Ministerul Educației, Culturii și Cercetării 

al Republicii Moldova

Centrul de Excelență în Economie și Finanțe

Catedra Finanțe

Studiu individual nr.1

La disciplina: Statistica

Tema: Etapele dezvoltării

statisticii

A elaborat: Bejenari Andreea

Grupa: FA2006G

A verificat: Coseac Lorina

grad didactic superior

Chișinău 2021
Cuprins
Introducere .........................................................................................3

Capitolul 1 Importanța statisticii 4

1.1Noțiuni fundamentale ale statisticii.......................................4

1.2Scopurile și obiectivele statisticii ..........................................5

Capitolul 2 Apariția și dezvoltarea statisticii ca știință 6

2.1 Evoluția statisticii ca știință ...............................................6

2.2 Etapele evoluției statistice ...................................................7

Capitolul 3 Statistica aplicată în practică 8

Concluzie................................................................................................9

Bibliografia............................................................................................10

2
Introducere
Ca domeniu de activitate statistica a apărut din nevoia socială reală de a cunoaşte în expresie
numerică diferite fenomene şi procese ale activităţii umane. Începuturile activităţii statistice se
identifică în cele mai vechi forme de organizare ale societăţii. În evoluţia sa, statistica s-a
îmbogăţit continuu odată cu progresul ştiinţific şi tehnic general, cu realizările celorlalte ştiinţe,
transformându-se din ce în ce mai mult într-o disciplină de graniţă. Ca domeniu de activitate, ca
metodă sau ca ştiinţă statistica a ajuns la stadiul actual de dezvoltare, parcurgând diverse etape.
În evoluţia sa istorică, statistica a avut diferite accepţiuni - unele califică statistica drept ştiinţă,
iar altele o admit numai ca metodă. Realizările obţinute în etapele (fazele) anterioare conduc la
accepţiunea de astăzi potrivit căreia statistica este o disciplină ştiinţifică care are însuşirea de a fi
în acelaşi timp ştiinţă şi metodă utilizată în multe ştiinţe. În prezenta lucrare accentul cade pe
conceperea sistemică a activităţii statistice, pe utilizarea statisticii pentru cunoaştere şi
conducere.

3
Capitolul 1 Importanța statisticii
1.1 Noțiuni fundamentale ale statisticii
În studiul cantitativ al fenomenelor de masă, statistica foloseşte un număr mare de noţiuni şi
concepte. Dintre acestea unele au caracter general şi formează vocabularul de bază al statisticii,
altele au caracter specific.
Colectivitatea statistică (sau populaţia statistică) este o noţiune fundamentală a statisticii şi
reprezintă principala formă sub care se delimitează şi se definesc fenomenele de masă din
economie şi societate. Colectivitatea statistică este întâlnită şi sub denumirea de populaţie
statistică sau pur şi simplu populaţie. Ea desemnează totalitatea elementelor de aceeaşi natură
care sunt supuse studiului statistic. Aceasta înseamnă că o mulţime de elemente formează o
colectivitate statistică numai dacă au aceeaşi natură, sunt asemănătoare sau sunt omogene din
punctul de vedere al anumitor criterii.
Colectivitatea statistică se prezintă într-o varietate de forme. Din acest motiv, una din
problemele esenţiale ale unei cercetări statistice o reprezintă delimitarea colectivităţii statistice în
timp şi spaţiu, din punctul de vedere al conţinutului şi al formei de organizare. În funcţie de
natura unităţilor, colectivităţile statistice sunt alcătuite dintr-un ansamblu de persoane (populaţia
României la recensământul din 7 martie 2000), obiecte (parcul de maşini din unităţile de turism
din România la o anumită dată), evenimente (căsătoriile în cursul unei perioade; intrările în
contul unei societăţi comerciale într-un trimestru etc.), agenţi economici (unităţi economice de
turism dintr-un an din România), idei sau opinii (opiniile consumatorilor despre calitatea unor
tipuri de mobilă, maşini de uz casnic etc.). Aceste exemple pun în evidenţă faptul că în statistică
colectivităţile statistice pot fi privite static (când exprimă o stare) şi dinamic (când exprimă un
proces sau o devenire).
Unităţile colectivităţii statistice sunt purtătoare de informaţii sau sunt subiectele logice ale
informaţiei statistice deoarece asupra lor se efectuează nemijlocit observarea. Unităţile
colectivităţii statistice există la un moment dat. Unităţile colectivităţilor dinamice desemnează
evenimente, procese sau fluxuri şi se produc în decursul timpului, se referă la perioada sau
intervalul de timp în care se produc evenimente statistice. Unităţile statistice sunt simple şi
complexe. Unităţile simple reprezintă elementele constitutive specifice naturii fenomenelor (de
exemplu, persoana fizică, angajatul, produsul etc.) şi care formează aceeaşi colectivitate.
Unităţile complexe sunt formate din mai multe unităţi simple, organizate în funcţie de criterii
social-economice (de exemplu, familie, gospodărie, echipa de lucru, grupe de studenţi, unitatea
economică etc.).
Caracteristica statistică desemnează însuşirea, proprietatea, trăsătura comună unităţilor unei
colectivităţi statistice, reţinută în programul statistic pentru a fi înregistrată şi care capătă
accepţiuni sau valori diferite de la o unitate la alta sau de la un grup de unităţi la altul. Exemple
de caracteristici statistice pot fi: vârsta, greutatea, sexul, culoarea ochilor, statutul matrimonial,
naţionalitatea, ocupaţia, cifra de afaceri, nivelul extrasului de cont etc.
Valorile înregistrate de aceeaşi caracteristică la unităţile colectivităţii statistice se numesc
variante. Caracteristicile statistice se mai numesc variabile statistice deoarece au proprietatea de
a-şi modifica valoarea în timp şi spaţiu de la o unitate la alta. Nivelul de dezvoltare (varianta)
este valoarea observată a unei variabile la o unitate (element) statistică.

4
1.2 Scopurile și obiectivele statisticii
Obiectul activităţii de cercetare statistică presupune acţiuni de proiectare şi organizare, de
culegere, prelucrare, analiză şi interpretare a datelor statistice. În urma acestor operaţii se obţin
informaţiile necesare cunoaşterii fenomenelor şi proceselor economice şi sociale ce se manifestă în
diferite forme de organizare a economiei. Activitatea statistică este structurată nu numai în funcţie de
etapele demersului statistic, ci şi în funcţie de diviziunea socială a muncii, de dezvoltarea sistemului
informatic, de alte criterii. Din această cauză statistica se întâlneşte ca disciplină ştiinţifică şi ca domeniu
de activitate: statistica teoretică, statistica matematică, statistici de ramură (industrie, comerţ,
agricultură, transporturi etc.), statistica economiei naţionale, statistica financiară şi actuarială, statistica
muncii etc.
În funcţie de obiectivul urmărit, gradul de generalitate al concluziilor şi de mijloacele utilizate,
cercetarea statistică presupune două faze: o fază descriptivă (exploratorie) şi o fază inferenţială
(decizională), ambele faze având scop subordonat cunoaşterii.
Scopul principal şi specific statisticii descriptive este acela de a sintetiza şi structura într-o manieră cât
mai directă şi mai intuitivă, datele de observaţie şi informaţia conţinută în acestea. În acest sens
utilizează, de regulă, tabele, grafice, indicatori numerici etc.

5
Capitolul 2 Apariția și dezvoltarea statisticii ca
știință
2.1 Evoluția statisticii ca știință
Statistica este o stiinta, avand un obiect propriu de studiu si o metodologie bine dezvoltata, in
multe privinte dedicata, dar avand si puncte comune cu ale altor stiinte. Ea studiaza aspectele
cantitativ - numerice ale fenomenelor si proceselor naturale , tehnologice si mai ales sociale ,cu
un accent deosebit pe partea economica, statistica economica avand un rol bine determinat in
cadrul statisticilor sociale.

Cunoasterea si transformarea istorica a societatii omenesti a constituit si constituie obiectul

primordial de preocupare al tuturor stiintelor.

De-a lungul evolutiei istorice a stiintelor asistam la un proces de diferentiere a acestora, pe de o

parte prin cristalizarea unor noi ramuri in cadrul stiintelor clasice cu metodologie in permanenta
evolutie, pe de alta parte la aparitia si dezvoltarea unor stiinte noi, acest proces de diferentiere
fiind continuu si practic infinit ,daca procesul evolutiei umane are aceasta caracteristica.

Alaturi de medicina si matematica ,statistica este una dintre cele mai vechi stiinte ,cercetatorii
neputand aprecia decat la scara unor aproximari grosolane care ar putea fi epoca istorica careia
omenirea ii datoreaza aparitia statisticii ca stiinta distincta.

In cadrul evolutiei ei ,statistica si-a cristalizat treptat un rol aparte ,studiind fenomenele intr-o
viziune sistematica la nivelul micro, mezzo si macrosistemic.

Radacinile istorice ale statisticii moderne sunt urmatoarele:

a)       statistica practica;

b)       statistica descriptiva;

c)        aritmetica politica;

Aritmetica politica si calculul probabilitatilor alcatuiesc baza conceptuala a statisticii aducand

contributii decisive in analiza si modul de interpretare statistica a fenomenelor naturale si socio-
economice.

a) Statistica practica: se pierd practic in timp primele izvoare ale statisticii, existand diverse
forme de statistica cu o vechime de peste 4 milenii. Scopurile statisticii practice erau in primul
rand fiscale dar si cele demografice si administrative. Astfel ,in Egiptul antic se practica
inventarierea aurului si a pamantului din doi in doi ani inventariere prezenta in principal intre
anii 2650-2190 pe cursul Nilului inferior.

b) Statistica descriptiva este cea mai veche radacina teoretica a statisticii. Ea a aparut in

universitati si s-a ocupat in principal de descrierea situatiei geografice, demografice, economice
si politice ale unui stat.
6
 c) Aritmetica politica ii are ca principal reprezentant pe matematicianul si statisticianul
William Petty (1623-1687) , care in 1690 publica o carte intitulata chiar “Aritmetica politica”.
Desi coexistente in timp, aritmetica politica difera total de statistica descriptiva ,tinzand spre
exactitate si cunoastere sociala, obiectivul ei principal constituindu-l cunoasterea regularitatilor
in evolutia fenomenelor si proceselor naturale si socio-economice.

2.2 Etapele evoluției statistice

Statistica a aparut din necesitatea sociala de a cunoaste in expresie numerica diferite fenomene
si procese ale activitatii umane .Termenul “statistica” provine de la cuvintul latin “status” care
inseamna “situatie” sau “stare sociala” ,in evolutia sa ca stiinta statistica a cunoscut urmatoarele
etape :
1. Etapa “statisticii practice” , care a coincis cu aparitia primelor forme de evidenta.
De exemplu: inventarierea aurului si pamintului in Egipt, recensaminturile (inregistrarea)
populatiei in Imperiul Roman si in Grecia Antica , se intocmeau registe vamale , cadastrale ,
fiscale etc.
2. Etapa “statisticii descriptive”, care a aparut in Germania. Denumirea indica faptul ca
statistica se ocupa cu descrierea situatiei geografice,economice si politice a unui stat ( teritoriul ,
clima, populatia , religia , modul de gospodarire etc.) fara , insa , analiza legitatilor si
interactiunii fenomenelor
Reprezentantii scolii descriptive germane sunt:
-Herman Conring (1606-1681) , care a elaborate primul curs de statistica;
-Gotfried Achenwal (1719-1772) , considerat parintele statisticii pentru faptul
ca primul a utilizat denumirea de “statistica” , fiind profesor la Universitatea din Gottingen.
Sub influenta “scolii descriptive” germane apare si lucrarea lui Dimitrie Cantemir “Descrierea
Moldovei” – o monografie cu character geographic , politic , economic , social si cultural, care il
plaseaza pe autor printre fruntasii statisticii descriptive europene
3.Etapa “aritmeticii politice” , care a aparut in Anglia . Denumirea provine de la lucrarea lui
William Pety (1623-1687) “Aritmetica politica” . Meritul lui W. Pety consta in faptul ca el a
ridicat statistica la nivelul de stiinta , utilizind in lucrarea sa , un sir de notiuni de baza cu care
opereaza si astazi statistica (medie , proportie, cauzalitate etc.
Reprezentantii “scolii Aritmetice politice ” sunt:
- John Ground (1620-1674), considerat intemeietorul acestei scoli ,care, pe baza listelor privind
natalitatea si mortalitatea din Londra , a formulat o serie de regularitati privind dinamica naturala
a populatiei ( proportia pe genuri :natalitatea, mortalitatea).
- Edmund Halley , care a analizat numarul populatiei din citeva state , a elaborate prima tabela
de mortalitate si a introdus conceptul de durata probabila de viata .
4. Etapa ”probabilista” , legata de folosirea in statistica a metodelor matematice
si a calcului probabilitati.
Reprezentanti de seama sunt :
- Adolf Quetelet (1796-1874) , considerat si fondatorul statisricii moderne , din initiative caruia ,
s-au organizat primele Congrese statistice ; in 1885 a fost intemeiat Institutul Statistic
International , care functioneaza si in present.
- J. Bernoulli, K. Gauss, S. Poisson etc.

7
 5. Etapa “ statisticii moderne” , legata de infiintarea oficiilor nationale si internationale
de statistica , organizarea congreselor internationale de statistica, de aparitia primelor
reviste , introducerea statisticii in invatamintul universitar. Reprezentanti de seama sunt :

- Karl Parson (1857-1936) si R. Ficher , autorii lucrarii “Metode statistice pentru

cercetatorii stiintifice , in care au elaborat teoria tragerii concluziilor din datele observate .

6. Etapa “actuala” concepe statistica ca o disciplina stiintifica independenta , care are

insusirea de a fi in acelasi timp stiinta si metoda ( utilizata in alte stiinte). Obiectul de studiu
al statisticii il constituie cercetarea fenomenelor de masa ( cantitativ si calitativ ).

Capitolul 3 Statistica aplicată în practică

Exemple de probleme de rezolvare

 Complectează spațiul liber.

Staristica este ........ care studiază latura cantitativă a fenomenelor și proceselor ............ în
strinsă legatură cu latura lor cantitativă , în condiții concrete de timp și de loc , exprimând
rezultatele.......... cu ajutorul unui sistem propriu de indicatori.

Soluții 1. știinta, 2. social-economice, 3. cercetării,

 Continuă fraza.

Cercetarea statistica reprezintă...

Solutia : ...totalitatea operatilorde culegere a datelor , de prelucrare statistica a acestor date ,

de analiza si interpretare statistica.

 Determinați etapele de bază ale procesului studiului statistic:

a) observarea statistică;
b) prelucrarea datelor statistice;
c) sistematizarea și gruparea datelor obţinute prin observarea statistică;
d) estimarea parametrilor şi verificarea ipotezelor statistice;
e) analiza și interpretarea rezultatelor;
f) dezvoltarea statisticii.

Soluții: a) ;b) ; e).

8
Concluzie
În concluzie pot spune ca stasistica isi are particica sa in orice domeniu. Cu ajutorul ei noi cu
usurinta putem raspunde da unele intrebari cum ar fi ”Citi oameni sunt pe planeta noastra,
aceasta nu exista un numar precis care sa stabileasca numarul acestora dar cu ajutorul statisticii
facute de cercetori putem sa aflam ca numarul populatiei este uundeva in jur la 7 miliarde.
Aceasta a fost posibila doar prin cercetari statistice facute la nivel local apoi la raional si pina la
sfirsit mondial. Conform statisticii noi putem afla câți oameni in medie se nasc si citi decedeaza.

Pe teritoriul României lucrarea lui Dimitrie Cantemir "Descriptio Moldaviae" (1716) poate fi

considerată ca o primă lucrare de statistică. Ea a fost scrisă la cererea Academiei din Berlin și
conține toate cunoștințele acumulate în domeniu până la acea dată.

Conceptul de corelare este de notat, în mod special, pentru aptitudinea de a crea confuzie.
Analiza statistică a unui set de date adesea descoperă că două variabile (proprietăți) ale unei
populații au tendința de a varia împreună, de parcă ar fi fost relevante una alteia. Un studiu de
venit anual care se uită și la vârsta de deces ar putea arăta că oamenii săraci au tendința să
trăiască mai puțin decât oamenii cu o stare financiară mai bună. Se presupune că cele două
variabile sunt legate; cu toate acestea nu sunt cauza uneia sau celeilalte. Fenomenul de corelare
poate fi cauzat de un al treilea fenomen, neconsiderat anterior, numit variabila spectator. Din
acest motiv nu există un mod imediat de a deduce existența unei relații între două variabile.

9
Bibliografie

1. https://www.academia.edu/20312417/Evolutia_statisticii
2. file:///C:/Users/User/Downloads/Evolutia_statisticii.pdf
3. http://dspace.usarb.md:8080/jspui/bitstream/123456789/3031/1/Movila_statistica_teste.pdf
4. https://www.rasfoiesc.com/educatie/matematica/statistica/APARITIA-SI-DEZVOLTAREA-
STATIS42.php
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Statistic%C4%83
6. Manual Statistica (curs rezumativ) de Lorina Coseac

10
11