Sunteți pe pagina 1din 32

INTRODUCERE

In perioada, ce a urmat revolutiei din decembrie 1989, economia si societatea


romaneasca s-au aflat in plin proces de continuare si consolidare a trecerii de la un sistem
excesiv centralizat catre economia de piata, de la un sistem totalitar la unul democratic.
Costurilor ridicate ale tranzitiei li s-a adaugat un mediu international nefavorabil structurii
existente a comertului exterior national. Disparitia unor piete traditionale pentru exporturile
noastre, respectarea embargourilor impuse in relatiile cu tarile cu pondere in exportul nostru
sau de unde trebuiau recuperate datorii acumulate in timp, restrangerea pietei Asiei si apoi a
usiei, multiplicarea masurilor de protectie comerciala ca urmare a acestor factori de
perturbare a pietei internationale, au avut influente directe asupra exporturilor omaniei. In
acelasi timp, reducerea productiei industriale si agricole, insuficienta dezvoltare a sectorului
tertiar au afectat oferta de export. In plus, dependenta extrem de mare a exporturilor noastre
de importuri a determinat accentuarea continua a dezec!ilibrului balantei comerciale si de
plati.
In conditiile globalizarii economiei mondiale si a extinderii "ietei #nice $uropene,
omania nu-si poate permite sa adopte politici economice externe inspirate fie dintr-un
liberalism naiv, fie dintr-un protectionism obtuz care sa o indeparteze de realizarea unei
economii de piata moderne.
%ranzactiile de comert exterior reprezinta o componenta a sferei afacerilor sau
tranzactiilor internationale in raport cu care se particularizeaza, prin natura obiectului,
calitatea participantilor si mecanismele de realizare.
"rincipala forma a tranzactiilor de comert exterior o reprezinta exportul-importul de
marfuri, de bunuri corporale. Aceste operatiuni se pot realiza sub forma exportului direct facut
de producatori sau prin implicarea caselor de comert si a firmelor de comert exterior. &irmele
care desfasoara tranzactia de comert exterior isi elaboreaza strategii si isi organizeaza structuri
specifice pentru aceste domenii, urmarind valorificarea resurselor umane si materiale potrivit
exigentelor pietei internationale.
'a baza procesului de concepere si structurare a lucrarii a stat ideea ca, in conditiile
trecerii la o economie competitiva, marea ma(oritate a agentilor economici sunt orientati spre
contracte cu lumea exterioara) in plus, intr-o economie mondiala caracterizata de o continua
accentuare a interdependentelor dintre state, nici o economie nationala nu poate exista in stare
de izolare economica.
In aceasta lucrare am prezentat necesitatea apecte ale comertului international,
evolutia si principalii actori. In cel de-al doilea capitol am analizat evolutia comertului
international al omaniei in ultimele decenii si impactul aderarii la #$ asupra acestuia
Comertul international cea mai importanta parte a sectorului tertiar este avanta(os *
c!iar daca nu in egala masura * tuturor tarilor participante la sc!imburi. "ermite tarilor ca,
prin specializarea in producerea unei game mai inguste de marfuri sa utilizeze mai intens
resursele abundente si ieftine si sa beneficieze de avanta(ele economiilor de scara.
+eneficiile comertului international nu se limiteaza doar la sc!imburile de bunuri si
servicii. Apar avanta(e si din compensarea unor fluxuri de marfuri si servicii cu fluxuri ale
fortei de munca si de capitaluri, acest din urma caz reprezentand sc!imbul de bunuri curente
pentru bunuri viitoare.
,c!imburile internationale de active -participari la capital sau titluri de credit. ofera
posibilitatea diversificarii avutiei fiecarei tari si reducerii variabilitatii venitului.
Desi, in general, toate tarile castiga din comertul international, nu toate grupurile din aceste
tari au mereu de castigat/ apar efecte asupra distribuirii veniturilor. De obicei sunt
dezavanta(ati producatorii de marfuri concurate de importuri si castiga consumatorii acestor
marfuri. Adesea acest fenomen face obiectul unor prelungi dezbateri politice.
"rintre celelalte reforme intreprinse in tarile in tranzitie, liberalizarea sc!imburilor
comerciale externe reprezinta cel mai dinamic domeniu al trasformarilor economice. Intr-o
1
perioada de timp relativ scurta, aceste tari au abandonat sc!imburile comerciale ermetice din
interiorul CA$, adoptand un sistem desc!is in care vestul $uropei a devenit unul dintre cei
mai importanti parteneri comerciali.
In ultimul deceniu inainte de inceperea perioadei de tranzitie economiile socialiste
erau comparabile, din punct de vedere al exportului de bunuri, cu tarile in curs de dezvoltare ,
ambele grupuri inregistrand aceeasi tendinta de evolutie. Colapsul regimului comunist a
determinat un declin dramatic al exporturilor, a caror proportie in "I+ a scazut la mai putin de
012, in principal datorita disparitiei acordului CA$. 'iberalizarea ulterioara a sc!imburilor
internationale a permis insa o crestere rapida a volumului comertului exterior al economiilor
in tranzitie, al caror grad de desc!idere si diversificare este apropiat de nivelul existent in
vestul $uropei .
$volutia comertului international pe perioada de tranzitie este caracterizata de doua
tendinte principale / o reorientare a sc!imburilor comerciale catre pietele occidentale -in
principal cele ale #niunii $uropene., respectiv o crestere continua a deficitului balantei de
plati externe.
Deficitul balantei comerciale trebuie deci considerat in contextul general al deficitului
balantei de plati. In acelasi timp, deficitul comercial reprezinta elementul fundamental care
diferentiaza din punct de vedere calitativ tarile in tranzitie, mai important decat nivelul sau
fiind capacitatea economiei de a finanta acest deficit in mod corespunzator.
"e baza considerentelor de mai sus, rezulta ca domeniul comertului international este
mult mai complex si mai important decat simplul sc!imb de bunuri intre o economie in
tranzitie si restul economiei mondiale. Investitiile straine constituie o componenta cruciala ce
trebuie luata in considerare atunci cand se analizeaza performanta comertului exerior, intrucat
acesta reprezinta un element esential al balantei contului curent.
0
CAPITOLUL 1
COMERTUL INTERNATIONAL -
CARACTERISTICI SI EVOLUTII RECENTE
1.1. Definirea si componentee comert!!i internationa
Dreptul comertului international are ca obiect de reglementare comertul international,
adica ansamblul raporturilor (uridice de drept privat, care apar in cadrul comertului
international.
Comertul international are doua acceptiuni/
restransa -stricto sensu. * sensul clasic, etimologic)
larga -lato sensu. * o parte mai moderna a relatiilor internationale.
Comertul international este totalitatea operatiunilor de import si export de marfuri,
lucrari si servicii care se desfasoara intre persoane fizice si (uridice, care isi au domiciliul,
respectiv sediile, in state diferite sau care primesc o marfa ce se afla in tranzit international.
Comertul international nu priveste numai operatiunile de import3export cu marfuri, ci
si cu lucrari, servicii.
Comertul international e privit in sensul dreptului privat, fiind o ramura a sa. ,tudiem
raporturi (uridice ce apar intre persoane fizice si (uridice de drept privat. ,tatul actioneaza pe
picior de egalitate (uridica
1
.
Dreptul comertului international difera de dreptul international public. Ceea ce
particularizeaza disciplina sunt elementele de comercialitate si internationalitate.
Comercialitatea nu e specifica, fiind intalnita si in dreptul comercial. Ceea ce particularizeaza
disciplina e elementul de extraneitate, fiind ceea ce ofera disciplinei caracter distinct. Apare in
orice raport (uridic.
4otiunea de internationalitate din dreptul international nu e identica notiunii de
internationalitate din dreptul comertului international. In dreptul international privat orice
element de extraneitate face ca acel raport sa devina de drept international privat) in dreptul
comertului international elementul de extraneitate e calificat. 4u orice element de extraneitate
din raportul comercial face ca acel raport sa devina de drept international comercial.
Criteriul international in dreptul comertului international/
,ubiectele raportului (uridic de dreptul comertului international sa-si aiba sediile3domiciliile
in state diferite, criteriu de natura subiectiva si e prevazut in toate conventiile internationale
care ne privesc, ex/ Conventia 4atiunilor #nite privind contractul de vanzare internationala de
marfuri, Conventia de la 5iena, 1986.
7arfa, lucrarea sau serviciul in drumul ei, de la o parte la cealalta, trebuie sa parcurga
cel putin o frontiera -sa fie in tranzit international.) criteriile pot fi alternative, oricare din ele e
suficient pentru a oferi caracter international raportului (uridic.
Cooperarea economica internationala e un ansamblu de relatii de conlucrare,
colaborare intre subiectele de drept apartinand unor state diferite, care pun in comun o valoare
economica in vederea desfasurarii unei activitati lucrative -producere de profit. care se va
imparti intre participantii la cooperare, ex/ Acordurile de cooperare economica internationala
la care omania e parte -peste 16..
Cand se are in vedere comertul unei tari atunci se vorbeste de comert exterior.
Comertul exterior este parte integranta a comertului international si include exportul,
importul, reexportul si tranzitul
0
..
$xportul reprezinta activitatea desfasurata de persoanele autorizate de a vinde bunuri
si servicii in alte tari. Importul este reprezentat de activitatea desfasurata de persoanele
autorizate pentru cumpararea de bunuri si servicii din diverse tari pentru tara careia ii apartin
1
"opescu, . &., Politici comerciale internationale, $ditura ,itec!, Craiova, 0669, p. 8.
0
"opescu, I., Ciucur, C., +8beanu, D., Echilibrul inaintrii, $ditura $ficient, +ucuresti, 1998 p. 16.
9
importatorii. eexportul este activitatea desfasurata de persoanele autorizate de a cumpara
marfuri din unele tari si a le revinde in altele. Cand aceasta activitate se practica rational si pe
scara larga, ea poate fi o sursa importanta de profit si constituie un mi(loc de dezvoltare a
comertului international.
%ranzitul reprezinta activitatea desfasurata de persoanele autorizate pentru
transportarea marfurilor straine pe teritoriul national, dar si in activitatea de depozitare
temporara a acestor marfuri in conditii de securitate, fiind considerat un comert invizibil.
"i#!ra 1.1.
Tipoo#ia f!$!rior economice internationae
elatiile economice internationale cuprind atat fluxuri -tranzactii. comerciale, cat si fluxuri
-tranzactii. financiare
9
/
&luxurile comerciale internationale reflecta interdependentele dintre tari in planul
economic, fiind rezultatul adancirii treptate a specializarii operatorilor economici din
diferite tari in producerea si comercializarea de bunuri tangibile -produse corporale/
materii prime, semifabricate si produse manufacturate., de bunuri intangibile -produse
ale inteligentei umane sub forma de produse incorporale/ brevete de inventie, :no;-
!o;, lucrari de proiectare. sau de prestari de servicii -transporturi si asigurari, turism
international, servicii profesionale..
&luxurile financiare internationale sunt acele tranzactii intre rezidentii unei tari si cei
din restul lumii care au ca obiect transferul de mi(loace de plata si3sau de credit.
Aceste fluxuri vizeaza, pe de o parte, compensarea tranzactiilor comerciale, iar pe de
alta parte, tranzactii financiare independente fata de activitatea comerciala
9
Clipici, $., Relatii financiar-monetare internationale, $ditura ,itec! , Craiova, 0669, p. 91.
<
%ranzactii -fluxuri.
internationale
&luxuri financiare &luxuri comerciale
%!n!ri 7aterii prime
Tan#i&ie ,emifabricate
+unuri manufacturate
Compensarea activitatilor
comerciale
%!n!ri +revete
Intan#i&ie =no;-!o;
"roiecte
Imprumuturi si credite
pe termen mediu si lung
&luxuri Investitii str8ine
financiare 7isc8ri de capital pe
independente termen scurt
5enituri din
plasamante externe
de capital
%ransferuri
%ransport si asigur8ri
Ser'icii ,ervicii profesionale
%urism international
internationala. Aceasta a doua categorie de fluxuri financiare se concretizeaza in
miscarile internationale de capital -credite externe acordate sau3si primite, investitii
straine directe sau de portofoliu, miscari de fonduri financiare pe termen scurt..
Consecintele migratiei transfrontaliere a capitalului in vederea valorificarii pe o alta
piata decat cea pe care s-a format el se reflecta tot sub forma unor fluxuri financiare,
dar de sens invers fata de sensul miscarii capitalului, fiind concretizat in veniturile din
plasamentele externe de capital. > buna parte din aceste venituri se repartizeaza in
tara de origine a capitalului sub forma de dobanzi -pentru credite., profituri -pentru
investitii. si sume generate de diferentele existente pe diferite piete financiare intre
ratele de sc!imb -pentru miscarile de fonduri pe termen scurt..
Componentele comertului international sunt
<
/
sc!imbul de bunuri sau produse -marfuri.
sc!imbul de servicii care au sau nu legatura cu cel de marfuri
sc!imbul financiar-bancar
sc!imbul de licente -:no;-!o;.
sc!imbul de opera de arta si creatii muzicale
sc!imbul care are loc intre si in cadrul societatilor transnationale-,%4-urile.
1.(. E'o!tia comert!!i internationa in !timee )ecenii
Dupa anul 1981, pe parcursul unui deceniu si (umatate comertul international a
inregistrat o crestere rapida si sustinuta, care devanseaza in permanenta dinamica productiei.
Cu mici exceptii tendinta este valabila atat pentru exporturile cat si pentru importurile
mondiale si pentru toate categoriile de tari
1
.
itmurile de crestere se accelereaza dupa anul 1991. Astfel, in cazul exporturilor,
pentru tarile dezvoltate, cresterea de 1,92 din anii 1981-199< este urmata de ritmuri mai
inalte culminand cu 16,?2 in 199@ si 102 in 0666) pentru tarile in dezvoltare cresterea
exporturilor a fost de @,@2 in perioada 1981-199<, iar ritmurile maxime s-au inregistrat in
anii 199@-1<2 si 0666-1<,92.
$volutii similare au fost inregistrate la importuri, pentru care ritmurile maxime sunt
atinse tot in anul 0666, fiind de 11,92 pentru tarile dezvoltate si 11,@2 pentru cele in
dezvoltare. "rin urmare anul 0666 reprezinta un an de varf al cresterii productiei productiei si
comertului mondial.
Anul 0661, marcat de evenimentele A11 septembrieB inregistreaza o prabusire
spectaculoasa a ratelor de crestere. Diminuarea ritmului activitatii economice si scaderea
cererii pe principalele piete mondiale au afectat drastic dinamica fluxurilor comerciale
internationale.
"e ansamblul tarilor dezvoltate exporturile si importurile inregistreaza o crestere
negativa de -12.
Incepand cu anul 0660, tendinta de crestere a comertului mondial se restabileste. Ca
rezultat al acestei evolutii volumul valoric al exportului mondial de bunuri a a(uns in 0661 la
16,1 trilioane dolari, iar cel al exportului mondial de servicii la 0,<2 trilioane dolari.
Dintre principalii factori explicativi ai dinamicii comertului international in ultimele
doua decade amintim/
evolutia ritmului activitatii economice la nivel mondial) care subsumeaza ritmul
cresterii "I+ pe regiuni geografice si respectiv cresterea productiei interne mondiale
etc.
progresele pe linia liberalizarii regionale si multilaterale a ,c!imburilor comerciale
internationale.
<
=rugman, ". ., Rethinking International Trade, 7I% press, Cambridge, 1996, p.0.
1
u(an, >. , Teorii si modele privind relatiile economice internationale, +ucuresti, $ditura A.,.$, 0661, p.18.
1
tendintele diferite de evolutie a preturilor pe categorii de produse
evolutia cursurilor de sc!imb ale principalelor monede de tranzactie in comertul
international/ dolarul, euro si Cen-ul. momentul 11 septembrie 0661, urmat de
numeroase conflicte militare regionale.
Actiunea acestor factori a fost diferita pe tari, perioade si categorii de produse.
1. Astfel, in ce priveste evolutia activitatii economice exprimata prin dinamica "I+ dupa anul
1981 constatam o crestere relative sustinuta/ in (ur de 92 pentru tarile dezvoltate cu
momentul de maxim de 9,82 in 0666 si de minim de 6,92 in 0661) si in (ur de 12 pentru
tarile in curs de dezvoltare, cu maxime de ?-?,?2 in anii 91-9@ si 1,@2 in 0666 si un minim
de 9,92 in anul 0661. Incepand din 0660 cresterea economica este reluata, dar in ritmuri mai
modeste.
Din categoria tarilor dezvoltate, ,#A au inregistrat cresteri mai mari cu circa 1-1,1
procente comparativ cu tarile europene.
In ce priveste tarile din $uropa Centrala si de asarit aflate in tranzitie, dupa 1991,
unele -#ngaria, "olonia, ,lovacia, ,lovenia. au inregistrat cresteri moderate dar sustinute,
altele printre care Ce!ia, +ulgaria, omania au avut cresteri negative pe parcursul a 0-9 ani,
dupa care au urmat reluari ale cresterii in ritmuri mai sustinute
?
.
Din grupul tarilor in curs de dezvoltare, cresteri peste medie au inregistrat tarile Asiei
-de ex/ @,@2 intre anii 1981-199<., iar dintre ele se remarca in mod deosebit C!ina cu o
crestere de peste @2 pentru ultimele doua decenii.
0. "rogrese substantiale pe calea liberalizarii sc!imburilor s-au obtinut in ultim3ele doua
decenii prin proliferarea acordurilor regionale de liber sc!imb si ca urmare a reducerii
barierelor tarifare si netarifare, conform acordurilor convenite in unda #ruguaC. %oate
acestea au fost de natura sa mareasca gradul de desc!idere spre exterior a tarilor participante
si sa favorizeze accesul bunurilor si serviciilor pe pietele straine.
Desc!iderea economiilor spre exterior si sporirea accesului pe pietele straine explica
de ce ritmul de crestere a exporturilor si importurilor mondiale devanseaza ritmurile de
crestere ale "I+ si ale productiei industriale si agricole.
9. $volutia diferita a preturilor a imprimat dinamici diferite diverselor segmente ale
comertului international. Cele mai mari cresteri de preturi au fost inregistrate la petrol si
metale. "entru produsele agricole preturile s-au mentinut relative constante. In sc!imb pentru
multe produse manufacturate s-au inregistrat tendinte semnificative de scadere.
,pre deosebire de deceniul precedent, dupa anul 1996 cresterea pretului petrolului a
imprimat o dinamica accentuata comertului cu bunuri, egaland astfel ritmul de crestere a
comertului cu servicii -situat la ?,12 pentru ambele segmente in perioada 1996-0666..
In cadrul grupei produselor manufacturate pe primele trei locuri ca dinamica a
productiei, investitiilor si comertului international se situeaza/
tranzistorii si semiconductorii
calculatoarele si componentele de calculator si
ec!ipamentele de birou
<. Cursurile de sc!imb ale principalelor monede de tranzactie au avut evolutii diferite. In anul
0666 fata de dolar, Cen-ul s-a apreciat cu ?2 iar euro s-a depreciate cu 192. %endinta a
continuat pana in anul 0669.
"otrivit ultimelor estimari ale ,ecretariatului >rganizatiei 7ondiale a Comertului, date
publicitatii in aprilie 0611, volumul sc!imburilor comerciale internationale a inregistrat in
0616 o crestere record, g la 1<,12, depasind atat estimarile din septembrie 0616 -19,12., cat
si cele ale altor organisme economice internationale. $xpansiunea cu 1<,12 a comertului
mondial in 0616 reprezinta cea mai mare cifra pe baza anuala in contextul seriilor de date de
care dispune >7C incepand cu anul 1916. In acelasi timp, aceasta evolutie favorabila a
intervenit dupa declinul abrupt, sever si sincronizat al comertului international in 0669 * cu
102 in termeni reali ss 092 in termeni nominali *, fenomen cunoscut drept Dmarele colaps al
?
"Ergaru, I., Politicile comercial si de mediu ale Romniei, +ucuresti, $ditura A.,.$., 066<, p.168.
?
comertuluiA. edresarea sc!imburilor comerciale internationale este cu atat mai remarcabil,
cu cat dupa contractia istorica din 0669, acestea au reusit sa revina la varful din 0668, fara
insa a se putea reinscrie in trendul pe termen lung care a prevalat in perioada premergatoare a
crizei.
%otodata, comertul s-a redresat mult mai puternic decat productia mondiala dupa cel
mai grav declin din perioada postbelica si, asa cum declinul fara precedent al comertului din
0669 a constituit unul din canalele ma(ore prin care s-a propagat criza financiara si economica
globala, comertul a reprezentat un factor ma(or de sustinere a procesului de redresare
economica in plan global in 0616. elansarea comertului nu trebuie supraestimata.
$xpansiunea record a comertului international si revigorarea activitatii economice in
0616 constituie, fara indoiala, evolutii imbucuratoare, dar importanta lor nu trebuie
supraestimataa mai ales ca impactul negativ al crizei financiare si al recesiunii globale este
asteptat sa persiste inca multa vreme in sfera relatiilor comerciale internationale.
"e de alta parte, evenimentele care s-au succedat recent in lume * dezastrul natural din
Faponia si conflictele sangeroase din Africa de 4ord si >rientul 7i(lociu * sunt de natura sa
ridice sensibil gradul de incertitudine din economia mondiala, creand, implicit, dificultati
oricarei prognoze privind evolutia comertului in anii urmatori.
In pofida cresterii record a exporturilor mondiale in 0616, economistii >7C considera
ca expansiunea comertului international ar fi putut fi si mai robusta daca ar fi avut loc o
intoarcere rapida la trendul din perioada premergaaoare crizei, ceea ce nu s-a intamplat, insa.
Cu alte cuvinte, revenirea a fost suficient de puternica pentru ca exporturile mondiale sa
a(unga din urma la nivelul maxim atins in 0668, dar a fost insuficient de solida pentru
reinscrierea comertului in trendul de crestere din perioada anterioara a crizei.
Cresterea cu 9,?2 a "I+ mondial -real. in 0616 * potrivit estimarilor >7C * este la
randul sau mai putin robusta decat apare la prima vedere. Desi superioara ritmului mediu
anual de crestere de 9,12 din perioada 1996-0668, cresterea "I+ din 0616 este departe de a
reprezenta un record, mai ales daca se tine cont de faptul ca, de cateva ori in anii mai recenti,
ritmul respectiv a fost de <2, sau c!iar de peste <2, inclusiv in anii 199@, 0666, 066< si
066?. Avand in vedere declinul sever al productiei mondiale in 0669, ar fi fost de asteptat ca
in 0616 cresterea "I+ sa fie de aceeasi ordine de marime, sau c!iar superioara.
In opinia economistilor >7C
@
, un complex de factori a determinat ca expansiunea
productiei mondiale si a comertului global sa fie mai lente decat asteptarile.
In primul rand, diminuarea stimulentelor fiscale in numeroase tari a atras dupi sine
atenuarea activitatii economice in cea de-a doua parte a anului 0616. In special, guvernele din
spatiul european au trecut la consolidarea fiscala in incercarea lor de a reduce deficitele
bugetare, cu consecinte negative asupra cresterii economice pe termen scurt si, implicit,
asupra sc!imburilor comerciale. evenirea comertului international a avut loc, de fapt, la
mi(locul anului 0669, iar redresarea a fost deosebit de accentuata pana la mi(locul anului
0616. Dar, in a doua parte a anului 0616, ritmul redresarii comertului a pierdut din viteza
odata cu incetinirea ritmului de crestere a economiei mondiale.
In al doilea rand, desi preturile titeiului s-au stabilizat in (urul pragului de circa @8
dolari3baril in 0616, acestea s-au situat inca la niveluri inalte in raport cu standardele istorice
recente -de exemplu, preturile titeiului au fost in medie de 91 dolari3baril in perioada 0666-
0661.. C!iar daca erau inferioare mediei de 9? dolari3baril inregistrate in 0668, preturile
respective erau cu 962 mai mari decat in 0669, determinand ma(orari ale costurilor energiei
pentru gospodarii si pentru cercurile de afaceri. ,oma(ul persistent nu a permis o revenire mai
puternica a consumului intern in tarile dezvoltate, limitand cresterea veniturilor si a cererii de
import. In 0616, rata medie a soma(ului a fost de 8,?2 in tarile membre ale >CD$ -in crestere
de la ?,12 in 0668., iar in ,#A s-a mentinut in (urul cifrei de 92 pe tot parcursul anului.
@
Ang!elac!e C., Comert eterior! "inantare si anali# financiar bancar, $ditura $conomic8, +ucuresti, 0616,
p.9?.
@
1.*. Principaii actori economici in )omeni! comert!!i internationa +tari,
"rima incercare de adoptare a regulilor care sa guverneze relatiile comerciale
internationale a fost facuta de unele tari imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial, cand a
aparut necesitatea crearii unui organism care sa supraveg!eze, sa controleze si sa se implice
direct in desfasurarea comertului international. Aceste eforturi au condus la adoptarea in 19<8
a Acordului General pentru %arife si Comert -G.A.%.%.., regulile sale aplicandu-se comertului
international cu bunuri. Acest Acord a functionat pe o baza provizorie pana la infiintarea
>rganizatiei 7ondiale a Comertului si a fost inclus in textele legale ale >7C.
undele de negocieri sub auspiciile GA%% au determinat liberalizarea comertului cu
bunuri -in special a produselor industriale. si fixarea principalelor reguli multilaterale de
comert. Cea mai importanta runda de negocieri afost unda #ruguaC, care a durat din 198?
pina in 199<. 4egocierile desfasurate in cadrul acestei runde au determinat deplina includere a
sectorului produselor agricole in regulile multilaterale de comert, abordarea comertului cu
servicii si a drepturilor de proprietate intelectuala in acelasi set de reguli
8
.
#nul dintre rezultatele undei #ruguaC a fost crearea >rganizatiei 7ondiale a
Comertului la 1 ianuarie 1991.
>rganizatia 7ondiala a Comertului ->.7.C.. constituie un forum de negocieri pentru
continuarea liberalizarii comertului cu bunuri si servicii, convenirea unor reguli cat mai
adecvate la noile conditii de comert si asigura functionarea unor mecanisme multilaterale de
punere in aplicare a anga(amentelor asumate de 7embrii >7C. Aceste mecanisme includ,
intre altele, o procedura de reglementare a diferendelor.
In prezent, in afara sistemului >.7.C. au ramas doar cateva tari mari si o parte din
tarile in curs de dezvoltare, >rganizatia 7ondiala a Comertului bucurandu-se de o participare
aproape universala avand in vedere faptul ca, in prezent, numara 119 de state membre, care
acopera 91 2 din comertul mondial.
usia a intrat intr-un final in >rganizatia 7ondiala a Comertului ->7C., in anul
0611, in cadrul unei ceremonii origanizate in $lvetia, dupa 18 ani de negocieri. Georgia a
incercat cu succes sa bloc!eze accesul usiei in organizatie, inca din 0668 cand cele doua tari
s-au aflat intr-un scurt razboi. usia este cea mai mare economie dintre cele care nu sunt inca
membre ale >rganizatiei, noteaza ++C. De asemenea, este ultima dintre economiile G06 care
intra in >7C. "rin proaspata apartenenta, multe dintre barierele comerciale actuale vor fi
ridicate, stimuland un comert diversificat intre usia si restul lumii. #nii analisti sugereaza
c!iar ca noua apartenenta va aduce o crestere de zeci de miliarde anual pentru economia
usiei. usia este in prezent a treia cea mai mare piata de export a $uropei, exporturile rusesti
fiind dominate de petrol si gaz. H"rin apartenenta la >7C, usia va trebui sa importe, de
asemenea, si anumite reguli si reglementari care vor redresa acele aspecte de care se plang, de
obiecei, investitorii straini, precum corputia, protectia actionariatului minoritar, independenta
(udiciaraH, a declarat economistul Ivan %c!a:arov.
Analistii considera ca motivul pentru care usia a fost intr-un final acceptata a fost
acela ca s-a modificat politica guvernamentala oficiala ca urmare a crizei. Altfel spus, usia a
acceptat faptul ca, in actualul context economic, este necesar sa se desc!ida ceva mai mult
catre investitorii straini dar si sa creasca tipurile de exporturi pentru a castiga noi segmente de
piata.
Infiintata la 1 ianuarie 1991, >.7.C. reprezinta baza institutional-(uridica a sistemului
comercial multilateral, fiind unica organizatie internationala contractuala, care trateaza
regulile globale ale comertului dintre tari.
Acordul de la 7arra:es! privind infiintarea >.7.C., prevede in preambulul
sau obiectivele de baza, similare cu cele ale G.A.%.%.- ului, dar care au fost extinse pentru a
acorda >.7.C. mandatul de a trata comertul cu servicii. Acestea sunt/
cresterea nivelului de trai, a standardelor de viata si ma(orarea veniturilor)
8
+lanaru, C. A., Comertul eterior al Romniei in contetul integrrii europene, $ditura Alfa, Iasi, 0669, p. 116.
8
utilizarea deplina a fortei de munca)
ma(orarea productiei si dezvoltarea comertului)
utilizarea optima a resurselor mondiale.
Aceste obiective au fost completate cu domeniul serviciilor si cu notiunea
de Ddezvoltare durabilaB, referitoare la utilizarea optima a resurselor mondiale si la necesitatea
protectiei si conservarii mediului incon(urator, corespunzator diferitelor niveluri de dezvoltare
economica ale tarilor.
>rganizatia 7ondiala a Comertului serveste drept forum pentru continuarea
negocierilor privind liberalizarea comertului cu servicii prin desfiintarea barierelor si
elaborarea de reguli in noi domenii legate de comert. "e langa aceasta, ea
indeplineste urmatoarele functii/
facilitarea implementarii, administrarii si aplicarii instrumentelor (uridice ale undei
#ruguaC si ale oricaror noi acorduri ce vor fi negociate in viitor)
solutionarea diferendelor comerciale)
examinarea politicilor comerciale nationale)
cooperarea cu alte institutii internationale in formularea politicilor economice la scara
mondiala.
Astfel, in scopul asigurarii unei mai mari coerente in elaborarea politicilor economice
la nivel mondial, >7C va coopera, in functie de necesitati, cu &.7.I. si +anca 7ondiala.
%rebuie mentionat ca >.7.C. este singura organizatie internationala globala, cu vocatie
universala, care stabileste reguli de comert intre state. Aceste reguli sunt continute in
Acordurile >7C, negociate, semnate si ratificate de "arlamentele membrilor, scopul principal
al acestor Acorduri fiind spri(inirea producatorilor de bunuri si servicii, a exportatorilor si
importatorilor in realizarea operatiunilor comerciale, precum si oferirea unui cadru
multilateral coerent si eficient, care sa a(ute membrii la identificarea si valorificarea
avanta(elor necesare cresterii economice.
egulile >.7.C. * prevazute in Acorduri, declaratii si decizii, sunt rezultatul
negocierilor dintre membrii organizatiei. "rin intermediul acestor acorduri -voluminoase si
complexe deoarece reprezinta texte (uridice ce cuprind o gama larga de activitati, care se
refera la agricultura, industria textila si imbracaminte, sistemul bancar, standarde industriale,
proprietatea intelectuala si multe alte domenii, dar bazate o serie de principii care constituie
fundamentul sistemului multilateral de comert., membrii >.7.C. opereaza intr-un sistem de
comert nediscriminatoriu, care le stabileste drepturile si obligatiile.
Apartenenta la >.7.C. se obtine pe baza liberei decizii a tarilor care doresc acest lucru, in
urma unui proces de negocieri cu membrii, care se finalizeaza cu inc!eierea unui "rotocol de
aderare in care sunt incluse anga(amentele pe care tara respectiva si le asuma si se obliga sa le
puna in aplicare ulterior aderarii la organizatie, obligandu-se, in acelasi timp, sa respecte
regulile si principiile generale ale >.7.C.
>.7.C. este condusa, in fapt, de guvernele membrilor
9
, toate deciziile fiind luate de
catre membri, ca regula generala prin consens, -fie de catre ministri - cu ocazia Conferintelor
ministeriale, fie de catre oficialii membrilor - care se intalnesc regulat la Geneva.. Aceste
decizii sunt apoi transpuse in legislatiile nationale, prin adoptarea de catre "arlamentele
membrilor. >.7.C. este o organizatie in care fiecare membru, indiferent de marimea sau de
puterea sa economica sau comerciala, are o pondere egala, pe principiul un membru * un vot.
eglementarile >.7.C. prevad posibilitatea unui vot ma(oritar, insa aceasta prevedere nu a
fost niciodata utilizata in >.7.C., fiind foarte rar folosita c!iar in cadrul predecesorului sau *
G.A.%.%.
>.7.C. este considerata ca fiind Acel de al treilea pilon al economiei mondialeB alaturi
de +anca 7ondiala si &ondul 7onetar International, organizatia este unica prin structura si
functionare, in sensul ca >.7.C. nu face parte din ,istemul >.4.#. iar, in cadrul >.7.C.,
9
Clipici, $., Relatii financiar-monetare internationale, $ditura ,itec! , Craiova, 0669, p. @6.
9
DputereaB nu este delegata unui organ director -cum este cazul +ancii 7ondiale sau &.7.I..,
,ecretariatul >.7.C., in frunte cu directorul general al organizatiei, avand un rol de facilitare
si implementare a deciziilor adoptate de catre membri.
#nul dintre elementele esentiale prin care >.7.C. se deosebeste de predecesorul sau
G.A.%.%. il constituie obligatia fiecarui membru de a accepta Apac!etulB de reguli si obligatii
multilaterale, inclusiv de a se supune prevederilor 7emorandumului de acord privind
eglementarea Diferendelor, care sunt puse in aplicare prin intermediul >rganului de
eglementare a Diferendelor ->D.. $xistenta >D, a mecanismului la care membrii pot
recurge in situatia in care considera ca sunt dezavanta(ati prin nerespectarea anga(amentelor
luate de un alt membru in cursul negocierilor -sau a celor de aderare la >.7.C.., sau ca
respectivele anga(amente sunt implementate de o maniera care conduce la anularea
avanta(elor lor teoretice, face din >.7.C. o institutie deosebit de importanta pe plan
international, cu putere de implementare si urmarire a modului de punere in aplicare a
obligatiilor asumate de catre fiecare membru, intarind astfel caracterul sau contractual.
"rincipiile de baza ale >.7.C.3G.A.%.%. pe care toti membrii trebuie sa le aplice sunt/
un avanta( acordat unei tari trebuie extins tuturor membrilor >rganizatiei 7ondiale a
Comertului -clauza natiunii celei mai favorizate.) nici o tara nu poate face discriminare intre
produsele proprii si cele importate -tratamentul national.) nici o tara nu poate aplica restrictii
cantitative asupra comertului) toate regulile si legile afectand comertul trebuie sa fie publice)
regulile si anga(amentele sunt obligatorii pentru membri, iar eventualele dispute comerciale
dintre membri trebuie solutionate prin intermediul mecanismului de solutionare a
diferendelor. >7C cuprindea @? de tari membre la infiintare. Alti @< de membri au urmat in
urmatorii zece ani, ultima fiind 5ietnam care a aderat la data de 11 ianuarie 066@.
omania este membra >7C de la 1 ianuarie 1991. Acolo unde cele mai multe
organizatii opereaza pe Do tara, un votA sau pe baza Dvoturilor masurateA, multe decizii
ale >7C, cum ar fi adoptarea intelegerilor -si a reviziilor aduse acestora. sunt determinate de
consens. Acest lucru nu inseamna insa ca s-a a(uns la unanimitate/ doar ca nici un membru nu
gaseste o decizie a fi atat de inacceptabila, incat sa insiste pe o anumita obiectie. 5otul este
folosit doar ca un mecanism de reducere sau in cazuri speciale
16
.
Avanta(ul consensului este acela ca incura(eaza eforturile de a gasi decizia acceptata
de catre toti. "rincipalele dezavanta(e includ cererile de alocare a unei perioade de timp mai
mare si mai multe runde de negocieri, pentru a dezvolta o decizie in consens, iar tendinta ca
acordurile finale sa foloseasca un limba( ambiguu asupra partilor contencioase puncteaza
faptul ca viitoarele interpretari ale tratatului vor fi dificile.
CAPITOLUL (
EVOLUTIA COMERTULUI INTERNATIONAL
AL ROMANIEI IN ULTIMELE DECENII SI IMPACTUL
ADERARII LA UE ASUPRA ACESTUIA
16
"opescu, . &., Politici comerciale internationale, $ditura ,itec! , Craiova, 0669, p. 01.
16
(.1. Caracteristicie Comert!!i Internationa a Romaniei in !timee )ecenii
%ranzactiile de comert exterior reprezinta o componenta a sferei afacerilor sau
tranzactiilor internationale in raport cu care se particularizeaza, prin natura obiectului,
calitatea participantilor si mecanismele de realizare.
"rincipala forma a tranzactiilor de comert exterior o reprezinta exportul-importul de
marfuri, de bunuri corporale. Aceste operatiuni se pot realiza sub forma exportului direct facut
de producatori sau prin implicarea caselor de comert si a firmelor de comert exterior. &irmele
care desfasoara tranzactia de comert exterior isi elaboreaza strategii si isi organizeaza structuri
specifice pentru aceste domenii, urmarind valorificarea resurselor umane si materiale potrivit
exigentelor pietei internationale.
"articiparea tuturor statelor la circuitul economic mondial este in conditiile
contemporane o necesitate obiectiva. Complexitatea economiei mondiale, incidenta extrem de
puternica a progresului te!nic, gradul foarte inalt de diversificare a proceselor economice,
accentuarea interdependentelor dintre economiile nationale, avanta(ele extrem de importante
ce se pot obtine de pe urma specializarii internationale sau pericole la care se expun cei ce
prefera autar!ia, sunt doar o parte a cauzelor si a factorilor care au condus la generalizarea la
scara mondiala a sc!imburilor economice internationale. "ractic, in prezent, toate statele
lumii, mari sau mai mici, bogate sau sarace, dezvoltate sau in curs de dezvoltare, se preocupa
foarte intens de participarea cat mai eficienta la economia si circuitul economic mondial
11
.
"articiparea la circuitul economic mondial trebuie, in prezent sa asigure folosirea
sc!imburilor economice externe ca factor al cresterii economice) acest obiectiv este extrem de
important pentru toate statele lumii deoarece
10
/
,c!imburile economice internationale trebuie sa asigure inzestrarea economiei
nationale cu factori de productie -avem in vedere resurse naturale, mi(loace te!nice si
te!nologice, resurse financiare si resurse de munca de o calificare corespunzatoare
noilor cerinte ale progresului te!nic. in conditiile in care cele interne nu sunt
suficiente, nu sunt eficiente -problema avanta(ului comparativ., sau din considerente
strategice -economisirea resurselor interne, ori conservarea lor pentru perioadele
urmatoare.)
"articiparea la circuitul economic mondial permite diversificare ofertei interne de
bunuri si servicii, ceea ce produce consecinte benefice pentru gradul de satisfacere a
nevoilor de consum cat si pentru nivelul calitativ al productiei interne -ca urmare a
competitiei ce se creeaza intre aceasta si oferta externa.)
"articiparea la sc!imburile economice internationale trebuie sa permita valorificarea
eficienta a resurselor interne excedentare, sau specializarea pentru export in ramurile
in care tara respectiva detine avanta(ul comparativ)
acordarea la circuitul economic mondial creeaza de asemenea un climat favorabil in
plan politic, militar, etnic, religios, cultural etc., care poate fi, la randul sau, in mod
direct, un catalizator al cresterii economice)
$!%!% Trasaturi si tendinte inregistrate in evolutia comertului eterior
romanesc pana in %&'&
"rocesul de refacere economica a tarii dupa al *II- lea razboi mondial a avut loc in
conditii deosebit de grele, implicand mari sacrificii din toate punctele de vedere. >rientarea
impusa de #.,.,.,. pe linia autoizolarii tarilor din estul $uropei devenite socialiste, de restul
11
"opescu, . &., Politici comerciale internationale, $ditura ,itec!, Craiova, 0669, p. 99.
10
Ciobanu, G., (etode si tehnici de comert eterior, #niversitatea Crestin8 HDimitrie CantemirH, Arad, 1991, p.
<0.
11
tarilor lumii, agravata de politica de blocada si de discriminari comerciale desfasurate de tarile
capitaliste fata de tarile socialiste a intarziat procesul de refacere economica a omaniei, ca,
de altfel si din alte tari din $uropa rasariteana, si trecerea la dezvoltarea economica pe cu totul
alte baze fata de perioada din inainte de razboi
19
.
elatiile comerciale externe pe care omania le-a desfasurat pana in 1989, atat din
motive interne cat si din motive externe, nu au devenit cu adevarat un factor de progres in
dezvoltarea economica a tarii, c!iar daca datele oficiale publicate in tara noastra ar putea
permite atenuarea acestei concluzii/ aceasta pentru ca se pune sub semnul indoielii exactitatea
datelor statistice din perioada dictaturii ceausiste, c!iar daca anuarul statistic pe anul 1996 a
mai inlaturat o parte din falsurile anterioare.
"otrivit acestor date, in perioada 1916-1989, volumul valoric total al comertului nostru
exterior ar fi crescut de circa 9? de ori, din care exportul de <0 de ori, iar importul de 09 de
ori, ritmul mediu anual de crestere, per total comert exterior, fiind de circa 16 2.
itmul de crestere a comertului exterior romanesc a fost diferit de la o perioada la alta
si comparatia cu alti indicatori ai dezvoltarii economiei nationale arata ca tara noastra nu s-a
putut inscrie ferm in tendintele care s-au manifestat pe plan mondial.
Ta&e (.1.
Dinamica principaior in)icatori ai )e-'otarii economiei Romaniei
in perioa)a 1./0-1.1. +1.20 3 1004,
19?6 19@6 19@1 1986 1981 1989
"rodusul social 0?9 ?09 16 ori 1< ori 18 ori 19 ori
5enitul national 0?8 199 16 ori 11 ori 1@ ori 1? ori
"roductia industriala 9<6 11 ori 01 ori 96 ori <6 ori << ori
"roductia agricola 1@1 010 089 99< <6? 911
$xport 998 8@1 01 ori <6 ori <0 ori <0 ori
Import 0?? 861 1@ ori <6 ori 96 ori 09 ori
,ursa/ Anuarul statistic al omaniei 1989, I4,,$, +#C#$,%I
Desi, pe ansamblu, comertul nostru a inregistrat ritmuri inalte pana la sfarsitul
deceniului opt devansand in anumiti ani c!iar dinamica productiei industriale, obiectivul
stabilit cu privire la cresterea diferentiata pe cele doua fluxuri -cresterea mai accelerata a
exporturilor si mai lenta a importurilor. nu a fost integral indeplinit si din aceasta cauza,
balanta comerciala s-a soldat aproape cronic deficitara.
"otrivit datelor publicate de GA%%, in 1988 omania ocupa locul 98 la export -19,1
miliarde dolari., cu o pondere de 6,12 din exportul mondial si pe locul <1 la import -16
miliarde dolari., cu o pondere de 6,92 situandu-se cu mult in urma unor tari cu potential
economic similar.
> evolutie asemanatoare a avut-o si ponderea comertului exterior national scazand de
la circa 162 in 1986 la circa 902 in 1988. Cat priveste volumul comertului exterior pe
locuitor, si acesta a scazut de 1166 dolari 966 dolari.
$!%!$ Trasaturi si tendinte inregistrate in evolutia comertului eterior
romanesc pana la integrarea Romanie in )E
19
"opescu, . &., Politici comerciale internationale, $ditura ,itec!, Craiova, 0669, p. 16.
10
Dupa decembrie 1989, fostele intreprinderi de comert exterior au fost transformate in
societati comerciale -societati pe actiuni., dar au continuat sa se afle sub coordonarea
ministerelor de resort, avand ca obiect de activitate desfasurarea operatiunilor de import-
export al produselor ministerelor in subordinea carora se aflau. 'iberalizarea formelor de
proprietate, precum si desc!iderea efectuata prin promulgarea si aplicarea 'egii nr. 1<31996 si
a 'egii nr. 9131991, au facut posibila infiintarea de societati particulare cu capital privat avand
ca obiect de activitate comertul international -mai ales ca investitiile initiale necesare se situau
la niveluri reduse.. "rincipalele mutatii produse in sistemul organizatoric al comertului
exterior romanesc sub impactul celor aratate, in perioada 1996-1990, pot fi rezumate astfel/
mentinerea intreprinderilor de stat cu activitate de comert exterior care isi prelungesc
relatiile traditionale cu furnizori si beneficiari aflati de asemenea in proprietatea
statului)
infiintarea de societati comerciale cu capital privat auto!ton cu functii de case de
comert care intermediaza sc!imburile economice internationale)
infiintarea reprezentantelor proprii ale societatilor multinationale, care incep sa
deruleze activitati de import-export)
cresterea cererii de bunuri de larg consum din import care favorizeaza aparitia a
numeroase societati particulare cu capital romanesc sau strain in pozitia de importatori
a unor produse din aceasta categorie.
"erioada 1999-199? este puternic marcata de fenomene turbulente care se produc atat
in sfera macroeconomica -caracterizata prin inconsecventa politicilor comerciale aplicate,
exacerbarea fenomenului inflationist, devalorizarea monedei nationale in raport cu
principalele devize etc.., cat si in cea microeconomica.
"erioada 199?-0660, se poate caracteriza, din punctul de vedere al evolutiei structurii
organizatorice a comertului exterior, ca fiind o perioada de consolidare si relativa stabilitate.
In acest interval, omania a adoptat o serie de politici economice destinate reorientarii
geografice a sc!imburilor sale comerciale si, mai ales restructurarii interramuri a bunurilor
exportate si importate. In pofida acestor eforturi, tara noastra a ramas si in aceasta perioada un
importator net care inregistreaza un deficit comercial care tinde sa se permanetizeze
"rincipalele cauze responsabile pentru aceasta stare ,de fapt, raman insuficienta restructurare
a economiei, dar mai ales, ponderea ridicata a intreprinderilor de stat in totalul firmelor
producatoare de bunuri destinate exportului
1<
.
In perioada 1999-066<, volumul comertului exterior a crescut cu peste 1102,
respectiv de la o valoare cumulata -export si import. de circa 1@,9 milioane $uro in 1999 la
<1,0 milioane $uro in anul 066<. Aceasta evolutie se datoreaza demonopolizarii activitatilor
de comert exterior, cresterii competitivitatii economiei, inclusiv pe calea ma(orarii investitiilor
straine, precum si liberalizarii tot mai accentuate a comertului, atat ca rezultat al negocierilor
multilaterale, cat mai ales al acordurilor de comert liber inc!eiate cu alte tari, un loc deosebit
ocupandu-l Acordul de Asociere cu #niunea $uropeana.
Cu toate acestea, comparativ cu statele membre ale #$, si c!iar cu noile state membre,
volumul comertului exterior este redus -in anul 066<, volumul comertului exterior al
epublicii Ce!e era de 16@,1 milioane $uro, al #ngariei de 99,1 milioane $uro, iar al "oloniei
de peste 196 milioane $uro.
11
.
In perioada 0661-066<, evolutia comertului exterior a fost supusa influentei combinate
a unei serii de factori interni si externi, dintre care/ revigorarea economiei ce a favorizat
sporirea exporturilor si a importurilor) ani agricoli nefavorabili urmare a efectelor secetei
prelungite) dependenta inca mare a cresterii productiei industriale de importuri, in special
energetice si de completare) incetinirea masiva a cresterii economice mondiale si amanarea
relansarii in zona $uro) mentinerea la un nivel ridicat a preturilor unor resurse energetice)
1<
Clipici, $., Relatii financiar-monetare internationale, $ditura ,itec!, Craiova, 0669, p. ?1.
11
Ang!elac!e C., Comertul eterior * "inantare si anali# financiar-bancar, $ditura $conomic8, +ucuresti,
066<, p. 11.
19
blocarea fluxurilor comerciala cu unele zone cu sensibilitate politica) inversarea raportului de
paritate intre $uro si dolarul ,#A, precum si evolutia cursului de sc!imb al monedei nationale
fata de $uro.
Cresterea semnificativa a exporturilor in aceasta perioada a avut urmatoarele
caracteristici/
Concentrarea exportului pe un numar relativ restrans de grupe de produse. $ste
important de mentionat faptul ca in anul 066<, patru grupe de produse detineau @<,92
din totalul exporturilor, respectiv produse ale industriei usoare -09,82., constructii de
masini -0<,12., produse metalurgice -11,<2. si produse ale industriei lemnului
-1,02.)
%endinta de imbunatatire structurala a exporturilor. In anul 066< fata de anul 1999, a
fost inregistrata o crestere cu @,9 puncte procentuale a ponderii produselor industriei
constructiilor de masini in totalul exporturilor omaniei -contributia acestei grupe de
produse la cresterea in valoare absoluta a exporturilor a fost de 9,9 milioane $uro in
anul 066< fata de anul 1999., in timp ce cresterea exportului produselor industriei
c!imice si a maselor plastice a fost de 1,8 puncte procentuale.
>rientarea din ce in ce mai ferma a exporturilor catre tarile europene, a(ungandu-se de
la 8<2 din totalul exporturilor omaniei in anul 1999 la 8@,@2 in anul 066<. In acelasi timp,
a scazut exportul catre alte zone, respectiv America si mai ales Africa - >rientul 7i(lociu -de
la 11,92 din total exporturi in 1999 la 0,92 in 0669..
> dezvoltare notabila a inregistrat-o sectorul privat, a carui pondere in total exporturi a
crescut de la ?1,?2 in 1999 la ?8,82 in 066<, iar in total importuri de la @0,1 2 la @<,@2, in
aceeasi perioada.
Desi exportul a inregistrat cresteri, intre omania si unele state care au aderat recent la
#$ exista un decala( semnificativ in aceasta privinta. In anul 0669, volumul exporturilor
omaniei era de circa 9 ori mai redus decat cel al "oloniei, de 0,1 ori decat al #ngariei si de
0,? ori decat al Ce!iei, diferentele fiind mult mai mari comparative cu statele membre ale
#$-11.
Importurile au inregistrat o crestere de circa 1?<2 in anul 066< fata de anul 1999.
Dinamica cea mai accentuata a inregistrat-o importul de produse ale industriei constructiilor
de masini, datorita eforturilor de modernizare a economiei si de rete!nologizare a industriei,
inclusiv pe calea aportului de bunuri de investitii promovate de patrunderea capitalului strain.
7a(orarea importurilor se datoreaza, in principal, atat necesitatii sustinerii cresterii
economice realizate, cat si unor factori con(uncturali si climaterici -cresterea pretului pe piata
mondiala la titei, gaze naturale si !uila energetica, declinul !idroenergetic cauzat de seceta si
drept consecinta, importurile suplimentare de pacura, ani agricoli nefavorabili.. #n alt factor
important pentru evolutia recenta a importurilor il reprezinta cererea in crestere de bunuri de
folosinta indelungata, incura(ata de expansiunea creditului de consum.
In anul 066<, balanta de plati a omaniei a reflectat o deteriorare a soldului contului
curent atat in valoare absoluta, cat si ca pondere in "I+. 4ivelul deficitului contului curent
inregistrat in anul 066< a fost de < <?6 milioane euro, cu <1,@ 2 mai mare decat in anul
precedent, evolutie care s-a reflectat in cresterea ponderii acestuia in "I+ la @,? 2 -de la ? 2
in 0669.
1?
.
Influenta determinanta asupra soldului contului curent a avut-o deficitul balantei
comerciale, care a insumat 1,9 miliarde euro si a carui pondere in "I+ a crescut de la @,8 la
suta in anul 0669 la 9 la suta in anul 066<. Accentuarea deficitului comercial cu 9<,? la suta
fata de anul precedent a fost determinata de accelerarea importurilor in trimestrele III si I5.
$xportul de bunuri si-a accentuat cresterea -de la ?,< la suta in anul 0669 la 01,9 la
suta in anul 066<., a(ungand la 18,9 miliarde euro, ca efect al ma(orarii preturilor externe -la
produse metalurgice, produse petroliere, masini, confectii, textile. si al modificarii volumului
si structurii exporturilor -masini, dispozitive mecanice, aparate si ec!ipamente electrice,
1?
+l8naru C. A., Comertul eterior al Romniei in contetul integrrii europene, $ditura Alfa, Iasi, 0669, p. <@.
1<
produse metalurgice, produse c!imice, materiale plastice si cauciuc, mi(loace de transport.. In
aceste conditii, peste doua treimi din exporturile omaniei au fost sustinute de confectii,
textile si incaltaminte, masini, aparate, ec!ipamente, mi(loace de transport si produse
metalurgice.
Dublarea ritmului de crestere al importurilor de bunuri -de la 10,9 la suta in anul 0669
la 0< la suta in anul 066<. si accelerarea acestuia in raport cu exporturile au condus la
ridicarea nivelului importului la 0<,9 miliarde euro. Aceasta evolutie a fost determinata in
principal de cresterea preturilor externe, de ma(orarea cererii de bunuri de capital si de resurse
energetice primare si de extinderea creditului neguvernamental pentru bunuri de folosinta
indelungata -inclusiv leasing financiar pentru autoturisme..
Accentuarea soldului negativ al contului curent a fost alimentata si de cresterea cu
18,9 2 a deficitului balantei veniturilor -pana la 1 <01 milioane euro., datorita repatrierii de
catre nerezidenti a veniturilor din investitii directe si de portofoliu si a amplificarii platilor de
dobanzi ca urmare a cresterii imprumuturilor pe termen mediu si lung. De asemenea,
serviciile au inregistrat un deficit de 019 milioane euro, comparativ cu un excedent de ?0
milioane euro in anul 0669, datorita cresterii platilor pentru transportul marfurilor importate si
al pasagerilor si pentru alte servicii -financiare, (uridice, comerciale, profesionale si te!nice..
'argirea deficitului de cont curent a fost partial atenuata de evolutia pozitiva a balantei
transferurilor curente, al carei excedent s-a ma(orat cu 09,1 la suta, pana la 0 <9@ milioane
euro, pe seama fluxurilor banesti din strainatate.
In 0661, s-a accentuat tendinta de crestere a ponderii produselor realizate integral in
industrie, care au inregistrat o media anuala de crestere 192, in detrimentul produselor
exportate care incorporeaza bunuri importate, care au crescut in medie cu 10,92. Aceasta
tendinta indica scaderea exportului pe baza de 'o!n -confectii tricotate -<,02, imbracaminte
confectionata * 0,92. si cresterea exportului de produse realizate integral in industria
nationala.
Analiza structurii exportului din punctul de vedere al gradului de dezvoltare
te!nologica -conform clasificatiei >CD$., arata o slaba dezvoltare a sectoarelor industriei de
inalta te!nologie -aviatie, electronice, I%IC, farmaceutice. ale caror produse reprezinta 1,92
din totalul exportului, cele ale sectoarelor industriilor de medie te!nologie -c!imice,
petroc!imice, masini si ec!ipamente, ec!ipamente electrice, ve!icule cu motor., reprezinta
9?,92, cele ale sectoarelor industriilor de medie-(oasa te!nologie -industria extractiva, plastic
si cauciuc, metalurgie, constructii navale. 19,@2 si cele de (oasa te!nologie -alimentare,
textile, !artie, lemn si mobilier. reprezinta 90,82. Cele mai dinamice ramuri ale industriei ale
caror produse au avanta(e competitive pe pietele externe, sunt/ autove!iculele de transport in
crestere cu ?@,82 -din care/ autoturisme 011,12, componente pentru autove!icule <@,92.)
masini si ec!ipamente 1@,@2) aparate electrice si electronice 1@,12) petroc!imie 81,12)
c!imie 092 -din care/ farmaceutica 1<,92, ingrasaminte 1<,0 2, anorganica 99,12, organica
1?,<2, coloranti si pigmenti 01,82.) navala -nave si pac!eboturi. 9<,92) metalurgie 10,82
-din care/ produse din fonta, fier si otel 9<,12, produse neferoase <@,82.) materiale plastice
19,12) cauciuc -anvelope. 0<,82) mobila 8,92. #niunea $uropeana a fost destinatia
principala la exportul omaniei, cu o pondere de ?@,?2 -in crestere cu 92, fata de 066<., dar
ritmuri de crestere mai mari s-au inregistrat si pe pietele din afara zonei #$, cum sunt/ $uropa
de est <1,02 -11,?2 din totalul exportului., Asia->ceania 9<,12 -@,?2., America ?1,02
-12. si Africa si >rientul 7i(lociu 09,82 -0,02.. "rincipalii parteneri la export sunt/ Italia
19,0 2, Germania 1<2, %urcia @.92, &ranta @,<2, 7area +ritanie 1,<12, #ngaria <,12,
Austria 9,12, ,#A <,12, >landa 0,@2, +ulgaria 0,?2, ,pania 0,<2, si Grecia 0,12.
#$ este principala sursa de aprovizionare a omaniei, ocupand o pondere de ?<,<2
din totalul importului, urmata de Asia->ceania cu 11,12 si America cu 1,@2. "rincipalii
furnizori de produse in omania sunt localizati in urmatoarele tari/ Italia 11,<2, Germania
1<,92, &ederatia usa 8,92, &ranta ?,@2, %urcia <,92, C!ina <2, Austria 9,@2, =aza!stan
9,92, #ngaria 9,92, "olonia 0,92, 7area +ritanie 0,92 si ,#A 0,@2.
11
"i#!ra (.1.
Comert! e$terior a Romaniei in perioa)a (00*-(00/
,ursa/ Anuarul statistic al omaniei 066?, I4,,$, +#C#$,%I
Cresterea mai accentuata a importului decat cea a exportului a generat cresterea
deficitului balantei comerciale. ,tructura deficitului releva, insa, ca acesta se localizeaza cu
precadere la bunuri pentru aprovizionarea industriei si la bunuri de capital, care au sustinut
procesele de restructurare, modernizare si crestere a economiei din aceasta perioada, potential
generatoare de dezvoltare, export si noi locuri de munca.
Comparativ cu anul 0666 exporturile in anul 066@ au fost de 0,9 ori mai mari, iar
importurile de 0,9 ori
1@
.
$xporturile catre tarile #$-01 au atins un nivel de 1@<<9,@ mil. euro -reprezentand
?@,@2 din valoarea totala a exportului., in crestere cu 1?,92 fata de 0661. Jarile de destinatie
au fost/ Italia cu o pondere de 1@,92 in totalul exportului) Germania 11,@2) &ranta @,12,
#ngaria <,92) 7area +ritanie <,@2) Austria 0,@2) >landa 0,12) ,pania 0,92 si Grecia
0,62. In privinta exportului, pe grupe de tari, se observa un ritm de crestere mai accentuat
catre tarile din $uropa de $st cu 98,82 acestea detinand o pondere de 18,?2 in totalul
exportului.
5aloarea exporturilor realizata in anul 066? a inregistrat un nivel de 01,9 mld. euro, in
crestere fata de anul anterior cu 1?,02 si un spor in valoare absoluta de 9,? mld. euro,
provenind din exporturile de/
produse ale industriei constructiilor de masini, care au inregistrat cea mai pronuntata
crestere 9?,<2, pe seama ma(orarilor localizate la autove!icule cu 16,<2 si la masini
si aparate mecanice si electrice cu 99,12. Grupa a contribuit cu ?62 la cresterea
exporturilor totale. Aceasta situatie demonstreaza faptul ca industria romaneasca
incearca sa raspunda cererii externe orientandu-se catre produse cu valoare adaugata
ridicata)
produse agroalimentare in crestere cu 0?,82, care detine 9,92 din total export, in
principal pe seama ma(orarii exportului de cereale cu <1,@2 si diverse produse
alimentare, bauturi si tigari)
1@
Analiza are ca surs8 informational8 date publicate de Institutul 4ational de ,tatistic8 si date preluate
pe baz8 de conventie de la Agentia 4ational8 a 58milor.
1?
"i#!ra (.(.
E'o!tia !nara a e$port!!i Romaniei in perioa)a (005 - (00/
,ursa/ Anuarul statistic al omaniei 066?, I4,,$, +#C#$,%I
$xporturile industriei usoare, care pana in anul 066< detineau contributia cea mai mare
la oferta externa, in ultimii ani sunt practic stagnante. In interiorul grupei se remarca evolutii
diferite, astfel au crescut livrarile de produse textile -102. si de pielarie si incaltaminte
-?,@2. si s-au redus articolele de imbracaminte -cu -<,?2.
18
.
Deficitul comercial din 066? a insumat 11@18,@ mil. euro, calculat ca diferenta intre
exportul de marfuri &>+ si importul &>+ -cu K9910,< mil. euro mai mare fata de intervalul
corespunzator din 0661., respectiv -1<891,9 mil. euro, calculat ca diferenta intre exportul
&>+ si importul CI& -care include si serviciile de transport si asigurare., respectiv cu K<181,9
mil. euro.
"i#!ra (.*.
E'o!tia !nara a e$port!!i Romaniei in perioa)a (00*-(00/
18
Clipici, $., Relatii financiar-monetare internationale, $ditura ,itec!, Craiova, 0669, p. @1.
1@
,ursa/ Anuarul statistic al omaniei 066?, I4,,$, +#C#$,%I
Cele mai insemnate deficite comerciale -&>+-CI&. in anul 066? s-au inregistrat la
urmatoarele produse/
masini si aparate, ec!ipamente electrice si parti ale acestora -<?9?,6 mil. euro)
produse minerale -titei, gaze si carbune. -9991,9 mil. euro)
ve!icule de transport si parti ale acestora -01?1,? mil. euro)
materiale plastice, cauciuc si produse din acestea -1<91,6 mil. euro)
produse ale industriei c!imice si industriilor conexe -06?0,0 mil. euro -din acestea/
produse farmaceutice -1188,6 mil. euro.)
produse alimentare diverse - 90@,6 mil. euro) !artie si cartoane cu - ?9<,< mil. euro)
materiale pentru constructii -1<1,? mil. $uro
$!%!+ Trasaturi si tendinte inregistrate in evolutia comertului eterior romanesc
dupa integrarea Romanie in )E
5olumul comertului exterior cu marfuri, in anul 066@ s-a cifrat la 860?0,9 mil. euro,
inregistrand o crestere cu 06,12, fata de aceeasi perioada a anului 066?. $xportul a fost in
valoare de 09986,9 mil. euro, in crestere cu 19,@2, iar importul a insumat 16880,? mil. euro,
in crestere cu 0<,92.
$xpedierile intracomunitare ale omaniei au fost in anul 066@ de 0111@,8 mil. euro,
iar exporturile extracomunitare au fost de 80?0,1 mil. euro, inregistrand cresteri cu 11,92 si
respectiv 8,<2 fata de anul 066?. $xporturile intracomunitare au avut o pondere de @1,92 in
exportul total.
Inca din trimestrul I5 al anului 0668, efectele crizei economice mondiale au inceput sa
se manifeste mai intens si in omania, incetinirea economica devenind o realitate. ezultatele
statistice evidentiaza reducerea semnificativa a activitatilor din economie cu repercusiuni
directe asupra relatiilor comerciale internationale ale omaniei, care s-au restrans puternic.
Astfel, in primul semestru al anului 0669 s-a continuat, in linii mari, trendul
descendent inregistrat incepand cu trimestrul I5 al anului 0668. $xporturile de bunuri,
comparativ cu primul semestru al anului 0668, s-au redus cu 06,92 pana la valoarea de 19,?
mld. euro, in timp ce importurile au fost cu 9?,<2 mai mici si au atins o valoare de 1@,9 mld.
$uro.
Ta&e! (.(.
18
E'o!tia comert!!i e$terior - 4 -
(00.6 (001
$xport - total, din care/ -19,6
Intra -1<,<
$xtra -96,<
Import - total, din care/ -9<,1
Intra -91,?
$xtra -<1,?
,ursa/ Calcule C4" pe baza datelor Institutului 4ational de ,tatistica
Astfel, in trimestrul I exporturile si importurile de bunuri au inregistrat scaderi
semnificative fata de trimestrul I 0668 -de 192, respectiv 9<,12., dar si comparativ cu
trimestrul I5 anterior -de 1<,@2, respectiv 99,12..
"i#!ra (.5.
E'o!tia comert!!i e$terior Romaniei in perioa)a (007-(00.
,ursa/ Anuarul statistic al omaniei 0669, I4,,$, +#C#$,%I
%endinta descrescatoare a sc!imburilor comerciale a continuat si in cel de-al II-lea
trimestru al anului 0669. Astfel, fata de trimestrul II al anului anterior, dinamica exporturilor a
atins o valoare negativa de 01,12 iar importurile de bunuri s-au redus cu 98,12 conducand la
o diminuare a deficitului comercial cu ?0,92
19
.
Comparand evolutia comertului exterior din trimestrul II cu trimestrul I al anului
0669, se poate observa o redresare. Astfel, exporturile si-au imbunatatit dinamica, realizand o
crestere de 1,@2, in timp ce la importuri, cresterea a fost de ?,92.
$volutiile lunare ale comertului exterior arata o revenire a acestuia, astfel in luna iunie,
comparativ cu luna mai, exporturile de bunuri au inregistrat o ma(orare cu 11,<2.
"i#!ra (.2.
E'o!tia !nara a e$port!!i Romaniei in perioa)a (007-(00.
19
Clipici, $., Relatii financiar-monetare internationale, $ditura ,itec!, Craiova, 0669, p. ?9.
19
,ursa/ Anuarul statistic al omaniei 0669, I4,,$, +#C#$,%I
Din punct de vedere al structurii, comertul exterior din primul semestru al anului 0669
se caracterizeaza prin ma(orarea ponderii detinute de componenta sa intracomunitara, pe
fondul restrangerii sc!imburilor comerciale cu statele din afara #$.
"i#!ra (./.
Principaee tari partenere a e$port Romaniei in perioa)a 01.01.(00.-*0.0/.(00.
,ursa/ Anuarul statistic al omaniei 0669, I4,,$, +#C#$,%I
Comertul exterior derulat cu tarile membre #$ s-a concretizat in aceasta perioada intr-
un deficit de 9,1 mld. euro, aici concentrandu-se @1,02 din totalul deficitului comercial.
Comparativ cu semestrul I al anului 0668, reducerea exporturilor intracomunitare a fost de
11,<2, in timp ce scaderea importurilor intra #$ s-a situat cu 1@,8 puncte procentuale peste
cea a exporturilor
06
. Astfel, pe fondul deteriorarii conditiilor privind cererea la nivel
international, s-a produs o reducere semnificativa a sc!imburilor comerciale si catre statele
din afara #$. "e aceasta zona, exporturile au fost cu 91,92 mai mici decat in primele ? luni
ale anului 0668, in timp ce importurile si-au restrans volumul cu <9,92 si si-au redus
contributia la importurile totale cu 9,1 puncte procentuale. Ca urmare a acestei evolutii,
deficitul comercial extra #$ a avut o valoare de 1,9 mld. euro, constituind 08,82 din deficitul
comercial, inregistrat la nivel national, al primei (umatati a anului 0669.
Din analiza datelor furnizate de I4, cu privire la comertul exterior in primele ? luni,
se observa faptul ca exporturile de bunuri au fost cu 06,92 mai mici decat in perioada
similara a anului 0668, atingand o valoare nominala de 19,? mld. euro. In perioada analizata,
valoarea medie lunara a exporturilor a fost de 0,9 mld. euro, fata de 0,8 mld. euro, cat se
inregistra la sfarsitul primului semestru al anului 0668.
06
Ang!elac!e C., Comert eterior! "inantare si anali# financiar bancar, $ditura $conomic8, +ucuresti, 0616,
p.9?.
06
In perioada ianuarie-iunie 0669, topul primelor 16 tari partenere la export a reprezentat
?@,@2 din total exporturi, singura tara nemembra #$ fiind %urcia, cu o contributie de 1,62.
Celelalte principale tari de destinatie a exportului au fost/ Germania -19,62.) Italia -1?,62.)
&ranta -8,02.) #ngaria -<,<2.) >landa -9,02.) egatul #nit -9,02.) +ulgaria -9,12.) ,pania
-0,92.) Austria -0,@2.
01
.
$xporturile realizate in intervalul ianuarie-mai 0669, au fost constituite in proportie de
<1,@2 din produse ale constructiilor de masini. Contributia suplimentara de ?,8 puncte
procentuale fata de intervalul corespunzator al anului precedent a fost data de ma(orarea
ponderii exporturilor de calculatoare si produse electronice si optice cu 9,8 puncte
procentuale, a celor de autove!icule de transport rutier, remorci si semiremorci cu 0,0 puncte
procentuale, precum si a altor mi(loace de transport cu 1,8 puncte procentuale.
Industria usoara reprezinta a doua componenta importanta a exporturilor de bunuri,
reprezentand cca. 112 din total. Articolele de imbracaminte care au ponderea cea mai mare in
exporturile grupei -18,92. si-au redus dinamica cu 06,12, dar au avut aceeasi contributie la
totalul exporturilor -8,?2., in timp ce produsele industriei textile si pieile si produsele din
piele au avut o contributie suplimentara la realizarea exporturilor, fata de perioada de
comparatie, de 6,9 puncte procentuale, respectiv 6,@ puncte procentuale.
Contributii mai mari la realizarea exporturilor, fata de semestru I al anului 0668 au
avut si produsele din lemn, inclusiv mobila -@,<2., agricultura, vanatoarea, silvicultura si
piscicultura -<,92., precum si produsele alimentare, bauturi si tutun -9,12.. Concomitent, s-
au inregistrat si reduceri ale contributiei aduse de unele grupe importante de produse. Astfel,
exporturile de produse c!imice, cauciuc si mase plastice au avut un aport cu 1,@ puncte
procentuale mai mic la realizarea exporturilor totale, principala cauza fiind micsorarea
ponderii detinute in total de exporturile de substan tele si produsele c!imice cu 0,< puncte
procentuale fata de perioada ianuarie-iunie a anului 0668 -de la 1,@2 la 9,92.. Industria
metalurgica a avut, de asemenea, o evolutie care a determinat reducerea contributiei sale la
realizarea exporturilor totale cu <,< puncte procentuale -de la 16,<2 la ?,62..
"i#!ra (.7.
E'o!tia comert!!i e$terior e$tra-UE pentr! (001-(00.
,ursa/ Anuarul statistic al omaniei 0669, I4,,$, +#C#$,%I
Din analiza datelor statistice disponibile privind comertul exterior din primele ? luni
ale anului, putem observa ca valoarea bunurilor importate a fost de 1@,9 mld. euro, fiind cu
9?,<2 mai mica decat cea realizata in perioada corespunzatoare a anului precedent. 5aloarea
01
Ang!elac!e C., Comert eterior! "inantare si anali# financiar bancar, $ditura $conomic8, +ucuresti, 0616,
p.9?.
01
medie lunara a importurilor pe perioada analizata a fost de 9 mld. euro in semestrul I 0669
fata de <,@ mld. euro, cat se inregistra in perioada de comparatie din anul 0668.
Deficitul comercial &>+-CI& in primele ? luni ale anului 0669, a insumat <981,1 mil.
euro, in scadere cu cca. ?12 fata de aceeasi perioada a anului 0668.
Analizand evolutia soldului balantei comerciale in primul semestru al anului 0669, pe
principalele ramuri de activitate, putem remarca faptul ca s-a inregistrat excedent comercial la
produsele din lemn, inclusiv mobila si la produsele industriei usoare si deficite la restul
ramurilor importante
00
.
Ca urmare a sc!imburilor comerciale realizate de omania cu principalele state
partenere, deficite mai insemnate s-au realizat pe relatia cu $uropa din cadrul careia se fac
remarcate/ #ngaria 961,? mil. euro) Austria 119,< mil. euro) Germania <00,8 mil. euro)
&ederatia usa 9@@,? mil. euro) "olonia 9<6,0 mil. euro) >landa 0@9,? mil. euro) Italia -91,@
mil. euro. > valoare ridicata a deficitului s-a inregistrat si cu =aza!stanul ?18,9 mil. euro, iar
pe zona Asia->ceania deficite mai semnificative se remarca la .". C!ineza @<9,9 mil. euro)
. Coreea ?<,9 mil. euro. ,i in relatiile cu continentul american s-au inregistrat deficite/
,.#.A 169,9 mil. euro) +razilia 89,1 mil. euro) Canada 18,? mil. euro.
5aloarea totala a comertului international al omaniei, in anul 0616, a fost de
8<.691,1 mil. euro, in crestere cu 09,?2 fata de anul trecut, exportul inregistrand o crestere la
9@.099,1 mil. euro -K08,02., iar importul la <?.861,? mil. euro -K06,02.. In aceste conditii,
deficitul balantei comerciale al omaniei a scazut cu 9,@2 la sfarsitul celor doua perioade de
comparatie, de la nivelul de -9.8?9,6 mil. euro, la -9.168,1 mil. euro.
Comertul total intracomunitar al omaniei s-a ma(orat cu 01,12, la ?6.898,6 mil.
euro, din care exportul a cunoscut o crestere cu 0<,?2, fiind de 0?.91<,1 mil. euro, iar
importul cu 19,02, cifrandu-se la 99.909,9 milioane euro. ,oldul negativ al balantei
comerciale. omania in relatia cu partenerii din #niunea $uropeana -#$. a crescut cu 0,62
in anul 0616 fata de anul anterior, de la -?.8@1,9 mil. euro, la -@.669,8 mil. $uro.
$xportul si importul omaniei se desfasoara, cu precadere, cu statele europene -88,82
din total export si, respectiv, 8@,02 din total import.. Comertul intracomunitar -cu cele 0? tari
membre ale #$. reprezinta o pondere de @0,02 la export si de @0,12 la import.
In anul 0616, primele 16 tari de destinatie pentru exporturile romanesti au fost/
Germania -cu o pondere in totalul exportului omaniei de 18,12., Italia -19,82., &ranta
-8,92., %urcia -?,92., #ngaria -<,82., 7area +ritanie -9,?2., +ulgaria -9,?2., ,pania
-9,62., >landa -0,82. si "olonia -0,?2., ponderea cumulata a acestor tari fiind de ?@,12 in
total export
09
.
'a import primele 16 tari partenere ale omaniei -tari de origine pentru importuri
extracomunitare si de expeditie pentru importuri intracomunitare. detin o pondere de ?@,82
din total import realizat in anul 0616, respectiv/ Germania -1?,@2., Italia -11,?2., #ngaria
-8,@2., &ranta -1,92., C!ina -1,12., &ederatia usa -<,<2., Austria -<,12., "olonia -9,@2.,
%urcia -9,@2. si >landa -9,12..
+alanta comerciala a omaniei a inregistrat la nivelul principalilor 16 parteneri
comerciali la export si, respectiv, la import, urmatoarele tendinte de-a lungul anului 0616/
deficit comercial in crestere pe relatiile #ngaria --0.0@8,8 mil. euro, nivelul soldului la
91 decembrie 0616., C!ina --0.0<@,9 mil. euro., &ederatia usa --1.061,@ mil. euro.,
"olonia --@?@,0 mil. euro., >landa --?11,@ mil. euro., Italia --0?6,9 mil. euro. si
+ulgaria --160,9 mil.euro.)
deficit comercial in scadere pe relatiile Germania --1.689,< mil. euro. si Austria
-1.610,@ mil.euro.)
excedent comercial in crestere pe relatiile/ %urcia -K8<0,? mil. euro., &ranta -K991,<
mil euro., 7area +ritanie -K0@9,8 mil. euro. si ,pania -K1<@,9 mil. euro..
00
Clipici, $., Relatii financiar-monetare internationale, $ditura ,itec!, Craiova, 0669, p. ?1.
09
Analiza are ca surs8 informational8 date publicate de Institutul 4ational de ,tatistic8 si date preluate
pe baz8 de conventie de la Agentia 4ational8 a 58milor.
00
5aloarea totala a comertului international al omaniei, in primele sase luni ale anului
0611, a fost de <8.??1,< mil. euro, in crestere cu 0<,12 fata de aceeasi perioada a anului
trecut, exportul inregistrand o crestere la 00.608,? mil. euro -K08,92., iar importul la
0?.?90,8 mil. euro -K06,82..
In aceste conditii, deficitul balantei comerciale a omaniei a scazut cu 1,@2 la
sfarsitul celor doua perioade de comparatie, de la nivelul de -<.88<,9 mil. euro, la -<.?6<,0
mil. euro.
Comertul total intracomunitar al omaniei s-a ma(orat cu 00,62, la 9<.@<1,9 mil.
euro, din care exportul a cunoscut o crestere cu 01,12, fiind de 11.@1@,? mil. euro, iar
importul cu 19,?2, cifrandu-se la 18.98<,9 milioane euro.
,oldul negativ al balantei comerciale omania in relatia cu partenerii din #niunea
$uropeana -#$. a scazut cu 1,12 in perioada ianuarie - iunie 0611 fata de perioada
corespunzatoare din anul anterior, de la -9.0@?,0 mil. euro, la -9.00?,@ mil. euro.
> tendinta de evolutie similara, insa mai accentuata, a fost inregistrata si pe ansamblul
relatiilor comerciale din afara spatiului comunitar. Comertul total extracomunitar a insumat
19.919,1 mil. euro, cu 09,12 mai mult in primele sase luni ale anului 0611 fata de aceeasi
perioada a anului 0616, din care export ?.0@1,6 mil. euro -K9@,92., iar import @.?<8,1 mil.
euro -K09,82.
0<
.
Ta&e! (.5.
Comert! internationa a Romaniei !nar a *1.1(.(011 comparati' c! *1.1(.(010
EXPORT IMPORT SOLD
2010 2011 2010 2011 2010 2011
Ianuarie 0911.91 9<1@.6? 0@81.99 9?08.9@ -<??.?0 -011.96
&ebruarie 01?<.?0 9100.0? 901@.9? 9999.<6 -?10.@< -<11.1<
7artie 960@.@9 <161.80 99@1.?9 <991.11 -9<@.96 -881.99
Aprilie 0899.9< 9998.1< 9@81.<6 <988.1? -888.61 -996.60
7ai 9611.?? 9810.91 <610.0? 16<1.?0 -9?6.?6 -1199.90
Iunie 99@1.61 9@@9.@0 <96?.91 <?81.6? -991.9< -96@.9<
Iulie 9996.@0 9@91.9< <611.@< <<86.@@ -??1.60 -?81.<9
August 0@88.91 9<?9.90 9<01.11 <9<@.61 -?90.81 -889.69
,eptembrie 9109.<9 <199.<9 <9?1.?1 160<.96 -89?.18 -801.<6
>ctombrie 9101.@9 <101.?1 <08<.11 <961.10 -@?0.89 -@89.96
4oiembrie 9?19.1< <118.99 <1?1.@9 16?8.1< -9<?.01 -9<9.?1
Decembrie 909<.96 90@0.06 <19@.96 <909.16 -8<9.?6 -161?.89
S!rsa8 An!ar! statistic a Romaniei (0119 INSSE9 %UCURESTI
$xportul si importul omaniei se desfasoara, cu precadere, cu statele europene -88,82
din total export si, respectiv, 88,92 din total import.. Comertul intracomunitar -cu cele 0? tari
membre ale #$. reprezinta o pondere de @1,12 la export si de @1,92 la import. 5aloarea
totala a comertului international al omaniei, in anul 0611, a fost de 99.8?<,< mil. euro, in
crestere cu 18,12 fata de anul trecut, exportul inregistrand o crestere la <1.6<6,8 mil. euro
-K06,12., iar importul la 1<.809,? mil. euro -K1?,92..
In aceste conditii, deficitul balantei comerciale a omaniei a crescut cu 0,?2, de la
nivelul de -9.199,9 mil. euro -91 decembrie 0616., la -9.@80,8 mil. euro -91 decembrie 0611..
Comertul total intracomunitar al omaniei s-a ma(orat cu 1@,92, la @1.81?,8 mil.
euro, din care exportul a cunoscut o crestere cu 18,82, fiind de 90.696,@ mil. euro, iar
importul cu 1@,02, cifrandu-se la 99.80?,1 mil. euro. ,oldul negativ al balantei comerciale
0<
Ang!elac!e C., Comert eterior! "inantare si anali# financiar bancar, $ditura $conomic8, +ucuresti, 0616,
p.9?.
09
omania in relatia cu partenerii din #niunea $uropeana -#$. a crescut cu 16,@2 in anul 0611
fata de anul anterior, de la -@.699,1 mil. euro, la -@.@91,< mil. euro.
> tendinta de evolutie similara, insa mai accentuata la export, a fost inregistrata si pe
ansamblul relatiilor comerciale din afara spatiului comunitar.
Comertul total extracomunitar a insumat 08.66@,? mil. euro, cu 06,12 mai mult in
anul 0611 fata de anul 0616, din care export 19.616,1 mil. euro -K0<,92., iar import 1<.99@,1
mil. euro -K1?,02.. "entru aceleasi doua perioade de analiza, deficitul balantei comerciale
omania - tari non-#$ a scazut de la -0.<9<,8 mil. euro, la -1.98@,< mil. euro --06,92..
"e fondul cresterii mai pronuntate a comertului pe relatia extracomunitara comparativ
cu cea intracomunitara, ponderea sc!imburilor comerciale totale cu tarile #$ in comertul
international romanesc a scazut de la @0,92 in anul 0616, la @0,62 in anul 0611. Analiza
exporturilor pe grupe de marfuri pune in evidenta faptul ca, la nivelul principalelor categorii
de produse s-au inregistrat cresteri la toate livrarile pe piata internationala si, in functie de
ponderea detinuta in total export, au influentat amplitudinea trendului ascendent al exportului
realizat in anul 0611, comparativ cu anul anterior.
In anul 0611, primele 16 tari de destinatie pentru exporturile romanesti au fost/
Germania -cu o pondere in totalul exportului omaniei de 18,?2., Italia -10,82., &ranta
-@,12., %urcia -?,02., #ngaria -1,?2., +ulgaria -9,?2., 7area +ritanie -9,02., >landa
-9,12., ,pania -0,<2. si "olonia -0,<2., ponderea cumulata a acestor tari fiind de ?1,<2 in
total export.
'a import primele 16 tari partenere ale omaniei -tari de origine pentru importuri
extracomunitare si de expeditie pentru importuri intracomunitare. detin o pondere de ?@,12
din total import realizat in anul 0611, respectiv/ Germania -1@,12., Italia -11,<2., #ngaria
-8,@2., &ranta -1,82., C!ina -<,?2., =aza!stan -<,02., Austria -<,62., "olonia -<,62.,
&ederatia usa -9,82. si %urcia -9,12..
Ta&e! (.2.
E'o!tia 'o!m!!i si str!ct!rii comert!!i internattona a Romaniei pe #r!pe
principae )e pro)!se a *1.1(.(011 comparati' c! *1.1(.(010
- milioane EURO -
$L">% I7">%
0616 0611 Crestere 0616 0611
Crestere
Crestere, din care/ 9@9?@.86
166.662
<16<6.81
166.662
06.19 <?961.@<
166.662
1<809.?6
166.662
1?.89
1. "roduse ale industriei
constructoare de masini
1?986.8<
<9.8<2
19189.?<
<0.?12
1@.11 1@?96.<0
9@.192
06691.8<
9?.??2
19.98
0. "roduse ale industriei
textile si pielariei
<1<9.90
10.1@2
1099.00
11.?02
11.69 <069.99
8.9?2
<8?<.96
8.8@2
11.@1
9. "roduse minerale 0619.09 0189.06 01.@< 11@8.<1 ??1?.9@ 08.11
1.112 1.@12 11.6<2 10.1<2
<. "roduse ale industriei
c!imice si mase plastice
9119.1?
9.112
<?@8.@1
16.992
91.?8 @996.1@
1?.912
9<10.99
1@.1@2
18.?9
1. "roduse agroalimentare 910?.10 9999.19 0@.@1 990?.?@ <<0@.1? 10.@?
8.9@2 8.8@2 8.9@2 8.682
,ursa/ Anuarul statistic al omaniei 0611, I4,,$, +#C#$,%I
(.(. Str!ct!ra Comert!!i Internationaa a Romaniei +pe tip!ri )e marf!ri,
si pe parteneri comerciai in an! (01(
0<
5aloarea totala a comertului international al omaniei, in prima luna a anului 0610, a
fost de @.<60,@ mil. euro, in crestere cu 1,12 fata de aceeasi perioada a anului trecut, exportul
inregistrand o crestere la 9.<@0,1 mil. euro -K1,?2., iar importul la 9.996,? mil. euro -K8,92..
In aceste conditii, deficitul balantei comerciale a omaniei a crescut cu 11@,62, de la nivelul
de -011,9 mil. euro -91 ianuarie 0611., la -<18,1 mil. euro -91 ianuarie 0610..
Comertul total intracomunitar al omaniei s-a ma(orat cu @,<2, la 1.<1<,1 mil. euro,
din care exportul a cunoscut o crestere cu <,02, fiind de 0.119,9 mil. euro, iar importul cu
16,<2, cifrandu-se la 0.81<,8 mil. euro.
,oldul negativ al balantei comerciale omania in relatia cu partenerii din #niunea
$uropeana -#$. a crescut cu 108,12 in luna ianuarie 0610 fata de perioada corespunzatoare
din anul anterior, de la -109,9 mil. euro, la -091,1 mil. $uro.
"i#!ra (.1.
Comert! intracom!nitar a Romaniei in perioa)a 01-*1.01.(01(9 comparati' c!
perioa)a coresp!n-atoare )in an! (011
,ursa/ Anuarul statistic al omaniei 0610, I4,,$, +#C#$,%I
"e ansamblul relatiilor comerciale din afara spatiului comunitar a fost inregistrata o
evolutie descrescatoare, datorata in principal reducerii exportului. Comertul total
extracomunitar a insumat 1.988,? mil. euro, cu 6,82 mai putin in prima luna a anului 0610
fata de aceeasi perioada a anului 0611, din care export 910,8 mil. euro --1,12., iar import
1.6@1,8 mil. $uro -K9,12.
01
.
"entru aceleasi doua perioade de analiza, deficitul balantei comerciale omania - tari
non-#$ a crescut de la -80,6 mil. euro, la nivelul de -1?9,6 mil. euro -K98,82..
"e fondul scaderii volumului comertului pe relatia extracomunitara, ponderea
sc!imburilor comerciale totale cu tarile #$ in comertul international romanesc a crescut de la
@1,12 in prima luna a anului 0611, la @9,12 in prima luna din anul 0610.
Analiza exporturilor pe grupe de marfuri pune in evidenta faptul ca ma(oritatea
principalelor categorii de produse au inregistrat cresteri ale livrarilor pe piata internationala si,
in functie de ponderea detinuta in total export, au influentat amplitudinea trendului ascendent
01
Analiza are ca surs8 informational8 date publicate de Institutul 4ational de ,tatistic8 si date preluate
pe baz8 de conventie de la Agentia 4ational8 a 58milor.
01
al exportului realizat in prima luna a anului 0610, comparativ cu aceeasi perioada a anului
trecut.
Dupa marimea cresterii absolute inregistrata de livrarile la export in perioadele de timp
de comparatie, principalele grupe de produse pot fi ierar!izate dupa cum urmeaza/
produse ale industriei constructoare de masini -inclusiv electrote!nica. K9<,0 mil. euro
-K0,92.)
produse ale industriei textile si pielariei K06,1 mil. euro -K1,62.)
produse agroalimentare K06,< mil. euro -K9,92.)
produse ale industriei lemnului, !artiei -inclusiv mobila. K18,9 mil. euro -K@,<2.)
metale comune si articole din acesteaK8,8 mil. euro -K0,12.)
produse ale industriei c!imice si mase plastice K<,9 mil. euro -K1,02..
educeri ale exporturilor s-au inregistrat la/
produse minerale -??,1 mil. euro --0<,@2.)
articole din piatra, ipsos, ciment, sticla si ceramica -1,0 mil. euro --1,92..
In structura principalelor grupe de produse, importurile romanesti au inregistrat
evolutii diferite in prima luna a anului 0610 fata de perioada corespunzatoare a anului trecut.
Astfel, cresteri absolute s-au inregistrat la/
produse minerale K116,< mil. euro -K08,02.)
produse ale industriei c!imice si mase plasticeK81,8 mil. euro -K10,?2.)
produse ale industriei constructoare de masini -inclusiv electrote!nica. K@?,? mil. euro
-K1,@2.)
produse ale industriei textile si pielarieiK0<,< mil. euro -K@,12.)
metale comune si articole din acestea K?,8 mil. euro -K1,?2.)
articole din piatra, ipsos, ciment, sticla si ceramicaK0,9 mil. euro -K@,@2.)
produse agroalimentare K6,8 mil. euro -K6,92..
$xportul si importul omaniei se desfasoara, cu precadere, cu statele europene -88,82
atat din total export, cat si din total import.. Comertul intracomunitar -cu cele 0? tari membre
ale #$. reprezinta o pondere de @9,@2 la export si de @0,?2 la import.
In perioada 61-91.61.0610, primele 16 tari de destinatie pentru exporturile romanesti
au fost/ Germania -cu o pondere in totalul exportului omaniei de 01,12., Italia -19,<2.,
&ranta -?,92., #ngaria -?,12., %urcia -1,<2., +ulgaria -9,?2., 7area +ritanie -9,12.,
"olonia -0,@2., >landa -0,12. si Austria -0,92., ponderea cumulata a acestor tari fiind de
?@,92 in total export.
'a import primele 16 tari partenere ale omaniei -tari de origine pentru importuri
extracomunitare si de expeditie pentru importuri intracomunitare. detin o pondere de ?@,@2
din total import realizat in prima luna a anului 0610, respectiv/ Germania -1@,?2., Italia
-16,92., #ngaria -8,92., &ranta -?,92., =aza!stan -1,02., C!ina -<,02., Austria -<,62.,
"olonia -<,62., >landa -9,@2. si &ederatia usa -9,12..
+alanta comerciala a omaniei a inregistrat la nivelul principalilor 16 parteneri
comerciali la export si, respectiv, la import, urmatoarele tendinte de-a lungul perioadei 61-
91.61.0610/
deficit comercial in crestere pe relatiile/ =aza!stan --061,< mil. euro, nivelul soldului
la 91 ianuarie 0610., Austria --@@,< mil. euro., &ederatia usa --?@,8 mil. euro.,
"olonia --?0,6 mil. euro., >landa --1@,8 mil. euro. si &ranta --?,9 mil. euro.)
deficit comercial in scadere pe relatiile/ C!ina --199,9 mil. euro. si #ngaria --199,0
mil. euro.)
excedent comercial in crestere pe relatiile/ Germania -K10,? mil. euro., +ulgaria
-K99,1 mil. euro. si 7area +ritanie -K19,9 mil. euro.)
excedent comercial in scadere pe relatiile/ Italia -K?6,< mil. euro. si %urcia -K18,? mil.
euro..
0?
4iveluri semnificative ale deficitului balantei comerciale a omaniei pe tari partenere
s-au mai inregistrat pentru/ Ce!ia --98,1 mil. euro., +elgia --0?,9 mil. euro., Azerbaid(an --
0?,0 mil. euro., 7exic --00,? mil. euro., $lvetia --06,? mil. euro., Irlanda --18,0 mil. euro.,
,lovacia --11,0 mil. euro., Danemarca --10,8 mil. euro., Faponia --10,1 mil. euro. si %ai;an
-10,1 mil. euro.
0?
.
Contributii importante de compensare partiala a deficitului balantei comerciale a
omaniei au avut si excedentele comerciale pe relatiile/ ,erbia -K<?,9 mil. euro., #craina
-K9<,? mil. euro., 4orvegia -K91,0 mil. euro., Algeria -K01,@ mil. euro., >man -K01,@ mil.
euro., Israel -K06,? mil. euro., $gipt -K06,9 mil. euro., 7aroc -K06,6 mil. euro., Iran -K18,8
mil. euro. si . Araba ,iriana -K11,1 mil. euro..
Ta&e (./.
E'o!tia 'o!m!!i si str!ct!rii comert!!i internationa a Romaniei pe #r!pe
principae )e pro)!se a *1.01.(01( comparati' c! *1.01.(011
0611 $L">%
0610
Crestere
-2.
0611 I7">%
0610
Crester
e
Crestere, din care/ 9<1@.6? 9<@0.11 1.?1 9?08.9@ 9996.?9 8.99
166.662 166.662 166.662 166.662
1 "roduse ale industriei 1<?@.99 1160.1? 0.99 19<?.96 1<00.88 1.?9
Constructoare de masini <0.9?2 <9.0?2 9@.162 9?.062
0 "roduse ale industriei textile si <16.@1 <91.01 <.98 9<6.8@ 9?1.00 @.1<
"ielariei 10.602 10.<02 9.992 9.092
9 "roduse minerale 0?@.<1 061.09 -0<.@9 991.09 161.18 08.06
@.892 1.862 16.@82 10.@?2
< "roduse ale industriei c!imice si 9<1.<< 9<9.@< 1.0< ?<@.00 @09.6< 10.?<
mase plastice 16.112 16.6@2 1@.8<2 18.112
1 "roduse agroalimentare 018.@9 099.01 9.99 089.18 096.60 6.09
?.<62 ?.892 @.9@2 @.982
? 7etale comune si articole din <19.?8 <08.<< 0.69 <19.@6 <06.<8 1.?<
Acestea 10.082 10.9<2 11.<62 16.@62
@ "roduse ale industriei lemnului, 01?.99 0@1.00 @.9@ 110.98 1<9.96 -0.61
!artiei -inclusiv mobila. @.162 @.992 <.002 9.812
8 Articole din piatra, ipsos, ciment, 19.?1 18.<1 -1.99 98.18 <1.11 @.?9
sticla si ceramica 6.1@2 6.192 1.612 1.612
,ursa/ Anuarul statistic al omaniei 0610, I4,,$, +#C#$,%I
(.* Po-itia Romaniei in Comert! Internationa a ni'e mon)ia
"articiparea omaniei la comertul mondial, dezlegata astazi de pre(udecati politice sau
de alta natura, nu este restrictionata in nici un fel din punct de vedere legal si nici de facto,
avand astfel, practic, o vocatie universala.
"rincipiile care guverneaza participarea tarii la sc!imburile economice internationale
se desprind cu pregnanta din cateva documente internationale fundamentale - bi- sau
multilaterale - pe care omania le-a inc!eiat in ultimii ani
0@
.
0?
Analiza are ca surs8 informational8 date publicate de Institutul 4ational de ,tatistic8 si date preluate
pe baz8 de conventie de la Agentia 4ational8 a 58milor.
0@
"opescu, . &., Politici comerciale internationale, $ditura ,itec!, Craiova, 0669, p. @8.
0@
a. Dintre acestea se impune a fi mentionata in primul rand, DCarta de la "aris pentru o
noua $uropaB adoptata la 01 noiembrie 1996 si semnata si de omania, alaturi de celelalte tari
europene, ,.#.A. si Canada, participante la Conferinta pentru securitate si cooperare in
$uropa. Aceasta carta, care atinge o paleta larga de aspecte politice, economice, sociale si
culturale ale $uropei contemporane, desc!ide, asa cum se arata in c!iar preambulul ei, o noua
era de democratie, pace si unitate, marcand sfarsitul perioadei de confruntare si divizare a
continentului, si exprima vointa statelor semnatare de a intemeia relatiile dintre ele pe
principiile respectului si cooperarii. DCarta de la "arisB, reunind vointa statelor care detin
ponderea covarsitoare in volumul si structura sc!imburilor economice internationale,
consacra, in capitolul sau privind DCooperarea economicaB, si principii care privesc in mod
direct comertul international.
b. "rincipiile DCartei de la "arisB, au fost reluate, in sinteza in Documentele
Conferintei la nivel inalt pentru securitate si cooperare in $uropa -Melsin:i, 9-11 iulie 1990.,
respectiv in DDeciziile de la Melsin:iB, cap. 5II DCooperarea economicaB. ,tatele participante
la aceasta conferinta - printre care si omania - si-au propus ca obiectiv ma(or, in domeniul
cooperarii economice, intensificarea cooperarii intre ele in vederea realizarii unei dezvoltari
economice durabile, precum si continuarea cooperarii in spri(inirea acelor state participante
care sunt anga(ate in procesul de tranzitie spre economia de piata.
c. Documentul fundamental privind integrarea europeana a omaniei il constituie
DAcordul europeanB instituind o asociere intre omania, pe de o parte, si Comunitatile
$uropene si statele membre ale acestora, pe de alta parte, semnat la +ruxelles la 1 februarie
1999. Conform prevederilor acestui acord, unul din obiectivele esentiale ale asocierii il
constituie Dsa promoveze dezvoltarea comertului) precum si relatiile economice armonioase
intre parti, spri(inind astfel dezvoltarea economica a omanieiB, precum si Dsa asigure o baza
pentru cooperarea economicaB. $lementele esentiale ale asocierii, care trebuie sa inspire
politicile externe si interne ale partilor constau in respectarea principiilor democratice si a
drepturilor omului stabilite in actul final de la Melsin:i si Carta de la "aris pentru o noua
$uropa, precum si a principiilor economiei de piata.
d. >biectivele si principiile de desfasurare a relatiilor economice internationale ale
omaniei sunt continute si in DAcordul intre statele Asociatiei $uropene a 'iberului ,c!imb
si omaniaB, semnat la Geneva la 16 decembrie 1990.
(.5. Impact! a)erarii Romaniei a UE as!pra sc:im&!rior
comerciae ae Romaniei
In general se recunoaste ca exporturile creeaza locuri de munca, dar extinderea
exporturilor este conditionata de catre partenerii comerciali de desc!iderea fata de importuri.
Alta teza, mai putin recunoscuta, este ca importurile elibereaza resurse de productie din
ramuri mai putin competitive, care, puse la dispozitia ramurilor cu avanta(e comparative, pot
ridica competitivitatea intregii economii nationale.
Din traditionalul model static al sc!imburilor rezulta ca acestea permit unei economii
nationale sa atinga un nivel mai inalt al productiei si consumului comparativ cu situatia de
autar!ie
08
.
Adaptarea structurii productiei nationale la semnalele pietei mondiale, concretizate in
modificarile de preturi, este un proces insotit de costuri pe termen scurt sau mediu. Dar in
modelul respectiv nu sunt evidentiate impulsurile de crestere rezultate prin restructurarea
productiei.
,-ar putea considera ca impuls faptul ca ramura cu avanta( comparativ isi extinde
productia si ridica salariile, creste in ansamblu performanta muncii, se diminueaza soma(ul si
astfel se extind posibilitatile de productie ale economiei nationale.
08
Clipici, $., Relatii financiar-monetare internationale, $ditura ,itec! , Craiova, 0669, p. 91.
08
,e trece cu vederea insa ca poate ramane capital nefolosit in ramura a carei productie
s-a contractat, diminuandu-se prin aceasta posibilitatile de productie. "rin crestere economica
intelegem in general o extindere pe durata mai multor ani a capacitatilor de productie ale unei
tari. "roblema privind relatia comert-crestere economica apare si in legatura cu procesele de
integrare economica, unde se formuleaza intrebarea daca procesul cresterii economice
intensifica, sau slabeste integrarea economica. "entru analiza efectelor cresterii economice
asupra comertului international trebuie avute in vedere dimensiunea tarii - daca aceasta
influenteaza sau nu parametrii economiei mondiale - precum si cauza cresterii economice/
modificarea stocului de factori de productie ai tarii, sau progresul te!nic.
Incepand cu data aderarii la #niunea $uropeana, omania a aplicat politica
comerciala comuna a #.$., respectiv/ tariful vamal comun) sistemul de preferinte generalizat
-,G". a #$) masurile de aparare comerciala) acordurile preferentiale comerciale si de
cooperare inc!eiate cu tarile terte) anga(amentele comerciale din cadrul >rganizatiei
7ondiale a Comertului ->7C..
Dupa aderarea la #$, sc!imburile comercialeale omaniei cu tarile membre au crescut
spectaculos. Astfel, daca in 066?, valoarea acestor sc!imburi era de <9 miliarde euro, in 0668,
la doar doi ani de la aderare, cifra a crescut cu <@2, a(ungand la ?9 miliarde euro. De aceasta
crestere insa au beneficiat in principal importatorii si secundar exportatorii, ceea ce inseamna
ca omania a fost mai mult piata de desfacere decat producator de bunuri si servicii. Intre
ianuarie 066@ si august 0669, totalul exporturilor in tarile comunitare a fost de 18.1 miliarde
euro, in timp ce totalul importurilor a fost de 90.8 miliarde euro, de unde rezulta un deficit
comercial in relatia cu #$ de peste 9< miliarde euro in mai putin de trei ani
09
.
"onderea exportului intracomunitar in total exporturi a crescut de la ?@.@2 in 066?
-inainte de aderare., la @9.@2 in primele 8 luni din acest an. In ceea ce priveste
ponderea importurilor din tarile membre #$ in total importuri, aceasta a crescut mult mai
abrupt, de la ?0.?2 in 066? la @92 in 0669.
5aloarea exporturilor a fost de 0.18 mld euro. Comparativ cu luna august 0668,
exporturile au scazut cu 18,02, iar fata de luna iulie 0669 au scazut cu 00,12. In
perioada ianuarie-august, exporturile au totalizat 18.? mld euro, in scadere cu 19.12
comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut
96
.
5aloarea importurilor a fost de 0.9 mld euro. Comparativ cu luna august 0668,
importurile au scazut 91,12, iar fata de luna iulie au scazut cu 10.12. In perioada ianuarie-
august, importurile au totalizat 0<.< mld euro, in scadere cu 9?.? 2 comparativ cu aceeasi
perioada a anului trecut.
5aloarea deficitului comercial aferent lunii august a fost de @90 mil euro, in scadere
cu 1,11@ mld euro fata de luna august 0668. In primele 8 luni ale anului 0669, deficitul
comercial a fost de 1.8 mld euro, in scadere cu 9.? mld euro fata de aceeasi perioada a anului
0668.
09
"opescu, . &. Politici comerciale internationale, $ditura ,itec!, Craiova, 0669, p. 80.
96
+lEnaru C. A., Comertul eterior al Romniei in contetul integrrii europene, $ditura Alfa, Iasi, 0669, p 90.
09
CONCLU;II
,e remarca faptul ca omania a aplicat una dintre cele mai liberale politici comerciale
din $uropa. Astfel, au fost respectate anga(amentele privind nivelul consolidat al taxelor
vamale la totalitatea pozitiilor tarifare, nu au fost, practic, utilizate subventii la exporturi,
limitarile la import au fost eliminate inca din anul 1990 iar restrictionarea exporturilor a fost
complet eliminata la inceputul anului 1998. In toata aceasta perioada omania nu a luat nici o
masura de aparare comerciala in plan multilateral, acceptand concurenta ca modalitate de
accelerare a restructurarii si de crestere a eficientei activitatii economice.
Decizia de a aplica o asemenea politica comerciala a pornit de la necesitatea, pe de o
parte, de a folosi in economia romaneasca instrumente si mecanisme conforme cu regulile
multilaterale, iar pe de alta parte, de a permite dezvoltarea unei mediu concurential care sa
intareasca aplicarea acestor reguli. Intregul proces decizional cu privire la politica comerciala
a avut in vedere necesitatea stringenta de a transforma economia romaneasca intr-o economie
de piata, de a determina producatorii romani sa lucreze intr-un mediu concurential, si in acest
fel de a permite ancorarea economiei nationale in procesul de globalizare. In scopul atingerii
acestor obiective, s-au realizat transparenta politicii comerciale si asigurarea caracterului
nediscriminatoriu al masurilor instituite.
Daca din punct de vedere teoretic aceasta abordare trebuia sa produca numai efecte
benefice asupra economiei nationale, realitatea a fost putin diferita. In conditiile in care statul
roman nu a avut suficiente resurse financiare pentru a spri(ini dezvoltarea si restructurarea
sectoriala sau nu a utilizat destul de eficient resursele de care a dispus, producatorii interni au
trebuit sa faca fata concurentei unor marfuri care includeau fie spri(in intern acordat de statul
exportator, fie c!iar subventii directe la export. In acest fel, desi statele exportatoare nu
practicau masuri de subventionare peste nivelul anaga(amentelor din cadrul >7C, o buna
parte a exporturilor lor determinau dificultati importante producatorilor romani.
$lementele prezentate anterior ne conduc la aprecierea ca politica comerciala a
omaniei a trebuit sa se desfasoare in conditii putin favorabile unei abordari de liberalizare a
comertului international si de ingradire, directa sau indirecta, a pietei internationale.
Analiza evolutiei si a situatiei existente in prezent in sfera comertului exterior al
omaniei conduce la o serie de concluzii referitoare la potentialul efectiv al economiei in
cadrul international al tranzactiilor comerciale/
1. Capacitatea de tranzactionare este limitata de un nivel ridicat de ineficienta a
activitatilor economice, importurile si exporturile inregistrand un nivel stationar la care
valoarea bunurilor importate depaseste cu 112 valoarea totala a exporturilor. Deficitul
corespunzator afecteaza din ce in ce mai mult balanta de plati datorita ineficientei politicilor
de promovare a investitiilor straine si datorita nivelului redus de credibillitate a intregului
pac!et de politici economice.
0. Nn prima decada a tranzitiei comertul exterior al omaniei a cunoscut un proces
complex de adaptare. A avut loc reorientarea geografica a sc!imburilor comerciale, astfel
incat cea mai mare parte a acestora se deruleaza cu tarile dezvoltate, in cadrul carora #niunea
$uropeana este cel mai important partener. In acelasi timp, a fost adoptata o noua structura a
bunurilor comercializate, in scopul valorificarii maxime a avanta(elor comparative ale
economiei.
9. Desi semnificativ reorientat, comertul exterior al omaniei continua sa fie
instabil, insuficient restructurat si mai putin competitiv decat cel al altor tari in tranzitie. In
consecinta, omania a pierdut o parte apreciabila a pietelor din vestul $uropei, multe dintre
acestea fiind parteneri traditionali in perioada socialista. Aceasta situatie este determinata de
insuficienta ameliorare a regimului comercial extern si a calitatii reduse a produselor destinate
exportului.
<. ,tructura bunurlor comercializate releva un grad inalt de substitutie a
importurilor/ o proportie importanta a importurilor reprezinta bunuri care sunt de asemenea
96
exportate. Importul de te!nologii, desi semnificativ, nu induce o restructurare eficienta a
activitatilor industriale, sectorul cu cea mai mare contributie la comertul exterior. In
consecinta, fara o ameliorare considerabila a eficientei, potentialul de dezvoltare al economiei
ramane sub nivelul optim. Comertul exterior nu contribuie suficient la cresterea economica si,
in acelasi timp, economia nu este capabila sa se redreseze suficient pentru a imbunatati
regimul comercial al sc!imburilor internationale.
1. &actorii economici care determina dinamica importurilor si a exporturilor sunt,
in cea mai mare parte, de natura con(uncturala. &luctuatiile ratei de sc!imb si inflatia
influenteaza intr-o mare masura nivelul bunurilor tranzactionate. Importurile au un
comportament relativ normal din punct de vedere economic, cererea consumatorilor si a
producatorilor avand un rol esential in cantitatea de bunuri ac!izitionata de pe pietele externe.
Dimpotriva, exporturile sunt influentate de factori ocazionali -%5A, 7ultiplicatorul 7onetar.,
ceea ce denota existenta unui cadru economic inadecvat si deci a unor politici inconsistente de
stimulare a activitatilor de export.
In functie de aceste particularitati, o ameliorare semnificativa a capacitatii de
comercializare externa nu va fi posibila fara sc!imbari de anvergura ale structurii actuale a
activitatilor economice, cu un accent important pus pe reformele structurale. %ransformarile
tranzitionale nu sunt nici pe departe definitivate in omania/ intreprinderile de stat
beneficiaza inca de privilegii de tip monopolist si de un grad ridicat de protectionism din
partea guvernului sub forma subventiilor directe si indirecte, permisivitatea acumularii de
arierate si anularea datoriilor) sectorul privat este insuficient dezvoltat, iar contributia sa la
comertul exterior consta in principal in activitati de intermediere a tranzactiilor intre
producatorii interni si externi) restructurarea institutionala este lenta, cadrul legislativ
inadecvat, iar politicile de promovare a comertului ineficiente.
+alanta comerciala nu poate fi reec!ilibrata atat timp cat imprumuturile externe sunt
utilizate in mod ineficient, alterind credibilitatea politicilor guvernamentale si impiedicand
accesul investitorilor straini in economie. "olitica cursului de sc!imb trebuie sa stimuleze
exporturile, dar acest lucru este posibil numai daca aprecierea respectiv deprecierea este
integral determinata de performanta economica a sectorului productiv.
Compozitia importurilor trebuie sa reflecte intr-o masura mai mare potentialul
economiei/ un regim comercial orientat pe resurse este benefic doar daca aceste resurse nu
sunt directionate catre intreprinderile de stat producatoare de pierderi -,ID$L Galati, de
exemplu. sau catre activitati mai putin eficiente. ,tatul trebuie sa-si reduca si sa elimine
interventia in economie prin asigurarea de imputuri la preturi cvasi-subventionate, permitand
deplina competitie intre agentii economici privati si publici, care va imbunatati
competitivitatea de ansamblu a tarii pe pietele mondiale.
$xporturile nu pot fi influentate in mod direct de catre stat, dar un set eficient de
masuri destinate promovarii acestei activitati este imperios necesar/ acordarea de credite
speciale sau cu dobanda redusa, curs de sc!imb preferential, reduceri si exceptari de taxe,
facilitati fiscale, etc.
Investitiile straine directe reprezinta un factor determinant de imbunatatire a
comertului exterior.omania inregistreaza in prezent cel mai scazut nivel al acestui indicator
pe locuitor, printre tarile din centrul si estul $uropei. &ara un influx apreciabil de capital din
exterior, ritmul dezvoltarii economice este redus, influentand negativ capacitatea comerciala
externa si, in consecinta, posibilitatile ulterioare de dezvoltare ale tarii. 'egislatia existenta,
precum si cadrul institutional si politic, nu ofera suficiente elemente pentru o ameliorare
radicala a activitatilor de comert exterior.
91
%I%LIO<RA"IE
AN<=ELAC=E9
C.
- Comertul exterior * &inantare si analiza financiar - bancara,
$ditura $conomica, +ucuresti, 0661.
%LANARU9 C. A. - Comertul exterior al omaniei in contextul integrarii europene,
$ditura Alfa, Iasi, 0669.
CLIPICI9 E. - - elatii financiar-monetare internationale, $ditura ,itec!, Craiova,
0669.
<EOR<ESCU9 T.9
CARAIANI9 <.
- %e!nici de comert exterior, volumul I, $ditura ,Clvi, +ucuresti,
199@.
>RU<MAN9 P. R. - et!in:ing International %rade, 7I% press, Cambridge, 1996.
POPESCU9 R. ". "olitici comerciale internationale, $ditura ,itec!, Craiova, 0669.
POPESCU9 I.9
CIUCUR9 C.9
%A%EANU9 D.
- $c!ilibrul inaintarii, $ditura $ficient, +ucuresti, 1998.
PAR<ARU9 I. - "oliticile comerciala si de mediu ale omaniei, +ucuresti, $ditura
A.,.$., 066<.
PRALEA9 S. - "olitici si reglementari in comertul international, $ditura &undatiei
Academice DG!. OaneB, Iasi, 1999.
RU?AN9 O. - %eorii si modele privind relatiile economice internationale,
+ucuresti, $ditura A.,.$, 0661.
SANDULESCU9 I. - eguli si practici in comertul international. %ipologia i negocierea
contractelor de comert exterior, $ditura All +ec:, +ucureti, 1998.
@@@ - "4D 066@-0619, Guvernul omaniei, +ucuresti, 066?.
@@@ ;;;.ccir.ro
@@@ ;;;.dce.gov.ro
@@@ ;;;.insse.ro
@@@ ;;;.traderom.ro
90