Tema 2: OBSERVAREA STATISTICĂ

“Statistica este gramatica ştiinţei”

/Karl Pearson/

2.1. Tipurile de observări statistice

Observarea statistică este prima etapă a unui demers statistic. Ea include culegerea datelor și
înregistrarea lor.Orice proces de investigaţie statistic începe cu observarea statistică, modul în care este
ea organizată şi realizată influenţează, în continuare celelalte etape ale procesului de cercetare statistică,
deoarece obţinerea unor date autentice, reale, exacte determină calitatea etapelor de prelucrare, analiză şi
intepretarea rezultatelor.

Observarea statistică este prima etapă a investigaţiei statistice, care constă în

culegerea şi înregistrarea în mod sistematic şi unitar a datelor statistice, de la unităţile
colectivităţii, referitoare la toate caracteristicile incluse în programul cercetării.
Observările statistice pot fi de mai multe tipuri:
a) Observări totale-care presupun înregistrarea caracteristicilor la toate unitățile
colectivității statistice.
b) Observări parțiale-care presupun înregistrarea caracteristicilor la un număr redus de
unități din colectivitatea generală
c) Observări curente-care presupun îregistrarea sistematică, permanent, pe măsură ce se
produc caracteristicile fenomenelor studiate. De exemplu: înregistrarea fenomenilor
demografice, de natalitate și mortalitate.
d) Observări periodice-care presupun înregistrarea datelor peste anumite intervale de timp.
e) Observări directe-care se realizează prin înregistrarea nemijlocită a datelor de către
operator (cercetător)
f) Observări indirecte-cînd înregistrarea datelor se realizează pe bază de documente.

2.2.Metode de observare statistică

Există următoarele metode de observare statistic:

1.Raportul statistic (darea de seamă statistic) reprezintă un document oficial tipizat, prin care fiecare
agent economic este obligat să raporteze periodic rezultatele obtinute in activitatea sa într-o anumită
perioadă de timp.
Sistemul rapoartelor statistice oferă datele neceasare pentru caracterizarea procesului economic in
sectorul public. O dată cu tranziția la economia de piață, el se înlocuiește treptat cu alte metode de
observare statistic numite observări special organizate:recensământ,sondajul,ancheta statistic, observarea
părții principale,monografia.
2. Recensământul este cea mai veche metodă de observare statistică. Inițial se referă la studiul
populației, iar mai târziu s-a extins și în domeniul economic(industrie, agricultură etc.)
Recensământul populației se organizează periodic ( o dată la 10 ani), deoarece implică mari cheltuieli(de
material si de timp, de pregătire a cadrelor etc.)
☺ Exemplul: De exemplu,la Recensământul populaţiei şi locuinţelor din martie 2002, momentul
critic a fost ora 0 a zilei de 18 martie, iar perioada în care au fost înregistrate datele a fost 18-27
martie. Unitatea de observare a fost gospodăria (unitate complexă).

Scopul este cunoașterea la un moment dat a numărului și structurii populației după carcateristicile
demografice(natalitatea,mortalitatea,migrația populației), socio-profesionale etc.
Recensământul este o observare statistic periodic, totală și direct în domeniul economic se organizează
odata la 5 ani, în cadrul populației școlare-annual. Recensământul se efectuează concomitent pe tot
teritoriul țării, de obicei iarna, când populația prezintă stabilitate maximă.

3. Sondajul o observare statistic parțială, atunci când din întreaga colectivitate statistic se supune
observării doar o parte, numită eșantion, care trebuie să îndeplinească condiția de reprezentativitate.
Prin reprezentativitate se înțelege că eșantionul include aceleași trăsături esențiale ca și populația.

În rezultatele unui sondaj, apar unele abateri, numite erori de sondaj. Sondajul este o metodă de
observare operativă, care nu necesită mari cheltuieli. Se utilizează în cercetarea bugetelor de familie,
prin care se culeg datele despre veniturile și chletuielile unui eșantion de familii, la înregistrarea
preturilor pe piață, la controlul statistic al calității mărfurilor, în cercetările tehnologice etc.

4. Ancheta statistică este o observare parțială, care se bazează pe completarea binevolă a unor
chestionare, ce se difuzează direct sau prin poștă. Se utilizează la expoziții, târguri pentru a obține
informații referitoare la cererea de mărfuri.

5. Observarea părții principale este o observare parțială de culegere a datelor numai de la cele mai
mari unități ale colectivității. Spre exemplu: estimarea rezultatelor economice anuale se pot face
neglijând întreprinderile de mai mică valoare și importanță pentru economia națională. Astfel, această
metodă nu presupune colectarea datelor de la unitățile de importanță redusă.

☺ Exemplul !
Pentru estimarea nivelului veniturilor salariale ale angajaţilor unei mari companii (dintre care o parte
sunt angajaţi permanent şi o parte sunt colaboratori), vor fi incluşi în studiu numai cei din prima
categorie, deoarece ei deţin ponderea cea mai mare în totalul personalului.

6. Monografia constă în studierea amănunțită a unei singure unități complexe (întreprindere, localitate).
Se organizează pentru cunoașterea elementelor noi apărute. Este realizată de o echipă de specialiști din
toate domeniile de referință.
 2.3.Programul de organizare a unei observări statistice
Programul de organizare a unei observări statistice include următoarele elemente:
1) scopul observării trebuie să fie formulat clar, précis, poate să coincidă sau nu cu scopul
cercetării statistice.
2) colectivitatea statistică supusă observării (obiectul observării)-carcateristicile conform
scopului fixat.
3) unitățile de abordare (înregistrare) sunt elementele colectivității statistice investigate, care
pot fi simple si complexe
(de exemplu: salariatul, în cazul înregistrării forței de muncă) și complexe (de exemplu:familia,
în cazul cercetării bugetelor de familie).
4) precizarea caracteristicilor statistice despre care se culeg datele la unitățile colectivității.
Acestea se înregistrează sub formă de răspunsuri, fixate în chestionar într-o anumită ordine
logică.
5) elaborarea chestionarelor

Se utilizează fișe și liste.

Lista este un formular colectiv în care se înregistrează răspunsurile mai multor unități, concentrate
în spațiu(de exemplu, la recensământ, într-un cămin persoanele prezente se ănscriu într-o listă)

Fișa este un formular individual, se completează cu date referitoare la o singură unitate (de
exemplu, la recensământul populației, fiecare familie este înregistrată într-o fișă).
6) timpul observării include 2 probleme:

a)Stabilirea timpului la care se referă datele (momentul critic);

b)Timpul când se fectuează culegerea datelor(de exemplu:Pentru recensământul populației, în
ianuarie 1991, momentul critic a fost ora zero dintre 2 zile(16/01-17/01), în vreme ce timpul culegerii
datelor a fost de 8 zile (7-15 ianuarie).

7) locul observării coincide cu locul în care se manifestă fenomenul supus studiului.

8) măsurile organizatorice au drept scop asigurarea unor condiții cât mai bune pentru desfășurarea
observării statistice.Pentru aceasta, se elaborează hărți și planuri ale localităților, se pregătește personalul
pentru efectuarea înregistrărilor, se tipăresc și se difuzează formularele necesare si se face reclamă
scopului observării etc.