ECONOMIA ROMANIEI

18.02.2013

CURSUL NR. 1 (INTRODUCTIV)

Profesor: Marin Dinu
Bibliografie:
1. Economia Romaniei.
Economica, Bucureti,
2. Economia Romaniei.
Economica, Bucureti,
3. Notie curs
- teste neanunate la curs

O viziune asupra tranzitiei postcomuniste. Editura

2005, M. Dinu, C. Socol, A. Niculescu.
Culegere de teste grile i studii de caz. Editura
2005, M. Dinu, C. Socol, A. Niculescu.

n ce consta specificul cursului?

Analizm un proces fra precedent n istorie.
trecerea de la eco. planificat, de tip socialist, la eco. de pia, de tip
capitalist.
Procesul esenial al tranziiei:
ruptura:
politic;
economic.
prefigureaz sensul ecoluiilor:
ieirea din comunism;
tranziia la eco. de pia;
integrarea n Uniunea European.
Tranziia de trecere = proces specific ECE
compatibilizare
cu standardele capitaliste ( libertate & prosperitate)
cu tendintele din tranziia postcapitalista
Interfaa dintre procedurile politice si ateptrile oamenilor n schimbarea
mecanismelor de bunstare
partea vizibil a proiectului de tranziie
dar trebuie s declanm creterea
valoarea potenial
arta = ca tranziia s fie procesul real
nu se produce natural
nu e instantanee
aciune politic
strategii eco.
internalizarea valorilor
normativizarea rezultatelor
Procesul are dou inte:
reducerea interveniei statului n eco.
noi instituii de control indirect (liberalizare)
Trei etape:
planul de la Kiev
consensul de la Washington
integrarea n U.E.
1| Pagina

ECONOMIA ROMANIEI

Valoarea emblematic a schimbrii

specificitatea mesajului
aderen -> legimitatea schimbrii
Cum explicm schimbarea?
Schimbarea de sistem: schema Kornai
BLOCUL 1
Puterea de
necontestat a
partidului
comunist

BLOCUL 1
Puterea
politic
favorabil
propietii si
mecanismelor
de pia

Modelul sistemului socialist

BLOCUL 2
BLOCUL 3
BLOCUL 4
Poziia
Preponderena Restricie
dominant a
coordonrii
bugetara
propietii de
birocratice
slab, reacie
stat
anemic la
preuri,
negocieri de
plan, creterea
etensiva
BLOCUL 2
Poziia
dominant a
propietii
private

BLOCUL 3
Preponderena
coordonrii
prin pia

BLOCUL 4
Restricie
bugetar tare,
reactivitate
puternic la
preuri,
alocarea de
pia a
resurselor
Modelul sistemului capitalist

Ce premise stabilim?
Eco. de tranziie cuprinde probleme specifice,
transformaionale pe perioade bine determinate.

care

in

BLOCUL 5
Economie de
penurie
cronic, piaa
vnztorului,
penurie de
for de
munc, omaj
la locul de
munc
BLOCUL 5
Inexistena
penuriei
cronice, piaa
cumparatorului
, omaj cronic,
fluctuaii n
cadrul ciclului
de afaceri

de

procesele

2| Pagina

ECONOMIA ROMANIEI

25.02.2013

CURSUL NR. 2
Alternative n schimbarea de sistem
destructurarea radical a sistemului comunist i tranziia la capitalism: CALEA
EUROPEAN
reformarea sistemului comunist/socialist i tranziia la economia de pia:
CALEA ASIATIC
Caracteristicile cii europene:
refacerea regimului internaional al riilor postcomuniste prin anularea
dependenei externe ( de ocupantul postbelic )
transformarea postcomunist a sistemului societal innd realizarea
trsturilor capitalismului occidental
structurarea i funcionalizarea statului de drept i a societaii de tip
democratic
construirea economiei de pia funcionale
pregtirea pentru integrarea european
1. Fazele transformrii postcomuniste: declanarea dupa Brzezinski
a) Faza ntai: 1 5 ani:
Scopul politic: transformarea
Scopul economic stabilizarea
b) Legalitate: - eliminarea controalelor arbitrare ale statului
c) Politic:
nfptuirea unor cerine de baz ale democraiei
Presa liber
Sfritul statului unipartid i al sistemului poliienesc
Coaliie democratic deschis schimbrii
d) Economie:
Eliminarea controlului preurilor i a subveniilor
Sfritul colectivizrii
Privatizarea spontan
e) Ajutor occidental:
Stabilizarea monedei
Credite i ajutoarea de urgen
Specificul nceputului transformrii postcomuniste
Viziunea este de inspiraie liberal, in varianta scolii monetariste, cu
semnificative ncercari de a surprinde coerena procesului de schimbare i
consistena masurilor concret aplicate intr-o ar sau alta
Schema conine i recunoaterea obligaiei Occidentului pentru repartiia
moral a abandonrii Europei Centrale i de Est la sfritul celui de-al doilea
Rzboi Mondial
Romnia s-a conformat ntructva acestui model, dei nu a reuit sa
satisfac scopul economic, stabilizarea
Evoluia tranziiei romneti este una atipic pentru c s-au consumat in
acelai timp dou procese distincte in timp pentru alte ri: ieirea din
comunism i trecerea la capitalism.
3| Pagina

ECONOMIA ROMANIEI

2. Fazele transformrii postcomuniste: consolidarea

a) Faza ntai: 3 10 ani:
Scopul politic: de la transformare la stabilizare
Scopul economic: de la stabilizarea la transformarea
b) Legalitate: - cadrul legal pentru propietatea privata i afaceri
c) Politic:
Constituie i legi electorale noi
Alegeri
Autoadministrarea local descentralizat
Coaliie democratic stabil, o nou elit politic
d) Economie:
Sistemul bancar
Privatizarea mic i mijlocie ( ntreprinderi mici i mijloci )
Demonopolizare
Apariia noii clase economice
e) Ajutor occidental:
Credite pentru infrastructur
Asiste tehnico-managerial
Comer preferenial
Investiii straine iniial
Trsaturile fazei a II a a tranziiei romneti
Amestecarea obiectivelor specifice fiecrei faze alturi de o abordare a lor
mai complicat i contradictorie, ceea ce a fcut ca tranziia romn s
ating extremele:
fie prea rapid
fie prea lent
Disputele pe scena politic au redat ezitrile n raport cu patternul tranziiei,
ajungandu-se la apariia unui mecanism sui generis de conformare n salturi
la cerinele schimbrii n funcie de ciclul tratativelor cu instituiile
Congresului de la Washington.
Punctul tare care relev constituia specific romneasc a tranziiei l
consider abordarea ajutorului occidental. Semnalul clar emis de evoluia
acestui tronson sau parametru al tranziiei este c pentru sponsorii externi
credibilitatea schimbrii mai ales din perspectiv politic, este redus.
Eecurile tranziiei romneti pot fi exprimate sugestiv de nendeplinirea
succesiv, pn n anul 2000, a acordurilor stand-by cu Fondul Monetar
Internaional.
3. Fazele transformarii postcomuniste: finalizarea
a) Faza ntai: 5 15 ani:
Scopul politic: consolidarea
Scopul economic: avnt susinut
b) Legalitate: - independena justiiei i aparitia culturii legalitatii
c) Politic:
4| Pagina

ECONOMIA ROMANIEI

Formarea de partide democratice stabile

Cultura politic democratic
d) Economie:
Privatizarea marilor ntreprinderi
Lobby capitalist
Aparitia culturii
e) Ajutor occidental:
Investiii strine majore
Includerea n organizaii occidentale (C.E., U.E., N.A.T.O., etc)
Valoarea principal a schemei si provocrile practice ale schimbarii
Grila de interpretare a msurilor de reform oferita de Brezezinski, pe lng
vizualizarea tronsoanelor schimbrii, are valoarea unei reele de abordare
practic, dincolo de frmntri de factur doctrinar a tranziiei post
comuniste, ca trecere la organizarea sociala si economic de natur
capitalist
ntre valoarea de orincipiu i operaional a schemei lui Brezezinski un
intelectual implicat emoional n realitaile postcomuniste i dimensiunea
schimbrilor intreprinse sub impactil direct al consilierilor Consensului de la
Washington s-a interpus un zis care a ntrerupt sau a bruiat melanjarea
solutiilor
Este seminficativ faptul c dei se sugereaz c tranziia este un proces de
constituie social, etapizat deci cu un orizont de ateptare care depete
credina n liberalizarea instantanee, n tranziie nu s-a adoptat nicio strategie
funcional i atotcuprinztoare.

5| Pagina

ECONOMIA ROMANIEI

04.03.2013

CURSUL NR. 3
TRANSFORMAREA ECONOMIEI. MODELELE TRANZITIEI.
Care sunt modelele tranzitiei?
1) Terapia de soc
Schema terapiei de soc
2) Tranzitia graduala
Schema realista a tranzitiei
Modelele reprezinta pachete de procese transformationale, impreuna cu
masuri de declansare, desfasurare si finalizarea lor, pentru destructurarea
economiei planificate de tip comunist si configurarea economiei de piata de tip
capitalist.
Nucleul conceptual al terapiei de soc:
Pachetul de masuri de schimbari convenit de FMI (Fondul Monetar
International), Banca Mondiala si Rezervele Federale ale SUA cunoscut drept
Consensul de la Washington
Este replica geostrategica eficienta la Acordul de la Kiev (Consensul
Mitterand-Gorbaciov privind Casa Comuna a Europei)
Se structureaza in baza a doua principii-gemene:
o Rapiditatea
o Concomitenta schimbarilor in toate domeniile si nivelurile
Terapia de soc
(schema Sachs)
Liberalizarea preturilor
Liberalizarea comertului
Laissez-Faire economic (piata ca regulator demonopolizare)
Deschiderespre exterior
Macrostabilizare
Convertabilitate interna
Privatizare rapida
Restructurare
stat minimal
dezvoltarea serviciilor (mai ales bancare)
protectia sociala reforma sectorului social
protectia sociala
6| Pagina

ECONOMIA ROMANIEI

Caracteristicile terapiei soc:

Schema Sachs este emanatia directa si fidela a viziunii economice neoclasice
si a practicii politice a liberalismului, ca perspectiva internalizata de FMI si
Banca Mondiala, pe filiera conceptiei monetariste, numita Congresul de la
Washington.
Schema este prezentarea sintetica a operatiunilor creditate cu puterea de a
declansa evolutia naturala a liberalismului, care sa faca din piata reperul
central al organizarii sociale si economice.
Incarcatura ideologica este manifestata, schema esentializeaza liberalismul
ca doctrina victorioasa in raport cu oricare alta doctrina dupa prabusirea
comunismului.
Ce presupune terapia gradual?
Se admite o ordine de prioritate a transformarilor.
Ritmul si ordinea transformarilor tin seama de conditiile specifice
(dependenta de cale).
Se accepta idea unei instante de echilibru al transformarilor, pentru
compensarea efectelor destructie constructie, in cazul acesta fiind statul.
Viziunea cea mai relevanta: Schema Grupului Agenda de la Viena.

Schema realista a tranzitiei (1)

Tranzitia graduala in viziunea grupului Agenda
de la Viena

Cererea contextului socio-economic pentru fundamentarea deciziilor si a actiunilor

individuale
- Perceptie realista, general acceptata a realitatii
- Institutiile ( piete, legi, decrete, norme, obiceiuri)
- Recompensa rezultatelor individuale pe baza de preturi si venituri relative
- Actiuni politice convergente cu schimbarea. Actiunea publica si rolul statului

Schema realista a tranzitiei (2)

Crearea pietei :
- Politica de credit si de circulatie a acumularilor populatiei
- Aparitia retelelor de distributie
- Intermediarul creatorul pietei

Schema realista a tranzitiei (3)

De la
-

distrugere la productie :
Aparitia clasei de intreprinzatori
Produsele de calitate slaba eliminate treptat
Stabilizarea ocupationala
Politica monetara prudenta Evitarea dolarizarii
Legea contractelor

Schema realista a tranzitiei (4)

7| Pagina

ECONOMIA ROMANIEI

De la
-

criza economica la cresterea economica:

stoparea declinului productiei
politica fiscala: un sistem fiscal complet
sistem viabil de banci comerciale
finantarea procesului de productie si investitie (anularea datoriilor din
perioada comunista, privatizare cu capital strain, cele neprivatizate sa fie
inzestrate cu capital, accesul la credite)
- strategie de restructurare si sectoriala si functionala
- dezvoltare regionala

Schema realista a tranzitiei (5)

Crearea contextului international:
- organizare interna
- organizare regionala
- investitii directe
- convertibilitate externa
Avantajele terapiei graduale
Schema
impaca
nevoia
de
schimbare
rationala
cu
posibilitatea
asigurariiechilibrului schimbarii;
- etapizarea aplicarii masurilor de reforma.
Formula propusa de Grupa Agenda de la Viena are avantajul degajarii ei dintr-o
realitate concreta, care defineste contextul socio-economic postcomunist.
postcomunist.
Este o schema transformationala de natura liberala, in care grija pentru ca
efectele destructiei vechii economii si societatii sa nu copleseasca si sa
zadarniceasca efectele constructiei noii societati.
Schema graduala situeaza la locul sau important rolul unei instante de echilibru
al schimbarii cum este statul;
- misiunea de a supraveghea respectarea regulilor jocului, al
concurentei de piata.
Ce se aproprie si ce desparte schemele de tranzitie?
Schemele au ....formarea economiei de piata libera.
Masurile transformationale survin din valorile generice privind libertatea
individuala, asumarea riscului actiunii si responsabilitatea sociala pentru consecinte.
Declansatorul schimbarii este diferit (TS-liberalizarea preturilor; TG-contextul
normativ pentru decizia si actiunea individuala).
TS mizeaza pe asteptari abstracte, TG implica individul!
TG este produsul experientei practice a premiselor istorice ale schimbarii
declansate, iar TS este produsul experientei teoretice a schimbarii realizate in
istorie.

8| Pagina

ECONOMIA ROMANIEI

11.03.2013

CURSUL NR. 4
COMPLEXITATEA SCHIMBARII. TRANZITIA REALA
Modelul functional al tranzitiei postcomuniste:
triunghiul de foc (sau de aur) al tranzitiei;
triunghiul efectivitatii (sau al tranzitiei ca proces real);
triunghiul finalitatii tranzitiei.
Schema functionala a tranzitiei postcomuniste
Modelul functional al tranzitiei postcomuniste:
Tranzitia a debutat ca formula strategica de schimbare pe aliniamentele
liberalizare - stabilizare - restructurare (privatizare) (adica viziunea Consensului de
la Washington).
Accentul s-a vrut sa cada pe liberalizare si privatizare, ca refelex al unei
credinte ca acestea sunt procesele transformationale cu impact distructiv maxim
asupra esentei vechiului sistem economic.
1. Triunghul de foc al tranzitiei

O problema delicata a primilor ani de tranzitie a fost solutia

strategica a coordonarii celor trei procese ale tranzitiei (triunghiul de foc), ale carei
influente se constata si astazi.
Carcateristicile triunghiului de foc - triunghiul de foc al tranzitiei a fost:
1. Detonatorul exploziei vechiului model economic
2. Cel care a oprit inima economiei planificate introducand:
- libera initiativa
- rolul regulator al pietei
- propietatea privata
9| Pagina

ECONOMIA ROMANIEI

Se petrec transformarile in mod natural?

2. Triunghiul efectivitatii tranzitiei

Procesele specifice acestui triunghi constituie substanta tranzitiei, ceea ce o

face sa fie o transformare reala prin angajarea agentilor si mijloacelor rationale ale
schimbarii.
Importanta triunghiului efectivitatii
Asteptarea ca piata sa apara spontan ca efect al liberalizarii si privatizarii nu
are valoare pe termen scurt presupus de tranzitie;
- experienta arata ca piata s-a consolidat de-a lungul a sute de ani in tarile
capitaliste
Cum putem evita acest traseu al evolutiei? Sa folosim politicile publice,
strategiile de tranzitie.
Apeland la viziunea ca piata poate fi construita ca o institutie ce presupune
reguli, norme, legi, practici, experiente;
Folosind instrumente rationale de tintire a obiectivelor de etapa,
dimensionare a responsabilitatilor institutionale, mobilizare a resurselor,
prioritizarea sarcinilor.
Dar sa si incurajam modernizarea sistemului decizional al tranzitiei, sa sustinem
revolutia manageriala care vizeaza esenta noilor mecanisme economice.
3. Triunghiul finalitatii tranzitiei
Triunghiul crestere-dezvoltare-modernizare desavarseste schema tranzitiei.
Orice teorie a tranzitiei sfarseste prin a fi o teorie a cresterii, dezvoltarii si
modernizarii.

Schema functionala a tranzitiei

postcomuniste
Inducerea duratei
transformarii

crearea institutiilor

Declansarea revolutiilor
(eminamente politice)
10 | P a g i n a

ECONOMIA ROMANIEI

politici publice
sistemul decizional
Moderare graduala
datorita constructiei
institutionale si
amprentei contextului
social
Efecte care sa ateste
social schimbarea

liberalizare

Big-Bang

stabilizare

Declansarea tranzitiei
(esenta Consensului de
la Washington)

privatizare
crestere economica
dezvoltare

Semnale de iesire din

tranzitie

modernizare
GLOBALIZAREA
(a doua maternitate)

18.03.2013

CURSUL NR. 5
MAGISTRALELE TRANZITIEI. LIBERALIZAREA

11 | P a g i n a

ECONOMIA ROMANIEI

Tipurile liberalizarii
Care sunt principalele masuri de liberalizare?
Liberalizarea economiei
I.Tipurile liberalizarii:
Liberalizarea politica schimbarea de sistem:
societatea democratica (transferul puterii prin alegeri libere, drepturile si
libertatile individuale);
stat de drept (suprematia legii).
Liberalizarea economica:
libera initiativa;
proprietatea individuala.
Liberalizarea globala:
societate si economie descchise;
integrarea regionala;
globalizarea (glocalizarea).
Sensul liberalizarii
Procesul declansator al tranzitiei in orice formula de actiune (model de
tranzitie).
Conceptul este concordant cu preeminenta rolului individului in actiune.
Liberalizarea este calea care face posibila aparitia pietei:
libera initiativa;
proprietatea privata.
Principiul de structurare a contextului social pe baza de proceduri
participative.
Liberalizarea economica
Trecerea de la economia planificata, de tip socialist, la economia de piata, de
tip capitalist, presupune sub raport general, liberalizarea initiativei economice:
un sistem economic cu intrari si iesiri liberalizate.
Sensul: redefinirea rolului statului, trecerea sa din pozitia de control absolut al
economiei in cea de garant al regulilor jocului in conditiile liberei initiative.
Repozitionarea statului
Sunt inca dispute in definirea rolului statului:
mentinerea pozitiei de interventie pentru a asigura echilibrele in economie;
limitarea fortei statului de reglator al economiei de piata;
statul minimal, responsabil doar de asigurarea bunurilor publice.
In tranzitie este complicat de a da o solutie radicala in privinta
rolului statului:
este nevoie in schimbare de un punct de echilibru?
limitarea exceselor inseamna abordarea de tip cost/beneficiu a schimbarii?
demonopolizarea brusca duce la haos?
retragerea fara drept de apel a statului din pozitia de proprietar duce la o
reforma haotica a proprietatii?
crizele de innoire trebuie gestionate?
Stat si piata

12 | P a g i n a

ECONOMIA ROMANIEI

Liberalizarea ca proces declansator al tranzitiei nu inseamna radicala

paralizie a statului, lipsirea irationala a lui de implicare: statul gestioneaza
tranzitia ca proces real (crearea cadrului si angajarea mijloacelor schimbarii).
Limitarea interventiei administrative in procesele economice se gandeste pe
masura operationalizarii mijloacelor de control indirect al evolutiilor: crearea si
functionarea intitutiilor pietei.
Statul este responsabil de stabilizarea economica:
efectele liberalizarii genereaza dezechilibre acute;
functionalizarea institutiilor specifice pietei este continua;
stabilitatea economica a devenit o functie a statului.
II.Care sunt principalele masuri de liberalizare?
Masurile de liberalizare:
Liberalizarea preturilor
eliminarea controlului
eliminarea subventiilor
Liberalizarea comertului
concurenta interna
confruntarea cerere-oferta
infrastructura moderna; institutii
de control
bursele
de
marfuri;
piata
factorilor de productie
Liberalizarea fluxurilor externe
acces liber la import-export
sistemul taxelor vamale
integrarea in piete regionale

Crearea pietelor financiare

bursele de valori mobiliare
piata secundara
piata de capital
institutii de reglementare
Liberalizarea monetara
convertibilitate interna
schimb valutar liber
devalorizarea monedei
convertibilitatea externa
liberalizarea contului de capital.

Caracteristicile strategiei de liberalizare

Liberalizarea este o preconditie a pietei ca mecanism de reglare.
Efectivizarea valorilor economiei de piata:
crearea contextului socio-economic;
capacitatea de a face fata concurentei.
Liberalizarea este un proces spontan in privinta schimbarii regimului politic si
a dependentei externe.
Ultimul proces de liberalizare si cel mai complicat este liberalizarea contului
de capital.
Stadiul final al procesului de liberalizare
Liberalizarea contului de capital = intrari si iesiri complet libere.
Liberalizarea, in acceptiunea europeana, inseamna si standarde superioare in
realizarea unor procese evolutive complexe:
libera circulatie a bunurilor
libera circulatie a persoanelor
libera circulatie a serviciilor
libera circulatie a capitalului.
Conditionalitatile liberalizarii contului de capital:
13 | P a g i n a

ECONOMIA ROMANIEI

Inflatia sa fie predictibila;

Cursul de schimb
sa evolueze intr-un culoar neinflationist privind
raporturile cu euro si dolar;
Deficitul bugetului consolidat sa sa mentine in limite finantate neinflationist;
Datoria publica interna si externa sa aiba un serviciu finantabil fara
distorsiuni;
Sistemul de credit sa respecte reguli prudentiale precise;
Regulile jocului concurential sa fie respectate si se reglementeze strict
ajutorul de stat;
Mediul de afaceri si politicile publice sa fie transparente.
Cheia intelegerii liberalizarii
Problema liberalizarii circulatiei capitalului si formulei ei concentrate
liberalizarea contului de capital, este tripla:
a reglementarii sistemului de intrari si iesiri, pentru baza de inceput;
a stabilirii regulilor jocului dintre intrarile nete si iesirile nete de capital;
a supravegherii evolutiilor, in faza ultima, a liberalizarii propriu-zise.
In concluzie, liberalizarea contului de capital se face efectiv dupa incheierea
procesului de consolidare a capacitatii economiei de a reproduce conditiile
stabilizarii si dupa ce restructurarea va compensa efectele negative ale eliminarii
componentelor vechiului model economic.

14 | P a g i n a

ECONOMIA ROMANIEI

25.03.2013

CURSUL NR. 6
MAGISTRALELE TRANZITIEI. STABILITATEA

Tipologia stabilitatii
Sensul stabilitatii economice
Controverse privind stabilitatea
Macrostabilizarea economica
Microdinamizarea
Problema cea mai complicata a stabilitatii Inflatia

Stabilitatea este o tinta strategica de care depinde reusita tranzitiei.

Stabilitatea are diverse abordari:
Politica: transferul pasnic al puterii, functionarea democratiei
si a
pluripartidismului.
Economica: -macroeconomica: refacerea echilibrelor, reluarea productiei.
-microdinamizarea: dezvoltarea sistemului de companii,
competitivitate, crestere etc.
Sociala: echilibrul social, formarea clasei mijlocii.
Sensul stabilitatii economice
Stabilitatea este stalpul de rezistenta al tranzitiei:
liberalizarea este energia schimbarii (a constructiei)
restructurarea (privatizarea) este substanta schimbarii.
Stabilitatea vizeaza:
functionalitatea fundamentelor economice (efectul);
proportiile rationalitatii (corelatiile);
echilibrele generale macroechilibrele (intrari-iesiri, venituri-cheltuieli,
cerere-oferta);
echilibrele structurale (sectoare, ramuri, produse);
echilibre strategice (competitivitatea, insertia pe piete regionale);
structura sistemului de companii;
finalitatea sociala a economiei.
Controverse privind stabilitatea
Stabilitatea tratata ca refacerea de dupa razboi:
- destabilizarea si pierderile pentru unii o fatalitate;
- teoretizare distrugere creatoare.
In cat timp se recupereaza decalajele (pierderile)?
nivelul din 1914 recuperat in 1924
nivelul din 1938 recuperat in 1950
nivelul din 1989 recuperat in 2004
- comparatii emotionale.
Recesiunea transformationala (criza de innoire).
Daca in 2004 s-a revenit la volumul PIB din 1989, la celelalte caracteristici se
inregistreaza decalaje serioase: recuperarea volumui PIB nu a insemnat si
15 | P a g i n a

ECONOMIA ROMANIEI

recuperarea efectelor de bunastare, iar performanta economica are o dificultate

structurala.
I. Macrostabilitatea economica
Masuri de stabilitate:
Reducerea deficitelor bugetare
prioritate: reducerea cheltuielilor (reducerea cheltuielilor administratiei,
eliminarea subventiilor)
marirea bazei de impozitare (cat mai putine, de la tot mai multi)
accent pe impozitele indirecte
Politica monetara restrictiva
scumpirea creditului
dobanzi reale pozitive
reducerea dezechilibrelor externe
controlul pretului monedei
Controlul strict al inflatiei
politica salariala neinflationista
eliminarea finantarilor gaurilor negre
finantarea externa a deficitelor (echilbrul finantarii externe).
II.

Microdinamizarea
Microdinamizarea are drept componente:
dezvoltarea intensiva cresterea ratelor de performanta raportate la cifra
de afaceri;
dezvoltarea extensiva aparitia a noi intreprinderi viabile;
liberalizarea intrarilor si iesirilor in sistemul de companii.

Microdinamizarea readuce in atentie investitiile, creste capacitatea de absortie

a know-how-ului economiei performante (pe filiera ISD). Scaderile ratei
investitionale sub 20% - efecte de subdezvoltare (ideal 30% pentru convergenta).
Corelatie PIB investitii.
Sensul microdinamizarii
Microdinamizarea vizeaza cresterea productivitatii muncii si respectarea
corelatiilor fundamentale:
dezechilibrul accentuat intre alocarea resurselor de munca si eficienta
utilizarii lor (corectie).
dezechilibrul intre eficienta factorului munca si remunerarea acestuia
(corectie).
Concluzia: reforma economiei
genereaza restructurare!

romanesti

inseamna

microdinamizare,

care

III. Problema cea mai complicata a stabilitatii

Controlul inflatiei:
actionarea asupra cauzelor structurale
cauza: cresterea preturilor datorita productivitatii scazute
tehnologii si tehnici depasite;
costuri materiale si energetice foarte ridicate;
scheme salariale si forta de munca excesive.
16 | P a g i n a

ECONOMIA ROMANIEI

cauze la nivelul distributiei: multiplicarea verigilor intermediare

politici fiscale restrictive
politici monetare restrictive
dezavantaj: nu actioneaza asupra cauzelor structurale
avantaj: calmeaza rapid inflatia si se obtine stabilizarea preturilor.
Controlul inflatiei
Pentru Romania, batalia pentru reducerea inflatiei are ca miza ca pe termen
mediu sa se inscrie inflatia sub nivelul de 3%, utilizand mix-uri de politici centrate
pe reforma structurala a economiei.
Controlul inflatiei cere controlul sever al deficitelor interne si externe,
care sa se mentina in limite finantabile neinflationiste.
Stabilizarea economiei este atinsa in conditii de crestere si devoltare
durabila si demodernizare compatibile cu pattern-ul european.
Stabilizarea ramane un obiectiv prioritar al economiilor in tranzitie pentru a
limita dezechilibrele specifice transformarilor accelerate si radicale.
Functiile stabilitatii
Stabilizarea are drept scop echilibrul favorabil al efectelor benefice ale
structurarii economiei de piata libera sa fie constant mai mari (sau pe termen scurt,
cel mult egale) fata de efectele obtinute prin destructia vechii economii.
Stabilizarea este o magistrala indispensabila a economiei deoarece asigura
acesteia credibilitate si aderenta sociala si se consuma cat se produce.
Stabilizarea presupune functionalizarea instrumentelor controlului
indirect, prin intermediul politicilor monetare.
Problema cheie a stabilizarii este controlul inflatiei.
Adevarata cale de obtinere a stabilizarii economice este reforma
structurala sustinuta de politici monetare si fiscale, dar si industriale, comerciale si
sociale adecvate scopului.

17 | P a g i n a

ECONOMIA ROMANIEI

01.04.2013

CURSUL NR. 7
MAGISTRALELE TRANZITIEI. RESTRUCTURAREA
Care
-

sunt finalitatile proceselor tranzitiei?

Liberalizarea crearea pietei (procesual = energia schimbarii);
Stabilizarea functionarea normala (procesual = stalpul de rezistenta);
Restructurarea adaptarea la piata (procesual = substanta schimbarii)
Privatizarea consolidarea si eficientizarea pietei.

Restructurarea
Restructurarea proprietatii
Privatizarea in Romania
Caracteristicile restructurarii
Cel mai apropriat sens de tranzitie ca proces real;
Formula care contine traiectorii spre economia de piata functionala;
Combina aspectele regresive ale vechiului mecanism cu aspectele emergente
de economie de piata
Restructurare: chiar reforma economiei;
Cel mai costisitor proces a generat retineri;
A fost subminata de aliniamentul ei privatizarea asupra careia s-a centrat
atentia.
Continutul restructurarii
Restructurarea vizeaza:
a) aspecte macroeconomice:
o de reconfigurare a economiei (centrarea pe piata);
o de infrastructura (tehnica si institutionala);
o de competitivitate (insertia pe piete externe);
o privatizare;
o banci, sistem fiscal, reforma structurala, crearea pietelor, protectia
sociala.
b) aspecte microeconomice:
o centrarea strategiei de integrare pe piata (strategii, programe,
restructurare vs. privatizare);
o noile intreprinderi calea naturala de reforma;
o ISD.
Mizele restructurarii
Restructurarea trebuie vazuta ca o afacere. Este un proces costisitor:
investitii capitalizare.
Adevarata reforma a economiei: miza este:
18 | P a g i n a

ECONOMIA ROMANIEI

Randamentul;
Competitivitatea;
Concurenta;
Capacitatea de a crea piete.

Solutii conflictuale (Economie Societate - Politica). Imbinarea politicilor de

restructurare cu celelalte politici.
Restructurarea proprietatii
Cel mai important proces al restructurarii este privatizarea.
Transformarea proprietatii procesul cu miza politica cea mai mare: prin
reforma proprietatii se pun bazele tipului de societate structurata pe principiile
democratiei si statului de drept.
Sensul transformarii: trecerea de la proprietatea socialista, unica, a
intregului popor, la proprietatea privata.
Continutul restructurarii proprietatii
Procesul general de reforma a proprietatii modificari in structura
proprietatii. Adecvarea acesteia la specificul economiei de piata de tip
capitalist;
Procesul de privatizare transfer al proprietatii de la stat la particulari.
Circulatia proprietatii trecerea de la un proprietar la alt proprietar sub
aspect comercial si juridic.
Schimbarea regimului proprietatii, adica modificari in statutul general al
proprietatii pe baza legala : constitutie ocrotire si garantare.
Istoric: s-a trecut de la intentiile de reformare a proprietatii socialiste la cele de
transformare a institutiilor si relatiilor de proprietate.
Formele si continutul restructurarii proprietatii
Privatizarea (definitie restransa) transfer legal al drepturilor de
proprietate de la stat la agentii privati:
dreptul exclusiv de a folosi si dispune de proprietate;
dreptul exclusiv de a beneficia de pe urma exploatarii proprietatii;
dreptul detinatorului de a lichida dupa cum crede de cuviinta proprietatea;
dreptul de a hotari asupra propriei persoane.
Privatizarea (definitie larga) masurile care contribuie la limitarea
implicarii statului in activitatea economica. Privatizarea in sens larg echivalenta
cu liberalizarea proprietatii. Circulatia libera a proprietatii (restrictii: proprietatea
funciara, regiile autonome).
Privatizarea ca proces de creare de noi intreprinderi. Calea naturala:
aspecte discutabile ale abordarii privatizarii.
Obiectivele privatizarii
politice: transferul proprietatii de stat si aparitia unei noi clase de
antreprenori.
etice: returnarea proprietatii celor care au fost deposedati prin nationalizare
si acordarea de prioritate angajatilor.
cresterea eficientei: eficienta alocativa.
19 | P a g i n a

ECONOMIA ROMANIEI

financiare: venit bugetar si stabilizare controlul lichiditatii.

Formele privatizarii in Romania
Privatizarea de masa ca transfer fara echivalenta valorica:
- privatizarea ca act de deplasare sociala
- 30% din capitalul social a fost redistribuit dupa criterii noneconomice
(cupoane).
Consecinte:
S-a creat o proprietate nepersonalizata; a legat indirect individul de obiectul
proprietatii, fara a se implica in performantele proprietatii;
S-a zadarnicit procesul de reforma a mentalitatii, de la cea motivata social, la
cea motivata individual;
S-a perpetuat inclinatia spre paternalism;
S-a amanat aparitia atitudinii antreprenoriale, a vocatiei investitionale si a
asumarii riscului.
Privatizarea institutionala, prin gestionarea proprietatii de catre F.P.P. (ulterior
S.I.F.) si de F.P.S. (ulterior agentii, birouri, AVAS etc).
un interpus intre actionari si intreprinderi;
practici precare de gestionare (dividende minime sau zero);
privatizarea s-a golit de continut, nu a sprijinit aparitia responsabilitatii
individuale pentru privatizare. Sistemul institutional s-a dovedit profitofag, costurile
de functionare fiind enorme (consilii de administratie, clientelism politic etc);
acumularile de capital au fost nesemnificative.
Privatizarea de tip popular (vanzarea catre salariati):
confuzionarea relatiilor dintre proprietar si salariat; suprapunerea conditiei
de salariat cu cea de proprietar; conflict de interese;
absenta managementului motivat de profit;
precaritatea culturii democratiei si a antreprenoriatului, dar si a legalitatii
subcapitalizare excesiva
amanarea concentrarii proprietatii pe calea pietei de capital
atragerea de capital strain fara performante economice, manageriale si
financiare.
Crearea de proprietate ca asumare a liberei initiative si a riscului investitional
(antreprenoriatul). S-a acordat atentie prea mare privatizarii, transferului de
proprietate si mai putin crearii de proprietate prin initiativa privata, calea naturala
spre capitalism.
- Privatizarea cu capital strain.
- Restituirea proprietatilor confiscate.
In agricultura: privatizare prin retrocedare; faramitare a proprietatii agricultura de
subzistenta.
Probleme ale privatizarii in Romania
Privatizarea a fost o optiune politica larga conditionalitate externa.
Marimea si viteza privatizarii;
Variante: privatizare limitata / privatizare cvasitotala;
20 | P a g i n a

ECONOMIA ROMANIEI

In favoarea cui se face privatizarea?

Raportul privatizare management: cu ce trebuie sa inceapa restructurarea?
Finalitatea privatizarii, a reformei proprietatii in general formarea agentilor
motivati ai pietei.
Viziunile privatizarii in Romania
Grupul intereselor capitalului industrial (tehnocratii);
Proletariatul industrial (vanzarea catre salariati);
Grupul liberal (privatizarea sub orice forma si pret);
Grupul restitutionalistilor;
Grupul exportatorilor;
Grupul tehnocratilor din agricultura.
Consecinte ale privatizarii in Romania
Viziunea ideologica asupra tranzitiei a facut din privatizare un teren de disputa:
s-a rezervat un sector important de economia administratiei (regii
autonome considerate strategice);
s-a acordat gratuit populatiei circa 1/3 din economie prin intermediul
cupoanelor de privatizare si al certificatelor de proprietate;
privatizare catre angajati (mebo);
cedarea salariatilor a unor procente de actiuni din privatizarea marilor
companii (energie, banci 5-8%).
Privatizarea a inceput dinspre periferia economiei (servicii, distributie) spre
centrul economiei (industrie).
Valoarea activelor privatizate a fost invers proportionala cu timpul la care s-a
facut privatizarea!
Perioad
a
19901996
19972000
20012004

Capital
social %
1%

Valoarea in $ a 1% din capitalul

social privatizat
118 mil

1%

57 mil

1%

44 mil

Dilemele privatizarii in Romania

Ce tip de capitalism prefigureaza privatizarea noastra?
expertiza
dimensiunea sociala
investitiile de modernizare
protectia mediului
sanctiuni de piata (sau de concurenta neloiala) pentru vanzarea de catre
proprietar a activelor
managementul dovedit
21 | P a g i n a

ECONOMIA ROMANIEI

Cum s-a rezolvat raportul capital autohton capital strain in privatizare?

Provocarile privatizarii
Privatizarea nu este un scop in sine, ci o cale inevitabila pentru a se ajunge la
noul mecanism, de piata al economiei.
Este greu sa stabilim o relatie directa doar intre o privatizare a unei structuri
economice cu intrari si iesiri liberalizate de factori, in conditiile eliminarii
monopolului/controlului statului/ dependentei de buget.
Evolutia spre economia de piata pe calea privatizarii a fost ocolitoare,
ezitanta sau inadecvata.
Privatizarea a fost greu acceptata ca o solutie de a se schimba accentul in
sistemul de interese, de la cel general si de grup la cel individual.

11.04.2013

CURSUL NR. 8
- s-a schimbat data si ora cursului.
Recapitulare: tranzatia de tip comunist (comandata) la piata libera economica
(terapie soc vs. terapie graduala).
- pentru a intra un UE trebuie sa avem: liberalizarea contului de capital.
Procesul de tranzitie presupune:
liberalizare;
privatizare;
restructurare.

Politica monetara a BNR-ului

I.
II.
I.

Stabilirea instrumentelor de politica monetara specifice unei

economii in tranzitie.
Trebuie sa isi aleaga strategia de politica monetara cea mai
eficienta.
Stabilirea instrumentelor de politica monetara specifice unei economii in
tranzitie.

1. In 1992, BNR introduce RMO in valuta si lei.

2. In 1997, BNR introduce operatiunile de open-market:
a) Atragerea de depozite / acordarea de credite

22 | P a g i n a

ECONOMIA ROMANIEI

3%, 5% -> rata dobanzii de politica

monetara
Principalul instrument pe care BNR-ul l-a folosit incepand din 1997 este
instrumentul de atragere de depozite (instrument de absortie monetara) si acordare
credite (instrument de injectie monetara).
Rata dobanzii propusa de BNR la atragerea de
depozite cu scadenta la o luna reprezinta rata
dobanzii de politica monetara (rata de referinta) ->
1 luna.
b) Facilitati de credit / depozit: instrumente
over-night -> 1 zi
c) Swap valutar
d) Emisiunea de certificare la depozit / credit -> 3 luni
e) Vanzari / cumparari de titluri de stat
f) Vanzari / cumparari de certificate etc.
3. Interventiile pe piata valutara.
II.

Strategia de politica monetara

a) Tintire a agregatelor monetare

b) Tintire a cursului de schimb
c) Tintirea inflatiei
a) Tintirea agregatelor monetare: M1, M2, M3 -> ele sunt o masura a masei
monetare si depind de gradul de lichiditate.
Strategia de politica monetara presupune de fapt modalitatea pe care o alege o
banca centrala, prin care banca centrala atinge acelasi obiectiv: stabilitatea
preturilor astfel:
Strategia de tintire a agregatelor monetare presupune folosirea ca obiectiv
intermediar a unui agregat monetar, in Romania avem M2.
Tintirea cursului de schimb foloseste cursul de schimb ca obiectiv
intermediar.
Tintirea inflatiei foloseste ca obiectiv intermediar output gap (dacalaj de
productie / deviatie PIB).
- ecuatia cantitativa: M * v = P * y

pe termen lung: y -> 0

23 | P a g i n a

ECONOMIA ROMANIEI

=> demonstreaza relatia directa M2 -> P

Ipoteza de neutralitate a preturilor pe TL (cu cat creste M, cu atat cresc si P).

Aceasta strategie se bazeaza pe relatia pe termen lung dintre
cresterea agregatelor monetare si cresterea preturilor (P) conform ecuatiei
cantitative a banilor. Principalul avantaj al acestei strategii consta in faptul ca poate
evolua spre deosebire de tintirea inflatiei, atat socului dinspre cerere cat si socurile
dinspre oferta, respectiv atat cele care vin din piata interna sau pe canalul preturilor
din import.
Principalul dezavantaj al aceste strategii este instabilitatea cererii
de bani, motiv pentru care s-a renuntat la aceasta strategie in anul 2005.
M2 contine:
d pasiva
N (numerar)
d titluri de stat
D (depozite) la vedere
D la termen
IPC, IIe -> rata anticipata a inflatiei
D de economii
DeCs: deprecierea asteptata a cursului de
D in valuta
schimb.
Daca CB (cererea de bani) nu e stabila => OB (oferta de bani) nu e stabila.

18.04.2013

CURSUL NR. 9
15 august 2005 Romania a adoptat strategia de tintire a inflatiei.
Principalele conditii pt care Romania nu a putut trece la inflation targeting :
1) Nu a avut inflatie de o singura cifra
2) Dominanta fiscala presupune o prezenta ....... a statului prin intermediul
Ministerului de Finante pe plan financiar intern. Cresterea cererii guvernamentale
pentru fonduri imprumutabile conduce la o crestere ....... si limiteaza creditele
acordate sectorului guvernamental (efect de evictiune/crowding out)
3) Capacitatea de prognozare a inflatiei ....... un model econometric pe baza
caruia sa se poata prognoza o tinta apropiata de inflatia reala.
Modelul simplificat de functionare a tintirii inflatiei in Romania
reprezentare grafica si algoritm
Tintirea inflatiei () :
Canalul dobanzii
Canalul cursului de schimb
Canalul asteptarilor inflationiste (Et)

24 | P a g i n a

ECONOMIA ROMANIEI

I canal

al II-lea canal

IPC:
Core inflation (inflatia de baza): acea parte din IPC ce poate fi controlata de
BNR prin impulsurile de politica monetara / canale de transmisie.
Preturile administrare sunt preturi fixate de stat, neliberalizate
Preturile volatile (LFO) depind de vreme; LFO= legume, fructe, oua -> seceta.
-> la deprecierea leului avem: cresterea exporturilor (+), scaderea importurilor(-).

Preturile aministrate si volatile reprezinta acea componenta din IPC ce nu poate fi

controlata de Banca Centrala. Important este ca aceasta componenta sa fie cat mai
mica pentru ca impactul unui soc de natura nemonetara (seceta) sa nu fie
semnificativ asupra IPC-ului.
Deprecierea leului:
Exporturile cresc (+)
Importurile scad
Efect de avutie (-)
Aprecierea leului:
Exporturile (-)
Efectul de avutie (+)
BNR are in prezent un model de prognozare si estimare a canalelor de transmisie
a politicii monetare specifice economiei romanesti astfel:
Se constituie:
1. O ecuatie de tip Curba Phillips care va lega inflatia din momentul T de
modificarea output-gap-ului (t de Yt), economie care ne va arata cu cat ar trebui sa
se modifice cererea agregata (CA) in economia Romaniei, astfel incat inflatia sa
atinga tinta propusa initial cu marjele de fluctuatie stabilite de BNR astfel:
3%
+/- 1%
25 | P a g i n a

ECONOMIA ROMANIEI

t = 1* int + (1 - 1) * ext + 2 * Yt + t
int = 3 + t * Et+1 + (1 - 3) * t-1
a.Anticipatiile inflationiste
b.componenta backward looking
/componenta forward looking
Cauzele pentru care BNR nu a atins tinta inflatiei:
Politica fiscala prociclica
Inflatie structurala : structurarea Romaniei (productivitate)
Componenta din IPC ce nu poate fi controlata > 40% in Romania
Ecuatia (a.) arata in ce masura inflatia este influentata de decalajul de productie,
si mai ales cu cat (coeficientul 2).
Inflatia interna care contine o componenta de anticipari rationale si una de
anticipari adaptive.
(b.) Componenta backward looking in Romania este cea care asigura
persistenta inflatiei.
t contine influenta altor variabile asupra inflatiei ce nu au fost initial luate in
considerare.

25.04.2013

CURSUL NR. 10

=> cresterea PIB-ului => scaderea somajului

1. Ecuatia de tip curba Phillips
2. Ecuatia de tip CA
Yt = 1 * d + 2 * Cs + t

ex: cu cat modific d pentru a avea 4

pt CA si 2 pt IPC

cu cat se modifica dcu cat se modifica cursul de schimb

influenteze

alte variabile care ar putea sa

26 | P a g i n a

ECONOMIA ROMANIEI

Ecuatia cererii agregate imi arata modul in care se comporta decalajul de

productie ca urmare a modificarii ratei dobanzii (d) de politica monetara, respectiv
a cursului de schimb.
Variabila t cuantifica socul asupra decalajului de productie neidentificate, altele
decat dobanda , respectiv cursul de schimb si care sunt semnificative din punct de
vedere statistic si economic.
i = d -Ett+1
dr = dn inflatia

dr: rata dobanzii reale

dn:

rata

dobanzii

nominale

3. Functia de reactie a politicii monetare => regula de tip Tayler

dt = 1 ( - *) + (y - y*)
>1
inflatia curenta inflatia tinta

PIB curent

PIB potential

Daca > * => BNR-ul creste rata dobanzii d

ex: 1=1,5 =>
2 este pozitiva (>0);
cand 2=0 -> BNR-ul are o strategie
stricta a inflatiei
Politica de tintire a inflatiei poate fi strategie de tintire fixa stricta sau flexibila.
Strategia de tintire stricta presupune ca BNR nu i-a in considerare economia reala
atunci cand i-a decizii de modificare a d de politica monetara. Spunem ca BNR are
o strategie de tintire a inflatiei stricta atunci cand 2=0 .
In Romania, 2=0,8. Coeficientul 1 trebuie sa fie mai mare decat 1 deoarece
atunci cand inflatia curenta din Romania depaseste inflatia tinta fixata de BNR, BNR
decide sa cresca dobanda dar mai mult decat se modifica inflatia.

Agresivitatea Bancii Centrale se refera la cat de mult creste dobanda cu impac

asupra economiei reale atunci cand inflatia realizata va depasi inflatia tinta. Daca
regula de politica monetara este mai flexibila, atunci inseamna ca asteptata este
urmarita pe TM si realizata in mod gradual astfel incat sa nu afecteze ceea ce se
intampla in economia reala.
O strategie stricta va presupune aducerea inflatiei in nivelul tinta pe TS cu efect
majore asupra economiei reale.

27 | P a g i n a

ECONOMIA ROMANIEI

Politica fiscala in Romania

I)
II)
III)

Deficit bugetar
Datoria publica
Venituri bugetare si cheltuieli bugetare

-> veniturile bugetare reprezinta 33% din PIB

-> cheltuielile bugetare au avut probleme de ineficienta
I)
Deficitul bugetar (DB) consolidat
- www.mfinante.ro -> buget general consolidat (BGC).
Romania a avut 2 mari probleme:
componenta structurala a acestuia
sustenabilitatea acestuia
DB = DC + DS

ex: DB = 8% + 0%

DB este format din componenta ciclica (componenta strict senzitiva de

activitatea economica) si componenta structurala (componenta independenta de
ciclicitatea din economie).
DC (deficitul ciclic) = Venituri ciclice Cheltuieli ciclice
Veniturile ciclice: sunt acea parte din veniturile totale ce vin la buget doar
daca este expansiune si dispar de la buget atunci cand intra in recesiune.
- cate vin la buget ca urmare a expansiunii => crestere;
- cate nu vin la buget ca urmare a recesiunii => scadere
Cheltuieli ciclice: vor fi in exclusivitate cheltuielile cu somerii dependente de
activitatea economica. In perioada de expansiune componenta bugetara
ciclica va fi excedentara, iar in perioada de recesiune, aceasta va fi deficitara
->
- in expansiune, daca activitatea economica creste => cheltuielile scad <0
(devine excedent)
- in recesiune, daca activitatea economica scade => cheltuielile cresc
DS (deficitul structural) = Venituri structurale Cheltuieli structurale
Veniturile structurale: masa critica a veniturilor bugetare totale ce va adusa
la buget indiferent de ciclicitatea din economie (statul le are indiferent de
recesiune/expansiune)
Cheltuielile structurale: toate celelalte cheltuielile bugetare, mai putin cele cu
somerii.
Daca:

DS=0 => Vstruct-Chstruct=0

DS>0 => Chstruct au luat si din Vciclice deoarece Chstruct>Vstruct

Soldul structural in Romania a fost extrem de ridicat (aproape de 10%: 2 cifre,

doar Grecia a mai fost in aceeasi situatie), motiv pentru care in Romania politica
28 | P a g i n a

ECONOMIA ROMANIEI

fiscala a fost puternic prociclica (expansiune; a supraincalzit economia, a adancit

recesiunea) atat in perioada de expansiune atunci cand soldul structural a crescut
supraincalzind economia, cat si in perioada de recesiune atunci cand a trebuit sa
deficitul bugetar sa scada adancind recesiunea.
Functia de stabilizare (anticiclicitate) a politicii fiscale poate fi indeplinita doar
daca componenta structurala bugetara ar fi limitata la o valoare cat mai aproape de
0 (vezi Tratatul Fiscal semnat in martie 2012 de Romania). Asta inseamna ca
veniturile structurale ale unei tari acopera aproape in totalitate cheltuielile sale
structurale.
O componenta bugetara structurala echilibrata ar asigura acumularea de venituri
in perioada de expansiune, atunci cand componenta ciclica este excedentara,
respectiv in recesiune aceasta acumulare va fi folosita pentru a stimula economia.

29 | P a g i n a