INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

Coordonatorul publicaţiei:
Tudorel ANDREI - Preşedinte
Coordonatorii ediţiei:
Marian CHIVU - Vicepreşedinte
Liliana PINTILIA - Director General
Daniel Celu VÎRDOL - Director Adjunct
Autori:
Liliana PINTILIA, Silvia PISICĂ, Florentina GHEORGHE;
Livia DRĂGUŞIN, Laurenţiu GAVRILĂ, Andoria Cristina IONIŢĂ, Lavinia Elena BĂLTEANU, Ruxandra
MOLDOVEANU, Steluţa RĂDOI, Nina ALEXEVICI, Ioana DIMA, Florica CÎRSTEA, Artur Emilian
SIMION, Elena BĂNICĂ;
Elena TUDOR, Cristina BABOI, Andreia MESTEACĂN, Alina ZAMFIR, Claudiu CLIUS, Genia MIHOC, Daria
BURCEA, Corina GRANZULEA, Adina SECĂREANU, Mariana CLIPCEA, Carmen ROMANIUC,
Marius Alexandru BRODEALĂ, Valerica CRĂCIUN, Marinela MUNTEANU, Olivian NUŢESCU, Mihaela DINU, Mirela
CĂRUŢAŞU, Virginia BALEA, Denisa CRISTESCU, Andreea PĂTULEA, Carmen MIHĂLCIOIU,
Alida ŢURCANU, Adriana OPRIŞ, Ionica CHERAN, Valentina BĂCESCU, Florina BÎRLOGEANU,
Liviu GHILENCEA, Rodica DUMITRIU, Corina POPA, Mihaela ANGHEL, Doru-Alin COTÎRŢĂ, Gabriela DEACU,
Sultana STAN, Tamara CÎRLIG, Irina NECŞESCU, Mirela IONIŢĂ, Monica APOSTOL,Bogdan GREABU, Ramona
GRIGORE, Laura ICHIM, Manuela VLAICU, Daniela SIMIOANA, Iulia MANEA, Cornelia TOMA,
Maria FOTA, Florina RĂDOI, Georgiana BUNEA.
Responsabil de publicaţie:
Daniel Celu VÎRDOL - Director Adjunct
Direcţia de Diseminare Date Statistice
Tehnoredactare şi machetare:
Elena TUDOR - Consilier
Serviciul de Analize şi Sinteze Macroeconomice
Laura ENACHE - Referent
Direcţia de Editare a Publicaţiilor Statistice
Grafice:
Daniela POPESCU - Consilier
Gabriela ZAGALCA - Consilier
Direcţia de Editare a Publicaţiilor Statistice
Pre-press şi tipărire:
Direcţia Generală de IT şi Infrastructură Statistică
Direcţia de Editare a Publicaţiilor Statistice
Coordonatori:
Radu-Mugur OPREA - Director General
Vitty-Cristian CHIRAN - Director
Mihaela-Elena ŞTEFAN - Şef Serviciu
Pre-press: Laurenţiu MUNTEANU - Consilier
Publicaţia electronică pe CD-rom:
Laura ENACHE - Referent

Foto: Alexandru POPESCU

Coperta: Alexandru POPESCU - Consilier

Institutul Naţional de Statistică B-

dul Libertăţii 16, sect. 5, Bucureşti
Te l e f o n : 021 3177770
F a x : 0 2 1 3 1 2 4 8 7 5
e-mail: romstat@insse.roh
t t p : / / w w w. i n s s e . r o

INS 2023

Reproducerea conţinutului acestei publicaţii, integrală sau parţială, în forma originală sau
modificată, precum şi stocarea într-un sistem de regăsire sau transmiterea sub orice formă şi prin orice mijloace
sunt interzise fără autorizarea scrisă a Institutului Naţional de Statistică.
Utilizarea conţinutului acestei publicaţii, cu titlu explicativ sau justificativ, în articole, studii,
cărţi este autorizată numai cu indicarea clară şi precisă a sursei. Vă rugăm
RECICLAŢI

ISSN 2065 - 7153 ISSN-L 1221 - 7077

Tiraj: 10 Tipărit la Editura Institutului Naţional de Statistică
STAREA ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ

A ROMÂNIEI

2020 ŞI 2021

- DATE STATISTICE -
 CUPRINS
Pagina
A. CONTEXTUL ECONOMIC INTERNAŢIONAL ÎN ANII 2020 ŞI 2021............................................................................5
1. Prezentare generală................................................................................................................................................................................ 5
1.1. Contextul internaţional................................................................................................................................................................5
1.2. Evoluţia economiei româneşti...................................................................................................................................................13

B. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A ROMÂNIEI..............................................................................................................23

2. Potenţialul economiei româneşti........................................................................................................................................................23
2.1. Resurse de energie primară........................................................................................................................................................23
2.1.1. Producţia de energie primară..........................................................................................................................................24
2.1.2. Importul de energie primară...........................................................................................................................................24
2.1.3. Consumul de energie......................................................................................................................................................25
2.1.4. Producţia de energie electrică.........................................................................................................................................26
2.2. Resurse umane...........................................................................................................................................................................28
2.2.1. Populaţia şi fenomenele demografice.............................................................................................................................28
2.2.2. Sporul natural al populaţiei rezidente.............................................................................................................................29
2.2.3. Natalitatea....................................................................................................................................................................... 29
2.2.4. Mortalitatea.....................................................................................................................................................................31
2.2.5. Nupţialitatea...................................................................................................................................................................32
2.2.6. Divorţialitatea.................................................................................................................................................................33
2.2.7. Migraţia internă....................................................................................................................................................................... 34
2.2.8. Migraţia internaţională............................................................................................................................................................ 36
3. Evoluţia macroeconomică..................................................................................................................................................................37
3.1. Produsul Intern Brut...................................................................................................................................................................37
3.1.1. Formarea Produsului intern brut (PIB)...........................................................................................................................37
3.1.2. Utilizarea Produsului intern brut (PIB)..........................................................................................................................39
3.2. Evoluţia preţurilor şi inflaţia..........................................................................................................................................................................40
3.2.1. Indicele preţurilor de consum.........................................................................................................................................40
3.2.2. Indicele preţurilor producţiei industriale........................................................................................................................44
3.3. Evoluţia principalilor indicatori bugetari...................................................................................................................................45
3.3.1. Bugetul public naţional...................................................................................................................................................45
3.3.2. Bugetul de stat................................................................................................................................................................47
3.3.3. Bugetele locale...............................................................................................................................................................48
3.3.4. Bugetul asigurărilor sociale de stat.................................................................................................................................50
4. Evoluţii sectoriale............................................................................................................................................................................... 51
4.1. Agricultură şi silvicultură.................................................................................................................................................................... 51
4.1.1. Sectorul producţiei vegetale...........................................................................................................................................51
4.1.2. Sectorul creşterii animalelor...........................................................................................................................................60
4.1.3. Silvicultură..................................................................................................................................................................... 64
4.2. Industrie..................................................................................................................................................................................... 67
4.2.1. Industria extractivă.........................................................................................................................................................67
4.2.2. Industria prelucrătoare....................................................................................................................................................67
4.2.3. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat................................................................69
4.2.4. Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare..........................................................69
4.3. Construcţii..................................................................................................................................................................................70
4.3.1. Lucrările de construcţii, după modul de execuţie..........................................................................................................70
4.3.2. Lucrările de construcţii în antrepriză, pe categorii de obiecte.......................................................................................70
4.4. Transporturi şi comunicaţii........................................................................................................................................................71
4.4.1. Mijloace de transport.....................................................................................................................................................71
4.4.2. Infrastructura pentru transporturi...................................................................................................................................73
4.4.3. Transportul de mărfuri...................................................................................................................................................74
4.4.4. Transportul de pasageri..................................................................................................................................................77
4.4.5. Comunicaţii....................................................................................................................................................................77
4.5. Comerţ internaţional cu bunuri..................................................................................................................................................78
4.5.1. Exporturile, importurile şi soldul balanţei comerciale...................................................................................................79
4.5.2. Exporturile, importurile şi soldul balanţei comerciale conform Clasificării Produselor şi
Serviciilor asociate Activităţilor (CPSA 2015).............................................................................................................79
4.5.3. Exporturile, importurile şi soldul balanţei comerciale, pe continente şi principale ţări partenere..........................................81
4.5.4. Exporturile, importurile şi soldul balanţei comerciale Intra UE-27..............................................................................82
4.5.5. Indicii valorii unitare şi indicii volumului fizic.............................................................................................................83
4.5.6. Comerţul exterior al României, în funcţie de mărimea firmelor cu activitate de comerț
internaţional cu bunuri...................................................................................................................................................85
4.6. Turism........................................................................................................................................................................................ 86
4.6.1. Turism intern..................................................................................................................................................................86
4.6.2. Turism internaţional.......................................................................................................................................................92
4.7. Comerţ interior şi servicii de piaţă....................................................................................................................................................92
4.7.1. Comerţul cu amănuntul..................................................................................................................................................92
4.7.2. Vânzarea, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor........................................................................93
4.7.3. Comerţul cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete................................................................94
4.7.4. Servicii de piaţă prestate în principal pentru populaţie..................................................................................................94
4.7.5. Servicii de piaţă, pe activităţi.................................................................................................................................................95

Pagina

C. DEZVOLTAREA SOCIALĂ A ROMÂNIEI....................................................................................................................97

3
5. Forţa de muncă........................................................................................................................................................................................................................97
5.1. Populaţia ocupată.........................................................................................................................................................................................................97
5.1.1. Caracteristici, structuri şi tendinţe..................................................................................................................................................97
5.1.2. Nivelul de educaţie....................................................................................................................................................................... 100
5.1.3. Disparităţi în profil teritorial.........................................................................................................................................................101
5.1.4. Numărul de salariaţi în sectorul formal................................................................................................................................102
5.2. Şomajul................................................................................................................................................................................... 107
5.2.1. Şomajul - conform definiţiei internaţionale BIM.........................................................................................................................107
5.2.2. Şomajul înregistrat...............................................................................................................................................................110
6. Veniturile şi consumul populaţiei........................................................................................................................................................................ 112
6.1. Nivelul şi structura veniturilor populaţiei.........................................................................................................................................112
6.1.1. Veniturile totale...........................................................................................................................................................112
6.1.2. Veniturile băneşti........................................................................................................................................................................... 115
6.1.3. Veniturile disponibile (nete)........................................................................................................................................117
6.1.4. Câştigurile salariale în sectorul formal............................................................................................................................... 117
6.1.5. Disparităţi în profil teritorial......................................................................................................................................................... 119
6.2. Nivelul şi structura cheltuielilor populaţiei.......................................................................................................................................119
6.2.1. Cheltuielile totale.........................................................................................................................................................119
6.2.2. Cheltuielile băneşti........................................................................................................................................................................ 122
6.2.3. Cheltuielile de consum................................................................................................................................................123
6.3. Echilibrul balanţei veniturilor şi cheltuielilor gospodăriilor populaţiei...................................................................................................132
7. Condiţii de locuit şi înzestrarea cu bunuri de folosinţă îndelungată....................................................................................................................135
7.1. Fondul de locuinţe..................................................................................................................................................................................... 135
7.2. Sisteme de canalizare, reţele de distribuire a gazelor naturale
şi a apei potabile, precum şi spaţii verzi.................................................................................................................................................... 137
7.3. Înzestrarea gospodăriilor cu bunuri de folosinţă îndelungată..................................................................................................................138
8. Consumul alimentar şi de băuturi al populaţiei..................................................................................................................................................140
9. Protecţia socială....................................................................................................................................................................................................................142
9.1. Protecţia socială a şomerilor.......................................................................................................................................................................142
9.2. Asigurările sociale pentru pensii..................................................................................................................................................... 142
9.2.1. Numărul mediu al pensionarilor..........................................................................................................................................142
9.2.2. Pensia medie lunară............................................................................................................................................................. 144
9.2.3. Pensia medie lunară a pensionarilor de asigurări sociale de stat........................................................................................146
9.3. Asistenţa socială.........................................................................................................................................................................................................147
10. Educaţie............................................................................................................................................................................................................. 148
10.1. Infrastructura sistemului de educaţie.............................................................................................................................................148
10.1.1. Învăţământul antepreşcolar şi preşcolar....................................................................................................................................................148
10.1.2. Învăţământul primar şi secundar inferior (gimnazial)................................................................................................................149
10.1.3. Învăţământul secundar superior.................................................................................................................................................. 150
10.1.4. Învăţământul postliceal.............................................................................................................................................................................150
10.1.5. Învăţământul superior................................................................................................................................................................................150
10.2. Populaţia şcolară..................................................................................................................................................................................................................151
10.3. Personalul didactic................................................................................................................................................................152
10.4. Gradul de cuprindere în învăţământ........................................................................................................................................................ 154
10.5. Performanţele sistemului de educaţie..................................................................................................................................................... 154
11. Cercetare-dezvoltare...................................................................................................................................................................... 156
11.1. Salariaţii din activitatea de cercetare-dezvoltare...........................................................................................................................156
11.2. Cheltuieli pentru activitatea de cercetare-dezvoltare............................................................................................................158
12. Sănătate..............................................................................................................................................................................................................................161
12.1. Infrastructura sistemului de sănătate..............................................................................................................................................161
12.2. Personalul medico-sanitar.....................................................................................................................................................164
12.3. Principalii indicatori ai sistemului sanitar............................................................................................................................166
13. Cultură.................................................................................................................................................................................................... 169
13.1. Activitatea bibliotecilor.........................................................................................................................................................169
13.2. Activitatea muzeelor şi colecţiilor publice.....................................................................................................................................173
13.3. Activitatea instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte...................................................................................................175
13.4. Producţia, distribuţia şi exploatarea cinematografică..............................................................................................................................176
13.5. Structura programelor de radio şi televiziune.............................................................................................................................. 178

4
A. CONTEXTUL ECONOMIC
INTERNAŢIONAL ÎN ANII 2020 ŞI 2021
1. PREZENTARE GENERALĂ
1.1. Contextul internaţional1)

Anul 2021 a fost anul în care zona euro s-a înscris pe o traiectorie fermă de redresare în urma situaţiei de
urgenţă pandemică. Economia s-a revigorat puternic, PIB real înregistrând un avans de 5,3% deși creșterea
s-a temperat la sfârșitul anului, în condiţiile în care valul Omicron al pandemiei de coronavirus (COVID-19)
a condus la introducerea unor noi restricţii. Redresarea s-a dovedit a fi generatoare de locuri de muncă,
rata șomajului reducându-se la un nivel minim record până la sfârșitul anului.

Procesul de redresare a fost însă marcat de fricţiuni pe fondul redeschiderii rapide a economiei. Deși zona
euro a început anul 2021 cu o inflaţie foarte scăzută, constrângerile la nivelul ofertei generate de
pandemie, revirimentul cererii la nivel global și majorarea puternică a preţurilor produselor energetice au
determinat o creștere pronunţată a inflaţiei. Inflaţia totală anuală s-a situat în medie la 2,6% în anul 2021,
faţă de 0,3% în anul 2020.

Banca Centrală Europeană (BCE) a finalizat evaluarea strategiei sale de politică monetară în anul 2021.
Strategia BCE a fost actualizată în vederea soluţionării noilor dificultăţi și ne-a oferit un ghid pentru
gestionarea acestei situaţii complexe. Consiliul guvernatorilor a adoptat în unanimitate o ţintă a inflaţiei de
2% pe termen mediu.

Consolidarea perspectivelor economice în continuare sub semnul evoluţiei pandemiei

În anul 2021, economia mondială a consemnat o redresare puternică, în principal ca urmare a redeschiderii
economiilor pe fondul creșterii ratelor de vaccinare împotriva COVID-19 și a sprijinului susţinut și prompt
din partea politicilor. Cu toate acestea, revigorarea a fost într-o oarecare măsură neuniformă între
economiile dezvoltate și cele emergente. Inflaţia globală a crescut, reflectând în principal majorarea
accentuată a preţurilor produselor energetice și expansiunea mai rapidă a cererii faţă de ritmul ofertei în
unele sectoare, pe fondul dificultăţilor generate de pandemie și al altor blocaje pe partea ofertei și la
nivelul transporturilor.

În zona euro, dinamica PIB real s-a redresat puternic în anul 2021, după ce anul precedent înregistrase cea
mai mare scădere din perspectivă istorică. Această revenire care a dus la îmbunătăţirea condiţiilor pe
pieţele forţei de muncă a fost susţinută de măsuri de politică monetară și fiscală prompte și ferme.
Incertitudinea economică s-a menţinut la un nivel ridicat în cursul anului, iar diferenţa dintre cele mai
mari sectoare, industrie și servicii, a fost pronunţată.

La începutul anului, creșterea a fost afectată de măsurile de izolare și de restricţiile de călătorie care au
avut un impact negativ asupra ofertei și cererii de servicii. Ulterior, ca urmare a revigorării deosebit de
robuste a cererii globale, apariţia unor blocaje pe partea ofertei și creșterea costurilor cu energia au redus
producţia în sectorul industrial.

Inflaţia din zona euro, măsurată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), a crescut brusc
la 2,6% în anul 2021 comparativ cu 0,3% în anul 2020. Aceasta a rămas la nivel scăzut în primele luni
și a urcat în cursul anului, atingând o rată de 5,0% în decembrie.

1)
Sursa: Raport anual 2021, Banca Centrală Europeană.

5
Ascensiunea preţurilor a reflectat în mare măsură o creștere accentuată și generalizată a preţurilor
produselor energetice, dezechilibrele între cerere și ofertă ca urmare a redeschiderii economiilor și o serie
de factori tehnici.

Redresare puternică la nivel mondial în urma crizei, cu progrese inegale

Creșterea ratelor de vaccinare și sprijinul prompt din partea politicilor, economia mondială a consemnat un
reviriment puternic dar neuniform

În anul 2021 economia mondială a consemnat o redresare puternică în urma crizei, dar progresele au fost
inegale. După ce a scăzut cu 3,1% în termeni anuali în anul 2020, PIB real mondial a crescut cu 6,2% în anul
2021, în pofida noilor valuri ale pandemiei. Redeschiderea economiilor, creșterea ratelor de
vaccinare împotriva COVID-19 și sprijinul prompt din partea politicilor au fost principalii factori ai
redresării activităţii economice, în timp ce blocajele pe partea ofertei la nivel mondial au reprezentat
obstacole în calea creșterii economice. Deși a fost globală, redresarea a variat de la o ţară la alta. Aceasta
a fost mai pronunţată în economiile dezvoltate și mai moderată în majoritatea economiilor de piaţă
emergente care au dispus de o cantitate mai mică de vaccinuri și de o capacitate mai redusă de a adopta
măsuri de sprijin. Ritmul creșterii economice globale a încetinit spre sfârșitul anului, în principal ca urmare
a unui nou val de infectări și a introducerii de noi restricţii, dar și a blocajelor persistente pe partea
ofertei.

Schimburile comerciale internaţionale s-au redresat puternic, în special datorită comerţului cu bunuri

Schimburile comerciale internaţionale s-au redresat puternic, într-un ritm mai lent în a doua jumătate a
anului 2021. Revigorarea puternică a cererii globale a început mai presus de toate cu consumul, în principal
de bunuri și mai puţin de servicii (precum turism-călătorii) care s-au confruntat cu multe restricţii. În a
doua jumătate a anului, comerţul cu bunuri a depășit nivelul de dinaintea crizei, deși expansiunea sa a
încetinit pe fondul blocajelor persistente pe partea ofertei. Comerţul cu servicii care presupun un grad
mai ridicat de contact fizic s-a redresat mai lent, reflectând ritmul treptat de relaxare a restricţiilor,
în anul 2021 menţinându-se sub nivelul său pre-pandemic.

Inflaţia globală a crescut semnificativ în condiţiile în care cererea s-a redresat pe fondul blocajelor pe partea
ofertei și al majorării preţurilor materiilor prime

Inflaţia globală a crescut semnificativ în anul 2021, atât în ceea ce privește inflaţia totală cât și măsurile
privind inflaţia precum cele exclusiv produse energetice și alimente. În ţările care fac parte din Organizaţia
pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), inflaţia totală a urcat la 6,6%, în timp ce inflaţia
la produsele energetice și alimentare au crescut la 4,6%. În majoritatea ţărilor, avansul a reflectat în
principal scumpirea produselor energetice și a altor materii prime ca urmare a dezechilibrelor cauzate de
pandemie între oferta limitată și redresarea puternică a cererii. În Statele Unite ale Americii, unde PIB real
a atins nivelul de dinaintea crizei în trimestrul II 2021, presiunile inflaţioniste s-au intensificat deosebit de
puternic și s-au extins spre sfârșitul anului. Presiunile inflaţioniste au devenit, de asemenea, generalizate
în unele economii de piaţă emergente.

Euro s-a depreciat faţă de dolarul SUA, în condiţiile divergenţei între politica monetară din zona euro și cea din
Statele Unite

În cursul anului 2021, euro s-a depreciat cu 3,6% în termeni efectivi nominali. În termeni bilaterali, aceasta
s-a datorat în principal deprecierii euro cu 7,7% faţă de dolarul SUA, reflectând în primul rând
evoluţia divergentă a orientării politicii monetare din Statele Unite faţă de cea din zona euro. Euro s-a
depreciat și faţă de lira sterlină dar s-a apreciat faţă de yenul japonez.

Riscurile la adresa activităţii economice globale au fost înclinate în sensul scăderii

La sfârșitul anului 2021, perspectivele privind creșterea economică globală se aflau în continuare sub
semnul evoluţiei incerte a pandemiei, pe fondul progreselor inegale în ceea ce privește vaccinarea la nivel
mondial. Apariţia variantei Omicron a coronavirusului, recrudescenţa infectărilor și înăsprirea măsurilor
restrictive, toate prezentau riscuri pentru ritmul redresării economiei mondiale, la acestea adăugându-se
posibilitatea unor blocaje mai persistente pe partea ofertei.

6
Redresarea rapidă a economiei zonei euro

Economia s-a redresat în anul 2021 pe măsură ce situaţia pandemiei s-a îmbunătăţit iar restricţiile au fost
treptat relaxate

După o scădere record de 6,4% în anul 2020, PIB real în zona euro a crescut cu 5,3% în anul 2021. În cursul
anului, ritmul de creștere economică a continuat să fie semnificativ influenţat de evoluţia pandemiei de
COVID-19 și de incertitudinea economică ridicată, dar în scădere. În trimestrul I, creșterea a fost în
continuare afectată de măsurile de izolare și de restricţiile de călătorie, care au avut un impact negativ în
special asupra consumului de servicii. Redresarea a început în sectorul industrial care a înregistrat, pe
ansamblu, rate puternice de creștere. Pe măsură ce economiile au început să se redeschidă iar restricţiile
au devenit mai relaxate în trimestrele II și III, sectorul serviciilor a început să recupereze teren, punând
bazele unei redresări generalizate. Cu toate acestea, revigorarea excepţional de puternică a cererii globale
în a doua jumătate a anului a dus la dezechilibre între cerere și ofertă pe diferite pieţe. Acestea au
determinat, printre altele, o creștere accentuată a costurilor cu energia care, împreună cu o nouă
intensificare a pandemiei, a slăbit forţa de redresare și a sporit presiunile inflaţioniste.

Deși aceste evoluţii au fost înregistrate în toate ţările din zona euro, măsura în care au reușit acestea să se
redreseze în urma pandemiei a fost relativ inegală. Acest lucru se datorează în mare parte faptului că
evoluţia pandemiei a variat de la o ţară la alta, dar reflectă totodată și diferenţele privind structura
economică, exemple fiind expunerea spre lanţurile de aprovizionare globale și importanţa sectoarelor care
presupun o interacţiune fizică îndelungată, precum turismul. La sfârșitul anului 2021, producţia din zona
euro s-a situat cu 0,2% peste nivelul înregistrat în trimestrul IV 2019. Cu toate acestea, evoluţia factorilor
fundamentali a diferit de la o ţară la alta pe tot parcursul anului, dintre cele mai mari economii din zona
euro, doar Franţa depășindu-și nivelul de producţie de dinaintea pandemiei până la sfârșitul anului.

Redresarea creșterii economice în zona euro în anul 2021 a fost susţinută de politici monetare și
fiscale expansioniste prompte și hotărâte. Unele măsuri au sprijinit economia să se adapteze la
schimbările structurale provocate de pandemie, care se resimt încă. Banca Central Europeană a oferit în
continuare un sprijin substanţial prin politica sa monetară în anul 2021 pentru a atenua impactul
pandemiei. Politica monetară acomodativă, inclusiv lichiditatea abundentă, a garantat fluxul de credite
către economia reală. În ceea ce privește politicile fiscale, în anul 2021 guvernele din zona euro au
continuat să ofere un sprijin fiscal considerabil pentru a atenua efectele crizei prin scheme de reducere a
timpului de muncă, fonduri mai mari pentru sănătate, alte forme de sprijin pentru firme și gospodării,
precum și pachete substanţiale de garanţii pentru împrumuturi.

Consumul privat a reprezentat motorul principal al redresării în zona euro în anul 2021

Consumul privat a crescut cu 3,5% în anul 2021, redresându-se deosebit de puternic în trimestrele II și III, în
principal pe seama relaxării restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19. Încrederea consumatorilor s-a
consolidat rapid începând din primăvară, pe măsură ce au crescut ratele de vaccinare, iar teama de
infectare s-a diminuat, în timp ce situaţia financiară a gospodăriilor populaţiei s-a îmbunătăţit, reflectând
în principal evoluţiile pozitive ale veniturilor din muncă. Sprijinul guvernamental pentru veniturile
disponibile ale populaţiei a fost retras treptat. Contribuţia transferurilor fiscale nete la creșterea
veniturilor disponibile reale a devenit negativă în cursul anului 2021, pe măsura diminuării numărului de
persoane incluse în schemele de menţinere a locurilor de muncă și a reducerii altor forme de sprijin fiscal.

Susţinute de creșterea puternică a salariilor și a gradului de ocupare a forţei de muncă, veniturile din
muncă, asociate în general cu o înclinaţie mai mare spre consum decât alte surse de venit, au fost
principalul factor care a contribuit la creșterea veniturilor disponibile reale în anul 2021. Dinamica
veniturilor disponibile reale a fost susţinută de excedentul de exploatare, veniturile mixte și veniturile din
proprietate a căror contribuţie a devenit pozitivă în cursul anului, deși a fost atenuată de evoluţia negativă
a indicelui raportului de schimb. După saltul indus de pandemie în 2020, în anul 2021 rata de
economisire a populaţiei a scăzut, deși s a menţinut peste nivelul pre-pandemic, având în vedere
măsurile restrictive aplicate în continuare în cursul anului și incertitudinea persistentă. Aceasta a însemnat
că, la sfârșitul anului 2021, consumul privat s-a situat în continuare sub nivelul de dinaintea pandemiei, în
pofida redresării puternice.

7
Schimburile comerciale ale zonei euro au atins niveluri pre-pandemice la sfârșitul anului 2021, exporturile
nete având o contribuţie pozitivă la creșterea PIB din anul respectiv. În ceea ce privește importurile,
creșterea robustă determinată de ciclul de refacere a stocurilor a fost frânată de dinamica puternică a
preţurilor, în special pe seama exploziei preţurilor importurilor de energie. Exporturile care înregistraseră
o redresare puternică datorită industriei prelucrătoare la sfârșitul anului 2020 au consemnat o
revigorare pe două direcţii. Exporturile de bunuri au consemnat o temperare a dinamicii începând cu al
doilea trimestru, în condiţiile în care blocajele pe partea ofertei și la nivelul transporturilor au afectat
industriile exportatoare esenţiale, în timp ce exporturile de servicii au beneficiat de redeschiderea
activităţilor care presupun o interacţiune fizică îndelungată, precum turismul. Atât importurile, cât și
exporturile au depășit nivelurile dinaintea crizei până la sfârșitul trimestrului IV 2021.

Creșterea economică a continuat să fie neuniformă de la un sector la altul în anul 2021. Atât industria, cât
și serviciile au avut contribuţii pozitive la creștere. Cu toate acestea, industria a contribuit cel mai mult la
majorarea valorii adăugate brute reale.

Piaţa forţei de muncă a continuat să se redreseze, dar s-a menţinut sub nivelul prepandemic

Piaţa forţei de muncă a consemnat o redresare semnificativă, alături de relansarea activităţii economice în
zona euro deși, pe ansamblu, s-a menţinut sub nivelul înregistrat înainte de pandemie. Rata șomajului a
scăzut treptat de la 8,2% în ianuarie 2021 la 7,0% în decembrie, situându-se sub nivelul anterior crizei. În
timp ce schemele de menţinere a locurilor de muncă au continuat să joace un rol important în
limitarea disponibilizărilor, contribuind astfel la menţinerea capitalului uman, apelul la astfel de măsuri a
scăzut. Cu toate acestea, alţi indicatori ai pieţei forţei de muncă s-au menţinut sub nivelul pre-pandemic.
Numărul de ore lucrate în trimestrul IV 2021 s-a situat cu 1,8% sub nivelul din trimestrul IV 2019, în
timp ce rata de activitate pe piaţa forţei de muncă în trimestrul III 2021 a fost cu aproximativ 0,2 puncte
procentuale mai mică (ceea ce reprezintă o scădere cu aproximativ 0,4 milioane de persoane active).

Creșterea mai lentă a forţei de muncă a fost parţial explicată prin imigraţia netă redusă în zona euro.
Ajustarea continuă a condiţiilor de pe piaţa forţei de muncă a diferit de la un grup de persoane active
la altul, reflectând parţial faptul că unele sectoare au fost mai puternic afectate de măsurile restrictive și
de distanţarea socială voluntară. În trimestrul III 2021, forţa de muncă a fost cu aproximativ 4,2% mai
redusă decât înainte de pandemie în cazul persoanelor cu un nivel scăzut de pregătire și cu 1,7% mai mică
în cazul persoanelor cu un grad mediu de instruire, în timp ce pentru persoanele cu un nivel ridicat de
competenţe aceasta a crescut cu aproximativ 6,8%.

Rata locurilor de muncă vacante a crescut, dar și ritmul de creștere a gradului de ocupare a forţei de muncă a
fost robust

Rata ridicată a locurilor de muncă vacante, iniţial înregistrată cu predilecţie în sectoarele redeschise după
ridicarea măsurilor de izolare, a caracterizat apoi și alte sectoare, pe măsura progreselor privind
redresarea activităţii. Ritmul de creștere a gradului de ocupare a forţei de muncă s-a consolidat în
trimestrele II și III 2021 și s-a menţinut robust și generalizat în trimestrul IV, în pofida unor influenţe
nefavorabile ca urmare a blocajelor pe partea ofertei din industria prelucrătoare. Acest lucru a determinat
apropierea gradului de ocupare a forţei de muncă de nivelurile pre-pandemice în industrie, construcţii și
servicii care presupun o interacţiune fizică mai redusă. Ocuparea forţei de muncă în sectoarele care
presupun un grad ridicat de contact fizic s-a menţinut relativ scăzută în comparaţie cu nivelurile anterioare
pandemiei.

Măsurile de politică fiscală într-o perioadă marcată de provocări

Efectele pandemiei și-au pus puternic amprenta asupra finanţelor publice

În anul 2021, pentru al doilea an consecutiv, efectele pandemiei de COVID-19 și-au pus puternic amprenta
asupra finanţelor publice din zona euro. Cu precădere în prima jumătate a anului guvernele au
introdus măsuri suplimentare de sprijin pe scară largă, ca răspuns la noile valuri ale pandemiei și la
imperativul susţinerii redresării economice. Totuși, proiecţiile macroeconomice ale experţilor
Eurosistemului din decembrie 2021 estimează că ponderea în PIB a deficitului bugetar agregat din zona
euro s-a redus la 5,9% din PIB în anul 2021 de la 7,2% din PIB în anul 2020, ca urmare a îmbunătăţirii
semnificative a activităţii economice.

8
Măsurile pentru combaterea efectelor crizei și cele de stimulare a redresării economice s-au intensificat într-o
oarecare măsură, în condiţiile în care transferurile către companii au crescut iar schemele de reducere a
timpului de muncă s-au restrâns

Ponderea în PIB a măsurilor pentru combaterea efectelor crizei și a celor de stimulare a redresării
economice în zona euro s-a majorat la 4,4% în anul 2021 de la 4,1% în anul precedent. Această creștere s-a
datorat unui volum mult mai amplu de transferuri publice către companii, intensificarea asistenţei pentru
sănătate, precum și investiţii publice. Totuși, aceste majorări au fost compensate în mare măsură de
recursul în scădere la schemele de reducere a timpului de muncă. Dacă aceste scheme au reprezentat
cel mai important instrument de sprijin din partea autorităţilor în anul 2020, acestea s-au restrâns treptat
în anul 2021, pe fondul relaxării măsurilor restrictive și al începerii procesului de redresare a pieţelor forţei
de muncă, odată cu revirimentul generalizat al activităţii economice. Îmbunătăţirea producţiei explică, de
asemenea, motivul pentru care ponderea datoriei publice în PIB în zona euro a scăzut marginal la 97%
în anul 2021, după o creștere semnificativă în anul precedent.

Ascensiunea inflaţiei imprimată de efecte eterogene

Inflaţia IAPC totală în zona euro s-a situat în medie la 2,6% în anul 2021, înregistrând o creștere pronunţată
de la o medie de 0,3% în anul 2020. Această ascensiune a reflectat în mare măsură majorarea semnificativă
a preţurilor produselor energetice. În plus, presiunile inflaţioniste au fost alimentate și de cererea care a
depășit în dinamică oferta limitată din unele sectoare, în urma relaxării restricţiilor impuse de pandemie și
a redresării puternice a economiilor pe plan global și în zona euro. Saltul inflaţiei anuale de la -0,3%
în decembrie 2020 la 5,0% în decembrie 2021 a fost fără precedent atât din perspectiva traiectoriei
abrupte, cât și a magnitudinii ritmurilor anuale de creștere înregistrate la sfârșitul anului 2021. Acesta a
adus evoluţii peste așteptări consemnate în mod repetat de valorile efective ale inflaţiei.

Privind în perspectivă, se estimează că factorii aflaţi la baza creșterii inflaţiei în anul 2021 se vor disipa
într-o mare măsură și, după ce inflaţia urma să se menţină la un nivel ridicat pe termen scurt, aceasta
era preconizată să se tempereze pe parcursul anului 2022. Cu toate acestea, după invadarea Ucrainei de
către Rusia în februarie 2022, incertitudinile asociate perspectivelor inflaţiei s-au amplificat semnificativ.

Dinamica preţurilor produselor energetice, redeschiderea sectorului serviciilor, precum și unele blocaje la
nivelul ofertei au stat la baza creșterii pronunţate a inflaţiei

Factorul determinant al accelerării inflaţiei totale în anul 2021 a fost componenta „produse energetice”.
Totuși, începând cu perioada verii, contribuţiile din partea altor componente au devenit, de asemenea, mai
pronunţate. Relaxarea măsurilor de izolare și a altor restricţii asociate contextului pandemic, precum și
politicile fiscale și monetare expansioniste au permis revigorarea cererii, impulsionând în special serviciile
destinate consumatorilor.

Blocajele puternice la nivelul cererii și ofertei pe plan mondial, alături de preţurile produselor energetice,
au antrenat majorarea costurilor bunurilor importate și ale celor produse pe plan intern. Această evoluţie
s-a reflectat în sporirea contribuţiei componentelor „preţuri ale produselor industriale non-energetice” și
„preţuri ale serviciilor” la creșterea inflaţiei către sfârșitul anului.

Nivelul preţurilor a consemnat, de asemenea, o creștere dinamică în cursul anului 2021

Având în vedere că variaţiile anuale reflectă, totodată, baza de comparaţie modestă din anul precedent,
dinamica preţurilor în anul 2021 poate fi analizată și din perspectiva evoluţiei indicilor IAPC total și IAPC
exclusiv produse energetice și alimente. Creșterea nivelului preţurilor în cursul anului 2021 a fost mai
pronunţată decât în anii anteriori pandemiei, când valorile inflaţiei erau inferioare obiectivului BCE privind
inflaţia.

Factori asociaţi măsurării au distorsionat valorile inflaţiei în anul 2021

Măsurarea dinamicii preţurilor și a factorilor determinanţi ai acesteia a fost deosebit de dificilă în anul
2021, atât din cauza impactului economic al pandemiei, dar și pe fondul anumitor factori tehnici
asociaţi contextului pandemic care au afectat măsurarea inflaţiei. Primul dintre acești factori a fost
ajustarea periodică anuală a ponderilor consumului în vederea compilării IAPC.

9
De regulă, aceste ajustări sunt mici, însă în anul 2020 tiparele de consum s-au modificat semnificativ
ca răspuns la pandemie și la diferitele restricţii în vigoare. De exemplu, componentele IAPC legate de
călătorii au avut o pondere mai redusă în coșul IAPC aferent anului 2021, având în vedere sezoanele
turistice modeste din anul 2020. În general, variaţiile ponderilor au avut efecte semnificative, mai ales în
sensul scăderii decât al creșterii, asupra ratelor anuale ale inflaţiei din fiecare lună din anul 2021. Pe
ansamblul anului 2021, impactul total estimat a fost un efect negativ de 0,2 puncte procentuale. Un al
doilea factor tehnic a fost acela că, în câteva luni din 2020 și anul 2021, preţurile mai multor componente
IAPC (de exemplu, restaurante și călătorii) nu au putut fi colectate prin intermediul surselor obișnuite din
cauza restricţiilor legate de pandemia de COVID-19 și au fost înlocuite cu preţuri imputate, obţinute prin
alte metode. Un al treilea factor tehnic l-a constituit faptul că în anii 2020 și 2021, perioadele de vânzări
sezoniere au avut loc în alte luni decât cele obișnuite, ceea ce a însemnat o volatilitate substanţială a
variaţiei anuale a preţurilor produselor industriale non-energetice, pe seama componentelor
„îmbrăcăminte” și „încălţăminte”.

Inflaţia de bază a crescut într-un ritm mai moderat atunci când se elimină volatilitatea asociată pandemiei

Ţinând seama de acești factori de ordin tehnic, se recomandă un anumit grad de prudenţă în interpretarea
evoluţiei inflaţiei IAPC, exclusiv produse energetice și alimente. Diverși indicatori ai inflaţiei de bază,
inclusiv măsuri bazate pe excluderea unor componente, măsuri statistice și măsuri estimate prin
metode econometrice, au cunoscut la rândul lor, o accelerare pe parcursul anului. La finalul anului, rata
inflaţiei calculată pe baza acestor măsuri s-a situat între 2,4% și 3,9%. În plus, dinamica preţurilor a fost
modestă în anul 2020 și antrenează efecte de bază în sensul creșterii pentru variaţiile preţurilor în anul
2021. Având în vedere acest aspect, o modalitate alternativă de a analiza evoluţia inflaţiei în anul 2021
este prin referire la variaţiile preţurilor faţă de luna corespunzătoare cu doi ani în urmă, împărţite la doi
pentru a indica variaţia medie anuală.

Analiza acestei variaţii minimizează puternic distorsiunile care decurg din valorile foarte scăzute ale
inflaţiei înregistrate la începutul perioadei pandemice. Calculată pe această bază, inflaţia IAPC (exclusiv
produse energetice și alimente) s-a situat la 1,4% în decembrie 2021, respectiv la aproximativ jumătate din
valoarea publicată de 2,6% a ratei anuale de creștere. Totuși, această serie consemnează un avans pe
parcursul ultimelor luni ale anului 2021 până la o valoare raportată ultima dată în anul 2013, în primii ani ai
deceniului anterior pandemiei de COVID-19, caracterizat printr-o inflaţie scăzută.

Preţurile de producţie ale bunurilor au consemnat o creștere puternică, în timp ce costurile cu forţa de muncă
s-au menţinut la un nivel moderat

Presiunea costurilor a jucat un rol important în definirea evoluţiei inflaţiei măsurate prin preţurile de
consum în anul 2021. Aceasta s-a intensificat semnificativ în toate etapele procesului de stabilire a
preţurilor, cu precădere în etapele iniţiale și în cazul preţurilor bunurilor intermediare, reflectând efectul
blocajelor la nivelul ofertei și, într-o anumită măsură, majorarea preţurilor produselor energetice,
îndeosebi în semestrul II 2021. Preţurile produselor importate au înregistrat creșteri relativ mai mari decât
în anul 2020, parţial din cauza deprecierii monedei euro. Impactul presiunilor din partea costurilor asupra
preţurilor de producţie ale bunurilor de consum nealimentare – un indicator important al dinamicii
preţurilor produselor industriale non-energetice – a fost moderat decât în etapele iniţiale ale procesului de
stabilire a preţurilor, rămânând totuși la un nivel maxim istoric.

Un indicator cuprinzător al presiunilor din surse interne asupra costurilor este dinamica deflatorului PIB,
care s-a situat, în medie, la 2,0% în anul 2021, depășind, astfel, media anului anterior. Manifestarea unor
efecte de bază puternice și impactul măsurilor de sprijin guvernamental au condus la o relativă volatilitate
a componentelor de cost aferente costurilor unitare cu forţa de muncă și profiturilor unitare. Pe măsură ce
s-a redus dependenţa de schemele de menţinere a locurilor de muncă, iar majoritatea angajaţilor au
revenit la salarii integrale, ritmul de creștere a remunerării pe salariat a urcat la o medie de 4,0% în anul
2021, de la
-0,6% în anul 2020. Această accelerare semnificativă nu s-a reflectat în costurile unitare cu forţa de muncă,
întrucât, în același timp, productivitatea muncii pe angajat a crescut datorită numărului de ore
suplimentare lucrate. Impactul schemelor de ajutor de stat a continuat, astfel, să îngreuneze interpretarea
indicatorilor salariali, precum remunerarea pe salariat și remunerarea pe oră lucrată. Dinamica salariilor
negociate este mai puţin afectată de aceste măsuri și s-a menţinut la un nivel moderat, reducându-se la
1,5%, în medie, în anul 2021, de la 1,8% în anul 2020. Dar este posibil ca această evoluţie să fi reflectat și
întârzierile din cadrul rundelor de negocieri salariale cauzate de pandemie.

1
Preţurile pentru proprietarii de locuinţe au crescut, în timp ce dinamica chiriilor a rămas moderată

Evaluarea strategiei de politică monetară a identificat necesitatea de a include în IAPC și costurile

locuinţelor ocupate de proprietari. În anul 2021 s-au realizat progrese semnificative în ceea ce privește
elaborarea de indicatori în acest sens. Totuși, mai sunt multe de realizat, de exemplu o mai bună separare
a componentei de consum de componenta de investiţii în cazul achiziţiilor imobiliare incluse în
estimări. Un indice experimental care agregă coșul IAPC și cheltuielile aferente locuinţelor ocupate de
proprietari ar putea fi pus la dispoziţie de către Sistemul Statistic European începând cu anul 2023, urmat
de un indice oficial în jurul anului 2026. Deocamdată nu sunt disponibile decât estimări experimentale
pentru aceste costuri, care arată că au crescut cu o rată anuală medie de 4,8% în primele trei trimestre ale
anului 2021, de la 2,6% în anul 2020 și prin urmare, dinamica lor a fost considerabil mai accelerată decât
cea a chiriilor, care sunt incluse în IAPC. Chiriile locatarilor aferente IAPC au crescut cu 1,2% în anul 2021,
comparativ cu 1,3% în anul 2020.

Majorarea mai semnificativă a costurilor locuinţelor pentru proprietari este determinată parţial de natura
variabilei estimate: indicele include o componentă privind achiziţiile de unităţi locative noi care este în
strânsă concordanţă cu preţurile locuinţelor. Referitor la acestea din urmă, rata anuală de creștere a
indicatorului BCE privind preţurile proprietăţilor imobiliare rezidenţiale a urcat în medie la 7,5%, în primele
trei trimestre ale anului 2021, de la 5,4% în anul 2020. Efervescenţa pieţei imobiliare a fost reflectată de
dinamica IAPC la nivelul unor componente mai mici. De exemplu, până la relaxarea semnificativă la
sfârșitul primăverii anului 2021 a restricţiilor impuse în contextul pandemiei, oamenii au petrecut mai mult
timp acasă. Această schimbare a antrenat o creștere a cererii în domeniul renovării locuinţelor, corelată cu
o dinamică ascendentă a preţurilor bunurilor și serviciilor aferente amenajării locuinţelor, precum lucrări
de întreţinere și reparaţii, montarea de covoare și pardoseli.

Continuarea măsurilor de politică decisive a determinat menţinerea sprijinului din partea

condiţiilor de creditare și de finanţare

Continuarea achiziţiilor de active și mesajele din partea BCE au atenuat presiunile în sensul creșterii la adresa
randamentelor pe termen lung

Pe lângă efectele benefice din perspectiva combaterii efectelor pandemiei, măsurile stimulative de politică
fiscală, monetară și prudenţială au sprijinit revirimentul puternic al activităţii economice în anul 2021. În a
doua jumătate a anului, investitorii au început, să solicite o compensaţie sporită pentru expunerea la
dinamica inflaţiei, revizuindu-și în sens ascendent anticipaţiile privind inflaţia pe termen lung și primele de
risc, ceea ce a condus la majorarea ratelor dobânzilor pe termen lung. În acest context, BCE a reconfirmat
orientarea acomodativă a politicii sale monetare și angajamentul de a menţine condiţii favorabile de
finanţare în zona euro. Aceasta a contribuit, cel puţin parţial, la protejarea randamentelor din zona euro
de evoluţiile de pe pieţele internaţionale, în condiţiile în care inflaţia peste așteptări a determinat
participanţii pe piaţă să încorporeze în preţuri anticipaţiile privind o înăsprire în devans a politicii
monetare faţă de previziunile anterioare într-o serie de economii dezvoltate.

Mesajele BCE referitoare la orientarea stimulativă a politicii sale monetare și continuarea achiziţiilor de
active la scară largă au contribuit la evitarea creșterii spread-urilor asociate randamentelor obligaţiunilor
suverane, respectiv evoluţia randamentelor suverane s-a menţinut la un nivel apropiat celui al ratelor
corespunzătoare ale dobânzilor fără risc. Prin urmare, randamentul obligaţiunilor suverane cu scadenţa la
zece ani din zona euro, calculat ca medie ponderată cu PIB al ţărilor emitente, s-a majorat constant pe
parcursul anului 2021 și s-a situat la 0,27% în data de 31 decembrie, cu 51 de puncte de bază peste
nivelul înregistrat la finele anului 2020. În general, condiţiile de finanţare din zona euro au fost în
continuare favorabile.

Evoluţiile pe pieţele de acţiuni au fost susţinute de așteptările privind câștigurile pe termen lung

În contextul menţinerii angajamentului privind sprijinul monetar și fiscal, revirimentul activităţii

economice în anul 2021 a contribuit la o creștere constantă a preţurilor acţiunilor în zona euro,
determinată de anticipaţiile foarte solide și reziliente privind câștigurile pe termen lung.

11
Acest trend a consemnat o întrerupere temporară în perioada cuprinsă între jumătatea lunii septembrie și
mijlocul lunii octombrie, în condiţiile în care dinamica pieţelor de acţiuni pe plan mondial a resimţit
influenţa anticipării participanţilor privind o posibilă reducere a achiziţiilor de active de către Rezervele
Federale. La nivel sectorial, după scăderea din anul 2020, cotaţiile acţiunilor băncilor din zona euro au
înregistrat o creștere semnificativ mai rapidă decât cele ale acţiunilor emitenţilor din sectoarele
nefinanciare.

La sfârșitul perioadei analizate, indicele cu bază largă aferent cotaţiilor acţiunilor companiilor nefinanciare
din zona euro a fost superior nivelurilor consemnate la finele anului 2020 cu aproximativ 19%, în timp
ce majorarea cotaţiilor acţiunilor băncilor din zona euro a fost semnificativ abruptă, respectiv peste 30%.

Politica monetară: menţinerea sprijinului și o strategie nouă

Setul cuprinzător de măsuri de politică monetară utilizate de BCE în anul 2021 și recalibrările acestora au
evitat înăsprirea prociclică a condiţiilor de finanţare și au atenuat riscul unor scăderi puternice ale
lichidităţii și creditului prin menţinerea unor volume însemnate de lichiditate în sistemul bancar și
prin protejarea fluxului de credite către economie. Răspunsul din partea politicii monetare a
reprezentat o forţă stabilizatoare esenţială pentru pieţe și a sprijinit economia și perspectivele inflaţiei.
Dimensiunea bilanţului Eurosistemului a atins un record istoric de 8600 de miliarde EUR la finele anului
2021, în creștere cu 1600 de miliarde EUR faţă de aceeași perioadă a anului anterior. La sfârșitul anului
2021, activele de politică monetară aveau o pondere de 80% în totalul activelor din bilanţul
Eurosistemului. Riscurile asociate bilanţului de mari dimensiuni au fost în continuare atenuate prin
intermediul cadrului BCE de gestionare a riscurilor.

Menţinerea condiţiilor de finanţare favorabile

Pandemia a continuat să perturbe activitatea economică la începutul anului, iar inflaţia a rămas foarte scăzută

La începutul anului 2021, evoluţiile economice din zona euro erau încă profund afectate de pandemia de
COVID-19 în curs. Deși începerea campaniilor de vaccinare a reprezentat un moment de referinţă în
combaterea coronavirusului, noua creștere bruscă a numărului de infectări și apariţia unor tulpini ale
virusului au însemnat atât prelungirea cât și înăsprirea măsurilor de reducere a răspândirii virusului în
multe ţări din zona euro. Aceasta a perturbat activitatea economică și a afectat perspectivele pe termen
scurt. Inflaţia s-a menţinut la niveluri foarte scăzute, în contextul cererii modeste și al deficitului
semnificativ de cerere pe piaţa forţei de muncă și pe cea a bunurilor și serviciilor. În ansamblu, datele noi
de la începutul anului au confirmat evaluarea din scenariul de bază anterior al Consiliului guvernatorilor
privind impactul pronunţat pe termen scurt al pandemiei asupra economiei și trenarea prelungită a
inflaţiei. În linii mari, condiţiile de finanţare din zona euro au fost în general favorabile. Deși ratele
dobânzilor fără risc au crescut ușor în perioada parcursă de la ședinţa Consiliului guvernatorilor din
luna decembrie 2020, spread-urile aferente creditelor suverane și corporative au manifestat rezilienţă,
condiţiile de pe pieţele obligaţiunilor au rămas favorabile, inclusiv pentru obligaţiunile corporative, iar
ratele dobânzilor la creditele bancare au fost apropiate de minimele istorice atât pentru populaţie, cât și
pentru firme.

Prelungirea și înăsprirea măsurilor de izolare au afectat activitatea economică în trimestrul I, dar inflaţia totală
a crescut abrupt

Deși în primele luni ale anului 2021 răspândirea tulpinilor virale, precum și prelungirea și înăsprirea în
consecinţă a măsurilor de izolare au afectat progresiv activitatea economică, inflaţia totală a început să
crească puternic de la nivelurile negative, pe seama particularităţilor fiecărei ţări și a unor factori de
natură tehnică (inclusiv efecte de bază), precum și a majorării semnificative a preţurilor produselor
energetice. Cu toate acestea, presiunile asupra preţurilor din partea factorilor fundamentali s-au
menţinut scăzute în contextul cererii în continuare modeste și al deficitului semnificativ de cerere pe
piaţa forţei de muncă și pe cea a bunurilor și serviciilor. Ratele dobânzilor fără risc pe termen mai lung și
randamentele obligaţiunilor suverane s-au menţinut pe traiectoria ascendentă consemnată de la ședinţa
Consiliului guvernatorilor din luna decembrie. Întrucât aceste rate ale dobânzilor pe piaţă reprezintă
principalele rate de referinţă utilizate la stabilirea preţului altor instrumente ale pieţei de capital, precum
obligaţiunile corporative și bancare, dar și a costului împrumuturilor bancare acordate populaţiei și
firmelor, șocul acestor rate ale dobânzii tinde să influenţeze condiţiile generale de finanţare într-o etapă
ulterioară.
1
Prin urmare, o majorare substanţială și persistentă a ratelor dobânzilor pe piaţă ar putea conduce la
înăsprirea prematură a condiţiilor de finanţare pentru toate sectoarele economiei. Aceasta ar fi
reprezentat o provocare din perspectiva angajamentului asumat de Consiliul guvernatorilor în lunile
decembrie 2020 și ianuarie 2021 de a menţine condiţii favorabile de finanţare în perioada pandemiei și
de a preveni o eventuală înăsprire incompatibilă cu contracararea impactului în sensul scăderii
exercitat de pandemie asupra traiectoriei proiectate a inflaţiei. Înăsprirea condiţiilor de finanţare ar fi
sporit incertitudinea și ar fi scăzut nivelul încrederii, reducând în continuare activitatea economică și
punând în pericol stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

Contextul stabilităţii financiare în anul 2021

În cursul anului 2021, redresarea economică s-a consolidat și s-a extins la nivelul ţărilor și sectoarelor
economice din zona euro, ceea ce a condus la îmbunătăţirea, în general, a perspectivelor pe termen scurt
ale stabilităţii financiare. Au persistat însă unele riscuri pe termen scurt la adresa stabilităţii financiare,
asociate blocajelor în lanţurile globale de aprovizionare și majorării preţurilor produselor energetice, care
au început să afecteze perspectivele inflaţiei și ale redresării economice, precum și incertitudinilor privind
evoluţia viitoare a pandemiei. Profiturile companiilor din cvasi-totalitatea sectoarelor au cunoscut
îmbunătăţiri pe parcursul anului 2021, însă companiile nefinanciare mai expuse la restricţiile induse
de pandemie și cu un grad preexistent ridicat de îndatorare au rămas fragile, în timp ce nivelurile înalte
ale datoriei suverane au sporit preocupările legate de sustenabilitatea datoriei pe termen mediu. Indicii
privind supraevaluarea unor categorii de active financiare, precum și dinamizarea activităţii pe pieţele
imobiliare rezidenţiale din zona euro au condus, de asemenea, la acumularea de vulnerabilităţi.

Pandemia a condus la o creștere a gradului de îndatorare a sectorului public și a celui corporativ în cursul
anului 2021. Cu toate acestea, preocupările legate de sustenabilitatea datoriei suverane au fost atenuate
de redresarea economică în curs și de condiţiile favorabile de finanţare, care au contribuit la diminuarea
riscurilor de refinanţare. În sectorul corporativ, riscurile de insolvenţă pe termen scurt s-au redus pe fondul
îmbunătăţirii perspectivelor privind profitabilitatea și al aplicării în continuare a măsurilor de sprijin
guvernamental, care au fost însă mai specifice. Unele firme au rămas vulnerabile, în special cele care
aveau niveluri ridicate ale datoriei înainte de pandemie și cele care își desfășurau activitatea în
sectoare mai afectate de pandemie.

Privind în perspectivă, numărul cazurilor de insolvenţă din sectorul corporativ ar putea să crească în
continuare, ca urmare a acumulării de cazuri nerezolvate de faliment și a eliminării treptate a măsurilor de
politică pentru sprijinirea economiilor, deși această creștere nu ar trebui să aibă amploarea celei
anticipate cu îngrijorare în etapele iniţiale ale pandemiei. Pe fondul expansiunii rapide a pieţelor
imobiliare, rata anuală de creștere a preţurilor locuinţelor a fost de 9% în septembrie 2021, contribuind la o
creștere suplimentară a estimărilor privind supraevaluarea activelor imobiliare în unele ţări.

1.2. Evoluţia economiei româneşti2)

Evoluţii macroeconomice

În România, în anul 2021 peisajul macroeconomic a avut un caracter mixt: pe de o parte, activitatea
economică a consemnat o creștere robustă (5,9%), care a permis depășirea nivelului pre-pandemic al PIB
real; pe de altă parte, deficitele gemene s-au plasat în continuare la niveluri ridicate, iar rata inflaţiei și-a
accentuat semnificativ traiectoria ascendentă în ultima parte a anului, pe fondul acutizării crizei
energetice la nivel european.

2)
Sursa: Raport anual 2021, Banca Naţională a României.

13
Debutul anului 2021 a fost marcat de continuarea stării pandemice și de existenţa restricţiilor menite a opri
răspândirea virusului SARS-CoV-2. Deși demararea campaniilor de vaccinare pe plan naţional și internaţional
a determinat o îmbunătăţire a perspectivei economice, revenirea postpandemică a rămas sub semnul
incertitudinii.

Evoluţia activităţii economice nu a fost însă uniformă pe parcursul anului, în semestrul II devenind tot mai
evidentă tendinţa de încetinire, sub impactul unor constrângeri din partea ofertei, dar și al noilor valuri
pandemice produse în acest interval pe plan european și intern.

Întrucât importurile au fost impulsionate de revirimentul cererii interne, dinamica lor a fost superioară
celei a exporturilor, aceasta din urmă fiind temperată de sincopele înregistrate în funcţionarea lanţurilor
globale de producţie din care fac parte unele segmente ale industriei autohtone. În condiţiile evoluţiei
nefavorabile a balanţei comerciale (asociate în bună măsură înrăutăţirii raportului de schimb), anul 2021 a
consemnat o adâncire a deficitului de cont curent (până la 7% din PIB), situaţie în care, deși fluxurile
negeneratoare de datorie s-au majorat, gradul de acoperire asigurat de acestea a coborât sub 70%.

Capacitatea de onorare a datoriei externe a marcat însă o îmbunătăţire. Astfel, ponderea datoriei externe
brute în PIB s-a redus cu 1,9 puncte procentuale (până la 56,0%), iar cea în exporturile de bunuri și servicii
cu 18,6 puncte procentuale (până la 137,2%), în timp ce rezervele internaţionale ale României s-au plasat
în continuare la un nivel adecvat. La 31 decembrie 2021, acestea însumau 45,8 miliarde euro, în creștere
cu 3,3 miliarde euro faţă de sfârșitul anului 2020, în principal ca urmare a majorării rezervelor valutare
(până la 40,5 miliarde euro).

Deficitul bugetului general consolidat s-a redus în anul 2021 cu 2,2 puncte procentuale comparativ cu finele
anului 2020, nivelul atins de 7,1% din PIB (conform metodologiei SEC 2010) fiind inferior ţintei de 8%
din PIB avută în vedere de Programul de convergenţă 2021-2024. Această ajustare reflectă îmbunătăţirea
poziţiei ciclice a economiei în condiţiile expansiunii din 2021, dar mai ales diminuarea dezechilibrului
structural al finanţelor publice, inclusiv prin expirarea ori reducerea cuantumului unor măsuri de
sprijin adoptate în context pandemic. România rămâne însă subiectul unicei proceduri de deficit de la
nivelul Uniunii Europene, demarată în anul 2020, în condiţiile depășirii încă din anul 2019 a plafonului
de 3% din PIB prevăzut de Pactul de stabilitate și creștere.

Recomandarea iniţială a Comisiei Europene viza corecţia deficitului excesiv până la finele lui 2022, însă
consecinţele macroeconomice și fiscale excepţionale determinate de pandemie au condus la
revizuirea acesteia în iunie 2021, noul termen limită fiind finele anului 2024.

Rata anuală a inflaţiei a încheiat anul 2021 la nivelul de 8,19% (faţă de 2,06% în decembrie 2020), circa 80%
din această creștere provenind din majorarea preţurilor la gaze naturale, energie electrică și combustibili,
care reprezintă componente exogene ale IPC. Dacă în primul semestru rata inflaţiei nu a depășit 4%,
ulterior aceasta a crescut substanţial, tendinţă care a continuat și în prima parte a anului 2022, în luna
martie trecând de 10%.

Odată cu relaxarea graduală a restricţiilor impuse în contextul pandemiei, cererea globală de bunuri
energetice s-a redresat, iar pe piaţa europeană a gazelor naturale aceasta s-a suprapus unui nivel mai redus
al stocurilor, cantităţile importate de la principalul furnizor neputând fi suplimentate. Efectele s-au
propagat pe piaţa energiei electrice, cu atât mai mult cu cât termocentralele care utilizează acest tip de
combustibil au jucat un rol important în mixul energetic în anul 2021, suplinind producţia deficitară din
surse hidro și eoliene, precum și închiderea unor termocentrale pe cărbune, pe fondul accelerării
tranziţiei către o economie verde. Aceasta din urmă a amplificat costul de producţie a energiei din
combustibili fosili, majorând semnificativ cotaţiile certificatelor de emisii de carbon; comparativ cu
sfârșitul anului 2020, preţurile pe pieţele en gros europene au atins în anul 2021 valori de până la patru,
respectiv șapte ori mai mari pentru electricitate și gaze naturale. Pe segmentul non-carburanţi,
ascensiunea preţurilor a reflectat reducerea treptată a ofertei interne de masă lemnoasă în ultimii ani,
precum și manifestarea unor efecte asociate cererii pentru surse alternative de energie.

1
În ceea ce privește rata anuală a inflaţiei de bază (care elimină din IPC preţurile administrate, pe cele
volatile, precum și pe cele ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice), aceasta a avut o
evoluţie mai temperată, situându-se la 4,7% în decembrie 2021 (faţă de 3,3% în decembrie 2020).

Întrucât evoluţia și perspectiva inflaţiei s-au înrăutăţit tot mai mult pe parcursul anului 2021, în timp ce
creșterea economică robustă s-a realizat în condiţiile unor evoluţii neuniforme, cu implicaţii asupra
semnului și traiectoriei poziţiei ciclice a economiei, mediul de implementare a politicii monetare a fost
unul foarte dificil. Banca Naţională a României a promovat o abordare echilibrată în formularea politicii
monetare, urmărind în mod consecvent adecvarea acesteia la contextul macroeconomic și financiar marcat
de aspecte divergente.

Cursul de schimb leu/euro a cunoscut doar două ușoare ajustări ascendente în anul 2021, urmate de
perioade prelungite de cvasistabilitate. Per ansamblu, moneda naţională a consemnat o depreciere
nominală faţă de euro de 1,6% (pe baza valorii medii a cursului de schimb din luna decembrie, faţă de
aceeași lună a anului 2020), mai redusă comparativ cu deprecierile înregistrate în același interval de zlotul
polonez și forintul maghiar (2,9% și, respectiv, 2,3%).

Riscurile la adresa stabilităţii financiare s-au menţinut la un nivel gestionabil pe parcursul anului 2021.
Riscul privind tensiunile la nivelul echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a pandemiei
COVID-19 și a crizei energetice a continuat să se situeze la nivelul „sever”, cu perspective de menţinere, în
timp ce riscul privind întârzierea reformelor și absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul
Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR), a înregistrat o majorare importantă până la nivel de risc
sistemic ridicat, cu perspective de creștere.

Similar anilor anteriori, Banca Naţională a României a acţionat și în anul 2021 pentru asigurarea stabilităţii
preţurilor și a stabilităţii financiare, precum și pentru îndeplinirea tuturor celorlalte atribuţii prevăzute de
lege, fără a se face apel la bugetul public. Mai mult, în condiţiile preocupării manifestate pentru utilizarea
eficientă a resurselor aflate la dispoziţia sa, BNR a înregistrat la 31 decembrie 2021 un rezultat financiar
pozitiv, virând la bugetul statului 1610,2 milioane lei.

Creșterea economică

La nivelul anului 2021, activitatea economică s-a extins cu 5,9%, PIB real reușind să recupereze în
trimestrul II pierderea înregistrată în urma izbucnirii pandemiei COVID-19 (evoluţie estimată a fi reflectată
cu precădere în dinamica componentei ciclice și într-o măsură mult mai mică în cea a PIB potenţial). Pe
parcursul anului însă, creșterea economică a pierdut treptat în intensitate, sub influenţa perturbărilor
tot mai ample în funcţionarea lanţurilor internaţionale de valoare adăugată și de aprovizionare a creșterii
cotaţiilor materiilor prime și a cheltuielilor de transport. Deși atenuarea, într-o anumită măsură, a
constrângerilor la nivelul ofertei către finalul anului 2021 și începutul anului 2022 contura perspectiva unei
dinamizări a economiei românești, turbulenţele provocate ulterior de conflictul ruso-ucrainean au
temperat optimismul așteptărilor.

Consumul populaţiei a crescut, în medie, cu 6%, însă a avut o traiectorie neuniformă pe parcursul anului.

Anul 2021 a debutat sub semnul unui reviriment al încrederii populaţiei, susţinut de relaxarea restricţiilor
de mobilitate și de menţinerea puterii de cumpărare pe un palier relativ robust, conjunctură care s-a
reflectat în intensificări ale cumpărărilor de bunuri și servicii (creșterea medie fiind de 5,2% în trimestrele I
și II). Atenuarea limitărilor asociate pandemiei (cu excepţia finalului trimestrului I, afectat de valul al
treilea al pandemiei) a permis refacerea unor oportunităţi de consum îndeosebi în domeniul activităţilor de
petrecere a timpului liber și în cel al vânzărilor de îmbrăcăminte și produse cosmetice, impulsionate și de
perspectiva apropierii sezonului estival. De asemenea, nivelul înalt al salariului mediu real și condiţiile
atractive de creditare, la care s-a adăugat deblocarea unor economii acumulate în anul precedent au
permis concretizarea unor achiziţii amânate, ilustrativă în această privinţă fiind dinamica vânzărilor de
autovehicule (în medie cu 12,9% în trimestrele I și II). Totodată, parcursul ascendent al cererii de consum a
fost marcat de consolidarea unor tendinţe de comportament pe care contextul pandemic le-a adus în
prim-plan cu un an în urmă, precum apelul frecvent la cumpărări online sau înclinaţia mai pronunţată
către achiziţionarea de vehicule „verzi” (electrice sau plug-in hibrid) – interesul pentru
electromobilitate a fost confirmat de suplimentarea, în luna iunie 2021, a componentei „Rabla plus” din
cadrul Programului de reînnoire a parcului auto (după o primă lansare în luna aprilie).

15
În a doua jumătate a anului 2021, achiziţiile de bunuri și servicii s-au înscris pe o pantă
descrescătoare, creșterea generalizată a preţurilor de consum erodând puterea de cumpărare (în pofida
sprijinului acordat de autorităţi consumatorilor casnici de energie electrică și gaze naturale, începând cu
luna noiembrie) și sporind preocuparea populaţiei pentru gestionarea prudentă a cheltuielilor. În aceste
condiţii, pe segmentul bunurilor de uz curent, în special al celor alimentare, s-a observat o creștere a
preferinţei pentru produsele
„marcă proprie” ale principalelor lanţuri comerciale sau pentru cumpărări din magazine de tip
discount (astfel încât volumul vânzărilor a marcat o ușoară creștere inclusiv în ultimul trimestru al anului).

Totodată, achiziţiile de bunuri durabile și-au inversat traiectoria, scăderile succesive din trimestrele III și IV
(în medie cu 2,5%) fiind determinate și de perturbările în lanţurile internaţionale de producţie care
au restrâns nivelul ofertei locale și al celei externe, îndeosebi în cazul autovehiculelor (atenuarea
temporară a acestor limitări către sfârșitul anului a favorizat totuși onorarea comenzilor lansate cu până la
șase luni în urmă).

Formarea brută de capital fix a crescut cu 2,3% în anul 2021, marcând însă un ritm temperat faţă de anul
2020, în condiţiile în care accentuarea dificultăţilor de natura ofertei pe plan internaţional s-a răsfrânt
asupra activităţii și a sentimentului economic al companiilor autohtone, generând restrângerea resurselor
alocate investiţiilor. Intensificarea acumulărilor de capital în perioada următoare va depinde în mod
decisiv de capacitatea economiei locale de a valorifica fondurile europene asociate suprapunerii celor
două cadre financiare standard cu instrumentul NGEU, în special prin îndeplinirea obiectivelor asumate în
cadrul celor șase piloni ai PNRR. Realizarea proiectelor de investiţii în domeniile infrastructurii, digitalizării
și eficientizării energetice cuprinse în acest program are potenţialul de a impulsiona și interesul
investitorilor străini, antrenând revigorarea participaţiilor la capital, înregistrate ca investiţii străine
directe.

După un prim trimestru favorabil, investiţiile în echipamente s-au înscris pe o pantă descrescătoare,
surprinsă de restrângerea achiziţiilor de bunuri de capital (cu excepţia autovehiculelor) efectuate atât de
pe piaţa locală, cât și din import. Preocupările companiilor au continuat să reflecte priorităţile conturate
odată cu izbucnirea crizei pandemice – creșterea gradului de automatizare, reducerea consumului
energetic al proceselor tehnologice, extinderea capacităţilor de producţie a energiei verzi, precum și
înnoirea flotelor companiilor de transport.

Investiţiile în construcţii și-au continuat parcursul ascendent, pe ansamblul anului 2021 marcând o
intensificare de ritm faţă de anul 2020 (până la 6,1%). Acestea s-au diminuat în a doua jumătate a anului,
pe fondul accentuării dificultăţilor întâmpinate de către firmele de profil. Astfel, prelungirea termenelor
de procurare a inputurilor și diferenţele mari între preţurile efective și cele precontractate (cauzate de
creșterea costurilor cu materialele și cu energia) s-au adăugat deficienţelor deja existente în privinţa
disponibilului de personal calificat, conducând la întârzieri în execuţia proiectelor sau la amânarea
demarării unora noi.

Acest context a afectat îndeosebi derularea lucrărilor finanţate din surse private, în cadrul cărora
componenta rezidenţială este suplimentar erodată de influenţe din partea cererii, asociate scăderii puterii
de cumpărare a populaţiei și înăspririi graduale a condiţiilor de creditare.

Proiectele finanţate integral sau parţial din surse publice au beneficiat începând din toamna anului 2021,
de un sprijin de natură legislativă, pentru acestea putându-se solicita o ajustare a valorii contractelor de
lucrări și a celor de furnizare de produse (dotări, utilaje și echipamente tehnologice), în conformitate cu
variaţia preţurilor la materiale.

Continuarea tendinţei de revenire a economiilor și de refacere a încrederii pe parcursul anului 2021 s-

a reflectat favorabil și asupra relaţiilor comerciale globale și implicit asupra schimburilor externe ale
României. Astfel, volumul exporturilor de bunuri s-a majorat cu 11,4% faţă de anul anterior, iar cel al
importurilor cu 12,4% (potrivit datelor de conturi naţionale). Aceste rezultate încorporează însă efecte de
bază consistente, în timp ce activitatea curentă pe segmente importante ale industriei locale, puternic
integrate în reţelele internaţionale de valoare adăugată, a fost afectată de intensificarea întreruperilor în
lanţurile globale de producţie. Exemplul cel mai elocvent îl reprezintă sectorul auto, care a consemnat
chiar întreruperi temporare ale producţiei din cauza golurilor de aprovizionare cu semiconductori de pe

1
pieţele externe.

17
Acest context a caracterizat perioada ianuarie-septembrie, repercutându-se atât asupra exporturilor (al
căror ritm trimestrial nu a depășit 0,4%), cât și asupra importurilor (care au rămas totuși ceva mai dinamice
decât exporturile). Detensionarea temporară a acestei conjuncturi către finalul anului 2021 a impulsionat
relaţiile comerciale externe, variaţia trimestrială atingând 1% în cazul exporturilor (cu un aport
semnificativ din partea livrărilor de produse ale industriei auto, de echipamente electrice, cauciuc, mașini
și utilaje, dar și a celor de produse din petrol, metalurgice și construcţii metalice) și respectiv 1,8% în cazul
importurilor, cele mai dinamice fiind achiziţiile de bunuri intermediare.

Poziţia externă

În timp ce capacitatea de onorare a datoriei externe a marcat o anumită îmbunătăţire, iar rezervele
internaţionale și-au păstrat, în ansamblu, nivelul adecvat și în anul 2021, înrăutăţirea contului curent și a
structurii de finanţare a acestuia indică o poziţie externă mai puţin favorabilă comparativ cu anul 2020.

Evoluţiile conjuncturale nefavorabile din ultima perioadă (funcţionarea cu sincope a lanţurilor de valoare
adăugată, deteriorarea raportului de schimb) explică doar parţial această situaţie, în condiţiile în
care valoarea însemnată și caracterul cronic al deficitului de cont curent singularizează România în rândul
statelor europene.

Aproape trei pătrimi din adâncirea dezechilibrului extern s-au datorat balanţei comerciale, în contextul în
care presiunea indusă asupra importurilor de nivelul robust al cererii interne s-a juxtapus efectelor
negative generate de sincronizarea la scară mondială a redresării economiilor – blocaje în aprovizionare și
creșteri generalizate ale cotaţiilor materiilor prime.

Pe de o parte, criza globală a semiconductorilor s-a regăsit în scăderea puterii de tracţiune a industriei
auto, sector care contribuie cu peste 20% la exporturile României. Pe de altă parte, poziţia de
importator net deţinută de economia locală în cazul a numeroase inputuri pentru producţie (cu
excepţia notabilă a cerealelor și a plantelor oleaginoase) a determinat coborârea la un nivel subunitar a
raportului de schimb (99,2% în anul 2021 faţă de 100,1% în anul 2020), componenta de preţ explicând
aproape jumătate din lărgirea deficitului bunurilor (îndeosebi pe seama creșterii facturii energetice).

O contribuţie importantă a revenit, în continuare, sectorului IT&C, companiile de profil beneficiind

de interesul ridicat pentru digitalizare, care s-a conturat pe plan global în contextul pandemiei și a
dobândit o dimensiune strategică la nivel european.

Piaţa muncii

Condiţiile de pe piaţa muncii s-au îmbunătăţit pe parcursul anului 2021, odată cu redresarea
activităţii economice, dar și cu adaptarea mediului de afaceri la noul context pandemic. Schemele de
menţinere a forţei de muncă au continuat să joace un rol în limitarea disponibilizărilor, însă recurgerea
companiilor la acest sprijin a scăzut faţă de momentul de vârf al crizei sanitare, măsurile fiind mai
ţintite spre sectoarele/firmele afectate direct de restricţiile impuse de autorităţi – de pildă, pe parcursul
anului 2021 au fost încadraţi în aceste scheme circa 1,2% dintre angajaţi (în medie), faţă de trimestrul II
2020 (perioada de vârf a crizei), când beneficiarii reprezentau aproape 12% din numărul de angajaţi.

Efectivul de salariaţi din economie s-a majorat cu aproape 1% în anul 2021, finele anului marcând depășirea
nivelului pre-pandemic și atingerea unui maxim istoric al seriei disponibile. Redresarea nu a fost însă una
uniformă și nu a caracterizat toate sectoarele, noul climat economic aducând și o anumită modificare
a necesităţilor de personal. O cerere ridicată de forţă de muncă a continuat să se manifeste în
domeniile compatibile cu distanţarea fizică sau cu munca la distanţă, precum construcţiile, serviciile de
curierat, IT (sectorul fiind stimulat și de accelerarea procesului de digitalizare/automatizare), dar și în
activităţi esenţiale, precum sectorul sanitar – în aceste cazuri numărul salariaţilor a depășit vizibil nivelul
pre-pandemic.

1
O revenire a schemelor de personal s-a observat și în comerţ și HoReCa, revirimentul cererii în aceste
sectoare fiind antrenat de relativa relaxare a restricţiilor, dar și de adaptarea firmelor de profil la noul
context pandemic. În schimb, în alte sectoare din sfera serviciilor, precum transport și depozitare,
intermedieri financiare, tranzacţii imobiliare și activităţi recreative, angajările au fost mai degrabă lente,
iar industria a evoluat destul de modest pe ansamblu, disponibilizări ample având loc în industria
ușoară, pe fondul închiderii unor capacităţi de producţie, în sectorul auto, urmare a automatizării
procesului de fabricaţie, o excepţie notabilă a reprezentat sectorul echipamentelor electrice, dată fiind
extinderea alertă a cererii de bunuri de folosinţă îndelungată.

Indicatorii care evaluează gradul de relaxare/tensionare a condiţiilor de pe piaţa muncii, respectiv raportul
între rata locurilor de muncă vacante și rata șomajului precum și deficitul de forţă de muncă perceput de
companii, s-au majorat gradual în decursul anului 2021, însă au continuat să se plaseze la un nivel inferior
celui consemnat înaintea izbucnirii pandemiei. Rata șomajului BIM a afișat evoluţii mixte în anul
2021, înscriindu-se în prima parte a anului pe o traiectorie descendentă, pe parcursul verii coborând
la 5,4%, semnificativ sub valoarea de peste 6% pe care se poziţionase de la debutul pandemiei, pentru
ca apoi în trimestrul IV să urce la 5,8%. În condiţiile unei creșteri a ocupării, extinderea ofertei de forţă de
muncă în această perioadă a reflectat în bună măsură atragerea în populaţia activă a unor persoane
inactive, dar apte de muncă.

Schemele de sprijin de pe piaţa muncii au avut un rol important în aceste evoluţii, în contextul în
care companiile au avut posibilitatea de a reţine capitalul uman, fiind astfel limitate efectele procesului
costisitor de disponibilizare în perioada de recesiune. Ritmul de creștere a salariilor s-a menţinut
moderat în anul 2021, la circa 7% (în apropiere de nivelul de 6,4% consemnat în anul 2020 și sensibil
sub pragul de 13% înregistrat în anul 2019).

Îmbunătăţirea productivităţii muncii, odată cu revenirea rapidă a activităţii economice, a avut un efect
pozitiv asupra dinamicii salariale, în timp ce schimbarea condiţiilor de pe piaţa muncii are, în general, o
acţiune întârziată, contribuţia negativă observată în decursul anului 2021 reflectând de fapt situaţia
nefavorabilă ce a caracterizat anul 2020.

S-a remarcat o influenţă pozitivă semnificativă din partea unor factori exogeni mecanismului de stabilire a
salariilor, care poate fi asociată sprijinului financiar acordat de autorităţi pentru retenţia forţei de muncă,
efectelor compoziţionale, bonusurilor acordate personalului medical implicat în tratarea pacienţilor
infectaţi cu noul tip de coronavirus sau în procesul de vaccinare, dar și rigidităţii salariilor. În ceea ce
privește sectorul bugetar, efectele comparative cu sectorul privat sunt evaluate a fi în diminuare, în
contextul plafonării salariilor la sfârșitul anului 2020.

Preţuri de consum

Rata anuală a inflaţiei IPC a crescut semnificativ pe ansamblul anului 2021, depășind cu mult limita
superioară a intervalului asociat ţintei staţionare (8,19% în decembrie 2021, cu 6,13 puncte procentuale
peste nivelul consemnat cu 12 luni în urmă). Cea mai relevantă evoluţie din perspectiva traiectoriei
inflaţiei a reprezentat-o manifestarea unei multitudini de șocuri pe segmentul energiei, atât pe partea
cererii cât și pe cea a ofertei, ale căror efecte asupra preţurilor au fost potenţate de mecanismele de
funcţionare a pieţelor europene de profil, care se aplică și în România, dată fiind integrarea.

Cererea globală de bunuri energetice a cunoscut o redresare alertă odată cu relaxarea graduală a celor mai
multe restricţii impuse în contextul pandemiei, antrenând revirimentul activităţii industriale. Pe piaţa
europeană a gazelor naturale, aceasta s-a suprapus unui nivel mai redus al stocurilor la începutul sezonului
rece faţă de cel consemnat în anul precedent, pe fondul declinului natural al producţiei în unele zone
gazifere relevante, dar și al imposibilităţii suplimentării cantităţilor importate de la principalul furnizor.
Efectele s-au propagat pe piaţa energiei electrice, cu atât mai mult cu cât termocentralele care utilizează
acest tip de combustibil au jucat un rol important în mixul energetic în anul 2021, suplinind producţia
deficitară de electricitate din surse hidro și eoliene, cauzată de condiţiile meteorologice adverse, precum
și de închiderea unor termocentrale pe cărbune, pe fondul politicilor comunitare destinate accelerării
tranziţiei către o economie verde. Acestea din urmă au exercitat de altfel presiune suplimentară asupra
costului de producţie a energiei din combustibili fosili, împingând cotaţiile certificatelor de emisii de
carbon către niveluri semnificativ superioare.

19
În acest context, preţurile pe pieţele en gros europene au atins valori de până la cinci, respectiv șase ori,
mai mari pentru electricitate și gaze naturale la finalul anului 2021 faţă de sfârșitul anului 2020. În cazul
combustibililor, cotaţia Brent a consemnat o valoare medie de 71 USD/baril pe ansamblul anului 2021 (faţă
de circa 43 USD/baril în anul anterior), susţinută de revenirea puternică a cererii la nivel global,
concomitent cu menţinerea la cote relativ reduse a producţiei în cadrul OPEC+. Pe segmentul non-
carburanţi, ascensiunea preţurilor a reflectat reducerea treptată a ofertei interne de masă lemnoasă în
ultimii ani, precum și manifestarea unor efecte asociate cererii pentru surse alternative de energie.

Impactul asupra dinamicii IPC a fost semnificativ; componenta „energie“25, cu o pondere de circa 16,5% în
coșul de consum a generat mai mult de jumătate din rata anuală a inflaţiei înregistrată în decembrie 2021
și 80% din creșterea acesteia pe parcursul anului (6,3 puncte procentuale). În cazul utilităţilor, schema de
plafonare și compensare a facturilor, intrată în vigoare în luna noiembrie 2021, a limitat impactul
evoluţiilor descrise anterior în preţurile finale, estimările contrafactuale indicând o rată a inflaţiei cu circa
0,8 puncte procentuale mai ridicată la sfârșitul anului în absenţa acestor măsuri.

Dacă în cazul gazelor naturale fuseseră deja implementate o serie de actualizări ale contractelor în
intervalul iulie-noiembrie ca urmare a modificării condiţiilor de piaţă, pentru energia electrică cea mai
mare parte a acestora urmau să aibă loc la începutul anului 2022 – la un an de la liberalizarea completă a
acestei pieţe; de altfel, impactul schemei de sprijin s-a majorat semnificativ la începutul noului an,
depășind 6 puncte procentuale, mai ales în condiţiile în care în luna februarie 2022 a intrat în vigoare o
versiune mai permisivă a acesteia. Pe parcursul anului 2021, facturile pentru gaze naturale s-au scumpit cu
51,6%, iar cele pentru energie electrică cu 14,9%. În același timp, preţurile combustibililor au avansat cu
22,4%, reflectând scumpiri ample atât în cazul carburanţilor, cât și în cel al combustibililor solizi.

Condiţiile de cerere din economie au jucat un rol relativ modest în evoluţia inflaţiei de bază în anul 2021,
deviaţia PIB de la nivelul potenţial fiind doar ușor pozitivă pe tot parcursul anului. De asemenea, costurile
cu forţa de muncă nu au exercitat presiuni – deși redresarea economiei a antrenat mișcări ascendente ale
indicatorilor referitori la gradul de tensionare/relaxare a pieţei muncii, valorile maxime atinse în cursul
anului au fost net inferioare celor din perioada pre-pandemică.

Preţuri de producţie

Anul 2021 a marcat intrarea dinamicii anuale a preţurilor producţiei industriale pentru piaţa internă pe o
traiectorie puternic ascendentă, încheind intervalul la cea mai ridicată valoare a seriei de date disponibile
(42,3%, faţă de 0,7% la finele anului precedent). Saltul de dinamică s-a produs cu precădere sub acţiunea
factorilor de natura ofertei, reflectată în creșterea alertă a cotaţiilor materiilor prime și ale altor inputuri.

Bunurilor energetice le revine principala contribuţie la accelerarea dinamicii anuale a preţurilor producţiei
industriale, reintrarea puternică a ritmurilor anuale corespunzătoare acestei grupe în teritoriul pozitiv
(+40,9 puncte procentuale, până la 35,3%) fiind determinată decisiv de creșterea exponenţială a cotaţiilor
gazelor naturale și energiei electrice, în special în a doua jumătate a anului. Astfel, cotaţiile spot pe
pieţele interne en gros ale acestora au înregistrat majorări, în medie, de patru ori (gaze naturale),
respectiv de trei ori (energie electrică), faţă de anul anterior, în linie cu tendinţa de pe pieţele externe.

Alături de factorii externi, asupra acestei evoluţii și-au pus amprenta și factori interni, în România peisajul
fiind relativ similar celui comunitar (stocuri mici și declin natural al producţiei interne în cazul
gazelor naturale, respectiv ofertă redusă de energie electrică, majorare amplă a costurilor de producţie
pentru centralele pe bază de combustibili fosili).

Accelerări de ritm au consemnat și preţurile bunurilor de capital și intermediare (cu 2,1 puncte
procentuale, respectiv 12,7 puncte procentuale), efectul escaladării preţurilor bunurilor energetice
fiind dublat de traiectoria ascendentă a cotaţiilor altor materii prime și materiale, inclusiv pe fondul
blocajelor în lanţurile de aprovizionare.

Cotaţiile altor metale (nichel, zinc, litiu), folosite cu precădere în industria electronică, s-au situat la
niveluri apropiate de maximele istorice.

2
Creșterea exponenţială a preţurilor gazelor naturale a condus spre sfârșitul intervalului la reducerea ofertei
de îngrășăminte la nivel global și la scumpirea semnificativă a acestora, cu repercusiuni asupra cotaţiilor
materiilor prime agricole.

Rata anuală de creștere a preţurilor de producţie s-a majorat gradual pe parcursul anului și pe segmentul
bunurilor de consum, ajungând la 7,3% în decembrie 2021; o contribuţie importantă a revenit
industriei alimentare, unde dinamica anuală a preţurilor a ajuns la 10,2% la finalul anului.

Costuri unitare cu forţa de muncă

Costurile unitare cu forţa de muncă pe ansamblul economiei s-au contractat sensibil în anul 2021, cu
aproape -9% (comparativ cu o dinamică de circa +5% în anul anterior), însă factorii de influenţă au
ţinut mai puţin de contextul economic (revenirea activităţii economice) și mai mult de modificarea
metodologică intervenită la nivelul indicatorului privind populaţia ocupată (respectiv excluderea unui
număr considerabil de persoane care produc bunuri agricole destinate exclusiv sau majoritar
autoconsumului din categoria persoanelor ocupate). Ajustând seria pentru acest efect, amplitudinea
corecţiei descendente se reduce considerabil, rata anuală de creștere a costului unitar cu forţa de muncă
situându-se în jurul valorii de 1%.

Și în industrie variaţia anuală a costurilor salariale unitare s-a temperat pe ansamblul anului 2021 până la
1% (-9 puncte procentuale comparativ cu anul 2020). Totuși, în a doua jumătate a anului activitatea
industrială a fost puternic afectată de blocajele manifestate în lanţurile globale de producţie și de
creșterea costurilor de producţie, îndeosebi a celor cu energia, fapt care a generat valori cu două cifre ale
indicatorului (peste 15%) în industrii producătoare de bunuri intermediare (prelucrarea lemnului, chimie,
fabricarea echipamentelor electrice), de capital (auto), dar și de consum (mobilă).

Creșteri moderate ale costurilor salariale unitare în semestrul II al anului 2021 (de circa 5% în termeni
anuali) au continuat să fie vizibile însă în industria alimentară și industria ușoară; în acest ultim caz,
disponibilizările masive de personal de la începutul pandemiei, concomitent cu o revigorare ușoară a
cererii în perioada recentă au condus la un raport mai echilibrat între dinamica productivităţii muncii și
cea a costurilor salariale.

Politica monetară

Cadrul macroeconomic și financiar al anului 2021 a fost deosebit de dificil și marcat de aspecte
profund divergente, reclamând recalibrarea promptă, dar și prudentă a conduitei politicii monetare, în
condiţiile amplelor șocuri adverse pe partea ofertei produse la nivel mondial, în contextul redresării
robuste, însă asincronă, a activităţii, pe fondul redeschiderii economiilor și al progresului vaccinării anti-
COVID-19, dar și al emergenţei unor noi valuri pandemice.

Dacă la finele anului 2020 a coborât ușor sub punctul central al ţintei staţionare, respectiv la 2,06%, rata
anuală a inflaţiei s-a reînscris în ianuarie 2021 pe o traiectorie ascendentă, ce a străpuns limita superioară
a intervalului ţintei la mijlocul trimestrului II și s-a accentuat apoi neașteptat de puternic, urcând la 8,19%
în luna decembrie 2021. O proporţie de 80% din această creștere a venit din majorarea preţurilor la
gaze naturale, energie electrică și combustibili (componente exogene ale IPC), iar jumătate din aportul de
doar 15% al inflaţiei de bază a aparţinut alimentelor procesate.

În același timp, după contracţia suferită în anul 2020 sub impactul șocului pandemic, economia a înregistrat
o creștere deosebit de robustă în anul 2021, însă în condiţiile unor evoluţii neuniforme, cu implicaţii asupra
semnului și pattern-ului poziţiei ciclice a economiei. Astfel, activitatea economică a continuat să se
redreseze mult mai alert decât s-a anticipat în prima parte a anului, deși vizibil mai temperat comparativ
cu semestrul II 2020, pentru ca datele și evaluările ulterioare să arate, contrar așteptărilor, o încetinire
considerabilă a creșterii economiei în semestrul II, pe fondul valurilor pandemice succesive, al preţurilor
mult crescute la energie și alimente, precum și al blocajelor persistente în lanţurile de producţie și
aprovizionare.

21
Evoluţiile au avut drept consecinţă redeschiderea deviaţiei pozitive a PIB în trimestrul I 2021, mult în
devans faţă de previziuni, dar și o probabilă restrângere semnificativă a acesteia în semestrul II, la valori
mult mai joase decât cele anticipate anterior. Evoluţiile s-au asociat și cu accelerarea considerabilă a
creșterii deficitului comercial pe parcursul anului, concomitent cu adâncirea pronunţată a deficitului de
cont curent, care s-a mărit astfel cu 54,4% faţă de nivelul din anul 2020.

Condiţiile de pe piaţa muncii au cunoscut o ameliorare rapidă și peste așteptări în primul semestru, inclusiv
cu sprijinul măsurilor guvernamentale, pentru ca ulterior, mai cu seamă în trimestrul IV, să resimtă
influenţele venite din blocaje în lanţurile globale de producţie și din valul patru al pandemiei.

Perspectiva inflaţiei s-a înrăutăţit tot mai mult pe parcursul anului. Astfel, traiectoria anticipată a ratei
anuale a inflaţiei a fost revizuită semnificativ în sens ascendent pe termen scurt în exerciţiile de prognoză
din lunile martie și mai, însă într-o mai mică măsură pe cel de-al doilea segment al orizontului proiecţiei.

Prin urmare, sub impactul creșterilor mai ample anticipate ale preţurilor combustibililor, energiei electrice
și gazelor naturale, precum și ale unor produse agroalimentare, rata anuală a inflaţiei era așteptată să urce
vizibil peste limita de sus a intervalului ţintei în semestrul II 2021, pentru ca în debutul anului 2022 să
revină, dar să se situeze în jumătatea superioară a intervalului, pe fondul redeschiderii mai devreme a
deviaţiei pozitive a PIB și al măririi ei graduale ulterior.

Contextul general a impus recalibrări prompte, dar și prudente ale conduitei politicii monetare pe
parcursul anului 2021. Astfel, după ce a coborât rata dobânzii de politică monetară la minimul istoric
de 1,25% în ianuarie 2021, BNR a oprit scăderea acesteia, iar apoi a păstrat timp de trei trimestre statu-
quo-ul ei și al ratelor dobânzilor la facilităţile permanente, în condiţiile stopării în luna mai a cumpărării de
titluri de stat în lei de pe piaţă secundară și ale întăririi ulterioare a controlului exercitat asupra lichidităţii
de pe piaţa monetară. Acţiunile și abordarea BNR au vizat menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen
mediu corespunzător ţintei staţionare de inflaţie de 2,5% ±1 punct procentual, într-o manieră care să
contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală și
în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.

Evoluţii fiscal-bugetare

Ponderea în PIB a deficitului bugetului general consolidat măsurat conform metodologiei SEC 2010 a
consemnat o ajustare de proporţii în anul 2021 (-2,2 puncte procentuale comparativ cu finele anului 2020),
nivelul atins de 7,1% fiind semnificativ inferior ţintei de 8% avute în vedere prin Programul de convergenţă
2021-2024. O supraperformanţă relativ la ţinta asumată s-a produs și în ceea ce privește nivelul deficitului
bugetului general consolidat conform metodologiei naţionale (cash), acesta (6,8% din PIB) situându-se cu
0,4 puncte procentuale sub ţinta de 7,2% din Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2021-2023,
reducerea comparativ cu deficitul de la finele anului 2020 fiind de 2,8 puncte procentuale.

Reducerea deficitului bugetului general consolidat produsă în anul 2021 are deopotrivă cauze ciclice
și structurale. Conform ultimelor evaluări ale Comisiei Europene, îmbunătăţirea poziţiei ciclice a
economiei în contextul revenirii economice alerte din anul 2021 a contribuit cu 0,7 puncte procentuale la
reducerea deficitului bugetar. Reducerea dezechilibrului structural al finanţelor publice a fost
determinată, pe de o parte, de expirarea ori de diminuarea cuantumului unor măsuri de sprijin în context
pandemic, dată fiind normalizarea activităţii economice, iar pe de altă parte, de îngheţarea salariilor
din sectorul public și reducerea cheltuielilor de investiţii publice finanţate din fonduri naţionale.

Veniturile bugetului general consolidat exprimate ca procent în PIB s-au majorat în anul 2021 cu 0,2 puncte
procentuale, în timp ce cheltuielile totale au scăzut cu 2 puncte procentuale, în condiţiile în care volumul
fondurilor europene care tranzitează bugetul general consolidat a crescut cu 0,3 puncte procentuale (până
la 1,9% din PIB).

2
Veniturile din taxe și impozite exprimate ca pondere în PIB au consemnat o creștere cu 0,2 puncte
procentuale (de la 26,2% în anul 2020 la 26,4% în anul 2021). Evoluţia provine din majorările survenite la
nivelul veniturilor asociate impozitelor pe venit și avere (+0,39 puncte procentuale) și al celor din taxe pe
producţie și importuri (+0,35 puncte procentuale), parţial compensate de reducerea (cu 0,54 puncte
procentuale) veniturilor din contribuţii sociale, în condiţiile în care dinamica masei salariale din economie
a fost inferioară celei a PIB nominal (7,2%, comparativ cu 11,6%).

Veniturile din taxe și impozite exprimate ca pondere în PIB rămân însă printre cele mai mici din UE,
superioare doar celor ale Irlandei, la mare distanţă de media europeană și chiar faţă de antepenultima
clasată (Letonia, cu un nivel de 30,5%). Veniturile nefiscale exprimate ca procent în PIB s-au redus cu 0,3
puncte procentuale.

În cazul cheltuielilor bugetare exprimate ca pondere în PIB, evoluţia celor primare explică în
totalitate reducerea de 2 puncte procentuale consemnată, cheltuielile cu dobânzile rămânând stabile la un
nivel de 1,4% din PIB. Diminuările s-au înregistrat în principal la nivelul cheltuielilor salariale (-1,0 punct
procentual, în contextul îngheţării salariilor din sectorul public), precum și la nivelul investiţiilor publice și
subvenţiilor (ambele reducându-se cu 0,4 puncte procentuale în condiţiile scăderii cheltuielilor de investiţii
cu finanţare naţională și a celor cu măsuri de sprijin pe piaţa muncii). Reduceri de mai mică amploare
au avut loc la nivelul transferurilor sociale (-0,2 puncte procentuale) și al consumului intermediar (-
0,1 puncte procentuale), fiind însă parţial compensate de evoluţia agregatului „alte cheltuieli curente”
(+0,2 puncte procentuale), unde creșterea a fost determinată de majorarea transferurilor către Uniunea
Europeană.

Ponderea datoriei publice în PIB a crescut în anul 2021, România numărându-se printre cele șapte ţări din
Uniunea Europeană în care o asemenea evoluţie a avut loc (celelalte fiind Bulgaria, Cehia, Germania,
Letonia, Malta și Slovacia). Majorarea consemnată de 1,6 puncte procentuale (de la 47,2% în anul 2020 la
48,8% la finele anului 2021), se datorează în exclusivitate existenţei unui deficit primar ridicat (5,7% din
PIB, depășit doar de Letonia și Malta în interiorul UE).

23
B.DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A ROMÂNIEI
2. POTENŢIALUL ECONOMIEI ROMÂNEŞTI
În analiza potenţialului economiei româneşti s-au avut în vedere resursele de energie primară, inclusiv
producţia, importul şi consumul, precum şi resursele umane.

2.1. Resurse de energie primară

Economia românească este într-un activ proces de restructurare, în vederea eficientizării utilizării
resurselor interne şi a sporirii gradului ei de atractivitate, atât pentru investitorii privaţi interni, cât şi
pentru cei străini, în condiţiile respectării standardelor europene de mediu şi a creşterii calităţii
produselor oferite beneficiarilor. Experţi ai Comisiei Europene apreciază că:
„... în Europa Centrală şi de Est, sectorul energetic reprezintă cheia restructurării economice...”, deoarece
sectorul energetic este cel care influenţează fundamental evoluţia întregii societăţi.
În acest context, cerinţele strategiilor pentru sectorul energetic se referă la:
• accelerarea materializării condiţiilor pentru liberalizarea pieţei de energie;
• îmbunătăţirea eficienţei energetice şi creşterea importanţei utilizării surselor de energie
regenerabilă;
• realizarea, în condiţii de înaltă fiabilitate, a alimentării cu energia necesară structurilor
economice existente;
• reducerea treptată a impactului negativ exercitat asupra mediului, de către unele activităţi din
sectorul de producere şi distribuire a energiei.
În acest mod se creează premise realiste pentru o energie sigură şi accesibilă. Totodată, acestea reprezintă
şi principalele provocări la care este supus sectorul energetic în condiţiile în care România trebuie să
recupereze decalajul de performanţă economică faţă de ţările dezvoltate ale Uniunii Europene.
În anul 2021 resursele de energie primară au reprezentat 41824 mii tone echivalent petrol 1), din care
producţia a deţinut 55,0%. Structura resurselor de energie primară a fost următoarea: 36,2% ţiţei şi
produse petroliere din import; 28,4% gaze naturale; 12,2% energie hidroelectrică, solară, eoliană şi căldură
nucleară; 10,4% cărbuni şi cocs din import; 8,9% lemne de foc (inclusiv biomasă); 2,1% energie provenită
de la alţi combustibili; 1,7% energie electrică din import; 0,1% energie provenită din surse
neconvenţionale.
Tabel 2.1.1. Resursele de energie primară
- mii tone echivalent petrol1) -
Energie primară din care:
- total - Producţie Import
2020 2021 2020 2021 2020 2021
Resurse 40016 41824 22351 22999 14014 15948
Cărbuni 3304 3766 2592 3006 369 425
din care:
Lignit 2610 3159 2435 2916 1 2
Cocs din import 419 561 - - 419 561
Gaze naturale2) 11394 11888 7391 7425 1726 2869
Ţiţei3) 11413 10913 3382 3232 7071 6821
Produse petroliere din import 3507 4228 - - 3507 4228
Lemne de foc (inclusiv biomasă) 3482 3727 3401 3625 28 38
Alţi combustibili 816 886 558 554 240 308
Energie hidroelectrică şi căldură nucleară4) 4986 5106 4986 5106 - -
Energie electrică din import 654 698 - - 654 698
Energie din surse neconvenţionale 41 51 41 51 - -
1)
Echivalent petrol (10000 kcal/kg).
2)
Exclusiv gazolina şi etanul din schelele de extracţie.
3)
Inclusiv gazolina şi etanul din schelele de extracţie.
4)
Inclusiv energia eoliană şi solar fotovoltaică.

1)
Echivalent petrol (10000 kcal/kg).

2
În anul 2021, structura resurselor energetice pe cele două principale surse de provenienţă ale energiei
primare, a înregistrat următoarele aspecte:
• la producţia internă, structura a fost dominată de gazele naturale (32,2% din total), urmată
de energie hidroelectrică, solară, eoliană şi căldura nucleară (22,2%), lemne de foc, inclusiv
biomasă (15,8%), ţiţei (14,1%), de cărbuni (13,1%), alţi combustibili şi energie din surse
neconvenţionale (2,6%);
• la import, cea mai mare pondere au deţinut-o ţiţeiul şi produsele petroliere (69,3%), gazele
naturale (18,0%), cărbunii şi cocsul (6,2%); energia electrică a avut o pondere de 4,4%.
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, resursele de energie primară au înregistrat o creștere (+1808
mii tone echivalent petrol, respectiv +4,5%).
Astfel, comparativ cu anul 2020, pe categorii de resurse de energie primară s-au înregistrat următoarele
modificări:
• s-au majorat în principal resursele de: produse petroliere din import (+721 mii tone
echivalent petrol, respectiv +20,6%), cărbuni (+462 mii tone echivalent petrol, respectiv
+14,0%), energie hidroelectrică, solară, eoliană și căldura nucleară (+120 mii tone echivalent
petrol, respectiv +2,4%), energie electrică din import (+44 mii tone echivalent petrol, respectiv
+6,7%);
• s-au micşorat resursele de ţiţei (-500 mii tone echivalent petrol, respectiv-4,4%).

2.1.1.Producţia de energie primară

În anul 2021, producţia de energie primară a însumat 22999 mii tone echivalent petrol şi comparativ cu
anul 2020 a înregistrat o creștere (+648 mii tone echivalent petrol, respectiv +2,9%).
Analiza evoluţiei producţiei de energie primară, pe categorii, în anul 2021 comparativ cu anul 2020,
evidenţiază următoarele modificări:
• s-a majorat producţia de cărbune (+414 mii tone echivalent petrol, respectiv +16,0%),
energie hidroelectrică, solară, eoliană și căldură nucleară (+120 mii tone echivalent petrol,
respectiv +2,4%), gaze naturale (+34 mii tone echivalent petrol, respectiv +0,5%);
• a scăzut producţia de ţiţei (-150 mii tone echivalent petrol, respectiv -4,4%).

2.1.2.Importul de energie primară

În anul 2021, importul de energie primară a înregistrat o creștere faţă de anul 2020 (+13,8%).
Analiza evoluţiei importurilor de energie primară, pe categorii de surse de energie primară, evidenţiază
următoarele aspecte:
• s-au majorat în principal cantităţile importate de: gaze naturale (+1143 mii tone echivalent
petrol, respectiv +66,2%), produse petroliere (+721 mii tone echivalent petrol, respectiv +20,6%),
energie electrică (+44 mii tone echivalent petrol, respectiv +6,7%);
• au scăzut importurile de ţiţei (-250 mii tone echivalent petrol, respectiv -3,5%).

Gradul de independenţă energetică

În anul 2021, gradul mediu de independenţă energetică (determinat ca raport între producţia de energie
primară şi cantitatea de energie primară disponibilă în perioada de referinţă) a fost de 67,4%, în scădere
faţă de anul anterior (-2,1 puncte procentuale).

25
Tabel 2.1.2. Gradul de independenţă energetică
- procente -

2020 2021 2021 faţă de 2020, pp1)

(+/-)
Total2) 69,5 67,4 -2,1
Cărbune (inclusiv cocs) 73,9 73,8 -0,1
Ţiţei 32,2 32,1 -0,1
Gaze naturale3) 76,3 74,6 -1,7
1)
Puncte procentuale.
2)
Inclusiv produsele energetice obţinute şi consumate în gospodăriile populaţiei.
3)
Exclusiv gazolina şi etanul din schelele de extracţie care sunt cuprinse la ţiţei.

În anul 2021 comparativ cu anul 2020, gradul de independenţă energetică, pe principalele categorii
de resurse energetice, a scăzut la gaze naturale cu 1,7 puncte procentuale și la cărbuni și ţiţei cu câte 0,1
puncte procentuale.

2.1.3.Consumul de energie

2.1.3.1.Consumul intern brut de energie

În anul 2021, consumul intern brut de energie a fost de 34102 mii tone echivalent petrol.
Structura consumului intern brut de energie, pe principalele componente a fost următoarea: 30,1% ţiţei şi
produse petroliere, 29,2% gaze naturale, 11,9% cărbune (inclusiv cocs) şi 7,1% energie electrică.

Tabel 2.1.3. Consumul intern brut de energie

- mii tone echivalent petrol1) -

2020 2021 Structura, % 2021 faţă de 2020

2020 2021 +/- %
Total2) 32171 34102 100,0 100,0 +1931 106,0
din care:
Energie electrică 2339 2429 7,3 7,1 +90 103,8
Cărbune (inclusiv cocs) 3507 4073 10,9 11,9 +566 116,1
Ţiţei şi produse petroliere 9539 10250 29,7 30,1 +711 107,5
Gaze naturale3) 9682 9947 30,1 29,2 +265 102,7
1)
Echivalent petrol (10000 kcal/kg).
2)
Inclusiv produsele energetice obţinute şi consumate în gospodăriile populaţiei.
3)
Exclusiv gazolina şi etanul din schelele de extracţie care sunt cuprinse la ţiţei.

În anul 2021 comparativ cu anul 2020, consumul intern brut de energie a înregistrat o creștere de 1931 mii
tone echivalent petrol (respectiv +6,0%).
Consumul intern brut de energie a crescut pe toate principalele componente: ţiţei și produse petroliere
(+711 mii tone echivalent petrol, respectiv +7,5%), cărbune inclusiv cocs (+566 mii tone echivalent petrol,
respectiv +16,1%), gaze naturale (+265 mii tone echivalent petrol, respectiv +2,7%) şi energie electrică (+90
mii tone echivalent petrol, respectiv +3,8%).

2.1.3.2.Consumul final energetic

În anul 2021, consumul final energetic a fost de 25370 mii tone echivalent petrol, având pe
principalele activităţi, următoarea structură: 34,5% populaţie, 27,5% transporturi, 27,0% industrie (inclusiv
construcţii), 8,7% alte activităţi, 2,2% agricultură, silvicultură şi pescuit.
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, consumul final energetic a avut o creștere (+1857 mii tone echivalent
petrol).

2
Tabel 2.1.4. Consumul final
energetic - mii tone echivalent petrol1) -

2020 2021 2021 faţă de 2020 Structura, %

+/- % 2020 2021
Consumul final energetic 23513 25370 +1857 107,9 100,0 100,0
Industrie (inclusiv construcţii) 6424 6849 +425 106,6 27,3 27,1
Agricultură, silvicultură şi pescuit 531 567 +36 106,8 2,3 2,2
Transporturi 6514 6976 +462 107,1 27,7 27,5
Alte activităţi 2035 2213 +178 108,7 8,7 8,7
Populaţie 8009 8765 +756 109,4 34,0 34,5
1)
Echivalent petrol (10000 kcal/kg).

În anul 2021 comparativ cu anul 2020, evoluţia consumului final energetic pe principalele activităţi
din economie a prezentat următoarele aspecte:
• a crescut consumul final energetic: la populaţie (+756 mii tone echivalent petrol, respectiv +9,4%);
• au scăzut ponderile celorlalte domenii în total consum final energetic.
2.1.3.3.Consumul de energie, pe locuitor
În anul 2021, consumul intern brut de energie pe locuitor a fost de 1,783 tone echivalent petrol, în creștere
faţă de anul anterior (+0,113 tone echivalent petrol pe locuitor, respectiv +6,8%).
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, consumul final energetic pe locuitor s-a majorat în sectorul
rezidenţial şi al altor activităţi cu +10,2%.

Tabel 2.1.5. Consumul de energie, pe locuitor

- tone echivalent petrol1)/ locuitor -

2020 20212) 2021 faţă de 2020

+/- %
Consum intern brut de energie 1,670 1,783 +0,113 106,8
Consum final energetic:
- industrie (inclusiv construcţii) 0,334 0,358 +0,024 107,2
- agricultură, silvicultură şi pescuit 0,028 0,030 +0,002 107,1
- transporturi 0,338 0,365 +0,027 108,0
- rezidenţial şi al altor activităţi 0,521 0,574 +0,053 110,2
1)
Echivalent petrol (10000 kcal/kg).
2)
Date provizorii.

2.1.4.Producţia de energie electrică

2.1.4.1.Puterea instalată a grupurilor electrogene la sfârşitul anului

La sfârşitul anului 2021, puterea instalată a grupurilor electrogene a fost de 18799 mii kW, din care 41,6%
în centralele termoelectrice, 35,0% în centralele hidroelectrice şi 23,4% în centrale eoliene şi solar
fotovoltaice.
Tabel 2.1.6. Puterea instalată a grupurilor electrogene (la sfârşitul anului)
- mii kW -

2020 2021 2021 faţă de 2020 Structura, %

+/- % 2020 2021
Total 20584 18799 -1785 91,3 100,0 100,0
Termoelectrică 9628 7819 -1809 81,2 46,8 41,6
Hidroelectrică 6561 6571 +10 100,2 31,9 35,0
Eoliană1) 4395 4409 +14 100,3 21,3 23,4
Pe locuitor2) (W) 1069 983 -86 92,0 x x
1)
Inclusiv energia solară fotovoltaică.
2)
S-au utilizat datele definitive privind populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an.

27
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, puterea instalată a grupurilor electrogene a scăzut cu 8,7%.
În anul 2021, puterea instalată a grupurilor electrogene pe locuitor era de 983 W, în scădere cu 8,0% faţă de
cea înregistrată în anul anterior.

2.1.4.2.Producţia de energie electrică

În anul 2021, producţia de energie electrică a fost de 59470 milioane kWh, din care 56,2% a fost
termoelectrică şi 29,9% hidroelectrică,13,9% eoliană şi solară fotovoltaică.
Tabel 2.1.7. Producţia de energie electrică
- milioane kWh -
2020 2021 2021 faţă de 2020 Structura, %
+/- % 2020 2021
Total 55935 59470 +3535 106,3 100,0 100,0
Termoelectrică 31555 33446 +1891 106,0 56,4 56,2
Hidroelectrică 15701 17745 +2044 113,0 28,1 29,9
Eoliană1) 8679 8279 -400 95,4 15,5 13,9
Pe locuitor2) (kWh) 2904 3109 +206 107,1 x x
1)
Inclusiv energia solară fotovoltaică.
2)
S-au utilizat datele definitive privind populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an.

În anul 2021, faţă de anul anterior, producţia de energie electrică a crescut cu 3535 milioane kWh (+6,3%);
pe tipuri de unităţi de producţie se constată creșterea producţiei hidro cu 2044 milioane kWh +13,0%) și a
energiei termoelectrice cu 1891 milioane kWh (+6,0%) şi scăderea producţiei de energie eoliană și solară
cu -400 milioane kWh (-4,6%).
În anul 2021, producţia de energie electrică pe locuitor a fost de 3109 kWh. Comparativ cu anul anterior
acest indicator a crescut cu 206 kWh (respectiv cu +7,1%).

2.1.4.3.Structura producţiei de energie termoelectrică, după felul combustibilului consumat

În anul 2021, structura producţiei de energie termoelectrică, după felul combustibilului consumat a avut
următoarele caracteristici: 32,0% din producţie s-a obţinut din cărbune (în special din lignit 30,6%), 29,7%
din gaze naturale şi 0,1% din produse petroliere lichide.

Tabel 2.1.8. Structura producţiei de energie

termoelectrică, după felul combustibilului
consumat
- procente -
2020 2021 2021 faţă de 2020, pp1)
+/-
Energie termoelectrică - total 100,0 100,0 X
din care, produsă cu:
Cărbune 29,7 32,0 +2,3
din acesta: lignit 27,2 30,6 +3,4
Produse petroliere lichide 0,1 0,1 -
Gaze naturale 30,0 29,7 -0,3
1)
Puncte procentuale.

2
2.2. Resurse umane
2.2.1.Populaţia şi fenomenele demografice
La 1 ianuarie 2022, populaţia rezidentă a României a fost de 19042,46 mii locuitori, din care 9239,81 mii
bărbaţi (48,5%) şi 9802,64 mii femei (51,5%). În perioada 2020-2022 (1 ianuarie), valorile negative ale
sporului natural împreună cu soldul negativ al migraţiei internaţionale au determinat scăderea populaţiei
ţării cu aproape 312 mii locuitori.

Tabel 2.2.1. Populaţia rezidentă pe sexe şi medii

- persoane -

Data Total Masculin Feminin Urban Rural

1 ianuarie 20201) 19354339 9473802 9880537 10474555 8879784

1 iulie 2020 19269469 9426244 9843225 10378580 8890889
1 ianuarie 2021 19201662 9387590 9814072 10296393 8905269
1 iulie 2021 19126302 9315804 9810498 10129874 8996428
1 ianuarie 20222) 19042455 9239811 9802644 9959068 9083387
Notă: Pentru perioada 2020-2022 s-a utilizat populaţia rezidentă. Datele sunt definitive.
1)
Date revizuite.
2)
Datele pentru 1 ianuarie 2022 au fost estimate pe baza datelor provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor -2021.

Schimbările care au avut loc în dinamica populaţiei sunt rezultatul direct al tendinţelor înregistrate la
nivelul fenomenelor demografice (natalitate, mortalitate şi migraţie).
Structura pe vârste a populaţiei poartă amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire demografică.
Creşterea speranţei de viaţă a determinat creşterea în această perioadă a numărului populaţiei vârstnice de
65 ani şi peste cu 45,8 mii persoane.
În perioada 2020-2022, ponderea populaţiei tinere de 0-14 ani a înregistrat o uşoară creştere, de la 15,8%
la 1 ianuarie 2020 la 16,2% la 1 ianuarie 2022. Ponderea populaţiei vârstnice a crescut de la 18,9% la
1 ianuarie 2020, la 19,5% la 1 ianuarie 2022.
La 1 ianuarie 2022, populaţia adultă de 15-64 ani reprezenta 64,3% din populaţia totală, în timp ce la
aceeaşi dată a anului 2020 ponderea a fost de 65,3%, scăderea fiind de 387,8 mii persoane.
La începutul anului 2022, persoanele vârstnice de 80 ani şi peste, „longevivii”, deţineau 4,4% din totalul
populaţiei, proporţia fiind superioară la femeile vârstnice (5,8%), faţă de bărbaţii vârstnici (3,0%).
Implicaţiile sociale şi economice ale creşterii rapide, mai ales a segmentului populaţiei „foarte bătrâne”
(peste 80 ani) sunt foarte importante. Dacă grupele „mai tinere” (65-69 ani) ale populaţiei vârstnice pot fi
încă active din punct de vedere economic, fiind capabile să se întreţină singure, cei „foarte bătrâni” (80
ani şi peste), mai ales femeile, sunt tot mai dependenţi de ceilalţi, necesitând suport social şi medical
special.
Structura populaţiei pe vârste şi medii rezidenţiale confirmă faptul că procesul de îmbătrânire demografică
este mai accentuat în mediul rural, unde ponderea populaţiei vârstnice de 65 ani şi peste este mai
mare decât a celei din mediul urban.
La 1 ianuarie 2022, raportul de masculinitate a fost de 943 persoane de sex masculin la 1000 persoane de
sex feminin. Până la vârsta de 52 ani, numărul bărbaţilor a fost mai mare decât cel al femeilor. Începând
cu această vârstă, numărul femeilor devine mai mare, ajungând la grupa de vârstă de 80 ani şi peste, de
2,0 ori mai mare decât cel al bărbaţilor.
Indicele de îmbătrânire demografică2) şi raportul de dependenţă demografică3) au fost direct influenţate de
scăderea natalităţii şi de creşterea populaţiei vârstnice. În perioada 2020-2022 indicele de îmbătrânire a
crescut de la 119,7 în anul 2020, la 120,0 persoane vârstnice la 100 persoane tinere în anul 2022, iar
raportul de dependenţă demografică a crescut de la 53,2 în anul 2020, la 55,5 persoane tinere şi vârstnice
la 100 persoane adulte în anul 2022.
Vârsta medie a populaţiei ţării a crescut de la 42,2 ani la 1 ianuarie 2020 la 42,3 ani la 1 ianuarie 2022,
vârstă medie ce caracterizează ţările cu o populaţie „adultă”. Vârsta medie a populaţiei feminine a fost de
44,0 ani, la începutul anului 2022, cu 3,5 ani mai mare decât cea masculină.

2)
Indicele de îmbătrânire demografică - reprezintă numărul persoanelor vârstnice (65 ani şi peste) care revin la 100 persoane tinere (0-14 ani).
3)
Raportul de dependenţă demografică - reprezintă numărul persoanelor tinere (0-14 ani) şi vârstnice (65 ani şi peste) care revin la 100 persoane în
vârstă de muncă (15-64 ani).

29
La începutul anului 2022, contingentul feminin fertil (de 15-49 ani) a fost de 4073 mii (41,5% din
totalul populaţiei feminine), în scădere cu 188,0 mii persoane faţă de 1 ianuarie 2020.

2.2.2.Sporul natural al populaţiei rezidente

Principalul factor care a influenţat scăderea populaţiei rezidente în anul 2021 a fost sporul natural negativ.
Evoluţia natalităţii şi a mortalităţii a determinat, în anul 2021 o rată a sporului natural negativ de -
7,4 persoane la 1000 locuitori.
În anul 2021, decalajul dintre rata sporului natural pe medii de rezidenţă s-a menţinut, în mediul
urban evidenţiindu-se o rată a sporului natural de -6,3‰, faţă de -3,8‰ în anul 2020, iar în mediul rural o
rată a sporului natural de -8,8‰ (-6,8‰ în anul 2020).

Grafic 2.2.1. Rata sporului natural al populaţiei rezidente pe medii de rezidenţă

URBAN RURAL
0
-1
-2
-3
-4 -3,8
Rate la 1000

-5
-6
-7 -6,3
-6,8
-8
-9 -8,8
-10

2020 2021

Notă: Ratele la 1000 locuitori au fost calculate cu populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an.
Sunt incluşi numai născuţii-vii ai căror mame aveau, la momentul naşterii, reşedinţa obişnuită în România şi decedaţii care au avut reşedinţa
obişnuită în România.

2.2.3. Natalitatea4)

În anul 2021 s-au născut 193,2 mii copii, în scădere cu 5,1 mii copii faţă de anul 2020, iar rata natalităţii a
scăzut de la 10,3 născuţi-vii la 1000 locuitori, în anul 2020, la 10,1 născuţi-vii la 1000 locuitori, în anul
2021.
După mediul de rezidenţă, în anul 2021, rata natalităţii din mediul urban (10,2‰) a fost superioară celei
din mediul rural (10,0‰). În mediul urban rata natalităţii a scăzut (de la 10,4‰ în anul 2020, la 10,2‰ în
anul 2021), iar în mediul rural rata de natalitate a scăzut (de la 10,2‰ în anul 2020, la 10,0‰ în anul
2021).

4)
Indicatorul se referă la populaţia

2
Tabel 2.2.2. Principalii indicatori ai natalităţii

2020 2021
Număr născuţi-vii (mii persoane) 198,3 193,2
Rata de natalitate (născuţi-vii la 1000 locuitori) 10,3 10,1

Vârsta medie a mamei (ani), pentru născuţii-vii cu reşedinţa

obişnuită în România
- la prima naştere 27,8 27,7
- la toate naşterile 28,9 28,8
Notă: Ratele la 1000 locuitori au fost calculate cu populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an.
Sunt incluşi numai născuţii-vii ai căror mame aveau, la data naşterii, reşedinţa obişnuită în România şi a căror naştere a fost înregistrată la oficiile
de stare civilă din România.
Vârsta medie a femeilor care au născut se referă la mamele cu reşedinţa obişnuită în România.

Grafic 2.2.2. Rata natalităţii pentru născuţii-vii cu reşedinţa obişnuită în

România, pe medii de rezidenţă

- nǎscuți-vii la 1000 locuitori -

12
10,3 10,1 10,4 10,2 10,2 10,0
9

0
Total
Urban Rural
2020 2021

Notă: Ratele la 1000 locuitori au fost calculate cu populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an.
Sunt incluşi numai născuţii-vii ai căror mame aveau, la data naşterii, reşedinţa obişnuită în România şi a căror naştere a fost înregistrată la
oficiile de stare civilă din România.

În anul 2021, vârsta medie a mamei la naştere (28,8 ani) a fost în scădere faţă de anul precedent (28,9
ani), menţinându-se tendinţa de amânare a naşterii. Vârsta medie a mamei la prima naştere a fost de 27,7
ani în anul 2021 şi de 27,8 ani în anul 2020.
În anul 2021, femeile din mediul rural au născut la o vârstă mai tânără (27,4 ani), comparativ cu cele din
mediul urban (30,1 ani). Decalajul între urban şi rural se menţine şi în cazul vârstei mamelor care sunt la
prima naştere (29,3 ani în urban şi 25,4 ani în rural).
Din punct de vedere al situaţiei juridice, în anul 2021, ponderea copiilor născuţi-vii în afara căsătoriei a
fost de 33,3% din numărul total al născuţilor-vii. În mediul rural, frecvenţa naşterilor în afara căsătoriei
(38,0%) a fost mai mare, comparativ cu cea din mediul urban (29,1%). Jumătate dintre copiii născuţi în
afara căsătoriei (50,4%) provin de la tinerele sub 25 ani.
În anul 2021, din numărul total al născuţilor-vii, 28,2% au avut mame cu vârsta între 30-34 ani, iar
31,6% dintre născuţii-vii au avut taţi cu vârsta între 30-34 ani. Starea de sănătate şi calitatea vieţii copiilor
depind, esenţial, de nivelul de pregătire al mamelor. În anul 2021, ponderea născuţilor-vii ai căror mame
au avut un nivel de pregătire redus (cel mult studii gimnaziale) a fost de 25,6%, iar 38,2% din totalul
născuţilor-vii au avut mame cu o pregătire de nivel mediu (profesional, liceal şi postliceal). În anul 2021,
ponderea născuţilor-vii ai căror mame au un nivel de pregătire ridicat (universitar sau mai mult) a crescut
faţă de cea din anul 2020 (28,8% în anul 2021 și 28,7% în anul 2020). Pentru 7,4% dintre născuţii-vii mamele
nu şi-au declarat nivelul educaţional.

3
2.2.4. Mortalitatea4)

În contextul pandemiei COVID-19, în anul 2021 s-au înregistrat 335,5 mii decese, în creștere cu 37,3 mii
decese faţă de anul 2020, iar rata mortalităţii a crescut de la 15,5 decedaţi la 1000 locuitori în anul 2020,
la 17,5 decedaţi la 1000 locuitori în anul 2021.

Tabel 2.2.3. Principalii indicatori ai mortalităţii

2020 2021

Număr decese (mii persoane) 298,3 335,5

Rata de mortalitate (decedaţi la 1000 locuitori)
Total 15,5 17,5

- Masculin 16,8 18,8

- Feminin 14,1 16,4

- Urban 14,1 16,4

- Rural 17,0 18,8
Notă: Ratele la 1000 locuitori au fost calculate cu populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an.
Sunt incluşi numai decedaţii cu reşedinţa obişnuită în România.

În anul 2021, în mediul urban, rata mortalităţii a crescut faţă de anul 2020 de la 14,1‰ la 16,4‰, iar
în mediul rural a crescut faţă de anul 2020 de la 17,0‰ la 18,8‰. În aceeaşi perioadă, rata mortalităţii
feminine a crescut de la 14,1‰ la 16,4‰, iar rata mortalităţii masculine a crescut de la 16,8‰ la 18,8‰.

Grafic 2.2.3. Rata mortalităţii pentru decedaţii cu reşedinţa obişnuită în România, pe sexe
- decese la 1000 locuitori -
20 18,8
18 16,8 16,4
16
14,1
14
12
10
8
6
4
2
0
2020 2021
Masculin Feminin

Notă: Ratele la 1000 locuitori au fost calculate cu populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an.
Sunt incluşi numai decedaţii cu reşedinţa obişnuită în România.

Ratele mortalităţii specifice pe principalele cauze de deces au continuat să difere pe sexe.

Mortalitatea feminină a avut valori superioare celei masculine în cazul bolilor aparatului circulator, al
bolilor endocrine, de nutriţie şi metabolism şi al bolilor sistemului nervos, boli ale ochiului și anexele sale,
boli ale urechii și apofizei mastoide. Pentru celelalte cauze de deces se manifestă o „supramortalitate
masculină”, mai accentuată în cazul tumorilor, bolilor aparatului respirator şi bolilor aparatului digestiv și
leziunilor traumatice, otrăvirilor şi a altor consecinţe ale cauzelor externe dar şi în cazul bolilor infecţioase
şi parazitare, în special în cazul tuberculozei.
Decesele înregistrate în anul 2021 au continuat să aibă ca principale cauze, bolile aparatului circulator,
52,0% (în principal boala ischemică a inimii 17,5% şi bolile cerebro-vasculare 12,8%), urmate de bolile
aparatului respirator (19,5%), tumori (13,9%) şi bolile aparatului digestiv (4,7%).

4)
Indicatorul se referă la populaţia

3
În anul 2021, speranţa de viaţă la naştere a ajuns la 75,13 ani, în scădere cu 0,92 ani faţă de anul anterior,
femeile având o durată medie a vieţii mai mare cu 7,41 ani decât bărbaţii, diferenţa dintre sexe fiind în
creştere faţă de anul anterior (când era de 7,24 ani).

Tabel 2.2.4. Speranţa de viaţă la naştere1)

- ani

Total Masculin Feminin

2020 76,05 72,47 79,71

2021 75,13 71,50 78,91
Notă: Speranţa de viaţă la naştere în anul de referinţă s-a calculat pe baza numărului populaţiei după domiciliu şi al decedaţilor cu domiciliul sau cu
reşedinţa obişnuită în România.
1)
Indicatorul se referă la populaţia după domiciliu.

Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii pe medii de rezidenţă înregistrat şi în anul 2021, durata medie
de viaţă a populaţiei din mediul urban a fost superioară celei din mediul rural, cu 2,69 ani. Pentru ambele
sexe, durata medie a vieţii în mediul urban a fost mai mare decât cea din rural, o diferenţă mai accentuată
înregistrându-se la populaţia masculină (2,88 ani).

Tabel 2.2.5. Speranţa de viaţă la naştere pe sexe şi

medii - ani -

Urban Rural
Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin

2020 77,38 74,01 80,55 74,36 70,64 78,62

2021 76,30 72,80 79,67 73,61 69,92 77,90
Notă: Speranţa de viaţă la naştere în anul de referinţă s-a calculat pe baza numărului populaţiei după domiciliu şi al decedaţilor cu domiciliul sau cu
reşedinţa obişnuită în România.

2.2.5.Nupţialitatea5)
În anul 2021, numărul căsătoriilor a fost de 114,2 mii, în creștere cu 32,9 mii căsătorii faţă de anul 2020,
iar rata nupţialităţii a fost mai mare decât cea din anul 2020, înregistrându-se 5,2 căsătorii la 1000
locuitori, faţă de 3,7 căsătorii la 1000 locuitori înregistrate în anul 2020.

Tabel 2.2.6. Principalii indicatori ai nupţialităţii

2020 2021
Număr căsătorii (mii căsătorii) 81,3 114,2
din care:
- la prima căsătorie1) 59,5 87,0
Rata de nupţialite (căsătorii la 1000 locuitori) 3,7 5,2
Vârsta medie la căsătorie (ani)
Masculin 34,0 33,8
Feminin 30,8 30,7
Vârsta medie la prima căsătorie (ani)
Masculin 31,4 31,6
Feminin 28,1 28,3
Notă: Ratele la 1000 locuitori au fost calculate cu populaţia după domiciliu la 1 iulie a fiecărui an.
Sunt incluse căsătoriile persoanelor care aveau, la data încheierii căsătoriei, domiciliul în România, precum şi căsătoriile persoanelor de cetăţenie
română care se căsătoresc în străinătate şi care sunt înregistrate la Oficiile de Stare Civilă din România.
1)
Pentru ambii soţi.

În anul 2021 s-a menţinut decalajul pe medii de rezidenţă, numărul de căsătorii din mediul urban fiind de
1,2 ori mai mare faţă de cel înregistrat în mediul rural.

5)
Indicatorul se referă la populaţia după

3
Grafic 2.2.4. Rata nupţialităţii pentru populaţia cu domiciliul în România,
pe medii de rezidenţă

- cǎsǎtorii la 1000 locuitori -

8
7
6 5,3
5,1
5
4 3,7 3,6
3
2
1
0
Urban Rural
2020 2021

Notă: Ratele la 1000 locuitori au fost calculate cu populaţia după domiciliu la 1 iulie a fiecărui an.

Pe grupe de vârstă şi sexe se evidenţiază că, în anul 2021, cele mai multe căsătorii s-au încheiat de bărbaţii
şi femeile din grupa de vârstă 25-29 ani.
În anul 2021, vârsta medie la căsătorie a scăzut faţă de anul precedent, cu 0,2 ani la bărbaţi și cu 0,1 ani la
femei. Astfel, vârsta medie la căsătorie, în anul 2021, a fost de 33,8 ani la bărbaţi și de 30,7 la femei,
decalajul între vârsta medie a soţilor fiind de 3,1 ani.
Vârsta medie înregistrată la prima căsătorie, în anul 2021, a fost de 31,6 ani pentru bărbaţi şi 28,3 ani
pentru femei. De menţionat că vârsta medie la prima căsătorie a înregistrat o uşoară creștere faţă de anul
2020 atât pentru bărbaţi, cât și pentru femei (cu 0,2 ani).

2.2.6. Divorţialitatea5)
În anul 2021 s-au înregistrat 27,0 mii divorţuri, cu 4,2 mii divorţuri mai multe decât în anul 2020. Rata
divorţialităţii a crescut de la 1,03 divorţuri la 1000 locuitori în anul 2020 la 1,23 divorţuri la 1000 locuitori
în anul 2021.

Tabel 2.2.7. Principalii indicatori ai divorţialităţii

2020 2021
Număr divorţuri (mii divorţuri) 22,8 27,0
Rata de divorţialitate (divorţuri la 1000 locuitori) 1,03 1,23
Divorţuri la 1000 căsătorii 280 237
Durata medie a căsătoriei desfăcute prin divorţ (ani) 15,4 15,5
Vârsta medie a soţilor la divorţ (ani)
Masculin 43,6 44,0
Feminin 40,0 40,2
Notă: Ratele la 1000 locuitori au fost calculate cu populaţia după domiciliu la 1 iulie a fiecărui an.
Sunt incluse divorţurile persoanelor ale căror divorţuri s-au încheiat la judecătorii, stări civile sau notari publici, în conformitate cu prevederile Legii
nr.202/2010, precum şi divorţurile cetăţenilor români care au divorţat în străinătate, ale căror divorţuri au fost transcrise la oficiile de stare civilă din
România.

În anul 2021, aproape două treimi din numărul total al divorţurilor s-au înregistrat în mediul urban,
proporţia la 1000 locuitori fiind de 1,3 ori mai mare în mediul urban decât în mediul rural.

5)
Indicatorul se referă la populaţia după domiciliu.

3
Grafic 2.2.5. Rata divorţialităţii pentru populaţia cu domiciliul în România,
pe medii de rezidenţă

- divorțuri la 1000 locuitori -

2,0
1,8
1,6
1,4 1,35
1,2 1,18
1,06
1,0
0,83
0,8
0,6
0,4
0,2
0,0
Urban Rural
2020 2021

Notă: Ratele la 1000 locuitori au fost calculate cu populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an.

În anul 2021, din repartizarea pe grupe de vârstă şi sexe a persoanelor care au divorţat se poate observa că
bărbaţii din grupa 40-44 ani (19,5%) şi femeile din grupa de vârstă 30-34 ani (18,2%) au avut cea mai mare
pondere.
În anul 2021, comparativ cu anul 2020, vârsta medie a soţilor la divorţ a crescut cu 0,4 ani la bărbaţi şi cu
0,2 ani la femei. Vârsta medie a soţilor la data desfacerii căsătoriei a fost mai mare în mediul urban, decât
în mediul rural, atât în cazul femeilor (40,8 ani în urban, faţă de 39,3 ani în rural), cât şi în cazul bărbaţilor
(44,1 ani în urban, faţă de 43,7 ani în rural).
Căsătoriile desfăcute în cazul cuplurilor cu copii minori au reprezentat 41,7% din totalul divorţurilor
pronunţate în anul 2021. Din totalul divorţurilor pronunţate în anul 2021, aproape două treimi s-au realizat
cu acordul părţilor (63,3%). Alte cauze de divorţ invocate au fost: infidelitatea conjugală (2,4%),
alcoolismul (1,6%), violenţele fizice (1,6%), cauzele combinate (3,6%), alte situaţii (27,5%).
Numărul divorţurilor din vina soţului a fost de 2,8 ori mai mare decât al celor din vina soţiei.

2.2.7.Migraţia internă5)

În anul 2021 şi-au schimbat domiciliul 374,5 mii persoane, cu 6,9 mii persoane mai multe faţă de anul 2020.
Rata migraţiei interne, a crescut comparativ cu anul 2020, fiind de 17,0 schimbări de domiciliu la
1000 locuitori în anul 2021 (16,6 schimbări de domiciliu la 1000 locuitori în anul 2020).
În anul 2021, fluxurile migratorii urban-rural (29,9%) şi urban-urban (28,7%) au deţinut cele mai mari
ponderi în structura migraţiei interne.

Tabel 2.2.8. Principalii indicatori ai migraţiei interne

2020 2021
Schimbări de domiciliu (la 1000 locuitori) 16,6 17,0
Ponderea fluxurilor de migraţie (%)
- din rural în urban 21,2 22,5
- din rural în rural 20.0 19,0
- din urban în rural 31,7 29,9
- din urban în urban 27,1 28,7
Notă: Ratele la 1000 locuitori au fost calculate cu populaţia după domiciliu la 1 iulie a fiecărui an.

În anul 2021, tinerii cu vârsta între 25-34 ani au fost cei mai mobili (valoarea maximă a fost de 47,7
mii persoane pentru grupa de vârstă 25-29 ani). După vârsta de 40 ani, nivelul schimbărilor de domiciliu
este mai redus.

5)
Indicatorul se referă la populaţia după

3
Tabelul 2.2.9. Migraţia internă pe grupe de vârstă şi
sexe - procente -

Grupa de vârstă 2020 2021

- ani - Masculin Feminin Masculin Feminin
Total 100,0 100,0 100,0 100,0
sub 15 26,0 21,3 25,9 20,0
15-19 4,9 6,8 5,7 6,8
20-24 5,8 10,7 5,5 11,1
25-29 10,7 14,0 10,5 14,5
30-34 12,5 12,1 12,1 11,8
35-39 9,3 8,2 9,6 8,6
40-44 8,5 6,9 8,8 7,0
45-49 5,9 5,0 6,1 5,2
50-54 5,3 4,6 5,4 4,8
55-59 3,1 2,8 3,0 2,7
60 şi peste 8,0 7,6 7,4 7,5

În anul 2021, din numărul total al persoanelor care şi-au schimbat domiciliul, bărbaţii au avut o pondere de
44,5%, iar femeile de 55,5%, menţinându-se mobilitatea feminină mai accentuată, în principal
datorită intensităţilor mai mari înregistrate la femeile din grupele de vârstă 20-34 ani (cu intensitatea
maximă la grupa de vârstă 25-29 ani).
Fluxul migraţiei urban-rural are efecte pozitive asupra structurii populaţiei din mediul rural. Populaţia din
mediul rural primeşte mai mulţi copii (sub 15 ani) şi persoane adulte cu vârsta peste 40 ani. În anul 2021,
numărul cel mai mare al persoanelor adulte care şi-au schimbat domiciliul a fost înregistrat la grupa
de vârstă 25-29 ani, atât în mediul urban (27,0 mii persoane), cât şi în mediul rural (20,7 mii persoane).

Tabel 2.2.10. Fluxurile migraţiei interne cu schimbarea domiciliului între mediile

de rezidenţă, pe grupe mari de vârstă şi sexe, în anul 2021
- procente -
Grupa de vârstă Urban-Rural Rural-Urban
Masculin Feminin Masculin Feminin
Total 100,0 100,0 100,0 100,0
0-14 ani 24,3 20,4 27,6 20,8
15-59 ani 64,9 69,2 67,5 73,6
60 ani şi peste 10,8 10,3 4,9 5,6

Cele mai multe schimbări de domiciliu s-au înregistrat la populaţia feminină în vârstă de muncă.
Fluxul de migraţie rural - urban înregistrează cel mai mare grad de „feminizare” (73,6%).
Tabelul 2.2.11. Structura fluxurilor migraţiei cu schimbarea domiciliului, pe sexe
- procente -

Fluxuri migratorii Masculin Feminin

2020 2021 2020 2021
- din urban în urban 47,0 46,1 53,0 53,9
- din urban în rural 49,4 47,1 50,6 52,9
- din rural în urban 44,2 43,3 55,8 56,7
- din rural în rural 41,5 39,3 58,5 60,7

În anul 2021, peste jumătate (51,3%) din numărul persoanelor în vârstă de 15 ani şi peste, care şi-au
schimbat domiciliul, erau căsătorite. Din cele 289,8 mii persoane în vârstă de 15 ani şi peste, care şi-au
schimbat domiciliul, persoanele cu studii liceale şi superioare au fost cele mai mobile categorii de
populaţie, 44,5% fiind absolvenţi ai învăţământului liceal și 28,6% absolvind studii universitare de licenţă.

3
2.2.8. Migraţia internaţională
Transformările profunde din sistemul legislativ, respectiv libera circulaţie a persoanelor, au constituit, în
special în perioada post-aderării României la Uniunea Europeană, premizele accentuării creşterii nivelului
migraţiei internaţionale.
Statele membre ale Uniunii Europene au reprezentat și în anul 2021 destinaţia preferată a emigranţilor
care şi-au schimbat reşedinţa obişnuită6), pe primele locuri situându-se Germania (20,0%), Italia
(12,5%) și Spania (7,3%). Chiar și după ieșirea din Uniunea Europeană, Marea Britanie (10,6%) rămâne
o destinaţie favorită.
Tabel 2.2.12. Principalii indicatori ai migraţiei internaţionale temporare cu stabilirea
reşedinţei obişnuite
2020 2021
Emigranţi
număr persoane 186818 216861
- Masculin 107275 131038
- Feminin 79543 85823
Imigranţi
număr persoane 145519 194642
- Masculin 83727 113914
- Feminin 61792 80728
Soldul migraţiei internaţionale
număr persoane -41299 -22219
- Masculin -23548 -17124
- Feminin -17551 -5095
Notă: Emigranţii - persoane din România care şi-au schimbat reşedinţa obişnuită, pentru cel puţin 12 luni în străinătate, în cursul anului de referinţă.
Imigranţii - persoane de cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie care au imigrat în România, respectiv care au avut anterior reşedinţa
obişnuită în străinătate şi şi-au stabilit / restabilit reşedinţa obişnuită, pentru cel putin 12 luni, pe teritoriul României, în cursul anului de referinţă.

Comparativ cu fluxurile de migraţie înregistrate în anul 2020, în anul 2021 numărul emigranţilor
(216,9 mii persoane) şi numărul imigranţilor (194,6 mii persoane) au crescut.
În anul 2021, cele mai multe persoane care și-au schimbat reședinţa obișnuită au fost de sex
masculin, reprezentând 60,4% din emigranţi și 58,5% din imigranţi.
Cea mai mare parte a persoanelor care au emigrat (90,2% bărbaţi şi 85,1% femei) sunt din categoria
populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani), migraţia în această perioadă având, probabil, în cea mai mare
parte, motivaţie economică.

Tabel 2.2.13. Principalii indicatori ai migraţiei internaţionale definitive

2020 2021
Emigranţi
număr persoane 21031 34341
- Masculin 9610 15955
- Feminin 11421 18386
Imigranţi
număr persoane 32250 49769
- Masculin 17433 26506
- Feminin 14817 23263
Soldul migraţiei internaţionale
număr persoane 11219 15428
- Masculin 7823 10551
- Feminin 3396 4877
Notă: Emigranţii – cetăţeni români care şi-au schimbat domiciliul în străinătate în cursul anului de referinţă.
Imigranţii - persoane de cetăţenie română, care şi-au stabilit / restabilit domiciliul în România, în cursul anului de referinţă.
Nu sunt cuprinşi cetăţenii străini sau fără cetăţenie care şi-au stabilit domiciliul în România.
În anul 2021, numărul imigranţilor care şi-au stabilit domiciliul în România a fost de 49,8 mii persoane, iar
numărul emigranţilor care şi-au stabilit domiciliul în altă ţară a fost de 34,3 mii persoane. Soldul
migraţiei internaţionale definitive a fost pozitiv, numărul imigranţilor fiind de 1,4 ori mai mare decât
numărul emigranţilor.

6)
Persoane care au emigrat din România, respectiv şi-au stabilit reşedinţa obişnuită în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.

3
Cea mai mare parte a persoanelor care au emigrat definitiv sunt din categoria populaţiei în vârstă de
muncă. Dintre femeile care au părăsit definitiv România, 53,4% au vârsta cuprinsă între 25 şi 54 ani, în
timp ce bărbaţii din aceeaşi grupă de vârstă au emigrat în proporţie de 48,0%.
În anul 2021, distribuţia pe sexe arată că au emigrat mai multe femei (53,5%), iar cei mai mulţi dintre cei
care au imigrat au fost bărbaţii (53,3%).

3. EVOLUŢIA MACROECONOMICĂ

3.1. Produsul intern brut (PIB)

Conturile naţionale au fost elaborate pe baza principiilor metodologice ale Sistemului European de Conturi
2010 (SEC 2010).

3.1.1.Formarea Produsului intern brut

În anul 2021, nivelul Produsului intern brut, în termeni nominali, a fost de 1187402,4 milioane lei preţuri
curente, revenind 62082,2 lei pe locuitor. Produsul intern brut în anul 2021 a fost, în termeni reali, mai
mare cu 5,8% comparativ cu anul 2020. Produsul intern brut pe locuitor s-a majorat cu 6,6% faţă de anul
anterior.

Tabel 3.1.1. Produsul intern brut şi Produsul intern brut locuitor

pe
2020 20211)
Produsul intern brut (milioane lei) 1066780,5 1187402,4
Creşterea PIB în termeni reali (în procente faţă de anul anterior) 96,3 105,8
Produsul intern brut pe locuitor2) (lei) 55361,2 62082,2
Creşterea PIB pe locuitor în termeni reali (în procente faţă de anul anterior) 96,9 106,6
Notă: Datele au fost calculate conform metodologiei Sistemului European de Conturi (SEC) -
2010.
1)
Date semidefinitive.
2)
S-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an.

În anul 2021, evoluţia Produsului intern brut pe principalele ramuri de activitate a avut următoarele
caracteristici:
• serviciile7) au înregistrat cea mai mare contribuţie la formarea PIB (702072,9 milioane lei, respectiv
59,1% din total); la această componentă, contribuţii importante şi-au adus următoarele activităţi:
comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi
depozitare; hoteluri şi restaurante (18,6% din PIB), administraţie publică şi apărare, asigurări
sociale din sistemul public; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială (14,1% din PIB), tranzacţii
imobiliare (7,8% din PIB);
• pe locul secund s-a situat industria (243830,7 milioane lei; respectiv 20,5% la formarea PIB);
• construcţiile (73538,2 milioane lei) au contribuit cu 6,2% la formarea PIB;
• cel mai mic aport l-a avut agricultura, silvicultura şi pescuitul (53619,0 milioane lei, respectiv 4,5%
din PIB).

7)
Serviciile includ activitatea de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi
restaurante, informaţii şi comunicaţii, intermedieri financiare şi asigurări, tranzacţii imobiliare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de
servicii administrative şi activităţi de servicii suport, administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public; învăţământ; sănătate şi
asistenţă socială şi activităţi de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii.

3
Grafic 3.1.1. Contribuţii la creşterea Produsului intern brut, pe categorii de resurse
-%-
7 Produsul intern brut
6 5,8
Agriculturǎ, silviculturǎ
5 şi pescuit
4 3,9
Industrie
3 Construcții
2
1,3 Servicii
1 0,9
0,3 0,2 Impozite nete
0
-1 -0,7 -0,6 -0,5
-2 -1,4 -1,3
-3
-4 -3,7 1)
2020 2021
Notă: Datele au fost calculate conform metodologiei Sistemului European de Conturi (SEC) - 2010.
1)
Date semidefinitive.

Tabel 3.1.2. Produsul intern brut, pe categorii de resurse

Milioane lei Structura
preţuri curente %
2020 20211) 2020 20211)
Agricultură, silvicultură şi pescuit 44579,2 53619,0 4,2 4,5
Industria extractivă; industria prelucrătoare;
producţia şi furnizarea de energie electrică
şi termică, gaze, apă caldă şi aer
condiţionat; distribuţia apei; salubritate,
gestionarea deşeurilor, activităţi de 213314,6 243830,7 20,0 20,5
decontaminare
Construcţii 69893,6 73538,2 6,6 6,2
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;
repararea autovehiculelor şi motocicletelor;
transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante 194955,7 221599,1 18,3 18,6
Informaţii şi comunicaţii 67830,3 74496,3 6,4 6,3
Intermedieri financiare şi asigurări 30919,1 32765,7 2,9 2,8
Tranzacţii imobiliare 82473,7 92271,8 7,7 7,8
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice;
activităţi de servicii administrative şi
activităţi de servicii suport 78006,1 82272,4 7,3 6,9
Administraţie publică şi apărare; asigurări
sociale din sistemul public; învăţământ;
sănătate şi asistenţă socială 158119,4 167064,8 14,8 14,1
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative;
reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii 27508,3 31602,8 2,5 2,6
Valoare adăugată brută 967600,0 1073060,8 90,7 90,3
Impozite pe produs2) 100100,1 115095,1 9,4 9,7
Drepturi asupra importurilor (taxe vamale) 2059,6 3211,6 0,2 0,3
Subvenţii pe produs -2979,2 -3965,1 -0,3 -0,3
Produs intern brut (PIB) 1066780,5 1187402,4 100,0 100,0
Produs intern brut pe locuitor3) (lei) 55361,2 62082,2
Venit naţional brut 1050017,6 1162368,4
Notă: Datele au fost calculate conform metodologiei Sistemului European de Conturi (SEC) - 2010.
1)
Date semidefinitive.
2)
Inclusiv TVA.
3)
S-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an.

3
În anul 2021, valoarea adăugată brută înregistrată a fost de 1073060,8 milioane lei preţuri curente şi a
reprezentat 90,3% din PIB.
Comparativ cu anul 2020, valorea adăugată brută în anul 2021 a fost, în termeni reali, mai mare cu 5,4%.
În anul 2021, creşterea economică de 5,8% a fost susţinută în principal, de evoluţia sectorul industrie cu o
dinamică de 6,6%, de servicii cu o creştere de 6,5% şi de agricultură, silvicultură şi pescuit cu o creştere de
5,9% faţă de anul precedent. Impozitele nete au avut un impact pozitiv asupra PIB (contribuţie de +0,9% la
creşterea PIB).
Tabel 3.1.3. Indicii Produsului intern brut, pe categorii de resurse
- în procente faţă de anul precedent -

2020 20211)
Produsul intern brut 96,3 105,8
Valoarea adăugată brută în agricultură, silvicultură şi pescuit 84,7 105,9
Valoarea adăugată brută în industrie 93,5 106,6
Valoarea adăugată brută în construcţii 104,3 91,9
Valoarea adăugată brută în servicii 97,8 106,5
1)
Date semidefinitive.

3.1.2.Utilizarea Produsului intern brut

În anul 2021, consumul final efectiv a fost de 951288,4 milioane lei, reprezentând 80,2% din Produsul intern
brut, pondere mai mare faţă de anul anterior cu 0,4 puncte procentuale.
Tabel 3.1.4. Produsul intern brut, pe categorii de utilizări
- milioane lei preţuri curente -

2020 20211) Structura, %

2020 20211)
Produsul intern brut 1066780,5 1187402,4 100,0 100,0
Consumul final efectiv 850990,8 951288,4 79,8 80,2
Consumul final individual efectiv al gospodăriilor populaţiei 736836,3 832332,6 69,1 70,2
Consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice 114154,5 118955,8 10,7 10,0
Formarea brută de capital 261725,1 303548,9 24,5 25,5
Formarea brută de capital fix 251016,2 281902,5 23,5 23,7
Variaţia stocurilor2) 10708,9 21646,4 1,0 1,8
Exportul net3) -45935,4 -67434,9 -4,3 -5,7
Notă: Datele au fost calculate conform metodologiei Sistemului European de Conturi (SEC) - 2010.
1)
Date semidefinitive.
2)
Inclusiv achiziţii minus cedări de obiecte de valoare.
3)
Export-Import.
Grafic 3.1.2. Contribuţii la creşterea Produsului intern brut, pe categorii de utilizări
-%-
7
Produsul intern brut
6 5,8
5,3 Consumul final
5 individual efectiv
4 Consumul final
3 colectiv efectiv
1,7 Formarea brutǎ de capital fix
2
1 Variația stocurilor
0,4 0,3 0,0 0,4
Export net (export-import)
0
-0,2
-1
-2 -1,6 -1,6
-3 -2,6
-4 -3,7 1)
2020 2021
Notă: Datele au fost calculate conform metodologiei Sistemului European de Conturi (SEC) - 2010.
1)
Date semidefinitive.

3
În anul 2021, consumul final individual efectiv al gospodăriilor populaţiei (cea mai importantă componentă a
consumului final efectiv) a fost de 832332,6 milioane lei, reprezentând 70,2% din Produsul intern
brut, pondere mai mare cu 1,1 puncte procentuale faţă de anul 2020 (69,1% din Produsul intern brut
în anul 2020).
Evoluţia consumului final individual efectiv al gospodăriilor populaţiei indică o dinamică pozitivă a acestui
indicator (7,5% în anul 2021 faţă de anul 2020).
În anul 2021, consumul final colectiv efectiv al administraţiei publice a fost de 118955,8 milioane lei, acest
indicator a reprezentat 10,0% din Produsul intern brut, cu 0,7 puncte procentuale mai mic faţă de cel din
anul anterior (10,7% din Produsul intern brut în anul 2020).
În anul 2021, rata de investiţie8) a avut valoarea de 26,3%, cu 0,4 puncte procentuale peste nivelul
înregistrat în anul 2020 (25,9%).
Comparativ cu anul precedent, formarea brută de capital fix s-a majorat cu 1,9%.
În anul 2021, sumele ce au fost alocate pentru formarea brută de capital fix au însumat 281902,5 milioane
lei. Ponderea formării brute de capital fix în total PIB a fost mai mare cu 0,2 puncte procentuale faţă de
anul anterior (de la 23,5% din PIB în anul 2020, la 23,7% în anul 2021).
În anul 2021, atât exporturile cât şi importurile de bunuri şi servicii au avut o dinamică pozitivă faţă de
anul anterior (12,6% exporturi, respectiv 14,9% importuri de bunuri şi servicii).
În anul 2021, exportul net de bunuri şi servicii a avut o valoare de -67434,9 milioane lei.

Tabel 3.1.5. Indicii Produsului intern brut, pe categorii de utilizări

- în procente faţă de anul precedent -

2020 20211)
Produsul intern brut 96,3 105,8
Consumul final efectiv 97,2 106,5
Consumul final individual efectiv al gospodăriilor populaţiei 96,3 107,5
Consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice 104,2 100,0
Formarea brută de capital (FBCF + variaţia stocurilor) 100,2 108,6
Formarea brută de capital fix (FBCF) 101,1 101,9
Variaţia stocurilor2) 83,8 267,0
Export net 136,8 134,9
Import 94,8 114,9
Export 90,5 112,6
Cererea internă 97,9 107,0
1)
Date semidefinitive.
2)
Inclusiv achiziţii minus cedări de obiecte de valoare.

3.2. Evoluţia preţurilor şi inflaţia

3.2.1.Indicele preţurilor de consum

Pe parcursul anului 2021, evoluţia ratei inflaţiei a fost influenţată de o serie de procese şi fenomene, printre
care se enumeră:

• creşterea preţurilor pentru bunuri energetice şi materii prime pe plan mondial, în contextul
începutului redresării activităţii economice după primul an al pandemiei de COVID-19;
• dificultăţile întâmpinate de reţelele internaţionale de aprovizionare;
• criza globală de pe piaţa semiconductorilor;
• variaţia cotaţiilor internaţionale ale petrolului;
• evoluţia cursului de schimb leu/euro.

8)
Rata investiţiei s-a determinat prin raportarea FBCF la VAB.

4
Grafic 3.2.1. Indicii cursului de schimb mediu lunar şi ai preţurilor de consum,
pentru anul 2021 (luna precedentă = 100)

-%-
102 Indicele lunar al
prețurilor de consum

101 Indicele cursului

de schimb mediu
lunar, lei/euro
100

99
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec

Creşterea lunară a preţurilor de consum (pe total) a avut doar valori pozitive pe tot parcursul anului 2021,
la sfârşitul anului rata inflaţiei fiind de 8,2%, cu 6,1 puncte procentuale mai mare faţă de cea înregistrată
în anul anterior, când a fost de 2,1%.
În anul 2021, rata medie anuală a inflaţiei a fost de 5,1%, cu 2,5 puncte procentuale peste nivelul
mediu înregistrat în anul 2020, când rata medie anuală a inflaţiei a fost de 2,6%.
În anul 2021, rata medie lunară a inflaţiei a fost de 0,7%, cu 0,5 puncte procentuale peste valoarea
înregistrată în anul 2020 (0,2%).

Tabel 3.2.1. Evoluţia lunară a indicilor preţurilor de consum

- decembrie an precedent = 100 -
Luna Total Mărfuri alimentare Mărfuri nealimentare Servicii
2020 2021 2020 2021 2020 2021 2020 2021
Ianuarie 100,41 101,33 100,99 100,63 100,02 102,24 100,43 100,25
Februarie 100,66 101,75 101,63 101,09 99,96 102,72 100,82 100,45
Martie 101,16 102,14 103,11 101,46 99,87 103,19 101,17 100,69
Aprilie 101,42 102,60 104,42 101,92 99,54 103,68 101,17 101,09
Mai 101,47 103,14 104,78 103,04 99,36 103,97 101,28 101,36
Iunie 101,55 103,42 104,38 103,30 99,64 104,27 101,62 101,59
Iulie 101,55 104,42 103,91 103,00 99,83 106,38 101,94 101,99
August 101,50 104,67 103,48 102,95 99,91 106,74 102,15 102,43
Septembrie 101,36 105,55 102,91 103,93 99,90 107,52 102,35 103,41
Octombrie 101,58 107,43 103,02 105,03 100,21 110,51 102,58 103,84
Noiembrie 101,71 107,43 102,94 105,80 100,50 109,92 102,65 104,05
Decembrie 102,06 108,19 103,24 106,69 101,01 110,73 102,69 104,49

La grupa mărfuri alimentare (inclusiv băuturile alcoolice) la sfârşitul lunii decembrie 2021, indicele
preţurilor de consum a fost de 106,69% (cu 1,50 puncte procentuale sub nivelul înregistrat de indicele
general al preţurilor de consum).
Mărfurile alimentare au deţinut 30,69% în structura cheltuielilor medii lunare efectuate de o gospodărie
pentru cumpărarea bunurilor şi pentru plata serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de trai.
În anul 2021, comparativ cu anul 2020, s-a înregistrat o uşoară scădere a cheltuielilor pentru aceste
produse în total (au scăzut cu 0,63 puncte procentuale), fenomen datorat tendinţei gospodăriilor de
realocare a resurselor disponibile.
În decembrie 2021, indicii preţurilor de consum (faţă de decembrie 2020) pentru diferite produse
alimentare s-au situat în majoritate sub nivelul indicelui general al preţurilor de consum, cu diferenţe
cuprinse între
-0,49 puncte procentuale (peşte proaspăt şi congelat) şi -5,82 puncte procentuale (ţuică, rachiuri şi alte
băuturi alcoolice). În această categorie s-au situat următoarele mărfuri şi grupe de mărfuri alimentare: ouă
(-2,26 puncte procentuale), lapte şi produse lactate (-3,26 puncte procentuale), fructe proaspete (-3,47
puncte procentuale), carne, preparate din carne şi conserve din carne (-3,78 puncte procentuale), vin (-
3,90 puncte procentuale), conserve din peşte şi alte produse din peşte (-4,07 puncte procentuale) şi bere (-
4,61 puncte procentuale).

4
S-au situat peste nivelul indicelui total al preţurilor de consum indicii de preţuri pentru produse de morărit
şi panificaţie (1,17 puncte procentuale), zahăr (3,09 puncte procentuale), cartofi (16,70 puncte
procentuale) şi ulei comestibil (18,98 puncte procentuale).
Analiza evoluţiei indicilor preţurilor la produsele alimentare faţă de nivelul grupei produse alimentare, în
decembrie 2021 faţă de decembrie 2020, relevă următoarele aspecte: la unele mărfuri alimentare, indicii
de preţ s-au situat peste nivelul grupei de produse alimentare cu diferenţe cuprinse între 0,45 puncte
procentuale (fructe şi conserve din fructe) şi 20,48 puncte procentuale (ulei comestibil). La alte mărfuri
alimentare, indicii de preţ s-au situat sub nivelul grupei de produse alimentare cu diferenţe cuprinse între
-0,76 puncte procentuale (ouă) şi -4,32 puncte procentuale (ţuică, rachiuri şi alte băuturi alcoolice).

Tabel 3.2.2. Indicii preţurilor de consum la principalele mărfuri

alimentare, în decembrie 2021
- decembrie 2020 = 100 -

Indicii Diferenţe (+/-) Diferenţe (+/-)

preţurilor faţă de nivelul faţă de nivelul
de consum indicelui preţurilor mediu al
-%- de consum1) grupei1)
Total 108,19
Mărfuri alimentare 106,69 -1,50
din care:
Produse de morărit şi panificaţie 109,36 1,17 2,67
din care:
Produse de morărit 112,04 3,85 5,35
din care: Făină 110,03 1,84 3,34
Pâine, produse de franzelărie, specialităţi,
subproduse grâu, porumb, secară 109,83 1,64 3,14
Legume şi conserve de legume 110,14 1,95 3,45
din care: Cartofi 124,89 16,70 18,20
Fructe şi conserve din fructe 107,14 -1,05 0,45
din care: Fructe proaspete 104,72 -3,47 -1,97
Ulei, slănină, grăsimi 124,82 16,63 18,13
din care: Ulei comestibil 127,17 18,98 20,48
Carne, preparate din carne şi conserve din carne 104,41 -3,78 -2,28
din care:
Carne de bovine 103,99 -4,20 -2,70
Carne de porcine 103,03 -5,16 -3,66
Carne de pasăre 104,32 -3,87 -2,37
Preparate din carne 104,61 -3,58 -2,08
Conserve din carne 103,63 -4,56 -3,06
Peşte şi conserve din peşte 107,16 -1,03 0,47
din care:
Peşte proaspăt şi congelat 107,70 -0,49 1,01
Conserve din peşte şi alte produse din 104,12 -4,07 -2,57
peşte
Lapte şi produse lactate 104,93 -3,26 -1,76
din care:
Lapte - total 103,97 -4,22 -2,72
din care: Lapte de vacă 103,67 -4,52 -3,02
Brânză - total 107,21 -0,98 0,52
Unt 103,56 -4,63 -3,13
Ouă 105,93 -2,26 -0,76
Zahăr, produse zaharoase şi miere de albine 105,78 -2,41 -0,91
din care: Zahăr 111,28 3,09 4,59
Băuturi alcoolice 103,56 -4,63 -3,13
din care:
Vin 104,29 -3,90 -2,40
Bere 103,58 -4,61 -3,11
Ţuică, rachiuri şi alte băuturi alcoolice 102,37 -5,82 -4,32
1)
Puncte procentuale.

4
La grupa mărfuri nealimentare la sfârşitul lunii decembrie 2021, indicele preţurilor de consum a fost
110,73% (cu 2,54 puncte procentuale peste nivelul înregistrat de indicele general al preţurilor de consum).
În decembrie 2021 faţă de aceeaşi lună a anului anterior, majoritatea indicilor preţurilor de consum pentru
diferite produse nealimentare s-au situat peste nivelul indicelui general al preţurilor de consum cu
diferenţe cuprinse între 6,08 puncte procentuale (energie termică) şi 43,38 puncte procentuale (gaze
naturale).
Peste nivelul indicelui general al preţurilor de consum se mai situează indicii de preţ pentru energie
electrică (6,73 puncte procentuale) şi combustibili (14,26 puncte procentuale).
Sub nivelul indicelui general al preţurilor s-au situat preţurile pentru tutun, ţigări (-2,35 puncte
procentuale), încălţăminte (-4,24 puncte procentuale), confecţii (-5,26 puncte procentuale), produse de uz
casnic, mobilă (-5,36 puncte procentuale), articole de igienă, cosmetice şi medicale (-5,96 puncte
procentuale).
Analiza evoluţiei preţurilor la produsele nealimentare faţă de nivelul grupei produselor nealimentare, în
decembrie 2021 faţă de decembrie 2020, relevă următoarele aspecte: la unele mărfuri nealimentare,
indicii de preţ s-au situat sub nivelul grupei de produse nealimentare, cu diferenţe cuprinse între -
4,89 puncte procentuale (tutun, ţigări) şi -8,50 puncte procentuale (articole de igienă, cosmetice şi
medicale). În cazul altor mărfuri nealimentare, indicii de preţ s-au situat peste nivelul grupei de produse
nealimentare, diferenţele situându-se între 3,54 puncte procentuale pentru energie termică şi 40,84
puncte procentuale pentru gaze naturale.
La grupa servicii, indicele preţurilor de consum, în decembrie 2021 faţă de decembrie 2020, a fost 104,49%
(cu 3,70 puncte procentuale sub nivelul indicelui preţurilor pe total).
Tabel 3.2.3. Indicii preţurilor de consum la principalele mărfuri nealimentare,
în decembrie
- decembrie 2020 = 100 -
2021
Indicii Diferenţe (+/-) Diferenţe (+/-)
preţurilor faţă de nivelul faţă de nivelul
de consum indicelui preţurilor mediu al grupei1)
-%- de consum1)
Total 108,19
Mărfuri nealimentare 110,73 2,54
din care:
Îmbrăcăminte, articole de galanterie,
mercerie, pasmanterie 103,02 -5,17 -7,71
din care: Confecţii 102,93 -5,26 -7,80
Încălţăminte 103,95 -4,24 -6,78
Produse de uz casnic, mobilă 102,83 -5,36 -7,90
Articole de igienă, cosmetice şi medicale 102,23 -5,96 -8,50
Combustibili 122,45 14,26 11,72
Tutun, ţigări 105,84 -2,35 -4,89
Energie electrică, gaze şi încălzire centrală 128,10 19,91 17,37
din care:
Energie electrică 114,92 6,73 4,19
Gaze naturale 151,57 43,38 40,84
Energie termică 114,27 6,08 3,54
1)
Puncte procentuale.
Serviciile pentru care indicele preţurilor s-a situat sub nivelul indicelui preţurilor de consum au prezentat
faţă de acesta diferenţe cuprinse între -0,14 puncte procentuale (apă, canal, salubritate) şi -8,19 puncte
procentuale (transport CFR).
Doar indicii pentru servicii poştale s-au situat peste nivelul IPC pe total, cu 14,31 puncte procentuale.
În cadrul grupei, comparând indicii preţurilor de consum pentru principalele servicii cu indicele mediu al
preţurilor la servicii, în decembrie 2021 faţă de luna decembrie 2020, rezultă următoarele:
• sub nivelul mediu al indicelui preţurilor de consum la servicii au fost indicii preţurilor înregistraţi
pentru transport urban (-1,23 puncte procentuale), chirii (-1,40 puncte procentuale), transport
interurban (-1,76 puncte procentuale), telefon (-2,83 puncte procentuale), abonament
televiziune (-3,95 puncte procentuale);
• peste nivelul indicelui mediu al serviciilor s-au situat indicii preţurilor pentru alte servicii (2,91
puncte procentuale), apă, canal, salubritate (3,56 puncte procentuale), servicii poştale (18,01
puncte procentuale).

4
Tabel 3.2.4. Indicii preţurilor de consum la principalele servicii,
în decembrie 2021
- decembrie 2020 = 100 -
Indicii Diferenţe (+/-) Diferenţe (+/-)
preţurilor faţă de nivelul faţă de nivelul
de consum indicelui preţurilor mediu al grupei1)
-%- de consum1)
Total 108,19
Servicii 104,49 -3,70
din care:
Chirii 103,09 -5,10 -1,40
Apă, canal, salubritate 108,05 -0,14 3,56
Transport urban 103,26 -4,93 -1,23
Transport interurban 102,73 -5,46 -1,76
din care:
C.F.R. 100,00 -8,19 -4,49
Rutier 102,85 -5,34 -1,64
Abonamente auto 103,48 -4,71 -1,01
Poştă şi telecomunicaţii 101,44 -6,75 -3,05
din care:
Servicii poştale 122,50 14,31 18,01
Telefon 101,66 -6,53 -2,83
Abonament radio, TV 100,54 -7,65 -3,95
Alte servicii 107,40 -0,79 2,91
1)
Puncte procentuale.

3.2.2.Indicele preţurilor producţiei industriale

În anul 2021, indicele preţurilor producţiei industriale pentru ansamblul produselor fabricate şi
comercializate la intern şi extern, a fost în luna decembrie 149,98%, în creştere cu 37,5 puncte procentuale
faţă de cel înregistrat în luna decembrie a anului anterior, în condiţiile menţinerii bazei de comparaţie (anul
2015=100).

Grafic 3.2.2. Evoluţia indicilor preţurilor producţiei industriale pe total1), piaţa internă şi
piaţa externă, în anul 2021
- anul 2015=100 - Total
170 Piața internǎ
160 Piața externǎ
150
140
130
120
110
0
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec

1)
Include piaţa internă și piaţa externă.

Pentru cele două tipuri de pieţe, acest indicator a avut următoarele caracteristici:
• în luna decembrie 2021 faţă de luna decembrie 2020, indicele preţurilor producţiei
industriale pentru piaţa internă şi indicele preţurilor producţiei industriale pentru piaţa externă
au crescut cu 47,9 puncte procentuale, respectiv 19,8 puncte procentuale.

4
Tabel 3.2.5. Indicii preţurilor producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă)
- anul 2015 = 100 -
Diferenţe (+/-) faţă
Decembrie Decembrie de nivelul mediu
2020 2021 al grupei1) în luna
% % decembrie 2021
Industrie – total 112,52 149,98
Destinaţii ale producţiei industriale
Piaţa internă 113,38 161,30 +11,3
Piaţa externă 111,07 130,89 -19,1
Secţiuni CAEN Rev.2
Industrie extractive 101,16 170,86 +20,9
Industrie prelucrătoare 111,43 132,21 -17,8
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică,
gaze, apă caldă şi aer condiţionat 121,01 246,47 +96,5
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor,
activităţi de decontaminare 116,97 127,94 -22,0
Marile grupe industriale:
Industria bunurilor intermediare 110,21 139,44 -10,5
Industria bunurilor de capital 114,03 125,89 -24,1
Industria bunurilor de folosinţă îndelungată 114,98 129,26 -20,7
Industria bunurilor de uz curent 118,17 126,61 -23,4
Industria energetică 108,71 211,20 61,2
1)
Puncte procentuale.

În luna decembrie 2021, indicii preţurilor producţiei industriale pe secţiuni CAEN Rev.2, comparativ cu
indicele general al preţurilor producţiei industriale au înregistrat următoarea evoluţie:
• au crescut indicii preţurilor producţiei industriale la producţia şi furnizarea de energie electrică şi
termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat şi cei din industria extractivă cu 96,5 puncte
procentuale, respectiv 20,9 puncte procentuale;
• s-au redus indicii preţurilor producţiei industriale la distribuţia apei; salubritate, gestionarea
deşeurilor, activităţi de decontaminare şi cei din industria prelucrătoare cu 22,0 puncte
procentuale, respectiv 17,8 puncte procentuale.
Analiza situaţiei indicilor preţurilor producţiei industriale pe marile grupe industriale, la nivelul lunii
decembrie 2021 faţă de indicele general al preţurilor producţiei industriale, relevă următoarele fenomene:
• se constată creşteri peste nivelul înregistrat pe total în industria energetică cu 61,2 puncte
procentuale;
• sub nivelul înregistrat pe total se situează industria bunurilor de capital cu -24,1 puncte
procentuale, industria bunurilor de uz curent cu -23,4 puncte procentuale, industria bunurilor
de folosinţă îndelungată cu -20,7 puncte procentuale şi industria bunurilor intermediare cu -
10,5 puncte procentuale.

3.3. Evoluţia principalilor indicatori bugetari

3.3.1.Bugetul public naţional9)

Anul 2020 este marcat de criza generată de pandemia COVID-19, cel mai mare lockdown fără precedent în
istoria modernă, cu implicaţii severe şi foarte specifice pe aproape toate palierele economice şi sociale.
Având în vedere caracterul particular al anului 2020, care aduce prelungirea unor măsuri şi în anul 2021, se
impune o construcţie bugetară responsabilă şi credibilă, evitarea politicilor prociclice, crearea de spaţiul
fiscal, vital în economii emergente în vremuri cu incertitudini mari şi pieţe financiare uşor schimbătoare,
argumente pentru evitarea deteriorării stabilităţii financiare, a evaluării riscului suveran, a finanţării şi
dinamicii economiei şi pentru susţinerea din partea mediului de afaceri şi a partenerilor externi.
Construcţia bugetară în anul 2021 şi următorii ani va fi marcată de anul 2020, care prin expunerea sa
particulară, aduce în prim plan necesitatea unei noi abordări economice şi a pregătirii condiţiilor pentru un

9)
Cuprinde: Execuţia bugetului de stat, Execuţia bugetelor locale şi Execuţia bugetului asigurărilor sociale de stat.

4
nou mod de formulare a politicilor publice, întărirea conceptelor de sustenabilitate şi economie rezilientă,
a echilibrelor între macro şi microeconomie, consolidarea guvernanţei, orientarea viitoarelor proiecte de
investiţii către diminuarea/eliminarea vulnerabilităţilor structurale (infrastructura de transport,
infrastructura sanitară) în contextul provocărilor unei societăţi în profundă schimbare.
Cheltuielile bugetului public naţional au reprezentat 401534,7 milioane lei în anul 2020 şi respectiv
431966,2 milioane lei în anul 2021, nivelul nu a putut fi acoperit de veniturile încasate (286990,3 milioane
lei în anul 2020 şi respectiv 339179,3 milioane lei în anul 2021).
Tabel 3.3.1. Execuţia bugetului public naţional
- milioane lei preţuri curente -

Structura, Ponderea în PIB,

2020 2021 % %
2020 2021 2020 20211)
Venituri 286990,3 339179,3 100,00 100,00 26,90 28,56
Bugetul de stat 134236,6 168881,6 46,78 49,79 12,58 14,22
Bugete locale 71987,4 79595,0 25,08 23,47 6,75 6,70
Bugetul asigurărilor sociale de stat 80766,3 90702,7 28,14 26,74 7,57 7,64
Cheltuieli 401534,7 431966,2 100,00 100,00 37,64 36,38
Bugetul de stat 246929,9 264230,7 61,50 61,17 23,15 22,25
Bugete locale 72244,7 77077,6 17,99 17,84 6,77 6,49
Bugetul asigurărilor sociale de stat 82360,1 90657,9 20,51 20,99 7,72 7,63
Deficit / Excedent -114544,4 -92786,9 100,00 100,00 -10,74 -7,81
Bugetul de stat -112693,3 -95349,1 98,38 102,76 -10,56 -8,03
Bugete locale -257,3 2517,4 0,23 -2,71 -0,02 0,21
Bugetul asigurărilor sociale de stat -1593,8 44,8 1,39 -0,05 -0,15 -
1)
Date semidefinitive.

3.3.1.1.Veniturile realizate la bugetul public naţional

În anul 2021, veniturile realizate la bugetul public naţional au fost de 339179,3 milioane lei, fiind
structurate astfel: 49,79% din veniturile totale au provenit de la bugetul de stat; 26,74% de la bugetul
asigurărilor sociale de stat şi 23,47% de la bugetele locale.
În termeni nominali, în anul 2021 faţă de anul 2020, veniturile realizate la bugetul public naţional au avut o
uşoară creştere de 52189,0 milioane lei (+18,18 puncte procentuale).
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, în evoluţia structurii veniturilor realizate la bugetul naţional s-
au înregistrat creşteri ale ponderii, în total venituri, a aportului bugetului de stat (+25,81 puncte
procentuale), bugetului asigurărilor sociale de stat (+12,30 puncte procentuale) şi a bugetelor locale
(+10,57 puncte procentuale).
În anul 2021 comparativ cu anul 2020 s-au înregistrat creşteri a ponderii în PIB, a veniturilor de la bugetul
de stat (+1,64 puncte procentuale) şi bugetul asigurărilor sociale de stat (+0,07 puncte procentuale).
Bugetele locale au înregistrat scăderi (-0,05 puncte procentuale).

3.3.1.2.Cheltuielile realizate la bugetul public naţional

În anul 2021, cheltuielile realizate la bugetul public naţional au fost de 431966,2 milioane lei şi au
avut următoarea structură: 61,17% din cheltuielile totale au fost realizate de bugetul de stat, 20,99% de
bugetul asigurărilor sociale de stat şi 17,84% de bugetele locale.
În termeni nominali, în anul 2021 comparativ cu anul 2020, cheltuielile realizate la bugetul public naţional
au crescut cu 30431,5 milioane lei (+7,58 puncte procentuale). În perioada analizată, structura cheltuielilor
bugetului naţional a înregistrat următoarele tendinţe: a crescut ponderea în total a cheltuielilor de la
bugetul asigurărilor sociale de stat (+10,08 puncte procentuale), de la bugetul de stat (+7,01 puncte
procentuale) şi de la bugetele locale (+6,69 puncte procentuale).
În anul 2021 comparativ cu anul 2020 s-au înregistrat scăderi ale ponderii în PIB a cheltuielilor de la bugetul
de stat (-0,90 puncte procentuale), de la bugetele locale (-0,28 puncte procentuale) şi a celor de la bugetul
asigurărilor sociale de stat (-0,09 puncte procentuale).

4
Grafic 3.3.1. Veniturile şi cheltuielile totale realizate la bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale de stat şi bugetele locale

- miliarde lei prețuri curente

280 - 2020
264,2 2021
240 246,9
200
168,9
160
134,2
120
72,0 79,6 72,2 77, 80,8 90, 82,4 90,7
80 7
1
40
0
Venituri Cheltuieli Venituri Cheltuieli Venituri Cheltuieli la
la bugetul la bugetul la bugetele la bugetele la bugetul bugetul
de stat de stat locale locale asigurǎrilor asigurǎrilor
sociale de sociale de
stat stat

3.3.1.3. Soldul bugetului public naţional

Comparând veniturile totale înregistrate la bugetul public naţional cu cheltuielile totale rezultă că în anul
2020 s-a înregistrat un deficit de -114544,4 milioane lei preţuri curente iar în anul 2021 s-a înregistrat un
deficit de -92786,9 milioane lei preţuri curente.
La bugetul de stat s-a înregistrat în anul 2020, un deficit de -112693,3 milioane lei, iar în anul 2021
deficitul a fost de -95349,1 milioane lei.
La bugetele locale s-a înregistrat în anul 2020 un deficit de -257,3 milioane lei, iar în anul 2021 un
excedent de 2517,4 milioane lei.
La bugetul asigurărilor sociale de stat, în anul 2020 s-a înregistrat un deficit de -1593,8 milioane lei, iar în
anul 2021, un excedent de 44,8 milioane lei.
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, în termeni nominali, deficitul bugetului public naţional s-a diminuat
cu 21757,5 milioane lei.
Ponderea deficitului bugetului public naţional în produsul intern brut a scăzut de la -10,74% în anul
2020 la -7,81% în anul 2021.
În anul 2021 faţă de anul 2020, ponderea în PIB a deficitului bugetului public naţional s-a diminuat cu 2,93
puncte procentuale.

3.3.2.Bugetul de stat

3.3.2.1.Veniturile totale ale bugetului de stat

În anul 2021, veniturile totale realizate la bugetul de stat au fost de 168881,6 milioane lei, ponderea lor în
produsul intern brut fiind de 14,22%.
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, în termeni nominali, veniturile totale ale bugetului de stat au
crescut cu 34645,0 milioane lei (25,81%).
În anul 2021, în structura veniturilor totale ale bugetului de stat, veniturile fiscale au reprezentat 72,64%
din veniturile totale.
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, în structura veniturilor totale ale bugetului de stat s-a înregistrat o
creştere a ponderii veniturilor din veniturile fiscale (+2,68 puncte procentuale), operaţiuni financiare
(+0,51 puncte procentuale), sumele primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi
prefinanţări aferente cadrului financiar 2014-2020 (+0,24 puncte procentuale), venituri din capital (+0,09
puncte procentuale), alte sume primite de la UE (+0,06 puncte procentuale), dar în acelaşi timp şi
diminuări la venituri nefiscale (-2,11 puncte procentuale), contribuţiile de asigurări (-1,23 puncte
procentuale), venituri curente (-0,67 puncte procentuale), sume primite de la UE/alţi donatori în contul
plăţilor efectuate şi prefinanţări (-0,02 puncte procentuale), sume în curs de distribuire (-0,01 puncte
procentuale).

4
Tabel 3.3.2. Veniturile realizate la bugetul de
stat - milioane lei preţuri curente -

2020 2021 Structura, %

2020 2021
VENITURI - total 134236,6 168881,6 100,00 100,00
Venituri curente 115612,3 144313,8 86,12 85,45
Venituri fiscale 93916,9 122666,4 69,96 72,64
Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital 19319,6 24970,8 14,39 14,79
Contribuţii de asigurări 9801,5 10246,9 7,30 6,07
Venituri nefiscale 11893,9 11400,5 8,86 6,75
Venituri din capital 288,2 502,1 0,21 0,30
Operaţiuni financiare 721,0 1770,1 0,54 1,05
Subvenţii 0,2 - - -
Sume primite de la UE/alţi donatori în contul
plăţilor efectuate şi prefinanţări 11,1 -13,5 0,01 -0,01
Alte sume primite de la UE -4,5 101,3 - 0,06
Sume în curs de distribuire 266,6 -17,3 0,20 -0,01
Sume primite de la UE/alţi donatori în contul
plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente
cadrului financiar 2014-2020 17341,7 22225,1 12,92 13,16

3.3.2.2.Cheltuielile bugetului de stat

În anul 2021, cheltuielile bugetului de stat au fost de 264230,7 milioane lei şi au reprezentat 22,25% din
PIB. Structura cheltuielilor bugetului de stat a fost următoarea: 35,73% din cheltuielile totale au
reprezentat cheltuielile social-culturale; 28,79% cheltuielile aferente serviciilor publice generale; 16,60%
cheltuieli pentru acţiuni economice; 15,07% cheltuielile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă
naţională; 3,81% cheltuieli pentru servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape.
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, în termeni nominali, cheltuielile bugetului de stat au crescut cu
17300,8 milioane lei (+7,01%).

Tabel 3.3.3. Cheltuielile bugetului de stat

- milioane lei preţuri curente -
2020 2021 Structura, %
2020 2021
CHELTUIELI - total 246929,9 264230,7 100,00 100,00
Servicii publice generale 67442,9 76084,5 27,31 28,79
Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională 39075,4 39824,9 15,82 15,07
Cheltuieli social-culturale 86546,5 94404,5 35,05 35,73
Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape 9099,1 10055,5 3,69 3,81
Acţiuni economice 44766,0 43861,3 18,13 16,60

3.3.3.Bugetele locale

3.3.3.1.Veniturile bugetelor locale

În anul 2021, veniturile bugetelor locale au fost de 79595,0 milioane lei şi au reprezentat 6,70% din PIB.
Structura veniturilor totale ale bugetelor locale a fost următoarea: 73,94% venituri fiscale; 12,95%
subvenţii; 6,83% sume primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente
cadrului financiar 2014-2020; 5,07% venituri nefiscale; 0,79% operaţiuni financiare; 0,36% venituri din
capital; 0,04% alte sume primite de la UE; 0,01% sume primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor
efectuate şi prefinanţări.
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, în termeni nominali, veniturile totale ale bugetelor locale au crescut
cu 7607,6 milioane lei (+10,57%).

4
Tabel 3.3.4. Veniturile bugetelor locale
- milioane lei preţuri curente -

2020 2021 Structura, %

2020 2021
VENITURI - VENITURI - total 71987,4 79595,0 100,00 100,00
Venituri curente 56330,7 62891,9 78,25 79,02
Venituri fiscale 53023,5 58855,3 73,66 73,94
Venituri nefiscale 3307,1 4036,6 4,59 5,07
Venituri din capital 272,2 289,4 0,38 0,36
Operaţiuni financiare 347,3 628,3 0,48 0,79
Subvenţii 9878,3 10310,3 13,72 12,95
Sume primite de la UE/alţi donatori în
contul plăţilor efectuate şi prefinanţări 54,2 4,1 0,08 0,01
Sume primite de la UE/alţi donatori în
contul plăţilor efectuate şi prefinanţări
aferente cadrului financiar 2014-2020 5088,8 5436,5 7,07 6,83
Alte sume primite de la UE 15,9 34,5 0,02 0,04
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, analiza evoluţiei structurii componentelor veniturilor totale ale
bugetelor locale, evidenţiază următoarele aspecte:
• s-a majorat ponderea în totalul veniturilor bugetelor locale a veniturilor nefiscale (+0,48 puncte
procentuale), operaţiunilor financiare (+0,31 puncte procentuale), veniturilor fiscale (+0,28
puncte procentuale), altor sume primite de la UE (+0,02 puncte procentuale);
• s-au redus ponderile subvenţiilor (-0,77 puncte procentuale), sumelor primite de la UE/alţi
donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar 2014-2020 (-
0,24 puncte procentuale), sumelor primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi
prefinanţări (-0,07 puncte procentuale) şi a veniturilor din capital (-0,02 puncte procentuale).

3.3.3.2.Cheltuielile bugetelor locale

În anul 2021, cheltuielile bugetelor locale au fost de 77077,6 milioane lei şi au reprezentat 6,49% din PIB.
Structura principalelor componente a fost următoarea: cheltuieli social-culturale 37,16% din total; 27,06%
acţiuni economice; 17,45% servicii publice generale; 16,40% servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu
şi ape; 1,93% apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, în termeni nominali, cheltuielile bugetelor locale au crescut cu
4832,9 milioane lei (+6,69%).

Tabel 3.3.5. Cheltuielile bugetelor locale

- milioane lei preţuri curente -
2020 2021 Structura, %
2020 2021
CHELTUIELI - total 72244,7 77077,6 100,00 100,00
Servicii publice generale 12898,6 13450,5 17,85 17,45
Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională 1746,7 1485,8 2,42 1,93
Cheltuieli social-culturale 27117,2 28644,4 37,54 37,16
Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape 11768,9 12640,3 16,29 16,40
Acţiuni economice 18713,3 20856,6 25,90 27,06

În anul 2021 comparativ cu anul 2020, structura cheltuielilor bugetelor locale a înregistrat creşteri relative
la: acţiuni economice de la 25,90% la 27,06% (+1,16 puncte procentuale), servicii şi dezvoltare publică,
locuinţe, mediu şi ape de la 16,29% la 16,40% (+0,11 puncte procentuale).
Scăderi s-au înregistrat la cheltuieli social-culturale de la 37,54% la 37,16% (-0,38 puncte procentuale),
servicii publice generale de la 17,85% la 17,45% (-0,40 puncte procentuale), apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională de la 2,42% la 1,93% (-0,49 puncte procentuale).

4
3.3.4.Bugetul asigurărilor sociale de stat

3.3.4.1.Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat

În anul 2021, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat, în termeni nominali, au fost de 90702,7
milioane lei, din care 86,63% au fost venituri curente şi 13,25% subvenţii. În anul 2021, veniturile bugetului
asigurărilor sociale de stat au reprezentat 7,64% din PIB.
Tabel 3.3.6. Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat
- milioane lei preţuri curente -

2020 2021 Structura, %

2020 2021
VENITURI - total 80766,3 90702,7 100,00 100,00
Venituri curente 67996,4 78571,8 84,19 86,63
Contribuţii de asigurări 67891,3 78446,5 84,06 86,49
Contribuţiile angajatorilor 612,6 756,9 0,76 0,83
Contribuţiile asiguraţilor 67278,7 77689,6 83,30 85,65
Venituri nefiscale 105,1 125,3 0,13 0,14
Subvenţii 12446,4 12018,8 15,41 13,25
Sume primite de la UE/alţi donatori în
contul plăţilor efectuate şi prefinanţări - 6,5 - 0,01
Sume în curs de distribuire 323,5 104,8 0,40 0,11

În anul 2021 comparativ cu anul 2020, veniturile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat au crescut
în valoare absolută cu 9936,4 milioane lei (+12,30%).
În termeni nominali au crescut veniturile curente cu 10575,4 milioane lei (+15,55%) şi veniturile nefiscale
cu 20,2 milioane lei (+19,22%).
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, creşterea veniturilor curente s-a datorat majorării contribuţiilor de
asigurări cu 10555,2 milioane lei (+15,55%) şi a contribuţiilor asiguraţilor cu 10410,9 milioane lei (+15,47%).

3.3.4.2.Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat

În anul 2021, cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat au fost de 90657,9 milioane lei şi au
reprezentat 7,63% din PIB. În anul 2021, cheltuielile social-culturale au absorbit întreaga sumă a bugetului
asigurărilor sociale de stat. Dintre acestea, cea mai mare parte a fost orientată către susţinerea
asigurărilor şi asistenţei sociale (99,86% din total).
Tabel 3.3.7. Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat
- milioane lei preţuri curente -

2020 2021 Structura, %

2020 2021
CHELTUIELI - total 82360,1 90657,9 100,00 100,00
Cheltuieli social-culturale 82360,1 90657,9 100,00 100,00
Asigurări şi asistenţă socială 82236,6 90534,8 99,85 99,86
Asigurări şi asistenţă socială pentru
accidente de muncă şi boli profesionale 123,5 123,1 0,15 0,14

În anul 2021 comparativ cu anul 2020, cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat au crescut cu
8297,8 milioane lei (+10,08%). Creşterea volumului cheltuielilor s-a datorat în principal creşterii costului
asigurărilor şi asistenţei sociale cu 8298,2 milioane lei (+10,09%).

5
4. EVOLUŢII SECTORIALE

4.1. Agricultură şi silvicultură

În anul 2021, producţia ramurii agricole a fost de 103878,6 milioane lei, în creştere în termeni reali, cu
14,3% faţă de anul 2020. Producţia vegetală a crescut cu 22,2%, iar producţia animală a înregistrat o
scădere uşoară de 0,2%.
În anul 2021, structura valorică a producţiei ramurii agricole prezintă modificări faţă de anul precedent, în
sensul creşterii ponderii producţiei vegetale, scăderii ponderii producţiei animale şi a serviciilor agricole.

Tabel 4.1.1. Producţia ramurii agricole

2020 2021
din care: din care:
Total proprietate Total proprietate
majoritar privată majoritar privată
Mii lei preţuri curente
Total 81400417 79285146 103878603 100615187
Vegetală 52806967 51768420 73961894 71735839
Animală 26757020 26722567 28024814 27917924
Servicii agricole 1836430 794159 1891895 961424
Structura (%)
Total 100,0 100,0 100,0 100,0
Vegetală 64,9 65,3 71,2 71,3
Animală 32,9 33,7 27,0 27,7
Servicii agricole 2,2 1,0 1,8 1,0
Indicii producţiei ramurii agricole (anul precedent = 100)
Total 84,6 84,4 114,3 113,8
Vegetală 78,5 78,2 122,2 121,1
Animală 98,8 98,8 99,8 99,5
Servicii agricole 98,8 107,9 99,3 119,6
Notă: Producţia ramurii agricole este calculată conform metodologiei Eurostat privind “Conturile Economice pentru Agricultură”.

4.1.1.Sectorul producţiei vegetale

4.1.1.1.Parcul de tractoare şi maşini agricole

La sfârşitul anului 2021, parcul de tractoare şi maşini agricole principale cuprindea: 237,3 mii tractoare;
159,3 mii pluguri pentru tractor; 26,9 mii cultivatoare mecanice; 70,0 mii semănători mecanice; 5,0 mii
maşini de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică; 26,7 mii combine autopropulsate pentru recoltat
cereale; 19,0 mii prese pentru balotat paie şi fân.
Totodată, trebuie menţionat că, parcul de tractoare şi maşini agricole deţinut de sectorul majoritar privat din
totalul existent la sfârşitul anului 2021 (pe componentele parcului) a reprezentat între 97,7% (maşini de
stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică) şi 99,3% (prese pentru balotat paie şi fân).
La sfârşitul anului 2021, comparativ cu sfârşitul anului 2020, evoluţia parcului de tractoare şi maşini
agricole a înregistrat cele mai mari creşteri la tractoare agricole fizice (+4619 bucăţi) şi prese pentru
balotat paie şi fân (+2370 bucăţi), iar scăderi s-au înregistrat la cultivatoare mecanice (-6881 bucăţi),
semănători mecanice (-4235 bucăţi).

5
Tabel 4.1.2. Parcul de tractoare şi maşini agricole principale din agricultură1)
(la sfârşitul anului)
2021 faţă de 2020,
2020 2021 diferenţe (+/-)
bucăţi bucăţi bucăţi %
din care: din care: din care: din care:
proprietate proprietate proprietate proprietate
Total majoritar Total majoritar Total majoritar Total majoritar
privată privată privată privată
Tractoare agricole fizice 232654 230667 237273 235263 +4619 +4596 +2,0 +2,0
Pluguri pentru tractor 160338 159243 159266 158311 -1072 -932 -0,7 -0,6
Cultivatoare mecanice 33753 33467 26872 26585 -6881 -6882 -20,4 -20,6
Semănători mecanice 73981 73442 69746 69221 -4235 -4221 -5,7 -5,7
Maşini de stropit şi prăfuit cu
tracţiune mecanică 5048 4910 5026 4911 -22 +1 -0,4 -
Combine autopropulsate
pentru recoltat cereale 26802 26626 26657 26478 -145 -148 -0,5 -0,6
Combine autopropulsate
pentru recoltat furaje 1050 1028 1200 1172 +150 +144 +14,3 +14,0
Vindrovere autopropulsate
pentru recoltat furaje 1268 1245 1265 1243 -3 -2 -0,2 -0,2
Prese pentru balotat paie şi fân 16671 16554 19041 18913 +2370 +2359 +14,2 +14,3
Aferent unităţilor care au agricultura ca activitate principală (inclusiv exploataţiile agricole fără personalitate juridică).
1)

Sursa: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Tabel 4.1.3. Suprafaţa ce revine pe un tractor / maşină agricolă

- hectare -

2020 2021 2021 faţă de 2020,

diferenţe (+/-)

Tractoare agricole fizice1) 62,9 61,7 -1,2

Pluguri pentru tractor1) 91,2 91,9 +0,7
Cultivatoare mecanice1) 433,4 544,4 +111,0
Semănători mecanice1) 197,8 209,8 +12,0
Maşini de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică1) 2898,2 2910,9 +12,7
Combine autopropulsate pentru recoltat cereale2) 350,5 352,5 +2,0
Combine autopropulsate pentru recoltat furaje2) 8947,9 7829,4 -1118,5
Vindrovere autopropulsate pentru recoltat furaje2) 7409,5 7427,1 +17,6
Prese pentru balotat paie şi fân1) 877,6 768,3 -109,3
Notă: Raportările s-au făcut la ultimele date disponibile blocate la nivelul anului 2014.
1)
Raportările s-au făcut la suprafaţa agricolă.
2)
Raportările s-au făcut la suprafaţa arabilă.

În anul 2021 comparativ cu anul 2020, suprafaţa agricolă/arabilă ce revine pe un utilaj agricol a înregistrat
creşteri la majoritatea componentelor parcului, de la 111,0 hectare (cultivatoare mecanice), la 0,7 hectare
(pluguri pentru tractor), ca urmare a creşterii gradului de dotare cu tractoare şi maşini agricole din
agricultură.

4.1.1.2.Consumul de îngrăşăminte chimice şi naturale

În anul 2021 comparativ cu anul 2020 s-au sesizat următoarele aspecte mai importante:
• consumul de îngrăşăminte chimice în agricultură a crescut cu 14,4% (+106 mii tone);
• consumul de îngrăşăminte naturale folosite în agricultură a scăzut cu -12,3% (-2302 mii tone);
• consumul de îngrăşăminte chimice a crescut la îngrăşămintele potasice (+17,1%), fosfatice
(+26,7%) şi azotoase (+9,0%).

5
Tabel 4.1.4. Îngrăşăminte chimice (substanţă activă) şi naturale utilizate în agricultură
2021 faţă de 2020,
2020 2021 diferenţe (+/-)
din care: din care: din care:
proprietate proprietate proprietate
Total majoritar Total majoritar Total majoritar
privată privată privată
Consum - mii tone
Îngrăşăminte chimice - s.a.
Agricultură - total 738 728 844 832 +106 +104
Azotoase 469 461 511 501 +42 +40
Fosfatice 187 186 237 236 +50 +50
Potasice 82 81 96 95 +14 +14
Îngrăşăminte naturale
Agricultură - total 18680 18360 16378 16207 -2302 -2153
Consum mediu la un hectar teren agricol utilizat – kg
Îngrăşăminte chimice - s.a.
Agricultură - total 54,3 57,7 64,5 63,6 +10,2 +5,9
Azotoase 34,5 36,5 39,1 38,3 +4,6 +1,8
Fosfatice 13,8 14,7 18,1 18,0 +4,3 +3,3
Potasice 6,0 6,4 7,3 7,3 +1,3 +0,9
Îngrăşăminte naturale
Agricultură - total 1374,5 1455,3 1252,2 1319,8 -122,3 -135,5

Consum mediu la un hectar teren arabil – kg

Îngrăşăminte chimice - s.a.
Agricultură - total 82,8 82,2 98,3 96,9 +15,5 +14,7
Azotoase 52,6 52,1 59,5 58,3 +6,9 +6,2
Fosfatice 21,0 21,0 27,6 27,5 +6,6 +6,5
Potasice 9,2 9,1 11,2 11,1 +2,0 +2,0
Îngrăşăminte naturale
Agricultură - total 2095,2 2073,5 1907,1 1905,0 -188,1 -168,5
Sursa: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

În anul 2021 comparativ cu anul 2020, consumurile medii de îngrăşăminte chimice la un hectar de teren agricol
utilizat pe total au crescut cu 18,8%, iar în sectorul majoritar privat cu 10,2%.
Consumurile medii de îngrăşăminte chimice la un hectar de teren arabil pe total şi în sectorul majoritar privat
au crescut cu 18,7%, respectiv cu 17,9%.
În anul 2021 faţă de anul 2020, consumurile medii de îngrăşăminte naturale la un hectar de teren
agricol utilizat pe total şi în sectorul majoritar privat au scăzut cu 8,9%, respectiv cu 9,3%; consumurile
medii de îngrăşăminte naturale la un hectar de teren arabil pe total au scăzut cu 9,0% iar în sectorul majoritar
privat cu 8,1%.

4.1.1.3.Suprafeţele amenajate pentru irigat

În anul 2021 suprafaţa totală amenajată pentru irigat nu a suferit modificări majore (3170,3 mii hectare), iar
suprafaţa agricolă efectiv irigată a scăzut cu 127,9 mii hectare, respectiv 27,0%.

Tabel 4.1.5. Suprafaţa agricolă efectiv

irigată - mii ha -
Suprafaţa agricolă efectiv irigată 2021 faţă de 2020,
2020 2021 diferenţe (±)
Suprafaţa agricolă efectiv irigată 472,9 345,0 -127,9
din care:
Arabilă 469,3 343,6 -125,7
Notă: Suprafeţele amenajate pentru irigat şi suprafeţele efectiv irigate reprezintă numai suprafeţele din sistemele administrate de Agenţia Naţională de
Îmbunătăţiri Funciare.

5
În directă corelaţie cu aceste rezultate, indicatorul gradul de utilizare a suprafeţelor amenajate pentru irigat
(determinat ca raport între suprafeţele agricole efectiv irigate şi suprafeţele agricole amenajate pentru
irigat) a fost de 14,9% în anul 2020, faţă de 10,9% în anul 2021.

4.1.1.4.Suprafaţa cultivată

În anul 2021, suprafaţa totală cultivată cu principalele culturi a crescut cu 0,1% faţă de anul anterior,
sectorul
majoritar privat deţinând 99,1% din suprafaţa totală cultivată, fiind mai mică cu 0,3% faţă de anul 2020.

În anul 2021 comparativ cu anul 2020, analiza suprafeţelor totale cultivate cu principalele culturi,
evidenţiază următoarele aspecte mai importante:
• s-au înregistrat creşteri ale suprafeţelor cultivate la rapiţă (+22,9%), secară (+7,1%), lucernă
(+6,3%), tomate (+1,8%), orz şi orzoaică (+1,7%), varză albă (+1,1%), grâu (+0,9%), porumb boabe
(+0,5%), cartofi de toamnă (+0,3%), ceapă uscată (+0,3%);
• scăderi ale suprafeţelor cultivate s-au înregistrat la plante textile (-41,7%), rădăcinoase furajere (-
37,6%), mazăre boabe (-21,9%), soia boabe (-17,3%), ovăz (-14,1%), pepeni galbeni (-12,5%), fasole
boabe (-11,1%), furaje verzi anuale (-11,0%), sfeclă de zahăr (-8,0%), trifoi (-6,2%), pepeni verzi (-
2,0%), floarea soarelui (-1,6%).
Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe a crescut cu (+0,3%) faţă de anul anterior, datorită creşterii
suprafeţei cultivate cu secară (+7,1%), orz şi orzoaică (+1,7%), grâu (+0,9%) şi porumb boabe (+0,5%).

Suprafeţele cultivate cu porumb boabe deţin o pondere de 47,6% în total grupă, iar cele cu grâu deţin
o pondere de 40,6%.

În anul 2021, suprafeţele cultivate cu floarea soarelui deţin o pondere de 65,5% în suprafaţa totală a
grupei, mai mică faţă de anul 2020, când deţineau 68,1%.

Suprafaţa cultivată cu plante industriale a crescut cu (+2,2%), datorită plantelor uleioase care deţin cea mai
importantă pondere în cadrul grupei (99,6%).

Suprafaţa cultivată cu plante uleioase a înregistrat pe total, o creştere cu (+2,2%), datorită suprafeţei
cultivate cu rapiţă (+22,9%).

În anul 2021, analiza distribuţiei pe regiuni de dezvoltare, a suprafeţelor cultivate relevă următoarele
aspecte mai importante:
• regiunile Sud-Muntenia şi Sud-Est deţin cele mai mari ponderi în suprafaţa cultivată totală (22,2%,
respectiv 21,4%), acestea fiind urmate de regiunile: Nord-Est (15,5%), Sud-Vest Oltenia (13,7%) şi
Nord-Vest (10,2%). Regiunile: Vest, Centru şi Bucureşti-Ilfov deţin împreună 17,0% din suprafaţa
cultivată totală;
• regiunile care deţin cele mai mari suprafeţe cultivate cu cereale pentru boabe, în total grupă au
fost: Sud-Muntenia (23,4%), Sud-Est (22,5%), Sud-Vest Oltenia (14,6%) şi Nord-Est (14,2%);
• la grâu, marile regiuni cultivatoare au fost: Sud-Muntenia (27,4%), Sud-Est (21,7%), Sud-Vest
Oltenia (18,5%) şi Vest (10,0%);
• la porumb boabe, marile regiuni cultivatoare au fost: Sud-Est (21,6%), Sud-Muntenia (20,1%),
Nord-Est (19,3%) şi Nord-Vest (11,2%).
Aceeaşi tendinţă se observă şi în evoluţia suprafeţelor cultivate în cadrul sectorului majoritar privat.

5
Tabel 4.1.6. Suprafaţa cultivată, cu principalele
culturi - mii ha -
2021 faţă de 2020,
2020 2021 diferenţe (+/-)
din care: din care: din care:
proprietate proprietate proprietate
Total majoritar Total majoritar Total majoritar
privată privată privată
Total 8263,7 8213,1 8263,8 8189,9 +0,1 -23,2
Cereale pentru boabe 5338,1 5313,0 5351,5 5312,0 +13,4 -1,0
din care:
Grâu 2155,3 2141,6 2175,1 2154,0 +19,8 +12,4
Secară 11,3 11,0 12,1 12,0 +0,8 +1,00
Orz şi orzoaică 442,0 439,1 449,4 446,3 +7,4 7,2
Ovăz 101,3 100,7 87,0 85,9 -14,3 -14,8
Porumb boabe 2537,1 2530,1 2549,3 2536,2 +12,2 +6,1
Leguminoase pentru boabe 107,4 106,3 84,9 83,7 -22,5 -22,6
din care:
Mazăre boabe 98,1 97,0 76,6 75,4 -21,5 -21,6
Fasole boabe 9,0 9,0 8,0 8,0 -1,0 -1,0
Rădăcinoase 130,0 129,3 110,4 109,9 -19,6 -19,4
Cartofi - total 98,5 98,0 84,4 84,2 -14,1 -13,8
din care:
Cartofi de toamnă 74,4 73,9 74,6 74,5 +0,2 +0,6
Sfeclă de zahăr 21,3 21,2 19,6 19,4 -1,7 -1,8
Rădăcinoase furajere 10,1 10,1 6,3 6,3 -3,8 -3,8
Plante industriale 1685,2 1676,4 1721,8 1706,1 +36,6 +29,7
Plante textile 1,2 1,2 0,7 0,7 -0,5 -0,5
Plante uleioase 1678,8 1670,1 1715,4 1699,6 +36,6 +29,5
din care:
Floarea soarelui 1142,8 1137,2 1124,0 1114,5 -18,8 -22,7
Rapiţă 362,9 361,0 445,9 441,1 +83,0 +80,1
Soia boabe 168,9 167,8 139,6 138,2 -29,3 -29,6
Legume1) 200,5 200,3 197,7 197,6 -2,8 -2,7
din care:
Tomate 34,1 34,1 34,7 34,7 +0,6 +0,6
Ceapă uscată 29,2 29,2 29,3 29,2 +0,1 -
Varză alba 37,6 37,6 38,0 37,9 +0,4 +0,3
Pepeni verzi 9,8 9,8 9,6 9,6 -0,2 -0,2
Pepeni galbeni 4,0 4,0 3,5 3,5 -0,5 -0,5
Furaje verzi din teren
arabil 886,9 872,5 880,7 864,2 -6,2 -8,3
din care:
Furaje verzi anuale 202,3 198,7 180,0 177,3 -22,3 -21,4
Furaje perene 684,5 673,8 700,8 687,0 +16,3 +13,2
din care:
Lucernă 416,7 414,1 443,0 439,4 +26,3 +25,3
Trifoi 104,6 104,3 98,1 96,8 -6,5 -7,5
1)
Inclusiv suprafeţele cultivate cu legume din grădinile familiale, sere şi solarii, culturi intercalate şi succesive.

5
Tabel 4.1.7. Suprafaţa viilor pe
rod - mii ha -
2021 faţă de 2020,
2020 2021 diferenţe (+/-)
din care: din care: din care:
proprietate proprietate proprietate
Total majoritar Total majoritar Total majoritar
privată privată privată
Vii pe rod1) 167,3 165,5 165,6 163,9 -1,7 -1,6
Vii altoite pe rod 90,4 89,2 88,7 87,1 -1,7 -2,1
Vii hibride pe rod 76,9 76,3 76,9 76,8 - +0,5
1)
Inclusiv suprafaţa de struguri din grădinile familiale.

În anul 2021, suprafeţele ocupate cu plantaţii de vii au următoarea distribuţie: 53,6% vii altoite şi 46,4% vii
hibride.
Suprafeţele cu vii pe rod, în anul 2021, au scăzut faţă de anul precedent (-1,0%). Suprafeţele cu vii altoite
pe rod au scăzut cu (-1,9%), în timp ce suprafeţele cu vii hibride pe rod s-au menţinut la nivelul anului
precedent.
Pe regiuni de dezvoltare, aproximativ 90% din suprafeţele cu vii pe rod s-au înregistrat în regiunile: Sud-Est
(40,4%), Sud-Vest Oltenia (17,5%), Nord-Est (17,4%) şi Sud-Muntenia (13,3%).
Analiza distribuţiei suprafeţelor cu vii altoite pe regiuni de dezvoltare evidenţiază faptul că, patru regiuni
deţin peste 85% din suprafaţa totală cu vii altoite: Sud-Est (55,2%), Nord-Est (13,2%), Sud-Vest Oltenia
(10,5%) şi Sud-Muntenia (8,4%), iar în cazul suprafeţelor cu vii hibride pe rod, patru regiuni deţin 90% din
suprafaţa totală cu vii hibride pe rod: Sud-Vest Oltenia (25,6%), Sud-Est (23,3%), Nord-Est (22,3%),
Sud-Muntenia (18,9%).
În anul 2021, în sectorul majoritar privat, suprafeţele totale cu vii pe rod au înregistrat o scădere de 1,0%,
evoluţia în structură a suprafeţelor cultivate cu viţă de vie relevă faptul că, suprafeţele cultivate cu vii
altoite au scăzut cu 2,4%, în timp ce suprafeţele cu vii hibride au crescut cu 0,7%, faţă de anul 2020.

4.1.1.5.Producţia vegetală totală

În anul 2021, producţia vegetală totală obţinută a fost influenţată de: suprafeţele cultivate la unele culturi,
producţiile medii la hectar, utilizarea materialului semincer de calitate, aplicarea îngrăşămintelor chimice,
pesticidelor şi irigaţiilor.
Comparativ cu anul 2020 s-au obţinut producţii totale mai mari la: in pentru ulei (88,9%), rapiţă (76,2%),
orz şi orzoaică (+73,6%), plante medicinale şi aromatice (+65,0%), grâu (+63,2%), porumb boabe
(+46,8%),
mazăre boabe (+44,0%), alte plante industriale (+34,4%), floarea soarelui (+33,9%), fasole boabe (+25,0%),
secară (+23,2%), lucernă (15,7%), pepeni verzi (+15,6%), sfeclă de zahăr (+9,0%), soia boabe (+7,9%), ardei
(+7,8%), ovăz (+6,7%), furaje verzi anuale (+5,7%), tomate (+1,0%), varză albă (+0,5%) şi au scăzut la: orez
(-39,2%), rădăcinoase furajere (-31,9%), tutun (-16,7%), cartofi de toamnă (-8,2%), trifoi (-8,0%), cânepă
pentru
fibră (-6,7%), sorg (-5,3%), pepeni galbeni (-5,3%), ceapă uscată (-4,2%), usturoi uscat (-0,8%).

5
Tabel 4.1.8. Producţia agricolă vegetală, la principalele
culturi - mii tone -
2021 faţă de 2020,
2020 2021 diferenţe (+/-)
din care: din care: din care:
proprietate proprietate proprietate
Total majoritar Total majoritar Total majoritar
privată privată privată
Cereale pentru boabe 18153,7 18059,0 27791,3 27598,1 +9637,6 +9539,1
din care:
Grâu 6392,4 6344,2 10433,8 10335,0 +4041,4 +3990,8
Secară 28,5 28,1 35,1 34,7 +6,6 +6,6
Orz şi orzoaică 1141,0 1131,5 1981,0 1966,5 +840,0 +835,0
Ovăz 196,7 195,2 209,8 206,6 +13,1 +11,4
Porumb boabe 10096,7 10064,7 14820,7 14748,3 +4724 +4683,6
Sorg 35,7 35,5 33,8 33,2 -1,9 -2,3
Orez 25,0 25,0 15,2 15,2 -9,8 -9,8
Leguminoase pentru boabe 122,0 120,0 174,0 172,1 +52,0 +52,1
din care:
Mazăre boabe 112,1 110,2 161,4 159,6 +49,3 +49,4
Fasole boabe 9,6 9,5 12,0 12,0 +2,4 +2,5
Rădăcinoase ~ ~ ~ ~ ~ ~
Cartofi - total 1601,2 1588,4 1397,8 1393,7 -203,4 -194,7
din care:
Cartofi de toamnă 1342,7 1330,8 1233,1 1229,1 -109,6 -101,7
Sfeclă de zahăr 718,5 714,0 783,5 773,8 +65,0 +59,8
Rădăcinoase furajere 221,6 221,2 150,9 150,7 -70,7 -70,5
Plante industriale ~ ~ ~ ~ ~ ~
Plante textile 3,0 3,0 3,9 3,9 +0,9 +0,9
din care:
In pentru fibră *) *) 0,1 0,1 +0,1 +0,1
Cânepă pentru fibră 3,0 3,0 2,8 2,8 -0,2 -0,2
Plante uleioase 3228,8 3212,5 4574,0 4536,0 +1345,2 +1323,5
din care:
Floarea soarelui 2122,9 2112,5 2843,5 2820,5 +720,6 +708,0
Rapiţă 780,2 776,4 1375,1 1363,1 +594,9 +586,7
Soia boabe 322,1 320,2 347,5 344,5 +25,4 +24,3
In pentru ulei 1,8 1,8 3,4 3,4 +1,6 +1,6
Alte plante industriale 3,2 3,2 4,3 4,3 +1,1 +1,1
din care:
Tutun 1,2 1,2 1,0 1,0 -0,2 -0,2
Plante medicinale
şi aromatice 2,0 2,0 3,3 3,3 +1,3 +1,3
Legume1) 3483,0 3479,9 3495,1 3493,7 +12,1 +13,8
din care:
Tomate 745,7 745,2 753,4 753,2 +7,7 +8,0
Ceapă uscată 373,0 372,8 357,2 357,1 -15,8 -15,7
Usturoi uscat 61,1 61,1 60,6 60,6 -0,5 -0,5
Varză albă 915,2 914,5 920,0 919,2 +4,8 +4,7
Ardei 230,8 230,8 248,7 248,7 +17,9 +17,9
Pepeni verzi 259,5 258,8 300,0 299,9 +40,5 +41,1
Pepeni galbeni 86,8 86,7 82,2 82,2 -4,6 -4,5
Furaje verzi din teren arabil 11560,4 11395,1 12451,0 12256,2 +890,6 +861,1
din care:
Furaje verzi anuale 2719,0 2674,7 2873,5 2820,0 +154,5 +145,3
Furaje perene 8841,4 8720,4 9577,4 9436,3 +736,0 +715,9
din care:
Lucernă 5626,7 5587,3 6511,3 6459,7 +884,6 +872,4
Trifoi 1462,2 1458,6 1344,9 1331,6 -117,3 -127,0
1)
Inclusiv producţiile din grădinile familiale, sere şi solarii, culturi intercalate şi succesive.
~ Date neînsumabile.

5
Producţia totală de furaje verzi din teren arabil obţinută în anul 2021 este de 12451,0 mii tone, din care
98,4% s-a înregistrat în sectorul majoritar privat.
Comparativ cu anul anterior, în anul 2021, producţia totală de furaje verzi din teren arabil a crescut cu
890,6 mii tone, respectiv (+7,7%), datorită producţiei de furaje perene (+8,3%) şi furaje verzi anuale
(+5,7%).
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, evoluţia producţiei vegetale obţinută în sectorul majoritar privat
a urmat tendinţele înregistrate pe total agricultură.
Producţia totală de furaje verzi cultivate în teren arabil, în sectorul majoritar privat, în anul 2021, a fost de
12256,2 mii tone, mai mare cu 861,1 mii tone faţă de anul anterior. Creşterea producţiei de furaje provine
atât de la furajele perene (+715,9 mii tone), cât şi de la furajele verzi anuale (+145,3 mii tone).
De asemenea, producţiile obţinute în acest sector, comparativ cu anul precedent, au crescut la: in pentru
ulei (+88,9%), rapiţă (+75,6%), plante medicinale şi aromatice (+65,0%), grâu (+62,9%), porumb boabe
(+46,5%), mazăre boabe (+44,8%), alte plante industriale (+34,4%), floarea soarelui (+33,5%), fasole boabe
(+26,3%), secară (+23,5%), pepeni verzi (+15,9%), lucernă (+15,6%), sfeclă de zahăr (+8,4%), ardei (+7,8%),
soia boabe (+7,6%), ovăz (+5,5%), furaje verzi anuale (+5,4%), tomate (+1,1%), varză albă (+0,5%) şi au
scăzut la: orez (-39,2%), rădăcinoase furajere (-31,9%), tutun (-16,7%), trifoi (-8,7%), cartofi de toamnă
(-7,6%),
cânepă pentru fibră (-6,7%), sorg (-6,5%), pepeni galbeni (-5,2%), ceapă uscată (-4,2%), usturoi uscat (-0,8%).
Tabel 4.1.9. Producţia de struguri
- mii tone -
2021 faţă de 2020,
2020 2021 diferenţe (+/-)
din care: din care: din care:
proprietate proprietate proprietate
Total majoritar Total majoritar Total majoritar
privată privată privată
Vii pe rod1) 936,0 927,4 1009,2 1000,5 +73,2 +73,1
Vii altoite pe rod 543,9 538,7 621,8 613,1 +77,9 +74,4
Vii hibride pe rod 392,1 388,7 387,4 387,4 -4,7 -1,3
1)
Inclusiv producţia de struguri din grădinile familiale.

Producţia totală de struguri a fost mai mare cu 7,8% în anul 2021 comparativ cu anul precedent. Producţia
de struguri obţinută din viile altoite reprezintă 61,6%, iar cea obţinută din viile hibride reprezintă 38,4%.
Producţia totală de struguri obţinută în sectorul majoritar privat a reprezentat 99,1% din total.
În anul 2021 comparativ cu anul anterior, producţia de struguri la viile altoite a crescut cu 14,3%, iar la
cele hibride a scăzut cu 1,2%.
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, producţia totală de fructe a crescut cu 7,2%. Producţii mai mari s-au
înregistrat la: nuci (+11,9%), mere (+10,3%), prune (+6,4%), pere (+6,0%), cireşe şi vişine (+5,2%), alte
fructe (+3,7%), caise şi zarzăre (+0,4%) şi mai mici la: căpşuni (-19,9%) şi la piersici şi nectarine (-11,0%).
Tabel 4.1.10. Producţia totală de fructe
- mii tone -
2021 faţă de 2020,
2020 2021 diferenţe (+/-)
din care: din care: din care:
proprietate proprietate proprietate
Total majoritar Total majoritar Total majoritar
privată privată privată
Total1) 1590,8 1586,4 1704,6 1695,6 +113,8 +109,2
Prune 769,9 769,3 819,4 817,9 +49,5 +48,6
Mere 546,1 542,9 602,6 597,0 +56,5 +54,1
Pere 49,6 49,6 52,6 52,5 +3,0 +2,9
Piersici şi nectarine 16,4 16,1 14,6 14,2 -1,8 -1,9
Cireşe şi vişine 74,7 74,7 78,6 77,8 +3,9 +3,1
Caise şi zarzăre 28,0 27,9 28,1 28,0 +0,1 +0,1
Nuci 50,3 50,2 56,3 56,1 +6,0 +5,9
Căpşuni 23,1 23,1 18,5 18,5 -4,6 -4,6
Alte fructe 32,7 32,6 33,9 33,6 +1,2 +1,0
1)
Inclusiv producţia de struguri din grădinile familiale.

5
Producţia de fructe din sectorul majoritar privat a reprezentat 99,5% din producţia totală, iar structura pe
specii a producţiei de fructe din sectorul majoritar privat a fost apropiată de cea a producţiei totale, cu
creşteri la: nuci (+11,8%), mere (+10,0%), prune (+6,3%), pere (+5,8%), cireşe şi vişine (+4,2%), alte fructe
(+3,1%), caise şi zarzăre (+0,4%) şi scăderi la căpşuni (-19,9%), piersici şi nectarine (-11,8%).

4.1.1.6. Principalele producţii medii

În anul 2021 comparativ cu anul 2020, producţia medie a crescut la: mazăre boabe (+84,4%), orz şi orzoaică
(+70,7%), grâu (+61,7%), porumb boabe (+45,9%), fasole boabe (+45,4%), rapiţă (+43,4%), floarea soarelui
(+36,2%), in pentru ulei (+32,6%), soia boabe (+30,5%), tutun (+30,0%), ovăz (+24,3%), sorg (+23,3%), tomate
(+20,2%), sfeclă de zahăr (+18,4%), pepeni verzi (+18,3%), secară (+14,5%), furaje perene (+5,9%), ardei
(+1,4%) şi a scăzut la: orez (-33,1%), cartofi de toamnă (-5,9%), ceapă uscată (-4,4%), usturoi uscat (-1,2%),
varză albă (-0,4%).
Producţiile medii obţinute la principalele culturi, în cadrul sectorului majoritar privat au avut evoluţii
apropiate de cele înregistrate pe total agricultură.

Tabel 4.1.11. Producţia medie la hectar, la principalele culturi

- kg/ha -
2021 faţă de 2020,
2020 2021 diferenţe (+/-)
din care: din care: din care:
proprietate proprietate proprietate
Total majoritar Total majoritar Total majoritar
privată privată privată
Grâu 2966 2962 4797 4798 +1831 +1836
Secară 2532 2546 2899 2895 +367 +349
Orz şi orzoaică 2582 2577 4408 4407 +1826 +1830
Ovăz 1941 1938 2412 2406 +471 +468
Porumb boabe 3977 3976 5802 5804 +1825 +1828
Sorg 3722 3733 4590 4634 +868 +901
Orez 4163 4163 2787 2787 -1376 -1376
Mazăre boabe 1143 1135 2108 2116 +965 +981
Fasole boabe 1002 1000 1457 1458 +455 +458
Cartofi - total 15843 15799 16540 16531 +697 +732
din care:
Cartofi de toamnă 17531 17482 16498 16485 -1033 -997
Sfeclă de zahăr 33691 33683 39896 39832 +6205 +6149
Floarea soarelui 1858 1858 2530 2531 +672 +673
Rapiţă 2150 2151 3084 3090 +934 +939
Soia boabe 1907 1908 2489 2492 +582 +584
In pentru ulei 1197 1198 1587 1588 +390 +390
Tutun 1303 1303 1694 1694 +391 +391
Tomate 18039 18038 21681 21683 +3642 +3645
Ceapă uscată 12772 12774 12212 12212 -560 -562
Usturoi uscat 6410 6410 6333 6333 -77 -77
Varză albă 24325 24324 24231 24233 -94 -91
Ardei 13427 13427 13617 13617 +190 +190
Pepeni verzi 26464 26466 31310 31315 +4846 +4849
Pepeni galbeni 21639 21641 23513 23513 +1874 +1872
Furaje perene 12907 12933 13665 13735 +758 +802

5
Tabel 4.1.12. Producţia medie la hectar, la
struguri - kg/ha -
2021 faţă de 2020,
2020 2021 diferenţe (+/-)
din care: din care: din care:
proprietate proprietate proprietate
Total majoritar Total majoritar Total majoritar
privată privată privată
Vii pe rod 5593 5604 6096 6104 +503 +500
Vii altoite pe rod 6015 6036 7008 7040 +993 +1004
Vii hibride pe rod 5097 5098 5042 5042 -56 -56

Producţia medie de struguri în anul 2021, a fost de 6096 kg/ha, înregistrându-se diferenţe între producţiile
medii de la viile altoite (7008 kg/ha, respectiv 15,0% peste media pe total) şi cele de la viile hibride (5042
kg/ha, respectiv 17,3% sub media pe total).
În anul 2021 faţă de anul 2020, producţia medie de struguri a crescut cu 9,0%, randamentul la viile altoite a
crescut cu 16,5%, iar la viile hibride a scăzut cu 1,1%.

4.1.2.Sectorul creşterii animalelor

4.1.2.1.Efectivele de animale
Activitatea de creştere a animalelor se realizează într-o diversitate de sisteme de exploatare, în funcţie de
categoria de producători agricoli, respectiv de puterea economică a exploataţiilor agricole.
Dintre sistemele de exploatare practicate, predominante sunt:
• sistemele de tip tradiţional cu dotare tehnică scăzută, incomplete şi cu predominarea
muncilor executate manual, regăsindu-se în principal, în zonele de deal, de munte şi în zonele
preorăşeneşti;
• sistemele de tip gospodăresc, în asociaţiile şi societăţile agricole, cu nivel mediu de dotare
tehnică, cu activităţi predominant manuale care se regăsesc numai în anumite secvenţe
tehnologice;
• sistemele de tip industrial, în complexe sau alte unităţi specializate (de exemplu, cele pentru
taurine, porcine, ovine şi păsări), în care nivelul de dotare tehnică este mediu sau înalt şi în cadrul
cărora se asigură respectarea strictă a tehnologiilor de creştere şi îngrăşare.

Tabel 4.1.13. Efectivele de animale (la 1

decembrie) - mii capete -

6
 2021 faţă de 2020,
2020 2021 diferenţe (+/-)
din care: din care: din care:
proprietate proprietate proprietate
Total majoritar Total majoritar Total majoritar
privată privată privată
Bovine 1875 1870 1827 1816 -48 -54
din care:
Vaci, bivoliţe şi juninci 1231 1228 1193 1188 -38 -40
Porcine 3785 3781 3620 3604 -165 -177
din care:
Scroafe de prăsilă 316 315 299 296 -17 -19
Ovine 10281 10269 10087 10071 -194 -198
din care:
Oi şi mioare 8812 8803 8765 8752 -47 -51
Caprine 1612 1611 1493 1491 -119 -120
din care:
Capre 1291 1290 1218 1217 -73 -73
Cabaline 408 406 374 373 -34 -33
Păsări
din care: 71183 71170 77148 77135 +5965 +5965
Păsări ouătoare adulte 36648 36635 42038 42031 +5390 +5396
Albine (mii familii) 1880 1879 1903 1902 +23 +23

6
Tabel 4.1.14. Densitatea animalelor, pe principalele specii, la 100 hectare
teren1) (la 1 decembrie)
- capete -
2021 faţă de 2020,
2020 2021 diferenţe (+/-)
din care: din care: din care:
proprietate proprietate proprietate
Total majoritar Total majoritar Total majoritar
privată privată privată
Bovine 14,8 16,0 14,4 15,3 -0,4 -0,7
din care:
Vaci, bivoliţe şi juninci 9,7 10,5 9,4 10,0 -0,3 -0,5
Porcine 44,6 44,9 42,1 42,4 -2,5 -2,5
din care:
Scroafe de prăsilă 3,7 3,7 3,5 3,5 -0,2 -0,2
Ovine şi caprine 92,0 101,8 91,3 97,3 -0,7 -4,5
din care:
Oi, mioare şi capre 79,9 86,5 78,8 83,9 -1,1 -2,6
1)
Efectivele de bovine, ovine şi caprine s-au raportat la suprafaţa arabilă + păşuni + fâneţe, iar efectivul de porcine la suprafaţa arabilă.
Suprafaţa luată în calcul este cea obţinută din cercetarea statistică privind suprafaţa cultivată şi producţia vegetală.

La 1 decembrie 2021 comparativ cu aceeaşi dată a anului precedent, efectivele totale de bovine au scăzut
cu 2,6%.
Realizarea indicatorilor tehnico-economici performanţi este dependentă, într-o măsură foarte mare, de
structura efectivelor de bovine, care la rândul ei este dependentă de ponderea efectivului matcă în
efectivul total de bovine. În acest context, efectivele de animale matcă (vaci, bivoliţe şi juninci) au scăzut
cu 3,1% deţinând o pondere de 65,3% din efectivele totale.
Cele mai mari efective de bovine au fost concentrate în următoarele regiuni de dezvoltare: 23,1% din
efectivul total în regiunea Nord-Est, 20,5% în regiunea Centru, 19,4% în regiunea Nord-Vest, 10,4% în
regiunea Sud-Est şi 10,1% în regiunea Sud-Muntenia.
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, densitatea bovinelor la 100 hectare teren (arabil + păşuni + fâneţe) a
scăzut atât pe total ţară, cât şi în sectorul majoritar privat cu 2,7%, respectiv cu 4,4%. Indicatorul privind
densitatea vacilor, bivoliţelor şi junincilor la 100 hectare teren (arabil + păşuni + fâneţe) a scăzut cu 3,1% pe
total ţară şi cu 4,8% în sectorul majoritar privat.
La 1 decembrie 2021 faţă de 1 decembrie 2020, numărul total de porcine a scăzut cu 4,4% pe total
ţară, respectiv cu 4,7% în sectorul majoritar privat. Cele mai mari efective de porcine au fost
concentrate în următoarele regiuni de dezvoltare: 23,5% din efectivul total în regiunea Vest, 15,0% în
regiunea Nord-Vest, 13,4% în regiunea Sud-Est, 13,3% în regiunea Sud-Muntenia şi 13,0% în regiunea
Sud-Vest Oltenia.
Efectivul matcă de porcine în anul 2021 a scăzut faţă de anul precedent atât pe total ţară, cât şi în sectorul
majoritar privat cu 5,4%, respectiv cu 6,0%.
În perioada analizată, densitatea porcinelor la 100 hectare teren arabil a scăzut atât pe total ţară, cât şi în
sectorul majoritar privat cu 5,6%.
La 1 decembrie 2021, comparativ cu 1 decembrie 2020, efectivele de ovine au scăzut atât pe total ţară, cât
şi în sectorul majoritar privat cu 1,9%, iar efectivele de caprine au scăzut cu 7,4%, atât pe total, cât şi în
sectorul majoritar privat. Cele mai mari efective de ovine au fost concentrate în următoarele regiuni de
dezvoltare: 21,4% din efectivul total în regiunea Centru, 18,1% în regiunea Nord-Vest, 15,5% în regiunea
Sud-Est, 15,4% în regiunea Vest şi 13,6% în regiunea Nord-Est. Ponderea cea mai mare a efectivelor de
caprine din total o deţine regiunea Sud-Est (25,4%), urmată de regiunea Sud-Vest Oltenia (19,3%),
regiunea Sud-Muntenia (17,9%) şi de regiunea Nord-Est (16,0%).
Densitatea efectivelor de ovine şi caprine la 100 ha teren (arabil + păşuni + fâneţe) a scăzut faţă de anul
precedent atât pe total ţară cât şi în sectorul majoritar privat cu 0,8%, respectiv cu 4,4%.
Densitatea efectivelor de oi fătătoare, mioare şi capre (matcă) la 100 hectare (arabil + păşuni + fâneţe), a
scăzut atât pe total ţară cât şi în sectorul majoritar privat cu 1,4%, respectiv cu 3,0%.
La 1 decembrie 2021, efectivele de păsări au fost mai mari cu 8,4% faţă de nivelul anului precedent.
Numărul total de păsări ouătoare adulte a crescut cu 14,7%, faţă de 1 decembrie 2020.

6
În sectorul majoritar privat, efectivele de păsări au crescut cu 8,4%, iar numărul total de păsări ouătoare
adulte a crescut cu 14,7%.
Cele mai mari efective de păsări au fost concentrate în următoarele regiuni de dezvoltare: 22,4% din
efectivul total în regiunea Sud-Muntenia, 19,1% în regiunea Nord-Est, 18,5% în regiunea Sud-Est, 12,3%
în regiunea Centru, 10,8% în regiunea Sud-Vest Oltenia şi 9,2% în regiunea Nord-Vest.

4.1.2.2.Producţia animală

În anul 2021 comparativ cu anul 2020, producţia totală de carne (greutate în viu) a scăzut cu 0,4%, respectiv
0,5% atât pe total ţara, cât şi în sectorul majoritar privat.
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, analiza evoluţiei structurii pe sortimente a producţiei totale de carne,
relevă faptul că s-au produs modificări, astfel s-au înregistrat creşteri ale ponderii producţiei de carne de
ovine şi caprine (+0,5 puncte procentuale), de carne de pasăre (+0,1 puncte procentuale) şi scăderi
ale ponderii producţiei de carne de porcine (-0,3 puncte procentuale), de carne de bovine (-0,1
puncte procentuale) şi de la alte specii (-0,2 puncte procentuale).

Grafic 4.1.1. Structura producţiei totale de carne, în anul 2021

Alte cǎrnuri
0,1% Carne de
bovine 11,6%
Carne de pasǎre
45,5%

Carne de
porcine 34,0%
Carne de ovine şi
caprine 8,8%

În anul 2021 comparativ cu anul 2020, pentru producţia totală de lapte (inclusiv consumul viţeilor), tendinţa
generală a fost de scădere, cu 1,9% pe total ţară şi cu 2,1% în sectorul majoritar privat, iar pentru
producţia de lapte (exclusiv consumul viţeilor), cu 1,4% pe total ţară şi cu 1,7% în sectorul majoritar privat.
În anul 2021, din cantitatea totală de lapte, producţia de lapte de vacă şi bivoliţă a reprezentat 86,2%
(inclusiv consumul viţeilor), respectiv 85,0% (fără consumul viţeilor). Cantitatea totală de lapte de vacă şi
bivoliţă a scăzut în anul 2021 cu 1,2%, faţǎ de nivelul înregistrat în anul 2020. Restul producţiei de lapte
(13,8%) a fost reprezentat de producţia de lapte de oaie şi capră, care a scăzut cu 2,9% faţă de anul
precedent.
În anul 2021, producţia totală de lână a crescut faţă de cea din anul 2020, atât pe total ţară, cât şi în
sectorul majoritar privat, cu 0,7%.
Comparativ cu anul 2021, în anul 2020 producţia totală de ouă a crescut cu 9,0% atât pe total ţară, cât şi în
sectorul majoritar privat.
În anul 2021, producţia totală de miere a crescut cu 0,3% faţă de anul precedent. Sectorul majoritar privat a
contribuit cu aproape 100% la producţia totală de miere.
Producţia totală de peşte a scăzut cu 7,1% în anul 2021, faţă de anul 2020, întreaga producţie fiind realizată
în sectorul majoritar privat.

6
Tabel 4.1.15 Producţia animală la principalele produse
2021 faţă de 2020,
2020 2021 diferenţe (+/-)
U.M. din care: din care: din care:
proprietate proprietate proprietate
Total majoritar Total majoritar Total majoritar
privată privată privată
Carne1) mii tone
greutate în viu 1462 1461 1456 1454 -6 -7
din care:
Carne de bovine1) mii tone
greutate în viu 171 171 168 167 -3 -4
Carne de porcine1) mii tone
greutate în viu 502 502 495 495 -7 -7
Carne de ovine şi mii tone
caprine1) greutate în viu 121 121 128 128 +7 +7
Carne de pasăre1) mii tone
greutate în viu 664 664 663 663 -1 -1
Lapte2) mii hl 46357 46236 45482 45252 -875 -984
mii hl 42335 42226 41727 41507 -608 -719
din care:
Lapte de vacă şi mii hl 39901 39787 39214 39032 -687 -755
bivoliţă3) mii hl 35880 35777 35459 35286 -421 -491
Lână tone 23289 23241 23453 23413 +164 +172
din care:
Lână fină şi semifină tone 4971 4956 5935 5916 +964 +960
Ouă mil.buc. 5446 5444 5937 5936 +491 +492
din care:
Ouă de găină mil.buc. 5262 5260 5743 5637 +481 +377
Miere extrasă tone 30724 30714 30831 30823 +107 +109
4)
Peşte tone 19449 19449 18065 18065 -1384 -1384
1)
Datele reprezintă greutatea în viu a animalelor destinate sacrificării pentru consum.
2)
Datele de pe rândul 1 reprezintă laptele de vacă şi bivoliţă (inclusiv consumul viţeilor), laptele de oaie şi capră muls;
datele de pe rândul 2 reprezintă laptele de vacă şi bivoliţă (fără consumul viţeilor), laptele de oaie şi capră muls.
3)
Datele de pe rândul 1 reprezintă laptele de vacă şi bivoliţă (inclusiv consumul viţeilor);
datele de pe rândul 2 reprezintă laptele de vacă şi bivoliţă (fără consumul viţeilor).
4)
Datele reprezintă cantitatea pescuită în apele interioare ale ţării (inclusiv din Dunăre şi Marea Neagră).

4.1.2.3.Producţia principalelor produse agricole, pe locuitor

Unul din indicatorii sintetici de caracterizare a nivelului producţiilor agricole obţinute este reprezentat de
producţia principalelor produse obţinute pe locuitor.
În anul 2021 comparativ cu anul 2020 s-au înregistrat creşteri la produsele de origine vegetală, pe locuitor,
după cum urmează:
• cereale pentru boabe producţia obţinută pe locuitor a fost de 1453,2 kg, mai mare cu 54,3%
comparativ cu anul anterior (respectiv cu 511,1 kg pe locuitor);
• grâu producţia a fost de 545,6 kg pe locuitor, mai mare cu 64,5% comparativ cu anul anterior
(respectiv cu 213,9 kg pe locuitor);
• secară producţia a fost de 1,8 kg, mai mare cu 20,0% faţă de anul anterior (respectiv cu 0,3 kg pe
locuitor);
• porumb boabe producţia obţinută pe locuitor a fost de 775,0 kg, mai mare cu 47,9% comparativ cu
anul anterior (respectiv cu 251,0 kg pe locuitor);
• floarea soarelui producţia obţinută pe locuitor a fost de 148,7 kg, mai mare cu 34,9% comparativ
cu anul anterior (respectiv cu 38,5 kg pe locuitor);
• sfecla de zahăr producţia a fost de 41,0 kg, mai mare cu 9,9% faţă de anul anterior (respectiv cu
3,7 kg pe locuitor);

6
 • legume producţia obţinută pe locuitor a fost de 182,8 kg, mai mare cu 1,1% comparativ cu
anul anterior (respectiv cu 2,0 kg pe locuitor);
• fructe producţia a fost de 89,1 kg, mai mare cu 7,9% comparativ cu anul anterior (respectiv cu 6,5
kg pe locuitor).
Scăderi ale cantităţilor de produse de origine vegetală ce au revenit pe un locuitor, în anul 2021 faţă de anul
2020 s-au înregistrat la:
• cartofi producţia a fost de 73,1 kg, mai mică cu 12,0% faţă de anul anterior (respectiv cu 10,0 kg
pe locuitor).

Tabel 4.1.16. Producţia principalelor produse agricole, pe locuitor

U.M. 2020 20211) 2021 faţă de 2020,

diferenţe (±)
Produse de origine vegetală
Cereale pentru boabe kg 942,1 1453,2 +511,1
din care:
Grâu kg 331,7 545,6 +213,9
Secară kg 1,5 1,8 +0,3
Porumb boabe kg 524,0 775,0 +251,0
Floarea soarelui kg 110,2 148,7 +38,5
Sfeclă de zahăr kg 37,3 41,0 +3,7
Cartofi kg 83,1 73,1 -10,0
Legume kg 180,8 182,8 +2,0
Fructe kg 82,6 89,1 +6,5
Produse de origine animală
Carne2) kg 75,9 76,1 +0,2
Lapte litri 240,6 237,8 -2,8
Lână kg 1,2 1,2 -
Ouă bucăţi 283 310 +27
Notă: S-au utilizat datele definitive privind populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an.
1)
Date provizorii.
2)
La carne, se ia în calcul greutatea în viu a animalelor destinate sacrificării pentru consum.

În anul 2021 comparativ cu anul 2020, principalele producţii de origine animală pe locuitor au evoluat
astfel: au crescut producţiile de carne (+0,3%) şi de ouă (+9,5%), a scăzut producţia de lapte (-1,2%), iar
producţia de lână a rămas constantă.

4.1.3.Silvicultură

4.1.3.1.Fondul forestier

În anul 2021, fondul forestier al României a fost de 6607 mii hectare, înregistrând o creştere cu 3 mii
de hectare (aproximativ 0,05%) faţă de anul 2020 şi a avut următoarea structură: suprafaţa pădurilor 97,6%
şi alte terenuri 2,4%. Suprafaţa pădurilor are următoarea structură: 32,4% suprafeţe ocupate cu păduri de
fag, 29,8% cu păduri de răşinoase, 20,5% cu păduri de diverse specii, 17,3% cu păduri de stejari (cvercinee).
Comparativ cu anul 2020 se constată, pe de o parte, creşterea cu 68 mii hectare (+6,5%) a suprafeţelor cu
stejari (cvercinee) şi cu 3 mii hectare (+0,2%) a suprafeţelor cu răşinoase, iar pe de altă parte, scăderea
suprafeţelor de fag cu 66 mii hectare (-3,1%) şi cu 4 mii hectare (-0,3%) a suprafeţelor cu diverse specii.

6
Tabel 4.1.17. Fondul forestier (la sfârşitul
anului)
Structura1),
Mii hectare %
2020 2021 2020 2021
Fondul forestier 6604 6607 100,0 100,0
Suprafaţa pădurilor 6449 6450 97,7 97,6
Răşinoase 1916 1919 29,7 29,8
Fag 2155 2089 33,4 32,4
Stejari (Cvercinee) 1052 1120 16,3 17,3
Diverse specii 1326 1322 20,6 20,5
Alte terenuri 155 157 2,3 2,4
1)
Structura este calculată raportat la fondul forestier.

În anul 2021 s-au executat tăieri de regenerare pe o suprafaţă totală de 177,6 mii hectare, care reprezintă
2,7% din suprafaţa fondului forestier.
Faţă de anul 2020 au scăzut suprafeţele cu tăieri de produse accidentale cu 89,6 mii hectare, tăieri
de conservare cu 14,6 mii hectare, tăieri de substituiri-refaceri a arboretelor slab productive şi degradate
cu 0,4 mii hectare, operaţiuni de igienă şi curăţire a pădurilor cu 18,5 mii hectare şi au crescut suprafeţele
cu tăieri de îngrijire în păduri tinere cu 4,3 mii hectare.

Tabel 4.1.18. Suprafaţa parcursă cu tăieri - mii hectare -

2021 faţă de 2020,

2020 2021 diferenţe
+/- %
Suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare 185,3 177,6 -7,7 -4,2
În codru 68,7 75,3 +6,6 +9,6
Tăieri succesive 1,8 2,0 +0,2 +11,1
Tăieri progresive 59,9 65,7 +5,8 +9,7
Tăieri grădinărite 4,2 3,4 -0,8 -19,0
Tăieri rase 2,8 4,2 +1,4 +50,0
În crâng 3,5 4,2 +0,7 +20,0
Tăieri de substituiri-refaceri a arboretelor slab
productive şi degradate 0,9 0,5 -0,4 -44,4
Tăieri de conservare 112,2 97,6 -14,6 -13,0
Operaţiuni de igienă şi curăţire a pădurilor 352,9 334,4 -18,5 -5,2
Tăieri de îngrijire în păduri tinere 158,4 162,7 +4,3 +2,7
Tăieri de produse accidentale 403,8 314,2 -89,6 -22,2

În anul 2021 suprafaţa regenerată totală a fost de 24,0 mii hectare (din care pe 8,1 mii hectare s-au
executat regenerări artificiale), reprezentând aproximativ 0,4% din fondul forestier total.
Comparativ cu anul 2020, suprafaţa totală regenerată a fost mai mică cu 1,2 mii hectare (scăderea s-a
înregistrat şi la răşinoase şi la foioase), iar suprafaţa regenerată artificial a fost mai mare cu 0,1 mii
hectare.
Tabel 4.1.19. Suprafaţa regenerată
- mii hectare -

2021 faţă de 2020,

2020 2021 diferenţe
+/- %
Suprafaţa regenerată – total 25,2 24,0 -1,2 -4,8
Răşinoase 8,2 7,4 -0,8 -9,8
Foioase 17,0 16,6 -0,4 -2,4
din care:
Suprafaţa regenerată artificial 8,0 8,1 0,1 1,3
Răşinoase 4,4 4,6 0,2 4,5
Foioase 3,6 3,5 -0,1 -2,8

6
4.1.3.2.Volumul de lemn recoltat

În anul 2021, volumul de lemn recoltat a fost de 19994 mii metri cubi (volum brut), cu 342 mii metri cubi
mai mare decât în anul 2020 şi a avut următoarea structură sortimentală: lemn de răşinoase (40,1%), fag
(30,8%), diverse specii (19,0%), stejar (10,1%).

Tabel 4.1.20. Volumul de lemn recoltat

2021 faţă de 2020, Structura,
Mii metri cubi 1)
diferenţe %
2020 2021 +/- % 2020 2021
Volumul de lemn recoltat 19652 19994 +342 +1,7 100,0 100,0
Răşinoase 8261 8024 -237 -2,9 42,0 40,1
Fag 6110 6146 +36 +0,6 31,1 30,8
Stejar 1894 2019 +125 +6,6 9,6 10,1
Diverse specii tari 2096 2261 +165 +7,9 10,7 11,3
Diverse specii moi 1291 1544 +253 +19,6 6,6 7,7
1)
Volum brut.

În anul 2021, volumul de lemn exploatat de către operatorii economici atestaţi a fost de 19446 mii metri
cubi, cu 1,7% mai puţin decât în anul 2020.
Volumul de lemn rotund, exploatat de către operatorii economici atestaţi, a fost orientat în special spre
buşteni (51,0%) şi lemn pentru foc (36,3%).
Din analiza datelor se constată că s-au înregistrat mici modificări şi în structura utilizării volumului de lemn
rotund, în anul 2021 faţă de anul 2020, majorându-se cantitatea de lemn pentru foc şi micşorându-se
cantitatea pentru buşteni, lemn rotund şi despicat şi alte sortimente de lemn rotund.

Tabel 4.1.21. Volumul de lemn exploatat de către operatorii economici atestaţi

2021 faţă de 2020, Structura,

Mii metri cubi1) diferenţe %
2020 2021 +/- % 2020 2021
Volumul de lemn exploatat - total 19792 19446 -346 -1,7 100,0 100,0
Volumul de lemn rotund - total 18049 17796 -253 -1,4 91,2 91,5
Buşteni 9192 9081 -111 -1,2 50,9 51,0
Lemn rotund şi despicat 1369 1323 -46 -3,4 7,6 7,5
Alte sortimente de lemn rotund 1068 931 -137 -12,8 5,9 5,2
Lemn pentru foc 6420 6461 +41 +0,6 35,6 36,3
Volumul cojii 919 900 -19 -2,1 4,6 4,6
Volumul altor sortimente secundare 824 750 -74 -9,0 4,2 3,9
1)
Volum brut. Structura este calculată raportat la volumul de lemn exploatat.

6
4.2. Industrie
În anul 2021, cifra de afaceri realizată în industrie a fost de 636272,3 milioane lei.
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, în termeni nominali, s-a înregistrat o creștere cu 118391,8 milioane
lei (respectiv 22,9%).
Tabel 4.2.1 Cifra de afaceri a industriei
Milioane lei 20211) faţă de 2020, Structura,
CAEN Rev. 2 preţuri curente diferenţe %
2020 20211) +/- % 2020 20211)
Total 517880,5 636272,3 118391,8 22,9 100,0 100,0
Industrie extractivă 25397,2 36989,9 11592,7 45,6 4,9 5,8
Industrie prelucrătoare 410063,0 487847,8 77784,8 19,0 79,2 76,7
Producţia şi furnizarea de energie
electrică şi termică, gaze, apă caldă
şi aer condiţionat 65131,0 88443,9 23312,9 35,8 12,6 13,9
Distribuţia apei; salubritate,
gestionarea deşeurilor, activităţi
de decontaminare 17289,4 22990,7 5701,3 33,0 3,3 3,6
Notă: Diferenţele între datele pe total şi valorile obţinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor.
1)
Date provizorii.

În anul 2021 faţă de anul 2020, cele mai însemnate creșteri s-au înregistrat în industria extractivă (45,6%) și
în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat care a
înregistrat o creștere cu 35,8%.

4.2.1.Industria extractivă
În anul 2021, nivelul cifrei de afaceri înregistrat în industria extractivă a fost de 36989,9 milioane lei,
deţinând 5,8% din valoarea nominală totală a cifrei de afaceri.
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, ponderea industriei extractive în total a crescut cu 0,9 puncte
procentuale.

Tabel 4.2.2. Cifra de afaceri a industriei extractive, pe activităţi

Milioane lei 20211) faţă de 2020, Structura2),
CAEN Rev. 2 preţuri curente diferenţe %
2020 20211) +/- % 2020 20211)
Industrie extractivă 25397,2 36989,9 11592,7 45,6 4,9 5,8
Extracţia cărbunelui superior şi inferior 57,6 58,1 0,5 0,9 **) **)
Extracţia petrolului brut şi a gazelor
naturale 19210,7 30151,4 10940,7 57,0 3,7 4,7
Extracţia minereurilor metalifere 352,9 385,3 32,4 9,2 0,1 0,1
Alte activităţi extractive şi
servicii anexe extracţiei3) 5776,1 6395,1 619,0 10,7 1,1 1,0
Notă: Diferenţele între datele pe total şi valorile obţinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor.
1)
Date provizorii.
2)
Structura s-a determinat în funcţie de cifra de afaceri totală.
3)
Inclusiv „Extracţia şi prepararea minereurilor radioactive”.
**) Sub 0,05%.

Analiza pe sectoare componente, în perioada studiată evidenţiază faptul că, ponderea sectorului de
extracţie a petrolului brut şi a gazelor naturale a crescut de la 3,7% la 4,7% și extracţia cărbunelui superior
şi inferior a rămas sub 0,05%.

4.2.2.Industria prelucrătoare

În anul 2021, în industria prelucrătoare, valoarea cifrei de afaceri a fost de 487847,8 milioane lei, în
termeni nominali, înregistrând o creștere faţă de anul anterior, cu 77784,8 milioane lei.

6
În anul 2021, faţă de anul 2020, creşterile valorice nominale ale cifrei de afaceri cele mai semnificative s-au
înregistrat în: industria metalurgică (10756,8 milioane lei), industria alimentară (9660,5 milioane lei), fabricarea
autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (8939,7 milioane lei), fabricarea echipamentelor
electrice (6702,0 milioane lei), industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi
instalaţii (6353,6 milioane lei), fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (6164,4 milioane lei).

Tabel 4.2.3. Cifra de afaceri a industriei prelucrătoare, pe activităţi

Milioane lei 20211) faţă de 2020, Structura2),
CAEN Rev. 2 preţuri curente diferenţe %
2020 20211) +/- % 2020 20211)
Industrie prelucrătoare 410063,0 487847,8 77784,8 19,0 79,2 76,7
Industria alimentară 50437,4 60097,9 9660,5 19,2 9,7 9,4
Fabricarea băuturilor 13295,8 14769,4 1473,6 11,1 2,6 2,3
Fabricarea produselor din tutun 2073,7 2159,9 86,2 4,2 0,4 0,3
Fabricarea produselor textile 7333,7 8161,4 827,7 11,3 1,4 1,3
Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 8315,8 8333,2 17,4 0,2 1,6 1,3
Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea
articolelor de voiaj şi marochinărie,
harnaşamentelor şi încălţămintei;
prepararea şi vopsirea blănurilor 3815,8 4441,2 625,4 16,4 0,7 0,7
Prelucrarea lemnului, fabricarea
produselor din lemn şi plută, cu
excepţia mobilei; fabricarea articolelor
din paie şi din alte materiale
vegetale împletite 15222,1 20675,6 5453,5 35,8 2,9 3,2
Fabricarea hârtiei şi a produselor din
hârtie 6246,0 7752,5 1506,5 24,1 1,2 1,2
Tipărirea şi reproducerea pe
suporturi a înregistrărilor 3748,8 4235,4 486,6 13,0 0,7 0,7
Fabricarea produselor de cocserie şi
a produselor obţinute din prelucrarea
ţiţeiului 12797,5 14116,9 1319,4 10,3 2,5 2,2
Fabricarea substanţelor si a produselor
chimice de baza 12985,6 17234,3 4248,7 32,7 2,5 2,7
Fabricarea substanţelor farmaceutice
de bază şi a preparatelor farmaceutice 4503,9 4848,7 344,8 7,7 0,9 0,8
Fabricarea produselor din cauciuc şi
mase plastice 28934,6 35099,0 6164,4 21,3 5,6 5,5
Fabricarea altor produse din minerale
nemetalice 17873,9 20669,1 2795,2 15,6 3,5 3,2
Industria metalurgică 18658,6 29415,4 10756,8 57,7 3,6 4,6
Industria construcţiilor metalice şi a
produselor din metal, exclusiv maşini,
utilaje şi instalaţii 23548,5 29902,1 6353,6 27,0 4,5 4,7
Fabricarea calculatoarelor şi a produselor
electronice şi optice 12517,1 14422,8 1905,7 15,2 2,4 2,3
Fabricarea echipamentelor electrice 25213,4 31915,4 6702,0 26,6 4,9 5,0
Fabricarea de maşini, utilaje şi
echipamente n.c.a. 20568,4 24073,9 3505,5 17,0 4,0 3,8
Fabricarea autovehiculelor de transport
rutier, a remorcilor şi semiremorcilor 94718,8 103658,5 8939,7 9,4 18,3 16,3
Fabricarea altor mijloace de transport 7986,4 9256,3 1269,9 15,9 1,5 1,5
Fabricarea de mobilă 10373,0 12745,5 2372,5 22,9 2,0 2,0
Alte activităţi industriale n.c.a. 3149,1 3869,9 720,8 22,9 0,6 0,6
Repararea, întreţinerea şi instalarea
maşinilor şi echipamentelor 5745,2 5993,5 248,3 4,3 1,1 0,9
Notă: Diferenţele între datele pe total şi valorile obţinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor.
1)
Date provizorii.
2)
Structura s-a determinat în funcţie de cifra de afaceri totală.

6
În anul 2021, în structura valorii cifrei de afaceri realizate, următoarele activităţi din industria
prelucrătoare au înregistrat ponderi de peste 5%: fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a
remorcilor şi semiremorcilor (16,3% din valoarea cifrei de afaceri totale), industria alimentară (9,4% din
valoarea cifrei de afaceri totale) şi fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (5,5% din valoarea
cifrei de afaceri totale).
În anul 2021, s-au inregistrat ponderi sub 1% din valoarea cifrei de afaceri în următoarele activităţi
din industria prelucrătoare: repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor (0,9%);
fabricarea substanţelor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (0,8%); tăbăcirea şi
finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei;
prepararea şi vopsirea blănurilor și tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor (0,7%); alte
activităţi industriale n.c.a. (0,6%) și fabricarea produselor din tutun (0,3%).

4.2.3.Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă

caldă şi aer condiţionat

În cadrul sectorului producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer
condiţionat, valoarea cifrei de afaceri realizate de 88443,9 milioane lei în anul 2021, a fost în creștere faţă
de anul anterior cu 23312,9 milioane lei şi reprezintă 13,9% din valoarea nominală totală a cifrei de
afaceri din sectorul industrie.

4.2.4.Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare

Tabel 4.2.4. Cifra de afaceri a distribuţiei apei; salubritate, gestionarea

deşeurilor, activităţi de decontaminare, pe activităţi
Milioane lei 20211) faţă de 2020, Structura2),
CAEN Rev. 2 preţuri curente diferenţe %
2020 20211) +/- % 2020 20211)
Distribuţia apei; salubritate,
gestionarea deşeurilor, activităţi de
decontaminare 17289,4 22990,7 5701,3 33,0 3,3 3,6
Captarea, tratarea şi distribuţia apei 4663,3 4941,7 278,4 6,0 0,9 0,8
Colectarea şi epurarea apelor uzate 279,7 469,4 189,7 67,8 0,1 0,1
Colectarea, tratarea şi eliminarea
deşeurilor; activităţi de recuperare a
materialelor reciclabile 12222,9 17457,1 5234,2 42,8 2,4 2,7
Activităţi şi servicii de decontaminare 123,4 122,6 -0,8 -0,6 **) **)
Notă: Diferenţele între datele pe total şi valorile obţinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor.
1)
Date provizorii.
2)
Structura s-a determinat în funcţie de cifra de afaceri totală.
**) Sub 0,05%.

În anul 2021, în sectorul distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare,
valoarea cifrei de afaceri în termeni nominali a fost de 22990,7 milioane lei, în creștere faţă de anul
anterior cu 5701,3 milioane lei.
Sectorul distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare a reprezentat, în
anul 2021, 3,6 % din valoarea nominală totală a cifrei de afaceri din industrie.

7
4.3. Construcţii
4.3.1.Lucrările de construcţii, după modul de execuţie

În anul 2021, valoarea lucrărilor de construcţii a fost de 140735,5 milioane lei, din care 82,9% construcţii
noi şi reparaţii capitale şi 17,1% lucrări de întreţinere şi reparaţii curente.

Tabel 4.3.1. Lucrările de construcţii după modul de execuţie

- milioane lei preţuri curente -
2020 20211)
Total 127434,8 140735,5
Construcţii noi şi reparaţii capitale 105805,3 116638,3
Antrepriză 105643,4 116496,2
Regie 161,8 142,1
Întreţinere şi reparaţii curente 21629,5 24097,2
1)
Date provizorii.

În anul 2021, lucrările de construcţii noi şi reparaţii capitale în antrepriză au deţinut o pondere de (82,8%
din valoarea lucrărilor de construcţii, respectiv 116496,2 milioane lei).
Lucrările de construcţii noi şi reparaţii capitale în regie au deţinut circa 0,1% din valoarea lucrărilor
de construcţii (respectiv 142,1 milioane lei).
În anul 2021 faţă de anul 2020, în termeni nominali, s-a înregistrat o creștere a valorii lucrărilor de
construcţii cu 13300,7 milioane lei (respectiv +10,4%). În ceea ce priveşte valoarea lucrărilor de construcţii,
în funcţie de modul de execuţie, s-a înregistrat următoarea dinamică: valoarea lucrărilor de construcţii noi
şi reparaţii capitale a crescut cu 10833,0 milioane lei (respectiv +10,2%), iar valoarea lucrărilor de
întreţinere şi reparaţii curente a crescut cu 2467,7 milioane lei (respectiv +11,4%).
În anul 2021 faţă de anul 2020, valoarea lucrărilor de construcţii noi şi reparaţii capitale executate în
antrepriză a crescut cu 10852,8 milioane lei (respectiv +10,3%), iar valoarea lucrărilor de construcţii noi şi
reparaţii capitale executate în regie a scăzut cu 19,7 milioane lei (respectiv -12,2%).

4.3.2.Lucrările de construcţii în antrepriză, pe categorii de obiecte

În anul 2021, valoarea lucrărilor de construcţii în antrepriză a fost de 140468,4 milioane lei.
Pe categorii de obiecte, valoarea lucrărilor de construcţii în antrepriză s-a situat între 60865,2 milioane lei,
în cazul clădirilor rezidenţiale şi 1050,1 milioane lei, în cazul construcţiilor complexe din zonele
industriale.
Pe categorii de obiecte, structura valorii lucrărilor totale de construcţii în antrepriză a fost următoarea: 43,3%
clădiri rezidenţiale; 25,8% clădiri nerezidenţiale; 19,5% infrastructuri de transport; 6,8% alte lucrări de
inginerie civilă; 3,8% conducte, linii electrice şi de comunicaţii; 0,8% construcţii complexe în zone
industriale.

Tabel 4.3.2. Lucrările de construcţii în antrepriză, pe categorii de obiecte

- milioane lei preţuri curente -
Categorii de obiecte 2020 20211)
Total 127158,1 140468,4
Clădiri rezidenţiale 52225,6 60865,2
Clădiri nerezidenţiale 33525,8 36205,1
Infrastructuri de transport 26550,6 27436,5
Conducte, linii electrice şi de comunicaţii 4958,1 5394,6
Construcţii complexe în zone industriale 1122,3 1050,1
Alte lucrări de inginerie civilă 8775,7 9516,9
1)
Date provizorii.

7
În anul 2021 faţă de anul 2020, pe categorii de obiecte, valoarea lucrărilor totale de construcţii în
antrepriză a înregistrat următoarele modificări:
• s-au majorat valorile alocate pentru: clădiri rezidenţiale (8639,6 milioane lei); clădiri
nerezidenţiale (2679,3 milioane lei); infrastructuri de transport (885,9 milioane lei); alte lucrări
de inginerie civilă (741,2 milioane lei); conducte, linii electrice şi de comunicaţii (436,5 milioane
lei);
• iar pentru construcţii complexe în zone industriale s-a înregistrat o scădere (-72,2 milioane lei).

4.4. Transporturi şi comunicaţii

Activitatea în domeniul transporturilor şi în cel al comunicaţiilor este influenţată de calitatea

infrastructurii de transport şi de comunicaţii, de modificările structurale din economie, de structura
fluxurilor comerciale la nivel internaţional şi regional şi de nivelul investiţiilor.
Datele statistice prezentate în cele ce urmează, reflectă nivelul de dezvoltare şi orientarea spre
modernitate a sectorului transporturilor din România, astfel:
• reţeaua de cale ferată în exploatare şi materialul rulant permit desfăşurarea transportului feroviar
de mărfuri şi pasageri. Municipiul Bucureşti, capitala României, important nod de cale ferată cu 8
linii principale, este conectat la reţeaua feroviară internaţională;
• infrastructura şi mijloacele de transport rutier înlesnesc mobilitatea mărfurilor şi pasagerilor, la
nivel naţional şi internaţional;
• coridorul Rin-Dunăre, parte a reţelei transeuropene de transport (TEN-T) oferă principala legătură
est-vest în Europa continentală. Urmărind traseul de-a lungul fluviului Dunărea, acesta leagă
Strasbourg şi Germania de Sud de oraşele centrale din Europa, Viena, Bratislava şi Budapesta,
înainte de a trece prin Bucureşti, până la portul Constanţa;
• fluviul Dunărea permite transportul de mărfuri şi pasageri cu nave de navigaţie interioară de
la Baziaş – punctul în care Dunărea intră în România - până la gurile de vărsare în mare, între
Brăila şi Sulina fiind posibil şi traficul navelor maritime;
• porturilor de la Dunăre li se adaugă cele situate de-a lungul Canalului Dunăre-Marea Neagră şi
respectiv, al Canalului Midia-Năvodari care leagă fluviul de porturile de la Marea Neagră.
Portul Constanţa, principalul port al României, este un important centru de distribuţie a
mărfurilor în regiunea Europei Centrale şi de Est şi a containerelor, către porturi din întreaga
lume;
• transporturile aeriene de pasageri, mărfuri şi poştă sunt asigurate de aeroporturi internaţionale:
Bucureşti („Henri Coandă” - Otopeni), Cluj-Napoca („Avram Iancu”), Timişoara („Traian Vuia”), Iaşi,
Sibiu, Craiova, Bacău, ş.a.

4.4.1.Mijloace de transport

• Mijloace de transport feroviar, pe căi navigabile interioare şi maritim

La sfârşitul anului 2021, mijloacele de transport feroviar înmatriculate în Registrul Naţional al Vehiculelor –
R.N.V. cuprindeau 2202 locomotive, cu o putere de 7225 mii kW. Dintre acestea, 1256 locomotive, respectiv
57,0% erau locomotive Diesel de cale normală.
De asemenea, echipamentele de transport feroviar numărau 40242 vagoane pentru trenuri de marfă, cu o
capacitate de 2141 mii tone şi 2317 vagoane pentru trenuri de pasageri, cu o capacitate de 159 mii locuri.
La finele anului 2021, numărul navelor pentru transportul de pasageri pe căi navigabile interioare era de
323, cu o capacitate de 12363 locuri.
În ceea ce priveşte navele fără propulsie pentru transportul mărfurilor a fost înregistrată scăderea
unui număr de 17 nave și cu 1,5% în ceea ce priveşte capacitatea.
Faţă de finalul anului 2020, numărul de nave maritime pentru transportul mărfurilor a rămas neschimbat,
respectiv 20 de nave, capacitatea de transport în mii tdw scăzând cu 10,0%.

7
Tabel 4.4.1. Mijloacele de transport feroviar, pe căi navigabile interioare şi maritim

U.M. 2020 2021

Transport feroviar
Locomotive - total număr 2205 2202
mii KW 6299 7225
din care:
Electrice număr 867 935
mii KW 4140 5218

Diesel de orice fel, de cale normală număr 1327 1256

mii KW 2144 1991
din care:
peste 350 CP număr 1327 1256
mii KW 2144 1991

Vagoane pentru trenuri de marfă - total număr 39573 40242

mii tone capacitate 2125 2141

Vagoane pentru trenuri de pasageri - total număr 1702 2317

mii locuri 125 159
Transport pe căi navigabile interioare
Nave fără propulsie pentru transportul mărfurilor număr 1007 990
mii tone capacitate 1434 1413

Remorchere şi împingătoare număr 290 290

mii KW 192 191

Nave pentru transportul pasagerilor număr 316 323

mii locuri 12 12
Transport maritim
Nave pentru transportul mărfurilor - total număr 20 20
mii tdw 30 27
din care:
Nave pentru mărfuri generale număr 2 2
mii tdw 24 24

4.4.1.2. Autovehicule înmatriculate în circulaţie

La 31 decembrie 2021, autovehiculele înmatriculate în circulaţie cuprindeau 54 mii autobuze şi microbuze,

7611 mii autoturisme, 1191 mii autovehicule pentru transportul mărfurilor şi 176 mii mopede şi
motociclete.
Comparativ cu finalul anului 2020, parcul autovehiculelor de transport rutier a înregistrat creşteri, astfel:
numărul autoturismelor a crescut cu 336 mii, numărul de autovehicule pentru transportul mărfurilor cu 50
mii, iar numărul de mopede şi motociclete cu 14 mii.

Tabel 4.4.2. Autovehiculele înmatriculate în circulaţie (la sfârşitul anului)

- număr -

2021 faţă de 2020,

2020 2021 diferenţe
+/- %
Autobuze şi microbuze 54170 54351 181 0,3
Autoturisme 7274728 7611039 336311 4,6
Mopede şi motociclete (inclusiv mototricicluri
şi cvadricicluri) 162078 175844 13766 8,5
Autovehicule pentru transportul mărfurilor 1141592 1191364 49772 4,4

7
4.4.1.3. Aeronave civile înmatriculate

La sfârşitul anului 2021 erau certificate pentru transportul pasagerilor şi mixt, un număr de 89 de aeronave,
cu o capacitate totală de 9599 locuri.
Comparativ cu finalul anului 2020, numărul de aeronave civile pentru transportul pasagerilor şi mixt a
crescut cu 11 aeronave, numărul de locuri crescând cu 997.
Tabel 4.4.3. Aeronavele civile înmatriculate1) (la sfârşitul anului)

2021 faţă de 2020,

U.M. 2020 2021 diferenţe
+/- %
Aeronave pentru transportul pasagerilor şi mixt număr 78 89 11 14,1
locuri2) 8602 9599 997 11,6
1)
Cu certificat de navigabilitate.
2)
Capacitate disponibilă de transport.

4.4.2.Infrastructura pentru transporturi

• Liniile de cale ferată în exploatare

La sfârşitul anului 2021, lungimea liniilor de cale ferată, în exploatare era de aproape 11 mii km, din care
liniile electrificate reprezentau 37,5%. Liniile de cale ferată cu ecartament normal erau predominante
(98,7% din lungimea totală a liniilor de cale ferată), iar dintre acestea, liniile “cu o cale” deţineau o
pondere de 71,5%.
La finalul anului 2021, densitatea medie a liniilor de cale ferată, era de 45,2 km la 1000 km 2 teritoriu, cu
diferenţieri între regiunile de dezvoltare. Astfel, peste nivelul mediu al densităţii liniilor de cale ferată se
situau următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (cu un plus de 111,2 km cale ferată la 1000 km2
teritoriu); Vest (cu un plus de 13,6 km la 1000 km2); Sud-Est (cu un plus de 3,6 km la 1000 km2) şi Nord-Vest
(cu un plus de 3,4 km la 1000 km2). Sub densitatea medie pe ţară a liniilor de cale ferată se aflau regiunile
de dezvoltare: Sud-Vest Oltenia (cu 11,3 km de cale ferată la 1000 km2 teritoriu sub nivelul mediu), Sud-
Muntenia (cu 9,0 km la 1000 km2 sub medie); Centru (cu 5,8 km la 1000 km2 sub nivelul mediu) precum şi
regiunea Nord-Est (cu 1,5 km la 1000 km2 sub nivelul mediu).

Tabel 4.4.4. Liniile de cale ferată în exploatare (la sfârşitul anului)

2020 2021
- km -
Total 10769 10764
din care: electrificate 4034 4035
din total:
Linii cu ecartament normal1) 10631 10626
Cu o cale 7709 7699
Cu două căi 2922 2927
Linii cu ecartament îngust 4 4
Linii cu ecartament larg 134 134
- în procente faţă de total
Total - 100,0 100,0
din care: electrificate 37,5 37,5
din total:
Linii cu ecartament normal1) 98,7 98,7
Cu o cale 71,6 71,5
Cu două căi 27,1 27,2
Linii cu ecartament îngust **) **)
Linii cu ecartament larg 1,3 1,3
1)
Linii la care distanţa între şine este de 1435 mm.
**) Sub 0,05%.

7
• Drumurile publice
La sfârşitul anului 2021, lungimea drumurilor publice a fost de peste 86 mii km, din care drumurile
modernizate au reprezentat 47,1%.
Tabel 4.4.5. Drumurile publice (la sfârşitul anului) - kilometri -

2021 faţă de 2020,

2020 2021 diferenţe
+/- %
Drumuri publice - total 86791 86199 -592 -0,7
din care:
Modernizate 39189 40571 1382 3,5
Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere 21651 21112 -539 -2,5
Din total drumuri publice:
Drumuri naţionale1) 17913 17530 -383 -2,1
din care:
Modernizate 17091 16740 -351 -2,1
Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere 659 635 -24 -3,6
Drumuri judeţene şi comunale 68878 68669 -209 -0,3
din care:
Modernizate 22098 23831 1733 7,8
Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere 20992 20477 -515 -2,5
Densitatea drumurilor publice pe 100 km2 36,4 36,2 -0,2 -0,5
1)
Inclusiv autostrăzi şi drumuri europene.

La finalul anului 2021, drumurile judeţene şi comunale reprezentau 79,7% din lungimea drumurilor publice,
iar drumurile naţionale 20,3%. Din lungimea drumurilor judeţene şi comunale, 34,7% erau drumuri
modernizate şi 29,8% cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere.
Structura lungimii drumurilor publice prezintă următoarea distribuţie între regiunile de dezvoltare:
Nord-Est 17,4% din lungimea totală a drumurilor publice; Sud-Muntenia 15,0%; Nord-Vest 14,7%;
Centru 13,3%; Sud-Vest Oltenia 13,2%; Sud-Est 12,8%; Vest 12,6% și Bucureşti-Ilfov 1,0%.
Lungimea drumurilor naţionale a avut următoarea structură, pe regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia 16,3%;
Nord-Est 15,5%; Centru 14,4%; Nord-Vest 13,5%; Sud-Est 13,1%; Vest 12,6%; Sud-Vest Oltenia 12,6% şi
Bucureşti-Ilfov 2,0%.
Lungimea drumurilor judeţene şi comunale la sfârşitul anului 2021, avea următoarea structură pe regiuni
de dezvoltare: Nord-Est 17,9%; Nord-Vest 15,0%; Sud-Muntenia 14,7%; Sud-Vest Oltenia 13,3%; Centru
13,0%; Sud-Est 12,7%; Vest 12,6% şi Bucureşti-Ilfov 0,8%.
La sfârşitul anului 2021, densitatea drumurilor publice la 100 km2 teritoriu era de 36,2 km.
Valori peste media densităţii drumurilor publice la 100 km 2 teritoriu au înregistrat următoarele regiuni de
dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (cu un plus de 13,8 km la 100 km2 teritoriu); Nord-Est (cu un plus de 4,4 km la 100
km2); Sud-Vest Oltenia (cu 2,7 km la 100 km2 peste valoarea medie a densităţii); Sud-Muntenia (cu 1,3 km la
100 km2) şi Nord-Vest (cu 1,0 km la 100 km2 peste medie). Sub media densităţii se situau regiunile Sud-Est
(cu 5,4 km la 100 km2 sub valoarea medie); Centru (cu 2,6 km la 100 km2 sub medie) şi Vest (cu 2,3 km la
100 km2).

4.4.3.Transportul de mărfuri
• Transportul de mărfuri, pe moduri de transport
În anul 2021, volumul de mărfuri transportate a fost în creştere comparativ cu anul 2020 în transportul
rutier (cu 40254 mii tone, respectiv cu 15,1%), în transportul feroviar (cu 7753 mii tone, respectiv cu
15,6%), în transportul maritim (cu 5901 mii tone, respectiv cu 12,5%), în transportul pe căi navigabile
interioare (cu 1602 mii tone, respectiv 5,2%) şi în transportul aerian (cu o mie tone, respectiv cu 2,5%). A
fost înregistrată scădere în transportul prin conducte petroliere magistrale (cu 25 mii tone, respectiv cu
0,4%).
Faţă de anul 2020, în anul 2021 parcursul mărfurilor a înregistrat creştere în transportul rutier (cu 6822
milioane tone-km, respectiv cu 12,4%), în transportul feroviar (cu 1334 milioane tone-km, respectiv
cu 10,9%) şi în transportul prin conducte petroliere magistrale (cu 17 milioane tone-km, respectiv cu 1,6%).
Scădere a fost ȋnregistrată în transportul pe căi navigabile interioare (cu 117 milioane tone-km, respectiv
cu 0,9%).

7
Tabel 4.4.6. Transportul de mărfuri, pe moduri de transport

2020 2021 2021 faţă de 2020,

diferenţe
+/- %
Mărfuri transportate - mii tone
Transport feroviar 49671 57424 7753 15,6
Transport rutier 266523 306777 40254 15,1
Transport pe căi navigabile interioare 30518 32120 1602 5,2
Transport maritim1) 47220 53121 5901 12,5
Transport aerian 40 41 1 2,5
Transport prin conducte petroliere magistrale 6410 6385 -25 -0,4
Parcursul mărfurilor – mii tone-
km
Transport feroviar 12290606 13624973 1334367 10,9
Transport rutier 55026402 61848339 6821937 12,4
Transport pe căi navigabile interioare 13638388 13521736 -116652 -0,9
Transport prin conducte petroliere magistrale 1070361 1087390 17029 1,6
1)
Date conforme cu metodologia Eurostat privind evitarea "dublei înregistrări" pentru transportul maritim naţional.

Grafic 4.4.1. Structura parcursului mărfurilor, pe moduri de transport, în anul 2021

Transport pe cǎi
navigabile interioare Transport prin conducte
15,0% petroliere magistrale
1,2%

Transport feroviar
15,1%
Transport rutier
68,7%

Tabel 4.4.7. Transportul rutier de mărfuri, pe destinaţii

2020 2021 2021 faţă de 2020,

diferenţe
+/- %
Mărfuri transportate - mii tone
Transport naţional 217168 252157 34989 16,1
Transport internaţional1) 49355 54620 5265 10,7
Parcursul mărfurilor - mii tone-km
Transport naţional 17280134 20457176 3177042 18,4
Transport internaţional1) 37746268 41391163 3644895 9,7
1)
Inclusiv transport între state terţe şi cabotaj.

Din totalul de 307 milioane tone mărfuri transportate în anul 2021, 82,2% au fost înregistrate în transport
naţional şi 17,8% în transport internaţional (inclusiv transport între state terţe şi cabotaj). Structura
parcursului mărfurilor a inclus transport naţional în proporţie de 33,1% şi transport internaţional 66,9%.

7
Tabel 4.4.8. Transportul rutier de mărfuri, pe capacităţi şi tipuri de transport, în anul 2021

din care: Structura, %

Total Cont Contra Total Cont Contra
propriu plată propriu plată
Mărfuri transportate - mii tone
Toate vehiculele - total 306777 171334 135443 100,0 100,0 100,0
3,5 - 7,5 tone 5879 3747 2132 1,9 2,2 1,6
7,6 - 12,0 tone 120451 45156 75295 39,3 26,4 55,6
12,1 - 17,0 tone 66582 31960 34622 21,7 18,6 25,5
peste 17,0 tone 113865 90471 23394 37,1 52,8 17,3
Parcursul mărfurilor - mii tone-
km
Toate vehiculele - total 61848339 12454611 49393728 100,0 100,0 100,0
3,5 - 7,5 tone 850424 352052 498372 1,4 2,8 1,0
7,6 - 12,0 tone 42314923 6970309 35344614 68,4 56,0 71,6
12,1 - 17,0 tone 15541614 3092421 12449193 25,1 24,8 25,2
peste 17,0 tone 3141378 2039829 1101549 5,1 16,4 2,2

În anul 2021, în transportul rutier de mărfuri 171 milioane tone, respectiv 55,8%, au fost transportate
în regimul în “cont propriu”. În ceea ce priveşte parcursul mărfurilor transportate, 49394 milioane
tone-kilometri, respectiv 79,9% au fost înregistrate în regimul “contra plată”.
În transportul rutier, 39,3% din volumul mărfurilor şi 68,4% din parcursul mărfurilor au fost înregistrate în
transportul cu autovehicule de 7,6-12,0 tone.
• Principalele tipuri de mărfuri transportate

În anul 2021, în volumul total de mărfuri transportate pe cale rutieră, cele mai însemnate ponderi au fost
înregistrate pentru următoarele tipuri de mărfuri (conform Clasificării Standard pentru Statistica
Transporturilor, NST 2007): minereuri metalifere şi alte produse de minerit şi exploatare de carieră; turbă;
uraniu şi thoriu 31,1% şi alte produse minerale nemetalice 20,2%.
Cele mai însemnate locuri în structura principalelor tipuri de mărfuri transportate pe căile ferate au fost
deţinute de: cocs, produse rafinate din petrol 22,3% şi cărbune şi lignit; ţiţei şi gaze naturale 19,4%.
În ceea ce priveşte transportul maritim, cele mai însemnate ponderi ale tipurilor de mărfuri transportate
au fost marcate de produse agricole, din vânătoare şi silvicultură; peşte şi alte produse din pescuit 38,0% şi
cărbune şi lignit; ţiţei şi gaze naturale 16,9%.
În transportul pe căi navigabile interioare, cele mai însemnate ponderi au fost înregistrate pentru
următoarele tipuri de mărfuri: minereuri metalifere şi alte produse de minerit şi exploatare de carieră; turbă;
uraniu şi thoriu 40,4% şi produse agricole, din vânătoare şi silvicultură; peşte şi alte produse din pescuit
33,0%.
În ceea ce priveşte parcursul mărfurilor înregistrate în transport rutier, diviziunea mărfuri grupate: un
amestec de tipuri de mărfuri transportate împreună (29,8%) şi diviziunea produse alimentare, băuturi şi tutun
(16,8%) au deţinut cele mai mari ponderi în total parcurs.
În transport feroviar, ponderile cele mai importante în parcursul principalelor tipuri de mărfuri
transportate au fost înregistrate de: cocs, produse rafinate din petrol 28,9% şi produse agricole, din
vânătoare şi silvicultură; peşte şi alte produse din pescuit 20,4%.
Ponderile cele mai însemnate în transport pe căi navigabile interioare (valori în mii tone-kilometri) au fost
înregistrate de următoarele tipuri de mărfuri: produse agricole din vânătoare şi silvicultură; peşte şi alte
produse din pescuit 37,6% şi minereuri metalifere şi alte produse de minerit şi exploatare de carieră: turbă,
uraniu şi thoriu 28,6%.

7
4.4.4.Transportul de pasageri

• Transportul interurban şi internaţional de pasageri

În anul 2021 comparativ cu anul precedent, numărul de pasageri a înregistrat creşteri pentru toate
modurile de transport, în transportul aerian de pasageri cu 55,5%, în transportul pe căi navigabile
interioare cu 9,0%, în transportul feroviar cu 8,7% şi în transportul rutier 0,8%.
De asemenea, parcursul pasagerilor a înregistrat creşteri pentru toate modurile de transport, în transportul
feroviar cu 14,8%, în transportul pe căi navigabile interioare cu 9,7% și în transportul rutier cu 8,0%.

Tabel 4.4.9. Transportul de pasageri, pe moduri de transport

2021 faţă de 2020,

2020 2021 diferenţe
+/- %

Transportul interurban şi internaţional de pasageri - mii pasageri

Transport feroviar 50559 54937 4378 8,7
Transport rutier 273454 275551 2097 0,8
Transport pe căi navigabile interioare 134 146 12 9,0
Transport aerian 7186 11177 3991 55,5
Parcursul pasagerilor din transportul interurban şi internaţional de
pasageri
- mii pasageri-km -
Transport feroviar 3720016 4271398 551382 14,8
Transport rutier 13572770 14660697 1087927 8,0
Transport pe căi navigabile interioare 6699 7352 653 9,7

Tabel 4.4.10. Transportul aerian de pasageri

2021 faţă de 2020,

2020 2021 diferenţe
+/- %
Pasageri - număr 7186456 11176808 3990352 55,5
Îmbarcaţi 3649461 5686598 2037137 55,8
Debarcaţi 3536995 5490210 1953215 55,2
Curse aeriene regulate - număr 6941740 10411887 3470147 50,0
Îmbarcaţi 3511084 5299310 1788226 50,9
Debarcaţi 3430656 5112577 1681921 49,0
Curse aeriene neregulate - număr 244716 764921 520205 212,6
Îmbarcaţi 138377 387288 248911 179,9
Debarcaţi 106339 377633 271294 255,1

În evoluţia transportului aeroportuar de pasageri, în anul 2021 comparativ cu anul 2020, se remarcă
creșterea cu 50,0% a numărului de pasageri transportaţi prin curse aeriene regulate şi cu 212,6% a
celor transportaţi prin curse aeriene neregulate.
În anul 2021, 93,2% din totalul pasagerilor au fost transportaţi prin curse aeriene regulate.

4.4.5.Comunicaţii

• Poştă şi telefonie

În anul 2021 au funcţionat 5644 subunităţi de poştă C.N.P.R., cu 8 mai multe faţă de anul 2020. Dintre
acestea 85,2%, respectiv 4807 unităţi, erau situate în mediul rural.

7
Tabel 4.4.11. Unităţile de poştă (la sfârşitul anului)1)

2021 faţă de 2020,

2020 2021 diferenţe
+/- %
Unităţi - număr 5636 5644 8 0,1
din care:
în localităţi rurale 4808 4807 -1 **)
1)
Date furnizate de Compania Naţională Poşta Română (CNPR).
**) Sub 0,05%.

În anul 2021, corespondenţa şi imprimatele au însumat peste 148 milioane bucăţi, reprezentând 71,0% din
totalul serviciului poștal universal. Coletele și pachetele mici au însumat peste 31 milioane bucăţi,
reprezentând 15,0 % din total, în timp ce numărul altor categorii de trimiteri a depășit 29 milioane bucăţi.
La 31 decembrie 2021, numărul total de conexiuni la serviciile de telefonie a fost de aproape 26 milioane,
din care, 89,8% conexiuni la serviciile de telefonie mobilă şi 10,2% conexiuni la serviciile de telefonie fixă.
Analiza evoluţiei mijloacelor de telefonie la 31 decembrie 2021 comparativ cu 31 decembrie 2020, relevă o
scădere a numărului total de conexiuni la serviciile de telefonie cu 0,1 milioane, respectiv cu 0,4%.
Ponderile numărului de conexiuni la serviciile de telefonie fixă înregistrate la data de 31 decembrie 2021,
pentru regiunile de dezvoltare, au fost după cum urmează: Bucureşti-Ilfov (21,0%), Centru (13,3%),
Nord-Est (12,9%), Nord-Vest (12,6%), Sud-Muntenia (11,3%), Sud-Est (11,2%), Vest (10,3%) şi Sud-Vest
Oltenia
(7,4%).
Tabel 4.4.12. Activităţile de poştă şi telefonie

2021 faţă de 2020,

2020 2021 diferenţe
+/- %
Activităţi de poştă din sfera serviciului universal1)
Corespondenţă şi imprimate (mil.buc.) 144,2 148,4 4,2 2,9
Colete şi pachete mici (mil.buc.) 33,0 31,4 -1,6 -4,8
Alte categorii de trimiteri (mil.buc.) 28,8 29,3 0,5 1,7
Mijloace de telefonie şi
Internet
Numărul de conexiuni la serviciile de
telefonie - total (milioane) 25,6 25,5 -0,1 -0,4
din care:
la serviciile de telefonică fixă 3,0 2,6 -0,4 -13,3
la serviciile de telefonică mobilă 22,6 22,9 0,3 1,3
Numărul de conexiuni Internet (milioane) 23,4 24,6 1,2 5,1
1)
Începând cu anul 2019 indicatorii noi diseminaţi de către Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), conform
Decizei 388/2020, privind activitatea din sfera serviciului poştal universal a Companiei Naţională Poşta Română (CNPR) şi a furnizorilor alternativi.

4.5. Comerţ internaţional cu bunuri

Statisticile de comerţ internaţional cu bunuri reprezintă parte a statisticilor oficiale ale Uniunii Europene
(UE) şi ale fiecărui stat membru, care furnizează date statistice referitoare la comerţul cu bunuri între
statele membre UE (sistemul statistic Intrastat), precum şi date referitoare la comerţul cu bunuri
între statele membre UE şi ţările terţe, din afara UE (sistemul statistic Extrastat).
Statisticile de comerţ internaţional cu bunuri servesc nevoilor diferiţilor utilizatori, inclusiv operatorilor
economici, academicienilor, cercetătorilor şi publicului larg. Interesul pentru statisticile de comerţ
internaţional cu bunuri este în creştere, prin urmare, producerea în timp util şi de înaltă calitate a datelor
este de primă importanţă pentru Institutul Naţional de Statistică.
Statisticile de comerţ internaţional cu bunuri ale României se stabilesc prin însumarea datelor obţinute din
sistemele statistice Intrastat şi Extrastat.

7
Importanţa celor două sisteme statistice, Intrastat şi Extrastat, din punct de vedere al ponderii
informaţiilor furnizate în totalul comerţului internaţional cu bunuri al României este net în favoarea
sistemului Intrastat, sistem care gestionează un număr foarte mare de tranzacţii, a căror valoare acoperă
peste 70% din volumul comerţului internaţional cu bunuri al României10).

4.5.1.Exporturile, importurile şi soldul balanţei comerciale

În anul 2021 exporturile FOB de bunuri au înregistrat o valoare de 74705 milioane euro (în creştere cu 20,2%
faţă de anul 2020), iar importurile CIF au fost de 98379 milioane euro (în creştere cu 22,1% faţă de
anul 2020), soldul balanţei comerciale FOB-CIF fiind de -23674 milioane euro, în creştere cu 5278 milioane
euro comparativ cu anul 2020.

Tabel 4.5.1. Exporturile, importurile şi soldul comerciale

balanţei
2020 2021

Milioane lei
Export FOB 300658 367567
Import CIF 389670 484090
Sold balanţă comercială (FOB - CIF) -89012 -116523
Milioane euro
Export FOB 62174 74705
Import CIF 80570 98379
Sold balanţă comercială (FOB - CIF) -18396 -23674
Notă: Datele pentru anul 2020 au fost revizuite faţă de cele publicate anterior şi au caracter definitiv. Datele pentru anul 2021 au caracter semidefinitiv.

Grafic 4.5.1. Evoluţia comerţului internaţional cu bunuri

- milioane euro -
104000
98379 Export FOB
94000
Import CIF
84000
80570
74000 74705

64000 62174
54000
44000
2020 2021

4.5.2.Exporturile, importurile şi soldul balanţei comerciale conform Clasificării

Produselor şi Serviciilor asociate Activităţilor (CPSA 2015)

În anul 2021 cele mai importante contribuţii la creşterea exporturilor au fost înregistrate la: maşini, utilaje şi
echipamente, inclusiv electrice (16518 milioane euro, respectiv 22,1% din exporturile totale), autovehicule de
transport rutier, remorci şi semiremorci (13314 milioane euro, respectiv 17,8%), produse ale agriculturii şi vânătorii
(5883 milioane euro, respectiv 7,9%), produse ale industriei metalurgice (5005 milioane euro, respectiv 6,7%),
calculatoare şi produse electronice şi optice (4520 milioane euro, respectiv 6,1%), produse din cauciuc şi mase plastice
(3899 milioane euro, respectiv 5,2%).

10)
Toate dinamicile şi ponderile au fost calculate din valori exprimate în mii euro.
Diferenţele între datele pe total şi valorile obţinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor.

8
Tabel 4.5.2. Exporturile, importurile şi soldul balanţei comerciale conform Clasificării
Produselor şi Serviciilor asociate Activităţilor (CPSA 2015)
- milioane euro -
Cod Sold balanţă
CPSA Denumire cod CPSA Export FOB Import CIF comercială
(FOB - CIF)
2020 2021 2020 2021 2020 2021
Total 62174 74705 80570 98379 -18396 -23674
01 Produse ale agriculturii şi vânătorii 3720 5883 2724 2975 996 2908
02 Produse ale silviculturii şi exploatării forestiere 28 13 99 227 -71 -214
03 Peşte şi alte animale acvatice, produse de
acvacultură 7 9 71 96 -64 -87
05 Cărbune şi lignit *) *) 53 79 -53 -79
06 Petrol brut şi gaze naturale 26 266 2316 3707 -2290 -3441
07 Minereuri metalifere 55 63 258 504 -203 -441
08 Alte minerale şi produse de carieră 40 52 116 121 -76 -69
10 Produse alimentare 1753 2174 5388 6252 -3635 -4078
11 Băuturi 168 202 421 570 -253 -368
12 Produse din tutun 1376 1345 338 327 1038 1018
13 Produse ale industriei textile 1250 1355 2763 2589 -1513 -1234
14 Articole de îmbrăcăminte 1806 1779 1771 2059 35 -280
15 Piei şi produse din piele 1040 1142 1527 1697 -487 -555
16 Produse rezultate din prelucrarea lemnului
(exclusiv mobilier), articole din paie şi din alte
materiale vegetale împletite 1590 2203 645 778 945 1425
17 Hârtie şi produse din hârtie 414 532 1262 1479 -848 -947
19 Produse de cocserie; produse obţinute din
prelucrarea ţiţeiului 1251 1740 1458 2620 -207 -880
20 Substanţe şi produse chimice 1932 2526 7213 9569 -5281 -7043
21 Produse farmaceutice de bază şi preparate
farmaceutice 906 998 3857 4255 -2951 -3257
22 Produse din cauciuc şi mase plastice 3215 3899 3821 4602 -606 -703
23 Alte produse din materiale nemetalice 434 532 1281 1538 -847 -1006
24 Produse ale industriei metalurgice 3083 5005 4479 6639 -1396 -1634
25 Produse ale industriei construcţiilor metalice
şi produselor din metal (exclusiv maşini,
utilaje şi echipamente) 1975 2306 3870 4662 -1895 -2356
26 Calculatoare şi produse electronice şi optice 4222 4520 7794 8790 -3572 -4270
27 Echipamente electrice 7966 9555 7135 8449 831 1106
28 Maşini, utilaje şi echipamente neclasificate
în altă parte 5841 6963 8092 9282 -2251 -2319
29 Autovehicule de transport rutier, remorci
şi semiremorci 13078 13314 7973 9158 5105 4156
30 Alte mijloace de transport 1423 1610 696 870 727 740
31 Mobilă 1986 2193 829 1002 1157 1191
32 Alte produse industriale neclasificate în altă parte 612 723 1536 1917 -924 -1194
35 Energie electrică, gaze, apă caldă şi aer
condiţionat 194 561 360 989 -166 -428
Alte produse necuprinse în altă parte 784 1242 426 576 358 666
Notă: Datele pentru anul 2020 au fost revizuite faţă de cele publicate anterior şi au caracter definitiv. Datele pentru anul 2021 au caracter semidefinitiv.
*) Sub 0,5.

Cele mai importante contribuţii la creşterea importurilor în anul 2021, au fost înregistrate la: maşini,
utilaje şi echipamente, inclusiv electrice (17731 milioane euro, respectiv 18,0% din importurile totale),
substanţe şi produse chimice (9569 milioane euro, respectiv 9,7%), autovehicule de transport rutier,
remorci şi semiremorci (9158 milioane euro, respectiv 9,3%), calculatoare şi produse electronice şi
optice (8790 milioane euro, respectiv 8,9%), produse ale industriei metalurgice (6639 milioane euro,
respectiv 6,7%), produse alimentare (6252 milioane euro, respectiv 6,4%).

8
4.5.3.Exporturile, importurile şi soldul balanţei comerciale, pe continente
şi principale ţări partenere
Principalii parteneri comerciali ai României în anul 2021 au fost statele membre UE, cu o pondere de 72,4%
atât în total exporturi cât şi în total importuri. Comerţul cu restul ţărilor lumii este distribuit între celelalte
ţări ale Europei (14,2% din exporturi şi 13,3% din importuri), Asia (6,9% din exporturi şi 11,7% din
importuri), Africa (3,1% din exporturi şi 0,9% din importuri), America (3,1% din exporturi şi 1,7% din
importuri) şi Oceania (0,2% din exporturi şi sub 0,05% din importuri).
Tabel 4.5.3. Exporturile, importurile şi soldul balanţei comerciale, pe continente şi
principale ţări partenere
- milioane euro -
Sold balanţă
Denumire continent / ţară Export FOB Import CIF comercială
(FOB - CIF)
2020 2021 2020 2021 2020 2021
Total 62174 74705 80570 98379 -18396 -23674
EUROPA 54745 64667 69718 84320 -14973 -19653
din care:
UE-27 45779 54096 59240 71267 -13461 -17171
AELS 1066 1109 1020 1286 46 -177
ALTE ŢĂRI DIN EUROPA 7899 9462 9459 11766 -1560 -2304
ASIA 4117 5198 8899 11475 -4782 -6277
din care:
Arabia Saudită 395 305 11 29 384 276
China 829 1134 5064 6205 -4235 -5071
Coreea de Sud 226 370 490 517 -264 -147
Emiratele Arabe Unite 196 250 36 57 160 193
Georgia 85 153 14 43 71 110
India 155 230 314 538 -159 -308
Iordania 251 402 6 3 245 399
Irak 53 126 123 316 -70 -190
Israel 431 577 139 170 292 407
Japonia 448 394 297 359 151 35
Kazahstan 49 16 1126 1474 -1077 -1458
Liban 191 144 2 4 189 140
Malaezia 29 41 149 170 -120 -129
Republica Islamică Iran 51 344 30 68 21 276
Taiwan 42 48 209 308 -167 -260
Thailanda 67 71 179 231 -112 -160
Turkmenistan 4 1 79 239 -75 -238
Vietnam 42 97 198 209 -156 -112
AFRICA 1522 2309 486 889 1036 1420
din care:
Africa de Sud 141 184 28 36 113 148
Algeria 80 48 4 38 76 10
Egipt 394 781 109 231 285 550
Libia 88 84 5 13 83 71
Maroc 455 579 192 269 263 310
Sudan 70 100 *) *) 70 100
Tunisia 149 251 62 181 87 70
AMERICA 1623 2344 1441 1639 182 705
din care:
Argentina 13 21 66 105 -53 -84
Brazilia 134 150 262 344 -128 -194
Canada 92 261 75 92 17 169
Mexic 182 202 75 91 107 111
Statele Unite 1072 1560 891 927 181 633
OCEANIA 132 125 23 47 109 78
din care:
Australia 86 89 18 41 68 48
Notă: Datele pentru anul 2020 au fost revizuite faţă de cele publicate anterior şi au caracter definitiv. Datele pentru anul 2021 au caracter semidefinitiv.
Repartizarea pe ţări a schimburilor internaţionale de bunuri se realizează astfel:
- pentru comerţul intra-UE, pe baza principiului "ţara de destinaţie" (la expedieri) şi "ţara de expediere" (la introduceri);
- pentru comerţul extra-UE, pe baza principiului "ţara de destinaţie" (la export) şi "ţara de origine" (la import, cu excepţia cazului în care ţara
de origine este un stat membru UE, caz în care se ia în considerare ţara de expediere).

8
Schimburile comerciale între România şi statele membre UE au crescut în anul 2021 faţă de 2020 cu 18,2%
la export (+8317 milioane euro) şi respectiv cu 20,3% la import (+12027 milioane euro). Exporturile către
statele AELS au crescut cu 4,0% (+43 milioane euro), iar importurile au crescut cu 26,2% (+266
milioane euro). În rândul ţărilor din Europa (cu excepţia UE), o pondere însemnată în valoarea totală a
exporturilor României din anul 2021 o deţin Turcia (cu 3,5% din total) şi Regatul Unit (cu 2,9% din total).
În anul 2021 faţă de anul 2020, exporturile către Asia au crescut cu 26,3%. Ţările partenere din Asia către
care România a înregistrat cele mai mari exporturi au fost: China (1134 milioane euro), Israel (577 milioane
euro), Iordania (402 milioane euro), Japonia (394 milioane euro), Coreea de Sud (370 milioane euro),
Republica Islamică Iran (344 milioane euro), Arabia Saudită (305 milioane euro), Emiratele Arabe Unite (250
milioane euro), India (230 milioane euro), Georgia (153 milioane euro), Liban (144 milioane euro) şi Irak
(126 milioane euro).
Exporturile către Africa au crescut în anul 2021 cu 51,7% faţă de anul 2020, cele mai importante ţări
partenere fiind: Egipt (781 milioane euro), Maroc (579 milioane euro), Tunisia (251 milioane euro) şi Africa
de Sud (184 milioane euro).
Exporturile către America au crescut cu 44,5% (+721 milioane euro) în perioada analizată. Ţările partenere
din America către care România a înregistrat cele mai mari exporturi au fost: Statele Unite (1560 milioane
euro), Canada (261 milioane euro), Mexic (202 milioane euro) şi Brazilia (150 milioane euro).
Importurile din ţările partenere situate în Europa (cu excepţia UE) au înregistrat cele mai mari niveluri, în
anul 2021, în cazul Turciei (4414 milioane euro, respectiv 4,5% din importurile totale), Federaţiei Ruse
(3160 milioane euro, respectiv 3,2%) şi Ucrainei (1324 milioane euro, respectiv 1,3%).
În anul 2021 importurile din Asia au crescut cu 29,0% (+2576 milioane euro) faţă de anul 2020. Ţările
partenere din Asia din care au fost înregistrate cele mai mari importuri au fost: China (6205 milioane euro,
respectiv 6,3% din total importuri), Kazahstan (1474 milioane euro, respectiv 1,5%), India (538 milioane
euro, respectiv 0,5%) şi Coreea de Sud (517 milioane euro, respectiv 0,5%).
În anul 2021 faţă de anul 2020, importurile din Africa au crescut cu 82,8%, cele mai importante ţări
partenere fiind Maroc (269 milioane euro), Egipt (231 milioane euro) şi Tunisia (181 milioane euro).
Importurile din America au crescut în anul 2021 comparativ cu anul 2020 cu 198 milioane euro, ajungând
la 1639 milioane euro. Cei mai importanţi parteneri comerciali au fost Statele Unite (927 milioane euro) şi
Brazilia (344 milioane euro).

4.5.4.Exporturile, importurile şi soldul balanţei comerciale Intra UE-27

Din analiza pe ţări a exporturilor Intra-UE se observă că cele mai mari ponderi în total exporturi au
fost deţinute în anul 2021 de: Germania (20,5% din total exporturi), Italia (10,5%), Franţa (6,4%), Ungaria
(5,7%), Polonia (4,0%), Bulgaria (3,9%), Ţările de Jos (3,4%), Cehia (3,1%), Spania (3,0%), iar cele mai mici
ponderi le-au deţinut: Estonia, Letonia (cu 0,1% fiecare), Malta şi Luxemburg (sub 0,05% fiecare). Restul
statelor membre UE-27 au avut ponderi cuprinse între 2,5% (Austria) şi 0,2% (Lituania, Irlanda, Cipru).
Din analiza pe ţări a importurilor Intra-UE în anul 2021 se observă că cele mai mari ponderi în totalul
importurilor României au revenit: Germaniei (19,9% din importul total), Italiei (8,9%), Ungariei (6,9%),
Poloniei (6,3%), Franţei (4,2%) şi Bulgariei (4,1%). Cele mai mici ponderi au revenit: Luxemburgului, Maltei,
Estoniei (cu 0,1% fiecare), Letoniei şi Ciprului (sub 0,05% fiecare). Restul statelor membre UE-27 au avut
ponderi cuprinse între 0,2% (Finlanda, Lituania) şi 4,0% (Ţările de Jos).
În anul 2021 relaţiile comerciale intense cu statele din Uniunea Europeană au fost însoţite şi de o creştere a
deficitului comercial, care a ajuns la -17171 milioane euro, cu 3710 milioane euro mai mare decât cel din
anul 2020.
În anul 2021, balanţa comercială Intra-UE:
• a înregistrat deficite de peste 100 milioane euro cu: Germania (-4272 milioane euro), Polonia (-
3171 milioane euro), Ungaria (-2561 milioane euro), Ţările de Jos (-1323 milioane euro), Austria (-
1254 milioane euro), Bulgaria (-1129 milioane euro), Italia (-988 milioane euro), Belgia (-837
milioane euro), Grecia (-501 milioane euro), Cehia (-477 milioane euro), Slovacia (-387 milioane
euro), Slovenia (-353 milioane euro), Irlanda (-305 milioane euro) şi Spania (-233 milioane euro);
• a înregistrat excedente de peste 100 milioane euro cu: Franţa (617 milioane euro), Suedia
(112 milioane euro) şi Cipru (102 milioane euro).

8
Tabel 4.5.4. Exporturile, importurile şi soldul balanţei comerciale Intra UE-
27 - milioane euro -
Sold balanţă
Denumire ţară Export FOB Import CIF comercială
(FOB - CIF)
2020 2021 2020 2021 2020 2021
Total 62174 74705 80570 98379 -18396 -23674
Uniunea Europeană (UE-27) 45779 54096 59240 71267 -13461 -17171
Austria 1475 1888 2564 3142 -1089 -1254
Belgia 1224 1589 2007 2426 -783 -837
Bulgaria 2258 2927 2503 4056 -245 -1129
Cehia 1923 2338 2522 2815 -599 -477
Cipru 87 144 37 42 50 102
Croaţia 252 299 254 290 -2 9
Danemarca 301 338 405 431 -104 -93
Estonia 61 90 47 51 14 39
Finlanda 204 213 141 183 63 30
Franţa 4176 4771 3722 4154 454 617
Germania 14156 15335 16740 19607 -2584 -4272
Grecia 699 890 1106 1391 -407 -501
Irlanda 123 167 456 472 -333 -305
Italia 6670 7814 7182 8802 -512 -988
Letonia 66 55 39 44 27 11
Lituania 111 169 115 172 -4 -3
Luxemburg 26 32 90 118 -64 -86
Malta 12 12 22 68 -10 -56
Ţările de Jos 2196 2567 3123 3890 -927 -1323
Polonia 2317 2978 4965 6149 -2648 -3171
Portugalia 272 357 452 417 -180 -60
Slovacia 1334 1592 1835 1979 -501 -387
Slovenia 373 432 595 785 -222 -353
Spania 1839 2227 1992 2460 -153 -233
Suedia 529 624 436 512 93 112
Ungaria 3096 4246 5888 6807 -2792 -2561
Notă: Datele pentru anul 2020 au fost revizuite faţă de cele publicate anterior şi au caracter definitiv. Datele pentru anul 2021 au caracter semidefinitiv.

4.5.5.Indicii valorii unitare şi indicii volumului fizic

Indicii valorii unitare pentru exporturi în perioada 2000-2021 calculaţi faţă de media anului precedent au
avut evoluţii diferite, înregistrând un maxim de 109,5% în anul 2005 şi un minim de 89,3% în anul 2009.
O evoluţie asemănătoare au avut şi indicii valorii unitare pentru importuri, cu un maxim de 108,4% în anul
2021 şi un minim de 89,3% în anul 2009.
Indicii anuali ai volumului fizic au fost în general supraunitari, cu excepţia anilor 2009, 2012 şi 2020, când
au fost subunitari atât pentru exporturi, cât şi pentru importuri.

8
Indicele raportului de schimb, calculat ca raport între indicele valorii unitare la export şi indicele valorii
unitare la import a fost supraunitar, cu excepţia anilor 2002, 2013 şi 2017, când a fost subunitar.

Tabel 4.5.5. Indicii valorii unitare, raportul de schimb şi indicii volumului fizic
- anul precedent = 100 -

2000 2005 2010 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

Indicii valorii unitare (IVU)1)

EXPORTURI 108,9 109,5 107,0 100,2 98,2 101,6 103,8 101,4 98,8 109,4
IMPORTURI 103,6 105,3 104,2 97,7 97,6 102,9 102,4 100,1 95,8 108,4
Raportul de schimb
IVUEXP / IVUIMP 105,1 104,0 102,7 102,5 100,6 98,7 101,3 101,3 103,2 101,0
Indicii volumului fizic
EXPORTURI 129,8 107,3 119,9 103,9 107,1 107,5 104,2 100,4 91,2 109,8
IMPORTURI 138,4 117,7 115,3 110,2 109,7 109,0 107,0 104,0 97,5 112,7
1)
Indici calculaţi din valori exprimate în euro.

Grafic 4.5.2. Indicii valorii unitare şi indicii volumului fizic

-%
145 -
140
135
130
125
120
115
110
105
100
95
90
85
2000 2005 2010 2015 2020 2021
Indicii valorii unitare - export Indicii valorii unitare - import
Indicii volumului fizic - export Indicii volumului fizic - import

8
4.5.6. Comerţul exterior al României, în funcţie de mărimea firmelor cu activitate de comerţ
internaţional cu bunuri

Tabel 4.5.6. Firme exportatoare după clase de mărime, în funcţie de numărul de salariaţi

Clase de mărime după 2020 2021

numărul salariaţilor Număr Valoare Număr Valoare
(milioane euro) (milioane euro)
Total 23264 62174 25794 74705
0-4 salariaţi 8233 9461 9620 10574
5-9 salariaţi 3399 879 3743 967
10-249 salariaţi 9782 13881 10423 17847
250 de salariaţi şi peste 939 36576 970 42491
Necunoscut 911 1377 1038 2826

Tabel 4.5.7. Firme importatoare după clase de mărime, în funcţie de numărul de salariaţi

Clase de mărime după 2020 2021

numărul salariaţilor Număr Valoare Număr Valoare
(milioane euro) (milioane euro)
Total 101917 80570 113013 98379
0-4 salariaţi 57016 10387 64334 12180
5-9 salariaţi 16041 2980 17679 4023
10-249 salariaţi 26775 28898 28646 34315
250 de salariaţi şi peste 1424 37434 1436 45084
Necunoscut 661 872 918 2778

Numărul companiilor cu activitate de comerţ internaţional cu bunuri a crescut în perioada analizată

cu 10,9% atât în cazul exporturilor cât şi în cazul importurilor. În anii 2020 şi 2021, cca. 60% din exporturi şi
cca. 50% din importurile României au fost realizate de firmele mari (cu peste 250 salariaţi).
Deficitul comercial înregistrat de firmele mici şi mijlocii (număr de salariaţi mai mic de 250) a crescut de la
18,0 mld.euro în anul 2020 la 21,1 mld.euro în anul 2021. Firmele mari au înregistrat un deficit comercial
de 0,9 mld.euro în anul 2020 şi de 2,6 mld.euro în anul 2021.

8
4.6. Turism
4.6.1.Turism intern

4.6.1.1. Numărul unităţilor de cazare turistică

Prin poziţia sa geografică România dispune de o varietate de resurse naturale care dau posibilitatea
practicării unei largi game de activităţi turistice.
În anul 2021 numărul total al structurilor de cazare turistică a fost de 9146 unităţi, înregistrându-se,
comparativ cu anul 2020, o creștere cu 536 unităţi (respectiv +6,2%).
În anul 2021, 90,5% din numărul de unităţi de cazare turistică existente se regăsesc în pensiuni agroturistice
(37,8% din numărul total de unităţi existente), hoteluri şi moteluri (19,9%), pensiuni turistice (19,1%), vile
turistice şi bungalouri (13,7%).
În anul 2021, numărul total de locuri existente în aceste unităţi a fost de 364507, cu 6388 locuri mai multe
decât în anul anterior; din acestea, în funcţiune au fost 79192 mii locuri-zile, în creștere cu 23,7% faţă de
anul 2020.
În ceea ce priveşte numărul de locuri existente în unităţile de cazare turistică, în anul 2021 se constată că
majoritatea se regăsesc în hoteluri şi moteluri (57,3%), pensiuni agroturistice (15,3%), pensiunile turistice
(9,7%), vile turistice şi bungalouri (5,8%), campinguri şi unităţi tip căsuţă (3,8%).

Tabel 4.6.1. Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică1), capacitatea de

cazare turistică existentă şi indicii de utilizare netă ai capacităţii de cazare
turistică în funcţiune
Indicii de utilizare netă ai
Unităţi existente, Număr de locuri capacităţii de cazare
număr existente turistică în funcţiune
%
2020 2021 2020 2021 2020 2021
Total 8610 9146 358119 364507 22,8 26,3
Hoteluri şi moteluri 1813 1821 206170 209042 26,0 31,3
Hosteluri 328 332 13808 14184 16,6 17,7
Hanuri turistice 3 3 80 80 6,4 6,6
Cabane turistice 226 222 6331 6356 16,2 15,6
Campinguri şi unităţi tip căsuţă 153 179 14183 13758 23,8 20,3
Vile turistice şi bungalouri 1210 1255 20895 21263 22,2 24,9
Tabere de elevi şi preşcolari 48 52 5707 5804 4,4 8,6
Pensiuni turistice 1729 1745 35312 35387 16,5 18,3
Pensiuni agroturistice 3022 3460 52389 55778 16,5 17,1
Popasuri turistice 43 44 1968 1649 19,4 18,6
Sate de vacanţă 8 8 375 375 10,8 15,5
Spaţii de cazare pe nave 27 25 901 831 29,3 24,3
1)
La 31 iulie. Structuri de cazare turistică cu cel puţin 5 locuri-pat.

4.6.1.2 Structura capacităţii totale de cazare existente, după gradul de confort

În anul 2021 comparativ cu anul 2020, structura capacităţii totale de cazare existentă, după gradul de
confort al unităţilor din sistem, relevă următoarele aspecte mai importante:
• a continuat să fie predominant confortul de tip 3 stele (48,0% din total);
• s-a menţinut la același nivel faţă de anul precedent, confortul de tip 5 stele (2,7% din total);
• s-au înregistrat creşteri ale ponderii locurilor și în unităţile de 4 stele și unităţile neclasificate
(21,7% din total, respectiv 2,2%);
• totodată s-a redus ponderea locurilor din unităţile de 2 stele și 1 stea (21,0% din total, respectiv
4,4%).

8
Tabel 4.6.2. Capacitatea de cazare în funcţie de gradul de confort
- procente -
Categorii de confort
5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea Neclasificate1)
Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică2) (număr)
2020
Total 1,7 12,3 54,6 24,3 5,9 1,2
Hoteluri 2,1 23,7 53,8 18,4 1,9 0,1
Vile turistice şi bungalouri 3,3 11,7 46,0 17,6 20,0 1,4
Pensiuni agroturistice3) 1,6 10,5 59,4 26,8 1,7 -
2021
Total 1,6 13,0 55,2 23,6 5,7 0,9
Hoteluri 2,3 25,0 53,3 17,3 1,9 0,2
Vile turistice şi bungalouri 3,0 11,8 47,5 18,8 18,6 0,3
Pensiuni agroturistice 1,4 10,6 60,2 26,1 1,7 -
Capacitatea de cazare existentă2) (locuri)
2020
Total 2,7 19,8 48,4 22,4 4,6 2,1
Hoteluri 4,0 28,4 45,6 20,4 1,5 0,1
Campinguri şi unităţi tip căsuţă - 0,3 22,0 29,4 39,1 9,2
Vile turistice şi bungalouri 0,9 12,3 51,3 23,2 11,4 0,9
Tabere de elevi şi preşcolari - - - 2,0 4,0 94,0
2021
Total 2,7 21,7 48,0 21,0 4,4 2,2
Hoteluri 3,9 31,5 44,3 18,9 1,3 0,1
Campinguri şi unităţi tip căsuţă - 0,6 23,9 23,0 42,0 10,5
Vile turistice şi bungalouri 0,8 12,4 52,6 23,1 10,7 0,4
Tabere de elevi şi preşcolari - - - 2,0 3,9 94,1
Capacitatea de cazare în funcţiune (mii locuri-zile)
2020
Total 4,1 24,2 49,8 18,1 3,1 0,7
Hoteluri 5,9 33,1 45,4 14,2 1,3 0,1
Tabere de elevi şi preşcolari - - - - 1,9 98,1
2021
Total 3,9 25,7 50,4 16,6 2,6 0,8
Hoteluri 5,6 35,4 45,4 12,3 1,2 0,1
Tabere de elevi şi preşcolari - - - - - 100,0
1)
Reprezintă unităţile neclasificate sau în curs de clasificare şi/sau reclasificare.
2)
La 31 iulie. Structuri de cazare turistică cu cel puţin 5 locuri-pat.
3)
Din anul 2009 pensiunile turistice rurale s-au asimilat la pensiunile agroturistice.

Creşteri semnificative ale numărului de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică s-au
înregistrat în următoarele zone: în zona Delta Dunării cu 258 unităţi, în alte localităţi cu 189 unităţi, în
zona montană cu 122 unităţi, în staţiunile balneare cu 7 de unităţi, iar în zona Bucureşti şi oraşele
reşedinţă de judeţ s-a înregistrat o scădere cu 40 unităţi. Numărul de pensiuni agroturistice a crescut cu
438 unităţi, din care cele mai mari creșteri s-au înregistrat la cele din alte localităţi cu 154 unităţi.
În anul 2021 faţă de anul 2020, capacitatea de cazare existentă a crescut cu +1,8% (6388 locuri). Creşteri
mai însemnate s-au înregistrat în alte localităţi (cu 4412 locuri). În anul 2021, pentru principalele capacităţi
de cazare existente, tendinţele înregistrate în ceea ce priveşte structura acestora, după gradul de confort
al unităţilor din sistem, se prezintă astfel: cele mai multe hoteluri au fost de 3 stele (44,3% din total
hoteluri), iar pe locul al doilea, ca importanţă, s-au situat hotelurile de 4 stele (31,5%), precum şi cele 2
stele (18,9%). În anul 2021 comparativ cu anul 2020, la hoteluri s-a înregistrat o creştere a gradului de
confort la unităţile neclasificate (+113,9), a hotelurilor de 4 stele cu 12,3%, precum şi diminuarea gradului
de confort la unităţile clasificate cu 1 stea (-9,3%), la cele de 2 stele (-6,4%), la cele de 3 stele (-1,6%), la
cele de 5 stele (-1,5%).
În structura capacităţii de cazare în funcţiune, în anul 2021, cea mai mare pondere a fost deţinută de
unităţile cu 3 stele (50,4% din total), 4 stele (25,7%), precum şi 2 stele (16,6%).
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, structura capacităţii de cazare în funcţiune a înregistrat
creșteri semnificative în totalul capacităţii de cazare în funcţiune la următoarele categorii de confort: la
unităţile neclasificate (+46,2%), la 4 stele (+31,2%), la 3 stele (+25,3%), la 5 stele (+16,8%), la 2 stele
(+13,3%) şi la o
stea (+3,7%).
În anul 2021, pe regiuni de dezvoltare, unităţile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, au înregistrat
următoarea structură: Centru 25,4%, Sud-Est 19,2%, Nord-Vest 15,4%, Nord-Est 12,4%, Vest 9,5%,
Sud-Muntenia 8,6%, Sud-Vest Oltenia 7,3%, Bucureşti-Ilfov 2,2%.

8
4.6.1.3.Capacitatea şi activitatea de cazare turistică, pe forme de proprietate

Deşi procesul de privatizare al turismului a demarat lent (în anul 2000, numai 55,3% din unităţile de cazare
erau în proprietate majoritar privată) totuşi, datorită atractivităţii sectorului turistic, în anul 2021,
ponderea proprietăţii majoritar private11) a ajuns la 97,1%. Acest aspect este susţinut şi de ponderea
proprietăţii majoritar private la ceilalţi indicatori de caracterizare a activităţii de turism, după cum
urmează: 95,6% la capacitatea în funcţiune; 95,2% la capacitatea existentă, în aceste structuri
înregistrându-se 97,5% la sosiri și 94,8% la înnoptări.

Tabel 4.6.3. Capacitatea şi activitatea de cazare turistică, pe forme de

proprietate, în anul 2021
Forme de proprietate
U.M. Total Majoritar de Majoritar
stat privată

Capacitatea şi activitatea de cazare turistică

Structuri de primire turistică cu funcţiuni
de cazare turistică1) Număr 9146 265 8881
Capacitatea existentă1) locuri 364507 17631 346876
Capacitatea în funcţiune2) mii locuri-zile 79192 3446 75746
Sosiri mii 9370 230 9140
Înnoptări mii 20835 1083 19752
Indicii de utilizare netă a capacităţii în funcţiune procente 26,3 31,4 26,1
Structura capacităţii şi activităţii de cazare turistică
Structuri de primire turistică cu funcţiuni
de cazare turistică1) procente 100,0 2,9 97,1
Capacitatea existentă1) procente 100,0 4,8 95,2
Capacitatea în funcţiune2) procente 100,0 4,4 95,6
Sosiri procente 100,0 2,5 97,5
Înnoptări procente 100,0 5,2 94,8
1)
La 31 iulie. Structuri de cazare turistică cu cel puţin 5 locuri-pat.
2)
După forma de proprietate a persoanelor juridice şi fizice care au administrat efectiv structurile de cazare în perioada respectivă.

4.6.1.4.Numărul de sosiri ale turiştilor în unităţile de cazare

În anul 2021 s-au înregistrat 9370 mii sosiri, din care 843 mii (9,0% din total) au fost sosiri ale turiştilor
străini. Analiza repartizării sosirilor, pe categorii de unităţi reflectă preferinţa turiştilor pentru hoteluri şi
moteluri (69,5% din total); pe locurile următoare, dar la diferenţe semnificative, situându-se sosirile
în pensiuni agroturistice (11,6%), în pensiuni turistice (9,5%) şi în vile turistice şi bungalouri (4,6%). În
anul 2021 comparativ cu anul 2020, numărul turiştilor străini a crescut cu 389 mii. Cele mai
semnificative sosiri de turişti străini s-au înregistrat în hoteluri şi moteluri (744 mii turişti, respectiv 11,4%
din numărul total al turiştilor sosiţi în aceste unităţi).
Diferenţe negative semnificative de ponderi ale sosirilor turiştilor străini în cadrul diverselor categorii de
unităţi de cazare (faţă de anul 2020), s-au înregistrat în hanuri turistice (-10,0 puncte procentuale) şi sate
de vacanţă (-8,4 puncte procentuale).
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, numărul de sosiri a crescut cu 2971 mii, din care cele mai
semnificative creșteri s-au înregistrat în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ cu 1302 mii sosiri şi în zona
montană cu 571 mii sosiri. În anul 2021, turiştii străini au înregistrat o creștere faţă de anul 2020 (mai mult
cu 389 mii). Cea mai semnificativă creștere a sosirilor turiştilor străini s-a înregistrat în Bucureşti şi oraşele
reşedinţă de judeţ, cu 278 mii sosiri.
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, numărul de înnoptări a crescut cu 6256 mii. Cele mai mari creșteri s-
au înregistrat în Bucureşti şi în oraşele reşedinţă de judeţ (+2193 mii înnoptări) şi în staţiunile balneare
(+1152 mii înnoptări).

11)
La structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

8
Tabel 4.6.4. Sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare
turistică

Sosiri, 2021 faţă de Ponderea sosirilor turiştilor

mii turişti 2020 străini în total tip structură,
mii
2020 2021 turişti % 2020 2021 pp1)
+/- +/-
Total - din care: 6399 9370 +2971 146,4 7,1 9,0 +2,0
Hoteluri şi moteluri 4316 6508 +2192 150,8 9,4 11,4 +2,0
Hosteluri 175 222 +47 126,9 5,7 5,9 +0,2
Hanuri turistice 1 1 - 100,0 10,0 - -10,0
Cabane turistice 95 130 +35 136,8 2,1 2,3 +0,2
Campinguri şi unităţi tip căsuţă 71 67 -4 94,4 0,1 6,0 +5,0
Vile turistice şi bungalouri 304 427 +123 140,5 2,6 4,0 +1,4
Tabere de elevi şi preşcolari 3 9 +6 300,0 3,3 - -3,3
Pensiuni turistice 654 894 +240 136,7 2,6 4,0 +1,4
Pensiuni agroturistice 756 1087 +331 143,8 1,3 2,3 +1,0
Popasuri turistice 15 16 +1 106,7 0,7 2,5 +1,8
Sate de vacanţă 3 6 +3 200,0 16,7 8,3 -8,4
Spaţii de cazare pe nave 6 3 -3 50,0 - 3,3 +3,3
1)
Puncte procentuale.

4.6.1.5.Numărul de înnoptări ale turiştilor în unităţile de cazare

În anul 2021 s-au înregistrat 20835 mii înnoptări ale turiştilor în unităţile de cazare, mai multe cu 6256 mii
înnoptări faţă de anul 2020 (14579 mii înnoptări). Creșteri semnificative ale numărului de înnoptări în
unităţile de cazare s-au înregistrat la următoarele tipuri de unităţi: hoteluri şi moteluri (+4867 mii
înnoptări), pensiuni agroturistice (+575 mii înnoptări) şi la pensiuni turistice (+404 mii înnoptări). Nu au fost
înregistrate înnoptări ale turiştilor străini în hanuri turistice și tabere de elevi și preșcolari.
În anul 2021, în unităţile de cazare au înnoptat un număr de 1833 mii turişti străini, respectiv 8,8% din
numărul total de înnoptări întregistrat. Comparativ cu anul anterior s-a produs o creștere a numărului de
înnoptări ale turiştilor străini cu 83,9%. Turiştii străini care au înnoptat în structurile de primire turistică au
preferat hotelurile şi motelurile (89,1% din numărul de înnoptări aferente turiştilor străini).
Tabel 4.6.5. Înnoptări ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare
turistică

Înnoptări, 2021 faţă de Ponderea înnoptărilor turiştilor

mii turişti 2020 străini în total tip structură,
%
mii
2020 2021 turişti % 2020 2021
+/-
Total 14579 20835 +6256 142,9 6,8 8,8
Hoteluri şi moteluri 10351 15218 +4867 147,0 8,6 10,7
Hosteluri 372 458 +86 123,1 6,2 5,9
Hanuri turistice 2 2 - 100,0 12,5 -
Cabane turistice 161 214 +53 132,9 1,9 2,3
Campinguri şi unităţi tip căsuţă 219 184 -35 84,0 0,5 6,0
Vile turistice şi bungalouri 691 975 +284 141,1 2,3 4,1
Tabere de elevi şi preşcolari 9 30 +21 333,3 2,8 -
Pensiuni turistice 1202 1606 +404 133,6 3,2 4,2
Pensiuni agroturistice 1515 2090 +575 138,0 1,4 2,3
Popasuri turistice 36 37 +1 102,8 0,7 1,4
Sate de vacanţă 7 14 +7 200,0 3,6 7,1
Spaţii de cazare pe nave 14 7 -7 50,0 - 7,1

9
4.6.1.6.Indicii de utilizare netă a capacităţilor de cazare turistică în funcţiune
În anul 2021, indicele de utilizare netă a capacităţilor de cazare turistică în funcţiune 12) a fost de 26,3%, cu 3,5
puncte procentuale mai mare decât nivelul înregistrat în anul anterior. În anul 2021, valorile au fost
la hoteluri şi moteluri (31,3%, respectiv +5,3 puncte procentuale), vile turistice şi bungalouri (24,9%,
respectiv
+2,7 puncte procentuale), spaţiile de cazare pe nave (24,3%, respectiv -5,0 puncte procentuale),
campinguri şi unităţi tip căsuţă (20,3%, respectiv -3,5 puncte procentuale), popasuri turistice (18,6%,
respectiv -0,8 puncte procentuale), pensiuni turistice (18,3%, respectiv +1,8 puncte procentuale),
hosteluri (17,7%, respectiv +1,1 puncte procentuale), pensiuni agroturistice (17,1%, respectiv +0,6 puncte
procentuale), cabane turistice (15,6%, respectiv -0,6 puncte procentuale), sate de vacanţă (15,5%,
respectiv +4,7 puncte procentuale), tabere de elevi şi preşcolari (8,6%, respectiv +4,2 puncte procentuale)
și hanuri turistice (6,6%, respectiv +0,2 puncte procentuale).
În anul 2021, indicele de utilizare netă a capacităţilor de cazare turistică în funcţiune, a variat cu valori
cuprinse între 31,3% (hoteluri și moteluri) şi 6,6% (hanuri turistice).
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, pe ansamblu, indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare
în funcţiune prezintă următoarele aspecte:
• s-a înregistrat o scădere cu -5,0 puncte procentuale la spaţiile de cazare pe nave şi cu -3,5 la
campinguri şi unităţi tip căsuţă;
• s-a ameliorat mai mult la următorul tip de unităţi: 5,3 puncte procentuale la hoteluri şi moteluri,
4,7 puncte procentuale la sate de vacanţă și 4,2 puncte procentuale la tabere de elevi şi
preşcolari.
4.6.1.7.Destinaţiile turistice
În medie, în anul 2021, distribuţia structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare pe destinaţii
turistice a fost următoarea: 27,2% în zona montană, 16,9% în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, 8,4%
în zona litorală, 6,9% în staţiuni balneare, 5,8% în Delta Dunării, 34,8% în alte localităţi.
Tabel 4.6.6. Capacitatea şi activitatea de cazare turistică, pe destinaţii
turistice, în anul 2021
Destinaţii turistice
București
U.M. Total Delta și oraşe Alte
Litoral1) Balnear Montan Dunării2) reşedinţă localităţi
de judeţ3)
Structuri de primire turistică cu
funcţiuni de cazare turistică număr 9146 772 627 2492 530 1542 3183
din care: hoteluri4) număr 1606 296 133 204 18 664 291
Capacitatea existentă4) locuri 364507 84794 36362 66374 8177 89657 79143
din care: hoteluri locuri 200263 68636 24642 17871 1917 66719 20478
Capacitatea în funcţiune mii
locuri-zile 79192 8759 9167 16224 1007 26779 17256
din care: hoteluri mii
locuri-zile 46477 7594 6900 5596 504 21030 4853
Sosiri mii 9370 1142 925 1866 137 3661 1639
din care: străini mii 843 27 13 50 6 643 104
Înnoptări mii 20835 4219 3361 3708 281 6313 2953
din care: străini mii 1833 84 47 94 11 1402 195
Indicii de utilizare netă a
capacităţii în funcţiune % 26,3 48,2 36,7 22,9 27,9 23,6 17,1
Durata medie a şederii zile 2,2 3,7 3,6 2,0 2,0 1,7 1,8
1)
Exclusiv oraşul Constanţa.
2)
Inclusiv municipiul Tulcea.
3)
Inclusiv municipiul Bucureşti şi exclusiv municipiul Tulcea.
4)
La 31 iulie. Structuri de cazare turistică cu cel puţin 5 locuri-pat.

În directă corelaţie cu această distribuţie s-au aflat şi ceilalţi indicatori, şi anume:

• hotelurile au înregistrat următoarea repartizare: 41,3% în București și oraşele reşedinţă de judeţ;
18,5% în zona litorală; 18,1% în alte localităţi; 12,7% în staţiuni montane; 8,3% în zona balneară;
1,1% în Delta Dunării;

9
12)
Stabilit prin raportarea numărului de înnoptări realizate la capacitatea de cazare în funcţiune.

9
 • capacitatea de cazare în funcţiune, exprimată prin numărul de locuri-zile pe destinaţii, a fost de:
33,8% în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ; 21,8% în alte localităţi; 20,4% în zona montană;
11,1% în zona litorală; 11,6% în staţiuni balneare; 1,3% în Delta Dunării;
• capacitatea de cazare în funcţiune din hoteluri a fost reprezentată, în special, de Bucureşti şi
oraşele reşedinţă de judeţ (45,3% din capacitatea totală de cazare în funcţiune din hoteluri), zona
litorală (16,3%) şi staţiuni balneare (14,8%);
• cele mai multe sosiri s-au înregistrat în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (39,1% din totalul
sosirilor) precum şi în zona montană (19,9% din totalul sosirilor); de asemenea, cei mai mulţi
străini au sosit în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (76,3% din numărul total de străini sosiţi);
• înnoptările au înregistrat următoarea structură: 30,3% în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ;
20,2% în zona litorală; 17,8% în zona montană; 16,1% în staţiunile balneare; 14,2% în alte
localităţi; 1,4% în Delta Dunării; cei mai mulţi străini au înnoptat în Bucureşti şi oraşele reşedinţă
de judeţ, respectiv 1402 mii turişti străini (76,5% din total înnoptări ale turiştilor străini).

4.6.1.8.Durata medie a şederii turiştilor în diferite locaţii

În anul 2021, durata medie a şederii turiştilor în diferite locaţii a fost de 2,2 zile; au existat unele
particularităţi ale nivelului acestui indicator, în funcţie de destinaţiile turistice, astfel: în staţiunile
balneare, durata medie a şederii turiştilor a fost 3,6 zile cu 1,4 zile mai mare decât media, în zona litorală
a fost 3,7 zile cu 1,3 zile mai mare decât media; pe celelalte destinaţii turistice, durata medie a şederii
turiştilor în diferite locaţii s-a situat sub medie: 2,0 zile în staţiunile montane, 2,0 zile în zona Delta
Dunării şi 1,7 zile în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ.
În anul 2021, indicele mediu de utilizare netă a capacităţii în funcţiune a fost de 26,3%; pe destinaţii
turistice situându-se peste nivelul mediu în zona litorală (+21,9 puncte procentuale), în staţiunile balneare
(+10,4 puncte procentuale), zona Delta Dunării (+1,6 puncte procentuale); totodată, sub nivelul mediu de
utilizare netă a capacităţii în funcţiune, s-au aflat: zona montană (-3,4 puncte procentuale) şi Bucureşti şi
oraşele de reşedinţă (-2,7 puncte procentuale).

4.6.1.9.Turismul organizat de agenţiile de turism, pe acţiuni turistice şi zone turistice

În anul 2021, un număr de 1608,2 mii persoane au participat la acţiuni turistice organizate de agenţiile de
turism cu activitate de organizare şi de către cele cu activitate intermediară, comparativ cu anul 2020,
când au participat 900 mii turişti, înregistrându-se o creștere cu 78,7%.
În anul 2021, turiştii români participanţi la acţiunile turistice interne organizate de agenţiile de turism cu
activitate de organizare au optat în principal pentru zona litorală (61,4%), pentru zona balneară (11,6%) şi
pentru zona montană (7,4%).
Turiştii români participanţi la acţiunile turistice interne organizate de agenţiile de turism cu
activitate intermediară au optat în general pentru zona litorală (35,5%), zona montană (8,9%) și zona
balneară (6,6%).

4.6.1.10.Turismul pe destinaţii turistice externe organizate de agenţiile de turism

Turiştii români care au călătorit în afara ţării în sejururi organizate de agenţiile de turism cu activitate de
organizare (647,5 mii turişti) au fost în proporţie de 75,1% în Europa, în ţările Uniunii Europene călătorind
în proporţie de 46,6%.
În anul 2021, cele mai importante destinaţii turistice au fost următoarele ţări: Bulgaria (29,2% din total
turişti participanţi la acţiunile turistice externe ale agenţiilor cu activitate de organizare), Turcia (27,6%),
Egipt (20,3%), Grecia (10,2%) şi Italia (1,7%).
Turiştii români care au călătorit în afara ţării în sejururi organizate de agenţiile de turism cu
activitate intermediară (54,4 mii turişti 13)) au fost în proporţie de 66,5% în Europa, în ţările Uniunii
Europene călătorind în proporţie de 39,8%.
Cele mai importante destinaţii turistice din total turişti participanţi la acţiunile organizate de agenţiile cu
activitivitate intermediară în anul 2021 au fost următoarele ţări: Egipt (29,1% din total turişti participanţi
la acţiunile turistice externe ale agenţiilor cu activitate intermediară), Turcia (26,2%), Grecia (16,4%),
Bulgaria (9,6%), Italia şi Spania (fiecare cu 3,6%).

13)
Sunt luate în calcul primele zece destinaţii tursitice (după numărul de turişti plecaţi) de la fiecare agenţie turistică.

9
4.6.2.Turism internaţional
În anul 2021 s-au înregistrat 6789 mii sosiri ale vizitatorilor străini în România, cu 1766 mii sosiri mai multe
decât în anul 2020 (respectiv +35,2%). Cele mai multe sosiri au fost din Europa (95,4% din numărul total de
sosiri).

Tabel 4.6.7. Sosirile vizitatorilor strǎini în România şi plecǎrile vizitatorilor români în

străinătate, pe tipuri de mijloace de transport utilizate

2021 faţă de 2020, Structura,

2020 2021 diferenţe1) %
+/- % 2020 2021
Sosirile vizitatorilor străini în România - mii sosiri
Total2) 5023 6789 +1766 135,2 100,0 100,0
Rutiere 4151 5372 +1221 129,4 82,6 79,1
Feroviare 43 47 +4 109,8 0,9 0,7
Aeriene 730 1152 +422 157,8 14,5 17,0
Navale 99 218 +119 219,8 2,0 3,2
Plecările vizitatorilor români în străinătate - mii
plecări
Total2) 9510 11643 +2133 122,4 100,0 100,0
Rutiere 6757 7737 +980 114,5 71,0 66,5
Feroviare 36 38 +2 103,5 0,4 0,3
Aeriene 2694 3838 +1144 142,5 28,3 33,0
Navale 23 30 +7 128,1 0,3 0,2
1)
Indicii pot sã difere din cauza rotunjirii informaţiilor primare care stau la baza calculului.
2)
Include şi călătoriile efectuate pe jos.

În anul 2021, numărul total de plecări a fost de 11643 mii, mai mare cu 2133 mii plecări faţă de anul 2020.
În anul 2021, vizitatorii străini care au sosit în România au utilizat mijloace de transport, astfel: rutier în
proporţie de 79,1%, aerian 17,0%, naval 3,2% şi feroviar 0,7%.
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, ponderile numărului de sosiri ale turiştilor străini în funcţie de
mijloacele de transport utilizate, au înregistrat creșteri, după cum urmează: la transportul naval (+119,8%),
la transportul aerian (+57,8%), la transportul rutier (+29,4%) şi la transportul feroviar (+9,8%).
În anul 2021, plecările vizitatorilor români în străinătate au însumat 11643 mii plecări; din numărul total de
plecări, acestea s-au efectuat în proporţie de 66,5% pe căile de transport rutier, 33,0% pe căile de
transport aerian, 0,3% pe căile de transport feroviar şi 0,2% pe căile de transport naval.

4.7. Comerţ interior şi servicii de piaţă

4.7.1.Comerţul cu amănuntul
În anul 2021, în comerţul cu amănuntul au activat 103211 întreprinderi, cu 929 mai multe decât în
anul 2020. Acest domeniu din economia naţională este reprezentat de întreprinderile mici şi mijlocii, în
proporţie semnificativă (99,9% din numărul total de unităţi active).
În anul 2021, cifra de afaceri realizată de întreprinderile cu activitate principală de comerţ cu amănuntul a
fost de 304259,0 milioane lei. În anul 2021 comparativ cu anul 2020, comerţul cu amănuntul a înregistrat o
creştere cu 16,5% în preţuri curente.
Ponderea cea mai mare, 52,7% a fost deţinută de întreprinderile mari (cu 250 de salariaţi şi peste), în timp
ce întreprinderile mici şi mijlocii au realizat 47,3% din valoarea totală a cifrei de afaceri.
În anul 2021, cea mai mare pondere a cifrei de afaceri înregistrată din activitatea de comerţ cu amănuntul
o deţin mărfurile nealimentare, care reprezintă 42,6% din cifra de afaceri totală, în creştere cu 0,6 puncte
procentuale faţă de anul precedent. Mărfurile alimentare au reprezentat 37,8% din cifra de afaceri totală,
în scădere cu 2,8 puncte procentuale faţă de anul precedent, iar ponderea comerţului cu amănuntul
al carburanţilor a crescut cu 2,2 puncte procentuale.

9
Tabel 4.7.1. Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, pe grupe de mărfuri
Milioane lei Structura,
preţuri curente %
2020 20211) 2020 20211)
Total2) 261103,2 304259,0 100,0 100,0
Mărfuri alimentare 106012,9 115097,6 40,6 37,8
Mărfuri nealimentare 109768,6 129633,3 42,0 42,6
Comerţ cu amănuntul al carburanţilor 45321,7 59528,2 17,4 19,6
Notă: Diferenţele între datele pe total şi valorile obţinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor.
1)
Date provizorii.
2)
Exclusiv vânzarea, întreţinerea şi repararea autovehiculelor, a motocicletelor.

Tabel 4.7.2. Indicii comerţului cu amănuntul1), pe grupe de mărfuri

- anul precedent = 100 -

CAEN Rev.2 2020 2021

Total 102,2 110,1
Mărfuri alimentare 105,0 105,5
Mărfuri nealimentare 105,6 113,6
Comerţ cu amănuntul al carburanţilor 92,0 111,6
Notă: Date rezultate din cercetări statistice infraanuale.
1)
Exclusiv vânzarea, întreţinerea şi repararea autovehiculelor, a motocicletelor.

În anul 2021 comparativ cu anul 2020, reţeaua comercială a întreprinderilor care au desfăşurat activitate
de comerţ cu amănuntul a scăzut cu 6457 magazine.
Ponderea cea mai însemnată este deţinută de magazinele sub 120 m2, respectiv 91,2%, în timp
ce magazinele cu suprafaţa de 10000 m2 şi peste reprezintă sub 0,1% din numarul total al reţelei
comerciale.

Tabel 4.7.3. Numărul de magazine, pe categorii de suprafaţă1)

Categorii de suprafaţă Număr de magazine
2020 20212)
Total 113268 106811
Până la 120 m2 104151 97303
121 - 399 m2 5321 5581
400 - 999 m2 2531 2599
1000 - 2499 m2 828 864
2500 - 4999 m2 214 236
5000 - 9999 m2 118 125
10000 m2 şi peste 105 103
1)
Cuprinde totalitatea punctelor de vânzare indiferent de activitatea principală a întreprinderilor.
2)
Date provizorii.

4.7.2.Vânzarea, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor

În anul 2021, numărul de întreprinderi cu activitate principală de vânzare, întreţinere şi reparare a

autovehiculelor şi a motocicletelor a fost de 24099, cu 1115 întreprinderi mai mult, comparativ cu
anul precedent. În ceea ce priveşte structura pe clase de mărime a întreprinderilor, din această categorie
de activităţi, menţionăm că ponderea cea mai însemnată (99,9% din total) este deţinută de întreprinderile
mici şi mijlocii.
În anul 2021, cifra de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de vânzare, întreţinere şi reparare a
autovehiculelor şi a motocicletelor a fost de 74333,4 milioane lei, din care 18,0% s-a realizat în
întreprinderile mari.

9
Tabel 4.7.4. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul,
întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi motocicletelor
Milioane lei Structura,
preţuri curente %
2020 20211) 2020 20211)
Total 59503,3 74333,4 100,0 100,0
Comerţ cu autovehicule 32737,4 41528,0 55,0 55,8
Întreţinerea şi repararea autovehiculelor 7900,4 9650,6 13,3 13,0
Comerţ cu piese şi accesorii pentru autovehicule 18264,2 22276,0 30,7 30,0
Comerţ cu motociclete, piese şi accesorii aferente;
întreţinerea şi repararea motocicletelor 601,4 878,7 1,0 1,2
Notă: Diferenţele între datele pe total şi valorile obţinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor.
1)
Date provizorii.

4.7.3.Comerţul cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete

În anul 2021, numărul de întreprinderi active din domeniul comerţului cu ridicata a fost de 50041, cu 334
mai multe întreprinderi faţă în anul 2020.
Domeniul este caracterizat prin ponderea semnificativă a întreprinderilor mici şi mijlocii (circa 99,8% din
numărul total de întreprinderi cu activitate principală de comerţ cu ridicata).
În anul 2021, valoarea cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de comerţ cu ridicata a
fost de 439670,2 milioane lei, din care 77,7% a fost realizată în întreprinderi mici şi mijlocii şi 22,3% în
întreprinderi mari.

Tabel 4.7.5. Puncte de vânzare cu ridicata1)

Antrepozite,
Birouri altele decât Autoserviri (cash & carry)
(număr) cash & carry Număr Suprafaţa (m2)
2020 20212) 2020 20212) 2020 2021 2)
2020 20212)
Total 39357 40503 932 1072 228 208 456488 454619
1)
Cuprinde totalitatea magazinelor indiferent de activitatea principală a întreprinderilor.
2)
Date provizorii.

Reţeaua comercială a întreprinderilor cu activitate principală de comerţ cu ridicata include birouri (96,9%
din numărul total de unităţi), antrepozite, altele decât cash & carry (2,6%) şi autoserviri (0,5%).
În anul 2021 faţă de anul 2020, numărului de antrepozite, altele decât cash & carry a crescut cu 15,0%; în
cazul numărului de birouri s-a înregistrat o creştere cu 2,9%; iar numărului de autoserviri (cash & carry) a
scăzut cu 8,8%.

4.7.4.Servicii de piaţă prestate în principal pentru populaţie

În anul 2021, cifra de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de servicii de piaţă prestate în
principal pentru populaţie a fost de 30438,7 milioane lei. Ponderea cea mai mare a fost deţinută de
întreprinderile mici şi mijlocii, circa 88,3% în timp ce, 11,7% a fost realizată în întreprinderile mari.

9
Tabel 4.7.6. Cifra de afaceri din servicii prestate în principal pentru populaţie, pe activităţi
- milioane lei preţuri curente -

CAEN Rev.2 2020 20211)

Total 20979,3 30438,7
Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare 3647,1 5298,4
Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată 705,1 947,8
Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere 31,7 54,7
Alte servicii de cazare 602,5 736,7
Restaurante 10391,3 15249,1
Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente şi
alte servicii de alimentaţie 1221,5 1701,7
Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor 2408,0 3135,4
Activităţi ale agenţiilor turistice şi a tur-operatorilor 1841,1 3156,3
Alte servicii de rezervare şi asistenţă turistică 131,0 158,6
Notă: Diferenţele între datele pe total şi valorile obţinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor.
1)
Date provizorii.

Tabel 4.7.7. Indicii volumului cifrei de afaceri pentru servicii de piaţă prestate populaţiei
serie brută - anul precedent = 100 -

2020 2021
Total 63,8 145,9
din care:
Hoteluri şi restaurante 67,1 146,5
Jocuri de noroc şi alte activităţi recreative 57,6 153,4
Activităţi ale agenţiilor turistice şi a tur-operatorilor;
alte servicii de rezervare şi asistenţă turistică 48,2 139,0
Coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare 98,3 123,7
Spălarea, curăţarea (uscată) articolelor textile şi a produselor din blană 77,4 129,0
Alte activităţi 72,2 125,0
Notă: Date rezultate din cercetări statistice infraanuale.

În anul 2021, în total servicii pentru populaţie, cea mai mare pondere o deţin restaurantele (50,1% din cifra
de afaceri totală realizată), hotelurile şi alte facilităţi de cazare similare (17,4% din cifra de afaceri totală
realizată), activităţile agenţiilor turistice şi ale tur-operatorilor (10,4% din cifra de afaceri totală realizată)
şi activităţile barurilor şi alte activităţi de servire a băuturilor (10,3% din cifra de afaceri totală realizată).
Totodată, cele mai mici ponderi ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în activităţile privind facilităţile de
cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată (3,1% din cifra de afaceri totală realizată), în alte
servicii de cazare (2,4% din cifra de afaceri totală realizată), în alte servicii de rezervare şi asistenţă
turistică (0,5% din cifra de afaceri totală realizată) şi în activitatea parcurilor pentru rulote, campinguri şi
tabere (0,2% din cifra de afaceri totală realizată).

4.7.5.Servicii de piaţă, pe activităţi

În anul 2021, cifra de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de servicii prestate în principal
pentru întreprinderi, inclusiv transporturi, depozitare şi comunicaţii a fost de 330860,7 milioane lei.
Ponderea întreprinderilor mari a fost de aproximativ 27,5% din totalul cifrei de afaceri.
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, valoarea cifrei de afaceri din servicii prestate în principal
întreprinderilor a crescut în termeni nominali cu 48460,3 milioane lei (cu 17,2% mai mult faţă de anul
precedent).

9
Tabel 4.7.8. Cifra de afaceri din servicii de piaţă, pe activităţi1)
Milioane lei Structura,
preţuri curente %
2020 20211) 2020 20211)
Total 282400,4 330860,7 100,0 100,0
Transporturi pe calea ferată 4244,8 4815,7 1,5 1,5
Transporturi terestre 56776,3 67305,2 20,1 20,3
Transporturi prin conducte 1881,0 2096,6 0,7 0,6
Transporturi pe apă 857,0 1223,0 0,3 0,4
Transporturi aeriene 1474,4 2312,0 0,5 0,7
Depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi 20260,8 25396,2 7,2 7,7
Activităţi de poştă şi curier 6426,2 7376,2 2,3 2,2
Activităţi de editare 7241,6 8654,5 2,6 2,6
Activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe
de televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare 1734,0 2248,1 0,6 0,7
muzicală
Activităţi de difuzare şi transmitere de programe 2408,6 2638,3 0,9 0,8
Telecomunicaţii 24534,0 25810,0 8,7 7,8
Activităţi de servicii în tehnologia informaţiei 33886,2 40667,5 12,0 12,3
Activităţi de servicii informatice 4222,3 5377,6 1,5 1,6
Tranzacţii imobiliare 18912,4 22265,0 6,7 6,7
Activităţi juridice şi de contabilitate 3928,4 4470,9 1,4 1,4
Activităţi de management şi de consultanţă în management 14870,2 15514,3 5,3 4,7
Activităţi de arhitectură şi inginerie, activităţi de testări şi
analiză tehnică 16521,6 18329,2 5,9 5,5
Cercetare-dezvoltare 2092,0 2392,1 0,7 0,7
Publicitate şi activităţi de studiere a pieţei 11380,8 12775,8 4,0 3,9
Alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 3086,5 3667,5 1,1 1,1
Activităţi veterinare 1361,4 1652,1 0,5 0,5
Activităţi de închiriere şi leasing 5242,0 6169,4 1,9 1,9
Activităţi de servicii privind forţa de muncă 4076,9 4625,1 1,4 1,4
Activităţi de investigaţie şi protecţie 5900,2 6209,6 2,1 1,9
Activităţi de peisagistică și servicii pentru clădiri 4237,9 4498,1 1,5 1,4
Activităţi de secretariat, servicii suport şi alte activităţi
de servicii prestate în principal întreprinderilor 11544,4 13286,0 4,1 4,0
Alte servicii (activităţi de creaţie şi interpretare artistică,
activităţi ale bibliotecilor, muzeelor, activităţi de jocuri de
noroc şi pariuri, activităţi sportive, recreative şi
distractive, reparaţii de calculatoare, articole personale şi
de uz gospodăresc, alte activităţi de servicii) 13298,5 19084,7 4,5 5,7
Notă: Diferenţele între datele pe total şi valorile obţinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor.
1)
Cu excepţia serviciilor prestate în principal pentru populaţie.
2)
Date provizorii.

În anul 2021, ponderile cele mai însemnate ale cifrei de afaceri s-au înregistrat pentru activităţile:
transporturi terestre (20,3%), activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (12,3%), telecomunicaţii (7,8%),
depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi (7,7%).
Contribuţie sub 1,0% la valoarea totală a cifrei de afaceri au înregistrat activităţile de difuzare și
transmitere de programe (0,8%), transporturile aeriene, activităţile de producţie cinematografică, video şi
de programe de televiziune şi, respectiv, activităţile de cercetare-dezvoltare (0,7%), transporturile prin
conducte (0,6%), activităţile veterinare (0,5%), iar transporturile pe apă (0,4%).

9
C. DEZVOLTAREA SOCIALĂ A ROMÂNIEI
5. FORŢA DE MUNCĂ

5.1. Populaţia ocupată1)

În anul 2021, 53,7% din populaţia ţării locuia în mediul urban, 43,1% erau persoane active, iar o pondere de
40,7% era deţinută de persoanele ocupate.
Comparativ cu anul precedent, în anul 2021, populaţia ocupată a crescut cu 64,8 mii persoane,
numărul persoanelor inactive s-a redus cu 265,9 mii persoane, în timp de numărul persoanelor aflate
în şomaj a scăzut cu 38,1 mii.

5.1.1. Caracteristici, structuri şi tendinţe

În anul 2021, populaţia ocupată cuprindea 7755,5 mii persoane; dintre acestea, persoanele în vârstă
de muncă (15-64 ani) reprezentau 98,9%.
Analiza comparativă cu anul anterior pune în evidenţă faptul că numărul populaţiei ocupate a scăzut
în mediul urban (cu 74,0 mii persoane) dar a crescut în mediul rural (cu 138,8 mii persoane). Pe sexe, a
crescut atât numărul bărbaţilor ocupaţi (cu 44,3 mii persoane), cât și cel al femeilor ocupate (cu 20,5 mii
persoane).
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de muncă în
populaţia totală în vârstă de muncă) a fost în anul 2021 de 61,9%, având valori mai ridicate pentru
persoanele ocupate de sex masculin (71,1%, faţă de numai 52,5% în cazul femeilor). Rata de ocupare a
bărbaţilor o depăşeşte pe cea a femeilor la toate grupele de vârstă.
Pe medii de rezidenţă, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă din mediul urban a fost de 67,2%,
mai ridicată decât cea înregistrată în mediul rural (55,5%). Comparativ cu anul 2020, valoarea acestui
indicator a crescut atât în mediul urban (cu 0,6 puncte procentuale) cât și în rural (cu 3,1 puncte
procentuale).

Tabel 5.1.1. Rata de ocupare, pe sexe şi grupe de vârstă

% 2021 faţă de 2020,

20201) 2021 pp2)
Populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani) 60,2 61,9 1,7
Tineri (15-24 ani) 20,5 21,2 0,7
Adulţi (25-54 ani) 75,3 76,9 1,6
Vârstnici (55-64 ani) 41,5 43,8 2,3
Adulţi (20-64 ani) 65,2 67,1 1,9
Femei în vârstă de muncă (15-64 ani) 51,1 52,5 1,4
Tineri (15-24 ani) 16,1 16,1 0,0
Adulţi (25-54 ani) 66,1 67,1 1,0
Vârstnici (55-64 ani) 30,7 33,0 2,3
Adulţi (20-64 ani) 55,4 56,9 1,5
Bărbaţi în vârstă de muncă (15-64 ani) 69,0 71,1 2,1
Tineri (15-24 ani) 24,6 26,0 1,4
Adulţi (25-54 ani) 84,1 86,2 2,1
Vârstnici (55-64 ani) 53,4 55,4 2,0
Adulţi (20-64 ani) 74,7 77,0 2,3
1)
Începând cu anul 2021, în cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO) au fost implementate o serie de schimbări metodologice
importante. Pentru asigurarea comparabilităţii, datele pentru anul 2020 au fost recalculate pentru a reflecta definiţiile în vigoare începând cu anul 2021.
2)
Puncte procentuale.
Sursa: Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO).

1)
Indicatorii privind populaţia ocupată rezultaţi din Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO) au fost calculaţi în funcţie de
populaţia rezidentă având în vedere criterul reşedinţei obişnuite.

9
Rata de ocupare a populaţiei de 20-64 ani a fost de 67,1%, cu diferenţieri pe sexe şi medii: mai redusă la
femei, decât la bărbaţi (56,9%, faţă de 77,0%) şi în mediul rural, comparativ cu cel urban (60,8%, faţă de
72,2%).

Grafic 5.1.1. Rata de ocupare, pe medii şi grupe de vârstă

-%- URBAN -%- RURAL
90 83,5 83,5 90
80 80
70 70 64,8 68,4
60 60
50 43,6 45,1 50
38,8 42,0
40 40
30 30 24,1 24,8
20 16,2 17,0 20
10 10
0 0
15-24 ani 25-54 ani 55-64 ani 15-24 ani 25-54 ani 55-64 ani
2020 1)
2021

Datele pentru anul 2020 au fost recalculate pentru a reflecta definiţiile în vigoare începând cu anul 2021.
1)

Sursa: Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO).

Analiza distribuţiei pe grupe de vârstă a populaţiei ocupate indică faptul că, în anul 2021, ponderile cele mai
mari erau deţinute de persoanele din grupele de vârstă adultă: 30,4% dintre persoanele ocupate
aveau vârsta cuprinsă în intervalul 45-54 ani, 28,6% erau persoane în vârstă de 35-44 ani, iar 21,9% erau
persoane 25-34 de ani. Tinerii au reprezentat 5,5% din populaţia ocupată, fiind mai numeroşi în mediul
rural (63,1%). Persoanele ocupate din grupa de vârstă adultă (25-54 ani) se regăseau cu precădere (61,1%)
în mediul urban, iar dintre persoanele ocupate de 55 ani şi peste, 56,5% locuiau în mediul urban.
Structura pe grupe de vârstă a populaţiei ocupate de sex feminin nu diferă semnificativ de cea a bărbaţilor.
În schimb, se constată diferenţe mai accentuate între mediile de rezidenţă. Astfel, în mediul urban, 83,5%
din populaţia ocupată avea vârsta de 25-54 ani, în timp ce în mediul rural, această grupă de vârstă
înregistra o pondere de 77,0%. Aproximativ aceeaşi situaţie se înregistra şi în anul 2020.
Distribuţia populaţiei ocupate după statutul profesional arată că în anul 2021, similar situaţiei din anul
precedent, salariaţii deţineau cea mai ridicată pondere în totalul populaţiei ocupate (84,9%, respectiv
84,5% în anul 2020).
Grafic 5.1.2. Structura populaţiei ocupate, după statutul profesional, pe sexe
-%-
100 5,0 2,6 4,7 1,8
6,0 0,7 14,0 6,1 0,9 13,9
80 1,7 1,9

Salariat
60 Patron
88,3 81,7 88,3 82,4 Lucrător pe cont propriu 1)

40
Lucrător familial neremunerat

20

0
Femei Bărbați Femei Bărbați
2020 2)
2021

Inclusiv membru al unei societăţi agricole sau al unei cooperative neagricole.

1)

Datele pentru anul 2020 au fost recalculate pentru a reflecta definiţiile în vigoare începând cu anul 2021.
2)

Sursa: Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO).

9
În valoare absolută, numărul persoanelor ocupate care lucrau cu statut profesional de salariat a crescut cu
88,5 mii persoane, 21,0 mii persoane în cazul femeilor salariate şi 67,5 mii persoane în cazul bărbaţilor.
Numărul persoanelor ocupate ne-salariate (patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali
neremuneraţi) a scăzut între cei doi ani cu 23,7 mii persoane.
În anul 2021, lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 13,7% din populaţia
ocupată şi locuiau în proporţie de 81,1% în mediul rural.
Persoanele de sex feminin reprezentau cea mai mare parte dintre lucrătorii familiali neremuneraţi (64,9%),
deţineau o pondere de 43,4% în categoria salariaţilor şi de 24,0% în cea a lucrătorilor pe cont propriu.
Cea mai mare discrepanţă pe sexe se constată în rândul patronilor, numărul femeilor din această categorie
fiind de 3,1 ori mai mic decât cel al bărbaţilor.
Repartizarea populaţiei ocupate pe forme de proprietate arată că, în anul 2021, sectorul privat a absorbit
81,7% din populaţia ocupată, valoare ușor mai ridicată decât cea înregistrată pentru anul 2020
(81,0%); dintre persoanele care au lucrat în sectorul privat 60,9% erau de sex masculin, iar 56,5% aveau
domiciliul în mediul urban.
Sectorul public concentra 17,4% din populaţia ocupată comparativ cu 18,1% în anul 2020; majoritatea
(71,5%) persoanelor ocupate în sectorul public locuia în mediul urban, iar 54,8% erau femei. În sectorul mixt
lucrau 0,9% din persoanele ocupate valoare identică cu cea din anul 2020.
În anul 2021, pe activităţi ale economiei naţionale, 11,8% dintre persoanele ocupate lucrau în ramurile
agricole (comparativ cu 11,9% în anul 2020). În ramurile neagricole, persoanele ocupate se regăseau
în proporţie de 22,3% în industria prelucrătoare, 20,0% în comerţ şi 11,2% în construcţii.
Activităţile cu cel mai pronunţat grad de feminizare a populaţiei ocupate erau: sănătate şi asistenţă socială
(81,4%), învăţământ (75,4%), intermedieri financiare și asigurări (66,6%), hoteluri şi restaurante (60,5%).
Persoanele ocupate în vârstă de muncă (15-64 ani) au lucrat în proporţie de 55,6% în servicii, 33,2% lucrau
în industrie şi construcţii, iar 11,2% în sectorul agricol.
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, scăderi mai importante ale numărului populaţiei ocupate s-au
înregistrat în activităţile de spectacole, culturale şi recreative (-11,4%), tranzacţii imobiliare (-9,6%),
industria extractivă (-8,1%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-6,8%).
Printre activităţile în care numărul persoanelor ocupate a crescut faţă de anul precedent, cele mai
semnificative creşteri au fost în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activităţi de
decontaminare (10,8%) și transport și depozitare (5,0%).
Repartizarea populaţiei ocupate pe grupe de ocupaţii în anul 2021, evidenţiază ponderi mai mari în total
pentru muncitorii calificaţi şi asimilaţi (18,3%), specialiștii în diverse domenii de activitate (17,5%) și
lucrătorii în domeniul serviciilor (17,4%).
Comparativ cu anul 2020 a crescut numărul membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalţilor
conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori (+10,9%), al muncitorilor
necalificaţi (+6,0%) și cel al muncitorilor calificaţi şi asimilaţi (+5,3%). S-a redus însă numărul lucrătorilor
calificaţi în agricultură (-14,5%) și cel al funcţionarilor administrativi (-5,8%).
Similar situaţiei din anul anterior, femeile predominau în grupele de lucrători în domeniul serviciilor
(64,0%), funcţionari administrativi (63,2%), specialişti în diverse domenii de activitate (59,1%) şi tehnicieni
şi alţi specialişti din domeniul tehnic (51,3%).
Bărbaţii erau majoritari în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi (80,7%), în grupa lucrătorilor calificaţi în
agricultură, silvicultură şi pescuit (65,7%), în grupa membrilor corpului legislativ, ai executivului, a înalţilor
conducători ai administraţiei publice şi a conducătorilor şi funcţionarilor superiori (64,2%) şi în grupa
muncitorilor necalificaţi (62,8%).
În anul 2021 au lucrat cu program de lucru complet 96,1% dintre persoanele ocupate. Dintre cele 301,2 mii
persoane care aveau program parţial de lucru, 80,9% locuiau în mediul rural şi 64,1% erau bărbaţi. Femeile
reprezentau 42,0% din totalul persoanelor cu program complet.
Ponderea persoanelor cu program parţial a scăzut atât la bărbaţi (4,3% în anul 2021 faţă de 4,4% în
anul 2020) cât şi la femei (3,3% în anul 2021 comparativ cu 3,7% în anul 2020).

9
Grafic 5.1.3. Populaţia ocupată, pe grupe de ocupaţii şi sexe, în anul 2021
- mii persoane -
2500
1907
2000

1357 1351 1416

1500 1401
1142
1000 555 486
541 613
211 361
500 133 864
135 802 264 403
277 228 506
211 273
0 76
GM 1 GM 2 GM 3 GM 4 GM 5 GM 6 GM 7 GM 8,9,0

Femei Bărbafi
GM 1: Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice,
conducători şi funcţionari superiori
GM 2: Specialişti în diverse domenii de activitate
GM 3: Tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic
GM 4: Funcţionari administrativi
GM 5: Lucrători în domeniul serviciilor
GM 6: Lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi
pescuit GM 7: Muncitori calificaţi şi asimilaţi
GM 8, 9, 0: Alte categorii de ocupaţii

Sursa: Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO); conform COR 2008.

În anul 2021, durata medie efectivă a săptămânii de lucru a fost de 39,8 ore/săptămână, mai mare decât
valoarea din anul precedent (39,3 ore/săptămână). Comparativ cu anul 2020, numărul mediu de ore lucrate
pe săptămână a crescut în toate activităţile, mai puţin comerţ, administraţia publică și sănătate – unde s-a
redus ușor (-0,1 ore pe săptămână).

5.1.2. Nivelul de educaţie

În anul 2021, analizând repartizarea populaţiei ocupate după nivelul de educaţie, se observă că ponderile
cele mai mari reveneau persoanelor cu studii liceale (43,1%). Ponderea persoanelor cu studii universitare a
fost de 23,2% (din care 52,6% erau femei), iar cea a persoanelor cu nivel de instruire primar sau fără şcoală
absolvită era de 1,4% (ponderea femeilor în această categorie de persoane fiind de 28,7%).

Grafic 5.1.4. Populaţia ocupată, după nivelul de educaţie, în anul 2021

- mii persoane
- 3345
3500
3000
2500
2000 1804
1354
1500 858
1000
500 284 109
0
Superior Postliceal Liceal Profesional Gimnazial Primar sau fără
(inclusiv treapta çcoală absolvită
I)

Sursa: Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO), nivelul de educaţie conform ISCED 2011.

1
În anul 2021, rata de ocupare a persoanelor în vârstă de muncă (15-64 ani) cu nivel superior de educaţie a
fost de 88,4%.
Erau ocupate 64,3% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie, în cazul acestora constatându-se
diferenţe atât pe sexe (19,6 puncte procentuale în favoarea persoanelor de sex masculin), cât şi între
mediile de rezidenţă (cu 3,9 puncte procentuale mai mult pentru persoanele din mediul urban faţă de cele
din rural). În ceea ce priveşte persoanele cu nivel scăzut de educaţie, doar 34,7% erau ocupate, în acest
caz, cea mai mare discrepanţă (26,9 puncte procentuale) înregistrându-se pe sexe: pentru persoanele de
sex masculin rata de ocupare a fost de 48,8%, faţă de 21,9% în cazul persoanelor de sex feminin.

5.1.3.Disparităţi în profil teritorial

În anul 2021, la fel ca şi în anul precedent, regiunea Nord-Est concentra cea mai mare parte a populaţiei
ocupate (16,1%), la polul opus situându-se regiunile Vest și Sud-Vest Oltenia cu numai 8,9% din totalul
ocupării.

Tabel 5.1.2. Distribuţia populaţiei ocupate, pe regiuni de dezvoltare şi medii, în anul 2021
- procente -

Urban Rural

Total 59,1 40,9

Nord-Vest 57,9 42,1
Centru 60,5 39,5
Nord-Est 46,0 54,0
Sud-Est 57,7 42,3
Sud-Muntenia 44,0 56,0
Bucureşti-Ilfov 88,8 11,2
Sud-Vest Oltenia 54,4 45,6
Vest 64,2 35,8
Sursa: Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO).

Ca şi în anul precedent, în anul 2021 ponderea populaţiei ocupate din mediul urban a fost superioară celei
din mediul rural în șase din cele opt regiuni de dezvoltare. Regiunea Bucureşti-Ilfov, prin specificul ei,
înregistra cea mai ridicată valoare: 88,8% dintre persoanele ocupate locuiau în mediul urban (88,9% în anul
2020).
Între cele două regiuni în care populaţia ocupată se regăsea cu preponderenţă în mediul rural,
regiunea Sud-Muntenia se află pe primul loc, cu 56,0% (în ambii ani).
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a atins cele mai ridicate valori în regiunea
Bucureşti-Ilfov (72,7%) şi în regiunea Nord-Vest (65,9%), iar cele mai scăzute în regiunile Vest (59,4%), Sud-
Est (58,1%) și Sud-Vest Oltenia (55,6%).
Comparativ cu anul precedent, valoarea indicatorului a crescut în anul 2021 în toate cele 8 regiuni de
dezvoltare; cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat în regiunile: Nord-Vest (+3,4 puncte
procentuale), Nord-Est (+2,6 puncte procentuale), Sud-Est (+2,5 puncte procentuale) și Centru (+2,0 puncte
procentuale).
În anul 2021, indiferent de regiune, rata de ocupare a persoanelor în vârstă de muncă a fost mai mare
la bărbaţi decât la femei, ecartul pe sexe având valori cuprinse între 9,0 puncte procentuale în
regiunea București-Ilfov şi 25,3 puncte procentuale în regiunea Sud Muntenia. Pe medii de rezidenţă, rata
de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă din mediul urban a deţinut valori superioare faţă de cele
calculate pentru mediul rural. Cele mai mari diferenţe s-au înregistrat în regiunile Sud-Vest Oltenia (14,8
puncte procentuale) și Nord-Vest (12,4 puncte procentuale). Cele mai mici diferenţe s-au înregistrat în
regiunile Centru (8,0 puncte procentuale) și București-Ilfov (5,4 puncte procentuale).

1
Graficul 5.1.5. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă, pe regiuni de dezvoltare

-%-
80
72,0 72,7 20201)
70 62,5 65,9
2021
60 58,3 60,3 58,5 61,1 55,6 58,1 59,6 60,1 55,1 55,6
58,6 59,4

50
40
30
20
10
0
Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Sud-
Bucureçti Sud-Vest Vest
Muntenia
-Ilfov Oltenia

Datele pentru anul 2020 au fost recalculate pentru a reflecta definiţiile în vigoare începând cu anul 2021.
1)

Sursa: Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO).

5.1.4.Numărul de salariaţi în sectorul formal

5.1.4.1.Numărul mediu al salariaţilor

În anul 2021, numărul mediu al salariaţilor a fost 5094,3 mii persoane. Numărul mediu al salariaţilor a
crescut pe parcursul anului 2021 cu 62,5 mii persoane comparativ cu anul precedent, ca urmare a reluării
activităţii anumitor unităţi economico-sociale care și-au suspendat temporar sau și-au încetat activitatea în
anul 2020, în contextul pandemiei COVID-19.
Din anul 2005, repartizarea salariaţilor pe sectoare economice de activitate arată că peste 30% se regăseau
în sfera serviciilor comerciale 2), iar ponderea acestora a crescut continuu, ajungând la 43,1% în anul 2021,
cu 0,2 puncte procentuale mai mare faţă de anul precedent şi cu 12,3 puncte procentuale mai mare faţă de
anul 2005 (30,8%). În anul 2021, numărul mediu al salariaţilor angajaţi în sectorul serviciilor sociale 3)
a reprezentat 20,5% din numărul total al salariaţilor din economie, cu 0,1 puncte procentuale mai mare
faţă de anul 2020.
În sectorul secundar (industrie şi construcţii) au lucrat 34,0% dintre salariaţi, pondere mai mică cu 0,3
puncte procentuale faţă de anul 2020, respectiv cu 10,3 puncte procentuale faţă de anul 2005 (44,3%).
Ponderea numărului mediu al salariaţilor care şi-au desfăşurat activitatea în agricultură, silvicultură şi
piscicultură (sectorul primar) a fost 2,4%, pondere constantă comparativ cu anul precedent, respectiv cu
0,8 puncte procentuale mai mică faţă de anul 2005 (3,2%).

2)
Sectorul serviciilor comerciale cuprinde în anii 2008-2021 activităţile conform CAEN Rev.2: comerţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea
autovehiculelor și motocicletelor, hoteluri şi restaurante, transport şi depozitare, informaţii şi comunicaţii, intermedieri financiare şi asigurări, tranzacţii
imobiliare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, alte activităţi de servicii, iar
pentru anii 2000-2007 activităţile conform CAEN Rev.1: comerţ, hoteluri şi restaurante, transport, depozitare şi comunicaţii, intermedieri financiare şi
tranzacţii imobiliare.
3)
Sectorul serviciilor sociale cuprinde în anii 2008-2021 activităţile conform CAEN Rev.2: administraţie publică (exclusiv forţele armate şi asimilaţi),
învăţământ (inclusiv 6,1% sector privat în 2021), sănătate şi asistenţă socială (inclusiv 14,6% sector privat în 2021), activităţi de spectacole, culturale
şi recreative (inclusiv 60,1% sector privat în 2021), iar pentru anii 2000-2007 activităţile conform CAEN Rev.1: administraţie publică (exclusiv forţele
armate şi asimilaţi), învăţământ, sănătate şi asistenţă socială şi alte activităţi de servicii.

1
Grafic 5.1.6. Distribuţia numărului mediu al salariaţilor, pe sectoare economice
de activitate

2021
43,1 20,5 2,4
34,0

2020 2,4
42,9 20,4 34,3

2015 2,5
40,4 20,5 36,6

2010 38,8 23,0 36,0

2,2

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Servicii comerciale
Servicii sociale
Industrie şi
Agriculturǎ, silviculturǎ şi pescuit
construcții

Sursa: Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă.

Numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a predominat ca şi în anii precedenţi, reprezentând 52,3% din totalul
salariaţilor (respectiv 2664,4 mii persoane). Comparativ cu anul anterior, numărul mediu al salariaţilor
bărbaţi a crescut cu 20,3 mii persoane, iar cel al salariaţilor femei cu 42,2 mii persoane.

Grafic 5.1.7. Distribuţia numărului mediu al salariaţilor pe sexe, în cadrul activităţilor

economice, în anul 2021
-%-
100
23,3 15,9 12,4
24,1 26,9 24,0
80 41,2 43,5 49,3 38,2
47,7 46,5
52,5 61,2 59,5 58,8
70,8 73,5 79,9 54,4
60
84,1
87,6
40 76,7
75,9 73,1 76,0
58,8 61,8
52,3 53,5 56,5
47,5 50,7 41,2 45,6
20 38,8
29,2 40,5
26,5 20,1
0
Total A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S

Bărbafi
Femei

Sursa: Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă.

Activităţi economice (secţiuni CAEN Rev.2):

A Agricultură, silvicultură şi pescuit K Intermedieri financiare şi asigurări
B Industrie extractivă L Tranzacţii imobiliare
C Industrie prelucrătoare M Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice
D Producţia şi furnizarea de energie electrică şi N Activităţi de servicii administrative şi activităţi de
termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat servicii suport
E Distribuţia apei; salubritate, gestionarea O Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul
deşeurilor, activităţi de decontaminare public, exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (M.Ap.N.,
F Construcţii M.A.I., S.R.I. etc.)
G Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea P Învăţământ
autovehiculelor şi motocicletelor Q Sănătate şi asistenţă socială
H Transport şi depozitare R Activităţi de spectacole, culturale şi recreative
I Hoteluri şi restaurante S Alte activităţi de servicii
J Informaţii şi comunicaţii

1
Profilul activităţilor economice influenţează şi distribuţia salariaţilor pe sexe. Astfel, salariaţii femei s-au
regăsit cu preponderenţă în sectorul serviciilor (comerciale2) şi sociale3)). Activităţile economice în care
salariaţii femei au deţinut majoritatea au fost cele de sănătate şi asistenţă socială (79,9% din numărul total
al salariaţilor acestei activităţi), învăţământ (73,5%), intermedieri financiare şi asigurări (70,8%), hoteluri şi
restaurante (61,2%), administraţie publică (59,5%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (58,8%),
alte activităţi de servicii (54,4%), respectiv comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi
motocicletelor (52,5%).
Activităţile din construcţii şi industrie extractivă au fost desfăşurate cu preponderenţă de salariaţii bărbaţi
și au reprezentat 87,6%, respectiv 84,1% din totalul salariaţilor acestor activităţi economice.
Distribuţia salariaţilor pe sexe a avut valori apropiate în industria prelucrătoare, comerţ cu ridicata și cu
amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv în activităţile profesionale, ştiinţifice şi
tehnice. Aceste activităţi au deţinut însă ponderi semnificativ diferite ale numărului mediu al salariaţilor în
total economie, şi anume: 21,8% în industria prelucrătoare, 17,3% în comerţ cu ridicata și cu amănuntul;
repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 3,6% în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice.
Sectorul privat4) a cuprins cea mai mare parte a forţei de muncă salariate. Astfel, în anul 2021, repartizarea
numărului mediu al salariaţilor pe forme de proprietate relevă faptul că circa trei pătrimi dintre aceştia au
lucrat în societăţi cu capital privat 4) (75,3%). Comparativ cu anul precedent s-a înregistrat o creștere a
numărului mediu al salariaţilor în societăţile cu capital privat4) (+74,2 mii persoane). Dacă salariaţii femei
au predominat în sectorul public5) (62,7% din totalul salariaţilor din unităţile cu formă de proprietate
publică5)), salariaţii bărbaţi au constituit majoritatea (57,2%) în întreprinderile ce aparţin sectorului
privat4).
Din distribuţia pe forme juridice se observă că în societăţile comerciale au lucrat 78,9% din numărul mediu
total al salariaţilor, proporţie în creștere cu 0,3 puncte procentuale faţă de anul precedent. Distribuţia pe
sexe a numărului mediu al salariaţilor care au lucrat în societăţile comerciale a evidenţiat preponderenţa
salariaţilor bărbaţi (57,9%, pondere cu 0,1 puncte procentuale mai mică decât cea deţinută în anul
precedent).
5.1.4.2.Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2021
Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2021 a fost 5516,4 mii persoane. Comparativ cu sfârşitul anului
precedent, efectivul salariaţilor a înregistrat o creștere cu 105,3 mii persoane, ca urmare a reluării și chiar
extinderii activităţii anumitor unităţi economico-sociale.
Din efectivul total al salariaţilor, mai mult de jumătate au fost bărbaţi (51,9%), iar numărul acestora
a înregistrat o creștere cu 44,1 mii persoane faţă de sfârşitul anului 2020. Efectivul salariaţilor femei la
sfârşitul anului 2021 a înregistrat o creștere cu 61,2 mii persoane faţă de anul precedent.
Din repartizarea efectivului salariaţilor pe sectoare economice de activitate se remarcă diferenţe
semnificative în funcţie de gen. Astfel, proporţia salariaţilor femei angajate în sectorul serviciilor sociale 3) a
depăşit cu 19,4 puncte procentuale proporţia salariaţilor bărbaţi (30,0% salariaţi femei, faţă de 10,6%
salariaţi bărbaţi), iar ponderea salariaţilor bărbaţi care au lucrat în industrie şi construcţii a depăşit cu 16,1
puncte procentuale ponderea salariaţilor femei (41,3% salariaţi bărbaţi, faţă de 25,2% salariaţi femei).

2)
Sectorul serviciilor comerciale cuprinde în anii 2008-2021 activităţile conform CAEN Rev.2: comerţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea
autovehiculelor și motocicletelor, hoteluri şi restaurante, transport şi depozitare, informaţii şi comunicaţii, intermedieri financiare şi asigurări, tranzacţii
imobiliare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, alte activităţi de servicii, iar
pentru anii 2000-2007 activităţile conform CAEN Rev.1: comerţ, hoteluri şi restaurante, transport, depozitare şi comunicaţii, intermedieri financiare şi
tranzacţii imobiliare.
3)
Sectorul serviciilor sociale cuprinde în anii 2008-2021 activităţile conform CAEN Rev.2: administraţie publică (exclusiv forţele armate şi asimilaţi),
învăţământ (inclusiv 6,1% sector privat în 2021), sănătate şi asistenţă socială (inclusiv 14,6% sector privat în 2021), activităţi de spectacole, culturale
şi recreative (inclusiv 60,1% sector privat în 2021), iar pentru anii 2000-2007 activităţile conform CAEN Rev.1: administraţie publică (exclusiv forţele
armate şi asimilaţi), învăţământ, sănătate şi asistenţă socială şi alte activităţi de servicii.
4)
Sectorul privat cuprinde: proprietatea majoritară privată (capital social privat peste 50%), proprietatea integral privată, proprietatea cooperatistă,
proprietatea obştească, proprietatea integral străină.
5)
Sectorul public cuprinde: proprietatea integrală de stat, proprietatea majoritară de stat (capital social de stat peste 50%), proprietatea publică de
interes naţional şi local.

1
Grafic 5.1.8. Structura efectivului salariaţilor (bărbaţi şi
femei), pe sectoare economice de activitate şi pe
sexe
-%
-%
- 3,5 3,5 1,2 1,2
-
100
100

80 28,2 25,2
42,2 41,3 80

60 30,0
60 28,9
10,7 10,6
40
40
43,6 44,6
20 41,7 43,6
20

0 2016 2021 2016 2021

0
Bărbafi Femei

Servicii comerciale Agricultură, silvicultură

Servicii sociale Industrie çi çi pescuit
construcții

Sursa: Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă.

Mobilitatea forţei de muncă salariate dinspre sectorul primar şi secundar către cel terţiar s-a manifestat
constant în ultimii ani. Comparativ cu anul precedent, ponderea salariaţilor din sectorul serviciilor
comerciale2) a crescut cu 0,3 puncte procentuale pe total (44,1% în anul 2021, faţă de 43,8% în anul 2020),
respectiv cu 0,5 puncte procentuale pentru salariaţii femei (43,6% în anul 2021, faţă de 43,1% în anul
2020), în timp ce ponderea salariaţilor bărbaţi a crescut cu 0,2 puncte procentuale (44,6% în anul 2021,
faţă de 44,4% în anul 2020).
Ponderea salariaţilor din sectorul serviciilor sociale3) a rămas constantă pe total (19,9% atât în anul 2021,
cât și în anul 2020), în timp ce ponderea pe sexe a avut ușoare fluctuaţii. Astfel, ponderea salariaţilor
femei din sectorul serviciilor sociale a crescut cu 0,2 puncte procentuale (30,0% în anul 2021, faţă de 29,8%
în anul 2020), în timp ce ponderea salariaţilor bărbaţi a scăzut cu 0,2 puncte procentuale (10,6% în anul
2021, faţă de 10,8% în anul 2020).
La polul opus, ponderea salariaţilor din industrie și construcţii a scăzut pe total cu 0,3 puncte procentuale
comparativ cu anul precedent (33,6% în anul 2021, faţă de 33,9% în anul 2020), scăderea acestei ponderi
s-a înregistrat doar în cazul salariaţilor femei (-0,7 puncte procentuale), în timp ce pentru salariaţii bărbaţi
ponderea a rămas constantă (41,3% atât în anul 2021, cât și în anul 2020).
Ponderea sectorului primar a rămas constantă în anul 2021 comparativ cu anul precedent, atât pe total, cât
și pe sexe.
În activităţile industriei prelucrătoare au lucrat cei mai mulţi salariaţi, 21,6% din efectivul salariaţilor din
economie de la sfârșitul anului 2021 (din care 52,9% salariaţi bărbaţi). Pe locul al doilea ca pondere a
salariaţilor s-au situat activităţile de comerţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și
motocicletelor cu 17,6% din efectivul salariaţilor din economie (din care 53,3% salariaţi femei).
Activităţile de construcţii şi industrie extractivă, care împreună au deţinut 9,1% din efectivul salariaţilor
din economie (circa 500 mii persoane), au fost desfăşurate cu preponderenţă de salariaţii bărbaţi (87,0%
din efectivul salariaţilor din construcţii, respectiv 83,7% din efectivul salariaţilor din industria extractivă).
Activităţile economice cu un grad de atractivitate mai pronunţat pentru salariaţii femei au fost cele
din sănătate şi asistenţă socială (79,8%), învăţământ (73,4%), intermedieri financiare şi asigurări
(71,6%), respectiv hoteluri şi restaurante (61,1%). Ponderea tuturor salariaţilor din aceste activităţi
economice reprezintă o cincime din efectivul salariaţilor din economie de la sfârșitului anului 2021.

2)
Sectorul serviciilor comerciale cuprinde în anii 2008-2021 activităţile conform CAEN Rev.2: comerţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea
autovehiculelor și motocicletelor, hoteluri şi restaurante, transport şi depozitare, informaţii şi comunicaţii, intermedieri financiare şi asigurări, tranzacţii
imobiliare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, alte activităţi de servicii, iar
pentru anii 2000-2007 activităţile conform CAEN Rev.1: comerţ, hoteluri şi restaurante, transport, depozitare şi comunicaţii, intermedieri financiare şi
tranzacţii imobiliare.
3)
Sectorul serviciilor sociale cuprinde în anii 2008-2021 activităţile conform CAEN Rev.2: administraţie publică (exclusiv forţele armate şi asimilaţi),
învăţământ (inclusiv 6,1% sector privat în 2021), sănătate şi asistenţă socială (inclusiv 14,6% sector privat în 2021), activităţi de spectacole, culturale
şi recreative (inclusiv 60,1% sector privat în 2021), iar pentru anii 2000-2007 activităţile conform CAEN Rev.1: administraţie publică (exclusiv forţele
armate şi asimilaţi), învăţământ, sănătate şi asistenţă socială şi alte activităţi de servicii.

1
Grafic 5.1.9. Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2021, pe activităţi economice şi sexe
- mii persoane -
700
629,0
600 560,0

516,3
500 453,2
394,8
400 357,8

300 265,1
233,8
205,6
200 134,4
136,8 126,4
119,7 90,5
99,0 80,0 98,3 100,9 101,3 85,3 96,2
100 30,9 59,1 72,1 76,1 68,7 17,6 45,6
38,3 40,7
29,9 27,3 14,3 32,631,9 26,0
7,5 13,4
0
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S

Femei Bǎrbați
Activităţi economice (secţiuni CAEN Rev.2):
A Agricultură, silvicultură şi pescuit K Intermedieri financiare şi asigurări
B Industrie extractivă L Tranzacţii imobiliare
C Industrie prelucrătoare M Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice
D Producţia şi furnizarea de energie electrică şi N Activităţi de servicii administrative şi activităţi
de termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat servicii suport
E Distribuţia apei; salubritate, gestionarea O Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul
deşeurilor, activităţi de decontaminare public, exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (M.Ap.N.,
F Construcţii M.A.I., S.R.I. etc.)
G Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea P Învăţământ
autovehiculelor şi motocicletelor Q Sănătate şi asistenţă socială
H Transport şi depozitare R Activităţi de spectacole, culturale şi recreative
I Hoteluri şi restaurante S Alte activităţi de servicii
J Informaţii şi comunicaţii
Sursa: Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă.

5.1.4.3.Disparităţi în profil teritorial

În profil regional, în regiunea Bucureşti-Ilfov s-au concentrat 22,2% din salariaţii din economie, urmată de
regiunile Nord-Vest (13,9%), respectiv Centru (12,7%). Regiunile Sud-Vest Oltenia, respectiv Vest au deţinut
cele mai mici ponderi ale salariaţii din economie de la sfârșitul anului 2021 (7,8%, respectiv 10,1%).
Efectivul salariaţilor la sfârșitul anului 2021 a înregistrat creșteri faţă de sfârşitul anului precedent în toate
regiunile de dezvoltare, astfel: regiunea Nord-Vest cu 21,3 mii persoane, regiunea Bucureşti-Ilfov cu 17,8
mii persoane, regiunea Nord-Est cu 17,5 mii persoane, regiunea Centru cu 14,2 mii persoane, regiunea
Sud-Est cu 13,4 mii persoane, regiunea Sud-Muntenia cu 8,9 mii persoane, iar regiunile Sud-Vest Oltenia și
Vest cu 6,1 mii persoane fiecare în parte.
Regiunile de dezvoltare în care activităţile din sectorul primar au depășit ponderea mediei la nivel naţional
(2,4%) au fost: Sud-Muntenia (4,0%), Sud-Est (3,5%), Nord-Est (3,1%), Vest (2,8%), respectiv Sud-Vest Oltenia
(2,7%).
Regiunile de dezvoltare în care s-a concentrat o proporţie a salariaţilor din sectorul industriei şi
construcţiilor mai mare decât media la nivel naţional (33,6%) au fost: Centru (41,0%), Vest (39,8%), Nord-
Vest (38,3%), Sud-Muntenia (37,7%), respectiv Sud-Vest Oltenia (36,2%).
Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile comerciale 2) s-a regăsit în regiunea Bucureşti-Ilfov (61,7%,
faţă de 44,1% media la nivel naţional), iar în sectorul serviciilor sociale3) cea mai mare pondere a
salariaţilor s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,3%, faţă de 19,9% media la nivel naţional).

2)
Sectorul serviciilor comerciale cuprinde în anii 2008-2021 activităţile conform CAEN Rev.2: comerţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea
autovehiculelor și motocicletelor, hoteluri şi restaurante, transport şi depozitare, informaţii şi comunicaţii, intermedieri financiare şi asigurări, tranzacţii
imobiliare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, alte activităţi de servicii, iar
pentru anii 2000-2007 activităţile conform CAEN Rev.1: comerţ, hoteluri şi restaurante, transport, depozitare şi comunicaţii, intermedieri financiare şi
tranzacţii imobiliare.
3)
Sectorul serviciilor sociale cuprinde în anii 2008-2021 activităţile conform CAEN Rev.2: administraţie publică (exclusiv forţele armate şi asimilaţi),
învăţământ (inclusiv 6,1% sector privat în 2021), sănătate şi asistenţă socială (inclusiv 14,6% sector privat în 2021), activităţi de spectacole, culturale
şi recreative (inclusiv 60,1% sector privat în 2021), iar pentru anii 2000-2007 activităţile conform CAEN Rev.1: administraţie publică (exclusiv forţele
armate şi asimilaţi), învăţământ, sănătate şi asistenţă socială şi alte activităţi de servicii.

1
Grafic 5.1.10. Distribuţia efectivului salariaţilor la sfârşitul anului 2021, pe
sectoare economice de activitate, în cadrul fiecărei regiuni de
dezvoltare
2,4
România 44,1 19,9 33,6
40,2 19,5 38,3 2,0
Nord-Vest 37,6 19,0 41,0 2,4
39,0 26,3 31,6
Centru
42,2 20,8 33,5 3,1
Nord- 37,7 20,6 37,7
61,7 3,5
Est Sud- 37,4 4,0
39,3
Est
0,4
Sud-Muntenia 16,3 21,6
2,7
Bucureçti-Ilfov 23,7 36,2
18,1 39,8 2,8
Sud-Vest Oltenia
Vest
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Servicii comerciale Servicii sociale
Industrie çi Agricultură, silvicultură çi pescuit

construcții

Sursa: Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă.

5.2. Şomajul

5.2.1.Şomajul – conform definiţiei internaţionale BIM6)

5.2.1.1.Caracteristici, structuri şi tendinţe

În anul 2021, numărul şomerilor definiţi conform criteriilor stabilite de Biroul Internaţional al Muncii era de
459,2 mii persoane, în scădere cu 38,1 mii, comparativ cu anul 2020.
Faţă de anul anterior, numărul şomerilor de sex masculin a scăzut cu 15,7% iar numărul celor de sex
feminin cu 22,4%.
Pe medii de rezidenţă, numărul şomerilor s-a redus în anul 2021 faţă de anul 2020 cu 57,9 mii persoane în
mediul urban dar a crescut cu 19,8 mii în mediul rural.
Ca şi în anii precedenţi, şomajul se manifestă mai acut în rândul bărbaţilor şi în rândul tinerilor. Pe medii
de rezidenţă se constată mici diferenţe, numărul şomerilor din mediul urban era de 162,3 mii persoane faţă
de cel din mediul rural 296,9 mii persoane.
Repartizarea pe sexe a şomerilor relevă că, în ambii ani analizaţi, preponderente în numărul total al
şomerilor erau persoanele de sex masculin (62,6% în anul 2021, respectiv 60,9% în anul 2020). Pe medii de
rezidenţă, ponderea cea mai mare era deţinută de şomerii din mediul rural (64,7% în anul 2021 şi 55,7% în
anul 2020).
Distribuţia şomerilor pe grupe de vârstă arată că în anul 2021 tinerii (15-24 ani) continuau să deţină o
pondere ridicată (24,8%) în totalul şomerilor BIM, la fel ca şi în anul 2020 (23,1%).

1
6
BIM = Biroul Internaţional al Muncii.

1
Grafic 5.2.1. Numărul şomerilor, pe sexe, medii şi grupe de vârstă
- mii persoane - - mii persoane -
350 350

300 300

250 250

200 200
230 216 213
203
150 150
180
100 152 130 100 133

50 50 84
73 72 74
42 42 41 30
0 0
1) 1) 1) 1)
2020 2021 2020 2021 2020 2021 2020 2021
Femei Bărbafi Urban Rural

15-24 ani 25 ani și peste

Datele pentru anul 2020 au fost recalculate pentru a reflecta definiţiile în vigoare începând cu anul 2021.
1)

Sursa: Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO).

În anul 2021, în mediul urban, 18,3% dintre şomeri erau tineri, faţă de 28,3% în mediul rural.
Dintre şomerii tineri, 62,7% erau bărbaţi, iar 73,9% trăiau în mediul rural.
Ponderea şomerilor tineri în totalul persoanelor tinere (15-24 ani) a fost în anul 2021 de 5,6%. Nivelul acestui
indicator a fost mai mare pentru persoanele de sex masculin (6,9%, faţă de 4,3% în cazul femeilor) şi pentru
cele din mediul rural (7,7%, faţă de 3,2% în mediul urban).
În anul 2021, la nivelul ţării, rata şomajului BIM (proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) a înregistrat o
valoare de 5,6%, valoare mai mică decât cea înregistrată în anul 2020 (6,1%).
La femei s-a înregistrat o rată a şomajului de 5,0%, mai mică decât la bărbaţi (6,0%); comparativ cu anul
2020, acest indicator a scăzut cu 0,7 puncte procentuale pentru femei şi 0,3 puncte procentuale
pentru bărbaţi.
În mediul urban, rata şomajului a fost de 3,4%, mai scăzută decât în rural (8,6%). Comparativ cu anul 2020,
rata şomajului a scăzut cu 1,1 punct procentual în mediul urban și a crescut cu 0,2 puncte procentuale în
mediul rural.
Pe grupe de vârstă, rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (21,0%) în rândul tinerilor (15-24 ani), fiind
cu 0,6 puncte procentuale mai mică decât valoarea înregistrată în anul anterior. Pentru şomerii în vârstă de
25 de ani şi peste, rata şomajului era de 4,5%, valoare mai mică cu 0,5 puncte procentuale faţă de
cea înregistrată în anul precedent.
%
Tabel 5.2.1. Rata şomajului pe sexe, medii şi grupe de 2021 faţă de 2020,
2020 2021 pp1)
Total 6,1 5,6 -0,5
Sexe
Femei 5,7 5,0 -0,7
Bărbaţi 6,3 6,0 -0,3
Medii de rezidenţă
Urban 4,5 3,4 -1,1
Rural 8,4 8,6 0,2
Grupe de vârstă
15-24 ani 21,6 21,0 -0,6
25 ani şi peste 5,0 4,5 -0,5
1)
Puncte procentuale.
Sursa: Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO).

1
În anul 2021, şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului de nivel scăzut şi mediu,
pentru care rata şomajului a avut valoarea de 13,6% (faţă de 13,5% în anul 2020), respectiv 5,1% (faţă de
5,8% în anul 2020). Pentru persoanele cu studii superioare, rata şomajului a fost de 2,1% (2,3% în anul
2020).

Grafic 5.2.2. Rata şomajului după nivelul de educaţie, pe medii

-%-
20 URBAN -%
RURAL
-
20
15,6

15 12,5 15 13,9
12,7

10
10
7,2 7,1
4,8
3,6
5 4,3 3,7
1,9 1,8 5

0
0
Superior Mediu
Scǎzut Superior Mediu Scǎzut

20201) 2021
Datele pentru anul 2020 au fost recalculate pentru a reflecta definiţiile în vigoare începând cu anul 2021.
1)

Sursa: Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO).

5.2.1.2.Durata şomajului
În anul 2021, durata medie a şomajului a fost de 14,4 luni.
Şomerii care s-au aflat în şomaj de lungă durată (12 luni şi peste) au reprezentat 36,6% din totalul
şomerilor. Dintre şomerii pe termen lung (aflaţi în şomaj de 12 luni şi peste) 61,8% erau bărbaţi. Pe medii
de rezidenţă 57,0% locuiau în mediul rural.
În anul 2021, se aflau în şomaj de 12 luni şi peste 44,7% dintre şomerii în vârstă de 45 ani și peste,
39,7% dintre persoanele din grupa de vârstă 35-44 ani, 32,1% dintre persoanele din grupa de vârstă 25-34
ani şi 28,7% dintre persoanele în vârstă de 15-24 ani.
Şomajul pe termen lung s-a manifestat pregnant în rândul celor care au absolvit nivelul profesional,
complementar sau de ucenici (43,6%), al absolvenţilor de liceu (36,1%) şi al absolvenţilor de şcoli
postliceale (35,8%).
Tabel 5.2.2. Incidenţa şomajului de lungă durată, pe sexe şi grupe de vârstă
% 2021 faţă de 2020,
2020 2021 pp1)
Total 29,6 36,6 +7,0
Sexe
Femei 25,6 37,4 +11,8
Bărbaţi 32,1 36,1 +4,0
Puncte procentuale.
1)

Sursa: Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO).

Incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tinerilor (ponderea şomerilor de 15-24 ani cu durata şomajului
de 6 luni şi peste în numărul total al şomerilor din aceeaşi grupă de vârstă) a fost în anul 2021 de 52,3%.
Pentru şomerii în vârstă de 25 ani şi peste, incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea şomerilor de 25
ani şi peste cu durata şomajului de 12 luni şi peste în numărul total al şomerilor din aceeaşi grupă de
vârstă) a fost de 39,2%.
În anul 2021, rata şomajului BIM de lungă durată (ponderea şomerilor BIM aflaţi în şomaj de 12 luni şi peste
în populaţia activă) a fost 2,0%. Pe sexe, acest indicator a înregistrat valori de 2,2% pentru bărbaţi şi 1,9%
pentru femei, iar pe medii, de 1,5% în urban faţă de 2,8% în rural. Comparativ cu anul 2020, rata şomajului
de lungă durată a crescut cu 0,2 puncte procentuale.

1
Tabel 5.2.3. Rata şomajului de lungă durată, pe sexe şi grupe de vârstă

% 2021 faţă de 2020,

2020 2021 pp1)
Total 1,8 2,0 +0,2
Sexe
Femei 1,5 1,9 +0,4
Bărbaţi 2,0 2,2 +2,2
Puncte procentuale.
1)

Sursa: Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO).

Rata şomajului de foarte lungă durată (ponderea şomerilor aflaţi în şomaj de doi ani şi peste, în populaţia
activă) a înregistrat valoarea de 0,9% în anul 2021.

5.2.1.3.Disparităţi în profil teritorial

În anul 2021, cel mai mare număr al şomerilor BIM s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia
(92,0 mii persoane) la fel ca și în anul 2020 (82,4 mii persoane). În ambii ani analizaţi, cel mai mic număr
de şomeri se înregistra în regiunea Vest (24,9 mii în anul 2021 și 35,5 mii în anul 2020).
Grafic 5.2.3. Rata şomajului, pe regiuni de dezvoltare

-%- 1)
10 2020
9,2
8,6
2021
8 7,6 7,7
6,86,86,8
6,0
6 5,15,2
4,7 4,9
4,5
4 3,5 3,5
3,1

0
Nord-Vest
Centru Nord-Est Sud-Est Sud- Bucureşti- Sud-Vest Vest
Muntenia Ilfov Oltenia

Datele pentru anul 2020 au fost recalculate pentru a reflecta definiţiile în vigoare începând cu anul 2021.
1)

Sursa: Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO).

Rata şomajului a atins valorile cele mai ridicate în regiunile: Sud-Vest Oltenia (9,2%) și Sud Muntenia
(7,7%), iar cele mai mici în regiunile: Nord-Vest (3,1%), Vest și Bucureşti-Ilfov (ambele cu 3,5%).
Rata şomajului a scăzut faţă de anul 2020 în cinci din cele opt regiuni, cea mai mare reducere fiind
înregistrată în regiunea Sud-Est (-2,6 puncte procentuale). Între cele trei regiuni în care rata șomajului a
crescut, cea mai mare creștere s-a observat în regiunea Sud-vest Oltenia (+2,4 puncte procentuale).

5.2.2.Şomajul înregistrat

La sfârşitul anului 2021, potrivit datelor furnizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă,
numărul şomerilor înregistraţi era de 234,8 mii persoane. Comparativ cu luna decembrie din anul 2020,
numărul şomerilor înregistraţi la Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă a fost mai mic cu 61,3 mii
persoane. Din numărul total al şomerilor înregistraţi la 31 decembrie 2021, femeile au reprezentat 46,2%
faţă de 47,9% la finele anului 2020, numărul acestora înregistrând o scădere de 33,4 mii persoane, mai
mare faţă de cea corespunzătoare pentru bărbaţi (-27,9 mii persoane).
La sfârşitul lunii decembrie 2021, rata şomajului înregistrat a fost de 3,0% în raport cu populaţia activă
civilă, respectiv cu 0,4 puncte procentuale mai mică faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Şomajul a afectat în mai mare măsură populaţia feminină, rata şomajului înregistrată la sfârşitul anului
2021 pentru femei, întrecând rata şomajului înregistrat pentru bărbaţi cu un 0,2 puncte procentuale.

1
Tabel 5.2.4. Numărul şomerilor înregistraţi şi rata şomajului înregistrat, la 31 decembrie
2020 2021
Total Bărbaţi Femei Total Bărbaţi Femei

Şomeri înregistraţi - total (persoane) 296051 154250 141801 234757 126364 108393
din care:
- primar, gimnazial, profesional 203628 115189 88439 173065 99474 73591
- liceal şi postliceal 73967 31930 42037 49581 22085 27496
- universitar 18456 7131 11325 12111 4805 7306
Rata şomajului înregistrat (%) 3,4 3,2 3,6 3,0 2,9 3,1
Sursa: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Pe grupe de vârstă, ponderile cele mai mari au fost deţinute de şomerii înregistraţi de 40-49 ani (26,0% în
anul 2021, respectiv 27,0%, în anul 2020), urmate fiind de cei din categoria 50-55 ani (20,8% în anul 2021
faţă de 19,4% în anul 2020).
Şomerii tineri (sub 25 ani) au deţinut o pondere de 11,9% în anul 2021, respectiv 12,9% în anul 2020,
în totalul şomerilor înregistraţi.
Se constată o scădere a ponderii celor tineri indemnizaţi (24,6% în anul 2021, faţă de 30,5% în anul 2020),
în totalul şomerilor tineri.
Ponderea bărbaţilor a fost mai mare decât cea a femeilor în totalul şomerilor înregistraţi (53,8% bărbaţi
faţă de 46,2% femei, în anul 2021 şi 52,1% bărbaţi faţă de 47,9% femei, în anul 2020).
Ca şi în anul precedent, în rândul şomerilor înregistraţi cu vârste de 55 ani şi peste, în anul 2021, ponderea
bărbaţilor a fost covârșitoare, 60,9%, respectiv 60,7%, în anul 2020. La nivelul aceleiaşi grupe de vârstă, în
rândul şomerilor înregistraţi indemnizaţi, ponderea bărbaţilor a fost de 54,7% în anul 2021 și 52,6% în anul
2020.
Tabel 5.2.5. Numărul şomerilor înregistraţi, pe grupe de vârstă, la 31 decembrie

2020 2021
Total Bărbaţi Femei Total Bărbaţi Femei

Şomeri înregistraţi - total (persoane) 296051 154250 141801 234757 126364 108393
din care:
sub 25 ani 38080 20394 17686 27980 15350 12630
25-29 ani 15157 8486 6671 12416 6969 5447
30-39 ani 51578 26411 25167 37258 19960 17298
40-49 ani 79998 38913 41085 61064 31182 29882
50-55 ani 57389 27371 30018 48900 24217 24683
peste 55 ani 53849 32675 21174 47139 28686 18453
din care:
Şomeri indemnizaţi - total (persoane) 100740 41357 59383 59651 26573 33078
din care:
sub 25 ani 11598 5314 6284 6883 3191 3692
25-29 ani 4842 1821 3021 1773 701 1072
30-39 ani 17048 6133 10915 7967 2982 4985
40-49 ani 28880 11084 17796 16326 6933 9393
50-55 ani 23231 9034 14197 15825 6818 9007
peste 55 ani 15141 7971 7170 10877 5948 4929
Sursa: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

În profil teritorial, fenomenul şomajului înregistrat prezintă discrepanţe accentuate, cu un ecart de 8,2 puncte
procentuale între valoarea cea mai mică şi cea mai mare înregistrate la nivel de judeţ.
Astfel, la sfârşitul anului 2021 s-au înregistrat rate ridicate ale şomajului în judeţele: Vaslui (8,6%),
Teleorman (8,0%), Dolj (6,8%), Mehedinţi (6,8%) şi Galaţi (6,4%).
Cele mai scăzute rate ale şomajului au fost în judeţele: Ilfov (0,4%), Timiș (0,8%), Municipiul Bucureşti
(1,1%), și Cluj (1,3%).

1
6. VENITURILE ŞI CONSUMUL POPULAŢIEI
6.1. Nivelul şi structura veniturilor populaţiei
6.1.1.Veniturile totale
În anul 20217), veniturile totale - în termeni nominali - au fost de 5683,0 lei lunar pe gospodărie şi de 2243,4
lei pe persoană.
Veniturile băneşti, au reprezentat, şi în acest an, principala sursă de formare a veniturilor totale, 5313,1 lei
lunar pe o gospodărie şi de 2097,4 lei pe persoană.

Grafic 6.1.1. Structura veniturilor totale ale gospodăriilor, pe surse de formare,

în anul 2021

6,5% 0,9% Venituri salariale

1,1% Venituri din agricultură
Venituri din activități
independente
Venituri din
19,1% prestații sociale
69,0% Venituri din proprietate çi
vânzarea de active din
1,8% patrimoniul gospodariei
Venituri în natură
1,6%
Alte venituri

În structura veniturilor totale ale gospodăriilor se remarcă ponderea importantă a veniturilor în

natură (6,5%), pe seama, în principal a contravalorii consumului de produse agroalimentare din
resurse proprii (5,4%). Acestea din urmă sunt produse alimentare şi nealimentare de provenienţă
agricolă care intră în consumul gospodăriei din producţie proprie, din stoc, precum şi din cele primite
pentru munca prestată în alte gospodării, sau primite în dar de la rude, prieteni sau alte persoane. În
modelul economic actual al gospodăriei din România, consumul de produse alimentare din producţia
proprie şi al celor primite de la familia lărgită (părinţi, fraţi, copii) constituie una din modalităţile de
acoperire a nevoilor de consum ale gospodăriilor care se confruntă cu dificultăţi financiare.
Salariile şi celelalte venituri asociate lor, au format cea mai importantă categorie de venituri, având
ponderea cea mai mare în veniturile totale ale gospodăriilor (69,0% din veniturile totale ale gospodăriilor).
Această situaţie, care contravine orientării spre piaţă a economiei, este legată de numărul relativ mic de
salariaţi din componenţa gospodăriilor (0,9 salariaţi/gospodărie).
O altă categorie de venituri care a deţinut o pondere importantă în structura veniturilor totale ale
gospodăriilor, o reprezintă veniturile din prestaţii sociale (19,1%).
De menţionat că, veniturile din agricultură (vânzările de produse agroalimentare, animale şi păsări,
prestarea unor munci agricole şi încasări de la societăţi şi asociaţii agricole), veniturile din activităţi
independente (comerţ, prestări de servicii, practicarea unor meserii şi profesii liberale), precum şi cele din
proprietate (dobânzi, dividende, chirii, arendă) au o pondere scăzută în veniturile totale ale gospodăriilor
(3,5%).

6.1.1.1.Distribuţia veniturilor
Nivelul şi structura veniturilor unei gospodării sunt determinate de numărul persoanelor aducătoare
de venit, în special de numărul persoanelor ocupate şi de tipul de activitate pe care acestea o desfăşoară.
Și, evident, nivelul veniturilor gospodăriei depinde de poziţia pe care membrii săi activi o deţin în
ierarhia veniturilor corespunzătoare tipului de activitate desfăşurată, adică de nivelul salariilor, al
veniturilor din agricultură sau al celor realizate din activităţi neagricole independente.

7)
Date statistice obţinute prin “Ancheta Bugetelor de Familie (ABF)” desfăşurată în perioada ianuarie – decembrie 2021. ABF asigură colectarea
informaţiilor necesare pentru evaluarea nivelului de trai al populaţiei prin indicatori statistici privind veniturile, cheltuielile şi consumul gospodăriilor.

1
Aceasta determină diferenţe sensibile între veniturile diferitelor categorii de gospodării analizate. Astfel,
dacă se au în vedere veniturile medii ale gospodăriilor grupate după statutul ocupaţional al capului
gospodăriei se poate constata că, cele mai mari venituri (8179,5 lei lunar) le realizează gospodăriile de
salariaţi (cu 43,9% mai mari decât cele medii pe ansamblul gospodăriilor), iar cele mai mici (2895,3 lei
lunar) gospodăriile de şomeri (cu 50,9% mai mici decât cele medii). Raportul dintre veniturile medii ale
celor două categorii de gospodării a fost de 2,8 : 1.
Tabel 6.1.1. Veniturile totale, pe categorii de gospodării, după statutul ocupaţional al
capului gospodăriei, în anul 2021

Gospodării de:
Lucrători
Total pe cont
gospodării Salariaţi propriu în Agricultori Șomeri Pensionari
activităţi
negricole

Venituri totale, lei

- medii lunare pe o gospodărie 5683,0 8179,5 3906,3 3505,3 2895,3 3487,4
- medii lunare pe o persoană 2243,4 2886,0 1219,4 1091,0 912,1 1747,0
În % faţă de total gospodării
- medii lunare pe o gospodărie 100,0 143,9 68,7 61,7 50,9 61,4
- medii lunare pe o persoană 100,0 128,6 54,4 48,6 40,7 77,9

Nivelul per capita al veniturilor este puternic influenţat de numărul membrilor gospodăriei, în special de
numărul copiilor aflaţi în întreţinerea gospodăriei, de raportul de dependenţă economică aferent fiecărei
gospodării.
Veniturile ce revin în medie pe o persoană - indicator asociat abordării veniturilor din perspectiva nivelului
de trai - arată o diferenţiere a veniturilor pe categorii de gospodării într-o anumită măsură modificată faţă
de cea relevată de veniturile ce revin în medie pe o gospodărie8).
Contribuţia diferitelor surse la formarea veniturilor gospodăriilor este determinată de statutul ocupaţional
al persoanelor care compun gospodăriile, în principal de statutul capului gospodăriei, care se identifică, în
cele mai multe cazuri, cu principalul aducător de venituri. Astfel, în cazul gospodăriilor de salariaţi
principala sursă de venit o reprezintă veniturile salariale (90,0% din veniturile totale), la gospodăriile de
pensionari - veniturile din prestaţii sociale (60,5%), la gospodăriile de lucrători pe cont propriu - veniturile
din activităţi neagricole independente (45,2%), iar în cazul gospodăriilor de agricultori - veniturile din
agricultură (32,7%) şi contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (26,0%).
Grafic 6.1.2. Veniturile totale ale gospodăriilor, pe surse de formare,
după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2021
- lei lunar pe gospodărie - Venituri salariale
9000 Venituri din agricultură
8000 Venituri din activități
independente
7000
Venituri din prestații sociale
6000
Venituri în natură
5000
4000 Alte venituri

3000
2000
1000
0
Total Salariați Lucrători Agricultori $omeri Pensionari
gospodării pe cont
propriu
8)
În evaluarea comparativă a situaţiei diferitelor categorii de populaţie, pe baza nivelului mediu al veniturilor acestor categorii de gospodării, trebuie să
se aibă în vedere, faptul că, o mare parte a gospodăriilor sunt de fapt gospodării mixte, cuprinzând persoane care beneficiază de diferite tipuri de
venituri. Prin urmare, veniturile ce revin, în medie, pe o gospodărie sau pe o persoană din categoriile analizate arată o situaţie economică a acestora
mai mult sau mai puţin diferită de situaţia gospodăriilor “pure”, adică a gospodăriilor care trăiesc numai din salarii sau numai din pensii. De exemplu,
în gospodăriile de pensionari trăiesc şi aduc venituri un număr mare de salariaţi (în anul 2021, din numărul total de persoane din gospodăriile de
pensionari 12,1% au fost salariaţi) şi întrucât salariile sunt în general, mai mari decât pensiile, veniturile gospodăriilor care cuprind salariaţi
ridică media veniturilor gospodăriilor de pensionari.

1
La formarea veniturilor gospodăriilor de şomeri, veniturile caracteristice statutului capului gospodăriei -
veniturile din prestaţii sociale - nu ocupă locul principal: veniturile gospodăriilor de şomeri provin din
prestaţii sociale în proporţie de 22,5%, din salarii în proporţie de 39,6% şi din resurse proprii în proporţie de
9,7%.
Influenţa pe care mărimea gospodăriei şi, mai ales, numărul de persoane întreţinute o au asupra veniturilor
per capita este evidenţiată de analiza veniturilor medii ale gospodăriilor grupate după numărul persoanelor
din gospodărie şi a veniturilor medii ale gospodăriilor grupate după numărul copiilor.

Grafic 6.1.3. Veniturile totale ale gospodăriilor, după mărimea

gospodăriei, în anul 2021

- lei lunar pe gospodărie - - lei lunar pe persoană -

9000 3000
8000
7000 2500

6000 2000
5000
4000 1500

3000 1000
2000
1000 500
0 0
1persoană 2 persoane 3 persoane 4 persoane 5 persoane 6 çi mai
multe
persoane
medii pe gospodărie medii pe persoană

Veniturile ce revin în medie pe o persoană din gospodării de diferite dimensiuni scad, pe măsură ce
numărul de persoane creşte.
Atât veniturile gospodăriilor formate din două persoane, cât şi cele din gospodăriile formate din trei
persoane au depăşit, în anul 2021, nivelul veniturilor gospodăriilor formate din persoane singure (cu 0,5%,
respectiv, 2,8%), iar pentru cele din gospodăriile formate din patru persoane, acestea s-au ridicat la 83,2%,
cele din gospodăriile cu cinci persoane la 61,5%, iar cele din gospodăriile cu şase şi mai mulţi membri
la 48,4%.
În anul 2021, veniturile medii pe o persoană din gospodăriile cu copii sub 18 ani în întreţinere au fost
cu 19,2% mai mici decât cele înregistrate în gospodăriile fără copii.
Veniturile per capita din gospodăriile cu un copil au depăşit veniturile gospodăriilor fără copii (cu 4,9%), iar
cele din gospodăriile cu doi copii au reprezentat 78,6% din veniturile gospodăriilor fără copii.

Grafic 6.1.4. Veniturile totale ale gospodăriilor, după numărul copiilor sub 18
ani, în anul 2021
- lei lunar pe gospodărie - - lei lunar pe persoană
9000 -
8000 2500
7000
6000 2000
5000
1500
4000
3000
1000
2000
1000 500
0
0
fără copii 1 copil 2 copii 3 copii 4 sau mai
mulți copii

medii pe gospodărie medii pe persoană

1
Pe măsură ce numărul de copii din gospodărie creşte, decalajul faţă de gospodăriile fără copii se
adânceşte. Astfel, veniturile gospodăriilor cu trei sau patru şi mai mulţi copii, înseamnă pentru gospodărie,
un venit egal în medie cu 46,7%, respectiv 31,9% din veniturile gospodăriilor fără copii.
Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat şi în funcţie de
mediul de rezidenţă. În anul 2021, veniturile medii pe gospodărie din mediul urban au fost cu 41,5%
mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural.
În mediul urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 75,6% din salarii, 17,6% din prestaţii
sociale, veniturile în natură reprezentând 3,8% din total.
În mediul rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a
asigurat 15,6% din totalul veniturilor.
Cea mai mare parte a acestora a fost formată de contravaloarea consumului de produse
agroalimentare din resurse proprii (11,4% din totalul veniturilor), veniturile băneşti din agricultură
asigurând numai 4,2% din totalul veniturilor gospodăriilor din mediul rural.
O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale
(56,8%) şi celor din prestaţii sociale (21,9%).

6.1.2.Veniturile băneşti

Veniturile băneşti ale gospodăriilor analizate, care exprimă capacitatea, forţa şi posibilitatea acestora de a
se implica în relaţiile de piaţă, se caracterizează prin nivelul general relativ scăzut, chiar foarte scăzut, în
cazul unor categorii de gospodării, cu implicaţii asupra nivelului şi structurii consumului, a capacităţii de
economisire şi a dezvoltării economiei naţionale.

Grafic 6.1.5. Veniturile băneşti pe categorii de gospodării, după statutul ocupaţional al

capului gospodăriei, în anul 2021

- lei lunar pe gospodărie -

- lei lunar pe persoană
8000 -

7000 3000

6000 2500
5000
2000
4000

3000 1500

2000 1000
1000
500
0
Salariați Lucrători pe
cont propriu 0
Agricultori $omeri Pensionari

medii pe gospodărie medii pe persoană

În anul 2021, nivelul mediu lunar al veniturilor băneşti a fost de 5313,1 lei pe gospodărie (2097,4 lei
pe persoană) şi a reprezentat 93,5% din veniturile totale ale gospodăriilor.
Cele mai mari venituri băneşti, medii lunare pe o gospodărie, le-au realizat gospodăriile de salariaţi
(7841,9 lei), iar cele mai mici gospodăriile de şomeri (2566,8 lei), raportul dintre ele fiind de 3,1 : 1.
Veniturile băneşti medii ale gospodăriilor din mediul urban au fost de 1,5 ori mai mari decât cele ale
gospodăriilor din mediul rural şi au reprezentat 96,2% din veniturile totale ale gospodăriilor urbane şi 88,6%
din cele ale gospodăriilor rurale.

1
6.1.2.1.Veniturile salariale

În anul 2021, veniturile brute realizate din salarii şi alte drepturi salariale au fost de 3919,1 lei în medie
lunar pe o gospodărie şi 1547,1 lei în medie lunar pe o persoană.
Veniturile salariale brute ale gospodăriilor de salariaţi au fost, în anul 2021, de 7360,6 lei lunar pe o
gospodărie (93,9% din veniturile băneşti ale acestei categorii de gospodării), în condiţiile în care numărul
mediu de salariaţi ce a revenit pe o gospodărie de salariaţi a fost de 1,628.
Nivelul mult mai scăzut al veniturilor salariale obţinute în medie de celelalte categorii de gospodării
analizate, se explică, în principal, prin frecvenţa mai mică a salariaţilor în aceste gospodării (1147,4 lei
lunar
- şomeri; 934,9 lei lunar - pensionari; 888,2 lei lunar - lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole şi
599,4 lei lunar - agricultori).

6.1.2.2.Veniturile din agricultură

Economia de subzistenţă, caracteristică gospodăriei agricole, este evidenţiată de ponderea scăzută a

veniturilor băneşti din agricultură, care au reprezentat, în anul 2021, numai 1,7% din veniturile băneşti, din
care veniturile din vânzări de produse agroalimentare, animale şi păsări au reprezentat 1,2%, iar veniturile
din prestarea de muncă în agricultură 0,5%.

6.1.2.3.Veniturile din activităţi neagricole independente

În anul 2021, nivelul mediu pe o gospodărie al veniturilor din activităţi neagricole independente a fost de
101,6 lei lunar, asigurând 1,9% din veniturile băneşti. Din totalul acestor venituri, 7,7% provin din comerţ,
23,9% din prestări de servicii, 58,7% din meserii şi 9,7% din profesii liberale şi drepturi de proprietate
intelectuală.
Această categorie de venituri a înregistrat nivelul mediu lunar cel mai mare, pentru gospodăriile de
lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole, iar cel mai mic, pentru cele de salariaţi.
Gospodăriile de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole au câştigat în medie din activităţi
independente 1764,6 lei lunar (50,2% din veniturile lor băneşti), din care cea mai mare parte a provenit din
meserii (65,6%).

6.1.2.4.Veniturile din prestaţii sociale

În anul 2021, gospodăriile au beneficiat de prestaţii sociale al căror nivel mediu lunar a fost de 1087,5 lei,
contribuind la formarea veniturilor băneşti în proporţie de 20,5%.
Cea mai mare parte a acestor venituri o constituie pensiile (82,5%).
Pensiile de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă (inclusiv pensiile anticipate şi anticipate
parţial), pentru pierderea capacităţii de muncă şi de urmaş au reprezentat 78,5%, pensiile de asigurări
sociale pentru agricultori 4,0%, pensiile IOVR fiind nesemnificative (sub 0,1%).
Prestaţiile din fondul de şomaj au reprezentat 0,4% din ansamblul prestaţiilor sociale.
Prestaţiile familiale, care cuprind alocaţiile pentru copii, alocaţiile pentru susţinerea familiei, precum şi
bursele de care beneficiază elevii şi studenţii, au format 11,0% din volumul prestaţiilor sociale.
Prestaţiile de asistenţă socială au deţinut o pondere de 2,2% în ansamblul veniturilor din prestaţii sociale.
Nivelul veniturilor din prestaţii sociale, structura acestora şi contribuţia lor la formarea veniturilor
gospodăriilor diferă de la o categorie de gospodării la alta. Astfel, veniturile din prestaţii sociale de care
beneficiază gospodăriile de pensionari se ridică la 2108,9 lei lunar, din care 96,6% sunt pensii. Totuşi,
pensiile asigură peste jumătate (58,4%) din veniturile totale ale acestor gospodării, restul veniturilor fiind
formate din salarii şi alte drepturi salariale (26,8%), din contravaloarea consumului din resurse proprii
(8,1%), din activităţi agricole şi neagricole, din proprietate şi alte venituri (6,7%).
Prestaţiile sociale au format 39,8% şi 30,4% din veniturile băneşti ale gospodăriilor alcătuite din una,
respectiv două persoane, cea mai mare parte a lor fiind pensii.
Ponderea prestaţiilor sociale (în special a pensiilor) este mult mai mare în veniturile băneşti ale
gospodăriilor fără copii (27,7%), comparativ cu cea înregistrată în cazul gospodăriilor care au copii sub 18
ani în întreţinere (11,5%).

1
6.1.3.Veniturile disponibile (nete)

Determinate prin scăderea din veniturile gospodăriilor a impozitelor asupra veniturilor şi a contribuţiilor
de asigurări sociale aflate în sarcina acestora, precum şi a unor cheltuieli legate de producţia gospodăriei
(băneşti şi în natură), veniturile nete reprezintă acea parte a veniturilor care rămâne la dispoziţia
gospodăriilor pentru acoperirea cheltuielilor de consum şi pentru economisire.
Nivelul relativ înalt al impozitelor şi contribuţiilor plătite de gospodării, în special de cele care realizează
venituri salariale, precum şi cheltuielile făcute de gospodării pentru producţia din gospodăria proprie,
determină diferenţe mari între veniturile totale şi cele disponibile (nete).
La nivelul tuturor gospodăriilor, în anul 2021, veniturile nete medii pe o gospodărie au fost de 3925,9
lei lunar, cele medii pe persoană de 1549,8 lei, iar ponderea lor în veniturile totale de 69,1%.
Dintre categoriile de gospodării analizate, cele mai mici venituri medii nete s-au înregistrat în gospodăriile
de şomeri (2381,1 lei lunar pe o gospodărie). Acestea au reprezentat 82,2% din veniturile totale ale acestei
categorii de gospodării.
Veniturile medii nete pe o gospodărie de şomeri au reprezentat 60,7% din nivelul mediu pe ansamblul
gospodăriilor, iar veniturile medii nete ce revin pe o persoană 48,4%.
Tabel 6.1.2. Veniturile disponibile (nete), pe categorii de gospodării, după statutul
ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2021
Gospodării de:
Lucrători
Total pe cont
gospodării Salariaţi propriu în Agricultori Șomeri Pensionari
activităţi
negricole
Venituri disponibile, lei
- medii lunare pe o gospodărie 3925,9 5089,0 3438,4 2440,8 2381,1 2941,7
- medii lunare pe o persoană 1549,8 1795,6 1073,4 759,7 750,1 1473,7
Pondere în veniturile totale, % 69,1 62,2 88,0 69,6 82,2 84,4
În % faţă de total gospodării
- medii lunare pe o gospodărie 100,0 129,6 87,6 62,2 60,7 74,9
- medii lunare pe o persoană 100,0 115,9 69,3 49,0 48,4 95,1

6.1.4.Câştigurile salariale9) în sectorul formal

Câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naţionale în anul 2021 a fost 5535 lei,
mai mare cu 6,2% (+322 lei) faţă de anul precedent.
Câştigul salarial mediu net lunar a fost 3416 lei, în creştere cu 6,2% (+199 lei) comparativ cu anul
precedent.
Indicele câştigului salarial real10) a fost 101,1% pentru anul 2021, comparativ cu anul precedent.
Dacă la începutul anilor 2000, comparativ cu deceniul anterior, s-a înregistrat un reviriment al valorii reale
a câştigului salarial, abia în anul 2007 această valoare a depăşit-o pentru prima dată pe cea înregistrată în
anul 1990 (cu 11,8% faţă de anul 1990). În anul 2008 s-a înregistrat o valoare a indicelui câştigului salarial
real de 130,3% faţă de anul 1990, iar în anii următori tendinţa a fost uşor descrescătoare.
Începând cu anul 2012, indicele câştigului salarial real şi-a reluat tendinţa crescătoare faţă de perioada de
referinţă analizată şi a atins valoarea maximă în anul 2021 (227,4% faţă de 1990). Astfel, comparativ cu
anul precedent, în anul 2021 s-a înregistrat o creştere a indicelui câştigului salarial real cu 2,4 puncte
procentuale, iar faţă de anul 2008 cu 97,1 puncte procentuale.
În anul 2021, comparativ cu media pe economie, câştigul salarial mediu net lunar a fost mai mare cu 98,3%
în informaţii şi comunicaţii, cu 63,2% în intermedieri financiare şi asigurări, cu 54,5% în administraţie
publică, cu 51,8% în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer
condiţionat, cu 44,1% în industria extractivă, cu 28,8% în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, cu
19,6% în sănătate şi asistenţă socială, respectiv cu 4,6% în învăţământ.
9)
Conform prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare (OUG nr. 79/2017 cu modificările şi completările ulterioare), contribuţiile de asigurări sociale,
respectiv cele de asigurări sociale de sănătate care cădeau în sarcina angajatorului au fost transferate în sarcina salariatului și, începând cu anul
2018, sunt suportate în totalitate de salariat, fiind reflectate în cuantumul brut al câştigului salarial. În consecinţă, indicatorul „câştigul salarial mediu
brut lunar” produs şi diseminat începând cu anul 2018 nu mai este comparabili cu seria de date anterioară. Aceste prevederi legale nu influenţează
comparabilitatea datelor pentru seria de „câştig salarial mediu net lunar”.
10)
Calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei.

1
Sub media pe economie s-au situat câştigurile salariale medii nete lunare din activităţile de hoteluri
şi restaurante (-44,9%), alte activităţi de servicii (-36,8%), tranzacţii imobiliare (-28,3%), activităţi de
servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-24,8%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-22,6%),
distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-18,9%), comerţ cu
ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-17,9%), activităţi de spectacole,
culturale şi recreative (-14,8%), industria prelucrătoare (-12,3%), transport şi depozitare (-10,3%), respectiv
construcţii (-3,1%).
Faţă de anul 2020, creşteri ale câştigului salarial mediu net lunar s-au înregistrat în majoritatea
activităţilor economice, iar cele mai semnificative s-au regăsit în agricultură, silvicultură şi pescuit (+9,7%),
informaţii şi comunicaţii (+9,4%), industria prelucrătoare (+8,7%), industria extractivă (+8,1%), construcţii
(+8,0%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (+7,6%), respectiv
producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+7,3%).
Diferenţele salariale pe sexe ce apar în anumite activităţi economice sunt consecinţa influenţei mai multor
factori precum nivelul de calificare profesională, poziţia ierarhică la locul de muncă sau ocupaţia
exercitată.
Salariaţii femei au câştigat în medie, în expresie brută, cu 1,5% mai puţin decât salariaţii bărbaţi, realizând
un câştig salarial mediu brut lunar de 5490 lei (faţă de 5576 lei al salariaţilor bărbaţi). În expresie netă,
salariaţii femei au câştigat cu 4,6%, respectiv cu 162 lei lunar mai puţin decât salariaţii bărbaţi (3331 lei
câştigul salarial mediu net al salariaţilor femei, faţă de 3493 lei al salariaţilor bărbaţi).
Faţă de media pe economie, câştigul salarial mediu net lunar al salariaţilor femei a reprezentat 97,5% din
cel al tuturor salariaţilor.
Salariaţii bărbaţi au realizat câştiguri salariale medii nete lunare mai ridicate decât cele ale salariaţilor
femei în majoritatea activităţilor economice, iar cele mai semnificative diferenţe s-au regăsit în
intermedieri financiare şi asigurări (40,8%), industria prelucrătoare (25,4%), alte activităţi de servicii
(20,8%), informaţii şi comunicaţii (18,3%) şi comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor
şi motocicletelor (16,9%).
Salariaţii femei au realizat câştiguri salariale medii nete lunare mai ridicate decât cele ale salariaţilor
bărbaţi în activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (cu 21,5%), însă ponderea
salariaţilor femei s-a ridicat la puţin peste o treime din numărul mediu total al salariaţilor din această
activitate. Salariaţii femei au realizat câştiguri salariale medii nete lunare mai ridicate decât cele ale
salariaţilor bărbaţi şi în alte activităţi economice, precum: construcţii (cu 14,4%), unde ponderea
salariaţilor femei a fost 12,4%, administraţie publică (cu 6,9%), unde salariaţii femei au deţinut totodată
şi ponderea majoritară a acestei activităţi (59,5%), industria extractivă (cu 6,1%), unde ponderea
salariaţilor femei a fost 15,9%, respectiv transport şi depozitare (cu 3,2%), unde ponderea salariaţilor femei
a fost 24,0%.
Tabelul 6.1.3. Câştigul salarial mediu lunar net, pe activităţi economice
- lei/persoană -
Câştigul salarial mediu lunar net
2020 2021
Total din care: Total din care:
Femei Femei
Total 3217 3144 3416 3331
Agricultură, silvicultură şi pescuit 2412 2402 2645 2552
Industrie 2894 2522 3132 2732
Industrie extractivă 4552 5006 4921 5172
Industrie prelucrătoare 2757 2430 2996 2638
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică,
gaze, apă caldă şi aer condiţionat 4832 4717 5187 5156
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor,
activităţi de decontaminare 2648 2621 2770 2749
Construcţii 3065 3296 3311 3723
Comerţ 2609 2412 2806 2598
Transport şi depozitare 2907 2987 3064 3138
Hoteluri şi restaurante 1762 1725 1881 1849
Informaţii şi comunicaţii 6191 5361 6775 6115
Intermedieri financiare şi asigurări 5315 4779 5576 4983
Tranzacţii imobiliare 2524 2538 2449 2407
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 4143 4035 4401 4394
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 2457 2760 2568 2883
Administraţie publică1) 5212 5346 5278 5420
Învăţământ 3574 3507 3572 3515
Sănătate şi asistenţă socială 4003 3928 4084 4003
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 2723 2683 2912 2887
Alte activităţi de servicii 2024 1816 2159 1972
1)
Exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii etc.).

1
Sursa: Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă.

1
6.1.5.Disparităţi în profil teritorial
În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2021 s-a situat sub media la nivel
naţional în 36 judeţe. Cele mai scăzute câştiguri s-au înregistrat în judeţele Teleorman (2579 lei, cu 24,5%
mai puţin decât media pe economie), Bistriţa-Năsăud (2644 lei, cu 22,6% mai puţin decât media pe
economie), Vrancea (2648 lei, cu 22,5% mai puţin decât media pe economie), Covasna (2677 lei, cu 21,6%
mai puţin decât media pe economie), Harghita (2687 lei, cu 21,3% mai puţin decât media pe
economie), Brăila (2693 lei, cu 21,2% mai puţin decât media pe economie), Vâlcea (2694 lei, cu 21,1% mai
puţin decât media pe economie), respectiv Botoşani (2695 lei, cu 21,1% mai puţin decât media pe
economie).
La polul opus, cu cele mai ridicate valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare s-au situat Municipiul
Bucureşti (4755 lei, cu 39,2% peste media pe economie), respectiv judeţele Cluj (4046 lei, cu 18,4%
peste media pe economie), Timiş (3845 lei, cu 12,6% peste media pe economie), Iaşi (3557 lei, cu 4,1%
peste media pe economie), Ilfov (3489 lei, cu 2,1% peste media pe economie) şi Sibiu (3442 lei, cu 0,8%
peste media pe economie).
Faţă de anul 2020, câştigul salarial mediu net lunar a crescut în toate regiunile de dezvoltare. Cea mai
mare creştere a fost în regiunea Vest (+7,6%), iar cea mai mică în regiunea Sud-Est (+4,1%).
Singura regiune al cărei câştig salarial mediu net lunar s-a situat peste nivelul mediu pe economie a fost
regiunea Bucureşti-Ilfov (+34,0%), celelalte regiuni au avut câştiguri salariale medii nete lunare sub nivelul
mediu pe economie; nivelul cel mai scăzut s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (-15,6% faţă de media pe
economie).

6.2. Nivelul şi structura cheltuielilor populaţiei

6.2.1.Cheltuielile totale

În anul 202111), cheltuielile totale ale gospodăriilor au fost, în medie, de 4876,0 lei lunar pe gospodărie şi
de 1924,9 lei pe persoană şi au reprezentat 85,8% din veniturile totale.
Tabel 6.2.1. Cheltuielile totale, pe categorii de gospodării, după statutul ocupaţional
al capului gospodăriei, în anul 2021
Gospodării de:
Lucrători
Total pe cont
gospodării Salariaţi propriu în Agricultori Șomeri Pensionari
activităţi
negricole
Cheltuieli totale, lei
- medii lunare pe o gospodărie 4876,0 7025,0 3330,3 3190,1 2766,4 2949,2
- medii lunare pe o persoană 1924,9 2478,7 1039,6 992,9 871,5 1477,4
Pondere în veniturile totale, % 85,8 85,9 85,3 91,0 95,5 84,6
În % faţă de total gospodării
- medii lunare pe o gospodărie 100,0 144,1 68,3 65,4 56,7 60,5
- medii lunare pe o persoană 100,0 128,8 54,0 51,6 45,3 76,8

Dintre categoriile de gospodării analizate, nivelul cel mai înalt al cheltuielilor totale, medii pe o persoană
(2478,7 lei lunar) a fost realizat de gospodăriile de salariaţi, care dispun şi de veniturile cele mai mari, iar
cel mai scăzut de gospodăriile de şomeri (871,5 lei lunar).
Niveluri scăzute şi sub media pe ansamblul gospodăriilor s-au înregistrat şi în gospodăriile de lucrători pe
cont propriu în activităţi neagricole, agricultori şi pensionari.

6.2.1.1.Principalele componente
Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate în gospodării sunt consumul de bunuri alimentare,
nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor
sociale, sub forma impozitelor, cotizaţiilor şi contribuţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate
de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse
pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

11)
Date statistice obţinute prin “Ancheta Bugetelor de Familie (ABF)” desfăşurată în perioada ianuarie - decembrie 2021. ABF asigură colectarea
informaţiilor necesare pentru evaluarea nivelului de trai al populaţiei prin indicatori statistici privind veniturile, cheltuielile şi consumul gospodăriilor.

1
În structura pe destinaţii a cheltuielilor sunt incluse şi cheltuielile pentru investiţii, constând în cumpărarea
sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei,
cumpărarea de acţiuni etc.
O componentă a cheltuielilor gospodăriilor - legată de consum, dar evidenţiată distinct în structura
cheltuielilor - o reprezintă cheltuielile efectuate pentru acea parte a produselor alimentare şi băuturilor
cumpărate în vederea consumului, care nu sunt consumate în perioada de referinţă, rămânând în stoc sau
fiind date în prelucrare sau date ca hrană pentru animale etc.
Principala destinaţie a cheltuielilor gospodăriilor - consumul - a deţinut în anul 2021, în medie pe
ansamblul gospodăriilor, 61,1% din cheltuielile totale.

Tabel 6.2.2. Cheltuielile totale pe destinaţii şi categorii de gospodării, după

statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2021
Gospodării de:
Lucrători
Total pe cont
gospodării Salariaţi propriu în Agricultori Șomeri Pensionari
activităţi
negricole
Cheltuieli totale 4876,0 7025,0 3330,3 3190,1 2766,4 2949,2
Cheltuieli totale de consum 2979,3 3740,3 2734,9 2302,6 2147,5 2279,5
din care:
- cheltuieli băneşti de consum 2745,8 3525,6 2424,9 1818,1 1893,3 2066,6
- contravaloarea consumului din
resurse proprii 233,5 214,7 310,0 484,5 254,2 212,9
Produse alimentare şi băuturi neconsumate 94,8 110,2 81,9 73,3 58,1 84,0
Cheltuieli pentru investiţii 19,4 23,9 30,6 18,6 30,0 13,7
Cheltuieli totale de producţie 94,2 49,8 74,8 519,6 32,3 95,4
Impozite, contribuţii, cotizaţii, taxe 1620,0 3021,1 370,6 251,1 475,5 409,9
Alte cheltuieli 68,3 79,7 37,5 24,9 23,0 66,7

Cheltuielile de consum au reprezentat 2979,3 lei lunar pe o gospodărie, iar cheltuielile băneşti pentru
cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unităţile de alimentaţie publică), nealimentare
şi pentru plata serviciilor 2745,8 lei lunar (56,3% din cheltuielile totale).
Cealaltă parte a cheltuielilor de consum, contravaloarea consumului uman din resurse proprii (acele
produse alimentare şi nealimentare din resurse proprii care sunt consumate de membrii gospodăriei) a
fost egală cu 233,5 lei pe gospodărie şi a reprezentat 4,8% din cheltuielile totale.
În anul 2021, cheltuielile pentru producţia gospodăriei au reprezentat 1,9% din cheltuielile totale, din care
0,4% au revenit cheltuielilor băneşti, iar 1,5% contravalorii consumului productiv din resurse proprii (furaje,
seminţe etc.) utilizate pentru producţia gospodăriei. Acestea din urmă au însumat, în medie, 72,4 lei lunar
pe gospodărie.
În anul 2021, impozitele asupra veniturilor, contribuţiile la bugetele de asigurări sociale, cotizaţiile şi alte
impozite şi taxe, au deţinut o pondere de 33,2% din cheltuielile totale, ridicându-se în medie, la suma de
1620,0 lei lunar pe o gospodărie, din care impozitul pe salariu a reprezentat 15,0%, iar contribuţiile
de asigurări sociale (pentru pensie, la fondul de şomaj şi pentru asigurările de sănătate) 84,3% din
totalul impozitelor.
Cheltuielile pentru investiţii au fost şi în anul 2021 foarte mici, reprezentând numai 0,4% din cheltuielile
totale. Este un semnal şi în anul 2021, cu privire la capacitatea extrem de scăzută a gospodăriilor de
a economisi. Necesitatea acoperirii prioritare a cheltuielilor impuse de producţia în gospodărie, a
plăţii impozitelor şi contribuţiilor de asigurări sociale şi a satisfacerii nevoilor de bază de consum lasă prea
puţine resurse pentru investiţii.

1
Grafic 6.2.1. Structura cheltuielilor totale ale gospodăriilor, în anul 2021
3,4%
33,2%
Cheltuieli
de consum
Cheltuieli
pentru investiții
Cheltuieli
de producție
Impozite,
contribuții etc.
1,9% Alte cheltuieli
0,4% 61,1%

6.2.1.2.Diferenţe privind structura cheltuielilor

Structura pe destinaţii a cheltuielilor prezintă diferenţe importante între categoriile de gospodării
analizate, mai ales în ceea ce priveşte ponderea transferurilor şi a cheltuielilor pentru producţia
gospodăriei, a cheltuielilor băneşti de consum şi a consumului din resurse proprii, diferenţe strâns
legate de nivelul veniturilor salariale şi al contravalorii consumului din resurse proprii, ca şi de
ponderea lor în veniturile gospodăriilor.
Impozitele, contribuţiile, cotizaţiile, taxele deţin o pondere mare în cheltuielile totale ale gospodăriilor în
ale căror venituri predomină veniturile salariale. Astfel, în anul 2021, ponderea acestora în cheltuielile
totale a fost de 43,0% pentru gospodăriile de salariaţi, comparativ cu 17,2% la cele de şomeri, 13,9%
la cele de pensionari, 11,1% la cele de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole şi numai 7,9%
în cazul gospodăriilor de agricultori.
De altfel, în anul 2021, cuantumul mediu al transferurilor aflate în sarcina gospodăriilor de salariaţi a fost
de 12,0 ori mai mare decât al celor plătite de gospodăriile de agricultori, de 8,2 ori mai mare decât
transferurile plătite de gospodăriile de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole, de 7,4 ori mai
mare decât al celor de pensionari şi de 6,4 ori mai mare decât al gospodăriilor de şomeri.
Grafic 6.2.2. Structura cheltuielilor totale, pe destinaţii şi categorii de
gospodării, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în
anul 2021
-%-
100 Cheltuieli de consum
90 Cheltuieli pentru investiții
80 Cheltuieli de producție
70
Impozite, contribuții etc.
60
Alte cheltuieli
50
40
30
20
10
0
Salariați Lucrători pe Agricultori $omeri Pensionari
cont propriu

Ponderea transferurilor în cheltuielile totale este mai mare la gospodăriile formate din trei sau patru
persoane (38,9%, respectiv 38,0%), care cuprind în general mai mulţi salariaţi.
O pondere mai mică a transferurilor se regăseşte la gospodăriile singure (22,6%), unde predomină cele de
pensionari, precum şi la gospodăriile formate din şase şi mai multe persoane (26,3%), unde proporţia
gospodăriilor al căror cap de gospodărie este o persoană neocupată sau agricultor este mai mare
decât proporţia gospodăriilor de salariaţi. Din aceleaşi motive, care ţin de frecvenţa gospodăriilor de
salariaţi în totalul gospodăriilor din fiecare grupă, ponderea transferurilor este, în medie, mai mare în
cazul gospodăriilor cu copii (36,9%), decât în cazul gospodăriilor fără copii (30,3%), fiind însă considerabil
mai mică în cazul celor cu patru şi mai mulţi copii (17,7%).
Pe medii, se înregistrează diferenţe relativ mari de nivel şi pondere a transferurilor între urban şi rural.

1
Cuantumul impozitelor, contribuţiilor etc., plătite în medie de o gospodărie din mediul urban a fost de 1,9
ori mai mare decât al celor plătite de gospodăriile din mediul rural, iar ponderea lor în totalul cheltuielilor
a fost de 36,7% şi respectiv, de 26,9%.
Cheltuielile pentru producţia gospodăriei sunt considerabil mai mari, în cazul gospodăriilor care îşi asigură
din resurse proprii o parte însemnată a nevoilor de consum.
În anul 2021, cele mai mari cheltuieli au fost cele efectuate de gospodăriile de agricultori: 519,6 lei lunar
în medie pe o gospodărie (16,3% din cheltuielile totale ale acestor gospodării).
Un nivel relativ înalt s-a înregistrat şi în cazul gospodăriilor de lucrători pe cont propriu în activităţi
neagricole: 74,9 lei (2,3%).
Gospodăriile de salariaţi au cheltuit pentru producţia gospodăriei, în medie, 0,7% din totalul cheltuielilor,
iar cele de pensionari şi de şomeri 3,2%, respectiv 1,2%.
Cheltuielile pentru investiţii au înregistrat, în medie, la toate categoriile de gospodării analizate, niveluri
practic neglijabile, ponderea acestora în cheltuielile totale fiind de numai 0,4%.

6.2.2.Cheltuielile băneşti
Cheltuielile totale ale gospodăriilor includ două componente de natură diferită: cheltuielile băneşti şi
contravaloarea consumului din resurse proprii.
Cheltuielile băneşti cuprind cheltuielile pentru cumpărarea bunurilor şi plata serviciilor de consum şi a celor
folosite pentru producţia gospodăriei, pentru investiţii, pentru plata impozitelor, contribuţiilor,
cotizaţiilor, precum şi a altor cheltuieli.
În anul 2021, nivelul mediu al cheltuielilor băneşti a fost de 4570,2 lei pe o gospodărie şi de 1804,1 lei pe o
persoană, iar ponderea lor în cheltuielile totale a reprezentat, în medie, pe ansamblul gospodăriilor 93,7%.
Contravaloarea consumului din resurse proprii, în anul 2021, a însumat, în medie 305,9 lei pe o gospodărie
şi 120,7 lei pe o persoană, reprezentând 6,3% din cheltuielile totale.
Nivelul cheltuielilor băneşti şi ponderea lor în cheltuielile totale diferă considerabil de la o categorie
de gospodării la alta, evident sub influenţa mărimii veniturilor băneşti şi a măsurii în care gospodăriile pot
să completeze veniturile băneşti cu resurse din producţia proprie sau cu resurse atrase.
În anul 2021, dintre categoriile de gospodării analizate, nivelul mediu cel mai mare al cheltuielilor băneşti
(6773,3 lei lunar) s-a înregistrat la gospodăriile de salariaţi, cu o pondere în cheltuielile totale de 96,4%, iar
cel mai mic (2278,7 lei lunar) la gospodăriile de agricultori (71,4% din cheltuielile totale).

Tabel 6.2.3. Cheltuielile băneşti, pe categorii de gospodării, după statutul

ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2021
Gospodării de:
Lucrători
Total pe cont
gospodării Salariaţi propriu în Agricultori Șomeri Pensionari
activităţi
negricole
Cheltuieli băneşti, lei
- medii lunare pe o gospodărie 4570,2 6773,3 2962,3 2278,7 2485,2 2665,6
- medii lunare pe o persoană 1804,1 2389,9 924,7 709,2 782,9 1335,4
Pondere în cheltuielile totale, % 93,7 96,4 89,0 71,4 89,8 90,4
În % faţă de total gospodării
- medii lunare pe o gospodărie 100,0 148,2 64,8 49,9 54,4 58,3
- medii lunare pe o persoană 100,0 132,5 51,3 39,3 43,4 74,0

Nivelul cheltuielilor băneşti ce revine în medie pe o persoană este puternic influenţat de mărimea
gospodăriei şi, mai ales, de numărul copiilor aflaţi în întreţinerea gospodăriei. Astfel, dacă la gospodăriile
formate din una, două sau trei persoane se înregistrează niveluri apropiate ale cheltuielilor băneşti pe
persoană, în cazul gospodăriilor formate din patru, cinci sau şase şi mai multe persoane, cuantumul
cheltuielilor descreşte progresiv la 77,0%, 54,5% şi, respectiv, 42,5% din cel înregistrat în medie de
gospodăriile formate din persoane singure.
Cheltuielile băneşti efectuate de gospodăriile cu copii sunt, în medie, cu 18,9% mai mici decât cele
efectuate de gospodăriile fără copii, cele ale gospodăriilor cu un copil sunt mai mari (cu 3,2%), în timp ce
gospodăriile cu doi, trei sau patru şi mai mulţi copii îşi pot permite să cheltuiască în medie pe o
persoană sume care reprezintă 77,8%, 45,6% şi 29,5% comparativ cu nivelul înregistrat, în medie, de
gospodăriile fără copii.

1
Cheltuielile băneşti ale gospodăriilor din mediul rural de 1306,4 lei lunar pe persoană s-au ridicat numai la
58,6% din nivelul celor realizate în mediul urban. Ponderea lor în cheltuielile totale ale gospodăriilor
urbane a fost de 97,0%, iar în cheltuielile gospodăriilor rurale de 87,8%.

6.2.3.Cheltuielile de consum
Cea mai mare parte a cheltuielilor gospodăriilor este alocată pentru consum. Mărimea şi structura
cheltuielilor de consum ale gospodăriilor sunt în funcţie directă de nivelul veniturilor. Există însă şi alţi
factori care diferenţiază nivelul şi structura cheltuielilor de consum, factori ale căror efecte se cumulează
la nivelul gospodăriilor în funcţie de diferite caracteristici.
Tabel 6.2.4. Nivelul cheltuielilor totale de consum, pe categorii de
gospodării, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în
anul 2021
- lei lunar -

Gospodării de:
Lucrători
Total pe cont
gospodării Salariaţi propriu în Agricultori Șomeri Pensionari
activităţi
negricole
Cheltuieli totale de consum
- medii pe o gospodărie 2979,3 3740,3 2734,9 2302,6 2147,5 2279,5
- medii pe o persoană 1176,1 1319,7 853,8 716,7 676,5 1141,9
Cheltuieli băneşti de consum
- medii pe o gospodărie 2745,8 3525,6 2424,9 1818,1 1893,3 2066,6
- medii pe o persoană 1083,9 1244,0 757,0 565,9 596,4 1035,3

Cheltuielile totale de consum cuprind, în proporţii diferite, două componente: cumpărările de pe piaţă,
care înseamnă cheltuieli băneşti şi contravaloarea consumului din resurse proprii.
În raport cu nivelul mediu al cheltuielilor totale de consum înregistrat pe ansamblul gospodăriilor (1176,1
lei lunar pe persoană) numai cel al gospodăriilor de salariaţi a depăşit media cu 10,9%; iar cel al
gospodăriilor de pensionari, a fost foarte apropiat de medie (mai mic cu 3,0%). Celelalte categorii de
gospodării analizate situându-se sub medie: la şomeri cu 73,9%, la agricultori cu 64,1%, şi la lucrători pe
cont propriu cu 37,8%.

6.2.3.1.Cheltuielile pentru consumul alimentar, nealimentar şi de servicii

În anul 2021, cheltuielile pentru consumul alimentar (1088,3 lei lunar pe o gospodărie) au deţinut, pe
ansamblul gospodăriilor, o pondere de 36,5% din totalul cheltuielilor de consum.
În medie, pe ansamblul gospodăriilor, ponderea cheltuielilor pentru mărfuri nealimentare (1168,0 lei lunar
pe o gospodărie), în totalul cheltuielilor de consum, a fost de 39,2%. Amplitudinea variaţiei acestei ponderi
pe categoriile de gospodării analizate, în funcţie de statutul ocupaţional al capului gospodăriei, a fost de
10,4 puncte procentuale, cea mai înaltă pondere înregistrându-se la gospodăriile de salariaţi (40,9%), iar
cea mai scăzută la cele de şomeri (30,5%).
Tabel 6.2.5. Nivelul şi structura cheltuielilor totale de consum, pe categorii de
gospodării, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul
2021
Gospodării de:
Lucrători
Total pe cont
gospodării Salariaţi propriu în Agricultori Șomeri Pensionari
activităţi
negricole
Cheltuieli totale de consum, lei
- medii lunare pe o gospodărie 2979,3 3740,3 2734,9 2302,6 2147,5 2279,5
din care, în % pentru:
- consumul alimentar 36,5 34,2 40,8 46,3 46,0 38,6
- mărfuri nealimentare 39,2 40,9 37,4 37,5 30,5 37,2

1
- plata serviciilor 24,3 24,9 21,8 16,2 23,5 24,2

1
Cheltuielile pentru plata serviciilor deţin, în medie pe ansamblul gospodăriilor (723,0 lei lunar), o pondere
de 24,3% în totalul cheltuielilor de consum.
Un factor important care diferenţiază cheltuielile de consum pe o persoană din gospodărie este mărimea
gospodăriei, respectiv numărul de persoane care compun gospodăria.

Grafic 6.2.3. Structura cheltuielilor totale de consum, după mărimea

gospodăriei, în anul 2021
-%-
50
45 42,5
41,1 40,5 41,0 39,8
40 38,4 39,1 38,5
35,1 37,0
35 34,3 34,5

30 27,3
25,8
25 24,4
22,5
20,5
20 17,7
15
10
5
0
1 persoanǎ 2 persoane 3 persoane 4 persoane 5 persoane 6 şi mai multe

Consumul alimentar
Mǎrfuri nealimentare Plata serviciilor

Astfel, în anul 2021, cheltuielile totale de consum, medii pe o persoană din gospodărie (1176,1 lei lunar),
descresc odată cu creşterea numărului persoanelor care compun gospodăria, încât acest indicator calculat
pentru gospodăriile formate din 6 şi mai multe persoane reprezintă 41,5% din cel determinat pentru
gospodăriile formate dintr-o singură persoană şi 58,2% din media pentru total gospodării.
Numărul de copii sub 18 ani aflaţi în întreţinere constituie, de asemenea, un factor important de
diferenţiere a nivelului cheltuielilor de consum ce revine pe o persoană din gospodărie.

Grafic 6.2.4. Structura cheltuielilor totale de consum, după numărul copiilor sub 18
ani, în anul 2021

-%-
55
50 49,4

45 44,4
41,0 37,8 39,5
40 38,6 37,1
36,1 35,2
35 34,2

30
25,3 23,8
25 22,7
20 18,5
16,4
15
10
5
0
fǎrǎ copii 1 copil 2 copii 3 copii 4 şi mai mulți
copii
Consumul alimentar Plata serviciilor
Mǎrfuri nealimentare

1
Într-o gospodărie cu 4 şi mai mulţi copii, cheltuielile de consum, medii pe o persoană au fost de 2,6 ori mai
mici decât într-o gospodărie fără copii şi au reprezentat mai puţin de jumătate (44,0%) din media pe total
gospodării.
Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi, mai ales, structura cheltuielilor de consum sunt
determinate de mediul de rezidenţă.
Una dintre acestea se referă la faptul că, în condiţiile în care, nivelul cheltuielilor totale de consum medii
lunare pe o gospodărie a fost mai mare în mediul urban cu 774,6 lei, cel pentru consumul alimentar a fost
mai mare numai cu 109,2 lei.
Aceasta derivă din faptul că, în gospodăriile din mediul rural, 32,2% din cheltuielile pentru consumul
alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii. Şi pentru gospodăriile din mediul urban
consumul de produse alimentare din resurse proprii joacă un rol important, acoperind 13,9% din cheltuielile
de consum alimentar.
Tabel 6.2.6. Nivelul și structura cheltuielilor totale de consum, pe medii de
rezidenţă, în anul 2021
Total din care, în mediul:
gospodării Urban Rural
Cheltuieli totale de consum, lei
- medii lunare pe o gospodărie 2979,3 3318,4 2543,8
din care: cheltuieli băneşti de consum, lei
- medii lunare pe o gospodărie 2745,8 3160,3 2213,5
În % din cheltuieli totale de consum
- consumul alimentar 36,5 34,3 40,4
- mărfuri nealimentare 39,2 38,6 40,2
- plata serviciilor 24,3 27,1 19,4

O altă particularitate rezidă din diferenţa semnificativă dintre gospodăriile din urban şi cele din rural, în
ceea ce priveşte structura cheltuielilor pe categorii de bunuri şi servicii.
În gospodăriile din mediul rural, cea mai mare parte a cheltuielilor gospodăriilor au fost pentru consumul
alimentar (40,4%), iar cea mai mică pentru servicii (19,4%).
Structura cheltuielilor de consum a gospodăriilor din mediul urban este mai echilibrată, consumul alimentar
absorbind mai puţin (34,3%), iar serviciile substanţial mai mult (27,1%) din totalul cheltuielilor de consum.

6.2.3.2.Principalele destinaţii ale cheltuielilor totale de consum

Conform Clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare

şi băuturile nealcoolice deţin, în medie, 33,4% din consumul gospodăriilor.
O altă componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă. Acesteia i
s-a alocat 21,9% din cheltuielile de consum, cea mai mare parte a acestora fiind absorbită de consumul de
utilităţi necesar funcţionării şi încălzirii locuinţei (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale şi alţi
combustibili), care presupune cheltuieli în mare măsură obligatorii pentru gospodării (15,7%).
În schimb, cheltuielile implicate de dotarea şi întreţinerea locuinţei au o pondere mult mai scăzută (6,2%).
Cheltuielile efectuate de gospodării pentru sănătate şi mai ales cele pentru educaţie înregistrează un nivel
scăzut, în special din cauza faptului că, satisfacerea acestor nevoi ale membrilor gospodăriilor se realizează
în cea mai mare parte prin servicii publice de care aceştia beneficiază în cadrul sistemului asigurărilor
sociale sau gratuit.
Nivelul mediu cel mai scăzut al cheltuielilor pentru locuinţă, precum şi al celor pentru îngrijire personală,
protecţie socială și diverse produse şi servicii se înregistrează în cazul gospodăriilor de agricultori.
Cheltuielile efectuate de aceste gospodării pentru sănătate şi educaţie sunt mai mici decât jumătatea celor
înregistrate pe ansamblul gospodăriilor.

1
Grafic 6.2.5. Structura cheltuielilor totale de consum, pe destinaţii, în anul 2021

Produse agroalimentare
1,4% 0,7% şi bǎuturi nealcoolice
0,4% 5,3% Bǎuturi alcoolice, tutun
2,6% Îmbrǎcǎminte şi încǎlțǎminte
5,5% Locuințǎ, apǎ, electricitate,
gaze şi alți combustibili
Mobilier, dotarea şi
7,0% 33,4% întreținerea locuinței
Sǎnǎtate
Transport
5,9%
Informații şi comunicații
Recreere, sport şi
6,2% culturǎ Educație
Hoteluri, cafenele şi restaurante
8,1%
15,7% Asigurǎri şi servicii financiare
7,8%
Îngrijire personalǎ, protecție socialǎ
şi diverse bunuri şi sevicii

Tabel 6.2.7. Nivelul cheltuielilor totale de consum, pe destinaţii şi categorii de

gospodării, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2021
- medii lunare pe o gospodărie, lei -
Gospodării de:
Lucrători
Total pe cont
gospodării Salariaţi propriu în Agricultori Șomeri Pensionari
activităţi
negricole

Cheltuieli totale de consum 2979,3 3740,3 2734,9 2302,6 2147,5 2279,5

Produse agroalimentare
şi băuturi nealcoolice 994,5 1150,3 1029,5 968,7 928,8 822,9
Băuturi alcoolice, tutun 242,6 329,7 256,4 190,3 194,2 154,0
Îmbrăcăminte şi încălţăminte 231,8 343,9 190,6 156,9 126,6 126,2
Locuinţă, apă, electricitate,
gaze şi alţi combustibili 468,7 538,9 417,6 350,1 358,9 413,0
Mobilier, dotarea şi
întreţinerea locuinţei 185,4 236,5 128,1 99,9 81,9 151,0
Sănătate 176,9 165,4 74,1 76,4 94,3 221,1
Transport 207,8 296,8 212,7 224,6 106,9 108,3
Informaţii şi comunicaţii 162,2 210,7 143,0 112,7 119,9 118,1
Recreere, sport şi cultură 78,5 125,4 106,7 25,4 24,5 33,6
Educaţie 11,9 21,7 8,2 1,4 3,6 1,7
Hoteluri, cafenele şi restaurante 41,2 68,3 28,5 14,3 19,0 15,4
Asigurări şi servicii financiare 19,5 29,3 15,4 12,6 2,4 10,5
Îngrijire personală, protecţie
socială şi diverse bunuri şi servicii 158,3 223,4 124,1 69,3 86,5 103,7

Există diferenţe semnificative între nivelul cheltuielilor efectuate pentru diferite componente ale
consumului de către gospodăriile din mediul urban şi cele din mediul rural, determinate în parte de
diferenţele în modelul de consum, precum şi de nivelul şi structura veniturilor.
Astfel, dacă partea din cheltuielile de consum destinată produselor agroalimentare şi băuturilor
nealcoolice, respectiv băuturilor alcoolice şi tutunului care au intrat în consumul gospodăriilor rurale a fost
cu 5,8 puncte procentuale mai mare decât cea alocată în acelaşi scop de gospodăriile din mediul urban,
acestea din urmă au cheltuit mai mult decât primele la aproape toate celelalte componente ale
consumului.

1
6.2.3.3.Cheltuielile băneşti de consum

Piaţa are în general, un rol deosebit de important în satisfacerea tuturor nevoilor de consum. Ea participă
aproape în totalitate la furnizarea produselor nealimentare şi a serviciilor pentru consumul populaţiei.
În cazul produselor alimentare, alături de cumpărările de pe piaţă, un aport important în acoperirea
nevoilor de consum îl au produsele agroalimentare din resurse proprii.
Analiza cheltuielilor de consum ale populaţiei pe surse de acoperire – cumpărări de pe piaţă care înseamnă
cheltuieli băneşti şi consum din resurse proprii – este relevantă în special pentru gospodăriile grupate pe
criterii teritoriale şi profesionale.
Tabel 6.2.8. Nivelul şi structura cheltuielilor de consum, pe surse de acoperire şi categorii
de gospodării, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul
2021
Gospodării de:
Lucrători
Total pe cont
gospodării Salariaţi propriu în Agricultori Șomeri Pensionari
activităţi
negricole

Cheltuieli totale de consum, lei

- medii lunare pe o gospodărie 2979,3 3740,3 2734,9 2302,6 2147,5 2279,5
din care:
- cheltuieli băneşti de consum 2745,8 3525,6 2424,9 1818,1 1893,3 2066,6
- contravaloarea consumului
uman din resurse proprii 233,5 214,7 310,1 484,5 254,2 212,9
În % din cheltuieli totale de consum
- cheltuieli băneşti de consum 92,2 94,3 88,7 79,0 88,2 90,7
- contravaloarea consumului
uman din resurse proprii 7,8 5,7 11,3 21,0 11,8 9,3

În anul 2021, volumul şi ponderea cea mai mică a cheltuielilor băneşti de consum în cheltuielile totale de
consum s-au înregistrat pentru gospodăriile de agricultori.
De altfel, în gospodăriile de agricultori cheltuielile băneşti de consum au reprezentat 79,0% din cheltuielile
totale de consum.
Pe medii de rezidenţă, volumul cheltuielilor băneşti de consum, în medie pe o gospodărie, a fost de 1,4 ori
mai mare în gospodăriile din urban, decât în rural. Ca pondere în totalul cheltuielilor de consum, acestea
au reprezentat 95,2% în urban şi 87,0% în rural.

Grafic 6.2.6. Sursele de acoperire a cheltuielilor totale de consum,

pe medii de rezidenţă, în anul 2021
-%-
100
90
80
70 95,2 87,0
60
50
40
30
20
10 4,8 113,0
0 4

Urban Rural

Cheltuieli băneçti
de consum Contravaloarea consumului
din resurse proprii

1
6.2.3.4.Cheltuielile pentru cumpărarea de produse alimentare
Cheltuielile medii lunare pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unităţi de
alimentaţie publică) au fost, în anul 2021, de 854,8 lei pe gospodărie şi 337,4 lei pe persoană.
Ponderea cheltuielilor pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unităţi de
alimentaţie publică) în totalul cheltuielilor pentru consumul alimentar - medie pe o gospodărie - a fost de
78,5%, în anul 2021, pondere diferenţiată pe categorii de gospodării şi medii de rezidenţă.
Astfel, în totalul cheltuielilor pentru consumul alimentar, cumpărările au reprezentat peste 75% în
gospodăriile de salariaţi (83,2%), de pensionari(75,8%) şi din mediul urban (86,1%).
Cheltuielile pentru cumpărarea de produse alimentare şi băuturi alcoolice (inclusiv rămase în stoc, date în
prelucrare, date la animale etc.) au însumat, în anul 2021, în medie, 360,0 lei lunar pe o persoană.
În anul 2021, din totalul cheltuielilor băneşti pentru cumpărarea de alimente şi băuturi alcoolice cele
destinate cumpărării de pâine şi produse de franzelărie au fost de 10,7% pe ansamblul gospodăriilor.
Această pondere a înregistrat cele mai ridicate valori în cazul gospodăriilor de agricultori (15,6%) şi în cazul
gospodăriilor din mediul rural (13,6%).
O pondere importantă deţin şi cheltuielile pentru cumpărarea de carne şi preparate din carne, care
împreună absorb, pe ansamblul gospodăriilor, în medie, 24,7% din cheltuielile pentru cumpărarea de
produse alimentare şi băuturi alcoolice.
Legumele şi conservele din legume au reprezentat 7,5% din cheltuielile pentru cumpărarea de
produse alimentare şi băuturi alcoolice.
Aşadar, cheltuielile pentru cumpărarea celor trei grupe de produse alimentare - pâine şi produse de
franzelărie; carne proaspătă şi preparate din carne; legume şi conserve din legume - însumează sub
50% din cheltuielile pentru cumpărarea de produse alimentare şi băuturi alcoolice (42,9%).
Tabel 6.2.9. Nivelul şi structura cheltuielilor pentru cumpărarea principalelor produse
alimentare, pe categorii de gospodării, după statutul ocupaţional al capului
gospodăriei, în anul 2021
Gospodării de:
Lucrători
Total pe cont
gospodării Salariaţi propriu în Agricultori Șomeri Pensionari
activităţi
negricole
Total cheltuieli,
lei lunar pe o persoană 360,0 391,8 269,3 199,9 245,2 369,3
din care, în %, pentru:
Cereale şi produse din cereale 17,9 17,4 20,3 23,8 22,4 17,5
din care:
- pâine şi produse de franzelărie 10,7 9,8 12,9 15,6 15,7 11,0
Carne proaspătă 15,5 15,6 14,8 13,7 14,9 15,7
Preparate din carne 9,2 9,0 10,2 9,9 9,4 9,4
Lapte 6,2 6,1 6,4 5,4 6,7 6,5
Brânzeturi şi smântână 8,1 7,9 7,6 7,3 7,4 8,5
Grăsimi 3,5 3,4 3,5 4,2 3,2 3,7
Fructe 6,6 6,9 5,8 5,2 5,4 6,5
Cartofi 1,5 1,4 1,4 1,3 1,6 1,5
Legume şi conserve din legume 7,5 7,4 6,6 5,0 6,5 8,0
Zahăr 0,7 0,6 0,8 1,0 0,7 0,8

6.2.3.5.Cheltuielile pentru cumpărarea mărfurilor nealimentare

Nivelul mediu lunar al cheltuielilor pentru cumpărarea mărfurilor nealimentare a fost, în anul 2021, de
1168,0 lei pe gospodărie şi 461,1 lei pe persoană.
Ponderea lor în totalul cheltuielilor de consum a fost de 39,2%.
Pe categorii de gospodării analizate, mărimea cheltuielilor pentru mărfuri nealimentare, medii lunare pe o
gospodărie, a variat între 1528,8 lei la gospodăriile de salariaţi şi 655,0 lei la gospodăriile de şomeri,
raportul între cele două extreme fiind de 2,3: 1.
În anul 2021, aproape toate categoriile de gospodării analizate au alocat pentru cumpărarea articolelor de
îmbrăcăminte şi încălţăminte peste 15% din suma totală a cheltuielilor pentru cumpărarea de mărfuri
nealimentare, cu excepţia gospodăriilor de pensionari (14,8%).

1
Tabel 6.2.11. Nivelul şi structura cheltuielilor pentru cumpărarea de mărfuri
nealimentare, pe categorii de gospodării, după statutul ocupaţional al
capului gospodăriei, în anul 2021
Gospodării de:
Lucrători
Total pe cont
gospodării Salariaţi propriu în Agricultori Șomeri Pensionari
activităţi
negricole

Total cheltuieli,
lei lunar pe o gospodărie 1168,0 1528,8 1024,2 864,3 655,0 847,5
din care, în %, pentru:
Îmbrăcăminte şi încălţăminte 19,8 22,4 18,6 18,1 19,3 14,8
Combustibili lichizi şi solizi 9,1 5,6 14,0 19,8 10,1 14,2
Produse medicale, aparate şi
medicamente 10,3 6,4 5,8 6,9 10,1 19,5
Mijloace auto-moto şi alte
mijloace de transport,
carburanţi, lubrifianţi şi alte
produse de întreţinere 13,8 15,5 16,5 22,2 10,7 8,7
Articole şi produse pentru
îngrijire personală 9,2 9,8 8,7 6,0 10,5 8,6
Ţigări, tutun, articole şi
accesorii pentru fumat 16,0 17,3 19,0 12,2 22,7 13,1

Următoarele priorităţi pentru cea mai mare parte a gospodăriilor au fost legate de cumpărarea de ţigări,
tutun şi articole pentru fumat, precum şi de procurarea şi utilizarea mijloacelor de transport.
Pe ansamblul gospodăriilor, în anul 2021, aceste grupe de cheltuieli, împreună cu cea pentru îmbrăcăminte
şi încălţăminte, absorb 49,6% din cheltuielile pentru cumpărarea de mărfuri nealimentare.
Pentru gospodăriile de pensionari, principala prioritate a constituit-o cumpărarea de medicamente, aparate
şi produse medicale (19,5%), iar pentru gospodăriile de agricultori cumpărarea combustibililor (19,8%).
Existenţa copiilor în familie implică schimbări semnificative, atât în ceea ce priveşte nivelul cheltuielilor
pentru cumpărarea de mărfuri nealimentare, cât mai ales în structura acestora.
Tabel 6.2.12. Nivelul şi structura cheltuielilor pentru cumpărarea de mărfuri nealimentare,
după numărul copiilor sub 18 ani, în anul 2021
Gospodării Gospodării Gospodării cu:
fără copii cu copii 1 copil 2 copii 3 copii 4 copii și
sub 18 ani sub 18 ani mai mulţi

Total cheltuieli,
lei lunar pe o persoană 520,0 401,6 477,6 376,1 246,3 177,1
din care, în %, pentru:
Îmbrăcăminte şi încălţăminte 17,6 22,6 21,8 23,8 23,9 20,8
Combustibili lichizi şi solizi 10,1 7,7 6,8 7,0 16,7 16,3
Produse medicale, aparate
şi medicamente 12,9 7,0 6,6 7,4 7,6 7,6
Mijloace auto-moto şi alte
mijloace de transport,
carburanţi, lubrifianţi şi alte
produse de întreţinere 12,0 16,1 17,1 15,5 12,4 7,4
Articole şi produse pentru
îngrijire personală 9,1 9,5 9,5 9,7 8,5 8,6
Ţigări, tutun, articole şi
accesorii pentru fumat 17,2 14,3 15,5 12,8 11,5 15,5

1
În anul 2021, în gospodăriile cu 4 şi mai mulţi copii s-a cheltuit pentru cumpărarea de mărfuri
nealimentare, în medie pe o persoană, de 2,9 ori mai puţin decât în gospodăriile fără copii.
Principala destinaţie a acestora rămâne tot grupa de articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte care
absoarbe 17,6% din total, la gospodăriile fără copii, tinzând la 23,9% la gospodăriile cu 3 copii.
Ţigările şi accesoriile pentru fumat reprezintă şi în cazul gospodăriilor cu copii, o componentă importantă
a cheltuielilor pentru cumpărarea de mărfuri nealimentare, deţinând, în anul 2021, o pondere de 14,3%.
O particularitate ce trebuie subliniată se referă la discrepanţele relativ mici, în ceea ce priveşte mărimea
cheltuielilor pentru cumpărarea de produse nealimentare, între gospodării grupate pe medii de rezidenţă.
Astfel, raportul între cheltuielile medii pe o gospodărie din mediul rural (1021,8 lei lunar) şi din cel urban
(1281,8 lei lunar) a fost de 1 : 1,3.

Grafic 6.2.7. Structura cheltuielilor pentru cumpărarea mărfurilor nealimentare,

pe medii de rezidenţă, în anul 2021
Urban Rural

23,8% 21,0% 18,7% 17,8%

2,3%
13,8%
17,3% 19,9%
10,9%
6,7%
10,8% 13,9% 13,7% 9,4%

Îmbrăcăminte çi încălțăminte
Combustibili lichizi çi solizi
Produse medicale, aparate çi medicamente
Altele
Mijloace auto-moto çi alte mijloace de transport,
carburanți, lubrifianți çi alte produse de întreținere
Articole çi produse pentru îngrijire personală
Ţigări, tutun, articole çi accesorii pentru fumat

În mediul urban, capitolele care absorb cea mai mare parte a cheltuielilor pentru cumpărarea mărfurilor
nealimentare sunt cele pentru articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi cele pentru ţigări, tutun, articole
şi accesorii pentru fumat. Astfel, împreună deţin o pondere de 38,3% în total.
În mediul rural, în anul 2021, peste 50% din totalul cheltuielilor pentru cumpărarea de mărfuri
nealimentare s-au efectuat, pentru procurarea a trei grupe de bunuri: îmbrăcăminte şi încălţăminte,
combustibili (lichizi şi solizi) şi ţigări, tutun, articole şi accesorii pentru fumat.

6.2.3.6.Cheltuielile pentru plata serviciilor

În configuraţia consumului populaţiei, serviciile constituie un reper important pentru evaluarea condiţiilor
de viaţă. Apelul la utilizarea serviciilor pentru satisfacerea nevoilor de consum este strâns legat de
numeroşi factori, între care cei mai importanţi sunt: puterea de cumpărare, respectiv veniturile băneşti;
mediul de rezidenţă şi condiţiile de locuit; comportamentul consumatorilor.
În anul 2021, pe ansamblul gospodăriilor, cheltuielile pentru plata serviciilor deţin o pondere relativ
scăzută: 24,3% în totalul cheltuielilor de consum şi 26,3% în totalul cheltuielilor băneşti de consum.
Cheltuielile pentru plata serviciilor însumează, în medie pe o gospodărie, 723,0 lei lunar. Din acest total, în
anul 2021, cele legate de locuinţă deţin de departe ponderea cea mai mare, 49,7%. În cadrul acestora, cele
pentru energie electrică şi gaze naturale deţin ponderi mari, ajungând la 58,8% din totalul
cheltuielilor pentru serviciile legate de locuinţă.
Serviciile de telefonie ocupă următorul loc în ierarhia cheltuielilor pentru servicii, cu o pondere de 17,1%,
fiind urmate, ca mărime şi pondere, de cheltuielile de sănătate (7,8%).
Cheltuielile pentru aceste trei categorii de servicii (locuinţă, telefonie şi sănătate) absorb 74,6% din totalul
cheltuielilor pentru servicii, pe ansamblul gospodăriilor.

1
Cheltuielile pentru servicii pot fi asimilate în cea mai mare parte a lor unor plăţi “obligatorii“ ale
gospodăriilor, determinate de situaţia locativă şi condiţiile de locuit, de nevoile de deplasare spre şi de la
locul de muncă sau de studiu, de starea de sănătate etc.. Ele absorb cea mai mare parte a cheltuielilor
pentru servicii, lăsând puţine resurse pentru cheltuielile aferente celorlalte categorii de servicii, legate de
exemplu de petrecere a timpului liber, cultură, îngrijire personală, asigurări etc.. Este motivul pentru care
cheltuielile efectuate pentru astfel de servicii sunt nesemnificative.
Grafic 6.2.8. Structura cheltuielilor pentru plata serviciilor, pe total
gospodării, în anul 2021
11,2%
Locuințe
5,0%
Servicii de
telefonie
7,8% 49,7% Servicii de
transport
Abonamente
0,7% radio-TV
Educație
2,2% Sǎnǎtate
Servicii turistice
6,3% Alte servicii
17,1%

Pe categoriile de gospodării analizate, nivelul mediu lunar cel mai înalt al cheltuielilor pentru plata
serviciilor s-a înregistrat la gospodăriile de salariaţi, iar cel mai scăzut la gospodăriile de agricultori.
În anul 2021, gospodăriile de salariaţi au cheltuit, în medie lunar de 2,5 ori mai mult decât cele de
agricultori.
Serviciile legate de locuinţă constituie cea mai importantă componentă a cheltuielilor cu serviciile pentru
toate categoriile de gospodării analizate. Ele au reprezentat, în anul 2021, peste 50% la gospodăriile
de şomeri şi pensionari.
Cheltuielile pentru telefonie ocupă cel de al doilea loc ca volum şi pondere în totalul cheltuielilor pentru
plata serviciilor pentru gospodăriile de salariaţi, iar pentru gospodăriile de lucrători pe cont propriu,
agricultori, şomeri şi pensionari cele pentru energie electrică.
Tabel 6.2.13. Nivelul şi structura cheltuielilor pentru plata serviciilor, pe categorii de
gospodării, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul
2021
Gospodării de:
Lucrători
Total pe cont
gospodării Salariaţi propriu în Agricultori Șomeri Pensionari
activităţi
negricole
Total cheltuieli,
lei lunar pe o gospodărie 723,0 932,9 596,2 372,9 503,7 552,5
din care, în %, pentru:
Servicii legate de locuinţă 49,7 47,7 45,1 47,0 58,0 53,4
din care:
- energie electrică 17,5 15,1 21,2 31,5 24,7 20,3
- gaze naturale 11,7 11,4 8,0 5,8 10,6 13,6
- apă, canal, salubritate
şi servicii comunale 10,7 10,4 9,0 6,8 13,9 11,7
Servicii de sănătate 7,8 7,3 2,5 4,5 5,5 10,1
Servicii de transport 6,3 6,2 7,3 8,6 7,1 6,1
Servicii de telefonie 17,1 16,9 19,9 24,3 20,0 16,5
Abonamente radio - TV 2,2 1,5 3,1 5,0 3,3 3,3
Servicii de educaţie 0,7 1,1 1,1 - 0,6 **)
Servicii turistice 5,0 6,2 11,7 1,6 0,4 2,5
**) Sub 0,05%.

1
Mediul de rezidenţă este un element care diferenţiază semnificativ cheltuielile pentru plata serviciilor,
cheltuielile medii lunare pe o gospodărie în mediul urban fiind, în anul 2021, de 900,5 lei, de 1,8 ori mai
mari decât în rural. Principalul factor de diferenţiere este tipul locuinţelor şi al nevoilor de servicii
generate de acestea.

Grafic 6.2.9. Cheltuielile gospodăriilor pentru principalele tipuri de

servicii, pe medii de rezidenţă, în anul 2021
- medii lunare pe o gospodărie, lei -
Servicii legate
500 463,9 de locuință
450 Transport
400 Telefonie
350 Abonamente
300 radio-TV
250 225,5
200
150 139,9
102,1
100
49,1 40,4
50 14,6 18,0
0
Urban Rural

În urban, cheltuielile medii lunare pentru plata serviciilor legate de locuinţă au fost de 2,1 ori mai mari
decât în rural şi au deţinut o pondere de 51,5% în total cheltuieli pentru plata serviciilor. Pentru
gospodăriile din mediul urban, principalele capitole de cheltuieli legate de locuinţă au fost cele pentru
energie electrică, apă, canal, salubritate şi servicii comunale şi gaze naturale. Împreună acestea
absorb 39,4% din totalul cheltuielilor pentru plata serviciilor.
Pentru gospodăriile din mediul rural, particularitatea constă în faptul că, ponderea cea mai mare a
serviciilor legate de locuinţă o deţin cheltuielile pentru plata energiei electrice, numai acestea
reprezentând 26,0% din totalul cheltuielilor pentru plata serviciilor.
Un alt element de diferenţiere îl reprezintă serviciile de telefonie care, în anul 2021, în gospodăriile din
urban, au deţinut o pondere de 15,5% din total şi au fost de 1,4 ori mai mari decât în rural.

6.3. Echilibrul balanţei veniturilor şi cheltuielilor gospodăriilor populaţiei

Pe ansamblul gospodăriilor, în anul 2021, economiile au reprezentat în medie pe o gospodărie 807,0

lei lunar, ceea ce a însemnat 14,2% din veniturile totale.

Tabel 6.3.1. Economia (+) / deficitul de resurse (-), pe categorii de gospodării,

după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2021
Gospodării de:
Lucrători
Total pe cont
gospodării Salariaţi propriu în Agricultori Șomeri Pensionari
activităţi
negricole

Medii lunare pe o gospodărie, lei +807,0 +1154,5 +576,0 +315,2 +128,9 +538,3
În % faţă de veniturile totale +14,2 +14,1 +14,7 +9,0 +4,5 +15,4

1
Situaţia pe categoriile de gospodării analizate se prezintă astfel: gospodăriile de pensionari au economisit
în medie +15,4% din venituri, cele de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole +14,7%, cele de
salariaţi +14,1%, cele de agricultori +9,0%, în timp ce, nivelul cel mai scăzut al economiilor, s-a înregistrat
la gospodăriile de şomeri +4,5%.

Grafic 6.3.1. Economia (+) / deficitul de resurse (-), pe categorii de gospodării,

după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2021

- medii lunare pe o gospodărie, lei -

1500

1154,5

1000

576,0 538,3
500
315,2

128,9

0
Salariați Lucrători pe
cont propriu Agricultori $omeri Pensionari

Analiza relaţiei dintre veniturile şi cheltuielile totale ale gospodăriilor distribuite după diferite
caracteristici evidenţiază existenţa economiilor la toate tipurile de gospodării, indiferent de distribuţie.
Cele mai mici economii (până în 10% din veniturile totale) s-au regăsit la gospodăriile de agricultori
(+9,0%), de şomeri (+4,5%).
În anul 2021, diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile gospodăriilor din mediul rural a fost, de 13,8%, iar în
mediul urban s-au înregistrat, în medie, economii care au reprezentat 14,4% din veniturile totale.
Pentru acoperirea cheltuielilor, o parte din gospodării au retras sume din economiile realizate în perioadele
anterioare depuse la bănci şi alte instituţii financiare, sau au apelat la împrumuturi şi credite de la bănci,
CAR, agenţi economici şi de la persoane particulare, sumele intrate cu acest titlu în bugetele gospodăriilor
formând în medie 6,6 lei şi, respectiv, 8,7 lei lunar pe gospodărie.

Grafic 6.3.2. Împrumuturi şi alte resurse atrase, pe categorii de gospodării,

după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul
2021

- medii lunare pe o gospodărie, lei -

70 Credite, împrumuturi
57,6
60 Sume retrase
0,1
50 Alte surse

40
22,0 22,2 41,3
30 17,6
20,9 10,5
20 2,3 4,0 0,6 0,3
6,6
6,6 9,3 2,5 16,2 1,7
10 16,5 8,5
8,7 8,7 13,1 3,8
0
Total Salariați Lucrători pe Agricultori $omeri Pensionari
gospodării cont propriu

1
Împreună cu sumele încasate sub formă de avans sau prin restituirea unor sume acordate altor persoane,
precum şi cu contravaloarea mărfurilor cumpărate şi a serviciilor prestate pe credit, toate aceste fluxuri
monetare intrate în bugetele gospodăriilor s-au ridicat, în medie, la 17,6 lei lunar pe o gospodărie,
acoperind 0,4% din cheltuielile totale ale gospodăriilor.

Grafic 6.3.3. Împrumuturi restituite, sume depuse la bănci etc., pe categorii de

gospodării, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul
2021
- medii lunare pe o gospodărie, lei
- 400 382,4

350

300
166,8
239,9
250

200
94,4
150 128,7
130,6 121,3
100 82,2
85,1 43,8 68,4 33,0
50 49,1 5,5 28,9 44,3

60, 34,1 44,0

85,
4 0 35, 51,5 1,8
0 8 28,8
Total Salariați Lucrători Agricultori $omeri Pensionari
gospodări pe cont
i propriu
Depuneri la bănci Restituiri de Alte creanțe
credite

În anul 2021, gospodăriile de pensionari au apelat în cea mai mică măsură la credite şi la economii, sumele
utilizate ridicându-se, în medie, la numai 10,5 lei (0,4% din cheltuielile totale).
În cazul gospodăriilor de şomeri 2,1% din cheltuieli au fost acoperite din aceste surse, din care
împrumuturile au reprezentat 28,2%, iar sumele retrase de la bănci din economiile anterioare 71,7%.
Raportate la totalul gospodăriilor, sumele pe care o parte dintre gospodării le-au economisit, utilizându-le
pentru restituirea creditelor şi împrumuturilor contractate anterior, pentru a acorda împrumuturi altor
gospodării, sau pe care le-au depus în bănci, sunt mai mari cu 222,3 lei lunar pe o gospodărie, decât cele
care au intrat în bugetele gospodăriilor sub forma împrumuturilor, retragerilor de economii etc..
În medie, pe o gospodărie, acestea din urmă au reprezentat 239,9 lei lunar, respectiv 4,2% din veniturile
totale.
La toate categoriile de gospodării analizate, suma intrărilor rezultate în urma operaţiunilor de creditare la
care participă gospodăriile, este mai mică decât suma ieşirilor ocazionate de aceste operaţiuni. Cu toate
că, în medie pe ansamblul gospodăriilor, soldul acestor fluxuri este negativ (-222,27 lei lunar pe
gospodărie), acesta împreună cu soldul balanţei veniturilor şi cheltuielilor (+584,68 lei) se concretizează în
creşterea cu 362,41 lei în medie pe o gospodărie, a soldului în numerar aflat în gospodării.

1
7. CONDIŢII DE LOCUIT ŞI ÎNZESTRAREA CU BUNURI DE FOLOSINŢĂ ÎNDELUNGATĂ

7.1. Fondul de locuinţe

Fondul de locuinţe s-a majorat constant, an de an, ajungând la sfârşitul anului 2021 să fie constituit din
9587 mii locuinţe, cu 431 mii mai mare decât în anul 2020.
În anul 2021, comparativ cu anul 2020, creşterea numărului de locuinţe înregistrată s-a reflectat în
majorarea numărului de camere de locuit (cu 1452 mii camere, reprezentând 5,8%), precum şi a
suprafeţei locuibile cu 26996 mii metri pătraţi (reprezentând 6,2%).

Tabel 7.1.1. Evoluţia fondului de locuinţe

- existent la sfârşitul anului -

Locuinţe Camere Suprafaţa Suprafaţa locuibilă Suprafaţa locuibilă

mii de locuit locuibilă pe o locuinţă pe o cameră
mii mii mp mp mp
2020
Total 9156 25053 438015 47,8 17,5
Proprietate majoritar de stat 113 203 3878 34,3 19,1
Proprietate majoritar privată 9043 24850 434137 48,0 17,5
20211)
Total 9587 26505 465011 48,5 17,5
Proprietate majoritar de stat 119 214 4111 34.5 19,2
Proprietate majoritar privată 9468 26291 460900 48,7 17,5
1)
“Existentul la începutul anului 2021” diferă de “Existentul la sfârşitul anului 2020” ca urmare a corecţiilor efectuate la fondul de locuinţe, camerele de
locuit şi suprafaţa locuibilă. Datele referitoare la numărul de locuinţe, camerele de locuit şi suprafaţa locuibilă sunt estimate şi provizorii până la
definitivarea rezultatelor RPL 2021.

Analiza fondului de locuinţe existent la sfârşitul anului 2020, pe forme de proprietate, relevă faptul că
98,8% din total locuinţe au aparţinut proprietăţii majoritar private, păstrându-se aceeaşi tendinţă evolutivă
şi în cazul indicatorilor camere de locuit (99,2%) şi a suprafeţei locuibile (99,1%).
În anul 2021, pe medii de rezidenţă, cele mai multe locuinţe s-au înregistrat în mediul urban
(5313188 locuinţe, reprezentând 55,4% din numărul total); la indicatorul număr de camere de locuit,
raportul urban
/ rural este relativ mai echilibrat, în sensul că 51,5% din numărul total de camere de locuit sunt în mediul
urban şi 48,5% în mediul rural; la indicatorul suprafaţă locuibilă 55,3% din total este în mediul urban şi
44,7% în mediul rural.
În anul 2021 au fost terminate 71405 locuinţe, în creştere faţă de anul 2020 cu 3589 locuinţe (reprezentând
5,3%). În anul 2021, comparativ cu anul 2020, pe surse de finanţare a locuinţelor terminate, sunt de
evidenţiat următoarele aspecte:
• numărul de locuinţe terminate din fonduri publice în anul 2021 a fost de 1635 locuinţe, faţă
de 1781 locuinţe în anul 2020, fiind în scădere (de la 106,6% în anul 2020 la 91,8% în anul 2021);
• au fost terminate, din fonduri private, 69770 locuinţe, acestea deţinând cea mai mare pondere în
numărul total de locuinţe terminate (97,7%), înregistrându-se faţă de anul precedent o scădere a
acestora cu 0,3%.
După numărul camerelor de locuit, locuinţele terminate au avut următoarea structură: 9,8% din numărul
total au fost locuinţe cu o cameră, 31,6% au fost locuinţe cu două camere, 24,9% au fost locuinţe cu
trei camere, 33,7% au fost locuinţe cu patru camere şi peste.
În funcţie de sursele de finanţare, situaţia locuinţelor terminate după numărul de camere de locuit, relevă
următoarele aspecte:
• pentru locuinţele finanţate din fonduri private, cea mai mare pondere au deţinut-o locuinţele cu
două camere (31,0% din locuinţele totale terminate din fonduri private), iar cea mai mică pondere
au avut-o locuinţele terminate cu o cameră (9,4%);
• pentru locuinţele finanţate din fonduri publice, cea mai mare pondere au deţinut-o locuinţele cu
două camere (57,7% din totalul locuinţelor terminate din fonduri publice) şi cea mai mică pondere
au avut-o locuinţele terminate cu patru camere şi peste (0,9%).

1
Tabel 7.1.2. Locuinţe terminate, după numărul camerelor de locuit şi sursele de finanţare

2020 2021 2021 faţă de 2020

+/- %
Total 67816 71405 +3589 105,3
Cu o cameră 5913 6968 +1055 117,8
Cu două camere 23051 22596 -455 98,0
Cu trei camere 18276 17765 -511 97,2
Cu patru camere şi peste 20576 24076 +3500 117,0
Din acestea, finanţate din:
Fonduri private
Total 66035 69770 +3735 105,7
Cu o cameră 5421 6570 +1149 121,2
Cu două camere 22289 21652 -637 97,1
Cu trei camere 17850 17487 -363 98,0
Cu patru camere şi peste 20475 24061 +3586 117,5
Fonduri publice
Total 1781 1635 -146 91,8
Cu o cameră 492 398 -94 80,9
Cu două camere 762 944 +182 123,9
Cu trei camere 426 278 -148 65,3
Cu patru camere şi peste 101 15 -86 14,9

În anul 2021, în funcţie de fondurile utilizate, în cazul locuinţelor terminate, cea mai mare parte a
suprafeţei construite din fonduri publice s-a realizat în mediul urban (97,4% din toată suprafaţa construită
din fonduri publice). În ceea ce priveşte suprafaţa construită din fonduri private pentru cele două medii de
rezidenţă, s-a înregistrat o creştere în mediul urban de 51,6%, faţă de 48,4% în mediul rural.
Din analiza evoluţiei suprafeţelor locuinţelor terminate rezultă că, în ceea ce priveşte suprafaţa construită,
s-au înregistrat scăderi la suprafeţele locuinţelor terminate în mediul urban, la cele din fondurile private
(de la 54,7% în anul 2020, la 51,6% în anul 2021), cât şi în mediul rural din fondurile publice (de la 4,3% în
anul 2020 la 2,6% în anul 2021). Creşteri s-au înregistrat la suprafeţele locuinţelor terminate în mediul rural
din fonduri private (de la 45,3% în anul 2020, la 48,4% în anul 2021), cât şi la cele în mediul urban din
fonduri publice (de la 95,7% în anul 2020, la 97,4% în anul 2021).

Grafic 7.1.1. Suprafaţa construită din fonduri publice şi private, pe medii de rezidenţă

-%-
Suprafața construită 51,6
în mediul urban
din fonduri private
54,7

Suprafața construită 48,4

în mediul
rural 45,3
din fonduri private

Suprafața construită
în mediul urban 97,4
din fonduri publice
95,7

Suprafața construită
în mediul rural 2,6
din fonduri publice
4,3

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
2020 2021

1
7.2. Sisteme de canalizare, reţele de distribuire a gazelor naturale şi a apei potabile,
precum și spaţii verzi

În directă legătură cu fondul de locuinţe, deosebit de importanţi sunt şi indicatorii referitori la sistemele
de canalizare, reţelele şi volumul distribuit de gaze naturale şi de apă potabilă precum şi spaţiile verzi.
În anul 2021, numărul localităţilor cu instalaţii de canalizare publică a fost de 1450, cu 3,3% mai mare decât
în anul 2020. În municipii şi oraşe s-au înregistrat 21,7% din totalul localităţilor dotate cu reţele de
canalizare publică.
În anul 2021, lungimea totală simplă a conductelor de canalizare a fost de 43964 km, în creştere faţă de anul
anterior cu 4,3%.

Tabel 7.2.1. Canalizarea publică şi spaţii verzi

2020 20211) 2021 faţă de 2020

+/- %
Localităţi2) cu instalaţii de canalizare publică (număr) 1403 1450 +47 103,3
din care:
Municipii şi oraşe 314 314 - 100,0
Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare (km) 42168 43964 +1796 104,3
Suprafaţa spaţiilor verzi în municipii şi oraşe (ha) 29136 31319 +2183 107,5
1)
La sfârşitul anului.
2)
Municipii, oraşe, comune.

În anul 2021, suprafaţa spaţiilor verzi din municipii şi oraşe a fost de 31319 hectare, în creştere cu 7,5% faţă
de cea din anul anterior.
În anul 2021, numărul de localităţi în care s-au distribuit gaze naturale a fost de 969, în creştere cu 1,4%
faţă de anul anterior. Lungimea totală simplă a conductelor de gaze naturale a fost de 45445 km, în
creştere cu 4,3% faţă de anul anterior.
În anul 2021, volumul de gaze naturale distribuit a fost de 9580 milioane metri cubi, în creștere cu 9,6%
faţă de anul 2020. În anul 2021, din cantitatea totală de gaze naturale distribuită, se constată că, pentru uz
casnic s-au consumat 3763 milioane metri cubi, respectiv 39,3% din total. Comparativ cu anul 2020,
cantitatea de gaze naturale distribuită pentru uz casnic a crescut cu 9,3%.
Tabel 7.2.2. Lungimea reţelei de distribuţie a gazelor naturale și volumul lor distribuit

20201) 20211) 2021 faţă de 2020

+/- %
Numărul localităţilor2) în care se distribuie gaze naturale 956 969 +13 101,4
Lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor
naturale (km) 43563 45445 +1882 104,3
Gaze naturale distribuite (milioane mc) 8739 9580 +841 109,6
din care:
Pentru uz casnic 3444 3763 +319 109,3
1)
La sfârşitul anului.
2)
Municipii, oraşe, comune.

În anul 2021, numărul de localităţi cu instalaţii de alimentare cu apă potabilă a fost de 2634, în creştere cu
1,1% faţă de anul anterior.
Lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile a fost la sfârşitul anului 2021 de 90352 km,
în creştere cu 2287 km, faţă de anul 2020, respectiv 2,6%. În municipii şi oraşe lungimea totală simplă a
reţelei de distribuţie a apei potabile a reprezentat 34,9% din total, respectiv 31553 km.

1
Tabel 7.2.3. Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile şi volumul ei distribuit
20201) 20211) 2021 faţă de 2020
+/- %
Numărul localităţilor2) cu instalaţii de alimentare cu apă potabilă 2605 2634 +29 101,1
din care:
Municipii şi oraşe 316 316 - 100,0
Lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a
apei potabile (km) 88065 90352 +2287 102,6
din care:
Municipii şi oraşe 31242 31553 +311 101,0
Apă potabilă distribuită consumatorilor (milioane mc) 790 798 +8 101,0
din care:
Pentru uz casnic 607 606 -1 99,8
1)
La sfârşitul anului.
2)
Municipii, oraşe, comune.
În anul 2021, volumul de apă potabilă distribuit consumatorilor a fost de 798 milioane metri cubi, în creştere
cu 1,0% faţă de anul 2020 (respectiv 8 milioane metri cubi). Din cantitatea totală de apă potabilă
distribuită, consumatorilor casnici le-au revenit 606 milioane metri cubi, respectiv 75,9% din total. În
anul 2021 comparativ cu anul 2020, cantitatea de apă potabilă distribuită pentru uz casnic a scăzut cu 1
milion metri cubi, respectiv cu 0,2%.

7.3. Înzestrarea gospodăriilor cu bunuri de folosinţă îndelungată

În anul 202111) din cheltuielile totale ale unei gospodării (4876,0 lei lunar pe o gospodărie), 3,8% au
fost destinaţi pentru mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei.
Dacă se are în vedere că acest ultim element de costuri aparţine categoriei cheltuieli totale de consum ale
gospodăriilor, care în anul 2021 au însumat 2979,3 lei lunar pe o gospodărie, rezultă că ponderea
cheltuielilor pentru mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei a fost de 6,2%.
Pe categoriile de gospodării analizate au existat diferenţe în ceea ce priveşte nivelul mediu al cheltuielilor
pentru mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei, după cum urmează: salariaţii au alocat pentru mobilier,
dotarea şi întreţinerea locuinţei 236,5 lei lunar (3,4% din cheltuielile totale ale unei gospodării, respectiv
6,3% din cheltuielile totale de consum); lucrătorii pe cont propriu în activităţi neagricole au cheltuit 128,1
lei lunar (3,8%, respectiv 4,7%); agricultorii au cheltuit 99,9 lei lunar (3,1%, respectiv 4,3%); şomerii 81,9
lei
lunar (3,0%, respectiv 3,8%); pensionarii 151,0 lei lunar (5,1%, respectiv 6,6%).
Tabel 7.3.1. Cheltuielile pentru mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei, pe categorii
de gospodării, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2021
Gospodării de:
Lucrători
Total pe cont
gospodării Salariaţi propriu în Agricultori Șomeri Pensionari
activităţi
negricole

Cheltuieli totale, lei

- medii lunare pe o gospodărie 4876,0 7025,0 3330,3 3190,1 2766,4 2949,2
din care, cheltuieli totale de consum, lei
- medii lunare pe o gospodărie 2979,3 3740,3 2734,9 2302,6 2147,5 2279,5
din care, mobilier, dotarea şi
întreţinerea locuinţei, lei
- medii lunare pe o gospodărie 185,4 236,5 128,1 99,9 81,9 151,0
Pondere în cheltuielile totale, %
- mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei 3,8 3,4 3,8 3,1 3,0 5,1
Pondere în cheltuielile totale de consum, %
- mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei 6,2 6,3 4,7 4,3 3,8 6,6

11)
Date statistice obţinute prin “Ancheta Bugetelor de Familie (ABF)” desfăşurată în perioada ianuarie - decembrie 2021. ABF asigură colectarea
informaţiilor necesare pentru evaluarea nivelului de trai al populaţiei prin indicatori statistici privind veniturile, cheltuielile şi consumul gospodăriilor.

1
În anul 2021, cea mai mare valoare a cheltuielilor medii lunare ale gospodăriilor pentru mobilier, dotarea şi
întreţinerea locuinţei, peste media tuturor gospodăriilor, s-a înregistrat la categoria de gospodării salariaţi.
Ponderea cheltuielilor medii lunare ale gospodăriilor pentru mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei în
total cheltuieli de consum a avut în anul 2021 valori între 3,8% şi 6,6%.
Grafic 7.3.1. Ponderea cheltuielilor pentru mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei în
cheltuielile totale de consum, pe categorii de gospodării, după statutul
ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2021
-%-

Total gospodării 6,2

6,3
Salariați

Lucrători pe 4,7
cont propriu

Agricultori 4,3

$omeri 3,8

Pensionari 6,6

0 1 2 3 4 5 6 7

O parte din cheltuielile gospodăriilor pentru mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei, la care s-au
adăugat şi creditele de consum contractate de acestea, s-au regăsit în creşterea gradului de înzestrare a
gospodăriilor cu bunuri de folosinţă îndelungată.

Tabel 7.3.2. Înzestrarea gospodăriilor cu bunuri de folosinţă îndelungată, în anul 2021

- număr mediu la 100 gospodării -

Total din care, în mediul:

gospodării Urban Rural
1)
Aparate de radio 62,9 64,1 61,5
Televizoare color 174,5 177,3 170,7
Frigidere şi congelatoare 70,5 52,8 93,2
Combine frigorifice 64,0 71,8 54,0
Aragaze 99,5 100,0 98,9
Maşini de spălat rufe automate 81,6 92,1 68,2
Aspiratoare de praf 81,0 91,0 68,2
Computere PC 61,0 74,0 44,3
Telefoane mobile 195,4 200,1 189,4
Autoturisme 44,9 49,7 38,7
1)
Inclusiv combine muzicale.

În anul 2021, cea mai mare valoare a înzestrării gospodăriilor cu bunuri de folosinţă îndelungată s-a
înregistrat pentru telefoane mobile, atât pe ansamblul gospodăriilor, în medie 195 telefoane mobile la 100
gospodării, cât şi pe medii de rezidenţă (200 telefoane mobile în mediul urban, respectiv, 189 telefoane
mobile în mediul rural).
Mediul de rezidenţă este un element care diferenţiază înzestrarea gospodăriilor. Principalul factor de
diferenţiere este tipul locuinţelor şi al nevoilor de bunuri de folosinţă îndelungată generate de acestea.

1
8. CONSUMUL ALIMENTAR ŞI DE BĂUTURI AL POPULAŢIEI12)
Evoluţia consumului alimentar şi de băuturi al populaţiei a fost influenţată de: resursele de produse
agroalimentare şi băuturi (producţie şi import), exportul de produse agroalimentare şi băuturi
(produse primare şi transformate), variaţia stocurilor (stocul final - stocul iniţial), consumul intern -
altul decât consumul alimentar propriu-zis (consumul de sǎmânţǎ, de furaje, alte consumuri).
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, evoluţia consumului mediu anual pe locuitor13) la principalele produse
agroalimentare şi băuturi s-a caracterizat prin următoarele aspecte:
• o creștere a consumului mediu anual, pe locuitor, la cereale şi produse din cereale, în echivalent
făină (+0,3%);
• creşteri ale consumului mediu anual, pe locuitor, la: fructe şi produse din fructe în echivalent
fructe proaspete (+7,2%), cartofi (+5,0%), peşte şi produse din peşte, în echivalent peşte proaspăt
(+4,8%), legume şi produse din legume în echivalent legume proaspete, leguminoase boabe şi
pepeni (+3,8%), ouă (+3,0%), lapte şi produse din lapte, în echivalent lapte de 3,5% grăsime,
exclusiv unt (+1,2%) și carne şi produse din carne şi organe comestibile, în echivalent carne
proaspătă (+0,8%);
• scăderi ale consumului mediu anual, pe locuitor, la: zahăr şi produse din zahăr în echivalent zahăr
rafinat (-4,3%), grăsimi animale, greutate brută (-2,6%) şi grăsimi vegetale, greutate brută (-1,6%);
• creșteri la toate componentele consumului mediu anual de băuturi, pe locuitor: la băuturi
alcoolice distilate în echivalent alcool 100% (+38,9%), la băuturi nealcoolice (+12,7%), la vin şi
produse din vin (+12,3%) şi la bere (+0,3%).
Tabel 8.1.1. Consumul mediu anual, pe locuitor, la principalele produse alimentare
şi băuturi
U.M. 2020 20211) 2021 faţă de 2020,
diferenţe (+/-)
Produse de origine vegetală
Cereale şi produse din cereale
- în echivalent boabe kg 199,9 200,6 +0,7
- în echivalent făină kg 151,4 151,8 +0,4
Cartofi kg 93,4 98,1 +4,7
Legume şi produse din legume (în echivalent legume
proaspete), leguminoase boabe şi pepeni kg 196,0 203,4 +7,4
Fructe şi produse din fructe (în echivalent fructe proaspete) kg 107,6 115,3 +7,7
Zahăr şi produse din zahăr (în echivalent zahăr rafinat) kg 25,5 24,4 -1,1
Grăsimi vegetale (greutate brută) kg 18,3 18,0 -0,3
Produse de origine animală
Lapte şi produse din lapte, în echivalent lapte de 3,5%
grăsime (exclusiv unt) litri 252,5 255,6 +3,1
Ouă bucăţi 236 243 +7,0
Peşte şi produse din peşte (în echivalent peşte proaspăt) kg 6,3 6,6 +0,3
Carne, produse din carne şi organe comestibile
(în echivalent carne proaspătă) kg 77,4 78,0 +0,6
Grăsimi animale (greutate brută) kg 3,9 3,8 -0,1
Băuturi
Băuturi nealcoolice2) litri 207,6 234,0 +26,4
Bere litri 87,8 88,1 +0,3
Vin şi produse din vin litri 21,1 23,7 +2,6
Băuturi alcoolice distilate (în echivalent alcool 100%) litri 1,8 2,5 +0,7
1)
Date provizorii.
2)
Inclusiv consumul de bere nealcoolică.

12)
Indicatorii referitori la consumul mediu anual alimentar şi de băuturi pe locuitor, pentru anii 2020 şi 2021 s-au calculat pe baza datelor definitive
privind populaţia rezidentă la 1 iulie.
13)
Consumurile medii la principalele produse agroalimentare pe locuitor reprezintă, consumuri aparente corespunzătoare disponibilului de consum al
întregii populaţii şi se deosebesc de consumurile alimentare efective ale gospodăriilor individuale (medii lunare pe persoană) prin conţinut, sferă de
cuprindere, perioadă de referinţă, sursă de date, precum şi mod de calcul.

1
Tabel 8.1.2. Consumul alimentar mediu zilnic (exprimat în calorii şi factori
nutritivi), pe locuitor
U.M. 2020 20211) 2021 faţă de 2020,
Absolut Relativ Absolut Relativ diferenţe (+/-)
Calorii Număr 3530 100,0 3558 100,0 +28,0
De origine animală Număr 971 27,5 980 27,5 +9,0
De origine vegetală Număr 2559 72,5 2578 72,5 +19,0
Proteine Grame 116,7 100,0 118,5 100,0 +1,8
De origine animală Grame 62,2 53,3 62,9 53,1 +0,7
De origine vegetală Grame 54,5 46,7 55,6 46,9 +1,1
Lipide Grame 120,1 100,0 120,2 100,0 +0,1
De origine animală Grame 62,2 51,8 62,7 52,2 +0,5
De origine vegetală Grame 57,9 48,2 57,5 47,8 -0,4
Glucide Grame 473,1 100,0 478,1 100,0 +5,0
Notă: S-au utilizat datele definitive privind populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an.
1)
Date provizorii.
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, consumul alimentar mediu zilnic pe locuitor, exprimat în calorii şi
factori nutritivi se prezintă astfel:
• consumul mediu zilnic de calorii, pe locuitor, a înregistrat creştere atât la consumul mediu zilnic
de calorii de origine animală cu 0,9% cât şi la consumului mediu zilnic de calorii de origine
vegetală cu 0,7%;
• consumul mediu zilnic de proteine, pe locuitor, a crescut cu 1,5%, datorită influenţei atât a
consumului mediu zilnic de proteine de origine vegetală, care a crescut cu 2,0%, cât şi a
consumului mediu zilnic de proteine de origine animală, care a crescut cu 1,1%;
• consumul mediu zilnic de lipide, pe locuitor, a crescut ușor cu 0,1%, componentele acestuia
au evoluat astfel: consumul mediu zilnic de lipide de origine animală, pe locuitor, a crescut cu
0,8%, iar consumul mediu zilnic de lipide de origine vegetală, pe locuitor, a scăzut cu 0,7% faţă de
nivelul anului precedent;
• consumul mediu zilnic de glucide, pe locuitor, a înregistrat o creștere cu 1,1%.
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, structura consumului alimentar mediu zilnic pe locuitor, exprimat în
calorii şi factori nutritivi, se caracterizează prin următoarele aspecte:
• ponderile consumului alimentar mediu zilnic, pe locuitor, exprimat atât în calorii de origine
animală cât și în calorii de origine vegetală s-au menţinut la aceeași valoare ca în anul precedent;
• în anul 2021 consumul alimentar mediu zilnic de proteine de origine animală este cu 13,2%
mai mare faţă de consumul alimentar mediu zilnic de proteine de origine vegetală. Ponderea
consumului alimentar mediu zilnic de proteine de origine animală, pe locuitor, a scăzut cu
0,2 puncte procentuale iar ponderea consumului alimentar mediu zilnic de proteine de
origine vegetală, pe locuitor, a crescut cu 0,2 puncte procentuale, comparativ cu anul precedent;
• ponderea lipidelor de origine animală a întregistrat o creștere cu 0,4 puncte procentuale, pe
locuitor, în defavoarea ponderii lipidelor de origine vegetală, care au scăzut în aceeaşi proporţie.
Grafic 8.1.1. Ponderea caloriilor şi a factorilor nutritivi de origine vegetală şi
animală în consumul mediu zilnic, pe locuitor
-%-
Lipide de origine vegetală 47,8 2020
48,2
Lipide de origine animală 52,2 2021
51,8
Proteine de origine 46,9
46,7
vegetală Proteine de 53,1
53,
origine animală Calorii de 3 72,5
72,5
origine vegetală Calorii de 27,5
27,5
origine animală
0 10 20 30 40 50 60 70 80

1
9. PROTECŢIA SOCIALĂ

9.1. Protecţia socială a şomerilor

În anul 2021, cheltuielile cu protecţia socială a şomerilor au fost de 3648585,1 mii lei, în scădere cu 58,2%
faţă de anul 2020; din totalul acestora, sumele aferente indemnizaţiilor de şomaj au reprezentat 15,0%.

Tabel 9.1.1. Cheltuielile cu protecţia socială a şomerilor

Mii lei 2021 faţă de 2020 %
2020 2021 +/- % 2020 2021
Total 8724409,9 3648585,1 -5075824,8 41,8 100,0 100,0
Indemnizaţie de şomaj1) 521517,9 547797,2 26279,3 105,0 6,0 15,0
Plata absolvenţilor 21362,1 33557,0 12194,9 157,1 0,2 0,9
Plăţi compensatorii - - - - - -
Alte cheltuieli2) 8181529,9 3067230,9 -5114299,0 37,5 93,8 84,1
1)
Indemnizaţia de şomaj acordată persoanelor aflate în şomaj ca urmare a pierderii locului de muncă, conform art.39 din Legea nr.76/2002 şi
indemnizaţia de şomaj acordată absolvenţilor instituţiilor de învăţământ, conform art.40 din Legea nr.76/2002, precum şi alte sume acordate în
completarea veniturilor salariale ale angajaţilor conform articolelor 72-73 din Legea nr.76/2002.
2)
Inclusiv plăţi pentru stimularea şomerilor care se angajează înainte de expirarea perioadei de acordare a indemnizaţiei; pentru stimularea mobilităţii
forţei de muncă şi stimularea angajatorilor care încadrează şomeri aparţinând unor categorii defavorizate, cheltuieli cu calificarea, recalificarea şi alte
cheltuieli; OUG30/2020, OUG 92/2020 și OUG 132/2020.
Sursa: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

În anul 2021, plata absolvenţilor (% în totalul cheltuielilor) a reprezentat 0,9% faţă de 0,2% în anul 2020.

Tabel 9.1.2. Indemnizaţii de şomaj

2020 2021 2021 faţă de 2020,
(+/-)
Media lunară (lei /persoană)
Indemnizaţie de şomaj (şomeri cu experienţă în muncă)1) 528 534 6
Indemnizaţie de şomaj (şomeri fără experienţă în muncă)2) 231 249 18
În procente faţă de salariul minim brut pe economie
Puncte
Procente procentuale
Indemnizaţie de şomaj (şomeri cu experienţă în muncă)1) 23,7 23,2 -0,5
Indemnizaţie de şomaj (şomeri fără experienţă în muncă)2) 10,4 10,8 0,4
Indemnizaţia de şomaj acordată persoanelor aflate în şomaj ca urmare a pierderii locului de muncă, conform art.39 din Legea nr.76/2002.
1)

Indemnizaţia de şomaj acordată absolvenţilor instituţiilor de învăţământ, conform art.40 din Legea nr.76/2002.
2)

Sursa: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

În anul 2021, valoarea medie a indemnizaţiei pentru şomeri cu experienţă în muncă a fost de 534 lei,
în creştere cu 6 lei faţă de anul anterior şi a reprezentat 23,2% din salariul minim brut pe economie (23,7%
în anul 2020). Ponderea indemnizaţiei de şomaj acordată absolvenţilor instituţiilor de învăţământ în salariul
minim brut pe economie a înregistrat o creştere cu 0,4 puncte procentuale comparativ cu anul precedent.

9.2. Asigurările sociale pentru pensii

9.2.1.Numărul mediu al pensionarilor

Evoluţiile demografice din ultimii ani, schimbările din economia şi societatea românească şi-au pus
amprenta asupra structurii populaţiei active care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia
de bunuri şi servicii, dar şi asupra dimensionării populaţiei inactive.
În anul 2021, deşi în uşoară scădere, pensionarii deţineau o pondere însemnată în totalul populaţiei
inactive, numărul acestora menţinându-se la un nivel relativ ridicat.

1
În anul 2021, numărul mediu al pensionarilor a fost de 5079 mii persoane, în scădere cu 49 mii persoane faţă
de anul 2020. Comparativ cu aceeaşi perioadă, numărul pensionarilor proveniţi din fostul sistem
pentru agricultori şi a pensionarilor de asigurări sociale de stat a scăzut cu 13,6%, iar pe total, numărul
mediu al pensionarilor s-a redus cu 1,0%.

Tabel 9.2.1. Evoluţia numărului mediu al pensionarilor, după sistemul de pensionare

- mii persoane -

2020 2021 2021 faţă de 2020

+/- %
Pensionari - total (I+II+III) 5128 5079 -49 99,0
I. Asigurări sociale - total 5127 5078 -49 99,0
din care:
- asigurări sociale de stat 4675 4654 -21 99,6
- asigurări sociale din fostul sistem pentru agricultori 265 229 -36 86,4
- asigurări sociale - culte 4 4 - 100,0
- asigurări sociale - avocaţi 3 3 - 100,0
1) 1)
II. Beneficiari de ajutor social - tip pensie - -
III. I.O.V.R. 1 1 - 100,0
Sub 1000 persoane.
1)

Sursa: Cercetarea statistică privind numărul de pensionari şi pensia medie lunară.

Pensionarii de asigurări sociale deţin în continuare ponderea majoritară (99,98%).

Din total, pensionarii de asigurări sociale de stat au reprezentat 91,6%, ponderea lor fiind mai mare cu 0,4
puncte procentuale faţă de anul 2020.
Numărul pensionarilor din fostul sistem pentru agricultori a scăzut faţă de aceeaşi perioadă cu 36 mii
persoane, aceştia reprezentând 4,5% din totalul pensionarilor (faţă de 5,2% în anul 2020).
În anul 2021, numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale, exclusiv pensionarii din fostul sistem pentru
agricultori, era de 4849 mii persoane, în scădere cu 13 mii de persoane comparativ cu anul 2020.
Tabel 9.2.2. Distribuţia pensionarilor, după sistemul de pensionare
-%-

2020 2021

Pensionari -total (I+II+III) 100,0 100,0

I. Asigurări sociale - total 100,0 100,0
din care:
- asigurări sociale de stat 91,2 91,6
- asigurări sociale din fostul sistem pentru agricultori 5,2 4,5
- asigurări sociale - culte 0,1 0,1
- asigurări sociale - avocaţi 0,1 0,1
II. Beneficiari de ajutor social - tip pensie **) **)
III. I.O.V.R. **) **)
**) Sub 0,05%.
Sursa: Cercetarea statistică privind numărul de pensionari şi pensia medie lunară.

În anul 2021, numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale, inclusiv pensionarii din fostul sistem pentru
agricultori a fost de 5078 mii persoane, cu 49 mii mai puţin decât în anul 2020. Comparativ cu aceeaşi
perioadă, se observă modificări de structură ale acestei categorii, determinate de creşterea numărului
pensionarilor cu pensie anticipată parţial (+8,8%) şi scăderea numărului de pensionari cu pensie anticipată
(-18,7%), de invaliditate (-9,1%) şi a celei de urmaş (-2,1%).

1
Tabel 9.2.3. Evoluţia numărului mediu de pensionari de asigurări sociale,
inclusiv pensionarii din fostul sistem pentru agricultori,
pe principalele categorii de pensii
- mii persoane -

2020 2021 2021 faţă de 2020,

%
Pensionari de asigurări sociale - total (A+B+C+D+E) 5127 5078 99,0
din care:
A) Limită de vârstă 4021 4021 100,0
- cu stagiu complet de cotizare 3102 3146 101,4
- cu stagiu incomplet de cotizare 919 875 95,2
B) Anticipată 16 13 81,3
C) Anticipată parţial 91 99 108,8
D) Invaliditate 475 432 90,9
- gradul I 47 45 95,7
- gradul II 200 182 91,0
- gradul III 228 205 89,9
E) Urmaş 524 513 97,9
Sursa: Cercetarea statistică privind numărul de pensionari şi pensia medie lunară.

Grafic 9.2.1. Distribuţia pensionarilor de asigurări sociale inclusiv

pensionarii din fostul sistem pentru agricultori, pe
principalele categorii de pensii
2020 2021
10,2% 10,1%

8,5%
Pensionari pentru
9,3% limită de vârstă
,2%
Pensionari cu
pensie anticipată çi 2
2,1% anticipată parțial
Pensionari de
invaliditate
Pensionari de urmaçi

78,4% 79,2%

Sursa: Cercetarea statistică privind numărul de pensionari şi pensia medie lunară.

Distribuţia pensionarilor de asigurări sociale pe principalele categorii de pensii reliefează faptul că, de la o
perioadă la alta, numărul pensionarilor de invaliditate a scăzut (-43 mii persoane), iar nivelul înregistrat la
categoria de pensionari pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare a înregistrat o creştere de 44
mii persoane. Pensionarii cuprinşi în categoria de pensie anticipată şi anticipată parţial au reprezentat
2,2%, numărul lor fiind mai mare cu 5 mii de persoane faţă de anul anterior.

9.2.2.Pensia medie lunară

Pensia medie lunară la nivelul anului 2021 a fost de 1666 lei, mai mare cu 11,1% comparativ cu anul
precedent. Pentru categoriile de pensii din sistemul asigurărilor sociale, s-au înregistrat creşteri faţă de
anul 2020 cu +10,5% (asigurări sociale de stat), +9,5% (pensionari din fostul sistem pentru agricultori),
+7,0% (culte) şi +2,5% (avocaţi).
În anul 2021, pensia medie de asigurări sociale a pensionarilor din fostul sistem pentru agricultori a fost de
2,5 ori mai mică, comparativ cu pensia de asigurări sociale de stat. Pensia medie a pensionarilor de
asigurări sociale, exclusiv pensionarii din fostul sistem pentru agricultori a fost de 1714 lei, în creştere cu
10,6% faţă de anul 2020.

1
Tabel 9.2.4. Evoluṭia pensiei medii lunare, după sistemul de pensionare
- lei/persoană -

2020 2021 2021 faţă de 2020,

%
Total 1500 1666 111,1
I. Asigurări sociale - total 1500 1666 111,1
din care:
- asigurări sociale de stat 1450 1602 110,5
- asigurări sociale din fostul sistem pentru agricultori 588 644 109,5
- asigurări sociale - culte 945 1011 107,0
- asigurări sociale - avocaţi 2143 2196 102,5
II. Ajutoare sociale - tip pensie 355 384 108,2
III. I.O.V.R. 228 227 99,6
Sursa: Cercetarea statistică privind numărul de pensionari şi pensia medie lunară.

Grafic 9.2.2. Evoluţia pensiei medii lunare de asigurări sociale

(exclusiv pensionarii din fostul sistem pentru agricultori),
pe principalele categorii de pensii
- lei/persoană -
2500
2178
2000 1923
1749 1814 1771
1714
1550
1500 1440

1000 914
838
733 766

500

0
a b
d e f
c
2021
2020
a. Pensia medie a pensionarilor de asigurări sociale exclusiv agricultori
b. Pensia medie lunară a pensionarilor pentru limită de vârstă - total
c. Pensia anticipată
d. Pensia anticipată parţial
e. Pensia medie lunară a pensionarilor de invaliditate
f. Pensia medie lunară a pensionarilor de urmaş
Unui pensionar pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare, provenit din rândul pensionarilor din
fostul sistem pentru agricultori, i-a revenit o pensie de 760 lei, în timp ce unui fost salariat, i-a revenit o
pensie de 2,5 ori mai mare (1907 lei).
Tabelul 9.2.5. Evoluţia pensiei medii lunare de asigurări sociale
(inclusiv pensionarii din fostul sistem pentru agricultori),
pe principalele categorii de pensii
- mii persoane -

2020 2021 2021 faţă de 2020,

%
Total 1500 1666 111,1
din care:
Limită de vârstă 1680 1857 110,5
Invaliditate 732 765 104,5
Urmaş 817 894 109,4
Sursa: Cercetarea statistică privind numărul de pensionari şi pensia medie lunară.

1
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, pensia medie netă estimată 14) (pensia medie fără impozit şi fără
contribuţia de asigurări sociale de sănătate) pentru un pensionar de asigurări sociale a fost de 1636 lei, în
creştere cu 10,8% faţă de anul anterior.

9.2.3.Pensia medie lunară a pensionarilor de asigurări sociale de stat

În anul 2021, pensia medie lunară a pensionarilor de asigurări sociale de stat a fost de 1602 lei, în termeni
nominali, în creştere cu 10,5% faţă de anul 2020.
Pensia medie netă estimată14) (pensia medie fără impozit şi fără contribuţia de asigurări sociale de
sănătate) de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare era de 1877 lei.
Aceasta a fost cu 9,1% în creştere faţă de anul 2020.
În anul 2021, pensia medie reală a pensionarilor de asigurări sociale de stat (inclusiv pensionarii din
sistemul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii) a
fost de 105,0% comparativ cu anul 2020 şi în creştere cu 103,0% faţă de anul 1990.

Tabel 9.2.6. Indicii pensiei medii reale a pensionarilor de asigurări sociale de stat
- procente -

Anii 2000 2005 2010 2015 2020 2021

2000 100,0 141,8 278,9 287,8 439,7 461,6

2001 133,8 263,3 271,7 415,1 435,8
2002 129,4 254,6 262,8 401,5 421,4
2003 120,7 237,6 245,2 374,5 393,2
2004 108,1 212,7 219,4 335,2 351,9
2005 100,0 196,7 203,0 310,1 325,6
2006 180,0 185,9 284,0 298,1
2007 146,7 151,3 231,2 242,8
2008 109,4 112,9 172,4 181,0
2009 97,5 100,7 153,8 161,5
2010 100,0 103,2 157,7 165,5
2011 108,3 165,5 173,7
2012 108,3 165,4 173,7
2013 108,2 165,3 173,6
2014 105,0 160,4 168,5
2015 100,0 152,7 160,4
2016 142,1 149,3
2017 124,4 130,6
2018 118,4 124,4
2019 112,2 117,8
2020 100,0 105,0
2021 100,0

14)
Datele privind contribuţiile de asigurări de sănătate corespunzătoare sistemului de pensii de stat includ şi o parte din contribuţia datorată de acei
pensionari care au şi venituri din pensie de asigurări sociale de stat şi din pensie din fostul sistem de asigurări pentru agricultori (cca 3%); datele nu
cuprind contribuţiile aferente categoriei de pensii de urmaş, acestea nefiind disponibile din surse administrative.

1
9.3. Asistenţa socială

Asistenţa socială a fost asigurată prin intermediul serviciilor sociale şi beneficiilor de asistenţă
socială. Acestea au fost finanţate, conform legii, din fonduri alocate de la bugetul de stat, de la bugetele
locale, din donaţii, sponsorizări sau din alte contribuţii din partea unor persoane fizice ori juridice,
din ţară şi din străinătate, din contribuţii ale beneficiarilor, precum şi din alte surse.
Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale este autoritatea publică centrală care elaborează politica de
asistenţă socială şi promovează drepturile familiei, copilului, persoanelor vârstnice, persoanelor cu
dizabilităţi şi ale oricăror altor persoane aflate în nevoie. În anul 2021 suma cheltuită din bugetul de stat
alocat MMSS pentru asistenţa socială a fost 23746949,2 lei, cu 13,9% mai mare decât în anul 2020.
Creşterea s-a datorat în cea mai mare parte măririi cuantumurilor unor beneficii: alocaṭiile de stat pentru
copii, indemnizaţia pentru creşterea copilului, unele beneficii plătite persoanelor cu dizabilităţi.
În totalul cheltuielilor cu beneficiile şi serviciile sociale efectuate prin bugetul Ministerului Muncii şi
Solidarităţii Sociale, alocaţiile de stat pentru copii au deţinut cea mai mare pondere (44,3% în anul 2021 şi
39,1% în anul 2020).
Tabel 9.3.1. Beneficii şi servicii de asistenţă socială finanţate prin bugetul MMSS
- mii lei -

2020 2021

TOTAL sume plătite, din care: 20853218,1 23746949,2

I. Beneficii de asistenţă socială
Alocaţii de stat pentru copii 8159292,9 10514726,9
Indemnizaţia pentru creşterea copilului 4953831,7 5282836,4
Indemnizaţia de acomodare în vederea adopţiei 8401,1 12717,0
Indemnizatie lunara de sprijin pentru persoanele sau familiile adoptatoare - 1295,9
Stimulent de inserţie 682911,0 658992,4
Alocaţie pentru susţinerea familiei 329038,1 302767,3
Ajutoare de încălzire cu energie termică furnizată în sistem centralizat 6142,6 5867,3
Ajutoare de încălzire cu gaze naturale 15464,9 14978,0
Ajutoare de încălzire cu lemne, cărbuni sau combustibil petrolier 26479,9 509001,0
Ajutoare de încălzire cu energie electrică 1258,3 1165,7
Ajutoare sociale pentru asigurarea VMG 536450,6 517523,7
Alocaţii de plasament 305456,1 295647,2
Ajutorul pentru persoane refugiate 1620,0 1894,9
Ajutoare financiare 1763,2 1804,0
Ajutoare de urgenţă 9706,9 23466,3
Supliment pentru energie pentru consumul de combustibili
solizi si/sau petrolieri - 7944,8
Contribuţii pentru asigurarea obligatorie a locuinţelor pentru
familiile beneficiare de VMG 2184,9 2203,9
Supliment pentru energie pentru consumul de energie termica - 44,3
Beneficii de asistenţă socială acordate persoanelor cu dizabilităţi
Sprijin pentru creşterea copilului, acordat persoanelor cu dizabilităţi 110892,4 126969,5
Indemnizaţia lunară pentru însoţitorii persoanelor cu dizabilitate
vizuală gravă 621933,9 607304,5
Indemnizaţie lunară pentru adulţii cu dizabilitate gravă şi accentuată 2474308,7 2470442,4
Bugetul personal complementar lunar pentru adulţii cu dizabilităţi
grave, accentuate şi medii 1093022,3 1093067,5
Prestaţii sociale pentru părinţii copiilor cu dizabilităţi grave,
accentuate sau medii 183313,6 194938,1
Indemnizaţia lunară pentru persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA 67320,0 72603,2
Alocaţia lunară pentru copiii infectaţi cu HIV sau bolnavi de SIDA 842,7 884,2
Transport interurban gratuit 44105,0 42355,7
Dobânzi la credite bancare pentru cumpărarea unui autoturism
adaptat sau pentru adaptarea locuinţei 2332,0 2389,6
II. Servicii sociale
Subvenţii pentru asociaţii şi fundaţii (persoane asistate) 21383,4 22111,8
Programe de interes naţional (instituţii finanţate) 1246,8 -
Finanţarea instituţiilor de asistenţă socială (instituţii finanţate) 427,9 -
VMG = Venit minim garantat.
Sursa: Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

1
10. EDUCAŢIE

10.1. Infrastructura sistemului de educaţie

Unităţile/instituţiile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2021/2022 au aparţinut, în

principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (57,0%), liceal (20,8%), respectiv antepreşcolar şi
preşcolar (17,4%).

Grafic 10.1.1. Unităţile1) sistemului naţional de educaţie, pe niveluri de educaţie

- număr -
4500
4000 3998 4002
2020/2021
3500
3000
2021/2022
2500
2000
1500 1461 1459
1176 1221
1000
500
0 83 85 163 160 89 88
Antepreçcolar Primar çi Liceal Profesional Postliceal Superior
çi preçcolar gimnazial

1)
Exclusiv unităţi independente.

10.1.1. Învăţământul antepreşcolar15) şi preşcolar

În anul şcolar 2021/2022, activitatea educaţională din învăţământul antepreşcolar s-a desfășurat în
376 unităţi independente şi secţii din cadrul altor unităţi de învăţământ care şcolarizau acest nivel de
educaţie (grupuri şcolare), precum şi în creşele aflate în subordinea consiliilor locale
comunale/orăşenesti/municipale, direcţiilor de asistenţă socială şi sănătate. Din numărul total al creşelor,
93,9% aparţin sectorului public, iar 96,8% se aflau în mediul urban.
Activitatea educaţională din învăţământul preşcolar, în anul şcolar 2021/2022, s-a derulat în 1200 grădiniţe
şi 9445 sectii din cadrul grupurilor școlare și secții care şcolarizau acest nivel de educaţie. Din numărul
total al grădiniţelor, 94,8% aparţineau sectorului public.

Grafic 10.1.2. Numărul grădiniţelor, pe forme de proprietate și medii de rezidenţă

Privat 452
402
Public 748
751

81
Rura
73
1119
l
1080
Urban 200 400 600 800 1000 1200

0
2020/2021 2021/2022

15)
Conform noii clasificări ISCED 2011, începând cu anul şcolar 2014/2015, se urmăreşte şi învăţământul antepreşcolar.

1
În anul şcolar 2021/2022, comparativ cu anul precedent, s-au înregistrat creșteri la nivelul numărului de
grădiniţe independente, atât în mediul urban (+39 unităţi), cât și în mediul rural (+8 unităţi).

10.1.2.Învăţământul primar şi secundar inferior (gimnazial)

În anul școlar 2021/2022, reţeaua învăţământului primar şi gimnazial din România era formată din
4002 unităţi educaţionale independente, din care 1222 funcţionau în mediul urban. La nivel naţional, 3885
unităţi de învăţământ primar și gimnazial aparţineau sectorului public. Pe lângă unităţile independente,
funcţionau şi 5094 secţii de învăţământ primar şi gimnazial în cadrul unităţilor care şcolarizau aceste
niveluri educaţionale (grupuri şcolare) și secţii (clase).
În profil teritorial, pe regiuni de dezvoltare, situaţia unităţilor independente din învăţământul primar şi
secundar inferior se prezintă astfel: Nord-Est - 17,4%, Sud-Muntenia - 16,8%, Nord-Vest - 13,4%, Centru -
12,7%, Sud-Est - 12,5%, Sud-Vest Oltenia - 11,8%, Vest - 8,9% și Bucureşti-Ilfov - 6,5%.

Grafic 10.1.3. Distribuţia unităţilor independente din învăţământul primar şi gimnazial,

pe regiuni de dezvoltare, în anul şcolar 2020/2021

- număr -
700 25

683
600

659 20

500
16
15 15
14 15
400
13

467
519
300 12 493
10
496
342
200
7
245
6 5
100

0
0
N-V
Centru N-E S-E Sud- Bucureçti S-V Vest
Muntenia -Ilfov Oltenia

de masă special

1
10.1.3.Învăţământul secundar superior

În anul şcolar 2021/2022, învăţământul secundar superior dispunea de o reţea formată din 1459
unităţi independente (344 licee şi 1115 unităţi care școlarizau învăţământul liceal - grupuri şcolare) şi 85
unităţi independente şi alte unităţi care școlarizau învăţământul profesional (grupuri şcolare
independente). Totodată, un număr de 1688 secţii de învăţământ liceal şi 897 secţii de învăţământ
profesional funcţionau pe lângă alte tipuri de unităţi educaţionale.
Reţeaua învăţământului liceal, la începutul anului şcolar 2021/2022, cuprinde 1459 unităţi independente
(licee şi alte unităţi care şcolarizează acest nivel de învăţământ - grupuri şcolare). Unităţile de învăţământ
aparţineau în cea mai mare parte învăţământului public (95,2%), alternativa particulară fiind foarte puţin
reprezentată (4,8%). Din totalul unităţilor şcolare de învăţământ liceal, 85,8% funcţionau în mediul urban.
În totalul unităţilor independente, liceele din filiera tehnologică deţin cea mai mare pondere (46,6%), iar
dintre acestea, profilul tehnic deţine peste jumătate (52,2%).
Reţeaua învăţământului profesional, la începutul anului şcolar 2021/2022, cuprindea 85 de unităţi
independente şi alte unităţi care şcolarizau acest nivel de învăţământ (grupuri şcolare), din care 81 unităţi
aparţineau sectorului public şi 4 unităţi, sectorului privat.

10.1.4.Învăţământul postliceal (terţiar nonuniversitar)

La începutul anului şcolar 2021/2022, reţeaua învăţământului postliceal a cuprins 160 unităţi independente
şi alte unităţi care școlarizau acest nivel de învăţământ (grupuri şcolare independente), precum şi un
număr de 439 secţii care funcţionau pe lângă alte tipuri de unităţi de învăţământ.
Din cele 160 unităţi independente şi alte unităţi care şcolarizau acest nivel de învăţământ (grupuri şcolare),
21 unităţi aparţineau sectorului public şi 139 unităţi erau particulare.

Grafic 10.1.4. Distribuţia unităţilor din învăţământul postliceal, pe forme de proprietate

- număr -

139
Privat
141

21
Public
22

0 20 40 60 80 100 120 140 160

2020/2021 2021/2022

10.1.5.Învăţământul superior

În anul universitar 2021/2022, infrastructura sistemului naţional de educaţie cuprindea 88 instituţii de

învăţământ superior, în cadrul cărora au funcţionat 543 de facultăţi.
După o perioadă de extindere a reţelei de unităţi din învăţământul superior particular, începând cu anul
universitar 2002/2003, numărul instituţiilor din învăţământul superior se află într-o relativă scădere. Însă,
comparativ cu anul universitar precedent, în anul universitar 2021/2022, numărul instituţiilor de
învăţământ superior private a rămas același.
În învăţământul superior, din totalul instituţiilor de învăţământ 60,2% erau instituţii publice și 39,8%
aparţineau sectorului privat.

1
10.2. Populaţia şcolară16)

Ȋn anul şcolar/universitar 2021/2022, populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost de 3495,8
mii elevi şi studenţi, în creștere cu 1,2 mii comparativ cu anul şcolar/universitar precedent.
Grafic 10.2.1. Structura populaţiei şcolare, pe niveluri de educaţie

-%-
100
90 15,9
16,0
80 2,6 2,5
3,1 3,0 superior
70
17,8 17,1 postliceal
60
50
profesional
40
30 45,5 46,1 liceal
20 primar çi
gimnazial
10
15,0 preçcolar çi
0 15,4 antepreçcolar
2020/2021 2021/2022

Raportat la anul şcolar/universitar anterior, s-au înregistrat creşteri în învăţământul primar și gimnazial
(inclusiv învăţământul special) (+20,5 mii elevi, respectiv +1,3%) și în învăţământul antepreșcolar și
preșcolar (+17,0 mii copii, respectiv +3,3%).
Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, 50,3% au reprezentat elevii și studenţii de
sex feminin, iar 72,8% din totalul elevilor și studenţilor au studiat în mediul urban.
Grafic 10.2.2. Structura populaţiei şcolare, pe niveluri de educaţie şi sexe,
în anul şcolar / universitar 2021/2022

-%-
100

80 71,2 55,5
48,7 51,8 34,3
48,3
60

40
65,7
51,3 51,7 44,5
20 48,2 28,8
0
preçcolar çi a primar çi liceal profesional postliceal superior
ntepreçcolar gimnazial
Masculin Feminin

În anul şcolar 2021/2022, majoritatea elevilor din învăţământul preuniversitar urmau cursurile la forma de
învăţământ cu frecvenţă - program de zi (96,0%), restul fiind înscrişi în învăţământul cu frecvenţă –
program seral sau cu frecvenţă redusă.
În învăţământul superior, 90,7% dintre studenţi/cursanţi au participat la cursurile cu frecvenţă - program
de zi, 3,2% la cursurile cu frecvenţă redusă iar 6,1% erau înscrişi la forma de învăţământ la distanţă.
În anul universitar 2021/2022, în învăţământul superior au fost cuprinşi 554,0 mii de studenţi/cursanţi,
reprezentând 15,9% din totalul populaţiei şcolare.

16)
În populaţia şcolară sunt cuprinşi şi copiii din învăţământul antepreşcolar.

1
Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior, în anul universitar
2021/2022, au fost cele din grupa afaceri, administraţie şi drept (24,6% din totalul studenţilor), respectiv
inginerie, prelucrare şi construcţii (19,4% din totalul studenţilor).
În anul şcolar/universitar 2021/2022, pe regiuni de dezvoltare, populaţia şcolară cuprinsă în toate
nivelurile de educaţie era distribuită astfel: Nord-Est - 17,1%, Bucureşti-Ilfov - 15,0%, Nord-Vest - 14,2%,
Sud-Muntenia
- 12,3%, Centru - 12,2%, Sud-Est - 11,5%, Sud-Vest Oltenia - 8,9% şi Vest - 8,8%.

Grafic 10.2.3. Distribuţia populaţiei şcolare, pe regiuni de

dezvoltare, în anul şcolar / universitar 2021/2022

8,8%
14,2%
8,9% Nord-Vest

Centru
12,2% Nord-Est

15,0% Sud-Est

Sud-Muntenia

Bucureçti-Ilfov
Sud-Vest Oltenia
17,1% Vest
12,3%
11,5%

10.3. Personalul didactic

Resursele umane cuprinse în sistemul naţional de educaţie au înregistrat în ultimii ani o creştere uşoară,
care nu a fost însă corelată cu evoluţia populaţiei şcolare în aceeaşi perioadă.
În anul şcolar/universitar 2021/2022, numărul mediu de copii, elevi şi studenţi ce au revenit la un
cadru didactic a fost de 15.
În anul universitar 2021/2022, numărul de studenţi ce revin unui cadru didactic a scăzut comparativ cu anul
universitar 2020/2021.

Tabel 10.3.1. Numărul de preşcolari/elevi/studenţi ce revine la un cadru

didactic, pe niveluri de educaţie

Nivelul de educaţie
1)
Anul şcolar/universitar Preşcolar Primar şi gimnazial Secundar Superior
Superior2)
2020/2021 14 14 14 22
2021/2022 14 14 14 21
1)
În învăţământul preşcolar sunt cuprinşi şi copiii din învăţământul antepreşcolar.
2)
Cuprinde învăţământul liceal, profesional şi postliceal.

1
Grafic 10.3.1. Evoluţia personalului didactic şi a populaţiei şcolare

- mii persoane - - mii persoane - 237,9

238,0 3530
3526,2
237,5 3525
237,0 3520
236,5 3515
236,0 3510
235,5 3505
235,6
235,0 3500
234,5 234,8 3495,8
3495
3494,6
234,0 3490
0
2019/2020 2020/2021 2021/2022 0
personal didactic populația çcolară
Notă: În învăţământul preşcolar sunt cuprinşi şi copiii din creşe.

În perioada 2019-2021, se remarcă o fluctuaţie a numărului populaţiei şcolare, iar numărul

personalului didactic a înregistrat o evoluţie crescătoare.
În anul şcolar 2021/2022, activitatea educaţională din grădiniţe şi creşe a fost asigurată de 37,2 mii cadre
didactice, din care, 24,3 mii (65,2%) profesau în mediul urban, la un cadru didactic revenind 14 copii (13
copii în mediul urban, respectiv 17 copii în mediul rural).
Cadrele didactice de sex feminin deţineau o pondere importantă în totalul personalului didactic (79,0%),
mai ales în învăţământul preşcolar şi antepreşcolar (99,7%) şi în învăţământul primar şi gimnazial (81,5%).
În învăţământul superior, ponderea cadrelor didactice de sex masculin (47,6%) este uşor devansată de
ponderea cadrelor didactice de sex feminin (52,4%).

Grafic 10.3.2. Numărul personalului didactic din sistemul naţional de învăţământ

- persoane -
120000 116603 118067

100000

80000

60000 53569 52714

40000 36073 37248

25991 26555
20000

1566 14301761 1840

0
preçcolar çi primar çi
antepreçcolar liceal profesional postliceal superior
gimnazial
2020/2021 2021/2022

1
10.4. Gradul de cuprindere17) în învăţământ

În anul şcolar/universitar 2021/2022, gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară a

fost de 71,6% (cu 0,2 puncte procentuale mai puţin faţă de anul precedent).
Gradul de cuprindere a înregistrat cea mai mare valoare pentru populaţia şcolară din grupa de vârstă 11-14
ani (86,6%). Pentru grupa de vârstă 19-23 ani şi peste, gradul de cuprindere a fost de 74,2%, cu o diferenţă
de 22,8 puncte procentuale în favoarea populaţiei feminine (86,0% feminin, respectiv 63,2% masculin).
Pe niveluri de educaţie, rata brută de cuprindere şcolară în anul şcolar/universitar 2021/2022 a fost de
87,2% în învăţământul primar, de 85,6% în învăţământul secundar inferior (gimnazial), de 83,7% în
învăţământul secundar superior (liceal şi profesional) şi de 65,5% în învăţământul superior (inclusiv
învăţământul postliceal).
În anul şcolar/universitar 2021/2022, rata netă de cuprindere (0-23 ani) în învăţământ a fost de 61,1%
(86,7% în mediul urban şi 35,4% în rural).

Grafic 10.4.1. Gradul de cuprindere a populaţiei de vârstă şcolară

72,9
19-23 ani çi peste 74,2
78,2
76,9
15-18 ani

88,4
11-14 ani 86,6
89,0
86,2
6-10 ani

76,9
3-5 ani 76,6

5,7
0-2 ani 7,3

0 -%-
10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

2020/2021 2021/2022

10.5. Performanţele sistemului de educaţie

Evaluarea calităţii procesului educaţional se realizează pe baza principalelor rezultate ale activităţii
educaţionale, utilizându-se indicatori statistici relevanţi, precum numărul absolvenţilor, numărul elevilor
promovaţi şi gradul de promovabilitate, numărul elevilor declaraţi repetenţi şi rata abandonului şcolar.
Numărul absolvenţilor în învăţământul preuniversitar a înregistrat o scădere cu 10,3% în anul şcolar
2020/2021, faţă de anul anterior, determinată de scăderea numărului absolvenţilor din învăţământul
gimnazial (cu 21,2%) şi din învăţământul liceal (cu 2,6%).
Pe niveluri de educaţie, rata abandonului a înregistrat scăderi cu 0,1 puncte procentuale în învăţământul
primar şi gimnazial, cu 0,3 puncte procentuale în învăţământul liceal şi profesional și cu 0,4 puncte
procentuale în învăţământul postliceal comparativ cu anul precedent.

17)
În calculul ratelor corespunzătoare datelor statistice pentru anul şcolar/universitar 2020/2021 s-au utilizat datele definitive privind populaţia
rezidentă la 1 iulie 2020, iar pentru anul şcolar/universitar 2021/2022 s-au utilizat datele definitive privind populaţia rezidentă la 1 iulie 2021.
Conform legislaţiei în vigoare (Legea educaţiei naţionale nr.1/2011), grupele de vârstă pentru populaţia şcolară sunt: 3-5 ani, 6-10 ani, 11-14
ani, 15-18 ani, 19-23 ani şi peste. Numărul de copii din învăţământul antepreşcolar formează grupa de vârstă 0-2 ani.

1
Grafic 10.5.1. Rata abandonului şcolar în învăţământul primar şi gimnazial, pe sexe şi
medii de rezidenţă, în anul şcolar 2020/2021

Rural 1,7

Urban 0,8

Masculin 1,3

Feminin 1,1

Total 1,2

-%-
0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4 1,6 1,8

Notă: În calculul ratei abandonului nu intră elevii din învăţământul primar și gimnazial special.

În învăţământul primar şi gimnazial nu există diferenţe mari pe sexe ale ratei abandonului (1,3% masculin,
1,1% feminin). În mediul rural, această rată este mai ridicată în învăţământul primar (1,8%) decât în
învăţământul gimnazial (1,5%). În anul şcolar 2020/2021, rata abandonului în învăţământul primar şi
gimnazial a cunoscut un ecart de 0,9 puncte procentuale pe medii de rezidenţă (1,7% în rural,
respectiv 0,8% în urban).
În profil teritorial, în anul şcolar 2020/2021, valori mai crescute ale ratei abandonului şcolar, în învăţământul
primar şi gimnazial din mediul urban, s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare: Vest (1,4%), Centru (1,2%),
Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia (1,0% fiecare în parte), iar în mediul rural în regiunile Centru (2,9%),
Sud-Est (2,4%), Nord-Vest (2,0%), Vest (1,8%), Sud-Muntenia (1,3%) şi Sud-Vest Oltenia (1,2%). În
învăţământul liceal şi profesional, rata abandonului şcolar a înregistrat valori ridicate în regiunea Centru
(2,4%), regiunea Nord-Est (2,0%), regiunea Sud-Est (1,7%) şi regiunile Nord-Vest şi Vest (1,6% fiecare în
parte).

Grafic 10.5.2. Rata abandonului şcolar în învăţământul liceal şi profesional,

pe medii de rezidenţă şi regiuni de dezvoltare, în anul şcolar 2020/2021
-%-
6
5,1
5

4 3,8
3,6

3
2,5
2,3 2,3
2 1,81,8 1,7 1,6 1,5
1,4 1,4 1,3 1,2
1 0,8

0
Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Sud- Bucureçti- Sud-Vest Vest
Muntenia Ilfov Oltenia

Urban Rural

Gradul de promovabilitate din învăţământul gimnazial a cunoscut un ecart de 1,1 puncte procentuale pe
sexe (fetele au promovat în proporţie de 96,6%, iar băieţii au promovat în proporţie de 95,5%).
În învăţământul liceal, numărul elevilor promovaţi a fost de 599,0 mii, gradul de promovabilitate fiind de
98,1% (98,6% la elevii de sex feminin şi 97,5% la elevii de sex masculin).
La sfârşitul anului şcolar 2020/2021 au fost înregistraţi 180,6 mii de elevi promovaţi în învăţământul
profesional și postliceal (96,9 mii în învăţământul profesional şi 83,7 mii în învăţământul postliceal).
Gradul de promovabilitate a fost de 93,8% (90,3% în învăţământul profesional şi 98,3% în învăţământul
postliceal).
În învăţământul universitar de licenţă, gradul de promovabilitate a fost de 96,0% (96,1% în
învăţământul superior public şi 95,6% în cel privat).

1
11. CERCETARE-DEZVOLTARE

În continuarea strategiei Lisabona şi a strategiei Europa 2020, strategia Europa 2030 are ca obiectiv printre
alte domenii de interes şi cercetarea-dezvoltarea.
Activitatea de cercetare-dezvoltare, conform metodologiei internaţionale şi Clasificării Activităţilor din
Economia Naţională, reprezintă activitatea sistematică şi creatoare iniţiată pentru a spori volumul de
cunoştinţe, inclusiv cele despre om, cultură şi societate, precum şi utilizarea acestora pentru noi aplicaţii.
Fac obiectul cercetării statistice unităţile specializate în cercetare-dezvoltare, unităţile economice şi
sociale care au colective de cercetare-dezvoltare, staţiunile şi institutele de cercetare şi producţie
agricolă, unităţile de învăţământ superior şi clinicile universitare care au structuri de cercetare-dezvoltare,
organizaţiile non-profit care desfăşoară activitate de cercetare-dezvoltare.
Sursa datelor o constituie anchetele statistice anuale privind activitatea de cercetare-dezvoltare, prin care
se culeg date privind indicatorii cantitativi şi calitativi referitori la resursele umane implicate în activitatea
de cercetare-dezvoltare şi la cheltuielile destinate acestei activităţi.

11.1. Salariaţii din activitatea de cercetare-dezvoltare

La sfârşitul anului 2021, îşi desfăşurau activitatea în cercetare-dezvoltare 47011 salariaţi, număr în
creștere faţă de cel înregistrat la sfârşitul anului 2020.
Din totalul salariaţilor de 47011 din activitatea de cercetare-dezvoltare, 21617 erau femei, reprezentând
46,0%.
Din cei 47011 salariaţi existenţi în activitatea de cercetare-dezvoltare, 19034 activau în sectorul
învăţământ superior, 12635 în sectorul guvernamental, 14954 în sectorul mediului de afaceri şi 388 în
sectorul privat non-profit.
În anul 2021, activitatea de cercetare-dezvoltare s-a desfăşurat atât în unităţile cu formă de proprietate
majoritar de stat, respectiv 31215 salariaţi, din care 16113 femei, cât şi în unităţile cu formă de
proprietate majoritar privată, respectiv 15796 salariaţi, din care 5504 femei.

Grafic 11.1.1. Ponderea salariaţilor din activitatea de cercetare-dezvoltare,

pe sectoare de performanţă şi forme de proprietate, la 31 decembrie 2021

Total 66,3 33,7

Sectorul
mediului de afaceri 8,7 91,3

Sectorul
guvernamental 100,0

Sectorul
învățământ superior 90,8 9,2

Sectorul privat
non-profit 100,0

-%-
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Majoritar de stat Majoritar privată

În anul 2021, din totalul de 21617 femei salariate în activitatea de cercetare-dezvoltare, 10281 lucrau în
sectorul învăţământ superior, 6219 în sectorul guvernamental, 4940 în sectorul mediului de afaceri şi 177
în sectorul privat non-profit.
Pentru cunoaşterea utilizării resurselor de personal, salariaţii care lucrează în activitatea de cercetare-
dezvoltare sunt clasificaţi, după ocupaţie, în: cercetători, tehnicieni şi asimilaţi şi alte categorii de
salariaţi.

1
În anul 2021, ponderea cea mai mare în cadrul salariaţilor din activitatea de cercetare-dezvoltare o
deţineau cercetătorii (62,4%), urmată de alte categorii de salariaţi (21,6%) și tehnicieni şi asimilaţi (16,0%).
Tabel 11.1.1. Salariaţii din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe ocupaţii
Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului Structură,
%
2021 faţă de 2020,
2020 2021 (±) 2020 2021
Total 45304 47011 1707 100,0 100,0
Cercetători 28090 29347 1257 62,0 62,4
Tehnicieni şi asimilaţi 6674 7531 857 14,7 16,0
Alte categorii de salariaţi 10540 10133 -407 23,3 21,6

După sectorul de performanţă, cercetătorii au ponderea cea mai ridicată în sectorul învăţământ superior
(51,9%), urmată la egalitate de sectorul guvernamental şi sectorul mediului de afaceri, fiecare cu o
pondere de (23,5%).
Distribuţia cercetătorilor pe grupe de vârstă arată că în sectorul guvernamental şi sectorul învăţământ
superior, ponderea cea mai mare este deţinută de cercetătorii cu vârste cuprinse între 35-44 ani.

Grafic 11.1.2. Structura cercetătorilor din sectorul guvernamental şi sectorul învăţământ

superior, pe grupe de vârstă, în anul 2021
Cercetătorii din sectorul guvernamental, Cercetătorii din sectorul învățământ superior,
pe grupe de vârstă pe grupe de vârstă

65 ani çi peste
8,5 65 ani çi peste 4,1
55-64 ani
13,6 55-64 ani 15,9
45-54 ani
26,5 45-54 ani 29,8
35-44 ani
27,7 35-44 ani 31,8
25-34 ani
20, 25-34 ani 17,5
până la 25 ani 0
3,7 până la 25 0,9
-% ani -%-
-
0 5 10 15 20 25 30 0 5 10 15 20 25 30 35

O altă clasificare a salariaţilor din activitatea de cercetare-dezvoltare este şi cea pe domenii ştiinţifice,
prezentată în tabelul următor:
Tabel 11.1.2. Structura salariaţilor din activitatea de cercetare-
dezvoltare, pe domenii ştiinţifice1), la 31 decembrie 2021
- procente -

Total Cercetători Tehnicieni şi Alte categorii

asimilaţi de salariaţi
TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0
Ştiinţe naturale şi exacte 17,8 18,2 21,3 13,7
Ştiinţe inginereşti şi tehnologice 51,4 46,6 64,7 55,6
Ştiinţe medicale şi de sănătate 14,5 19,5 5,0 7,0
Ştiinţe agricole 8,0 5,9 5,6 15,8
Ştiinţe sociale şi economice 4,9 6,0 1,9 4,1
Ştiinţe umaniste 3,4 3,8 1,5 3,8
1)
Conform domeniului ştiinţific preponderent al activităţii de cercetare-dezvoltare.

1
Domeniul ştiinţific în care a activat cel mai mare număr de salariaţi a fost domeniul ştiinţelor inginereşti şi
tehnologice (51,4%), iar domeniul ştiinţific în care au activat cei mai puţini salariaţi a fost domeniul
ştiinţelor umaniste (3,4%).
După nivelul de pregătire profesională, din numărul salariaţilor existenţi la sfârşitul anului 2021, în
activitatea de cercetare-dezvoltare au avut pregătire superioară 40320 persoane şi alt nivel de pregătire
(exclusiv superioară) 6691 persoane.
Ponderea salariaţilor cu studii superioare în total salariaţi din activitatea de cercetare-dezvoltare a scăzut
în anul 2021, faţă de anul 2020 cu 1,1 puncte procentuale.
În cadrul studiilor superioare, 18982 persoane au avut studii doctorale şi programe postdoctorale,
20737 studii superioare de licenţă, master şi studii postuniversitare şi 601 persoane studii superioare de
scurtă durată.
În anul 2021, ponderea salariaţilor care au lucrat în activitatea de cercetare-dezvoltare şi sunt deţinători ai
titlului de doctor şi a programelor postdoctorale este de 40,4%, în scădere (1,0 puncte procentuale) faţă de
anul 2020.
În anul 2021, din salariaţii care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare, după orele efectiv
lucrate, 72,9% au lucrat normă întreagă de timp.
Tabel 11.1.3. Salariaţii din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe
ocupaţii, în echivalent normă întreagă
- echivalent normă întreagă -

Salariaţii din activitatea

de cercetare- din care femei:
dezvoltare
2021 faţă 2021 faţă
2020 2021 de 2020 2020 2021 de 2020
(±) (±)
Total 33189 34270 1081 15089 15319 230
Cercetători 18331 19113 782 8577 8670 93
Tehnicieni şi asimilaţi 5876 6663 787 2484 2594 110
Alte categorii de salariaţi 8982 8494 -488 4028 4055 27

11.2. Cheltuieli pentru activitatea de cercetare-dezvoltare

În anul 2021, cheltuielile totale efectuate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare au însumat 5616,6
milioane lei, din care 5135,4 milioane lei, respectiv 91,4% cheltuieli curente şi 481,2 milioane lei, respectiv
8,6% cheltuieli de capital.

Tabel 11.2.1. Structura cheltuielilor totale pentru activitatea de

cercetare-dezvoltare, pe forme de proprietate, în anul
2021
- procente -

Cheltuieli totale Cheltuieli curente Cheltuieli de capital

Total 100,0 100,0 100,0

Forma de proprietate:
- majoritar de stat 41,6 41,3 44,9
- majoritar privată 58,4 58,7 55,1

1
Grafic 11.2.1. Structura cheltuielilor curente şi a cheltuielilor de
capital, pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, în
anul 2021

6,9%
14,2%
4,2%

43,8%

5135,4
milioane lei prețuri curente 481,2
milioane lei prețuri curente

56,2%

74,7%

Terenuri çi construcții
Cheltuieli pentru personal intern
direct implicat în activitatea de Echipamente çi aparatură
cercetare-dezvoltare Achiziții software pentru
cercetare-dezvoltare
Alte costuri directe Alte cheltuieli cercetare-dezvoltare
pentru drepturi de
proprietate intelectuală

Din totalul cheltuielilor curente pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, 2783,9 milioane lei (respectiv
54,2%) au fost destinate cercetării cu caracter aplicativ şi 965,7 milioane lei (respectiv 18,8%) destinate
cercetării fundamentale.
Din cheltuielile curente pentru activitatea cercetare-dezvoltare, dezvoltării experimentale au fost alocate
1385,8 milioane lei, respectiv 27,0%, procent în creştere cu 7,2 puncte procentuale faţă de anul 2020.

Tabel 11.2.2. Cheltuielile curente de cercetare-dezvoltare, pe tipuri de

cercetare şi sectoare de performanţă, în anul 2021
- milioane lei preţuri curente -

Total Cercetare Cercetare Dezvoltare

fundamentală aplicativă experimentală
Total 5135,4 965,7 2783,9 1385,8
Sectorul mediului de afaceri 3126,7 115,8 2014,7 996,2
Sectorul guvernamental 1548,7 613,8 641,3 293,6
Sectorul învăţământ superior 443,1 232,9 120,0 90,2
Sectorul privat non-profit 16,9 3,2 7,9 5,8

După sursele de finanţare ale cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare, în anul 2021, sursele de la
întreprinderi au avut cea mai ridicată pondere, respectiv 51,8%, urmate de fondurile publice (inclusiv
fondurile publice generale universitare), respectiv 31,6%.

1
Tabel 11.2.3. Structura surselor de finanţare a cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare
în anul 2021
- procente -

Total 100,0
Fonduri din ţară:
din care:
Întreprinderi 51,8
Fonduri publice*) 31,6
Unităţi din învăţământul superior 0,3
Instituţii fără scop lucrativ 0,1
Fonduri din străinătate 12,6
*) Inclusiv fonduri publice generale universitare.

Cheltuielile totale pentru activitatea de cercetare-dezvoltare se repartizează pe principalele programe de

cercetare conform Nomenclatorului pentru analiză şi comparaţia bugetelor şi programelor ştiinţifice (NABS).

Tabel 11.2.4. Structura cheltuielilor totale din activitatea de cercetare-dezvoltare,

pe principalele tipuri de programe în anul 2021
- procente -

TOTAL 100,0
din care, pe programe NABS1):
Explorarea şi exploatarea pământului 2,6
Mediul încojurător 6,4
Exploatarea şi explorarea spaţiului 0,5
Transport, telecomunicaţii şi alte infrastructuri 0,8
Energie 0,9
Producţia şi tehnologia industrială 10,1
Sănătate 6,6
Agricultură 12,9
Educaţie 1,8
Cultură, activităţi recreative, religie şi mass-media 0,9
Sisteme politice şi sociale, structuri şi procese 0,4
Promovarea generală a cunoaşterii: cercetare-dezvoltare finanţată din
fondurile generale universitare (FGU), pentru: 14,1
• ştiinţe naturale şi exacte 4,6
• ştiinţe inginereşti şi tehnologice 6,7
• ştiinţe medicale şi de sănătate 0,2
• ştiinţe agricole 0,1
• ştiinţe sociale şi economice 1,0
• ştiinţe umaniste 1,5
Promovarea generală a cunoaşterii: cercetare-dezvoltare finanţată din
alte surse decât fondurile generale universitare, pentru: 37,2
• ştiinţe naturale şi exacte 15,8
• ştiinţe inginereşti şi tehnologice 12,5
• ştiinţe medicale şi de sănătate 1,1
• ştiinţe agricole 1,1
• ştiinţe sociale şi economice 2,8
• ştiinţe umaniste 3,9
1)
Nomenclatorul pentru analiza şi comparaţia bugetelor şi programelor ştiinţifice.

1
12. SĂNĂTATE
12.1. Infrastructura sistemului de sănătate

Sistemul naţional de sănătate prezintă o infrastructură dinamică şi flexibilă formată din ansamblul
unităţilor sanitare din sectorul public şi privat, utilizată pentru furnizarea de servicii medicale şi pentru
monitorizarea stării de sănătate a populaţiei.
Prin măsurile politice şi legislative şi prin programele de sănătate publică, Ministerul Sănătăţii coordonează
activitatea sistemului naţional de sănătate în scopul promovării sănătăţii, îmbunătăţirii calităţii vieţii şi
prevenirii îmbolnăvirilor.
Serviciile de îngrijire a sănătăţii au fost furnizate printr-o reţea de unităţi sanitare aparţinând atât
sectorului public, cât şi celui privat. În anul 2021, reţeaua unităţilor sistemului de sănătate și de ocrotire a
sănătăţii era formată din peste 65 mii unităţi sanitare publice şi private.
Tabel 12.1.1. Principalele unităţi sanitare
- unităţi -
Total Mediul de rezidenţă
Urban Rural
2020 2021
2020 2021 2020 2021
1)
Spitale 535 543 481 488 54 55
Alte unităţi asimilate spitalelor care oferă numai
servicii de internare de zi 150 160 142 151 8 9
Ambulatorii integrate spitalelor (inclusiv policlinici)
și de specialitate 777 589 738 548 39 41
Centre medicale2) 704 748 689 732 15 16
Dispensare medicale 184 182 180 177 4 5
Centre de sănătate3) 97 97 93 94 4 3
Sanatorii T.B.C. 2 2 2 2 -
Sanatorii balneare4) 10 11 8 9 2 2
Preventorii 2 2 - - 2 2
Unităţi medico-sociale 66 66 27 27 39 39
Cabinete medicale şcolare şi studenţeşti 2064 2082 2048 2060 16 22
Cabinete independente de medicină de familie 10652 10470 6385 6333 4267 4137
Cabinete de medicină generală 746 761 648 649 98 112
Cabinete stomatologice şcolare şi studenţeşti 505 500 504 499 1 1
Cabinete stomatologice independente 15650 16177 13374 13834 2276 2343
Cabinete medicale independente de specialitate 12276 13552 11743 12906 533 646
Alte tipuri de cabinete medicale 719 787 682 747 37 40
Centre de dializă şi punctele de lucru ale centrelor
de dializă 90 93 88 91 2 2
Societăţi civile medicale, de specialitate şi
stomatologice 1164 1261 1010 1065 154 196
Farmacii, puncte farmaceutice și drogherii 9828 9925 6075 6136 3753 3789
Depozite farmaceutice 245 252 221 230 24 22
Laboratoare medicale 4336 4477 4160 4277 176 200
Laboratoare de tehnică dentară 2244 2229 2150 2127 94 102
Centre de transfuzie sanguină 43 43 43 43 -
Unităţi de ambulanţă, transportul pacienţilor şi
SMURD 118 119 115 116 3 3
Notă: În numărul cabinetelor medicale de medicină generală, cabinetelor medicale de familie, cabinetelor stomatologice şi cabinetelor medicale de
specialitate nu sunt incluse cabinetele din structura altor tipuri de unităţi sanitare, cum ar fi: policlinici, societăţi medicale civile, centre de
diagnostic şi tratament etc.
1)
Inclusiv institute, centre medicale, centre de sănătate şi clinici medicale cu paturi de spital, care oferă servicii de spitalizare continuă, combinate sau
nu cu servicii de spitalizare de zi sau în ambulatoriu. Unităţile asimilate spitalelor (centre de diagnostic şi tratament cu paturi de spital, centre
medicale de specialitate cu paturi de spital, centre de sănătate cu paturi de spital, clinici medicale etc.) care oferă numai servicii de spitalizare de zi
sunt evidenţiate separat de spitale.
2)
Centre medicale de specialitate, centre de diagnostic şi tratament.
3)
Centrele de sănătate fără paturi de spital, centrele de sănătate multifuncţionale şi centrele de sănătate mintală.
4)
Inclusiv sanatoriile de nevroze sau de neuropsihiatrie.
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Activitatea reţelei sanitare și de ocrotire a sănătăţii.

1
Schimbările în infrastructura sistemului sanitar şi în structura personalului implicat în asigurarea serviciilor
de sănătate poartă amprenta unui proces continuu de schimbare care a continuat şi pe parcursul
anului 2021, dar și a crizei sanitare generată de pandemia COVID-19.
Reţeaua unităţilor sanitare și de ocrotire a sănătăţii a înregistrat modificări în anul 2021 faţă de anul
precedent. A continuat diversificarea spitalelor şi a unităţilor medicale asimilate spitalelor (centre de
sănătate, centre medicale, centre de diagnostic şi tratament, institute, clinici) care furnizează servicii
medicale cu internare continuă şi de zi, numai servicii de internare continuă sau numai servicii de internare
de zi. Astfel, în anul 2021, au furnizat servicii de internare continuă sau atât servicii de internare continuă
cât şi de zi un număr de 543 spitale și unităţi asimilate spitalelor, cu 8 unităţi mai multe faţă de anul 2020,
iar un număr de 160 unităţi asimilate spitalelor au furnizat numai servicii de internare de zi, mai mult cu 10
unităţi faţă de anul 2020, astfel numărul unităţilor medicale care asigură spitalizare continuă şi/sau de zi a
crescut cu 18 unităţi faţă de anul 2020.
Distribuţia reţelei unităţilor sanitare pe medii de rezidenţă evidenţiază faptul că aceasta s-a dezvoltat în
principal în mediul urban unde, în anul 2021, au oferit servicii medicale 89,9% dintre spitale, 94,4% dintre
unităţile asimilate spitalelor care oferă numai servicii de internare de zi, 97,8% dintre centrele de dializă și
punctele de lucru ale acestora, 97,9% dintre centrele medicale, 97,5% dintre unităţile de ambulanţă,
transportul pacienţilor şi SMURD, 97,3% dintre dispensarele medicale, 96,9% dintre centrele de sănătate
ambulatorii și 93,0% dintre ambulatoriile integrate spitalelor (inclusiv policlinici) şi de specialitate, cele
două sanatori TBC şi toate centrele de transfuzie sanguină. De asemenea, în mediul urban și-au
desfășurat activitatea aproape toate cabinetele școlare și studenţești medicale și stomatologice,
peste 95% dintre cabinetele medicale independente de specialitate, laboratoarele medicale şi
laboratoarele de tehnică dentară. Totodată, 91,3% dintre depozitele farmaceutice, 84,5% dintre
societăţile civile medicale, de specialitate şi stomatologice, 85,5% dintre cabinetele stomatologice
independente îşi desfăşoară activitatea în mediul urban.
Reţeaua sanitară care şi-a desfăşurat activitatea în mediul rural a fost reprezentată, în anul 2021, în
principal de 55 de spitale şi de 9 unităţi asimilate spitalelor care furnizează numai servicii de internare de
zi, de două sanatorii balneare şi de două preventorii. De asemenea, în mediul rural au funcţionat 59,1%
dintre unităţile medico-sociale, 39,5% dintre cabinetele independente de medicină de familie, 38,2% dintre
farmaciile, punctele farmaceutice şi drogherii.
Primul contact al pacienţilor cu sistemul sanitar se realizează la cabinetul medicului de familie. Din acest
punct de vedere, în mediul rural, au funcţionat mai puţin de jumătate dintre cabinetele independente de
medicină de familie (4137 unităţi) înregistrate la nivel naţional, numărul acestor cabinete diminuându-se
în mediul rural cu 130 unităţi faţă de anul 2020. Continuarea procesului de asistenţă medicală prin
consultarea unui medic specialist este şi mai deficitară în cazul populaţiei din mediul rural care are la
dispoziţie doar 10,1% dintre spitale, 5,6% dintre unităţile medicale asimilate spitalelor în care pot beneficia
de îngrijire medicală cu spitalizare de zi, 14,5% dintre cabinetele stomatologice şi 4,8% dintre cabinetele
medicale independente de specialitate.
Grafic 12.1.1. Distribuţia principalelor categorii de unităţi sanitare, pe medii de rezidenţă,
în anul 2021
-%-
100

80 60,5 85,5 95,2 61,8

89,
60 9
Urban
40 Rural

20 38,2
39,5
10,1 14,5 4,8
0
Spitale Cabinete Cabinete Cabinete Farmacii, puncte
independente stomatologice medicale farmaceutice
de medicină independente independente çi drogherii
de familie de specialitate
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Activitatea reţelei sanitare și de ocrotire a sănătăţii, în anul 2021.

Reţeaua sanitară din sectorul public a fost formată, în anul 2021, din 375 de spitale (69,1%), un număr de
387 ambulatorii integrate spitalelor (inclusiv policlinici) şi de specialitate (65,7%), un număr de 2197
laboratoare medicale (49,1%). Totodată, reţeaua de cabinete medicale şi stomatologice şcolare şi
studenţeşti, reţeaua de dispensare, de centre de sănătate mintală și centre multifuncţionale, centrele de
transfuzie sanguină, unităţi medico-sociale, cele două sanatorii TBC şi cele două preventorii au aparţinut în
totalitate sectorului public.

1
În anul 2021, reţeaua sanitară din sectorul privat a continuat să se extindă. În sectorul privat au funcţionat
168 de spitale (30,9%), 157 unităţi asimilate spitalelor cu servicii de spitalizare de zi (98,1%) şi 202
ambulatorii integrate spitalelor, de specialitate și policlinici (34,3%), precum şi peste 90% dintre centrele
medicale, centrele de dializă și punctele de lucru ale acestora, peste 95% dintre farmacii, puncte și depozite
farmaceutice, dintre cabinetele independente de medicină generală, toate societăţile civile medicale, de
specialitate şi stomatologice, toate cabinete medicale independente de specialitate, aproape toate
cabinetele independente de medicină de familie şi stomatologice și labotatoarele de tehnică dentară.
Numai 35 de unităţi din cele 119 unităţi aparţinând reţelei de urgenţă (unităţi de ambulanţă, transportul
pacienţilor şi SMURD) au aparţinut sectorului privat.
Schimbările intervenite în structura şi numărul unităţilor sanitare au condus la modificări ale numărului de
paturi din diversele categorii de unităţi sanitare. Astfel, în anul 2021, spitalele au pus la dispoziţia
pacienţilor un număr de 135085 paturi pentru spitalizare continuă (inclusiv paturile pentru spitalizare
continuă din institute, centre medicale, clinici şi centrele de sănătate), cu 402 paturi mai multe faţă de
anul 2020. Din numărul total al paturilor de spital pentru internare continuă, 92,7% s-a înregistrat în
sectorul public. Comparativ cu anul 2020, în 2021 în sectorul privat s-a înregistrat o creştere cu 357 a
numărului de paturi pentru spitalizare continuă.
Tabel 12.1.2. Paturile de spital pentru internare continuă, din spitale,
pe forme de proprietate - paturi -

2020 2021 2021 faţă de 2020

+/- %
Paturi de spital1) în unităţile sanitare - total 134683 135085 +402 +0,30
proprietate publică 125165 125210 +45 +0,04
proprietate privată 9518 9875 +357 +3,75
Inclusiv paturile de spital din institute, centre medicale, clinici şi centrele de sănătate cu paturi de spital. Sunt incluse numai paturile pentru spitalizare
1)

continuă.
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Activitatea reţelei sanitare și de ocrotire a sănătăţii.
Pentru îngrijirea pacienţilor cu spitalizare de zi în spitale, centre de sănătate, centre de diagnostic şi
tratament şi centre medicale de specialitate în anul 2021 au funcţionat 9853 paturi (6434 paturi
pentru cazuri de zi au funcţionat în sectorul public şi 3419 în sectorul privat).
Unităţile medico-sociale, sanatoriile TBC, sanatoriile de nevroze sau de neuropsihiatrie și preventoriile fac
parte din sectorul public și în anul 2021, nu au înregistrat nicio schimbare faţă de 2020 în ceea ce privește
numărul de paturi pe care îl pun la dispoziţia pacienţilor. Astfel, în sanatoriile TBC au funcţionat 400
paturi, în unităţile medico-sociale 3415 paturi, în sanatoriile de nevroze sau de neuropsihiatrie 260
paturi şi în preventorii 297 paturi. Aceeași situaţie s-a înregistrat și în cazul sanatoriilor balneare
aparţinând sectorului public (1069 paturi), însă cele aparţinând sectorului privat au înregistrat o creștere
faţă de anul 202 ajungând la 675 paturi (+213 paturi faţă de 2020).
Pe regiuni de dezvoltare, în anul 2021, cel mai mare număr de paturi de spital pentru spitalizare continuă s-
a înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (24075 paturi), urmată de regiunea Nord-Est (20173 paturi), iar cele
mai mici valori ale acestui indicator s-au înregistrat în regiunile Sud-Vest Oltenia (13030 paturi) și Vest
(12940 paturi).
După specialitatea pentru care au fost alocate, în anul 2021, aproape trei sferturi din numărul de
paturi pentru internare continuă din spitale au fost înregistrate la specialităţile: interne 18) (19,3%),
chirurgie19 (17,0%), psihiatrie şi neuropsihiatrie (12,7%), recuperare medicină fizică şi balneologie
(6,3%), obstetrică-ginecologie (6,3%), tuberculoză şi pneumologie20) (6,1%) şi pediatrie21 (5,4%).
Cele mai scăzute ponderi în distribuţia paturilor de spital pe specialităţi medicale s-au înregistrat la O.R.L.
(1,7%), oftalmologie (1,2%) şi la dermato-venerologie (1,0%).
Structura paturilor pe specialităţi a suferit modificări și în urma măsurilor luate pentru tratarea pacienţilor
COVID-19 prin redistribuirea paturilor necesare în special către specialitatea boli infecţioase. Astfel, un număr
de 17629 paturi pentru spitalizare continuă au fost alocate pentru tratarea pacienţilor COVID-19,
reprezentând 13,1% din totalul paturilor pentru internare continuă. Dintre acestea, cele mai multe au fost
distribuite către specialitatea boli infecţioase, reprezentând 23,6% din totalul paturilor COVID-19 (68,9% din
totalul paturilor alocate acestei specialităţi) și către specialitatea pneumologie, reprezentând 12,7% din
totalul paturilor COVID-19 (26,7% din totalul paturilor alocate acestei specialităţi). În cadrul secţiilor de ATI a
fost alocat un număr de 1435 paturi pentru pacienţi cu COVID-19, reprezentând 8,1% din totalul acestor
paturi și 24,9% din totalul paturilor ATI. Deși sectorul public a preluat cea mai importantă parte a activităţii
de îngrijire a pacienţilor COVID-19, 98,4% dintre paturile de îngrijire continuă alocate COVID-19 aparţinând
spitalelor publice, sectorul privat a contribuit, de asemenea, la îngrijirea pacienţilor COVID-19 cu 282 de paturi
de îngrijire continuă.
18)
La specialitatea interne sunt incluse paturile pentru: interne (inclusiv paturile de pneumologie netuberculoasă din secţiile de interne), endocrinologie,
boli profesionale, cardiologie, reumatologie, diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, gastroenterologie, hematologie şi nefrologie.
19
La specialitatea chirurgie sunt incluse paturile pentru: chirurgie generală, chirurgie maxilofacială, chirurgie infantilă, chirurgie plastică şi reparatorie,
chirurgie cardio-vasculară, neurochirurgie, chirurgie toracică, chirurgie endocrină, chirurgie oncologică, ortopedie-traumatologie şi urologie.
20)
La specialitatea tuberculoză şi pneumologie sunt incluse paturile de pneumologie netuberculoasă din secţiile TBC şi paturile de pneumologie TBC.
21
La specialitatea pediatrie sunt incluse paturile pentru pediatrie, distrofici (recuperare pediatrică) şi pneumologie netuberculoasă din pediatrie.

1
La 1000 locuitori, în anul 2021 au revenit 7 paturi de spital pentru spitalizare continuă22 (inclusiv paturile
de spital din institute, centre medicale, clinici şi centrele de sănătate).
Tabel 12.1.3. Numărul de paturi de spital pentru internare continuă pe unele specialităţi
- paturi -

1
Notă: În numărul paturilor de spital nu sunt incluse paturile destinate exclusiv cazurilor de zi şi paturile pentru însoţitori.
1)
La specialitatea interne sunt incluse paturile pentru: interne (inclusiv paturile de pneumologie netuberculoasă din secţiile de interne), endocrinologie,
boli profesionale, cardiologie, reumatologie, diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, gastroenterologie, hematologie şi nefrologie.
2)
La specialitatea chirurgie sunt incluse paturile pentru: chirurgie generală, chirurgie maxilofacială, chirurgie infantilă, chirurgie plastică şi reparatorie,
chirurgie cardio-vasculară, neurochirurgie, chirurgie toracică, chirurgie endocrină, chirurgie oncologică, ortopedie-traumatologie şi urologie.
3)
La specialitatea pediatrie sunt incluse paturile pentru pediatrie, distrofici (recuperare pediatrică) şi pneumologie netuberculoasă din pediatrie.
4)
La specialitatea tuberculoză şi pneumologie sunt incluse paturile de pneumologie netuberculoasă din secţiile TBC şi paturile de pneumologie TBC.
5)
La specialitatea psihiatrie şi neuropsihiatrie sunt incluse paturile pentru psihiatrie şi paturile pentru recuperare neuro-psiho-motorie.
6)
La alte specialităţi medicale sunt incluse paturile pentru bolnavi cronici, geriatrie şi gerontologie, medicină generală şi alte secţii.
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Activitatea reţelei sanitare și de ocrotire a sănătăţii.

În anul 2021, gradul de utilizare a paturilor pentru spitalizare continuă23 din spitale a fost de 151 zile/an
(cu 2 zile mai multe faţă de anul 2020), a paturilor din sanatoriile TBC a fost de 146 zile/an (cu 4 zile mai
multe faţă de anul 2020), a paturilor din sanatoriile balneare a fost de 134 zile/an (cu 51 zile mai multe
faţă de anul 2020), a celor din sanatoriile de nevroze sau de neuropsihiatrie de 162 zile/an (cu 29 zile mai
multe faţă de anul 2020), iar a celor din preventorii de 124 zile/an (la fel ca în anul anterior).

12.2. Personalul medico-sanitar24)

În anul 2021, activitatea medicală a unităţilor din sistemul naţional de sănătate a fost asigurată de 366821
cadre medico-sanitare. Din totalul personalului medical, 36,9% (135203 persoane) au fost cadre
medico-sanitare cu pregătire superioară (medici, medici stomatologi, farmacişti, fiziokinetoterapeuţi,
asistenţi medicali cu studii superioare şi alt personal sanitar25 cu studii superioare), 42,4% (155558
persoane) au fost cadre medicale cu pregătire sanitară medie şi 20,7% (76060 persoane) a fost personal
sanitar auxiliar.
Numărul medicilor, înregistrat în anul 2021, a fost de 68760 persoane (cu 4,6% mai mulţi decât în anul
2020), cel al medicilor stomatologi a fost de 19982 persoane (cu 8,1% mai mulţi faţă de anul precedent), iar
cel al farmaciştilor a fost de 21470 persoane (cu 10,3% mai mulţi faţă de anul 2020). Ponderea personalului
sanitar de sex feminin în totalul medicilor a fost de 70,6%, în cel al medicilor stomatologi de 66,2%,
iar în cel al farmaciştilor de 89,8%.

22)
Paturile de spital care au revenit la 1000 locuitori s-au calculat cu populaţia rezidentă la 1 iulie 2021.
23
Inclusiv paturile de spital din institute, centre medicale, clinici şi centrele de sănătate cu paturi de spital.
24
Personalul sanitar a fost înregistrat o singură dată, la unitatea sanitară unde are funcţia de bază. În personalul medico-sanitar este inclus și
personalul medical din unităţile aparţinând sectorului de protecţie socială (reţeaua destinată persoanelor cu dizabilităţi și cea destinată persoanelor
vârstnice).
25
Categoria alt personal sanitar cu studii superioare se referă numai la unităţile sanitare cu paturi, nu și la unităţile sanitare în care sunt furnizate
servicii medicale în regim ambulatoriu.

1
Grafic 12.2.1. Structura personalului medical, pe niveluri de pregătire
profesională, în anul 2021
20,7%
36,9%

Personal sanitar
cu studii superioare

Personal sanitar
cu studii medii

Personal sanitar
auxiliar

42,4%

Notă: În personalul medical cu studii superioare s-au inclus: medici, medici stomatologi, farmacişti, fiziokinetoterapeuţi, asistenţi medicali cu studii
universitare şi alte tipuri de personal sanitar cu studii superioare (biologi, chimişti, biochimişti, fizicieni, profesori de cultură fizică medicală,
psihologi, logopezi, sociologi). Personalul medical cu studii medii include: asistenţi medicali, asistenţi de laborator clinic, asistenţi de radiologie
şi imagistică, asistenţi de farmacie, surori medicale, educatori puericultori, asistenţi de stomatologie şi igienişti, fiziokinetoterapeuţi cu studii
medii, fizioterapeuţi. Personalul sanitar auxiliar include: infirmiere, brancardieri, ambulanţieri, băieşi, gipsari, nămolari, agenţi dezinsecţie,
dezinfecţie, deratizare, şoferi de autosanitare, îngrijitoare, spălătorese.
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Activitatea reţelei sanitare și de ocrotire a sănătăţii, în anul 2021.

Distribuţia personalului sanitar pe medii de rezidenţă este determinată de repartizarea teritorială a

unităţilor sanitare. În anul 2021, în unităţile sanitare din mediul urban îşi desfăşurau activitatea 63300
medici (92,1%), dintre aceştia 8297 sunt medici de familie (66,7% din totalul medicilor de familie), 17790
medici stomatologi (89,0%) şi 17898 farmacişti (83,4%). De asemenea, în mediul urban lucrează şi
majoritatea personalului sanitar mediu, 139113 persoane (89,4%) şi auxiliar 67592 persoane (88,9%).
În mediul rural îşi desfăşurau activitatea 33,3% dintre medici de familie, 11,0% din totalul medicilor
stomatologi şi 16,6% din totalul farmaciştilor.
Tabel 12.2.1. Principalele categorii de personal medico-sanitar1)
- persoane -

2020 2021 2021 faţă de 2020,

%

Medici (exclusiv stomatologi) 65740 68760 4,6

Locuitori la un medic 293 278 -5,1
Medici la 10000 locuitori 34,1 36,0 5,6
Medici stomatologi 18491 19982 8,1
Locuitori la un medic stomatolog 1042 957 -8,2
Medici stomatologi la 10000 locuitori 9,6 10,4 8,3
Farmacişti 19470 21470 10,3
Locuitori la un farmacist 990 891 -10,0
Farmacişti la 10000 locuitori 10,1 11,2 10,9
Personal sanitar mediu 152686 155558 1,9
Locuitori la un cadru sanitar mediu 126 123 -2,4
Personal sanitar mediu la 10000 locuitori 79,2 81,3 2,7
Personal sanitar auxiliar 73931 76060 2,9
1)
La calculul indicatorilor s-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an.

În anul 2021, în medie, unui medic i-au revenit 278 locuitori (293 în anul 2020), unui medic stomatolog 957
locuitori (1042 în anul 2020), unui farmacist 891 locuitori (990 în anul 2020), iar unui cadru sanitar mediu
123 locuitori (126 în anul 2020).
La 10000 locuitori, în anul 2021, au revenit, în medie, 36,0 medici (faţă de 34,1 în anul 2020), 10,4 medici
stomatologi (faţă de 9,6 în anul 2020), 11,2 farmacişti (faţă de 10,1 în anul 2020) şi 81,3 personal sanitar
mediu (faţă de 79,2 în anul 2020).

1
Grafic 12.2.2. Populaţia ce a revenit la un cadru medico-
sanitar1)
293 2020
278
Locuitori la 2021
un medic

1042
Locuitori la un
medic stomatolog 957

990
Locuitori la
un farmacist 891

126
Locuitori la un
cadru sanitar mediu 123

- persoane -
0 200 400 600 800 1000 1200 1400

La calculul indicatorilor s-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an.

1)

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Activitatea reţelei sanitare și de ocrotire a sănătăţii.

În anul 2021, în profil teritorial, regiunea de dezvoltare în care s-a înregistrat cel mai mare număr de cadre
medico-sanitare a fost Bucureşti-Ilfov, unde şi-au desfăşurat activitatea 17012 medici (din care, 2191
medici de familie), 4464 medici stomatologi, 5132 farmacişti şi 25802 cadre sanitare medii, urmată de
regiunea Nord-Est, unde şi-au desfăşurat activitatea 8759 medici (din care, 1604 medici de familie), 2345
medici stomatologi, 3079 farmacişti şi 23422 cadre sanitare medii.
Cel mai mic număr de medici a fost înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (4810 medici), cel mai mic număr
de medici de familie s-a înregistrat în regiunea Sud-Vest Oltenia (1351 medici de familie), cel mai mic
număr de medici stomatologi (1575 medici stomatologi) s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia, regiune în
care s-a înregistrat și cel mai mic număr de farmacişti (1656 farmacişti). În regiunea Vest s-a înregistrat cel
mai mic număr al personalului sanitar mediu (14736 persoane).

12.3. Principalii indicatori ai sistemului sanitar

Tabel 12.3.1. Principalii indicatori de sănătate1)

2021 faţă de 2020,

2020 20212) %
Cazuri noi de îmbolnăviri prin boli infecţioase şi parazitare
(la 100000 locuitori) 2941,6 3584,2 642,6
din care:
- TBC 31,0 33,5 2,5
- Boli diareice acute 271,0 232,2 -38,8
Cazuri noi de SIDA (la 100000 locuitori) 1,0 1,2 0,2
Numărul pacienţilor care au beneficiat de
asistenţă medicală de urgenţă (la 100000 locuitori) 17572,5 20028,6 2456,1
Numărul pacienţilor ieşiţi din spital
(la 100000 locuitori) 12538,1 12729,3 191,2
1)
La calculul indicatorilor s-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an.
2)
Date provizorii.
Sursa: Ministerul Sănătăţii: Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta” şi Institutul Naţional de Boli Infecţioase “Prof.Dr.Matei Balş”;
Institutul Naţional de Management al Serviciilor de Sănătate, Bucureşti.

În anul 2021, numărul pacienţilor care au beneficiat de asistenţă medicală de urgenţă a fost mai mare
decât în anul 2020, la 100000 locuitori revenind mai mult cu 2456 pacienţi. În ceea ce priveşte numărul
cazurilor noi de îmbolnăvire s-a înregistrat o creștere a numărului de cazurile noi de îmbolnăviri prin boli
infecţioase şi parazitare cu 642,6 cazuri noi la 100000 locuitori.

1
Tabel 12.3.2. Principalele boli infecţioase şi parazitare (cazuri noi)
- cazuri noi -
2021 faţă de 2020
2020 2021
+/- %

Boli diareice acute 52213 44418 -7795 -14,9

Hepatită virală 1103 1206 103 9,3
Tuberculoză 5972 64011) 429 7,2
Gripă 29425 466 -28959 -98,4
Dizenterie 24 29 5 20,8
Sifilis 305 317 12 3,9
Tuse convulsivă 18 5 -13 -72,2
Scarlatină 463 34 -429 -92,7
Toxiinfecţii alimentare 23 96 73 317,4
Rujeolă 1004 2 -1002 -99,8
Erizipel 587 643 56 9,5
Trichineloză 55 19 -36 -65,5
Salmoneloză 546 617 71 13,0
Leptospiroză 21 30 9 42,9
Rubeolă 3 1 -2 -66,7
Date provizorii.
1)

Sursa: Ministerul Sănătăţii: Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta”, Institutul Naţional de Sănătate Publică - Centrul Naţional de Statistică şi
Informatică în Sănătate Publică.

Situaţia cazurilor noi de îmbolnăvire prin boli infecţioase şi parazitare a cunoscut o evoluţie oscilantă,
înregistrându-se atât o reducere a incidenţei pentru unele boli infecţioase şi parazitare, cât şi o creştere a
altor boli din această clasă.
În anul 2021, s-a înregistrat o scădere a cazurilor noi de gripă, de la 29425 cazuri noi înregistrate în
anul 2020, la 466 cazuri noi în anul 2021, reprezentând o scădere de 98,4%. În aceeași perioadă, numărul
cazurilor noi de tuberculoză a crescut de la 5972 cazuri noi în anul 2020, la 6401 cazuri noi în anul 2021,
reprezentând o creștere de 7,2%, iar cel al hepatitei virale a crescut de la 1103 cazuri noi în anul 2020, la
1206 cazuri noi în anul 2021, reprezentând o creștere de 9,3%.
Tabel 12.3.3. Cazuri noi de îmbolnăvire prin unele boli infecţioase şi parazitare,
la 100000 locuitori1) - cazuri noi/100000 locuitori -
2021 faţă de 2020
2020 2021
+/- %
Boli diareice acute 271,0 232,2 -38,8 -14,3
Hepatită virală 5,7 6,3 0,6 10,5
Tuberculoză 31,0 33,52) 2,5 8,1
Gripă 152,7 2,4 -150,3 -98,4
Dizenterie 0,1 0,2 0,1 100,0
Sifilis 1,6 1,7 0,1 6,2
Tuse convulsive 0,1 *) -0,1 -100,0
Scarlatină 2,4 0,2 -2,2 -91,7
Toxiinfecţii alimentare 0,1 0,5 0,4 400,0
Rujeolă 5,2 *) -5,2 -100,0
Erizipel 3,0 3,4 0,4 13,3
Trichineloză 0,3 0,1 -0,2 -66,7
Salmoneloză 2,8 3,2 0,4 14,3
Leptospiroză 0,1 0,2 0,1 100,0
Rubeolă *) * )
* )
*
1)
La calculul indicatorilor s-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an.
2)
Date provizorii.
*) Date sub 0,05 cazuri noi la 100000 locuitori.
Sursa: Ministerul Sănătăţii: Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta”, Institutul Naţional de Sănătate Publică - Centrul Naţional de Statistică şi
Informatică în Sănătate Publică.

În anii 2020 și 2021, incidenţa rubeolei a scăzut sub 0,05 cazuri noi la 100000 locuitori. Scăderi mai
importante ale numărului de cazuri noi care a revenit la 100000 locuitori s-au înregistrat și la: rujeolă și
tuse convulsivă cu 100,0%, gripă cu 98,4% și scarlatină cu 91,7%. Incidenţa la 100000 locuitori a crescut în
cazul toxiinfecţiei alimentare cu 400,0%, iar cea a dizenteriei și leptospirozei au cunoscut creșteri de
100,0%. Se remarcă, de asemenea o creștere de 8,1% a cazurilor noi de tuberculoză la 100000 locuitori.

1
Tabel 12.3.4. Numărul pacienţilor externaţi din spital1), pe unele clase de
boli - mii persoane -

2021 faţă de 2020 %

Clase de boli 20202) 20212)
+/- % 2020 2021
Total3) 2416 2435 19 0,8 100,0 100,0
Boli infecţioase şi parazitare 124 103 -21 -16,9 5,1 4,2
din care:
Tuberculoză 15 12 -3 -20,0 0,6 0,5
Tumori 262 276 14 5,3 10,8 11,3
Boli endocrine, de nutriţie şi metabolism 67 69 2 3,0 2,8 2,8
din care:
Diabet zaharat 31 29 -2 -6,5 1,3 1,2
Tulburări mentale şi de comportament 143 147 4 2,8 5,9 6,0
Boli ale sistemului nervos, boli ale ochiului şi
anexelor sale, boli ale urechii şi apofizei mastoide 114 118 4 3,5 4,7 4,9
Boli ale aparatului circulator 306 303 -3 -1,0 12,7 12,4
din care:
Boala ischemică a inimii 37 42 5 13,5 1,5 1,7
Boli cerebro-vasculare 44 43 -1 -2,3 1,8 1,8
Boli ale aparatului respirator 360 359 -1 -0,3 14,9 14,8
Boli ale aparatului digestiv 217 231 14 6,5 9,0 9,5
Boli ale aparatului genito-urinar 112 117 5 4,5 4,6 4,8
Sarcină, naştere şi lăuzie 216 211 -5 -2,3 9,0 8,7
Unele afecţiuni a căror origine se situează în
perioada perinatală 109 106 -3 -2,8 4,5 4,4
Malformaţii congenitale, deformaţii şi anomalii
cromozomiale 12 15 3 25,0 0,5 0,6
Leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe
ale cauzelor externe 120 121 1 0,8 5,0 5,0
Alte cauze 254 259 5 2,0 10,5 10,6
1)
Pacienţi externaţi din regim de internare continuă.
2)
Numărul de pacienţi externaţi include și cazurile cu diagnostic secundar U07.1 (COVID-19 cu virus identificat) și U07.2. (COVID-19 cu virus
neidentificat) care sunt distribuite pe clase de boli în funcţie de diagnosticul principal.
3)
În totalul pacienţilor externaţi nu sunt incluși cei al căror diagnostic principal este inclus în categoria CIM ''Cauze externe de morbiditate și mortalitate''
(clasele de boli V01-Y98) sau în categoria ''Factori care influenţează starea de sănătate și motivele recurgerii la serviciile de sănătate'' (clasele de
boli Z00-Z99).
Sursa: Institutul Naţional de Management al Serviciilor de Sănătate, Bucureşti.
În anul 2021, s-au înregistrat 2435 mii pacienţi externaţi din spitale, dintre aceştia aproape jumătate au fost
trataţi de: boli ale aparatului respirator (14,8% din numărul total de pacienţi externaţi), boli ale aparatului
circulator (12,4%), tumori (11,3%) şi boli ale aparatului digestiv (9,5%).
În anul 2021 comparativ cu anul 2020, numărul pacienţilor externaţi din spitale a crescut cu 19 mii pacienţi
(0,8%). Cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat la următoarele boli sau clase de boli: malformaţii
congenitale, deformaţii şi anomalii cromozomiale (25,0%), boala ischemică a inimii (13,5%) și boli ale
aparatului digestiv (6,5%). Și cele mai semnificative scăderi s-au înregistrat la boli infecţioase şi parazitare
(-16,9%) și diabet zaharat (-6,5%).
Asistenţa medicală de urgenţă reprezintă un alt indicator de caracterizare a funcţionalităţii sistemului sanitar.
În anului 2021, un număr de 3780 autosalvări au fost la dispoziţia populaţiei, cu 77 mai multe faţă de anul
precedent.
Tabel 12.3.5. Asistenţa medicală de urgenţă
2021 faţă de 2020,
2020 2021
+/- %
Autosalvări (unităţi) 3703 3780 77 2,1
Solicitări ale pacienţilor rezolvate (persoane) 3386134 3830740 444606 13,1
din care:
- persoane transportate 2343568 2346538 2970 0,1
- persoane asistate 1042566 1484202 441636 42,4
Reţeaua de asistenţa medicală de urgenţă a înregistrat, în anul 2021, un număr de 3830,7 mii solicitări ale
pacienţilor rezolvate de serviciile medicale de urgenţă publice şi private. Din totalul pacienţilor care au
apelat la serviciile de urgenţă, 61,3% (2346,5 mii persoane) au fost pacienţi transportaţi şi 38,7% (1484,2
mii persoane) au fost pacienţi asistaţi fără a fi transportaţi la o unitate medicală.

1
13. CULTURĂ

Transformările majore pe care le-a parcurs societatea românească au condus în domeniul culturii şi artei la
un proces de dezvoltare a activităţii cultural-artistice cu multiple schimbări intervenite în structura
organizatorică a unităţilor culturale, diversificarea modalităţilor prin care actul de cultură se adresează
publicului, sectorul privat ocupând un rol din ce în ce mai important.
Reţeaua unităţilor şi a serviciilor culturale oferite populaţiei include: activitatea bibliotecilor, activitatea
muzeelor şi colecţiilor publice, activitatea instituţiilor şi companiilor de spectacole sau concerte,
producţia, distribuţia şi exploatarea cinematografică, activitatea posturilor de radio şi televiziune publice
şi private.
În anul 2021 activitatea unităţilor cultural-artistice a continuat să fie influenţată de evoluţia pandemiei
COVID-19 şi de măsurile autorităţilor centrale şi locale pentru prevenirea răspândirii virusului. Închiderea
sau restrângerea activităţilor unităţilor culturale sau interzicerea organizării de evenimente artistice au dus
la limitarea drastică a capacităţii totale a acestora, situaţie reflectată în indicatorii statistici prezentaţi.

13.1. Activitatea bibliotecilor

Reţeaua bibliotecilor care au funcţionat în anul 2021 a cuprins 8458 unităţi administrative, din care 71,5%
biblioteci şcolare, 23,2% biblioteci publice (judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale), 4,2% biblioteci
specializate şi 1,1% biblioteci naţionale sau de importanţă naţională şi universitare (ale instituţiilor de
învăţământ superior).
În anul 2021, comparativ cu anul 2020, numărul bibliotecilor a scăzut cu 371 unităţi. Cele mai semnificative
diminuări ale numărului de biblioteci s-au înregistrat în rândul celor şcolare, 277 biblioteci mai puţine
decât în anul 2020 şi în rândul bibliotecilor publice, numărul acestora diminuându-se cu 72 de unităţi faţă
de anul precedent.

Tabel 13.1.1. Numărul și activitatea bibliotecilor

Volume Utilizatori Volume
Anii Biblioteci1) existente (activi) eliberate
- unităţi - - mii volume - - mii persoane - - mii volume -
Biblioteci - total 2020 8829 158359 2504 20574
2021 8458 155733 2127 16339
Biblioteci naţionale 2020 3 21459 11 123
2021 3 21586 18 117
Biblioteci universitare 2020 89 26167 181 1573
2021 90 26539 173 1551
Biblioteci specializate 2020 376 7043 113 765
2021 353 6223 32 199
Biblioteci şcolare2) 2020 6327 60168 1438 9536
2021 6050 58575 1119 5499
Biblioteci publice3) 2020 2034 43522 761 8577
2021 1962 42810 785 8973
1)
Unităţi administrative, exclusiv filiale, puncte externe de servicii sau biblioteci mobile.
2)
Inclusiv reţeaua de biblioteci care aparţine Casei Corpului Didactic.
3)
Bibliotecile publice includ: bibliotecile judeţene, bibliotecile municipale şi orăşeneşti şi bibliotecile comunale.

1
În anul 2021, toate regiunile de dezvoltare au înregistrat scăderi ale numărului de biblioteci, comparativ cu
anul 2020. Scăderile cele mai mari au fost înregistrate în regiunile Sud-Muntenia (-100 biblioteci), Nord-Est
(-89 biblioteci), Vest (-59 de biblioteci) şi Sud-Est (-44 biblioteci). Cea mai mică scădere s-a înregistrat în
regiunea Sud-Vest Oltenia (-4 biblioteci).

Grafic 13.1.1. Distribuţia numărului de biblioteci1), pe regiuni de dezvoltare

- unități - 2020
1800 1749
1660 2021
1600 1479
1400 1379

1200 1242 1218

1000 1098 1065 1085 1041
1000 996
800
737 678
600
400 439 421
200
0
Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Sud- Bucureçti- Sud-Vest Vest
Muntenia Ilfov Oltenia

1)
Unităţi administrative, exclusiv filiale, puncte externe de servicii sau biblioteci mobile.

În anul 2021, numărul volumelor existente în biblioteci a fost de 155733 mii exemplare, în scădere cu 2626
mii volume faţă de anul precedent (-1,7%).
Repartizarea volumelor existente la sfârşitul anului 2021 pe tipuri de biblioteci a fost următoarea: 37,6% în
biblioteci şcolare, 27,5% în biblioteci publice, 17,0% în biblioteci universitare, 13,9% în biblioteci naţionale
şi de importanţă naţională şi 4,0% în biblioteci specializate.
Pe regiuni de dezvoltare, în majoritatea regiunilor au fost înregistrate scăderi ale numărului de volume
existente la sfârşitul anului 2021 faţă de anul 2020. Cea mai mare scădere a fondului de carte existent la
sfârşitul anului 2021 s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia cu 555 mii volume (-3,4%), urmată de regiunea
Nord-Est cu 532 mii volume (-2,1%). În regiunea Sud-Vest Oltenia s-a înregistrat singura creştere a
numărului de volume existente la sfârşitul anului 2021, cu 51 mii volume (0,4%) faţă de anul 2020.

Grafic 13.1.2. Distribuţia numărului de volume existente în biblioteci, pe regiuni de

dezvoltare

- mii volume -
40000 2020
36119 35770
35000 2021

30000
25209 24676
25000
22091 21818
20000 18531 18304
16565 16010
15000 14541 14204
12865 12916 12438 12035
10000
5000
0
Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Sud- Bucureçti- Sud-Vest Vest
Muntenia Ilfov Oltenia

1
În anul 2021, comparativ cu anul 2020, numărul utilizatorilor activi (persoane fizice) ai serviciilor de
bibliotecă a fost de 2127 mii persoane, mai mic cu 377 mii persoane (-15,1%). În contextul pandemiei
COVID-19, cele mai mari scăderi ale numărului de utilizatori activi s-au înregistrat la bibliotecile şcolare, cu
319 mii de persoane. Pe tipuri de biblioteci repartizarea utilizatorilor activi a fost următoarea: 52,6%
din totalul utilizatorilor activi s-au înregistrat la bibliotecile şcolare; 36,9% la bibliotecile publice
(judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale); 8,1% la bibliotecile universitare; 1,5% la bibliotecile
specializate şi 0,9% la bibliotecile naţionale şi de importanţă naţională.

Grafic 13.1.3. Distribuţia numărului de utilizatori activi, pe regiuni de dezvoltare

- mii persoane - 2020

500 469
450 2021
427
400
350 376
300 334 320
295 292 298
250 275
200 254 243
235 220217
150 194 182
100
50
0

Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Sud- Bucureçti- Sud-Vest Vest

Muntenia Ilfov Oltenia

Numărul utilizatorilor activi a scăzut, în anul 2021, în toate regiunile, cea mai mare scădere înregistrându-
se în regiunea Bucureşti-Ilfov, -104 mii utilizatori (-34,9%) urmată de regiunea Sud-Muntenia cu -56
mii utilizatori (-14,9%). Cea mai mică scădere a numărului de utilizatori activi s-a înregistrat în regiunea
Sud-Vest Oltenia, -23 mii utilizatori (-9,5%).
În anul 2021, numărul volumelor eliberate diferiţilor utilizatori a fost de 16339 mii volume.
Comparativ cu anul 2020, în anul 2021 s-a înregistrat o scădere a numărului de volume eliberate
utilizatorilor activi, cu 4235 mii volume (-20,6%); în ceea ce priveşte numărul de volume eliberate unui
utilizator în anul 2021 acesta a fost, în medie, de 8 volume, la fel ca în anul 2020.
Repartizarea numărului documentelor de bibliotecă împrumutate pe parcursul anului 2021 (volume
eliberate) pe tipuri de biblioteci, a fost următoarea: 54,9% din volume s-au eliberat utilizatorilor în
bibliotecile publice (biblioteci judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale), 33,7% în bibliotecile şcolare,
9,5% în bibliotecile universitare, 1,2% în bibliotecile specializate şi 0,7% în bibliotecile naţionale şi de
importanţă naţională.

Grafic 13.1.4. Distribuţia numărului de volume eliberate, pe regiuni de dezvoltare

- mii volume 2020

5000 - 4968
2021
4500 4199
4000
3500
3000 2766
2887
2500 2269 2220 2279 2116
2000 2276 1852 1898 1858
1516 1490
1500 1212
1107
1000
500
0
Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Sud- Bucureçti- Sud-Vest Vest
Muntenia Ilfov Oltenia

1
În anul 2021, comparativ cu anul 2020, în toate cele 8 regiuni de dezvoltare a scăzut numărul de
volume împrumutate (volume eliberate) utilizatorilor serviciilor de bibliotecă.
Cele mai semnificative scăderi ale numărului de volume eliberate s-au înregistrat în regiunile: București-
Ilfov, mai puţin cu 1009 mii volume eliberate (-47,7%) şi Nord-Est, mai puţin cu 769 mii volume eliberate (-
15,5%).
În anul 2021, după forma de proprietate, 96,1% din totalul bibliotecilor sunt unităţi de stat, între acestea
ponderea cea mai mare având-o bibliotecile şcolare: 71,3% (5797 unităţi).

Tabelul 13.1.2. Numărul şi activitatea bibliotecilor, după forma de proprietate

Volume Utilizatori Volume
Forma de Biblioteci1) existente (activi) eliberate
proprietate - unităţi - - mii volume - - mii persoane - - mii volume -
2020 2021 2020 2021 2020 2021 2020 2021
Total 8829 8458 158359 155733 2504 2127 20574 16339
Majoritar de stat2) 8491 8127 154440 151966 2365 2069 19732 16082
Majoritar privată3) 338 331 3919 3767 139 58 842 257
1)
Exclusiv filiale, puncte externe de servicii sau biblioteci mobile.
2)
Proprietate majoritar de stat, integral de stat, publică de interes naţional şi local (instituţii şi unităţi de interes public).
3)
Proprietate integral privată, cooperatistă, obştească şi integral străină.

În anul 2021 au funcţionat 1962 biblioteci publice (judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale), unităţi
de cultură la care are acces publicul larg.
Tabel 13.1.3. Numărul şi activitatea bibliotecilor publice
Volume Utilizatori Volume
Forma de Biblioteci1) existente (activi) eliberate
proprietate - unităţi - - mii volume - - mii persoane - - mii volume -
2020 2021 2020 2021 2020 2021 2020 2021
Total 2034 1962 43522 42810 761 785 8577 8973
Judeţene 41 41 17647 17542 232 259 4248 4445
Municipale şi orăşeneşti 246 246 9811 9808 197 204 2085 2280
Comunale 1747 1675 16064 15460 332 322 2244 2248
1)
Exclusiv filiale, puncte externe de servicii sau biblioteci mobile.

În colecţiile bibliotecilor publice au intrat, în cursul anului 2021, un număr de 533 mii cărţi şi periodice
tipărite (volume), din care: 288 mii volume în bibliotecile judeţene; 109 mii volume în bibliotecile
municipale şi orăşeneşti; 136 mii volume în bibliotecile comunale.
Tabel 13.1.4. Indicatori de performanţă înregistraţi de bibliotecile publice

Numărul mediu de Numărul mediu de Numărul mediu de

volume existente în volume împrumutate de utilizatori activi
bibliotecile publice care spre lectură care care revine
Tipul de revine unui utilizator revine unui utilizator unei biblioteci
bibliotecă activ activ publice1)
(bucăţi/persoană) (bucăţi/persoană) (persoane/bibliotecă)
2020 2021 2020 2021 2020 2021
Total 57,2 54,5 11,3 11,4 374 400
Judeţene 76,1 67,7 18,3 17,2 5659 6317
Municipale şi orăşeneşti 49,8 48,1 10,6 11,2 801 829
Comunale 48,4 48,0 6,8 7,0 190 192
1)
Unităţi administrative (exclusiv filialele, puncte externe de servicii sau biblioteci mobile).

Bibliotecile publice dispuneau în anul 2021 de un fond de carte de 42810 mii volume şi înregistrau un
număr de 785 mii utilizatori activi (4,1% din populaţia rezidentă 26). La o bibliotecă publică au revenit
9748 locuitori26) (cu 274 locuitori26) mai mulţi decât în anul precedent), iar unui locuitor i-au revenit în
medie 2,2 volume de carte din colecţiile bibliotecilor publice.
26)
La calculul indicatorilor s-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie 2021.

1
13.2. Activitatea muzeelor şi colecţiilor publice

Reţeaua muzeelor şi colecţiilor publice a funcţionat în anul 2021 cu un număr de 435 unităţi şi 324 filiale şi
secţii ale acestora. Suprafaţa expoziţională a muzeelor şi monumentelor a fost de 2948,2 mii metri pătraţi,
cea a acvariilor, grădinilor zoologice şi a celor botanice de 3008 mii metri pătraţi, iar cea a rezervaţiilor
naturale de circa 491,6 mii de hectare.
În anul 2021, muzeele din România au încercat să recupereze pierderile importante suferite în anul
precendent, când activitatea a fost suspendată în timpul stării de urgenţă şi stării de alertă. Cu toate
acestea, unele unităţi muzeale au rămas închise publicului până la finalul anului şi, faţă de anul 2020, doar
4 muzee de arheologie şi istorie şi un muzeu general, un monument şi o rezervaţie naturală fiind din nou
funcţionale. În acelaşi timp, faţă de anul precedent, 5 muzee de etnografie şi antropologie, un muzeu de
artă, un muzeu specializat, două muzee mixte şi o grădină zoologică şi-au suspendat activitatea.

Grafic 13.2.1. Distribuţia muzeelor şi colecţiilor publice, după importanţa patrimoniului1)

- unități -
2020
300 293 292
2021
250

200

150

100
6159 5858
50
2626
0
de importanță de importanță de importanță de importanță
națională regională județeană locală

1)
Exclusiv filialele şi secţiile muzeelor.

După aria de acoperire teritorială, după mărimea şi importanţa patrimoniului, în anul 2021 au funcţionat:
59 muzee şi colecţii publice de importanţă naţională (cu 47 filiale şi secţii), 26 muzee şi colecţii publice de
importanţă regională (cu 43 filiale şi secţii), 58 muzee şi colecţii publice de importanţă judeţeană (cu 151
filiale şi secţii), 292 muzee şi colecţii publice de importanţă locală (cu 83 filiale şi secţii).
În anul 2021, numărul bunurilor culturale (piese de muzeu) a fost de 32613 mii exemplare, dintre acestea,
31433 mii au fost bunuri culturale şi piese de muzeu, iar 1180 au fost specimene (plante şi animale)
din grădinile botanice, zoologice, acvarii şi rezervaţii naturale.
În anul 2021, numărul vizitatorilor la muzee şi colecţii publice a fost de 11405 mii persoane, în creştere cu
43,7% (3466 mii persoane) faţă de anul precedent. Din totalul vizitatorilor, 7180 mii persoane (63,0%) au
vizitat muzeele şi monumentele, iar 3079 mii persoane (27,0%) au vizitat grădinile botanice, zoologice şi
acvariile şi 1146 mii persoane (10,0%) au vizitat rezervaţiile naturale.
Pe regiuni de dezvoltare, în anul 2021, faţă de anul 2020, s-a înregistrat o creştere a numărului de bunuri
culturale şi naturale din muzee, colecţii publice, grădinile botanice, zoologice, acvarii şi rezervaţii naturale
în 5 dintre cele 8 regiuni de dezvoltare, creşterile fiind de 5,0% în regiunea Sud-Muntenia, 0,6% în regiunea
Centru şi de câte 0,4% în regiunile Nord-Vest, Sud-Est şi Sud-Vest Oltenia. În celelalte 3 regiuni de
dezvoltare numărul bunurilor culturale expuse publicului s-a diminuat, cea mai semnificativă
diminuare fiind înregistrată în regiunea Bucureşti-Ilfov de 913 mii bunuri culturale (4,3%).

1
Grafic 13.2.2. Distribuţia bunurilor culturale din muzee şi colecţii
publice, pe regiuni de dezvoltare

- mii bunuri -
2020
25000
21274 2021
20361
20000

15000

10000

5000
3443 3463
2175 2184 2523 2418
1359 1364 1059 1112 1185 1182
0 527 529

Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Sud- Bucureçti- Sud-Vest Vest

Muntenia Ilfov Oltenia

La nivelul regiunilor de dezvoltare în anul 2021, faţă de anul precedent, s-au înregistrat creşteri ale
numărului de vizitatori în toate regiunile, cele mai mari creşteri înregistrându-se în regiunile Bucureşti-Ilfov
cu 60,7%, Centru cu 59,9% şi Nord-Vest cu 52,9%.

Grafic 13.2.3. Distribuţia vizitatorilor la muzee şi colecţii publice, pe regiuni de dezvoltare

- mii persoane -
2020
3500 3380
2021
3000

2500
2114
2000

1500 1461
1219 1374
1073 1266 1036 1321
1000 797 845 855
706 675 678
544
500

0
Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Sud- Bucureçti- Sud-Vest Vest
Muntenia Ilfov Oltenia

După forma de proprietate, 86,4% (341 unităţi de bază şi 315 filiale şi secţii) dintre muzeele şi colecţiile
publice înregistrate în anul 2021 au fost proprietate majoritară de stat, deţinând 99,7% (32506 mii) din
numărul bunurilor culturale şi naturale.

1
Tabel 13.2.1. Numărul şi activitatea muzeelor şi colecţiilor publice1)

Muzee şi colecţii Numărul bunurilor

Tipul de unitate publice culturale şi Vizitatori
- unităţi - naturale - mii persoane -
- mii bunuri -
2020 2021 2020 2021 2020 2021
Total 438 435 33545 32613 7939 11405
Muzee de artă 96 95 447 419 1075 1569
Muzee de arheologie şi istorie 55 59 20620 20742 1480 2245
Muzee de ştiinţă şi istorie naturală 10 10 3624 3631 316 512
Muzee de ştiinţă şi tehnică 9 9 103 103 75 162
Muzee de etnografie şi antropologie 122 117 1148 1148 818 1192
Muzee specializate 30 29 1743 754 226 356
Muzee generale 18 19 2325 2533 159 272
Alte muzee (mixte) 47 45 2344 2090 339 553
Monumente 7 8 12 12 235 319
Grădini botanice, zoologice, acvarii 21 20 1151 1152 2312 3079
Rezervaţii naturale 23 24 28 29 904 1146
1)
Exclusiv filialele şi secţiile muzeelor.

În anul 2021 s-au organizat 5767 expoziţii (2906 expoziţii permanente şi 2861 expoziţii temporare). Dintre
expoziţiile temporare, un număr de 1654 expoziţii s-au organizat la sediile proprii ale muzeelor, iar 273 au
fost expoziţii itinerante în ţară şi în străinătate.
Totodată, muzeele au găzduit în sediile proprii un număr de 617 expoziţii temporare, iar colecţiile proprii
au fost expuse în 317 expoziţii găzduite de alte muzee (39 expoziţii organizate de muzeele din străinătate
şi 278 expoziţii organizate de muzeele din ţară).

13.3. Activitatea instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte

Reţeaua instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte a cuprins, în anul 2021, un număr de 167 unităţi
de bază formate din: 61 de teatre dramatice, 15 teatre de păpuşi şi marionete (animaţie), 9 opere, 3
teatre muzicale, de estradă şi de operetă, 19 filarmonici şi orchestre simfonice, 6 orchestre populare, 1
cor, 2 circuri, 28 centre culturale şi 23 alte tipuri de instituţii culturale (inclusiv ansambluri artistice,
fanfare, trupe de dans şi de divertisment), care au funcţionat independent sau în cadrul centrelor
culturale, centrelor judeţene pentru conservarea şi promovarea culturii, caselor municipale de cultură sau
caselor orăşeneşti de cultură.
În anul 2021, instituţiile şi companiile de spectacole şi concerte au susţinut 14492 de reprezentaţii, cele
mai multe fiind susţinute de teatrele dramatice (6865 spectacole), teatrele de păpuşi şi marionete
(animaţie) (2811 spectacole) şi filarmonicile şi orchestrele simfonice (1291 spectacole).
În anul 2021 la spectacolele instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte s-a înregistrat un număr
de 1940 mii spectactori şi auditori, mai mulţi cu 434 mii (28,8%) faţă de anul 2020, reprezentând, în medie,
101 spectatori la 1000 locuitori26) (78 spectatori în anul 2020).
Cei mai mulţi spectatori au fost prezenţi la spectacolele susţinute de teatre, reprezentaţiile acestora fiind
urmărite de 864 mii persoane (44,5% dintre spectatori) şi spectacolele susţinute de opere, la care s-au
înregistrat 405 mii persoane (20,9% dintre spectatori).
Cei mai puţini auditori au participat la spectacolele susţinute de coruri, 8 mii persoane (0,4% dintre
spectatori).

26)
La calculul indicatorilor s-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie 2021.

1
Tabelul 13.3.1. Reţeaua şi activitatea1) instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte
Instituţii și
companii de
spectacole Spectacole Locuri în sălile
Tipul de unitate și concerte - număr Spectatori proprii
- unităţi - reprezentaţii - - mii persoane - - număr locuri -
2020 2021 2020 2021 2020 2021 2020 2021
Total 167 167 10009 14492 1506 1940 52310 50901
Teatre dramatice 62 61 4851 6865 637 599 24618 24429
Teatre de animaţie 18 15 1928 2811 156 232 3890 3405
Opere 9 9 511 726 178 405 3077 3042
Teatre muzicale, de
estradă şi de operetă 3 3 186 230 32 33 2174 2071
Filarmonici şi orchestre
simfonice 19 19 844 1291 157 186 7816 6620
Ansambluri artistice, trupe
de dans şi de divertisment3) 19 23 954 1569 226 320 3028 4295
Orchestre populare 5 6 111 135 25 25 - -
Coruri 2 1 36 44 10 8 500 360
Circ 2 2 51 80 10 12 1800 1900
Centre culturale 28 28 537 741 75 120 5407 4779
1)
Datele se referă numai la activitatea desfăşurată în ţară de instituţiile şi companiile de spectacole sau concerte.
2)
Exclusiv secţii.
3)
Inclusiv alte tipuri (fanfare şi ansambluri artistice care funcţionează independent sau în cadrul centrelor culturale, centrelor judeţene pentru
conservarea şi promovarea culturii, caselor municipale de cultură, caselor orăşeneşti de cultură).

Comparativ cu anul 2020, deşi numărul total al instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte
înregistrate în anul 2021 a rămas acelaşi, în cadrul diferitelor categorii de unităţi de spectacole au existat
unele modificări structurale cauzate de continuarea unor măsuri de protecţie a populaţiei împotriva COVID-
19. Astfel, şi-au suspendat activitatea 3 teatre de păpuşi şi marionete, un teatru dramatic şi un cor, în timp
ce 4 ansambluri artistice, trupe de dans şi de divertisment şi o orchestră populară şi-au reluat activităţile în
anul 2021.
Pe regiuni de dezvoltare, comparativ cu anul 2020, numărul instituţiilor şi companiilor de spectacole şi
concerte (unităţi de bază) care au funcţionat în anul 2021 a crescut cu o unitate în regiunea Nord-Vest, cu
două unităţi în regiunea Bucureşti-Ilfov şi a scăzut cu 3 unităţi în regiunea Centru, în restul regiunilor
numărul acestora rămânând neschimbat.
În anul 2021 se remarcă regiunea Bucureşti-Ilfov, în care se regăsesc cele mai multe instituţii şi companii
de spectacole sau concerte, 35 de unităţi de bază (21,0%), regiunea Centru care, în anul 2021, a înregistrat
un număr de 31 de unităţi de bază (18,6%), regiunea Nord-Vest cu 23 unităţi (13,8%) şi regiunea Sud-Est cu
19 unităţi (11,4%).
Regiunile Bucureşti-Ilfov şi Centru se remarcă şi prin numărul mare de spectacole şi concerte, în
aceste regiuni desfăşurându-se aproape jumătate dintre reprezentaţiile susţinute la nivel naţional.

13.4. Producţia, distribuţia şi exploatarea cinematografică

În anul 2021, producţia naţională de filme pentru marele ecran a cuprins 55 de filme, cu 14 filme mai multe
faţă de anul precedent, din care: 25 filme artistice producţie românească (13 filme de lung metraj şi 12
filme de scurt metraj), 11 filme realizate în coproducţie (10 filme de de lung metraj şi un film de scurt
metraj), 11 filme documentare şi ştiinţifice (din care 10 producţii de lung metraj şi un film de scurt metraj)
şi 8 filme de animaţie (două filme de lung metraj şi 6 filme de scurt metraj).
În cinematografe au fost distribuite, în anul 2021, un număr de 396 filme naţionale şi internaţionale. Dintre
acestea 47 filme (11,9%) au fost filme integral naţionale, 32 filme (8,1%) au fost filme naţionale realizate în
coproducţie şi 317 filme (80,0%) au fost filme străine.

1
Reţeaua cinematografică existentă în evidenţele Centrului Naţional al Cinematografiei, la sfârşitul anului
2021 era formată din 90 unităţi cinematografice cu bandă normală (89 cinematografe şi o caravană), cu 5
cinematografe mai puţine decât în anul 2020.
Pe regiuni de dezvoltare, cele mai multe cinematografe (exclusiv caravana) sunt în regiunea Bucureşti-Ilfov
(15 unităţi) şi regiunea Nord-Est (13 unităţi), iar cele mai puţine cinematografe au funcţionat în regiunile
Sud-Muntenia (9 unităţi) şi Sud-Vest Oltenia (8 unităţi).
În anul 2021 cele 89 de unităţi cinematografice (exclusiv caravana) au dispus de 442 săli de spectacole,
cele mai multe funcţionând în regiunea Bucureşti-Ilfov (128 săli), iar cele mai puţine în regiunea Sud-Vest
Oltenia (34 săli).
Tabel 13.4.1. Numărul şi activitatea cinematografelor1)
2021 faţă de 2020,
2020 2021
+/- %

Cinematografe şi instituţii cinematografice – (unităţi)

(la sfârşitul anului) 95 90 -5 -5,3
Săli de spectacole (număr săli) 449 442 -7 -1,6
Spectacole (mii reprezentaţii) 211 357 146 69,2
Spectatori (mii persoane) 3302 4685 1383 41,9
Locuri în sălile cinematografelor (număr locuri) 78079 78206 127 0,2
1)
Inclusiv caravana cinematografică.
Sursa: Ministerul Culturii – Centrul Naţional al Cinematografiei.

Proiecţia cinematografică a cuprins 357 mii spectacole cinematografice, din acestea, un număr de
266 spectacole cinematografice au fost distribuite de caravană. Proiecţiile cinematografice au fost
vizionate de 4685 mii spectatori, în creştere cu 41,9% (1383 mii spectatori) faţă de anul 2020. Cu ajutorul
caravanei, spectacolele au devenit accesibile şi unor zone în care nu există cinematografe, în special
zonelor rurale.

Grafic 13.4.1. Distribuţia numărului de cinematografe1), pe regiuni de dezvoltare

- unități - 2020
16 2021
1515
14 14
12 13
10 12 12
11 11 11 11 11
8 10 10 10
6 9
4 8
2
0

Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Sud- Bucureçti- Sud-Vest Vest

Muntenia Ilfov Oltenia

Exclusiv caravana cinematografică.

1)

Sursa: Ministerul Culturii – Centrul Naţional al Cinematografiei.

Astfel, din totalul spectatorilor, 53 mii spectatori au vizionat spectacole distribuite cu ajutorul caravanei.
În anul 2021, numărul locurilor în sălile cinematografelor a fost de 78206 locuri, în creştere cu 0,2% (127
locuri) faţă de anul precedent.
Pe regiuni de dezvoltare, cele mai multe locuri în sălile de cinematograf au fost în regiunea Bucureşti-Ilfov,
22959 locuri (29,4%), de peste 4 ori mai multe decât în regiunea Sud-Vest Oltenia, unde s-au înregistrat
cele mai puţine locuri în sălile de cinematograf, 5016 locuri (6,4%). A doua regiune din punct de
vedere al numărului de locuri în sălile de cinematograf a fost regiunea Sud-Est, cu 9530 locuri (12,2%),
fiind urmată de regiunea Vest, cu 9439 locuri (12,1%).
Numărul spectacolelor susţinute în cinematografe, în anul 2021, a fost în creştere cu 148 mii (70,7%),
comparativ cu anul 2020.

1
Grafic 13.4.2. Distribuţia numărului de spectacole cinematografice1), pe regiuni de
dezvoltare
- număr spectacole -
100000 2020
92752
90000
2021
80000
70000
60000 55064
50000 43184 44307
40000 37193 35957 39030
35151
30000 28880
25442 24700
20000 20273 21579 20957 18971 21801
10000
0
Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Sud- Bucureçti- Sud-Vest Vest
Muntenia Ilfov Oltenia

Exclusiv spectacolele caravanei cinematografice.

1)

Sursa: Ministerul Culturii – Centrul Naţional al Cinematografiei.

Numărul mediu de spectatori care a revenit la un spectacol cinematografic a fost de 13 persoane, mai mic
cu 3 persoane faţă de anul precedent.

Grafic 13.4.3. Distribuţia numărului de spectatori1), pe regiuni de dezvoltare

- mii persoane
-
1580 2020
1600
1400 2021

1200
1070
1000
800
600 558 560
463 505
392 395 419
400 341 366
308 281
254 239
200 181

0
Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Sud- Bucureçti- Sud-Vest Vest
Muntenia Ilfov Oltenia
Exclusiv spectacolele caravanei cinematografice.
1)

Sursa: Ministerul Culturii – Centrul Naţional al Cinematografiei.

În sălile de cinematograf au fost prezenţi 4632 mii spectatori (exclusiv spectatorii spectacolelor susţinute
de caravana cinematografică), pe regiuni de dezvoltare, cei mai mulţi înregistrându-se în regiunea
Bucureşti-Ilfov, 1580 mii spectatori (34,1%), în timp ce, în regiunea Sud-Vest Oltenia s-a înregistrat cel mai
mic număr, 239 mii spectatori (5,2%).

13.5. Structura programelor de radio şi televiziune

În anul 2021, posturile de radio şi televiziune publice au difuzat emisiuni care au totalizat 206451 ore-program.
Programul de emisie al staţiilor de radio publice (centrale, teritoriale şi externe) a fost de 162651 ore-
program, cu 2,9% ore-program mai puţine faţă de anul 2020. În anul 2021, din numărul total al orelor-
program de emisie radio, 143829 ore-program au reprezentat emisiuni interne (88,4% din total) şi 18822
ore-program emisiuni externe (11,6%).
Emisiunile difuzate de posturile publice de televiziune au totalizat 43800 ore-program, cu 120 ore-program
mai puţine decât în anul 2020.

1
Tabel 13.5.1. Emisiuni ale posturilor publice de radio şi televiziune

2021 faţă de 2020 %

2020 2021
+/- % 2020 2021

I. RADIO1) – total (ore-program) 167513 162651 -4862 -2,9 100,0 100,0

Emisiuni interne 149846 143829 -6017 -4,0 89,5 88,4
Actualităţi 21991 18093 -3898 -17,7 13,1 11,1
Sportive 3166 3118 -48 -1,5 1,9 1,9
Sociale 5662 5500 -162 -2,9 3,4 3,4
Publicistice 7492 7646 154 2,1 4,5 4,7
Economice 1110 1436 326 29,4 0,7 0,9
Literare şi de artă 5738 5665 -73 -1,3 3,4 3,5
Copii şi tineret 2819 2883 64 2,3 1,7 1,8
Educaţie, ştiinţă, învăţământ 4658 4642 -16 -0,3 2,8 2,9
Teatru 4815 4261 -554 -11,5 2,9 2,6
Varietăţi 3205 2602 -603 -18,8 1,9 1,6
Muzicale 84571 83748 -823 -1,0 50,5 51,4
Publicitate 3443 3209 -234 -6,8 2,0 2,0
Diverse 1176 1026 -150 -12,8 0,7 0,6
Emisiuni externe 17667 18822 1155 6,5 10,5 11,6
Vorbite 14637 14681 44 0,3 8,7 9,0
Muzicale 3030 4141 1111 36,7 1,8 2,6

II. TELEVIZIUNE2) – total (ore-program) 43920 43800 -120 -0,3 100,0 100,0
Emisiuni in limba română 42820 42568 -252 -0,6 97,5 97,2
Ştiri 5625 4811 -814 -14,5 12,8 11,0
Informaţii, evenimente 8817 8756 -61 -0,7 20,1 20,0
Educaţie, artă, cultură, muzică, ştiinţă,
viaţă spirituală 12199 12537 338 2,8 27,8 28,6
Sport 1028 1878 850 82,7 2,3 4,3
Filme documentare, de animaţie şi de ficţiune 5469 4670 -799 -14,6 12,4 10,7
Emisiuni pentru copii 43 76 33 76,7 0,1 0,2
Divertisment 4054 3979 -75 -1,9 9,2 9,1
Publicitate 5247 5507 260 5,0 12,0 12,5
Diverse (altele) 338 354 16 4,7 0,8 0,8
Emisiuni în limbile minorităţilor naţionale 1100 1232 132 12,0 2,5 2,8
1)
Sursa: Societatea Română de Radiodifuziune.
2)
Sursa: Societatea Română de Televiziune.

Din totalul orelor-program transmise la radio pe plan intern cele mai multe s-au alocat emisiunilor muzicale
pe plan intern, 83748 ore-program (51,4% din numărul total de orele-program), urmate la mare
distanţă de emisiunile de actualităţi, cu un număr de 18093 ore-program (11,1%).
Faţă de anul precedent, în anul 2021 numărul orelor de emisie al programelor externe a crescut cu
1155 ore, ajungând la 18822 ore de emisie.
Emisiunile posturilor de televiziune publice transmise în limba română au însumat 42568 ore-program
(97,2%), iar emisiunile difuzate în limbile minorităţilor naţionale au însumat 1232 ore-program (2,8%).
Comparativ cu anul 2020, în anul 2021 durata totală a emisiunilor la televiziunea publică transmise în
limbile minorităţilor naţionale a crescut cu 132 ore-program (12,0%).
În cadrul emisiunilor transmise de posturile publice de televiziune, cele mai multe ore-program au
fost destinate emisiunilor de educaţie, artă, cultură, muzică, ştiinţă, viaţă spirituală cu un număr de 12537
ore-program (28,6% din total), fiind urmate de emisiuni de informaţii şi evenimente, 8756 ore-
program (20,0%) şi de publicitate, cu un număr de 5507 ore-program (12,5%).

1
1