ORGANIZAŢII ECONOMICE

INTERNAŢIONALE
 Întrebări
Când vorbim despre OI, vorbim despre cooperare între state ?
Ce rol joacă organizațiile internaționale ( OI ) în politica globală ?
Contează OI cu adevarat ?
Globalizarea subminează sistemul de stat suveran? Ce rol joacă OI în
acest proces ?
 Delimitări conceptuale. Tipuri de organizaţii
internaţionale (O.I.)

 Asociere de state constituită printr-un tratat, având un act constitutiv,

organe comune şi personalitate juridică distinctă de cea a statelor membre
care o compun (Convenția Viena 1975).

→ : 2 elemente:
De reţinut!

- OI sunt create printr-un instrument juridic (tratat, pact, constituţie, cartă)

- orice OI dispune de personalitate juridică
(permanenţă, îndeplinirea misiunilor, autonomie fin )
Organe principale
 Premisele apariţiei şi proliferării O.I.
 Temenul de O.I. :
– Sec XIX: “sindicatul public internaţ”, “biroul internaţ”,
“comisia internaţ”
– după al 2-lea razboi mondial – “ Carta Naţiunilor Unite”
 Factori:
– necesitatea prevenirii războiului
– interdependenţele care apar în procesele de dezvoltare a
naţiunilor
– noile probleme cu care este confruntată societatea
internaţională
 Clasificarea O.I. – Criterii de
clasificare

• 1. Gradul de deschidere faţă de statele

lumii :
- organizaţii cu vocaţie universală
- organizaţii cu vocaţie restrânsă
Caracteristici comune ale organizaţiilor
cu caracter universal:
– Universalitatea
– Imperativele globalizării
– Eterogenitatea
Clasificarea O.I.

2. Sfera de acţiune :
- organizaţii omnifuncţionale (O.N.U.),
- organizaţii specializate ( instituţiile specializate din cadrul
Naţiunilor Unite)

3. Criteriul reprezentării:
- organizaţii interguvernamentale
- organizaţii neguvernamentale (ONG)

4. Natura raporturilor dintre organizaţie şi ţările membre :

- organizaţiile de cooperare sau coordonare (OCDE)
- organizaţii integraţioniste (UE)
 Clasificarea O.I.
• 5. Nivelul de dezvoltare economică al ţărilor membre:
- organizaţii ale ţărilor dezvoltate (OCDE - 37 țări, organizația țărilor
dezvoltate, deține peste 20 % din pop lumii, peste 80 % din comerțul și
investițiile mondiale și 60 % din economia mondială).
- România NU este membru OCDE
- organizaţii ale ţărilor în dezvoltare („Grupul celor 77” - 135 de țări membre,
77 au fost țări fondatoare)

• 6. Criteriul geografic :
- organizaţii subregionale : Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR, 1991,
compusă din: Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay), Asociaţia Naţiunilor
Asiei de Sud-Est (ASEAN, 1967,ţări membre: Filipine, Indonezia, Malaezia,
Singapore, Thailanda, Brunei)

- organizaţii regionale: Sistemul Economic Latino-American (SELA), NAFTA

(North American Free Trade Agrement: Canada, Mexic, SUA)

- organizaţii interregionale: O.C.D.E., Forumul de Cooperare Economică

pentru Asia şi Pacific (APEC), Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol
(OPEC, 13 țări: Algeria, Angola, Congo, Guinea, Gabon, Iran, Irak, Kuwait,
Libia, Nigeria, Arabia Saudită, EAU, Venezuela)
 Sistemul Naţiunilor Unite

Istoric:
 1919 – Conferinta de
Pace de la Paris, 27 state,
“Dreptul popoarelor de a
dispune de ele însele” –
Societatea / Liga
Natiunilor
 “Natiunile Unite”- Franklin
Roosevelt – Declaratia
Natiunilor Unite, 1942
 Sistemul Naţiunilor Unite

COMPONENŢĂ:
- organe şi organisme proprii, cu caracter permanent
- instituţiile (agenţiile) specializate, autonome.

A. Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU)

 creată la Conferinţa de la San Francisco, din iunie 1945, când a fost semnată Carta
ONU
 Definiție Sistemul Națiunilor Unite
 Cel mai reprezentativ forum cu vocaţie universală (193 ţări membre,)
 membrii originari (51) şi membrii admişi
 24 Octombrie – ”Ziua ONU”
 ONU

 Scop:  Principii:
 Pace & securitate  Egalitatea suverană
 Relații de prietenie  Îndeplinirea obligațiilor
între state (”dreptul din Cartă
poparelor de a  Rezolvarea diferendelor
dispune de ele însele”) prin mijloace pașnice
 Cooperare internaț  Abținerea de a recurge la
amenințarea cu forța sau
la folosirea ei
B. Organele ONU:

Adunarea Generală,
Consiliul de Securitate,
Consiliul Economic şi Social (ECOSOC),
Consiliul de Tutelă,
Curtea Internaţională de Justiţie
Secretariatul.
 Adunarea Generală

- organul cel mai reprezentativ al ONU

 - iniţiază studii şi face recomandări pentru promovarea
coop internaţ în domeniile pol, ec, soc, cult , înv,
sănăt; încurajarea dezv progresive a drept internaţ,
sprijinirea înfăptuirii drept omului şi libert fundam.
 - primeşte şi examinează raporturile anuale ale
celorlalte organe ale Naţiunilor Unite + bugetul ONU
 2013 – 2014 – România : vicepreședinte al 68 – a AG
a ONU
 Consiliul de Securitate
- menţinerea păcii şi securităţii internaţionale
- 15 membri : 5 permanenţi: China, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi
SUA + 10 membri nepermanenţi aleşi pe o perioadă de doi ani,în fiecare an
fiind aleși 5, pe criteriul distribuţiei geografice echitabile 
- 10 membri nepermanenţi :
- Africa de Sud (2019-2020), Belgia (2019-2020), Estonia (2020-
2021), Germania (2019-2020), Indonezia (2019-2020), Niger
(2020-2021), Saint Vincent and the Grenadines (2020-2021),
Tunisia (2020-2021), Rep. Dominicană (2019-2020), Vietnam
(2020-2021).
 ECOSOC
ECOSOC - promovează cooperarea economică şi socială internaţională.
- alcătuit din 54 de membri, aleşi pe termen de trei ani.

 organe regionale subsidiare ale ECOSOC : cinci comisii economice:

♦ Comisia economică pentru Africa (ECA), sediul la Addis Abeba
♦ Comisia economică pentru Europa (CEE/ONU), sediul la Geneva
♦ Comisia economică şi socială pentru Asia şi Pacific (ESCAP), Bangkok
♦ Comisia economică pentru America Latină şi Caraibe (CEPAL),
Santiago de Chile
♦ Comisia economică şi socială pentru Asia de Vest (ECLA), Amman

 Organisme proprii cu caracter permanent: PNUD, UNCTAD, UNEP

 Organele ONU

Consiliul de Tutelă : Curtea Internaţională

promovarea de Justiţie (CIJ) :
progresului politic, principalul organ
economic şi social al judiciar al ONU
popoarelor din - 15 judecători aleşi
teritoriile sub tutelă şi concomitent de AG
evoluţia lor spre şi CS (9 ani)
independenţă - Sediul CIJ - Haga
 Secretariat ONU
- secretarul general, cel mai înalt
funcţionar al organizației
- 1 ianuarie 2017 – Antonio
Manuel de Oliveira Guterres
(Portugalia)
- 2007 – 2017 : Ban Ki-Moon
(Coreea de Sud)
- 1997 – 2007 : Kofi Annan (Ghana)
- Peste 44.000 funcționari
internaționali
 Instituții specializate

 Acorduri încheiate cu ONU

 Autonome: propriul buget şi proprii
membri
 OIM, UNESCO, OMS, OMT, UNICEF,
BIRD, FMI, FAO, ONUDI , OMC
 România: membră a tuturor instit
specializate ale ONU
 SEDIUL O.N.U.; BUGET O.N.U.

 Sediul principal ONU:

New York + oficii la
Geneva, Viena şi Nairobi

 Buget ONU – 3 mld

USD pentru 2020
Top donatori Buget ONU, 2017-2018

State membre Contribuţie (% bugetul UN)

SUA 22 %
China 12 %
Japonia 8,56 %
Germania 6,38 %
Franta 4,85 %
Marea Britanie 4,46 %
Brazilia 3,82 %
Italia 3,74 %
Rusia 3,08 %
Canada 2,92 %
România 0,226 %

Sursa: https://factly.in/united-nations-budget-contributions-by-member-countries/
 Bugetul ONU
 Format din contribuţia statelor membre +
contribuţia obligatorie pt operaţ de
menţinere a păcii
 Ceiling rate redusă de la 25 % la 22 %
 LDC - Floor rate 0,001 din bugetul ONU
 LDC – plafon maxim 0,01 % din bg ONU
 Propuneri de noi membri permanenți în
Consiliul de Securitate al ONU . Explicați.
 Critici la adresa CS. Exemplificați.
 Fondul Monetar Internațional
 Rădăcini, istoric:
 1944 – Acord Bretton Woods
 Inițiatori : SUA, Marea Britanie
 Idealul: împiedicarea apariției
unor recesiuni ec de proporții și
împiedicarea apariției unui nou
război mondial + comerț liber
 1947 – insitituție specializată a
ONU
 1947 – Franța, prima țară care a
împrumutat de la FMI
 FMI - Fondatori
 John Maynard Keynes
(Marea Britanie): imagined that
IMF would be a cooperative
fund upon which member
states could draw to mantain
economic activity
 Harry Dexter White
(SUA): foresaw an IMF that
functioned more like a bank ,
making sure that borrowing
states could repair their debts
on time
 FMI – obiective principale

 FMI - obiective principale :

 promovarea cooperării monetare internaţionale;
 facilitarea şi creşterea echilibrată a comerţului
internaţional;
 promovarea stabilităţii cursurilor valutare şi
evitarea devalorizărilor monetare, ca mijloc de
concurenţă internaţională;
 contribuţia FMI la stabilirea unui sistem
multilateral de plăţi în ceea ce priveşte tranzacţiile
curente dintre ţările membre şi la eliminarea
restricţiilor valutare, care stânjenesc dezvoltarea
comerţului internaţional;
 oferirea ţărilor membre de credite pe termen
scurt , mijlociu şi lung în vederea reducerii
dezechilibrelor temporare din balanţele de plăţi.
 Membri F.M.I.:
 189 ţări membre (2018); 2016 – Nauru –
ultima țară care a aderat la FMI
 Inițial 29 mb
 1957 – 1969 nr mb s-a extins semnificativ -115 (multe
colonii africane și-au obținut independența)
 1992 – Rusia + 13 țări din fosta URSS
 Cuba a părăsit FMI în 1964
http://www.havanatimes.org/?p=56042
 Cehoslovacia exclusă în 1954 pt incapacitate de
plată, readmisă în 1990

 România membră a FMI din 1972

 Conducerea F.M. I.
 1) Consiliul Guvernatorilor - reprez ţărilor mb
 2) Consiliul de administraţie - 25 de mb (9 + 16)
 3) Directorul General : Christine Lagarde (iulie 2011)
 FMI – Principalii creditori
Ţară membră FMI Cotă de subscripţie
(milioane DST), 2018
SUA 82.994  

Japonia 30.820,5  

China 30.492,9  

Germania 26.634,4  

Franţa 20.155  

Marea Britanie 20.155  

Federația Rusă 12.903,7  

Brazilia 11.042  

Arabia Saudită 9.992,6  

România 1811

Sursa: IMF, https://www.imf.org/external/np/sec/memdir/members.aspx, mai 2018

Consiliul de administrație , Director general

 se reunește de 2 ori pe an
 25 de membri (9 + 16):
 16 grupați pe zone geografice
 9 membri creditorii importanți:
 SUA, Jap, China, Germ, Franța,
Marea Brit, Arabia Saudită, Brazilia,
Rusia
 Principalele funcţii ale FMI
• supravegherea politicilor financiar-valutare
• asistenţa financiară
– Creditele acordate de FMI sunt pe termen mediu (2 – 5
ani) sau termen lung (4 – 10 ani) şi se solicită garanţii
specifice pentru rambursare
– Acord de împrumuturi ţărilor cu dificultăţi în
echilibrarea bal de plăţi oferind posib de a-şi reface
stocul de rez internaţ, stabiliz curs valutar, continuarea
plăţii import, reinstaurarea cond de creştere econ
• asistenţa tehnică
 DST
 Create în 1969
 DST - valori de rezervă internaţ,
unităţi de cont, mijloace de plată
 DST-parte a rezervei valutare
oficiale a unui stat.
 Coș 5 valute : USD, Euro, Renminbi
(RMB)/Yuan-ul chinezesc
(introdus în oct 2016), Yenul
japonez și Lira sterlină
 - etalon monetar;
- mijloc procurare de monede
naţionale convertibile
 1 DST = 5,88 lei
(21 mai 2019)
 Ponderea USD, Euro, RMB, Yen și Lira sterlină în
cadrul coșului valutar

Înainte de introducerea RMB După introducerea RMB

Sursa: IMF Annual Report, 2016, p.15, http://www.imf.org/external/pubs/ft/ar/2016/eng/pdf/ar16_eng.pdf

 DST

 Iniţial val DST a fost expr în aur

(1 DST = 0,88 gr aur)
 În urma devaloriz USD şi a generaliz curs
fluctuante (1971 – 1973) s-a decis
revizuirea periodică a valorii DST, odată la
5 ani , pe baza performanţelor ţărilor în
materie de exporturi.
 Constituirea resurselor F.M.I.

 cotă de subscripţie sau cotă parte (exprimată în

echivalent DST )
 Mărimea cotelor subscripţiilor se stabileşte
pornindu-se de la indicatori identici, ţinând de
puterea economică a fiecărei ţări
 Spre deosebire de băncile de dezv, FMI nu acordă
împrum pt proiecte specifice
Formele de finanţare practicate de
FMI
Tragerile ordinare (normale)
• Tranşe:
• a) tragerile în cadrul tranşei de rezervă - se acordă automat,
fără condiţionări. Dimensiunea lor este determinată de
ponderea DST în totalul cotei-părţi a ţării în cauză.
• b) tragerile în cadrul tranşelor de credit . O ţară recurge la
astfel de trageri atunci când şi-a epuizat drepturile de tragere în
cadrul tranşei de rezervă.
• - patru tranşe de credit: 125, 150, 175 şi 200 % din cota – parte a ţării în
cauză.
Facilităţi de finanţare

 aranjamente stand-by (1952)

 facilităţi de finanţare extinsă (1974)
 facilităţi de transformare sistemică (1993)
 facilităţi de finanţare compensatorii (1963)
 facilităţi de finanţare a stocurilor tampon

(1964)
● facilităţi de precauţie = nu necesită utilizarea
sumelor de bani decât în caz de urgenţă
Acord de precauţie

Acordul de precauţie - nu vizează o sit

dificilă, ci o continuare a reformelor cu
asist financiară internaţională
 Critici FMI:
 Condiții de creditare (Ex: 1997 - Indonezia,
Malaezia, Thailanda, Rusia)
 Cursul de schimb (Kenya - 1990)
 Deprecieri inflaționiste
 Politici neoliberale: privatizarea neadecvată
care conduce la monopoluri și exploatează
consumatorii
 Mult prea intervenționist pe piața liberă
 Sprijinirea dictaturii militare (Brazilia,
Argentina)
 Lipsa de transparență
Grupul Băncii Mondiale
• 1944, la Bretton Woods (S.U.A.) – FMI +
BIRD
• „Grupul Băncii Mondiale” :
– BIRD
– Corporaţia Financiară Internaţională (CFI) ,
1956
– Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare
(AID) , 1960
– Agenţia de Garantare Multilaterală a
Investiţiilor (MIGA) , 1988
Sediul Băncii Mondiale - Washington
 Principalele obiective ale B.I.R.D.
 sprijinirea reconstrucţiei şi dezvoltării ţărilor membre
 încurajarea investiţiilor străine private, prin intermediul
garanţiilor oferite sau participării la împrumuturi de capital
 stimularea dezvoltării echilibrate de lungă durată a
comerţului internaţional şi menţinerea unor balanţe de
conturi echilibrate
 ajutarea ţărilor membre în efortul de trecere de la
economia de război la economia de piaţă
 După 1989 – edificarea ec de piaţă pt ţările din Europa Centrală şi
de Est
 B.I.R.D.
B.I.R.D. - 189 de ţări membre
1947 – Adunarea Generală a ONU i-a acordat
statutul de instituţie specializată a ONU
Conducere :
• Consiliul Guvernatorilor
• Administratorii Executivi
• Preşedinte: 2012 – prezent Jim Yong Kim
• Consiliul consultativ
• Comitetele de împrumuturi
 Resursele financiare ale BIRD
 contribuţiile la capital ale statelor membre şi resurse
atrase
 Principala sursă de capital pentru împrumuturi a
Băncii Mondiale o constituie pieţele financiare
internaţionale, care acoperă aproximativ 85% din
resursele sale
 O altă sursă de fonduri pentru BIRD destinate
împrumuturilor, o constituie beneficiul său net care
provine, în principal, din dobânzile şi comisioanele
percepute la împrumuturile acordate.
 Rata dobânzii la creditele BIRD - 5,2%, scadenţa 15 –
20 de ani , perioada de graţie fiind de minimum 5 ani.
Corporaţia Financiară
Internaţională (CFI )

184 de membri
Susţine dezvoltarea economică a
activităţilor sectorului privat
CFI realizează investiţii de capital în
întreprinderi private din sectoarele
cheie ale ţărilor în dezvoltare
Scadenţa împrumuturilor: 3 - 13 ani
 173 membri
 IDA - furnizarea de asistenţă tehnică şi
resurse financiare ieftine, efectuând, în
acelaşi timp, investiţii în proiecte
fundamentale pentru dezvoltarea
economică şi a resurselor umane
 Scopul principal al IDA - reducerea sărăciei
prin promovarea unei dezvoltări economice
sustenabile în zonele cel mai slab
dezvoltate ale lumii
 181 membri
 Scop: atragerea de investiţii străine în scopuri
productive în ţările în curs de dezvoltare