Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Iulia Motoc, în prefața ediției românești spune că ”Huntington introduce un alt model cu
o valoare universal explicativă pentru evoluția relațiilor internaționale: cel al civilizațiilor. (...)
Chestiunile legate de identitate națională și etnică sunt punctul de pornire pentru o continuare sub
o altă formă a Războiului Rece. Conceptul de civilizație rămâne totuși destul de vag la Samuel
Huntington și unitatea acestor civilizații este eronată.”
Pentru prima dată în istorie după Războiul Rece, politica globală este, în același timp,
multipolară și multicivilizațională; modernizarea este diferită de occidentalizare și nu produce
nicio civilizație universală, în orice înțeles cu semnificație, și nici occidentalizarea societăților
non-occidentale.
De asemenea, autorul precizează că cele mai mari conflicte și dușmănii apar în jurul
liniilor de falie dintre marile civilizații ale lumii.
Tema centrală a cărții este reprezentată de identitate culturală și cultură, care sunt
identități ale civilizației, modelează tendințele de coeziune, dezintegrare și conflict în lumea de
după Războiul Rece.
1
Recenzie – Samuel Huntington, ”Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale”
Pascariu Monica, anul II
Autorul compară în acest capitol situația politică globală de înainte, din timpul și de
după Războiul Rece.
Înainte de Războiul Rece, statele națiuni din Europa au interacționat, fiind în competiție,
războindu-se unele împotriva altora. Apoi s-au extins, au cucerit și au colonizat sau influențat
decisiv cel puțin încă o altă civilizație. La acel moment, singurele distincții dintre popoare erau
culturale.
În timpul Războiului Rece, politica globală a fost bipolară, lumea fiind divizată în trei
părți: țări conduse de SUA, bogate și democratice și societăți comuniste asociate cu câteva mai
sărace și conduse de Uniunea Sovietică. Aceste două categorii erau angajate într-o pătrunzătoare
competiței ideologică, politică, economică și militară. Pe lângă aceastea, țările din lumea a treia,
sărace și fără stabilitate politică, cu o independență proaspăt câștigată pretindeau că sunt
nealiniate.
Afirmația lui Henry Kissinger se pare că s-a împlinit în mare măsură: ”sistemul
internațional al secolului XXI...va conține cel puțin șase mari puteri: SUA, Europa, China,
Japonia, Rusia și cel mai probabil India – împreună cu alte multe țări mijlocii și mici.”
Niciunele din cele șase țări nu aparțin aceleiași civilizații și în plus, există importante
state islamice ale căror poziții, populații sau resurse de petrol le fac influente în afacerile
mondiale. Astfel, politica locală devine politica etnicității, iar politica globală – politica
civilizațiilor. Ciocnirea civilizațiilor a înlocuit rivalitatea între superputeri. Așadar, cele mai
importante și periculoase conflicte nu vor fi între clase sociale, bogați și săraci sau alții, ci între
popoare aparținând diferitelor înrudiri culturale (ex.: conflictele din fosta Iugoslavie – au fost țări
care au sprijinit o tabără sau alta tocmai datorită înrudirii culturale).
Sfârșitul Războiului Rece nu a adus armonie, așa cum se credea, ci conflictele etnice și
de ”purificări etnice”, declinul legii și al ordinii, apariția noilor modele de alianță și conflictele
între state, renașterea mișcărilor fasciste sau neo-comuniste, intensificarea fundamentalismului
religios chiar s-au înmulțit.
2
Recenzie – Samuel Huntington, ”Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale”
Pascariu Monica, anul II
Mi s-a părut interesant faptul că marile civilizații au fost strâns identificate cu marile
religii ale lumii, iar popoarele care împărtășesc aceeași etnicitate și limbă dar diferă din punct de
vedere al religiei sunt în conflict.
În plus, popoarele care aparțin aceleiași rase pot fi total divizate prin civilizație, iar
popoarele aparținând diferitor rase pot fi unite prin civilizație.
Civilizațiile sunt cele mai durabile asocieri umane, pot fi și trecătoare, dar pot avea și
viață lungă, se dezvoltă, se adaptează și pot chiar dispărea.
Dintre cele cinci religii mondiale, patru sunt asociate cu marile civilizații: creștinism,
hinduism, islamism, confucianism.
”Ideile și tehnologia circulă de la o civilizație la alta, iar adeseori durează secole”. Aici
autorul vine cu câteva exemple concrete despre ce înseamnă circulația ideilor, cum ar fi tiparul,
praful de pușcă, hârtia, care au ajuns în Europa la mult timp după ce au fost inventate, în Asia.
Cea mai răspandită cultură care să nu fi fost rezultatul unei cuceriri este răspândirea budismului
în China și anume, la 600 de ani de la nașterea lui în India.
Occidentul în 1914 ocupa 84% din planetă, și încă se află în expansiune. Cauzele acestei
expansiuni sunt considerate a fi: de natură tehnologică – inventarea mijloacelor de navigație
oceanică și dezvoltarea capacităților militare, superioritatea în organizarea, disciplina și
3
Recenzie – Samuel Huntington, ”Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale”
Pascariu Monica, anul II
antrenamentul trupelor, arme superioare, transport, logistică, servicii medicale rezultate din rolul
de conducători în timpul revoluției industriale.
Valorile de bază sunt practic aceleași pretutindeni în lume, deci există un așa-zis cod
moral al eticii. Civilizațiile universale reprezintă de fapt ce au în comun societățile civilizate,
ceea ce le distinge de societățile primitive și de barbari. De asemenea, civilizația universală
reprezintă presupozițiile, valorile și doctrinele din cadrul altor civilizații (ex.: cultura Davos –
cultură intelectuală comună, doar la nivelul elitelor). Răspândirea modelelor de consum prin
intermediul civilizațiilor universale ar fi mult mai ușoară.
Însă, limba și cultura rămân și vor rămâne elementele principale ale oricărei culturi și
civilizații și cred că primul pas pentru realizarea unei culturi universale este crearea unei religii
universale și adoptarea unei limbi internaționale. Nu știu însă în ce măsură acest lucru ar fi
posibil.
Limba. Ne sunt prezentate câteva statistici privitor la limbile care sunt vorbite în lume.
S-a constatat că engleza este modalitatea cea mai ușoară de comunicare interculturală a lumii.
Însă Huntington face câteva ”preziceri” cu privire la evoluția pe glob a limbilor, precum
ca tocmai limba chineză va înlocui limba engleză, fapt cu care eu personal nu sunt de acord.
În ce privește religia, este puțin probabil să se nască o religie universală. ”În societățile
modernizate rapid, dacă religia tradițională este incapabilă să se adapteze cerințelor modernizării,
există potențialul necesar răspândirii creștinismului occidental sau islamului”. (ex.: Africa,
Coreea de Sud).
4
Recenzie – Samuel Huntington, ”Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale”
Pascariu Monica, anul II
Din nou, autorul prezice o scădere de la 30% în 1980 a procentului de creștini la 25%
până în 2025 și o creștere a populației de musulmani la 30% în 2025.
Autorul ridică aici o întrebare: comerțul crește sau descrește posibilitatea conflictului?,
întrebare cu răspuns dublu, în funcție de circumstanțe.
Modernizarea
- Moștenirea clasică
- Catolicism și creștinism
- Limbile europene, din limba latină
- Separarea autorităților spirituale și temporale: dualismul Biserică-stat
- Supremația regulii de drept, care a pus bazele constituționalismului și drepturilor
omului
- Pluralismul social
- Colectivități reprezentative: clase sociale, parlamente etc.
- Individualismul: principalul semn distinctiv al Occidentului
Echilibrul puterilor între civilizații este modificat: influența Occidentului este în declin;
civilizațiile asiatice își extind forța lor economică, militară și politică; Islamul explodează
demografic, având consecințe destabilizatoare pentru țările musulmane și vecinii lor; civilizațiile
non-occidentale își reafirmă valoarea propriilor culturi.
Echilibrul puterilor între civilizații este modificat: influența Occidentului este în declin;
civilizațiile asiatice își extind forța lor economică, militară și politică; Islamul explodează
5
Recenzie – Samuel Huntington, ”Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale”
Pascariu Monica, anul II
demografic, dând naștere la consecințe destabilizatoare pentru țările musulmane, dar și pentru
vecinii lor; civilizațiile non-occidentale își reafirmă valoarea propriilor culturi.
Declinul Occidentului se realizează, chiar dacă este un proces lent și nu în linie dreaptă.
În plus, Occidentul scade și din punct de vedere cantitativ – este o minoritate a populației
mondiale în scădere constantă. De asemenea, și produsul economic este în declin, iar capacitatea
militară a scăzut după anii 1920.
6
Recenzie – Samuel Huntington, ”Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale”
Pascariu Monica, anul II
Creșteri anuale cu 8-10% au contrastat puternic cu modestele creșteri ale economiilor europene
și americane.
Echilibrul puterilor dintre Asia și Occident este alterat de dezvoltarea economică est-
asiatică și probabil de percepțiile asiaticilor:
Renașterea Islamică
7
Recenzie – Samuel Huntington, ”Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale”
Pascariu Monica, anul II
Liniile de falie dintre civilizații devin linii directoare ale unei politici globale
conflictuale.
În timpul Războiului Rece, fiecare țară știa de partea cui se află sau dacă este neutră.
Însă după anii ’90, a izbucnit o criză mondială de identitate.
Sunt de acord cu părerea autorului conform căreia alinierile politice și economice nu vor
coincide cu cele care au la bază cultura și civilizația.
Structura civilizațiilor
- Relațiile în timpul Războiului Rece între țări, cu cele două super puteri erau de:
aliați, sateliți, clienți, neutri, nealiniați.
- Relațiile după Războiul Rece: state membre, state solitare, state separate, state
sfâșiate
Orice civilizație are un stat nucleu. Occidentul are doua state nucleu, dar societatea
musulmană are o problemă, întrucât nu are un stat nucleu.
8
Recenzie – Samuel Huntington, ”Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale”
Pascariu Monica, anul II
Din nou, Huntington compară situația din timpul Războiului Rece cu cea de după
acesta.
Devine însă dificil de creat ordine în civilizație sau de negociat ordinea între civilizații
dacă nu există un stat nucleu.
Huntington afirmă despre bulgari și români că văd mari avantaje în a face parte din
Occident (deci, Occidentul se confundă cu Uniunea Europeană), dar ei se identifică de asemenea
cu propria tradiție ortodoxă și, în cazul bulgarilor, cu asocierea istorică strânsă cu Rusia și
Bizanțul. De aici se ridică întrebarea dacă ortodoxia este în contradicție cu principii ale
Occidentului.
Apoi Huntington vorbește despre rolul și politicile unor organizații internaținale cum ar
fi Uniunea Europeană, NATO (Organizația Tratatului Atlanticului de Nord este o alianță
politico-militară stabilită în 1949, prin Tratatul Atlanticului de Nord semnat în Washington la 4
9
Recenzie – Samuel Huntington, ”Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale”
Pascariu Monica, anul II
aprilie 1949. Actualmente cuprinde 19 state din Europa și America de Nord.)1, OSCE
(Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa este o organizație internațională pentru
securitate. Se concentrează asupra prevenirii conflictelor, administrării crizelor și reconstrucției
post-conflictuale. Este formată din 56 de țări participante din Europa, Mediterana, Caucaz, Asia
Centrală și America de Nord, acoperind spațiul emisferei nordice "de la Vancouver la
Vladivostok".)2.
Ucraina este prezentată de Huntington ca fiind o țară destrămată între ruși și ucrainieni.
Marea Chină este un concept abstract, dar totuși o realitate culturală și economică cu o
creștere rapidă și o realitate politică.
Islamul este cea mai puternică forță unificatoare a oamenilor din această zonă a
Globului, mai mare chiar decât puterea emirului. Conștiința fără coeziune reprezintă însăși sursa
de slăbiciune a Islamului, dar este în același timp o sursă de amenințare la adresa altor civilizații.
Credința în suveranitatea lui Allah este incompatibilă cu ideea de state nuclee suverane.
Cele mai periculoase ciocniri ale viitorului, în viziunea lui Huntington, sunt între
aroganța occidentală, intoleranța islamică și afirmarea asiatică. De asemenea, un alt factor care ar
1
http://ro.wikipedia.org/wiki/Organizația_Tratatului_Atlanticului_de_Nord
2
http://ro.wikipedia.org/wiki/Organizația_pentru_Securitate_și_Cooperare_în_Europa
3
http://www.businesscentercsi.com/ro/despre-csi
10
Recenzie – Samuel Huntington, ”Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale”
Pascariu Monica, anul II
Proliferarea armelor
După Războiul Rece, în statele islamice și confucianiste s-au depus eforturi pentru a
dezvolta arme de distrugere în masă și mijloace de a le lansa. Însă în Occident, dotările în
materie de arme nu au continuat după Războiul Rece.
Imigrația
Autorul trece în revistă valurile de emigranți legali și ilegali, provenind în cea mai mare
parte din țări non-occidentale, care au inundat Occidentul. S-au înregistrat mereu schimbări de
poziție pro/contra imigrare în rândul statelor din Occident. Opoziția publică și ostilitatea față de
imigranți ajunge să se manifeste prin acte de violență, xenofobie în rândul populației. Se poate
menționa aici că nu o dată au fost consemnate astfel de manifestări la adresa românilor.
Conflictele intercivilizaționale:
- La nivel local (micro): între statele vecine din civilizații diferite, în același stat sau
între grupuri ce încearcă să creeze noi state, în special între musulmani și non-musulmani
- La nivel global (macro): între marile state ale diferitelor civilizații
Între statele nucleu apar războaie de la escaladarea conflictelor liniilor de falie sau din
schimbările echilibrului de putere între civilizații.
11
Recenzie – Samuel Huntington, ”Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale”
Pascariu Monica, anul II
China este pe cale de a deveni puterea dominantă în Asia de Est și implicit o provocare
majoră pentru Japonia.
Acest război a început de la efortul URSS de a susține un regim satelit, dar a devenit un
Război Rece atunci când s-au implicat și SUA. De asemenea acest fapt istoric a fost prima
rezistență reușită la o putere străină bazată pe principii islamice. În acest context a fost
indispensabil ajutorul SUA dar și efortul colectiv al islamului.
Războiul din Golf a fost primul război după Războiul Rece și a devenit război al
civilizațiilor pentru că Occidentul a intervenit militar într-un conflict musulman. Pentru
musulmani miza războiului era inviolabilitatea Islamului.
- Nu implică adânci probleme ideologice sau politice de interes direct pentru non-
participanți
- Conflicte comune între state/grupuri din civilizații diferite, care devin violente
- Pot reprezenta lupte pentru controlul popoarelor sau a teritoriului
- Conflictele prelungite duc la un număr mare de morți și refugiați
12
Recenzie – Samuel Huntington, ”Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale”
Pascariu Monica, anul II
- Se declanșează între popoare de religii diferite sau între grupuri care sunt părți ale
unor intentități culturale mai largi
Întărirea identității naționale a avut loc mai ales la musulmani, iar pe măsură ce luptele
progresează, participanții musulmani caută să-și extindă rapid identitatea și apelul adresat
întregului Islam.
Într-un război de falie, e posibil ca mai multe țări înrudite să se implice și astfel există
potențial mare de escaladare a conflictului.
Autorul trece în revistă diferite conflicte și războaie de-a lungul istoriei, ilustrând
implicarea statelor.
Oprirea războaielor de falie este rareori definitivă. Există pauze, opriri ale focului,
armistiții, dar nu există tratate de pace cuprinzătoare. Însă pot înceta în cazul în care una dintre
părți este exterminată sau dacă o terță parte dezinteresată, dar cu o cultură comună, intervine.
Această carte a fost intens criticată. ” Paul Berman, în cartea sa “Teroare și liberalism”
susține că în ziua de azi nu există o graniță culturală clară, astfel că nu există o civilizație
islamică și nici o civilizație occidentală, iar dovezile pentru o ciocnire a civilizațiilor nu sunt
convingătoare, mai ales când luăm în considerare relațiile deosebite dintre SUA și Arabia
Saudită. Valorile se transmit mult mai ușor decât lasă Huntington să se înțeleagă. Națiuni precum
India, Turcia, Japonia și cea mai mare parte a statelor est-europene au devenit democrații, iar
Vestul însuși a fost dominat de dictatură și fundamentalism în cea mai mare parte a istoriei sale.
Edward Said în lucrarea „Ciocnirea ignoranței” , spunea că Huntington definește civilizația ca un
13
Recenzie – Samuel Huntington, ”Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale”
Pascariu Monica, anul II
concept fix, lipsit de dinamism și interacțiune culturală. Teoria conform căreia fiecare lume este
autarhică, închisă este aplicată întregii societăți umane. Scopul ei, după Said, este acela de a
legitima anumite politici, de a menține o stare de război pe timp de pace. Dupa el, Huntington
continuă Războiul Rece prin alte mijloace și nu face nici un efort în a ne face să înțelegem lumea
contemporană sau să ajute la reconcilierea a mai multor culturi. O alta critică la adresa cărții este
lansată de defunctul Papa Ioan Paul II : “O ciocnire va urma numai când islamul și creștinismul
sunt interpretate greșit sau sunt manipulate în scopuri politice sau ideologice.” ”4
Lucian Dumitrescu afirmă despre această carte: „Discursul geopolitic al lui Huntington,
voit simplist, altoit pe mesajul oamenilor de stat americani din perioada Războiului Rece, are
menirea de a perpetua supremaţia culturii occidentale în general, şi a Statelor Unite în subsidiar,
într-o lume în care poziţiile de forţă nu se stabiliseră cu acurateţe.”5
4
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ciocnirea_civilizațiilor
5
http://constiinte.ro/geopolitica-americana-ciocnirea-civilizatiilor-si-refacerea-ordinii-mondiale
14