ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE TEORETICA SI APLICATA

ECONOMIA ROMANIEI

STUDIU DE CAZ

TERAPIA DE SOC VS TERAPIA GRADUALA

CAZUL POLONIEI SI UNGARIEI
CE DRUM ALEGEM CATRE ECONOMIA DE
PIATA?

Bucuresti
2014

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE TEORETICA SI APLICATA

CUPRINS

INTRODUCERE
CAPITOLUL 1 NOTIUNI TEORETICE
1.1. PROCESUL DE TRANZITIE
1.2. TERAPIA DE SOC
1.3. TERAPIA GRADUALA
CAPITOLUL 2 TRANZITIA TARILOR EUROPEI CENTRALE SI DE EST
1.1. CAZUL POLONIEI
1.2. CAZUL UNGARIEI
CAPITOLUL 3 CAZUL ROMANIEI
CAPITOLUL 4 CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

Bucuresti
2014

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE TEORETICA SI APLICATA
INTRODUCERE

Acest proiect are la baza analiza stabilitatii la nivel macroeconomic si a politicii de

ajustare structurala care urmaresc atingerea echilibrului economic general. Subiectul este destul
de important atat pentru tarile foarte dezvoltate cat si pentru cele aflate in tranzitie catre o
economie de piata.
Lucrarea este structurata in asa fel incat sa cuprinda aspectele necesare pentru a putea
concluziona referitor la Ce drum alegem catre Economia de piata, structura regasindu-se astfel:
Capitolul 1 Notiuni teoretice, Capitolul 2 - Tranzitia tarilor din Europa Centrala si de Est,
Capitolul 3 Cazul Romaniei si Capitolul 4 Concluzii.
In primul capitol sunt cuprinse aspecte teoretice cu privire la procesul de tranzitie si
importanta acestuia, la metodele de tranzitie si etapele de elaborare ale acestora. Urmatorul
capitol prezinta doua cazuri practice ce au in mijlocul lor tari din Europa Centrala si de Est si
evolutia lor catre o economie de piata. Capitolul al treilea face referire la cazul Romaniei, situatia
cu carea aceasta se confrunta in procesul tranzitional. Sfarsitul acestei lucrari desprinde in urma
descrierilor din cele trei capitole aspecte despre economia de piata si drumul spre aceasta.
Ceea ce am vrut sa evdentiem prin acest proiect se refera la faptul ca tranzitia la un nou
sistem economic necesita mari schimbari din punctul de vedere al economiei ducand astfel la
dezechilibre profunde precum descresterea PIB-ului, cresterea inflatiei si a somajului, deficit
bugetar, dezechilibru al investitiilor straine si a balantei comerciale. Important este ca teoria
economica sa gaseasca raspunsuri la aceste probleme si sa descopere cele mai eficiente politici
economice necesare pentru dezvoltarea economica.

Bucuresti
2014

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE TEORETICA SI APLICATA
CAPITOLUL 1 NOTIUNI TEORETICE
1.1 PROCESUL DE TRANZITIE
Trecerile de la un tip de organizare sociala la altul sunt foarte diferite, mai lesne sau
instantanee, pasnice sau brutale, exteriorizare a vointei unui grup restrans sau consensuale,
inspirate dintr-un spatiu anume sau importate, cu success imediat sau actionand ca o bomba cu
efect intarziat. Unele au insemnat inovare sociala , altele doar o corectie a excrescentelor unui
mod de organizare sociala. Sunt cazuri de inadecvare cu valorile umane traditionale, dupa cum
sunt si cazuri care exacerbeaza aderenta doar la unele valori .(Dinu Marin, 2005).
Pe masura ce s-au cumulat cat mai multe informatii s-a ajuns la concluzia ca, singurul
concept politic care ar putea sa ordoneze societatea este democratia. Dar cu toate acestea lumea
s-a scindat in doua, pe de-o parte cea comunista, iar pe de alta parte cea capitalista. Tarile
capitaliste marginindu-se la confortul propriu au evoluat ignorand ceea ce se intampla in tarile
sovietice.
Marea tranzitie a dus de la industrialism la societatea informationala pe calea
democratiei a cuprins doar tarile comuniste, iar tarile comuniste aveau doar o singura alternativa,
aceea de a intra in marea tranzitie.
Un pas important in ceea ce priveste procesul de tranzitie este chiar stabilirea idealului
spre care tinde tranzitia, desi pare o operatie destul de simpla, tranzitia este o lucrare extrem de
complexa. Nu se stabileste suficient punctual de plecare si nici punctul de sosire, tocmai functiaobiectiv nu este suficient de clara, sau indeajuns de transparenta, chiar in ceea ce priveste
perceperea sa ca ideal. Este un adevar recunoscut ca nu exista experienta practica anterioara care
sa fi permis teoretizarea unei astfel de transformari.

1.2 TERAPIA DE SOC

Ajustarea economiilor in tranzitie a avut originea, in principal, in doua abordari care au
dominat dezbaterea academica: terapia de soc si terapia graduala. Termenii sunt preluati din
domeniul medical si inseamna doua modalitati diferite de a trata boala: prima fiind rapida si
coerenta, induce un soc general care redreseaza organismal si ce-a dea doua foloseste tratamente
in doze mici si obtine redresarea afectiunilor cu un nivel scazut de risc.
Modelul terapiei soc a fost lansat initial de catre Jeffrey Sachs (1990) si continea o serie
de recomandari si sugestii de tranzitie. Acestea presupun liberalizarea imediata si
neconditionata a pietelor, in fond a preturilor, controlul deficitului bugetar si al balantei
comerciale prin masuri de tip monetarist, subsumate ideii de macrostabilizare si privatizare
accelerate, de monopolizare a economiei si deschiderea neconditionata a acestei piete externe
consolidate, ceea ce reclama ca imediata convertibilitate interna (Dinu Marin, 2005).
In viziunea terapiei de soc viteza transformarilor este esentiala pentru a se putea evita
Bucuresti
2014

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE TEORETICA SI APLICATA
riscul scaderii bruste a aderentei sociale la tranzitie. Populatia ar trebui sa prezinte un entuziasm
specific pentru schimbare, deoarece altfel nu ar functiona ideile de sacrificiu.
Ceea ce propuneau teoreticienii terapiei de soc sau ai Consensului de la Washinton
era un set de zece politici economice prin care se facea tranzitia:
-

Disciplina fiscala este recomandat un deficit scazut pentru ca finantarea lui sa fie
neinflationista;
Prioritatile cheltuielilor publice Guvernele trebuie sa redirectioneze cheltuielile de la
domeniile sensibil politice catre domenii neglijate (educatie, sanatate, cercetare);
Reforma fiscala largirea bazei fiscale si diminuarea ratelor marginale de impozitare;
Liberalizarea financiara diminuarea de catre piata a ratelor dobanzii si eliminarea
influentelor politice;
Ratele de schimb - economiile au nevoie de rata de schimb valutar stabilita la un nivel
suficient de competitiv pentru a induce o crestere economica rapida, prin exporturi si
atragerea de capital strain;
Liberalizarea schimburilor comerciale restrictiile cantitative ar trebui sa fie inlocuite
rapid prin taxe vamale, iar acestea sa fie diminuate progresiv;
Investitii straine directe - se recomanda eliminarea barierelor ce optureaza intrarea de
capital strain si asigurarea conditiilor pentru concurenta nediscriminatorie;
Privatizarea - in scopul cresterii eficientei alocarii resurselor si degrevarii bugetului
public, intreprinderile de stat ar trebui privatizate;
Dereglementarea - guvernele ar trebui sa abandoneze reglementarile care restrictioneaza
intrarea de noi firme competitia;
Drepturile de proprietate - sistemul legal ar trebui sa ofere garantarea drepturilor de
proprietate private , fara costuri excesive.

In ciuda solidelor argumente teoretice, terapia de soc a reprezentat mai mult exceptia
decat regula de transformare structurala, critica venind in mare parte din ideile adeptilor
gradualisti, acestia criticand in special perspectiva privatizarii rapide , soc, datorita urmatoarelor
aspect: imposibilitatea eliminarii statutului si a institutiilor acestuia din economie, scaderea
dramatica a outputului, diminuarea substantial a nivelului de trai si inegalitatea flagranta a
distributiei venitului. (Isan, 2002).
In realitate, reprosurile acestea sunt cauzate de mostenirea si mentinerea vechilor institutii
precum si de functionarea fortata intr-un sistem concurential al firmelor de stat cu tinerele
initiative antreprenoriale.

Bucuresti
2014

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE TEORETICA SI APLICATA
1.3 TERAPIA GRADUALA
Dupa un interval de timp, initiatorii modelului terapiei de soc, au adus corectii importante, si
s-a acordat o atentie speciala infiintarii si functionalizarii institutiilor economiei de piata.
Abordarile corective au facut ca terapia de soc sa accepte, progresiv si fatal in ceea ce priveste
filosofia ei,aspecte de forma graduala. Faptul in sine a insemnat nu doar o victorie a realismului
si pragmatismului viziunilor asupra tranzitiei, ci si un puternic salt inainte in consolidarea
economiei de piata functionale. In plus, s-a creat suportul motivatiei nationale pentru creativitate
in materie de strategii de reforma, abandonandu-se moda adoptarii invariabile de retete
teoreticeprefabricate (Dinu, Marin 2005).
Aproape de realitatile tarilor din Europa Centrala si de Est s-a dovedit a fi conceptia
privind tranzitia exprimata de Grupul Agenda de la Viena care observa ca exista trei masuri
fundamentale adoptate de toate tarile Europei de Est in procesul de tranzitiei: liberalizarea
economica prin desfiintarea controlului asupra preturilor si productiei; stabilizarea
macroeconomica prin controlul masei monetare si prin eliminarea deficitului bugetar; vanzarea
proprietatii de stat ctre persoane si corporaii particulare.
Etapele tranzitiei, in opinia Grupului Agenda, trebuie sa urmareasca cinci etape si anume,
in primul rand crearea contextului social-economic care fundamenteaza deciziile si actiunile
individuale astfel statul are rolul de a asigura cadrul institutional pentru luarea deciziilor
individuale, de a recompensa prin pret si venituri deciziile eficiente si de a asigura conditiile
normale pentru ca activitatea sa aiba randament. Dupa crearea contextului socio-economic,
actiunile statului se indreptate catre crearea pietei, in special a activitatilor inexistente in vechiul
sistem ca de exemplu retele de distributie, politici de credit, stimularea populatiei spre
economisire si valorificarea acumularilor. In continuare terapia graduala urmareste trecerea de la
distrugere la productie adica trebuie sa aiba in vedere o multitudine de masuri ce vizeaza
incurajarea aparitiei clasei de intreprinzatori, strategii privind inlocuirea productiei de slaba
calitate, dar conforma cu puterea de cumparare a populatiei, eliminarea somajului, adoptarea
unei politici monetare prudente. Urmatoarea etapa presupune depasirea crizei economice si
favorizarea proceselor de crestere economica uitlizand ca si masuri in procesul de
tranzitie stoparea declinului productiei, reformarea sistemului fiscal, consolidarea sistemului
bancar, reglementarea sistemului investitional si de finantare, restructurarea sectoriala si
regionala. Ultima etapa a terapiei graduale se refera la crearea contextului international
urmarind alinierea tarii ce iese din procesul de tranzitie la practicile si regulile regionale sau
globale.(Dinu,Marin)

Bucuresti
2014

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE TEORETICA SI APLICATA
CAPITOLUL 2 TRANZITIA TARILOR EUROPEI CENTRALE SI DE EST
1.1 CAZUL POLONIEI

Un success economic in ceea ce priveste terapia de soc are in prim plan cazul Poloniei.
Aceasta a devenit prima tara din Europa de Est care a riscat sa aplice rigurozitatile cerute de
ideile terapiei soc.
Revolutiile din 1989 au impus schimbarea orientarii de la versiunea dezvoltarii pietei din
sistem socialist inapoi la piata capitalista, dominate de suprematia proprietatii private si a
drepturilor liberei initiative. Polonia a reusit sa se resusciteze din punct de vedere economic in
doar 21 de luni ajungand ca 1990 si 1991 productia industriala sa fie in crestere. In anul 1992
Polonia devine prima tara postcomunista care a inregistrat atat de repede crestere economica.
Redresarea s-a datorat atat expansiunii sectorului privat cat si , in mod surprinzator,
sectorului public care a reusit sa conduca exporturile catre Vest. Exporturile Poloniei au crescut
incepand cu 1988 de la 8 bilioane $ la 14 bilioane $, 80% dintre acestea indreptandu-se catre
Vest.
Cheia succesului Poloniei a fost controlul acesteia privind oferta de bani, privatizarea si
eliminarea rapida a sucventilor si a controlului pietelor. Deciziile economice au fost puternic
sustinute si s-a ajuns la un consens public exceptional privind schimbarea radicala .Istoriceste,
cazul Poloniei este clasic in privinta conturarii in plin postcomunism a premiselor schimbarii.
Chiar in anii 80, aici au aparut forte politice alternative la partidul comunist, mai intai sindicatul
Solidaritatea sustinut de clerul catolic si apoi partide sustinute de diferite orientari. (Dinu Marin,
2005, pag66). Jeffrey Sachs, economistul de la Harvard care a ajutat la proiectaria planului
Poloniei a spus in anul 1992: Au reusit. Panica a trecut, reformele sunt sigure.

Bucuresti
2014

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE TEORETICA SI APLICATA
1.2 CAZUL UNGARIEI
Avand la baza politicile aplicate in Brazilia si alte tari din America Latina de tip stop
and go terapia graduala apeleaza prin intermediul acestora la controlul preturilor, salariilor si
schimburilor valutare pe fondul finantarii cheltuielilor bugetare prin deficit bugetar. Gradualistii
au criticat perspectiva privatizarii rapide, soc, datorita urmatoarelor aspecte: imposibilitatea
eliminarii statului si a institutiilor acestuia din economie, scaderea dramatica a output-ului,
diminuarea substantiala a nivelului de trai si inegalitatea flagranta adistributiei venitului (Isan,
Vasile 2002). Un caz tipic de gradualism il ofer Ungaria axata pe introducerea treptata a
mecanismelor si institutiilor pietei, pe masura crearii suportului lor social, astfel incat socurile
produse de tranzitie sa fie mai usor absorbite de economie si mai usor suportate de populatie.
Ungaria a cunoscut un numar mare de dezechilibre macroeconomice, amanand in acelasi
timp, reformele structurale la scara larga. Datoria Ungariei atat publica, cat si privata a crescut
ntr-un ritm foarte alert. In perioada de declasare a crizei, peste 65% din totalul imprumuturilor
restante ale Ungariei erau n euro sau franci elvetieni, facand ca economia sa fie vulnerabila, cu
precadere la fluctuatiile pe pietele tranzactionale din intreaga lume. Ungaria a acumulat unul
dintre cele mai mari procente in ceea ce priveste datoria de stat, in vreme ce procentul datoriilor
de stat al altor economii din Europa Centrala variaza ntre 15-60% din PIB. Economiei Ungariei
i-a lipsit diversitatea, devenind exagerat de dependenta de un model de dezvoltare bazat pe
export. Peste 90% din economia ungara se bazeaza pe export. Iar cel mai important sector
economic al sau, fabricarea de automobile, a fost unul dintre cele mai afectate la nivel global.
Prabusirea brusca a pietelor de export, cea mai mare piata de desfacere a Ungariei, a avut efecte
secundare negative asupra intregii economii a statului. Reformele structurale incomplete,
exemplificate prin pastrarea unui sistem de asigurari sociale nesustenabil, au adus economia de
stat si sectorul privat in pragul falimentului. In acelasi timp, povara unui sistem de taxe dur a dus
la cresterea costurilor salariale pentru multe dintre IMM-uri, din cauza veniturilor mari si a
impozitelor pe salarii. In timp ce in restul tarilor central europene se inregistra o crestere de 610%, Ungaria suferea deja o scadere acuta a PIB-ului (1,1%) si a veniturilor interne. Cat
economia globala a fost stabila, aceste vulnerabilitati au fost usor trecute cu vederea, dar cand s-a
produs socul la nivel mondial au iesit la iveala deficiente structurale si economice latente, care,
daca erau ignorate, puteau determina stagnarea economica. In Ungaria, aceste vulnerabilitati s-au
agravat din cauza unor guverne slabe in perioada post-tranzitie, a luptelor politice si a lipsei de
consens asupra reformelor.

Bucuresti
2014

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE TEORETICA SI APLICATA
CAPITOLUL 3 CAZUL ROMANIEI

Chiar si in tarile central si est-europene, considerate drept campioane ale tranzitiei

postcomuniste, nu se intalnesc lucrari teoretice remarcabile in aceasta privinta.. Tranzitia de la
socialism nu este facuta ca un proces pasager, aceasta este considerata ca o istorie directionala.
Cazul Romaniei este unul diferit, atipic, deoarece mana de fier comunista cu care a fost
condus statul nu a permis aparitia niciunei forme alternative, deci doar dupa revolutia din 1989 sa produs o schimbare, haosul si violenta instalandu-se pana la alegerile din 1990. Intarzierea
postcomunismului in tara noastra a dus la intarzierea aparitiei fazelor de tranzitie catre
capitalism, economie de piata. Obisnuintele formate in comunism au dus la intarzierea discutiilor
prind privatizarea, proprietatiile statului, protective sociale etc.
Comparand cu Polonia, a carui rezultat favorabil s-a datorat in mare parte ajutorului
primit din SUA, inclusiv stergerea unei parti din datoria externa, dar si a mentalitatii populatiei,
in Romania lucrurile au stat destul de diferit. Tara noastra a avut o problema majora in ceea ce
priveste solutionarea problemei mentalitatii. Trecerea de la comunism la pluralism politic,
alegeri libere, stat de drept a fost cu greu inteleasa de catre cetateni.
Inainte de revolutia din 1989 s-a ajuns la o cadere a productiei industriale care a continuat
in ritmuri alerte si dupa 1990. Involutia ponderii industriei in PIB a dus la o criza de
subproductie industriala, ceea ce la randul sau a dus la scaderea cererii pe piata muncii. Pentru
cetateni a insemnat pierderea locurilor de munca, deci un somaj ridicat si scaderea considerabila
a veniturilor reale , toate acestea ducand la aparitia unei piete negre a fortei de munca.
Cu toate acestea, Romania a facut progrese considerabile in perioada de tranzitie in
directia alinierii sale la standardele economiilor de piata dezvoltate. In multe privinte aceste
standard au fost pe deplin atinse, un exemplu ar fi gradul de liberalizare a preturilor, a
schimbarilor de comert si a comertului exterior, standardele acestora fiind pe deplin comparabile
cu cele ale altor tari member UE. Procesul de tranzitie al tarii noastre nu este incheiat, Romania
continuand sa se confrunte cu dificultati in special in dezvoltarea si sustinerea fortelor de piata,
dezvoltarea infrastructurii, obiective ce vor fi greu de atins, dar ce vor asigura prosperitate pe
termen lung.

Bucuresti
2014

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE TEORETICA SI APLICATA
CAPITOLUL 4 CONCLUZII

Avand in vedere tarile aflate in procesul de tranzitie spre economia de piata, stabilizarea
macroeconomica si ajustarea structurala nu a cunoscut o abordare uniform. Diferentele au
survenit prin prisma conditiilor initiale, a optiunilor politice manifestate in raport cu procesul de
reforma, precum si prin capacitatea economiilor afate n transormare de a raspunde, cu efecte
vizibile, la noile coordonate macroeconomice.
Colapsul socialismului si sfarsitul antagonismului ideologic au creat impresia unei
reveniri inevitabile a economiilor tarilor din Europa Centrala si de Est la stadiul liberalismului si
intronarea democratiei. Insa, optimismul si exuberanta inceputului de drum s-au macinat treptat
pe fondul iesirii la suprafata a unor mentalitati greu de schimbat si a unor structuri economice
greu de adaptat la noul ritm si conditii pe care le presupune economia de piata.
In cazul Romaniei, stabilizarea macroeconomica si ajustarile structurale au devenit un
obiectiv de prim ordin inca de la inceputul perioadei de tranzitie. Insa, efectele benefice au
intarziat sa apara. Esecurile gradualismului, de la inceputul perioadei de tranzitie, au creat
premisele manifestarii, din punctul de vederea al atitudinii fata de ritmul reformei, a unei noi
viziuni, cea radicala. Putem afirma ca niciuna dintre aceste doua abordari nu a avut efectele
scontate datorita lipsei de consecventa in aplicarea masurilor de politica economica, pe fondul
absentei unui sistem institutional eficient si capabil sa faca fata noilor provocari.

BIBLIOGRAFIE

Oliver Blanchard- The Economics of Post - Communist Transition

Dinu Marin- Economia contemporana- Ce este tranzitia?
Adrian Vasilescu- Biletul de iesire din criza
www.lectiadeeconomie.ro
www.anale.feea.ro
www.international.ro

Bucuresti
2014