,8 32,6 31,4 22,8 20,0 20,0
5
0
2007 2008 2009 2010 20111) 2012 1)
Total locuinþe Rural
terminate Urban
Notã: Datele pentru anul 2013 vor fi disponibile în luna iulie 2014.
1) Date provizorii.
În anul 2012 au fost date în folosinþã 44,0 mii locuinþe, cu 1,4 mii mai puþine
decât în anul precedent.

LOCUINÞE
Locuinþe terminate, pe medii
2010 20121)
53,4% 54,5%
Urban
Rural
46,6% 45,5%
1) Date provizorii.
Locuinþe terminate, dupã numãrul camerelor de locuit

2010 20121)
6,7% 7,2%
18,8% 19,5%
Cu o camerã
Cu douã
camere
Cu trei camere
Cu patru
camere
ºi peste
52,0% 22,5% 51,1% 22,2%
1) Date provizorii.
În anul 2012, pe cele douã medii de rezidenþã, ponderea locuinþelor date în

folosinþã a fost mai mare în mediul rural (54,5%) faþã de mediul urban (45,5%).

PROTECÞIA SOCIALÃ A ªOMERILOR
Indemnizaþii de ºomaj 1)
2010 2011 2012 2013

Media lunarã (lei / persoanã)
Indemnizaþie de ºomaj
(ºomeri cu experienþã în muncã) 1) 470 525 421 426
(ºomeri fãrã experienþã în muncã) 2) 268 245 230 229
În procente faþã de salariul minim brut pe economie
(ºomeri cu experienþã în muncã) 1) 78,3 78,4 60,1 55,3
(ºomeri fãrã experienþã în muncã) 2) 44,7 36,6 32,9 29,7
1) Indemnizaþia de ºomaj acordatã persoanelor aflate în ºomaj ca urmare a pierderii

locului de muncã, conform art. 39 din Legea nr. 76/2002.
2) Indemnizaþia de ºomaj acordatã instituþiilor de învãþãmânt, conform art. 40
din Legea nr. 76/2002.
În anul 2013, valoarea medie lunarã a indemnizaþiei de ºomaj a fost de 426 lei,
cu 9,4% mai micã faþã de anul 2010 ºi a reprezentat 55,3% din salariul minim
brut pe economie. Indemnizaþia de ºomaj pentru absolvenþii instituþiilor de
învãþãmânt (229 lei) a reprezentat în raport cu salariul minim brut pe economie,
29,7%, în anul 2013 faþã de 44,7% în anul 2010.
În anul 2013, în totalul cheltuielilor cu protecþia socialã a ºomerilor, ponderea

cea mai mare au deþinut-o cheltuielile ocazionate de plata indemnizaþiei de
ºomaj (52,0%).
Structura cheltuielilor cu protecþia socialã a ºomerilor,

în anul 2013
45,809% 52,044%
Indemnizaþii de ºomaj 1)
Plata absolvenþilor
Plãþi compensatorii
Alte cheltuieli 2)
0,001% 2,146%
1) Conform Legii nr. 76/2002, privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi

stimularea ocupãrii forþei de muncã.
2)
Inclusiv plãþi pentru stimularea ºomerilor care se încadreazã înainte de expirarea
perioadei de acordare a indemnizaþiei; pentru stimularea mobilitãþii forþei de muncã
ºi stimularea angajatorilor care încadreazã ºomeri aparþinând unor categorii
defavorizate pentru calificarea, recalificarea ºomerilor, pentru stimularea
absolvenþilor ºi pentru combaterea marginalizãrii sociale.
Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã.

ASIGURÃRI SOCIALE
U.M. 2010 2011 2012 2013

Pensionari de asigurãri sociale 1) - total
Numãr mediu anual mii pers. 5664 5580 5480 5404
Pensia medie lunarã lei / pers. 716 753 774 806
Pensionari de asigurãri sociale de stat

Pensionari de asigurãri sociale - agricultori
Pensionari de asigurãri sociale (exclusiv agricultori)
Pensionari beneficiari de ajutor social 2)
Pensionari I.O.V.R. (invalizi, orfani ºi vãduve de rãzboi)

Numãr mediu mii pers. 9 8 6 5
1) Cuprind pensionarii de asigurãri sociale de stat, pensionarii proveniþi din
Ministerul Apãrãrii Naþionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român
de Informaþii, Secretariatul de Stat pentru Culte ºi Casa de Asigurãri a Avocaþilor.
2) Ajutor social tip pensie plãtit din fondul de asigurãri sociale.
Evoluþia numãrului mediu al pensionarilor
7000
6000 5675 5664
5410 5404
5000 4767 4681
4000
3000
2000
1000
0
2010 2012
Pensionari - total Pensionari de asigurãri

sociale de stat
Pensionari de asigurãri
sociale
În anul 2013, numãrul mediu al pensionarilor de asigurãri sociale a fost de 5404

mii persoane, în scãdere cu 260 mii persoane faþã de anul 2010. Numãrul
pensionarilor de asigurãri sociale de stat a scãzut ºi el faþã de anul 2010 cu 86
mii persoane. În anul 2013, pensia medie lunarã pentru pensionarii de asigurãri
sociale a fost de 806 lei, mai mare de 1,1 ori faþã de cea a anului 2010.
În anul 2013, pensia medie lunarã pentru pensionarii de asigurãri sociale de stat
a fost de 809 lei, în creºtere cu 9,5% faþã de anul 2010.

ASIGURÃRI SOCIALE
Indicii pensiei medii reale

1990=100
%
130 125,7
116,9
120
112,1 122,6
110 116,8 117,0
100
90 83,6
80 74,3
70 61,4 63,1 62,3
56,3 68,1
60 50,3 51,6
63,1 47,2 46,6
50 55,0 57,7
49,2
40
~ 44,0 48,2
0
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
Biletele pentru tratament balnear ºi odihnã

acordate prin asigurãrile sociale
U.M. 2010 2011 2012

Bilete - total mii 169,8 228,5 202,1
Tratament balnear mii 169,8 198,8 202,1
Odihnã mii - 29,7 -
Cheltuielile efectuate pentru
tratament ºi odihnã 1) mii lei 239878,9 303598,5 296712,1
Notã: Datele pentru anul 2013 vor fi disponibile în luna septembrie 2014.
1) Inclusiv cheltuielile efectuate pentru tratamentul balnear al agricultorilor,
conform O.U.G. nr. 31/1998.
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice.

ASISTENÞÃ SOCIALÃ
Alocaþii ºi alte ajutoare acordate populaþiei
mii lei
2010 2011 2012
De la bugetul de stat 6041256,2 5218108,8 4682000,7

Alocaþii de stat pentru copii 2916950,7 2834784,0 2762798,8
Alocaþia familialã complementarã 442171,3 2480,2 -
Alocaþia de susþinere pentru familia
monoparentalã 189034,9 1252,6 -
Indemnizaþia pentru creºterea copilului 2212724,8 2176419,0 1760287,1
Stimulent pentru creºterea copilului 12256,6 20198,11) 6101,3
Contribuþii pentru asigurãrile de sãnãtate
aferente indemnizaþiei pentru
creºterea copilului 122718,7 121140,0 97950,6
Alocaþia pentru copii nou-nãscuþi 29633,8 - -
Trusoul pentru copii nou-nãscuþi 22508,2 6,32) -
Sprijin financiar pentru constituirea familiei 35819,2 55,92) -
Alocaþii de încredinþare ºi plasament
familial 55648,2 53300,8 53002,9
Ajutoare de urgenþã 220,6 6875,9 182,8
Ajutoare financiare 1351,0 1388,6 1433,1
Ajutorul pentru persoane refugiate 218,2 207,4 244,1
De la bugetele locale 510402,6 34164,7 46386,0

Ajutoare sociale 479099,1 - -
Ajutorul pentru acoperirea unei pãrþi din
cheltuielile de înmormântare 2207,0 1455,8 1447,7
Ajutoare de urgenþã 29096,5 32708,9 44938,3
1) Inclusiv sumele corespunzãtoare stimulentului de inserþie.
2) Drepturi aferente anului 2010.
Totalul cheltuielilor cu alocaþiile ºi celelalte ajutoare acordate populaþiei s-a

situat pe o curbã descendentã în perioada 2010-2012; principala sursã de
finanþare a acestora a reprezentat-o bugetul de stat.
În anul 2012, totalul cheltuielilor cu alocaþiile suportate de la bugetul de stat a

reprezentat 59,6% din totalul cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat ºi
bugetele locale.
În anul 2012, comparativ cu anul 2010, cheltuielile cu alocaþia de stat pentru

copii au scãzut de 0,9 ori, iar ajutoarele de urgenþã acordate din bugetul de stat
ºi bugetele locale au înregistrat o creºtere de 153,9%.
Cantine de ajutor social 1)
2010 2011 2012

Numãrul unitãþilor ºi al secþiilor 120 107 109
Numãrul locurilor 24362 23864 28688
1) Finanþate de la bugetul local.

SÃNÃTATE
Principalele unitãþi sanitare
numãr unitãþi
2010 2011 2012 20131)
Spitale 503 464 473 490
Ambulatorii integrate spitalelor
ºi de specialitate 472 414 422 425
Policlinici 311 262 282 292
Dispensare medicale 204 187 191 191
Centre de sãnãtate2) 40 18 20 20
Sanatorii T.B.C. 4 2 2 2
Sanatorii balneare3) 9 9 11 11
Preventorii 4 2 2 2
Unitãþi medico-sociale 68 64 64 64
Centre de diagnostic ºi tratament 26 29 34 34
Centre medicale de specialitate 188 221 243 256
Cabinete medicale de medicinã
generalã 1000 990 988 972
Cabinete medicale de familie 11170 11211 11151 11179
Cabinete medicale de specialitate 8870 9452 9712 10149
Cabinete medicale ºcolare
ºi studenteºti 1287 1366 1389 1420
Cabinete stomatologice 12036 12613 12904 13508
Cabinete stomatologice ºcolare
ºi studenteºti 453 461 459 463
Alte tipuri de cabinete medicale 662 541 531 519
Farmacii ºi puncte farmaceutice 7926 8293 8456 8955
Laboratoare medicale 2978 3008 3248 3288
Laboratoare de tehnicã dentarã 2209 2227 2248 2228
Creºe 289 295 313 334
1) Date provizorii.
2) Inclusiv centre de sãnãtate cu paturi de spital.
3) Inclusiv sanatorii de nevroze sau de neuropsihiatrie.
Sursa: Cercetarea statisticã privind activitatea unitãþilor sanitare.
Serviciile de îngrijire aferente sistemului sanitar au fost furnizate printr-o reþea
de unitãþi sanitare (spitale, policlinici, centre medicale, ambulatorii de
specialitate ºi alte instituþii medicale) aparþinând sectorului public ºi privat.
În anul 2013, din aceastã reþea fãceau parte un numãr de 490 spitale, cu 13 mai
puþine decât în anul 2010. Dezvoltarea sectorului privat a dus la creºterea
numãrului de farmacii ºi puncte farmaceutice, astfel, în anul 2013, numãrul
acestora a fost de 8955 unitãþi, cu 1029 mai multe decât în anul 2010.
Evoluþia principalelor unitãþi sanitare
13508
numãr
12036
14000
11170
11179
10149
12000
8955
8870
10000
7926
8000
6000
4000
490
2000
503
334
311
292
289
0
2010 2013 1)
Spitale Cabinete medicale
de specialitate
Cabinete
Policlinici stomatologice
Cabinete medicale Farmacii ºi puncte
de familie farmaceutice Creºe
1) Date provizorii.

SÃNÃTATE
Paturile din unitãþile sanitare
numãr paturi
2010 2011 2012 20131)
Paturi în spitale - total 132004 128501 129642 130177

Paturi în preventorii 2) 370 320 312 297
Paturi în unitãþi medico-sociale 2) 2925 2867 2884 2934
Paturi în sanatorii T.B.C. 2) 610 470 410 410
Paturi în creºe 14880 15206 16241 17425
1) Date provizorii.
2) Numai unitãþile din sectorul public.
Numãrul cadrelor medico-sanitare

persoane
2010 2011 2012 2013
Medici 1) 52204 52541 53681 51993

Locuitori la un medic 388 383 374 385
Medici la 10000 locuitori 25,8 26,1 26,8 26,0
Stomatologi 12990 13355 13814 12164

Locuitori la un stomatolog 1559 1509 1452 1646
Stomatologi la 10000 locuitori 6,4 6,6 6,9 6,1
Farmaciºti 13624 14575 15435 16295

Locuitori la un farmacist 1486 1382 1300 1229
Farmaciºti la 10000 locuitori 6,7 7,2 7,7 8,1
Personal sanitar mediu 126656 125992 125141 125180

Locuitori la un cadru mediu 160 160 160 160
Personal mediu la 10000 locuitori 62,6 62,5 62,4 62,5
Personal mediu la un medic 2,4 2,4 2,3 2,4
Notã: Pentru perioada 2010 - 2012 s-a utilizat populaþia rezidentã la 1 iulie a
fiecãrui an, estimatã în condiþii de comparabilitate cu rezultatele definitive
1) Exclusiv stomatologi.
Sistemul sanitar a beneficiat, în anul 2013, de 52,0 mii medici (exclusiv

stomatologi), 12,2 mii stomatologi, 16,3 mii farmaciºti ºi 125,2 mii personal
sanitar mediu. În anul 2013, la un medic (excluzând stomatologii), au revenit în
medie 385 locuitori (388 locuitori în anul 2010). La un stomatolog au revenit
1646 locuitori, cu 87 locuitori mai mulþi faþã de anul 2010, iar la un farmacist au
revenit 1229 locuitori, cu 257 mai puþini decât în anul 2010.
În anul 2013, la 10000 locuitori reveneau: 26,0 medici; 6,1 stomatologi; 8,1
farmaciºti ºi 62,5 personal sanitar mediu.

EDUCAÞIE
Invãþãmântul pe niveluri de educaþie
2010/ 2011/ 2012/ 2013/

2011 2012 2013 2014
Numãrul unitãþilor de învãþãmânt
Total 7588 7204 7069 7074
Populaþia ºcolarã pe niveluri de educaþie (mii)
Total 4029 3824 3734 3651
în învãþãmântul:
Preºcolar 674 674 581 569
- sector privat 12 17 16 17
Primar ºi gimnazial 1691 1629 1744 1743
Liceal 867 889 832 777
Profesional 54 12 20 26
- sector privat 1 *) *) *)
Postliceal ºi de maiºtri 70 80 93 103
Superior 673 540 464 433
Gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei
de vârstã ºcolarã 1) (%)
Total 84,1 80,4 79,6 78,6
Pe sexe
Masculin 82,0 79,0 78,3 77,2
Feminin 86,4 82,0 80,9 80,1
Numãrul preºcolarilor, elevilor ºi studenþilor
care revin la un cadru didactic
Preºcolari 18 18 17 16
Elevi 14 14 15 14
Studenþi 23 19 17 15
Numãrul elevilor ºi studenþilor care revin la 10000 locuitori 1)
Elevi 1325 1295 1340 1323
Studenþi 332 268 232 216
1) Pentru perioada 2010/2011 - 2012/2013 s-a utilizat populaþia rezidentã la
1 iulie a fiecãrui an, iar pentru anul 2013/2014 s-a utilizat populaþia rezidentã
la 1 ianuarie 2013. Datele pentru 2013/2014 au caracter provizoriu, urmând a fi
recalculate, pentru urmãtoarea ediþie, cu populaþia rezidentã la 1 iulie 2013.
*) Sub 0,5.
Sursa: Cercetarea statisticã privind activitatea unitãþilor din învãþãmânt.
Numeroasele schimbãri care au avut loc în domeniul educaþiei, aflat într-o

transformare permanentã, noile reglementãri legislative din sfera educaþiei,
precum ºi procesul de restructurare a sistemului naþional de educaþie au
condus la reorganizarea reþelei unitãþilor de învãþãmânt din România.
Astfel, în perioada 2010-2013, ca urmare a mãsurilor luate în cadrul reformei
sistemului naþional de educaþie, numãrul unitãþilor de învãþãmânt a scãzut la
7074, mai puþine cu 514 (respectiv cu 6,8%).
Noua configuraþie a reþelei de învãþãmânt a fost corelatã cu dimensiunea
populaþiei ºcolare ºi cu condiþiile oferite de baza materialã existentã, în vederea
asigurãrii unui proces educaþional de calitate.
Populaþia ºcolarã a scãzut, ajungând în anul ºcolar/universitar 2013/2014 sã fie
cu 9,4% mai micã decât în anul ºcolar/universitar 2010/2011. Învãþãmântul
superior, deºi este în continuare extins, se aflã într-un uºor regres, din cauza, în
special, a sectorului privat. În anul ºcolar/universitar 2013/2014, pentru toate
nivelurile de educaþie, gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei de
vârstã ºcolarã a înregistrat valori diferite pe sexe (77,2% pentru bãieþi, respectiv
80,1% pentru fete).

EDUCAÞIE
Structura studenþilor, pe grupe de specializãri, din
învãþãmântul superior, în anul universitar 2013 / 2014
1,7%
13,1% 31,0% Grupe de specializãri:
t tehnice
9,8%
universitar - pedagogice
ºtiinþe economice
juridice
18,6% medico - farmaceutice

artistice
25,8%
Structura pe grupe de specializãri a studenþilor înscriºi în învãþãmântul

superior, în anul universitar 2013/2014, reflectã alegerea celor mai mulþi
studenþi din România de a studia la specializãrile: tehnice (31,0%),
universitar-pedagogice (25,8%) ºi ºtiinþe economice (18,6%). În învãþãmântul
superior din sectorul privat, ponderea cea mai mare se înregistreazã pentru
studenþii care studiazã ºtiinþele economice (34,6%).
2010/ 2011/ 2012/ 2013/

2011 2012 2013 2014
Numãrul absolvenþilor pe niveluri de educaþie (mii persoane)
Învãþãmânt gimnazial 229,6 184,6 182,8 ...
Învãþãmânt liceal 202,2 187,5 200 ...
Învãþãmânt profesional 34,7 4,6 5,6 ...
Învãþãmânt postliceal
ºi de maiºtri 21,3 23,4 26,9 ...
Învãþãmânt superior 186,9 136,7 111 ...
Personalul didactic (mii persoane)
Total 253 247 245 248
Preºcolar 37 38 35 35
Primar ºi gimnazial 125 121 124 126
Liceal 60 59 57 57
Profesional *) *) *) *)
Postliceal ºi de maiºtri 1 1 2 2
Superior 30 28 27 28
... = Lipsã date (Anul ºcolar se încheie dupã examenul de corigenþã din toamnã).
*) Sub 0,5.
Sursa: Cercetarea statisticã privind activitatea unitãþilor din învãþãmânt.
Corelat cu diminuarea populaþiei ºcolare, numãrul absolvenþilor a scãzut, cu

excepþia învãþãmântului postliceal ºi de maiºtri, unde în anul ºcolar 2012/2013 s-a
înregistrat o creºtere cu 15,0% faþã de anul ºcolar 2011/2012 ºi a
învãþãmântului liceal unde creºterea a fost de 6,7% în aceeaºi perioadã. La sfârºitul
anului ºcolar/universitar 2012/2013, cel mai mare numãr de absolvenþi s-a
înregistrat în învãþãmântul liceal (peste 200 mii persoane), urmat de învãþãmântul
gimnazial (peste 182 mii persoane) ºi învãþãmântul superior (peste 111 mii
persoane).
Personalul didactic din toate nivelurile de educaþie nu a înregistrat variaþii

semnificative în ultimii patru ani, excepþie fãcând învãþãmântul postliceal ºi de
maiºtri, unde numãrul cadrelor didactice a crescut cu 72,0% faþã de anul ºcolar
2010/2011.

CULTURÃ
2010 2011 2012 20131)
Numãrul bibliotecilor 11829 11630 11309 11271

-proprietate privatã 324 299 294 317
Utilizatori activi (mii) 4433 4262 4179 4004
Numãrul instituþiilor de spectacol 2) 158 162 168 2353)
Spectacole ºi concerte (mii) 20 20 20 22
Spectatori ºi auditori (milioane) 6 8 10 6
Numãrul muzeelor 2) 687 709 663 750
-proprietate privatã 81 81 78 90
Vizitatori (mii) 8900 9528 10076 10928
Numãrul cinematografelor 4) 68 76 81 76
Spectacole (mii) 240 300 371 398
Spectatori (milioane) 7 7 8 9
1) Date provizorii.
2) Inclusiv filiale ºi secþii.
3) Inclusiv ansamblurile artistice din cadrul Centrelor Culturale.
4) Sursa: Centrul Naþional al Cinematografiei.
În anul 2013, numãrul bibliotecilor care au funcþionat a înregistrat o diminuare

cu 558 unitãþi (4,7%), comparativ cu anul 2010. Dupã forma de proprietate,
majoritatea bibliotecilor sunt unitãþi de stat, 97,2%, iar bibliotecile proprietate
privatã reprezintã doar 2,8%.
Reþeaua cinematograficã existentã la sfârºitul anului 2013 a cuprins 76 unitãþi

cinematografice, în creºtere cu 8 unitãþi faþã de anul 2010, dar mai puþin cu 5
unitãþi faþã de anul 2012. Comparativ cu anul 2010, în anul 2013 numãrul
spectacolelor a crescut cu 65,8% (158 mii spectacole), iar numãrul spectatorilor
în cinematografe a crescut cu circa douã milioane.
În anul 2013, numãrul instituþiilor de spectacol (teatre, companii de spectacole,

concerte ºi instituþii asimilate, inclusiv filialele ºi secþiile acestora) a fost de 235,
înregistrând o creºtere de 48,7% faþã de anul 2010. Numãrul spectacolelor ºi
concertelor, în anul 2013 a fost de 22 mii, în creºtere cu 2 mii faþã de anul 2010,
iar numãrul spectatorilor a scãzut cu 8,2% (517 mii spectatori) faþã de anul 2010.
Reþeaua muzeelor ºi colecþiilor publice care a funcþionat în anul 2013 a cuprins

750 unitãþi (inclusiv filiale ºi secþii), cu 63 unitãþi mai multe faþã de anul 2010.
Numãrul muzeelor ºi colecþiilor publice proprietate privatã a crescut cu 9
unitãþi în anul 2013 faþã de anul 2010.

CULTURÃ
Producþii mass-media
2010 2011 2012 20131)
Ziare, reviste ºi alte publicaþii periodice2)
Titluri - total 2665 2772 2780 2104
Emisiuni la radio
Difuzate de posturile publice
(mii ore-program) 3) 147 167 165 167
Difuzate de posturile private
(mii zile-program) 4) 174 156 153 144
Emisiuni la televiziune
Difuzate de posturile publice
(mii ore-program) 5) 50 53 46 44
Difuzate de posturile private
(mii zile-program) 4) 54 51 45 42
1) Date provizorii.
2) Sursa: Biblioteca Naþionalã a României.
3) Sursa: Societatea Românã de Radiodifuziune.
4) Sursa: Consiliul Naþional al Audiovizualului.
5) Sursa: Societatea Românã de Televiziune.
Ziare, reviste ºi alte publicaþii periodice
4500
4000
3500
3000 2690 2665 2772 2780
2626
2400
2500 2717 2727
2615 2571 2614
2000 2320
1500
1000
500
80 75 55 51 55 53
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Titluri - total Alte peridiocitãþi Cotidiene

În anul 2013 comparativ cu anul 2010, programul de emisie al staþiilor de radio

publice a crescut cu 13,6%, iar cel al staþiilor private a scãzut cu 17,2%.
În anul 2013 comparativ cu anul 2010, numãrul orelor-program de emisie ale

staþiilor de televiziune publice ºi private s-a diminuat cu circa 12,0% la posturile
de televiziune publice ºi cu 22,2% la posturile de televiziune private.

PREÞURI
Mediul economic românesc s-a confruntat cu dezechilibre majore cauzate de

fenomenul inflaþionist. În perioada analizatã, în pofida declinului semnificativ al
activitãþii economice înregistrat, inflaþia a avut un caracter deosebit de
persistent generat în mare mãsurã de ºocuri pe pieþele interne ºi internaþionale,
precum creºterea preþului petrolului ºi materiilor prime, sau modificãrile de
naturã fiscalã ºi evoluþia cursului de schimb.
2010 2011 2012 2013

Indicii preþurilor de consum (%)
(anul precedent = 100)
Total 106,09 105,79 103,33 103,98

Mãrfuri alimentare 102,33 106,02 101,89 102,96
Mãrfuri nealimentare 109,78 106,15 103,77 105,19
Servicii 104,78 104,45 105,07 103,19
Rata medie lunarã a inflaþiei (%)
Total 0,6 0,3 0,4 0,1
Mãrfuri alimentare 0,5 0,1 0,5 -0,2
Mãrfuri nealimentare 0,8 0,4 0,4 0,3
Servicii 0,5 0,3 0,3 0,3
Cursul de schimb mediu pentru luna decembrie

lei / euro 4,2925 4,3267 4,4895 4,4633
lei / dolar SUA 3,2439 3,2863 3,4240 3,2581
Evoluþia indicilor preþurilor de consum, câºtigurilor

salariale reale ºi ai cursului de schimb mediu anual
%
an curent / an precedent
150
125
100
75
~
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Indicii preþurilor Indicii cursului de schimb
de consum - total mediu anual - lei/euro
Indicii câºtigurilor Indicii cursului de schimb
salariale reale1) mediu anual - lei/dolar SUA
1) Anul 2013, date provizorii.
Sub impactul eliminãrii graduale a subvenþiilor de la bugetul de stat, nivelul

preþurilor producþiei industriale a reflectat creºterea costurilor, precum ºi
performanþele economice relativ mediocre înregistrate de operatorii
economici. De asemenea, creºterea costurilor salariale, reevaluarea gradualã a
activelor circulante ºi a activelor fixe, deprecierea ratei de schimb a monedei
naþionale etc. au avut o influenþã semnificativã asupra preþurilor producþiei
industriale.

PREÞURI
Indicii preþurilor producþiei industriale pe total

(piaþa internã ºi piaþa externã) 2010 = 100
Activitatea (diviziuni CAEN Rev. 2) 2011 2012 2013
Total 107,10 112,90 115,26

Industria extractivã 104,31 107,90 111,23
Extracþia cãrbunelui superior ºi inferior 102,02 111,52 112,69
Extracþia petrolului brut ºi a gazelor naturale 102,49 105,08 113,76
Extracþia minereurilor metalifere c c c
Alte activitãþi extractive 102,32 106,63 108,80
Activitãþi de servicii anexe extracþiei 111,04 116,84 108,21
Industria prelucrãtoare 108,19 114,27 115,06
Industria alimentarã 112,97 119,09 124,22
Fabricarea bãuturilor 102,77 107,89 115,30
Fabricarea produselor din tutun 102,35 103,79 108,03
Fabricarea produselor textile 108,16 115,60 122,81
Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte 106,84 114,60 120,68
Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea
articolelor de voiaj ºi marochinãrie,
harnaºamentelor ºi încãlþãmintei; prepararea
ºi vopsirea blãnurilor 108,38 116,83 119,06
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor
din lemn ºi plutã, cu excepþia
mobilei; fabricarea articolelor din paie ºi
din alte materiale vegetale împletite 105,17 111,56 115,79
Fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie 113,86 120,62 123,47
Tipãrire ºi reproducerea pe suporþi
a înregistrãrilor 109,99 123,23 126,80
Fabricarea produselor de cocserie ºi
a produselor
obþinute din prelucrarea þiþeiului 125,21 144,48 135,39
Fabricarea substanþelor ºi a produselor
chimice 112,72 120,12 120,38
Fabricarea produselor farmaceutice de bazã
ºi a preparatelor farmaceutice 103,48 109,71 114,47
Fabricarea produselor din cauciuc
ºi mase plastice 105,90 112,97 114,87
Fabricarea altor produse din minerale
nemetalice 99,56 102,47 102,77
Industria metalurgicã 113,99 115,63 107,01
Industria construcþiilor metalice
ºi a produselor din metal, exclusiv maºini,
utilaje ºi instalaþii 105,46 109,97 108,38
Fabricarea calculatoarelor ºi a produselor
electronice ºi optice 106,59 109,71 105,84
Fabricarea echipamentelor electrice 106,79 109,20 109,73
Fabricarea de maºini, utilaje ºi
echipamente n.c.a. 100,73 107,15 108,83
Fabricarea autovehiculelor de transport
rutier, a remorcilor ºi semiremorcilor 104,27 109,46 111,01
Fabricarea altor mijloace de transport 104,78 110,35 112,32
Fabricarea de mobilã 100,83 104,31 107,56
Alte activitãþi industriale n.c.a. 103,86 109,86 115,22
Repararea, întreþinerea ºi instalarea maºinilor
ºi echipamentelor 103,48 105,37 106,58
Producþia ºi furnizarea de energie
electricã ºi termicã,
gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 102,50 106,45 115,37
ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 102,50 106,45 115,37
deºeurilor, activitãþi de decontaminare 111,48 138,28 150,03
Captarea, tratarea ºi distribuþia apei 111,48 138,28 150,03
c = Date confidenþiale.

CONTURI NAÞIONALE
În anul 2013, nivelul produsului intern brut, în termeni nominali a fost de

628581,3 milioane lei, revenind 31397,6 lei pe locuitor.
În anul 2013, comparativ cu anul 2012, produsul intern brut, în termeni reali
s-a majorat cu 3,5%, iar produsul intern brut pe locuitor a crescut cu 3,7%.
Evoluþia produsului intern brut pe sectoare de activitate a avut urmãtoarele
caracteristici: serviciile au înregistrat cea mai mare contribuþie la formarea PIB,
respectiv 44,0% din total (276579,3 milioane lei); pe locul secund s-a situat
industria, respectiv 30,0% la formarea PIB (188843,4 milioane lei); construcþiile
au contribuit cu 8,1% la formarea PIB; agricultura, silvicultura ºi pescuitul au
contribuit cu 5,6% din PIB (50668,7 milioane lei construcþiile, respectiv 35192,8
milioane lei agricultura).
În anul 2013, valoarea adãugatã brutã înregistratã a fost de 551284,2 milioane

lei ºi a reprezentat 87,7% din PIB.
Produsul intern brut, pe categorii de resurse ºi

categorii de utilizãri
milioane lei preþuri curente
2010 2011 20121) 20132)
Agriculturã, silviculturã
ºi pescuit 29874,2 36341,6 28638,1 35192,8
Industrie 148553,1 160643,4 165747,0 188843,4
Construcþii 47762,3 44950,3 50292,5 50668,7
Servicii 240207,4 245797,9 267434,6 276579,3
Valoarea adãugatã brutã

(VAB) 466397,0 487733,2 512112,2 551284,2
Impozite nete pe produs 57296,3 69615,0 74637,7 77297,1
Produsul intern brut (PIB) 523693,3 557348,2 586749,9 628581,3
Consumul final efectiv 419801,2 437355,3 461936,1 488039,9

Consumul final individual
efectiv al gospodãriilor
populaþiei 382446,2 402129,9 424490,5 448880,0
Consumul final colectiv
efectiv al administraþiei
publice 37355,0 35225,4 37445,6 39159,9
Formarea brutã de capital 133898,6 149621,7 152485,3 144082,7

Formarea brutã de capital fix 129421,8 145193,4 154279,8 148207,6
Variaþia stocurilor 4476,8 4428,3 -1794,5 -4124,9
Exportul net -30006,5 -29628,8 -27671,5 -3541,3
Venitul naþional brut (VNB) 517278,7 550058,4 576205,6 612942,1

1) Date semidefinitive.
2) Date provizorii.

CONTURI NAÞIONALE
În anul 2013, din punct de vedere al utilizãrii produsului intern brut, consumul
final efectiv a fost de 488039,9 milioane lei, iar valoarea celei mai importante
componente a sa - consumul final individual efectiv al gospodãriilor populaþiei
- a fost de 448880,0 milioane lei.
În anul 2013, sumele ce au fost alocate pentru formarea brutã de capital fix au
însumat 148207,6 milioane lei.
Rata de investiþie s-a micºorat în anul 2013, având valoarea de 26,9%, cu 3,2
puncte procentuale sub nivelul înregistrat în anul 2012 (30,1%).
În anul 2013, exportul net de bunuri ºi servicii (sintezã a activitãþii de comerþ

internaþional) a reprezentat echivalentul a -3541,3 milioane lei.
Indicii produsului intern brut (%)
anul precedent = 100

2010 2011 20121) 20132)
RESURSE
Industrie 104,0 100,4 98,8 108,0
Construcþii 95,5 81,3 101,9 100,4
Servicii 96,4 105,3 104,6 100,0
Valoarea adãugatã brutã 98,2 101,9 100,3 103,9

UTILIZÃRI
Consumul final efectiv 98,7 101,0 101,5 100,7
Consumul final individual efectiv
al gospodãriilor populaþiei 100,2 101,4 101,5 100,9
Consumul final colectiv efectiv
al administraþiei publice 86,3 97,0 100,7 98,3
Formarea brutã de capital 99,7 106,7 99,6 94,5

Formarea brutã de capital fix 98,2 107,7 103,8 96,7
Variaþia stocurilor 139,4 78,6 -38,7 288,0
Exportul net 100,3 104,0 109,1 6,9

2) Date provizorii.

CONTURI NAÞIONALE
Evoluþia produsului intern brut
% anul precedent = 100
107,1 108,5 107,9

110 107,3
105,7 105,2
103,9 102,3 103,5
105 103,2 102,4
106,3 98,9
100 97,9 105,1 104,2
101,5
94,4 99,6 100,6
95
95,1
90 91,2 93,4
85 87,1
80
~
0
2012
2013
1990
1991
1992
1993
1994
1995
2011
1996
1997
1998
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
1999
Notã: Pentru anul 2012, date semidefinitive, iar pentru anul 2013, date provizorii.
2010 2011 20121) 20132)

Produsul intern brut
- milioane lei preþuri curente 523693,3 557348,2 586749,9 628581,3

- modificãri faþã de anul
precedent (%) -1,1 2,3 0,6 3,5
Produsul intern brut pe locuitor 3)
- lei (RON) 25865,5 27663,2 29249,5 31397,6
- modificãri faþã de anul
precedent (%) -0,6 2,8 1,0 3,7
- dolari (pe baza paritãþii puterii
de cumpãrare) 11860 12390 12722 133964)
- la puterea de cumpãrare
standard 11700 12200 12800 …
Rata valorii adãugate brute
(VAB / Producþie) (%) 45,3 43,4 43,3 43,6
Rata de investiþie
(FBCF / VAB) ( %) 27,7 29,8 30,1 26,9
2) Date provizorii.
Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor - 2011, iar pentru anul 2013
s-a utilizat populaþia rezidentã la 1 ianuarie, estimatã în condiþii de comparabilitate
cu rezultatele definitive ale Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor - 2011.
4) Estimãri F.M.I.
... = Lipsã date.
Contribuþia principalelor activitãþi la crearea

produsului intern brut (%)
2010 2011 20121) 20132)

Industrie 28,4 28,8 28,2 30,0
Construcþii 9,1 8,1 8,6 8,1
Servicii 45,8 44,1 45,6 44,0
Valoarea adãugatã brutã 89,0 87,5 87,3 87,7
2) Date provizorii.

INVESTIÞII
Indicii investiþiilor nete, pe elemente de structurã (%)

2010 2011 2012 20131)
Total 86,5 109,2 112,3 90,7

Construcþii noi 81,1 102,5 105,9 90,6
Utilaje 88,9 118,6 120,8 86,9
Alte cheltuieli de investiþii 95,1 103,9 105,5 103,9
Notã: Date rezultate din cercetãri statistice infraanuale.
1) Date provizorii.
În anul 2013 comparativ cu anul 2012, investiþiile nete realizate în economia

naþionalã au scãzut cu 9,3%, scãdere înregistratã la urmãtoarele elemente de
structurã: utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 13,1% ºi lucrãri de
construcþii noi cu 9,4%. La elementul de structurã „alte cheltuieli” s-a înregistrat
o creºtere cu 3,9%.
Investiþii nete, pe principalele activitãþi ale economiei

naþionale
CAEN Rev.2
2011 2012 1)
3,7% 3,7%
44,2% 37,7% 42,3% 39,5%
Agriculturã,
silviculturã
ºi pescuit
Industrie
Construcþii
Servicii
14,4% 14,5%
Investiþiile nete realizate, pe surse de finanþare
CAEN Rev.2
2011 2012 1)
11,8% 11,4%
2,3% Surse proprii
2,5%
9,9% 8,1% Credite interne
3,2% Credite externe

3,5%
Buget de stat
6,2% 6,5% ºi bugete locale
Capital strãin
66,6% 68,0% Alte surse
Notã: Datele pentru anul 2013 vor fi disponibile în luna noiembrie 2014.
1) Date provizorii.

AGRICULTURÃ
Producþia ramurii agricole 1)
2010 2011 2012 20132)
Total 64452 76509 64259 80250

Vegetalã 43488 54180 40169 54744
Animalã 20407 21784 23555 24833
Servicii agricole 557 545 535 673
1) Conform metodologiei Eurostat privind „Conturile Economice pentru Agriculturã”.

2) Date provizorii.
În cadrul structurii producþiei ramurii agricole, sectorul producþiei vegetale este

predominant, deþinând, în anul 2013 o pondere de 68,2% din totalul
producþiei, faþã de 31,0% cât reprezintã sectorul producþiei animale ºi 0,8%
serviciile agricole.
Producþia agricolã vegetalã
mii tone
2010 2011 2012 2013
Cereale pentru boabe 16713 20842 12824 20940

din care:
Grâu 5812 7132 5298 7296
Secarã 34 31 18 24
Orz ºi orzoaicã 1311 1330 986 1542
Porumb boabe 9042 11718 5953 11348
Leguminoase pentru boabe 61 77 63 74
Cartofi 3284 4077 2465 3290
Sfeclã de zahãr 838 661 720 1029
Plante uleioase 2378 2687 1668 3057
din care:
Floarea soarelui 1263 1789 1398 2196
Legume 1) 3864 4176 3535 3961
Fructe 2) 1420 1480 1129 1280
Struguri 2) 740 880 746 992
1) Inclusiv producþia din grãdinile familiale, sere ºi solarii, culturi intercalate ºi succesive.
2) Inclusiv producþia din grãdinile familiale.
În anul 2013, producþia de cereale a fost mai mare decât în perioada 2010-2012.
Comparativ cu anul 2012, producþia vegetalã a înregistrat creºteri la toate
culturile.

AGRICULTURÃ
Evoluþia producþiei principalelor cereale
mii tone
20842 20940
21000
18000 16713
14873
15000 12824
11718 11348
12000
9042
9000 7973 7296
7132
5812 5953
6000 5203
3000 5298
~ 1182 1311 1330 986 1542
1400
0 33 34 31 18 24
2009 2010 2011 2012 2013
Cereale pentru Orz ºi orzoaicã
boabe - total
Grâu Porumb boabe
Secarã
Producþia agricolã animalã
U.M. 2010 2011 2012
Carne mii tone

greut. în viu 1305 1357 1332
din care:
Carne de bovine mii tone
greut. în viu 205 212 198
Carne de porcine mii tone
Carne de ovine ºi caprine mii tone
Carne de pasãre mii tone
Lapte - total mii hl 49129 50074 48337

din care:
Lapte de vacã ºi bivoliþã mii hl 42824 43947 42036
Lânã tone 20457 19026 19713
Ouã mil. buc 6199 6327 6398
Miere extrasã tone 22222 24127 23062
Peºte 1) tone 15184 11593 13443

Notã: Producþia de carne reprezintã greutatea animalelor destinate sacrificãrii
pentru consum.
Datele pentru anul 2013 vor fi disponibile în luna iulie 2014.
1) Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Pescuit ºi Acvaculturã.

AGRICULTURÃ
Efectivele de animale (la 1 decembrie)
U.M. 2010 2011 2012 20131)
Bovine mii capete 2001 1989 2009 2022

Porcine mii capete 5428 5364 5234 5180
Ovine mii capete 8417 8533 8834 9136
Caprine mii capete 1241 1236 1266 1313
Cabaline mii capete 611 596 575 548
Pãsãri - total mii capete 80845 79842 80136 79440
- proprietate majoritar privatã mii capete 80832 79832 80119 79428
Albine - total mii familii 1275 1250 1254 1354
- proprietate majoritar privatã mii familii 1274 1249 1254 1354
1) Date provizorii.
Efectivele de animale din proprietatea majoritar privatã

(la 1 decembrie)
mii capete
10000
8000
6000
8408
9132
8526
8822
9123
4000
1312
5356
5227
5786
5413
5173
1265
1240
1236
2000
916
757
605
2505
590
574
548
1995
1984
2016
2003
0
2009 2010 2011 2012 2013
Bovine Ovine Cabaline
Porcine Caprine

SILVICULTURÃ
Suprafaþa fondului forestier, pe categorii de folosinþã
mii hectare
Categorii de folosinþã 2010 20111) 2012 20132)
Fondul forestier - total 6515 6522 6529 6539

Suprafaþa pãdurilor 6354 6365 6373 6381
rãºinoase 1941 1949 1945 1937
foioase 4413 4416 4428 4444
Alte terenuri din fondul forestier 161 157 156 158
1) Date rectificate faþã de cele publicate anterior.
2) Date provizorii.
Fondul forestier ocupa la sfârºitul anului 2013, o suprafaþã de 6539 mii hectare,
cu 24 mii hectare mai mult faþã de anul 2010 (respectiv 0,4%).
În anul 2013 comparativ cu anul 2012, suprafaþa fondului forestier a înregistrat

o creºtere de 0,2%.
În anul 2013 suprafaþa pãdurilor a fost de 6381 mii hectare, speciile de

rãºinoase acoperind 1937 mii hectare (respectiv 30,4%), iar speciile de foioase
4444 mii hectare (respectiv 69,6%).
Volumul de masã lemnoasã recoltat, pe principalele specii
mii m3 - volum brut

Specii lemnoase 2010 2011 2012 20131)
Volumul de masã lemnoasã
recoltat - total 16992 18705 19081 19064
rãºinoase 6832 7521 7615 7866
fag 5654 6175 6332 6135
stejar 1566 1747 1687 1719
diverse specii tari 1785 1946 2014 1927
diverse specii moi 1155 1316 1433 1417
1) Date provizorii.
În anul 2013 s-a recoltat un volum de masã lemnoasã cu 17,4 mii m3 mai mic
faþã de anul 2012 (respectiv cu -0,09%) ºi cu 2072 mii m3 mai mare faþã de anul
2010 (respectiv cu +12,2%).
În anul 2013, pe specii lemnoase, rãºinoasele reprezintã 41,3% din volumul
total recoltat, fagul 32,2%, stejarul 9,0% ºi diverse specii tari ºi moi 17,5%.

ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII
Întreprinderile active din industrie, construcþii, comerþ ºi alte
servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale numãr
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2010 2011 2012 Sem. I
20131)
Total 470080 430608 449482 452474
electricã ºi termicã, gaze, apã caldã
ºi aer condiþionat 885 924 1050 1266
Distribuþia apei; salubritate,
gestionarea deºeurilor, activitãþi
de decontaminare 2464 2631 2925 2982
Construcþii 49348 43503 44607 45350
repararea autovehiculelor
ºi motocicletelor 181903 165100 169723 170063
ºi tehnice 54355 49556 52337 52471
Învãþãmânt 2) 2846 2804 3200 3167
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 2) 8681 8460 9063 8969
Activitãþi de spectacole, culturale
ºi recreative 4574 4220 4738 4749
1) Date provizorii. 2) Include numai întreprinderile cu activitate de învãþãmânt sau
sãnãtate ºi asistenþã socialã, organizate ca societãþi comerciale.
Întreprinderile active mici ºi mijlocii din industrie, construcþii,

comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale
numãr
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2010 2011 2012 Sem. I
20131)
Total 468561 429035 447876 450877
ºi aer condiþionat 835 874 1003 1226
Distribuþia apei; salubritate,
gestionarea deºeurilor, activitãþi
de decontaminare 2392 2560 2854 2911
Construcþii 49224 43377 44485 45228
repararea autovehiculelor
ºi motocicletelor 181753 164951 169557 169897
ºi tehnice 54311 49499 52286 52420
Învãþãmânt 2) 2845 2803 3199 3166
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 2) 8667 8446 9049 8955
Activitãþi de spectacole, culturale
ºi recreative 4560 4204 4722 4733
1) Date provizorii. 2) Include numai întreprinderile cu activitate de învãþãmânt sau
sãnãtate ºi asistenþã socialã, organizate ca societãþi comerciale.

INDUSTRIE
Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie (%)
CAEN Rev. 2 2010 2011 2012 2013
Total - pe secþiuni 112,1 115,9 102,9 104,7

Industrie extractivã 95,6 106,7 101,7 97,5
Total - pe marile grupe
industriale 112,1 115,9 102,9 104,7
Industria bunurilor intermediare 116,3 122,0 101,2 101,5
Industria bunurilor de capital 119,1 114,1 100,8 114,8
Industria bunurilor de folosinþã
îndelungatã 106,2 106,4 111,2 104,7
Industria bunurilor de uz curent 100,3 108,0 105,2 103,3
Industria energeticã 115,8 123,1 107,1 92,8
În anul 2013, indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie a crescut faþã de
anul precedent cu 4,7%, creºtere susþinutã de industria prelucrãtoare (+5,0%).
Industria extractivã a scãzut cu 2,5%.
În anul 2013 comparativ cu anul 2012, indicele producþiei industriale (serie

brutã) a crescut cu 7,8%, ca urmare a creºterii cu +9,2% a industriei
prelucrãtoare, ºi cu +2,2% a industriei extractive Producþia ºi furnizarea de
energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat a scãzut cu 1,4%.
Cele mai importante creºteri au cunoscut ramurile: fabricarea echipamentelor

electrice (+20,0%), fabricarea altor mijloace de transport (+17,0%), fabricarea
autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor ºi semiremorcilor (+13,8%),
prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn ºi plutã, cu excepþia
mobilei; fabricarea articolelor de paie ºi din alte materiale vegetale împletite
(+12,3%), fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie (+12,0%), fabricarea de
maºini, utilaje ºi echipamente n.c.a (+11,6%), fabricarea altor produse din
minerale nemetalice (+11,3%), fabricarea de mobilã (+10,8%).

INDUSTRIE
Indicii producþiei industriale (%)
serie brutã anul precedent = 100
Activitatea (diviziuni CAEN Rev. 2) 2010 2011 2012 2013
Total 105,5 107,5 102,4 107,8
Industria extractivã 93,1 103,4 109,9 102,2
Extracþia cãrbunelui superior ºi inferior 99,2 115,3 95,5 72,8
Extracþia petrolului brut ºi a gazelor naturale 97,2 99,2 98,4 100,4
Extracþia minereurilor metalifere 828,9 130,6 122,7 83,3
Alte activitãþi extractive 86,2 107,6 96,5 100,2
Activitãþi de servicii anexe extracþiei 73,4 107,6 157,2 117,5
Industria alimentarã 93,3 104,4 100,2 107,1
Fabricarea bãuturilor 94,3 96,8 102,0 95,4
Fabricarea produselor din tutun 81,0 132,4 108,1 91,8
Fabricarea produselor textile 108,3 110,9 101,4 110,8
Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte 99,9 101,7 97,8 107,8
Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea
articolelor de voiaj ºi marochinãrie,
harnaºamentelor ºi încãlþãmintei;
prepararea ºi vopsirea blãnurilor 104,2 103,6 93,9 103,9
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor
din lemn ºi plutã, cu excepþia mobilei;
fabricarea articolelor din paie
ºi din alte materiale vegetale împletite 112,4 112,1 108,5 112,3
Fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie 101,1 117,7 98,2 112,0
Tipãrire ºi reproducerea pe suporturi
a înregistrãrilor 90,6 91,8 96,0 92,7
Fabricarea produselor de cocserie ºi a
produselor obþinute din prelucrarea þiþeiului 88,3 99,6 94,5 105,3
Fabricarea substanþelor ºi a produselor
chimice 109,7 106,5 96,8 107,8
Fabricarea produselor farmaceutice de bazã
ºi a preparatelor farmaceutice 107,8 129,8 100,0 105,0
Fabricarea produselor din cauciuc
ºi mase plastice 107,1 119,3 99,6 106,7
Fabricarea altor produse din minerale
nemetalice 95,2 123,8 93,7 111,3
Industria metalurgicã 127,3 107,9 92,9 92,2
Industria construcþiilor metalice
ºi a produselor din metal, exclusiv maºini,
utilaje ºi instalaþii 91,7 109,0 95,4 103,5
Fabricarea calculatoarelor ºi a produselor
electronice ºi optice 99,8 87,5 111,7 103,0
Fabricarea echipamentelor electrice 131,6 115,4 99,7 120,0
Fabricarea de maºini, utilaje ºi
echipamente n.c.a. 94,2 119,2 109,4 111,6
Fabricarea autovehiculelor de transport
rutier, a remorcilor ºi semiremorcilor 129,2 113,9 101,6 113,8
Fabricarea altor mijloace de transport 65,7 93,8 122,9 117,0
Fabricarea de mobilã 98,5 99,2 103,3 110,8
Alte activitãþi industriale n.c.a. 89,4 112,1 108,8 102,6
Repararea, întreþinerea ºi instalarea
maºinilor ºi echipamentelor 108,1 113,0 122,2 110,3
ºi aer condiþionat 108,2 104,6 101,6 98,6
ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 108,2 104,6 101,6 98,6
Industrie - total pe marile grupe industriale:
- industria bunurilor intermediare 110,4 113,8 102,1 108,7
- industria bunurilor de capital 108,9 108,1 104,9 111,5
- industria bunurilor de folosinþã îndelungatã 102,4 103,3 105,0 110,4
- industria bunurilor de uz curent 96,5 102,9 99,3 105,9
- industria energeticã 103,1 103,6 100,3 98,6

ENERGIE
Energie primarã
mii tone echivalent petrol1)
2010 2011 2012 20132)
Resurse 42467 42429 41728 39504

din care:
- producþie 3) 27428 27465 27112 25136
- import 11239 11570 11615 9615
Producþie 3) 27428 27465 27112 25136
din care:
- cãrbuni 5903 6661 6345 4721
- þiþei 4186 4129 3891 4040
- gaze naturale 4) 8705 8724 8770 8423
- energie electricã 5) 4618 4286 4101 4151
Import 11239 11570 11615 9615
din care:
- cãrbuni 540 596 765 560
- þiþei 5820 5450 5126 5299
- gaze naturale 1834 2489 2321 1165
- energie electricã 66 89 121 39
1) Combustibil convenþional cu puterea calorificã de 10000 Kcal/kg.
2) Date provizorii.
3) Inclusiv produsele energetice obþinute ºi consumate în gospodãriile populaþiei.
4) Exclusiv gazolina ºi etanul din schelele de extracþie, care sunt cuprinse la þiþei.
5) Inclusiv energie eolianã ºi solar fotovoltaicã.
În anul 2013, resursele de energie primarã au scãzut cu 5,3% faþã de anul

precedent. Ponderea importurilor în total resursã de energie primarã a fost în
anul 2013 de 24,3%, importurile de þiþei reprezentând 55,1% din totalul
importurilor.
Balanþa energiei electrice

miliarde kWh
2010 2011 2012 20131)
Resurse 61,7 63,2 60,4 58,9
Producþie 61,0 62,2 59,0 58,5
- produsã în termocentrale 28,8 34,2 32,6 27,1
- produsã în hidrocentrale 20,2 14,9 12,3 15,1
- nuclearo-electricã 12,0 11,7 11,5 11,6
- eolianã 0,3 1,4 2,6 4,7
Import 0,7 1,0 1,4 0,4
Destinaþii - total 61,7 63,2 60,4 58,9

Consum - total 51,5 53,2 52,2 49,8
- în economie 39,5 41,0 39,5 37,5
- iluminat public 0,7 0,6 0,7 0,6
- populaþie 11,3 11,6 12,0 11,7
Export 3,0 2,9 1,1 2,4
Consum propriu tehnologic
în reþele ºi staþii 7,2 7,1 7,1 6,7
1) Date provizorii.

CONSTRUCÞII
Indicii lucrãrilor de construcþii (%)

serie brutã anul precedent = 100
2010 2011 2012 20131)
Total 86,8 102,7 101,4 99,4

Construcþii noi 81,1 103,1 108,0 90,6
Reparaþii capitale 95,9 108,9 90,8 127,5
Întreþinere ºi reparaþii curente 99,6 98,9 89,6 112,7

1) Date provizorii.
Structura lucrãrilor de construcþii, dupã modul de execuþie
2011 2012 1)
19,8% 21,3%
Construcþii noi
ºi reparaþii capitale
Întreþinere
ºi reparaþii curente
80,2% 78,7%
1) Date provizorii.
Structura lucrãrilor de construcþii în antreprizã,

pe categorii de obiecte
2011 2012 1)
18,1% 27,5% 18,5% 32,0%

Clãdiri rezidenþiale
Clãdiri
nerezidenþiale
Infrastructuri de
transport
Alte construcþii
ºi lucrãri
inginereºti
26,6% 27,8% 26,2% 23,3%
1) Date provizorii.

TRANSPORTURI
U.M. 2010 2011 2012 2013

Transportul feroviar
Locomotive numãr 1834 1823 1796 1795
Vagoane pentru trenuri de
marfã mii vagoane 43 43 44 40
Vagoane pentru trenuri
de pasageri numãr 4904 4483 4232 4025
Mãrfuri transportate mil. tone 53 61 56 50
Parcursul mãrfurilor mild. tone-km 12 15 13 13
Transportul naþional ºi
internaþional de pasageri mil. pasageri 64 61 58 57
Parcursul pasagerilor mil. pasageri-km 5438 5073 4571 4411
Transportul pe cãi navigabile interioare

Nave fãrã propulsie pentru
transportul mãrfurilor numãr 1208 1097 1131 1152
Nave pentru transportul
pasagerilor numãr 67 127 94 55
internaþional de pasageri mil. pasageri *) *) *) *)
Transportul prin conducte petroliere magistrale

Transportul maritim
Nave pentru transportul
mãrfurilor numãr 26 23 20 22
internaþional de pasageri mil. pasageri *) *) *) *)
Transportul aerian
Aeronave civile înmatriculate
- pentru transportul pasagerilor numãr 89 83 84 67
- pentru transportul mãrfurilor numãr - - - -
Mãrfuri transportate mii tone 26 27 29 32
Transportul rutier
*) Sub 0,5.

TRANSPORTURI
În cursul anului 2013 comparativ cu anul 2012 au fost înregistrate creºteri

pentru transportul de mãrfuri maritim, aerian ºi rutier, dar ºi scãderi pentru
transportul pe cãi navigabile interioare ºi cel feroviar.
Transportul rutier de mãrfuri a înregistrat creºteri uºoare, respectiv cu 1,6% faþã

de anul 2012 ºi cu 3,8% faþã de anul 2011.
În anul 2013 comparativ cu anul 2012, transportul de pasageri a înregistrat

creºteri pentru transportul rutier ºi scãderi pentru transportul feroviar.
Transportul portuar de mãrfuri

mii tone
2010 2011 2012 2013
Transport portuar maritim 38122 38918 39520 43577

- mãrfuri încãrcate 21181 20743 21199 26765
- mãrfuri descãrcate 16941 18175 18321 16812
Transport pe cãi navigabile interioare 32088 29396 27946 26858

- internaþional 9048 6052 9423 9798
- naþional 14770 16386 13292 12848
- tranzit1) 8270 6958 5231 4212
1) Include date privind transportul între porturile din Bulgaria (transport de tranzit
pentru România), în conformitate cu legislaþia Europeanã.
Transportul aeroportuar de pasageri
mii
5500
5000
4500
4000
3500
3000
2500
3937
3894
4593
4484
4568
4524
5115
5013
5468
5315
5412
5316
5383
5324
2000
1500
1000
500
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
pasageri îmbarcaþi
pasageri debarcaþi

TRANSPORTURI
Transportul aeroportuar de mãrfuri
tone
20000
18000
16000
14000
12000
10000
15099
15709
16128
17758
15637
16887
18049
8000
6000
10851
12447
13580
7169
8928
8790
9903
4000
2000
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
mãrfuri încãrcate mãrfuri descãrcate

(inclusiv poºtã) (inclusiv poºtã)
Transportul aeroportuar de pasageri ºi mãrfuri
U.M. 2010 2011 2012 2013
Pasageri mii pasageri 10128 10783 10728 10706

Mãrfuri (inclusiv poºtã) tone 25540 26979 29334 31629
Miºcãri aeronave numãr 163222 151511 138744 127743
Autovehicule înmatriculate în circulaþie1)

mii
2010 2011 2012 2013
Autobuze ºi microbuze 41 41 42 43
Autoturisme 4320 4335 4487 4696
Mopede ºi motociclete (inclusiv
mototricicluri ºi cvadricicluri) 85 90 95 102
Autovehicule de marfã 667 696 720 762
1) La 31 decembrie.
Sursa: Ministerul Afacerilor Interne
(Direcþia Regim Permise de Conducere ºi Înmatriculare a Vehiculelor).

COMERÞ INTERNAÞIONAL CU BUNURI
Exporturile FOB, importurile CIF ºi soldul FOB-CIF
al operaþiunilor de comerþ internaþional cu bunuri
2010 2011 20121) 20132)
Exporturi FOB
milioane euro 37360 45292 45070 49564
milioane dolari SUA 49494 63042 57922 65881
milioane lei 157436 191986 200792 219129
Importuri CIF
milioane euro 46869 54952 54704 55268
milioane dolari SUA 62098 76540 70285 73452
milioane lei 197458 232868 243780 244351
Sold (exp. FOB - imp. CIF)

milioane euro -9509 -9660 -9634 -5704
milioane dolari SUA -12604 -13498 -12363 -7571
milioane lei -40022 -40882 -42988 -25222
Notã: Datele pentru anul 2011 au fost revizuite ºi sunt definitive.
2) Date provizorii.
Volumul valoric al comerþului internaþional al României a înregistrat în anul

2013 o creºtere faþã de anul precedent, astfel: exporturile FOB au înregistrat o
valoare de 49564 milioane euro (în creºtere cu 10,0% faþã de anul 2012), iar
importurile CIF au fost de 55268 milioane euro (în creºtere cu 1,0% faþã de anul
2012), soldul balanþei comerciale FOB-CIF în aceste condiþii fiind de -5704
milioane euro.
Exporturile, importurile ºi soldul operaþiunilor

de comerþ internaþional cu bunuri
milioane euro
55268
54704
54952
49564
46869
45292
60000
45070
38953
37360
50000
29084
40000
30000
20000
10000
0
-10000 -5704
-9869 -9509 -9660 -9634
-20000
1)
-30000 2009 2010 2011 2012 2013 2)
Exporturi FOB
Importuri CIF
Sold (exporturi FOB - importuri CIF)
2) Date provizorii.

Comerþul internaþional cu bunuri pe secþiuni, conform
Nomenclatorului Combinat milioane euro
Cod NC 2010 2011 20121) 20132)
Export FOB E 37360 45292 45070 49564
Import CIF I 46869 54952 54704 55268
I Animale vii ºi produse E 434 584 731 747
animale I 984 965 1035 1118
II Produse vegetale E 1625 2097 1970 2990
I 1141 1324 1416 1458
III Grãsimi ºi uleiuri E 164 242 183 240
animale sau vegetale I 217 245 239 208
IV Produse alimentare, E 890 1099 1160 1316
bãuturi ºi tutun I 1577 1911 2100 2178
V Produse minerale E 2059 2702 2611 2698
I 5178 6671 7129 5844
VI Produse chimice E 1661 2184 2390 2218
I 4666 5455 5638 5833
VII Materiale plastice, cauciuc E 1893 2495 2557 2797
ºi articole din acestea I 3262 3967 3907 4025
VIII Piei crude, piei tãbãcite,
blãnuri ºi produse din E 235 281 296 308
acestea I 633 715 696 725
IX Produse din lemn, E 1228 1453 1614 1880
exclusiv mobilier I 396 380 375 392
X Pastã de lemn, hârtie, carton E 233 274 282 326
ºi articole din acestea I 946 1015 925 962
XI Materiale textile ºi E 3178 3617 3619 3736
articole din acestea I 3044 3515 3511 3641
XII Încãlþãminte, pãlãrii, umbrele E 1191 1377 1280 1357
ºi articole similare I 519 637 573 621
XIII Articole din piatrã, ipsos,
ciment, ceramicã, sticlã E 226 252 262 277
ºi din materiale similare I 666 748 671 673
XV Metale comune ºi E 4461 5559 5138 4751
articole din acestea I 5127 6185 5838 5907
XVI Maºini ºi aparate;
echipamente electrice;
aparate de înregistrat
sau de reprodus sunetul E 10142 12201 11433 12466
ºi imaginile I 13400 15101 14547 15209
XVII Mijloace ºi materiale E 5743 6508 6834 8435
de transport I 3442 4195 4085 4309
XVIII Instrumente ºi aparate
optice, fotografice,
cinematografice,
medico-chirurgicale ºi
similare; ceasuri;
instrumente muzicale; E 436 471 532 608
pãrþi ºi accesorii ale acestora I 790 888 924 1018
XX Mãrfuri ºi produse diverse E 1427 1650 1765 2007
I 767 878 939 996
XXII Bunuri necuprinse în E 134 245 415 406
alte secþiuni din N.C. I 112 156 156 152
Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselor
structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor.
2) Date provizorii.

Principalele modificãri structurale intervenite în evoluþia exporturilor pe

secþiuni conform Nomenclatorului Combinat, în anul 2013 comparativ cu anul
2012 constau în:
- majorarea ponderii la secþiunile: „Mijloace ºi materiale de transport” - cu 1,9
puncte procentuale ºi „Produse vegetale” – cu 1,7 puncte procentuale;
- diminuarea ponderii la secþiunile: „Metale comune ºi articole din acestea” - cu
1,8 puncte procentuale ºi „Produse chimice” – cu 0,8 puncte
procentuale.
În evoluþia importurilor pe secþiuni conform Nomenclatorului Combinat, în

anul 2013 comparativ cu anul 2012, au avut loc urmãtoarele
modificãri structurale:
- majorarea ponderii la secþiunea „Maºini ºi aparate; echipamente electrice;
aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul ºi imaginile” - cu 0,9 puncte
procentuale;
- diminuarea ponderii la secþiunea „Produse minerale” – cu 2,5 puncte
procentuale.
Indicii valorii unitare ai comerþului internaþional cu bunuri

calculaþi din valori exprimate în euro (%)
2010 2011 20121) 20132)
Export FOB 107,0 107,9 103,9 97,0

Import CIF 104,2 106,2 100,8 98,0
Notã: Date calculate din valori exprimate în euro.
2) Date provizorii.
Comerþul internaþional cu bunuri, pe moduri de transport
milioane euro
2010 2011 20121) 20132)
Exporturile FOB pe moduri de transport

Total 37360 45292 45070 49564
din care:
Transport rutier 26215 31520 31597 33432
Transport maritim 7226 8531 8955 10775
Transport feroviar 1775 2291 1965 2402
Transport pe cãi navigabile
interioare 438 576 541 378
Importurile CIF pe moduri de transport

Total 46869 54952 54704 55268
din care:
Transport rutier 32597 38315 38753 40686
Transport maritim 7251 8999 9244 8298
Transport feroviar 1426 1846 1724 1498
Transport pe cãi navigabile
interioare 496 336 393 289
2) Date provizorii.

Exporturile FOB, pe grupe de þãri 1)
milioane euro
2010 2011 20122) 20133)
Total 37360 45292 45070 49564

Europa 32969 39315 38469 41886
Uniunea Europeanã (UE-28) 27115 32289 31721 34507
AELS 575 645 673 866
Alte þãri din Europa 5279 6381 6075 6513
Asia 2519 3380 3236 3749
Orientul Mijlociu ºi Apropiat 1303 1872 1707 1934
Alte þãri din Asia 1216 1507 1530 1816
Africa 926 1279 1791 2053
Africa de Nord 545 823 1297 1576
Alte þãri din Africa 381 455 494 477
America 900 1269 1481 1800
din care:
America de Nord 641 945 973 945
America Centralã ºi Caraibeanã 111 60 105 388
America de Sud 147 264 403 467
Oceania 22 37 73 61
Þãri nespecificate 4) extra UE 24 12 20 15
Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea

diverselor structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor.
1) Þara de destinaþie pentru exporturi.
3) Date provizorii.
4) Se cuprind bunurile pentru care nu s-a completat pe declaraþia vamalã þara
de destinaþie la export.
Exporturile (FOB) 1)
cu principalele þãri partenere, în anul 2013
49564 milioane euro
Germania
18,6%
Italia
11,5%
Alte þãri
53,1%
Franþa
6,8%
Turcia
5,1%
Ungaria
4,9%
1) Date provizorii.

Importurile CIF, pe grupe de þãri 1)
milioane euro
2010 2011 20122) 20133)
Total 46869 54952 54704 55268

Europa 39425 46060 46384 47935
Uniunea Europeanã (UE-28) 34033 40025 40261 41865
AELS 532 539 610 572
Alte þãri din Europa 4861 5495 5514 5498
Asia 6053 7004 6387 5589
Orientul Mijlociu ºi Apropiat 334 363 386 330
Alte þãri din Asia 5719 6641 6001 5259
Africa 279 325 414 355
Africa de Nord 141 179 191 210
Alte þãri din Africa 138 147 223 145
America 1090 1549 1491 1349
din care:
America de Nord 629 738 892 738
America Centralã ºi Caraibeanã 64 202 173 151
America de Sud 397 609 426 460
Oceania 22 12 24 18
Þãri nespecificate 4) extra UE *) 1 3 22
Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselor
structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor.
1) Þara de expediþie pentru importuri intracomunitare ºi þara de origine pentru
importuri extracomunitare.
3) Date provizorii.
4) Se cuprind bunurile pentru care nu s-a completat pe declaraþia vamalã þara
de origine la import.
*) Valori sub 0,5 milioane euro.
Importurile (CIF)
1)
cu principalele þãri partenere, în anul 2013
55268 milioane euro
Germania
18,6%
Italia
Alte þãri
11,0%
52,1%
Ungaria
8,2%
Franþa
5,7%
Polonia
4,4%
1) Date provizorii.

Comerþul internaþional cu bunuri,
pe grupe de þãri, în anul 2013 1)
Exporturi FOB Importuri CIF

49564 milioane euro 55268 milioane euro
15,6% 13,4%
1,0%
1,7%
9,9%
13,1%
69,6% 75,7%
Uniunea Europeanã AELS
Alte þãri din Europa Alte þãri
1) Date provizorii.
Ca orientare geograficã a exporturilor, principala destinaþie o reprezintã statele

membre ale Uniunii Europene, care în anul 2013 deþin 69,6% din valoarea
totalã a exporturilor.
Principala zonã de provenienþã a importurilor o reprezintã de asemenea statele

membre ale Uniunii Europene, acestea deþinând 75,7% din valoarea totalã a
importurilor anului 2013.

COMERÞ INTERIOR
Comerþul cu amãnuntul 1), pe grupe de mãrfuri

CAEN Rev. 2 2010 2011 20122)
Total 151515,6 169333,2 184880,7
Mãrfuri alimentare 52398,5 56633,8 61691,0
Mãrfuri nealimentare 65594,0 67097,8 72374,1
Comerþ cu amãnuntul al carburanþilor 33523,1 45601,6 50815,6
Notã: Date rezultate din Ancheta structuralã în întreprinderi.
Datele pentru anul 2013 vor fi disponibile în luna noiembrie 2014.
1) Exclusiv vânzarea, întreþinerea ºi repararea autovehiculelor, a motocicletelor ºi
comerþul cu amãnuntul al carburanþilor.
2) Date provizorii.
Indicii volumului cifrei de afaceri pentru comerþul cu

amãnuntul cu excepþia autovehiculelor ºi motocicletelor,
pe grupe de mãrfuri
CAEN Rev. 2 2010 2011 2012 20131)
Total 93,0 98,8 104,1 100,5
Cu vânzare predominantã de produse
alimentare, bãuturi ºi tutun 90,6 93,1 102,6 99,9
Cu vânzare predominantã de produse
nealimentare 89,3 104,4 104,1 103,6
Comerþul cu amãnuntul al carburanþilor pentru
autovehicule, în magazine specializate 103,3 98,4 106,2 96,4
1) Date provizorii.
În anul 2013, indicii volumului cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate

principalã de comerþ cu amãnuntul cu excepþia autovehiculelor ºi
motocicletelor au înregistrat o creºtere cu 0,5% faþã de anul 2012, creºtere
susþinutã de vânzãrile predominante de produse nealimentare cu 3,6%.
S-au înregistrat scãderi la comerþul cu amãnuntul al carburanþilor pentru
autovehicule, cu 3,6% ºi la vânzãrile predominante de produse alimentare,
bãuturi ºi tutun cu 0,1%.
Comerþul cu amãnuntul, pe grupe de mãrfuri

2011 2012 1)
26,9% 33,5% 27,5% 33,4%
39,6% 39,1%
Comerþ cu amãnuntul
Mãrfuri alimentare
al carburanþilor
Mãrfuri nealimentare
1) Date provizorii.

SERVICII DE PIAÞÃ
Indicii volumului cifrei de afaceri pentru servicii de piaþã prestate

în principal pentru populaþie
Serie brutã anul precedent = 100
CAEN Rev. 2 2010 2011 2012 20131)
Total 113,9 107,6 100,8 96,3

din care:
Hoteluri ºi restaurante 115,0 107,3 99,4 100,8
Activitãþi ale agenþiilor turistice
ºi a tur-operatorilor; alte servicii
de rezervare ºi asistenþã turisticã 120,0 98,5 123,8 87,8
1) Date provizorii.
În anul 2013, activitatea de servicii de piaþã prestate în principal pentru

populaþie a scãzut cu 3,7% faþã de anul precedent.
Venituri din activitãþile de servicii de piaþã

CAEN Rev. 2 2010 2011 20121)
Servicii de piaþã prestate în principal
pentru populaþie 14883,8 16072,6 17929,9
Servicii de piaþã prestate în principal
pentru întreprinderi 162542,8 178467,2 195771,6
Notã: Date rezultate din Ancheta structuralã în întreprinderi.

Datele pentru anul 2013 vor fi disponibile în luna noiembrie 2014.
1) Date provizorii.
Structura serviciilor de piaþã prestate în principal

pentru populaþie, pe activitãþi
2011 20121)
23,2% 34,8% 25,0% 35,2%
20,6% 21,4% 21,9% 17,9%
Activitãþi ale agenþiilor turistice

Restaurante ºi ale tur-operatorilor
Hoteluri ºi alte facilitãþi Alte servicii de piaþã prestate
de cazare similare în principal pentru populaþie
1) Date provizorii.

TURISM
Cazarea turiºtilor
2010 2011 2012 2013
Capacitatea de cazare turisticã
Existentã 1) (mii locuri) 312 279 301 306

În funcþiune (mii locuri-zile) 63808 68417 74136 77028
Numãrul turiºtilor cazaþi în structurile de cazare turisticã (mii)
Total 6073 7032 7687 7943

din care: strãini 1346 1517 1656 1717
Numãrul înnoptãrilor în structurile de cazare turisticã (mii)

Total 16051 17979 19166 19363
din care: strãini 2767 3067 3297 3478
1) La 31 iulie.
În anul 2013, numãrul sosirilor vizitatorilor strãini în România a fost de 8019 mii
persoane (în creºtere cu 1,0% faþã de anul 2012), iar numãrul plecãrilor
vizitatorilor români în strãinãtate a însumat 11364 mii persoane (în creºtere cu
1,9% faþã de anul 2012).
Structura capacitãþii de cazare turisticã în funcþiune
2010 2013
9,2% 8,9%
4,7% 4,5%
7,7% 10,3%
8,6%
10,6%
69,8% 65,7%
Hoteluri ºi moteluri Pensiuni agroturistice
Pensiuni turistice Vile turistice ºi bungalouri
Alte structuri de primire turisticã

TURISM
Cãlãtoriile internaþionale înregistrate
la frontierele României
2010 2011 2012 2013
Sosirile vizitatorilor strãini în România (mii)

Total 7498 7611 7937 8019
din care:
Austria 177 193 218 200
Bulgaria 786 797 944 1136
Italia 331 352 340 332
Germania 395 381 439 448
Republica Moldova 1216 1330 1120 995
Turcia 265 271 267 254
Ucraina 672 648 740 794
Ungaria 1735 1546 1547 1443
Sosirile vizitatorilor strãini în România,
dupã mijloacele de transport utilizate (mii)
Total 7498 7611 7937 8019
din care:
Rutiere 5906 5676 6027 6244
Feroviare 222 258 255 232
Aeriene 1215 1509 1469 1347
Navale 154 168 186 196
Plecãrile vizitatorilor români în strãinãtate,
dupã mijloacele de transport utilizate (mii)
Total 10905 10936 11149 11364
din care:
Rutiere 8261 7920 8464 8794
Feroviare 195 216 201 187
Aeriene 2416 2780 2461 2360
Navale 19 20 23 23
Notã: Din anul 2009 la cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României

sunt incluse ºi cãlãtoriile efectuate pe jos.
Sursa: Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliþiei de Frontierã.
Cãlãtoriile internaþionale înregistrate

la frontierele României
mii
14000
12000
10000
8000
6000
10980
13072
11723
10905
10936
11149
11364
4000
7722
8862
7575
7498
7611
7937
8019
2000
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Sosiri Plecãri

JUSTIÞIE
numãr
2010 2011 2012 20131)
Judecãtori 4081 4205 4203 4310
Cauze intrate la instanþele
judecãtoreºti (mii) 2263 2350 2455 2266
- penale (mii) 244 244 255 290
- civile (mii) 2019 2106 2200 1976
Persoane condamnate definitiv 41891 47577 49188 47133
din care, pentru:
Infracþiuni contra persoanei 7319 7910 7824 7472
Infracþiuni contra patrimoniului 2) 14934 17746 18858 17822
Infracþiuni silvice 1065 1421 1069 1200
Infracþiuni de serviciu
- dare de mitã 68 82 76 70
- luare de mitã 43 63 122 68
- trafic de influenþã 64 107 88 140
- primire de foloase necuvenite - - 11 3
Infracþiuni contra autoritãþilor 256 414 374 342
Infracþiuni economice 4 9 - -
Infracþiuni care aduc atingere unor
relaþii privind convieþuirea socialã 1327 1765 2037 1714
Infracþiuni la regimul circulaþiei pe
drumurile publice 11938 13682 12832 13024
Rata criminalitãþii 3)
(persoane condamnate definitiv
la 100000 locuitori) 207 236 245 235
1) Date provizorii.
2) Infracþiuni contra avutului privat ºi infracþiuni contra avutului public.
3) Pentru perioada 2010 - 2012 s-a utilizat populaþia rezidentã (stabilã) la 1 iulie
a fiecãrui an, estimatã în condiþii de comparabilitate cu rezultatele definitive
Pentru anul 2013 s-a utilizat populaþia rezidentã (stabilã) la 1 ianuarie, estimatã
în condiþii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensãmântului
Sursa: Consiliul Superior al Magistraturii.
Instituþiile abilitate sã asigure respectarea ºi aplicarea legii sunt Ministerul

Justiþiei, Consiliul Superior al Magistraturii ºi Ministerul Afacerilor Interne.
Numãrul infracþiunilor cercetate ºi soluþionate de poliþie, în anul 2013 a fost de
311 mii, în creºtere cu aproximativ 3 mii de infracþiuni faþã de anul precedent ºi
cu 6,1% faþã de anul 2010. În anul 2013, la 100000 de locuitori au revenit un
numãr de 1553 infracþiuni cercetate ºi soluþionate de poliþie, în creºtere cu 7,4%
faþã de anul 2010. În anul 2013, în România erau 4310 judecãtori, cu 107
judecãtori mai mulþi faþã de anul precedent ºi în creºtere cu 5,6% faþã de anul
2010. Din totalul de cauze înregistrate la instanþele judecãtoreºti, în anul 2013,
un procent de 87,2% au fost cauze civile. Numãrul de cauze penale ºi civile care
au revenit în medie spre soluþionare unui judecãtor a fost de 526 în anul 2013,
mai puþine cu 29 de cauze faþã de anul 2010. În perioada 2010-2013, numãrul
persoanelor condamnate definitiv care au revenit la 100000 locuitori a crescut,
de la 207 în anul 2010, la 235 în anul 2013.
numãr
2010 2011 2012 20131)
Infracþiuni cercetate ºi soluþionate
de poliþie - total (mii) 293 259 308 311
Rata infracþionalitãþii 2)
(infracþiuni cercetate de poliþie
la 100000 locuitori) 1446 1285 1538 1553
1) Date provizorii.
2) Pentru perioada 2010 - 2012 s-a utilizat populaþia rezidentã (stabilã) la 1 iulie
a fiecãrui an, estimatã în condiþii de comparabilitate cu rezultatele definitive
Pentru anul 2013 s-a utilizat populaþia rezidentã (stabilã) la 1 ianuarie, estimatã
în condiþii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensãmântului
Sursa: Inspectoratul General al Poliþiei Române din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ
Populaþia la 1 ianuarie (milioane locuitori )

Þara 2000 2011 2012 2013 2000 2011 2012 2013
Total din care: femei
UE-28 487,0 505,01) 506,11) 507,22) 249,9 258,61) 259,11) 259,62)

UE-27 482,5 500,71) 501,81) 502,92) 247,6 256,41) 256,91) 257,32)
Austria 8,0 8,4 8,4 8,5 4,1 4,3 4,3 4,3
Belgia 10,2 11,01) 11,1 11,2 5,2 5,61) 5,6 5,7
Bulgaria 8,2 7,4 7,3 7,3 4,2 3,8 3,8 3,7
Republica Cehã 10,3 10,5 10,5 10,5 5,3 5,3 5,3 5,4
Cipru 0,7 0,8 0,9 0,9 0,4 0,4 0,4 0,4
Croaþia 4,53) 4,3 4,3 4,3 2,33) 2,2 2,2 2,2
Danemarca 5,3 5,6 5,6 5,6 2,7 2,8 2,8 2,8
Estonia 1,4 1,3 1,3 1,3 0,7 0,7 0,7 0,7
Finlanda 5,2 5,4 5,4 5,4 2,6 2,7 2,7 2,8
Franþa 60,5 65,0 65,31) 65,62) 31,2 33,5 33,71) 33,82)
Germania 82,2 81,8 81,8 82,0 42,1 41,6 41,6 41,7
Grecia 10,9 11,1 11,1 11,1 5,5 5,7 5,7 5,6
Irlanda 3,8 4,6 4,6 4,6 1,9 2,3 2,3 2,3
Italia 56,9 59,4 59,4 59,7 29,4 30,6 30,7 30,8
Letonia 2,4 2,1 2,0 2,0 1,3 1,1 1,1 1,1
Lituania 3,5 3,1 3,0 3,0 1,9 1,6 1,6 1,6
Luxemburg 0,4 0,5 0,5 0,5 0,2 0,3 0,31) 0,3
Malta 0,4 0,4 0,4 0,4 0,2 0,2 0,2 0,2
Olanda 15,9 16,7 16,7 16,8 8,0 8,4 8,4 8,5
Polonia 38,31) 38,51) 38,5 38,5 19,71) 19,91) 19,9 19,9
Portugalia 10,2 10,6 10,5 10,5 5,3 5,5 5,5 5,5
Regatul Unit 58,8 63,0 63,5 63,9 30,2 32,1 32,3 32,5
România 22,5 20,2 20,1 20,0 11,5 10,4 10,3 10,3
Slovacia 5,4 5,4 5,4 5,4 2,8 2,8 2,8 2,8
Slovenia 2,0 2,1 2,1 2,1 1,0 1,0 1,0 1,0
Spania 40,0 46,7 46,8 46,7 20,4 23,6 23,7 23,7
Suedia 8,9 9,4 9,5 9,6 4,5 4,7 4,8 4,8
Ungaria 10,2 10,0 9,91) 9,9 5,4 5,2 5,21) 5,2
1) Serie întreruptã.
2) Date provizorii.
3) Estimãri.
Sursa: Eurostat.

Nãscuþi-vii Sporul natural

Þara (la 1000 locuitori) (la 1000 locuitori)
2000 2011 2012 2000 2011 2012
UE-28 10,6 10,41) 10,41) 0,6 0,81) 0,41)

UE-27 10,6 10,41) 10,41) 0,6 0,81) 0,51)
Austria 9,8 9,3 9,4 0,2 0,2 -0,1
Belgia 11,4 11,61) 11,5 1,1 2,21) 1,7
Bulgaria 9,0 9,6 9,5 -5,1 -5,1 -5,5
Republica Cehã 8,9 10,4 10,3 -1,8 0,2 0,0
Cipru 12,2 11,3 11,8 4,5 4,8 5,2
Croaþia 9,8 9,6 9,8 -1,5 -2,3 -2,3
Danemarca 12,6 10,6 10,4 1,7 1,2 1,0
Estonia 9,4 11,1 10,6 -3,8 -0,4 -1,1
Finlanda 11,0 11,1 11,0 1,4 1,7 1,4
Franþa 13,3 12,7 12,61) 4,4 4,3 3,81)
Germania 9,3 8,1 8,4 -0,9 -2,3 -2,4
Grecia 9,5 9,6 9,0 -0,2 -0,4 -1,5
Irlanda 14,4 16,2 15,7 6,1 10,0 9,5
Italia 9,5 9,2 9,0 -0,2 -0,8 -1,3
Letonia 8,6 9,1 9,8 -5,0 -4,7 -4,5
Lituania 9,8 10,0 10,2 -1,4 -3,6 -3,5
Luxemburg 13,1 10,9 11,31) 4,5 3,5 4,01)
Malta 11,5 10,0 9,8 3,8 2,2 1,7
Olanda 13,0 10,8 10,5 4,2 2,7 2,1
Polonia 9,91) 10,11) 10,0 0,31) 0,31) 0,0
Portugalia 11,7 9,2 8,5 1,4 -0,6 -1,7
Regatul Unit 11,5 12,8 12,8 1,2 4,0 3,8
România 10,5 9,72) 9,02) -0,9 -2,82) -3,62)
Slovacia 10,2 11,3 10,3 0,5 1,71) 0,6
Slovenia 9,1 10,7 10,7 -0,2 1,6 1,3
Spania 9,9 10,1 9,7 0,9 1,8 1,1
Suedia 10,2 11,8 11,9 -0,3 2,3 2,2
Ungaria 9,6 8,8 9,11) -3,7 -4,1 -3,91)
2) Pentru anii 2011 ºi 2012 s-a utilizat populaþia rezidentã la 1 iulie a fiecãrui an,
estimatã în condiþii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale
Sursa: Eurostat.

Durata medie a vieþii (ani)
Þara 2000 2010 2011 2012
Austria 78 80 81 81
Belgia 78 80 80 80
Bulgaria 72 74 74 74
Republica Cehã 75 78 78 78
Cipru 77 78 78 78
Croaþia 741) 76 77 77
Danemarca 76 79 79 80
Estonia 71 75 76 76
Finlanda 77 80 80 81
Franþa 79 82 82 82
Germania 78 80 80 80
Grecia 78 80 80 81
Irlanda 77 79 79 81
Italia 79 81 82 82
Letonia 71 73 74 74
Lituania 73 73 73 74
Luxemburg 78 80 80 80
Malta 77 79 81 81
Olanda 78 81 81 81
Polonia 73 76 76 77
Portugalia 76 79 79 80
Regatul Unit 77 80 80 82
România 71 73 74 74
Slovacia 73 75 75 76
Slovenia 76 80 80 80
Spania 78 82 82 82
Suedia 80 82 82 82
Ungaria 71 74 74 75
1) Anul 2001.
Sursa: World Population Data Sheet.

Rata medie anualã a inflaþiei (%)
Þara 2000 2011 2012 2013
UE-28 3,5 3,1 2,6 1,5

UE-27 3,5 3,1 2,6 1,5
Austria 2,0 3,6 2,6 2,1
Belgia 2,7 3,4 2,6 1,2
Bulgaria 10,3 3,4 2,4 0,4
Republica Cehã 3,9 2,1 3,5 1,4
Cipru 4,9 3,5 3,1 0,4
Croaþia 4,5 2,2 3,4 2,3
Danemarca 2,7 2,7 2,4 0,5
Estonia 3,9 5,1 4,2 3,2
Finlanda 2,9 3,3 3,2 2,2
Franþa 1,8 2,3 2,2 1,0
Germania 1,4 2,5 2,1 1,6
Grecia 2,9 3,1 1,0 -0,9
Irlanda 5,3 1,2 1,9 0,5
Italia 2,6 2,9 3,3 1,3
Letonia 2,6 4,2 2,3 0,0
Lituania 1,1 4,1 3,2 1,2
Luxemburg 3,8 3,7 2,9 1,7
Malta 3,0 2,5 3,2 1,0
Olanda 2,3 2,5 2,8 2,6
Polonia 10,1 3,9 3,7 0,8
Portugalia 2,8 3,6 2,8 0,4
Regatul Unit 0,8 4,5 2,8 2,6
România 45,7 5,8 3,4 3,2
Slovacia 12,2 4,1 3,7 1,5
Slovenia 8,9 2,1 2,8 1,9
Spania 3,5 3,1 2,4 1,5
Suedia 1,3 1,4 0,9 0,4
Ungaria 10,0 3,9 5,7 1,7
Sursa: Eurostat.

Þara Rata de ocupare (%) Rata ºomajului1) (%)

2000 2010 2011 2012 2013 2000 2010 2011 2012 2013
UE-28 … 64,0 64,1 64,1 64,1 8,9 9,6 9,6 10,4 10,8
UE-27 62,1 64,1 64,2 64,2 64,2 8,8 9,6 9,6 10,4 10,8
Austria 67,9 71,7 72,1 72,5 72,32) 3,6 4,4 4,2 4,3 4,9
Belgia 60,9 62,0 61,9 61,8 61,8 6,9 8,3 7,2 7,6 8,4
Bulgaria 51,5 59,7 58,42) 58,8 59,5 16,4 10,3 11,3 12,3 13,0
Republica Cehã 64,9 65,0 65,72) 66,5 67,7 8,8 7,3 6,7 7,0 7,0
Cipru 65,4 68,9 67,6 64,6 61,7 4,8 6,3 7,9 11,9 15,9
Croaþia … 54,0 52,4 50,7 49,2 15,8 11,8 13,5 15,9 17,2
Danemarca 76,4 73,3 73,1 72,6 72,5 4,3 7,5 7,6 7,5 7,0
Estonia 60,3 61,0 65,1 67,1 68,52) 14,6 16,7 12,3 10,0 8,6
Finlanda 68,1 68,1 69,0 69,4 68,9 9,8 8,4 7,8 7,7 8,2
Franþa 61,7 63,9 63,8 63,9 64,12) 9,0 9,3 9,2 9,8 10,3
Germania 65,3 71,1 72,5 72,8 73,3 8,0 7,1 5,9 5,5 5,3
Grecia 56,6 59,6 55,6 51,3 49,3 11,2 12,6 17,7 24,3 27,3
Irlanda 64,5 59,6 58,9 58,8 60,5 4,2 13,9 14,7 14,7 13,1
Italia 53,4 56,9 56,9 56,8 55,6 10,0 8,4 8,4 10,7 12,2
Letonia 57,4 59,3 60,82) 63,0 65,0 14,3 19,5 16,2 15,0 11,9
Lituania 59,6 57,6 60,2 62,0 63,7 16,4 17,8 15,4 13,4 11,8
Luxemburg 62,7 65,2 64,6 65,8 65,7 2,2 4,6 4,8 5,1 5,8
Malta 54,5 56,1 57,6 59,0 60,6 6,7 6,9 6,5 6,4 6,5
Olanda 72,9 74,72) 74,9 75,1 74,3 3,1 4,5 4,4 5,3 6,7
Polonia 55,1 58,92) 59,3 59,7 60,0 16,1 9,7 9,7 10,1 10,3
Portugalia 68,2 65,6 64,22) 61,8 61,1 4,53) 12,03) 12,9 15,9 16,5
Regatul Unit 71,0 69,5 69,5 70,1 70,8 5,4 7,8 8,0 7,9 7,5
România 4) 63,6 58,8 58,5 59,5 59,75) 6,9 7,3 7,4 7,0 7,35)
Slovacia 56,3 58,8 59,32) 59,7 59,9 18,9 14,5 13,7 14,0 14,2
Slovenia 62,7 66,2 64,4 64,1 63,3 6,7 7,3 8,2 8,9 10,1
Spania 56,1 58,6 57,7 55,4 54,4 11,9 19,9 21,4 24,8 26,1
Suedia 71,1 72,1 73,6 73,8 74,4 5,6 8,6 7,8 8,0 8,0
Ungaria 55,9 55,4 55,8 57,2 58,4 6,3 11,2 10,9 10,9 10,2
Notã: Rata de ocupare calculatã pentru populaþia în vârstã de muncã (15 - 64 ani).
3) Estimãri.
4) Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).
5) Date provizorii.
... = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.

Câºtigul salarial mediu brut anual (Euro)
Þara 2000 2009 2010 2011
UE-28 … … … …
UE-27 … … … …
Austria … … … …
Belgia … … … …
Bulgaria 1393,3 3767,0 4008,0 4237,0
Republica Cehã 4577,5 10673,0 11397,0 11996,0
Cipru … … … 27683
Croaþia … 12557,0 12682,0 …
Danemarca … … … …
Estonia 3652,4 9407,0 9517,0 10079,0
Finlanda … … … …
Franþa … … … …
Germania … … … …
Grecia … … … …
Irlanda … 40379,0 … …
Italia ... … … …
Letonia 3232,2 7856,0 7535,0 7891,0
Lituania 3476,1 7184,0 6946,0 7146,0
Luxemburg … … … …
Malta 12991,61) … … …
Olanda 29600,0 40615,0 41135,0 42060,0
Polonia 6004,6 8604,0 9683,0 9906,0
Portugalia … … … …
Regatul Unit … … … …
România 2) 1731,8 5221,0 5426,0 5619,0
Slovacia … 9908,0 10259,0 10524,0
Slovenia 11146,6 17286,0 17956,0 18312,0
Spania … 24342,0 24875,0 25133,0
Suedia … 32164,0 36797,0 39688,0
Ungaria … … … …
Notã: Datele pentru anul 2000 sunt conform CAEN Rev.1 ºi reprezintã câºtigul
salarial mediu brut anual pentru activitãþile de industrie, construcþii ºi servicii
(exclusiv agricultura, pescuitul ºi activitãþile gospodãriilor ºi organizaþiilor
extrateritoriale).
Începând cu anul 2009, datele sunt conform CAEN Rev.2 ºi reprezintã câºtigul
salarial mediu brut anual pentru activitãþile de industrie, construcþii ºi servicii
(cu excepþia activitãþilor gospodãriilor private în calitate de angajator de
personal casnic; activitãþi ale gospodãriilor private de producere de bunuri ºi
servicii destinate consumului propriu ºi activitãþi ale organizaþiilor ºi
organismelor extrateritoriale).
2) Cuprinde toate clasele de mãrime ale întreprinderilor, inclusiv cele cu sub 10 salariaþi.
... = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.

Ponderea cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea

în Produsul Intern Brut (%)
Þara 2000 2010 2011 2012
UE-28 1) … 2,00 2,04 2,06

UE-27 1) 1,86 2,01 2,05 2,06
Austria 1,931) 2,801) 2,77 2,841),2)
Belgia 1,97 2,10 2,21 2,242)
Bulgaria 0,51 0,60 0,57 0,642)
Republica Cehã 1,17 1,40 1,64 1,882)
Cipru 0,25 0,50 0,50 0,472)
Croaþia … 0,75 0,76 0,75
Danemarca 2,24 3,00 2,98 2,991),2)
Estonia 0,60 1,62 2,37 2,182)
Finlanda 3,35 3,90 3,80 3,55
Franþa 2,153) 2,243) 2,25 2,262)
Germania 2,47 2,80 2,89 2,921),2)
Grecia … … 0,673) 0,69
Irlanda 1,11 1,691) 1,661) 1,721)
Italia 1,04 1,26 1,25 1,272)
Letonia 0,45 0,60 0,70 0,662)
Lituania 0,59 0,79 0,91 0,902)
Luxemburg 1,65 1,51 … …
Malta … 0,66 0,72 0,842)
Olanda 1,94 1,86 2,033) 2,162)
Polonia 0,64 0,74 0,76 0,90
Portugalia 0,731) 1,59 1,52 1,502)
Regatul Unit 1,82 1,771) 1,78 1,721),2)
România 0,37 0,46 0,50 0,494)
Slovacia 0,65 0,63 0,68 0,82
Slovenia 1,38 2,10 2,473) 2,802)
Spania 0,91 1,40 1,36 1,30
Suedia … 3,391) 3,39 3,411)
Ungaria 0,81 1,17 1,22 1,30
1) Estimãri.
2) Date provizorii.
... = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.

Gradul de participare la procesul educaþional sau

de instruire a persoanelor în vârstã de 25 - 64 ani (%)
Þara 2000 2010 2011 2012 2013
UE-28 … 9,1 8,8 9,0 10,4

UE-27 7,11) 9,1 8,9 9,0 10,5
Austria 8,3 13,7 13,4 14,1 13,9
Belgia 6,2 7,2 7,1 6,6 6,7
Bulgaria … 1,2 1,3 1,5 1,7
Republica Cehã … 7,5 11,42) 10,8 9,7
Cipru 3,1 7,7 7,5 7,4 6,9
Croaþia … 2,2 2,3 2,4 2,4
Danemarca 19,42) 32,5 32,3 31,6 31,4
Estonia 6,52) 10,9 12,0 12,9 12,6
Finlanda 17,52) 23,0 23,8 24,5 24,9
Franþa 2,8 5,0 5,5 5,7 17,72)
Germania 5,2 7,7 7,8 7,9 7,8
Grecia 1,0 3,0 2,4 2,9 2,9
Irlanda … 6,8 6,8 7,1 7,3
Italia 4,82) 6,2 5,7 6,6 6,2
Letonia … 5,0 5,12) 6,9 6,5
Lituania 2,8 3,9 5,7 5,2 5,7
Luxemburg 4,8 13,4 13,6 13,9 14,4
Malta 4,5 6,2 6,5 7,0 7,7
Olanda 15,5 16,62) 16,7 16,5 17,4
Polonia … 5,2 4,4 4,5 4,3
Portugalia 3,4 5,8 11,62) 10,6 9,8
Regatul Unit 20,52) 19,4 15,8 15,8 16,1
România 0,9 1,3 1,6 1,3 2,03)
Slovacia … 2,8 3,9 3,1 2,9
Slovenia … 16,2 15,9 13,8 12,4
Spania 4,52) 10,8 10,8 10,7 10,9
Suedia 21,6 24,4 24,9 26,7 28,1
Ungaria 2,9 2,8 2,7 2,8 3,0
1) Estimãri.
3) Date provizorii.
... = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.

Ponderea gospodãriilor cu acces la internet (%)
Þara 2010 2011 2012 2013
UE-28 70 73 76 79
UE-27 70 73 76 79
Austria 73 75 79 81
Belgia 73 77 78 80
Bulgaria 33 45 51 54
Republica Cehã 61 67 65 73
Cipru 54 57 62 65
Croaþia 56 61 66 65
Danemarca 86 90 92 93
Estonia 68 71 75 80
Finlanda 81 84 87 89
Franþa 74 76 80 82
Germania 82 83 85 88
Grecia 46 50 54 56
Irlanda 72 78 81 82
Italia 59 62 63 69
Letonia 60 64 69 72
Lituania 61 60 60 65
Luxemburg 90 91 93 94
Malta 70 75 77 79
Olanda 91 94 94 95
Polonia 63 67 70 72
Portugalia 54 58 61 62
Regatul Unit 80 83 87 88
România 42 47 54 58
Slovacia 67 71 75 78
Slovenia 68 73 74 76
Spania 59 64 68 70
Suedia 88 91 92 93
Ungaria 60 65 69 71
Sursa: Eurostat.

Productivitatea muncii pe persoanã ocupatã

- PIB în PCS pe persoanã ocupatã (UE-27 = 100) -
Þara 2000 2010 2011 2012
UE-28 99,8 99,8 99,8 99,9

UE-27 100,0 100,0 100,0 100,0
Austria 124,1 114,9 115,4 114,8
Belgia 137,9 129,6 128,4 128,3
Bulgaria 31,4 40,8 42,9 44,5
Republica Cehã 65,9 74,2 74,5 73,8
Cipru 84,7 90,8 89,8 92,5
Croaþia 69,1 75,0 77,1 80,6
Danemarca 111,6 113,0 111,6 111,9
Estonia 47,4 69,0 69,8 69,9
Finlanda 116,0 109,5 109,8 108,9
Franþa 119,9 116,5 116,6 116,1
Germania 107,6 106,6 108,1 106,9
Grecia 94,6 92,81) 89,71) 91,61)
Irlanda 1) 129,7 137,6 141,0 141,6
Italia 128,0 111,7 110,5 109,2
Letonia 40,3 60,72) 63,72) 66,12)
Lituania 43,4 68,1 72,2 73,9
Luxemburg 177,6 163,9 165,2 162,4
Malta 101,3 97,4 94,6 92,3
Olanda 115,5 110,5 109,8 108,3
Polonia 55,8 70,02) 71,9 73,52)
Portugalia 72,4 76,5 74,41) 75,91)
Regatul Unit 113,1 102,3 100,1 99,7
România 23,8 49,7 50,4 51,0
Slovacia 58,6 82,3 81,5 81,9
Slovenia 76,4 79,6 81,2 80,8
Spania 104,7 106,5 106,0 109,5
Suedia 115,4 114,0 114,0 114,2
Ungaria 57,3 71,6 72,5 71,1
1) Date provizorii.
Sursa: Eurostat.

Indicii producþiei agricole

Þara 2010 2011 2012 20131)
UE-28 96,7 104,8 97,4 102,1

UE-27 96,8 104,8 97,5 102,1
Austria 98,0 109,1 94,1 98,5
Belgia 90,4 91,5 98,1 102,8
Bulgaria 94,0 97,5 90,0 100,4
Republica Cehã 93,0 108,6 94,2 106,4
Cipru 100,9 100,5 99,3 101,0
Croaþia 93,3 95,3 90,6 102,1
Danemarca 97,6 102,9 102,1 100,0
Estonia 96,0 109,7 105,6 102,8
Finlanda 96,6 103,6 96,3 100,8
Franþa 97,1 102,9 98,1 99,7
Germania 105,2 113,6 104,4 101,7
Grecia 99,4 105,0 99,5 96,2
Irlanda 102,5 103,9 99,9 100,6
Italia 99,4 100,8 96,6 99,5
Letonia 97,6 102,8 117,4 96,3
Lituania 92,8 110,3 114,2 98,4
Luxemburg 95,1 97,3 108,9 102,9
Malta 97,5 97,1 90,6 97,3
Olanda 100,8 99,4 100,2 100,6
Polonia 96,8 100,1 101,2 100,9
Portugalia 99,4 98,7 99,7 100,5
Regatul Unit 101,3 102,6 98,1 99,7
România 101,0 108,9 78,1 127,3
Slovacia 91,8 108,7 94,3 102,0
Slovenia 100,1 100,3 89,5 96,0
Spania 103,5 102,8 93,9 105,5
Suedia 98,3 100,7 100,3 99,0
Ungaria 88,9 111,1 90,2 112,4
1) Estimãri.
Sursa: Eurostat.

2010 = 100
Indicii producþiei industriale Indicii lucrãrilor
(total industrie, exclusiv de construcþii
Þara construcþii)
2012 2013 2012 2013
UE-28 100,81 100,31 94,33 92,25

UE-27 100,84 100,35 94,33 92,55
Austria 106,55 106,90 105,67 106,12
Belgia 1) 101,02 101,86 104,89 100,80
Bulgaria 105,59 105,60 86,66 82,111)
Republica Cehã 104,81 105,55 89,47 83,42
Cipru 83,16 72,851) 72,72 50,111)
Croaþia 93,55 91,74 81,53 77,91
Danemarca 103,78 103,17 107,47 100,76
Estonia 121,20 124,88 148,64 149,76
Finlanda 100,34 96,82 108,662) 105,382)
Franþa 99,24 98,60 97,35 95,78
Germania 106,28 106,48 105,93 105,80
Grecia 88,58 85,42 53,14 51,031)
Irlanda 98,73 96,84 81,32 90,741)
Italia 94,63 91,70 82,79 73,77
Letonia 114,98 114,62 128,78 138,51
Lituania 110,47 114,30 113,69 126,78
Luxemburg 98,12 95,39 97,88 93,53
Malta 106,251) 101,181) 96,31 92,911)
Olanda 98,70 99,321) 96,501) 93,041)
Polonia 108,26 110,88 109,79 98,65
Portugalia 92,89 93,34 73,12 61,13
Regatul Unit 96,38 96,29 94,491) 95,571)
România 111,29 120,01 104,66 104,18
Slovacia 113,40 119,401) 86,16 81,56
Slovenia 100,55 99,601) 62,55 60,951)
Spania 91,491) 89,921) 76,00 77,091)
Suedia 100,76 96,07 106,42 109,94
Ungaria 104,12 106,01 86,08 94,43
Notã: Serii ajustate cu numãrul de zile lucrãtoare, conform CAEN Rev.2.
1) Date provizorii.
2) Estimãri.
Sursa: Eurostat.

Produsul Intern Brut/locuitor (în PCS1))

Þara
2000 2010 2011 2012
UE-28 19000 24400 25100 25600

UE-27 19100 24500 25200 25600
Austria 25100 31000 32400 33200
Belgia 24100 29500 30200 30700
Bulgaria 5400 10800 11700 12100
Republica Cehã 13500 19700 20400 20700
Cipru 16700 23700 23500 23400
Croaþia 9500 14300 15300 15800
Danemarca 25100 31200 31500 32200
Estonia 8600 15600 17400 18300
Finlanda 22300 27900 29100 29500
Franþa 22000 26600 27400 27800
Germania 22400 29300 30900 31500
Grecia 16000 21400 20100 19200
Irlanda 25100 31400 32400 33000
Italia 22400 25100 25500 25700
Letonia 7000 13500 15100 16400
Lituania 7500 15200 17000 18300
Luxemburg 46600 64100 66800 67200
Malta 16500 21100 21600 21900
Olanda 25600 31800 32500 32600
Polonia 9200 15400 16400 17100
Portugalia 15500 19600 19300 19400
Regatul Unit 22900 26400 26400 27000
România 5000 11700 12200 12800
Slovacia 9500 18200 18900 19400
Slovenia 15300 20600 21200 21400
Spania 18500 24200 24200 24500
Suedia 24300 30200 31500 32200
Ungaria 10300 16100 16900 17000
1) PCS = Puterea de Cumpãrare Standard: reprezintã moneda de referinþã
stabilitã la nivelul Uniunii Europene pentru a exprima rezultatele Programului
European de Comparare ºi este o unitate de valutã convenþionalã care exclude
influenþa diferenþelor între nivelul preþurilor dintre þãri.
Sursa: Eurostat.

Rata de creºtere a PIB (%)

Þara (anul precedent = 100)
2000 2010 2011 2012 2013
UE-28 3,9 2,0 1,6 -0,4 0,1

UE-27 3,9 2,0 1,7 -0,4 0,1
Austria 3,7 1,8 2,8 0,9 …
Belgia 3,7 2,3 1,8 -0,1 0,2
Bulgaria 5,7 0,4 1,8 0,6 0,9
Republica Cehã 4,2 2,5 1,8 -1,0 -0,9
Cipru 5,0 1,3 0,4 -2,4 -5,4
Croaþia 3,8 -2,3 -0,2 -1,9 -1,0
Danemarca 3,5 1,4 1,1 -0,4 0,4
Estonia 9,7 2,6 9,6 3,9 0,8
Finlanda 5,3 3,4 2,8 -1,0 -1,4
Franþa 3,7 1,7 2,0 0,0 0,2
Germania 3,1 4,0 3,3 0,7 0,4
Grecia 4,5 -4,91) -7,11) -7,01) -3,91)
Irlanda 10,6 -1,1 2,2 0,2 -0,3
Italia 3,7 1,7 0,4 -2,4 -1,9
Letonia 5,7 -1,3 5,3 5,2 4,1
Lituania 3,6 1,6 6,0 3,7 3,3
Luxemburg 8,4 3,1 1,9 -0,2 2,1
Malta … 4,1 1,6 0,6 2,4
Olanda 3,9 1,5 0,9 -1,2 -0,8
Polonia 4,3 3,9 4,5 2,0 1,6
Portugalia 3,9 1,9 -1,3 -3,2 -1,4
Regatul Unit 4,4 1,7 1,1 0,3 1,7
România 2,4 -1,1 2,3 0,62) 3,51)
Slovacia 1,4 4,4 3,0 1,8 0,9
Slovenia 4,3 1,3 0,7 -2,5 -1,1
Spania 5,0 -0,2 0,1 -1,6 -1,2
Suedia 4,5 6,6 2,9 0,9 1,5
Ungaria 4,2 1,1 1,6 -1,7 1,1
1) Date provizorii.
... = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.

Capacitatea / necesarul de finanþare

Þara al administraþiilor publice - % în PIB
2010 2011 2012 2013
UE-28 -6,5 -4,4 -3,9 -3,3

UE-27 -6,5 -4,4 -3,9 -3,3
Austria -4,5 -2,4 -2,6 -1,5
Belgia -4,0 -4,0 -4,1 -2,7
Bulgaria -3,1 -2,0 -0,8 -1,5
Republica Cehã -4,7 -3,2 -4,2 -1,5
Cipru -5,3 -6,3 -6,4 -5,4
Croaþia -6,4 -7,8 -5,0 -4,9
Danemarca -2,7 -2,0 -3,9 -0,9
Estonia 0,2 1,1 -0,2 -0,2
Finlanda -2,8 -1,0 -2,2 -2,5
Franþa -7,0 -5,2 -4,9 -4,3
Germania -4,2 -0,8 0,1 0,0
Grecia -11,0 -9,6 -8,9 -12,7
Irlanda -30,6 -13,0 -8,1 -7,0
Italia -4,4 -3,6 -2,9 -2,8
Letonia -8,1 -3,5 -1,4 -0,9
Lituania -7,2 -5,5 -3,3 -2,2
Luxemburg -0,8 0,2 0,0 0,1
Malta -3,5 -2,7 -3,3 -2,8
Olanda -5,0 -4,3 -4,0 -2,4
Polonia -7,8 -5,1 -3,9 -4,3
Portugalia -9,9 -4,3 -6,5 -5,0
Regatul Unit -10,0 -7,6 -6,1 -5,8
România -6,8 -5,5 -3,0 -2,3
Slovacia -7,5 -4,8 -4,5 -2,8
Slovenia -5,9 -6,4 -4,0 -14,7
Spania -9,6 -9,6 -10,6 -7,1
Suedia 0,0 0,0 -0,7 -1,3
Ungaria -4,4 4,2 -2,2 -2,4
Sursa: Eurostat.

Pentru informaţii, cumpărarea publicaţiilor
şi contractarea de abonamente, vă rugăm să apelaţi la:
Biroul de Diseminare a Datelor şi Publicaţiilor Statistice al INS
(Tel.: 0213181871; 0213177770; 0213181824/ interior 1278, 2479),
Birourile de Diseminare ale Direcţiilor Judeţene de Statistică
(http: // www.[ nume judet ].insse.ro)
Editura ”Revista Română de Statistică”
(Tel.: 0213181842/ interior 1073, 2254)
şi la e-mail: rrs@insse.ro
Pentru informaþii, cumpãrarea publicaþiilor

ºi contractarea de abonamente, vã rugãm sã apelaþi la:
Biroul de Diseminare a Datelor ºi Publicaþiilor Statistice al INS
(Tel.: 0213181871; 0213177770; 0213181824/ interior 1278, 2479),
Birourile de Diseminare ale Direcþiilor Judeþene de Statisticã
(http: // www.[ nume judet ].insse.ro)
Editura ”Revista Românã de Statisticã”
sau Librãria ”Ion Ionescu de la Brad”
(Tel.: 0213181842/ interior 1073, 2254)
ºi la e-mail: rrs@insse.ro
Dan Ion GHERGUŢ - Vicepreşedinte
Gabriel Petrică JIFCU - Secretar General
Ilie DUMITRESCU - Director
Adriana CIUCHEA - Director General
Responsabil de publicaţie:
Autori:
Adriana CIUCHEA, Doina BADEA, Silvia PISICĂ, Andoria Cristina IONIŢĂ,
Andreea CAMBIR, Lavinia BĂLTEANU, Ion FLORESCU, Nina ALEXEVICI,
Daniela BUCUR.
Coordonatori:

Telefon: 0213181871; 0213177770
F a x : 0 2 1 3 1 2 4 8 7 5
e-mail: romstat@insse.ro
h t t p : / / w w w. i n s s e . r o
Vă rugăm
RECICLAŢI
INS 2014
m a I 2 0 1 4
precisă a sursei.
ISSN 1222 - 8818 ISSN-L 1222 - 8818 Tiraj: 153

Romania in Cifre 2014

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Romania in Cifre 2014

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

START

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

Foto: Vitty-Cristian CHIRAN - Director

Coperta: Alexandru POPESCU - Consilier

Institutul Naţional de Statistică

ISSN 2066 - 4079 ISSN-L 1222 - 8818 Tiraj: 132

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

Foto: Vitty-Cristian CHIRAN - Director

Coperta: Alexandru POPESCU - Consilier

Institutul Naţional de Statistică

ISSN 1222 - 8818 ISSN-L 1222 - 8818 Tiraj: 153

LUXEMBURG REP. CEHÃ

FRANÞA AUSTRIA UNGARIA

PORTUGALIA ITALIA BULGARIA

Reºedinþe de judeþ Slatina

Poziþia geograficã a României

Punctul extrem Judeþul Longitudinea Latitudinea

Nord Satul Horodiºtea Botoºani 26o42’05” 48o15’06”

România este situatã în centrul geografic al Europei (sud-estul Europei

Suprafaþa totalã a teritoriului este de 238391 km2.

Organizarea administrativã a teritoriului României,

Numãrul judeþelor 421)

1) Inclusiv municipiul Bucureºti.

ROMÂNIA ÎN CIFRE - Breviar statistic

Principalele altitudini muntoase

Apele curgãtoare ale României sunt dispuse radial, marea majoritate

Principalele cursuri de apã

Dunãre 1075 332501)

1) Fãrã afluenþii care formeazã bazine de ordinul 1.

Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale rãspândite în toate unitãþile

Denumirea lacului antropic Judeþul Suprafaþa Volum1)

Porþile de Fier Mehedinþi 70000,02) 2400,0

1) La nivel normal de retenþie.

ROMÂNIA ÎN CIFRE - Breviar statistic

Principalele lacuri naturale

Denumirea lacului natural Judeþul Suprafaþa Volum 1)

lacuri în circuri glaciare: Bucura Hunedoara 10,5 0,5

Ariile protejate, în anul 2013

Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.

Rezervaþii ale biosferei, în anul 2013

Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.

ROMÂNIA ÎN CIFRE - Breviar statistic

Temperatura aerului, în anul 2013

Satu Mare … 1) 38,1 9.VIII -10,1 8.I

Precipitaþii atmosferice, în anul 2013

Staþia meteorologicã Cantitatea anualã (mm)

Satu Mare 679,9

ROMÂNIA ÎN CIFRE - Breviar statistic

CAPITALA: Municipiul Bucureºti (1883425 locuitori, la 20 octombrie 2011,

ORAªELE PRINCIPALE: Bucureºti, Cluj-Napoca, Timiºoara, Iaºi, Constanþa,

– la Marea Neagrã: Constanþa, Mangalia;

AEROPORTURI PRINCIPALE: Bucureºti (“Henri Coandã”-Otopeni ºi “Aurel

LIMBA OFICIALÃ: limba românã.

ZIUA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI: 1 Decembrie.

DRAPELUL ROMÂNIEI este tricolor, culorile sunt aºezate vertical în ordinea

MONEDA NAÞIONALÃ: „Leu”, cu subdiviziunea „ban”.

ROMÂNIA ÎN CIFRE - Breviar statistic

La 1 ianuarie 2013 populaþia rezidentã a României a fost de 20020074 locuitori,

Vârsta medie a populaþiei 39,7 39,9 40,0 40,9

ROMÂNIA ÎN CIFRE - Breviar statistic

Nãscuþi-vii 212199 196242 180714 176013

Natalitatea, mortalitatea ºi sporul natural al populaþiei

ROMÂNIA ÎN CIFRE - Breviar statistic

Natalitatea, prima componentã a miºcãrii populaþiei, a înregistrat o scãdere. În