Libertatea de a alege ?

Globalizarea.Sperante si deziluzii este o carte srisa de profesorul Joseph Stiglitz care

prin experienele sale, ca economist ef la Banca Mondial explica evenimente maore !n
"conomia glo#al a anilor $%%&'
"l a profitat din plin de poziia sa pentru a scrie despre schim#ri importante
!n economia glo#al'
(rofesorul Stiglitz are multe de spus despre modul !n care factorii politici afectaz )M*,
+rezoreria S,-, sau .rganizaia Mondial a /omerului' "l pretinde c interesele privatizrii au
invocat practic un proces de li#eralizare, produc0nd astfel criza' *deologia de pia li#er a servit
ca acoperire intelectual pentru aceste interese !n eforturile de a ustifica pretinsa privatizare'
(rofesorul Stiglitz susine c experiena cu aceste politici este respins !n cazul privatizrii
rapide, i indic necesitatea unei mai puternice i mai deschise guvernri'
"xemplele din aceast carte reprezint suport teoretic, argumente importante !n ceea ce privete
economia politic'
*n capitolul 1' 2i#ertatea de a alege 3 autorul dez#ate in principiu pro#lema li#eralizarii si
programele aplicate de Banca Mondiale si )'M'*' pentru a li#eraliza pietele'
2i#eralizarea presupune eliminarea amestecului statului in activitatea de pe pietele financiare, de
capital, precum si a #arierelor din calea schim#urilor comerciale'
2i#eralizarea comertului presupune ca resursele sa treaca dinspre destinatiile mai putin
productive spre cele mai productive, insa aceasta trecere nu sporeste avutia unei tari, exact acest
lucru s4a intamplat in urma aplicarii programelor )'M'*' ,numarul locurilor de munca a scazut ,
datorita faptului ca multe intreprinderi si4au inchis portile su# presiunea concurentei
internationale' 2i#eralizarea asa cum este ea vazuta de )'M'*',presupune ca cel mai puternic
concurent sa invinga , acest lucru nefiind echita#il datorita faptului ca multe tari au economii in
curs de dezvoltare, cu agenti economici care a#ia isi sta#ilesc orizonturile , acestia fiind
inna#usiti de colisi multinationali care practic spul#era economia autohtona , permitandu4si sa
vanda la un pret mult mai mic decat cel al pietei pe care intra'
-sadar li#eralizarea impusa de )'M'*' este o lupta intre 5avid si 6oliath 7 producatorii
autuhtoni si multinationale8 in care 5avid nu are nici prastie si nici pietre destul de mari pentru a
reusii macar sa faca din acesta lupta una echita#ila'
. alta chestiune dez#atuta in acest capitol de profesorul Stiglitz este cea a reformelor si a
ritmului in care acestea tre#uiesc facute ' 5upa parerea )'M'*' acestea tre#uiesc facute toate odata
si cat mai repede posi#il , fiind in totala opozitie cu teoriile economice care spun ca reformele se
infaptuiesc treptat si sunt in relatie de interdependenta una de cealalta' -sadar )'M'*' creaza o
disputa intre cei care sunt de parere ca reformele nu se fac peste noapte , privatizarile nu se fac
inainte de a creea un cadru concurential, astfel s4ar transfera un monopol de stat in domeniul
privat si masurile luate de ea care sugereaza ca fie pur si simplu ignora teoriile
fundamentalismului de piata , fie ca )'M'*' are alte interese ascunse , iar toata trea#a cu
li#eralizarea , reformele si ordinea infaptuirii lor le deserveste drept paravan adevaratelor lor
intentii'
5upa cum putem o#serva din titlul capitolului 2i#ertatea de a alege 3 autorul ridica
niste semne de intre#are asupra politicilor si masurilor luate de Banca Mondiala si )'M'* cu
privire la li#ertatea de a alege a indivizilor, a inrepriderilor si a statelor' -utorul sugereaza ca
toate aceste masuri luate ne priveaza de li#ertate un drept fundamental democratic, si ca
finalitatea acestor demersuri facute de organismele centrale nu au tocmai o finalitate tocmai
democratica'
(utem lua ca exemplu cresterile economice extraordinare a tarilor precum /hina,
Singapore, Malaezia care au tinut in frau investitiile straine si au incuraat exporturile' 5esigur in
aceste tari cresterile extraordinare datorita interventiei statului in economie au si un revers9
suprimarea li#ertatii de exprimare si alte masuri luate impotriva indivizilor care nu tocmai
promoveaza ideea de li#ertate'
5upa parerea mea li#eralizarea tre#uie facuta cu masura, statul tra#uie sa tina in frau
interventiile straine in economia nationala, tre#uie incuraate exporturile si diminuate inporturile,
investitiile straine sunt o solutie pentru cresterea economica , insa nu sunt o solutie pe termen
lung si in mod clar nu sunt o solutie de pe urma careia statul sa #eneficieze de deplin de pe urma
ei'
5upa cum spunea :arr; "merson )osdic<9 =iciun cal nu aunge nicieri p0n ce nu este
!nhmat' =iciun fel de a#ur sau gaz nu conduce nimic p0n ce nu este !nchis' =iagara nu poate fi
niciodat transformat !n lumin sau energie p0n ce nu se sap un tunel prin ea' =icio form de
via nu devine mrea p0n ce nu se concentreaz, nu se dedic, nu se disciplineaz'Statul
poate intervenii in economie insa doar in masura in care nu incalca normele si drepturile
democtatice'
Cine a distrus Rusia ?
*n acest capitol autorul modul in care au decurs lucrurile cu Mama >usie odata cu
caderea ?idului Berlinului si destramarea imperiului sovietic si masurile luate de )'M'*' si Banca
mondiala pentru a auta economia ruseasca sa faca tranzitia la economia de piata'
2iderii >evolutiei din $%$@ si4au dat seama de faptul ca in oc era ceva mai mult decat o
schim#are a doctrinei economiceA era o schim#are a cocietatii in toate dimensiunile sale' -stfel
se poate spune ca si tranzitia de la comunism la economia de piata a fost mai mult decat un
experiment economic9 afost o transformare a societatilor si a structurilor social4politice'
>ezultatele nefaste ale tranzitiei economice se datoreaza in parte ignorarii acestor aspecte
esentiale'
.data cu schim#area regimului politic in >usia si de teama faptului ca daca va fi lasat sa
aleaga popurul rus nu va alege modul economic corect, reformele au intarziat sa se materializeze'
-u auns la putere partide social4democratice sau chiar partide comuniste reformate multe
dintre ele cu fosti lideri comunisti la putere, asadar ce se intampla acum era aceiasi Marie cu
alta palarie, se facea tranzia democratica postcomunista folosin o versiune mai #landa a
metodelor lui 2enin'
(rintre pro#lemele cu care se confrunta >usia in $%B% se numara 9 faptul ca #ancile
acumulau economii, insa nu hotarau cine primea imprumuturi si nici nu aveau sarcina sa le
urmareasca si sa se asigure ca acestea vor fi restituiteA intreprinderile care produceau #unuri
produceau ceea ce le spunea statul , folosind resursele care le erau alocate A directorii se implicau
in diverse tranzactii ca sa4si poata indeplinii planul , o#tinand in acelasi timp un castig peste
salariul oficialA preturile erau dictate de stat , la produsele de #aza acestea erau mentinute
artificial la un nivel scazut ,astfel ca saracia i4a ocolit si pe cei cu venituri mai mici'
.data cu pra#usirea comunismului si destramarii ,niunii Sovietice , >usia a fost pusa in
fata luarii unor decizii maore9 trecerea de la sistemul de preturi distorsionat la cel de
piata,creearea unor piete si infrastructura institutionala care stau la #aza lorA privatizarea
proprietatilor care apartinusera statului'
*ndiferent din ce perspectiva privim lucrurile acesta economie se afla in fata unei alegeri greu de
facut' Citeza cu care aceste reforme tre#uiau facute era iarasi un lucru intens dez#atut9 pe
deoparte erau adeptii terapiei de soc iar pe de alta erau cei al gradualismului'
>usia a avut parte de terapia soc ca mai toate tarile foate mem#re ale ,>SS, acest lucru
fiind puternic sustinut de +rezoreria S,- si )'M'*', insa ca si in celelalte experimente anterioare
ale acestor ormanisme mondiale, socoteala de acasa nu s4a potrivit cu cea din targ9li#eralizarea
maoritatii preturilor a dus la inflatie, scaderea inflatiei a dus la inasprirea politicilor monetare
deci cresterea ratelor do#anzii'
Strategia de reforma radicala a )'M'*' nu a dat roade , iar dupa $%B% (*B4ul >usiei a
scazut in fiecare an'-cesta criza specifica momentelor de tranzitie sa transformat intr4o criza care
a durat peste un deceniu' (usa in fata acestei situatii )'M'*' a coordonat eforturi de salvare cu o
valoare totala de DD'E miliarde de dolari, insa acordarea acestor #ani a ridicat o alta
pro#lema9coruptia4care in >usia era la ea acasa' -cordarea acestor #ani era oarecum evident ca
nu o sa foloseasca la infaptuirea nici unei reforme ci o sa se transfere in conturile familiilor
#ogate si corupte care se im#ogatisera dea pe seama privatizarilor facute de stat'
2a trei saptamani de la acordarea imprumutului salvare nu se produce7 desi nu cred ca a
mirat cu adevarat pe cineva acest lucru8, moneda ruseasca se devalorireaza si >usia suspenda
plata unilaterala a platilor'
>areori a fost mai mare decalaul dintre asteptari si realitate ca in cazul tranzitiei de la
comunism la economia de piata' (rivatizarea, li#eralizarea si descentralizarea ar fi tre#uit sa duca
mai repede , poate dupa o scurta perioada de tranzitie , la o crestere su#stantiala a productiei' -r
fitre#uit ca #eneficiile tranzactiei sa fie mai mari pe termen lung decat pe termen scurt, ca urmare
a inlocuirii utilaelor vechi, ineficiente si a formarii unei noi generatii de intreprinzatori'
*n concluzie pro#lema ridicata de autor in acest capitol /ine a distrus >usia3 =u cred ca
si4a gasit un vinovat evident, a fost o chestiune de conunctura de pe urma careia au profitat
oligarhii si pe termen lung )'M'*' si cei care au avut de suferit si pe termen scurt si pe termen
lung a fost populatia de miloc care a suportat masurile de austeritate luate si pe termen lung vor
plati imprumuturile acordate de )'M'*' pentru ca #ogatii nu vor fi afectati prea mult de ceea ce se
intampla ' Banii lor sunt in siguranta in strainatate, cei care vor platii vor fi patura de miloc ,
care in cele din urma vor treca in clasa de os a societatii, pana la urma acesta fiind unul din
efectele glo#alizarii, inlaturarea clasei milocii si crearea unei prapastii intre saraci si #ogati'
*nsa desi pare ca doar clasa de miloc din >usia are de suferit din cauza a ce se intampla acolo nu
este chiar asa' +oata clasa milocie are de suferit deoarece >usia este o tara cu multe zacaminte
naturale, zacaminte pe care multe din ele le exporta, iar noi suntem cei care platim pretul a ceea
ce se intampla daca lucrurile nu sunt sta#ile din punct de vedere politic si economic' /um spunea
Ioan Frca M rog, !n fiecare zi,FS scape rusul de nevoi,F/, dac se va pr#ui,FSe poate
rsturna pe noi'
Capcana globalizarii
Societatea unei singure cincimi:20% versus 80%
/apcana 6lo#alizrii este evident un studiu prin care autorii :ans4(eter Martin i :arald
Schumann intenioneaz s trag un serios semnal de alarm !n ceea ce privete complexul
proces al glo#alizrii' Gocant este modul !n care cei doi autori prezint anumite realiti' ,n
exemplu ar putea fi pro#lema omaului' *maginea societii celor D&H versus B&H pare sa fie
desprins mai degra# dintr4un film de groaz de c0t dintr4un studiu economic' (ro#lema
glo#alizrii este privit dintr4un alt unghi' (opulaiei i se cer tot timpul sacrificii !n numele
glo#alizrii' /ei care cer !ns aceste sacrificii uit tot timpul s prezinte i riscurile potenialei
glo#alizri' =ici guvernanii i nici conducerile marelor companii internaionale nu au ridicat
vreodat pu#lic pro#leme legate de glo#alizare cum ar fi posi#ila cretere uria a omaului,
creterea gradului de poluare !n marele orae, pierderea individualitii naionale a popoarelor i
nu !n ultimul r0nd i poate cel mai important Idegradarea democraiei' Spre deose#ire de ei !ns
autorii acestei cri su#liniaz clar aceste pro#leme folosind numeroase exemple i prezent0nd
situaii complexe petrecute dea'Societatea unei singure cincimi9 D&H versus B&H
"ste prezentata la !nceputul acestui capitol reuniunea de la :otelul )airmont la care s4a !ncercat
punerea temeliei lumii urmtorului mileniu, su# aspect economic si social'
*ntr4un cadru !ncrcat de istorie, Mihail 6or#aciov, unul dintre cei putini care au fcut istorie, si4
a salutat, la sfarsitul lui septem#rie $%%J , invitaii4 elita mondiala' Cechi si experimentai lideri
mondiali precum 6eorge Bush, 6eorge Shultz sau Margaret +hatcher se !nt0lnesc cu noii stp0ni
ai planetei cum ar fi +ed +urner, seful /==, care a fuzionat cu +im Karner, cre0nd cel mai mare
concern mass4media sau Kashington S;/ip, magnatul comerului sud4est asiatic' )iind vor#a de
viitorul lumii, vor sa fie ascultai si emisari ai comerului li#er din Singapore si, firete, din
Beiing'
(entru prima oara in carte, se face referire la sintagma D&H contra B&H si la cuv0ntul
Ltitt;tainment'/onform acestui concept, D&H din populaia apta de munca ar fi suicienta in
secolul urmtor pentru a asigura av0ntul economiei mondiale' /uv0ntul L titt;tainmentM este o
invenie a lui ?#ignieN Brzezins<i si este explicat ca fiind o com#inaie intre Lentertainment si
Ltits, cuv0ntul folosit in argonul american pentru s0ni' Se presupune ca prin aceasta mixtura
intre un divertisment narcotizant si o !ndestulare stomacala populaia frustrata de pe glo# ar putea
fi inuta intr4o #unadispozitie'
-utorii cartii considera ca economitii si politicienii neoli#erali predica lumii Lmodelul
american cu toate ca aceasta lozinca se aseamn inspaimantator cu propaganda regimului din
>569 L a invata de la ,niune Sovietica inseaman a invata sa !nvingi O *n fine nicieri in lume
nu este mai evidenta dezagregarea sociala dec0t in tara de origine a contrarevoluiei capitaliste,
S,-' 5ar, nici "uropa, /hina, Japonia sau *ndia se scindeaz intr4o minoritate de castigatori si o
maoritate de perdanti' (entru sute de milioane de oameni, un lucru este clar9 nu exista un
progres glo#alizatO 6lo#alizarea devine o capcana pentru democraieO 5e mult dea, milioane de
cetateni dezorientai din clasa de miloc isi cauta salvarea fata de piaa mondiala in xenofo#ie,
separatisme si claustrare' -stfel, maoritatea perdanta , adic cei B&H au inca votul' -cesta este
motivul pentru care populistul >oss (erot a o#inut in $%BD $%H in alegerile in S,-' 2a fel s4a
!nt0mplat si in )ranta, prin Jean4Marie le (en, dar si in -ustria prin Jorg :aider' Suprema sarcina
a politicienilor democrai in pragul urmtorului secol va fi repunerea in stare de funciune a
statului si resta#ilirea climatului politicii asupra economiei'
Pn fine, autorii nu condamn glo#alizareaA ei susin doar c ea tre#uie fcut su# control i
propun chiar un set de soluii pentru evitarea pro#lemelor menionate'
6lo#alizarea se poate face si fara a elimina principiile democratice9 inca se pot oferii slu#e daca
nu pentru @&4B&H macar pentru J&H din populatia glo#ului, se pot respecta anumite principii
morale si religioase, insa toate aceste lucruri cel mai pro#a#il nu se vor intampla deoarece cei
care conduc in acest moment au alte planuri pentru viitorul omenirii, iar #unastarea celor multi
nu este chiar o chestiune dez#atuta in adunarea #ogatilor
*n cele din urma putem cel mult spera ca nu se va aunge la ceea ce spunea .ctav Bi#ere 9
6lo#alizarea este un Nestern din care, la nevoie, se va trage direct !n spectatori'
inciuni comode
*n acest capitol autorii su#liniaza faptul ca politicile )'M'*', de li#eralizare a pietelor, de
privatizare , de atragere si incuraare a investitiilor straine aplicate tarilor in curs de dezvoltare
au autat pe cei #ogati sa devina si mai #ogati, tarile cu o puternica economie au devenit
exportatoare pentru tarile in curs de dezvoltare , iar acestea au devenit simple piete de desfacere
pentru tarile puternic dezvoltate'.rice speranta legata de crestere economica avuta in momentul
in care s4au semnat acordurile cu )'M'* sa risipit ,deoarece cei de la )M'*' par sa incuraeze o
glo#alizare in care participanti duc o lupta necinstita 9 cei puternici fac legea, le dau celor mai
sla#i speranta ca intr4o zi daca vor urma sfatul lor vor aunge si ei sa fie la fel de puternici, insa
realitatea este ca cei sla#i se multumesc cu firimituri , iar natiunile puternice duc glo#alizarea
mai aproape de infaptuire4 D& H versus B&H'
+arile in curs de dezvoltare care isi deschid portile pentru investitorii straini fara a
impune vreun fel de opreliste , au mai mult de pierdut decat de castigat, daca luam exemplul
tarilor asiatice ca au devenit 5ragoni in loc de oi' -cestea au inteles ca economia lor este prea
sla#a pentru a concura cu economiile internationale si astfel au impus legi protectioniste pentru a
incuraa exportul si a diminua importul, in acest mod aceste tari au o crestere economica
continua din ani M@& pana acum'5esigur acest lucru a fost posi#il datorita interventiei statului la
toate nivelurile economice ale petei, lucru de neconceput pentru li#eralismul occidental'
>eversul monedei acestei cresteri continue a tarilor asiatice datorita interventiei statului
in economie este aceea ca li#ertatea mass4media a fost diminuata iar orice fel de revolte sau
greve au fost ina#usite inainte de a lua amploare' Sindicatele sunt inexistente iar muncitorii
muncesc mult pe #ani putini' 5aca facem o comparatie cu tarile care au im#ratisat politicile
)'M'* aici populatia nu prea lucreaza datorita faptului ca investitiile straine sau concentrat pe
industriile extractive si prelucratoare care necesita personal mai putin datorita tehnologiei
avansate, populatia care lucreaza o face pe un salariu relativ crescut , insa somaul este ridicat
datorita ro#otizarii multor activitati din acest domeniu'
*ata cum glo#alizarea nu urmeaza in nici un fel un principiu unic, universal'*n timp ce
tarile cu un regim de #unastare de tip occidental sustin retragerea statului si ofera tot mai mult
spatiu fortelor pietei, stalele din -sia de Sud4"st, carora le4a reusit deprinderea di su#dezvoltare ,
practica tocmai contrariul'
(oliticile )'M'*' care incuraeaza li#eralizarea si privatizarea la toate nivelele pietelor
economice, incuraeaza defapt un oc de cand pisica nu4i acasa soareci oaca pe masa'5aca
statul nu incuraeaza economia nationala, cu siguranta nu o sa o faca strainii'