CAP.

17 ȘOMAJUL ȘI PIAȚA
MUNCII
Departamentul de Economie şi Relaţii Internaţionale
FEAA, UAIC Iaşi
Prof. ……………………
Curs Economie anul I
Suport curs: P Heyne et al., Modul de gandire economic
OBIECTIVE
 Ce este șomajul ?
 Piața muncii și particularitățile sale

 Cererea de muncă și determinanții săi

 Oferta de muncă și determinanții săi

 Indicatori de caracterizare a pieței muncii

 Șomajul și consecințele lui

 Caracteristici ale șomajului

 Formele somajului

 Reducerea șomajului
 Ce este șomajul ?
 “fenomen social care constă în persistența inactivitățíi forțate a
unui fost salariat sau a unei părți a foștilor salariați care nu mai
găsesc de lucru din cauza situației economice defavorabile”
(Dicționar Universal Ilustrat al Limbii Române)
 “fenomen economic cauzat de crizele sau de recesiunile
economice, care constă în aceea că o parte dintre salariați rămân
fără lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea și oferta de forță
de muncă” (Mic Dicționar Academic MDA)
 Comentariu și completare

 Apare și se măsoară pe piața muncii

 Piața muncii și particularitățile sale
 Ce este piața muncii ?
 Particularități

- subiectul și obiectul acestei piețe se referă la om

- este segmentată, cu mobilitate mare pe sector
- este reglementată
- pe ea se întâlnesc angajatorii cu lucrătorii
- piață a muncii națională și locală
- dualitatea pieței muncii: piețe primare – secundare
- segmentele pieței muncii sunt interrelaționate
 Cererea de muncă și
determinanții săi
 Ce este cererea de muncă, prin ce se exprimă?
 Cererea de muncă = cerere derivată
 Determinanți cantității cerute de muncă:

- cererea de bunuri
- dinamica salariului: efect de scară, de substit.
- cantitatea de capital și dinamica prețului acestuia: efect de
scară, efecte de substituție
- alți factori, cu acțiune indirectă:
- care influențează cererea globală (de exemplu, creșterea
veniturilor reale, reducerea impozitelor, reducerea ratei
dobânzii etc)
- creșterea investițiilor
- variația exporturilor și importurilor
- implicarea guvernului in economie
Oferta și determinanții săi (1)
 Ce este oferta de muncă și cum se exprimă ?
 Resursele de muncă – vezi schema pe slide-ul următor RMT = PVM
+ PAVMA – PIM
 Populația activă = Pop.ocupată + Șomerii
 Populația inactivă = Pop.totală – Pop.activă

Vezi slide-ul cu participarea populației la forța de muncă în România

1997-2011

În concluzie:
oferta curentă de muncă = pop. activă
Pop. Activă = pop.ocupată + șomeri
Populația totală și structura sa
Participarea populaţiei la forţa de muncă
în România 1997 – 2011 (mil. persoane)
 1997 1999 2001 2003 2004 2005 2006
 Pop.totală 22,3 22,3 22,3 21,6 21,6 21,6 21,57
 Pop.de 15-64 ani 15,16 15,19 15,28 14,93 14,96 15,02 15,03
Populaţia activă 11,76 11,56 11,15 9,9 9,9 9,8 9,56 Total
pop.ocupată............ 9,56 9,94 10,93 9,53 Pop.ocup.15-
64 9,9 9,6 9,5 8,6 8,63 8,65 8,8 Şomerii BIM
0,706 0,79 0,74 0,68 0,80 0.70 0,73

 2007 2008 2009 2010 2011 Populația

totală 21,55 21,52 21,48 21,44 21,38 pop.15-64 ani
15,05 15,04 15,03 15,0 14,97 populația activă 9,48
9,8 9,86 9,77 9,82 total pop. ocupată 9,64 9,25
9,18 9,05 9,09 pop. ocup.15-64 ani 8,84 8,88 8,81
8,82 8,75 șomeri BIM 0,641 0,576 0,681
0,725 0,730
Oferta și determinanții săi (2)
- Numărul de ore lucrate
Oferta și determinanții săi (3)
 Oferta de muncă şi capitalul uman
 Oferta de muncă şi mobilitatea populaţiei
- mobilitate geografică
- mobilitatea ocupaţională
Migrația forței de muncă
- emigrare vs imigrare
- efecte asupra pieței muncii
- avantaje șe dezavantaje
” Indicatori de caracterizare a pieţei muncii
 - rata de activitate (sau de participare la forţa de muncă) reprezintă
raportul procentual dintre populaţia activă şi populaţia totală în vârstă de 15
ani şi peste
 - rata de ocupare reprezintă raportul procentual dintre populaţia ocupată şi
populaţia totală în vârstă de 15 ani şi peste
 - rata şomajului BIM reprezintă raportul procentual între numărul
şomerilor BIM şi populaţia activă sau un raport procentual între numărul
șomerilor (la numărător) și suma numărului șomerilor și populației ocupate
(la numitor).
 - rata şomajului , aşa cum se calculează de către Institutul Naţional de
Statistică din ţara noastră, reprezintă raportul procentual dintre numărul
şomerilor înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă şi
populaţia activă civilă (şomeri plus populaţie ocupată civilă).
 Populaţia ocupată civilă , conform metodologiei balanţei forţei de muncă,
include toate persoanele care, în anul de referinţă, au desfăşurat o activitate
economico-socială aducătoare de venit, cu excepţia cadrelor militare şi a
persoanelor asimilate acestora (personalul MapN, MAI, SRI, militari în
termen), a salariaţilor organizaţiilor politice şi obşteşti şi a deţinuţilor.
Șomerii înregistrați, conform legii
 În baza prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor
pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, şomerii
înregistraţi sunt persoanele care îndeplinesc în mod cumulativ
condiţiile :
a). Sunt în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimul 16 ani
şi până la îndeplinirea condiţiilor de pensionare ;
b). Starea de sănătate şi capacităţile fizice şi psihice le fac apte pentru
prestarea unei munci ;
c). Nu au loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează din
activităţi autorizate potrivit legii venituri mai mici decât
indemnizaţia de somaj ce li s-ar cuveni potrivit legii ;
d). Sunt disponibile să înceapă lucrul în perioada imediat următoare
dacă s-ar găsi locuri de muncă ;
e). Sunt înregistrate la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de
Muncă sau la alt furnizor de servicii de ocupare, care funcţionează
în condiţiile prevăzute de lege.
Indicatori de caracterizare a pieții muncii in
UE
 2001 2008 2009 2011
1.Populatia totală (000) 477 860 490 665 492 290 495 147
2.Pop.15-64 ani 320 968 330 447 330 935 331 416
3.Populația ocupată(000) 212 941 227 990 223 946 223 291
4.Pop.ocup.15-64 ani 200 792 217 402 213 526 213 027 5.Rata
ocup.(% pop.15-64 ani) 62.6 65.8 64.5 64.3 6.Rata ocup.(%
pop.15-24 ani) 37.5 37.4 35.0 33.6 7.Rata ocup.(% pop.25-54
ani) 76.2 79.5 78.0 77.6 8.Rata ocup.(% pop.55-64 ani)
37.7 45.6 46.0 47.4 9.Ocup.Servicii (%total ocup.) 66.8
69.9 70.9 71.8 10.Ocup.in ind. (%total ocup.) 26.5 24.7
23.8 22.9 11.Ocup.in Agr.(%total ocup.) 6.8 5.4 5.4
5.3 12.Rata activ.(%pop.15-64 ani) 68.6 70.8 70.9 71.2
13.Rata activ.(%pop.15-24 ani) 45.6 44.3 43.7 42.7 14.Rata
activ.(%pop.25-54 ani) 82.5 84.6 84.7 85.0 15.Rata activ.
(%pop.55-64 ani) 40.3 48.1 49.1 50.9 16.Șomaj total (000)
19 263 16 828 21 513 23 221 17.Rata șom.(% forța de m.15+)
8.6 7.1 9.0 9.7 18.Rata șom. tineri(% din 15-24) 17.2
15.8 20.1 21.4 19.R.șom.l.durată (% f. muncă) 3.9 2.6
3.0 4.1 20.R.șom.tineri (% pop.15-24 ani) 8.1 6.9 8.7
9.1
Indicatori de caracterizare a pieții muncii in
Romania
 2001 2008 2009 2010 2011
1.Populatia totală (000) 22 326 21 517 21 484 21 447 21 384 2.Pop.15-
64 ani 15 277 15 042 15 028 14 999 14 968 3.Pop.ocup.(000)
…… ……. 9 181 9 049 9 087 4.Pop.ocup.15-64 ani
9 529 8 882 8 805 8 822 8 750 5.R.ocup.(%pop.15-64 ani) 62.4
59.0 58.6 58.8 58.5 6.R.ocup.(%pop.15-24 ani) 32.6 24.8
24.5 24.3 23.8 7.R.ocup.(%pop.25-54 ani) 76.6 74.4 73.7
74.4 74.1 8.R.ocup.(%pop.55-64 ani) 48.2 43.1 42.6 41.1
40.0 9.Ocup.Servicii (% tot.ocup.) … … 40.1 39.7 39.2
10.Ocup.in ind.(% tot.ocup.) …. … 29.8 28.2 28.3 11.Ocup.in
Agr.(%tot.ocup.) ….. …. 30.1 32.1 32.6 12.R.activ.(%pop.15-
64 ani) 67.3 62.9 63.1 63.6 63.3 13.R.activ.(%pop.15-24 ani)
40.0 30.4 30.9 31.2 31.1 14.R.activ.(%pop.25-54 ani) 81.6
78.3 78.5 79.5 79.1 15.R.activ.(%pop.55-64 ani) 48.7 44.2
43.9 42.5 41.5 16.Șomaj total (000) 747 576 681
725 730 17.R.șom.(% din forța m.15+) 6.6 5.8 6.9 7.3 7.4
18.R.ș.tineri(% din f.m.15-24) 17.6 18.6 20.8 22.1 23.7
19.R.ș.l.durată (% din f.m.) 3.2 2.4 2.2 2.5 3.1 20.R.ș.tineri
(% din pop.15-24) 7.5 5.7 6.4 6.9 7.4
 Căile formării șomajului
1. Pierderea locurilor de muncă de către cei angajați
(reducerea cantității de muncă cerute pe piața muncii),
2. Părăsirea voluntară a locului de muncă din diferite
motive
3. Creșterea cantității de muncă oferite pe piața
muncii prin intrarea în categoria populației active,
aflate în căutarea unui loc de muncă, a tinerilor
absolvenți ai unor cursuri de formare sau a altor
persoane aparținând rezervei de muncă
 Șomajul și consecințele sale
 din perspectiva pieţei muncii şomajul este o ofertă
excedentară de forţa de muncă.
 Oferta excedentară pe piața muncii este mult mai
gravă decât pe oricare altă piață.
De ce ?
 48 de milioane de şomeri în ţările membre ale OCDE
şi se apreciază că încă 15 milioane au renunţat să mai
caute un loc de muncă sau au acceptat fără voia lor o
slujbă cu normă redusă.
 Consecinţele şomajului
 la nivelul economiei naţionale:
-Producţia potenţială aferentă resurselor de muncă ale şomerilor
irosită pentru totdeauna,
-Costurile financiare ale protecției sociale a șomerilor
-Creşte inegalitatea, întrucât şomerii pierd mai mult decât cei angajaţi
 la nivelul fiecărui individ afectat de acest flagel:

- Deteriorarea condiţiei lui materiale, familiale, psihice,

- Deziluzia neputinţei încadrării într-o activitate utilă, care înseamnă
o gravă deteriorare a înseşi condiţiei lui umane.
 Caracteristici ale şomajului
 şomajul oscilează de la o ţară la alta, chiar şi în interiorul unor spaţii
integrate cum este Uniunea Europeană. (februatie 2013: Austria (4,8%), Germania
(5,4%), Lituania (5,5%), Olanda (6,2%) şi Malta (6,6%), România (6,7%) ; la polul opus:
Grecia (26,4%),Spania(26,3%),Portugalia (17,5%), Slovacia (14,6%)).
 şomajul oscilează de-a lungul timpului în aceeaşi ţară, odată cu fazele
ciclului economic. Comparați datele de mai sus cu cele din 2008, când economia UE
“duduia”, se afla în faza ascendentă a ciclului economic: Austria 3,8%, Lituania 4,3%, Olanda
3,1%, Spania 8,3%, Portugalia 8,5 %, iar Slovacia 9,6%, în timp ce la nivel de UE rata
șomajului era de 7,1%
 şomajul afectează într-o proporţie mai mare categoria lucrătorilor
necalificaţi, care este de patru, cinci ori mai expusă decât cei calificaţi
 tinerii sunt mai afectaţi de şomaj decât adulţii
 în majoritatea ţărilor membre ale UE, şomajul este mai ridicat la femei
decât la bărbaţi,
 şomajul din UE, comparativ cu cel SUA , se mai caracterizează printr-o rată
mult mai ridicată a şomajului de lungă durată
 şomajul este preponderent involuntar şi nu voluntar cum apărea în
abordarea teoriei neoclasice.
 Formele şomajului (1)
 șomajul voluntar și
cel involuntar
 Formele şomajului (2)
 şomajului tinerilor
 şomajului feminin,

 şomajului diplomelor

 şomajul pe termen lung

 şomaj total sau şomaj parţial

 şomaj deghizat

 şomaj aparent

 Şomaj tehnic
 Formele şomajului (3)

Şomajul fricţional şi structural

 şomajul fricţional care există atunci când venitul
naţional se află la nivelul său
potenţial reprezintă aşa
numitul şomaj normal sau
şomaj de echilibru, căruia îi
corespunde o rată naturală a
şomajului, denumită prin
termenul generic de NAIRU
(rata de şomaj care nu duce la
 şomajul structural o accelerare a inflaţiei)
 Definirea situației de ocupare deplină a
forței de muncă
( Prin folosirea ratei reale a șomajului (RRȘ)
RRȘ = Rata curentă a șomajului (RCȘ) – NAIRU)

Ocupare de plină
(Rata curentă a șomajului = rata naturală)
Supraocupare
(Rata curentă a șomajului < rata naturală)
Subocupare
(Rata curentă a șomajului > rata naturală)

Deci, în situaţia de ocupare deplină a forţei de muncă există doar

şomaj fricţional şi şomaj structural
 Formele șomajului(4)
Șomaj ciclic
 Când economia se află în recesiune
 Nivelul venitului național creat devine inferior venitului național
potențial (care s-ar fi obținut în condițiile utilizării depline a tuturor
resurselor productive disponibile)
 Cererea globală este insuficientă pentru a absorbi oferta potenţială
 Producţia reală devine mai mică decât producţia potenţială → un
decalaj recesionist.
 Nivelul şomajului ciclic poate fi determinat ca diferenţă între
numărul de persoane care ar putea fi angajate în condiţiile venitului
naţional potenţial şi numărul de persoane angajate curent.
 Când şomajul ciclic este zero, tot şomajul existent este fricţional şi /
sau structural , numit în literatura economică şi şomaj de echilibru
 Cum s-ar putea explica șomajul ciclic ? (reacția firmelor la slaba
flexibilitate a salariilor nominale în condiții de criză)
 “Legea” lui Okun
 Relația negativă între rata șomajului și nivelul producției
(al PIB-ului)
 unui procent de decalaj PIB (diferența între PIB-ul real și cel
potențial) îi corespunde o rată a șomajului de 0,5 procente.
 R.șom.=R. Nat.a șom.–(0,5 X Decalajul PIB),

(Dacă, de ex., r.n.ș.=5,2 %, iar PIB–ul creat =98 % din

PIB-ul pot., decalajul PIB-ului ar fi de -2 %.
→ o r.curentă a șom. de 5,2% - 0,5 X (-2) = 6,2 %)
 Caracterul estimativ al coeficientului 0,5

 Încercări de explicare a șomajului ciclic

 Reducerea şomajului
 reducerea lui implică intervenţia inevitabilă a guvernului ?
 stimularea cererii agregate prin politica economică:
- stimularea investiţiilor, publice și private
- cresterea consumului, privat și public
- creșterea exporturilor
 Pericolul derapajului inflaționist
 Dilema inflație - șomaj
 Pe termen lung, o implicare mai profundă a sistemului
educațional în asigurarea unei pregătiri mai adecvate a tinerei
generații
 modificarea politicii de protecţie socială
 o reformă a pieţelor forţei de muncă – flexicuritate
 Strategii ale ocupării forței de muncă:
- Strategia de la Lisabona, EUROPA 2020, Str.naționale