Tema 1.

Esența, obiectul și
conținutul disciplinei „Statistica”
 
 
 Planul temei 1

1.1. Momentele principale ale evoluției

statisticii moderne.
1.2. Obiectul statisticii.
1.3. Noțiuni fundamentale ale statisticii.
1.4. Metoda statisticii și etapele
cercetărilor statistice.
 1.1. Momentele principale ale evoluției statisticii moderne.

• Denumirea „statistică” vine de la cuvîntul latin „status”, care în

traducere înseamnă stat. Cuvîntul „status” alți autori l-au
interpretat cu înțelegerea de stare sau situație.
• Ambele sensuri sunt acceptabile, însă cel de stare și situație par mai
corespunzătoare cu obiectul statistica.
• Statistica, ca domeniu de activitate, ca metodă și știință a ajuns la
stadiul actual de dezvoltare după ce istoric a cunoscut numeroase și
controversate schimbări și modificări, precizări, mutații în ceea ce
privește obiectul și metodele sale de cercetare.
• Statistica a apărut din necesitatea de a cunoaște exprimarea
numerică a diferitor fenomene sociale.
 1.1. Momentele principale ale evoluției statisticii moderne.

• Prima etapă din evoluția statisticii coincide cu

apariția primelor forme de evidență.
• Cu mult mai devreme de sec. XII în orașele din China,
Egipt, Grecia se efectua înregistrarea și evidența
terenurilor, populației, averii etc.
• Prima analiză statistică în spirit științific a unor date
culese este datorată savanților englezi (1620-1674) Djon
Graunt și William Petty. Acești savanți nu s-au mărginit
cu o simplă descriere a faptelor, dar s-au ocupat cu
analiza datelor în cifre a fenomenelor vieții sociale.
 1.1. Momentele principale ale evoluției statisticii moderne

• W. Petty este creatorul științei ce se numea

„Aritmetica politică”, iar filosofii vremii l-au
numit părintele „Economiei politice” și într-o
oarecare măsură inventatorul „Statisticii”.
• O mare însemnătate în evoluția statisticii o are
dezvoltarea de mai departe a comerțului și a
culturii. A apărut necesitatea de a trece de la
simple înregistrări de fapte la analiza
comparativă a datelor.
 1.1. Momentele principale ale evoluției statisticii moderne.

• În sec. XVII-XVIII în Germania s-a format o

adevărată școală care au introdus pentru prima dată
denumirea de statistica ca „Status”.
• Adevăratul început al satisticii moderne poate fi fixat
începutul sec. XX. La această etapă Galiton, Kendali
au fundamentat teoria și practica corelației statistice,
a analizei factoriale, a experiențelor statistice.
• În evoluția sa istorică statistica a avut diferite
accepțiuni, care o calificau drept știință, în același
timp ea este și metodă, utilizată în alte științe.
 1.2. Obiectul statisticii.

La etapa actuală denumirea de „statistica” are câteva

semnificații:
• statistica înseamnă evidența sistematică a
fenomenelor social-economice care se realizează de
organele statistice. Organul superior al statisticii este
Biroul Național de Statistică al Republicii
Moldova;
• statistica sunt datele statistice publicate în culegeri
statistice, îndrumări și în presă utilizate de
organismele naționale și internaționale;
• statistica este o știință.
 1.2. Obiectul statisticii

Statistica este o știință social-independentă,

ea studiază latura cantitativă a fenomenelor
economico-sociale de masă într-o strînsă
legătură cu latura lor calitativă, care se
manifestă în condiții concrete variabile de timp
și spațiu.
 1.2. Obiectul statisticii

Ramurile statisticii:
• statistica matematică – are la bază formulele matematice;
• statistica teoretică – elaborează bazele metodologice ale
statisticii. Printre aceste metode se numără observarea,
gruparea, mărimile medii, indicii economici, corelația și
regresia, analiza seriilor cronologice etc.;
• statistica economică – elaborează sistema de indicatori
utilizați în toate ramurile economiei naționale (agricultură,
industrie, comerț, transport) și diferite unități territorial -
administrative, precum și a diferitor statistici specializate ca:
statistica demografică, statistica socială, statistica juridică.
 1.3. Noțiuni fundamentale ale statisticii.

1. Colectivitatea statistică sau mulţimea (populaţia statistică)

reprezintă o totalitate a unităţilor de aceeaşi natură, care se supune
studierii statistice, formează obiectul de studiere a statisticii.
Colectivitatea constă din elemente de aceeaşi natură, care sunt
asemănătoare sau omogene din punct de vedere al anumitor criterii.
Colectivitatea (mulţimea) statistică poate fi:
• colectivitate generală, numită şi colectivitate originală. Ea
cuprinde totalitatea tuturor elementelor supuse cercetării;
• colectivitatea de selecţie, numită şi eşantion, care reprezintă o
parte a mul­ţimii, selectată cu scopul de a reprezenta întreaga
colectivitate statistică.
 1.3. Noțiuni fundamentale ale statisticii.

2. Unităţile colectivităţii sau mulţimii statistice

reprezintă elementele componente ale colectivităţii.
Ele pot fi unităţi simple şi unităţi compuse.
• Unităţi simple: studentul, muncitorul, fermierul,
maşina, tractorul ş.a;
• Unităţi compuse (familia de exemplu) pentru
populaţie ca mulţime (persoana este unitate
simplă, familia unitate compusă), echipa sportivă,
secţia de producţie, grupa de studenţi ş.a.
 1.3. Noțiuni fundamentale ale statisticii.

• caracteristice statistice – arată însușirea,

proprietatea, trăsătura comună a unităților
mulțimii date, înregistrate în etapa observării.
Caracteristicile statistice se mai numesc variabile,
deoarece au proprietatea de ași modifica nivelul
de dezvoltare în timp și în spațiu, de la o unitate la
alta, sub influența factorilor ce acționează asupra
lor.
Ca exemplu: vîrsta, naționalitatea, venitul din
vânzări, nivelul rentabilității etc.
 1.3. Noțiuni fundamentale ale statisticii

• varianta sau valoarea – forma de manifestare

a caracteristicii la nivelul fiecărei unități
statistice. Varianta se notează prin „X”.
• frecvența sau ponderea – numărul de unități
de repetare la care se înregistrează aceeași
variantă sau valoare – se notează cu ,,f”.
 1.3. Noțiuni fundamentale ale statisticii.

• date statistice – caracterizări numerice ale unităților,

obținute din observare și prelucrare. Înainte de a
obține date statistice se elaborează conceptele,
clasificarea, metodologia de culegere și prelucrare a
lor. Datele statistice pot fi absolute sau relative,
primare sau derivate.
• informația statistică – mesajul datelor statistice ce
caracterizează un fenomen, un proces eonomic sau
social (cerințe: să fie corectă, veridică și la timp
transmisă).
 1.3. Noțiuni fundamentale ale statisticii.

- indicatorii statistici reprezintă expresia

numerică a unor determinări calitative, obiective
ce rezultă dintr-o cercetare statistică.
Indicatorii statistici, de regulă exprimă o
categorie economică, însă o categorie economică
poate fi exprimată prin mai mulți indicatori, adică
este necesitatea de a avea un sistem de
indicatori, necesari pentru punerea în evidență a
anumitor aspecte esențiale ale acesteia.
1.3. Noțiuni fundamentale ale statisticii

Actualmente în Republica Moldova

elaborarea indicatorilor se realizează sub
precizările metodologice și controlul Biroului
Național de Statistică al Republicii Moldova.
1.4. Metoda statisticii și etapele cercetărilor statistice.

Metodele statistice se bazează pe metodele generale

utilizate în toate științele:
• I metodă – cercetarea fenomenelor neizolat;
• II metodă – fenomenele se studiază în permanentă
mișcare și în dinamică.
În baza metodelor generale, statistica elaborează
metodele sale proprii de analiză a fenomenelor
studiate, care coincid cu etapele de cercetare statistică.
 1.4. Metoda statisticii și etapele cercetărilor statistice.

I-a metodă și I-a etapă de cercetare statistică

se numește observarea statistică - culegerea
datelor statistice după un anumit plan.
 1.4. Metoda statisticii și etapele cercetărilor statistice.

A II-a metodă și a II-a etapă de cercetare statistică se

numește prelucrarea datelor statistice, care include:
• prelucrarea primară a datelor obținute din observarea
statistică;
• utilizarea metodelor și tehnicilor de investigare ca: metoda
grupării, corelației și regresiei, metode de ajustare, de
extrapolare și interpolare a seriilor statistice, metoda
indicilor;
• prezentarea datelor obținute din prelucrare sub formă de serii,
tabele, figuri.
 1.4. Metoda statisticii și etapele cercetărilor statistice.

A III-a metodă și a III-a etapă de cercetare se

numește analiza datelor statistice care include:
• compararea datelor statistice;
• verificarea ipotezelor statistice;
• prezentarea concluziilor;
• fundamentarea deciziilor pe viitor
(pronosticare).
Etapele de cercetare statistică
Scopul cercetării

Banca de date