ECONOMIE

MONDIALĂ

Prof. univ. dr. ANCA GABRIELA ILIE

 Simpla hartă a Economiei
mondiale

Ziarul financiar , 22 iulie 2017, http://www.zf.ro/business-international/intreaga-economie-

mondiala-explicata-intr-o-harta-simpla-14625889
 ECONOMIA MONDIALĂ (EM) :
CONCEPT, COMPONENTE De reţinut!

• DEFINIŢIE: stadiul schimbului reciproc de

activităţi în care, pe baza diviziunii mondiale
a muncii, sunt implicaţi agenţii economici de
pe glob.

• Agenţi economici : rezidenţi şi nerezidenţi

• Premisele apariţiei EM:

- proprietatea privată – capitalism –
economie deschisă (ec de piaţă)
- schimbul la mare distanţă
- apariţia pieţei mondiale

• Componente :
– fundamentale
– elemente derivate
 Componente
fundamentale

Componente
fundamentale

Organizaţii
Economii naţionale STN
internaţionale

De reţinut!
 Elemente derivate De reţinut!

Elemente
derivate

Diviziunea
internaţională REI Piaţa mondială
a muncii
 Componente fundamentale
• 1) Economiile naţionale:
– Def.1: entitate rezultată din dezv schimb reciproc de activităţi între
membrii unei comunităţi umane pe ansamblul terit unui stat naţional.
– Naţiunea este cea care contribuie la apariţia şi dezv ec naț.
– Teritoriul naţional
– Def.2: totalitatea ramurilor de activitate economică existente la un moment
dat în strânsa lor interdependenţă.
2) Societăţile transnaţionale (STN, CTN)
– o firmă care şi-a extins activitatea economico-financiară dincolo de graniţele
ţării de origine.
– Este formată din societatea – mamă (firma principală) + filiale
3) Organizaţiile economice internaţionale (subreg, reg sau inter-reg)
- Ce este integrarea ec ?
 Grade de integrare interstatală
De reţinut!
 zona de liber schimb (Free Trade Area): AELS, NAFTA
 uniunea vamală (Custom Union): Benelux
 piaţa comună (Common Market): UE în 1992
 uniunea economică + politică

http://www.slideshare.net/ajithsrc/ie-rei-1
http://www.slideshare.net/ajithsrc/ie-rei-1
 Elemente derivate ale EM
 1) Diviziunea internaţională a muncii = procesul istoric de
specializare a ţărilor lumii în producerea şi comercializarea bunurilor
economice în vederea schimburilor pe piaţa mondială şi participării la
circuitul economic mondial.
 Este determinată de 2 factori:
 specializ internaţ în producţii primare
 spec internaţ în prod manuf
 Avantajul comparativ
 David Ricardo (1772 – 1823) : teoria
factorilor comparativi

 „On the Principles of Political Economy

and Taxation” (1817), Cambridge Univ
Press, 2015
http://books.google.ro/books/about/On_the_Principles_of_Po
litical_Economy_a.html?id=o2i8BQAAQBAJ&redir_esc=y

 Gheorghe Popescu –“David Ricardo ,

economistul genial “
 Avantajul comparativ
• Paul Krugman (1953) – avantaj comparativ

• INCREASING RETURNS IN A
COMPARATIVE ADVANTAGE WORLD ,
2009
• https://www.princeton.edu/~pkrugman/deard
orff.pdf

• Paul Krugman (1993) - What Do Undergrads

Need to Know About Trade?
https://webfiles.uci.edu/schofer/classes/2010so
c2/readings/4%20Krugman
%201993%20What%20Do%20Undergrad
%20Need%20to%20Know%20About
%20Trade.pdf
 Diviziunea internaţională a muncii

https://ged-project.de/allgemein-en/international-trade/ , A Glance into the crystal ball, Jan 2020

1) Ce au în comun
teoriile lui Ricardo și
ale lui Krugman?
2) Ce au diferit ?
Exemplificați.
 Elemente derivate ale EM
► 2) REI

 Multilateralism

 fluxuri economice
internaţionale

 Circuit economic
mondial
 Elemente derivate ale EM
 Fluxurile economice internaţionale se află la baza formării segmentelor pieţei
mondiale.

 3) Piaţa mondială = ansamblul tranzacţiilor care au loc între agenţii

economici de pe glob
– Sec XVI – aparitia pietei mondiale
• Cât de important este conceptul de
suveranitate pt dezv rel ec dintre state?
• Multilateralismul se bazează pe
bilateralism ? De ce multilateralism ?
• Ce tipuri de fluxuri se dezvoltă ca urmare a
rei ?
• S-a încheiat procesul de formare a
economiilor naționale ? Apar și acum noi
economii? Exemplificați.
Potenţialul economic şi
nivelul de dezvoltare ale
unei țări
 Produsul intern brut (PIB)
 Produsul naţional brut (PNB)
 Indicele dezv umane (IDU) / Human Development Index (HDI) -
evaluări: speranţa de viaţă la naştere, PIB/locuitor, gradul de alfabetizare
al pop, nr. mediu de ani de şcolarizare, nr. calorii populaţiei, nr. mediu de
ani de şcolariz, nr. calorii consumate zilnic pe locuitor.
 IDU - valori 0 - 1
 1990 - Mahbub Haq (Pakistan) + Amartya Sen (India)
https://www.youtube.com/watch?v=3y9iPBYJ0g8
- IDU – nu există o legătură automată între creşterea econ şi progresul uman
 Cum se compară economiile lumii ?
 Cum se determină bunăstarea în lume ?
 PPC – paritatea puterii de cumpărare
(PPP = purchasing power parity) = determinarea
cursului de schimb prin compararea nivelului prețurilor
bunurilor din țările ale căror monede se compară.
• Coș de produse și servicii
 PPC – paritatea puterii de cumpărare

 PPC – Gustav Cassel – 1918

 PPC – egalitatea între nivelul
prețurilor exprimate în
aceeași monedă pe piețe
diferite
 PPC este satisfăcută , atunci
când PPC a unei monede
este aceeași pe cele 2 piețe
care se compară
 La ce referă PPC?
 Relația PPC – curs de
schimb
 Indicele Big Mac
 The Economist, septembrie 1986
 Burgernomics
 bazat pe teoria PPC, cursul de schimb dintre diferite
valute ar trebui sa se ajusteze astfel incat pretul unui cos
de bunuri si servicii sa fie acelasi in toate tarile
 Indicele Big Mac

preţ Big Mac din ţara x

 Cs = _____________________
preţ Big Mac din ţara y

 Cs = Curs de schimb
 PPC > Cs → moneda supraevaluată
 PPC ˂ Cs → moneda subevaluată
 Exemplu :
 Pret Big Mac în SUA = 5 USD
 Pret Big Mac în Rom = 9 lei
 Cat este Cs conform PPC?
 Moneda autohtonă (leu) este supra /
subevaluată în raport cu dolarul ?
 Rezolvare

 Cs leu/$ conform PPC =

9 / 5 = 1,8 lei/$
 Deci, conform PPC, Cs leu/$ ar trebui să
fie 1,8 lei/$
 Curs $ (BNR) = 4,2 lei/$
 1,8 ˂ 4,2 → moneda autohtonă (leu)
este subevaluată în raport cu $.
 Working time:
BIG MAC vs iPhone
Evoluţia preţului unui Big Mac în România

 Un român îşi poate cumpăra cu

fiecare salariu cca 170 Big Mac,
un norvegian 800, un american
752
 în medie, un cetăţean din zona
euro îşi poate achiziţiona 420
de Big Mac-uri

https://www.zf.ro/zf-24/evolutia-pretului-unui-big-mac-in-romania-lei-14603039
 Întrebări :

• a) De ce este importantă
teoria PPC?
• b) Care sunt principalele
implicaţii conform teoriei
PPP?
• Cât de relevant este
PPC?
 Noi Indicatori PNUD

 Indicele referitor la inegalitatea de gen

(The Gender Inequality Index - GII)

 Indicele sărăciei multidimensionale (The

Multidimensional Poverty Index – MPI)
 1,7 miliarde oameni trăiesc în sărăcie
multidimensională
 Indicele Dezvoltării Umane
● Conform Human Develpment Report,UNDP – 2019
țările lumii se pot grupa:

 ţări cu valori f. înalte ale IDU – 62 țări (0,954 : Norvegia -

1 loc – 0,801: Seychelles, loc 62
– România locul 52 = Bulgaria – 0,816
 ţări cu valori ridicate ale IDU – 54 țări (0,799 : Serbia, loc
63 – 0,700: Egipt, loc 116)
 ţări cu valori medii ale IDU – 37 țări (0,698: Ins. Marshall ,
loc 117 – 0,557: Ins. Solomon, loc 153)
 ţări cu valori mici ale IDU – 36 țări (0,549: Siria, loc 154 –
0,377: Niger, loc 189)

Sursa:httphttp://hdr.undp.org/sites/default/files/hdr2019.pdf, pg 300 - 303

 IDU
 În calculul IDU s-au luat în considerare
următoarele componente:
– Speranța de viață la naștere (82 ani 52 ani în
categ 4)
– Anii de școlarizare preconizați (18 ani 5 ani)
– Media anilor de școlarizare (13 ani 2 ani)
– PNB/cap locuitor ajustat cu PPC (USD)
68.000 USD 912 USD
 Distribuţia venitului :
Curba Lorentz şi Coeficientul Gini

Curba lui Lorentz

-Arată distribuţia venit unui popor
-Cu cât curba lui Lorentz este mai
apropiată de diagonală, cu atât este
mai echitabilă distribuţia venitului în
acea ţară
 Coeficientul Gini
 Corrado Gini (It), 1912
 Profilul sărăciei sau al bogăției, Indicele inegalității
veniturilor
 Valori 0 – 1 (%)

http://maytermthailand.org/tag/gini-coefficient /
 Categorii de ţări

 dpdv nivel de dezv :

2 categ de ţări :
 ţări dezvoltate
 țări în dezvoltare

Trăsătură caract a EM :
majoritatea ţărilor lumii
o formează cele cu
economii în dezvoltare.
 Ţările dezvoltate
 OCDE : 36 ţări
 Ultima țară care a intrat în OCDE în 2018:
Lithuania
 dețin 60 % din economia mondială, 70 % din
producția și comerțul mondial, 20 % din
populația lumii , 90 % din nivelul mondial al ISD
Ţara GDP/capita Rata şomaj Rata inflaţie Educaţie Sănătate (Speranta
USD (%) Studii.superioare de viata la nastere)
(%)
Luxemburg
Norvegia
SUA
Elveţia
Australia
Danemarca
Marea Britanie
Japonia
Italia
Israel
Estonia
Chile
Africa de Sud
China

Turcia
 Ţările în dezvoltare

 Populaţia: (77% din populaţia globului);
 contribuie doar cu 15 % la venitul mondial

 Trăsături comune: - nivel scăzut al venitului/loc; procent scăzut de

angajare a forţei de muncă în industria prelucrătoare, productivitate
scăzută; export orientat pe produse primare

 Clasificare ţ.c.d. dpdv geografic: Asia de Est şi Pacific , Europa şi

Asia Centrală, America Latină şi Caraibe , Orientul Mijlociu şi
Africa de Nord, Asia de Sud, Africa Sub-Sahariană.

 Clasificare dpdv al împărţirii pe venit :

 - ţări cu venituri scăzute :
 - ţări cu venituri medii :
 - ţări cu venituri ridicate :
 Ţările în dezvoltare

 Statele arabe exportatoare de petrol

 Noile state industriale (NSI) :
Singapore, Hong-Kong, Taiwan,
Malaezia, Indonezia, Thailanda (Tigrii
asiatici)
 Ţările cel mai puţin avansate =
“periferia periferiei economiei
mondiale”
 Ţări arabe
IDU Producţie PIB/loc Educaţie Rata alfabet
Ţara Petrol (USD) (%) (%)
(barili / zi)

Qatar

EAU

Bahrain

Kuweit

Libia

Oman

Arabia
Saudită
Liban

Tunisia
Iordania

Palestina

Algeria

Siria

Egipt

Maroc

Sudan

Yemen

Mauritania
Irak
Somalia
 “Periferia periferiei”

Nr. Țara VN/cap loc IDU Rata alfabetizării

crt (USD) (15 – 24 ani)
1 Eritrea
2 Mozambique
3 Mali
4 Burkina Faso
5 Sierra Leone
6 Burundi
7 Chad
8 Sudanul de Sud
9 Rep. Africa
Centrală
10 Niger

Human development Report 2018

http://hdr.undp.org/sites/default/files/2018_human_development_statistical_update.pdf