Universitatea Petrol si Gaze Ploiesti Facultatea de Stiinte Economice Specializarea Contabilitate si informatica de gestiune

MARILE CRIZE FINANCIARE

Garbea Elena Otilia Negutu Ana-Simona Grupa 5144

Banuiesc ca nimeni nu mai are impresia ca vremurile de recesiune pe care le traim sunt unice si irepetabile. Criza economica nu mai este o noutate, majoritatea dintre noi ne-am obisnuit cu termenul pentru ca in ultimii 4 ani numai despre aceste lucruri s-a vorbit. Interesant este ca de-alungul timpului si alte generatii au trecut prin ceea ce trecem noi astazi. In continuare vom prezenta cateva dintre cele mai importante crize economice, care au avut loc de-a lungul timpului:

A IV-a cruciada
Cea de-a patra cruciada a fost o catastrofa financiara pentru multe dintre puterile europene de la inceputul anilor 1200. Lupta pentru recucerirea Ierusalimului s-a dovedit mult prea costisitoare. In anul 1202, armata care urma sa atace orasul Cairo pentru ca ulterior sa ajunga la Ierusalim nu avea cu ce sa treaca Marea Mediterana. Asa ca toate privirile s-au indreptat spre Venetia, una dintre cele mai importante puteri cu deschidere la mare. Dogele Enrico Dandolo a stabilit ca vapoarele venetiene vor transporta armata spre Cairo doar daca acestia platesc 86,000 de monede de argint. Echivalentul de astazi a 41 de milioane de euro.Suma(colosala pentru respectiva perioada) a fost platita dar investitia nu a fost profitabila, deoarece Ierusalimul nu a mai fost cucerit, iar Vaticanul, impreuna cu alte state europene, au intrat intr-o criza economica profunda.

Criza Scotiei
In anul 1665 Regatul Scotiei gireaza cu aproximativ 400,000 de lire(56 milioane de euro) Compania Scotiei in incercarea de cucerire a unor noi teritorii in Africa si Asia. William Paterson, un antreprenor de succes (cel care a pus bazele Bancii Nationale Engleze), a convins investitorii din Scotia sa-si concentreze averile in dezvoltarea unei noi colonii in zona golfului Panama. Pentru Paterson, dezvoltarea zonei era inevitabila, deoarece pe aici treceau majoritatea corabiilor spre India. Planul s-a dovedit catastrofal, nu din cauza ideii ci mai degraba din cauza faptului ca nu a fost pus bine in practica.Scotienii au ajuns in anul 1698 in Golful Darin si au stabilit aici colonia New Caledonia.Din pacate nimeni nu s-a informat in prealabil despre modul de viata din aceasta regiune, iar dupa aproximativ 7 luni, colonia a fost decimata aproape in intregime din cauza bolilor

transmise de tantari, lipsei de hrana si a luptelor cu imperiul spaniol, care opera in aceasta zona de mai multi ani. Scotienii au cerut in zadar ajutor din partea Regatului Britanic, acestia refuzand orice fel de implicare din cauza producerii unui eventual conflict cu spaniolii.Astfel, in 1707 colonia a fost parasita, iar in Scotia s-au mai intors doar cateva persoane din cateva sute. Majoritatea banilor au fost cheltuiti, iar Imperiul Britanic s-a oferit sa scape Scotia de la faliment doar dupa ce guvernul acesteia a semnat actul de aderare la Regatul Unit al Marii Britanii. Astfel, Scotia a intrat oficial sub tutela Angliei.

Revolutia Franceza
Franta a trecut printr-o criza financiara poate chiar mai profunda decat cea prin care trecem noi astazi. Atunci cand Louis XV a murit, Franta se afla in pragul falimentului, din cauza razboaielor pe care le pornise. Dupa descoperirea Americii, francezii au mizat, pentru iesirea din criza, pe faptul ca vor avea parte de schimburi economice foarte avanatajoase cu noua colonie. Din pacate Guvernul englez s-a miscat mai repede, iar majoritatea schimburilor economice s-au realizat prin intermediul britanicilor. Astfel, la sfarsitul anilor 1780, Franta acumulase un deficit echivalent astazi cu aproximativ 6 miliarde de euro. O suma absolut colosala. In 1789 inevitabilul s-a produs si astazi anul este cunoscut ca anul in care s-a produs Revolutia Franceza.

Filip al II-lea
Domnia lui Filip al Doilea (1554 - 1598) a costat Spania aproximativ 11 milarde de euro. Chiar daca a ajuns pe tronul Spaniei in perioada cea mai buna a imperiului, lipsa de inspiratie si greselile au fost simtite de o intreaga natiune. Deoarece a angajat Spania in mai multe razboaie, in general pentru a castiga suprematia Atlanticului, Filip a produs primul caz de faliment al unei tari, inregistrat vreodata. Astfel, ca sa se salveze, mizand foarte mult pe descoperirie de aur din America de Sud, a inceput sa imprumute bani de la bancherii italieni, la dobanzi colosale.

Soarta lui Filip a fost decisa in schimb de un eveniment neprevazut : moartea sotiei sale, Regina Maria a Marii Britanii si astfel tronul Angliei a fost pierdut in favoarea protestantei Regina Elisabeth I, care a rupt legatura cu imperiul spaniol lansandu-l astfel pe Filip in pragul saraciei.

Criza economica din perioada 1929-1933

Cea mai puternica din istoria economiei moderne, s-a manifestat prin prabusirea productiei, investitiilor, preturilor si veniturilor, diminuarea comertului international, cresterea vertiginoasa a somajului... La bursa din New York numerosi actionari ne mai avind incredere in intreprinderi au incercat sa isi vanda actiunile, pretul actiunilor scazand brusc.Criza bursiera provocand o criza financiara, depunatori grabinduse sa-si retraga banii, foarte multe bancii au dat faliment.(5096 de bancii americane si-au suspendat platile intre anii 1929 si 1932).

Imperiul Britanic
Propabil una dintre cele mai profunde crize economice din lume s-a produs in perioada sfarsitului celui de-al doilea Razboi Mondial. Majoritatea tarilor europene au fost in pragul falimentului, dar una dintre acestea a fost cu un pas mai aproape. Imperiul britanic a acumulat in perioada celor doua razboaie mondiale datorii atat interne cat si externe in valoare de 872 miliarde de euro. Anglia a scapat ca prin minune de o invazie nazista dar nu a reusit sa scape de o criza economica. Asa ca, terminarea razboiului a declansat defapt o lupta pentru supravietuirea economica a unei intregi natiuni. La sfarsitul razboiului, toata industria din Anglia producea numai produse destinate armatei, iar acest lucru a ingreunat foarte mult relansarea economiei. Datoria internationala pe care Imperiul Britanic a trebuit sa o plateasca a avut ultima rata in anul 2006, atunci cand dupa aproximativ 45 de ani Anglia si-a sters toate datoriile internationale.

Criza actuala

Criza economica mondiala se amplifica pe fiecare zi ce trece, iar Romania incepe tot mai mult sa resimta aceasta recesiune economica, la care marii economisti de la nivel mondial nu reusesc sa-i gaseasca antidot. Dintre toate aceste crize care au avut loc de-a lungul timpului si au lasat in urma lor efecte inseminate, noi am ales sa vorbim mai mult despre criza din perioada 1929-1933 si criza cu care se confrunta in momentul de fata majoritatea tarilor.

Criza din perioada 1929-1933

Oficial, criza economica a durat din august 1929 pana in martie 1933, iar evolutia PIB-ului SUA a fost urmatoarea: 1929 $87 miliarde; 1930 $75 (-13%); 1931 $59 (-21%); 1932 $42 (-29%); 1933 $40 (-5%). Criza interbelica a fost una de supraproductie, fiind agravata de scaderea puternica a puterii de cumparare a populatiei. A explodat la jumatatea anului 1929, afectind productia de fonta, cupru, otel, huila, sare, cantitati uriase de produse raminind nevindute in depozite. Factori determinanti: America tocmai isi revenea dupa primul razboi mondial iar economia intra intr-o noua era. Dezvoltarea fara precedent a inovatiilor tehnice si stiintifice din timpul razboiului si imediat dupa, a creat o prapastie intre capacitatea industriei de a genera produse competitive si capacitatea salariatilor de a le cumpara, in timp ce rata de economisire a populatiei cu venituri peste medie era mai mare decat cresterea oportunitatilor de investitii, ceea ce a dus la o crestere fara precedent a preturilor unor active actiuni si imobiliare in principal. Activitatea economica a explodat in aceasta perioada, indicele productiei industriale crescand de la 81 de puncte in 1920 la 114 in 1929 (deci o crestere de 41%), in timp ce rata medie anuala de crestere a PIB-ului in SUA in aceeasi perioada a fost de 4.6%. Ben Bernanke mentioneaza intr-o carte publicata in 1983 ca intre 1925-1929, industria SUA a produs aproximativ jumatate din totalul productiei industriale a lumii. Insa conform NBER, toata aceasta perioada de crestere economica a fost marcata de trei recesiuni de mai mica amploare: prima recesiune a durat 18 luni, in perioada ianuarie 1920 iulie 21 si a dus la scaderea PIB cu 2%, a doua a avut loc intre mai `23 si iulie`24 iar a treia intre octombrie `26 noiembrie`27, insa fara sa aiba implicatii economice serioase. Tot in aceasta

perioada, FED a inceput sa utilizeze politica monetara in scopul atenuarii fluctuatiilor ciclurilor economice iar sfarsitul primei recesiuni mentionate anterior a fost grabit de noua atitudine a FED care, prin imprumuturile pe care le-a acordat in special bancilor, a dus la cresterea investitiilor in economie, cu efect direct in cresterea PIB. Efectele crizei: Fata de anul 1929, productia industriala din anul 1932 a S.U.A scazuse la 54%, a Germaniei la 58%, a Frantei la 77%, a Marii Britanii la 83%, a Italiei la 67%. In S.U.A, volumul investitiilor a scazut de la 18,4% din PIB in 1928, la 9,3% in 1932, iar in Germania , in aceiasi perioada acestea s-au redus de la 14,5% la 7,5% din PIB. Intre 1929 si 1932-1933, in S.U.A, preturile en-gros au scazut cu 42%, iar preturile cu amanuntul cu 18,6%.Acelasi fenomen s-a manifestat si in Marea Britanie, Germania si Franta. Somajul a crescut in mod brutal, ajungand in unele tari la 15-20% din populatia activa. In 1932, in S.U.A, numarul somerilor ajunsese la cifra de 12 milioane, ceea ce insemna un sfert din populatia activa si aproape o zecime din populatie. Transferarea efectelor crizei economice mondiale din anii 1929-1933 si asupra economiei romanesti, printr-o reducere semnificativa a preturilor de export la produse agricole, petroliere, forestiere. In anii crizei, cautand mai multa siguranta, o parte a capitalului strain investit in Romania a fost retrasa in tarile occidentale. Acest fapt a produs dereglari economiei nationale, suplinirea nevoilor de capital de catre Banca Nationala a Romaniei prin emisiune de moneda fara acoperire ducand la marirea inflatiei dupa anul 1935. n 1929, la finele unui deceniu de aur care estompase memoria macabr a Primului Rzboi Mondial, criza a lovit din plin Romnia.Criza economica dintre 1929 si 1933 a lovit Romania ca o consecinta a apartenentei ei la sistemul economic mondial. Ea s-a facut simtita in aproape toate ramurile economice, de la industrie la comert, finante, circulatie monetara si sistem bancar. Wall Street-ul se prbuete prima dat pe 24 octombrie 1929. La Bucureti, vetile ajung ns mai greu. Era internetului nu transformase nc miile de kilometri n secunde-distan. Principalele masuri guvernamentale anticriza s-au tradus in concedieri colective, reducerea salariilor functionarilor. In 1933, indicele salariului nominal a scazut, in comparatie cu anul izbucnirii crizei, la 63,1%. De asemenea, autoritatile au decis fortarea exporturilor de cereale, in timp ce s-a incercat aplicarea unei legi a conversiei datoriilor agricole.

Bugetul de stat a ramas deficitar timp de trei ani consecutiv, apelindu-se la sporirea fiscalitatii, in paralel cu refinantarea deficitului prin angajarea a mai multe credite de restabilizare. Bursele s-au prbuit, marile companii au nceput s se clatine din temelii, iar omajul a devenit, dintr-un simplu cuvnt, o realitate cotidian alarmant. Niciodat n-a prut mai evident prvlirea citadelei capitaliste dect n lunile i n anii care au urmat acelui octombrie negru din 1929. La nceputul anilor 30, preul la 100 kg de gru sczuse sub nivelul cheltuielilor fcute pentru a-l recolta. Marii proprietari, care fcuser eforturi financiare considerabile pentru automatizarea procesului agricol, s-au gsit n situaia de insolvabilitate. Modelul american euase lamentabil n Romnia interbelic. n plus, o adevrat hemoragie financiar a afectat Romnia la nceputul anilor 30. Firmele cu capital strin s-au retras de pe piaa romneasc, ncercnd s limiteze pierderile i s mai salveze o brum de profit. Inevitabil, sistemul bancar a intrat n colaps. Printre cele mai rsuntoare falimente s-au inregistrat la Banca rii Romneti i Banca Bercovici, ambele din Bucureti. Criza bancar, anunat nc din 1930, d natere la o adevrat panic printre deponeni. S mai salvm ce se mai poate salva, devine sintagma-simbol a epocii. Oamenii ncep s-i retrag masiv banii depui. Intre criza din 1929 si cea de acum au trecut opt decenii. Si atunci, ca si acum, epicentrul cutremurului s-a aflat in America. Unii romani isi mai amintesc acele vremuri. Au amintiri personale, tin minte povestile din casa sau au scris istoria de atunci. Pe cea de acum o urmaresc cu ingrijorare si uimire. Cum arata criza in ochii lor? Mai grava decit atunci, iar populatia mai putin pregatita. Un fragment din declaratia istoricului si academicianului Camil Muresanu publicat in data de 25.11.2008 cu privire la criza din 1929-1933: ...Stiu ca tatal meu era foarte necajit. La fel si prietenii lui, profesori si ei, pentru ca nu-si luau salariile la timp. Treceau si doua-trei luni pina cind venea o leafa. Erau necazuri din aceasta pricina, cu gospodaria si cu familia. Era greu sa te descurci cind nu stiai daca vin banii si cind. Angajatii la stat isi luau lefurile cu intirziere, iar cei din industrii erau concediati. Criza din 1929 s-a manifestat exploziv in sectorul industrial. Cea de acum, in sectorul bancar si de asigurari si se reflecta asupra industriei prin somajul care incepe sa se simta tot mai mult. In SUA, presedintele Franklin Roosevelt a creat atunci, ca masura anticriza, mari fonduri de rezerva...

Masurile de politica economica pentru combaterea crizei, in Romania, au constat in urmatoarele: - economii de capital constant, relizate prin reducerea investitiilor, a cheltuielilor cu protectia muncii, prin utilizarea intensificata a fortei de munca care era ieftina si disponibila la indemana patronilor; - economii la salarii, urmarite atat de stat, cat si de patroni, prin concedierea unei parti din muncitori si functionari, prin reducerea celor ramasi in activitate, prin aplicarea saptamanii de lucru incomplete; - eliminarea micii industrii si a unor mestesugari-ruinati de pe urma crizei- a lasat mai mult spatiu pentru marea productie din ramurile respective; - scaderea preturilor agricole. Industriile bazate pe materii prime agricole- cum erau cele de morarit, panificatie, alcool, bere, zahar,etc.-au putut astfel sa traverseze criza; - organizarea, dar pe scara mica, a unor lucrari publice la drumuri, sosele, spre a da de lucru macar unei parti din someri.

Criza economica actuala

Criza economica declansata in 2008 in SUA a cuprins toate tarile lumii si deocamdata nicio tara n-a gasit solutiile care sa rezolve rapid si radical consecintele declinului economic si sa determine o relansare rapida. Se poate remarca faptul ca la nivelul factorilor de decizie de natura politica, precum si in lumea economica si financiara s-a ajuns la un acord (aceptat inclusiv de cei care sustin doctrine economice foarte liberale) ca fara sprijinul statelor si institutiilor financiare internationale nu se poate depasi actuala criza si nu se poate reveni la functionarea normala a economiei de piata. In Romania, regresul economiei in primul trimestru al anului a fost printre cele mai mari din regiune, ajungand la 6,5% din PIB. Reculul a survenit unei cresteri record, de 8% din PIB in trimestrul al treilea al anului trecut, rezultat ce a determinat o euforie a populatiei, dar mai ales a guvernantilor si sindicatelor de a spori cheltuielile nepermis de mult. Aceasta stare euforica s-a bazat pe sporirea incasarilor la bugetul de stat, iar sub presiunea campaniei electorale a determinat Guvernul sa majoreze cheltuielile publice de la 64,3 miliarde de lei in 2007 la 89,89 miliarde de lei in 2008. Cum ritmul de crestere al cheltuielilor

bugetare a depasit cu mult ritmul de crestere al incasarilor, deficitul bugetar a ajuns la 19,74 miliarde de lei, iar ponderea acestuia in PIB s-a ridicat la 3,8%. Scaderea produsului intern brut in primul trimestru al acestui an a fost destul de profunda in toate ramurile economice, dar s-a manifestat mai acut in domeniile tranzactiilor imobiliare, constructiilor, comertului si industriei. Nici in agricultura nu se prevad rezultate incurajatoare, din cauza secetei.Doar prognoza Bancii Mondiale cu privire la evolutia economiei romanesti este ceva mai favorabila: crestere de 0,5% a PIB in 2009 si de 2,5% in 2010. Programul saptamanal de lucru al unui angajat cu norma intreaga din Romania s-a redus in al doilea trimestru cu circa 20 de minute comparativ cu perioada similara din 2008, din cauza crizei economice, iar in UE timpul de lucru a scazut cu peste 40 de minute. In Romania programul de lucru este de 41,1 de ore pe saptamana, iar in UE de 40,3 ore. "Angajatorii pot recurge (in perioade de criza economica) la masuri precum trecerea la sistemul de lucru cu jumatate de norma sau reducerea numarului de ore de lucru pentru a evita concedierile, protejand capitalul uman. In unele state, aceste de masuri au fost facilitate de implementarea unor programe prin care guvernele isi asuma o parte din cheltuielile legate de reducerea programului de lucru sau trecerea la sistemul cu jumatate de norma", se arata intr-un studiu al Eurostat, numit "Impactul crizei asupra angajatilor". Romania se plaseaza pe locul cinci in UE din punct de vedere al numarului de ore de lucru pe saptamana ale unui angajat, primele locuri fiind ocupate de Grecia (42 de ore de lucru pe saptamana), Cehia (41,6 ore), Austria (41,5 ore) si Polonia (41,4 ore), pe ultimele situandu-se Finlanda (37,8 ore), Danemarca (38 ore), Suedia (38,1 ore) si Franta (38,3 ore). Ponderea numarului de posturi cu jumatate de norma in totalul locurilor de munca din Romania a fost de 10% in al doilea trimestru, in scadere cu 0,1 puncte procentuale comparativ cu aceeasi perioada din 2008, potrivit datelor Eurostat. Media UE se plaseaza la 18,8%, in urcare cu 0,5 puncte procentuale. Totodata, numarul angajatilor romani cu studii superioare a crescut cu 3,5%, avans apropiat de cel din UE, de 3%. Numarul salariatilor cu studii medii a scazut cu 3,4% (-2,6% media UE), comparativ cu al doilea trimestru din 2008, iar cel al angajatilor cu studii primare a avansat cu 1,4% (-4,9% in UE).

Concluzii

Putem compara efectele crizei economice actuale cu cele generate de criza din 1929-1933? Raspunsul la aceasta intrebare poate fi impartit in doua: - da, pentru ca si aceasta criza a fost cauzata de specularea in exces a unor active financiare, in special actiuni si imobiliare (sa nu uitam, creditele subprime au declansat aceasta criza economica), active al caror pret a crescut complet necontrolat in ultimii 10 ani iar acum, cand pretul acestora se apropie de valori mai normale, descoperim ca bogatia mondiala s-a redus cu 30.000 de miliarde de dolari. In plus, este evident faptul ca guvernele si diferitele institutii de reglementare nu au tinut pasul cu vremurile iar cadrul legislativ existent in unele domenii este complet depasit. - nu, pentru ca acum exista mai multa bogatie, situatia economiei mondiale este incomparabil mai buna decat a fost in urma cu 80 de ani iar guvernele au fonduri pentru a lupta impotriva acestei crize. Cei mai pesimisti analisti indica pentru 2009, an considerat ca reprezentand apogeul crizei, o scadere a PIB-ului SUA de 3-4% in timp ce rata somajului nu va trece de 8-9%. Comparand aceste cifre cu cele de acum 80 de ani si veti vedea de ce situatiile nu se compara daca discutam in procente. In cifre absolute insa, pierderile de acum sunt mult mai mari avand in vedere ca in perioada 1929-1933, o scadere a bursei cu 80% a dus la pierderi de zeci de miliarde de dolari in timp ce acum, o scadere de doar 40% a DJIA a dus la pierderi de mii de miliarde. Nu stim nici cand si nici cum se va termina aceasta criza. La 80 de ani de la cea mai mare criza financiara din istorie, businessul mondial are nevoie de noi legi si reguli pentru a functiona. Capitalismul in forma actuala si-a demonstrat limitele iar pentru a continua sa produca bogatie, fundamentele acestuia trebuie ajustate.

Bibliografie
Istoria economiei nationale, Mihai Irimiea, Editura Universitatii din Ploiesti 2005 www.evz.ro www.hotnews.ro www.google.ro