Disciplina: Metodologia cercetării economice

Tema 8: Metode de prelucrare și analiză

cantitativă a datelor

Curs master:
Metodologia Cercetării economice
prof.univ., dr.hab. Larisa Șavga
 SUBIECTELE TEMEI:

1. Variabilele economice și măsurarea lor

2. Procedeele de prelucrare statistică primară a
datelor: centralizarea și gruparea/clasificarea
3. Indicatorii economico-statistici
4. Modalități de prezentare a datelor
1.Variabilele economice și măsurarea lor

VARIABILELE ECONOMICE ȘI
MĂSURAREA LOR
Metoda cantitativă de cercetare economică este metoda bazată pe
operarea cu mărimile cuantificabile, măsurabile.
În procesul înregistrării datelor, între valorile reale și cele
înregistrate pot să apară diferențe, care poartă denumirea de erori
de colectare
Ele pot fi întâmplătoare și sistematice.
 Erorile întâmplătoare provoacă abateri în sensul măririi sau
micșorării nivelului real al fenomenului și survin, din cele mai
multe ori, din neatenție.
 Erorile sistematice de înregistrare produc abateri
semnificative, de regulă într-un singur sens de la realitatea
observată.
 ORGANIZAREA DATELOR

Organizarea datelor are în vedere proiectarea unei în baza de date

care să asigure:

menținerea datelor într-o formă validă prin actualizare

periodică;
 asigurarea securității datelor pe diferite nivele de acces;
 asigurarea unui acces facil în funcție de tipul de prelucrări.

Datele rectificate de erori, codificate și organizate se transformă

în variabile economice, sau caracteristici.
1. Problema accesului la informații

SCALAREA

Este procedeul prin care mărimile

determinate sunt ordonate într-un anumit
Scalarea fel, de regulă, crescător sau descrescător,
folosind ca etalon unitatea de măsură
selectată pentru respectiva variabilă
 TIPURI DE SCALARE
Este considerată cea mai elementară din punct de vedere al
Scală nominală capacității de măsurare. Ea permite identificarea
(categorială) caracteristicilor. De exemplu, se studiază preferințele
populației pentru o serie de băuturi nealcoolice: Coca-Cola,
Sprite, Fanta, Seven Up, prin alegerea răspunsului „da/nu”.
Permite ordonarea caracteristicilor cercetate în funcție de
Scală ordinară un anumit criteriu, folosindu-se valori ordinare: primul, al
(cu ranguri) doilea, al treilea. De exemplu, primul loc în topul
preferințelor poate să-l ocupe Coca-Cola, al doilea – Sprite,
etc. (exemplu, preferință foarte înaltă 5 4 3 2 1 preferință
foarte joasă).
Se bazează pe utilizarea unor unități de măsură care fac
Scală cardinală posibilă nu numai stabilirea ordinii caracteristicilor analize,
(de interval) ci și a distanțelor dintre ele. La acest nivel de măsură, se
poate indica cu cât este mai mare o variabilă decât alta.
Se pot calcula media, dispersia, regresia, corelația.
Preferință foarte înaltă 7 6 5 4 3 2 1 preferință foarte joasă
 CLASIFICAREA SCALĂRII
în funcție de tip empirice - obținute în etapa de colectare a datelor
teoretice - care se referă la valori abstracte
în funcție de modul de calitative - exprimate în cuvinte
exprimare cantitative - exprimate în numere
în funcție de natura continue - pot lua orice valoare
variației discrete - pot lua valori exprimate numai în numere întregi
în funcție de modul de dependent - ale căror valori se modifică în funcție de valorile
raportare reciprocă variabilei independente
independent - ale căror valori variază liber
în funcție de gradul de univariate - care se referă la o singură variabilă statistică
complexitate bivariate - referitoare la două variabile statistice
multivariate - referitoare la trei sau mai multe variabile statistice
în funcție de nivelul variabile - care se referă la acțiunile și comportamentele unor
analizei microeconomice agenți economici individuali
variabile - care sunt asociate agregatelor și comportamentelor
macroeconomice colective
2. Procedeele de prelucrare statistică primară a datelor: centralizarea și
gruparea/clasificarea

Procedeele de prelucrare statistică primară a

datelor: centralizarea și gruparea/clasificarea
Datele măsurate urmează a fi sistematizate în vederea
evidențierii particularităților și trăsăturilor lor specifice. Acest
lucru se efectuează prin procedura centralizării.

Centralizarea Constă în totalizarea (însumarea) datelor individuale în

simplă a datelor scopul obținerii unor caracteristici sintetice ale
fenomenelor și proceselor studiate.

Cerințe:
 datele individuale trebuie să posede același conținut;
 să fie exprimate în aceleași unități de măsură;
 să posede caracter primar (de exemplu, cantități de bunuri)
și nu derivat (de exemplu, productivitate).
Gruparea este procedura de separare a datelor în
datelor subcolectivități omogene (grupe) după unul sau
mai multe caracteristici de grupare.

Se deosebesc grupări simple și grupări combinate.

• Grupările simple se obțin atunci, când separarea unităților
colectivității se face după o singură caracteristică de grupare: de
exemplu, gruparea angajaților din cadrul unei întreprinderi după
mărimea salariilor primite.
 Grupările combinate sunt efectuate după două sau mai multe
caracteristici: de exemplu, gruparea angajaților întreprinderii după
mărimea salariului și vechimea în muncă.
 PRINCIPII DE GRUPARE A DATELOR

Omogenitate: datele asemănătoare trebuie să aparțină

aceleiași grupe, iar cele diferite – grupelor
diferite;
Unicitate: evitarea dublei înregistrări, adică fiecare
dată să aparțină doar unei singure grupe;
Universalitate: toate datele trebuie să se încadreze în
grupele alcătuite după criteriul considerat.

Sistematizarea datelor după o variabilă nenumerică,

se numește clasificare.
 Prezentarea rezultatelor centralizării și
grupării /clasificării

Seria
Grafice
(distribuția Tabele
Diagrame
statistică)
 SERIA STATISTICĂ

Clasificarea hotelurilor
Prezentarea paralelă a după categorii
două șiruri de date, în
Categoria Numărul
care primul șir prezintă de confort de unități
caracteristica de grupare, 2 stele 7
iar cel de-al doilea – 3 stele 12
rezultatul centralizării 4 stele 3
caracteristicii aflate în 5 stele 1
raport cu ea. Total 23
 TABELELE
Conțin una sau mai multe statistice. Se construiesc după anumite
reguli privind elementele de conținut și de formă:
 titlul tabelului, care reprezintă, în mod succint conținutul lui;
macheta tabelului, formată din rețeaua de linii paralele verticale și
orizontale ce alcătuiesc rubricile tabelului;
subiectul tabelului, care reprezintă colectivitatea la care se referă
datele, se înscrie în capetele rândurilor;
 predicatul tabelului, care cuprinde sistemul de indicatori, se
înscrie în capătul coloanelor;
 datele numerice și denumirile textuale cu care se completează
rubricile tabelului;
 sursa datelor;
notele explicative, necesare pentru înțelegerea tabelului.
 Reguli de elaborare a tabelelor
Elaborarea tabelelor se efectuează conform anumitor reguli:
1.Tabelele nu trebuie să fie supraîncărcate cu detalii, mai rațională este
înlocuirea unui tabel estrem de complex cu câteva tabele mai mici după
volum, dar mai explicite după conținut.
2.Dacă tabelul conține mai multe linii, ele se cer a fi numerotate: pe lângă
faptul că facilitează utilizarea tabelului, numerotarea permite, în anumite
cazuri, explicarea operațiunilor necesare a fi efectuate pentru obținerea
anumitor indicatori.
3.Tabelul trebuie să conțină denumirea unităților de măsură. Dacă toți
indicatorii sunt exprimați în aceleași unități de măsură, denumirea lor este
plasată lângă titlul tabelului. Dacă unitățile de măsură sunt diferite, ele
sunt reflectate pe lângă indicatorii corespunzători, sau pentru ele este
prevăzută o coloniță specială.
4.Tabelul trebuie să conțină totalurile – parțiale și finale.
5.Valorile nule ale indicatorilor se înregistrează cu semnul (-), iar lipsa
datelor cu privire la obiectul cercetat – cu trei puncte (…).
 GRAFICUL
Graficul este o imagine spațială, cu caracter
convențional, care reliefează esențialul pentru
GRAFICUL obiectul cercetării. Graficul deține elemente comune
cu tabelul și seria statistică, dar posedă și elemente
specifice: rețeaua graficului, scara, legenda.

Rețeaua Este constituită din totalitatea liniilor verticale și

graficului orizontale sau din cercuri concentrice, care servesc la
construirea graficului propriu-zis.
Scara de Este elementul care stabilește corespondența dintre
reprezentare unitatea grafică de măsură și unitatea de măsură a
caracteristicii.
Legenda Este alcătuită din scurte explicații ale semnelor
graficului convenționale, culorilor, liniilor folosite în
construcția graficului.
 Grafice după
modul de
construire

Diagramele Hărți statistice

(graficele care (dispersarea
exprimă relațiile spațială a
cantitative) datelor)

• comparative
• cartograme
• de structură
• cartodiagrame
• de dinamică
 Grafice după
forma imaginii

Liniare De plan

• în coloane
• simple
• în bare
• combinate
• în cerc
• sectoriale
3. Indicatorii economico-statistici

Indicatorii economico-statistici

Reprezintă expresia numerică a unor

Indicatorul
fenomene și procese social-economice,
statistic
definite în timp, spațiu și structură
organizatorică
 INDICATORI
STATISTICI

Indicatori primari Indicatori derivați

(absoluți) (se obțin prin prelucrarea
exprimă direct valoarea sau statistică a mărimilor
structura unei caracteristici absolute) prin aplicarea
cercetate diverselor metode de calcul

Se obțin:
Indicatori de volum Indicatori de nivel – • mărimi relative
– caracterizează determină gradul de • mărimi medii
colectivitatea sau o asigurare sau de • indicatori al variației
caracteristică a randament (nr. de • indicatori ai
colectivității automobile la 100 de
dinamicii
(nr. angajaților sau nr. persoane)
persoanelor în vârstă)
 Indicatorii economico-statistici

Indicatorii economico-
statistici

Absoluţi Derivaţi

relativi descriptivi dinamici de interacţiune

Indicatori economico-statistici derivați relativi

1. de structură: partea variabilei în colectivititate

 ponderea valorii adăugate în PIB
 rata șomajului
 coeficient bugetar
 cota de piață deținută

2. de intensitate: raportul între 2 variabile

 PIB per capita
 rentabilitate
 productivitate
 Indicatori economico-statistici derivați descriptivi

I. de tendință centrală
1. valoare medie: expresie sintetică a ansamblului valorilor
unei variabile
2. valoare modală: valoarea variabilei cu cea mai mare
frecvență de apariție
II.de dispersie
1. amplitudinea variației: diferența dintre valoarea maximală
și minimală a variabilei
2. abaterea standard: oscilația valorii variabilei în jurul
mediei
3. coeficientul de variație: raportul dintre abaterea standard și
medie
 Indicatori economico-statistici derivați dinamici

1. indicele de variație: raportul dintre nivelul variabilei din

perioada curentă și din perioada de bază

2. ritmul de variație: raportul dintre variația variabilei și

mărimea ei în perioadă de bază

3. coeficientul de elasticitate: raportul dintre variația relativă

a variabilei independente și variația relativă a variabilei
factoriale
 Indicatori economico-statistici derivați
de interacțiune

1. coeficientul de corelare: intensitatea legăturii dintre două

variabile (-1; +1)

1. coeficientul de regresie: intensitatea legăturii dintre

variabila dependentă și una sau mai multe variabile
independente (0; +1).
 Modalitățile de prezentare a datelor

Continue Discontinue

1. Valorile unei variabile Tabel simplu

2. Valorile minimale și maximale ale Histograma Diagramă cu
variabilei bare
3. Modalități variabilei în timp Grafic liniar
4. Structura variabilei Diagramă sectorială
5. Compararea valorilor mai multor Tabel combinat
variabile
6. Compararea valorilor minimale și Diagramă în bare multiple
maximale ale mai multor variabile
7. Compararea modificării variabilelor în Grafic liniar multiplu
timp
Mulțumesc!