Universitatea Coperatist Coomercială din Moldova

Facultatea de Drept

Cheltuielile pentru instituţii şi

acţiuni social-culturale

A Realizat: Farmaciuc Felicia

 Cuprins:
• Conceptul de cheltuieli publice pentru acțiuni
social – culturale;
• Cheltuielile publice pentru invățământ;
• Cheltuieli pentru cultură și artă;
• Cheltuielile pentru ocrotirea sanatații;
• Cheltuieli pentru securitatea socială;
 Conceptul de cheltuieli publice pentru acțiuni social - culturale

Politica sociala a statului presupune folosirea pe scara larga a resurselor financiare

publice cu scopul imbunatatirii conditiilor si calitatii vietii fiecarui cetatean.
Cheltuielile publice pentru actiuni social – culturale sunt indreptate spre realizarea
de servicii in mod gratuit cu plata redusa sau sub forma de alocatii bugetare, pensii,
ajutoare si indemnizatii. De prestarile social – culturale beneficiaza anumite
categorii sau grupuri sociale.
Factorii ce influenteaza volumul cheltuielilor publice pentru actiuni social culturale:
•factorul demografic
•cresterea costului serviciilor sociale.
•Cheltuielile publice pentru actiuni social - culturale se refera la:
•sport
•invatamant
•cultura si arta
•sanatate
Sursele de finantare a acestor cheltuieli sunt diferite: (publice sau private, interne sau
externe):
•fonduri bugetare,
•fonduri financiare cu destinatia speciala,
•fonduri proprii ale intreprinderilor publice,
•veniturile realizate de institutii social – culturale,
•veniturile populatiei,
•fondurile organizatiilor fara scop lucrativ,
ajutorul financiar extern.
In componenta cheltuielilor bugetului consolidat al Republica Moldova cheltuielile destinate
actiunilor social culturale constituie aproape o doime din totalul cheltuielilor.
Ponderea acestor cheltuieli in PIB s-a modificat esential cu o reducere. Acest fapt ne
ingrijoreaza mult deoarece aceste cheltuieli contribuie la ridicarea calitatii factorului uman.
In conformitate cu directiile strategice de modernizare a sistemului educational, a fost
aprobat Programul de modernizare a sistemului educational din tara.
 Cheltuielile publice pentru invățământ
Exista tendinta de crestere a cheltuielilor pentru invatamant. Factorii ce contribuie la
aceasta crestere sunt.
Demografici –cresterea populatiei;
Economici–dezvoltarea economica, modernizeaza procesului de productie, necesita
forta de munca din ce in ce mai calificata. De aceea cheltuielile pentru pregatirea
unui specialist cresc si respectiv cheltuielile totale pentru invatamant se majoreaza.
Sociali si politici – ce se refera la politica scolara, la principiile avute in vedere de
Guverne in stabilirea acesteia, la nivelul invatamantului obligatoriu, la resurse,
facilitatile si ajutoarele indreptate catre institutiile de invatamant.
Sursele de finantare a invatamantului sunt:
• din bugetul statului,
• din sursele populatiei,
• din sursele intreprinderilor,
• donatii sau alte forme de ajutoare pe care le pot primi institutiile de invatamant de
la diferiti beneficiari,
• ajutorul extern in deosebi pentru tarile in curs de dezvoltare.
Cheltuielile publice pentru invatamant sunt cheltuieli pentru intretinerea institutiilor scolare, a sistemului de
invatamant superior, pentru reciclarea cadrelor si pentru crearea de noi obiective in acest domeniu.
Deosebim urmatoarele tipuri de invatamant:
•prescolar
•primar
•secundar
•superior
•Postuniversitar
Cheltuielile bugetare pentru invatamant sunt repartizate de catre ministerul care organizeaza si conduce
invatamantul, Ministerul educatiei al Republicii Moldova.
In majoritatea statelor lumii din bugetul de stat se finanteaza cu prioritate invatamantul primar si cel
secundar. Cheltuielile publice pentru invatamant se divizeaza in dependenta de continutul economic:
•cheltuielile de investitii(constructii, utilaje)
•cheltuielile curente(salarii, transport, burse)
Cheltuielile pentru invatamant se dimensioneaza in functie de contingentele scolare, de costul unitar pe
forme de invatamant conform anumitor norme care, fundamenteaza salariile, bursele, contributiile ect.
Se mai aplica si metode de planificare a cheltuielilor publice in baza rezultatelor obtinute. Indicatorii care determina aceste
rezultate sunt:
•numarul de repetenti
•diplome la diferite competitii.
Cheltuielile pentru invatamant sunt cele care detin cea mai mare pondere in totalul cheltuielilor social culturale.
Au fost intreprinse masuri pentru imbunatatirea situatiei din invatamantul prescolar si preuniversitar, fapt ce a permis
redeschiderea, in anul 2005, a 54 de institutii prescolare si reducerea de 2 ori a numarului copiilor de virsta scolara obligatorie
nescolarizati. Pentru copiii aflati in dificultate s-au procurat rechizite scolare, imbracaminte si incaltaminte, acordindu-se ajutoare
materiale in suma de 3 mil. lei.
Obiectivul strategic al invatamantului superior este integrarea in spatiul european a educatiei academice si participarea activa la
constructia acestuia. In vederea realizarii acestui deziderat, au fost realizate toate prevederile si cerintele pentru aderarea
Republicii Moldova la procesul de la Bologna.
A fost creat sistemul informational intern al Ministerului Educatiei, tineretului si Sportului cu conexiune la Internet. Retelele locale
au fost create in 20 de directii raionale si municipale de invatamant, tineret si sport, au fost instalate 1122 linii telefonice in
institutiile de invatamint si deja conectate 988 unitati. In cadrul Programului au fost pregatiti 64 de formatori locali, iar prin
tehnologia cascada au fost instruiti 600 de profesori. Sint desfasurate activitati in vederea procurarii tehnicii de calcul pentru toate
scolile din tara, in care vor fi create clase de calculatoare. Aceasta va fi o contributie esentiala la crearea sistemului educational
unic.
In anul 2005, in tara au fost create patru centre regionale pentru tineri (in raioanele Ungheni, Basarabeasca, Falesti, Soroca).
Tinind cont de politica statului in domeniul culturii fizice si sportului, a fost aprobat Programul de pregatire a sportivilor din
Republica Moldova pentru participare la editia a XXIX-a a Jocurilor Olimpice de vara din anul 2008, or. Beijing (China).
 Cheltuieli pentru cultură și artă

Cheltuielile pentru cultura si arta sunt cheltuieli pentru intretinerea institutiilor de cultura si arta, a unor formatiuni
artistice si pentru finantarea unor obiective de arta (teatre, muzee, cinematografe).
Surse de finantare a cheltuielilor pentru cultura si arta:
•surse bugetare;
•acordarea subventiilor de stat;
•donatii;
•surse proprii ale institutiilor date;
•firme, contributii ale populatiei.
O parte din resursele financiare publice sunt indreptate spre finantarea serviciilor culturale, artistice, inclusiv pentru
intretinerea unor institutii specializate. Resursele financiare destinate culturii si artei, alaturi de cele pentru
invatamant contribuie la cresterea calitatii factorului uman: crearea si imbogatirea nivelului cultural, cultivarea
gusturilor si moravurilor estetice, ridicarea gradului de educatie si civilizatie. Ponderea cheltuielilor social-culturale in
totalul cheltuielilor bugetare nu este deosebit de mare (circa 2-8%), dar importanta lor este incontestabila.
Institutiile cultural-artistice catre care sunt indreptate aceste resurse sunt: bibliotecile, muzeele, teatrele, casele de
cultura, presa, editurile, casele de filme etc. Activitatea desfasurata de aceste institutii se poate concretiza in anumite
bunuri materiale (ce au valoare spirituala) cum sunt: cartile, filmele, discurile, picturile, sculpturile sau se prezinta
sub forma unor servicii cultural-artistice printre care: concertele spectacolele de teatru, opera.
 Cheltuielile pentru ocrotirea sanătății

Cheltuielile pentru sanatate sunt pentru intretinerea institutiilor de sanatate, precum si pentru prevenirea
imbolnavirilor si educatia medicala si sanitara. In tarile dezvoltate pana la 20% din cheltuielile publice se
folosesc in aceste scopuri. Factorii ce influenteaza evolutia cheltuielilor in ocrotirea sanatatii:
•demografici – cresterea numarului populatiei;
•modificarea populatiei pe categorii de varsta (cresterea populatiei de varsta inaintata, cresterea ponderii
copiilor) si pe grupe socio-profesionale, structura socio-profesionala evidentiaza frecventa mult mai mare a
unor factori de risc pentru anumite domenii de activitate, inclusiv cei ce reprezinta boli si accidente
profesionale;
•cresterea aglomeratiilor de tip urban (risc mai mare ce priveste boli transmisibile);
•cresterea costului serviciilor de ocrotire a sanatatii;
•factori de risc care tin de dezvoltarea societatii (boli, accidente ce insotesc evolutia societatii).
•Eficienta cheltuielilor pentru sanatate poate fi prezentata de:
•eficienta sociala – reflecta efectele actiunilor de ocrotire a sanatatii la nivelul intregii societati si indicatorii ei:
•natalitate, mortalitate, speranta de viata.
•eficienta economica – reducerea perioadei de incapacitate de munca datorita imbolnavirilor si accidentelor,
cresterea duratei medii de viata si a vietii active, cresterea capacitatii de munca.
Bugetul consolidat al ocrotirii sanatatii,
Republica Moldova, 2001-2006 (mln. lei)

Legea fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala pe

anul 2006 prevede o crestere a fondurilor cu circa 15% si, in baza
acestei legi, Guvernul a aprobat Programul unic al asigurarii
obligatorii de asistenta medicala pentru anul 2006, care include
un spectru si un volum mai mare de servicii comparativ cu anul
2005 (pentru prima data pacientii vor beneficia de
medicamentele de baza in tratamentul de ambulator).
Cheltuielile pentru sanatate pe cap de locuitor,
Republica Moldova, 2001-2006 (dolari SUA)
 Cheltuieli pentru securitatea sociala

Cheltuieli pentru securitatea sociala includ cheltuielile pentru acordarea de ajutoare,

pensii, indemnizatiile unor persoane salariate sau nesalariate.
Se deosebesc ajutoare si indemnizatii finantate din doua surse:
• bugetul de stat, unde ponderea acestor cheltuieli este mare;
• din bugetul fondurilor asigurarilor de stat.
Se deosebesc 2 categorii de ajutoare si alocatii:
• ajutor de somaj – aceste alocatii se efectueaza in mod diferit si depind de situatia
persoanei, deosebindu-se de la o tara la alta.
• pot fi alocatii de somaj cei care au platit cotizatii pentru asistenta sociala si ajutor de
somaj pentru persoanele care sunt intrebuintate pentru piata muncii. In unele tari din
fondurile de somaj se mai platesc si ajutoare pentru crearea firmelor mici in caz de
concediere a persoanei.
Cheltuielile pentru batrani, refugiati, familii cu multi copii, invalizi de razboi se numesc
indemnizatii.
In statele dezvoltate ponderea acestor cheltuieli in bugetul de stat constituie 30-40%.
Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat (BASS) se constituie din:
• contributiile de asigurari sociale de stat obligatorii;
• transferurile de la bugetul de stat, care sunt pentru:
• plata indemnizatiilor, alocatiilor si compensatiilor nominative;
• plata pensiilor militarilor in termen si membrilor familiilor lor;
• plata alocatiilor sociale;
• plata pensiilor participantilor la lichidarea consecintelor avariei de la
Cernobil;
• plata pensiilor functionarilor publici, membrilor Guvernului si deputatilor;
• cheltuieli pentru distribuirea pensiilor, indemnizatiilor, alocatiilor,
compensatiilor si pentru deservirea bancara.
• alte venituri (amenzi, penalitati, actiuni de regres)
 Plati efectuate din mijloacele bugetului de stat:

Pensiile militarilor in termen si membrilor

familiilor lor;
Alocatii lunare de stat invalizilor de razboi ,
participantilor la al II razboi mondial si
familiilor lor;
Alocatii sociale pentru persoanele care nu
lucreaza si ingrijesc de un invalid de gr.I
sau de un copil invalid.
De la bugetul de stat au fost transferate
in bugetul asigurarilor sociale de stat
alocatii in suma de 717,8 mil. lei sau
cu 262,5 mil. lei mai mult fata de anul
2004. Benefeciarilor au fost achitate la
timp pensiile si indemnizatiile.
 Concluzie:
Toate investiţiile social-culturale, indiferent de amploarea lor, se
programează doar justificându-se necesitatea lor, având în vedere regula
generală de efectuare a cheltuielilor bugetare numai pe baza de acte
justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale. Pentru
investiţiile instituţiilor social-culturale de felul mobilierului, aparaturii,
utilajelor de specialitate şi altor asemenea bunuri materiale se pretinde
întocmirea unor liste precedate de motivaţia şi justificarea necesităţilor
lor. Pe când, pentru construcţia şi înzestrarea unor noi instituţii de
învăţământ, sănătate ori cultural-artistice este necesară o documentare
tehnico-economică cuprinzând proiecte ale clădirilor, listele lucrărilor de
amenajare a terenurilor, de construcţii şi montaj, listele mobilierului,
utilajelor etc. necesare, însoţite de devizele de cost, autorizaţia de
obţinere a terenului şi de motivaţia necesităţii fiecăruia dintre obiectele
acestor investiţii.
 Bibliografie:

• https://www.scrigroup.com/finante/Cheltuielil
e-publice-pentru-ac24954.php