Este o metoda constand in clasificarea datelor avand caracteristici similare
pe grupe. Fiecarei grupe i se spune strat. Obiectivul este acela de a izola cauza unei probleme, identificand gradul de influenta a anumitor factori. Stratificarea se poate stabili in functie de: personal; materiale; masini si utilaje; zonele de gestiune; timp; mediu; localizarea geografica etc; O analiz matematic riguroas necesit mai multe informaii pentru fiecare dat. De exemplu, pentru a mpri populaia unei ri n diverse categorii dup poziia acestora n structura social, sunt necesare informaii cu privire la numrul populaiei, categoriile sociale, criterii (limite) de ncadrare pe categorii etc. Aceast operaie se numete stratificarea datelor. n managementul calitii, stratificarea datelor este o cerin curent. ansele de mbuntire a calitii unui produs, de exemplu, cresc dac datele legate de parametrii calitativi sunt analizate detaliat. La nivelul unei histograme, a unui grafic de control etc., datele pot fi stratificate prin simboluri sau coduri de culori Aceast vizualizare permite gsirea unei cauze care provoac variaii speciale intr-un proces. Departajarea cauzelor, n funcie de efectele propagate, presupune ns un test de comparaie. Cercetarea cauzelor se face, n general, prin compararea caracteristicilor cu dou nivele obinute dintr-un factor de variaie unic. De exemplu, se compar frecvent sporurile de cereale nregistrate la hectar prin folosirea a dou tipuri de ngrminte sau, n cadrul fermelor de psri, sporurile de greutate nregistrate de puii pentru carne prin hrnirea cu dou tipuri diferite de furaje etc. Analiza se face pe baza msurtorilor realizate pe cele dou eantioane. Deoarece rezultatele nu sunt de fiecare dat sugestive, este necesar gsirea unei limite de la care diferenele constatate ntre medii reprezint mai mult dect variaia obinuit care apare ntotdeauna la experimentri. Etapele aplicrii metodei sunt: - se ntocmete tabelul alctuit din dou coloane denumite rezultat, care vor fi desprite de un spaiu suficient pentru trasarea sgeilor de legtur; - se traseaz sgeile care leag numerele dup ordinea cresctoare; - se nregistreaz rangurile rezultatelor. Dac mai multe rezultate sunt identice, li se va acorda un rang mediu egal, care nu trebuie s fie n mod obligatoriu numr ntreg; - se calculeaz suma rangurilor celui mai mic eantion;
- se compar rezultatele cu tabelul testului de comparare.
Pentru exemplificare ne vom folosi de un test de comparare a rangurilor. De asemenea vom folosi un tabel n care efectivele sunt de 13 la un eantion i de 11 la cellalt. Stratificarea se poate baza pe diferite instrumente ale calitatii, iar histograma este modul cel mai frecvent de a o prezenta. Exemplu S-au observat intarzieri la termenul de elaborare a rezolutiilor unui serviciu administrativ. Serviciul respectiv are doua birouri si se doreste sa se determine daca notiunea de birouri poate explica intarzierile emiterii de rezolutii. In principiu, se elaboreaza o histograma combinata a celor doua birouri (figura 5.8) pentru ca, ulterior, sa se realizeze histograme pentru fiecare birou in parte (figurile 5.9 a; 5.9 b). Se poate observa modul in care biroul B se incadreaza aproape complet in limita ceruta, in timp ce biroul A demonstreaza a fi responsabil pentru deviatiile limitei fixate.
Figura 5.8 Histograma combinata a celor doua birouri