I.

Datele elementare și
sistematizarea lor
1.3. Gruparea datelor statistice elementare
 • Gruparea este o metoda de
1.3. prelucrare statistică, constând în
Gruparea sintetizarea datelor individuale
de masă după o anumită
datelor caracteristică de grupe, în scopul
statistice identificării fenomenelor care
prezintă trăsături esențiale
elementare comune.
EXEMPLU:

Dată fiind o colectivitate statistică a societăţilor comerciale din judeţul

Prahova, aceasta poate fi sistematizată, împărţită în mai multe grupe, după
caracteristica de variaţie sau de grupare „statut juridic“. De asemenea, în
raport cu numărul de salariaţi, societăţile comerciale care formează
colectivitatea statistică vor fi împărţite în patru grupe: microîntreprinderi,
întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii şi întreprinderi mari.
 Datele observării pot fi separate într-un număr,
mai mare sau mai mic, de grupe, în funcţie de
amplitudinea variaţiei caracteristicii de grupare.

Gruparea Alegerea numărului de grupe în care va fi

împărţită colectivitatea statistică este precedată de
datelor o analiză calitativă a colectivităţi, în urma căreia se
statistice vor identifica clasele existente în colectivitate.

Rezultă că la aplicarea metodei grupărilor se vor

utiliza o serie de noţiuni specifice, precum:
caracteristica de grupare, variaţia, amplitudinea
variaţiei, grupă omogenă.
 1. După numărul
caracteristicilor de
grupare folosite,
grupările pot fi:

Grupările
statistice pot SIMPLE
fi clasificate
astfel:
COMBINATE
Exemplu:
La sfârşitul lunii octombrie, la S.C. „ZORILE“ S.A., având ca obiect de activitate producţia
de confecţii de damă, se prelevează un eşantion de 30 de costume, cărora li se efectuează
controlul tehnic de calitate. În urma controlului, se constată numărul de defecte la fiecare
costum. Datele înregistrate sunt sistematizate în următorul tabel:
În urma grupării datelor pe variante, se obţine următoarea distribuţie de
frecvenţe:
Concluzii/interpretare
Caracteristica sau variabila statistică de grupare, în funcţie de care
colectivitatea formată din 30 de costume a fost împărţită în patru clase,
este defectul. Fără niciun defect sunt 12 costume, care au o pondere de
40% din total colectivitate. Cea mai mică pondere, de 10%, o au cele
trei costume care au trei defecte.
 Grupările simple
Grupările simple se pot face pentru toate caracteristicile din programul de
observare sau numai pentru acelea care urmează să fie prelucrate în
continuare. Aşa cum se poate observa din exemplul prezentat, pe baza
grupărilor simple se poate stabili frecvenţa corespunzătoare fiecărei grupe,
dar şi structura colectivităţii, în funcţie de caracteristicile de grupare.
Grupările combinate sunt caracterizate prin separarea datelor după cel puţin
două caracteristici:
2. După forma de exprimare a caracteristicilor, grupările pot fi:
• - exprimate prin cuvinte
• - exprimate numeric
➢ Grupările după caracteristici atributive exprimate prin cuvinte sunt denumite
şi grupări calitative sau clasificări, în cazul în care au caracter oficial (de exemplu:
clasificarea ramurilor economiei naţionale).
➢ Grupările după caracteristici atributive exprimate numeric sunt denumite şi
grupări cantitative (de exemplu: vechimea în muncă, înălţimea fizică).
Grupările după o caracteristică atributivă exprimată numeric se pot prezenta, în
funcţie de gradul de variaţie, sub formă de grupări pe variante şi grupări pe
intervale.

Grupările pe variante se aplică în cazul în care numărul valorilor numerice

înregistrate pentru caracteristica de grupare este redus, fiecare valoare
înregistrată constituind o grupă.
De exemplu: gruparea salariaţilor după nivelul de calificare, gruparea
unităţilor economice după numărul de salariaţi.

Grupările pe intervale se folosesc în cazul în care gradul de variaţie a

caracteristicii este mare, iar gruparea pe variante ar conduce la obţinerea unui
număr prea mare de clase.
De exemplu: gruparea unităţilor economice după cifra de afaceri.
 Gruparea datelor pe intervale
Metodologia de grupare a datelor pe intervale presupune
respectarea următoarelor etape:

➢ stabilirea mărimii intervalelor de grupare

➢ alegerea numărului de grupe
 Gruparea datelor pe intervale

❑Aceste etape depind de scopul grupării.

❑Dacă scopul grupării îl constituie sistematizarea datelor observării şi continuarea prelucrării
lor, atunci se recomandă ca numărul grupelor să fie mare, iar intervalele să fie egale.
❑Dacă prin grupare se urmăreşte numai cunoaşterea structurii colectivităţii şi a modificărilor
intervenite în timp, atunci se va folosi un număr mai mic de grupe, iar intervalele vor fi
neegale.
❑Numărul de grupe se stabileşte în urma unei analize calitative. Dacă datele sunt grupate pe
intervale egale, se va determina mărimea intervalului de grupare (k), raportând
amplitudinea variaţiei (A) la numărul de grupe (r):
unde: A = Xmax – Xmin
• Pentru a exemplifica gruparea pe intervale, să presupunem că, pentru un număr
de 30 de societăţi comerciale, s-au înregistrat datele privind cifra de afaceri obţinută de
fiecare societate la sfârşitul exerciţiului financiar. Aceste date, exprimate în lei, sunt:
85.000, 75.500, 48.000, 125.000, 39.000, 28.000, 110.000, 92.000, 105.000, 65.000, 56.000,
83.500, 91.000, 100.100, 34.000, 130.000, 115.000, 29.500, 122.000, 73.000, 143.000,
119.000, 61.000, 43.000, 34.000, 98.000, 21.000, 51.600, 117.000, 128.000. Realizarea
grupării pe intervale egale a celor 30 de societăţi comerciale, după cifra de afaceri, presupune
parcurgerea operaţiilor descrise mai jos. Se observă că sunt 30 de valori ale caracteristicii „cifră
de afaceri“ notată cu x.
• Luând în considerare numărul redus de unităţi şi câmpul de împrăştiere a valorilor
individuale, se poate alege separarea unităţilor economice pe şase grupe.
• Se determină amplitudinea variaţiei:
A = Xmax – Xmin , unde Xmax = 143.000, iar Xmin = 21 000. A = 122 000 lei
• Mărimea intervalului de grupare se determină astfel:
• K = A/r , k = 122.000/6 grupe = 20.333,333 lei
❑Dacă din calcul rezultă un număr zecimal, mărimea intervalului se rotunjeşte întotdeauna
la numărul natural următor. Prin urmare, k = 20.334 lei.
❑Intervalele de grupare se pot construi astfel încât limita superioară a unui interval să nu
se repete ca limită inferioară a intervalului următor.
❑Prima grupă se poate obţine pornind de la Xmin sau de la o valoare mai mică,
convenabilă din punctul de vedere al calculelor care urmează să fi e făcute pe baza
grupării, la care se adaugă mărimea intervalului. După mărimea cifrei de afaceri, cele
şase grupe pot fi construite astfel:
(20 000; 40 334], (40 334; 60 668], (60 668; 81 002], (81 002; 101 336],
(101 336; 121 670], (121 670; 143 000].
❑La alegerea limitelor care se includ în interval trebuie să se aibă în vedere să nu rămână
nicio unitate în afara grupării, să se evite asimetria pronunţată în repartizarea frecvenţelor
şi apariţia unor grupe la care frecvenţa este zero.
 • Se pot întâlni situaţii în care, la intervalele
extreme, lipseşte una dintre limite, ceea ce
înseamnă că sunt deschise. Astfel, în cazul
exemplului prezentat, primul interval va fi
„sub 20 334“, iar ultimul, „143 000 şi peste“.
INTERPRETARE În acest caz, se recurge la închiderea
convenţională a acestor intervale, cu mărimea
intervalelor alăturate.