PIATA MUNCII IN

ROMANIA

SORA LOREDANA, BPC AN I

 Eu am apelat la aceasta tema deoarece piata fortei de munca in Romania constituie o

problema cu care se sonfrunta toata lumea.

Pe baza ultimelor previziuni în ceea ce priveşte şomajul şi angajările putem observa

că anul acesta va fi unul dificil şi plin de provocări. Specialiştii din domeniu susţin că am

putea vedea semne de redresare in anul 2011.

Către anul 2011 putem privi cu optimism şi cu speranţa că domeniile care au fost

înfloritoare în anii 2007 şi 2008 vor reveni, iar altele noi vor apărea. Iar sectoarele care

vor simţi ceva mişcări vor fi: Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, agricultura,

vânătoarea, silvicultura şi pescuitul, reiese dintr-un studiu realizat de Manpower. Eu sper

totusi sa se redreseze si domeniul economic, pentru ca dupa cum toti stim suntem foarte

multi studenti care nu au unde sa lucreze sau lucreaza pe un salar foarte mic. Pentru mine

realitatea este crunta

Potrivit analizei Manpower, în 2010, angajatorii din şase dintre cele 10 sectoare de

activitate analizate se aşteaptă ca ritmul de angajare să se îmbunătăţească, comparativ cu

trimestrul anterior si ii inteleg pe ceilalti pentru ca si eu ma confrunt cu aceasta problema.

Cele mai puternice intenţii de angajare în acest trimestru sunt raportate de către cei din

sectorul Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (+7%), unde previziunea înregistrează o

creştere considerabilă cu 10 puncte procentuale comparativ cu trimestrul trecut, şi cu 9

puncte procentuale faţă de Trimestrul 2, 2009 şi de către cei din Agricultură, vânătoare,

silvicultură şi pescuit, unde comparativ cu trimestrul anterior există o îmbunătăţire

remarcabilă de 18 puncte procentuale. În schimb angajatorii din sectoarele Construcţii şi

Transport, depozitare şi comunicaţii raportează cele mai sumbre previziuni de angajare,

respectiv de -21% fiecare.

Salariul rămâne prima motivaţie pentru un angajat

În condiţiile în care toate companiile reduc cheltuielile şi nicidecum nu se gândesc

la măriri salariale, am încercat să găsim alte motivaţii pentru un angajat. totusi cu toate că

s-a menţionat de nenumărate ori rolul pe care factorii de natură non-monetară îl au în

crearea satisfacţiei faţă de locul de muncă, consider că salariul este încă foarte important

pentru angajaţi.

Cele mai importante elemente pentru mulţumirea unui angajat sunt: drepturile

salariale, avantajele (asigurare medicală, bonusuri, prime, bonuri de masă etc.), siguranţa

jobului, flexibilitate şi echilibru între muncă şi viaţă personală şi comunicarea între

angajaţi şi conducere.

După 1989 capitalul uman din România a fost supus unor şocuri puternice datorate

tranziţiei către o economie de piaţă a societăţii româneşti şi instalării unui sistem politic

democratic.

Evaluarea capitalului uman permite efectuarea de analize, proiecţii şi înţelegerea

celor mai bune căi de acţiune pentru utilizarea acestor resurse.

Succesul de regulă nu este determinat de mărimea resurselor umane existente într-o

arie geografică ci în mare măsură de capacitatea capitalului uman de a folosi eficient şi

raţional aceste resurse.

 Unele ţări precum Japonia sunt un exemplu elocvent pentru susţinerea acestui punct

de vedere. Dezvoltarea tehnică, inovaţia, disciplina de muncă sunt elemente care fac din

Japonia una dintre cele mai dezvoltate ţări din lume. La polul opus se situează multe ţări

în special din Africa şi Asia care deşi beneficiază de resurse bogate se află într-o stare

avansată de sărăcie şi dependenţă de ajutoarele ţărilor dezvoltate.

Reformele declansate in tara noastra in 1990 urmaresc, in esenta, crearea unei

economii cu piata concurentala, performanta si durabila, in cadrul careia piata muncii are

un rol primordial. Unii cercetatori au ajuns la concluzia ca aceasta piata este atat de

importanta si revelatoare, incat trebuie considerata barometrul realizarii economiei

concurentiale.

Caracterizarea pietei muncii in Romania evolueaza in directia apropierii de piata

Uniunii Europene a muncii.

Starea pietii muncii in Romania se caracterizeaza prin mai multe trasaturi din care cele

mai importante sunt:

 Existenta unui pachet de legi si alte reglementari care constituie cadrul formal

de functionarea a acestei piete, intr-un mod care se apropie, in general, de cel

european;

 Resursele de munca ce formeaza obiectul acestei piete au fost pe termen lung

relativ constante, avand insa o usoara tendinta de crestere ca pondere in populatia

totala, in timp ce populatia ocupata s-a redus considerabil;

 Somajul a evoluat oscilant, dar are tendinta generala evidenta de crestere, rata

somajului sporeste nu atat pe seama diminuarii ocuparii, cat mai ales prin iesirea de

sub incidenta legala a perioadei de somaj;

 Raportul dintre populatia ocupata, salariati si pensionari s-a schimbat in

favoarea pensionarilor. Avand in vedere ca pensiile sunt platite prin contributia

baneasca a celor care lucreaza s-a accentuat presiunea ce se manifesta asupra

veniturilor acestora din urma;

 Restructurarea ocuparii in Romania nu s-a infaptuit prin substitutia fireasca dintre

munca si capital, pe calea investitiilor. Restructurarea ocuparii este sensibil mai

puternica in industria miniera, industria siderurgica si industria constructoare de

masini, adica in ramurile care inregistreaza o productivitate scazuta si au caracter

energo-intensiv. Aceasta inseamna ca, defapt nu s-a realizat o restructurare

competitiva, iar masurile luate in aceasta directie au fost aleatorii, conjuncturale;

 Cererea de munca s-a diminuat considerabil din cauza scaderii generale a

productiei, diminuarii investitiilor, decapitalizarii intreprinderilor, precum si altor

procese esentiale, cum ar fi dereglarea monetar-financiara, scaderea consumului si

cererii la anumite categorii de bunuri, scaderea salariului real, pierderea unor piete

externe pe care Romania facea ample exporturi etc.

Dificultatile in functionarea pietei muncii in Romania.

 Disfunctionalitatile care au aparut in mecanismele aceste piete, concretizate in

salarii mici si necorelate cu productivitatea muncii, ceea ce influenteaza negativ

incadrarea in munca si cererea interna de bunuri, nivelul mai scazut al salariilor in

sectorul firmelor private decat in sectorul firmeor de stat, fapt care afecteaza neplacut

imaginea celor doua categorii de firme si este greu de admis din punct de vedere al

efectelor practice, comportamentul discretionar al multor firme la recrutarea noilor

salariati, lipsa transparentei sau mimarea acesteia in organizarea concursurilor de

 selectie sau de atestare pe post etc., caracterul nestimulativ al politicii salariale pentru

cresterea calificarii etc. ;

 Diminuarea gradului de cuprindere in invatamant a populatiei cu varsta de

scolarizare. Astfel, reducerea duratei invatamantului obligatoriu de la 10 la 8 ani,

genereaza aparitia unei categorii de tineri de 15-16 ani, neprotejata legal in situatia in

care nu isi gasesc un loc de munca, avand in vedere prevederea potrivit careia pot fi

incluse in categoria de someri numai persoanele in varsta de peste 16 ani. De

asemenea, s-a diminuat gradul de cuprindere al tinerilor in invatamantul liceal,

manifestandu-se abandonul scolar, acesta fiind in expansiune.

 Elaborarea cu prioritate a unei legislatii care prevede o serie de masuri privind

protectia salariatilor in situatia lichidarii intreprinderii, protectia salariatilor din

sectorul particular si in cazul restructurarii unitatilor economice supuse regimului de

supraveghere etc. ;

 Imbunatatirea gradului de ocupare a fortei de munca pe structuri profesionale

relevata de optiunile tot mai numeroase ale tinerilor pentru specializari legate de

ramuri si subramuri cele mai noi pe plan mondial, de tehnologiile de varf; se opteaza

tot mai mult spre profesiile de manager, de informatician, cibernetician, programator,

jurist s.a . Aceasta orientare este efectul procesului general de tranzitie spre un nou tip

de economie care se fundamenteaza pe modificari substantiale in domeniul

proprietatii si al stimularii liberei initiative.

Eu stiu ca s-a realizat o analiza a pietei fortei de munca din Romania. Analiza este

grupata in cinci teme de discutie: “Salarii”, “Industrii afectate de deficit de personal”,

“Importul de muncitori straini”, “Migratia la nivel de management” si “Romanii care

muncesc in afara tarii” si se bazeaza pe estimarile tuturor jucatorilor importanti de pe

piata muncii - angajatori si patronate, specialisti in resurse umane, sindicate si autoritati -

Ministerul Muncii si Comisia Nationala de Prognoza.

Pentru a vizualiza mai bine evolutia pietei fortei de munca de-a lungul aniilor voi

prezenta niste tabele si grafice, sursa fiind Institutul National de Statistica:

POPULATIA OCUPATA CIVILA, PE PRINCIPALELE ACTIVITATI ALE

ECONOMIEI NATIONALE:

Agricultura,
vanatoare si
Anii silvicultura Constructii Servicii Industrie
2003 34.7 4.8 35.7 24.8
2004 32 5.1 38 24.9
2005 31.9 5.5 39.1 23.5
2006 29.7 6.1 41 23.2
2007 28.2 6.8 42.5 23.5
2008 27.6 7.8 42.7 21.9

120

100
24.8 24.9 23.5 23.2 23.5 21.9 Industrie
80
Servicii
60 35.7 38 39.1 41 42.5 42.7
Constructii
40 4.8 5.1 5.5 6.1 6.8 7.8
Agricultura, vanatoare si
20 34.7 32 31.9 silvicultura
29.7 28.2 27.6

0
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Conform tabelului si graficului observam ca domeniul serviciilor reprezinta ponderea cea

mai mare si creste de la un an la altul. Apoi locul doi ca si pondere este reprezentat de

agricultura, care scade de la un an la altul, ceea ce era de asteptat. Dupa cum se observa

domeniul industriei scade de la un an la altul, iar constructiile care au cea mai mica

pondere cresc de la un an la altul.

STRUCTURA POPULATIEI OCUPATE, DUPA STATUTUL PROFESIONAL, PE

SEXE SI MEDII IN ANUL 2008:

Lucrator
Lucrator pe cont propriu si membru al unei familial
Salariat Patron societati agricole sau al unei cooperative neremunerat
Total 67.4 1.3 19.5 11.8
Masculin 67.2 1.9 24.9 6
Feminin 67.6 0.7 12.8 18.9
Urban 92 1.8 5.2 1
Rural 38 0.7 36.6 24.7

120

100
Lucrator familial
neremuneray\t
80
Lucrator pe cont propriu

60
Patron
40
Salariat
20

0
Total Masculin Feminin Urban Rural
Din graphic observam ca ponderea cea mai mare o reprezinta salariatii, fiind urmata de

lucratorii pe cont propriu, apoi de lucratorii familiali neremunerati si de o pondere mai

putin semnificativa, patronii.

STRUCTURA POPULATIEI OCUPATE IN ACTIVITATI NEAGRICOLE, PE SEXE,

ÎN ANUL 2008:

Servicii
Industrie Constructii comerciale Servicii sociale
Total 33.1 11.2 34.5 21.2

Total

21.2

33.1
1
2
3
4

34.5 11.2
 Servicii
Industrie Constructii comerciale Servicii sociale
Masculin 34.1 18.1 32.1 14.9

Masculin

14.9

34.1
1
2
3
32.1 4

18.1

Se observa ca barbatii activeaza cel mai mult in domeniul industriei, care concureaza cu

domeniul serviciilor comerciale. Iar apoi constructiile reprezinta o pondere destul de

mare, fin urmata de serviciile sociale.

Servicii
Industrie Constructii comerciale Servicii sociale
Feminin 31.8 2.4 36.5 29.3
 Feminin

29.3 31.8
1
2
3
4
2.4

36.5

In ceea ce privese sexul feminine, acestea ocupa o pondere semnificativa in

domeniul serviciilor comerciale si a industriei. Apoi cu un procent un pic mai mic se

prezinta serviciile sociale si cu o pondere nesemnificativa constructiile.

In prezent, piata romaneasca a fortei de munca este marcata de o serie de

paradoxuri:

1. Avem o criza a fortei de munca la nivelul intregii tari, dar si una dintre cele mai

mici rate ale ocuparii din UE;

2. In timp ce milioane de romani muncesc in strainatate, piata locala incepe sa

importe muncitori

3. este marcata de o competitivitate scazuta a fortei de munca, in timp ce cresterile

salariale au depasit cu mult indicele de productivitate;

 4. Exista discrepante salariale majore intre top manageri si restul pesonalului din

companii, capitol care ne situeaza in randul tarilor din America Latina;

5. S-au conturat discrepante regionale adanci in privinta salarizarii, ocuparii si

pregatirii profesionale, care ne fac sa vorbim de existenta a doua Romanii (exista,

pe de o parte, axa Bucuresti-Timisoara, pe de alta parte, restul tarii)

Prima dintre analize ia in discutie cel mai sensibil dintre subiecte - salariile in 2011.

Cat de mari vor fi acestea si cu cat va creste puterea de cumparare a romanilor in anii

urmatori. Vom reusi sa ajungem din urma tarile vecine din Europa Centrala si de Est? In

ce industrii vor fi cele mai mari salarii, dar cele mai mici?

In cea de-a doua analiza, veti afla care dintre industriile care nu au probleme in

prezent vor fi afectate de criza de personal in 2010 si care isi vor rezolva aceasta

problema intre timp. De asemenea, veti afla daca sistemul de educatie din va asculta mai

bine de nevoile businessului in 2010.

Al treilea articol va raspunde intrebarii: cati straini vor munci pe piata locala in 2010-

2011, in conditiile in care in prezent sunt inregistrati circa 45.000? Vom urmari care sunt

industriile care vor atrage cei mai multi straini in urmatorii ani si din ce tari vor proveni

acestia.

A patra analiza estimeaza care va fi numarul managerilor straini prezenti pe piata

romaneasca in 2010. De asemenea, veti afla care sunt industriile care vor atrage cei mai

multi manageri straini in 2010, in ce domenii si in ce tari vom exporta manageri romani.
 In ultimul articol, intebarea-cheie este cati romani vor mai pleca sa munceasca in

strainatate in anii viitori si cati se vor intoarce acasa? Vom vedea cum vor afecta fiecare

dintre cele doua scenarii economia Romaniei.

Regresia inflatie-somaj:

Rata Rata
Anii inflatiei somajului
1992 210.4 1.8
1993 256.1 5.4
1994 136.7 9.2
1995 32.3 11
1996 38.8 10
1997 154.8 7.8
1998 59.1 7.5
1999 45.8 9.3
2000 45.7 11.4
2001 34.5 11.2
2002 22.5 9
2003 15.3 10.2
2004 11.9 7.6
2005 9 6.8
2006 6.56 5.8
2007 4.84 5.4
2008 7.85 4.3

SUMMARY OUTPUT

Regression Statistics
0.37248
Multiple R 8
0.13874
R Square 7
Adjusted R
Square 0.08133
73.7969
Standard Error 6
Observations 17
 ANOVA
Significance
df SS MS F F
13160.1 13160.1 2.41648 0.14090628
Regression 1 7 7 7 9
81689.8 5445.99
Residual 15 7 1
94850.0
Total 16 4

Coefficient Standar Upper Lower Upper

s d Error t Stat P-value Lower 95% 95% 95.0% 95.0%
2.60605 0.01985 26.9664083 269.176 26.9664
Intercept 148.0715 56.8182 8 8 7 7 1 269.176672
-
Rata 6.85664 0.14090 25.2732691 3.95589 3.95589920
somajului -10.6587 1 -1.55451 6 8 9 -25.2733 5

RESIDUAL
OUTPUT

Predicted Rata Residual Standard

Observation inflatiei s Residuals
1 128.8859 81.51409 1.14079756
2 90.51464 165.5854 2.317383003
3 50.01164 86.68836 1.21321195
4 30.82601 1.473995 0.020628697
5 41.48469 -2.68469 -0.037572499
6 64.9338 89.8662 1.25768614
7 68.1314 -9.0314 -0.126395349
8 48.94577 -3.14577 -0.04402535
9 26.56253 19.13747 0.267830713
10 28.69427 5.805732 0.081251773
11 52.14338 -29.6434 -0.414861885
12 39.35295 -24.053 -0.336623392
13 67.06553 -55.1655 -0.772046952
14 75.59248 -66.5925 -0.931968186
15 86.25117 -79.6912 -1.115285541
16 90.51464 -85.6746 -1.199024835
17 102.2392 -94.3892 -1.320985848
 Rata somajului Line Fit Plot
Rata inflatiei

400
200 Rata inflatiei
0
Predicted Rata
0 5 10 15
inflatiei
Rata somajului

Rata somajului Residual Plot

200
Residuals

0
0 2 4 6 8 10 12
-200
Rata somajului
Bibliografie:

Şimon, Ilie – Civilizaţia salariului, Editura Eficient, Bucureşti, 1997

Ciobanu, Gheorghe- Macroeconomie, Editura Risoprint, 2009
Dumitru, Otovescu- – Populaţia României şi resursele de muncă locale, Editura Beladi,
2006
Sursa INSSE, internet