INSTITUŢIONALISMUL -economic

sau o altă ,,locomotivă’’ a

progresului
Etapele instituționalismului
economic
I. Etapa de pregătire.
Precursorii
*Școala istorică germană
Condițiile apariției
 Arealul școlii istorice germane
1.Vechea școală istorică 1840-1860 W.Rocher
 

2.Noua școală istorică 1870-1890 G.Schaller

A.Wanger

3.Tânăra școală istorică 1900-1940 W.Sombart

  M.Weber
Ideile de bază
Direcțiile controversei
moetodologice
I.Șcala istorică germană W.Rocher
II.Noua școală istorică
III.Tânăra școală istorică
 2.Instituţionalismul
reprezintă o reacţie faţă de liberalismul
clasic şi marginalism

 A apărut la sfârşitul secolului al XIX-lea în SUA

 La începutul secolului XX se răspândeşte în
Europa (Franţa, Suedia, Germania, Anglia)

 Reprezentanţii: T.Veblen, J.R.Commons,

W.S.Mitchell, J.M.Clark, A.A.Berle,
J.K.Galbraith
 Reprezentanți
T.Veblen, J.R.Commons, W.S.Mitchell, J.M.Clark,
A.A.Berle, J.K.Galbraith
Condițiile apariției
Trăsăturile de bază
Ideile principale ale instituţionalismului

Amestecul statului în economie

1. (lupta cu jaful, coţcăriile, limitarea monopolului)

Considerarea instituţiilor (statul, biserica, monopolurile)

2. forţa motrică a dezvoltării social-economice

Primatul socialului faţă de economicul (se

3. înlocuieşte conceptul de „homo economicus” cu cel
de „om sociologic”

Analiza se efectuează la macronivel

4.
 Evoluţia instituţionalismului American

1900-1940 Instituţionalism negativist

TH.VERBLEN
(1857-1929) “ Teoria clasei fără ocupaţie”

Ideile principale:
 Motivaţia activităţii economice o constituie nu
maximizarea profitului, ci asigurarea unei bunăstări
materiale familiei şi urmaşilor, îndeplinirea unei
munci utile societăţii
Contradicţia principală a societăţii nu este dintre
muncitor şi capitalist (Marx), ci dintre “industriaşi” şi
“businessmeni”
Teoria “suveranităţii” consumatorului.
 1900-1940 Instituţionalism pozitivist

A.A.BERLE (1895-1971) “ Teoria difuziunii proprietăţii și

politica solidarității social ”

Trecerea de la orânduirea capitalistă la cea de

economie de piaţă – mixtă – bazată pe proprietatea
privat-asociativă)
Noi forme de proprietate
- Proprietatea acționară
- Proprietatea cooperatistă
- Proprietatea publică
Necesitatea redistribuirii de către stat a
veniturilor populaţiei în scopul atenuării
diferenţierii de venituri
J.K.GALBRAITH 1960-prezent
“ Noul Neoinstituționalism
stat industrial” “Știința
(1908-2006) economică și interesul public “

Statul trebuie să-ţi asume funcţia de

“planificare” a economiei
Cauza principală a schimbărilor în
economie este schimbarea în ştiinţa tehnică,
tehnologie
Rolul decisiv în economie îl are
tehnostructura (managerii marilor
întreprinderi)
Transformarea capitalismului
Galbraith susține că, în rezultatul folosirii unor mașini și tehnologii tot mai
productive , se modifică mereu însăși esența capitalismului acestea devenind un
capitalism popular, un capitalism al belșugului, lipsit de marile contraste sociale de
altădată.
Galbraith , adept înflăcărat al creării unui important sector public în economie,
susține că marile întreprinderi nu mai pot conta pe o reglementare spontană a
economiei prin intermediul pieței, de aceea statul trebuie să-și asume funcția de
planificare a economiei în întregime.
 Tehnostructura - o nouă instituție –cheie
Galbraith este un susținător consecvent al teoriei detrminismului tehnologic,
potrivit căreia cauza principală a transformărilor din societate o constituie schimbările
din știință și tehnică.
În marile întreprinderi ,, puterea tinde să treacă din mîna proprietarilor în cea a
managerilor’’- categorie pe care Galbraith o numește tehnostructură.
Acest grup este format din cei mai influențați manageri, reprezentanți ai așa-numitelor
gulere albe, care posedînd cunoștințele și experiențele necesare conduc toate afacerile
întreprinderii. Nu acționarii (adică proprietarii),ci acest frup de persoane soluționeazăă
cele mai importante probleme ale funcționării întreprinderii .
 1940 Şcoala sociologică franceză
FR.PERROUX “ Economia sec.XX”
(1903-1987)

 Teoria economiei dominante

 Fenomenul dominaţiei devine
trăsătura caracteristică economiei
contemporane
 Economiile naţionale se împart în
dominate şi dominante
 3.Neoinstituționalismul economic

 După Duplas North instituțiile identifică limitele în cadrul cărora

oamenii interacționează unul cu altul.
 Accent se pune nu pe omul economic ci pe omul social
comportamentul căruia este influențat de: instituțiile formale și
instituțiile neformale.
 În anii 1870-1880 doctrina instituționalismului revine cu:
 *Teoria costurilor tranzacției
 *Teoria dreptului de proprietate
 *Teoria firmei
 *Noua istorie economică
 *Teoria alegerii publice.
 Instituționlismul tradițional Neoinstituționalismul
 
1.Au studiat economia prin 1.Au utilizat metode economice în
metode din științe sociale istorice. politologie, sociologie, drept.
 

2.Funcția statului-protecția 2.Funcția statului- studierea

individului. relațiilor dintre indivizi din cadrul
unei instituții
 

3.Utilizează metoda inductivă și 3.Utilizează metoda deductivă și

descriptivă. analiza cantitativă și calitativă.
 

  4. Acordă importanță teoriei

tranzacției teoriei economice a
drepturilor de proprietate.
 Ronald Coase
 1.Teoria costurilor de tranzacție (Tranzacționale – constul efectuării unui
schimb: cheltuieli legate de studierea pieței, încheierea contractelor, cheltuieli
legate de informare, costul negocierii etc.)Firma are ca scop să diminueze
costurile de tranzacție.
 2.Teoria dreptului de proprietate.Toatalitatea normelor ce reglementază
accesul la resurse .Din punct de vedere al individului dreptul de proprietate
un mănunchi de împuterniciri a agentului economic.
 Cele mai importante drepturi
 Dreptul de distracție
 Dreptul de posesiune
 Dreptul de utilizare
 Dreptul de administrare
 Dreptul de transmitere a bunurilor prin moșie
 Dreptul la posesiune
 Dreptul de gajare.
 Identificarea clară și respectarea drepturilor de proprietate reduce costurile
de tranzacție.Neoinstituționaliștii în loc de proprietate folosesc noțiunea de
drept de proprietate.
 3.Teoria firmei-firma reprezintă un mănunchi de contracte interne și externe.
 Jeans Bouchanan și Gordan Tullock

 1.Teoria alegerii publice- are la temelie ipoteza existenței

în condițiile democrației a unei piețe politice.În centrul
T.A.P. se află analiza comportamentului economic al
individului în procesul administrării ocupațiilor publice.
 Problemele economice sunt generate de funcționarea
instituțiilor publice.
 Oamenii politici- sunt întreprinzători care aleargă după
profit
 Politica-este un domeniu de afaceri constituit conform
principiului pieței.
 Funcționarii publici care au scopuri:
Funcționarii publici care au
politici
politicienii scopuri:
Vânzătorii care oferă Programe de *Câștig economic
echitate socială și
Partidele politice eficiență economică
*Câștig politic.