Cap.

1 Datele
elementare și
sistematizarea lor

1.4. Prezentarea rezultatelor

prelucrării statistice
1.4. Prezentarea rezultatelor prelucrării statistice
Tabelul statistic
 Tabelul statistic
Tabelele statistice pot fi privite sub două aspecte:

1. Din punctul de vedere al formei, tabelul statistic este o rețea de linii orizontale
și verticale, care, prin întretăiere, formează linii, coloane și rubrici, în care se
înscriu mai multe cifre şi mai puţine cuvinte.

2. Din punctul de vedere al conținutului, tabelul statistic sintetizează un

ansamblu de judecăți despre subiect (colectivitatea social-economică și grupele ei
de componente) şi despre predicat (caracteristicile statistice).
 Elementele tabelului statistic sunt:

macheta tabelului

subiectul tabelului
Tabelul
statistic predicatul tabelului

datele numerice

nota explicativă.
Exemplu:
 Macheta tabelului cuprinde:

a) scheletul tabelului – alcătuit din linii

Elementele orizontale și verticale, care se întretaie
tabelului formând rânduri, coloane și rubrici;
statistic
b) titlurile tabelului – se referă la totalul
general al tabelului, la titlurile rândurilor şi la
titlurile coloanelor.
 Subiectul tabelului arată despre ce colectivitate se
vorbește în tabel și este dat de titlul general și de
titlurile rândurilor tabelului. Titlul general se trece în
partea superioară a tabelului și cuprinde colectivitatea
despre care se vorbește.
Elementele
tabelului În exemplul nostru, titlul general al tabelului îl
constituie situația producției, pe fiecare angajat, la
statistic atelierul «Prelucrări mecanice» de la S.C.
„ZORILE“ S.A.

Titlurile se trec la capetele rândurilor, iar în exemplul

considerat, acestea sunt reprezentate de numele
angajaților.
 Predicatul tabelului arată acțiunea subiectului.
Acesta este format din denumirea caracteristicilor prin
care descriem colectivitatea prezentată și din datele
Elementele
numerice care arată mărimea colectivității și a
tabelului
diferitelor grupe componente. Predicatul se scrie, de
statistic
regulă, la capetele coloanelor. Pentru exemplul
considerat, predicatul este reprezentat de
caracteristicile: funcție, vechime și număr piese
realizate.
 Datele numerice se înscriu în rubricile tabelului şi
sunt formate din indicatori absoluţi şi indicatori
derivaţi. În exemplul considerat, datele letrice se referă
la funcţia angajaţilor, iar cele cifrice se referă la
vechimea şi numărul pieselor realizate.
Elementele Nota explicativă însoţeşte tabelul numai în cazul în
tabelului care sunt absolut necesare unele explicaţii. Aceasta
este notată dedesubtul tabelului şi indică sursa datelor
statistic şi metodele folosite pentru obţinerea diferiţilor
indicatori. Tabelele statistice sunt de trei feluri, şi
anume: simple, pe grupe, combinate.
Tabelele simple prezintă colectivitatea nedespărţită pe
grupe. Acestea se folosesc în scopuri informative şi de
raportare.
Tabelul
 Tabelele pe grupe
➢prezintă colectivitatea despărțită în grupe omogene, pe baza unei singure
caracteristici de grupare care poate fi calitativă sau cantitativă.
➢ De exemplu, în tabelul următor, caracteristica de grupare se exprimă în cuvinte
și reprezintă mediul de proveniență (urban, rural).
 Tabelele combinate
➢prezintă colectivitatea despărțită în grupe omogene, pe baza a cel puțin două
caracteristici de grupare, folosite simultan. Aceste tabele sunt mai bogate în
conținut, deoarece oferă mai multe informații despre colectivitatea prezentată.
Așa este și tabelul următor, care prezintă gruparea elevilor după două
caracteristici calitative: mediul de provenienţă şi sexul.
 ■ tabelul trebuie să aibă un titlu scurt, clar și concis,
din care să rezulte fenomenul prezentat, timpul și locul
La elaborarea unde se desfășoară ancheta statistică;
■ se alege forma tabelului – simplu, pe grupe sau
tabelelor combinat – în funcție de conținutul fenomenului ce
statistice urmează a fi prezentat și de scopul urmărit;
■ subiectul se trece la capetele rândurilor, iar
trebuie predicatul la capetele coloanelor;
respectate ■ rândurile și coloanele trebuie dispuse într-o
succesiune logică;
următoarele ■ notarea indicatorilor în tabel se face în ordinea
reguli: importanţei lor, iar pentru fiecare indicator se precizează
unitatea de măsură. Dacă unitatea de măsură este
comună tuturor indicatorilor, atunci aceasta se
menționează deasupra tabelului.
Seriile statistice
 ● cerinţele de ordonare a datelor, de
Prezentarea ţinere a unei evidenţe în raport cu un
anumit criteriu (timp, teritoriu);
datelor sub forma
● stau la baza calculării indicatorilor
seriilor statistice derivaţi;
prezintă o serie de ● facilitează desprinderea unor tendinţe.

avantaje: Din aceste motive, seriile statistice sunt

considerate „materia primă“ a
analizelor statistice.
După conţinutul caracteristicii de grupare, se deosebesc următoarele tipuri de serii:

A. Seria statistică de distribuţie

– reprezintă o corespondenţă între
valorile caracteristicii atributive
(numerică sau calitativă) şi
frecvenţa de apariţie a acestor
valori. În acest sens, seria
statistică poate fi calitativă sau
cantitativă.

Exemplu de serie de distribuţie

calitativă:
 Seria este calitativă,
deoarece caracteristica
de grupare se exprimă
prin cuvinte
(profesiile).
Exemplu de serie de
distribuţie cantitativă:
 B. Seriile statistice
de spaţiu sau
teritoriale
B. Seriile statistice de spaţiu sau
teritoriale prezintă legătura dintre şirul
variantelor caracteristicii de spaţiu şi
frecvenţa apariţiei fiecărei variante.

Exemplu de serie de spaţiu:

C. Seriile de timp, numite şi serii dinamice sau cronologice, prezintă variaţia în
timp a unei colectivităţi date.
 Seria de momente
prezintă frecvenţa
colectivităţii date, în
diferite momente
succesive. Datele
numerice ale seriei
dinamice de momente
nu se însumează.

Exemplu de serie de
momente:
 Serie dinamică de intervale
Seria de intervale prezintă
frecvenţa colectivităţii date pe
diferite intervale de timp egale
(luni, trimestre, ani).
Datele seriei dinamice de
intervale se însumează.

Exemplu de serie dinamică de intervale:

Grafica datelor statistice. Reguli de reprezentare grafică. Tipuri de
grafice
 Grafica datelor statistice. Reguli de
reprezentare grafică. Tipuri de grafice

■ să înţeleagă
■ să memoreze ■ să observe
mai bine
şi să compare nivelul,
dinamica
datele cu structura şi
Utilizatorul graficului va fenomenelor şi
uşurinţă, deplasările
a proceselor
reuşi: datorită structurale
economice,
prezentării lor ale
precum şi
în mod sugestiv fenomenelor
răspândirea lor
şi intuitiv; studiate;
teritorială.
 1. Titlul graficului trebuie să fie scurt, clar şi concis, iar
din conţinutul său trebuie să rezulte fenomenul
Elaborarea reprezentat, locul şi timpul în care se desfăşoară.
unui grafic
Un exemplu de titlu de grafic: „Cifra de afaceri pe
presupune ultimii cinci ani la S.C. X S.A.“.
utilizarea 2. Scara de reprezentare este compusă dintr-o linie
orizontală sau verticală, care este divizată printr-un şir
următoarelor de puncte numerotate.
elemente: Distanţa dintre grupele de puncte se numeşte
intervalul graficului, iar distanţa dintre valorile
numerice ale punctelor se numeşte interval
numeric.Valorile numerice se aşază în dreptul
subdiviziunilor şi nu între ele.
 3. Reţeaua graficului este formată din linii paralele,
dispuse vertical sau orizontal, din linii încrucişate
sau cercuri concentrice, care poartă denumirea de
reţea ordinară.
3. Reţeaua
graficului Există şi grafice la care reţeaua se construieşte cu
ajutorul sistemului coordonatelor rectangulare, care
se compune din două drepte perpendiculare,
numite axe, ce se întretaie la origine. Linia
orizontală se numeşte axa x-ilor (abscisă), iar cea
verticală se numeşte axa y-ilor (ordonată).
 1. Grafice utilizate pentru reprezentarea seriilor
de distribuţie

Histograma se poate construi în două tipuri:

Tipuri de ■ prin batoane – este specifică seriilor de distribuţie
grafice: după variante ale caracteristicii atributive, dar poate fi
folosită şi pentru reprezentarea distribuţiilor după
intervale de variaţie, caz în care centrele acestor
intervale sunt luate ca elemente de referinţă;
■ prin dreptunghiuri (prin coloane sau bare
dreptunghiulare) – este specifi că distribuţiilor după
intervale de variaţie.
Fig: Histograma distribuţiei personalului salariat, după profesie.
Fig: Histograma distribuţiei salariaţilor, după productivitatea muncii (mii lei).
Poligonul frecvenţelor se
obţine prin unirea
vârfurilor batoanelor sau
prin unirea
mijlocului bazelor
superioare ale
dreptunghiurilor din
histogramele
corespunzătoare.
 Curba frecvenţelor cumulate
Curba frecvenţelor cumulate nu prezintă un mod de construcţie prea diferit
de cel prezentat la histogramă, cu deosebirea că pe ordonată este trecută scara
de reprezentare a frecvenţelor cumulate. Această curbă a frecvenţelor
cumulate este folosită mai frecvent pentru distribuţiile după intervale de
variaţie. Ea presupune determinarea frecvenţelor cumulate crescător înainte
de efectuarea reprezentării grafice.
2. Grafice utilizate pentru reprezentarea seriilor cronologice
Reprezentările grafice folosite în mod obişnuit pentru seriile cronologice sunt:
➢ Cronograma
➢ Histograma
➢ Diagrama prin coloane şi benzi.

Cronograma. Pentru realizarea cronogramei, se folosesc axele rectangulare OX şi OY. Pe abscisă, se trec
variantele caracteristicii de timp, astfel: în dreptul diviziunilor scării, dacă seria este de momente; în
dreptul intervalelor dintre diviziuni, dacă seria este de intervale de timp.
Pe ordonată, se trec valorile scării de reprezentare aferente fenomenului a cărui evoluţie se urmăreşte. De
pe abscisă, din dreptul diviziunilor – pentru seria de momente – sau din dreptul intervalelor – pentru seria
de intervale – se ridică
perpendiculare a căror înălţime este proporţională cu indicatorii reprezentaţi grafic.
Prin unirea vârfurilor acestor perpendiculare, se obţine cronograma.
Histograma
 Diagrama prin coloane. Coloanele sunt nişte dreptunghiuri cu bază egală,
dispuse vertical, care au înălţimea direct proporţională cu mărimea
indicatorului reprezentat grafic.
Diagrama prin benzi. Benzile sunt dreptunghiuri dispuse orizontal, iar
valorile numerice fi gurează sub scara graficului.
Diagrama
prin coloane
şi benzi.
 În cazul în care datele nu constituie o serie statistică
şi sunt folosite pentru compararea a două, trei
niveluri ale aceluiaşi fenomen, efectuate în perioade
sau spaţii diferite, grafica acestor date se va realiza
prin folosirea următoarelor figuri geometrice:
Diagrama ➢dreptunghiul,
prin coloane ➢cercul,
şi benzi. ➢pătratul,
➢paralelipipedul,
➢cilindrul
➢ sfera.