Sunteți pe pagina 1din 27

UNIVERSITATEA DE STAT A RM SPECIALITATEA BANCI SI BURSE DE VALORI

Planul Piata muncii Capitolul I


1.1. Piata muncii..2 1.2. Oferta de munca...2 1.3. Cererea de munca.3 1.4. Piata muncii..5 1.5. Segmentarea pietei muncii.Formarea nivelului salariului pe diferite piete..6

Capitolul II
2.1. Somajul : concept, cauze, forme10 2.2. Masurarea (evaluarea) somajului..12

Capitolul III
Salariul - pret al muncii 3.1. Conceptul i natura salariului....18

3.2. Formele de salariu....22

Bibliografie...26
2

UNIVERSITATEA DE STAT A RM SPECIALITATEA BANCI SI BURSE DE VALORI

Introducere
Munca este cel mai important factor de productie atit la nivelul unei unitati economice, cit si la nivelul intregii economii nationale. Generatorii muncii sunt salariatii incadrati in unitatile de productie nationale, muncitorii sint cei ce se ocupa cu reproductia de bunuri si servicii. In cazul in care oferta de forte de munca nu coincide cu cererea apare o situatie de dezechilibru ce poate duce la aparitia somajului- una din cele mai mari probleme ale economiei. Cauza pentru care exista o cerere de munca este pretul muncii- salariu , nivelul caruia determina cererea si oferta de munca, aici salariul apare ca un mijloc de motivare a salariatilor spre ridicarea productivitatii muncii. Piata contemporana a muncii se poate afla fie in situatia de echilibru, fie in cea de dezechilibru, adica de subocupare si supraocupare. Cele doua forme ale dezechilibrului pe piata muncii pot fi intelese numai dupa ce vor fi fost clarificati termenii de ocupare deplina, somaj voluntar si somaj involuntar. Ca fenomen macroeconomic, somajul reprezinta ansamblul persoanelor active disponibile fara ocupatie, care cauta de lucru; deci, el este format din excesul de resurse de munca in raport cu cei ce pot fi ocupati, in conditiile de rentabilitate impuse de piata. De la nceput trebuie s precizm faptul c salariul nu a existat n toate timpurile, cu toate c factorul munc a participat n toate timpurile la procesul de producie.De fapt, este de neimaginat proces de producie, n general, activitatea economic, fr prezena factorului munc.Atunci, apare limpede c salariul, privit ca venitul persoanelor care particip prin munca lor proprie la procesul de producie, este o categorie economic ce a aprut n anumite condiii social-economice, odat cu apariia n societate a unor oameni lipsii de toate condiiile necesare pentru organizarea i desf urarea produciei, nafar de fora muncii lor, care, pentru ei ,aprea ca singurul mijloc de existen.
3

UNIVERSITATEA DE STAT A RM SPECIALITATEA BANCI SI BURSE DE VALORI

1.1 Piata muncii


Piata muncii reprezinta spatiul economic in care tranzactioneaza in mod liber utilizatorii de munca (detinatorii de capital) in calitate de cumparatori si posesorii resursei de munca, in calitate de vanzatori, in care, prin mecanismul pretului muncii, al concurentei libere intre agentii economici, al altor mecanisme specifice, se ajusteaza cererea si oferta de munca.

1.2 Oferta de munca


Oferta de munca se delimiteaza in cadrul potentialului demografic printr-o serie de criterii, de conditii socio-demografica, de optiuni ale persoanelor cu varsta legala de munca si apte de munca.

Oferta de munca constituie acele resurse de munca, acel potential de munca, care se incadreaza in categoria de oferta pe baza criteriului salarizarii.Oferta de munca se manifesta prin cerere de locuri de munca salariata, in angajarea ca salariati.

Dupa cum se stie, trei sunt factorii principali care influenteaza oferta de munca la acest nivel : marimea salariului (normal, real);

UNIVERSITATEA DE STAT A RM SPECIALITATEA BANCI SI BURSE DE VALORI

raportul dintre utilitatea si dezutilitatea muncii (respectiv, relatia dintre efortul individual si costul de oportunitate); nevoia de a subzista a salariului si a familiei sale. Tinand seama de influenta acestori factori, curba ofertei de munca este atipica, cum se poate observa in graficul de mai jos.

O C S1 A So O / 2 / 4 / 6 / 8 / 10 Cantitatea de munca B

Figura 1. Curba atipica a ofertei de munca

1.3 Cererea de munca


Cererea de munca are ca punct de plecare nevoia de servicii-munca din partea utilizatorilor acesteia.Conditia generala a transformarii nevoilor de munca in cerere de munca este remunerarea sau salarizarea; aceasta se concretizeaza in oferta de locuri de munca salariate.
5

UNIVERSITATEA DE STAT A RM SPECIALITATEA BANCI SI BURSE DE VALORI

Cererea de munca si oferta de munca sunt categorii si marimi dependente, pe de o parte, de dezvoltarea economico-sociala, de amploarea si structurile activitatilor economice si ale actiunilor sociale si, pe de alta parte, de fenomenele si procesele social-demografice. Caracterul specific al pietei de munca poate fi pus in evidenta prin urmatoarele aspecte : cererea de munca este,pe termen scurt, practic, invariabila; crearea de noi locuri de munca presupune dezvoltarea activitatilor existente si initierea altora noi, probleme complexe care nu se pot realiza decat in timp; oferta de munca, la randul ei se formeaza in decursul unui orizont de timp indelungat, timp in care noua generatie ajunge la varsta legala de munca si se instruieste; oferta de munca isi pune amprenta asupra modului de satisfacere a cererii de munca; modalitatea redusa a fortei de munca, a posesorului acestuia; oamenii sunt atasati mediului social-economic in care s-au format si unde traiesc;avantajele economice oferite de alte zone (localitati) nu isi exercita nelimitat rolul in ceea ce priveste deplasarile oamenilor spre noi locuri de munca; oferta de munca depinde si de alti factori decat cei economici(varsta, starea sanatatii, psihologia oamenilor ); eterogenitatea cererii si ofertei de munca, neconcordanta dintre structurile acestora fac ca substituirea intre diferitele ei comportamente sa fie redusa.

UNIVERSITATEA DE STAT A RM SPECIALITATEA BANCI SI BURSE DE VALORI

1.4 Piata muncii


Piata muncii (cererea si oferta de munca) se desfasoara in trei trepte sau faze : In prima faza se formeaza conditiile generale de angajare a salariatilor, se contureaza principiile care stau la baza stabilirii salariilor.Aici se manifesta tendinta generala de formare a salariilor la nivelul economiei nationale sau la nivelul unor mari segmente de piata a muncii. In cea de-a doua faza o continuitate a primei- are loc intalnirea in termeni reali a cererii si ofertei, intalnire in baza conditiilor concrete ale firmelor si salariatiilor (potentiali). Pe piata muncii se intalnesc si se confrunta doua forte, se manifesta doua comportamente : vanzatorul de munca, ofertantul acestui articol specific (solicitantul de locuri de munca), care asteapta maximum de avantaj net de pe urma vanzarii, a inchirierii muncii sale (maximum de utilitati si minimum de dezutilitati); cumparatorul de forta de munca, utilizatorul, (cel ce ofera locuri de munca), care, la randul lui, asteapta maximum de profit. Ca piata derivata, aceasta are functia majora de a asigura activitatile socialeconomice cu resursele de munca in cantitatea, structurile si calitatea necesara. Daca marfa produsa cu o anumita forta de munca nu se vinde, nu-si gaseste cumparatorii, atunci nici resursa de munca folosita la producerea acelei marfi nusi va mai gasi cerere .Anticipand, se poate spune ca specificitatea acestei piete decurge si din diferenta dintre salariu si pretul celorlalte bunuri, in

UNIVERSITATEA DE STAT A RM SPECIALITATEA BANCI SI BURSE DE VALORI

sensul ca numai salariul real oscileaza (ca si preturile normale), salariul nominal inregistrand cresteri continue.

1.5. Segmentarea pietei muncii.Formarea nivelului salariului pe diferite piete


In ultimele decenii, analistii au ajuns la concluzia ca nu exista o unica piata a muncii la scara economiei nationale. Segmentarea pietei muncii se intemeiaza pe conditiile generale de existenta si manifestare a sistemelor reale contemporane. Astfel, sistemul economic de piata real presupune o relatie de independenta specifica a unuia din sectoarele aratate de celalalt.Corespunzator, exista si o piata a muncii duala, fiecare avand o anumita autonomie si fiind relativ izolata de celelalte segmente.Pe diferitele piete exista conditii inegale pentru salariati, in ceea ce priveste conditiile de munca si nivelurile salariilor, in ce priveste realizarea profesionala etc. Segmentele reale ale pietei muncii sunt analizate prin folosirea mai multor criterii de grupare, in functie de fiecare criteriu existand diferite genuri de piete ale muncii. Astfel, se constata cel putin urmatoarele criterii : dupa forma de proprietate piata muncii a sectorului privat si piata intreprinderilor publici (de pilda, piata producatorilor de armament), in general, piata sectorului public; dupa dimensiunile utilizatorilor de munca piata muncii (a cererii de munca) din partea marilor firme si piata muncii pentru micile intreprinderi;
8

UNIVERSITATEA DE STAT A RM SPECIALITATEA BANCI SI BURSE DE VALORI

dupa gradul de organizare a ofertei de munca piata nestructurala, a salariatilor liberi si piata salariatilor sindicalizati. Mecanismul pietei muncii in conditiile pietei cu concurenta perfecta este, ca si in cazul bunurilor economica, un model teoretic de analiza. Piata ologopsonica consta in acea situatie de piata cand cateva firme mari detin angajarea unei parti considerabile din oferata de munca posibila . Aceste firme cauta sa mentina aceasta pondere si aceasta structura de angajati prin modificarea salariilor; Firmele cu pozitie de oligopsonu platesc salarii mai mari pentru a atrage forta de munca cu calificari superiare din alte ramuri si sectoare . Piata cu monopol bilateral detine un rol semnificativ in randul pietelor imoperfecte ale muncii . Acest segment al pietei muncii are o pondere mare in tarile dezvoltate .Ea se identifica cu piata marelui business privat , sau,reprezinta piata muncii in conditiile economiei decente . Salariu negociat colectiv pe aceasta piata este un instrument de analiza moderna a modului de functionare a pietei mare sau mai mic in functie de : Gradul de extindere a sidicatelor salariatiilor ,de amploare a incadrarii a salariatiilor in sindicate ; De incadrerea patronilor in organizatii specifice ; De organizarea celor doua forte ale pietei muncii ,de combativitatea lor . Veniturile din munca se impart in venituri de transfer si in rente economice .
9

muncii .Acolo

unde se

practica acest salariu mecanismul negocierilor pe piata muncii joaca un rol mai

UNIVERSITATEA DE STAT A RM SPECIALITATEA BANCI SI BURSE DE VALORI

Venituriele de transfer reprezinta castigul necesar pt. al preveni pe puratorul muncii sa emigreze dintr-o activitate in alta; deci, este vorba de salariul ce trbuie platit unei persoane pentru a o motiva sa desfasoare in continuare activitatea la care s-a angajat. Rata economica reprezinta tot ceea ce castiga un individ in plus fata de veniturile de transfer. Marimea relativa a acestor doua elemente depinde de elasticitatea ofertei factorilor de productie munca.Daca oferta este mica, renta economica detine in ansamblul salariului o pondere mai mare si invers. Sa luam exemplul pietei muncii asistentelor madicale si sa o surprindem in graficul de mai jos.Plecand de la punctul a spre punctul b, pe masura ce salariul creste, tot mai multe persoane sunt atrase de profesia respectiva. La fiecare nivel al salariului, noile asistente vor primi exact atat cat este necesar pentru a fi convinse sa lucreze la nivelul acestui salariu. Pentru ultimele intrate, salariul reprezinta numai venituri de transfer. Cele care se afle deja pe piata muncii vor obtine in plus si renta economica. De fapt, ele castiga mai mult decat minimul necesar.

10

UNIVERSITATEA DE STAT A RM SPECIALITATEA BANCI SI BURSE DE VALORI

b Se 1 a O 2 Qe Figura 2. Renta economica pe piata muncii c

11

UNIVERSITATEA DE STAT A RM SPECIALITATEA BANCI SI BURSE DE VALORI

Capitolul II
Ocuparea si somajul
2.1. Somajul : concept, cauze, forme
Definitia cea mai folosita pe care o dau economistii somerului este urmatoarea : acea persoana care cauta un loc de munca remunerat, si care nu are un asemenea loc in mod curent. Piata muncii nu functioneaza ca o piata obisnuita.Functionarea acestei piete este influentata de actiunea specifica a partenerilor sociali (patronat, sindicate), de raportul de forte dintre ei. Piata contemporana a muncii se poate afla fie in situatia de echilibru, fie in cea de dezechilibru, adica de subocupare si supraocupare. Cele doua forme ale dezechilibrului pe piata muncii pot fi intelese numai dupa ce vor fi fost clarificati termenii de ocupare deplina, somaj voluntar si somaj involuntar. Ocuparea deplina reprezinta acel volum si acea structura a

ocuparii, a utilizarii resurselor de munca, care permite obtinerea maximului de bunuri pentru acoperirea nevoilor oamenilor constituiti in diferite colectivitati. Altfel spus, ocuparea deplina este compatibila cu rata naturala a somajului, cu somajul normal. Conceptele de somaj voluntar si de somaj involuntar caracterizeaza si aprofundeaza somajul natural.

12

UNIVERSITATEA DE STAT A RM SPECIALITATEA BANCI SI BURSE DE VALORI

Somajul voluntar consta in acea nonocupare datorata refuzului sau imposibilitatii unor persoane de a accepta retributia oferita si/sau conditiile de munca existente. Somajul involuntar consta in acea parte a folosirii incomplete care decurge din rigiditatea salariului, respectiv din acele persoane neocupate care ar fi dispuse sa lucreze pentru un salariu real mai mic decat cel existent, astfel ca atunci cand cererea efectiva de forta de munca, va creste va spori si gradul de ocupare. De regula, somajul este tratat si apreciat prin prisma celui involuntar. Asa ca somajul consta in acea nonocupare, din acea folosire incompleta a mainii de lucru, din acel ansamblu de persoane neocupate care ar fi dispuse sa lucreze pentru un salariu real mai mic decat cel existent, astfel ca, atunci cand creste cererea efectiva de forta de munca, va spori si gradul ei de ocupare. Ca fenomen macroeconomic, somajul reprezinta ansamblul persoanelor active disponibile fara ocupatie, care cauta de lucru; deci, el este format din excesul de resurse de munca in raport cu cei ce pot fi ocupati, in conditiile de rentabilitate impuse de piata.

2.2. Masurarea (evaluarea) somajului


Masurarea somajului este o problema de evaluare, de aproximare. Cu toate acestea, in toate tarile avansate economic exista sisteme nationale de inregistrare zilnica a modificarilor in nivelul si structurile somajului.
13

UNIVERSITATEA DE STAT A RM SPECIALITATEA BANCI SI BURSE DE VALORI

Deoarece, principala resursa a economiei este forta de munca, sustinerea ocuparii acesteia este cel mai important scop al politicii economice din fiecare tara. Nivelul somajului este indicatorul statistic care arata partea celor care nu au de lucru in numarul total al celor care doresc sa lucreze. Masurarea somajului in S.U.A. Biroul de Statistica a Muncii din S.U.A. calculeaza annual nivelul somajului si alti indicatori.Acesti indicatori se determina pe baza observarii statistice a circa 60.000 de gospodarii economice (familii). Corespunzator intrebarilor cuprinse in ancheta, fiecare persoana din gospodarie se poate afla in una din urmatoarele categorii : ocupata daca cea mai mare parte a saptamenii nu a facut gospodarie, nu a lucrat; neocupata daca nu a lucrat in asteptarea incadrarii intr-o noua munca, daca este temporar indepartat sau daca este in cautarea unui loc de munca; celelalte persoane nu intra in categoria de forta de munca (nu au loc de munca, nu cauta de lucru si nu asteapta sa inceapa o alta munca). Forta de munca consta in totalitatea celor ocupati si neocupati, iar nivelul somajului se calculeaza ca raport procentual intre numarul celor neocupati si volumul fortei de munca. Un alt indicator statistic este ponderea fortei de munca in totalul populatiei avand varsta (legala) de munca.
14

precedente a lucrat, respectiv

UNIVERSITATEA DE STAT A RM SPECIALITATEA BANCI SI BURSE DE VALORI

Masurarea somajului in Moldova. Populatia ocupata, forta de munca, somajul se calculeaza, in tara noastra, fie pe baza balantei fortei de munca, fie pe baza de anchete asupra fortei de munca. Conform metodologiei Balantei fortei de munca, populatia ocupata cuprinde toate persoanele cu un loc de munca in care desfasoara o activitate economico-sociala aducatoare de venit, cu exceptia cadrelor militare si a persoanelor asimilate lor, neangrenand in activitati economice (personalul M.A.N., M.I., S.R.I., militari in termen);- salariatilor organizatiilor politice, obstesti si a detinutilor. Conform Anchetei asupra fortei de munca in gospodarii, populatia ocupata cuprinde toate persoanele de 14 ani, si peste, care au desfasurat o activitate economica producatoare de bunuri sau servicii de cel putin o ora in perioada de referinta in scopul obtinerii unor venituri sub forma de salarii, plata in natura sau alte beneficii. Se considera persoane ocupate urmatoare : salariatii, adica persoanele care isi exercita activitatea pe baza unui contract de munca intr-o unitate economica sau sociala indiferent de forma ei de proprietate sau la persoane particulare in schimbul unei remuneratii sub forma de salariu, platit in bani sau in natura, sub forma de comision etc; patronii, persoane care isi exercita ocupatia in propria lor unitate pentru a carei activitate au ca angajati unul sau mai multi salariati; lucratori pe cont propriu persoane care isi exercita ectivitatea fie in unitatea proprie sau cu ajutorul unui utilaj propriu, fie pe baza pregatirii lor profesionale, dar care nu au angajati salariati, ele putand fi sau nu ajutate de membrii familiei, neremunerati;
15

UNIVERSITATEA DE STAT A RM SPECIALITATEA BANCI SI BURSE DE VALORI

lucratorii familiali neremunerati persoane care isi exercita activitatea intr-o unitate economica familiala condusa de un membru al familiei sau o ruda, pentru care nu primesc remuneratie sub forma de salariu sau plata in natura; membri ai unei societati agricole sau ai unei cooperative, persoane care au lucrat fie ca proprietari de teren agricol intr-o societate constituita conform legii, fie ca membri ai unei cooperative mestesugaresti sau de credit. Nivelurile oficiale ale ratelor de somaj, ca si tendintele lor in perioada postbelica in cateva tari, sunt redate in tabelul 3. Aceste niveluri apar ca ponderi madii anuale.

Anii si perioada Media Media 1960-75 tarile S.U.A. JAPONIA GERMANIA FRANTA ANGLIA CANADA ITALIA SPANIA OLANDA DANEMARCA TURCIA ROMANIA 6.8 1.5 3.5 1.4 2.4 7.1 8.2 2.3 1973-82 4.9 1.3 1.3 1.8 2.4 3.6 1.3

1980

1989

1991

1996

2001

8.5 1.9 4.0 3.9 4.1 6.9 5.9 1.9 4.1

7.0 2.0 3.4 6.2 6.5 8.3 7.5 6.8 4.3

7.1 2.6 9.3 10.2 11.2 10.5 10.3 19.5 12.9 9.1 11.2

7.0 2.5 5.5 9.5 6.7 11.0 11.0 17.0 9.3 8.9 10.4 1998:

5.0 3.2 11.1 12.6 6.1 9.4 12.1 22.1 6.2 8.1 6.6 6.3

16

UNIVERSITATEA DE STAT A RM SPECIALITATEA BANCI SI BURSE DE VALORI

3% Dupa cum se poate observa, ratele somajului au avut evolutii diferite de la o tara la alta. Cu toate acestea, pot fi deprinse cateva tendinte generale. Mai intai cele mai multe tari avansate economic au cunoscut rate ale somajului mai reduse de pana la 5%. Ultimii ani marcheaza o noua revigorare a somajului. Structurile somajului prezinta adesea interes mai mare decat nivelul sau.De o ampla dezbatere se bucura structurile somajului pe varste, pe sexe, pe grade de calificare.In S.U.A. a atentie aparte se acorda somajului in randul populatiei de culoare.

Capitolul III Salariul pretul muncii


n teoria i practica economic, salariul ocup un loc deosebit de important.Termenul ca atare este de origine latin. Salarium era suma ce se pltea fiecrui soldat roman pentru cumprarea srii. Soldatul era un om dependent i i se acorda salarium, n virtutea acestei dependene un om liber nu primea salarium. Termenul s-a pstrat n timp i a cptat sensul de venit al unui om care este dependent de altul, fie juridic, fie economic. Salariul apare ca venit ce revine factorului munc datorit participrii nemijlocite a lui la activitatea economic. De la nceput trebuie s precizm faptul c salariul nu a existat n toate timpurile, cu toate c factorul munc a participat n toate timpurile la procesul de
17

UNIVERSITATEA DE STAT A RM SPECIALITATEA BANCI SI BURSE DE VALORI

producie.De fapt, este de neimaginat proces de producie, n general, activitatea economic, fr prezena factorului munc.Atunci, apare limpede c salariul, privit ca venitul persoanelor care particip prin munca lor proprie la procesul de producie, este o categorie economic ce a aprut n anumite condiii socialeconomice, odat cu apariia n societate a unor oameni lipsii de toate condiiile necesare pentru organizarea i desf urarea produciei, nafar de fora muncii lor, care, pentru ei ,aprea ca singurul mijloc de existen. Dac ne imaginm un productor independent, un meseria, observm c acesta posed n plin proprietate toate condiiile materiale de producie pe care mpreun cu munca lui le folosete dup cum crede de cuviin, n procesul de producie.n acest caz, este firesc ca tot ce obine el, ntreaga valoare creat sa-i aparin n ntregime.Nimeni altcineva nu are dreptul s-i cear nici o particol din valoarea nou creat de el, n afar poate de stat, care pentru serviciile aduse comunitii , deci i meteugarului, percepe impozitul pe venit. Putem spune oare c venitul meteugarului obinut prin munca sa proprie mbrac forma de salariu? Desigur nu, deoarece categoria de salariu nu reflect toate tipurile de venituri obinute de factorul munc de-a lungul timpului, el nu apare ca form tip a venitului, ci ca venit ce revine factorului munc n anumite condiii socialeconomice. Aceste condiii snt acelea n care posesorul forei de munc, nu posed altceva dect aptitudinile lui fizice i intelectuale, priceperea lui, capacitatea lui de a munci, care reprezint singura lui surs de existen. Lipsit de ceilali factori de producie, el este lipsit i de mijloacele necesare traiului, singura lui alternativ este s-i nchirieze fora lui de munc, singurul bun pe care l posed, de pe urma cruia s obin venitul necesar traiului. Dar acest lucru, l poate face numai dac este cetian liber, egal n drepturi cu toi ceilali. Dac nu ar fi cetian liber, ci sclav, sau iobag, el nu ar putea nchiria fora lui de munc, deoarece aceasta aparine de drept stpnului de sclavi, sau feudalului, iar
18

UNIVERSITATEA DE STAT A RM SPECIALITATEA BANCI SI BURSE DE VALORI

rezultatele muncii lui vor fi nsuite de ctre acetea n virtutea posesiei de ctre ei a factorului munc. n condiiile contemporane , salariul reprezint cea mai frecvent form de venit, nivelul lui condiioneaz situaia economic a unui numr nsemnat de persoane. El exprim att retribuirea muncii de execuie a lucrtorilor propriu-zii, ct i remunerarea muncii celor ce execut activiti de concepie i conducere. Deci, salariul apare nu pur i simplu ca pre al muncii, ci ca pre al chirierii forei de munc, a capacitii de a munci, a unor oameni liberi juridic i, desigur, ca pre al serviciilor aduse prin munca depus de ctre aceti oameni. Aa cum arat P.A.Samuelson, laureat al premiului Nobel pentru economie, omul este mai mult dect o marf, cu toate c este adevrat c omul nchirieaz serviciile sale pentru un pre. Acest pre este nivelul salariului, care este de la distan cel mai important pre.

Conceptul, natura i formele salariului


3.1 Conceptul i natura salariului
Salariul reprezint mai nti suma pltit pentru a obine serviciul factorului munc. Dar, salariul se obine dup ce munca s-a consumat, el deducndu-se din preul ncasat pentru bunul la producerea cruia a contribuit. De aceea salariul este i un venit. Cele mai multe teorii consider n mod just, c salariul reprezint un venit nsuit prin munc. Muncitorul vinde pe piaa nu munca, ci fora sa de munc. Munca este creatoare de valoare, dar ea nsi nu are valoare i nici pre. n primul rnd, pe pia
19

UNIVERSITATEA DE STAT A RM SPECIALITATEA BANCI SI BURSE DE VALORI

muncitorul nu vinde ntreprinztorului munca, aceasta nefiind materializat i neexistnd dect n cadrul procesului de producie. El vinde doar capacitatea de a munci, adic fora de munc. Salariul nu este ceea ce pare a fi, adic valoarea sau preuk muncii, ci numai o form camuflat a valorii sau a preului forei de munc. El apare ca fiind preul muncii, dar n realitate este preul forei de munc. Apare ca fiind expresia n bani a ntregii valori nou create dar, n realitate, este o parte a valori create. Problema salariului a constituit o preocupare constant a economitilor ncepnd cu coala clasic. Adam Smith enun unele idei juste cu privire la salariu, spunnd c din toate cele trei venituri, salariul este singurul venit bazat pe munc. Salariul reprezint, dup el, o parte din produsul muncii muncitorului din care se scade n primul rnd renta i n al doilea rnd profitul. El a vzut n salariu o categorie natural -rsplata natural a muncii. Natura salariului este tratat n maniere diferite, existnd n acest sens, concepii moniste i concepii dualiste. Concepiile moniste explic substana salariului printr-un singur factor. Unul din aceti factori este costul formrii resurselor de munc. n concordan cu aceasta, salariul reprezint suma care asigur strictul necesar pentru existena salariatului i ntreinerea familiei sale. Este prima eplicaie a substanei salariului dat nc de Turgot i quesnay. Pornind de aici, Ferdinand Lassale a ajuns la legea de aram potrivit creia salariul mediu nu depete ntreinerea existenei muncitorilor i reproducerea speciei. Pentru a explica de ce salariul are aceast limit, Lassale apeleaz la argumentul lui Th. Maltus, care susine c un salariu mai mare ar ncuraja cstoriile i ar avea ca rezultat creterea populaiei peste posibilitile ce decurg din dezvoltarea economiei, astfel nct venitul mediu scade, populaia nu se mai poate ntreine, crete numrul deceselor i scade natalitatea ajungndu-se n cele din urm la punctul din care s-a pornit.
20

UNIVERSITATEA DE STAT A RM SPECIALITATEA BANCI SI BURSE DE VALORI

O alt teorie monist explic substana salariului prin productivitatea muncii. Salariul ar fi deci o parte, mai mare sau mai mic, din rezultatul muncii. Varianta modern a acestei explicaii o reprezint teoria salariului de eficien, fundamentat ndeosebi n ultimele dou decenii. n esen, aceasta susine c salariul nu trebuie considerat o sum determinat pe piaa muncii ci un rezultat care decurge direct din eficiena muncii. Prin logica sa teoria salariului de eficien conduce la concluzia c relaia salariu-productivitate nu este i nici nu trebuie s fie identic pentru toate firmele sau activitile, iar acest fapt st la baza diferenierii salariilor. Analizele statistice nu valideaz n totalitate aceast teorie, dar relev posibilitatea utilizrii sale la elaborarea unor concepii realiste cu privire la mrimea i dinamica salariului, precum i la explicarea tiinific a existenei unor diferene necompensatorii ntre salarii. Ali autori consider c natura salariului este dat de capitalul cultural care se formeaz prin intermediul capitalului economic. Cheltuielile cu creterea i pregtirea forei de munc reprezint capitalul economic. ntruct ceea ce se nchiriaz sau se vinde este priceperea salariatului, ndemnarea i cunotinele sale formate pe baza cheltuielilor respective, capitalul economic devine capital cultural, iar salariul apare, ca plat pentru utilizarea capitalului cultural. Ea nu poate, ns, explica substana salariului n condiiile nvmntului gratuit, cnd salariul apare, parial ca un transfer gratuit de venituri. De aceea, n ultimul timp, fenomenul capital cultural a cptat sensul de cunotine tiinifice pe care posesorul forei de munc le acumuleaz prin nvmnt i cultur, experiena profesional etc. n literatura economic anglo-saxon s-a rspndit teoria capitalului uman, care ar putea fi considerat o prelungire pe alt plan, a teoriei capitalului cultural. Capitalul uman - spun unii autori - este stocul de experien acumulat de lucrtor. Aceasta este valoroas pentru venitul sau ctigul su potenial viitor .
21

UNIVERSITATEA DE STAT A RM SPECIALITATEA BANCI SI BURSE DE VALORI

Aa cum capitalul fizic este rezultatul unei investiii, la fel i capitalul uman rezult din investiii specifice fcute cu scopul de a genera venituri viitoare. Beneficiul anticipat al acestei cheltuieli iniiale este un venit bnesc superior sau un viitor loc de munc, mai important i aductor de satisfacii suplimentare, comparativ cu cel anterior pentru c purttorul i, totodat, gestionarul unei asemenea avuii este salariatul nsui, aceasta urmrind s o administreze n scopul maximizrii venitului pe care-l obine. n aceast viziune, inegalitatea salariilor deriv din inegalitatea formrii capitalului uman, adic din diferenierea pregtirii salariailor, a capacitii lor de adaptare la procesele de munc i tehnologiile existente n ntreprinderi sau la mobilitatea geografic. n acelai timp, diferenele dintre salarii influeneaz alocarea factorului munc n economie, declannd mobilitatea salariailor spre nsuirea celor mai cerute calificri sau spre ntreprinderile n expansiune. Teoria dualist despre substana salariului i are rdcinile n vechile doctrine economice, dup care substana salariului const, concomitent, n costul forei de munc i n productivitatea muncii. n viziunea acestei teorii, ceea ce primete salariatul este o parte din produsul muncii, condiionat de nivelul productivitii. Dar, mrimea salariului se formeaz astfel nct ea s se situeze cel puin la nivelul costului forei de munc. Pornind de la ceea ce este logic i raional n diferite teorii i la diferii autori, se poate concluziona c substana salariului o reprezint partea din venitul naional, distribuit n mod direct salariailor, pentru participarea lor la activitatea economic mai ales sub form bneasc. Salariul se stabilete pe baza relaiei dintre cel ce are nevoie de munc i posesorul acesteia, n contextul general al raportului dintre cererea i oferta de munc. Cererea de munc, la fel ca cererea pentru ceilali factori de producie are caracter derivat. Aceasta se formeaz ca sum a necesarului pentru a produce toate
22

UNIVERSITATEA DE STAT A RM SPECIALITATEA BANCI SI BURSE DE VALORI

mrfurile i serviciile solicitate de societate. Pe termen lung, creterea i diversificarea cererii pentru aceste bunuri se traduc printr-o micare similar a cererii de munc. Ca pre pltit pentru serviciul adus de factorul munc, salariul se stabilete pe baza mecanismului pieei, el fiind ns definitivat i pltit dup depunerea muncii, n funcie de rezultatele ei. Acest mod de formare a salariului are la baz regulile generale de funcionare ale pieei i elementele specifice pieei muncii. Salariul astfel format este raportat ntotdeauna de posesorul muncii la cerinele propriei sale existente pe care i-o dorete normal i la parametrii tot mai ridicai de sigurana pe seama acestei forme de venit. Atunci cnd salariul se dovedete a fi insuficient, n vederea apropierii de condiiile unei viei normale sau de realixarea acesteia intr n funcie modalitile de completare a lui cu resurse care au revenit iniial ntreprinderii sau societii.

3.2 Formele de salariu


Substana salariului, se concretizeaz n salariul nominal i cel real. Salariul nominal este suma de bani pe care salariatul o primete n schimbul forei sale de munc, de la unitatea n care lucreaz. Mrimea lui depinde de mai muli factori: a) valoarea forei de munc, adic mai concret de preul forei de munc care se stabilete pe piaa muncii prin mecanismul cererii i ofertei; b) evoluia situaiei economice; n timpul crizelor i recesiunilor, scderea produciei face ca cererea de for de munc, s scad, omajul s ia proporii i, evident s scad salariile. n perioadele de avnt cnd se nregistreaz creteri ale produciei, cererea de for de munc va fi mai mare i ca urmare a acestui fapt, salariile vor nregistra o tendin de cretere.
23

UNIVERSITATEA DE STAT A RM SPECIALITATEA BANCI SI BURSE DE VALORI

c) politica de salarizare. Ea const dintr-un ansamblu de msuri luate de ntreprinztori sau de stat, cu privire la nivelul salariilor pentru brbai, femei, pe regiuni, pe criterii naionale i rasiale, tarife, categorii i forme de salarizare etc. Exist deosebiri regionale ntre salariile nominale din cadrul aceleiai ri. De pild, salariile muncitorilor din sudul Italiei snt mai mici dect salariile muncitorilordin nord. n Frana, se consemneaz chiar prin legislaie salarii mai mici n provincie fa de Paris i regiunea parizian. Salariul real este cantitatea de bunuri i servicii care poate fi cumprat, la un moment dat, cu salariul nominal. Aceast cantitate difer de la o perioad la alta i de la o pia la alta. El reflect puterea de cumprare a salariului nominal. Raporturile dintre salariul nominal i cel real snt n funcie de costul vieii, i se poate exprima astfel: Sr =(Sn /Cv )*100 Un indice al costului vieii ne permite s cunoatem mrimea cheltuielilor bneti pe care un individ trebuie s le fac pentru a-i asigura acelai nivel de via n dou situaii care difer numai prin preuri. Creterea costului vieii nensoit de o cretere proporional a salariului nominal antreneaz scderea salariului real. Dinamica salariului real exercit o mare influen asupra ofertei individuale de munc. Cnd acesta este mic, lucrtorul urmrete s sporeasc numrul orelor de munc. Creterea numrului de ore se micoreaz ns pe msur ce salariul real atinge un nivel mai nalt. Cnd salariul real atinge un nivel pentru standardul lui de via, numrul de ore de munc efectuate nu va mai crete, va staiona. Dar, dac salariul real va continua s creasc i dup acest moment, numrul orelor lucrate de cel ce ofer munca va scdea. Dinamica salariului real este supus aciunii mai multor factori: a) salariul nominal, care se afl n raport direct proporional cu cel real;
24

UNIVERSITATEA DE STAT A RM SPECIALITATEA BANCI SI BURSE DE VALORI

b) preurile mrfurilor i a tarifelor pentru servicii, impozitele, taxele, care acioneaz invers proporional asupra salariului real; c) puterea de cumprare a banilor ; la un salariu nominal dat, cu o unitate monetar se pot cumpra mai multe sau mai puine mrfuri, n funcie de valoarea mai mare a ei. Inflaia, care reflect deprecierea valorii banilor, antreneaz o scdere a veniturilor reale; d)revendicrile celor ce muncesc. Pe lng salariul ncasat de fiecare s-au mai constituit salariul colectiv i cel social. Salariul colectiv este atribuit n mod global tuturor salariailor unei ntreprinderi, ca participare la rezultatele acesteia sau prin diferite faciliti. Salariul social reprezint acea parte din venitul naional, prin care societatea, n ansamblul su, intervine pentru a spori veniturile unor categorii de salariai sau numai ale unor grupuri din cadrul acestora ce se confrunt cu riscuri mai mari, cum snt accidentele de munc, bolile profesionale, omajul etc. Economistul Collinet a propus mprirea salariului social n dou categorii : 1) salariul social afectat care reprezint sumplimentul de venit vrsat n mod regulat unor categorii de salariai n funcie de situaia lor familiar; 2) salariul social amnat, pentru riscuri comune, tuturor oamenilor. El se consider amnat pn la survenirea unor riscuri legate de boli, accidente . Realitatea economic ne arat c exist deosebiri naionale ntre salarii determinate de o serie de factori: 1. n primul rnd deosebirile naionale n mrimea salariilor snt determinate de variaia diferit a elementelor valorii forei de munc de la o ar la alta. Dup cum se tie, valoarea mijloacelor de subzisten i a serviciilor necesare traiului muncitorului i familiei sale, cantitatea i calitatea acestora depind de gradul de
25

UNIVERSITATEA DE STAT A RM SPECIALITATEA BANCI SI BURSE DE VALORI

civilizaie, i modul tradiional de via, de condiiile naturale etc., componente care desigur difer de la o ar la alta. 2. De asemenea, intensificarea muncii difer de la o ar la alta, deci munca intensiv dintr-o ar, produce n aceeai unitate de timp mai mult valoare dect munca mai puin intensiv din alt ar, i va gsi expresia, desigur, ntr-o sum de bani mai mare. 3.n rile mai dezvoltate, n care productivitatea muncii este mai mare, se produc mrfuri, cu o valoare naional pe unitatea de produs maimic dect n celelalte ri. Pe piaa mondial, rile dezvoltate au deci un mare avantaj. De asemenea considernd identice celelalte elemente - durata zilei de lucru, intensitatea muncii, valoarea banilor etc - capacitatea de cumprare a salariului nominal al muncitorului dintr-o ar cu o productivitate naional a muncii mai ridicat, este mai mare dect cea a muncitorului dintr-o ar cu o productivitate a muncii mai sczut. Deosebirile naionale ntre salarii, depind i de ali factori care snt diferii de la ar la ar: cererea i oferta de for de munc, conjunctura economic favorabil sau nefavorabil, nivelul de organizare a muncitorilor etc. De asemenea un rol important are, puterea de cumprare a monedei, care difer i ea de la o moned naional la alta.

Concluzie
Studierea si analiza pietei muncii reprezinta o activitate foarte importanta, deoarece de starea acestei piete depinde nivelul de dezvoltare a economiei, fie in
26

UNIVERSITATEA DE STAT A RM SPECIALITATEA BANCI SI BURSE DE VALORI

directia pozitiva in cazul cresterii niveluli de ocupare a fortei de munca, cresterii productivitatii si calitatii bunurilor; fie in directie negative prin cresterea somajului,micsorarea productiei, cresterea saraciei.Pentru a mentine un echilibru pe piata muncii trebuie sa acoperim toate cererile de locuri de munca, prin stimularea aparitiei si dezvoltarii noilor unitati economice( crearea conditiilor prielnice pentru atragerea investitiilor straine directe de capital), prin motivarea cu salarii in crestere. Salariul se stabilete pe baza relaiei dintre cel ce are nevoie de munc i posesorul acesteia, n contextul general al raportului dintre cererea i oferta de munc. Cererea de munc, la fel ca cererea pentru ceilali factori de producie are caracter derivat. Aceasta se formeaz ca sum a necesarului pentru a produce toate mrfurile i serviciile solicitate de societate. Pe termen lung, creterea i diversificarea cererii pentru aceste bunuri se traduc printr-o micare similar a cererii de munc. n condiiile contemporane , salariul reprezint cea mai frecvent form de venit, nivelul lui condiioneaz situaia economic a unui numr nsemnat de persoane. El exprim att retribuirea muncii de execuie a lucrtorilor propriu-zii, ct i remunerarea muncii celor ce execut activiti de concepie i conducere. Deci, salariul apare nu pur i simplu ca pre al muncii, ci ca pre al chirierii forei de munc, a capacitii de a munci, a unor oameni liberi juridic i, desigur, ca pre al serviciilor aduse prin munca depus de ctre aceti oameni. Aa cum arat P.A.Samuelson, laureat al premiului Nobel pentru economie, omul este mai mult dect o marf, cu toate c este adevrat c omul nchirieaz serviciile sale pentru un pre. Acest pre este nivelul salariului, care este de la distan cel mai important pre .

27

UNIVERSITATEA DE STAT A RM SPECIALITATEA BANCI SI BURSE DE VALORI

Bibliografie

Nita Dobrota - Economie politica, editura economica; Petre Burloiu Economia muncii, editura Lumina Lex; Aurel Manolescu Managementul resurselor umane. Ni Dobrot, Economia politic , Bucureti 1992 I. Creoiu, Economia politic , Bucureti 1994

V.I. Cornescu, Costuri i venituri n economia de pia, Chiinu 1992 V. Nichita, A. Smith, Economia politic , Bucureti 1992 Avuia naiunilor , vol.1, Chiinu 1992

S. Postolache, Dicionar de economie , Chiinu 1996

28