Sunteți pe pagina 1din 6

Tema si viziunea despre lume

"Ultima noapte de dragoste,Intaia noapte de


razboi"
de Camil Petrescu

Epicul reuneste, prin excelenta, textele literare scrise


sub forma narativa, in care sunt realizate evenimente la
care participa personaje. Existenta conflictului, evolotia
gradata a actiunii, precum si plasarea acesteia in timp si
spatiu definesc caracterul epic al unui text.
Romanul este specie ampla a genului epic, in care
actiunea se desfasoara pe mai multe fire narative,
conflictul are loc atat pe plan exterior, cat si pe interior, iar
la evenimente participa un numar mare de personaje bine
individualizate, intre care conflictul evolueaza gradat.
Unul dintre cele mai ample romane moderne in
literatura romana este opera" Ultima noapte de
dragoste,Intaia noapte de razboi", de Camil Petrescu care
se remarca prin unicitatea perspectivei narative
,naratiunea la persoana intai, luciditatea auto-analizei si
timpul subiectiv prin rememorarea afectiva a vietii.
Este un roman subiectiv,naratorul fiind protagonistul
operei, psihologic prin analiza constiintei si prin accentul
pus pe conflictul interior si roman al experientei ,
prezentand o traire esential de viata si anume razboiul.
Camil Petrescu este unul dintre promotorii literaturii
moderne sustinand ca literatura unei epoci tulbure trebuie
sa se sincronizeze cu celelalte domenii ale cunoasterii.
Romanele sale se structureaza pe o pasiune sau o idee
,sunt romane de observatie a vietii interioare, iar creatorul
descrie realitatea, in masura in care a trait-o printr-o
experienta directa .
Titlul romanului indica cele doua teme majore care
sunt in acelasi timp doua experiente fundamentale de
cunoastere ,traite de protagonist. De asemenea, aceste
doua experiente traite de personajul principal ii marcheza
destinul, ii inchid orizontul de viata la inceput si il
elibereaza de obsesii la final.
Perspectiva narativa este subiectiva si unica cu focalizare
interna. Identitatea intre planul naratorului si cel al
personajului principal face ca cititorul sa stie despre ce alte
personaje, tot atat cat ii permite protagonistul.
Situarea eului narativ in centrul romanului,confera
operei autenticitate, iar faptele si personajele sunt
interpretabile si analizate psihologic, prin monologul
interior, Stefan Ghioghidiu analizeaza alternand trairile
interioare cu faptele si intamplarile exterioare.
Compozitional ,romanul este alcatuit din doua parti
principale in titlu. Prima parte reprezinta rememorarea
dintre Ghiorghidiu si Ela, iar partea a2-a ,construita sub
forma jurnalului de companie a lui Ghiorghidiu prezinta
experienta lui de pe front in Primul Razboi Mondial.
Prima parte este in intregime fictionala, in timp cea de-
a doua valorifica jurnalul autorului, cu articolele si
documentele care confera autenticitate. Unicitatea celor 2
parti se realizeaza prin constiinta unica care analizeaza cele
doua experiente,dar si prin primul capitol care este un
artificiu compozitional.
Romanul debuteaza printr-un artificiu
compozitional : actiunea primului capitol " La Piatra
Craiului in munte " -este posterioara intamplarilor relatate
in restul Cartii 1 ( intai ) . Capitolul pune in evidenta cele
doua planuri temporale din discursul narativ : timpul
nararii ( prezentul frontului ) si timpul narat ( trecutul
povestii de iubire ).
Stefan Gheorghidiu , aflat la popota ofiterilor ,l
participa la o discutie despre dragoste si fidelitate .
Aceastqa discutie declanseaza memoria afectiva a
protagonistului , trezindu-i amintirile legate de cei doi ani
si de jumatate de casnicie cu Ela .
Intriga este declansata la inceputul celui de al 2-lea
capitol , prin fraza : " Eram insurat de doi ani si jumatate cu
o colega de la universitate si banuiam ca ma insala " .
Tanarul , pe atunci student la filozofie , se casatoreste din
dragoste cu Ela , studenta la litere , o fata orfana crescuta
de o matusa .
Dupa casatorie , cei doi soti traiesc modest , dar sunt
fericiti . Echilibrul tinerei familii este tulburat de o
mostenire pe care Gheorghidiu o primeste la moartea
unchiului sau avar , Tache . Ela se implica in discutiile
despre bani , iar sotului sau ii displace acest lucru : "As fi
vrut-o mereu feminina , deasupra acestor discutii vulgare".
Spre deosebire de Gheorghidiu , Ela este atrasa de
viata moderna , iar banii mosteniti de sot ii ofera acest
acces. Cei doi incep sa aiba probleme , iar punctul
culminant al crizei lor matrimoniale are loc cu ocazia
excursiei de la Odobesti . Acolo Ela ii acorda o atentie
exagerata unui anume G. , care , dupa opinia personajului-
narator ii va deveni mai tarziu amant . Dupa o scurta
despartire , Ela si Stefan se impaca .
Inrolat pe front , Gheorghidiu cere o permisie , ca sa
verifice daca sotia lui il insala , fapt nerealizat , din cauza
izbucnirii razboiului .
A doua experienta in planul cunoasterii existentiale
o reprezinta razboiul .
Imaginea razboiului este haotica , frontul inseamna
haos , masuri absurde , invalmaseala , dezordine . Ordinele
ofiterilor superiori sunt contradicotrii , informatiile sunt
eronate, iar altileria romana isi fixeaza tunurile asupra
propriilor batalioane . Iar la confruntarea cu inamicul se
adauga frigul si ploaia .
Operatiunile incep cu atacarea postului vamal
maghiar . Stefan Gheorghidiu si unitatea lui cuceresc
magura Bran , trec oltul si se indreapta spre Sibiu .
Experientele dramatice de pe front modifica
atitudinea personajului -narator , fata de celelalte aspecte
ale existentei sale .
Capitolul " Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu "
ilustreaza tragismul confruntarii cu moartea . Eroismul este
inlocuit de teama de moarte , doar instincul de
supravietuire se mai pastreaza : "Nu mai e nimic omenesc
in noi " . Drama colectiva , a razboiului pune , in umbra
drama individuala a iubirii .
Clipa de clipa eroul analizeaza si se autoanalizeaza ,
observa si noateaza ceea ce se intampla in jurul lui . El are
capacitatea de a se dedubla privindu-se ca obiect si ca
subiect al hazardului .
Sufletul lui Stefan Gheorghidiu se cutremura de
incertitudinea existentei umane , cauzata de apropierea
mortii . Scena finala a intalnirii intre Stefan si Orisan ,
amandoi raniti intr-un spital , este patetica : "Intre noi este
o prietenie ca viata si ca moartea " .
Obsesia iubirii nefericite ii inchisese eroului
orizontul , experienta razboiului l-a salvat de inchistare .
Razboiul l- schimbat in adancuri .
Gheorghidiu se intoarce acasa la Bucuresti , dar se
simte detasat de tot ce il legase de Ela . Obosit sa mai
caute certitudini si sa se mai indoiasca , o priveste acum cu
indiferenta " cu care privesti un tablou " si hotaraste sa o
paraseasca . Omul izolat in gelozia lui , devine in final de o
larga generozitate , daruindu-i Elei o mare parte din averea
mostenita , " adica tot trecutul ".
Romanul se incheie cu aceasta revelatie in constiinta
a unui tanar care traieste doua experiente fundamentale
de viata si ajunge sa se inteleaga pe sine .
In concluzie, " Ultima noapte de dragoste , Intaia
noapte de razboi " , este un roman modern de tip subiectiv
, cu personaje complexe , unul dintre cele mai
semnificative romane interbelice din literatura noastra .

S-ar putea să vă placă și