MINISTERUL EDUCAȚIEI,CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA
IP CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE
CATEDRA FINANȚE

RAPORT STATISTIC SCRIS DE INVESTIGARE NR.2

"STUDIEREA STRUCTURII SISTEMULUI CHELTUIELILOR PUBLICE ÎN REPUBLICA
MOLDOVA.” 

A elaborat:
Eleva/ul grupei CON1902,
Silvia GAIDEU
A verificat:
Nicoleta TOMA

Chişinău – 2021
 CUPRINS

1. Introducere……………………………………………………………………….4
2. Conținutul sistemului cheltuielilor publice……………………………………..5
3. Clasificarea cheltuielilor publice……………………………………………….6
4. Cheltuieli publice destinate actiunilor social-culturale…………………………7-8
5. Dare statistice privind cheltuielile publice pe anii 19/20/21……………………9-10
6. Concluzie ………………………………………………………………………10-11
7. Bibliografie………………………………………………………………………11
8. Anexe…………………………………………………………………………….12-13

INTRODUCERE

Cheltuielile publice exprimă relaţii economico-sociale în formă bănească, ce se manifestă între

stat,  pe de-o parte, şi persoane fizice şi juridice, pe de altă parte, cu ocazia repartizării şi utilizării 

2
resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii funcţiilor acestuia. Cheltuielile publice se 
materializează în plăţi efectuate de stat din resurse mobilizate pe diferite căi, pentru achiziţii de 
bunuri sau prestări de servicii necesare pentru îndeplinirea diferitelor obiective ale politicii
statului:  servicii publice generale, acţiuni social-culturale, militare, economice etc. Conţinutul
economic al  cheltuielilor publice se află în strânsă legătură cu destinaţia lor. Astfel, unele
cheltuieli exprimă un  consum definitiv de produs intern brut, reprezentând valoarea plăţilor pe
care le efectuează  instituţiile publice în formele specifice ale cheltuielilor curente, iar alte
cheltuieli publice exprimă o  avansare de produs intern brut, reprezentând participarea statului la
finanţarea formării brute de  capital atât în sfera producţiei materiale, cât şi în sfera nematerială. În
concepţia modernă asupra  finanţelor publice, cheltuiala publică este cercetată şi apreciată în
primul rând prin prisma naturii  sale; ceea ce contează nu este atât mărimea ei, cât mai ales
efectele pe care le induce în viaţa social economică. Cu toate că cheltuielile publice pot fi
considerate din punct de vedere economic ca fiind  pozitive, negative sau neutre, se pune problema
dacă pot fi considerate total sau parţial şi ca  productive sau rentabile. Timp îndelungat noţiunile
de productivitate şi rentabilitate (eficienţă) au  fost asociate doar cheltuielilor din domeniul privat.
În prezent, datorită rolului extins al statului şi  creşterii apreciabile a cheltuielilor publice, se pune
tot mai insistent problema determinării  caracterului productiv sau neproductiv al diferitelor tipuri
de cheltuieli şi măsurarea eficienţei  acestora.Cheltuielile publice totale se obţin prin însumarea
cheltuielilor diferitelor categorii de e 2  administraţii publice, din care s-au dedus sumele
reprezentând transferuri de resurse financiare între  administraţiile publice. Un asemenea calcul
conduce la determinarea cheltuielilor publice totale  consolidate.Dimensionarea cheltuielilor
publice şi repartizarea acestora pe destinaţii şi beneficiari  rezultă direct din necesitatea satisfacerii
nevoilor publice, prezentându-se din acest punct de vedere  mai întâi ca o chestiune politică de
maximă importanţă, apoi ca o chestiune economică de colectare  a resurselor băneşti necesare
acoperirii lor.Cea mai mare parte a resurselor financiare ale statului  este utilizată pentru plata
bunurilor şi serviciilor achiziţionate de organele centrale şi locale ale  administraţiei de stat şi ale
instituţiilor de drept public, precum şi pentru plata de salarii, pensii şi  alte drepturi băneşti
cuvenite funcţionarilor publici, pentru plata dobânzilor aferente datoriei  publice, pentru acordarea
de subvenţii diferitelor categorii de agenţi economici etc.

CONȚINUTUL CHELTUIELILE PUBLICE

3
Cheltuielile publice exprimă relații economico-sociale în formă bănească ce se manifestă între
stat pe de o parte, și persoane fizice și juridice, pe de altă parte, cu ocazia repartizării și
utilizării resurselor financiare ale statului în scopul îndeplinirii funcțiilor acestuia.
Cheltuielile publice se materializează în plăți efectuate de stat din resursele mobilizate pe diferite
căi pentru achiziții de bunuri sau prestări de servicii  necesare pentru îndeplinirea diferitelor
obiective ale politicii statului:
 Servicii publice generale;
 Acțiuni social-culturale;
 Întreținerea armatei;
 Acțiuni economice.
Cheltuielile publice includ:
Cheltuieli bugetare acoperite din resurse financiare publice constituite în:
bugetul administrațiilor centrale de stat; bugetul asigurărilor sociale; bugetele locale,
Cheltuieli extrabugetare acoperite din resurse financiare publice constituite in afara bugetului de
stat.
Cheltuieli acoperite din fonduri cu destinația specială (fondul pentru asigurări sociale).
Cheltuieli ale între nderilor, instituțiilor financiar-bancare cu capital de stat.
Cheltuielile cu caracter public ale organizațiilor internaționale, finanțate din resursele mobilizate de
la membrii acestora, respectiv de la statele membre ale acestor organizații.
Cheltuielile publice se referă la totalitatea cheltuielilor efectuate în sectorul public prin
intermediul instituțiilor publice (aparat de stat, instituții social-culturale, armată, întreprinderi
autonome), care se acoperă fie de la bugetul statului (central sau local), fie din bugetele proprii, pe
seama veniturilor obținute.

CLASIFICARE CHELTUIELILOR PUBLICE

Structura cheltuielilor publice după anumite obiective economice, sociale, militare, politice se face
în baza diferitor criterii:

4
Clasificația administrativă are la bază criteriul instituțional prin care se efectuează cheltuielile
publice: ministere, unități administrativ-teritoriale;
Clasificația economică folosește două criterii de grupare: unul conform căruia cheltuielile se
împart în cheltuieli de capital (cu caracter de investiții) și cheltuieli curente ( de funcționare), iar
altul care împarte cheltuielile, în cheltuieli ale serviciilor publice și cheltuieli de transfer.
Cheltuielile de capital sau de investiții sunt destinate sferei de producție materială sau sferei
nemateriale (școli, spitale, așezăminte de cultură).

Cheltuielile curente asigură funcționarea și întreținerea instituțiilor publice.

Cheltuielile privind serviciile publice sau administrative cuprind remunerarea serviciilor, a
prestațiilor, a furniturilor aduse la administrația statului necesare pentru funcționarea instituțiilor
publice sau pentru echipamente de investiții.
Cheltuielile de transfer pot avea caracter economic (subvenții, stimularea exportului) sau social
(burse, pensii, alte ajutoare).
Clasificația funcțională a cheltuielilor publice cuprinde cheltuielile pentru servicii publice
Cheltuieli publice:
1. Servicii publice generale
-aparatul administrativ,economic si financiar;
-institutii de ordine publica si securitate ;
-justitie,procuratura,notariat;
-alte institutii.
2. Aparare
-armata;
-cercetarea stiintifica;
-baze militare pe teritorii straine;
-participarea la blocuri militare si razboaie.
3. Educatie
-scoli primare,generale,liceale;
-universitatii si colegii
-institute de cercetari.
4.Sanatate
-spitale şi clinici;
-unitäți profilactice;
- institute de cercetări
5.Actiuni economice
-unități economice ale statului;

5
- unități private subventionate;
-subvenți pentru export,
-participarea la organisme internaționale economice
-partičiparea la monopoluri internaționale economice
-cheltuieli de cercetare in domeniul economiei
6.Servicii comunale
- locuinte si intreținerea lor;
- alte servici comtunale.

CHELTUIELI PUBLICE DESTINATE ACTIUNILOR SOCIAL-CULTURAE

Obiectivele autoritatii publice intr-un astfel de stat sunt: asigurarea unui venit minim, sustinerea
cetatenilor in situatii defavorizante (cum ar fi boala, batranetea, somajul, handicapul), garantarea
unui nivel de trai bun pentru intreaga populatie, in raport cu o anumita lista de servicii si
minimalizarea efectelor unor evenimente ce implica riscuri sociale.

Aceste servicii sunt puse la dispozitia membrilor societatii in mod gratuit sau la un pret mic, ori
sunt acordate alocatii, pensii, ajutoare s.a. indemnizatii prin intermediul carora

populatia sa-si poata permite un standard de viata decent. În tarile dezvoltate, pentru asigurarea
acestor facilitati se cheltuieste pana la 50% din venitul national.

Cheltuielile publice destinate actiunilor de natura socio-culturala cuprind de obicei: sanatate,

invatamant, cultura si sport, actiuni dedicate tineretului, securitate sau protectie sociala. Din punct
de vedere al rolului cheltuielilor publice in reproductia sociala – pot fi:

cheltuieli publice negative (reale) si cheltuieli publice pozitive (economice).

I.Cheltuielile publice pentru invatamant

Trebuie sa urmareasca o dezvoltare a educatiei publice in concordanta cu cerintele contextului

economico-social pentru a contribui in cat mai mare masura la progresul societatii.

Cheltuielile publice bugetare pentru invatamant sunt canalizate in cea mai mare parte catre
ministerul corespunzator – Ministerul Învatamantului / Educatiei – dar si catre alte ministere care
urmaresc sa instruiasca in domeniul specific lor cadre competente (Ministerul Apararii, Ministerul
de Interne etc.).

6
II.Cheltuielile publice pentru sanatate

Reprezinta un punct de interes social pentru faptul ca sanatatea generala a membrilor societatii
inseamna bunastare fizica si mentala, conditii esentiale ce faciliteaza dezvoltarea sociala.

Acest tip de cheltuieli inregistreaza la nivel mondial o tendinta crescatoare (tarile dezvoltate aloca
intre 5,5–10,5% din PIB, cele in curs de dezvoltare ating niveluri uneori foarte scazute, sub 1%).
Avand in vedere scopul special pe care si-l propun aceste cheltuieli publice, serviciul sanatatii
publice nu poate fi tratat doar ca o afacere condusa dupa legile pietei – relatia dintre cerere si oferta
avand in acest caz mai degraba o dimensiune umanitara.Sistemele de cheltuieli publice pentru
sanatate cunosc diferente de organizare in fiecare tara, in privinta ponderii institutiilor de stat sau
private, dar ceea ce este comun este faptul ca ele urmaresc imbunatatirea calitatii vietii indivizilor.

III.Cheltuieli publice pentru cultura, culte, activitate sportiva si tineret

Contribuie la educarea spirituala estetica, morala a populatiei prin activitati artistice, culte, sportive
sau divertisment.Aceste cheltuieli finanteaza institutii cu obiective cultural – artistice (edituri,
muzee, patrimoniu cultural, biblioteci cinematografe, teatre etc.) care produc fie bunuri materiale
dar de valoare spirituala, fie servicii de valoare spirituala. Pretul acestor produse poate fi suportat
in totalitate de catre stat sau doar partial prin subventionare. Finantarea se face din resurse bugetare
integral, din venituri extrabugetare si alocatii de la buget, din venituri extrabugetare in totalitate,
(pentru institutiile care se pot autointretine prin activitatea economica desfasurata), din fonduri
extrabugetare (de exemplu: Fondul Cinematografic National, Fondul Cultural National).

Nu trebuie uitate nici sponsorizarile, deosebit de avantajoase pentru cel care le primeste ,el
neavand alta obligatie decat aceea de a declara deschis numele sponsorilor sai.Cheltuielile publice
din aceasta categorie finanteaza de asemenea activitatea religioasa acultelor recunoscute de stat
(salarii pentru slujitorii bisericii) .

IV.Cheltuieli publice pentru securitatea sociala

Înglobeaza urmatoarele tipuri de cheltuieli: alocatii, pensii, indemnizatii, ajutoare in anumite

conditii pe care persoanele ce le primesc trebuie sa le indeplineasca.

Ele sunt menite sa elimine cat mai mult posibil efectele riscurilor fizice, economice si

7
sociale ce planeaza asupra vietii fiecarui membru al societatii. Caracteristicile principale ale
actualului sistem de finantare a activitatilor legate de securitatea sociala vizeaza faptul ca fondurile
sunt obtinute din cotizatii sociale, legitimate social prin principiul solidaritatii.

Pentru aceasta sunt create planuri sau politici de reducere a somajului si saraciei, ajutoare

a familiilor in dificultate financiare, sau a persoanelor aflate in dificultate financiara, sau a

persoanelor defavorizate (care se considera a fi in general copii, tineri proaspat absolventi,
persoanele in varsta, persoanele handicapate).

Finantarea acestor cheltuieli se face din urmatoarele categorii de resurse: contributii ale

salariilor, liber profesionistilor si patronilor; subventii bugetare; fonduri speciale (acumulate din
donatii sau resurse ale ONG).

DATE STATISTICE PRIVIND CHELTUIELILE PUBLICE PE ANII 19/20/21

Cheltuieli 2019 2020 2021

Bugetul de stat 20 017.6 mln lei 22 680.9 mln lei 14 936 mln lei
Bugete locale 16 924 mln lei 17 917 mln lei 13 180.6 mln lei
FAOAM 7 489.7 mln lei 8 405.5 mln lei 8 266.3 mln lei
BASS 21 602.3 mln lei 24 244.4 mln lei 19997.8 mln lei
Total 66 033.6 mln lei 73 247.9 mln lei 56380.7 mln lei

Tabelul 1.1 Cheltuielile publice pentru anii 19/20/21

Cheltuieli (2019) Precizat Executat Executat %

69 458,5
Servicii de stat cu 7.948,4 7.147,8 89,9
destinaţie generală

Apărare naţională 617,1 598,5 97,0

Ordine publică şi 4.548,1 4.304,6 94,6

securitate naţională

Servicii în 7.023,9 6.192,6 88,2

domeniul economiei
Protecţia mediului 212,4 133,7 62,9
Gospodăria de locuinţe 377,3 292,2 77,4
şi gospodăria
serviciilor comunale

8
 Ocrotirea sănătăţii 4.094,9 3.786,7 92,5
Cultură, sport, 855,8 809,5 94,6
tineret, culte şi odihnă
Învăţământ 11.572,1 11.045,6 95,5
Protecţie socială 9.096,2 8.762,7 96,3

Tabelul 1.2 Cheltuieli publice pentru anul 2019

Cheltuieli 2021 Precizat Executat Executat%

81 305,2
Protecţie socială 28 043,8 26 528,9 12,7
Învăţământ 13 526,3 13 356,9 6,1
Ocrotirea sănătăţii 13 546,4 11 224,7 6,1
Servicii în domeniul 7 632,0 9266,6 3,4
economie
Servicii de stat cu 7658,0 7699,6 3,5
destinaţie speciala
Ordine publică şi 5341,2 4813,4 2,4
securitate naţională
Cultură, sport, 2074,8 1973,0 0,9

tineret, culte şi odihnă

Gospodăria de locuinţe 2307,8 1433,5 1,0
şi gospodăria
serviciilor comunale
Apărare naţională 793,3 641,1 0,4
Protecţia mediului 380,7 398,3 0,2

Tabelul 1.3 Cheltuieli publice 2021

Cheltuieli 2020 Precizat Executat Executat %

76 633,5
Servicii de stat cu 7465,5 7603,9 3,3
destinaţie generală
Apărare naţională 664,4 627,7 0,3
Ordine publică şi 5270,1 4551,5 2,3
securitate naţională
Servicii în domeniul 10418,1 7961,4 4,6
economie
Protecţia mediului 307,9 246,3 0,1
Gospodăria de locuinţe 1978,4 1803,3 0,9
şi gospodăria
serviciilor comunale
Ocrotirea sănătăţii 10046,3 9165,4 4,4
Cultură, sport,tineret, 1975,5 1806,0 0,9
culte şi odihnă

9
 Învăţământ 13004,7 11989,1 5,7
Protecţie socială 25502,6 23703,9 11,2

Tabelul 1.4 Cheltuieli publice pentru anul 2020

CONCLUZIE

În orice stat, o parte importanta din venitul national este preluat la dispozitia acestuia pentru a servi
la acoperirea cheltuielilor pe care le genereaza îndeplinirea functiilor si sarcinilor sale.Statul, ca
institutie, serveste societatea din punct de vedere politic si social, adica creeaza conditiile necesare
pentru perpetuarea conceptiilor si institutiilor publice, de drept, religioase, filozofice etc.

Cheltuielile publice sunt instrumente, parghii financiare importante ale trecerii la economia de
piata, de infaptuire a actiunilor social-culturale, ale dezvoltarii economiei nationale, de aparare
nationala si a ordinii de drept, de realizare a politicii de colaborare si cooperare cu toate tarile, de
promovare a politicii de pace si colaborare internationala.
Cheltuielile publice indeplinesc un rol diferit de la o etapa la alta, in functie de obiectivele politicii
economico-sociale a statului in etapa respectiva.
Rolul diferitelor categorii de cheltuieli publice rezulta din felul si continutul lor economic si social,
din ponderea pe care acestea o ocupa in sistemul cheltuielilor, din influenta pe care o exercita
asupra dezvoltarii economico-sociale.
Cheltuielile pentru actiunile social-culturale sunt strans legate de indeplinirea prerogativelor
cultural-educative ale statului. Aceste cheltuieli au un rol important in educarea cetateneasca a
maselor, ir pregatirea profesionala, recalificarea si in satisfacerea cerintelor spirituale ale
membrilor societatii, asigurandu-le, in acelasi timp, ocrotirea, mentinerea si intarirea sanatatii
fizice si intelectuale, refacerea fortei de munca, prelungirea duratei vietii active si a vietii in
general prin trimiteri la odihna, la tratament balnear, protectia sociala etc. Cheltuielile cu
invatamantul, ocrotirea sanatatii, asigurarile, asistenta si protectia sociala, cultura, arta, sportul etc.
au un rol important in realizarea consumului social.

Analizind datele statistice pentru ultimii 3 ani pot spune ca cheltuielile publice comparativ sau
majorat, in anul 2020 cheltuielile publice fata de anul 2019 sau majorat cu +7115.0 mil lei

2019-69458,5mil lei iar 2020-76633.5 mil lei) si observind ca in sectoarele protectiei

sociale,servicii in domeniul economiei,invatamintului,ocritirea sanatatii si ordine publica si
securitate nationala sau alocat mai multi banii in 2020 comparativ cu 2019.

10
 BIBLIOGRAFIE

1. https://buget.mf.gov.md/ro#home
2. https://statistica.gov.md/
3. https://mf.gov.md/sites/default/files/Bugetul%20cetatenilor%202020.pdf

ANEXE

11
ANEXA 1

12
ANEXA2

ANEXA 3

13