Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Ştiinţe Economice
Departamentul „Finanţe şi Bănci”

Lucrul individual

Celac Olga

Anul II, FB211

La disciplina Finanţe publice

Tema: Cheltuielile pentru cultură, sport, tineret, culte și odihnă în RM.

                                       

                                                                                          Coordonator ştiinţific: 
                                                                             Gherjavca Sv., dr., conf.. univ.
                                                                             Rusu E., drd., asist.univ.

Chişinău – 2022
 CUPRINS
INTRODUCERE........................................................................................................................2

1. CONȚINUTUL ȘI IMPORTANȚA CHELTUIELILOR PENTRU SECTORUL

„CULTURĂ, SPORT, TINERET, CULTE ȘI ODIHNĂ”.........................................................3

2. ANALIZA CHELTUIELILOR PUBLICE ALOCATE PENTRU SECTORUL

„CULTURĂ, SPORT, TINERET, CULTE ŞI ODIHNĂ”.........................................................4

Tabelul 1. Date statistice pentru analiza cheltuielilor pentru cultură, sport, tineret, culte și
odihnă ale BPN pentru perioada 2018-2021...........................................................................4

Tabelul 2. Analiza nivelului cheltuielilor pentru cultură, sport, tineret, culte și odihnă ale
BPN pentru perioada 2018-2021.............................................................................................6

Tabelul 3. Analiza dinamicii cheltuielilor pentru cultură, sport, tineret, culte și odihnă ale
BPN pentru perioada 2018-2021.............................................................................................8

Tabelul 4. Analiza structurii cheltuielilor pentru cultură, sport, tineret, culte și odihnă ale
BPN pentru perioada 2018-2021.............................................................................................9

CONCLUZII.............................................................................................................................10

Bibliografie...............................................................................................................................11

2
 INTRODUCERE
Actualitatea și importanța temei:

„Cultura” este cheia succesului ce produce schimbare în evoluția oricărei națiuni.

Cultura reprezintă o armonizare a cunoștințelor omului, convingerilor și normelor sociale ce
sunt adoptate și transmise ulterior viitoarelor generații. Aceasta reprezintă principalul factor
de socializare care reglementează diverse sfere ale interacțiunii între oameni, începând cu
comunicarea de zi de zi și până la funcționarea economiei mondiale.

Republica Moldova de asemenea pune un accent sporit asupra domeniului cultural

național. Așadar, „cultura” Republicii Moldova este caracterizată de un considerabil amalgam
de activități culturale, cum ar fi: artele plastice, arhitectura, literatura, teatrul, muzica,
cinematografia, radiodifuziunea și televiziunea, arta fotografică, designul, circul, arta
populară, arhivele și bibliotecile, editarea de cărți, cercetarea științifică, turismul cultural și
altele.

Prin urmare, cultura este cea care caracterizează o naţiune din punctul de vedere al
avuţiei naţionale spirituale şi generează progres şi dezvoltare în orice domeniu de activitate,
precum: social, economic, juridic, tehnologic, informațional etc.; tot ea reprezintă acea „forţă
motrice” ce produce schimbare atât la nivel național,cât și internațional.

Scopul urmărit:
Valorificarea sectorului „Cultură, sport, tineret, culte și odihnă” în Republica
Moldova, realizând o analiză amplă cu privire la modul de alocare şi repartizare financiară a
cheltuielilor publice pentru domeniul respectiv în Produsul Intern Brut și în Bugetul Public
Național.
Obiectivele:
 Analiza cheltuielilor publice alocate pentru sectorul „Cultură, sport, tineret, culte şi
odihnă”;
 Determinarea importanței cheltuielilor alocate pentru sectorul dat;
 Colectarea datelor statistice și reprezentarea grafică.
Obiectul studiului:
Obiectul studiului îl reprezintă nivelul cheltuielilor destinate sectorului „Cultură, sport,
tineret, culte și odihnă” pentru perioada 2018-2021.
Baza informațională:

3
 Baza informațională a acestui studiu o reprezintă Biroul Național de Statistică și
Ministerul Finanțelor.
1. CONȚINUTUL ȘI IMPORTANȚA CHELTUIELILOR PENTRU SECTORUL
„CULTURĂ, SPORT, TINERET, CULTE ȘI ODIHNĂ”
Așadar, pe lângă faptul că „cultura” reprezintă „un refugiu al sufletului”, „un repaus de
la rutina vieții”, aceasta reprezintă și principalul „flagel” al revoluției tehnico-științifice ce
produce transformări radicale ale condițiilor materiale și ale modului de viață al oamenilor.
În ultimile decenii un rol semnificativ pentru dezvoltarea culturii l-a avut evoluția
informațională. Astfel, inovațiile din domeniul tehnic, cum ar fi: televiziunea, presa,
cinematograful, poșta electronică etc., oferă posibilitatea unei circulații rapide a informației și
o pătrundere profundă în diferite domenii sociale, economice, culturale ale vieții. Odată cu
apariția noilor valori culturale, au generat posibilitatea practicării diverselor forme de
activitate.
Bunăoară, un nou salt se înregistrează în domeniul învățământului, deoarece apare o
tendință din ce în ce mai mare a tinerilor de a obține studii superioare, ceea ce de asemenea
presupune un element indispensabil din avansare a nivelului de cultură omenească; totodată,
are loc o instruire continuă a oamenilor de știință și cultură, a celor care participă direct sau
indirect la producerea de bunuri materiale, la dirijarea acesteia, așa încât știința se transformă
în forță nemijlocită a producției.
Cultura reprezintă un pilon important al societăţii ce duce la supraviețuire și tinde
mereu spre tehnologizarea şi dezvoltarea ei continuă. Deci, umanitatea trebuie să aibă un
interes sporit pentru protejarea „culturii”, deoarece prin intermediul ei putem influența și
transforma orice domeniu de activitate, în sensul pozitiv al cuvântului.
Reieşind din importanţa culturii pentru fiecare naţiune, locul acesteia în Republica
Moldova, în ceea ce privește gestiunea financiară la nivel național, este specificat prin
analiza ponderii alocațiilor de cheltuieli pentru „Cultură, sport, tineret, culte și odihnă” în
Produsul Intern Brut (PIB) și în total cheltuieli alocate din Bugetul Public Național (BPN) pe
perioada anilor 2018-2021.
Cheltuielile anuale alocate pentru finanțarea activităților și întreținerea domeniului
cultural din Produsul Intern Brut în Republica Moldova constituie cca 0,9%, cu devieri
nesemnificative. În același timp, ponderea cheltuielilor pentru „Cultură, sport, tineret, culte și
odihnă” în Bugetul Public Național anual, pe perioada anilor 2018-2021, variază între 2,3% și
2,6%. Aceste ponderi de cheltuieli, cât de cât stabile atât în Produsul Intern Brut, cât și în

4
 Bugetul Public Național al Republicii Moldova, indică prioritățile neschimbătoare ale
conducerii statului față de acest domeniu, dar şi deţinerea unei ponderi nu atât de
semnificative pe cât s-ar solicita pentru acest sector.
2. ANALIZA CHELTUIELILOR PUBLICE ALOCATE PENTRU SECTORUL
„CULTURĂ, SPORT, TINERET, CULTE ŞI ODIHNĂ”

Tabelul 1. Date statistice pentru analiza cheltuielilor pentru cultură, sport, tineret, culte și
odihnă ale BPN pentru perioada 2018-2021.
Indicatori U.M. 2018 2019 2020 2021

PIB mlrd. lei 189 062 627 206 256 239 199 733 683 -

Numărul mediu anual al mil. 2,729 2,684 2,643 2,626

populației pers.
Cheltuielile totale BPN mil. lei 59 608,9 65 975,6 73 269,8 82 013,5
Cheltuieli pentru cultură,
sport, tineret, culte și mil. lei 1 519,1 1 839,6 1 733,2 1 959,1
odihnă
Sursa: Completat de autor în baza datelor Ministerului Finanțelor (https://mf.gov.md/ro/ministerul-finan
%C8%9Belor/catalogul-de-date-deschise-al-ministerului-finan%C8%9Belor ) și ale Biroului Național
de Statistică (https://statistica.gov.md/category.php?l=ro&idc=191), accesat 31.08.2022.

Reprezentarea grafică a datelor statistice privind analiza

cheltuielilor pentru cultură, sport, tineret, culte și odihnă
250000

200000

150000

100000

50000

0
2018 2019 2020 2021

PIB Cheltuieli totaleBPN

Cheltuieli pentru cultură Nr. Mediu al populației

5
1. PIB-ul este principalul indicator de măsurare a economiei naţionale, astfel analizând
evoluția sa începând cu anul 2018 și finisând cu 2020, obserăm că acesta a înregistrat cea mai
mare valoare în anul 2019. Prin urmare, putem spune că PIB-ul a atins apogeul în anul 2019,
deoarece în 2020 deja se observă o descreștere semnificativă, și mai exact scade cu 6 522 556
mil lei, ceea ce denotă pierderi majore. Consider că această descreștere a fost provocată de
pandemie și toate restricțiile aplicate, unde a avut foarte mult de suferit atât economia
națională cât și economia globală.

2. Numărul mediu anual al populației este în continuă descreștere. Astfel, dacă în anul 2018
avem un număr de 2 729 634 mil persoane, atunci în anul 2021 numărul populației scade cu
103 049 mii de persoane, ajungând la 2 626 585 mil persoane. Deci, analizând această
evoluție observăm o continuă descreștere demografică.

3. Cheltuielile totale ale BPN cu fiecare an cresc tot mai mult, ceea ce semnifică că bugetul
public național este în continuă dezvoltare ceea ce permite cheltuieli mai mari pentru toate
sectoarele publice. Astfel, cheltuielile totale ale BPN în anul 2018 au constituit 59 608,9 mil
lei, crescând în următorul an cu 6 366,6 mil lei, astfel în anul 2019 cheltuielile au constituit 65
975,6. Față de anul 2019, în anul 2020 cheltuielile au crescut considerabil cu cca 7 294,2 mil
lei, iar în anul 2021 cheltuielile au ajuns să crească cu 8 744,5 milioane lei, constituind suma
maximă din această perioadă, și anume 82 013,5 mil lei.

4. Cheltuielile pentru cultură, sport, tineret, culte și odihnă putem observa că nu au fost
mereu în creștere, anul 2020 fiind unul mai puțin pozitiv din cauza tuturor interdicțiilor.
Astfel, cheltuielile pentru cultură, sport, tineret, culte și odihnă în anul 2020 au fost în declin,
micșorându-se cu 106,4 mil lei și constituind 1 733,2 mil lei, pe când în anul precedent
cheltuielile au fost mai mari, de 1 839,6 mil lei. Cauza acestor micșorări a fost pandemia și
interdicțiile de a ieși în spații publice. Însă, următorul an, anul 2021 vine cu un progres,
înregistrând un coeficient mai mare chiar și decât anul 2019, cheltuielile pentru sectorul dat
fiind de 1 959,1 mil lei, ceea ce semnifică că sectorul „Cultură, sport, tineret, culte și odihnă”
treptat începe să ia amploare.

6
 Tabelul 2. Analiza nivelului cheltuielilor pentru cultură, sport, tineret, culte și odihnă
ale BPN pentru perioada 2018-2021.
Indicatori U.M. 2018 2019 2020 2021

1. Nivelul absolut mil. lei 557,453 686,285 746,906 -

2. Ponderea în PIB % în PIB 0,803% 0,891% 0,867% -

3. Nivelul indicatorului pe lei/locuitor 556,650 685,394 655,769 746,039

cap de locuitor
4. Ponderea în totalul % 2,548% 2,788% 2,365% 2,388%
cheltuielilor BPN
Sursa: Completat de autor în baza calculelor personale a datelor Ministerului Finanțelor
(https://mf.gov.md/ro/ministerul-finan%C8%9Belor/catalogul-de-date-deschise-al-ministerului finan
%C8%9Belor ) și ale Biroului Național de Statistică (https://statistica.gov.md/category.php?l=ro&idc=191),
accesat 31.08.2022.

Reprezentarea grafică a analizei nivelului cheltuielilor

pentru cultură, sport, tineret, culte și odihnă
800
700
600
500
400
300
200
100
0
2018 2019 2020 2021

Nivel absolut Nivelul indicatorului pe cap de locuitor

Ponderea PIB Ponderea în totalul cheltuielilor BPN

1) Nivel absolut Na=Cpt PIB+CpLoc

Na 2018=0,803+556,650=557,453 mil. Lei
Na 2019=0,891+686,394=686,285 mil. Lei
Na 2020=0,867+746,039=746,906 mil. Lei

Observând indicatorii nivelului absolut, putem constata cu certitudine că prezintă un curs

de dezvoltare economică, din anul 2018 până în anul 2020 având o creștere de cca
189,453 mil. Lei, ceea ce semnifică că nivelul absolut este în creștere.

7
2) Ponderea în PIB Cpt PIB=(CptCultură/PIB)*100%
Cpt PIB 2018=1519,1/189062,627)*100%=0,803% în PIB
Cpt PIB 2019=1839,6/206256,239)*100%=0,891% în PIB
Cpt PIB 2020=1733,2/199733,683*100%=0,867% în PIB
Ponderea în PIB definită ca procent al cheltuielilor realizate de către sectorul cu
activitatea de cercetare-dezvoltare, raportat la produsul intern brut. Astfel, ponderea în
PIB a cheltuielilor pentru cultură, sport, tineret, culte și odihnă denotă partea din PIB
realizată într-un an, care ar reprezenta un ajutor pentru acest sector. Prin urmare, cea mai
mică pondere este înregistrată în anul 2018, aceasta fiind de 0,803% în PIB. În următorii
ani au loc majorări și micșorări nesemnificative, în anul 2019 pomderea fiind 0,891% în
PIB, pe când în 2020 ponderea se micșorează, înregistrând 0,867% în PIB.
3) Nivelul indicatorului pe cap de locuitor CpLoc=CptCultură/Populație
CpLoc 2018=1519,1/2,729=556,650 lei /locuitor
CpLoc 2019=1839,6/2,684=685,394 lei/locuitor
CpLoc 2020=1733,2/2,643=655,769 lei/locuitor
CpLoc 2021=1959,1/2,626=746,039 lei/locuitor
Nivelul indicatorului pe cap de locuitor este indicatorul ce denotă volumul cheltuielilor
pentru cultură, sport, tineret, culte și odihnă ce îi revin unui locuitor. Din calculele
efectuate putem observa o instabilitate a nivelului indicatorului pe cap de locuitor, în 2019
majorându-se (685,394 lei/locuitor) față de 2018 (556,650 lei /locuitor). În 2020 nivelul
indicatorului pe cap de locuitor se micșorează cu 29,625 lei/locuitor, însă în 2021 avem
iarăși o majorare considerabilă (746,039 lei/locuitor).
4) Ponderea în totalul cheltuielilor BPN PCpt=(CptCultură/Cpt)*100%
PCpt 2018=(1519,1/59608,9)*100%=2,548%
PCpt 2019=(1839,6/65975,6)*100%=2,788%
PCpt 2020=(1733,2/73269,8)*100%=2,365%
PCpt 2021=(1959,1/82013,5)*100%=2,388%
Ponderea în totalul cheltuielilor BPN reprezintă ponderea cheltuielilor pentru cultură,
sport, tineret, culte și odihnă din totalul cheltuielilor. Datorită calculelor, putem observa
pe parcursul acestor 4 ani mici creșteri și descreșteri nu atât de semnificative.

8
Tabelul 3. Analiza dinamicii cheltuielilor pentru cultură, sport, tineret, culte și odihnă
ale BPN pentru perioada 2018-2021.
1. Modificarea absolută a 2. Modificarea relativă a
Anii
indicatorului, mil. lei indicatorului, %
2019/201 320,5 21,098%
8
2020/201 -106,4 -5,783%
9
2021/202 225,9 13,033%
0
2021/201 440 28,964%
8
Sursa: Completat de autor în baza calculelor personale a datelor Ministerului Finanțelor
(https://mf.gov.md/ro/ministerul-finan%C8%9Belor/catalogul-de-date-deschise-al-ministerului-finan
%C8%9Belor ), accesat 31.08.2022.

Reprezentarea grafică a analizei dinamicii cheltuielilor

pentru cultură, sport, tineret, culte și odihnă
500
400
300
200
100
0
2019/2018 2020/2019 2021/2020 2021/2018
-100
-200

Modificarea absolută Modificarea relativă

1. Modificarea absolută a indicatorului ΔCpa=Cp1-Cp0

ΔCp2018=1839,6-1519,1=320,5 mil. lei
ΔCp2019=1733,2-1839,6=-106,4 mil. lei
ΔCp2020=1959,1-1733,2=225,9 mil. lei
ΔCp2021=1959,1-1519,1=440 mil. lei
2. Modificarea relativă a indicatorului ΔCpa=(Cp1-Cp0)/Cp0*100%
ΔCp2018=1839,6-1519,1/1519,1*100%=21,098%
ΔCp2019=1733,2-1839,6/1839,6*100%=-5,783%
ΔCp2020=1959,1-1733,2/1733,2*100%=13,033%
ΔCp2021=1959,1-1519,1/1519,1*100%=28,964%

9
 În urma analizei rezultatelor obținute, observăm că cea mai mare creștere are loc în anul
2021, constatând 440 mil. lei sau 28,964%, iar cea mai mică valoare este în 2019,
înregistrând -106,4 mil. lei sau -5,783%. Astfel, observăm o creștere instabilă a
indicatorilor.
Tabelul 4. Analiza structurii cheltuielilor pentru cultură, sport, tineret, culte și odihnă
ale BPN pentru perioada 2018-2021, %.
Indicatori 2018 2019 2020 2021

Cheltuielile publice totale BPN 59 608,9 65 975,6 73 269,8 82 013,5

Cheltuieli pentru cultură, sport, 1 519,1 1 839,6 1 733,2 1 959,1

tineret, culte și odihnă
Structura cheltuielilor publice 2,548 2,788 2,365 2,388

Sursa: Completat de autor în baza calculelor personale a datelor Ministerului Finanțelor

(https://mf.gov.md/ro/ministerul-finan%C8%9Belor/catalogul-de-date-deschise-al-ministerului-finan
%C8%9Belor ), accesat 31.08.2022.

Reprezentarea grafică a analizei cheltuielilor pentru cultură,

sport, tineret, culte și odihnă
2.9
2.8
2.7
2.6
2.5
2.4
2.3
2.2
2.1
2018 2019 2020 2021

Structura cheltuielilor publice

1) Structura cheltuielilor publice Δgs=(CptCultură/Cpt)*100%

Δgs2018=(1 519,1/59 608,9)*100%=2,548%
Δgs2019=(1 839,6/65 975,6)*100%=2,788%
Δgs2020=(1 733,2/73 269,8)*100%=2,365%
Δgs2021=(1 959,1/82 013,5)*100%=2,388%

10
 Analizând structura cheltuielilor pentru cultură, sport, tineret, culte și odihnă putem
observa că indicatorul acesteia este în descreștere, fapt ce înseamnă că acest sector nu este
foarte valorificat. Putem observa că în anul 2018 a fost înregistrată ponderea de 2,548%,
pe când în anul 2021 ponderea este mai mică 2,388%. Apogeul a fost în anul 2019,
înregistrându-se o pondere de 2,788%.
CONCLUZII
Sistematizând cele prezentate mai sus, merită a fi reproduse spuselelui Kenneth
Kaunda (primul președinteal Republicii Zambia): „O ţară fără cultură e ca un trup decapitat”.
Această abordare poate fi aplicată culturii atât la nivel mondial, cât şi la nivel naţional.

În cercetările prezentate, în scopul evidențierii valorificării sectorului „Cultură, sport,

tineret, culte și odihnă”din Republica Moldova, am realizat un studiu cu privire la modul de
alocare şi repartizare financiară a cheltuielilor publice pentru domeniul respectiv în Produsul
Intern Brut și în Bugetul Public Național. De asemenea, am realizat o analiză amplă din
punctul de vedere al evoluției în dinamică a cheltuielilor pentru domeniul cultural și a
tendinței de modificare a structurii acestuia, atât valoric, cât și procentual, precum și studiul
comparativ între ele.

Prin urmare, analizând mai mulți indicatori precum ponderea, nivelul indicatorilor pe
cap de locuitor, modificările absolută și relativă, dinamica și structura, se observă că acest
sector este mai puțin valorificat comparativ cu cheltuielile publice, iar creșterea cheltuielilor
pentru sectorul cultură, sport, tineret, culte și odihnă este moderată. Cheltuielile au evoluat în
sens pozitiv, ajungând în anul 2021 până la 440 mil. lei.

Analizând nivelul indicatorului pe cap de locuitor putem observa o instabilitate a

nivelului acestui indicator, în 2019 majorându-se (685,394 lei/locuitor) față de 2018 (556,650
lei /locuitor). În 2020 nivelul indicatorului pe cap de locuitor se micșorează cu 29,625
lei/locuitor, însă în 2021 avem iarăși o majorare considerabilă (746,039 lei/locuitor).
Ponderea în PIB a cheltuielilor pentru cultură, sport, tineret, culte și odihnă denotă
partea din PIB realizată într-un an, care ar reprezenta un ajutor pentru acest sector. Prin
urmare, cea mai mică pondere este înregistrată în anul 2018, aceasta fiind de 0,803% în PIB.
În următorii ani au loc majorări și micșorări nesemnificative, în anul 2019 ponderea fiind
0,891% în PIB, pe când în 2020 ponderea se micșorează, înregistrând 0,867% în PIB.
Aşadar, pornind de la ideea că cultura presupune o valoare în sine, în Republica
Moldova ar trebui să sporească gradul de conștientizare a rolului esențial al culturii și al

11
efectelor sale socioeconomice pozitive, atât la nivel naţional,cât şi la nivel mondial. Astfel,
apare necesitatea unei abordări strategice etapizate a relațiilor culturale naționale şi
determinării acțiunilor concrete de realizare a acestora. Prin urmare, statul ar trebui să
denote mai mult interes pentru finanțarea și valorificarea sectorului dat.

Bibliografie

1. Biroul Național de Statistică statistica.gov.md/.

2. Ministerul Finanțelor mf.gov.md/ro.

3. Analiza cheltuielilor publice alocate pentru cultură, sport, tineret, culte și odihnă. Irina
Șchiopu.

12