THOMAS MALTHUS: "ESEU ASUPRA PRINCIPIILOR POPULATIEI"

In 1708, un preot englez numit Thomas Malthus a publicat "Eseu asupra principiilor populatiei" Aceasta opera este importanta nu numai pentru ca a devenit clasica in teoria economica, dar si pentru ca in ea Mathus raspunde multor preocupari ale perioadei in care a fost scrisa. Malthus a publicat o a doua editie a cartii in 1803 precum si alte editii aditionale pana in 1826 la a sasea editie. Lucrarea reflecta un sentiment de neliniste legat de turbulente, violenta si tensiune internationala in perioada Revolutiei Franceze. De asemenea, ea raspunde nelinistilor sociale rezultate din cresterea rapida si recenta a populatiei. Analiza lui ofera o patrundere in aceste probleme cu care ne confruntam in mod curent. Malthus a argumentat ca datorita rapiditatii omului de a reproduce, populatia creste in progresie geometrica. Pe de alta parte, productia poate creste cel mult in progresie aritmetica. De aceea, intrucat hrana este o componenta esentiala a vietii umane cresterea populatiei poate duce la foamete. Malthus a aratat ca exista atat masuri preventive cat si masuri pozitive care sa reduca natalitatea impiedicand cresterea exponentiala a populatiei, dar totusi saracia este inevitabila si va continua sa existe. Secolul al XIX-lea nu a oferit lui Malthus argumente pentru legea de crestere. Ritmul de cresterii a populatiei tarilor europene a fost practic inferior ritmului de crestere economica si, respectiv, a mijloacelor de subzistenta, cum a aratat Simon Kuznets, laureat al Premiului Nobel pentru economie, pe baza seriilor statistice seculare. In schimb, evolutia postbelica a populatiei tarilor in curs de dezvoltare, marcata de "explozia demografica", a oferit temeiuri in sprijinul ideilor lui Malthus. Malthus se opreste la cauza principala care a influentat perfectionarea existentei umane si anume tendinta constanta la toate vietuitoarele de a se inmulti mai mult decat ingaduie cantitatea de hrana la dispozitia lor. La om datorita unei legi a firii umane, care face ca hrana sa fie indispensabila omului, populatia nu poate sa creasca niciodata in realitate decat pana la nivelul pe care in permite cea mai redusa cantitate de hrana pentru a ramane in viata. De aceea, Malthus considera teama de mizerie ca un obstacol major in calea cresterii populatiei si afirma ca nu exista nici un stat in care forta de crestere a populatiei sa fi fost lasata sa se desfasoare intr-o libertate perfecta. Pentru a demonstra cresterea populatiei, Malthus a luat exemplul ultimilor 25 de ani in SUA. Malthus a prevazut ca o tara tanara cu soluri fertile cum este SUA va avea una dintre cele mai ridicate rate de crestere a populatiei. In acelasi timp a estimat o crestere aritmetica a productiei agricole pe acru. Din cele prezentate reiese deci ca obstacolul fundamental impotriva cresterii populatiei este lipsa hranei, care rezulta din ratele diferite cu care creste populatia si hrana. Dar acest obstacol nu este niciodata imediat decat in cazurile de foamete. Obstacolele impotriva cresterii populatiei care opereaza in mod constant pot fi clasificate in obstaole pozitive si obstacole preventive. Potrivit lui Malthus, masurile preventive sunt cele care afecteaza natalitatea si include casatoria la o varsta mai inaintata(constrangere morala), abstinenta de la procreare, controlul nasterilor si homosexualitatea. Daca Malthus, ca adevaratteolog crestin, recomanda retinerea morala - celibatul, intarzierea casatoriei si abstinenta sexuala - , in perioada postbelica au fost recomandate planificarea familiala si limitarea nasterilor, cu

ajutorul contraceptiei si avorturilor, mijloace numite neo-malthusiene, dar pe care Malthus nu le-a acceptat niciodata. Masuri pozitve, sunt potrivit lui Malthus cele care contribuie la scurtarea vietii naturale a omului. Acestea sunt: bolile, razboiul, dezastrele naturale si in final, atunci cand celelalte masuri nu sunt suficiente, foametea. Malthus a considerat ca frica de foamete a fost un motiv major de reducere a natalitatii. El indica faptul ca potentialii parinti sunt mai putin dornici de a avea copii atunci cand exista posibilitatea ca acestia s anu aiba cu ce sa fie hraniti. Examinand aceste obstacole pozitive si preventive reiese ca toate pot fi reduse la retinere morala, vicii si mizerie. Inmultirea populatiei peste mijloacele de subzistenta duce la mizeria claselor de jos. Lucrarea lui Malthus se bazeaza pe urmatoarele principii: 1. Populatia este in mod necesar limitata de mijloacele de subzistenta 2. Populatia creste invariabil acolo unde mijloacele de subzistenta cresc daca nu e impiedicata de unele obstacole foarte puternice si evidente 3. Aceste obstacole se reduc toate la abstinenta morala, viciul si mizeria. Malthus explica cresterea populatiei atat in tarile sarace cat si in Europei moderne. In toate coloniile noi, stabilite in tari cu clima sanatoasa, unde se gaseau din abundenta spatiu si hrana, s-a produs un spor rapid de populatie. Exemple concrete sunt in coloniile din Grecia, Siracuza si Agrigento in Sicilia, Tarent si Locri in Italia etc. Un alt exemplu elocvent mai recent in reprezinta coloniile europene din America. Se observa in regiunile diferitelor tari ca sporirea populatiei este impiedicata de aparitia perioadica si neregulata a anilor cu ciuma sau epidemii. Cauzele acestor epidemii sunt numeroase, printre acestea Malthus enumerand: casele aglomerate si hrana insuficienta sau necorespunzatoare care sunt consecinta naturala a unei cresteri a populatiei mai rapida decat cea a locuinelor si a mijloacelor de subzistenta. De asemenea, Malthus arata ca epidemiile mari reduc indeosebi numarul oamenilor din clasele de jos. Despre cealalta calamitate a omenirii, Malthus spune ca nu este neaparat necesar ca o crestere a populatiei sa produca foamete, totusi ii pregateste calea. Din studiile doctorului Short a observat ca o epidemie grava si mortala este urmata de obicei de o stare a sanatatii neobisnuit de buna din cauza ca boala a luat viata celor imbolnaviti. O alta cauza ar fi un plus de spatiu si de hrana, deci o situatie ameliorata a celor din clasele de jos. Dr. Short a observat ca anii cu mortalitate ridicata alterneaza cu cei cu mortalitate redusa ca si cum natura ar cauta sa impiedice sau sa inlocuiasca pierderile de vieti omenesti. Tarile in care mijloacele de subzistenta cresc suficient pentru a incuraja cresterea de populatie, dar nu destul pentru a face fata cerintelor ei sunt mai expuse la epidemii periodice decat tarile in care cresterea populatiei are o proportie mai justa fata de produsul medie. Spre exemplu Europa era inainte mai expusa decat acum la epidemii si ciuma, ceea ce explica de ce inainte proportia nasterilor fata de decese era mai mare fata de prezent. In Anglia si Franta,in secolul al XIX-lea, actiunea rabboiului,distrugerea sigura a vietii in marile orase si fabrici, lucuintele stramte si hrana insuficienta a multora dintre saraci impiedica populatia de a depasi mijloacele de subzistenta. Singurul criteriu sigur al unei cresteri reale si sigure a populatiei este cresterea mijoacelor de subzistenta. Dar si acest criteriu actioneaza variat:exista tari obisnuite sa traiasca aproape cu cea mai mica cantitate de hrana posibila. In aceste tari exista perioade in care populatia a crescut permanent fara sa fie insotita de cresterea mijloacelor de subzistenta.

In America, unde muncitorii sunt foarte bine platiti, clasele de jos pot sa-si reduca foarte mult consumul intr-un an de lipsa fara sa sufere din punct de vedere fizic. De aceea, o foamete este aproape imposibila. Este de asteptat ca, datorita cresterii populatiei, muncitorii sa fie platiti din ce in ce mai prost. De unde ideea lui Malthus ca populatia va creste mai repede decat mijloacele de subzistenta. In diferite tari din Europa trebuie sa existe unele diferente in ce priveste proportia numarului de locuitori si a cantitatii de alimente consumate datorita modului diferit de viata al fiecarei tari. De exemplu, muncitorii din sudul Angliei erau atat de obisnuiti sa manance paine de grau fina, incat aproape ca ar muri de foame inainte sa se resemneze sa traiasca in stilul taranilor scotieni. Comparand regiunile mai putin civilizate cu Europa moderna,Malthus conclude ca in Europa moderna obstacolele pozitive impotriva cresterii populatiei actioneaza mai putin , iar obstacolele preventive mai mult decat in trecut sau la popoarele mai putin civilizate. Razboiul, obstacolul predominant in stadiul de salbaticie, ciuma, epidemiill violente si foametea au fost atenuate. Cauzele sunt domolirea razboaielor si revolutiilor, metode mai bune pentru curatirea si construirea oraselor, imbunatatirea cunostintelor de economie politica. In ceea ce priveste obstacolul preventiv impotriva cresterii populatiei, acesta are influenta mai mare in tarile Europei moderne. Numarul femeilor care practica aceasta virtute este mult mai mare in Europa decat la popoarele mai putin civilizate. Referinduse numai la notiunea generala a acestui termen care insemna o amanare a casatoriei din consideratii de prudenta, Malthus considera abstinenta morala ca fiind cel mai puternic obstacol in Europa moderna care mentine populatia la nivelul posibilitatilor de productie. Referindu-se la economia interna a unei tari, Malthus subliniaza faptul ca nici o tara nu a atins vreodata nivelul maxim al productiei sale si nici nu il va atinge vreodata. Motivul invocat de Malthus nu este lipsa vointei sau a harniciei, ci "refuzul absolut al naturii".Malthus spunea:"Un om inchis intr-o camera este strans intre trei pereti disi nu ii atinge niciodata". In ceea ce priveste principiul populatiei, nu se pune niciodata problema daca o tara poate sa produca mai mult, ci daca este in stare sa produca suficient pentru a tine pasul cu o crestere aproape nelimitata a populatiei. Tot ceea ce pot face guvernele este de a face ca obstacolele inevitabile impotriva cresterii populatiei sa actioneze cat mai uniform si in asa fel incat sa produca cel mai putin rau posibil. O alta problema dezbatuta de Malthus in lucrarea sa o reprezinta ocrotirea saracilor.Malthus sprijina reforma asistentei sociale.Legile pentru ocrotirea saracilor au stabilit un sistem de ajutor social care asigura famillilor sarace o suma de bani in functie de numarul de copii. Malthus considera ca acest sistem nu va face decat sa incurajeze saracii sa dea nastere unui numar mai mare de copii, neavand teama unor posibilitati mai reduse de achizitionare a hranei pentru acestia.. Numarul mare de muncitori saraci va reduce costul cu forta de munca si in cele din urma va face saracii si mai saraci.De asemenea, el considera ca daca guvernul ar asigura o anumita suma de bani fiecarui sarac, preturile ar creste si valoarea banilor ar scadea. Deci, cum populatia creste mai repede dacat productia, aceasta din urma va stagna sau sau va scadea si cererea va creste ceea ce va duce la o crestere a preturilor. Malthus a sugerat capitalismul ca singurul sistem economic care ar putea functiona.

De-a lungul timpului au existat mai multi factori care au contrazis predictiile lui Malthus. Unul dintre factorii care determina presiunea asupra populatiei pe care Malthus a preziso este migratia populatie din Europa spre alte parti ale lumii. In secolul al XIX-lea,peste 40 de milioane de europeni au parasit Europa migrand spre America, Asia, Africa, Australia. Acest lucru a redus presiunea asupra ofertei de hrana disponibila in Europa. In timp ce aceasta migratie a populatie a avut un efect pozitiv asupra celor ramasi in Europa, efectul a fost negativ asupra zonelor in care populatia a migrat. Acest lucru este in mod particular adevarat atunci cand emigrantii europeni au intrat in conflict cu populatia autohtona din acele arii. Confruntarile aparute au reprezentat un aspect major al imperialismului. O a doua mare dezvoltare a secolului al XIX-lea care a contrazis nemaipomenita predictie a lui Malthus a fost Revolutia Industriala. Schimbarile industriale din Europa au dus la cresterea productivitatii,a productiei, a sanatatii generale si a puterii de cumparare in marile tari euroene. Daca acestea ar fi crescut mai repede decat populatia, atunci predictiile lui Malthus nu s-ar fi manifestat. De exemplu, in Anglia, venitul industrial a crescut de 14 ori in timp ce populatia a cerscut doar de 4 ori, acest lucru ducand la reducerea mizeriei pe care Malthus a prezis-o. Dar pentru ca aceste beneficii nu au fost in mod egal distribuite, mizeria populatiei a continuat. Clasa muncitoare a suferit deseori conditii deplorabile in noile fabrici industriale. Ingrijorarea pentru starea proasta a acestora a condus la publicarea uneia dintre cele mai importante lucrari scrise vreodata, "Manifestarea comunista" a lui Marx si Engels. Un al treilea motiv pentru care predictia lui Malthus nu s-a manifestat a fost dezvoltarea tehnologiei si a stiintei. Descoperirile in agricultura cum ar fi rotatia culturilor, introducerea unor culturi noi,drenajul pamanturilor au condus la cresterea cantitatii si calitatii de hrana disponibila ducand la cresterea bunastarii populatiei si la reducerea mizeriei. Aceste descoperiri tehnologice au venit in completarea lucrarilor teoretice aparute,cea mai importanta fiind cea a lui Charles Darwin: "Originea speciilor"(1859).Marele naturist marturiseste ca fara teoria lui Malthus nu ar fi ajuns sa formuleze propria sa teorie a selectiei naturale,in timp se marele economost J.M. Keynes nu s-a sfiit sa recunoasca pe Malthus ca predecesor al propriei sale teorii. Dar si numarul adversarilor a fost mare. Economistul Proudhon,cel pe care Marx l-a caracterizat drept "ideologul micii burghezii din cap pana in picioare" este ultimul dintre ei, iar un alt economist n-a ezitat sa afirme ca daca exista un om mai de prisos,acela nu este decatMalthus.