Resursele naturale ale Europei

Resursele hidrologice (apa dulce, hidroenergie, ape minerale, termale s.a) – hidroenergia este dezvoltata in
arealele montane ((Norvegia, Italia), pe fluviile mari din Europa de Est (Nipru, Volga) dar si pe Dunare – ape
geotermale se gasesc in Islanda, Ungaria, zonele vulcanice mediteraneene s.a – energia mareica (vestul Frantei) –
resursele de apa au o distributie neuniforma fiind mai bogate in nordul continentului si mai sarace in sud
Resursele de sol – cea mai avantajata este regiunea temperata cu soluri cernoziomice (Campia Est-European,
campia Romana s.a) – solurile sunt folosite pentru culturi in zonele de campie si dealuri sau pentru pasuni in
zonele montane Resursele biosferei – padurile ocupa in Europa 31%, procentul fiind mai mare in Finlanda si mai
scazut in Anglia sau tarile mediteraneene Resursele de subsol – Carbunii superiori (bazinele Donbass, Peciora,
Saar, Petrosani s.a) – Carbunii inferiori (Cehia,Germania, Serbia) – Petrol si gaze (Anglia , Norvegia, Olanda,
Danemarca s.a) – Minereu de fier in Suedia (Kiruna); Franta (Lorena) s.a – Minereuri neferoase -bauxita(litoralul
Marii Adriatice, Franta) -aur ( Rusia, Romania, s.a) -Uraniu (Podisul Boemiei, Apuseni, s.a)

Resursele naturale ale Romaniei

Carbunii -lignitul se extrage din Podisul si Subcarpatii Getici -huila se extrage din depresiunea Petrosani, Muntii
banatului s.a Carbunele brun se extrage din bazinul Comanesti, Brad s.s Petrolul – se extrage din Campia Romna,
Podisul Getic, Subcarpatii Getici, Subcarpatii Curburii , Sbcarpatii Moldovei, Dealurile si Campia de Vest Gazele
naturale – principalul areal de extractie este reprezentat prin podisul Transilvaniei Minereu de fier in Poiana
Rusca Minereuri neferoase in nordul Orientalilor, Apuseni Minereuri auro-argintifere in Apuseni

Vegetatia in Europa

Vegetatia in Europa
Zona arctica si de tundra

– se intalneste pe o fasie restransa intre Capul Nord si muntii Ural

– vegetatia prezinta adaptari la temperaturile scazute (talie mica) si este reprezentata prin salcie pitica,
mesteacan pitic, specii de muschi si licheni

– solurile sunt subtiri, slab formate, de tip scheletic. Apar spodosolurile

– fauna: urs polar, foca, vulpe polara s.a

Zona taigalei – ocupa Nordul Europei si se intinde din Scandinavia pana la muntii Ural (pana la latitudinea oraselor
Stocholm, Sankt Petersburg)

– specii: brad, pin, molid, larice, zada.In locurile mlastinoase apar specii hidrofile

(papura, stuf)

– solurile sunt podzolice (acide), soluri turboase in zonele mlastinoase

– animale:ras, castor, urs brun

Zona padurilor de foioase si de amestec

– partea central-vestica a continentului

– padurile de fag se intalnesc in zonele mai umede (vest), iar padurile de stejar prefera zonele cu temperatura
mai ridicata (sud). Cele 2 specii predominante de

arbori se pot gasi in asociatie cu teiul, frasinul, carpenul, artarul , ulmul s.a
Zona stepei – caracterizeaza regiunile cu climat secetos din estul Continentului(ierburi mai inalte

in pusta ungara, urmeaza Baraganul si Dobrogea, Stepa Pontica si cea caspica).

Izolat stepa apare si in peninsula Iberica

– specii de plante: pir, negara, colilie, paius

– specii de animale: harciog , popandau

– soluri:cernoziomuri

Zona mediteraneana

– cuprinde bazinul Marii Mediterane

– din cauza faptului ca civilizatia umana s-a dezvoltat de timpuriu in aceste zone

mare parte din paduri au fost defrisate rezultand astfel pe locul fostelor paduri

asociatii forestiere de tipul maguis, garigga si friggana

– Specii de plante: stejar vesnic verde, stejar de pluta, laur, cimbru, mirt

– Soluri:terra rosa

– Fauna:vipere, scorpion, sacal, broasca testoasa

Zona de semidesert

– situata in nordul marii

Hidrografia Romaniei

Ia cest articol o sa incerc sa va prezint sumar hidrografia Romaniei.

Raurile Romaniei

Prezinta in timpul iernii debite minime; primavara ca urmare a topirii zapezilor au loc cresteri ale debitelor

insotite de viituri; vara din cauza temperaturilor ridicate debitele se reduc. Debitele pot varia si in functie de

marimea bazinului hidrografic si unitatea de relief traversata .

Reteaua de rauri a Romaniei este impartita in 5 grupe astfel:

– Grupa de vest ce are drept colector raul Tisa

– Grupa de sud-vest are colector principal fluviul Dunarea

– Grupa de Sud colector principal Dunarea

– Grupa de Est colector principal Siretul si Prutul

– Grupa raurilor dobrogene – se varsa in Marea Neagra

Superlative hidrografia Romaniei(exceptie fluviul Dunarea)

– raul cu cel mai mare bazin hidrografic este Siret

– raul cel mai lung din Romania este Muresul (803 km)

– raul cu cel mai mare debit este Siret (debit mediu multianual de peste 225 mc/s la vărsare)
– raul cu cele mai multe hidrocentrale este Olt

Hidrografia Romaniei

Lacurile Romaniei

Ocupa o suprafata de 1,1% din suprafata Romaniei.

1.Lacuri naturale

Lacuri de munte Lacuri glaciare: Balea (Fagaras), Bucura (Retezat), Malaesti(Bucegi)

Lacuri vulcanice: Sfanta Ana (Masivul Ciomatu din Carpatii Orientali)

Lacuri de baraj natural(Lacul Rosu)

Lacuri din deal si podis

Lacuri saline ( Telega, Slanic, Ocnele Mari, Ocna Dej, Ocna Sugatag)

Lacuri pe gips (Nucsoara din judetul Arges)

Lacuri situate intre valurile de alunecare

Lacuri din campie Limane fluviale (Mostistea Pe Dunare, Snagov pe Ialomita)

Limane maritime (Techirghiol in Dobrogea)

Lagune ( Razim)

2. Lacuri artificiale
Lacuri de agrement (Herastrau)

Iazuri in Campia Transilvaniei, Campia Moldovei si Campia de Vest

Benturi ( lacuri amenajate de populatie pentru pastrarea apei) in podisul Getic

Lacuri de acumulare (Vidraru pe Arges, Stanca- Costesti pe Prut, Ciunget pe Lotru, Izvorul Muntelui pe Bistrita

s.a)

Cel mai mare lac din Romania

Cel mai mare lac din Romania

Superlative hidrografia Romaniei(lacuri):

– cel mai adanc lac glaciar este Zanoaga (29 m) din Retezat

– cel mai mare lac glaciar dupa suprafata este Bucura (10 ha) din Retezat

– cel mai adanc lac din Romania este Vidraru (150m)

– cel mai mare lac din Romania este Razim

Hidrografia Europei

Hidrografia Europei

Factorii care influenteaza hidrografia Europei:

– relieful
– configuratia tarmurilor

– factorii climatici

– solurile

Alimentarea raurilor poate fi :

Nivala (din zapezi)

Pluviala (din ploi)

Nivo-pluviala (din ploi si zapezi)

Subterana

Tipuri de scurgere :

Tipul vestic caracterizeaza raurile din climatul temperat oceanic. Ca urmare a precipitatiilor mai

abundente raurile au un debit bogat tot timpul anului si prezinta un maxim iarna.

Tipul Central (continental) caracterizeaza raurile ce se varsa in Marea Baltica si Marea Neagra.

Ingheata iarna ( debite mici) si au debite mari primavara ( “ ape mari de primavara” ce produc viituri)

Tipul estic este specific raurilor ce se varsa in Marea Caspica

Tipul Sudic caracterizeaza raurile ce se varsa in Marea Mediterana. Raurile au debite bogate iarna si

mici vara
Clasificarea raurilor dupa modul de varsare:

– rauri ce se varsa prin delte (Ebro, Tibru, Arno, Volga,Dunare, Vistula)

– rauri ce se varsa prin estuar (Sena, Tamisa ,Elba, Garonne)

Lacurile Europei

Clasificarea lacurilor dupa modul de formare:

– glaciare create de ghetarii de calota (Ladoga, Onega, Vaanern)

– glaciare create de ghetari montani (Como, Maggiore, Garda, Celor Patru Cantoane, Geneva)

– lacuri tectonice (Balaton)

– lacuri vulcanice (Albano in Italia, Sf Ana in Carpati, Nemi in Masivul Central Francez)

– lacuri de tip laguna (Zuider)

– lacuri carstice (in Dolomiti, Dinarici)

Clima Europei

Europa se desfasoara in cea mai mare parte in climatul temperat , dar in partea de nord apare si climatul rece

Factorii care influenteaza clima Europei

Cresterea latitudinii – prezenta vanturilor de Vest care aduc precipitatii bogate pe tarmurile Oceanului Atlantic.
Daca nu intalnesc bariere montane aceste mase de aer pot inainte si inspre centrul continentului.

Altitudinea – este un alt factor ce influenteaza clima Europei deoarece modifica parametrii climatici prin cresterea
precipitatiilor, scaderea temperaturii, marirea gradului de

insolatie s. a

Curentii oceanici calzi (curentul Atlanticului de Nord) contribuie la incalzirea tarmurilor pe care la scalda

Tipurile de climat ce caracterizeza clima Europei

Climatul temperat oceanic

– apare in vestul Europei(Franta, Benelux, Arhipelagul Britanic, V Norvegiei)

– iernile sunt blande (cu temperaturi deseori peste 0 grade

Celsius) iar verile sunt racoroase

– temperaturile medii iarna scad de la 8 grade (in Sud) la -1

grad Celsius (in nord), iar in timpul verii de la 22 de grade in S la 15

grade Celsius in Nord

– precipitatiile sunt bogate ( din cauza vanturilor de vest) si

sunt cuprinse intre 800-1000 mmm

– frecventa ridicata a fenomenului de ceata

– amplitudine termica mica

– bat vanturile de vest

Climatul temperat continental

– se intalneste in centrul si estul Europei devenind cu atat mai excesiv cu cat inaintam spre est

– este supus maselor de aer nordice si continentale

– precipitatiile scad odata cu inaintarea spre est

– precipitatii medii anuale 500-600 mm

Climatul mediteranean

– se extinde peste peninsulele din sudul Europei (din Portugalia pana la Bosfor)

– are 2 anotimpuri

– verile sunt calde si secetoase iar iernile sunt blande

– temperatura medie in luna ianuarie este cuprinsa intre 5-10

grade Celsius, iar in iulie intre 20-25 de grade Celsius

Climatul montan

– se intalneste in muntii ce depasesc 2000 de m

– precipitatiile cresc odata cu altitudinea, temperaturile scad, nebulozitatea creste

Climatul subpolar

– caractrerizeaza Europa Nordica (partea de n)

– rece aproape tot anul cu veri scurte si precipitatii reduse

– precipitatiile cad predominant sub forma de zapada

– actioneaza vanturile polare

– precipitatiile medii anuale sub 500 mm

Principalele vanturi din Europa

Vanturile polare sunt specifice Europei Nordice si sufla dinspre maximile polare spre minimele subpolare.

Deoarece transporta mase de aer reci, acestea provoaca deseori ingheturi in perioadele calde ale anului.

Vanturile de Vest bat intre 40-60 grade latitudine nordice si sudica. Caracteristica principala a acestor vanturi e
reprezentata de precipitatiile bogate aduse pe coastele vestice ale continentelor.

Foehnul este un vant cald si uscat ce apare in Alpi si Carpati. Se formeaza atunci cand o masa de aer cu un
continut oarecare de umezeala escaladeaza un lant montan. Prin ascensiune aerul se va raci dand nastere
fenomenului de condensare si vor aparea precipitatiile. Cand va trece de culmea montana aerul ramas fara
umiditate

devine uscat si se incalzeste.

Bora apare pe litoralul Marii Adriatice si se formeaza prin acumularea aerului rece in spatele Alpilor Dinarici
urmata de prabusirea lui spre tarmurile calde ale Adriaticii. Cele mai mari viteze se intalnesc in lantul muntos
Velebit din Croatia.

Suhoveiul este un vant cald si uscat ce bate dinspre Asia Centrala spre Estul Europei.

Leveche reprezinta denumirea din bazinul mediteranean a vantului Siroco (vant cald si uscat ce se formeaza in
nordul Africii)

Daca vrei sa urmaresti un filmulet despre clima Europeisi clima Romaniei urmareste materialul de mai jos

Clima Romaniei

Factorii care determina clima Romaniei

Circulatia maselor de aer

Din vest pe teritoriul tarii noatre patrund masele de aer vestice umede si cu valori de temperatura moderata

Din nord si nord-vestul Europei vin mase de aer polare ( reci si umede).

Din estu continentului vin mase de aer uscat si rece iarna si calde vara.

Dinspre Marea Mediterana patrund pe teritoriul tarii mase de aer cald si umed.

Desfasurarea Carpatilor impune un climat mai racoros si umed in vest si un climat mai uscat si cald in sud si
sudest.

Altitudinea influenteaza parametrii climatici.

Prezenta Marii Negre influenteaza climatul de pe litoral prin aparitia brizelor si prin impunerea unei umiditatii mai
accentuate.

Clima Romaniei Etajele de clima

Climatul de munte

– se intalneste in regiunile ce depasesc 800 de m

– temperaturi medii anuale cuprinse intre 7 grade Celsius (la poale) si 0 grade pe culmile montane

– precipitatiile sunt cuprinse intre 800 de mmm( la baza muntelui) si 1200 mm ( pe crestele montane)

Climatul de dealuri

– se desfasoara intre 300-800 m

– climat de dealuri joase ( 200-500m)

– temperatura medie anuală: 10˚C – 8˚C

– precipitaţii medii anuale, 500mm- 600mm/an

– climat de dealuri înalte (500-800m)

– temperature medie anuală 8˚C

– precipitaţii medii anuale, 600mm- 700mm

Climatul de campie
– sub 300 m

– temperaturi medii anuale de 10-11 grade Celsius

– precipitatii 400-500 mm

– iarna se inregistreaza geruri iar vara secete

Climatul de delta

– este cald si arid cu precipitatii de cca 400 de mm

Influentele climatice din clima Romaniei

In clima Romaniei se intalnesc urmatoarele influente:

Influentele submediteraneene apar in Banat si sud-vestul Olteniei.

Influentele oceanice apar in vest si in centrul tarii.

Influentele de ariditate se regasesc in mare parte din podisul Moldovei, estul campiei Romane si in Dobrogea.

Influentele scandinavo-baltice apar in Maramures si Podisul Sucevei.

Influentele pontice se resimt pe litoral.

Clima Romaniei Vanturi neperiodice din Romania

Crivatul– sufla in sudul Moldovei si Campia Romana in toate anotimpurile. O ramificatie a lui patrunde peste
culmea Nemirei (Carpatii Orientali) in depresiunea Brasov unde poarta numele de Nemira.
Austrul vant uscat ce sufla cu precadere vara in vestul campiei Romane si sudul Campiei de Vest.

Cosava apare in sud vestul tarii (Defileul Dunarii).

Baltaretul se formeaza in baltile Dunariii si sufla spre Baragan.

Vantul Mare este un vant de tip foehn ce bate iarna tarziu si primavara devreme in depresiunile Fagaras si Sibiu.

Munteanul vant local ce apare in zonele sudice ale Carpatilor Orientali.

Vantul Negru vant fierbinte si uscat ce are efecte nefavorabile pentru culturile agricole. Se intalneste cu
precadere in Dobrogea Sudica.

Campia Romana

Campia Romana

– este cea mai mare unitate de campie din tara noastra

– s-a format prin colmatarea lacului cuaternar

– pe suprafata ei se intanesc 3 tipuri de campii:piemontane, tabulare , de subsidenta)

– prezenta reliefului dezvoltat pe loess in Baragan (crovuri, gavane) si a reliefului dezvoltat pe nisip (dunele de

nisip din campia Olteniei)

– prezenta piemonturilor si a glacisurilor in campiile inalte

Subunitati Campia Romana:

Campiile piemontane (Pitesti, Targoviste, Ploiesti, Ramnicului)

Campii de subsidenta( Titu, Buzau, Siret)

Campii tabulare (Vlasiei, Baragan)

Dealurile si Campia de Vest

Dealurile si Campia de Vest

Dealurile de Vest

– in componenta lor intra roci sedimentare ce s-au asezat peste blocuri cristaline carpatice scufundate

– se interpun intre Carpatii Occidentali si Campia de Vest

Campia de Vest

– existenta a 3 tipuri de campii(piemontane, tabulare, de subsidenta)

– creearea de piemonturi si glacisuri la contactul cu dealurile

– campiile inalte au un relief alcatuit din glacisuri si piemonturi , iar campiile joase sunt mlastinoase

– existenta dunelor de nisip in Campia Carei

Subunitati Campia de Vest

Campia Banatului , Campia Somesului, Campia Crisurilor

Podisurile din Romania

Podisurile din Romania

Podisul Moldovei

– se suprapune peste platforma moldoveneasca si este alcatuit din roci sedimentare

– dezvoltarea mare a reliefului structural (cueste)

Subunitati

Podisul Sucevei

Campia Moldovei

Podisul Barladului

Podisul Getic

– se desfasoara intre Dambovita si Dunare

– raurile au desfasurare n-s

– reprezinta un piemont

Subunitati:

Podisul Candesti

Dealurile Argesului

Podisul Cotmeana
Podisul Oltetului

Dealurile Jiului

Podisul Strehaei

Podisul Dobrogei

Subunitati

Masivul Dobrogei de Nord

-altitudinea maxima 467 m

-este alcatuit predominant din granite dar apar si calcare

-prezenta sisturilor verzi in podisul Casimcei

-aparitia inselbergurilor (zone inalte)

Podisul Dobrogei de Sud

– relief carstic

– strate sedimentare orizontale asezate peste un fundament Precambrian

Depresiunea Transilvaniei

– inaltimile sunt cuprinse intre 400- 800 m

– prezenta stratelor boltite numite domuri (din ele se extrage gaz metan)
– prezenta cutelor diapite ( Praid, Ocna Sibiu)

– prezenta reliefului structural (cueste)

– existenta alunecarilor de teren numite glimee

– prezenta unor depresiuni situate la contactul cu muntii (Fagaras, Sibiu)

Subunitati:

– Podisul Somesan

– Campia Transilvaniei

– Podisul Tarnavelor

– Dealurile si depresiunile peritrensilvane (Fagaras, Sibiu, culoarul Alba-Iulia –Turda; dealurile de la contactul

cu muntii Orientali

Subcarpatii Romaniei

– se desfasoara intre valea Moldovei si valea Motrului

– s-au format prin cutarea sedimentelor

– regiune deluroasa aflata la exteriorul Carpatilor

– sunt alcatuiti predominant din roci sedimentare (gresiii marne, argile)

– se prezinta sub forma unor dealuri separate de zone depresionare

Subcarpatii Moldovei

– se desfasoara intre valea

Moldovei si valea Trotusului

– au un singur aliniament de

dealuri si un singur aliniament de

depresiuni

Subcarpatii Curburii

– se desfasoara intre valea Trotusului si valea Dambovitei

– au 2 aliniamente de dealuri si 2 aliniamente de depresiuni

– frecventa mare a alunecarilor de teren

– prezenta vulcanilor noroiosi (Paclele, Arbanasi) si a focurilor vii (Andreiasu)

Subcarpatii Getici

– se desfasoara intre valea Dambovitei si valea Motrului

– au 2 aliniamente de dealuri si 2 aliniamente de depresiuni

Muntii Carpati
Caracteristici

-se desfasoara intre bazinul Vienei si valea Timocului

-sunt munti tineri

-varietate petrografica

-altitudinea maxima 2544 m in vf Moldoveanu

-varietatea formelor de relief (relief petrografic, carstic, glaciar)

-reprezinta un castel de ape (de aici izvorasc majoritatea raurilor din Romania)

-prezinta etajare bio-pedo-climatica

Carpatii Orientali

se desfasoara de la granita

cu Ucraina pana la valea Prahovei

– altitudinea maxima se intalneste in muntii Rodnei (2303 m)

– prezenta depresiunilor

vulcanice (Oas, Bilbor, Borsec, Ciuc)

– varietate petrografica (roci vulcanice in vest, sisturi cristaline in centru roci sedimentare in zonele de flis)
– prezenta reliefului glaciar (Rodnei, Calimani), a reliefui carstic (Hasmasu Mare, Rodnei), reliefului vulcanic ( Oas,
Gutai, Tibles,Calimani, Gurghiu, Harghita), a reliefului ruiniform (Ceahlau, Ciucas), reliefului structural (Rarau,
Ceahlau) s.a

Sunt alcatuiti din 3 grupe (nordica,

centrala , sudica

Carpatii Meridionali

Caracteristici ale Carpatilor Meridionali:

– se desfasoara intre Valea

Prahovei si Culoarul Timis- Cerna

– sunt cei mai inalti munti din Romania (11 varfuri depasesc 2500 m)

– sunt alcatuiti predominant din roci cristaline dar apar si rocile calcaroase spre extremitati (Buila, Piatra Craiului)

– dezvoltarea larga a reliefului glaciar

– prezenta unor defilee(Jiu, Olt)

– relief semet reprezentat prin creste si versanti abrupti

1) Grupa Bucegi:
Muntii Bucegi (alt max 2505 m, relief glaciar [lacul Malaesti], relief ruiniform [Sfinxul, Babele], relief carstic (
Mecetul Turcesc)

Muntii Piatra Craiului (alt max 2237m, relief carstic, mase de grohotis, sinclinal suspendat)

Muntii Leaota (alt max 2133m, roci cristaline)

Culoarul Rucar- Bran (regiune joasa)

2) Grupa Fagaras:

Muntii Fagaras (alt max 2544 m, relief glaciar [lacul Balea], cea mai lunga creasta montana carpatica)

Muntii Iezer (alt max 2462 m)

Muntii din sudul grupei (Cozia, Ghitu, Frunti)

Depresiunea Lovistei (tectonica)

3)Grupa Parang:

Muntii Parang alt. max. 2519 m,

relief glaciar, relief carstic(Pestera

Muierii)

Muntii Lotru

Muntii Sureanu
Muntii Capatanii

Muntii Candrel

4) Grupa Retezat:

Muntii Retezat (alt max 2509 m, aici

se gaseste cel mai adanc si cel mai

extins lac glaciar, cel mai mare

numar de vai glaciare)

Muntii Godeanu

Muntii Valcan

Muntii Tarcu

Muntele Mic

Carpatii Occidentali

– sunt cuprinsi intre Somes (in nord) si Dunare (in sud)

– au altitudini mici

– varietate petrografica

– fragmentare mare
– cei mai populati munti din Romania

– dezvoltarea mare a reliefului carstic (in Apuseni si muntii Banatului)

– prezenta depresiunilor de tip golf (Beius) si a depresiunilor tectonice

1) Muntii Banatului (muntii Semenic, Almajului, Aninei, Dognecei, Locvei)

2) Muntii Poiana Rusca

3) Muntii Apuseni (Bihor, Vladeasa,Gilau, Muntele Mare,Metaliferi,Trascau, Zarand, Codru- Moma,

Padurea Craiului, Plopis, Meses)

Relieful major al Romaniei

Caracteristici:

– varietatea reliefului ( sunt prezente toate tipurile de relief)

– proportionalitatea ( ponderea treptelor de relief este aproximativ egala cca 30%)

– dispunerea simetrica in trepte concentrice (pornind dinspre depresiunea Transilvaniei)

– complementaritatea (alterneaza treptele de relief). Ex:in munti exista depresiuni,

Unitati morfostructurale:

– Unitati de platforma ce constituie fundamentul unitatilor de la exteriorul arcului carpatic (exceptie Dobrogea

Centrala)
– Unitatea de orogen rezultata la contactul intre placile tectonice (valaha, moesica, panonica,
transilvana,esteuropeana.).

Unitati: Carpatii, Subcarpatii, Depresiunea Transilvaniei, Podisul Mehedinti).

Tipuri de relief:

– Relieful glaciar( circuri, vai, morene) a fost creeat de ghetari in pleistocen si se gasete la peste 1800 m.

– Relieful eolian este reprezentat prin dune de nisip si se gaseste in Campia Carei, Campia Olteniei, Delta Dunarii,

Bepresiunea Brasov

– Relieful vulcanic apare in estul Carpatilor Orientali pe aliniamentul Oas, Gutai , Tibles, Calimani, Gurghiu,

Harghita.dar si sub forma unor maguri (Magura Uroi).

– Relieful carstic apare in zonele de deal/podis ( Podisul Mehedinti, Dobrogei, Subcarpatii Curburii)si munte (flisul
sedimentar din Orientali, Sudul Meridionalilor, Occidentali). Formele de relief sunt :pesterile, cheile, avenurile ,
dolinele s, a.

– Relieful creeat prin eroziune diferentiata este reprezentat prin forme ciudate de tipul coloanelor, babelor,
sfincsilor.

Apare in Bucegi (Sfinxul, Babele) , Ciucas(Tigaile Mari), Ceahlau(Panaghia, Caciula Dorobantului, Calimani (12
apostoli), Podisul Somesan (Gradina Zmeilor) s.a.

– Relieful litoral este reprezentat prin lagune (Razim), limanuri (Techiorghiol), faleze , plaje s.a.
Industria extractiva

Petrol – In Europa de Est cele mai mari rezerve de petrol le are Federati Rusa (regiunea VolgaUral;Bazinul Peciora;
bazinul Moscovei; zona muntilor Ural). In Europa de Vest zacaminte importante de petrol se gasesc in Anglia,
Norvegia (ambele cu exploatari in marea Nordului) .

Gazele naturale se exploateaza in cantitati mari in Rusia, Anglia , Olanda (Groningen)

Carbunii – Mari rezerve de carbune se intanesc in estul Europei in Ucraina (bazinul Donet); Rusia.In centrul
Europei bazine carbonifere sunt in Germania (Saar), in Cehia (OstravaKarviana), Polonia (Silezia Superioara).
Vestul Europei nu mai extrage carbune ca in trecut dar Ghid de pregatire profudegeogra.eu 22 se mai gasesc
bazine in Anglia (Yorkshire) sau Franta (Pas de Calais). Minereul de fier – Ucraina (Krivoi-Rog), Suedia (Kiruna,
Gallivare), Franta (Lorena) s.a Prelucrarea acestor resurse se face fie in porturi (Rotterdam, Amsterdam,
Hamburg) fie in apropierea resursei.

Industria energetica

Energia electrica se poate obtine in hidrocentrale (larg raspandite pe raurile din estul Europei si in zonele
montane din Europa); in centrale atomoelectrice(Franta-59 de reactoare, Rusia-31 de reactoare, Marea Britanie-
23); cu ajutorul centraleleor maremotrice (Le Rance-Franta); cu ajutorul centralelor solare (Odeillo); prin
intermediul centralelor geotermice (Italia, Islanda), sau prin termocentrale (in tarile bogate in resurse).

Industria constructoare de masini

Industria auto: Germania (Audi, Wolswagen, Audi, BMW s.a) Marea Britanie (Rolls-Royce, jaguar) Spania ( Seat)
Suedia (Volvo) Italia (Fiat, Ferari) Industria constructoare de avioane: Rusia (Tupolev) Franta (Air Bus, Concorde)
Industria electronica si electrotehnica

Este bine reprezentata in tarile dezvoltate din punct de vedere economic (Germania, Suedia, Finlanda, Olanda,
Marea Britanie).

Industria chimica

Mari producatori mondiali in acest domeniu sunt Germania, Elvetia, Rusia. Industria alimentara Industria vinului
(Franta Italia), branzeturilor (Italia), ciocolatei (Elvetia).

Regiuni industriale din Europa: Regiunea Midlands (Anglia) compusa din orasele Birmingham, Manchester,
Liverpool, s.a Nord estul Frantei (Lorena) Nordul Italiei ( triunghiul industrial Milano-Torino-Genova) Regiunea
Centrala a Moscovei Regiunea Volga-Ural

Industria Romaniei

Industria extractiva

Huila se exploateaza din bazinul Petrosani, Subcarpatii Getici, Bazinul Somesan Lignit se extrage din bazinul
Motru-Rovinari

Petrol si gaze naturale se gasesc predominant in zona subcarpatica, in zona de campie si in platforma Marii
Negre.Cele mai importante rafinarii sunt in zona prahoveana (Brazi, Ploiesti, Campina); in Dobrogea (Navodari);in
Moldova(Darmanesti , Onesti);in Bihor (Suplacu de Barcau)

Minereuri feroase se extrag din Apuseni, muntii Banatului, muntii Harghita , importante centre siderurgice
existand la Galati, ResitaTargoviste, Otelul Rosu s.a)
Minereuri neferoase se extrag din Apuseni si Carpatii Orientali Industria energetica -predomina energia electrica
obtinuta in termocentrale – Cele mai importante sunt Turceni (cea mai mare din tara),Rogojelu s.a. -
hidrocentralele – Cea mai mare hidrocentrala este Portile de Fier I (2100 mw). Alte hidrocentrale importante sunt
Ciunget (pe Lotru), Vidraru (pe Arges), Izvorul Muntelui (pe Bistrita) s. a. Cel mai amenajat rau din punct de
vedere hidroenergetic este Oltul. Industria constructoare de masini -locomotive se fac la Resita, vagoane la Arad;
autoturisme la Craiova si Pitesti, nave maritime la Constante, aparate de zbor la Brasov; utilaj minier la Petrosani.
Industria Medicamente (Biofarm Bucuresti, Antibiotice Iasi) Produse cosmetice(Norveea-Brasov;Farmec-Cluj
Napoca)

Agricultura Europei si Agricultura Romaniei

– Agricultura Europei se caracterizeza printr-un grad ridicat de modernizare, ce da o productivitate

ridicata.

– Clima este cea care influenteaza cultivarea principalelor tipuri de cultura. Astfel in sudul continentului se

cultiva plante ce au nevoie de multa caldura si lumina ( Lamai, portocal, maslin, mandarin). In Europa

de est se cultiva grau, porumb si floarea soarelui iar in Europa Vestica se cultiva orzul, ovazul si

secara.

– Rusia detine locul 1 in Europa la numarul de bovine;Marea Britanie detine suprematia la numarul de

ovine; iar la porcine locul I este detinut de Germania.

Agricultura Romaniei
Cultura plantelor

– Graul se cultiva in zonele de campie

– Porumbul se cultiva atat in campie cat si in zonele mai inalte (dealuri, podisuri)

– Cartoful se cultiva in depresiunile intramontane

– Marul si parul se cultiva in Subcarpatii Getici, Podisul Somesan s.a

– Viticultura (Subcarpatii Curburii, Podisul Moldovei s.a)

Cresterea animalelor

– bovinele se cresc in regiunile mai inalte (Maramures, Podisul Moldovei)

– ovinele se cresc in regiunile montane si colinare

– porcinele se cresc in Banat, Estul Campiei Romane s.a

Transporturile feroviare

– Lungimea cailor ferate in Europa este de aproximativ 400 000 de km

– Tarile cu cea mai mare densitate a cailor ferate sunt: Belgia, Germania, Cehia

– Existenta unor trenuri de mare viteza (TGV) si a unor trenuri de lux (Orient Express)

– Europa este traversata de magistrale feroviare pe directia E_V si N_S

– Pentru a depasi unele obstacole naturale s-au construit tuneluri in unele zone (MuntiiAlpi, Carpati s.a)
Transporturile rutiere – cele mai mari densitati ale retelei rutiere se intalnesc in vestul Europei (199,7 km/ 100 de
km patrati)

– continentul Europa se plaseaza pe locul 2 in lume in ceea ce priveste lungimea autostrazilor

– prima autostrada europeana s-a realizat intre Berlin si Munchen

– autostrade in Europa (Autostrada Rhinului, Autostrada da Fiori, Autostrda del Sole

– Germania detine 12000 de km de autostrada, Franta cca 10000 de km,Italia 6500 de km

Transporturile maritime – Porturi importante : Rotterdam (cel mai mare), Anvers, Hamburg, Londra, Marsilla

Transporturile fluviale

– Rusia(impreuna cu partea asiatica) are cea mai mare retea navigabila de pe glob(102000 km) din care

17.000 de km canale

– Alte artere fluviale(Rhinul- cel mai mare trafic; Dunarea, Sena)

– Porturi fluviale (Duisburg-cel mai mare, Basel, Frankfurt,, Koln,Strasbourg)

– Existenta unor canale ce fac legatura intre rauri (Dunare-Main-Rhin)

Transporturile aeriene

– cele mai importante aeroporturi sunt: Heathrow (Londra), Charles de Gaulle (Paris), Leonardo Da Vinci
(Roma), Schipol (Amsterdam)

11.2 Transporturile in Romania

Transporturile feroviare

– reteaua feroviara cuprinde 9 magistrale

Transporturile rutiere

– cea mai mare densitate a drumurilor se inregistreaza in jurul Bucurestiului si in judetul Prahova

– existenta a doua autostrazi ce pornesc din Bucuresti (spre Pitesti si Constanta)

– prezenta unor drumuri europene ce traverseaza tara noastra(E60)

Transporturile in Europa – Romania

Transporturile maritime – Constanta este cel mai mare port maritim al tarii, are un trafic de cca 57 de milioane
tone si se intinde

pe 3926 de ha

– Transporturile maritime au o importanta mare pentru tara noastra deoarece permite legaturi comerciale

cu alte state

Transporturile fluviale se fac pe Dunarea maritima (nave de tonaj mai mare); pe Dunarea Fluviala (in
amonte de Braila) unde circula nave cu tonaj mai mic si pe canalul Dunare Marea Neagra

Tipuri de peisaj in regiunile geografice ale Europei si Romaniei

Peisajul geografic este o parte dintr-o regiune sau teritoriu pe care o putem vedea, fotografia sau admira.

Cadrul natural (clima, vegetatie, relief) imprima fiecarei zone un anumit peisaj

Tipuri de peisaj in Europa si Romania

Tipuri de peisaj in Europa si Romania

Europa Nordica

Peisajul islandez (Gheizere, tundra, vulcani activi, lacuri termale)

Peisajul insulelor din Oceanul Arctic (Tundra, munti cu ghetar)

Peisajul Alpilor Scandinaviei (Fiorduri, paduri de conifere, ghetari)

Peisajul podisurilor din Suedia si Finlanda (Lacuri glaciare, mlastini, conifere)

Europa Vestica si Europa Centrala

1. Peisajul muntilor inalti

se intalneste in Pirinei, Alpi, Carpati

– relief glaciar

– paduri de conifere si pajisti alpine (la inaltimi mari)

2. Peisajul polderelor olandeze

Diguri, terenuri de cultura

3. Peisajul campiilor, podisurilor si masivelor harcinice

Suprafete intinse cu culturi agricole, munti intens slefuiti cu altitudini mici, relief glaciar de calota in unele masive
(Scotia)

– Lacuri, canale de navigatie

4. Peisajul metropolelor

Londra, Paris, Rotterdam, Hamburg

Europa Sudica

Peisajul platourilor si depresiunilor cu intinse suprafete agricole (Maslini, vita de vie)

Peisajul spatiilor litorale (Litoralul spaniol, italian,francez)

Peisaje afectate in mica masura de presiunea umana (Vulcanii Etna , Stromboli)- Muntii inalti (Pindului)

Europa Estica

Partea Nordica (Tundra, Asezari putine, Exploatari petroliere)

Partea centrala si sudica (asezari mai multe, intinse suprafete agricole)

Tipuri de peisaj Romania

1. Peisaje din Carpati (Relief glaciar, Prezenta depresiunilor,Paduri de foioase si conifere)

2. Peisaje din dealuri si campii (Grad ridicat de antropizare, Pomicultura si vita de vie, Suprafete intinse cu
cereale)

3. Peisajul litoral (Activitati de turism, Activitati portuare)

4. Peisajul deltaic (Spatiu ocrotit)

Tarile vecine Romaniei

Ucraina

Localizare:Europa Estica

Suprafata: 603 000 km patrati ( al doilea stat dupa Rusia)

Populatia: 52 de milioane locuitori, spor natural negativ, religie ortodoxa, 73% populatie ucraineana

Relieful: – Are toate unitatile de relief (munti , dealuri, podisuri, campii)

– Podisuri (Volano-Podolic, Donet)

– Munti (Carpatii Padurosi, Iaila)

– Campii (Campia Niprului , Campia Marii Negre)

Rauri: Nistru, Nipru (rau national), Bug

Vegetatia: este reprezentata prin paduri de foioase, silvostepa si stepa

Orase Kiev (capitala), Harkov, Lugansk.

Economia:

Resurse de carbune in bazinul Donet, resurse de fier la Krivoi-Rog, hidrocentrale pe rauri.

– industria siderurgica (Harkov)

– industrie constructoare de masini la Lvov, Odessa

Transporturile :

-1800 de km de autostrada, transporturi navale fluviale (pe Nipru, Nistru), transporturi maritime (Odessa)

Moldova

Suprafata: 33843 km patrati

Populatia: 4,4 milioane locuitori

Relieful: un podis (continuarea podisului Moldovei)

Rauri:Prut, Nistru

Vegetatia :paduri de foioase in nord si stepa in sud

Orase:Chisinau (capitala), Balti

Economia: are caracter mai mult agrar principalle industrii fiind alimentara si usoara

– Depinde energetic de Ucraina

Bulgaria

Localizare: Este localizata in partea de est a peninsulei Balcanice.

Ghid de pregatire profudegeogra.eu 26

Populatia: 7,7 milioane locuitori

Relieful este predominant inalt ( munti si podisuri)

-in partea centrala sunt muntii Stara Planina (munti noi, 2400 m)

– in sud se afla muntii Rilla (2925 m, hercinici) si Rodopi (munti hercinici)

-cea mai importanta campie este campia Traciei Superioare

Clima: temperat continentala in nord si cu influente mediteraneene in sud

Rauri: Dunare, Isker

Orasele: Sofia (capitala), Plevna, Burgas

Vegetatia este alcatuita din paduri de foioase (zonele mai inalte), specii mediteraneene (in sud); stepa in nord

Economia:

Industria siderurgica si prelucrarea petrolului

In agricultura are productii mari de tutun, trandafiri (locul 1 pe glob la ulei de trandafir)

Ungaria
Suprafata: 88361 km patrati

Populatia: cca 10 milioane locuitori

Relief predominant de campie

Muntii ocupa suprafata mica si au putin peste 1000 de m

Rauri: Dunarea, Somes, lacul Balaton (lac tectonic)

Vegetatia: silvostepa si stepa (pusta)

Orase: Budapesta (capitala), Gyor, Mako

Resurse naturale: gaze naturale, bauxita, fier in muntii Matra

Industria constructoare de masini (Szeged, Debrecen)

Turismul:Budapesta si lacul Balaton sunt principalele obiective turistice

Serbia

Suprafata: 88361 km patrati

Relief:

muntos reprezentat prin Alpii Dinarici si Muntii Serbiei

campie (Campia Dunarii)

Populatia: cca 10 milioane locuitori

Orase: Belgrad (capitala), Nis, Novi-Sad

Detine locul 1 in Europa la productia de prune si locul 2 la productia de mere

Cadrul natural

Localizare: Europa Centrala

Relieful este alcatuit din Campia Nordica (joasa, relief glaciar in nord, tarm cu estuar), unitati vechi tocite (muntii
Harz, Masivul Sistos Rhenan, muntii Padurea Neagra) si unitati mai inalte tinere (Alpii Bavariei- 2962 m)

Clima este temperata cu influente oceanice in vest si continentale in est

Rauri: se varsa atat in Marea Baltica (Oder) cat si in Marea Nordului ( Elba Weser , Rhin), majoritatea formand la
varsare estuare.

Vegetatia aproape un sfert din suprafata paduri

Populatia

Populatia: 82 milioane locuitori (a doua dupa Rusia)

Orasele: Berlin (capitala), Munchen,Bonn, Ham

Economia

Economia este dezvoltata, Germania dispunand de mari rezerve de carbune (bazinul Rhin-Rhur), fier in mintii
Harz, petrol si gaze in Marea Nordului

Principalele ramuri industriale sunt:

– industria auto(BMW, Opel, Volkswagen)

– industria siderurgica (concernul Krupp )

– industria optica (Zeiss)

– industria chimica (BASF)

– industria portuara

Agricultura: mecanizata dezvoltata

locul 1 la cresterea de porcine

productii insemnate de cereale si cartof

Transporturile:

retea dezvoltata de transporturi

cea mai mare retea de autostrazi,

porturi maritime (Hamburg, Bremen), porturi fluviale (Duisburg-cel mai mare port fluvial de pe glob); aeroporturi

Turismul:

orasele muzee (Dresda, Berlin)

valea Rhinului

Alpii Bavariei
Franta

Cadrul natural

Localizare: Europa Vestica

Relieful este alcatuit din unitati vechi hercinice (Masivul Central, Masivul Armorican) ; unitati tinere (muntii Alpi,
Muntii Pirinei); bazine de sedimentare (Bazinul Parisului)

Apele: Sena, Loara, Garonne,Rhon

Clima: temperat oceanica

Vegetatia: paduri de foioase , paduri de conifere (zonele inalte)

Populatia Frantei

Populatia: 60,8 milioane locuitori

Orase:

– Paris (capitala)

– Strasbourg

– Marsila

– Nantes
Economia Frantei:

– dispune de mari rezerve de subsol (carbune in nord; fier in lorena, bauxita)

Ramurile industriale:

– industria constructoare de masini

– auto ( Renault, Citroen, PEUGEOT)

– avioane (centre importante:Toulouse,Bordeaux)

– nave maritime (Marsilla, Le Havre)

– industria textila (in nord vest), alimentara(branzeturi, vinuri)

Transporturile sunt diversificate

– Franta are o puternica flota comerciala, retea

navigabila interna importanta

– aeroporturi importante (Charles de Gaulle)

Regatul Unit al Marii Britanii

Cadrul natural

Localizare: Europa Vestica

Regatul Unit este alcatuit din Marea Britanie(Anglia, Scotia, Tara Galilor) si Irlanda de Nord

Relieful: este alcatuit din unitati vechi caledonice in nord (Scotia);unitati hercinice (PENINI) si unitati

de campie (Campia LONDREI)

Clima: temperat oceanica

Hidrografie: Thamisa, Severn

Vegetatia: predomina pasunile; in zonele montane paduri de foioase

Populatia

60 de milione locuitori

Orase: Londra, Liverpol,Edinburgh, Dublin,Manchester

Economia

regatul Unit dispune de rezerve de petrol, carbune si gaze naturale

– este un mare producator de fonta si otel

– se afla pe primele locuri la industria textila

– producator important in industria petrochimica

– producator de masini de lux (Jaguar)

Agricultura: puternic mecanizata

Transporturile:3500 km de autostrazi; cel mai

mare aeroport din Europa (Heathrow)

Italia

Cadrul natural

Localizare: Europa SUDICA

Relieful este alcatuit din unitati montane tinere (Alpi, Apenini); campii (campia Padului); unitati

colinare (Preapeninii)

Clima: clima mediteraneana in sud si cu influente continentale in nord

Apele:

Rauri: Pad, Tibru, Arno

Lacuri: Garda, Commo (Glaciar); Albano (vulcanic)

Vegetatia este mediteraneana (ierburi si arbusti); paduri de conifere si foioase in zonele inalte

Populatia

58 de milioane locuitori; densitate 190 de locuitori/km patrat; religie catolica

Orasele: Roma (capitala); Torino; Milano; Napoli

Economia:
Italia are resurse putine

Se bazeaza pe:

– industria siderurgica si petrochimica amplasata in porturi

– industria producatoare de automobile (Torino)

– nave (La Spezia , Genova)

– industria agro-alimentara

Agricultura:

– are un randament ridicat

– producator important de cereale;

lamai (locul 2 pe glob); struguri (loc1); masline (2/5 din productia mondiala) vin (locul1)

Turismul

– are aproape 40 de milioane de turisti

Annual

Spania

Cadrul natural

Localizare: Peninsula Iberica

Relieful este alcatuit din unitati montane tinere (Pirinei, Cordiliera Betica); unitati hercinice (Messeta,

Muntii Iberici, ) si unitati de campie (Andalusiei , Ebro)

Clima: prezinta un climat diversificat (climat continental in centru; climat oceanic in nord-vest;

climat mediteranean inspre Marea Mediterana)

Apele: Ebro; Tajo, Guadiana, Duero

Vegetatia: in regiunile montane apar padurile de foioase in rest predomina o vegetatie adaptata la uscaciune.

Populatia Spaniei

43 de milioane locuitori; densitatea 78 de loc/km patrat

Orasele:Madrid (capitala), Bilbao, Sevilla, Barcelona, Valencia

Economia Spaniei

Are resurse putine dar se gasesc aici minerale rare in cantitati destul de mari (locul 1 pe glob la productia de
mercur)

Principalele ramuri industriale sunt industria auto, electotehnica, siderurgica, petrochimica

Agricultura

Se cultiva masline (locul 1 pe glob la ulei de

masline), vita de vie (locul 3 la productia de

vin), citrice

Grecia

Grecia

Cadrul natural

Localizare: Sudul Peninsulei Balcanice

Relieful: predomina lanturile montane tinere (Pindului, Olimp), dar apar si unitati de campie (campia Thesaliei)

– tarmul Greciei este crestat si prezinta numeroase canale, golfuri si insule

Clima: mediteraneana

Hidrografia: Struma, Axios

Vegetatia: tipic mediteraneana

Localizare: Sudul Peninsulei

Balcanice

Relieful: predomina lanturile montane tinere (Pindului, Olimp), dar apar si unitati de campie (campia Thesaliei)

– tarmul Greciei este crestat si prezinta numeroase canale, golfuri si insule

Clima: mediteraneana

Hidrografia: Struma, Axios

Vegetatia: tipic mediteraneana

Populatia Greciei

11 milioane locuitori; omogenitate nationala(98% greci); religia ortodoxa

Orase: Atena (Capitala)

Pireu

Larissa

Volos

Economia Greciei

se bazeaza pe comert, navigatie,

agricultura si turiBelgia

Cadrul natural

Podisul Ardeni, Campia Flandrei

Clima:temperat-oceanica

Rauri:Meusse

Vegetatia: paduri de foioase si lande(spre Marea Nordului)

Populatia Belgiei
10 mil loc

Orase:Bruxelles (capitala), Namur, Liege

Economia Belgiei

Rezerve importante de carbune; industria siderurgica(Charleroi, Liege)

Olanda

Cadrul natural

Campie joasa presarata de morene

Clima:temperat oceanica cu veri racoroase si ierni blande

Ape:Rhin, Maas, Schelde

Vegetatia a fost in mare parte indepartata si inlocuita cu terenuri agricole

Populatia Olandei

15,5 milioane locuitori

Orase:

Amsterdam,Haga,Eindhoven Rotterdam

Economia Olandei
Singura resursa de subsol: gaze naturale

-constructia de nave (Amsterdam, Rotterdam)

-ind. Electronica (Eindhoven)

-slefuirea diamantelor (Amsterdam)

Luxembourg

Cadrul natural

Podisul Ardeni (podis vechi hercinic)

Rauri Mossele

Clima temperat oceanica

412 mii loc; densitatea 178 de loc/ km patrat

detine locul 1 pe glob la productia de fonta si otel/ cap de locuitorsm

Danemarca

Cadrul natural

Campie de acumulare glaciara joasa

Clima:temperat oceanica

Apele:rauri scurte
Vegetatia 😮 zecime din suprafata este acoperita de paduri

Populatia Danemarcei

5,3 milioane locuitori densitatea:120 loc/km patrat

Orase:Copenhaga(capitala); Odense; Aalborg

Economia Danemarcei

– industria pescuitului

– industria de nave

– cel mai mare exportator mondial de carne de porc

– industria jucariilor (Lego)

Suedia

Cadrul natural

Relieful :Alpii Scandinaviei Podisul Norrland, Campia Skane

Clima: rece in nord si temperata in restul teritoriului

Vegetatia:paduri de conifere

Populatia Suediei
8,8 milioane locuitori

densitate:20 loc/km patrat

Orase:Stockholm (capitala) Uppsala

Economia Suediei

– constructia de nave

– industria auto (Volvo)

– industria mobilei

– hidroenergie

Finlanda

Cadrul natural

Rlieful:podis presarat cu forme glaciare (lacuri, morene, blocuri eratica)

Clima este rece mai favorabila in sud

Apele: lacuri glaciare

Populatia Finlandei

5,1 mil loc

Densitate: 16 loc/ km patrat

Orase:Helsinki (capitala) Turku, Lahti

Economia Finlandei

– industria de celuloza

– industria de mobilatelecomunicatii (Nokia)

Austria

Relieful: Muntii Alpi (alt max vf Gross Glockner) Bazinul Vienei

Clima:temperat continentala de tranzitie

Apele:Dunare, Inn

Populatia Austriei

8,1 mil loc

Orase: Viena(capitala) Graz, Linz

Economia Austriei

– Hidroenergie, Industrie siderurgica,chimica

Cehia

Relieful Cehiei:

Podisul Boemiei (unitate veche , hercinica, intens slefuita) Campia Elbei

Clima: temperat continentala

Ape: Elba, Vltava

Populatia

10,3 mil loc

Orase: Praga (capitala), Brno

Economia Cehiei

– resurse de carbune (Ostrava- Karvina)

– industria construtoare de masini (Skoda)

– portelanuri (BOEMIA)

Slovacia

Relieful:muntii Carpati, campia Dunarii

Clima temperat continentala

Ape Dunarea

Populatia

Orase:Bratislava (capitala),Kosice

Economia Slovaciei
– industria siderurgica

(Kosice)

– industria berii

Slovenia

Relieful:Alpii Dinarici,Alpii Iulieni, Podisul Karst

2 milioane locuitori

Orase:Ljubliana (capitala)

industria optica

Polonia

Relieful Poloniei

Campia Poloneza (morene, relief mai inalt spre sud); Podisul Lublin (hercinic)

Clima temperata de tranzitie cu influente oceanice spre Marea Baltica

Ape:Vistula;LacurileMazuriei

Vegetatia:paduri de foioase

Populatia Poloniei

38 milioane locuitori
Orase:Varsovia(capitala), Cracovia, Poznan

Economia Poloniei

– resurse de carbune (bazinul Sileziei)

– industria constructoare de nave (Gdansk, Gdinya

– industria siderurgica si de rafinare a petrolului

Ungaria

Relieful Ungariei

– predomina campia , dar apar si munti josi (Matra, Bakkony)

Clima :temperat continentala de tranzitie

Ape :Dunare, Tisa, Lacul Balaton

Vegetatia: silvostepa si stepa (pusta)

Populatia

10, 2 mil loc

Orase :Budapesta(capitala) Szolnok, Miskolc

Economia Ungariei

– Resurse de Fier in muntii Matra ;carbuni in muntii Mecsek

– industria auto (Gyor, Szeged)

Tarile Baltice

Estonia

Zona joasa de campie, alt max 300 de m

Vegetatia: conifere si foioase

1,3 mil loc

ORASE:Talin (capitala)

– pescuit

– industrie alimentara

Letonia

zona de campie joasa presarata cu forme glaciare

2, 2 mil loc

Orase:Riga(capitala), 70% populatie urbana

2, 2 mil loc

Orase:Riga(capitala)

70% populatie urbana

– idustrie usoara

– industria constructoare de masini

Lituania

Campii jose presarate de morene

Clima temperata cu influente oceanice

3,5 mil loc

Orase:Vilnius (capitala), Kaunas

– dupa finalizarea razboiului rece o parte din teritoriul sau ramane enclava ruseasca (Kaliningrad)

– industria energetica (atomocentrale)

Portugalia

Relieful

Alt max 1991 m (Sierra Da Estrla), campia din lungul raului Tajo

Clima mediteraneana cu influente oceanice

Rauri:Duero, Tajo

Vegetatia: arbore de pluta

Populatia Portugaliei
9,8 mil locOrase:Lisabona(capitala), Porto, Braga

Economia Portugaliei

– industria textila

– prelucrarea

petrolului (Porto, Setubal)

Malta

Insula in Mediterana de 400000 loc ce se bazeaza pe turism]

Cipru

Insula in Mediterana de 80000 loc uitori ce se bazeaza pe turism