Prezentarea datelor statistice sub forma reprezentarilor grafice

Reprezentarea datelor statistice se poate face n dou moduri: prin tabele statistice i
prin grafice. Tabelele statistice pot fi: simple, ntocmite pe baza simplei centralizri a datelor
statistice, reprezentnd populaia negrupat :
-pe grupe- ce reprezint populaia desprit n grupe omogene dup o singur
caracteristic;
-combinate- ce reprezint populaia desprit n grupe omogene dup dou sau mai
multe caractreristici. Graficele (diagramele statistice) reprezint tot o form de prezentare a
datelor statistice, avnd avantajul c ofer o imagine mai sugestiv a fenomenelor cercetate
dect tabelul.
Cele mai utilizate diagrame statistice sunt histogramele i poligoanele frecvene. Fie o
populaie i notm cu o caracteristic a sa. Caracteristica asociaz fiecrei uniti statistice
din populaia o valoare , determinat n general prin msurtori.
Definiie: Mulimea ordonat dup valorile lui , se numete repartiie empiric a
caracteristicii pe populaia sau serie statistic.
Definiie: Numrul reprezentnd unitile statistice (indivizii) dintr-o mulime se
numete frecven absolut a lui . Cu alte cuvinte, numrul indivizilor (unitilor
statistice)dintro populaie pentru care caracteristica ia o aceeai valoare se numete frecven
absolut a valorii respective. Dac valorile distincte ale caracteristicii sunt , atunci
frecvenele absolute reprezint numrul unitilor statistice care corespund acelor valori.
Fie numrul unitilor statistice ale unei populaii i frecvene absolute, atunci:
Exemplu. ntr-o pdure sunt 12 specii de animale slbatice. Numrul femelelor din fiecare
specie este de 5, 12, 25, 5, 12, 25, 18, 12, 14, 7, 25,18. n acest caz, populaia statistic este
reprezentat de cele 12 specii din pdurea respectiv, iar caracteristica de numrul femelelor,
ca n tabelul urmtor: Mulimea perechilor constituie o serie statistic: , iar .
Observaie: Ca regul general, valorile ale caracteristicii respective se scriu n tabel n
ordine cresctoare.

Pentru exemplul de mai sus, frecvenele relative se scriu astfel: Observaiile (discrete sau
continue) efectuate asupra unei caracteristici a unei populaii statistice se repartizeaz n
subintervale ale intervalului maxim de variaie, numite clase de valori. Clasele de valori sunt
utile atunci cnd volumul de date este mare. Clasele de valori au aceeai lungime, eventual
cu excepia ultimei clase. Repartiiile de frecven se reprezint grafic prin histograme sau
poligoane de frecven
In vederea realizarii operatiunilor de prelucrare, interpretare, previziune si
prezentare a datelor statistice initiale sau a indicatorilor obtinuti in urma prelucrarii, se
procedeaza, de regula, la vizualizarea indicatorilor economico-financiari folosind
reprezentari grafice, care se construiesc cu ajutorul sistemului de axe rectangulare, prin figuri
geometrice, harti, figuri simbolice etc.
Pentru obtinerea unui mesaj corect prin grafic este necesar sa se apeleze la tipul
de reprezentare care se potriveste specificului datelor ce vor fi vizualizate in forma grafica.
Astfel, in practica se utilizeaza urmatoarele tipuri de reprezentari grafice:
- diagrama prin benzi - este recomandata a fi utilizata in cazul datelor care
exprima: lungimea (raurilor, fluviilor, soselelor, cailor ferate); varsta populatiei (piramida
varstelor); productia unor bunuri industriale sau agricole realizate intr-un an. De asemenea,
aceasta modalitate de reprezentare este folosita si in cazul seriilor dinamice formate dintr-un
numar redus de indicatori distantati inegal in timp.
- diagrama prin coloane - are o utilizare mai frecventa atunci cand dorim sa
reprezentam grafic un numar redus de indicatori sistematizati in serie dinamica;
- diagrama de structura - este utilizata pentru reprezentarea tipurilor calitative
de fenomene existente intr-o colectivitate. Diagrama de structura se poate realiza pe cerc,
semicerc, patrat sau dreptunghi prin reprezentarea grafica a marimilor relative de structura
referitoare la grupele unei colectivitati;

- diagrama polara - este aplicata cu predilectie pentru reprezentarea grafica a

unor indicatori de volum inregistrati pe segmente de timp componente ale unei perioade;
- histograma - este folosita la reprezentarea seriilor de variatie pe intervale;
- curba cumulativa de frecvente (ascendenta sau descendenta);
- cronograma - este o modalitate clasica de reprezentare a seriilor dinamice
formate dintr-un numar suficient de mare de indicatori;
- cartograma - se realizeaza pe harta prin hasurari de intensitati diferite in functie
de marimea indicatorilor reprezentati;
- cartodiagrama - se construieste pe harta folosind diagrame inscrise in fiecare
zona teritoriala;
- figuri geometrice (patrat, cerc, paralelipiped, dreptunghi) - sunt folosite in
special pentru reprezentarea grafica a unor indicatori de volum;
- figuri simbolice - acestea reproduc la dimensiuni proportionale marimea
indicatorilor de volum pe care dorim sa-i reprezentam.
Studiul reprezentarilor grafice ne permite sa formulam aprecieri privind evolutia
si tendinta indicatorilor economico-financiari, sa concluzionam asupra unor aspecte ale
corelatiilor dintre fenomene, sa caracterizam din punct de vedere spatial dezvoltarea unor
fenomene, sa vizualizam structura fenomenelor etc. Este de relevat faptul ca aceasta metoda
de analiza prin grafice este utilizata si ca etapa intermediara de lucru in cadrul folosirii altor
metode mai complexe, cum ar fi metodele statistico-matematice de analiza a corelatiilor
dintre fenomene sau cele de modelare a seriilor dinamice.