1. Care este obiectul de studiu al Istoriei gndirii economice?

a) Are ca obiect studiul diferitelor conceptii, teorii, ideologii si doctrine care reflecta n chip diferit
nuantat sau direct partinic aceeasi realitate economica.
b) Fixarea si evidentierea de elemente, aspecte perene, statornice progresiste si care au influentat mersul
ideilor economice.
c) nfatisarea cailor si metodelor utilizate pentru mbunatatirea sau ridicarea calitativa a ntregii
activitati economice
d) analiza, cercetarea ideilor, conceptiilor economice nca din cele mai vechi timpuri pna n prezent,
corelat cu fiecare formatiune si perioada istorica ncepnd cu sclavagismul pna n epoca
contemporana.
e) De asemenea doctrinele economice au n vedere modul n care teoriile si ideologiile elaborate au
influentat viata economica

2. Care este periodizarea Istoriei gndirii economice?

Din perspectiva criteriului istoricitati se pot distinge patru mari perioade ale istoriei gndiri economice;
1. gndirea economica din antichitate (mileniul II .Ch. pna la
mijlocul mileniului I .Ch.) sec.al V-lea e.n.;
2. gndirea economica feudala (mij. mil.I sec.al V-lea mij.mil II
.Ch.) sec.al XV-lea;
3. epoca moderna - sec.al XVI-lea al XIX-lea ;
4. epoca contemporana - sec.al XX-lea.
Pe baza celui de-al doilea criteriu, al comparabilitatii ca stiinta, al caracterului stiintific al gndiri economice
acesta poate fi periodizat n:
1. perioada prestiintifica sau preclasica care tine de la nceputul pna la mij. sec.al XVII-lea;
2. perioada stiintifica care tine de la mil.sec.al XVII-lea pna astazi.

3. Ce este un curent de gndire economic i ce este doctrin economic?

Curentul de gndire economic reprezinta un ansamblu de teorii, ideologii si doctrine economice care
explica si promoveaza un anumit gen de viata economica, dar de pe pozitiile si interesele anumitor grupuri
sau forte sociale.

Doctrina economica reprezinta o conceptie nchegata, structurata, sistematizata si coerenta de idei, teorii,
rationamente care pe baza unor principii unificatoare reflecta si interpreteaza realitatea economica, sau o
componenta majora a acesteia n functie de aspiratiile si optiunile unei comunitati social politice al carei
exponent si purtator este, punndu-i totodata la dispozitie
metodele si masurile practice de realizare si evolutie a acesteia.

Diferenta dintre acestea:

La baza Curentului economic sta: o anumita tematica abordata, principia si valori apropiate, optiuni teoretice
si practice commune. Pe cind la baza doctrine economice se alfla teoria economica si prectica economica.

4. Ce idei economice putei evidenia n Biblie

Din paginile Crii crilor se desprind idei fondatoare ale doctrinelor economice, influenate de
monoteism religios, principii i valori etice, migraii, rzboaie i cooperare economic. Dovada cea mai bun
n acest sens este consemnat ntruna din tbliele de lut descoperite la Ebla, unde este nregistrat vnzarea
dreptului ntiului nscut pe trei oi, ntocmai cum se ntmplase, conform Bibliei, cu cei doi fii ai lui Isaac,
Isav i Iacob. Acesta din urm, denumit i Iacob-Israel, ca fondator al poporului cu acelai nume, cumpr
de la fratele su mai mare acest important drept succesoral pentru doar o porie de mncare, subliniind astfel
o demonstraie fr precedent a puterii utilitii superioare a consumului prezent, ce avea s stea, mii de ani
mai trziu, la baza teoriilor legate de legitimitatea perceperii dobnzii n operaiunile de creditare

n Biblie oamenii recunosc aurul ca posibil etalon al valorii, dar probabil c zcmintele modeste din
Palestina i Levant i determin s se bazeze n continuare pe troc, prefernd probabil aurul doar ca mijloc
de stocare a bogiei sau de plat a impozitelor.

ns cel mai important aspect cu privire la amintirea metalelor preioase de ctre Eliezer este probabil faptul
c acestea reprezint o dovad a practicrii schimburilor, indiferent dac multe sunt sub form de troc,
deoarece oamenii intr n posesia aurului mai degrab prin schimb, dect prin exploatare, fapt ce poate fi
considerat la fel de bine un germen al doctrinei mercantiliste din secolele XV-VII.

Exprimarea avuiei prin intermediul metalelor preioase i deficienele specifice doctrinei mercantiliste pot fi
identificate n Genez.

5. Ce idei economice putei evidenia n Codul de legi al lui Hammurapi?

Codul lui Hammurabi

Hammurabi 2000 i.d.Hr. sau 1800, cel de-al VI-lea rege din prima dinastie de Babilon fondata de catre
Sumu-abu (dinastia amoreana).

Codul lui Hammurabi, cu toata probabilitatea, a fost publicat la inceputul domniei lui. Cele 282 paragrafe
sapate in piatra imbratiseaza aproape tot dreptul public si privat in vigoare la babiloneni pe vremea lui
Hammurabi. Inainte de aparitia acestui cod, existau Codurile Lipit-Istar din Isin, Bilalam de Ia Esnunna si
Ur-namu din Ur.

Codul se afla scris pe o stela de piatra, de diorit, neagra, inalta de 2.25 m, lata la baza de 1.90 m, iar la varf
1.65 m. Este scris cu caractere cuneiforme. Sub chipul lui Hammurabi in rugaciune, urmeaza textul codului :
16 coloane pastrate, iar 5 rase cu dalta (distruse, probabil de navalitorul Sutruk-Nahunte, pe la 1207-1171
i.e.n., care a dus stela la Susa, unde au decoperit-o francezii la inceputul sec. XX, dupa care au dus-o la
Louvre).

6. Ce tii despre Legile lui Manu?

Cartea Legii lui Manu:

Cartea Legii lui Manu - 12 carti (Manava Dharma-Sastra). Nu e mai veche de sec. XIII i.e.n., dar nici mai
noua decat veacul VI i.Hr. Legea lui Manu cuprinde:

principii de teologie, de economie domestica si rurala, de comert etc;

reguli pentru indeplinirea actelor cultului, a datoriilor castelor principale si ale membrilor castei intre
ei;

notiuni de politica interna si externa, de strategie si tactica;

 sfaturi pentru incheieri de aliante politice si militare;

apoi amanuntite legi agrare, civile, penale, comerciale;

sistemul masurilor si greutatilor, etc.

Legiile lui Manu este un cod de legi care a fost intocmai citeva milenii in urma. Data precisa cind a fost
intocmit nu a fost stabilita. Dispozitiile cartii legii lui manu poarta un character vadit religios.Legile lui
manu cuprinde principii de teologie , de metafizica si cosmogonie, precepte de morala, de pedagogie, de
ecomonie, comert. Legea are colorit si sanctiune religioasa, practice, ca toate legile popoarelor vechi. Textul
Legii, care este foarte concis, a fost lamurit de numerosii comentatori indieni. Printre acestia

se numara Covindaragia, Medhatithi si Kulluka-Batta, despre care nu se stie in ce timp au trait. Acesta din
urma este, dupa marturia celor mai multi sancritologi europeni cel mai de seama.

Legile lui Manu reprezint cel mai important cod de legi al Indiei antice, atribuit de tradiia hindus lui
Manu. S-au pstrat ntr-o versiune datnd din secolele II .Hr. - II d.Hr. Conin unele reguli care interzic
folosirea armelor otrvite i atacarea celor lipsii de aprare, precum i numeroase precepte etico-religioase,
avnd autoritatea unor norme juridice.

Conform acestor legi, arta diplomaiei const n iscusina de a mpiedica rzboiul i a consolida pacea.
Potrivit regulilor din legile lui Manu, cele mai complicate probleme ale vieii internaionale pot i trebuie s
fie rezolvate pe cale diplomatic, fora fiind numai un mijloc subsidiar de soluionare a disputelor dintre
state. Codul a contribuit la consolidarea sistemului social bazat pe caste.

7. Ce idei economice putei evidenia din China i India Antic?

n China au aparut preocupari pe teme economice precum lucrari cu caracter filosofic, politic sau juridic n
care erau abordate probleme de politica financiara, comerciala sau a relatiilor dintre stapnii de sclavi si
sclavi. Confucianismul - doctrina etica, morala si religioasa a abordat probleme economice privind comertul,
stabilirea si formarea pretului, rolul si locul statului n viata si relatiile economice.

n India Antica au aparut importante manifestari n domeniul gndirii economice. Prima doctrina,
brahmanismul, n baza principiilor sociale si mai ales economice a impus mpartirea oamenilor n caste.
Lucrarea "Legile lui Manu "consacra si ea mpartirea oamenilor n caste, inegalitatea sociala si economica
dintre acestia, precum si apararea si conservarea privilegiilor economice si politice ale bramanilor. O
deosebita importanta acorda lucrarea relatiei dintre stapnii de sclavi si sclavi si mai ales reprimarii rascoalei
sclavilor, conferindu-i o legitimitate divina.

8. Evoluai gndirea economic din Grecia Antic.

Momentul de maxima dezvoltare al gndirii economice n antichitate a fost atins n Grecia. n aceasta
societate au aparut adevarate teorii economice bine structurate si expuse de gnditori de seama ca Xenofon,
Platon sau Aristotel ntr- o serie de lucrari. Acest fapt s-a datorat nivelului ridicat de dezvoltare pe care l-a
cunoscut spiritualitatea n general n vechea Elada si cea economica si politica n special.

9. La cine au aparut primele informatii economice in grecia antica si in ce lucrare?

Primele informatii economice in grecia antica le ntlnim n poemul lui Hesiod Munci si zile creat la
sfrsitul sec. al VIII-lea. n el se vorbeste despre munca care este vazuta drept izvorul bogatiei, proprietatea
privata si clasele sociale apuse datorita pozitie diferite fata de aceasta.

10. Cine pune bazele gindirii economice in grecia antica?Ce stiti despre el?

Istoricul Xenofan va fi primul care va pune bazele gndirii economice. n lucrarile sale
Economica(Oeconomikos) n care s-a ocupat de agricultura si Despre venituri unde a abordat
mestesugul si comertul. Xenofan definea Economica ca activitatea umana fundamentala att ca o forma a
cunoasterii dar si a progresului. S-a preocupat de asemenea de probleme ca raportul dintre munca si

sclavie, diviziunea muncii, schimbul, comertul, banii.

11. Cine a inventat termenul de economie i ce ar fi nsemnnd el?

Termenul de economie este folosit nca din antichitate.Notiunea de economie a aparut pentru prima data in
limba greaca, oeconomikos, inventata de Xenofon, si regasindu-se n lucrarile lui Xenofon si Aristotel.
Geneza termenului vine din cuvintele grecesti "oikos" casa gospodariei si "nomos" lege, ordine.
ntr-o acceptiune generala economia ar desemna ordinea n gospodarie, n activitatea pe care oameni o
desfasoara n vederea creari bunurilor materiale si a serviciilor destinate satisfacerii trebuintelor de viata.
Prin extensiune, termenul de economie a fost si este folosit pentru a desemna cunoasterea acestui
domeniu, sau n ultima instanta stiinta economica n ansamblu sau.

12. Care sunt ideile de baz n lucrarea Oeconomikos a lui Xenofan?

Xenofon (430-350) este preocupat n principal de agricultur, considerat baz a prosperitii i suport al
altor activiti lucrative. Diviziunea muncii, veniturile, banii (bogia) i chiar politica economic fac
obiectul cercetrii sale. n Oeconomikos:

- schieaz regulile unei bune gestiuni financiare;

- analizeaz diviziunea muncii, veniturile, banii, politica economic;

- se ocup de agricultur abordnd problemele din aceast ramur din punct de vedere al culturii arneti
mici i mijlocii al tehnicii necesare unei bune agriculturi etc;

- afirm c agricultura este baza prosperitii economice (precedndu-i pe fiziocrai);

- bogia n concepia lui este un mijloc i nu un scop, ea folosete numai n msura n care este just utilizat
n raport cu trebuinele.

15. Caracterizai succint gndirea economic din Roma Antic.

n domeniul economicului se vorbeste despre munca care este vazuta drept izvorul bogatiei, proprietatea
privata si clasele sociale diferite..Puteria utilitii superioare a consumului prezent, la baza teoriilor legate de
legitimitatea perceperii dobnzii n operaiunile de creditare.Cmila este un simbol al comerului reprezentat
de caravane, ca mai trziu aurul i argintul s devin simboil.ns cel mai important aspect cu privire la
metalele preioase este faptul c acestea reprezint o dovad a practicrii schimburilor, deoarece oamenii
intr n posesia aurului mai degrab prin schimb, dect prin exploatare.

16Care sunt reprezentaii gndirii economice din Roma Antic i ce lucrri semnate de ei cunoatei?

Xenofon- lucrrile sale Economicul (Oeconomikos) i Despre venituri.

Platon- lucrri ca Statul (Republica) sau Legile.
Aristotel- lucrrile sale principale sunt Politica i Etica nicomachic.

1 7.Care este specificul gindirii economice din antichitate?

Imaginea gndirii economice din Antichitate reflect stadiul de dezvoltare la care ajunsese societatea
i este, n general, o emanaie a aristocraiei sclavagiste. Nu a existat o cercetare economic distinct i nici
lucrri economice propriu-zise. Ideile economice se regsesc inserate n lucrri ce trateaz alte probleme, cu
caracter tiinific sau juridic, literar, filosofic ori politic. Chiar i n aceste condiii ea a reprezentat o surs de
inspiraie i un model pentru muli dintre gnditorii de mai trziu.

18. Explicai care este esena gndirii economice n Evul Mediu?

Evul mediu n-a adus un progres nsemnat n dezvoltarea gndirii economice. n aceast perioad
gndirea economic va fi inclus o lung perioad de timp n doctrinele religioase, iar primii gnditori
economici vor fi clerici. Refleciile economice vor avea un pronunat caracter scolastic i vor fi impregnate
cu principii de moral cretin. Biserica a urmrit s introduc principiile moralei sale n economie, principii
de echitate n domeniul schimbului, creditului i monedei.

22. Ce tii despre coala din Salamanca?

Gandirea economica va cunoaste o schimbare de optica odata cu manifestarea ideilor unui grup de teologi
preocupati de problematica activitatii economice. Acest grup de ganditori au format ceea ce in istoria
gandirii economice este desemnata prin sintagma de Scoala din Salamanca. Acestia, in primul rand,
resping atat conceptia tomista cat si pe cea nominalista[5] sustinand ca pretul just este acel pret ce se
stabileste in urma unui contract voluntar incheiat pe piata, deci acel pret asupra caruia cad de comun
acord participantii la respectiva tranzactie.

Reprezentantii Scolii de la Salamanca prin ideile economice promovate deschid calea catre teoriile
economice liberale ce se vor manifesta ulterior. In viziunea ganditorilor de la Salamanca economia poate
si trebuie sa functioneze de la sine fara a fi necesara interventia unor influente de natura arbitrara.

n atmosfera din Salamanca i din vecintile ei, avanposturi ale Renaterii spirituale a Europei cretine,
economia, ca preocupare tiinific, ncepea s fie reflectat (ntr-o lume refractar nc la actele
negustoreti i proto-financiare) n duh libertar. Comunitatea epistemic de teologi moraliti gndea
 atunci economia ca parte a unicului Adevr (ce, n sensul lui Toma din Aquino, este de gsit prin tiin
i prin Revelaie, cci oper fiind ale unuia i aceluiai Autor, Lumea le afla rost mpreun n
nelegerea rnduielilor ei).

23. Care este primul curent de gndire economic i ce idei promoveaz el?

Mercantilismul - primul curent de gindire economica moderna. Ideile promovate de el sunt :

Trei idei mai importante caracterizeaza esenta doctrinei economice mercantiliste si anume:

conceptia despre bogatie sau avutie (individuala si nationala),

despre originea si rolul profitului,
despre bani si relatia lor cu produsele aduse pe piata spre vinzare.

24. Numii etapele de dezvoltare ale mercantilismului i reprezentanii de baz :

Se pot distinge doua mari etape ale gindirii economice si ale politicii economice marcantiliste :
mercantilismul timpuriu sau sistemul monetar si mercantilismul dezvoltat sau sistemul balantei comerciale.

Reprezentanti de baza :

1. Thomas Mun
2. Oliver Cromwell
3. Antonio Serra
4. Antoine de Montchretien
5. K.Marx
6. J.A. Schumpeter,
7. E.F. Heckscher,
8. J.M. Keyne

25. Ideile mercantiliste ale lui D.Cantemir.

Mercantilismul de confluenta, in care se impletesc idei ale Occidentului cu cele ale Orientului intalnim in
scrierile lui J.T. Pososcovsi Dimitrie Cantemir. Reprezentand si fundamentand deopotriva ideile tarului
Petru cel Mare, Pososcov considera ca necesare dezvoltarea si diversificarea unor manufacturi ale statului
rus, mai ales prin credite si comenzi de stat, concomitent cu crearea si unor manufacturi de proportii mai
mici, care sa raspunda cerintelor multiple ale schimbului si activitatilor comerciale.

Deopotriva, Pososcov, privind dezvoltarea industriei manufacturiere, este de parere ca ar fi necesara

si o ameliorare a starii taranimii ruse prin reducerea fiscalitatii, limitarea abuzurilor fata de tarani,
mercantilismul rus vazand in tarani o posibila forta de munca pentru manufacturile aflate in formare si
dezvoltare. Mai era sustinuta si ideea ca, valoarea banilor depinde efectiv de puterea statului. Cu opt ani
inaintea lui Pososcov, Dimitrie Cantemir isi expunea doctrina mercantilista in lucrarea Descrierea
Moldovei(1716), lucrare ceruta de Academia Germana si care il va primi ulterior pe Cantemir ca membru
al sau.

Particularitatile doctrinei mercantiliste a lui Cantemir decurg din axarea acesteia pe principalele
probleme politico-economice ale statului feudal romanesc, aflat la rascrucea marilor drumuri comerciale si
sub influenta a trei mari imperii: rusesc, turcesc si austriac.
 Din cadrul doctrinei sale retinem ca importante urmatoarele idei: necesitatea realizarii unitatii
romanilor, organizarea unui stat centralizat in care sa fie instituita monarhia ereditara, inlaturarea
asupririi straine care impiedica dezvoltarea tarii prin subminarea posibilitatilor de acumulare a avutiei.

Cantemir mai arata ca, nu-i destul ca o tara sa fie inzestrata cu resurse naturale pentru ca ea sa fie
bogata, ci avutia ei sporeste numai in masura in care creste harnicia poporului sau si se intensifica activitatea
comerciala, concomitent cu reducerea consumului de lux si fastul puterii regale.

26. Cine au fost fiziocraii?

Fiziocratii au fost un grup de economisti francezi cu vederi liberale care au criticat vehement mercantilismul
si au adus o serie de inovatii importante in teoria economica, printre care mai ales: ideea unei ordini naturale
in economie, deplasarea explicarii bogatiei din sfera comertului in sfera productiei, trecerea de la
microanaliza la macroanaliza si incercarea de a surprinde legatura dintre repartitia produsului social,
circulatia lui intre clasele sociale si reluarea procesului de productie pe aceeasi scara. Denumirea lor deriva
din cuvintele grecesti physis (natura) si cratos (putere), respectidin convingerea lor ca si in
economiasocietatii domneste o "ordine naturala", la fel ca in natura. Acesti economisti au format o adevarata
"scoala" in frunte cu dr. Francois Quesnay (1694-l774), medic la curtea lui Ludovic al XV-lea. De la
Quesnay ne-a ramas un celebru "lou economic" (1758) urmat de "Analiza tabloului economic" (1766),
articolele "Fermieri" (1756), "Grine" (1757) si "Oameni" (1757) in Enciclopedia Franceza, un dialog
"Despre comert" (1766) si "Maxime". Alti reprezentanti de seama ai acestei scoli au fost: V.R. Mirabeau, P.P.
Mercier de la Riviere, C.J. Le Trosne, N. Baudeau, P.S. Dupont de Nemours, J.C.M. Vincent de Gournay si
mai ales A.R.J. Turgot (1727-l781) care a indeplinit si functia de ministru al marinei si ministru de finante
inainte de revolutia din 1789. in 1766 Turgot a publicat lucrarea "Reflectii asupra formarii si repartitiei
bogatiilor".

27. Care este gndirea economic a fiziocrailor?

Gndirea fiziocrat s-a nscut ca o reacie critic fa de aceste realiti, opiniile multor
economiti schimbndu-se radical. n aceste condiii se ncearc demonstrarea necesitii instaurrii
libertilor economice i politice n numele a dou cerine fundamentale: ridicarea eficienei
activitilor economice i considerarea agriculturii ca singura ramur economic chemat s creeze
i s sporeasc bogia unei naiuni. Prin urmare, denumirea de fiziocratism provine de la
interpretarea fizic (natural) a legilor i proceselor economice deoarece, natura, legile naturale sau
fizice, cu caracterul lor imuabil i universal sunt cele care trebuie s stea la baza existenei i aciunii
umane.

28. Ce idei economice promovau fiziocraii?

Dintre susintorii acestei doctrine fiziocrate remarcm pe: Francois Quesnay (1694-1774);
Victor Riqueti (1715-1789); Mercier de la Riviere; Dupont de Nemours (1739-1817); Anne Robert
Jacques Turgot (1727-1781).
Prin lucrrile lor fiziocraii au adus n teoria economic o serie de idei novatoare, axate pe
evidenierea principiului ordinii naturale, i a noiunilor de lege economic, produs net i circuit
economic.
Principiul ordinii naturale exprim ideea de baz a gndirii fiziocrate. Fiziocraii sunt
printre primii cercettori ai economiei ce manifest o concepie net asupra tiinei sociale i a
legilor economice. n concepia fiziocrailor, societatea evolueaz urmnd o serie de uniformiti,
legi naturale, o ordine natural dat de divinitate pentru a asigura fericirea oamenilor i a-i face
pe acetia s le cunoasc i s se conformeze aciunilor lor. Astfel Franois Quesnay
afirma c Fiecare om trebuie s obin cea mai mare satisfacie prin cheltuiala cea mai mic
posibil, aceasta-i perfecia conducerii economice. i cnd fiecare va face la fel, aceast ordine n
loc de a fi tulburat, va fi dimpotriv mai bine asigurat. S lsm deci, ca totul s se mplineasc
de la sine: laissez-faire, laissez passer, le monde va lui mme.
Referitor la legile economice, concepia fiziocrat consider tiina economic ca pe o tiin
a ordinii naturale. Ea conine o serie de legi naturale, irevocabile, care in de esena oamenilor i a
lucrurilor, a cror existen este att de clar nct spiritul uman nu o poate refuza, deoarece,
ordinea natural este fondat pe: proprietate, libertate i armonia intereselor.
n ceea ce privete identificarea noiunii de produs net, fiziocraii pornesc de la constatarea
c, orice operaiune productiv implic n mod nemijlocit cheltuieli, deci, consum de bogie.
Consumul de bogie trebuie sczut, spun fiziocraii, din bogia creat n urma desfurrii
aciunilor productive i numai diferena, excedentul, poate constitui o cretere real de bogie.
Acest excedent este numit de fiziocrai, produs net.
Pentru fiziocrai, pmntul constituie singurul factor productiv, ntruct el este cel care poate
s furnizeze produs net, adic s asigure acel randament care s fac posibil realizarea unor venituri
mai mari dect costurile de producie. Alte sectoare de activitate, precum industria i comerul, sunt
considerate ca sectoare sterile.
Fiziocratii pun accentul pe fluxurHe economice, incepind cu repartitia produsului social, continuind cu
circulatia lui, inclusi"produsul net", intre clasele sociale existente si terminind cu crearea premiselor pentru
reluarea procesului de productie la aceeasi scara, adica reproductia simpla.
Fiziocratii au in vedere trei clase sociale:
- clasa proprietarilor, care incaseaza renta funciara, respecti"produsul net",
- clasa in care intra si guvernantii si clerul, clasa productiva sau fermierii, care organizeaza productia, obtin
"produsul net" pe care sint obligati sa-l cedeze proprietarilor funciari pentru permisiunea de a folosi
pamintul,
- clasa sterila sau stipendiat in care intra toate celelalte categorii de oameni, inclusiv i cei care lucreaz n
industrie, despre care fiziocraii cred c nu produc "produs net".
Ideea de baza a fiziocratilor in legatura cu repartitia produsului social consta in faptul ca procesul este
declansat de plata arendei de catre fermieri proprietarilor de pamnt, astfel nct ntregul "produs net" ajunge
n proprietatea acestora din urm. Celelalte dou clase sociale nu fac altceva dect s-i recupereze
cheltuielile de productie, inclusisalariile, creind astfel conditii prentru reluarea procesului de productie. in
aceste imprejurari, fiziocratii sustin ca impozitul pentru asigurarea de venituri statului trebuie platit de
proprietarii funciari din "produsul net" pe care si l-au insusit fara contraprestatie.

29 . Ce tii despre Francois Quesnay? Ce idei economice promova?

Francois Quesnay este fondatorul si principalul theoretician al scolii fiziocrate .Cele 2 lucrari importante
sunt : "loului economic" (1758) si "Analizei tabloului economic" (1766). n esenta, "loul economic" este o
schita a modului cum functioneaza economia moderna de piata in vederea reluarii continue a reproductiei
capitalului social la aceeasi scara. Acest tablou a fost primul model macroeconomic din istoria gindirii
economice.

Printre meritele "loului economic" al lui Fr. Quesnay mentionam:

este primul model macroeconomic care priveste productia nu ca pe un proces izolat, ci in reluarea lui
continua;

a prezentat productia si circulatia economica in dubla expresie (materiala si valorica sau baneasca);
 a dezvaluit mobilul productiei (crearea de "produs net" si deci sporirea bogatiei);

a demonstrat ca circulatia marfurilor si a banilor constituie numai o latura a procesului complicat al

reproductiei sociale (si nu cea mai importanta);

a pus in discutie, chiar daca nu a explicat pina la capat, o serie de corelatii economice mai complexe
ca, de exemplu, schimbul dintre capital si venit, raportul dintre consumul reproducti (intermediar) si
cel definite (final), precum si circulatia marfurilor si a banilor intre cele doua ramuri de baza ale
economiei moderne (agricultura si industria).

30. Cine este numit de K.Marx printele economiei politice?

Adam Smith

31. Care sunt cele mai importante idei economice formulate de William Petty?

Cele mai importante idei economice ale lui W. Petty sunt:

Ideile referitoare la preuri:

Petty analizeaz trei tipuri de preuri:

Primult tip este preul natural, izborul cruia este munca. El susine c marimea preului depinde de
cantitatea de munc chetuit pentru a produce marfa respectiv. Al doilea tip este preul politic, care
reprezint expresia n bani a preului natrual. i al treilea tip este preul curent al pieei. Petty susine ca
acesta se formeaz n urma confruntrii dintre cerere i ofert pe piaa respectiv.

Ideia referitoare la dreptul plus valoare.

Analiznd procesul de realizare a mrfurilor, Petty a ajuns la concluzia c dup vnzarea mrfii rmne un
surplus de valoare peste cheltuielile de producie. Acest surplus a fost denumit ca plus sau rent. n viziunea
lui lucrtorii agricoli primesc salariu, iar proprietarii funciari primesc plus valoare n form de rent.

Ideia referitoare la bani i circulaia monetar.

Petty afirm c banii nu sunt altceva dect grsime de pe corpul statului. El propune ca pentru comerul
intern fie emii banii de hrtie, iar pentru comerul exterior, monede din aur i argint. W.Petty consider c
cantitatea de bani necesari pentru circulaia mrfurilor se afl n raport invers proporional cu viteza de
rotaie a banilor. Cu ct viteza de rotaie este mai mare, cu att cantitatea de bani n circulaie va fi mai mic.

32. Care sunt trsturile caracteristice specifice ale liberalismului economic?

Trsturile caracteristice specifice ale liberalismului economic sunt:

1. Liberalismul este o concepie care a transferat centrul cercetarilor economice din sfera mrfurilor n
sfera producerii acestora.
2. Liberalismul a creat, introdus i a dezvoltat un nou mod de cercetare i investigare a economicului.
3. A marcat trecerea cercetrii de la nivel individual la analiza de ansamblu a legilor economice la scara
social, naional i internaional.
4. A marcat nceputul cunoaterii tiinifice a economiei de pia.
 5. A impus aspiraia spre libertatea de micare.
6. A impus individualismul conform cruia decizile cele mai eficiente i concrete le pot lua agenii
economici privai n opoziie cu autoritatea public (statul).
7. A considerat proprietatea privat, social i individual temelia societii modern a economiei de
pia.
8. A impus principiul hedonismului conform cruia se urmrea obinerea unui maximu de avantaj cu
minimum de efort.

33.Liberalismul economic a foct sintetizat de francezi sub forma de laissez-faise, laissez-passer, adic
continuai.

o caracteristica majora a paradigmei liberale o constituie impunerea politici economice a liberului schimb
sau altfel spus politica liberei concurente. Aceasta politica a fost sintetizata de economistii francezi sub
forma, laissez faise, laissez passer, le monde va de lui mme, - lasati lucrurile sa-si urmeze cursul lor
firesc;

34.Numii reprezentanii de baz ai liberalismului economic classic.

W.Petty (1623-1687) economist englez de origine maghiar. Lucrri: Tratat

despreimpozite i taxe (1662), Aritmetica Politic (1681)
F. Quesnay (1694-1774) - chirurg vestit, medicul personal al lui Ludovic al XIV-
lea.Lucrarea principal Tabloul economic(1758)
A. R. Turgot (1727-1781) economist francez, la 22 ani public lucrarea sa
principalReflexiuni asupra formrii i redistribuirii bogiilor (1776).
Th. R. Malthus (n. 14 februarie 1766 d. 23 decembrie 1834) a fost un teoretician economic
englez, fondatorul teoriei care i poart numele, conform creia populaia crete n progresie
geometric, n timp ce mijloacele de subzisten cresc n progresie aritmetic.
James Mill
J. Stuart Mill. (n. 20 mai 1806 d. 8 mai 1873) a fost un filosof britanic al epocii victoriene, unul
dintre cei mai influeni gnditori liberali ai secolului XIX, care a adus contribuii la
dezvoltarea utilitarismului.
D. Ricardo (n. 18 aprilie 1772; d. 11 septembrie 1823) a fost un economist englez, reprezentant al
colii Clasice de Economie.
J. B. Say (n. 5 ianuarie 1767; d. 15 noiembrie 1832) a fost un economist francez, reprezentant al
colii clasice.
Adam Smith (botezat pe 5 iunie S.N. 16 iunie 1723, Kirkcaldy d. 17 iulie 1790) a fost
un economist, om politic i filozof scoian.

37. Care este ideea central a lucrrii Avuia naiunilor. Ce probleme pe larg mai analizeaz autorul.
Avuia naiunilor cuprinde n cinci volume, dintre care primele dou pun accentul pe teoria economic, iar
celelalte trei volume evideniaz aspectele normative pe care le implic aceasta, inclusiv o serie de
comparaii de istorie economic.

Ideea central a lucrrii, aa cum reiese i din titlul ei, o constituie definirea noiunii de avuie sau
bogie a naiunilor i analiza factorilor sau forelor de producie ce concur la crearea i sporirea ei.
n consens cu fiziocraii, pn la un punct i criticndu-i vehement pe mercantiliti, Smith consider avuia
naiunii ca fiind format din totalitatea bunurilor materiale de care dispune pentru a-i satisface nevoile i,
implicit, n munca anual a fiecrei naiuni care poate produce aceste bunuri.

Adam Smith readuce n discuie o vast problematic economic la a crei soluionare i-a adus o contribuie
substanial. n acest context a fcut pai importani n definirea mai clar a obiectului i metodei de studiu
ale economiei politice determinnd consacrarea ei drept una din cele mai importante tiine moderne. A creat
un fundament teoretic mai solid liberei concurene i politicii liber-schimbiste, bazndu-se att pe studierea
materiei i comportamentului uman, ct i pe studiul comparativ al diferitelor sisteme de organizare a
economiei, ca i al diferitelor curente economice dinaintea lui mercantilismul i fiziocraia.

Avnd n vedere problema oscilaiilor preurilor pe pia n jurul preului natural, toate luate la nivelul mediu
al domeniului sau al regiunii, Smith evideniaz faptul c aceste oscilaii sunt datorate raportului cerere-
ofert de mrfuri. Preul natural, adic aproximativ valoarea mrfii apare drept o categorie determinat
social, care se modeleaz pe pia, n procesul vnzrii-cumprrii, realizndu-se sub forma preului de
pia, ca urmare a influenelor modelatoare ale ofertei i cererii concurenei manifestate ntre vnztori i
cumprtori ca i ntre membrii fiecrei categorii n parte.

38. Principalele concepte i teorii ale lui A. Smith sunt:

Conceptul despre bogie ifactorii creterii ei,potrivit cruia bogia este totalitatea bunurilor materiale de
caredispune naiunea, iar izvorul ei este munca desfurat n sfera produselor materiale. Muncacheltuit n
sfera de producie este considerat ca munc productiv, iar munca cheltuit n sfera de servicii este
considerat munc neproductiv.

n viziunea lui A.Smith, munca productiv este determinat de trei criterii eseniale:

Munca e pltit din capital

Se fixeaz n obiecte materiale

Ea creeaz profit

Totodat, n viziunea lui A.Smith creterea bogiei depinde de urmtorii factori:

1) De cantitatea muncii

2) De calitatea muncii lucrtorilor

3) De raportul dintre lucrtorii ocupai n sfera muncii productive i n sfera deservicii.

Conceptul despre valoare. Smith a analizat 2 feluri de valoare:

Valoarea de ntrebuinare

Valoarea de schimb

Izvorul valorii mrfii este munca cheltuit pentru producerea ei. A.Smith arat c este scump ceea ce cost
mult munc. Totodat el spune c exist bunuri ce au o mare valoare dentrebuinare, ns valoarea de
schimb este mic.
Adam Smith distinge clar cele dou forme ale valorii: valoarea de ntrebuinare, exprimat cu ajutorul
utilitii i valoarea de schimb, determinat de puterea pe care o marf o are de a cumpra alte mrfuri.

39.Care lucrare este considerate biblia liberalismului economic ?

Lucrarea ce comporta cea mai mare importanta asupra liberalismului economic este ,, Avutia natiunilor
scrisa de Adam Smith si publicata in anul 1776.

40.Ce stiti despre D. Ricardo si care sunt lucrarile lui de referinta ?

David Ricardo (1772-1823) se numr printre continuatorii cei mai de seam ai ideilor Avuiei naiunilor a
lui Adam Smith. Acesta si-a conceput activitatea in domeniul afacerilor, deschizindu-si un birou propriu.
Acesta a fost preocupat de mersul revolutiei industrial din Anglia . Ricardo se ncadreaza n perimetrul
gndirii economice ca un deschiztor de domenii n cel puin patru direcii eseniale: teoria valorii; teoria
rentei funciare; teoria repartiiei i teoria costurilor comparative i avantajelor relative n schimburile dintre
ri.

Principala oper a lui David Ricardo este volumul intitulat Despre principiile economiei politice i ale
impunerii, aprut pentru prima dat la Londra, n aprilie 1817.

42. Probleme de referin abordate n opera sa de ctre D.Ricardo.

n aceasta lucrare, ca si n altele D. Ricardo s-a ocupat de probleme economice majore ca: - repartitia
venitului national si categoriile de salariu, profitul si renta funciara; - circulatia monetara, politica
fiscala, schimburile
internationale.

Conceptia economica a lui D. Ricardo a avut un rol major n dezvoltarea gndirii economice moderne,
iar ncepnd cu ce lui Smith au contribuit n mod decisiv la constituirea paradigmei liberalismului
clasic

43. Care a fost contribuia lui J.B.Say la dezvoltarea gndirii economice politice?

Contributia sa la dezvoltarea gndirii economiei politice ar consta n

: a)precizarea obiectului de studiu al economiei politice. Dupa el aceasta se rezuma la trei sectiuni:
productia, schimbul si consumul. n realitate J.B.Say a preluat si dezvoltat unele idei din conceptia lui Smith
pe care le-a ncadrat ntr-o teorie de sine statatoare.

b)n ceea ce priveste productia J.B.Say nu a conceput-o ca o creatie de bunuri materiale ci de servicii
reciproce care implica n mod obligatoriu schimbul. El considera ca n cadrul productiei trei factori sunt
esentiali: munca, uneltele si natura. Considernd ca productia este o creatie de utilitati, valoarea este
rezultatul actiunii celor trei factori, care sunt n acelasi timp izvoare de venituri.